CM

YK

Joi,
1 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 25 (626) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Cozi interminabile Ia[ul va avea un

pentru declararea centru mobil pentru

PAGINA 11
PAGINA 5

ma[inilor luate `n leasing recoltarea s=ngelui

Sf=ntul Mucenic Trifon,

ocrotitorul agricultorilor
a Sf. Mucenic Trifon a tr\it la sfâr[itul secolului al III-lea [i `nceputul secolului al IV-lea a Pentru c\ a fost
cresc\tor de g=[te, el este considerat [i ast\zi ocrotitorul gospod\riilor de la ]ar\ a Moa[tele Sfântului Motorina
Trifon se afl\ la Biserica „Sf. Sava“ din Ia[i, dar [i la biserica bucure[tean\ „C\r\midarii de Jos“ a Ast\zi comercializat\ din
se fac rug\ciuni pentru alungarea viet\]ilor d\un\toare rodului p\mântului a PAGINILE 4, 8-9, 16 iulie trebuie s\
con]in\ 2% biodiesel
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Alegerile pentru PE
ar putea fi am=nate
pentru la toamn\
PAGINA 7

Despre riscul
reac]iilor adverse
la medicamente
PAGINA 13

POZA ZILEI F\r\ reclame mincinoase la televizor Lumina

Pre[edintele Consiliul Na]ional al Audiovi-
zualului (CNA), Ralu Filip, consider\ necesar\
avertizarea popula]iei `n cadrul reclamelor pe
posturile de televiziune la produse alimentare angajeaz\
[i b\uturi r\coritoare asupra adev\ratului
con]inut al acestora. ~ntr-o `nt=lnire cu u[ile
`nchise, membrii CNA au discutat, ieri, cu
reporter
reprezentan]ii asocia]iilor de publicitate de-
spre obligativitatea de a se preciza `n reclame Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
con]inutul alimentelor, ambele p\r]i declar=n- lectivul de redac]ie [i organizeaz\
du-se, la final, „mul]umite de deschiderea unui un concurs de preselec]ie pentru
dialog `n aceast\ chestiune“. ocuparea unui post de reporter.
„Sper ca `n dou\ luni, CNA s\ poat\ vota Condi]ii:
anumite reglement\ri `n aceast\ privin]\“, a - studii superioare (`n an ter-
declarat, la sf=r[itul `nt=lnirii, Ralu Filip. minal sau finalizate);
~n cadrul reclamelor tv ar trebui men]ionat - experien]a `n jurnalism [i cu-
procentul de MDM (carne dezosat\ mecanic) la no[tin]ele teologice pot constitui
produsele din carne, cel de zah\r [i fructe, la un avantaj.
b\uturi [i sucuri concentrate, cel de gr\simi, CV-urile se depun la sediul re-
la lactate, ori cel de sare, la chipsuri. a dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.

Peste 800.000 de euro pentru un ziar altul de cinci buc\]i - fuse-

se estimat `nainte de licita-
]ie la o valoare cuprins\ `n-
Un bec electric creat de Edison scos Meteo
la licita]ie de casa Christie’s. Un grup de francat cu opt timbre „Cap de bour“ tre 500.000 [i 750.000 de

U
ini]iativ\ vrea s\ promoveze o lege care euro. Licita]ia a pornit de
s\ fac\ din California primul stat ame- la pre]ul de 500.000 de Precipita]ii
Ziarul „Zimbrulu [i Vul- suma final\ de 829.500 de faptul c\ este francat cu euro [i a ajuns p=n\ la
rican `n care s\ fie interzise becurile in- turulu“, francat cu opt m\rci euro, conform site-ului ca- opt timbre „Cap de bour“ maxima 6 °C
candescente din cauza impactului lor 700.000 de euro - pre] f\r\
„Cap de bour“, a fost v=ndut sei de licita]ie „David Feld- care nu sunt separate, ci `n comisioane [i taxe, se ara- minima -1
1 °C
negativ asupra mediului. a
la licita]ie la Geneva la man“. Ziarul - valoros prin dou\ [traifuri, unul de trei, t\ pe site-ul amintit. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 1 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXIX)
Mitropolitul
Antim Ivireanul
(1708-1716) (I)
Unul dintre cei mai impor-
tan]i ierarhi str\ini de nea-
mul românesc care au avut
o importan]\ deosebit\
pentru Biserica Ortodox\
Român\ este Antim Ivirea-
nul. N\scut `n Iviria,
Gruzia de mai târziu sau
Georgia de ast\zi, a primit
la botez numele de Andrei.
~ntrucât s-a integrat foarte
bine `n }ara Româneasc\,
unii istorici (ca de exemplu,
I. D. Petrescu) au emis
ipoteza c\ se tr\gea dintr-o
familie de emigran]i ro-
mâni, stabili]i prin regiu-
nea Azovului. Al]ii (Atha-
nasie Mironescu) afirm\ c\
a venit la noi `nc\ din copi-
l\rie, pribegind o vreme
prin Moldova, `n timp ce
Al. I. Odobescu `l socotea a
fi un c\lug\r român de la
M\n\stirea Ivir din Mun-
tele Athos; Del Chiaro, sec-
retarul lui Constantin
Brâncoveanu, spunea des-
pre Antim c\ ar fi provenit
dintr-o familie `nst\rit\ [i
c\ a fost rob la turci. Mare-
le istoric Nicolae Iorga se
`ndoie[te de captivitatea
lui, pe motiv c\ `n vremea
respectiv\ `n p\r]ile Cau-
cazului nu era nici un
r\zboi, `ns\ `nsu[i Antim
Ivireanul, `n predicile sale,
vorbea de „slobozirea sa“.
~ndoieli sunt [i asupra
na[terii lui Antim - 1650
sau 1660. Unii istorici con-
sider\ c\ Antim a fost luat
`n robie de turci, de unde a
fost r\scump\rat de Patri-
arhia Ecumenic\, dup\
al]ii - de ni[te georgieni din
Peninsula Balcanic\. Ca
monah sau ca simplu mi-
rean (mul]i biografi soco-
tesc c\ s-a c\lug\rit `n
]ar\, nu la Constantinopol),
Antim a venit `n }ara Ro-
mâneasc\ `nainte de 1690,
la invita]ia domnitorului
Constantin Brâncoveanu.
Despre venirea `n Ungro-
vlahia, Antim avea s\ spu-
n\ mai târziu: „Eu, aici, `n
]ar\, n-am venit de voia
mea, nici de vreo s\r\cie
sau lips\, nici M\n\stirea
Snagovului o am luat-o cu
de-a sila“. Domnitorul
Constantin Brâncoveanu
s-a `nconjurat la curtea sa
de b\rba]i de vaz\, venera-
bile fe]e biserice[ti (patri-
arhi de Constantinopol,
Alexandria, Antiohia [i Ie-
rusalim: Dionisie al IV-lea,
Dositei al Ierusalimului,
Hrisant Notara, Athanasie
al IV-lea Dabbas), dasc\li
`nv\]a]i, cronicari, poe]i
(Mitrofan Grigora[, Ioan
Comnen), ambasadori,
medici, astrologi, arti[ti [.a.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Sfatul avvei Sisoe
Avva Ammun de la Raito
l-a `ntrebat pe avva Sisoe:
„Când citesc din Scriptur\,
cugetul meu vrea s\ alc\tu-
iasc\ un discurs, ca s\ pot
r\spunde dac\ m\ `ntreab\
cineva“. B\trânul `i zice:
„Nu-i nevoie. Mai bine din
cur\]enia min]ii câ[tig\ [i
s\ fii f\r\ de grij\, [i cum
s\ vorbe[ti“. (Pateericc,
edi]ia Polirom, 2005)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Importan]a numelui cre[tin
Iisus a zis: „«Cel ce v\ ascult\ pe mele voastre sunt scrise `n ceruri“.
voi pe Mine M\ ascult\, [i cel ce se Poate se vor mira unii [i vor zice: ce
leap\d\ de voi se leap\d\ de Mine; `nseamn\ acest lucru? {tim c\ nu-
iar cine se leap\d\ de Mine se lea- mele noastre sunt scrise sau `nscrise
p\d\ de Cel ce M-a trimis pe Mine». la starea civil\, `n registrele de carte
{i s-au `ntors cei [aptezeci ([i doi) cu funciar\, la medicul de familie, `n
bucurie, zicând: «Doamne, [i demonii statele de plat\ etc. Dar cum este s\
ni se supun `n numele T\u». {i le-a ai numele `nscris `n ceruri? O fi un
zis: «Am v\zut pe satana ca un fulger lucru bun, interesant? ~n clipa când
c\zând din cer. Iat\, v-am dat putere am devenit cre[tini prin Taina Sfân-
s\ c\lca]i peste [erpi [i peste scorpii, tului Botez am dep\[it limitele [i
[i peste toat\ puterea vr\jma[ului, [i grani]ele acestei lumi. De atunci, de
la botez, am devenit fii ai lui Dum-
nimic nu v\ va v\t\ma. Dar nu v\
bucura]i de aceasta, c\ duhurile vi se nezeu, prieteni [i ucenici ai Domnu-
pleac\, ci v\ bucura]i c\ numele lui Iisus Hristos, contemporani cu
voastre sunt scrise `n ceruri». ~n sfin]ii [i cuvio[ii. Dincolo de orice ma-
acest ceas, El S-a bucurat `n Duhul re realizare sau bucurie din aceast\
Sfânt [i a zis: «Te sl\vesc pe Tine, via]\, mai important\ este perfor-
P\rinte, Doamne al cerului [i al p\- man]a duhovniceasc\ s\-]i mântu-
mântului, c\ ai ascuns acestea de cei ie[ti sufletul, s\-]i `nscrii numele su-
`n]elep]i [i de cei pricepu]i [i le-ai fletului `n cartea ve[niciei lui Dum-
descoperit pruncilor. A[a, P\rinte, nezeu. Numele t\u are o `nc\rc\tur\
c\ci a[a a fost `naintea Ta, bun\- spiritual\ aparte. Deci str\duie[te-te
voin]a Ta».“ (Luca 10, 16-21) s\ fii la `n\l]imea celui care l-a pur-
tat `naintea ta. Din numele t\u de
bun cre[tin se vor `mp\rt\[i [i cei ca-
***
re vin din urm\, copii [i nepo]i. ~n
Citind cu aten]ie fragmentul e- fa]a lui Dumnezeu nu e[ti un num\r
vanghelic de ast\zi, ne atrage de ordine, ci un nume al unuia dintre
aten]ia o afirma]ie a Domnului nos- fiii S\i. (Rubric\ realizat\ de pr. Du-
tru Iisus Hristos: „Bucura]i-v\ c\ nu- mitru P|DURARU, Radio Trinitas)
RUG|CIUNEA DE FIECARE ZI tem nevrednici a ne face
p\rta[i milostivirii tale,
pentru p\catele noastre cele
„Bucur\-tte, Mare Mucenice Trifon!“ multe [i grele, s\v=r[ite `n
via]a noastr\ [i `n tot cea-
sul, `ns\ cunosc=nd marea
a Fragment din Acatistul Sf. Mucenic Trifon a bun\tate pe care ai ar\tat-o
Sfinte, sl\vite, Mare Mu- `mpodobesc ]ie aceast\ se preasl\ve[te `n cer [i pe Iisus Hristos Dumnezeu;/ asupra celor ce te cinstesc
cenice Trifon, cu `nchinare c=ntare de laud\, de cerere p\m=nt;/ Bucur\-te izgoni- Bucur\-te, d\ruire de sine pe tine [i se poc\iesc cu cre-
[i ne`ndoit\ credin]\ `n- [i m\rire ajut\-i cu darul de tor al demonului din fiica f\cut\ jertf\ de bunavoie `n din]\ `ntru numele Domnu-
dr\znim a cere [i a[tept\m care te-ai `nvrednicit de la `mp\ratului, Gordiana;/ Bu- m=inile p\g=nilor,/ Bucur\- lui, n\zuim cu lacrimi de
mijlocirile tale c\tre dum- Hristos, M=ntuitorul [i cur\-te, ar\t\tor [i altora al te, neclintita stare la jude- umilin]\ [i preaplecata m\r-
nezeiasca milostivire, ca s\ Dumnezeul nostru. Auzi-ne vrajma[ului prin postirea [i cat\ `naintea ighemonului turisire a p\catelor la mij-
ne afl\m p\rta[i bucuriei pe noi, care gr\im c\tre tine rug\ciunea ta cea c\tre Acvilin;/ Bucur\-te, Mare locirile tale `naintea Sfintei
tale noi, cei ce p\timim `n unele ca acestea: Bucur\-te, Dumnezeu;/ Bucur\-te, Tri- Mucenice Trifon! Treimi. Fii dar nou\ pururi
multe feluri de boli, de pa- Trifone, cel n\scut `n ]ara fone, nume `nfrico[\tor di- O, `ntru-tot l\udate, Sfin- rug\tor la Preaputernicul
timi, de nevoi [i de r\zboiri Frigia, `n satul Campsada;/ avolilor;/ Bucur\-te, chip ce te Mucenice Trifon, prime[- Dumnezeu, pentru iertarea
cumplite. Pe tot sufletul cel Bucur\-te, `ngereasc\ odih- izvor\[ti `n lume mirul te de la noi aceste c=nt\ri pe p\catelor noastre, pentru
m=ntuirea noastr\ de toate
nec\jit [i dos\dit, pe cei ce nire, `nc\ din copil\rie, a preasl\virii lui Dumnezeu;/ care cu umilin]\ le aducem
p\zesc `ntru cuno[tin]\ darului Sfintei Treimi;/ Bu- Bucur\-te, minunat\ `n- `naintea ta [i ne izb\ve[te bolile [i primejdiile, de cu-
tremurul p\m=ntului [i
legea lui Hristos Dumnezeu cur\-te, vas ales al Apei mul]ire a sfintei credin]e `n din toate nevoile [i sc=rbele
[i cred `ntru D=nsul, pe to]i Vie]ii [i al darului facerii de multe p\r]i ale Frigiei;/ ca un bun [i iubitor de oa- moarte n\praznic\, pentru
`nt\rirea noastr\ `n cre-
care se s=rguie a se `nchina minuni;/ Bucur\-te, prin Bucur\-te c\ ai fost prins meni [i ne`nfruntat ocrotitor
Sfintelor tale moa[te [i `]i care numele lui Dumnezeu pentru m\rturisirea lui al cre[tinilor. C\ci de[i sun- din]\. a
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
mul]i p\gâni la cre[tinism. ~n noa[terii suveranit\]ii sale, blica]ie lunar\, sub direc]ia a 1974 - Ilie N\stase este
timpul `mp\ratului Deciu, Rudolf al II-lea a f\g\duit lui lui Ovid Densu[ianu; revista declarat cel mai bun tenis-
persecutorul cre[tinilor, Sfân- Mihai Viteazul ajutor [i i-a a devenit principalul organ de man al anului 1973 [i este
garantat domnia ereditar\ `n
tul Trifon a fost pârât lui A- pres\ al mi[c\rii simboliste distins, la New York, cu
chilin, eparhul Anatoliei, c\ linie b\rb\teasc\; din România; „Racheta de aur“;
nu slujea zeilor. Fiind adus a 1789 - A fost ales primul a 1908 - Regele Carlos I al a 1991 - România a ob]i-
`naintea eparhului la Niceea pre[edinte al SUA, George Portugaliei [i fiul s\u, prin]ul nut statutul de „invitat spe-
[i m\rturisind pe Hristos, Washington; Luis Filipe, sunt uci[i la Ter- cial“ la Consiliul Europei. La
Sfântul Trifon a fost supus la a 1814 - Vulcanul Mayon, reiro do Paco, Lisabona; 7 octombrie 1993 a avut loc
multe chinuri [i apoi a fost situat `n Filipine, a erupt, a 1912 - A ap\rut, la Ia[i, ceremonia de aderare a Ro-
condamnat la moarte. provocând moartea a aproxi- revista „~nsemn\ri literare“, mâniei ca membru cu drep-
mativ 1.200 de persoane; sub direc]ia lui Mihail Sado- turi depline;
Tot ast\zi, Biserica face a 1823 - ~ntr-un memoriu,
pomenirea Cuviosului Petru
veanu [i a lui George Topâr- a 1995 - România sem-
vornicul Mihail Sturdza folo- ceanu; neaz\, la Strasbourg, al\turi
din Galatia; a Cuviosului se[te, pentru prima dat\ `n
Vendimian; a Cuviosului Va- a 1916 - A decedat regina de reprezentan]ii altor 20 de
via]a politic\ a }\rilor Româ- Elisabeta, so]ia regelui Carol state, Conven]ia-cadru pentru
sile M\rturisitorul, arhiepis- ne, no]iunea de „conservator“,
copul Tesalonicului; a Cuvio- I, [i scriitoare (Carmen Sylva) protec]ia minorit\]ilor na]io-
pentru a desemna tendin]ele (n. 29 decembrie 1843); nale a Consiliului Europei (a
sului Timotei; a Sfântului marii boierimi de a p\stra
Mucenic Tion, `mpreun\ cu a 1918 - Rusia adopt\ ca- intrat `n vigoare la 1 febru-
vechile st\ri de lucruri; lendarul gregorian; arie 1998);
doi prunci; a Sfântului Muce- a 1847 - Se inaugureaz\
nic Carion; a Sfintei Muceni]e Teatrul de la Copou din Ia[i a 1920 - S-a `nfiin]at Insti- a 1995 - A intrat `n
Perpetua [i a celor `mpreun\ cu piesa „B\t\lia moldove- tutul de Istorie Na]ional\ din vigoare Acordul de asociere a
Cluj-Napoca; fondat din ini- României la Uniunea Euro-
~naintepr\znuirea cu dânsa: Satâr, Revcat, Sa- nilor cu cavalerii teutoni la
]iativa [i cu sprijinul material pean\ (Acordul a fost semnat
tornil, Secund [i Felicitas, [i a Marienburg“, tablou vivant de
~ntâmpin\rii Sfântului Mucenic Anastasie Gheorghe Asachi, [i „Vicon- al regelui Ferdinand I, Insti- la 1 februarie 1993);
Naupliotul. tele de Letorier“, vodevil de tutul a func]ionat `n cadrul a 1995 - La Cairo, se `ntâl-
Domnului; Sfântul Bayard [i Dumanoir; Universit\]ii din Cluj, fiind nesc, pentru prima oar\ `n is-
Mucenic Trifon Mâine, Biserica serbeaz\ † a 1880 - Stabilirea de re- condus de Ioan Lupa[ [i Ale- toria Orientului Mijlociu, li-
(ro[ie) ~ntâmpinarea Domnu- la]ii diplomatice la nivel de le- xandru Lapedatu; derii din Egipt, Iordania,
Sfântul Trifon a tr\it `n lui (har]i). ga]ie `ntre România [i O- a 1944 - Evacuarea admi- Israel [i Yasser Arafat, pen-
satul Lampsac, din provincia landa; nistra]iei civile din Transnis- tru a sprijini procesul de pace
a 1880 - Ion Luca Cara- tria, imediat dup\ ianuarie din regiune;
Frigia, la sfâr[itul secolului al
III-lea [i `nceputul secolului
~n ziua de 1 februarie giale public\, `n „Convorbiri 1944, când trupele sovietice a 2003 - Naveta ameri-
al IV-lea. De tân\r, `n timp ce istoria consemneaz\: literare“, farsa `ntr-un act de tancuri au rupt frontul `n can\ „Columbia“ se dezinte-
p\[tea gâ[tele, s-a umplut de- „Conu Leonida fa]\ cu reac- nordul Transnistriei; greaz\ la reintrarea `n atmos-
odat\ de Duh Sfânt [i a `nce- a 1600 - Mihai Viteazul ]iunea“; a 1958 - Egiptul [i Siria fer\, la altitudinea de 63 kd.
put s\ vindece bolnavi [i s\ a- semneaz\ „Tratatul de `nchi- a 1884 - A fost publicat\ alc\tuiesc „Republica Arab\ Naveta, lansat\ la 12 aprilie
lunge pe demoni. A t\m\duit nare [i credin]\“ fa]\ de Ru- prima edi]ie a Oxford English Unit\“, o structur\ care se de- 1981, se afla la a 28-a misi-
chiar pe fiica `mp\ratului ca- dolf al II-lea, `mp\rat al Ger- Dictionary; clar\, prin Constitu]ie, parte une. {i-au pierdut via]a 7 as-
re era `ndr\cit\, iar prin a- maniei [i rege al Poloniei [i a 1905 - A ap\rut, la a unei viitoare mari na]iuni tronau]i (6 americani [i unul
ceast\ minune a atras pe Ungariei. ~n schimbul recu- Bucure[ti, „Via]a nou\“, pu- arabe; israelian). a

CUV+NT DIN AMVON
F\r\ Dumnezeu nu exist\ om ra]ional
Când am citit pentru pri-
ma dat\ „Filocalia“, vol-
umele I, II, IV de fapt, chiar
[i volumul III, pe care dup\
aceea nu l-am mai reluat,
am r\mas cu ni[te gânduri
care m-au urm\rit de când
m-am `ntâlnit cu ele. Cea
dintâi scriere din „Filoca-
lie“, din volumul I, a Sfân-
tului Antonie cel Mare, m-a
impresionat prin referirile
la omul ra]ional. El spune
c\ „om ra]ional este acela
care-L cunoa[te pe Dumne-
zeu [i care ~i mul]ume[te
lui Dumnezeu“. Cu alte cu-
vinte, un om ra]ional este
acel om care [tie de Dum-
nezeu, care se raporteaz\
la Dumnezeu. F\r\ o cu-
no[tin]\ de Dumnezeu, f\-
r\ o raportare la Dumne-
zeu nu exist\ om ra]ional.
El nu `n]elege ca om ra]io-
nal pe acel om care are ra-
]iune, care ra]ioneaz\, ci `l
socote[te om ra]ional pe
acela care ra]ioneaz\ corect
`n raport cu Dumnezeu.
{i chiar spune c\ om
ra]ional e acela care-L cu-
DE LA AL}II PENTRU NOI
La drum cu Leca Morariu
de Liviu PAPUC
~mp\timit c\l\tor [i iubi-
tor al meleagurilor de ba[ti-
n\, complexul om de cultur\
bucovinean Leca Morariu
(1888-1963), de-abia revenit
de pe fronturile primului r\z-
boi mondial, `n decembrie
1920 `ntreprinde o expedi]ie
`ntru redescoperirea bisericii
lui {tefan cel Mare [i Sfânt de
la Volov\] [i a r\m\[i]elor
aceleia de la B\deu]i, arun-
cat\ `n aer `n cursul aceluia[i
pr\p\d. Coborât din tren la
Dorne[ti, drumul firesc este `n
continuare pe jos, a[a `ncât:
„Ninge, ninge frumos... De
fiecare fulg se prinde un
crâmpei de gând r\zle] [i o
vag\ dorin]\ nel\murit\...
Dac\ ai trecut podul Sucevei
te cufunzi `n alba nem\rgini-
re surie a unei vaste câmpii,
scoase parec\ din paginile
unui Tolstoi. {i-]i d\ `n gând
c\ iarna, acest anotimp cu re-
dus\ pulsa]ie a vie]ii, chiar el
`n de el te `mbie la via]\ sc\-
zut\, la am\giri cu imagini de
vis [i cu lumea amintirilor: de-
aceea icoanele ce ]i se arat\ la
orizont se `nv\luie `n surdina
nel\murit\ a vedeniilor...
~n pustiul acesta e bine
`ns\ s\ nu te dai numai visu-
rilor, ci aminte fiindu-]i de
zvonurile despre pot\ile de
lupi, mai pip\ie[te-]i pistolul
din buzunar. ~naintea ta, de-
parte, trei c\ciulari de ro-
mâni se lupt\ [i ei cu troia-
nul. I-ai ajuns `n sfâr[it.
Dar au [i ei umbletul spor-
nic [i deap\n\ vârtos din pi-
cioare, povestindu-[i verzi [i
uscate. }i-e necaz c\ fâ[âitul
pa[ilor [i auitul vântului `n
urechi nu-]i d\ r\gaz a prin-
de ceva din conversa]ia lor.
Ba da! Odat\ pare-c\ e vorba
de botezarea unui copil [i de
un «pop\», [i de cineva care
«acela da, adev\rat c-a fost
om dumnezeiesc». Cât de
plastic li se lipe[te haina de
noa[te pe Dumnezeu, care
se raporteaz\ la Dumnezeu
[i afirm\ c\ oamenii se so-
cotesc ra]ionali, dar pe ne-
drept. Se socotesc ra]ionali
pe nedrept mai ales acei ca-
re nu se raporteaz\ la
Dumnezeu. {i spune mai
departe c\ cei care nu ]in
seama de Dumnezeu se de-
osebesc de animale numai
prin forma m\dularelor [i
prin grai, deci prin capaci-
tatea de a vorbi. Bine`n]e-
les, capacitatea de a vorbi
este `n leg\tur\ cu capaci-
tatea de a gândi, dar nu
orice gândire `l prezint\ pe
om ca ra]ional. La fel, are
Sfântul Antonie cel Mare [i
cuvântul c\ „cea mai rea
boal\ a sufletului este ne-
credin]a [i necuno[tin]a lui
Dumnezeu“. Cineva care
nu cunoa[te pe Dumnezeu,
care nu ]ine seama de
Dumnezeu poate s\ duc\ o
via]\ oricum, [i acela nu
este `ntr-o tr\ire religioas\,
[i nefiind `ntr-o tr\ire reli-
gioas\ nu este nici `ntr-un
progres religios.
trup, cât de tari sunt ace[ti
oameni, care [i-n groasele lor
p\turi de berneveci [i suma-
ne dau de ghicit rotundele
forme ale pulpelor [i ale ume-
relor pline ca ni[te emisfere.
Sunt cu totul altfel de cum
]i-i ar\ta haina [i hrana `m-
p\ratului, de la care totu[i
[i-au p\strat un lucru: sacul
militar de pânz\“.
Dup\ ce trece de R\d\u]i:
„Siluete surii apar `n zare.
O `ngr\m\dire de arbori
mari prinde a se l\muri... [i
din mijlocul `ntunecimii lor,
un zid cenu[iu. E biserica din
Volov\]. ~nf\]i[are simpl\,
OPINII & COMENTARII
Sunt 170 de mici capitole
scrise de Sfântul Antonie
cel Mare [i scrierea lui tre-
buie studiat\, nu citit\ ca o
lectur\ simpl\, [i atunci
g\se[ti mai multe cuvinte
care se pot `ntip\ri `n min-
te de la prima lectur\, dac\
lectura este o lectur\ sub
form\ de studiu, sub form\
de cercetare. S\ [ti]i c\
p\rintele St\niloae mi-a
spus - l-am `ntrebat eu de-
spre Filocalie [i mi-a spus -
c\ Filocalia trebuie citit\
ca Scriptura, adic\ reve-
nind. Dac\ n-o cite[ti reve-
nind, dac\ n-o cite[ti studi-
ind, n-ai mare folos de pe
urma scrierilor filocalice.
Or noi ~l avem `n vedere
pe Dumnezeu ca o realita-
te, ca o fiin]\ la care ne ra-
port\m, ca o fiin]\ persona-
l\ cu care intr\m `n leg\-
tur\ [i despre care [tim c\
este `n leg\tur\ cu noi.
Aceasta e religia. Religia
este o leg\tur\ real\ cu
Dumnezeu, [i a[a ~l avem
`n vedere pe Dumnezeu
când ne rug\m Lui. Rug\-
f\r\ turl\, care numaidecât
`]i aminte[te vechea episcopie
de la R\d\u]i. (...) Dintre b\-
trânii tei negri, biserica abia
se l\mure[te cu posomorâta
stre[in\ surie [i cu zidul b\-
tut de vechime. O `ntreag\
p\dure de cruci de piatr\ `m-
p\neaz\ curtea bisericii.
Pârtia proasp\t croit\ `n
z\pad\ pân\ la scunda u[\
`ncadrat\ cu obi[nuitele ar-
curi r\sfrânte, mul]imea troi-
]elor de piatr\ (câte trei cruci
pe o mare lespede-mas\, sus-
]inut\ `n [ase picioare de pia-
tr\ – ceva sui-generis aici la
Volov\]), goalele trunchiuri
ciunea ~l aduce pe Dumne-
zeu `n con[tiin]a noastr\
pentru c\ rug\ciunea -
scrie Evagrie Ponticul -
este „vorbirea min]ii cu
Dumnezeu“. Iar Sfântul
Marcu Ascetul când zice:
„Când `]i aduci aminte de
Dumnezeu, `nmul]e[te ru-
g\ciunea, ca atunci când ~l
vei uita, Domnul s\-{i a-
duc\ aminte de tine“ are `n
vedere tocmai aceast\ leg\-
tur\ cu Dumnezeu care ~l
face pe Acesta lucr\tor `n
via]a noastr\, con[tien-
tizeaz\ `n mintea noastr\
leg\tura cu Dumnezeu. La
Sfântul Munte este un cu-
vânt care circul\ pe acolo [i
care zice a[a: „La Dumne-
zeu s\ te gânde[ti ca la
Dumnezeu - adic\ cu evla-
vie, cu respectul cuvenit -
nu ca la om, [i s\-L respiri
pe Dumnezeu `n toat\ vre-
mea“. Bine`n]eles c\ Dum-
nezeu nu este un element
care poate fi respirat, dar
vrea s\ spun\ cu aceast\
expresie c\ la Dumnezeu
trebuie s\ ne gândim cât
mai des [i s\-L avem pe
Dumnezeu totdeauna cu
evlavia cuvenit\, s\-L a-
vem `n vedere. (pr. Teofil
P|R|IAN)
negre ale b\trânilor tei – `]i
evoc\ atât de intens senza]ia
unei alte lumi, `ncât te o-
pre[ti locului pentru a-]i im-
prima mai bine [i definitiv
aceast\ pre]ioas\ vedenie. A-
cela[i lucru e chemat s\-l fac\
[i aparatul fotografic, dar
târzia `nserare, troianul [i fri-
gul nu dau [anse de reu[it\.
Când te apropii de biseric\,
`n\l]imea ei te surprinde, `n\l-
]ime care aduce aminte de
Dragomirna, f\r\ a avea to-
tu[i suple]ea [i elegan]a aces-
teia. Piatra votiv\ e, a[a cum a
fost [i la B\deu]i, nu deasu-
pra, ci de-al\turea u[ii. (...)
Dou\ rânduri de ocni]e
alearg\ sus, de jur-`mpreju-
rul bisericii, reducându-se pe
p\retele dinspre miaz\-noap-
te numai la un singur rând.
Dintre fere[ti, numai cea de
la altar, mic\, cu arc rotund
[i cu `ncadrare rotunjit\ va fi
fiind veche; celelalte patru,
dou\ p\trate [i dou\ cu ar-
curi, sunt mult mai mari [i
probabil mai târziu croite `n
zid, pentru a da lumin\ `ntu-
necatului interior al acestei
biserici f\r\ de turl\. Opt
contraforturi, câte trei pe de
l\turi [i dou\ la altar, `n-
cheag\ masiv aceast\ simpl\
[i puternic\ zid\rie de cetate.
Absidele lipsesc. Tencuiala,
c\zut\ pe o bun\ bucat\ a
zidului dinspre nord, arat\
croiala tare, din bolovani
neciopli]i, a zidului. (...)
L\untrul ei e de taini]\, cu
o foarte mic\ boltitur\ sus,
are ceva mistic, covâr[itor. E
atâta lespede rece aicea,
`ncât `n cuprinsul ei numai-
decât te sim]i dezbr\cat de
toat\ bucuria [i c\ldura «cea
lumeasc\». O singur\ u[\ co-
munic\ din naos `n pronaos,
care acesta e locul menit pen-
tru partea femeiasc\ a cre-
dincio[ilor, [i zidul desp\r]i-
tor e atât de masiv `ncât, cum
mi se spune, `n zadar s-a
`ncercat cândva ridicarea lui.
Din zugr\veala care, desigur,
odinioar\ a scânteiat [i aice
`n toat\ str\lucirea ei – nici
urm\“.
* Liviu Papuc este istoric
literar, publicist, doctor `n Litere
Joi, 1 februarie 2007 3
CUV+NT DE FOLOS
Cum devenim cre[tini
Calea de c\petenie pentru descoperirea ade-
v\rului mântuitor este cercetarea Sfintelor
Scripturi, pentru c\ `n ele ni s-au transmis atât
poruncile privitoare la faptele noastre, cât [i
vie]ile ferici]ilor b\rba]i, care stau `n fa]a noas-
tr\, vrednice de a fi imitate ca ni[te icoane vii ale
vie]uirii `n Dumnezeu. {i astfel, `n orice parte
simte fiecare cre[tin c\-i lipse[te ceva, aici `[i
afl\, ca `ntr-o farmacie de ob[te, leacul potrivit
pentru boala lui, bine`n]eles dac\ va fi hot\rât
s\-[i urmeze modelul.
De pild\, dac\ `ndr\ge[te cineva fecioria, cite[-
te adeseori istoria lui Iosif, `nv\]ând din faptele
lui cum s\ se p\streze curat, [i anume nu numai
s\ se `nfrâneze de la pl\cerile trupe[ti, ci [i cum
s\ st\ruie mai mult `n virtute. B\rb\]ia o poate
`nv\]a de la Iov, care nu numai când via]a i s-a
schimbat cu totul, `ncât `ntr-o clipit\ din bogat a
ajuns s\rac [i din tat\ a mul]i copii s\ nu mai
aib\ nici unul, a r\mas neclintit, p\strându-[i tot
timpul ne`ncovoiat\ credin]a sufletului s\u, ci n-
a cârtit de mânie nici atunci când prietenii veni]i
s\-l mângâie l-au luat `n râs [i i-au sporit prin a-
ceasta [i mai mult durerea. {i iar\[i, dac\ chibzu-
ie[te cineva cum ar fi cu putin]\ ca `n acela[i timp
s\ fie [i blând [i m\rinimos, `ncât [i de mânie s\
se foloseasc\ prin blânde]e ca de o unealt\ `mpo-
triva r\ut\]ii oamenilor, atunci va afla pe David
curajos `n faptele lui r\zboinice, dar blând [i
st\pânit `n r\spunsurile fa]\ de du[mani.
Tot a[a a fost [i Moise, care cu grea mânie [i-a
ridicat `ntreaga lui statur\ `mpotriva tuturor celor
care au p\c\tuit fa]\ de Dumnezeu, dar când a
fost vorba de `nvinuirile care i s-au adus, el a r\b-
dat toate cu senin\tate sufleteasc\. {i peste tot,
a[a cum pictorii, care zugr\vesc icoanele dup\ mo-
del, `[i `ndreapt\ `ncontinuu privirile spre origi-
nal, ca s\-i poat\ prinde aidoma tr\s\turile, tot
a[a [i cel ce vrea s\ se des\vâr[easc\ `n toate felu-
rile trebuie s\ priveasc\ la vie]ile acestor sfin]i ca
la ni[te icoane vii [i lucr\toare [i s\-[i `nsu[easc\
bun\t\]ile lor, urmându-le `ntocmai.
Dar [i rug\ciunile, care `nso]esc citirile bibli-
ce, fac sufletul mai `ntinerit [i mai `mbun\t\]it,
pe m\sur\ ce acesta se simte mai plin de dorul
dup\ Dumnezeu. C\ci rug\ciunea cu adev\rat
bun\ este aceea care face s\ se `nfiripeze `n su-
flet o concep]ie clar\ despre Dumnezeu, iar s\l\[-
luirea lui Dumnezeu `n noi const\ tocmai `n a
avea pe Dumnezeu temeinic `n gând. Numai
atunci devenim temple ale Duhului, când gândi-
rea statornic\ la El nu se mai las\ `ntrerupt\ de
grijile p\mânte[ti [i când cugetul nu se las\ tul-
burat de patimi trec\toare. Cel ce iube[te pe
Dumnezeu las\ totul de-o parte [i se retrage `n
el, alungând orice patim\ care-l a]â]\ spre ne-
cump\tare [i s\vâr[ind fapte care duc la virtute.
Deprinderea evlaviei hr\ne[te sufletul cu gân-
diri cere[ti. {i ce lucru poate fi mai fericit decât
s\ imi]i, aici pe p\mânt, cetele `ngerilor, care se
str\duiesc la rug\ciune `nc\ din rev\rsatul zo-
rilor [i pream\resc pe F\c\torul lumii `n laude [i
`n cântece, iar dup\ ce soarele a ajuns s\ str\lu-
ceasc\, pornesc la munc\ `nso]ind astfel pe om
pretutindeni `n rug\ciuni, punând `n munc\ im-
nuri de laud\, a[a cum ai da gust mânc\rurilor
atunci când pui `n ele sare [i mirodenii? C\ci
mângâierea imnurilor ne revars\ `n suflet `ntr-
adev\r o stare de adânc\ senin\tate [i voio[ie.
{i mai `ntâi de toate trebuie s\ ne str\duim s\
nu folosim cuvintele `n chip ne`n]elept, s\ nu
punem `ntreb\ri `n chip ar]\gos, nici s\ r\spun-
dem necuviincios, s\ nu `ntrerupem pe om când
acesta poveste[te ceva folositor, nici s\ nu inter-
venim for]at peste al]ii; cu un cuvânt, s\ p\str\m
m\sura atât la vorbe, cât [i la ascultare.
S\ nu ne fie ru[ine s\ ne mai cultiv\m, dar
nici s\ nu ]inem `nv\]\tura numai pentru noi, fi-
ind invidio[i când [i al]ii ar vrea s\ `nve]e, ase-
m\nându-ne cu femeile desfrânate, care prezint\
pe copiii altora ca [i cum ar fi ai lor, ci s\ recu-
noa[tem deschis cine este p\rintele cuvintelor re-
spective. S\ alegem [i o intona]ie natural\ `n vor-
bire, care s\ nu pun\ `n situa]ie nepl\cut\ pe cel
mai slab de ureche, dar nici s\ nu-l supere prin
gr\ire prea tare, s\ ne examin\m mai `ntâi `n noi
`n[ine ce avem de spus [i abia dup\ aceea s\ ne
exprim\m. S\ nu fim moroc\no[i `n discu]ii, ci a-
tr\g\tori `n vorbire, dar s\ nu c\ut\m s\ folosim
un anume grai u[uratic, ci s\ p\str\m farmecul
pove]elor binevoitoare.
Chiar [i când suntem sili]i s\ mustr\m, de
fiecare dat\ s\ ne ferim de a fi grosolani, pentru
c\ numai dac\ ai dat dovad\ mai `ntâi tu `nsu]i
c\ e[ti modest [i smerit, numai atunci te vei pu-
tea apropia u[or de cel care are nevoie de `ndrep-
tare. C\ci adeseori ne este de folos acest fel de pe-
depsire `ntrebuin]at de proorocul care atunci
când a gre[it n-a pronun]at el `nsu[i sentin]a la
condamnare (II Regi, 12, 1-14), ci a f\cut apel la
o alt\ persoan\, pe care a f\cut-o ca judec\tor al
propriului s\u p\cat, pronun]ând dinainte pe-
deapsa care ar fi c\zut pe el, ca s\ nu-l mai poat\
acuza acum cineva care l-ar fi confundat.“ („Frag-
mente din Epistole“ - Sf. Vasile cel Mare, Ed.
IBMBOR, Bucure[ti, 1988, selec]ie realizat\ de
Ionu] BURSUC)
4 Joi, 1 februarie 2007
PE SCURT
Eveniment
religios, cultural [i
ecumenic la Monza
Parohia ortodox\ rom=n\
„Duminica Tuturor Sfin]ilor“
din Milano Nord a participat,
`n zilele de 27 [i 28 ianuarie,
`n cadrul s\pt\m=nii de ru-
g\ciune pentru unitatea cre[-
tinilor, la Festivalul Cultural
al Popoarelor care a avut loc
la Monza - Italia, `n
cineteatrul parohiei „San
Carlo“, informeaz\ Romanian
Global News. La acest festi-
val au participat comunit\]i
din Europa, America de Sud,
Africa [i Asia. Din partea
Rom=niei a fost prezentat un
film care a cuprins repere is-
torice, geografice, etnografice
[i religioase. A urmat un
recital de poezie eminescian\
`n limba rom=n\ [i italian\
sus]inut de copiii din parohia
rom=n\ care, la sf=r[itul pro-
gramului, au oferit tuturor
participan]ilor dulciuri [i pes-
te o sut\ de foi cu poezii ale
poetului na]ional al rom=ni-
lor, Mihai Eminescu, scrise `n
rom=n\ [i `n italian\, legate
cu fundi]\ tricolor\.
Consilier preziden]ial
prezent la Biserica
ortodox\ rom=n\
„Pogor=rea Sf. Duh“
din Oregon
Consilierul `n Administra]ia
Preziden]ial\ pentru rom=nii
de pretutindeni, Eugen To-
mac, a participat la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute la Sf=nta
Liturghie care a fost oficiat\
`n Biserica ortodox\ rom=n\
„Pogor=rea Sf. Duh“ din Port-
land-Oregon, SUA, informea-
z\ Romanian Global News.
La sf=r[itul Sfintei Liturghii,
Eugen Tomac a fost invitat
s\ adreseze c=teva cuvinte
celor prezen]i la slujba de du-
minic\. ~n acest sens, el a
transmis salutul pre[edinte-
lui Rom=niei adresat comu-
nit\]ii rom=ne[ti din America
[i, `n mod special, celor din
Portland Oregon. Reprezen-
tan]ii comunit\]ii rom=ne[ti
din statul Oregon au propus
`nfiin]area unei [coli rom=-
ne[ti, cer=nd sprijin din
partea statului rom=n pentru
func]ionarea `n condi]ii nor-
male a unei institu]ii de
`nv\]\m=nt primar `n limba
englez\ [i rom=n\.
~nt=lnire `ntre
reprezentan]ii
Patriarhiei Moscovei
[i ai Bisericii
Ortodoxe Ruse
din diaspora
Mar]i, 30 ianuarie 2007, dele-
ga]ia Bisericii Ortodoxe Ruse
din diaspora s-a `nt=lnit cu
delega]ia departamentului
pentru rela]ii externe al Pa-
triarhiei Moscovei, al c\rui
pre[edinte este mitropolitul
Cyrille de Smolensk [i Kali-
ningrad. ~nt=nirea s-a organi-
zat `n vederea elucid\rii
`ntreb\rilor privind resta-
bilirea comuniunii euharis-
tice [i canonice dintre cele
dou\ Biserici, informeaz\
egliserusse.typepad.fr.
Aceast\ etap\ a dialogului
dintre cele doua p\r]i ale
Ortodoxiei ruse a avut loc cu
binecuv=ntarea Sf. Sinod al
Patriarhiei Moscovei [i a
Sinodului episcopilor Bisericii
Ruse din diaspora. Biserica
Rus\ din diaspora a fost
reprezentat\ la aceast\
`nt=lnire de c\tre IPS
Hilarion de Sidney, vicepre[e-
dintele Sinodului episcopilor,
[i IPS Marc de Berlin, pre-
[edintele Comisiei pentru di-
alog cu Patriarhia Moscovei,
iar Biserica Ortodox\ Rus\ a
fost reprezentat\ de IPS
Innocent de Chersonese [i pr.
Nicolas Balachov. a
Biserica „Sf=ntul Sava“ din Ia[i `[i serbeaz\ unul dintre hramuri
Biserica „Sf. Sava“ din
Ia[i `[i s\rb\tore[te ast\zi
unul dintre cele patru hra-
muri, Sf. Mc. Trifon. Dup\
ce asear\, credincio[ii au
participat la slujba Vecer-
niei, ast\zi, `n biseric\ se va
oficia Sf=nta Liturghie, du-
p\ care se vor citi Moliftele
Sf. Mc. Trifon [i se va oficia
slujba de sfin]ire a apei.
Credincio[ii se vor `nchi-
na la moa[tele Sf. Trifon,
ocrotitorul holdelor, care
sunt ad\postite de acest
sf=nt l\ca[. „Ini]ial, a fost
l\ca[ul de cult al unei m\-
n\stiri, `ntemeiat\, dup\
Prima [edin]\ de lucru `n 2007
a preo]ilor din Protopopiatul Ia[i 1
a ~n cadrul [edin]ei s-a discutat asupra modului `n care au fost `ndeplinite ac]iunile cultural-misionare [i
social-filantropice de c\tre preo]i [i credincio[i `n perioada Cr\ciunului 2006, a Anului Nou [i a Bobotezei 2007 a
Preo]ii din Protopopia-
tul Ia[i 1 s-au `nt=lnit
ieri, 31 ianuarie, la Bise-
rica „Sf. Ap. Petru [i Pa-
vel“ - B\rboi din Ia[i, `n
prima [edin]\ de lucru
din anul 2007. Pentru `n-
ceput s-a f\cut o retros-
pectiv\ a s\pt\m=nii de
rug\ciune pentru uni-
tatea cre[tinilor la Ia[i,
prezent=ndu-se impresii
legate de modul `n care a
decurs rug\ciunea ecu-
menic\, at=t `n bisericile
ortodoxe, c=t [i `n cele ca-
tolice, precum [i istoria
rug\ciunii pentru unita-
tea cre[tin\ care are loc
anual `n perioada 18-25
ianuarie. S\pt\m=na de
rug\ciune pentru unita-
tea cre[tinilor 2007 la Ia[i
Zi de
rug\ciune
[i reflec]ie
la institu]iile
europene de
la Bruxelles
Fratele Alois, superi-
orul Comunit\]ii ecume-
nice de la Taizé, Fran]a a
condus rug\ciunea care a
avut loc mar]i, 30 ia-
nuarie, la Bruxelles - Bel-
gia. Aceast\ rug\ciune
s-a organizat la invita]ia
Comisiei episcopatelor
comunit\]ii europene, in-
formeaz\ Radio Trinitas.
Dup\ rug\ciunea din
capela ~nvierii, a avut loc
o `nt=lnire cu tinerii pe
tema „Via]a voastr\ con-
teaz\ pentru Europa“.
Prezent la eveniment,
pre[edintele Parlamen-
tului European, Hans-
Gert Pottering, a men-
]ionat c\ „dialogul inter-
cultural [i interreligios,
cu o important\ contri-
bu]ie la viitorul Europei,
va constitui una dintre
priorit\]ile mandatului
meu“. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
cum spun izvoarele, `n se- veacul al XVIII-lea. {i a- oficiaz\ Moliftele Sf. Mc. rat arhim. Dosoftei {cheul,
colul al XIV-lea de c\lug\ri ceast\ biseric\ p\streaz\ Trifon, mai pu]in cunoscute mare ecleziarh al Catedra-
veni]i de la M\n\stirea «Sf. un fragment din moa[tele `n rândul credincio[ilor: „Se lei mitropolitane. Aceste
Sava» de la Ierusalim. ~n a- Sf. Trifon. ~n anul 2003, cu [tie c\ acest sfânt, martir rug\ciuni ale Sf. Trifon,
nul 1583, domnitorul Petru binecuv=ntarea ~nalt Prea din secolul al III-lea, avea dar [i agheazma se pot face
{chiopu a re`nnoit biserica, Sfin]itului Daniel, Mitropo- ca ocupa]ie cre[terea gâ[te- `n orice zi de peste an, dar
pentru ca `n anul 1625 s\ litul Moldovei [i Bucovinei, lor. Astfel, el a devenit o- se fac, `n special, prim\va-
fie iar\[i rezidit\ de Ioan p\rticele din moa[tele sfân- crotitorul animalelor [i al ra, atunci când oamenii o-
Postelnicu, fiind sfin]it\ a- holdelor. Exist\ ni[te mo- bi[nuiesc s\ foloseasc\ apa
tului au fost duse la Bucu-
tunci de mitropolitul Anas- re[ti, la biserica `nchinat\ lifte care, potrivit Tradi]iei sfin]it\ la stropirea ]arini-
tasie Crimca“, a declarat Sf. Mc. Trifon. Bisericii, se citesc `n ziua lor pentru a avea o cultur\
pr. paroh Narcis Axinte. pr\znuirii sfântului, atunci bun\. „Sfântul Trifon a fost
{i Biserica „C\r\midarii când se face [i agheazma. un om simplu, care, dato-
de Jos“ din Bucure[ti `l are Apa care Credincio[ii obi[nuiesc s\ rit\ credin]ei sale, a câ[ti-
ca ocrotitor pe Sf. Mucenic sfin]e[te holdele stropeasc\ ]arinile cu a- gat de la Dumnezeu darul
Trifon. L\ca[ul este monu- ceast\ ap\ sfin]it\, pentru de a ocroti gospod\riile cre-
ment istoric, fiind `n\l]at ~n ziua de 1 februarie, `n a le feri de gândaci, roz\- dincio[ilor“, a mai spus p\-
pe un loc sfin]it `nc\ din toate bisericile ortodoxe se toare sau l\custe“, a decla- rintele Dosoftei. a
a fost prezentat\ `n ca- parohii, dar s-a luat `n
drul unui referat „Uni- discu]ie [i situa]ia econo-
tate `n duh [i adev\r“ de mico-financiar\ a parohi-
pr. Gheorghe Manole, pa- ilor de pe cuprinsul proto-
roh la parohia „Sf. ~mp. popiatului. „Am vorbit, de
Constantin [i Elena“ - asemenea, despre repeti-
Galata. ~n continuare, `n ]iile corului celor dou\
cadrul [edin]ei lunare a protopopiate, Ia[i 1 [i 2,
preo]ilor din Protopopia- «Apostolii», care trebuie
tul Ia[i 1, s-a discutat
s\ aib\ loc cu regulari-
asupra modului `n care tate, `ntruc=t dorim men-
au fost `ndeplinite ac]iu- ]inerea unui c=t mai bun
nile cultural-misionare [i repertoriu, av=nd `n vede-
social-filantropice de c\-
re faptul c\ acest cor re-
tre preo]i [i credincio[i `n prezint\ preo]imea ie[ea-
perioada Cr\ciunului n\, iar IPS Mitropolit
2006, a Anului Nou [i a Daniel dore[te ca acesta
Bobotezei 2007. „A fost
s\ devin\ c=t mai perfor-
un fel de analiz\ a modu- mant, iar noi `i mul]u-
lui `n care astfel de ac- mim, pe aceast\ cale, pen-
tivit\]i s-au desf\[urat la tru grija pe care o poart\“.
fiecare parohie. S-a ob- Tot `n cadrul [edin]ei
servat c\ activit\]ile or-
de ieri, p\rintele Cons-
ganizate au fost diverse, tantin Andrei, care este [i
diferite de la o parohie la pre[edintele Asocia]iei
alta, pentru c\ fiecare
parohie, fiecare zon\ are „Fr\]ia Ortodox\ Rom=-
n\“ din Ia[i (FOR), a pre-
specificul [i tradi]ia ei.
S-a observat, de aseme- zentat preo]ilor proiectul
care va fi `ndeplinit `n pe-
nea, o intensificare a a-
cestor preocup\ri fa]\ de rioada urm\toare de
FOR. Potrivit acestuia,
anii preceden]i, fiind ma-
nifestat un deosebit in- FOR va sus]ine editarea
(edi]ia a doua completat\
teres nu numai din par-
tea preo]ilor, ci [i din
partea credincio[ilor care, Pr. Constantin Andrei,
[i revizuit\) a peste 30 de
bro[uri - „Via]a cre[tinu-
efectiv, au venit cu prop-
uneri de ajutorare a se-
protoiereul Protopopiatului Ia[i 1 lui ortodox“, legate de
diferite aspecte religioase
desf\[urat astfel de ac- [i sociale, cum ar fi cele
menilor lor. A prezentat 30 de bro[uri
un raport al acestor ac- tivit\]i `n perioada Cr\- zece porunci [i `ndeplini-
tivit\]i p\rintele Marian ciunului, a Anului Nou [i despre via]a rea lor, preg\tirea tine-
Timofte, de la parohia a Bobotezei. Trebuie s\ cre[tinului ortodox rilor pentru c\s\torie, fa-
«Sf. Spiridon» din Ia[i, pr. amintim aici [i de paro- milia cre[tin\ etc. Aces-
Cristian Leonte, de la hiile Victoria [i Sculeni Tot `n cadrul [edin]ei tea au caracter catehetic
parohia Le]cani, pr. Emil care nu i-au uitat pe de ieri, cei peste 110 pre- [i pot servi preotului `n
Ojoc, de la parohia Bi- b\tr=nii de la Sculeni“, a o]i prezen]i au aflat care parohie, fie la programele
sunt noile hot\r=ri ale de catehez\, fie la oficie-
volari, dar fire[te c\ fie- declarat pr. Constantin
care preot de pe cuprin- Andrei, protoiereul Pro- Mitropoliei [i Patriarhiei rea a diferite servicii reli-
sul protopopiatului a topopiatului Ia[i 1. privind activitatea din gioase. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007)
Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica „Sf.
M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), num\rul de telefon: 0232/276907,
Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS -
la sediul Centrului de Pelerinaj
M\n\stirile: Protaton, Kutlumusiu, Stavronikita, Iviron,
Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“, „Sf. Parascheva“
Dionisiu, Grigoriu, Simonos Petra; Nea Kallikratia.
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: transport
cu microbuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri sau acces=nd
`n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pelerinaj.

Cozi interminabile pentru
declararea ma[inilor luate `n leasing
a Prevederea Codului Fiscal c\ 31 ianuarie este termenul limit\ de depunere a actelor pentru impozitarea
ma[inilor luate `n leasing a f\cut ca ghi[eele finan]elor publice locale s\ fie luate cu asalt de astfel de
autoturisme a P=n\ la urm\, termenul limit\ a fost prelungit f\r\ s\ fie stabilit\ o dat\ anume a Actele necesare
solicitate sunt copiile dup\ cartea de identitate [i contractul de leasing, precum [i procesul verbal de
predare-primire `ntocmit `ntre societatea de leasing [i beneficiarul ma[inii a Actele pot fi trimise [i prin po[t\ a
Ghi[eele de la Direc]ia
de Finan]e Publice Locale
(DFPL) a Prim\riei Ia[i
au fost luate ieri cu asalt
de c=teva sute de persoa-
ne care voiau s\ se `nre-
gistreze pentru a pl\ti
impozitul pe ma[ina lua-
t\ `n leasing. Aceasta
deoarece, `ncep=nd cu 1
ianuarie 2007, obliga]ia
de a pl\ti impozitul pe
ma[ina luat\ `n leasing
nu mai apar]ine societ\]ii
de leasing, ci beneficiaru-
lui ei, iar ieri ar fi trebuit
s\ fie ultima zi `n care pu-
teau fi depuse aceste acte.
Ba mai mult, una dintre
persoanele care voiau s\
`[i depun\ actele la DFPL
a le[inat datorit\ aglome-
ra]iei formate.
„Dac\ de la apari]ia
legii, p=n\ ieri (mar]i -
n.r.) au fost aproximativ
300 de persoane care s-au
`nregistrat, ast\zi (mier-
curi - n.r.), au fost peste
300 de persoane“, a de-
clarat [efa finan]elor lo-
cale, Maria Apetroaiei.
Dup\ ce va fi depus\ a-
ceast\ declara]ie, ma[ina
luat\ `n leasing va fi tre-
cut\ la rolul utilizatorilor
de ma[ini, al\turi de cas\,
terenuri [i de alte bunuri
impozitabile de]inute.
Prelungiri `n
Bucure[ti
Bucure[tenii, proprie-
tari de ma[ini `n leasing,
pot s\ `[i declare bunurile
la direc]iile de taxe [i im-
Din cauza taxei de `nmatriculare, rom=nii
nu-[i mai cump\r\ ma[ini second hand
Taxa de prim\ `nma-
triculare impus\ de la 1
ianuarie `n Rom=nia a re-
dus drastic num\rul `ns-
crierilor `n circula]ie al
ma[inilor rulate `n str\i-
n\tate. O solu]ie g\sit\
de viitorii proprietari de
autoturisme a fost orien-
tarea c\tre produc]ia au-
tohton\.
Astfel, `n Olt, au fost
`nmatriculate peste 110 de
autoturisme Logan, iar `n
Mehedin]i au devenit po-
sesori de Logan peste 150
de persoane.
~n Bra[ov, Bihor [i Ti-
mi[, num\rul `nmatricul\-
rilor ma[inilor aduse din
str\in\tate s-a men]inut la
nivelul dinaintea aplic\rii
taxei. La Bra[ov, au fost
`nmatriculate, `n luna ian-
uarie, 2.232 de vehicule, `n
condi]iile `n care pe par-
cursul anului trecut au
pozite locale inclusiv `n
luna februarie, f\r\ s\ fie
sanc]iona]i pentru `nt=r-
ziere, potrivit unei decizii
luate de edilii sectoarelor
capitalei. Bucure[tenii din
Sectorul 1 care nu [i-au
declarat ma[inile cump\-
rate `n leasing p=n\ la
data de 31 ianuarie 2007,
pot s\-[i declare bunurile
la direc]iile de taxe [i im-
pozite, f\r\ s\ fie sanc]io-
na]i, p=n\ la sf=r[tiul lu-
nii februarie.
„Este o lege nou\, o
prevedere nou\, de mul]i
ne`n]eleas\. Termenul
este, de asemenea, foarte
scurt. Din acest motiv,
am decis s\ primim docu-
mentele de la titularii
unor astfel de contracte,
f\r\ s\-i sanc]ion\m. Nu
este vorba de o prelungire
fost `nmatriculate, `n acest
jude], 27.432 de vehicule.
Jude]ul Giurgiu este la
polul opus, din acest punct
de vedere: nici o prim\ `n-
matriculare auto nu s-a
`nregistrat, de la `nceputul
anului. {eful Serviciului
Public Comunitar pentru
~nmatricul\ri [i Permise
Auto (SPCRPCIV) Giurgiu
a declarat c\ interesul
giurgiuvenilor pentru ma-
[ini second-hand a sc\zut
din cauza taxei impuse de
la 1 ianuarie. El a spus c\,
`n ianuarie, a operat doar
schimb\ri de proprietar,
num\rul acestora fiind de
aproximativ 20 pe zi.
La Zal\u, dac\ num\rul
de permise de conducere eli-
berate aproape s-a triplat,
`n schimb, num\rul certifi-
catelor de `nmatriculare a
sc\zut, tot de aproape trei
ori, `n luna ianuarie, fa]\ de
luna decembrie, de la 1.700
de certificate la doar 867.
BANI {I IMPOZITE
a termenului p=n\ la care
pot s\ depun\ actele, ci
doar oferim o perioad\
prelungit\ de clemen]\
pentru cei care au `nt=r-
ziat s\-[i declare bunu-
rile cump\rate `n leas-
ing“, a declarat primarul
Sectorului 1, Andrei Chi-
liman. Aceea[i m\sur\ a
fost luat\ [i de restul pri-
m\riilor de sector, care
vor primi documentele
titularilor contractelor de
leasing, f\r\ s\ aplice
sanc]iuni, p=n\ la sf=r-
[itul lunii februarie.
Prelungiri [i `n Ia[i
Potrivit [efei DFPL, [i
`n Ia[i pot fi depuse aceste
documente [i `n zilele ur-
m\toare, f\r\ a fi preci-
La Br\ila, SPCRPCIV
este monopolizat de pres-
chimbarea permiselor, care
se face pe baz\ de liste de
a[teptare, chiar [i cu trei
zile `nainte ca oamenilor s\
le vin\ r=ndul s\ predea
dosarele la ghi[ee. ~mbul-
zeala este generat\ de noua
legisla]ie, care `i scute[te pe
[oferi de completarea fi[elor
medicale `n momentul
preschimb\rii permisului
auto, motiv pentru care zil-
nic se primesc peste 200 de
solicit\ri.
Pentru a evita aglo-
mera]ia de la ghi[eele de
eliber\ri permise, condu-
cerea SPCRPCIV a deta[at
o persoan\ de la `nma-
tricul\ri auto la biroul de
permise, dar m\sura nu a
fost inspirat\, deoarece an-
gaja]ii de la `nmatricul\ri
s-au trezit, la r=ndul lor,
cu o avalan[\ de dosare de
radiere a autovehiculelor.
„Vechea lege nu le impu-
zat\ `nc\ un termen limi-
t\. „Aceste declara]ii pot fi
depuse, f\r\ probleme, [i
`n perioada urm\toare.
Cei care nu pot ajunge pot
trimite [i prin po[t\ actele
necesare, la adresa noas-
tr\ de aici“, a mai spus
Maria Apetroaiei. Actele
pentru cei din Ia[i pot fi
trimise prin po[t\ pe
adresa Bd. {t. cel Mare [i
Sf=nt nr. 45, Ia[i.
Termen prea scurt
pentru declara]ii
Timpul mare pierdut
la r=nd, la temperaturi de
2-4 grade, este [i cauza
`n[tiin]\rilor t=rzii venite
din partea societ\]ilor de
leasing, spun cei care au
`nfruntat frigul `n aceste
nea asigurarea ma[inii [i
inspec]ia tehnic\ peri-
odic\, a[a c\ le ]ineau a-
runcate prin curte sau prin
fa]a blocului. Acum nu le
mai convine [i mai bine le
radiaz\“, a argumentat
conducerea SPCRPCIV.
~n Mehedin]i, doar 14
persoane au acceptat s\
achite taxa de prim\ `nma-
triculare aflat\ `n vigoare,
al]i 63 de cet\]eni, care
[i-au procurat ma[ini din
str\in\tate, prefer=nd s\
a[tepte p=n\ la luarea
unei decizii de mic[orare a
valorii ei.
La Oradea, `n perioada
1-30 ianuarie 2007, au fost
emise 7.523 de permise,
2.460 de certificate de `n-
matriculare [i 571 de au-
toriza]ii provizorii, com-
parativ cu anul trecut,
c=nd num\rul total de per-
mise de conducere emise a
fost de 16.227. Media se
situeaz\ `ntre 450-500 de
Joi, 1 februarie 2007
zile, la sediile direc]iilor
de taxe locale. „Este o
mare brambureal\ din
cauza noii legisla]ii, an de
an, la fiecare `nceput, se
mai modific\ ceva. Stau
deja de o or\ la coad\ [i
a[tept s\ v\d cum pot re-
zolva problema“, a de-
clarat Mariana Poienaru,
`n v=rst\ de 55 de ani,
care a spus c\ nu ape-
leaz\ la serviciile po[tei
pentru depunerea de-
clara]iilor, deoarece nu
are `ncredere c\ actele
ajung unde trebuie.
„Coada face parte
din mentalitatea
rom=nilor“
Un b\rbat `n v=rst\ de
45 de ani, care a stat la
coad\ trei ore, a afirmat,
la r=ndul s\u, c\ este vor-
ba [i despre mentalitatea
rom=nilor, care prefer\ s\
piard\ timpul la ghi[ee,
dec=t s\ apeleze la m\-
surile moderne electro-
nice. „St\m la coad\ de
fraieri, dar [i la po[t\ sunt
mari cozi. Site-urile de pe
internet sunt prost f\cute
[i nu se `n]elege prea bine
ceea ce trebuie f\cut. Sunt
alte declara]ii afi[ate pe
internet, diferite de cele
care se dau aici, la sediu“,
a spus cet\]eanul.
Directorul Direc]iei Ve-
nituri din Sectorul 2, Bu-
cure[ti, Vasile Morar, a
precizat c\ termenul pen-
tru depunerea declara]ii-
lor ar putea fi extins p=n\
acte eliberate zilnic, `n cel
mult dou\ ore de la depu-
nerea actelor, conform pro-
gramului de la ghi[eu.
~n 2006, au fost `nmatri-
culate `n circula]ie 23.611
vehicule, au fost radiate
14.116 vehicule [i au fost
emise 12.710 autoriza]ii
provizorii de circula]ie, `n
condi]iile `n care parcul
auto al jude]ului Bihor nu-
m\r\ aproape 150.000 de
vehicule.
Ferrari [i Hummer `n
D=mbovi]a
La Piatra-Neam], cei
care `[i `nmatriculeaz\
pentru prima dat\ auto-
turismul se prezint\ c=te
1-2 ore pe zi.
Num\rul certificatelor
de `nmatriculare a sc\zut
[i `n Alba cu 60%, fa]\ de
luna decembrie
~n D=mbovi]a, doar 20
de persoane [i-au `nma-
triculat, `n ianuarie, au-
tovehiculul. De[i jude]ul
are cele mai proaste dru-
muri jude]ene [i comunale,
dup\ cum recunosc au-
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
5
pe 31 martie, c=t permite
legea, `n aceast\ perioad\
oamenii put=nd s\-[i de-
pun\ lini[ti]i documente-
le, f\r\ a suferi vreo sanc-
]iune. „Nu este evaziune
fiscal\ dac\ declara]ia se
face dup\ 31 ianuarie,
pentru c\ nu se ajunge la
pierderea veniturilor la
bugetul local. Exist\ a-
vertismentul, care poate
sesiza contribuabilul s\
nu ajung\ la amend\. A-
vem deschis [i m=ine
(ast\zi - n.r.), 1 februarie,
[i oamenii nu vor fi a-
menda]i, se vor primi tot
timpul aceste declara]ii [i
le pot depune la po[t\ pe
adresa sediului nostru din
str. Grigore Mosil nr. 12“,
a spus Morar.
Prelungiri de program
„Este agita]ie pentru
c\ sunt neclarit\]i [i ne-
`n]elegeri `n privin]a ac-
telor care trebuie depuse,
societ\]ile de leasing a-
dopt=nd m\suri diferite
pentru fiecare caz de
cump\r\tor. Noi am decis
s\ nu aplic\m amenzi ce-
lor care nu reu[esc s\ de-
clare ma[ina p=n\ la
sf=r[itul lunii februarie,
tocmai pentru a permite
l\murirea lucrurilor“, a
declarat, mar]i, directo-
rul general al Direc]iei de
Taxe Locale Sector 3, Ma-
riana Nica.
Actele necesare solici-
tate sunt: copie dup\ car-
tea de identitate a auto-
mobilului [i contractul de
leasing, precum [i proce-
sul verbal de predare-pri-
mire `ntocmit `ntre soci-
etatea de leasing [i bene-
ficiarul ma[inii. Noul Cod
Fiscal a intrat `n vigoare
la 1 ianuarie 2007 [i im-
pune ca toate ma[inile a-
chizi]ionate p=n\ `n pre-
zent `n leasing s\ fie de-
clarate la sediile adminis-
tra]iilor locale. P=n\ acum
firmele de leasing se ocu-
pau de aceast\ m\sur\
de declarare a ma[inilor
cump\rate. a
torit\]ile, au fost `nmatric-
ulate [i ma[ini de lux, pre-
cum Ferrari, dou\ modele
noi de Mercedes, dar [i un
Hummer, perfect adaptat
infrastructurii.
~n Timi[, ca `n Bra[ov,
cifrele de `nmatricul\ri
sunt sensibil egale cu cele
ale anului trecut. De la `n-
ceputul anului au fost eli-
berate 2.900 de certificate
de `nmatriculare. Num\rul
`nmatricul\rilor se men]ine
constant [i la Tulcea.
Dac\ num\rul de `nma-
tricul\ri a fost sc\zut, ser-
viciile comunitare regim
permise de conducere [i `n-
matriculare a vehiculelor,
subordonate prefecturilor,
au fost luate cu asalt `n
aceste zile de persoanele
care doresc s\-[i preschim-
be permisele. {i `nghesu-
iala de la ghi[ee are o ex-
plica]ie: actualul model de
permis a ap\rut `n 1997,
iar termenul de valabili-
tate este de 10 ani, ceea ce
`nseamn\ c\ se apropie de
sf=r[itul valabilit\]ii per-
miselor multor conduc\-
tori auto. a
6 Joi, 1 februarie 2007
PE SCURT
Taxe pentru
dezinsec]ia fermelor
Autoritatea Na]ional\ Sanitar
Veterinar\ [i pentru Siguran]a
Alimentelor (ANSVSA) percepe
o tax\ de 14,8 lei pentru a asi-
gura dezinfec]ia [i dezinsec]ia
unei suprafe]e de 100 de metri
p\tra]i, potrivit unui ordin emis
de institu]ie prin care sunt sta-
bilite tarifele percepute de medi-
cii veterinari. Tariful de 14,8 lei
/100 mp este valabil pentru
ac]iunile de dezinfec]ie, dezin-
sec]ie [i decontaminare realizate
de c\tre medicii veterinari `n
unit\]i zootehnice, `n unit\]ile
din industria alimentar\ sau `n
gospod\riile popula]iei, `ncepând
de mar]i, 30 ianuarie. De aseme-
nea, actul normativ emis de
ANSVSA stabile[te tarifele per-
cepute de medicii veterinari pen-
tru recoltarea probelor `n vede-
rea realiz\rii analizelor de labo-
rator. Astfel, pentru probele de
]esuturi sau organe tarifele
variaz\ de la 7,4 lei `n cazul
unei p\s\ri la 21 de lei pentru
un animal mare. Pentru probele
de sânge, cea mai mic\ tax\ este
de 1,7 lei pentru o pas\re, iar cel
mai mare tarif ajunge pân\ la 7
lei pentru un animal mare.
Medicii veterinari percep taxe [i
pentru identificarea animalelor.
Pentru fiecare bovin\ identifi-
cat\, proprietarul trebuie s\
achite veterinarului o tax\ de
16 lei, iar `n cazul oilor sau a
caprelor tariful este de 3,5 lei
pentru fiecare animal.
Reduceri la Tarom
Compania TAROM va introduce,
`ncepând cu data de 1 februarie
2007, o ofert\ promo]ional\ pen-
tru Valentine's Day [i Dragobete,
constând `n vânzarea a dou\
bilete la pre] de unul pentru toa-
te destina]iile din Europa, potri-
vit datelor remise Rompres, de
companie. Pentru destina]iile
Atena, Budapesta, Istanbul,
Frankfurt, Roma [i München,
pre]ul primului bilet este de 195
de euro f\r\ taxe, `n timp ce al
doilea bilet este gratuit, cu
men]iunea c\, pentru acesta din
urm\, pasagerul trebuie s\
achite taxele de aeroport. Acela[i
lucru se aplic\ [i `n cazul des-
tina]iilor Bruxelles, Londra,
Madrid, Barcelona, Paris, Viena,
Larnaca [i Salonic, pre]ul unui
bilet fiind 250 de euro, f\r\ taxe.
Actuala ofert\ este valabil\ pân\
la data de 28 februarie 2007.
Proiect de promovare
a calit\]ii alimentelor
la nivel european
Un proiect de asigurare a calit\-
]ii alimentelor pentru Europa
Central\ [i de Est (CEE), intitu-
lat „S\n\tate [i alimente sigure
pentru viitor“ urmeaz\ a fi lan-
sat la sediul central al UNIDO
(Organiza]ia de Dezvoltare
Industrial\ a Na]iunilor Unite)
de la Viena, ast\zi, informeaz\
UNIDO. Proiectul Organiza]iei,
bazat pe un studiu legat de pre-
ven]ie alimentar\ pentru Bulga-
ria, Croa]ia, Republica Cehia,
Ungaria, România [i Slovacia [i
va fi `n `ntregime sus]inut finan-
ciar de Comisia European\. Bu-
getul pe doi ani dedicat acestui
proiect se va situa `n jurul cifrei
de 725.000 de euro. Obiectivele
proiectului sunt de a promova o
nou\ decizie `n privin]a culturii
calit\]ii alimentare printre ma-
nageri [i printre cei care fac
politicile `n acest sector, `n ve-
derea stabilirii unei platforme
de asigurare a calit\]ii, `n
regiunea CEE. Scopul forte al
proiectului este de a ajuta ]\rile
CEE [i lan]urile alimentare din
regiune de a implementa [i a
ajunge la standarde interna]io-
nale de calitate alimentar\. a
Criz\ acut\ de for]\ de munc\ `n construc]iile din Rom=nia
Asocia]ia Român\ a An-
treprenorilor de Construc]ii
(ARACO), [i dou\ federa]ii
sindicale: „Familia“ [i „Angel
Saligny“ au stabilit recent un
acord social `n baza c\ruia
inten]ioneaz\, pe de-o parte
s\ aduc\ for]\ de munc\ din
str\in\tate, pe de alta, s\
m\reasc\ salariile muncito-
rilor. Patronatele [i sindi-
catele din construc]ii spun c\
situa]ia este atât de grav\
`ncât rezolvarea ei poate
Motorina comercializat\ din iulie
trebuie s\ con]in\ 2% biodiesel
a Toat\ motorina care va fi introdus\ pe pia]\ va trebui s\ con]in\ biodiesel `n propor]ie de 2% `n volum, urmând ca,
la 1 ianuarie 2008, ponderea obligatorie de biodiesel s\ creasc\ la 3% din motorina introdus\ pe pia]\, iar, la
jum\tatea anului viitor, aceast\ propor]ie s\ fie majorat\ la 4% a ~n cazul `n care cantitatea de biodiesel din motorin\
con]ine mai mult de 5% din volum, [oferii trebuie aten]iona]i `nainte de a alimenta a De[i Rom=nia trebuie s\ produc\
100 de mii de tone de biodiesel `n 2007, deocamdat\ sunt doar 17 unit\]i care produc astfel de combustibil a
Ministerul Economiei [i
Comer]ului (MEC) preg\te[-
te un proiect de act normativ
prin care, de la 1 iulie 2007,
toat\ motorina introdus\ pe
pia]\ trebuie s\ con]in\ bio-
disel `n propor]ie de 2%, a
declarat directorul din ca-
drul MEC, Cristiana Ion.
„Prin acest act normativ, noi
transpunem calendarul pro-
pus de Comisia European\
privind obligativitatea pro-
duc]iei de biodiesel. Astfel,
toat\ motorina care va fi in-
trodus\ pe pia]\ va trebui s\
con]in\ biodiesel `n propor]ie
de 2% `n volum, urmând ca,
la 1 ianuarie 2008, ponderea
obligatorie de biodiesel s\
creasc\ la 3% din motorina
introdus\ pe pia]\, iar, la ju-
m\tatea anului viitor, aceas-
t\ propor]ie s\ fie majorat\
la 4%“, a declarat directorul
Direc]iei Infrastructur\ Ca-
lit\]ii [i Mediu din MEC,
Cristiana Ion.
Potrivit acesteia, proiec-
tul de act normativ va intra
pe lan]ul interministerial
pentru avizare de `ndat\ ce
ministrul Economiei, Varu-
jan Vosganian, `l va semna.
Proiectul trebuie
discutat `ntr-o
[edin]\ de Guvern
Proiectul are nevoie de a-
vizul Ministerelor: Transpor-
turilor, Mediului, Integr\rii
Europene [i Justi]iei, astfel
c\, dac\ fiecare respect\ ter-
menul de cinci zile, peste
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ANSVSA REIA TESTE-
LE PENTRU AVIAR| PE P|-
S|RILE DIN DELT|: Autori-
tatea Na]ional\ Sanitar Ve-
terinar\ [i pentru Siguran]a
Alimentelor (ANSVSA) va re-
lua monitorizarea, capturarea
[i testarea p\s\rilor s\lbatice
pe cursul Dun\rii, `n Delt\ [i
toate zonele de risc major, du-
p\ apari]ia gripei aviare `n
Ungaria, a declarat, mar]i,
pre[edintele ANSVSA, Marian
Avram. „Nu exist\ deocamda-
t\ motive de `ngrijorare din
cauza focarelor din Ungaria.
Am `nt\rit m\surile pe care le
derulam deja, am recoltat
s\pt\mânal, lunar, zeci de mii
de probe [i au fost efectuate
teste. De asemenea, teritoriul
]\rii a fost `mp\r]it `n patru
zone, `n func]ie de riscul de
apari]ie al bolii [i, pe baza a-
cestei zon\ri, am identificat
localit\]i ]int\, `n fiecare ju-
de], unde sunt testate p\s\-
ECONOMIC
dura ani de zile. Din cei 900
de mii de muncitori câ]i erau
`nregistra]i `n 1990, `n mo-
mentul de fa]\ au mai r\mas
pu]in peste 300 de mii. Ani
de zile `ns\, fenomenul mi-
gra]iei nu a reprezentat o
grij\ pentru autorit\]i, spun
sindicatele din domeniu. El a
adus venituri fabuloase nu-
mai firmelor care interme-
diau plecarea muncitorilor.
A[a s-a ajuns, dup\ cum de-
clara la sfâr[itul anului tre-
aproximativ 20 de zile proiec-
tul de act normativ va fi dis-
cutat `n [edin]a de Guvern.
Oficialul MEC a precizat
c\, pân\ acum, petroli[tii
trebuiau s\ declare cantita-
tea de biodiesel pe care o in-
troduc pe pia]\, dar, din mo-
ment ce aceasta va deveni
obligativitate, Ministerului
de resort `i va reveni sarcina
de a monitoriza aceast\ ac-
tivitate. Directorul din ca-
drul Ministerului Econo-
miei a mai spus c\ este greu
de precizat dac\ va putea fi
atins pragul de 5,75% pân\
`n 2010.
„Procentul de 5,75% de
produc]ie biodiesel din to-
talul motorinei de pe pia]\
la care se refer\ Comisia
European\ este calculat `n
func]ie de con]inutul ener-
getic, procent care echiva-
leaz\ cu o pondere de 7% `n
volum. Pentru atingerea a-
cestui procent de biodiesel
din volumul motorinei de pe
pia]\ trebuie s\ elabor\m
un standard na]ional, pen-
tru a vedea care este im-
pactul pe care aceast\ pon-
dere de biodiesel o are a-
supra motoarelor ma[inii“, a
explicat Cristiana Ion.
{oferii trebuie
aten]iona]i dac\
motorina con]ine
prea mult biodiesel
Ea a precizat c\, `n cazul
`n care petroli[tii comercia-
rile“, a spus Avram. ANSVSA
va spori ac]iunile de suprave-
ghere a p\s\rilor domestice [i
s\lbatice [i de control `n vede-
rea respect\rii m\surilor de
biosecuritate `n ferme [i va or-
ganiza o `ntâlnire cu direc]iile
sanitare veterinare din jude-
]ele de la grani]\.
a ROMGAZ VREA S| CO-
LABOREZE CU GAZPROM:
Reprezentan]ii companiei Rom-
gaz [i cei ai furnizorului rus de
gaze, Gazprom, ar urma s\ se
`ntâlneasc\ `n s\pt\mânile
urm\toare, pentru a discuta
posibilitatea `nfiin]\rii unei
companii mixte. Anun]ul a fost
f\cut duminic\ de c\tre minis-
trul Economiei, Varujan Vos-
ganian, care a spus c\ ini-
]iativa se `nscrie `n noua stra-
tegie energetic\ a României.
ministrul Economiei, Varujan
Vosganian, spune c\ un obiec-
tiv principal al viitoarei stra-
tegii energetice a României
cut [i pre[edintele Traian
B\sescu, ca România s\ fie
`n pragul unei crize de for]\
de munc\ `n raport cu proiec-
tele ce vor fi finan]ate chiar
de UE, proiecte ce ar putea
s\ nu fie duse la bun sfâr[it
din cauza lipsei muncitorilor.
Dar, dup\ nenum\rate sem-
nale [i avertismente venite [i
din partea marilor firme,
premierul C\lin Popescu-T\-
riceanu anun]a c\ a decis for-
marea unei echipe intermi-
lizeaz\ carburan]i `n care
ponderea de biodiesel este
mai mare de 5% `n volum,
ei trebuie s\ avertizeze [o-
ferii, la pomp\, cu privire la
riscul unui impact negativ
asupra motorului.
„Nu cunoa[tem `nc\ da-
c\ va exista un impact. ~n
prezent, Comisa Europea-
n\ lucreaz\ la un astfel de
studiu, `ns\, pân\ atunci, a
recomandat utilizarea stan-
dardelor na]ionale. Nici Ro-
mânia nu are `nc\ un astfel
de standard. Noi am propus
elaborarea lui `n cadrul
planului sectorial de cerce-
este evitarea cre[terii pre]ului
energiei. ~n ceea ce prive[te
gazele, spune domnul Vosga-
nian, exist\ o tendin]\ de ali-
niere a pre]ului intern - mai
mic - la cel al gazului de im-
port, mai mare. Un astfel de
depozit ar putea fi construit la
M\rgineni, `n jude]ul Neam],
iar despre acest subiect se va
discuta la `ntâlnirile care - po-
trivit ministrului Vosganian -
vor avea loc `ntre Romgaz [i
Gazprom. Subiectul principal
al `ntâlnirilor va fi `ns\ posi-
bilitatea `nfiin]\rii unei com-
panii mixte prin care s\ fie im-
portate gaze, direct din Rusia.
a AVERTISMENT PEN-
TRU ROM+NII DIN IRLAN-
DA: Autorit\]ile din Irlanda
au emis un avertisment oficial
privind existen]a unei re]ele
infrac]ionale care `n[eal\ imi-
gran]i români, oferindu-le a-
sisten]\, contra cost, pentru
ob]inerea unor permise de ac-
nisteriale care s\ pun\ la
punct un plan de ac]iune
prin care muncitorii români
din str\in\tate s\ fie con-
vin[i s\ se `ntoarc\ `n ]ar\.
Nu este clar `ns\ nici acum,
la nivelul autorit\]ilor cum
s-ar putea face acest lucru.
Pe de alt\ parte, printr-un
acord semnat recent, atât pa-
tronatul cât [i sindicatul din
domeniu au decis m\rirea
salariilor. Astfel, dac\ de la 1
ianuarie salariul minim pe
tare pentru acest an [i, da-
c\ vom demara studiile `n
aprilie, `n maximum un an
vom avea acest standard.
Atunci vom putea preciza
cu exactitate impactul asu-
pra motoarelor al motorinei
care con]ine biodiesel `n
propor]ie mai mare de 5%“,
a mai spus Cristiana Ion.
100 de mii de tone
de biodiesel `n 2007
„România trebuie s\ pro-
duc\ cel pu]in 100.000 de to-
ne de biodiesel `n 2007 pen-
ces, valabile `n sistemul local
de asigur\ri sociale. Tot luni,
presa irlandez\ anun]\ c\
dou\ sute de români, care so-
licitaser\ azil politic dup\ 1
ianuarie, au p\r\sit ]ara, de-
oarece cererile lor nici m\car
nu sunt procesate. ~n Irlanda,
fiecare persoan\ care folose[te
sistemul de asigur\ri sociale
prime[te un num\r unic de
identificare, cunoscut sub nu-
mele de PPS. Numerele res-
pective sunt emise gratuit, la
oficiile Departamentului de
Munc\ [i Protec]ie Social\. De
la `nceputul acestui an, depar-
tamentul respectiv a primit
mai multe sesiz\ri privind
existen]a unor grupuri in-
frac]ionale, care le cer româ-
nilor bani pentru a le interme-
dia ob]inerea documentelor re-
spective. Unii dintre cei `n-
[ela]i au pl\tit chiar 400 de
euro de persoan\, pentru un
serviciu gratuit. a
ramur\ a fost stabilit la 450
de lei noi. Pân\ la sfâr[itul a-
nului se preconizeaz\ cre[te-
rea salariului pân\ la 500 de
lei. Anul viitor cifra avansa-
t\ este de 700, iar pentru
2009, 900 de lei. {i este
vorba de salariul minim, a[a
cum spune pre[edintele
ARACO, Lauren]iu Ploscea-
nu, care crede c\ `n fapt, `n
doi trei ani, un muncitor ca-
lificat ar putea câ[tiga `n
România `n jur de 800 de
euro. Sunt `ns\ sume mult
prea mici, `n compara]ie cu
câ[tigurile din alte state. a
tru a respecta obligativita-
tea potrivit c\reia 2% din
consumul de carburan]i tre-
buie s\ fie reprezentat de
biocombustibil. Deocamda-
t\, cele 17 unit\]i existente
produc circa 95.000 de tone
de biodiesel pe an, `ns\
mul]i investitori [i-au anun-
]at inten]ia de a produce bio-
combustibil `n 2007, ceea ce
va cre[te produc]ia cu `nc\
300.000 de tone, potrivit es-
tim\rilor noastre. Astfel,
prognoz\m o produc]ie de
400.000 de tone pentru a-
cest an“, a declarat, ieri,
pentru NewsIn, consilierul
din cadrul Ministerului A-
griculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale (MAPDR),
Benone Velcescu. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 1 februarie
Cerul va fi mai mult no-
ros. Vor c\dea precipita]ii
mixte pe arii extinse `n ves-
tul, centrul [i nordul ]\rii [i
izolat sub form\ de ploaie `n
sud. La munte va ninge.
V=ntul se va intensifica tem-
porar `n toate regiunile, iar
la munte va sufla tare. Tem-
peraturile minime vor fi
cuprinse intre -6 si 2 grade.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 2 [i 12 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 1.02.2007
Dolar SUA 2,6345
3,4084
Euro
 ACTUALITATE
Doi muncitori rom=ni sunt
Dan Voiculescu
acuza]i `n Irak de spionaj
se teme c\ pre[edintele Ambasada României la
Bagdad a confirmat c\ doi
dore[te un referendum cet\]eni români sunt ares-
ta]i `n Irak sub acuza]ia de
De[i este unul dintre cei mai duri adversari ai lui spionaj, pentru c\ au filmat
Traian B\sescu, pre[edintele Partidului Conservator, [i fotografiat f\r\ autori-
Dan Voiculescu, nu exclude posibilitatea ca sus- za]ie o baz\ american\. Cei
pendarea s\ fie „un joc“ al [efului statului [i consider\ doi se afl\ `n a[teptarea au-
c\ acesta [i-ar dori chiar foarte mult un referendum. dierii finale `n urma c\reia
„Nu exclud ca suspendarea s\ fie un joc al pre[edin- justi]ia `[i va pronun]a ver-
telui B\sescu, mai ales c\ a declarat c\ este foarte dictul. Consilierul pe prob-
constitu]ional un asemenea demers. P\rerea mea este leme consulare al ambasa-
c\ [i-ar dori foarte mult s\ ajung\ la un referendum dei, Cristian Voicu, a men-
popular“, a afirmat Dan Voiculescu, mar]i seara, la ]ionat c\ `n capitala irakia-
postul Antena 3, care este `n proprietatea familiei n\ e `n plin\ desf\[urare o
sale. El a recunoscut [i c\ suspendarea poate avea
ac]iune de securizare `n ca-
succes `n Parlament, dar nu [i `n cazul unui referen- drul c\reia au fost re]inu]i
dum, ad\ug=nd c\ oamenii s\i studiaz\ posibilitatea
[i al]i cet\]eni suspec]i din
de a-l acuza pe B\sescu de poli]ie politic\. Voiculescu state europene, care sunt
nu exclude [i varianta ca parlamentarii conservatori
supu[i acelora[i proceduri [i
s\ mearg\ pe a[a-zisa „ini]iativ\ cet\]eneasc\“, pen- tratamente. Procedura au-
tru care sunt necesare 100.000 de semn\turi de la dierii unor re]inu]i, indife-
cet\]eni pentru suspendarea pre[edintelui, dup\ care rent de na]ionalitate, este
documentul este depus `n Parlament. a de [apte luni. Cristian Voicu
a dat asigur\ri c\ amba-
sada face demersuri pentru
devansarea acestei progra-
m\ri, dar [i acest proces
dureaz\ câteva s\pt\mâni.
Coali]ia din Irak a infor-
mat „Evenimentul zilei“ c\
cei doi români nu au fost
pu[i `nc\ sub acuzare ofi-
cial, dar sunt trata]i `n de-
ten]ie potrivit articolului 78
al Conven]iei de la Geneva,
care se refer\ la prizonierii
de r\zboi.
Rom=nii aresta]i `n Irak
se numesc Adrian Gâncean
(39 de ani), din Topli]a, de
meserie t=mplar [i electri-
cianul Nelu Ilie (41 de ani),
din Gala]i. Ei lucrau din
mai 2006 pentru o firm\
american\ având contract
cu armata SUA, `ntr-o fa-
bric\ aflat\ `ntr-o baz\ mi-
Joi, 1 februarie 2007
litar\ american\, unde se o-
cupau de „hidratarea“ sol-
da]ilor, adic\ `ntre]inerea
instala]iilor de `mbuteliere
a apei plate.
Regulile `ntr-un astfel de
loc de munc\ sunt foarte
stricte, iar contractul celor
doi români specifica [i c\ „la
locul de munc\ se respect\
ordinele militare“. Cei doi
români ar putea fi trimi[i
spre judecat\ `n fa]a Tribu-
nalului Central Penal al
Irakului, `nfiin]at de Autori-
tatea Provizorie a Coali]iei
pentru a se ocupa de cazuri-
le privind For]a Multina]io-
nal\. Pân\ `n prezent, Tri-
bunalul Central Penal a ju-
decat dosarele insurgen]ilor
irakieni [i terori[tilor, prin-
tre cei judeca]i aflându-se [i
Mohammad Munaf, con-
damnat la pedeapsa cu
moartea pentru implicarea
`n cazul r\pirii celor trei ju-
rnali[ti români. a
7
LUMEA PE SCURT
Coreea de Nord amenin]\
cu un nou test nuclear
Coreea de Nord a avertizat ieri
c\ dac\ SUA nu vor anula
sanc]iunile financiare instituite
`n toamna anului 2005
`mpotriva sa, va proceda la cel
de-al doilea test nuclear. Aceas-
t\ declara]ie a fost f\cut\ de un
diplomat nord-coreean, membru
al delega]iei Phenianului la con-
sult\rile ce au loc `n prezent la
Beijing cu emisari ai Washingto-
nului privind posibila dezghe]a-
re a conturilor nord-coreene de
la o banc\ din Macao. Presiunile
financiare exercitate de Wa-
shington la adresa Coreii de
Nord a `ngreunat activit\]ile
bancare externe ale Phenianu-
lui, institu]iile bancare din
str\in\tate sporindu-[i exigen-
]ele `n privin]a originii banilor
tranzac]iona]i de clien]ii nord-
coreeni. Phenianul insist\ asu-
pra anul\rii sanc]iunilor ameri-
cane [i promite c\, dac\ solic-

Alegerile pentru PE ar putea

discutat\ la nivelul conducerii
liberale, Teodor Mele[canu a
anun]at c\ Olteanu a exprimat
doar o opinie personal\. Mele[-
itarea sa va fi acceptat\, va sus-
penda activitatea principalului
s\u reactor nuclear de la Yong-
byon [i va permite accesul in-

fi am=nate pentru la toamn\ canu, care este [i el vicepre[ed-

a Unii liberali de frunte doresc alt\ dat\ pentru alegerile pentru PE
a Motiva]ia oficial\ este legat\ de stabilitatea politic\ a PSD [i PRM par
interesate de idee, dar hot\r=rea `i apar]ine lui T\riceanu a
La numai c=teva s\pt\m=ni
de la stabilirea de c\tre guvern
a datei alegerilor pentru Parla-
mentul European, adversarii
lui Traian B\sescu vor schim-
barea acesteia. Reprezentan]i
ai PNL, PSD [i PRM iau `n cal-
cul acum planurile lor de sus-
pendare din func]ie a pre[edin-
Crin Antonescu este unul dintre liberalii interesa]i
de am=narea examenului cu electoratul
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CHINEZOAICELE DE
LA BAC|U S-AU ~NTORS
ACAS|: Alte 37 de lucr\-
toare chinezoaice au plecat
miercuri spre cas\, de la
fabrica de confec]ii din Ba-
c\u. Acesta este unul din-
tre cele mai mari grupuri
care p\r\se[te Bac\ul du-
p\ ce, `n urm\ cu dou\
s\pt\mâni, chinezoaicele
au refuzat s\ semneze noi-
le contracte de munc\ [i
l-au atacat cu furculi]ele [i
lingurile pe administrato-
rul societ\]ii. Femeile se
re`ntorc `n China pe chel-
telui [i situa]ia din sondajele de
opinie, nemaifiind tenta]i de
alegerile din 13 mai.
Liberalii dau tonul
am=n\rii
Dup\ c=teva zile de la
anun]ul destr\m\rii Alian]ei
tuiala firmei de recrutare,
a[a cum prevede protocolul
`ncheiat s\pt\mâna tre-
cut\ `ntre ata[a]ii Ambasa-
dei Chineze, autorit\]ile lo-
cale [i conducerea socie-
t\]ii. ~n func]ie de cum se
vor g\si locuri libere la a-
vion, toate cele 350 de chi-
nezoaice, aduse `nc\ din
luna august a anului tre-
cut, vor fi repatriate `n ]ara
de origine. Dup\ cum infor-
meaz\ ata[a]ii ambasadei
chineze, femeile ar fi fost
p\c\lite, fiind promise sa-
larii cu mult mai mari de-
inte al PNL, a afirmat ieri c\
propunerea privind amânarea
spectorilor Agen]iei Interna]io-
nale pentru Energie Atomic\
(AIEA) la siturile sale nucleare.
pân\ la toamn\ a alegerilor
pentru PE nu a fost discutat\ Procuratura german\
`n forurile de conducere ale emite ordin de arest
PNL. El a subliniat c\ decizia pentru 13 agen]i ai CIA
privind data la care va avea loc
D.A., liberalii vor amânarea scrutinul pentru PE apar]ine Procuratura german\ din Mun-
chen a ordonat, ieri, punerea sub
alegerilor pentru Parlamentul guvernului, care ar trebui `ns\ arest a 13 presupu[i membri ai
European. ~ntr-un comunicat s\ consulte liderii partidelor Agen]iei Centrale de Informa]ii a
trimis ieri presei, pre[edintele parlamentare privind o even- SUA (CIA) implica]i `n seches-
Camerei Deputa]ilor Bogdan tual\ amânare. trarea cet\]eanului german de
Olteanu precizeaz\ c\ va cere origine libanez\ Jaled El Masri.
Membrii CIA sunt acuza]i de
premierului T\riceanu s\ ia `n Hrebenciuc [i Bolca[ „sechestrare [i lezare corporal\
calcul aceast\ posibilitate. grav\“ la adresa unui cet\]ean
Bogdan Olteanu sus]ine c\, po- sus]in ideea german. El Masri a fost arestat,
trivit Constitu]iei [i regula- dup\ cum rezult\ din propria sa
Deputatul Viorel Hreben- declara]ie, la 31 decembrie 2003,
mentelor celor dou\ Camere, ciuc, membru marcant al con- la intrarea sa `n Macedonia, de
demersul de suspendare a [efu- ducerii centrale a Partidului c\tre poli]ia acestei ]\ri. Câteva
lui statului, dar [i cel privind o Social Democrat, a apreciat [i el s\pt\mâni mai târziu, el a fost
mo]iune de cenzur\ `mpotriva c\ alegerile pentru Parlamen- predat agen]ilor CIA, care l-au
Guvernului ar acoperi tocmai dus `ntr-o `nchisoare din
tul European ar trebui amâna- Afganistan, unde a stat cinci luni
perioada prev\zut\ pentru te, repet=nd argumenta]ia lui [i a fost supus unor practici de
campania electoral\, respectiv Bogdan Olteanu. Pe de alt\ tortur\. A fost pus `n libertate la
lunile martie, aprilie [i mai. parte, deputatul PRM Lucian 28 mai 2004, `n Albania. Cazul
Olteanu spune c\ a f\cut Bolca[ sus]ine ideea am=n\rii s\u figureaz\ `n dosarul
aceast\ propunere pentru c\ i alegerilor „deoarece interesul
zborurilor secrete, care ar fi fost
se pare necesar ca perioada efectuate la ordinul CIA, [i face
na]ional impune ca alegerile s\ obiectul unei investiga]ii ini]iate
campaniei electorale s\ nu fie se desf\[oare `n deplin\ ordine, de c\tre Parlamentul german.
tulburat\ de conflicte politice s\ se evite posibilele fraude“. ~n
interne sau de vacan]e institu- plus, el a spus c\ un argument Mafia controleaz\ peste
]ionale. pentru am=nare este acela c\ 2.000 de obiective
ar fi bine ca România [i Bul-
Discu]ii contradictorii garia s\ organizeze, `n acela[i industriale `n Rusia
`n PNL timp, la toamn\, alegerile pen- Peste 2.000 de obiective industri-
tru PE, chiar dac\ nu se poate ale `n Rusia sunt controlate de
Ini]iativa lui Bogdan Ol- prelungi statutul de provizorat mafie, a indicat un important res-
al actualilor europarlamentari. ponsabil din Ministerul rus de In-
teanu de a fi schimbat\ data de terne, `ns\rcinat cu lupta `mpo-
13 mai 2007 nu este `ns\ una ~n ce prive[te motivele PNL, ca- triva crimei organizate, `ntr-un
`mbr\]i[at\ de to]i colegii s\i de re stau la originea acestei pro- interviu pentru cotidianul
partid. Astfel, `n vreme ce vi- puneri, vicepre[edintele PRM a „Izvestia“ de ieri. „Peste 2.000 de
cepre[edintele PNL Crin Anto- spus: „~n spatele oric\rei prop- obiective industriale sunt sub
nescu a declarat, ieri, `n prin- uneri de ordin politic exist\ in- controlul unor mari grupuri cri-
minale [i aproximativ 20% din
cipiu, c\ propunerea lui Bogdan terese de partid, dar nu e rolul acestea sunt `ntreprinderi foarte
Olteanu de amânare a ale- meu s\ descifrez ce interes are importante“, a declarat directorul
gerilor europene merit\ s\ fie PNL“. a adjunct al Departamentului de
lupt\ `mpotriva crimei organizate
din Ministerul rus de Interne,
Aleksandr Elin. ~n total, 450 de
grupuri criminale care num\r\
peste 12.000 de persoane ac]io-
cât cele pe care le-au rarea condi]ionat\, din par- 22 martie 2004, la cinci ani neaz\ `n Rusia, exercitând in-
primit. tea Comisiei speciale de la de `nchisoare, pentru preju- fluen]\ asupra situa]iei economi-
a GABRIEL BIVOLARU Rahova, unde se afla `ncar- dicierea BRD cu peste 2.200 ce sociale [i criminale din ]ar\.
cerat la acea vreme, dar in- miliarde de lei. Potrivit
AR PUTEA FI ELIBERAT Crima organizat\ a evoluat `n
stan]ele bucure[tene au in- rechizitoriului, `n perioada Rusia `n ultimii 10-15 ani, a mai
CONDI}IONAT: Gabriel Bi- firmat aceast\ aviz. Bivola- 1991-1994, Gabriel Bivolaru indicat Aleksandr Elin, subliniind
volaru a primit ieri aviz fa- ru a fost arestat `n aprilie [i so]ia sa, Mona de Freitas, c\ unii din [efii acestor grupuri
vorabil pentru eliberarea criminale „investesc `n economie
`nainte de termen, au 2004 [i condamnat, ulte- au `nfiin]at zece firme `n
rior, la cinci ani de `nchisoa- Bucure[ti, Eforie Nord, [i aspir\ la putere, al]ii fuzionea-
anun]at surse din Adminsi- z\ cu organiza]ii teroriste“. ~n de-
tra]ia Na]ional\ a Peniten- re. Datorit\ zilelor de mun- Sinaia [i Ploie[ti, prin care cembrie 2005, ministrul rus de
ciarelor, dar fostul deputat c\, ce se se scad din pedeap- au ob]inut de la BRD [i BCR Interne Ra[id Nuragliev a recu-
PSD va fi eliberat numai s\, fostul deputat PSD a `m- mai multe credite pe care noscut public c\ o parte impor-
dac\ [i instan]ele arge[ene plinit mai devreme cele do- le-au folosit `n alte scopuri tant\ din economia Extremului
vor fi de acord cu verdictul u\ treimi din pedeapsa de decât cele declarate. So]ia Orient rus este dominat\ de
comisiei. Gabriel Bivolaru a cinci ani pe care a primit-o. sa a fugit din România ime- crima organizat\, men]ionând `n
mai primit [i `n 2006 un Fostul deputat Gabriel Bi- diat dup\ ce au `nceput special sectorul pescuitului, cel al
aviz favorabil pentru elibe- volaru a fost condamnat `n cercet\rile din dosar. a industriei forestiere [i cel al
minelor de aur. a

8 Joi, 1 februarie 2007
Sf=ntul Mucenic Trifon, a Moa[tele Sfântului Trifon se afl\ `ntr-o veche biseric\ din Ia[i a Rug\ciune `n capitala României
pentru alungarea viet\]ilor d\un\toare rodului p\mântului a Ritualuri de prim\var\ `n vii [i livezi
`n ziua de pomenire a Sf=ntului Trifon a O can\ de vin pentru Sf=ntul Mucenic Trifon a
Pentru lucr\torii p\-
m=ntului – agricultori,
zarzavagii, pomicultori,
viticultori, florari [i legu-
micultori – timpul mun-
cilor de pe ogoare bate la
u[\ mai repede decât
eram obi[nui]i cândva. 1
februarie este `nceputul
anotimpului `n care con-
]inutul rug\ciunii Sfân-
tului Mucenic Trifon, pa-
tronul [i protectorul celor
ce trudesc pe câmp, este
pe atât de actual, pe cât
este de frumos, profund [i
semnificativ.
„S\ se plineasc\
rug\ciunile [i cererile
smeritului Trifon“
~n rug\ciunea Sf. Trifon
este cuprins „blestemul“
adresat viet\]ilor de tot
felul care ar `ndr\zni s\
strice rodul p\m=ntului:
„V\ blestem pe voi, fia-
rele cele de multe feluri,
viermii, omizile, gândacii,
l\custele, [oarecii, cârti-
]ele [i puricii, [i tot felul
de mu[te, molii [i furnici,
viespi [i urechelni]e [i tot
CM
YK felul de jig\nii ce se tâ-
r\sc pe p\mânt [i p\s\ri
ce zboar\, care aduc stri-
c\ciuni [i pagub\ holde-
lor, viilor, pomilor [i gr\-
dinilor; v\ blestem cu
Dumnezeu Tat\l cel f\r\
de `nceput, [i cu Fiul Lui
cel `mpreun\ f\r\ de `n-
ceput [i de o fiin]\, [i cu
Duhul cel Preasfânt, Ca-
re este de o fiin]\ cu
Tat\l [i cu Fiul [i de via]\
f\c\tor; v\ blestem pe voi
cu `ntruparea Unuia-
N\scut, Fiul lui Dumne-
zeu, a Domnului nostru
Iisus Hristos, cu via]a Lui
de pe p\mânt cea dim-
preun\ cu oamenii, [i cu
patima Lui cea mântui-
toare, [i cu moartea Lui
cea f\c\toare de via]\, [i
cu `nvierea Lui cea de a
treia zi, [i cu `n\l]area
Lui la ceruri, [i cu toat\
purtarea de grij\ cea
dumnezeiasc\ [i mân-
tuitoare; v\ blestem pe
Moa[tele Sf=ntului Trifon - de la Ia[i la Bucure[ti
La `nceputul anului
2003, preotul paroh [i e-
noria[ii Bisericii „C\r\mi-
darii de Jos“ din Bucure[ti
(foto) adreseaz\ o solici-
tare Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei ca, de la
Biserica „Sf. Sava“ din
Ia[i, s\ fie donate bisericii
bucure[tene un fragment
din moa[tele Sf. Mucenic
Trifon. Prin voia lui Dum-
nezeu, cererea credincio-
[ilor bucure[teni s-a `m-
plinit cu binecuvântarea
IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei,
care, nu numai c\ a dat
dezlegarea [i aprobarea
cuvenite, dar, `n geroasa
zi de iarn\ de 31 ianuarie
voi, cu sfin]ii heruvimi,
cei cu ochii mul]i [i cu
serafimii, cei cu câte [ase
aripi, care zboar\ `m-
prejurul scaunului dum-
nezeiesc [i strig\: «Sfânt,
Sfânt, Sfânt Domnul
Savaot!»; v\ blestem pe
voi, cu sfin]ii `ngeri, [i cu
toat\ puterea, cu miile de
mii [i cu milioanele de
milioane, care cu mult\
fric\ stau `naintea slavei
Domnului, ca s\ nu stri-
ca]i via, nici holda, nici
gr\dina, nici pomii [i nici
legumele robului lui
Dumnezeu (numele); ci
duce]i-v\ `n mun]ii cei
pustii, `n copacii cei nero-
ditori, `n care v-a d\ruit
vou\ Dumnezeu hrana
cea de toate zilele; v\
blestem pe voi cu scum-
pul Trup [i Sânge al lui
Hristos, Adev\ratul Dum-
2003, a transportat per-
sonal, la Bucure[ti, caseta
sfin]it\ con]inând p\rti-
cele din moa[tele de la Ia[i
[i a `nm=nat-o reprezen-
tan]ilor bisericii ce `l are
ca ocrotitor pe Sf. Trifon.
Astfel c\, spre marea bu-
curie a enoria[ilor bu-
cure[teni participan]i la
s\rb\toarea Sf. Mucenic
Trifon din diminea]a de 1
februarie 2003, pentru
prima dat\, `n prima bis-
eric\ ce `[i are hramul de
baz\ Sf. Trifon, se oficia
prima Sf. Liturghie cu
p\rticele din moa[tele
Sfântului venerat `n ]inu-
turile Dâmbovi]ei de Jos
de circa 73 de ani.
CM
YK
DOCUMENTAR
nezeu [i Mântuitorul
nostru, prin Care s-a dat
nou\ mântuire [i r\s-
cump\rare s\ nu strica]i
nici holda, nici via, nici
gr\dina, nici orice pom
roditor [i neroditor; nici
frunza legumelor s\ nu
strica]i din cuprinsul [i
locul robului lui Dum-
nezeu. Iar de nu m\ ve]i
asculta pe mine [i ve]i
c\lca blestemul cu care
v-am blestemat, nu v\ voi
pedepsi eu, smeritul [i
nevrednicul Trifon, ci
Dumnezeul lui Avram [i
al lui Iacov, Care va veni
s\ judece viii [i mor]ii.
Pentru aceasta, pre-
cum mai `nainte v-am zis
vou\: duce]i-v\ `n mun]ii
cei pustii, `n copacii cei
neroditori; [i, de nu m\
ve]i asculta pe mine, voi
ruga pe Iubitorul de oa-
CM
YK
meni Dumnezeu, ca s\
trimit\ pe `ngerul S\u,
care este peste fiare, [i cu
fier [i cu plumb v\ va le-
ga [i v\ va omor`, de vre-
me ce n-a]i luat `n seam\
blestemul [i rug\ciunea
mea, a smeritului Trifon;
`nc\ [i p\s\ri, fiind trim-
ise prin rug\ciunea mea,
v\ vor mânca pe voi. ~nc\
v\ blestem pe voi [i cu
numele cel mare scris pe
piatra care nu l-a putut
r\bda, ci s-a topit ca
ceara de fa]a focului.
Ie[i]i din locurile aces-
tea [i v\ duce]i `n locuri
neumblate [i f\r\ ap\ [i
neroditoare, cum mai `na-
inte am zis vou\. Ie[i]i
din locul [i cuprinsul ro-
bilor lui Dumnezeu, care
pe mine m\ cheam\ `n
ajutorul, folosirea [i mân-
tuirea lor. Ca [i `ntru
acestea s\ se sl\veasc\
preasfântul nume al Ta-
t\lui, [i al Fiului, [i al
Sfântului Duh, s\ se pli-
neasc\ rug\ciunile [i ce-
rerile smeritului Trifon.
C\ lui Dumnezeu se cu-
vine slava [i st\pânirea
`n vecii vecilor. Amin!“
Este o rug\ciune de-
osebit\, prin care Dom-
nul cel iubitor de oameni
~[i arat\ milostivirea Sa
ne`ncetat fa]\ de to]i care
muncesc `n gr\dini, pe o-
goare, `n vii, sau `n livezi,
c\ci avându-l pe Sf. Mu-
cenic Trifon rug\tor fier-
binte [i grabnic mijloci-
tor, ogoarele lor vor fi
m\noase, gr\dinile `m-
bel[ugate de roade [i flori
mirositoare, iar viile `n-
c\rcate cu struguri.
Moa[tele
Sf. Mucenic Trifon
la Biserica ie[ean\
„Sfântul Sava“
Biserica „Sf. Sava“ este
una dintre cele mai impre-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova
Mall
sionante [i mai vechi bise-
rici ale ora[ului Ia[i. Isto-
ria acesteia porne[te `nc\
din anii 1300-1330, când
aici a fost `ntemeiat\ M\-
n\stirea „Sf. Sava“, de
c\tre c\lug\ri moldoveni
veni]i din Ierusalim.
M\n\stirea „Sf. Sava“
a fost [i este un impor-
tant centru cultural [i
multifunc]ional de educa-
]ie [i asisten]\ social\ al
ora[ului Ia[i, de aceasta
legându-[i numele, de-a
lungul vremii, Academia
Domneasc\, o renumit\
tipografie slavo-român\,
Colegiul „Sf. Sava“, o
[coal\ profesional\ de
fete, precum [i valoroase
obiecte de cult precum:
un clopot din 1570, o E-
vanghelie slav\ din 1637,
o icoan\ a Sf. Ioan Gur\
de Aur de dimensiuni mari
din 1711 [.a. ~n prezent,
Biserica - al c\rei preot
paroh este p\rintele Nar-
cis Axinte - este l\ca[ul
de cult al Parohiei cu ace-
la[i nume, al b\trânilor [i
copiilor dezavantaja]i so-
cial, al membrilor comu-
nit\]ii persoanelor cu de-
ficien]\ de auz [i de vor-
bire [i loca]ie de asisten]\
religioas\ pentru depen-
den]ii de alcool [i de
droguri.
~n baza unei decizii mi-
tropolitane, Bisericii i-a
fost conferit [i statutul de
Capel\ a Institutului So-
cial-Caritativ DIACONIA.
Referitor la obiectele
de cult de o valoare deo-
sebit\, p\rintele paroh
apreciaz\ c\ cele mai de
pre] odoare pe care le are
biserica sunt p\rticele
din moa[tele Sf. Mucenic
Trifon [i ale Sf. Muceni]e
Marina, care au fost a-
duse aici `n anul 1998 [i
care provin, probabil, de
la fosta M\n\stire Dan-
cu, fost metoc, pân\ la a-
nul 1903, al M\n\stirii
„Sf. Sava“.
din cadrul
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Hala Central\
P\rticele din moa[tele
Sf. Mucenic Trifon au fost
donate, `n anul 2003,
Bisericii „C\r\midarii de
Jos“ din Bucure[ti. Cerce-
t\ri ale documentelor [i
ale drumului parcurs de
moa[te de-a lungul vre-
mii, sunt `nc\ `n curs, sub
`ndrumarea preotului
paroh Axinte.
Biserica
bucure[tean\
„C\r\midarii de Jos“
este `nchinat\
Sf. Mucenic Trifon
„C\r\midarii de Jos“
din Bucure[ti are ca
hram principal pe Sf. Mu-
cenic Trifon. M\rea]a zi-
dire, aidoma unei cate-
drale, care d\inuie [i as-
t\zi pe strada Piscului din
cartierele Timpuri Noi [i
Tineretului, este de dat\
mai recent\, dar ea s-a
`n\l]at pe un loc sfin]it
`nc\ din veacul al XVIII-
lea, când, la intersec]ia
bulevardelor „Dimitrie
Cantemir“ [i „M\r\[e[ti“ CM
YK
s-a ctitorit o bisericu]\ de
lemn, ce s-a mutat apoi `n
]inuturile ml\[tinoase ale
Dâmbovi]ei de Jos, popu-
late de „c\r\midari“.
Cu timpul, sporind nu-
m\rul oamenilor, ca [i
darea lor de mân\, de la
c\r\mid\rie trecându-se
la zarzavagerie, meserie
[i mai m\noas\, `n anul
1854 se pune piatra de te-
melie a unei noi biserici.
Ulterior, veniturile reali-
zate din gr\dinile de zar-
zavaturi [i din cultivarea
florilor de c\tre cultiva-
torii din zon\, cu evlavie
la Sf. Mucenic Trifon, spo-
resc bog\]ia enoria[ilor [i
impulsioneaz\ lucr\rile,
care merg mai bine, de[i
nu se trece la o recons-
truc]ie radical\.

ocrotitorul agricultorilor
Ulterior, `n vremuri
mai bune, un comitet
pentru reconstruc]ia bise-
ricii, `n fruntea c\ruia
st\tea IPS Miron Cristea,
pe atunci mitropolit al
sfintei Mitropolii a Un-
grovlahiei (Munteniei) [i
Primat al `ntregii Bise-
rici, având `n alc\tuirea
sa [i pe prefectul capita-
lei, generalul Eraclie
Nicoleanu, preo]i [i cre-
dincio[i au pornit s\
strâng\ fonduri [i s\ `n-
grijeasc\ de demararea
lucr\rilor. ~nsu[i Princi-
pele Carol (viitorul rege
Carol II), mo[tenitor al
tronului, face apel c\tre
]ar\ s\ ajute biserica.
Drept pild\, din p\durile
domeniilor regale sunt
aduse 30 de vagoane cu
lemn de stejar. Noii cti-
tori devin Carol al II-lea,
Regina Elena, Principele
Mihai, generalul Eraclie
Nicoleanu, epitropul Va-
sile Marinescu [i preotul
Gheorghe P\unescu, ce
aveau s\ fie, de altfel,
picta]i `n pronaos.
~n fruntea tuturor se
situa, desigur, patriarhul
`nsu[i, acela[i de bun\ [i
ve[nic\ amintire Miron
Cristea, care, `n 1930,
sfin]ea Biserica av=nd
CM
YK hramul „Sf. Mucenic Tri-
fon“, s\rb\torit la 1 febru-
arie, ziua `n care, `n anul
250, patronul lucr\torilor
ogoarelor, nestr\mutatul
`n credin]\, t\m\duitor
de boli, „[i-a dat sufletul la
Dumnezeu“. De precizat
c\, `nc\ de la 30 decem-
Credin]e [i obiceiuri de Sfântul Trifon
S\rb\toarea Sfântu-
lui Trifon, de la 1 febru-
arie, prefa]eaz\ anul
pomi-viticol. Pentru ca
acesta s\ `nceap\ [i s\
se desf\[oare `n cele mai
bune condi]ii, de ziua
Sfântului Trifon se prac-
tic\ o serie de rituri, me-
nite a asigura protec]ia
[i fertilitatea viilor [i a
livezilor de pomi fruc-
tiferi.
~n trecut, viticultorii [i
pomicultorii ]ineau post
`n aceast\ zi, pentru ca
Sfântul Trifon, consi-
derat de ei drept patron
al viilor [i al livezilor,
s\-i ajute s\ aib\ un an
bun, bogat `n recolte de
struguri [i fructe.
~n satele din Munte-
nia, `n diminea]a s\rb\-
torii, viticultorii chemau
preotul s\ le binecuvân-
teze via [i s-o stropeasc\
cu agheazm\, ca aceasta
s\ rodeasc\ [i s\ fie
ferit\ de grindin\ sau de
secet\.
~n partea de sud a
Olteniei, se practica un
ritual complex de preg\-
tire a viei pentru noul
sezon, ce urma s\ `ncea-
p\ peste câteva s\pt\-
Biserica „Sf. Sava“ este una dintre cele mai impresionante [i mai vechi biserici ale ora[ului Ia[i.
Istoria acesteia porne[te `nc\ din anii 1300-1330, când aici a fost `ntemeiat\ M\n\stirea „Sf. Sava“
de c\tre c\lug\ri moldoveni veni]i din Ierusalim. Biserica „Sf. Sava“ `l are ca ocrotitor [i pe Sf. Mucenic Trifon.
Un fragment din moa[tele sale se afl\ aici, `ntr-o racl\ a[ezat\ sub un baldachin, al\turi de icoana Sf. Trifon
brie 1912, `n parohie lua
fiin]\ Banca popular\ „Sf.
Vasile“, ulterior numit\
„Sf. Trifon“, dup\ patro-
nul zarzavagiilor [i florar-
ilor care [i l-au ales „pen-
tru ca zarzavaturile [i flo-
rile s\ fie ferite de l\custe,
purici, omizi [i man\. {i
pentru c\ Sf. Mucenic mai
mâni, cunoscut sub nu-
mele de Arezeanul (T\-
iatul) viilor. Denumirea
de Arezean, ca, de altfel,
[i obiceiul `ntâlnit nu-
mai `n zona amintit\,
pare a fi un `mprumut
de la bulgari, care nu-
mesc s\rb\toarea Trifon
Zarezan, adic\ Trifon
T\ietorul. {i aceasta,
pentru c\ unul dintre
principalele acte ale obi-
ceiului se axeaz\ pe
opera]ia t\ierii rituale a
corzilor de vi]\-de-vie.
Pentru fertilizarea vi-
ilor [i protejarea lor de
agen]ii d\un\tori, viti-
cultorii aprindeau focuri
la marginea planta]iilor
[i v\rsau vin `n j\raticul
aprins. Totodat\, ei s\-
reau peste foc pentru a fi
feri]i de boli [i a se forti-
fica, `n acela[i sens, de a
putea rezista muncilor
solicitante de la vie.
O alt\ practic\ profi-
lactic\, utilizat\ `n pa-
ralel cu aprinderea focu-
rilor, consta `n afumarea
viei cu o cârp\ aprins\.
Se pre`ntâmpina astfel
p\trunderea `n spa]iul
viei a spiritelor malefice
sau erau alungate acele
Pagini realizate de Grigore RADOSLAVESCU
YK
DOCUMENTAR
ap\r\ oamenii de cium\,
iar p\s\rile [i vitele de tot
felul de boli“.
Banca era de `ntraju-
torare, pentru acest im-
portant rost al s\u având
s\ se [i numeasc\ Aju-
torul românesc.
~n acela[i timp cu ridi-
carea edificiului [i activi-
duhuri care reu[iser\ s\
se cuib\reasc\ printre
frunze [i gunoaie.
O dat\ ce ritualul de
la vie era `ncheiat, viti-
cultorii se `ndreptau `n
alai c\tre cas\. Pe drum,
ei cântau, chiuiau [i
dansau. Aceste mani-
fest\ri de veselie tre-
buiau s\ fie de bun au-
gur pentru noul sezon
viticol. Dar, pe de alt\
parte, faptul c\ ele erau
manifest\ri zgomotoase
a f\cut s\ li se atribuie [i
o alt\ func]ionalitate: de
a `ndep\rta, din preajma
omului, spiritele r\uf\-
c\toare. Acas\, viticul-
torii erau a[tepta]i cu
masa `ntins\, `nc\rcat\
cu produse tradi]ionale
[i cu o mare cantitate de
vin. Masa trebuia s\ fie
cât mai abundent\, pen-
tru a induce bog\]ie, mai
ales `n ceea ce prive[te
produc]ia viticol\. De
aici [i sensul ca masa s\
fie stropit\ cu mult vin.
O can\ cu vin era desti-
nat\ Sfântului Trifon.
Câ]iva stropi din acest
vin se v\rsau pe p\-
mânt, iar restul se bea
pentru acest sfânt pro-
CM
YK
CM
Joi, 1 februarie 2007 9
tatea pastoral\, preotul C\min cultural. Iar apoi, min“, vestea evenimen-
Gheorghe P\unescu a os- `ntre anii 1927-1930 a tele de importan]\ pentru CM
YK
tenit [i pentru `mplinirea ridicat, lâng\ biseric\, `n ob[te.
misiunii sociale (cultu- partea de nord, construc- ~n prezent, parohia „C\-
ral\ [i caritativ\) a bi- ]ia Ateneul cultural. Inau- r\midarii de Jos“ desf\-
sericii `n care a p\storit gurat la 30 decembrie [oar\ o activitate intens\
cu atâta vrednicie. Mai 1930, Ateneul avea o sal\ pe plan religios, social-ed-
`ntâi a contribuit la `nfi- de spectacole cu 300 de ucativ, cultural [i caritativ
in]area, `ncepând din 12 locuri (fotolii de piele), iar având `n r\spundere Cen-
decembrie 1912, a unui la etaj existau mai multe trul de ~ngrijire [i Asisten-
`nc\peri folosite pentru ]\ „Radu-Vod\“, precum [i
Banca popular\, Bibliote- diferite orfelinate din Bu-
tector al viilor. ~n felul
acesta, viticultorii spe-
rau s\ capteze bun\vo-
ca parohial\ (cu peste
2.000 de volume), un c\-
cure[ti. {i desigur, se
preg\te[te pentru hramul
min pentru studen]ii ne- de la 1 februarie a.c.
in]a patronului lor, pen- voia[i [i un dispensar `n Mai aproape de vre-
tru ca acesta s\ le apere sistem caritativ pentru murile actuale, `ncepând
viile [i s\-i ajute s\ mame [i copii, o asocia]ie cu anul 1997, preotul pa-
ob]in\ recolte bogate de coral-instrumental\. O roh dr. D\nu]–Dumitru
struguri. Protector al vi- cantin\ hr\nea pe cei Badea porne[te ample lu-
ilor, Sfântul Trifon pare s\raci, iar copiii din paro- cr\ri de consolidare [i
s\ fi `mprumutat atribu- hie puteau s\-[i fac\ lec- restaurare la biseric\, la
te de la vechile divinit\]i ]iile ajuta]i de femei din Centrul parohial `n care
ale p\mântului, de la zon\ cu preg\tire. ~n fie- `[i are sediul Funda]ia
zeii vegeta]iei [i ai vinu- care zi, copiilor parohiei li „Sf. Trifon“, la cancelarie,
lui, `n primul rând de la se asigura masa de dimi- la Capela „Adormirea
Dionysos, cu care are nea]\ gratuit. Maicii Domnului“, ridi-
multe puncte comune. O „foaie“ de informa]ie cat\ `n 1987, [i la alte e-
~n satele din Banat parohial\, „Hai la C\- dificii anexe. a
era obiceiul - disp\rut de
mai bine de un secol - s\
se rostogoleasc\ o roat\
aprins\ din vârful dea-
lurilor cu vii spre vale.
Sensul obiceiului era de
a fertiliza via [i a `nde-
p\rta de ea duhurile ne-
faste, `ntre care [i spiri-
tul nociv al iernii. Acest
ritual se repeta `n noap-
tea l\satului de sec [i
sub diverse alte varian-
te. ~n zona Sucevei, de
Sfântul Trifon, oamenii
stropeau pomii cu a-
gheazm\, pentru a-i feri
de omizi [i a le stimula
rodirea. ~n unele sate
din aceea[i regiune, ritu-
alul se aplica [i `n cazul
gr\dinii de zarzavat.
10 Joi, 1 februarie 2007
REGIONAL
O tân\r\ din Boto[ani
a murit dup\ ce a
n\scut singur\
O tân\r\ de 32 de ani din locali-
tatea Criste[ti, jude]ul Boto[ani,
care a n\scut acas\ neasistat\,
a fost g\sit\ moart\, al\turi de
bebelu[ul s\u, în beciul gospod\-
riei concubinului ei. Poli]i[tii
spun c\ t=n\ra locuia de 5 ani în
concubinaj cu un cons\tean, `n
v=rst\ de 41 de ani. Femeia era
îns\rcinat\, iar zilele trecute a
r\mas singur\ în casa b\rbatu-
lui, care plecase la p\rin]ii s\i.
În urma necropsiei, s-a constatat
c\ moartea a fost neviolent\ [i a
fost cauzat\ de insuficien]a car-
dio-respiratorie acut\, survenit\
în urma hemoragiei puternice
provocate de faptul c\ a n\scut
neasistat\. Doctorii au stabilit
c\ sarcina a fost la termen, îns\
copilul a murit în timpul trava-
liului sau imediat dup\ na[tere,
din lipsa unei îngrijiri de spe-
cialitate. Poli]i[tii continu\ an-
cheta în acest caz, pentru a sta-
bili cu exactitate cauzele care au
determinat moartea femeii [i a
copilului s\u. (B.C.)
Sute de pensionari,
executa]i silit la Vaslui
Casa Jude]ean\ de Pensii (C JP)
Vaslui va executa silit peste 800
de pensionari care nu [i-au achi-
tat taxele [i impozitele [i care au
diverse datorii. Pe de alt\ parte,
unui num\r de peste 1000 de
pensionari vasluieni li se re]in
deja din venituri anumite sume,
pentru faptul c\ nu [i-au achitat
la timp taxe, impozite, amenzi
sau rate la b\nci, cooperative de
credit sau la executori judec\to-
re[ti. Potrivit reprezentan]ilor
CJP Vaslui, popririle nu pot
dep\[i jum\tate din venitul lu-
nar net al datornicului, indife-
rent de crean]ele pe care statul
le are de recuperat. „Cea mai
mare datorie este de aproxima-
tiv 35.000 RON [i este a unui
pensionar care a girat un împru-
mut“, a declarat Petronela
Ciobanu, purt\tor de cuvânt la
CJP Vaslui. (B.C.)
Peste 250.000
de cereri pentru
ajutorul de c\ldur\
`n jude]ul Neam]
Cererile pentru ajutorul de c\l-
dur\ depuse la prim\riile din
jude]ul Neam] au dep\[it cifra
de 250 de mii. Directorul Direc-
]iei pentru Munc\, Solidaritate
Social\ [i Familie, Claudia
Chiril\, a declarat c\, în urma
calculelor preliminarii, suma
alocat\ jude]ului pentru acor-
darea acestui ajutor se ridic\ la
peste 10,5 milioane de lei lunar.
„Din controalele pe care le-am
efectuat în ultimele trei s\pt\-
mâni la prim\riile din mediul
rural, am constatat c\ aproxima-
tiv 85 la sut\ dintre familii se
încadreaz\ pentru a beneficia de
subven]iile pentru c\ldur\“, a
declarat Claudia Chiril\. De aju-
toarele de c\ldur\ beneficiaz\
persoanele care au un venit lu-
nar mai mic de 500 de lei (5 mi-
lioane de lei vechi) sau familiile
ale c\ror venituri nu dep\[esc
aceast\ sum\, pe membru de
familie. În mediul rural s-a luat
în considerare [i venitul agricol,
pentru care au fost emise adeve-
rin]e anuale. Pentru stabilirea
venitului agricol lunar, a fost
împ\r]it\ suma anual\ la 12
luni. Datele centralizate, atât ca
num\r de beneficiari, cât [i ca
sume care trebuie alocate în
jude]ul Neam], trebuie trimise la
Ministerul Muncii, Solidarit\]ii
Sociale [i Familiei, pân\ pe data
de 10 februarie, subven]iile
urmând s\ fie acordate
pentru lunile ianuarie, februarie
[i martie. Ieri a fost ultima zi în
care au putut fi depuse cererile
pentru subven]iile pentru
înc\lzirea locuin]ei cu gaz
metan sau lemne. (B.C.)
ACTUALITATE
P=inea va fi mai bun\, dar mai scump\ Bani de la Boto[ani pentru
Ministerul S\n\t\]ii Publi- tul c\ anual, România pierde vezile medicale `n acest sens
ce (MSP) vrea s\ introduc\ fier
[i acid folic `n f\ina destinat\
265 milioane de dolari din ca-
uza sc\derii productivit\]ii
sunt incerte.
Potrivit notei de funda- aeroportul din Suceava
consumului uman de pe pia]a
intern\ pentru a preveni ane-
muncii la adul]i [i tinerii ane-
mici. De asemenea, din acela[i
mentare care `nso]e[te propu-
nerea MSP, `n România, ince- Consiliul Jude]ean Boto- rea este temeinic\ [i legal\.
mia, a reduce defectele la na[- motiv, cheltuielile pentru tra- pând cu anul 1990, Institutul [ani va finan]a o parte din ac-
tivitatea aeroportului de la
Legea ne d\ voie s\ aloc\m o
sum\ de bani pentru finan-
tere, rata accidentelor cardio- tarea acestei afec]iuni cresc pentru Ocrotirea Mamei [i a
vasculare, precum [i pentru a anual cu 45 de milioane de Copilului din Bucure[ti, cu su- Salcea, Suceava. ]area unor lucr\ri de moderni-
spori productivitatea muncii. dolari [i, deficitul de acid folic port tehnic [i financiar din par- Consilierii jude]eni au de- zare [i dezvoltare a Aero-
Propunerea Ministerului provoac\ moartea a 11.000 de tea Reprezentan]ei UNICEF, a cis, ieri, alocarea unei sume de portului Suceava“, a declarat
S\n\t\]ii de a introduce fier [i copii, care se nasc prematur. desf\[urat mai multe studii 50.000 de lei pentru realizarea Dorin Ciu[tea. Acesta este pri-
acid folic `n f\ina produs\ sau Potrivit medicilor, anemia despre gradul de nutri]ie al co- unor investitii la aeroportul mul an `n care Consiliul Jude-
importat\ care se va comercia- este un indicator atât al mal- piilor, punând accentul [i pe din jude]ul Suceava, pe motiv ]ean repartizeaz\ fonduri pen-
liza pe pia]a intern\ ar putea nutri]iei cât [i al s\n\t\]ii via]a intrauterin\. c\ boto[\nenii folosesc aero- tru modernizarea aeroportu-
intra `n vigoare la data de 1 precare. Deficien]a de fier, `n Potrivit MSP, toate studiile gara `n egal\ m\sur\ ca suce- lui din Suceava. Aeroportul
ianuarie 2008, condi]ii `n care formele ei cele mai severe, du- realizate `ntre 1991 [i 2005 au venii [i, prin urmare, trebuie Interna]ional „{tefan cel Ma-
pre]ul pâinii la raft pentru ce la apari]ia anemiei feripri- eviden]iat prezen]a unor defi- s\ contribuie la cheltuielile de re“ Suceava este amplasat `n
`ntre]inere a acestuia. comuna Salcea, la 11,2 km est
cantitatea de 300 de grame va ve. Medicii precizeaz\ c\ [i al- cien]e nutri]ionale la femeile
cre[te, potrivit estim\rilor te deficien]e nutri]ionale `n tinere, la femeile `ns\rcinate Vicepre[edintele Consiliu- fa]\ de municipiul Suceava [i
lui Jude]ean, Dorin Ciu[tea, la 30,5 km vest de municipiul
MSP cu 0,192 lei pe an. afar\ de cea de fier, cum ar fi [i la copii [i sus]in concluzia c\
Decizia Ministerului S\n\- cele de vitamina B12, acid fo- anemia este o problem\ ma- sus]ine c\ banii s-au alocat la Boto[ani, accesul fiind posibil
solicitarea administra]iei ju- prin DN 29, care leag\ cele
t\]ii de a fortifia pâinea cu fier lic (vitamina B6) [i vitamina jor\ de s\n\tate public\ `n
[i acid folic a pornit de la fap- A, pot cauza anemie, de[i do- România. (M.F.) de]ene din Suceava. „Solicita- dou\ ora[e. (M.F.)
PNL Ia[i a depus [apte pl=ngeri
penale `mpotriva „platformi[tilor“
a Liberalii ie[eni au sus]inut c\ au descoperit mai multe nereguli, printre care
se num\r\ fals `n `nscrisuri [i folosirea minorilor pentru `nfiin]area partidului
a „Cei care semneaz\ nu precizeaz\ pentru ce semneaz\“, a declarat
secretarul executiv al PNL Ia[i, Valerian S\l\v\stru a „Toate filialele din ]ar\
ale PNL au primit ordin de la centru s\ ne atace. Ve]i vedea c\, `n urm\toarele
zile, vor ap\rea [i `n alte jude]e astfel de pl=ngeri. Este o campanie de
intimidare“, a replicat vicepre[edintele PLD Ia[i, Marius Sp=nu a
PNL Ia[i a depus un nu- Am descoperit mai multe ducerea central\ a PNL.
m\r de 7 pl=ngeri penale nereguli, printre care se nu- „Toate filialele din ]ar\ ale
`mpotriva liderului Partidu- m\r\ fals `n `nscrisuri, folo- PNL au primit ordin de la
lui Liberal Democrat (PLD), sirea minorilor pentru `nfi- centru s\ ne atace. Ve]i
Theodor Stolojan, [i a celor- in]area partidului [i, ceea ce vedea c\, `n urm\toarele
lal]i politicieni care fac parte este important, cei care sem- zile, vor ap\rea [i `n alte
din nucleul de conducere al neaz\ nu precizeaz\ pentru jude]e astfel de pl=ngeri.
partidului, acuz=ndu-i de ce semneaz\“, a declarat Este o campanie de intimi-
fals `n `nscrisuri [i de faptul secretarul executiv al PNL dare, cum a vrut s\ fac\ [i
c\ s-au folosit inclusiv de Ia[i, Valerian S\l\v\stru. PSD la un moment dat.
semn\turile unor minori Potrivit acestuia, pl=ngerile Toate semn\turile adunate
pentru constituirea noii for- au fost depuse la sf=r[itul la Ia[i sunt `n regul\“, a de-
ma]iuni politice. s\pt\m=nii trecute. clarat vicepre[edintele PLD
„Pl=ngerile au fost depu- Liderii PLD Ia[i au repli- Ia[i, Marius Sp=nu.
se la Parchetul de pe l=ng\ cat, afirm=nd c\ este vorba Potrivit acestuia, pentru
Judec\toria Ia[i, respectiv de o campanie de intimi- `nfiin]area PLD au semnat
H=rl\u, `n func]ie de domi- dare a membrilor partidu- 2.060 de ie[eni. (Bogdan Pl=ngerile au fost depuse la Parchetul
ciliul celor care au semnat. lui, instrumentat\ de con- CRON}) de pe l=ng\ Judec\toria Ia[i
Fraud\ de 20 de milioane de euro prin importurile de brichete statele membre, a detectat mai
multe cazuri în care Indonezia
Un sistem ilegal de trafic de desf\[oar\ investiga]ii privind cuperat de la importatori, ar fi supuse unei taxe antidumping
sau Malaezia erau declarate în
mod fraudulos ca ]\ri de origi-
brichete din Asia, care a preju- cazuri de importuri ilegale de fost suportat de c\tre contribu- de 6,5 eurocen]i bucata, tax\
diciat bugetul comunitar cu brichete de unic\ folosin]\ de abilii europeni“, se men]ionea- ce nu este perceput\ `n cazul ne ale brichetelor importate.
peste 20 de milioane de euro, origine chinez\, declarate în z\ în comunicat. Malaeziei sau Indoneziei. In- Investigarea acestor cazuri va
prin neplata taxelor, a fost des- mod fals ca provenind din Conform aceluia[i comuni- vestiga]iile OLAF referitoare duce la recuperarea taxelor [i
coperit de Oficiul European de Indonezia sau Malaezia. cat de pres\, consumul total de la eludarea pl\]ii taxei anti- la poten]iale anchete penale a-
Lupt\ Antifraud\ (OLAF), în „Investiga]iile comune au brichete de unic\ folosin]\ în dumping fac parte din atribu]i- le autorit\]ilor na]ionale din
colaborare cu partenerii s\i descoperit c\ numai prin Mala- ]\rile Uniunii Europene se a- ile institu]iei de lupt\ împotri- statele membre vizate: Marea
din statele membre ale Uniunii ezia au fost tranzitate peste 300 propie de un miliard de buc\]i va fraudei care afecteaz\ buge- Britanie, Cehia, Lituania, Ita-
Europene. Potrivit unui comu- de milioane de brichete din pe an, în condi]iile în care pre- tul comunitar [i de protec]ie a lia, Spania [i Germania. În
nicat de pres\ remis de Depar- China, în ultimii 4 ani. Dac\ nu ]ul de pia]\ pentru o brichet\ contribuabilului european. cadrul investiga]iilor, OLAF a
tamentul Antifraud\ din cadrul s-ar fi detectat aceste cazuri, este de peste 50 de eurocen]i. Oficiul European de Lupt\ cooperat îndeaproape cu pro-
Cancelariei primului ministru, prejudiciul la adresa bugetului Importurile de brichete de Antifraud\, împreun\ cu ser- duc\torii de brichete din Uniu-
OLAF [i autorit\]ile na]ionale comunitar, care acum va fi re- unic\ folosin]\ din China sunt viciile partenere na]ionale din nea European\. (B.C.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Lapte [i miere
`n [coli [i gr\dini]e
Din toamn\, pre[colarii [i [co-
larii ie[eni care beneficiaz\ de pro-
gramul guvernamental „Laptele [i
Cornul“ vor primi, `n plus, [i miere
de albine. Potrivit unei hot\r=ri de
Guvern, `ncep=nd cu anul [colar
2007-2008, to]i [colarii [i pre[colarii
inclu[i `n acest program vor primi,
s\pt\m=nal, o cantitate de 60 de
grame de miere de albine.
„Deocamdat\, de buna derulare
a acestui program `n jude] r\spun-
dem noi. Din toamn\ `ns\, Inspec-
toratul {colar Jude]ean se va ocupa
de acest aspect“, a declarat vi-
cepre[edintele Consiliului Jude]ean
(CJ) Ia[i, Iovu Brezuleanu.
~n momentul de fa]\, [colarii [i
pre[colarii ie[eni primesc un corn
cu o greutate standard de 80 de gra-
me [i 200 de mililitri de lapte. „Da,
putem spune c\ o s\ curg\ lapte [i
miere `n [coli [i gr\dini]e. Dar prea
pu]in din pacate“, a ad\ugat vice-
pre[edintele CJ. Guvernan]ii ur-
meaz\ s\ stabileasc\ ce institu]ie [i
`n ce condi]ii va organiza licita]ia
pentru stabilirea furnizorilor de
miere. (B.C.)
Prefectul va interveni la AVAS
pentru disponibiliza]ii de la Nicolina
Prefectul Nicu[or P\duraru a
promis c\ va interveni la Auto-
ritatea pentru Valorificarea Ac-
tivelor Statului (AVAS) pentru
muncitorii disponibiliza]i de la
`ntreprinderea Nicolina. Deoa-
rece societatea nu dispune de
resursele financiare necesare, s-a
avansat ideea v=nz\rii unor ac-
tive ale `ntreprinderii, urm=nd
ca banii ob]inu]i s\ fie folosi]i
pentru plata salariilor restante.
Acest lucru nu este posibil `ns\
f\r\ acceptul AVAS, drept pen-
tru care prefectul [i-a luat anga-
jamentul de a interveni pentru
solu]ionarea problemei `n fa-
voarea muncitorilor. „Cei 704 an-
gaja]i disponibiliza]i nu [i-au mai
primit drepturile salariale pen-
tru o perioad\ de 6 luni, adic\ iu-
nie - noiembrie 2005, de[i exist\
[i o hot\r=re judec\toreasc\ `n a-
cest sens. Oamenii trebuie pl\ti]i
pentru munca lor, au copii [i
familii de `ntre]inut“, a spus lide-
rul de sindicat de la Nicolina,
Gheorghe P\duraru. La `nt=l-
nirea de ieri cu prefectul au par-
ticipat [i reprezentan]i ai A-
gen]iei Jude]ene pentru Ocupa-
ACTUALITATE
rea For]ei de Munc\ (AJOFM), ai
Inspectoratului Teritorial de
Munc\ (ITM) [i ai conducerii uni-
t\]ii. Liderul de sindicat, `mpre-
un\ cu reprezentan]ii salaria]ilor
au prezentat autorit\]ilor situa-
]ia dificil\ prin care trec munci-
torii disponibiliza]i de la Nico-
lina, solicit=nd sprijinul pentru
eventuala re`ncepere a activit\]ii
la societatea ie[ean\ sau ob]ine-
rea unor locuri de munc\ alter-
Joi, 1 februarie 2007
native pentru ace[tia. Totodat\,
reprezentan]ii muncitorilor au
mai cerut ca directorul societ\]ii,
Mihai B\rbulescu, s\ fie schim-
bat din func]ie, pentru c\ nu a
reu[it s\ rezolve situa]ia. Dintre
cei 704 de muncitori disponibili-
za]i, 270 [i-au g\sit alt loc de
munc\, prin intermediul AJOFM,
180 nu lucreaz\ deloc, din cauza
bolilor profesionale cu care s-au
ales `n anii lucra]i la `ntre-
prindere, iar 17 dintre ei [i-au
deschis propriile afaceri. ~n mo-
mentul de fa]a, SC Nicolina mai
are doar 55 de angaja]i. (B.C.)
11
PE SCURT
Salariu minim pe
economie, `n func]ie
de studii [i calificare
~ncep=nd cu 1 ianuarie 2007,
salariul minim pe economie a
suferit modific\ri. Astfel, aces-
ta va fi acordat `n func]ie de
gradul de preg\tire al angaja-
tului, dar [i `n func]ie de spe-
cializare. Mai exact, angajatul
cu studii gimnaziale va avea
un salariu minim de 440 de
lei, cel cu studii medii - de 550
de lei, iar unul cu studii uni-
versitare - de 880 de lei. ~ns\,
condi]ia este ca studiile s\ fie
de specialitatea domeniului `n
care este angajat. „Dac\ un
profesor universitar specializat
`n lingvistic\, de exemplu, se
angajeaz\ v=nz\tor la un ma-
gazin, acesta nu prime[te 880
de lei, salariul minim cores-
punz\tor studiilor pe care le
are, deoarece nu este calificat
`n munca pe care o va face. El
are studii superioare, dar nu
`n domeniu. Astfel, prime[te
440 de lei, ca [i un necalificat“,
a explicat, ieri, George
Albulescu, inspector [ef `n
cadrul ITM Ia[i, c=nd a
prezentat [i raportul de activi-
tate pe anul 2006. Totodat\,
acesta a mai spus c\ per-

Ia[ul va avea un centru mobil

soanele care au contract indi-
vidual de munc\ anterior datei
de 1 ianuarie 2007 vor be-
neficia de acelea[i drepturi, an-
gajatorii urm=nd s\ modifice
`n contracte, apoi s\ mearg\ cu

pentru recoltarea s=ngelui actele la ITM. (S.D.)

a Pentru func]ionarea centrului mobil va fi nevoie de personal angajat, un [ofer [i dou\ posturi
de asistent medical generalist a Centrul mobil ar putea fi amplasat, pentru `nceput, `n cadrul
Spitalului CFR Pa[cani, acolo unde exist\ disponibilitatea cre\rii condi]iilor de func]ionare necesare a
de Bogdan CRON}
Ini]iativa apar]ine de-
putatului PD Petru Mo-
vil\, care a promis c\ un
astfel de centru - `n fapt
o autoutilitar\ dotat\ cu
echipamente speciale -
va deveni func]ional `n
scurt timp. La aceast\
or\, `ntreaga activitate
de selec]ie a donatorilor,
de recoltare, testare a
s=ngelui [i celelalte pro-
cese adiacente are loc
doar la sediul Centrului
de Transfuzii S=nge
(CTS) Ia[i.
Unitatea nu dispune
`ns\ de unit\]i mobile
sau fixe de recoltare s=n-
ge, `n condi]iile `n care
deserve[te o popula]ie de
peste 816 mii de locui-
tori, la care se adaug\
pacien]ii veni]i din alte
jude]e ale Moldovei. ~n
plus, statisticile medici-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN B|RBAT DIN B+R-
NOVA A MURIT ~NGHE}AT:
Un b\rbat din localitatea
Todirel, comuna B=rnova, a
murit din cauza tempera-
turilor sc\zute, `nregistrate
`n noaptea de mar]i spre
miercuri, iar un altul a
ajuns `n [oc hipotermic la
spital. Vasile Rotaru, `n
v=rst\ de 49 de ani, a fost
g\sit chiar de fiul acestuia
z\c=nd `ntr-un [an] de pe
marginea drumului. Potrivit
cons\tenilor, ultima dat\
b\rbatul a fost v\zut ie[ind
de la barul din sat, unde a
consumat doi litri de alcool.
O alt\ victim\ a frigului es-
lor ie[eni arat\ c\, `n
anul 2006, num\rul do-
natorilor a sc\zut cu
15%, comparativ cu anul
precedent. „Acest centru
poate prelua donatorii de
s=nge din jude], care nu
se pot deplasa la sediul
din Ia[i din diferite
te Nicolae Ceau[u, de 42 de
ani, din cartierul ie[ean Ga-
lata. Pe fondul consumului
de alcool, b\rbatul a c\zut
`n strad\, r\m=n=nd c=teva
ore `n frig. Trec\torii care
l-au g\sit au chemat ambu-
lan]a. Imediat dup\ aduce-
rea pacientului la spital, me-
dicii de la Unitatea de Pri-
mire a Urgen]elor au dema-
rat procedurile de reabilita-
re termic\ [i hidric\. (M.F.)
a ~NC| OPT CAZURI DE
GRIP| LA IA{I: Alte opt ca-
zuri de grip\ au fost identifi-
cate `n jude], `n eviden]ele
Autorit\]ii de S\n\tate Pu-
blic\ (ASP) Ia[i, figur=nd, `n
cauze, dar care s`nt
dispu[i s\ fac\ un gest
umanitar. Existen]a unui
centru mobil este ne-
cesar\ [i din cauza po-
zi]ion\rii extreme a Ia-
[ului. {i nu `n ultimul
r=nd, centrul mobil s-ar
putea deplasa chiar [i `n
total, nou\ astfel de `m-
boln\viri. Cei opt pacien]i,
interna]i `n urm\ cu 10 zile
la Spitalul de Boli Infec]ioa-
se Ia[i, au v=rste de p=n\ la
47 de ani, cel mai mic av=nd
2 ani. Rezultatele probelor
trimise la Bucure[ti au ar\-
tat c\ to]i ace[tia au grip\, fi-
ind izolat\ tulpina virusului
gripal uman H3N2. Potrivit
reprezentan]ilor ASP Ia[i,
cele opt persoane au fost deja
externate, deoarece au pre-
zentat forme medii ale afec-
]iunii [i au avut o evolu]ie fa-
vorabil\. Totodat\, num\rul
persoanelor cu afec]iuni res-
piratorii este `n continu\
cre[tere. P=n\ `n prezent, au
jude]ele vecine pentru re-
coltarea de s=nge“, a de-
clarat deputatul ie[ean.
Conform propunerilor ve-
nite din partea directoru-
lui CTS Ia[i, Daniela Il-
cenco, pentru func]iona-
rea centrului mobil va fi
nevoie de personal anga-
fost `nregistrate 5.635 de
cazuri de infec]ii acute ale
c\ilor respiratorii superioare
[i 1.661 de pneumonii [i
bronhopneumonii. (M.F.)
a PRIMUL IE{EAN CU
PERMIS SUSPENDAT PE
PUNCTE: Poli]i[tii de la cir-
cula]ie vor trimite prima
`n[tiin]are de suspendare
pe 30 de zile a permisului
auto, dup\ implementarea
noului Cod Rutier, unui t=-
n\r din Ia[i, care a acumu-
lat 15 puncte de penalizare
`n doar 17 zile. Constantin
Toader, de 28 de ani, a
primit primele dou\ puncte
de penalizare pe 5 ianuarie,
jat, un [ofer [i dou\ pos-
turi de asistent medical
generalist. Centrul mobil
ar putea fi amplasat,
pentru `nceput, `n cadrul
Spitalului CFR Pa[cani,
acolo unde deja exist\
disponibilitatea cre\rii
condi]iilor de func]ionare
necesare. „Pa[caniul se
afl\ la 70 km de Ia[i [i
multe persoane nu pot
str\bate aceast\ distan]\
pentru a dona s=nge. La
o popula]ie de aproape
150.000 de locuitori, `n
Pa[cani exist\ dou\ spi-
tale `n care, anual, se
`nregistreaz\ un num\r
mare de transfuzii de
s=nge. Iat\ doar dou\
motive pentru amplasare
centrului mobil de recol-
tare s=nge la Pa[cani“, a
precizat deputatul Mo-
vil\. Dotarea centrului
mobil se va realiza de
c\tre CTS Ia[i [i Spitalul
CFR Pa[cani. a
deoarece nu purta centura
de siguran]\ `n timp ce cir-
cula cu autovehiculul `n ju-
de]ul Suceava. Dup\ aproa-
pe dou\ s\pt\m=ni, pe 21
ianuarie, tot `n Suceava, a
primit alte dou\ puncte
pentru dep\[irea vitezei cu
mai mult de 10 kilometri la
or\ [i alte [ase puncte de
penalizare pentru `nc\lca-
rea regulilor de circula]ie la
trecerea la nivel cu calea
ferat\. La numai o zi dife-
ren]\, el a fost din nou a-
mendat cu [ase puncte,
pentru c\ nu a respectat
impunerile privind trecerea
unei c\i ferate din jude]ul
Bistri]a N\s\ud. (M.F.)
„Beno`t Vitse
este fantezist“
Comisia de cultur\ din cadrul
municipalit\]ii ie[ene s-a `ntru-
nit pentru a analiza raportul de
activitate [i proiectul de ma-
nagement al lui Beno`t Vitse,
directorul Ateneului din T\t\-
ra[i. Dup\ `ndelungi discu]ii,
s-a ajuns la concluzia c\ proiec-
tul depus este fantezist [i va
trebui reanalizat s\pt\m=na vi-
itoare. „Vitse a inclus `n proiec-
tul s\u atragerea de fonduri din
partea Ambasadei Fran]ei, f\r\
a avea `ns\ nici o acoperire.
Mai mult, comunicarea sa cu
autoritatea public\ local\ a
l\sat de dorit. Dac\ `n urma re-
analiz\rii activit\]ii nu va
`ndeplini criteriile de eficien]\,
va putea fi demis de comisie“, a
declarat Seryl Talpalaru, pre-
[edintele Comisiei de Cultur\.
Beno`t Vitse recunoa[te c\ este
fantezist: „Dar eu sunt un fan-
tezist!“. Nedumerit c\ nu a fost
invitat la `ntrunirea de la
prim\rie, directorul Ateneului
`[i continu\ activitatea, `ncre-
z\tor `n for]ele proprii, dar [i `n
justi]ie. „Am f\cut un program
pe care `l respect\m. Acum
repet\m pentru spectacolul
„Subp\m=nteanul“, unul dintre
cele dou\ proiecte `n care avem
ca partener Centrul Cultural
Francez. Aceasta este colabo-
rare cu Ambasada Fran]ei,
nu?“, a spus Beno`t Vitse. (S.D.)
M=ine, dezbatere
public\ despre
bugetul local
Ie[enii sunt invita]i de Prim\rie
m=ine, `ncep=nd cu orele 10.00,
la Casa de Cultur\ „Mihai Ur-
sachi“ din Copou, pentru a dis-
cuta despre bugetul local pen-
tru anul 2007. Aceasta deoarece
`n urm\torul plen al Consiliului
Local Municipal Ia[i, acest bu-
get va trebui aprobat. „Conform
legii, at=t conducerea Prim\-
riei, c=t [i directorii din subor-
dinea acesteia care au avut pro-
puneri pentru buget vor orga-
niza o dezbatere public\“, a de-
clarat L\cr\mioara Vernica, se-
cretarul CLM. Potrivit legii, e-
xist\ posibilitatea ca ie[enii s\
`[i dea cu p\rerea despre cum
vor fi cheltui]i banii publici `n
municipiu, iar autorit\]ile lo-
cale ar trebui s\ ]in\ seam\ de
p\rerile lor. (S.D.)
12 Joi, 1 februarie 2007
PE SCURT
Cele mai tari echipe
de Counter Strike
din ]ar\ [i-au dat
`nt=lnire la Ia[i
Timp de dou\ zile, Ia[ul este
gazda unui puternic concurs de
Counter Strike. Cele mai puter-
nice echipe din ]ar\, precum
TeG, Eq, IGG, snc, RedZone,
Pingers [i altele se `ntrec
`ncep=nd de ieri `n Sala cu
Fresc\ a Hotelului Moldova cu
ocazia airbites.net LAN Party.
~mp\timi]ii acestui joc din Ia[i
au avut astfel prilejul s\ se
`ntreac\ cu exper]ii, mul]i dintre
participan]i, peste 400, fiind
elevi. „Ac]iunea a avut un real
succes, `n numai c=teva minute
de la anun]area concursului
`nscriindu-se pe forum peste 400
de tineri ie[eni, pentru care
`ntrecerea cu echipele din
Bucure[ti [i din ]ar\, cele mai
puternice, a fost un eveniment“, a
declarat Corina Di]u, unul dintre
organizatorii concursului.
La organizarea evenimentului a
contribuit [i firma ie[ean\
„Cardiv Marketing“, manageriat\
de Florin Mare. (N.P.)
Doi juc\tori ai
Politehnicii Ia[i
au fost convoca]i la
na]ionala de tineret
Mijloca[ul Paul Tincu [i atacan-
tul Clement P\limaru au fost
convoca]i de c\tre selec]ionerul
Emil S\ndoi la na]ionala de
tineret pentru amicalul cu
Republica Moldova. Ambii
juc\tori sunt la a doua convocare,
`ns\ doar Tincu s-a prezentat la
ac]iunea precedent\, v=rful lui
Poli fiind atunci accidentat.
„~ntotdeauna am visat s\ fiu con-
vocat la echipa na]ional\, fie ea [i
de tineret [i iat\ c\ mi s-a
`mplinit visul. ~mi doresc enorm
s\ `l conving pe selec]ioner c\
merit aceast\ convocare, vreau
s\ joc c=t mai bine dac\ voi intra
`n teren [i poate `n c=]iva ani voi
face pasul [i spre echipa mare“, a
declarat P\limaru. La r=ndul
s\u, antrenorul Ionu] Popa se
m=ndre[te cu faptul c\ are doi
juc\tori la echipa de tineret.
„Sunt doi juc\tori foarte buni, de
viitor. Dac\ se vor preg\ti la
s=nge, au toate [ansele ca `n
c=]iva ani s\ prind\ [i na]ionala
mare. Totul depinde numai de ei“,
spune Popic\. (N.P.)
Juninho Pernambucano,
sportivul anului 2006
`n Fran]a
Fotbalistul brazilian Juninho
Pernambucano, mijloca[ul
echipei Olympique Lyon, a fost
desemnat sportivul anului 2006
`n Fran]a, de c\tre ziari[tii de
specialitate din aceast\ ]ar\.
Juc\torul sud-american a de-
vansat-o `n ancheta jurnali[tilor
francezi pe `not\toarea Laure
Manaudou, locul al treilea
revenind pilotului de raliuri
Sebastien Loeb. Juninho a fost
preferat „pentru evolu]iile sale ca
fotbalist, dar mai ales pentru ex-
celenta rela]ie pe care o men]ine
cu mass-media“, se precizeaz\
`ntr-un comunicat al Sindicatului
ziari[tilor sportivi din Fran]a
(USIS). La 31 de ani, fotbalistul
brazilian, pe numele s\u
adev\rat Antonio Augusto
Ribeiro Reis, se afl\ la cel de-al
[aselea s\u sezon la Olympique
Lyon, echip\ cu care a c=[tigat
cinci titluri consecutive de cam-
pion al Fran]ei, av=nd [anse mari
s\-l cucereasc\ [i pe cel de-al
[aselea, `n acest an. Juninho,
care a venit `n Fran]a de la
forma]ia Vasco da Gama, a de-
venit `ntre timp un juc\tor
esen]ial pentru gruparea din
Hexagon. a
~n fiecare cartier ie[ean vor fi amenajate terenuri [i s\li de sport
Dup\ o `nt=lnire cu vice-
primarul ora[ului francez
Villeneuve d’Ascq, Jean
Michel Molle, primarul Ia-
[ului, Gheorghe Nichita, a
anun]at c\ va lansa un pro-
iect ambi]ios de populariza-
re a sportului `n cartierele
municipiului moldav. Ast-
fel, fiecare ie[ean dornic de
Ionu] Gheorghe vrea s\
calce pe urmele lui Doroftei
Cel mai valoros boxer
rom=n amator al momen-
tului, Ionu] Gheorghe, a
declarat c\ dup\ JO de la
Beijing va trece la profe-
sionism.
Medaliat cu bronz la
Jocurile Olimpice de la A-
tena din 2004 [i la Cam-
pionatele Europene de la
Plovdiv din 2006, Ionu]
Gheorghe, legitimat la Box
Club Mira Iacob Agigea, a
decis s\ treac\ la profe-
sionism `n toamna anului
2008.
„Am primit o oferta de
la Interbox [i dup\ Beijing
`i voi da curs. Nu m\ `n-
Neozeelandezul Dale MacIntosh a supervizat
antrenamentele rugby[tilor ie[eni
Pe stadionul Agronomia
„Sandu Ville-Gorun“ din
Dealul Copoului, rugby[tii
de la Poli Agro Unirea Ia[i
preg\tesc reluarea cam-
pionatului, dar f\r\ c\pi-
tanul de echip\ Constan-
tin Toma, care a emigrat
recent `n Canada. De ase-
menea, aripa Ciprian Cos-
tache joac\ `n prezent la o
echip\ din }ara Galilor, sub
form\ de `mprumut p=n\
`n luna martie, atunci c=nd
se vor relua `ntrecerile din
prima lig\ de rugby din
Rom=nia. Pentru comple-
tarea lotului de juc\tori,
antrenorul ie[ean Costel
Verive[ a[teapt\ `n probe
[ase rugby[ti din Republi-
SPORT
a face sport va avea ocazia
s\-[i consume timpul liber
`n s\li sau pe terenuri spe-
cial amenajate. Prim\ria
inten]ioneaz\ s\ pun\ la
dispozi]ia ie[enilor [i antre-
nori sau profesori de sport.
Pentru elaborarea aces-
tui proiect care va debuta
peste 6 luni `n cartierul
c=nt\ neap\rat banii, care
sunt mai mul]i dec=t `n
boxul amator, ci dorin]a de
a `ncerca [i aceast\ vari-
ant\. Am deja performan-
]e la amatori, unde `mi do-
resc s\-mi completez pal-
maresul cu o medalie la
Mondialele din acest an,
din Rusia. Sunt sigur c\
voi urca pe podium, pentru
c\ singurii adversari capa-
bili s\-mi pun\ probleme
sunt un cubanez [i un bul-
gar. Visul meu este totu[i
s\-mi `nchei cariera, la
amatori, cu un titlu olim-
pic“, a m\rturisit Ionu]
ca Moldova, care vor sosi
la Ia[i la acest sf=r[it de
s\pt\m=n\. De men]ionat
c\ `n aceste zile, antrena-
mentele rugby[tilor ie[eni
au fost supervizate de
neozeelandezul Dale Mac-
Intosh, consilier sportiv la
firma galez\ Crownfordt
Ltd, sponsorul echipei mol-
dave. A revenit pe teren [i
actualul manager ie[ean
Bogdan {aramet, care are
drept de joc pentru meci-
urile din acest an, dar care
este r\mas `n urm\ cu
preg\tirea fizic\, dup\ o
`ntrerupere mai lung\ a
activit\]ii sportive de per-
forman]\. Pe 18 februarie,
rugby[tii ie[eni vor pleca `n-
Alexandru cel Bun, prim\-
ria va beneficia de consul-
tan]a prim\riei din Ville-
neuve d’Ascq, care a imple-
mentat cu succes acest
proiect, fapt recunoscut de
altfel `n Fran]a. „Vom face
o asocia]ie `ntre Prim\ria
municipiului Ia[i, Consiliul
Jude]ean [i Inspectoratul
~n a[teptarea Fran]ei
a Tenismanii rom=ni, componen]i ai echipei de Cupa Davis,
au `nceput preg\tirile pentru dificilul meci cu Fran]a
a Pavel [i colegii s\i sper\ s\ aib\ o comportare c=t mai
meritorie `n fa]a fo[tilor de]in\tori ai „salatierei“ a
Echipa Rom=niei de
Cupa Davis a `nceput
preg\tirile pentru me-
ciul cu Fran]a, din turul
I al Grupei Mondiale,
programat `n perioada 9
-11 februarie, la Cler-
mont-Ferrand.
Echipa Rom=niei se
antreneaz\ la Centrul
Na]ional de Tenis, pe
cele trei terenuri de
green-set, urm=nd ca pe
4 februarie s\ aib\ loc
plecarea spre Fran]a,
unde lotului se va al\-
tura [i Andrei Pavel.
Ieri diminea]\, la an-
trenamente s-au prezen-
tat Victor H\nescu, Vic-
tor Crivoi, Horia Tec\u,
Florin Mergea [i Ale-
xandru Luncanu, supra-
veghea]i de antrenorul
Adrian Marcu [i c\pi-
tanul nejuc\tor Florin
Seg\rceanu.
pentru „Telegraf de Con-
stan]a“.
Dac\ va semna pentru
Interbox, Ionu] Gheorghe
va fi coleg cu Lucian Bute,
Adrian Diaconu [i Ionu]
Ion, to]i trei fiind sub con-
tract cu gruparea cana-
dian\.
~mpreun\ cu lotul na-
]ional, Ionu] Gheorghe s-a
preg\tit timp de trei
s\ptam=ni la Complexul
Olimpic de la Piatra Ars\.
Prima competi]ie ofi-
cial\ pentru lotul Rom=-
niei de box va fi Cupa Ro-
m=niei, `n perioada 20-24
februarie, la Mangalia. Tot
aici, boxerii tricolori vor
sus]ine un sparring cu re-
prezentativa Ucrainei, la `n-
ceputul lunii februarie. a
tr-un cantonament de pre-
g\tire la Târgu Neam], du-
p\ care vor organiza pe te-
ren propriu o nou\ edi]ie a
Memorialului Sandu Ville-
Gorun, competi]ie la star-
tul c\reia sunt a[teptate ce-
le mai bune echipe de rug-
by din prima lig\. (D.T.)
{colar Jude]ean pentru
gestionarea acestui proiect.
Dorin]a noastr\ este de a
crea facilit\]i de practicare
a sportului pentru c=t mai
mul]i ie[eni. ~n cur=nd vom
demara o campanie de in-
formare `n r=ndul tinerilor
pentru a [ti ce sporturi vor
s\ practice. S\lile vor fi
Pe terenul nr. 1 s-au
antrenat Victor Crivoi [i
Alexandru Luncanu sub
supravegherea atent\ a
lui Adrian Marcu.
Pe ternenul nr. 2, Vic-
tor H\nescu, av=nd al\-
turi pe antrenorul s\u
Toma Firicel, este din ce
`n ce mai dezinvolt [i se
pare c\ este complet re-
f\cut dup\ accidentarea
care l-a scos mai multe
luni din circuitul com-
peti]ional [i din cauza
c\reia [i-a `nghe]at cla-
samentul ATP. H\nescu
a avut ca adversar pe
Florin Mergea.
~n sf=r[it, pe terenul
nr. 3, Florin Seg\rceanu
a supervizat modul `n
care Horia Tec\u a jucat
cu Costin Pavel, sosit la
lot `n calitate de spar-
ring-partner.
„Relu Aura[ este cel mai bun
antrenor din ]ar\“
Vicepre[edintele Fede-
ra]iei Rom=ne de Box, Va-
sile C=tea, consider\ c\ nu-
mirea lui Relu Aura[ la c=r-
ma lotului na]ional de se-
niori trebuia f\cut\ cu
mult timp `n urm\, [i nu
acum. ~n opinia sa, tehni-
cianul b\c\uan este `n
momentul de fa]\ cel mai
bun din ]ar\, el neput=nd
s\-[i pun\ `n valoare po-
ten]ialul din cauza faptu-
lui c\ a fost marginalizat.
„~n opinia mea, Aura[
este tehnicianul cel mai va-
loros `n momentul de fa]\.
Problema grav\ este c\ el
a fost mai tot timpul mar-
ginalizat, dar acum `i a-
cord\m tot creditul [i o
[ans\ mare s\ ne promo-
veze c=t mai mul]i spor-
tivi la Olimpiada de anul
viitor. Are din partea noas-
tr\, a conducerii, toat\
sus]inerea. ~ncerc\m s\ `i
oferim condi]ii dintre cele
mai bune [i suntem siguri
c\ boxul rom=nesc va
reveni pe linia de plutire.
Avem tineri talenta]i [i
sunt sigur c\ Aura[ `i va
pune `n valoare c=t mai
bine“, a declarat pentru
„Newsin“ Vasile C=tea.
Ie[eanul spune c\ se
a[tepta s\ fie ales `n func-
]ia de vicepre[edinte al fe-
dera]iei, pentru c\ `n ulti-
mii ani s-a implicat `n dez-
voltarea boxului nu doar
la nivel local, ci [i na]io-
nal. „Oamenii de box din
]ar\ au agreat ini]iativele
reamenajate `n func]ie de
preferin]ele acestora. Un
profesor de sport [i un psi-
hopedagog vor suprave-
ghea activitatea fiec\rei
grupe. Va fi implicat\ [i
Poli]ia Comunitar\“, a pre-
zentat primarul Gheorghe
Nichita ambi]iosul proiect.
(Narcis P.)
Alexe Bardan, vice-
pre[edintele Federa]iei
Rom=ne de Tenis, impre-
sionat de calitatea jocu-
rilor de la Openul aus-
tralian, a urm\rit [i el o
parte din antrenamentul
echipei Rom=ne de Cupa
Davis.
Preg\tirea juc\torilor
de tenis are loc `ntr-un
balon nou care acoper\
cele trei terenuri de te-
nis. Valoarea sa, cu in-
stala]iile aferente [i ame-
najarea suprafe]elor de
joc se ridic\ la 145.000
de euro.
Antrenorii [i juc\torii
sunt con[tien]i de val-
oarea adversarilor, dar
[tiu c\ `n Cupa Davis
fiecare meci are istoria
sa, iar mobilizarea spor-
tivilor cap\t\ accente a-
parte. a
mele, mi-au apreciat efor-
tul total dezinteresat pe
care l-am f\cut pentru ri-
dicarea acestei discipline,
v\z=nd `n mine un pion
important `n `ncercarea
de a reda boxului rom=-
nesc str\lucirea de odini-
oar\“, a ad\ugat arbitrul
rom=n cotat cu cele mai
mari [anse de a ajunge la
Olimpiada de anul viitor.
Vasile C=tea a fost pri-
mul campion na]ional la
box profesionist de dup\
Revolu]ie. ~n anii trecu]i a
fost director adjunct al
Direc]iei pentru Tineret [i
Sport Ia[i (DTSJ), iar a-
cum este managerul clu-
bului CSM-Gladiatorul
Ia[i [i arbitru AIBA. La
Campionatele Europene
de seniori desf\[urate a-
nul trecut la Plovdiv, `n
Bulgaria, C=tea a fost de-
semnat de c\tre oficialii
boxului continental drept
cel mai bun arbitru al
competi]iei. (N.P.)

Despre riscul reac]iilor adverse
la medicamente
Exist\, `n prezent, o
adev\rat\ „maree chimic\“
medicamentoas\ ce
invadeaz\ planeta, care
ofer\ f\r\ `ndoial\
incontestabile beneficii
omenirii, dar care aduce
cu sine, ca o adev\rat\
cutie a Pandorei,
[i multe necazuri.
de dr. Cristina-M
Maria
GAVRILESCU
La nivel individual
ne-am bucurat fiecare din-
tre noi, `ntr-un moment al
vie]ii, de alinarea adus\ de
un analgezic ce `nl\tur\
durerea de cap sau de vin-
decarea unei infec]ii den-
tare sau urinare. Pe l=ng\
avantajele certe la nivel in-
dividual, la nivel macroso-
cial s-au `nregistrat, de
asemenea, dovezi `mbucu-
r\toare, cum ar fi sc\derea,
`n unele ]\ri (de exemplu,
SUA), a mortalit\]ii prin
boli cardiovasculare, `n
urma tratamentelor admin-
istrate profilactic pentru
sc\derea tensiunii arteriale
sau pentru sc\derea valo-
rilor colesterolului sanguin.
R\m=n totu[i unele sem-
ne de `ntrebare legate de
faptul c\ speran]a medie de
via]\ a crescut cu mult prea
pu]in la nivel planetar
(doar cu 2 ani fa]\ de anul
1900), sau c\ `n multe alte
]\ri, printre care [i a noas-
tr\, oamenii se `mboln\-
vesc mai mult [i mor mai
des prin boli cardiovascula-
re dec=t `n urm\ cu c=]iva
ani. Astfel, `n perioada
1988–1997, rata specific\
de mortalitate prin boli car-
diovasculare a crescut de la
642,9 decese la 100.000 de
locuitori la 761,5 decese la
100.000 de locuitori.
Intervin aici cunoa[terea
[i posibilitatea influen]\rii
factorilor de risc ai bolii,
POR}IA DE S|N|TATE
care sunt, de exemplu, pen-
tru bolile cardiovasculare:
hipertensiunea arterial\,
obezitatea, diabetul zaha-
rat sau dislipidemiile. Pe
de alt\ parte, medicamen-
tele `nsele pot deveni pe-
riculoase dac\ nu sunt co-
rect administrate, `ntruc=t
factorii de risc aminti]i pot
fi produ[i de anumite tera-
pii `ndelungate (exist\ hi-
pertensiune, obezitate, dis-
lipdemie sau diabet za-
harat induse iatrogen).
Ce trebuie luat
`n considerare
Rolul medicului sau al
personalului medical `n
apari]ia iatrogeniilor medi-
camentoase este polivalent:
- prescrierea unor medi-
camente inutile, agresive
sau contraindicate;
- insuficienta cunoa[tere
a efectelor curative ale me-
dicamentelor;
- cunoa[terea insuficien-
t\ a incompatibilit\]ilor [i
interac]iunilor dintre me-
dicamente;
- erori de distribu]ie `n
spital (administrarea la un
pacient a unui medicament
sau a unei doze destinate
altui pacient).
Rolul bolnavului pentru
inducerea de iatrogenii se
manifest\ prin:
- erori `n ceea ce prive[te
autoadministrarea me-
dica]iei, automedica]ie (`n
special la b\tr=ni), admi-
nistrarea la alte intervale
dec=t cele indicate, urm\ri-
rea numai a unei p\r]i din
re]et\, ignorarea indica]ii-
lor de posologie anexate la
medicament, autoadminis-
trare `n condi]iile men]ine-
rii consumului de alcool,
vizitarea unor medici de
multiple specialit\]i, care
nu cunosc indica]iile oferite
de ceilal]i [i care `ncarc\
astfel schema terapeutic\ a
pacientului cu numeroase
substan]e chimice, deseori
incompatibile;
- educa]ie sanitar\, sau
mai corect lipsa acesteia;
- abuz de medicamente [i
folosirea de doze exagerat
de mari;
- condi]iile particulare
ale bolnavului ce pot modi-
fica metabolizarea [i, ast-
fel, s\ favorizeze ac]iunea
nociv\ a medicamentului
(caractere constitu]ionale -
v=rst\, sex, tip de boal\,
stare de nutri]ie, anumite
afec]iuni congenitale, unele
boli hepatice, renale, car-
diace, sarcina, lehuzia).
Rasa [i polimorfismul ge-
netic pot juca [i ele un rol `n
explicarea varia]iilor indi-
viduale cu privire la sus-
ceptibilitatea la reac]ii ad-
verse medicamentoase.
Unele studii clinice au
demonstrat o frecven]\ mai
mare a iatrogeniei medica-
mentoase la femei. Existen-
]a unor antecedente alergi-
ce cre[te substan]ial riscul
de alergie medicamentoas\.
La extremele de v=rst\
exist\ de asemenea un risc
m\rit de efecte secundare
medicamentoase. Inciden]a
accidentelor de acest fel este
de 2-7 ori mai mare la v=rs-
ta de peste 65 de ani, v=rst-
nicii prezent=nd de obicei
numeroase afec]iuni, c\rora
li se adreseaz\ inevitabil
numeroase medicamente si-
multan. V=rsta mic\ aduce
[i ea un risc m\rit de reac]ii
adverse, mai ales la nou-n\s-
cu]i, cu sisteme enzimatice
de metabolizare imature.
Rolul medicamentului `n
producerea de reac]ii ad-
verse este complex, el inter-
venind prin numeroase [i so-
fisticate mecanisme farma-
cologice. Tipurile de reac]ii
adverse la medicamente
sunt: efecte toxice, intole-
ran]a, toleran]a, farmacode-
penden]a, efectele canceri-
gene, efectele mutagene.
(Dr. Cristina-M Maria Gavri-
lescu este [ef de lucr\ri, me-
dic primar medicin\ inter-
n\, specialist geriatrie-g ge-
rontologie, specialist farma-
cologie clinic\, Spitalul Uni-
versitar CFR Ia[i)
Joi, 1 februarie 2007 13
PILULA ZILEI
Solu]ii pentru „calmarea“ acneei
Acneea poate constitui o adev\rat\ povar\
pentru persoanele care se confrunt\ frecvent
cu aceast\ problem\. Un stil de via]\ s\n\-
tos, care presupune o alimenta]ie echilibrat\
[i o `ngrijire atent\ a tenului, poate fi primul
pas pentru a preveni apari]ia acneei sau a
diminua efectele acesteia.
- Folosi]i o lo]iune astringent\ pentru a
`nl\tura excesul de sebum;
- cu toate c\ nu este recomandat\ folosirea
zilnic\ a cremelor de fa]\, dac\ ave]i tenul
uscat pute]i s\ folosi]i o crem\ de zi light;
- este recomandat s\ folosi]i produsele cu
un con]inut ridicat de ap\, `n locul celor pe
baz\ de uleiuri;
- aplica]i neap\rat o masc\ cu miere de al-
bine, m\car o dat\ pe s\pt\m=n\. Mierea de
albine este considerat\ un dezinfectant, `ns\
are [i propriet\]i medicinale de a vindeca pe-
tele ro[ii de pe fa]\ [i de a distruge bacteriile;
- este indicat s\ v\ sp\la]i pe fa]\ de cel
pu]in dou\ ori pe zi cu un s\pun pe baz\ de
sulf: prima dat\, imediat ce v\ trezi]i, iar apoi,
`nainte de a merge la culcare. Aten]ie! Nu fre-
ca]i puternic fa]a, ci executa]i un masaj u[or;
- dac\ ave]i p\rul lung, este de preferat s\
`l t\ia]i mai scurt, deoarece acesta con]ine
ulei, care este ca un „magnet“ pentru praful
din jur. ~n momentul `n care [uvi]ele ating
exact zonele afectate ale fe]ei s-ar putea s\
agraveze acneea;
- lua]i suplimente nutritive, deoarece
pielea dumneavoastr\ are nevoie de o hr\nire
eficient\;
- suplimentele de crom au efecte benefice
asupra acneei, asigur=nd o vindecare rapid\;
- vitamina A protejeaz\ pielea, previne ac-
neea [i reduce secre]ia de sebum;
- `nainte de culcare trebuie neap\rat s\ v\
demachia]i, pentru a l\sa tenul s\ respire.
Nu folosi]i nici un fel de crem\ de noapte;
- be]i cel pu]in 8 pahare cu ap\ `n fiecare
zi. Apa are rolul de a purifica tenul [i de a-l
hidrata perfect;
- nu stoarce]i co[urile, deoarece se pot in-
flama [i infecta! De asemenea, nu ve]i face
dec=t s\ `mpinge]i reziduurile infectate `n
straturile inferioare ale pielii [i s\ se in-
flameze [i mai r\u;
- renun]a]i definitiv la cremele [i lo]iunile
pe baz\ de alcool;
- sp\la]i sau schimba]i zilnic fa]a de pern\;
- zincul este un agent antibacterian. O
diet\ s\rac\ `n zinc poate provoca o „izbuc-
nire“ a acneei;
- `n cazul `n care v\ confrunta]i cu pro-
blema acneei, evita]i s\ purta]i haine str=mte;
- evita]i pe c=t posibil expunerea la soare [i
folosi]i creme cu factor de protec]ie c=t mai
ridicat (nu folosi]i cremele pe baz\ de ulei);
- consuma]i multe fructe [i legume
proaspete;
- exerci]iile fizice sunt foarte indicate, de-
oarece stimuleaz\ circula]ia sangvin\ [i ajut\
la eliminarea toxinelor. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 1 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
8 4
5 9
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
zilei
A
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
7 8 9 1 8 2 10
6 2 3 1 7
a SUDOKU a

3 6 2 7 1 8 9 5 4 11 12 3 2 5 13 8
7 4 1 5 9 3 6 2 8 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
1 3 4 9 6 2 8 7 5 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de ieri
9 7 5 8 4 1 2 6 3 de la 1 la 9. Jocul a fost
lansat [i pe Internet [i s-a
1 2 3 5 14
8 2 6 3 7 5 4 9 1 A
r\sp=ndit cu succes `n
2 5 7 4 3 6 1 8 9
Statele Unite, Noua D I A C O N
6 8 3 1 5 9 7 4 2 Zeeland\ [i Croa]ia, iar 8 6 8 4 5 2 8
4 1 9 2 8 7 5 3 6 `n Marea Britanie este P R O H O D
deja considerat un
fenomen. Completa]i A M I N
8 1 3 careul de 81 de p\tr\]ele M O R T
11 3 5 15 3
cu cifre cuprinse `ntre 1
3 8 7 1 [i 9, astfel `nc=t nici o P O S T
9 4 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe S T I H 3 15 5 6 8 2 3
2 7 3 6 5 aceea[i coloan\. Grila T U N I C A
este `mp\r]it\ `n nou\

9 4 5 3 7
careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\ S
N
U
A O S
T A N A
B
2 1 con]in\ cifrele de la 1 la C A I N T A Pornind de la numele s\rb\torii Sf. Mc. ... (†250), de pe verticala A-B,
`n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 1 februarie, completa]i careul al\turat [i
9, la fel, o singur\ dat\.
6 1 2 (Solu]ia B ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
(Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
c a r e u l u i al\turat ` n
5 3 1 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Dis-de-sear\ (r) 07:00 ABC... de ce? (r) 10:05 Cinemaniacii (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mama (r)
10:10 Puterea florilor (r) 07:30 Sabrina 11:05 Imagini de r\zboi: Blitzkrieg 09:00 ~n gura presei (r) 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Culoarea p\catului
10:20 Arhiva de serviciu 08:00 Lec]ia de... istorie (r) - R\zboiul fulger (r) 10:00 Concurs interactiv 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 11:00 Pariul iubirii
10:30 Ochiul magic (r) 08:30 Aventuri din Kytera (r) 11:00 Vivere 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 13:30 Jur\m=ntul
12:00 Jurnal cultural (r)
11:30 Un european ca mine (r) 09:00 Dinotopia (r) 12:00 Vocea inimii (r) 11:15 Renegatul (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
12:00 Ne vedem la TVR! 13:00 Stelele filmului (r) 13:00 Observator
10:00 Tonomatul DP2 12:15 La bloc (r) (dram\, Cu: Adela
13:00 Hannah Montana 11:30 Lege [i ordine (r) 14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r) 13:45 Tatuajul Cu: Drago[ Mo[tenescu Popescu, Dan Bordeianu,
13:30 Club Disney 12:25 Cum s\ nu ne `mbr\c\m 14:30 Jurnal cultural (comedie, Cu: Jean Gabin, 13:00 {tirile PRO TV Carmen T\nase, C\t\lina
14:00 Jurnalul TVR 13:00 Bugetul meu (r) 15:30 Aventura plantelor Louis de Funès, Paul 13:45 Al [aptelea manuscris (II, r) Musta]\, {tefana Samfira,
15:00 C\l\torii culinare Mercey, Pierre Tornade) (aventuri) Mihai C\lin, Adrian Nicolae
13:30 Teleshopping 16:00 A 20-a porunc\ (r) Count, un b\rbat pe cale s\ se
15:30 Akzente - (limba german\) 14:00 ABC... de ce? 16:00 Tinar si nelinistit 15:30 Iubire de mam\
16:30 Fantastica lumin\ pensioneze, are un tatuaj cu
17:00 Jurnalul TVR 14:30 Aventuri din Kytera Modigliani `nc\ din tinere]e. Cu: Janne Cooper 17:30 Pove[tiri adev\rate
17:30 Festivalul de jazz Mazeray, un `mp\timit al de- 18:30 Rebelde
17:15 Pove[ti `ntunecate 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 17:00 {tirile PRO TV
18:30 Stelele filmului senelor pe piele, `[i dore[te cu
17:45 Dis-de-sear\ 16:00 Jurnalul TVR orice pre] s\ adauge la colec]ia 17:45 Om s\rac, om bogat Cu: Enrique Rocha, Juan
18:40 Eurovision 2007. 19:00 Minorit\]i sa „opera“ de pe bra]ul lui (comedie, Cu: Horia Ferrara, Ninel Conde,
16:30 Tribuna partidelor parla-
Videoclipuri 19:30 1.000 de fete `n sapte Count. Lovindu-se de refuzul Brenciu, {erban Ionescu) Patricio Borghetti
mentare b\rbatului, Mazeray pune la
19:00 Jurnalul TVR decenii (r) 18:55 {tirile PRO TV 20:30 Iubire ca `n filme
17:00 V=n\torii de comori cale un plan diabolic: s\ `l
20:20 J. D. Cahill 20:00 ~napoi la argument jupoaie pe Count de viu. 20:30 Bibliotecarii (dram\, Cu: Adela
18:00 Lec]ia de... s\n\tate
(western, Cu: John Wayne, 16:00 Observator (actiune, Cu: William For- Popescu, Dan Bordeianu,
18:35 Lege [i ordine 20:45 Teatru: Hitler al XVII-lea Carmen T\nase, C\t\lina
George Kennedy, Gary 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci sythe, Burt Reynolds, Erika
Grimes, Neville Brand) 19:25 C=]iva pa[i spre un mana- Regia Tudor M\r\scu Eleniak, Daniel Bernhardt) Musta]\, {tefana Samfira)
gement mai bun Cu: C. Andrei
T=n\rul Daniel Cahill este `n- Distributia: Virgil Og\[anu, C=nd fiica unui senator este 22:30 SOS, via]a mea!
chis, `n urma unui scandal pro- 20:00 Arena leilor 18:00 Vocea inimii r\pit\, acesta `[i d\ seama c\
Hora]iu M\l\ele, Mircea Cu: Ioan Isaiu, Maria nu o poate recupera dec=t (romantic, Cu: Natalia
vocat `ntr-un salon din Vestul 21:00 Ora de [tiri
S\lbatic. Al\turi de el, stau `n- Diaconu, Florian Pitti[, Dinulescu, Toma D\nil\ dac\ este ajutat [i apeleaz\ la Oreiro, Facundo Arana)
chi[i trei r\uf\c\tori. Ace[tia 22:10 Iubiri [i secrete (miniserial, Valeria Og\[anu, Aurel 19:00 Observator o echip\ special\ format\ din 23:30 Jur\m=ntul (r)
`i conving pe Daniel [i pe frate- dram\, Cu: Christiane fo[ti agen]i CIA. Trei b\rba]i [i
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
le lui, Billy, s\ participe la je- Cioran. 20:30 Test de fidelitate o femeie care ac]ioneaz\ la
Filangieri, Maurizio Aiello, Vremea de Acas\
fuirea unei b\nci, cu promisiu- Monica Guerritore) 22:00 360 de grade - Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei limita legalit\]ii, dar `n sensul
nea c\ nimeni nu va fi r\nit... 21:30 Neveste de fotbali[ti legii, ascunz=ndu-[i identit\- 01:30 Iubire ca `n filme (r)
00:00 Marc\ `nregistrat\ Reportajul Geo ]ile sub numele de „Librari-
22:10 Atunci si acum 22:30 Animat Planet ans“. Doar ei au [anse de iz- (dram\, Cu: Adela
00:30 Familia mea dement\ „360° - Reportajul GEO“
22:45 Jurnalul TVR urm\re[te lupta poli]iei itali- 23:00 Observator b=nd\ pentru c\ nu consider\ Popescu, Dan Bordeianu,
23:15 Prim-plan 01:00 Jurnalul Euronews 00:00 ~ntreb\ri intrigante imposibil\ nici o misiune. Carmen Tanase)
ene [i a arheologilor `mpotriva
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 01:15 Tonomatul DP2 (r) (thriller, Cu: Joanna Pacula, 22:15 Meseria[ii (r) 03:15 Acas\ `n buc\t\rie (r)
vânz\rii ilicite a mo[tenirii lor
00:35 Trenul iubirii 02:40 Regulile atrac]iei (r) culturale. Rob Stewart, Jack Scalia, 23:00 {tirile PRO TV 04:00 Amy, feti]a cu
(dram\, Cu: Li Gong, Tony (comedie) Joan Collins) 23:45 CSI: Miami (poli]ist) ghiozdanul albastru
22:30 Jurnal cultural
Leung Ka Fai, Honglei Sun) 04:30 Memoria timpului 02:00 Concurs interactiv 00:45 Meseria[ii (r) Cu: Eduardo Capetillo,
04:45 S\rut\ri furate 23:00 Pop cultura 03:00 Observator (r) 01:10 Omul care aduce cartea
02:10 Jurnalul TVR (r) Nora Salinas, Pedro
03:15 Pove[ti `ntunecate (r) a (comedie) a 00:05 Invita]ie la Oper\ (r) a 04:00 9595 (r) a 01:15 {tirile PRO TV a Armendariz Jr. a
 TIMP LIBER Joi, 1 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
(Totul merge prea repede) ap\rut dru], Gelu Zaharia, Ionu] Du-
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 `n 2003. mitru.
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Ianuarie-15 februarie 2007:
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Expozi]ie de m\[ti [i obiecte deco- Palatul Culturii
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) rative „Transfigur\ri antropo-
ISSN 1841-141X morfice `n scenografie“ `n holul Ianuarie-Februarie 2007, Mu-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Centrului Cultural Francez va fi zeul de Istorie al Moldovei din ca-
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET deschis\ pentru public o expozi]ie drul Complexului Na]ional Mu-
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). cu elemente de scenografie folosi- zeal „Moldova“, Sala „Orest Ta-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ te `n teatrul de anima]ie. Sub ge- frali“: Expozi]ia „Marele tezaur
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 nericul „Transfigur\ri antropo- monetar medieval al Moldovei“.
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ morfice `n scenografie“, artistul Muzeul de Art\ din cadrul Com-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Gavril Siriteanu propune noi mo- plexului Muzeal Na]ional Mol-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 dalit\]i plastice de interpretare a dova, Ia[i prezint\ Expozi]ia oma-
„m\[tii“ - ca principiu antropo- gial\ Centenar Corneliu Baba, `n
morf folosit pentru animarea galeria de art\ contemporan\ II,
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ obiectelor `n scen\. la etajul I al Palatului Culturii
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Centrul Cultural Francez din Ia[i. Reunind lucr\ri de pic-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Teatrul Na]ional tur\ [i grafic\ at=t din colec]ii
11 ianuarie-22 februarie 2007: „Vasile Alecsandri“ muzeale Muzeul de Art\ din Ia[i,
Frédéric Deligne - „Tout va trop Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad,
Sala Studio „Teofil V=lcu“
vite“, expozi]ie de caricatur\. M=ine, 2 februarie 2007, ora Muzeul de Arte Vizuale din Gala]i
N\scut `n 1962, Frédéric Deligne [i Muzeul de Art\ din Constan]a,
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ public\ desenele sale `n numeroa-
19.00, la Ateneul T\t\ra[i: „Stea-
ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Du- c=t [i particulare - colec]ia artis-
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) se publica]ii franceze: „La Croix“, mitru Crudu. Regia: Ion Sapdaru. tului, colec]ia dr. A. Teodorescu,
„Nice Matin“, „La Montagne“, „Le scenografia: Nicolai Mih\ila, Gelu colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Pèlerin“, „Le Généraliste“, „Le Rasca. Momente muzicale: Romeo fi deschis\ spre vizitare p=n\ `n
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- journal de Mickey“, „Impatient“, Cozma, Marian Starcea. Cu: Radu martie 2007 [i este menit\ s\ sub-
„Infirmières Magazine“, „Pano- Ghila[, Daniel Busuioc, Dumitru linieze parcursul unuia dintre cei
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re-
rama“, „Auto-journal“. Este autor Nastru[nicu, Octavian Jighirgiu, mai reprezentativi arti[ti plastici
cunoscute interna]ional.
al albumului „Tout Va Trop Vite“ Anne Marie Chertic, Lorena Con- rom=ni. a
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre-
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF,
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
Canada).
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! SERVICII
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se
Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
fac p=n\ pe 12 februarie. clasele V-XIII, [i ajut [i la teme, pre]
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze avantajos. Rog seriozitate. Tel.
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! 0740.431.711.

Florin Deaconiuc va invit\ s\

vizita]i site-ul www.florin.sapte.ro
Cotidianul Lumina utilizeaz\ pentru a g\si diferite tablouri [i
informa]ii furnizate de Agen]ia icoane ce v\ pot decora casa
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES `ntr-un mod pl\cut. Detalii la
www.ziarullumina.ro num\rul de telefon 0727.373.520
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 Secrete: Toaleta 07:00 Simulatorul de zbor 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis: Amersham 09:00 Cele mai nostime animale 10:00 Ghidul piramidelor
08:00 Clipe de co[mar: Accidentul 07:50 Robotica Speran]e mari 10:55 Un duet `n Caraibe din lume 10:55 Misiunea X: Alfred Nobel -
feroviar din Paris 08:40 Cum s-au construit 08:00 Supravie]uitori `n condi]ii St Vincent 10:00 Salva]i animalele P\rintele dinamitei
09:00 P\ianjenul samurai ~mblânzirea naturii extreme 11:20 Trasee: Taytanic 10:30 SOS Animalele 11:50 Un secol modelat de
10:00 Pr\d\tori la atac 09:10 Imperiul solar: La marginea 09:00 Automobile americane re- 11:50 Lonely Planet 11:00 Salvarea animalelor r\zboaie
12:00 Megastructuri `ntunericului total condi]ionate: Alumitub Hoinar prin lume: Londra Misiune de salvare a 12:45 Câmpuri de b\t\lie
Penitenciarul North Branch 10:00 De profesie supravie]uitor 10:00 Motociclete americane 12:45 Om la ap\! Mai departe liliecilor R\zboiul contra sub-
13:00 Pira]ii aerului Pierdut `n larg 11:00 Mega-r\zboaie cu fiare 11:30 ~ngrijitori la Zoo marinelor germane
13:10 Lumea lui Bob: Croazier\
14:00 P\ianjenul samurai 10:55 Robotica vechi: Suspendat de un fir Dragoste aspr\ 13:40 C\r]i celebre
13:40 C\l\torii cu zarul
15:00 Pr\d\tori la atac 11:45 Cum s-au construit 12:00 Tehnologie extrem\ 12:00 Câmpuri de b\t\lie ale ani- Biblia - Exodul
14:05 Vehicule off-road
16:00 Animale cu tupeu ~mblânzirea naturii Echipamente petrolifere malelor: Râurile 14:35 Vân\torii de fantome
Vehicule bizare 12:30 Urgen]e veterinare
17:00 Paradisuri naturale: Thai- 12:10 Elefantul preistoric 13:00 O prad\ mortal\ Spiritele din mla[tina
14:35 Clubul de pescuit Buena 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit Marston
landa - Bijuteria Orientului 13:00 Simulatorul de zbor Speran]e mari Vista
18:00 C\]\r\torii 14:00 Supravie]uitori `n condi]ii Delincvent juvenil 15:05 Un secol modelat de
13:50 Robotica 15:05 Lonely Planet r\zboaie
Salvându-l pe Bart extreme 14:00 Jurnal de cimpanzeu
14:40 Cum s-au construit Hoinar prin lume: Londra 16:00 Ghidul piramidelor
19:00 Megastructuri 15:00 Cum se fabric\ diverse lu- 14:30 Parcul Animalelor - ~n
~mblânzirea naturii cruri? Tuneluri/Ceai/Moun- 16:00 Proiecte de vis: Surrey s\lb\ticia Africii 16:55 Misiunea X
Transport aerian militar 15:10 Imperiul solar: La marginea 16:55 Un duet `n Caraibe
tain Bike 15:00 ~n adâncurile s\lb\ticiei, cu Alfred Nobel - P\rintele di-
20:00 P\ianjenul samurai `ntunericului total 16:00 Ma[ini pe alese St Lucia Nick Baker: Antarctica namitei
21:00 Culise 16:00 De profesie supravie]uitor BMW 635csi 17:20 Trasee: Cositorul din Cornwall 15:30 Natura la scar\ mare 17:50 Un secol modelat de
Petrecere `n Hong Kong Pierdut `n larg 17:00 Automobile americane re- 17:50 Lonely Planet Traversarea r\zboaie
22:00 Sex s\lbatic 16:55 Robotica condi]ionate Hoinar prin lume: Londra 16:00 Via]a mamiferelor 18:45 Câmpuri de b\t\lie
Pl\cere de vânzare 17:45 Cum s-au construit Hi-Boy Roadster '32 18:45 Om la ap\! Mai departe C\]\r\tori sociali R\zboiul contra sub-
23:00 Sex s\lbatic: Libido ~mblânzirea naturii 18:00 Motociclete americane 19:10 Lumea lui Bob: Croazier\ 17:00 Vân\torul de crocodili marinelor germane
00:00 Clipe de co[mar: Hotelul 18:10 Elefantul preistoric 19:00 Vân\torii de mituri 19:40 C\l\torii cu zarul Din Australia la Hollywood 19:40 C\r]i celebre
pr\bu[it din Singapore 19:00 ~n b\taia vântului 20:00 Tehnologie extrem\ 20:05 Vehicule off-road 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit Biblia - Exodul
01:00 Sex s\lbatic 19:50 Cum se fabric\ Excavatorul Vehicule militare Casa cu comori 20:35 Vân\torii de fantome
Pl\cere de vânzare 20:40 Cum s-au construit: Utili- 21:00 Coliziunea secolului 20:35 Clubul de pescuit Buena 19:00 Raport Animal Planet Spiritele din mla[tina
02:00 Sex s\lbatic: Libido zarea spa]iilor subterane 22:30 Medium la locul crimei Vista 19:30 Salva]i animalele Marston
03:00 Megastructuri 21:10 2050 Furtuna viitorului Jason Williams 21:05 Lonely Planet: Hoinar prin lu- 20:00 Jurnalul felinelor mari 21:05 Un secol modelat de
Transport aerian militar a 22:00 Planeta cuprins\ de furie 23:00 Constructorii de motociclete me: Hoinar prin lume: Londra 20:30 Parcul Animalelor - ~n r\zboaie
Focul Craig Whitford contra lui 22:00 Proiecte de vis: Surrey s\lb\ticia Africii 22:00 Ghidul piramidelor
22:55 Inventatorii: Baylis Mike Long 22:55 Un duet `n Caraibe 21:00 Poli]ia veterinar\ din 22:55 Misiunea X
Legend\: 23:20 Inventatorii: Whyte 00:00 Radiografia unui dezastru St Lucia Houston: Dram\ la tribunal Alfred Nobel - P\rintele di-
23:45 Cum s-au construit: Utiliza- Deraiere 23:20 Trasee: Cositorul din 22:00 Poli]ia animalelor namitei
[tiri rea spa]iilor subterane 01:00 Cum se fabric\ diverse lu- Cornwall 23:00 Poli]ia veterinar\ din Phoe- 23:50 Un secol modelat de
film artistic 00:10 Jurassica: La cap\tul lumii cruri? 23:50 Pân\ la cap\tul P\mântului nix: Traversare periculoas\ r\zboaie
01:00 ~n b\taia vântului a 02:00 Curse a Ora[ul pierdut al aurului a 00:00 Salva]i animalele a 00:45 Câmpuri de b\t\lie a
 CM
YK

16 Joi, 1 februarie 2007 SF+NTUL ZILEI

Sf=ntul Trifon - ocrotitorul

holdelor [i animalelor
a Sf. Mucenic Trifon a tr\it la sfâr[itul secolului al III-lea [i `nceputul secolului al IV-lea
a De t=n\r a fost d\ruit de Dumnezeu cu puterea de a t\m\dui nenum\rate boli a Pentru c\
a fost cresc\tor de g=[te, el este considerat [i ast\zi ocrotitorul gospod\riilor de la ]ar\ a
Sf. Mucenic Trifon, a-
cest rug\tor „tân\r la trup,
`ns\ b\trân la minte“, a
tr\it la sfâr[itul secolului
al III-lea [i `nceputul se-
colului al IV-lea. Din
„Vie]ile Sfin]ilor“ afl\m c\
„Despre t=n\rul Trifon se
[tie c\ s-a n\scut `n p\r]ile
Frigiei, `n satul ce se nu-
mea Campsada, care era a-
proape de cetatea Apamia.
Fiind n\scut din p\rin]i
drept credincio[i, `nc\ de
când era prunc, preabunul
Dumnezeu a binevoit a
s\l\[lui `ntr-`nsul harul
Sfântului Duh [i a-i h\r\zi
darul de a face minuni, ca
nu numai din gura pruncu-
lui aceluia, ci [i din faptele
lui cele minunate s\ se
s\vâr[easc\ laud\. T\m\-
duia toate bolile, dar mai
ales avea st\pânire asupra
diavolilor.“
T=n\rul Trifon
La fel de bine este cunos-
cut din aceea[i surs\ faptul
c\ Gordian, `mp\rat al Ro-
mei, de[i era p\g=n, nu-i
CM
prigonea pe cre[tini. Acela
YK
avea o fiic\ frumoas\, `nv\-
arunce `n foc [i `n ap\,
aduc=nd mult\ m=hnire
p\rin]ilor ei, care, de[i adu-
ceau la ea doctori `n]elep]i,
nimic nu-i puteau face.
Atunci `nsu[i diavolul,
prin voin]a lui Dumnezeu, a
strigat, zicând: „Nimeni nu
va putea s\ m\ izgoneasc\
de aici, decât numai tân\rul
Trifon!“. ~ndat\ `mp\ratul
a trimis `n toat\ lumea ca
s\-l caute pe Trifon. Au
adus pe mul]i cu acel nume,
dar nici unul n-a putut s\
izgoneasc\ pe diavol din fi-
ica `mp\ratului, pân\ ce
l-au aflat pe Sfântul Trifon,
care a fost adus degrab\ la
Roma, având pe atunci nu-
mai 17 ani.
Puterea asupra
diavolului
Când s-a apropiat Sfân-
tul de Roma, diavolul a
[tiut de venirea lui [i, chi-
nuind-o cumplit pe fata
`mp\ratului, striga: „Nu
pot s\ locuiesc aici mai
mult, c\ aproape este Tri-
fon, care dup\ trei zile va
sosi [i nu pot s\ rabd mai
lui. Dar, ca s\ [tie mai cu
`ncredin]are cum c\ Trifon
a t\m\duit pe fiica lui, l-a
rugat s\ le arate pe diavol,
ca s\-l vad\ cu ochii lor.
Atunci Sfântul a petrecut
`n post [i `n rug\ciune [ase
zile [i a primit de sus mai
mare putere de st\pânire
peste duhurile necurate.
A [aptea zi, la r\s\ritul
soarelui, a mers `mp\ratul
la Trifon cu suita sa, vrând
s\ vad\ pe diavol. Sfântul
Trifon, plin de Duh Sfânt [i
cu ochii min]ii privind pe
nev\zutul duh, i-a zis: „}ie
`]i gr\iesc, duhule necurat,
`n numele Domnului meu
Iisus Hristos, arat\-te `na-
intea celor ce sunt aici [i le
descoper\ chipul t\u cel
neru[inat, apoi spune-le
neputin]a ta“. ~ndat\ dia-
volul s-a ar\tat tuturor, `n
chip de câine negru, având
ochii ca de foc [i capul ple-
cat spre p\mânt. Atunci
Sfântul `l supune pe diavol
unui interogatoriu cate-
hetic pentru to]i cei care-l
aud. Cei prezen]i afl\ c\
diavolul nu are putere s\
chinuie pe oameni dec=t
`ntr-o anumit\ m\sur\ [i
dep\rteze de Dumnezeu [i
s\ se dea singuri pe m=in-
ile diavolilor. Asta au auzit
cei care veniser\ la Trifon
pentru a vedea cum arat\
diavolul [i pentru a se con-
vinge de puterea pe care
Sf=ntul o are asupra lui.
Auzind acestea, `mp\ra-
tul [i cei ce erau `mpreun\
cu el s-au `nsp\im=ntat [i
mul]i au crezut `n Hristos.
Cei care erau credincio[i
deja s-au `nt\rit `n credin-
]\ [i au pream\rit pe Dum-
nezeu. Sfântul Trifon a fost
r\spl\tit de `mp\rat cu
daruri multe, pe care Sf=n-
tul, la `ntoarcerea spre
cas\, le-a d\ruit s\racilor
pe drum. Ajuns `n patria sa r\mas mort f\r\ a mai nenum\rate boli, dup\
primi pedeapsa omeneasc\. multe chinuri a murit ca
Sf. Trifon continu\ s\ vin-
Cre[tinii din Niceea, mucenic al lui Hristos.
dece bolnavii, pl\când lui
`nvelindu-i trupul cu pân- Pentru c\ se [tie c\ Sf.
Dumnezeu, prin via]a cea
sfânt\ [i neprih\nit\. ze sub]iri [i curate [i un- Trifon avea ca ocupa]ie
gându-l cu arome, voiau cre[terea gâ[telor, el a de-
s\-l `ngroape la dân[ii, venit ocrotitorul animalelor
Ocrotitorul holdelor pentru ap\rarea cet\]ii [i al holdelor. De aceea
lor. Dar Sfântul li s-a ar\- exist\ obceiul ca, `n ziua de
~n timpul `mp\ratului tat [i le-a poruncit s\ duc\ pomenire a Sf. Trifon, s\ se
Deciu, persecutorul cre[ti- moa[tele sale `n satul fac\ slujbe pentru protec]ia
nilor, Sfântul Trifon a fost Campsada, unde s-a n\s- livezilor [i sem\n\turilor
pârât lui Achilin, eparhul cut; [i au f\cut dup\ po- de d\un\tori, iar oamenii
Anatoliei, c\ nu slujea runca lui. Astfel, Sfântul obi[nuiesc s\ foloseasc\ CM
zeilor [i c\ `[i m\rturisea Trifon, „cel din tinere]e apa sfin]it\ `n aceast\ zi la YK

]at\ [i `n]eleapt\, pe nume
Gordiana, pe care, fiind la
vârsta c\s\toriei, mul]i
dintre cei mai mari [i sl\-
vi]i boieri doreau s\ o lo-
mult“. A[a strigând, a ie[it
dintr-`nsa.
A treia zi, sosind `n ce-
tate Sfântul Trifon, [i dus
fiind `n palatele `mp\r\-
cu `ng\duin]a lui Dumne-
zeu. Dumnezeu nu `ng\du-
ie ca diavolul s\ chinuie
foarte tare oamenii dec=t
c=nd ace[tia nu cred `n
credin]a `n Hristos. Pentru
aceasta Sfântul Trifon a
fost supus la multe chinuri
[i apoi a fost condamnat la
moarte.
pl\cut lui Dumnezeu [i Biseric\ pentru stropirea
sfin]it“, dup\ ce a convertit ]arinilor cu scopul de a avea
mii de oameni [i a vindecat o cultur\ bun\. a

godeasc\ cu fiii lor, datori-
t\ frumuse]ii [i `n]elepciu-
nii ei. ~ns\, prin voia lui
Dumnezeu, ea era chinuit\
de diavol, care o f\cea s\ se
te[ti, a fost primit cu dra-
goste de `mp\rat, pentru
c\ acesta a recunoscut `n el
pe cel care l-a alungat pe
diavolul care era `n fiica
Hristos, sunt desfr=na]i, se
ur\sc, apeleaz\ la vr\jito-
rie, se ucid unii pe al]ii sau
sunt m=ndri. Toate aces-
tea `i fac pe oameni s\ se
MOBILIER
Pe când Trifon se ruga
pentru ultima oar\ `nainte
de a i se t\ia capul, Domnul
a luat sufletul lui `n mâi-
nile Sale, iar trupul i-a
BISERICESC SCULPTAT

~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\,

la comand\, mobilier bisericesc sculptat
(catapetesme, strane, troi]e etc.) `n lemn natur
sau poleit cu foi]\ de aur.
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str.
Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
2 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 26 (627) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„Trebuie s\ cunoa[tem „Programul lui Bill este departe

Scriptura pentru de programul unui om care este
PAGINA 16

PAGINA 8
aplicarea ei `n via]\“ cel mai bogat din lume“

~nt=lnirea cu Mesia
a Ast\zi s\rb\torim ~nt=mpinarea Domnului a Aceast\ s\rb\toare veche de un mileniu [i jum\tate
marcheaz\ aducerea pruncului Iisus la templu pentru a fi `nchinat Domnului, la 40 de zile dup\ na[tere,
a[a cum prevedea Legea Vechiului Testament a La templu, Maica Domnului [i Dreptul Iosif,
care-l aduceau pe Iisus, au fost `nt=mpina]i de un b\tr=n prooroc, pe nume Simeon, [i de prooroci]a Ana,
care au vestit c\ pruncul acesta este Mesia Cel a[teptat de sute de ani a „~nt=mpinarea Domnului“ Avantajele practic\rii
este cel mai vechi hram al Catedralei mitropolitane din Ia[i a PAGINILE 4 [i 9 agriculturii ecologice
PAGINA 5

CM CM
YK YK

50 de cl\diri cu risc
seismic ridicat vor fi
ref\cute anul acesta
PAGINA 6

Rom=nii sunt foarte nemul]umi]i de starea drumurilor
POZA ZILEI Mai mult de jum\tate
dintre rom=ni (61%) sunt
nemul]umi]i de starea
str\zilor [i drumurilor pu-
blice [i o consider\ ca fiind
cea mai grav\ problem\
administrativ\ `nregistra-
t\ `n zona `n care locuiesc,
relev\ Barometrul admi-
nistra]iei publice locale
din Rom=nia, realizat de
Biroul de Cercet\ri Socia-
le, `n perioada 13-19 ianu-
arie, pe un e[antion re-
prezentativ de 1.253 de
persoane cu v=rste de
peste 18 ani.
De asemenea, 57% din-
tre responden]i cred c\ ad-
Nixon a vrut s\-ll foloseasc\ pe
Ceau[escu pentru a ajunge la Mao
Calul campion Barbaro, c=[tig\torul
Fostul pre[edinte ame-
din 2006 al Kentucky Derby, a fost euta-
rican Richard Nixon a `n-
nasiat acum trei zile, dup\ o suferin]\ de
cercat s\ foloseasc\ autori-
8 luni ca urmare a unei fracturi grave la
piciorul drept. Mii de americani, impre- t\]ile comuniste de la Bu-
siona]i de soarta campionului, au trans- cure[ti drept canal de co-
mis mesaje de `ncurajare proprietarilor. a municare cu regimul de la
Beijing, dar pentru c\ Mao
ministrarea spitalelor,
dispensarelor [i policlini-
cilor este o problem\ ad-
ministrativ\ grav\.
Potrivit cercet\rii, 56%
dintre cei chestiona]i au
indicat situa]ia trotuare-
lor ca fiind o problem\
grav\, `n timp ce jum\tate
dintre ace[tia sunt nemul-
]umi]i de canalizare, de
c=inii vagabonzi [i de cu-
r\]enia spa]iilor publice.
Alte probleme grave sunt
parc\rile (48%) [i lipsa
spa]iilor de joac\ pentru
copii (47%). a
Zedong nu avea `ncredere
`n rom=ni, Casa Alb\ a
apelat la Pakistan, re-
lateaz\ „The Daily Times“
`n edi]ia electronic\.
Aceste declara]ii au fost
f\cute, miercuri, de Henry
Kissinger, fost secretar de
Stat `n timpul adminis-
tra]iei Nixon, care a su-
bliniat c\ procesul defec-
tuos de comunicare `ntre
Washington [i Beijing re-
prezenta un obstacol major
B\sescu:
„MAE m-a informat
din 13 noiembrie
despre românii
re]inu]i `n Irak“
PAGINA 7
Baza sportiv\
de la Agronomie
va fi cea mai
`n preg\tirea vizitei is-
torice `n China a pre[edin-
modern\ din Ia[i
telui american, `n 1971. PAGINA 11
Kissinger, pe atunci
consilier pe probleme de
securitate na]ional\, a Meteo
W
profitat de criza dintre
Uniunea Sovietic\ [i Chi- Ninsoare
na, pentru a demara pro-
cesul de revitalizare a maxima -1
1 °C
rela]iilor cu regimul de la minima -4
4 °C
Beijing. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 2 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXX)
Mitropolitul
Antim Ivireanul
(1708-1716) (II)
Unul dintre cei mai impor-
tan]i ierarhi ai Bisericii
Ortodoxe Române a fost
Antim Ivireanul. N\scut `n
Iviria, Gruzia de mai târziu
sau Georgia de ast\zi, Antim
a venit `n }ara Româneasc\
`nainte de 1690, la invita]ia
domnitorului Constantin
Brâncoveanu, care s-a `ncon-
jurat la curtea sa de b\rba]i
de vaz\ [i venerabile fe]e bi-
serice[ti. ~n opinia marelui is-
toric Nicolae Iorga, „mai mult
chiar decât Constantinopolul,
}ara Româneasc\ era atunci
centrul ortodoxismului, rezi-
den]a sigur\ [i iubit\ a
prela]ilor ce st\teau `n frun-
tea lui“. La venirea lui Antim
`n }ara Româneasc\, aici era
„un binecuvântat r\gaz, `n
care func]ionau Academia
domneasc\ `n chiliile
M\n\stirii «Sf. Sava», {coala
domneasc\ de «slovenie» de la
Biserica «Sf. Gheorghe-Vechi»
[i {coala de la Col]ea
(`nfiin]at\ de Matei
Cantacuzino), `n care predau
profesori ilu[tri (Sevastos
Kimenitul, Ioan Comnen,
Gheorghe Maiota, Gheorghe
Trapezundiul [.a.)“. Datorit\
calit\]ilor sale, remarcate [i
de Patriarhia Ecumenic\ care
`l caracteriza ca fiind un
„b\rbat de cinste, evlavios [i
`mpodobit cu virtu]ile ce se
potrivesc cu vrednicia
arhiereasc\“, la 10 iunie 1691
Antim a ajuns conduc\torul
Tipografiei Domne[ti din
Bucure[ti, iar `n anul 1696 a
fost ales egumen al
M\n\stirii Snagov. ~n pe-
rioada 1705-1708 a fost epis-
cop la Râmnic, iar la
`nceputul lui 1709 a fost ales
mitropolit al Ungrovlahiei.
„Mitropolia n-am luat-o cu
sila, nici cu mite, nici cu
rug\ciuni“, avea s\-i scrie mai
târziu domnitorului
Constantin Brâncoveanu,
când rela]iile dintre cei doi
s-au tensionat. Conflictul din-
tre ei a p\rut din cauza
convingerilor politice ale
fiec\ruia `n leg\tur\ cu
rela]iile cu turcii. Dac\ mitro-
politul era `mpotriva oric\rei
rela]ii diplomatice cu Poarta,
considerând c\ singura
sc\pare pentru }ara
Româneasc\ era o alian]\ cu
ru[ii, domnitorul avea o alt\
concep]ie, era mult mai diplo-
mat, poate [i sfetnicului s\u,
`nv\]atul stolnic Constantin
Cantacuzino. (Rubric\ real-
izat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
Despre o minune
s\vâr[it\
de avva Sisoe
Odat\, un mirean a
mers cu fiul s\u la avva
Sisoe, pe muntele avvei
Antonie, dar pe drum s-a
`ntâmplat c\ fiul a murit.
Tat\l nu s-a tulburat, ci
l-a luat `n bra]e [i l-a dus,
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
{i noi a[tept\m `nt=lnirea cu M=ntuitorul
„{i când s-au `mplinit zilele [i nu se dep\rta de templu, slu-
cur\]irii lor, dup\ legea lui jind noaptea [i ziua `n post [i `n
Moise, L-au adus pe Prunc la rug\ciuni. {i venind ea `n acel
Ierusalim, ca s\-L pun\ `nain- ceas, l\uda pe Dumnezeu [i vor-
tea Domnului. Precum este scris bea despre Prunc tuturor celor
`n Legea Domnului, c\ orice ce a[teptau mântuire `n Ierusa-
`ntâi-n\scut de parte b\rb\- lim. Dup\ ce au s\vâr[it toate,
teasc\ s\ fie `nchinat Domnului. s-au `ntors `n Galileea, `n ceta-
{i s\ dea jertf\, precum s-a zis tea lor Nazaret. Iar Copilul cre[-
`n Legea Domnului, o pereche tea [i Se `nt\rea cu duhul,
de turturele sau doi pui de po- umplându-Se de `n]elepciune [i
rumbel. {i iat\ era un om `n harul lui Dumnezeu era asupra
Ierusalim, cu numele Simeon; [i Lui.“ (Luca 2, 22-40)
omul acesta era drept [i tem\tor
de Dumnezeu, a[teptând mân- ***
gâierea lui Israel, [i Duhul
Sfânt era asupra lui. {i lui i se S\rb\toarea de ast\zi, ~n-
vestise de c\tre Duhul Sfânt c\ tâmpinarea Domnului, este una
nu va vedea moartea pân\ ce nu dintre praznicele `mp\r\te[ti,
va vedea pe Hristosul Domnu- adic\ una dintre acele s\rb\tori
lui. {i din `ndemnul Duhului a mari, `n num\r de 12, dedicate
venit la templu; [i când p\rin]ii Mântuitorului, Maicii Domnului
au adus `n\untru pe Pruncul sau Sfintei Cruci. S\rb\toarea
Iisus, ca s\ fac\ pentru El dup\ de ast\zi aminte[te de faptul c\
obiceiul Legii, el L-a primit `n Pruncul Iisus Hristos a fost dus
bra]ele sale [i a binecuvântat pe la templul din Ierusalim [i d\-
Dumnezeu [i a zis: «Acum slo- ruit lui Dumnezeu. Aceast\
boze[te pe robul T\u, dup\ cu- s\rb\toare vine la 40 de zile de
vântul T\u, `n pace, c\ ochii mei la na[terea Domnului Iisus
v\zur\ mântuirea Ta, pe care ai Hristos, a[a cum facem [i noi
g\tit-o `naintea fe]ei tuturor ast\zi când `mbisericim copiii
popoarelor, lumin\ spre desco- dup\ botez. Orice familie trebu-
perirea neamurilor [i slav\ po- ia s\ ofere un dar lui Dumne-
porului T\u Israel». Iar Iosif [i zeu, ca pre] de r\scump\rare
mama Lui se mirau de ceea ce se pentru copil. Aici, `n templul din
vorbea despre Prunc. {i i-a bine- Ierusalim, Pruncul Sfânt a fost
cuvântat Simeon [i a zis c\tre primit [i ]inut `n bra]e de Sime-
Maria, mama Lui: «Iat\, Acesta on, un om drept [i tem\tor de
este pus spre c\derea [i spre ri- Dumnezeu, care a[tepta [i el
dicarea multora din Israel [i ca mângâierea lui Israel. Simeon
un semn care va stârni `mpotri- roste[te rug\ciunea „Acum slo-
viri. {i prin sufletul t\u va trece boze[te...“, pe care o rostim la
sabie, ca s\ se descopere gân- fiecare Vecernie, adic\ la `nce-
durile din multe inimi». {i era [i putul unei zile liturgice. Dreptul
Ana prooroci]a, fiica lui Fanuel, Simeon a f\cut o profe]ie care care de altfel le tr\im. Tot la personaje principale care a[tep-
din semin]ia lui A[er, ajuns\ la viza persoana Sfintei Fecioare templu, Prooroci]a Ana a[tepta t\m s\ auzim: „Acum sloboze[-
adânci b\trâne]e [i care tr\ise Maria, c\ va trece sabie prin su- [i ea mântuirea. Aceste perso- te-ne `n pace, Preabunule St\-
cu b\rbatul ei [apte ani de la fe- fletul ei, adic\ vor veni timpuri naje au o `nc\rc\tur\ simbolic\ pâne!“. (Rubric\ realizat\ de pr.
cioria sa. {i ea era v\duv\, `n `n care va fi contestat\ calitatea covâr[itoare. Unde suntem noi Dumitru P|DURARU, Radio
vârst\ de optzeci [i patru de ani, ei de Mam\ [i Fecioar\, timpuri `n acest tablou? Suntem de fapt TRINITAS)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
a fost dus `n templul din Ie- Trapezunt [i a Sfântului Gr\dinii Botanice din Ia[i matei Sovietice `n celebra
rusalim de c\tre Sfânta Fe- Mucenic Gavriil. (m.3 martie 1886); B\t\lie de la Stalingrad
cioar\ Maria [i de Dreptul Mâine, Biserica face po - a 1868 - S-a n\scut marcheaz\ un moment de
Iosif, dup\ obiceiul Legii Constantin R\dulescu-Mo- cotitur\ `n desf\[urarea
vechi. Atunci, b\trânul Si- menirea Sfântului [i Drep - r\zboiului;
tru, filosof [i psiholog,
meon, c\ruia `i era f\g\- tului Simeon. membru [i pre[edinte al a 1945 - Al Doilea R\z-
duit de la Duhul Sfânt s\ Academiei Române (1938- boi Mondial - pre[edintele
nu vad\ moartea pân\ ce ~n ziua de 2 1941) (d. 4 martie 1957); american Franklin D.
nu va vedea pe Domnul a 1871 - Ora[ul Roma Roosevelt [i primul-minis-
Hristos, luând `n bra]e februarie istoria devine capitala Italiei; tru britanic Winston Chur-
Pruncul Iisus, a mul]umit a 1882 - S-a n\scut chill pornesc spre Conferin-
lui Dumnezeu printr-o ru-
consemneaz\: ]a de la Yalta, unde s-au
James Joyce, scriitor irlan-
g\ciune: „Acum sloboze[te a 1536 - Conchistadorul dez de limb\ englez\, auto- `ntâlnit cu liderul sovietic
pe robul T\u, dup\ cuvân- spaniol Pedro de Mendoza rul celebrului roman „Uli- Iosif Stalin;
tul T\u, `n pace, c\ ochii a `nfiin]at ora[ul Buenos se“. Datorit\ romanelor „U- a 1964 - A decedat Ion
mei v\zur\ mântuirea Ta, Aires (Argentina); lise“, „Oameni din Dublin“ Marin Sadoveanu, proza-
pe care ai g\tit-o `naintea [i „Veghea lui Finnegan“, el tor, poet, dramaturg [i e-
a 1600 - Mihai Viteazul
fe]ei tuturor popoarelor, lu- rupe tradi]ia structurii ro- seist (n. 15 iun. 1893);
s-a adresat, din Alba Iulia,
min\ spre descoperirea nea- mane[ti clasice [i devine a 1970 - S-a n\scut
murilor [i slav\ poporului papei Clement al VII-lea
Lord Bertrand Russel, fi-
cerându-i ajutor `mpotriva fondatorul romanului mo-
† ~ntâmpinarea T\u Israel“.
otomanilor; dern (d. 13 ian. 1941); losof, matematician, scrii-
a 1889 - ~n fa]a Tea- tor [i om politic englez, lau-
Domnului Tot ast\zi, Biserica face a 1709 - Alexander Sel- reat al Premiului Nobel
pomenirea Sfântului Muce- kirk este salvat dup\ ce a- trului Na]ional Bucure[ti
La 40 de zile dup\ na[- nic Agatador; a Sfântului sunt instalate primele do- pentru Literatur\ `n 1950;
junsese, `n urma unui nau- a 1971 - Idi Amin a de-
tere, Domnul Iisus Hristos nou Mucenic Iordan din u\ l\mpi electrice pentru
fragiu, pe o insul\ nelocui- venit dictator al Ugandei;
iluminatul public;
t\, fapt ce a inspirat opera a 1990 - Tribunalul Mi-
a 1889 - S-a n\scut Tra-
ISTORII CU T+LC Robinson Crusoe scris\ de ian S\vulescu, biologul ro- litar Teritorial Bucure[ti
Daniel Defoe; mân, fondator al {colii ro- pronun]\ sentin]a `n proce-
a 1754 - S-a n\scut sul a patru dintre colabora-
cu credin]\, la b\trân, c\-
zând amândoi la p\mânt,
zându-l, tat\l s\u a `nlem-
nit, apoi a intrat [i s-a Charles Maurice de Talley-
mâne[ti de fitopatologie,
primul care a f\cut cunos- torii apropia]i ai lui Nico-
rand, unul dintre cei mai
ca [i cum ar fi f\cut `n- prosternat `naintea b\-
mari oameni politici [i di-
cut\ `n ]ara noastr\ flora
Arabiei [i Palestinei, mem-
lae Ceau[escu - Manea
M\nescu, Tudor Postelni-
chin\ciune, ca s\ fie bine- trânului spunându-i toat\
cuvânta]i. Dup\ aceea, ta- povestea. Dar b\trânul s-a ploma]i ai Fran]ei (d. 17
mai 1838);
bru [i pre[edinte al Acade- cu, Emil Bobu, Ion Dinc\ -
t\l s-a sculat, l-a l\sat pe `ntristat, c\ci nu voise s\ miei Române (d. 29 martie deten]ie pe via]\ [i confis-
fiu la picioarele b\trânu- fac\ minunea. Atunci uce- a 1769 - S-a n\scut I. A. 1963); carea total\ a averii per-
lui [i a ie[it afar\. B\- nicul s\u i-a cerut [mirea- Kr`lov, fabulist rus (d. 9 no- a 1928 - Apare revista sonale
trânul, crezând c\ i se `n- nului] s\ nu mai poves- iembrie 1844); „Bilete de Papagal“ (pân\ a 2006 - Un ferryboat
a 1816 - S-a n\scut A- `n 1945, `n mai multe serii), egiptean pentru pasageri
chin\, `i zice: „Ridic\-te [i teasc\ nim\nui pân\ la
nastasie F\tu, medic [i na- sub direc]ia lui Tudor Ar- transportând peste 1.400
du-te afar\“, c\ci nu [tia s\vâr[irea din via]\ a b\- turalist, autorul primului de persoane se scufund\ `n
ghezi;
c\-i mort. Copilul s-a ridi- trânului. (Pateric , edi]ia manual de botanic\ din a 1943 - Al Doilea R\z- Marea Ro[ie provocând
cat `ndat\ [i a ie[it. V\- Polirom, 2005) ]ara noastr\, fondatorul boi Mondial - victoria Ar- moartea acestora. a

CE-}I DORESC EU }IE
Apocalipsa poate `ncepe azi
a Prive[ti la zecile, sutele de mor]i dintr-un film, mâncând lini[tit floricele a Nu mor]ii conteaz\,
ci ac]iunea a ~nsemn\tatea simbolic\ a evenimentului mor]ii este totalmente anulat\ a
de Nicolae HULPOI
Dup\ imensul succes ob]i-
nut cu „Patimile lui Hristos“
(2004), Mel Gibson a mai
f\cut un film `naintea c\ruia
trebuie s\ te preg\te[ti, even-
tual luând o pilul\ de Dis-
tonocalm.
„Apocalypto“ (2006) pre-
zint\ un episod din ultimele
zile ale civiliza]iei central-a-
mericane Maya. Ac]iunea `n-
cepe cu o scen\ de vân\toare
(cum altfel decât violent\!)
care-]i induce deja un tremur
fin sub piele. ~ns\, imediat
dup\ doborârea animalului,
spectatorul este introdus
`ntr-o cald\ atmosfer\ de
„familie primitiv\“, `n care
vân\toarea era o activitate
cotidian\ obi[nuit\ (precum
mersul la magazin pentru
noi), iar glumele erau gustate
chiar [i de cei pe seama
c\rora se f\ceau. A[adar,
in[ii, ce p\reau ini]ial a fi o
adun\tur\ de s\lbatici ne-
milo[i, se dovedesc imediat a
fi ni[te b\rba]i cumsecade, cu
so]ii [i copii (chiar [i cu soacre
pis\loage), care tr\iau res-
pectându-se unii pe al]ii [i
natura, `n mijlocul c\reia `[i
duceau zilele.
Co[marul `ncepe abia `n
diminea]a urm\toare, când
intr\ `n scen\ adev\ra]ii ex-
VREMEA G+NDURILOR
Timpul dramatic
de Nicolae BUSUIOC
Dup\ furtun\, acalmia de
sear\ se instaleaz\ ca o binecu-
vântare a[teptat\ de to]i. E
mult mai greu cu furtuna din
suflet, cu ruperi de ritm [i de vi-
tez\. E ca [i cum ai asista la un
cataclism, `n fa]a c\ruia te cu-
prind spaima [i neputin]a, apoi
indiferen]a [i blazarea, care, pe
rând, ucid `ncet [i sigur. Omul
este supus `ncerc\rilor sufle-
te[ti `ncepând cu cele mai subti-
le transferuri de imaginar in-
fantil pân\ la suferin]e caracte-
ristice tulbur\rilor cauzate de
`ndoial\, timp, inutilitate, de-
[ert\ciune, efemeritate, resenti-
mente [i câte altele. Dar are el
con[tiin]a acestor `nvolbur\ri
ponen]i ai cruzimii - vân\torii
de oameni - a c\ror misiune
era s\ „culeag\“ ]\ranii din
jungl\ [i s\-i duc\ `n ora[ele
maya[e, spre a fi sacrifica]i `n
v\zul unei mul]imi ce ova]io-
na extatic fiecare decapitare
ori inim\ smuls\ din pieptul
nefericitelor victime.
Societatea urban\ maya[\,
spre deosebire de tainicul s\-
tuc din jungl\, p\rea a-[i fi
pierdut ra]iunea de a fi. Unii
oameni erau sacrifica]i pe al-
tarul zeilor, chipurile!, pentru
binele altor oameni, f\r\ nici
o explica]ie, f\r\ nici o justifi-
care acceptabil\, chiar f\r\
m\car o ra]iune simbolic\.
Sacrificiul uman, cândva ri-
tualic, degenerase `n amurgul
societ\]ii Maya `ntr-un geno-
cid abominabil.
Ajuns `n acel moment al fil-
mului, spectatorul ar putea co-
rela ac]iunea cu moto-ul de la
`nceput: „O mare civiliza]ie va
fi cucerit\ din exterior abia
dup\ ce-[i va fi pierdut ea `n-
s\[i ra]iunea care-i justific\
existen]a“. Realizezi `n acel
moment c\, de la un punct,
filmul bate [aua, de fapt, pen-
tru noi, pentru societatea se-
colului al XXI-lea. {i dac\ re-
u[e[ti s\ te scuturi de com-
plexul de superioritate (to-
tu[i, prive[ti ni[te „s\lbatici“,
nu?) te sim]i obligat s\ te `n-
trebi, la rându-]i: care este ra-
]iunea de a fi a societ\]ii
interioare, mai simte el impor-
tan]a purific\rii pe un drum al
salv\rii morale, `l mai fr\mânt\
`ntreb\rile la care ar putea afla
un r\spuns?
Timpul nu iart\ nimic [i, du-
p\ vorba poetului, „Treci l\sând
`n urm\, la r\spântii mute, /
Umbre solitare [i necunoscute. /
Treci ducând o parte din triste-
]ea lor, / Un suspin, o rug\, un
z\darnic dor“. Timpul dramatic
ocupa destul de multe clipe `n
medita]iile `n]eleptului, nereu-
[ind s\-l `nlocuiasc\ cu cel opti-
mist d\t\tor de `ncredere [i n\-
dejde. Despre un astfel de timp
[i prezen]a lui `n destinul omu-
lui el putea face o demonstra]ie
ca `n matematic\. Dac\ mate-
matica ar fi doar o emana]ie lo-
gic\ a unor adev\ruri elementa-
re, ea s-ar reduce la o imens\
OPINII & COMENTARII
noastre? Confortul? Bel[ugul?
Sau poate privitul la televizor
ori goana (con[tient\ ori in-
stinctiv\) dup\ `mbog\]ire?
Un aspect foarte criticat `n
filmele lui Gibson este violen-
]a. De fapt, critica negativ\ la
„Patimile lui Hristos“ s-a cen-
trat aproape exclusiv pe a-
ceast\ chestiune: „prea mult
sânge, prea mult sadism; chiar
era nevoie s\ fim deranja]i cu
toate am\nuntele supliciului
suferit de Iisus?“. La al doilea
film, „Apocalypto“, pu]ini s-au
mai mirat de isprava lui
Gibson: „ce l-ar mai putea in-
hiba pe Mel dup\ ce l-a tortu-
rat dou\ ore pe Iisus?“.
Totu[i, cred c\ mai ales pe
occidentalul citadin, de a tre-
ia sau a patra genera]ie, nu
l-a deranjat atât violen]a, cât
trimiterea acesteia la suferin-
]\. O suferin]\ fundamental\,
ce te poate transfigura. La ur-
ma urmei, violen]\ „se d\“ la
[tiri, violen]\ vedem `n filme
unde cu o rafal\ de mitralier\
sunt secera]i zeci de oameni,
violen]\ `nseamn\ [i replicile
ultimative ale personajelor de
benzi desenate, care se dau pe
canalele pentru copii. Dar tot
acest „regal“ de violen]\, ser-
vit zilnic, nu `ndeamn\ la
comp\timire. Prive[ti la zeci-
le, sutele de mor]i dintr-un
film, mâncând lini[tit florice-
le. Nu mor]ii conteaz\, ci ac-
]iunea. ~nsemn\tatea simbo-
tautologie. Ra]ionamentul esen-
]ial nu este o `nl\n]uire de silo-
gisme, ci un circuit viu `n care
judec\]ile se leag\ `ntre ele prin
acel fir care dirijeaz\ gândirea
pe liniile de for]\ ale adev\rului
vie]ii. Filosofia timpului a fost o
problem\ major\ `nc\ din Anti-
chitate. Are sens pentru noi
lic\ a evenimentului mor]ii
este totalmente anulat\.
Astfel, este de `n]eles de-
mersul lui Mel Gibson de a
face sângele mai ro[u [i r\nile
mai adânci decât `n realitate.
A trebuit s\ trag\ mai tare de
coarda sensibilit\]ii noastre,
pentru c\ a b\nuit cât de ru-
ginit\ este. Iar rezultatul a
fost, `ntr-adev\r, un succes.
Filmul se termin\ cu un
happy-end aproximativ, des-
chis, `ns\ nu un happy-end am-
nezic, ci unul care poart\ `n
sine tot dramatismul ac]iunii [i
o anumit\ cheie de a-l dep\[i.
Distrugerea s\tucului din jun-
gl\ este sinonim\ cu distruge-
rea `ntregii civiliza]ii Maya.
De[i un film despre „s\lba-
tici“, se vede de la distan]\ c\ a
fost gândit de o minte cre[tin\,
Mel Gibson fiind recunoscut ca
un catolic practicant. O serie
de gesturi f\cute de câteva din-
tre personaje fac trimitere, `n
ciuda aparen]elor, la o tipo-
logie specific cre[tin\.
„Apocalypto“ este o lec]ie
extraordinar\ de sacrificiu [i
responsabilitate colectiv\, o
lec]ie pentru noi cei care
p\rem a uita c\ trebuie s\
suferim cu cei care sufer\ [i
c\ viitorul unei societ\]i de-
pinde [i de valorile `n care
cred cei care o construiesc.
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului
„Lumina de Duminic\“
existen]a lipsit\ de timp sau nu-
mai cea care se `nscrie `n timp?
Ce anume explic\ asimetria din-
tre trecut [i viitor? ~ntreb\ri
colosale! Orice s-ar spune, tim-
pul interior al omului se zbate
furtunos `ntre cerul luminos al
existen]ei [i cea]a compact\ a
amurgului ce va s\ vin\. a
Vineri, 2 februarie 2007 3
EUROPA CRE{TIN|
Drapelul Uniunii
Europene
a Pe peluza din fa]a Palatului
Europei din Strasbourg, un uria[
steag albastru, cu 12 stele aurii, adie
`n b\taia vântului a Steagul este
prezent de la 1 ianuarie 2007 [i `n
institu]iile din România a Pu]ini [tiu
c\ cele dou\sprezece stele pe fond
albastru au o simbolistic\ cre[tin\ a
de pr. Cornel CADAR
Conform Articolului IV-1 din proiectul de
Constitu]ie european\ (care nu a intrat `nc\
`n vigoare), drapelul Uniunii Europene este
un cerc format din dou\sprezece stele, pe
fond albastru. Steagul apare pe aversul tu-
turor bancnotelor euro, iar stelele pe mone-
dele euro, precum [i pe permisele de conduce-
re [i pe pl\cu]ele de `nmatriculare eliberate
`n ]\rile membre ale UE.
„Cele dou\sprezece stele aurii pe un fundal
albastru simbolizeaz\ popoarele Europei, iar
cercul – uniunea lor. Num\rul stelelor nu se
schimb\, r\mâne tot 12, simbolizând ide-
alurile unit\]ii [i armoniei [i amintind de lu-
nile anului [i de semnele zodiacale“, este no-
tat pe situl oficial al Consiliului Europei.
Num\rul de stele nu are leg\tur\ cu nu-
m\rul de state membre ale Uniunii Europe-
ne. ~n afar\ de lunile anului [i semnele zodi-
acale num\rului 12 i s-au atribuit [i alte sem-
nifica]ii: orele de pe cadranul unui ceas, apos-
tolii lui Isus, doisprezece cezari men]iona]i de
istoricul Suetonius, cele dou\sprezece table
ale Legii romane.
De[i UE nu recunoa[te oficial simbolistica
cre[tin\ a drapelului, autorul proiectului
ini]ial a declarat c\ s-a inspirat din cultul
sfintei Fecioare Maria.
Adoptat ini]ial de Consiliul Europei la 8
decembrie 1955, proiectul câ[tig\tor apar]ine
lui Arsene Heitz din Strasbourg. ~n anii 1950
acesta era angajat la Consiliul Europei, `n
func]ia de curier. Fiind `n c\utarea unei idei
pentru drapel, organiza]ia european\ a lan-
sat un concurs. Unul dintre cele 20 de modele
desenate de Heitz avea ca inspira]ie statuia
din capela „Sacre-Coeur“ din Paris: Fecioara
Maria cu o coroan\ de 12 stele. ~n ziua `n care
catolicii s\rb\toreau Neprih\nita Z\mislire
(o s\rb\toare marian\ anual\), proiectul lui
Heitz a fost adoptat `n unanimitate.
~n ultima carte a Sfintei Scripturi, Apoca-
lipsul (12, 1), se vorbe[te despre o femeie `m-
br\cat\ `n soare, care poart\ pe cap o coroan\
cu dou\sprezece stele [i are luna sub picioare.
Conform unor interpret\ri tradi]ionale, fe-
meia despre care se vorbe[te este Sfânta
Fecioar\ Maria.
Cât despre fundalul albastru [i acesta are
leg\tur\ cu Fecioara Maria. Albastru este cu-
loarea cerului, iar `n cele mai multe picturi
Maria apare cu o mantie albastr\, simbol al
lucr\rii Duhului Sfânt.
Dup\ Consiliul Europei, `ncetul cu `ncetul
[i celelalte institu]ii europene au adoptat dra-
pelul. Astfel, `n 1983, Parlamentul European
a optat pentru acest simbol, iar `n 1985, to]i
[efii de stat [i de guvern ai Uniunii Europene
au adoptat drapelul oficial al Comunit\]ii Eu-
ropene. De la `nceputul anului 1986, drapelul
devine simbol al tuturor institu]iilor eu-
ropene.
Respingerea simbolisticii cre[tine a drape-
lului din partea Uniunii Europene nu trebuie
s\ mire. Se [tie c\ [i `n textul Constitu]iei Eu-
ropene nu apare cuvântul „Dumnezeu“, sau
„cre[tinism“ [i nici nu se face referin]\ la r\-
d\cinile cre[tine ale Europei, trezind reac]ii
din partea Bisericilor cre[tine.
„Cu toate c\ din Constitu]ia UE lipse[te
orice referire la r\d\cinile cre[tine care stau
la baza culturii tuturor na]iunilor UE de as-
t\zi – spunea Ioan Paul al II-lea `n octombrie
2004 -, eu sunt sigur c\ valorile Evangheliei
vor inspira `n continuare eforturile acelor oa-
meni care sunt r\spunz\tori de imaginea UE.
{i sper ca Europa s\ p\streze aceast\ mo[te-
nire spiritual\ ca baz\ a unit\]ii ei“.
* Pr. Cornel Cadar este consilier cultural
al Episcopiei Romano-C Catolice de Ia[i
4 Vineri, 2 februarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Un fragment din moa[tele Sf=ntului Ioan Gur\ de Aur la Atena
Prea Fericitul Hristodu-
los, Arhiepiscopul Atenei [i
al `ntregii Grecii, a s\v=r[it
duminic\, 28 ianuarie,
Sf=nta Liturghie omagial\
`n Catedrala din Atena, cap-
itala Greciei, `n cinstea
`mplinirii a 1600 de ani de
la adormirea `ntru Domnul
a Sf. Ioan Gur\ de Aur. Din
sobor au f\cut parte repre-
zentan]i ai Patriarhiilor A-
lexandriei [i Ierusalimului,
precum [i ierarhi ai Bise-
ricii locale. Au fost de fa]\
delega]i ai Ministerului E-
duca]iei [i foarte mul]i cre-
dincio[i. Totodat\, a fost ex-
pus spre `nchinare un frag-
ment din moa[tele sf=ntului
omagiat adus de la M\n\s-
tirea Varlaam - Meteora.
Referindu-se la luminoa-
sa personalitate a Sf=ntului
Ioan Gur\ de Aur, PF Ar-
hiepiscop Hristodulos a ac-
centuat: „Ast\zi, Biserica
noastr\ serbeaz\ `mplini-
rea a 1600 de ani de la a-
dormirea `ntru Domnul a
celui `ntre sfin]i p\rintelui
nostru Ioan Gur\ de Aur,
Patriarhul Constantinopo-
lului. Sf=ntul Sinod al
Bisericii Greciei a dedicat
anul `n curs, prin diferite
manifest\ri, acestui mare
sf=nt, a c\rui cinstire o s\-
v=r[im ast\zi prin Sf=nta
Liturghie oficiat\ de mem-
bri sinodali. Sf=ntul Ioan
Gur\ de Aur este unul din-
tre cei mai mari p\rin]i uni-
versali [i dasc\li ai Bisericii
noastre [i de aceea `l rug\m
s\ ne c\l\uzeasc\ cu `n]e-
lepciunea sa. Cei dintre noi
care avem posibilitatea s\
studiem scrierile sale sun-
tem surprin[i de profun-
zimea [i cuprinderea g=n-
dirii acestei multilaterale
personalit\]i biserice[ti, ca-
re, `n decursul secolelor,
constituie pentru noi un ex-
emplu demn de urmat“.
Cu emo]ie, amintindu-[i
de primii s\i pa[i `n mona-
hism, f\cu]i la M\n\stirea
Varlaam - Meteora, PF Hris-
todulos a invitat pe cei pre-
zen]i s\ se `nchine cu evla-
vie la moa[tele f\c\toare de
minuni care, `n urma so-
licit\rii Sf=ntului Sinod, au
fost aduse la Atena pentru o
scurt\ perioad\ de c\tre
mitropolitul locului, IPS
Serafim [i ob[tea m\n\stirii
amintite.
Cuv=ntul de `nv\]\tur\ a
fost rostit de IPS Mitropolit
Nicolae de Mesoghea [i La-
vreotiki. (pr. Petru SIDO -
REAC, Grecia)

PE SCURT
Primatul Bisericii
Ortodoxe Ruse se
pronun]\ `mpotriva
pred\rii teoriei lui
Darwin `n [coli
Primatul Bisericii Ortodo-
xe din Rusia, Patriarhul
Alexei al II-lea, a criticat
ideea pred\rii teoriei dar-
winismului `n [coli, spu-
n=nd c\ este inacceptabil
a se impune ca fiind co-
rect\ ideea descenden]ei
omului din maimu]\, in-
formeaz\ Radio Trinitas.
„Formarea copiilor
potrivit principiului c\ oa-
menii au fost crea]i de
Dumnezeu - conform
Bibliei - nu are cum s\
fac\ r\u cuiva. Dac\ unii
oameni vor s\ cread\ c\
sunt descenden]i din
maimu]e, nu au dec=t s\
cread\, `ns\ nu au drep-
tul de a impune [i altora
acest crez al lor“, a de-
clarat Prea Fericirea Sa.
Discu]ii la Roma
`ntre ortodoc[i
[i catolici
Teologi reprezentând
Biserica Catolic\ [i Bise-
ricile Ortodoxe Orientale
sunt reuni]i `n aceste zile
la Roma, pentru a con-
tinua seria de discu]ii
`nceput\ `n 2003. Comisia
Mixt\ Interna]ional\ pen-
tru Dialogul Teologic `ntre
aceste Biserici reune[te
partea catolic\ cu repre-
zentan]i ai acelor Biserici
care s-au rupt de Roma
dup\ Conciliul de la Cal-
cedon: Bisericile Orientale
Copt\, Sirian\, Etiopian\,
Malankarez\ [i Biserica
Apostolic\ Armean\.
Aceast\ comisie difer\ de
comisia de dialog `ntre
Biserica Catolic\ [i Bise-
ricile Ortodoxe, reunit\ la
Belgrad `n septembrie
anul trecut, `n care catoli-
cii se `ntâlnesc cu acele
Biserici care au rupt co-
muniunea cu Roma `n
1054. Discu]iile `ncepute
pe 30 ianuarie la Roma se
vor `ncheia m=ine 3 febru-
arie, acestea desf\[urân-
du-se sub auspiciile Consi-
liului Pontifical pentru
Promovarea Unit\]ii Cre[-
tinilor. La dialog iau parte
Biserica Catolic\ Maro-
nit\, care a p\strat ne`n-
trerupt\ comuniunea cu
Roma, dar [i alte Biserici
Catolice de rit r\s\ritean.
Partea catolic\ este con-
dus\ de Cardinalul Walter
Kasper, iar cea ortodox\
oriental\ de Mitropolitul
Anba Bishoy al Bisericii
Copte. Discu]iile se con-
centreaz\ pe dou\ teme
mari: problema comuniu-
nii [i cea a exercit\rii
ministerului apostolic `n
Biseric\, informeaz\ agen-
]ia de [tiri Catholica. a
Biserici cu hramul ~nt=mpinarea Domnului
a Cu prilejul celui mai vechi hram al Catedralei mitropolitane din Ia[i, „~nt=mpinarea Domnului“, se va
oficia Sf=nta Liturghie la Biserica „Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\ a
S\rb\toarea „~ntâmpi-
n\rii Domnului“ este cel
mai vechi hram al Cate-
dralei mitropolitane din
Ia[i. De aceea, el apare `n
partea dreapt\ a catape-
tesmei, a[a cum se a[eaz\
la orice biseric\ icoana
hramului, `n dreapta i-
coanei M=ntuitorului.
„L=ng\ icoana `nf\]i[=nd
~nt=mpinarea Domnului
se afl\ icoana Sf. M. Mc.
Gheorghe care este, de
fapt, hramul Mitropolei
Moldovei pentru c\ Sf=n-
tul Gheorghe era marele
ocrotitor al Moldovei [i al
Mitropoliei `nc\ din vre-
mea mu[atinilor. Proble-
ma se pune `ns\ astfel.
Dup\ anul 1889, odat\ cu
aducerea moa[telor Sfin-
tei Parascheva de la M\-
n\stirea «Sfin]ii Trei Ie-
rarhi», `n vremea mitro-
politului Iosif Naniescu,
treptat - cu prec\dere `n
perioada interbelic\ -
s\rb\toarea Sfintei Pa-
rascheva a luat locul hra-
mului istoric. Dup\ 1990,
hramul Sfintei Cuvioase
Parascheva a luat o am-
ploare extraordinar\, `n-
s\ noi s\rb\torim [i ~n-
t=mpinarea Domnului,
iar `n fiecare an catedrala
a fost arhiplin\, fie c\ s\r-
b\toarea aceasta a c\zut
`n zi de duminic\, fie c\
ea a fost `n timpul s\p-
t\m=nii“ , ne-a explicat
exarhul cultural al m\-
n\stirilor din Arhiepisco-
pia Ia[ilor, arhim. Timo-
tei Aioanei.
Lucr\ri de restaurare
de mare anvergur\
Hramul „~nt=mpinarea
Domnului“ a fost d\ruit
de primul ctitor, Mitropo-
litul Veniamin Costachi
`n anul 1833 c=nd a fost
pus\ piatra de temelie.
Lucr\rile au durat p=n\
`n anul 1839, `ns\ cate-
drala n-a fost terminat\,
astfel `nc=t lucr\rile au
fost reluate `n anul 1880
`n timpul Mitropolitului
Iosif Naniescu, cel de-al
doilea ctitor al catedralei.
~n anul 1886 s-a sfin]it
Catedrala mitropolitan\
din Ia[i. „~ns\ noi nu pu-
tem vorbi doar de tradi]ie
[i de istorie, noi trebuie
s\ vorbim [i de actuali-
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
tate. ~n ultimii ani s-a a- primar\. Prin testament,
d\ugat un al treilea ctitor ctitorul ei a f\cut biserica
la aceast\ catedral\. E- sa metoc al m\n\stirii
fectiv lucr\rile ample Vorona, l\sându-i spre `n-
care s-au realizat aici tre]inere: mo[ia Tome[ti
sunt de restaurare `n ex- [i 10 binale (imobile) `n
terior [i la funda]ie. S\ ora[ul Boto[ani, dar [i o
nu uit\m apoi c\ `n
sum\ important\ de bani.
pere]ii catedralei au fost Slujitorilor biserice[ti le-a
introduse de sus p=n\ jos l\sat, pentru locuin]\ 12
arm\turi din fier beton chilii `n curtea bisericii.
care s\ o sus]in\. Mai Odat\ cu secularizarea,
mult, suprafe]e foarte toat\ averea bisericii a
mari au fost `nlocuite fost confiscat\. Ast\zi,
chiar [i cu c\r\mid\, du- parohia „~nt=mpinarea
p\ cum se observ\. Apoi, Domnului“ - Roset din
o centur\ din fier beton a
Boto[ani este p\storit\
cuprins efectiv catedrala de pr. Gheorghe Grigo-
`n partea ei superioar\,
ra[i. ~n ultimii ani, la
ca `ntr-o ching\. ~n cazul aceast\ parohie s-a con-
`n care nu se f\ceau a- struit o c\s\ de pr\znuire
ceste lucr\ri, catedrala care anul trecut a fost
s-ar fi putut d\r=ma cu u- modernizat\, dar au avut
[urin]\ la un cutremur de loc [i multe alte ac]iuni.
mai mare magnitudine. „~n seara precedent\, la
A[adar, putem vorbi de Vecernie, - a[a este de a-
un al treilea ctitor, `ntru-
c=t lucr\rile care s-au e-
cum `n tradi]ia Boto[ani-
lor - vin to]i preo]ii de la
fectuat `n ultimi ani sunt toate bisericile din ora[
de mare anvergur\. Aces- [i din afara ora[ului. ~n
te lucr\ri ar fi putut con-
strui catedrala din nou“, ziua hramului vom oficia
`n sobor Sfânta Litur-
a ad\ugat arhim. Timotei.
ghie [i parastasul ctito-
rilor. Nu-i uit\m pe cti-
Sute de tori pentru c\, datorit\
boto[\neni, la hramul lor, avem bisericu]a `n
care ne `nchin\m. ~i po-
Bisericii Roset menim pe ctitori [i pe
to]i cei care, de-a lungul
Ast\zi este s\rb\toare
[i la Boto[ani. Biserica timpului, au `nfrumuse-
]at biserica, au avut gri-
Roset din Boto[ani a fost
construit\ la 1826 de sp\- Deasupra intr\rii `n Catedrala mitropolitan\ j\ s\ men]in\ sfântul l\-
ca[ `n bun\ stare. Pen-
tarul Constantin Roset cu se afl\ un mozaic reprezent=nd
so]ia sa, Maria, n\scut\ scena ~nt=mpin\rii Domnului tru credincio[ii care vor
veni la slujbe - [i `ntot-
Gheuc\. ~n tot timpul cât
au tr\it primii ctitori s-au Devenind Mare Vornic predat ore de muzic\ psal- deauna biserica [i curtea
bisericii sunt pline -
`ngrijit foarte mult de [i fiind o persoan\ iubi- tic\, pe urm\ citire, arit-
toare de lumin\, sp\tarul metic\ [i gramatic\ gre- doamnele din Comitetul
biseric\ `ntre]inând din
avutul lor personalul de- Constantin Roset a `nfiin- ceasc\ [i moldoveneasc\. parohial preg\tesc s\r-
servent, compus din 2-3 ]at `n anul 1851, pe lâng\ Dup\ secularizarea averi- m\lu]e, pr\jituri [i alte
preo]i [i diaconi dimpre- aceast\ biseric\, o [coal\ lor m\n\stire[ti din 1864, gustoase bucate“, a de-
un\ cu ceilal]i servitori. `n care, mai `ntâi, s-au [coala a devenit [coal\ clarat preotul paroh. a
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul de
de `nchinare.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – telefon: 0232/276907,
14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), Centrului de Pelerinaj
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora;
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul „Sf. Parascheva“
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul),
din Ia[i: Bd. {tefan
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare:
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. cel Mare [i Sfânt
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, mitropolitane,
moa[tele Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul:
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.

Avantajele practic\rii agriculturii ecologice
a Produc]ia agroalimentar\ ecologic\ are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate [i echilibrate,
care asigur\ protejarea resurselor naturale [i s\n\tatea consumatorilor a Sunt produse alimente cu calit\]i nutritive ridicate,
iar prin `ncurajarea fermelor ecologice, sunt implicate toate verigile din circuitul biologic, adic\ microorganisme,
sol, flor\ [i faun\ a Organismele de inspec]ie [i certificare trebuie s\ respecte cu stricte]e confiden]ialitatea datelor,
a procedeelor tehnologice, a re]etelor [i a opera]iunilor efectuate de operatorii de produse agroalimentare a
Produc]ia ecologic\ `n-
seamn\ ob]inerea de pro-
duse agroalimentare f\r\
utilizarea produselor chi-
mice de sintez\, `n con-
formitate cu regulile de
produc]ie ecologic\, care
respect\ standardele, ghi-
durile [i caietele de sar-
cini na]ionale [i sunt a-
testate de un organism de
inspec]ie [i certificare `n-
fiin]at `n acest scop. Pro-
duc]ia agroalimentar\ e-
cologic\ are ca scop reali-
zarea unor sisteme agri-
cole durabile, diversifica-
te [i echilibrate, care asi-
gur\ protejarea resurse-
lor naturale [i s\n\tatea
consumatorilor.
Organismele modificate
genetic [i derivatele lor nu
sunt permise `n produc]ia
agroalimentar\ ecologic\.
„Produse ecologice sunt
produse ob]inute [i eti-
chetate astfel `nc=t s\ in-
formeze cump\r\torul c\
produsul [i, dup\ caz, in-
gredientele din produs au
fost ob]inute `n conformi-
tate cu metode de produc-
]ie ecologic\, [i anume,
produsele vegetale pri-
mare neprocesate, ani-
malele [i produsele ani-
maliere neprocesate. Tot
astfel [i `n cazul pro-
dusele de origine vegeta-
l\ [i animal\ procesate,
destinate consumului u-
man, sau `n cazul fura-
jelor [i materiilor prime“,
a declarat Florica Hara-
ga, director `n cadrul Di-
rec]iei pentu Agricultur\
[i Dezvoltare Rural\ din
Ia[i (DADR).
Agricultura ecologic\
respect\ sistemele de au-
toreglare a naturii `n lup-
ta contra d\un\torilor din
culturi si a bolilor plan-
telor, evit\ pesticidele,
erbicidele, `ngr\[\minte-
le sintetice, precum [i
hormonii de cre[tere, an-
tibioticele sau organis-
mele modificate genetic.
Ea utilizeaz\ tehnici ca-
re favorizeaz\ crearea u-
nor ecosisteme durabile
si care reduc poluarea.
Pachetul de reforme con-
]inut `n „Agenda 2000“ a
pus un accent deosebit pe
respectarea m\surilor de
protec]ie a mediului pen-
tru toate tipurile de agri-
cultur\.
Avantaje pentru
consumator, avantaje
pentru mediu
Practicarea unei agri-
culturi de tip ecologic are
mai multe avantaje, `n
special asupra consuma-
torului, dar, mai ales a
mediului `nconjur\tor. ~n
primul r=nd, prin practi-
carea acestui tip de agri-
cultur\, sunt eliminate
tehnologiile poluante. De
asemenea, sunt produse
alimente cu calit\]i nutri-
tive ridicate, iar prin
`ncurajarea fermelor
ecologice, sunt implicate
toate verigile din cir-
cuitul biologic, adic\ mi-
croorganisme, sol, flor\ [i
faun\. Totodat\, un a-
vantaj al acestui tip de
agricultur\ este c\ sunt
exploatate `n mod ra-
]ional resursele de ap\ [i
sunt asigurate condi]iile
de bun\stare a anima-
lelor, `n conformitate cu
prevederile legale. De
asemenea, sunt minima-
lizate formele de poluare
rezultate din tehnologiile
agricole [i este men]inut\
biodiversitatea.
Conversia ecologic\
Conversia produc]iei
conven]ionale la cea eco-
logic\ va avea `n vedere
realizarea unui agrosis-
tem viabil [i durabil. ~n-
treaga unitate, ferm\ sau
o parcel\ din ferm\, in-
PAGINA AGRICULTORULUI
cluz=nd cre[terea anima-
lelor, trebuie s\ fie trans-
format\ `n concordan]\ cu
standardele ecologice na-
]ionale [i interna]ionale
`ntr-o anumit\ perioad\.
Durata perioadei de
conversie va fi de 2 ani
pentru culturile de c=mp
anuale, 3 ani pentru cul-
turile perene [i planta]ii
sau 2 ani pentru paji[ti [i
culturi furajere. ~n cazul
vitelor pentru carne, este
nevoie de o perioad\ de
12 luni, pentru rume-
g\toare mici [i porci e
nevoie de 6 luni, iar pen-
tru animalele de lapte e
nevoie de 12 s\pt\m=ni.
Dac\ este vorba de
conversia p\s\rilor pen-
tru ou\ sau carne e ne-
voie de o perioad\ de 10
s\pt\m=ni [i 1 an `n ca-
zul albinelor, dac\ fami-
lia a fost cump\rat\ din
stupine conven]ionale.
Orice operator de pro-
duse agroalimentare eco-
logice trebuie s\ `nregis-
treze aceast\ activitate la
MAPDR [i s\ se supun\
controlului unui orga-
nism de inspec]ie [i certi-
ficare acreditat.
~nregistrarea ca
produs ecologic
„~nregistrarea de c\tre
MAPDR prin DADR a o-
peratorilor de produse a-
Vineri, 2 februarie 2007
groalimentare ecologice
se va face pe baza unei
notific\ri [i va con]ine
urm\toarele men]iuni:
numele [i adresa opera-
torului, amplasarea in-
cintelor [i a parcelelor
unde se desf\[oar\ opera-
]iunile, natura opera]iu-
nilor [i a produselor [i an-
gajamentul operatorului
pentru efectuarea con-
troalelor [i verific\rilor
din partea autorit\]ilor.
~n cazul fermelor de pro-
duc]ie operatorul va in-
dica data la care `ncetea-
z\ cultivarea produselor
neecologice, numele or-
ganismului de inspec]ie [i
certificare la care opera-
torul se `nregistreaz\
5
pentru inspec]ia fermei
sale“, a mai declarat Flo-
rica Haraga.
Inspec]ia [i controlul
Inspec]ia [i controlul o-
peratorilor de produse a-
groalimentare vor fi f\cu-
te de organisme de ins-
pec]ie [i certificare - per-
soane fizice [i juridice din
sectorul public [i privat -
acreditate de Ministerul
Agriculturii [i Alimenta-
]iei prin A.N.P.E. Cerin-
]ele de inspec]ie [i m\su-
rile de precau]ie `n cadrul
programului de inspec]ie,
precum [i condi]iile de
acreditare a organismelor
de inspec]ie [i certificare
se stabilesc prin ordin al
ministrului Agriculturii
[i Alimenta]iei. Organis-
mele de inspec]ie [i cer-
tificare trebuie s\ re-
specte cu stricte]e confi-
den]ialitatea datelor, a
procedeelor tehnologice, a
re]etelor [i a opera]iu-
nilor efectuate de opera-
torii de produse agroali-
mentare.
Pe produsele care au
fost supuse sistemului de
inspec]ie [i certificare
poate ap\rea men]iunea
„Agricultur\ ecologic\ E-
corom - Sistem de control
RO“, dac\ au fost ob]inu-
te prin metodele de pro-
duc]ie ecologic\ sau au
f\cut obiectul inspec]iei
pe tot parcursul ciclului
de produc]ie, preparare [i
comercializare. Pentru
produc]ia animalier\ ins-
pec]iile se vor efectua `n
toate stadiile de produc-
]ie, sacrificare, t\iere [i
p=n\ la v=nzarea c\tre
cump\r\tor. Aici, inspec-
torii vor verifica modul `n
care au fost preparate re-
spectivele produse, cum
au fost ambalate [i trans-
portate, precum [i ambala-
jele `n care au fost puse. a

Transhuman]a nu este ilegal\ `n UE

a Ciobanii din UE care practic\ transhuman]a primesc 7 euro/cap de animal a
Uniunea European\ acord\ un
sprijin financiar de 7 euro/cap de
animal fermierilor care practic\
transhuman]a, cu condi]ia ca mi-
nim 90% din animale s\ fie p\[u-
nate cel pu]in 90 de zile consecu-
tive, `ntr-o zon\ prestabilit\ de fie-
care stat membru.
Regulamentul Comisiei Euro-
pene (CE) 1782/ 2003 prevede c\
„se va acorda o prim\ suplimentar\
fermierilor `n zonele unde cre[terea
oilor sau a caprelor constrituie o ac-
tivitate tradi]ional\ sau contribuie
semnificativ la dezvoltarea econo-
miei rurale“.
Acela[i regulament recomand\
fiec\rui stat membru s\ identifice
[i s\ delimiteze clar aceste zone,
unde transhuman]a trebuie spriji-
nit\ financiar.
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
Prin urmare, dac\ un stat mem-
bru consider\ c\ transhuman]a es-
te necesar\, fie pentru c\ reprezin-
t\ o practic\ tradi]ional\, fie pen-
tru c\ poate contribui la dezvolta-
rea economic\ `n zon\, trebuie s\
delimiteze clar zonele respective.
Mai mult, fermierii care `ndepli-
nesc condi]iile stabilite de CE pot
beneficia de un sprijin financiar de
[apte euro pentru fiecare animal.
Reprezentan]ii Autorit\]ii Na]io-
nale Sanitar Veterinare [i pentru
Siguran]a Alimentelor (ANSVSA)
nu au aflat de acest regulament al
CE [i au declarat, mar]i, c\ „trans-
human]a este ilegal\“, invoc=nd o
cerin]\ a Uniunii Europene.
„~n prezent, transhuman]a este
ilegal\. Amenzile pentru transpor-
tul ilegal al animalelor sunt `ntre
1.000 [i 3.000 de lei noi“, a declarat,
mar]i, pre[edintele ANSVSA, Ma-
rian Avram. Acesta a precizat c\ nu
va mai fi permis transportul ani-
malelor, chiar dac\ transhuman]a
este specific româneasc\ [i dureaz\
de pe vremea lui {tefan cel Mare.
„Trebuie men]ionat faptul, c\
`n termeni veterinari «transport»
nu `nseamn\ obligatoriu cu un
mijloc de transport, ci se poate
realiza [i pe jos“, au precizat, pen-
tru NewsIn, surse din domeniul
sanitar-veterinar.
CE nu cere unui stat membru s\
interzic\ transhuman]a, ci s\ de-
limiteze clar anumite zone `n care
este necesar ca acest proces s\ exis-
te. Mai mult, CE recomand\ fiec\-
rui stat membru s\ `ncurajeze trans-
human]a prin prime suplimentare
acordate fermierilor. a
6 Vineri, 2 februarie 2007
PE SCURT
Locuin]ele sociale vor
fi construite cu bani
ob]inu]i din privatizare
Locuin]ele sociale pentru famili-
ile evacuate din casele na]iona-
lizate vor fi construite, din acest
an, din fondurile ob]inute `n
urma privatiz\rilor, MTCT ur-
mând s\ primeasc\ dou\ pro-
cente din fondurile respective
pentru acest program, a de-
clarat, ieri, ministrul Laszlo
Borbely. „~n fiecare an, potrivit
Legii 10/2001, Ministerul
Finan]elor trebuie s\ aloce 2%
din fondurile de privatizare pen-
tru construirea imobilelor pen-
tru familiile evacuate. Cu toate
c\ prevederea exist\ din 2001,
pân\ acum ace[ti bani nu s-au
alocat. Banii respectivi s-au
folosit pentru altceva, nu `n
acest scop“, a spus ministrul
delegat pentru lucr\ri publice [i
amenajarea teritoriului, Laszlo
Borbely. Ministrul delegat a
ad\ugat c\ a trimis o adres\
c\tre Ministerul Finan]elor `n
leg\tur\ cu cheltuirea acestor
fonduri [i a avut [i o `ntâlnire
cu ministrul Finan]elor, Sebas-
tian Vl\descu. „~n acest an se
va aplica aceast\ prevedere [i
sper\m s\ primim 2% pentru
construc]ia de locuin]e din cei
peste 2,3 miliarde de euro, fon-
duri ob]inute din privatizare“, a
mai spus ministrul. Borbely a
precizat c\ prevederea nu se
aplic\ retroactiv, urmând ca
aceast\ problem\ s\ se clarifice
uilterior, `n urma unor discu]ii
cu reprezentan]ii Ministerului
Finan]elor. Potrivit ministrului
delegat, de acest program vor
beneficia aproximativ 25.000 de
familii evacuate din casele
na]ionalizate.
Consult\ri tehnice
asupra taxei de prim\
`nmatriculare
Comisia European\ va `ncepe
consult\ri tehnice cu România
pentru a g\si o solu]ie privind
taxa de prim\ `nmatriculare.
Este rezultatul discu]iilor de la
Bruxelles `ntre ministrul
Finan]elor Publice, Sebastian
Vl\descu, [i comisarul european
pentru impozitare, Laszlo
Kovacs. Dac\ nu-[i modific\ le-
gisla]ia `n acord cu cea euro-
pean\, România risc\ s\ fie
adus\ `n fa]a Cur]ii Europene
de Justi]ie, `ns\ mai are câteva
luni s\ se gândeasc\. Atmosfera
discu]iilor a fost, se pare, pozi-
tiv\, dar deocamdat\ fiecare
r\mâne pe pozi]ia lui. Maria
Assimakopoulos, purt\toarea de
cuvânt a Comisiei Europene
pentru impozitare, a spus c\ se
poart\ consult\ri pentru ca
situa]ia s\ se clarifice, astfel
`ncât românii s\ poat\ accepta
[i schimba legisla]ia. Ea a pre-
cizat ca asemena consult\ri
sunt o procedur\ normal\ `n
asemenea cazuri, pentru c\ une-
ori - a spus ea - nu e a[a de sim-
plu cum credem [i trebuie cla-
rificate anumite nuan]e.
Purt\toarea de cuvânt a respins
specula]iile din presa de la
Bucure[ti cum c\ România ar
putea fi adus\ `n fa]a Cur]ii
Europene de Justi]ie dac\ nu
face modific\rile necesare pân\
`n luna martie. „Nu exist\ nici o
dat\ limit\ [i nici o obliga]ie din
partea Comisiei s\ deschid\ un
caz de `nc\lcare a legisla]iei eu-
ropene azi, mâine, `n martie,
aprilie sau mai“ , a spus
doamna Assimakopoulos. Al]i
oficiali de la Bruxelles au ar\tat
c\ e posibil ca România s\ evite
situa]ia jenant\ de a fi adus\ `n
fa]a Cur]ii Europene de Justi]ie
la numai câteva luni dup\ ade-
rare, dac\ aceste consult\ri
tehnice vor decurge bine. Aceste
consultari vor `ncepe `n
urm\toarele s\pt\mâni. a
Lichidarea voluntar\ a Tractorul [i Rulmentul, cea mai bun\ solu]ie
Lichidarea voluntar\ este
solu]ia cea mai bun\ pentru
v=nzarea c=t mai rapid\ a
societ\]ilor Tractorul Bra[ov
[i Rulmentul Bra[ov [i re-
zolvarea problemelor sociale
de la cele dou\ companii, a
declarat, ieri, pre[edintele
Autorit\]ii pentru Valorifica-
rea Activelor Statului (AVAS),
Teodor Atanasiu.
„Vom completa OG 116 cu
o prevedere special\ pentru
aceste societ\]i. Vor primi
sume compensatorii persoa-
nele care vor fi disponibili-
50 de cl\diri cu risc seismic
ridicat vor fi ref\cute anul acesta
a Pân\ `n 2010, bugetul alocat programului de ac]iuni pentru proiectarea [i execu]ia lucr\rilor de consolidare
cuprinzând cl\diri de locuit multietajate este estimat s\ ajung\ la 30 de milioane de lei a Prim\riile au la dispozi]ie o
lun\ pentru notificarea proprietarilor [i asocia]iilor de proprietari ai cl\dirilor cu risc seismic ridicat, ace[tia din urm\
fiind obliga]i ca `n termen de doi ani s\ fac\ expertizarea tehnic\ cl\dirilor a Din 3.000 de cl\diri de locuit expertizate
tehnic `n toat\ ]ara, au fost `ncadrate `n clasa I de risc seismic doar 600, dintre care 383 sunt din Bucure[ti a
Peste 50 de cl\diri `n-
cadrate `n clasa de risc
seismic I vor intra, `n
2007, `n programul pen-
tru proiectarea [i execu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PESTE 4.000 DE
MINERI AU FOST CONCE-
DIA}I ~N DECEMBRIE: Un
num\r de 4.151 de persoane
din industria minier\, c\ro-
ra li s-a dat preaviz în luna
decembrie 2006 pentru con-
cedierea colectiv\, vor bene-
ficia de drepturile Ordonan-
]ei 8/2003 privind stimularea
procesului de restructurare,
reorganizare [i privatizare a
unor societ\]i na]ionale, com-
panii na]ionale [i societ\]i
comerciale cu capital majori-
tar de stat, precum [i a so-
ciet\]ilor comerciale [i regi-
ilor autonome subordonate
autorit\]ilor administra]iei
publice locale, potrivit unei
Hot\râri adoptate de Gu-
vern în [edin]a din 31 ianua-
rie. Persoanele disponibiliza-
te ca urmare a concedierilor
colective beneficiaz\ de venit
de completare [i de indemni-
za]ie de [omaj, precum [i de
ECONOMIC
zate, `n cazul lichid\rii, de-
oarece primeau doar cei care
erau `n programul de res-
tructurare [i de reorgani-
zare, nu [i cei care erau `n li-
chidare. Pentru a putea pl\ti
sumele compensatorii celor
disponibiliza]i [i pentru a
putea vinde, mai `nt=i fluxu-
rile de produc]ie [i apoi cele-
lalte active ale societ\]ii, cre-
dem c\ o lichidare voluntar\,
pe care noi o s\ o cerem, este
solu]ia pe care o avem la `n-
dem=n\ pentru a face v=n-
zarea repede [i pentru a re-
]ia lucr\rilor de consoli-
dare, pentru aceste lu-
cr\ri urmând s\ se aloce
8,5 milioane de lei, a de-
clarat ministrul delegat
pl\]i compensatorii dac\ a-
cest drept este prev\zut în
contractele colective. Minis-
terul Economiei [i Comer-
]ului, ini]iatorul actului nor-
mativ, a avut consult\ri cu
confedera]iile sindicale [i pa-
tronale asupra prevederilor
incluse în proiectul de Hot\-
râre de Guvern.
a CEL MAI MARE AERO-
PORT DIN LUME: Peste 28
milioane de persoane au tran-
zitat, `n 2006, prin Aeroportul
interna]ional din Dubai, `ns\
autorit\]ile din acest emirat
au `n vedere construc]ia unui
nou aeroport care ar urma s\
devin\ cel mai mare din
lume. Deja prima pist\ a vi-
itorului „Dubai World Central
International Airport“ (JXB)
este deja vizibil\, urmând ca
la finele anului 2008, când se
preconizeaz\ `ncheierea lu-
cr\rilor, noul aeroport s\ fie
tranzitat de 120 de milioane
zolva [i problemele sociale“,
a explicat Atanasiu.
De asemenea, acesta a
mai declarat c\ nu pot fi in-
ventate solu]ii `n cele dou\
cazuri. „Nu putem fraieri
furnizorul de materiale [i nici
bancherii, cer=ndu-le credi-
te“, a ar\tat Atanasiu. La
Tractorul, AVAS va propune
s\ fie declarat\ stare de in-
solven]\ `n [ase luni urm=nd
s\ fie stabilit\ acordarea
pl\]ilor compensatorii pentru
salaria]i. Angaja]ii uzinei
bra[ovene Tractorul au ie[it,
pentru lucr\ri publice,
Laszlo Borbely. „~n pro-
gram vor fi incluse 53 de
cl\diri, dintre care 46
din municipiul Bucu-
re[ti. Ministerul Trans-
porturilor a aten]ionat
prim\riile s\ urgenteze
lucr\rile. Anul trecut
am reu[it s\ consolid\m
trei cl\diri cu 10 [i 12
etaje“, a precizat minis-
trul delegat.
Astfel, vor fi incluse `n
program 11 cl\diri cu lu-
cr\ri de execu]ie `n curs,
din care opt `n Bucure[ti
[i c=te una din Ploie[ti,
Gala]i [i Roman. Alte 42
de cl\diri sunt `n diferite
stadii de proiectare sau
contractare, din care 38
`n Bucure[ti, câte una
din Câmpina, Bac\u [i
dou\ din Tulcea.
Ministerul Transpor-
turilor estimeaz\ ca pâ-
n\ `n 2010 bugetul alo-
cat programului de ac]i-
uni pentru proiectarea [i
execu]ia lucr\rilor de
consolidare cuprinzând
cl\diri de locuit multie-
tajate, `ncadrate prin ra-
port de expertiz\ tehnic\
`n clasa I de risc seismic
[i care prezint\ pericol
public, s\ ajung\ la 30
de milioane de lei.
de pasageri pe an. Noul aero-
port va fi, de asemenea, [i cel
mai mare centru de transport
aerian de marf\ din lume cu o
capacitate de 12 milioane
tone pe an. Aeroportul este
doar una dintre p\r]ile com-
ponente ale viitorului „Dubai
World Central“ (DWC), un
mega-proiect care pe o su-
prafa]\ de 140 de kilometri
p\tra]i va regrupa un centru
regional de transport aerian,
precum [i zone reziden]iale [i
comerciale.
a BRD A LANSAT DOU|
PACHETE DE CREDITARE:
BRD - Groupe Societe Gene-
rale a lansat ieri dou\ pache-
te de produse adresate clien-
telei persoane fizice, respectiv
„Pachetul BRD Clasic“ [i „Pa-
chetul BRD Select“. Pachetul
BRD Clasic este format dintr-
un cont curent `n lei sau euro,
un card Visa, MasterCard sau
Maestro, la alegere, o asi-
miercuri, `n strad\, `ntr-un
protest spontan, bloc=nd
circula]ia pe strada F\get,
din apropierea g\rii ora[ului.
Muncitorii din schimbul unu,
cei care au participat la pro-
teste, sunt nemul]umi]i c\ au
primit numai aproximativ
40% din salariu [i chiar [i
aceste sume cu o `nt=rziere
de o s\pt\m=n\. Ieri dimi-
nea]\, protestatarii erau re-
volta]i [i de faptul c\ minis-
trul Muncii, Gheorghe Bar-
bu, nu [i-a respectat promisi-
unile de a g\si o formul\, `m-
Conform legisla]iei ac-
tuale, prim\riile munici-
piilor, ora[elor [i comu-
nelor mai au la dispozi]ie
o lun\ pentru notificarea
proprietarilor [i asocia]i-
ilor de proprietari-loca-
tari ai cl\dirilor cu risc
seismic ridicat, ace[tia
din urm\ fiind obliga]i
ca `n termen de doi ani,
respectiv pân\ `n luna
februarie 2009, s\ fac\
expertizarea tehnic\ cl\-
dirilor. Mai exact, pro-
prietarii vor fi `n[tiin]a]i
asupra obligativit\]ii de
a lua leg\tura cu repre-
zentan]ii prim\riilor [i
de a `ncepe ac]iunile de
consolidare dându-[i a-
cordul pentru realizarea
expertizei tehnice [i a
lucr\rilor.
Amenzi pentru cei
care nu fac expertiza
Proprietarii care nu
vor realiza aceast\ ex-
pertizare `n termenul
impus vor fi sanc]iona]i
cu amenzi cuprinse `ntre
1.000 [i 2.000 de lei. De
asemenea, dac\ `n ter-
men de doi ani de la no-
tificarea `ncadr\rii `n
clasa I de risc seismic nu
gurare Confort, o asigurare
AIG de spitalizare `n caz de
accident [i serviciul de phone
banking Vocalis. Pachetul
BRD Select ofer\, `n plus, re-
munerarea superioar\ a con-
tului curent, prin intermediul
unui produs nou, PractiCont
`n lei sau `n euro. Produsul
remunereaz\ progresiv dispo-
nibilit\]ile din contul curent,
`n func]ie de nivelul acestora.
Astfel, clien]ii pot beneficia de
o dobând\ de 4,25% pe an,
pentru sume cuprinse `ntre
1.000 [i 2.000 de lei, sau de
2,25% pe an, dac\ soldul con-
tului se `ncadreaz\ `ntre 250
[i 500 de euro. De]inerea unui
pachet de produse asigur\ o
reducere cu 20% a comisioa-
nelor, atât la acordarea de
credite - inclusiv de tip desco-
perit de cont accesat prin card
-, cât [i la emiterea [i gestiu-
nea cardului titularului. a
preun\ cu partea sindical\,
pentru a elimina discrimin\-
rile generate de Ordonan]a 8
[i Ordonan]a 116. Una dintre
prevederile criticate de pro-
testatari se refer\ la num\-
rul de salarii compensatorii
acordate `n caz de disponibi-
lizare. Cei c\rora li s-au apli-
cat prevederile Ordonan]ei 8
au beneficiat de dou\ salarii
compensatorii, `n timp ce
aceia care vor fi disponibili-
za]i pe baza Ordonan]ei 116
vor beneficia de un singur
salariu compensatoriu. a
se va `ncepe proiectarea
lucr\rilor de consolidare,
se vor aplica amenzi cu-
prinse `ntre 1.000 [i
2.000 lei. Amenzi de la
1.500 la 3.000 lei vor fi
date `n cazul `n care nu
vor fi `ncepute lucr\rile
de consolidare `n termen
de doi ani de la data fi-
naliz\rii proiectului de
consolidare.
Conform datelor Mi-
nisterului Transporturi-
lor, Construc]iilor [i Tu-
rismului (MTCT), din a-
proximativ 3.000 de cl\-
diri de locuit expertizate
tehnic `n municipiul Bu-
cure[ti [i `n 26 de jude]e
au fost `ncadrate `n clasa
I de risc seismic un nu-
m\r de 600 de cl\diri,
dintre care 383 `n mu-
nicipiul Bucure[ti. Din-
tre acestea 125 de cl\diri
multietajate, construite
`nainte de anul 1940, au
fost identificate ca pre-
zentând pericol public [i
constituie prioritatea nu-
m\rul unu `n reducerea
riscului seismic. Progra-
mul pe anul 2006 a in-
clus 55 cl\diri din care
50 `n municipiul Bucu-
re[ti aflate `n diverse
stadii de execu]ie sau
proiectare, reu[indu-se
finalizarea lucr\rilor de
consolidare la trei cl\diri
[i proiectarea pentru [a-
se imobile. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 2 februarie
Vremea se va r\ci astfel
`nc=t temperaturile maxime
vor fi cuprinse, `n general,
`ntre -2 [i 8 grade. ~n regiu-
nile estice [i la munte, `n
prima parte a intervalului,
vor mai fi unele `nnor\ri,
izolat ninsori slabe, iar
v=ntul va continua s\ pre-
zinte intensific\ri. Tempe-
raturile minime se vor
`ncadra `ntre -6 [i 2 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 2.02.2007
Dolar SUA 2,6111
Euro 3,3974
 ACTUALITATE
Putin d\ asigur\ri c\ nu [antajeaz\ alte state cu pre]ul la energie
Pre[edintele rus Vladi-
mir Putin (foto) a declarat
`n conferin]a sa de pres\ a-
nual\ de ieri, de la Kremlin,
c\ acuza]iile occidentului
potrivit c\rora Rusia [i-ar
folosi resursele energetice
pentru a-[i `ndeplini obiec-
tivele de politic\ extern\
sunt nefondate. Liderul de
la Kremlin a dat asigur\ri
c\ ]ara sa `[i va `ndeplini
toate obliga]iile fa]\ de cli-
en]ii s\i din str\in\tate `n
domeniu, dar a afirmat c\
Rusia nu este obligat\ s\
subven]ioneze economiile
altor state. „Discu]iile noas-
tre cu ]\rile de tranzit (prin
care Rusia export\ resur-
sele spre Occident) vizeaz\
s\ se asigure interesele
principalilor consumatori“,
a explicat el, acuzând presa
de „interpretare necinstit\“
a acestor discu]ii. De un an,
Rusia cre[te pre]ul gazelor
[i petrolului pentru celelalte
state din fosta URSS. ~n
ianuarie 2006, un conflict cu
Ucraina `n domeniul ga-
zelor a provocat diminuarea
livr\rilor de gaz rus spre
Europa. La `nceputul aces-
tui an, un conflict petrolier
`ntre Moscova [i Minsk a
dus la oprirea livr\rilor de
]i]ei rus spre UE prin Bela-
rus timp de trei zile. ~n pre-
zen]a a 1.200 de jurnali[ti,
Vineri, 2 februarie 2007
Putin a mai spus c\ produ-
sul intern brut al Rusiei a
ajuns la o mie de miliarde
de dolari, iar principala pre-
ocupare a autorit\]ilor este
cre[terea nivelului de trai
pentru a se aplana diferen-
]ele existente `ntre venituri,
ad\ug=nd c\ infla]ia a sc\-
zut la 9 procente. ~n chestiu-
nile de politic\ extern\,
pre[edintele rus a abordat
subiectul dosarului nuclear
iranian, declar=ndu-se spri-
jinitorul ideii `ntreruperii
programului atomic al Te-
heranului, concomitent cu o
`ncetare a sanc]iunilor e-
conomice interna]ionale `m-
potriva acestei ]\ri. a
7
LUMEA PE SCURT
Un lider antimondialist
candideaz\ la
pre[edin]ia Fran]ei
Controversatul lider antimondi-
alist francez Jose Bove [i-a con-
firmat ieri decizia de a candida
la pre[edin]ia ]\rii pentru „a
ap\ra Fran]a invizibil\“. „To]i
cei care nu se recunosc `n duelul
Segolene Royan - Nicholas
Sarkozy trebuie s\ poat\ s\ se
exprime“, a declarat el, oferindu-
le acestora varianta sa. Sus]inut
de 32.000 de peti]ionari, el sper\
s\-i reuneasc\ sub drapelul s\u
pe to]i cei decep]iona]i din stân-
ga Guvernului [i pe aleg\torii
tenta]i de absenteism. Bove a
explicat c\ `[i propune trei prio-

B\sescu: „MAE m-a informat din 13

rit\]i: „s\ dea cuvântul francezi-
lor“, ecologia [i lupta `mpotriva
Geoan\ `l mondializ\rii liberale. Ambi]iile
sale preziden]iale au slabe [anse
b\nuie pe
B\sescu de
noiembrie despre românii re]inu]i `n Irak“ de reu[it\, el av=nd [i o biogra-
fie marcat\ de 3 condamn\ri
pentru incidente legate de lupta
a B\sescu [i-a amintit de electricianul [i t=mplarul aresta]i `n Irak a {eful statului sa pentru ap\rarea ecologiei.
Pentru alegerile din aprilie-mai,
fraudarea promite investigarea st\rii lor a Olteanu nemul]umit de SIE, Geoan\ de MAE a sondajele de opinie `l dau drept
favorit pe candidatul dreptei, ac-
unui De[i a negat miercuri,
`n fa]a jurnali[tilor, c\
tualul ministru de Interne,
Nicolas Sarkozy.
eventual [tie ceva despre cei doi
rom=ni acuza]i `n Irak Fiul lui Kim Jong-il
referendum de spionaj, pre[edintele
B\sescu [i-a adus amin- tr\ie[te `n lux la Macao
„Vom fi foarte vigi- te c\ fusese anun]at `n- Fiul mai mare al dictatorului co-
len]i fa]\ de orice `ncer- c\ din luna noiembrie munist nord-coreean Kim Jong-il
care de falsificare a re- despre caz. Premierul tr\ie[te pe picior mare la Macao
T\riceanu afirm\ `ns\ de trei ani unde frecventeaz\
zultatelor referendu- asiduu restaurante rafinate [i
mului, deoarece un pre- c\ MAE [i serviciile se-
crete l-au ocolit din nou cazinouri, afirma, ieri, cotidianul
[edinte disperat [i care „South China Morning Post“ din
n-are respect pentru de- cu informa]iile. Hong Kong. Kim Jong-Nam (35
mocra]ie nu va ezita s\ ani) [i familia sa s-au stabilit de
apeleze la mijloace de B\sescu d\ vina 3 ani pe insula Coloane, apropia-
t\ de centrul ora[ului Macao, in-
fraudare [i de influen-
]are a acestora“, a spus,
pe o confuzie dic\ ziarul. Tân\rul Kim frecven-
teaz\ palatele [i cazinourile fos-
ieri, liderul social-de- Pre[edintele Traian tei colonii portugheze, c\l\torind
mocrat Mircea Geoan\. B\sescu a declarat, ieri, frecvent cu un pa[aport portu-
Aceste declara]ii ale c\ Ministerul de Exter- ghez sau unul eliberat de Repu-
[efului PSD au fost ne l-a informat `nc\ din B\sescu este mereu primul pe lista celor informa]i de Servicii blica Dominican\, potrivit ziaru-
f\cute ieri `n cadrul lui. De asemenea, el se ducea des
13 noiembrie 2006 des- la Hong Kong, aflat la 40 km de
unei conferin]e de pres\ pre cei doi cet\]eni ro- men]ionat c\ a f\cut a- la cabinet [i, din p\cate, Liberalii vor audierea
`n care a mai afirmat c\ ceast\ confuzie pentru nu au ajuns. Am primit Macao, dar dup\ testul nuclear
referirile acide ale lui
mâni re]inu]i `n Irak,
c\ era concentrat pe de- acum o informare din [efului SIE al Coreii de Nord din 9 octombrie
`ns\, când a fost `ntre- 2006, intrarea i-a fost refuzat\.
Traian B\sescu cu pri-
bat de jurnali[ti, mier- finitivarea discursului, partea Ministerului Afa- Ca urmare a acestei noi SUA au ordonat `n 2005 `nghe-
vire la opozi]ie sunt
curi, nu a f\cut leg\tura dar [i din cauza formu- cerilor Externe, cu pu]in situa]ii tensionate, pre- ]area a circa 24 de milioane de
drept „`nceputul cam- l\rii legate de „r\pire“. timp `n urm\“, a spus [edintele Camerei Depu- dolari plasa]i `n conturi nord-
paniei pentru referen-
cu acest caz, el expri- coreene la Banco Delta Asia din
mându-[i regretul pen- B\sescu a mai spus c\ T\riceanu. Aceast\ situ- ta]ilor, liberalul Bogdan
dumul de demitere“. Macao pentru a sanc]iona o serie
tru confuzia f\cut\. „~n au fost declan[ate de- a]ie este cu at=t mai bi- Olteanu, a anun]at c\ [e- de societ\]i acuzate c\ spal\ bani
Mircea Geoan\ a spus mersurile necesare s\ zar\ cu c=t vine la nu-
c\ declara]iile „descali- timp ce lucram la defini- ful Serviciului de Infor- pentru regimul de la Phenian,
tivarea discursului pen- afl\m dac\ sunt impli- mai c=teva zile dup\ ma]ii Externe (SIE), Cla- aceast\ sum\ neput=nd fi deo-
ficante“ la adresa lide- scandalul `n care premi- camdat\ cheltuit\ de fiul lideru-
rilor opozi]iei demons- tru Parlamentul Euro- ca]i `n activitate de spi- udiu S\ftoiu, va fi chemat
onaj sau dac\ este vorba erul acuza serviciile se- `n Parlament, s\pt\mâna lui nord-coreean.
treaz\ c\ [eful statului pean, am fost informat
c\ ziari[tii `ntreab\ sau de o confuzie. crete c\ face inform\ri viitoare, pentru a da ex-
este „disperat“. ~n final,
Geoan\ a fost de p\rere c\ cer informa]ii despre preferen]iale pentru pre- plica]ii despre cei doi ro- Rabini pu[i sub
doi cet\]eni r\pi]i `n [edin]ie. Acel caz era le- mâni aresta]i `n Irak. Li-
c\ discursul [efului sta-
Irak. Nu aveam infor-
Premierul e informat gat de ascult\rile telefo- beralii, precum [i social-
urm\rire pentru
tului, rostit `n Parla-
mentul European, a ma]ia, l-am invitat pe doar de pres\ nice ale unor mini[tri democra]ii sunt irita]i de instigare la omor
fost „un plagiat dup\ ministrul de Externe, suspecta]i de corup]ie, lipsa de transparen]\ a
Spre deosebire de [e- Procuratura statului evreu a de-
structura priorit\]ilor care mi-a spus c\ este intercept\ri de care T\- serviciilor secrete `n acest cis s\ deschid\ o cercetare pe-
vorba de doi cet\]eni re- ful statului, premierul riceanu nu avea [tiin]\. caz [i de declara]iile con- nal\ `mpotriva unui grup de ra-
pre[edin]iei germane,
la care a ad\ugat tu[e ]inu]i pentru c\ au f\cut C\lin Popescu T\ricea- Acum lucrurile sunt [i tradictorii ale pre[edinte- bini care au emis un decret reli-
ale interesului na]ional, poze `ntr-o baz\ militar\ nu a declarat, ieri, c\ in- mai complicate din sim- lui B\sescu. Din acest gios `mpotriva generalului Yair
f\r\ a conveni, `n prea- din Irak“, a spus B\ses- forma]iile legate de cei plul motiv c\ ministrul motiv, PSD vrea s\-l au- Naveh, comandantul departa-
doi români re]inu]i `n de Externe, Mihai-R\z- dieze [i pe ministrul Un- mentului legat de Cisiordania
labil vreunul din obiec- cu. El a precizat c\, `n din cadrul armatei israeliene.
tive - Republica Moldo- acel moment, nu a f\cut Irak le-a aflat din pres\ van Ungureanu, este `n gureanu, Mircea Geoan\ Rabinii `l acuz\ pe general de
va [i Marea Neagr\ - cu leg\tura cu informa]iile [i c\ la cabinetul s\u nu directa sa subordine, iar acuz=nd autorit\]ile c\ comiterea unor „crime care se
partenerii s\i transat- pe care le primise `nc\ au existat astfel de date. informarea primului-mi- i-au uitat pe cei doi ro- pedepsesc cu moartea, dup\ le-
lantici“. a din 13 noiembrie 2006 `n „Am verificat dac\ au e- nistru ar fi trebuit s\ fie m=ni afla]i `ntr-o situa]ie gea evreiasc\“ pentru c\ a au-
leg\tur\ cu cei doi. El a xistat informa]ii la mine prioritar\. foarte grav\. a torizat interdic]ii contra coloni[-
tilor evrei din Cisiordania. ~n
urm\ cu dou\ s\pt\mâni, un
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a grup de rabini afla]i `n leg\tura
cu mi[carea Sanhedrin (sau
~nalta Curte a Legii) a decretat
a ILIESCU CREDE C| intrarea `n UE s-a f\cut, CDR [i a imprimat un nou r\ri Oceanografice [i Pro- re[te, de asemenea, o mai c\ Naveh este vinovat de trei
ADERAREA LA UE SE DA- mai ales, prin eforturile curs economiei na]ionale. tec]ie a Mediului Marin O- bun\ cunoa[tere a conti- crime: „a provocat masele s\
noastre (PSD) de-a lungul Declara]iile lui Traian ceanic-Club va realiza, `n nentului african [i cre[te- p\c\tuiasc\“, este un „moser“
TOREAZ| PSD: Pre[edin- vremii. ~n 1994, când am B\sescu se refereau `ns\ la perioada noiembrie 2007- rea vizibilit\]ii comunit\]ii (persoan\ care d\ informa]ii de-
tele de onoare al Partidului devenit ]ar\ asociat\ la problema corup]iei din tim- aprilie 2008, prima expedi- [tiin]ifice române[ti la ni- spre fra]ii evrei sau care pred\
Social Democrat, Ion Ilies- evrei du[manilor) [i c\ a „`nfri-
UE, era mandatul meu din pul guvernului N\stase, ]ie [tiin]ific\ integral ro- vel interna]ional. Sus]inu-
cu, sus]ine c\ [eful statu- co[at publicul prin blasfemie“.
lui, Traian B\sescu, a spus perioada 1992-1996“, a de- tem\ neabordat\ `n de- mâneasc\ ce va traversa A- t\ de Ministerul Afacerilor
Scandalul provocat `n presa is-
ni[te lucruri nepoliticoase clarat, ieri, Ion Iliescu, la clara]iile sale de fostul [ef frica de la nord la sud. Prin Externe, expedi]ia face par- raelian\ de acest caz nu a oprit
atunci când a afirmat c\ Br\ila. Fostul [ef al statului al statului. aceast\ misiune se dore[te te dintr-un program mai `ns\ adjunctul procurorului
România nu ar fi intrat `n a mai afirmat c\ tot guver- a PRIMA EXPEDI}IE realizarea de studii asupra amplu, numit Transafrica, general, Shai Nitzan, care a or-
Uniunea European\ la 1 nul PSD a fost cel care a re- impactului pe care `l au lansat `n urm\ cu cinci ani, donat poli]iei s\ deschid\ o an-
lansat cre[terea economic\
{TIIN}IFIC| INTEGRAL schimb\rile climatice asu- care urm\re[te readucerea chet\ oficial\ contra semna-
ianuarie 2007 dac\ la gu-
vernare ar fi fost PSD. „B\- care s-ar fi aflat `ntr-un de- ROMÂNEASC| ~N AFRI- pra biodiversit\]ii [i r\s- cercet\rii române[ti pe con- tarilor decretului rabinic, sub
sescu nu trebuie s\ uite c\ clin generat de guvernarea CA: Societatea de Explo- pândirii speciilor. Se urm\- tinentul african. a acuza]ia de amenin]are cu moar-
tea [i incitare la violen]\. a

8 Vineri, 2 februarie 2007
„Programul lui Bill este departe de programul
unui om care este cel mai bogat din lume“
a Miliardarul american Bill Gates, cofondatorul companiei Microsoft, a inaugurat, ieri diminea]\, la Bucure[ti, Microsoft Suport Center, `n prezen]a
pre[edintelui Traian B\sescu [i a premierului C\lin Popescu-T\riceanu a Totodat\, capitala Rom=niei a fost cea de-a treia loca]ie `n care s-au lansat
cele mai noi produse Microsoft, respectiv Windows Vista [i Office 2007, dup\ lans\rile din aceast\ s\pt\m=n\ de la New York [i Londra a
Bill Gates consider\ c\ in-
vesti]iile `n sectorul IT din Ro-
m=nia se vor dezvolta [i mai pu-
ternic, o dat\ cu aderarea la UE.
„Faptul c\ Rom=nia s-a
al\turat Uniunii Europene
ne d\ speran]a c\ investi-
]iile vor fi din ce `n ce mai
importante, iar unul dintre
sectoarele importante este
cel al IT“, a spus Gates. El a
remarcat calitatea `nv\]\-
m=ntului rom=nesc [i spe-
ciali[tii pe care `i are Rom=-
nia `n sectorul IT, amintind
totodat\ c\ 300 de rom=ni
lucreaz\ la sediul central al
Microsoft de la Seattle.
Microsoft Support Center -
centrul de suport tehnic - de
la Bucure[ti va oferi servicii
[i suport tehnic clien]ilor Mi-
crosoft din Europa, `n special
celor din Fran]a [i Germania.
Deocamdat\ valoarea in-
vesti]iei de la Bucure[ti nu a
fost anun]at\, dar speciali[-
tii estimeaz\ c\ se ridic\ la
12 milioane de euro.
Bill Gates a anun]at [i lan-
sarea programelor Windows
Vista, Office 2007 [i Exchan-
ge Server 2007 `n Rom=nia.
„Microsoft Windows Vis-
ta [i Office 2007 sunt dou\
produse importante la care
CM
YK s-a lucrat foarte mult,
proiectul implic=nd [i foarte
mul]i rom=ni, inclusiv com-
pania Gecad“, a precizat Ga-
tes. Potrivit acestuia, Vista
este cel mai sigur sistem de
operare creat vreodat\ [i
poate fi utilizat `n orice in-
{eful statului rom=n i-a conferit lui Gates Ordinul Na]ional „Steaua Rom=niei“
`n grad de Comandor, una dintre cele mai `nalte decora]ii ale statului rom=n
Windows Vista
are nevoie
de calculatoare
mai „tari“
Noul sistem de operare
Windows Vista, lansat de
Microsoft dup\ mai multe
am=n\ri `n 70 de ]\ri din
`ntrega lume, va `nlocui
treptat celelalte produse
Windows, dar acest lucru
se va realiza mai lent, pen-
tru c\ impune configura]ii
hardware superioare, a-
preciaz\ speciali[tii din
pia]a rom=neasc\ de IT.
Anali[tii apreciaz\ `ns\
c\ efectul lans\rii Win-
dows Vista nu va fi resim-
]it pe pia]a PC-urilor dec=t
stitu]ie care se confrunt\ cu
misiuni critice, spre exem-
plu `n spitale. De asemenea,
sistemul de operare poate fi
utilizat [i pe telefonul mobil.
C=t prive[te fenomenul de
piraterie, Bill Gates consi-
der\ c\ acesta scade `n ]\rile
dezvoltate pe m\sura cre[te-
rii economice a ]\rii, iar acest
lucru se vede [i `n Rom=nia.
Pe de alt\ parte, co-fon-
datorul Microsoft a ar\tat
c\ situa]ia actual\ de pe pia-
]a IT difer\ substan]ial de
cea de la momentul lans\rii
Windows 95, at=t la nivel
mondial, c=t [i `n Rom=nia.
„~n momentul lans\rii Win-
dows 95, existau 200 de mi-
lioane de PC-uri `n `ntreaga
lume. Acum sunt un miliard.
La vremea respectiv\ nu exis-
tau laptop-uri, iar calcula-
toarele erau folosite doar
pentru a crea documente sim-
ple. Acum sistemele noi de o-
perare ofer\ fotografie digita-
l\, muzic\ `n format digital
[i, probabil c\ `n viitor, CD-u-
rile vor fi de domeniul trecu-
tului“, a afirmat Bill Gates.
B\sescu: Microsoft
Office a fost „cel mai
piratat program din
lume pe pia]a
rom=neasc\“
Prezent la ceremonia de
inaugurare a Centrului Glo-
bal de Suport Tehnic Micro-
`n a doua jum\tate a aces-
tui an.
„Sistemul de operare
Microsoft Windows Vista
se va instala confortabil `n
calculatoarele noastre, `n-
locuind `ncet celelalte ver-
siuni, dar schimbarea se va
face totu[i mai lent, deoa-
rece spre deosebire de pre-
decesori impune configu-
ra]ii hardware superioare“,
a declarat Paul Militaru,
director de dezvoltare al
companiei IT&S.
Acesta a precizat c\ pen-
tru modelele noi de calcula-
toare nu este nici o proble-
m\, dar trecerea la Vista
pe configura]iile deja exis-
tente la utilizatori va fi to-
tu[i destul de lent\. „Ca [i
politic\, `mpingerea c=t mai
CM
YK
ACTUALITATE
soft de la Bucure[ti, pre[ed-
intele Traian B\sescu a afir-
mat c\ Bill Gates este un
om-simbol pentru valori e-
ducative [i progres, pentru
munc\ [i lege, pentru res-
ponsabilitate social\.
Pentru toate aceste va-
lori, [eful statului rom=n i-a
conferit lui Gates Ordinul
Na]ional „Steaua Rom=niei“
`n grad de Comandor, una
dintre cele mai `nalte de-
cora]ii ale statului rom=n.
El a reamintit de `nceputul
anilor ’90, c=nd programul Mi-
crosoft Office a fost, probabil,
„cel mai piratat program din
lume pe pia]a rom=neasc\“.
„Atunci nu aveam legi, dar
acest program a avut un im-
pact extraordinar. T=n\ra
genera]ie a devenit prietena
lui Bill Gates [i a descoperit
calculatorul. Un lucru r\u,
piratarea programelor, a fost
p=n\ la urm\ o investi]ie `n
prietenia fa]\ de Microsoft [i
Bill Gates, o investi]ie `n e-
duca]ia tinerei genera]ii din
Rom=nia care a creat priete-
nia rom=nilor cu calcula-
torul“, a spus [eful statului.
El a sus]inut c\ aceast\
piratare a generat, deopo-
triv\, acea solid\ dezvoltare
a industriei IT `n Rom=nia,
Microsoft Office devenind
„vehiculul pe care talentul
rom=nilor s-a a[ezat“.
„Capacitatea lor de a crea
`n industria IT a devenit
cert\ [i recunoscut\ peste
tot `n lume. De asemenea, a
sus a configura]iilor hard-
ware datorit\ cerin]elor
software este un lucru ex-
celent“, a apreciat Militaru.
Sistemul de operare Vis-
ta a devenit deja o adev\-
rat\ ]int\ pentru hackerii
din lumea `ntreaga, dar po-
trivit speciali[tilor acesta
va face fa]\ atacurilor.
Grupul american Micro-
soft Corp., cel mai mare
produc\tor de software din
lume, a estimat c\ num\-
rul de copii ale noului sis-
tem de operare Windows
Vista, v=ndute `n primul
an de la lansare, va fi de
dou\ ori mai mare dec=t
num\rul de licen]e Win-
dows XP, precedenta versi-
une a sistemului de ope-
rare Windows, comerciali-
zat\ `n anul 2001.
CM
YK
creat genera]ia care azi se
afl\ deja `n toate institu]iile
statului rom=n, dar [i `n
companiile private [i se con-
stituie `n acel grup de oa-
meni educa]i care genereaz\
progres `n companii [i `n so-
cietatea rom=neasc\“, a
spus Traian B\sescu.
O alt\ valoare a lui Bill
Gates, eviden]iat\ de pre[e-
dintele B\sescu, a fost mun-
ca. „M\ uitam la programul
lui Bill din aceast\ dimi-
nea]\ [i este departe de pro-
gramul unui om despre care
se spune c\ este cel mai bo-
gat din lume. }i-ai putea
imagina, dup\ ce vezi topul
Forbes, c\ Bill Gates st\ pe
o insul\ [i d\ c=te un telefon
diminea]a s\ vad\ ce pro-
gram de «entertainment»
poate fi organizat. Ei, nu. El
`[i `ncepe programul la 7.00
[i `l termin\, probabil, noap-
tea t=rziu. Este o alt\ valoa-
re pe care ]i-o inspir\ apro-
pierea [i cunoa[terea acti-
vit\]ii lui Bill Gates: munc\
[i lege“, a ar\tat B\sescu.
De asemenea, [eful statu-
lui a subliniat responsabilita-
tea social\ ca una dintre valo-
rile dup\ care se ghideaz\ Ga-
tes. „Pu]ini oameni, dac\ ne re-
ferim la noi, la rom=ni, ar fa-
Peste 16.000
de firme de IT
`n Rom=nia
~n prezent, `n industria
IT&C din Rom=nia exist\
peste 16.300 de companii,
din care cele mai multe so-
ciet\]i - 13.200 - apar]in
sectorului software [i ser-
vicii, potrivit studiului
Industria IT&C 2005-2006,
elaborat de Mircea Vuici
pentru Institutul pentru
Tehnic\ de Calcul.
Conform ultimelor esti-
m\ri din pia]\, la sf=r[itul
anului 2006 erau peste
[apte milioane de rom=ni
care utilizau internetul, a-
cest lucru fiind o activitate
frecvent\ pentru 28% din
popula]ia Rom=niei. ~n
2006, o cre[tere semnifica-
tiv\ s-a `nregistrat [i `n
De 12 ani, cel mai
bogat om din lume
De 12 ani, Bill Gates
este cel mai bogat om al pla-
netei. Anul trecut, revista
„Forbes“ i-a estimat averea
la 50 de miliarde de dolari.
Drumul lui spre succe-
sul `n domeniul informati-
cii a `nceput `n anul 1975.
Dup\ ce a citit un articol
`n revista „Popular Elecro-
nics“ despre computerul
Altair 8800, t=n\rul Gates
`i contacteaz\ pe cei de la
MITS, compania ce reali-
zase calculatorul, pentru a
face o demonstra]ie a unei
implement\ri a limbajului
de programare BASIC pe
Altair. Interpretorul BA-
SIC, realizat de Bill Gates
`mpreun\ cu Paul Allen,
prietenul s\u din copil\-
Bill Gates a remarcat calitatea `nv\]\m=ntului
rom=nesc [i speciali[tii pe care `i are Rom=nia
`n sectorul IT, amintind totodat\ c\ 300 de rom=ni
lucreaz\ la sediul central al Microsoft de la Seattle
ce ceea ce a f\cut Bill Gates
prin `nfiin]area Funda]iei Bill
[i Melinda Gates, o funda]ie
`n care [i-a pus cea mai mare
parte a averii [i obiectivul ei
ceea ce prive[te num\rul
de PC-uri, aproximativ
81,90% dintre firmele au-
tohtone av=nd `n dotare
computere, 64,16% acce-
s=nd internetul, iar 56,51%
utiliz=nd e-mail-ul.
Circa 27,97% dintre
IMM-uri de]in site-uri pro-
prii [i 7,51% din `ntre-
prinderi recurg la v=nz\-
rile/cump\r\turile on-line.
La sf=r[itul anului 2005,
cu o rat\ de penetrare a ser-
viciilor de acces la internet
broadband de 3,46%, Ro-
m=nia avea cea mai mare
rat\ de penetrare a acce-
sului la internet `n band\
larg\ din Europa de Sud-
Est, mult peste media regi-
unii, care se situa `n jurul
a 1,6%. {ase luni mai t=r-
ziu, rata de penetrare a
serviciilor de acces la in-
ternet `n band\ larg\ `n
Rom=nia a ajuns la 5,5%.
rie, oferea practic noi opor-
tunit\]i de extindere a a-
cestei platforme hardware.
~n urma demonstra]iei re-
alizate, MITS decide s\
implementeze interpreto-
rul de BASIC pe aceste sis-
teme.
~n urma acestui succes,
Bill Gates renun]\ la stu-
diile universitare [i `nfiin-
]eaz\, `n 1975, Microsoft
`n Albuquerque, New Me-
xico, `n apropierea sediului
MITS. ~n primul an de exis-
ten]\, Microsoft ob]ine un
venit de 16.000 de dolari.
La `nceputul anilor ’80,
IBM creeaz\ calculatoare-
le personale, iar Bill Gates
propune un sistem de ope-
rare care va face carier\.
Este vorba de MS-DOS (Mi-
croSoft Disk Operating
System) [i este ales de
IBM pentru a fi instalat pe
este s\ `ntoarc\ spre soci-
etatea din care a venit pros-
peritatea personal\, prin pro-
grame, un ajutor“, a mai spus
Traian B\sescu. a
CM
YK
Ritmul de cre[tere al aces-
teia este `n continuare
printre cele mai mari din
Europa.
Numai sectorul IT a
contribuit, `n 2006, cu
4,19% la PIB, `n cre[tere
fa]\ de 2005 c=nd con-
tribu]ia sectorului a fost de
3,09%. La finele lui 2006,
domeniul software [i ser-
vicii IT num\ra 13.200 com-
panii, rata de productivi-
tate fiind `n acest domeniu
de 32.000 de euro pe per-
soan\.
~n 2006, cifra de afaceri
total\ a sectorului IT a fost
de un miliard de euro, iar
exporturile - de 450 de mi-
lioane de euro.
Pentru 2007 se estimea-
z\ o rat\ de cre[tere a ex-
porturilor din domeniul IT
de circa 50%, peste cea `nre-
gistrat\ `n primele 11 luni
ale lui 2006, de circa 46%.
noile PC-uri. Bill Gates
merge mai departe, iar
doar peste c=]iva ani, `n
1985, pune `n aplicare
Windows, sistem de opera-
re care este folosit ast\zi de
milioane de utilizatori. A
urmat, `n 1998, Microsoft
Office, cu solu]ii pentru
to]i utilizatorii de aplica]ii
de birou.
La 15 iunie 2006, Bill
Gates [i-a anun]at retra-
gerea din Microsoft, `nce-
p=nd cu iulie 2008.
Bill Gates este [i un re-
cunoscut filantrop. ~n anul
2000, Gates `mpreun\ cu
so]ia sa, Melinda, `nfiin-
]eaz\ funda]ia de caritate
„Bill and Melinda Gates“,
cea mai mare societate fi-
lantropic\ din lume, cu un
fond de aproape 30 de mili-
arde de dolari.

~nt=lnirea cu Mesia
a S\rb\toarea ~nt=mpin\rii Domnului marcheaz\ aducerea pruncului Iisus la
templu pentru a fi `nchinat Domnului, la 40 de zile dup\ na[tere, a[a cum
prevedea Legea Vechiului Testament a S\rb\toarea cre[tin\ a fost instituit\
de `mp\ratul bizantin Iustinian I (526-575) a La templu, Maica Domnului [i
Dreptul Iosif, care-l aduceau pe Iisus, au fost `nt=mpina]i de un b\tr=n
prooroc, pe nume Simeon, [i de prooroci]a Ana, care au vestit c\ pruncul
acesta este Mesia Cel a[teptat de poporul evreu de sute de ani a
Legea Vechiului Testa-
ment prevedea ca primul
n\scut de parte b\rb\teasc\
a unei familii evreie[ti s\ fie
`nchinat Domnului prin a-
ducerea pruncului la tem-
plul din Ierusalim, la 40 de
zile de la na[tere. Aici p\-
rin]ii trebuiau s\ aduc\ o
jertf\ lui Dumnezeu, care
consta `ntr-un miel, `n cazul
celor mai `nst\ri]i, sau de o
pereche de porumbei sau
turturele, `n cazul celor mai
s\raci. Acest obicei a fost in-
stituit de c\tre Moise, la
porunca lui Dumnezeu, pen-
tru a aminti poporului evreu
de ie[irea din robia egip-
tean\ [i de ultima pedeaps\
ab\tut\ asupra poporului
din Egipt: moartea tuturor
`nt=ilor-n\scu]i de parte
b\rb\teasc\.
Dup\ 40 de zile de la na[-
terea lui Iisus, familia sf=nt\
merge la Ierusalim pentru a
`ndeplini aceast\ r=nduial\
a Legii Vechi. Aceast\ aduce-
re la templu a lui Iisus sem-
nific\ `nt=lnirea Legii Vechi
cu Legea Nou\, sf=r[itul
r=nduielilor Legii iudaice
prin venirea lui Mesia, Care
des\v=r[e[te aceast\ Lege
prin Noua Lege a iubirii din
Noul Testament.
CM
YK
Originile str\vechi
ale s\rb\torii
Nu se [tie exact c=nd a in-
trat pentru prima dat\ a-
ceast\ s\rb\toare `n r=ndul
s\rb\torilor mari ale Bise-
ricii. M\rturiile pelerinei E-
geria, sau Etheria, din car-
tea sa „Jurnal de c\l\torie“,
arat\ c\ `n secolul al V-lea,
c=nd autoarea lucr\rii a f\-
cut o vizit\ la Ierusalim pen-
tru a vizita Locurile Sfinte,
aceast\ s\rb\toare era ]inu-
t\ acolo „cu aceea[i bucurie
ca [i Pa[tile“. ~mp\ratul Ius-
tinian I (526-575) al Bizan-
]ului a fost cel care a a dis-
pus ca s\rb\toarea ~nt=mpi-
n\rii Domnului s\ fie ]inut\
`n toat\ Biserica Cre[tin\ ca
o comemorare a aducerii
pruncului Iisus la templul
din Ierusalim pentru a fi `n-
chinat Domnului.
M\rturiile documentelor
vechi arat\ c\ s\rb\toarea a
fost introdus\ la Roma `n ju-
rul anului 650. Cu timpul
s\rb\toarea aceasta a c\p\-
tat `n Apus semnifica]ii de-
osebite fa]\ de cele din Bi-
serica R\s\ritului. S\rb\-
toarea a fost numit\ „purifi-
O s\rb\toare de un
mileniu [i jum\tate
Generalizarea s\rb\to-
rii ~nt=mpin\rii Domnului
[i trecerea ei `n r=ndul
s\rb\torilor mari `n timpul
`mp\ratului Iustinian
(526-575) s-au f\cut `n
`mprejur\ri nefericite pen-
tru cre[tinii de atunci. M\r-
turiile arat\ c\ Bizan]ul [i
`mprejurimile lui erau sub
o molim\ ucig\toare, prob-
abil cium\, `nc=t mii de oa-
meni mureau zilnic. Un
cutremur necru]\tor a dis-
trus cet\]ile Antiohia [i
Pompeiopol (Misia), vic-
carea Mariei“ [i f\cea refe-
rire la Legea iudaic\ conform
c\reia femeia era necurat\
timp de 40 de zile dup\ na[-
tere [i de aceea ea putea mer-
ge la templu numai dup\ a-
ceast\ perioad\ de cur\]ire.
Recunoa[terea
fecioriei Maicii
Domnului
Tradi]ia arat\ c\ atunci
c=nd sf=nt\ familie a venit
de la Betleem la Ierusalim
pentru a se `nchina la tem-
plu [i pentru a `ndeplini rit-
ualul cur\]iei, Zaharia, ta-
t\l Sf=ntului Ioan Botez\to-
rul care era preot la templu,
a a[ezat-o pe Maria cu prun-
cul `n bra]e `ntre fecioarele
care erau la templu, [i nu
`ntre femeile cu pruncii `n
bra]e care erau venite acolo
pentru a se cur\]i. Acest fapt
a provocat rumoare `ntre fa-
riseii [i slujitorii Legii Vechi
afla]i atunci la templu, `n-
truc=t nu era permis\ o ast-
fel de fapt\. Zaharia le-a ex-
plicat atunci c\ Maica Dom-
nului a n\scut pe Mesia [i a
r\mas fecioar\, [i de aceea
ea nu are nevoie de cur\]ie
asemenea celorlalte femei.
Proorocul de
300 de ani
~n acea zi era prezent la
templu proorocul Simeon,
care era foarte b\tr=n [i ca-
re `[i petrecea toat\ ziua `n
rug\ciune a[tept=nd veni-
rea lui Mesia. „Sinaxarele“
[i Tradi]ia Bisericii, unii
Sfin]i P\rin]i, ca [i marii is-
torici bizantini Hegesip [i
Nichifor Calist, spun despre
b\tr=nul Simeon c\ era
preot la templul din Ierusa-
lim [i mare c\rturar al Legii
Vechi. El s-a n\scut cu 300
de ani `nainte de na[terea
lui Iisus [i a[tepta venirea
vremurilor mesianice f\g\-
duite `n Legea iudaic\. ~n
timpul domniei faraonului
Ptolemeu Filadelful al Egip-
tului (284-247 `.d.Hr.) a fost
ales `ntre cei 72 de b\rba]i
`nv\]a]i (c=te 6 pentru fieca-
re semin]ie a poporului iu-
deu) care s\ traduc\ scrieri-
le Vechiului Testament `n
limba greac\. Ei au fost
adu[i `n Alexandria, vestitul
centru cultural al Antichit\-
]ii, [i au lucrat separat, tra-
duc=nd acela[i text `n a-
cela[i timp, dup\ care con-
tim\ fiind `nsu[i episcopul
Antiohiei, pe nume Eu-
frasie. Tradi]ia arat\ c\
Maica Domnului s-a ar\tat
atunci unui om drept [i i-a
spus c\ dac\ se va ]ine
peste tot aceast\ s\rb\-
toare pedepsele vor `nceta.
S\rb\toarea este intro-
dus\ oficial `n calendarul
r\s\ritean `n 542, `n timpul
`mp\ratului Iustinian cel
Mare, `n urma `ncet\rii
ciumei. Tot el este cel care a
schimbat prin decret data
de pr\znuire, mutând-o de
pe 14 pe 2 februarie. Ast\zi,
doar cre[tinii armeni mai
serbeaz\ ~ntâmpinarea Dom-
nului pe 14 februarie.
CM
YK
DOCUMENTAR Vineri, 2 februarie 2007 9
fruntau traducerile. Se spu-
ne c\ atunci c=nd a ajuns la
textul de la Isaia 7, 14 care
profe]e[te c\ „Fecioara va lua
`n p=ntece [i va na[te Fiu“,
Simeon nu a putut `n]elege
aceast\ tain\, aceast\ pro-
fe]ie conform c\reia Maica
Domnului va na[te pe Iisus
fiind Fecioar\ [i r\m=n=nd
Fecioar\. El a tradus cuv=n-
tul ebraic „alma-fecioar\“ cu
grecescul „t=n\r\“, dar a do-
ua zi a g\sit textul modifi-
cat, [i cuv=ntul „fecioar\-al-
ma“ reintrodus. Crez=nd c\
cineva a intrat [i a modificat
textul, Simeon a corectat
din nou cuv=ntul, dar `n ur-
m\toarea zi a g\sit textul
ini]ial. A treia oar\ i s-a ar\-
tat arhanghelul Gavriil, l-a
luat de m=n\ [i a scris cu-
v=ntul „fecioar\“. Arhan-
ghelul i-a f\g\duit c\ nu va
muri p=n\ c=nd nu va vedea
minunea `mplinit\, pentru
c\ nu a crezut proorocia lui
Isaia.
„Acum sloboze[te pe
robul T\u, St\p=ne...“
C=nd Maria cu Pruncul Icoana Praznicului red\ `n imagini Evanghelia care se cite[te `n aceast\ zi `n
Iisus a sosit la templu,
Biserici. ~n dreapta, dreptul Simeon, cu barba [i p\rul albe de `ndelunga a[teptare,
b\tr=nul Simeon a venit [i CM
YK
el `ndemnat fiind de Duhul ~l prime[te `n mâinile `ntinse pe pruncul Iisus. ~n semn de evlavie, mâinile sale sunt
Sf=nt [i l-a recunoscut `n acoperite, ne`ndr\znind s\ ~l ating\ pe St\pânul s\u. Pruncul este `mbr\cat `n tu-
pruncul din bra]ele Mariei nic\, ca un adult, El fiind „Cel vechi de zile“. Fecioara Maria, `n stânga, are mâinile
pe Mesia pe Care `l a[tepta `ntinse spre Prunc. ~n spatele s\u se afl\ Prooroci]a Ana, cu sulul profe]iei `n
de 300 de ani. Atunci, b\- mâini, [i Dreptul Iosif, ce ]ine `n mâinile ascunse sub hain\ doi porumbei, jertfa
tr=nul Simeon l-a luat `n familiei s\race. ~n fundal este reprezentat Templul din Ierusalim, pe al c\rui altar
bra]e pe Iisus [i a rostit cu- este a[ezat\ o carte, simbolul profe]iilor despre Mântuitorul.
noscuta rug\ciune: „Acum
sloboze[te pe robul T\u, St\- t\rii lui Iisus la templu, s\-l Reprezentan]ii [i au profe]it despre El sunt
p=ne, dup\ cuv=ntul T\u `n elibereze de sub leg\tura pu- reprezentan]ii Vechiului Tes-
pace, c\ v\zur\ ochii mei s\ de arhanghelul Gavriil. Vechiului Testament tament, de aceea s\rb\toa-
m=ntuirea Ta, pe care ai B\tr=nul Simeon a proo- rea este o `nt=lnire a Ve-
g\tit-o `naintea fe]ei tuturor rocit apoi despre Iisus c\ Al\turi de b\tr=nul proo- chiului Testament, a Legii
popoarelor. Lumin\ spre de- este pus „spre c\derea [i ri- roc Simeon, la templul din Ie- Vechi cu Legea Nou\ adus\
scoperirea neamurilor [i dicare multora din Israel [i rusalim era prezent\ [i prin Iisus Hristos.
slav\ poporului T\u Isarel“. ca un semn care va st=rni prooroci]a Ana, fiica lui Fa- Ast\zi exist\ `n Biseric\
Aceast\ rug\ciune se c=nt\ `mpotriviri“ ar\t=nd misi- nuil, din semin]ia lui A[er, r=nduiala ca la 40 de zile
[i ast\zi la slujba Vecerniei unea lui Iisus [i efectele ei `n v=rst\ de 84 de ani [i care dup\ na[tere, mama cu
[i exprim\ dorin]a `ntregu- `n sufletele oamenilor. Apoi a[tepta [i ea timpul venirii pruncul s\ vin\ la biseric\
lui neam omenesc de a fi a proorocit c\ Maria va su- lui Mesia [i de aceea ea pentru a i se citi rug\ciunile
eliberat de c\tre Mesia de feri mult din pricina mor]ii st\tea mereu la templu [i se de cur\]ie, dup\ care ea
sub robia p\catului, a[a cum Fiului S\u pe Cruce, dar ruga `nc\ din tinere]ea sa poate intra `n Biseric\, iar
b\tr=nul Simeon a cerut de acest lucru va m=ntui nea- c=nd a r\mas v\duv\. pruncul este `nchinat la
la Dumnezeu, `n ziua prezen- mul omenesc. Sfin]ii P\rin]i care au sfintele icoane, `n timp ce
scris despre s\rb\toarea preotul roste[te anumite
~nt=mpin\rii Domnului au rug\ciuni printre care [i cea
ar\tat c\ cei doi prooroci ca- a lui Simeon, „Acum slobo-
re au ]inut pe Iisus `n bra]e ze[te pe robul T\u...“. a
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
CM
YK
10 Vineri, 2 februarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Compartimente de neurochirurgie [i ortopedie, la Spitalul speciali[ti pentru aceste dou\

compartimente. Tot `n virtutea
ordinului MS, medicii de gard\

Fostul [ef al Poli]iei
din Ia[i preia
comanda IPJ Boto[ani
Fostul [ef al Poli]iei din Ia[i,
comisarul [ef Gheorghi Plai, a
primit, ieri, avizul prefectului
de Boto[ani, Cristian Roman,
pentru a deveni comandant al
Inspectoratului de Poli]ie al
Jude]ului. Inspectorul general
al Poli]iei Române, chestorul
Dan Valentin F\tuloiu, i-a so-
licitat prefectului avizul pentru
numirea lui Plai la comanda
politi[tilor boto[\neni, dup\ ce
acesta a fost declarat admis în
urma concursului sus]inut,
miercuri, la Bucure[ti. La con-
curs a mai participat [i [eful
Serviciului Cercet\ri Penale
din IPJ, comisarul C\t\lin
Radu. Instalarea lui Gheorghi
Plai în func]ia de]inut\ pân\
acum de comisarul [ef Dan
Ro[u, care s-a pensionat, va
avea loc la începutul
s\pt\mânii viitoare. Gheorghi
Plai a fost [eful Poli]iei din Ia[i
pân\ în luna ianuarie 2006,
dar a fost destituit, în urma
unor caren]e manageriale
legate de gestionarea dosarului
privind uciderea feti]ei Larisa
Chelaru. (B.C.)
~n jude]ul Neam],
aproape 400 de
fântâni au secat din
cauza secetei
Aproape 400 de fântâni din
jude]ul Neam] au secat, iar la
peste 5 mii a sc\zut nivelul
apei, ca urmare a secetei din
ultima perioad\. Situa]ia pe în-
treg jude]ul, cerut\ în regim de
urgen]\ de Direc]ia Apelor Ba-
c\u, nu a fost centralizat\
decât de la jum\tate dintre lo-
calit\]ile din Neam], astfel
încât num\rul fântânilor secate
sau cu nivelul sc\zut al apei va
fi mult mai mare. „Nivelul apei
în forajele pe care le monitori-
z\m este mai mic cu zece pro-
cente fa]\ de cel normal [i în-
registr\m debite sc\zute fa]\
de media multianual\ pe râuri-
le Siret, Moldova, Ozana [i Bis-
tri]a“, a declarat Stelian Mih\i-
l\, inginerul [ef al Sistemului
de Gospod\rire Neam]. Cea
mai grav\ situa]ie se înre-
gistreaz\ în comuna Petricani,
unde 67 de fântâni au r\mas
f\r\ ap\, iar în localit\]ile
Pipirig, Girov, Bicaz Chei [i
Ghind\oani a sc\zut nivelul
apei la sute de fântâni. (B.C.)
Popriri la Casa
Jude]ean\ de Pensii
din Bac\u
Pentru 207 b\c\uani, Casa
Jude]ean\ de Pensii a instituit
popriri pentru c\ nu [i-au achi-
„Sf. Spiridon“, pentru tratarea politraumatiza]ilor
a Medicii de gard\ din clinicile spitalului au obliga]ia de a se prezenta
`n UPU `n 10 minute de la solicitare pentru a acorda ajutor de urgen]\ a
~n virtutea Ordinului 1764
al Ministerului S\n\t\]ii (MS)
din 22 decembrie 2006, publicat
`n luna ianuarie a acestui an `n
„Monitorul Oficial“, Spitalul
„Sf. Spiridon“ va putea acorda
servicii medicale complete pa-
cientului cu politraum\.
Ordinul prevede ca Spitalul
Jude]ean „Sf. Spiridon“ din Ia[i
[i cel similar din Cluj, `n calitate
Poli va fi finan]at\ printr-o „asocia]ie Prefectul `i ia
de promovare a sportului ie[ean“
a Ieri au fost puse bazele unei asocia]ii de promovare a sportului ie[ean, care
va func]iona cu bani de la bugetul Consiliului Local [i de la Consiliul
Jude]ean Ia[i a Asocia]ia va sponsoriza cu echipament, cazare, cantonament
sau alte cheltuieli sportivii de performan]\ din Ia[i a Asocia]ia reprezint\ [i o
form\ de a sprijin pentru echipa de fotbal Politehnica Ia[i, primarul Nichita
declar=nd c\ 30 de miliarde de lei vor merge `n contul clubului a
Reprezentan]ii CL, CJ [i ai
SC Fotbal Ia[i au pus ieri bazele
unei asocia]ii sportive de pro-
movare a sportului ie[ean, at=t
a celui de performan]\, c=t [i a
celui de mas\. Scopul asocia]iei
este de a promova tinerii din
Ia[i sportivi de performan]\,
dar nu numai. „~n momentul de
fa]\ am schi]at `n linii mari
statutul [i obiectivele acestei
asocia]ii, urm=nd ca speciali[tii
s\ pun\ la punct toate detaliile.
Apoi, proiectul de hot\r=re va fi
publicat pe paginile de internet
ale CJ [i CL timp de 30 de zile,
a[a cum este legal, [i apoi va
trebui aprobat de cele dou\ con-
silii“, a declarat secretarul ge-
neral al CJ Ia[i, Ion Serbina.
Bugetul Asocia]iei va fi asi-
gurat at=t de CJ, c=t [i de c\tre
CL, reprezentan]ii Prim\riei
stabilind deja care va fi suma
alocat\. „Noi am stabilit un
buget de 40 de miliarde de lei
care s\ mearg\ c\tre aceast\
asocia]ie. De la CJ nu [tim `n-
c\, pentru c\ pre[edintele Flai-
[er este plecat la Bruxelles“, a
declarat primarul Ia[ului,
Gheorghe Nichita.
Mai multe locuri la admitere la UMF
Biroul Senat al Universit\]ii de
Medicin\ [i Farmacie „Grigore T.
Popa“ (UMF) din Ia[i a aprobat
planul de ac]iuni privind examenul
de admitere din 2007 care va avea
loc pe 23 iulie, conform celor preci-
zate de cancelarul general al UMF,
Mircea Covic, care a ad\ugat c\
`nscrierile vor avea loc `n perioada
14-20 iulie. Examenul de admitere
de unit\]i cu caracter regional [i
de tip pavilionar, s\ `ncheie pro-
tocoale de colaborare cu toate
spitalele din jude]. Astfel, dife-
ri]i speciali[ti vor putea fi che-
ma]i de c\tre Unitatea de Pri-
mire Urgen]e (UPU) pentru a
participa, `n echip\, la interven-
]iile ce se impun `n cazul pacien-
]ilor cu traume multiple. „Ordi-
nul prevede ca `n 60 de zile s\
ap\rarea [efului
O nou\ metod\ de
finan]are a echipei Poli Ia[i
Practic, aceast\ asocia]ie
sportiv\ este o nou\ modalita-
te de a finan]a echipa de fotbal
Politehnica Ia[i. Aceasta deoa-
rece primarul Nichita a anun-
]at deja c\ 30 de miliarde de lei
vor merge c\tre clubul Politeh-
nica. „Din bugetul asocia]iei,
30 de miliarde vor merge la e-
chipa de fotbal, pentru c\ este
un sport de mas\, un sport ca-
re reprezint\ municipiul Ia[i.
Din ace[ti bani, Poli `[i va a-
chita datoriile pe care le are fa-
]\ de noi. Vom g\si noi o posi-
bilitate prin care s\ ne recu-
per\m banii“, a spus primarul
nu va suferi modific\ri fa]\ de anul
trecut, folosindu-se un test gril\ din
disciplinele de liceu: biologie sau
chimie organic\ – pentru Facult\-
]ile de Medicin\ [i Medicin\ denta-
r\, chimie organic\ – pentru Far-
macie, biologie sau matematic\ –
pentru Bioinginerie. Num\rul de
locuri, cu sau f\r\ tax\, propuse
spre aprobare MEdC este cu circa
din clinicile spitalului au obliga-
]ia de a se prezenta `n UPU `n
10 minute de la solicitare, pen-
tru a acorda ajutor de urgen]\.
„Exist\ telefoane de serviciu
pentru garda de chirurgie, iar
punem la punct aceste protocoa- este mult mai facil\ `n acest mo- sistemul de pagere care exista
le prin care s\ putem acorda `n ment `n Spitalul „Sf. Spiridon“, `n spital va fi reabilitat, astfel ca
mod integrat asisten]\ medica- deoarece `n cadrul Clinicii III aceste apeluri s\ se fac\ mult
l\ politraumatiza]ilor. De ase- Chirurgie exist\ un comparti- mai rapid“, a declarat [i dr. Dia-
menea, trebuie s\ punem la ment de neurochirurgie, iar `n na Cimpoe[u, medic coordo-
punct o sal\ de opera]ie comun\ cadrul Clinicii I Chirurgie func- nator UPU-SMURD.
pentru echipele de chirurgi“, a ]ioneaz\ un compartiment de ~n plus, Spitalul „Sf. Spiri-
declarat managerul spitalului, ortopedie. Conducerea spitalu- don“ beneficiaz\ [i de un sistem
ec. Ioan B=rliba. Rezolvarea tra- lui a f\cut deja demersurile ne- intern de radioficare, astfel c\
umelor care necesit\ interven]ii cesare pentru scoaterea la con- apelurile de urgen]\ se pot face
de neurochirurgie sau ortopedie curs a unor posturi de medici [i prin sta]ia radio. (O.B.)
Poli]iei ie[ene `n
cazul „Comarna“
Prefectul jude]ului Ia[i, Nicu P\duraru, a de-
clarat c\ este „absolut jenant“ s\-l acuzi pe [eful
Poli]iei de implicare `n campania electoral\ de la
Comarna. „A-l acuza pe [eful Poli]iei, care nu a f\-
cut dec=t s\ r\spund\ oficial [i legal unei peti]ii,
este absolut jenant. Nu este corect s\ folose[ti a-
ceast\ institu]ie ca o arm\ `n jocul politic [i `i sf\tu-
iesc pe to]i actorii politici s\ stea deoparte. Vor avea
`n mine un du[man de temut to]i acei care atac\
imaginea unor institu]ii care nu fac altceva dec=t s\
serveasc\ interesul public“, a declarat prefectul in-
terimar Nicu P\duraru.
Primarul Gheorghe Nichita l-a acuzat `n aceast\
s\pt\m=n\ pe [eful Poli]iei ie[ene c\ a dat o m=n\
de ajutor candidatului PD la Prim\ria Comarna,
eliber=nd o adres\ din care rezult\ anchetarea can-
didatului PSD. Liderul PD Ia[i, Dan C=rlan, a re-
ac]ionat [i l-a acuzat pe Gheorghe Nichita, pre[e-
Nichita. Adic\, din banii pe ca- dintele filialei locale a PSD, de presiuni asupra Jus-
re `i va primi Poli, de la aceas-
t\ asocia]ie, `[i va achita dato-
ti]iei. La r=ndul s\u, Liviu Zanfirescu a explicat c\
nu a f\cut dec=t s\ respecte legea, c=nd a r\spuns
riile pe care le are `n urma con- unei adrese oficiale, venite din partea unor consi-
tractului de asociere `n parti-
lieri din comuna ie[ean\. Alegerile par]iale de la
cipa]iune f\cut `ntre CL, CJ [i Comarna au loc duminic\, 4 februarie. (B.C.)
Poli Ia[i. Practic, banii se vor
`ntoarce acolo de unde au ple-
cat, adic\ tot la bugetul muni-
cipalit\]ii.
Potrivit secretarului gene-
Aloca]ii de hran\
ral al CJ, Ion Serbina, asocia-
]ia va sigura banii pentru echi-
m\rite pentru pacien]ii
pamentele sportive, pentru
cantonamente, mas\ [i cazare, de la „Sf. Spiridon“
precum [i salarizarea sporti- ~ncep=nd de la 1 ianuarie, aloca]iile de hran\ ale pa-
vilor. ~ns\, vor putea beneficia cien]ilor interna]i la Spitalul „Sf. Spiridon“ au fost ma-
de banii de la asocia]ie doar jorate de la 47.000 de lei vechi la 55.000 de lei. De
acei sportivi care fac perfor- asemenea, cei interna]i `n Clinica de Diabet beneficiaz\
man]\. (Silviu DASC|LU) de o ra]ie alimentar\ zilnic\ `n valoare de peste 100.000
de lei vechi.
Conducerea spitalului a decis s\ vin\ `n sprijinul pa-
cien]ilor [i `n ceea ce prive[te deplasarea acestora `ntre
clinici, av=nd `n vedere statutul pavilionar al unit\]ii.
10% mai mare dec=t anul trecut, a- Astfel, ambulan]a primit\ ca dona]ie `n luna decembrie
v=nd `n vedere cre[terea spa]iilor de a anului trecut va fi utilizat\ pentru transportul inter-
`nv\]\m=nt [i poten]ialul didactic clinic al pacien]ilor. „Este frig, unii pacien]i se deplasea-
existent. UMF a scos la concurs anul z\ foarte greu, mai ales atunci c=nd sunt trimi[i dintr-o
trecut 591 de locuri la buget [i 1.080 parte `n alta pentru examene medicale sau analize [i
la tax\. De asemenea, conform celor ambulan]a `i va ajuta mult“, a explicat managerul spi-
precizate de Mircea Covic, `n cur=nd talului, ec. Ioan B=rliba. ~n plus, din aceast\ lun\ pa-
va `ncepe o campanie de promovare
a UMF Ia[i `n special `n jude]ele
cien]ii vor primi [i halate groase pentru a putea suporta
mai u[or frigul atunci c=nd sunt nevoi]i s\ se deplaseze
Moldovei. (O.R.) `n afara clinicii `n care sunt interna]i. (O.B.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

tat taxe, impozite sau aveau
alte datorii. Astfel, pentru 116
pensionari s-a luat decizia exe-
cut\rii silite, ca urmare a so-
licit\rilor f\cute de executori
judec\tore[ti, altor 38 li se
opresc bani ca urmare a nea-
chit\rii la timp a ratelor sca-
dente la b\nci sau cooperativa
me[te[ug\reasc\, iar pentru
34, prin hot\râri ale unor in-
stan]e de judecat\. Doar 16
b\c\uani suport\ re]ineri pen-
tru c\ nu [i-au pl\tit taxele [i
impozitele locale, [i numai trei
din cauza faptului c\ au datorii
la Agen]ia Jude]ean\ pentru
Ocuparea For]ei de Munc\.
„Nu avem probleme mari în
compara]ie cu alte jude]e ale
]\rii, fie pentru c\ pensionarii
no[tri se arat\ foarte con[tiin-
cio[i în a-[i achita datoriile con-
tractate, fie pentru c\ un
num\r mai mic dintre ace[tia
decât în alte zone au apelat la
credite pe care nu le mai pot
onora“, a declarat Liviu Cre]u,
directorul executiv al Casei
Jude]ene de Pensii. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a-
cestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)

Radare „`n cascad\“ `n [apte jude]e
Direc]ia Poli]iei Rutiere
din Inspectoratul General
al Poli]iei Rom=ne va desf\-
[ura `n perioada 1-5 februa-
rie o ac]iune cu efective m\-
rite, care va viza arterele de
circula]ie din jude]ele Arad,
Bihor, Buz\u, Ia[i, Mara-
mure[, Satu Mare [i Timi[,
urm\rindu-se `n special re-
spectarea vitezei legale [i a
regulilor de dep\[ire, in-
Baza sportiv\ de la Agronomie
va fi cea mai modern\ din Ia[i
a Gerard Jit\reanu, rectorul Universit\]ii de {tiin]e Agricole [i Medicin\ Veterinar\
„Ion Ionescu de la Brad“ din Ia[i, va prezenta ast\zi, `n Senat, raportul pentru anul academic 2005-2006
a Num\rul studen]ilor a crescut de la 3.681, `n 2005, la 3.808, `n 2006,
dintre ace[tia, 2.265 sunt la buget, 776 sunt la tax\ zi, iar 764 sunt la `nv\]\m=nt la distan]\ a
Conform prezent\rii
f\cute de rectorul de la
USAMV, `n anul univer-
sitar precedent au func-
]ionat cele patru facul-
t\]i, cu zece specializ\ri
precum [i 18 masterate.
~n ceea ce prive[te studi-
ile de doctorat, `n 2006
au fost 55 de conduc\tori
de doctorat, 21 de teze
sus]inute, 91 de doctor-
anzi la zi [i 378 la f\r\
frecven]\. ~n ceea ce pri-
ve[te personalul Univer-
sit\]ii, `n 2006 erau `nre-
gistra]i 398 de angaja]i,
fa]\ de 397 `n 2005.
~n ceea ce prive[te gra-
dul de ocupare al postu-
rilor didactice, la US-
AMV, `n 2006 erau libere
76 de posturi, reprezen-
t=nd 32,4% din totalul
posturilor. USAMV are
angajate 159 de cadre di-
dactice dintre care 38
sunt cu func]ia de profe-
sor, 32 conferen]iari, 49
[efi de lucr\ri, 34 de asis-
ten]i, 6 preparatori.
Num\rul studen]ilor a
crescut de la 3.681 `n
2005 la 3.808 `n 2006,
dintre ace[tia, 2265 sunt
la buget, 776 sunt la tax\
zi iar 764 sunt la `nv\-
]\m=nt la distan]\.
La publica]ii editate
de USAMV sunt aminti-
te 61 de c\r]i, 447 de lu-
cr\ri publicate `n reviste
[tiin]ifice na]ionale [i 69
de lucr\ri `n reviste [ti-
in]ifice interna]ionale. ~n
ceea ce prive[te cerceta-
rea, sunt 92 de granturi
`n 2006 fa]\ de 79 `n
2005, valoarea total\ a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRIM|RIA A TRECUT
LA CONFISCAT COVRIGI: Ins-
pectorii din cadrul prim\riei
dau dovad\ din ce `n ce mai
mult de exces de zel. Zilele tre-
cute, ace[tia au confiscat nu
mai pu]in de 297 de covrigi co-
mercializa]i pe strada G\rii [i
au fost date [i amenzi de 220 de
lei fiec\rui comerciant. Potrivit
reglement\rilor `n vigoare, este
interzis comer]ul cu covrigi pe
strad\, covrigarii fiind viza]i de
mai mult\ vreme de organele
de control. Nici tonetarii nu au
fost uita]i de inspectorii prim\-
riei. Pentru c\ au expus marfa
`n afara tonetei, au fost date a-
menzi `n valoare de 8 mii de lei
[i au fost `ntocmite 25 de pro-
cese verbale. De asemenea, au
formeaz\ un comunicat de
pres\ al IGPR.
Ac]iunea este impus\ de
evenimentele rutiere cu
consecin]e grave produse
`n ultimele s\pt\m=ni, `n
special `n week-end, iar la
aceast\ opera]iune vor
participa at=t poli]i[ti ru-
tieri, c=t [i cei de la pos-
turile de poli]ie comunale
ori forma]iunile de ordine
granturi fiind `n 2006 de
44,43 miliarde de lei,
fa]\ de 13,1 miliarde de
lei `n 2005. La capitolul
mobilit\]i, `n 2006 au be-
neficiat de burse `n str\i-
n\tate 68 de cadre didac-
tice, pe o perioad\ de 98
de s\pt\m\ni, precum [i
101 studen]i pe o perioa-
d\ de 1.242 s\pt\m=ni.
167,4 miliarde
de lei `n 2006 din
venituri proprii
Veniturile USAMV au
`nregistrat o cre[tere
foarte mare `n 2006, a-
jung=nd la 477,4 miliar-
de fa]\ de 184 de mil-
iarde `n 2005. ~n 2006,
310 miliarde de lei au
fost de la Ministerul
Educa]iei [i Cercet\rii
(MEdC) iar din venituri
proprii au fost 167,4 mil-
iarde de lei fa]\ de 67,3
miliarde de lei `n 2005.
~n ceea ce prive[te chel-
tuielile, 25% din cele
477,4 miliarde de lei au
fost pentru personal,
29,8% cheltuieli pentru
materiale, 3,2% pentru
bursele studen]e[ti, 11,2%
pentru repara]ii capitale,
29,2% pentru dot\ri [i in-
vesti]ii.
~n ceea ce prive[te o-
biectivele [i realiz\rile
din 2006, Gerard Jit\-
reanu a precizat c\ este
foarte mul]umit av=nd `n
vedere c\ s-au realizat
mai multe lucruri dec=t
cele propuse ini]ial. Ast-
fel, USAMV se laud\ cu
mai fost amenda]i [i cinci com-
ercian]i de legume [i fructe din
Nicolina, cu c=te 500 de lei,
pentru c\ au expus marfa `n
afara tonetelor. (S.D.)
a CLINICA DE HEMATO-
LOGIE A COSTAT 4,2 MILI-
ARDE DE LEI VECHI: Reno-
varea spa]iului destinat Clinicii
de Hematologie (aripa dreapt\
a Ambulatorului de Specialita-
te) a Spitalului „Sf. Spiridon“ a
fost finalizat\, iar luni au fost
transfera]i `n saloanele noi pri-
mii pacien]i. Potrivit noii struc-
turi a spitalului, clinica are o
capacitate de 50 de paturi [i
asigur\ asisten]a medical\ a
bolnavilor cu cancer de s=nge
din toat\ zona Moldovei. „In-
ACTUALITATE
public\ desemna]i s\ des-
f\[oare activit\]i de cir-
cula]ie, se men]ioneaz\ `n
comunicat.
Pentru eficien]\, apara-
tele de m\surare [i `nregis-
trare a vitezei vor fi ampla-
sate „`n cascad\“, `n zonele
`n care se produc frecvent
evenimente rutiere, precum
[i pe acele tronsoane de
drum cu configura]ie `n ali-
primirea `napoi a terenu-
lui de 10.000 hectare de
la F\c\ieni, moderniza-
rea spa]iilor didactice,
mansardarea c\minului
C1, modernizarea bazei
sportive. „C\minul 1 este
aproape gata, se mai lu-
creaz\ la mansardare, el
va fi gata p=n\ cel t=rziu
`n martie“, a precizat Ge-
rard Jit\reanu.
Bibliotec\ [i baz\
sportiv\ moderne
Pentru 2007 sunt pre-
v\zute, la obiective, eva-
luarea de c\tre Agen]ia
Rom=n\ de Asigurare a
Calit\]ii `n ~nv\]\m=n-
tul Superior (ARACIS),
realizarea unei biblioteci
moderne, dotat\ dup\
ultimele standarde, fina-
lizarea moderniz\rii ba-
zei sportive care va fi, `n
opininia rectorului Ge-
rard Jit\reanu, cea mai
modern\ din Ia[i.
De asemenea, USAMV
mai dore[te ca `n acest
an s\ `nceap\ lucr\rile
pentru un nou c\min, C5
al Universit\]ii, pentru
acesta fiind deja `nain-
tat\ documenta]ia la Mi-
nisterul Educa]iei [i Cer-
cet\ri. USAMV mai do-
re[te ca `n 2007 s\ con-
tinuie dotarea [i moder-
nizarea laboratoarelor,
formarea unei baze prac-
tice pentru montanolo-
gie, achizi]ionarea a do-
u\ minibuse noi [i a unui
autorcar pentru a asigu-
ra transportul studen]i-
vesti]iile `n aceast\ cl\dire to-
talizeaz\ 4,2 miliarde de lei
vechi, costuri care includ [i pro-
iectul, instala]iile de fluide, pa-
turi [i saltele noi. Clinica este
gata de acreditare“, a declarat
managerul spitalului, ec. Ioan
B=rliba. Acesta a mai precizat
c\ Punctul de Transfuzii al spi-
talului va fi mutat `n vechiul
spa]iu `n care a func]ionat Cli-
nica de Hematologie. (O.B.)
a POSTURI SCOASE LA
CONCURS PENTRU RADIO-
TERAPIE: Spitalul „Sf. Spiri-
don“ a scos la concurs patru
posturi pentru medicii specia-
li[ti care vor dori s\ lucreze cu
acceleratorul de particule, du-
p\ ce acesta va fi pus `n func-
niament, care favorizeaz\
ap\sarea pedalei de acce-
lera]ie.
Poli]i[tii vor ac]iona at=t
cu autoturisme inscrip]io-
nate, c=t [i neinscrip]iona-
te, unii vor purta uniform\,
iar al]ii vor fi `n ]inut\ ci-
vil\ [i vor comunica opera-
tiv, prin sta]ii, orice `nc\l-
care a normelor rutiere.
Poli]ia Rutier\ le reco-
mand\ [oferilor s\ circule
cu maxim\ pruden]\, s\
„Anul 2006 a fost un an foarte bun pentru
Universitate, un an bun pentru `nv\]\m=ntul
superior `n general. A fost cel mai bun an
dup\ 1990 `ncoace, at=t prin fondurile
alocate, c=t [i prin rezultatele cercet\rii“,
a precizat rectorul Gerard Jit\reanu
lor la aplica]iile practice,
finalizarea lucr\rilor la
C3 care va fi realizat du-
p\ acelea[i standarde ca
[i C1, finalizarea lucr\-
rilor la cantin\ etc.
„Anul 2006 a fost un
an foarte bun pentru
Universitate, un an bun
pentru `nv\]\m=ntul su-
perior `n general. A fost
]iune. Unul dintre posturi va fi
destinat brahiterapiei. „Pe l=n-
g\ aceste patru posturi de me-
dici, avem [i 12 asisten]i me-
dicali, care, `n echipe de c=te
doi fac preg\tire de specialitate
la T=rgu-Mure[. Dup\ avizul
CNCAN se vor face primele
probe [i la accelerator [i la
aparatul de brahiterapie“, a de-
clarat managerul spitalului, ec.
Ioan B=rliba. (O.B.)
a ~NV|}|M+NTUL RU-
RAL, O PRIORITATE PENTRU
MEdC: Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii a[teapt\ p=n\ azi, 2
februarie, proiec]iile de investi-
]ii [i dezvoltare pe doi ani. Mi-
nistrul Educa]iei [i Cercet\rii,
Mihail H\rd\u, a subliniat
Vineri, 2 februarie 2007
adapteze viteza la condi]iile
meteo [i de drum [i s\ poar-
te centura de siguran]\.
Acest tip de ac]iune se
circumscrie noii modalit\]i
de abordare a managemen-
tului traficului rutier, prin
ac]iuni pe tronsoane de
drum prestabilite [i perioa-
de de timp determinate, cu
vizarea punctual\ a unor a-
bateri de la regimul circu-
la]iei rutiere, men]ioneaz\
comunicatul citat. (M.F.)
cel mai bun an dup\ 1990
`ncoace, at=t prin fon-
durile alocate, c=t [i prin
rezultatele cercet\rii“, a
precizat rectorul Gerard
Jit\reanu. ~n ceea ce pri-
ve[te bugetul pe 2007
acesta a fost aproximat la
USAMV la 67 milioane de
lei, dup\ cum a mai spus
Jit\reanu. (Oana RUSU)
principalele repere ale proiecte-
lor de investi]ii, precum prog-
noza [i evolu]ia demografic\,
eliminarea `nv\]\m=ntului si-
multan gimnazial din mediul
rural precum [i consolidarea
rolului pe care `l va juca centrul
de comun\ `n via]a [colii [i a co-
munit\]ii rurale. „~nv\]\m=n-
tul rural reprezint\ o prioritate
pentru Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii iar acest lucru tre-
buie eviden]iat prin investi]ii
concrete [i g=ndire strategic\
pe termen lung. Copiii din me-
diul rural trebuie s\ [tie c\ au
[anse egale cu cei din ora[e [i
c\ noi facem tot posibilul s\ le
cre\m condi]ii optime de `nv\-
]at“, a afirmat `n `ncheiere mi-
nistrul Mihail H\rd\u. (O.R.)
11
PE SCURT
3.300 de dosare
pentru cinci
apartamente ANL
Dup\ ce a expirat termenul limi-
t\ de depunere a dosarelor pen-
tru locuin]ele ANL, reprezen-
tan]ii municipalit\]ii ie[ene au
adunat nu mai pu]in de 3.328 de
dosare. Din p\cate, `ns\, munic-
ipalitatea de]ine `n momentul de
fa]\ doar 5 apartamente.
„Momentan, noi avem doar 5
apartamente libere. Poate se vor
mai elibera [i altele `n decursul
acestui an. Nu avem informa]ii
dac\ vor mai fi construite [i alte
apartamente anul acesta prin
ANL“, a declarat [efa Direc]iei
de Administrare a Patrimoniului
Public [i Privat din Prim\rie,
Leti]ia Palaga. Persoanele care
nu au dosarele complete, nu mai
pot depune alte acte la dosar.
Potrivit Leti]iei Palaga, chiar
dac\ vor fi depuse la Registra-
tur\, acestea nu vor mai fi luate
`n considerare. S\pt\m=nile vi-
itoare vor fi analizate dosarele,
[i `n luna martie vor fi anun]ate
persoanele care au ob]inut
locuin]e. (S.D.)
Comisii mixte
de combatere a
evaziunii fiscale
Prefectul Jude]ului Ia[i, Nicu[or
P\duraru, a anun]at, ieri, c\, la
nivelul jude]ului, vor fi create
comisii mixte de control pe su-
biectul numit „evaziune fiscal\“.
Din aceste comisii vor face parte
toate institu]iile deconcentrate -
Inspectoratul Jude]ean de Poli-
]ie, Oficiul pentru Protec]ia
Consumatorului, Garda Finan-
ciar\ etc. - cu atribu]ii `n dome-
niul controlului [i verific\rii le-
galit\]ii. Prefectul a cerut in-
stitu]iilor amintite s\ analizeze
simultan, fiecare pe domeniul
propriu de competen]\, modul `n
care sunt respectate legile din
domeniul fiscal. „Avem `n
vedere, `n principal, activit\]ile
economice legate de transportul
`n comun, producerea [i valorifi-
carea masei lemnoase [i a pro-
duselor de origine animal\.
Activit\]i de acest gen au fost,
de altfel, incluse `n raportul an-
ual al Inspectoratului de Poli]ie
al Jude]ului Ia[i ca fiind zonele
de interes pentru institu]iile de
control“, a declarat Nicu[or
P\duraru. Prefectul a ad\ugat
c\ „str=ngerea r=ndurilor pentru
toate institu]iile deconcentrate
din jude] este o necesitate“ care
oblig\ membrii comisiei mixte
s\ comunice [i s\ colaboreze `n
vederea stabilirii `n comun a
unui plan de ac]iune. (B.C.)
A fost prelungit
termenul de
autorizare a
taximetri[tilor
{efii municipalit\]ii au decis pe
ultima sut\ de metri s\ pre-
lungeasc\ termenul de depunere
a dosarelor pentru autorizarea
taximetri[tilor. Dac\ termenul
ini]ial era 31 ianuarie, reprezen-
tan]ii prim\riei au decis s\
primeac\ dosarele p=n\ pe 10
februarie. „Am primit o solici-
tare din partea Camerei
Taximetri[tilor s\ prelungim
acest termen, deoarece au fost
probleme cu ob]inerea certifi-
catelor de neurm\rire fiscal\.
Acestea au putut fi ob]inute abia
dup\ 15 ianuarie“, a declarat
[eful Biroului de Reglementare a
Transportului Urban din cadrul
prim\riei, Valentin Mocanu.
Odat\ cu eliberarea noilor au-
toriza]ii de taximetrie,
taximetri[tii primesc [i noile bu-
line, europene. Acestea au o cu-
loare predominant albastr\,
asem\n\toare celei de pe
steagul UE. P=n\ `n prezent, au
fost eliberate aproximativ trei
sferturi din autoriza]iile exis-
tente. Pe str\zile Ia[ului, vor
circula 1200 de taxiuri ale
firmelor [i 600 de taxiuri ale
persoanelor fizice. (S.D.)
12 Vineri, 2 februarie 2007
PE SCURT
Confruntare dificil\
`n fa]a campioanei
Etapa a XV-a din cadrul Diviziei A
feminine de baschet programeaz\
ast\zi, de la ora 17.00, `n Sala
Polivalent\, `n devans cu o zi de
data stabilit\ ini]ial, la cererea
oaspetelor [i cu acceptul gazdelor,
meciul dintre CS Na]ional Ia[i (locul
11) [i campioana en-titre CS
T=rgovi[te (locul 1). Elevele lui
Mitic\ Anghel [i Gabi Mih\ilescu nu
au nici o [ans\ `n fa]a unei forma]ii
redutabile [i multina]ionale
d=mbovi]ene, dar ele pot limita
totu[i scorul `n urma unei evolu]ii
bune sub cele dou\ panouri. Loturile
celor dou\ echipe se prezint\ astfel:
- CS Na]ional Ia[i: L. Straciuc,
Suetina, I. Straciuc, Cazac, C\u[an,
Borcil\, Benedic, Gavrilescu,
Cilibiu, Bordeanu, Ionescu;
- CS T=rgovi[te: Cu]a[, Mandache,
Toma, Laz\r, Anderson, Yaroshka,
Dinc\, Talbert, Kemp, Dr\gan,
Lungu, Manta. Celelalte meciuri ale
rundei men]ionate sunt Rapid – BC
ICIM Arad, „U“ Cluj - „U“ Oradea,
Magic Sibiu - CET Govora, CST
Alexandria - Olimpia Bucure[ti.
Partida Sportul – Some[ Dej (94-50)
s-a disputat `n devans. (D.T.)
Stadionul Steaua
ar putea avea o
capacitate de minim
45.000 de locuri
Ieri, la Stadionul Steaua, reputatele
firme germane GMP (proiectare) [i
DONGES (construc]ii) au prezentat
variante de m\rire a capacit\]ii [i
de acoperire a arenei din
Bulevardul Ghencea, la 45.000, res-
pectiv, 60.000 de locuri, informeaz\
site-ul oficial al clubului de fotbal
Steaua Bucure[ti. Au fost discu]ii
de principiu, cu privire la variante,
termeni, facilit\]i necesare, care
trebuie s\ fie `n concordan]\ cu
normele FIFA, cele dou\ firme
propun=nd o ofert\ general\ `n
acest sens. Dup\ aceast\ `nt=lnire
informal\, discu]iile vor continua,
pentru a se ajunge la solu]ia viabil\
din toate punctele de vedere.
Valeriu Arg\seal\, directorul execu-
tiv al Stelei, a afirmat c\ firmele
„sunt recomandate de lucr\rile efec-
tuate la Olympiastadion din
Munchen, stadioanele din
Frankfurt, Koln sau stadionul
Foshan din China, toate construc]ii
de anvergur\. Sunt speciali[ti, pre-
ocupa]i de cel mai mic detaliu,
dispu[i la dialog. Cele dou\ variante
propuse pentru Stadionul Steaua
sunt de 45.000 de locuri [i de 60.000
de locuri“. Stadionul Ghencea a fost
inaugurat `n 1974, a fost renovat `n
1996 [i are o capacitate de 28.000 de
locuri, toate pe scaune.
~nc\ un „stranier“
`n Copou
Atacantul argentinian Gustavo
Paruolo, `n v=rst\ de 26 de ani, a
sosit miercuri sear\ `n Copou [i a
efectuat ieri diminea]\ un prim
antrenament mai lejer sub co-
manda antrenorului Ionu] Popa.
Tehnicianul `l va testa pe sud-ame-
rican m=ine, `n amicalul din Copou
cu forma]ia preg\tit\ de Viorel
Hizo, FC Vaslui. Paruolo a evoluat
ultima oar\ `n Chile, devenind vice-
campion al acestui stat cu echipa
Audax Italiano. Acesta este al cin-
cilea juc\tor str\in testat `n pauza
competi]ional\ de antrenorul Ionu]
Popa. S=rbii Marovic [i Stancovic,
macedoneanul Krivokapic,
uruguayanul Ballini [i brazilianul
Ribeiro nu l-au convins pe Popa c\
merit\ s\ fac\ parte din lotul
Politehnicii Ia[i, ultimul mai av=nd
totu[i o [ans\ de a impresiona, `n
amicalul de s=mb\t\ cu Vasluiul.
„Sper ca acest Paruolo s\ arate cu
totul altceva dec=t str\inii care au
venit p=n\ acum `n Copou. Am ne-
voie de un atacant, iar dac\ va ar\-
ta c\ [tie s\ o bage `n „a]e“, poate `l
p\strez“, a declarat Ionu] Popa. (N.P.)
Turneu de fotbal `n sal\ pentru suporteri, la Hunedoara
Ajuns la a treia edi]ie,
turneul de fotbal `n sal\
`ntre Ligile Suporterilor
din Transilvania va reuni
`n acest an la start, la Hu-
nedoara, [ase forma]ii din
]ar\.
La turneu particip\ e-
chipele Ligilor Suporteri-
lor din Timi[oara, Arad,
Cluj, Tg. Jiu, Hunedoara [i
Ia[i. Competi]ia, c=[tigat\
Sportul, spre dezastru
a ~n an preolimpic, Agen]ia Na]ional\ pentru Sport a alocat
federa]iilor doar jum\tate din banii solicita]i a Dac\ anul trecut a
fost pe plan sportiv unul ru[inos, Rom=nia ar putea decep]iona
la Olimpiada de anul viitor, `n condi]iile `n care banii lipsesc a
Agen]ia Na]ional\ pen-
tru Sport, aflat\ sub tu-
tela Guvernului, a alo-
cat federa]iilor sportive
cel mult jum\tate din
suma solicitat\ de aces-
tea, st=rnind nemul]u-
mirea tuturor factorilor
de conducere din Capi-
tal\ [i ]ar\. {i asta `ntr-
un an preolimpic, dac\
]inem seama c\ `n 2008
este programat\ Olim-
piada de la Beijing, iar
sportivii rom=ni se pre-
g\tesc [i particip\ `n
competi]ii la nivel inter-
na]ional pentru a ob]ine
„pa[apoartele“ de Chi-
na! Comparativ cu anul
trecut, suma alocat\ fe-
dera]iilor sportive este
`ntr-adev\r mai mare cu
circa 3 milioane de lei
RON, `ns\ insuficient\
Juc\tori noi la echipele de
handbal Politehnica [i LPS Ia[i
Clasat\ de ultimul loc `n
Liga Na]ional\ de handbal
masculin la sf=r[itul turu-
lui, echipa Poli Ia[i `[i `nt\-
re[te lotul de juc\tori pen-
tru partea a doua a campio-
natului, care va debuta
m=ine, pe 3 februarie. Con-
ducerea tehnic\ a echipei ie-
[ene, alc\tuit\ din directorul
sportiv Dan Constantinescu
(foto) [i antrenorul Costel
Schender a f\cut dou\ „im-
planturi“ `n aceste zile `n
lotul de juc\tori, fiind adu[i
la Politehnica portarul Ma-
rius Cioltan (Bucovina Su-
ceava) [i R\zvan Croitoru
(CSM Adjud). Mai este so-
licitat la echipa moldav\ [i
pivotul Florin Drug\ (Ni-
tramonia F\g\ra[/ HC O-
dorheiul Secuiesc), care s-a
preg\tit o bun\ bucat\ de
timp sub comanda antreno-
rului Costel Schender, dar
care era la un moment dat
nehot\r=t `n privin]a ac-
cept\rii transferului la for-
ma]ia ie[ean\. A mai reve-
nit la echip\ [i portarul Cos-
SPORT
anul trecut de Cluj, se va
desf\[ura pe durata a do-
u\ zile, s=mb\t\ [i du-
minic\.
Ia[ul este singurul ora[
din afara zonei transilv\-
nene invitat la turneu, [e-
ful Ligii Suporterilor ie-
[eni, Marius {rainer, expli-
c=nd motivul pentru care
moldovenii au fost invita]i.
„C=nd timi[orenii au venit
pentru a satisface dole-
an]ele tuturor `n 2007.
~n 2006, ANS a `mp\r]it
suma de 46.994.000 lei
RON, iar anul acesta
vor fi puse pe tapet
50.110.750 de lei RON,
cei mai mul]i bani reve-
nind, ca [i anul trecut,
FR Atletism, care va pri-
mi 5.367.000 de lei
RON. Urm\toarele pa-
tru foruri `n ierarhia
banilor sunt FR Ca-
notaj, cu 4.697.500 de
lei RON, FR Gimnas-
tic\, cu 3.338.000 de lei
RON, FR Handbal, cu
3.301.300 de lei RON [i
FR Kaiac-Canoe, cu
2.907.500 de lei RON.
Opt foruri nu au primit
nici un fel de finan]are,
acestea reprezent=nd
urm\toarele discipline
tel Buga, dup\ o pauz\ de
c=]iva ani pe care a petre-
cut-o `n afara sportului de
performan]\. S=mb\t\, de
la ora 11.00, `n Sala Poliva-
lent\, `n prima rund\ din
retur, Poli Ia[i se va con-
frunta cu puternica forma-
]ie Energia Lignitul Pandu-
rii Tg. Jiu. Antrenorul Cos-
tel Schender va sta din nou
`n tribune, fiind suspendat.
Duminic\, pe 4 februarie,
tot de la ora 11.00, dar la
Sala LPS din Dealul Copo-
ului, echipa Liceului cu Pro-
gram Sportiv din Ia[i va `n-
t=lni pe Oltchim II Rm.
V=lcea, `n runda cu nr. 3
din turul al doilea din Seria
Est a Diviziei A feminine de
handbal. ~n echipa preg\ti-
t\ de prof. Veniamin Lupan
`[i va face reintrarea `ntr-un
meci pe teren propriu [i „ve-
terana“ de 35 ani Lenu]a
Lupan, nimeni alta dec=t
so]ia antrenorului, cea care
a evoluat ultima dat\ `n
prima lig\ italian\. (D.T.)
la Ia[i, la meciul celor dou\
echipe politehniste, i-am
invitat pe cei din galerie la
un meci de fotbal pe te-
renul II din Copou [i au ac-
ceptat propunerea noas-
tr\. Inten]ion\m ca `nain-
tea fiec\rui meci al Poli-
tehnicii s\ juc\m c=te un
meci cu galeriile echipelor
care ne viziteaz\ Ia[ul, `n
m\sura `n care oaspe]ii
sportive: automobilism
sportiv, baseball [i soft-
ball, biliard, box, golf,
hochei pe iarb\, scrab-
ble [i table. Chiar dac\
reprezint\ un sport
olimpic, FR Box nu este
eligibil\ pentru finan]a-
re, pentru c\ „se afl\ `n
situa]ia de nerespectare
a dispozi]iilor statutare,
ale actelor constitutive,
regulamentelor proprii
[i ale legii“, a afirmat
ANS-ul din Capital\,
condus acum de Octa-
vian Belu. Chiar dac\
este `n „topul“ celor care
au primit bani mai
mul]i, pre[edintele FR
Handbal, Cristian Ga]u,
nu este mul]umit de su-
ma primit\ de la ANS,
afirm=nd: „Am cerut 7,5
milioane lei RON [i am
Ionu] Popa: „E ru[inos s\ fim
sub Urziceni la capitolul financiar“
Antrenorul Politehnicii
Ia[i, Ionu] Popa, s-a ar\tat
surprins de evolu]iile mo-
deste `n preg\tiri ale juc\to-
rilor str\ini adu[i `n aceas-
t\ iarn\, principalul vizat
fiind brazilianul Anderson
Ribeiro. „Brazilianul Ribei-
ro nici nu [tie s\ dea `n
minge. Cel pu]in asta am
v\zut la el `n cele 30 de
minute din amicalul cu Ro-
manul. Am v\zut `n CV-ul
s\u c\ a jucat la Vasco da
Gama. P\i dac\ a[a se joac\
fotbal `n Brazilia, `nseamn\
c\ fotbalul la ei e minciun\.
Aduc juc\tori cu CV-uri in-
teresante `n probe, iar ei
dau cu st=ngu-n dreptu’“,
spune Popa.
Tehnicianul este de p\-
rere c\ dac\ ar avea valoa-
re, brazilienii, argentinie-
nii [i s=rbii care vin `n pro-
be `n Copou [i decep]ionea-
z\ ar fi direc]iona]i din
start c\tre echipele de top
din Liga I. „Dac\ Ribeiro
era valoros, `l ducea impre-
sarul s\u la Steaua, la Di-
namo, sau, mai nou, la Ur-
ziceni. Pentru c\ cei de la
Urziceni au bani, nu ca noi.
E o ru[ine f\r\ margini ca
Ia[ul, al doilea dup\ Bucu-
re[ti `n opinia mea, s\ fie
mult sub Urziceni, un ora[
c=t un cartier micu] al Ia[u-
lui, la capitolul financiar“.
Popa a ad\ugat c\ [i-l
dore[te cu orice pre] pe
Naidin de la Timi[oara, dar
a[teapt\ s\ vad\ ce decizie
va lua Comisia pentru Sta-
tutul Juc\torului s\pt\m=-
na viitoare. „Timi[oara cere
no[tri accept\. Colabor\m
foarte bine cu galeriile din
]ar\ [i de aceea am fost in-
vita]i la turneu“, spune
{rainer. Acesta crede c\
disputele dintre galerii
nu-[i au rostul [i sper\ ca
pe viitor s\ dispar\ actele
huliganice din tribune.
„Dac\ juc\torilor li se cere
fair-play, [i noi ar trebui s\
ne comport\m civilizat.
Pre[edintele FR Handbal, Cristian Ga]u,
se num\r\ printre cei nemul]umi]i
de `mp\r]eala f\cut\ de ANS
primit mai pu]in de ju-
m\tate. Doar pentru pre-
g\tirea sportivilor ar fi
fost nevoie de 5,5 mili-
oane de lei RON. Nu a-
vem mari speran]e nici la
rectificarea bugetar\. Ni
70.000 de dolari pe Naidin,
dar acum nu-i avem. Dac\
nu va fi declarat juc\tor li-
ber, poate d\m p=n\ la ur-
m\ banii pe el. Dac\ lu\m
50.000 de dolari pe Gava-
torta de la Thun, mai pu-
nem 20.000 [i `l lu\m pe
Leo. A’sta este. Trebuie s\
dai [i bani dac\ vrei
juc\tori“, a precizat Popic\.
O nou\ remiz\
cu o echip\ de „B“
Dup\ dou\ victorii la ze-
ro `n amicalele cu Poli Uni-
rea II (3-0) [i Aerostar Ba-
c\u (5-0), Poli a `nceput s\
[chioapete. A urmat acel
2-2 cu Laminorul Roman `n
Copou, apoi un 1-1 cu Ceta-
tea Suceava, pe „Areni“,
Sper\m ca pe viitor un
meci de fotbal s\ `nsemne
spectacol nu doar pe teren,
ci [i `n tribune, iar la fi-
nalul partidelor suporterii
echipelor s\-[i str=ng\ m=i-
nile, nu s\ se ia la b\taie.
Aceste turnee [i `nt=lniri
ale noastre reprezint\ un
pas `nainte spre normali-
tate“, este de p\rere Ma-
rius {rainer, liderul Ligii
Suporterilor din Ia[i.
(Narcis P.)
s-a tot spus c\ vom mai
primi, dar sumele n-au
fost mai mari de zero,
ceea ce dovede[te c\ nu
exist\ interes na]ional
pentru sportul de per-
forman]\“. (Dan T.)
juc\torii ie[eni av=nd o
presta]ie modest\. Poli a
deschis scorul prin Martin
Cernoch, `n minutul 20,
gazdele reu[ind egalarea `n
minutul 50, prin Prisac\.
Imediat dup\ marcarea go-
lului cehul Cernoch s-a ac-
cidentat [i a fost `nlocuit, a-
cuz=nd dureri la genunchi.
Tehnicianul lui Poli a
utilizat urm\torii juc\tori:
Br\ne] (46 Marc) – Stanco-
vic (35 Buta), Bernard,
Radu Ciobanu, Adrian Ilie
(70 Irinel Ionescu), Toma
(70 Dianu) – Miclea (46
Iuri[ni]i), Mijin (75 Mi-
trovic), Sf=rlea (70 Ciub\n-
can) – Cernoch (25 B=lb\,
75 Leucu]\), P\limaru.
Ionu] Popa a testat `n
acest meci `nc\ un fotbalist
str\in, s=rbul Stancovic,
dar nu a fost impresionat
de evolu]ia sa. „M-am trezit
diminea]\ cu el la echip\ [i
l-am b\gat `n teren s\ v\d
ce poate. Va pleca, pentru
c\ nu m-a convins. Nici pe
brazilianul Ribeiro nu-l mai
]in, pentru c\ nici nu a ju-
cat acum, fiind accidentat“,
a spus Popa.
Acesta s-a pl=ns de sta-
rea terenului, apreciind c\
e foarte greu s\-]i dai sea-
ma de randamentul juc\to-
rilor pe un teren `nghe]at.
„Terenul a fost jalnic, aco-
perit cu un strat de z\pad\.
Juc\torii mei au avut ghete
turnate [i nici nu se puteau
]ine pe picioare. Nu puteau
s\ fug\, s\ paseze“, a ad\-
ugat antrenorul Ionu] Po-
pa. (Narcis P.)
 POR}IA DE S|N|TATE
Reguli care trebuie respectate
`n focarul de boal\
tuberculos aceasta nu se im-
Orice focar de boal\ constituie un poten]ial plic\, r\m=n=nd `n sarcina
medicului de familie s\ vin\
pericol pentru comunitate. De aceea, bolnavii s\-i dea medicamentele [i s\-l
supravegheze. Uneori bolna-
contagio[i nu trebuie s\ ne fie indiferen]i. vii nu urmeaz\ tratamentul [i
nu merg la controalele peri-
Ei trebuie ajuta]i s\ urmeze cu stricte]e odice, chiar `n complicitatea
familiei.
tratamentul [i s\ respecte regulile de igien\. Aceste situa]ii sunt cauzate
de lipsa educa]iei sanitare [i a
este prost `n]eleas\ [i cu `n]elegerii corecte a urm\rilor
repercusiuni nepl\cute. ce apas\ asupra bolnavului [i
de dr. Vlad-D
Dorin BEJAN De exemplu, `ntr-un focar a celor din jur. De asemenea,
de tuberculoz\ cel care este din cauza falsei rezerve a
~n antichitate, to]i membrii
bolnav tu[e[te mult [i `m- membrilor familiei, a colegilor
unui ora[ sau ai unui sat luau pr\[tie microbii `n jur, astfel de munc\ sau a vecinilor cei
m\suri, uneori inumane, de
c\ persoanele care locuiesc a- contagio[i pot `mpr\[tia boa-
izolare sau distrugere a unei colo se pot `mboln\vi. ~n acest la, f\c=nd alte persoane s\
surse de boal\ contagioas\.
caz, bolnavul trebuie s\ se sufere zeci de ani [i schim-
Un bolnav de diaree, tubercu- b=ndu-le chiar cursul vie]ii.
adreseze c=t mai repede
Un bolnav activ de tubercu-
loz\ sau lepr\ era izolat, medicului, iar familia sau
colectivitatea `n care tr\ie[te loz\ nu este condamnat la
alungat sau chiar omor=t, iar
cei suspecta]i de contamina- trebuie s\-l ajute s\-[i fac\ `n moarte sau izolare sau la pri-
tihn\ tratamentul. ~n felul va]iuni insuportabile. Ce tre-
rea cu una dintre aceste boli
erau ]inu]i departe [i urm\ri]i acesta to]i au de c=[tigat. buie `ns\ s\ fac\?
De cele mai multe ori cel ce - trebuie s\ [tie c\ microbul
`n carantin\. se transmite tu[ind, scuip=nd,
tu[e[te se fere[te s\-[i declare
~n prezent, libertatea indi- boala, pentru a nu l\sa ros- str\nut=nd [i trebuie s\ evite
vidual\, care d\ posibilitatea turile casei sau locul de aceste c\i de propagare a
fiec\ruia s\ fac\ ce vrea cu munc\ de izbeli[te. Familia se bolii;
via]a [i libertatea sa, precum - este indicat s\ se retrag\
face c\ nu observ\ pentru a
[i atitudinea de neangajare a nu-l face de ru[ine, iar dac\ `ntr-o camer\ separat\, cu lu-
colectivit\]ii `n caz de boal\ s-a instituit tratamentul anti- crurile de utilizare personal\
[i s\ nu intre `n contact cu
ceilal]i membri ai familiei,
at=ta timp c=t dureaz\ trata-
mentul de sterilizare;
- `n al treilea r=nd trebuie
s\ fac\ `n mod corect trata-
mentul impus, ]in=nd leg\-
tura cu cadrele medicale de
specialitate.
Toate aceste condi]ii mini-
me trebuie riguros respectate,
pe l=ng\ altele, de alimenta-
]ie, supraveghere medical\ de
specialitate, asisten]\ social\
permanent\, care poate fi asi-
gurat\ `n sanatoriile sau `n
spitalele de profil.
Respect pentru cei din jur
Prejudecata unor bolnavi [i
indiferen]a celor din jur, c\ la
spital sau la sanatoriu nu este
bine, face ca mul]i suferinzi cu
Vineri, 2 februarie 2007
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar reumatolog
condi]ii materiale foarte mo-
deste sau cu risc de agravare
a bolii s\ evite sau s\ negli-
jeze aceste posibilit\]i de
`ns\n\to[ire
Tot a[a se `nt=mpl\ [i
`ntr-un focar de hepatit\,
c=nd un bolnav cronic nu re-
spect\ normele de igien\,
[tiut fiind c\ hepatita se
transmite pe cale digestiv\,
alimentele fiind contaminate
de m=inile murdare sau de
vasele nedezinfectate.
{i `n astfel de focare cei din
jur nu prezint\ o atitudine
corect\.
De exemplu, `ntr-un bloc de
locuin]e c=]iva vecini `[i arun-
c\ gunoiul menajer pe geam
sau `l las\ pe l=ng\ pere]ii
blocului, mai ales `n zilele
c\lduroase de var\.
De asemenea, un vecin al-
coolic bea permanent sub
ochii `ng\duitori ai celor din
jur. Din p\cate, acest alcoolic
f\r\ discern\m=nt poate s\
str=ng\ de g=t sau s\ sperie
un copil. ~n incon[tien]a lui se
poate urca la volanul unei
ma[ini, fiind `n acest caz un
grav pericol colectiv. Nimeni
nu ia `ns\ vreo atitudine, con-
sider=nd c\ aceste lucruri
intr\ `n atribu]ia poli]iei.
Ceea ce trebuie s\ con[tien-
tiz\m cu to]ii este faptul c\
fiecare poate [i trebuie s\ par-
ticipe activ la p\strarea unui
climat s\n\tos, s\-i ajute [i
s\-i `ndrume pe cei bolnavi,
pentru c\ `n joc, p=n\ la ur-
m\, este s\n\tatea tuturor. a
13
PILULA ZILEI
De c=te gr\simi
are nevoie zilnic
organismul
}esuturile grase ale organismu-
lui sunt formate aproape `n totali-
tate din trigliceride. Depozitate
sub form\ de gr\simi, acestea re-
prezint\ [i cea mai important\ sur-
s\ de energie a organismului. Gr\-
simile se g\sesc `n alimente pre-
cum untul, margarina, uleiuri din
plante, fructe oleaginoase, untur\,
c\rnuri, ulei de cocos, de palmier,
lapte gras, seu, unt de cacao, cioco-
lat\, etc. Necesarul zilnic de gr\-
sime: pentru femei: 30-40 g/zi; pen-
tru b\rba]i: 40-50 g/zi.
{i proteinele trebuie s\ consti-
tuie o parte din dieta noastr\ zil-
nic\, fiind nutrien]ii u[or de asimi-
lat prin hrana vegetal\ [i animal\.
Acestea r\spund necesit\]ilor celor
trei func]iuni fundamentale ale
materiei vii: nutri]ie, cre[tere [i re-
producere. Surse de proteine (fie-
care por]ie con]ine 10 g proteine):
40 g de br=nz\; dou\ ou\ medii; 30
g carne de vit\ sau pas\re; 50 g
carne de pe[te; 200 ml iaurt; 300
ml lapte; 100 g p=ine integral\; 90
g cereale integrale; 90 g boabe de
fasole g\tite; 150 g linte; 300 ml
lapte de soia; 2 c\ni de orez fiert la
abur; 50 g nuci. Necesarul de pro-
teine: pentru persoanele sedenta-
re: 0,75 g/zi; pentru persoanele mo-
derat active: 1g/zi; pentru per-
soanele foarte active: 2 g/zi
Carbohidra]ii furnizeaz\ energie
organismului, fibre care previn di-
verse boli, precum [i aroma [i con-
sisten]a m=nc\rii. Cele mai impor-
tante surse de carbohidra]i sunt: ce-
realele, cartofii, fructele [i legumele.
Necesarul de carbohidra]i: 4-12 g/zi.
Un criteriu bun de clasificare a
alimentelor, dac\ vine vorba
despre glucide este indicele glice-
mic al acestora (se refer\ la
cre[terea concentra]iei glucozei
sanguine), acesta fiind un indica-
tor al vitezei de resorb]ie sau de
absorb]ie a glucidelor consumate.
Iat\ [i c=teva exemple:
- indice glicemic sc\zut (mai mic
de 50): grepfruit (26), boabe de fa-
sole (15), linte (29), alune (13),
boabe de soia (15);
- indice glicemic mediu (`ntre 50-
70): ananas (66), stafide (64), po-
rumb (59), chips-uri (51), t\r=]e (51);
- indice glicemic ridicat (peste 70):
fulgi de porumb (80), orez brun (80),
morcovi (92), cartofi cop]i (98). a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 2 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
8 1
7 2 5 6
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
zilei A
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 7 5 8 1 9 10 11
3
9 4
a SUDOKU a

4 3 6 2 9 5 8 7 1 4 5 8 2 3 1 11
8 1 9 4 3 7 5 6 2 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
2 7 8 1 4 3 6 5 9 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de ieri
6 5
9
3
4
7
5
2 9 4 1
3
8
7
de la 1 la 9. Jocul a fost
lansat [i pe Internet [i s-a
7 5 3 8 1
1 6 8 2
r\sp=ndit cu succes `n
3 4 7 9 5 2 1 8 6
Statele Unite, Noua
9 6 1 8 7 4 3 2 5 Zeeland\ [i Croa]ia, iar A 7 5 12 4 13 3 5
5 8 2 3 1 6 7 9 4 `n Marea Britanie este
deja considerat un H A F T A R E
fenomen. Completa]i
4 3 9 careul de 81 de p\tr\]ele P L I R O M A 2 9 5 6 5
cu cifre cuprinse `ntre 1
2 6 1 [i 9, astfel `nc=t nici o T R I O D
9 7 2 8 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
A N A F O R A 5 12 1 6 5 3 11
ori pe acela[i r=nd sau pe
3 2 9 8 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ P I O S I
6 1 2 7 careuri mai mici, fiecare
8 6 1 4 cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\
I S O N A R I B
9 5 8 4 con]in\ cifrele de la 1 la B Pornind de la numele s\rb\torii Sf. Mc. ..., de pe verticala A-B,
`n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 2 februarie, completa]i careul al\turat [i
9, la fel, o singur\ dat\.
6 8 1 (Solu]ia ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de luni)
8 7 3 6 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Dis-de-disear\ (r) 07:00 ABC... de ce? (r) 11:05 Fantastica lumin\ (r) 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 07:00 Iubire de mam\ (r)
10:10 Puterea florilor 07:30 Sabrina 12:00 Jurnal cultural 10:00 Concurs interactiv 11:15 Parte de carte (r) 09:00 Culoarea p\catului
10:20 Arhiva de serviciu 08:00 Lec]ia de... s\n\tate (r) 12:30 360 de grade - 11:00 Vivere 12:15 ProMotor (r) 11:00 Pariul iubirii
10:30 Lumea cite[te! (r) 08:30 Aventuri din Kytera (r) Reportajul Geo (r) 12:00 Vocea inimii 13:00 {tirile PRO TV 13:30 Daria, iubirea mea (r)
11:20 Celebrit\]ile timpului t\u 09:00 V=n\torii de comori (r) 13:00 Stelele filmului (r) 13:00 Observator 13:45 Via]a unui comis voiajor 14:30 Iubire ca `n filme (r)
11:30 D\nutz SRL (r) 10:00 Tonomatul DP 2 13:45 Din toat\ inima (dram\, Cu: William H. (dram\, Cu: Adela
13:30 ~napoi la argument Popescu, Dan Bordeianu)
13:00 Hannah Montana 11:30 Lege [i ordine (r) (dragoste, Cu: Teri Polo, Macy, Helen Mirren)
13:30 Club Disney 14:15 Arhiva de serviciu (r) Bill Porter are una dintre cele 15:30 Iubire de mama
12:25 C=]iva pa[i spre un mana- Greg Evigan, Andrew
14:00 Jurnalul TVR gement mai bun 14:30 Jurnal cultural (r) McCarthy) mai comune slujbe: este comis 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:35 Festivalul de jazz - voiajor. Ceea ce este `ns\ ie[it Cu: Ioana Maria Moldovan,
15:00 C\l\torii culinare 13:00 Motomagia (r) Tyler e un fermier cu picioa- din comun este faptul c\ Bill
15:30 Tribuna partidelor parla- 13:30 Teleshopping Sibiu rele pe p\m=nt, care [i-a dedi- sufer\ de o boal\ complicat\, Dragos Stanescu
cat via]a `mbl=nzirii cailor s\l- dar nu a ales nici o clip\ re- 18:30 Rebelde
mentare 14:05 ABC... de ce? 15:15 Olanda reconstruie[te batici. Jordan e o fat\ de la o-
Batavia semnarea. Povestea adev\rat\ (Cu: Enrique Rocha, Juan
16:00 Parlamentul Rom=niei 14:35 Aventuri din Kytera ra[ nu prea `n]eleg\toare fata a lui Porter este urm\rit\ pe o
17:00 Jurnalul TVR 15:30 Aventura plantelor de frumuse]ile vie]ii la ]ar\. C=nd Ferrara, Ninel Conde)
15:05 ~mpreun\ `n Europa! perioad\ de 40 de ani.
17:15 Interes general cei doi se cunosc prin inter-
16:00 T=n\r [i nelini[tit 19:30 Daria, iubirea mea
16:00 Jurnalul TVR 16:00 Rom=nia optimist\ (r) mediul unei agen]ii matrimo-
17:45 Dis-de-disear\ Cu: Janne Cooper 20:30 De 3 x femeie. Editie spe-
16:30 Hollywood reporter 16:30 Aparatul de filmat - niale, `nt=lnirea se transform\ cial\ cu vedetele Acas\
18:40 Eurovision 2007 17:00 Vinatorii de comori martor al istoriei `ntr-o poveste de dragoste. 17:00 {tirile PRO TV
16:00 Observator 22:30 O lume a fiarelor
19:00 Jurnalul TVR 18:00 Lec]ia de management 17:30 Festivalul de jazz - 17:45 Familia Bundy (Cu: Cesar Evora, Edith
20:20 Stele de cinci stele 18:35 Lege [i ordine Sibiu (r) 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (comedie, Cu: Ed O’Neill) Gonzalez, Ernesto
Cu: M\rioara Mur\rescu 19:25 Ray Mears - lec]ii de Cu: C. Andrei 18:50 {tirile PRO TV Laguardia)
18:25 Cite[te cu mine!
21:50 Lost: Naufragia]ii (ac]iune, supravie]uire 19:00 Observator 20:30 Trei fra]i de belea 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
Cu: Naveen Andrews) 19:00 Minorit\]i
20:00 D’ale lu Mitic\ 20:30 U-571 (comedie, Cu: Mirela Vremea de Acas\
22:45 Jurnalul TVR 19:30 Tema de Stoian, Mugur Mih\escu)
Cu: Mitic\ Popescu (ac]iune, Cu: Harvey Keitel, 01:30 Daria, iubirea mea (r)
23:20 Lumea lui Garp 21:00 Ora de [tiri 22:30 Jurnal cultural Matthew McConaughey, Un basm modern care are drept 02:30 De 3 x femeie. Editie spe-
(comedie, Cu: Robin 23:00 Krustaliov, ma[ina mea! Bill Paxton, Jake Weber) eroi trei fra]i - un gunoier, un
22:10 Campionatul de comedie hingher [i o telenovelist\ - ve- cial\ cu vedetele Acas\ (r)
Williams, Glenn Close, 22:40 Home made.ro (dram\, Cu: Yuri Turilo, Un agent american afl\ c\ un
ni]i `n Capital\ s\-[i fac\ un 04:15 Amy, fetita cu ghiozdanul
John Lithgow) Nina Ruslanova) submarin german este dat
23:10 COOLmea distrac]iei rost `n via]\. Pe fondul pove[- albastru
T.S. Garp, fiul unei feministe disp\rut. Vasul aflat `n pericol tii de dragoste dintre mezin [i
00:10 Mica Britanie La `nceputul lui 1953, Iuri transport\ ma[ina Enigma, un (Cu: Eduardo Capetillo,
excentrice, Jenny Fields, se fiica unui buliba[\, cei trei a-
dezice de felul `n care a fost Glinski, cunoscut neu- dispozitiv de decodare de cea Nora Salinas, Pedro
(comedie, Cu: Matt Lucas, jung f\r\ voia lor `n lumea pa-
crescut [i educat. Tem\tor, rochirurg, devine o victima a mai `nalt\ tehnologie care per- latelor ]ig\ne[ti [i, asemenea Armendariz Jr.)
David Walliams, Anthony complotului halatelor albe, pus mitea transmiterea unor me-
Garp are un singur vis: s\ personajelor din pove[ti, tre- Amy este o feti]\ de opt ani,
devin\ scriitor [i s\ tr\iasc\ o Head) la cale de poli]ia politic\, la saje ce nu puteau fi descifrate buie s\ treac\ prin trei probe plin\ de via]\. Ea locuie[te la
via]\ normal\ [i lini[tit\ al\- 00:40 Ray Mears - lec]ii de initia]iva lui Stalin. Medicul e f\r\ un dispozitiv similar.... pentru a demonstra c\ pot in- malul m\rii, `ntr-o barc\ de
turi de familie. Dar publicarea supravie]uire (r) trimis `n gulag [i torturat, apoi 23:00 Obsesie diabolic\ tra `ntr-o familie nobil\. pescar al\turi de tat\l adoptiv,
primului s\u roman coincide 01:10 Tonomatul DP 2 (r) (thriller, Cu: William Katt, Matias care a salvat-o de la un
cu apari]ia primului manifest
eliberat pentru a `ncerca s\-l 22:30 R\zboiul stelelor:
salveze pe Stalin, aflat pe naufragiu c=nd era un bebelu[.
feminist al mamei sale. 02:35 Iubiri [i secrete (r) Michele Greene) Atacul clonelor Ea viseaz\ acum s\ devin\
(dram\) patul de moarte. 01:00 Observator (r)
01:40 Mai mult decit bizar (SF, Cu: Ewan McGregor, c\pitan....
02:30 Jurnalul TVR (r) a 04:10 Hollywood reporter (r) a 01:25 Teatru (r) a 02:00 Concurs interactiv a Natalie Portman) a 05:00 Pove[tiri adev\rate (r) a
 TIMP LIBER Vineri, 2 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Centrul Cultural Francez antropomorf folosit pentru ani- gial\ Centenar Corneliu Baba, `n
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 marea obiectelor `n scen\. galeria de art\ contemporan\ II,
11 ianuarie-22 februarie 2007:
e-m
mail: info@zziarullumina.ro la etajul I al Palatului Culturii
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Frédéric Deligne - „Tout va trop Teatrul Na]ional din Ia[i. Reunind lucr\ri de pic-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) vite“, expozi]ie de caricatur\. „Vasile Alecsandri“ tur\ [i grafic\ at=t din colec]ii
ISSN 1841-141X N\scut `n 1962, Frédéric Deligne muzeale Muzeul de Art\ din Ia[i,
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 public\ desenele sale `n nume- Sala Studio „Teofil V=lcu“
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Ast\zi, 2 februarie 2007, ora Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad,
roase publica]ii franceze: „La Muzeul de Arte Vizuale din Gala]i
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa 19.00, la Ateneul T\t\ra[i: „Stea-
Cotoranu). Croix“, „Nice Matin“, „La Mon- ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Du- [i Muzeul de Art\ din Constan]a,
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ tagne“, „Le Pèlerin“, „Le Géné-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 mitru Crudu. Regia: Ion Sapda- c=t [i particulare - colec]ia artistu-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ raliste“, „Le journal de Mickey“, ru. scenografia: Nicolai Mih\ila, lui, colec]ia dr. A. Teodorescu,
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. „Impatient“, „Infirmières Maga- Gelu Rasca. Momente muzicale: colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
zine“, „Panorama“, „Auto-jour- Romeo Cozma, Marian Starcea. fi deschis\ spre vizitare p=n\ `n
nal“. Este autor al albumului Cu: Radu Ghila[, Daniel Busuioc, martie 2007 [i este menit\ s\ sub-
„Tout Va Trop Vite“ (Totul merge Dumitru Nastru[nicu, Octavian linieze parcursul unuia dintre cei
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ prea repede) ap\rut `n 2003. Jighirgiu, Anne Marie Chertic, mai reprezentativi arti[ti plastici
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Ianuarie-15 februarie 2007: Lorena Condru], Gelu Zaharia, rom=ni.
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Expozi]ie de m\[ti [i obiecte de- Ionu] Dumitru.
corative „Transfigur\ri antropo- Casa de Cultur\ a
morfice `n scenografie“ `n holul Palatul Culturii
Centrului Cultural Francez va fi Municipiului Ia[i
Ianuarie-Februarie 2007, Mu- „Mihai Ursachi“
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ deschis\ pentru public o expozi- zeul de Istorie al Moldovei din ca-
]ie cu elemente de scenografie drul Complexului Na]ional Mu- Ast\zi, 2 februarie 2007, ora
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) folosite `n teatrul de anima]ie. zeal „Moldova“, Sala „Orest Ta- 17.00: Lansarea volumului „A-
Sub genericul „Transfigur\ri frali“: Expozi]ia „Marele tezaur cordorul de semne“ de Valentin
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- antropomorfice `n scenografie“, monetar medieval al Moldovei“. Talpalaru. Invita]i: Bogdan Cre-
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- artistul Gavril Siriteanu propune Muzeul de Art\ din cadrul Com- ]u, Alexandru Dobrescu, Con-
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- noi modalit\]i plastice de inter- plexului Muzeal Na]ional Mol- stantin Dram, Ioan Holban, Mo-
cunoscute interna]ional.
pretare a „m\[tii“ - ca principiu dova, Ia[i prezint\ Expozi]ia oma- derator - Nichita Danilov a
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre-
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF,
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
Canada).
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! SERVICII
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se
Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
fac p=n\ pe 12 februarie. clasele V-XIII, [i ajut [i la teme, pre]
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze avantajos. Rog seriozitate. Tel.
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! 0740.431.711.

Florin Deaconiuc va invit\ s\

vizita]i site-ul www.florin.sapte.ro
Cotidianul Lumina utilizeaz\ pentru a g\si diferite tablouri [i
informa]ii furnizate de Agen]ia icoane ce v\ pot decora casa
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES `ntr-un mod pl\cut. Detalii la
www.ziarullumina.ro num\rul de telefon 0727.373.520
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 Culise 07:00 ~n b\taia vântului 08:00 Supravie]uitori `n condi]ii 10:00 Proiecte de vis: Surrey 07:00 Vie]uitoare uluitoare 10:00 Sfinxul
Petrecere `n Hong Kong 07:50 Cum se fabric\ extreme 10:55 Un duet `n Caraibe: St Lucia 07:30 Tineri [i s\lbatici Un mister s\pat `n piatr\
08:00 Clipe de co[mar 08:40 Cum s-au construit: Utili- 09:00 Automobile americane re- 11:20 Trasee: Cositorul din Fii atent la partenerul t\u ! 10:55 Misiunea X: Progrese revo-
Hotelul pr\bu[it din zarea spa]iilor subterane condi]ionate Cornwall 08:00 Mo[ia mangustelor lu]ionare la Suez
Singapore 09:10 2050 Furtuna viitorului Hi-Boy Roadster '32 11:50 Pân\ la cap\tul P\mântului 08:30 Parcul Animalelor - ~n 11:50 Un secol modelat de
09:00 Felinele mari `n vizorul legii 10:00 Planeta cuprins\ de furie 10:00 Motociclete americane: Mo- Ora[ul pierdut al aurului s\lb\ticia Africii r\zboaie
10:00 Real? Mon[trii din lacuri Focul tocicleta lui Mikey [i Vinnie 12:45 Om la ap\! 09:00 Cele mai nostime animale 12:45 Câmpuri de b\t\lie
11:00 Nu [tiam asta 10:55 Inventatorii: Baylis 11:00 Mega-r\zboaie cu fiare Ultima mare invazie 10:00 Salva]i animalele R\zboiul contra sub-
12:00 Megastructuri 11:20 Inventatorii: Whyte vechi: Vase de lupt\ 13:10 Cu taxiul prin ora[: Chicago 10:30 SOS Animalele marinelor germane
Mina de petrol 11:45 Cum s-au construit: Utili- 12:00 Tehnologie extrem\ 13:40 C\l\torii cu zarul 11:00 Salvarea animalelor 13:40 C\r]i celebre
13:00 Coliziune aerian\ zarea spa]iilor subterane Excavatorul 14:05 Vehicule off-road O proast\ reputa]ie Biblia - Geneza
14:00 Felinele mari `n vizorul legii 12:10 Jurassica: La cap\tul lumii 13:00 O prad\ mortal\ Vehicule militare 11:30 ~ngrijitori la Zoo 14:35 Vân\torii de fantome
15:00 Real? Mon[trii din lacuri 13:00 ~n b\taia vântului Pescuit reu[it 14:35 Clubul de pescuit Buena Vista 12:00 Câmpuri de b\t\lie ale ani- Cute `n timp
16:00 Nu [tiam asta 13:50 Cum se fabric\ 14:00 Supravie]uitori `n condi]ii 15:05 Pân\ la cap\tul P\mântului malelor: De[erturile 15:05 Un secol modelat de
17:00 Paradisuri naturale extreme r\zboaie
14:40 Cum s-au construit: Utili- Ora[ul pierdut al aurului 12:30 Urgen]e veterinare
Ngorongoro - Leag\nul zarea spa]iilor subterane 15:00 Cum se fabric\ diverse lu- 16:00 Sfinxul
cruri? Airbus/Pompa de in- 16:00 Proiecte de vis: Surrey 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit
vie]ii 15:10 2050 Furtuna viitorului 16:55 Un duet `n Caraibe Casa cu comori Un mister s\pat `n piatr\
cendiu/Ketchup
18:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i 16:00 Planeta cuprins\ de furie 16:00 Ma[ini pe alese St Lucia 14:00 Jurnalul felinelor mari 16:55 Misiunea X: Progrese revo-
19:00 Megastructuri: Autobahn Focul Corvette C4 17:20 Trasee: Cositorul din 14:30 Parcul Animalelor - ~n lu]ionare la Suez
20:00 Felinele mari `n vizorul legii 16:55 Inventatorii: Baylis 17:00 Automobile americane re- Cornwall s\lb\ticia Africii 17:50 Un secol modelat de
21:00 Culise: Rolling Stones la Rio 17:20 Inventatorii: Whyte condi]ionate 17:50 Pân\ la cap\tul P\mântului 15:00 Poli]ia veterinar\ din r\zboaie
22:00 Experimente tr\snite 17:45 Cum s-au construit: Utili- Hi-Boy Roadster '32 Ora[ul pierdut al aurului Houston: Dram\ la tribunal 18:45 Câmpuri de b\t\lie
23:00 Enigmele mor]ilor zarea spa]iilor subterane 18:00 Motociclete americane 18:45 Om la ap\! 16:00 Poli]ia animalelor R\zboiul contra sub-
Secretul Min]ii lui Einstein 18:10 Jurassica: La cap\tul lumii Motocicleta lui Mikey [i Ultima mare invazie 17:00 Vân\torul de crocodili marinelor germane
00:00 Clipe de co[mar 19:00 Demen]a avioanelor Vinnie 19:10 Cu taxiul prin ora[: Chicago Caspar - crocodilul alb 19:40 C\r]i celebre
Explozia din Puerto Rico 19:50 Magazin Discovery 19:00 Vân\torii de mituri 19:40 C\l\torii cu zarul 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit Biblia - Geneza
01:00 Experimente tr\snite Supravie]uirea 20:00 Tehnologie extrem\ 20:05 Vehicule off-road Sete de dreptate 20:35 Vân\torii de fantome
02:00 Enigmele mor]ilor 20:40 Viitorul omenirii: O construc]ie contorsionat\ Vehicule militare 19:00 Raport Animal Planet Cute `n timp
Secretul Min]ii lui Einstein Transporturile 21:00 Un pas mai departe 20:35 Clubul de pescuit Buena Vista 19:30 Salva]i animalele 21:05 Un secol modelat de
03:00 Megastructuri a 21:10 Safari cosmic 22:00 Medium la locul crimei 21:05 Pân\ la cap\tul P\mântului 20:00 Jurnalul felinelor mari r\zboaie
22:00 De profesie supravie]uitor Amie Hoffman Ora[ul pierdut al aurului 20:30 Parcul Animalelor - ~n 22:00 Sfinxul
Pierdut `n larg 22:30 Medium la locul crimei 22:00 Proiecte de vis: Peterborough s\lb\ticia Africii Un mister s\pat `n piatr\
Legend\: 22:55 Magazin Discovery Margie Calciano 22:55 Un duet `n Caraibe 21:00 Cele mai rele animale de com- 22:55 Misiunea X: Progrese revo-
Supravie]uirea 23:00 Constructorii de motociclete Martinica panie din Marea Britanie lu]ionare la Suez
[tiri 23:45 Viitorul omenirii Detroit Bros contra lui 23:20 Trasee: Estuarul Severn 22:00 Cele mai nostime animale 23:50 Un secol modelat de
film artistic Transporturile Jason Kangas 23:50 Aventuri culinare 23:00 Poli]ia veterinar\ din r\zboaie
00:10 Rena[terea unei specii a 00:00 Manevre pe scar\ mare a pe Route 66 a Phoenix a 00:45 Câmpuri de b\t\lie a

16 Vineri, 2 februarie 2007
„Trebuie s\ cunoa[tem Scriptura
pentru aplicarea ei `n via]\“
a Interviu cu pr. Teofil P\r\ian, realizat la M\n\stirea Brâncoveanu de la Sâmb\ta de Sus, de Sabin Vod\ a
Biblia sau Sfânta Scrip-
tur\ este, pân\ acum,
cea mai r\spândit\ car-
te. Din p\cate, nu to]i
cei care o au o [i citesc
sau [tiu cum s\ o ci-
teasc\. Cum recoman-
da]i dumneavoastr\ ci-
tirea Sfintei Scripturi?
Eu recomand, celor care
se las\ `ndruma]i de mine,
s\ citeasc\ `n fiecare zi dou\
capitole din Noul Testament,
`ncepând cu Evanghelia de
la Matei, continuând cu ce-
lelalte Evanghelii, [i apoi s\
le citeasc\ `nc\ o dat\ [i `n-
c\ o dat\, de trei ori Evan-
gheliile una dup\ alta, dup\
aceea, fiecare carte din Noul
Testament, s\ citeasc\ de
trei ori `n parte, Faptele A-
postolilor o dat\, de dou\
ori, de trei ori, Epistola c\-
tre Romani o dat\, de dou\,
de trei ori [i a[a mai departe
pân\ la sfâr[itul Noului
Testament. Recomand s\ se
citeasc\ Evangheliile una
dup\ alta de trei ori pentru
c\ exist\ [i multe texte pa-
ralele [i atunci e bine s\ ai o
perspectiv\ general\. Cele-
lalte c\r]i al Noului Testa-
ment nu au o leg\tur\ unele
cu altele, sunt fiecare de si-
ne st\t\toare, a[a c\ e bine
s\ se citeasc\ fiecare `n par-
CM te de trei ori. Dup\ ce ai citit
YK
Noul Testament de trei ori
`n felul acesta, apoi se citesc
câte dou\ capitole `n fiecare
zi f\r\ s\ se mai ]in\ seama
de num\rul de citiri. {i asta
pân\ la sfâr[itul vie]ii `n
scopul de a ne `mpodobi min-
tea cu gânduri cere[ti [i de a
le avea la `ndemân\ pentru
`nl\turarea ispitelor celui
r\u sau pentru `nt\rirea `n
bine.
M\ gândesc c\ citirea
Scripturii `n general, [i a
Noului [i a Vechiului Testa-
ment, trebuie f\cut\ `n per-
spectiva `n care Biserica ne
`ndeamn\ s\ o facem. Când
se cite[te din Vechiul Testa-
ment [i din Epistolele Sfin]i-
lor Apostoli, credincio[ii sunt
anun]a]i c\ se citesc lucruri
izvorâte din `n]elepciune,
chiar se spune „~n]elepciu-
ne“, se anun]\ de unde se ci-
te[te [i slujitorul sfin]it spu-
ne `n continuare: „S\ lu\m
aminte!“. Deci citirea tre-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
buie f\cut\ cu luare-aminte,
considerând c\ se citesc lu-
cruri excep]ionale, lucruri
care ies din comun.
P\rinte Teofil, pentru
o aprofundare a unor
cuvinte, a unor texte
din Scriptur\, ce reco-
manda]i credincio[ilor?
P\i, a[ recomanda s\ `n-
ve]e pe de rost anumite ver-
sete [i s\ se gândeasc\ la e-
le, s\ le poarte `n minte. Am
citit undeva c\ un de]inut
politic, `n `nchisoare fiind, a
avut deprinderea de a se
gândi la texte din Scriptur\
[i mai ales `n nop]ile de in-
somnie s\ se gândeasc\, s\
se cerceteze pe sine s\ vad\
ce texte scripturistice, din
Noul Testament, [tie el care
`ncep cu litera a, care `ncep
cu litera b, c [i a[a pân\ la
sfâr[itul alfabetului. Era o
deprindere folositoare [i o
cercetare de felul acesta ne
duce [i la gândul s\ `nmul-
]im cuno[tin]ele din Scriptu-
r\, pe care dup\ aceea s\ le
`mplinim cu fapta pentru c\
cuno[tin]a singur\ `ngâmf\
pe om, cum zice Sfântul
Apostol Pavel, iar Sfântul
Marcu Ascetul ad\uga c\
cuno[tin]a singur\ `ngâmf\
pe om `ndemnând la nelu-
crare, iar iubirea zide[te,
`ndemnând la r\bdarea tu-
turor. Prin urmare, noi nu
trebuie s\ facem o perfor-
man]\ de cuno[tin]\ scrip-
turistic\, ci trebuie s\ c\u-
t\m s\ cunoa[tem Scriptura
pentru aplicarea ei `n via]\.
Reg\sim `n slujbele
noastre, a[a cum spu-
nea]i p\rinte Teofil,
texte biblice. Ne pot a-
juta slujbele s\ p\-
trundem, s\ adâncim
sensul cuvintelor Scrip-
turii?
De fapt, textele biblice `n
cuprinsul Sfintelor Slujbe
sunt pericopele care se ci-
tesc la Liturghie, la Vecer-
nie, `n preajma praznicelor,
[i apoi faptul c\ noi s\rb\-
torim anumite evenimente
se bazeaz\ pe Scriptur\. De
exemplu, cum sunt Buna
Vestire, Na[terea Domnu-
lui, ~n\l]area la cer, ~nvie-
rea, Pogorârea Duhului Sfânt,
Schimbarea la Fa]\, Botezul
CM
YK
INTERVIU
Domnului, ~ntâmpinarea
Domnului, toate acestea ne
duc la gândul c\ Sfânta
Scriptur\ este la temelia
credin]ei noastre ortodoxe,
iar evenimentele care se a-
mintesc `n s\rb\tori se pr\z-
nuiesc `ntr-un anumit con-
text liturgic `n care revin
adeseori cuvintele de temei
ale s\rb\torii respective. De
exemplu, la ~ntâmpinarea
Domnului „Bucur\-te ceea ce
e[ti plin\ de dar, de Dumne-
zeu N\sc\toare Fecioar\, c\
din tine a r\s\rit Soarele
drept\]ii, luminând pe cei
din `ntuneric“, „Vesele[te-te
[i tu, b\trânule drepte“, e
vorba de Dreptul Simeon,
„cel ce ai primit `n bra]e pe
Eliberatorul tuturor, Cel ce
ne-a d\ruit nou\ mare mil\“.
MOBILIER
BISERICESC SCULPTAT
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\,
la comand\, mobilier bisericesc sculptat
(catapetesme, strane, troi]e etc.) `n lemn natur
sau poleit cu foi]\ de aur.
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str.
Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
CM
YK
Liturghia [i predica,
prin excelen]\, sunt
mijloace de adâncire a
`n]elesurilor textelor
biblice. Cum pot [i cum
ar trebui s\ se preg\-
teasc\ credincio[ii pen-
tru a `n]elege mai bine
tâlcuirea Evangheliei?
~n m\sura `n care cunosc
textul, se pot raporta mai
u[or la cele spuse `n predic\,
iar dac\ nu cunosc textul,
atunci [i predica r\mâne
ceva `n afar\ de posibilit\]ile
lor de asimilare. A[a c\ con-
teaz\ foarte mult cuno[tin]a
Scripturii, de[i se poate [i
f\r\ cuno[tin]\ de Scriptur\
pentru c\ ceea ce ni se cere
nou\ este `mplinirea porun-
cilor, nu cuno[tin]a textelor
scripturistice, `ns\ e foarte
bine, e de mare ajutor cuno[-
tin]a textelor scripturistice
pentru a `n]elege, pentru a
asimila cele care ni se ofer\
prin predicile omiletice sau
predicile sintetice bazate pe
Scriptur\.
P\rinte Teofil, cât de
mult ne poate ajuta [i
ne ajut\ rug\ciunea s\
`n]elegem Scriptura?
Este un dar de la Dum-
nezeu, un dar al Du-
hului Sfânt, a `n]elege
[i a putea tâlcui Scrip-
tura?
Da, pe m\sur\ ce omul
`nainteaz\ `n virtute, `nain-
teaz\ [i `n `n]elegere [i nu e
tot timpul ca la prima lec-
tur\. Se pot face anumite a-
profund\ri care vin ca o con-
secin]\ a angaj\rii `n cu-
no[tin]\ de Scriptur\ [i ca o
consecin]\ a angaj\rii `n vir-
tute. ~n Filocalie, la Evagrie
Ponticul, e scris: „Bate la
por]ile Scripturii cu mâinile
virtu]ii“.
La finalul interviului,
p\rinte Teofil, v-a
a[ `n-
treba ce `nseamn\ o `n-
]elegere duhovniceasc\
a Scripturii?
~n]elegerea duhovniceas-
c\ a Scripturii este o alt\ `n-
]elegere decât `n]elegerea li-
terar\, o `n]elegere interpre-
tativ\ a celor spuse `n Scrip-
tur\, este o chestiune pe care
n-o pot urm\ri to]i [i la care
nici nu au aderen]\ to]i cred-
incio[ii. Noi suntem pentru o
`n]elegere literar\, nu trebuie
neap\rat s\ interpretez, s\
zicem, pilda Samarineanului
milostiv, care a fost pus\ ca s\
se [tie cine este aproapele [i
cum trebuie iubit aproapele,
nu trebuie neap\rat interpre-
tat ce-i Ierusalimul, ce-i Ieri-
honul, ce-i drumul care duce
de la Ierusalim la Ierihon, ce
`nseamn\ preotul, ce `nseam-
n\ levitul, ce `nseamn\ unt-
delemnul [i vinul pe care le-a
pus pe r\nile celui c\zut `ntre
tâlhari, ce `nseamn\ s\ cazi
`ntre tâlhari, ce `nseamn\ tâl-
harii, hanul, casa de oaspe]i `n
care a fost g\zduit, cei doi di-
nari [i a[a mai departe. Aces-
tea sunt deja lucruri care se
pot cerceta, dar nu sunt abso-
lut necesare pentru via]a spir-
itual\. ~n perspectiva litur-
gic\ pe care o avem `n leg\tu-
r\ cu Triodul, acolo se fac in-
terpret\ri [i de felul acesta:
Eu sunt cel c\zut `ntre tâl-
hari, tu e[ti Samarineanul
milostiv, de la Ierusalimul
lini[tit am ajuns la patimile
Ierihonului [i a[a mai depar-
te, dar acestea sunt ni[te lu-
cruri care nu trebuie neap\rat
urm\rite [i mai ales pe care
nu le pot urm\ri to]i. De altfel,
nu numai pildele sunt inter-
pretate `n felul acesta. ~n
Triod se vorbe[te, de exemplu,
`n leg\tur\ cu `nvierea lui
Laz\r despre piatra care a
fost `nl\turat\ de pe mormân-
tul lui Laz\r, piatra `nvârto-
[\rii, mintea care este Laz\r,
`nvierea care este eliberarea
min]ii, se face o leg\tur\ `ntre
cei doi, Laz\rul - prietenul
Domnului Hristos [i Laz\r de CM
YK
la u[a bogatului nemilostiv [i
a[a mai departe. Sunt inter-
pret\ri de genul acesta, `ns\
asta este o chestiune pe care n-
o pot urm\ri to]i credincio[ii,
c\ e frumoas\, e bun\ pentru
oameni mai `nainta]i `n via]a
spiritual\. (Cultura cre[tinu-
lui [i lectura Sfintei Scrip-
turi, sursa: http://www.nis-
tea.com/Intampin1.html)
Radio TRINITAS
 CM
YK

S=mb\t\,
3 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 27 (628) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„Nu m\ pot sub]ia Primarul Ia[ului se bate

p=n\ s\ ajung la o `n bugete cu primarii
PAGINA 16

PAGINA 5
`nv\]\tur\ f\r\ Hristos“ Clujului [i Bra[ovului
REALIZ|RI MULTIPLE, DAR ~NC| MULTE DE F|CUT

Ce s-a
a `nt=mplat anul trecut
`n Arhiepiscopia Ia[ilor
a 2006 a fost un an plin de dinamism `n activitatea pastoral\, cultural-misionar\ [i social-caritativ\ din cadrul Arhiepiscopiei
Ia[ilor a Anul trecut func]ionau 479 de [antiere, dintre care 244 cu biserici noi `n construc]ie, 94 V=nz\rile Dacia vor
cu lucr\ri de pictare sau repictare, 64 cu lucr\ri de consolidare, restaurare, repara]ie [i 77 de [antiere cu lucr\ri
de construire case parohiale, case social-pastorale [i case monahale a ~n prezent, Radio TRINITAS are 26 de frecven]e terestre sc\dea la jum\tate
(care acoper\ 70% din suprafa]a Rom=niei) [i una via-satelit a Arhiepiscopia Ia[ilor este singura din ]ar\ dac\ dispare taxa
care de]ine o rotativ\ de ziar, cu care se imprim\ publica]iile „Lumina“ [i alte lucr\ri biserice[ti a PAGINILE 8-9
de `nmatriculare
PAGINA 6

Elibera]i pentru
c\ nu au `nc\lcat
cu rea-credin]\
CM
YK
regulamentul CM
YK

bazei militare
PAGINA 7

Studen]i la UMF Ia[i,

medici reziden]i
oriunde `n alt\ parte
PAGINA 10

POZA ZILEI Ungureanu a demisionat la cererea lui T\riceanu

Primul-ministru C\lin Popescu-T\riceanu
i-a solicitat, ieri, ministrului de Externe,
Mihai-R\zvan Ungureanu (foto), s\-[i dea
demisia, pentru c\ nu a informat Guvernul [i
pe [eful Executivului `n leg\tur\ cu re]inerea
celor doi cet\]eni rom=ni `n Irak.
Ministrul de Externe a fost de acord,
asum=ndu-[i faptul c\ MAE a procedat gre[it.
Primul-ministru consider\ c\ este `n
sarcina Guvernului s\ apere interesele
cet\]enilor s\i, oriunde s-ar afla ace[tia.
Ministerul de Externe avea obliga]ia s\ in-
formeze Guvernul [i pe primul-ministru `n
O norm\ BNR
leg\tur\ cu situa]ia celor doi rom=ni imediat
ce a aflat de re]inerea lor. ~ntruc=t acest lucru
`i `mpiedic\
nu s-a `nt=mplat, primul-ministru nu a putut
dispune la timp m\surile ce se impun pentru
pe operatorii
ca cet\]enii rom=ni s\ fie elibera]i mai repede,
lucru care a dus la prelungirea deten]iei lor.
de schimb valutar
Primul-ministru a aflat din pres\ despre s\ `n[ele clien]ii
re]inerea [i eliberarea celor doi cet\]eni
rom=ni re]inu]i `n Irak. a PAGINA 11

Unele monumente europene emble-

matice, precum Turnul Eiffel din Paris Is\rescu a fost decorat „Intr\m `n al [aptelea an
de cre[tere economic\, iar
rom=n“, a afirmat Traian
B\sescu. Guvernatorul Meteo

sau Poarta Alcala din Madrid, [i-au
Guvernatorul B\ncii
stins luminile joi sear\, pentru cinci mi- Na]ionale a Rom=niei a
nute, ca r\spuns la apelul unor asocia]ii
ecologiste pentru a protesta `mpotriva
fost decorat, ieri, de pre-
schimb\rilor climei. a [edintele Traian B\sescu
cu Ordinul Meritul
Industrial [i Comercial `n
Grad de Mare Ofi]er, pen-
tru rezultatele remarca-
bile ob]inute `n procesul
de denominare a leului.
contribu]ia BNR la acest
succes al rom=nilor, al gu-
vernelor, este o realitate.
Pentru profesionalismul
dumneavoastr\ v\ mul]u-
mesc, `n numele poporului
U
BNR i-a d\ruit pre[edin-
telui Traian B\sescu o
Precipita]ii
moned\ b\tut\ de `mp\-
ratul Traian la c=]iva ani maxima 2 °C
de la cucerirea Daciei - minima 0 °C
„Aureus Traian“. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 3 februarie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DLXXXI)
Mitropolitul
Antim Ivireanul
(1708-1716) (III)
~ntre mitropolitul }\rii Româ-
ne[ti, Antim Ivireanul, [i domni-
torul Constantin Brâncoveanu a
ap\rut un conflict generat de
convingerile politice ale fiec\ruia
`n leg\tur\ cu rela]iile cu turcii.
Dac\ mitropolitul era `mpotriva
oric\rei rela]ii diplomatice cu
Poarta, considerând c\ singura
sc\pare pentru }ara Româneasc\
era o alian]\ cu ru[ii, domnitorul
avea o alt\ concep]ie, era mult
mai diplomat, poate [i datorit\
sfetnicului s\u, `nv\]atul stolnic
Constantin Cantacuzino. Acestor
divergen]e de opinii s-au ad\ugat
[i unele intrigi ale unor „obraze
mari biserice[ti [i mirene[ti“ care,
r\st\lm\cind atitudinea lui
Antim, l-au pus `ntr-o lumin\ ne-
favorabil\ `n fa]a domnitorului.
Ca urmare, Brâncoveanu `i cere
s\ fac\ paretisis, adic\ s\-[i dea
demisia, pentru a nu fi nevoit s\
cear\ caterisirea Patriarhiei
Ecumenice. Mitropolitul Antim
Ivireanul s-a ap\rat prin dou\
scrisori c\tre domn (din 13 ia-
nuarie [i 3 februarie 1712) [i
ne`n]elegerea s-a aplanat.
Mitropolitul Antim Ivireanul a
mai avut un alt conflict, cu patri-
arhul de Ierusalim Hrisant No-
tara, datorit\ faptului c\ acesta
din urm\ a intervenit `n treburile
Bisericii Ortodoxe din Ungrovla-
hia. Iat\ ce-i scria Antim patri-
arhului Hrisant: „{i mai de râs
este s\ zici c\ se g\sesc `n
Ungrovlahia m\n\stiri supuse
patriarhului de la Ierusalim sau
altui patriarh... Fiindc\ nici n-au
fost vreo dat\, nici nu vor fi `n
Ungrovlahia m\n\stiri supuse
vreunui patriarh dintr-o eparhie
str\in\, ci toate acestea se afl\
sub cârmuirea noastr\“.
Comentând aceste cuvinte,
Nicolae Iorga afirm\: „Niciodat\
unui patriarh nu i s-a vorbit de
un mitropolit român `n aceast\
form\. Este una din cele mai
splendide piese ale rezisten]ei pe
care Biserica noastr\ a opus-o tu-
turor `ncerc\rilor.“
~ntrucât domnitorul Constantin
Brâncoveanu a fost acuzat de
`n]elegere cu puterile cre[tine, a
sfâr[it ca martir la 16 august
1714, `mpreun\ cu cei patru fii ai
s\i (Constantin, {tefan, Radu [i
Matei) [i cu sfetnicul Ianache.
Dup\ el, a urmat domnia lui
{tefan Cantacuzino (1714-1716),
care i-a fost prielnic\ lui Antim
Ivireanul. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cum te po]i feri
de p\cate
Trei b\trâni s-au dus la avva Si-
soe, c\ci auziser\ despre el. Pri-
mul `i zice: „P\rinte, cum pot s\
scap de râul de foc?“. Dar el nu i-
a r\spuns. Al doilea `i zice: „P\-
rinte, cum pot s\ scap de scrâ[-
nirea din]ilor [i de viermele nea-
dormit?“. Al treilea zice: „P\rinte,
ce s\ fac, amintirea `ntunericului
din afar\ m\ omoar\?“ B\trânul
le-a r\spuns: „Eu nu m\ gândesc
la nici unul din aceste lucruri.Lui
Dumnezeu `i place s\ fie milostiv
[i eu sper s\-i fie mil\ [i de
mine“. Auzind asemenea cuvinte ,
b\trânii au plecat `ntrista]i, dar
b\trânul n-a vrut s\-i lase a[a, i-a
`ntors din drum [i le-a zis: „Feri-
ci]i sunte]i, fra]ilor, v\ invidiez.
Primul a vorbit despre râul de foc,
al doilea, despre tartar, al treilea,
despre `ntuneric. Dac\ mintea voas-
tr\ ]ine `ntr-`nsa astfel de gânduri,
este cu neputin]\ s\ face]i p\cate.
Dar ce voi face eu, b\trân cu ini-
ma `mpietrit\, care nu vreau s\
[tiu m\car c\ exist\ o pedeaps\
pentru oameni [i de aceea p\c\-
tuiesc `n fiecare ceas?“ Aceia s-au
`nchinat `naintea lui [i au zis:
„Cum am auzit, a[a am v\zut“.
(Pateericc, edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Mântuirea, principala grij\ a cre[tinului
Iisus a zis: „«P\zi]i-v\ de
c\rturari, c\rora le place s\
se plimbe `n haine lungi,
care iubesc plec\ciunile `n
pie]e [i scaunele cele dintâi
`n sinagogi [i locurile cele
dintâi la ospe]e, mâncând
casele v\duvelor [i de ochii
lumii rugându-se `ndelung;
ace[tia vor lua mai mare o-
sând\». {i privind, a v\zut
pe cei boga]i, aruncând da-
SFATURI DUHOVNICE{TI
Am gre[it, mai pot fi iertat\?
~n urma articolului „A-
vortul - eliberare sau trau-
m\?“ din edi]ia de luni, 15
Ianuarie 2007, una dintre
cititoarele noastre [i-a ex-
primat nelini[tea [i a adre-
sat p\rintelui Ioan Chir-
vas\ urm\toarele `ntre-
b\ri: „Am f\cut acest p\cat
`ntr-o perioad\ c=nd dis-
trac]ia [i „binele“ meu tru-
pesc erau pe primul plan...
dar oare, acum, `n al 12-lea
ceas, o s\ mai g\sesc ier-
tare de la Dumnezeu sau o
s\ r\m=n o Irodiada, vred-
nic\ de cea mai cumplit\
pedeaps\? ~n `ncercarea
mea de a m\ `ndrepta [i `n
durerea mea de acum pen-
tru ce am facut `n trecut,
voi g\si [i pu]in\ iertare
sau sunt condamnat\ pe
veci? S\ am r\bdare, cre-
din]\ [i n\dejde sau p\ca-
tul e prea mare pentru a
putea fi sp\lat `n vreun fel?
Sunt disperat\ pentru c\
p\catul acesta m\ chinuie,
m\ urm\re[te... ce s\
fac?!!! V\ rog s\-mi r\s-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul [i Dreptul Simeon
Sâmb\t\: Sfântul
[i Dreptul Simeon
Din porunca lui Ptolo-
meu, regele Egiptului, Ve-
chiul Testament a fost tra-
dus din limba ebraic\ `n
limba greac\, de c\tre 70
de `n]elep]i din Israel. Prin-
tre ace[tia s-a num\rat [i
Simeon. Când a ajuns la
cuvintele profetului Isaia:
„Iat\ fecioara va lua `n
pântece [i va na[te fiu“, s-a
`ndoit, gândind c\ nu este
cu putin]\ ca o fecioar\ s\
poat\ na[te [i, luând cu]i-
tul, a voit s\ [tearg\ aceste
cuvinte. Dar `ngerul Dom-
nului l-a oprit [i i-a zis: „Nu
fi necredincios… nu vei
gusta moartea pân\ ce nu
vei vedea pe Cel ce se va
na[te din Curata Fecioar\,
Hristos Domnul“. Dând
crezare cuvintelor `nge-
re[ti, Simeon a a[teptat
venirea lui Hristos `n lume.
CALENDARUL ZILEI
rurile lor `n vistieria tem-
plului. {i a v\zut [i pe o
v\duv\ s\rac\, aruncând
acolo doi bani. {i a zis:
«Adev\rat v\ spun c\ aceas-
t\ v\duv\ s\rac\ a aruncat
mai mult decât to]i. C\ci to]i
ace[tia din prisosul lor au
aruncat la daruri, aceasta
`ns\ din s\r\cia ei a aruncat
tot ce avea pentru via]\».“
(Luca 20, 46-47; 21, 1-4)
punde]i printr-un articol [i
v\ mul]umesc!“
Pr. Chirvas\ r\spunde
urm\toarele:
„Exist\ posibilitatea de
iertare pentru orice p\cat,
indiferent c=t de mare este
acest p\cat. P\catul prunc-
uciderii, avortul este un
mare p\cat, un grav p\cat.
Noi prea pu]in vorbim de-
spre acest lucru [i oarecum
medicii au dezvoltat aceas-
t\ practic\, `nc=t stai [i te
`ntrebi dac\ nu este o con-
tradic]ie `ntre ceea ce spu-
nem noi [i ce fac ei. Sigur
c\ exist\ o contradic]ie. Da-
c\ p=n\ acum 16 sau 17 ani
se accepta cu mare greu-
tate o `ntrerupere de
sarcin\ pentru situa]ii ex-
cep]ionale, acum observ\m
c\ `n maternitate, `n loc s\
se nasc\ copii, mai mu]i se
ucid. Aceasta arat\ c\ me-
dicul nu-[i cunoa[te foarte
bine voca]ia de a stimula
na[terea de copii.
Este un mare p\cat, dar
pe c=t de mare este p\catul,
pe at=t de mare trebuie s\
Cuviosul Isidor Pelusiotul
La 40 de zile dup\ na[tere,
Pruncul Iisus a fost adus la
templul din Ierusalim de
Fecioara Maria [i Dreptul
Iosif, dup\ obiceiul Legii
Vechi. Atunci Sfântul Si-
meon, `ndemnat de Duhul
Sfânt, a luat `n mâini pe
Domnul [i a zis: „Acum
sloboze[te pe robul T\u,
St\pâne, dup\ cuvântul
T\u, `n pace, c\ v\zur\
ochii mei mântuirea Ta“. El
a proorocit despre patima
lui Hristos [i despre r\stig-
nirea Lui, spunând c\ va
trece prin sufletul N\sc\-
toarei de Dumnezeu sabia
mâhnirii [i a necazului,
când va vedea pe Fiul s\u
r\stignit pe Cruce. Tradi]ia
spune c\ Simeon a murit la
vârsta de 360 de ani.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfintei Prooro-
ci]e Ana; a Sfin]ilor Muce-
nici Adrian [i Evul; a Sfân-
tului Mucenic Vlasie Boua-
***
Principala preocupare a
credinciosului, a celui care
se identific\ cu `nv\]\tura,
jertfa [i `nvierea Domnului
nostru Iisus Hristos, este
aceea de a-[i mântui sufle-
tul. Acest lucru te face s\
prive[ti via]a mult mai res-
ponsabil. Astfel trebuie s\
te `ngrije[ti de fiecare zi [i
fie [i poc\in]a pe care
cre[tinul o manifest\ pen-
tru acest p\cat. N-a[ spune
c\ timpul vindec\, de[i este
important [i timpul. A[a
cum [ti]i, canoanele inter-
zic un num\r de ani pri-
mirea Sfintei ~mp\rt\[anii.
Acest num\r de ani poate fi
pu]in modificat prin icono-
mia pe care preotul o are `n
Taina Spovedaniei.
Dar, pe l=ng\ timpul a-
cesta al opririi de la Sf=nta
~mp\rt\[anie, p\catul se
iart\ prin poc\in]\ in-
tens\. Degeaba spun eu c\
n-ai voie s\ te `mp\rt\[e[ti
zece ani sau [apte, dac\
persoana respectiv\ st\ `n
acest timp `ntr-o stare de
nep\sare sufleteasc\. Deci,
`n aceast\ perioad\ trebuie
c=t mai mult\ rug\ciune,
participare cu regularitate
la slujbele bisericii, respec-
tarea posturilor, fapte de
milostenie - cu s\raci, dar
nu la `nt=mplare - fa]\ de
persoane care [tim c\ tre-
buie ajutate.
rul; a Proorocului Azaria; a
Mucenicilor Pavel [i Simon
[i a Sfântului Claudiu.
Duminic\: Cuviosul
Isidor Pelusiotul
Egipteanul Isidor era
rud\ cu Teofil [i Chiril,
arhiepiscopii Alexandriei.
Renun]ând la avere, s-a
f\cut monah `ntr-o m\n\s-
tire de pe muntele Pelusion
[i a tr\it o via]\ de `nfrâ-
nare [i rug\ciune.
Tot `n aceast\ zi, Bise-
rica face pomenirea Cuvio-
sului Nicolae M\rturisito-
rul Studitul; a Sfântului
Sfin]itului Mucenic Avra-
mie, episcopul Arvilului
(Persia); a Cuviosului Ioan
din Irinopole; a Sfântului
Mucenic Teoctist; a Cuvio-
sului Iasim, f\c\torul de
minuni, [i a Sfântului
Mucenic Iosif de la Halep.
~n ziua de 3 februarie
istoria consemneaz\:
a 1395 - Prima men]iu-
ne documentar\ a Cet\]ii
Neam];
a 1468 - A decedat Jo-
hannes Gutenberg, inven-
tatorul tiparului (n. 1398);
a 1783 - Spania recu-
noa[te independen]a State-
lor Unite;
a 1809 - S-a n\scut Fe-
lix Mendelssohn Bartholdy,
compozitor, dirijor [i pi-
or\ a vie]ii pentru a lucra
`n folosul sufletului t\u.
Parc\ zilele trec mai re-
pede, parc\ timpul s-a
comprimat. Ei bine, `n
toate aceste zile ce folos
duhovnicesc ai avut sau ai
dobândit pentru via]a ta?
Fiecare clip\ este irepe-
tabil\ [i ireversibil\. Dac\
folose[ti timpul eficient,
vei putea spune c\ ai l\sat
ceva `n urma ta. Via]a
noastr\ este un dar al lui
Dumnezeu [i trebuie tr\it\
ca atare. Un dar trebuie
`nmul]it, pre]uit, bine p\s-
trat. Nu peste mult timp
~n nici un caz nu este
bine - este foarte p\gubitor
din punct de vedere duhov-
nicesc - a apela la practica
de a boteza copiii avorta]i `n
ziua de Sf=ntul Ioan Bo-
tez\torul. Nu exist\ nic\-
ieri, `n nici o r=nduial\ de
slujb\, aceast\ practic\ [i
nu poate exista at=t timp
c=t copilul nu exist\ pentru
a primi botezul [i nu poate
un prosop sau o h\inu]\ s\
anist german (d. 4 noiem-
brie 1847);
a 1815 - A fost fondat\
prima fabric\ pentru pro-
duc]ia de brânz\, `n vede-
rea comercializ\rii (Elve]ia);
a 1828 - S-a n\scut Ele-
na Ghica, scriitoare, cunos-
cut\ sub numele de Dora
D'Istria (d. 1888);
a 1859 - S-a n\scut Hu-
go Junkers, celebru con-
structor german de avioane
(d. 1935);
a 1870 - A fost ratificat
al 50-lea Amendament la
Constitu]ia SUA, prin care
erau garantate drepturile
de vot ale cet\]enilor, in-
diferent de rasa acestora;
a 1876 - A fost semnat
tratatul de pace care a pus
cap\t r\zboiului dintre
Argentina [i Paraguay;
a 1887 - S-a n\scut Geor-
ge Trakl, poet austriac, re-
prezentant al curentului
expresionist timpuriu (d. 3
noiembrie 1914);
a 1908 - Se constituie
Partidul Conservator De-
mocrat, sub conducerea lui
Take Ionescu (3/16);
a 1917 - SUA au `ntre-
rupt rela]iile diplomatice
cu Germania;
a 1947 - Miron Radu Pa-
raschivescu public\ `n zia-
rul „Scânteia“ (al PCR) ata-
curi violente contra lui Tu-
dor Arghezi, acuzat de ati-
tudini politice reac]ionare;
a 1947 - Cea mai sc\zut\
temperatur\ `nregistrat\ `n
America de Nord la Snag,
Yukon, - 630 Celsius;
vom intra `n Postul Mare.
Mâine, la Sfânta Liturghie,
se va vorbi despre fiul
risipitor. El a fost cel ce a
risipit dragostea tat\lui,
`ncrederea familiei, partea
de avere [i tinere]ea. ~ns\
nu s-a pierdut, ci s-a `ntors
smerit [i mai copt la minte.
Pentru acesta trecerea tim-
pului a fost ieri distruc-
tiv\, dar ast\zi l-a `n\l]at
la starea de fiu reg\sit.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU,
R a d io Trinit a s)
`nlocuiasc\ o persoan\ u-
man\. Deci, p\catul se iart\
prin lacrimi de poc\in]\,
rug\ciuni zi [i noapte, me-
tanii, n\dejdea la Dumne-
zeu - pentru c\ Dumnezeu
vrea `ndreptarea p\c\tosu-
lui [i nu moartea acestuia.
La acestea se adaug\ res-
pectarea canonului care es-
te dat de duhovnic. {i mai
presus de toate, hot\r=rea
de-a nu repeta acest p\cat. a
a 1954 - A decedat Ionel
Teodoreanu, scriitor (n. 6
ianuarie 1897);
a 1957 - Poetul {tefan
Augustin Doina[ a fost are-
stat [i condamnat de regi-
mul comunist la un an `n-
chisoare sub acuza]ia de
„omisiune de denun]“; a fost
eliberat la 5 februarie 1958;
a 1962 - SUA instituie
blocada economic\ asupra
Cubei;
a 1966 - Sta]ia ruseasc\
automat\ „Luna 9“, lansa-
t\ la 31 ianuarie 1966, a re-
alizat prima aselenizare [i
a transmis imagini ale
suprafe]ei lunare;
a 1967 - ~n Australia
este abolit\ pedeapsa capi-
tal\. Ronald Ryana, ultima
persoan\ care a primit
pedeapsa cu moartea, a fost
spânzurat `n `nchisoarea
Pentridge, Melbourne;
a 1972 - Primele Jocuri
Olimpice de Iarn\ care s-au
]inut `n Asia s-au deschis la
Sapporo, Japonia;
a 1985 - A decedat Frank
Oppenheimer, fizician ame-
rican (n. 14 august 1912);
a 1995 - Este lansat\ na-
veta spa]ial\ „Discovery“,
pentru o misiune de opt
zile. La bord s-a aflat cos-
monautul Serghei Krika-
lev, al\turi de al]i 5 astro-
nau]i americani. A fost pri-
ma misiune comun\ ameri-
cano-rus\ din 1975, când a
avut loc istorica `ntâlnire
`n cosmos dintre sta]ia
american\ „Apollo“ [i cea
sovietic\ „Soiuz“. a

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Cuvântul este puterea omului
de Carmelia LEONTE
Numele este o ini]iere `n
cunoa[terea persoanei. Fap-
tul de a numi este unul
mistagogic. Adam a fost
primul mistagog al uma-
nit\]ii. ~n acela[i timp, nu-
mele poate fi semnul vul-
nerabilit\]ii: cunoscând
numele unui om, ai putere
asupra lui. Din acest mo-
tiv, literatura este puter-
nic\. Ea nume[te, dezv\-
luie, creeaz\. Dar faptul de
a numi poate fi, `n acela[i
timp, c\lcâiul lui Ahile: iei
`n posesie, dar te [i `ncarci;
te bucuri, dar te la[i st\-
pânit; creezi o lume pe cât
de `nalt\, pe atât de a-
dânc\. Ce este vulnerabili-
tatea? {arpele a mu[cat-o
pe Eva de c\lcâi, Oedip a
fost atârnat de un copac,
de c\lcâi, dup\ na[tere, Ia-
LUMEA CUV+NTULUI
Yedek
de Stelian DU-
MISTR|CEL
O caracterizare ce i-a sc\-
pat [efului statului (oricum
nepotrivit\ registrului for-
mal al discursului public) la
adresa pre[edintelui (ono-
rific) al principalului partid
de opozi]ie a readus `n cir-
cula]ie un turcism ast\zi de-
preciat semantic [i stilistic.
Scris acum edec, cuvântul a
stârnit [i (mici) valuri ex-
plicative. Unui comentator
politic duminical de la TVR
1 cuvântul i-a adus aminte
doar de expresia a trage la
edec „a trage un vas, de pe
mal, `mpotriva cursului a-
pei, cu funia“. ~n pres\, `n
citatul din diatriba celui
c\ruia i-a sc\pat… porum-
belul apare, uneori, o glos\
a redac]iei: „M.G. e manipu-
lat de b\trânul edec (re-
morca cuiva, termen mari-
n\resc, n.r.) I.I.“ (am evi-
den]iat explica]ia). Tot a-
cob [i-a apucat fratele de
c\lcâi. A fi prins de c\lcâi
`nseamn\ a deveni con[ti-
ent de condi]ia ta real\, a
te sacrifica, a l\sa voin]a
divin\ s\ se `mplineasc\
prin tine. Cineva prins de
c\lcâi este `ntr-un fel spi-
ritualizat, martirizat, `nce-
pe s\ apar]in\ v\zduhului.
Cel cu un c\lcâi vulnerabil
trebuie s\ `mbrace mantia
smereniei [i a disimul\rii
for]elor spirituale. El e mai
singur decât singur\tatea
`ns\[i, nu are drept aliat
decât un… c\lcâi vulnera-
bil. Dar omul accept\ s\ se
alieneze numai `n speran]a
c\ va fi transfigurat. P\-
rin]ii pustiei, de[i vulnera-
bili, pleac\ s\ ~l `ntâl-
neasc\ pe Dumnezeu. Lite-
ratura, de[i singur\, apa-
rent vulnerabil\, are de
partea ei for]a cuvântului.
A[a cum cei `nconjura]i
de prieteni nu sunt `ntot-
proximativ, dar, fire[te, par-
ticularizat, termenul este
tradus [i `n diverse comen-
tarii de pe internet: „B\trâ-
nul edec (odgon de tractare
pentru PSD, `n sensul opus
curentului, adic\ democra-
]iei), cum bine l-a denumit
pre[edintele, are de dat
mult mai multe r\spunsuri
la marile probleme…“.
Pentru ca o persoan\ s\
fie numit\ „edec“, pornind
de la „trasul la edec“, tre-
buie s\ evoc\m [i expresia a
fi la edecul cuiva „a depinde
de cineva, a fi la remorca
cuiva“, a[adar a fi legat, f\-
r\ posibilitatea `mpotrivirii,
de cineva, iar, la modul pro-
priu, conform semnifica]iei
etimonului turcesc al cuvân-
tului `n discu]ie, aceasta era
situa]ia calului de parad\,
condus de un slujitor, numit
iedecliu sau iedecciu.
Ini]ial, termenul turcesc
nu era marcat depreciativ;
dup\ dic]ionare, exist\ do-
vezi `n acest sens. ~ntr-un
citat din Constantin Sandu-
Aldea, un mo[ Dumitru, ca
om de `ncredere `n curte,
OPINII & COMENTARII
deauna chiar atât de `n-
conjura]i de prieteni pre-
cum cred, cei singuri nu
sunt nici ei chiar atât de
singuri precum `[i imagi-
neaz\. Literatura este o
stare de criz\. Vorbim de-
spre o criz\ `n sens etimo-
logic, de judecat\ (instan]a
cuvintelor cheam\ adev\-
rurile lumii), dar criz\ [i `n
sensul acumul\rii paroxis-
tice de afecte. Nimeni nu
se `n]elege cu nimeni, `n
vacarmul emo]iilor, f\r\
for]a ordonatoare a cuvin-
telor. Prin tot ceea ce face,
literatura aduce laud\ Cu-
vântului `ntrupat, `i sem-
naleaz\ importan]a, toc-
mai prin faptul c\ lumea
din cuvinte pe care o `ntru-
peaz\ este viabil\ [i este
d\t\toare de sens. Pe de
alt\ parte, rolul pe care
[i-l propune literatura este
umil: ea mediaz\ comuni-
carea, nu o hot\r\[te; su-
a[adar slujitor, este numit
„edecul casei“; de altfel, `n
sursele citate explica]ia sen-
sului cuvântului din aseme-
nea contexte este „persoan\
(indispensabil\) care se g\-
se[te de mult\ vreme unde-
va“. De-a dreptul curios ne
apare `ns\ faptul c\ [i con-
temporani de-ai no[tri mai
au `nc\ aceast\ percep]ie;
cit\m un comentariu de pe
internet: „IPS Bartolomeu
reprezint\ un edec al culturii
noastre cre[tine, un misio-
nar extrem de instruit, un
om `n preajma c\ruia sim]i
prezen]a Duhului Sfânt“.
~nainte de a sonda zonele
de utilizare `n care s-a pro-
dus deprecierea acestui ter-
men, ceea ce ne propunem
pentru articolul nostru de
s\pt\mâna urm\toare, o ob-
serva]ie lexicografic\: `n se-
ria veche a Dic]ionarului
Academiei (literele F – I,
1934), g\sim cuvântul-titlu
iedec, `n acord cu etimonul,
turcescul yedek „cal de
parad\“ (tot a[a, `n limba
român\ exist\ termenul
ienicer, ce reprezint\ tur-
cescul yeniçeri); `n texte din
secolele al XVIII-lea [i al
XIX-lea (`n diverse docu-
gereaz\, dar nu are trup.
Din acest motiv, singur\-
tatea [i comuniunea coe-
xist\. Lucrurile se ames-
tec\, nimic nu e sigur.
Sunt [i situa]ii când li-
teratura tace. Atunci avem
o ini]iere prin lips\, prin
t\cere. Frustrarea de ini]i-
ere este o problem\ remar-
cabil\. „Dumnezeu vorbe[-
te `n t\cere“, se spune `n
Psalmi. La diverse popoa-
re, pe vremuri, pentru „a
muri“ se spunea „a amu-
]it“. Absen]a cuvântului
`nseamn\ moarte. Dar [i
moartea are valoarea ei,
este o ini]iere cu semn
schimbat.
{i totu[i, sim]im uneori
nevoia s\ ne ap\r\m de
puterea literaturii. ~n ur-
m\ cu mul]i ani (mai bine
de dou\zeci), am citit jur-
nalul unui scriitor neprofe-
sionist, de fapt un tân\r de
17 ani care a murit din
cauza unei tumori maligne
pe creier. A `nceput prin a
scrie el `nsu[i jurnalul.
Boala avansând, nu i-a
mai permis s\ vad\, s\ se
mi[te, dar jurnalul trebuia
continuat! A[a c\ mama
`ndurerat\ [i-a `nregistrat
b\iatul agonic pe band\ de
magnetofon [i apoi i-a
transcris cuvintele pe hâr-
tie. ~ntrebarea este: cum
poate o mam\ aflat\ `n
ghearele celei mai atroce
suferin]e s\ se gândeasc\
la un biet jurnal?! Cum
poate fi asta o preocupare
serioas\ `n astfel de mo-
mente? Aici intervine o
concluzie deosebit de im-
portant\: nu se mai pune
`ntrebarea dac\ merit\
sau nu s\ fie scris. El tre-
buie s\ fie scris. Se pare c\
literatura poate `nghi]i
pân\ `ntr-atât via]a, `ncât
s\-[i impun\ legile [i pre-
zen]a `ntr-un mod dictato-
rial, chiar [i atunci când
limita dintre via]\ [i moar-
te aproape c\ nu mai exist\.
* Carmelia Leonte este
scriitoare, redactor la revista
„Dacia literar\“
mente, sau la Odobescu),
grafia respectiv\ este pre-
zent\. Paralel, s-a scris [i e-
dec, dar aceast\ grafie re-
prezint\ un efect al osci-
la]iilor datorate fenomenu-
lui numit „hipercorec]ie“; la
Coresi apare ed (pentru ied),
Dosoftei scria epure, iar `n
diferite surse apar grafiile
eftin, erarh [i altele ca aces-
tea. Motiva]ia: `n fond, cu
toate c\ pronun]\m ieu, iel,
ieste, scriem eu, el, este.
Iat\ `ns\ c\, `n dic]ionare
mai noi, forma de baz\ este
considerat\ edec (DEX,
1997, DOOM, 2005). Por-
nind de aici, `n seria nou\ a
Dic]ionarului Academiei (li-
tera E, `n manuscris), con-
travenind normei lexicogra-
fice, se dubleaz\, de fapt,
unul [i acela[i cuvânt, dar
cu grafia edec.
Indiferent de grafie, r\mâ-
ne `n discu]ie pe ce c\i s-a de-
preciat (i)edecul, ajungând s\
fie utilizat ca termen de in-
sult\.
* Stelian Dumistr\cel este
lingvist, profesor universitar la
Departamentul de Jurnalistic\ de
la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 3 februarie 2007 3
EDITORIAL
Morala [i limitele ei
a Dac\ etica nu se elaboreaz\
`n numele unui principiu mai `nalt
dec=t umanitatea `ns\[i, individul
care o practic\ `[i va atinge repede
propria sa limit\ de sus, sub presiunea
for]elor interioare care tind (`n mod
natural) spre `mplinirea unui destin
superior. Etica lui va fi goal\ de
con]inut, chiar dac\ aspectul ei
exterior este irepro[abil a
de Nicolae DIMA
~ntr-o discu]ie de la Radio Trinitas, de zilele
trecute, pedagogul care era invitat a lansat o
teorie interesant\, referitoare la tipurile de
moral\ existente `n societate. Mai precis, el se
referea la resorturile care sus]in etica, plec=nd de
la principiul c\ nu po]i fi etic `n mod spontan,
strict natural, ca reflex, ci `n virtutea unor prin-
cipii bine fundamentate [i profund asumate.
Pedagogul pe care `l citez, lectorul doctor Florin
Frumos, spunea c\ prima [i cea mai `nalt\ form\
de etic\ este cea a moralei religioase, care te de-
termin\ s\ ai un comportament civilizat `n vir-
tutea modelelor biblice [i `n virtutea principiilor
cre[tine din Evanghelie. A doua form\ de etic\
este cea strict civic\: e[ti civilizat pentru c\ a[a `]i
cere educa]ia pe care ai primit-o, pentru c\ a[a
este de bun sim], pentru c\ aderi (fie [i formal) la
regulile `n virtutea c\rora rela]iile interumane se
pot desf\[ura `n condi]ii acceptabile. ~n cele din
urm\, la cel de-a treilea [i mai de jos nivel se g\-
se[te morala juridic\, cea delimitat\ de lege.
Aceasta din urm\ are [i un caracter normativ,
pentru c\ enun]\ toate lucrurile care nu sunt per-
mise, dar [i un caracter punitiv, atunci c=nd
sanc]ioneaz\ `nc\lc\ri ale regulilor.
Piramida moralei, care este descris\ aici, este
neomologat\ [i poate fi contestat\. Dar pornesc
de la ea pentru a spune urm\torul lucru, care `n
societatea de tip tradi]ional este limpede ca lu-
mina zilei: doar omul care crede `n Dumnezeu se
poart\ omene[te. Chipul celui care crede `n
Dumnezeu este altfel dec=t chipul ateului. Are [i
necredinciosul morala lui, care se bazeaz\ pe con-
ven]ii unanim acceptate; dar omul acesta nu-[i
sus]ine prin nimic atitudinea. El poate fi bine
crescut, poate fi convins de utilitatea conven]iilor
umane care-l ghideaz\. Dar nu va putea s\-[i e-
ternizeze faptele, pentru simplul motiv c\ nu le
s\v=r[e[te dec=t `n numele unor regulamente
care sunt fatalmente plafonate de propriul lor
reper: umanitatea. Dac\ etica nu se elaboreaz\ `n
numele unui principiu mai `nalt dec=t umani-
tatea `ns\[i, individul care o practic\ `[i va atinge
repede propria sa limit\ de sus, sub presiunea
for]elor interioare care tind (`n mod natural) spre
`mplinirea unui destin superior. Etica lui va fi
goal\ de con]inut, chiar dac\ aspectul ei exterior
este irepro[abil.
Dac\ trecem de la enun]area simplei teorii la
aplicarea ei concret\, vom vedea c\ oamenii cre-
dincio[i manifest\ `n via]a de zi cu zi ceea ce pro-
fesorul citat mai sus numea „spiritul religios“.
Adic\ omul care crede `n Dumnezeu [i care merge
la biseric\ nu va jigni niciodat\ pe cineva, nu va
merge aiurea pe strad\, nu va evita s\-[i pl\teas-
c\ impozitele, nu va arunca h=rtii la `nt=mplare.
Nu va face zgomot excesiv, nu va uita s\-[i salute
cunoscu]ii, nu-[i va lovi so]ia, nu va `n[ela pe ni-
meni vreodat\. Pe scurt, omul credincios `[i re-
spect\ semenii ([i chiar va `ncerca s\-i iubeasc\,
`n asem\nare cu modelele sale evanghelice), re-
spect\ natura (pe care [tie c\ a primit-o `n ad-
ministrare de la Creator) [i se respect\ pe sine,
con[tient de valoarea etern\ a sufletului s\u. El
nu este etic pentru c\ i se spune s\ fie a[a, ci pen-
tru c\ alt\ cale nu are, `n urma constat\rii iden-
tit\]ii sale de cre[tin. El poate refuza aceast\
identitate [i r\m=ne un ve[nic apatrid, iar con-
flictul cu sine `nsu[i se va transforma inevitabil
`n r\zboi cu to]i ceilal]i. Dac\ `ns\ o accept\, nu
poate tr\i dec=t `n conformitate cu ea.
Concluziile acestei teorii, care este mult mai
simpl\ `n via]\ dec=t pe h=rtie, ar trebui probabil
s\-i preocupe pe cei care asist\ cu satisfac]ie (sau
poate doar cu pasivitate) la secularizarea vizibil\
a lumii. Mic[orarea num\rului celor care cred `n
Dumnezeu nu este doar treaba Bisericilor, ci [i a
statului. Nu este doar o `ngrijorare a preo]ilor, ci
[i a guvernan]ilor. {i asta pentru c\ o umanitate
lipsit\ de credin]\ va `nsemna efecte sociale greu
de anticipat. ~ntrebarea logic\, dar mult prea `n-
c\rcat\ de retorism, este aici urm\toarea: ce se
va mai putea face atunci c=nd morala laic\ `[i va
atinge definitiv limitele propriei insuficien]e? a
4 S=mb\t\, 3 februarie 2007
PE SCURT
Sfin]ire
de capel\ la Ia[i
~n aceast\ dup\-amiaz\, de
la ora 16.00, p\rintele Vilie
Doro[inc\, protoiereu al Pro-
topopiatului Ia[i 2,
`mpreun\ cu un sobor de
preo]i [i diaconi va oficia
slujba de sfin]ire a capelei
parohiei „Sf. Voievod {tefan
cel Mare“ din Ia[i. Lucr\rile
de construc]ie la aceast\
capel\ - care de fapt este
sala social\ a parohiei, `ns\
p=n\ la construc]ia bisericii,
aici, se vor oficia slujbele re-
ligioase - au `nceput la 15 iu-
nie 2006, o dat\ cu `nceperea
lucr\rilor la biserica paro-
hial\. Aceast\ capel\ a fost
ridicat\ cu sprijinul
Secretariatului de Stat pen-
tru Culte, al Prim\riei Ia[i,
precum [i al credincio[ilor.
Sta]iunea Covasna
va avea a treia
capel\ ortodox\
Consiliul Local din Covasna
a avizat planurile de urba-
nism de detaliu privind noua
capel\ ortodox\ [i casa paro-
hial\ din sta]iune, informea-
z\ Radio Trinitas. Biserica
va fi `n `ntregime din lemn [i
va fi ridicat\ din generozi-
tatea credincio[ilor.
Biserica „Sf.
Nicolae“ din
Bruxelles - viitorul
centru al Ortodoxiei
rom=ne din Europa
~ncep=nd cu data de 5 mai
2006, comunitatea rom=n\
din Belgia are o biseric\ nu-
mai a ei, achizitionat\ de
c\tre statul roman cu un mi-
lion de euro. Aceasta este
Biserica ortodox\ rom=n\
„Sf. Nicolae“ din Bruxelles,
Belgia, informeaz\ Roma-
nian Global News. Comple-
xul ortodox rom=n este for-
mat at=t din biserica pro-
priu-zis\, c=t [i din spa]ii
pentru activit\]i culturale [i
pastorale, iar `n spa]iile-ane-
x\ vor fi birourile Bisericii
Ortodoxe Rom=ne pe linia
Institu]iilor Europene de la
Bruxelles [i {coala Parohia-
l\. ~n cadrul acesteia, s=m-
b\ta, copiii `nscri[i la cele
trei grupe de v=rsta trec prin
trei „ateliere“: „Limb\, cul-
tur\ [i civiliza]ie rom=neas-
c\“, „Limbi str\ine“ [i
„Lucru practic“, adic\ pic-
tur\ pe icoane de sticl\,
obiecte artizanale cu specific
rom=nesc. Men]ion\m c\
primul mare eveniment care
a marcat la Bruxelles inte-
grarea Rom=niei `n UE a
fost concertul de Anul Nou,
care a avut loc la Catedrala
„St. Catherine“, unde se afla
parohia ortodox\ rom=n\
Buna Vestire, de fapt un al-
tar `n mijlocul unei biserici
romano-catolice.
Ziua Mondial\ a
Tineretului Ortodox
Ziua Mondial\ a Tineretului
Ortodox este s\rb\torit\ `n
fiecare an la data de 2 febru-
arie. Aceast\ zi a fost insti-
tuit\ `n anul 1992 la a
XIV-a Adunare General\ a
Syndesmos, Organiza]ia
Mondial\ a Tineretului
Ortodox. Organiza]ia, care a
luat fiin]\ `n anul 1953, se
dore[te a fi o impulsionare a
activit\]ii [i rolului tineretu-
lui, laicatului, `n mod deose-
bit, `n Bisericile Ortodoxe.
Men]ionam faptul ca Asocia-
]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Rom=ni (ASCOR),
filiala Ia[i, este afiliat\ la
aceast\ organiza]ie. a
Binecuv=ntarea pruncului la 40 de zile
este inspirat\ din s\rb\toarea ~nt=mpin\rii Domnului
~nalt Prea Sfin]itul Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, a asistat ieri, 2 februarie,
la Sf=nta Liturghie oficiat\ la
M\n\stirea Bucium, din Ia[i,
informeaz\ Radio Trinitas. ~n
cuv=ntul de `nv\]\tur\ rostit `n
cadrul Sfintei Liturghii, IPS
Mitropolit Daniel a eviden]iat
semnifica]iile s\rb\torii ~nt=m-
pinarea Domnului. „~nt=mpina-
rea Domnului `nsemneaz\ nu
numai m\rturisirea marelui
82 de ani de la `nfiin]area Patriarhiei Rom=ne
a La 4 februarie 1925, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat
`nfiin]area Patriarhiei Ortodoxe Române a Legea pentru `nfiin]area Patriarhiei
a fost promulgat\ la 25 februarie 1925, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc
`nvestitura [i `ntronizarea primului patriarh, Miron Cristea (1925-1939) a
M=ine, 4 februarie, se
`mplinesc 82 de ani de la
`nfiin]area Patriarhiei
Române. La 4 februarie
1925, Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Româ-
ne a hot\rât `nfiin]area
Patriarhiei Ortodoxe Ro-
mâne, iar mitropolitul
primat a fost ridicat la
treapta de patriarh. Pro-
punerea de `nfiin]are a
fost citit\ `n Sf=ntul Si-
nod de mitropolitul Buco-
vinei de atunci, Nectarie
Cosarciuc. Aceast\ pro-
punere fusese `ntocmit\
de Mitropolitul Moldovei
de atunci, Pimen Geor-
gescu. Documentul de `n-
fiin]are a Patriarhiei a
fost citit de Episcopul
Vartolomeu St\nescu.
Astfel, data de 4 febru-
arie a intrat `n istorie ca
ziua `n care s-a aprobat
`n Sfântul Sinod ceea ce
s-a numit Actul de `nfi-
in]are a Patriarhatului
Ortodox Român“.
Legea pentru `nfiin]a-
rea Patriarhiei a fost pro-
mulgat\ la 25 februarie
1925, iar la 1 noiembrie
IPS Mitropolit
Iosif [i
ambasadorul
rom=n la Madrid,
`n audien]\
la primarul
ora[ului Oliva
~nalt Prea Sfin]itul
Iosif Pop, Mitropolitul
Mitropoliei Ortodoxe Ro-
m=ne a Europei Occiden-
tale [i Meridionale, [i
ambasadorul rom=n la
Madrid au participat la o
`ntrevedere cu primarul
ora[ului Oliva, `n cadrul
c\reia au fost abordate
subiecte legate de pre-
zen]a cet\]enilor de ori-
gine rom=n\ din Oliva:
educa]ie, implicare `n ac-
tivit\]i civice, precum [i
via]\ religioas\, infor-
meaz\ Romanian Global
News. ~n acest sens, am-
basadorul Rom=niei la
Madrid s-a `nt=lnit s=m-
b\t\, 20 ianuarie, [i cu
reprezentan]i ai comu-
nit\]ii rom=ne[ti din Oli-
va, membri ai parohiei
ortodoxe din localitate. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
el este luat de c\tre preot `n
bra]e, este binecuv=ntat [i apoi
d\ruit p\rin]ilor ca s\ [tie c\
acest prunc este [i rodul iubirii
lui Dumnezeu pentru ei, nu este
adev\r c\ Hristos este M=ntui- oamenii drep]i, `i lumineaz\ Hristos, se face prin post [i
torul lumii [i c\ a venit s\ m=n- a[a de mult `nc=t v\d nu numai rug\ciune“. Pornind de la sem-
numai rodul iubirii lor, `ntre so]
[i so]ie. Aceast\ binecuv=ntare a
tuiasc\ nu numai pe poporul propria lor via]\, ci [i via]a nifica]iile s\rb\torii ~nt=mpi- pruncului la 40 de zile, `n Bise-
ales, pe poporul lui Israel, ci [i poporului din care ei s-au ridi- narea Domnului, IPS Mitropolit
rica Ortodox\ este inspirat\ din
`ntreaga umanitate. ~n plus, ve- cat. Mai vedem c\ prooroci]a Daniel s-a referit [i la momentul taina acestei s\rb\tori a ~nt=m-
dem c\ Dreptul Simeon, lumi- Ana devine o icoan\, un model binecuv=nt\rii pruncilor la 40 de
nat [i inspirat de Duhul Sf=nt, de a `nt=mpina pe Domnul, un zile de la na[tere: „Orice prunc pin\rii Domnului. Lumina tainei
arat\ [i ce se va `nt=mpla cu model de a a[tepta pe Dumne- nu este numai rodul iubirii p\- lui Hristos de la `nt=mpinarea
acest prunc c=nd va cre[te mare zeu. Nu este vorba de o a[tep- rin]ilor, ci este [i binecuv=ntarea Lui acum este prezent\ `n Bise-
[i cum va tr\i Maica Domnului tare pasiv\, doar o num\r\toa- iubirii lui Dumnezeu fa]\ de oa- ric\ prin aceste rug\ciuni de
durerea [i suferin]ele Fiului ei. re a timpului, ci e vorba c\ a[- meni. Noi aducem pruncul la 40 binecuv=ntare a mamei care a
Prin aceasta, noi vedem c\ teptarea lui Dumnezeu, `nt=m- de zile `n fa]a Sf=ntului Altar, n\scut [i a copilului care este
Dumnezeu, c=nd lucreaz\ prin pinarea Lui, `nt=lnirea cu El, cu pentru a fi `nchinat Domnului, [i adus pentru `mbisericire“. a
APEL UMANITAR
Salva]i via]a
micu]ei Maria
P\duraru
O boal\ cumplit\ ame-
nin]\ via]a micu]ei Maria
P\duraru `n v=rst\ de nu-
mai 3 s\pt\m=ni. N\scut\
de ziua lui Eminescu, pe 15
ianuarie 2007, micu]a are
de `nfruntat boala numit\
Tetralogia Fallot, ce este un
complex de 4 malforma]ii
grave la inim\. ~n cazul Ma-
riei, artera care duce s=n-
gele de la inim\ la pl\m=ni
este at=t de `ngust\ `nc=t se
impune o interven]ie c=t
mai rapid\, via]a ei fiind `n
pericol permanent. ~n acest
moment se `ncearc\ inter-
narea pentru opera]ie la o
clinic\ din Italia sau Aus-
tria. Costurile opera]iei
sunt aproximativ egale, de-
pinde unde se poate merge
mai u[or [i se poate face [i o
programare c=t mai rapid\.
Pentru opera]ie, familia tre-
buie s\ acopere jum\tate
din cheltuielile implicate,
dar aceasta `nseamn\ `n jur
de 15.000 de euro. Fiind
vorba de o familie cu veni-
turi foarte modeste, facem
apel la bun\voin]a dum-
neavoastr\ pentru
1925 a avut loc `nvesti- ceasta ne creeaz\ un grad Transilvania - multe din str=ngerea sumei necesare
tura [i `ntronizarea pri- mare de responsabilitate atribu]iile care reveneau salv\rii micu]ei Maria.
mului patriarh, Miron pentru c\ am avut `na- pân\ atunci Bisericii (de Cei ce doresc s\ ajute pot
Cristea (1925-1939). Ur- inta[i ilu[tri care au f\cut pild\, `n domeniul `nv\- dona `n conturile:
ma[ii s\i au fost patriar- ca aceast\ Biseric\ s\-[i ]\mântului), rolul ei limi- RO34RNCB0198003451
hii Nicodim Munteanu, duc\ mai departe misiu- tându-se de acum `nainte 910002 RON
Iustinian Marina [i Iustin nea [i s\ aib\ un rol fun- mai mult la probleme spi- R O 7 7 R N C B
Moisescu. Actualul Patri- damental `n p\strarea [i rituale. Ierarhii din ]inu- 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451
arh al Bisericii Ortodoxe cultivarea limbii române, turile alipite au intrat `n 910003 USD
Române, Prea Fericitul a unit\]ii na]ionale, a componen]a Sfântului Si-
Teoctist Arapa[u, va `m- demnit\]ii, culturii [i spi- nod din Bucure[ti, iar la BCR Roman, Piatra
Neam]
plini 92 de ani pe 7 fe- ritualit\]ii noastre româ- 18/31 decembrie 1919, `n
bruarie, `n acest an. ne[ti [i cre[tin-ortodoxe“, scaunul de mitropolit pri- Titular contului este
a declarat pr. conf. dr. Ion mat a fost ales transilv\- P\duraru Constantin, tat\l
Vicovan, prodecanul Fa- neanul Miron Cristea, pâ- feti]ei.
Unirea ]\rilor rom=ne
[i unificarea
cult\]ii de Teologie Orto- n\ atunci episcop de Ca-
ransebe[, unul din marii
Este o curs\ contra cro-
nometru `n care via]a micu-
dox\ „Dumitru St\ni-
bisericeasc\ loae“ din Ia[i. lupt\tori pentru Unire. ]ei depinde `n mod nedrept
de o sum\ de bani, iar orice
Actul Unirii Transilva- Imediat au `nceput lucr\-
„Pentru noi, românii, niei, Basarabiei [i Buco- rile de unificare biseri-
dona]ie, indiferent de valoa-
re, este mai mult dec=t bi-
acest eveniment este vinei cu vechea Românie ceasc\, `ncheiate la 6 mai nevenit\, este salvatoare.
foarte important deoare- `n 1918, prin care s-a cre- 1925, când s-a promulgat
ce este vorba de recunoa[- at statul român unitar, a „Legea“ [i „Statutul de or-
Pentru informa]ii supli-
mentare privind starea feti-
terea rolului pe care Bi- dus [i la o serie de prefa- ganizare a Bisericii Orto- ]ei [i a derul\rii procedu-
rilor pentru opera]ie pute]i
serica Ortodox\ Român\ ceri `n via]a Bisericii. doxe Române“, cu aplica-
suna la tel. 0721-338.885
l-a avut `n decursul tim- Dup\ 1918, statul a pre- rea principiilor „Statutu- (Paduraru Irina). a
pului. Pe de alt\ parte, a- luat - `n mod deosebit, `n lui Organic {agunian“. a
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul de
de `nchinare.
telefon: 0232/276907,
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 –
14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), Centrului de Pelerinaj
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora;
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul „Sf. Parascheva“
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), din Ia[i: Bd. {tefan
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare:
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. cel Mare [i Sfânt
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, mitropolitane,
moa[tele Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul:
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.

Primarul Ia[ului se bate `n bugete
cu primarii Clujului [i Bra[ovului
a Dintr-un buget total de aproximativ 600 de milioane de lei noi, 375 de milioane de lei reprezint\ veniturile proprii ale municipalit\]ii
din taxe fiscale, nefiscale, sume defalcate din TVA, dona]ii [i sponsoriz\ri, restul fiind credite sau alte sume care vor veni pe parcurs la buget
a Cei mai mul]i bani din bugetul local merg, anul acesta, la `nv\]\m=nt, respectiv aproape 159 de milioane de lei noi a Din creditul
de 100 de milioane de lei, 41 de milioane vor fi cheltui]i pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, 17,5 milioane pentru locuri de parcare a
{efii municipalit\]ii ie-
[ene au discutat ieri bugetul
de venituri [i cheltuieli al
Prim\riei Ia[i pentru anul
2007, `n cadrul unei dezba-
teri publice organizate la
Casa de Cultur\ Mihai Ur-
sachi din Copou. De fapt, ieri
a fost ultima zi `n care ie-
[enii [i-au putut spune dac\
sunt sau nu de acord cu
modul `n care au fost `m-
p\r]i]i banii Prim\riei. De
altfel, proiectul bugetului a
fost afi[at p=n\ ieri pe pagi-
na de internet a prim\riei,
urm=nd ca `n urm\toarea
[edin]\ de Consiliu Local s\
fie dezb\tut [i votat de con-
silieri.
Municipalitatea ie[ean\
trebuie s\ administreze anul
acesta un buget dublu fa]\
de cel pe care l-a avut anul
trecut. Aceasta deoarece ve-
niturile proprii vor fi mai
mari cu aproximativ 30%
fa]\ de cele de anul trecut,
la care se adaug\ `mprumu-
tul de 100 de milioane, plus
alte sume care vor veni de la
bugetul de stat, cum ar fi co-
finan]area pentru groapa e-
cologic\, unde au fost a-
proba]i banii, `ns\ nu a
venit `nc\ notificarea de la
minister prin care s\ anun]e
prim\ria c\ suma aprobat\
poate fi inclus\ `n buget.
Din aproximativ 600 de
milioane de lei noi, buget to-
tal, aproximativ 375 de mi-
lioane de lei reprezint\ ve-
niturile proprii ale mu-
nicipalit\]ii din veniturile
fiscale, nefiscale, venituri
din capital, sume defalcate
din TVA [i dona]ii [i spon-
soriz\ri, restul fiind credite
sau alte sume care vor veni
pe parcurs la buget.
Potrivit primarului
Gheorghe Nichita, din veni-
turile proprii ale munici-
palit\]ii, contribu]ia popu-
la]iei este de doar 11%. „Din
totalul veniturilor proprii
ale municipalit\]ii pe 2007,
doar 11% reprezint\ taxele
[i impozitele pl\tite de po-
pula]ie. Restul sunt im-
pozite ale persoanelor ju-
ridice, deoarece, cu c=t o
firm\ este mai mare [i con-
tribu]ia la bugetul local este
mai mare, dar [i cotele de-
falcate de la bugetul central.
Cu tot cu credite, bugetul pe
2007 este dublu fa]\ de cel
de anul trecut, adic\ 6 mii
de miliarde de lei vechi“, a
spus ieri primarul
Gheorghe Nichita, `n cadrul
dezbaterii publice organi-
zate pe tema bugetului pe
2007.
La bugetul local vor mai
fi incluse [i creditele inter-
ne, `n cuantum de 100 de mi-
lioane de lei, precum [i credi-
tele externe, aproximativ 52
milioane de lei, la care se
adaug\ [i fondurile neram-
bursabile, estimate la aprox-
imativ 9,5 milioane de lei.
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
~n cadrul dezbaterii de ieri, primarul Gheorghe Nichita nu a ezitat s\ `[i laude munca, sus]in=nd c\
bugetul supus dezbaterii este mult mai bine elaborat dec=t cel al ora[ului Cluj sau al Bra[ovului
Nichita: „Buget
mai bine f\cut
dec=t al Clujului“
~n cadrul dezbaterii de
ieri, primarul Gheorghe Ni-
chita nu a ezitat s\ `[i laude
munca, sus]in=nd c\ buge-
tul supus dezbaterii este
mult mai bine elaborat
dec=t cel al ora[ului Cluj sau
al Bra[ovului.
„Vede]i aceast\ foaie? A-
cesta reprezint\ bugetul o-
ra[ului Cluj“, a spus prima-
rul, `n timp ce ar\ta publi-
cului h=rtia care reprezenta
lista de venituri [i cheltuieli
a ora[ului Cluj.
Totodat\, acesta a mai
spus c\ la capitolul s\n\-
tate, Clujul aloc\ jum\tate
fa]\ de municipiul Ia[i,
chiar dac\ bugetul Ia[ului
este mai mic fa]\ de cel al
Clujului (care are 533 de
milioane de lei venituri pro-
prii). De asemenea, compa-
rativ cu ora[ul Bra[ov, chiar
dac\ num\rul de [coli este
aproximativ acela[i, suma
alocat\ este mult mai mic\.
Aproape 10 milioane
de lei pentru
ordine [i siguran]\
~n bugetul pe 2007, mu-
nicipalitatea ie[ean\ a alo-
cat pentru Poli]ia Comuni-
tar\ suma de 7,7 milioane
de lei. Potrivit directorului
economic al municipalit\]ii,
Victorel Lupu, banii sunt
aloca]i pentru „asigurarea
unui climat de ordine [i
lini[te public\, c=t [i pentru
cre[terea eficien]ei pazei o-
biectivelor de interes pu-
blic“. De asemenea, au fost
alocate aproape 2,2 milioane
de lei pentru protec]ia civi-
l\, mai exact, pentru `nfi-
in]area serviciului de volun-
tariat pentru situa]ii de ur-
ACTUALITATE
gen]\ al municipiului, pre-
cum [i pentru `ntre]inerea [i
repararea ad\posturilor din
municipiu.
158 de milioane
pentru `nv\]\m=nt
Cei mai mul]i bani din bu-
getul local, merg anul acesta
la `nv\]\m=nt, respectiv
aproape 159 de milioane de
lei noi. Dintre ace[tia, 123
de milioane reprezint\ chel-
tuielile de personal, 21 de
milioane cheltuieli materi-
ale, 416 mii de lei burse, 14
milioane cheltuieli de in-
vesti]ii [i 300 de mii de lei,
pentru desf\[urarea com-
peti]iilor sportive.
„Administra]ia local\ con-
tribuie la `mbun\t\]irea con-
di]iilor de studiu oferite ele-
vilor din ora[. ~n 2007, se
vor aloca fonduri pentru re-
vizii centrale termice, sub-
soluri, reabilit\ri termice
sau fa]ade, vor fi finalizate
lucr\rile de extindere sau
consolidare a [colilor, c\mi-
nelor, s\lilor de sport sau [ar-
pante, precum [i moderni-
z\ri sau mont\ri de module
termice. De asemenea, sunt
prev\zute [i montarea de
sisteme de supraveghere“, a
spus directorul Lupu.
3,9 milioane
pentru s\n\tate
Reprezentan]ii munici-
palit\]ii au prev\zut `n
bugetul pe 2007 3,9 mi-
lioane de lei pentru sistemul
sanitar, apoi 250 de mii lei
pentru SMURD, precum [i
550 mii lei pentru persoa-
nele care doneaz\ s=nge. De
asemenea, au fost prin[i `n
buget 1 milion de lei pentru
consolidarea spitalului Par-
hon, 1,5 milioane pentru
spitalul Spiridon [i 600 mii
lei pentru modernizarea spi-
talului de recuperare.
21,5 milioane
pentru cultur\,
recreere [i religie
Urm\torul capitol buge-
tar este cel cu privire la cul-
tur\, recreere [i religie, un-
de au fost alocate 21,5 mili-
oane de lei. Dintre ace[tia,
aproximativ 8 milioane de
lei vor fi direc]iona]i spre
lucr\rile de `ntre]inere a
spa]iile verzi [i celelalte spa-
]ii de recreere, 3,5 milioane
lei vor fi `ndrepta]i c\tre cul-
tur\, respectiv Casa de Cul-
tur\ Ia[i, Ateneu, Editura
Junimea, M\n\stirea Golia
[i alte ac]iuni privind cul-
tura. Suma alocat\ pentru
investi]iile `n parcuri, Plaja
Nicolina, dar [i stadionul
Emil Alexandrescu este de
3,5 milioane de lei, iar pen-
tru sus]inerea activit\]ilor
sportive, printre care [i sus-
]inerea echipei de fotbal
Politehnica Ia[i, aproape 6,5
milioane de lei.
30 de milioane pentru
asisten]a social\
Ace[ti bani vor merge `n
general c\tre Direc]ia de
Asisten]\ Comunitar\, din
subordinea prim\riei, dar [i
c\tre o serie de Funda]ii ca-
re desf\[oar\ activit\]i de
asisten]\ social\, cum ar fi
Hecuba, P\p\dia sau Soli-
daritate [i Speran]\.
19 milioane pentru
locuin]e, servicii [i
dezvoltare public\
Aici sunt incluse crearea
de spa]ii de joac\, semafori-
zarea str\zilor, iluminatul
S=mb\t\, 3 februarie 2007
public, montarea de co[uri
de gunoi, dar [i lucr\ri de
`ntre]inere a versan]ilor,
sau alte ac]iuni cum ar fi
S\rb\torile Ia[ului sau alte
asemenea evenimente orga-
nizate de Prim\rie.
Pentru protec]ia mediu-
lui au fost alocate 11 mili-
oane de lei, `n care este in-
clus [i hingheritul, m\tu-
ratul [i sp\latul str\zilor,
dar [i cofinan]area proiectu-
lui Managementul integrat
al de[eurilor, adic\, pentru
groapa ecologic\.
Bugetul alocat combusti-
bilului [i energiei reprezint\
7,3% din totalul bugetului,
respectiv 27 milioane de lei.
Aici sunt incluse subven]iile
la energia termic\, `n valoa-
re de 20 de milioane de lei,
dar [i garan]ia `mprumutu-
lui luat de CET de la BERD
(Banca European\ pentru
Reconstruc]ie [i Dezvoltare),
1,8 milioane de lei [i ram-
bursarea creditului luat de
CET, de aproximativ 5,5 mi-
lioane de lei.
40 de milioane
pentru transporturi
Bugetul pe 2007 prevede
alocarea unei sume de a-
proape 40 de milioane de lei,
pentru sus]inerea trans-
portului local. Aici sunt in-
clu[i at=t banii pentru as-
faltarea unor str\zi, c=t [i
pietruirea celor care sunt, `n
momentul de fa]\, de p\-
m=nt De asemenea, aici
sunt inclu[i [i subven]iile [i
gratuit\]ile date de prim\-
rie pensionarilor sau altor
categorii de ie[eni.
100 de milioane
credite interne
Aici este vorba de `mpru-
mutul pe care `l ia Prim\ria
5
prin sistemul Bridge-Loan,
dar [i prin emiterea de obli-
ga]iuni municipale. Cei mai
mul]i bani, 41 de milioane,
vor merge spre reabilitarea
infrastructurii rutiere, apoi
spre locuin]e sociale, 17,5 mi-
lioane, pentru locuri de par-
care, 7,1 milioane pentru groa-
pa ecologic\, 4 milioane pen-
tru pasajul de la Hala Cen-
tral\, 6,3 milioane pentru
iluminatul public [i 4,9 mil-
ioane pentru cadastrul gen-
eral [i baza de date urbane.
51,5 milioane
credite externe
Aceast\ sum\ reprezint\
`mprumutul pe care `l ia mu-
nicipalitatea de la BERD.
Ace[ti bani vor fi folosi]i
pentru modernizarea liniei
de tramvai, `n general, `n
mai multe zone ale ora[ului.
De asemenea, municipali-
tatea sper\ s\ ob]in\ fi-
nan]\ri nerambursabile pen-
tru mai multe proiecte, res-
pectiv pentru protec]ia me-
diului, dezvoltarea economi-
c\, ordine public\, servicii
sociale sau alte proiecte, `n
valoare total\ estimat\ la
aproape 10 milioane de lei.
Dezbaterea public\
transformat\
`n discu]ie cu
caracter utilitar
Dezbaterea public\ orga-
nizat\ ieri `n Copou nu [i-a
atins scopul, pu]inii pen-
sionari prezen]i `n sal\
spun=ndu-[i doar ofurile.
Nemul]umit de mai mul-
te probleme din ora[ a fost
Aurel Baican, pensionar.
„Este o ru[ine pentru Ia[i s\
avem at=tea ciori [i at=]ia
c=ini comunitari care devin
un adev\rat pericol. De
asemenea, monumentele is-
torice sunt l\sate `n para-
gin\, la fel cum sunt [i unele
cl\diri sau garduri. Mai
avem o problem\ cu afi[ajul,
pentru c\ `n Ia[i afi[eaz\
cine vrea, cum vrea [i, mai
ales, unde vrea. Ar trebui s\
lua]i m\suri, s\ nu se mai
`nt=mple a[a ceva“, a spus
sup\rat Aurel Baican.
{i deputatul Anghel
Stanciu a intervenit, acesta
sus]in=nd c\ e nevoie de mai
mul]i bani pentru sus]ine-
rea versan]ilor din munici-
piu. „Dac\ vrem `n conti-
nuare [apte coline, e nevoie
de mai mul]i bani, altfel, ni se
duc dealurile la vale“, a spus
acesta.
~nafar\ de [efii Direc-
]iilor [i institu]iilor din
subordinea Prim\riei, la
dezbaterea de ieri au parti-
cipat aproximativ 30 de per-
soane, cei mai numero[i fiind
pensionarii.
Bugetul va trebui apro-
bat `n urm\toarea [edin]\
de Consiliu Local, dup\ ce a
fost supus dezbaterii publice
[i pe pagina de internet a
Prim\riei. a
6 S=mb\t\, 3 februarie 2007
PE SCURT
Petrom reduce
pre]ul carburan]ilor
Petrom va reduce ast\zi cu trei
bani/litru pre]urile produselor
petroliere comercializate `n
re]eaua proprie de distribu]ie,
pe fondul sc\derii cota]iilor in-
terna]ionale ale ]i]eiului.
~ncepând de ast\zi, pre]urile
carburan]ilor Top Nordic Diesel
[i Euro Diesel 4, comercializa]i
`n benzin\riile Petrom, vor
sc\dea cu trei bani. O ieftinire
similar\ se va produce [i `n
cazul sortimentelor de carbu-
ran]i OMV Alpin Diesel, OMV
Sprint Diesel, Nordic Diesel [i
Euro Diesel, comercializate `n
benzin\riile PetromV.
Compania de]ine `n România
circa 544 de sta]ii Petrom, dintre
care 43 de sta]ii func]ioneaz\
conform unui concept modern,
care introduce standarde de ca-
litate interna]ional\, PetromV.
Politica de pre]uri a Petrom,
adoptat\ la `nceputul anului
2005, ]ine seam\ de evolu]iile
interna]ionale ale pre]ului pro-
duselor petroliere, dar [i de con-
textul pie]ei interne.
Fond de capital
comun rom=no-ungar
Ministrul ungar al Economiei,
Koka Janos, a declarat ieri, la
Cluj, c\ sus]ine `n continuare
ideea `nfiin]\rii unui fond co-
mun de capital româno-ungar,
afirmând c\ a discutat despre
acest lucru cu fostul ministru
Codru] {ere[ [i dore[te conti-
nuarea discu]iilor [i cu actualul
ministru. „Am f\cut aceast\
propunere fostului meu omolog,
domnul ministru Codru] {ere[.
Era vorba atunci de o participa-
re de 10 miliarde de forin]i, a-
dic\ circa 40 de milioane de
euro, din partea Ungariei pen-
tru `nfiin]area unui fond comun
de investi]ii. Inten]ia Ungariei
este actual\ [i sper s\ m\ `ntâl-
nesc `n curând cu noul ministru
pentru a concretiza aceast\
`n]elegere“, a precizat ministrul
ungar. Printre temele abordate
s-a num\rat [i nevoia unei infra-
structuri care s\ lege cele dou\
]\ri `n vederea dezvolt\rii
rela]iilor bilaterale `n domeniul
economic. ~n acest sens, minis-
trul ungar a subliniat necesi-
tatea construirii unor autostr\zi
care s\ lege ora[e importante din
România, precum, Arad sau Baia
Mare de regiuni din Ungaria.
Patru milioane de
euro pentru stoparea
emisiilor poluante
Ministerul Mediului [i
Gospod\ririi Apelor (MMGA) a
lansat un proiect PHARE, `n
valoare de aproape patru mili-
oane de euro, bani care vor fi
folosi]i pentru achizi]ionarea de
echipament `n domeniul emisi-
ilor poluante, a informat ieri
MMGA. Proiectului are o valoa-
re de 3.801.243 de euro [i are ca
scop `mbun\t\]irea monitoriz\-
rii emisiilor la instala]iile care
intr\ sub inciden]a Directivei
referitoare la preven]ia [i con-
trolul polu\rii industriale, astfel
`ncât orice modificare a emisi-
ilor de poluan]i s\ poat\ fi ob-
servat\ `n timp util. Beneficiarii
proiectului sunt Agen]iile pen-
tru Protec]ia Mediului din Ar-
ge[, Bac\u, Bihor, Gala]i, Sibiu
[i Timi[, iar proiectul va fi pus
`n aplicare de un consor]iu alc\-
tuit din dou\ companii italiene,
sub coordonarea MMGA, `n cali-
tate de Autoritate de Implemen-
tare. Obiectivele proiectului
prev\d atât livrarea, instalarea
[i punerea `n func]iune a
echipamentelor, cât [i instruirea
personalului pentru utilizarea
echipamentelor achizi]ionate. a
Numerele locale pentru telefonia fix\ vor fi eliminate, `ncep=nd cu 2008
Autoritatea Na]ional\
de Reglemantare `n Comu-
nica]ii [i Tehnologia Infor-
ma]iei (ANRCTI) dore[te
eliminarea numerelor loca-
le pentru telefonia fix\ [i
utilizarea exclusiv\ a nu-
merelor na]ionale formate
din zece cifre, a informat
ieri un comunicat al in-
stitu]iei. ANRCTI a deschis
perioada de consultare pu-
blic\, pentru trei proiecte
de decizii care vor modifica
modul `n care sunt admi-
nistrate resursele de nume-
V=nz\rile Dacia vor sc\dea la jum\tate
dac\ dispare taxa de `nmatriculare
a Reducerea sau dispari]ia taxei de prim\ `nmatriculare ar face ca v=nz\rile ma[inilor Dacia s\ scad\ la jum\tate
[i ar duce la disponibilizarea a 35 de mii de persoane a Ministrul Finan]elor Publice, Sebastian Vl\descu, a
declarat c\ deocamdat\ nu exist\ o variant\ final\ a taxei de `nmatriculare a MFP va preg\ti un document pentru
urm\toarea [edin]\ de Guvern, `n care va prezenta, `n coordonare cu Ministerul Mediului, posibilit\]ile pe care le
are România `n acest moment [i care merg de la men]inerea taxei `n forma actual\ pân\ la anularea ei a
Pre[edintele Dacia
Group, Francoise Four-
mont, a declarat c\ vânz\-
rile Dacia `n România ar
putea sc\dea cu 50%, ceea
ce reprezint\ o treime din
produc]ia uzinei de la
Mioveni, `n cazul reducerii
sau a elimin\rii taxei de
prim\ `nmatriculare.
„~n momentul de fa]\,
re]eaua de produc]ie, distri-
bu]ie [i furnizare Dacia an-
greneaz\ aproximativ
100.000 de persoane, iar
reducerea taxei ar `nsem-
na disponibilizarea a peste
35.000 dintre ace[tia“, a
spus Fourmont.
Pre[edintele Dacia a a-
d\ugat c\ se teme c\ `n
România se va repeta si-
tua]ia din Polonia, unde, `n
doi ani dup\ aderare, au
intrat 2,5 milioane de
ma[ini, dintre care peste
1,8 milioane erau mai
vechi de 10 ani, pia]a to-
tal\ a autoturismelor noi
sc\zând cu 30%, toate a-
cestea din cauz\ c\ au-
torit\]ile poloneze nu au
luat m\suri de prevenire a
acestei situa]ii.
Fourmont a subliniat c\
responsabilitatea este a
Guvernului României [i a
lansat un mesaj c\tre mi-
nistrul Mediului [i Gospo-
d\ririi Apelor, Sulfina Bar-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aCEL MAI MARE AVION
DIN LUME A ATERIZAT LA
B|NESA: Cel mai mare a-
vion din lume destinat trans-
portului de marf\, Antonov
124 - 100 Ruslan, a aterizat,
ieri diminea]\, pe Aeropor-
tul B\neasa, pentru a `nc\r-
ca echipamente aeronautice
ale companiei Romaero des-
tinate pie]ei americane, a de-
clarat directorul de comuni-
care al aeroportului, {tefan
Mladin. „Avionul va trans-
porta echipamente produse
de Romaero pentru Statele
Unite ale Americii, urmând
s\ decoleze de pe B\neasa `n
jurul orei 14.00“, a spus Mla-
din. Avionul AN 124 este cel
mai mare avion din lume in-
trat `n produc]ie de serie, fi-
ind destinat transportului de
marf\. Aeronava are o capa-
citate de transport de 150 de
tone [i o anvergur\ a aripilor
de 73 de metri, intrând pen-
tru prima dat\ `n uz `n 1982.
ECONOMIC
rota]ie `n România. Princi-
palele modific\ri vizeaz\
`nchiderea Planului na]io-
nal de numerota]ie, proce-
dura de emitere a licen]elor
de utilizare a resurselor de
numerota]ie [i impunerea
unor tarife de utilizare a
acestora.
Proiectul deciziei privind
Planul na]ional de nu-
merota]ie propune ca, `nce-
p=nd cu data de 2 februarie
2008, abona]ii furnizorilor
de servicii de telefonie fix\
s\ poat\ fi apela]i doar prin
bu, [i c\tre ministrul Fi-
nan]elor Publice, Sebasti-
an Vl\descu, `n care anun-
]\ c\ Dacia este dispus\ s\
colaboreze cu Executivul
pentru a clarifica situa]ia.
„Exist\ o con[tientizare
la nivelul `ntregii Europe
c\ problema polu\rii nu
poate fi rezolvat\ prin mu-
tarea ma[inilor vechi din-
tr-o ]ar\ `n alta [i `n nici
un caz nu dorim ca Româ-
nia s\ devin\ lada de gu-
noi a continentului“, a mai
spus Fourmont.
~n acest moment, Dacia
`nregistreaz\ 400-450 co-
menzi pe zi, cifr\ foarte
important\ [i pentru in-
vestitorii care colaboreaz\
cu Grupul Dacia `n dome-
niul produc]iei de piese, iar
dac\ cifra va sc\dea atunci
[i interesul acestora de a
investi `n România se va
diminua, a conluzionat
pre[edintele Dacia.
Taxa r\m=ne
pentru o perioad\
Taxa de prim\ `nmatri-
culare a autovehiculelor va
fi men]inut\ deocamdat\, a
declarat ministrul Finan-
]elor Publice, Sebastian
Vl\descu. El a preciat c\ nu
exist\ `n acest moment o
decizie fa]\ de forma final\
La ora actual\, 40 de aparate
de acest tip sunt utilizate `n
`ntreaga lume. AN 124 are o
autonomie de zbor de 5.300
de kilometri la `nc\rc\tur\
maxim\. Cel mai mare avion
de transport din lume este
tot un Antonov, 224, care nu
a intrat `ns\ `n produc]ie de
serie, fiind utilizat de Agen-
]ia spa]ial\ rus\ pentru
transportul unor echipa-
mente speciale.
a LIPSA TERENURILOR
ALUNG| INVESTITORII DIN
CONSTAN}A: ~n Constan]a,
exist\ clien]i pe pia]\ care
doresc s\ cumpere terenuri
pentru a dezvolta noi proiec-
te, dar oferta lipse[te, fapt
pentru care investitorii se
vor orienta c\tre zonele limi-
trofe municipiului - Agigea,
Cump\na, Lazu, Ovidiu, se
arat\ `ntr-un comunicat al
companiei imobiliare Im-
pact. „Pia]a imobiliar\ cons-
t\n]ean\ a evoluat mai lent
formarea num\rului na]io-
nal format din 10 cifre (pre-
fix na]ional plus indicativ de
arie geografic\ plus num\r
local), pentru toate apelurile
inter [i intrajude]ene.
~n prezent, abona]ii fur-
nizorilor alternativi pot fi
apela]i doar dac\ se formea-
z\ num\rul na]ional de 10
cifre, `n timp ce `n cazul u-
nui apel local, abona]ii Rom-
telecom sunt apela]i `n re]ea
prin formarea num\rului lo-
cal de 6 cifre `n ]ar\, respec-
tiv de 7 cifre `n Bucure[ti,
a acestei taxe. „Din punctul
de vedere al Comisiei Euro-
pene, România are dreptul
de a introduce o tax\ cu
caracter ecologic, un sistem
de taxare a autovehiculelor
care s\ ne sus]in\ `n efortul
nostru de protec]ie a medi-
ului“, a afirmat ministrul
Finan]elor, care a avut re-
cent discu]ii pe aceast\ te-
m\ la Bruxelles.
Oficialul MFP a admis
totu[i c\ exist\ o zon\ le-
gat\ de felul `n care este a-
plicat\ aceast\ tax\ [i care
ar putea s\ vin\ `n contra-
dic]ie cu prevederile trata-
tului de aderare. Este vor-
ba despre faptul c\ autove-
hiculele second-hand vân-
dute de cet\]enii români
nu sunt `n acest moment
taxate, ceea ce ar reprezen-
ta o discriminare `n raport
cu cet\]enii altor state UE.
Vl\descu a explicat c\
Executivul european ar do-
ri ca aceast\ discriminare
s\ fie eliminat\, m\sur\
care ar presupune ca [i
cet\]enii români care vând
o ma[in\ deja `nmatricula-
t\ `n România s\ aib\
acela[i regim fiscal.
Reducere treptat\
MFP va preg\ti un do-
cument pentru urm\toa-
decât restul pie]elor, mai a-
les fa]\ de Bucure[ti [i cele
din Ardeal. E o pia]\ marca-
t\ de un oarecare tradi]iona-
lism, puterea de cump\rare
nu este foarte ridicat\ [i asta
face ca investi]iile imobiliare
s\ fie `ntr-o perioad\ de a[-
teptare“, a precizat Dan
Ioan Popp, pre[edintele Im-
pact. Cea mai activ\, `n pre-
zent, este Corbu-Vadu, da-
torit\ faptului ca s-a realizat
un Plan de Urbanism Zonal
pe o suprafa]\ de 2.600 hec-
tare pentru dezvoltarea unei
sta]iuni turistice. Alte zone
tranzac]ionate pe pia]\ sunt
Agigea - Eforie [i zonele li-
mitrofe municipiului Con-
stan]a, unde `nc\ se mai g\-
sesc terenuri la pre]uri cu-
prinse `ntre 2,5 euro/mp, iar
la terenurile cu suprafe]e
mai mari, pre]urile merg
pân\ la 15-20, chiar 30
euro/mp.
a NUM|RUL ~NMATRI-
CUL|RILOR A CRESCUT CU
lucru ce ar putea influen]a
alegerea furnizorului de ser-
vicii de telefonie fix\,
potrivit reprezentan]ilor au-
torit\]ii de reglementare.
„Obiectivul pe care `l ur-
m\rim este s\ uniformi-
z\m modul de formare a
numerelor de telefon din
domeniile alocate telefoniei
fixe, astfel `ncât s\ fie res-
pectat principiul nediscri-
minarii `n alocarea resurse-
lor de numerota]ie. ~nchi-
derea Planului na]ional de
numerota]ie presupune uti-
rea [edin]\ de Guvern, `n
care va prezenta `n coordo-
nare cu Ministerul Mediu-
lui posibilit\]ile pe care le
are România `n acest mo-
ment [i care merg de la
men]inerea taxei `n forma
actual\ pân\ la anularea ei.
~n opinia ministrului Fi-
nan]elor, din punct de ve-
dere tehnic cea mai simpl\
alternativ\ ar fi o tax\ anu-
al\ care s\ aib\ [i o com-
ponent\ ecologic\, mai a-
les c\ `n luna martie Comi-
sia European\ va propune
un sistem de armonizare a
23,8%: Num\rul de `nma-
tricul\ri noi de vehicule ru-
tiere pentru transportul c\-
l\torilor a crescut cu 23,8%
pe `ntregul an 2006, fa]\ de
anul 2005, iar num\rul ve-
hiculelor pentru transportul
m\rfurilor cu 41,1%, in-
formeaz\ un comunicat al
Institutului Na]ional de
Statistic\ (INS). Num\rul
de `nmatricul\ri noi de ve-
hicule rutiere pentru trans-
portul c\l\torilor a crescut
cu 41,2% `n trimestrul IV al
anului 2006, fa]\ de aceea[i
perioad\ a anului 2005, iar
num\rul vehiculelor pentru
transportul m\rfurilor a cres-
cut cu 79,4%, conform INS.
Potrivit sursei citate, cea
mai semnificativ\ cre[tere s-
a `nregistrat pentru motore-
te [i motociclete, valoarea din
anul 2006 fiind de aproape
trei ori mai mare fa]\ de
2005. Num\rul autocarelor,
autobuzelor [i microbuzelor
a sc\zut de circa trei ori. a
lizarea exclusiv\ a numere-
lor na]ionale [i eliminarea
numerelor locale“, a de-
clarat Dan Georgescu, pre-
[edintele ANRCTI.
Tranzi]ia la noul mod de
formare a numerelor de te-
lefon se va face `n dou\
etape. Astfel, `n perioada 2
februarie - 1 iunie 2008 vor
putea fi apelate numerele
atât `n formatul actual, cât
[i `n noul format, iar abona-
]ii vor fi informa]i cu privi-
re la modificarea modului
de formare a numerelor. a
taxei auto la nivelul UE
care s\ includ\ `n taxa a-
nual\ [i o component\ eco-
logic\.
„De[i din punct de vedere
tehnic ar fi varianta cea
mai simpl\, trebuie s\ ]i-
nem cont de realitatea ro-
mâneasc\, `n care avem un
num\r mare de cet\]eni
români cu ma[ini non-euro
care nu `[i pot permite s\
pl\teasc\ `n acest moment
o tax\ anual\ cu o compo-
nent\ ecologic\. Deocam-
dat\ nu putem s\ lu\m `n
considerare un astfel de
sistem“, a mai spus Se-
bastian Vl\descu.
~n prezent, taxa anual\
pl\tit\ de un posesor de
autoturism Dacia este de
aproximativ 15 euro. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 3 februarie
Cerul se va `nnora trep-
tat `n toate regiunile. Va
ninge ziua `n vestul, centrul
[i nordul ]\rii, iar spre sear\
pe arii restr=nse [i `n est [i
sud-est. V=ntul va sufla slab
p=n\ la moderat, cu unele
intensific\ri la munte [i `n
regiunile vestice. Tempera-
turile minime se vor situa
`ntre - 12 [i -2 grade, mai
sc\zute `n depresiuni. Tem-
peraturile maxime vor fi
cuprinse `ntre -4 [i 6 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 3.02.2007
Dolar SUA 2,6024
Euro 3,3877

„Control la nivel comunitar“ asupra
publicit\]ii la alimentele pentru copii
Plenul Parlamentului Eu-
ropean a aprobat, joi, un
raport prin care solicit\
stabilirea unui „control la
nivel comunitar“ asupra
publicit\]ii privind alimen-
tele cu nivel ridicat de gr\-
simi, zah\r sau sare desti-
nate copiilor - informeaz\
agen]ia spaniol\ de pres\
EFE.
Documentul, care averti-
zeaz\ c\ cinci milioane de
copii din spa]iul Uniunii
Europene sufer\ de „boala“
obezit\]ii, cere statelor mem-
Elibera]i pentru c\ nu au `nc\lcat cu
rea-credin]\ regulamentul bazei militare
a Cei doi rom=ni aresta]i `n Irak au fost preda]i Ambasadei Rom=niei la Bagdad, ieri, la ora
local\ 10.00, dup\ ce s-a constatat c\ nu au `nc\lcat cu rea-credin]\ regulamentul intern al
bazei militare, a declarat purt\torul de cuv=nt al MAE, Corina Vin]an a
Conform lui Vin]an, ei
se afl\ `n sediul misiunii di-
plomatice [i vor pleca spre
]ar\ dup\ ce le vor fi actu-
alizate documentele de c\-
l\torie.
Vin]an a precizat c\ au
`nceput deja formalit\]ile
`n vederea trimiterii `n ]a-
r\ a celor doi.
Ea a explicat c\ este ne-
cesar\ actualizarea docu-
mentelor de c\l\torie, a-
v=nd `n vedere c\, `n tim-
pul `n care s-au aflat `n de-
ten]ie, celor doi muncitori
le-a expirat viza. Conform
lui Vin]an, trebuie g\sit\
[i o modalitate de transport
al muncitorilor c\tre Ro-
m=nia.
Eliberarea lor este re-
zultatul demersurilor am-
basadei [i al evolu]iei in-
vestiga]iilor privind natu-
ra faptelor, a afirmat pur-
t\torul de cuv=nt al MAE.
Conform informa]iilor
furnizate ambasadei de au-
torit\]ile militare ale For-
]ei Multina]ionale din Irak,
rom=nii au `nc\lcat regula-
mentul intern al bazei mili-
tare, dar nu cu rea-credin-
]\, a spus Corina Vin]an.
Ea a afirmat c\ starea
de s\n\tate a celor doi mun-
citori elibera]i este bun\ [i
c\ familiile lor au fost in-
formate `n leg\tur\ cu eli-
berarea.
T=mplarul Adrian G=n-
cean (39 de ani) din Topli]a
[i electricianul Nelu Ilie
(41 de ani) din Gala]i, care
lucrau pentru o firm\
american\, subcontractor
al US Army, `ntr-o fabric\
dintr-o baz\ militar\ ame-
rican\ din Irak, au fost a-
resta]i, `n urm\ cu trei luni,
de c\tre solda]ii For]ei
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ADELA OMAR SPU-
NE C| NU S-A ~NT+LNIT
CU HAYSSAM: Adela O-
mar, so]ia lui Omar Hay-
ssam - judecat pentru fap-
te de terorism `n leg\tur\
cu r\pirea a trei jurnali[ti
rom=ni `n Irak [i fugit din
Rom=nia dup\ ce a fost
pus `n libertate din motive
medicale -, s-a re`ntors `n
]ar\, ieri diminea]\, cu o
aeronav\ care a plecat din
Damasc.
Ea a spus c\ nu s-a
`nt=lnit cu acesta `n tim-
bre ale UE s\ instituie o-
bliga]ia ca distribuitoarele
automate din centrele [co-
lare s\ respecte criteriile
privind o „alimenta]ie s\-
n\toas\“.
Raportul - aprobat cu
620 de voturi pentru, 24
`mpotriv\ [i 14 ab]ineri -
respinge „frecven]a [i in-
tensitatea campaniilor de
publicitate [i promovare
prin intermediul televiziu-
nii a alimentelor destinate
exclusiv copiilor“ [i aver-
tizeaz\ `n leg\tur\ cu im-
Multina]ionale a Coali]iei,
pentru c\ ar fi filmat [i fo-
tografiat f\r\ autoriza]ie o
baz\ SUA.
Ilie a vorbit la
telefon cu familia
G\l\]eanul Nelu Ilie, a-
restat `n Irak, a vorbit cu
so]ia sa la telefon, ieri,
dup\ ce a fost eliberat [i
dup\ ce reprezentan]ii
Ambasadei Rom=niei `n
Irak au contactat-o pe
aceasta, `n jurul orei 10.30.
Renata Ilie a declarat c\
a aflat de la televizor de-
spre eliberarea so]ului s\u,
pul vizitei `n Liban, ci doar
au vorbit la telefon.
„Mi-a spus c\ nu se
simte bine, iar ultimele
analize au ie[it prost,
medicii descoperind c\ are
complica]ii la ficat“, a pre-
cizat ea, ad\ug=nd c\ Hay-
ssam este internat `ntr-un
spital din Liban, unde va fi
operat peste o lun\.
Ea b\nuie[te c\ a fost
urm\rit\ de serviciile
rom=ne de informa]ii, `nc\
de la plecarea din ]ar\, [i
de aceea nu putea risca o
`nt=lnire cu Hayssam.
ACTUALITATE
pactul lor asupra modele-
lor de consum pentru copii.
De aceea, solicit\ ca
aceast\ practic\ s\ fie su-
pus\ unui „control la nivel
comunitar“ [i propune `n
acest scop s\ se profite de
revizuirea `n curs a direc-
tivei „Televiziune f\r\ Fron-
tiere“.
Raportul cere, de ase-
menea, limitarea promo-
v\rii alimentelor cu indici
mari de gr\simi, zah\r [i
sare prin mesaje trimise
telefoanelor mobile, prin
iar dup\ ora 10.30 a fost
contactat\ de reprezentan-
]ii Ambasadei Rom=niei
din Irak [i a putut vorbi la
telefon cu so]ul ei. „Mi-a
spus c\ e bine [i c\ va veni
c=t se poate de repede `n
]ar\, urm=nd s\-mi mai
dea telefon `n cursul zilei
pentru mai multe detalii.
Voi vedea ce voi face `n mo-
mentul `n care o s\ [tiu cu
exactitate c=nd [i unde
vine“, a spus Renata Ilie.
Femeia se declar\ mul]u-
mit\ de reac]ia autorit\]i-
lor rom=ne [i spune c\ nu
are ce s\ le repro[eze: „Au
reac]ionat exact a[a cum
a KUNEVA VINE LUNI
LA BUCURE{TI: Comisa-
rul european pentru pro-
tec]ia consumatorului, bul-
g\roaica Meglena Kuneva,
va veni luni la Bucure[ti,
unde va avea `nt=lniri cu
reprezentan]ii Agen]iei
Na]ionale pentru Protec]ia
Consumatorului, cu mini[-
trii Anca Boagiu, Monica
Macovei [i cu premierul
T\riceanu.
Vizita Meglenei Kune-
va va dura - potrivit comu-
nicatului Reprezentan]ei
CE la Bucure[ti - doar c=te-
va ore, de la 9.30 la 15.00.
jocuri pe internet [i prin
publicitatea efectuat\ `n
zone de recreere.
Europarlamentarii con-
sider\ c\ este indispensabil
ca produc]iile pe diferite su-
porturi (televiziune, cine-
matograf, internet [i jocuri
video) destinate copiilor s\
prezinte informa]ii sanitare
[i s\-i invite pe tineri s\
practice sportul [i s\ con-
sume fructe [i legume.
~n afar\ de problema
obezit\]ii `n r=ndul copi-
ilor, raportul cere statelor
membre s\ recunoasc\ o-
bezitatea ca „o boal\ cro-
nic\“ [i s\ garanteze „un
tratament adecvat“ pentru
cei afecta]i.
m\ a[teptam, nu am de ce
s\ fiu nemul]umit\“.
Rudele lui G=ncean
au fost sunate de
ministrul de Externe
Rudele t=mplarului A-
drian G=ncean (39 de ani),
din Topli]a, unul dintre cei
doi rom=ni care au fost a-
resta]i `n Irak, au aflat de
la televizor c\ acesta va fi
eliberat, fiind apoi sunate,
ieri diminea]\, de minis-
trul de Externe, care le-a
anun]at c\ b\rbatul a fost
eliberat.
Comisarul european pen-
tru protec]ia consumatoru-
lui va avea `ntervederi [i
cu ministrul Integr\rii
Europene, Anca Boagiu,
[i cu cel al Justi]iei,
Monica Macovei.
Ultima `ntrevedere `n
programul vizitei este cea
cu premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu.
a PICTURILE LUI N|S-
TASE LA LICITA}IE: Trei
picturi din colec]ia Dana [i
Adrian Nastase vor fi
scoase la licita]ie, m=ine, 4
februarie a.c., la Casa
ALIS.
S=mb\t\, 3 februarie 2007
Europarlamentarii ex-
prim\, de asemenea, o
„mare `ngrijorare“ fa]\ de
diminuarea consumului de
fructe [i legume `n Europa.
Potrivit deputa]ilor euro-
peni, con]inutul nutri]ional
al legumelor [i fructelor
produse `n Europa s-a re-
dus `n ultimele decenii.
Totodat\, pledeaz\ pen-
tru revizuirea normelor eu-
ropene privind etichetarea
produselor alimentare,
„astfel `nc=t s\ includ\ cel
pu]in obliga]ia de a indica
prezen]a [i propor]ia ele-
mentelor nutritive [i na-
tura gr\similor“, potrivit
aceleia[i surse. a
Mama lui Adrian G=n-
cean, Victoria G=ncean, [i
sora acestuia Doina, au de-
clarat c\ au fost sunate
ieri, `n jurul orei 10.00, iar
ministrul de Externe le-a
anun]at c\ cei doi au fost
elibera]i [i se afl\ la sediul
Ambasadei Rom=niei din
Irak.
Rudele lui Adrian G=n-
cean spun c\ nu [tiu c=nd
va ajunge acesta `n ]ar\,
deoarece trebuie s\ a[tepte
`ntocmirea pa[aportului [i
a actelor necesare. Minis-
trul de Externe le-a sf\tuit
pe cele dou\ femei „s\-[i ]i-
n\ receptorul bine `n furca
telefonului“ pentru c\ va
]ine permanent leg\tura
cu ele ca s\ le anun]e cu ce
avion vor ajunge cei doi
rom=ni acas\.
B\sescu: Politicieni
„lipsi]i de caracter“
i-au `ncadrat
pe cei doi `n
categoria spionilor
Pre[edintele Traian B\-
sescu le-a recomandat, ieri,
ziari[tilor care l-au `ntre-
bat despre eliberarea
rom=nilor re]inu]i `n Irak
s\ se adreseze politicieni-
lor „lipsi]i de caracter“ care
`i `ncadrau pe cei doi `n
categoria spionilor din ser-
viciile rom=ne[ti.
„V\ pute]i adresa chiar
[i politicienilor care asear\
vorbeau de spioni, de ni[te
am\r=]i care erau `nca-
dra]i de oameni lipsi]i de
caracter `n categoria spi-
onilor din serviciile rom=-
ne[ti“, a r\spuns pre[edin-
tele B\sescu, `ntrebat des-
pre eliberarea celor doi ro-
m=ni din Irak.
El a dat acest r\spuns
dup\ ce ziari[tii l-au `ntre-
bat, la finalul `nt=lnirii cu
pre[edintele polonez, c=nd
a aflat despre eliberarea
celor doi rom=ni [i cum s-a
produs aceasta. a
Lucr\rile, din secolele
XVIII - XIX, sunt: 1. Ano-
nim, „Scen\ mitologic\“,
sec. al XIX-lea, ulei pe
p=nz\ reantualat\, 54,5 x
40,5 cm, pre] de pornire
12.000 de lei; 2. Traut-
mann, copie dupa Titzian,
„Scen\ mitologic\“, sem-
nat st=nga jos cu ro[u,
a II-a jum\tate sec. al
XVIII-lea, ulei pe p=nz\,
98 x 123,5 cm, pre] de
pornire 16.000 de lei [i 3.
Anonim, „Leda cu leb\da“,
sec. al XVIII-lea, ulei pe
lemn, 41 x 47,5 cm, 25.000
de lei. a
7
LUMEA PE SCURT
Extremi[tii din
Parlamentul European
au fost izola]i
Noul grup de extrem\ dreapt\ din
Parlamentul European nu a
ob]inut joi nici un post de respon-
sabilitate `n timpul atribuirii
pre[edin]iilor comisiilor la
jum\tate de legislatur\ a forului
parlamentar de la Bruxelles, ca ur-
mare a unei alian]e constituite din
alte partide `mpotriva sa.
Format din 20 de deputa]i, noul
grup „Identitate, Tradi]ie,
Suveranitate“ (ITS) ar fi trebuit s\
ob]in\ dou\ posturi de vicepre[e-
dinte `n comisiile parlamentare,
conform principiului propor]ion-
alit\]ii care se aplic\ `n mod
obi[nuit grupurilor pentru a-[i
`mp\r]i posturile. Dar alte partide
au refuzat s\ aplice aceast\ regul\
pentru extrema dreapt\. ITS est
compus din [apte francezi din
Frontul Na]ional, `ntre care pre[e-
dintele s\u Jean-Marie Le Pen [i fi-
ica acestuia, Marine, cinci români
din PRM, trei belgieni ai partidului
flamand Vlaams Belang, austriacul
din FPÖ Andreas Mölzer, britan-
icul Ashley Mote, un bulgar din
partidul Ataka [i doi italieni, `ntre
care Alessandra Mussolini, fiica cea
mic\ a lui Benito Mussolini.
Comuni[tii moldoveni
declar\ r\zboi
Limbii rom=ne
~n cadrul unei `ntâlniri cu profe-
sorii de Limba român\ de la gim-
naziul din Condr\te[ti, raionul
Ungheni (nordul Republicii
Moldova), deputatul comunist
Victor Stepaniuc a evocat miercuri
necesitatea schimb\rii denumirii
materiei Limba român\ cu obiectul
Limba moldoveneasc\, relateaz\,
`n edi]ia sa de ieri, cotidianul
„Flux“, din Chi[in\u. Cu toate c\
la `ntâlnirea cu liderul comunist
moldovean urmau s\ participe pro-
fesori de Limb\ român\ din
aproape zece sate din raionul
Ungheni, doar o mân\ de dasc\li
au venit s\-l asculte pe Stepaniuc,
unul din coautorii controversatului
manual de Istorie Integrat\, intro-
dus din toamna trecut\ ca materie
de studiu `n [coli, de autorit\]ile co-
muniste din Republica Moldova.
La unele reac]ii dezaprobatoare
ale profesorilor, Stepaniuc a de-
clarat c\ „a[a precum s-au f\cut
valuri `n jurul Istoriei Integrate
dar care, pân\ la urm\, a fost in-
trodus\ `n [coli, valurile potolin-
du-se, a[a se va `ntâmpla [i cu
Limba moldoveneasc\“.
Mitui]i pentru a ascunde
adev\rul despre
`nc\lzirea global\
Un grup de reflec]ie american a
oferit 10.000 de dolari (7.700 de
euro) unor oameni de [tiin]\ [i
economi[ti pentru a contesta rapor-
tul care urmeaz\ s\ fie publicat
ieri la Paris de Grupul
Interguvernamental privind
Evolu]ia Climatului (GIEC), a scris
`n edi]ia sa de ieri cotidianul „The
Guardian“, transmite AFP.
The American Entreprise Institute
(AEI), care este finan]at de gigan-
tul petrolier ExxonMobil, le-a
trimis scrisori unor cercet\tori din
Statele Unite ale Americii (SUA),
Marea Britanie [i din alte ]\ri,
oferindu-le bani `n schimbul unor
articole care s\ insiste asupra im-
perfec]iunilor concluziilor din ra-
port, negociate punct cu punct luni
de c\tre 500 de delega]i mandata]i
de c\tre guvernele a 130 de ]\ri.
GIEC, `nfiin]at de Na]iunile Unite
`n 1998, reprezint\ cea mai vast\
expertiz\ posibil\ a ansamblului
comunit\]ii [tiin]ifice privind
evolu]ia climatului. Precedentul
s\u raport a fost publicat `n 2001.
Kenneth Green, membru al AEI, a
confirmat `n paginile cotidianului
trimiterea respectivelor scrisori `n
diferite col]uri ale lumii, r\spun-
surile urmând s\ fie publicate
`ntr-o revist\. a

8 S=mb\t\, 3 februarie 2007
Ce s-a `nt=mplat anul trecut `n
a 2006 a fost un an plin de dinamism `n activitatea pastoral\, cultural-misionar\ [i social-caritativ\ din cadrul
Arhiepiscopiei Ia[ilor a Anul trecut func]ionau 479 de [antiere, dintre care 244 cu biserici noi `n construc]ie,
94 cu lucr\ri de pictare sau repictare, 64 cu lucr\ri de consolidare, restaurare, repara]ie [i 77 de [antiere cu lucr\ri de
construire case parohiale, case social-pastorale [i case monahale a ~n prezent,
Radio TRINITAS are 26 de frecven]e terestre (care acoper\ 70% din suprafa]a Rom=niei) [i una via-satelit a Arhiepiscopia
Ia[ilor este singura din ]ar\ care de]ine o rotativ\ de ziar, cu care se imprim\ publica]iile „Lumina“ [i alte lucr\ri biserice[ti a
Sub pre[edin]ia ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Bucovinei,
la Centrul de Conferin]e
„Providen]a“ al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei din
Ia[i, se vor desf\[ura ast\zi,
`ncep=nd cu ora 9.00, lu-
cr\rile Consiliului Eparhial
[i ale Adun\rii Eparhiale a
Arhiepiscopiei Ia[ilor. Tot
ast\zi vor avea loc [i lucr\rile
Consiliului Misionar Consul-
tativ (CMC) al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, cu participarea preo-
]ilor protopopi ai celor 12 pro-
topopiate ale eparhiei.
~nt=lnirea va debuta cu o
slujb\ de Te Deum, oficiat\
de IPS Mitropolit Daniel.
„Dup\ apelul nominal al
membrilor Adun\rii Epar-
hiale [i al CMC se va consta-
ta dac\ sunt prezen]i ma-
joritatea membrilor pentru
a se putea declara statutar\
[edin]a Adun\rii Eparhiale.
Dup\ aceea, va fi ales Biroul
Adun\rii Eparhiale. Este
vorba despre secretariatul
care va alc\tui procesul ver-
bal. Secretariatul este for-
mat din trei membri ai A-
dun\rii Eparhiale, un cleric
CM
[i doi membri laici. Dup\ a-
YK
cest moment va avea loc ci-
tirea d\rilor de seam\ a pre-
o]ilor consilieri [i inspectori,
[efi de sectoare. ~n continu-
are, [edin]a Adun\rii Epar-
Simpozioanele, conferin]ele [i seminariile
na]ionale [i interna]ionale cre[tine s-au desf\[urat,
anul trecut, mai ales prin grija Centrului
de Conferin]e „PROVIDEN}A“, a Sectorului
de misiune [i prognoz\ social-pastoral\
La lucr\rile Consiliului
Misionar Consultativ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor par-
ticip\ [i preo]ii protopopi
ai celor 12 protopopiate
ale eparhiei:
Protopopiatul Ia[i 1 -
Protopop pr. Constantin
Andrei;
Protopopiatul Ia[i 2 -
Protopop pr. Vilie Do-
ro[inc\;
Protopopiatul Pa[cani -
Protopop pr. Pavel
Postolachi;
Protopopiatul H=rl\u -
Protopop pr. Nicolae
Cr\ciun;
Protopopiatul Boto[ani
- Protopop pr. Lucian
Leonte;
hiale se va desf\[ura pe
comisii, respectiv Comisia
de organizare [i validare,
Comisia bisericeasc\, Comi-
sia cultural\, Comisia eco-
nomic\ [i Comisia de monu-
mente [i construc]ii biseri-
ce[ti. Se vor centraliza apoi
propunerile care au rezultat
din lucrul comisiilor, prop-
uneri care vor fi prezentate
pre[edintelui Adun\rii E-
parhiale. Pre[edintele Adu-
n\rii Eparhiale, care este
chiriarhul locului, `n cazul
nostru - IPS Mitropolit Da-
niel, va supune spre apro-
barea membrilor Adun\rii
Eparhiale care s-au reunit
`n plen, aceste propuneri
spre a fi validate. Dup\
aceea, va avea loc citirea pro-
cesului verbal [i semnarea
procesului verbal de c\tre
IPS Mitropolit Daniel, `n ca-
litate de pre[edinte al A-
dun\rii Eparhiale [i de c\tre
membrii secretariatului“, ne-
a prezentat ordinea de zi a
[edin]ei Adun\rii Eparhiale
pr. Mihai Ciocan, consilier
bisericesc `n cadrul Arhie-
piscopiei Ia[ilor.
Rolul [i atribu]iile
Adun\rii Eparhiale
Adunarea Eparhial\ este
organul deliberativ pentru
Protopopiatul Dorohoi -
Protopop pr. Stelian
Ciurciun;
Protopopiatul Darabani
- Protopop pr. Costic\
P=nzariu;
Protopopiatul S\veni -
Protopop pr. Liviu Ne-
chita;
Protopopiatul T=rgu
Neam] - Protopop pr. Ioan
Dogariu;
Protopopiatul Piatra
Neam] - Protopop pr. Du-
mitru Ailinc\i;
Protopopiatul Roznov -
Protopop pr. Vasile }oc;
Protopopiatul Ceahl\u
- Protopop pr. Mihai Da-
mian.
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
toate chestiunile adminis-
trative, culturale [i econo-
mice ale eparhiei, precum [i
pentru cele care nu intr\ `n
competi]ia episcopului sau
arhiepiscopului. Adunarea
Eparhial\ are 30 de mem-
bri, dintre care o treime (10
membri) este format\ din
clerici [i dou\ treimi (20 de
membri) din mireni. Mem-
brii Adun\rii Eparhiale se
aleg pe termen de patru ani,
de c\tre delega]iile consiliilor
parohiale (pentru membrii
mireni) [i de c\tre preo]i [i
diaconi (pentru membrii cle-
rici), pe circumscrip]ii sta-
bilite de Consiliul Eparhial.
Alegerile sunt ratificate de
Adunarea Eparhial\.
Printre atribu]iile Adu-
n\rii Eparhiale se num\r\:
sus]inerea intereselor reli-
gioase [i a drepturilor Bise-
ricii, conform legilor ]\rii;
delegarea unui cleric [i a doi
mireni ca reprezentan]i e-
parhiali `n Adunarea Na]io-
nal\ Bisericeasc\; alegerea
membrilor Consiliului Epar-
hial; alegerea membrilor
Consistoriului Eparhial cu
aprobarea episcopului sau
arhiepiscopului; `ntocmirea
Un model de conclucrare `ntre cler [i laicat
Arhiepiscopia Ia[ilor es-
te recunoscut\ ca fiind una
dintre cele mai dinamice e-
parhii, cu numeroase acti-
vit\]i [i ini]iative care fruc-
tific\ [i `mbin\ tradi]ia cu
modernitatea. Fiind perma-
nent `n c\utarea unor mij-
loace care s\ contribuie la
prop\[irea spiritual\, dar [i
la cea material\ a credin-
cio[ilor s\i, Arhiepiscopia
Ia[ilor a c\utat s\ implice
`n aceste ac]iuni, `n mod
deosebit, laicatul. {i pen-
tru a oferi o form\ mai or-
ganizat\, care s\ `nt\reas-
c\ mai mult rela]iile cu lai-
catul, ~nalt Prea Sfin]itul
~n mod
deosebit se
remarc\, `n
anul 2006,
extinderea
ariei de
emisie a
postului de
radio
TRINITAS
pân\ la 70%
din teritoriul
României,
care s-a
realizat prin
noi investi]ii
`n echipa-
mente
[i punerea
`n func]iune
a unor
sta]ii noi
CM
YK
bugetului eparhiei [i institu-
]iilor sale; `nfiin]area de ti-
pografii biserice[ti, turn\-
torii de lumân\ri pentru uti-
lizarea `n cult `n bisericile
eparhiei, dar [i de depozite
pentru aprovizionarea bise-
ricilor [i credincio[ilor cu ce-
le necesare cultului ortodox.
Tot `n atribu]iile Adun\rii
Eparhiale intr\ hot\rârile
de acordare de burse [i sub-
ven]ii, de ajutorare a biseri-
cilor s\race.
De asemenea, hot\r\[te
asupra `nfiin]\rii, desfiin]\-
rii [i delimit\rii teritoriale a
protopopiatelor [i parohii-
lor, `ngrije[te de bunul mers
al `nv\]\mântului pentru
preg\tirea personalului bi-
sericesc din eparhie.
„Adunarea Eparhial\ se
`ntrune[te `n [edin]\ ordi-
nar\ o dat\ pe an. Este va-
labil constituit\ cu prezen]a
majorit\]ii membrilor [i ho-
t\r\[te valabil cu votul ma-
jorit\]ii membrilor prezen]i.
Pre[edintele Adun\rii Epar-
hiale este chiriarhul locu-
lui, `n cazul Arhiepiscopiei
Ia[ilor, IPS Mitropolit Da-
niel“, a ad\ugat pr. Ciocan.
(Narcisa BALABAN)
Daniel a avut ini]iativa de
a crea un organism misio-
nar, `n care s\ fie cooptate
acele persoane care spri-
jin\ `n mod deosebit ac-
tivit\]ile Eparhiei Ia[ilor.
Consiliul Misionar Con-
sultativ (CMC) al Arhiepis-
copiei Ia[ilor a fost `nfiin]at
`n conformitate cu hot\r=-
rea Adun\rii Eparhiale din
data de 4 februarie 2006.
~n data de 17 iunie 2006, a
avut loc [edin]a de consti-
tuire a acestui nou orga-
nism. ~n deschiderea lucr\-
rilor, IPS Mitropolit Daniel
a ]inut un cuv=nt intitulat
„Consiliul Misionar Con-
sultativ – o necesitate [i o
[ans\“ `n care a subliniat
atribu]iile organismului
nou creat: „~n timp ce A-
dunarea Eparhial\ `ndru-
m\ [i verific\ activit\]ile
statutare ale Arhiepiscopi-
ei, fiind un for decizional,
Consiliul Misionar Consul-
tativ caut\ metode [i mij-
loace de implementare a
programelor de activitate
[i a proiectelor punctuale
ale Arhiepiscopiei, el fiind
un organism consultativ.“
S-a propus apoi ca acti-
vitatea Consiliului Misio-
nar Consultativ (CMC) s\
fie structurat\ pe trei mari
programe: 1. Cult [i con-
struc]ii biserice[ti; 2. Activi-
t\]i cultural-misionare; 3.
Activit\]i social-caritative.
Dup\ [edin]a de constitui-
re, au avut loc mai multe
`ntruniri `ntre membri ai
CMC [i conducerea Arhie-
piscopiei Ia[ilor `n care
s-au identificat [i pus `n
practic\ modalit\]i concre-
te de sprijinire a activit\-
]ilor Centrului Eparhial.
Iat\ [i componen]a Consi-
liului Misionar Consulta-
tiv, structurat `n cele 3 gru-
pe/programe, dup\ cum ur-
meaz\:
A. Grup\/Program de lu-
cru pentru activit\]ile refer-
itoare la cult [i construc]ii
biserice[ti: 1. Roman Cris-
tian Constantin, prefect al
jude]ului Boto[ani; 2. Flai-
[er Lucian, pre[edinte al
Consiliului Jude]ean Ia[i; 3.
Marcoci Vlad, pre[edinte al
Consiliului Jude]ean Neam];
4. Nichita Gheorghe, pri-
mar al municipiului Ia[i; 5.
Popovici Neculai, director
comercial, Direc]ia Regio-
CM
YK
nal\ de Drumuri [i Poduri
(Ia[i); 6. Lup\[teanu Radu,
inspector [ef al Inspectora-
tului Jude]ean `n Construc-
]ii Ia[i; 7. Butnariu Paul, di-
rector general al SCCF Mol-
dova Ia[i; 8. Nechifor Gabri-
el, director al SC Prestarea
SA Ia[i; 9. Alexandru Ma-
rian, director general al SC
Construc]ii Unu SA (Ia[i).
B. Grup\/Program de
lucru pentru activit\]ile
cultural-m misionare: 1. Aflo-
roaei {tefan, decan al Fa-
cult\]ii de Filosofie – Univ.
„Al. I. Cuza“ (Ia[i); 2. Dor-
neanu Valer, deputat PSD
de Ia[i; 3. Mocanu Toader,
prefect al jude]ului Neam];
4. Gavril\ Camelia, consili-
er local [i inspector general
al ISJ Ia[i; 5. Munteanu
Vasile, directorul Direc]iei
de Cultur\, Culte [i Patri-
moniu Cultural Ia[i; 6.
Roman Viorel, pre[edinte
al Centrului de Afaceri
Interna]ional (Ia[i); 7. Po-
pescu Emil, procuror (Ia[i);
8. Zamfirescu Florin, direc-
tor editorial al publica]iilor
„Lumina“ (Ia[i).
C. Grup\/Programe de
lucru pentru activit\]ile so-
ciale-ccaritative: 1. Prin]ul
Dimitrie Sturdza; 2. Terinte
Radu, senator PC de Ia[i; 3.
Apostol Neculai, senator in-
dependent; 4. Fenechiu
Relu, deputat PNL de Ia[i;
5. Movil\ Petru, deputat PD
de Ia[i; 6. C=rlan Dan, sena-
tor PD de Ia[i; 7. P\duraru
Nicu[or, prefect al jude]ului
Ia[i; 8. Butuc\ Adrian, SC
Moldomobila Ia[i; 9. Pave-
lescu Georgeta, magistrat la
Curtea de Apel Ia[i.
Not\: Persoanele eviden]iate
cu italic sunt [i membri
ai Adun\rii Eparhiale

Arhiepiscopia Ia[ilor
Realiz\ri multiple, dar `nc\ multe de f\cut
a Activitatea Arhiepiscopiei Ia[ilor pe anul 2006 a
† Daniel
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei
Activitatea din eparhie
a fost `ndreptat\ `n trei
direc]ii:
pastoral-liturgic\
cultural-misionar\
social-caritativ\
I. Din punct de vedere
pastoral-liturgic, `n anul
2006 au fost hirotoni]i 59
de preo]i care au fost tri-
mi[i `n parohiile vacante
sau la m\n\stiri. ~n Arhi-
episcopia Ia[ilor se afl\
1.196 de parohii, dintre
care 225 sunt `nc\ vacan-
te, mai ales la sate.
Se constat\ cu bucurie
c\ `n parohiile unde merg
tineri preo]i se intensific\
via]a liturgic\, pastoral\
[i social\, spre binele co-
munit\]ii locale.
~n anul 2006, Arhiepis-
copia Ia[ilor avea 108
unit\]i monahale: 57 de
m\n\stiri [i 51 de schi-
turi cu un total de 1973
vie]uitori (942 de monahi
[i 1031 de monahii), fiind
astfel eparhia cu cele mai
CM
YK
multe unit\]i monahale
din România.
Se cuvine s\ men]io-
n\m [i prezen]a misiona-
r\ a monahilor [i monahi-
ilor din Arhiepiscopia Ia-
[ilor solicita]i de unele e-
parhii ortodoxe din str\i-
n\tate, cum ar fi cei trei
monahi de la m\n\stirea
Bistri]a, trimi[i `n Arhi-
episcopia Ortodox\ Ro-
mân\ din America [i Ca-
nada, la o m\n\stire no-
u\ de lâng\ ora[ul New
York, sporind astfel nu-
m\rul monahilor [i mo-
nahiilor români ortodoc[i
din eparhie deja prezen]i
`n Cehia, Fran]a [i Repu-
blica Moldova.
Cât prive[te lucr\rile
de construc]ie [i restaura-
re a loca[urilor de cult [i
a edificiilor biserice[ti, a-
cestea s-au intensificat
f\r\ precedent. Astfel, `n
anul 2006 au existat un
num\r total de 479 de
[antiere (67 `n mediu ur-
ban [i 412 `n mediul ru-
ral), din care:
244 de [antiere cu bi-
serici noi `n construc]ie;
94 de [antiere cu lu-
cr\ri de pictare sau re-
pictare;
64 de [antiere cu lu-
cr\ri de consolidare, res-
taurare, repara]ie;
77 de [antiere cu lu-
cr\ri de construire case
parohiale, case social-
pastorale (de pr\znuire)
[i case monahale (cea mai
costisitoare fiind casa
monahal\ „Panaghia“ de
pe muntele Ceahl\u);
Din cele 1.196 de paro-
hii din Arhiepiscopia Ia-
[ilor 594 au case parohi-
ale, 77 au case parohiale
`n construc]ie, iar 525 de
parohii nu au case paro-
hiale. Prin urmare, pen-
tru prezen]a permanent\
`n parohie a preo]ilor este
necesar\ intensificarea
construirii de case paro-
hiale.
Pentru lucr\rile de con-
struc]ii [i restaurare a
loca[urilor de cult, a case-
lor parohiale [i social-pas-
torale din Arhiepiscopia
Ia[ilor, `n anul 2006 s-au
efectuat lucr\ri `n valoare
total\ de 23.628.288,19
RON, cu 4.627.896,02
RON mai mult fa]\ de
anul 2005. Cu toate aces-
tea, este `nc\ mult\ ne-
voie de sprijin financiar
pentru construirea de
biserici, case parohiale [i
case social-pastorale.
Institutul Cultural-
Misionar TRINITAS
[i-a intensificat
activitatea
II. Activit\]ile cultu-
ral-misionare au fost mul-
tiple [i bogate. Institutul
Cultural- Misionar TRI-
NITAS prin Editur\, Ti-
pografie [i Radio a contri-
buit la o intensificare ma-
jor\ a acestor activit\]i.
~n mod deosebit se remar-
c\ extinderea ariei de
emisie a postului de Ra-
dio TRINITAS pân\ la
70% din teritoriul Româ-
niei care s-a realizat prin
noi investi]ii `n echipa-
mente [i punerea `n func-
]iune a unor sta]ii noi. ~n
luna august 2006 antene-
le [i emi]\torul sta]iei de
la Ia[i au fost instalate `n
loca]ia P\un, unde s-a
ridicat o anten\ de 40 m,
`n form\ de cruce lumi-
noas\, prin contribu]ia
protopopiatelor Ia[i I, Ia[i
II [i Pa[cani. ~n prezent
(februarie 2007), Radio
TRINITAS are 26 de frec-
ven]e terestre [i una via-
satelit. Costurile postului
de Radio TRINITAS cons-
tituie un efort financiar
lunar considerabil pentru
Arhiepiscopia Ia[ilor
(150.000 RON, 1,5 miliar-
de ROL), dar efectul mi-
sionar al acestui post de
radio este imens.
Tot `n anul 2006, au
fost publicate multe c\r]i
de teologie, spiritualitate
[i cultur\ cre[tin\ ortodo-
x\ la tipografiile mitro-
politane din Ia[i [i de la
M\n\stirea Neam], pre-
cum [i multe reviste [i
buletine pastorale [i cul-
turale la nivel de pro-
topopiat, parohie [i [coal\
teologic\. S-a acordat o
aten]ie deosebit\ edit\rii
de publica]ii [i realiz\ri
de `nregistr\ri audio [i
video, dedicate mai ales
aducerii moa[telor Sf. Ie-
rarh Nectarie de la Eghi-
na (Grecia) la Ia[i.
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Extinderea
posibilit\]ilor
de tip\rire ale
Centrului Eparhial
Simpozioanele, confe-
rin]ele [i seminariile na-
]ionale [i interna]ionale
cre[tine care s-au desf\-
[urat mai ales prin grija
Centrului de Conferin]e
PROVIDEN}A, a Secto-
rului de Misiune [i Prog-
noz\ Social-Pastoral\, a
Institutului Sf. Nicolae
din Ia[i, a Institutului
Cultural-Misionar TRI-
NITAS [i a Centrului
Cultural Pastoral Sf. Da-
niil Sihastru – Dur\u au
tratat teme de o vie actu-
alitate cultural\ [i misio-
nar\. ~n luna septembrie
2006 Centru Eparhial
Ia[i a fost gazda
Colocviului anual in-
terna]ional al Conferin]ei
Europene a Radiourilor
Cre[tine, `n care Radio
TRINITAS este membru
din anul 2001.
~n cel de-al doilea an de
func]ionare, ziarul „Lu-
mina“, primul cotidian
cre[tin din România, iar
azi, singurul cotidian or-
todox din lume, a conti-
nuat s\-[i creasc\ influ-
en]a, mai ales la nivel
na]ional, prin abonamen-
te la s\pt\mânalul „Lu-
mina de Duminic\“. Pen-
tru a sus]ine activitatea
misionar\ a publica]iilor
„Lumina“ [i „Lumina de
Duminic\“, `n a doua par-
te a anului 2006, a fost a-
chizi]ionat\ o imprimerie
de ziare (rotativ\). Aceas-
t\ investi]ie, care se ridi-
c\ la aproape un milion
RON (zece miliarde lei
vechi), contribuie la ex-
tinderea posibilit\]ilor de
tip\rire ale Centrului E-
parhial prin imprimarea
de reviste [i ziare, spriji-
nind, totodat\, tip\rirea
de c\r]i biserice[ti la cos-
turi reduse [i `ntr-un
timp foarte scurt. Preci-
z\m c\ ziarul „Lumina“,
ini]iativ\ a laicatului or-
todox din Ia[i, sus]inut\
de Arhiepiscopia Ia[ilor,
are ast\zi nevoie de mai
mult sprijin financiar.
Ziarul „Lumina“ este im-
portant nu numai pentru
rolul s\u informativ, ci [i
pentru formarea con[tiin-
]ei cre[tinului prezent [i
activ `n societate, deoda-
t\ fiu al Bisericii [i cet\-
]ean al }\rii.
„Biserica Ortodox\
Român\ [i integrarea
european\“
~n perioada 21-24 au-
gust 2006 au avut loc
lucr\rile Conferin]ei pre-
o]e[ti a Arhiepiscopiei Ia-
[ilor cu tema „Biserica
Ortodox\ Român\ [i inte-
CM
YK
grarea european\. Exi-
gen]e, probleme [i per-
spective“, cu participarea
a peste 900 de preo]i din
Arhiepiscopia Ia[ilor, cu
invita]i [i oratori din par-
tea Ministerului Afaceri-
lor Externe, a Ministeru-
lui Agriculturii, P\duri-
lor [i Dezvolt\rii Rurale,
a altor oficialit\]i locale [i
centrale [i cu participa-
rea P.S. Marc Nem]eanul,
Episcop Vicar al Mitro-
poliei Ortodoxe Române a
Europei Occidentale [i
Meridionale, cet\]ean
francez, devenit monah
ortodox la M\n\stirea Si-
h\stria (Neam]) [i format
teologic la Facultatea de
teologie ortodox\ din Ia[i.
~n vederea revitaliz\rii
ac]iunii de catehizare `n
rândul copiilor [i a tineri-
lor, anul trecut au fost e-
ditate [i tip\rite de Arhi-
episcopia Ia[ilor o serie
de ghiduri catehetice pen-
tru parohii, purtând titlul
„Hristos `mp\rt\[it copi-
ilor“. Proiectul a fost ini-
]iat ca urmare a unei co-
labor\ri a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei cu
organiza]ia umanitar\
World Vision - România
[i a primit aprobarea
Sfântului Sinod al Bise-
ricii Ortodoxe Române.
Studii teologice `n
Arhiepiscopia Ia[ilor
Facultatea de Teologie
Ortodox\ Dumitru St\ni-
loae – Ia[i [i cele [ase Se-
minarii Teologice Liceale
(Ia[i, M\n\stirea Neam],
M\n\stirea Agapia, Pia-
tra Neam], Boto[ani, Do-
rohoi) au desf\[urat bo-
gate activit\]i didactice [i
culturale cu rol misionar.
~n anul universitar 2005
– 2006 au fost `nscri[i la
Facultatea de Teologie Or-
todox\ din Ia[i 1.089 stu-
den]i [i studente, 74 mas-
teranzi [i 34 doctoranzi.
La cele [ase seminarii
teologice din Arhiepisco-
pia Ia[ilor au fost `nscri[i
1376 elevi [i eleve dintre
care au promovat 1338.
Elevii merituo[i [i elevele
merituoase au fost premi-
a]i (premiate) la diferite
olimpiade na]ionale orga-
nizate de Ministerul Edu-
ca]iei [i Cercet\rii sau la
cursuri organizate de c\-
tre Biseric\. Cei mai mul]i
absolven]i ai acestor semi-
narii teologice devin preo]i
`n parohiile de la sate
sau/[i continu\ apoi studi-
ile la Facultatea de Teolo-
gie Ortodox\ din Ia[i.
Re]eaua de asisten]\
social\ [i-a extins
activitatea
III. Activitatea social-
filantropic\ a Arhiepisco-
S=mb\t\, 3 februarie 2007
piei Ia[ilor `n anul 2006
s-a desf\[urat prin inter-
mediul re]elei de asisten-
]\ social\ servicii de asis-
ten]\ social\ primar\,
specializat\ [i educa]ie
(31 de unit\]i sociale `n a-
fara parohiilor) `n favoa-
rea a 33.143 persoane.
Din acestea 28.198 de per-
soane au primit asisten]\
primar\ [i servicii de can-
tin\ social\, iar 4.945 au
primit servicii specializa-
te, acreditate conform le-
gii. Bugetul utilizat a fost
de 1.602.307,2 RON.
La acestea se adaug\
un num\r mare de per-
soane (25.603) care au
servit masa zilnic sau o-
cazional la Cantina C\-
minului preo]esc Sf. M.
Mc. Gheorghe a Centru-
lui Eparhial Ia[i.
Colecta pentru ajuto-
rarea sinistra]ilor, prin
intermediul Protopopia-
telor, din cursul anului
2006 a fost de 813.274,9
RON. Au fost sprijinite
parohii sinistrate din E-
piscopia Sloboziei [i C\-
l\ra[ilor, Episcopia Hu[i-
lor, Arhiepiscopia Suce-
vei [i R\d\u]ilor [i din
Protopopiatul Pa[cani al
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Sectorul Social-Medi-
cal al Arhiepiscopiei Ia[i-
lor, organizat pentru in-
tensificarea operei social-
medicale, a oferit `n anul
2006 asisten]\ medical\
caritabil\ `n valoare de
peste 195.000 RON unui
num\r de 17.500 persoa-
ne, prin unit\]ile medica-
le aflate `n structura Cen-
trului Medical „Providen-
]a“, prin unit\]ile medica-
le din teritoriu (cabine-
tele de medicin\ general\
la m\n\stirile: Agapia,
Sih\stria, V\ratec, cabi-
netele stomatologice la
Protopopiatul Dorohoi [i
la m\n\stirile Sih\stria
[i Petru Vod\ din jude]ul
Neam], prin Asocia]ia
9
Medicilor [i Farmaci[tilor
Români (AMFOR);
„S\ continu\m [i s\
intensific\m lucrarea
noastr\ pastoral\
[i misionar\“ CM
YK
Ca o concluzie la aceas-
t\ prezentare succint\,
putem spune c\ activita-
tea Arhiepiscopiei Ia[ilor
desf\[urat\ `n anul 2006
la nivel de Centru Epar-
hial, protopopiate, paro-
hii [i m\n\stiri a fost
ampl\ [i sus]inut\ cu
mult\ jertfelnicie `n
aceast\ parte a Româ-
niei, considerat\ ca fiind
cea mai s\rac\ regiune a
Uniunii Europene. S\ra-
c\ material, dar bogat\
spiritual!
Cu toate aceste reali-
z\ri, mai sunt `nc\ multe
de f\cut pentru a r\spun-
de nevoilor pastorale [i
misionare de azi, mai ales
]inând seama de fenome-
nul migra]iei [i al s\r\-
ciei multor români.
Pentru toat\ activita-
tea din anul 2006, mul]u-
mim `n mod deosebit tu-
turor celor care ajut\
Arhiepiscopia noastr\ `n
lucrarea ei misionar\, in-
stitu]ii de stat [i persoane
particulare, fiind toto-
dat\ profund recunosc\-
tori clerului [i credincio[i-
lor din aceast\ eparhie
pentru credin]a lor vie [i
pentru jertfelnicia lor.
Rug\m pe Dumnezeu
Preamilostivul s\ ne aju-
te s\ continu\m [i s\ in-
tensific\m lucrarea noas-
tr\ pastoral\ [i misiona-
r\, pentru a pune mai
mult `n practic\ Evan-
ghelia iubirii [i a mântui-
rii `n Hristos.
* Cuv=ntul va fi rostit
ast\zi de IPS Mitropolit Daniel
`n deschiderea Adun\rii
Eparhiale. Titlul [i intertitlurile
apar]in redac]iei
10 S=mb\t\, 3 februarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Studen]i la UMF Ia[i, medici reziden]i oriunde `n alt\ parte

Sate b\c\uane cerute
de jude]ele vecine
Prefectura Bac\u este `n con-
flict cu administra]iile din ju-
de]ele Neam], Vrancea, Harghi-
ta [i Vaslui, care au solicitat
modificarea limitelor de vecin\-
tate teritorial\. Astfel, la grani-
]a cu jude]ul Neam] se afl\
c\tunul Frunzeni, comuna Bl\-
ge[ti. Cei peste 300 de cet\]eni
sunt `nregistra]i ca locuind `n
jude]ul Bac\u, dar ei pl\tec im-
pozitele `n Neam]. Prefectura
Vaslui solicit\ por]iuni impor-
tante de teren din satul
b\c\uan Dragomire[ti, comuna
Moto[eni, iar disputa cu
Vrancea are ca obiect suprafe]e
situate `n comunele b\c\uane
Co]of\ne[ti [i Ureche[ti, pe
care administra]ia respectivu-
lui jude] le dore[te alipite sau
tranferate localit\]ii Rugine[ti.
Cel mai vechi conflict `l are
Prefectura Bac\u cu jude]ul
Harghita. Circa 500 de hectare
de fânea]\ din localitatea Sân
Martin [i tab\ra [colar\ Valea
Uzului, transferate prin ordin
al ministrului Laszlo Borbely `n
administra]ia jude]ului Harghi-
ta, sunt revendicate de b\c\-
uani. „Problemele de grani]\
ale jude]ului Bac\u sunt rezul-
tatul ultimei `mp\r]iri adminis-
trativ-teritoriale care a avut loc
`n România `n 1968“, spune
subprefectul jude]ului Bac\u,
Gheorghe Hur\. Acesta crede
c\ ,,situa]iile neclare“ se pot re-
zolva pe cale amiabil\ `n cadrul
unor comisii speciale, ce
urmeaz\ a fi `nfiin]ate `n cur-
sul acestei luni [i `n jude]ele
Vrancea, Vaslui [i Neam].
Potrivit conducerii Prefecturii,
jude]ul Bac\u nu are formulat\
nici o cerere de preluare de
terenuri sau obiective econom-
ice ori sociale aflate pe terito-
riul jude]elor vecine.
Vedet\ tv premiat\ de
autorit\]ile din Neam]
Vedeta de televiziune Mihaela
R\dulescu a fost premiat\, ieri,
de autorit\]ile jude]ene [i locale
din Neam]. Evenimentul, desf\-
[urat la sediul Consiliului Ju-
de]ean, a marcat campania pe
care Mihaela R\dulescu a deru-
lat-o cu succes pentru dotarea
complet\ a sec]iei de neonatolo-
gie din Spitalul Jude]ean
Neam]. Vizibil emo]ionat\,
vedeta a primit din partea
pre[edintelui CJ, Vlad Marcoci,
[i a primarului Gheorghe {te-
fan o diplom\ de excelen]\ [i un
buchet de flori, al\turi de
mul]umirile oficialit\]ilor pre-
zente. Mihaela R\dulescu a
promis c\ la urm\toarele edi]ii
ale emisiunii „Duminica `n fam-
ilie“ `l va avea ca invitat pe pri-
marul Gheorghe {tefan. (B.C.)
a O echip\ de speciali[ti de la Cluj a realizat o evaluare a Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie
„Grigore T. Popa“ din Ia[i (UMF), `n Senat fiind prezentat [i raportul de evaluare a Raportul
de evaluare a procesului didactic `n cadrul UMF a fost realizat `n perioada septembrie - noiembrie 2006
de c\tre o echip\ extern\ de profesioni[ti acredita]i, cu experien]\ anterioar\ `n evaluarea
unei universit\]i de medicin\, conform celor precizate de Mircea Covic, cancelar general al UMF a
Obiectivele majore ale
evalu\rii au fost ob]inerea
unui feedback din partea
studen]ilor asupra calit\-
]ii sistemului [i procesului
didactic implementat `n
Universitate, `n scopul
identific\rii unor solu]ii
viabile la problemele exis-
tente [i includerea lor `n
stagiile viitoare, precum [i
implementarea unui sis-
tem de evaluare periodic\,
dup\ cum a mai men]io-
nat Mircea Covic.
Astfel, dintre studen]ii
chestiona]i, la `ntrebarea
„Dac\ a]i fi pus `n situa]ia
de a alege `nc\ o dat\, a]i
opta tot pentru aceast\ fa-
cultate?“, cei de la Bioin-
ginerie au r\spuns c\ „da“
`n propor]ie de 40,54%, la
Medicin\ „da“ 62.86%, la
Medicin\ dentar\ „da“,
63.64%, iar la Farmacie,
cei mai mul]i au r\spuns
„da“, `n propor]ie de
73.61%.
~n ceea ce prive[te rezi-
den]iatul, doar 30,16% de
la Farmacie doresc s\ `l
continue la Ia[i, 26,92%
de la Medicin\ dentar\ [i
49,77% la Medicin\. Majo-
ritatea celor care nu
doresc s\ r\m=n\ la rezi-
den]iat vorbesc despre at-
mosfera din spitale, de-
spre nepotisme [i fa-
voritisme, despre faptul
c\ reziden]ii nu au [anse
reale s\ `nve]e ceva deoa-
rece nu sunt trata]i a[a
cum trebuie [i nu li se a-
cord\ [ansa de a lucra
efectiv, dup\ cum se arat\
`n raport.
La `ntrebarea „A]i avut
pe parcursul facult\]ii un
mentor/model profesional,
`ntre cadrele didactice?“,
au r\spuns „da“ 92.31%
din studen]ii chestiona]i
de Bioinginerie, 74.29%
de la Medicin\, 75% la
Medicin\ Dentar\, 50%
de la Farmacie.
~n general, studen]ii au
avut o reac]ie negativ\ fa-
]\ de aceast\ evaluare: „e-
xist\ un nivel ridicat de
scepticism cu privire la
acest proces de evaluare.
~n mare m\sur\ acest lu-
cru se datoreaz\ faptului
c\ au trecut prin nume-
roase evalu\ri ale cadre-
lor didactice [i cursurilor
sau laboratoarelor, f\r\
`ns\ a vedea vreo schim-
bare efectiv\ – at=t la ni-
velul stilului de predare,
c=t [i la nivelul desf\[ur\-
rii cursurilor sau labora-
toarelor/stagiilor. Reac]ia
general\ este deci «~nc\
un chestionar?». Exist\
numeroase afirma]ii de
tipul: «Sper ca m\car s\
fie citite chestionarele as-
tea [i c\ nu am scris dege-
aba `n prag de licen]\»,
ceea ce demonstreaz\ lip-
sa de `ncredere fa]\ de im-
plementarea unei even-
tuale schimb\ri la nivelul
desf\[ur\rii procesului di-
dactic `n UMF Ia[i“ se
arat\ `n raport.
Puncte pozitive
Raportul men]ioneaz\
aspecte pozitive. Astfel, la
Facultatea de Medicin\,
sunt inadecvate, vechi, nu
la cadre didactice, este a- Aspecte negative sunt precizate `n fiecare ra-
mintit\ existen]a unor se ofer\ surse bibliogra- port de facultate `n parte.
Referitor la stilul de fice variate [i accesibile.
v=rfuri profesionale `n c=- La `ntrebartea „Consi-
teva catedre, a unor cur- predare studen]ii au ar\- dera]i c\ a]i fost `n vreun
suri de referin]\. La Fa- tat c\ se dicteaz\ mult La examene fel discrimina]i sau defa-
cultatea de Medicin\ Den- prea mult, ritmul de pre- voriza]i pe parcursul fac-
tar\, sunt men]ionate la dare este inadecvat: mult se copiaz\ ult\]ii?“, referitor la eva-
aspecte bune rela]iile cu prea alert `n sensul `n ca- luare, au r\spuns „da“
re cantitatea de informa- Studen]ii se mai pl=ng
anumite cadre didactice, de cursuri, de lipsa practi- 40,54% din studen]ii de la
abilit\]ile pedagogice ale ]ie este prea mare pentru
num\rul de ore alocate [i cii, lipsa dot\rilor, de ma- Bioinginerie, 55,36% de la
unor dintre cadrele didac-
deci se trece foarte repede teria prea `nc\rcat\. De Medicin\, 41,18% de la
tice, sistemul de module,
peste materie, nu se ex- lipsa de obiectivitate la Medicin\ Dentar\ [i 49,3
existen]a unui barem pen-
tru manopere, curricul\,
plic\ suficient informa]iile notare, lipsa criteriilor de
evaluare (a baremelor),
% de la Farmacie. Studen-
[i nu se dau suficiente e- ]ii se consider\ discrimi-
relevan]a majorit\]ii dis- xemple, cadrele didactice lipsa feedbackului, copia- na]i din cauza lipsei de
ciplinelor incluse `n curri- nu stimuleaz\ g=ndirea tul la examene. Astfel, la obiectivitate `n notare, a
cul\. La Farmacie, se a- critic\ a studen]ilor [i nici `ntrebarea „Exist\ disci- faptului c\ nu [tiu pe baza
minte[te de cadre didac- pline la care se copiaz\ la
implicarea lor, nu se ac- c\ror criterii sunt evalu-
tice foarte bine preg\tite, cept\ alte surse bibliogra- examenul scris?“, au r\s-
a]i, din cauza lipsei bare-
implicarea cadrelor didac- fice dec=t cele puse la dis- puns da 59,385 de la
tice `n sesiuni de comu- melor de evaluare. De ase-
pozi]ie de c\tre cadrele di- Bioinginerie, 75,32% de la menea, studen]ii con-
nic\ri, receptivitatea asis- dactice, nu se motiveaz\ Medicin\, 56% la Medi-
ten]ilor, etc. sider\ c\ au mai fost dis-
studen]ii prin includerea cin\ Dentar\, 78,46 % la
La Facultatea de Bioin- Farmacie. crimina]i [i datorit\ lipsei
lor `n diferite proiecte, `n
ginerie s-a amintit de im- afara cursului efectiv. Un prim aspect ce tre- dot\rilor, faptului c\ nu
plicarea cadrelor `n cer- Referitor la materialele buie men]ionat cu privire se fac suficiente manevre
cetare, cursuri postuni- utilizate, nu se ofer\ un la problema copiatului la practice, atitudinii cadre-
versitare, respectul unor suport de curs accesibil, examene este faptul c\ a- lor didactice fa]\ de stu-
cadre didactice fa]\de stu- nu se folosesc suficient ceasta nu este o practic\ den]i (fetele se simt defavo-
den]i, disponibilitatea u- mijloace moderne de pre- generalizat\, arat\ rapor- rizate fa]\ de b\ie]i ) [i a
nor cadre didactice fa]\ de dare, materialele didacti- tul. Disciplinele care au taxelor pe care trebuie s\
studen]i, etc. ce (folii, plan[e, c\r]i etc) fost cel mai des men]ionate le pl\teasc\. (Oana R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

~n Vrancea au fost
deja achitate cinci
taxe de prim\
`nmatriculare
Doar cinci vrânceni au pl\tit,
pân\ la 1 februarie, controver-
sata tax\ de prim\ `nmatricu-
lare `n România a unui auto-
turism. Conform unei statistici
`ntocmite de Trezoreria
Foc[ani, valoarea total\ a celor
cinci taxe achitate se ridic\ la
8.025 lei (80 de milioane de lei
vechi). Unul dintre cei cinci
vrânceni care [i-au adus o
ma[in\ din str\in\tate a pl\tit
suma de 6.014 de lei, respectiv
1.768 de euro, pentru a-[i putea
`nmatricula autoturismul de
capacitate cilindric\ mare, f\r\
Euro IV. Potrivit aceleia[i sta-
tistici, cea mai mic\ tax\
pl\tit\ a fost una `n valoare de
100 de lei. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
cestui concurs sunt urm\toarele: la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Concernul suedez Ericsson caut\ cercet\tori ie[eni
O delega]ie a concernului
suedez Ericsson a purtat,
ieri, discu]ii cu prefectul ju-
de]ului Ia[i, Nicu[or P\du-
raru, pentru identificarea
unui spa]iu unde compania
inten]ioneaz\ s\ deschid\
un centru regional de cer-
cetare `n telecomunica]ii.
„La Ia[i dorim s\ extin-
dem un proiect regional, ca-
Instan]a a
anulat un
ordin emis
de prefectul
Ia[ului
Instan]a a anulat,
ieri, un ordin emis de
prefectul jude]ului Ia[i,
Nicu[or P\duraru, `n
luna octombrie 2006,
prin care acesta l-a de-
mis pe vicepre[edintele
Consiliului Jude]ean,
Lucian Profir, acuz=nd
o stare de incompatibil-
itate. La baza ordinului
prefectului a stat o a-
dres\ a Registrului Co-
mer]ului, `n care se pre-
ciza c\ Lucian Profir
de]ine [i calitatea de
administrator la o fir-
m\ de construc]ii. „Jus-
ti]ia [i-a f\cut treaba.
Eu nu am beneficiat de
prezum]ia de nevinov\-
]ie din partea prefectu-
lui. Mai mult\ aten]ie
pe viitor“, a declarat
Lucian Profir.
Instan]a a decis, `n
baza actelor prezentate
de Profir, c\ acesta nu
se afl\ `n stare de in-
compatibilitate [i a a-
nulat ordinul emis de
prefect.
„Suntem rezerva]i `n
a formula o opinie, p=-
n\ ce instan]a nu ne va
comunica oficial despre
aceast\ situa]ie. Am s\
accept decizia instan]ei.
Oricum, pentru mine
r\m=ne relevant\ pozi-
]ia secretarului general
al CJ, care a declarat `n
toamn\ anului 2006 c\
domnul Profir se afl\ `n
stare de incompatibili-
tate“, a declarat prefec-
tul Nicu[or P\duraru.
Decizia instan]ei este
definitiv\ dar nu [i ire-
vocabil\. Lucian Profir
`[i va relua, `ncep=nd
de s\pt\m=na viitoare,
mandatul de vicepre-
[edinte al CJ. (B.C.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LABORATORUL DE A-
NALIZE MEDICALE DE LA
NEUROCHIRURGIE ACREDI-
TAT DE CJAS: Laboratorul de
analize medicale din cadrul
Spitalului de Neurochirurgie
a fost acreditat de Casa Jude-
]ean\ de Asigur\ri de S\n\-
tate (CJAS) Ia[i la `nceputul
acestei s\pt\m=ni. De ase-
menea, Laboratorul de ana-
tomie patologic\ din cadrul
aceluia[i spital se preg\te[te
pentru ob]inerea acredit\rii.
~ncep=nd cu 1 februarie spi-
talul a pus `n func]iune [i
computer-tomograful (CT),
aparat care s-a defectat `n
re const\ `n descoperirea
valorilor din facult\]ile de
profil [i s\ le atragem c\tre
bussines-ul nostru. Acest
proiect a fost lansat `n ur-
m\ cu doi ani, `n capital\.
Acum dorim s\ ie[im din
Bucure[ti [i s\ colabor\m
cu toate universit\]ile im-
portante din Rom=nia“, a
declarat Elena Constanti-
O norm\ BNR `i `mpiedic\ pe operatorii
de schimb valutar s\ `n[ele clien]ii
a Oficiul Jude]ean pentru Protec]ia Consumatorului Ia[i a f\cut demersuri pentru
modificarea de c\tre Banca Na]ional\ a Rom=niei (BNR) a normelor privind autorizarea
activit\]ii operatorilor de schimb valutar a „Din acest an, operatorii de schimb valutar
vor fi obliga]i s\ introduc\ formularul de acceptare la plat\. Acest formular va fi emis
anterior tranzac]iei propriu-zise [i va fi semnat obligatoriu de c\tre consumator,
`nl\tur=nd astfel posibilitatea `n[el\rii clien]ilor prin afi[area `ntr-o form\ interpretabil\
a valorii cursurilor de schimb“, a explicat directorul OJPC Ia[i, Marius Bodea a
Conducerea Oficiului
Jude]ean pentru Protec-
]ia Consumatorilor (OPC)
Ia[i [i-a prezentat s\pt\-
m=na aceasta raportul
de activitate pe anul
2006. Potrivit conducerii
oficiului, principala reu-
[it\ `n activitatea desf\-
[urat\ anul trecut este
considerat\ a fi `nl\tura-
rea fenomenului privind
`n[elarea consumatorilor
de c\tre operatorii de
schimb valutar. „Aceast\
practic\ a fost una de
propor]ii la nivel na]io-
nal, OJPC Ia[i fiind pri-
mul oficiu care a reu[it
s\ sting\ acest «focar»,
prin aplicarea unor m\-
suri ferme de sanc]iona-
re a operatorului econo-
mic, care au dus chiar la
`nchiderea punctelor de
lucru“, a declarat direc-
torul executiv al OJPC,
Marius Bodea.
Conducerea institu]iei
a subliniat faptul c\, `n
plus, OJPC Ia[i a f\cut
demersuri sus]inute
pentru modificarea, de
c\tre Banca Na]ional\ a
Rom=niei (BNR), a 17% `n domeniul prest\-
normelor privind autor-
izarea activit\]ii opera-
torilor de schimb valu-
tar. „Din acest an, opera-
torii de schimb valutar
vor fi obliga]i s\ intro-
duc\ formularul de ac-
ceptare la plat\. Acest
formular va fi emis ante-
rior tranzac]iei propriu-
zise [i va fi semnat oblig-
atoriu de c\tre consuma-
tor, `nl\tur=nd astfel
2006. Potrivit managerului
spitalului, dr. Dana Turliuc
pentru repara]iile CT-ului
s-au cheltuit aproximativ
[ase miliarde de lei vechi. „~n
structura spitalului nostru
va fi inclus [i un nucleu de
cercetare. Cercet\torii me-
dicali vor fi stabili]i p=n\ la
sf=r[itul anului 2008“, a pre-
cizat dr. Turliuc. (O.B.)
a A ~NGHI}IT INELUL
MAMEI: Un copil de numai
un an a fost transportat ieri
cu ambulan]a la Unitatea de
Primire Urgen]e (UPU) a
Spitalului „Sf. Spiridon“, du-
p\ ce a `nghi]it un inel. Medi-
cii de gard\ au declarat c\
ACTUALITATE
nescu, director de comuni-
care al firmei Ericsson pe
Balcanii de Est.
Potrivit acesteia, firma
suedez\ are nevoie de un
spa]iu de 1.000 metri p\-
tra]i, `n care s\ `[i desf\[oa-
re activitatea `ntre 60 [i, `n
func]ie de randamentul in-
vesti]iei, 500 de angaja]i.
Autorit\]ile locale [i-au ar\-
posibilitatea `n[el\rii
clien]ilor prin afi[area
`ntr-o form\ interpreta-
bil\ a valorii cursurilor
de schimb. Cu alte cu-
vinte, cet\]eanul va [ti
`nainte ce sum\ va primi
pentru tranzac]ie, ne-
maiput=nd fi pus `n fa]a
faptului `mplinit“, a ex-
plicat Marius Bodea.
Produse confiscate
`n valoare de 723
de milioane
de lei vechi
Potrivit statisticilor
prezentate de conduce-
rea OJPC Ia[i, pe par-
cursul anului trecut au
fost efectuate peste 2600
de ac]iuni de control, `n
urma c\rora au fost
sanc]iona]i, cu amenzi [i
avertismente, 2072 de o-
peratori economici. „Cele
mai multe abateri, adic\
un procent de 51% din
cazuri, le-am constatat
`n domeniul alimentelor,
32 % `n cel al produselor
nealimentare, respectiv
rilor de servicii. Cu oca-
zia controalelor efectua-
te, au fost eliminate de-
finitiv din circuitul co-
mercial produse pericu-
loase pentru via]a, s\n\-
tatea sau securitatea
consumatorilor - prin
confiscarea [i distruge-
rea acestora de c\tre ins-
titu]iile abilitate - `n va-
loare total\ de 72.300
lei“, a precizat directorul
inelul a fost l\sat `n apropie-
rea copilului pe o mas\, iar
acesta s-a jucat cu el [i apoi l-
a `nghi]it. „Copilul era agitat
[i respira greu. A fost sedat
`n UPU [i apoi dirijat spre
Spitalul Clinic de Copii, pen-
tru c\ inelul se oprise undeva
[i `i cauza grave probleme
respiratorii. Medicii de la
Pediatrie ne-au spus c\ acel
corp str\in a fost scos ulte-
rior [i c\ starea copilului este
acum bun\“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u, purt\torul
de cuv=nt al spitalului. (O.B.)
a UMF ARE NOI ACOR-
DURI CU INSTITU}II DIN
FRAN}A: Universitatea de
tat disponibilitatea pentru a
pune la dispozi]ie un astfel
de spa]iu. Directorul centru-
lui Tehnopolis, Radu Grosu,
a declarat c\ exist\ posibili-
tatea ca Ericsson s\-[i de-
schid\ punctul de lucru `n
parcul tehnologic, unde `[i
desf\[oar\ activitatea [i
concernul german Siemens.
Dup\ `nt=lnirea cu oficialii
OJPC. Valoarea produ-
selor cu abateri de la le-
gisla]ia `n vigoare, oprite
temporar de la comercia-
lizare, p=n\ la remedie-
rea deficien]elor, a fost
de 13.240.000 lei.
Principalele abateri
constatate la produsele [i
serviciile controlate au
fost: lipsa unor elemente
pentru informarea corec-
t\ [i complet\ a consu-
matorilor - `n special ne-
traducerea `n limba ro-
m=n\ a instruc]iunilor;
parametri calitativi ne-
conformi celor declara]i;
termene de valabilitate
dep\[ite; neacordarea
termenelor de garan]ie
legale; falsific\ri sau
contrafaceri de produse;
clauze abuzive `n con-
Medicin\ [i Farmacie „Grigo-
re T.Popa“ (UMF) Ia[i a sem-
nat `n luna ianuarie un acord
de colaborare cu Universita-
tea Paris-Sud, Facultatea de
Medicin\ Kremlin-Bicetre,
reprezentat\ prin dr. Fran-
çois Brivet. Acordul de cola-
borare prevede programe co-
mune `n domeniul cercetarii,
`n special `n domenii precum
pneumologie [i reanimare
medical\ sau al `nv\]\m=n-
tului, precum [i a mobilit\]ii
studen]ilor, conform celor
precizate de Mircea Covic,
cancelar general al UMF. De
asemenea, `ntre Unitatea IN-
SERM U774, reprezentat\ de
S=mb\t\, 3 februarie 2007
Prefecturii, delega]ia com-
paniei suedeze a fost `nso-
]it\ de deputatul PD, Petru
Movil\, care a prezentat alte
c=teva posibile loca]ii `n Ia[i,
at=t din zona privat\ c=t [i
din zona institu]iilor de stat.
Reprezentan]ii firmei Erics-
son au precizat c\ vor studia
loca]iile propuse, urm=nd ca
o decizie `n acest sens s\ fie
comunicat\ ulterior au-
torit\]ilor ie[ene. (B.C.)
tractele pentru consuma-
tori sau publicitatea `n-
[el\toare. De asemenea,
`n anul 2006 au fost a-
plicate amenzi `n valoare
total\ de 622.800 lei (6,2
miliarde de lei vechi) [i,
`n cazul a 3 unit\]i, s-a
dispus oprirea tempora-
r\ a prest\rii serviciilor
pentru o perioad\ de la 6
p=n\ la 12 luni.
„Putem spune c\ sun-
tem mul]umi]i [i de fap-
tul c\, fa]\ de anii prece-
den]i, am solu]ionat un
num\r semnificativ mai
mare de reclama]ii ve-
nite de la cet\]eni, cu
toate c\ am fost nevoi]i
s\ lucr\m cu un num\r
mai mic de angaja]i“, a
spus directorul OJPC
Ia[i. (Bogdan CRON})
directorul ei dr.Phillippe Las-
sale, din Lille, s-au pus ba-
zele unui proiect de `nfiin]are
la Ia[i a unei Unit\]i asociate
INSERM, profilat\ pe boli
respiratorii, care, dup\ patru
ani de func]ionare [i func]ie
de rezultate, ar putea deveni
definitiv o unitate INSERM
extern\, `n ]\rile UE. La am-
bele ac]iuni, o contribu]ie de-
cisiv\ au avut T. Mihaescu [i
E.Carasevici [i mai ales
Bogdan Grigoriu, care a rea-
lizat `n Fran]a o tez\ de doc-
torat `n co-tutel\, `n dome-
niul Pneumologiei, [i re`ntors
`n Ia[i a pus bazele acestor
colabor\ri. (O.R.)
11
PE SCURT
Dispute `ntre
consilierii jude]eni
din cauza unui gard
Consilierii jude]eni ie[eni au
avut, ieri, dispute aprinse din
cauza inten]iei Regiei Autonome
Jude]ene de Ap\ [i Canal (RA-
JAC) de a-[i `mprejmui sediul cu
un gard `n valoare de 300.000
euro. Consilierii jude]eni au
analizat, `n [edin]a de plen,
bugetul regiei pentru 2007.
Toate capitolele au fost apro-
bate, singura excep]ie fiind alo-
carea respectivei sume pentru
construirea gardului `n jurul
sediului regiei de ap\ canal.
Dup\ o or\ de discu]ii aprinse,
pre[edintele Consiliului Jude-
]ean, Lucian Flai[er, a decis
am=narea discu]iilor privind
oportunitatea construirii unui
asemenea gard. „Vom forma o
comisie care va analiza oportu-
nitatea realiz\rii acestui gard,
dac\ `l vom face [i c=]i bani vor
fi aloca]i“, a conchis pre[edin-
tele Consiliului Jude]ean.
Decizia conducerii RAJAC vine
dup\ ce, `n cursul anului tre-
cut, regia `n cauz\ [i-a cons-
truit un sediu de peste 12 mi-
lioane de lei noi. (B.C.)
Burse neridicate
de peste un miliard
de lei vechi
Bursele studen]ilor pe semestrul
al doilea au fost majorate cu a-
proape 30% la Universitatea „Al.
I. Cuza“. Astfel, studen]ii care
au burse de performan]\, vor
primi lunar 450 lei, o sum\ mai
mare dec=t salariul minim pe
economie, conform celor pre-
cizate de rectorul Dumitru
Oprea. Astfel, cuantumul bursei
de performan]\ s-a majorat cu
100 lei fa]\ de semestrul trecut.
Studen]ii care au burs\ de merit
vor primi 325 lei, fa]\ de 250 lei
semestrul trecut. De asemenea,
a fost majorat\ bursa de studiu
de la 200 la 250 lei [i cea social\
la de la 150 lei la 200 lei. Cre[te-
rea cuantumului lunar pentru
burse nu pare s\ intereseze to]i
studen]ii. Conform celor preci-
zate de rectorul Dumitru Oprea,
sunt „burse de peste un miliard
de lei vechi care `[i caut\ st\p=-
nii“, banii fiind aduna]i din fon-
dul de burse. Rectorul Dumitru
Oprea a men]ionat c\ una din
explica]iile posibile este acea c\
studen]ii nu [i-au f\cut cont la
banc\. Totu[i, Universitatea a
ridicat ace[ti bani pe care stu-
den]ii `i pot lua de la casierii.
Astfel, din suma de 177.000 lei
noi r\mas\ din bursele neridi-
cate, au r\mas 119.000 lei noi
dup\ ce o parte din studen]i [i-
au amintit de burs\ [i au intrat
`n posesia ei. (O.R.)
Cisco caut\ absolven]i
de la „Cuza“
Firma Cisco Systems este inter-
sat\ de absolven]ii Universit\]ii
„Al.I.Cuza“ (UAIC) pentru un
traning de un an `n str\in\tate
[i o ofert\ de munc\ garantat\
la sf=r[itul stagiului. Reprezen-
tan]ii de la Biroul din Londra al
firmei inten]ioneaz\ s\ organi-
zeze, la Universitatea „Al. I.
Cuza“ o sesiune de prezentare
cu abosolven]ii [i studen]ii `n ul-
timul an de la Facultatea de In-
formatic\ [i Facultatea de Eco-
nomie [i Administrarea Afaceri-
lor, conform celor precizate de
Dumitru Oprea, rectorul UAIC.
Absolven]ii vor lucra, `n primul
an, la Cisco Sales Academy din
Amsterdam, dup\ ce vor fi benfi-
ciat de un training de speciali-
tate, al\turi de participan]i din
alte 40 de ]\ri. Dup\ `ncheierea
celor 12 luni, participan]ii la
training se vor `ntoarce `n Ro-
m=nia pentru a-[i continua ca-
riera. Sunt viza]i, pentru demer-
sul Cisco, absolven]i de studii
universitare sau master `n in-
ginerie, informatic\, IT. Candi-
da]ii `[i pot depune cererile de
`nscriere p=n\ pe 28 martie
2007. Detaliile pot fi consultate
pe „http://www.cisco.com/go/cis-
cograds“. (O.R.)
12 S=mb\t\, 3 februarie 2007 SPORT

PE SCURT
Junior de la {coala
„Gic\ Popescu“
`n probe la Ia[i
Ionu] Popa testeaz\ `n aceste zile
doi juc\tori noi, argentinianul
Paruolo [i juniorul craiovean Tob\.
Gustavo Paruolo a evoluat ultima
oar\ la echipa Audax Italiano, `n
Chile, devenind vicecampion cu
aceast\ forma]ie. Este atacant [i ar
putea r\m=ne `n Copou `n cazul `n
Stadionul din Piatra Neam] a fost omologat de UEFA cu trei stele
UEFA a aprobat ca me-
ciul de fotbal dintre Rom=-
nia [i Luxemburg, progra-
mat pentru 28 martie s\ se
desf\[oare la Piatra Neam].
Vicepre[edintele clubu-
lui FC Ceahl\ul, Ioan M\r-
ginean a declarat, ieri, c\
forul european de fotbal a
catalogat complexul spor-
tiv cu trei stele, ceea ce per-
mite desf\[urarea unor par-
tide oficiale din Cupa UEFA
[i din preliminariile Cam-
pionatului European, a[a
cum este [i partida dintre
cele dou\ na]ionale.
Responsabilul grup\rii
din Piatra Neam] a ad\u-
gat c\ dotarea spa]iului re-
zervat presei cu infrastruc-
tur\ pentru transmisii te-
levizate `n direct ar permi-
te arenei de la Piatra Neam]
s\ g\zduiasc\ meciuri
chiar din Liga Campio-
nilor. ~n aceste condi]ii, de-
clara]iile oficialilor de la
Dinamo, c\ ar putea juca
`n Liga Campionilor la Pia-
tra Neam], prind contur
din ce `n ce mai clar, mai
ales c\ singura variant\ a
„c=inilor“ este acum arena
din Ghencea.
Complexul sportiv al FC
Ceahl\ul a fost inspectat,
`n urm\ cu dou\ s\pt\-
m=ni, de delegatul UEFA,
David Petriashvilli, care a
`naintat forul european de
fotbal un raport la care a
anexat [i fotografii. a

Infirmerie plin\ `n Copou

care va da satisfac]ie `n
urm\toarele meciuri amicale.
Georgian Tob\, cel de-al doilea nou-
venit, are 17 ani [i evolueaz\ `n
linia median\, `n spatele v=rfurilor.
Provine de la {coala de Fotbal Gic\
Popescu [i i-a fost recomandat lui
Ionu] Popa de c\tre tat\l s\u. „~l
voi vedea `n amicale, iar dac\ [tie
cu mingea `l p\strez. Pu[tiu e de vi-
itor, e t=n\r [i talentat“, a spus
tehnicianul lui Poli. R\m=n=nd `n
sfera junioratului, s\ spunem c\
Alexandru Such de la Poli II Ia[i
are [anse mari s\ evolueze p=n\ `n
var\ `n Liga a II-a, la cetatea
Suceava. Forma]ia bucovinean\ `l
testeaz\ `n aceste zile pe juc\torul
ie[ean [i l-ar putea `mprumuta
p=n\ la finalul sezonului `n cazul `n
care va corespunde cerin]elor tehni-
cianului Cet\]ii. (N.P.)
Rugby[tii tricolori, la
un nou debut `n „Cupa
European\ a Na]iunilor“
Antrenorii na]ionalei României au
anun]at echipa de start pentru
meciul de ast\zi, cu Georgia, din
prima etap\ din acest an a Cupei
Europene a Na]iunilor la rugby.
B\im\reanul Mihai Macovei va fi
titular pentru prima dat\ în linia a
treia, Cristian S\uan revine la
echip\ dup\ o pauz\ de aproape un
an, ca arip\, Gabriel Brezoianu va
juca centru, iar dinamovistul
Mer[oiu va purta tricoul cu num\rul
8. Lucian Sârbu va fi mijloca[ la
gr\mad\ [i Ionu] Tofan la deschi-
dere. Putem spune c\ sunt cinci
nume noi fa]\ de ultimul joc din
2006 pe care l-am avut cu Georgia [i
c=[tigat atunci cu 20-8 în prelimi-
nariile Cupei Mondiale. Nu va lipsi
`ns\ pilierul Petri[or „Pepe“ Tode-
ra[c, cel care a evoluat `n anii din
urm\ la Poli Agro Nena Ia[i. Partida
de sâmb\t\ va începe la ora 13.30 [i
va fi g\zduit\ de stadionul Steaua II
din Bucure[ti, intrarea fiind liber\.
Meciul va fi transmis `n direct pe
canalul TV Sport. Rom=nia va alinia
la start urm\torul „15“: Vlaicu - Fer-
cu, Brezoianu, Gontineac, S\uan -
Tofan, Sârbu - Macovei, Mer[oiu,
Corodeanu - Petre, Socol (c\pitan) -
Todera[c, Tincu, B\lan. Ca rezerve
vor figura Popescu, Mavrodin, Pau-
lic\, Ursache, Calafeteanu, Gal, Du-
mitra[. ~naintea partidei de ast\zi,
ie[eanul Todera[c a men]ionat: „~n-
totdeauna au fost meciuri dificile cu
georgienii. Vreau `ns\ s\-i batem [i
s\-i mai lini[tim, s\ nu mai cread\
ca ne pot `nvinge. Tratam aceast\
partid\ cu toat\ seriozitatea [i ne pre-
g\tim ca pentru orice meci puternic.
Pentru mine nu conteaz\ c\ pe teren
este Georgia sau Fran]a“. (D.T.)
CFR Cluj vrea `n
Liga Campionilor
Iuliu Mure[an, pre[edintele clubu-
lui de fotbal CFR Ecomax Cluj, a
declarat c\ echipa ardelean\ are
valoare de locurile 1-2 ale campi-
onatului, deci implicit de Liga
Campionilor. „Cred c\ `n acest mo-
ment avem un lot mult mai valoros
dec=t era `n luna decembrie, iar
concuren]a pe posturi este poate cea
mai mare din Liga I [i cred c\ vom
avea cea mai valoroas\ banc\ de
rezerve din Lig\, fapt care ne
asigur\ premisele unei clas\ri pe
podium, de ce nu chiar pe locul doi,
astfel `nc=t s\ putem s\ ne atingem
obiectivul de a juca `ntr-o cup\ eu-
ropean\. Pot s\ afirm f\r\ nici o
re]inere c\ ]intim locul 2 [i nu locul
3. Avem un lot de locurile 1-2, com-
parabil cu loturile de care dispun la
ora actuala Steaua sau Dinamo’’, a
afirmat Mure[an. a
bruarie, la Pite[ti, cu a- ra. Probabil se refer\ la
ceast\ variant\ fiind mul- final\. Aia da, se joac\
]umi]i ie[enii, nu `ns\ [i la Timi[oara. Meciul cu
oficialii de pe Bega. noi, din c=te [tiu eu, se
a Antrenorul Ionu] Popa se confrunt\ cu probleme „P=n\ la urm\ o s\ ve- va disputa la Pite[ti, a[a
de s\n\tate `n lot `naintea relu\rii campionatului a de]i c\ meciul se va dis- a decis Federa]ia. Eu nu
puta la Timi[oara, nu la vreau s\ intru `n pole-
rien]\ de la echipa a Timi[orenii nu sunt Pite[ti. Oricum, indifer- mic\ cu dumnealui, din
doua, exist=nd situa]ii ent unde juc\m, tot `i respect pentru ora[ul [i
de Narcis POHOA}| `n care cinci-[ase titu- de acord cu batem pe ie[eni, putem echipa de pe Bega. Res-
~n turul campionatu- lari nu puteau evolua. disputarea meciului s\ juc\m [i pe Lun\“, a pect prea mult Timi[oa-
lui, Poli Ia[i a avut dou\ De[i spera ca `n de Cup\ la Pite[ti spus patronul Timi[oa- ra pentru a intra `n con-
fe]e. Prima parte a fost pauza competi]ional\ s\ rei, Marian Iancu. ~n re- flict cu domnul Iancu.
foarte bun\, cu o serie aib\ tot lotul complet, Io- Federa]ia a stabilit ca plic\, antrenorul ie[eni- M\ surprinde `ns\ afir-
nu] Popa se confrunt\ `n meciul din sferturile de lor, Ionu] Popa, a decla- ma]ia sa. Dac\ vrea s\
de opt meciuri f\r\ e[ec,
printre echipele care nu continuare cu probleme. final\ ale Cupei Rom=- rat: „Nu [tiu `n ce temei joace c=t mai aproape de
au reu[it s\ `nving\ `n Nou-venitul }=rlea s-a niei dintre Poli Ia[i [i vorbe[te domnul Iancu cas\, i-am propus deja
Copou num\r=ndu-se accidentat `n primul Poli Timi[oara s\ se dis- despre disputarea meciu- s\ juc\m la Arad“, a
Steaua, Rapid [i Poli Ti- meci amical [i va lipsi pute pe data de 28 fe- lui din Cup\ la Timi[oa- spus Popa. a
mi[oara, pretendente la c=teva s\pt\m=ni, Mar-
titlu [i la un loc `n cupe- tin Saric s-a operat `n Ar-
le europene. A doua par- gentina [i ar putea rata
te a turului a fost `ns\ primul meci oficial, Ca-
dezastruoas\ pentru ie- ragea s-a accidentat [i el
[eni, seria neagr\ `nce- la um\r `n disputa cu La-
p=nd o dat\ cu acciden-
minorul, `n timp ce Ra-
t\rile juc\torilor de ba- du Ciobanu, Iuri[ni]i, Tin-
z\ ai lui Ionu] Popa. cu [i Onu] au fost mena-
R=nd pe r=nd, Miclea, ja]i `n ultima perioad\.
B=lb\, Radu Ciobanu,
Bernard, P\limaru, Ciu- „Speram ca `n 2007
b\ncan [i al]i elevi ai s\ nu mai avem parte de
ghinioanele ce s-au ]inut
Profesorului au fost ne-
voi]i s\ stea `n afara ga- lan] de noi `n ultima
zonului etape bune din parte a turului, dar se
cauza accident\rilor mai pare c\ nu am acest no-
mult sau mai pu]in gra- roc. Au revenit la preg\-
tiri Miclea [i B=lb\, dar
ve, lista indisponibilit\-
]ilor fiind completat\ s-au «rupt» }=rlea [i Sa-
etap\ de etap\ [i de sus- ric. Mai sunt c=]iva ju-
pend\ri. Astfel, Ionu] c\tori cu probleme de
Popa a fost nevoit la s\n\tate, dar sper s\ nu
multe meciuri s\ apele- fie nimic grav“, spune Io- Romulus Miclea (`n dreapta) a jucat foarte pu]in `n turul campiona-
ze la juc\tori f\r\ expe- nu] Popa. tului, accident=ndu-se grav la genunchi dup\ doar c=teva etape
Derby moldav de tradi]ie `n Sala Penicilina Popicarii juniori ie[eni
Runda cu nr. 16 din cadrul
Diviziei A1 de volei feminin pro-
grameaz\ ast\zi, de la ora
revin `n propria aren\
11.00, meciul dintre Penicilina S=mb\t\, pe 3 februarie, de la programat `n deplasare `n fa]a
Ia[i [i Unic Piatra Neam], am- ora 11.00, arena de popice CFR echipei Rulmentul Bra[ov a fost
bele echipe dorindu-[i o califi- Ia[i va g\zdui cel de-al doilea tur- am=nat pentru 24 februarie, la
care de pe locul 4 `n turneul neu-etap\ din cadrul returului cererea grup\rii de sub T=mpa.
play-off. Partida din Sala Peni- Seriei I a Diviziei Na]ionale a ju- Conform program\rii primite de
cilina, care va fi arbitrat\ de cu-
niorilor. Vor participa forma]iile la FR Popice [i Bowling, urm\toa-
plul bucure[tean Angelu[ Co- ICMRS Gala]i, Rulmentul Bra[ov rele etape ale returului din cadrul
toan]\ - Toader Corcodel, va fi [i CFR Olimpia ACB Ia[i, ultima Diviziei Na]ionale masculine de
una de mare interes pentru am- grupare fiind antrenat\ de Cos- popice sunt programate astfel: 17
bele combatante, lupta dintre tic\ Ciurdea (principal) [i Ioan Bi- februarie (Electro Koracell Tg.
cele dou\ grup\ri fiind una de [oc (secund). Totu[i, la meciul de Mure[ - CFR Olimpia ACB Ia[i), 7
tradi]ie [i de mari orgolii `n vo- s=mb\t\, pe banca tehnic\ a ie[e- martie (Siderurgica Hunedoara –
leiul rom=nesc. Chiar dac\ nu a nilor se va afla doar Ioan Bi[oc, CFR Olimpia ACB Ia[i), 24 martie
c=[tigat niciodat\ `n Sala Peni- deoarece Costic\ Ciurdea are un- (CFR Olimpia ACB Ia[i – CFR
cilina, Unic este totu[i favorita ele probleme medicale [i va ab- Cluj & Industria S=rmei C=mpia
`nt=lnirii, deoarece echipa de senta motivat de la aren\. Lotul Turzii), 28 aprilie (ICMRS Gala]i
sub Pietricica este `n mare ceferi[tilor ie[eni va fi alc\tuit din – CFR Olimpia ACB Ia[i), 2 iunie
form\ dup\ recenta promovare lansatorii Dumitru Penciuc jr, Mi- (Inter Petrila – CFR Olimpia ACB
`n sferturile de final\ ale Cupei hai Gabriel Bengheac, Constantin Ia[i), 9 iunie (Foresta HLV T\lma-
CEV, iar ie[encele nu pot alinia Sorin Scut\ra[u, Radu Pricop, ciu – CFR Olimpia ACB Ia[i).
forma]ia standard, vedeta
Andrei Buzdugan, {tefan Samson, Turneele finale la feminin [i mas-
Cristina Androhovici, care este Mihai Bogdan [i Mihai P=slariu. culin sunt programate `n inter-
`ns\rcinat\, retr\g=ndu-se re- 32 ani Yana Savochkina, sosit\
„Vrem s\ ob]inem ambele victorii valul 14-17 iunie 2007, la Ia[i,
cent din voleiul de performan]\! recent la Unic de la gruparea
`n cele dou\ meciuri contra echi- dup\ ce arena CFR va fi omolo-
Echipa de start a Penicilinei Galychanka Ternopil (Ucraina),
dar [i de noul antrenor principal
pelor din Gala]i [i Bra[ov. Avem gat\ `n acest sens de FR Popice [i
pentru `nt=lnirea din aceast\ [anse s\ ajungem la turneul final Bowling. ~n alt\ ordine de idei, v\
diminea]\ va fi alc\tuit\ din al echipei Aurel Cazacu, fost nu
cu mult timp `n urm\ [i an- din vara acestui an [i ne dorim a- inform\m c\ `n perioada 9-12 feb-
Claudia Muta[cu - Raluca Con- colo o clasare de podium [i o meda- ruarie, la Novi Sad este programat
stantinescu, Valentina Rusu, trenorul forma]iei Penicilina
Ia[i. Celelalte meciuri ale run- lie la nivel na]ional“, ne-a declarat meciul de popice Serbia – Rom=-
Mihaela Ionescu, Mariana Dia- Ioan Bi[oc. nia, `n lotul nostru fiind selec]io-
coni]a, Roxana Ivanof - Andreea dei de ast\zi sunt {tiin]a Bac\u
- Volei 2004 Constan]a, Dinamo Dac\ ne referim la activitatea na]i [i popicarii ie[eni Costic\
C=]coan (libero). Pe banca de re-
Bucure[ti - Rapid CFR Marf\ popicarilor seniori de la CFR O- Ciurdea [i Dumitru Penciuc jr,
zerve se vor mai afla Ecaterina
Lupu, Tatiana Popa, Alina Me- Bucure[ti [i Universitatea Joli- limpia ACB Ia[i, putem men]iona primul men]ionat put=nd `ns\
linte, Oana Ghilea [i Dana Pan- don Cluj - CSU Tg. Mure[, iar c\ pentru echipa preg\tit\ de onora convocarea doar dup\ ce `[i
telimon. De remarcat c\ forma- partida CSU Metal Gala]i - antrenorii-juc\tori Dumitru Pen- va rezolva problemele de s\n\tate
]ia nem]ean\ va putea beneficia CSM Lugoj a fost am=nat\ pen- ciuc [i Ioan Bi[oc, returul nu a `n- care au ap\rut `n ultimul timp.
la acest joc [i de ridic\toarea de tru ziua de 7 februarie. (D.T.) ceput `nc\, deoarece primul meci (Dan T.)
 POR}IA DE S|N|TATE S=mb\t\, 3 februarie 2007 13
Urgen]ele dentare [i accidentele PILULA ZILEI
Ce este BPOC?
~n general, exist\ o serie de precau]ii pe Bronhopneumopatia obstruc-
care le pute]i avea `n vedere `n scopul tiv\ cronic\ (BPOC) este o boal\ a
pl\m=nilor, a c\ror c\i aeriene se
evit\rii unui accident sau a unei lez\ri a `ngroa[\, se obstrueaz\, se umplu
din]ilor dumneavoastr\. O modalitate de a de mucozit\]i astfel `nc=t aerul ca-
re intr\ `n alveole nu se mai eli-
reduce riscul afect\rii din]ilor, buzelor, min\ `n expir. Bronhopenumopatie
se traduce prin boala a bronhiilor
b\rbiei este aceea de a purta o masc\ de [i pl\m=nilor, obstuctiv\ `nseam-
protec]ie sau o casc\ `n momentul `n care n\ `ngustarea, obstruarea c\ilor
de acces pentru aer, iar cronic se re-
participa]i la activit\]i sportive sau fer\ la durat\ - boala persist\
toat\ via]a. Tratamentul poate
recreative cu un anumit risc. Evitarea doar s\ amelioreze simptomele.
Boala `ncepe prin dificult\]i u-
s=mburilor, gr\un]elor de popcorn, a [oare de respira]ie, la efort sau doar
bomboanelor sau a oric\ror alimente dure Dr. Victor N. Bejan, `n anumite pozi]ii ale corpului, tuse
care nu se remite. Dac\ `n aceast\
care v-ar putea afecta structura din]ilor medic stomatolog perioada pacientul ignor\ simp-
tomele [i nu merge la medic pentru
este o alt\ metod\. obiect `n]epenit `ntre a fi tratat, boala se agraveaz\. ~n
din]ii dumneavoastr\; stadiile avansate bolnavul nu mai
- dac\ este dintele - dac\ nu pute]i s\-l poate face eforturi mici, cum ar fi
rupt, cl\ti]i gura cu a- `ndep\rta]i cu a]a in- `mbr\catul diminea]a sau cobor=tul
de dr. Victor N. terdentar\, suna]i ime- unei sc\ri. Tu[e[te din ce `n ce mai
p\ c\ldu]\ pentru a cu- frecvent [i expectoreaz\ din ce `n ce
BEJAN diat dentistul.
r\]a zona; mai mult. Noaptea se treze[te fi-
~n cazul `n care acci- - aplica]i comprese indc\ simte c\ nu mai poate respira
dentul s-a petrecut deja, reci pe zona respectiv\ Dureri dentare: [i orice boal\ care afecteaz\ pl\m=-
pentru a reduce tume- nii - o simpl\ viroz\ sau o infec]ie
cunoa[terea m\surilor - cl\ti]i gura cu ap\ pulmonar\ - se vindec\ greu. Boala
de interven]ie `n astfel fierea. c\ldu]\;
Risc de fractur\ man- devine astfel o invaliditate.
de situa]ii va face dife- - folosi]i cu bl=nde]e De obicei, afec]iunea apare dup\
ren]a `ntre salvarea din- dibular\: a]a interdentar\ ca s\ v=rsta de 40 de ani, `ns\ `n Rom=-
telui sau pierderea lui. - aplica]i comprese du]\, dac\ aceasta este ce]i-l dentistului c=t v\ asigura]i c\ nu exis- nia v=rsta de `mboln\vire a `nceput
Buza sau limba lovit\: reci pentru a controla murdar\; mai rapid cu putin]\. t\ resturi alimentare s\ scad\. Din ce `n ce mai multe fe-
- cur\]a]i u[or zona cu tumefierea; - nu freca]i, nu pe- Obiecte r\mase prin- prinse `ntre din]i; mei fac BPOC `n ultimii ani.
o buc\]ic\ de p=nz\ sau - duce]i-v\ la dentis- ria]i sau nu `ndep\rta]i - de asemenea, nu es- Medicii pneumologi recomand\
tul dumneavoastr\ sau se `ntre din]i: ca m\suri preventive:
tifon [i aplica]i com- nici un fragment de - `ncerca]i s\ `nde- te recomandat s\ pu- - renun]area la fumat, chiar [i la
prese reci pentru a re- la spitalul de urgen]\ ]esut de pe din]i; ne]i aspirin\ sau alte
p\rta]i obiectul cu a]a fumatul pasiv;
duce tumefierea, um- imediat. - dac\ e posibil, in- calmante l=ng\ dintele - renun]area la un loc de munc\
fl\tura; Scoaterea accidenta- sera]i-l u[or [i ]ine]i interdentar\ cu grij\, dureros pentru c\ pu- cu fum;
- dac\ s=ngerarea nu l\ a unui dinte: dintele `n alveola sa; s\ nu leza]i gingiile; te]i afecta ]esuturile - mult\ grij\ la sobele cu lemne
se opre[te, merge]i ime- - ]ine]i dintele de co- - dac\ nu-i posibil, - niciodat\ s\ nu gingivale. Dac\ dure- care scot fum `n cas\;
diat la cabinetul de ur- roan\ [i cl\ti]i r\d\ci- pune]i dintele `ntr-o folosi]i obiecte ascu]ite rea persist\, consulta]i - g\titul cu fereastra deschis\,
gen]\ al unui spital; na dintelui cu ap\ c\l- cea[c\ cu lapte [i du- pentru a `ndep\rta un stomatologul. a c=t mai departe de dormitor sau
living;
- prezentarea la medic imediat
ce observa]i una din simptomele de
Tratament de 1.000 de euro `n comunitatea antidrog de la Brebu mai sus.
Mul]i bolnavi nu se prezint\ la
Peste 1.000 de euro vor pe zi, suportate de Minis- `ntr-un interval cuprins multidisciplinar\, alc\tu- [i vor trebui s\ `ndeplin- medic din teama c\ li se va impune
pl\ti persoanele consu- terul S\n\t\]ii, pentru `ntre [ase luni [i doi ani, it\ din psihologi [i asis- easc\ anumite criterii, re- s\ renun]e la fumat sau fiindc\ nu
matoare de droguri care fiecare persoan\ tratat\, 22 de persoane, care se ten]i medicali. spectiv s\-[i dea acordul au `ncredere `n tratamentul care li
vor beneficia de serviciile ad\ug=nd c\, deocamda- vor autogospod\ri, pe toa- La r=ndul s\u, pre[ed- pentru a fi evalua]i me- se ofer\. Adev\rul este c\ medicul
oferite de prima comuni- t\, aceast\ inten]ie se a- t\ perioada [ederii lor. intele Agen]iei Na]ionale dical [i psihologic [i s\ recomand\ renun]area la fumat dar
tate terapeutic\ din Ro- fl\ doar pe h=rtie. Persoanele respective Antidrog, Pavel Abraham, dea un interviu, luat de nu o poate impune, nici nu este de-
m=nia, inaugurat\, joi, la De asemenea, el a pre- a precizat c\ persoanele conducerea unit\]ii. ontologic s\ condi]ioneze `ngrijirea
vor beneficia de asisten]\ pe care o ofer\ de renun]area la fu-
Brebu, jude]ul Prahova (`n cizat c\ cei care se vor care vor beneficia de ser- Potrivit pre[edintelui
apropiere de C=mpina). afla interna]i `n comuni- medical\, psihologic\ (psi- viciile men]ionate nu vor ANA, `n prezent, la nivel mat. Pe m\sur\ ce pacientul face
{eful comunit\]ii men- tate vor beneficia de confi- hoterapie individual\ [i fi tratate cu metadon\. na]ional, sunt aproxima- tratamentul [i observ\ c\, reduc=nd
]ionate, dr. Cristian Bel- den]ialitate maxim\. de grup), de ergoterapie Pacien]ii care inten]io- tiv 35.000 de consumatori num\rul ]ig\rilor, se simte mai
lu-Bengescu, a declarat c\ Cristian Bellu-Benges- voca]ional\ (sculptur\ [i neaz\ s\ apeleze la comu- de droguri, 24.000 dintre bine, nu mai e invalidat de boal\, `i
la respectivele costuri se cu a spus c\ `n aceast\ co- pictur\) [i recrea]ional\, nitatea de la Brebu se vor ei fiind localiza]i `n Ca- va veni mai u[or s\ se decid\. a
vor ad\uga c=te 300 de lei munitate vor fi trata]i, servicii oferite de o echip\ afla pe o list\ de a[teptare pital\. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14
s=mb\t\ la tv
S=mb\t\, 3 februarie 2007
TVR 1
08:00 La Zoo
08:10 Club Disney
09:00 Vreau s\ fiu...
09:30 Mickey Mouse [i prietenii
lui `n Rom=nia
10:00 Arca lui Noe
10:35 Agita]ie `n gr\din\
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Condurul [i trandafirul
(aventuri, Cu: Richard
Chamberlain, Gemma
Craven, Annette Crosbie)
Filmul reprezint\ varianta
muzical\ a pove[tii Cenu[\re-
sei. Dup\ moartea tat\lui s\u,
Cenu[\reasa descoper\ `n
fiecare zi c=t de dificil\ este
via]a de copil orfan. ~n scurt
timp, este silit\ s\ munceasc\
[i devine servitoare `n propria
cas\. Dar o z=n\ buna, care se
dovede[te a fi na[a ei, o ajut\...
16:30 Parteneri de weekend
17:00 La poli]ie sau la m\n\stire
17:50 Celebrit\]ile...
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Eurovision 2007. Selec]ia
na]ional\ - Semifinala a II-a
21:55 Profesioni[tii
22:55 Celebrit\]ile timpului t\u
23:00 Zatoichi
(actiune, Cu: Takeshi
Kitano, Tadanobu Asano)
01:00 Fascina]ia zborului (r)
01:30 La poli]ie sau la m\n\stire (r)
02:20 Jurnalul TVR (r) a
NATIONAL
GEOGRAPHIC
08:00 Clipe de co[mar
Explozia din Puerto Rico
09:00 Paradisuri naturale
Denali - }inutul extremelor
10:00 Paradisuri naturale
Namib - }\rmul fierbinte
11:00 Megasurvol african
12:00 Vân\torul vânat
Uciga[ul din Kodiak
13:00 Secrete: Toaleta
14:00 Avioane militare
Avioane cu reac]ie
15:00 Avioane militare
Era Stealth
16:00 Clipe de co[mar
Pentagon 9-11
17:00 Dezastre `n aer
Atârna]i de-un fir
18:00 Hogzilla - Marele porc
19:00 Cele mai impresionante de-
mol\ri din lume
Detonând Las Vegas-ul
20:00 Vân\torul vânat: Babuinii
21:00 {tiin]\ la Hollywood
Dezastre pe mare
22:00 Crash Science: Trenuri
23:00 Frumuse]i adormite
Incoruptibilii
00:00 Experimente tr\snite
01:00 Interceptarea tornadei a
Legend\:
[tiri
film artistic
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Alexandra CIOFU
Corectura: Georgeta APOPEI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
TIMP LIBER
TVR 2 Cultural TVR Cultural
08:00 ~ncurc\turile lui Zack 11:05 Aparatul de filmat... (r)
08:30 Megatehnicus 12:00 Jurnal cultural
09:00 D’ale lu Mitic\ (r) 13:00 Dialoguri despre alt\dat\
Cu: Mitic\ Popescu 13:30 Muzeele lumii
10:00 Natur\ [i aventur\ (r) 14:00 Via]a mea de c=ine
10:30 Campionatul de comedie (r) (dram\, Cu: Anton Glanze-
11:00 Proiect IT lius, Tomas von Brömssen)
11:30 Jobbing (r) ~ntr-un or\[el suedez din anii
12:00 Lumea azi 50, Ingemar, un pu[ti de 12
ani, locuie[te `mpreun\ cu
12:30 Atlas
mama, cu fratele [i cu c\]elu[a
13:00 Arena leilor (r) sa iubit\. ~n vacan]a de var\,
14:10 Orgolii mama, bolnav\ de tubercu-
loz\, `l trimite pe Ingemar la
16:00 Bazar (r)
]ar\. Aici, copilul tr\ie[te o
16:30 De la carte la film mul]ime de experien]e care `i
17:00 Miracole abat g=ndurile de la proble-
mele pe care le-a l\sat acas\.
18:00 Rugby. Meci din turneul ce-
15:45 Kinetica (r)
lor 6 na]iuni: Anglia - Sco]ia
16:00 ~n slujba na]iunii
19:50 Europa altfel
16:30 1000 de fete `n 7 decenii
20:05 Unitatea special\ 2
21:00 Ora de [tiri 17:00 Puterea lui Pierre Bonnard
22:10 Vila din Floren]a 18:00 Jurnal de moda
19:00 Primul r\zboi mondial
(dram\, Cu: Sean Penn,
Kristin Scott Thomas, Anne 19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
Bancroft, James Fox)
Floren]a, sf=r[itul anilor 30. 21:00 Romance `n politic\
Mary, o v\duv\ s\rac\, pe cale
21:30 Roberto Benigni
s\ accepte c\s\toria cu un
bog\ta[ `n v=rst\, `nt=lne[te 22:30 Jurnal cultural
doi b\rba]i: pe t=n\rul Karl, 23:00 Dragostea pe jos
un austriac care se
(comedie, Cu: Jane Birkin,
`ndr\goste[te de ea, [i pe play- Geraldine Chaplin)
boy-ul american Rowley Flint,
la r=ndul s\u atras de ea. Un dramaturg excentric apelea-
z\ la dou\ actri]e pentru a-i
Pentru a evita scandalul iscat
de sinuciderea lui Karl `n dor- repeta [i juca una dintre piese
mitorul ei, Mary g\se[te `n la el acas\. La `nceput, femeile
ezit\, dar sf=r[esc prin a accep-
Rowley un sprijin de n\dejde.
ta propunerea. Cu ajutorul ma-
00:15 Transfer (r) gicianului Paul, dramaturgul
00:45 Home made.ro (r) se `ndr\goste[te de Beatrice.
01:15 Muzica la maximum a 01:05 Krustaliov, ma[ina mea! (r) a
DISCOVERY DISCOVERY
SCIENCE CHANNEL
07:00 Demen]a avioanelor 07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
07:50 Magazin Discovery 08:00 Construc]ii colosale
Supravie]uirea Marea curs\ a montagne-
08:40 Viitorul omenirii russe-urilor
Transporturile 09:00 Ma[ini pe alese: MRII Mark I
09:10 Safari cosmic 10:00 Curse: Foose’s '69
10:00 De profesie supravie]uitor 11:00 Motociclete americane
Pierdut `n larg Motocicleta Lugz
10:55 Magazin Discovery 12:00 Aventuri la pescuit cu Rex
Supravie]uirea Hunter
11:45 Viitorul omenirii 13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
Transporturile 14:00 Construc]ii colosale
12:10 Rena[terea unei specii Marea curs\ a montagne-
13:00 Demen]a avioanelor russe-urilor
13:50 Magazin Discovery 15:00 Vân\torii de mituri
Supravie]uirea Puiul-proiectil
14:40 Viitorul omenirii 16:00 B\rba]ii `n alb
Transporturile 17:00 Cum se fabric\ diverse lu-
15:10 Safari cosmic cruri? Cherestea/Baga-
je/Spectacole de lumin\
16:00 De profesie supravie]uitor
18:00 O traversare de iad
Pierdut `n larg
19:00 Automobile americane re-
16:55 Magazin Discovery condi]ionate
Supravie]uirea
Recondi]ionat de la fiare
17:45 Viitorul omenirii vechi
Transporturile
20:00 Tu alegi azi!
18:10 Rena[terea unei specii
23:00 Pove[ti medicale uimitoare
19:00 Simulatorul de zbor
00:00 La un pas de moarte
19:50 Cutremure devastatoare ({tiin]a supravie]uirii)
Kobe, Japonia Supravie]uitori `n fa]a re-
20:40 Telecomanda ca pasiune chinilor
21:10 Un ochi critic: Extratere[tri 01:00 Pove[tile de groaz\ - mit [i
22:00 Dincolo de ziua de mâine adev\r
22:55 Universul: Big Bang-ul Zombie
23:45 Telecomanda ca pasiune 02:00 Curse
00:10 2050 Furtuna viitorului Dominator
01:00 Simulatorul de zbor 03:00 Ma[ini pe alese
01:50 Cutremure devastatoare a Peugeot 205 a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69
Antena 1
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerva
10:30 Comedia animalelor
11:00 Animax
12:00 Desene animate
13:00 Observator
13:15 Magazin Felicia
14:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela
Anderson, Molly Culver)
15:00 Chiri]a `n Ia[i
(comedie, Cu: Dem
R\dulescu, Draga Olteanu
Matei, Adrian Paduraru)
16:45 Micul scald\tor
(comedie, Cu: Louis de
Funès, Andréa Parisy)
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:30 Un echipaj tr\snit
(comedie, Cu: Dean
Stockwell, Tom Arnold)
Comandorul `n rezerv\
Quinton McHale `[i tr\ie[te
batrinetile la bordul unui
vechi cuirasat. El face plim-
bari de placere si, printre pica-
turi, mai face contrabanda cu
whisky. Intr-o zi, existenta sa
este bulversata de o veste neo-
bisnuita. Satul sa mai fie cotat
al doilea terorist din lume,
Vladikov decide sa declanseze
un atac navalnic asupra mai
multor vapoare.
22:30 Fantomele de pe Marte
(SF, Cu: Natasha
Henstridge)
00:30 Observator (r)
01:30 Concurs interactiv
02:30 Chiri]a `n Ia[i (r) a
DISCOVERY
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis: Peterborough
10:55 Un duet `n Caraibe: Martinica
11:20 Trasee: Estuarul Severn
11:50 Aventuri culinare pe Route 66
12:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
12:45 Deschiz\torii de drumuri
Coborând pe Gange
13:40 C\l\torii cu zarul
14:05 Vehicule off-road
Provoc\ri off-road
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Aventuri culinare pe Route 66
15:30 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
16:00 Proiecte de vis
Peterborough
16:55 Un duet `n Caraibe
Martinica
17:20 Trasee: Estuarul Severn
17:50 Aventuri culinare pe Route 66
18:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
18:45 Deschiz\torii de drumuri
Coborând pe Gange
19:40 C\l\torii cu zarul
20:05 Vehicule off-road
Provoc\ri off-road
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Aventuri culinare pe Route 66
21:30 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
22:00 Regii cocktail-urilor
Barcelona
22:30 Weekend-uri de VIP a
www.ziarullumina.ro
Cotidianul Lumina utilizeaz\
informa]ii furnizate
de Agen]ia Na]ional\ de
Pres\ ROMPRES
PRO TV
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Via]a unui comis voiajor (r)
12:00 ProMotor
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Misterul din Anzi
(aventuri, Cu: Jose Luis
Alfonzo, Nancy Allen)
15:15 Jurassic Park
(aventuri, Cu: Sam Neill,
Laura Dern, Jeff Goldblum)
Dr. Alan Grant [i dr. Ellie
Sattler sunt invita]i de John
Hammond, un miliardar ex-
centric, s\ participe la des-
chiderea unui parc de distrac-
]ii din Costa Rica. Hammond a
reu[it s\ cloneze dinozauri,
prin mijloace speciale, [i s\
`nfiin]eze o imensa rezerva]ie
de animale preistorice...
18:15 Stilul Oana Cuzino
18:50 {tirile PRO TV
20:30 V=n\toare de poli]i[ti
(ac]iune, Cu: Dolph
Lundgren, Polly Shannon)
Frank Gannon s-a num\rat
`ntotdeauna printre cei mai
aprecia]i politi[ti. Dar asta
p=n\ c=nd situa]ia `ncepe s\
se degradeze v\z=nd cu ochii:
partenerul s\u de-o via]\ este
`nlocuit, iar Frank este averti-
zat c\ vorbe[te prea mult cu
persoane nepotrivite [i acest
fapt ar putea avea repercusi-
uni asupra carierei lui...
22:15 Comando pe tocuri cui
(ac]iune, Cu: Marit Thore-
sen, Almen Wong Pui-Ha)
00:15 Vinatoare de politisti (r)
(ac]iune, Cu: Dolph
Lundgren) a
ANIMAL
PLANET
07:00 N\scut\ printre b\[tina[i [i
lei
08:00 Cele mai nostime animale
din lume
08:30 Animal Planet la film
Pe platoul de filmare de la
„Lassie“
09:00 Parcul maimu]elor
10:00 Salvarea lui Grace
10:05 ~n vizuina leului
12:00 Dup\ atac
Pericol `n aer liber
13:00 Dup\ atac
Ape periculoase
14:00 C\ut\rile lui Corwin
Foamea ursului
15:00 Câmpul de lupt\ al rechinu-
lui
16:00 Parcul maimu]elor
17:00 Salvarea lui Grace
17:05 N\scut\ printre b\[tina[i [i
lei
18:00 Miami - Poli]ia animalelor
19:00 Mânuitorul de [erpi
Valea uria[ilor
19:30 Mânuitorul de [erpi
Spaime [i confrunt\ri
20:00 ~n vizuina leului
22:00 Dup\ atac
Pericol `n aer liber
23:00 Dup\ atac
Ape periculoase
00:00 Miami - Poli]ia animalelor
01:00 Instinct uciga[
Leii, tigrii, leoparzii, jaguarii
02:00 Parcul maimu]elor
03:00 Salvarea lui Grace a
Pu
ute]i vedea Lu
umina [i pe Internet!
ACAS|
07:00 Iubire de mama (r)
08:45 Rosalinda
11:00 Celebritate
Cu: Malu Mader
13:30 Daria, iubirea mea (r)
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela Popescu)
15:30 Iubire de mama
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Cabral
18:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde
19:30 Daria, iubirea mea
20:30 ~nt=lnire cu Fat-Frumos
(comedie, Cu: Tia Carrere,
David Charvet, Nia
Vardalos, Vincent Angell)
Rezumat: Samantha Feld isi doreste o
iubire romantica. Jack Harris
nu gaseste nici o femeie de
care sa se indragosteasca.
Amindoi locuiesc pe acelasi
palier, dar se inteleg ca soare-
cele si pisica. Nimic nu-i face
sa fie impreuna... decit o agen-
tie matrimoniala. Se intilnesc
on-line si descopera iubirea
mult dorita chiar in persoana
vechiului dusman.
22:30 O lume a fiarelor
(romantic, Cu: Cesar
Evora, Edith Gonzalez)
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
01:30 Daria, iubirea mea (r)
02:30 Extravaganta Anastasia
04:00 Amy, feti]a cu ghiozdanul al-
bastru a
DISCOVERY
CIVILIZATION
10:00 Egipteni celebri
Ramses
10:55 Misiunea X
Tunel spre o nou\ frontier\
11:50 R\zboiul-fulger
Pr\bu[irea Fran]ei
12:45 Câmpuri de b\t\lie
Destina]ie: Okinawa
13:40 Barbarii lui Terry Jones
14:35 Vân\torii de fantome
Pilot pe Phantom
15:05 R\zboiul-fulger
Pr\bu[irea Fran]ei
16:00 Egipteni celebri
Ramses
16:55 Misiunea X
Tunel spre o nou\ frontier\
17:50 R\zboiul-fulger
Pr\bu[irea Fran]ei
18:45 Câmpuri de b\t\lie
Destina]ie: Okinawa
19:40 Barbarii lui Terry Jones
20:35 Vân\torii de fantome
Pilot pe Phantom
21:05 R\zboiul-fulger
Pr\bu[irea Fran]ei
22:00 Egipteni celebri
Ramses
22:55 Misiunea X
Tunel spre o nou\ frontier\
23:50 R\zboiul-fulger
Pr\bu[irea Fran]ei
00:45 Câmpuri de b\t\lie
Destina]ie: Okinawa
01:40 Barbarii lui Terry Jones
02:35 Vân\torii de fantome
Pilot pe Phantom a
SERVICII
Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
clasele V-XIII, [i ajut [i la teme, pre]
avantajos. Rog seriozitate. Tel.
0740.431.711.
Florin Deaconiuc v\ invit\ s\ vizita]i
site-ul www.florin.sapte.ro pentru a
g\si diferite tablouri [i icoane
ce v\ pot decora casa `ntr-un
mod pl\cut. Detalii la num\rul
de telefon 0727.373.520
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 3 februarie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 Dr. Fix
09:30 Elefantul cu bulin\
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Dinozaurii - `nainte [i dup\
11:35 Via]a satului
Cu: Valentin Uritescu
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parfum de glorie
15:00 Aten]ie! Se c=nt\ din nou
16:10 Tezaur folcloric
17:30 D\nutz SRL
Cu: Dumitru Dragomir
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Duplex
(comedie, Cu: Ben Stiller,
Drew Barrymore, Harvey
Fierstein, Justin Theroux)
Alex [i Nancy se consider\ cei
mai ferici]i oameni din lume
c=nd g\sesc o cas\ a[a cum [i-
au dorit! Faptul c\ la etaj
locuieste o b\tr=nic\, doamna
Connelly, care pare dr\gu]\ [i
simpatic\, nu este deloc un
motiv de `ngrijorare. Dar, pe
m\sur\ ce zilele trec, b\tr=na
se dovede[te tot mai ne-
suferit\ [i `nc\p\]=nat\.
21:50 Celebrit\]ile timpului t\u
22:00 Garantat 100%
23:10 Urm\rire periculoas\
(ac]., Cu: Casper Van Dien,
Françoise Robertson) a
07:00 Miracole (r)
08:00 ~ncurc\turile lui Zack
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa (r)
11:00 Motomagia
11:30 Sport extrem
12:00 Planeta P\m=nt
13:00 Verdict: crim\!
14:00 Povestea de aur
14:30 EURO case (r)
15:00 Jamie se `ntoarce la cantina
[colii
15:30 Arta supravie]uirii (r)
16:00 Top 7.ro
16:30 Dincolo de hart\
17:00 Tequila [i Bonetti
18:05 Farmece
(ac]iune, Cu: Shannen
Doherty, Holly Marie
Combs, Alyssa Milano)
19:00 Egipt
20:00 S-a `nt=mplat `n 1956
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Office
22:40 Plumbul din s=nge
(p. a II-a)
(thriller, Cu: Robson Green,
Mark Letheren, Emma
Handy)
00:15 Unitatea special\ 2 (r)
01:05 Uli]a spre Europa (r)
01:30 Vila din Floren]a (r)
(dram\)
03:30 Salvatorul
03:45 Rugby (r) a
11:00 {coala de
11:30 Clio magazin
12:00 Jurnal cultural
13:00 Zodiac
13:30 Muzeele lumii (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Teatrul `n secolul al XX-lea
15:25 Departe de lumea
dezl\n]uit\
16:30 Artefacte
17:00 Descompunerea sufletului
18:00 Arhitectura ortodox\ `n
Rom=nia `n sec. XX
18:30 Intrarea actorilor
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 Fauritorii de sunet: Aurel
Stroe
22:30 Jurnal cultural
23:00 Santinela
(thriller, Cu: Thibault de
Montalembert, Emmanuel
Salinger, Jean-Louis
Richard)
Mathias, fiu de diplomat,
hot\r\[te s\ p\r\seasc\
Germania, unde se plictise[te,
pentru a urma cursuri de me-
dicin\ legal\ la Paris. ~n
trenul care-l duce spre Fran]a,
el `nt=lne[te un b\rbat care `l
amenin]\ [i `l insult\, pentru
ca apoi s\ dispar\ f\r\ urm\.
A doua zi, Mathieu descoper\
`n bagajele sale un cap de om
redus ca dimensiuni, dup\
tehnica indienilor Jivaros...
01:25 Jurnal de moda (r)
02:25 Jurnal cultural (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule
09:00 Walter si Henry
(dram\, Cu: John
Larroquette)
11:00 Animax
12:00 Desene animate
13:00 Observator
13:15 Sue Thomas
14:30 Dispari]ii
(poli]ist, Cu: Gloria Reuben,
Caterina Scorsone)
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela Radulescu
18:40 7 zile
Cu: Alessandra Stoicescu
19:00 Observator
Cu: Gabriela Vrinceanu-
Firea
20:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\!
22:30 Extragerea Loto 6/49 [i
Noroc
22:45 Dragonul de aur
(aventuri, Cu: Roger Moore,
Jean-Claude Van Damme)
Un infractor m\runt, Chris
Dubois, este r\pit, luat ca
sclav, v=ndut unor pira]i [i
aruncat `n lumea subteran\ a
jocurilor de noroc [i kickbox-
ului. Chris face `nconjurul lu-
mii, ajung=nd pe meleagurile
unor colonii britanice orien-
tale, `n misteriosul Bangkok,
`n dezolantul de[ert [i, `n cele
din urm\, `n str\vechiul Ora[
Pierdut. Acolo trebuie s\
treac\ testul suprem.
01:00 Senatorul Sterling
02:00 Detectivul Stone a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Cum s-ascunzi un
c=ine `n New York
(comedie, Cu: Makenzie
Vega, Abigail Breslin,
Christine Tucci)
14:00 Apropo TV
15:00 Idil\ cu bucluc
(comedie, Cu: Brendan
Fraser, Alicia Silverstone,
Christopher Walken, Sissy
Spacek)
P=n\ la v=rsta de 35 de ani,
Adam a stat numai `n compa-
nia p\rin]ilor care s-au ocupat
de educa]ia lui [i care i-au ino-
culat ideile lor. ~n fiecare mo-
ment, Adam [i-a dorit s\ vad\
lumea din afara ad\postului
antiatomic. Eva, frumoas\ [i
independent\, a crescut `n
jungla unei metropole. Cei doi
se `nt=lnesc c=nd Adam este
nevoit s\ ias\ `n lume, pentru
c\ p\rin]ii s\i au `mb\tr=nit.
17:00 Dallas - ultima confruntare
(dram\, Cu: Larry Hagman,
Patrick Duffy, Linda Gray)
18:50 {tirile PRO TV
20:45 La limita extrem\
(ac]iune, Cu: Patrick
Swayze, Keanu Reeves,
Gary Busey, Lori Petty)
23:15 Marea lovitur\
(ac]iune, Cu: Mark Wahl-
berg, Lou Diamond Phillips,
Christina Applegate)
01:15 Apropo TV (r) a
07:00 Iubire de mam\ (r)
08:45 Rosalinda
11:00 Celebritate
Cu: Malu Mader
13:30 Daria, iubirea mea (r)
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
15:30 Iubire de mam\
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde
19:30 Daria, iubirea mea
20:30 Fetele Gilmore
Cu: Lauren Graham
21:30 Alex [i Emma
(comedie, Cu: Kate
Hudson, Luke Wilson,
David Paymer, Sophie
Marceau)
Alex este un scriitor talentat [i
un mare iubitor de jocuri de
noroc. Pentru a-[i acoperi da-
toriile imense, dar [i pentru a-
[i salva via]a, Alex are o sin-
gur\ [ans\: s\ scrie un roman
[i s\-l v=nd\ `n 30 de zile. El o
angajeaz\ pe Emma, o t=n\r\
stenograf\, care-l va ajuta.
De[i nu se potrivesc deloc,
`ncet-`ncet, `ntre ei se `nfirip\
o leg\tur\ sentimental\, iar
interven]iile ei `n roman vor
influen]a at=t povestea scris\
de Alex, c=t -i via]a acestuia.
23:30 Otro rollo. Ricky Martin
00:15 Povestiri adevarate (r)
01:15 Daria, iubirea mea (r) a

a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Centrul Cultural Francez cu elemente de scenografie folosi- galeria de art\ contemporan\ II,
te `n teatrul de anima]ie. Sub ge- la etajul I al Palatului Culturii din
11 ianuarie-22 februarie 2007: Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i
Frédéric Deligne - „Tout va trop nericul „Transfigur\ri antropo-
morfice `n scenografie“, artistul grafic\ at=t din colec]ii muzeale
vite“, expozi]ie de caricatur\. Muzeul de Art\ din Ia[i, Muzeul
Gavril Siriteanu propune noi mo-
N\scut `n 1962, Frédéric Deligne Vasile P=rvan din B=rlad, Muzeul
dalit\]i plastice de interpretare a
public\ desenele sale `n nume- de Arte Vizuale din Gala]i [i
„m\[tii“ - ca principiu antropo-
roase publica]ii franceze: „La Muzeul de Art\ din Constan]a, c=t
morf folosit pentru animarea
Croix“, „Nice Matin“, „La Mon- obiectelor `n scen\. [i particulare - colec]ia artistului,
tagne“, „Le Pèlerin“, „Le Géné-
colec]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia
raliste“, „Le journal de Mickey“,
dr. H. Aldea, expozi]ia va fi deschi-
„Impatient“, „Infirmières Maga- Palatul Culturii s\ spre vizitare p=n\ `n martie 2007
zine“, „Panorama“, „Auto-jour-
Ianuarie-Februarie 2007, Mu- [i este menit\ s\ sublinieze parcur-
nal“. Este autor al albumului zeul de Istorie al Moldovei din ca- sul unuia dintre cei mai reprezen-
„Tout Va Trop Vite“ (Totul merge drul Complexului Na]ional Mu- tativi arti[ti plastici rom=ni.
prea repede) ap\rut `n 2003. zeal „Moldova“, Sala „Orest Ta-
Ianuarie-15 februarie 2007: frali“: Expozi]ia „Marele tezaur Teatrul Studen]esc „Ludic“
Expozi]ie de m\[ti [i obiecte deco- monetar medieval al Moldovei“.
rative „Transfigur\ri antropo- Muzeul de Art\ din cadrul Com- Luni, 5 februarie, ora 20.00,
morfice `n scenografie“ `n holul plexului Muzeal Na]ional Mol- sala „Ludic“: Spectacolul „Casa
Centrului Cultural Francez va fi dova, Ia[i prezint\ Expozi]ia oma- Bernardei Alba“ dup\ Federico
deschis\ pentru public o expozi]ie gial\ Centenar Corneliu Baba, `n Garcia Lorca. a
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ sesiune de cursuri
(ianuarie-m
martie 2007)
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care
personalului din turism, economi[tilor, oamenilor doresc s\ emigreze `n Canada).
~n aten]ia elevilor (clasele V-XII): DELF
de afaceri [i medicilor, studen]i sau speciali[ti,
cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome Junior!!!
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, se-
`n domeniu, recunoscute interna]ional. siunea februarie 2007, se fac p=n\ pe 12 februarie.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele
DELF-DALF nou create, `n func]ie de nivel, [i care doresc s\ lucreze `n Fran]a (construc]ii,
pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)!

Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\
s\ participa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\
cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n perioada 03-0 09 aprilie
2007 (7 zile/6 nop]i)..
Dintre obiective men]ion\m: participare la
Sfânta Liturghie la Biserica Româneasc\ din
Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum
(Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica minunii
`nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor,
M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n
apele Iordanului, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“,
pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de
Tain\“), Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem
(Biserica Na[terii lui Iisus Hristos).
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i –
Bucure[ti – Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben
Gurion – Bucure[ti; taxe de aeroport, asisten]\ `n
aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la hotel
4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe
zi - conform programului), taxe de intrare la obiec-
tivele din program, transport cu autocar modern cu
aer condi]ionat, conform programului, taxa de viz\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\
român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare;
folosirea autocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri
pentru personalul hotelurilor ce car\ bagajele;
cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obliga-
torie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK
16 S=mb\t\, 3 februarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|
„Nu m\ pot sub]ia p=n\ s\ ajung
la o `nv\]\tur\ f\r\ Hristos“
„Omenia“, al\turi de
Joi, 1 februarie 2007, la Bucure[ti, `n sala de reprezentan]i ai Biserici-
lor Armean\, Luteran\,
protocol a Bisericii Reformate Calvine, a avut ai minorit\]ilor turc\, t\-
loc simpozionul religios-cultural cu tema tar\, musulman\, ai am-
basadelor Macedoniei, O-
„Convergen]a [i dialogul interreligios [i landei, USA, Congo, pre-
intercultural `n context european“. cum [i reprezentante ale
Societ\]ii Femeilor Orto-
Organizat de Asocia]ia pentru Pacea Religiilor doxe din Rom=nia [i Aso-
cia]iei Femeilor Musul-
din Rom=nia (A.P.A.R) [i Funda]ia Tezaurul mane din Rom=nia.
Sacru al Religiilor, simpozionul face parte
dintr-o serie de `nt=lniri lunare prin care ~n raport cu statul [i
A.P.A.R. `[i propune s\ aduc\ la masa societatea civil\, toate
cultele recunoscute
dialogului reprezentan]i ai celor trei religii sunt egale
monoteiste: iudaismul, cre[tinismul [i islamul.
Cele mai importante
puncte de pe ordinea de zi
Gazdele `nt=lnirii au de ace[tia au mai partici- a simpozionului au fost
fost pastor Zsolt Bela, Bi- pat [ef-rabin Menahem comentarea elabor\rii Le-
serica Reformat\ Calvi- Hacohen, pr. prof. univ. gii Cultelor [i audierea a
n\, [i pr. prof. univ. dr. dr. Dumitru Radu, Ilie cinci referate pe tema
Alexandru Stan, secretar Minodora, pre[edinta convergen]ei spirituale `n
general A.P.A.R. Al\turi Funda]iei Interna]ionale context european.
Referitor la elaborarea
Legii Cultelor, Minodora
Ilie, consilier `n Parla-
mentul Rom=niei, a pre-
cizat ca legea poate fi con-
siderat\ un succes av=nd
`n vedere c\ doar trei
culte din cele 18 recunos-
cute s-au ab]inut sau au
votat `mpotriv\ (greco-
catolicii, bapti[tii [i Mar-
CM torii lui Iehova). Minodo-
YK
ra Ilie a mul]umit [i pe
aceast\ cale PF Patriarh
Teoctist pentru `n]elep-
ciunea de care a dat do-
vad\ atunci c=nd a accep-
tat ca religia ortodox\ s\
nu fie numit\ na]ional\
`n lege. F\r\ acest ajutor
din partea Bisericii Or-
todoxe, a precizat Pre[e-
dinta Funda]iei „Ome-
nia“, nu am fi putut avea
azi o Lege a Cultelor.
Ecumenismul exprimat
`n lege `nseamn\ c\ exis-
t\ o egalitate `ntre toate
cultele cre[tine, at=t `n
raport cu statul, c=t [i cu
{ef-rabinul Menahem Hacohen: „O glo- societatea civil\. Baza
balizare economic\ este posibil\ [i deja se Legii Cultelor este recu-
petrece. O globalizare spiritual\, `ns\, ar fi
asemenea unui nou Turn Babel. A[a cum
Turnul Babel nu a fost posibil, nici o glo-
balizare spiritual\ nu este posibil\.“
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
CM
YK
noa[terea libert\]ii reli-
gioase [i reconcilierea tu-
turor religiilor. Textul
Legii Cultelor men]ionea-
z\ c\ „Statul rom=n
respect\ [i garanteaz\
dreptul fundamental la
libertate de g=ndire, de
con[tiin]\ [i religioas\ al
oric\rei persoane de pe
teritoriu Rom=niei“ (art
1.), precum [i c\ „`n Ro-
m=nia nu exist\ religie
de stat; statul este neutru
Prezent la simpozionul religios-cultural cu
fa]\ de orice credin]\ reli-
gioas\ sau ideologie atee. tema „Convergen]a [i dialogul interreligios
Cultele sunt egale `n fa]a [i intercultural `n context european“,
legii [i a autorit\]ilor pr. prof. univ dr. Dumitru Radu a sus]inut
publice“ (art 9, 1-2).
ideea c\ exist\, `ntr-adev\r, o egalitate
Azi, laicitatea e a religiilor, dar o egalitate `n ierarhie. Exist\,
de asemenea, [i o convergen]\ spiritual\,
valoarea moral\ dar nu f\r\ limite. ~nv\]\tura cre[tin\ nu
suprem\ poate fi egal\ cu alte `nv\]\turi pentru c\
Coment=nd Legea Cul- asta ar `nsemna negarea lui Hristos
telor, dar [i Constitu]ia
European\, teologul Pro- a diferen]elor. Unele in- garea lui Hristos. „Nu m\
fir Constantin a depl=ns terven]ii, dorind s\ se de- pot sub]ia p=n\ s\ ajung
faptul c\, azi, laicitatea e limiteze ferm de funda- la o `nv\]\tur\ f\r\ Hris-
valoarea moral\ supre- mentalism, au alunecat, tos“, a subliniat pr. Du-
m\. Preciz=nd c\ p=n\ [i uneori, `ntr-un relativism mitru Radu. Accentuarea
Constitu]ia Francez\ de de natur\ post-modern\, superiorit\]ii `nv\]\turii
la 1789 men]iona c\ drep- `n care fiecare are dreptul cre[tine este dublat\ [i de
turile [i libert\]ile indi- s\ aib\ adev\rul s\u. n\dejdea c\ to]i vor cu-
viduale sunt posibile doar Fa]\ de aceste puncte de noa[te [i vor crede p=n\
„sub auspiciile Fiin]ei Su- vedere, pr. prof. univ dr. la sf=r[it `n Hristos.
preme“, vorbitorul a ar\- Dumitru Radu a sus]inut,
Simpozionul s-a `nche-
tat c\ valorile religioase cu vehemen]\ apologe- CM
tic\, ideea c\ exist\, iat prin acordarea unor YK
nu pot fi desp\r]ite de
celelalte valori, precum `ntr-adev\r, o egalitate a Diplome de Convergen]\
nici Statul nu poate fi religiilor, dar o egalitate Spiritual\ reprezentan]i-
desp\r]it de Biseric\ pen- `n ierarhie. Exist\, de lor Bisericilor Reformate
tru c\ Statul reprezint\ asemenea, [i o conver- Calvin\ [i Luteran\ pen-
interesele cet\]enilor, iar gen]\ spiritual\, dar nu tru efortul depus `n ve-
ace[tia au o credin]\ reli- f\r\ limite. ~nv\]\tura derea men]inerii p\cii
gioas\ specific\. cre[tin\ nu poate fi egal\ `ntre credincio[ii religii-
cu alte `nv\]\turi pentru lor din Rom=nia. (Cosmin
Exist\ o convergen]\ c\ asta ar `nsemna ne- OLINICI)
spiritual\ `ntre religii,
dar nu f\r\ limite
Interven]iile din refe-
ratele prezentate `n a do-
ua parte a `nt=lnirii au
accentuat necesitatea
promov\rii asem\n\rilor
dintre religii [i mai pu]in
Radio TRINITAS
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
C\s\toria [i democra]ia 4 februarie 2007
Este foarte limpede c\ impor- Nr. 5 (69) Anul III - SERIE NA}IONAL|
tan]a unei familii nu este dat\ 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
doar de cutumele sociale care pun 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
familia aceea `n centrul unei sc\ri lunar - cu taxele po[tale incluse
a valorilor unanim recunoscute, ci
mai ales de principiul spiritual `n
virtutea c\ruia familia se formea-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
z\. F\r\ cununia religioas\, fami-
lia constituit\ prin semnarea ac-
telor la Starea civil\ este o con-
ven]ie predispus\ oric=nd la frac-
turi. Iar cununia religioas\ nu es-
Cre[tinismul Reform\
te `n nici un caz doar un jur\m=nt
[i noile dezbateri european\

PAGINA 14
solemn f\cut cu m=na pe Evan-
PAGINA 11

ghelie, ci este o unire miraculoas\

a dou\ suflete, oficiat\ de Dum- legate de Constitu]ia `n sectorul
nezeu ~nsu[i.
PAGINA 3
European\ legume-fructe
Convertirea francezului Gérard Bonnet:

Studentul marxist
devenit c\lug\r ortodox
a ~n timpul studen]iei, marcate puternic de ideologia marxist\, francezul Gérard Bonnet `[i d\ seama c\, `n toat\ istoria
omenirii, numai societatea occidental\ `ncercase s\ edifice o civiliza]ie f\r\ Dumnezeu a C\utând ceva „esen]ial“, francezul
`ncepe s\ studieze filosofia indian\, `ns\ lini[tea [i-o g\se[te abia atunci când descoper\ Ortodoxia a Dup\ mai multe
contacte cu p\rin]i duhovnice[ti din România [i Muntele Athos, Gérard Bonnet hot\r\[te s\ devin\ ortodox [i se c\lug\re[te,
primind numele Macarie a Citi]i un interviu cu p\rintele Macarie de la M\n\stirea Simonos Petras despre istoria
„Sfântului Munte“ [i tulbur\toarea poveste a transform\rii sale din student marxist `n c\lug\r la Athos a PAGINILE 8-9
Nu exist\
o grani]\ `ntre
via]a de c\lug\r
[i cea de mirean
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Casa
celor dou\ Uniri
PAGINILE 6-7

Gustul de ro[cove
al emancip\rii
PAGINA 5

„
„ R\utatea oamenilor a `ntrecut orice limit\. Caut\ numai cum s\ se `n[ele unul pe altul.
{i dac\ `l `n[eal\ consider\ aceasta o mare izbând\. ~ntr-adev\r, cât de mult s-a falsificat lumea!
Cuviosul Paisie Aghioritul
CM
YK
2 Duminic\, 4 februarie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Scientologia - magia noului mileniu
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Odat\ lansat\ de „psi-
hopia]a“ atât de bogat\ a
noilor mi[c\ri religioase
sau pseudoreligioase, Sci-
entologia a fost gândit\
de c\tre autorul ei, L. R.
Hubbard (1911-1986), a fi
un fel de „religie a secolu-
lui al XX-lea“. Cu toate
acestea, nici o alt\ mi[ca-
re neoreligioas\ n-a avut
parte de atâtea critici ca
ea. Majoritatea anali[ti-
lor `n domeniu o consi-
der\, pe drept cuvânt, o
„iluzie“ izvorât\ dintr-o
lume science-fiction - mai
ales datorit\ faptului c\
`nv\]\tura promovat\ de
ea este chiar opera unui
autor de „science-fiction“!
Ambiguitatea acestei
`nv\]\turi rezult\ chiar
din preten]iile autorului
ei, care sus]ine uneori c\
ar fi vorba despre o sim-
pl\ filosofie, alteori c\ a-
vem de a face cu o religie
sau, `n fine, cu o form\ de
amalgamare sincretic\ a
ambelor; adic\ n-ar fi
vorba de o practic\ reli-
gioas\, ci de un fel de „fi-
losofie aplicat\“.
~NTRE ALFA {I OMEGA
R\bdare din `ncredere
de Ionu] BURSUC
Momentul biblic al ~n-
tâmpin\rii pruncului
Iisus `n templul din Ieru-
salim pune `n lumin\
dou\ caractere umane cu
totul admirabile, amândo-
u\ `nsufle]ite de o spe-
ran]\ comun\: `ntâlnirea
cu Dumnezeu.
Prooroci]a Ana, din se-
min]ia lui A[er, era `n
vârst\ de aproape 84 de
ani [i p\stra `n suflet n\-
dejdea c\ `ntr-o zi `l va
vedea pe Hristos, Dumne-
zeu `ntrupat. Din acest
motiv `[i p\stra cu sfin]e-
nie obiceiul de a p\[i zil-
nic pragul templului din
Ierusalim `n a[teptarea
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Suspiciunea, boal\ grea
de Carmelia LEONTE
Suspiciunea este expre-
sia unei temeri, cu diferen-
]a c\ teama este omeneas-
c\, pe când suspiciunea es-
te considerat\ mai curând
diabolic\. P\rintele Stein-
hardt, `n „Jurnalul feri-
cirii“, ajunge la o concluzie
surprinz\toare: „suspici-
unea este a [mecherilor, ei
sunt b\nuitori, spre deose-
bire de adev\ra]ii cavaleri,
„boieri“ (`n sens de elevare
spiritual\), care au `ncre-
dere [i iart\ pe deplin,
dup\ exemplul lui Iisus“.
~ntr-un limbaj comun,
suspiciunea `nseamn\ s\
suspectezi, s\ atribui cuiva
propriile gânduri, b\nuieli
nefondat [i, `n func]ie de
aceste gânduri, s\ recon-
~n prezent, Scientolo-
gia este o organiza]ie bine
structurat\ din punct de
vedere ierarhic, având
adep]i `n multe ]\ri ale
lumii. Conform propriilor
statistici, `n 107 ]\ri de
pe planet\ ar exista 3.100
a[a-zise „Biserici“ scien-
tologice, misiuni [i orga-
niza]ii auxiliare, num\-
rând cca. 8 milioane de
membri. Centrul de ma-
nagement se afl\ `n Los
Angeles, iar cartierul spi-
ritual general, `n Clear-
water (Florida). ~n Euro-
pa, centrul mi[c\rii se g\-
se[te la Copenhaga (Da-
nemarca).
~n concep]ia scien-
tologilor, toate „abera]ii-
le“ pe care le manifest\
un individ [i care ]in, `n
general, de orice tip de
comportament ira]ional
sunt cauzate de a[a-nu-
mitele engrame, un fel de
reac]ii iritante pentru [i
`mpotriva supravie]uirii.
Engrama este singura
surs\ a tuturor abera]ii-
lor [i suferin]elor psihoso-
matice; toate nevrozele,
psihozele [i suicidurile,
toate comportamentele a-
berante sunt efectul aces-
tor engrame - traume a-
cumulate, chipurile, pe
Marii ~ntâlniri. Nedesp\r-
]it de sanctuarul religios
al evreilor era [i dreptul
Simeon - dup\ tradi]ie, un
mare `nv\]at [i traduc\-
tor de texte sacre - c\ruia
i s-a descoperit `ntr-o re-
vela]ie c\ nu va trece din
aceast\ via]\ pân\ ce nu-l
va vedea cu ochii s\i pe
Mesia.
Imaginea celor doi b\-
trâni `nc\rca]i de ani, de[i
doar sumar schi]at\ de
naratorul biblic, las\ to-
tu[i o puternic\ impresie
cititorului. ~n ciuda vâr-
stei `naintate [i a sl\bi-
ciunilor inerente acestei
etape din via]\, cei doi
b\trâni a[teptau cu un en-
tuziasm aproape copil\-
resc semnul de la Dumne-
sideri o anumit\ situa]ie [i
persoan\, f\r\ ca aceast\
reconsiderare s\ aib\ ceva
`n comun cu adev\rul. Din
punct de vedere cre[tin,
suspiciunea este un p\cat,
pentru c\ ucizi ceva din
cel\lalt, pentru a-l putea
face obiectul suspiciunii
tale. Din punct de vedere
uman, este o eroare de ati-
tudine care duce la re-
stric]ionarea dramatic\ a
puterii de a fi.
Jean-Luc Marion des-
chide o porti]\ nou\ de
`n]elegere a termenului. El
spune c\ suspiciunea este
consecin]a finitudinii tem-
porale a erosului; nu ne
putem sustrage suspiciunii
cum nu ne putem sustrage
propriului trup. Ecua]ia
suspiciune-eros explic\ a-
ceast\ atitudine printr-o
Impulsul inexplicabil de a nu pleca `ntr-o c\l\torie, care `n mod sigur s-ar
fi terminat tragic, sau un ajutor material venit pe nea[teptate exact `n mo-
mentul `n care nu [tiam `ncotro s\ c\ut\m un sprijin pot fi doar câteva din-
tre exemplele `n care mâna c\l\uzitoare a lui Dumnezeu `[i face sim]it\
prezen]a tainic, dar de multe ori mai evident decât dac\ am vedea-o.
parcursul existen]elor an-
terioare.
~n scopul eliber\rii de
sub impactul unor aseme-
nea efecte, L. R. Hubbard
propune o „[tiin]\“ tera-
peutic\ cu totul ciudat\ -
dianetica. Aceasta ur-
m\re[te, spun practican-
]ii ei, s\-l transforme pe
cel care este „prizonier“ al
acestor engrame, al
oric\rui tip de comporta-
ment aberant, `ntr-un in-
divid liber, `ntr-un om
eliberat de orice suferin]e
trupe[ti [i spirituale.
~n fa]a unui a[a-numit
„auditor“ sau instructor,
cel ce este ini]iat `[i m\r-
turise[te, prin repetare
continu\, experien]ele sa-
le dureroase (engrame) a-
cumulate de-a lungul
timpului. Repetarea, prin
m\rturisire, a unor ase-
menea fapte se face pân\
`n momentul `n care res-
pectivul, epuizat din
cauza suprasolicit\rii ner-
voase, ajunge s\ râd\ [i
s\-[i ridiculizeze propri-
ile fapte. Scientologii con-
sider\ c\, `n acest fel,
toate aceste experien]e
tr\ite anterior au fost
eradicate.
Procedeul terapeutic `n
sine se realizeaz\, chipu-
rile, cu ajutorul unui a[a-
zeu. Astfel, portretele ce-
lor doi prind contur `n ju-
rul a dou\ tr\s\turi dom-
inante: r\bdarea [i `ncre-
derea.
Exemplul celor doi b\-
trâni este cât se poate de
binevenit `ntr-o lume a
ner\bd\rii, a timpului
irosit din dorin]a - para-
doxal - de a-l umple cât
mai eficient. Dasc\li ai
r\bd\rii `nsufle]ite de
`ncredere [i ai `ncrederii
fundamentate pe r\bdare,
drep]ii Ana [i Simeon
ofer\, prin via]a lor, o im-
presionant\ lec]ie de e-
chilibru [i s\n\tate spiri-
tual\. Departe de a-[i
pierde `ncrederea, cei doi
se str\duiau s\ fie pre-
zen]i, fiind convin[i, prin
credin]\, c\ oricând poate
veni momentul mult a[-
teptat [i `mplinirea pro-
misiunii dumnezeie[ti.
Este foarte probabil ca
promisiunile [i dialogurile
ne`mplinire de ordin per-
sonal. Suspiciunea atac\
certitudinea [i trupul sfâr-
[e[te prin a deveni un e-
cran `ntre cei doi protago-
ni[ti ai dragostei.
Cuvântul „suspiciune“
provine din latin\ (ajuns la
noi prin filier\ francez\).
Suspicio `nsemna a privi `n
sus (cu admira]ie). Suspi-
cio astra, spuneau latinii
pentru „a contempla ste-
lele“. Dar, ca `n multe alte
cazuri, trecerea timpului a
ales tocmai un sens secun-
dar, negativ: a suspecta.
De la Sallustius (sec.1,
`.H.) ne-a r\mas fraza:
suspectus regi et ipse eum
suspiciens, adic\ „suspect
regelui [i suspectându-l [i
el pe acesta“. Dic]ionarul
explicativ al limbii române
nu d\ verdicte `n privin]a
aspectului moral al ter-
menului, dar noi [tim c\
prin filier\ cre[tin\ el tre-
buie neap\rat `n]eles ca o
deraiere de la sensul iu-
numit electrometru (un
fel de detector de minci-
uni). Pe parcursul au-
dierii, chiar `n eventuali-
tatea `n care la cel audiat
se constat\ emo]ii puter-
nice, sub form\ de furie
sau triste]e, cel ce con-
duce exerci]iul nu trebuie
s\ manifeste nici un fel
de compasiune. Profeso-
rul `n medicin\ Hans
Kind afirm\ c\ acest e-
xerci]iu este o „procedur\
impersonal\ [i inuman\“,
care `n cazul unor oameni
instabili din punct de
vedere psihic poate con-
duce la diferite pericole
majore, cum ar fi: st\ri de
anxietate, depresii, crize
[i c\deri psihice. O ase-
menea tehnic\ ignor\ `n
mod cu totul con[tient
toate metodele psihote-
rapeutice confirmate [ti-
in]ific [i se limiteaz\ ex-
clusiv la un anumit tip de
reac]ii de desc\tu[are ner-
voas\.
~ntr-un referat al Uni-
versit\]ii din Tübingen
(Germania), din 2 noiem-
brie 1976, sunt respinse
categoric calit\]ile reven-
dicate de c\tre scientologi
`n cazul unui asemenea
electrometru, nefiind ex-
clus\ manipularea celui
intervievat printr-o ma-
nier\ abil\ de adresare a
`ntreb\rilor.
Pe de alt\ parte, cel ce
apeleaz\ la asemenea for-
me de „terapie“ se expune
minunate dintre Dumne-
zeu [i oameni s\ nu fi `n-
cetat odat\ cu `mplinirea
f\g\duin]ei f\cute de Dom-
nul dreptului Simeon. Pe-
dagogia mântuitoare a lui
Dumnezeu poate include,
atunci când El consider\
de cuviin]\, [i promisiuni,
[i sprijin, a[a cum poate
con]ine [i necazuri sau
lipsuri. Totul depinde de
perspicacitatea [i lucidi-
tatea cre[tinului de a dis-
cerne `n labirintul pro-
priei vie]i, calea pe care
Dumnezeu i-o propune
spre a o urma.
Teologia cre[tin\, vor-
bind despre posibilitatea
omului de a-L cunoa[te pe
Dumnezeu [i voin]a Sa
mântuitoare, afirm\ c\,
pe lâng\ cercetarea Sfin-
telor Scripturi [i a Tra-
di]iei Bisericii, mai exist\
o cale mai pu]in teoreti-
zat\ `n manualele de doc-
trin\ cre[tin\, dar mai vie
birii. Dac\ iubirea `nseam-
n\ `ncredere (investirea
celuilalt cu anumite dem-
nit\]i), suspiciunea este
ne`ncredere (mutilarea chi-
pului); dac\ iubirea `n-
seamn\ dialog, suspiciu-
nea este monolog; dac\ iu-
birea `nseamn\ smerenie
(ocazie de a da libertate to-
tal\ celuilalt, de a-l pune
`n valoare), suspiciunea es-
te trufie (exercitarea pu-
terii de a limita pe cel\lalt,
de a-l mic[ora); dac\ iu-
birea `nseamn\ via]\, sus-
piciunea este moarte. Moar-
tea vine din interior, dar
prin suspiciune ea este
`nmul]it\, proiectat\ `n
ceilal]i. Prin suspiciune `l
umile[ti pe cel\lalt, prin
iubire `l `nal]i. Suspiciu-
nea este expresia unei ne-
putin]e (de a vedea corect,
de a `n]elege). Iubirea este
expresia unei plenitudini.
De ce scriu aceste rân-
duri? Pentru c\ am con-
statat cu stupoare c\ sus-
[i unui alt pericol, având
`n vedere faptul c\ cel ce
conduce exerci]iul nu tre-
buie s\ se supun\ nicide-
cum regulii secretului, ca
`n cazul preo]ilor sau me-
dicilor. Ba mai mult,
toate [edin]ele de „audi-
ting“ sunt consemnate `n
scris [i `nmânate unor
„supraveghetori“ care
evalueaz\ sistematic pro-
tocoalele de [edin]\. ~n
plus, prin aceast\ meto-
d\, scientologii culeg in-
forma]ii suplimentare de-
spre rudele [i cercul de
prieteni al celui audiat.
De asemenea, cu ajutorul
electrometului, ei ob]in
informa]ii despre atitudi-
nea critic\ a unor per-
soane din jurul celui `n
cauz\ [i au posibilitatea
de a-i interzice acestuia
orice leg\tur\ cu acestea.
De[i s-a autointitulat
„Biserica scientologic\“,
trebuie subliniat faptul
c\ aceast\ organiza]ie nu
reprezint\ o comunitate
religioas\, ea nu este o
form\ de religie `n ade-
v\ratul sens al cuvântu-
lui. Scientologia pretinde
supunere [i venera]ie,
dar nu fa]\ de un Dumne-
zeu, indiferent cum s-ar
numi El, ci `n numele
unei pretinse capacit\]i
de a garanta omului „su-
pravie]uirea“. Fr.-W.
Haack afirm\ textual c\
Scientologia nu este o re-
ligie [i c\ „ar fi mai po-
[i mai familiar\ oric\rui
credincios: Dumnezeu poa-
te fi cunoscut [i „din `m-
prejur\rile concrete ale
vie]ii“. F\r\ a o exclude pe
cea dinainte, ci comple-
tând-o [i `mbog\]ind-o, a-
ceast\ cale de a-L cu-
noa[te pe Dumnezeu apa-
re ca o form\ personali-
zat\ [i `ntru totul unic\
de raportare la Cel Atot-
puternic. Impulsul inex-
plicabil de a nu pleca `ntr-o
c\l\torie, care `n mod
sigur s-ar fi terminat tra-
gic, sau un ajutor mate-
rial venit pe nea[teptate
exact `n momentul `n care
nu [tiam `ncotro s\ c\u-
t\m un sprijin pot fi doar
câteva dintre exemplele `n
care mâna c\l\uzitoare a
lui Dumnezeu `[i face
sim]it\ prezen]a tainic,
dar de multe ori mai evi-
dent decât dac\ am ve-
dea-o. Astfel de `ntâmpl\ri
sunt adesea interpretate,
piciunea a ajuns s\ fie con-
siderat\ o calitate esen]ia-
l\ a omului modern, fiind
asimilat\ cu `ndoiala me-
todic\. Aici nu este deplân-
s\ `n mod obligatoriu o ori-
entare gre[it\, ci, `n primul
rând, lipsa cunoa[terii ter-
menilor, a nuan]elor care
le determin\ sfera de pro-
prietate. Se pune semnul
egal `ntre suspiciune [i
spirit de prevedere. Or, a fi
prev\z\tor e un lucru cu
adev\rat necesar, pe când
a fi suspicios este o boal\.
Prevederea se bazeaz\ pe
experien]\ imediat\ [i pe
date obiective, suspiciunea
este `ngro[area realit\]ii
cu gânduri parazite. Jean-
Luc Marion pune aceast\
boal\ `n rela]ie cu trupul,
de[i noi am fost obi[nui]i
s\ o consider\m o boal\ de
suflet [i de con[tiin]\.
Aceste trei paliere ale per-
soanei sunt oricum `n in-
terdependen]\, dar putem
observa c\ trupul se re-
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
trivit ... s\ fie `n]eleas\ ca
magia secolului XX“, ]in-
ând seama de ideile [i
metodele promovate de L.
R. Hubbard. De altfel, se
[tie c\, dup\ 1945, acesta
a dezvoltat o rela]ie
strâns\ cu „Ordinul Tem-
plierilor Orientali“ (OTO),
orientat spre magia nea-
gr\, `n fruntea c\ruia, `n
aceast\ perioad\, se afla
cunoscutul magician en-
glez, „p\rintele satanis-
mului“, Al. Crowley (1875-
1947), care se autointit-
ula „Marea Bestie 666“ [i
promova sintagma „F\
ceea ce vrei!“. a
`ntr-o hermeneutic\ de
tain\, ca fiind semnale
prin care Dumnezeu, cu
mult\ discre]ie, ~[i ofer\
ajutorul pentru a ne
aduce mai aproape de El.
De[i comunicarea din-
tre Dumnezeu [i dreptul
Simeon se realiza probabil
la un nivel superior de e-
viden]\ [i intensitate, to-
tu[i, putem presupune c\
`n orice moment b\trânul
c\rturar avea [i alterna-
tiva de a r\mâne insensi-
bil la mesajul divin. Ar fi
putut ar\ta pe moment
un oarecare interes, dup\
care, din cauza vârstei [i a
diferitelor inconveniente,
s\ nu mai dea aten]ie gla-
sului divin.
Lucrurile au decurs `n-
s\ altfel, iar cei doi b\-
trâni din Ierusalim, drep-
tul Simeon [i prooroci]a
Ana, s-au f\cut cunoscu]i
lumii `ntregi prin r\bda-
rea [i `ncrederea lor. a
volt\ `mpotriva singur\t\-
]ii; sufletul poate fi singur
cu Dumnezeu; trupul sufe-
r\ de foame, sufletul se hr\-
ne[te cu post [i rug\ciuni;
trupul se surprinde `nse-
tat, sufletul se oglinde[te
`n m\rile cerului [i nu su-
fer\ de sete. Trupul poate
fi suspicios. Trupul trebuie
`nv\]at s\ fie liber. „C\ci
cugetul trupului este moar-
tea, dar cugetul Duhului
este via]\ [i pace“, spune
Sfântul Apostol Pavel `n
Epistola c\tre Romani. Nu
cred c\ suspiciunea este o
fatalitate de care nu putem
sc\pa. {tiu c\ dac\ iubesc
un om, nu pot fi suspi-
cioas\ fa]\ de el. Iubirea
anuleaz\ suspiciunea. M\
rog, deci, lui Dumnezeu s\
nu fiu suspicioas\. Iubirea
este odihn\, suspiciunea e
oboseal\, erodarea persoa-
nei. M\ rog lui Dumnezeu:
„Las\-m\ s\ m\ odihnesc
mai `nainte de a m\ duce
[i a nu mai fi!“ (Ps. 38). a
 Duminic\, 4 februarie 2007 3
Cea mai grav\ `nstr\inare a omului este cea de sine [i de valorile de „deasupra“
Opinii lui. Risipirile sunt multe, m\runte, dese… dar nu definitive sau fatale. Omul are
totu[i o putere mare. Dat\ de „Cineva de sus“. De a trece peste toate cele
trec\toare [i a se reg\si. La o alt\ dimensiune, `ntr-un alt orizont, cu o for]\ nou\.
De a reveni la sine `nsu[i, de a deveni „nou“ prin raportare la Dumnezeu.

LUMINA DIN CUV+NT Important nu e stilul de

Nu exist\ o grani]\ `ntre via]a de c\lug\r [i cea de mirean
De ce arareori p\rin]ii
sunt de acord cu c\lu-
g\ria copiilor lor?
C\lug\ria, `n general,
nu este `n]eleas\ de oame-
nii care nu au o `nclinare
religioas\ deosebit\. Sunt
pu]ini p\rin]ii care-[i do-
resc s\ fie copiii lor c\lu-
g\ri. Nu s-ar putea zice c\
numai atunci po]i s\ te faci
c\lug\r, când p\rin]ii sunt
de acord cu asta, pentru c\
p\rin]ii nu sunt de acord.
Pân\ la urm\ accept\ o
situa]ie, dar nu o doresc [i,
`n cazul acesta, urmând lui
Dumnezeu, ai putea zice
c\ e[ti pe o treapt\ supe-
rioar\, nu se mai pune
problema cinstirii p\rin]i-
lor, pentru c\ `i cinste[ti
prin faptul c\ e[ti c\lug\r.
A fi c\lug\r este o cinste
ce se r\sfrânge [i asupra
p\rin]ilor. {i chiar dac\ nu
`n]eleg lucrul acesta, ei
sunt cinsti]i ca p\rin]i ai
unui c\lug\r. Nu se face
dintr-o r\zvr\tire pornirea
la c\lug\rie, nu se face
dintr-o opozi]ie fa]\ de p\-
rin]i, ci se face dintr-o
apropiere fa]\ de Dumne-
zeu, dintr-o râvn\ pentru
Dumnezeu [i, `n cazul
acesta, p\rin]ii nu mai tre-
buie s\ fie implica]i, nu
mai trebuie s\ fie ca o
piedic\.
Undeva, se spune `n-
tr-un psalm: „Ascult\, fiic\,
[i vezi [i uit\ pe poporul
t\u [i casa p\rintelui t\u“.
Acesta pare un cuvânt care
nu s-ar potrivi cu ceea ce
vrea Dumnezeu când spu-
ne: „Cinste[te pe tat\l t\u
[i pe mama ta“, `ns\, când
e vorba de lucruri supe-
rioare rela]iilor p\rin]i-
copii, `n sensul c\ sunt re-
la]ii Dumnezeu-om, cred
c\ nu mai e cazul s\ se
aib\ `n vedere rela]ia a
doua, `n loc de rela]ia pri-
m\. Pân\ la urma `i va li-
ni[ti Dumnezeu [i pe p\-
rin]i [i dac\ nu, `[i vor
duce greutatea pe care le-o
d\, nu copilul care se duce
la c\lug\rie, ci lipsa lor de
`n]elegere pentru c\lu-
g\rie.
Cum trebuie s\ se
preg\teasc\ cineva
pentru c\lug\rie?
Cineva care vrea s\ de-
vin\ c\lug\r este bine s\
tr\iasc\ acolo unde se g\-
se[te c\lug\ria, pân\ când
ajunge s\ se duc\ la m\-
n\stire, adic\ s\ fie c\lu-
g\r. Dac\ e[ti student, s\
fii cum ar fi un c\lug\r-
student, dac\ e[ti munci-
tor, s\ fii cum ar fi un c\lu-
g\r-muncitor, adic\ s\-]i
faci datoria `n condi]iile
c\lug\riei, iar dac\ va fi s\
ajungi la c\lug\rie, ]i-ai
preg\tit c\lug\ria, iar da-
c\ va fi s\ ajungi la c\s\to-
rie, ]i-ai preg\tit [i c\s\to-
ria prin via]a superioar\
pe care ai dus-o `nainte de
c\s\torie. Important este
s\ ajungi tu personal s\
sim]i care-]i este rostul,
adic\ pân\ nu e[ti hot\rât
ce ai de f\cut, faci ce po]i `n
condi]iile tale. S\ se [tie,
totu[i, c\ `ntre nec\lug\rie
[i c\lug\rie nu exist\ o
grani]\.
P\rinte, unii dintre
tinerii de ast\zi cred
c\ a te mântui e mai
u[or `n c\lug\rie decât
`n familie. E adev\rat.
Nu se pune problema
aceasta. Bine, cine o pune,
o poate pune, `ns\, `n rea-
litate, fiecare `[i merge pe
calea lui. Nu se poate
spune c\ toat\ lumea, ca
s\ se mântuiasc\, trebuie
s\ se c\lug\reasc\. {i `n
m\n\stiri sunt c\deri [i `n
via]a comun\ sunt ridi-
c\ri. Martirii, `n general,
n-au fost dintre c\lug\ri,
au fost dintre oameni obi[-
nui]i. P\rintele Arsenie
Boca, când am venit eu
pentru prima oar\ aici, la
m\n\stire, mi-a spus un
cuvânt formulat a[a: „Nu
to]i cei din lume se pr\p\-
desc [i nu to]i din m\n\s-
tire se mântuiesc“. Po]i fi
un improvizat `n m\n\sti-
re, dup\ cum po]i fi om su-
perior [i `n via]a obi[nuit\.
via]\, ci important e felul
de angajare `ntr-o via]\
dup\ voia lui Dumnezeu.
C\lug\ria f\r\ lep\dare
de sine, f\r\ ascultare, f\-
r\ smerenie nici nu exist\.
Am putea spune c\, de
fapt, c\lug\ria `nceteaz\
cu fiecare `nc\lcare a vo-
turilor monahale.
~nnoirea monahismului
nu se poate face prin dis-
pozi]ii venite de sus, nici
prin `ndrum\ri date de
mai-marii no[tri, ci ea tre-
buie f\cut\ cu mijloacele pe
care le avem la m\n\stirile
noastre, cu oamenii capabili Arhimandritul Teofil
de mai mult [i de mai bine.
~mi vine `n minte un cu-
P\r\ian, M\n\stirea
vânt pe care mi l-a spus Brâncoveanu, Sâmb\ta
p\rintele Neonil {tefan, de Sus – jude]ul Bra[ov
stare]ul M\n\stirii Fr\si-
nei. El ne-a spus c\ atunci m\n\stire, `l primea cu
când a fost f\cut c\lug\r, bucurie [i `i spunea: „Bine
cineva din m\n\stire i-a ai venit frate. Prin venirea
zis: „Acuma c\lug\r te-ai fr\]iei tale se va `nmul]i
f\cut. S\ vedem când te rug\ciunea“. Iar dac\ ace-
vei face om de treab\“. la[i frate, dup\ o vreme, `[i
Ceva asem\n\tor am a- exprima dorin]a s\ se re-
flat din cele spuse despre trag\ din m\n\stire, p\-
p\rintele Sava din M\n\s- rintele-i spunea: „Bine fra-
tirea Dragomirna. Sfin]ia te. Prin plecarea ta se vor
Sa, când venea un frate la `mpu]ina ispitele“. a

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Solu]ia ie[irii din nefericire C\s\toria [i democra]ia

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Ne `ntreb\m, uneori, de
ce suntem nemul]umi]i de
ceea ce vedem `n jur, de ceea
ce ni se `ntâmpl\, de ceea ce
avem sau de ceea ce suntem.
Alunec\m `n triste]i duioase
sau dezn\dejdi furioase c\
ceea ce voim nu apare când
vrem, de la cine vrem, cât
vrem. Ne fix\m ]inte ce]oase
[i trasee supradimensio-
nate, ne l\s\m t\v\li]i `n
meandrele intempestive ale
vie]ii, ajungem la bilan]uri
tragice, realiz\m prea târziu
c\ ceea ce era important de
f\cut n-am f\cut. Ca s\ re-
zum\m, resim]im acea sfâr-
[eal\ existen]ial\ numit\ li-
cen]ios nefericire. S\ st\m [i
s\ judec\m un pic.
~n primul rând, neferi-
cirea este rezultatul unui
decalaj, al imensei distan]e
dintre punctul de pornire
(majestuos!) [i unul de so-
sire (decep]ionant!). O des-
curajant\ pr\pastie `ntre
proiec]ie [i realizare. Dar
ceea ce este totu[i bine (!) e
c\ persoana `n cauz\ con[ti-
entizeaz\ distan]a [i hia-
tusul. C\ una a avut `n ve-
dere [i alta a `nf\ptuit. C\
ceva [i-a pus `n gând [i alt-
ceva a ie[it. Ar mai avea o
[ans\: s\ o ia de la `nceput,
dar altfel, cu „mintea lui de
acum“. Uneori se poate, alte-
ori nu. Imposibilitatea unor
`nceputuri (de a mai fi copil,
de a te `ntoarce la prima iu-
bire…) genereaz\ crize su-
plimentare. Ce-ai putea fa-
ce? Subterfugii, substitute,
am\giri. Retragerea `n sine,
„`necarea“ `n alcool, „reali-
zarea“ prin munc\, neluarea
`n seam\ a durerilor (reale
dar [i `nchipuite). Reluarea,
când se poate, a unor par-
cursuri ale vie]ii ar mai da o
[ans\ persoanei. {i atunci,
cu un imens efort [i ingenios
dozaj, se-ncepe via]a „nou\“.
Ca [i când nimic nu ar fi
fost, ca [i când nimic din tre-
cut nu ar mai conta. Dar e
posibil s\ pui `n parantez\ o
parte a vie]ii tale? {i e s\n\-
tos a[a ceva? Nu-i o la[\ ui-
tare de sine? Nu-i o nea-
venit\ auto-`n[elare?
~n al doilea rând, starea
profund\ de nemul]umire
este dat\ [i de sentimentul
unei irosiri [i `mpr\[tieri. Al
unei culpabile „devia]ii“ de
la rodnica [i dreapta cale.
C\ ai o via]\ definit\ prin
extensie [i cantitate (faci de
toate, aduni, te zba]i `ncoace
[i `ncolo) [i nu prin intensi-
tate [i calitate. C\ nu ]i-ai
g\sit un „centru“ al mersu-
lui, un ax valoric `n jurul
c\ruia s\ se `nf\[oare totul,
un far care s\ ilumineze
drumul [i ]inta. C\ ai apelat
tot timpul la valori conjunc-
turale [i nu la cele eterne.
C\ te-ai l\sat dus de via]\ [i
nu ai devenit tu st\pânul ei.
C\ ]i-a pl\cut s\ fii `nconju-
rat de lucruri [i de oameni
care, pân\ la urm\, te-au
s\r\cit. C\ adunând [i achi-
zi]ionând, te-ai sub]iat su-
flete[te, te-ai stricat `n inte-
rior. C\ te-ai dus spre altul
nu spre binele lui, ci ca s\
cape]i valoare sau s\ urci
`n\l]imi. {i-a[a ajungi la
g\unosul crez, bine ascuns,
c\ „te-ai ajuns“. Te bucuri
(`n exterior), dar te [i `ntris-
tezi (`n sufletul t\u); ai de
toate, e[ti aplaudat, multe ai
la picioarele tale… dar rea-
lizezi c\-]i lipse[te ceva, nu
mult, dar esen]ial. Ce-o fi
asta, ce-o fi asta?...
Al treilea motiv al neferi-
cirii este dat de faptul c\ re-
alizezi c\ timpul se scurge
iremediabil [i c\ acesta este
imposibil de dilatat sau ma-
nipulat. Ajungi la concluzia
c\ toate trec, ceea ce a fost nu
se mai `ntoarce, via]a (ta) are
sfâr[it, ai s\ mori cândva.
Egoi[ti [i m\rgini]i cum sun-
tem ne raport\m doar la tim-
pul nostru personal, ca [i
cum ar fi o achizi]ie sau un
„bun“ privat. Neputând s\ ne
proiect\m la o temporalitate
mai larg\, cosmic\, divin\,
intr\m rapid `n criz\ [i ne
apuc\ ame]eala. Ne mi[c\m
la repezeal\, sorbim timpul
pe ner\suflate, `l maxi-
miz\m, facem `n el mai mult
decât ne permit limitele lui.
~n acest fel, `l deterior\m,
„ie[im“ din timp sau ne
„p\c\lim“ prin fabricarea
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al
Departamentului pentru
Preg\tirea Personalului
Didactic, Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
unor iluzii ale eternit\]ii
(confec]ion\m strategii de
prelungire a vie]ii, de perpet-
uare a tinere]ii, de izgonire a
mor]ii). Pe scurt, nu [tim s\
ne solidariz\m cu timpul ce-l
avem la dispozi]ie, cu ceea ce
ni s-a dat. Din prieten [i
[ans\, devine du[man [i
surs\ de necaz. ~n loc s\-l
folosim pentru a ne mântui,
`l utiliz\m pentru a p\r\dui
(lucruri [i pe noi `n[ine).
S\ nu disper\m [i s\ nu
alunec\m `n [ov\ial\. Cea
mai grav\ `nstr\inare a
omului este cea de sine [i de
valorile de „deasupra“ lui.
St\rile invocate mai sus
sunt reale [i supun la `ncer-
care pe mul]i. Risipirile sunt
multe, m\runte, dese… dar
nu definitive sau fatale. O-
mul are totu[i o putere
mare. Dat\ de „Cineva de
sus“. De a trece peste toate
cele trec\toare [i a se reg\si.
La o alt\ dimensiune, `ntr-
un alt orizont, cu o for]\ no-
u\. De a reveni la sine `n-
su[i, de a deveni „nou“ prin
raportare la Dumnezeu. Ma-
rea noastr\ [ans\ e c\ ne
putem `ntrema dup\ o atare
disipare. {i ce puternic\ de-
vine adunarea dup\ o con-
textual\ `mpr\[tiere! {i ce
tare arat\ omul dup\ o tem-
porar\ risipire! a
de Nicolae DIMA
Cu ceva vreme `n urm\, un ziar
central a publicat o analiz\ asupra
unor date statistice despre c\s\to-
rie, celibat [i concubinaj `n Rom=-
nia. Statistica la care se f\cea re-
ferire este `ngrijor\toare: de la
201.000 de familii `ntemeiate `n
anul 1978 (acum aproape 30 de
ani), s-a ajuns ca num\rul c\s\to-
riilor `ncheiate `n 2005 s\ fie de
doar 141.000. Rata sc\derii este
deci foarte mare, ajung=nd la a-
proape 30% `n intervalul amintit.
Explica]iile specialistului inter-
vievat de reporterul ziarului re-
spectiv f\ceau referire la tradi]ia
democratic\ a celibatului. Mai
precis, sociologul spunea c\ `n
]\rile cu tradi]ie democratic\ ve-
che, num\rul celibatarilor este
mai mare dec=t `n democra]iile
noi; de asemenea, spunea el, se ve-
de o diferen]\ `ntre celibatul `n
]\rile catolice [i cel din ]\rile pro-
testante, `n sensul c\ `n primele se
observ\ o aten]ie mai mare acor-
dat\ cre\rii de familii. Este de la
sine `n]eles c\ prin cuv=ntul „celi-
bat“ se define[te grupul oamenilor
care tr\iesc singuri, dar [i al celor
care nu s-au c\s\torit `nc\, de[i
au o rela]ie stabil\ cu o persoan\
de sex opus. Rata concubinajului,
deci, este mai mare `n ]\rile cu de-
mocra]ie veche, spune sociologul,
ceea ce `nseamn\ c\ [i Rom=nia,
pe m\sur\ ce-[i va `nvechi statele
de plat\ `n democra]ie, va con-
tinua s\-[i diminueze num\rul
celor care se c\s\toresc legitim.
Oric=t de serioase ar fi analizele
sociologului citat, este deranjant
s\ vezi cum se pune semnul ega-
lit\]ii `ntre democra]ie [i egoism.
Nu este firesc s\ credem c\ a tr\i
`n afara principiilor cre[tine este o
chestiune care s\ ]in\ de de-
mocra]ie: nimic mai fals dec=t s\
crezi c\ angajarea ta `n c\s\torie
este o limitare a drepturilor [i li-
bert\]ilor tale. Dimpotriv\, a pre-
fera c\s\toria celibatului este o
dovad\ de deschidere c\tre un alt
om, a c\rui vecin\tate te elibe-
reaz\ din limitele `nguste ale pro-
priei tale persoane. Este `ns\ just
apelul la cultura religioas\ a unei
societ\]i pentru a explica proce-
sele din interiorul ei. Este foarte
limpede c\ importan]a unei familii
nu este dat\ doar de cutumele so-
ciale care pun familia aceea `n
centrul unei sc\ri a valorilor una-
nim recunoscute, ci mai ales de
principiul spiritual `n virtutea
c\ruia familia se formeaz\. F\r\
cununia religioas\, familia consti-
tuit\ prin semnarea actelor la
Starea civil\ este o conven]ie pre-
dispus\ oric=nd la fracturi. Iar cu-
nunia religioas\ nu este `n nici un
caz doar un jur\m=nt solemn f\-
cut cu m=na pe Evanghelie, ci este
o unire miraculoas\ a dou\ su-
flete, oficiat\ de Dumnezeu ~nsu[i.
Faptul c\ oamenii nu se mai
c\s\toresc at=t de mult ca `n tre-
cut trebuie pus [i pe seama unor
condi]ii obiective (anul 1978 a fost
chiar `n mijlocul perioadei `n care
regimul comunist descuraja repre-
siv concubinajul), dar [i pe seama
sc\derii angajamentului de via]\
religioas\. Poate c\ mul]i rom=ni
cred despre ei `n[i[i c\ sunt cre-
dincio[i, [i chiar pretind c\ m\r-
turisesc o credin]\ care s\-i prote-
jeze de r\u, dar de fapt nu sunt
dispu[i (sau sunt din ce `n ce mai
pu]in dispu[i) s\ fac\ pentru a-
ceast\ credin]\ sacrificii perso-
nale. A am=na `nceperea vie]ii in-
time p=n\ dup\ c\s\torie este u-
nul dintre aceste sacrificii, pe care
cultura social\ contemporan\ le
prezint\ drept desuete.
Una dintre problemele acestei
am=n\ri a c\s\toriei este [i evi-
tarea conceperii unui copil `n cu-
plurile care se feresc s\ devin\
familii. Doi oameni care se iubesc
sincer [i dezinteresat nu formeaz\
totu[i o familie p=n\ `n momentul
`n care dragostea lor devine sacri-
ficial\ - adic\ p=n\ `n clipa c=nd
vor decide ca iubirea lor s\ fie
binecuv=ntat\ de Dumnezeu [i
pus\ sub semnul tipului de rela]ie
care este `ntre Hristos [i Biseric\:
`mp\rt\[irea profund\ a unuia
din cel\lalt, dar [i jertfire a unuia
pentru cel\lalt. Sc\derea num\ru-
lui de c\s\torii `nseamn\, printre
altele, [i cre[terea num\rului celor
care pun binele personal mai pre-
sus dec=t orice. Or, credin]a noas-
tr\ ne spune c\ nu binele propriu
trebuie s\ fie preocuparea noastr\
fundamental\, [i c\ valoarea
noastr\ este dat\ nu de grija pen-
tru noi `n[ine, ci de rezultatele
concrete ale preocup\rii noastre
pentru binele aproapelui. a
4 Duminic\, 4 februarie 2007

~ntotdeauna, harul lui Dumnezeu lucreaz\, `n bun\ parte, `n tov\r\[ie cu libertatea

Cuv=nt de voin]ei noastre, pe care o ajut\ `n toate, o ocrote[te [i o ap\r\, uneori cerând [i
a[teptând [i de la ea unele `ncerc\ri de bun\voin]\, ca s\ nu par\ c\ ofer\ darurile
Sale unui trândav care doarme `n adânc\ nep\sare. C\utând `ntr-un fel ocazii prin
`n]elepciune care d\rnicia [i milostivirea Sa s\ nu par\ f\r\ noim\ din cauza amor]elii [i a leneviei
oamenilor, El `mparte darurile Sale sub motivul vreunor dorin]e sau osteneli.

Harul [i h\rnicia
Când `mplinim un lucru bun, este meritul
nostru sau rodul harului [i ajutorului
dumnezeiesc? A trece cu vederea o insult\
sau a asculta povestea unui om `ntristat vine
din ini]iativa noastr\, sau Dumnezeu, `n
numele C\ruia suntem boteza]i, `[i
`ndepline[te lucrarea Sa?
Astfel de dileme pot da na[tere la dezbateri
nesfâr[ite privind meritele omului [i lucrarea
harul divin `n s\vâr[irea binelui [i a
dobândirii mântuirii. Numai c\
`mpreun\-lucrarea, sinergia sau colaborarea
dintre Dumnezeu [i om nu suport\ o
contabilizare precis\ a aportului celor dou\
p\r]i. Harul lui Dumnezeu `nc\lze[te [i vivific\
libertatea de voin]\ a omului, a[a `ncât atunci
când omul `mpline[te binele, acesta apare
simultan ca act liber uman, dar [i ca rod al
interven]iei dumnezeie[ti.
Sfântul Ioan Casian (sec. IV-V), originar din
]inuturile Dobrogei [i considerat a fi p\rintele
monahismului occidental, intuie[te solu]ia
acestei dileme `n dimensiunea paradoxal\ a
cooper\rii dintre om [i Dumnezeu. Cel
Atotputernic `l ajut\ pe om s\ `mplineasc\ delor este un rezultat al teneala [i priceperea a- Harul vine gratuit mic[ora prin ostenelile
binele, iar la final `l r\spl\te[te ca [i când ar fi h\rniciei sale. gricultorului au nevoie de
celor care `l doresc sale `n a[a m\sur\ harul
S\ cânt\reasc\ [i s\ ajutorul dumnezeirii. dumnezeiesc, `ncât aces-
realizat totul de unul singur. Aceasta cu o cerceteze f\r\ p\rtinire [i Chiar [i atunci când ta s\ nu fie `ntotdeauna
~ntotdeauna harul lui
singur\ condi]ie: ca omul s\ nu se va afla c\ nici m\car ogorul i-a dat din bel[ug Dumnezeu lucreaz\ `n gratuit. De aceea dasc\-
munca depus\ `n dorin]a roadele sale, dac\ inter- bun\ parte `n tov\r\[ie lul neamurilor mai `nain-
`nfumureze, pierzând vreun moment din lui de `mbog\]ire n-ar fi vin `ntâmpl\ri nedorite, te numit, de[i m\rturi-
cu libertatea voin]ei noas-
vedere c\ Dumnezeu `i este mereu al\turi. fost un rod al puterilor n\dejdile i se vor spulbe- tre, pe care o ajut\ `n toa- se[te c\ a primit vredni-
sale, dac\ nu l-ar fi `n- ra [i se va vedea `n[elat te, o ocrote[te [i o ap\r\, cia apostolatului din ha-
t\rit ocrotirea Domnului `n speran]ele sale chiar uneori cerând [i a[tep-
Osteneala omului nu A[adar, dup\ cum a- `n `ndeplinirea tuturor rul lui Dumnezeu, zicând:
dup\ ce a adunat recolta, tând [i de la ea unele „Din harul lui Dumnezeu
poate s\ `ndeplineasc\ gricultorilor lene[i, care lucr\rilor agricole [i ar fi care poate s\ se strice fie
nimic f\r\ ajutorul lui nu-[i ar\ ogorul la timp, fost insuficient\ voin]a [i `ncerc\ri de bun\voin]\, sunt ceea ce sunt“, totu[i,
pe arie, fie `n hambare. ca s\ nu par\ c\ ofer\ el afirm\ c\ a [i r\spuns
Dumnezeu; nici agricul- milostivirea divin\ d\ puterea lui, dac\ bun\vo- Din aceasta se `n]elege
acest bel[ug de roade, la in]a dumnezeiasc\ nu darurile Sale unui trân- harului dumnezeiesc, când
torul, care [i-a cheltuit limpede c\ `nceputul atât
fel nu le va fi de folos i-ar fi fost al\turi, `n dav care doarme `n adân- zice: „{i harul Lui `n
toate ostenelile `n culti- al gândurilor, c`t [i al c\ nep\sare. C\utând
varea p\mântului, nu va munca de zi [i noapte ducerea la bun sfâr[it a mine n-a fost zadarnic, ci
celor harnici, dac\ n-a faptelor bune este de la `ntr-un fel ocazii prin m-am ostenit mai mult
putea pune bunul mers al lucr\rilor, care uneori Dumnezeu, Care ne in-
fost ajutat\ de mila Dom- sunt z\d\rnicite de se- care d\rnicia [i milosti- decât ei to]i. Dar nu eu, ci
sem\n\turilor [i bel[ugul sufl\ cu voin]a Sa sfânt\ virea Sa s\ nu par\ f\r\
roadelor numai pe seama nului. cet\, sau de mul]imea harul lui Dumnezeu, care
prea mare a ploilor. [i ne d\ puterea [i prile- noim\ din cauza amor]e-
h\rniciei sale, despre jul de a `ndeplini tot ce este cu mine“. Când zice:
De vreme ce [i puterea lii [i a leneviei oamenilor,
care [tie c\ adesea poate {i priceperea are dorim `n chip drept: El `mparte darurile Sale „M-am ostenit“, el arat\
fi zadarnic\, dac\ nu este ploilor [i s\n\tatea cor- contribu]ia propriei lui
nevoie de ajutorul pului [i `ndeplinirea tu- „Toat\ darea cea bun\ [i sub motivul vreunor do-
libert\]i. Când zice „Dar
ajutat\ de ploi prielnice tot darul des\vâr[it de rin]e sau osteneli. Harul
[i de senin\tatea lini[tit\ Domnului turor lucr\rilor [i rodni-
Sus este, coborându-se de lui Dumnezeu r\mâne nu eu, ci harul lui Dum-
cia lor au fost date de nezeu“, subliniaz\ pute-
a cerului. Am v\zut, nu ~n aceasta, trufia ome- Domnul, trebuie s\ se la P\rintele luminilor“, totu[i gratuit, de vreme
rareori, cum roadele cres- neasc\ s\ nu se soco- care `ncepe cele bune, le ce cu o m\rinimie nem\- rea ocrotirii dumneze-
roage s\ nu i se `ntâmple
cute [i coapte au fost teasc\ totu[i pe aceea[i cum este scris : „Cerul s\ urm\re[te [i le des\vâr- surat\ pentru ni[te `ncer- ie[ti. Iar când zice: „cu
r\pite ca din mâini celui treapt\ cu harul divin [i nu se fac\ de aram\ [i [e[te `n noi, precum c\ri mici [i ne`nsemnate mine“, recunoa[te c\ ha-
care se trudise pentru ele s\ nu `ncerce prin aceas- p\mântul de fier; s\ nu spune Apostolul: „Iar Cel `mparte atâtea daruri ale rul a lucrat `n tov\r\[ie
[i c\ n-a ajutat la nimic ta s\ pretind\ partea sa m\nânce viermele ceea care d\ s\mân]a sem\- fericirii ve[nice [i atâta nu cu un trândav f\r\ gri-
sudoarea [i str\dania ne- din darurile lui Dumne- ce a r\mas l\custei [i o- n\torului [i pâine spre slav\ a nemuririi. j\, ci cu unul care transpi-
`ntrerupt\ a muncitori- zeu. S\ nu cread\ omul mida ceea ce a r\mas mâncare v\ va da [i va Oricât se va str\dui r\ muncind. (Texte selec-
lor, fiindc\ n-au avut a- c\ munca sa este pricina viermelui [i rugina ceea `nmul]i s\mân]a voastr\ firea omeneasc\ slab\, ea tate din Sf. Ioan Casian,
supra lor ocrotirea Dom- d\rniciei divine [i s\ nu ce a r\mas omizii“. Dar [i va face s\ creasc\ road- nu va putea fi pe m\sura Scriierii alesse , Ed. IBM-
nului. se laude c\ bel[ugul roa- nu numai `n aceasta, os- ele drept\]ii voastre“. darurilor viitoare [i nu va BOR, Bucure[ti, 1990)

ISTORII CU T+LC
Ra]ionamente duhovnice[ti
a „Ne-a povestit nou\ Ava
Petru, ucenicul lui Ava Isaia:
Am `ntrebat pe Ava Isaia,
zicând: De ce nu mergi, Avo, la
agap\ ca to]i p\rin]ii? {i a zis:
„Fiule, fiecare [tie ce `i este de
folos [i ce-l vat\m\“. {i-i zise
lui: „P\rinte, ajut\-m\, spu-
nându-mi, pentru ce nu mergi?“.
{i-mi spuse: „Petre, la orice
agap\ mergi [i vezi vin, fugi de
el ca de foc [i de [arpe. De multe
ori am [ezut la agap\ [i bând
vin, am `nceput s\ gr\iesc cu
b\trânii [i am ajuns de la vor-
birea despre Hristos la vorbirea
urât\ [i la bârfire [i ne-am ridi-
cat tulbura]i. Bine este deci
monahului s\ m\nânce ceea ce
are [i s\ bea ap\ `n chilia lui [i
s\ nu mearg\ la agape. C\ci de
se duce, m\nânc\ ceea ce nu
vrea; [i bea ceea ce nu vrea; [i de
multe ori gr\ie[te cele ce nu se
cuvin [i aude cele ce nu-i sunt
de folos [i `ntristeaz\ [i este
`ntristat [i tulbur\ [i este tulbu-
rat. C\ci din vin se nasc gânduri
urâte [i din gânduri priviri
`mprejur, [i din acestea lenevie,
[i din lenevie gr\ire de[art\ [i
din aceasta, bârfire. Iar din bâr-
fire nesocotire, [i din nesocotire
pofta pântecelui, [i din aceasta
l\comia de mâncare, desfrâ-
nare, [i din desfrânare, ironia“.
{i-l `ntrebai pe el: „Avo, ce este
ironia?“. {i-mi spuse: „Ironia
este atunci când cineva glume[-
te [i râde pe seama altuia; când
`n loc de a-i ar\ta pe fa]\ c\-l
critic\ pare s\-l laude prin cu-
vinte. Cel ce practic\ ironia
arat\ un cuget viclean [i r\u in-
ten]ionat. C\ci ironia nu-l las\
s\ ajung\ cu cineva la iubire“.
a ~n alt\ `mprejurare, Ava
Isaia, voind s\ dea o lec]ie fra-
]ilor, a luat un sac [i s-a dus la un
loc unde se depozita grâu [i a
cerut proprietarului: „D\-mi
grâu“. {i-i zice acela: „Dar [i tu ai
secerat, Avo?“, `i zise lui b\trâ-
nul: „Deci de nu secer\ cineva,
nu are plat\?“. ~i spuse lui pro-
prietarul: „Cum voie[ti s\ ai
grâu, dac\ n-ai secerat?“. {i-i
zise lui b\trânul: „Deci dac\ nu
secer\ cineva, nu are grâu?“. ~i
zise proprietarul de p\mânt:
„Nu“. {i a plecat b\trânul. Iar
fra]ii v\zându-l ce-a f\cut, i-au
f\cut metanie rugându-l s\ le
spun\ de ce a f\cut aceasta. {i
le-a spus lor b\trânul: „Am dat-o
ca pild\, c\ de nu lucreaz\ cine-
va, nu ia plat\ de la Dumnezeu“.
(Avva Isaia Pustnicul, Filocalia a
XII-aa, Ed. Harisma 1991)
a LOGOS {I POESIE a LOGOS {I POESIE a
Lauda suferin]ei
de Lucian Blaga
Atâ]ia dintre semeni nu prea [tiu
ce s\ `nceap\-n zori cu suferin]a.
Ei nu-[i dau seama nici spre
sear\ de prilejul
chemat s\-nal]e mersul, cu-
no[tin]a.
Suferin]a poate fi `ntuneric,
t\ciune `n inim\,
pe frun]i albastru ger,
pe coaps\ ea poate fi pecete ars\
cu fier,
`n bulg\re de ]\rân\
o lacrim\ sau sâmbure de cer.
Nu mai calc\ pe p\mânt
cine calc\-n suferin]\.
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
Ea schimb\ la fa]\ argila, o
schimb\ `n duh
ce poate fi pip\it, duios cu [tiin]\.
Tat\ Carele e[ti [i vei fi,
nu ne despoia, nu ne s\r\ci,
nu alunga de pe t\râmuri orice
suferin]\.
Alung\ pe aceea doar care destram\,
dar nu pe-aceea care `nt\re[te
fiin]a-ntru fiin]\.
F\ ca semenii no[tri,
de la oameni la albine,
de la-nving\tori la birui]i,
de la-ncorona]i la r\stigni]i, s\ ia
aminte
c\ exist\ pretutindeni [i aceast\
suferin]\,
pân\ ast\zi [i de-acum `nainte
singura leg\tur\ `ntre noi [i
Tine. a
 Duminic\, 4 februarie 2007 5
Cine s\ se fi `ngrijeasc\ de un emigrant pe timp de foamete? Fiind icoana
Evanghelia omului care ]ine neap\rat s\ se emancipeze fa]\ de Dumnezeu, pilda ne aver-
tizeaz\ c\ atunci când cineva nu mai vrea s\ depind\ de Dumnezeu sfâr[e[te
prin a depinde exclusiv de oameni. {i este vai de omul care depinde de om! O
de duminic\ spunea [i regele David: „mai bine s\ cad `n mâna Domnului, c\ci mila Lui este
mare, numai `n mâinile oamenilor s\ nu cad!“ ( II Samuel 24, 14).

Gustul de ro[cove al emancip\rii

Evanghelia duminicii a XXXIV-a dup\ Rusalii
(a Fiului Risipitor)
Luca 15, 11-3
32
11. Un om avea doi fii.
12. {i a zis cel mai tân\r dintre ei tat\lui s\u: Tat\,
d\-mi partea ce mi se cuvine din avere. {i el le-a
`mp\r]it averea.
13. {i nu dup\ multe zile, adunând toate, fiul cel mai
tân\r s-a dus `ntr-o ]ar\ dep\rtat\ [i acolo [i-a risipit
averea, tr\ind `n desfrân\ri.
14. {i dup\ ce a cheltuit totul, s-a f\cut foamete mare
`n ]ara aceea, [i el a `nceput s\ duc\ lips\.
15. {i ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii
acelei ]\ri, [i acesta l-a trimis la ]arinile sale s\
p\zeasc\ porcii.
16. {i dorea s\-[i sature pântecele din ro[covele pe
care le mâncau porcii, `ns\ nimeni nu-i d\dea.
17. Dar, venindu-[i `n sine, a zis: Câ]i arga]i ai tat\lui
meu sunt `ndestula]i de pâine, iar eu pier aici de foame!
18. Sculându-m\, m\ voi duce la tat\l meu [i-i voi
spune: Tat\, am gre[it la cer [i `naintea ta;
19. Nu mai sunt vrednic s\ m\ numesc fiul t\u. F\-
m\ ca pe unul din arga]ii t\i.
20. {i, sculându-se, a venit la tat\l s\u. {i `nc\ de-
parte fiind el, l-a v\zut tat\l s\u [i i s-a f\cut mil\ [i,
alergând, a c\zut pe grumazul lui [i l-a s\rutat.
21. {i i-a zis fiul: Tat\, am gre[it la cer [i `naintea ta
[i nu mai sunt vrednic s\ m\ numesc fiul t\u.
22. {i a zis tat\l c\tre slugile sale: Aduce]i degrab\
haina lui cea dintâi [i-l `mbr\ca]i [i da]i inel `n mâna lui
[i `nc\l]\minte `n picioarele lui;
23. {i aduce]i vi]elul cel `ngr\[at [i-l `njunghia]i [i,
mâncând, s\ ne veselim;
24. C\ci acest fiu al meu mort era [i a `nviat, pierdut
era [i s-a aflat. {i au `nceput s\ se veseleasc\.
25. Iar fiul cel mare era la ]arin\. {i când a venit [i „Fiul Risipitor“ de Pierre Puvis de Chavannes (Washington National Gallery)
s-a apropiat de cas\, a auzit cântece [i jocuri.
26. {i, chemând la sine pe una dintre slugi, a `ntre- ]ilor, fie c\ ai sau nu mij- Nici c\ s-ar fi putut afla mult mai bine trata]i decât nemaidându-i r\gaz s\-[i
bat ce `nseamn\ acestea. loacele necesare, e[ti obli- pentru un evreu o slujb\ el [i au hran\ din bel[ug [i spun\ discursul preg\tit.
27. Iar ea i-a r\spuns: Fratele t\u a venit, [i tat\l gat s\ `mpline[ti porunca, mai umilitoare. Pentru e- de calitate, [i-a pus `n Este printre pu]inele
t\u a `njunghiat vi]elul cel `ngr\[at, pentru c\ l-a chiar dac\ e[ti un cer[etor vrei, porcii au fost [i sunt gând s\ o rup\ total cu tre- locuri din Biblie `n care se
primit s\n\tos. care umbl\ din poart\ `n `nc\ animale necurate. Nu cutul [i cu prezentul, pu- spune c\ Dumnezeu s-a
28. {i el s-a mâniat [i nu voia s\ intre; dar tat\l lui, poart\ (cf. A.Cohen, Tal- este exclus ca angajatorul gr\bit s\-l `ntâmpine pe
ie[ind, `l ruga. nând un nou `nceput pen-
mudul, p. 263). s\ fi [tiut c\ este un evreu tru viitor Dar mai `ntâi, fi- cel p\c\tos ca s\-l ierte
29. ~ns\ el, r\spunzând, a zis tat\lui s\u: Iat\, atâ]ia Cerând deci anticipat [i s\ fi dorit a-l umili când atât de prompt. De ce a
ani `]i slujesc [i niciodat\ n-am c\lcat porunca ta. {i mie indc\ se [tia vinovat, [i-a
mo[tenirea ce i se cuvenea i-a dat acea slujb\. ~n orice `ncropit un minidiscurs cu f\cut-o totu[i? Pentru c\ a
niciodat\ nu mi-ai dat un ied, ca s\ m\ veselesc cu pri- v\zut promptitudinea cu
etenii mei. fiul cel mai mic a dat do- caz, transpus pe plan spi- care s\-[i m\rturiseasc\
30. Dar când a venit acest fiu al t\u, care ]i-a mâncat vad\ de total\ lips\ de res- ritual, mesajul pildei poate p\catul [i s\ `nmoaie [i i- care fiul [i-a pus `n prac-
averea cu desfrânatele, ai `njunghiat pentru el vi]elul pect fa]\ de p\rin]i. semnifica angajarea `n slu- nima tat\lui, cu n\dejdea tic\ decizia poc\in]ei. Este
cel `ngr\[at. jba lui Satan a celui ce iese c\ `l va primi acas\, dar consecventa atitudine [i
de sub ascultarea divin\. lucrare a Aceluia[i Dum-
31. Tat\l `ns\ i-a zis: Fiule, tu totdeauna e[ti cu mine
[i toate ale mele ale tale sunt.
Fiul emancipat ajunge evident, nu ca pe un fiu,
nezeu care „niciodat\ nu
con[tientizând c\ nu mai
32. Trebuia `ns\ s\ ne veselim [i s\ ne bucur\m, c\ci p\zitor la porci Planuri pentru merit\ un astfel de statut,
dore[te moartea p\c\tosu-
fratele t\u acesta mort era [i a `nviat, pierdut era [i s-a lui, ci ca s\ se `ntoarc\ [i
Dup\ ce a primit ce i se un nou `nceput ci m\car s\-l angajeze ar- s\ tr\iasc\“ (Iezechiel 18,
aflat. gat la curte.
cuvenea, tân\rul a strâns 23). Cu alte cuvinte, Dum-
totul [i a plecat `ntr-o ]ar\ Dup\ o vreme, venindu- nezeu `l iube[te pe cel care
rostit\ de Mântuitorul este `ndep\rtat\ ca s\-[i pun\ [i `n fire, adic\ analizân- Convertirea renun]\ la p\cat.
de pr. prof. univ. dr. posibil s\ fi fost vorba doar `n practic\, nestingherit du-[i `n chip matur situa- ~nv\]\tura cea mai de
Petre SEMEN de `mp\r]irea bunurilor de nimeni, planul de a-[i ]ia sa, a realizat c\ a apu- nu mai are nevoie seam\ a pildei pentru spe-
mobile care puteau fi u[or tr\i via]a dup\ plac. cat pe un drum gre[it, c\ a de carantin\ ran]ele noastre de mân-
Dorind s\ fie un eman- transformate `n bani ca s\ Poate c\ nu era chiar ajuns mai prejos decât tuire ar fi aceea c\, dup\
cipat, asemenea, probabil fie lua]i cu sine, iar bunu- atât de grav faptul `n sine porcii st\pânului s\u, care Prin pilda de fa]\, Dom- convertire, Dumnezeu nu
multor tineri de seama sa, rile imobile, respectiv casa c\ a plecat de acas\, de- se s\turau cu ro[cove, iar nul Hristos vrea s\ ilus- ne mai amân\ punându-ne
nemaiavând r\bdare nici [i terenurile agricole s\ fi oarece a[a se obi[nuia. ~n el murea de foame `n ciuda treze smerenia sincer\ a o vreme `n carantin\ sau
s\ vin\ vremea `mp\r]irii fost atribuite fiului mai vremea activit\]ii Domnu- muncii grele [i umilitoare p\c\tosului poc\it, ce se [i `n purgatoriu ca s\ ne
averii, `ntr-o zi tân\rul din mare ca s\ r\mân\ intac- lui circa o jum\tate de mi- pe care o presta. isp\[im p\catul, ci ne
vede ie[it din demnitatea
parabol\ i-a pretins tat\- te, a[a cum prevedea legea lion de evrei tr\iau `n Pa- Prin cuvintele „[i-a ve- ofer\ pe loc mai mult decât
lui s\u s\-i dea ne`ntârziat de fiu. Se vede c\ de acum
lui Moise (Deuteronom lestina [i alte patru mi- nit `n fire“, pilda ne aver- fiul gânde[te cu totul alt- merit\m. Ne d\ruie[te [i
partea de avere ce pretin- 25, 5). Pentru a eviden]ia lioane `n str\in\tate. Con- tizeaz\ c\ starea de p\cat „haina cea mai bun\“.
dea c\ i se cuvine. fel, am putea spune c\ s-a
bun\tatea cu totul excep- damnabil era la acesta fap- a omului nu-i cea fireasc\ maturizat, `[i d\ seama c\ Cum pilda se adresa di-
Din perspectiva biblic\, ]ional\ a tat\lui, Hristos tul c\ prin via]a pe care o [i de aceea nu trebuie s\ rect c\rturarilor [i farisei-
cererea tân\rului era o a gre[it mult „`mpotriva ce-
ne spune c\, `mpotriva obi- ducea dispre]uia [i bunele r\mân\ `n ea. Desigur foa- lor, Iisus le-a ar\tat prin
nes\buin]\ fiindc\ `n anti- mea de care suferea nu era rului“, adic\ `mpotriva lui
ceiului p\mântului [i a `nv\]\turi primite `n casa Dumnezeu [i a tat\lui s\u. exemplul invidiei fratelui
chitate, poporul evreu avea pruden]ei care trebuie s\-l p\rinteasc\, dar [i porun- numai de pâine, c\ci fl\- mai mare, care o dat\ cu
ni[te reguli precise `n acest mânzea `n egal\ m\sur\ De remarcat c\ oricât de `ntoarcerea fratelui mai
caracterizeze pe om la ma- cile divine. Atâta vreme mult s-ar `ndep\rta omul
sens. Pe atunci nu se `ntoc- turitate, tat\l le-a `mp\r]it cât a avut cu ce tr\i, nu [i-a de dragostea tat\lui [i a mic `[i vedea `n pericol
meau testamente scrise, ci fratelui, a casei p\rinte[ti de Dumnezeu, Acesta r\- locul privilegiat de lâng\
averea, cu toate c\ nu era pus problema s\ fac\ ceva
tat\l, `n calitate de cap al `nc\ momentul. [i mai ales suferea de mâne pe mai departe ace- tat\l s\u, c\ la fel [i ei, prin
bun pentru el ori semenii la[i tat\ iubitor pentru cel
familiei, abia cu pu]in timp De dragul de a-i da fiu- foamea dup\ siguran]a de primirea necondi]ionat\ [i
s\i. Oricât ar fi fost de c\zut. De altfel, nici dorin-
`nainte de a muri, conform lui mult dorita libertate, acas\ [i a viitorului. ne`ntârziat\ de c\tre Iisus
mare averea primit\, da-
sintagmei: „a face rânduia- tat\l risc\ enorm. Fiul cel Când p\c\tuia tân\rul ]a tat\lui nu era cu totul a p\c\to[ilor [i a vame[ilor
l\ `n casa sa“ (II Samuel 17, torit\ traiului `n dezmier-
mic, dorind s\ se emanci- d\ri [i a nelucr\rii, i s-au lucra `mpotriva firii, [i de str\in\ de cea a fiului fi- `[i temeau pozi]iile.
23), proceda pur [i simplu la peze de sub autoritatea p\- aceea se zice c\ era `n indc\ zice c\ l-a v\zut pe ~n concluzie, Iisus ne `n-
distribuirea verbal\ a epuizat toate resursele.
rinteasc\ a trecut cu ve- Probabil c\ nu a luat `n afar\ de sine neputând s\ când se afla `nc\ departe va]\ c\ trebuie s\ ne poc\-
bunurilor materiale de care derea [i porunca cinstirii realizeze c\ se afl\ `ntr-o de cas\, ceea ce denot\ c\ im ne`ntârziat [i `n acela[i
dispunea atunci [i pe care le seam\ bunele `nv\]\turi
p\rin]ilor (Ie[irea 20, 12). ale tat\lui s\u bazate pe grav\ eroare a vie]ii. Dân- `l a[tepta, iar când l-a z\rit timp s\ ne bucur\m [i
l\sa mo[tenitorilor de du-[i seama c\ slujitorii de i-a ie[it `n `ntâmpinare [i pentru revenirea unui p\-
drept. Se obi[nuia, deci, ca {i Talmudul iudaic spune cuvântul divin care zice:
c\ cinstirea p\rin]ilor este „Be]ivul [i cel care se ded\ la casa tat\lui s\u sunt l-a `mbr\]i[at cu c\ldur\, c\tos la Dumnezeu. a
numai dup\ moartea ta-
t\lui, cei r\ma[i s\ `m- aproape la fel de impor- la `mbuib\ri s\r\ce[te“
tant\ ca cinstirea lui Dum- (Pilde 23, 21), iar „Cel care
part\ inegal p\mântul [i
tot ce mai r\mânea. Spu- nezeu, iar `n anumite cir-
cumstan]e trebuie cinsti]i
umbl\ cu desfrânatele `[i De ce nu-ii pl\ceau fiului „smochinul Egiptului“, e-
rau destinate hranei por-
nem inegal fiindc\ cel mai risipe[te averea“ (vers. 30). cilor [i cornutelor, iar dato-
mare dintre fra]i primea chiar [i mai mult decât
Dumnezeu. Spre exemplu,
{i s-a dus deci [i „s-a
lipit de unul din locuitorii
risipitor ro[covele? rit\ concentra]iei de zah\r
ce poate ajunge pân\ la
dou\ p\r]i din avere, iar
ceilal]i doar câte o parte. de[i se spune c\ trebuie acelei ]\ri“, adic\ s-a a- V\zut lucru c\ tân\rul, proast\ adecvat\ anima- circa 50% se extr\gea din
s\-L cinste[ti pe Dumne- ta[at interesat de el, evi- alt\dat\ alintat cu bun\- lelor. Aceste fructe, prove- ele un sirop apreciat `n
zeu din bunurile tale, adi- dent cu aceea[i speran]\ t\]ile din casa tat\lui s\u, nite de la un arbore numit zon\. ~n vreme de foamete
P\rin]ii, cinsti]i mai c\ s\ aduci sacrificiile rân- cu care s-a deta[at de tat\l nu primea ca plat\ a mun- „ro[cov“ (Ceratonia siliq- se consuma pulpa fructu-
mult decât Dumnezeu duite la templu, totu[i da- s\u. Numai c\ acel str\in cii sale nici m\car o hran\ ua), din aceea[i familie cu lui de c\tre oamenii s\raci.
c\ `]i lipsesc mijloacele s\ nu-l iubea precum tat\l suficient\ cantitativ, `ncât salcâmul, care se mai nu- {i ast\zi, `n unele ]\ri din
~n cazul cu totul excep- o faci e[ti scutit. Cât pri- s\u, ci i-a dat umila sar- a `nceput s\ râvneasc\ la mea, `n termeni populari, Orient, se pot `ntâlni astfel
]ional al tat\lui din pilda ve[te `ns\ cinstirea p\rin- cin\ de a-i p\zi porcii. ro[cove, hran\ ieftin\ [i [i „arborele l\custelor“ sau de fructe pe pia]\.
6 Duminic\, 4 februarie 2007
Documentar
Casa celor dou\ Uniri
Casa care g\zduie[te Muzeul
Unirii din Ia[i a fost supus\ unor
opera]ii complexe de renovare [i
consolidare care au debutat `n
urm\ cu zece ani, `n 1997.
Lucr\rile s-au finalizat `ntr-o
perioad\ at=t de mare de timp din
Despre Muzeul Unirii,
fosta re[edin]\ din strada
L\pu[neanu a lui Alexan-
dru Ioan Cuza `n pe-
rioada 1859-1862, se ar\-
ta `n presa vremii: „Cei
care treceau pe acolo ve-
deau capetele care g=n-
deau la binele ]\rii `n ju-
rul unei mese“.
Regele Ferdinand ale-
ge fosta cas\ a lui Cuza
ca re[edin]\, `n vremurile
de restri[te din timpul
primului r\zboi mondial,
datorit\ simbolului pe
care `l reprezenta casa:
„Putea Ferdinand s\ `[i
aleag\ oriunde o locuin]\
`n acest ora[, el a preferat
s\ stea aici `n re[edin]a
`n care a stat [i Ale-
xandru Ioan Cuza“ unde
[i-a ales cartierul regal [i
unde a primit delega]iile
de la Chi[in\u, Cern\u]i
[i din Ardeal, explic\ Au-
rica Ichim (foto): „Aici
O cas\ istoric\,
o strad\ istoric\
Strada pe care se afl\
Muzeul Unirii a fost una
dintre cele mai importan-
te din Ia[i, fiind numit\
L\pu[neanu `n 1866, c=nd
primarul Dimitrie Gusti
redenume[te unele str\zi,
printre care [i Strada Ma-
re, fosta Uli]\ S=rbeasc\,
numele str\zii av=nd in-
ten]ia de a aminti de dom-
nitorul care `ntre anii
1564-1568 a schimbat ca-
pitala Moldovei de la Su-
ceava la Ia[i.
Prima dat\ strada este
atestat\ `n anul 1645 de[i
ea exista din perioada `n
care Radu Mihnea a `m-
prejmuit ora[ul cu un zid,
pe la 1623-1626, conform
cauza fondurilor care veneau
fragmentar, dar [i din cauza
lucr\rilor deosebit de dificile.
A fost „renovarea cea mai complex\
[i compelt\ a unei cl\diri de
patrimoniu din Rom=nia“, conform
muzeografei [ef Aurica Ichim.
s-au decis cele dou\ uniri,
este un Muzeu al Unirii
Mici dar [i al Unirii Mari
iar eu spun mereu c\ noi,
ie[enii, trebuie s\ fim
m=ndri de acest Palat [i
s\ `l pre]uim. Ea era o
cas\ simbol chiar de pe
vremea lui Ferdinand.
Dup\ zece ani de restau-
rare, pe 23 ianuarie 2007,
Muzeul Unirii a finalizat
lucr\rile de restaurare.
~n cel pu]in [ase luni, el
ar putea fi redeschis spre
vizitare publicului“.
Istoria de `nceput
a casei
Aurica Ichim, muzeo-
graf [ef la Muzeul Unirii,
poveste[te despre istoria
casei care ad\poste[te a-
cum muzeul: „Casa de pe
strada L\pu[neanu, nu-
m\rul 14, a fost constru-
it\ la `nceputul secolului
al XIX-lea, primul propri-
etar cunoscut fiind Cos-
tache Catargiu. Ea a a-
par]inut apoi lui Miha-
lache Cantacuzino Pa[ca-
nu, apoi Ecaterinei Ghi-
ca, apoi oc=rmuirea lo-
cal\ va `nchiria aceast\
cas\ domnitorului Ale-
xandru Ioan Cuza care a
locuit aici `ntre anii 1859
- 1862 dar casa a fost
re]inut\ ca locuin]\ pen-
tru domnitorul Alexan-
dru Ioan Cuza p=n\ la
Sf=ntul Dumitru 1865“.
celor ar\tate de Aurica
Ichim. ~ntre anii
1702-1705 se construie[te
`n lemn Biserica Banu ce a
ars `n marele incendiu din
1747 fiind ref\cut\ din
temelii `n 1800.
Strada avea prin 1844
un aspect ce `mbina cons-
truc]iile europene de dou\
- trei etaje cu casele „ne-
c\jite“ dup\ cum remarca
Vasile Alecsandri, ulterior
aici construc]iile `n stil eu-
ropean lu=nd locul celor
„orientale“. Strada este
prev\zut\ cu felinare, iar
din 1899 este iluminat\
electric, este pavat\ [i are
trotuare. Circula]ia bir-
jelor este `nlesnit\, iar
strada care este extrem de
curat\, aici av=nd sedii
magazine luxoase.
Via]a lui Cuza
`n casa de pe strada
L\pu[neanu
O via]\ plin\ de res-
ponsabilit\]i au dus Cuza
[i so]ia sa Elena, `n a-
ceast\ cas\, dup\ cum a-
minte[te Aurica Ichim:
„~n aceast\ cas\ primeau
invita]ii, colaboratorii,
aici se `nt=lneau [i discu-
tau `n particular despre
treburile ]\rii. ~n presa
vremii se spunea c\ `n
sala de la strad\, cei are
treceau pe acolo vedeau
capetele care g=ndeau la
binele ]\rii `n jurul unei
mese. Cam asta a fost
via]a lui aici, nu avem in-
forma]ii s\ fi fost baluri,
petreceri. Evident c\ [i
perioada era destul de
zbuciumat\, mai ales c\
se lupta pentru recu-
noa[terea Unirii, pentru
`nf\ptuirea Unirii. Dup\
1862 capitala se mut\ la
Bucure[ti iar aici r\m=ne
re[edin]\ domneasc\. {i
doamna Elena Cuza pri-
mea aici, c=nd domnul
era la Bucure[ti, nenu-
m\rate vizite. Se `nt=l-
neau cu Alexandri, Negri,
cu Kog\lniceanu mai a-
les, erau primite delega]ii
de la poart\“.
Via]a Elenei Cuza,
prima Doamn\
a Rom=niei
Despre via]a Primei
Doamne a Rom=niei, Au-
rica Ichim este convins\
c\ a fost dedicat\ celor
din jur [i `n primul r=nd
so]ului ei, Alexandru
Ioan Cuza: „Doamna Ele-
na Cuza s-a aplecat foar-
O restaurare de 10 ani
Muzeul Unirii a fost `n-
chis circuitului public pen-
tru reconsolidare [i restau-
rare `nc\ din octombrie
1997. Refacerea acestui
monument istoric a fost
considerat\ ca fiind cea
mai complex\ [i complet\
`n Rom=nia, fiind necesare
lucr\ri de construc]ie, refa-
cerea pere]ilor interiori, ca-
re au fost d\r=ma]i [i rezi-
di]i, consolidarea funda]iei,
m\suri de evitare a ume-
zelii [i a mucegaiului care
distrugeau cl\direa. Ele-
mentele de decorative din
interior au fost ref\cute
conform unor documente
care prezentau cl\direa
ini]ial\. Proiectul aprobat
ini]ial a fost ulterior conte-
stat, pentru c\ nu erau
oprite infiltr\rile de ap\.
Cl\direa care ad\pos-
te[te azi Muzeul Unirii, c\
a fost construit\ `n perioa-
da 1806-1812. Primul pro-
prietar cunoscut a fost Cos-
tache Catargiu. ~n aceast\
te mult spre a-i ajuta pe
ceilal]i, cam toat\ via]a
s-a ocupat de cei care `i
solicitau ajutorul. Ea s-a
`ngrijit de educa]ia celor
doi copii pe care i-a `nfiat.
Doamna Elena Cuza l-a
stimat [i l-a admirat foar-
te mult pe Alexandru
Ioan Cuza [i i-a fost al\-
turi. Ea [tia foarte bine ce
se `nt=mpl\ `n spate [i ca
orice so]ie [i doamn\ a
]\rii ea a [tiut s\ se com-
porte ca o adev\rat\
Doamn\ [i s\ treac\ pe
planul doi ceea ce era
lumesc. {i la moartea lui
Alexandru Ioan Cuza s-a
spus c\ «nu faptele tale
lume[ti te-au detronat ci
faptele tale mari»“.
„Aici este meritul
Doamnei Elena Cuza, ea
s-a [i zb\tut foarte mult,
l-a `nso]it pe Cuza `n exil
peste tot, i-a r\mas al\-
turi [i atunci c=nd a mu-
rit. A venit la Ruginoasa,
a trebuit s\ se judece,
castelul `i r\m\sese Ma-
riei Moruzzi, care a fost
c\s\torit\ cu Alexandru,
fiul cel mare. Apoi cas-
telul a fost dat spitalului
Caritatea. Ea s-a tretras
dup\ aceea [i a dus o via-
]\ extraordinar de mo-
cas\ se `nt=lneau unio-
ni[tii, av=nd al\turi, `n
casele Drossu, pe antiu-
nioni[ti al c\rui mare of
era pericolul pierderii capi-
talei de la Ia[i.
~n aceast\ cl\dire a lo-
cuit [i Regele Ferdinand
care a primit, `n 1917, al\-
turi de I. C. Br\tianu dele-
ga]iile din Ardeal, Basara-
bia [i Bucovina ce aduceau
actele de unire cu ]ara.
Mai t=rziu a fost aici o
c=rcium\, ceea ce a provo-
cat revolta lui Ionel Teodo-
reanu care pleda pentru
restaurarea cl\dirii. ~ntre
timp, casa a mai fost `n-
chiriat\ Colegiului „Notre
Dame de Sion“, a fost sediu
de banc\, libr\rie cu sal\
de expozi]ie pentru picturi,
iar `n 1937 - 1938 a fiin]at
aici Liga Cultural\.
Nicolae Iorga, ca pre[e-
dinte al Comisiunii Monu-
mentelor Istorice, organi-
zeaz\ primul muzeu dedi-
cat Unirii. Ulterior muzeul
dest\ dar nu a refuzat
niciodat\ pe cei care ve-
neau s\ `i cear\ ajutorul.
A adresat foarte multe
scrisori de mul]umire
celor care au f\cut [i au
`nceput s\ dea nume de
[coli cu numele lui Ale-
xandru Ioan Cuza, spi-
tale, sate, ridicau statui,
[i atunci ea le mul]umea
pentr tot ce fac `n am-
intirea so]ului ei. O dova-
d\ de devotament pentru
so]ul ei a fost atunci c=nd
se `mplineau [apte ani de
la moartea so]ului ei [i ea
s-a dus [i i-a sp\lat oasele
[i le-a pus `napoi, e un
exemplu de devotament
[i de mare Doamn\“.
De[i se spune c\ Elena
a sprijinit mult ascensi-
unea so]ului ei dat fiind
c\ provenea dintr-o fami-
lie important\, Aurica
Ichim crede c\ Alexandru
Ioan Cuza s-a remarcat
prin faptele sale: „Da, ea
provenea din familia Ro-
setti - Sole[ti, dar totu[i
cred c\ Alexandru Ioan
Cuza s-a recomandat prin
ceea ce era. El nu a ]inut
cu orice pre] la tron, a
luptat `n primul r=nd
pentru binele ]\rii. Cei
este restaurat iar deschi-
derea oficial\ are loc la 24
ianuarie 1959.
La Muzeul Unirii s-au
finalizat lucr\rile de res-
taurare, recep]ia tehnic\
av=nd loc pe 23 decembrie
2007. Dup\ finalizarea lu-
cr\rilor de restaurare sunt
necesare `nc\ [ase luni mi-
doi s-au cunoscut la un
bal aici la Ia[i“.
„Am o tem\ de cerce-
tare din via]a Elenei
Cuza, am citit numerose
scrisori care `i apar]in. A
fost o mare doamn\ [i eu
cred c\ nu trebuie uitat,
trebuie s\ fim drep]i: to]i
regii lumi, to]i, au avut
amante. To]i au avut [i
copii nelegitimi. Poate c\
meritul Doamnei Elena
Cuza este acela c\ ea a
acceptat [i i-a `nfiiat“, a
men]ionat Aurica Ichim.
„Am `n]eles din presa
vremii, c\ la un moment
dat Elena se uita cu com-
p\timire c\tre amanta
lui Cuza, Maria Obreno-
vici, care se zb\tea at=t [i
voia s\ fie [i doamn\.
Cuza i-a spus «}ie-]i [ade
bine de iubit\, Ilenu]ei
mele `i [ade bine de
doamn\». Era `ntr-ade-
v\r o situa]ie destul de
nepl\cut\ dar asta a fost
folosit\ foarte mult [i de
camarila din perioada
respectiv\. Unii au `ncer-
cat s\ `mpling\ `n fa]\ pe
Maria Obrenovici care,
dac\ st\m [i ne g=ndim,
nu avea chiar o conduit\
extraordinar\, se compl\-
cea `n acea situa]ie. Acolo
nim pentru a `ncepe deco-
rarea interiorului cu expo-
natele din colec]ie. La des-
chidere, dup\ cum spunea
Aurica Ichim, conservator
obiecte de patrimoniu, ur-
meaz\ s\ apar\ [i unele
exponate care nu au mai
fost prezentate, acestea
constituind o surpriz\.
 Duminic\, 4 februarie 2007 7
„Aici s-au decis cele dou\ Uniri, este un Muzeu al Unirii Mici, dar [i al Unirii
Mari, iar eu spun mereu c\ noi, ie[enii, trebuie s\ fim m=ndri de acest Palat [i
s\ `l pre]uim. Era o cas\ simbol chiar de pe vremea lui Ferdinand. Dup\ zece ani
de restaurare, pe 23 ianuarie 2007, Muzeul Unirii a finalizat lucr\rile de
restaurare. ~n cel pu]in [ase luni, ar putea fi redeschis spre vizitare publicului“.

unde era Alexandru Ioan
Cuza cu Doamna, imediat
ap\rea [i ea. Este discu-
tabil\ atitudinea Mariei
Obrenovici“, crede Aurica
Ichim.
Unirea Mare [i Unirea
Mic\ au fost puse la
cale `ntr-o cas\
simbol pentru rom=ni
Casa `n care a stat Cu-
za nu a a fost niciodat\ a
sa, `n schimb, numele s\u
a r\mas legat de imobil.
„Dup\ ce Cuza a ple-
cat, casa a revenit Ecate-
rinei Ghica, iar cei doi
mo[tenitori o v=nd unei
b\nci, Creditul Urban.
Creditul Urban d\ aceas-
t\ cas\, `n 1937, Ministe-
rului Culturii, aici se va
`nfiin]a primul muzeu.
P=n\ atunci, aici a fost
re[edin]\ pentru regele
Ferdinand [i cartier regal
[i cred c\ nu `nt=mpl\tor.
Putea Ferdinand s\ `[i
aleag\ oriunde o locuin]\
`n acest ora[, el a preferat
s\ stea aici `n re[edin]a
`n care a stat [i Alexan-
dru Ioan Cuza, a[a cum
spunea [i profesorul Ion
Agrigoroaie de la facul-
tate, nu `nt=mpl\tor a
stat aici, el [tia c\ rom=-
nii `l iubesc foarte mult
pe Cuza, c\ aici s-a hot\-
r=t Unirea Mic\ [i apoi tot
aici s-a hot\r=t [i Unirea
Mare. Ferdinand a primit
aici delega]ii de la Chi[i-
n\u, Cern\u]i, din Ardeal.
Aici s-au decis cele dou\
Uniri, este un Muzeu al
Uniri Mici, dar [i al Unirii
Mari. Ea era o cas\ simbol
chiar de pe vremea lui
Ferdinand. ~n 1936,
Rudolf {u]u i-a dat denu-
mirea de Palatul Cuza-
Vod\ din Ia[i, a func]ionat
ca muzeu la etaj“, a pre-
cizat Aurica Ichim.
„~n cel de-al Doilea
R\zboi Mondial, casa este
puternic bombardat\, es-
te `n ruin\ p=n\ prin
1953 c=nd `ncep restur\-
rile [i `[i deschide din nou
por]ile prin 1960. A func-
]ionat p=n\ `n prezent ca
muzeu, [i-a `mbog\]it
colec]iile, primul director
al acestui muzeu, domnul
Florea, a umblat foarte
mult pentru a aduce o
parte din piesele origina-
le care erau `mpr\[tiate.
Elena Br\tianu este cea
de la care s-au luat
obiecte originale. Multe
au fost aduse la Bucure[ti
la Muzeul Na]ional de
Art\ de atunci. Cine [tie
cum au ajuns acolo? Pro-
blema este c\ r\zboiul a
f\cut ca piesele de aici
`mpreun\ cu Arhivele
Na]ionale s\ fie duse din
Ia[i, o parte dintre ele le
reg\sim `n gestiunea mu-
zeului, dar le reg\sim [i
la Arhivele Na]ionale,
astfel s-a `nt=mplat
ca o parte din
obiecte s\
ajung\ la
noi, o parte
s\ fie duse
la Muzeul
Na]ional
de Art\,
asta a fost
g=ndirea
de atunci.
Ele ar tre-
bui s\ fie
acolo unde `[i au
locul. Ce bine ar fi
ca [i acuma s\ ne vin\
`napoi obiectele care au
fost ale muzeului. Avem
uniforma lui Cuza, sigi-
liul lui Cuza, un ceas,
obiecte foarte valoroase“,
a mai men]ionat Aurica
Ichim.
Restaurarea casei [i
secretele profesionale
Istoria restaur\rii este
anevoioas\, ea fiind pre-
zentat\ de cea care a ur-
m\rit `ndeaproape lucr\-
rile, Aurica Ichim: „A fost
un proiect care se referea
la plombarea unor anu-
mite zone care avea fisuri
`n pere]i. Acum zece ani
c=nd s-au decapat pere]ii,
proiectul original preve-
dea doar at=t. Av=nd ex-
perien]a Casei Kog\lni-
ceanu, am considerat c\
este o crim\ a[a ceva. Nu
po]i pune piatr\ de secol
XIX `ntre dou\ sandvi-
[uri de beton, nu se poate
a[a ceva. Fiecare perete a
fost rezidit de la interior
la exterior. S-au luat ele-
mentele decorative, c=te
unul, c=te unul, s-au luat
probele martor, s-au luat
mulaje. Zece ani e mult.
To]i spunem asta [i recu-
noa[tem. Dar av=nd `n
vedere complexitatea lu-
cr\rii, faptul c\ nu a fost o
finan]are ritmic\ s\ spui
c\ ai suma la `nceput de
an ca s\ [tii ce s\ faci, iar
ca s\ faci un lucru de art\,
nu po]i s\ `l faci chiar
a[a... Noi am vrut s\ fie [i
o restaurare corect f\cut\,
s\ p\str\m substan]ele,
s\ p\str\m materi-
alele, compatibil-
itatea `ntre
materiale [i
asta a fost
de durat\“.
O ar-
mat\ de
speciali[ti
a lucrat la
consolida-
rea [i res-
taurarea
Muzeului U-
nirii, dup\ cum
aminte[te Aurica
Ichim: „Au lucrat, `n
primul r=nd, speciali[ti
cu eliminarea apelor, cu
drenul de argil\, au lu-
crat cei care au f\cut
rezisten]a casei, dup\ a-
ceast\ parte, au fost spe-
ciali[ti ferari, zidari, a
venit [i partea de arhitec-
tur\. Aici au `nceput
problemele celelalte, c=nd
stai, cite[te, du-te [i te
documenteaz\, au venit
cu probe, ca s\ nu cumva
s\ pui ceva la care nu ai
acoperire. S\ prezin]i un
fals nu se poate, trebuie
s\ fie a[a cum a fost.
Partea de restaurare
la elementele de arhitec-
tur\ a constat `n refa-
cerea capitelurilor de la
u[i, probele erau, dar nu
peste tot. A fost comple-
tate elementele de arhi-
tectur\, erau platizate
din cauza multiplelor
straturi de var, dar [i a
multiplelor straturi de
bronz care s-au tot pus
`n timp, aproape c\ nu
se mai sesizau. Ele au
fost lucrate corect, tur-
nate [i puse.
Pe urm\ s-a renun]at
la acel bronz oribil, bronz
care oxideaz\ `n trei ani.
Au fost multe critici pen-
tru c\ am vrut foi]\ de
schlagmetal. Foi]a de
schlagmetal `]i confer\ o
frumuse]e de 20-25 de
ani, `n timp ce bronzul `n
trei ani se face verde. S-a
ref\cut marchiza, u[a cu
marchiz\ care a trebuit
studiat\. Erau fotografii
din perioada r\zboiului
c=nd cl\direa era bom-
bardat\. Au fost fotogra-
fiate, aduse la scar\, cer-
cetat fiecare element.
{i sobe s-au f\cut, tre-
buiau cercetate, `n casele
boiere[ti trebuiau sobe.
Muzeul este [i un mijloc
de educa]ie, iar cei care
p\[esc `n muzeu `ntreab\
cu ce se `nc\lzeau cl\di-
rile. Nu era cas\ boiereas-
c\ f\r\ sobe. {ildurile,
m=nerele de la u[i, apli-
cile, candelabrele, scara
care s-a lambrisat dup\
un album de la Biblioteca
«Eminescu»... Coloanele,
stuc marmura era toat\
fisurat\, c=t\ munc\ a fost
s\ g\sim speciali[ti `n
stuc marmur\. ~n peri-
oada secolului al XIX-lea
erau adu[i me[teri din
Italia, me[terii se `nchi-
deau [i numai ce deschi-
deau u[a [i era gata. Era
secret profesional [i nu
spuneau nimic. Acum am
adus un grup de specia-
li[ti de la Bucure[ti care
au f\cut stuc marmura.
Nici \ia nu au spus totul,
noi am tot stat pe l=ng\
ei s\ fur\m, dar sunt se-
crete pe care nu le spun.
De aceea, a restaura un
monument istoric, ast\zi,
cu preten]ia de a-l face
corect, e destul de dificil“.
Expozi]ia
ar putea fi deschis\
`n minim [ase luni
Dup\ ce s-a f\cut re-
cep]ia tehnic\ a cl\dirii,
expozi]ia mai are de a[-
teptat p=n\ va putea fi
vizitat\ de c\tre public,
dup\ cum arat\ Aurica
Ichim: „Legea conserv\rii
patrimoniului arat\ c\
dup\ minim [ase luni-
maxim un an [i jum\tate
pot fi introduse obiecte de
patrimoniu, dup\ o moni-
torizare atent\ a tempe-
raturii [i umidit\]ii rela-
tive din interior. Vom `n-
cepe cu perdele, lambro-
Pagini realizate de Oana RUSU
chenuri, cu obiecte origi-
nale Cuza. Avem tronul
domnesc, avem `nsemne-
le domniei, documente,
tac=muri, multe obiecte
originale, care vor fi o
atrac]ie. Jos va fi organi-
zat pe tematic\, cu peri-
oada domniei lui Cuza,
iar sus se vor reface apar-
tamentele. Va fi iatacul
doamnei, un dormitor, bi-
bliotec\, biroul domitoru-
lui, o sufragerie foarte
frumos amenajat\, salo-
nul. Nu se poate face o
aproximare a momentu-
lui deschiderii. Totul ]ine
de condi]iile de microcli-
mat ale casei. Noi avem
de la Mitocul Maicilor `n
dona]ie un fotoliu pe care
statea Elena Cuza c=nd
venea s\ se `nchine. Ea
venea destul de des, era
foarte credincioas\, noi `l
restaur\m [i `l vom aduce
`n expozi]ie“.
Parc englezesc din
jurul Muzeului Unirii
Al\turi de expozi]ie,
publicul ar putea s\ vizi-
teze [i un frumos parc en-
glezesc, dac\ proiectul va
fi aprobat, a[a cum a
men]ionat Aurica Ichim:
„Evident c\ a[a cum ara-
t\ acum cl\direa, merit\
s\ fie `mprejmuit\ de un
spa]iu de protec]ie, de un
parc pe m\sur\. Ne g=n-
dim s\ facem un mic parc
englezesc, s\ aib\ o tuia
bine conturat\, piramidal
t\iat\, ni[te scuaruri,
trandafiri `nal]i [i tran-
dafiri pitici. Vor fi [i alei
frumoase astfel `nc=t, cei
care viziteaz\ acest mu-
zeu s\ se poat\ opri, [i de
ce nu [i trec\torii s\ se
poat\ opri pentru o clip\
`ntr-un parc a[a cum ar
trebui s\ arate parcurile
noastre, s\ fie un model
de parc. De asemenea, do-
rim s\ realiz\m [i un ilu-
minat de fa]ad\ cu lumi-
n\ cald\ [i rece, ca s\ pu-
n\ `n valoare cl\direa“. a

Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti-
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – s\ participa]i la pelerinajul organizat la
Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i).

Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta

Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica
Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica
minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor,
M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul
simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo-
rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
(Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“),
Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos).
nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
`nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
medical\ - obligatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007)
Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica „Sf. M. Mc.
Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Catedrala mitropoli-
tan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF.
MUNTE ATHOS - M\n\stirile: Protaton, Kutlumusiu, Stavronikita,
Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“,
Dionisiu, Grigoriu, Simonos Petra; Nea Kallikratia.
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: transport cu microbuz;
1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel** `n
Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte Athos; `nso]itor din
partea Centrului de Pelerinaj.

8 Duminic\, 4 februarie 2007
Interviu
Convertirea francezului Gérard Bonnet:
Studentul marxist devenit
a ~n timpul studen]iei, marcate puternic de ideologia marxist\, francezul Gérard Bonnet `[i d\ seama c\, `n toat\
istoria omenirii, numai societatea occidental\ `ncercase s\ edifice o civiliza]ie f\r\ Dumnezeu a C\utând ceva „esen]ial“,
francezul `ncepe s\ studieze filosofia indian\, `ns\ lini[tea [i-o g\se[te abia atunci când descoper\ Ortodoxia
a Dup\ mai multe contacte cu p\rin]i duhovnice[ti din România [i Muntele Athos, Gérard Bonnet hot\r\[te s\ devin\
ortodox [i se c\lug\re[te, primind numele Macarie a Citi]i un interviu cu p\rintele Macarie de la M\n\stirea Simonos Petras
despre istoria „Sfântului Munte“ [i tulbur\toarea poveste a transform\rii sale din student marxist `n c\lug\r la Athos a
P\rinte Macarie, v\ rog
s\ face]i un scurt istoric
al monahismului de la
Muntele Athos.
Dup\ cum se [tie, cu
mult `nainte de `ntemeie-
rea monahismului de ob[-
te, `n Sfântul Munte au
tr\it eremi]i. {tim cu cer-
titudine c\ `n epoca Sfân-
tului Atanasie Athonitul
(sec. X) existau deja m\-
n\stiri cu o anumit\ or-
ganizare. Asta `nseamn\
c\ exista un monahism
nu doar cu eremi]i dis-
persa]i, ci [i cu m\n\stiri,
care nu erau mari, „impe-
riale“, ca cea `ntemeiat\
de Sfântul Atanasie, `ns\
CM era vorba deja despre
YK
m\n\stiri organizate.
Chiar dac\ n-a l\sat
prea multe urme istorice
concrete, monahismul a-
thonit a existat `nainte de
secolul al X-lea, sub dou\
forme: una eremitic\, iar
alta, s\-i spunem, de ob[te.
De[i exist\ indicii cu
mult mai vechi, istoricii
presupun c\ monahismul
athonit a `nceput de-ade-
v\ratelea `n perioada i-
conoclasmului. Se pre-
supune c\ monahi din re-
giunile centrale ale Impe-
riului s-au refugiat aici
pentru a sc\pa de perse-
cu]ii, tot a[a dup\ cum o
parte a monahilor din
Asia Mic\ au plecat [i ei
spre sudul Italiei, `n ace-
ea[i epoc\.
Aniversarea a 1000
de ani de la
`ntemeierea Athosului
era, de fapt,
un parastas
Atunci când Sfântul A-
tanasie a `ntemeiat M\-
Cuviosul Paisie
Aghioritul a fost unul
dintre cei mai
cunoscu]i p\rin]i
duhovnice[ti ai
Athosului, din
secolul al XX-lea
n\stirea Marea Lavr\ - cu
ajutorul `mp\ratului bi-
zantin Nichifor Focas
(963-969) - el a `ntâmpinat
rezisten]a monahilor ce
tr\iau pe Muntele Athos,
care se temeau c\ Sfântul
Atanasie le bulverseaz\
tradi]iile [i obiceiurile de
via]\, aducând un mon-
ahism foarte organizat.
Deci, evenimentul is-
toric fundamental al `nte-
meierii M\n\stirii Marea
Lavr\ nu reprezint\ na[-
terea monahismului la
Muntele Athos, ci impor-
tarea `n Muntele Athos a
unui monahism organi-
zat, de ob[te, cum era, `n
acea vreme, la M\n\sti-
rea Studion din Constan-
tinopol. {i cum acest tip
de monahism presupunea
importante lucr\ri de
construc]ie, cu mul]i
bani, cu mult\ mi[care,
cu necesare leg\turi cu
persoane importante de
la Curtea imperial\ [i cu
`mp\ratul `nsu[i, de ase-
menea cu importarea a-
numitor tehnologii, toate
acestea i-au nelini[tit pe
ceilal]i monahi athoni]i;
astfel, ei s-au plâns `mp\-
ratului. Pân\ la urm\
Sfântul Atanasie a avut
câ[tig de cauz\.
Pe fundamentul dat de
Sfântul Atanasie s-au or-
ganizat mai târziu alte
m\n\stiri din Muntele
Athos, ca Ivironul, dar, e-
vident, pe m\sur\ ce tim-
pul trecea, tot mai multe
dintre m\n\stirile atho-
nite s-au organizat ca
mari m\n\stiri de ob[te,
CM
YK
având `n dependenta lor
eremi]i sau chilii.
~n secolul al XII-lea
existau `n Sfântul Munte
300 de m\n\stiri, nu
doar cele 20 pe care le cu-
noa[tem ast\zi! {i fiecare
din acestea avea chiar o
identitate juridic\, dar au
fost, `ncetul cu `ncetul,
asimilate de c\tre cele 20
mari m\n\stiri [i trans-
formate `n timp din mici
m\n\stiri `n schituri sau
mari chilii.
Ast\zi, Muntele Athos
e `mp\r]it `ntre 20 de m\-
n\stiri mari, care cu via-
]\ de ob[te, iar toate cele-
lalte a[ez\minte monas-
tice - schituri, chilii, coli-
be eremitice - depind ju-
ridic de una din cele 20
m\n\stiri.
~n 1958 s-a au serbat
1000 de ani de la
sosirea Sfântului Ata-
nasie Athonitul [i `nte-
meierea M\n\stirii
Marea Lavr\. Care era
starea `n care se afla
monahismul athonit `n
acel moment?
Momentul s\rb\toririi
mileniului `ntemeierii
Muntelui Athos a prilejuit
mari festivit\]i - to]i patri-
arhii ortodoc[i au venit -
dar s-a constatat c\ via]a
monastic\ la Muntele
Athos trecea printr-un
asemenea declin, `ncât se
asista `n fapt, la `ngrop\-
ciunea Muntelui Athos; la
un parastas, nu la o ani-
versare. Existau deja pla-
nuri f\cute de responsa-
bilii politici, de a transfor-
ma m\n\stirile `n hote-
CM
YK
M\n\stirea Simonos Petras (Muntele Athos)
luri, de a face [osele asfal-
tate, la standarde europe-
ne, de a transforma Mun-
tele Athos `ntr-un soi de
muzeu bizantin. To]i mo-
nahii urmau a fi concen-
tra]i `n una sau dou\ m\-
n\stiri, restul m\n\stiri-
lor urmând a fi transfor-
mate `n muzee.
Era o situa]ie datorat\
mai multor factori, dintre
care factorul principal
era o absen]\ a voca]iilor
monastice [i deci o `mb\-
trânire a popula]iei mo-
nastice. ~n cea mai mare
parte a m\n\stirilor nu
mai intraser\ al]i monahi
de la cel de-al doilea r\z-
boi mondial. Chiar m\-
n\stirea noastr\, Simo-
nos Petras, pân\ `n mo-
mentul când monahii
no[tri au venit de la Me-
teora, nu a mai primit noi
monahi. Timp de 40 de
ani nu au existat noi tun-
deri `n monahism!
Situa]ia Athosului era
disperat\ [i p\rea f\r\
solu]ie.
Peste 3.000 de ru[i
erau la Athos `n
secolul al XIX-lea
Totu[i, la `nceputul
secolului al XX-llea
existau la Muntele
Athos 5.000 de mo-
nahi…
Mai mul]i chiar. De-
clinul nu a fost continuu.
Acest declin a `nceput cu
cel de-al doilea r\zboi
mondial.
La sfâr[itul secolului al
XIX-lea [i `nceputul seco-
lului al XX-lea a existat
un foarte mare elan al
vie]ii monastice, mai ales
din partea monahilor ru[i
([i români [i sârbi, dar
mai ales ru[i). Jum\tate
din monahii Muntelui A-
thos erau ru[i: 2.000 se
g\seau la „Sfântul Pante-
limon“, 800 la „Sarrai“,
300 de monahi la „Pro-
fetul Ilie“. V\ pute]i ima-
gina? Aceast\ masiv\
prezen]\ ruseasc\ a creat
tensiuni etnice `nc\ din
secolul trecut, dar mai
ales la `nceputul secolu-
lui al XX-lea - certuri
cu m\n\stirile grece[ti
etc. - f\când ca popula]ia
athonit\ s\ fie `mp\r]it\
`ntre cele dou\ „clanuri“.
M\n\stirile grece[ti,
`ns\, deja sufereau `n a-
cea perioad\ de o criz\ a
voca]iilor monastice.
~n anii 1921-1922 s-a
produs o mare afluen]\ de
monahi ce veneau din A-
sia Mic\, refugia]i greci ai
expulz\rilor f\cute de
turci `n Asia Mic\ (`n ur-
ma a[a-ziselor „schimburi
de popula]ie“). Mul]i din-
tre ace[tia s-au trezit `n
acei ani dezr\d\cina]i, f\-
r\ familii, orfani. M\-
n\stirile athonite au pri-
mit atunci mul]i orfani,
care mai târziu au devenit
monahi. Aceasta a provo-
cat o important\ cre[tere
a popula]iei monastice, `n-
s\ intr\rile `n monahism
din acea perioad\ nu s-au
f\cut `ntotdeauna pentru
motive cu adev\rat mo-
nastice, ci, adesea, pentru
motiva]ii, ca s\ spun a[a,
sociologice.
„Sfinte Simone,
trimite-ne oameni ca
s\ ne `ngroape!“
Când s-a
a produs ade-
v\rata re`nviere a
Athosului?
Re`nvierea s-a produs
`n anii ‘70 [i s-a datorat
mai multor factori. ~n
primul rând, noi conside-
r\m aceasta ca pe o mi-
nune a Maicii Domnului.
~ns\ putem `n]elege cum
s-au petrecut lucrurile [i CM
de o manier\, s\ zicem, YK
uman\.
De mare importan]\
au fost re`nvierea studi-
ilor patristice, mi[care `n-
ceput\ `n Biserica Cato-
lic\, `nainte de r\zboi,
dar mai ales dup\ r\zboi,
cu reeditarea scrierilor
patristice [i liturgice, ca
preg\tire pentru Conci-
liul II Vatican, [i care a
avut efecte [i `n Ortodo-
xie; pentru c\ un anumit
num\r de teologi greci au
studiat `n Fran]a, Anglia,
Italia - dar mai ales Fran-
]a - [i au fost influen]a]i
de aceast\ rena[tere, de
redescoperirea textelor
patristice.
Al doilea factor a fost
prezen]a pe Sfântul Mun-
te a unor personalit\]i
spirituale, p\rin]i duhov-
nice[ti [i oameni ai lui
Dumnezeu, cu experien]a
rug\ciunii [i a vie]ii as-
cetice. De fapt, ace[ti oa-
meni nu au lipsit nicio-
dat\ din Sfântul Munte,
atâta doar c\ providen]a
divin\ face, `n func]ie de
epoc\, ca ei s\ apar\ de o
manier\ mai mult sau
mai pu]in evident\.
Cel de-al treilea factor
care a contribuit la revi-
gorarea vie]ii monastice
`n Athos, a fost venirea pe
Sfântul Munte a unor co-
munit\]i de monahi deja
constituite - fie [i numai
de o manier\ elementar\
- `n exteriorul Muntelui
Athos, `n alte m\n\stiri.
Influen]ate exact de
aceast\ re`ntoarcere la
izvoarele patristice orto-
doxe, de care am vorbit
mai sus, [i având adesea
o solid\ forma]ie intelec-
tual\, aceste comunit\]i
vroiau s\ reg\seasc\ `n
practic\ aceste izvoare
ale tradi]iei monastice.
Care era situa]ia la
Simonos Petras atunci
când a]i venit?
Când am sosit noi la
Simonos Petras, ultimul
egumen tocmai murise [i
monahii, nu mai mul]i de
12 la num\r, erau atât de
b\trâni `ncât nu erau `n
stare s\-l `ngroape. Au
fost nevoi]i s\ cheme câ-

Duminic\, 4 februarie 2007
c\lug\r ortodox
]iva monahi de la Grigo-
riu ca s\-i ajute s\ trans-
porte trupul ne`nsufle]it
de la biseric\ la cimitir.
Era deci o situa]ie dis-
perat\. Unul dintre mo-
nahi, care se ocupa de a-
facerile m\n\stirii, fiind-
c\ era un pic mai `n pu-
tere, mergea `n fiecare zi
la grota fondatorului m\-
n\stirii, Sfântul Simon
Mirovlitul, rugându-se cu
lacrimi: „Sfinte Simone,
trimite-ne oameni ca s\
ne `ngroape!“.
M\n\stirile
athonite sunt scutite
de orice taxe
Care sunt resursele
materiale cu care se
`ntre]in m\n\stirile de
la Muntele Athos?
CM
YK
Povestea unui marxist francez, ajuns monah la Athos
Sunt francez de origine
[i am fost crescut ca roma-
no-catolic. Dar o dat\ cu
marile schimb\ri care au
avut loc `n catolicism dup\
Conciliul Vatican II (1962-
1965) mi-am pierdut in-
teresul `n frecventarea bis-
ericii [i am urmat mi[c\rile
intelectuale ale timpului.
Am fost implicat `n parte
`n mi[c\rile studen]e[ti de
la Paris din mai 1968, fiind
foarte interesat de g\sirea
unei c\i noi, a unei solu]ii
pentru societate.
Eram la liceu, dar pu-
neam sub semnul `ntreb\-
rii tot ceea ce se petrecea `n
Biseric\ [i `n societate. Pe
atunci nu chestiunile poli-
tice erau importante, ci o
nevoie cultural\ de altce-
va, de un alt mod de via]\.
De aceea, n-am fost mul]u-
mit cu solu]iile politice [i i-
deologice impuse rapid a-
cestei mi[c\ri `n 1968. Stu-
diam [tiin]ele sociale `ntr-o
universitate care era foarte
marxist\, astfel c\ nu era
posibil s\ fii altceva decât
marxist-leninist sau ma-
oist, ori s\ ai astfel de con-
cep]ii. Dar, `mpreun\ cu
un grup de prieteni, am `n-
ceput s\ c\ut\m ceva
esen]ial.
„Aveam p\rinte
duhovnicesc, dar nu
aveam Biseric\“
Am descoperit c\ `n `n-
treaga istorie a umanit\]ii
numai societatea occiden-
tal\ `ncercase s\ edifice o
societate f\r\ Dumnezeu.
Cu ajutorul unor prieteni
am `naintat mai adânc
`ntr-o c\utare a vie]ii spiri-
tuale. Dat fiind c\ nu v\-
zusem nimic mistic `n e-
duca]ia noastr\ cre[tin\,
am f\cut-o `n afara cre[ti-
nismului. Am studiat mult
filosofia indian\ [i alte lu-
cruri de acest gen. Dar am
ajuns s\ ne d\m seama c\
tot ceea ce g\seam `n mist-
ica oriental\ necre[tin\, [i
`nc\ ceva pe deasupra, se
g\sea deja `n tradi]ia cre[-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
Pe atunci nu chestiunile politice erau importante, ci o nevoie cultural\ de altceva, de un alt mod
de via]\. Studiam [tiin]ele sociale `ntr-o universitate care era foarte marxist\, astfel c\ nu era
posibil s\ fii altceva decât marxist-leninist sau maoist, ori s\ ai astfel de concep]ii. Dar, `mpreun\
cu un grup de prieteni, am `nceput s\ c\ut\m ceva esen]ial. Am descoperit c\ `n `ntreaga istorie
a umanit\]ii numai societatea occidental\ `ncercase s\ edifice o societate f\r\ Dumnezeu.
Cândva m\n\stirile a-
veau mari propriet\]i.
Dar ast\zi propriet\]ile
agricole nu mai aduc un
venit mare, ca alt\dat\.
Cea mai mare parte a
acestor propriet\]i au fost
date refugia]ilor veni]i
din Asia Mic\ `n anii
1922-1924.
Dar cea mai mare parte
a m\n\stirilor au `nc\ re-
surse provenind din pro-
priet\]i aflate `n afara
Athosului: cl\diri, pro-
priet\]i imobiliare [i fun-
ciare. Apoi, concesioneaz\
exploatarea p\durii unor
`ntreprinderi specializate.
Dac\ unele m\n\stiri
au dificult\]i economice,
totu[i cea mai mare parte
a m\n\stirilor au sufi-
ciente resurse pentru a
asigura via]a comunit\-
]ilor lor. Nu au suficient
tin\, mai precis `n tradi]ia
P\rin]ilor greci ai Bisericii.
La vremea potrivit\, cu
ajutorul unor prieteni care
ne-au c\l\uzit [i prin harul
lui Dumnezeu, am `ntâlnit
apoi oameni care ne-au o-
ferit lucrurile de care aveau
nevoie sufletele noastre. E-
ram `n Paris [i aici sunt bis-
erici ortodoxe, dar pe atunci
era greu s\ ajungi la or-
todoc[i. Am `nceput s\ par-
ticip\m la Liturghii orto-
doxe, dar f\r\ a cunoa[te pe
nimeni `n aceste biserici.
Am `ntâlnit apoi un preot
palestinian unit cu Roma,
mare iubitor al Sfin]ilor P\-
rin]i greci [i Bisericii. {tia
pe de rost scrieri `ntregi din
Sfântul Ioan Hrisostom [i
al]ii, `n greaca veche. Câ]i-
va ani de zile acest preot a
fost p\rintele nostru duhov-
nicesc. Dup\ un timp `ns\
am descoperit c\ nu era su-
ficient s\ ai un p\rinte
duhovnicesc. Aveam nevoie
de Biseric\.
Cu ajutorul lui Dumne-
zeu am descoperit atunci o
mic\ comunitate de mo-
nahi catolici cistercieni, ca-
re primiser\ autoriza]ia de
a `ntemeia la Aubazain un
mic schit ce urma toate
rânduielile ortodoxe, tot
tipicul ortodox. Iubeam
aceast\ comunitate, dar
sim]eam c\ nu era o solu]ie
pentru mine.
„P\rin]ii duhovnice[ti
din România
ne-au numit prieteni
ai Ortodoxiei“
M\ hot\râsem deja s\
m\ fac monah [i s\ devin
membru al Bisericii Orto-
doxe. A[a c\ `n 1975 am
vizitat m\n\stirile româ-
ne[ti, vizit\ care m-a mar-
cat mult. ~mpreun\ cu pri-
etenii mei cistercieni am
`ntâlnit câ]iva mari p\-
rin]i duhovnice[ti din Ro-
mânia acelei vremi, care
ne-au primit foarte bine,
ca pe ni[te „prieteni ai
Ortodoxiei“.
CM
YK
pentru restaur\ri [i lu-
cr\ri de construc]ie, `ns\
au suficient pentru a a-
sigura via]a comunit\]ii
[i ospitalitatea.
Trebuie spus de aseme-
nea c\ m\n\stirile Sfân-
tului Munte beneficiaz\
de numeroase scutiri de
taxe, multe privilegii fis-
cale care fac posibil ca
Muntele Athos s\ poat\
cump\ra orice practic
f\r\ taxe.
~mbog\]ire spiritual\
a personalit\]ii [i a
comunit\]ii monahale
Cum poate fi aplicat\
`n m\n\stirile din a-
fara Athosului sinteza
dintre via]a de ob[te,
rug\ciunea `n singu-
r\tate [i ascult\rile,
activit\]ile pe care le
„Am studiat mult filosofia indian\ [i alte
lucruri de acest gen. Dar am ajuns s\ ne d\m
seama c\ tot ceea ce g\seam `n mistica
oriental\ necre[tin\, [i `nc\ ceva pe
deasupra, se g\sea deja `n tradi]ia cre[tin\, mai
precis `n tradi]ia P\rin]ilor greci ai Bisericii.“
Am ajuns, apoi, `n ace-
la[i an, la Sfântul Munte
Athos, unde `ns\ n-am mai
fost primi]i a[a. Monahii de
aici spuneau: „Sau sunte]i
ortodoc[i, sau nu sunte]i or-
todoc[i, trebuie s\ alege]i!“
{i mai spuneau: „S\ nu v\
preocupa]i de reputa]ia
voastr\. L\sa]i-o pe seama
proniei lui Dumnezeu [i
urma]i calea pe care v-o a-
rat\ Dumnezeu“. L-am
`ntâlnit atunci pe p\rintele
Paisie Aghioritul (†1994),
care era foarte strict [i
spunea: „Ave]i `ncredere `n
Dumnezeu. Trebuie s\ v\
face]i ortodoc[i, pentru c\
Dumnezeu v-a atras la Or-
todoxie, [i nu v\ mai gândi]i
la consecin]e“. Dup\ aceas-
t\ vizit\ am ajuns la Sfânta
M\n\stire Simonos Petras,
unde am g\sit mult\ `n-
]elegere din partea egu-
menului, p\rintele Emilia-
nos. Aceste dou\ `ntâlniri
au fost decisive. Am revenit
apoi la Sfântul Munte de
mai multe ori `n 1976 [i
1977. ~n iunie 1977 priete-
nii mei cistercieni au fost
CM
YK
9
Muntele Athos, alta sunt care le dau via]a `n comu-
realit\]ile m\n\stirilor nitate. ~ns\, la rândul ei,
din România sau ale m\- via]a `n comunitate nu
n\stirilor ortodoxe din poate fi dezlipit\ de ra-
Fran]a, care sunt foarte portul personal al mona-
s\race, care nu au re- hului cu Dumnezeu `n ru-
surse, `ns\ au acela[i duh g\ciune. Deci, cum pot
presupune via]a `ntr-oo [i `ncearc\ - `n condi]iile acestea s\ se `mplineas-
m\n\stire? `n care se afl\: `ntr-o ]ar\ c\? Pe de-o parte, prin
Important\ nu este re- non-ortodox\, cu opozi- rolul egumenului ca p\-
alizarea practic\, con- ]iile [i ostilit\]ile ei -, rinte duhovnicesc [i nu
cret\ a acestei sinteze, ci `ncearc\ s\ tr\iasc\ `n doar ca administrator, [i,
duhul care domne[te `n acest duh de, s\-i spunem pe de alt\ parte, prin tim-
aceast\ inspira]ie a vie]ii a[a, cenobitism isihast pul pe care fiecare monah
monastice: a tr\i `n co- sau isihasm m\n\stiresc. `l poate consacra `n fie-
mun, `n fraternitatea mo- Aspectul cel mai im- care zi rug\ciunii person-
nastic\ de ob[te, `ns\ cu portant al monahismului ale, deci o parte a zilei
aceast\ grij\ de a asigura
ortodox, a[a cum `l tr\im consacrat\ exclusiv lui
cre[terea duhovniceasc\ noi ast\zi, este de a putea Dumnezeu - nici studiu-
personal\, acordând o
tr\i `n comun, `n comuni- lui, nici lucrului, nici ac-
parte important\ vie]ii une, dar fiecare ca per- tivit\]ii de contact cu ex-
duhovnice[ti personale,
soan\ - o persoan\ cu toa- teriorul, ci o parte cât mai
rug\ciunii personale `n t\ originalitatea [i dez-
important\ posibil, pe
cadrul vie]ii de m\n\stire voltarea ei proprie. care o poate permite co-
- un lucru care a fost [i
Exist\ deci un raport munitatea, de rug\ciune
este adesea neglijat. Asta de `mbog\]ire reciproc\ solitar\ `n cadrul vie]ii de
presupune anumite sacri- `ntre comunitate [i per- ob[te. Aceasta reprezint\
ficii sau anumite eforturi sonalitate. {i atunci, cel o `mbog\]ire reciproc\
`n organizarea vie]ii m\- care se izoleaz\ pentru a
atât a personalit\]ii cât [i
n\stirii. Aceste sacrificii duce o via]\ eremitic\ nu a comunit\]ii monahale.
[i eforturi pot fi adaptate are ocazia edific\rii, con- (Interviu realizat de pr.
`n func]ie de circumstan- trolului [i corec]iei pe Iulian NISTEA - Paris)
]e. Dar una sunt avanta-
jele pe care le avem la
CM
YK
primi]i la Simonos Petras `n
Biserica Ortodox\ prin Bo-
tez, cum se obi[nuie[te la
Sfântul Munte. ~n tot acest
timp, preg\tindu-m\ ca [i
catehumen pentru Botez [i
monahism mi-am scris teza
despre caracterul mistagogic
al timpului `n Triod, pe care
am `ncheiat-o `n 1977.
Dup\ serviciul militar
efectuat `n 1978, am sosit M\n\stirea Simonos Petras
`n sfâr[it la Simonos Pe- (vedere dinspre mare)
tras la `nceputul lui 1979,
primind aici Botezul `n
Sâmb\ta Mare, care venea
s\ `ncununeze magnific
cercet\rile despre „mista-
gogie“ `ncorporate `n tez\,
[i care se dovedise a fi o ve-
ritabil\ catehez\, de pe ur-
ma c\reia am profitat i-
mens. Am r\mas aici fiind-
c\ aici am g\sit u[a duhov-
niceasc\ dup\ care tân-
jeam. {i, cu harul lui Dum-
nezeu, sunt, iat\, aici de 25
de ani. (M\rturisirea p\ -
rintelui Macarie este cu -
prins\ `n volumul s\u „Tri-
odul explicat – Mistagogia
timpului liturgic“, Editura
Deisis, Sibiu - 2000)
Radio TRINITAS
10
Reportaj
Spitalul obiectelor de art\
Fiecare dintre noi are sau a avut
la un moment dat `n cas\ un
obiect vechi, fie carte, fie icoan\,
fie orice altceva la care ]inea
foarte mult. {i pentru c\ timpul nu
este `ntotdeauna `ng\duitor [i `[i
pune amprenta asupra acestora,
trebuie s\ g\sim o solu]ie pentru
a le p\stra frumuse]ea [i valoarea
pentru c=t mai mult\ vreme.
Exist\ oameni care, efectiv, fac
minuni `n cazul unor obiecte
vechi de mai bine de 300 de ani,
Pentru a `ncepe resta-
urarea unei icoane, de
exemplu, `n primul rând,
se efectueaz\ un studiu
de fezabilitate, dup\ care
au loc investiga]iile [tiin-
]ifice. Nu se intervine
asupra piesei, asupra an-
samblului f\r\ investiga-
]iile necesare.
Dup\ efectuarea aces-
tor investiga]ii care tre-
buie s\ stabileasc\ din
punct de vedere chimic,
fizic [i biologic care sunt
materialele originale din
oper\, care sunt cauzele
degrad\rilor, de ce au
fost unele probleme in-
compatibile `ntre materi-
ale etc., `n cadrul unei co-
misii de speciali[ti se sta-
bile[te metodologia de in-
terven]ie. „Restaurarea
este o medicin\ a obiectu-
lui. Un coleg de-al meu
spunea c\, spre deosebire
de medicina uman\, unde
Duminic\, 4 februarie 2007
„Restaurarea este o medicin\ a obiectului. Un coleg de-al meu spunea c\, spre de-
osebire de medicina uman\, unde mai po]i ac]iona [i pe parcurs `n func]ie de simp-
tome, pictura n-are gur\ s\ strige ca omul c\ o doare, `n cazul `n care nu-i aplici corect
solu]ia. De aceea, trebuie stabilit de la `nceput un diagnostic foarte precis al patologiei
picturii `n cauz\, pentru a se putea aplica cele mai optime solu]ii de tratament“.
special confec]ionat. Ade-
c\rora le redau forma [i sea, consolidarea picturii
se confrunt\ cu pericolul
str\lucirea ini]ial\. Cum se desprinderii. Se `ntâmpl\
restaureaz\ un obiect de art\, o chiar ca pelicula de cu-
loare s\ aib\ zone pul-
icoan\? Care este metodologia de verulente [i atunci aceas-
refacere a acestora? La astfel de
t\ pictur\ se consoli-
deaz\ cu o serie de mate-
riale, care sunt `n general
`ntreb\ri ne-a r\spuns lect. univ.
produse de import, cum
drd. Stelian Onica, restaurator ar fi cleiul de pe[te, sau
diver[i adezivi sintetici.
specialist [i referent [tiin]ific al Cu ace[ti consolidan]i
Centrului de Restaurare [i se realizeaz\ din nou co-
eziunea stratului pictu-
Conservare a Patrimoniului de ral, `n sine ca [i aderen]a
lui la suport.
Art\ Cre[tin\ „Resurrectio“ al Dup\ ce s-a intervenit
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. [i s-a ajuns aproape de
starea ini]ial\ a obiectu-
lui, `ncep alte opera]ii,
mai po]i ac]iona [i pe par- stop\rile atacurilor bio- printre care completarea
curs, `n func]ie de simp- logice, provocate de in- eventualelor lipsuri care
tome, pictura n-are gur\ secte sau de mucegai, exist\ pe panoul respec-
s\ strige ca omul, c\ o dup\ care urmeaz\ toate tiv. Acelea se completea-
doare, `n cazul `n care nu-i celelalte procese tehno- z\ cu ajutorul unor mate-
aplici corect solu]ia. De logice de consolidare de- riale, asem\n\toare, dar
aceea, trebuie stabilit de finitiv\ a tuturor zonelor nu neap\rat identice cu
la `nceput un diagnostic piesei respective, de cu- cele originale, dup\ care
foarte precis al patologiei r\]ire, de reconstituire a se poate trece la inte-
picturii `n cauz\, pentru unor zone dup\ martorii grarea cromatic\, com-
a se putea aplica solu]ii fotografici sau dup\ alte pletarea cu culoare a u-
optime de tratament“, ex- aspecte care ]in de in- nor zone care lipsesc, ce
plic\ dl. Stelian Onica. tegritatea piesei. Recons- se poate face `n mai mul-
Ordinea opera]iilor de- tituirea anumitor zone te feluri.
pinde `ntotdeauna de ca- este o problem\ complex\
zuistica `ntâlnit\. Se `n- care difer\ iar\[i de la multe ori, pentru c\ zo- dureaz\ maximum dou\ -
cepe cu cele mai urgente caz la caz [i se execut\, ca
~n secolul al XIX-lea nele aurite sau argintate trei luni. La un iconostas
opera]ii care vizeaz\ sto- [i celelalte opera]ii, potri- s-a dat cu bronz se afumaser\ sau se de- `ns\, restaurarea `ntre-
parea rapid\ a unor de- vit principiilor [tiin]ifice gradaser\ din alte cauze, gului ansamblu, care are
peste aur ele au fost acoperite mai `n jur de 54 de icoane,
grad\ri ce avanseaz\ `n ale restaur\rii.
mod irecuperabil la unele Catapetesmele biseri- mult sau mai pu]in cu plus p\r]ile sculptate au-
obiecte. Dup\ aceste ope- cilor presupun un proces pelicule de bronz, ceea ce rite, poate dura [i un an
ra]ii, numite consolid\ri
Stratul de pictur\ mai amplu de restaurare. a fost o mare gre[eal\, de zile sau mai mult,
profilactice - indiferent c\ poate fi mutat Se bazeaz\, de fapt, pe pentru c\ aurul poate fi potrivit stadiului de con-
se aplic\ pe pictur\ sau cur\]at de murd\ria ade- servare `n care se afl\.
pe alt suport metoda `mbinat\ ca `n
rent\ foarte bine [i pot fi De[i este un proces
`n unele zone ale suportu- cazul restaur\rii lemnu-
lui - se fac consolid\rile ~n ceea ce prive[tea lui din icoan\ [i reinte- `nlocuite anumite zone longeviv [i foarte com-
definitive, se intervine la restaurarea picturii, grarea cromatic\ a pic- tot cu foi]\ de aur, `ns\ plex, se `nt=mpl\ foarte
obiectivul principal `n turii. Au loc interven]ii de bronzul aplicat `n stra- rar ca unele obiecte s\ nu
restaurarea unei picturi consolidare mai dificile turi peste aur n-a f\cut mai poat\ fi restaurate.
pe lemn, de exemplu, este pentru c\ sculptura este decât s\ degradeze mai „Noi avem un colectiv
salvarea picturii, `ns\ `n volum. Se utilizeaz\ [i mult zonele aurite sau (n.r: Centrul de Conser-
pictura st\ pe un suport. alte tipuri de consoli- argintate. vare [i Restaurare al Pa-
Pentru a salva pictura dan]i/r\[ini, uneori chiar trimoniului de Art\ Cre[-
care st\ pe acest suport, g\lbenu[ul de ou. ~n Un an sau chiar tin\ „Resurrectio“) foarte
trebuie s\ se verifice mai etapa de consolidare a bine instruit [i lucrurilor
`ntâi cât de s\n\tos este zonelor volumetrice scul-
mai mult pentru aflate `n mare pericol de
suportul. C\ci se `ntâm- ptate se pun la un mo- restaurarea degradare am putut s\ le
pl\, dac\ este pe lemn, ca ment dat [i ni[te prese, unei catapetesme red\m circuitului cul-
suportul s\ fie foarte de- s\cule]i de nisip care iau tural. M\ refer la unele
teriorat din cauza unor forma sculpturii [i pre- ~n devizul de restaura- ansambluri cum a fost, de
degrad\ri fizico-chimice, seaz\ partea cu tot cu re se stabile[te durata de exemplu, iconostasul de
biologice, a diferitelor in- adeziv [i atunci se real- lucru `n cazul restur\rii la M\n\stirea Dur\u sau
secte xilofage etc. Acestea izeaz\ noua aderen]\ sau unui obiect, `ns\ acest multe alte icoane ale bi-
distrug lemnul [i `l aduc se poate folosi consoli- timp nu este foarte bine sericilor din Ia[i. Am
`ntr-un stadiu foarte fra- darea `ntr-un mediu definit, pentru c\, la fel f\cut o serie de inter-
gil (de burete), din care par]ial vacumatic. ca la orice pacient, pot s\ ven]ii foarte dificile `n
curge un fel de rumegu[. O mare problem\ la apar\ `n cursul restau- cadrul Castelului de la
Sunt cazuri `n care su- aceste sculpturi o consti- r\rii probleme noi care Micl\u[eni, unde, cu aju-
portul nu mai poate fi sal- tuie interven]iile care necesit\ al]i timpi de in- torul câtorva speciali[ti
vat, iar `n acest caz exis- s-au f\cut `nainte `n mod terven]ie. De exemplu, `n restaurare pictur\ mu-
t\ alte tipuri de opera]ii necorespunz\tor. Din se- dac\ este o icoan\ mo- ral\, s-a reu[it stoparea
cum ar fi extragerea stra- colul al XIX-lea a `nceput bil\, de un metru p\trat, unor degrad\ri deosebit
tului pictural de pe acest folosirea frecvent\ a s\ spunem, nu cu foarte de avansate“, a ad\ugat
suport vechi [i transpu- bronzului la iconostase, multe degrad\ri, se poate Stelian Onica. (Narcisa
nerea lui pe alt suport `n zonele policrome. De aprecia c\ restaurarea BALABAN)
~n fiecare orificiu aceste tipuri de conservan]i `n-
greunau foarte mult suportul.
din lemnul atacat se „Noi `ntrebuin]\m `n general
injecteaz\ solu]ii cu seringa r\[ini sintetice care realizeaz\ o
consolidare foarte bun\ [i care nu
Dac\ lemnul este biodegradat, `ngreuneaz\ mult suportul. Prac-
adic\ este atacat de cari [i ace[tia tic, aceste r\[ini nu astup\ acele
sunt activi, se fac tratamente cu canale, ci doar formeaz\ o pelicu-
diferite solu]ii biocide. Trata- l\ pe pere]ii acestora, lemnul r\-
mentul cu aceste substan]e se mânând foarte elastic [i, `n ace-
face prin injectarea, `n fiecare ori- la[i timp, consolidat“, ne spune
ficiu de zbor, din lemn, cu seringa, dl. Onica.
mai multe zile la rând, moni-
toriz=ndu-se acest tratament. Du- Stelian Onica este restaurator
p\ aceste tratamente biologice se specialist [i referent [tiin]ific
face o consolidare a acestor zone al Centrului de Restaurare [i
fragilizate prin impregnarea unor
r\[ini. Conservare a Patrimoniului
{coala rus\ `ntrebuin]a un de Art\ Cre[tin\
amestec de cear\ [i colofoniu sau „Resurrectio“ al Mitropoliei
cear\ [i o r\[in\ natural\, dar Moldovei [i Bucovinei
 Duminic\, 4 februarie 2007
Pagina
de istorie
Cre[tinismul [i noile dezbateri
legate de Constitu]ia European\
La `nceputul secolului al XXI-lea
putem afirma c\ Europa are o
pluralitate de semnifica]ii. Pe
lâng\ faptul u[or de constatat c\
este o mare pia]\ economic\ [i un
mediu competitiv [i concuren]ial,
amândou\ generând prosperitate
[i inova]ie tehnologic\, Europa
mai `nseamn\ [i un model de
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
Fiind n\scut\ din civi-
liza]ia greac\, `nsufle]it\ de
cre[tinism [i bazat\ pe drep-
tul comun de sorginte lati-
n\, Europa era v\zut\ de
umani[tii occidentali, pân\
`n secolul al XVI-lea, ca o
unitate cultural\ f\r\ fron-
tiere. Istoria Europei a fost
`ns\ marcat\ de numeroase
perioade de pace [i conflict
violent. Cele dou\ confla-
gra]ii mondiale au dus la
`mp\r]irea continentului pe
criterii ideologice, ceea ce a
avut drept rezultat [i schim-
barea unor grani]e, precum
[i amplificarea st\rilor de
tensiune [i a confrunt\rilor.
Problema Constitu]iei
Europene, redeschis\
Dac\ `n Europa de Est re-
gimul comunist de inspira]ie
sovietic\ [i-a consolidat pute-
rea totalitar\, `n Europa de
Vest, cu sprijin american, a
reap\rut, precum pas\rea
Phoenix, ideea unei Europe
unite. Astfel, `ncet [i cu
`ndelungi eforturi se pun
bazele primelor institu]ii
europene bazate ini]ial pe
considerente economice,
de-a lungul timpului `n-
cheindu-se diferite tratate
care au condus, `n cele din
urm\, la constituirea Uniu-
nii Europene. ~n urma `n-
cheierii Tratatului de la
Maastricht, intrat `n vigoa-
re la 1 noiembrie 1993, Uni-
unea European\ devine fac-
torul de referin]\ major
care va contribui la conso-
lidarea unei noi realit\]i
democratice a Europei.
La `ntâlnirile Consiliului
European, participan]ii s-au
angajat s\ respecte drep-
turile omului [i libert\]ile
fundamentale, s\ garanteze
exercitarea lor f\r\ nici o
discriminare cu privire la
ras\, na]ionalitate, limb\,
religie [i sex. Europa a in-
trat `ntr-o etap\ crucial\,
cea a construirii unit\]ii ei
la un nivel superior celui e-
conomic. Viteza unific\rii [i
extinderii a crescut [i a
`nceput s\ cuprind\ di-
mensiuni tot mai extinse,
greu de imaginat `naintea
colapsului comunist. Ast-
fel, nu s-a accentuat nu-
mai favorizarea schimburi-
lor la diferite nivele [i asigu-
rarea dezvolt\rii economice,
dar [i asigurarea unei baze
politice [i simbolice a U-
niunii Europene. Europa
este o comunitate de cultur\
modelat\ de c\tre o tradi]ie
multisecular\, diversitatea
din cadrul ei fiind rezultatul
direct al bog\]iei culturii [i
civiliza]iei europene.
Ast\zi suntem din nou
pu[i `n fa]a unui proiect al
Constitu]iei Europene care
trebuie tratat cu mare seri-
societate fondat pe drepturi
individuale inalienabile. Aspira]iile
concrete ale cet\]enilor Uniunii,
ale românilor inclusiv de la
`nceputul acestui an, nu se
limiteaz\ numai la chestiuni pur
economice, ci [i la o integrare `n
privin]a altor aspecte importante
[i marcante ale vie]ii lor.
ozitate [i rigoare, `ns\ la fel
de mult trebuie s\ se in-
siste [i asupra Preambu-
lului Constitu]iei, care
constituie ra]iunea sa de a
fi, temelia pe care urmeaz\
a fi elaborat acest a[ez\-
mânt legislativ cu voca]ie
continental\. Recenta ini]ia-
tiv\ a cancelarului german
Angela Merkel, Germania,
va asigura pre[edin]ia Uni-
unii Europene `n primul se-
mestru al acestui an - vine
`n inten]ia de a debloca im-
pasul la care s-a ajuns `n
aceast\ direc]ie.
Referiri la cre[tinism,
`n Constitu]iile
statelor europene
~n motto-ul Constitu]iei
Europene au fost inserate
cuvintele istoricului grec din
antichitate, Tucidide: „Con-
stitu]ia noastr\ (…) este nu-
mit\ democratic\ pentru c\
puterea nu se afl\ `n
mâinile unei minorit\]i, ci
`n acelea a celor mul]i““, a-
cestea f\când referire la
modul de organizare politi-
c\, el fiind unul al majori-
t\]ii [i nu al minorit\]ii.
Preambulul tratatului
constitu]ional european,
respins prin referendum de
popula]ia francez\ [i cea
olandez\, vorbe[te despre o
con[tiin]\ a Europei, a c\rei
civiliza]ie se bazeaz\ pe un
umanism care se exprim\
prin: egalitate, libertate [i
respect `n fa]a ra]iunii.
Dar oare de ce numai
dou\ din cuvintele deviz\
ale Revolu]iei Franceze din
1789 respectiv: Liberté, [i
Egalité au r\mas neschim-
bate, pe când Fraternité a
fost `nlocuit cu respectul
ne]\rmurit `n fa]a ra]iu-
nii? Poate pentru c\ fra-
ternitatea „reprezint\ mai
mult un deziderat evanghe-
lic, stringent [i necesar de
altfel, dar aproape impo-
sibil de realizat practic `n
orice conjunctur\ istori-
c\“. ~n schimb, `n preambu-
lul Tratatului constitu]ional
men]ionat nu se face referi-
re la Dumnezeu, la memoria
cre[tin\ a Europei, aceasta
`n condi]iile `n care, `n Con-
stitu]iile unor ]\ri europene
exist\ astfel de referiri. De
altfel, un Invocatio Dei `[i
g\se[te locul `n mai multe
texte constitu]ionale actu-
ale. Iat\ câteva exemple:
Germania: „Con[tient de
propria responsabilitate `n
fa]a lui Dumnezeu [i a oa-
menilor,, animat de dorin]a
de a servi pacea `n lume, ca
membru cu drepturi egale al
Europei Unite, poporul ger-
man [i-a dat aceast\ lege
fundamental\...“;; Danemar-
ca: Art 4. „Biserica Evan-
ghelic\ Luteran\ este Bise-
rica na]ional\ danez\...“; Ir-
landa: „~n numele Preasfin-
tei Treimi, de la care trebuie
s\ se inspire orice autorita-
O Europ\ caracterizat\ de o pluralitate de tradi]ii, culturi [i identit\]i are
nevoie de `n]elegere, acceptare [i integrare, trebuind s\ treac\ peste formele
exacerbate de na]ionalism, forme de `nchidere egoist\ care, nu demult, au
generat un r\zboi fratricid `n Balcani. Europa nu poate fi [i nici nu trebuie
conceput\ f\cându-se abstrac]ie `n totalitate de r\d\cinile sale cre[tine.
te [i din care trebuie s\ se
inspire toate actele fie ale
oamenilor, fie ale statelor.
Noi, poporul Irlandei, recu-
noa[tem cu umilin]\ toate
`ndatoririle noastre `n fa]a
Domnului nostru Iisus Hris-
tos...“; Grecia: Art. 3.1. „Re-
ligia majoritar\ `n Grecia
este cea a Bisericii Orienta-
le Cre[tin-Ortodoxe...“; Mal-
ta:: Art. 1. „Religia Maltei
este religia cre[tin\ catolic\
apostolic\ roman\.“, Art. 2.
„Autorit\]ile Bisericii Cato-
lice au datoria [i dreptul de
a `nv\]a ceea ce este bun [i
ceea ce este r\u.“, Art. 3.
„~nv\]\mântul religios al
credin]ei catolice apostolice
romane este obiect obligato-
riu `n toate [colile de stat“;
Polonia: „Având `n vedere
existen]a [i viitorul patriei
noastre, care a recuperat `n
anul 1989 posibilitatea de-
termin\rii suverane [i de-
mocratice a propriului des-
tin, noi, na]iunea polonez\,,
to]i cet\]enii Republicii, fie
cei care cred `n Dumnezeu
ca izvor de adev\r, justi]ie,
bine, [i frumuse]e, fie cei
care nu `mp\rt\[esc aceast\
credin]\, dar respect\ aces-
te valori universale, egali `n
drepturi [i `ndatoriri `n fa]a
bunului comun...“
Europa are o voca]ie
spiritual\ proprie
Aceast\ controvers\ refe-
ritoare la inserarea unui e-
ventual articol `n viitoarea
Constitu]ie European\ `n
care s\ se fac\ referire la
memoria cre[tin\ a Europei
a dat na[tere la numeroase
dispute [i `ndelungate dez-
bateri. Astfel, putem dis-
tinge `ntre diferitele lu\ri
de pozi]ie ale statelor: Fran-
]a, `n Tratatul de la Nisa,
a cerut s\ se fac\ referire
la mo[tenirea „spiritual\ [i
nu religioas\“ a Europei `n
spiritul secularizant al celei
de-a V-a Republici; Italia,
Portugalia, Irlanda, state
majoritar romano-catolice,
au insistat ca identitatea
european\ s\ fie raportat\
explicit la r\d\cinile sale
cre[tine. Fran]a a calificat
pozi]ia sa drept „prudent\“
[i nu „negativ\“. Delega]ia
francez\ a argumentat: „Ce-
rerile pentru o men]ionare
specific\ a izvoarelor cre[-
tine nasc cereri referitoare
la alte izvoare [i se intr\
astfel `ntr-un delicat arbi-
traj: ori o enumerare a di-
feritelor izvoare, ceea ce
neutralizeaz\ contribu]ia
cre[tinismului, ori o selec-
]ie care ar conduce la dez-
bateri f\r\ sfâr[it.“
~naltul cler al actualelor
state membre ale Uniunii
Europene a subliniat valoa-
rea pozitiv\ a unei aseme-
nea referiri pentru viitorul
Europei [i o asemenea pro-
punere a fost reluat\ acum de
cancelarul german. Aceast\
referire ar constata un
adev\r istoric, nediminuând
`ns\, `n nici un fel, aportul
altor tradi]ii religioase sau
de gândire, cum ar fi cea iu-
daic\, bun\oar\.
Fostul [i regretatul pap\,
Ioan Paul al II-lea, a cerut
insistent ca `n tratatul con-
stitu]ional „s\ figureze o
referin]\ la patrimoniul reli-
gios [i `ndeosebi cre[tin al
Europei“. Europa are o vo-
ca]ie spiritual\ proprie [i
specific\ fiec\rei ]\ri care
apar]ine continentului, a-
ceasta fiind, `n acela[i timp,
una marcat\ [i de diversi-
tate. Voca]ia spiritual\ a
Europei [i implicit a cre[-
tinilor europeni const\ `n „a
construi o cas\ comun\, un
edificiu politic [i economico-
financiar, dar o cas\ bogat\
`n memorie, valori [i con]i-
nuturi spirituale. Aceste va-
lori au g\sit [i `[i g\sesc `n
Cruce un simbol elocvent ca-
re le rezum\ [i le exprim\“.
Biserica este
garanta drepturilor
fundamentale
ale omului
Dac\ `ntr-adev\r cre[ti-
nismul va reu[i s\ uneasc\
Europa, acesta se va datora
sc\rii de valori pe care i-o
ofer\ patrimoniul comun de
valori etice [i de experien]\
religioas\. „Aceste valori pri-
vesc demnitatea persoanei
umane, caracterul sacru al
vie]ii umane, rolul central
al familiei fondat\ pe c\s\-
torie, solidaritatea, princi-
piul subsidiarit\]ii, autori-
tatea legii [i o solid\ demo-
cra]ie“. Mo[tenirea noastr\
cre[tin\ trebuie s\ contri-
buie la cimentarea unor re-
la]ii existente, f\r\ a pune
sub semnul `ntreb\rii rela-
]iile viitoare. Patrimoniul
cultural [i religios reprezin-
t\ o baz\ sau, mai bine zis,
un fundament non-dis-
criminatoriu al drepturilor
noastre viitoare. Moneda co-
mun\ euro singur\ nu a-
junge pentru realizarea a-
cestui nobil scop, c\ci noua
Europ\ Unit\ are nevoie de
o ax\ valoric\, de un nucleu
spiritual puternic pentru a
edifica o structur\ social\
pe principii morale solide.
„Dincolo de a fi un loc ge-
ografic, Europa este un con-
cept prevalent cultural [i is-
toric, caracterizat ca fiind
un continent datorit\ pute-
rii unificatoare a Bisericii
cre[tine, care a [tiut s\ in-
tegreze popoare [i culturi
diferite“.
La `nceputul celui de-al
treilea mileniu, Biserica
cre[tin\ trebuie s\ g\seasc\
r\spunsuri la mari `ntre-
b\ri [i s\ regândeasc\ mo-
dul prin care poate r\mâne
liantul unit\]ii cre[tine. Prin
contribu]ia sa activ\ la via]a
social\ a Europei, Biserica
este garanta drepturilor fun-
damentale ale omului, ple-
când tocmai de la libertatea
religioas\ care trebuie s\ fie
acordat\ fiec\rui membru al
societ\]ii. Temele noii poli-
tici europene [i procesul de
redimensionare a tratatului
constitu]ional [i extinderea
Uniunii Europene a deter-
minat schimb\ri profunde
`n comunitatea [i configura-
]ia european\.
Cu toate schimb\rile care
au avut loc, cu toate convul-
siile inerente [i cu toate re-
ticen]ele care pot ap\rea `n
urma dezbaterilor diferite-
lor sisteme [i doctrine poli-
tice, Biserica a reafirmat
cu t\rie c\ r\d\cinile sale
cre[tine sunt cu totul justifi-
cate pentru a fi men]ionate
`n toate actele oficiale ale
noii Europe. Acest deziderat
nu trebuie considerat ca fi-
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
ind o preten]ie sau o provo-
care adresat\ altor religii [i
culturi care au ap\rut mai
târziu [i sporadic pe conti-
nentul nostru.
Europa nu poate
face abstrac]ie de
r\d\cinile cre[tine
A[adar, având `n vedere
cele relatate pân\ acum,
putem considera necesar
men]ionarea expressis ver-
bis a cre[tinismului `n
Preambulul Constitu]iei, ca
element al mo[tenirii co-
mune a Europei. Simpla `n-
[iruire generic\ [i vag\ a
unor „mo[teniri culturale,
religioase [i umaniste“, pe
care o `ntâlnim `n para-
graful al doilea al Pream-
bulului este suficient\, cât\
vreme nu are o valoare de-
terminant\. O Europ\ car-
acterizat\ de o pluralitate
de tradi]ii, culturi [i iden-
tit\]i are nevoie de `n]ele-
gere, acceptare [i integrare,
trebuind s\ treac\ peste
formele exacerbate de
na]ionalism, forme de `nchi-
dere egoist\ care, nu de-
mult, au generat un r\zboi
fratricid `n Balcani.
„~n diferitele culturi ale
na]iunilor europene, `n arte,
`n literatur\, `n diversele
moduri de gândire curge o
sev\ comun\, din care se
hr\nesc cu to]ii, credincio[i
sau necredincio[i“. Cre[ti-
nismul [i-a pus asupra Eu-
ropei o amprent\ care este
peren\. Originea cre[tin\ a
acesteia este cea care indic\
drumul pe care trebuie s\
continue dezvoltarea ascen-
dent\ a Uniunii Europene.
A[adar, Europa nu poate fi
[i nici nu trebuie concepu-
t\ f\cându-se abstrac]ie `n
totalitate de r\d\cinile sa-
le cre[tine.
* n.r. titlul [i inter-
titlurile apar]in redac]iei
Textul Constitu]iei
Europene, semnat\
la Roma, `n data de
29 octombrie 2004
de reprezentan]ii
statelor membre
ale Uniunii
12 Duminic\, 4 februarie 2007

Rahitismul caren]ial apare cel mai frecvent `n perioada cea mai

Por]ia activ\ de cre[tere osoas\ [i anume `ntre 3-6 luni, evolu=nd activ
p=n\ `n jurul v=rstei de doi ani. Sunt posibile [i manifest\ri pre-
coce, chiar din primele luni de via]\, at=t la prematuri, c=t [i la
de s\n\tate sugarii alimenta]i defectuos sau `n caz de `mboln\viri repetate

Alimenta]ia natural\ poate

preveni rahitismul copilului mic
Cea mai frecvent\ caren]\ vitaminic\
`nt=lnit\, din nefericire, chiar la copilul mic,
dar mai ales la sugar este cea de vitamina D,
ale c\rei manifest\ri se includ `ntr-o entitate
clinic\ denumit\ rahitismul caren]ial
sau nutri]ional sau hipovitaminoza D
D, din cauza caracterului
s\u strict lactat din pri-
de dr. Doina mele luni, iar dup\ diver-
DUMITRIU sificare, datorit\ cantit\-
]ii `nc\ insuficiente `n a-
Deficitele de aport de ceast\ vitamin\ a ali-
vitamina D se r\sfr=ng mentelor administrate.
asupra metabolismului ~n condi]iile alimenta]i-
fosfo-calcic, determin=nd ei artificiale cu lapte de
`n acela[i timp [i tulbu- vac\, deficitul `n aport ali-
r\ri importante privind mentar este [i mai accen- Dr. Doina Dumitriu,
cre[terea [i dezvoltarea tuat, at=t din cauza can- medic primar
]esutului osos. Rahitis- tit\]ii mult reduse `n vita- medicin\ de familie
mul caren]ial apare cel mina D a laptelui de vac\, Rahitismul trebuie rahitism, `n ciuda faptu- aportului de vitamina D,
mai frecvent `n perioada c=t [i din cauza dificul- lui c\ sunt alimenta]i de- prin administrarea zil- ale curburilor normale a-
cea mai activ\ de cre[tere t\]ilor accentuate pe care
prevenit din timpul fectuos [i `ngriji]i necore- nic\ sau periodic\, in- le oaselor lungi. Sistemul
osoas\ [i anume `ntre 3-6 le determin\ absorb]ia vie]ii intrauterine spunz\tor, iar vitamina diferent de anotimp, iar muscular [i ligamentar
luni, evolu=nd activ p=n\ s\rurilor lui de calciu. D `n scop profilactic nu a pentru celelalte v=rste este deopotriv\ interesat:
`n jurul v=rstei de doi ani. Am=narea diversific\- Nevoile zilnice `n vita- fost administrat\. profilaxia trebuie f\cut\ apare hipotonia muscu-
Sunt posibile [i mani- rii alimenta]iei sugaru- mina D stabilite de c\tre Sursa alimentar\ a vi- pe toat\ perioada anotim- lar\ [i laxitatea ligamen-
fest\ri precoce, chiar din lui, excesul de lapte din OMS sunt de 4.000 de u.i. taminei D este comun\ purilor r\coroase. telor articulare [i a ten-
primele luni de via]\, alimenta]ia lui, ca [i (unit\]i interna]ionale). pentru toate v=rstele . De doanelor musculare.
at=t la prematuri, c=t [i aportul insuficient de Pentru sugari acestea pot exemplu, laptele matern Copii rahitici sufer\
la sugarii alimenta]i de- lipide, `mboln\virile re- fi estimate `n jur de 800- con]ine minimum 10 u.i., M\suri profilactice
fectuos sau `n caz de petate, condi]iile de igie- 1.200 u.i. ~n perioada de iar laptele de vac\ mini- deform\ri la nivelul
`mboln\viri repetate. n\ necorespunz\toare, cli- cre[tere necesarul `n vita- mum 4 u.i. Alimentele cu `ntregului organism Deficitul de vitamina
Inciden]a crescut\ a matul temperat [i umed, mina D trebuie compen- care se `ncepe diversifi- D se `nso]e[te adesea [i
rahitismului caren]ial la aglomerarea din mediul sat printr-un aport supli- carea hranei sugarului, Tabloul clinic este do- de caren]e, de regul\ de a-
sugar este favorizat\ de s\u de via]\, poluarea at- mentar, iar profilaxia dar care sunt folositoare minat de tulbur\ri produ- nemia caren]ial\. Totoda-
numero[i factori ce inter- mosferic\ sunt al]i factori rahitismului este necesar [i dup\ v=rsta de un an se asupra sistemului o- t\ are loc o sc\dere accen-
vin `n limitarea posi- favorizan]i ai rahitismu- a fi `nceput\ `nc\ din cur- (ou\le, untul, sm=nt=na, sos. Leziunile osoase sunt tuat\ a capacit\]ii de ap\-
bilit\]ilor acoperirii inte- lui caren]ial. sul vie]ii intrauterine. ficatul) con]in cantit\]i cu at=t mai accentuate cu rare a sugarului, ce se tra-
grale a nevoilor crescute Pentru om exist\ dou\ Sunt [i situa]ii c=nd se mici de vitamina D. Copi- c=t caren]a vitaminic\ se duce prin infec]ii repe-
`n vitamina D din aceast\ surse de vitamina D [i a- `nt=lnesc manifest\ri evi- lul mai mare `[i comple- produce `n perioada lor tate. Pentru prevenirea
perioad\. Cei mai impor- nume vitamina D3 de ori- dente de rahitism caren- teaz\ nevoile de vitamina de cre[tere intens\. apari]iei rahitismului nu-
tan]i sunt factorii alimen- gine endogen\, rezultat\ ]ial la sugarii alimenta]i D `n anotimpurile calde [i La nivelul oaselor cra- tri]ional este necesar\
tari, c\rora li se adaug\ prin procesele de sintez\ corect, f\r\ antecedente prin propriile sinteze, niului, deform\rile cele mai profilaxia specific\ a aces-
[i capacitatea redus\ a pro- de la nivelul tegumente- de `mboln\vire, `ngriji]i prin expunerea [i sub in- frecvent `nt=lnite sunt: tuia, care `ncepe din cur-
priei sinteze a vitaminei corespunz\tor [i care au - Craniotabesulm, care sul vie]ii intrauterine prin
lor sub ac]iunea iradia]iei fluen]a razelor solare. asigurarea celor mai bune
D sub ac]iunea radia]iilor razelor ultraviolete solare primit cantit\]i suficiente }in=nd cont de acest lu- este semnul cel mai pre-
coce [i const\ `n `nmuierea condi]ii alimentare [i de
solare. [i vitamina D2, provenit\ de vitamina D sau situa- cru, sugarului [i copilului mediu gravidei [i admi-
Alimenta]ia sugarului din aportul alimentar sau ]ii `n care sugarii nu pre- mic le este necesar\ o bilateral\ a oaselor pari-
etale [i a osului occipital; nistrarea profilactic\ `n
este s\rac\ `n vitamina medicamentos. zint\ nici un semn de completare constant\ a ultimele trei luni de sar-
- modific\ri de form\ a
craniului [i frun]ii, care cin\ a 2.000-3.000 u.i de
pot fi numeroase: plagio- vitamina D, asociat\ cu 2-3
cefalia, capul p\trat, frun- g de calciu zilnic, timp de
tea olimpian\. 10 zile `n fiecare lun\.
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ La nivelul denti]iei, Profilaxia rahitismului
manifest\rile rahitismu- se va continua [i dup\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; v=rsta de un an, p=n\ la
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre- lui constau `n `nt=rzierea
buin]a erup]iei dentare [i modi- 7-8 ani, administr=ndu-
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de buin]a se `n perioada lunilor oc-
diminea]\ 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea ficarea calit\]ii smal]ului tombrie-februarie dou\-
diminea]\ de diminea]\ dentar. Apar deform\ri [i
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei trei doze de vitamina D.
06.30 Via]a Cet\]ii 06.20 Cuvintele credin]ei la nivelul toracelui, care Administrarea profi-
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) constau `n: m\t\niile con-
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii lactic\ a vitaminei D va fi
10.40 Lumea de azi
09.05 Sf. Liturghie
09.05 Sf. Liturghie
dro-costale, [an]ul subma- `nso]it\ [i de adminis-
13.10 Atlas biblic
10.40 Istoria cre[tinismului
12.05 Week-end magazin
mar al lui Harisson, eva- trarea concomitent\ de
11.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu- zarea bazei toracelui, to- calciu `n doz\ de 0,50 g pe
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor race `n p=lnie sau sub for- an de v=rst\. Se impune
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM m\ de vioar\. ~n formele [i profilaxia nespecific\, ca-
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie grave de rahitism, de- re const\ `n respectarea
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul form\rile toracelui pot tuturor normelor igienice
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului determina perturb\ri im-
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\
de `ngrijire [i de alimen-
18.00 Actualitatea portante ale ventila]iei
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
ta]ie corect\, alimenta]ia
pulmonare. natural\ reprezent=nd
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
La nivelul coloanei ver- unul dintre factorii cei
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor româ-
tebrale apar modific\ri mai de seam\ de pre-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de de tipul cifozelor, scolio-
20.05 Mapamond cre[tin sear\) nesc venire a rahitismului.
20.05 Enciclopedie muzical\ 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea zelor, lordozelor. ~n zona Men]inerea cur\]eniei
21.10 Cuvântul care zide[te bazinului sunt mai rar
21.00 {coala rug\ciunii de sear\) mediului ambiant [i a
21.30 Lumini pentru suflet `nt=lnite sechelele post-
21.30 Solidaritate [i speran]\
20.05 Enciclopedie muzical\ corpului, via]a `n aer li-
22.00 Serata muzical\ 21.00 Cuvânt de folos rahitice sub form\ de de- ber, b\ile de soare, ca [i
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ form\ri de bazin. La nive- prevenirea oric\rei `m-
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 21.30 Faptele credin]ei lul membrelor superioare boln\viri constituie mij-
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne apar tumefieri epifizare loace importante de pre-
no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r) 23.30 Cantate Domino sau br\]\ri rahitice, con- venire a rahitismului. ~n
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 00.00 Istoria cre[tinismului (r) no[tri secutive prolifer\rii ]esu- cazul diagnostic\rii de
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de tului osteoid cartilagonos. rahitism caren]ial, trata-
23.30 Florilegiu muzical bizantin
Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de La nivelul membrelor mentul va fi recomandat
Miezonoptic\; Acatistul zilei inferioare apar modific\ri de medic. a
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
 Duminic\, 4 februarie 2007
Por]ia
de s\n\tate
Plante care ne scap\
de tuse [i viroz\
În perioada trecerii peste anotimpurile reci
de toamn\, iarn\ [i prim\var\, cele mai
frecvente îmboln\viri apar la nivelul aparatului
respirator, adic\ la pl\mâni [i la c\ile
respiratorii superioare (cavitate nazal\,
faringe) [i inferioare (laringe, trahee, bronhii).
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Prin inspira]ie este in-
trodus în pl\mâni aer
prea rece [i prea umed,
uneori înc\rcat cu agen]i
patogeni, care declan[ea-
z\ o serie de „boli de
piept“, adesea cu compli-
ca]ii foarte grave, în func-
]ie de capacitatea de re-
zisten]\ a organismului.
Tusea este simptomul cel
mai des întâlnit în bolile
aparatului respirator. A-
cest act reflex constituie o
reac]ie de eliminare a cor-
purilor str\ine p\trunse
pe c\ile respiratorii (frag-
mente de alimente, cor-
puri dure, gaze iritante,
produse inflamatoare, mu-
cozit\]i).
Ca urmare a stimul\rii
unor termina]ii nervoase
din mucoasa respiratorie
se declan[eaz\ o inspi-
ra]ie scurt\ [i adânc\ ur-
mat\ de o expira]ie brus-
c\, spontan\ [i zgomotoa-
s\, datorit\ închiderii tra-
heei, în grade diferite.
Tusea uscat\ este pro-
vocat\ de irita]iile mu-
coaselor care c\ptu[esc
c\ile respiratorii. Fiind
f\r\ expectora]ii, devine
foarte obositoare [i greu
de suportat repetându-se,
la scurte intervale, atât
ziua, cât [i noaptea.
Tusea umed\ const\
din eliminarea unor se-
cre]ii ale mucoaselor c\i-
lor respiratorii (sput\,
mucus, secre]ii nazale,
sânge), care învelesc e-
ventuale corpuri str\ine
din pl\mâni [i le trans-
port\ spre exterior prin
mi[c\ri ritmice [i bine co-
ordonate ale cililor.
În timpul crizelor, tu-
sea poate s\ provoace r\-
gu[eal\, senza]ie de sufo-
care [i v\rs\turi, mai
ales la copii, cu dureri în-
tre coaste sau în epigas-
tru, din cauza eforturilor
f\cute de musculatura in-
tercostal\ în timpul tu-
sei. În multe cazuri, tusea
uscat\ (sau umed\) poate
s\ survin\ în diferite boli
ale aparatului respirator
sau ca act reflex în bolile
cardiace [i în tumori in-
testinale.
Tusea convulsiv\, den-
umit\ pertusis, este o
boal\ infecto-contagioa-
s\, întâlnit\ frecvent la
copii pre[colari [i [colari,
mai ales la vârste sub 3
ani, punându-le via]a în
pericol. Dup\ o incuba]ie
de 7-14 zile, se declan[ea-
z\ inflama]ia acut\ a
c\ilor respiratorii, cu cri-
ze violente de tuse spas-
tic\, mai ales noaptea, u-
neori cu v\rs\turi. În
bronhii se adun\ canti-
t\]i mari de secre]ii, la în-
ceput fluide [i apoi vâs-
coase, care necesit\ a fi
eliminate pentru a evita
asfixierea [i voma. În
timpul crizelor, bolnavul
devine cianotic (se înro-
[e[te sau se învine]e[te u-
[or), nu are poft\ de mân-
care, ochii îi l\crimeaz\ [i
se îneac\ cu propriile se-
cre]ii care se îngr\m\-
desc în piept [i frâneaz\
respira]ia, provocând sta-
rea de r\gu[eal\. Mala-
dia poate s\ dureze circa
6 s\pt\mâni, de[i res-
pira]ia gâfâitoare (denu-
mit\ „cântecul coco[ului“)
persist\, în unele cazuri,
câteva luni de zile, mai
ales pe fondul unei noi in-
fec]ii sau irit\ri a c\ilor
respiratorii superioare.
Cele mai utilizate
remedii naturiste
pentru tuse
În prima faz\, iritati-
v\, a tusei uscate se vor
utiliza plante cu propri-
et\]i emoliente, cu con-
]inut ridicat în mucilagii,
iar în faza a doua, de coc-
]iune, se recomand\ plan-
tele cu propriet\]i expec-
torante [i bactericide, cu
con]inut ridicat în sapo-
nozide (emoliente) [i în u-
leiuri eterice (puternic an-
tiseptice), care u[ureaz\
eliminarea sputei.
Principalele plante cu
propriet\]i emoliente sunt:
lumân\ric\, tei, patla-
gin\, podbal, mac ro[u,
nalb\ mare, nalb\ de cul-
tur\, lichenul de piatr\.
Cea mai frecvent uti-
lizat\ re]et\ în medicina
casnic\ are la baz\ ceapa,
din care se prepar\ un
suc stors din aproximativ
100 g ceap\ coapt\ în
spuz\, din care se beau
câte 2-3 linguri.
O alt\ re]et\ folose[te
un decoct din 2 cepe cu
coaj\, t\iate m\runt [i 3
nuci zdrobite, fierte îm-
preun\ într-un litru de
ap\, timp de 10-15 minu-
te; se îndulce[te cu miere
de albine [i se bea întrea-
ga cantitate prin înghi]i-
turi mici, în cursul unei
zile, având efecte emoli-
ente, expectorante [i imu-
no-stimulatoare.
Ac]iune deosebit\ în
calmarea tusei are in-
fuzia din flori de tei, un
valoros remediu natural
cu o multitudine de cali-
t\]i neurosedative, anti-
spastice, sudorifice, anti-
inflamatoare ale c\ilor
respiratorii superioare,
emoliente ale secre]iilor
pulmonare [i expectoran-
Tusea este simptomul cel mai des întâlnit în bolile
aparatului respirator. Acest act reflex constituie o
reac]ie de eliminare a corpurilor str\ine p\trunse pe
c\ile respiratorii (fragmente de alimente, corpuri dure,
gaze iritante, produse inflamatoare, mucozit\]i).
te. Ceaiul se prepar\ din
1 linguri]\ flori uscate la
200 ml ap\ clocotit\ [i se
beau 2-3 c\ni pe zi, îndul-
cite cu miere sau zah\r.
Alte infuzii pentru cal-
marea tusei folosesc:
- flori de soc, podbal,
salcâm, bujor (petale),
mac ro[u (petale), tran-
dafir de dulcea]\ (petale),
lavand\, nalb\ mare, ciu-
bo]ica-cucului, lumân\ri-
c\, piersic, porumbar;
- frunze de ment\,
patlagin\, salvie;
- herba de isop, cimbru,
cimbri[or, busuioc, trei-
fra]i-p\ta]i, sun\toare,
cimbru de cultur\, busu-
ioc s\lbatic, c\tu[e, so-
vârv, brâncu]\, topora[i,
ungura[;
- muguri de brad [i pin;
- fructe zdrobite de ie-
nup\r, m\ce[ [i fenicul
(pentru copii).
Sub form\ de decocturi
se utilizeaz\:
- herba de brusture-
dulce, scai-vân\t;
- r\d\cini de lemn-dul-
ce, ]elin\, morcov, leu[-
tean, t\t\neas\.
Sunt mult utilizate câ-
teva amestecuri de plan-
te, verificate în decursul
timpului pentru eficien]\
în combaterea tusei:
- p\tlagin\, lumân\ri-
c\, podbal, soc [i mierea-
ursului;
- lumân\ric\, ciubo]i-
ca-cucului, nalb\ mare;
- tei, ciubo]ica-cucului,
nalb\ de gr\din\, cimbru
de cultur\, isop, trei-
fra]i-p\ta]i, fenicul;
- patlagin\, tei, podbal,
coada-[oricelului, limba-
mielului, limba-câinelui,
mu[chi-de-piatr\.
Alte produse antitusi-
ve sunt:
- siropuri din muguri
de brad [i de pin.
În uz extern sunt efi-
ciente:
- comprese calde pe gât
[i piept, în faza de debut,
cu decoct de mu[e]el;
- comprese cu bitter
suedez aplicate pe piept
dup\ ungere prealabil\
cu alifie de galbenele;
- cataplasme cu r\[in\
de brad topit\ în cear\
(p\r]i egale);
- cataplasme calde cu
f\in\ de mu[tar, cu f\in\
de in sau frunze proaspe-
te de brânca ursului;
- b\i fierbin]i de mâini
[i de picioare, diminea]a
[i seara, timp de 8 minu-
te, cu extract de nalb\
mare, mac, ment\, iarba-
mielului, rotungioar\, p\-
trunjel [i topora[i (în
p\r]i egale);
- frec]ii pe piept, de 3
ori pe zi, cu amestec din 2
linguri ulei de ricin [i 1
lingur\ ulei de tereben-
tin\ dup\ care se în-
vele[te cu o p\tur\.
Apiterapia recomand\:
- miere de albine (4 lin-
guri) amestecat\ cu 4 lin-
guri unt [i 100 ml alcool
rafinat 30% din care se ia
câte o lingur\ diminea]a,
pe nemâncate;
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
- propolis m\run]it (1
linguri]\ la 250 ml ap\)
se fierbe pân\ scade la
jum\tate, se îndulce[te
cu 2 linguri de miere [i se
iau câte 3 linguri]e pe zi.
Ridichea neagr\
înt\re[te sistemul
imunitar
Regimul alimentar va
fi cel obi[nuit, dar cu ra]ii
sporite de legume proas-
pete (varz\, salate crude,
ridichi negre) [i de fructe
(în special gutui), mesele
fiind servite dup\ acce-
sele de tuse.
Din experien]a multor
genera]ii exist\, în pre-
zent, multe re]ete ali-
mentare care s-au dove-
dit eficiente în provocarea
expectora]iei, eliberarea
c\ilor respiratorii [i în
oprirea crizelor de tuse:
- suc de l\mâie ob]inut
prin stoarcerea unei l\-
mâi într-un pahar cu ap\
cald\, se îndulce[te cu za-
h\r sau miere de albine [i
se bea prin înghi]ituri rare;
- sirop din 250 ml suc
de morcov proasp\t a-
mestecat cu 3 linguri
zah\r [i pu]in\ ap\; se
fierbe pân\ se îngroa[\
ca un sirop [i se iau 3-4
linguri]e pe zi;
- sirop din 100 g c\]ei
de usturoi zdrobi]i care se
infuzeaz\, timp de 15
minute, în 250 ml ap\
clocotit\; se adaug\ 200 g
zah\r [i se iau câte 2 lin-
guri pe zi;
- decoct din 100 g frun-
ze de salat\ verde în 150
ml ap\; se fierbe 5 minu-
te, se îndulce[te cu miere
[i se beau câte 2 ceaiuri
c\ldu]e pe zi;
- lapte fierbinte într-o
can\, îndulcit cu miere [i
o lingur\ de sirop sau de-
coct de ceap\ sau praz,
care se consum\ diminea-
]a [i seara;
- sirop cu extract natu-
ral dintr-o ridiche neagr\
care se taie în dou\ jum\-
t\]i egale [i, în fiecare
parte, se face o scobitur\
cu ajutorul unei linguri
de fier; se umple, ras, cu
zah\r sau miere, iar
dup\ 6 ore se formeaz\
un sirop cu extract din
ridiche care se bea având
efecte emoliente [i
imuno-stimulatoare.
Prepararea se repet\ cu
aceea[i ridiche de 2-3 ori
pe zi, astfel ca tusea s\ fie
oprit\ dup\ 2 zile consec-
utive de tratament;
- fiertur\ dintr-un
pumn de ov\z într-un
litru de ap\ dat\ în clocot
5 minute; se strecoar\, se
adaug\ 3 linguri miere de
albine, zeama unei l\mâi
13
sau 2 linguri sirop de
zmeur\ [i se bea câte o
can\ în fiecare diminea-
]\, pe stomacul gol;
- fiertur\ dintr-un [tiu-
lete de porumb cu boabe
galbene [i cocean ro[u
într-un litru de ap\; când
lichidul se coloreaz\ se
strecoar\ [i se bea c\ldu],
timp de 2-3 zile;
- amestec din 10 cepe
t\iate m\runt [i c\]eii de
la o c\p\tân\ de usturoi
cur\]a]i [i da]i pe r\z\-
toare; se fierbe 5 minute
într-un litru de lapte, se
îndulce[te cu miere de al-
bine [i se ia câte o lin-
gur\, la intervale de 2
ore, cu bune efecte în tu-
sea convulsiv\;
- se inspir\ adânc mi-
rosul de hrean ras.
Cercet\rile efectuate
în Anglia au demonstrat
efectul benefic al cioco-
latei care diminueaz\ tu-
sea, datorit\ con]inutului
ridicat în theobromin\ ce
poate înlocui codeina, sus-
pectat\ de multe efecte
secundare. În plus, cioco-
lata con]ine substan]e
psiho-stimulatoare (sero-
tinin\, feniletilamin\), cu
ac]iuni antidepresive,
precum [i polifenoli an-
tioxidan]i care previn
îmb\trânirea prematur\.
Nu se vor consuma
îns\ lichide prea reci sau
prea calde.
Regimul de via]\
Întrucât tusea convul-
siv\ are un caracter in-
fec]ios, se recomand\ izo-
larea bolnavului la domi-
ciliu într-o înc\pere bine
înc\lzit\ [i aerisit\. Se
interzice, în mod catego-
ric, fumatul atât de c\tre
bolnav, cât [i de c\tre
persoanele care intr\ în
înc\perea celui suferind.
Zilnic se va face gim-
nastic\ respiratorie pen-
tru reglarea func]iilor
pl\mânilor, precum [i un
masaj energic, cu degetul,
în scobitura osului stern
de la baza gâtului.
La copiii care au intrat
în contact cu bolnavii de
tuse convulsiv\ este indi-
cat\ vaccinarea preven-
tiv\, concomitent cu vac-
cinul dizenteriei, sau tra-
tament cu gamma-globu-
lin\, asigurând cre[terea
rezisten]ei la infec]ii. În
cazul când boala nu a fost
tratat\ corect [i la timp
se pot produce complica]ii
grave cum ar fi congestie
pulmonar\ cu febr\ ma-
re, bronhopneumonie, con-
gestie cerebral\ cu hemo-
ragii [i complica]ii nervoa-
se (encefalit\, paralizie [i
retardare mental\). a
14
Pagina
agricultorului
Reform\ european\ `n sectorul legume-fructe
a Comisia European\ propune o nou\ reform\ `n sectorul de legume-fructe cu scopul de a cre[te competitivitatea [i
consumul a Potrivit Comisiei Europene, reforma va `ncuraja produc\torii europeni s\ intre `n a[a-numitele Organiza]ii de
Produc\tori, ocazie cu care vor primi un sprijin mai consistent a Reforma include [i ridicarea consumului de fructe [i legume,
astfel `nc=t o persoan\, `n mod special copiii, s\ consume zilnic cel pu]in 400 de grame de fructe [i legume a Reforma
`ncurajeaz\ `ns\ [i produc]iile mari, astfel c\ exist\ riscul ca produc\torii s\ utilizeze [i o cantitate mai mare de `ngr\[\minte a
Membrii Comisiei Eu-
ropene lucreaz\ de ceva
timp la o nou\ reform\ a
Politicii Agricole Comune
care s\ se adapteze la
situa]ia actual\ a noilor
cerin]e `n materie de
pia]\ [i de mediul `ncon-
jur\tor, dar [i ca urmare
a noii extinderi a Uniunii
Europene. Potrivit unui
comunicat al Comisiei
Europene, s-a propus o
reform\ `n ceea ce pri-
ve[te organizarea pie]ei
comune pentru fructe [i
legume, care urm\re[te,
cu prec\dere, cre[terea
competitivit\]ii `ntre pro-
duc\torii sectorului legu-
micol [i a consumului. De
asemenea, se urm\re[te
„protejarea produc\tori-
lor de crize [i `mbun\t\-
]irea protec]iei mediului“.
60% bani europeni
pentru proiecte
rom=ne[ti
~n con]inutul reformei
apare din nou termenul
de grup de produc\tori,
`ns\ sub o alt\ denumire,
respective cea de Orga-
niza]iile de Produc\tori.
Produc\torii de legume [i
fructe care reu[esc s\ in-
tre `n aceste organiza]ii
vor beneficia de facilit\]i
care altfel nu ar putea s\
le ob]in\: organiza]iile vor
beneficia de o gam\ mai
larg\ de instrumente pen-
tru managementul situa-
]iilor de criz\; sectorul
fructelor [i legumelor ar
urma s\ fie integrat `n
Schema Pl\]ilor Unice;
va fi impus un nivel mi-
nim de cheltuieli pentru
m\suri de protec]ie a me-
diului; precum [i cre[te-
rea fondurilor UE alocate
pentru produc]ia [i pro-
movarea produselor or-
Primele soiuri
de ro[ii pentru
pia]a european\
Cercet\torii de la Sta-
]iunea legumicol\ Bu-
z\u vor lansa `n aceast\
prim\var\ `n produc]ie
de mas\ patru soiuri de
legume destinate pie]ei
europene.
Este vorba de soiul de
tomate Kristim, cu ca-
pacitate `ndelungat\ de
conservare [i coacere
concentrat\, pentru in-
dustrializare, soiul de
tomate MiniDelicia, ce-
lebrele ro[ii tip cirea[\,
a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a
Agen]ia de Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\ [i Pescuit
Agen]ia a fost `nfiin]at\
`n februarie 2006, c=nd a
preluat `n totalitate deru-
larea Programului SA-
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
ganice. „Va exista un spri-
jin suplimentar [i pentru
fuziunile de OP-uri [i
pentru asocia]iile de
OP-uri. Va continua [i a-
jutorul suplimentar pen-
tru OP-uri care func]io-
neaz\ `n cadrul unor
scheme transna]ionale
sau pe baz\ de rela]ii
`ntre sucursale. Statele
Membre [i OP-urile vor
dezvolta Programe Ope-
ra]ionale bazate pe stra-
tegii na]ionale. Bugetul
actual al OP-urilor este
de aproximativ 700 de
nelipsite din marile res-
taurante europene, hib-
ridul de tomate Siriana,
cu perioad\ de coacere
rapid\, precum [i salata
Gra]ii, cu gust am\rui.
Dr. Florica Gheorghe,
secretar [tiin]ific al sta-
]iunii de cercetare legu-
micol\, a declarat c\ pro-
iectele de cercetare ini]i-
ate `n 2005 vor intra `n
produc]ia de mas\ `n a-
ceast\ prim\var\, pen-
tru ca legumicultorii ro-
m=ni s\ poat\ produce
[i pentru pia]a euro-
pean\.
„Ultimele realiz\ri
ale cercet\torilor bu-
PARD. Aflat\ `n subor-
dinea Ministerului Agri-
culturii, P\durilor [i Dez-
volt\rii Rurale, APDRP
circuitului legumelor `n spa]iul pie]ei comune, care include [i
Rom=nia, [i descurajarea importurilor. De[i Organiza]ia Mondial\ a
S\n\t\]ii recomand\ consumul a 400 de grame de fructe [i legume
zilnic, `n prezent, numai Grecia [i Italia au ajuns la acest nivel.
milioane de euro“, se
arat\ `n comunicatul CE.
Produc\torii de legume
[i fructe care se asociaz\
[i depun proiecte pentru
finan]\ri din fonduri eu-
ropene, ar putea primi un
ajutor nerambursabil de
60% din costurile proiec-
tului. Potrivit reprezen-
tan]ilor Comisiei Europe-
ne, acest lucru s-ar putea
`nt=mpla `nc\ de anul vi-
itor `ns\ doar `n cazul `n
care Parlamentul Euro-
pean ar ratifica reforma
privind sectorul legume-
lor [i fructelor.
zoieni vor fi introduse `n
catalogul comunitar, ce-
ea ce va oferi un plus de
credibilitate acestor pro-
duse“, a spus Florica
Gheorghe.
Buz\ul reprezint\ u-
nul dintre cele mai im-
portante bazine legumi-
cole ale ]\rii, cu peste
600 de hectare de teren
destinat cultiv\rii legu-
melor [i cu o tradi]ie de
aproape dou\ secole, da-
torat\ bulgarilor sta-
bili]i la `nceputul seco-
lului al XIX-lea `n a[a-nu-
mitul „cartier s=rbesc“
din municipiul Buz\u.
are ca obiectiv [i imple-
mentarea Planului Na]io-
nal de Dezvoltare Rural\
2007-2013, a m\surilor a-
ferente investi]iilor `n a-
Cel mai important lucru `ns\, pare a fi, `n inten]ia CE, `ncurajarea
400 g de legume
[i fructe zilnic
Produc]ia de fructe [i
legume reprezint\ 3,1%
din bugetul UE [i 17%
din totalul produc]iei a-
gricole a UE. Potrivit co-
municatului, `n ceea ce
prive[te sus]inerea finan-
ciar\ a produc\torilor, se
va pune accent pe canti-
tatea de produse ob]inute
care s\ fie `ns\ `ntr-o con-
cordan]\ cu protejarea
mediului `nconjur\tor. A-
[adar, dac\ la prima ve-
dere se poate interpreta o
sus]inere artificial\ - pro-
duc\torii fiind `ncuraja]i
practic s\ utilizeze mult
mai mul]i „af=n\tori“ de
`ngr\[are [i „multiplica-
re“ a produc]iei, se sub-
liniaz\ obligativitatea de
`ntre]inere [i ocrotire a
mediului `nconjur\tor, ast-
fel c\ produc]iile de legu-
me sau fructe nu vor `nre-
gistra un mare progres `n
ceea ce prive[te canti-
tatea chiar dac\ sus]ine-
rea se bazeaz\ `ntr-o ma-
re m\sur\ pe acest lucru.
Cel mai important lu-
cru `ns\, pare a fi, `n in-
ten]ia CE, `ncurajarea cir-
cuitului legumelor `n
spa]iul pie]ei comune, care
include [i Rom=nia, [i des-
curajarea importurilor.
gricultur\. De la 1 ianu-
arie 2007, dup\ aderarea
Rom=niei la Uniunea Eu-
ropean\, PADRP va ges-
tiona sumele alocate Ro-
Duminic\, 4 februarie 2007
De[i Organiza]ia Mon-
dial\ a S\n\t\]ii reco-
mand\ consumul a 400
de grame de fructe [i le-
gume zilnic, `n prezent,
numai Grecia [i Italia au
ajuns la acest nivel.
Organiza]iile de produ-
c\tori vor avea posibili-
tatea s\ includ\ `n Pro-
gramele lor Opera]ionale
ac]iuni de promovare a
consumului de fructe [i
legume mai ales `n r=n-
dul copiilor de v=rst\ [co-
lar\ [i a adolescen]ilor.
Cofinan]area comuni-
tar\ va cre[te p=n\ la
60% dac\ promovarea
fructelor [i legumelor va
fi ]intit\ c\tre aceast\
categorie de persoane.
Produc\torii de
legume [i fructe
primesc ajutor
[i de la stat
Ministerul Agricultu-
rii, P\durilor [i Dezvolt\-
rii Rurale nu a stabilit
`nc\ sumele care vor fi
acordate sub form\ de
sprijin produc\torilor din
sectorul legume - fructe,
`ns\ au fost stabilite cri-
teriile pe baza c\rora vor
fi acordate sumele `n a-
cest an. Astfel, sprijinul
m=niei de UE prin Fon-
dul European pentru A-
gricultur\ [i Dezvoltare
Rural\ (FEADR) [i Fon-
dul European pentru Pes-
cuit (FEP). APDRP are `n
structur\ opt centre
regionale de pl\]i pentru
financiar de la stat se va
acorda doar pentru pro-
duc\torii agricoli care im-
plementeaz\ Sistemul
European de Bune Prac-
tici Agricole - EUREP-
GAP - `n domeniul legu-
melor [i fructelor. Potri-
vit MAPDR, `n cazul a-
cestor produc\tori, spriji-
nul pe exploata]ie ar putea
fi de p=n\ la 70% din val-
oarea facturii certificate.
De asemenea, MAPDR va
acorda un sprijin finan-
ciar [i pentru legumele [i
fructele destinate prelu-
cr\rii industriale, canti-
t\]ile [i sumele alocate
acestor produse urm=nd
a fi stabilite `n perioada
imediat urm\toare. Vor
mai fi alocate fonduri
pentru buna func]ionare
a grupurilor de produc\-
tori recunoscute `n con-
formitate de legisla]ia `n
vigoare [i pentru achi-
zi]ionarea de ambalaje [i
alte materiale de reclam\
necesare condi]ion\rii le-
gumelor [i fructelor `n
conformitate cu standar-
dele de comercializare.
Produc\torii vor mai
primi bani pentru legu-
mele produse `n sere [i
pentru ciupercile produse
`n spa]ii climatizate. (sur-
se: Comisia European\,
MAPDR)
dezvoltare rural\ [i pes-
cuit, precum [i un oficiu
de pl\]i la nivelul fiec\rui
jude]. Astfel, fiecare
cerere de finan]are [i de
plat\ a fondurilor de post
aderare vor fi primite la
nivel jude]ean. a
 Duminic\, 4 februarie 2007 15
Prin 1982-1983 s-a declan[at un adev\rat r\zboi `mpotriva crucilor. Mai-marii
Documentar zilei au `nceput cu crucile aflate pe marginea drumurilor. Autorit\]ile mehedin]ene
au declan[at r\zboiul, convinse fiind c\ prin aceasta distrug un element deosebit
de important de cult, `mplinesc o sarcin\ politico-ideologic\ ateist\. Ce mai,
dovedeau prin râvna lor autorit\]ilor centrale c\ nu stau degeaba `n func]iile lor.

R\zboiul comuni[tilor cu troi]ele [i

crucile de la marginea drumurilor
tiv sau altul, s\ fie a[ezat\ mentele istorice sub for-
Prezen]a crucilor [i a troi]elor la r\scrucile [i m\car o plac\ comemora- m\ de praf [i pulbere?“.
marginile de drum `ncepuse, prin anii '80, s\-i tiv\. Ca m\car astfel s\ (I. Negoi]escu).
poat\ d\inui memoria tre- Or, dup\ zeci de ani de
deranjeze foarte tare pe politrucii dictaturii cutului dureros (atât de atitudine du[m\noas\,
recent), totalitarist-comu- suflarea româneasc\ or-
comuniste. ~n concep]ia lor, acestea `mpiedicau nist, [i s\ nu r\mân\ ne- todox\ se a[tepta ca, `n-
„desf\[urarea procesului de f\urire a omului cunoscut\ noii genera]ii cepând cu 1990, autorit\-
p\timirea Bisericii `n tim- ]ile statului român s\
nou, ateist comunist“. Iat\ de ce crucile [i pul comunismului. treac\ la „acte reparato-
troi]ele din satele României deveniser\, pentru Tot dup\ [aptespre- rii“, adic\, concret, la re-
zece ani de la pr\bu[irea cl\direa l\ca[urilor de-
autorit\]ile acelor vremuri, un ghimpe care comunismului totalitarist molate [i la reamplasarea
trebuia cât mai curând eliminat. nu dispunem `nc\ de nici crucilor [i troi]elor pro-
o list\ cu icoanele - mai fanate sau distruse. Din
ales cele venerate, `n mod p\cate, `ns\, au trecut
pre ce s-a `ntâmplat `n deosebit, de credincio[i - [aptesprezece ani [i sta-
jude]ul Mehedin]i: „prin [i cu sfintele vase [i cele- tul român nu [i-a `ndepli-
de pr. dr. Ioan DUR| 1982-1983 s-a declan[at lalte obiecte biserice[ti de nit o astfel de datorie
(Bruxelles) un adev\rat r\zboi `mpo- pre] ale Bisericii Ortodo- moral\ fa]\ de cet\]enii
triva crucilor. Mai-marii xe Române, confiscate din s\i, majoritari, de religie
Printre actele de van- zilei au `nceput cu crucile ordinul autorit\]ilor co- ortodox\. Cel pu]in, dup\
dalism s\vâr[ite de au- aflate pe marginea dru- muniste `n toate eparhi-
torit\]ile ateist comu- 1990, s-a tot a[teptat, ca
murilor. Autorit\]ile me- ile acesteia. autorit\]ile centrale [i lo-
niste din România `mpo- hedin]ene au declan[at
triva simbolurilor cre[ti- cale ale statului român s\
r\zboiul, convinse fiind Revolu]ia [tiin]ific\ dispun\ punerea de pl\ci
ne ortodoxe ale poporului c\ prin aceasta distrug comemorative pe locurile
român [i a memoriei tre- un element deosebit de im- f\cut\ cu buldozerul fostelor Sfinte Altare ale
cutului s\u s-a num\rat portant de cult, `mplinesc
[i `nl\turarea ori distru- Cruci, troi]e distruse, bisericilor [i m\n\stirilor
o sarcin\ politico-ideolo- demolate [i a crucilor [i
gerea crucilor [i troi]elor gic\ ateist\. Ce mai, do- biserici [i ansambluri
atunci, `n 1993, `ncercam `nc\ mai poate lua deci- monahale ortodoxe demo- troi]elor profanate sau
aflate pe marginea [i la vedeau prin râvna lor au- s\ propunem [i o solu]ie: zia ca fiecare ierarh epar-
r\scrucile drumurilor. late, chiar dac\ multe din distruse. Dar, cu regret,
torit\]ilor centrale c\ nu „R\spunsul ar putea fi, hiot s\ solicite preo]ilor se constat\ c\ pl\cile co-
S-a ajuns pân\ acolo `n- stau degeaba `n func]iile acestea erau monumente
desigur, afirmativ, dac\ eparhiei sale prezentarea istorice, toate dezv\luiau memorative a[teptate -
cât unele cruci [i troi]e, lor. Astfel, la Izvor\ne[ti, unei astfel de liste. Apoi,
cl\dite mai gospod\re[te, ierarhii Bisericii Ortodo- adev\ratele sentimente cu unele mici excep]ii - nu
troi]a a fost rupt\ [i arun- xe Române ar solicita tu- respectivele liste s\ fie au fost puse nici chiar
au fost distruse chiar cu cat\ prin p\durea din a- ale comunismului, nutri-
turor preo]ilor s\ consem- centralizate, ca s\ ne te fa]\ de tot ce era româ- pân\ `n 2007, nu numai
buldozerul. propiere, iar „Crucea putem face o p\rere de-
neze cazurile de profa- nesc [i cre[tin. Sau, cum de c\tre autorit\]ile sta-
Dragalinei“ de la Malov\] spre amploarea furiei co- tului dar nici de c\tre
(ridicat\ de veteranii din nare a crucilor [i troi]elor scria un c\rturar, imediat
O centralizare ar din parohiile lor, `n anii muniste de a `nl\tura dup\ evenimentele din de- ierarhii ortodoc[i `n epar-
primul r\zboi mondial, `n simbolurile cre[tine afla-
eviden]ia amploarea memoria generalului Ioan dictaturii comuniste“.
te la vedere.
cembrie 1989, „când bul- hiile acestora. Poate va
Este regretabil c\ nu dozerele fac una cu p\- da Domnul, totu[i, ca au-
fenomenului Dragalina) a fost d\râ-
s-a reu[it pân\ acum al- mântul bisericile [i m\- torit\]ile civile [i bise-
mat\ cu buldozerul“.
Se desf\[ura, de fapt, {i noi ne `ntrebam, `n- c\tuirea unei liste cu ~nc\ nu [tim cât n\stirile cl\dite de voie- rice[ti române s\ ia ini-
„r\zboiul crucilor“, dup\ tr-un volum publicat `n toate crucile [i troi]ele a suferit Biserica vozi, asta se cheam\ re- ]iativa punerii unor astfel
cum `l numea, pe bun\ 1993 dac\ „se va ajunge profanate [i distruse din volu]ie [tiin]ific\, pentru de pl\ci comemorative,
dreptate, un preot c\rtu- cândva s\ se cunoasc\ România, nici dup\ [ap- `n comunism c\ ce poate fi mai modern pentru a nu uita ororile
rar din jude]ul Mehe- numele localit\]ilor din tesprezece ani de la eve- [i mai progresist, `ntr-o trecutului [i `n semn de
Cât se va mai a[tepta lume f\r\ Dumnezeu, de- respect fa]\ de suferin]a
din]i, `ntr-un articol cu a- România [i num\rul cru- nimentele din decembrie pân\ la `ntocmirea [i pu-
cela[i titlu. Dar iat\ ce cilor [i troi]elor profanate 1989. Dar, cum niciodat\ cât s\-]i prezervi monu- `nainta[ilor. a
blicarea unei astfel de lis-
scria p\rintele Alexandru de c\tre executan]ii dic- nu-i târziu, Sinodul Bise- te numai Cel de Sus [tie,
St\nciulescu-Bârda des- taturii comuniste?“. {i tot ricii Ortodoxe Române dac\ ]inem seama c\ pâ-
n\ acum nu s-a reu[it nici
alc\tuirea unui volum cu
numele preo]ilor, diaco-
nilor, monahilor [i mona-
hiilor care au fost `ntem-
ni]a]i `n perioada comu-
nist\. ({i au fost mul]i!
Numai preo]ii `nchi[i de
comuni[ti au fost aproxi-
mativ 2.500, din cei apro-
ximativ 8.000 câ]i avea
Biserica Ortodox\ Româ-
n\ `n acei ani de teroare.)
Oricum, pân\ la `ntoc-
mirea [i publicarea unei
statistici cu toate crucile [i
troi]ele profanate [i dis-
truse `n anii totalitarismu-
lui comunist, de pe `ntreg
teritoriul României, s-ar
c\dea ca fiecare ierarh
eparhiot s\ procedeze -
prin preo]ii s\i - la refac-
erea [i reamplasarea
acelora pe vechile locuri,
iar acolo unde nu mai este
cu putin]\, pentru un mo-

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Oana NISTOR, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

16
IT, [tiin]\,
tehnologie
Dac\ vre]i Vista, s-a
ar putea
s\ schimba]i calculatorul
Microsoft a lansat, la
sfâr[itul anului trecut, un
nou sistem de operare:
Windows Vista. Vista
`nlocuie[te Windows XP [i,
dup\ afirma]iile
produc\torului,
este net `mbun\t\]it. Dar ce
aduce nou [i cât de
performant trebuie s\ fie
computerul nostru, pentru a
putea instala [i rula
Windows Vista?
Trei lucruri ne plac
la Vista
1. Modul Search: Nu va mai
trebui s\ v\ salva]i fi[ierele cu
nume lungi pentru a le g\si
dup\ aceea cu u[urin]\. Vista
v\ permite s\ adauga]i cuvinte
cheie fi[ierelor, s\ adauga]i eti-
chete de genul „vânzare, Mi-
hai“ unei fotografii care se inti-
tuleaz\ “prezentare la confe-
CM
YK rin]\.jpg“. ~n timpul unei c\u-
t\ri dup\ cuvântul „vânzare“
va ap\rea [i poza etichetat\
Windows Vista Standard este similar cu Aero,
dar f\r\ efectul de transparen]\ din jurul ferestrelor
Google revolu]ioneaz\ lumea c\r]ilor
~n anul 2004, binecunoscuta
companie Google a lansat pro-
iectul Google Book Search (`n
traducere aproximativ\: Motorul
de c\utare c\r]i Google), `n
parteneriat cu câteva edituri de
renume. Astfel, fiecare carte este
scanat\, transformat\ `n format
digital [i pus\ la dispozi]ia oricui
are o conexiune la internet.
Foarte interesant este c\ Google
Book Search nu trebuie accesat
doar de la un computer, ci de la
orice alt dispozitiv capabil s\
navigheze pe internet, cum ar fi,
de pild\, telefoanele mobile de
ultim\ genera]ie.
Cei de la Google sper\ ca noul
serviciu s\ nu fie trecut cu vede-
rea de cei peste 380 de milioane
de utilizatori ai motorului de
c\utare [i se crede c\ aceast\
ini]iativ\ va sprijini dezvoltarea
c\r]ii electronice (e-book), având
efecte aproape neb\nuite asupra
industriei publicistice [i a
libr\riilor.
Jens Redmer, directorul Goo-
gle Book Search pentru Europa,
a declarat pentru edi]ia electro-
nic\ a ziarului „Times“ c\ proiec-
tul pe care `l coordoneaz\ va per-
mite editorilor s\ ofere drepturi
depline cititorilor la c\r]ile elec-
tronice. „Google Books nu va fi,
deocamdat\, sfâr[itul c\r]ilor
Pagin\ realizat\ de Oana GROZA
Teoriile despre dispari]ia c\r]ilor pe hârtie [i a bibliotecilor conven]ionale sunt vechi, Google
Book Search este semnul clar c\ `ntr-un viitor nu foarte `ndep\rtat prin no]iunea de „carte“ se
va `n]elege cu totul altceva, iar biblioteca nu va mai fi o cl\dire mare cu b\nci [i rafturi, ci un
dispozitiv de m\rimea unui telefon mobil, cu ajutorul c\ruia vom putea citi sau cump\ra orice
carte din lume. Evident, la un pre] cu mult mai mic decât cel pentru o carte pe hârtie.
Windows Aero con]ine suport
pentru grafica 3D (Windows Flip 3D) [i este menit
sistemelor cu pl\ci video de ultim\ or\
astfel, de[i „vânzare“ nu apare
`n numele pozei. C\utând dup\
„Mihai“ motorul search va g\si
toate pozele cu acea specifica-
]ie. Modul Search nu se refer\
doar la fi[iere [i documente, ci
include [i emailuri [i chiar
site-urile pe care le-a]i vizitat.
tip\rite, dar cu siguran]\ va oferi
cititorilor mai multe op]iuni“ a
declarat acela[i Jens Redmer.
Google a anun]at c\, `n cu-
rând, va extinde catalogul Google
Books Library Project prin ad\u-
garea a peste un milion de c\r]i
ale Universit\]ii Austin din Te-
xas (Statele Unite). Colec]ia de
c\r]i [i manuscrise, inclusiv cele
despre istoria latino-american\,
vor fi convertite `n format digital
[i ad\ugate ofertei e-book. ~n
afar\ de Universitatea din Austin
(Texas – Statele Unite), alte in-
stitu]ii care iau parte la acest pro-
iect sunt New York Public
Library Harvard, Oxford Univer-
sity, Universitatea Complutense
din Madrid [i Universitatea din
California. ~n prezent, Google
e-books are con]inut mai ales `n
englez\, dar se promite [i o versi-
une `n francez\.
Cum g\si]i o carte
pe Google?
Din pagina principal\ Google
deschide]i Google Book Search.
Introduce]i `n câmpul de c\utare
un titlu, un autor sau un subiect
care v\ intereseaz\. Imediat va
fi afi[at\ o list\ cu c\r]ile ce au
leg\tur\ cu c\utarea dumnea-
voastr\. Dând clic pe cartea
CM
YK
2. Set\rile de securitate: ~n
timp ce unele firme sau familii
au apelat la aplica]ii suplimen-
tare pentru a restrânge accesul
copiilor sau al angaja]ilor `n uti-
lizarea calculatorului, Microsoft
a inclus câteva caracteristici de
acest fel `n Vista. Acum se poate
controla [i restrânge accesul la
anumite site-uri sau la down-
load, programe specifice [i jo-
curi. Rapoartele detaliate v\ vor
ar\ta exact ceea ce utilizatorul a
f\cut la calculator precum [i ce
site-uri a vizitat.
3. Grafic\ – Aero [i Flip 3D:
Grafica „Aero“ `mbun\t\]e[te
imaginea sistemului de operare
Vista [i permite folosirea Win-
dows Flip 3D, a translucen]ei [i
a Live Taskbar Thumbnails, ca-
racteristici ce faciliteaz\ reg\-
sirea ferestrelor deschise pe
desktop. Dac\ ]ine]i cursorul
mouse-ului pe o fereastr\ din
bara de meniu ve]i vedea un
mini pop-up ce arat\ con]inutul
acelei ferestre. Prin combina]ia
de taste „Alt“ [i „Tab“ ve]i vedea
o list\ cu toate ferestrele des-
chise iar comanda „Windows“
^„Tab“ le va a[eza `ntr-o stiv\
3D de unde le pute]i roti ca pe
ni[te c\r]i de joc.
dorit\, se va deschide o pagin\
nou\ `n care cartea este afi[at\
ca un document de tip pdf.
Dar pân\ acum v-am spus
doar p\r]ile pl\cute, legate de
Google Book Search. Partea
proast\ este c\ operele oferite de
Google nu sunt integrale, ci doar
p\r]i, `ns\ unele volume sunt
oferite chiar [i `n propor]ie mai
mare de 50%. Dar dac\ g\si]i o
carte cu adev\rat interesant\,
pute]i cump\ra o copie fizic\ ur-
mând link-ul c\tre un magazin
virtual, ce `nso]e[te cartea. Chiar
[i a[a, mai multe institu]ii afir-
CM
YK
Duminic\, 4 februarie 2007
Totu[i, aten]ie la…
1. Bugetul pentru upgrade la
Vista: Ve]i avea nevoie de 4-8 ori
mai mult\ memorie (RAM), de
10 ori mai mult spa]iu pe hard [i
de 3 ori mai mult\ putere a pro-
cesorului (CPU) comparat cu
Windows XP [i poate o alt\ pla-
c\ video pentru a suporta „Ae-
ro“. Astfel, dac\ vre]i Windows
Vista, trebuie s\ include]i `n bu-
getul de achizi]ie al sistemului de
operare [i upgrade-ul hardware
al computerului dumneavoas-
tr\. Toate acestea se pot realiza
numai dac\ calculatorul exis-
tent permite aceste upgrade-uri.
Dac\ ruleaz\ cu Windows 95, 98
sau ME, atunci va trebui s\ v\
lua]i un computer nou.
Conform celor de la Micro-
soft, computerele ce pot rula
Windows Vista se clasific\ `n
compatibile Vista [i compatibile
Vista Premium Ready. PC-urile
de clas\ Vista pot rula toate
edi]iile Windows Vista, `ns\
unele caracteristici deosebite [i
op]iuni grafice de `nalt\ clas\
vor cere upgrade de hardware.
Dac\ nu sunte]i sigur de
performan]ele sistemului dvs.,
site-ul companiei v\ pune la
dispozi]ie Windows Vista Up-
grade Adviso, program utilitar
ce va testa capacitatea PC-ului
de a rula Windows Vista `n toa-
te cele [ase versiuni.
2. Versiunile Vista: Vista vi-
ne cu 4 mari versiuni – Home
Basic, Home Premium, Busi-
ness [i Ultimate. Unele ]\ri vor
beneficia de dou\ versiuni `n
plus - Starter [i Enterprise. Nu
toate versiunile au func]ionali-
t\]ile Vista. Home Basic nu in-
clude Aero, Flip 3D, Media Cen-
tre [i altele. Home Premium le
are pe toate acestea mai pu]in
func]ionalit\]ile business. Func-
]ionalit\]ile Business adaug\
backup, networking [i remote
desktop dar pierde Media Cen-
tre; `n schimb, Business Ulti-
mate le con]ine pe toate, dar [i
pre]ul este pe m\sur\!
3. Compatibilitate Software
& Hardware: Microsoft ne asi-
gur\ c\ produsele actuale sunt
compatibile cu Vista, dar res-
ponsabilitatea revine [i celorlal]i
produc\tori pentru a se asigura
de compatibilitatea produselor
lor cu noul sistem de operare.
Companii mari precum Corel [i
HP au promis c\ vor livra up-
date-uri, dac\ este necesar, pen-
tru a asigura aceast\ compati-
bilitate. (sursa: www.tech.rol.ro)
m\ c\ Google `ncalc\ drepturile
de autor [i ar trebui s\ cear\
acordul `nainte de scanarea
con]inutului.
De[i teoriile despre dispari]ia
c\r]ilor pe hârtie [i a bibliotecilor
conven]ionale sunt vechi, Google
Book Search este semnul clar c\
`ntr-un viitor nu foarte `nde-
p\rtat, prin no]iunea de „carte“
se va `n]elege cu totul altceva,
iar biblioteca nu va mai fi o
cl\dire mare cu b\nci [i rafturi,
ci un dispozitiv de m\rimea unui
telefon mobil, cu ajutorul c\ruia
vom putea citi sau cump\ra orice
carte din lume. Evident, la un
pre] cu mult mai mic decât cel
pentru o carte pe hârtie. a
PE SCURT
Unul din cinci
calculatoare au copii
ilegale Windows
Microsoft a anun]at de curând c\ `n
urma unei verific\ri a 512 milioane de
sisteme de operare Windows conectate
la Internet, 114 milionane erau copii
ilegale. Procedura folosit\ pentru
depistarea versiunilor Windows pirat
compar\ codul sistemului de operare
cu cele folosite de pira]ii software.
Dac\ utilizatorul este depistat folosind
o copie ilegal\, nu mai poate desc\rca
actualiz\ri Microsoft [i se afi[eaz\ un
mesaj de aten]ionare la fiecare re-
pornire a calculatorului. Totu[i, com-
pania nu dore[te s\ ia m\suri fa]\ de
ace[ti utilizatori. Acestora li se ofer\
op]iunea de a cump\ra o versiune le-
gal\, sau pot dezv\lui identitatea celui
care a vândut copia ilegal\. ~n cazul `n
care utilizatorul poate oferi detalii
concrete ale dealer-ului, poate primi
un upgrade gratuit al unei versiuni
Windows legale.
Trimite fi[iere de pân\ la
700 MB f\r\ nici o limitare
O dat\ cu lansarea lui sitului
www.u1.ro, co[marul e-mail-urilor care
nu permit ata[amente mai mari de 1, 2
sau 10 MB s-a terminat. Pute]i `nc\rca
pe acest server fi[iere de pân\ la 700
MB pe care s\ le trimite]i direct `n
orice c\su]\ de e-mail. Destinatarul va
primi un e-mail cu un link unic de unde
va putea desc\rca ceea ce a]i trimis.
CM
Totul gratuit [i cu viteza bun\. Indi- YK
ferent dac\ este vorba de o fotografie
de mari dimensiuni, un fi[ier Corel pe
care dore]i s\-l trimite]i la imprimat
sau un filmule] care v-a `ncântat [i
vre]i s\-l trimite]i prietenilor, acum to-
tul e mult mai simplu. Fi[ierele nu pot
fi vizualizate sau desc\rcate de alt-
cineva, ci doar de destinatarul mesaju-
lui. E ca [i cum a]i trimite un e-mail de
pe propria adres\ de mail, dar cu un
ata[ament de câteva sute de MB!
(www.comunicadepresa.ro)
Ar putea creatorii
de viru[i s\ ]inteasc\
hardware-le?
Deoarece Windows este tot mai difi-
cil de atacat, ar putea creatorii de vi-
ru[i s\-[i `ndrepte atacurile asupra
componentelor fizice ale calculatoa-
relor? Acum câteva luni, inginerii
firmei de securitate IT, Symantec au
anun]at c\ au descoperit un virus care
]inte[te o vulnerabilitate a procesoru-
lui AMD 64 CPU. Acest virus, denumit
W32/W64.Bounds a fost capabil s\ se
lege singur de executabile Windows
astfel `ncât a fost greu de detectat. De-
sigur vestea despre un asemenea virus
nu a fost una foarte bun\ pentru AMD,
care are milioane de procesoare vân-
dute `n `ntreaga lume [i ar fi implicat
un cost foarte mare pentru companie
repararea vulnerabilit\]ii. Dup\ o
cercetare am\nun]it\, s-a descoperit
c\ ace[ti viru[i utilizeaz\ o func]ie le-
gitim\ a sistemului de operare, doar c\
lucreaz\ cu aceasta `ntr-un mod mai
neobi[nuit. AMD poate r\sufla u[ura-
t\, cel pu]in pe moment. Dar faptul c\
creatorii de viru[i caut\ acum s\ ex-
ploateze harware-le este `ngrijor\tor,
iar cu cât Windows va fi mai greu de
exploatat, cu atât va cre[te presiunea
asupra hardware-lor. De[i vulnera-
bilit\]ile software pot fi foarte serioase,
acestea pot fi rezolvate rapid. ~n cazul
hardware-lor situa]ia este total dife-
rit\. De[i este posibil s\ se aplice un
„scut“ software pentru vulnerabilitatea
hardware, acesta va exista `ns\ atâta
timp cât este utilizat hardware-ul. ~n
plus, orice „scut“ aplicat pentru a rezol-
va o sc\pare hardware poate fi dezacti-
vat sau evitat. Imagina]i-v\ o vulnera-
bilitate decoperit\ `ntr-un CPU popu-
lar [i foarte utilizat. Aceasta ar putea
peste noapte s\ schimbe `ntreg peisa-
jul hardware. Cu scut sau far\, o vul-
nerabilitate a componentelor fizice ex-
ploatabil\, dintr-un produs de baz\ ar
putea ucide un produs sau chiar o linie
`ntreag\ de produse. Pierderea eco-
nomic\ pentru compania produc\toare
ar fi imens\. Din fericire pentru pro-
duc\torii hadware, sistemele de oper-
are nu sunt `nc\s destul de sigure ast-
fel `ncât s\ determine o c\utare activ\
a vulnerabilit\]ilor hardware. Dar, cu
cât software-le devin mai robuste, cu
atât hardware-le devin o ]int\ viabil\.
Confruntarea cu acest\ problem\,
coborât\ parc\ dintr-un film de fic-
]iune, pare a fi doar o chestiune de
timp. (www.znet.com)
 CM
YK

Luni,
5 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 28 (629) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Parohia „Sf=ntul Voievod Ministrul de Externe

{tefan cel Mare“ a demisionat
PAGINA 4

PAGINA 7
din Ia[i are capel\ din Guvern

Tratamente naturiste pentru

r\celi, febr\ [i sinuzit\
a Asperit\]ile vremii din zilele friguroase ale iernii afecteaz\, cu diferite intensit\]i,
organismul uman a ~n mod direct, apar afec]iuni maladive la nivelul c\ilor respiratorii {edin]a de lucru
superioare a Se `ncepe cu o simpl\ r\ceal\, mai frecvent\ la copiii debili, predispu[i u[or anual\ a Adun\rii
la `mboln\viri a Treptat, poate evolua spre febr\, frisoane, rinit\, sinuzit\ a PAGINILE 8-9 Eparhiale a
Arhiepiscopiei Ia[ilor
PAGINA 4

TABLETA PREFECTULUI

Trei `n unul
PAGINA 3

CM CM
YK YK

„Economia jude]ului
Ia[i a fost [i este
`n c\dere liber\“
PAGINA 5

POZA ZILEI
Cel pu]in 20 de persoane au murit `n
urma trecerii unei foarte violente furtuni
`n centrul Floridei (sud-estul Statelor
Unite). Furtuna, `nso]it\ de v=nturi care
suflau cu peste 200 de kilometri pe or\,
a l\sat zone devastate. Potrivit meteo-
Concuren]a
european\ `i sperie
N\stase [i-a
a v=ndut greu tablourile pe produc\torii din
industria c\rnii
Deputatul Adrian N\stase (foto) [i-a v=n-
dut, ieri, trei tablouri, prin Casa de licita]ie
Alis, cu 65.000 de lei. Dou\ tablouri din PAGINA 6
colec]ia Dana [i Adrian N\stase au avut
acela[i cump\r\tor, organizatorii licita]iei
nevr=nd s\ divulge identitatea niciunuia
dintre cei doi cump\r\tori.
Tabloul reprezent=nd o scen\ mitologic\,
realizat de un pictor anonim din secolul al
XIX-lea, s-a v=ndut cu 19.000 lei, pu]in pes-
te pre]ul de pornire, de 12.000 de lei. La fel
[i copia `n ulei dup\ o scen\ mitologic\ de
Ti]ian, semnat\ Trautmann, din a doua ju-
m\tate a secolului al XVIII-lea, al c\rei pre]
s-a ridicat de la 16.000 de lei, la pornire, la
21.000 de lei, la v=nzare.
A treia pictur\ scoas\ la licita]ie, cea mai Cameliile [i azaleele
valoroas\, realizat\ de un anonim de secol
XVIII, „Leda cu leb\da“, `n ulei pe lemn, s-a de la Gr\dina Botanic\
v=ndut la pre]ul de pornire, de 25.000 de lei,
[i a avut un singur licitator. a iubesc [i ele z\pada
PAGINA 10
ducerea apropiat\ a seis-
Risc de cutremur „catastrofal“ `n Canada mului gigant care este a[-
teptat, `n general, `n a- Meteo
Seismologii avertizea- s=mb\t\, mass-media ca- Cascadia (de-a lungul ex-

z\ asupra posibilit\]ii ca
rologilor, cel pu]in trei tornade au lovit
regiuni din Florida vineri, `ntre orele 3 [i un cutremur „catastrofal“
4 diminea]a, c=nd pu]ine persoane erau s\ loveasc\ s\pt\m=na
treze pentru a putea auzi avertiz\rile viitoare provincia canadi-
transmise la radio [i televiziune. a an\ Columbia Britanic\,
din vestul ]\rii, a anun]at,
Z
nadian\. tremit\]ii vestice a Cana- ceast\ regiune.
Seismologii au estimat
Seismologii au recep- dei [i SUA), `n largul in-
totu[i, conform unora din-
~nnorat
]ionat de cur=nd mi[c\ri sulei Vancouver, `n partea
seismice `nc\ impercepti- de sud-vest a provinciei tre publica]ii, c\ riscul maxima 4 °C
bile pe fundul Oceanului Columbia Britanic\, ceea producerii cutremurului minima -2
2 °C
Pacific, la nivelul faliei ce ar putea prevesti pro- este `nc\ redus. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Luni, 5 februarie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DLXXXII)
Mitropolitul
Antim Ivireanul
(1708-1716) (IV)
~ntre ierarhii care au `nscris
pagini str\lucite `n istoria
Bisericii noastre se num\r\ [i
mitropolitul }\rii Române[ti,
Antim Ivireanul. ~n episoadele
precedente ale Istoriei cre[tinis-
mului am v\zut activitatea mi-
tropolitului Antim `n timpul
domnitorului Constantin
Brâncoveanu. ~ns\, acest domni-
tor a fost acuzat de `n]elegere
cu puterile cre[tine, a sfâr[it ca
martir la 16 august 1714,
`mpreun\ cu cei patru fii ai s\i
(Constantin, {tefan, Radu [i
Matei) [i cu sfetnicul Ianache.
Dup\ el a urmat domnia lui
{tefan Cantacuzino (1714-
1716), care i-a fost prielnic\ lui
Antim Ivireanul. Din p\cate,
acest domnitor a condus }ara
Româneasc\ numai doi ani [i
sfâr[itul lui a `nsemnat [i
sfâr[itul mitropolitului Antim.
Dup\ numirea primului domn
fanariot, Nicolae Mavrocordat,
`n 1716, au `nceput zile grele
pentru b\trânul mitropolit.
Sfâr[itul mitropolitului Antim a
fost gr\bit [i de o alarm\ fals\.
Se zvonise c\ austriecii ar fi in-
trat `n ]ar\, iar domnitorul a
fugit spre Dun\re c\utând spri-
jin `n raialele de acolo.
Mitropolitul Antim nu numai c\
nu l-a urmat, dar l-a acuzat pe
domnitor c\ nu are nimic `n co-
mun cu }ara Româneasc\.
Alarma a fost fals\, austriecii
n-au venit, iar Mavrocordat a
revenit `n Bucure[ti hot\rât s\-
i pedepseasc\ pe r\zvr\ti]i.
Primul a fost mitropolitul
Antim, care a fost caterisit de
Patriarhia Ecumenic\ pe motiv
de revolt\ [i conspirare „`n con-
tra puternicei `mp\r\]ii“,
„dezbr\cat de harul divin [i
scos din catalogul arhieresc“.
Fostul mitropolit a fost
condamnat la surghiun, `n M\-
n\stirea „Sfânta Ecaterina“ din
Muntele Sinai, dar pe drumul
pribegiei a fost ucis [i aruncat
`n râul Tundja, un afluent al
râului Mari]a. ~ns\ `n leg\tur\
cu moartea sa sunt mai multe
ipoteze: unii istorici, cum ar fi,
de exemplu, Del Chiaro, sus]in
c\ Antim ar fi fost ucis la
Galiopole, al]ii (D. Fotino [i
Odobescu) afirm\ c\ trupul s\u
ar fi fost aruncat `n Dun\re, `n
timp ce o relatare greceasc\
men]ioneaz\ c\ locul tragediei
ar fi fost Snagov. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Un sfat `n]elept
Un frate l-a `ntrebat pe avva
Sisoe: „Dac\ suntem `ntr-o
c\l\torie [i c\l\uza ne r\t\-
ce[te, trebuie s\-i atragem lu-
area-aminte?“. B\trânul zice:
„Nu“. Fratele `ntreab\: „S\-l
l\s\m atunci s\ ne r\t\ceas-
c\?“. B\trânul zice: „Dar ce s\
face]i, s\ lua]i un ciomag [i s\-l
bate]i? Eu am cunoscut câ]iva
fra]i care c\l\toreau [prin pus-
tiu] [i c\l\uza lor i-a r\t\cit,
noaptea. Erau doisprezece [i
to]i [tiau c\ s-au r\t\cit [i fie-
care se lupta cu sine, ca s\ nu
spun\. Când s-a f\cut ziu\,
c\l\uza [i-a dat seama c\ au
gre[it drumul [i le-a zis: „Ier-
ta]i-m\, ne-am r\t\cit“. To]i
i-au zis: «{tiam, dar am t\cut».
El a fost uluit [i le-a zis: «Fra-
]ii se st\pânesc pân\ la moar-
te, ca s\ nu vorbeasc\». {i l-a
sl\vit pe Dumnezeu. Bucata de
drum pe care o r\t\ciser\ era
de dou\sprezece mile“.
(Pateric, edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Puterea iubirii
„{i când s-au apropiat de
Ierusalim, la Betfaghe [i la Be-
tania, lâng\ Muntele M\slini-
lor, (Iisus) a trimis pe doi dintre
ucenicii S\i [i le-a zis: «Merge]i
`n satul care este `naintea
voastr\ [i, intrând `n el, `ndat\
ve]i afla un mânz legat, pe care
n-a [ezut pân\ acum nici un
om. Dezlega]i-l [i aduce]i-l. Iar
de v\ va zice cineva: De ce
face]i aceasta? Spune]i c\
Domnul are trebuin]\ de el [i
`ndat\ `l va trimite aici». Deci
au mers [i au g\sit mânzul le-
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Plecarea `n str\in\tate `mi poate amenin]a via]a duhovniceasc\?
A[ vrea s\ plec la
munc\ `n str\in\tate,
dar nu [tiu dac\ `n fe-
lul acesta nu o s\ tre-
buiasc\ s\ fac unele
concesii `n ceea ce pri-
ve[te via]a mea religi-
oas\. Mai precis, m\
tem c\ nu voi g\si o bi-
seric\ ortodox\ la ca-
re s\ merg duminica.
Plecarea la munc\ `n
str\in\tate aduce multe
schimb\ri `n via]a ori-
cui. Nu e[ti nici primul,
nici ultimul care `[i pune
astfel de probleme. Este
`ns\ foarte bine dac\ te
g=nde[ti [i la via]a ta re-
ligioas\, nu doar la c=]i
bani vei c=[tiga o dat\
ajuns acolo. Temerile ta-
le pot fi `ntemeiate. ~n
multe localit\]i din Eu-
ropa, mai ales `n ]\ri
cum sunt Danemarca, O-
landa, Suedia, Norvegia,
sunt foarte pu]ine paro-
hii rom=ne[ti ortodoxe.
Dac\ vei merge `ntr-o
astfel de ]ar\, trebuie s\
[tii un lucru simplu:
Sf=nta Liturghie orto-
dox\ este aceea[i, in-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfânta Muceni]\
Agata
Originar\ din cetatea
Panormos (din insula Si-
cilia), Sfânta Agata era
foarte frumoas\ [i foarte
bogat\. Când `mp\ratul
Deciu (250-253) a declan-
[at persecu]ii `mpotriva
cre[tinilor, Agata a fost
`ncredin]at\ de c\tre dre-
g\torul Cvintian unei fe-
mei necredincioase, Afro-
disia, care trebuia s\ o
conving\ s\ renun]e la
credin]a cre[tin\. ~ns\
Agata ]inea mult la cre-
din]a ei [i dorea mai de-
CALENDARUL ZILEI
gat la o poart\, afar\ la r\spân- privind toate `n jur [i vremea fi- fii care-[i p\r\sesc casa p\rin-
tie, [i l-au dezlegat. {i unii din ind spre sear\, a ie[it spre teasc\. Numai c\ tat\l acestui
cei ce st\teau acolo le-au zis: Betania cu cei doisprezece.“ tân\r l-a a[teptat mereu. {tia
«De ce dezlega]i mânzul?». Iar (Marcu 11, 1-11) `n sufletul s\u de p\rinte c\
ei le-au spus precum le zisese fiul se va `ntoarce. Fiul a risipit
Iisus [i i-au l\sat. {i au adus *** ceva ce nu era al s\u, doar mo[-
mânzul la Iisus [i [i-au pus tenise. Tat\l a adunat r\bdare
hainele pe el [i Iisus a [ezut pe Ieri, `n toate bisericile s-a [i speran]\. Risipa fiului s-a
el. {i mul]i `[i a[terneau hai- citit fragmentul evanghelic de- `ntâlnit cu inima p\rintelui
nele pe cale, iar al]ii a[terneau spre fiul risipitor. Este cea mai s\u. A intrat `n istorie [i un
ramuri, pe care le t\iau de prin frumoas\ parabol\ pentru c\ risipitor a devenit paradigm\,
gr\dini. Iar cei ce mergeau are un final `ncurajator, pozi- nu pentru c\ a risipit, ci pentru
`nainte [i cei ce veneau pe urm\ tiv. Fiul cel mic s-a `ntors la ca- c\ risipa i-a descoperit c\ era
strigau, zicând: «Osana! Bine sa p\rinteasc\ [i a fost primit mândru [i orgolios. Când [i-a
este cuvântat Cel ce vine `ntru ca un fiu adev\rat, ca [i cum venit `n fire a ajuns smerit [i
numele Domnului! Binecuvân- nimic nu s-a `ntâmplat. Cred c\ `n\l]at. Oare unde este mai
tat\ este `mp\r\]ia ce vine a fiecare genera]ie care a ascultat bine decât `n casa p\rin]ilor [i
p\rintelui nostru David! Osana aceast\ pild\ a putut exclama `mpreun\ cu ei? (Rubric\ rea-
`ntru cei de sus!». {i a intrat Ii- c\ este foarte actual\. ~ntr-ade- lizat\ de pr. Dumitru P|DU-
sus `n Ierusalim [i `n templu [i, v\r, `n toate timpurile vom g\si RARU, Radio Trinitas)
diferent de limba `n care G=nde[te-te c\ va trebui
o ascul]i. Asta `nseamn\ s\ te spovede[ti `n pos-
c\, dac\ nu vei g\si o turi, deci vei avea nevoie
parohie rom=neasc\, de un preot care s\
po]i merge la biserica `n]eleag\ limba rom=n\.
greac\, ruseasc\, s=r- Nu este imposibil, dar
beasc\, ucrainean\ din este ceva mai greu s\ te
ora[ul acela, sau poate spovede[ti `ntr-o limb\
chiar vei g\si o biseric\ str\in\, iar sfaturile du-
`n limba ]\rii respective hovnice[ti le vei `n]elege
(aceste biserici sunt ra- mai bine explicate `n
re, dar exist\. De exem- limba ta matern\. De a-
plu, `n Finlanda exist\ o semenea, este recoman-
biseric\ ortodox\ de dat ca, acolo unde este
limb\ finlandez\ foarte nevoie, s\ te implici `n
activ\). ~n eventualita- via]a parohiei. Po]i c=nta
tea c\ va trebui s\ mergi la cor, po]i participa la
la o astfel de biseric\, activit\]ile sociale [i cul-
este bine ca atunci c=nd turale ale parohiei, po]i
pleci de acas\ s\-]i iei cu s\ te faci util, indiferent
tine o carte de rug\ciuni c=t de nou e[ti `n comu-
cu textul Sfintei Litur- nitatea aceea.
ghii. ~n felul acesta, vei
Dar m\ mai tem [i c\
putea participa la slujbe nu o s\ am timp s\ sau po]i s\-i explici pre- bine s\ mergi m\car la
f\r\ teama c\ nu vei
merg la biseric\. otului situa]ia ta, iar el o Vecernie sau la alte sluj-
`n]elege ce se spune. Desigur, ]i se poate s\-]i dea sfaturile cuve- be [i rug\ciuni care se
Dar dac\ exist\, deja , `nt=mpla [i asta, dar n- nite, `n func]ie de pro- fac dup\-amiaza. Totul
parohie rom=neasc\ ai de unde s\ [tii p=n\ gramul liturgic al paro- este s\ vrei. ~n via]a
acolo? nu ajungi acolo. Dac\ nu hiei. Nimic nu poate `n- cre[tin\, inten]ia bun\
F\r\ `ndoial\, este vei putea merge la sluj- locui Sf=nta Liturghie, supline[te, uneori, fap-
bine [i necesar s\ te duci bele de duminic\, po]i fi dar dac\ nu vei putea ta. (Rubric\ realizat\ de
la biserica rom=neasc\. prezent la alte slujbe, ajunge la Liturghie, e Petru AVRAM)
grab\ s\ moar\ decât s\ tru cultura poporului ro- mai mari studiouri cine- s\ritura `n lungime
se lepede de Hristos. A mân din Maramure[“; matografice ale secolului (6,92m);
fost chinuit\ r\u [i a mu- a 1867 – S-a `ncheiat trecut; a 1990 – S-a `nfiin]at,
rit `n temni]\. O tradi]ie Acordul austro-ungar pri- a 1925 – Stabilirea de la Bucure[ti, Muzeul }\-
spune c\ pe mormântul ei vind crearea statului du- rela]ii diplomatice la ranului Român, continu-
`ngerul a adus o lespede alist Austro-Ungaria, `n nivel de lega]ie `ntre Ro- atorul unor `ndelungate
pe care era scris: „Minte cadrul c\ruia Transilva- mânia [i Chile; tradi]ii muzeale datând
cuvioas\, cinste lui Dum- nia r\mânea `ncorporat\ a 1939 – A decedat `nc\ din 1875 când, la
nezeu [i patriei izb\vire“. Ungariei, anulându-i-se Gheorghe }i]eica, mate- propunerea lui Titu Ma-
autonomia; matician, deschiz\tor de iorescu, se constituia, pe
Tot ast\zi, Biserica face a 1876 – Apare prima drumuri `n geometria dife- lâng\ Muzeul de Anti-
pomenirea Sfintei Mu- revist\ româneasc\ de ren]ial\, membru, vicepre- chit\]i, cea dintâi sec]iu-
ceni]e Teodula; a Cuvio- medicin\ din Transil- [edinte (1924-1925) [i se- ne de art\ textil\;
sului Teodosie din Scope- vania „Higiena [i [coala“, cretar general (1929-1939) a 1991 – România a
fost aleas\ membr\ a Co-
lon; a Cuviosului Polieuct, editat\ de Paul Vasici-Un- al Academiei Române (n.
patriarhul Constantinopo- gureanu; 4/17 octombrie 1873); mitetului ONU pentru
Resurse Naturale, la sesi-
lului [i a Sfântului Muce- a 1889 – Ministrul de a 1946 – Anglia [i Sta- unea anual\ a ESCOSOC
nic Antonie Atenianul. Externe al României P. P. tele Unite ale Americii (Consiliul Economic [i
Carp cere Direc]iunii Ge- recunosc guvernul con-
Mâine, Biserica face
Social al ONU);
nerale a Telegrafelor [i dus de dr. Petru Groza [i a 1999 – Reuniunea
pomenirea Sfântului Vu- Po[telor, din subordinea reiau leg\turile diploma-
Comitetului Interna]io-
col, episcopul Smirnei. Ministerului de Interne, tice cu România; nalei Socialiste pentru
s\ ofere Agen]iei Telegra- a 1971 – Aselenizarea Europa Central\ [i de
~n ziua de 5 fice Române, care era `n navei cosmice americane Est (Bucure[ti, 5-6);
curs de organizare la Bu- „Appolo-14“ (a fost lan- a 2003 – A intrat `n
februarie, istoria cure[ti, o „odae mare `n sat\ la 31 ianuarie 1971, vigoare Charta Constitu-
consemneaz\: casele ce ocup\“; comandant al navei fiind ]ional\ a Serbiei [i Mun-
a 1905 – A avut loc Alan Shepard); tenegru, dup\ adoptarea
a 1859 – A `ncetat din premiera piesei „Mana- a 1979 – Are loc pre- de c\tre Parlamentul Fe-
via]\ Alecu Russo, poet, sse“ de Ronetti Roman, la miera filmului „Nea M\- deral de la Belgrad;
prozator, eseist, memori- Teatrul Na]ional din Bu- rin Miliardar“ `n regia lui a 2004 – România a
alist [i critic literar, ide- cure[ti, cu Constantin Sergiu Nicolaescu, `n ro- devenit membr\ de facto
olog al genera]iei de la Nottara `n rolul principal; lul principal Amza Pellea; a NATO, toate cele 19
1848 (n. 1819); a 1919 – A fost creat\ a 1983 – Ani[oara Cu[- state membre ale NATO
a 1861 – La Sighet s-a compania United Artist mir realizeaz\ un nou ratificând protocolul de
`nfiin]at „Asocia]ia pen- (UA), unele dintre cele record mondial de sal\ la aderare. a

LUMEA PIERDUT|
Norii - boii Soarelui
de Marcel LUTIC
Ast\zi ar fi venit rândul ...
potopului, `ns\ am socotit de
cuviin]\ ca `nainte de potop
s\ spunem câte ceva despre
originea norilor [i a ploii. De
obicei, norii [i ploaia repre-
zint\ capitole distincte `n
lucr\rile de mitologie, dar,
dup\ cum vom vedea, `ntre
aceste dou\ elemente exist\ o
leg\tur\ indisolubil\.
Iat\ cum zugr\ve[te popo-
rul român formarea norilor
sau a nourilor: „Se fac sau se
ridic\ din ap\, din «aburii»
care se desprind de pe fa]a
apelor, vara mai ales“. Acest
fenomen se vede foarte bine
`n special diminea]a, `nainte
de r\s\ritul soarelui: „Acele
scame sub]iri cari plutesc
deasupra albiei râului, pân\
când vremea se-nc\lze[te, se
ridic\ apoi sus. Atunci se
alc\tuiesc nourii“. Alt\ vari-
ant\ face referire la formarea
norilor din apa „de pe fa]a
m\rilor, din «marea neagr\»,
din «marea cea mare» `n care
se vars\ toate apele de pe
p\mânt“.
VE{TI BUNE
Un om c=t se poate de normal
de Liviu ANTONESEI
Joi, vreme de trei ore, Bill
Gates, patronul celebrei Mi-
crosoft, ale c\rei produse sunt
utilizate de peste un miliard
de de]in\tori de calculatoare,
cel mai bogat om din lume, cu
o avere personal\ situat\ la
peste 60 de miliarde de dolari,
a fost oaspetele României. Trei
ore, pentru c\ omul cel mai
bogat din lume este, desigur,
[i unul din cei mai ocupa]i. Trei
ore, `n care a lansat noul pro-
gram de operare Vista, a de-
schis noul Centru al Microsoft
de la Bucure[ti, s-a `nt=lnit
cu pre[edintele, premierul -
pe care a reu[it s\-i a[eze la
aceea[i mas\! - [i alte oficia-
lit\]i, a dat declara]ii presei [i
acordat un interviu `n exclu-
sivitate pentru TVR. Trei ore
de program intens, la sf=r[i-
tul c\rora, f\r\ girofare, es-
cort\ [i antemerg\tori, a[tep-
t=nd cuminte la semafor, s-a
urcat `n ma[in\ spre aero-
port, de unde a zburat, cu alte
treburi, la Paris.
Sigur, este foarte impor-
tant c\ Bill Gates [i-a rupt
trei ore din aglomeratul s\u
Pe de alt\ parte, poporul a
`n]eles destul de exact cum
st\ treaba [i cu procesul de
evaporare a apei de pe supra-
fa]a p\mântului, ap\ c\zut\
mai ales `n urma ploilor. Iat\
ce se spune `n acest sens:
„Apoi ea (apa - n.n.) st\ ce st\
pân\ când vine vântul ori
soarele de o r\zbate [i apoi
mai toat\ se preface `n aburi
[i se ridic\-n slava cerului, de
se preface `n nouri. Nu se ve-
de? Apoi s\-]i spun eu de ce
nu se vede: (...) pentru c\ lu-
crul se face cu `ncetul, cu
`ncetul; apoi chiar dac\ s-ar
face mai cu multul, nu s-ar
vedea din pricina c\ldurii.
Iaca, dintr-o oal\ care fierbe:
iarna se vede cum se ridic\
aburii, dar vara nu se v\d. {i
tot a[a când r\sufl\ omul...“.
O legend\ singuratic\ su-
gereaz\ c\ norii s-ar fi n\scut
din albu[ul unui ou imens, ou
azvârlit pe cer la `nceputul lu-
mii de ~nsu[i Dumnezeu.
Practic, apa este ceea ce
une[te norii [i ploaia; `ns\
mai exist\ [i alte puncte de
leg\tur\; spre exemplu, Sor-
bul [i balaurii. S\ le lu\m pe
rând. Despre Sorb(ul) m\rii,
Sorbitorul de ap\ sau ~nec\-
torul de oameni se credea c\
program [i a venit la Bucu-
re[ti, c\ a lansat personal pro-
gramul Vista aici, c\ a des-
chis Centrul Microsoft, c\ i-a
l\udat pe informaticienii ro-
mâni, men]ion=nd c\ la se-
diul central din Seattle lu-
creaz\ peste 300, toate aces-
tea sunt lucruri importante.
Dar mai important mi s-a p\-
rut altceva - anume c\, deo-
sebit [i de politrucii [i de afa-
ceri[tii aborigeni, care au dat
un spectacol destul de penibil
[i `n fa]a ilustrului oaspete,
cum dau de obicei, dl. Gates
s-a comportat ca un om per-
fect normal! Nu s-a b\tut cu
pumnul `n piept c\ e cel mai
bogat om din lume, c\ are nu
[tiu c=te oi, pardon compute-
OPINII & COMENTARII
este o vietate suprafireasc\ ce
... sorbea apa sau aburii din
mare [i din râuri pentru a ...
hr\ni norii! Unii spuneau c\
ar avea solzi ca pe[tii [i c\ ar
tr\i `n ape, `necându-i pe cei
care se pierdeau pe malurile
apelor mari; al]ii credeau c\
locuin]a acestei ar\t\ri ar fi
„acolo unde se adun\ toate a-
pele din lume“. Sorbitul apei
sau aburilor avea un rost, a-
nume s\ nu se `nmul]easc\ ex-
cesiv apa de pe suprafa]a p\-
mântului, altfel tot p\mântul
ar fi n\p\dit [i `necat de ape.
Cât despre balauri s\ pre-
ciz\m c\ ace[tia poart\, `n
concep]ia arhaic\, al\turi de
zmei, norii [i ploaia; la fel ca
[i Sorbul, se scoboar\ uneori
`n iazurile [i m\rile de pe p\-
mânt [i sug apa; „din aceasta
`mpr\[tie pe cer ca nouri [i
cre[te ca [i cum ar cre[te pâi-
nea când dospe[te“. Alteori,
balaurii sunt ei `n[i[i aspira]i
de Sorb, al\turi de ap\, broa[-
te [i râme, fiind mai apoi
arunca]i pe p\mânt o dat\ cu
ploile diluviene (pentru aces-
tea folosindu-se expresii ca:
„toarn\ cu cofa“ sau „cu g\-
leata“ [i „plou\ cu broa[te“).
B\trânii povestesc c\, la
`nceputul `nceputului, norii
ar fi fost boii sau bivolii Soa-
relui, ei tr\gând carul cu ap\
la curtea Soarelui; atunci
când Soarele nu se uita, ase-
menea unor oameni lene[i
re!, nici nu [i-a c\rat un
Maybach cu avionul ca s\ ia
ochii prostimii. N-a explicat
copiilor c\ a fost un [mecher
la [coal\ - de[i a f\cut pozne
ce i-au adus necazuri! -, n-a
aruncat cu verzi[ori ori euroi
`n mul]ime, nici n-a declarat
c\ Dumnezeu l-a ajutat s\ de-
vin\ at=t de bogat pe c=t este!
Nu, nimic din toate acestea.
Dimpotriv\, `n tot ce am
v\zut la posturile noastre de
televiziune din cele trei ore
ale vizitei, [i s-a dat esen]ia-
lul, s-a comportat extrem de
normal, iar dup\ standardele
române[ti de comportament
public, de-a dreptul banal. Ei,
bine, mie, s\tul de spectacole-
le de prost gust nesf=r[ite pe
care le dau oamenii no[tri pu-
blici, exact asta m-a fermecat.
Interviul pe care l-a acordat
TVR l-a[ relua zi de zi pe pos-
tul na]ional de televiziune [i,
mai ales, i-a[ obliga pe politi-
cieni, vedete media [i oameni
de afaceri s\-l vizioneze, s\-l
explice `n scris [i s\-l dezbat\
`ntre ei. Nu doar pentru ceea
ce a spus Bill Gates acolo,
despre cum s-a n\scut o mare
firm\ `ntr-o cultur\ a liber-
t\]ii, despre viitoarea, apropi-
ata retragere din afaceri [i a-
xarea pe activitatea funda]iei
sale umanitare, despre rolul
vital al educa]iei `n societatea
prezentului [i a viitorului. Nu
`ns\, repet, doar pentru ceea
sau unor boi obosi]i, se mai
l\sau pe tânjal\, acum apa
prelingându-se peste margi-
nile carului, astfel fiind expli-
cat\ c\derea ploii peste p\-
mânt. Dumnezeu i-ar fi izgo-
nit, nu se [tie din ce motiv, la
marginea p\mântului, aici
stând ascun[i `ntr-un t\u
(balt\) mare; neavând alt\
ocupa]ie, beau `ntr-una ap\
din t\u [i din m\rile `nveci-
nate pân\ se umfl\ ca ni[te
burdufuri. Ei bine, umfla]i
pân\ peste poate, dau nas `n
nas cu balaurii [i solomonarii,
ace[tia `ncepând ai fug\ri pe
sub ceruri; la un moment dat,
sub presiunea urm\ritorilor,
se spune c\ slobod toat\ apa
din ei. Prin acest gen de cre-
din]e explica poporul [i per-
manenta preumblare a no-
rilor, ei fiind practic `mpin[i
mereu de suflarea balaurilor.
~n alte p\r]i, rolul balaurilor
`l au vânturile, acestea fug\-
rind, `n imagina]ia poporului,
o herghelie de cai suri sau un
stol negru de p\s\ri r\pitoare.
Mai amintim, `n finalul
acestui prim material dedicat
norilor [i ploii, c\ Sfântul Ilie
este considerat de români
st\pânul norilor, sfântul a-
vând dou\ ajutoare: solomo-
narii, ace[tia preluând norii
mai negri [i mai vâsco[i, [i
`ngerii de straj\, acestora
revenindu-le `n seam\ „norii
mieilor“ sau „oile Domnului“,
adic\ norii mai m\run]i [i al-
burii, cei care, `n general, a-
duceau ploile folositoare co-
munit\]ilor de agricultori.
Din punct de vedere sim-
bolic, norul este ambivalent;
pe de o parte, `ntunec\ Soa-
rele, `ns\, pe de alt\ parte,
este sursa ploii fertilizatoare.
Asociat materiei prime a uni-
versului, ce]ei primordiale,
norii au r\mas pân\ `n zilele
noastre `n con[tiin]a oame-
nilor [i cu bune [i cu rele. Mi-
a[ dori ca, m\car pân\ lunea
viitoare, cerul vie]ii noastre
s\ fie plin doar cu nori m\-
run]i [i alburii, nori adu[i de
`ngerii de straj\ din subor-
dinea lui Sântilie!
* Marcel Lutic este etnograf la
Muzeul Etnografic al Moldovei din
cadrul Complexului Muzeal
Na]ional „Moldova“ Ia[i
ce a spus, ci [i pentru cum a
spus, pe un ton firesc, z=m-
bind cald, cu umor [i autoiro-
nie. Cel mai bogat om din lu-
me, care nu [i-a extras, de alt-
fel averea nici din mulgerea
oilor, nici din specula]ii imo-
biliare cu guvernul american,
nici din trafic cu carpete ori
contracte cu statul, ci din ex-
ploatarea `n]eleapt\ a inteli-
gen]ei, `ncep=nd cu a sa pro-
prie, mi s-a p\rut [i unul din
cei mai normali oameni din
lume din c=]i mi-a fost dat s\
v\d vreodat\. Este interesant
acest lucru. Acum vreo 15 ani,
am avut prilejul s\ cunosc un
alt om foarte bogat, dl. George
Soros, care [i-a `ndreptat o
bun\ parte din uria[a avere
ob]inut\ `n afaceri spre acti-
vit\]i umanitare [i de spri-
jinire a inteligen]elor din so-
ciet\]ile eliberate din dicta-
turi. L-am rev\zut de c=teva
ori, am vorbit, am luat masa
`mpreun\. Ceea ce m-a [ocat
la dl Soros este ceea m-a [ocat
[i la dl Gates, firescul, norma-
litatea, cordialitatea fa]\ de
cel\lalt. Calit\]i at=t de rare
[i la politicienii [i la aface-
ri[tii no[tri. S\ nu disper\m,
s\ credeam `n puterea exem-
plului, s\ invit\m c=t mai des
asemenea oaspe]i!
*Liviu Antonesei este scriitor,
profesor la Universitatea
„Al.I.Cuza“
Luni, 5 februarie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Trei `n unul
a ~ntre realit\]i axiomatice,
spirituale sau arhitecturale,
`nt=mpl\tor sau nu, `n administra]ia
public\ ie[ean\ exist\ trei
institu]ii care definesc cumva
factorii de responsabilitate legat\
de starea general\ a Ia[ului a
de Nicu[or P|DURARU
Tableta de ast\zi nu este o discu]ie de-
spre numerologie. Titlul pare o sintagm\
cu iz ezoteric, ascuns\ de multe ori `n di-
verse interpret\ri religioase sau chiar de
natur\ analitic\ a unor simboluri [i sen-
suri universale.
De ce trei `n unul? Unde reg\sim de fapt
aceast\ asociere? Se poate discuta pe acest
subiect [i `n manualele de arhitectur\, [i `n
simbolurile sau sensurile unor lucr\ri din
literatur\ cu `nclina]ie spre teme filosofice.
Chiar [i `n geometrie este axiomatic faptul
c\ trei puncte formeaz\ un plan, la fel cum
`n goniometrie rezultatul se bazeaz\ `n
esen]\ pe trei puncte de analiz\. Orice ana-
liz\ pe care o efectu\m, pentru a fi c=t mai
siguri, presupune verific\ri din cel pu]in trei
puncte de vedere distincte [i independente.
Dac\ ve]i privi cu aten]ie detaliile de arhi-
tectur\ ale bisericilor monument din Ia[i, re-
marcabile prin frumuse]e [i prezen]\ nu `n-
t=mpl\toare `n centrul Ia[ului, ve]i desco-
peri de asemenea combina]ii de forme `n toa-
te structurile care pot fi associate cifrei trei.
~n]elegerea sensurilor multiple ale cifrei
trei, cu valen]e filosofice legate de cunoa[-
terea uman\ pe toate planurile, are o baz\
evident\ `n fundamentul cre[tin oferit de
Sf=nta Treime. Definirea Sfintei Treimi ne
ofer\ o viziune ce `ntrege[te, de fapt, sensu-
rile universului cunoa[terii. Putem `n]elege
prin ea nu doar simpla enumerare a Tat\lui,
Fiului [i Sf=ntului Duh, ci mult mai multe
sensuri.
~ntre realit\]i axiomatice, spirituale sau
arhitecturale, `nt=mpl\tor sau nu, `n ad-
ministra]ia public\ ie[ean\ exist\ trei in-
stitu]ii care definesc cumva factorii de re-
sponsabilitate legat\ de starea general\ a
Ia[ului. Consiliul Jude]ean, Consiliul Lo-
cal/Prim\ria Ia[i [i Prefectura Ia[i, prin
cele trei persoane reprezentative pentru in-
stitu]iile men]ionate, sunt `n contextul
ie[ean actual institu]ii care definesc [i `n-
chid cercul vie]ii socio-economice prin pris-
ma administra]iei publice.
A nu se `n]elege c\ am uitat de elitele
Ia[ului prin prisma mediului academic, uni-
versitar sau cultural. De asemenea, nu poate
fi evitat rolul mediului economic ie[ean a-
supra dezvolt\rii economico-sociale. Fiecare
din mediile men]ionate formeaz\ de fapt
imaginea Ia[ului [i finiseaz\ inclusiv resur-
sa uman\ ie[ean\. Pentru c\, dincolo de ori-
ce, r\m=ne calitatea omului - cea mai fru-
moas\ [i mai deplin\ crea]ie a lui Dumnezeu
- [i nu a func]iei sau titlurilor, natura `n-
v\]=ndu-ne c=t de trec\tori suntem. ~nt=m-
pl\tor sau nu, [i mediile amintite mai sus
sunt tot `n num\r de trei.
Trei `n unul, [i asta pentru c\ unul este
doar Ia[ul. Trei `n unul e un mesaj de re-
sponsabilitate ie[ean\ `n administra]ie
adresat celorlal]i doi colegi ai mei, pentru c\
acel unul este Ia[ul. {i asta departe de
politic\ [i alte sensuri, ceilal]i reprezenta]i
ai Ia[ului `n diverse alte institu]ii române[ti
din ]ar\ [i str\in\tate fiind cu siguran]\
mul]umi]i de cel care d\ semnalul [i
ac]ioneaz\ `n sensul unit\]ii de identitate
ie[ean\. Ia[ul are nevoie de mult mai mult
dec=t a primit `n ultimii ani. Cu to]ii suntem
responsabili de acest lucru.
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 5 februarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

{edin]a de lucru anual\ a Adun\rii Eparhiale a Arhiepiscopiei Ia[ilor
Un comunicat de pres\
primit de la Secretariatul
Centrului Eparhial infor-
meaz\ c\ `n data de 3 fe-
bruarie 2007, `n sala „Dr.
Paul van Saanen“ a Cen-
trului de Conferin]e „Pro-
viden]a“ din Ia[i, s-au
desf\[urat lucr\rile {e-
din]ei anuale de lucru a
Adun\rii Eparhiale a Ar-
hiepiscopiei Ia[ilor. ~n de-
schiderea lucr\rilor, IPS
Mitropolit Daniel a f\cut
o succint\ prezentare a
activit\]ilor desf\[urate
de Arhiepiscopia Ia[ilor
`n anul 2006, intitulat\
„Realiz\ri multiple, dar
`nc\ multe de f\cut“. La
aceast\ [edin]\ a Adu-
n\rii Eparhiale au fost
prezen]i [i membrii Con-
siliului Misionar Consul-
tativ care au asistat la
prezentarea d\rilor de
seam\ ale sectoarelor
Centrului Eparhial Ia[i [i
la luarea hot\r=rilor Adu-
n\rii Eparhiale, contri-
buind la discu]ii cu prop-
uneri practice, de sus]ine-
re a activit\]ilor preconi-
zate a se desf\[ura `n
anul 2007.
De asemenea, la [e-
din]a Adun\rii Eparhiale
au fost prezen]i [i P\rin]ii
Protopopi ai celor 12 pro-
topopiate din Arhiepis-
copia Ia[ilor [i exarhii
m\n\stirilor din jude]ele
Ia[i, Boto[ani [i Neam].
S-au f\cut propuneri
pentru intensificarea [i di-
versificarea activit\]ilor
pastorale [i misionare,
cum ar fi:
a dotarea cu aparatur\
modern\ a tipografiei mi-
tropolitane „Trinitas“ [i a
Centrului social-medical
„Providen]a“;
a `nfiin]area Oficiului
„Cultus“ – un serviciu care
s\ ajute familiile `ndoliate
cu obiectele necesare cere-
moniilor religioase solemne;
a `nfiin]area Fondului
„P\storul cel Bun“ pentru
sus]inerea parohiilor s\ra-
ce [i a preo]ilor s\raci. a
Pilda fiului risipitor
„Starea omului p\c\tos
se schimb\ `n bine datorit\
milei lui Dumnezeu“
~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitroplitul Moldovei [i
Bucovinei, a oficiat ieri slujba Sfintei Liturghii la bi-
serica „Sf. M. Mc. Gheorghe“ vechea catedral\ mitro-
politan\ din Ia[i. ~n cuv=ntul de `nv\]\tur\, IPS
Mitropolit Daniel a subliniat principalele `nv\]\turi
ale pericopei evanghelice a zilei `n care a fost prezen-
tat\ pilda fiului risipitor. „Am `nv\]at din Evanghelia
de ast\zi c\ starea omului p\c\tos se schimb\ `n bine,
`n primul r=nd, datorit\ milei lui Dumnezeu. I s-a
f\cut mil\ de el. Fiul risipitor se m=ntuie[te, se
reg\se[te din `nstr\inare, se ridic\ din p\cat [i `nviaz\
duhovnice[te prin binecuv=ntarea, vindecarea [i lu-
crarea milei lui Dumnezeu. Dumnezeu [i `ngerii din
ceruri se bucur\ c=nd un p\c\tos se `ntoarce la
Dumnezeu. Dumnezeu se bucur\ de orice om care `[i
revine `n sine, care constat\ c\ p\catul nu este starea
normal\ a vie]ii, ci sfin]enia, virtutea, `mplinirea voii
lui Dumnezeu. {i prime[te pe cel r\t\cit, pe cel
`nstr\inat pentru a-l recupera. Mare bucurie se face `n
ceruri c=nd un p\c\tos se `ntoarce la Dumnezeu. Mare
bucurie se face `n ceruri c=nd o mul]ime de credincio[i
vin la spovedanie [i se spovedesc sincer. Mare bucurie
este pentru Biseric\ c=nd oamenii se elibereaz\ de
p\cate, prin poc\in]\ [i prin primirea iert\rii p\catelor
[i `ncep o via]\ nou\“. a

Parohia „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ din Ia[i are capel\
a Sfin]irea casei sociale, care va `nlocui spa]iul necesar slujbelor religioase p=n\ la ridicarea bisericii, a avut loc s=mb\t\
`n prezen]a primarului municipiului Ia[i [i a zeci de credincio[i a De[i este recent `nfiin]at\, parohia „Sf. Voievod {tefan cel Mare“
desf\[oar\ multiple activit\]i sociale [i culturale, majoritatea cu sprijinul benevol al tinerilor enoria[i a
S=mb\t\, 3 februarie, a topopiatului Ia[i 2. Dup\ celui care s-a aflat 47 de ani „Ceea ce a vrut
avut loc sfin]irea capelei pa- slujba de sfin]ire, p\rintele `n fruntea Moldovei, adic\
rohiei „Sf. Voievod {tefan cel Vilie Doro[inc\ a rostit un pe Sf=ntul Voievod {tefan Dumnezeu
Mare“, Protopopiatul Ia[i 2. cuv=nt `n care a vorbit de- cel Mare. ~n acel moment, s-a `nf\ptuit“
La slujb\ au participat pre- spre `nceputurile parohiei at=t `n Ia[i, c=t [i `n alte lo-
o]i consilieri ai Centrului „Sf. Voievod {tefan cel Ma- calit\]i ale ]\rii noastre, a De[i este o parohie nou
Eparhial Ia[i, dar [i cei doi re“ din Ia[i. „Parohia a fost fost necesar\ ridicarea a `nfiin]at\, parohia „Sf. Voie-
protopopi de Ia[i, pr. Cons- `nfiin]at\ `n acel an de refe- unui l\ca[ de `nchinare `n vod {tefan cel Mare“ este o
tantin Andrei [i pr. Vilie Do- rin]\ pentru `ntreaga cre[ti- cinstea celui pe care noi `l parohie care desf\[oar\ mul-
ro[inc\, precum [i zeci de n\tate ortodox\, atunci c=nd s\rb\toream. {i iat\ c\ `n tiple activit\]i sociale [i cul-
credincio[i. Slujba de sfin]ire noi am cinstit [i am c\utat aceast\ parte a Ia[ului, aici turale, majoritatea cu spri-
a fost condus\ de pr. Vilie ca s\ aducem mul]umire lui unde se sim]ea nevoia unui jinul benevol al tinerilor din
Doro[inc\, protopop al Pro- Dumnezeu pentru vrednicia l\ca[ de `nchinare, la ce- parohie. „Aceast\ parohie
rerea credincio[ilor, cu apro- nou `nfiin]at\ `[i desf\[oar\
barea IPS Daniel, Mitropo- activitatea pe l=ng\ preotul
litul Moldovei [i Bucovinei, paroh cu implicarea unor
s-a `nfiin]at aceast\ parohie. tineri vrednici de laud\, elevi
Cu ajutorul Bunului Dum- la liceu sau studen]i la facul-
nezeu, `n anul 2005 IPS Mi- tate. Lucrarea lor este volun-
tropolit Daniel a binecuv=n- tar\, iar aceast\ lucrare s-a
tat locul de ridicare a noii bi- manifestat [i la Casa Social\
serici, `nc=t ast\zi ne g\sim «Sf. Ecaterina» din str. Zla-
la acest moment deosebit de taust, a Protopopiatul Ia[i 2,
acolo unde, printr-un proiect
important. Datorit\ faptului intitulat «B\tr=ne]e ferici-
c\ proiectul bisericii de aici a Slujba de sfin]ire a capelei parohiei
t\», ace[ti tineri, al\turi de „Sf. Voievod {tefan cel Mare“ a fost condus\
primit aprobarea [i auto- cei care sunt r=ndui]i pentru
riza]ia de construc]ie, s-a bunul mers la aceast\ cas\ de pr. Vilie Doro[inc\,
putut trece, `n scurt timp, la social\ [i la acest proiect, au protopop al Protopopiatului Ia[i 2
`nceperea construc]iei. S-a c\utat [i au reu[it, timp de
f\cut acel proiect care inte- [ase luni de zile, s\ `ntre]in\
greaz\ at=t biserica, c=t [i lui Ia[i, Gheorghe Nichita truc]iei bisericii [i cons-
prin munca lor 30-35 de care a ]inut s\ precizeze: truc]ia casei sociale, care va
casa social\, acel proiect b\tr=ni care vin [i iau masa
care `nc\ o dat\ ne arat\ c\ „M\ bucur c\ sunt aici, l=n- ]ine loc de paraclis, spa]iu de
de luni p=n\ s=mb\t\ la g\ dvs. pentru c\, `n sf=r[it oficiere a slujbelor religioase
La slujb\ au participat preo]i consilieri ai biserica este a credincio[ilor aceast\ cas\ social\“, a mai
[i casa social\ este tot a lor pot s\-mi r\spund [i eu la o p=n\ la construc]ia bisericii:
spus pr. protopop Vilie
Centrului Eparhial Ia[i, dar [i cei doi pentru binele [i pentru Doro[inc\.
`ntrebare. Sunt multe `n- „~n calitate de preot paroh
protopopi de Ia[i, pr. Constantin Andrei [i pr. doieli la care suntem supu[i sunt dator s\ adrezez mul-
purtarea de grija fa]\ de se- La eveniment a fost pre- cu to]ii. ~n clipa de fa]\ stau ]umiri tuturor celor care ne-
Vilie Doro[inc\, precum [i zeci de credincio[i menii no[tri, afla]i `n nevoi“. zent [i primarul municipiu- [i m\ `ntreb - dac\ mai e au sprijinit pentru a ajunge
nevoie s\ ne `ntreb\m - da- `n acest stadiu. Ceea ce ve-
c\ Dumnezeu face miracole. de]i dvs., sala social\ [i fun-
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia ~mi dau seama c\ Dum-
nezeu face miracole. Am fost
supus `ndoielii chiar `n clipa
da]ia `nsumeaz\ ca [i cos-
turi aproximativ 5 miliarde
de lei `n doar c=teva luni.
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 c=nd a trebuit s\ aprob\m Este o sum\ foarte mare
construc]ia acestei biserici. care nu ar fi putut fi achi-
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii Erau oameni care veneau [i tat\ dac\ dl. primar [i
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare `mi spuneau c\ nu se poate ceilal]i ctitori ai bisericii nu
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul de ridica acolo biseric\. N-a s-ar fi implicat `n mod di-
de `nchinare. fost u[or, dar v\z=ndu-v\ namic. Este o sum\ mare,
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – telefon: 0232/276907,
c=t de mul]i [i evlavio[i `ns\, comparativ cu suma
14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul sunte]i `n aceast\ sear\, global\ care va fi necesar\
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), Centrului de Pelerinaj pentru construc]ia bisericii,
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora;
stau acum [i m\ g=ndesc c\
„Sf. Parascheva“ ceea ce a vrut Dumnezeu s-a este o sum\ foarte mic\.
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), `nf\ptuit. Deci, Dumnezeu Mul]umim [i fiec\ruia din-
din Ia[i: Bd. {tefan face miracole“. tre dumneavoastr\ care a]i
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare:
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. cel Mare [i Sfânt ~n final, pr. paroh Mihai donat c=t s-a putut, iar celor
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei Doro[inc\ a mul]umit tu- care nu au putut dona ceva
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, turor celor au f\cut posibil\ le mul]umim pentru rug\-
moa[tele Sf. Grigorie Palama).
mitropolitane, `nfiin]area acestei parohii [i ciunea `n\l]at\ c\tre Bunul
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: mai apoi `nceperea cons- Dumnezeu“. a
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN

„Economia jude]ului Ia[i a fost [i este `n c\dere liber\“
a Economia jude]ului Ia[i a fost [i este `n c\dere liber\, regres=nd p=n\ la nivelul de acum c=teva decenii
a Cea mai la `ndem=n\ solu]ie pentru ie[irea din aceast\ situa]ie este accesarea fondurilor structurale, sume
pe care UE le va acorda Rom=niei `n perioada urm\toare a Toate sectoarele economice rom=ne[ti trebuie s\ devin\
profitabile [i competitive pentru a putea face fa]\ pie]ei a Angaja]ii din sectorul agricol ar trebui s\ se orienteze
spre alte domenii de activitate, deoarece modernizarea sectorului va `nsemna [i un mare num\r de [omeri a
România are nevoie de
o strategie post-aderare
viabil\, pentru ca sec-
torul economic românesc
s\ nu fie afectat de aflu-
xul de produse [i servicii
europene, care deja `nce-
pe s\ `[i fac\ sim]it\ pre-
zen]a pe pia]a româneas-
c\. Acestea au fost con-
cluziile de ieri ale `ntâl-
nirii organizate de sena-
torul independent Necu-
lai Apostol, la care au
participat atât reprezen-
tan]i ai oamenilor de afa-
ceri din Ia[i, cât [i repre-
zentan]i ai institu]iilor
statului `n teritoriu.
Cele mai multe dintre
discu]iile purtate au fost
pe tema dezvolt\rii rura-
le, sector care va avea cel
mai mult de suferit dac\
nu vor face investi]iile
necesare.
~ns\, cea mai mare ne-
voie de investi]ii o are re-
giunea de Nord Est, care
este cea mai s\rac\ din
toat\ Europa. „Economia
jude]ului Ia[i a fost [i este
`n c\dere liber\, re-
gres=nd p=n\ la nivelul
de acum c=teva decenii.
Economia ie[ean\ a
resim]it o involu]ie preg-
nant\ [i generalizat\,
consecin]ele declinului
economic resim]indu-se
`n domeniul produc]iei
materiale [i serviciilor
productive, precum [i `n
dinamica veniturilor po-
pula]iei“, a spus sena-
torul Neculai Apostol. De
asemenea, [i `n cadrul
importurilor [i al
exporturilor, `n Ia[i, ex-
porturile au sc\zut cu
4,2%, iar importurile au
crescut cu 28,1%.
Fondurile structurale,
una din solu]ii
Dup\ ce a fost prezen-
tat\ situa]ia actual\ a
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova
Mall
5 ACTUALITATE
sectorului economic ro-
m=nesc [i a celui ie[ean
`n special, au fost prezen-
tate [i o serie de solu]ii
pentru ie[irea din aceas-
t\ situa]ie.
Cea mai la `ndem=n\
solu]ie este accesarea fon-
durilor structurale, bani
pe care UE `i va acorda
Rom=niei `n perioada ur-
m\toare. La prima vede-
re, aceast\ solu]ie este
una simpl\, `ns\ nu `n-
totdeauna eficient\.
Sumele acordate nu
sunt `ntotdeauna sufi-
ciente c=nd e vorba de in-
vesti]ii, deoarece costuri-
le sunt cu mult mai mari
fa]\ de sumele primite.
Totu[i, `n cazul fonduri-
lor de post-aderare, re-
prezentan]ii autorit\]ilor
au spus c\ nu vor mai fi
`nt=mpinate acelea[i pro-
bleme ca la SAPARD.
„Pentru noi, SAPARD
a fost ca o [coal\, din care
am avut de `nv\]at. Pro-
gramul a demarat mai
greu pentru c\ nu aveam
nici structurile [i nici lo-
gistica necesar\, `ns\,
dup\ ce am rezolvat a-
ceast\ problem\, am
mers foarte bine. Acum,
lumea [tie s\ fac\ un
proiect, pentru c\ deja
sunt multe firme de con-
sultan]\ care se preg\-
tesc special pentru fondu-
rile structurale“, a spus
[eful Agen]iei Teritoriale
pentru Dezvoltare Rural\
[i Pescuit, Eugen }ic\u.
~n UE nu exist\ ferme
f\r\ ap\ curent\,
cablu [i internet
~n cadrul discu]iilor de
ieri, directorul adjunct al
DADR Ia[i, Neculai Ola-
ru, a spus celor prezen]i
c\ abia `n momentul `n
care vor fi scoase din lo-
din cadrul
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Hala Central\
La dezbaterea organizat\ de senatorul independent Neculai Apostol
(centrul imaginii) au participat atât reprezentan]i ai oamenilor de afaceri din Ia[i,
calit\]i toate fermele [i
microfermele [i `n mo-
mentul `n care vom cum-
p\ra din pia]\ lapte sau
br=nz\, chiar dac\ avem
ferm\ de vaci, atunci vom
ajunge la nivelul ]\rilor
membre UE anterior
Rom=niei.
„~n ]\rile europene, nu
vei vedea niciodat\ ferme
`n interiorul localit\]ilor,
ci numai `n afara lor. Dar
la ei nici nu se pune pro-
blema s\ nu aib\ utilit\]i
p=n\ acolo unde au ei
ferma, de la ap\ curent\
p=n\ la cablu [i internet.
Apoi, to]i fermierii cum-
p\r\ laptele sau br=nza
de la supermarket, nu
consum\ din ce produc
ei“, a explicat directorul
Olaru. Totu[i, p=n\ vor a-
junge [i rom=nii la o ase-
menea performan]\, mai
dureaz\ mul]i ani. „Cine
crede c\ acest lucru e po-
cât [i reprezentan]i ai institu]iilor statului `n teritoriu
sibil `n cinci ani, `nseam-
n\ c\ viseaz\“, a mai
ad\ugat Olaru.
Agricultorii trebuie
s\ se reorienteze
Modernizarea agricul-
turii nu are doar beneficii,
ci [i unele inconveniente.
Dup\ ce to]i fermierii, mai
mari sau mai mici, vor
achizi]iona utilaje noi, per-
formante, [i num\rul an-
gaja]ilor din sector va
sc\dea considerabil.
~n acest sens, a fost dat
un exemplu concret, res-
pectiv o ferm\ de porci din
Coarnele Caprei, `nfi-
in]at\ cu pu]in timp `n
urm\. Dac\ la o ferm\ de
o asemenea anvergur\ lu-
crau `nainte c=teva zeci de
oameni, acum lucreaz\
trei oameni. Un veterinar,
un electronist [i un in-
giner zootehnist.
~n rest, toat\ munca
este f\cut\ computerizat.
De asemenea, dac\ vor fi
achizi]ionate tractoare
noi, un tractor de 250 de
cai putere are un randa-
ment mult mai bun fa]\
de 10 tractoare rom=ne[ti.
„Trebuie preg\tite noi ra-
muri `n care s\ activeze
rom=nii, pentru c\, dac\
va fi cump\rat un tractor
de 250 de cai putere,
`nseamn\ c\ 9 oameni
r\m=n f\r\ un loc de
munc\, pentru c\ acesta
munce[te c=t 10 tractoare.
Trebuie g=ndit cumva, s\
cre\m noi activit\]i `n in-
teriorul satului, s\ lucreze
toat\ lumea“, a spus di-
rectorul Olaru.
Orientarea spre
profitabilitate
O alt\ latur\ a discu]i-
ilor a fost cea cu privire la
Luni, 5 februarie 2007
produc]ia rom=neasc\.
Dup\ ce am aderat, nu
mai putem produce orice
produs, deoarece nu mai
poate fi v=ndut pe pia]\.
Nu c\ ar fi interzis de ci-
neva, ci c\ nu este compe-
titiv. Dac\ este la un pre]
mai ridicat sau la o cali-
tate mai sc\zut\ dec=t
restul produselor, aface-
ristul respectiv d\ fali-
ment. O solu]ie pentru
mediul rural rom=nesc
este orientarea spre acele
culturi deficitare `n UE,
sau culturi din care pot fi
ob]inute profituri majore,
cum ar fi cultura de ra-
pi]\, din care s\ fie ob]i-
nut biodiesel. Mai ales c\
Rom=nia va trebui s\
foloseasc\ tot mai mult
biodiesel `n loc de mo-
torin\. ~n plus, din iunie,
motorina va trebui s\
con]in\ 2% din volum
combustibil ecologic.
Turismul, o posibilitate
de investi]ii
Pre[edintele Asocia]iei
Oamenilor de Afaceri din
Ia[i, Gheorghe Ple[u, a
spus c\ una dintre posibi-
lit\]ile Ia[ului este de a
se dezvolta mai mult tur-
ismul. „La noi poate fi
dezvoltat f\r\ probleme
turismul culinar, mai
ales c\ nu prea este prac-
ticat `n alte p\r]i. Sunt
convins c\ am avea mai
mult de profitat de pe
urma acestei activit\]i“, a
spus Gheorghe Ple[u.
Consultan]\ gratuit\
pentru fondurile
structurale
Prezent la `nt=lnirea de
ieri, pre[edintele Patro-
natului ~ntreprinderilor
Mici [i Mijlocii din Rom=-
nia, Nicolae Vi]elaru, a
spus c\ asocia]ia pe care o
conduce a oferit [i ofer\
gratuit consultan]\ pentru
accesarea diferitelor pro-
grame de finan]are, fie c\
este vorba de bani de la
Guvernul Rom=niei, fie c\
este vorba de fonduri exte-
rioare. „La noi nu a fost
niciodat\ vorba de bani.
Cine are o idee de afaceri [i
vrea s\ acceseze fonduri,
poate veni [i `i facem pro-
iectul, mergem la banc\ [i
facem toate h=rtiile, pen-
tru ca omul s\ poat\ ob-
]in\ banii“, a spus Nicolae
Vi]elaru.
Strategia, trimis\
factorilor de decizie
de la Bucure[ti
Senatorul Neculai A-
postol a trimis at=t ana-
liza sectorului economic
din prezent, c=t [i posibi-
lele solu]ii de rezolvare a
problemelor de acest gen
la Bucure[ti, at=t la mi-
nisterele de resort, c=t [i
pre[edintelui [i premieru-
lui ]\rii. Acesta sper\ ca
m\car o parte din solu]iile
prezentate s\ fie luate `n
seam\ [i s\ fie puse `n
aplicare `n cadrul Progra-
mului Na]ional de Dezvol-
tare Rural\ pentru pe-
rioada 2007 - 2013. „Dac\
pentru ce s-a `nt=mplat `n
perioada de preaderare nu
se mai poate face aproape
nimic, avem responsabili-
tatea profesional\ acum
s\ atragem aten]ia asupra
con]inutului strategiei de
dezvoltare a acestui dome-
niu, definit\ prin m\su-
rile propuse prin Planul
Na]ional de Dezvoltare
Rural\ `n perioada 2007-
2013“, a spus senatorul
Apostol. a
6 Luni, 5 februarie 2007
PE SCURT
Rom=nia a instalat
turbine eoliene
de 1,3 MW `n 2006
Puterea turbinelor eoliene insta-
late `n 2006 `n România totali-
zeaz\ 1,3 MW, `n timp ce, la
nivelul UE, puterea instalat\ a
capacit\]ilor de producere a e-
nergiei din surse eoliene a cres-
cut cu 7.500 MW, arat\ un stu-
diu al European Wind Energy
Association. Potrivit exper]ilor
European Wind Energy Associa-
tion (EWEA), la nivelul anului
2006, `n Uniunea European\ au
fost instalate capacit\]i de pro-
ducere a energiei din surse
eoliene, totalizând 7.500 de
MW, cu 23% mai mult decât cea
instalat\ `n 2005. Energia pro-
dus\ din sursele eoliene ex-
ploatate `n plus `n 2006 aduc
beneficii de 9 miliarde de euro,
estimeaz\ EWEA. Astfel, capa-
citatea de produc]ie a crescut cu
19% fa]\ de cea existent\ la
finele anului 2005, ajungând la
48.000 de MW. Cu ajutorul
acestei puteri instalate, se va
ob]ine o cantitate de 100 TWh
de electricitate anual, echivalen-
tul a 3,3% din totalul consumu-
lui de electricitate din UE. ~n
ceea ce prive[te România,
EWEA precizeaz\ c\ puterea
turbinelor instalate `n 2006 a
fost de 1,3 MW, `n timp ce
Bulgaria a instalat 22 de MW.
Suedia a trebuit s\
`nchid\ patru din cele
zece reactoare nucleare
Suedia se confrunt\, `n aceast\
s\pt\mân\, cu mari probleme
`n industria nuclear\. Patru din
cele 10 reactoare din ]ar\ sunt
`nchise. Sâmb\t\, dou\ reac-
toare de la centrala Forsmark
au fost oprite pentru verific\ri,
dup\ ce, la unul din ele, un
`nchiz\tor de cauciuc a pierdut
din elasticitate. Ca m\sur\ de
precau]ie a fost `nchis [i Fors-
mark 2. Este cel de-al patrulea
reactor nuclear a c\rui activi-
tate a trebuit s\ fie stopat\ `n
ultimele zile `n Suedia. Reacto-
rul Ringhals 3 a fost oprit `n
aceste zile pentru verific\ri, iar
Ringhals 1 nu mai func]ioneaz\
de luni, când s-a constatat o de-
fec]iune la sistemul de r\cire.
Centrala nuclear\ Forsmark
este de]inut\ de Vattenfall, Me-
llansvensk Kraftgrupp [i grupul
german E.ON. Centrala, aflat\
la 100 de km de capitala Sue-
diei, asigur\ 1/6 din produc]ia
electric\ a ]\rii. Din 1980, de când
a fost pus `n func]iune primul
reactor, Forsmark a produs 390
de miliarde de kilowa]i pe or\.
3,5 lei/km, pre] maxim
pentru taximetri[ti
`n Bucure[ti
Tarifele practicate de taxime-
tri[ti `n capital\ s-ar putea si-
tua `ntre 1,2 lei [i 3,5 lei, `nce-
pând din luna martie. Pre]urile
au fost stabilite `n cadrul unei
`ntâlniri la care au participat
reprezentan]ii taximetri[tilor [i
cei ai Prim\riei capitalei. Sume-
le vor fi supuse votului Con-
siliului general al Capitalei.
Totodat\, au fost stabilite [i
condi]iile `n care vor fi eliberate
licen]ele de taximetrie. „Exist\
destul de mare evaziune, chiar
piraterie, am putea spune, `n
activitatea de taxi din Bucure[ti
[i trebuie s\ reglement\m acest
lucru“, a declarat Adriean Vi-
deanu, primarul capitalei. Con-
form acordului dintre Prim\rie
[i taximetri[ti, tariful parcticat
`n capital\ nu va mai dep\[i 3,5
lei pe kilometru. „Majorarea ta-
rifelor se va hot\r` `n cadrul
Consiliului General, nu va fi `n
orice caz tariful aberant de 80
de mii din acest moment pe care
`l practic\ unii cu ma[ini vechi
de 12 ani [i s-a stabilit c\ va fi
`ntre 35 de mii [i minim 12 mii“,
a declarat {tefan Vasile, secre-
tar general al Federa]iei
Taximetri[tilor din România. a
Flutur propune o solu]ie pentru reducerea accizei la motorin\
Vicepre[edintele Parti-
dului Liberal Democrat
(PLD), senatorul Gheorghe
Flutur, fost ministru al A-
griculturii, va depune o ini-
]iativ\ legislativ\ care vi-
zeaz\ reducerea accizei
pentru motorina folosit\ `n
agricultur\. Gheorghe Flu-
tur a precizat, ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\, c\ le-
gisla]ia european\ permite
României, de la 1 ianuarie
2007, s\ aib\ o cot\ redus\
de acciz\ pentru motorina
agricol\, de minim 21 de
euro/1.000 litri. Codul Fis-
Concuren]a european\ `i sperie
pe produc\torii din industria c\rnii
a Produc\torii [i procesatorii din industria c\rnii se tem de avalan[a de produse
ce va ap\rea pe pia]a rom=neasc\, sus]in=nd c\, dac\ nu exist\ un program bine pus la punct,
mul]i afaceri[ti risc\ s\ intre `n faliment a Rom=nia se confrunt\ deja cu problema exportului de
carne de porc, deoarece, `nc\ au mai fost depistate focare de pest\ porcin\ a ~n sprijinul
rom=nilor vin [i afaceri[tii greci, care au trecut prin aceea[i problem\, din sute de firme de
specialitate, c=te existau `nainte de aderare, `n momentul de fa]\ mai exist=nd doar c=teva a
de Silviu DASC|LU
Produc\torii [i proce-
satorii din industria c\rnii
sunt `ngrijora]i de compe-
ti]ia ce vine din ]\rile mem-
bre ale UE, ace[tia fiind
dispu[i chiar s\ scad\ pre-
]urile produselor pentru a
nu pierde clien]ii `n fa]a
concuren]ilor ce vor veni.
Produc\torii români din
domeniul proces\rii c\rnii
s-au `ntâlnit vineri la Ia[i,
`n cadrul unei reuniuni or-
ganizate de Asocia]ia Ro-
mân\ a C\rnii, pentru a
discuta principalele pro-
bleme care vor ap\rea pe
pia]\, dar [i pentru a g\si
`mpreun\ solu]ii care s\
ajute procesatorii autoh-
toni `n fa]a companiilor
multina]ionale. „Da, sun-
tem preg\ti]i s\ sc\dem
pre]urile produselor. Dac\
asta va fi solu]ia de a nu ne
pierde clien]ii, suntem pre-
g\ti]i s\ o facem. Nu putem
spune acum cu ce procent
vor sc\dea pre]urile, `ns\
fiecare procesator impor-
tant trebuie s\ aib\ for]a
de a r\mâne pe pia]\ `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FERMIERII SE VOR
PL+NGE MINISTRULUI A-
GRICULTURII: Reprezen-
tan]ii fermierilor din [apte
jude]e s-au `ntâlnit la Br\-
ila, unde au `ntocmit un
memoriu cu principalele
m\suri care trebuie luate
`n vederea salv\rii agricul-
turii române[ti, pe care in-
ten]ioneaz\ s\ `l `nainteze
ministrului Agriculturii,
Dan Motreanu. Intitulat
„Politica agricol\ `n contex-
tul integr\rii“, memoriul
cuprinde punctul de vedere
comun al fermierilor din
Br\ila, Vrancea, Gala]i,
Tulcea, Bac\u, Ilfov [i C\-
l\ra[i, cu privire la princi-
palele probleme cu care se
confrunt\, `n prezent, agri-
cultura. „Noi, agricultorii,
suntem handicapa]i, sun-
tem obliga]i s\ producem [i
s\ valorific\m pe o pia]\ co-
mun\, `n condi]ii financiare
complet diferite. Fermierii
europeni cheltuiesc, pentru
un hectar de grâu, 60-70 de
ECONOMIC
cal actual prevede o acciz\
fix\ de 259,9 euro/1.000 li-
tri. Gheorghe Flutur a afir-
mat c\ România trebuie s\
profite de posibilitatea re-
ducerii accizei, urmând ca
senatorul de Suceava s\
depun\ ini]iativa legisla-
tiv\ de reducere a accizei.
Aceast\ ini]iativ\ va in-
clude, de asemenea, pre-
vederea ca motorina pentru
agricultur\ s\ fie colorat\
`n verde, urmând s\ fie
livrat\ de la pompe sepa-
rate `n cadrul benzin\rii-
lor. Senatorul PLD a pre-
condi]iile `n care o perioad\
de câteva luni de zile va
vinde produsele cu un pre]
mai mic decât costurile de
produc]ie“, a declarat Mihai
Vi[an, director executiv la
Asocia]ia Român\ a C\rnii
(ARC).
Problema pestei
porcine
~n afar\ de problema
concuren]ei care va ap\rea
pe pia]a româneasc\, o alt\
euro, iar la noi cheltuielile
se ridic\ la 130-140 de
euro“, a declarat pre[e-
dintele APA Br\ila, Costic\
M\celaru. Dezbaterile fer-
mierilor s-au mai axat [i pe
desp\gubirile pentru cala-
mit\]i, modific\rile aduse
legii arendei, subven]ii [i
legea iriga]iilor.
a H5N1, ~N MAREA
BRITANIE: Testele efectu-
ate sâmb\t\ `n Marea Bri-
tanie au demonstrat exis-
ten]a virusului H5N1 la cur-
canii dintr-o ferm\ aflat\ `n
aceast\ ]ar\, potrivit Comi-
siei Europene. Testele au
fost efectuate pe p\s\rile
moarte de la o ferm\ brita-
nic\ care are peste 160.000
de curcani. Circa 2.500 de
p\s\ri au murit, testele
efectuate de laboratorul din
Weybridge confirmând exis-
ten]a virusului H5N1 al
gripei aviare, se arat\ `n de-
clara]ia Comisiei Europene.
a E.ON NU SEPAR|
PRODUC}IA DE DISTRI-
zentat, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, priorit\]i-
le legislative ale parlamen-
tarilor PLD `n noua sesiune
parlamentar\. ~n ceea ce
prive[te agricultura [i dez-
voltarea rural\, Gheorghe
Flutur a precizat c\ PLD
are patru ini]iative legisla-
tive, de care se va ocupa
personal [i care privesc
sprijinirea produselor tra-
di]ionale [i ecologice, reduc-
erea accizei pentru moto-
rina folosit\ `n agricultur\,
cadastrul [i intabularea
propriet\]ilor funciare,
problem\ a procesatorilor
de carne o constituie faptul
c\ nu au voie s\ exporte pe
pia]a comun\. Asta deoa-
rece, `n luna decembrie, `n
România, a fost demarat\
campania de vaccinare a
porcilor `mpotriva pestei
porcine clasice, iar Uniunea
European\ interzice vân-
zarea produselor fabricate
din porci vaccina]i. ~n tot
acest timp, cât procesatorii
români nu vor fi prezen]i pe
pie]ele membrilor comu-
nit\]ii, produsele europe-
BU}IA ENERGIEI: Grupul
energetic german E.ON
respinge planul Comisiei
Europene care prive[te `n-
t\rirea concuren]ei pe pia-
]\ prin separarea produc-
]iei de energie de gestiunea
re]elelor de distribu]ie, a
anun]at directorul general
al companiei, Wulf Be-
rnotat. Bernotat a spus c\
vorbe[te `n numele marilor
grupuri europene, cu ex-
cep]ia unei singure compa-
nii, care nu a fost `ns\ pre-
cizat\. Pozi]ia comun\ a
grupurilor europene de e-
nergie va fi prezentat\
m=ine, `n cadrul unei `ntâl-
niri `ntre conduc\torii com-
paniilor [i reprezentan]ii
comisiei. {i grupul francez
EDF [i-a exprimat, recent,
opozi]ia referitor la politica
european\. E.ON [i EDF,
dou\ dintre cele mai mari
grupuri de pe pia]a euro-
pean\ a energiei, de]in atât
structuri de produc]ie, cât
[i re]ele de transport.
stimularea absorb]iei fon-
durilor structurale. Ini]ia-
tiva legislativ\, care va fi
depus\ de senatorul Gheor-
ghe Flutur cu privire la
produsele tradi]ionale [i
ecologice, va prevedea crea-
rea unui Oficiu Na]ional al
Produselor Tradi]ionale [i
Ecologice, al Indica]iilor
Geografice [i Denumirilor
de Origine (ONPTE).
ONPTE va `nfiin]a biro-
uri jude]ene [i va avea
drept scop principal spriji-
nirea financiar\ a produ-
c\torilor pentru constitui-
nilor vor invada supermar-
ket-urile române[ti. De a-
ceea, ieri, procesatorii care
fac parte din Asocia]ia Ro-
mân\ a C\rnii au gândit
câteva strategii pentru a
dep\[i aceast\ perioad\
critic\. Una dintre acestea
ar fi aceea ca procesatorii
s\ aib\ voie voluntar s\ re-
nun]e la vaccinarea contra
pestei porcine clasice, `ns\
`n cazul `n care apar cazuri
de pest\, procesatorul s\
fie desp\gubit. „Noi, ARC,
nu am fost niciodat\ de
acord cu demararea acestei
campanii. Am vrut s\ g\-
sim alte solu]ii, `ns\ aceas-
ta a fost metoda aleas\ [i a
trebuit s\ ne supunem. A-
cum `ns\ trebuie s\ g\sim
o solu]ie cât mai bun\. ~n
urma vaccin\rii au de pier-
dut procesatorii, pentru c\
nu pot vinde `n UE, dar
este creat\ [i o problem\ la
nivelul noilor investi]ii care
ar putea ap\rea `n Ro-
mânia. Atâta timp cât va fi
men]inut\ acest\ norm\,
nici o companie din afar\
nu va veni s\ investeasc\
`n România“, a mai spus
Mihai Vi[an.
a„LA TRACTORUL NU
MAI E NICI O POSIBILI-
TATE DE PRIVATIZARE“:
Singura solu]ie pentru
Tractorul Bra[ov este vân-
zarea fluxului viabil de
produc]ie sub form\ de ac-
tiv, negrevat de datorii, [i
acest lucru nu se poate face
decât prin procesul de lichi-
dare voluntar\ a societ\]ii,
a declarat pre[edintele
AVAS, Teodor Atanasiu.
„Acolo, nu mai exist\ nici o
posibilitate de privatizare,
fiindc\ activele lor, reeva-
luate la zi, cu terenuri, cu
cl\diri, cu utilaje, fac `n jur
de 200 de milioane de euro,
iar datoriile sunt de peste
800 de milioane de euro.
Nu vine nimeni s\ cumpere
active care sunt de patru
ori mai ieftine decât dato-
riile pe care le are de pl\-
tit“, a spus, `n cadrul unei
conferin]e de pres\, pre[e-
dintele Autorit\]ii pentru
Valorificarea Activelor
Statului. a
rea `n asocia]ii [i oferirea
de consultan]\ detaliat\
pentru realizarea dosarelor
de recunoa[tere a produse-
lor tradi]ionale [i cu indica-
]ie geografic\. De aseme-
nea, ini]iativa legislativ\
va prevedea un regim spe-
cial de impozitare a reali-
z\rii de produse tradi]io-
nale, de la cota de impo-
zitare zero `n primul an,
pân\ la cota curent\ de im-
pozitare [i taxare `n al cin-
cilea an, cu cre[teri trep-
tate `n acest interval. a
„Chiar dac\ pe unele sec-
toare alimentare exist\ re-
stric]ii `n ceea ce prive[te
vânzarea produselor `n
afara ]\rii, `n România va fi
demarat un program de pro-
movare generic\ a pro-
duselor. Asta pentru ca pro-
dusele române[ti s\ fie cu-
noscute“, a spus senatorul
Neculai Apostol, recunoscut
pentru firmele pe care le-a
lansat pe pia]\, cum ar fi
Kosarom. De asemenea, con-
ducerea ARC spune c\ pe
lâng\ aceast\ campanie va
demara una similar\ care va
viza doar promovarea pro-
duselor din carne. „Este
foarte important ca produ-
sele române[ti s\ fie cunos-
cute [i ca procesatorii ro-
mâni s\ reziste pe pia]\ `n
urm\toarea perioad\. Nu va
fi u[or, `ns\ trebuie s\ rezis-
te. Nu a[ vrea ca România
s\ `ntâmpine acelea[i pro-
bleme pe care le-a `ntâmpinat
Grecia. La `nceputul anilor
‘80, Grecia era un mare pro-
duc\tor de alimente din
carne, existau aproximativ
250 de firme, `ns\ ast\zi au
mai r\mas doar zece. Nu au
fost capabile s\ fac\ fa]\
concuren]ei produc\torilor
din alte state, chiar dac\ au
sc\zut pre]urile cu peste
50%“, a explicat Panagiotis
Dogramantzis, director ge-
neral al SC România Tra-
ding SRL. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
28 6 33 8 42 20
Report cat. I:
1.691.005,59 lei
C=[tig cat. a II-a:
13 x 17.885,21 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
0003492
Report cumulat cat. I:
1.539.573,87 lei
Report cat. a II-a:
161.175,35 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 5 februarie
Cerul va fi variabil `n
regiunile sudice [i mai mult
noros `n rest. Va ninge slab
[i izolat la munte [i posibil `n
Moldova. V=ntul va prezenta
unele intensific\ri `n zona
montan\ `nalt\. Temperatu-
rile minime se vor situa
`ntre -10 [i -2 grade, mai
sc\zute `n depresiuni, iar
maximele vor fi cuprinse
`ntre 0 [i 8 grade. Tempera-
turile maxime vor fi cuprin-
se `ntre 0 [i 8 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 5.02.2007
Dolar SUA 2,6024
Euro 3,3877

Ministrul de Externe
a demisionat din Guvern
a Mihai-R\zvan Ungureanu este repudiat de colegii liberali a B\sescu [i Stolojan `l ap\r\
pe ministrul de Externe a Conflictul `ntre palate pare ireconciliabil a
Iritat de mai mult timp de a-
propierea ministrului de Exter-
ne, Mihai-R\zvan Ungureanu,
de Cotroceni, premierul T\ricea-
nu a g\sit, `n sf=r[it, prilejul de
a for]a `ndep\rtarea colegului s\u
de cabinet. Invoc=nd neinforma-
rea sa `n cazul celor doi rom=ni
acuza]i pentru spionaj `n Irak,
primul ministru a intrat `ntr-un
schimb dur de replici cu mai
vechiul s\u adversar, pre[edin-
tele B\sescu.
Ungureanu demisioneaz\
spre satisfac]ia liberalilor
Pentru a pune cap\t specula-
]ilor privind situa]ia sa din Gu-
vern, ministrul Ungureanu [i-a
anun]at demisia ieri, `n cadrul
unei conferin]e de pres\. El a ac-
ceptat `n acest mod cererea pre-
mierului, care `i este [ef at=t `n
Executiv, c=t [i `n PNL, [eful
diploma]iei rom=ne vorbind de-
spre demisia sa ca despre un
gest de onoare.
Acest lucru vine s\ dea satis-
fac]ie colegilor liberali care s-au
str=ns repede `n spatele [efului
lor [i cereau la unison demisia
lui Ungureanu. Vicepre[edintele
PNL Ludovic Orban, responsabil
`n probleme de comunicare, a
precizat ieri faptul c\ nemul]u-
mirea conducerii PNL fa]\ de
presta]ia politic\ a ministrului
era mai veche [i c\ ultimele e-
venimente impuneau o retragere
a sprijinului politic pentru [eful
MAE. Acest anun] a venit dup\
ce cu numai o zi `n urm\, pri-
mul-ministru C\lin Popescu-T\-
riceanu i-a solicitat ministrului
de Externe demisia `n contextul
re]inerii de c\tre for]ele militare
americane `n Irak a doi cet\]eni
români, vreme de 3 luni.
Premierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu a argumentat c\ i-a cerut
ministrului de Externe s\ demi-
sioneze pentru c\ ar fi dat
dovad\ de insubordonare atunci
când nu l-a informat de re]inerea
celor doi muncitori `n Irak, infor-
mându-l `n schimb pe pre[edin-
tele B\sescu, `nc\ din luna no-
iembrie.
PNL vrea [i demiterea
[efului SIE
Pe l=ng\ `ndep\rtarea lui Un-
gureanu, conducerea PNL mai
face planuri [i pentru schimbarea
din func]ie a directorului SIE,
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a LASZLO TOKES ESTE IRI-
TAT DE LIMBA ROM+N|: Laszlo
Tokes a surprins audien]a, sâm-
b\t\ seara, la Târgu Mure[, cu
ocazia accept\rii propunerii a [ase
organiza]ii din afara UDMR de a
candida ca independent la Parla-
mentul European. Episcopul s-a
dovedit extrem de iritat de `n-
treb\rile `n limba român\ ale zia-
ri[tilor [i a spus c\ `n Europa uni-
t\ trebuie s\ se vorbeasc\ limbile
oficiale, printre care se num\r\ [i
maghiara. Atitudinea ostil\ a
episcopului i-a uimit chiar [i pe cei
din echipa sa de campanie. Tokes
a continuat s\ r\spund\ zia-
Premierul T\riceanu love[te `n B\sescu
Claudiu S\ftoiu, care, `n opinia
lor, este la fel de vinovat ca [i
ministrul de Externe. Ministrul
Culturii, Adrian Iorgulescu, mem-
bru al Biroului Politic al PNL, a
precizat c\ liderii liberali `i vor
solicita [efului statului s\ `i cear\
demisia lui S\ftoiu sau s\ de-
clan[eze procedurile parlamen-
tare pentru demiterea lui. El a
explicat c\ Mihai-R\zvan Ungu-
reanu nu trebuie s\ fie singurul
care pl\te[te pentru modul `n
care a fost gestionat\ problema
Irakului. Mai mul]i lideri liberali,
printre care vicepre[edintele Lu-
dovic Orban, ceruser\ `nc\ de
vineri demisia lui Claudiu S\f-
toiu [i chiar audierea, la Parla-
ment, a [efului Comunit\]ii Na-
]ionale de Informa]ii, consilierul
preziden]ial Sergiu Medar. Or-
ban spune c\ S\ftoiu ar trebui s\
demisioneze pentru c\ a comis o
„gaf\ uria[\“ prin faptul c\ nu a
informat premierul [i CSAT de-
spre situa]ia celor doi români [i,
`n plus, nu a `ntreprins nimic
pentru eliberarea lor.
T\riceanu - `n r\zboi total
cu pre[edintele
Controversele din jurul de-
misiei lui Mihai-R\zvan Ungu-
reanu provoac\ o deteriorare ac-
centuat\ a situa]iei politice din
s=nul puterii. Mai mult, `ntr-un
interviu acordat Jurnalului Na-
]ional, C\lin Popescu-T\riceanu
ri[tilor `n limba maghiar\, chiar
dac\ `ntreb\rile `i erau adresate
`n limba român\, iar la altele a re-
fuzat s\ r\spund\. Cele [ase orga-
niza]ii care sus]in candidatura
pastorului Laszlo Tokes sunt
Consiliul Na]ional Secuiesc, Uniu-
nea Civic\ Maghiar\, Consiliul
Na]ional al Maghiarilor din Tran-
silvania, Consiliul Tineretului
Maghiar, Tineretul Maghiar Ar-
delean [i Asocia]ia Civic\ Ma-
ghiar\ din Bihor, ele nereu[ind s\
strâng\ 25.000 de semn\turi ne-
cesare pentru a forma un partid
politic. Liderii UDMR nu `i dau,
`ns\ nici o [ans\ episcopului.
ACTUALITATE
prin Ungureanu
`l acuz\ pe Traian B\sescu c\
„jongleaz\ cu jum\t\]i de adev\r
[i jum\t\]i de minciun\“. {eful
Executivului spune c\ pre[edin-
tele României se afl\ `ntr-o con-
tinu\ campanie electoral\ [i c\ a
devenit autorul unor ac]iuni os-
tile, T\riceanu ar\t=ndu-se der-
anjat de amenin]\rile din ultima
perioad\ ale pre[edintelui.
Astfel, episodul Ungureanu
devine `n mod clar o parte a con-
flictului mai vechi dintre cele
dou\ palate. ~n acest sens, de-
clara]iile premierului se concen-
treaz\ pe rela]ia sa cu pre[edin-
tele B\sescu, care este somat s\
duc\ la parchet toate dovezile pe
care le are cu privire la grupurile
ilegitime de interese. „Am auzit
despre grupurile ilegitime, aten-
tatul la interesul na]ional, tele-
foanele ascultate, stenogramele
[edin]elor CSAT, inform\rile de
la SRI doar `n discursurile pre-
[edintelui. Nu este suficient! Ele
trebuie s\ ajung\ la Parchet [i,
dac\ este cazul, `n justi]ie“, a de-
clarat premierul.
B\sescu `[i acuz\
adversarii de
„lichelism politic“
Invitat la r=ndul s\u de pres\
s\ comenteze ultimele evolu]ii de
pe scena politic\, Traian B\sescu
i-a acuzat, la emisiunea Pro Vest,
pe „Felix motanul“, Mircea Geoa-
n\, Norica Nicolai [i Bogdan Ol-
Senatorul Gyorgy Frunda a spus
c\ aceasta va fi cea mai umilitoare
`nfrângere a episcopului, care a
fost cândva pre[edintele de onoare
al UDMR.
a BERCEANU AMENIN}|
PSD CU ANTICIPATELE: Vicepre-
[edintele PD, Radu Berceanu, a
declarat, sâmb\t\, `n cadrul unei
conferin]e de pres\, sus]inut\ la
Craiova, c\ demersul PSD de sus-
pendare a pre[edintelui României
ar putea conduce la organizarea
alegerilor anticipate, prin di-
zolvarea Parlamentului. „Traian
B\sescu va ob]ine, mai mult ca si-
gur, majoritatea voturilor `n cazul
Luni, 5 februarie 2007
teanu c\, „din dorin]a care `i or-
be[te“ de a-l ataca, au mers pân\
la a le face r\u celor doi români ares-
ta]i `n Irak, dând dovad\ de „li-
chelism politic dus la absurd“. „A-
ce[ti oameni (n.r. - cei doi români
elibera]i din Irak) aveau dreptul
s\ nu fie obiect de bâlci `n Româ-
nia din dorin]a de a se lovi `n pre-
[edinte. L-a]i v\zut pe Felix? Fe-
lix motanul! Ce abordare agresiv\,
acuzând serviciile de informa]ii
române[ti, [i s\ vin\ s\-i spun\
lui, pre[edintele lui Felix, cum
ne-am trimis noi spioni `n bazele
americane“, a declarat ieri B\ses-
cu. {eful statului s-a declarat
revoltat de faptul c\ oameni
politici ca Bogdan Olteanu, Mir-
cea Geoan\ sau Norica Nicolai au
lansat suspiciunea asupra celor
doi muncitori c\ ar fi ofi]eri aco-
peri]i ai serviciilor secrete româ-
ne[ti, av=nd ca scop spionarea a-
mericanilor.
Ungureanu este
curtat de PLD
Cum liberalii caut\ deja nume
noi pentru postul de la Externe,
printre favori]i num\r=ndu-se
persoane ca Teodor Mele[canu,
Cristian David sau Adrian Cioro-
ianu, grupul desprins din PNL se
arat\ foarte interesat de `nregi-
mentarea politic\ a lui R\zvan
Ungureanu. Astfel, pre[edintele
PLD, Theodor Stolojan, a decla-
rat, sâmb\t\, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ ar fi „foarte mul]umit“
dac\ ministrul demisionar va de-
cide s\ intre `n rândurile acestei
forma]iuni. Stolojan s-a declarat
un admirator al presta]iei lui Un-
gureanu ca [ef al diploma]iei ro-
m=ne [i a criticat `n termeni duri
graba premierului de a-l `nde-
p\rta din func]ie. „{tiam c\ dom-
nul T\riceanu este superficial.
Nu [tiam `ns\ c\ este un om care
nu suport\ oameni valoro[i pe
lâng\ el [i a f\cut tot ce era posi-
bil s\-i elimine, cu diferite pretex-
te. Dac\ domnul Ungureanu va
lua decizia s\ p\r\seasc\ PNL,
sigur c\ voi avea o discu]ie cu dân-
sul [i a[ fi foarte mul]umit dac\
dânsul va decide s\ ni se al\ture
nou\“, a declarat Stolojan.
Ministrul Ungureanu a pre-
cizat `ns\, ieri, faptul c\ nu in-
ten]ioneaz\ deocamdat\ s\ `-[i
p\r\seasc\ partidul, dorind s\
explice colegilor s\i din PNL
pozi]ia sa fa]\ de modul `n care
s-au petrecut lucrurile `n cazul
celor doi cet\]eni re]inu]i `n
Irak. a
unui referendum pe tema sus-
pend\rii. Drept urmare, Constitu-
]ia spune c\, `n acest caz, Parla-
mentul, cel care ar vota suspen-
darea, ar trebui dizolvat, pentru
c\ ar fi lipsit de reprezentativi-
tate“, a declarat ministrul Trans-
porturilor. Totodat\, Berceanu a
]inut s\ precizeze c\ PD nu are
nici un interes de a se folosi de
PLD pentru a ataca, `n vreun fel
PNL. „Noi vom merge pe drumul
nostru `n fa]a electoratului. Ad-
versarii no[tri sunt PSD [i PRM
[i cred [i adversarii PNL sunt
aceia[i, nu PD“, a declarat Ber-
ceanu. a
7
LUMEA PE SCURT
Premierul Poloniei
aduce grave acuza]ii
vecinilor germani
Premierul polonez Jaroslaw Ka-
czynski a relansat, sâmb\t\, r\z-
boiul declara]iilor `mpotriva Ger-
maniei. ~ntr-un interviu acordat
unui cotidian de la Var[ovia, pre-
mierul acuz\ vecinul de la vest c\
vrea s\-[i re`nsu[easc\ o parte a
Poloniei [i c\ se comport\ r\u cu
imigran]ii polonezi. Kaczynski
acuz\ `n special Berlinul c\ nu
face nimic pentru a contracara
ac]iunile Preussische Treuhand, o
mic\ organiza]ie fondat\ de ger-
manii expulza]i [i de mo[tenitorii
acestora, care revendic\ bunurile
confiscate aflate pe teritoriul ac-
tual al Poloniei, av=nd `n vedere
c\ `nainte de cel de-al Doilea
R\zboi Mondial, o treime din
Polonia actual\ f\cea parte din
Germania. Var[ovia nici m\car nu
vrea s\ aud\ vorbindu-se de un
memorial care s\ evoce soarta a
circa 14 milioane de germani, ex-
pulza]i `n 1945 din Europa de Est.
Proiectul de creare la Berlin a
unui centru de documentare
asupra persoanelor expulzate,
sus]inut de puternica Federa]ie a
Persoanelor Expulzate, este criti-
cat periodic de Jaroslaw
Kaczynski, care denun]\ o „tenta-
tiv\ de relativizare a istoriei celui
de-al Doilea R\zboi Mondial“.
Iranul `[i continu\
imperturbabil
planurile nucleare
Iranul continu\ s\ lucreze `n ve-
derea instal\rii celor 3.000 de cen-
trifuge, a declarat, `ntr-o conferin-
]\ de pres\, la Ispahan, ambasa-
dorul iranian la Agen]ia Interna-
]ional\ a Energiei Atomice, Ali
Asghar Soltanieh. El a f\cut
aceast\ declara]ie cu ocazia unei
vizite a unui grup de ambasadori
ai Mi[c\rii ]\rilor nealiniate [i din
Grupul celor 77 la uzina de con-
versie a uraniului din Ispahan.
„Am anun]at deja planul nostru,
iar realizarea lui continu\. Uneori
suntem `n `ntârziere, alteori `n
avans“, a ad\ugat Soltanieh. Pe
de alt\ parte, [eful diploma]iei
ruse, Serghei Lavrov, a anun]at
c\ a primit asigur\ri din partea
Statelor Unite c\ nu exist\ pla-
nuri de atacare ale Iranului. El a
ad\ugat c\ Statele Unite au con-
venit c\ ajute Rusia `n eforturile
sale de a convinge Iranul s\
revin\ la masa negocierilor, pen-
tru a rezolva problema controver-
sat\ a programului s\u nuclear.
Terorismul arunc\
Bagdadul
`ntr-un haos total
~n ciuda prezen]ei militare ameri-
cane masive din capitala irakian\,
cel pu]in unsprezece persoane au
fost ucise ieri la Bagdad, a doua zi
dup\ atentatul cel mai sângeros
soldat cu moartea a 130 de per-
soane. O ma[in\ capcan\ parcat\
pe marginea str\zii a fost aruncat\
`n aer `n momentul `n care trecea
pe acolo un minibus, `n zona Bab
al-Moazzm, provocând moartea a
patru c\l\tori [i r\nirea altor
[apte. ~n alt\ zon\ a ora[ului, `n
partea de est a Bagdadului, doi
func]ionari de la Ministerul Aface-
rilor Sociale au fost `mpu[ca]i [i
al]i trei au fost r\ni]i, pe când au-
tobuzul `n care se aflau a fost mi-
traliat de c\tre un grup de indivizi
`narma]i. Tot ieri diminea]a, patru
poli]i[ti [i-au pierdut via]a [i al]i
patru au fost r\ni]i `n urma ex-
ploziei produse de o bomb\ la tre-
cerea lor prin zona Kesra, `n estul
capitalei irakiene. ~n fine, un
pieton a fost ucis [i al]i trei au fost
r\ni]i dup\ ce o bomb\ a explodat
`n apropiere de Ambasada
Iranului, situat\ `n centrul
ora[ului, iar al]i [ase au fost r\ni]i
`n urma exploziei provocate de o
bomb\ la Ialam [i Waziriyah, `n
perimetrele de sud-vest [i, respec-
tiv, de nord ale Bagdadului. a

8 Luni, 5 februarie 2007
Tratamente naturiste pentru r\celi, febr\ [i sinuzit\
Asperit\]ile vremii din zilele
friguroase ale iernii afecteaz\, cu
diferite intensit\]i, organismul
uman. ~n mod direct, apar afec]iuni
maladive la nivelul c\ilor
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Febra este o cre[tere a
temperaturii corpului pes-
te limitele normale (370C),
ca o reac]ie de lupt\ a or-
ganismului fa]\ de un a-
gent infec]ios sau toxic. O
febr\ u[oar\ `nregistrea-
z\ 37-380C, cea medie are
38-390C iar febr\ acut\
dep\[e[te 390C.
~n primul r=nd se va
ac]iona asupra cauzelor
care o produc, iar trata-
mentele vor `ncepe `n mo-
mentul `n care simpto-
mele devin acute.
Febra ridicat\ poate fi
un semnal al apari]iei u-
nor afec]iuni mai compli-
cate (bron[it\ acut\, si-
nuzit\, grip\, meningit\,
angin\, pneumonie, ore-
ion, scarlatin\, rujeol\,
rubeol\), fiecare din a-
ceste afec]iuni diferen]i-
indu-se prin anumite
simptome caracteristice
(tuse, dureri de cap sau
CM
YK de urechi, v\rs\turi, res-
pira]ie greoaie, erup]ii pe
piele etc).
La copii, temperatura
normal\ este de 36,4-
36,70C, iar febra se consi-
der\ la valori care dep\-
[esc 37,30C. Din cauza
sensibilit\]ii copiilor la
atacul diferitelor viru-
suri, este posibil ca febra
s\ creasc\ rapid la 390C.
P=n\ la venirea medicu-
lui se va face o frec]ie pe
corp cu ap\ u[or alcooli-
zat\ sau va fi `nvelit `n
respiratorii superioare. Se `ncepe
cu o simpl\ r\ceal\, mai frecvent\
la copiii debili, predispu[i u[or la
`mboln\viri. Treptat, poate evolua
spre febr\, frisoane, rinit\, sinuzit\.
cearceafuri umede cu ap\
[i spirt sau cu cataplasme
locale.
Remedii naturiste
la `ndem=n\
Tratamentele naturis-
te se fac cu specii de plan-
te medicinale care au
efecte antipiretice (antife-
brile) [i sudorifice (care
produc transpira]ie [i
scad temperatura).
~n uz intern se reco-
mand\:
- infuzie fierbinte din
flori de soc sau de isop,
pl\cut mirositoare (2 lin-
guri]e la 200 ml ap\ clo-
cotit\), din care se beau 2
ceaiuri pe zi;
- infuzie de salvie (1
lingur\ frunze uscate la
250 ml ap\ clocotit\) care
se infuzeaz\ acoperit 5
minute [i se beau 2 c\ni
pe zi, una diminea]a pe
stomacul gol [i alta seara,
`nainte de culcare;
- infuzie de mu[e]el (5-
10 inflorescen]e la 200 ml
ap\ fiart\) din care se
beau 3 c\ni pe zi;
- infuzie de ungura[
(Marrubium) sau de ]in-
taur\ (Centaurium) pre-
parat\ dintr-o linguri]\
plant\ la 250 ml ap\ clo-
cotit\ care se bea `n cur-
sul zilei, repartizat\ `n 4
reprize;
- infuzie de pedicu]\
sau de coada-calului (c=te
o lingur\ herba la 250 ml
ap\ `n clocot); se infuzea-
z\ 2-5 minute [i se beau
c=te 2-3 c\ni pe zi;
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
- infuzie de pelin (10 g
flori uscate la 1 litru ap\
fiart\ [i infuzat\ 5 minu-
te) din care se bea o can\
pe zi;
- infuzie din petale us-
cate de floarea-soarelui (2
linguri]e la 250 ml ap\ `n
clocot) din care se con-
sum\ c=te 2 c\ni pe zi;
- decoct de podbal (1
linguri]\ ras\ de r\d\cini
uscate [i m\run]ite la 250
ml ap\ rece); se macerea-
z\ 12 ore, se fierbe 2 mi-
nute [i se consum\ 1-2
ce[ti, `n func]ie de inten-
sitatea febrei;
- infuzie din amestec
de flori de soc (4,5 p\r]i),
flori de tei (2 p\r]i), flori
de mu[e]el (1,5 p\r]i), ri-
zomi de pir (1 parte) [i
herba de isop (0,5 p\r]i);
din amestec se ia 1 lingu-
r\ care se infuzeaz\ 4-5
minute `n 250 ml ap\ clo-
cotit\, se strecoar\, se `n-
Cum se trateaz\ sinuzita
Sinuzita este inflama-
]ia mucoasei care c\ptu-
[e[te cavit\]ile oaselor fe-
]ei (maxilar, frontal, et-
moid) [i de la baza crani-
ului (sferoid). Apare frec-
vent pe o rinit\ banal\ a
mucoasei nazale, dup\ in-
stalarea unei infec]ii cu
microbi, inspira]i pe nas,
proveni]i de la persoane
deja bolnave, prin tuse,
str\nut, vorbire [i s\rut.
De asemenea poate fi o
complica]ie a gripei, a
guturaiului, a rujeolei [i a
scarlatinei.
Boala se manifest\
prin scurgeri nazale, str\-
nuturi, febr\, dureri fron-
tale, de ochi [i sub pome]ii
obrajilor, congestii naza-
le, astuparea nasului cu
secre]ii mucoase sau pu-
rulente, tumefac]ia pleoa-
pelor superioare [i stare
general\ proast\.
Dup\ infectarea sinu-
surilor sunt posibile reac-
]ii negative, mai ales la
persoane cu diferite tipuri
de alergii la care organis-
mul elibereaz\ cantit\]i
sporite de histamine.
Sinuzita poate fi acut\
sau cronicizat\, purulen-
t\ sau nepurulent\. ~n
forma acut\, durerile
sunt suborbitale, cu iradi-
eri `n molarii superiori
(sinuzit\ maxilar\), fron-
tale cu iradieri `n t=mple
(sinuzit\ frontal\) [i du-
reri la ceaf\ (sinuzit\ sfe-
roidal\).
Tratamentele
fitoterapeutice
Se fac, `n majoritate,
pe cale extern\ prin:
- inhala]ii sau b\i de a-
buri, seara, cu flori de
mu[e]el, lavand\, coada-
CM
YK
dulce[te [i se beau 2-3
ceaiuri calde pe zi, din ca-
re unul seara la culcare,
av=nd efect `n provocarea
transpira]iei abundente,
sc\derea febrei, preveni-
rea gripei sau a r\celilor,
dezinfectarea c\ilor res-
piratorii [i cre[terea re-
zisten]ei organismului
contra microbilor;
- decoct din flori de soc
(20 g), flori de tei (20 g),
herba de p\p\die (20 g),
frunze de patlagin\ (15
g), scoar]\ de salcie (15 g)
[i conuri de hamei (15 g);
din amestec se ia 1 lin-
gur\ la 250 ml ap\ rece,
se fierbe 10 minute, se in-
fuzeaz\ 3-5 minute [i se
beau 2-3 ceaiuri pe zi;
- infuzie din amestec
de cre]i[oar\ (3 linguri),
schinel (3 linguri), coada-
[oricelului (2 linguri),
verbin\ (2 linguri), frun-
ze de meri[or (1 lingur\);
din amestec se ia 1 lingu-
r\ la 250 ml ap\ rece, se
fierbe 5 minute, se infu-
zeaz\ acoperit 10 minute
[i se beau 2-3 ceaiuri pe zi;
- vin din amestec de
isop, v=sc, lichen de Is-
landa [i scoar]\ de salcie
(c=te 20 grame) care se
macereaz\ 8 zile `ntr-un
[oricelului, ment\, cim-
bri[or, m\ghiran, salvie,
cetin\ de pin, ceap\, sare,
cu efecte antiseptice, an-
tiinflamatoare, sedative
[i sudorifice;
- aspira]ii nazale cu in-
fuzii c\ldu]e de mu[e]el,
ment\, salvie, soc, coada-
calului, sun\toare, coada-
[oricelului, r\d\cini de
ceren]el, semin]e m\cina-
te de schinduf sau de in;
- cataplasme locale cu
terci de t\t\neas\, coada -
calului, cartofi cruzi, stro-
pi]i cu alcool, r\d\cini de
schinduf, flori de f=n sau
frunze zdrobite de varz\
alb\, ]inute peste noapte;
- masaje locale cu ule-
iuri eterice (ment\, la-
vand\, pin, eucalipt), cu
tinctur\ de propolis [i bit-
ter suedez [i cu alifie de
g\lbenele [i c\tin\.
~n uz intern sunt indi-
cate infuziile din flori de
mu[e]el, salvie, coada-[o-
ricelului, trei fra]i p\ta]i,
r\chitan (c=te 2-3 c\ni pe
zi), iar `n cazul unui focar
de infec]ie sunt eficiente
ceaiurile de g\lbenele,
cre]i[oar\, coac\z negru;
r\chitan (c=te 2-3 ceaiuri
pe zi), cu efecte antisepti-
ce [i antibiotice.
Apiterapia recomand\:
- solu]ie de propolis 5%
`n alcool din care se pun
c=te 5 pic\turi `n fiecare
nar\ de 3 ori pe zi;
- mestecarea unei bu-
c\]i de fagure cu miere
(15 minute pe zi) [i consu-
mul zilnic a 2 linguri]e cu
c\p\ceal\ de fagure, timp
de 3 zile consecutiv.
Regimul alimentar
Recomand\ cel pu]in
2-3 zile repaus alimentar
absolut, numai cu lichide
Constantin I. Milic\
este profesor universi-
tar la Universitatea de
{tiin]e Agricole [i Me-
dicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este
specializat `n fitotera-
pie [i trateaz\ anual
sute de persoane din
toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate com-
plexe din plante pe ca-
re cel mai adesea le ig-
nor\m. A salvat oa-
meni c\rora nu li se
mai d\deau [anse de
supravie]uire, prepara-
tele fiind realizate `n
laborator, dup\ metode
[tiin]ifice [i dup\ aten-
ta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
litru de vin dulce [i se turnate `n ½ can\ de
beau c=te 3 p\h\rele mici ceai, `nainte [i dup\
pe zi; mese).
- tinctur\ din 20 g her-
ba de ]intaur\, macerat\
8 zile `n 100 ml alcool; se Recomand\ri
consum\ c=te 30-40 pic\- pentru uz extern
turi, de 2-3 ori pe zi;
- sirop natural de zme- - Comprese din frunze
ur\ din care se ia c=te o de tarhon macerate `n o-
lingur\ de 2-3 ori pe zi, ]et, aplicate peste noapte
nediluat cu ap\; la `ncheieturile de la
- bitter suedez consu- m=ini [i glezne, pentru
mat intern (1-3 linguri copii [i b\tr=ni.
CM
YK
sub form\ de sucuri [i `nc\lzit\ (la temperatura
ceaiuri antiinflamatoare de circa 200C) `n care nu
cu mu[e]el [i cimbri[or, a- se fumeaz\ (desigur eli-
v=nd rolul de a p\stra u- minarea definitiv\ a fu-
med\ mucoasa nazal\. matului de c\tre pacient).
~n continuare se admi- Se interzice p\strarea `n
nistreaz\ o alimenta]ie u- camer\ a florilor puternic
[oar\, bogat\ `n legume [i mirositoare [i a animale-
fructe cu vitamina C [i s\- lor de cas\.
ruri minerale (suc de l\- Pe zona sinusurilor se
m=ie diluat cu ap\ c\l- pun comprese cu ap\ cal-
du]\ luat diminea]a `na- d\, cataplasme cu ceap\
inte de mas\, suc de orz t\iat\ m\runt, sare sau
m\lai, b\i calde de [ezut
verde, spanac, varz\ alb\,
(2 pe s\pt\m=n\ [i b\i al-
ridichi negre, caise, boabe
de ienup\r, germeni de ternative (calde-reci) de
picioare. Pe sinusuri se
cereale, lapte [i produse
lactate (iaurt, br=nzeturi). pot pune s\cule]i plini cu
nisip fierbinte, care vor fi
Este indicat hreanul ras [i
amestecat cu pu]in suc de schimba]i dup\ ce se
r\cesc.
l\m=ie (c=te o linguri]\ la
2 ori pe zi, diminea]a [i
seara, dup\ care nu se Tratamentul
mai consum\ nimic timp
de 30 de minute). balneoclimateric
Se impun restric]ii la
~n cazul sinuzitelor
gr\simi animale [i c\r- cronice se fac inhala]ii
nuri, cartofi, p=ine alb\,
sau se beau ape sulfuroa-
dulce]uri, condimente iu]i se din sta]iunile Govora,
[i o]et. C\lim\ne[ti, C\ciulata,
Herculane, Nicolina-Ia[i,
Regimul de via]\ Strunga, Sl\nic-Moldova,
Mangalia. Este eficient [i
Impune un repaus n\molul de Techirghiol
odihnitor la pat, `ntr-o ca- aplicat pe sinusuri, `n 10-
mer\ curat\ (f\r\ praf), 12 [edin]e pe durat\ de
cu aer umidificat [i bine 10-15 minute.

- Ulei de m\ghiran,
preparat prin macerarea
plantelor proaspete `n
ulei de floarea soarelui cu
care se maseaz\ pe piept
[i `n jurul g=tului.
- B\i de plante cu f\in\
de mu[tar (30 g la 3 litri
ap\), flori de lavand\ (30
g la 5 litri ap\) [i stroc de
f=n (800 g la 5 litri ap\).
- Frec]ie cu tinctur\ de
ardei iute [i semin]e de
mu[tar, `n cazul durerilor
musculare la adul]i.
- Aplicarea unei perne
CM
pline cu pedicu]\, pe lo-
YK
curile cele mai dureroase.
Be]i multe lichide
Regimul alimentar re-
comand\ mai `nt=i un re-
paus alimentar absolut,
consum=nd numai lichide
sub form\ de ceaiuri [i
sucuri de mere, l\m=i,
portocale, grapefruit, var-
z\ alb\ [i sfecl\ ro[ie. Ur-
meaz\ supe de legume,
cartofi, p=ine, biscui]i, sa-
late de legume (l\ptuc\,
castrave]i, vinete, p\st\i
de fasole), fructe (stru-
guri, l\m=i, pepeni), lap-
te cald, cafea.
Se exclud: carne, gr\-
simi, conserve, ou\, ali-
mente grase, o]et, mur\-
turi, sosuri cu ardei iute,
fripturi [i pr\jeli, br=nze-
turi, `nghe]ate, b\uturi
alcoolice [i reci.
Regimul de via]\ reco-
mand\:
- frec]ionarea corpului
de 2-3 ori pe zi cu un pro-
sop de in sau c=nep\,
`mbibat `n solu]ie (1:1) de
o]et [i ap\ sau cu solu]ie
alcoolic\ diluat\ dup\
care se `nvele[te cu o p\-
tur\;
- aplicarea de comprese
reci cu ap\ [i pu]in o]et
puse pe frunte [i pe m=ini,
(schimbate la intervale
de 20 minute) [i chiar
`mpachetarea general\ `n
ceaceafuri muiate `n ap\
rece [i stoarse, schimbate
la intervale de 30 minute,
de 2-3 ori pe zi.
- b\i de picioare cu ap\
cald\ `n care se toarn\
esen]\ de pin sau decoct
de salvie [i de f=n;
- aplicarea pe talpa pi-
ciorului a unui strat din
foi de ceap\ dup\ care se
`ncal]\ cu [osete `nmuia-
te `n o]et diluat [i ]inute
peste noapte.
Bolnavul va sta `n pat,
`nvelit bine cu o p\tur\
groas\ pentru a tran-
spira.
Cum apar frisoanele
De multe ori febra este
`nso]it\ de frisoane care
sunt contrac]ii involun-
tare, ritmice, ale muscu-
laturii, `nso]ite de tremu-
r\turi (friguri) care cu-
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
prind tot corpul. Se aso-
ciaz\ cu „cl\n]\nitul din-
]ilor“, cu senza]ie puter-
nic\ de frig [i cu apari]ia
„pielii de g\in\“, `n con-
trast cu temperatura ridi-
cat\ a bolnavului. Respi-
ra]ia este scurt\ [i saca-
dat\, pulsul rapid [i fa]\
este palid\.
Tratamentele terapeu-
tice se fac cu:
- Decoct din 2-3 linguri
de scoar]\ m\run]it\ de
salcie la 250 ml ap\ clo-
cotit\; se infuzeaz\ 15-20
minute [i se beau 2-3 c\ni
pe zi av=nd ac]iuni anal-
gezice, sedative [i antiter-
mice.
- Decoct de traista cio-
banului (5 g herba uscat\
[i m\run]it\ la 200 ml a-
p\ rece); se fierbe 5 minu-
te, se las\ `n repaus 15
minute [i se iau c=te 3
linguri de 3 ori pe zi.
- Vin din scoar]\ de
salcie (40 g uscat\ [i pisa-
t\ care se macereaz\
timp de 2 s\pt\m=ni `ntr-
un litru de vin); se consu-
m\ c=te 2 p\h\rele pe zi.
- Infuzie din amestec
cu flori de soc, flori de tei,
flori de trifoi ro[u, frunze
CM
YK
de mesteac\n, herba de
coada calului, isop, sal-
vie, cimbri[or [i vindecea
(`n p\r]i egale); din ames-
tec se iau 4 linguri rase la
2 litri ap\ fiart\, se in-
fuzeaz\ 2-3 minute [i se
bea c=te un ceai c\ldu] la
intervale de 3 ore, ad\u-
g=nd c=te 2 linguri de bit-
ter suedez la fiecare can\.
- Tinctur\ de echina-
cea (7-10 pic\turi de 3 ori
pe zi `n ceai).
- Tinctur\ de beladon\
(5-7 pic\turi `n ceai luate
la orele 10 [i 16).
~n folosire extern\ se
aplic\ o frec]ie general\
pe corp cu tinctur\ de
tuia, macerat alcoolic de
ardei [i arnic\ (20%), ma-
cerat alcoolic de dracil\
(frunze [i scoar]\).
- Baie de [ezut cald\ [i
cu temperatura `n cre[te-
re progresiv\ timp de 1
or\ sau `mpachetare cu
p\turi calde [i sticle fier-
bin]i aplicate pe p\r]ile
laterale ale corpului.
Sunt eficace masajele
cu unguent de arnic\ sau
orice unguent antiinfla-
mator. a
Luni, 5 februarie 2007
Remedii naturiste pentru bolnavii de rinit\
Rinitele sunt boli infla-
matorii ale mucoasei na-
zale provocate de factori
virotici, microbieni sau a-
lergici. Debuteaz\ prin
str\nuturi repetate [i
scurgeri din nas, cu secre-
]ii apoase sau sero-mucoa-
se, treptat muco-purulen-
te, cu senza]ii nepl\cute
de `nfund\ri ale nasului [i
usturimi `n fosele nazale.
Un rol favorizant `l are fri-
gul, umezeala [i pulberile.
Dac\ este tratat\ la
timp, boala se vindec\ `n
4-7 zile dar netratat\ se
complic\ `n rinit\ cronic\,
lezarea mucoasei nazale,
r\gu[eal\, tuse cu expec-
tora]ie, sinuzit\, laringit\,
traheit\, traheo-bron[it\,
cu febr\ [i u[oare dureri de
cap, astenie, anemie, stare
general\ u[or alterat\. A-
desea rinitele pot fi `nso]ite
de unele boli infec]ioase
(grip\, amigdalit\, pneu-
monie, difterie, otite, ru-
jeol\, scarlatin\ etc).
~n unele situa]ii, rinita
cronic\ evolueaz\ spre for-
ma cataral\ hipertrofic\,
cu degenerarea mucoasei
nazale care se `ngroa[\,
devine albicioas\-alb\s-
truie [i astup\ fosele na-
zale, mai `nt=i la o sin-
gur\ nar\ [i ulterior bila-
teral\ [i permanent\.
Bolnavul simte nasul
uscat, are mirosul [i auzul
sc\zut [i sfor\ie `n somn.
Tratamentele terapeu -
tice folosesc plante care
con]in substan]e cu pro-
priet\]i antihistaminice [i
decongestive, aplicate sub
form\ de infuzii, decoct,
inhala]ii, spray-uri nazale
sau unguente pe baz\ de
ulei de molid, g\lbenele
sau propolis pentru masa-
rea n\rilor [i sinusurilor.
- Infuzii din flori (de
mu[e]el, soc, tei, lavand\),
frunze (de ment\, roini]\,
salvie), herba (de coada [o-
ricelului, busuioc, rosto-
pasc\, sov=rv, trei-fra]i p\-
ta]i, turi]\ mare) care pro-
voac\ transpira]ie, scad
temperatura [i au anti-
nevralgice.
- Decoct din frunze
(v=sc, m\slin, eucalipt,
muguri (de coac\z negru),
fructe (de anason [i m\-
ce[) [i scoar]\ (de stejar [i
salcie), cu rol vitamini-
zant, tonic [i diuretic.
- Infuzie de tei (2 lin-
guri]e la 250 ml ap\) din
care se beau 2-3 c\ni pe zi
sau se fac inhala]ii [i sp\-
l\turi nazale, av=nd ac]i-
uni sudorifice, antitermice,
expectorante [i sedative.
9
- Inhala]ii repatate de
3-4 ori pe zi cu decoct din
mu[e]el, lavand\, salvie,
busuioc, coada [oricelului,
soc, tei, cimbri[or, sov=rv,
afin (frunze), eucalipt [i
cui[oare.
- Comprese pe frunte
sau sinusuri cu bitter sue-
dez sau cu solu]ii 10% de
tinctur\ de propolis.
- Tampoane nazale cu
extracte uleiose de ment\,
salvie, cimbri[or, cimbru
de cultur\, rozmarin [i
sov=rv.
Apiterapia recomand\:
- Solu]ie 5% de propolis
din care se pun c=te 5 pi-
c\turi `n fiecare nar\, de 3
ori pe zi.
- Solu]ie de propolis `n
glicerin\ preparat\ din 30
g propolis m\run]it `n 100
mg alcool 960 care se ma-
cereaz\ timp de 7 zile; du-
p\ strecurare prin tifon,
se amestec\ cu o parte
dubl\ de glicerin\ [i se
tamponeaz\ mucoasele
nazale de 1-2 ori pe zi,
timp de 10-15 zile.
- Unguent de propolis
20 g `n vaselin\ cu care se
ung n\rile de 2 ori pe zi.
- Solu]ie proasp\t\ de
miere de albine, diluat\
50% cu ap\ distilat\ care
se p\streaz\ la `ntuneric
[i r\coare, `ntr-un vas `n-
chis ermetic; se folose[te
pentru tamponarea n\ri-
lor, de 2 ori pe zi, diminea-
]a [i seara, timp de minim
20 de zile.
~n rinitele cronice hi-
pertrofice se insist\ pe CM
tratamente cu:
YK
- Infuzie dintr-o lingu-
ri]\ herba de cimbri[or la
200 ml ap\ fierbinte din
care se beau 2-3 c\ni pe zi,
av=nd propriet\]i dezin-
fectante [i antiseptice ale
c\ilor respiratorii.
- Infuzie de lavand\ (2
linguri]e flori `n 250 ml
ap\ clocotit\) din care se
beau 2 ceaiuri pe zi, cu e-
fecte antiseptic, dezinfec-
tant [i antispasmodic da-
torate con]inutului `n ulei
volatil
- Infuzie de mu[e]el (2
linguri]e flori la 200 ml
ap\ clocotit\) din care se
beau 2-3 ceaiuri pe zi sau
se folose[te `n inhala]ii [i
sp\l\turi nazale.
- Infuzii din frunze de
rozmarin (1 linguri]\ la
200 ml ap\ fiart\) din care
se beau 2 c\ni pe zi, cu
efecte bacteriostatice asu-
pra unui mare num\r de
germeni.
10 Luni, 5 februarie 2007
REGIONAL
Peste 2.500
de boto[\neni
nu [i-au primit
titlurile de proprietate
Peste 2.500 de persoane din
jude]ul Boto[ani nu [i-au primit,
nici p=n\ `n prezent, titlurile de
proprietate pe care Institu]ia
prefectului ar fi trebuit s\ le
emit\, se arat\ `ntr-un raport
semnat de prefectul Cristian
Roman. Documentul arat\ c\
autorit\]ile boto[\nene ar fi tre-
buit s\ emit\ 164.276 de titluri
de proprietate, aferente unei
suprafe]e de 163.717 de hectare.
~n 2006, Institu]ia prefectului ar
fi trebui s\ `nm=neze propri-
etarilor 3.237 de titluri.
„Nerealizarea programului de
emitere a titlurilor de propri-
etate este cauzat\, `n mare
parte, de lipsa planurilor parce-
lare care a dus la `ntocmirea
unui num\r mare de titluri de
proprietate gre[ite [i care au
trebuit colectate [i corectate, lu-
cru ce a `ngreunat emiterea
unor noi titluri de proprietate“,
se precizeaz\ `n raport. O alt\
explica]ie pentru neacordarea ti-
tlurilor este aceea c\ prim\riile,
prin comisiile de aplicare a
legilor fondului funciar, nu au
suficient personal care s\ fac\
fa]\ solicit\rilor venite din
partea popula]iei.
{ase comune
f\r\ energie
electric\ `n Neam]
{ase comune din jude]ul Neam]
au r\mas, ieri, f\r\ alimentare
cu energie electric\, din cauza
v=ntului puternic. Conform
Dispeceratului Inspectoratului
pentru Situa]ii de Urgen]\
Neam], viscolul a afectat o linie
de medie tensiune, cu 40 de pos-
turi de transformare, fiind nea-
limentate cu energie electric\
comunele Icu[e[ti, P=nce[ti,
Poienari, Bozieni, Oniceni [i
Valea Ursului. De asemenea, `n
aceste comune, liniile telefonice
nu sunt func]ionabile din cauza
lipsei energiei electrice.
Circula]ia rutier\ se desf\[oar\
pe drumurile na]ionale `n
condi]ii de iarn\, carosabilul fi-
ind umed, iar `n zona de munte
este acoperit cu z\pad\
fr\m=ntat\ [i tratat\ cu mate-
rial antiderapant, cu grosimea
de p=n\ la trei centimetri.
Sec]ia de Drumuri Na]ionale a
ac]ionat cu 23 de utilaje cu lam\
[i r\sp=nditor, iar, `n prezent,
patruleaz\ cu 11 utilaje.
Drumurile jude]ene sunt practi-
cabile `n condi]ii de iarn\, iar,
pe anumite sectoare, z\pada
m\soar\ `ntre 7 [i 15 centimetri
grosime. Societatea DRUPO,
care are `n atribu]ii
desz\pezirea drumurilor
jude]ene, ac]ioneaz\ [i pa-
truleaz\ cu 14 utilaje. (B.C.)
~n Vrancea, `ncas\rile
la buget au crescut
cu aproape 20%
~ncas\rile la bugetul de stat au
crescut `n Vrancea, `n luna ia-
nuarie, cu cu aproape 20% fa]\
de aceea[i perioad\ a lui 2006,
informeaz\ un comunicat de
pres\ remis de Direc]ia Genera-
l\ a Finan]elor Publice (DGFP).
Conform sursei, `n luna ianua-
rie 2007 a fost `ncasat\ la buge-
tele de stat suma de 47,258 mi-
lioane lei, fa]\ de 39,440 lei, `n
2006. „Cre[teri sunt `nregistrate
la fiecare din bugetele compo-
nente ale bugetului general con-
solidat. Astfel, la bugetul de stat
cre[terea este de 15%, la buge-
tul asigur\rilor sociale de stat -
de 24%, la bugetul fondului
na]ional unic de asigur\ri so-
ciale de s\n\tate - de 29%, iar
la bugetul asigur\rilor pentru
[omaj cre[terea este de 4,5%“ -
se precizeaz\ `n comunicatul
DGFP Vrancea. (B.C.)
ACTUALITATE
Cameliile [i azaleele de la Gr\dina
Botanic\ iubesc [i ele z\pada
a Ca `n fiecare an, `n luna februarie, Gr\dina Botanic\ „Anastasie F\tu“ din Ia[i ofer\ vizitatorilor minunata
deschidere a unor flori exotice aclimatizate de c\tre speciali[tii biologi ie[eni de la Universitatea „Al. I. Cuza“ a Timp
de peste trei s\pt\m=ni, ie[enii pot vizita una dintre cele mai frumoase expozi]ii florale, unice `n perioada de iarn\ a
„Este o iarn\ capricioa- ratura nu trebuie s\ dep\- te a vegeta]iei este `n odih- rit mai greu pentru c\ lor le
s\, o iarn\ cu n\b\d\i, o [easc\ 12 grade Celsius, at- n\. Ele au o floare persis- place s\ fie z\pad\. Acum
iarn\ prea cald\, o iarn\ mosfera trebuie s\ fie c=t tent\, dureaz\ mult timp, au `nflorit a[a de greu pen-
care `n ultimii ani se mani- mai umed\, trebuie s\ le `n- de aceea [i expozi]a nostr\ tru c\ de mul]i ani nu a mai
fest\ destul de des `n ]ara tre]ii a[a cum trebuie pen- din acest an, deschis\ s=m- fost a[a cald“, a precizat
noastr\, `n Europa dar [i `n tru c\ altfel nu ar `nflori, b\t\, 3 februarie, va dura Mihai Mititiuc, directorul
`ntreaga lume. Totu[i, acti- astfel c\ se toarn\ `n perma- mai mult astfel `nc=t lumea Gr\dinii Botanice.
vitatea din Gr\dina Botani- nen]\ ap\ pe jos pentru a se
s\ poat\ vedea aceste flori“,
c\ `[i urmeaz\ cursul nor- asigura o atmosfer\ c=t mai a men]ionat Mihai Mititiuc
mal. Au `nceput s\ `nflo- umed\“, a men]ionat Mihai care a ad\ugat c\ `n acest
Plante cu preten]ii
reasc\, nu `ns\ pe deplin, Mititiuc, directorul Gr\dinii an, expozi]ia va putea fi vi- ridicate
cameliile [i azaleele care Botanice „Anastasie F\tu“. zitat\ pe tot parcursul s\p-
constituie cea mai bogat\ „Num\rul de specii, de t\m=nii. Azaleele [i Cameliile
colec]ie de acest gen din ]a- azalee [i camelii este mare sunt plante deosebite at=t
ra noastr\. Ele sunt plante `n lume, peste o sut\, dar datorit\ aspectului orna-
originale din Mun]ii Hima- noi avem `n jur de 40. Sunt Cameliile [i azaleele mental c=t [i datorit\ con-
laya, din Mun]ii Anzi, dar [i 33 de specii [i soiuri de aza- di]iilor extrem de dificile `n
din alte zone ale globului lee [i 11 de specii [i soiuri
iubesc z\pada care ele se `nmul]esc [i apoi
dar care la noi au g\sit con- de camelii. Ele `nc=nt\ o- cresc, a precizat biologul Mihai Mititiuc, directorul
„Ceea ce le place acestor
di]ii, pe care de fapt le asi- chiul pentru c\ `nfloresc `n plante este vremea rece de principal Violeta T\n\ses- Gr\dinii Botanice
gur\m noi, `n ser\. Tempe- perioada `n care marea par-
afar\ [i mai ales z\pada. cu. „Aceste plante au nevoie „Anastasie F\tu“
De asta au dus lips\, nu pentru dezvoltare de un sol
chiar au `nflorit a[a cum foarte bine drenat cu un PH 80 la sut\, ceea ce este un
trebuie s\ `nfloreasc\, dar acid. ~n condi]iile ora[ului lucru foarte greu. Aceste
pe traseu o s\ `nfloreasc\. Ia[i unde apa este bogat\ `n plante au nevoie de o tem-
s\ruri minerale, calcaroa- peratur\ de 15-16 grade,
A ap\rut [i decalajul `ntre iar `n perioada de `nflorire,
azalee [i camelii, azaleele se, aceste plante sunt greu
de men]inut, ele fiind specii temperatura se ridic\ p=n\
`nfloresc acum mai mult, la la 18-20 de grade, dar pen-
calcifuge. ~n perman]\ ele
camelii acu[ va trece `nflo-
ritul. Lor le place z\pada au nevoie de stropire, de tru un timp scurt, de dou\ -
dou\ - trei ori pe zi pentru a trei zile, dup\ care se revi-
pentru c\ ele sunt din zona ne la 15 grade pentru ca
fi men]inut\ hidratarea. De
montan\. Doar dou\ specii
de azalee avem `n afara se- asemenea, este necesar\ `nflorirea s\ fie prelun-
p\strarea unei umidit\]i de git\“. (Oana RUSU)
relor, rododendron se nu-
mesc, iar celelale sunt `n
sere. Ce nu le place este di-
feren]a mare de tempera-
tur\, ele sunt obi[nuite cu o
temperatur\ c=t de c=t con-
stant\, nu azi s\ fie minus
zece grade, m=ine s\ fie
Azaleele au o palet\ coloristic\ vast\, de la ro[u plus dou\sprezece sau a[a
aprins, vi[iniu, p=n\ la corai, roz [i alb. Popular i se ceva. Sunt plante deosebite
mai spune [i trandafirul mun]ilor, denumirea [tiin]ific\ [i vizitatorul r\m=ne `nc=n-
fiind Rhododendron (Rhodron - trandafir, dendron - tat de ceea ce vede, al\turi
arbore). Azaleele sunt originale din regiunile de expozi]ia de crizanteme
pe care o avem toamna“, a
muntoase ale Asiei de SE, foarte pu]ine provenind din
America de Nord [i Europa. Azaleele de la Gr\dina precizat Mihai Mititiuc.
Pentru c\ `n week-end a
Botanic\ sunt prezentate `n vase de cultivare [i au nins, [i azaleele [i cameliile
talie de p=n\ la 2 m. Florile au o mare diversitate de
se vor putea bucura de cli-
forme printre care de trompet\, simple sau b\tute, cu matul specific: „Fa]\ de
margini ondulate sau franjurate, solitare sau grupate Camelia, `nt=lnit\ `n special `n Japonia, este rud\ bun\
anul trecut florile au `nflo-
cu arborele de ceai, dup\ cum a precizat Violeta
T\n\sescu. Genul Camelia cuprinde aproximativ 80
Expozi]ia are o tradi]ie de peste 20 de ani 12 de camelii, 47 de taxoni“.
Violeta T\n\sescu a specificat
specii r\sp=ndite `n Asia de Sud-Est. Colec]ia de la
Ia[i prezint\, `n special, cameliile cu aspect arbustiv
Rodhodendron Simsii din peste 20 de ani, `n perioada faptul c\ o parte din materia-
familia Ericaceae sau „Super- maxim\ de `nflorire a speci- lul vegetal provine din schim- sau arboricol care pot avea p=n\ la 15 m `n\l]ime.
Frunzele sunt str\lucitoare, iar florile sunt mari, sim-
ba“ Azalee [i Camelia Japoni- ilor de azalee [i camelii, `n feb- buri `nterne [i interna]ionale
ca sau Camelia, cunoscut\ [i ruarie, se organizeaz\ aceast\ sub form\ de semin]e, buta[i ple sau b\tute, albe, ro[ii sau roz, cu petale cerate dis-
sub denumirea de Trandafirul expozi]ie. Colec]iile de azalee sau plante unice. Anastasie puse `n form\ de solzi. Numele cameliei, conform
Japonez, pot fi vizitate la Gr\- [i camelii ad\postite `n cadrul F\tu, fondatorul Gr\dinii Bo-
dina Botanic\ `n fiecare iarn\. serei 5 au format de-a lungul tanice, men]iona `n 1871, pre-
celor precizate de Violeta T\n\sescu, este legat de cel
Biologul principal Violeta T\- anilor o veritabil\ rezerv\ de zen]a `n colec]ie a speciei Rho- al unui iezuit din secolul al-XVII-lea, Georg Joseph
n\sescu a men]ionat c\ „de unicate florale, 35 de azalee [i dodendron caucasica. Kamel, care a vizitat China [i Japonia [i a fost uluit de
frumuse]ea arborilor plini de floare de la baza mun]ilor
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Studen]ii de la „Cuza“ pot studia `n SUA [i Australia
Un prim rezultat al in-
tr\rii `n Re]eaua Utrecht,
pentru Universitatea „Al. I.
Cuza“ este oferirea de mo-
bilit\]i de studiu pentru un
semestru sau dou\ la uni-
versit\]i din SUA [i Austra-
lia, conform celor precizate
de rectorul Dumitru Oprea.
Studen]ii vor beneficia de
recunoa[terea rezultatelor
academice ob]inute `n tim-
pul mobilit\]ii, nu vor pl\ti
taxe de studiu la universi-
tatea gazd\, dar trebuie s\-
[i asigure finan]area pentru
cheltuielile de transport [i
sejur din surse proprii sau
sponsoriz\ri. Astfel, 14 uni-
versit\]i din SUA [i 8 din
Australia ofer\ programe
de studiu `n toate domeniile
acoperite de facult\]ile Uni-
versit\]ii ie[ene. Studen]ii
`[i pot depune dosarele de
candidatur\ pentru mobili-
t\]i la secretariatele facul-
t\]ilor, urm=nd a fi selecta]i
pe baza unor criterii asem\-
n\toare cu cele pentru bur-
sele Socrates – Erasmus.
Pentru a putea fi selec-
ta]i, studen]ii trebuie s\ nu
aib\ restan]e `n nici una
dintre sesiunile de exame-
ne, s\ fie `nmatricula]i la zi
ACTUALITATE
pentru studii de licen]\ sau
masterat, s\ fie doctoranzi
cu frecven]\ [i s\ fie la zi cu
`ndeplinirea obliga]iilor de
doctorand, s\ aib\ cet\]e-
nie român\, conform celor
precizate de rectorul Dumi-
tru Oprea.
De asemenea, studen]ii
trebuie s\ aib\ cuno[tin]e
excelente de limba englez\,
s\ aib\ un nivel de cuno[tin-
]e de specialitate corespun-
z\tor scopului didactic al
mobilit\]ii [i adaptat exi-
gen]elor de la universitatea
primitoare, reflectat inclusiv
`n rezultatele la examene.
~ntrucât universit\]ile a-
mericane [i australiene ofe-
r\ un num\r limitat de lo-
curi, Universitatea „Cuza“
poate propune Re]elei U-
trecht un num\r maxim de
opt studen]i (patru pentru
SUA [i patru pentru Aus-
tralia). ~n cazul `n care vor
fi mai mult de opt candi-
da]i, va avea loc o selec]ie la
nivelul universit\]ii, reali-
zat\ de o comisie care va in-
clude reprezentan]i ai fa-
cult\]ilor care au studen]i
propu[i.
Rezultatele selec]iei vor
fi anun]ate `n format elec-
Luni, 5 februarie 2007
tronic Departamentului de
Rela]ii Interna]ionale pân\
`n data de 26 februarie
2007. Conform celor men-
]ionate de rectorul Dumitru
Oprea, una din univesit\]i-
le eligibile este [i Universi-
tatea Nebraska – Omaha
care are rela]ii bune cu
„Cuza“: „Unii studen]i ar
putea alege aceast\ univer-
sitate unde am putea chiar
s\ le punem o pil\“. Dosa-
rele de candidatur\ trebui-
esc depuse p=n\ pe 26 fe-
bruarie, pe aceste locuri
av=nd posibilitatea s\ can-
dideze at=t studen]ii la zi,
c=t [i masteranzii [i docto-
ranzii la zi. (Oana R.)
11
PE SCURT
40 de persoane cu
fracturi, la Urgen]e
Dup\ ninsoarea de s=mb\t\
seara, `n circa 12 ore, la Spitalul
Clinic de Urgen]e din Ia[i au
ajuns nu mai pu]in de 40 de per-
soane suferind diferite tipuri de
fracturi. „Au fost pacien]i de
toate v=rstele, care au suferit
fracturi sau entorse dup\ ce au
alunecat pe z\pad\. Sunt forme
u[oare, iar pacien]ii au primit
`ngrijiri `n urgen]e“, a declarat
dr. Tudor Ciuhodaru, purt\torul
de cuv=nt al spitalului. Potrivit
specili[tilor ortopezi, fracturile
sunt leziuni ce apar `n urma
ac]iunii unui traumatism puter-

Cum vor cre[te Senatorul Dan C=rlan [i-a depus nic asupra osului, const=nd `n
`ntreruperea continuit\]ii aces-
tuia. Entorsa, `n schimb, este o
salariile `n form\ minor\ a traumatismelor

educa]ie `n 2007 candidatura la Parlamentul European articulare `n care nu se pierde

contactul permanent `ntre su-
prafe]ele articulare [i const\ din
a Ordinea `n care vor fi plasa]i candida]ii PD pe lista na]ional\ a partidului va l\muri dac\ `ntinderea sau ruptura unuia
Guvernul a aprobat ordonan]a pri- nominalizarea senatorului Dan C=rlan este doar o lovitur\ de imagine a democra]ilor, care sau mai multor ligamente ale
vind cre[terile salariale ce se vor a- unei articula]ii. Primul ajutor pe
corda, `n anul 2007, personalului di- mizeaz\ pe notorietatea acestuia pentru a atrage c=t mai multe voturi, sau dac\ [eful filialei care `l pute]i acorda `n caz de
entors\ const\ `n imobilizarea
dactic din `nv\]\m=nt. ~n urma Ia[i chiar vizeaz\ ob]inerea unui mandat de europarlamentar a „Eu m-am pus la dispozi]ia provizorie, procedeu prin care va
negocierilor purtate `ntre reprezen-
tan]ii Guvernului [i ai sindicatelor din partidului [i sunt gata pentru campania electoral\“, s-a rezumat s\ declare senatorul ie[ean a fi ameliorat\ durerea. (O.B.)
educa]ie, s-a convenit o cre[tere total\ A[a cum anun]au cu o s\p-
a salariilor de 23 de procente realizat\ t\m=n\ `n urm\, democra]ii MEdC ofer\
`n trei etape [i anume: de la 1 ianuarie ie[eni [i-au desemnat cel de-al
– 5%, de la 1 aprilie – 2%, 1 octombrie – doilea candidat din partea fil-
250 de burse
15%. De aceast\ cre[tere salarial\ va
beneficia tot personalul didactic, `n afa-
ialei la alegerile pentru Parla- „Nicolae Titulescu“
mentul European. Astfel, al\-
r\ de profesorii universitari care benefi- Centrul Na]ional pentru Burse
ciaz\, `n ultima etap\, de o cre[tere de turi de Iulian {erban, directo- de Studii `n Str\in\tate
numai 2%. Sumele rezultate `n urma rul Casei Jude]ene de Asigu- (CNBSS), din subordinea
diminu\rii cre[terilor salariale de la r\ri de S\n\tate Ia[i, pe lista Ministerului Educa]iei [i
15% la 2% pentru profesorii universitari democra]ilor pentru alegerile Cercet\rii (MEdC), va organiza
au fost redistribuite celorlalte func]ii di- din luna mai a ap\rut `nsu[i etapa a II-a a concursului
dactice de predare din `nv\]\m=ntul su- pre[edintele filialei PD, sena- na]ional pentru atribuirea a 250
torul Dan C=rlan. de burse de studii [i cercetare
perior, conduc=nd la o cre[tere supli- postuniversitar\ [i postdoctoral\
mentar\ de 1,5% a salariilor de baz\ Candidatura senatorului
„Nicolae Titulescu“, de formare a
pentru aceste categorii de personal. C=rlan a fost anun]at\ dup\ speciali[tilor pentru Uniunea
Aceast\ m\sur\ are ca scop reducerea [edin]a Biroului Permanent European\. La concurs au drep-
discrepan]elor de salarizare dintre pro- Jude]ean al filialei, care a avut tul s\ se `nscrie cet\]enii rom=ni
fesorii universitari [i celelalte categorii loc s=mb\ta aceasta. „F\r\ `n- care `ndeplinesc urm\toarele
didactice din `nv\]\m=ntul superior. doial\ c\ vor trebui rezolvate condi]ii: domiciliul stabil `n
~n luna octombrie 2007, salariul mai multe constr=ngeri. Pe lis- Rom=nia; absolven]i de studii
brut, cu sporuri, al unui profesor uni- ta na]ional\ vor trebui s\ apa- superioare de lung\ durat\ cu
versitar, cu vechime `ntre 10 [i 15 ani, diplom\ de licen]\, de masterat
r\ at=t reprezentan]ii celor 8 sau studii aprofundate; studen]i
se va majora, fa]\ de luna decembrie regiuni de dezvoltare, c=t [i ac- la programele de masterat/cur-
2006, cu 263 de lei, ajung=nd la nivelul tualii no[tri observatori la san]i la studii aprofundate, fie
de 3.127 de lei. Fa]\ de perioada simi- Parlamentul European. O de- doctoranzi/doctori `n [tiin]e, fie
lar\, `n octombrie 2007, salariul unui cizie final\ `n acest sens se va tineri `ncadra]i `n institu]iile ad-
asistent universitar cu aceea[i lua `n 2-3 s\pt\m=ni de Biroul ministra]iei centrale sau locale.
vechime se va majora de la 1.133 la Permanent Na]ional“, declara Una dintre condi]ii este
1.416, adic\ o cre[tere de 283 de lei. senatorul ie[ean `n urm\ cu o cunoa[terea unei limbi de cir-
~n `nv\]\m=ntul preuniversitar, sa- cula]ie interna]ional\. Durata
s\pt\m=n\. Ordinea `n care stagiului este de maximum 3
lariul brut, cu sporuri, al unui profesor vor fi plasa]i candida]ii PD pe
cu studii superioare, grad didactic I [i luni, cu posibilitatea efectu\rii
lista na]ional\ a partidului va p=n\ `n 31 decembrie 2007,
vechime `ntre 25-30 de ani, va cre[te, l\muri dac\ nominalizarea se- cuantumul bursei fiind de 1.000
fa]\ de decembrie 2006, de la 1.662 de
lei la 2.047 de lei. Un profesor defini-
natorului C=rlan este doar o lo- euro/lun\. Candida]ii pot
vitur\ de imagine a democra]i- depune dosarul de `nscriere la
tiv, cu vechime de 6-10 ani, va c=[tiga, concurs `n perioada 1 februarie -
`n octombrie 2007, un salariu brut de lor, care mizeaz\ pe notorieta-
tea acestuia, pentru a atrage 30 martie. Rezultatele vor fi
1.101, cu 207 lei mai mare dec=t `n de- „Eu m-am pus la dispozi]ia partidului afi[ate pe 31 mai a.c. (O.R.)
cembrie 2006. Salariul brut al unui c=t mai multe voturi, sau dac\
profesor debutant cu studii superioare [eful filialei Ia[i chiar vizeaz\ [i sunt gata pentru campania electoral\“, s-a
va cre[te, fa]\ de acela[i interval, de la ob]inerea unui mandat de eu- rezumat s\ declare senatorul ie[ean Dan C=rlan {tiin]\
roparlamentar.
725 de lei la 893 de lei. Suma total\
destinat\ cre[terilor salariale din edu- „Eu m-am pus la dispozi]ia pean, apoi va decide ordinea European, democra]ii sper\ s\ pe `n]elesul tuturor
ca]ie este de 600 de milioane de lei, iar partidului [i sunt gata pentru numelor care vor intra pe lista ob]in\ `n jur de 10. Conducerea la British Council
num\rul beneficiarilor este de 332.000 campania electoral\“, s-a rezu- final\ a PD. Atunci se va deci- PD Ia[i sus]ine c\ unul dintre
cadre didactice [i personal didactic au- mat s\ declare senatorul ie[ean. de practic cine va prinde un loc cei doi candida]i desemna]i de ~ncep=nd cu februarie 2007,
Conducerea central\ a parti- considerat eligibil [i cine nu. filial\ va avea rezervat un loc British Council lanseaz\ `n
xiliar din `nv\]\m=ntul preuniversitar România prima edi]ie
[i superior. (O.R.) dului va analiza toate candida- Din cele 35 de locuri rezervate eligibil, acesta urm=nd s\ re- interna]ional\ a concursului
turile la Parlamentul Euro- ]\rii noastre `n Parlamentul prezinte zona Moldovei. (B.C.) FameLab, al\turi de alte opt
]\ri din Europa de Sud-Est.
FameLab este o ini]iativ\ a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Festivalului de {tiin]\ din
Cheltenham, Marea Britanie, cu
a 670 DE MILIOANE PEN- UPU-SMURD Ia[i. Reamin- Universitatea „Al. I. Cuza“ va toare, `ntr-o formul\ grafic\ universitar care au fost [i scopul de a `ncuraja tineri oa-
TRU SMURD IA{I: SMURD tim c\ prin intermediul pre- lansa o serie special\ de vo- unitar\, adunate `n colec]ia sunt implicate `n activit\]i meni de [tiin]\ `ntre 18 [i 35 de
vederii 2% din Codul Fiscal, lume dedicat\ personalit\- „Oameni de seam\ ai Uni- sau proiecte de cooperare eu- ani s\ inspire [i s\ entuzias-
Ia[i a reu[it s\ str=ng\ circa
contribuabilii persoane fizice ]ilor care au fost de-a lungul versit\]ii“ care va ap\rea la ropean\. Activit\]ile pot avea meze publicul cu o viziune a
670 de milioane de lei vechi
au posibilitatea s\ direc]io- timpului `n institu]ie. Primul Editura Universit\]ii „Al. I. `n vedere fie institu]ia, `n an- [tiin]ei din secolul XXI. Modelul
din fondurile de 2% din im-
neze 2% din impozitul pe volum, despre {tefan Proco- Cuza“. „Dorim s\ creem o se- samblu, fie personalul didac- acestui concurs este similar cu
pozitul pe venit, bani cu care
venit c\tre o entitate non- piu, va fi lansat, anul acesta, rie de volume pentru aniver- tic sau elevii, individual sau cel al emisiunii Pop Idol sau
conducerea dore[te s\ achizi- MegaStar - fiecare candidat are
profit `nfiin]at\ conform Or- cu ocazia `mplinirii a 45 de sarea care se anun]\ peste `n echipe. MEdC atrage aten-
]ionize o ma[in\ medicaliza- exact trei minute s\ demon-
donan]ei 26/2000 cu privire ani de la `nfiin]area Fa- trei ani“, a precizat rectorul ]ia c\ certificatul, o dat\ ob]i-
t\ pentru medici. „Nu [tim streze unui juriu c\ are toate
la asocia]ii [i funda]ii. Astfel, cult\]ii de Fizic\. Publicarea Dumitru Oprea. (Oana R.) nut, este valabil pentru o pe-
deocamdat\ dac\ ne ajung aptitudinile necesare unui comu-
ace[ti bani pentru achizi]io- fiecare cet\]ean poate decide c\r]ii „Via]a [i opera savanat- a A ~NCEPUT COMPETI- rioad\ de trei ani, iar dup\ nicator de [tiin]\ din noua ge-
narea unei ma[ini medicali- modul `n care sunt cheltui]i ului {tefan Procopiu“ `ntr-un }IA PENTRU TITLUL DE aceea [coala trebuie s\ con- nera]ie. ~nscrierea la acest con-
zate, dar asta inten]ion\m s\ 2% din impozitul datorat pe nou format este sprijinit\ fi- „{COAL| EUROPEAN|“: cureze din nou pentru a-l ob- curs se face prin completarea
facem. La SMURD T=rgu- venit. (O.B.) nanciar de Societatea Absol- Ministerul Educa]iei [i Cer- ]ine. Termenul limit\ pentru unui formular, p=n\ la data de
Mure[ s-au str=ns, p=n\ `n a VOLUME DESPRE „OA- ven]ilor Facult\]ii de Fizic\ cet\rii (MEdC) va organiza, depunerea candidaturii este 13 februarie. Preselec]iile Fa-
prezent, 4 miliarde de lei din Ia[i. P=n\ `n anul 2010, `n acest an, competi]ia pen- 1 martie 2007. Evaluarea meLab vor avea loc `n perioada
vechi din aceste fonduri, iar
MENI DE SEAM| AI UNI- c=nd Universitatea „Al. I. candida]ilor va fi f\cut\ `n februarie–martie 2007 `n cen-
tru acordarea certificatului
la Bucure[ti dou\ miliarde“, VERSIT|}II“, LA S|RB|TO- Cuza“ va s\rb\tori 150 de ani de „{coal\ european\“. Com- perioada martie-aprilie 2007, trele British Council dup\ cum
a declarat dr. Diana Cim- RIREA A 150 DE ANI: Pentru de existen]\, toate facult\]ile peti]ia este deschis\ tuturor iar acordarea certificatelor, urmeaz\: 17 februarie la Ia[i, 24
poe[u, medic coordonator aniversarea de 150 de ani, vor edita volume asem\n\- unit\]ilor de `nv\]\m=nt pre- `n luna mai. (O.R.) februarie la Cluj-Napoca, 2 mar-
tie la Bucure[ti. (Oana R.)
12 Luni, 5 februarie 2007
PE SCURT
Ionu] Popa se pl=nge
de lipsa de form\
a atacan]ilor
Antrenorul Politehnicii Ia[i,
Ionu] Popa, s-a pl=ns de forma
slab\ `n care se afl\ o serie de
juc\tori. „Irinel Ionescu joac\ din
ce `n ce mai slab, parc\ `i este
fric\ s\ mai bage osul dup\ acci-
dentarea care l-a ]inut pe tu[\
mai multe luni. Miclea a stat
luni bune `n tur, iar acum s-a
reaccidentat din cauza lipsei de
jocuri. B=lb\ nu mai este gol-
geterul de anul trecut, rateaz\
enorm de mult. Cernoch, la cei
29 e ani ai s\i are probleme din
ce `n ce mai mari cu genunchiul,
iar P\limaru e `nc\ necopt, chiar
dac\ mai mi[c\ c=te ceva `n atac.
Nu cred c\ `l pot folosi titular. E
de viitor, dar acum nu cred c\
face fa]\. Am trei atacan]i, dar
to]i au probleme. Fie cu acci-
dent\rile, fie sunt ie[i]i din for-
m\. ~n tur l-am avut pe Onofra[,
care o mai b\ga `n a]e, dar mi l-a
luat Urziceniul. ~mi este fric\ de
acest compartiment ofensiv. Nu
reu[im s\ `nscriem, de[i ocazii
avem“, a spus Popa. (N.P.)
Porumboiu: „Mike
este cel mai bun
atacant din Rom=nia“
La meciul dintre Poli Ia[i [i FC
Vaslui au asistat finan]atorul
oaspe]ilor, Adrian Porumboiu [i
impresarul Florin Iacob, cel care
l-a adus la Vaslui pe fotbalistul
Mike Temwangera, din
Zimbabwe. La finalul meciului,
Porumboiu a declarat c\ Mike va
deveni cel mai bun atacant din
Rom=nia. „Asculta]i ce v\ spun
eu, Mike este cel mai bun ata-
cant din Rom=nia. Nu sunt vorbe
spuse aiurea. ~l va face repede
uitat pe Frunz\. De fapt, vaslu-
ienii l-au [i uitat. E cu mult pes-
te moldovean, `i d\ clas\“, a pre-
cizat finan]atorul lui FC Vaslui.
Dup\ meci, omul de afaceri vas-
luian s-a `ndreptat c\tre Vaslui
`mpreun\ cu impresarul Florin
Iacob, pentru a pune la punct
transferul juc\torului din Zimba-
bwe la echipa lui Viorel Hizo. Mike
a jucat 53 de minute `n acest meci
[i a avut o presta]ie foarte bun\,
`nscriind [i dou\ goluri superbe,
unul din careu, al doilea cu un [ut
de la 18 metri. (N.P.)
Viorel Hizo
vrea interven]ii
`n for]\ pentru
spectatorii violen]i
Antrenorul vasluian Viorel Hizo
s-a declarat `mpotriva scand\rilor
triviale din tribune [i este de
p\trere c\ for]ele de ordine ar tre-
bui s\ intervin\ `n for]\, pentru a
fi pre`nt=mpinate incidentele la
care s-ar putea ajunge. „E p\cat
c\ o m=n\ de oameni `njur\ tot
timpul, chiar [i `ntr-un meci ami-
cal. Admir o parte din spectatorii
Ia[ului, dar sunt [i c=]iva supor-
teri care nu reprezint\ acest ora[
supercivilizat. Ar trebui ca tur-
bulen]ii s\ fie sco[i din tribune,
pentru c\ `ncet-`ncet violen]a ver-
bal\ se transform\ `n violen]\
fizic\ [i se poate ajunge la inci-
dente de genul celor petrecute `n
Italia. E p\cat s\ nu po]i veni cu
so]ia [i copiii la meci din cauza
unor indivizi certa]i cu morali-
tatea“, spune Hizo. Pentru ami-
calul de s=mb\t\ dintre Poli Ia[i
[i FC Vaslui conducerea clubului
gazd\ a f\cut apel la jandar-
merie, pentru a pre`nt=mpina
posibilele incidente, [tiut\ fiind
rivalitatea dintre suporterii celor
dou\ forma]ii. ~naintea partidei
fanii celor dou\ echipe au fost la
un pas s\ se `ncaiere, dar „cioc-
nirea“ a fost oprit\ la timp de
c\tre for]ele de ordine. (N.P.)
SPORT
Adrian Cristea, convocat `n premier\ la lotul na]ional
Mijloca[ul dinamovist A-
drian Cristea, transferat `n
care a stat mai mult pe
banca de rezerve. O dat\ cu
ciul amical Rom=nia - Re-
publica Moldova, progra-
Sorin Ghionea (Steaua),
R\zvan Ra] ({ahtior), {te-
urm\ cu doi ani `n {tefan cel venirea lui Mircea Rednic mat pe 7 februarie, de la fan Radu (Dinamo) - fun-
Mare de la Poli Ia[i, a fost `n Groap\ a ren\scut [i ora 17.00, pe stadionul da[i; Florentin Petre (}SKA
convocat `n premier\ la lo- Cristea, fotbalistul r\spl\- „Na]ional-Lia Manoliu“ din Sofia), B\nel Nicoli]\ (Stea-
tul na]ional de c\tre selec- tindu-i `ncrederea acordat\ Bucuresti. Sunt a[tepta]i la ua), R\zvan Coci[ ({eriff
]ionerul Victor Pi]urc\, du- de c\tre tehnician prin evo- Centrul de Fotbal Mogo[oa- Tiraspol), Mih\i]\ Ple[an
p\ presta]iile foarte bune lu]ii din ce `n ce mai bune, ia urm\torii fotbali[ti: Bog- (Poli Timi[oara), Paul Co-
avute `n ultimul timp `n at=t `n campionat, c=t [i `n dan Lobon] (Dinamo) [i drea (Siena), Ovidiu Petre
tricoul „alb-ro[u“. Cristea a Cupa UEFA. D\nu] Coman (Rapid) - (Steaua), Lauren]iu Ro[u
fost o prezen]\ constant\ la Selec]ionerul echipei na- portari; Cosmin Contra (Huelva), Adrian Cristea
lotul de tineret pe vremea ]ionale de fotbal a Rom=- (Getafe), Petre Marin (Stea- (Dinamo) - mijloca[i; A-
c=nd evolua la Poli ia[i, dar niei, Victor Pi]urc\, a a- ua), Gabriel Tama[ (Celta drian Mutu (Fiorentina),
dup\ plecarea la Dinamo a nun]at lotul de 22 de juc\- Vigo), Dorin Goian (Stea- Mugurel Buga (Rapid), Ionu] Mazilu (Rapid) - ata-
avut o perioad\ neagr\, `n tori, convoca]i pentru me- ua), Cristi Chivu (Roma), Ciprian Marica ({ahtior) [i can]i. (N.P.)
a reac]ionat la cald Pie-
Italia, `n stare de [oc
transportat de urgen]\
la spitalul Garibaldi, din tro Lo Monaco, adminis-
Catania, unde a decedat. trator delegat al clubului
S-au `nregistrat [i circa Catania.
a La finalul partidei de vineri sear\ dintre Catania [i Palermo (1-2), 100 de r\ni]i. Presa italian\ stigma-
fanii echipei gazd\ au atacat cu brutalitate for]ele de ordine, Ironia sor]ii, meciul, tizeaz\ violen]ele `nre-
c=[tigat de Palermo cu 2- gistrate la meciul de fot-
provoc=nd decesul unui poli]ist [i r\nirea altor 100 a Toate 1, a fost precedat de un bal Catania-Palermo, din
minut de reculegere `n prima lig\, soldate cu
meciurile din campionatul italian au fost suspendate pe termen
memoria lui Ermanno moartea unui agent de
nelimitat a Amicalul Italia – Rom=nia a fost [i el anulat a Licursi, un conduc\tor poli]ie [i deci de r\ni]i [i
al unei echipe de ama- aresta]i.
Un poli]ist de 38 de Ca urmare a acestui Potrivit ziarelor itali- tori, decedat s=mb\ta ~n editorialul intitulat
ani, lovit de o petard\ de eveniment, comisarul ex- ene, ciocnirile au izbuc- trecut\, `n timp ce `n- „Cine va opri barbaria?“,
mari dimensiuni, a mu- traordinar al Federa]iei nit `n afara stadionului cerca s\ se interpun\ `n- ziarul La Republica
rit vineri seara la Cata- italiene de fotbal (FIGC), `n momentul `n care su- tre suporterii unui club scrie: „~n Spania sau `n
Luca Pancalli, a anun]at porterii de la Palermo ie- advers. Anglia, a c=[tiga la fot-
nia, `n timpul unor lupte
suspendarea tuturor me- [eau din aren\. ~nfrun- „Mi s-a spus c\ a mu- bal este important, dar
de strad\ `ntre for]ele de ciurilor campionatului t\rile au izbucnit violent rit un poli]ist, a[a `nc=t a `ntre public [i peluz\
ordine [i suporterii echi- care ar fi trebuit s\ se `ntre for]ele de ordine [i
pei locale, la meciul de
vorbi de fotbal este inutil sunt doar bariere mici de
dispute `n acest sf=r[it ultras din Catania. A- acum. C=nd se vor ter- 50 cm. Nu este accepta-
campionat `mpotriva for- de s\pt\m=n\, la toate gentul a fost r\nit la fa]\ mina toate acestea, voi bil, ca un sport, chiar
ma]iei Palermo. nivelurile. de o petard\ mare, fiind p\r\si lumea fotbalului“, dac\ este tr\it cu pasi-
une s\ declan[eze scene
de r\zboi civil. Doar cu o
s\pt\m=n\ `n urm\, con-
duc\torul unui club am-
ator a fost ucis c=nd
`ncerca s\ potoleasc\ pe
suporterii echipei adver-
se, `n sudul Calabriei“.
Pentru cotidianul Cor-
riere dela Serra, noaptea
de la Catania este doar o
alt\ dram\ ce se adaug\
violen]ele din Calcio, care
dureaz\ de 30 de ani [i
sporesc cu fiecare sezon.
~n urma acestor inci-
dente meciul amical din-
tre Italia [i Rom=nia,
programat s\ se dispute
`n aceast\ s\pt\m=n\ la
Siena, a fost anulat, ofi-
cialii rom=ni stabilind `n
cele din urm\ ca tricolo-
rii s\ joace o partid\ de
Incidentele provocate de suporteri i-au afectat [i pe juc\tori, care au avut nevoie de `ngri- verificare cu Republica
jiri medicale dup\ ce au inhalat fumul emanat de petardele aruncate `n teren Moldova, la Bucure[ti. a
„Perla neagr\“ a `nvins Ia[ul Poli Ia[i – FC Vaslui 2-3 (1-1)
Timi[oara
Marcatori: Sf=rlea ’40, P\-
a Africanul Mike Temwangera (Zimbabwe)
a `nscris dou\ goluri `n victoria pe care
limaru ’80 - Mike Temwangera
’26, ’48, Gheorghiu ’47
[antajeaz\ Ia[ul
FC Vaslui a ob]inut-o s=mb\t\, `n amicalul din Copou Arbitru: Ionic\ Serea Antrenorul ie[ean Ionu] Popa a ex-
(Foc[ani) plicat declara]iile f\cute de pre[edin-
cu Poli Ia[i, scor 3-2 (1-1) a „Mike e cel mai bun atacant Forma]ii: tele timi[orean Marian Iancu dup\ de-
Poli Ia[i: Br\ne] (’59 Ple[ca) cizia federa]iei de a stabili locul de
din ]ar\“, sus]ine Adrian Porumboiu a – Onu], Ciobanu, Irinel Ionescu desf\[urare a meciului din sferturile
Finan]atorul Vasluiului, A- Prima repriz\ a fost domina- (’46 Iuri[ni]i) – Buta (’85 Dia- Cupei dintre Poli Ia[i [i Poli Timi[oara
drian Porumboiu, radia de bu- t\ clar de Poli Ia[i, care `n afara nu), Mijin (’86 Cl. Ionescu), Tin- la Pite[ti. „Marian Iancu a declarat a-
golului `nscris de Sf=rlea din cu (’80 Tob\), Sf=rlea (’67 tunci c\ e sigur c\ meciul din Cup\ se
curie dup\ meciul amical de
lovitur\ liber\ (40), a ratat alte Toma), Paruolo (’80 Ciub\ncan) va disputa la Timi[oara [i nu `n]ele-
s=mb\t\ din Copou cu Poli Ia[i.
c=teva bune situa]ii prin P\li- – B=lb\ (’76 Ribeiro), P\limaru. geam pe ce se bazeaz\ c=nd face astfel
~n afar\ de faptul c\ echipa sa FC Vaslui: H\isan – Ivan,
`nvins pe terenul rivalei din Ia[i, maru, Tincu, Radu Ciobanu. Sco- de afirma]ii. Acum `mi dau seama. El
Panait, Mardare – Apostol (’65 dorea s\ juc\m meciul la Timi[oara,
a dat lovitura cu atacantul din rul a fost deschis `ns\ de oas-
pe]i, prin Mike, `n minutul 26, Buhu[), Zmeu (’65 Ljubinkovic), pentru a ni-i ceda pe Adrian Ilie [i pe
Zimbabwe adus `n aceast\ iar- Sab\u, Cotolan (’72 Cornea), Leonard Naidin. Practic, mesajul d=n-
n\. Anonimul Mike Temwange- printr-un [ut din careu, golul
Dobo[ (’72 Neagu) - Mike (’53 sului a fost urm\torul: dac\ `i vre]i pe
ra, atacantul pe care i l-a reco- venind pe fondul rat\rilor gaz-
Bukvic), Gheorghiu (’75 Frun- Ilie [i pe Naidin, veni]i [i juca]i la Ti-
mandat impresarul Florin Iacob, delor. Ia[ul a egalat cu cinci mi-
z\). mi[oara. Cum noi am refuzat s\ juc\m
nute `nainte de pauz\ prin Sf=r-
a `nvins aproape de unul singur meciul la Timi[oara, am pierdut doi
lea, din lovitur\ liber\, piticul
pe Poli Ia[i `n amicalul sus]inut mijloca[ ie[ean av=nd o execu]ie juc\tori care valoreaz\ aproximativ
multe schimb\ri. Echipa care a
`n Copou. Mike a `nscris dou\ go- ce l-ar umple de invidie p=n\ [i dominat a fost tot Poli, dar p=n\ 100.000 de dolari. Nu e o propunere
luri, unul mai frumos dec=t ce- pe celebrul Beckham. la final elevii lui Ionu] Popa nu fair-play. E ca un [antaj, ori, dac\ vre]i,
l\lalt, [i a avut [i alte c=teva fa- Meciul s-a scris `n doar cinci au mai reu[it dec=t un gol, prin ca un t=rg. Sincer s\ fiu, a[ vrea s\ joc
ze de efect. „E cel mai bun ata- minute din partea a doua, c=nd P\limaru, pe final. Gazdele pu- meciul la Timi[oara, dar dup\ aceea se
cant din ]ar\“, spunea la finalul Vasluiul a punctat de dou\ ori teau chiar c=[tiga meciul, dac\ interpreteaz\ c\ o s\ ne d\m la o
meciului Porumboiu despre noua prin [uturi de la distan]\, autori Sf=rlea nu ar fi nimerit bara din parte, ori eu nu vreau asta. Vreau s\
sa perl\. La final a plecat `m- Gheorghiu (47) [i Mike (48). lovitur\ liber\, iar P\limaru nu bat Timi[oara. Oricum, prioritatea
preun\ cu Florin Iacob spre Vas- Dup\ minutul 60 meciul [i-a ar fi trimis cu capul peste noastr\ r\m=ne campionatul, nu Cu-
lui, pentru a se `n]elege asupra pierdut din spectaculozitate, poarta goal\ din patru metri, `n pa. Vreau `ns\ s\ ne calific\m in semifi-
contractului fotbalistului. ambii antrenori efectu=nd mai ultimele secven]e. (Narcis P.) nalele Cupei“, spune Ionu] Popa. (N.P.)

Nici o [ans\ pentru ie[ence
`n disputa cu liderul
a CS Na]ional Ia[i – Municipal T=rgovi[te 58-90 (14-21, 17-27, 13-27, 14-15)
`n etapa a 15-a din cadrul Diviziei A feminine de baschet a
Campioanele din bas-
chetul feminin de la Mu-
nicipal T=rgovi[te au ve-
nit la Ia[i s\ c=[tige la
scor confruntarea cu pe-
nultima clasat\, CS Na-
]ional Ia[i, gazdele lup-
t=nd doar pentru evita-
rea retrograd\rii. Eleve-
le lui C\t\lin T\nase [i
Marius Dob\ [i-au `nde-
plinit p=n\ la urm\ o-
biectivul, impun=ndu-se
`n fa]a moldovencelor la
32 de puncte diferen]\,
cu scorul de 90-58 (21-
14, 27-17, 27-13, 15-14).
Totu[i, ie[encele au ]i-
nut pasul cu forma]ia
multina]ional\ patrona-
t\ de Gabriel Boriga `n
multe momente de joc,
mai ales `n primul sfert,
atunci c=nd au [i condus
cu 2-0, 4-2 [i 5-4, ultimul
scor fiind `nregistrat `n
min. 3. ~n continuare,
conduc\toarea de joc
Tiffany Porter-Talbert [i
pivo]ii Gabriela Larisa
Serghei-Toma [i Crystal
Kemp [i-au demonstrat
adev\rata lor valoare in-
terna]ional\, duc=nd pe
Municipal T=rgovi[te `n
avantaj, la 8-5, 16-11 [i
21-14 (la finalul primu-
lui sfert), apoi la 25-14,
30-18, 38-22 [i 48-31 (la
pauza mare). ~n sfertul
al treilea, oaspetele se
desprind la 67-41 [i 75-
44, iar `n cel de-al pa-
trulea, Municipal conti-
nu\ s\ conduc\ cu 82-46
(’32), dup\ care ie[en-
~nfr=ngere f\r\ drept
de apel pentru Penicilina
a ~ntr-un adev\rat derby pentru intrarea `n
play-off, la Ia[i, prim divizionara de volei
feminin Unic Piatra Neam] a surclasat
Penicilina cu scorul de 3-0 (25-14, 25-11,
25-19), dup\ numai 62 de minute de joc a
Oaspetele de sub Pietri-
cica au condus ostilit\]ile „da
capo al fine“, profit=nd de
multe ori de evolu]ia sur-
prinz\tor de slab\ a ie[en-
celor, acolo unde numai tr\-
g\toarea Mihaela Ionescu a
dat randamentul scontat. De
fapt, `n urma evolu]iei proas-
te a echipei antrenate de Ca-
ti Covaliciuc, directorul clu-
bului Penicilina Nicu Roibes-
cu, care va `mplini 75 de ani
luna viitoare, a p\r\sit sala
de joc dup\ primele dou\ se-
turi, l\s=ndu-l singur pe vi-
ceprimarul de Piatra Neam],
Vasile Ouatu (alias Pinalti
II), cei doi fiind desp\r]i]i `n
zona oficial\ din minuscula
Sal\ Penicilina doar de dou\
scaune. Ie[encele au condus
cu 1-0 `n primul set, consu-
mat `n 21 de minute, dup\
care nem]encele s-au dis-
tan]at la 5-1, 12-8 [i 25-14.
~n cel de-al doilea act, gaz-
dele au condus din nou cu
1-0, au avut apoi 2-1 [i 4-3,
iar dup\ 5-5 s-a ajuns la 7-17
[i 11-25. Cu ridic\toarea u-
crainean\ Savochkina (32
cele `nscriu 10 puncte
consecutive p=n\ la 56-
82 (‘37), dar se `nclin\ `n
final cu scorul de 58-90,
dup\ ce c\pitanul „Soso“
Gavrilescu `nscrie ulti-
mul co[ al partidei, `n
min. 39:25. Meciul din
Sala Polivalent\, arbi-
trat de cuplul Viorel Con-
stantinescu (Cluj) – So-
rin Drug\u (Bra[ov) [i
observat de comisarul
FRB Constantin Ioan
(Bucure[ti), a prezentat
urm\toarele distribu]ii:
ani) `n mare inspira]ie, cu
tr\g\toarele Sobo [i Nedelcu
`n mare form\, Unic se im-
pune [i `n ultimul set, cu 25-
19, dup\ ce a condus `n per-
manen]\.
Forma]ii:
- Penicilina: Muta[cu - Con-
stantinescu, Diaconi]a, Popa,
Ionescu, Rusu - C=]coan (li-
bero). Au mai jucat Lupu,
Ivanof, Melinte. Antrenor:
Ecaterina Covaliciuc.
- Unic: Savochkina - Sobo,
Nedelcu, Encic\, Signeanu,
Zaharia - M\st\hac (libero).
A mai jucat: Chivorchian.
Antrenor: Auren Cazacu.
La 30 de ani,
Cristina Androhovici
a ales maternitatea
De men]ionat c\ la echipa
ie[ean\ nu a putut evolua `n
meciul de s=mb\t\, din ca-
drul etapei a 16-a a sezonu-
lui regulat, titulara de drept
Cristina Androhovici, care s-a
retras din sportul de perfor-
- CS Na]ional Ia[i: I-
rina Suetina 7, Olga Ca-
zac 12 (1x3), Ala Cau[an
17 (4x3), Sorana Gavri-
lescu 8 [i Monica Bor-
deanu 10, apoi Laura
Straciuc, Irina Straciuc,
Ana Maria Borcil\, Ale-
xandra Cilibiu 4, Raluca
Ionescu. Antrenori: Du-
mitru Anghel (principal)
[i Gabriel Mih\ilescu
(secund).
- CS Municipal T=rgo-
vi[te: Simina Andra
Mandache 17 (2x3), Ga-
briela Larisa Serghei-
man]\ la `nceputul acestui
an, deoarece este gravid\ `n
luna a patra. Ea a fost totu[i
la partid\ pe post de specta-
toare [i a suferit al\turi de
colegele sale `n urma `n-
fr=ngerii `n fa]a nem]ence-
lor. „Am fi vrut s\ revenim [i
noi `n elit\ `n acest an [i s\
ne readucem aminte de cum
e s\ joci `n cupele europene.
Nu cred c\ mai este posibil
acum, dup\ ce am pierdut
disputa cu Unic Piatra
Neam]. Pentru mine a fost
mult mai dificil s\ stau `n
tribun\, dar am 30 de ani [i
trebuie s\ m\ g=ndesc [i la
viitorul familiei mele!“, a
men]ionat la finalul jocului
Cristina Androhovici, deve-
nit\ recent doamna Lungu du-
p\ c\s\toria cu fostul atlet [i
baschetbalist Robert Lungu.
~n etapa viitoare, pe 10 fe-
bruarie, Penicilina va evolua
`n capital\, contra campioa-
nelor de la Rapid Bucure[ti.
(Dan TEODORESCU)
SPORT
Toma 14, Elena Dinc\
(MVP-ul jocului) 13
(3x3), Tiffany Porter-
Talbert 11 [i Crystal
Kemp 12, apoi Aurelia
Laz\r, Anastasia Ander-
son 8, Volha Yaroshka
11 (1x3), Taisia Elena
Lungu, Luminita Manta
2, Raluca Alecu, Ana
Mavrodineanu 2. An-
trenori: C\t\lin T\nase
(principal) [i Marius
Dob\ (secund).
La finalul disputei,
C\t\lin T\nase se ar\ta
bucuros `n urma victo-
Popicarii juniori ie[eni
se impun pe teren propriu
A doua etap\ a retu-
rului din cadrul Seriei I
a Diviziei Na]ionale de po-
pice pentru juniori a fost
programat\ s=mb\t\, la
arena CFR din Ia[i, aco-
lo unde al\turi de gaz-
dele de la CFR Olimpia
ACB au mai fost `n con-
curs lansatorii de la
ICMRS Gala]i [i Rul-
mentul Bra[ov. La fina-
lul unei `ntreceri atrac-
tive, arbitrate de local-
nicul Gheorghe Z\grea-
nu, ceferi[tii ie[eni s-au
clasat pe primul loc, cu
3.132 popice dobor=te,
urma]i `n clasament de
echipele ICMRS Gala]i -
3.039 p.d. [i Rulmentul
Bra[ov - 2.956 p.d.
Punctele forma]iei
CFR Olimpia ACB Ia[i,
antrenat\ de Costic\
Ciurdea [i Ioan Bi[oc, au
fost reu[ite de talenta]ii
sportivi Mihai Gabriel
Bengheac - 570 p.d.,
Sorin Scut\ra[u - 522
p.d., Andrei Buzdugan -
492 p.d., {tefan Samson
- 484 p.d., Dumitru Pen-
ciuc jr - 542 p.d. [i Radu
Pricop - 522 p.d.
~n urma acestui suc-
ces de pe teren propriu
Luni, 5 februarie 2007
riei repurtate de Munici-
pal la Ia[i, men]ion=nd
totu[i c\ victoria echipei
sale a fost una muncit\,
dup\ o evolu]ie nea[tep-
tat de bun\ a ie[encelor.
~n replic\, ie[eanca So-
rana Gavrilescu a de-
clarat c\ CS Na]ional
s-a b\tut sub cele dou\
panouri pentru a limita
c=t de c=t scorul, dar
mai mult nu s-a putut.
De remarcat c\ `naintea
partidei, ie[encele erau
c=t pe ce s\ nu intre pe
teren din cauza restan-
]elor salariale de la ni-
velul clubului, dar pre-
[edintele Marius Cosoi a
promis c\ problema va fi
rezolvat\ p=n\ pe 10
februarie, remarc=nd to-
tu[i c\ forma]ia mai are
de primit bani de la
Consiliul Local, care nu
[i-a onorat `n `ntregime
[i la timp suma promis\
pentru finan]area echi-
pei. Prezent la meci,
omul de afaceri Sorin
B\l\nescu a premiat ga-
leria ie[ean\ denumit\
„Legione Azzura“ cu su-
ma de 2 milioane de lei
vechi, dup\ ce a f\cut
cadou [i mingea de joc a
partidei. La partid\ a
mai asistat [i antrenorul
de baschet Petre M\-
gurean, revenit recent
din Spania. Celelalte
rezultate ale rundei au
fost: Rapid Bucure[ti –
BC ICIM Arad 68-73,
„U“ MC Cluj – CSM „U“
Oradea 55-41, Magic
Sibiu – CET Govora 55-
70, CST Alexandria –
Olimpia Bucure[ti 73-69,
Sportul Studen]esc Bu-
cure[ti – Some[ Tiger
Dej 94-50. ~n etapele ur-
m\toare, pe 14 [i 17 fe-
bruarie, CS Na]ional Ia[i
va evolua la Arad [i Bu-
cure[ti (cu Sportul Stu-
den]esc), `n alte jocuri
extrem de dificile. (D.T.)
[i `naintea ultimei run-
de de la Bra[ov, popica-
rii ie[eni sunt virtuali
califica]i la turneul final
al juniorilor, programat
la T=rgu Mure[. ~n a-
ceast\ s\pt\m=n\, ie[e-
nii Costic\ Ciurdea [i
Dumitru Penciuc jr vor
fi prezen]i la meciul bi-
lateral de popice de la
Novi Sad, dintre Serbia
[i Rom=nia, ei fiind se-
lec]iona]i `n lotul ]\rii
noastre. „Chiar dac\
doctorii mi-au descope-
rit recent c=teva afec-
]iuni la stomac [i ficat,
voi merge p=n\ la urm\
cu na]ionala Rom=nia
s\ joc `n Serbia, deoa-
rece pentru mine a e-
volua sub «tricolor» e un
lucru sf=nt. M\ a[teapt\
`ns\ apoi c=teva luni de
regim alimentar strict,
dar sper ca probleme de
s\n\tate pe care le am
acum, din cauza stresu-
lui, s\ dispar\ pe par-
curs“, ne-a declarat `n fi-
nal antrenorul principal
al juniorilor ie[eni Cos-
tic\ Ciurdea, juc\tor de
baz\ [i la echipa de se-
niori a clubului ceferist.
(D.T.)
13
PE SCURT
E[ec ru[inos pentru
rugby[tii tricolori
Echipa na]ional\ de rugby a
României a fost învins\ sâmb\t\,
pe Stadionul Ghencea II din capi-
tal\, de selec]ionata Georgiei cu
scorul de 20-17 (13-9), într-o par-
tid\ disputat\ în prima etap\
dintr-o nou\ edi]ie a Cupei Euro-
pene a Na]iunilor. În urma aces-
tei victorii, echipa Georgiei a in-
trat [i în posesia Cupei „Antim
Ivireanul“. Pentru Rom=nia au
marcat Vlaicu (3 lovituri de pe-
deaps\), Tofan (1 dropgol) [i Petre
(1 eseu), pentru oaspe]i punct=nd
Merab (2 lovituri de pedeaps\ [i 2
transform\ri), Akvsent (1 eseu) [i
Besso (1 eseu). Rom=nia a utilizat
echipa: Vlaicu – Fercu, Brezoianu,
Gontineac, S\uan – Tofan, S=rbu
– Macovei, Mer[oiu, Corodeanu –
Petre, Socol – Todera[c, Tincu,
B\lan. Au mai evoluat: Popescu,
Mavrodin, Paulic\, Ursache,
Calafateanu, Gal, Dumitra[.
Dup\ meciul din capital\,
vizionat de numai 1.000 de spec-
tatori, c\pitanul Sorin Socol a de-
clarat: „S-a v\zut c\ ne-a lipsit
maturitatea `n joc. Poate am jucat
[i mai deconcentra]i dup\ califi-
carea la Cupa Mondial\, dar [i
georgienii au intrat pe teren mult
mai motiva]i dec=t noi. S-a v\zut
c\ au fost momente `n care nu ne-
a mers jocul. ~mi pare r\u pentru
acest insucces, `ns\ sper c\ o ast-
fel de «palm\» ne va folosi pentru
a ne reveni p=n\ la Cupa
Mondial\“. (D.T.)
Un nou joc pierdut
pe teren propriu
~n prima rund\ a returului din
cadrul Ligii Na]ionale de handbal
masculin, Poli Ia[i a `ncasat o
nou\ `nfr=ngere pe teren propriu,
de data aceasta `n fa]a echipei
Energia Pandurii Lignitul Tg.
Jiu. Dup\ o prim\ repriz\ c=t de
c=t acceptabil\, ie[enii au capotat
lamentabil `n cea de-a doua,
pierz=nd `n fa]a „pandurilor“ cu
scorul de 37-24 (16-13). Golurile
elevilor lui Costel Schender [i
Dan Constantinescu au fost
reu[ite de Damian 9, Chike 4,
Mironescu 4 (1 din 7 m), Dimofte
2, Ifrim 2, Elisei 1, Drug\ 1,
Velicu 1, portarul Bogdan Pralea
fiind totu[i cel mai bun de la
ie[eni, chiar dac\ a `ncasat 37 de
goluri. Celelalte rezultate ale run-
dei a 14-a: HCM Constan]a -
UCM Re[i]a 29-26, „U“ Suceava -
CSM Medgidia 37-33, „U“ Cluj -
HCM Bra[ov 23-28, HC Minaur -
Uztel 42-33, HCM CSM Bistri]a -
Poli Timi[oara 21-24. Partida
Dinamo - Steaua, programat\
s=mb\t\ sear\, nu s-a mai dispu-
tat din cauza gravelor incidente
dintre cele dou\ galerii. (D.T.)
Nicu Br=nzei
a revenit din Anglia
Antrenorul ceferist ie[ean Nicu
B=nzei [i boxerul profesionist
Cristian Hodorogea au petrecut
un stagiu de preg\tire `n Anglia,
mai precis la Londra, la clubul
„Game Stars“. ~n perioada 20 de-
cembrie 2006 - 29 ianuarie 2007,
cei doi s-au aflat al\turi `n sala de
antrenament, preg\tind viitoarele
confrunt\ri din boxul profesionist
la nivel na]ional [i interna]ional.
„A fost mult\ munc\ `n sala de
antrenament a unui club din Lon-
dra, cu care Cristi are contract, el
box=nd mai mul]i ani `n capitala
Angliei. Au fost [i patru „sparrin-
guri“ cu boxeri puternici din
Londra, pe care Cristi Hodorogea
le-a trecut cu bine. Au fost meciuri
utile [i pentru boxerii englezi, dar
[i pentru elevul meu, `n perspec-
tiva luptelor pe ringul profesionist
care vor urma `n 2007. Londonezii
ne-au primit cu mult\ prietenie,
ca pe ni[te parteneri de sport. De
fapt, unele ziare din diaspora
rom=neasc\ din Londra au [i scris
despre noi [i boxul ie[ean. Am
primit numai cuvinte de laud\“, a
declarat Br=nzei dup\ „aventura“
londonez\. (D.T.)
14 Luni, 5 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei A
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 11 12 7 11 7 13 1 8 9 5 3 7 12
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 11 1 2 1 14

15 10 5 4 5 1 12 14 5 3 1
din num\rul de vineri

4 7 3 9
8 6 2 1 5
a SUDOKU a
Rezolvarea careului

2 6 5 1 8 9 7 3 4 6 16 5 4 3 6 14 3 1
3 1 9 7 5 4 6 2 8 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului 15 1 10 6 14 8 1 12 5 4 3 5 15
5 3 4 2 9 7 8 1 6 bus, dar numai cu cifre,
6 1 2 7 de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de vineri
9 8 4 3 5 2 12 6 4 6 10 5
7 2 8 5 6 1 9 4 3 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n 15 1 4 3 5 3 1 3 6
9 5 6 3 1 8 4 7 2
Statele Unite, Noua
4 7 3 9 2 6 5 8 1 Zeeland\ [i Croa]ia, iar A 11 12 7 3 6 4 3 1 14 3 5 4 16
1 8 2 4 7 5 3 6 9 `n Marea Britanie este
deja considerat un C A T I S M E 3 12 1 15 17 6 1 12 5 10 6

fenomen. Completa]i 11 1 4 3 7 12 1 10 1
7 5 careul de 81 de p\tr\]ele D A T O R I E
cu cifre cuprinse `ntre 1 18 1 8 1 12
3 9 4 [i 9, astfel `nc=t nici o C A R T I
4 9 7 3 8 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ 12 1 14 8 9 5 1 10 1
ori pe acela[i r=nd sau pe C A L D U R A
2 1 9 8 7 aceea[i coloan\. Grila
5 14 4 9 19 10 6 3 5 3 5

6 7 5
este `mp\r]it\ `n nou\ O S A N A 13 6 12 3 5 15 1 10 5 3 1 3 6
careuri mai mici, fiecare
5 6 9 cu nou\ p\tr\]ele, iar A L I N A R E B
fiecare careu trebuie s\
4 1 7 2 6 con]in\ cifrele de la 1 la B Pornind de la numele s\rb\torii Sf. Mc. ..., de pe verticala A-B,
`n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 5 februarie, completa]i careul al\turat [i
9, la fel, o singur\ dat\.
3 9 7 (Solu]ia ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
(Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
c a r e u l u i al\turat ` n
8 7 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Eurovision 2007 (r) 09:10 Atlas (r) 10:00 Departe de lumea 09:00 ~n gura presei (r) 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
10:55 Celebrit\]ile timpului t\u 09:40 Elemente de siguran]\ la dezl\n]uit\ (r) 10:00 Concurs interactiv 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Fetele Gilmore (r)
11:05 Aten]ie, se c=nt\ din nou! (r) moneda na]ional\ 11:00 Dive (doc.) 11:00 Vivere 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Lauren Graham, Alexis
12:00 Ne vedem la TVR! 10:00 Tonomatul DP2 12:00 Jurnal 12:00 Vocea inimii (r) Cu: Janne Cooper Bledel, Edward Herrmann,
13:00 Hannah Montana 11:30 Egipt 13:00 {coala de (r) 13:00 Observator 10:15 Apropo TV (r) Kelly Bishop, Melissa
13:30 Aventurile r\]oiului cel ur=t 12:30 Jamie se `ntoarce 13:30 Descompunerea sufletului (r) Cu: Simona Gherghe 11:00 Idil\ cu bucluc (r) McCarthy, Keiko Agena,
14:00 Jurnalul TVR la cantina [colii (r) 13:45 Vreau s\ fiu mare... (comedie) Yanic Truesdale, Scott
13:00 Dincolo de hart\ (r) 14:30 Jurnal (r) Patterson, Milo Ventimiglia
15:00 Mae[trii gusturilor vedet\! (r) 13:00 {tirile PRO TV
14:05 ABC... de ce? 14:35 Festivalul de jazz - Sibiu (r) 10:00 Culoarea p\catului
15:30 Kronika 16:00 Observator 13:45 Dallas - ultima confruntare (r)
17:00 Jurnalul TVR 14:35 Aventuri din Kytera 15:30 Aventura plantelor 11:00 Pariul iubirii
16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (dram\)
17:15 S\n\tate pentru to]i! 15:05 ~mpreun\ `n Europa! 16:30 Eurasia 13:30 Jur\m=ntul
Cu: C. Andrei 16:00 T=n\r [i nelini[tit
17:45 Dis-de-sear\ 16:00 Jurnalul TVR 17:30 Festivalul de jazz - Sibiu (r) Cu: Janne Cooper, Doug 15:30 Iubire de mam\
18:00 Vocea inimii
18:40 Eurovision 2007 - 16:30 E-forum 18:25 Cite[te cu mine! Davidson 17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Drumul spre Helsinki 17:00 V=n\torii de comori 19:00 Identit\]i Dinulescu, Toma D\nil\ 17:00 {tirile PRO TV 18:30 Betty cea ur=t\
19:00 Jurnalul TVR 18:00 Lec]ia de... [tiin]\ 19:30 Romance `n politic\ (r) 19:00 Observator 17:45 Om s\rac, om bogat (come- 19:30 Rebelde
20:20 Foc `ncruci[at 18:35 Lege [i ordine: 20:00 Bruneta mea favorit\ die, Cu: Horia Brenciu) Cu: Enrique Rocha, Juan
~n fata jura]ilor 20:30 Mai tare ca moartea
21:10 Regii blestema]i (comedie, Cu: Bob Hope, 18:50 {tirile PRO TV Ferrara, Ninel Conde,
19:25 Popula]ii str\vechi (ac]iune, Cu: Russell
22:05 Reflector Dorothy Lamour, Peter Crowe, Sharon Stone, 20:30 Urm\rirea Patricio Borghetti, Tony
22:45 Jurnalul TVR 20:00 EURO case Lorre, Lon Chaney Jr) (comedie, Cu: Charlie Dalton, Leticia Perdigon,
Leonardo Di Caprio, Gene
23:15 Nocturne 20:30 Lumea de aproape Fotograful de copii Hackman, Lance Sheen, Kristy Swanson) Anahi, Dulce Maria
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 21:00 Ora de [tiri Ronnie Jackson, aflat `n San Henriksen) Jack Davis Hammond a fost 20:30 Iubire ca `n filme
00:35 Cea mai frumoas\ so]ie 22:10 Jack Fulger\torul Quentin, le poveste[te repor- toata viata sa o victima a con- (dram\, Cu: Adela
Povestea se `nv=rte `n jurul fuziilor de tot felul, ceea ce a
(dram\, Cu: Ornella Muti, (comedie, Cu: Paul Hogan, terilor c\ a ajuns acolo unui concurs `ntre cei mai iu]i Popescu, Dan Bordeianu,
afl=ndu-se `ntr-un filaj discret avut urmari dintre cele mai
Tano Cimarosa, Alessio Cuba Gooding Jr., Beverly de m=n\ pistolari din Vestul grave asupra existentei sale. Carmen T\nase, C\t\lina
D’Angelo) exercitat asupra biroului S\lbatic: Ellen, o tip\ misterioa- Dupa ce este arestat si con-
Orano, Joe Sentieri) vecinului s\u, `n misiunea
Musta]\, {tefana Samfira,
~nainte de a ie[i la pensie, ban- s\ [i atr\g\toare, [mecherasul damnat la 20 de ani de in-
}\ranca Franca Viola este vio- dat\ de baroneasa Montay „The Kid“ , pacifistul Cort [i chisoare din cauza ca a fost
Mihai C\lin, Adrian Nicolae
lat\ de un mafiot local, Vito. ditul Jack Kane, pistolar de
Dezonorat\, fata nu accept\ prima clas\, pl\nuie[te o ul- de a-l g\si pe baronul Herod, infamul primar al confundat cu un spargator de 21:30 SOS, via]a mea!
s\ se c\s\toreasc\ cu acesta [i tim\ lovitur\. ~ns\, pentru ca disp\rut. Ei ajung s\ fac\ or\[elului Redemption, locul banci, Jack pregateste o (romantic, Cu: Natalia
cere ca Vito s\ fie pedepsit. A- toate s\ mearg\ strun\, are lucruri confuze ]i se trezesc unde se desf\[oar\ singeroasa evadare spectaculoasa, care-i Oreiro, Facundo Arana)
cuza]iile fetei sunt suficient de nevoie de un asociat. T=n\rul p=n\ la urm\ `ntr-un sanato- competi]ie. ~nfruntarea pisto- si reuseste. Insa este oprit de
Ben Doyle, ne[tiutor [i surdo- larilor va declan[a pasiuni [i politie la o benzinarie... 23:30 Jur\m=ntul (r)
puternice pentru a-l trimite pe riu privat.
mafiot la `nchisoare [i se ba- mut, dar dornic de aventur\, `i 21:35 Selec]ia suveranei
dorin]e de r\zbunare. 22:15 La bloc (r) 01:15 Pove[tiri adev\rate (r)
zeaz\ pe puterea poli]i[tilor de va fi mai `nt=i ucenic, apoi pri- 23:00 Observator 23:00 {tirile PRO TV; Sport Vremea de Acas\
a `nf\ptui dreptatea. Un t=n\r eten de n\dejde, `n `ncercarea 22:00 360 de grade -
de a-[i `ndeplini `ndr\zne]ele 00:00 Formul\ mortal\ 23:45 Disp\ruti f\r\ urm\ 02:15 Iubire ca `n filme (r)
trebuie s\ o ucid\ pe Franca, Reportajul Geo
dar se `ndr\goste[te de ea. planuri. (SF, Cu: Mark Dacascos, (poli]ist, Cu: Anthony (dram\, Cu: Adela
22:30 Jurnal Jürgen Prochnow) LaPaglia)
02:25 Jurnalul TVR (r) 00:00 Sport extrem (r) Popescu, Dan Bordeianu,
00:30 Familia mea dement\ 23:00 Musica da capo 02:00 Concurs interactiv 00:40 Omul care aduce cartea Carmen T\nase
03:30 Regii blestema]i (r)
04:20 Reflector (r) a 01:00 Tonomatul DP2 (r) a 00:05 Santinela (r) a 03:00 Vivere a 00:45 {tirile PRO TV a 03:15 Acas\ `n buc\t\rie (r) a
 TIMP LIBER Luni, 5 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Palatul Culturii expozi]ie de caricatur\. N\s-
cut `n 1962, Frédéric Deligne
Teatrul Na]ional
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Februarie 2007, Muzeul de
Istorie al Moldovei din cadrul
public\ desenele sale `n nu- „Vasile Alecsandri“
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) meroase publica]ii franceze:
ISSN 1841-141X Complexului Na]ional Muzeal Sala Studio „Teofil V=lcu“
„La Croix“, „Nice Matin“, „La
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 „Moldova“, Sala „Orest Ta- Ast\zi, 5 februarie 2007,
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Montagne“, „Le Pèlerin“, „Le
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa frali“: Expozi]ia „Marele ora 18.00: „Somnoroasa aven-
Cotoranu). Généraliste“, „Le journal de
tezaur monetar medieval al tur\“ de Teodor Mazilu (Uni-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Mickey“, „Impatient“, „Infir-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Moldovei“ versitatea de Arte „G.
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ mières Magazine“, „Panora-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Muzeul de Art\ din cadrul Enescu“ Ia[i), regia: Emilian
ma“, „Auto-journal“. Este au-
Complexului Muzeal Na]ional Co[eru
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 tor al albumului „Tout Va
Moldova, Ia[i prezint\ Ex- M=ine, 6 februarie, ora
Trop Vite“ (Totul merge prea
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ pozi]ia omagial\ Centenar 18,00: „Scara pisicii“ de
repede) ap\rut `n 2003.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Corneliu Baba, `n galeria de Katalin Thuroczy, regia: Irina
5- 15 februarie: Expozi]ie
art\ contemporan\ II, la eta- Popescu Boieru Scenografia:
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei de m\[ti [i obiecte decorative
jul I al Palatului Culturii din Marfa Axenti
Ia[i. Reunind lucr\ri de pic- „Transfigur\ri antropomor-
Joi, 8 februarie, vineri, 9
tur\ [i grafic\ at=t din colec]ii fice `n scenografie“ `n holul
februarie, sâmb\t\, 10 feb-
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ muzeale Muzeul de Art\ din Centrului Cultural Francez
ruarie, ora 18.00: „Arborele
Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan va fi deschis\ pentru public o
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Tropicelor“, de Yukio
din B=rlad, Muzeul de Arte expozi]ie cu elemente de
Mishima, regia: Alexander
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Vizuale din Gala]i [i Muzeul scenografie folosite `n teatrul
Hausvater, decor: Rodica
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- de Art\ din Constan]a, c=t [i de animatie. Sub genericul
Arghir, costume: Stela
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- particulare - colec]ia artistu- „Transfigur\ri antropomor-
cunoscute interna]ional.
Verebceanu.
lui, colec]ia dr. A. Teodorescu, fice `n scenografie“, artistul
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- Vineri, 9 februarie, ora
colectia dr. H. Aldea, expozi]ia Gavril Siriteanu propune noi
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, 19.00: „Steua f\r\ Mihail
va fi deschis\ spre vizitare modalit\]i plastice de inter-
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n Sebastian“ de Dumitru Cru-
Canada). p=n\ `n martie 2007 [i este pretare a „m\[tii“ - ca prin-
du, regia Ion Sapdaru,
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! menit\ s\ sublinieze parcur- cipiu antropomorf folosit pen- scenografia: Nicolai Mih\il\,
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se sul unuia dintre cei mai tru animarea obiectelor `n Gelu Râ[c\ - Ateneul
fac p=n\ pe 12 februarie. reprezentativi arti[ti plastici scen\.
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze „T\t\ra[i“.
rom=ni.
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! Duminic\, 11 februarie,
Muzeul „Mihai ora 19.00: „Zbor deasupra
Centrul Cultural Eminescu“ unui cuib de cuci“ de Dale
Wasserman, regia: Marius
Cotidianul Lumina utilizeaz\ Francez Expozi]ie de fotografie Oltean, scenografia : Axenti
informa]ii furnizate de Agen]ia
5-22 februarie: Frédéric Mihai Potarniche: „Portretele Marfa - Teatrul pentru copii
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
www.ziarullumina.ro Deligne - „Tout va trop vite“, P\m=ntului“. [i tineret „Luceafarul“. a
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Enigmele mor]ilor: ~n 07:00 ~n b\taia vântului 10:00 Motociclete americane 10:55 Renovare la mare [i la
c\utarea prin]esei disp\rute 07:50 M\rci de top: Chevrolet Motocicleta lui Mikey [i soare: Spania - Partea 2 O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
08:00 Enigmele mor]ilor 08:15 M\rci de top: Bugatti Vinnie 2 11:20 Superlocuin]e duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Mumia aristocratei 08:40 Telecomanda ca pasiune 11:00 Mega-r\zboaie cu fiare vechi: Amenajarea cuibului Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
09:00 Rechini: 09:10 Jurassica Secer\toarea de lupt\ 11:50 Aventuri la golf: Singapore boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
Pericolul din adâncuri Na[terea uria[ilor 12:00 Tehnologie extrem\ 12:15 Aventuri la golf forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
10:00 Catastrofa: Super-tornade 10:00 Rena[terea unei specii O construc]ie contorsionat\ Africa de Sud
11:00 Cataclisme: Vulcani s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
10:55 Imperiul solar: La marginea 13:00 O prad\ mortal\ 12:45 Cu undi]a `n jungl\
12:00 Megastructuri `ntunericului total La cap\tul firului
impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
Ceasul tic\ie
Gara din Berlin 11:45 Telecomanda ca pasiune 14:00 Supravie]uitori `n condi]ii 13:10 Cu undi]a la drum: Gambia/ permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
13:00 Clipe de co[mar: Pr\bu- 12:10 Safari cosmic extreme Pe[tele-tigru [i barracuda opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
[irea aeronavei Concorde 13:00 ~n b\taia vântului 15:00 Cum se fabric\ diverse lu- 13:40 Lonely Planet: Hoinar prin opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
14:00 Rechini 13:50 M\rci de top: Chevrolet cruri? Airbag-uri/Pati- lume: Londra merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
Pericolul din adâncuri 14:15 M\rci de top: Bugatti noare/Saltele 14:35 Delicii pesc\re[ti: Sri Lanka rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
15:00 Catastrofa: Super-tornade 14:40 Telecomanda ca pasiune 15:30 Cum se fabric\ diverse lu- 15:05 Proiecte de vis din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
16:00 Cataclisme: Vulcani 15:10 Jurassica: Na[terea cruri? Automobile blinda- Lot? Fran]a 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
17:00 Paradisuri naturale uria[ilor te/Ascensoare/Brânzeturi 16:00 Deschiz\torii de drumuri modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
Anamalai - Muntele-Elefant 16:00 Rena[terea unei specii 16:00 Ma[ini pe alese Coborând pe Gange
18:00 Culise: S\pt\mâna vitezei 16:55 Imperiul solar: La marginea Lexus LS400
str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
16:55 Renovare la mare [i la
19:00 Megastructuri `ntunericului total 17:00 Automobile americane re- soare: Spania - Partea 2 Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
Super-elicopterul 17:45 Telecomanda ca pasiune condi]ionate: Hi-Boy 17:20 Superlocuin]e
20:00 Rechini: 18:10 Safari cosmic Roadster '32 Amenajarea cuibului RO34RNCB0198003451910002 RON
Pericolul din adâncuri 19:00 Demen]a avioanelor 18:00 Motociclete americane 17:50 Aventuri la golf: Singapore RO77RNCB 0198003451910004 EURO
21:00 Planeta la control 19:50 Blestemul omului-elefant Motocicleta „Eu, robotul“ 18:15 Aventuri la golf RO07RNCB0198003451910003 USD
Triunghiul Bermudelor 20:40 Viitorul omenirii: Alimentele 19:00 Vân\torii de mituri Africa de Sud
22:00 Mafia: Marea tr\dare 21:10 Via]a pe Jupiter 20:00 Mega constructori 18:45 Cu undi]a `n jungl\ BCR Roman, Piatra Neam]
23:00 Mafia: Na[ii 22:00 Planeta cuprins\ de furie Str\b\tând Harlemul (New La cap\tul firului
00:00 Clipe de co[mar Viscolul York City) 19:10 Cu undi]a la drum: Gam- Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Zborul TWA 800 22:55 Blestemul omului-elefant 21:00 Trauma: Via]\ [i moarte la bia/Pe[tele-tigru [i bar-
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
01:00 Mafia a 23:45 Viitorul omenirii: Alimentele Spitalul de Urgen]\: For]e racuda
00:10 Un ochi critic de familie 19:40 Lonely Planet pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
Extratere[tri 22:00 Dosarele FBI: Vocea terorii Hoinar prin lume: Londra indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
Legend\: 01:00 Demen]a avioanelor 23:00 Constructorii de motociclete 20:35 Delicii pesc\re[ti: Sri Lanka salvatoare.
01:50 Blestemul omului-elefant Brian Klock contra lui 21:05 Proiecte de vis. Lot? Fran]a
[tiri 02:40 Viitorul omenirii Jason Hart 22:00 Proiecte de vis
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
film artistic Alimentele 00:00 Radiografia unui dezastru Peterborough derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
03:10 Via]a pe Jupiter a Distrugere `n de[ert a 22:55 Un duet `n Caraibe a 0721-338.885 (Paduraru Irina). a
 CM
YK

16 Luni, 5 februarie 2007 CALEA PELERINULUI

M\n\stirea Probota, casa de veci

a mamei Sf=ntului {tefan cel Mare
a Probota din comuna Dolhasca este o a[ezare amplasat\ `n sud-estul jude]ului Suceava, cu o important\ istorie, care d\ localit\]ii un
statut de veche cetate a ~n timpul lui {tefan I Mu[at (1394-1399), c\lug\rii care sih\streau pe Valea Siretului au ridicat Biserica „Sf. Nicolae“
din Poiana a Mai t=rziu, pe locul acesteia, Petru Rare[ a construit o biseric\ din zid a Probota a fost un important centru cultural, aici
form=ndu-se vesti]ii c\rturari ai epocii: Dosoftei, Grigore Ro[ca, Gheorghe Movil\ a Datorit\ picturii exterioare, M\n\stirea Probota este
`nscris\ `n catalogul Patrimoniului Mondial a ~ntre 1992 [i 2001, UNESCO a desf\[urat la Probota ample lucr\ri de restaurare a
La `nceputul secolului al
XIV-lea, pe Valea Siretului
se `nfiin]a una din cele mai
vechi sih\strii din Moldova.
C\lug\rii care se nevoiau
c=te doi-trei `n mici chilii de
lemn [i `[i c=[tigau existen]a
din `mpletirea co[urilor de
salcie de pe lunca Siretului,
cu timpul, au construit o
mic\ biseric\, pe care au `n-
chinat-o Sf=ntului Nicolae,
numit\ „Sih\stria din Poia-
na“. Mai t=rziu, voievodul
Petru Mu[at a zidit aici o bis-
eric\ din piatr\, numind-o
M\n\stirea „Probota“ (Fr\-
]ia). Fiindc\ `n timp, Biserica
de zid „Sf=ntul Nicolae“ s-a
deteriorat, ea a fost p\r\sit\
definitiv de Petru Rare[. El a
zidit `n 1530 actuala m\n\s-
tire Probota sau Pobrata
(„`nfr\]ire“ sau „fr\]ie“), cum
i se mai spunea pe vremuri.
Profesorul Petru Laz\r
Stupcanu poveste[te: „Dup\
cum atest\ documentele
vremii, M\n\stirea Sf. Ni-
colae din Poian\ exista deja
la data de 2 iulie 1398. La a-
cea epoc\, domnul {tefan I
Mu[at a donat m\n\stirii
dou\ sate: Bode[ti [i T\t\-
CM
YK ru[i. M\n\stirea era proba-
bil localizat\ undeva `n
tive necunoscute, `n timpul
secolului al XV-lea, m\n\s-
tirea a fost mutat\ `n vale,
lâng\ pârâu. Aceast\ schim-
bare de amplasament a fost
atribuit\ lui {tefan cel
Mare. Ruinele Probotei
Vechi, descoperite cu mult
timp `n urm\, au fost inves-
tigate abia `n anul 1973.
S\p\turile arheologice au
demonstrat c\ pe acela[i
amplasament au fost con-
struite dou\ biserici“.
O vreme l-a g\zduit
pe Sf. Ier. Dosoftei
Petru Rare[ a `nzestrat
m\n\stirea cu ve[minte, ar-
gint\rii, c\r]i [i i-a d\ruit
multe [i frumoase mo[ii. ~n
jurul bisericii, a zidit chilii
pentru egumeni [i calug\ri,
cl\diri pentru gospod\rie,
iar `n partea de nord a con-
struit [i o Cas\ Domneasc\.
M\n\stirea Probota sau
„Sfântul Nicolae“ din Poiana
Siretului, s-a bucurat, de a-
semenea, de aten]ia deose-
bit\ a Sf=ntului Voievod {te-
fan cel Mare, poate [i pentru
faptul c\ aici odihneau o-
semintele mamei sale.
n\stirea avea opt sate care
se bucurau de drepturi de-
pline, fiind scoase de sub
controlul dreg\torilor dom-
ne[ti. Preo]ii din satele m\-
n\stirii erau sco[i de sub au-
toritatea chiriarhului locu-
lui sau a protopopului [i pu[i
sub cea a egumenului `nc\
din perioada de domnie a lui
Alex\ndrel Vod\ (27 iunie
1449). Printr-un hrisov din 9
iulie 1466, se acordau alte
numeroase danii domne[ti,
astfel c\ M\n\stirea Probota
a ajuns una din cele mai
`nzestrate din Moldova.
{i Sf=ntul Ierarh Dosof-
tei, Mitropolitul Moldovei,
care a vie]uit o perioad\ aici,
a reparat-o `n urma unui in-
cendiu, a terminat edificiile
din curte [i trapeza. ~n 1964,
m\n\stirea `n care au
vie]uit `ntotdeauna c\lug\ri,
s-a desfiin]at, Probota de-
venind biseric\ de mir. ~n
anul 1991 s-a re`nfiin]at ca
m\n\stire de c\lug\ri, iar `n
1994 ea a fost transformat\
`n m\n\stire de c\lug\ri]e.
Casa Domneasc\ de la
Probota, unul dintre
Pictura exterioar\ datând
din acela[i an, 1532, pune `n
eviden]\ elegan]a deosebit\ a
desenului [i transparen]a cu-
lorilor, `ncadrându-se `n an-
samblul stilistic al bisericilor
bucovinene. Picturile origi-
nale redescoperite ale Pro-
botei sunt de o calitate artis-
tic\ excep]ional\, formând
un ansamblu armonios `n ce-
le cinci `nc\peri. Acest fapt a
dus la `nscrierea M\n\stirii
Probota `n catalogul Patrimo-
niului Mondial [i desf\[u-
rarea lucr\rilor de restau-
rare sub egida UNESCO.
Astfel, `ntre 1992 [i 2001,
UNESCO, sprijinit financiar
de Fondul Japonez pentru `n-
credere [i `n colaborare cu Mi-
nisterul Culturii din România
[i Arhiepiscopia Sucevei [i
R\d\u]ilor, a desf\[urat la
M\n\stirea Probota a rezistat vremurilor mai Probota ample lucr\ri de res-
mult de 450 de ani [i, dup\ o munc\ asidu\, taurare. S-au restaurat te-
ast\zi poate fi admirat\ din nou ca una dintre meinic frescele interioare [i
exterioare, precum [i iconos-
perlele artei [i arhitecturii române[ti
tasul bisericii. S-au efectuat
lucr\ri de repara]ie, s-au
armonios, elansat, cu turl\ obiecte de cult, ve[minte
deasupra naosului, pridvor (sec. XVIII). `nlocuit ferestrele [i s-a insta-
`nchis de `nalte ferestre go- Pictura interioar\ datând lat un nou sistem de `nc\lzi-
tice cu chenare din piatr\ din anul 1532, prezint\ un re. Ruinele mai multor cl\diri
cioplit\, abside poligonale program iconografic de ex- m\n\stire[ti necunoscute CM
marcate de arcade oarbe [i cep]ie, punctat pe alocuri de anterior au fost descoperite
YK

p\dure, `ntre râul {omuz [i Din documentele care pu]inele monumente
pârâul Pobratii. Pentru mo- s-au p\strat, afl\m c\ m\-
din sec. al XVI-lea
care mai exist\
Biserica este zidit\ `n
plan treflat, cu interiorul
compartimentat `n altar,
naos, camera mormintelor
(gropni]\), pronaos [i prid-
vor, desp\r]ite prin ziduri
de piatr\, cu u[i de comuni-
care `ntre ele. ~n gropni]\ se
afl\ mormintele lui Petru
Rare[, al doamnei Elena, a
doua so]ie a lui Petru Rare[
[i al fiului lor {tefan [i al
Doamnei Oltea, mama lui
{tefan cel Mare [i al so]iei
lui {tefan cel Mare, Evdo-
Pictura interioar\ a bisericii M\n\stirii Probota, chia. De asemenea, M\n\s-
tirea Probota ad\poste[te [i
datând din anul 1532, prezint\ alte 15 morminte ale unor
un program iconografic de excep]ie, punctat pe mari boieri ca Fr\]ian, pâr-
alocuri de compozi]ii neobi[nuite [i de realizarea c\lab de Neam], Hâra, pâr-
original\ a unor teme canonice, constituind c\lab de Hotin, Petru Var-
tic, portar al Sucevei [i hat-
un grupaj unic pân\ acum `n Moldova
man, Vasilca, fiica lui Ion
Stroici, etc. Biserica, cu pe-
re]ii foarte gro[i, are lungi-
mea de 32,2 m, l\]imea 9 m
[i `n\l]imea maxim\ 27,7 m.
Alte dou\ contraforturi sunt
la pridvor [i unul mai scurt
la altar. Soclul bisericii este
din piatr\ cioplit\. ~mpodo-
birea fa]adelor este dat\ de
r=ndul de firide ce `ncon-
joar\ biserica sub corni[e,
mai pu]in la pridvor. Firi-
dele au fost la `nceput pic-
tate, `ns\ ast\zi azi pictura
nu se mai vede.
Specificul arhitecturii bi-
sericii de la Probota, const\
`n preferin]a pentru detalii
[i profilatura de tradi]ie
gotic\. Edificiu monumental
ocni]e, soclu prelungit cu compozi]ii neobi[nuite [i de prin s\p\turi arheologice, iar
banc\ de jur-`mprejur fac realizarea original\ a unor vestigiile au fost consolidate
din M\n\stirea Probota teme canonice, constituind [i par]ial expuse spre vizitare.
„…una dintre cele mai im- un grupaj unic pân\ acum M\n\stirea Probota a
rezistat vremurilor mai mult
portante realiz\ri ale arhi- `n Moldova. O aten]ie spe-
tecturii române[ti, repre- cial\ trebuie acordat\ ta- de 450 de ani [i, dup\ o mun-
zentativ\ pentru secolul al bloului votiv, parte a unei c\ asidu\, a redevenit una
XVI-lea“, spunea V. Dr\gu]. compozi]ii plastice neobi[- din perlele artei [i arhitec-
Clopotni]a se afl\ la nord- nuite `n R\s\ritul Cre[tin, turii române[ti. (Narcisa
vest de biseric\. Zidul din in- dar frecvent\ `n Occident. BALABAN)
cint\ a fost construit de
Elena Doamna [i fii ei `n
1550. Actualul zid din piatr\,
cu creneluri de ap\rare, `nalt
de [ase metri [i turnul de la
intrarea `n incint\ care se
afl\ la est de biseric\, au fost
construite `n vremea lui
Vasile Lupu. Aceste ziduri de
ap\rare, turnurile p\trate [i
Casa Domneasc\ (vestigii),
`ntregesc ansamblul mona-
hal cu elemente ale arhitec-
turii civile moldovene[ti,
acestea fiind printre pu]inele
piese din secolul al XVI-lea
care mai exist\.
Restaurat\ cu
sprijinul UNESCO
~n biseric\ se afl\ 21 de
pietre tombale epigrafe, re-
alizate `ntre 1464-1640, de o
remarcabil\ valoare docu-
mentar\ [i artistic\; pietra-
rii au trecut de la elemente
decorative geometrice la cele
accentuat vegetale, inova]ie
reprezentativ\ pentru sculp-
tura secolului al XVI-lea.
Colec]ia de istorie [i art\
veche, `n organizare, cuprin-
de piese descoperite `n urma
s\p\turilor arheologice, ]e-
s\turi din sec. XVI-XVII,

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Mar]i,
6 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 29 (630) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Triodul - `ntre Rom=nii nu pot munci

poc\in]\ [i `n Marea Britanie
PAGINA 16

PAGINA 5
bucuria ~nvierii f\r\ permis de munc\

Cuza, unioni[tii [i elefantul

a Pentru a evita orice surpriz\, cu c=teva zile `nainte de ziua alegerilor, `n ianuarie 1859, cei 32 de deputa]i unioni[ti din
Camera Moldovei s-au adunat la elefant pentru a se `n]elege asupra candidatului lor a Fiindc\ nu c\deau la `n]elegere,
„vornicul Costache Rolla, la ora 1, dup\ miezul nop]ii, `nchiz=nd u[a, a strigat cu glas puternic: „Nime nu va e[i de-aici
`nainte de a se hot\r= `n ast\ sar\ [i a subscrie actul de c\tre noi“ a „La ora 3, actul se subscrisese de 31 de deputa]i
na]ionali c\ la 5 ianuarie vor vota pentru colonelul Cuza ca Domn al }arei Moldovei“ a Celebrul elefant de la Muzeul de
Istorie Natural\ a fost achizi]ionat `n anul 1835 a Pentru c\ `n sala cu elefantul s-a hot\r=t, `n noaptea de 3/15 ianuarie Sprijin financiar
1859, candidatura lui Cuza la domnia Moldovei, membrilor grupului li s-a spus „Gruparea de la elefant“ a PAGINILE 8-9 pentru cofinan]area
proiectelor PHARE
în mediul rural
PAGINA 6

CM CM
YK YK

PSD vrea s\-l

suspende pe B\sescu
pentru „manipularea
electoratului“
PAGINA 7

Spitalul „Sf. Spiridon“

POZA ZILEI Po[ta[ii intr\ `n „grev\ de zel“
Federa]ia Sindicatelor
din Po[t\ [i Comunica]ii
(FSPC) a decis declan[area
ac]iunilor de protest pen-
tru a determina Guvernul
s\ scoat\ Compania Na]io-
nal\ Po[ta Rom=n\ (CNPR)
din lista societ\]ilor mo-
nitorizate.
Includerea Po[tei Ro-
m=ne pe aceast\ list\ este
un abuz, sus]in sindicali[-
tii, deoarece compania nu a
f\cut `mprumuturi la
b\nci, nu are datorii [i an
de an a `nregistrat profit.
Ca urmare a includerii pe
lista de monitorizare, sa-
laria]ii din CNPR nu au
putut s\-[i negocieze sala-
Cel pu]in 29 de persoane [i-au pier-
Europa, `n alert\ din cauza gripei aviare
dut via]a `n inunda]ii la Jakarta, de la }\rile europene nu
`nceputul lunii februarie, [i aproximativ sunt la ad\post `n fa]a
350.000 au r\mas f\r\ locuin]e, potrivit
unui nou bilan] anun]at ieri de poli]ia
indonezian\. „Ploile vor continua p=n\
unei epidemii umane
provocate de o muta]ie a
la sf=r[itul lunii februarie“, a afirmat
virusului H5N1 care ge-
nereaz\ gripa aviar\, a
meteorologul Edison Gurning. a
avertizat, duminic\, Or-
[i Spitalul de Copii
„Sf. Maria“
riile. Salariul mediu `n
Po[ta Rom=n\ este de 350
de lei, mai mic dec=t sala-
sunt spitale de
riul mediu pe economie.
Ca form\ de protest,
urgen]\ de rang I.B
po[ta[ii au adoptat a[a-nu- PAGINA 11
mita grev\ prin „exces de
zel“. Din data de 9 febru-
arie, factorii po[tali nu vor
mai duce nici 100 grame `n
plus fa]\ de greutatea ad-
mis\, ceea ce va `ngreuna
foarte mult distribu]ia core-
sponden]ei, plata pensiilor
[i a altor drepturi sociale.
Liderul sindical Matei
Br\tianu apreciaz\ c\, `n
trei zile, activitatea `n Po[-
ta Rom=n\ se va bloca. a Stop violen]elor!
Gregory Hartl . S=m- PAGINA 12
b\t\, autorit\]ile din
Marea Britanie au con-
ganiza]ia Mondial\ a natur\ s\ declan[eze o firmat prezen]a unor ur- Meteo
S\n\t\]ii (OMS), dup\ epidemie uman\, s-ar me ale virusului H5N1,
apari]ia unui nou focar
de infec]ie `ntr-o cresc\-
putea produce la fel de
bine `n Marea Britanie
`ntr-o cresc\torie de cur-
cani din estul ]\rii, ase- ~nnorat Z
torie de p\s\ri din Ma- [i `n Europa ca [i `n m\n\toare celor desco- maxima 7 °C
rea Britanie. O muta]ie Africa, a precizat purt\- perite luna trecut\ `n minima -1
1 °C
a virusului H5N1, de torul de cuv=nt al OMS, Ungaria. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Mar]i, 6 februarie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DLXXXIII)
Mitropolitul Antim
Ivireanul
(1708-1716) (V)
~ntre ierarhii care au `nscris
pagini str\lucite `n istoria
Bisericii noastre se num\r\ [i
mitropolitul }\rii Române[ti,
Antim Ivireanul. ~ntrucât a
intrat `n conflict cu domni-
torul fanariot Nicolae Ma-
vrocordat, mitropolitul Antim
a fost caterisit de Patriarhia
Ecumenic\ pe motiv de re-
volt\ [i conspirare „`n contra
puternicei `mp\r\]ii“, „dez-
br\cat de harul divin [i scos
din catalogul arhieresc“. Fos-
tul mitropolit a fost condam-
nat la surghiun, `n M\n\sti-
rea „Sfânta Ecaterina“ din
Muntele Sinai, dar pe drumul
pribegiei a fost ucis [i aruncat
`n râul Tundja. Despre mitro-
politul Antim [i despre moar-
tea lui, Nicolae Iorga spune:
„Era un lupt\tor pentru
cre[tin\tate [i el a murit ca
mucenic al cre[tin\t\]ii“. ~n
anul 1916 s-a propus cano-
nizarea lui, iar `n anul 1966,
Patriarhia Ecumenic\ i-a ridi-
cat caterisirea. ~n anul 1992,
Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, `n [edin]a
din 20 iunie, a hot\rât ca
marele ierarh Antim s\ fie
trecut `n rândul sfin]ilor, sta-
bilindu-se ca pr\znuirea lui
s\ se fac\ `n fiecare an `n
ziua de 27 septembrie. Mitro-
politul Antim Ivireanul este
patronul spiritual al ora[ului
Râmnicu-Vâlcea. Una dintre
realiz\rile importante ale mi-
tropolitului Antim a fost cti-
torirea M\n\stirii Tututor
Sfin]ilor sau Antim, cum este
ea cunoscut\. La 5 februarie
1713, `n ziua `n care Biserica
Ortodox\ o pomene[te pe
Sfânta Muceni]\ Agata, mi-
tropolitul Antim Ivireanul s-a
hot\rât s\ construiasc\ o
m\n\stire, pe locul unei bi-
serici vechi din lemn. De a-
tunci, mitropolitul a stabilit
ca `n fiecare an „s\ se `mbra-
ce o fat\ cu ie, cu rochie, cu
cizme, cu brâu, [i s\ i se dea
230 bani, pentru c\ `n ziua
pomenirii sale (a sfintei A-
gata), prin descoperire dum-
nezeiasc\, am hot\rât s\ zi-
dim biserica“. Sfântul Antim
[i-a pus toat\ averea pentru
ridicarea m\n\stirii „`ntru
slava [i mul]umit\ `nsu[i
celui `ntru troi]\ Dumnezeu [i
`ntru cinstea [i lauda tuturor
sfin]ilor dimpreun\, `ncât s\
fie [i s\ se numeasc\ m\n\s-
tire a Tuturor Sfin]ilor, c\rora
am [i `nchinat-o [i pe numele
lor am zidit-o, ca s\ se pr\z-
nuiasc\ `ntru ea cu m\rire [i
s\ se cinsteasc\ necontenit cu
laude [i cu cânt\ri, ca ni[te
prieteni ai lui Dumnezeu [i
ajut\tori [i sprijinitori tuturor
pravoslavnicilor cre[tini“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Voia Domnului
Un p\rinte l-a `ntrebat pe avva
Sisoe: „Dac\ stau `n pustiu [i
vine un barbar, care vrea s\
m\ omoare, iar eu sunt mai
tare decât el, `l omor?“.
B\trânul a zis: „Nu, las\-i-l lui
Dumnezeu. Prin orice `ncer-
care grea ar trece omul, tre-
buie s\ spun\: «S-a `ntâmplat
din cauza p\catelor mele». Iar
dac\ este o `ntâmplare fericit\:
«Voia Domnului»“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI venind, i-a g\sit dor- vierea Sa. Vorbim de
mind, c\ci ochii lor erau prinderea lui Hristos, dar
Hristos a schimbat sensul istoriei `ngreuia]i [i nu [tiau ce
s\-I r\spund\. {i a venit
parc\ f\r\ s\ vrem gân-
dul ne zboar\ mai mult
„Iar Iuda Iscariotea- Omului. Bine era de Se mâhni. {i le-a zis lor: a treia oar\ [i le-a zis: la cele lume[ti. Dar Bise-
nul, unul din cei dois- omul acela dac\ nu s-ar «~ntristat este sufletul «Dormi]i de acum [i v\ rica ne `ndeamn\ s\ ne
prezece, s-a dus la ar- fi n\scut». {i, mâncând Meu pân\ la moarte. odihni]i! E gata! A sosit amintim de cele pe care
hierei ca s\ li-L dea pe ei, a luat Iisus pâine [i R\mâne]i aici [i prive- ceasul. Iat\ Fiul Omului le-a `ndurat Mântuitorul,
este dat `n mâinile de faptul c\ to]i L-au
Iisus. {i, auzind ei, s-au binecuvântând a frânt [i ghea]i». {i mergând
bucurat [i au f\g\duit le-a dat lor [i a zis: pu]in mai `nainte, a p\c\to[ilor. Scula]i-v\ s\ p\r\sit. Atunci p\rea c\
mergem. Iat\, cel ce M-a totul s-a sfâr[it, c\ Iisus,
s\-i dea bani. {i el c\uta «Lua]i, mânca]i, acesta c\zut cu fa]a la p\mânt
cum s\-L dea lor, la timp este Trupul Meu». {i [i Se ruga, c\, de este cu vândut s-a apropiat».“ profetul din Nazaret va
potrivit. Iar `n ziua cea luând paharul, mul]u- putin]\, s\ treac\ de la (Marcu 14, 10-42) disp\rea dup\ ce a fost
dintâi a Azimilor, când mind, le-a dat [i au b\ut El ceasul (acesta). {i crucificat pe Golgota. Dar
jertfeau Pa[tile, ucenicii din el to]i. {i a zis lor: zicea: «Avva P\rinte, *** Hristos a `nviat [i a
Lui L-au `ntrebat: Unde «Acesta este Sângele toate sunt ]ie cu putin]\. schimbat sensul istoriei,
voie[ti s\ g\tim, ca s\ Meu, al Legii celei noi, Dep\rteaz\ paharul Pe cuprinsul a 32 de a schimbat via]a omului,
m\nânci Pa[tile? {i a care pentru mul]i se acesta de la Mine. Dar nu versete, fragmentul e- a adus raiul `n inima
trimis doi din ucenicii vars\. Adev\rat gr\iesc ce voiesc Eu, ci ceea ce vanghelic de ast\zi ne fiec\ruia. Omul se poate
Lui, zicându-le: Merge]i vou\ c\ de acum nu voi voie[ti Tu». {i a venit [i i- reaminte[te de Cina cea asem\na cu o floare [i
a g\sit dormind [i a zis de Tain\, de instituirea poate `mprumuta din
`n cetate [i v\ va `ntâm- mai bea din rodul vi]ei
pina un om, ducând un pân\ `n ziua aceea când lui Petru: «Simone, Jertfei Euharistice, de ging\[ia [i frumuse]ea ei.
dormi? N-ai avut t\rie ca rug\ciunea din Gr\dina Ne na[tem pentru a muri
urcior cu ap\; merge]i `l voi bea nou `n `mp\-
dup\ el. {i unde va in- r\]ia lui Dumnezeu». s\ veghezi un ceas? Ghetsimani [i de momen- [i murim pentru a ne
tra, spune]i st\pânului {i dup\ ce au cântat Priveghea]i [i v\ ruga]i, tul `n care Domnul nos- na[te. A[a ne putem ex-
casei c\ ~nv\]\torul zice: cânt\ri de laud\, au ie[it ca s\ nu intra]i `n ispit\. tru Iisus Hristos a fost plica de ce sunt frumoase
«Unde este odaia `n care la Muntele M\slini- C\ci duhul este osâr- vândut de Iuda Iscario- florile, pentru c\ ele sunt
s\ m\nânc Pa[tile `mpre- lor. {i le-a zis Iisus: «To]i duitor, dar trupul nepu- teanul. To]i suntem le- ochii lui Dumnezeu! (Ru-
un\ cu ucenicii Mei?». Iar v\ ve]i sminti, c\ scris tincios». {i iar\[i mer- ga]i de evenimentele bi- bric\ realizat\ de pr.
el v\ va ar\ta un foi[or este: Bate-voi p\storul [i gând, s-a rugat, acela[i blice, de via]a Mântuito- Dumitru P|DURARU,
mare a[ternut gata. Aco- se vor risipi oile. Dar cuvânt zicând. {i iar\[i rului, de jertfa [i de ~n- Radio Trinitas)
lo s\ preg\ti]i pentru noi. dup\ `nvierea Mea, voi
{i au ie[it ucenicii [i merge mai `nainte de voi
au venit `n cetate [i au `n Galileea». Iar Petru
g\sit a[a precum le-a I-a zis: «Chiar dac\ to]i
spus [i au preg\tit Pa[- se vor sminti `ntru Tine,
tile. Iar f\cându-se sea- totu[i eu nu». {i i-a zis
r\, a venit cu cei dois- Iisus: «Adev\rat gr\iesc
prezece. Pe când [edeau ]ie: C\ tu ast\zi, `n noap-
la mas\ [i mâncau, Iisus tea aceasta, mai `nainte
a zis: «Adev\rat gr\iesc de a cânta de dou\ ori
vou\ c\ unul dintre voi, coco[ul, de trei ori te vei
care m\nânc\ `mpreun\ lep\da de Mine». El `ns\
cu Mine, M\ va vin- spunea mai st\ruitor: «{i
de». Ei au `nceput s\ se de-ar fi s\ mor cu Tine,
`ntristeze [i s\-I zic\, nu Te voi t\g\dui». {i tot
unul câte unul: «Nu a[a ziceau to]i.
cumva sunt eu?». Iar El {i au venit la un loc al
le-a zis: «Unul dintre cei c\rui nume este Ghetsi-
doisprezece, care `ntinge mani [i acolo a zis c\tre
cu Mine `n blid. C\ Fiul ucenicii S\i: «{ede]i aici
Omului merge precum pân\ ce M\ voi ruga». {i
este scris despre El; dar a luat cu El pe Petru [i pe
vai de omul acela prin Iacov [i pe Ioan [i a
care este vândut Fiul `nceput a Se tulbura [i a
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosului Varsanufie cel Mare; a 1908 – S-a n\scut Geo Bog- a 1990 – La Tribunalul Mu-
a Cuviosului Ioan, ucenicul Sfân- za, scriitor [i ziarist, membru al nicipal Bucure[ti se `nregistrea-
tului Varsanufie cel Mare; a Cu- Academiei Române din 2 iulie z\ cel de-al 27-lea partid politic –
viosului Ioan din Lico [i a Cu- 1955, creator al unei formule u- Frontul Salv\rii Na]ionale, pre-
viosului Fotie, patriarhul Cons- nice de reportaj, reportajul poe- [edinte Ion Iliescu;
tantinopolului. matic, ilustrat de volumul „Car- a 1990 – Decret-lege al Con-
tea Oltului“ (m. 14 septembrie siliului F.S.N. privind organi-
Mâine, Biserica face pome- 1993); zarea [i desf\[urarea unor ac-
nirea Sfântului Partenie, epis- a 1919 – Adunarea Na]ional\ tivit\]i economice pe baza liberei
copul Lampsacului. rezultat\ `n urma alegerilor din „ini]iative“ (`ntreprinderi mici cu
19 ianuarie 1919 [i-a `nceput lu- cel mult 20 de salaria]i, asocia]ii
cu scop lucrativ, asocia]ii fami-
~n ziua de 6 februarie, cr\rile `n or\[elul Weimar, ur- liale, activit\]i prestate de per-
istoria consemneaz\: mând s\ dea Germaniei o soane fizice `n mod independent);
Constitu]ie. Dup\ ora[ul unde a 1991 – Ministerul Român de
a 1696 – Apare, `n tipografia s-au desf\[urat lucr\rile Externe d\ o declara]ie prin care
instalat\ la M\n\stirea Snagov, adun\rii, au fost denumite ulte- propunea desfiin]area, pân\ la
Cuviosul Varsanufie cel prima tip\ritur\ – „Orânduiala rior „Republica de la Weimar“ mijlocul anului 1991, a tuturor
Mare [i Cuviosul Ioan slujbei Sfin]ilor Constantin [i (1919-1933) [i constitu]ia dup\ structurilor militare ale Trata-
Elena“. Cartea, publicat\ sub `n- care se va conduce aceasta - tului de la Var[ovia. Toate state-
grijirea lui Antim Ivireanul, era „Constitu]ia de la Weimar“; le membre ale pactului ceruser\
Sfântul Vucol, dedicat\ lui Constantin Brân- a 1945 – Decret-lege privind acela[i lucru. La 1 iulie 1991, la
episcopul Smirnei coveanu; statutul na]ionalit\]ilor, potrivit Praga, a fost semnat Protocolul
a 1857 – Apare, la Bucure[ti, c\ruia to]i cet\]enii sunt egali `n de `ncetare a valabilit\]ii Tra-
Sfântul Vucol a fost hirotonit ziarul unionist „Concordia“, care, fa]a legii [i se bucur\ de acelea[i tatului de la Var[ovia (`ncheiat la
episcop al cet\]ii Smirna de Sfân- `n acela[i an, `[i schimb\ denu- drepturi civile [i politice, f\r\ de- 15 mai 1955);
tul Apostol [i Evanghelist Ioan. mirea `n „Românul“ (director a 1999 – ~ncepe Conferin]a de
osebire de ras\, na]ionalitate,
C\l\uzit de Duhul Sfânt, Sfântul C.A. Rosetti); la Rambouillet, convocat\ de
Vucol a convertit la cre[tinism [i a 1866 – B. P. Ha[deu editea-
limb\ sau religie. Statutul preve-
Grupul de Contact, `n scopul ne-
a botezat mul]i p\gâni. ~nainte dea pedepsirea prin lege a mani-
z\, la Bucure[ti, revista s\pt\mâ- gocierii unui acord interimar care
de a trece la cele ve[nice a hiro- nal\ satirico-umoristic\ „Satyrul“ fest\rilor urii de ras\ sau a
s\ prevad\ o „autonomie subs-
tonit `n locul s\u, ca episcop al (apare pân\ la 6 iulie 1866); na]ionalismului; tan]ial\“ pentru Kosovo. Ea se
Smirnei, pe Policarp. Pe mor- a 1868 – A avut loc, la Paris, a 1948 – Echipa feminin\ a `ncheie prin acceptarea, `n linii
mântul Sfântului Vucol a crescut premiera „Poemei române“ com- României cucere[te locul al trei- mari a proiectului de c\tre cele
un copac din ale c\rui roade se pus\ de George Enescu. Este pri- lea la campionatul mondial de te- dou\ p\r]i. Belgradul exclude
vindecau bolnavii. ma sa apari]ie public\ `n calitate nis de mas\ desf\[urat la Lon- desf\[urarea unei for]e inter-
de compozitor (la vârsta de 16 dra; na]ionale `n Kosovo, iar albanezii
Tot ast\zi, Biserica face pome- ani); a 1952 – Elisabeta a II-a a nu renun]\ la preten]ia lor de a
nirea Sfântului Mucenic Iulian a 1885 – Spiru Haret este nu- fost proclamat\ Regin\ a Rega- organiza un referendum privind
din Emesa; a Sfin]ilor Mucenici mit secretar general al Minis- tului Unit al Marii Britanii [i al independen]a provinciei (6 febru-
Fausta, Evilasie [i Maxim; a terului Instruc]iei [i al Cultelor; Irlandei de Nord; arie-23 februarie 1999). a

7 NOTE
Gestul f\r\ egal
de Petru]a-M
Maria
M|NIU}
Scena Teatrului Na]io-
nal din Bucure[ti, cople-
[it\ de valorile artei in-
terpretative române[ti de
aproape 150 de ani, a de-
venit, `n luna ianuarie,
orizontul pa[ilor supra-
reali ai Alinei Cojocaru
(foto), prim-solist\ a Com-
paniei regale de balet de
la Covent Garden din Lon-
dra. Balerina românc\
(format\ `n tradi]ia [colii
ruse de dans) `[i r\s\dise
inspira]ia pe t\râmul na-
tal [i `n anul 2001 (`n ca-
drul baletului „Don Quijo-
tte“) [i `n urm\ cu cinci
ani, `n 2002, când dansa-
se `n spectacolul „Giselle“,
cu sensibilitatea [i tran-
sparen]a sufleteasc\ a ce-
lor d\rui]i cu limpezimea
de izvor a inimii curate.
Alina Cojocaru s-a re-
povestit pe sine, con-
figur=nd coregrafic dou\
ansambluri, al\turi de
alte dou\ cupluri ale
Companiei Regale de
Balet londoneze, specta-
colul având `n `ncheiere
prezentarea „Lec]iei“, re-
alizate dup\ cunoscuta
pies\ de teatru a lui Eu-
gen Ionesco: gesturile de
dincolo de logica frânt\ a
mediului nostru compor-
LUMINA}I-V| FA}A !
Ne`ntrerupt, Eminescu…
de Lucian VASILIU
Cultura noastr\ d\
semne de maturitate, f\r\
a o compara (p\str\m pro-
por]iile), cu spa]iul fran-
cez, englez, german etc.
Ca oricare alt mare scrii-
tor al lumii (Baudelaire sau
Goethe), Eminescu a fost, [i
este, alternativ, `mb\ls\-
mat sau contestat: Nu „se
sparie“ g=ndul dec=t c=nd
tamental deveneau, prin
expresivitatea balerinei,
restructur\ri ale spa]iu-
lui transfigurat `n care
dansa. Lumina accentua
sonor fiecare unghi care
p\rea c\ frânge universul
din jurul ei sau `l arcu-
ie[te dup\ legi necunos-
cute nou\, incastrate tai-
nic `n gesturile balerinei.
Celor c\rora via]a le
pare o glum\ pe care o po]i
reformula oricând cu mai
mult tupeu, o dedica]ie din
partea noastr\: câteva
rânduri despre cum gân-
de[te [i tr\ie[te un om ex-
cep]ional, aflat la jum\-
tatea deceniului dintre 20
[i 30 de ani. Ca mul]i din-
tre noi, de altfel...
„Dup\ c\derea cortinei,
`mi revin `n minte `n spe-
cial momentele pe care a[
fi putut s\ le realizez mai
bine, iar la urm\torul
spectacol `ncerc s\ le `m-
bun\t\]esc dar… apar al-
tele care m\ nemul]u-
mesc. ~n general, retr\iesc
spectacolul [i dac\ simt c\
a fost ceva deosebit, `l las
a[a, chiar dac\ ceva nu a
mers cum a[ fi vrut. Pu-
blicul este acum entuziast
la reprezenta]iile mele,
dar chiar dac\, atunci
când m\ aflu `n teatru,
simt faptul c\ sunt privit\
ca atare, fac tot posibilul
ca acest „statut“ artistic s\
nu-mi afecteze prea mult
este vorba de excese, umori,
confisc\ri politizate (cum
s-a `nt=mplat cu Eminescu
al sociali[tilor de la `n-
ceputul secolului trecut, cu
Eminescu al legionarismu-
lui t=rziu, cu Eminescu al
proletcul]ilor de tip sovietic,
cu Eminescu al socialist-co-
muni[tilor etc.).
Oricare `ncercare de
demitizare, demolare, dis-
creditare f\r\ argumente
este ridicul\. Opera, `nc\
necunoscut\, biografia (`n-
OPINII & COMENTARII
via]a particular\ (care, de
fapt, nu prea exist\…).
~ncerc s\ fiu cât mai natu-
ral\, duminica nu stau `n
casa - m\ duc la o prieten\
`n afara ora[ului, la un
film, dorind s\ m\ des-
prind pu]in de preocu-
p\rile profesionale, de[i
chiar [i noaptea m\ gan-
c\ surprinz\toare – vezi [i
epistolele publicate de edi-
tura „Polirom“), studiile
recente stau m\rturie.
Exist\ un Eminescu al
festivi[tilor [i unul al lu-
cizilor, unul al prejude-
c\]ilor, altul al judec\]ilor.
Tema „Eminescu“ [i nu
abuzivul termen de „emi-
nescologie“ `l preocup\, de
mul]i ani, pe cercet\torul
N. Georgescu, explicit ex-
prim=ndu-se `mpotriva for-
melor f\r\ fond, public=nd
`n ultima vreme c\r]i dup\
c\r]i, argumentate, sus]i-
nute documentar.
Ciclul „A doua via]\ a
lui Eminescu“ `nsum\, `n-
tre altele, opuri precum
„Moartea antum\ a lui
Eminescu“ (ap\rut\ la Chi-
[in\u, editura „Cartier“,
2001), „Cercul str=mt. Arta
de a tr\i pe vremea lui
Eminescu“ (Bucure[ti, edi-
tura „Floare albastr\“,
1995), „Eminescu [i edi-
torii s\i“ (idem, anul 2000)
sau, `n anul 2004, vo-
lumele „Cu Veronica prin
infern. Cartea desp\r]iri-
lor“ [i „Cu Veronica prin
infern. Cartea reg\sirilor“.
Recenta apari]ie („Un
an din via]a lui Eminescu.
Martie 1881 – aprilie
1882“), ni-l ofer\ pe scri-
itor, publicist, persoan\ [i
personalitate, `n context
amplu, junimist (ie[eano-
bucure[tean), personaj al
centrului, dar [i al „mar-
ginilor“ (Vaslui, Suceava,
Pite[ti, Br\ila, Gala]i sau
Craiova).
N. Georgescu pledeaz\
(a c=ta oar\?) documentat,
desc la ceea ce ar mai fi de
f\cut pentru perfec]io-
narea evolu]iei mele `n-
tr-un rol sau altul.“
* Petru]a-M
Maria M\niu]
este cadru didactic universitar la
Universitatea Transilvania
din Bra[ov, doctor `n muzic\,
redactor muzical la Radio
Ortodoxia Bra[ov
plauzibil, flexibil, pe ur-
mele altor c\rturari lucizi,
pentru un institut Emines-
cu (dup\ model german sau
spaniol), pentru o catedr\
Eminescu (ne amintim de
regretatul universitar ie-
[ean Mihai Dr\gan), pen-
tru instituirea meseriei de
„eminescolog“ `n nomen-
clatura ministerului mun-
cii, pentru editarea ziarului
„Timpul“ (unde incisivul E-
minescu a trudit `n pe-
rioada 1877-1883), pentru o
enciclopedie Eminescu
(marc\ a epocii de moder-
nizare a României).
Mitul omului, mitul ope-
rei, mitul biografiei – aces-
tea sunt reperele constante
ale unui demers ne`ntre-
rupt, de la „Junimea“ pri-
marului Vasile Pogor la
„Junimea“ ministrului Titu
Maiorescu, de la Ibr\ilea-
nu la C\linescu, de la Per-
pessicius la Petru Crea]ia,
de la Academia Român\ la
Memorialul Ipote[ti, de la
hu[eanul Theodor Codrea-
nu la clujeanul Constantin
Cuble[an.
Recentul studiu dedicat
fertilului, controversatului,
ne`ntreruptului Eminescu
(luminat, `n multe sec-
ven]e, de pagini inedite sau
mai pu]in cunoscute) poate
fi citit `n multe ipostaze, in-
clusiv `n cheie… poli]ist\.
Avem `n vedere anexele
volumului („Cum a fost are-
stat Eminescu la 28 iunie
1883“), spectaculoase, inci-
tante, tulbur\toare…
* Lucian Vasiliu este scriitor,
coordonator al revistei
„Dacia literar\“
Mar]i, 6 februarie 2007 3
CREDIN}| {I S|N|TATE
Omul `n secolul vitezei
[i al schimb\rii
a Numai dup\ ani de explor\ri,
taton\ri, experien]e personale, nu de
fiecare dat\ pl\cute, copilul, [i adultul
de mai t=rziu, `n]elege sensul [i
valoarea fiec\rui obiect `nconjur\tor,
ce `i devine familiar [i trece `n
subcon[tientul lui, ca f\c=nd parte din
experien]a [i existen]a proprie a
de dr. Vlad-D
Dorin BEJAN
Este `n legea firii ca fiecare vie]uitoare s\ ex-
ploreze mediul `n care tr\ie[te pentru a [ti dac\
`i este prieten sau du[man. Odat\ astfel contro-
lat propriul habitat, spa]iul vital de siguran]\
devine un reper pentru tot restul vie]ii [i chiar
un refugiu, la nevoie.
Puiul de pisic\ iese din cotlonul unde s-a
n\scut [i, din aproape `n aproape, pas cu pas, `n
zile, s\pt\m=ni sau luni, la `nceput sub suprave-
gherea mamei, exploreaz\ tot ce este `n jurul s\u.
{i nou-n\scutul, mai `nt=i de la nivelul
bra]elor mamei [i al p\tu]ului `n care este
ad\postit, cucere[te pip\ind cu m=inile, cu gura,
cu ochii, cu auzul [i mirosul obiectele din cas\,
limitele cur]ii, str\zii, cartierului. Numai dup\
ani de explor\ri, taton\ri, experien]e personale,
nu de fiecare dat\ pl\cute, copilul, [i adultul de
mai t=rziu, `n]elege sensul [i valoarea fiec\rui
obiect `nconjur\tor ce `i devine familiar [i trece
`n subcon[tientul lui, ca f\c=nd parte din expe-
rien]a [i existen]a proprie.
Astfel, casa `n care s-a n\scut, pozele de pe
pere]i, le [tie de c=nd a deschis ochii, pragul u[ii
a devenit tot mai mic [i ne`nsemnat, de[i la
`nceput nu putea fi trecut dec=t „`n patru labe“,
copacul din curte a fost [i a r\mas `n acela[i loc
de c=nd lumea. Strada din fa]a casei sau zidurile
bisericii nu pot avea v=rst\ sau alt\ `nf\]i[are
dec=t a[a cum le [tie.
{i fiin]ele ce ne `nconjoar\ trec pe neobservate
`n umbr\, prieteni [i du[mani, deopotriv\, dup\
legile firii. Dup\ v=rsta de 18 ani, o dat\ cu ter-
minarea clasei a XII-a, profesorii, colegii [i pri-
etenii de [coal\ se despart [i nu se mai `nt=lnesc,
mul]i dintre ei niciodat\. Dup\ zeci de ani,
p\rin]ii `nc\run]esc sau chiar devin o amintire.
Pe neobservate, dup\ multe decenii, fra]i, surori
sau prieteni din copil\rie devin oameni b\tr=ni,
marca]i de timp.
~n epoca modern\, viteza cu care se schimb\
lucrurile, fiin]ele, reperele sunt foarte rapide,
„omul secolului vitezei“ nemaiav=nd puterea de
a restabili echilibrele unei vie]i normale.
Copacii din curtea casei sunt t\ia]i ca s\ se
ridice peste noapte un bloc. De altfel [i casa, `n
care unii s-au n\scut nu mai exist\, pentru c\
s-a l\rgit strada. O parte dintre vecini au disp\-
rut de luni bune, pleca]i undeva, `n str\in\tate,
la munc\. T=n\rul care a plecat departe, la
[coal\, nu a putu s\ ia covoarele [i pozele vechi
de pe pere]ii camerei sale, pentru c\ nu are unde
s\ le pun\ la c\min.
Omul modern trebuie s\ aib\ „disponibilitate
la program prelungit“, nu grija unei familii. O
prieten\ sau so]ie „nu se mai poart\“, at=ta timp
c=t se g\sesc top-modele f\r\ obliga]ii [i pre-
ten]ii peste tot. Timpul se petrece „frumos“ la
discotec\, la „shopping“ sau la piscina de la Mall.
Sfaturi `n „boala `nstr\in\rii omului fa]\ de
sine“: s\ nu uite s\ spun\ rug\ciunea, poeziile
sau c=ntecele pe care le spunea de obicei, la
[coal\, la serb\ri; s\ povesteasc\ despre p\rin]i,
copii, prieteni [i `nt=mpl\ri de la [coal\; s\ se
plimbe periodic prin parcuri, s\ fac\ drume]ii
prin zone naturale apropiate de cele l\sate de-
parte, deoarece copacii sau florile vor fi la fel cu
cele de acas\; s\ caute o strad\, o cas\ ce
seam\n\ ca arhitectur\, ca aspect, cu aceea per-
sonal\, pentru ca, din c=nd `n c=nd s\ o revad\,
nu pentru a `nt\ri nostalgia, ci pentru a re`n-
c\rca puterea de adaptare la schimbarea rapid\,
impresonal\ [i str\in\ cu for]a echilibrului dat
de casa p\rinteasc\.
* Dr. Vlad-D
Dorin Bejan este medic primar reumatolog
4 Mar]i, 6 februarie 2007
~N LUME
A X-a ~ntrunire
Interna]ional\
„Cre[tini [i P\stori
pentru Biserica
de m=ine“
~n perioada 7 - 11 februarie
a.c., PS Visarion R\[in\-
reanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Sibiului, va
participa la cea de-a X-a
~ntrunire Interna]ional\
„Cre[tini [i P\stori pentru
Biserica de m=ine“.
~ntrunirea, care va avea loc
la Roma- Italia, este organi-
zat\ de Comunitatea „Sant
Egidio“, informeaz\ Radio
Trinitas. Pe l=ng\ confe-
rin]ele unor personalit\]i im-
plicate `n ecumenismul con-
temporan, cum ar fi:
Eminen]a Sa Msgr. Vincenzo
Paglia, prof. dr. Andrea
Riccardi etc, participan]ii se
vor bucura [i de o `ntalnire
personal\, la Vatican, cu
Papa Benedict al XVI-lea, `n
diminea]a zilei de 8 febru-
arie, pentru ca seara s\ par-
ticipe la Sf. Liturghia ce va fi
oficiat\ `n Basilica „San Gio-
vanni in Laterano“, de c\tre
cardinalul Paul Poupard,
pre[edintele Consiliului
Pontifical pentru Cultur\ [i
al Consiliului Pontifical pen-
tru Dialogul Inter-religios.
Consulta]ii juridice
gratuite la biserica
ortodox\ rom=n\ din
New Westminster
Rom=nii care locuiesc `n pro-
vincia canadian\ British Co-
lumbia pot beneficia de con-
sulta]ii juridice gratuite la
biserica ortodox\ rom=n\ „Sf.
Treime“ din New Westmins-
ter. Asisten]a [i sfaturile
privind chestiuni legale se re-
fer\ la problemele de emi-
grare `n Canada, `ntreb\ri
despre notariz\ri de do-
cumente canadiene ([i pro-
curi pentru Rom=nia), `ntre-
b\ri despre testamente [i `m-
puterniciri, `ntreb\ri despre
legile canadiene de munc\ [i
propriet\]i, informeaz\
Romanian Global News.
Biserica ortodox\
rom=n\ din
Michigan preg\te[te
festivalul tradi]ional
rom=nesc
Biserica ortodox\ rom=n\ „Sf.
Apostoli Petru [i Pavel“ din
Dearborn Heights, Michigan,
a `nceput deja preg\tirile
pentru organizarea Festiva-
lului tradi]ional rom=nesc
care va avea loc pe data de
12 mai, informeaz\ Roma-
nian Global News. ~ntreaga
zi va fi dedicat\ tradi]iilor
rom=ne[ti, organizatorii
`ncerc=nd, prin intermediul
acestei manifest\ri, s\ `[i
prezinte ]ara de origine `ntr-
o manier\ c=t mai atractiv\.
Dialogurile de
credin]\ [i tradi]ie
rom=neasc\
continu\
`n California
Urm\toarea `nt=lnire a Dia-
logurilor de credin]\ [i tradi-
]ie rom=neasc\ va avea loc
s=mb\t\, 10 februarie, la bi-
serica ortodox\ rom=n\ „~n-
vierea Domnului“ din Sacra-
mento, California. Edi]ia ur-
m\toare va avea c\ tem\
Taina ~mp\rt\[aniei,
subiect ce va fi prezentat de
Florin Liboloean. Dialogurile
de credin]\ au loc de dou\
ori pe lun\, dup\ oficierea
slujbei Vecerniei, care
`ncepe s=mb\ta, la ora
18.00, informeaz\ Romanian
Global News. a
Biseric\ ridicat\ din banii
c=[tiga]i `n str\in\tate
a Construc]ia Bisericii „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ din C=mpeni a `nceput `n anul 2000 a Mare parte din
banii necesari construc]iei provin de la cei aproximativ 100 de tineri pleca]i la munc\ `n Italia sau Spania a
De[i este o parohie `n
care nivelul de trai al cre-
dincio[ilor nu este foarte
ridicat, parohia C=mpeni,
din comuna Pr\jeni, jude-
]ul Boto[ani, se num\r\
printre parohiile `n care se
construie[te biseric\. Con-
struc]ia Bisericii „Sf. ~m-
p\ra]i Constantin [i E-
lena“ a `nceput `n anul
2000. ~ns\ ce o diferen]ia-
z\ de alte parohii, este fap-
tul c\ parohia C=mpeni
[i-a ridicat biserica pri-
mind sume importante de
bani de la fiii satului,
pleca]i la munc\ `n ora[e
mai mari ale ]\rii sau `n
str\in\tate, Italia sau
Spania. O parte din c\r\-
mida bisericii provine din
demol\ri ale unor grajduri
care au apar]inut fostului
CAP. Cu excep]ia a 55.000
RON aloca]i de Secreta-
riatul de Stat pentru culte,
a 30.000 RON primi]i de la
Prim\ria comunei Pr\jeni
[i a altei mici dona]ii din
timpul unei campanii elec-
torale, to]i banii necesari
pentru construc]ia p=n\ `n
prezent a bisericii [i pen-
tru achizi]ionarea unor
materiale necesare pentru
continuarea lucr\rilor au
venit din partea credin-
cio[ilor din sat.
„~ncerc\m s\-i ]inem
aproape de Biseric\“
„Foarte mul]i fii ai paro-
hiei sunt pleca]i la munc\
at=t `n ]ar\, c=t [i `n
str\in\tate. Doi-trei mem-
bri la trei-patru case sunt
pleca]i `n str\in\tate. Ma-
joritatea sunt pleca]i `n
Italia, dar foarte mul]i sunt
[i `n Spania. Din punct de
vedere financiar, av=nd `n
vedere faptul c\ ne afl\m
`n perioada construc]iei
unei biserici, care necesit\
at=t de mul]i bani, este bi-
ne pentru noi c\ sunt ple-
ca]i. Este greu, `ns\, pen-
tru c\, `ntr-un fel, Biserica
pierde leg\tura cu ei. Pen-
tru c\ un an de zile nu sunt
acas\ [i se `ndep\rteaz\,
`ntr-un fel, de biseric\. A-
colo au c=te o biseric\ ro-
m=neasc\ la mari distan]e
[i ajung mai greu. P\str\m
`ns\ leg\tura cu ei tele-
fonic [i `ncerc\m s\-i ]inem
aproape de Biseric\. Cu
mul]i dintre ei, mai ales cu
cei din Italia vorbesc a-
proape s\pt\m=nal la tele-
fon. Spuneam c\, din punct
de vedere financiar , este
bine c\ sunt pleca]i `n str\-
in\tate. Spun asta pentru
c\ foarte mul]i bani pentru
construc]ia bisericii din sat
vin de la ei. Trimit fie la
s\rb\tori, fie `n timpul a-
nului, fie c=nd vin ei acas\,
mai ales `n luna august,
c=nd sunt concedii“, ne-a
explicat pr. Lucian Pron-
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
„Ceea ce are al ei
aceast\ parohie, a[
putea spune c\ este
dragostea [i d\ruirea
pentru biseric\ de care
dau dovad\ Biserica „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ din C=mpeni
credincio[ii. Pe l=ng\
faptul c\ doneaz\ bani c=nd vor veni `n concediu preot unde s\ se spo- echip\ de constructori de la
acas\, s\ se organizeze ma- vedeasc\, nu cu care s\ dis- Boto[ani, `ns\ nu pl\tim [i
aproape lun\ de lun\,
nifest\ri mai ample dedi- cute anumite probleme pe pe cei care dau oamenilor
atunci c=nd mergem cate Duminicii migran]ilor, care le `nt=mpin\ acolo, nu materialele la m=n\. Fie-
`n sat s\ str=ngem bani,
reunite `ntr-un festival al au o biseric\ unde s\ se du- care familie din sat a tri-
pentru construc]ia celor pleca]i din C=mpeni. c\. Mul]i dintre ei mi-au mis, la r=ndul ei, om la trea-
bisericii, pun [i bra]ele
Dup\ cum ne-a spus p\- m\rturisit c\ au mers la bi- b\. Sunt mul]umit, `n gene-
serici catolice, pentru c\ nu
la munc\.“ rintele paroh, din satul ral, de presta]ia lor legat\
C=mpeni sunt plecate la era nici una ortodox\. Mi- de biseric\. ~[i arat\ dra-
ciac, paroh la C=mpeni din au spus «Am aprins [i eu o
munc\ `n str\in\tate a- gostea pentru biseric\, cu
20 iulie 2002. proape 100 de persoane: lum=nare, m-am rugat `n toate c\ foarte mul]i dintre
„Cunosc familii din care religia str\mo[easc\ `ntr-o ei sunt s\raci din punct de
sunt pleca]i c=te patru- biseric\ catolic\, ce puteam vedere material. {i atunci
Un festival cinci membri. Chiar avem s\ fac»“, ne-a povestit pr. c=nd mergem la ei, din lun\
al migran]ilor pe cineva aici l=ng\ biseri- Pronciac. `n lun\, c=t de pu]in, tot g\-
c\, care are patru copii [i sesc un 5, 10 RON. Bine`n-
D=nsul ne-a vorbit [i
despre modul `n care, `n
to]i sunt pleca]i la munc\ Zi de zi muncind ]eles c\ sunt [i excep]ii, `n-
[i, cu `nc\ doi gineri, pu- s\ trebuie `ncuraja]i [i a-
luna august 2006 - c=nd `n tem spune c\ sunt pleca]i la biseric\ ce[tia. Nu mi-am ar\tat
fiecare parohie din Arhie- `n str\in\tate [ase dintre niciodat\ respingerea. Au
piscopia Ia[ilor s-a marcat ~ntruc=t oamenii din sat
membrii acestei familii. sunt foarte receptivi `n ceea dat c=ndva, apoi poate n-au
Duminica migran]ilor - a Dintr-o alt\ familie, tot din mai putut, nu-i pot judeca.
decurs `nt=lnirea cu fiii C=mpeni sunt pleca]i pa-
ce prive[te problemele bi-
Experien]ele pl\cute apar
satului pleca]i la munc\ `n sericii, p\rintele face din
tru [i tot a[a“. aceasta o particularitate a `n momentul `n care `i
str\in\tate. Au participat Dintre experien]ele pe chemi pe oameni, av=nd ne-
parohiei: „Ceea ce are al ei
`n num\r mare la Sf=nta care le-au tr\it cei care au aceast\ parohie a[ putea voie de ajutorul lor, iar ei
Liturghie [i la slujba de plecat din C=mpeni spre spune c\ este dragostea [i r\spund. Este o mul]umire
mul]umire oficiate `n bise- Italia sau Spania, cea mai d\ruirea pentru biseric\ de s\ vezi 30 de oameni `n fa]a
rica veche a satului (con- dificil\, din punct de vede- bisericii a[tept=nd s\ `ncea-
care dau dovad\ credin-
struit\ la 1831 din b=rne), re duhovnicesc, este cea le- cio[ii. Pe l=ng\ faptul c\ p\ munca. Sunt foarte re-
cu hramurile „Sf. Ier. Nico- gat\ de faptul c\ nu au o doneaz\ bani aproape lun\ ceptivi `n ceea ce prive[te
lae“ [i „Sf. Ier. Spiridon“. biseric\ ortoxod\ `n care s\ de lun\, atunci c=nd mer- biserica, `nc=t adesea se is-
Mai mult dec=t at=t, eno- se roage sau, dac\ aceast\ gem `n sat s\ str=ngem c\ mici conflicte `ntre ei,
ria[ii pleca]i acum la mun- exist\, se afl\ la mare dis- bani pentru construc]ia bi- pentru c\ unul a cump\rat
c\ `n str\in\tate ace[tia `[i tan]\. „Mul]i dintre ei re- sericii, pun [i bra]ele la ceva [i altul ar fi vrut s\
doresc ca `n anul 2007, cunosc faptul c\ nu au un munc\. Noi lucr\m cu o cumpere [i el [i n-a [tiut“. a
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul de
de `nchinare.
telefon: 0232/276907,
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 –
14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos),
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora;
Centrului de Pelerinaj
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul „Sf. Parascheva“
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul),
din Ia[i: Bd. {tefan
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare:
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. cel Mare [i Sfânt
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, mitropolitane,
moa[tele Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul:
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.

Rom=nii nu pot munci `n Marea Britanie f\r\ permis de munc\
a Munca f\r\ permis `n Marea Britanie este sanc]ionat\ cu 1.000 de lire sterline amend\, iar angajatorul prime[te amend\ 5.000 de lire
pentru fiecare angajat f\r\ permis de munc\ a Pentru a ob]ine un loc de munc\ `n aceast\ ]ar\, e nevoie s\ se demonstreze c\ nu
exist\ nici un britanic care s\ ocupe postul pe care `l vre]i [i s\ ob]ine]i, at=t dumneavoastr\, c=t [i angajatorul, aprobarea de a `ncheia
un contract de munc\ a Dac\ sunte]i acceptat, ve]i beneficia de aproape toate avantajele ca [i un britanic a Potrivit criteriilor
britanice, cele mai mari [anse le au tinerii cu studii superioare, califica]i `n domeniul pe care vor s\ `l ocupe a
Rom=nii nu pot munci
`n Marea Britanie f\r\ un
permis de munc\ eliberat
de autorit\]ile britanice,
indiferent de domeniul de
activitate sau de gradul de
preg\tire pe care `l are
persoana respectiv\. De
asemenea, nu vor putea s\
r\m=n\ mai mult de 30 de
zile `n ]ar\, dac\ nu merg
s\ declare la autorit\]i a-
cest lucru, iar o alt\ con-
di]ie este ca persoana
respectiv\ s\ nu fie munci-
tor f\r\ permis.
Cu alte cuvinte, oricine
poate merge `n Marea Bri-
tanie s\ stea 30 de zile ca
turist, `ns\, pentru o [e-
dere mai lung\, este
nevoie de o viz\ de rezi-
den]\, din partea ora[ului
sau a localit\]ii `n care
vrea s\ r\m=n\.
~n plus, pentru a benefi-
cia de un permis de munc\
`n aceast\ ]ar\, trebuie f\-
cut\ dovada c\ nu exist\
un britanic care s\ poat\
ocupa acel post, c\ nu s-a
prezentat nici un britanic
pentru acel loc de munc\.
Aceste condi]ii au fost ex-
puse ieri de reprezentan]i
ai Consulatului Marii Bri-
tanii `n Rom=nia, respectiv
consulul Iain Graham, vice-
consulul Stuart Longhray
[i ofi]erul consular Iulian
Purcaru, `n cadrul unui
turneu de promovare a
condi]iilor impuse de Ma-
rea Britanie privind acce-
sul rom=nilor pe pia]a
muncii din aceast\ ]ar\.
„Pentru a ob]ine un per-
mis de munc\ `n Marea
Britanie, trebuie urma]i
patru pa[i. ~n primul r=nd,
solicitantul trebuie s\ g\-
seasc\ un angajator `n a-
ceast\ ]ar\. ~n al doilea
r=nd, angajatorul trebuie
s\ ob]in\ o scrisoare de a-
probare de la autorit\]ile
engleze, apoi, trebuie s\
ob]in\ [i solicitantul o
aprobare de la acelea[i au-
torit\]i. Ultimul pas este
`nceperea activit\]ii, care
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova
Mall
nu poate fi f\cut f\r\ cei-
lal]i trei pa[i“, a explicat
ofi]erul consular, Iulian
Purcaru.
Unde sunt informa]ii
despre locuri de
munc\ disponibile
A[adar, rom=nul care
vrea s\ munceasc\ `n „in-
sul\“, trebuie s\ `[i g\-
seasc\ un loc de munc\. A-
cest lucru `l poate face fie
c\ut=nd, pur [i simplu, o
firm\ care s\ `l angajeze,
fie adres=ndu-se unei fir-
me de plasare a for]ei de
munc\ sau oficiului de ocu-
pare a for]ei de munc\ din
Marea Britanie.
Dup\ ce angajatorul ob-
]ine autoriza]ia de a angaja
un rom=n, solicitantul tre-
buie s\ ob]in\ suplimentar
o autoriza]ie, a[a-numitul
card de angajare.
1.000 de lire amend\
pentru munca la negru
Potrivit normelor brita-
nice, constituie `nc\lcare a
legii angajarea unui rom=n
sau bulgar care nu de]ine
un Accesion Worker Card
(card de munc\) [i `n con-
secin]\ angajatul este
sanc]ionat. Dac\ este g\sit
vinovat, un asemenea an-
gajat este pasibil cu amen-
d\ de 1.000 de lire sterline
[i ac]ionarea acestuia `n
justi]ie. Dac\ este pl\tit\
amenda, totu[i, exist\ po-
sibilitatea s\ nu mai fie
trimis `n judecat\. Amenzi
sunt prev\zute [i `n cazul
angajtorilor care folosesc
for]\ de munc\ f\r\ autori-
za]ie. Angajatorul va trebui
s\ pl\teasc\ o amend\ de
5.000 de lire sterline pentru
fiecare angajat `n parte.
Restric]ii temporare
Potrivit consulului Iain
Graham, m\surile impuse
din cadrul
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Biserica
„Sf. Sava“
Hala Central\
ACTUALITATE
de Guvernul britanic au un
caracter temporar. „M\su-
rile impuse au doar un ca-
racter temporar [i au rolul
de a st\bili migra]ia exce-
siv\. Totu[i, `n func]ie de
rezultatele analizelor pe
care le vom face, exist\ po-
sibilitatea ca dup\ 12 luni
s\ fie ridicate toate impe-
dimentele“, a declarat con-
sulul Iain Graham.
Despre num\rul de ro-
m=ni care au intrat `n Ma-
rea Britanie pentru a g\si
un loc de munc\, acesta a
spus c\ nu [tie `nc\. Abia
`n luna aprilie va fi f\cut\
o situa]ie exact\ cu num\-
rul de rom=ni care au venit
s\ `[i g\seasc\ un loc de
munc\ la britanici. „Ziare-
le care s-au inflamat cu
privire la avalan[a de ro-
m=ni care va veni dup\
ianuarie 2007, nu au putut
demonstra c\ a fost adev\-
rat ceea ce au spus“, a r\s-
puns consulul.
Mar]i, 6 februarie 2007 5
angajatul nu este obligat
s\ se cazeze `n spa]iile ofe-
rite de angajator, `ns\ este
obligat s\ ajung\ la timp
la munc\.
Dreptul la zile libere
~n cazul `n care sunte]i
angajat cu norm\ `ntreag\
ave]i dreptul la patru s\p-
t\m=ni de concediu pl\tit
pe an. De exemplu, dac\
a]i `ncheiat un contract pe
un an [i lucra]i cinci zile pe
s\pt\m=n\, ave]i dreptul
la 20 de zile de concediu. ~n
aceste zile pot intra `ns\ [i
s\rb\torile legale, a[a `n-
c=t este recomandabil s\
verifica]i contractul pentru
a afla care sunt drepturile
de care beneficia]i `n aceas-
t\ privin]\. ~n cazul `n care
lucra]i `n sectorul agricol,
ave]i dreptul la 22 de zile
de concediu pl\tite pe an,
(11 zile dac\ a]i `ncheiat un
contract pe [ase luni), plus
s\rb\torile legale.
~n cazul `n care nu a]i
efectuat zilele de concediu
face munci grele. Fiecare la care ave]i dreptul, `n
Britanicii vor, `n momentul `n care anga-
operator are proceduri de
general, rom=ni selectare specifice. jarea dumneavoastr\ a
Permisul pentru agri- luat sf=r[it, angajatorul
califica]i, cu studii are obliga]ia s\ v\ pl\teas-
cultur\ poate fi ob]inut du-
superioare p\ ce a]i trimis o cerere la c\ pentru zilele de con-
unul dintre cei nou\ opera- cediu neefectuate.
Referitor la tipurile de tori de profil acredita]i. Femeile `ns\rcinate au
rom=ni care vor avea posi- Dac\ cererea este aproba- dreptul la zile libere `n pe-
bilitatea s\ munceasc\ le- t\, vi se elibereaz\ [i per- rioada prenatal\, la con-
gal `n aceast\ ]ar\, consu- misul de munc\ adecvat. cediu regulamentar de ma-
lul a spus c\ sunt c\uta]i, ~n permis se vor declara ternitate [i pot primi in-
`n genera,l cei cu studii su- perioada de lucru [i loca]ia demniza]ii sau aloca]ii de
perioare. Mai mult, exist\ fermei unde ve]i munci. maternitate.
o gril\ de punctare, [i `n Munca este una sezonier\
func]ie de num\rul de fizic\, `n aer liber. Poate fi
puncte ob]inut, exist\ sau la cules c\p[uni sau legu- Problemele
nu posibilitatea ca rom=- me, sortarea cartofilor sau de s\n\tate
nul s\ primeasc\ acel card. instalarea [i demontarea
Acesta a spus c\ sunt pre- serelor. ~n cazul `n care sunte]i
fera]i tinerii, `ns\, cu stu- `ngrijorat de starea dum-
dii superioare. neavoastr\ de s\n\tate [i
Mai exist\ locuri [i `n a- Salarizarea de condi]iile de munc\, co-
gricultur\, `ns\ acestea ~n Marea Britanie exis- munica]i `n primul r=nd
vor fi ocupate `n func]ie de t\ reguli stricte `n leg\tu- superiorului acest lucru
cum doresc angajatorii. A- r\ cu salarizarea [i condi]i- sau reprezentantului dum-
dic\, ori vor organiza t=r- ile de munc\. Plata mini- neavoastr\ `n probleme de
guri de locuri de munc\, m\ este de 4,45 lire pe or\, protec]ie a muncii. Dac\
ori vor angaja firme de pla- pentru lucr\torii cu v=rste tot sunte]i nemul]umit, pu-
sare a for]ei de munc\, ca- cuprinse `ntre 18 [i 21 de te]i lua leg\tura cu Health
re s\ le aduc\ lucr\tori. ani, [i de 5,35 lire pe or\ and Safety Executive (Ser-
Ace[ti agen]i intermedi-
ari, `ns\, trebuie s\ respec-
pentru lucr\torii cu v=rsta viciul de s\n\tate [i protec-
]ie a muncii) prin linia de in-
minim\ de 22 de ani, de[i
te reguli stricte privind re- `n sectorul agricol se fac forma]ii telefonice, sun=nd
crutarea celor care vor lu- pl\]ile `n func]ie de norm\. la 0845.345.0055. Aici, se
cra `n Marea Britanie. Pen- ~n plus, angaja]ii din agri- pot depune pl=ngeri [i `n
tru a fi selectat, e nevoie ca cultur\ beneficiaz\ [i de limba rom=n\, toate infor-
solicitantul s\ aib\ 18 ani cazare, `n rulote sau dor- ma]iile fiind confiden]iale.
`mplini]i [i capacitatea de a mitoare comune. Oricum, (Silviu DASC|LU)
Formularele de cerere se g\sesc [i pe internet
Informa]ii complete referitoare la pro- ca personal muncitor va `nceta `n mo-
cedura de ob]inere a cardului de angajare mentul angaj\rii respective, cu excep]ia
pot fi g\site `n Notele Orientative c\tre situa]iei `n care a]i lucrat ne`ntrerupt
cet\]enii bulgari [i rom=ni care `nso]esc timp de 12 luni [i a]i ob]inut drept de
formularele de cerere [i sunt prezentate reziden]\ ca personal muncitor, potrivit
pe adresa de internet www.workingin- legisla]iei UE.
theuk.gov.uk. ~n cazul `n care ave]i deja o a ~n cazul cet\]enilor rom=ni c\s\to-
ofert\ de munc\, este posibil s\ ob]ine]i ri]i cu un britanic
cardul de angajare `nainte de deplasarea ~n situa]ia `n care un cet\]ean bri-
`n Marea Britanie. tanic este c\s\torit cu un cet\]ean
Formularele de cerere pot fi ob]inute la rom=n, rom=nul trebuie s\ cear\ un
IND Application Form Unit din GB sau certificat de acces nerestric]ionat la
acces=nd pagina de internet www.ind.ho- pia]a muncii din Marea Britanie. Acea
meoffice.gov.uk. persoan\ nu va putea ob]ine acest docu-
~n cazul `n care sunte]i titularul unui ment dec=t dac\ mariajul este unul real
card de angajare, permisul de reziden]\ [i nu de form\.
6 Mar]i, 6 februarie 2007
PE SCURT
Compania Na]ional\
a Huilei este cel mai
mare datornic la
bugetul s\n\t\]ii
Primii trei mari contribuabili cu
datorii la bugetul asigur\rilor
de s\n\tate au acumulat, la
finele anului trecut, restan]e de
peste 80 de milioane de lei (800
de miliarde de lei vechi). Po-
trivit listei actualizate a marilor
contribuabili, Compania
Na]ional\ a Huilei (CNH) este
cel mai mare datornic la buge-
tul asigur\rilor de s\n\tate, cu
restan]e în valoare de 46 de
milioane de lei noi, urmat\ de
Tractorul UTB Bra[ov, cu da-
torii de 21,7 milioane de lei.
CNH a beneficiat de înlesniri la
plat\, iar Tractorul Bra[ov este
societate aflat\ în regim de ad-
ministra]ie special\ în vederea
privatiz\rii. Al]i mari datornici
care se afl\ pe lista publicat\,
recent, pe pagina de internet a
Ministerului Finan]elor Publice,
sunt UCM Re[i]a - 11,72 milioa-
ne de lei, Rulmentul SA - cu
10,4 milioane de lei, CFR SA -
cu 9,47 milioane de lei (s-au a-
cordat înlesniri la plat\) [i
Remin SA Baia Mare - cu 8,56
milioane de lei. Lista marilor
contribuabili cu datorii la buge-
tul asigur\rilor sociale de stat
con]ine peste 100 de companii [i
este actualizat\ trimestrial.
Companii mari sunt considerate
firmele care au o cifr\ de afaceri
de minim 70 de milioane de lei.
P=n\ `n 2010,
Bucure[tiul va avea de
trei ori mai multe
spa]ii industriale
Speciali[tii din industria imobi-
liar\ sus]in c\ suprafa]a spa-
]iilor industriale din capital\ va
cre[te de peste trei ori, în urm\-
torii ani, pân\ la aproximativ
850.000 metri p\tra]i. Stocul ac-
tual, de 250.000 demetri p\tra]i,
este de circa [ase ori mai mic
decât cel din Var[ovia, care dis-
pune de 1,3 milioane metri p\-
tra]i. La ora actual\, `n partea
de vest a capitalei se afl\ în de-
rulare proiecte de zeci de hec-
tare. Chiriile la spa]iile industri-
ale au sc\zut recent cu 25%,
ajungând la 5 euro/mp/lun\. „Ca
ritm de construc]ie, spa]iile in-
dustriale au r\mas cu mult în
urma spa]iilor de birouri. Pro-
iectele aflate în derulare vor fi
gata pân\ în 2010, îns\ este
nevoie de mai mult de un milion
de metri p\tra]i pentru a asi-
gura necesarul de spa]ii indus-
triale“, a declarat purt\torul de
cuvânt al Asocia]iei Române a
Agen]iilor Imobiliare (ARAI),
Radu Zili[teanu.
Blue Air a suplimentat
cursele pe ruta
Bucure[ti - Barcelona
Compania aerian\ „Blue Air“ a
decis s\ suplimenteze, în peri-
oada 25 martie-27 octombrie,
cursele pe ruta Bucure[ti - Bar-
celona, fiind introduse dou\
zboruri s\pt\mânale cu plecare
din Aeroportul B\neasa. Potri-
vit conducerii companiei, supli-
mentarea s-a f\cut ca urmare a
cererilor venite din partea cli-
en]ilor, fiind introduse dou\
zboruri s\pt\mânale suplimen-
tare, în zilele de duminic\ [i
luni, pe ruta Bucure[ti - Barce-
lona [i retur. Cursa de luni va
pleca de pe Aeroportul B\neasa
la ora 15.30 [i va ajunge la
Barcelona la 17.45, urmând
s\ plece din nou la 18.30 din
Barcelona, cu sosire la
Bucure[ti la ora 22.30. Zborul
de duminic\ are plecarea din
B\neasa la ora 21.00 [i ajunge
la Barcelona la 23.15, de unde
pleac\ la ora 23.59 [i ajunge la
B\neasa la ora 04.15. a
ECONOMIC
Demnitarii vor primi salarii mai mari `n 2007 cretarii de stat vor avea
acelea[i venituri lunare.
Dup\ aceste major\ri,
a Cel mai mare salariu îl va avea, în continuare, pre[edintele ]\rii salariul lunar va ajunge,
în octombrie, la 6.340 de
a Salariul [efului statului va ajunge, în luna octombrie, la 8.600 de lei, lei. Mini[trii vor fi ceva
adic\ 2.400 de euro a Veniturile lunare ale primului-ministru mai bine pl\ti]i, cu 6.900
de lei pe lun\, începând
[i ale pre[edin]ilor celor dou\ Camere ale Parlamentului vor fi de 8.000 de lei a din octombrie. În schimb,
În luna ianuarie a aces- riilor se va face în trei eta- octombrie, la 8.600 de lei, indemniza]ie vor fi remu- vicepremierii vor primi
tui an, Guvernul a decis pe. În ianuarie, au fost adic\ 2.400 de euro. {eful nera]i [i pre[edin]ii celor cu aproximativ 400 de
s\ creasc\ salariile tutu- majorate cu 5%, în aprilie, Guvernului va câ[tiga cu dou\ Camere ale Parla- lei mai mult decât cole-
ror bugetarilor. Printr-o cu 2 procente, iar, în oc- 600 de lei mai pu]in decât mentului, `n timp ce vi- gii lor din Guvern. De
ordonan]\ de urgen]\, tombrie, cu 11%. Cel mai pre[edintele ]\rii. Astfel, cepre[edin]ii Senatului [i aceste cre[teri vor bene-
Executivul a majorat [i le- mare salariu îl va avea, în venitul lunar al primului- Camerei Deputa]ilor vor ficia [i pre[edin]ii Cur]ii
furile persoanelor care continuare, pre[edintele ministru va fi, dup\ majo- câ[tiga cu 1.500 de lei mai de Conturi, Consiliului
ocup\ func]ii de demnita- ]\rii. Salariul [efului sta- rarea din luna octombrie, pu]in decât [efii acestora. Concuren]ei [i avocatul
te public\. Cre[terea sala- tului va ajunge, în luna de 8.000 de lei. Cu aceea[i Senatorii, deputa]ii [i se- poporului. a
Sprijin financiar pentru cofinan]area
proiectelor PHARE în mediul rural
a Ministrul Integr\rii Europene, Anca Boagiu, a precizat c\ banii vor fi returna]i statului de c\tre comunit\]ile
locale, dup\ ce Comisia European\ va aproba facturile în vederea finan]\rii proiectelor a Anca Boagiu a
ad\ugat c\ o alt\ m\sur\ menit\ s\ înlesneasc\ accesarea fondurilor europene de c\tre localit\]ile din mediul
rural va fi finan]area de la bugetul de stat a Taxei pe Valoarea Ad\ugat\ (TVA) în cazul proiectelor PHARE a
Cofinan]area proiecte- a men]ionat c\ în acest
lor PHARE în mediul ru- an au fost sau sunt în
ral va fi asigurat\ tem- curs de implementare
porar prin sume proveni- 3.000 de proiecte în ca-
te de la bugetul de stat, a drul programului opera-
declarat, ieri, ministrul ]ional regional, proiecte
Integr\rii Europene, An- ce vizeaz\ dezvoltarea re-
ca Boagiu, la cea de-a ze- gional\, îmbun\t\]irea
cea Adunare General\ a infrastructurii, cre[terea
Asocia]iei Comunelor din competitivit\]ii, protec]ia
România. Ministrul a mediului. Boagiu a ad\u-
precizat c\ banii respec- gat, de asemenea, c\ pen-
tivi vor fi returna]i sta- tru acest an au fost de-
tului de c\tre comunit\- puse, deja, proiecte care
]ile locale dup\ ce Comi- asigur\ toat\ finan]area
sia European\ va aproba prev\zut\ în programul
facturile în vederea fi- opera]ional regional. Pe
nan]\rii proiectelor. An- de alt\ parte, ieri, la ace-
ca Boagiu a ad\ugat c\ o la[i eveniment, ministrul
alt\ m\sur\ menit\ s\ Administra]iei [i Interne-
înlesneasc\ accesarea lor, Vasile Blaga, a atras
fondurilor europene de aten]ia asupra faptului
c\tre localit\]ile din me- c\ în perioada guvern\rii
diul rural, va fi finan- actuale proiectele legisla-
]area de la bugetul de tive care vizeaz\ comu-
stat a Taxei pe Valoarea nit\]ile din mediul rural
Ad\ugat\ (TVA) în cazul „Fermier în Europa“. A- Au fost depuse toare, acest program va au fost discutate cu re-
proiectelor PHARE, su- cesta s-a desf\[urat [i stârni mai mult interes, prezentan]ii administra-
m\ acoperit\ pân\ în anul trecut printr-o cam- proiecte pentru toat\ având în vedere c\ anul ]iilor locale, aspect reflec-
prezent de constructori panie de informare a finan]area disponibil\ trecut au existat loca- tat [i în faptul c\ aceste
sau de beneficiarii pro- locuitorilor din mediul `n acest an lit\]i în care la reuniunile texte au fost aprobate în
iectului. Pe de alt\ par- rural cu privire la fi- de informare nu a fost cele dou\ Camere ale
te, ministrul Integr\rii a nan]\rile pe care pot s\ Ministrul Anca Boagiu prezent nici un partici- Parlamentului cu o sus]i-
men]ionat c\ în acest an le acceseze fermierii în [i-a exprimat speran]a pant al comunit\]ilor lo- nere de peste 90%. El a
va continua programul perioada 2007-2013. c\, în perioada urm\- cale. Totodat\, ministrul ad\ugat c\ Executivul nu
va prevedea nici o obliga-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ]ie în plus pentru comu-
nit\]ile locale, f\r\ a le
a CAMPANIE ~MPO- produsele animaliere de mentar al animalelor din craineni“, a precizat Aza- indica [i sursa de finan-
TRIVA HR|NIRII ANIMA- prevederile etichet\rii. fermele europene se com- rov. Un conflict ruso-ucrai- ]are necesar\ implemen-
LELOR CU ORGANISME
Produsele precum uleiul de pune de obicei din 30% nean privind pre]ul gazelor t\rii acestor proiecte. a
g\tit, ketchup-ul [i ames- OMG. Aceast\ cantitate naturale a perturbat, la în-
MODIFICATE GENETIC: tecul pentru pr\jituri tre- ajunge la 20 de milioane de ceputul anului 2006, livr\-
Reprezentan]ii organiza]iei buie s\ fie etichetate dac\ tone de organisme modifi- rile ruse[ti c\tre mai multe Vremea `n ]ar\:
mondiale Greenpeace au ingredientele con]in cel cate genetic [i p\trunde state europene. Ideea de
înmânat, ieri, Comisarului pu]in 0,9% organisme mo- anual în circuitul hranei „unire a activelor“ de gaze Mar]i, 6 februarie
European pentru S\n\- dificate genetic, iar furajele din Uniunea European\ naturale ucrainene [i ru- Vremea se va `nc\lzi, ast-
tate, Markos Kyprianou, o pentru animale la fel. Îns\ f\r\ ca vreun consumator se[ti în schimbul accesului fel `nc=t temperaturile
peti]ie semnat\ de un mi- produsele alimentare pro- s\ fie anun]at. ucrainenilor la produc]ia maxime se vor situa `ntre 2
[i 12 grade. Cerul va fi vari-
lion de cet\]eni. ~n respec- venite din animale hr\nite a RUSIA AR PUTEA de gaze a Rusiei a fost evo-
abil `n Oltenia, Muntenia [i
tiva peti]ie se cere ca cu organisme modificate ADMINISTRA CONDUC- cat\, în cursul s\pt\mânii Dobrogea [i noros `n rest.
laptele, carnea, ou\le [i genetic - carne, lapte, ou\ trecute, de pre[edintele rus
TELE DE GAZE DIN U- Vor c\dea precipita]ii mixte
alte produse animaliere s\ - nu trebuie s\ fie eti- Vladimir Putin. Omologul `n Banat [i Cri[ana [i pre-
fie etichetate corespunz\- chetate în nici un fel. CRAINA: Rusia ar putea s\u ucrainean, Viktor Iu[- dominant sub form\ de nin-
tor, în cazul în care ani- „Vom cere comisarului Ky- participa la administrarea cenko, a primit acest pro- soare `n Maramure[ [i
Transilvania. V=ntul va su-
malele respective au fost prianou s\ acorde cet\]e- conductelor ucrainene de iect cu reticen]\, estimând
fla slab p=n\ la moderat, cu
hr\nite cu organisme mo- nilor dreptul de a alege ei gaze naturale, prin care c\ este prea devreme pen- intensific\ri `n zona mon-
dificate genetic (OMG), in- singuri dac\ s\ m\nânce este transportat\ majori- tru a discuta despre a[a tan\ `nalt\. Temperaturile
formeaz\ un comunicat al produse provenite din ani- tatea gazelor naturale ruse ceva. Azarov a exclus îns\ minime se vor situa `ntre -8
organiza]iei. ~n perioada male ce au fost hr\nite cu c\tre pie]ele din Europa, a orice posibilitate de vân- [i 0 grade, mai sc\zute `n de-
mai 2005 - decembrie 2006, organisme modificate ge- declarat viceprimministrul zare a sistemului de con- presiuni.
Greenpeace a adunat, cu netic“, a declarat repre- ucrainean Mykola Azarov. ducte de gaze naturale u- sursa: www.intellicast.com
ajutorul grupurilor de con- zentantul Greenpeace Eu- „Este vorba de adminis- crainene c\tre partea rus\.
sumatori [i al organiza- ropean Unit, Marco Con- trarea comun\ a conduc- „Nici un guvern nu va
]iilor de mediu, semn\turi tiero. Peste 90% din recol- telor de gaze naturale, în vinde vreodat\ sistemul de Cursul valutar
în 21 de state membre ale tele importate în Uniunea schimbul unor condi]ii a- conducte de gaze naturale pentru 6.02.2007
Uniunii Europene. Con- European\ sunt soia [i po- vantajoase de modernizare ce apar]ine Ucrainei“, a
form Greenpeace, legisla]ia rumb destinate hr\nirii a acestora, finan]ate mo- conchis viceprimministrul Dolar SUA 2,6121
Uniunii Europene scute[te animalelor. Regimul ali- mentan de contribuabilii u- ucrainean. a Euro 3,3789

Mihai-R
R\zvan Ungureanu ar putea deveni
europarlamentar sau ambasador
Ministrul demisionar al A-
facerilor Externe, Mihai-R\zvan
Ungureanu (foto), nu s-a hot\rât
`nc\ `n privin]a ofertei premie-
rului C\lin Popescu-T\riceanu de
a candida `n fruntea listei PNL
la alegerile europarlamentare
din luna mai. Surse din MAE au
declarat c\ problema candida-
turii lui Ungureanu depinde `n
mare m\sur\ de rezultatul
[edin]ei Biroului Politic al liber-
alilor de ieri, la care urma s\ fie
prezent [i ministrul demisionar.
Viitorul carierei lui Ungurea-
nu este incert, acesta declarând
c\ poate s\ se re`ntoarc\ la ca-
tedr\, c\ poate ajunge s\ repre-
zinte România `n Europa, sau
chiar s\ participe la un viitor
Executiv. O variant\ ar putea fi
numirea lui Ungureanu ca am-
basador al României la Washing-
ton sau la Londra, ambele amba-
sade fiind coordonate, `n prezent,
doar de un `ns\rcinat cu afaceri
ad interim. Numirea lui ca am-
basador la Londra a fost vehicu-
lat\ ca variant\ de rezerv\ [i `n
vara lui 2006, când o mare parte
a colegilor s\i liberali au cerut re-
tragerea sprijinului politic `n
urma criticilor [i votului dat `n
CSAT de Ungureanu `mpotriva
propunerii PNL de retragere a
militarilor români din Irak.
ACTUALITATE Mar]i, 6 februarie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Americanii pun
~ntre timp, pentru locul eli- la cale o ac]iune de
berat de Ungureanu, cei din amploare la Bagdad
PNL caut\ gr\bi]i un `nlocuitor.
Vicepre[edin]ii liberali Teodor Reprezentan]ii armatei ameri-
Mele[canu [i Adrian Cioroianu cane `n Irak au anun]at c\ ieri
par favori]ii cursei pentru ocu- au deschis un nou centru de co-
parea func]iei de ministru al mand\ pentru opera]iunea conju-
Afacerilor Externe, un alt nume gat\ la care particip\ [i for]ele
irakiene, opera]iune menit\ s\
vehiculat pentru portofoliul restabileasc\ lini[tea la Bagdad
MAE fiind cel al ministrului [i `n alte zone unde insurgen]a
Cristian David. Liberalii `[i fac face ravagii. Acest m\sur\ vine
`ns\ calcule atente, av=nd `n dup\ atentatul de sâmb\t\, sol-
vedere c\ orice nominalizare tre- dat cu moartea a peste 130 de
buie aprobat\ de pre[edintele persoane, Guvernul irakian fiind
Traian B\sescu, unul dintre cei supus la presiuni din ce `n ce mai
care au ap\rat p=n\ `n ultimul mari s\ treac\ la ac]iune `mpotri-
moment pozi]ia lui Mihai R\z- va insurgen]ilor. Ofi]erii ameri-
van Ungureanu. a cani care colaboreaz\ cu armata
irakian\ spun c\ `ndelung a[tep-
tata ofensiv\ la Bagdad va `ncepe

PSD vrea s\-l suspende pe B\sescu treptat. Un expert militar afirm\

c\ se inten]ioneaz\ sporirea gra-
dual\ a presiunii la care sunt su-
pu[i insurgen]ii, mili]iile rivale [i
elementele criminale. Purt\torul

pentru „manipularea electoratului“ de cuvânt al for]elor americane `n

Irak, generalul William Caldwell,
a avertizat `ns\ c\ situa]ia nu va
fi rezolvat\ peste noapte. E[ecul
celorlalte opera]iuni similare din
a Mircea Geoan\ regret\ `nc\ `nl\turarea de la putere dup\ alegeri a Social-democra]ii colaboreaz\ str=ns trecut a fost cauzat de lipsa unui
cu PRM [i PC pentru suspendarea pre[edintelui a PSD: „Regimul B\sescu este lovit de ilegitimitate“ a num\r suficient de trupe comba-
tante. ~n plus, deficien]a princi-
Dup\ o s\pt\m=n\ de Rom=nia Mare [i Partidul Na]ional, s\ sus]in\ mo- pal\ a planurilor e[uate a fost c\
eforturi politice, Partidul ]iunea simpl\ depus\ de violen]a a fost redus\ ini]ial,
Conservator. Totodat\, dup\ care a reizbucnit.
Social Democrat a finali- Mircea Geoan\ a f\cut un Partidul Conservator pe
zat lista de motive care ar apel la Partidul Conser- tema justi]iei.
trebui s\ conving\ elec- vator s\-[i clarifice pozi- „Am stabilit c\ vom Pl\nuie[te
toratul c\ Traian B\ses- ]ia, `n cursul zilei de semna [i vom sprijini mo- Siria o lovitur\ de stat
cu ar trebui demis. ~n ca- ast\zi, pe marginea docu- ]iunea simpl\ ini]iat\ de
pul acuzelor aduse pre[e- mentului privind sus- colegii de la PC referitoare `n Liban?
dintelui, PSD a pus acum pendarea [efului statului. la actul acela aberant prin Fostul pre[edinte al Libanului,
argumentul lor forte: B\- Din punct de vedere pro- care ministrul Monica Amin Gemayel, a denun]at, du-
sescu nu a l\sat PSD s\ cedural, PSD urmeaz\ s\ Macovei a transformat in- minic\, `ntr-un interviu acordat
guverneze dup\ alegerile informeze Birourile Per- stitu]ia procuratorii din canalului de televiziune ameri-
din 2004. manente ale celor dou\ 2007 `ntr-o procuratur\ can CNN, o „lovitur\ de stat“ `n
Camere parlamentare de- din epoca stalinist\, `n ca- curs `n Liban, acuzând Siria c\
re pot s\ ne `nregistreze, s-ar afla `n spatele acesteia.
30 de motive pentru spre document, acestea
ne pot urm\ri, au puteri Gemayel a estimat c\ Damascul
informând, la rândul lor,
suspendare Curtea Constitu]ional\.
speciale, au capacitate caut\ s\ r\stoarne guvernul con-
tehnic\ cu totul [i cu totul dus de premierul Fouad Siniora
Biroul Permanent Na- ~ntr-un termen de aproxi- ilegal\. Mai avem o mie [i a blocat procesul constitu]ional
]ional al Partidului Social mativ 48 de ore, va fi con- de alte motive pentru care vizând `nfiin]area unui tribunal
Democrat a luat not\ ieri, vocat\ o sesiune a celor d-na ministru Macovei interna]ional care s\ cerceteze
`ntr-o prim\ lectur\, de dou\ camere reunite ale trebuie s\ demisioneze [i, asasinarea fostului premier Rafic
documentul care urmeaz\ Parlamentului, `n care Hariri. Amin Gemayel a
dac\ nu vrea s\ o fac\ de denun]at, de asemenea, partidul
s\ fie depus la Curtea documentul va fi prezen- bun\voie, prin aceast\
tat, urmând convocarea [iit libanez Hezbollah - care con-
Constitu]ional\ pentru Mircea Geoan\ crede c\ electoratul a vrut o mo]iune de la Senat `i vom stituie un „stat `n stat, cu pro-
suspendarea din func]ie a unei alte [edin]e con- pune `n fa]\ singura vari- pria sa armat\“ - [i „enormul [i
pre[edintelui Traian B\- guvernare PSD `n 2004 sacrate dezbaterii [i votu- ant\ - aceea a demisiei“, a generosul sprijin financiar“ al
sescu. Potrivit pre[edin- lui privind suspendarea explicat Ponta. Siriei [i Iranului de care benefi-
telui PSD, Mircea Geoa- umentul este finalizat din tan]iat `n document“, a [efului statului. Partidul Conservator a ciaz\. Liderul cre[tin libanez a
n\, `n document sunt in- punct de vedere juridic, spus Geoan\. anun]at `nc\ de s\pt\- mai indicat c\ este `n contact cu
vocate, deocamdat\, 30 de urmând ca acesta s\ fie mâna trecut\, c\ va de- Hezbollah [i cu multe alte par-
motive pentru suspenda- completat din punct de PSD o atac\ [i pe pune o mo]iune simpl\ pe tide pentru a evita declan[area
rea [efului statului. Cel vedere politic [i al comu- Colaborare Monica Macovei tema justi]iei care acuz\, unui r\zboi civil `n Liban [i a
mai nou motiv este legat nic\rii publice, `n con- cu PC [i PRM `n principal, lipsa „oric\- c\uta o solu]ie politic\ crizei.
de afirma]iile f\cute du- di]iile `n care este desti- Pe l=ng\ `ncerc\rile de rui proces de reform\“ `n
minic\ de Traian B\ses- nat atât Parlamentului, Liderul social-demo- suspendare a pre[edinte- acest domeniu. Documen- Magnatul rus
cu, `ntr-o emisiune televi- cât [i opiniei publice. crat a men]ionat apoi c\, lui, PSD inten]ioneaz\ s\ tul, prin care se solicit\
zat\, potrivit c\rora aces- „Traian B\sescu a re- ini]ial, au existat `n jur de atace [i Guvernul, `n co- demisia ministrului Jus- Hodorkovski
ta ar fi dus, `n 2004, PSD cunoscut c\ a deturnat 20 de acuza]ii aduse pre- laborare cu PC. Astfel, vi- ti]iei, critic\ [i ordonan]a risc\ ani suplimentari
`n opozi]ie [i Alian]a D.A. voin]a electoratului ro- [edintelui, la care s-au cepre[edintele PSD Vic- prin care procurorii DI-
la putere, de[i aceasta mân. Este un element de ad\ugat [i altele de la tor Ponta a anun]at c\ so- ICOT sunt abilita]i s\ in-
de pu[c\rie
pierduse alegerile. Mircea o gravitate deosebit\ care partidele cu care au avut cial-democra]ii au decis tercepteze convorbirile Procuratura General\ rus\ a pro-
Geoan\ a precizat c\ doc- a fost introdus [i subs- loc consult\ri – Partidul ieri, `n Biroul Permanent telefonice. a nun]at, ieri, noi capete de acuzare
`mpotriva fostului patron al
grupului petrolier Iukos, Mihail
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a Hodorkovski, deja condamnat la 8
ani de `nchisoare pentru fraud\
stitu]iei. „~n cele trei luni scurse de fiscal\ [i escrocherie pe scar\
aPD SOMEAZ| PNL S| L|- ieri, c\ nu Partidul Na]ional Li- NERAL PE PRE{EDINTELE larg\. „Mihail Hodorkovski a fost
MUREASC| RELA}IA CU PSD: beral trebuie s\-[i clarifice pozi]ia CNSAS: Senatorul Partidului So- la data votului CNSAS, nu mi s-a
fa]\ de Alian]a D.A., ci Partidul adus la cuno[tin]\ decizia, ceea ce inculpat de sp\lare de bani“, a in-
Pre[edintele PD, Emil Boc, a cerut Democrat. „~n condi]iile `n care cial Democrat {erban Mih\ilescu dicat avocata sa, Karina
ieri, `n numele conducerii demo- a depu, ieri, o plângere la Par- reprezint\ `nc\lcarea regula- Moskalenko, la Cita, `n Siberia
partenerii no[tri tr\deaz\ `n]ele- mentului. De altfel, Claudiu Se-
crate, ca PNL s\-[i exprime gerea ini]ial\, tr\deaz\ [i chiar chetul General `mpotriva pre[ed- oriental\, unde fostul patron al
pozi]ia `n mod public fa]\ de PSD, intelui Colegiului CNSAS, Clau- ca[iu a dispus rejudecarea cazului Iukos `[i isp\[e[te pedeapsa cu
saboteaz\ programul de guver- meu, f\r\ a exista elemente supli- `nchisoarea. {i `mpotriva lui
afirm=nd c\ ambiguitatea libe- nare, atunci vom c\uta sprijin diu Seca[iu, `n document fiind
ralilor nu mai poate fi tolerat\. reclamate „o serie de abuzuri“ `n mentare sau motiva]ii `n acest Platon Lebedev, fostul asociat al
Emil Boc a precizat c\ partidul pe
politic `n Parlament `n alte zone, sens, iar dumnealui a exercitat lui Hodorkovski, au fost
privin]a modului `n care s-a ajuns
care `l conduce nu are inten]ia de
`n orice zone. Nu cooptare la gu- la concluzia c\ fostul ministru a presiuni asupra membrilor pronun]ate noi capete de acuzare,
a coopta PSD la guvernare [i a a-
vernare, nu guvern de coali]ie, ci f\cut poli]ie politic\. Mih\ilescu CNSAS pentru a vota `mpotriv\“, acesta fiind inculpat de deturnare
mintit de rolul pre[edintelui `n sprijin parlamentar pentru pro- sus]ine c\ `ntreaga analiz\ pri- a afirmat fostul Secretar General de fonduri [i de sp\lare de bani,
aducerea Alian]ei D.A. la putere. iecte, pentru legi pentru demer- vind cazul s\u a fost organizat\ `n al Guvernului din cabinetul N\s- potrivit avocatului s\u. Lebedev a
„Dac\ nu era Traian B\sescu, nu suri cuprinse `n programul de gu- mod defectuos, lipsind de la ultima tase. {erban Mih\ilescu a pretins fost condamnat `n 2003 pentru
eram la guvernare“, a spus Boc. vernare“, a spus Crin Antonescu, [edin]\ tocmai acei membri care din nou c\ nu a semnat nici un fel escrocherie [i fraud\ fiscal\ pe
Boc a ]inut s\ precizeze c\ `n acesta ad\ugând `ns\ c\ liberalii au votat `mpotriva sa. ~n plânge- de angajament cu fosta Securitate scar\ larg\. Hodorkovski este re-
2004, Alian]a `n raport cu PSD a inten]ioneaz\ s\ `ncerce „s\ se rea depus\ la Parchetul General, [i c\ nu exist\ nici o not\ informa- cunoscut ca unul dintre adversarii
câ[tigat alegerile, dar `n raport cu achite de mandatul dat de ale- {erban Mih\ilescu a acuzat, `ntre tiv\ scris\ de el, nici un pseu- declara]i ai lui Vladimir Putin,
PSD [i PUR, le-a pierdut. ~n g\tori `n ce condi]ii vor putea“. altele, `nc\lcarea legisla]iei de or- donim sau `nscris legat de faptul avoca]ii magnatului `ncarcerat
replic\, liderul deputa]ilor libe- a {ERBAN MIH|ILESCU L-A ganizare [i func]ionare a CNSAS, c\ ar fi desf\[urat activitate de acuz=nd de mai multe ori presu-
rali, Crin Antonescu, a declarat, RECLAMAT LA PARCHETUL GE- precum [i a regulamentului in- poli]ie politic\. a pusa influen]are a justi]iei de
c\tre pre[edintele rus. a

8 Mar]i, 6 februarie 2007
Cuza, unioni[tii [i elefantul
a Pentru a evita orice surpriz\, cu c=teva zile `nainte de ziua alegerilor, `n ianuarie 1859, cei 32 de deputa]i unioni[ti din Camera Moldovei
s-au adunat la elefant pentru a se `n]elege asupra candidatului lor a Fiindc\ nu c\deau la `n]elegere, „vornicul Costache Rolla, la ora 1, dup\
miezul nop]ii, `nchiz=nd u[a, a strigat cu glas puternic: „Nime nu va e[i de-aici `nainte de a se hot\r= `n ast\ sar\ [i a subscrie actul de c\tre noi“
a „La ora 3, actul se subscrisese de 31 de deputa]i na]ionali c\ la 5 ianuarie vor vota pentru colonelul Cuza ca Domn al }arei Moldovei“
a Celebrul elefant de la Muzeul de Istorie Natural\ a fost achizi]ionat `n anul 1835 a Pentru c\ `n sala cu elefantul s-a hot\r=t, `n noaptea
de 3/15 ianuarie 1859, candidatura lui Cuza la domnia Moldovei, membrilor grupului li s-a spus „Gruparea de la elefant“ a
de Ion MITICAN
Fiindc\ mul]i dintre citi-
torii articolului despre Pa-
latul Marilor Uniri, publi-
cat de „Lumina“ `n ziua de
27 ianuarie 2007, [i-au a-
r\tat dorin]a de a [ti cum a
fost propus colonelul Al. I.
Cuza la domnie, trezim din
uitare c=teva amintiri…
Ca [i multe alte `nt=m-
pl\ri petrecute `n ora[ul cu
parfum de liliac [i busuioa-
c\, cu zefirul purt=nd pe a-
ripi pulberea teilor ce `n-
miresmeaz\ legende pline
de farmec, [i alegerea dom-
nitorului Alexandru Ioan
Cuza este `nv\luit\ de au-
reola romantic\ `n care, cu
drag, ie[enii `[i `mbrac\
adesea tr\irile. Sunt, de
obicei, povestite la anii se-
nectu]ii de martorii vremii,
dup\ ce uitarea [terge `n-
CM
YK
Al. I. Cuza [i Doamna Elena - pictur\ din
Biserica Domneasc\ de la Ruginoasa
tunecimea, l\s=nd s\ str\-
luceasc\ doar nimbul cu
imaginile `mplinirii.
A[a se face c\ [i aceast\
alegere a domnului Moldo-
vei are c=teva legende ce
merit\ a fi cunoscute
~n noaptea alegerii,
Cuza dormea
lini[tit acas\
Una dintre legende este
povestit\ de Nicolae Gane,
tr\itor al tulbur\torilor ani
1856 - 1859 [i semnatar al
primului document pentru
`nfiin]area Societ\]ii
„Unirea“, `n casa sp\taru-
lui Mihalache Cantacuzino
- Pa[canu, din strada L\-
pu[neanu. Potrivit celor
scrise `n „Amintiri din tim-
purile Unirii“, apropiin-
du-se alegerea domnului
]\rii, din ianuarie 1859,
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
deputa]ii Partidei Na]io-
nale [i-au propus s\ fac\ o
`ncercare, pentru a vedea
cine poate `ntruni majori-
tatea voturilor, cu hot\r=-
rea „ca minoritatea s\ se su-
pun\ majorit\]ii“.
M=na]i de aceast\ dorin-
]\, s-au `ntrunit la elefant,
cl\direa ce ad\postea
scheletul [i pielea unui ele-
fant r\mas de la un circ (`n
prezent Muzeul de Istorie
Natural\), str=ng=ndu-se
`ntr-o sal\ al\turi de
apartamentul `n care locu-
iau prietenii Leon Ghica [i
Dimitrie Ralet.
Deputa]ii se mai `nt=l-
niser\ aici [i-n alte r=n-
duri. De fapt, `ntrunirea se
]inea la colegul Costache
Rolla, care st\tea `n locul
lui Dimitrie Ralet, decedat
`n noiembrie 1858.
Pentru `nceput, voturile
celor mai mul]i c\deau `n
sprijinul lui Vasile Alec-
sandri, care le-a refuzat e-
legant la o `ntrunire petre-
cut\ mai devreme `n casa
lui Casimir (aflat\ o-
dinioar\ pe locul de ast\zi
al blocului Tarom).
R\m=n=nd r\zle]i, depu-
ta]ii Grigore V\sescu, Ne-
culai Pisoschi [i Casimir,
„ne[tiind `ncotro s\ se ori-
enteze, deoarece ei doreau
un domn care s\ nu fie toc-
mai din a[a-numita aris-
tocra]ie, puser\ numele
colonelului Alecu Cuza,
f\r\ vreo [ans\ de reu[it\
[i f\r\ a-l consulta macar“.
Trec=ndu-se la scrutin,
Cuza a primit doar vo-
turile celor ce l-au propus,
celelalte fiind `mp\r]ite
`ntre Lasc\r Catargi, Pe-
tru Mavrogheni [i Costa-
che Negri.
„La al doilea scrutin, re-
nun]=nd Costache Negri [i
apoi Lasc\r Catargi, colo-
nelul Alecu Cuza `ntruni
majoritatea absolut\ a vo-
turilor“. Imediat, s-a `ntoc-
mit un proces verbal, is-
c\lit de to]i deputa]ii, ca s\
voteze `n acela[i sens la 5
Pielea elefantului
Gaba a acoperit
bordeiul unui
nec\jit din {orogari
Muzeul de Istorie Na-
tural\ al Universit\]ii
„Al. I. Cuza“ a fost `nfi-
in]at pe 4 februarie
1834, figur=nd ca primul
muzeu de acest gen din
Moldova sau }ara
Rom=neasc\. ~n 1840 a
fost cump\rat\ pentru
muzeu casa lui Conachi
Sturza, cl\direa fiind
cunoscut\ [i cu numele
de „Casa Roset“, fiind
ridicat\ la sf=r[itul sec-
olului al XVIII-lea. Mu-
zeul p\streaz\ piese do-
nate `ncep=nd cu secolul
CM
YK
ianuarie. Cum `[i amintea
Nicolae Gane, Cuza nici nu
era de fa]\. „El dormea li-
ni[tit `n apartamentul s\u,
de dou\ camere din casele
r\posatului meu socru, Pa-
vel Stoianovici, c=nd i se a-
ducea marea veste. Pe so-
]ia lui, Doamna Elena, o
n\p\diser\ lacrimile, iar
el r\mase uimit, p\r=ndu-
i-se c\ face un vis. Cel mai
frumos vis ce poate avea
un om `n via]a lui; s\ se
culce un simplu cet\]ean [i
s\ se de[tepte domn.“
Sau se afla de fa]\,
dar mai `nt=i nu a
agreat propunerea
V.A. For\scu, pre[edin-
tele Tribunalului Suceava
(cel care a deschis testa-
mentul lui Cuza), [i fiul
lui, Alecu For\scu, deputat
din F\lticeni `n casa c\-
ruia se ]ineau `ntrunirile
Partidei Na]ionale, poves-
tind despre acela[i eveni-
ment aducea [i alte am\-
nunte.
~n Camera Moldovei e-
rau trei curente [i grup\ri:
una cu 16 deputa]i - pentru
fostul domnitor Mihalache
Sturza (1834-1849); alta,
tot cu 16 sprijinitori, pen-
tru Grigore Sturza, fiul lui
Mihalache, [i a treia, cu 32
de unioni[ti, dar cu multi-
ple preferin]e.
Pentru a evita orice sur-
priz\, cu cinci zile `nainte
de ziua alegerilor, acei 32
de deputa]i unioni[ti s-au
adunat la elefant pentru a
se `n]elege asupra candi-
datului lor. Erau `n vedere:
Lasc\r Catargiu, Costache
Negri, Petre Mavroieni (Ma-
vrogheni) [i Vasile Alecsan-
dri, cu sus]in\torii lor, la Cu-
za neg=ndindu-se nimeni.
Fiindc\ nu c\deau la `n-
]elegere, `n a treia zi, „vor-
nicul Costache Rolla, la
ora 1, dup\ miezul nop]ii,
`nchiz=nd u[a a strigat cu
glas puternic: „Nime nu va
al XIX-lea de c\tre mit-
ropolitul Veniamin Cos-
tachi. Printre acestea se
afl\ oase de mamut [i de
rinocer p\ros g\site a-
g\]ate drept contragreu-
tate la cump\na unei
f=nt=ni din R=[ca, F\l-
ticeni.
Celebrul elefant de la
Muzeul de Istorie Natu-
ral\ a fost achizi]ionat
`n anul 1835, conform
celor precizate de muze-
ograf dr. Doina Codrea-
nu: „Elefantul indian
Gaba fusese adus prin
1830 de un indian, iar
oamenii veneau ca la mi-
nune s\ `l vad\. ~n 1834
s-a `mboln\vit de penu-
monie [i a murit, fiind
`ngropat. A fost ulterior
dezgropat [i a urmat re-
Inginerul Ion Mitican este autor a
numeroase c\r]i despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei acestor meleaguri
e[i de-aici `nainte de a se
hot\r= `n ast\ sar\ [i a
subscrie actul de c\tre noi“
[i a propus „un balotagiu“,
prin care candida]ii cu cele
mai pu]ine voturi s\ se su-
pun\ acelor cu mai multe,
p=n\ se forma majoritatea,
„iar minoritatea s\ se supue
cu orice pre] majorit\]ii“.
Propunerea lui Rolla,
cumnatul [i sprijinitorul po-
etului Alecsandri, a fost pri-
mit\. Potrivit altor martori,
Costache Rolla s-ar fi postat
`n u[\, cu pistolul, ca ni-
meni s\ nu ias\ `nainte de a
se c\dea la `n]elegere.
Pe colonelul Cuza l-a pro-
pus deputatul de Dorohoi,
Petrache Casimir, cu al]i
patru deputa]i din Moldo-
va de Sus.
Auzindu-[i numele, colo-
nelul Cuza, „cum [edea cu
fa]a la gura sobei pe un jil]
mare“, s-a sculat zic=nd:
„Domnilor, aice este de lu-
crat serios, candidatura
mea nu poate fi agreat\,
c\ci eu sunt pu]in cunoscut
`n }ara de Sus“. Aplic=n-
du-se principiul „balota-
giului“, voturile lui „Petra-
chi Mavroieni au trecut la
Negri, apoi voturile lui Ne-
constituirea scheletului.
Dup\ c=]iva ani a fost
g\sit\ [i pielea care, nu
se mai [tie prin ce `m-
prejurare, acoperea bor-
deiul unui om nec\jit
din {orogari. Pielea a
fost `nmuiat\ `n havuzul
cu ap\ din gr\dina mu-
zeului timp de [ase luni.
A fost chemat un taxi-
dermist care a tras pe
un mulaj aceast\ piele“.
Elefantul Gaba este
un „elefant istoric“. ~n
cabinetul muzeului, a-
flat chiar `n sala cu ele-
fantul, s-a hot\r=t, `n
noaptea de 3/15 ianuarie
1859, candidatura lui
Cuza la domnia Moldo-
vei de c\tre deputa]ii
Mihail Kog\lniceanu,
Vasile Alecsandri [i al]ii,
gri au trecut la Alecsandri,
ale lui Alecsandri la Cuza
[i, la urm\, 14 voturi ale
lui Catargiu au trecut iar
la Cuza“. Lasc\r Catargiu
a renun]at la ele `nainte de
a se mai face votarea.
„La ora 3, actul se sub- CM
scrisese de 31 de deputa]i YK
na]ionali c\ la 5 ianuarie
vor vota pentru colonelul
Cuza ca Domn al }arei
Moldovei“.
Lipsea doar Mihail Ko-
g\lniceanu care era bol-
nav, acas\, [i, dup\ unii,
plecase mai devreme, a-
v=nd [i un mic duel verbal
cu Lasc\r Catargiu.
Au mers la el, pe la ora
3 [i jum\tate, deputa]ii Leon
Ghica [i Iancu Paladi, tre-
zindu-l din somn [i spu-
n=ndu-i: „Cucoane Mihala-
chi, nici prin minte nu are
s\-]i treac\ pentru cine au
hotar=t deputa]ii na]ionali
s\ voteze la 5 ianuarie“.
~ntru totul de acord, proce-
sul verbal a fost semnat [i
de Kog\lniceanu, g\sind
„alegerea foarte nimerit\,
foarte bun\ pentru ]ar\“.
„Colonelul Cuza, ie[ind
pe la ora 4 din noapte, de
la elefant, s-a dus la so]ia
membrii grupului atr\-
g=ndu-[i denumirea de
„Gruparea de la elefant“.
Muzeul de Istorie Na-
tural\ ad\poste[te acum
peste 350.000 de ex-
ponate, cele mai va-
loroase fiind colec]iile de
molu[te, insecte, amfibi-
eni, reptile, p\s\ri, mi-
nerale [i plante. Colec]ia
paleontologic\ num\r\
peste 10.000 de exem-
plare, iar cea de e[anti-
oane, peste 2.900. Plan-
tele sunt a[ezate `n
herbarii cu specii din
toat\ ]ara, colectate de-a
lungul a 150 de ani, `n
timp ce colec]ia de li-
cheni este una dintre
cele mai importante la
nivel european. (O.R.)

sa, care era g\zduit\ la
d-na Catinca Stoianovici (soa-
cra lui N. Gane, cu locuin]a
vizavi de Po[ta actual\),
iar alesul st=nd la Hotel Hil-
laire, fosta cas\ din strada
mare a lui Ion Neculcea
Mutul“ (l=ng\ Oficiul St\-
rii Civile de ast\zi).
Trezind-o din somn, o
`ntreb\: „Eleno, n-ai visat
c\ ai s\ fii doamn\! [i a-
tunci colonelul a povestit
so]iei sale tot ce a urmat `n
CM
YK
acea noapte, de la 1 la 3 ore,
`n 3 ianuarie, la elefant“.
Povestind acelea[i `n-
t=mpl\ri („Ce [tiu despre
Unire“), scriitorul Radu
Rosetti ar\ta c\, primind o
scrisoare de la unchiul
s\u, Lasc\r Rosetti, parti-
cipant la `ntrunire, acesta
sus]inea c\ „el a `ncuiat
u[a cu cheia“.
Un istoric sus]inea
c\, `n momentul
alegerii, eroul se afla
la Teatrul din Copou
Exist\ [i varianta lui
Teodor Burada, c\ `n seara
respectiv\, neb\nuind ce-l
a[tepta, colonelul Cuza se
dusese la teatru, av=nd
totdeauna rezervat stalul
nr. 5. „Cap\tul din\untru
al b\ncii a treia - numit
Stalul lui Cuza - din care a
fost chemat „s\ mearg\ la
elefant, unde i s-a pus can-
didatura la domnie“ (Isto-
ria Teatrului din Moldo-
va). Teatrul era atunci cam
pe locul intr\rii de la
Universitatea „Al I. Cuza“.
Istorisirea cu teatrul
este sus]inut\ [i de doam-
na Elena Cuza (n\scut\ Ro-
setti), ap\r=nd `n biografia
sa roman]at\, scris\ de
Lucia Bor[, dup\ o bogat\
documentare.
~n seara de 3 ianuarie,
Alexandru Cuza `mpreun\
cu so]ia, cumna]ii: Mitic\
(Dumitru) [i Constantin
Rosetti cu nevasta sa, Olga
Stoianovici - fiica lui Pavel
Stoianovici, luau masa `n
casa familiei Rosetti Soles-
cu, din strada Rom=n\ (azi
Lasc\r Catargi). ~n timpul
discu]iilor, Mitic\, fratele mij-
lociu al Elenei, i-a amintit
c\ unioni[tii se `ntruneau
`n cl\direa elefantului, „la
Costache Rolla“.
G`nditor, Cuza a r\s-
puns: „{tiu.“, dar a anun]at
c\ el se va duce la Teatru.
Prietenilor care veniser\
s\-l ia cu ei le-a dat m=n\
liber\ s\ aleag\ pe cine or
vrea, d=nsul urm=nd a sem-
na „cu am=ndou\ m=inile“.
Era decep]ionat din cauza
discu]iilor sterile, purtate `n
multe r=nduri, f\r\ a se
ajunge la un cap\t.
~n zilele acelea, viitorul
domnitor locuia `n casa
socrilor, Rosette[tii. Catin-
ca [i Pavel Stoianovici e-
rau p\rin]ii so]iei cumna-
tului Constantin [i „ajun-
seser\ cei mai buni pri-
eteni ai Elenei Cuza, dup\
mutarea la Ia[i din iarna
anului 1857“, motiv pentru
care uneori sta cu ei, fi-
indc\ colonelul Cuza nu
avea o locuin]\ personal\.
La elefant s-au dus nu-
mai fra]ii Elenei. Dup\
miezul nop]ii, Constantin a
venit cu vestea c\ a fost
propus la domnie Alexan-
dru [i apoi a plecat dup\ el.
Candidatul `nc\ nu
venise de la Teatru. Ap\-
r=nd, a `ntrebat-o pe Elena
dac\ [tie, ea r\spunz=ndu-i
simplu : „Da“.
~n zilele urm\toare, ca-
sa Rosetti Solescu se trans-
formase „`ntr-un minister,
unde lumea intra dup\ vo-
ie: prieteni, rude sau cu-
noscu]i, s\ felicite pe noul
Domn“.
Tronul doamnei
Elena Cuza
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
Exist\ [i alte amintiri
N. A. Bogdan, autorul vo-
lumului „Societatea Medi-
co-Naturist\ [i Muzeul
Istorico-Natural din Ia[i
1830 - 1919“ [i al lucr\rii
„Ora[ul Ia[i“, contemporan
cu unii dintre martorii a-
nilor Unirii, avea, de ase-
menea, o variant\: „Era `n
preajma alegerii, care tre-
buia s\ se fac\ `n ziua de 5
lanuarie 1859. O parte din
deputa]ii, ce urmau s\ a-
leag\ pe domnitor, se `n-
truniser\ cu dou\ seri `na-
inte, la 3 ale acelei luni, `n
sala de [edin]e a Muzeului
Istorico-Natural, al\turi
de care `[i avea un aparta-
ment `nchiriat unul dintre
deputa]ii frunta[i ai Mol-
dovei. T=rziu, pe la 11 ore
de noapte, Mihail Kog\lni-
ceanu sup\rat c\ nu se
poate hot\r` o majoritate
asupra unei persoane a-
great\ de to]i, plec\ acas\
la el [i dup\ el voir\ s\
plece mai mul]i al]ii din
asisten]\. Atunci `ns\,
deputatul Pisoschi se puse
`n u[\ [i, cu un pistol `n
m=n\, amenin]\ c\ se va
sinucide acolo dac\ depu-
ta]ii nu se vor `n]elege `n
acea noapte pentru alege-
CM
YK
Celebrul elefant „istoric“, martor la alegerea lui Cuza de c\tre
deputa]ii moldoveni, a fost achizi]ionat `n anul 1835
rea unei persoane, c\reia
s\ se jure to]i a-i da vo-
turile, `n ziua oficial\, spre
a se evita, mai ales, reu[ita
lui Mihail Sturza, ce nu e-
ra agreat de nici unul din-
tre deputa]ii tineri ai Mol-
dovei“.
V\z=ndu-l a[a hot\r=t,
participan]ii s-au a[ezat
iar pe scaunele abia p\r\-
site [i au luat-o de la cap\t
cu discu]iile. „Dup\ un
r\stimp de noi convorbiri
`n care nimenea nu se du-
merea asupra cui s\ se ho-
t\rasc\, Pisoschi emise i-
deea de a se da la o parte
to]i candida]ii propu[i, spre
a nu jigni prea mult pe
unii partizani `n folosul al-
tora, [i s\ se aleag\ de
candidat colonelul Alexan-
dru Cuza. Pronun]area
acestui nume `n lipsa per-
soanei sale, care nu mai
era de fa]\, produse un
efect nea[teptat asupra
asisten]ei [i, `n c=teva
clipe, to]i aprobar\“, fiind
cunoscut „ca un om de o
perfect\ onestitate [i de o
rar\ inteligen]\. Se f\cu
imediat o cercare prin
votarea cu bile secrete a
tuturor celor de fa]\ [i se
Mar]i, 6 februarie 2007
constat\ c\ to]i membrii ce
erau `n sal\, admiteau
candidatura lui Cuza...
Faptul fu adus `n aceea[i
noapte [i la cuno[tin]a lui
Kog\lniceanu, care aprob\
alegerea lui Cuza, care fu
uimit de o veste at=t de
neg=ndit\ [i nea[teptat\“.
Placa ce aminte[te
`nt=iul pas al
`nf\ptuirii Unirii ne
a[teapt\ `n Muzeul
de Istorie Natural\
Indiferent de varianta
povestit\, `nt=mplarea de
la Muzeul de Istorie Natu-
ral\ r\m=ne `n folclorul
la[ului, ca [i numele str\-
9
vechi, Cabinetul elefantu-
lui, provenit de la scheletul
elefantului aflat [i acum
la Muzeu, p\strat\ cu pio-
[enie. ~nc\perea unde s-a
petrecut alegerea poart\
pe un perete `nsemnarea
evocatoare: „~n aceast\
sal\ de [edin]e a Societ\]ii
de Medici [i Naturali[ti s-a
f\cut, la 1859 , `n ziua de 3
ianuarie, alegerea premer-
g\toare a lui Alexandru
Ioan Cuza ca Domnitor al CM
YK
Moldovei.“
S\ ne oprim dar `n fa]a
ei, dragi cititori [i, ca
mul]i al]i vizitatori ce-o
privesc cu p\l\ria `n m=-
n\, s\ ne amintim de marii
no[tri str\mo[i pentru
care ]ara era mai presus de
orice interes politic sau
personal. a
10 Mar]i, 6 februarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL
Trei spitale din
Boto[ani au fost date
în judecat\
Furnizorul de ap\ din Boto[ani,
societatea comercial\ „Apa
Grup“, a ac]ionat în judecat\ cele
mai importante trei spitale din
jude], pentru neachitarea fac-
turilor [i amenin]\ cu întreru-
perea serviciilor. „Apa Grup“ a
deschis ac]iuni în instan]\ îm-
potriva Spitalului Jude]ean de
Urgen]\ „Mavromati“, a
Spitalului de Obstetric\ [i
Ginecologie [i a Spitalului de
Pediatrie „Cuvioasa Parascheva“,
care au datorii totale mai mari
de 200.000 de lei noi. Directorul
societ\]ii furnizoare de ap\,
Florin Nicolau, sus]ine c\ nu a
avut alt\ posibilitate de recupe-
rare a datoriilor. „Instan]a va de-
cide cine are dreptate. În mo-
mentul în care solu]ia va fi defi-
nitiv\, vom trece la executarea
silit\. Probabil va fi o blocare de
conturi sau chiar reducerea ser-
viciilor c\tre aceste spitale“, a
declarat Florin Nicolau.
Directorul Spitalului Jude]ean
de Urgen]\, Ovidiu Mimor,
spune c\ nu are datorii c\tre
„Apa Grup“. „Ei nu ne-au
anun]at niciodat\ c\ avem
restante aceste pl\]i, printr-o
factur\ separat\. Dup\ trei ani
de zile ne anun]\ c\ avem aceste
pl\]i restan]iere. Dac\ instan]a
va decide c\ trebuie s\ le pl\tim,
le pl\tim. Dac\ nu, nu“, a de-
clarat Ovidiu Mimor. Societatea
„Apa Grup“ solicit\ de la Spitalul
Jude]ean de Urgen]\ 178.879 lei,
de la Spitalul de Obstetric\ [i
Ginecologie 30.167 lei [i de la
Spitalul de Pediatrie „Cuvioasa
Parascheva“ 18.872 lei. (B.C.)
Romii din Neam]
se c\s\toresc
pentru 200 de euro
Zeci de romi s-au c\s\torit de la
începutul anului [i pân\ acum,
dup\ ce au tr\it în concubinaj
peste 20-30 de ani. Oamenii,
care [i-au dus traiul împreun\
dup\ propriile legi, spun c\ s-au
c\s\torit pentru a primi cei 200
de euro pe care statul îi acord\
fiec\rui cuplu aflat la prima
c\s\torie. Numai în ora[ul
Roznov, în prima lun\ a acestui
an s-au oficiat 9 c\s\torii între
cupluri de romi, alte 14 perechi
fiind deja pe lista de a[teptare.
Primarul ora[ului Roznov, Ionel
Ciubotaru, a declarat c\ cei mai
vârstnici „`nsur\]ei“ au 56 de
ani - mirele [i 55 de ani -
mireasa. „Dac\ înainte oficiam
foarte rar o c\s\torie între romi,
acum to]i se înghesuie, pentru
c\ au auzit de cei 200 de euro
pe care îi primesc. Cei mai mul]i
au deja vârste înaintate [i
tr\iesc dup\ propriile legi, de
zeci de ani“, a declarat Ionel
Ciubotaru. Primarul ora[ului
Roznov a ad\ugat c\ toate cu-
plurile de romi din ora[, peste
Prefectul va ataca decizia instan]ei `n cazul Profir
Prefectul jude]ului Ia[i,
Nicu[or P\duraru, nu este
mul]umit de modul `n care
instan]a a rezolvat „cazul
Profir“. Vicepre[edintele Con-
siliului Jude]ean (CJ) Ia[i,
Lucian Profir, fusese demis
din func]ie `n luna octombrie
2006, printr-un ordin al pre-
fectului, pe motiv c\ figura `n
La Ia[i, concurs na]ional de soft [i pagini
web pe teme de istorie [i socio-umane
a Ieri, a avut loc deschiderea oficial\ a concursului „Istorie [i societate `n dimensiune
virtual\“, etapa na]ional\, la Colegiul de Art\ „Octav B\ncil\“, sala de festivit\]i
a La concurs particip\ 102 copii din 37 de jude]e, pe sec]iunile de istorie [i discipline
socio-umane a Copiii pot intra `n concurs cu pagini web sau softuri educa]ionale realizate
de ei a Ia[ul este reprezentat de patru elevi, fiind jude] organizator a
Concursul „Istorie [i ci-
viliza]ie `n dimensiune
virtual\“ care se afl\ anul
acesta la cea de-a IV-a e-
di]ie, se adreseaz\ elevilor
cu aptitudini, `nclina]ii [i
interese deosebite `n do-
meniul istoriei, [tiin]elor
socio-umane [i informati-
cii. Concursul are drept
scop realizarea unor ma-
teriale cu ajutorul compu-
terului pe teme de istorie
(istoria rom=nilor sau is-
torie universal\) [i [tiin]e
socio-umane (educa]ie ci-
vic\, cultur\ civic\, logic\
[i argumentare, psiholo-
gie, sociologie, economie,
filosofie, educa]ie antre-
prenorial\).
Materialele pot fi reali-
zate, la alegere, fie sub for-
ma unor „Pagini web“ fie
sub forma unor „soft-uri
educa]ionale“. Materialele
sunt realizate de elevi nu-
mai individual. Concursul
este `mp\r]it `n dou\ sec-
]iuni generale, cea de isto-
rie [i cea de [tiin]e socio-
umane, care, la r=ndul lor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SECETA AFECTEAZ|
EXPORTUL IEPURILOR SPRE
ITALIA: Seceta `nregistrat\ `n
aceast\ iarn\ a afectat activi-
tatea v=n\torilor sportivi din
jude]ul Boto[ani. Agen]ia Ju-
de]ean\ a V=n\torilor [i Pes-
carilor Sportivi (AJVPS) nu a
putut onora un contract de ex-
port de iepuri vii `ncheiat cu
parteneri din Italia, din cauz\
c\ v=n\torii nu au prins sufi-
cien]i iepuri. Potrivit contrac-
tului, AJVPS ar fi trebuit s\
trimit\ italienilor 800 de ie-
puri vii, `ns\ nu a reu[it s\
asigure dec=t 620 de buc\]i.
eviden]ele Registrului Co-
mer]ului ca administrator al
unei firme de construc]ii. ~n
acest caz, prefectul a invocat
o stare de incompatibilitate
`ntre func]ia de conducere
de]inut\ de Lucian Profir `n
cadrul CJ Ia[i [i calitatea sa
de administrator al unei so-
ciet\]i private.
se subdivid fiecare `n do-
u\ subsec]iuni, privind
paginile de web [i cea de
soft educa]ional. La con-
cursul „Istorie [i societate
`n dimensiune virtual\“
particip\ elevi de la nive-
lul ciclului liceal (clasele
IX-XII/XIII) indiferent de
filier\, profil, specializare,
form\ de `nv\]\m=nt (zi,
seral, frecven]\ redus\),
sau tipul de `nv\]\m=nt
public sau particular.
„Sunt c=te unu - doi e-
levi din fiecare jude], la
concurs particip=nd 37 de
jude]e. Ia[ul este reprezen-
tat de patru elevi, noi
avem dreptul de a ne pre-
zenta cu un num\r dublu
de elevi `n concurs, datori-
t\ faptului c\ suntem ju-
de] organizator. Avem do-
u\ echipe, una pe istorie,
una pe socio-umane, de la
Colegiul Na]ional „Costa-
che Negruzzi“ [i de la
Liceul de Informatic\“, a
precizat L\cr\mioara Ior-
d\chescu, inspector de is-
torie [i [tiin]e socio-umane
„Sunt perioade c=nd plou\,
ninge la timp, [i atunci e
foarte bine, pentru c\-]i iese.
Sunt [i perioade cu secet\
c=nd, chiar dac\ sunt exem-
plare `n teritoriu, sunt greu de
recoltat“, a declarat Vasile Da-
bija, directorul AJVPS. Pen-
tru c\ `n perioada noiembrie
2006 - ianuarie 2007 s-a re-
coltat cu 80 la sut\ mai pu]in,
veniturile AJVPS vor fi dimi-
nuate, `n condi]iile `n care
pentru fiecare iepure livrat
italienii pl\tesc 120 de euro.
a POLICLINIC| NOU|
LA VASLUI: ~n municipiul
Vicepre[edintele CJ a sus-
]inut `ns\ c\ vina apar]ine
func]ionarilor de la Registrul
Comer]ului, care nu au operat
modific\rile cu privire la re-
tragerea sa din respectiva fir-
m\. Argumentele prezentate
de Lucian Profir i-au convins
pe magistra]ii ie[eni, care au
anulat, vinerea trecut\, ordi-
„Ia[ul are dou\ echipe, una pe istorie, una
pe socio-umane, de la Colegiul Na]ional
„Costache Negruzzi“ [i de la Liceul de
Informatic\“, a precizat L\cr\mioara Iord\chescu,
inspector de istorie [i [tiin]e socio-umane din
cadrul Inspectoratului {colar Jude]ean Ia[i
din cadrul Inspectoratului
{colar Jude]ean Ia[i.
La Ia[i, la etapa jude-
]ean\ au participat `n
concurs aproape 40 de
proiecte la istorie [i 15 la
Vaslui a fost inaugurat\, du-
minic\, o nou\ policlinic\, cea
mai mare din jude]. Policlinica
Med Center are 13 cabinete,
aceasta fiind prima institu]ie
sanitar\ de acest tip care aco-
per\ specialit\]i la care jude-
]ul a fost p=n\ acum deficitar,
cum ar fi urologia, endocrino-
logia, chirurgia plastic\ [i
reparatorie [i neurochirurgia.
De asemenea, noua clinic\ vi-
ne `n sprijinul bolnavilor din
municipiul Vaslui care nece-
sit\ dializ\ [i care erau nevo-
i]i, p=n\ acum, s\ se deplase-
ze la B=rlad pentru a efectua
acest tratament. „Este [tiut
nul de suspendare din func]ie
emis de prefect. „Justi]ia [i-a
f\cut treaba. Eu nu am bene-
ficiat de prezum]ia de nevino-
v\]ie din partea prefectului.
Mai mult\ aten]ie pe viitor“,
declara Lucian Profir la pu]in
timp dup\ aflarea verdictu-
lui. Prefectul Nicu[or P\du-
raru nu a fost `ns\ de acord cu
socio-umane. Festivitatea
de premiere a elevilor c=[-
tig\tori va avea loc pe 8
februarie, la Aula Univer-
sit\]ii Tehnice „Gheorghe
Asachi“. (O.R.)
faptul c\ pentru multe afec]i-
uni care nu puteau fi investi-
gate `n Vaslui, bolnavii din
jude] mergeau la clinici din
Ia[i sau din alte ora[e mari ale
]\rii. Acum acest co[mar a
luat sf=r[it. Avem at=t medici
din Ia[i [i din Vaslui, spe-
ciali[ti de renume pe al c\ror
profesionalism miz\m“, a de-
clarat Nicolae Bosi, manage-
rul Med Center Vaslui. Pentru
`nceput, policlinica nou de-
schis\ la Vaslui are contract
de prest\ri servicii `ncheiat cu
Casa Jude]ean\ de Asigur\ri
de S\n\tate pentru 8 dintre
cele 13 specialit\]i. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
decizia magistra]ilor [i a sus-
]inut c\ ordinul s\u a respec-
tat `ntocmai prevederile legii.
„Decizia instan]ei are carac-
ter definitiv, nu [i irevocabil.
Vom face recurs la sentin]a
Tribunalului Ia[i“, a declarat
purt\torul de cuv=nt al Pre-
fecturii, Emanoil Arhip. „Ori-
ce comentariu este de prisos“,
a r\spuns oficialul CJ.
(Bogdan CRON})
Editurile
public\, f\r\
acordul
ministerului,
subiectele
pentru
examenele
na]ionale
„Ministerul Educa]iei [i Cer-
cet\rii (MEdC) nu dore[te s\ fie
implicat `n competi]ia dintre
editurile care public\, f\r\ acor-
dul acestuia, variantele de su-
biecte la examenele na]ionale [i
rezolv\rile acestora“, a declarat
consilierul ministrului educa-
]iei, Oana Badea. Conducerea
MEdC i-a acuzat pe profesorii
autori de subiecte c\ fac afaceri
pe seama elevilor, `ns\ nu poate
fi luat\ nici o m\sur\ `mpotriva
acestora. Pe coperta c\r]ilor este
precizat faptul c\ solu]iile sunt
oferite chiar de autorii subiec-
telor, adic\ de un grup de lucru
de pe l=ng\ Serviciul Na]ional
de Evaluare [i Examinare din
cadrul MEdC.
~n cursul s\pt\m=nii trecute
au ap\rut, la mai multe edituri,
variantele [i solu]iile pentru
subiectele la testele na]ionale [i
rezolvarea lor.
MEdC considera, s\pt\m=na
trecut\, c\ bro[urile ap\rute la
Editura Sigma „induc `n eroare“
at=t elevii, cadrele didactice, c=t
[i p\rin]ii, deoarece utilizeaz\
sintagma „Variantele de subiecte
publicate de Ministerul Educa]iei
[i Cercet\rii la data de 15 ian-
uarie 2007“, f\r\ a preciza `n mod
explicit faptul c\ aceste variante
nu sunt `n forma lor final\. Tot-
odat\, MEdC preciza c\ potrivit
calendarului ministerului, vari-
antele de subiect `n form\ final\
vor fi postate pe site `n 19 febru-
arie 2007. MEdC mai men]iona
c\ editurile au publicat respecti-
vele bro[uri f\r\ a avea punctul
de vedere al ministerului.
O parte din cadrele didactice
[i-a exprimat dezam\girea refe-
ritor la apari]ia pe pia]\ a aces-
tor bro[uri care ofer\ [i r\spun-
surile la probleme. Astfel, unii
profesori sunt nemul]umi]i c\
elevii, `n loc s\ fie aten]i `n clas\
la rezolv\rile problemelor, pre-
fer\ s\ se uite direct la rezol-
varea tip\rit\ `n bro[ur\. (O.R.)

300 la num\r, inten]ioneaz\
s\-[i oficializeze rela]ia pentru a
intra în posesia banilor. (B.C.)
Vasluienii, interesa]i
s\ devin\ apicultori
Peste o sut\ de vasluieni, între
care mul]i tineri, au început, de
ieri, cursurile de apicultori la
Oficiul Jude]ean de Consultan]\
Agricol\ (OJCA) Vaslui. „Noua
serie este format\ din patru
clase cu 128 de cursan]i, care
vor beneficia de preg\tire teo-
retic\ [i practic\ timp de 5
luni“, a declarat Vasile Puf,
pre[edintele filialei vasluiene a
Asocia]iei Cresc\torilor de
Albine. Diploma ob]inut\ odat\
cu absolvirea cursurilor organi-
zate de OJCA le d\ apicutorilor
posibilitatea s\ beneficieze de
subven]ii acordate de stat, dar [i
s\ acceseze fonduri europene
pentru înfiin]area [i dezvoltarea
de afaceri. În jude]ul Vaslui
sunt aproximativ 2.000 de
apicultori. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a-
cestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)

Spitalul „Sf. Spiridon“ [i Spitalul de Copii
„Sf. Maria“ sunt spitale de urgen]\ de rang I.B
Potrivit Ordinului 1764 al
ministrului S\n\t\]ii din 22
decembrie 2006, toate spitalele
de urgen]\ din ]ar\ vor fi
clasificate dup\ structur\ [i
specialit\]i, `n func]ie de
Dou\ spitale ie[ene
de Otilia `n categoria I.B
B|LINI{TEANU
Ordinul 1764 din 22 de-
cembrie 2006, publicat `n
Monitorul Oficial `n luna
ianuarie a acestui an, este
actul normativ care regle-
menteaz\ `ncadrarea sub
denumirea de spital de ur-
gen]\ a unit\]ilor medica-
le cu paturi, care `ndepli-
nesc anumite criterii. In-
tegrarea `ntr-o anumit\
categorie a acestor spitale
cade `n sarcina autorit\]i-
lor de s\n\tate public\
din teritoriu, care, `n ter-
men de 30 de zile vor tre-
bui s\ prezinte ministru-
lui Eugen Nicol\escu noile
`ncadr\ri ale unit\]ilor
subordonate.
La Ia[i, Autoritatea de
S\n\tate Public\ (ASP) a
conturat deja prima sche-
m\ de clasificare, ]in=nd
cont de preciz\rile ordinu-
lui. „ASP are obliga]ia de a
clasifica, `n mod corect
,toate unit\]ile sanitare
din jude], sub rezerva fap-
tului c\ dac\ nu sunt eval-
uate corespunz\tor, sun-
tem direct r\spunz\tori“,
a declarat directorul ASP,
dr. Mihnea Hurmuzache.
Cea mai `nalt\ treapt\
de `ncadrare este conferi-
t\ de categoria I.A, `n care
intr\ unit\]ile sanitare cu
paturi care pot asigura
primirea, investigarea [i
tratamentul definitiv pen-
tru orice specialitate me-
dical\ (aici fiind inclus\ [i
chirurgia cardiovascular\,
tratamentele pentru ar[i,
neonatologia). „~n Ia[i,
p=n\ la `nfiin]area viito-
rului Spital Regional, nu
exist\ o unitate medical\
cu paturi care s\ cores-
pund\ acestei categorii.
Nici m\car Spitalul „Sf.
Spiridon“ nu corespunde,
pentru c\ nu are toate
specialit\]ile medicale“, a
explicat [eful ASP.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a C|MINE CULTURALE
PENTRU REDUCEREA DIS-
CREPAN}EI DINTRE SAT {I
ORA{: Peste 400 de milioane
de euro vor fi disponibili, `n
urm\torii doi ani, pentru re-
abilitarea unor centre de cul-
tur\ din mediul rural, a pre-
cizat, ieri, ministrul Culturii
[i Cultelor Adrian Iorgulescu,
la cea de-a 10-a adunare ge-
neral\ a Asocia]iei Comune-
lor din Rom=nia. El a men]io-
nat c\ un sfert din ace[ti bani
provin de la Guvernul Rom=-
niei, iar 300 de milioane de
euro reprezint\ fonduri euro-
pene nerambursabile. Acor-
darea acestor fonduri `n ca-
drul unor proiecte a fost re-
aceast\ clasificare urm=nd s\
fie finan]ate. ~n Ia[i, `n
categoria spitalelor de urgen]\
nu se `ncadreaz\ Spitalul Clinic
de Recuperare [i Spitalul Clinic
de Psihiatrie Socola
Urm\toarea treapt\ `n
clasificarea prev\zut\ `n
ordin este ocupat\ de uni-
t\]ile medicale cu paturi
din categoria I.B, adic\
acele „spitale de speciali-
tate care asigur\ primi-
rea, investigarea [i trata-
mentul definitiv al uneia
sau mai multor categorii
de urgen]e critice“.
Potrivit directorului
Hurmuzache, de rang I.B
sunt `n prezent Spitalul
„Sf. Spiridon“ [i Spitalul
de Copii „Sf. Maria“. Aces-
te dou\ unit\]i, ar putea
primi, `n perioada imediat
urm\toare, cea mai bun\
finan]are de la minister,
av=nd `n vedere rangul
cel mai `nalt din Ia[i pe
care `l ocup\ dup\ noua
clasificare.
Pe treapta imediat ur-
m\toare, II.A, se situeaz\
unit\]ile care au posibili-
tatea de a trata majorita-
tea cazurilor critice, dar
care pot face transferul la
un spital de categorie su-
perioar\ pentru definiti-
varea anumitor tratamen-
te. „Aici se pot `ncadra cel
mai bine Spitalul de Neu-
rochirurgie [i Spitalul Cli-
nic de Urgen]e“, a precizat
dr. Hurmuzache.
Spitale de urgen]\ de
tip II.B vor fi, `ncep=nd
din acest an, Maternitatea
„Cuza-Vod\“, Spitalul de
Pneumoftiziologie [i Spi-
talul Clinic „C. I. Parhon“.
Categoria prevede `nca-
drarea acelor „unit\]i de
specialitate care asigur\
primirea, investigarea [i
tratarea unor categorii de
cazuri critice, altele dec=t
trauma“.
Doar trei spitale
„mai mici `n grad“
Din categoria III a spi-
talelor de urgen]\ vor face
glementat\ printr-o ordonan-
]\ de urgen]\ aprobat\ pe 21
decembrie anul trecut. Adri-
an Iorgulescu a men]ionat c\,
de[i este posibil\ construirea
unor spa]ii noi destinate cen-
trelor de cultur\ de la sate,
se va pune accent pe reabili-
tarea institu]iilor de acest
gen. El a ad\ugat c\, at=t `n
timpul regimului comunist,
c=t [i ulterior, c\minele cul-
turale de la sate s-au degra-
dat foarte mult. Pentru a be-
neficia de finan]\ri `n acest
sens, administra]iile publice
locale trebuie s\ realizeze
studii de fezabilitate, `nso]ite
de programe culturale care s\
vizeze o durat\ de cinci ani.
Sumele necesare unui proiect
ACTUALITATE
parte, `ncep=nd din acest
an, Spitalul Clinic de Boli
Infec]ioase din Ia[i [i Spi-
talul Municipal Pa[cani.
Spitale de urgen]\ de tip
III sunt acele unit\]i jude-
]ene, municipale sau or\-
[ene[ti care pot asigura
primirea unor categorii li-
mitate de urgen]e.
La Ia[i, pe ultima treapt\
clasificabil\, respectiv IV,
dar nu cea din urm\
prev\zut\ `n ordin, se si-
tueaz\ Spitalul Or\[enesc
T=rgu-Frumos, Spitalul
H=rl\u [i Maternitatea
„Elena-Doamna“, care nu
pot asigura dec=t asisten]a
de urgen]\ (stabilizarea), `n
vederea transferului `n
unit\]i medicale de rang
superior.
Finan]are mai bun\ `n
func]ie de categorie
Ordinul emis de minis-
trul Nicol\escu urm\re[te
corectarea anumitor dis-
func]ionalit\]i `n finan]area
unit\]ilor medicale cu pa-
turi, astfel `nc\t spitalele
de rang superior s\ nu fie
defavorizate de unit\]ile cu
mai pu]ine specialit\]i. De
asemenea, actul normativ
prevede mobilitatea inte-
gr\rii unit\]ilor `ntr-o cate-
gorie sau alta, `n func]ie de
progresele `nregistrate [i
evaluate de ASP. „Dac\,
spre exemplu, un spital de
urgen]\ de tip IV `[i l\r-
ge[te structura, `nfiin]eaz\
sec]ii noi, ASP va evalua
situa]ia [i va `nregistra spi-
talul `ntr-o categorie supe-
rioar\“, a explicat Mihnea
Hurmuzache.
Modalitatea sau procen-
tajul cu care sumele alo-
cate de la minister vor su-
plimenta bugetele spi-
talelor, `n raport cu noua
clasificare, nu au fost `nc\
precizate. Cu toate aces-
tea, vor exista suplimen-
t\ri ale bugetelor contrac-
tate cu CJAS, `n func]ie de
vor fi cuprinse `ntre 2.800 [i
100.000 de euro. Ministrul
culturii [i cultelor a subliniat
faptul c\ banii nu vor putea fi
folosi]i pentru reabilitarea
sau pentru construc]ia biseri-
cilor. ~n acest sens, el a preci-
zat c\ l\ca[urile de cult ce re-
prezint\ monumente istorice
pot beneficia de fonduri `n ca-
drul unui program aparte, `n
timp ce construirea unor bi-
serici poate fi realizat\ [i cu
bani str=n[i de comunit\]ile
locale. Printre ini]iativele Mi-
nisterului Culturii [i Cultelor
destinate comunelor, el a
men]ionat dezvoltarea unui
proiect pentru turism cultu-
ral `n mediul rural. Iorgules-
cu a atras aten]ia asupra fap-
Spitalul de Copii „Sf. Maria“
rang, cel mai probabil la
prima rectificare bugetar\.
Singurele spitale din
municipiul Ia[i, care nu pot
c\p\ta statutul de spital de
urgen]\ sunt Spitalul de
Recuperare [i Spitalul Cli-
nic de Psihiatrie Socola.
Doar dou\ Unit\]i
de Primire Urgen]e
(UPU) `n Ia[i
Tot `n virtutea acestui
ordin, `n Ia[i vor r\m=ne
doar dou\ unit\]i de pri-
mire urgen]e: la Spitalul
Clinic „Sf. Spiridon“ [i la
Spitalul de Copii „Sf. Ma-
ria“, unit\]i care intr\ `n
categoria I.B. Cele care au
func]ionat p=n\ acum la
Spitalul de Urgen]e, la
Spitalul de Neurochirur-
gie [i la Spitalul Munici-
tului c\ la sate tr\ie[te apro-
ximativ 45% din popula]ia
Rom=niei [i a precizat c\
`mbun\t\]irea nivelului cul-
tural al persoanelor din acest
mediu reprezint\ o res-
ponsabilitate a autorit\]ilor,
cu at=t mai mult cu c=t exist\
o discrepan]\ cultural\ `ntre
ora[e [i sate. (O.R.)
a 300 DE ANGAJA}I DE
LA CET AU IE{IT ~N STRAD|:
Aproximativ 300 de angaja]i
ai Centralei Electrice de Ter-
moficare (CET) Ia[i au ie[it,
ieri, `n strad\ pentru a so-
licita major\ri salariale de
16% [i bonuri de mas\. Lide-
rul sindical al CET Ia[i, Dan
Iordache, afirm\ c\ protes-
Mar]i, 6 februarie 2007
Spitalul „Sf. Spiridon“
pal Pa[cani vor fi transfor-
mate `n Compartimente de
Primire Urgen]e (CPU).
Acestea vor asigura nu-
mai urgen]ele critice spe-
cifice. Spre exemplu, la
Spitalul de Urgen]e vor fi
asigurate urgen]ele pen-
tru toxici, ar[i, urgen]ele
ortopedice, iar la Neuro-
chirurgie cele legate de
leziunile cranio-cerebrale.
Conform reglement\ri-
lor exprese ale Ordinului
1764, `n UPU a Spitalului
„Sf. Spiridon“ vor ajunge
doar urgen]ele critice spe-
cifice [i politraumatiza]ii.
„~n spitalele de urgen]e,
at=t UPU, c=t [i CPU vor
fi finan]ate de la bugetul
de stat `ncep=nd din acest
an, iar `n restul spitalelor
CPU va fi finan]at din
bugetele proprii“, a mai
spus [eful ASP. a
tatarii sunt revolta]i deoa-
rece nu le-au fost aprobate
revendic\rile `n timpul ne-
gocierilor salariale pentru
anul 2007. Conducerea CET
sus]ine c\ nu poate majora
salariile `n acest an din
cauza problemelor financiare
cu care se confrunt\ soci-
etatea de doi ani. Protestul
sindicali[tilor va fi urmat de
o `nt=lnire de conciliere cu
directorii CET, care se va
desf\[ura ast\zi, la Direc]ia
de Munc\. ~n cazul `n care
revendic\rile nu le vor fi re-
zolvate, sindicali[tii au pro-
gramat o grev\ de avertis-
ment pentru data de 19 feb-
ruarie, iar pe 26 februarie, o
grev\ general\. (M.F.)
11
PE SCURT
Proiecte
de cofinan]are
pentru `nc\ dou\
spitale ie[ene
Ca [i `n 2006, ASP a ini]iat de-
mersuri pentru derularea a `nc\
dou\ proiecte de confinan]are
pentru spitalele ie[ene, prin in-
termediul Companiei Na]ionale
de Investi]ii (CNI). Pentru acest
an, sunt luate `n calcul Spitalul
Clinic de Recuperare [i Spitalul
Clinic „C.I. Parhon“. „La Recu-
perare va fi o confina]are a Con-
siliului Local [i CNI, pentru mo-
dernizarea bazei de tratament,
iar la Parhon va fi un proiect
pentru refacerea fa]adei“, a de-
clarat directorul ASP, dr. Mih-
nea Hurmuzache. Anul trecut,
CNI a confina]at lucr\ri de reno-
vare `n valoare de 14 miliarde
de lei vechi la Maternitatea
„Cuza-Vod\“ din Ia[i [i la Spita-
lul Clinic de Boli Infec]ioase.
{eful ASP Ia[i sper\ `n ob]ine-
rea unor sume suplimentare
pentru investi]ii `n unit\]ile
medicale [i dup\ vizita anun]at\
la Ia[i, pentru s\pt\m=na vi-
itoare, a ministrului S\n\t\]ii
Eugen Nicol\escu. Dr. Hurmu-
zache a conturat [i un program
de vizite `n anumite spitale pen-
tru ministrul S\n\t\]ii: la
Spitalul de Neurochirurgie,
Spitalul „C. I. Parhon“, Spitalul
de Urgen]e [i, eventual, la
Spitalul Municipal Pa[cani. „Am
avea nevoie de sume mari pen-
tru Spitalul de Neurochirurgie,
unde acoperi[ul este complet
degradat. Valoarea investi]iei
pentru aceste repara]ii se ridic\
la 6 miliarde de lei vechi [i dac\
nu se vor face, alte lucr\ri `n in-
terior vor fi inutile“, a explicat
directorul ASP. (O.B.)
Numerele de
`nmatriculare cu
probleme pot fi
preschimbate gratis
Numerele de `nmatriculare ale
autoturismelor, care au fost re-
alizate folosind o vopsea de
proast\ calitate, pot fi preschim-
bate p=n\ la data de 17 febru-
arie 2007. Direc]ia Regim
Permise de Conducere [i ~nma-
tricul\ri Vehicule Bucure[ti a
dispus preschimbarea gratuit\ a
numerelor cu probleme doar
p=n\ la aceast\ dat\. „~n pe-
rioada 1-30 aprilie 2006 au exis-
tat o serie de probleme `n pro-
ducerea [i valorificarea pl\cilor
cu numere reflectorizante, ceea
ce a dus la deteriorarea vopselei
de pe pl\ci. Pentru a rezolva
aceast\ problem\, cet\]enii tre-
buie s\ depun\ la ghi[eele de
`nmatricul\ri auto o cerere tip,
care se ob]ine tot de la respec-
tivele ghi[ee, [i o xerocopie dup\
certificatul de `nmatriculare“, a
explicat purt\torul de cuv=nt al
Prefecturii Ia[i, Emanoil Arhip.
Din prim\vara anului trecut,
sute de posesori de autoturisme
au sesizat institu]iile abilitate
cu privire la faptul c\ vopseaua
de pe numerele de `nmatriculare
dispare la o simpl\ ploaie. (B.C.)
Internet
`n [colile de la ]ar\
Primarul va fi omul-cheie `n ce
prive[te numirea directorilor de
[coal\, a precizat ministrul E-
duca]iei, Mihail H\rd\u, ieri, la
cea de-a 10-a adunare general\
a Asocia]iei a Comunelor din Ro-
m=nia. ~n acest sens, el a subli-
niat c\, `n momentul `n care se
pune un accent din ce `n ce mai
important asupra descentraliz\-
rii, edilii locali vor avea un cu-
v=nt important de spus [i `n ce
prive[te numirea directorilor de
[coal\. Mihail H\rd\u a mai
precizat c\, `n perioada
urm\toare, se dore[te informati-
zarea tuturor [colilor gimnaziale
din comune, dar [i transfor-
marea tuturor bibliotecilor `n
centre informative [i de docu-
mentare, prin dotarea lor cu cal-
culatoare [i prin conectarea la
internet. (O.R.)
12 Mar]i, 6 februarie 2007
PE SCURT
Al doilea succes
pentru handbalistele
de la LPS Ia[i
~naintea etapei de duminic\,
handbalistele de la LPS Ia[i
aveau o singur\ victorie `n 13
meciuri disputate. Al doilea suc-
ces al sezonului a venit `n fa]a
forma]iei Oltchim II Rm. V=lcea,
elevele lui Jean Lupan impu-
n=ndu-se `n fa]a v=lcencelor cu
categoricul scor de 32-21 (16-13).
Cu experimentata Lenu]a Lupan
(so]ia antrenorului) pe teren,
ie[encele au dezvoltat `ntre cele
dou\ semicercuri un handbal
modern, cu angaj\ri precise pe
contraatac, cu [uturi explozive de
la 9 metri [i cu o ap\rare activ\
`n fa]a pieselor de rezisten]\ ale
oaspetelor. Pentru LPS Ia[i, mar-
catoarele au fost Lupan (11),
Alexa (4), B=rsan (4), Zaboril\
(3), Dumitra[cu (3), Asofiei (3),
Daninfeld (2) [i Obreja (2).
Celelalte rezultate ale etapei a
XVII-a au fost: HCF Piatra
Neam] - {tiin]a Bac\u 31-21,
Activ Ploie[ti - CSM Sf. Gheorghe
19-32, iar CSM Ploie[ti a stat.
LPS Ia[i a avansat `n clasament
pe locul 6, cu 4 puncte la activ,
ierarhia fiind condus\ de CSM
Sf. Gheorghe, cu 25 puncte. ~n
etapa viitoare, pe 11 februarie, se
vor disputa partidele Oltchim II
Rm. V=lcea - CSM Sf. Gheorghe,
{tiin]a Bac\u - CSM Ploie[ti,
LPS Ia[i - HCF Piatra Neam], iar
HC Activ Ploie[ti va sta. (D.T.)
S\pt\m=n\ plin\
de amicale pe Glob
~n cursul acestei s\pt\m=ni vor
avea loc mai multe meciuri ami-
cale inter-]\ri de fotbal, dintre
care re]in aten]ia Australia -
Danemarca, Brazilia -
Portugalia, Olanda - Rusia,
Germania - Elve]ia, Fran]a -
Argentina, Anglia - Spania etc.
M=ine este programat [i un joc
`n preliminariile EURO 2008, `n
cadrul Grupei D, `ntre San
Marino [i Irlanda (21.45).
Iat\ programul jocurilor (ora de
start este ora Rom=niei): Benin –
Guineea (13.00), Letonia –
Bulgaria (17.00), Cipru – Ungaria
(19.00), Brazilia - Portugalia
(20.00), Lituania - Mali (20.00),
Irlanda de Nord - }ara Galilor
(21.45), Ghana - Nigeria (21.45),
Australia – Danemarca (22.00),
Grecia - Coreea de Sud (22.00) –
ast\zi, 6 februarie; China –
Kazahstan (10.00), Luxemburg -
Gambia (13.00), Uzbekistan -
Azerbaidjan (13.00), Maroc –
Tunisia (13.00), Togo – Camerun
(13.00), Algeria – Libia (13.00),
Senegal – Angola (13.00), Belarus
– Iran (16.00), Rom=nia -
Republica Moldova (17.00),
Albania - Macedonia (17.00),
Malta - Austria (17.00), Israel –
Ucraina (18.30), Georgia – Turcia
(19.00), Slovenia – Estonia
(19.15), Egipt – Suedia (20.00),
Germania - Elve]ia (20.00),
Croa]ia – Norvegia (21.00),
Polonia – Slovacia (21.30),
Andorra – Armenia (21.30),
Belgia – Cehia (21.45), Olanda –
Rusia (21.45), Anglia – Spania
(21.45), Fran]a - Argentina
(22.00) – m=ine, 7 februarie;
Columbia – Uruguay (01.00),
Venezuela - Chile (02.00), SUA –
Mexic (04.00).
S-a accidentat
Ronaldinho
Juc\torul-vedet\ al echipei FC Bar-
celona, Ronaldinho, a fost nevoit
s\ declare forfait pentru meciul
amical pe care na]ionala de fotbal
a Braziliei `l va sus]ine `n compa-
nia Portugaliei, ast\zi, la Londra,
a anun]at duminic\ Confedera]ia
brazilian\ de fotbal (CBF).
Ronaldinho sufer\ de distensie
muscular\ la pulpa piciorului
dup\ meciul din sferturile
de final\ ale Cupei Spaniei,
pierdut pe Nou Camp
`n fa]a Zaragozei (0-1). a
Mircea Sandu, Ionu] Popa [i ceilal]i oameni de fotbal fac apel la `ncetarea violen]elor de pe terenurile [i s\lile de sport
Stop violen]elor!
a Oamenii de fotbal cer for]elor de ordine s\ intervin\
imediat pentru stoparea actelor de huliganism de pe terenurile
[i s\lile de sport a Antrenorul Ionu] Popa se al\tur\
pre[edintelui FRF, Mircea Sandu, [i interna]ionalului Cristi Chivu
[i solicit\ luarea de m\suri urgente `mpotriva violen]elor a
de Narcis POHOA}|
Tragedia din Italia a
st=rnit, cum era [i firesc,
reac]ii `n `ntreaga lume. ~n
Italia a devenit o problem\
social\, s-a intervenit chiar
[i la nivel `nalt pentru a se
pune cap\t actelor huliga-
nice de pe stadioane. „E du-
reros c\ a trebuit s\ moar\
un om pentru a fi luate
m\suri“, spune antrenorul
lui Poli, Ionu] Popa.
La noi, deocamdat\ s-a
ajuns `n stadiul de m\suri
verbale. Violen]ele pe stadi-
oane [i `n s\lile de sport
s-au `nmul]it, dar , deocam-
dat\ nimeni nu a intervenit,
nu s-au `nregistrat arest\ri.
Sper\m s\ nu ajungem `n
situa]ia Italiei, de a fi `ntre-
rupt cel mai puternic campi-
onat din lume, de a fi anu-
late meciurile echipei na]io-
nale, pentru a fi luate
Tricolorii regret\ Italia
Selec]ionerul echipei
na]ionale de fotbal a Ro-
m=niei, Victor Pi]urc\, re-
gret\ c\ nu poate juca `m-
potriva campioanei mon-
diale, Italia, dar va trata
cu seriozitate [i meciul de
m=ine cu R. Moldova.
„Am avut ghinion la
prima noastr\ ac]iune din
2007, `n sensul c\ Italia,
campioana mondial\, nu a
mai putut s\ joace nu noi.
S-a `nt=mplat ce s-a `n-
SPORT
m\suri. ~n acest sens, tot
mai mul]i oameni de fotbal
solicit\ m\suri imediate
pentru oprirea din fa[\ a
acestor acte huliganice.
Mircea Sandu, pre[edin-
tele Federa]iei Rom=ne de
Fotbal, s-a pronun]at dumi-
nic\ `mpotriva violen]elor
din sport.
„Nu juc\m cu Italia, din
cauza gestului inuman f\cut
de suporterii din Catania [i
cei din Palermo (acolo a fost
o b\taie general\) `n fa]a
for]elor de ordine. Din p\ca-
te un, poli]ist a murit, iar
al]i zeci de suporteri [i
poli]i[ti au fost accidenta]i“,
a spus Mircea Sandu.
Pre[edintele FRF a de-
clarat c\ este un moment
`n care [i prin mijloacele de
comunicare `n mas\ se
atrage aten]ia suporterilor
din Rom=nia c\ astfel ges-
turi nu au leg\tur\ cu
spectacolul sportiv.
t=mplat, am fost foarte
sup\rat [i eu, au fost su-
p\ra]i [i juc\torii. Dar
ne-a trecut, a[a este `n fot-
bal. Din nefericire, au avut
loc acele evenimente la un
joc de fotbal. Au mai fost a-
semenea incidente, proba-
bil vor mai fi. Din p\cate,
au luat o amploare mare
chiar [i `n fotbalul rom=-
nesc. Unii oameni `i ap\r\
pe ace[ti huligani care tre-
buie st\p=ni]i prin for]\.
„Sigur, este o competi]ie
sportiv\, dar ea trebuie s\ se
desf\[oare `n spirit de fair-
play“, a men]ionat Sandu.
~n continuare, Mircea
Sandu a evocat incidentele
de s=mb\t\ de la meciul de
handbal Dinamo -Steaua.
„La Sala Lucian Grigorescu
a avut loc un alt incident
`ntre suporterii echipelor
Dinamo [i Steaua la un
meci handbal. Este inad-
misibil“, a precizat Sandu.
El a mai spus c\, proba-
bil, noua lege va stabili
prezen]a unui procuror de
serviciu la arenele sportive
pentru arestarea imediat\
a autorilor unor asemenea
incidente. Vor avea loc ju-
decarea [i arestarea imedi-
at\ a acestor persoane. Va
urma apoi [i o interdic]ie de
intrare `n bazele sportive.
Mircea Sandu a decla-
rat: „Trebuie [i o civilizare
a suporterilor de sport. Nu
Trebuie s\ se aplice legea
[i foarte repede“, a de-
clarat Pi]urc\.
„Am reu[it `n scurt timp
s\ g\sim un partener pen-
tru m=ine. Ei sunt vecinii
din R. Moldova. Este o
diferen]\ mare de valoare.
Dar vom `ncerca s\ trat\m
meciul ca pe cel cu Italia“,
a ad\ugat tehnicianul.
Selec]ionerul a mai pre-
cizat c\ juc\torii `[i vor fa-
cem meseria `n mod profe-
sionist. „Sper ca [i din a-
ceast\ ac]iune s\ r\m=-
nem cu ceva, `n a[a fel
`nc=t s\ preg\tim bine jo-
cul care ne intereseaz\ `n
mod deosebit, cel cu Olan-
da, `ntr-o manier\ `n care
s\ nu pierdem“.
Deranja]i de situa]ia
creat\ sunt [i juc\torii,
ace[tia afirm=nd `ns\ c\
vor trata Republica Moldo-
va cu maxim\ seriozitate,
pentru a anu avea proble-
me `n teren.
„Eu am dorit foarte
mult s\ juc\m cu na]io-
nala Italiei. Nu se compa-
r\ Italia cu R. Moldova.
Dar trebuie s\ ne respec-
t\m adversarul. Miercuri
este un meci de verificare, o
partid\ care ne d\ spe-
ran]e pentru `nt=lnirea cu
Olanda. Vrem s\ c=[tig\m
[i s\ pornim cu dreptul `n
anul 2007. Este un an greu
pentru fotbalul rom=nesc
pe care dorim s\ `l `nce-
pem bine“, sus]ine Floren-
tin Petre. a
avem nevoie de huligani, de
droga]i [i alcoolici. Pled\m
pentru dezvoltarea sportu-
lui de baz\; sportul de ma-
s\ este sportul adev\rat, pro-
fesionismul este altceva“.
Ionu] Popa: „Sportul
trebuie s\ fie un
spectacol, nu un
teatru de r\zboi“
Bun cun\sc\tor al fotba-
lului italian, adept al stilu-
lui practicat `n „Cizm\“,
antrenorul Politehnicii, Io-
nu] Popa, regret\ tragedia
petrecut\ dup\ meciul Ca-
tania – Palermo, dar spune
c\ anticipa aceste acte huli-
ganice ale sicilienilor.
„Aceste violen]e par de
neconceput, dar, pentru cine
cunoa[te fotbalul italian, ar
trebui s\ [tie c\, `n-
totdeauna, derby-ul Siciliei
s-a l\sat de multe ori cu
lupte de strad\. M\ uit la
multe meciuri din campi-
onatul italian [i sunt la
curent cu ce se `nt=mpl\ a-
colo. De multe ori s-a l\sat
cu scandal, dar nu ca acum.
De data asta s-a `ntrecut
orice limit\. S-a ajuns la
crim\ [i acest lucru ar tre-
bui s\ ne dea de g=ndit tu-
tutor, nu doar celor din
Italia. E dureros c\ se iau
m\suri doar atunci c=nd
mor oameni. {i `n campi-
Program modificat pentru
baschetbali[tii de la
Poli Millenium Center Ia[i
Dup\ turul de campi-
onat al edi]iei 2006-2007
[i turneul de sal\ de la
Gala]i, baschetbali[tii de
la Poli Millenium Center
Ia[i se afl\ pe podiumul
Seriei C din cadrul Divizi-
ei B masculine, dup\ CSU
Gala]i [i Gama Cahul. ~n-
trecerea din Seria C a de-
butat cu 7 echipe, dar una
dintre cele dou\ grup\ri
din Giule[ti s-a retras [i
`n acest fel, au r\mas pen-
tru returul sezonului regu-
lat doar [ase combatante.
Din aceast\ cauz\, FR
Baschet a schimbat com-
plet programul etapelor,
ie[enii urm=nd a avea `n
retur primele trei meciuri
`n deplasare [i ultimele
dou\ partide programate
pe teren propriu. Progra-
mul meciurilor echipei ie-
[ene din Seria C se pre-
zint\ astfel: Gama Cahul
– Millenium Center Ia[i
(se joac\ la Gala]i) – etapa
8 (10 martie), Phoenix Ga-
la]i – Poli Mill. Ia[i (etapa
9, 17 martie), BC Br\ila –
Poli Mill. Ia[i (etapa 10,
24 martie), Poli Mill. Ia[i
– Rapid Bucure[ti (etapa
11, 30 martie), Poli Mill.
Ia[i – CSU Gala]i (etapa
12, 14 aprilie).
onatul nostru au fost multe
incidente similare, doar c\
nu a murit nimeni. P=n\ [i
la amicalul nostru cu Vas-
luiul, suporterii au fost la un
pas s\ se ia la b\taie. Am
v\zut ce s-a `nt=mplat [i la
meciul de handbal dintre
Dinamo [i Steaua. Ar trebui
s\ `nv\]\m din aceste tra-
gedii [i s\ se ia m\suri dras-
tice cu ace[ti huligani. O s\
ne fie fric\ s\ mai venim la
stadion. Fotbalul [i sportul
`n general ar trebui s\ fie un
spectacol, nu s\ se trans-
forme `ntr-un teatru de
r\zboi“, a subliniat Popa.
Viorel Hizo: „E
inadmisibil s\ nu-]i
po]i aduce so]ia [i
copiii la fotbal!“
M\suri imediate `mpotri-
va huliganilor din tribune a
cerut [i antrenorul Vaslu-
iului, Viorel Hizo, dup\ me-
ciul amical cu Poli Ia[i. Du-
p\ ce a fost `njurat aproape
pe tot parcursul meciului de
c\tre un grup izolat de su-
porteri, Hizo a declarat c\
„se poate ajunge foarte u[or
de la violen]a verbal\ la cea
fizic\, apoi la acte huliga-
nice de genul celor petre-
cute `n Italia. Jandarmeria
trebuie s\ intervin\ `n
for]\ pentru a-i evacua pe
ace[ti turbulen]i“. a
~n prezent, p=n\ la re-
luarea campionatului, e-
chipa Poli Millenium Cen-
ter Ia[i se preg\te[te sub
conducerea antrenorului
Costel Moscalu, cel care a
revenit pe teren [i ca
juc\tor `n turul campi-
onatului. Din lotul l\rgit
fac parte numai juc\tori
localnici, ace[tia fiind Io-
nu] Hurjui, Andrei Mol-
dovanu, Alin Moldovanu,
George Ghidiu, Alexan-
dru Manache, Silviu Hu-
lude], R\zvan C\linescu,
Costic\ Amarghioalei, A-
lin George, Alexandru Ru-
su, Andrei Bro[teanu, A-
lexandru Botez, Alexan-
dru Sandu, Alexandru
Chiper, Sorin B\l\nescu,
ultimul fiind de fapt [i fi-
nan]atorul echipei [i pa-
tronul firmei „Millenium
Center“.
„Vrem s\ reu[im pro-
movarea `n prima lig\,
deoarece baschetul ie[ean
nu poate lipsi prea mult
timp de pe prima scen\,
acolo unde de fapt `i este
[i locul“, ne-a declarat an-
trenorul ie[ean Costel
Moscalu, care la 41 ani
r\m=ne un nume de pres-
tigiu al baschetului mol-
dav. (D.T.)
 POR}IA DE S|N|TATE
O realitate neglijat\: „durerea social\“
sau este `ndep\rtat\ din-
~n urm\ cu c=]iva ani, `n SUA, a fost prezentat un
documentar despre o femeie al c\rei fiu fusese
tr-un grup `n care obi[nuia
s\ fac\ parte. Tot `n acest
context apar unele st\ri a-
condamnat la moarte [i trebuia executat. De[i nu
fective, cum ar fi jen\, ru-
era prezent\ la locul execu]iei, la ora la care [ine, gelozie sau sentimen-
tul de vinov\]ie, toate aces-
aceasta a avut loc, femeia a ie[it din cas\ [i s-a tea fiind semnale c\ nu se
pr\bu[it la p\m=nt, gem=nd [i pl=ng=nd. Prietenii mai ating standardele rela-
]ionale. Autorii cita]i con-
[i familia au `ncercat s\ o ridice de jos, dar ea sider\ c\ emo]iile sim]ite `n
durerea social\ pot fi la fel
s-a zb\tut [i a ]ipat la ei s\ stea la distan]\. Astfel,
de nepl\cute ca cele sim]ite
comportamentul ei era cel al unui animal r\nit `n durerea fizic\. ~n felul
care, din cauza durerii, nu accept\ pe nimeni `n jur. acesta, se consider\ c\ du-
rerea social\ este numai o
form\ a durerii emo]ionale.
[i-au propus, [i par]ial au ~n sprijinul ipotezei lor, au-
de prof. univ. dr. Ostin
reu[it, s\ demonstreze c\ torii aduc probe c\ durerea
at=t durerea social\, c=t [i social\ [i cea fizic\ se
C. MUNGIU cea fizic\ utilizeaz\ sis- suprapun `n atitudini, com-
teme de reglare similare. Ei
Dac\ ne g=ndim c\ mo- portament, cunoa[tere, de-
arat\ c\ termenul durere oarece ambele tipuri de du-
mentele cele mai nefericite social\ se refer\ la o reac]ie
din via]\ includ de regul\ rere se pot `nso]i de feno-
emo]ional\ specific\, ca ur-
durerea fizic\ (accidente, mene ca: anxietate, agresi-
mare a excluderii unei per- vitate sau depresie.
durere la na[tere, colic\ he- soane dintr-o rela]ie agrea-
patic\ sau renal\), nu pu- La `ntrebarea de ce este
t\, fie ea cu un partener excluderea social\ dureroa-
tem s\ nu admitem c\ un
sau cu un grup. Aceast\ ex- s\, autorii teoriei durerii
eveniment ca cel relatat cludere poate fi rezultatul
mai sus poate fi, de aseme- sociale avanseaz\ ipoteza
unor varia]i factori, cum ar c\ aceasta s-ar datora unei
nea, un generator de ad=n- fi desp\r]irea for]at\ sau
c\ durere. mo[teniri genetice care
decesul partenerului. Tot provine tocmai de la ma-
Plec=nd de la aceste ob- `n acest concept este in-
serva]ii, doi psihologi aus- miferele inferioare. Astfel,
clus\ durerea sim]it\ de cei s-a observat c\ puii care
tralieni au introdus concep- abandona]i sau dorul de
tul de durere social\ ca fi- stau mai departe de mam\
cas\ [i familie. sau care nu manifest\ in-
ind durerea care apare ca Se vorbe[te de o devalo-
urmare a unei pierderi sau teres de a se men]ine `ntr-
rizare a rela]iei `n situa]ia
a unei elimin\ri din grupul `n care persoana este frus- un grup mor mai repede,
social din care face parte trat\ din cauza pierderii deoarece nu se mai bucu-
r\ de protec]ia grupului.
subiectul. Mai mult, autorii unui prieten, a unui iubit
Cu alte cuvinte, pentru a-
nimalele care tr\iesc `n
grupuri, a fi exclus social
`nseamn\ adesea a fi con-
damnat la moarte. De-a
lungul evolu]iei, aceste ani-
male sociale au dezvoltat
structuri de cooperare care
un dus la un grad `nalt de
interdependen]\. Se poate
spune c\ cel mai `nalt grad
de organizare social\ este
la om [i de aceea, margin-
alizarea sau excluderea din
societate este generatoare
de intens\ durere social\ [i
resim]it\ ca o amenin]are
pentru via]\.
~n acest context nu pot
s\ nu m\ g=ndesc la acei
prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu,
[eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-
Algeziologie
membri ai societ\]ii `nde-
p\rta]i brusc prin concedi-
eri sau obliga]i s\ mun-
ceasc\ `n ]\ri str\ine, pur-
t=nd cu ei povara dorului
de locurile natale, de copii,
p\rin]i sau prieteni. ~mi
vin `n minte, de asemenea,
diferen]ele care exist\ `n
maniera de a proceda `n ca-
zul unui eveniment destul
de trist din via]a omului [i
anume momentul pensio-
n\rii. Mi-a fost dat s\ v\d,
`n Germania, cum un astfel
de moment a fost „`ndulcit“
prin organizarea unor ma-
nifest\ri `n cinstea celui
pensionat: concerte, ban-
chete, manifest\ri [tiin]i-
fice omagiale, fiind vorba
de un distins profesor uni-
versitar.
~n contrast cu aceasta,
nu pot uita st\rile sufle-
te[ti (umilin]\, frustrare,
furie) ale unor colegi de-ai
mei mai v=rstnici, tot pro-
fesori universitari, afla]i la
v=rsta pension\rii, care,
`ntorc=ndu-se din concediu
au g\sit `n cutiile po[tale
adrese prin care erau anun-
]a]i c\ au fost concedia]i din
universitate. Cred c\ este
un exemplu trist, de factor
generator de durere socia-
l\, exemplu ce ar trebui s\
dea de g=ndit nu numai
psihologilor, ci [i celor care
au responsabilit\]i privind
soarta semenilor lor. a
Mar]i, 6 februarie 2007 13
PILULA ZILEI
Primul ajutor `n
hemoragiile nazale
R\celile [i gripele influen]eaz\ inciden]a
hemoragiilor; fluctua]ia temperaturilor cald-
rece `n timpul lunilor friguroase constituie un
factor de risc pentru declan[area s=nger\rilor
nazale - mai ales `n momentul `n care se trece
de la temperatura sc\zut\ de afar\ la cea ridi-
cat\ din interiorul cl\dirilor.
~n spatele unei hemoragii nazale se pot as-
cunde:
- infec]ia membranei nazale;
- infec]ii respiratorii;
- diferite alergii;
- tensiune arterial\ ridicat\;
- variate medicamente (anumite tipuri de
aspirin\ sau de antiinflamatori pot favoriza
hemoragiile foselor nazale);
- consumul excesiv de alcool;
- anumite tipuri de tumori;
- sensibilitate mo[tenit\ privind tulbur\rile
hemoragice.
Majoritatea hemoragiilor nazale creeaz\ un
disconfort minor [i, de obicei, pot fi oprite [i de
acas\. Dac\ s=ngerarea este serioas\ [i se pro-
duce destul de frecvent, cel mai bine este s\ v\
prezenta]i la un consult pentru a cerceta dac\
aceste hemoragii nu constituie de fapt simp-
tomele unei boli grave.
Cum se opre[te hemoragia nazal\?
- str=nge]i `ntre degetul mare [i cel ar\-
t\tor p\r]ile moi ale nasului - aripile nasului;
- presa]i ferm aripile nasului de oasele fa-
ciale;
- dac\ este posibil, r\m=ne]i `n aceast\
pozi]ie timp de cinci minute; `n cazul `n care
este necesar, repeta]i aceste mi[c\ri p=n\
c=nd s=ngerarea se `ntrerupe;
- sta]i jos pe un scaun sau pe un fotoliu [i
relaxa]i-v\, ]in=ndu-v\ capul `n pozi]ie verti-
cal\ - nu v\ `ntinde]i la orizontal\ [i nu v\
sprijini]i capul pe genunchi;
- aplica]i un cub de ghea]\ `n zona nasului;
- dup\ o s=ngerare este bine s\ v\ odihni]i
]in=ndu-v\ capul ridicat.
Cum preveni]i hemoragiile nazale:
- `ncerca]i s\ nu v\ sufla]i nasul foarte des.
Dac\ v\ vine s\ str\nuta]i, deschide]i gura
astfel `nc=t aerul s\ fie eliberat la nivelul
cavit\]ii bucale, nu la nivelul foselor nazale;
- evita]i s\ ridica]i greut\]i foarte mari;
- renun]a]i la fumat;
- nu be]i lichide foarte fierbin]i timp de cel
pu]in 24 de ore, dup\ ce a]i avut o hemoragie
nazal\;
- este bine s\ renun]a]i la aspirin\. Dac\
doctorul v\ prescrie acest medicament pentru
ameliorarea unei anumite condi]ii fizice, in-
forma]i-l despre hemoragiile nazale cu care v\
confrunta]i;
- unele persoane se pot sim]i bine dac\ uti-
lizeaz\ un decongestionant nazal sub form\
de spray; acestea nu trebuie folosite `ns\ dec=t
pentru scurte perioade de timp (1-2 zile). a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 6 februarie 2007
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
8 6 2 3
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
7 3 9 5
1 4 5 6
5 2 1 9
6 9 4 1
3 7 8 4
4 1 7 2
2 5 6 8
9 8 3 7
2 6 9
7 4
5 1 7
2 careuri mai mici, fiecare
6 5 7
9 4 2 8
8 2
4 1 7
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
08:00 Justi]ie militar\ (dram\,
Cu: David James Elliott)
08:55 Eurovision 2007 - Drumul
spre Helsinki
09:10 Dis-de-sear\ (r)
10:10 Usher
10:30 Profesioni[tii (r)
11:30 S\n\tate pentru to]i! (r)
12:00 Ne vedem la TVR!
13:00 Hannah Montana
13:30 Club Disney
14:00 Jurnalul TVR
15:00 Mae[trii gusturilor
15:30 Oglinda retrovizoare
16:00 Kronika
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Atom - M=ine este acum!
17:45 Dis-de-sear\
18:40 Eurovision 2007.
Videoclipuri
19:00 Jurnalul TVR
20:20 ~ntre bine [i r\u
21:50 Anatomia lui Grey
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Dinastia
23:45 Arhiva de serviciu
23:50 Celebrit\]ile timpului t\u
00:00 Via]a ca-n filme (comedie)
Cu: David Crane, Marta
Kauffman
00:35 Garantat 100% (r)
01:25 Atom - M=ine este acum! (r)
01:50 Celebrit\]ile timpului t\u
02:00 Revizie tehnic\ a
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
1 7 4 5 9
a SUDOKU a
4 8 1 2 6
2 9 7 3 8 Sudoku este un fel de re-
8 6 3 4 7 bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost
7 3 2 8 5
5 2 6 9 1 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n
9 5 8 6 3
Statele Unite, Noua
3 1 9 7 4
6 4 5 1 2
Zeeland\ [i Croa]ia, iar
`n Marea Britanie este
deja considerat un
fenomen. Completa]i
8 careul de 81 de p\tr\]ele
cu cifre cuprinse `ntre 1
3 5 [i 9, astfel `nc=t nici o
9 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe
3 4 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\
9 cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1 la
9, la fel, o singur\ dat\.
(Solu]ia
c a r e u l u i al\turat ` n
3 n u m \ r u l d e m=ine)
TVR 2
09:10 V=n\torii de comori (r)
10:00 Tonomatul DP2
Cu: C\t\lin M\ru]\
11:30 Lege [i ordine:
~n fa]a jura]ilor (r)
12:25 Popula]ii str\vechi (r)
13:00 Zestrea rom=nilor (r)
14:05 ABC... de ce?
14:35 Aventuri din Kytera
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
16:00 Jurnalul TVR
16:30 Tribuna partidelor...
17:00 V=n\torii de comori
18:00 Lec]ia de... geografie
18:35 Lege [i ordine:
~n fa]a jura]ilor
19:25 {coala p\rin]ilor
20:00 Jobbing
20:30 Arta supravie]uirii
21:00 Ora de [tiri
22:10 T=n\rul Casanova (p.I)
(dram\, Cu: Stefano
Accorsi, Thierry Lhermitte,
Cristiana Capotondi)
~n Vene]ia secolului al XVIII-
lea, Giacomo Casanova `[i
tr\ieste via]a ca un ve[nic car-
naval. ~n fiecare zi cucerit de
frumuse]ea altei femei,
t=n\rul `[i `ncepe ascensiunea
`n societate sub protec]ia am-
basadorului francez. Tr\dat de
binef\c\torul s\u gelos [i
nevoit s\ cutreiere Europa
pentru a sc\pa de oamenii
legii, aventurosul Casanova
este soldat, spion, scriitor...
23:50 Natura [i aventura (r)
00:20 Familia mea dement\
00:50 D’ale lu’ Mitic\ (r) a
TIMP LIBER
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor româ-
nesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
A
16.00, 19.00, 20.00.
4 5 6 1 7 8 9
Rezolvarea careului 5 10 11 2 9 4 6
din num\rul de ieri
12 2 3 1 10
A
P R O P O V A D U I T O R
P A G A N 13 11 14 1 13 15 4
C L I S I A R N I T A
E X I S T E N T A
C A L E N D A R I S T I C 16 1 4 6 4
G R E S E L I
C A S T I T A T E
P R O T E S T A N T I S M 15 1 9 5 1 6 4
T R A C H E A R I L E
P A S T O R A L A
Z A D A R
I
R
N
A N D U
S U F L
I
E
A
T
L
I
A
T I
B
V E R T I C A L I T A T E Pornind de la numele s\rb\torii Sf. Mc. ..., de pe verticala A-B,
`n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 6 februarie, completa]i careul al\turat [i
B
ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
(Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
10:05 La por]ile ceriului (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
11:05 Eurasia (r) Cu: Cioran, Capatos 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Culoarea p\catului
12:00 Jurnal 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 11:00 Pariul iubirii
13:00 Stelele filmului (r) 10:00 Concurs interactiv 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 13:30 Jur\m=ntul
13:30 Revolta clasicilor (r) 11:00 Vivere 11:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r) 15:30 Iubire de mam\
14:00 Oameni de aproape (r) 12:00 Vocea inimii (r) (poli]ist, Cu: Anthony 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:30 Jurnal Cu: Ioan Isaiu, Maria LaPaglia, Poppy Cu: Ioana Maria Moldovan,
Dinulescu, Toma D\nil\ Montgomery) Drago[ St\nescu
15:30 Aventura plantelor
13:00 Observator 12:15 La bloc (r) (comedie, 18:30 Betty cea ur=t\
16:00 Urcare liber\ (r) Cu: Drago[ Mo[tenescu)
13:45 V=n\torul de recompense 19:30 Rebelde
16:30 Istoria arheologiei 13:00 {tirile PRO TV
(ac]iune, Cu: Jean-Paul Cu: Enrique Rocha, Juan
17:30 Jazz - Sibiu Belmondo, Bruno Cremer, 13:45 Mortadella Ferrara, Ninel Conde,
18:30 Stelele filmului Jean Négroni) (comedie, Cu: Sophia Patricio Borghetti, Tony
19:00 Identit\]i Pentru a solu]iona o serie de Loren, Danny DeVito, Dalton, Leticia Perdigon,
19:30 Arhitectura ortodox\ din cazuri extrem de complicate, Susan Sarandon) Anahi, Dulce Maria
Rom=nia `n sec. al XX-lea poli]ia angajeaz\ un cunoscut Maddalena Ciarrapico [i Mi-
detectiv `n bran[a lui. ~n urma 20:30 Iubire ca `n filme
(r) chele Bruni tr\iesc o poveste
unei ample anchete, detectivul de dragoste `n Italia anilor 60. (dram\, Cu: Adela
20:00 Tumult reu[e[te s\ aresteze un vechi ~ns\ iubirea lor este ilicit\ pen- Popescu, Dan Bordeianu,
(dram\, Cu: Bruno Cremer, traficant de droguri, care se fo- tru c\ Michele este c\s\torit, Carmen T\nase, C\t\lina
losea de femeile gravide pentru iar divor]ul nu este permis `n
Nelly Borgeaud) a introduce narcoticele `n ]ar\.
Musta]\, {tefana Samfira,
Italia. Maddalena `l convinge
Mihai C\lin, Adrian Nicolae,
O familie se reune[te la casa 16:00 Observator pe b\rbatul vie]ii ei s\ plece `n
din Bretania, dup\ moartea SUA. Michele e de acord, iar Gheorghe Visu, Nicoleta
unicului fiu, Patrick. Sora mai 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci dup\ patru ani, Maddalena e Luciu, Cabral Ibaca)
mare a celui disp\rut, Anne, Cu: Cristian Andrei gata [i ea s\ plece. 21:30 SOS, via]a mea!
vine s\-[i sus]in\ p\rin]ii, dar 18:00 Vocea inimii 16:00 T=n\r [i nelini[tit
mai ales pe mama sa, care re- (romantic, Cu: Natalia
Cu: Ioan Isaiu, Maria Cu: Janne Cooper Oreiro, Facundo Arana)
fuz\ s\ accepte dispari]ia
b\iatului. Claude, sora Dinulescu, Toma D\nil\ 17:00 {tirile PRO TV 23:30 Jur\m=ntul (r)
19:00 Observator
geam\n\ a lui Patrick, so- 17:45 Om s\rac, om bogat 01:15 Pove[tiri adev\rate (r)
cote[te c\ jum\tate din ea a 20:30 Din dragoste (comedie, Cu: Horia Vremea de Acas\
murit, iar Isabelle, rebela ca- Cu: Mircea Radu Brenciu, {erban Ionescu)
re-[i p\r\sise familia, se teme 02:15 Iubire ca `n filme (r)
s\ dea ochii cu p\rin]ii. 22:30 Animat Planet 18:50 {tirile PRO TV (dram\, Cu: Adela
23:00 Observator 20:30 }int\ primar\
21:35 Zodiac (r) Popescu, Dan Bordeianu,
00:00 La grani]a cu iadul (ac]iune, Cu: Daryl Carmen Tanase, C\t\lina
22:00 360 de grade -
(western, Cu: Dwight Hannah, Doug Savant) Musta]\, {tefana Samfira,
Reportajul Geo
Yoakam, Vince Vaughn, 22:15 La bloc (r) Mihai C\lin, Adrian Nicolae,
22:30 Jurnal Billy Bob Thornton) 23:00 {tirile PRO TV Gheorghe Visu, Nicoleta
23:00 Musica da capo 02:30 Concurs interactiv 23:45 Prietenie pe muchie de cu]it Luciu, Cabral Ibaca)
00:00 Bruneta mea favorit\ (r) a 03:00 Vivere (r) a (dram\) a 03:15 Acas\ `n buc\t\rie (r) a
 TIMP LIBER Mar]i, 6 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I lui, colec]ia dr. A. Teodorescu, Katalin Thuroczy, regia: Irina
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 colectia dr. H. Aldea, expozi]ia Popescu Boieru Scenografia:
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
va fi deschis\ spre vizitare Marfa Axenti;
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) p=n\ `n martie 2007 [i este Joi, 8 februarie, vineri, 9
ISSN 1841-141X menit\ s\ sublinieze parcur- februarie, sâmb\t\, 10 feb-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sul unuia dintre cei mai ruarie, ora 18.00: „Arborele
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
reprezentativi arti[ti plastici Tropicelor“, de Yukio Mishi-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ rom=ni.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
ma, regia: Alexander Haus-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ vater, decor: Rodica Arghir,
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Centrul Cultural Francez costume: Stela Verebceanu;
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 5-15 februarie: Expozi]ie de Vineri, 9 februarie, ora
m\[ti [i obiecte decorative 19.00: „Steua f\r\ Mihail
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ „Transfigur\ri antropomor- Sebastian“ de Dumitru Cru-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ fice `n scenografie“. ~n holul du, regia Ion Sapdaru, sceno-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Centrului Cultural Francez grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu
va fi deschis\ pentru public o
Palatul Culturii Râ[c\ - Ateneul „T\t\ra[i“;
expozi]ie cu elemente de
Duminic\, 11 februarie,
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ Februarie 2007, Muzeul de scenografie folosite `n teatrul
ora 19.00: „Zbor deasupra
Istorie al Moldovei din cadrul de anima]ie. Sub genericul
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Complexului Na]ional Muzeal unui cuib de cuci“ de Dale
„Transfigur\ri antropomor-
„Moldova“, Sala „Orest Tafra- fice `n scenografie“, artistul Wasserman, regia: Marius
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Oltean, scenografia : Axenti
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- li“: Expozi]ia „Marele tezaur mo- Gavril Siriteanu propune noi
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- netar medieval al Moldovei“; modalit\]i plastice de inter- Marfa - Teatrul pentru copii
cunoscute interna]ional. Muzeul de Art\ din cadrul pretare a „m\[tii“ - ca prin- [i tineret „Luceafarul“.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- Complexului Muzeal Na]ional cipiu antropomorf folosit pen-
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, Moldova, Ia[i prezint\ Ex- Teatrul pentru copii
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
tru animarea obiectelor `n
pozi]ia omagial\ Centenar scen\. [i tineret „Luceaf\rul“
Canada).
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!!
Corneliu Baba, `n galeria de M=ine,7 februarie, 13.00:
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se art\ contemporan\ II, la eta- Muzeul „Mihai Eminescu“ „Eminescu [i Veronica“ (la
fac p=n\ pe 12 februarie. jul I al Palatului Culturii din
Expozi]ie de fotografie „Casa Pogor“);
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze Ia[i. Reunind lucr\ri de pic-
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! tur\ [i grafic\ at=t din colec]ii Mihai Potarniche: „Portretele Vineri, 9 februarie, 10.00:
muzeale Muzeul de Art\ din P\m=ntului“. „Cenu[\reasa“;
Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan Duminica, 11 februarie,
din B=rlad, Muzeul de Arte Teatrul Na]ional 10.00: „Cenu[\reasa“;
Cotidianul Lumina utilizeaz\ „Vasile Alecsandri“ Duminic\, 11 februarie,
Vizuale din Gala]i [i Muzeul
informa]ii furnizate de Agen]ia 11.30: „Croitora[ul cel vi-
de Art\ din Constan]a, c=t [i Ast\zi, 6 februarie, ora
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
www.ziarullumina.ro particulare - colec]ia artistu- 18.00: „Scara pisicii“ de teaz“. a
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Planeta la control 07:00 Demen]a avioanelor 09:00 Automobile americane re- 10:00 Proiecte de vis
Triunghiul Bermudelor 07:50 ~n numele [tiin]ei condi]ionate Chesterfield O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
08:00 Clipe de co[mar 08:40 Viitorul omenirii: Alimentele Hi-Boy Roadster '32 10:55 Un duet `n Caraibe duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Zborul TWA 800 09:10 Via]a pe Jupiter 10:00 Motociclete americane Dominica Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
09:00 Aventurile lui Cousteau 10:00 Planeta cuprins\ de furie Motocicleta „Eu, robotul“ 11:20 Trasee: boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
Comorile Americii Viscolul 11:00 Mega-r\zboaie Cursa de pe Insula Man forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
10:00 Pompei redescoperit 10:55 ~n numele [tiin]ei cu fiare vechi 11:50 Turul regal al Iordaniei
s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
12:00 Megastructuri 11:45 Viitorul omenirii: Alimentele Orbec\ind prin labirint 12:45 Om la ap\!
Tunel sub Boston 12:10 Un ochi critic: Extratere[tri 12:00 Mega constructori Catedrale `n soare impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
13:00 Clipe de co[mar 13:00 Demen]a avioanelor Str\b\tând Harlemul (New 13:10 Curse `n for]\ permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
Infernul din tunel 13:50 ~n numele [tiin]ei York City) Cursa Branbury opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
14:00 Aventurile lui Cousteau 14:40 Viitorul omenirii: Alimentele 13:00 O prad\ mortal\ 13:40 C\l\torii cu zarul opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
Comorile Americii 15:10 Via]a pe Jupiter Cursa final\ 14:05 Vehicule off-road merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
15:00 Pompei redescoperit 16:00 Planeta cuprins\ de furie 14:00 Supravie]uitori `n condi]ii Competi]ie cu peripe]ii rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
17:00 Paradisuri naturale: Yellow- Viscolul extreme 14:35 Clubul de pescuit Buena din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
stone - America sacr\ 16:55 ~n numele [tiin]ei 15:00 Cum se fabric\ Vista 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
18:00 Culise: Lansare `n spa]iu 17:45 Viitorul omenirii: Alimentele 16:00 Ma[ini pe alese 15:05 Turul regal al Iordaniei modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
19:00 Megastructuri 18:10 Un ochi critic: Extratere[tri „Cosmetizare“ rapid\ 16:00 Proiecte de vis
Super-platforme petroliere 17:00 Automobile americane re-
str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
19:00 Marea `ntrebare Chesterfield
20:00 Aventurile lui Cousteau 19:25 Vitez\ `n v\zduh condi]ionate 16:55 Un duet `n Caraibe: Dominica Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
Comorile Americii Sentimentul de uimire Hi-Boy Roadster '32 17:20 Trasee
21:00 Planeta la control 19:50 Cum se fabric\ 18:00 Motociclete americane Cursa de pe Insula Man RO34RNCB0198003451910002 RON
Atacul rechinilor 20:40 Viitorul omenirii Motocicleta „Eu, robotul“ 17:50 Turul regal al Iordaniei RO77RNCB 0198003451910004 EURO
22:00 Clipe de co[mar Bacterii [i viru[i 19:00 Vân\torii de mituri 18:45 Om la ap\! RO07RNCB0198003451910003 USD
Pentagon 9-11 21:10 Universul: Stelele 20:00 Mega constructori Catedrale `n soare
23:00 Dezastre `n aer 22:00 Planeta s\lbatic\ Insula Fanteziei (Dubai) 19:10 Curse `n for]\ BCR Roman, Piatra Neam]
Atârna]i de-un fir Ape periculoase 21:00 Povestiri [ocante Cursa Branbury
00:00 Clipe de co[mar 22:30 Planeta s\lbatic\ Am n\scut o mumie 19:40 C\l\torii cu zarul Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Hindenburg Fulgere de sus 22:00 Vinovat sau nevinovat ? 20:05 Vehicule off-road
01:00 Clipe de co[mar a
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
22:55 Cum se fabric\ 23:00 Constructorii de motociclete Competi]ie cu peripe]ii
23:45 Viitorul omenirii
pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
Paul Yaffe contra lui Dave 20:35 Clubul de pescuit Buena
Bacterii [i viru[i Perewitz Vista indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
Legend\: 00:10 Dincolo de ziua de mâine 00:00 Radiografia unui dezastru 21:05 Turul regal al Iordaniei salvatoare.
01:00 Marea `ntrebare Infernul din Hong Kong 22:00 Proiecte de vis: Chesterfield
[tiri Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
01:25 Vitez\ `n v\zduh 01:00 Cum se fabric\ diverse lu- 22:55 Un duet `n Caraibe: Dominica
film artistic Sentimentul de uimire cruri? 23:20 Trasee: Cursa de pe Insula
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
01:50 Cum se fabric\ a 02:00 Curse: Eleanor a Man a 0721-338.885 (Paduraru Irina). a
 CM
YK

16 Mar]i, 6 februarie 2007 INTERVIU

Triodul - `ntre poc\in]\ [i bucuria ~nvierii

a Interviu cu pr. prof. dr. Viorel Sava, decan [i titular al Catedrei de Liturgic\ la Facultatea de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“
din Ia[i a Duminica trecut\ a fost a doua duminic\ din perioada anului bisericesc numit\ Triod a Ce reprezint\ Triodul
[i care este rostul instituirii acestei perioade a Pr. prof. dr. Viorel Sava: „Fiind legat\ de Pa[ti, perioada Triodului nu este numai
o perioad\ trist\, de poc\in]\, ci este o s\rb\toare a bucuriei, a luminii duhovnice[ti adus\ de ~nvierea lui Hristos“ a
Prea Cucernice P\rin-
te Decan, ne afl\m `n
perioada din anul bise-
ricesc numit\ Triod.
Ce `nseamn\ pentru Bi-
seric\ perioada Trio-
dului?
~n primul r=nd, trebuie
s\ preciz\m c\ atunci c=nd
rostim cuv=ntul „Triod“
ne g=ndim la dou\ lu-
cruri distincte: la cartea
de cult care reglementea-
z\ toate slujbele din peri-
oada de 10 s\pt\m=ni
premerg\toare ~nvierii
Domnului nostru Iisus
Hristos, o carte de cult
care s-a format `n timp [i
a avut diverse forme, `n
func]ie de necesit\]ile
liturgice ale Bisericii, [i
apoi ne g=ndim la perioa-
da liturgic\, la perioada
din anul bisericesc ce co-
respunde cu aceste 10
s\pt\m=ni premerg\toa-
re marelui praznic al
Pa[telui. Perioada aceas-
ta din anul bisericesc poar-
t\ denumirea de „Triod“
deoarece `n cadrul slujbei
de diminea]\ (Utrenie),
care se face `n aceast\ pe-
rioad\, la acel segment
numit „Canoane“ din
cadrul slujbei Utreniei, a-
CM
YK vem numai trei „ode“, trei
oad\ de intens\ preg\tire
pentru `nt=mpinarea s\r-
b\torii ~nvierii Domnului
nostru Iisus Hristos. Pe
de alt\ parte, este o pe-
rioad\ de purificare a
vie]ii noastre de tot ceea
ce este r\u, este o perioa-
d\ `n care oamenii trebu-
ie s\ se purifice de patimi,
de g=ndurile rele [i de ori-
ce alt\ form\ a r\ului.
Triodul, preg\tire
pentru Botez
Perioada Triodului are
c=teva componente de-
osebit de importante: mai
`nt=i, perioada Triodului
are un caracter profund
baptismal, adic\ este le-
gat de Sf=nta Tain\ a Bo-
tezului, pentru c\ aceas-
t\ perioad\ de preg\tire
pentru `nt=mpinarea Pa[-
telui a ap\rut mai `nt=i,
`n primele secole cre[tine,
ca o perioad\ de preg\-
tire a celor care a[teptau
primirea Botezului, fiind
catehiza]i `n acest sens,
adic\ instrui]i `n credin]a
cre[tin\, pentru a intra
`n Biseric\ cu anumite
cuno[tin]e de credin]\, de
unde [i numele lor de ca-
candida]ii la Botez se pre-
g\teau timp `ndelungat,
uneori chiar [i trei ani,
pentru a primi Sf=nta Tai-
n\ a Botezului `n noaptea
Sfintelor Pa[ti. Spre e-
xemplu, mul]imea „pare-
miilor“ - adic\ a textelor
din Sf=nta Scriptur\ pe
care le citim la slujbele
din timpul Triodului -
amintesc de perioada `n
care li se citea catehume-
nilor din Sf=nta Scriptu-
r\, pentru a o cunoa[te
c=t mai bine [i pentru a
se familiariza cu `nv\]\-
turile [i adev\rurile de
credin]\ cuprinse `n ea.
Apoi, anumite rug\ciuni
citite de preot `n aceast\
perioad\ - mai ales la
Liturghia Darurilor mai
`nainte Sfin]ite sau a
Sf=ntului Grigorie Dialo-
gul, pe care o s\v=r[im `n
Postul Mare, care el `n-
su[i face parte din peri-
oada Triodului - pome-
nesc de cei care se preg\-
tesc pentru „Sf=nta Lu-
minare“, adic\ pentru Bo-
tez. Pomenirea acestora
`n timpul Sfintei Litur-
ghii scoate `n eviden]\
faptul c\ `ntreaga comu-
nitate se bucur\, se pre-
cadrul cultului divin pub-
lic. Se realizeaz\, de pil-
d\, prin textele Sfintelor
Evanghelii r=nduite a se
citi `n aceast\ perioad\
tul Apostol Petru care s-a
lep\dat de trei ori de
Hristos `n noaptea `n care
a fost prins [i dus la jude-
cata Sinedriului, a[a cum
profe]ise M=ntuitorul Ii-
sus Hristos cu ceva timp
mai `nainte, dar care s-a
poc\it cu lacrimi amare
de fapta sa, fiind reabili-
tat de Hristos `n r=ndul
Apostolilor dup\ ~nviere.
P\rinte Decan, perioa-
da Triodului se `ntinde
`n fiecare an `ntre ace-
lea[i date, sau este o pe-
rioad\ cu date schim-
b\toare?
Perioada Triodului es-
te o perioad\ care `[i p\s-
treaz\ lungimea, adic\ ea
]ine `n fiecare an 10 s\p-
t\m=ni, dar datele `n ca-
re ea se `ntinde ]in de da-
ta schimb\toare a Pa[te-
lui. A[adar, data `n care
`ncepe Triodul este schim-
b\toare [i este legat\ de
data `n care cad Pa[tile `n
acel an.
Fiind legat\ de Pa[ti,
perioada Triodului nu
este numai o perioad\
ne `nva]\ Triodul s\ ne trist\, de poc\in]\, ci este
poc\im [i s\ nu mai
o s\rb\toare a bucuriei, a
facem p\cate, astfel `n-
luminii duhovnice[ti adu-
c=t s\ ne `ntoarcem la
Dumnezeu? s\ de ~nvierea lui Hristos
CM

c=nt\ri sau imne, `n loc tehumeni. g\te[te [i este respon- Pe l=ng\ aceste texte prezent\ acum prin di-
YK

de nou\ ode a[a cum au
Canoanele Utreniei din
celelalte zile din timpul
anului bisericesc.
Aceast\ perioad\ este
important\ pentru c\ ne
preg\te[te, pe de-o parte,
pentru s\rb\toarea Pa[-
telui [i este, deci, o peri-
Rug\ciunile p\strate
p=n\ ast\zi `n cartea nu-
mit\ „Triod“ amintesc de
acea perioad\ veche, de
primele secole cre[tine,
mai cu seam\ de secolele
IV-VI, c=nd institu]ia ca-
tehumenatului era foarte
bine organizat\ [i c=nd
sabil\ de fii [i fiicele pe
care le prime[te `n interi-
orul ei prin Sf=nta Tain\
a Botezului.
Ast\zi, c=nd Sf=nta
Tain\ a Botezului nu se
mai administreaz\ legat
de marile s\rb\tori din
timpul anului, a[a cum se
f\cea `n primele secole
cre[tine, fiind Taina in-
tr\rii `n cre[tinism, pe-
rioada Triodului are un
caracter de re`nnoire a
Botezului prin Sf=nta
Tain\ a Spovedaniei, pe
care o primesc majorita-
tea credincio[ilor cu pre-
c\dere `n posturi, `n ca-
zul nostru `n Postul Ma-
re. Din acest motiv, Sf=n-
ta Tain\ a Spovedaniei a
fost numit\ [i „al doilea
Botez“.
Poc\in]a,
fundamental\ `n
perioada Triodului
~n al doilea r=nd,
aceast\ perioad\ prepas-
cal\ de 10 s\pt\m=ni,
premerg\toare s\rb\torii
~nvierii Domnului nostru
Iisus Hristos, are un pro-
fund con]inut peniten]ial,
adic\ este perioad\ de
preg\tire sufleteasc\, prin
poc\in]\, pentru a primi
iertarea de la duhovnic,
`n scaunul spovedaniei.
Aceast\ preg\tire se
realizeaz\ pe multe c\i `n
cum este Evanghelia Fiu- liturgice, care ne `ndeam- verse c=nt\ri sau slujbe.
lui Risipitor, care s-a citit
n\ la poc\in]\ [i la `n- De pild\, `n Duminica
`n duminica trecut\, nu- toarcerea la Dumnezeu, Iert\rii sau a Izgonirii lui
mit\ Duminica Fiului Ri-
Triodul ne ofer\ anumite Adam din Rai, mai ales la
sipitor. De asemenea, pil- modele de persoane care ru[i [i greci, `n m\n\stiri,
da Vame[ului [i a Fari-
au p\c\tuit mult `n via]a dar [i `n unele biserici de
seului, din prima dumi- lor [i L-au `ntristat mult mir, se s\v=r[e[te un rit-
nic\ a Triodului, are [i ea
pe Dumnezeu, dar care ual al iert\rii, f\cut dup\
un con]inut peniten]ial, s-au poc\it mult pentru slujba Pavecerni]ei, sea-
av=nd `n centru tema
gre[elile lor. Men]ion\m ra, dup\ ultima mas\ de
poc\in]ei, ca [i Evanghe- aici pe Sf=nta Maria E- dulce. ~n cadrul acestui
lia care ne aminte[te de gipteanca care a tr\it `n ritual, stare]ul sau preo-
Judecata cea din urm\, tinere]ea sa `n diverse pa- tul st\ cu Evanghelia `n
care va fi citit\ duminica timi, dar care [i-a schim- m=ini [i to]i fra]ii vin [i o
aceasta. G=ndul la Jude- bat via]a tr\ind p=n\ la s\rut\, cer=ndu-[i ierta-
cata viitoare a lui Dum- moarte `n poc\in]\ [i re, dup\ care se c=nt\
nezeu duce, `n acela[i rug\ciune, singur\ `n Canonul ~nvierii. Iat\
timp, mintea la p\cate [i pustie. Apoi, spre finalul cum este prezent\ n\de-
treze[te `n noi con[tiin]a perioadei, `nt=lnim pe jdea `n ~nviere `n cadrul
gravit\]ii s\v=r[irii aces- t=lharul de pe cruce care liturgic din perioada
tor p\cate, duc=nd la po- s-a m=ntuit `n ultimul Triodului, `n momentul `n
c\in]\ profund\ pentru moment printr-o poc\in]\ care nici m\car nu s-a in-
iertarea lor. Sf=nta Scrip- sincer\ [i din toat\ inima trat `n Postul Mare. (in-
tur\ spune c\ persoana fa]\ de Hristos Cel r=stig- terviu realizat de {tefan
care st\ mereu cu g=ndul nit l=ng\ el, apoi pe Sf=n- M|RCULE})
la moarte [i la Judecata
viitoare nu va mai p\-
c\tui niciodat\.
Dimensiunea aceasta
de poc\in]\ profund\ a pe-
rioadei Triodului se reali-
zeaz\ [i prin mul]imea im-
nelor liturgice care au ca
tem\ poc\in]a, mai ales
cele din Canonul cel Mare
al Sf=ntului Andrei Critea-
nul, pe care `l citim de do-
u\ ori `n aceast\ perioad\,
tocmai pentru a sublinia
acest caracter peniten]ial
al timpului de acum.
P\rinte Decan, pe l=n-
g\ aceste texte litur-
gice ori rug\ciuni, cum

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Miercuri,
7 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 30 (631) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Doi ani cu „Lumina“!

PAGINA 16

Patriarhul nostru Candela Moldovei

`mpline[te 92 de ani
a Prea Fericitul P\rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, aniverseaz\ ast\zi `mplinirea vârstei de 92
`mpline[te 15 ani
de existen]\
PAGINA 4

de ani a Cu acest prilej, `ncepând cu ora 9.00, Prea Fericirea Sa va oficia Sfânta Liturghie `n Catedrala patriarhal\,
`nconjurat de membri ai Sfântului Sinod a Din m\rturiile diferitelor personalit\]i ale vie]ii laice [i religioase, din
Rom=nia [i din str\in\tate, contur\m ast\zi portretul ~nt=ist\t\torului Bisericii Ortodoxe Rom=ne a PAGINILE 8-9

Prima `nregistrare a
terenurilor agricole
CM
YK
din extravilan CM
YK

este gratuit\
PAGINA 6

B\sescu acuz\
FOTO: PATRIARHIA ROM+N|

din nou grupurile

de interese [i
„b\ie]ii de[tep]i“
POZA ZILEI Ungureanu vrea ca succesor PAGINA 7

un diplomat de carier\
Ministrul demisionar al s\ transcead\ dincolo de ghe-
Afacerilor Externe, Mihai- rila politic\ de fiecare zi“, a
R\zvan Ungureanu, a de- spus Ungureanu, exprim=n-
clarat ieri c\ portofoliul pe du-[i `nc\ o dat\ opinia c\
care `l p\r\se[te este unul succesorul s\u ar trebui s\ fie
foarte important [i dificil, ne- un diplomat de carier\.
fiind indicat pentru cei cu Mihai-R\zvan Ungureanu
spirite slabe sau care au cul- a sus]inut ieri una dintre ul-
tura f\cut\ din ziare. „Este timele sale conferin]e de pre-
s\ la MAE, al\turi de mi-
Lucr\rile la
un post pentru care este ne-
voie de c=t mai mult\ sus]ine- nistrul britanic al Afacerilor autostrada Ia[i -
re politic\ [i care are nevoie Europene, Geoff Hoon. a
Târgu Mure[ vor
Din acest moment, Tra- Mircea C\rt\rescu, An-
Apelul intelectualilor ian B\sescu a devenit drei Cornea, Alexandru începe în acest an
Peste 50 de intelec- ]iative mai importante ]inta atacurilor concer- L\zescu, Gabriel Lii-
tate ale celor care [i-au ceanu, Dan C. Mihai- PAGINA 11
tuali reuni]i `n jurul u- ale actualului pre[edin- sim]it cl\tinate afaceri-
nui grup de la „Revista te al Rom=niei: 1. fap- lescu, Dumitru Oprea,
le, impunitatea, posibili- Horia Roman-Patapie- Meteo
~n Japonia au ap\rut ou\le cu 22“ au semnat un apel tul de a fi declarat r\z- tatea perpetu\rii sta-
Z
`n sprijinul pre[edinte- boi corup]iei; 2. cererea tului oligarhic postco- vici, Andrei Pippidi,
mesaje publicitare. O companie Victor Rebengiuc, Vla-
produc\toare de t\i]ei s-a g=ndit
lui Traian B\sescu. „Cri- de desecretizare a tutu- munist“. Printre sem- ~nnorat
za politic\ pe care o tr\- ror arhivelor Securit\- natarii apelului se afl\ dimir Tism\neanu, Tra- maxima 4 °C
s\-[i fac\ reclam\ pe coaja ou\lor im ast\zi `[i are de fapt ]ii; 3. condamnarea re- ian Ungureanu, Alexan-
Vasile Ast\r\stoaie, A- minima -2
2 °C
care ajung `n supermarket. a originea `n (…) trei ini- cent\ a comunismului. lexandru C\linescu, dru Zub. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Miercuri, 7 februarie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DLXXXIV)
Mitropolitul Antim
Ivireanul
(1708-1716) (VI)
Una dintre realiz\rile impor-
tante ale mitropolitului Antim
a fost ctitorirea M\n\stirii
Tututor Sfin]ilor sau Antim,
cum este ea cunoscut\. M\-
n\stirea a fost construit\ `n
„mahalaua popii lui Iva[co“, nu
departe de dealul Mitropoliei,
la aproape 200 de metri spre
apus. Sfin]irea bisericii a avut
loc `n anul 1715, dup\ cum
reiese [i din pisania sculptat\
din cadrul portalului monu-
mental al u[ii de la intrare, [i
al c\rei con]inut scris `n ver-
suri `n grece[te este urm\to-
rul: „Biserica asta a Tuturor
Sfin]ilor hramul, S-a f\cut cu
vrerea lui Dumnezeu, fire-a tu-
turora
Subt {tefan cel care poart\ nu-
mele Cantacuzino,
St\pân str\lucit al }\rii
Române[ti vestite,
De c\tre arhip\storul Antim
Ungro-Vlahul,
Cel din Ivir, cum se vede din
temelie.
Ca `nchin\tori zeilor fa]\ de
Dumnezeu,
Ca David fii [i `n biserica
Sfin]ilor
~n anul de la mântuire 1715“.
Ierarhul [i ctitorul sfântului
a[ez\mânt a `ntocmit el `nsu[i
planurile de execu]ie ale
m\n\stirii, dou\ dintre ele
r\mânând pân\ `n zilele noas-
tre [i anume: planul original al
bisericii, pe hârtie, ata[at `n
testamentul s\u cu privire la
m\n\stire, [i un alt plan, rea-
lizat pe pergament (`n 1715),
care se afl\ `n cuprinsul
A[ez\mântului m\n\stirii.
Sfântul ierarh Antim a avut o
grij\ deosebit\ de ctitoria sa,
dup\ cum reiese [i din `nsem-
n\rile sale: „Zidit-am `mpreju-
rul ei chilii destule [i alte
l\ca[uri pentru odihna egu-
menului care va fi dup\ vremi
[i acelora ce vor vrea s\ aleag\
via]a sih\streasc\, ad\ugând
`ntru ea [i altele multe tre-
buincioase, la care am `nchinat
multe [i de toate câ[tiguri
mut\toare [i nemut\toare pen-
tru `ndestularea celor ce vor
l\cui `ntru ea, adic\: mo[ii, vii,
mori, stupi [i dobitoace de tot
felul. ~nc\ [i biserica am
`mpodobit-o [i am `nfrumu-
se]at-o cu ajutorul lui Dumne-
zeu pe dinafar\ [i pe dinl\un-
tru cu multe adaose de argint
[i cu ve[minte scumpe, cu c\r]i
de multe feluri [i ¤cu¥ altele ce
se obi[nuiesc a se `nzestra
zidirile cele cuvioase [i pentru
ca s\ se chiverniseasc\ toate
nestr\mutat, dup\ cugetul
meu, [i dup\ socoteala cea
bun\ [i dreapt\ am a[ezat 32
de capete `n scris `ntru carele
mai pe larg rânduiesc toat\
`ndreptarea m\n\stirii precum
se vede `n condicul cel isc\lit
al bisericii…“. (Rubric\ reali -
zat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Ridic\-te iar [i iar!
Un frate l-a `ntrebat pe avva
Sisoe: „Ce s\ fac, avva, c\ am
c\zut `n p\cat?“. B\trânul `i
zice: „Ridic\-te iar“. Fratele
zice: „M-am ridicat [i din nou
am c\zut“. B\trânul `i zice:
„Ridic\-te iar [i iar“. Fratele
`ntreab\: „Pân\ când?“.
B\trânul zice: „Pân\ când vei fi
prins ¤de moarte¥ sau f\când
bine, sau p\c\tuind. C\ci a[a
cum este g\sit omul `n clipa
mor]ii, a[a se duce dincolo“.
(Pateric, edi]ia Polirom, 2005)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
R\spunsul oamenilor la iubirea lui Dumnezeu
„{i `ndat\, `nc\ vorbind El, a Lui, dar m\rturiile nu se potri- fa]\ c\ acesta este dintre ei. Iar el
venit Iuda Iscarioteanul, unul din veau. {i ridicându-se unii, au dat a t\g\duit iar\[i. {i dup\ pu]in
cei doisprezece, [i cu el mul]ime cu
s\bii [i cu ciomege, de la arhierei,
m\rturie mincinoas\ `mpotriva
Lui, zicând: «Noi L-am auzit zi-
timp, cei de fa]\ ziceau iar\[i lui
Petru: «Cu adev\rat e[ti dintre ei,
de la c\rturari [i de la b\trâni. Iar când: Voi d\râma acest templu f\- c\ci e[ti [i galileian [i vorbirea ta
vânz\torul le d\duse semn, zicând: cut de mân\, [i `n trei zile altul, se aseam\n\». Iar el a `nceput s\
«Pe care-L voi s\ruta, Acela este. nef\cut de mân\, voi cl\di». Dar se blesteme [i s\ se jure: «Nu [tiu
Prinde]i-L [i duce]i-L cu paz\». {i nici a[a m\rturia lor nu era la pe omul acesta despre care zi-
venind `ndat\ [i apropiindu-se de fel. {i, sculându-se `n mijlocul lor, ce]i». {i `ndat\ coco[ul a cântat a
El, a zis Lui: «~nv\]\torule!». {i arhiereul L-a `ntrebat pe Iisus, doua oar\. {i Petru [i-a adus am-
L-a s\rutat. Iar ei au pus mâna pe zicând: «Nu r\spunzi nimic la tot inte de cuvântul pe care i-l spusese
El [i L-au prins. Unul din cei ce ce m\rturisesc `mpotriva Ta ace[- Iisus: «~nainte de a cânta de dou\
st\teau pe lâng\ El, sco]ând sabia, tia?». Iar El t\cea [i nu r\spundea ori coco[ul, de trei ori te vei lep\da
a lovit pe sluga arhiereului [i i-a nimic. Iar\[i L-a `ntrebat arhiereul de Mine». {i a `nceput s\ plâng\.
t\iat urechea. {i r\spunzând, Iisus [i I-a zis: «E[ti tu Hristosul, Fiul {i `ndat\ diminea]a, arhiereii,
le-a zis: «Ca la un tâlhar a]i ie[it cu Celui binecuvântat?». Iar Iisus a ]inând sfat cu b\trânii, cu c\rtu-
s\bii [i cu toiege, ca s\ M\ prin- zis: «Eu sunt [i ve]i vedea pe Fiul rarii [i cu tot sinedriul [i legând pe
de]i. ~n fiecare zi eram la voi `n Omului [ezând de-a dreapta Celui Iisus, L-au dus [i L-au predat lui
templu, `nv\]ând, [i nu M-a]i Atotputernic [i venind pe norii Pilat.“ (Marcu 14, 43-72; 15,1)
prins. Dar acestea sunt ca s\ se cerului». Iar arhiereul, sfâ[iindu-[i
`mplineasc\ Scripturile». {i, l\- hainele, a zis: «Ce trebuin]\ mai ***
sându-L, au fugit to]i. avem de martori? A]i auzit hula. cite[ti despre condamnarea lui Ii-
Iar un tân\r mergea dup\ El, Ce vi se pare vou\?». Iar ei to]i au De câte ori cite[ti cuvintele aces- sus Hristos? ~n toat\ agita]ia a-
`nf\[urat `ntr-o pânz\tur\, pe judecat c\ El este vinovat de tui fragment evanghelic retr\ie[ti ceea, Mântuitorul a r\mas senin.
trupul gol, [i au pus mâna pe el. El moarte. {i unii au `nceput s\-L chiar numai cu gândul calvarul Nici s\rutul lui Iuda, nici lep\da-
`ns\, smulgându-se din pânz\tur\, scuipe [i s\-I acopere fa]a [i s\-L Domnului nostru Iisus Hristos. Nu rea lui Petru [i a lui Marcu, nici
a fugit gol. bat\ cu pumnii [i s\-I zic\: «Proo- `ntotdeauna cuvintele pot reda dra- strig\tele [i hainele sfâ[iate ale
{i au dus pe Iisus la arhiereu [i roce[te!». {i slugile ~l b\teau cu matismul celor `ndurate de Mân- arhiereilor nu L-au tulburat. De
s-au adunat acolo to]i arhiereii [i palmele. {i Petru fiind jos `n curte, tuitorul, dar pot ajuta la contu- fapt, tot procesul S\u este un exem-
b\trânii [i c\rturarii. Iar Petru, de a venit una din slujnicele arhiereu- rarea unui tablou al r\ut\]ii, per- plu de teatru ieftin. Oare cum ar
departe, a mers dup\ El, pân\ a in- lui, [i v\zându-l pe Petru, `nc\l- versit\]ii, josniciei, la[it\]ii [i ne- reac]iona ast\zi lumea dac\ ar fi
trat `n\untru `n curtea arhiereului zindu-se, s-a uitat la el [i a zis: «{i drept\]ii oamenilor, care L-au con- pus\ `n fa]a aceluia[i examen? Greu
[i [edea `mpreun\ cu slugile, tu erai cu Iisus Nazarineanul». El damnat la moarte pe Fiul lui de spus. Pentru sufletul t\u, Hris-
`nc\lzindu-se la foc. Arhiereii [i tot `ns\ a t\g\duit, zicând: «Nici nu Dumnezeu. La iubirea lui Dumne- tos Domnul a `ndurat crucea, piroa-
sinedriul c\utau `mpotriva lui [tiu, nici nu `n]eleg ce zici». {i a zeu s-a r\spuns cu r\utate, la nele, batjocora [i moartea. S\-]i
Iisus m\rturie ca s\-L dea la ie[it afar\ `naintea cur]ii; [i a cân- purtarea Sa de grij\, omul a ar\tat aminte[ti acest lucru `n fiecare mo-
moarte, dar nu g\seau. C\ mul]i tat coco[ul. Iar slujnica, v\zându-l, ceea ce era mai r\u `n el. Ce ai mai ment al vie]ii tale! (Pr. Dumitru
m\rturiseau mincinos `mpotriva a `nceput iar\[i s\ spun\ celor de putea ad\uga sau comenta când P|DURARU, Radio TRINITAS)
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Ce s\ fac dac\ patronul nu-mi d\ liber duminica [i `n s\rb\tori?
Sunt angajat la un pa- el face un mare p\cat, Ceea ce nu `n]elege pa- zolva problema. De exem- Ultima solu]ie este aceea
tron care m\ oblig\ s\ pentru c\ este inuman s\ tronul t\u este c\ Dum- plu, tu [i colegii t\i care de a face schimb de ture
vin chiar [i duminica le ceri angaja]ilor s\ mun- nezeu `i ajut\ pe acei oa- vre]i s\ merge]i la bis- cu un alt coleg ca s\ po]i
la serviciu, iar de s\r- ceasc\ peste cele 48 de ore meni care fac binele. eric\ `n ziua respectiv\ merge la biseric\. Iar
b\torile din cursul Dac\ ar fi mai `n]elept, ar (fie c\ este duminic\, fie dac\ nici asta nu se poate,
s\pt\m=ni nici nu
maxime de lucru s\pt\-
m=nal. Dar p\catul lui vedea c\ binecuv=ntarea c\ este o zi de s\rb\toare atunci po]i lua `n consid-
vrea s\ aud\. din cursul s\pt\m=nii) `i erare posibilitatea de a-]i
este cu at=t mai mare cu lui Dumnezeu vine re-
Cazul t\u nu este unul pede asupra casei lui [i pute]i cere patronului s\ c\uta un alt serviciu, de[i
singular. De[i este dreptul c=t le cere angaja]ilor s\
lucreze `n zilele de s\rb\- asupra afacerii lui. v\ `nvoiasc\ o or\ sau do- nu trebuie s\ te gr\be[ti.
angaja]ilor s\ beneficieze u\ din programul de lu- P=n\ c=nd vei g\si locul
de dou\ zile libere pe s\p- toare. Poate c\ nu to]i an- Ce s\ fac? S\-m
mi
gaja]ii lui ar vrea s\ se cru, a[a `nc=t s\ pute]i de munc\ aceptabil, po]i
t\m=n\, mul]i patroni `i schimb locul de merge la slujb\ la cea mai `ncerca s\ mergi la biseri-
for]eaz\ s\ munceasc\ duc\ la biseric\ `n ziua re- munc\? apropiat\ biseric\. Dac\ c\ seara, la Vecernie sau
mai mult, amenin]=ndu-i spectiv\, dar el ar trebui Un loc de munc\ mul]u- nu accept\, propune-i s\ la Priveghere, `n ajunul
c\ altfel `[i vor pierde ser- s\ le ofere posibilitatea mitor ca program [i ca lucrezi peste program, ca acelei s\rb\tori `n care
viciul. Iar angaja]ii, speri- aceasta. salarizare este destul de s\ recuperezi ora aceea `n [tii c\ va trebui s\ lucrezi.
a]i de aceast\ amenin]are, Patronul spune c\ ar greu de g\sit. A[a c\ nu care ai lipsit. Dac\ nici Nu e acela[i lucru cu mer-
accept\ condi]iile de mun- ie[i `n pierdere dac\ trebuie s\-]i dai demisia a[a nu vrea, atunci po]i fi sul la Liturghie, dar m\-
c\, f\r\ s\ se apere. ~n ce- ar organiza altfel tu- `nainte de a `ncerca alte sigur c\ el are o problem\ car e ceva. (rubric\ reali -
ea ce-l prive[te pe patron, rele de lucru. c=teva posibilit\]i de a re- `n ce prive[te credin]a. zat\ de Petru AVRAM)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
de Filip, episcopul Melito- a 1510 – S-a `ncheiat, la Diaconovici, primul secre- gaze naturale [i energie
polei, apoi episcop al Lamp- Ia[i, tratatul de pace `ntre tar al asocia]iei. Lucrarea a electric\, `nso]ite de tarife
sacului, de Ahile, mitropo- domnul Moldovei, Bogdan ap\rut `n 3 volume, `ntre punitive pentru dep\[irea
litul Cizicului. A s\vâr[it al III-lea [i regele Poloniei, anii 1898-1904; consumurilor insuficiente
multe minuni [i a proorocit. Sigismund I cel B\trân; a 1929 – S-a `ncheiat, la stabilite pentru popula]ie;
a 1613 – Mihail Roma- Moscova, `ntre URSS, Ro- a 1992 – ~n baza Tra-
Tot ast\zi, Biserica face nov a devenit ]ar al Rusiei; mânia, Letonia [i Estonia tatului de la Maastricht s-a
pomenirea Cuviosului Luca a 1741 - A ap\rut „Mare- un acord prin care statele constituit Uniunea Euro-
din Elada; a sfin]ilor 1003 le Hrisov al lui Constantin semnatare se obligau s\ pean\;
slujitori mucenici [i a patru Mavrocordat“ ce stabile[te o pun\ `n aplicare Pactul a 1998 – S-au deschis
demnitari, care au suferit `n serie de reforme fiscale [i Briand-Kellogg, de renun- Jocurile olimpice de iarn\
Nicomidia; a sfin]ilor 6 mu- administrative `n }ara ]are la r\zboi ca instru- la Nagano, Japonia;
cenici din Frigia; a Cuvio- Româneasc\. Textul a fost ment de politic\ na]ional\, a 1999 – Centrul sportiv
sului Aprion, episcopul Ci- publicat `n ziarul „Mercure `nc\ `nainte de ratificarea olimpic Zetra din Bosnia [i
prului; a Cuviosului Petru, de France“, `n iulie 1742; lui de c\tre toate statele. Her]egovina, ref\cut dup\
care s-a nevoit `n Monovata; a 1831 – A fost promul- Peste 10 ani, Rusia invada serioasele stric\ciuni din
a Sfântului Teopempt [i a
celor `mpreun\ cu el.
gat\ Constitu]ia Belgiei, Finlanda, Estonia, Letonia, timpul r\zboiului, este des-
Sfântul Partenie, considerat\ a fi cea mai Polonia, Basarabia; chis oficial de c\tre pre[e-
democratic\ din Europa a 1956 – Stabilirea de dintele Comitetului Olimpic,
episcopul Mâine, Biserica face po- acelei vremi; rela]ii diplomatice `ntre Ro- Juan Antonio Samaranch,
menirea Sfântului Mare a 1870 – S-a n\scut Al-
Lampsacului Mucenic Teodor Stratilat. fred Adler, psihiatru aus-
mânia [i Uniunea Myan-
mar (Birmania);
pentru a marca a XV-a ani-
versare a Jocurilor Olimpice
triac al c\rui sistem de psi- a 1971 – Femeile [i-au de Iarn\ de la Saraievo;
Sfântul Partenie era fiul
lui Hristofor, diaconul bi- ~n ziua de 7 hologie individual\ a intro- câ[tigat dreptul de vot `n a 2001 – A avut loc cea
sericii din Melitopole, [i a dus termenul de sentiment Elve]ia; de-a 51-a edi]ie a Festiva-
tr\it `n secolul al IV-lea. O- februarie, istoria de inferioritate, numit mai a 1974 – Grenada [i-a lului interna]ional de film
cupându-se cu pescuitul, consemneaz\: târziu [i uneori inexact proclamat independen]a fa- de la Berlin – Berlinala;
`mp\r]ea deseori pe[te s\- complex de inferioritate (m. ]\ de Marea Britanie; a 2003 – Irakul acuza
a 1977 – Uniunea So-
racilor. Atât de mare era a 1478 – S-a n\scut 28 mai 1937); Statele Unite ale Americii
evlavia [i virtutea lui as- Thomas Morus, savant a 1895 – Comitetul de vietic\ lanseaz\ Soyuz 24; c\ `[i folosesc tehnologiile
cuns\ `ncât a primit de la umanist englez, unul din- conducere al ASTREI a de- a 1987 – Un nou decret avansate pentru a falsifica
Dumnezeu darul de a alun- tre `ntemeietorii socialis- cis elaborarea [i publicarea al Consiliului de Stat a im- dovezile prezentate `n
ga demonii [i de a vindeca mului utopic, autor al „Enciclopediei române“, pus m\suri pentru ra]io- Consiliul de Securitate al
bolile. A fost hirotonit preot lucr\rii „Utopia“ (m. 1535); sub `ndrumarea lui Cornel nalizarea consumului de ONU. a

CORTINA DE STICL|
Itaca, regatul lui Ulise
[i literatura român\ (II)
de Ioan HOLBAN
Aceasta este familia pe
care au `ntemeiat-o pentru
cultura r\mân\ {tefan [i
Luca Karaialis din Kefalo-
nia. Karaialis, `n limba
greac\, `nseamn\ „oglind\
neagr\“ ([i c=te asocia]ii se
pot face `ntre numele ori-
ginar grecesc [i esen]a ope-
rei dramaturgului!). Ioan
Gheorghe Caragea, venit
`n }ara Româneasc\ la
1812, a adus cu sine nu nu-
mai „Legiuirea Caragea“ (o
politic\ fiscal\ excesiv\ [i
o rent\ feudal\ ap\s\toare
pentru ]\rani) [i memoria
sa nu se leag\ acum doar
de „ciuma lui Caragea“ (o
epidemie de cium\ a b=n-
tuit `n timpul domniei
sale); i-a adus [i pe {tefan
[i Luca Karaialis, primul,
om de `ncredere - crednicer
se chema (`ntr-o vreme a
tuturor conspira]iilor, bu-
c\tarul trebuia s\ fie, cu a-
dev\rat, un om de `ncrede-
re), care, probabil, [i-a luat
nume românesc - Caragia-
le -, p\str=nd r\d\cina [i
sonoritatea numelui gre-
cesc, ad\ug=nd, `ns\, poa-
te, c=te ceva [i din numele
celui pentru care preg\tea
masa: Karaialis - Caragea -
Caragiale. Sigur c\ aceast\
descoperire nu mai poate
schimba nimic din biogra-
fia [i temele operei lui Ca-
ragiale [i a fiilor s\i; aduce
`ns\ un nou spa]iu de ex-
plorare pentru exege]ii de
azi. Cel pu]in dou\ sunt
problemele pe care le pune
aceast\ pre]ioas\ informa-
]ie istorico-literar\. Prima
are un caracter mai gene-
ral [i prive[te dinamica
sistemelor [i c=mpurilor
culturale, semnifica]ia pe
care a avut-o pentru cultu-
ra român\ [i, deopotriv\,
pentru cea greac\, rapor-
tul centru/provincie. Dis-
torsionat vreme de aproa-
pe dou\ secole, acest ra-
port este de o sensibil\ ac-
tualitate, `ntr-o vreme
c=nd se vorbe[te at=t de
mult despre globalizare,
regionalizare [i, fire[te, de-
spre rela]ia, nu o dat\
tensionat\, care se creeaz\
`ntre efectele acestora [i
ceea ce se nume[te specific
na]ional. Identitatea cul-
tural\ a „provinciei“ (Gre-
cia [i România, Kefalonia
[i Bucure[ti ori Br\ila, un-
de au tr\it Panait Istrati [i
Caragiale, sau Ia[i, unde a
citit - `n Cenaclul „Juni-
mea“ - [i a publicat - `n re-
vista „Convorbiri literare“
- piesele sale de teatru)
reprezint\, `n fond, [ansa
constituirii [i temeiul for]ei
culturale a „centrului“. ~na-
inte de toate, termenii [i
sensul lor. Centrul este cel
care administreaz\, difu-
zeaz\ valorile (av=nd logis-
tica necesar\ [i, `nainte de
toate, o limb\ de circula]ie)
sau produce el `nsu[i va-
lori? Provincia alimentea-
z\ acel centru constituit la
un moment dat, `l atrage
cu tot felul de „rafinerii de
maniere“, cum zicea Cara-
giale, pentru a se face ad-
mis\ la „curte“, sau produce
ea `ns\[i un centru struc-
tural prin ceea ce a[ numi
concentrare interioar\? Is-
toria mai veche sau mai re-
cent\ a evolu]iei „centre-
lor“ [i „provinciilor“ cultu-
rale demonstreaz\, cu des-
tule [i incontestabile argu-
mente, c=teva certitudini
care se afl\ chiar `n `ntre-
b\rile retorice de mai sus.
Viena? Capitala valsului.
America Central\ [i de
Sud? Capitala romanului
din anii ’70. Zürich? Capi-
tala dadaismului. Athos?
Capitala Ortodoxiei. Un
lucru e sigur. Centrul ad-
ministreaz\ [i difuzeaz\
valori pe care un orizont de
a[teptare al unui c=mp cul-
tural le cere la un moment
dat; el ofer\, a[adar, ceea
ce i se cere, lu=nd dintr-o
„provincie“ [i difuz=nd `n
alta. Provincia se supune
ea `ns\[i acestei legi a ce-
rerii [i ofertei pie]ei bunu-
rilor simbolice; numai c\,
neav=nd logistica de rigoa-
re, ea administreaz\ valo-
rile acolo, `ntr-un timp [i
`ntr-un spa]iu strict deli-
mitate, pentru a le oferi
centrului `n scopul explo-
at\rii lor. Este un proces
cultural mixt, `n care „cu-
ceritorul“ (centrul) cere
„`nvinsului“ (provincia)
s\-i ofere tot ceea ce dore[-
te. Iluzia unei nete sepa-
r\ri de competen]e `ntre
provincie [i centru ]ine de
o ideologie specific\ mode-
lului paternalist de socie-
tate. Democra]iile occiden-
tale au insistat, cel pu]in
`n ultimul timp, pe revizu-
irea acestei concep]ii gre[i-
te asupra raportului dintre
centru [i provincie. Oferta
vine, `n general, din „pro-
vincie“ pentru a fi pus\ `n
valoare „la centru“. Sunt
Londra, Berlin, Roma, Wa-
shington D. C. [i capitalele
culturale ale statelor res-
pective? Se g\sesc sau se
organizeaz\ aici cele mai
mari sau cele mai impor-
tante universit\]i, t=rguri
de carte, festivaluri de tea-
tru [i muzic\, edituri? Tr\-
iesc acolo cei mai impor-
tan]i scriitori contempo-
rani? ~n perspectiva aces-
tor `ntreb\ri [i certitudini,
Kefalonia, Itaca lui Ulise
este, pentru dramaturgia
[i proza noastr\, admira-
bila provincie de la centru.
A doua problem\ pe ca-
re o pune aceast\ descope-
rire de istorie literar\ pri-
ve[te, `n mod direct, opera
[i biografia lui I. L. Caragi-
ale, cu impactul amintit
asupra operei [i biografiei
ilustrului s\u fiu, Mateiu
I. Caragiale. S\ ne reamin-
tim vorbele lui G. C\lines-
cu: „{tefan era un balcanic
numaidec=t adaptabil la
c=mpia dun\rean\“. S\ ex-
plice aceast\ „adaptabili-
tate“ rolul enorm pe care
l-a avut nepotul s\u `n cul-
tura român\? I. L. Caragi-
ale e cel mai important dra-
maturg român [i, mai mult,
creator de limb\ pentru c\
epoca pe care o reprezint\,
al\turi de Eminescu, Crean-
g\, Slavici, Maiorescu,
OPINII & COMENTARII
Constantin [i Iacob Negruz-
zi, V. Alecsandri este toc-
mai aceea `n care s-au
cristalizat limba literar\,
precum [i no]iunile de „o-
per\“ [i „autor“. {i tot G.
C\linescu: „Trebuie s\ fie
amestec\tur\ `n s=ngele
lui“. Cum se vede, nu e nici
o amestec\tur\: e grec [i
dup\ tat\, [i dup\ mam\.
Fondul grec, acum `mplinit
[i pe linia genealogic\ a ta-
t\lui, explic\, deopotriv\,
comicul, sarcasmul, mistifi-
carea, „tr\nc\neala“ (cum
`i zice criticul Mircea Ior-
gulescu), dar [i dimensiu-
nea tragic\ despre care s-a
scris nea[teptat de pu]in.
Totu[i, dintre cele mai re-
cente interven]ii pe aceas-
t\ tem\, trebuie amintit\
cercetarea lui V. Mândra,
Caragiale [i sindromul
spaimei, publicat\ `n re-
vista „România Literar\“
(nr. 17 din 1-7 mai 2002).
Se analizeaz\, acum, din
perspectiva tragicului, tex-
te precum „Grand Hotel“,
„Victoria Român\“, „N\-
pasta“, „O f\clie de Pa[te“,
„Conu Leonida fa]\ cu
reac]iunea“, „Inspec]iune“,
„Telegrame“, „O noapte
furtunoas\“. Se vorbe[te,
iat\, despre ilustrarea `n
opera lui Caragiale a unui
„fenomen caracteristic `n-
tregii literaturi europene
postromantice care `nre-
gistreaz\ agravarea senti-
mentului de insecuritate a
individului“ [i chiar de o
„ambian]\ nevrotic\“ `n
care evolueaz\ personajele
citite, p=n\ acum, mai ales
`n orizontul comicului de
situa]ie, de comportament
[i de limbaj. Sentimentul
de insecuritate [i „ambian-
]a nevrotic\“ au una din ex-
plica]ii `n biografia lui Ca-
ragiale: confuzia privind
originea, numele, iden-
titatea cultural\, `ntr-o
vreme c=nd se vorbea tot
mai mult despre „ras\“,
despre psihologie [i for-
marea personalit\]ii ca
efect al mo[tenirii geneti-
ce, [i-a pus, desigur, am-
prenta asupra felului de a
g=ndi lumea [i rosturile fi-
in]ei interioare. Fiul emi-
grantului din Kefalonia,
primul n\scut din familia
lui {tefan Karaialis din
Argostoli, a `ntemeiat, al\-
turi de V. Alecsandri [i
Constantin Negruzzi, dra-
maturgia român\. {i nu
doar at=t: Eugen Ionescu a
declarat `n c=teva r=nduri
descenden]a sa din Urmuz
[i Caragiale. Apari]ia, `n
Fran]a, a unei traduceri in-
tegrale a dramaturgiei lui
I. L. Caragiale a confirmat
`n mediile teatrale franceze
vorbele celui care a `nteme-
iat „teatrul absurdului“:
Eugen Ionescu a exploatat
tragicul operei lui Cara-
giale, dar [i comicul de aici,
`n accep]iunea sa bergsoni-
an\: „du mécanique plaqué
sur du vivant“.
Ulise se ducea `n Itaca,
spre Kefalonia; de acolo,
din porturile Luxuri [i Ar-
gostoli, au venit `n cultura
noastr\ Panait Istrati [i I.
L. Caragiale. Vor fi fiind
rude cu celebrul personaj
din Odiseea lui Homer?
Cine [tie?
* Ioan Holban este scriitor
[i critic literar ie[ean
Recuno[tin]\
a Ziua de na[tere a Prea Fericitului Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
nu este o simpl\ aniversare, pentru c\ Patriarhul reprezint\
Biserica lui Hristos dintr-o anumit\ parte a lumii a
de arhim. Timotei
AIOANEI
O aniversare este `ntot-
deauna o bucurie. ~ntr-un
astfel de moment `i mul]u-
mim lui Dumnezeu pentru
multele binefaceri pe care
le-a rev\rsat cu `mbel[u-
gare asupra noastr\. Ziua
de na[tere a Prea Ferici-
tului Teoctist, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, nu este o simpl\ ani-
versare, pentru c\ Patri-
arhul reprezint\ Biserica
lui Hristos dintr-o anu-
mit\ parte a lumii. Acolo
unde este Episcopul, acolo
este Biserica. Cinstindu-l
pe Episcop, `l cinstim pe
Cel care i-a rânduit a-
ceast\ vrednicie, aceast\
ascultare `nalt\ [i grea `n
acela[i timp.
La ziua Prea Fericirii
Sale am ]inut s\ scriu câ-
teva rânduri pentru a a-
minti, iar\ [i iar\, de iu-
birea pe care o are pentru
Moldova. Permanent, `n
predici sau interviuri la
radio ori televiziune, `n
discu]ii [i aduceri-aminte,
`n momente solemne ca
[i-n cele conviviale, Prea
Fericirea Sa face referire
la Moldova, locul obâr[iei
sale, dar [i al form\rii ca
monah, la câteva m\n\s-
tiri cu tradi]ie [i istorie de
veacuri cum ar fi Vorona,
Neam]ul ori Bistri]a.
Ceea ce trebuie subli-
niat este grija pe care ~n-
tâist\t\torul Bisericii Or-
todoxe Române o are fa]\
de monahii de acum [i fa]\
de cei din „trecute vremi“.
Fiindu-i uneori `n preaj-
m\, `n urm\ cu 20 de ani
sau acum doi ani, `n anul
2005, la Vorona [i `n Toci-
leniul natal am v\zut, cu
veritabil\ bucurie, recu-
no[tin]a pe care le-o poart\
celor care l-au ajutat `n
formarea sa. La M\n\s-
tirea Sih\stria, `n vara a-
nului 1991, urca drumea-
gul c\tre cimitirul m\n\s-
tirii pentru a face o rug\-
ciune la mormântul mare-
lui [i iubitului duhovnic
ieroschimonahul Paisie
Miercuri, 7 februarie 2007
PORTRETE ~N LUMIN|
Olaru. S-a oprit la mor-
mântul p\rintelui Paisie,
dar [i la cel al arhimandri-
tului Partenie Bu[cu, fost
exarh al Arhiepiscopiei Ia-
[ilor [i stare] al M\n\stirii
Neam], care i-a fost bine-
f\c\tor `n anii studiilor
teologice. O rug\ciune, o
evocare, o lacrim\.
La M\n\stirea Neam],
`n anii dinainte [i de dup\
1990, l-am `ntâlnit perso-
nal zile [i ceasuri la rând
`n aceast\ ob[te care l-a
primit cu bra]ele deschise
pe când era tân\r novice,
`n urm\ cu mai mult de 75
de ani. Tr\ia atunci la
Neam] p\rintele Gamaliil
P\v\loiu, b\trân, sufe-
rind, s\rac. Patriarhul i-a
strecurat, f\r\ s\ fac\ zgo-
mot, `n câteva rânduri
bani `n buzunar. Monahul
`i mul]umea `n pu]ine cu-
vinte. Folosea banii pentru
milostenie ori pentru cum-
p\rarea lemnelor necesare
`n perioada rece a anului.
Pe p\rin]ii Claudie Derev-
leanu, Nifon Corduneanu
[i Petroniu Bulbucanu `i
chema la cin\ [i vorbeau
despre via]a de alt\dat\ a
m\n\stirii. Erau pomeni]i,
la rând, aproape to]i c\lu-
g\rii din vremea uceniciei,
cu vorbe `n]elepte [i fapte
neuitate.
La proclamarea solem-
n\ a canoniz\rii Cuviosu-
lui Onufrie de la Vorona,
`n septembrie 2005, la slu-
jba s\vâr[it\ la Sih\stria
Voronei, schitul unde a in-
trat ca frate nevoitor `n
anul 1928 (deci `n urm\ cu
79 de ani), Prea Fericitul
c\uta cu aten]ie prin cimi-
tirul m\n\stirii mormân-
tul stare]ului s\u Ghedeon
Verenciuc, asprul [i râvni-
torul rug\tor, care i-a `n-
drumat pa[ii pentru `ntâia
dat\ `n lupta duhovniceas-
c\. Din p\cate mormântul
lui nu se mai cunoa[te, dar
Prea Fericitul `l pomene[te
permanent. Al\turi de pro-
tosinghelul Ghedeon, Prea
Fericitul i-a amintit pe to]i
cei care se osteneau `n sin-
guraticul schit din Codrii
Voronei. La 92 de ani, Prea
Fericirea Sa poveste[te, cu
o rar\ prospe]ime, de oa-
3
meni [i fapte petrecute `n
urm\ cu 80, 50 ori 40 de
ani. Toate acestea ca [i
cum s-ar fi `ntâmplat a-
cum un an sau câteva s\p-
t\mâni ori zile `n urm\.
Dac\ timpul i-ar `ng\-
dui, Prea Fericitul ar pu-
tea scrie câteva volume bo-
gate cu portrete de monahi
din numeroasele m\n\s-
tiri pe care le-a cunoscut `n
tinere]e ori peste ani, ca
ierarh, `n aproape toate re-
giunile ]\rii.
De la fiecare dintre a-
ce[ti c\lug\ri, Prea Ferici-
rea Sa a `nv\]at câte ceva.
Virtu]i, experien]\, smere-
nie, iubire, iertare. Mai ales
iertare. A g\sit pentru to]i
puterea de a-i ierta, chiar
dac\ unii nu meritau acest
dar din partea Patriarhu-
lui. Iertarea [i smerenia ve-
nerabilei sale persoane
sunt virtu]i desprinse parc\
din paginile Patericului.
De aceea, la ziua ani-
vers\rii sale de na[tere, pe
lâng\ nenum\ratele sem-
ne de pre]uire venite din
toate p\r]ile, se adaug\
unul din partea vie]uito-
rilor sfintelor m\n\stiri, o
rug\ciune smerit\ `n\l]a-
t\ pentru Prea Fericirea
Sa. La aceast\ rug\ciune
se adaug\ recuno[tin]a
pentru grija purtat\ fa]\
de m\n\stirile din aceast\
parte de ]ar\, fa]\ de mo-
nahii de atunci [i de acum.
Prea Fericirea Sa ne-a `n-
v\]at s\ avem puterea de
a-i ierta [i chiar de a-i iubi
pe cei pe care nu ne iubesc.
Este `mplinirea cuvintelor
Mântuitorului care spune
„Dac\ iubi]i pe cei ce v\ iu-
besc, ce r\splat\ pute]i
avea? Doar [i vame[ii [i
p\c\to[ii acela[i lucru
fac... Eu `ns\ v\ spun:
iubi]i pe cei ce v\ ur\sc,
face]i bine celor ce v\ fac
r\u [i ruga]i-v\ pentru cei
ce v\ blestem\ [i v\ prigo-
nesc ca s\ fi]i fiii Tat\lui
vostru celui din ceruri“...
Aceasta este lec]ia care
ne-o ofer\ Patriarhul nos-
tru, la aniversarea zilei
sale de na[tere.
*Arhim. Timotei Aioanei
este exarh cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
4 Miercuri, 7 februarie 2007
PE SCURT
Curs de instruire
a preo]ilor privind
prevenirea
HIV/SIDA [i a
violen]ei `n familie
Cu binecuv=ntarea PS Casi-
an, Episcopul Dun\rii de
Jos, `n cadrul Protopopiatu-
lui Tecuci se desf\[oar\ un
curs de instruire a preo]ilor
`n vederea desf\[ur\rii unor
activit\]i `n parohii pentru
prevenirea violen]ei `n fami-
lie [i a prevenirii infect\rii
cu virusul HIV/SIDA. Acest
curs, care se desf\[oar\ `n
mai multe eparhii din ]ar\,
va dura trei zile. „Timp de
trei zile, la Protoieria Tecuci,
se desf\[oar\ un curs pentru
instruirea preo]ilor privind
activitatea, la nivel de paro-
hie, a consolid\rii ini]iati-
velor comunitare de preve-
nire a HIV/SIDA [i a violen-
]ei `n familie. Este un pro-
gram pe care Patriarhia Ro-
m=n\, prin Organiza]ia In-
terna]ional\ de Caritate
Cre[tin\, `mpreun\ cu Mi-
nisterul Educatiei, `l deru-
leaz\ `n mai multe episcopii
din ]ar\. ~n perioada aceas-
ta, la protoierie, noi lu\m act
de aceste directive ale pro-
gramului, r\m=n=nd, ca fie-
care preot, cu autoriza]ia [i
cu diploma pe care le vor
primi la sf=r[itul cursurilor,
s\ poat\ s\ desf\[oare la ni-
vel de parohie, aceast\ acti-
vitate de prevenire a acestei
boli [i a violen]ei `n cadrul
familiei. Sper\m s\ fie de fo-
los aceast\ ini]iativ\ a Epis-
copiei [i a Patriarhiei, iar noi
s\ putem avea o baz\ de in-
forma]ie [i de date mai mare
pentru a putea reu[i `n paro-
hie s\ elimin\m c=t mai mult
aceste probleme deosebit de
delicate“, a declarat pentru
Radio Trinitas p\rintele pro-
topop Gheorghe Joghiu.
Tab\r\ de religie
ortodox\ [i crea]ie
literar\
Peste 150 de copii [i tineri
b\im\reni din clasele V -
XII particip\ `n aceast\
s\pt\m=n\ la tab\ra de re-
ligie ortodox\ [i crea]ie li-
terar\ „Sf. Iosif M\rturisi-
torul“. Evenimentul a debu-
tat ieri, 6 februarie, cu o ru-
g\ciune, dup\ care inspec-
torul de pe disciplina religie
a citit mesajul Prea Sfin]itu-
lui Justinian Chira, Episco-
pul Maramure[ului [i S\t-
marului, [i al PS Iustin Si-
gheteanul, Arhiereu-Vicar al
Maramure[ului [i S\tma-
rului, pentru participan]ii la
tab\r\. P=n\ m=ine, 8 fe-
bruarie, `n fiecare zi, elevii
vor avea parte de cursuri,
lec]ii interactive, seminarii,
prelegeri, activit\]i tip con-
ferin]\ [i ateliere de crea]ie,
informeaz\ Radio Trinitas.
Prin conferen]iari se num\-
r\ arhim. Emanoil Rus [i pr.
Ioan Pintea. Se vor acorda
diplome [i premii de partici-
pare, diplome pentru pre-
mian]i [i premii const=nd `n
c\r]i. Cei mai buni dintre
premian]i vor merge `ntr-un
pelerinaj la m\n\stiri din
jude]ul Maramure[. Tab\ra
este organizat\ de
Inspectoratul {colar Jude-
]ean Maramure[, Episcopia
Ortodox\ a Maramure[ului
[i S\tmarului, Colegiul Na-
]ional „Mihai Eminescu“ [i
Biblioteca Jude]ean\ „Petre
Dulfu“, iar finan]area s-a
f\cut din resursele unor
preo]i parohi din Baia Mare.
Organizatorii au fost
`nc=nta]i de ideea colabo-
r\rii celor dou\ institu]ii
fundamentale ale societ\]ii,
{coala [i Biserica, `n ve-
derea apropierii tinerilor [i a
cultiv\rii talentelor pe care
ace[tia le au. a
Candela Moldovei `mpline[te 15 ani de existen]\
~n aceast\ lun\, bule-
tinul oficial al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei,
„Candela Moldovei“, `mpli-
ne[te 15 ani de la apari]ia
primului num\r. „Este o re-
vist\ care poart\ `n titlu un
nume care aminte[te de is-
toria presei biserice[ti din
Moldova [i Bucovina, fiind o
publica]ie nou\ care are un
program foarte bine definit
prin editorialul de
deschidere `n num\rul 1-
2/1992, ianuarie-februarie,
un editorial al IPS Mitro-
Pelerini `n Egipt [i Iordania
a ~ntre 6 [i 18 februarie, profesori de la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i, profesori din
cadrul seminariilor teologice din Arhiepiscopia Ia[ilor, precum [i
clerici din cadrul Centrului Eparhial particip\ la un pelerinaj `n
Egipt a Pe l=ng\ vizitarea a diferite obiective religioase, sunt
prev\zute [i `nt=lniri cu reprezentan]i ai Bisericilor din Egipt, cum
ar fi patriarhul cop]ilor, dar [i cu al]i reprezentan]i ai Bisericilor
Ortodoxe locale a Organizat cu binecuv=ntarea ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,
acest pelerinaj se va `ncheia cu alc\tuirea unui material amplu
referitor la discu]iile de acolo a
41 de profesori de la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\-
niloae“ din Ia[i [i profe-
sori de la seminariile teo-
logice ortodoxe din Ar-
hiepiscopia Ia[ilor, pre-
cum [i slujitori ai
Centrului Eparhial Ia[i
au plecat ieri, 6 febru-
arie, `ntr-un pelerinaj de
studii `n Egipt [i Ior-
dania. Pelerinajul este
organizat cu binecuv=n-
tarea ~nalt Prea Sfin]itu-
lui Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei.
„~n cadrul acestui peleri-
naj organizat de Centrul
de Pelerinaj «Sf. Paras-
cheva» al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei se
vor vizita mai multe o-
biective religioase. ~n
cadrul acestor pelerinaje
avem prev\zute [i `nt=l-
niri cu reprezentan]i ai
Bisericilor din Egipt, cum
ar fi patriarhul cop]ilor,
dar [i cu al]i reprezentan]i
ai Bisericilor Ortodoxe de
acolo. Dup\ rug\ciunea
de binecuv=ntare din par-
aclisul Facult\]ii de
Teologie, IPS Mitropolit
Daniel ne-a spus c\
aceste pelerinaje pe care
noi le facem urm\resc [i
un alt scop: acela al sta-
bilirii unor rela]ii `ntre
Biserica noastr\ [i Bi-
sericile de acolo, pentru a
le cunoa[te [i pentru a
oferi informa]ii despre ele.
De aceea, acest pelerinaj
se va `ncheia cu alc\-
tuirea unui material am-
plu referitor la discu]iile
de acolo, redactat de par-
ticipan]ii la acest pe-
lerinaj“, ne-a declarat
p\rintele profesor Mihai
Vizitiu, consilier pe prob-
leme de `nv\]\m=nt la
Centrul Eparhial Ia[i.
Pagin\ realizat\ de
{tefan M|RCULE}
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
polit Daniel. S-a ajuns la eparhiile din Moldova. consilier cultural al Ar-
acest titlu tocmai `n ideea «Candela Moldovei» apare hiepiscopiei Ia[ilor [i direc-
c\ trebuie un buletin care fie lunar, fie la dou\ luni, cu tor al Institutului Cultural
s\ reflecte via]a spiritual\ numere comasate, iar tim- Misionar „Trinitas“.
atât din Moldova, cât [i din pul de reflectare a eveni- „Aproape `n fiecare nu-
Bucovina. IPS Mitropolit mentelor este mai scurt [i, m\r al acestei reviste s-a
Daniel este «na[ul» pu- `n acela[i timp, sunt multe scris câte ceva [i din via]a
blica]iei. A propus Sino- evenimente [i activit\]i care m\n\stirilor, mai ales a-
dului mitropolitan la data au nevoie de prezentare toc- tunci când au fost eveni-
de 3 februarie 1992 acest mai pentru c\ prin aceasta, mente importante. Din a-
nume [i s-a stabilit de co- dintr-o dat\, oamenii ceast\ revist\ nu putea s\
mun acord ca aceast\ nou\ cunosc ceea ce face Biserica, lipseasc\ chipul marelui
revist\ s\ fie de fapt cea dar `n acela[i timp exist\ [i duhovnic Paisie Olaru, care
care `nglobeaz\ activitatea o emula]ie a faptelor bune, apare [i pe coperta uneia
spiritual\, pastoral-misio- a lucrurilor frumoase“, a de- dintre reviste, sau chipul
nar\, social-filantropic\ din clarat pr. Nicolae Dasc\lu, p\rintelui Cleopa. ~nc\ din
PS Varsanufie Prahoveanul
[i-a
a serbat ieri onomastica
Ieri, 6 februarie, c=nd
Biserica Ortodox\ a s\r-
b\torit pe Cuviosul Var-
sanufie cel Mare, PS Var-
sanufie Prahoveanul, E-
piscop-Vicar al Arhiepis-
copiei Bucure[tilor, [i-a
serbat onomastica. Prea
Sfin]ia Sa s-a n\scut `n
Bucure[ti, la 21 ianuarie
1968. ~ntre perioada 1976
- 1984 a urmat [coala pri-
mar\ [i gimnaziul la Bu-
cure[ti, iar `n 1985 s-a
`nscris la Seminarul Teo-
logic de la M\n\stirea
„Radu Vod\“, pe care l-a
absolvit `n 1990. ~n acel-
a[i an, a devenit student
al Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Justinian Pa-
triarhul“ din Bucuresti,
iar `n 1994 a primit titlul
de licen]iat `n Teologie.
~ntre anii 1990 [i 1998,
fiind elev la seminar, apoi
student [i licen]iat `n Teo-
logie, a predat religia la
dou\ [coli generale din Bu-
cure[ti. ~n prim\vara anu-
lui 1998 a fost tuns `n
172 de ani de la na[terea
episcopului Ghenadie En\ceanu
Ieri, 6 februarie 2007,
s-au `mplinit 172 de ani de
la na[terea episcopului
Ghenadie En\ceanu. Ghe-
nadie En\ceanu s-a n\scut
la 6 februarie 1835, `n Ia[i.
A urmat [coala na]ional\
de la „Trei Ierarhi“ din Ia[i,
apoi Seminarul Inferior la
Socola, iar `n anul 1856 s-a
c\lug\rit la Socola, de unde
a fost trimis pentru conti-
nuarea studiilor la [coala
Tradi]ia pelerinajului Ia[ului au mers cu binecu- teologic\ din Insula Halki,
apoi la Academia duhovni-
v=ntarea IPS Mitropolit
Anul trecut, un grup ceasc\ din Kiev. A fost pro-
Daniel `ntr-un pelerinaj fesor suplinitor la Semina-
format din profesori de la `n }ara Sf=nt\. ~n anul
Facultatea de Teologie rul de la Socola, apoi profe-
2003, pelerinajul s-a f\cut sor titular la Seminarul
„Dumitru St\niloae“ din Central din Bucure[ti p=n\
Ia[i [i din profesori de la `n Asia Mic\, iar `n anul
`n 1896, dup\ care a deve-
seminariile liceale teolo- 2001, grupul de pelerini nit profesor [i director al
gice din Arhiepiscopia au poposit `n Grecia. a noului Seminar „Nifon“ din
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
Informa]ii suplimentare
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile
pute]i ob]ine la num\rul de
de `nchinare.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 –
14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“.
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos),
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora;
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul),
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare:
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf.
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia,
moa[tele Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans-
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.
timpul vie]ii, p\rintele Cleo-
pa era prezent cu anumite
predici, cu anumite cuvinte
de `nv\]\tur\, [i `n multe
din paginile revistei `ntâl-
nim imagini din via]a m\-
n\stirilor, imagini cu ace[ti
duhovnici pe care i-am po-
menit, [i cu al]ii, [i vreau s\
v\ spun c\ mul]i dintre mo-
nahi [i monahii citesc
aceast\ revist\ [i cred c\,
pentru mul]i dintre ei, ea
este o publica]ie a[teptat\“,
a declarat pentru Radio Tri-
nitas arhim. Timotei Aioa-
nei, exarh cultural al Arhie-
piscopiei Ia[ilor. a
monahism la M\n\stirea
Sl\nic din Episcopia Arge-
[ului [i Muscelului, iar `n
vara aceluia[i an a fost
`ncadrat profesor [i `ndru-
m\tor spiritual la Semi-
narul Teologic Liceal Orto-
dox „Nifon Mitropolitul“
din Bucure[ti, unde a fost
hirotonit ierodiacon [i ie-
romonah. ~n anul 1999,
cand s-a re`nfiin]at M\-
n\stirea „Radu Vod\“, a
fost numit stare] al acestui
a[ez\m=nt monahal [i
apoi exarh al m\n\stirilor
din Arhiepiscopia Bucu-
re[tilor. ~n anul 2000 i s-a
acordat rangul de proto-
singhel. La recomandarea
PF Patriarh Teoctist, `n
[edin]a din 4 iulie 2001,
Sf=ntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne a apro-
bat ridicarea sa la treapta
arhieriei [i alegerea sa `n
cel de-al doilea post de
Episcop-Vicar al Arhiepis-
copiei Bucure[tilor. La 30
septembrie 2001 a fost hi-
rotonit episcop. a
Bucure[ti (1873-1877). De
asemenea, a fost director al
Tipografiei C\r]ilor Biseri-
ce[ti (1882-1886), fiind hi-
rotonit ieromonah [i proto-
singhel (1876), arhimandrit
(1881) [i numit profesor de
Enciclopedia studiilor teo-
logice la noua Facultate de
Teologie din Bucure[ti
(1881 - 1883). ~ntre 1894 [i
1886 a fost profesor de Is-
toria Bisericeasc\ Univer-
sal\ [i a rom=nilor. ~n 1885
a fost hirotonit arhiereu tit-
ular cu numele „Craiovea-
nul“, iar la 10 decembrie
1886 a fost ales episcop al
R=mnicului. A trecut la cele
ve[nice la 14 ianuarie 1898,
`n Neapole, iar `n prezent
este `nmorm=ntat la Epis-
copia R=mnicului. a
telefon: 0232/276907,
la sediul
Centrului de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan
cel Mare [i Sfânt
mitropolitane,
sau acces=nd site-ul:
 REPORTAJ Miercuri, 7 februarie 2007 5
Cu m\turoiul `n Europa
rupi, `mi iei p=inea. ~]i
Ioan Bilib\u este cel mai tare `n semenii de la ora[ din mizerie. „Nu dau [i 20 de brichete nu-
bran[a operatorilor ecologici de la credeam vreodat\ c\ am s\ apuc s\ mai las\-mi m\tura `n
pace. ~ntr-o noapte, ni[te
Urban Serv Boto[ani. Starostele m\n=nc p=ine din datul cu m\tura. tineri se ]ineau ca scaiul
m\turoaielor. De mai bine de Am vrut s\ fiu [ofer, dar dac\ am de mine. Unul dintre ei
`mi cerea s\ `l las [i pe el
cincisprezece ani face pe jos avut o alt\ [ans\... Dec=t s\ calc s\ dea cu m\turoiul. I-am
naveta din B\iceni, localitatea sa p\m=ntul \sta degeaba, mai bine spus: Da’ eu c=nd mai ter-
min sectorul? Las\ nene
de ba[tin\, pentru a-i scoate pe a[a“, se confeseaz\ b\rbatul. c\ ai timp, d\-mi [i mie
oleac\ s\ m\tur. {i dac\
Ioan Bilib\u nu a fost turat `n Pia]a Central\, pleci cu ea? Nu nene, nu
„Dac\ mi-o rupi, `mi ]i-o iau, vreau s\ v\d
dintotdeauna m\tur\tor. iar apoi m-au pus [ef de
A lucrat `n prim\ faz\ ca echip\“, spune Bilib\u. iei p=inea“ doar dac\ pot“, `[i amin-
mecanic pe utilaje la o fa- ~n prezent, are `n grij\ te[te din peripe]iile tr\i-
Meseria a fost destul de te Ioan Bilib\u.
bric\ de case. Dup\ Revo- sectorul Victoriei, Inde- grea. A avut destule ris-
lu]ie, `n 1991, c=nd fabri- penden]ei, Pene[ Curca- Noroc n-a prea avut `n
curi din cauza perioadei meseria sa. Nu a g\sit
ca [i-a `nchis por]ile, a nul, iar mar]ea [i vinerea `n care o practica, pe timp
fost trimis `n [omaj. `l g\se[te vremea m\tu- mare lucru pe jos, doar
de noapte, `ntre 22.00- c=te-un b\nu] de cinci mii
„Primul [omaj din Ro- r=nd str\zile din Parcul 5.30. Nu numai o dat\ o-
m=nia eu l-am m=ncat. Tineretului, Donici, S\ve- [i „chietre“. Vorba lui, ba-
r\[eni `nt=rzia]i au aten- nul trage tot la cel ce are,
Nu pentru mult\ vreme. nilor, Lefterescu, C\lu- tat la obiectul muncii sa-
Doar dou\ luni de zile. A g\reni [i zona fostului nu la cel ce n-are.
le, c\ut=nd prilej de har-
venit o cuno[tin]\ la mine sediu al PSD, acolo unde ]ag. Unii erau mai vio-
[i m-a `ntrebat dac\ nu se d\ ajutorul social. Da- len]i, se ambi]ionau s\-l „Tataie, uite ce a Nici acas\ nu poate s\ suporte mizeria. Cum
vreau s\ m\ angajez la c\ seara vine cu un mijloc r\mas `n urma ta!“
Urban Serv ca m\tur\- de transport pentru ca nu
`ncurce, al]ii se rugau s\ vede o h=rtie, un chi[toc de ]igar\ fuge iute
`i lase baremi pu]in s\ dup\ m\tur\ [i f\ra[. ~i place s\ fie curat.
tor. M-am g=ndit c\ [o- cumva s\ `nt=rzie [i s\ ~n timpul liber, Bilib\u
maj iau doar pentru o pice r\u `n ochii [efilor, intre [i ei pentru c=teva Defect profesional. C=teodat\ se simte ca la
clipe `n pielea unui m\- face treab\ prin gospod\-
vreme [i dup\ aia ce-o s\ diminea]a c=nd iese din
tur\tor. rie. Nu are cine [tie ce. munc\ din cauza nepoatei care-l inspecteaz\
m\ fac. A[a am ajuns m\- tur\ o ia la pas, cale de 11 Vreo dou\ g\ini [i un mai ceva ca superiorii. „~mi spune:
tur\tor. Am 15 ani de m\- kilometri p=n\ la B\iceni, Se ]ineau ca scaiul [i,
mai mult ca s\ scape de c\]el. Un strat de varz\, Tataie, uite ce a r\mas `n urma ta, acolo! La
tur\. Cinci ani am m\- localitatea sa natal\. unul de p\trunjel. „Dac\
ei, Bilib\u ceda insisten- care eu `i spun: Ce vrei m\i, nu am destui
]elor. De[i a primit spray nu e putere. Nevasta e
bolnav\ cu bolile ei. A lu- [efi la serviciu care s\ m\ urm\reasc\?“
paralizant, ca to]i colegii
de echip\, dup\ ce unul crat opt ani la Textila. mici. S\ le arunc sau s\ „~mi spune: Tataie, uite
dintre ei a ajuns pe patul Apoi am somat-o s\ stea le ard pe foc, nu-i p\cat? ce a r\mas `n urma ta,
de spital `n urma unei acas\ c\ cineva trebuia s\ ~n rest, o dulie, o priz\, acolo! La care eu `i spun:
b\t\i sor\ cu moartea, nu aib\ grij\ de copii. {i fac rost de la piese de Ce vrei m\i, nu am destui
l-a folosit niciodat\. A- slava Domnului c\ am schimb. Mai iese de-o [efi la serviciu care s\ m\
cum nici nu se mai obo- cinci copii: doi b\ie]i [i trei ]igar\ sau de-o p=ine, c\ urm\reasc\?“.
se[te s\ ia spray-ul cu el fete. To]i `s la casele lor salariul `i tare mic“, ne Ioan Bilib\u nu a visat
`n saco[\. acuma“, spune b\rbatul. informeaz\ Bilib\u. niciodat\ c\ o s\ ajung\
Este `ncrez\tor `n pu- Mai mult s-a ocupat cu A lucrat, p=n\ luna
comer]ul. Ioan Bilib\u m\tur\tor. ~i spuneau
terea sa de convingere [i trecut\, cu 3 milioane de ni[te cuno[tin]e care tot `l
conciliere: „Prefer s\ re- face aceast\ „meserie“ fa- lei, iar acum salariul i-a
cultativ de peste treizeci `ndemnau s\ li se al\ture
zolv problemele pe cale fost m\rit la 4,5 milioane la Urban Serv: „O s\ se
pa[nic\. E mult mai bine. de ani, pentru a-[i supli- de lei. „~nainte se d\dea
menta veniturile insufi- strice fabrica [i o s\ r\-
Le vorbesc frumos [i p=n\ un spor de ru[ine de 15%, m=i f\r\ loc de munc\.
la urm\ `mi dau pace. Nu ciente pe care le `ncasea- se d\dea lapte. C=nd m-
z\ ca m\tur\tor la SC Hai, hai o s\ ajungi s\
zic, am mai luat-o [i pe am angajat se d\dea 1 kil
Urban Serv Boto[ani. de lapte la dou\ persoane, m\turi [i pe la ]igani pe
cocoa[\. Unul, `ntr-o zi, la poart\“. R=dea [i nu-i
chiar mi-a dat vreo dou\ A b\tut oborul [i baza- bonuri de baie la baia
rul cu vechituri [i fel de Jidoveasc\. Acuma d\ credea. P=n\ la urm\ a
ghionturi. Dar de obicei tr\it-o [i pe asta.
De peste treizeci de ani, Ioan Bilib\u face [i m\ descurc. Le-am rezol- fel de m\run]i[uri de v=n- c=te-un s\pun“, se pl=nge
comer], pentru a-[i suplimenta veniturile in- vat pe toate [i la propriu dut, adunate de pe l=ng\ m\tur\torul. Mai are 4-5 ani p=n\ la
suficiente pe care le `ncaseaz\ ca m\tur\tor [i la figurat. Riscul me- cas\... `nc\l]\minte, `m- Nici acas\ nu poate s\ pensie dac\ reu[e[te s\
seriei“. br\c\minte. „De pe tim- suporte mizeria. Cum ias\ anticipat. „C=nd v\d
la SC Urban Serv Boto[ani. A b\tut oborul [i c\ nu mai pot, m\ pun
Alt\dat\, un cet\]ean pul lui Ceau[escu fac vede o h=rtie, un chi[toc
bazarul cu vechituri [i fel de fel de pia]a, oborul [i bazarul, de ]igar\ fuge iute dup\ jos. Predau [tafeta la al-
m\run]i[uri de v=ndut, adunate de pe l=ng\ i-a cerut un foc. I-a dat,
dar era ame]it [i avea chef sunt veteran de-acuma. m\tur\ [i f\ra[. ~i place tul“, spune veteranul m\-
cas\... `nc\l]\minte, `mbr\c\minte. „De pe de ceart\. „M-a amenin- Vin miercurea [i dumini- s\ fie curat. Defect profe- turoaielor. Ambi]iile nu `i
timpul lui Ceau[escu fac pia]a, oborul [i ]at c\-mi rupe m\turoiul. ca fiindc\ `n restul tim- sional. C=teodat\ se sim- sunt prea mari: „Ce-am
bazarul, sunt veteran de-acuma“ I-am spus: dac\ mi-o pului sunt la lucru. Am te ca la munc\ din cauza eu `n cap, dar cine [tie
de la nepoat\ doi saci de nepoatei care-l inspectea- dac-oi mai ajunge?“.
]oale care i-au r\mas z\ mai ceva ca superiorii. (Aida ROMAN)
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48

Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall
6 Miercuri, 7 februarie 2007
PE SCURT
Sporuri salariale de
75% pentru primari
Primarii care se implic\ `n
proiectele cu finan]are din fonduri
europene primesc sporuri salariale
de pân\ la 75%, a declarat secre-
tarul de stat din MAI, Mircea
Toader. Dar asta cu o condi]ie: edilii
trebuie s\ `[i demonstreze aportul
`n implementarea acestor proiecte.
De asemenea, secretarul de stat
le-a recomandat primarilor de co-
mune s\ acorde cât mai mult\
aten]ie func]iei de adminsitrator
public c\ruia, prin lege, primarul
`i poate conferi competen]e
maxime. ~n privin]a salariz\rii ad-
ministratorului public, secretarul
de stat a men]ionat c\ nivelul
minim este egal cu salariul de
baz\ al secretarului, iar nivelul
maxim coincide cu salariul pri-
marului. El a precizat c\ toate
sporurile salariale acordate prin
legea salariz\rii func]ionarului
public se stabilesc trimestrial.
De asemenea, Mircea Toader este
cel care a sus]inut aprobarea, la
sfâr[itul anului trecut, `n Guvern,
a Ordonan]ei privind sporurile
salariale de pân\ la 50% pentru
primarii [i viceprimarii care se
ocup\ de legea 10, privind retro-
cedarea imobilelor confiscate de
regimul comunist.
Racord\ri la electricitate
pe banii Guvernului
Guvernul va aloca administra]iilor
locale fonduri destinate racord\rii
la re]eua electric\ pentru locuin-
]ele care nu beneficiaz\ de alimen-
tare cu energie electric\, a declarat
secretarul de stat MAI, Mircea
Toader. Alocarea fondurilor se va
face prin programul „Electrificare
2007-2010“, prin care se urmareste
asigurarea racordului la re]eaua de
energie electric\ `n diferite lo-
calit\]i, majoritatea din zona ru-
ral\, a precizat Toader. Mircea
Toader a motivat decizia Guvernu-
lui de a sus]ine aceest proiect prin
faptul c\ „o societate privat\ nu
poate fi obligat\ s\ asigure racor-
darea la re]ea“. ~n prezent, doar
patru filiale de distribu]ie [i furni-
zare a electricit\]ii din societatea
Electrica mai sunt `n proprietatea
statului, din care procedurile pen-
tru privatizarea Electrica
Muntenia Sud sunt `n curs de fi-
nalizare, ultimul termen fiind luna
iulie a acestui an. De asemenea,
Electrica Muntenia Nord, Electrica
Transilvania Nord [i Electrica
Transilvania Sud sunt cuprinse `n
programul de privatizare pentru
acest an. Mai mult, oficialul MAI a
precizat c\, `n acest sens,
Guvernul va contracta un credit `n
valoare de 500 de milioane de
euro, rambursabil pe 20 de ani.
Premierul va primi
informa]iile privind
contractele furnizorilor
de energie
Toate contractele de energie vor fi
`ncheiate pe burs\, unde pre]ul [i
perioada de livrare sunt publice, a
declarat ministrul Economiei [i
Comer]ului, Varujan Vosganian.
„~n urma `ntâlnirii de vineri, furni-
zorii nu au fost de acord cu dese-
cretizarea contractelor, astfel c\ eu
le voi pune pe un CD [i le voi tri-
mite primului-ministru. Ne vom
concentra pe ce vom face de acum
`ncolo, respectiv un mecanism de
pia]\ unde s\ [tim cu to]ii toate
pre]urile [i toate informa]iile de
care avem nevoie pentru ca
aceast\ pia]\ s\ fie numit\ liber\“,
a declarat Vosganian.
El a precizat c\, pentru crearea a-
cestui mecanism, un reprezentant
al furnizorilor va colabora cu
Ministerul Economiei [i
Comer]ului (MEC), pentru ca noul
mecanism de pia]\ s\ ]in\ cont [i
de dolean]ele acestei categorii de
juc\tori de pe pia]a energetic\. a
Transportatorii interna]ionali ocolesc
Rom=nia din cauza drumurilor proaste
România pierde zilnic su-
te de mii de euro din cauza
infrastructurii precare ce
determin\ transportatorii
interna]ionali s\ ocoleasc\
]ara noastr\, potrivit Fede-
ra]iei Operatorilor Români
de Transport.
„România pierde zilnic su-
te de mii de euro din cauza
somnului adânc al guver-
nan]ilor `n timp ce parla-
Prima `nregistrare a terenurilor
agricole din extravilan este gratuit\
a Va fi gratuit\ [i furnizarea informa]iilor necesare pentru `ntocmirea documenta]iei
cadastrale a {i pân\ acum era prev\zut\ intabularea gratuit\ a terenurilor agricole,
`ns\ exista condi]ia ca proprietarul s\-[i `nregistreze toate terenurile a ANCPI a
introdus, `ncepând cu 29 ianuarie 2007, o tax\ de urgen]\, astfel `ncât perioada de
rezolvare a dosarelor este de trei ori mai mic\ decât cea normal\ a Prima `nregistrare
a unui imobil intravilan a fost redus\ la 120 de lei, de la 190 de lei a
Prima `nscriere a tere-
nurilor agricole din spa]iu
extravilan este `ncheiat\
gratuit de c\tre Agen]ia
Na]ional\ de Cadastru [i
Publicitate Imobiliar\
(ANCPI), a anun]at Mihai
Busuioc, directorul gene-
ral al ANCPI. Cheltuielile
necesare m\sur\torilor te-
renului vor fi suportate de
solicitant, a explicat acesta.
Prima `nscrierea unui
imobil la ANCPI, fie teren
intravilan sau extravilan,
pe care se afl\ sau nu o
construc]ie, reprezint\ tre-
cerea `n eviden]ele agen-
]iei de cadastru a unui te-
ren care a apar]inut stat-
ului, dar nu se afla `n nici
o eviden]\ a acestuia.
~n ceea ce prive[te `n-
scrierea imobilelor `n gen-
eral, aceasta se realizeaz\
`n momentul `n care un
spa]iu este cump\rat [i
trebuie trecut `n propri-
etatea cump\r\torului.
Reglementarea face
parte din noile prevederi
stabilite prin dou\ ordine
adoptate de la 29 ianu-
arie 2007, prin interme-
diul c\rora sunt modifi-
cate tarifele [i termenele
rezolv\rii dosarelor solici-
tate de cet\]eni.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CEL PU}IN OPT
LUNI PENTRU LISTAREA
LA BURS| A FONDULUI
PROPRIETATEA: Fondul
Proprietatea (FP) se va pu-
tea lista la burs\ dup\ opt
luni de la aprobarea [i pu-
blicarea proiectului de
Ordonan]\ de Urgen]\ pen-
tru accelerarea procedurii
de acordare a desp\gubi-
rilor aferente imobilelor, a
declarat Alexandru P\un-
escu, pre[edintele FP.
„Va fi nevoie de aproxima-
tiv opt luni, dup\ aprobarea
proiectului Ordonan]ei de
Urgen]\, pentru derularea
tuturor procedurilor de lis-
tare“, a spus P\unescu.
Fondul Proprietatea se va
`nregistra la Comisia Na-
]ional\ a Valorilor Mobiliare
(CNVM), „ca organism de
plasament colectiv de tip
special (AOPC), constituit `n
scopul acord\rii desp\gubir-
ilor aferente imobilelor care
ECONOMIC
mentarii europeni români
de la Bruxelles fac shop-
ping. Datorit\ infrastruc-
turii dezastruoase, trans-
porturile europene `ncep
s\ ocoleasc\ România, iar
riscul de a r\mâne izola]i
este din ce `n ce mai mare“,
a declarat pre[edintele
FORT, Augustin Hagiu.
FORT a participat la de-
lega]ia organizat\ de Cen-
~nainte de adoptarea
noului regulament al in-
stitu]iei, taxa pentru `n-
scrierea terenurilor agri-
cole din spa]iul extravilan
costa 190 lei.
„Suntem interesa]i de
comasarea terenurilor ex-
travilane, adic\ a celor
agricole, pentru `ncura-
jarea exploat\rii agricole“,
a declarat Mihai Busuioc.
~n acest sens, institu]ia
a solicitat un `mprumut
de la Banca Mondial\ `n
valoare de 50 milioane de
dolari, pe o perioad\ de 5
ani, pentru `nscrierea te-
renurilor `n extravilan.
Aceasta se va realiza gra-
tuit `n 12 jude]e din ]ar\,
potrivit afirma]iilor direc-
torului general al ANCPI.
Este vorba despre te-
renuri a c\ror suprafa]\
total\ se ridic\ la 125.000
de hectare.
Taxa de urgen]\
De asemenea, Agen]ia
Na]ional\ de Cadastru [i
Publicitate Imobiliar\ (AN-
CPI) a introdus noi tarife
pentru serviciile prestate.
~n afar\ de taxa de ur-
gen]\, care cost\ de patru
ori valoarea serviciului [i
nu pot fi restituite `n natur\,
distinct de alte categorii de
AOPC men]ionate `n regle-
ment\rile Comisiei“, pre-
cizeaz\ textul ordonan]ei.
„Suntem o societate de in-
vesti]ii financiare“, a comen-
tat pre[edintele Fondului
Proprietatea. P\unescu spu-
ne c\ Fondul Proprietatea es-
te deja opera]ional, dar apro-
barea ordonan]ei va debloca
activitatea acestuia.
a SERVICIILE B|NCI-
LOR DIN ITALIA SUNT
CELE MAI SCUMPE DIN
EUROPA: B\ncile italiene
sunt cele mai scumpe din
Europa, `n medie fiecare
gospod\rie cheltuind anual
cel pu]in 182 euro pentru a
beneficia de un cont, reiese
dintr-un studiu efectuat de
grupul Antitrust, organ `n-
s\rcinat cu vegherea pie]ei
concuren]iale a Italiei.
Pentru a de]ine un cont
`ntr-o banc\ italian\ trebu-
trul Român de Afaceri de
la Bruxelles `n perioada 29
ianuarie - 4 februarie 2007,
delega]ie ce a avut ca scop
contacte [i `ntâlniri cu aso-
cia]ii de afaceri de profil la
nivel European [i partici-
parea `n cadrul Parlamen-
tului European la dineul
organizat de „Confedera-
tion Europe“, prezidat de
vice-comisarul european,
prin care un dosar se re-
zolv\ de trei ori mai ra-
pid, taxa de timbru a sc\-
zut de la 30% din impozi-
tul pe care `l `ncaseaz\
Agen]ia din perceperea
costurilor pentru servicii,
la 10%.
Prima `nregistrare a
unui imobil intravilan a
fost redus\ la 120 de lei,
de la 190 de lei. De
asemenea, contractele de
vânzare cump\rare [i de
mo[tenitor vor fi `nregis-
iesc cheltui]i 182 euro, fa]\
de suma de 35 de euro nece-
sari `n Olanda, 65 de euro `n
Belgia [i Marea Britanie, 99
de euro `n Fran]a [i 108
euro `n Spania. Acest studiu
redactat de grupul Anti-
trust denun]\ absen]a con-
curen]ei `n cadrul sectorului
bancar italian.
Costurile ridicate ale ser-
viciilor pentru clien]i, ab-
sen]a transparen]ei presta-
]iilor facturate, fidelizarea
for]at\ a consumatorilor
prost informa]i reprezint\
probleme semnalate de gru-
pul Antitrust, care deplânge
„sl\biciunea concuren]ei `n
cadrul sectorului bancar
italian `n compara]ie cu alt
state europene, `n absen]a
motiva]iilor pentru dezvol-
tarea unui mediu concuren-
]ial veritabil“.
a PO{TA{II AMENIN-
}| CU GREVA: Peste 700 de
po[ta[i au pichetat ieri, timp
de o or\, prefecturile din toa-
Jacques Barrot, [eful Co-
misiei Transporturi.
Pre[edintele FORT le-a
prezentat membrilor Comi-
siei de Transporturi a Uni-
unii Europene un material
scris cu problemele trans-
porturilor române[ti, la
care se a[teapt\ `n peri-
oada ce urmeaz\ punctele
de vedere elaborate de Co-
misia Transporturi.
Reprezentan]ii trans-
portatorilor se plâng de
nealinierea legii transpor-
turilor la directivele euro-
pene, fiscalitatea excesiv\
trate `n schimbul a 40 de
lei, `n loc de 15 lei, tariful
practicat pân\ la 29 ian-
uarie 2007. Tariful unui
extras de informare a
ajuns la 20 lei, de la 10
lei. De asemenea, tariful
ipotecii este de 100 lei
plus 0,1% din valoarea
crean]ei garantate, in-
diferent de num\rul imo-
bilelor. Potrivit directoru-
lui ANCPI, noul regula-
ment al institu]iei pre-
vede gratuit\]i pentru
te jude]ele. Reprezentan]ii
Federa]iei Sindicatelor din
Po[t\ [i Comunica]ii amenin-
]\ cu blocarea activit\]ii dac\
revendic\rile lor nu vor fi
solu]ionate. Ei nu vor s\ mai
munceasc\ suplimentar sau
s\ transporte, pe zi, mai mult
de 15 kilograme de corespon-
den]\. Sindicali[tii cer ca
salariul mediu din Po[ta Ro-
mân\ s\ creasc\ de la 737 de
lei la 1.120 de lei. Ei vor de
asemenea, s\ li se pl\teasc\
orele supliementare.
Sindicali[tii sunt de p\-
rere c\ revendic\rile ar pu-
tea fi solu]ionate dac\ Po[ta
Român\ ar fi scoas\ de pe
lista societ\]ilor monitori-
zate de Guvernul României.
Conducerea Po[tei Române
sus]ine c\ cererile po[ta[ilor
sunt `ndrept\]ite. Acestea
vor fi prezentate, ast\zi, la
discu]iile cu premierul C\lin
Popescu-T\riceanu, dar [i
cu reprezentan]i ai Parla-
mentului. a
din domeniu, lipsa unei
infrastructuri de trans-
port [i a unei strategii `n
acest sens.
De asemenea, trans-
portatorii sus]in c\ exist\
patru autorit\]i de control
rutier ce-[i suprapun com-
peten]ele `n mod ineficient
[i abuziv prin acte de
coruptie: ARR (Autoritatea
Rutier\ Român\), CNA-
DNR (Administra]ia Dru-
murilor), RAR (Registrul
Auto Român) [i Poli]ia Ro-
mân\. a
furnizarea de informa]ii
necesare `ntocmirii docu-
menta]iei pentru dosarele
de `nscriere, precum [i
pentru extrasele de infor-
mare eliberate `n urma
`nscrierii actelor.
Concomitent cu schim-
barea tarifelor, ANCPI a
modificat [i termenele de
rezolvare a dosarelor. Ast-
fel, prima `nregistrare a
unui imobil poate fi efec-
tuat\ `n 30 de zile, durat\
redus\ fa]\ de termenul
de 60 de zile valabil pân\
`n luna ianuarie 2007.
Durata realiz\rii con-
tractelor de vânzare cum-
p\rare [i a celor de mo[te-
nire a fost redus\ la 9
zile, de la 14 zile, `n timp
ce dosarele de ipotec\ pot
fi rezolvate `n dou\ zile,
`n loc de 5, iar extrasele
de autentificare `n dou\
zile, `n loc de trei.
Potrivit directorului
general al ANCPI, nu e-
xist\ norme ale Uniunii
Europene care s\ vizeze
aplicarea reglement\rilor
din domeniul cadastrului
`n România. „UE a f\cut
o recomandare ]\rilor co-
munitare prin care le-a
solicitat s\ unifice cadas-
trul [i publicitatea imobi-
liar\, `n noiembrie 2006.
La noi, schimbarea a fost
deja f\cut\“, a declarat
Mihai Busuioc.
~n prezent, estim\rile
arat\ c\ `n România ex-
ist\ `ntre 35 [i 40 de mili-
oane de imobile, dintre
care 17 milioane sunt `n-
registrate la ANCPI. Din
totalul acestora, 11 mili-
oane provin din Transil-
vania, iar 6 milioane din
Moldova [i Muntenia, a a-
d\ugat Mihai Busuioc. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 7 februarie
Vremea va fi cald\
pentru aceast\ perioad\.
Cerul va fi mai mult
noros, except=nd regiu-
nile sud-estice unde va fi
variabil. Va ploua local `n
vestul, nord-vestul [i cen-
trul ]\rii, iar la munte la
altitudini de peste 1.500
m precipita]iile vor fi [i
sub form\ de lapovi]\ [i
ninsoare. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat, cu
unele intensific\ri `n
zona montan\ `nalt\.
Temperaturile minime:
`ntre - 5 [i 30C. Tempe-
raturile maxime: `ntre 3
[i 130C.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 7.02.2007
Dolar SUA 2,6024
Euro 3,3877

B\sescu acuz\ din nou grupurile
de interese [i „b\ie]ii de[tep]i“
a Traian B\sescu vorbe[te despre statul tic\lo[it `n varianta portocalie
a Pre[edintele acuz\ guvernan]ii care `nchid ochii la afacerile cu energie
a DNA este `ndemnat s\ ancheteze rela]iile politicienilor cu marii afaceri[ti a
Aflat `n toiul unor dure
confrunt\ri politice cu o-
pozi]ia [i fo[tii alia]i libe-
rali, pre[edintele `[i con-
tinu\ declara]iile publice
pe tema justi]iei. Traian
B\sescu critic\ din nou
structurile corupte ale
statului [i cere adoptarea
legii Agen]iei Na]ionale de
Integritate (ANI).
Riscul de e[ec
al actualei puteri
Aflat ieri la [edin]a de
bilan] a DNA, Traian B\-
sescu a avertizat asupra
posibilului e[ec a actualei
guvern\ri. „Actuala put-
ere este `n situa]ia de a
rata [ansa de a fi altfel
decât puterea 2000-2004,
din punct de vedere al co-
rup]iei“, a spus pre[edin-
tele, unde a vorbit din nou
despre grupurile de in-
terese din jurul Guvernu-
lui. F\r\ a face o referire
direct\ la premierul T\ri-
ceanu, [eful statului a `n-
cercat s\ demonteze justi-
ficarea unei guvern\ri
doar prin argumentul suc-
cesului economic. „Uite c\
avem 8% cre[tere eco-
nomic\ `n anul 2006, deci
duduie economia. Pentru
to]i ace[tia, eu am un
r\spuns: anul 2004, anul
guvernului Adrian N\s-
tase, a fost un an cu 8,4%
cre[tere economic\, deci
chiar mai bun decât 2006.
Cre[terea economic\ nu
`nseamn\ c\ structurile
statului s-au modificat; `n
mod cert, actuala putere
se afl\ `n pragul situa]iei
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a MINISTERUL CULTU-
RII VREA VIOARA STRADI-
VARIUS ~N DOU| S|PT|-
MÂNI: Ministerul Culturii [i
Cultelor (MCC) a trimis,
luni, o notificare familiei
Voicu prin care cere ca vi-
oara Stradivarius, cump\-
rat\ `n 1956 de statul ro-
mân [i dat\ `n comodat lui
Ion Voicu, s\ fie restituit\
MCC `n termen de 14 zile,
`n caz contrar urmând s\ se
adreseze justi]iei. Din docu-
mentele aflate `n arhiva mi-
nisterului reiese „indubita-
Legea referendumului a fost modificat\ dup\ planurile PSD
Coalizat cu PRM, PC [i
PNL, Partidul Social Demo-
crat a reu[it s\ modifice le-
gea referendumului, primul
pas `n demersul de suspen-
dare din func]ie a lui Traian
B\sescu. Astfel, dac\ se va
ajunge la votul popular, `nde-
p\rtarea pre[edintelui ar
putea fi decis\ de mult mai
pu]ini cet\]eni dec=t `nainte.
Camera Deputa]ilor a adop-
tat, ieri, cu 215 voturi „pen-
tru“, 56 „`mpotriv\“ [i o ab-
]inere, Legea referendumu-
lui, care `n noua form\ pre-
vede c\ pre[edintele ales `n
turul al doilea de scrutin
poate fi demis cu majoritatea
de a rata [ansa uria[\ de a
da românilor un stat mod-
ern“, a afirmat [eful statu-
lui.
Misterele din
domeniul energetic
Dincolo de discu]iile
privind leg\tura dintre
fosta [i actuala guvernare,
B\sescu s-a referit [i la
chestiuni concrete, acu-
z=nd Corpul de Control c\
nu s-a implicat `n cerceta-
rea situa]iei existente la
Ministerul Economiei [i
Comer]ului. „Afl\m doar
c\ b\ie]ii de[tep]i refuz\
s\ fac\ publice contracte-
le. Foarte bine. Dar insti-
tu]iile statului ar trebui
s\ aib\ acces la informa-
]ii. Sunt tipuri de realit\]i
pe care, cu regret o spun,
oamenii politici din actu-
alul Guvern, din actuala
putere, refuz\ s\ le vad\“,
a mai spus [eful statului,
f\c=nd din nou aluzie la
inamicii s\i liberali. De al-
tfel, de[i pre[edintele a l\-
udat eforturile procurori-
lor de a-[i face corect trea-
ba, a spus c\ tot acest de-
mers pentru ap\rarea le-
galit\]ii este abia la `nce-
put [i c\ DNA trebuie s\
aib\ for]a „s\ substituie
lipsa de voin]\ politic\ `n
`ntreruperea leg\turii vi-
novate dintre oameni de
afaceri [i oameni politici [i
are misiunea s\ garanteze
c\ resursele financiare ca-
re urmeaz\ s\ intre `n Ro-
mânia `n perioada urm\-
toare se vor `ndrepta c\tre
interesul general [i nu
c\tre interese nelegitime“.
bil“ c\ vioara Antonius Stra-
divarius 1702 este proprie-
tatea statului român, potri-
vit unui comunicat de pres\
al MCC. Vioara a fost achi-
zi]ionat\ de statul român `n
1956 cu 80.000 de franci el-
ve]ieni. Vioara i-a fost dat\
`n folosin]\ lui Ion Voicu, cu
care statul a `ncheiat un
contract de comodat. Con-
tractul a fost desf\cut `n
1986, când Ion Voicu a resti-
tuit instrumentul Filarmo-
nicii „George Enescu“. Ulte-
rior, vioara a ajuns `n po-
sesia Muzeului Na]ional de
ACTUALITATE
celor care se prezint\ la urne.
~n forma actual\ a legii, pre-
[edintele poate fi demis doar
cu votul a jum\tate plus unu
din num\rul persoanelor cu
drept de vot. ~n plus, deputa-
]ii au mai adoptat [i un a-
mendament respins de Comi-
sia juridic\, potrivit c\ruia
organizarea referendumului
nu poate avea loc simultan
ori cu mai pu]in de [ase luni
`nainte de alegerile preziden-
]iale, parlamentare, locale
sau pentru Parlamentul Eu-
ropean. Cum Camera Depu-
ta]ilor este Camer\ deci-
zional\ `n cazul acestui pro-
iect legislativ, actul normativ
B\sescu crede c\ unii politicieni vor „o Rom=nie pentru pu]ini“
Legea ANI, nedorit\
de parlamentari
Tot cu ocazia bilan]ului
DNA, pre[edintele a pledat
pentru legea ANI, „de[i
parlamentarii nu o vor“,
afirmând c\ aceasta con-
stituie un instrument pen-
tru DNA `n lupta `mpotri-
va corup]iei. B\sescu a re-
luat [i tema grupurilor de
interese care sunt `n spa-
tele unor politicieni, expri-
m=ndu-[i speran]a c\ oa-
menii politici afla]i pe lis-
ta de finan]are a marilor
afaceri[ti vor `ncepe s\ se
teme de procurori. Proble-
ma rela]iilor oculte `ntre
mediul de afaceri [i cel
politic este una ridicat\ `n
mod frecvent de Comisia
European\, Rom=nia ris-
Art\ al României. Pe 5 ianu-
arie 1990, Voicu a ridicat
Stradivariusul de la directo-
rul de la acea vreme al mu-
zeului, Alexandru Cebuc, pe
baza unui bon de mân\. Ior-
gulescu a men]ionat c\, dac\
familia Voicu de]ine acte
referitoare la statutul juridic
al viorii, evaluat\ de minis-
tru la 1,5-2 milioane de euro,
trebuie s\ ia leg\tura cu ofi-
ciul juridic al MCC [i s\ pre-
zinte aceste documente.
a CNSAS: DORU BRAIA
{I CORNEL IVANCIUC AU
va fi trimis la Pre[edin]ie
pentru promulgare. Astfel,
Traian B\sescu va avea de
ales `ntre o confruntare pe
teren juridic cu deputa]ii,
prin respingerea ini]iativei
lor [i o prezentare `n fa]a
electoratului, dac\ accept\ o
suspendare temporar\.
Nemul]umit de manevre-
le partidelor de opozi]ie,
sprijinite de PNL, Partidul
Democrat a anun]at c\ va
contesta noua form\ a Legii
referendumului la Curtea
Constitu]ional\. „Modifica-
rea legii este total anticon-
stitu]ional\. Sunt dou\ a-
mendamente introduse care
c=nd, `n cur=nd, activarea
clauzei de salvgardare pe
justi]ie, dac\ Parlamentul
refuz\ `n continuare s\
adopte legea ANI. Aceast\
lege este dorit\ [i de mi-
nistrul de resort, Monica
Macovei, pozi]ia sa fiind
`ns\ extrem de slab sus]i-
nut\ `n cadrul Guvernului.
Morar: „Lupt\m cu o
corup]ie cronic\“
Pe l=ng\ discursul lui
B\sescu, [eful DNA, Da-
niel Morar, a declarat,
ieri, c\ anul 2006 a fost
unul crucial pentru activi-
tatea acesteia, `n condi]ii-
le `n care corup]ia a fost
percerput\ ca fenomen
cronic la nivelul societ\]ii.
F|CUT POLI}IE POLITIC|:
Colegiul CNSAS a hot\r=t
ieri c\ ziari[ii Doru Braia [i
Cornel Ivanciuc au f\cut po-
li]ie politic\, iar contesta]ia
Rodic\i St\noiu a fost
respins\. ~n acela[i timp,
Bogdan Chireac a primit
verdict de necolaborare cu
fosta Securitate. Decizia `n
cazul celor trei ziari[ti fuse-
se amânat\ s\pt\mâna tre-
cut\ din lips\ de timp [i
pentru ca membrii Colegiu-
lui s\ mai analizeze cele trei
cazuri, `n condi]iile `n care
Miercuri, 7 februarie 2007
arat\ c\ pre[edintele ales
din primul tur poate fi sus-
pendat cu o majoritate mai
mare, anume majoritatea
celor de pe listele electorale,
iar cel ales `n al doilea tur cu
majoritatea voturilor expri-
mate la referendum. Este o
mare contrazicere a Con-
stitu]iei s\ introduci aseme-
nea diferen]ieri. Pre[edin-
tele, odat\ ales de electorat,
este pre[edintele României
[i el nu poate fi suspendat
decât `n acela[i fel, cu ma-
joritatea celor `nscri[i pe lis-
tele electorale“, a sus]inut
vicepre[edintele democrat
Cristian R\dulescu. a
El a recunoscut c\, p=n\
acum un an, zona politic\
p\rea intangibil\ pentru
ac]iunile de investigare
judiciar\. Astfel, o serie de
scandaluri de corup]ie
semnalate `n pres\ la un
moment dat [i r\mase f\-
r\ urmare au `nceput s\
fie luate `n considerare `n-
cepând cu 2006. Morar
spune c\ dovada acestei
schimb\ri este cercetarea
[i trimiterea `n judecat\,
de c\tre procurorii antico-
rup]ie, a unui num\r f\r\
precedent de actuali [i
fo[ti membri ai Parlamen-
tului, mini[tri [i secretari
de stat, conduc\tori ai u-
nor structuri guverna-
mentale, `nal]i func]ionari
ai administra]iei publice
locale [i magistra]i. a
existau indicii c\ ace[tia in-
ten]ionau s\ dea verdict de
colaborare tuturor. Conform
unor surse din institu]ie,
to]i aveau angajamente cu
Securitatea [i cu excep]ia
lui Braia [i note informa-
tive. Dac\ Ivanciuc a recu-
noscut `nc\ de anul trecut
colaborarea cu fosta poli]ie
politic\, realizatorul TV
Doru Braia, de[i cu mai
multe angajamente, a negat
vehement orice colaborare
cu Securitatea, sus]inând
mereu c\ a fost o victim\ a
acesteia. a
7
LUMEA PE SCURT
Rudolph Giuliani
s-a lansat `n cursa
pentru Casa Alb\
Fostul primar al New York-ului,
Rudolph Giuliani, [i-a anun]at can-
didatura pentru pre[edin]ia State-
lor Unite din partea Partidului
Republican. Echipa de campanie a
lui Giuliani `ncearc\, astfel, s\ ex-
ploateze la maxim popularitatea
câ[tigat\ `n zilele de dup\ aten-
tatele de la 11 septembrie. ~n acea
zi, Giuliani a devenit idolul new-
yorkezilor prin capacitatea sa de a
lua rapid decizii, prin prezen]a de
spirit [i compasiunea manifestat\
fa]\ de victime. Toate acestea i-au
adus titlul de Om al anului `n
clasamentul elaborat de revista
„Time“. N\scut `n 1944 `ntr-o fami-
lie modest\ de imigran]i italieni, el
s-a afirmat ca procuror federal `n
lupta `mpotriva Mafiei. Ales de
dou\ ori primar la New York-ului,
`n 1993 [i 1997, a comb\tut cu efi-
cien]\ criminalitatea. Capabil de a
gestiona situa]iile de criz\, el nu se
bucur\ de simpatia comunit\]ii
hispanice [i de culoare, din cauza
sprijinului f\r\ rezerve acordat
for]elor de ordine `n lupta
`mpotriva criminalit\]ii.
Bulgaria, România [i
Albania sunt campioane
la diplome false
O anchet\ `ntreprins\ `n Grecia a
stabilit c\ Bulgaria, România [i
Albania sunt ]\rile unde au fost
emise cele mai multe diplome
false, cel pu]in 300, `n ultimii doi
ani. Semnalele de alarm\ venite
din Grecia, unde ministrul
Educa]iei Marieta Yanaku a de-
scoperit diplome false emise `n
Bulgaria, a declan[at o investiga]ie
a autorit\]ilor de la Sofia. ~n
prezent, mai mul]i func]ionari din
Ministerul bulgar al Educa]iei sunt
ancheta]i sub suspiciunea c\ ar fi
legalizat diplome universitare
false, a anun]at procurorul-[ef ad-
junct al Sofiei, Roman Vasilev.
Potrivit procurorului, func]ionarii
sunt suspecta]i c\ au falsificat
diplome de la toate universit\]ile
bulgare, inclusiv de la Univer-
sitatea „St. Climent Ohridski“ din
Sofia, cea mai mare [i mai respec-
tat\ institu]ie de `nv\]\mânt supe-
rior din ]ar\. Activit\]ile infrac]io-
nale ale func]ionarilor s-au desf\-
[urat `ntre 2004 [i 2006, iar
diplomele false erau prezentate
mai ales angajatorilor din str\i-
n\tate. Majoritatea documentelor
false erau diplome de economi[ti,
avoca]i, ingineri [i fizicieni, iar cos-
tul mediu al unui asemenea docu-
ment era de 2.000 de euro.
Un ofi]er american
refuz\ s\ lupte `n Irak
Un ofi]er din armata terestr\ a
SUA, care a refuzat s\ fie trimis `n
Irak, a pledat nevinovat, luni, `n
fa]a unei cur]i mar]iale de la Fort
Lewis (Washington), instan]\ ce
contest\ dreptul ofi]erilor de a se
exprima `mpotriva unui r\zboi. Lt.
Ehren Watada, `n vârst\ de 28 de
ani, este acuzat c\ a refuzat s\ fie
trimis `n Irak `mpreun\ cu brigada
sa, `n iunie anul trecut, dar [i c\ a
adoptat o atitudine incorect\ pen-
tru un ofi]er, apreciind c\ r\zboiul
din Irak este ilegal [i imoral.
Watada, despre care sus]in\torii
s\i afirm\ c\ este primul ofi]er din
for]ele terestre ale SUA care a re-
fuzat public s\ serveasc\ `n Irak,
este pasibil de o pedeaps\ de pân\
la patru ani `nchisoare [i de ex-
cluderea din armat\ pentru de-
zonoare, `n cazul `n care va fi g\sit
vinovat. El a refuzat s\-[i exercite
dreptul la obiec]ia de con[tiin]\,
subliniind c\ s-ar duce s\ lupte `n
Afganistan, dar refuz\ s\ fac\
acest lucru `n Irak. a

8 Miercuri, 7 februarie 2007
Patriarhul nostru `mpline[te 92 de ani
a Prea Fericitul P\rinte
Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române,
aniverseaz\ ast\zi `mplinirea
vârstei de 92 de ani a Cu
acest prilej, `ncepând cu ora
9.00, Prea Fericirea Sa va
oficia Sfânta Liturghie `n
Catedrala patriarhal\,
`nconjurat de membri ai
Sfântului Sinod a Sfânta
Liturghie va fi urmat\ de un
moment aniversar la Palatul
Patriarhiei, de la ora 13.00, la
care vor participa
personalit\]i ale vie]ii publice
române[ti, reprezentan]i ai
altor culte [i ai Corpului
diplomatic acreditat la
Bucure[ti [i to]i cei care vor
s\-l felicite pe Prea Fericitul
P\rinte Patriarh Teoctist la
aniversarea a 92 de ani a Din
m\rturiile diferitelor
personalit\]i ale vie]ii laice [i
religioase, din Rom=nia [i din
str\in\tate, contur\m ast\zi
portretul ~nt=ist\t\torului
Bisericii Ortodoxe Rom=ne a
„O Biseric\ remarcabil\ pentru vitalitatea
[i profunzimea vie]ii sale teologice“
Rev. dr. Keith Cle -
ments, secretar general,
CM Conferin]a Bisericilor Eu -
YK
ropene: „~n familia Confe-
rin]ei Bisericilor Europe-
ne, Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne i se acord\ cea mai
mare stim\ [i afec]iune. A-
ceast\ Biseric\ a c\utat s\
r\mân\ credincioas\ E-
vangheliei, trecând prin
multe schimb\ri, `ndurând
Sanctitatea Sa Papa
Ioan Paul al II-llea: „M\ a-
sociez bucuros sim]\min-
telor de bucurie [i de re-
cuno[tin]\ care `n aceast\
fericit\ `mprejurare V\
sunt manifestate, precum
[i rug\ciunilor [i ur\rilor
ce se `nal]\ spre Cer pen-
tru Dumneavoastr\ de c\-
tre `ntreaga Biseric\ Orto-
dox\ Român\, mul]umind
Domnului pentru toate
harurile pe care Vi le-a
acordat `n ace[ti numero[i
ani de rodnic\ slujire. (...)
~mpreun\ cu Sfântul
Sinod, cu `ntreaga Ierar-
hie [i credincio[ii Româ-
niei m\ rog Domnului s\
V\ asiste pe Prea Ferici-
rea Voastr\ pentru ca s\
continua]i s\ c\l\uzi]i cu
„A primit `nsemnele patriarhale pentru a
p\stori cu vrednicie turma credincio[ilor“
Prea Fericitul Sava, Mi-
tropolit al Var[oviei [i al
`ntregii Polonii: „~n a doua
jum\tate a secolului al
XX-lea, România era o ]ar\
`n care nu era u[or s\-L
m\rturise[ti pe Hristos. Co-
munismul ateu care se r\s-
pândise nu-i privea cu ochi
buni pe fiii Bisericii. ~n tim-
pul lui Nicolae Ceau[escu
(1965-1989), mii de preo]i
au fost arunca]i `n pu[c\rie.
Mitropolitul Teoctist [tia `n-
perioade de conflict, de
r\zboi [i de persecu]ie poli-
tic\, `ncercând s\ slujeas-
c\ oamenii [i trecând prin
tot felul de greut\]i. Este o
Biseric\ remarcabil\ pen-
tru vitalitatea [i profunzi-
mea vie]ii sale teologice [i
intelectuale [i, `n acela[i
timp, profund angajat\ `n
abordarea realit\]ilor lu-
mii, `n care tr\iesc oame-
`n]elepciune pastoral\
credincio[ii care V\ sunt
s\ c\ dup\ Golgota urmea-
z\ ~nvierea. Trebuia doar s\
se st\ruie `n credin]\ [i e-
vlavie. Acesta este, desigur,
motivul pentru care, `n cele
mai grele momente, `n ulti-
mii ani de captivitate, la ul-
timele zvârcoliri ale comu-
nismului, când Ceau[escu
lupta ca s\ p\streze pute-
rea care-i sc\pa din mân\,
`n 1986, prin voia lui Dum-
nezeu [i a Bisericii, Mitro-
politul Teoctist se urca `n
CM
YK
ANIVERS|RI
nii `n prezent. Este o Bise-
ric\ deosebit de credin- Prea Fericitul P\rinte Teoctist,
cioas\ r\d\cinilor [i tradi-
]iei sale ortodoxe [i, totu[i,
ne`nchis\ `n sine, ci des-
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
chis\ `ntâlnirilor, dialogu-
lui [i cooper\rii, `n cel mai
autentic spirit ecumenic. 7 februarie 1915 - s-a n\s-
Este, a[adar, o deosebit\ cut `n satul Tocileni, jude]ul
Boto[ani, ca cel de-al zecelea
pl\cere pentru Conferin]a copil al familiei Dumitru [i
Bisericilor Europene s\-[i Marghioala Ar\pa[u; la botez
exprime mul]umirile [i u- prime[te numele Teodor;
r\rile de bine `n aceast\ 1921-1927 – urmeaz\ cur-
perioad\ de pomenire [i de surile [colii primare `n satul
aniversare.“ (Geneva, 15 natal;
noiembrie 2004) 1928 – intr\ ca frate la
Schitul Sih\stria Voronei;
1929 – este admis la
Seminarul Monahal de la
M\n\stirea Neam];
1932-1940 – urmeaz\
cursurile Seminarului Teo-
logic Monahal de la M\-
n\stirea Cernica;
1935, 6 august – depune
voturile monahale la M\n\s-
tirea Bistri]a, Neam], pri-
mind numele de Teoctist;
1940-1944 – urmeaz\ cur-
surile Facult\]ii de Teologie a
Universit\]ii din Bucure[ti;
1945 – ob]ine licen]a `n Te-
ologie cu calificativul „magna
cum laudae“;
1945, 25 martie – este hi-
FOTO: PATRIARHIA ROM+N|
rotonit ieromonah la Cate-
drala mitropolitan\ din Ia[i;
1946, martie – numit
mare ecleziarh al Catedralei
mitropolitane din Ia[i;
1948 – ridicat la rangul de
arhimandrit;
1950, 28 februarie – la pro-
`ncredin]a]i.“ (Vatican, 4 punerea patriarhului Jus-
decembrie 2004) tinian Marina, este ales Epis-
cop-Vicar Patriarhal de c\tre
Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române;
scaunul patriarhal. La 16
noiembrie, `n Biserica Sfin-
]ilor ~mp\ra]i Constantin [i Traian B\sescu, pre[edin-
Elena, cei asemenea cu A- tele Rom=niei: „Dumnezeu,
postolii, a primit `nsemnele chem=ndu-v\ la cea mai `nal-
patriarhale pentru a p\s- t\ treapt\ a Arhieriei, v-a
tori cu vrednicie turma cre- oferit un dar de mare pre] [i o
dincio[ilor [i a-i `ndemna la misiune plin\ de r\spundere
via]\ curat\. Asemenea fa]\ de Biserica Sa. C\ci slu-
Sfin]ilor ocrotitori ai Cate- jirea pe care o `mplini]i este o
dralei, el afla `n p\mânt o continu\ `ncercare a discer-
n\mântului duhovnicesc `n
cruce, crucea vredniciei ro-
mâne[ti, [i o `n\l]a cât mai fa]a vremurilor. Ajungând la
vârsta deplinei `n]elepciuni,
sus pentru ca s\ str\luceas-
ave]i prilejul unei priviri p\-
c\ peste to]i [i ca `ntreg po- trunz\toare asupra destinu-
porul român s\ `ngenun- lui Bisericii Ortodoxe Româ-
cheze `n fa]a acesteia.“ ne `n zilele noastre.“
CM
YK
a Repere biografice a
1950, 5 martie – hirotonit
`n treapta arhieriei de c\tre
patriarhul Justinian Ma-
rina, Mitropolitul Firmilian
al Olteniei [i Episcopul Che-
sarie al Dun\rii de Jos;
1950-1954 – rector al
Institutului Teologic din
Bucure[ti;
1962, 28 iulie – ales E-
piscopul Aradului, Ienopolei
[i H\lmagiului;
1969-1970 – numit de
Sfântul Sinod ca locum
tenens al Episcopiei Oradiei;
1973, 28 ianuarie – ales
Arhiepiscop al Craiovei [i
Mitropolit al Olteniei;
1977, 25 septembrie –
ales Arhiepiscop al Ia[ilor [i
Mitropolit al Moldovei;
1981-1982 – numit de
Sfântul Sinod ca locum te-
nens pentru scaunul de Mi-
tropolit al Transilvaniei;
1986, 9 noiembrie – ales
Arhiepiscop al Bucure[tilor,
Mitropolit al Ungro-Vlahiei
[i Patriarh al Bisericii Orto-
doxe Române.
Titluri [i distinc]ii
- Membru de onoare al
Academiei Române;
- Doctor Honoris Causa al
Universit\]ii Bucure[ti (1995)
[i al altor universit\]i din ]ar\
- Doctor Honoris Causa al
Universit\]ii Catolice din
Lublin, Polonia (2000);
FOTO: PATRIARHIA ROM+N|
CM
- premiul „Timotei Cipa- YK
riu“ al Academiei Române
pentru tip\rirea `n 1988 a
edi]iei jubiliare a Bibliei de
la Bucure[ti (1991);
- diferite distinc]ii biseri-
ce[ti acordate de Patriarhiile
Antiohiei, Ierusalimului [i
Moscovei [i de Bisericile Or-
todoxe ale Greciei, Cehiei
Slovaciei [i Finlandei.
Activitate publicistic\
- a alc\tuit monografia
`nchinat\ Mitropolitului Ia-
cob Putneanul (1750-1760);
- a editat Liturghierul ro-
mânesc de la 1679 al Mitro-
politul Dosoftei;
- este autorul studiilor
„Mitropolitul Dosoftei - autor
al limbajului liturgic“ [i „O-
pera Sf. Vasile cel Mare `n
via]a cultural\ a credincio[i-
lor ortodoc[i români“;
- a editat „Biblia de la Bu-
cure[ti“ (edi]ie jubiliar\ trans-
literat\ - 1988);
- este autorul a treispreze-
ce volume de predici, omilii,
medita]ii, cuvânt\ri ocaziona-
le [i studii, reunite `n colec]ia
„Pe treptele slujirii cre[tine“;
- a colaborat la diferite re-
viste [i publica]ii cu studii, me-
morii, `nsemn\ri [i documen-
t\ri la diferite evenimente ani-
versare, biserice[ti [i na]iona-
le. (Biroul de Pres\ [i Comu-
nica]ii al Patriarhiei Române)
FOTO: MEDIAFAX

Prea Fericitul Bartho -
lomeu I, Arhiepiscop al
Constantinopolului [i Pa-
triarh Ecumenic: „Patri-
arhia Ecumenic\ se simte
fericit\, mai ales pentru
c\ `n ultimii ani, foarte
grei, la conducerea Orto-
„Un duhovnic adev\rat
[i un om pentru oameni“
Ana Lupa[cu, buc\tar:
„~l admir pentru bun\ta-
tea lui, dragostea pe care
o revars\ asupra credin-
cio[ilor. Este un bun p\s-
tor care se `ngrije[te de oi-
le sale. Este un om pl\cut
credincio[ilor. ~i doresc
s\n\tate [i s\ aib\ `n con-
tinuare aceea[i putere de
a iubi din toat\ inima po-
porul rom=n ortodox“.
Costache Nechifor, 54
de ani: „Apreciez enorm la
CM
YK
PF Teoctist sinceritatea [i
credin]a. Se vede tot ce-i
bun adunat `ntr-un om.
{tiu prea pu]ine despre
via]a Prea Fericirii Sale,
`ns\, a[a cum am spus
apreciez sinceritatea [i
puterea de convingere
asupra oamenilor“.
Carmen Bolocan, cadru
didactic: „E un chip bl=nd
[i un monah [i ierarh
adev\rat. Cu toate c\ au
fost at=tea discu]ii `n jurul
Prea Fericirii Sale, eu `l
cunosc [i ca mitropolit al
Moldovei [i Sucevei, [i
`ntotdeauna am fost im-
„Calitatea predominant\ a Prea Fericitului Teoctist este neuitarea“
PS Ioachim, arhiereu vi-
car al Episcopiei Romanului:
„Eu [i PF Teoctist avem o afi-
nitate sufleteasc\. Sufletele
noastre comunic\ `n perma-
nen]\ f\r\ s\ ne spunem
prea multe. Am fost arhidia-
conul Prea Fericirii Sale `n
perioada `n care era [i
Mitropolit al Moldovei [i
Sucevei, dar [i Patriarh al
CM
YK
ANIVERS|RI
Prea Fericirii Sale,
Prea Fericitului P\rinte
TEOCTIST
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne
Prea Fericirea Voastr\,
La aniversarea zilei de
FOTO: PATRIARHIA ROM+N|
na[tere a Prea Fericirii Voas-
tre, V\ adres\m, cu fiasc\ [i
fr\]easc\ dragoste `n Hris-
tos, ur\ri de s\n\tate [i zile
`ndelungate, cu bucurii [i
mult ajutor `n lucrarea arhi-
p\storeasc\ pe care o desf\-
doxiei române[ti se afl\ [ura]i spre slava Preasfintei
un b\rbat de valoarea Treimi [i spre binele Bisericii
Prea Fericitului Patriarh Ortodoxe din }ar\ [i din
Teoctist, care conduce Bi- afara ei.
serica cu pricepere [i `n-
]elepciune dumnezeiasc\, ~n numele slujitorilor de
reu[ind s\ men]in\ `ntreg la parohii [i m\n\stiri, al
prestigiul ei.“ credincio[ilor din Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei [i al
nostru personal V\ adre-
s\m, cu deosebit\ pre]uire,
urarea: ~ntru mul]i [i ferici]i
ani, Prea Fericite P\rinte
Patriarh!
presionat\ de felul lui de a Al Prea Fericirii Voastre
fi. Nu pot dec=t s\-i urez `n Hristos-Domnul,
s\n\tate [i via]\ `ndelun-
gat\ [i s\ r\m=n\ la fel,
acel p\stor bl=nd. Eram † Daniel
student\ c=nd era mitro- Mitropolitul Moldovei [i
polit la Ia[i [i `l admiram Bucovinei
la sfintele slujbe“.
Mariana, 33 de ani:
„Caracteristica principal\
a sa este bun\tatea sufle-
„{tie s\ cultive
tului. Cred c\ de aceea demnitatea
este ceea ce este. R\m=ne
`n inimile credincio[ior ca
rangului f\r\ s\ o
ceva cald. Lini[te[te pe degradeze `n vanitate“
toat\ lumea c=nd vorbe[te.
~mi place felul lui de a fi. Teodor Baconsky, consilier
Se vede c\ este un om al preziden]ial: „~l cunosc de
lui Dumnezeu“. mult pe P\rintele Patriarh [i
sunt gata s\ livrez alte m\rtu-
Elena, administrator rii despre persoana sa. Prima
e legat\ de voca]ia lui mona-
de firm\: „~i doresc Prea
Fericirii Sale mul]i ani de hal\, tradus\ prin op]iunea
adolescentului de odinioar\ [i
acum `ncolo, s\ ne binecu- continuat\ printr-un stil de
vinteze [i s\ fie al\turi de via]\ cump\tat [i obi[nuit cu
noi, a[a cum a fost [i p=n\ rug\ciunea. Patriarhul are o
acum. L-am v\zut `n mul- bonomie moldoveneasc\ [i o
te r=nduri. R\m=ne un modestie intrinsec\ pe care
duhovnic adev\rat [i un deceniile de camilafc\ [i engol-
om pentru oameni. La un pion nu le-au alterat nicide-
om ca el `]i place totul. cum. {tie s\ cultive demnita-
Este un exemplu pe care tea rangului f\r\ s\ o degra-
trebuie s\-l urm\m“. deze `n vanitate paranoic\ [i
damf de parvenit. ~n pu]ini al]i
ierarhi ai Bisericii a rezistat,
sub m\t\suri, duhul paterical
Ziditorul de Dumnezeu
pentru românii
de pretutindeni
Acad. Mihai Cimpoi, pre[e-
dintele Uniunii Scriitorilor din
Moldova: „Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române poart\ un
nume `nc\rcat cu o semnifica-
]ie deosebit\: Teoctist, `n gre-
FOTO: PATRIARHIA ROM+N|
ce[te, `nseamn\ „Ziditor de
Dumnezeu“. L\rgind sfera de
conota]ii a acestei fraze, am
putea spune, `ntru luminarea
adev\rului `ntreg, c\ este un
Ziditor de Dumnezeu pentru
români: atât pentru românii
Rom=niei. {i `n timpul `n pastorale [i c=nd mergeam
care era plecat la Bucure[ti cu ma[ina `[i etala calitatea
eu `i f\ceam coresponden]a de povestitor, amintindu-[i
personal\. ~n momentele de detalii din via]a sa [i din
pace, atunci c=nd venea la via]a Mitropoliei Moldovei [i
Ia[i, `mi dezv\luia foarte Sucevei, `n special. {i acum
multe din tainele vie]ii lui, `n `[i aminte[te lucruri pe care
special maniera de-a se fi eu nu mi le mai amintesc.
strecurat printre pic\turi, Mi-a r\mas `n minte o `n-
at=t el, c=t [i Biserica. ~l `n- t=mplare mai vesel\. Dup\
so]eam adesea `n vizite cum am spus, `l `nso]eam `n
CM
YK
Miercuri, 7 februarie 2007 9
IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i planurile vie]ii biserice[ti sunt `n pri-
Bucovinei: Prea Fericitul P\rinte Pa-
triarh Teoctist „a p\storit `n vreme de
mul rând rodiri ale rug\ciunilor perso-
nale [i ale Bisericii `ntregi din poporul
opreli[ti comuniste, iar acum p\store[- român, deoarece mai presus de orice
te `n vreme de libertate, dar totdeauna gând [i lucrare omeneasc\ st\ harul lui
`ntr-un context misionar care a cerut [i Dumnezeu care lucreaz\ pentru Bise-
cere veghe [i jertfelnicie, `n]elepciune [i rica lui Hristos. Prea Fericitul are da-
lupt\ duhovniceasc\. Multele [i marile rul de a cultiva darurile Sfântului Duh
realiz\ri ale Prea Fericirii Sale pe toate rev\rsate `n Biseric\.“
[i sim]ul absolut al relativit\-
]ii celor lume[ti. A doua m\r-
turie ]ine de poc\in]a discret\,
dar intens\, prin care a trecut
dup\ 1989, c=nd a fost – statis-
tic [i jurnalistic vorbind – cel
mai expus la atacuri [i cel mai CM
YK
dornic s\ asume, de unul sin-
gur, vina colabora]ionismului
din perioada bol[evic\. Am [i
un g=nd pur personal de re-
cuno[tin]\ fa]\ de PF Teoctist,
care – a[a cum rezult\ din a-
mintirile mele [i din dosarul
de urm\rire pe care mi l-am
citit recent, la CNSAS – a vrut
cu tot dinadinsul s\ m\ apere
de securi[tii strecura]i abun-
dent `n zona Patriarhiei. Poate
c\, dac\ n-ar fi fost „bemolii“
distribui]i diplomatic de c\tre
P\rintele Patriarh, soarta mea
`n ultimii ani ’80 ar fi fost mult
mai dur\ dec=t a fost p=n\ la
urm\.“ (Turn ~ncclinat Pllus 90
minus 20, articol publicat `n
„Dilema Veche“, Anul III,
nr.145 - 05 noiembrie 2006)
din ]ar\ cât [i pentru românii
dinafara ei. Prea Fericitul Hristodulos, Arhiepiscop al
Cu o rodnic\ activitate de A- Atenei [i a toat\ Elada: „De la data intr\rii sale `n
postol al lui Hristos, Prea Feri- monahism, `n 1937, P.F. Patriarh Teoctist a de]i-
cirea Sa une[te Biserica, „maica nut multe [i foarte importante pozi]ii cheie `n care
poporului român“ dup\ cum a lucrat cu mult succes. Marea [i importanta sa
spunea Eminescu, [i pe to]i ro-
contribu]ie la via]a Bisericii Ortodoxe Române a
mânii, oriunde ar fi risipi]i de fost recunoscut\ atunci când a fost ales la 9 noiem-
destin [i de vitregiile istoriei. (...)
Prin reactivarea Mitropo- brie 1986, ca succesor al Patriarhului Iustin, `n
liei Autonome a Basarabiei, `n func]ia de ~ntâist\t\tor [i Patriarh al Bisericii
1992, Prea Fericirea Sa a re- Ortodoxe Române. De atunci [i pân\ acum, s-a
dovedit a fi cel mai merituos cârmaci, conducând
construit, cu vrednicie [i har
misionar, unitatea Bisericii cu `ndemânare corabia Bisericii Române prin ape
Ortodoxe Române[ti, punân- tulburi, aducând-o la limanuri sigure [i lini[tite.
du-i [i pe românii basarabeni Sub inspirata sa conducere, Biserica Ortodox\ Ro-
sub semnul unit\]ii credin]ei, mân\ sor\ a intrat `n secolul 21 de via]\ ca Bise-
limbii [i valorilor culturale ric\ Sfânt\ [i venerabil\, asigurând o m\rturisire
române[ti.“ dinamic\ [i vie a Adev\rului lui Hristos.“
vizite pastorale [i, odat\, am c=nt\ p\rintele arhidiacon», tarea“. Nu uit\ nimic din
mers la M\n\stirea Putna, adic\ eu. ~i pl\cea muzica ceea ce a f\cut `n via]a lui. ~n
unde se b\tea tabla pe Casa muncii.... felul acesta s-a salvat [i pe
Voievodal\ a Sf. {tefan cel A[adar, PF Teoctist este sine [i institu]ia pe care o
Mare. Ne-a `nt=mpinat sta- un bun povestitor [i un om al reprezint\, Biserica. De ace-
re]ul [i c=nd l-a v\zut pe PF detaliilor. Am mai fost `ntre- ea spun eu c\ este un om pro-
Teoctist a strigat la cei care bat ce calitate predomin\, `n viden]ial, care a reu[it s\
`[i f\ceau treaba, sus pe aco- caracterizarea mea, la PF conduc\ Biserica `n vremuri
peri[: «Opri]i-v\, c\ iat\ vine Teoctist, [i am spus „neui- foarte grele [i `nver[unate“.
~nalt Prea Sfin]itul Teoc-
tist!». Dar, el a zis: «Las\
Prea Cuvioase, c\ aceea este
muzica ce-mi place, nu cum Sursa principal\: volumul „Biserica `n misiune.
Patriarhia Român\ la ceas aniversar“, 2005
10 Miercuri, 7 februarie 2007
REGIONAL
~nc\ un caz de
meningit\, la Bac\u
~nc\ un copil a fost diagnosticat
cu meningit\, pe baza ana-
lizelor de laborator, la Spitalul
de pediatrie din Bac\u, dup\ ce
la finalul s\pt\m=nii trecute a
fost semnalat primul caz din
acest an. Primul pacient a fost
un copil de un an [i nou\ luni
din comuna Cleja, iar al doilea
are un an [i este din municipiul
Bac\u. Pentru c\ au fost adu[i
la spital `n faze incipiente ale
bolii, medicii afirm\ c\ cei doi
copii au [anse s\ scape f\r\
sechelele neurologice [i fizice pe
care aceast\ boal\ le las\ dac\
nu este tratat\ la timp.
Simptomele caracteristice sunt
febra, fotofobia, v\rs\turile,
bolnavul nu poate pune b\rbia
`n piept [i erup]ia tegumen-
tar\. Ambele cazuri au fost ra-
portate la Ministerul S\n\t\]ii
Publice, procedur\ obligatorie
`n programul de ]inere sub con-
trol a bolilor infec]ioase.
{eful Ocolului Silvic
Ceahl\u, acuzat de
luare de mit\
{eful Ocolului Silvic Ceahl\u,
Toader Cojocaru, este cercetat,
`n stare de libertate, de
procurorii Tribunalului Neam]
pentru comiterea infrac]iunii de
luare de mit\. De[i procurorii
au propus, ieri, arestarea pre-
ventiv\ a silvicultorului, magis-
tra]ii Tribunalului Neam] au
decis cercetarea `n stare de li-
bertate, cu condi]ia ca `nvinu-
itul s\ nu p\r\seasc\ jude]ul
Neam]. Conform anchetatorilor,
silvicultorul a pretins, [i primit,
suma de o mie de lei, din partea
unui proprietar de p\dure din
comun\, pentru a-i marca, ile-
gal, c=]iva arbori `n vederea
t\ierii. Denun]\torul a anun]at
poli]i[tii care, al\turi de
procurori i-au `nscenat [efului
de ocol silvic un flagrant.
Anchetatorii au marcat mai
multe bancnote, `n valoare de
50 [i 100 de lei, `n sum\ total\
de o mie de lei, cu substan]e flu-
orescente, pe care proprietarul
de p\dure le-a dat [efului de
ocol silvic, chiar `n biroul aces-
tuia. Cojocaru nu recunoa[te
fapta [i a declarat anchetato-
rilor c\ a primit suma de bani
ca tax\ pentru marcarea co-
pacilor din p\dure. Conducerea
institu]iei spune c\ la marcarea
arborilor, `n vederea t\ierii,
proprietarul p\durii trebuie s\
achite 50 de lei pentru fiecare
hectar. Dac\ cei o mie de lei in-
voca]i ca mit\ ar fi fost pentru
plata legal\ a marc\rii co-
pacilor, suprafa]a total\ ar fi
trebuit s\ fie de 20 de hectare.
Copil de doi ani
omor=t `n b\taie
Un b\rbat de 37 de ani din lo-
calitatea Adjudul Vechi a fost
arestat, mar]i, pentru c\ l-a o-
mor=t `n b\taie pe fiul concu-
binei, de un an [i opt luni. Co-
pilul a decedat la sf=r[itul s\p-
t\m=nii trecute, f\r\ ca oame-
nii legii s\ descopere urme de
violen]\ pe corpul s\u. ~ns\
luni diminea]\, dup\ autopsie,
poli]i[tii au fost alerta]i deoa-
rece mai multe organe interne
ale micu]ului D\nu] M. fusese-
r\ g\site rupte. ~n urma anche-
tei, a fost re]inut Ionel Secar\,
37 de ani, concubinul mamei
copilului, care a fost acuzat c\
l-a b\tut pe copil. „Moartea
copilului a fost violent\ [i a
survenit `n urma unor trauma-
tisme abdominale. Cercet\rile
efectuate au ar\tat c\ minorul
a fost lovit cu pumnii `n abdo-
men de c\tre concubinul mamei
sale, pe motiv c\ pl=ngea“, se
arat\ `n comunicatul de pres\
al Inspectoratului de Poli]ie
Jude]ean Vrancea. a
ACTUALITATE
Liceenii sunt chema]i s\ surprind\ Rom=nia pe film ISJ devine Direc]ie
a O nou\ edi]ie a concursului de filme scurte „Europa la liceu“ a
A patra edi]ie a concursului lul nostru de a fi. Materialul vi- este 23 martie 2007. Proiectele
pentru Educa]ie
de filme scurte „Europa la li- zual trebuie s\ fie `nso]it de un vor fi evaluate la nivel na]ional Secretarul general al realiza o descongestio-
ceu“, ini]iat de Reprezentan]a sinopsis al filmului, dar [i de o de c\tre un juriu format din spe- Ministerului Educa]iei nare a ministerului de
Comisiei Europene `n Rom=- prezentare a modului `n care a ciali[ti `n arta filmului [i din [i Cercet\rii (MEdC), A- toate problemele admi-
drian Gorun, a declarat, nistrative, el fiind res-
nia, a fost lansat\ `n acest an fost g=ndit [i dezvoltat proiec- membri ai Reprezentan]ei Co-
c\, potrivit proiectului ponsabil cu elaborarea
iar tema concursului este „Ro- tul. Website-ul concursului este: misiei Europene, iar cele mai Legii `nv\]\m=ntului politicilor `n educa]ie [i
m=nia. Filmat `n Europa“. „http://www.europa-la-liceu.ro“. bune proiecte vor fi premiate pe preuniversitar, inspec- monitorizarea aplic\rii
Dup\ succesul formatului de Grupele de liceeni care doresc 9 mai – Ziua Europei, `n cadrul toratele [colare jude]ene acestora, deziderate `n-
anul trecut, liceenii sunt invi- s\ ob]in\ ajutor pentru dezvol- Galei de `nchidere a Festivalului se vor transforma `n di- f\ptuite `n plan terito-
ta]i la un nou exerci]iu de co- tarea proiectelor pot beneficia Filmului European, `n Bucu- rec]ii pentru educa]ie, rial de noile direc]ii ju-
municare vizual\: ei trebuie s\ gratuit de consultan]\, acce- re[ti. ~n cursul celor 3 edi]ii ante- care vor r\m=ne, `n con- de]ene pentru educa]ie“
surprind\, `ntr-un film de 3 s=nd lista de consultan]i, publi- rioare ale concursului s-au des- tinuare, `n subordinea - a precizat secretarul
minute, ce aduce Rom=nia Uni- cat\ pe site. f\[urat 1300 de sesiuni de train- ministerului, dar vor fi general al MEdC. ~n pe-
organizate pe principiul rioada imediat urm\-
unii Europene odat\ cu adera- ~nscrierea proiectelor `n con- ing, la care au participat peste func]iei publice [i vor toare, proiectul noii Legi
rea, care e contribu]ia Rom=- curs se va face prin internet, pe 28 000 de elevi. Mai mult de
gestiona, `n teritoriu, a `nv\]\m=ntului pre-
niei [i a rom=nilor la „concertul site-ul concursului, www.euro- 4500 dintre ei s-au `nscris `n con- problemele de politici e- universitar va fi supus
european“, cum vom influen]a pa-la-liceu.ro. Data limit\ p=n\ curs, cu 1832 de proiecte, inte- duca]ionale elaborate de dezbaterii publice, timp
acesta. „Practic, se va de o lun\. (O.R.)
soarta Europei cu valorile [i fe- la care se pot trimite proiectele resante [i foarte creative. (O.R.)
Doar o parte din salariile Directorii sunt
ajuta]i s\ fac\
angaja]ilor CET vor cre[te dosarele de „{coal\
european\“
a ~n urma discu]iilor de ieri dintre sindicali[ti [i directori, doar o parte dintre
angaja]i vor primi salarii mai mari, respectiv cei de la UFET a Primarul Ia[ului, A `nceput competi]ia [colilor pen-
tru ob]inerea Certificatului „{coal\
Gheorghe Nichita, consider\ aceast\ grev\ drept inoportun\ [i incorect f\cut\ European\“. Termenul de depunere
a candidaturilor este, anul acesta, 1
a Bonuri de mas\ vor primi doar angaja]ii care au salariile mici a {efii CET sus]in c\ martie. Dosarul de candidatur\ con-
]ine formularul de candidatur\ com-
nu pot majora `n acest an salariile, din cauza problemelor financiare ale societ\]ii a pletat, portofoliul ilustrativ (copii
dup\ acte [i diplome care sus]in afir-
Sindicali[tii de la CET lor“, a spus ieri prima- ma]iile f\cute `n formularul de can-
s-au `nt=lnit ieri cu di- rul Gheorghe Nichita. didatur\), proiectul de dezvoltare
rectorii, av=nd drept Nichita a mai spus c\ institu]ional\ al [colii, planurile ma-
mediatori reprezentan- CET prime[te subven]ii, nageriale anuale pe ultimii trei ani,
bani de la cet\]eni, a[a avizul inspectorului pentru progra-
]ii Direc]iei de Munc\. me comunitare.
Cele dou\ p\r]i au c\- c\ nu trebuie s\ cear\ ~n vederea cre[terii num\rului [i
zut de acord asupra u- salarii mai mari, mai calit\]ii candidaturilor depuse, au
nui singur punct, res- ales c\ `n alte regii pub- fost trimise `n [coli adrese de infor-
pectiv salariile angaja- lice veniturile sunt mai mare prin care se arat\ c\ pe perioa-
]ilor de la Uzina de Fur- mici. Conducerea CET a da vacan]ei inspectorul pentru pro-
grame, Radu Lupuleasa, acord\ con-
nizare a Energiei Ter- mai propus grevi[tilor sulta]ii zilnice scolilor interesate,
mice vor cre[te cu 13%. acordarea de bonuri de
conform celor precizate de inspector
De altfel, protestul an- mas\ doar unor anga- Cristina Dasc\lu, purt\tor de cu-
ja]i, cu venituri mici.
gaja]ilor de la CET a v=nt al Inspectoratului {colar Jude-
`nceput `nc\ de luni, Sindicali[tii nu au ]ean Ia[i (ISJ). De asemenea, mar]i,
13 februarie, ora 14.30 la Colegiul de
c=nd, peste 200 de per- fost de acord, calific=nd
Art\ „Octav B\ncil\“ va avea loc o
soane au ie[it `n strad\, aceste facilit\]i ca fiind `nt=lnire de lucru cu directorii [i res-
cer=nd cre[terea salari- „total inacceptabile“, [i ponsabilii cu programe europene din
ilor cu 16%. sunt hot\r=]i s\ `[i con- [coli. „Este important s\ participe [i
Referitor la protestul tinue ac]iunea de pro- directorii av=nd `n vedere c\ multe
sindicali[tilor de la a- test. Astfel, pe 19 febru- din documentele care trebuiesc pre-
arie va fi organizat\ o g\tire pentru dosarul de candida-
ceast\ institu]ie, prima- Acesta a mai spus c\ te, [efii CET sus]in c\ tur\ sunt preg\tite chiar de ei“, a
rul Gheorghe Nichita grev\ de avertisment, CET a pierdut deja a- nu pot majora `n acest men]ionat Cristina Dasc\lu.
[i-a exprimat ieri deza- iar pe 26 februarie gre- proximativ un sfert din an salariile, din cauza Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
cordul. „Nu pot s\ fiu de v\ general\. apartamentele pe care problemelor financiare (MEdC) va organiza `n acest an com-
acord sub nici o form\ le avea [i exist\ posibi- ale societ\]ii. Numai `n peti]ia pentru acordarea certificatu-
cu cre[terea costurilor lui de „{coal\ european\“. Competi-
Greva este ilegal\ litate s\ piard\ [i mai anul 2005 pierderea a ]ia este deschis\ tuturor unit\]ilor
de produc]ie, care s\ fie mul]i clien]i dac\ vor fost de 320 de miliarde de `nv\]\m=nt preuniversitar care
suportate apoi de po- Potrivit primarului, continua protestele. Po- de lei vechi.
au fost [i sunt implicate `n activit\]i
pula]ia Ia[ului. Aceast\ institu]ile de utilitate trivit acestuia, ie[enii Ultimul protest al sau proiecte de cooperare european\.
grev\ cred c\ este ino- public\ nu au voie s\ vor prefera s\ nu mai fo- sindicatului de la CET a MEdC atrage aten]ia c\ certificatul,
portun\ [i incorect f\- fac\ grev\ `n aceast\ loseasc\ serviciile CET fost `n urm\ cu 2 ani. ~n odat\ ob]inut, este valabil pentru o
perioad\ de trei ani, iar dup\ aceea
cut\. Rog sindicali[tii perioad\. „Este ilegal [i s\ `[i monteze cen- 2005 angaja]ii Centra- [coala trebuie s\ concureze din nou
s\ dea dovad\ de matu- s\ fac\ grev\ `n aceast\ trale proprii, dec=t s\ lei au primit bonuri de pentru a-l ob]ine. Termenul limit\
ritate [i `n]elepciune, s\ perioad\, c=nd oamenii suporte costurile `nc\l- masa [i o m\rire sala- pentru depunerea candidaturii este 1
vad\ dac\ unitatea lor au nevoie de c\ldur\“, a zirii furnizate de uzina rial\ de 6%. (Silviu martie 2007. (Oana R.)
poate face fa]\ cererilor spus primarul Nichita. ie[ean\. Pe de alt\ par- DASC|LU)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Ministerul Educa]iei pune la dispozi]ia elevilor,
gratuit, rezolv\rile variantelor de subiecte
Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC aten]io-
neaz\ c\ singurele surse de
informare sigure [i gratuite
sunt site-ul ministerului [i
materialele pe suport de
h=rtie puse la dispozi]ia
unit\]ilor de `nv\]\m=nt de
c\tre inspectoratele [colare
jude]ene, av=nd `n vedere
c\ unele edituri au `nceput
s\ tip\reasc\ variantele de
subiecte pentru examenele
na]ionale precum [i rezol-
v\rile la subiecte.
Fabric\
de motoare
Diesel
la Ia[i
a Concernul interna]ional
Delphi vrea s\ investeasc\
la Ia[i aproape 100 de
milioane de euro, `ntr-o
fabric\ de motoare Diesel
a Investitorii au refuzat
propunerea Prim\riei
ie[ene de a construi
viitoarea fabric\ `n Zona
Industrial\, motiv=nd c\ nu
vor s\ lucreze pe un teren
infestat, `n trecut, cu
substan]e chimice a
Reprezentan]ii firmei
au cerut Prim\riei identifi-
carea unui teren de 10 hec-
tare pe care s\-l `nchirieze.
„Le-am propus s\ cumpere
teren `n Zona Industrial\,
unde zeci de hectare sunt
nefolosite. Ei au spus `ns\
c\ nu vor s\ lucreze pe un
teren infestat cu substan]e
chimice `n trecut, pentru c\
au mai avut o astfel de ex-
perien]\ `n India“, a decla-
rat viceprimarul Constan-
tin Neculau.
{efii Prim\riei au pro-
pus [i un al doilea ampla-
sament, `n zona Cicoare,
l=ng\ viitorul Spital Re-
gional de Urgen]e. ~ns\ [i
aceast\ loca]ie a fost refu-
zat\, din cauza infrastruc-
turii proaste din zon\. „Ar
fi vrut s\ ridice fabrica `n
zona T\t\ra[i, l=ng\ sta-
dion, `ns\ acolo nu sunt
disponibile dec=t 4-5 hec-
tare“, a mai spus vicepri-
marul Neculau.
Reprezentan]ii firmei
Delphi vor analiza ofertele
de pe pia]a imobiliar\ ie-
[ean\, apoi vor trimite o
not\ de fundamentare la
Prim\rie, pentru a putea
alege o loca]ie. Investi]ia
preconizat\ este de minim
50 de milioane de euro,
`ns\ investitorii apreciaz\
c\ ar putea ajunge [i la
100 milioane euro. (B.C.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NU NE PLEAC| ME-
DICII: Potrivit pre[edinte-
lui CJAS, dr. Iulian {erban,
migrarea masiv\ a medici-
lor `n unit\]i de profil din
statele occidentale nu a c\-
p\tat la Ia[i amploarea in-
tens mediatizat\ `n ultima
perioad\. Dimpotriv\, po-
trivit pre[edintelui CJAS,
de la `nceputul acestui an
num\rul medicilor specia-
li[ti care doresc s\-[i des-
chid\ cabinete medicale a
crescut sensibil fa]\ de
2006. „Pentru ambulatoriu,
num\rul medicilor a cres-
cut cu 10% fa]\ de anul an-
terior, a[a c\ nu cred `n mi-
MEdC dezaprob\ orice
`ncercare de a deturna a-
ten]ia [i eforturile elevilor
de la `nv\]\tur\: „Induce-
rea nesiguran]ei `n r=ndul
elevilor, p\rin]ilor [i cadre-
lor didactice, prin dezinfor-
mare sau informare incom-
plet\, este o modalitate d\-
un\toare pentru sistemul
de `nv\]\m=nt“, consider\
conducerea ministerului.
MEdC a ar\tat c\ rezol-
v\rile tuturor variantelor
de subiect pentru discipli-
nele reale vor fi puse, gra-
Lucr\rile la autostrada Ia[i -Târgu
Mure[ vor începe în acest an
a P=n\ `n 2014, autorit\]ile estimeaz\ c\ se va finaliza execu]ia
unui fir de circula]ie a „Dup\ 2014, va continua execu]ia celui de-al doilea
fir de autostrad\. Astfel, în locul unei construc]ii integrale, se înjum\t\]e[te
timpul de execu]ie a traseului“, a spus senatorul Dan Cârlan a
{eful filialei PD Ia[i,
senatorul Dan Cârlan, a
declarat c\ lucr\rile la
autostrada Ia[i - Târgu
Mure[ vor fi începute în
acest an de c\tre Minis-
terul Transporturilor,
Construc]iilor [i Turis-
mului (MTCT). Senato-
rul C=rlan a afirmat c\
autostrada Est - Vest va
fi construit\ pe traseul
tul migr\rii `n mas\“, a de-
clarat dr. {erban. Acesta a
precizat c\, pe l=ng\ sporul
de stabilitate legiferat `n
urma negocierilor cu sindi-
cali[tii din s\n\tate, moda-
litatea cea mai bun\ de a
men]ine medicii speciali[ti
`n spitalele rom=ne[ti cons-
t\ `ntr-o cre[tere substan-
]ial\ a salariilor. (O.B.)
a FINAN}ARE MAI BU-
N| PENTRU LABORATOA-
RELE CU STANDARD ISO:
~n acest an laboratoarele de
analize medicale [i imagis-
tic\ acreditate cu standard
ISO de calitate vor primi o
ACTUALITATE
tuit, la dispozi]ia celor im-
plica]i `n examene, `nce-
p=nd din 19 februarie 2007.
„Grupurile de interese lega-
te de medita]ii [i edit\ri de
subiecte sunt `n panic\, iar
«prelungirile» acestora din
sistemul de `nv\]\m=nt, `n
egoismul [i disperarea lor,
vor continua s\ ne [icaneze.
Asigur elevii [i p\rin]ii c\
nu voi `nceta s\ fiu garan-
tul intereselor lor“, a pre-
cizat ministrul educa]iei [i
cercet\rii, Mihail H\rd\u.
Conform comunicatului, re-
Sculeni - Ia[i -Târgu
Frumos - Roman - Piatra
Neam] - Gheorghieni -
Târgu Mure[.
Astfel, potrivit progra-
mului asumat de MTCT,
în perioada 2007 - 2013
vor fi finan]ate [i execu-
tate studiul de fezabilita-
te, studiul detaliat al tra-
seului, proiectul tehnic
de execu]ie [i exproprie-
finan]are mai bun\. „Anul
acesta aveam suficien]i
bani `n buget ca s\ ne per-
mitem solicitarea unor ser-
vicii de calitate. De aceea,
laboratoarele cu standard
ISO diferen]a de finan]are
va fi uria[\ `n 2007. Vor
primi cu circa 1,5 miliarde
de lei vechi mai mult dec=t
celelalte“, a declarat pre[e-
dintele CJAS Ia[i, dr. Iulian
{erban. Acesta a mai pre-
cizat c\ `n 2006 numai dou\
laboratoare cu standard
ISO au avut contracte cu
CJAS [i au `nsumat un sfert
din fondurile totale alocate
pentru acest domeniu. ~n
u[ita afi[\rii variantelor de
subiect este practic incon-
testabil\, iar avantajele pe
care aceast\ decizie le adu-
ce sunt net `n favoarea ele-
vului. Calendarul [i angaja-
mentele MEdC vor fi res-
pectate tocmai pentru a ge-
nera siguran]a de care ele-
vii claselor a VIII-a [i a
XII-a au nevoie, se mai ara-
t\ `n document.
Conform celor precizate
de inspector Cristina Das-
c\lu, purt\tor de cuv=nt al
Inspectoratului {colar Ju-
rea terenurilor pentru
întreg traseul autostr\-
zii. ~n plus, vor `ncepe [i
lucr\rile pe un singur
fir, în profil real de auto-
strad\, pe toat\ lungi-
mea traseului aprobat.
„Dup\ 2014, va continua
execu]ia celui de-al doi-
lea fir de autostrad\. So-
lu]ia adoptat\ reprezin-
t\ adaptarea optim\ la
2007, exist\ cinci astfel de
laboratore acreditate ISO,
care vor beneficia de finan-
]are net superioar\. (O.B.)
a T+RG INTERNA}IO-
NAL AL UNIVERSIT|}ILOR
LA BUCURE{TI: Un t=rg in-
terna]ional al universit\]ilor
va avea loc la `nceputul lunii
martie, `n organizarea Gru-
pului Educativa, la Bucu-
re[ti. Cosmin Popa, [eful de-
partamentului de comuni-
care al acestei organiza]ii ne-
guvernamentale, a men]io-
nat c\ t=rgul interna]ional
va fi organizat `n zilele de 10
[i 11 martie `n Bucure[ti, se
Miercuri, 7 februarie 2007
de]ean Ia[i (ISJ), „variante-
le de subiecte editate de
MEdC vor apare la terme-
nul stabilit [i vor fi difuzate
pe filier\ oficial\, adic\ de
la MEdC la ISJ [i apoi la
[coli“, astfel `nc=t p\rin]ii
s\ nu fie deruta]i de a-
pari]ia pe pia]\ a altor ma-
teriale.
De asemenea, elevii sunt
sf\tui]i s\ nu `nve]e meca-
nic rezolv\rile: „Mai `nt=i
profesorii predau la clas\
articolul [i apoi se fac tes-
tele referitoare la acel capi-
tol astfel `nc=t elevi s\ poa-
t\ `n]elege [i memora mult
mai u[or lec]ia“, a mai men-
]ionat Cristina Dasc\lu.
(Oana R.)
nevoile de trafic. ~n locul
unei construc]ii integra-
le, se înjum\t\]e[te tim-
pul de execu]ie a traseu-
lui“, a spus Dan Cârlan.
Astfel, dup\ realizarea
integral\ a unui fir, se va
executa cel de-al doilea
fir, `n condi]iile `n care
va fi asigurat deja un cu-
loar circulabil în condi]ii
deosebite. (B.C.)
adreseaz\ elevilor, studen]i-
lor [i va avea ca obiectiv con-
silierea elevilor `n alegerea
celei mai potrivite facult\]i.
La aceast\ a treia edi]ie a
t=rgului vor participa 100 de
expozan]i din 20 de ]\ri. La
cele dou\ edi]ii ale t=rgului
din anii preceden]i au parti-
cipat peste 12.000 de vizita-
tori [i 78 de expozan]i. „T=r-
gul d\ posibilitatea institu-
]iilor academice din Rom=-
nia s\-[i compare programa
academic\ cu competitorii
interna]ionali [i, de aseme-
nea, s\ realizeze contacte cu
poten]ialii parteneri“, a a-
d\ugat Popa. (O.R.)
11
PE SCURT
Mai multe cabinete
stomatologice la sate
~ncep=nd din acest an, CJAS va
stimula cre[terea num\rului cabi-
nete stomatologice `n mediul ru-
ral, prin dublarea plafoanelor alo-
cate lunar. Conform normelor
metodologice stabilite de Casa
Na]ional\ a Asigur\rilor de
S\n\tate (CNAS), casele din teri-
toriu pot s\ re]in\ 10% din buge-
tul alocat medicilor stomatologi,
fond pe care s\-l foloseasc\ `n
scopuri bine fundamentate. „Voi
face [i eu o astfel de rezerv\, pe
care inten]ionez s\ o folosesc pen-
tru stimularea `nfiin]\rii de cabi-
nete stomatologice `n mediul ru-
ral. Plafonul lunar mediu pentru
un cabinet este de circa 10 mi-
lioane de lei vechi. Eu voi dubla
acest plafon pentru cabinetele din
mediul rural“, a explicat pre[e-
dintele CJAS, dr. Iulian {erban.
~n prezent, numai `n municipiul
Ia[i func]ioneaz\ circa 300 de
cabinete stomatologice, pe c=nd `n
satele din jude] sunt `nregistrate
doar 70 astfel de cabinete. (O.B.)
Ia[ul va avea o
strategie „olandez\“
de dezvoltare
Dup\ mai multe tentative e[uate
ale prim\riei de a angaja o firm\
care s\ `i fac\ strategia de dez-
voltare, p=n\ la urm\, licita]ia a
fost c=[tigat\ de firma din
Olanda „Haute Finance“. Pentru
suma de 210 mii de euro, firma
olandez\ va trebui ca `n [ase luni
de zile s\ `ntocmeasc\ o strategie
de dezvoltare a Ia[ului p=n\ `n
anul 2020. „Contractul `l vom
semna `n maxim 15 zile, iar `n
toamn\ a[tept\m deja rezultatele
studiului“, a spus primarul
Gheorghe Nichita. Compania
olandez\ a fost, de altfel, singura
care s-a prezentat la cele dou\
licita]ii organizate de Prim\rie.
„Haute Finance“ a mai elaborat
strategii pentru ora[e din Spania,
Portugalia [i Olanda. (S.D.)
Asocia]ia
de sprijinire a
sportului va coopta [i
universit\]ile ie[ene
{efii municipalit\]ii au f\cut o in-
vita]ie universit\]ilor ie[ene s\ se
al\ture programului de sprijinire
a sportivilor de performan]\ pe
care vrea s\ `l fac\ prim\ria `n
colaborare cu Consiliul Jude]ean.
`n acest sens, au fost purtate dis-
cu]ii cu rectorii celor trei univer-
sit\]i ie[ene, respectiv Universita-
tea Cuza, Tehnic\ [i cea de Agro-
nomie. „Am vorbit cu rectorii
acestor universit\]i [i mi-au spus
c\ vor analiza propunerea. Ori-
cum, sper s\ putem colabora“, a
spus primarul Gheorghe Nichita.
Cele trei universit\]i desf\[oar\
oricum activit\]i sportive [i, mai
ales Universitatea Cuza, prin
Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i
Sport, ar putea oferi at=t con-
sultan]\, c=t [i profesori de spe-
cialitate. (S.D.)
13 rable ridicate
de Prim\rie de pe
str\zile Ia[ului
Doar `n prima lun\ a anului
2007, angaja]ii Prim\riei Ia[i au
ridicat de pe str\zile municipiu-
lui 13 ma[ini p\r\site de c\tre
proprietari. Multe dintre aceste
autovehicule erau `ntr-o stare
avansat\ de degradare. „Anul
acesta au fost ridicate 13 ma[ini,
din care trei f\r\ numere de
`nmatriculare, [i nu [tim cine
este proprietarul lor. ~n luna ia-
nuarie a acestui an am trimis
soma]ii la 60 de persoane pentru
a-[i ridica ma[inile“, a declarat
[eful Biroului Reglementare
Transport Urban (BRTU) din
cadrul prim\riei. „Conform con-
tractului semnat acum trei luni
cu Remat, anul trecut s-au va-
lorificat 42 de ma[ini care
cânt\reau aproximativ 26 de
tone. Pentru acestea am `ncasat
78 milioane lei (7.800 RON)“, a
mai declarat acesta. (S.D.)
12 Miercuri, 7 februarie 2007
PE SCURT
Brazilianul a plecat,
argentinianul
ar putea r\m=ne
Antrenorul Ionu] Popa l-a anun]at
pe brazilianul Ribeiro Anderson c\
nu face parte din planurile sale,
astfel `nc=t sud-americanul a
p\r\sit Copoul. „Ribeiro? Cred c\
`[i bea cafeaua acum prin Rio de
Janeiro. Ori `ncinge o miu]\ pe
plaj\. Nu avea rost s\-l mai ]in
degeaba. L-am v\zut `n dou\ ami-
cale, dar nu m-a impresionat cu
nimic. Mai mult chiar, sunt
juc\tori `n lot peste nivelul brazi-
lianului“, a spus Popa.
Tehnicianul l-a p\strat `n schimb
pe argentinianul Gustavo Paruolo
pentru `nc\ un meci de verificare.
„Paruolo mi-a pl\cut `n amicalul cu
FC Vaslui. Nu s-a ridicat `ntru to-
tul la cerin]ele mele, dar a demon-
strat c\ are calit\]i. Cred c\ poate
fi o solu]ie pentru noi, dar o decizie
`n privin]a lui voi lua dup\ urm\-
torul meci“, a ad\ugat Popa. (N.P.)
Arbitri din Croa]ia [i
Danemarca la „dubla“
lui Dinamo cu Benfica
UEFA a comunicat componen]a
brig\zilor de arbitri [i observatori
pentru ambele meciuri Dinamo -
Benfica, din Cupa UEFA, progra-
mate pe 14 februarie (la Lisabona)
[i pe 22 februarie (la Bucure[ti).
~n Portugalia, arbitru la centru a
fost desemnat Ivan Bebek, ajutat
la cele dou\ margini de Tomislav
Petrovic [i Tomislav Setka. Al pa-
trulea oficial este Drazenki
Kovacic ( to]i din Croa]ia). Delegat
UEFA - Marton Esterhazy
(Ungaria), iar observator UEFA
Anders Frisk (Suedia).
Dup\ cum informeaz\ site-ul
clubului Dinamo, la meciul de la
Bucure[ti, vor arbitra Nicolai
Vollquartz, la centru, ajutat la tu[e
de Torben Jensen [i Abildgaard Bo.
Al patrulea oficial Emil Laursen
(to]i din Danemarca).
Delegat UEFA - Wolf - Guter
Wiesel (Germania) [i Alan Snoddy
(Irlanda de Nord).
R\zvan Florea
se impune `n Belgia
Dup\ trei s\pt\m=ni de antrena-
mente la Sierra Nevada (Spania),
`not\torul rom=n R\zvan Florea a
c=[tigat dou\ curse la Campiona-
tele Francofone ale Belgiei. ~n com-
peti]ia desf\[urat\ la Charleroi,
R\zvan Florea s-a impus `n probele
de 100 [i 200 metri spate, cu timpul
de 56 sec 19/100 [i respectiv 1 min
59 sec 69/100. ~ncep=nd de vineri,
R\zvan Florea va participa la un
alt concurs `n Suedia.
Romario va juca ast\zi
pentru Vasco da Gama
Golgeterul brazilian Romario, care
a primit din partea FIFA, la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, drep-
tul de a juca din nou pentru
forma]ia Vasco de Gama, urmeaz\
s\ evolueze c=teva minute `n cursul
partidei programate ast\zi `n fa]a
forma]iei America, `n cadrul campi-
onatului de fotbal al Braziliei.
Campionul mondial din 1994, `n
v=rst\ de 41 de ani, care s-a antre-
nat oficial luni al\turi de Vasco, va
debuta `n meciul de ast\zi pe
banca de rezerve, dar urmeaz\ s\
intre pe gazon `n ultimele 20-30 de
minute de joc, conform anun]ului
f\cut de antrenorul Renato Gaucho
`n cursul unei conferin]e de pres\.
Romario, care a jucat `n al doilea
semestru din 2006 la Miami FC, `n
Statele Unite, apoi a disputat
c=teva meciuri sub culorile clubului
australian Adelaide United, se
antrena deja cu Vasco.
Federa]ia Interna]ional\ de Fotbal
(FIFA) s-a opus recrut\rii lui
„Baixinho“ (micu]ul) de c\tre
Vasco, pe motiv c\ regulamentul
interzice mai mult de un transfer
`n cursul aceluia[i sezon. a
„Vrem `n semifinale“
a C\pitanul Bogdan Onu] `i asigur\ pe fanii Politehnicii Ia[i
c\, indiferent de ora[ul care va g\zdui meciul
din Cup\ cu Poli Timi[oara, vor da totul pe teren
pentru a urca `n semifinalele competi]iei a
de Narcis POHOA}|
Antrenorul Ionu] Po-
pa a purtat o discu]ie `n
vestiar cu juc\torii s\i
`n privin]a locului de des-
f\[urare a meciului din
sferturile Cupei Rom=-
niei. Tehnicianul le-a ex-
pus elevilor s\i avanta-
jele [i dezavantajele dis-
put\rii meciului la Ti-
mi[oara [i a[teapt\ un
r\spuns din partea fot-
bali[tilor.
C\pitanul lui Poli
Ia[i, Bogdan Onu], a de-
clarat c\ Profesorul va
avea un r\spuns p=n\
cel t=rziu ast\zi, a[a
cum a solicitat. „Noi `n-
clin\m s\ fim de partea
domnului Popa. Vrem ce
este mai bine pentru
echip\. Dac\ d=nsul spu-
ne c\ e `n folosul nostru
s\ juc\m la Timi[oara,
poate mergem acolo. E-
Lupt\m, lupt\m, lupt\m [i c=[tig\m!
Dup\ ce a capotat lam-
entabil `n fa]\ nem]en-
celor de la Unic, voleiba-
listele de la Penicilina Ia[i
mai au de disputat alte
dou\ partide dificile p=n\
la finalul sezonului regu-
lat. De data aceasta, re-
zultatele partidelor cu Ra-
pid Bucure[ti, `n depla-
sare [i CSU Tg. Mure[, pe
teren propriu, ar putea
conta foarte mult `n ie-
rarhia grupei pentru locu-
rile 5-10, acolo unde ele-
vele lui Nicu Roibescu [i
Cati Covaliciuc ar putea
ajunge al\turi de viitoare-
le adversare. {i cum re-
zultatele din sezonului re-
gulat `ntre componentele
aceleia[i grupe valorice
conteaz\ [i `n partea a do-
ua a campionatului, Peni-
cilina se vede nevoit\ s\
uite c=t mai repede insuc-
cesul, previzibil totu[i, din
meciul cu galonata Unic
Piatra Neam], [i s\ se
concentreze pe „b\t\liile“
care vor urma `n fa]a cam-
pioanei din Giule[ti [i `n
fa]a unei bune forma]ii
din T=rgu Mure[, care ar
vrea [i ea s\ urce `n grupa
de elit\, cu [anse mai mici
`ns\ `n compara]ie cu „tru-
pa“ lui Vasile Ouatu. Chiar
[i f\r\ Cristina Androho-
vici, care se preg\te[te a-
cum doar pentru a deveni
„m\mic\“, Penicilina are
datoria s\ c=[tige cele do-
u\ dispute care vor urma
SPORT
Marica: „Ratarea calific\rii ar fi un dezastru“
Interna]ionalul rom=n
al echipei {ahtior Done]k,
Ciprian Marica, a declarat
`naintea partidei amicale
din aceast\ sear\ cu Repu-
blica Moldova c\ o eventu-
al\ ratare a unei noi cali-
fic\ri la un turneu final ar
`nsemna un dezastru pen-
tru fotbalul rom=nesc. „Ar
fi un dezastru pentru echi-
chipa are nevoie de doi
juc\tori de valoare cum
sunt Naidin [i Ilie, iar
dac\ cei de la Timi[oara
le vor da drumul la Ia[i,
le-am putea accepta pro-
punerea s\ juc\m pe Be-
ga. Pentru noi nu con-
teaz\ unde juc\m. Indi-
ferent de ora[ul `n care
vom juca, ne vom bate
pentru calificare. Este
`n joc onoarea noastr\ [i
vrem foarte mult s\ ne
trecem `n palmares o
semifinal\ de Cup\ [i,
de ce nu, poate chiar o fi-
nal\. At=ta timp c=t
meciul porne[te de la 0-
0, ne putem g=ndi la se-
mifinal\, chiar dac\ me-
ciul va avea loc pe te-
renul Timi[oarei“, spune
Onu].
Antrenorul Ionu] Po-
pa a declarat `n urm\ cu
dou\ zile c\ accept\ pro-
punerea lui Marian Ian-
cu de a disputa meciul
din sferturile Cupei la
pe 10 [i 17 februarie, lu-
cru perfect posibil dac\ ne
g=ndim totu[i c\ ridic\-
toarele Claudia Muta[cu
[i Cati Lupu, tr\g\toarele
Mihaela Ionescu, Raluca
Constantinescu, Mariana
Diaconi]a, Valentina Ru-
su, Roxana Ivanof, Tati-
ana Popa, Alina Melinte
sau „libero“-ul Andreea
C=]coan reprezint\ totu[i
nume importante `n vole-
iul rom=nesc [i `n cel mol-
dav cu prec\dere. ~nain-
tea ultimelor dou\ runde,
clasamentul la zi din Di-
vizia A1 feminin\ de volei
se prezint\ astfel: 1. CSU
Metal Gala]i - 30 puncte
(setaveraj 42:7); 2. Dina-
mo Bucure[ti - 30 (42:9); 3.
{tiin]a Bac\u - 29 (42:11);
4. Unic Piatra Neam] - 26
(33:22); 5. CSU Tg. Mure[
pa national\ dac\ am rata
`nc\ o campanie de califica-
re. Nu cred c\ suntem o
genera]ie ratat\, fiindc\
doi dintre juc\tori evolu-
eaz\ la echipe de top din
Italia, Chivu la AS Roma,
iar Mutu la Fiorentina“, a
declarat atacantul lui {ah-
tior. Marica este dezam\-
git c\ partida cu Italia nu
Timi[oara, de[i federa]ia
a decis ca partida s\ ai-
b\ loc la Pite[ti. „Eu
Juc\torii ie[eni sunt cei care vor decide unde se va juca meciul
din Cup\ cu Poli Timi[oara, la Pite[ti sau pe Bega
- 26 (32:22); 6. Penicilina
Ia[i - 24 (28:28); 7. Rapid
CFR Marf\ Bucure[ti -21
(19:37); 8. Universitatea
Jolidon Cluj - 20 (12:47);
9. CSM Lugoj - 17 (12:42);
10. Volei Club 2004 Con-
stan]a - 17 (9:46). Restan-
]a din etapa a 16-a, dintre
CSU Metal Gala]i [i CSM
Lugoj se disput\ ast\zi,
pe malurile Dun\rii. Ulti-
mele dou\ runde ale se-
zonului regulat progra-
meaz\ partidele:
- Etapa a 17-a (10 feb-
ruarie): Tg. Mure[ - Di-
namo, Rapid - Ia[i, Piatra
Neam] - Bac\u, Constan]a
- Lugoj, iar Cluj - Gala]i
(0-3) s-a jucat `n devans.
- Etapa a 18-a (17 feb-
ruarie): Gala]i - Constan]a,
Lugoj - Piatra Neam], Ba-
c\u - Rapid, Ia[i - Tg. Mu-
re[, Dinamo - Cluj. (D.T.)
se va mai disputa pentru
c\ `n acest fel „tricolorii“ ar
fi putut s\ vad\ la ce nivel
sunt `n acest moment. „Cu
italienii am fi putut vedea
unde ne e locul `naintea
meciului decisiv cu Olan-
da“, a spus juc\torul, care
nu mai este at=t de sigur
c\ mai vrea s\ ajung\ `n
Seria A, acolo unde este
vreau s\ joc la Timi[oa-
ra, dar ultimul cuv=nt `l
au juc\torii mei. Le-am
spus c\ a[tept un r\s-
puns p=n\ miercuri. Ei
decid. S\ se g=ndeasc\
[i s\ analizeze cum e mai
bine“, a precizat antre-
norul Politehnicii.
Avantajele ie[enilor
ar fi aducerea lui Naidin
[i Ilie `n Copou, ob]ine-
rea unei sume mai mari
de bani din `ncas\ri, dar
Suporterii ie[eni
[i-au dat din nou `n petec
A[a cum era de a[tep-
tat, partida amical\ de
s=mb\t\ dintre Poli Ia[i [i
FC Vaslui nu a fost um-
brit\ de scandalul dintre
galerii doar `nainte, ci [i
dup\ fluierul final al arbi-
trului Ionic\ Serea. Con-
form jandarmeriei ie[ene,
c=]iva ie[eni inten]ionau
s\ atace cu pietre vagoa-
nele trenului `n care se
aflau fanii Vasluiului, la
plecarea din Ia[i.
Purt\torul de cuv=nt al
Inspectoratului Jude]ean
de Jandarmerie, Mihai Co-
jocariu, a declarat c\ for-
]ele de ordine [i-au f\cut
datoria imediat dup\ meci,
escort=nd grupul vasluian
p=n\ pe peronul g\rii.
„Ulterior am fost anun]a]i
c\ trenul `n care se aflau
vasluienii a fost oprit prin
semnalul de alarm\, la
pu]in timp dup\ plecarea
din gar\. Am format un
cordon de protec]ie `ntre
vasluieni [i ie[eni, dup\
care am mai intervenit o
dat\ `n zona Nicolina, `n
apropierea G\rii Interna-
]ionale, acolo unde patru
persoane aveau preg\tite
gr\mezi de pietre pentru
a ataca vagoanele `n care
se aflau suporterii echipei
din Vaslui“, a spus Cojoca-
riu, care a ad\ugat c\ re-
spectivii au fost amenda]i.
dorit de AS Roma, dup\ ce
a v\zut incidentele din
campionatul italian. Ro-
m=nia va sus]ine ast\zi, de
la ora 17.00, un amical cu
Republica Moldova, la Bu-
cure[ti, moldovenii fiind
ale[i de Federa]ia Rom=n\
dup\ ce testul cu Italia a
c\zut din cauza violen]elor
din Sicilia. (N.P.)
[i, se pare, achitarea de
c\tre timi[oreni a chel-
tuielilor legate de caza-
rea pe Bega.
Ionu] Popa a comen-
tat [i reac]iile negative
venite din partea supor-
teri. „Dac\ [i eu a[ fi su-
porter, la fel a[ g=ndi, a[
fi `mpotriva disput\rii
meciului la Timi[oara.
Sunt `ns\ antrenor [i fac
`n a[a fel `nc=t s\ fie bi-
ne pentru echip\“. a
Liderul Ligii Suporteri-
lor Ia[i, Marius {rainer, ca-
re nu s-a aflat la Ia[i s=m-
b\t\, fiind prezent la tur-
neul de fotbal `n sal\ de la
Hunedoara, a declarat c\
a auzit de cele `nt=mplate
[i c\ regret\ faptele celor
patru. „Nu am fost la Ia[i,
dar am `n]eles c\ patru
b\ie]i din galerie au vrut
s\ arunce cu pietre `n tre-
nul `n care se aflau vaslu-
ienii. Cei patru fac parte
din galerie, dar nu sunt
membrii Ligii Suporteri-
lor. Organiza]ia pe care o
conduc se dezice de astfel
de elemente. {i noi am
fost ataca]i la Vaslui, `n
repetate r=nduri, dar nu
suntem adep]ii violen]ei“,
a declarat pentru „News-
in“ [eful Ligii Suporterilor
Ia[i, Marius {rainer.
~naintea partidei ami-
cale de s=mb\t\ galeriile
celor dou\ echipe au fost
la un pas s\ se `ncaiere,
doar interven]ia prompt\
a jandarmilor oprind scan-
dalul.
~n ultimii ani, meci-
urile dintre Poli Ia[i [i FC
Vaslui au n\scut orgolii
duse de multe ori peste
limit\, fanii celor dou\
forma]ii afirm=nd nu o
dat\ c\ un derby Poli Ia[i
– FC Vaslui reprezint\ un
„clasic“ Dinamo – Steaua
al Moldovei. (N.P.)

Anomalii de dezvoltare a
maxilarelor [i boli ale buzelor
de dr. Doina
DUMITRIU
Sindromul Pierre-R Robin
este un sindrom plurimal-
formativ, caracterizat prin
asociere de retrognatism
inferior (n. r. - pozi]ia prea
posterioar\ a maxilarului
superior) cauzat de micro-
gnatismul mandibular (n.
r. - bolt\ palatin\ ogival\).
Micrognatismul [i retro-
gnatismul imprim\ bol-
navului un profil caracte-
ristic, cu aspect de „fa]\ de
pas\re“, iar lipsa de ocluzie
perfect\ a gurii determin\
compara]ia sa cu „gura de
rechin“. Tot din aceast\
cauz\ limba nu se men]ine
`n pozi]ie normal\, cade `n
hipofaringe, provoc=nd ob-
struarea epiglostei, urmat\
de tulbur\ri de degluti]ie [i
respira]ie.
Imediat dup\ na[tere a-
par tulbur\ri respiratorii [i
digestive, care alarmeaz\ fa-
milia, mai ales c\ prognos-
ticul este rezervat `n primul
an de via]\, c=nd pot surve-
ni complica]ii: asfixia, pne-
umonia, malnutri]ia. Dup\
Herpesul labial este determinat de
virusul herpes simplex [i se caracterizeaz\
printr-un buchet de vezicule mici,
transparente, pe un fond inflamator, la nivelul
jonc]iunii cutaneo-mucoase a buzelor
v=rsta de 1-2 ani prognos-
ticul este relativ bun.
Tratamentul impune co-
laborarea dintre neonato-
log, pediatru [i chirurg. Es-
te absolut necesar ca mama
s\ fie instruit\ `n privin]a
modului de `ngrijire a copi-
lului, care nu va fi culcat pe
spate, ci numai lateral sau
`n decubit ventral, pentru a
preveni insuficien]a respi-
ratorie prin c\derea limbii
`napoi. Pentru a preveni as-
pira]ia `n timpul alimenta-
]iei, sugarul va fi men]inut
`n pozi]ie de ortostatism.
Disostoza
mandibulo-facial\
Disostoza mandibulo-ffaci-
al\ este o anomalie de dez-
voltare a structurilor prove-
nite din primul arc brahial,
survenit\ `n primele dou\
luni de via]\ embrionar\.
Din punct de vedere clinic
se caracterizeaz\ prin hipo-
plazie mandibular\, retro-
gnatism, hipoplazia oaselor
fe]ei sau `nfundarea lor,
implantare dentar\ vicioa-
s\, spa]ii largi interden-
tare, anomalii ale urechilor
(implantare joas\ a pavi-
POR}IA DE S|N|TATE
lionului, care poate fi defor-
mat, surditate de transmi-
sie). Cre[terea atipic\ a p\ru-
lui, cu implantarea sa spre
regiunea frontal\ [i a obra-
jilor, retard psihic moderat.
Sindromul oculo-
mandibulo-facial
Este o anomalie de dezvol-
tare a unor structuri prove-
nite din primul arc brahial,
cu debut intrauterin. Cli-
nic, volumul craniului con-
trasteaz\ cu dimensiunile
mici ale masivului facial,
microgna]ie, anomalii den-
tare, cataract\ congenital\,
retard neuro-psihic.
Tratamentul vizeaz\ co-
rectarea anomaliilor denta-
re [i oculare.
Hipoplazia unilateral\
a mandibulei
Aceast\ anomalie `nglo-
beaz\ macrostomia, parali-
zia par]ial\ a nervului fa-
cial, deformarea lobilor u-
rechilor. Clinic, se caracteri-
zeaz\ prin asimetrie faci-
al\ sever\ [i malocluzie
prin absen]\.
Afec]iuni ale buzelor
a Cheilita este o infla-
ma]ie acut\ sau cronic\ a
buzelor. Cheilita acut\ se
caracterizeaz\ printr-o ro-
[eal\ [i tumefiere a buze-
lor, asociat\ cu senza]ia de
usc\ciune [i arsur\ local\.
Cheilita cronic\ urmeaz\
celei acute [i se caracteri-
zeaz\ prin usc\ciunea bu-
zelor, urmat\ de un proces
de descuamare [i fisurare,
`nso]it de senza]ia de ar-
sur\ [i durere local\. Chei-
lita poate fi cauzat\ de di-
ver[i factori:
- infec]io[i (streptococ,
candida albicans);
- alergici;
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar medicin\
de familie
- fizici – buzele pot fi fo-
tosensibile la razele solare;
umezirea buzelor cu limba,
urmat\ de uscarea `n v=nt,
`n timpul st\rilor febrile;
- chimici – buzele pot fi
sensibile la contactul cu
substan]ele chimice din ali-
mente sau de pe diferite
obiecte.
a Cheilita angular\ (z\-
b\lu]a) este o inflama]ie e-
roziv\ a sinusurilor labiale
[i determin\ o macerare [i
fisurare a mucoasei `n un-
ghiurile gurii. Fisurile sunt
foarte dureroase [i s=nge-
r=nde ori de c=te ori se
deschide gura. Din punct
de vedere etiologic, sunt in-
crimina]i streptococul, can-
dida albicans sau hipo- sau
avitaminoza B2.
Evolu]ia bolii este de obi-
cei lung\, uneori p=n\ la 3-
4 s\pt\m=ni. Tratamentul
va fi adaptat cauzei [i va fi
respectat cu stricte]e pen-
tru a scurta vindecarea.
a Herpesul labial este
determinat de virusul her-
pes simplex [i se caracteri-
zeaz\ printr-un buchet de
vezicule mici, transparen-
te, pe un fond inflamator, la
nivelul jonc]iunii cutaneo-
mucoase a buzelor. Leziu-
nile se pot extinde [i la ni-
velul tegumentelor fe]ei sau
mucoasei bucale. Pruritul
[i senza]ia de arsur\ local\
completeaz\ tabloul clinic.
Boala are o evolu]ie de 7-14
zile [i are tendin]\ la re-
cidive. a
Miercuri, 7 februarie 2007 13
PILULA ZILEI
Recuperarea dup\ na[tere
Dup\ na[tere, `ntotdeauna apar schimb\ri
de ordin fizic. Iat\ la ce ar trebui s\ v\ a[tep-
ta]i `n primele s\pt\m=ni:
- hipersensibilitatea s=nilor - ca urmare a
secre]iei de lapte matern, s=nii vor deveni mai
sensibili, iar mameloanele ar putea fi dure-
roase la atingere;
- constipa]ie - de obicei, ve]i avea nevoie la
toalet\ cam la trei-patru zile dup\ na[tere, [i, `n
unele cazuri, eliminarea resturilor alimentare
poate fi dureroas\, dac\ s-au format hemoroizi;
- hemoroizi apar fie `n timpul sarcinii, fie `n
momentul na[terii naturale, ca urmare a efor-
tului de expulzare;
- frisoane - ca urmare a modific\rilor hor-
monale [i a presiunii sangvine, este posibil ca
`n primele zile dup\ na[tere s\ ave]i „bufeuri“
de c\ldur\, urmate de senza]ii de frig. Situa]ia
se va reglementa de la sine dup\ cel mult o
s\pt\m=n\.
- incontinen]a urinar\ apare ca o consecin]\
a contrac]iilor musculare din timpul na[terii.
Cu c=t durata travaliului a fost mai mare, cu
at=t este mai mare probabilitatea apari]iei in-
continen]ei urinare;
- a[a numitele „dureri de dup\ na[tere“ - `n
momentul expulziei copilului, ]esutul vaginal
este puternic dilatat prin intermediul hor-
monilor produ[i `n acele momente [i este
nevoie de timp pentru a reveni la dimensiunile
ini]iale, iar pentru aceast\ revenire se ia `n
considerare un timp mediu de 9 luni;
- greutatea - `n decursul celor nou\ luni de
sarcin\, a]i acumulat c=teva kilograme `n
plus, iar revenirea la silueta ini]ial\ este o
problem\ de timp, r\bdare, predispozi]ie ge-
netic\ [i stil de via]\.
Nu este cazul sa ave]i a[tept\ri prea mari de
la dumneavoastr\ `n[iv\. }ine]i cont de faptul
c\ organismului dumneavoastr\ i-au fost nece-
sare nou\ luni pentru a se preg\ti `n vederea
na[terii – a[a `nc=t, rezonabil vorbind, nu v\
pute]i a[tepta s\ v\ reveni]i la normal imediat.
Mai ales dac\ a]i n\scut prin cezarian\, recu-
perarea este una de durat\ (aproximativ un an).
~n aceast\ perioad\ trebuie s\ v\ hidrata]i
corespunz\tor, adic\ s\ be]i `ntre opt [i zece
pahare de ap\ zilnic, evita]i s\ urca]i sc\rile
[i, `n general, eforturile fizice mari. De aseme-
nea, ar fi de preferat s\ nu conduce]i p=n\
c=nd nu v\ asigura]i c\ v-a]i vindecat pe
deplin, astfel `nc=t s\ pute]i face mi[c\ri
bru[te f\r\ ca acest lucru s\ v\ pericliteze
starea de s\n\tate. Nu folosi]i laxative, supo-
zitoare sau clisme pentru a v\ regla tranzitul
intestinal, dec=t dac\ ave]i aprobarea medicu-
lui. Consuma]i c=t mai multe lichide, fructe [i
legume bogate `n fibre. De asemenea, este bi-
ne s\ cere]i ajutorul medicului dac\ ave]i
febr\ (38 de grade Celsius sau mai mare), `n
primele dou\ s\pt\m=ni dup\ na[tere, dac\
v\ dor picioarele sau dac\ acestea au devenit
hipersensibile, dac\ resim]i]i dureri la urinare
sau urina]i prea des sau dac\ ave]i senza]ii de
grea]\ [i st\ri de vom\. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 7 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, A
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 1 8 9 4

2 5 4 3 6 9 1 7 8
a SUDOKU a 2 10 5 11 2 3
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

1 9 6 2 8 7 3 4 5
3 8 7 4 5 1 9 6 2 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului 3 2 7
5 2 1 7 9 3 6 8 4 bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri
9 7 8 6 2 4 5 3 1
6 4 3 8 1 5 7 2 9 lansat [i pe Internet [i s-a 4 8 2 12 2
r\sp=ndit cu succes `n
7 3 9 5 4 2 8 1 6
Statele Unite, Noua
8 1 2 9 3 6 4 5 7 Zeeland\ [i Croa]ia, iar A 5 4 5 3 8 10 8 13
4 6 5 1 7 8 2 9 3 `n Marea Britanie este
deja considerat un A N T I D O R
fenomen. Completa]i 6 2 9 4 5 3 5
6 3 9 careul de 81 de p\tr\]ele N E C U R A T
cu cifre cuprinse `ntre 1
3 9 2 [i 9, astfel `nc=t nici o D U L I E 7 6 14 5 3
8 9 5 2 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
S C H I S M A
ori pe acela[i r=nd sau pe
3 8 6 aceea[i coloan\. Grila 5 6 8 3 7 2 9 7
este `mp\r]it\ `n nou\ V I A T A
2 9 5 7 careuri mai mici, fiecare
2 3 6 cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\
M I R N I T A B
7 4 2 9 con]in\ cifrele de la 1 la B Pornind de la numele Cuviosului... (†318), de pe verticala A-B,
`n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 7 februarie, completa]i careul de sus [i ve]i
9, la fel, o singur\ dat\.
7 3 1 (Solu]ia descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
(Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
c a r e u l u i al\turat ` n
8 4 7 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 09:00 Jurnalul Euronews 10:35 Romance `n politic\ (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 09:10 V=n\torii de comori (r) 11:05 Istoria arheologiei (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Culoarea p\catului
Cu: David James Elliott) 10:00 Tonomatul DP2 12:00 Jurnal 10:00 Concurs interactiv 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 11:00 Pariul iubirii
08:55 Eurovision 2007 - 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 12:30 360 de grade - 11:00 Vivere Cu: Janne Cooper 13:30 Jur\m=ntul
Drumul spre Helsinki jura]ilor (r) Reportajul Geo (r) 12:00 Vocea inimii (r) 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
09:10 Dis-de-sear\ (r) 12:25 {coala p\rin]ilor (r) 13:00 Stelele filmului (r) 13:00 Observator Cu: Horia Brenciu (dram\, Cu: Adela
10:10 Cirque du Soleil 13:00 Omul `ntre soft [i moft Serie de documentare-portret, 13:45 Din dragoste (r) 11:15 Mortadella (r) Popescu, Dan Bordeianu,
10:30 Garantat 100% (r) care, prin intermediul intervi- Carmen T\nase, C\t\lina
14:05 ABC... de ce? urilor realizate de criticul de 16:00 Observator (comedie, Cu: Sophia
11:25 Reflector (r) 14:35 Aventuri din Kytera Loren, Danny DeVito, Musta]\, {tefana Samfira,
film François Chalais [i a ex- Cu: Simona Gherghe Mihai C\lin, Adrian Nicolae,
12:00 Ne vedem la TVR! 15:00 ~mpreun\ `n Europa! traselor din filme, evoc\ 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Susan Sarandon)
reu[itele [i nereu[itele din 13:00 {tirile PRO TV Gheorghe Visu, Nicoleta
13:00 Hannah Montana 16:00 Jurnalul TVR Cu: Cristian Andrei Luciu, Cabral Ibaca)
cariera unor faimo[i actori ai
13:30 Club Disney 16:30 E-forum filmului francez. 18:00 Vocea inimii 13:45 {i `ngerii se `ndr\gostesc 15:30 Iubire de mam\
14:00 Jurnalul TVR 17:00 V=n\torii de comori 13:30 Best of Trotter Mania (r) Cu: Ioan Isaiu, Maria (dragoste, SUA, 1987, 17:30 Pove[tiri adev\rate
15:00 Mae[trii gusturilor 18:00 Lec]ia de... istorie Dinulescu, Toma D\nil\ Cu: Timothy Hutton, Kelly
14:00 Clio magazin (r) McGillis, Maureen Stapleton) Cu: Drago[ St\nescu,
15:30 Oameni ca noi 18:35 Lege [i ordine: ~n fa]a 14:30 Jurnal (r) 19:00 Observator Ioana Maria Moldovan
Mike Shea a murit de t=n\r `n
16:00 Bagaj pentru Europa jura]ilor 14:35 Jazz - Sibiu, 2006 20:30 O alt\ joac\ de-a spionii timp ce `ncerca s\ salveze pe 18:30 Betty cea ur=t\
17.00 Fotbal * Meci amical * 19:25 Cum s\ nu ne `mbr\c\m 15:30 Aventura plantelor (aventuri, Cu: Antonio cineva. Imediat ce a ajuns `n 19:30 Rebelde
România - Moldova. 20:00 Bugetul meu Banderas, Carla Gugino, Rai, el a `nt=lnit un alt suflet
Cu: Enrique Rocha, Juan
16:00 1.000 de fe]e `n [apte minunat. Annie Packert nu a
Transmisiune direct\ 20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc Alexa Vega, Steve Ferrara, Ninel Conde,
decenii (r) tr\it niciodat\ pe P\m=nt.
19:00 Jurnalul TVR 21:00 Ora de [tiri 16:30 Imagini de r\zboi: Blitzkrieg Buscemi, Daryl Sabara) ~ntre ei se na[te o iubire Patricio Borghetti, Tony
20:20 Fantoma de la Oper\ 22:10 Un ceai `n Sahara - Razboiul fulger C=nd spionii Gregorio [i Ingrid mirific\. Imediat ce se Dalton, Leticia Perdigon,
(partea a II-a, dram\, Cortez dispar, toat\ lumea `l c\s\toresc acolo, `n Rai, ei Anahi, Dulce Maria
(dram\, Cu: Debra Winger, 17:30 Jazz - Sibiu, 2006 suspecteaz\ pe tehnovr\jitorul sunt nevoi]i s\ se separe...
Cu: Minnie Driver, Gerard John Malkovich) 18:30 Stelele filmului 20:30 Iubire ca `n filme
Butler, Jennifer Ellison) Fegan Floop, singurul care 16:00 T=n\r [i nelini[tit
Un cuplu de arti[ti plastici 19:00 Invita]ie la Opera s-ar fi putut folosi de inven]ii (dram\, Cu: Adela
21.15 Ochiul magic Cu: Janne Cooper Popescu, Dan Bordeianu,
americani, Port [i Kit Mazeppa de P.I.Ceaikovski ciudate [i nemaiv\zute pentru
22.10 Atunci [i Acum Moresby, porne[te `ntr-o a-i prinde. Salvarea ostaticilor 17:00 {tirile PRO TV Carmen T\nase, C\t\lina
Gripa aviar\ a bulversat opi- c\l\torie prin Africa, `n Cu: Nicolai Putilin, Serghei depinde de curajul lui Carmen 17:45 Om s\rac, om bogat (come- Musta]\, {tefana Samfira,
nia public\ [i a ucis milioane speran]a c\ astfel vor reu[i s\ Alexas[kin, Larissa [i al lui Juni. Cei doi, copiii ce- die, Cu: Horia Brenciu) Mihai C\lin, Adrian Nicolae,
de g\ini. A fost sau nu a fost dea un nou sens c\sniciei lor. Diadkova, Viktor Lutsiuk lebrilor spioni Cortez, vor `ncer- 18:50 {tirile PRO TV Gheorghe Visu, Nicoleta
grip\ aviar\? Ce s-a întâmplat Din p\cate, aceast\ aventur\ Particip\ Corul [i ca s\-[i salveze p\rin]ii folosind
cu miile de gospod\rii unde au nu face dec=t s\ le ad=nceasc\ un echipament care include un 20:30 Crima din vis Luciu, Cabral Ibaca)
dezn\dejdea [i sentimentul Orchestra Teatrului din avion, un submarin [i o guma (thriller, Cu: Paula Trickey, 21:30 SOS, via]a mea!
fost eutanasiate p\s\rile ?
acut de singur\tate. Sankt Petersburg de mestecat cu electro[oc! Alexia Fast) (romantic, Cu: Natalia
22.45 Jurnalul TVR
00:35 Transfer Dirijor: Valeri Gergiev 22:30 Animat Planet 22:15 La bloc (r) Oreiro, Facundo Arana)
23.15 Lumea cite[te! * Animal pe
moarte? de Phillip Roth 01:05 Familia mea dement\ 22:00 360 de grade - 23:00 Observator 23:00 {tirile PRO TV 23:30 Jur\m=ntul (r)
01:35 Tonomatul DP2 (r) Reportajul Geo 00:00 Detectivul Stone 23:45 Renegatul (actiune, 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
00:00 Via]a ca-n filme (comedie)
03:00 T=n\rul Casanova (r) 22:30 Jurnal cultural 02:00 Concurs interactiv Cu: Lorenzo Lamas) Vremea de Acas\
00:35 ~n c\utarea iubirii
(dram\) 23:00 Musica da capo 03:00 ~nchiderea programului. 00:45 {tirile PRO TV 01:30 Iubire ca `n filme (r)
(comedie, Cu: Irini Balta,
Natalia Stylianou) a 04:30 Str\jeri la por]ile Europei a 00:05 Tumult (r) a Revizie tehnic\ a 01:45 La bloc (r) a (dram\) a
 TIMP LIBER Miercuri, 7 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I tur\ [i grafic\ at=t din colec]ii Vineri, 9 februarie, ora
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 muzeale Muzeul de Art\ din 19.00: „Steua f\r\ Mihail
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan Sebastian“ de Dumitru Cru-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) din B=rlad, Muzeul de Arte du, regia Ion Sapdaru, sceno-
ISSN 1841-141X Vizuale din Gala]i [i Muzeul grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET de Art\ din Constan]a, c=t [i Râ[c\ - Ateneul „T\t\ra[i“;
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). particulare - colec]ia artistu- Duminic\, 11 februarie, ora
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ lui, colec]ia dr. A. Teodorescu, 19.00: „Zbor deasupra unui
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ colectia dr. H. Aldea, expozi]ia cuib de cuci“ de Dale Was-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. va fi deschis\ spre vizitare serman, regia: Marius Oltean,
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 p=n\ `n martie 2007 [i este scenografia : Axenti Marfa -
menit\ s\ sublinieze parcur- Teatrul pentru copii [i tineret
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ sul unuia dintre cei mai „Luceafarul“.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ reprezentativi arti[ti plastici
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei rom=ni. Centrul Cultural Francez
5-15 februarie: Expozi]ie
Teatrul pentru copii de m\[ti [i obiecte decorative
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ [i tineret „Luceaf\rul“ „Transfigur\ri antropomor-
Ast\zi, 7 februarie, 13.00: fice `n scenografie“. ~n holul
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) „Eminescu [i Veronica“ (la Centrului Cultural Francez
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Palatul Culturii „Casa Pogor“); va fi deschis\ pentru public o
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- Vineri, 9 februarie, 10.00: expozi]ie cu elemente de
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- Februarie 2007, Muzeul de „Cenu[\reasa“; scenografie folosite `n teatrul
cunoscute interna]ional. Istorie al Moldovei din cadrul Duminica, 11 februarie, de anima]ie. Sub genericul
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- Complexului Na]ional Muzeal
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF,
10.00: „Cenu[\reasa“; „Transfigur\ri antropomor-
„Moldova“, Sala „Orest Tafra- Duminic\, 11 februarie, fice `n scenografie“, artistul
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
Canada). li“: Expozi]ia „Marele tezaur 11.30: „Croitora[ul cel viteaz“. Gavril Siriteanu propune noi
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! monetar medieval al modalit\]i plastice de inter-
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se Moldovei“; Teatrul Na]ional pretare a „m\[tii“ - ca prin-
fac p=n\ pe 12 februarie. Muzeul de Art\ din cadrul cipiu antropomorf folosit
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze „Vasile Alecsandri“
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! Complexului Muzeal Na]ional M=ine, 8 februarie, vineri, pentru animarea obiectelor
Moldova, Ia[i prezint\ Ex- 9 februarie, sâmb\t\, 10 feb- `n scen\.
pozi]ia omagial\ Centenar ruarie, ora 18.00: „Arborele
Corneliu Baba, `n galeria de Tropicelor“, de Yukio Mishi- Muzeul „Mihai Eminescu“
Cotidianul Lumina utilizeaz\ art\ contemporan\ II, la eta- Expozi]ie de fotografie
ma, regia: Alexander Haus-
informa]ii furnizate de Agen]ia
jul I al Palatului Culturii din vater, decor: Rodica Arghir, Mihai Pot=rniche: „Portretele
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
www.ziarullumina.ro Ia[i. Reunind lucr\ri de pic- costume: Stela Verebceanu; P\m=ntului“. a
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Clipe de co[mar 08:40 Viitorul omenirii 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis: Chesterfield
Infernul din tunel Bacterii [i viru[i Cele mai bune momente 10:55 Un duet `n Caraibe: Dominica O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
08:00 Clipe de co[mar 09:10 Universul: Stelele din prima serie 11:20 Trasee duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Hindenburg 10:00 Planeta s\lbatic\ 09:00 Automobile americane re- Cursa de pe Insula Man Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
09:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i Ape periculoase condi]ionate 11:50 Patrula z\pezilor: Spania boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
10:00 Secrete: Toaleta Fulgere de sus Hi-Boy Roadster '32 12:15 Patrula z\pezilor: Andorra
10:00 Motociclete americane forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
11:00 Real? Codul lui Da Vinci 10:55 Cum se fabric\ 12:45 Om la ap\! s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
12:00 Megastructuri 11:45 Viitorul omenirii Motocicleta „Eu, robotul“ Arta `nchinat\ Domnului
Airbus A380 Bacterii [i viru[i 11:00 Mega-r\zboaie cu fiare 13:10 Justin Hall
impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
13:00 Clipe de co[mar 12:10 Dincolo de ziua de mâine vechi: Curse pe [enile Alerg\torul 2: Cocaina permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
Bomba din Oklahoma City 13:00 Marea `ntrebare 12:00 Mega constructori 13:40 C\l\torii cu zarul opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
14:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i 13:25 Vitez\ `n v\zduh Insula Fanteziei (Dubai) 14:05 Vehicule off-road opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
15:00 Secrete: Toaleta Sentimentul de uimire 13:00 O prad\ mortal\ Competi]ie cu peripe]ii merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
Cele mai bune momente
16:00 Real? Codul lui Da Vinci 13:50 Cum se fabric\
din prima serie
14:35 Clubul de pescuit Buena rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
17:00 Paradisuri naturale: Costa 14:40 Viitorul omenirii Vista din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
Rica - P\mântul vie]ii 15:00 Cum se fabric\
Bacterii [i viru[i 15:05 Patrula z\pezilor: Spania 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
18:00 Culise: Campionatul 16:00 Curse: Vedete [i motoare
15:10 Universul: Stelele 15:30 Patrula z\pezilor: Andorra modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
Mondial al Cluburilor 17:00 Automobile americane re-
16:00 Planeta s\lbatic\ condi]ionate: Mustang '65 16:00 Proiecte de vis: Sussex
19:00 Megastructuri str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Ape periculoase 18:00 Motociclete americane 16:55 Un duet `n Caraibe
Super-submarinul Fulgere de sus Guadeloupe Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
Motocicleta Davis Love
20:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i 16:55 Cum se fabric\ 17:20 Trasee: Cariere de ardezie
19:00 Vân\torii de mituri
21:00 Planeta la control 17:45 Viitorul omenirii 17:50 Patrula z\pezilor: Spania RO34RNCB0198003451910002 RON
Bricheta care explodeaz\
Supravie]uire Bacterii [i viru[i 18:15 Patrula z\pezilor: Andorra RO77RNCB 0198003451910004 EURO
20:00 Mega constructori
22:00 Secrete: Ambalaje 18:10 Dincolo de ziua de mâine 18:45 Om la ap\! RO07RNCB0198003451910003 USD
Un simbol protejat contra
23:00 Real? Somnambuli criminali 19:00 Avioane la superlativ cutremurelor (San Arta `nchinat\ Domnului
00:00 Clipe de co[mar 19:50 Robotica Francisco) 19:10 Justin Hall BCR Roman, Piatra Neam]
Infern `n Guadalajara 20:40 Viitorul omenirii: Ora[ele 21:00 La un pas de moarte Alerg\torul 2: Cocaina
01:00 Secrete: Ambalaje 21:10 Imperiul solar: Cerurile de 22:00 Adev\ratul loc al crimei 19:40 C\l\torii cu zarul Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
02:00 Real? Somnambuli criminali deasupra noastr\ Justi]ie fugar\ 20:05 Vehicule off-road: Inova]ii
03:00 Megastructuri a
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
22:00 De profesie supravie]uitor 23:00 Constructorii de motociclete 20:35 Clubul de pescuit Buena
Zona arctic\ Vista pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
Matt Hotch contra lui Roger
22:55 Robotica Goldammer 21:05 Patrula z\pezilor: Spania indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
Legend\: 23:45 Viitorul omenirii: Ora[ele 00:00 Radiografia unui dezastru 21:30 Patrula z\pezilor: Andorra salvatoare.
00:10 Când dinozaurii erau Explozia din San Juan 22:00 Proiecte de vis: Sussex
[tiri st\pâni `n China 01:00 Tehnologie extrem\ 22:55 Un duet `n Caraibe
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
film artistic 01:00 Avioane la superlativ Sky City - Tokio Guadeloupe derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
01:50 Robotica a 02:00 Curse a 23:20 Trasee: Cariere de... a 0721-338.885 (Paduraru Irina). a

16 Miercuri, 7 februarie 2007
Doi ani cu „Lumina“!
~n urm\ cu doi ani,
`n peisajul media local
[i, la scurt timp, `n cel
de nivel na]ional, ap\-
rea „Lumina“, primul
cotidian cre[tin din
a Lucian Flai[er,
pre[edintele Consiliului
Jude]ean Ia[i
„Aniversarea a doi ani de
activitate a cotidianului «Lu-
mina» `mi ofer\ fericitul prilej
de a v\ adresa cele mai since-
re felicit\ri [i ur\ri de bu-
n\stare, fericire [i s\n\tate,
at=t conducerii ziarului, c=t [i
tuturor celor care fac parte
din echipa redac]ional\. Fie
ca aceast\ aniversare s\ v\
aduc\ numai clipe de neuitat
al\turi de cei apropia]i, pre-
cum [i inspira]ia [i t\ria de a
transpune `n practic\ tot ceea
ce v\ dori]i.
~n cei doi ani de activitate,
cotidianul «Lumina» a dovedit
c\ este un ziar obiectiv, bucu-
r=ndu-se de recunoa[tere inter-
n\ [i extern\, definindu-se ca
un reper important `n industri-
a mass-media ie[ean\, cu un
vast portofoliu. Dup\ cei doi
ani de via]\, «Lumina» a demon-
strat c\ [i-a p\strat verticali-
tatea [i profesionalismul. De
asemenea, al\turi de tradi]io-
nalul «La Mul]i Ani!», v\ urez
mult\ putere de munc\, pen-
tru a v\ putea continua cu ace-
la[i succes activitatea `n indus-
CM
YK tria mass-media [i `n toate pro-
iectele de activitate abordate sau
pe care le ave]i `n preg\tire“.
a Gheorghe Nichita,
primarul municipiului Ia[i
„Felicit din tot sufletul co-
tidianul «Lumina» [i curajoa-
sa echip\ de jurnali[ti pentru
modul corect [i s\n\tos `n ca-
re promoveaz\ `n primul r=nd
valorile spirituale ale ortodoxi-
ei. Avem nevoie de c=t mai mul-
te publica]ii cre[tine `ntr-o lu-
me `n care aten]ia oamenilor
este confiscat\ tot mai mult de
scandalos [i senza]ional. «Lu-
mina» reu[e[te performan]a
de a ne informa corect [i, toto-
dat\, de a ne forma `n bine
prin calitatea superioar\ a
materialului jurnalistic, prin
decen]a tonului [i prin cum-
p\tarea la care ne `ndeamn\.
Sunte]i un model pentru mul-
te alte `ncerc\ri de a face pre-
s\, sunt m=ndru c\ Ia[ul este
casa voastr\, v\ felicit [i v\
doresc c=t mai mul]i ani `n ca-
re s\ demonstra]i, zi de zi, oa-
menilor c\ ne-a fost dat cu-
v=ntul pentru a zidi, pentru a
ajuta, pentru a fi constructivi,
nu doar pentru a def\ima,
Rom=nia. Un ziar cu
un program editorial
inedit pentru o pia]\ a
presei suprasaturat\
de jurnalismul tabloi-
dizant, `n care obiec-
„V\ adresez felicit\ri
pentru activitatea gazet\reasc\
pe care o desf\[ura]i“
a Mesajul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Rom=ne
adresat ziarului „Lumina“ a
„La aniversarea a doi
ani de la apari]ia primului
num\r al cotidianului cre[-
tin-ortodox «Lumina» v\ a-
dresez felicit\ri pentru acti-
vitatea gazet\reasc\ pe ca-
re o desf\[ura]i, de informa-
re [i reflectare `n mod o-
biectiv [i constant a eveni-
mentelor biserice[ti, lucr\-
rii pastoral-misionare [i so-
ciale a Bisericii, istoriei, cul-
turii [i tezaurului de cre-
din]\ [i spiritualitate orto-
dox\, «fiind `mpreuna-lu-
cr\tori cu Hristos `ntru
adev\r» (II Cor. 6, 1).
~ncredin]=ndu-v\ de dra-
gostea noastr\ p\rinteasc\
[i dorind tuturor deopotriv\
- redactori [i cititori ai pub-
lica]iei LUMINA - s\n\ta-
te, bucurii [i `mplinirea tu-
turor bunelor dorin]e, rug\m
pe M=ntuitorul nostru Iisus
macula [i distruge `n scopuri
m\runte [i efemere.“
a Nicu[or P\duraru,
prefectul jude]ului Ia[i
„V\ felicit pentru cur\]eni-
a spiritual\ de care da]i do-
vad\ `n mass-media ie[ean\.
Consider c\ credin]a cre[tin\
`[i are locul firesc `n via]a co-
tidian\ [i la fel de fireasc\ es-
te [i prezen]a ziarului «Lumi-
na» `n spa]iul cultural ie[ean.
V\ doresc «La Mul]i Ani!» [i
multe succese“.
a Prof. dr. Dumitru Oprea,
rectorul Universit\]ii
„Al. I. Cuza“
„Este o noutate, cel pu]in `n
Rom=nia postdecembrist\, a-
pari]ia unui nucleu de sufle-
ti[ti, care, cu riscul de a m\
repeta, mai au timp s\ se
g=ndeasc\ [i la sufletul omu-
lui. Ziarul «Lumina» reprezin-
t\ o `mplinire deosebit\ prin
faptul c\, `n afar\ de cei care
se afl\ `n spatele realiz\rii lui
CM
YK
ANIVERS|RI
tivitatea nu mai con-
stituia principiul de-
ontologic esen]ial `n
meseria de reporter.
~n cei doi ani, am re-
u[it s\ demonstr\m c\
Hristos s\ v\ binecuv=n-
teze, ~NTRU MUL}I ANI!“
† TEOCTIST,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne
- [i care apar]in unui grup cu
totul aparte - reu[e[te s\-[i
c=[tige din ce `n ce mai mul]i
cititori. M\ bucur c=nd aud pe
cineva interes=ndu-se de a-
ceast\ publica]ie. Numai sim-
pla `ntrebare demonstreaz\
c\, `ntr-un timp foarte scurt,
a]i devenit un ziar at=t de
dorit. V\ urez s\ ad\uga]i c=t
mai multe zerouri la 2-ul pe
care `l s\rb\tori]i ast\zi“.
a Prof. univ. dr. Constantin
Romanescu, membru
de onoare al Academiei
de {tiin]e Medicale
„Doresc din tot sufletul o
via]\ lung\ [i tot at=t de dis-
tins\ [i de succes acestui jur-
nal. A fost o mare surpriz\ apa-
ri]ia sa `n via]a rom=neasc\.
L-am urm\rit mai `nt=i mai
deta[at, pentru c\ am crezut
c\ este un ziar de populariza-
re, dar m-am ata[at apoi de con-
]inutul s\u deosebit. V\ do-
resc tot succesul [i cred c\ es-
te una din realiz\rile foarte
mari ale Bisericii rom=ne[ti,
CM
YK
putem fi, contrar cu-
rentului pe care navi-
gheaz\ majoritatea
publica]iilor, un ziar
echilibrat, onest, ne-
subordonat politic sau
Lumin\ a con[tiin]ei cre[tinului
prezent [i activ `n societate
a Mesajul IPS Mitropolit Daniel
adresat ziarului „Lumina“ a
„Pe 7 februarie se `mpli-
nesc doi ani de c=nd s-a ti-
p\rit, la Ia[i, primul num\r
al cotidianului «Lumina».
Proiectul de editare a pri-
mului cotidian cre[tin din is-
toria presei rom=ne[ti a fost
deodat\ rodul eforturilor pe
care un grup de laici orto-
doc[i - jurnali[ti, oameni de
cultur\, oameni de afaceri -,
`mpreun\ cu Arhiepiscopia
Ia[ilor l-au f\cut pentru a
oferi cititorilor de pres\
scris\ o alternativ\ cu ac-
cent deosebit pe aspectul
formativ, nu doar pe latura
informativ\, specific\ unei
astfel de publica]ii.
Punerea `n lumin\ a unor
activit\]i desf\[urate `n be-
neficiul comunit\]ii, publi-
carea unor materiale care
vizeaz\ domenii de larg in-
teres, cum ar fi medicina sau
agricultura, este completat\,
`n plus fa]\ de alte publica]ii
cu apari]ie zilnic\, de infor-
ma]ii privind via]a religioa-
ale sufletului rom=nesc, `n a-
ceste momente `n care `[i cau-
t\ identitatea, profesionalismul,
moralitatea. «Lumina» este
datoria de onoare pe care pre-
sa o ofer\ poporului rom=n“.
a Liviu Antonesei, scriitor
„Doi ani de «Lumina»! Am
pus semnul exclam\rii pentru
a-mi exprima uimirea `n fa]a
repeziciunii cu care trece tim-
pul. Parc\, mai ieri, Florin Zam-
firescu `mi expunea proiectul
noii publica]ii. {i, dac\ proiec-
tul avea originalitatea sa in-
discutabil\, am vrut s\ fiu [i
eu original, `n raport cu mi-
ne!, [i m-am angajat cu o ru-
bric\ - «Ve[ti bune» - destul de
atipic\ pentru stilul meu de
jurnalism, mai degrab\ critic.
Iar dac\ reu[esc s-o ]in de doi
ani, `nseamn\ fie c\ `n Rom=-
nia lucrurile au `nceput s\ mai
mearg\ [i bine, fie c\ am de-
venit eu mai receptiv la lumi-
n\, fie am`ndou\! Urez ziaru-
lui «Mul]i Ani», iar mie ocazi-
ile de care am nevoie pentru
a-mi putea scrie c`t mai u[or
rubrica. Asta `nseamn\ s\ nu
umblu cu lum=narea `n c\u-
tarea «ve[tilor bune», ci ca ele
s\ fie at`t de numeroase `nc`t
s\-mi creeze dificult\]i doar
«angoasa alegerii». La Mul]i
Ani, Lumina! La Mul]i Ani, `n
Lumin\“.
a Pr. Cornel Cadar, consilier
cultural al Episcopiei
Romano-Catolice de Ia[i
„V\ doresc via]\ lung\ [i
s\ aduce]i lumin\ c=t mai mul-
t\ `n casele oamenilor, pentru
c\ dumneavoastr\, prin
ziarul dumneavoastr\, am-
inti]i de Hristos Care a zis:
Voi sunte]i lumina lumii. A[a
s\ lumineze lumina voastr\
`naintea oamenilor, `nc=t ei
s\ vad\ faptele voastre cele
bune [i s\-L sl\veasc\ pe
Tat\l vostru Cel din ceruri“.
altor tipuri de inte-
rese. La aniversarea a
doi ani de existen]\, u-
r\rile personalit\]ilor
marcante ale clerului
[i laicatului ortodox,
s\, de articole de formare [i
zidire duhovniceasc\.
Articolele publicate de
s\pt\m=nalul «Lumina de
Duminic\», distribuit la ni-
vel na]ional prin bun\voin]a
Po[tei Rom=ne, reprezint\ o
necesar\ punere `n valoare a
spiritualit\]ii ortodoxe prin
comentarii la pericopele e-
vanghelice ce se citesc `n bi-
serici duminica, prin incursi-
uni `n istoria [i spiritua-
litatea poporului rom=n, prin
reportaje despre m\n\stirile
incluse `n traseele de peleri-
naj sau prin dialogul dintre
teologie [i [tiin]\, purtat de
speciali[ti `n domeniu.
Rolul pe care publica]iile
«Lumina» `l au `n formarea
con[tiin]ei cre[tinului pre-
zent [i activ `n societate, de-
odat\ fiu al Bisericii [i cet\-
]ean al }\rii, le recomand\
pentru a fi mai intens
sus]inute at=t prin multipli-
carea abonamentelor c=t [i
printr-un sprijin financiar
a Camelia Gavril\,
inspector general
al Inspectoratului
{colar Jude]ean Ia[i
„Apari]ia ziarului «Lumi-
na» `n peisajul editorial ie[ean
a `nsemnat un spor de diver-
sitate [i complexitate. Acest
ziar a fost un succes `n contex-
tul media din Ia[i, dovad\ c\ a
rezistat `n ace[ti doi ani. A]i cu-
cerit un segment important de
pia]\, acum ave]i cititorii care
v\ urm\resc cu interes. Din punc-
tul de vedere al ISJ, este un
ziar care a informat cu prompti-
tudine publicul [i a `nsemnat
un real ajutor prin difuzarea
spre [coli a informa]iei“.
a Prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu, [eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
„C=nd a mai trecut un
an…? Am fost bucuros s\ vad
acest ziar la tonetele din Bu-
cure[ti [i din ]ar\ . M\ bucur
c\ `n urma articolelor mele
despre durere cititorii m\
caut\ s\ m\ `ntrebe cum s\
se trateze. V\ doresc mult suc-
ces [i o via]\ f\r\ dureri!“.
a Viorel Roman,
om de afaceri
„Din suflet, v\ doresc s\
deveni]i unul dintre cele mai
puternice ziare, at=t la nivel
regional, c=t [i na]ional. A]i
reu[it s\ ve extinde]i cu s\p-
t\m=nalul «Lumina de du-
minic\» la nivel na]ional, v\
doresc s\ v\ extinden]i [i cu
«Lumina» la nivel na]ional.
Ast\zi, PF Patriarh Teoctist
`mpline[te 92 de ani. V\ do-
resc s\ d\inu]i m\car tot at=-
]ia ani c=]i `mpline[te Prea Fe-
ricirea Sa. S\ ave]i realiz\ri [i
multe `mpliniri [i s\ ajunge]i
care ne-au urm\rit e-
volu]ia `n timp, au
confirmat credin]a c\
ne facem meseria a[a
cum trebuie (Otilia
B\lini[teanu)
constant din partea acelor
credincio[i boga]i material [i
dornici de a sprijini o ini]ia-
tiv\ cu un profund caracter
misionar.
Tuturor ostenitorilor, citi-
torilor [i binef\c\torilor aces-
tor publica]ii le transmitem
binecuv=ntarea noastr\ [i
pre]uirea pentru jertfa pe
care o fac spre slava Preasfin-
tei Treimi [i spre r\sp=ndi-
rea Cuv=ntului lui Dumne-
zeu `n lume. La mul]i ani!“
† DANIEL ,
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei CM
YK
trust! Anul trecut am spus ca
«Lumina» s\ ]in\ c=t lumina
zilei. G=nduri bune [i frumoa-
se [i felicit\ri pentru c\ a]i reu-
[it s\ face]i un ziar bun [i sta-
bil [i s\ ocupa]i un segment
pe care nu l-a ocupat nimeni“.
a Lucian Vasiliu, scriitor
„A[ `ncepe cu un citat emi-
nescian etern: «La steaua care-
a r\s\rit e-o cale at=t de lun-
g\...». Pe acest fond, doi ani de
cotidian unicat de reflec]ie
cre[tin\ `n Rom=nia pare o e-
ternitate. Colaborarea mea la
«Lumina» e un semn de cre[ti-
n\tate, fidelitate [i statornicie
`ntr-o lume deseori `ntunecat\
[i care are, `n continuare, ne-
voie de Lumin\ [i lumin\tori“.
a C\t\lin Turliuc, istoric
„Este un ziar bun, odat\ ce
colaborez aici, mi se pare un
ziar de calitate c\ruia `i urez
toate g=ndurile bune. Cred c\
este un ziar necesar, cu un pu-
blic ]int\ care `l apreciaz\, mai
ales acum c=nd presa se ta-
bloidizeaz\ dup\ modelul «yel-
low pages» britanic. Este un ziar
de calitate, un ziar pe care nu
`]i este ru[ine s\ `l la[i pe mas\
dac\ ai copii. Este un ziar care
are ca scop at=t informarea c=t
[i educarea de[i scopul mass
media nu este educa]ia“.
a Senatorul Radu Terinte,
pre[edintele PC Ia[i
„La `mplinirea a doi ani de
«Lumin\» `n via]a cet\]ii, pri-
mi]i din partea noastr\, a con-
servatorilor ie[eni, toate g=n-
durile de bine [i aleasa noas-
tr\ pre]uire. Dorim, de a-
semenea, mult\ s\n\tate [i
bucurie cititorilor dumnea-
voastr\, iar misiunii pe care
v-a]i ales-o, aceea de a deveni
o punte de leg\tur\ `ntre
Biseric\ [i Cetate, putere de
izb=nd\. La mul]i ani!“ a

Joi,
8 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 31 (632) Anul III
„«Candela Moldovei»
reflect\ cu sobrietate [i
PAGINA 16
smerenie via]a Bisericii“
Aproape 200 de ani
de pres\ la Ia[i
a Considerat, dup\ tulburii ani ’90, drept un ora[ cu o „pres\ puternic\“, Ia[ul are r\d\cini `n ceea ce
prive[te istoria jurnalismului `nc\ din prima jum\tate a secolului al XIX-lea, c=nd a ap\rut prima gazet\ `n
limba rom=n\, sub coordonarea lui Gheorghe Asachi a Cum era privit\ meseria de jurnalist?
a C=t de grea era munca de reporter [i c=te riscuri implica? a La toate aceste `ntreb\ri am g\sit r\spunsuri
cu ajutorul profesorului Remus Z\stroiu, cercet\tor la Institutul de Lingvistic\ „Al. Philippide“ din Ia[i [i
profesor de Istoria Presei la Departamentul de Jurnalism al Universit\]ii „Al. I. Cuza“ a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Prime de instalare
pentru constructorii
care se `ntorc `n ]ar\
Autorit\]ile ar putea a-
trage `napoi `n ]ar\ mun-
citorii din construc]ii pleca]i
la munc\ `n str\in\tate
prin acordarea unor prime
de instalare, a declarat mi-
nistrul delegat pentru Lu-
cr\ri Publice [i Amenajarea
Teritoriului, Laszlo Borbely.
{i societ\]ile de con-
struc]ii doresc s\ readuc\
mai mul]i muncitori autoh-
toni pleca]i s\ lucreze `n
Occident, pentru sus]ine-
rea lucr\rilor importante
UE cere Elve]iei s\ continue acordarea de ajutor financiar Rom=niei
Uniunea European\ a
Trei amatori de paleontologie indieni
au descoperit peste 100 de ou\ fosilizate cerut oficial Elve]iei s\
de dinozauri, `ntr-un singur cuibar, continue acordarea de aju-
`ntr-o zon\ izolat\ din centrul Indiei. Ex- tor financiar Rom=niei [i
ploratorii au identificat, de asemenea, Bulgariei, care au aderat
la blocul comunitar la 1 ia-
mai multe seturi de urme de dinozauri. a
nuarie, informeaz\ site-ul
CM
YK
PAGINA 5
de infrastructur\ care vor
fi realizate `n urm\toarea
perioad\, astfel `nc=t sa-
lariul minim brut `n cons-
truc]ii va cre[te p=n\ la
500 de lei la sf=r[itul anu-
lui, urm=nd s\ ating\ 900
de lei `n 2009. La ora ac-
tual\, un muncitor necali-
ficat c=[tig\ circa 190 de
euro pe lun\ `n Estonia,
259 de euro `n Ungaria,
Slovacia - 500 de euro, Ita-
lia - 1.800 de euro [i 2.000
de euro `n Germania. Re-
Swissinfo.org. Un purt\-
tor de cuv=nt al Biroului
de Integrare, Adrian Sol-
lberger, a confirmat mar]i
c\ o scrisoare `n acest sens
a sosit la Berna, dar a pre-
cizat c\ nu este men]iona-
CM
YK
prezentan]ii societ\]ilor de
construc]ii sus]in c\, dac\
nu vor fi adu[i `napoi
muncitorii rom=ni care lu-
t\ o sum\ precis\. Anteri-
or, o serie de informa]ii
sugerau c\ Uniunea sper\
s\ ob]in\ circa 300 de mi-
lioane de franci elve]ieni.
Elve]ia a sprijinit anu-
al Rom=nia [i Bulgaria cu
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Peste 970 de milioane
de euro pentru
SAPARD-ul rom=nesc
Contrabanda
la frontiera de est
`ngrijoreaz\ [efii
Poli]iei Rom=ne
PAGINA 10
Po[ta rom=n\
ar putea fi scoas\ CM
de pe lista de YK
monitorizare
PAGINA 6
Intelectualii iau
ap\rarea lui
B\sescu `n conflictul
cu Parlamentul
PAGINA 7
Cet\]enii rom=ni
cu interdic]ie de a
creaz\ `n Uniunea Euro-
pean\, se va apela la mun- p\r\si ]ara ar putea
citori din Ucraina, India,
Pakistan [i China. a r\m=ne f\r\ buletin
PAGINA 11
circa 25 de milioane de Meteo
U
franci elve]ieni (20 de mi-
lioane de dolari), iar acor- Precipita]ii
darea acestui ajutor de
tranzi]ie urma s\ `nceteze maxima 11 °C
o dat\ cu aderarea celor minima 1 °C
dou\ ]\ri la UE. a sursa: www.intellicast.com
2 Joi, 8 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXXV)
Mitropolitul Antim
Ivireanul (1708-
1716) (VII)
Dup\ ce a dat capitalei
}\rii Române[ti una din
cele mai frumoase podoa-
be de arhitectur\, sculp-
tur\, pictur\ [i odoare
biserice[ti – M\n\stirea
„Tuturor Sfin]ilor“ (cunos-
cut\ ast\zi sub numele de
M\n\stirea Antim), Mi-
tropolitul Antim a `ntoc-
mit unul dintre cele mai
interesante testamente,
prin care a l\sat dispozi]ii
cum s\ fie organizate [i
administrate cl\dirile [i
averile m\n\stirii. Testa-
mentul este `nceput la 24
aprilie 1713, o dat\ cu `n-
ceperea construc]iei m\-
n\stirii, [i este completat
la 15 martie 1716. Sfântul
Sinod a hot\rât ca ctitoria
sa „s\ fie slobod\, singur\
[i legiuitoare, singur\ st\-
pânitoare [i nim\nui su-
pus\, f\r\ numai lui
Dumnezeu [i Tuturor
Sfin]ilor, c\rora am [i
`nchinat-o. S\ nu fie subt
st\pânire patriereasc\,
nici sub vreo vrednicie
domneasc\, nici subt
st\pânirea arhiereului
]\rii, nici vreunui boiariu,
nici vreunei m\n\stiri
veri mari, veri mic\, ci
numai numele cel cano-
nicesc al preasfin]itului
mitropolit s\ se pome-
nesc\ `ntru ea, dup\ rân-
duiala cea bisericeasc\“.
Egumenului i se dau in-
struc]iuni pentru buna
chivernisire a averilor [i a
cl\dirilor. ~n munca sa va
fi ajutat de cinci epitropi
numai din „ciata negus-
toreasc\“, iar veniturile
s\ fie „ale s\racilor“.
Sfântul Ierarh se
`ngrije[te chiar [i de nu-
m\rul de c\lug\ri [i
locuin]ele lor `n chilii,
precum [i oamenii de ser-
viciu, asigurând fiec\ruia
salariul. A rânduit ca `n
fiecare an s\ fie da]i la
[coal\ un num\r de copii
pe cheltuiala m\n\stirii,
acoperindu-le casa, masa,
hainele [i c\r]ile. Mitro-
politul Antim a cerut
preo]ilor s\ `nmormân-
teze gratuit pe s\racii
f\r\ ad\post [i s\ li se
fac\ pomenirile dup\
lege. Tot din veniturile
m\n\stirii se vor `mbr\ca
s\racii, copii [i b\trânii,
iar str\inilor li se asigur\
g\zduire timp de trei zile.
Chiar [i bolnavii, indi-
ferent de originea lor,
sunt `n aten]ia Sfântului
Antim, egumenul [i
c\lug\rii fiind datori s\-i
cerceteze, „altfel vor avea
blestem de nu-i vor cer-
ceta“. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Alia]ii cre[tinului
Un frate l-a `ntrebat pe
avva Sisoe: „Ce s\ fac?“. El
`i zice: „Lucrul pe care-l
cau]i este t\cerea lung\ [i
smerenia. C\ci este scris:
«Ferici]i cei ce st\ruie `n
smerenie». A[a po]i
rezista“. (Pateric, edi]ia
Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Pe cine prefer\ oamenii
„{i `ndat\ diminea]a,
arhiereii, ]inând sfat cu
b\trânii, cu c\rturarii [i
cu tot sinedriul [i legând
pe Iisus, L-au dus [i L-au
predat lui Pilat. {i L-a
`ntrebat Pilat: «Tu e[ti
regele iudeilor?». Iar El,
r\spunzând, i-a zis: «Tu
zici». Iar arhiereii ~l `nvi-
nuiau de multe. Iar Pilat
L-a `ntrebat: «Nu r\spunzi
nimic? Iat\ câte spun `m-
potriva Ta». Dar Iisus ni-
mic n-a mai r\spuns, `ncât
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Un cre[tin are voie s\ mearg\ la meciuri de fotbal, pe stadion?
Vreau s\ [tiu dac\ am
voie s\ merg pe sta-
dion, la meciurile de
fotbal. Exist\ vreo in-
compatibilitate `ntre
statutul meu de cre[tin
[i meciul de fotbal?
Categoric nu. Nu exis-
t\ nici o problem\ privi-
toare la sport, indiferent
care ar fi acel sport. Dim-
potriv\, cre[tinul trebuie
`ncurajat s\ fac\ sport,
sau cel pu]in s\ `n]eleag\
care este spiritul sportiv,
pentru c\ adesea `n Noul
Testament se face analo-
gie `ntre lupta duhvni-
ceasc\ [i cea sportiv\.
Sf=ntul Pavel spune, de
exemplu, c\ via]a cre[ti-
n\ are aspectul unei `n-
treceri, `n care doar atle-
tul cel mai hot\r=t, cel
mai dispus la efort cap\-
t\ cununa sau trofeul.
Totu[i, spre deosebire de
competi]ia sportiv\, `n
via]a spiritual\ cre[tinii
nu se lupt\ unii cu al]ii,
ci cu ei `n[i[i [i cu ispitele.
Condi]iile sunt `ns\ ace-
lea[i: cu c=t e[ti mai
hot\r=t, cu c=t crezi mai
mult `n victorie, cu c=t `]i
iei lupta mai `n serios, cu
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mare Mucenic
Teodor Stratilat
Sfântul Teodor a tr\it la sfâr[itul
secolului al III-lea [i `nceputul se-
colului al IV-lea. Era originar din
Evhaita [i era conduc\torul cet\]ii
Iracleea, aproape de ]\rmul M\rii
Negre. ~mp\ratul Liciniu, auzind c\
Teodor este cre[tin [i convertea
mul]i p\gâni la cre[tinism, a venit
`n Iracleea. Când `mp\ratul s-a a-
CALENDARUL ZILEI
d\duser\ `n mâna lui din *** mesia sunt prefera]ii lumii
invidie. Dar arhiereii au de ast\zi care `nva]\ c\
a]â]at mul]imea ca s\ le
elibereze mai degrab\ pe
Citind referatul biblic de
ast\zi, consta]i c\ orice cu-
mai bine te `ndoie[ti decât
s\ crezi, mai bine pierzi
Pilat se mira. Iar la s\rb\- Baraba. Iar Pilat, r\spun- vânt este de prisos. Este timpul decât s\ te rogi, mai
toarea Pa[tilor, le elibera zând iar\[i, le-a zis: «Ce suficient s\ cite[ti [i r\mâi bine a[tep]i decât s\-]i
un `ntemni]at pe care-l voi face deci cu cel despre pe gânduri. Cum a fost mântuie[ti sufletul... Dar
cereau ei. {i era unul cu care zice]i c\ este regele posibil? Pentru noi, cei care ce s\ a[tep]i? De fapt ni-
numele Baraba `nchis `m- iudeilor?». Ei iar\[i au sim]im cre[tine[te, este mic, `ns\ ai impresia c\
preun\ cu ni[te r\zvr\ti]i, strigat: «R\stigne[te-L!». foarte dramatic s\-]i imag- ceva sau cineva va veni.
care `n r\scoal\ s\vâr[i- Iar Pilat le-a zis: «Dar ce inezi supliciile Mântuito- Pila]ii [i Barabii sunt `n
ser\ ucidere. {i mul]imea, r\u a f\cut?». Iar ei mai rului. Ast\zi avem impre- preajm\, nu `n mijlocul
venind sus, a `nceput s\ mult strigau: «R\stig- sia c\ actorii principali evenimentelor, [i sunt im-
cear\ lui Pilat s\ le fac\ ne[te-L!». {i Pilat, vrând sunt Pilat [i Baraba. Pilat, portan]i numai aparent. Ei
precum obi[nuia pentru s\ fac\ pe voia mul]imii, cel preocupat de Adev\r, sunt men]iona]i doar când
ei. Iar Pilat le-a r\spuns, le-a eliberat pe Baraba, iar iar Baraba, cel preferat de se vorbe[te despre Hristos
zicând: «Voi]i s\ v\ elibe- pe Iisus, biciuindu-L, L-a mul]ime, sunt doar simple Domnul. (Rubric\ realiza-
rez pe regele iudeilor?». dat ca s\ fie r\stignit.“ fe]e al nesemnificativului. t\ de pr. Dumitru P|DU-
Fiindc\ [tia c\ arhiereii ~l (Marcu 15, 1-15) Pseudo-profe]ii [i pseudo- RARU, Radio Trinitas)
at=t [ansele tale la victo-
rie sunt mai mari.
Totu[i, am senza]ia c\
exist\ ceva nepl\cut `n
ce prive[te atmosfera
pe un stadion.
Abia aici este o proble-
m\. Din p\cate, pe l=ng\
faptul c\ este un spa]iu al
unei confrunt\ri oneste [i
admirabile, stadionul es-
te [i un loc `n care se
dezl\n]uie multe pasiuni.
Sunt mul]i oamenii care
fac din sport nu doar o
preocupare, ci [i o obse-
sie, iar partizanatul pen-
tru o echip\ se transfor-
m\ `n du[m\nie [i agre-
sivitate pentru echipa ad-
vers\, indiferent care ar
fi aceea. De aici se ajunge
repede la conflicte di-
recte, la b\t\i sau jigniri Este, deci, recomandat [tie s\ evite provoc\rile, `n locuri aglomerate, ci
verbale, `n care sunt im- ca un cre[tin s\ nu cre[tinul despre care vor- chiar [i `n mijloacele de
plica]i, chiar f\r\ voia mearg\ pe stadion? bim poate merge f\r\ tea- transport `n comun, pe
lor, [i spectatori nevino- Nu, nu putem ajunge m\ pe stadion, el nu se strad\ sau `n magazine.
va]i [i neutri. Pe l=ng\ prea repede la concluzia mai poate comporta cu Trebuie, ca `n fiecare din-
asta, adesea, participarea aceasta. Uneori, cre[tinul team\, cu angoase f\r\ tre aceste situa]ii, s\ [tim
la un meci de fotbal `n- este binevenit `ntr-un loc temei, ca acum dou\ mi- bine cine suntem [i s\ ne
seamn\ [i consum exce- cu moralitate `ndoielnic\, lenii. ~n plus, trebuie s\ comport\m `n conformi-
siv de alcool – ceea ce nu tocmai pentru a aduce un tate cu identitatea noas-
fim lucizi [i s\ recu-
se potrive[te cu profilul model opus comporta- noa[tem c\ provoc\ri de tr\ cre[tin\. (Rubric\ re-
cre[tin. mentului vulgar. Dac\ tot felul primim nu doar alizat\ de Petru AVRAM)
propiat, Sfântul Teodor i-a ie[it `n „legii periodicit\]ii“ [i al sistemului zentant de seam\ al impresionismu-
`ntâmpinare, cinstindu-l dup\ cu- periodic al elementelor (d. 1907); lui german (n. 1847);
viin]\. Liciniu i-a cerut Sfântului a 1856 – Barbu {tirbei de- a 1946 – Este dat\ publicit\]ii o
Teodor s\ aduc\ jertfe idolilor p\- creteaz\ desfiin]area robiei `n }ara not\ a Guvernului român con]inând
gâni. Dar Sfântul Teodor nu numai Româneasc\; observa]iile acestuia la prevederile
c\ nu a adus jertfe, ci a sf\râmat a 1859 – Intrarea triumfal\ a lui Tratatului de pace [i se exprim\ re-
statuile de aur [i argint ale idolilor Alexandru Ioan Cuza `n Bucure[ti, gretul c\ nu s-a recunoscut cobeli-
[i le-a `mp\r]it s\racilor. Din po- dup\ dubla sa alegere ca domn al geran]a României;
runca `mp\ratului, Sfântul Teodor Principatelor Române; a 1957 – A decedat Walther Bo-
a fost `ntemni]at, supus la chinuri [i a 1880 – Fran]a, Germania [i the, fizician german. A studiat radia-
apoi ucis. Moa[tele sale au fost mu- Marea Britanie recunosc indepen- ]iile cosmice [i structura nuclear\.
tate la Evhaita. den]a de stat a României; Premiul Nobel pentru Fizic\, `n 1954,
a 1880 – S-a n\scut Franz Marc, `mpreun\ cu Max Born (n. 1891);
Tot ast\zi, Biserica face pome- pictor german, artist grafic, co- a 1979 – A decedat Alexandru
nirea Sfântului Prooroc Zaharia; a fondator al grup\rii „Der Blauer Al. Philippide, scriitor, lingvist,
Sfin]ilor Mucenici Nichifor [i {te- Reiter“ (d. 1916); filolog, laureat al Premiului Herder
fan; a Sfintelor Muceni]e surori a 1888 – A decedat Giuseppe pe anul 1965 (n. 1900);
Marta [i Maria; a Cuviosului Mu- Ungaretti, poet [i eseist italian; a 1990 – Consiliul F.S.N. emite
cenic Licarion; a Sfin]ilor Mucenici a 1904 – ~ncepe r\zboiul ruso-ja- Decretul-lege privind pensionarea
Filadelf [i Policarp; a Cuviosului ponez, dup\ ce marina japonez\ cu reducere de vârst\ a unor cate-
Macarie, episcopul Pafosului [i a lanseaz\ un atac surprinz\tor `n- gorii de salaria]i;
Cuviosului Perghet. dreptat `mpotriva Portului Arthur, a 1991 – Parlamentul adopt\ no-
China, distrugând [i blocând flota ua lege a salariz\rii (Legea
Mâine, Biserica face pomenirea rus\; nr.14/1991);
Sfântului Mucenic Nichifor. a 1915 – Controversatul film al a 1998 – S-a n\scut Halldór Lax-
lui D. W. Griffith’s, „Na[terea unei ness, scriitor islandez laureat al
na]iuni“ (The Birth of a Nation), a Premiului Nobel pentru Literatur\
~n ziua de 8 februarie, avut premiera la Los Angeles; (n. 1902);
istoria consemneaz\: a 1916 – Conform legendei, aflat a 1999 – A decedat Iris Murdoch,
la Zürich, `n cafeneaua „Cabaret una dintre cele mai importante scri-
a 1796 – S-a `nfiin]at un Con- Voltaire“, scriitorul Tristan Tzara itoare britanice ale secolului XX (n.
sulat general francez la Bucure[ti; creeaz\ un nou curent de avangard\ 1919;
a 1828 – S-a n\scut Jules Verne, – dadaismul; a 2003 – Bagdadul pred\ inspec-
scriitor francez, creator al romanu- a 1919 – Primul zbor comercial torilor ONU documentele referi-
lui [tiin]ific de anticipa]ie (d. 1905); aerian Paris - Londra; toare la programele de armament
a 1834 – S-a n\scut Dmitri Iva- a 1935 – A decedat Max Lie- nuclear [i biochimic de pe teritoriul
novici Mendeleev, chimist, creatorul bermann, pictor [i grafician, repre- Irakului. a

PRIMIM DE LA CITITORI
Doi ani de „Lumina“ v\zu]i de cititori
Ieri, 7 februarie 2007, cotidianul „Lumina“ a
`mplinit 2 ani de la prima apari]ie. Mul]umim
pentru toate ur\rile care ne-au fost adresate
atât prin intermediul numerelor noastre de
telefon, cât [i pe adresa noastr\ de internet.
V\ prezent\m, `n continuare, câteva dintre
gândurile postate de cititorii no[tri pe internet.
Emanoil Ionescu (Bu-
cure[ti): Este foarte fru-
mos tot ceea ce face]i la
Ia[i. M\ refer atât la pub-
lica]iile dumneavoastr\,
cât [i la radioul Trinitas.
Cinste IPS Mitropolit
Daniel [i tuturor celor
care-i stau `n preajm\ [i
`l ajut\ `n lucrarea de-
osebit\ pe care o face]i,
acolo la Ia[i. La mul]i ani,
[i Harul Domnului s\ fie
cu voi cu to]i!
Valerica: V\ doresc s\
ne scrie]i mul]i ani de
acum `nainte la fel de fru-
mos [i folositor sufletelor
noastre. Mult\ s\n\tate
celor ce muncesc pentru
publicarea „Luminii“ de
fiecare zi. La mul]i ani!
Adrian Ambrozie: Ono-
rat colectiv redac]ional,
sunt aproape 6 luni de
când citesc ziarul Lumina
[i tot de 6 luni, de când
ascult Radio Trinitas. V\
asigur c\ ceea ce face]i
DE LA AL}II PENTRU NOI
Comunismul `n Moldova la 1918
de Liviu PAPUC
~n contextul primului
r\zboi mondial, mai pu]in
comentat\ se afl\ situa-
]ia din 1918, când Româ-
nia era redus\ la o bu-
cat\ din Moldova [i când,
ca urmare a revolu]iei din
Rusia, trupele ]ariste in-
traser\ `n debandad\, in-
festate de morbul bol[e-
vic. Zguduitoare episoade
privind acele zile, când
solda]ii români trebuiau
s\ lupte [i cu du[manul
din interiorul grani]elor
temporare, g\sim `ntr-o
carte de altfel premiat\,
`n 1937: Fata Moart\, da-
torat\ lui Ioan Missir
(1890-1945), fost avocat [i
primar `n Boto[ani. Cea
mai recent\ edi]ie, `ngri-
jit\ [i prefa]at\ de temei-
nicul [i discretul cercet\-
tor literar ie[ean Victor
Durnea, a ap\rut `n 2006
la Editura Ararat din
Bucure[ti. S\ vedem:
„Cangrena cuprinsese
armata rus\. ~ncerc\rile
ofi]erilor de a-[i mai
p\stra autoritatea d\du-
ser\ gre[. Scenele de vi-
olen]\ nu mai impresio-
nau pe nimeni. Câteva
luni trecuser\ de când co-
manda regimentelor era
`n mâinile sovietelor com-
puse din solda]i mai c\-
p\]âno[i. Fo[ti coman-
dumneavoastr\, prin in-
termediul acestor dou\
proiecte, contribuie la li-
ni[tea noastr\, a celor ce
v\ citim [i v\ ascult\m.
dan]i, oameni b\trâni, ca
s\-[i salveze via]a, pri-
miser\ s\ schimbe tunul
cu cazanul de la buc\t\-
rie, cur\]ind morcovi [i
cartofi pentru bor[ul fo[-
tilor corvagii. Mul]i, `ntr-
o clip\ de omeneasc\
demnitate, proptiser\
]eava pistolului la tâmpl\
[i curmaser\ vitregia des-
tinului...
Frunta[i, aristocra]i
care risipiser\ `n Ia[i, pe
la cartiere, averi; oameni
care veniser\ din ]ar\ cu
ma[inile lor proprii, cu
cai de curse, ducând tre-
n\ de nababi, speriind
provincialii cu d\rnicia,
bijuteriile [i be]iile lor,
ofi]eri care puneau pe o
carte averi cu care ar fi
tr\it lini[ti]i toat\ via]a,
c\utau s\ `n[ele prezen-
OPINII & COMENTARII
Mai mult decât atât, a[
putea spune c\, prin in-
termediul temelor dezb\-
tute de ziarul dumnea-
voastr\, se formeaz\ un
reper religios ce amin-
te[te zilnic de Bunul
Dumnezeu (pe care `l ui-
t\m, uneori, `n goana ne-
buneasc\ dup\ bani).
Cred c\ felicitarea potri-
vit\ pentru aceast\ ani-
versare ar fi aceea c\, cei
ce scrie]i la acest ziar,
contribui]i la construirea
„templului mântuirii
noastre“. S\ v\ ]in\
tul, ame]indu-se, narco-
tizându-se...
R\mas\ f\r\ st\pân,
armata rus\, sc\pat\ din
focul r\zboiului, descom-
pus\, era purtat\ `n biata
Moldov\ de vântul dez-
m\]ului, al l\comiei [i al
dispre]ului de tot ce era
legal [i disciplinat.
Depozite de alimente,
medicamente [i instru-
mente chirurgicale, maga-
zii enorme de echipa-
mente, mii [i mii de pe-
rechi de cizme [i bocanci,
minunate valuri de pânz\
[i stofe, obiecte de gospo-
d\rie, tot felul de aparate,
de la cel mai simplu pân\
la ma[inile cele mai com-
plicate; camioane, mii de
automobile, toate intra-
ser\ `n mâna acelora care,
niciodat\, n-aveau s\ dea
socoteal\ de faptele lor.
Chefurile [i orgiile se
]ineau lan], iar pentru un
p\h\ru] de spirt primeai
o [ea cu frâu [i cu coburi
cu tot; pentru o jum\tate
de litru, patru cai cu ate-
lajele [i cu furgonul lor;
pentru un litru, c\p\tai...
un tun cu cai [i cu har-
na[ament...
Lucruri de necrezut [i
totu[i adev\rate. Simpli
crâ[mari, deveni]i milio-
nari peste noapte, averi
crescute ca-n pove[ti, din
drojdia patimilor ome-
ne[ti...
~ncetul cu `ncetul, pu-
roiul `nchis `n cercul bol-
[evic `ncepe a se prelinge,
`ntinzându-se, cu tendin-
]a de a infecta toat\ ]ara.
Dumnezeu s\n\to[i [i fie
ca acest ziar s\ aib\ via]a
a[a cum este cea pe care
ne-o va da Dumnezeu `n
~mp\r\]ia Sa.
Ioana: Mul]umesc din
inim\ pentru informa]iile
zilnice pe care ni le pune]i
la dispozi]ie, prin inter-
mediul acestui cotidian
cre[tin. Citesc cu mare
pl\cere acest ziar pe in-
ternet. Colectivului re-
dac]ional sincere felici-
t\ri [i La mul]i ani!
L.L.: Lumin\ `n spirit
[i `n gânduri, s\n\tate [i
succes tuturor ostenito-
rilor acestui ziar! (N.H.)
La `nceput r\zle]e, ja-
furile [i asasinatele prind
a se `nmul]i. Gospod\rii
jefuite `n miez de noapte,
st\pânii `njunghia]i [i
peste tot [umuiege muia-
te `n petrol, desfiin]ând a-
veri de genera]ii, a[ez\ri
de oameni cumin]i, cins-
ti]i. Pentru a [terge urma
unei crime, pref\ceau `n
cenu[\ tot, f\r\ cru]are...
Cine se `mpotrivea,
pl\tea cu via]a... (...)
~n fa]a autorit\]ilor ne-
putincioase, tovar\[ii `n-
tru f\r\delegi pierd m\-
sura. Constitui]i `n ban-
de, `narma]i, pornesc `m-
potriva ora[elor, unde au
credin]a c\ vor g\si de
toate: b\utur\, bani [i fe-
mei. ~n fa]a primejdiei
crescânde, trupele noas-
tre abia au timp s\ inter-
vin\. Se `ncruci[eaz\ fo-
curile [i obuzele [i se dau
lupte `n târguri, unde
cet\]enii tr\iesc ceasuri
de groaz\... (...)
Limita ospitalit\]ii era
de mult dep\[it\. Fa]\ de
prietenul care, dup\ ce-]i
necinstise casa, `i d\dea
[i foc, tradi]iile erau rup-
te, erai `n legitim\ ap\-
rare... Turma aceasta de
vite turbate, f\r\ st\pân,
trebuia trezit\, `ndrep-
tat\ pe anumite drumuri
hot\râte mai dinainte,
mânat\ din urm\ [i fu-
g\rit\ cu harapnicul,
peste hotar...“.
* Liviu Papuc este istoric
literar, publicist,
doctor `n Litere
Joi, 8 februarie 2007 3
CE-}I DORESC EU }IE
Postul [i via]a
`nfulecat\
a Reducerea existen]ei umane
doar la griji mistuitoare [i divertisment
TV nu poate avea decât urm\ri dintre cele
mai nefaste. Se produce realmente
o mutilare sufleteasc\, se dezvolt\
o incapacitate de a imagina via]a
`n afara schemei urmate zi de zi a
de Nicolae HULPOI
Dup\ o zi de munc\, tot românul vine acas\ [i -
mai ales cel de la ora[ - se tol\ne[te frânt `ntr-un
fotoliu, ia – eventual – o bere sau un pahar de vin
din frigider [i, bine`n]eles, deschide televizorul.
Seara, de obicei, toate canalele de televiziune,
dac\ nu au `n grilele de programe filme seriale cu
râsete la comand\, difuzeaz\ emisiuni de divertis-
ment. Inteligent gândit: dup\ o zi de efort fizic sau
intelectual, `n care [efii au administrat obi[nuitele
[icane, c\rora se adaug\ stresul inerent aproape
oric\rei activit\]i de secol XXI, nimeni nu refuz\
câteva zeci de minute de destindere, `n care s\ fie
ironizat\ realitatea care pare, câteodat\, prea
dur\ [i care, pân\ la urm\, trebuie `ngurgitat\.
Pân\ aici nimic de comentat.
Gândi]i-v\, `ns\, c\ cei mai mul]i dintre noi `[i
vor petrece cea mai mare parte a vie]ii urmând
acest program. E bine? E r\u?
E foarte r\u! Reducerea existen]ei umane doar la
griji mistuitoare [i divertisment TV nu poate avea
decât urm\ri dintre cele mai nefaste. Se produce
realmente o mutilare sufleteasc\, se dezvolt\ o in-
capacitate de a imagina via]a `n afara schemei ur-
mate zi de zi. Ceea ce facem zi de zi `[i va pune `n-
tr-atât amprenta asupr\-ne, `ncât, realmente,
`ns\[i fiin]a noastr\ se va reduce la rutina zilnic\.
Problema a fost sesizat\ de mult ([i de mul]i) [i, cum
orice problem\ poate reprezenta [i un poten]ial co-
mercial, s-au oferit [i solu]ii tipice: „Pleac\ `ntr-o ex-
cursie, du-te `n concediu, schimb\-]i mobila, ia-]i un
lucru nou, ie[i cu prietenii (dar nu oriunde, ci la un
bar, un restaurant…) etc., ne `ndeamn\ „nevino-
vat“, reclamele [i revistele lucioase.
Bine, ve]i zice, [i ce e fundamental r\u `n toate
acestea?!
Nimic, absolut nimic! Chiar dimpotriv\! ~ns\,
din p\cate, nu a[a ne eliber\m fiin]a din zona gri
a rutinei interioare. E bine s\ mai vedem locuri
noi, e bine s\ mai facem mici schimb\ri prin cas\,
s\ ne umplem, din când `n când, inima cu
dragostea prietenilor, `ns\ nu a]i sim]it niciodat\
cât de mult pot obosi chiar [i aceste lucruri?
{i-atunci care e solu]ia?
Poate tocmai refuzarea, m\car par]ial\, a re-
alit\]ilor care ne agreseaz\ sau deterioreaz\ su-
flete[te. Poate c\ e nevoie, din timp `n timp, s\
p\r\sim, m\car cu mintea, iarmarocul vie]ii de zi
cu zi [i s\ ne retragem `ntr-o „camer\“ mai din
adâncul sufletului nostru.
Dar când [i cum s\ punem `n aplicare aceste
evad\ri? O bun\ ocazie sunt perioadele de post, pe
care ni le aduce din vechime Tradi]ia Bisericii. ~n
ciuda scepticilor care nu concep c\ o re]et\ atât de
veche poate fi o solu]ie [i pentru vremurile mo-
derne, postul are calitatea extraordinar\ de a ne
`nv\]a cum s\ gust\m savoarea vie]ii, dezv\-
]ându-ne sau ferindu-ne de `nfulecatul grobian [i
ignorant.
Dar despre virtu]ile postului, despre cum ne as-
cut ele sim]urile tocite [i cum ne condimenteaz\
via]a devenit\ s\lcie, pute]i afla de la orice preot.
Dac\ vre]i [i mai mult, pute]i citi o carte
duhovniceasc\ sau pute]i face un drum pân\ la o
m\n\stire, s\ vorbi]i cu un p\rinte experimentat.
Ve]i tr\i o surpriz\ pl\cut\ când ve]i afla c\ via]a
poate fi `n]eleas\ [i altfel, mai lini[tit\, mai pu]in
zbuciumat\.
Mai avem la dispozi]ie o s\pt\mân\ s\ ne
hot\râm dac\ merit\ sau nu s\ ne `nscriem `n
„cursa“ pentru primirea cât mai deplin\ a ~nvierii
lui Hristos. Mai avem o s\pt\mân\ s\ ne gândim
dac\ ne-ar pl\cea s\ fim un pic mai vii, un pic mai
ferici]i.
* Nicolae Hulpoi este teolog, redactor-[[ef
al s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
4 Joi, 8 februarie 2007
PE SCURT
Sedin]a de lucru
a preo]ilor misionari
de caritate din
Arhiepiscopia Ia[ilor
Cu binecuv=tarea IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, la biserica Spitalului
Clinic de Psihiatrie Socola din
Ia[i are loc ast\zi, 8 februarie
2007, `nt=lnirea periodic\ de
lucru a preo]ilor misionari de
caritate din Arhiepiscopia Ia-
[ilor. Despre principalele as-
pecte ce vor fi dezbatute la
aceast\ `ntrunire a vorbit, la
Radio Trinitas, p\rintele
Mihai Prodan, inspector pe
probleme religioase [i de asis-
ten]\ social\ `n cadrul
Sectorului „Diaconia“ al
Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei: „Locul acestei
prime `nt=lniri de lucru din
anul 2007 este biserica Spi-
talului Socola din Ia[i, unde
este preot misionar de caritate
pr. Iustin Neagu. Conform or-
dinii de zi, la aceast\ `nt=lnire
de lucru este asteptat [i pr.
Vilie Doro[inc\, protopop al
Protopopiatului Ia[i II, deoa-
rece unitatea respectiv\ se
afl\ sub jurisdic]ia Protopo-
piatului Ia[i 2, [i pe l=ng\ un
cuv=nt de `nv\]\tur\ adresat
preo]ilor misionari de caritate,
a[tept\m de la p\rintele pro-
topop [i o scurt\ men]iune de-
spre activitatea celor opt preo]i
misionari de caritate care se
afl\ sub jurisdic]ia Protopo-
piatului Ia[i 2. Dup\ cuv=ntul
p\rintelui protopop, va urma o
prezentare a activit\]ii pas-
toral-misionare desf\[urate de
preo]ii misionari `n anul 2006,
sintez\ care a fost prezentat\
[i la lucr\rile Adun\rii
eparhiale din anul 2007“.
132 de ani de la
na[terea
mitropolitului
Nectarie Cotlarciuc
Ieri, 7 februarie 2007, s-au `m-
plinit 132 de ani de la na[terea
mitropolitului Nectarie Cot-
larciuc. Acesta s-a n\scut la 7
februarie 1875, `n localitatea
Stulpicani, jude]ul Suceava. A
absolvit liceul la Suceava, apoi
a f\cut studii superioare la
Universitatea din Cern\u]i,
unde a ob]inut doctoratul `n
Teologie [i Filosofie. De aseme-
nea, a f\cut studii de spe-
cializare la universit\]ile din
Viena, Bonn, Wurtzburg [i
Munchen (1899 - 1901), in-
formeaz\ Radio Trinitas. ~n
anul 1901 a fost numit profe-
sor suplinitor la Liceul de Stat
din Cern\u]i, apoi func]ionar
la Biblioteca Universit\]ii, bib-
liotecar, apoi directorul
Bibliotecii. Tot `n anul 1901, a
fost numit diacon al Catedralei
din Cern\u]i, iar `n anul 1904
a fost numit preot, pentru ca
cinci ani mai t=rziu s\ fie in-
stalat ca protopop [i profesor
titular la catedra de Teologie
Practic\ a Facult\]ii de
Teologie din Cern\u]i, unde a
fost [i decan `n anul universi-
tar 1920 - 1921. La 29 martie
1923 a fost ales episcop de
Cetatea Alb\ - Ismail, fiind
`nsc\unat la 20 mai 1923. La 7
noiembrie 1924 a fost ales
arhiepiscop al Cern\utilor [i
mitropolit al Bucovinei, fiind
instalat la 10 noiembrie 1924.
~n aceast\ calitate, a fost dele-
gat al Bisericii noastre la
c=teva Congrese ale Mi[c\rii
Ecumenice din Stockholm
(1925), Lausanne (1927), la
Conferinta episcopilor angli-
cani din Palatul Lambeth
(1930) [i la Congresul vechilor
catolici de la Viena [i Bonn
(1931). De asemenea, este au-
torul unor lucr\ri de Drept
bisericesc, Filosofie, Omiletic\
[i Liturgic\. Mitropolitul
Nectarie Cotlarciuc a trecut
la cele ve[nice la 4 iulie 1935,
la Cern\u]i. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Consiliul Na]ional Bisericesc al BOR se `ntrune[te la Patriarhie
La Re[edin]a patriarha- va analiza [i evalua `n- tutului de organizare [i
l\ din Bucure[ti, `ncep=nd treaga activitatea intern\ func]ionare al Bisericii Or-
de ast\zi, 8 februarie p=n\ [i extern\ bisericeasc\ din todoxe Române, Consiliul
m=ine, continu\ sesiunea anul 2006 sub urm\toarele Na]ional Bisericesc este
de lucru a Consiliului Na- aspecte: pastoral-misionar, forul administrativ central
]ional Bisericesc al Bisericii social-caritativ, via]\ mo- pentru `ntreaga activitate a
Ortodoxe Române. ~nt=lni- nahal\, `nv\]\mânt teo- Bisericii [i organul executiv
rea care va `ncepe de la ora logic [i religios `n [colile al Sfântului Sinod [i Adu-
10.00 se desf\[oar\ sub publice, organizatoric, ad- n\rii Na]ionale Biserice[ti,
pre[edin]ia Prea Fericitului ministrativ, cultural, rela- fiind alc\tuit din trei clerici
Teoctist, Patriarhul Biseri- ]ii cu alte culte, rela]ii cu [i [ase mireni, ale[i pe o pe-
cii Ortodoxe Rom=ne, in- românii din afara grani- rioad\ de patru ani, [i din
formeaz\ Biroul de Pres\ la ]elor ]\rii [i Diaspora, re- consilierii administrativi
Patriarhiei Rom=ne. Con- la]ii externe biserice[ti [i patriarhali, ca membri per-
siliul Na]ional Bisericesc ecumenice etc. Potrivit Sta- manen]i. a
Zeci de credincio[i au fost la ziua Patriarhului
a Cu prilejul anivers\rii `mplinirii a 92 de ani de via]\, PF P\rinte Patriarh Teoctist a oficiat slujba Sfintei
Liturghii la Catedrala patriarhal\ din Bucure[ti a De la ora 13.00, la Palatul Patriarhiei a avut loc un moment
aniversar la care au participat membri ai Sf=ntului Sinod al BOR, precum [i personalit\]i ale vie]ii publice
rom=ne[ti a ~n acest cadru festiv, Prea Fericirea Sa a primit felicit\ri din partea Sf=ntului Sinod al BOR, a
numeroase personalit\]i centrale [i locale, dar [i din partea a zeci de credincio[i a
Cu prilejul anivers\rii `mpli- care se g=ndesc [i voiesc tind traseul parcurs de PF Patri-
nirii a 92 de ani de via]\, Prea Fe- Catedrala M=ntuirii noastre, de arh Teoctist „cu aceea[i dragoste
ricitul Teoctist, Patriarhul Bise- primul patriarh al Rom=niei, pentru Dumnezeu [i pentru oa-
ricii Ortodoxe Rom=ne, `nconju- Catedrala care a r\mas ne`m- meni“, de[i nu a fost deloc u[or,
rat un sobor de ierarhi din ]ar\ [i plinit\ p=n\ ast\zi. Cu n\dejdi membrii Sf=ntului Sinod i-au
din str\in\tate - membri ai Sf=n- sfinte c\ Bunul Dumnezeu nicio- urat Prea Fericirii Sale: „S\
tului Sinod al Bisericii Ortodoxe dat\ nu ne p\c\le[te, ne `ncear- r\spândi]i `n continuare `n infra-
Rom=ne (BOR) -, a oficiat ieri, 7 c\, dar nu ne d\ mor]ii, `i `n- structura sufleteasc\ a neamului
februarie slujba Sfintei Liturghii credin]\m n\dejdea noastr\ [i lu- [i a Bisericii lumina, glasul sme-
la Catedrala patriarhal\ din Bu- crarea aceasta care este gata s\
rit [i profet al misiunii, binecu-
cure[ti „ca mul]umire adus\ `nceap\, s\ aib\ via]\“. vântarea [i iertarea“.
bunului Dumnezeu pentru bine- PF P\rinte Patriarh [i-a expri- IPS Mitropolit Ioan Robu i-a
facerile rev\rsate asupra Prea mat speran]a ca, `n 2007, s\ se transmis PF Patriarh al BOR
Fericirii Sale, Bisericii noastre [i pun\ piatra de temelie a Cate- „toat\ iubirea [i pre]uirea din
asupra poporului rom=n“, dup\ dralei M=ntuirii Neamului, deoa- partea Bisericii Catolice“, asi-
cum a declarat, pentru Radio rece, dup\ cum a m\rturisit, cre-
gurându-l `n continuare de pri-
Trinitas, purt\torul de cuv=nt al de `n cifra 7, care are „multe sem- etenia sa fidel\.
Patriarhiei Rom=ne, pr. Cons- nifica]ii, mai ales `n Sfânta Bi- Un mesaj cu ur\ri calde de s\-
tantin Stoica. Sub titulatura „Zi- blie“. „Poate acest num\r, f\r\ a n\tate a venit din partea pre[e-
ua Por]ilor Deschise la Patriarhia abandona credin]a, s\ duc\ la dintelui Traian B\sescu, mesaj
Rom=n\“, ziua Prea Fericirii Sale `mplinirea dorin]ei noastre“, a prezentat de consilierul prezi-
s-a putut bucura de prezen]a a ad\ugat Prea Fericirea Sa, bine- den]al Bogdan T\taru-Cazaban:
zeci de credincio[i care au venit cuv=nt=nd pe to]i credincio[ii „Fie ca anul 2007, atât de impor-
special la Patriarhie pentru a-i prezen]i: „S\ fim pa[nici [i li-
spune „La mul]i ani!“ primului ie- ni[ti]i. S\ pre]uim via]a noastr\
tant pentru ]ara noastr\, s\
reprezinte [i pentru Biserica
rarh din Biserica Ortodox\ Ro- [i s-o `mpodobim cu virtu]i [i Ortodox\ Român\ recunoa[terea
m=n\. Au fost prezen]i, de aseme- [tiin]\ de carte“.
deplin\ a contribu]iei sale spiri-
nea numero[i preo]i din ]ar\, dar tuale la identitatea Europei U-
[i din str\in\tate, inclusiv din A-
merica [i Canada, chiar din Ve- Mesaje de felicitare c\tre nite“, a subliniat [eful statului.
Secretarul de stat `n Minis-
nezuela, dar [i alte ]\ri europene. ~nt=ist\t\torul BOR terul Culturii [i Cultelor, Adrian
De la ora 13.00, la Palatul Pa- Lemeni, i-a adus PF Teoctist
Slujb\ de pomenire triarhiei a avut loc un moment mesajul prim-ministrului C\lin
pentru patriarhii Rom=niei arh Teoctist a oficiat-o `n memo- aniversar la care au participat Popescu-T\riceanu, dar [i al mi-
ria celor patru patriarhi ai BOR membri ai Sf=ntului Sinod al nistrului Adrian Iorgulescu. „V\
trecu]i la cele ve[nice trecu]i la cele ve[nice, precum [i BOR, precum [i personalit\]i ale doresc s\ v\ continua]i slujirea `n
`n amintirea p\rin]ilor trupe[ti ai
vie]ii publice rom=ne[ti. A venit, aceea[i perspectiv\ cuprinz\toa-
~n cuv=ntul rostit `n cadrul Prea Fericirii Sale. ~n cuv=ntul
de asemenea, s\-l felicite pe PF re `n care a]i dat dovad\ c\ ave]i
Sfintei Liturghii, PF Patriarh rostit, PF Patriarh Teoctist a am-
Teoctist a amintit de perioada Teoctist, IPS Ioan Robu, Arhie- inim\ de p\rinte cuprinzând pe
intit [i de ctitorii Catedralei pa- piscopul [i Mitropolitul Romano- to]i `ntr-o iubire p\rinteasc\. Fie
grea `n care fost arhip\storul
Moldovei [i Sucevei [i a `ntregii triarhale [i de to]i acei care `ntre- Catolic de Bucure[ti. Cu prilejul ca bunul Dumnezeu s\ v\ `n-
prind demersuri pentru ridicarea t\reasc\, al\turi de membrii
Biserici Ortodoxe Rom=ne. A am- `mplinirii a 92 de ani de via]\, PF
intit, de asemenea, de persoanele noii Catedrale a M=ntuirii Nea- Teoctist a primit mesaje de feli- Sfântului Sinod, s\ da]i m\rturie
care i-au fost al\turi `n aceste mului: „Am socotit ca pe o cin- citare din partea membrilor Sf=n- vie de valorile isericii, fiind astfel
vremuri dificile: „Ziua n-ar avea stit\ [i frumoas\ lucrare bis- tului Sinod, dar [i din partea repere pentru societatea noastr\
ericeasc\ s\ ne aducem aminte de pre[edintelui Rom=niei, precum [i `mplinind cuvintele Evanghe-
valoare f\r\ autorii vie]ii, f\r\
p\rin]ii trupe[ti, dar `n acela[i `nainta[i, de ctitorii ferici]i ai [i a altor reprezentan]i ai autori- liei - de a fi lumin\ a lumii“, se
timp, cu aceea[i valoare, [i Catedralei acesteia, dar [i de cei t\]ilor locale [i centrale. Amin- arat\ `n mesajul premierului. a
p\rin]ii suflete[ti ai no[tri. Iat\,
vremea se deapan\, este necru]\-
toare [i m-a `nvrednicit Dumne-
zeu ca s\ str\bat `n via]a mea de-
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
cenii pline de capcane [i de Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
greut\]i, dar `n acela[i timp [i
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
prilejuri ale `mplinirii voii lui ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale Informa]ii suplimentare
Dumnezeu, cu prisosin]\. Nicio-
credin]ei ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele pute]i ob]ine la num\rul
dat\ nu voi putea fi `n stare s\ moa[te [i locurile de `nchinare.
de telefon: 0232/276907,
descriu [i s\ zugr\vesc chipuri de Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 –
credincio[i, chipuri de monahi, 14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul
chipuri de preo]i care mi-au ie[it Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte
Athos), Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Com mplexul mon nahal Centrului de Pelerinaj
`n calea vie]ii, `n vremuri grele, [i
Meteorra; Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, „Sf. Parascheva“
mi-au `ntins punte de trecere a mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan
unui pericol iminent, `nc=t nu-i
Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena din Ia[i: Bd. {tefan
pot uita“. (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina cel Mare [i Sfânt
~n cadrul Sfintei Liturghii, un (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul
moment special l-a constituit sluj- Maicii Domnului) – Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, nr. 16, `n curtea
ba de pomenire pe care PF Patri- moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane,
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **;
transport cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; sau acces=nd site-ul:
Pagin\ realizat\ de cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, www.centruldepelerinaj.ro
preot `nso]itor.
Narcisa BALABAN

Peste 970 de milioane de euro
pentru SAPARD-u ul rom=nesc
a Programul a 153 de proiecte pentru investi]ii `n industria agroalimentar\ [i a 858 de proiecte pentru
investi]ii `n exploata]ii agricole a ~n ceea ce prive[te derularea Programului „Fermierul“, APDRP
a primit, prin intermediul acestui program, un num\r de 1.001 proiecte a ~ntruc=t au fost numeroase situa]ii
`n care au existat persoane care s\ doreasc\ s\ fac\ investi]ii, banii europeni fiind epuiza]i, autorit\]ile
rom=ne au decis s\ `nfiin]eze un program similar, cu fonduri de la Ministerul Agriculturii a
Valoarea fondurilor so-
licitate prin cele 1.253 de
proiecte depuse pentru
SAPARD-ul românesc a
dep\[it 978 milioane eu-
ro, cele mai atractive m\-
suri fiind cele de investi]ii
`n industria agroalimen-
tar\ [i `n exploata]ii agri-
cole, potrivit datelor fur-
nizate de Agen]ia de Pl\]i
pentru Dezvoltare Rural\
[i Pescuit (APDRP).
SAPARD-ul românesc
a atras, pân\ `n prezent,
153 de proiecte pentru in-
vesti]ii `n industria agro-
alimentar\ (M\sura 1.1),
prin care s-au solicitat
464,57 milioane lei [i un
num\r de 858 de proiecte,
`n valoare de 454,42 mili-
oane lei, pentru investi]ii
`n exploata]ii agricole
(M\sura 3.1).
Potrivit APDRP, alte
242 de proiecte prin care
au fost solicitate 59,04
milioane lei s-au `ncadrat
la diversificarea activit\-
]ilor economice `n mediul
rural (M\sura 3.4).
1.000 de proiecte
prin „Fermierul“
~n ceea ce prive[te de-
rularea Programului
„Fermierul“, APDRP a
primit prin intermediul
acestui Program un nu-
m\r de 1001 proiecte, `n
valoare de 311,22 mili-
oane de euro, din care
contribu]ia acestui ins-
trument de facilitare a
creditului de cofinan]are
este de 136,09 milioane
de euro.
Transhuman]a este legal\, dar cu unele condi]ii
a Personalul `ns\rcinat cu manipularea animalelor trebuie s\ aib\ preg\tire sau competen]\
necesar\ `n acest sens a Durata c\l\toriei nu trebuie s\ dep\[easc\ 8 ore, iar dac\ transportul
dureaz\ mai mult de 24 de ore, animalele trebuie cazate `ntr-o ferm\ intermediar\, autorizat\ a
Procesul de transhuman-
]\ este legal, dac\ sunt res-
pectate reglement\rile din
domeniu, a declarat pre[e-
dintele Autorit\]ii Na]ionale
Sanitare Veterinare [i pen-
tru Siguran]a Alimentelor
(ANSVSA), Marian Avram,
ca urmare a interpret\rilor
ap\rute `n ultimele zile,
legate de acest subiect.
Transhuman]a se poate
realiza dac\ exploata]ia es-
te `nregistrat\ [i localizat\
`ntr-o zon\ geografic\ defi-
nit\, unde acest proces re-
prezint\ o practic\ tradi]io-
nal\, dac\ animalele sunt
identificate [i `nregistrate [i
dac\ starea de s\n\tate a
animalelor este certificat\.
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
De asemenea, pentru
proiectele depuse au fost
solicitate 155,61 milioane
de euro fonduri SAPARD,
prin Programul „Fermie-
rul“. Cele mai multe pro-
iecte au fost aprobate pen-
tru investi]ii `n exploa-
ta]iile agricole, respectiv
820 de proiecte, `n va-
loare total\ de 146,91
milioane de euro. APDRP
a declarat eligibile 105
proiecte pentru investi]ii
`n industria agroalimen-
tar\, `n valoare total\ de
156,13 milioane de euro,
iar pentru diversificare
economic\ 76 de proiecte
`n sum\ de 8,17 milioane
de euro.
~n cadrul programului
european SAPARD, au
fost contractate, pân\ `n
prezent, 4.300 de proiecte
prin care au fost atrase
fonduri europene `n va-
loare de 1,351 miliarde
de euro. Dintre acestea,
au fost contractate pen-
tru M\sura 1.1 un nu-
m\r de 431 de proiecte cu
valoarea de 321,54 m-
lioane de euro, pentru
M\sura 3.1 au fost con-
tractate 1.900 de proiecte
`n suma de 215,14 mili-
oane de euro, iar M\sura
3.4 a atras 63,79 milioa-
ne de euro pentru 1.013
proiecte.
Pe silvicultur\, una
dintre m\surile acredi-
tate `n anul 2006, au fost
contractate 67 de proiec-
te cu valoarea de 33,42
milioane de euro.
Potrivit APDRP, bunu-
rile, lucr\rile [i serviciile
De asemenea, mijloacele
de transport `n care sunt de-
plasate animalele, trebuie
s\ `ndeplineasc\ anumite
standarde, precum constru-
irea [i utilizarea lor astfel
`ncât animalele s\ fie trans-
portate `n siguran]\ f\r\ a
fi r\nite [i f\r\ s\ sufere.
Personalul `ns\rcinat cu
manipularea animalelor
trebuie s\ aib\ preg\tire
sau competen]\ necesar\ `n
acest sens [i s\ `[i `ndepli-
neasc\ atribu]iile f\r\ a
face uz de violen]\ sau orice
alte metode care pot provo-
ca panic\, r\ni sau sufe-
rin]a inutil\ animalelor.
Totodat\, durata c\l\to-
riei nu trebuie s\ dep\-
[easc\ 8 ore (perioada poate
fi dep\[it\ dac\ mijlocul de
transport are dot\ri supli-
mentare), iar dac\ trans-
portul dureaz\ mai mult de
PAGINA AGRICULTORULUI
finan]ate prin fonduri
nerambursabile nu mai
sunt scutite de taxa pe
valoarea ad\ugat\, de la
1 ianuarie 2007, a[a cum
era aceasta reglementat\
`n normele de aplicare a
Ordinului ministrului Fi-
nan]elor Publice nr.
1880/2005. Centrele Re-
gionale pentru Dezvolta-
re Rural\ [i Pescuit vor
aduce la cuno[tin]a bene-
ficiarilor finan]\rii ne-
rambursabile prin Pro-
gramul SAPARD acest
aspect ap\rut ca urmare
a intr\rii `n vigoare a
prevederilor Legii nr.
343/2006 pentru modifi-
carea [i completarea Legii
nr. 571/2003 privind Co-
dul Fiscal, care au adus
numeroase modific\ri `n
domeniul taxei pe va-
loarea ad\ugat\ (TVA).
Certificatele de scutire
de tax\ eliberate pân\ la
24 de ore, animalele trebuie
cazate `ntr-o ferm\ interme-
diar\, autorizat\.
~n ceea ce prive[te cir-
cula]ia animalelor pe jos,
potrivit reglement\rilor `n
vigoare, aceasta trebuie s\
fie evitat\, pe cât posibil,
deoarece este urmat\ de
pierderi ponderale mari [i
poate ocaziona contractarea
[i difuzarea unor boli in-
fecto-contagioase.
Potrivit ANSVSA, de-
plasarea se va realiza nu-
mai ziua, parcurgându-se
pe zi cel mult 12 km pentru
bovinele `ngr\[ate [i tinere-
tul ovin, 18 km pentru bo-
vinele de reproduc]ie, 25 de
km pentru ovine [i caprine.
Deplasarea animalelor
dintr-un jude] `n altul se
face numai cu aprobarea Di-
rec]iei Sanitare Veterinare
[i pentru Siguran]a Alimen-
data ader\rii pentru li-
vr\ri de bunuri [i pres-
t\ri de servicii finan]ate
din ajutoare sau `mpru-
muturi nerambursabile
acordate de guverne str\-
ine, de organisme inter-
na]ionale [i de organiza-
]ii non-profit [i de cari-
tate din str\in\tate [i
din ]ar\ sau de persoane
fizice `[i p\streaz\ vala-
bilitatea pe perioada de-
rul\rii obiectivelor. Nu
sunt admise suplimen-
t\ri ale certificatelor de
scutire dup\ data de 1 ia-
nuarie 2007.
APDRP precizeaz\ c\
`n cazul `n care apar pro-
bleme `n aplicarea regi-
mului privind TVA sau
neclarit\]i `n interpreta-
rea prevederilor legale,
beneficiarii fondurilor ne-
rambursabile SAPARD se
vor adresa `n scris Minis-
terului Finan]elor Publice.
telor de pe raza jude]ului
unde domiciliaz\ proprie-
tarul.
Pentru a ob]ine aproba-
rea, proprietarul stabile[te
un traseu care va fi `naintat
pentru aprobare Direc]iei
Joi, 8 februarie 2007
Ce este SAPARD-ul
rom=nesc
Ini]iativa Guvernului
privind `nfiin]area unui
SAPARD rom=nesc a ve-
nit dup\ ce au v\zut suc-
cesul avut de programul
derulat cu fonduri eu-
ropene. ~ntruc=t au fost
numeroase situa]ii `n
care au existat persoane
care s\ doreasc\ s\ fac\
investi]ii, `ns\, banii eu-
ropeni fiind epuiza]i, au-
torit\]ile rom=ne au de-
cis s\ `nfiin]eze un pro-
gram similar, cu fonduri
de la Ministerul Agricul-
turii. Pentru a fi declarat
eligibil pentru SAPARD-ul
rom=nesc, trebuiesc res-
pectate acelea[i condi]ii
ca [i la programul euro-
pean. Banii sunt aloca]i
tot `n baza unui proiect
`ntocmit de c\tre solici-
tantul de fonduri. a
Sanitare Veterinare [i pen-
tru Siguran]a Alimentelor
din jude]ul respectiv. Di-
rec]ia verific\ starea de
s\n\tate a animalelor [i se
asigur\ c\ traseul propus
de c\tre proprietar nu tra-
verseaz\ zone unde evolu-
eaz\ boli transmisibile ale
animalelor.
Cât prive[te transhuman-
]a, `n competen]a ANSVSA
intr\ doar aspectele legate
de s\n\tatea [i bun\starea
animalelor. (B.C.)
5
PE SCURT
Impozit pe teren
`n func]ie de
calitatea acestuia
Membrii Comisiei pentru
Agricultur\ [i Silvicultur\
din Camera Deputa]ilor au
dat, ieri, aviz negativ pro-
punerii unui grup de de-
puta]i ai Partidului
Conservator, care viza modi-
ficarea Codului Fiscal prin
aplicarea unui impozit fix, de
10 lei/ha, pentru terenurile
extravilane. Codul Fiscal
prevede c\ plata impozitului
pe terenul extravilan se
aplic\ `n func]ie de categoria
de folosin]\ [i clasa de cali-
tate. Au fost stabilite cinci
clase de calitate, urmând ca
impozitul pe teren s\ fie sta-
bilit prin `nmul]irea
num\rului de hectare ale
terenului cu suma core-
spunz\toare clasei de cali-
tate a terenului. Potrivit
ini]iatorilor, astfel
s-a ajuns `n situa]ia ca, pen-
tru un teren arabil din clasa
I de calitate, s\ fie perceput
un impozit de 6 lei/ha, iar
pentru unul din clasa IV de
calitate s\ se pl\teasc\ 20
lei/ha. Deputa]ii PC con-
sider\ c\ men]inerea sis-
temului actual de impozitare
va duce la conflicte judiciare
privind `ncadrarea `n clasele
de calitate a terenurilor.
Guvernul nu a sus]inut
ini]iativa, iar Consiliul
Legislativ a avizat favorabil.
Fondurile PHARE
pentru agricultur\,
contractate `n
propor]ie de 98%
Fondurile alocate agricul-
turii prin Programul PHARE
2004 au fost contractate `n
propor]ie de 98%, agricultura
fiind unul dintre sectoarele
`n care nu au fost `nregis-
trate pierderi din aloc\rile
PHARE, a declarat coordona-
torul programului din
Ministerul Agriculturii,
P\durilor [i Dezvolt\rii
Rurale (UIP), Marisanda
P`r`ianu. „Agricultura dis-
pune pe trei ani, `n cadrul
planific\rii multianuale
PHARE 2004-2006, de un
buget total de 72 milioane
euro, din care 59 milioane
euro reprezint\ fonduri
PHARE, iar 12,7 milioane
euro co-finan]area de la
bugetul na]ional“, a precizat
coordonatorul programului
PHARE. Circa 61% din fon-
durile PHARE destinate
agriculturii, adic\ 36 mil-
ioane de euro, au fost alocate
componentei de investi]ii, 17
milioane euro (29%)
proiectelor de `nfr\]ire, iar
pentru asisten]\ tehnic\ a
fost alocat\ o sum\ de aprox-
imativ 5,9 milioane euro.
„Prin componenta de in-
vesti]ii urm\rim s\ cre\m
acele structuri, laboratoare [i
echipamente IT [i de comu-
nicare, care pot sprijini im-
plementarea reglement\rilor
Uniunii Europene, deoarece
toate structurile române[ti
trebuie s\ fie compatibile cu
normele UE“, a mai spus
Marisanda P`r`ianu.
La ora actual\, se deruleaz\
la nivelul MAPDR atât
proiecte de `nfr\]ire pentru
toate subdiviziunile sectoru-
lui agricol, cât [i proiecte de
investi]ii, prin memorandu-
murile financiare PHARE
2004. PHARE 2004 a avut
alocat\ o sum\ de 23,59 mil-
ioane euro din fondurile to-
tale, PHARE 2005 - circa 18
milioane euro, iar PHARE
2006 aproximativ 17,41 mi-
lioane euro. a
6 Joi, 8 februarie 2007
PE SCURT
Aproape dou\ mii
de disponibiliz\ri
la Tractorul Bra[ov
Ac]ionarii societ\]ii Tractorul Bra-
[ov vor lua `n discu]ie aprobarea
disponibiliz\rii a 1.924 de angaja]i
ai societ\]ii, `ntr-o prim\ etap\
urmând a fi disponibiliza]i cel pu-
]in 1.800 de salaria]i. Adunarea
general\ extraordinar\ a ac]iona-
rilor (AGEA) societ\]ii Tractorul
Bra[ov, convocat\ pentru data de
12 februarie 2007, va mai lua `n
discu]ie aprobarea declan[\rii pro-
cedurii de dizolvare [i lichidare
voluntar\ a societ\]ii, precum [i
numirea administratorului unic al
acesteia. Tractorul Bra[ov a `nre-
gistrat, dup\ primele nou\ luni
ale anului 2006, pierderi de 102,8
milioane lei [i o cifr\ de afaceri de
88,76 milioane lei. Societatea a
avut, dup\ primele trei trimestre
din 2006, venituri totale de 91,08
milioane lei [i cheltuieli totale de
193,88 milioane lei. Ac]ionarii
Tractorul Bra[ov sunt AVAS
(80,18%), SIF Transilvania
(17,15%) [i al]i ac]ionari (2,67%).
Muncitorii de la Tractorul Bra[ov
nu au primit, luni, diferen]a de
62% din avansul promis de con-
ducerea societ\]ii, dar directorul
general le-a promis c\ vor primi
miercuri sumele restante, a decla-
rat liderul sindical de la Tractorul,
Gheorghe Apostu. Potrivit lui
Apostu, muncitorii de la Tractorul
au `n]eles c\ nu exist\ bani pen-
tru plata sumelor restante luni [i
a[teapt\ ca acestea s\ le fie date
miercuri, dup\ cum le-a promis di-
rectorul general al fabricii.
„Muncitorii vor primi [i restul de
62% din avansul promis, pentru c\
avem deja 50 de tractoare
preg\tite pentru a fi livrate c\tre
Egipt“, a spus Gheorghe Apostu.
Angaja]ii
de la Dacia amenin]\
cu greva general\
Sindicali[tii de la Dacia Renault
au declan[at conflictul de interese,
anun]ând c\ `n maxim dou\ s\p-
t\mâni vor intra `n grev\ genera-
l\, a declarat Dumitru Costin, pre-
[edinte al Blocului Na]ional Sindi-
cal. Adunarea general\ a sindica-
tului Automobile Dacia convocat\
ieri, luând act de e[uarea negocie-
rilor cu administra]ia privind cre[-
terile salariale pe anul 2007, a
hot\rât declan[area conflictului de
interese. ~n data de 2 februarie
contractul colectiv de munc\ a ex-
pirat. Sindicali[tii au cerut o cre[-
tere salarial\ egal\ cu cre[terea
productivit\]ii muncii. Ultima
ofert\ a administra]iei a fost o
cre[tere salarial\ liniar\, pe sala-
riat, de 80 de lei `ncepând cu 1
ianuarie 2007 plus 1,5% de la 1
aprilie negociat individual plus 20
de lei pe lun\ participa]ie la profi-
tul societ\]ii ob]inut anul trecut.
Rom=nia are nevoie
de o strategie
economic\ „curajoas\“
România trebuie s\ dezvolte o
strategie curajoas\ de politic\
comercial\ [i energetic\, a decla-
rat, mar]i, ministrul Economiei [i
Comer]ului, Varujan Vosganian,
`n cadrul `ntâlnirii cu membrii
Consiliului de Export, informeaz\
Ministerul Economiei [i Comer]u-
lui (MEC). „România este acum `n
pozi]ia de a genera export de capi-
tal. Dac\, pân\ nu demult, ]ara
noastr\ exporta, `n principal, for]\
de munc\ calificat\, ast\zi putem
vorbi de un adev\rat poten]ial de
export de capital. Romania trebuie
s\ dezvolte o diploma]ie comer-
cial\ [i energetic\. V\ propun co-
laborarea pentru elaborarea unei
strategii curajoase de politic\ co-
mercial\ [i energetic\. Consider ca
se impune o reconfigurare a politi-
cii comerciale [i o reorientare a
rela]iilor diplomatice ale Româ-
niei, din perspectiva Uniunii
Europene“, a ar\tat Vosganian. a
Un nou sistem de facturare a gazelor, `ncep=nd cu luna septembrie
E.ON Gaz România va in-
troduce, `ncepând din luna
septembrie, facturarea gaze-
lor naturale `n unit\]i de e-
nergie, sistem implementat
deja `n majoritatea ]\rilor eu-
ropene. Schimbarea const\ `n
trecerea de la facturarea `n
func]ie de volumul gazelor
naturale consumate (lei/1.000
mc), la facturarea `n func]ie
de puterea calorific\ a gaze-
lor naturale. Facturarea va fi
f\cut\ `n lei/kWh, ca [i `n
cazul energiei electrice.
Po[ta rom=n\ ar putea fi scoas\
de pe lista de monitorizare
a Premierul C\lin Popescu-T\riceanu a promis c\ va studia posibilitatea scoaterii Po[tei
de pe lista societ\]ilor monitorizate a ~ncepând de m=ine, po[ta[ii nu vor mai lucra ore suplimentare,
ceea ce va duce la blocarea total\ a activit\]ii `n maximum 4-5 zile a Po[ta ia un credit
de la BERD pentru construirea [i predarea la cheie a unui nou centru de tranzit `n Bucure[ti,
necesar proces\rii trimiterilor po[tale, precum [i retehnologizarea centrului din Cluj a
Decizia de scoatere a
Companiei Na]ionale Po[-
ta Român\ (CNPR) de pe
lista de monitorizare va fi
luat\ azi diminea]\, dup\
`n [edin]a de Guvern ieri,
premierul a avut o discu-
]ie cu mini[trii muncii [i
finan]elor, a declarat, li-
derul sindical Matei Br\-
tianu.
Pre[edintele Federa]iei
Sindicatelor din Po[t\ [i
Comunica]ii (FSPC), Ma-
tei Br\tianu, a avut, mar]i
dup\-amiaz\, o discu]ie
cu premierul C\lin Po-
pescu-T\riceanu, care a
promis c\ va studia posi-
bilitatea scoaterii Po[tei
de pe lista societ\]ilor
monitorizate.
„Premierul mi-a spus
c\ a dat deja dispozi]ie la
Ministerul Muncii [i la
Ministerul Finan]elor Pu-
blice s\ fac\ un studiu al
societ\]ilor aflate pe a-
ceast\ list\ [i c\ `n [e-
din]a de Guvern de mier-
curi (n.r. - ieri) discut\
dac\ Po[ta se mai jus-
tific\ s\ r\mân\ pe lista
de monitorizare“, a spus
Matei Br\tianu.
Liderul sindical a mai
precizat c\ T\riceanu a
spus c\ dac\ se confirm\
faptul c\ Po[ta a ie[it `n
fiecare an pe profit [i c\
nu a luat niciodat\ vreun
`mprumut, acesta nu are
nimic `mpotriv\ ca socie-
tatea s\ fie scoas\ de pe
lista de monitorizare.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PLEC|RILE ROM+NI-
LOR ~N STR|IN|TATE AU
CRESCUT CU 24,7%: Plec\-
rile vizitatorilor rom=ni `n
str\in\tate, `n anul 2006, au
fost `n num\r de 8,905 mili-
oane, `n cre[tere cu 24,7% fa]\
de 2005. Aproximativ 83,3%
din num\rul total de depla-
s\ri s-au efectuat cu mijloace
de transport rutier, anun]\
Institutul Na]ional de Sta-
tistic\ (INS). ~n luna decem-
brie 2006 s-a `nregistrat un
num\r de 692.100 de plec\ri
`n str\in\tate ale vizitatorilor
rom=ni, `n cre[tere cu 31,1%,
comparativ cu luna decembrie
2005. Mijloacele de transport
rutier au fost cele mai utili-
zate de vizitatorii rom=ni pen-
tru plec\rile `n str\in\tate,
ECONOMIC
Puterea calorific\ repre-
zint\ cantitatea de energie
eliberat\ prin arderea com-
plet\ a unei cantit\]i specifi-
cate de gaze [i poate avea
valori diferite `n func]ie de
compozi]ia gazelor naturale.
Gazele naturale din diferite
câmpuri de produc]ie pot a-
vea compozi]ie diferit\. ~n vi-
itor, puterea calorific\ va fi
permanent analizat\ pentru
fiecare zon\ `n care E.ON
Gaz România distribuie gaze
naturale. Prin acest nou sis-
~n caz contrar,
grev\ general\
Totodat\, Br\tianu a
ad\ugat c\, dac\ Po[ta
nu va fi scoas\ de pe lis-
t\, lucr\torii vor urma ac-
]iunile anun]ate [i anu-
me, `ncepând de m=ine,
nu vor mai lucra ore su-
plimentare, ceea ce va
duce la blocarea total\ a
activit\]ii `n maximum
patru-cinci zile.
respectiv 81,7% din num\rul
total de plec\ri, se mai arat\
`n comunicatul INS.
a COMISIA EUROPEAN|
VREA MA{INI MAI PU}IN
POLUANTE: Comisia Euro-
pean\ va propune ast\zi o le-
ge care s\-i oblige pe produc\-
torii de autoturisme s\ fabrice
vehicule mai pu]in poluante.
Propunerile Comisiei fac par-
te din strategia european\ de
reducere a emisiilor de dioxid
de carbon [i, implicit, de `nce-
tinire a efectului de `nc\lzire
global\. Dup\ luni de nego-
cieri aprige `ntre comisarii eu-
ropeni, Comisia propune ca
emisiile de dioxid de carbon
ale ma[inilor de pasageri s\
fie reduse la 130 de grame pe
kilometru din 2012. Alte zece
tem, consumatorul va pl\ti
energia [i nu volumul de gaze
consumate.
Trecerea la noua modali-
tate de facturare se va face
gradual, `n dou\ etape. ~ntr-o
prim\ faz\, pentru familiari-
zarea clien]ilor cu acest nou
sistem de facturare, `nce-
pând cu data de 1 ianuarie
2007, pe factura la gazele na-
turale va fi eviden]iat\ atât
cantitatea de gaze naturale
consumat\, exprimat\ tot `n
metri cubi, cât [i puterea ca-
Salaria]ii Po[tei Româ-
ne sunt nemul]umi]i de
faptul c\ societatea este
monitorizat\, `n baza a-
cordului cu Fondul Mone-
tar Interna]ional (FMI),
ceea ce are drept conse-
cin]e men]inerea nivelu-
lui sc\zut al salariilor [i
imposibilitatea de a de-
clan[a greva pentru ne-
gocierea acestora.
Compania Na]ional\
Po[ta Român\ (CNPR) a
grame pe kilometru vor fi re-
duse prin adi]ionale, spre e-
xemplu, noi pneuri sau educa-
rea [oferilor pentru a conduce
mai ecologic. ~n prezent, ma[i-
nile europene emit `n medie
160 de grame de dioxid de car-
bon pe kilometru.
a TRANZAC}II DE 22 DE
MILIOANE LA BURS|: Circa
7.300 de contracte futures [i
options au fost `ncheiate ieri,
la Bursa Monetar-Financiar\
[i de M\rfuri Sibiu, din 1.049
tranzac]ii, `n valoare de 22,11
milioane lei, informeaz\
BMFMS. „{edin]a a fost
lini[tit\ pe toat\ `ntinderea
ei. Lipsa de volatilitate,
dublat\ de cea a unui trend
clar, situa]ie care caracteri-
zeaz\ evolu]ia pre]urilor din
lorific\ a acestora, pentru in-
formare, `ntr-o rubric\ sepa-
rat\. Trecerea efectiv\ la no-
ul sistem de facturare numai
`n unit\]i de energie se va fa-
ce de la 1 septembrie 2007.
Cu excep]ia consumato-
rilor casnici, to]i ceilal]i con-
sumatori finali vor pl\ti acci-
za pe gazele naturale de 0,17
Euro/GJ consumat (1GJ =
278 kWh) de la 1 ianuarie
2007. De asemenea, [i al]i
consumatori, cum ar fi orga-
niza]iile de caritate, institu-
fost inclus\ `n 2001 de c\-
tre Guvernul PSD pe lista
societ\]ilor monitorizate
la solicitarea FMI, de[i
nu `nregistra pierderi, nu
primea subven]ii de la
stat [i a dat profit anual.
Potrivit lui Br\tianu, `n
ultimii doi ani, compania
a avut un profit de peste
12 miloane de euro anual.
Monitorizarea f\cut\
`n baza ordonan]ei de ur-
gen]\ 79/2001 a dus la
plecarea angaja]ilor din
Po[t\, din cauza salarii-
lor mici, iar, `n prezent,
personalul este mult sub-
dimensionat fa]\ de volu-
mul activit\]ilor zilnice.
FSPC cere statului ro-
mân scoaterea Po[tei de
pe aceast\ list\, pentru a
putea face angaj\ri [i
pentru a putea cre[te
salariile.
Pre[edintele FSPC,
Matei Br\tianu, declara
c\ salariul mediu al an-
gaja]ilor po[tei este de
738 de lei, cu peste 20 de
procente sub nivelul sala-
riului mediu pe economie.
Din cei 34.600 de salaria]i
ai Po[tei Române, aproa-
pe o treime au un salariu
sub salariul minim pe e-
conomie, de 440 de lei, iar
peste 25.000 de lucr\tori
au un salariu cuprins `n-
tre 400 [i 600 de lei, bani
insufician]i pentru un
trai de subzisten]\, a mai
spus liderul sindical.
ultima vreme, [i-a spus cu-
v=ntul [i asupra pie]ei deri-
vatelor `n care activitatea in-
vesti]ional\, la fel ca [i `n pia-
]a spot, a fost caracterizat\ de
o atitudine de a[teptare“, a
explicat Minodora Budin, di-
rectorul sucursalei Sibiu a
Nova Invest. Din nou s-a pu-
tut observa o tendin]\ de
u[oar\ diminuare a num\ru-
lui de pozi]ii futures deschise,
la `nchidere, totalul acestora
ajung=nd la 143.054. Pentru
cele mai lichide active suport,
pre]urile au evoluat pe o di-
rec]ie mixt\, `n func]ie de sca-
den]\. ~n sectorul rezervat de-
rivatelor pe valute euro a fost
tranzac]ionat la un pre] de 3,4
lei pentru martie [i la aceea[i
valoare pentru iunie, valori `n
sta]ionare. a
]iile de `nv\]\mânt, spitalele,
sanatoriile, azilele de b\-
trâni, orfelinatele [i alte ins-
titu]ii de asisten]\ social\,
institu]ii de `nv\]\mânt [i
l\ca[uri de cult etc. pot depu-
ne cerere pentru a beneficia
de scutire de la plata accize-
lor. Pentru a beneficia de a-
ceast\ scutire, ace[ti consu-
matori trebuie s\ prezinte
furnizorului de gaze naturale
autoriza]ia de utilizator fi-
nal, emis\ de Autoritatea
Fiscal\ Teritorial\. a
Investi]ii
`n Bucure[ti
Compania Na]ional\
Po[ta Român\ va contrac-
ta, `n câteva luni, un credit
de la Banca European\ de
Reconstruc]ie [i Dez-
voltare (BERD), `n valoare
de 50 de milioane de euro,
aceasta fiind prima cred-
itare BERD acordat\ f\r\
garan]ii guvernamentale,
a declarat directorul ge-
neral al Po[tei Române,
Dan Mihai Toader.
„Creditul are ca desti-
na]ie construirea [i pre-
darea la cheie a unui nou
centru de tranzit `n Bu-
cure[ti, necesar proces\-
rii trimiterilor po[tale,
precum [i retehnologiza-
rea centrului din Cluj.
Investi]ia total\ se ridic\
la circa 60 de milioane de
euro, din care 50 de mi-
lioane euro vor fi acope-
rite de BERD, iar restul
din fonduri proprii“, a
ad\ugat Toader.
Conducerea companiei
estimeaz\ c\ lucr\rile la
noul centru de tranzit din
Bucure[ti vor `ncepe pâ-
n\ la finele acestui an.
Centre de tranzit vor
mai fi construite [i la
Cluj-Napoca [i Bac\u. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 8 februarie
Vremea va fi cald\,
chiar deosebit de cald\ `n
regiunile sudice, cu tem-
peraturi maxime cuprinse
`ntre 5 [i 15 grade. Cerul
va fi mai mult noros `n ju-
m\tatea de nord-vest a
]\rii, unde local va ploua,
[i doar temporar noros `n
restul teritoriului, unde
ploile se vor semnala izo-
lat. La munte, precipita-
]iile mai pot fi [i sub form\
de lapovi]\ [i ninsoare.
V=ntul va prezenta unele
intensific\ri `n Campia de
Vest, pe litoral [i `n zona
montan\ `nalt\. Tempe-
raturile minime se vor si-
tua `ntre -4 [i 4 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 8.02.2007
Dolar SUA 2,5920
Euro 3,3663

Liberalii se g=ndesc la Theodor Paleologu pentru [efia MAE
Ambasadorul român la
Copenhaga, Theodor Paleo-
logu (foto st.), a confirmat,
ieri, c\ a discutat cu mem-
bri ai conducerii liberale pe
tema unei eventuale no-
minaliz\ri la conducerea
MAE, declarându-se onorat
`n „cel mai `nalt grad“ c\
numele s\u a fost men]io-
nat `n acest context `n BPC
al PNL. El a precizat, `ns\,
c\, `n calitate de ambasa-
dor, nu poate s\ se auto-
propun\ pentru o astfel de
func]ie politic\ [i, `n plus,
acest fapt l-ar pune `ntr-o
„situa]ie delicat\“ fa]\ de
cel care ar putea fi numit
ministru de Externe [i care
astfel i-ar deveni [ef. „Evi-
dent, este o propunere ono-
rant\, dar, cum a spus
Georges Pompidou `n 1968,
«M\ ]in `n rezerva Repu-
blicii»“, a declarat Theodor
Paleologu. ~n ceea ce-l pri-
ve[te pe ministrul de Exter-
ne demisionar R\zvan Un-
gureanu, Paleologu a de-
clarat c\ a admirat felul
demn `n care acesta [i-a
prezentat demisia, „dove-
dind un sim] acut al respon-
sabilit\]ii“. Ambasadorul a
spus c\ se bucur\ foarte
mult pentru c\ R\zvan Un-
gureanu a preluat condu-
cerea Institutului de Studii
Liberale, al c\rui prim
pre[edinte a fost tat\l s\u.
Ini]ial, Paleologu a fost
propus de liberali pentru
PE, fiind considerat un
bun reprezentant al inte-
lectualilor, precum [i un
bun diplomat.
Ambasadorul României
`n Danemarca a precizat
c\, de[i nu a fost niciodat\
membru al PNL, are rela]ii
mai strânse cu liderii libe-
rali pentru c\ se consider\
un adept al filosofiei libe-
ACTUALITATE Joi, 8 februarie 2007 7
LUMEA PE SCURT
rale, datorit\ activit\]ii `n
acest partid a tat\lui s\u. Inunda]iile catastrofale
Decizia conducerii PNL fac 50 de mor]i la Jakarta
privind nominalizarea
pentru postul de ministru Ultimul bilan] al catastrofalelor
de Externe va fi luat\ inunda]ii din capitala indone-
s\pt\mâna viitoare, pân\ zian\ Jakarta consemneaz\ 50 de
`n prezent mai fiind vehi- victime, `n timp ce `n unit\]ile
culate ca variante Teodor spitalice[ti [i spitalele de campa-
Mele[canu, Adrian Cioro- nie se acord\ ajutor zecilor de mii
ianu [i Cristian David. de r\ni]i. Circa 430.000 de
Theodor Paleologu s-a n\s- locuitori ai Jakartei au r\mas
cut la Bucure[ti, pe 15 iulie f\r\ ad\post, `n urma celor mai
1973. A absolvit {coala puternice inunda]ii din ultimii
Normal\ Superioar\ (Éco- zece ani. Din cauza ploilor toren-
le Normale Supérieure), ]iale ce nu mai `nceteaz\, mar]i,
Paris (1996-2001), [i are au fost suspendate opera]iunile
doctorat `n studii politice, de salvare `n suburbiile din estul
ob]inut la {coala de ~nalte [i sudul capitalei indoneziene.
Studii `n {tiin]e Sociale Surse din cadrul municipalit\]ii
(École des Hautes Études Jakartei asigur\ popula]ia c\ ce a
en Sciences Sociales), Pa- fost mai r\u a trecut, `ns\ meteo-
ris, [i Universitatea din rologii se a[teapt\ la alte ploi.
Munchen (1998-2001). Tot- Pagubele materiale provocate de
odat\ este licen]iat `n filo- inunda]ii la Jakarta au fost esti-
sofie, Paris I Sorbonne mate la cel pu]in 572 de milioane
(1992-1998). a de dolari. Uniunea European\ a
trimis autorit\]ilor indoneziene
un ajutor de 777.300 de dolari,

Intelectualii iau ap\rarea lui B\sescu

dar [i alte state au alocat deja
fonduri pentru sinistra]ii indone-
zieni. Sinistra]ii se plâng de inefi-
cien]a ac]iunilor autorit\]ilor.
Circa 100.000 de locuitori ai

`n conflictul cu Parlamentul Jakartei [i-au p\r\sit ad\pos-

a ~n confruntarea cu opozi]ia, pre[edintele se poate baza pe sprijinul
unor cunoscu]i intelectuali a 60 de oameni de cultur\ acuz\ opozi]ia de impostur\ a Traian B\sescu
este l\udat pentru c=teva ini]iative care au schimbat Rom=nia dup\ 2004 a
Sprijinit numai de PD [i PLD
`n conflictul cu celelalte for]e po-
litice din Parlament, Traian B\-
sescu prime[te un sprijin nea[-
teptat de la peste 60 de intelec-
tuali. Gabriel Liiceanu, Andrei
Ple[u [i Victor Rebengiuc sunt
c=]iva dintre semnatarii unei
scrisori deschise care subliniaz\
meritele pre[edintelui.
Sprijinitorii pre[edintelui
Peste 60 de intelectuali au
semnat ieri un apel c\tre clasa
politic\, prin care au luat ap\-
rarea lui Traian B\sescu. Docu-
mentul subliniaz\ faptul c\
România se apropie de o grav\
criz\ politic\, ce ar avea ca surs\
teama celor care se simt amenin-
]a]i de deciziile [efului statului.
Autorii enumer\ ini]iativele lui
Traian B\sescu privind lupta `m-
potriva corup]iei, desecretizarea
dosarelor Securit\]ii [i con-
damnarea comunismului. Sem-
natarii apelului sus]in c\ cei care
se tem de aceste ini]iative ale lui
B\sescu `ncearc\ s\ se apere
prin minciun\, campanii de dis-
creditare [i limbaj violent. Cei
peste 60 de intelectuali critic\
dur partidele din opozi]ie, despre
care afirm\ c\ sunt incapabile s\
`[i refac\ imaginea public\, [i
consider\ procedura de demitere
a pre[edintelui drept ru[inoas\ [i
f\r\ un motiv temeinic.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a UDREA, T|RICEANU {I B|-
SESCU VOR FI AUDIA}I ~N DO-
SARUL „BILE}ELUL“: Fostul [ef
SIE [i consilier preziden]ial `n ad-
ministra]ia Iliescu, Ioan Talpe[, a
declarat, ieri, la ie[irea din sediul
Parchetului instan]ei supreme,
unde a fost chemat `n calitate de
martor `n dosarul biletului trimis
pre[edintelui de c\tre premier, c\
cercetarea `n acest caz va `ncepe
cu audierea Elenei Udrea, a lui
B\sescu, T\riceanu [i Boto[.
Senatorul Ioan Talpe[ a stat o or\
la Parchetul instan]ei supreme. El
a spus, la ie[irea din sediul Par-
chetului, c\ nu a dat nici o decla-
Gabriel Liiceanu
sprijin\, f\r\ rezerve,
politica lui B\sescu
Critic\ dur\ a opozi]iei
Sus]in\tori constan]i ai par-
tidelor de dreapta din Rom=nia,
intelectualii care semneaz\ a-
pelul pro-B\sescu aduc acuza]ii
grave coali]iei formate din PSD,
ra]ie [i c\ a luat doar cuno[tin]\
de actele din dosar. Talpe[ a
ad\ugat c\ `n dosar sunt deocam-
dat\ doar sesizarea lui [i notele
procurorilor. ~n plus, Talpe[ a mai
anun]at c\ s-a pus la dispozi]ia
Parchetului pentru a indica docu-
mente secrete sau confiden]iale [i
locul unde se afl\ acestea, care ar
putea duce la rezolvarea dosarului
Rompetrol. Senatorul a spus c\ ar
avea aceste informa]ii din pe-
rioada `n care era director al SIE.
a {ERE{, AUDIAT ~N LEG|-
TUR| CU CELE OPT PROCENTE
ALE PETROM: Fostul ministru al
Economiei [i Comer]ului Codru]
PC [i PRM. De[i recunosc c\ dis-
puta dintre palate este una p\-
guboas\ pentru ]ar\, ei critic\ re-
venirea agresiv\ la ramp\ a par-
tidelor din opozi]ie, „incapabile
s\-[i refac\ imaginea `n ochii elec-
toratului“. De asemeni, `n apel se
vorbe[te [i despre necesitatea
unui climat de lini[te [i `ncredere
dup\ intrarea Rom=niei `n U-
niunea European\. ~n principiu,
B\sescu este l\udat pentru faptul
c\ ar fi declarat r\zboi corup]iei,
c\ a cerut desecretizarea tuturor
arhivelor Securit\]ii [i pentru
condamnarea crimelor comunis-
mului. Intelectualii cred c\ aceste
realiz\ri sunt [i motivele pentru
care pre[edintele „a devenit ]inta
atacurilor concertate ale celor
care [i-au sim]it cl\tinate afacer-
ile, impunitatea, posibilitatea per-
petu\rii statului oligarhic postco-
munist“. Pentru ace[ti adversari
ai [efului statului, armele politice
folosite ar fi reprezentate de „min-
ciuna la scen\ deschis\, prezen-
tarea distorsionat\ a situa]iilor,
a]â]area popula]iei prin discur-
suri demagogice, tehnica ho]ului
care strig\ «prinde]i ho]ul!», cam-
panii de discreditare prin posturi
de televiziune [i ziare, tupeul, vi-
olen]a limbajului [i amenin]area“.
Pericolul lini[tii perfide
Scrisoarea celor 60 face refe-
rire [i la ini]iatorii mineriadelor,
{ere[ s-a prezentat din nou, ieri,
la Parchetul de pe lâng\ ~nalta
Curte de Casa]ie [i Justi]ie, pen-
tru a fi audiat de procurorii
DIICOT `n dosarul `n care este
`nvinuit de tr\dare [i transmitere
de informa]ii cu caracter secret.
{ere[ a declarat c\ la audierea de
ieri a discutat cu procurorii
DIICOT despre ini]ierea [i sus]i-
nerea promov\rii `n Guvernul
României a unui act normativ
proiectului de lege privind tran-
zac]ia celor opt procente din Pe-
trom. „Nu consider c\ ini]ierea
unui act normativ `n favoarea sa-
laria]ilor unei `ntreprinderi poate
fi clasificat sau ilegal“, a spus fos-
care acum se arat\ `ngrijora]i de
soarta ]\rii. „Ei acuz\ derapajele
unui pre[edinte care pericliteaz\
«lini[tea ]\rii» [i provoac\ «nea-
[ezarea ei». Cei care, vreme de 10
ani, au ]inut la putere «un pre-
[edinte pentru lini[tea lor» intr\
`ntr-un profund disconfort când
au `n fa]\ un personaj care pare
s\ devin\ un pre[edinte pentru
alte coordonate istorice“, se arat\
`n document. ~n plus, se mai
vorbe[te despre o „ruptur\ a ma-
jorit\]ii clasei politice române[ti
de mersul firesc al istoriei [i de
dorin]ele [i aspira]iile majorit\]ii
poporului român“. ~n final, in-
telectualii atrag aten]ia asupra
extinderii intereselor oligarhiilor
economice asupra presei [i medi-
ului politic, care pune `n pericol
realizarea binelui public. a
Cei mai cunoscu]i
semnatari ai apelului
Gabriel Liiceanu, Alexan-
dru Beldiman, Mircea C\rt\-
rescu, Alexandru Zub, Traian
Ungureanu, Victor Reben-
giuc, {erban Papacostea, Ho-
ria Roman-Patapievici, Dan
C. Mih\ilescu, Adriana Ba-
be]i, Alexandru C\linescu,
Drago[ Paul Aligic\, Armand
Go[u sau Alexandru Zub.
tul ministru. {ere[ a ad\ugat c\,
din punctul s\u de vedere, Mi-
nisterul Economiei [i Comer]ului
a respectat toate procedurile a-
tunci c=nd a ini]iat acest proiect
de lege. ~ntrebat dac\ recunoa[te
convorbirea cu bulgarul Stamen
Stantchev, `n care fostul ministru
al MEC ar fi spus „m-am f\cut de
râs `n Guvern“ atunci când a sus-
]inut ordonan]a celor 8 procente,
convorbire prezentat\ de procu-
rori `n ordonan]a de punere sub
`nvinuire, {ere[ a declarat c\ a[-
teapt\ s\-i fie puse la dispozi]ie de
c\tre procurori fapte, date [i probe
concrete [i abia apoi se va putea
pronun]a asupra acestora. a
turile temporare puse la dispo-
zi]ia lor de municipalitate [i pot fi
v\zu]i pe str\zile metropolei in-
doneziene cer[ind bani, hran\,
haine, medicamente.
Un jurnalist rus cere azil
politic `n Ucraina
Un jurnalist rus a cerut, mar]i,
azil politic `n Ucraina, denun]ând
tentativele de intimidare din
partea autorit\]ilor ruse.
Redactor [ef la ziarul „Rossiiski
Reporter“, din regiunea Kemerovo
(Siberia occidental\), Aleksandr
Kosvin]ev a depus cererea de azil
la biroul regional al Serviciului
Migra]ie din Lvov, ora[ din vestul
Ucrainei. „Nu am f\cut-o la Kiev,
Done]k sau Lugansk, deoarece
sentimentele pro-ruse sunt puter-
nice aici“, a explicat ziaristul `n de-
clara]ia sa transmis\ parlamentu-
lui regional [i difuzat\ de serviciul
de pres\ al acestui for. Aleksandr
Kosvin]ev, care a indicat c\ a lu-
crat [i pentru ziarul de opozi]ie
„Novaia Gazeta“, a denun]at
urm\ririle angajate de for]ele de
ordine ruse [i legate, potrivit
afirma]iilor sale, de „anchetele sale
asupra activit\]ilor criminale ale
guvernatorului din Kemerovo,
Aman Tuleev“. La ziarul de
opozi]ie „Novaia Gazeta“ a lucrat [i
Anna Politkovskaia, asasinat\ la 7
octombrie 2006, de persoane ne-
cunoscute `n fa]a locuin]ei sale din
Moscova. Cunoscut\ pentru pozi]ia
ei critic\ fa]\ de politica dus\ de
Kremlin `n Cecenia, Anna
Politkovskaia s-a num\rat printre
cei mai proeminen]i opozan]i ai lui
Vladimir Putin.
Serbia, acuzat\
de falsificarea
referendumului
constitu]ional
Serbia a falsificat referendumul
constitu]ional, desf\[urat anul
trecut la 21 mai, prin care a de-
clarat provincia Kosovo ca fiind
parte integrant\ din teritoriul
s\u, sus]ine ministrul slovac de
Externe, Jan Kubis, citat de „EU
Observer“. Potrivit [efului
diploma]iei slovace, care a evocat
o discu]ie personal\ purtat\ de
curând cu omologul s\u sârb, Vuk
Draskovic, la referendum s-ar fi
prezentat doar 42% dintre
cet\]enii cu drept de vot ai
Serbiei, nu 50% cât prevede legea
pentru ca rezultatul s\u s\ fie
validat. Guvernul de la Belgrad
folose[te rezultatele acestui refe-
rendum ca pe un argument de or-
din juridic `n negocierile cu UE [i
albanezii kosovari privind statu-
tul provinciei din sudul Serbiei. a
 CM
YK

8 Joi, 8 februarie 2007 DOCUMENTAR

Aproape 200 de ani deau [i la posibilitatea

Considerat, dup\ tulburii ani ’90, drept un Unirii Principatelor [i,
ora[ cu o „pres\ puternic\“, Ia[ul are r\d\cini mai ales, voiau s\ sublini-
eze apartenen]a la aceea[i
`n ceea ce prive[te istoria jurnalismului `nc\ etnie a rom=nilor“, ne-a
explicat prof. univ. dr. Re-
din prima jum\tate a secolului al XIX-lea, mus Z\stroiu, profesor de
c=nd a ap\rut prima gazet\ `n limba rom=n\, Istoria Presei la Depar-
tamentul de Jurnalism al
sub coordonarea lui Gheorghe Asachi. Cum Universit\]ii „Al. I. Cuza“.
era privit\ meseria de jurnalist? C=t de grea Aproape concomitent, la
Bucure[ti a ap\rut „Cu-
era munca de reporter [i c=te riscuri implica? rierul Rom=nesc“ redactat
La toate aceste `ntreb\ri am g\sit r\spunsuri de I. Heliade R\dulescu.
Cele dou\ publica]ii de la
cu ajutorul profesorului Remus Z\stroiu, Ia[i [i Bucure[ti, al\turi
de „Gazeta de Transil-
cercet\tor la Institutul de Lingvistic\ vania“ a lui G. Bari]iu de
„Al. Philippide“ din Ia[i [i profesor de Istoria la Bra[ov, au constituit
punctele cheie `n evolu]ia
Presei la Departamentul de Jurnalism al presei periodice rom=ne[ti.
Universit\]ii „Al. I. Cuza“.
„Albina rom=neasc\“
vremii care arat\ c\ un a format primii
`nceput firav de gazet\rie, jurnali[ti ie[eni
de Otilia `ns\ nu `n limba rom=n\, Un jurnalist care a plecat de la Ia[i [i care a marcat,
B|LINI{TEANU a fost consemnat o dat\ cu Exemplul lui Asachi a `ntr-un fel, jurnalistica rom=neasc\ a fost Constantin Mille. Acesta a
apari]ia, `n 1790, a publi- fost luat `n perioada ime- cump\rat, `n 1895, de la Alexandru V. Beldiman ziarul „Adev\rul“,
Ca loc `n care cultura, ca]iei „Courrier de Molda- diat urm\toare de Mihail
istoria [i treburile ]\rii au vie“, un organ al trupelor care ap\ruse pentru prima dat\ la Ia[i `n 1871
Kog\lniceanu [i de The-
preocupat min]ile [i fapta de ocupa]ie ruse[ti. odor Codrescu, profesor la
oamenilor mari ai acestor „Albina Rom=neasc\“ a toamna lui 1855, pentru c\ zetar ie[ean este Asachi, „Dup\ 1890 are loc o ex-
Academia Mih\ilean\, co-
meleaguri, era firesc ca fost, a[adar, o gazet\ poli- laborator al gazetei lui Alecsandri se hot\r\[te iar pentru ultima jum\ta- plozie a gazet\riei la Ia[i.
Ia[ul s\ cuprind\ `n gr\- tico-literar\, cu apari]ie Asachi. Kog\lniceanu a- s\-l sprijine pe Kog\lni- te este Kog\lniceanu“, a Apare «Lupta»» lui Gheor-
dina sa primitoare [i pe s\pt\m=nal\ (1 iunie vea s\ scoat\, de altfel, la ceanu, care dorea s\ scoat\ punctat prof. Z\stroiu. ghe Panu, care ulterior se
acei care au transpus eve- 1829 - 3 ianuarie 1835; 3 1840, revista „Dacia Lite- o nou\ revist\“, ne-a expli- Tot `n 1859, a ap\rut la va muta la Bucure[ti, apoi
nimentele `n cuvinte [i au ianuarie 1837 - 2 ianuarie rar\“. „Albina Rom=- cat prof. Z\stroiu. Ia[i „Tribuna Rom=n\“, o apar ziarele «Opinia»» [i
a[ternut pe h=rtie istoria 1850), av=ndu-l ca propri- neasc\“ s-a dovedit a fi, de A[adar, aproape de publica]ie consemnat\ de «Evenimentul»», gazete ca-
CM
YK zilei. Primul „zugrav“ al etar [i redactor pe Gh. altfel, [i prima [coal\ de finele lui 1855, Ia[ul de- istoricul N. A. Bogdan `n re au `mbinat partea de CM
YK
`nt=mpl\rilor din via]a Asachi. „Prima gazet\ a jurnalism autentic, aici vine mai bogat cu `nc\ o lucrarea sa Ora[ul Ia[i, informa]ie cu atitudinea
cet\]ii, respectat de con- ap\rut `n 1829, de[i in- form=ndu-se profesional publica]ie, una cu mare monografie istoric\ [i so- politic\. La `nceput, «Eve-
temporani [i pomenit con- ten]ii de editare au existat Mihail Kog\lniceanu. r\sunet `n epoca `n care cial\ ilustrat\. Aceasta a nimentul»» era liberal, «O-
stant de c\r]ile de istorie, multe [i `nainte. Eforturi sus]inute pen- s-a des\v=r[it Unirea ap\rut timp de opt ani pinia»» era conservatoare“,
a fost Gheorghe Asachi, ce- Asachi, care studiase la tru dezvoltarea presei `n Mic\. Sub `ndrumarea lui ne`ntrerupt, sub `ngrijirea ne-a explicat specialistul
lebrul dasc\l, care, la Viena [i-n Italia avea obi[- Ia[i au avut loc, `n special, Kog\lniceanu a v\zut lu- unor jurnali[ti de valoare, `n Istoria Presei.
1829, avea s\ scoat\ la nuin]a lecturii gazetelor. dup\ anul emblematic mina tiparului „Steaua „Opinia“ a fost unul
ca Nicolai Ionescu, Ioan
Ia[i prima gazet\ integral Dar nu era singurul boier 1848. „A ap\rut «Zimb brul», Dun\rii“, revist\ `n jurul dintre primele ziare cu
Leca, I. Holban. Gazeta a format editorial apropiat
redactat\ `n limba rom=- moldovean cu astfel de sub redac]ia lui Codrescu, c\reia s-a creat un nou fost editat\ ne`ntrerupt
n\. Acesta a fost punctul gusturi. Cei care treceau Fotino. Apoi, la 1855, Alec- nucleu de ziari[ti tineri, de ceea ce cunoa[tem noi
timp de opt ani. Acela[i is- ast\zi. A avut o via]\ lun-
de plecare `n istoria presei `n Basarabia citeau gaze- sandri a reu[it s\ scoat\ printre care Ion Grigoriu toric a subliniat faptul c\
ie[ene, o istorie prolific\ tele ruse[ti. Profit=nd de revista «Room= =nia Litera- Havas [i profesorul de is- g\, ap\r=nd sub acest ti-
„de aici `ncolo foile poli- tlu p=n\ aproape de 1950,
`ndeosebi dup\ anul 1900, sl\birea tensiunii politice r\»», pe care o preg\tise din torie Petru R\[canu. Du- tice, economice, comercia-
c=nd meseria de ziarist a din Moldova de dup\ Pa- 1852, dar, din cauz\ c\ la p\ Unirea de la 1859, ulterior, sub oc=rmuirea
le sporesc [i devin mai comunist\, fiind transfor-
devenit una bazat\ pe cea de la Adrianopol ea colaborau scriitori care c=nd a devenit ministru, mult organe de lupt\ ale
principiile profesionalis- (1829), Asachi a putut s\ erau `n exil, cenzura a Kog\lniceanu a renun]at mat `n ziarul „Flac\ra Ia-
diferitelor partide“. [ului“. Dup\ 1900, num\-
mului. se g=ndeasc\ s\ editeze o oprit difuzarea sa `n acel oficial la gazet\rie, dar a Prima foaie umoristic\
De[i de jurnalism ie- gazet\ `n limba rom=n\. an. Reu[e[te s\ adune `n r\mas un sprijinitor al rul gazetelor a continuat
[i satiric\ „Bondarul“ a s\ creasc\, ca [i num\rul
[ean autentic putem vorbi Calificativul «rom=nesc\» jurul s\u colaboratori de ziaristicii din Ia[i. „Putem fost editat\ `n 1861, sub
de-abia de la „Albina Ro- ad\ugat `n titlu era o do- seam\ din Moldova [i spune c\, pentru prima ju- ziari[tilor tineri, dornici
redac]ia lui I. V. Adrian, de afirmare (avocatul Eu-
m=neasc\“ `ncoace, nu pot vad\ c\ at=t el, c=t [i He- Muntenia, dar activitatea m\tate a secolului al XIX-
revistei se suspend\ `n cu ilustra]ii lucrate `n lito- gen Herovanu, poetul Mi-
fi ignorate documentele liade la Bucure[ti se g=n- lea, cel mai important ga-
grafie [i xilografie, „bi- hail Codreanu). ~ncep=nd
ciuind diferite fapte poli- din aceast\ perioad\ se
tice [i sociale“, dup\ cum poate vorbi [i de primele
nota N. A. Bogdan. Tot el gazete cu adev\rat profe-
a enumerat c=teva dintre sioniste, scoase de jur-
numele de ziari[ti ai sf=r- nali[ti experimenta]i.
[itul de secol XIX care au
meritat s\ r\m=n\ `n Un ie[ean, creatorul
c\r]ile de istorie: Neculai
Ceaur Aslan, George Bal[, celui mai important
Ioan Strat, Gheorghe cotidian de [tiri
M\rzescu, Vasile Br\ni[- din istoria presei
teanu, Leonida Stere, Sci-
pione B\descu, Teodor Ba- rom=ne[ti
lasan, Mihai Eminescu,
Un jurnalist care a ple-
Gheorghe Panu, Vasile cat de la Ia[i [i care a mar-
Conta, Scarlat Pastia. cat `ntr-un fel jurnalistica
rom=neasc\ a fost Cons-
Pia]a presei tantin Mille. Acesta a
cump\rat `n 1895 de la
ie[ene „explodeaz\“ Alexandru V. Beldiman
dup\ 1890 ziarul „Adev\rul“, care
ap\ruse pentru prima
Prof. univ. dr. Remus Aproape de sf=r[itul se- dat\ la Ia[i `n 1871. „Era
Z\stroiu, profesor colului, dup\ ce unirea un ziar antidinastic foarte
de Istoria Presei celor dou\ Principate avu- violent, din care cauz\
la Departamentul sese loc, ziarele [i gazetele Beldiman a fost dat `n
au fost editate `n num\r judecat\, iar ziarul a tre-
de Jurnalism din ce `n ce mai mare, do- buit s\-[i `nceteze apari-
al Universit\]ii ~n 1867 a ap\rut primul num\r al revistei „Convorbiri Literare“, vad\ c\ jurnalismul ie[ean ]ia. Ulterior, ziarul a fost
„Al. I. Cuza“ sub directa `ngrijire a cercului junimist `ncepuse s\ se dezvolte. mutat la Bucure[ti [i a

CM
YK

de pres\ la Ia[i
str=ns `n jurul s\i cei mai
importan]i jurnali[ti ti-
neri ai momentului: fra]ii
Bacalba[a, Constantin
Mille. Acesta din urm\,
dup\ ce cump\r\ ziarul, `l
transform\ `n cel mai im-
portant cotidian de [tiri
care a ap\rut `n Rom=nia
p=n\ la 1914“, a apreciat
dl. prof. Z\stroiu.
Pe l=ng\ „Adev\rul“, `n
Bucure[ti a fost editat
`nc\ din 1884 un alt coti-
dian de [tiri important,
„Universul“. Aceste dou\
ziare au fot primele ziare
nefinan]ate de oameni po-
litici sau boieri [i s-au
aflat pe toat\ durata apa-
ri]iei `n concuren]\.
Ia[ul „Convorbirilor
Literare“
Pe l=ng\ publica]iile de
informa]ie [i atitudine
cre[tin\, Ia[ul veacurilor
trecute s-a remarcat `ns\
`n mod cu totul excep]io-
nal prin gazetele cu carac-
ter cultural, la care au co-
laborat scriitori [i oameni
de litere de mare valoare.
~n 1867 a ap\rut primul
num\r al revistei „Con-
vorbiri Literare“, sub di-
recta `ngrijire a cercului
CM
YK junimist. De asemenea, au
fost editate „Contempora-
nul“ (1881) [i „Evenimen-
tul Literar“, apoi „Via]a
Rom=neasc\“ a lui Cons-
tantin Stere. {irul pub-
lica]iilor culturale a con-
tinuat cu apari]ia, la 1918
,a revistei „~nsemn\ri Li-
terare“, condus\ de Mihail
Sadoveanu. „~n 1936, la
ini]iativa profesorului Gr.
T. Popa a ap\rut revista
«~nsemn\ri Ie[ene», al
c\rei secretar general de
redac]ie a fost un alt int-
electual important, prof.
Nicolae I. Popa, fratele
scriitorului Victor I. Popa.
Aceast\ publica]ie a con-
tinuat s\ apar\ p=n\ `n
1940 [i a str=ns toate
for]ele intelectuale ale
Ia[ului“, a mai explicat
prof. Z\stroiu.
Gazeta, un produs
al elitelor
Pre]ul primei gazete
ie[ene era, dup\ cum ne-a
explicat prof. Z\stroiu,
unul „prohibitiv“, pentru
c\ n-o puteau citi dec=t cei
care aveau mijloace mate-
riale importante. „~n ace-
la[i timp, nu existau citi-
tori, pentru c\ [tiutorii de
carte erau foarte pu]ini.
Numai dup\ 1848 [i 1859,
c=nd statul rom=n a dez-
voltat `nv\]\m=ntul pri-
mar [i l-a generalizat la
sate, numai atunci au pu-
tut s\ apar\ un num\r
mare de cititori [i ziaris-
tica se dezvolt\“, a pre-
cizat prof. Z\stroiu.
La `nceput, gazetele
erau formate [i subven-
]ionate din dou\ p\r]i:
partea neoficial\, `n care
se publicau [tiri politice [i
literatur\ [i partea ofi-
„Opinia“ a fost unul dintre primele ziare cu format editorial apropiat de ceea
ce cunoa[tem noi ast\zi. A avut o via]\ lung\, ap\r=nd sub acest titlu p=n\ aproape de 1950,
ulterior, sub oc=rmuirea comunist\, fiind transformat `n ziarul „Flac\ra Ia[ului“
cial\, subven]ionat\ de
prim\rie, `n care se publi-
cau toate hot\r=rile consi-
liului or\[enesc [i ale pri-
marului [i toate informa-
]iile utile. „Eminescu, spre
exemplu a fost timp de doi
ani (p=n\ `n 1877) redac-
tor la partea neoficial\ a
gazetei «Curierul de Ia[i»“,
ne-a mai spus profesorul
de Istoria Presei.
Cum se „fabricau“
[tirile
Meseria de jurnalist, la
sf=r[it de secol XIX [i `n-
ceput de secol XX era una
istovitoare, mul]i dintre
cei care [i-au dedicat via]a
edit\rii gazetelor sf=r-
[indu-se de tineri. O parte
dintre [tiri erau preluate
de la Agen]ia Francez\
HAVAS, cea mai impor-
tant\ agen]ie interna]io-
nal\, la care erau abonate
toate marile gazete din
Rom=nia. „{tirile veneau
pe telegraf, la po[t\. Tre-
buia s\ le iei de acolo, s\
le aduci la ziar, s\ le pre-
lucrezi. Era o munc\ foar-
te grea, mai ales c\ gaze-
tele se f\ceau noaptea,
de[i ele nu se difuzau di-
minea]a“, a mai spus prof.
Z\stroiu.
~ntreg con]inutul gaze-
tei era preg\tit [i tip\rit
`n timpul nop]ii, iar difu-
zarea se f\cea dup\-ami-
aza. Ziari[tii erau obliga]i
s\ scrie enorm: de la edito-
rial sau articol de fond,
p=n\ la reclamele [i pub-
licitatea din ultima pa-
gin\. Aproape fiecare ga-
zet\ era alc\tuit\ din pa-
CM
YK
DOCUMENTAR
tru pagini: prima pagin\
era de politic\, pagina a
doua de atitudini politice
[i sociale, iar `n subsol se
publica un foileton, pagina
a treia era de [tiri, iar pa-
gina a patra era numai de
publicitate. Munca de
redactare era cov=r[itoa-
re, mai ales din cauza
num\rului mic de redac-
tori, fiecare gazet\ av=nd
doar doi-trei oameni.
Ziua, ace[tia trebuia s\
umble dup\ [tiri, s\ ob]i-
n\ colabor\ri de la scrii-
tori sau de la personalit\-
CM
YK
]ile politice, iar `n timpul
nop]ii trebuiau s\ lucreze
la con]inut. „Gazetarul f\-
cea o munc\ imens\. Pre-
lucra informa]iile, rescria
[tirile venite pe agen]ie,
redacta reclame. Scria to-
tul de m=n\, d\dea mate-
rialul la tipar, apoi tot el
trebuia s\ fac\ [i corec-
turile“, a mai precizat dl.
Z\stroiu. Fiecare pub-
lica]ie era obligat\ s\ aib\
[i un redactor girant, care
avea rolul de a reprezenta
gazeta `n cazul reclama-
]iilor [i eventualelor pro-
Joi, 8 februarie 2007
cese care ar fi putut fi in-
tentate.
Mul]i jurnali[ti
tineri au murit
intoxica]i cu plumb
~n tipografie totul se lu-
cra manual. „Actorul“
principal era culeg\torul
sau ze]arul, care f\cea
„za]ul“ gazetei, care se
culegea r\sturnat, astfel
`nc=t pe foaie s\ ias\
drept. L=ng\ ze]ar st\tea
tot timpul ziaristul, cel
care f\cea corectura [i `l
aten]iona atunci c=nd a-
numite cuvinte sau litere
trebuiau schimbate.
Munca `n tipografie era
periculoas\ [i riscant\, `n
special pentru ze]ar, dar [i
pentru ziarist, pentru c\
cerneala [i aburii de plumb
9
care `nc\rcau atmosfera `n
`nc\pere f\ceau nume-
roase victime. Mul]i jur-
nali[ti tineri au murit din
cauza aerului toxic, chiar
`nainte de v=rsta de 30 de
ani. A fost cazul unuia din-
tre fra]ii Bacalba[a, care a
murit din cauza tubercu-
lozei c\p\tat\ `n ti-
pografie, dar [i al ziaristu-
lui Traian Demetrescu.
Gazet\ria, o meserie
„neserioas\“
Privit\ cu suspiciune la
`nceputurile sale, gazet\-
ria era o meserie cu care
era bine s\ `ncepi, dar pe
care era bine s\ o aban-
donezi la scurt timp, din
cauza riscurilor la care
ziari[tii erau expu[i. Ga-
zetarii erau prost pl\ti]i,
iar din punct de vedere so-
cial, erau desconsidera]i.
Fabrica „Letea“,
`nfiin]at\ de fra]ii
Br\tianu
Mult\ vreme h=rtia de
ziar, at=t de necesar\ `n
anii `n care presa a `nceput
s\ se dezvolte a fost impor-
tat\, chiar dac\ [i `n Prin-
cipate existau c=teva fabrici
rudimentare de h=rtie. De
asemenea, instala]iile des-
tinate tipografiilor erau im-
portate din vestul Europei
[i erau foarte scumpe.
„~n 1900, la Expozi]ia
Interna]ional\ de la Paris,
Constantin Mille [i cel
care scotea «Universul»» au
v\zut prima rotativ\ (fab-
CM
YK
ricat\ `n Fran]a) [i primul
linotip, adus din America.
Fiind ziare concurente, au
cump\rat imediat rotative
[i linotipuri“, ne-a explicat
profesorul.
{i la Ia[i au existat ast-
fel de fabrici, numite `n
epoc\ „mori de h=rtie“,
prima fiind `nfiin]at\ de
Asachi `nsu[i. O alt\ ten-
tativ\ de a pune picioare o
fabric\ de h=rtie, e[uat\
din cauza complexit\]ii
tehnologiei ce se impunea,
a apar]inut lui Mihail
Kog\lniceanu. „~n inten]ia
de a degreva gazetele de
cheltuielile uria[e pentru
importul de h=rtie, fra]ii
Br\tianu au `nfiin]at Fa-
brica de la Letea, Bac\u“,
a mai spus dl. prof. Z\s-
troiu. „Letea“ a fost, deci,
prima [i cea mai modern\
fabric\ de h=rtie din Ro-
m=nia, cea care a furnizat
apoi h=rtie de ziar pentru
`ntreaga ]ar\. a
10 Joi, 8 februarie 2007
REGIONAL
Jude]ul Boto[ani
a atras proiecte
transfrontaliere de
peste un milion de euro
Autorit\]ile din jude]ul Boto-
[ani au atras, `n 2006, fonduri
europene `n valoare de peste un
milion de euro, pentru finan-
]area unor proiecte de infra-
structur\ [i culturale, `n parte-
neriat cu Ucraina [i Republica
Moldova. Vicepre[edintele
Consiliului Jude]ean Boto[ani,
Dorin Ciu[tea, a declarat, ieri,
c\ finan]area proiectelor a fost
ob]inut\ `n perioada `n care
jude]ul Boto[ani a asigurat
pre[edin]ia Euroregiunii Prutul
de Sus. „Pentru Boto[ani, coo-
perarea transfrontalier\ a fost
benefic\, atât timp cât a adus
un plus de peste un milion de
euro `n segmentul de investi]ii
din aceast\ zon\“, a declarat
Dorin Ciu[tea. Consiliul Ju-
de]ean, mai multe consilii lo-
cale, institu]ii deconcentrate [i
organiza]ii neguvernamentale
din jude]ul Boto[ani au accesat
un num\r de [apte programe
comune cu Ucraina, `n valoare
total\ de circa 500.000 de euro,
[i cinci programe cu Republica
Moldova, `n valoare de 550.000
de euro. (B.C.)
100 de poli]i[ti din
Vrancea nu mai au
dreptul s\ conduc\
ma[inile IPJ
Poli]i[tii din cadrul Inspec-
toratului Jude]ean de Poli]ie
Vrancea, care conduc autoturis-
mele institu]iei, au fost testa]i
de Biroul Serviciului Poli]iei
Rutiere. ~n urma acestei tes-
t\ri, li s-a interzis dreptul de a
urca la volanul autovehiculelor
din dotarea IPJ Vrancea la 100
de poli]i[ti. La testarea anual\
privind regulile de circula]ie au
fost examina]i 513 poli]i[ti, atât
de la posturile din mediul ru-
ral, cât [i urban. Poli]i[tii au
trebuit s\ r\spund\ la cel pu]in
22 de `ntreb\ri, din cele 26
aflate `n chestionar, iar 100
dintre ei nu au ob]inut puncta-
jul necesar. „Pentru cei care nu
au luat examenul se va orga-
niza o nou\ verificare. Pân\ nu
vor trece verificarea, ace[tia nu
mai au dreptul s\ conduc\ au-
toturismele IPJ. Ei `[i pot folosi
permisele de conducere, dar
pentru ma[inile lor personale“,
a declarat inspectorul principal
Daniel F\tu, [eful Serviciului
Poli]iei Rutiere Vrancea. (B.C.)
Avalan[\
de accidente vasculare
cerebrale `n Vaslui
Medicii de la Sec]ia Neurologie
a Spitalului Jude]ean de Ur-
gen]\ Vaslui se confrunt\ cu o
avalan[\ de bolnavi interna]i
cu accidente vasculare cere-
brale. Potrivit speciali[tilor,
cauza `mboln\virilor o repre-
zint\ fluctua]iile de tempe-
ratur\ `nregistrate `n ultimele
s\pt\mâni. „Vasluienii au o
stare precar\ de s\n\tate [i nu
fac fa]\ fluctua]iilor de tempe-
ratur\. Mai grav este c\ mul]i
dintre pacien]ii no[tri, care se
[tiu sensibili, nu respect\
tratamentele [i nu se prote-
jeaz\ suficient. Ca urmare, ei
ajung `n stare grav\ la spital [i
acum suntem `n situa]ia de a
avea [i câte doi sau trei bolnavi
`n pat `n saloanele din sec]ie“, a
declarat Lelia Croitoru, [efa
Sec]iei de Neurologie a Spitalu-
lui Jude]ean de Urgen]\. Din
cauza num\rului mare de per-
soane care se prezint\ la medic
cu afec]iuni neurologice, spe-
ciali[tii sunt nevoi]i s\ trieze la
sânge intern\rile. Astfel, sunt
internate doar cazurile grave,
restul bolnavilor primind trata-
ment la domiciliu. (B.C.)
ACTUALITATE
Mini-adimitere `n clasa a V-a la Colegiul „Emil Racovi]\“ ce vor fi probate printr-o a-
deverin]\ eliberat\ de [coa-
la de provenien]\. Consiliul
A treia edi]ie a concursul mini-admitere pentru cla- apreciate, punctajul de no- egale, se suplimenteaz\ nu- de Administra]ie al Cole-
Leris, organizat de Colegiul sa a V-a, iar cel de rom=n\, tare fiind de la 0 la 100, m\rul de premii. Partici- giului Na]ional „Emil Ra-
Na]ional „Emil Racovi]\“ [i la clasele V, VI, pe 29 apri- dup\ baremele alc\tuite de pan]ii vor pl\ti o tax\ de covi]\“ va decide, `n urma
Funda]ia Leris se va des- lie 2006. La concurs, fiecare comisie. La final, se acord\ participare de 15 lei care concursului, un num\r de
f\[ura `n acest an `n perioa- [coal\ poate face `nscrierea Marele Premiu Leris celui poate fi achitat\ la con- c=[tig\tori participan]i la
da 22 - 29 aprilie. Concur- elevilor pe baz\ de tabel la care ob]ine cele mai multe tabilitatea Colegiului Na- clasa a IV-a, care au ob]inut
sul Leris are loc la discipli- secretariatul Colegiului puncte, cumulat, la cele ]ional „Emil Racovi]\“, `n punctaj mare la matematic\
nele limba rom=n\, clasele Na]ional „Emil Racovi]\“. dou\ discipline, rom=n\ [i contul Funda]iei Leris, or- [i limba rom=n= [i care vor
a IV-a, a V-a, a VI-a [i ma- ~n cadrul concursului, ele- matematic\, la clasa a IV- ganizatorul concursului,
fi admi[i la Colegiul Na]io-
tematic\, clasa a IV-a. Con- vii au pentru timpul de lu- a. Pentru fiecare disciplin\ p=n\ la date de 20 aprilie nal „Emil Racovi]\“ `n clasa
cursul pentru clasa a IV-a cru o or\, la clasa a IV-a, [i `n parte, se acord\ trei 2007. Sunt scuti]i de plata a V-a, dac\ `[i vor exprima
la rom=n\ [i matematic\ va dou\ ore la clasele a V-a, locuri pentru premiile I, II, taxei elevii ce reprezint\ `n scris aceast\ op]iune `n
avea loc `n data de 22 respectiv a VI-a, urm=nd ca III, pentru fiecare an de cazuri sociale sau sunt copii trei zile de la data afi[\rii
aprilie 2007 [i mai este o rezultatele probelor s\ fie studiu. ~n cazul mediilor de cadre didactice, situa]ii rezultatelor. (Oana R.)
a TELEGRAF a
Contrabanda la frontiera de est a UNIUNEA ANATOMI{TI-
`ngrijoreaz\ [efii Poli]iei Rom=ne LOR EUROPENI LA UMF IA{I:
Un colectiv ce reune[te repre-
zentan]ii anatomi[tilor [i histo-
a „Jude]ul Boto[ani este situat la frontiera estic\ a Uniunii Europene logilor din Europa va pune ba-
zele Uniunii Anatomi[tilor Eu-
[i va trebui ca multe din problemele care se vor ivi, `n special combaterea unor ropeni cu sediul la Ia[i, conform
celor precizate de Mircea Covic,
fenomene infrac]ionale, s\ fie rezolvate printr-o colaborare cu poli]iile vecine, cancelar general al Universi-
pentru c\ altfel nu cred c\ vor fi rezultate bune“, a declarat adjunctul [efului Poli]iei t\]ii de Medicin\ [i Farmacie
„Grigore T. Popa“ Ia[i (UMF).
Române, chestorul principal {tefan Iancu a Astfel, profesorul M. Zamfir de
la Facultatea de Medicin\, im-
plicat `n constituirea acestei or-
ganiza]ii, va propune ca sediul
de Bogdan CRON} s\ fie stabilit la Ia[i, av=nd `n
vedere c\ primul congres al
Adjunctul inspectorului ge-
neral al Poli]iei Române, ches- Uniunii Anatomi[tilor Europeni
torul principal {tefan Iancu, a va avea loc la Ia[i `n luna mai a
cerut inspectoratelor de poli]ie de anului 2008, dup\ cum a mai
men]ionat Mircea Covic. (O.R.)
la grani]a cu Republica Moldova
a MASTER INTERNA}IO-
[i Ucraina s\ `ncheie parteneri-
ate [i s\ intensifice rela]iile de NAL LA UMF: Universitatea de
colaborare cu poli]iile din statele Medicin\ [i Farmacie „Grigore
vecine. Chestorul Iancu a sub- T. Popa“ (UMF) a aprobat, `n
cadrul Biroului Senat de pe 6
liniat faptul c\ principala ]int\ a
Poli]iei Române este reducerea februarie, un acord de colabo-
fenomenului de contraband\ cu rare cu Universitatea Albert
]ig\ri la frontiera cu statele es- Ludwigs din Freiburg, Germa-
tice. „Jude]ul Boto[ani este situat nia, conform celor precizate de
la frontiera estic\ a Uniunii cancelarul general al UMF
Europene [i va trebui ca multe Mircea Covic. Astfel, acordul de
din problemele care se vor ivi, `n colaborare [i schimburi acade-
special combaterea unor feno- mice va fi consfin]it [i prin
mene infrac]ionale, s\ fie rezol- „Memorandul de schimburi aca-
demice“ care include schimburi
vate printr-o colaborare cu poli- de studen]i [i reziden]i, master-
]iile vecine, pentru c\ altfel nu CJ Boto[ani nu are bani Consiliului Jude]ean. La ora ac-
tual\, noi nu am cuprins `n buge- anzi, doctoreanzi, cercet\tori.
cred c\ vor fi rezultate bune“, a pentru construc]ia V\mii De asemenea, a fost semnat un
declarat {tefan Iancu. tul institu]iei nici un leu pentru
act distinct care se refer\ la un
R\d\u]i Prut-Lipcani aceste lucr\ri. Singura posibili-
„document de inten]ie privind
tate de realizare a investi]iei ar fi
Pre]urile mari din UE Consiliul Jude]ean (CJ) Boto- promovarea unei Hot\râri de `nfiin]area la Ia[i, `n 2007, a
[ani va solicita Guvernului sau Guvern, prin care s\ primim fon- unui Institut Rom=no-German
favorizeaz\ contrabanda Uniunii Europene fonduri pentru durile necesare, sau prin deru- de studii biomedicale care s\
larea unor proiecte de colaborare gestioneze cercet\ri `n domeniul
Oficialul Poli]iei estimeaz\ o finan]area lucr\rilor de con- medicinii, biologiei, biochimiei,
dezvoltare a fenomenului contra- struc]ie [i amenajare a Punctului transfrontalier\“, a afirmat vi-
medicinii moleculare [i bio-
bandei `n zona grani]elor cu de Trecere a Frontierei dintre cepre[edintele CJ Boto[ani, Do- tehnologiilor“, dup\ cum a
rin Ciu[tea. Oficialii Consiliului
Moldova [i Ucraina pe fondul in- România [i Republica Moldova men]ionat Mircea Covic. Can-
tegr\rii României `n Uniunea de la R\d\u]i Prut-Lipcani. Gu- Jude]ean estimeaz\ valoarea celarul general al UMF a mai
European\. „Faptul c\ pre]urile vernul a aprobat, `ntr-o [edin]\ lucr\rilor de amenajare a V\mii men]ionat c\ `n cadrul institu-
`n Uniunea European\ la produse din luna ianuarie, `nfiin]area R\d\u]i Prut-Lipcani la peste un tului va fiin]a [i un masterat in-
accizate sunt mult mai mari, iar Punctului de Trecere a Frontie- milion de euro. Guvernul a apro- terna]ional `n domeniul biome-
`n teritoriile din celelalte ]\ri sunt rei, `ns\ a l\sat `n sarcina Con- bat, `ntr-o [edin]\ din luna ian- dical pentru studen]ii din Ro-
foarte mici va crea dorin]a de a se siliului Jude]ean amenajarea uarie, `nfiin]area Punctului de m=nia [i Germania care va avea
face contraband\ cu ]ig\ri“, a afir- acestuia. „Responsabilitatea pri- Trecere a Frontierei, `ns\ a l\sat nou\ module `n cele dou\ uni-
mat adjunctul inspectorului gen- vind realizarea construc]iei [i a `n sarcina Consiliului Jude]ean versit\]i. (O.R.)
eral al Poli]iei Române. infrastructurii aferente revine amenajarea acestuia. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
cursului destinat comunit\]ilor parohiale ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)
 ACTUALITATE Joi, 8 februarie 2007 11
Sindicali[tii de la USLIP dau `n judecat\ ISJ Ia[i 880 lei pentru cei care au termi-
nat facultatea [i actul normativ
care se refer\ la salariile din
PE SCURT
a Ei vor salarii de minim 880 de lei a `nv\]\m=nt. „Trebuie norma-
lizate la nivel na]ional, USLIP a Taximetri[tii vor s\
Uniunea Sindicatelor Libere tan]ii au acum un venit de 765 motivat\ de faptul c\ nu este melia Gavril\. {efa ISJ a men- dar `n judecat\ ISJ Ia[i, dar
din ~nv\]\m=ntul Preuniver- lei, iar acesta trebuie s\ devina respectat contractul colectiv de ]ionat c\ `n cazul `n care con- b\nuiesc c\ [i `n alte jude]e p\c\leasc\ Prim\ria,
sunt ac]iuni asem\n\toare, nu
sitar „Spiru Haret“ (USLIP) va
da `n judecat\ Ministerul Edu-
de 880 lei“, a declarat Gheorghe
Isvoranu, pre[edintele sindica-
munc\ la nivel na]ional.
Camelia Gavril\, inspector ge-
tractul unic s-ar aplica, profe-
sorii debutan]i ar fi avantaja]i. cred c\ se poate judeca `ntru-un folosind autocolante
ca]iei [i Cercet\rii, Guvernul [i
Inspectoratul {colar Jude]ean
tului „Spiru Haret“. Cadrele di-
dactice cer [i m\rirea promis\
neral al ISJ a men]ionat c\ s-a
primit cita]ia care informeaz\
„Noi nu putem dec=t s\ punem
`n vigoare reglement\rile pri-
fel `ntr-un jude] [i `n alt fel `n
altul. Va trebui o ordonan]\
magnetice
Ia[i (ISJ). Liderii de sindicat de Guvern, de 23% pe anul 2007 institu]ia c\ este chemat\ `n ju- vind salarizarea din `nv\]\- care s\ reglementeze cele dou\ Taximetri[tii din Ia[i `ncearc\ `n
vor s\ ob]in\ astfel aplicarea care s\ se aplice, `ns\, noului decat\ de USLIP. „Teoretic a- m=nt“ a men]ionat Mihai Crau- paliere. Nu s-a discutat `nc\ la ultima perioad\ s\ p\c\leasc\
prevederilor contractului colec- venit minim. „Potrivit aceluia[i ceast\ problem\ se regleaz\ la ciuc, juristul ISJ care a ad\ugat nivel de minister `n cadrul autorit\]ile locale, folosind
tiv de munc\ din 2007, prin ca- contract colectiv de munc\, ven- nivel de ordonator principal de c\ exist\ ordonan]ele nr.10 [i comisiei paritare. Personal, `nsemne de taximetrie magnet-
re salariul minim al unui anga- itul minim pentru personalul credite, la nivel de minister care nr.11 care reglementeaz\ sa- mi-a[ dori ca reglementarea s\ ice, `n locul celor tradi]ionale, de
jat cu studii superioare este de necalificat trebuie sa fie de 440 face politica salarial\ de anver- lariilde din `nv\]\m=nt. Came- fie f\cut\ c=t mai rapid astfel vopsea sau autocolant. ~n ultima
880 lei. „Cerem guvernan]ilor a- lei“, a mai spus Isvoranu. gur\. Pe de alt\ parte, la ISJ [i lia Gavril\ a ad\ugat c\ exist\ `nc=t s\ nu pierdem bani cu perioad\, inspectorii prim\riei
plicarea contractului colectiv de Astfel, ac]iunea de a da `n jude- la [coli se semneaz\ contractele o contradic]ie `ntre contractul cheltuielile de judecat\“, a descoper\ tot mai multe astfel
munc\ [i `n `nv\]\m=nt. Debu- cat\ institu]iile statului este cu cei angaja]i“ a precizat Ca- colectiv care prevede salarii de ar\tat [efa ISJ. (Oana RUSU) de cazuri, pe care le
senc]ioneaz\ cu amenzi cuprinse
`ntre 500 [i 5 mii de lei, cu posi-
Autorit\]ile Cet\]enii rom=ni cu interdic]ie de a bilitatea achit\rii a jum\tate de
sum\ `n 48 de ore. „~n cazul
unui accident, taximetristul ia
ie[ene vor s\ p\r\si ]ara ar putea r\m=ne f\r\ buletin imediat `nsemnele de taxi de pe
ma[in\, [i nu va mai putea fi
identificat. Apoi, mai exist\ [i
rezolve a Prefectul jude]ului Ia[i crede c\ Poli]ia ar trebui s\ re]in\ c\r]ile de identitate risul ca `nsemnele s\ fie furate
de pe ma[ini [i taximetri[tii vor
trebui s\ pl\teasc\ `nc\ o dat\
ale persoanelor cu probleme, acestea urm=nd s\ primeasc\ `n schimb
problema documente provizorii pe durata restric]iei a „Vom transmite Guvernului o
pentru ele“, a declarat Gabriel
Gherghe[anu, inspector `n
cadrul Prim\riei ie[ene. Acesta
facturilor serie de propuneri de corec]ii legislative `n acest sens“, a spus prefectul
Pe l=ng\ multiplele
a mai spus c\ `n alte ora[e, pre-
cum Bucure[ti sau Bra[ov,
`nsemnele de taximetrie sunt
exagerate la avantaje pe care le-a
adus rom=nilor, schim-
fixate pe u[ile ma[inii cu nituri,
fiind perforat\ astfel tabla
ma[inii. (S.D.)
barea regulilor de c\l\-
c\ldur\ torie `n spa]iul euro-
pean, `ncep=nd cu 1 ia- Jum\tate
nuarie 2007, a ridicat o
„Trebuie s\ avem o discu]ie tehni -
c\ pe aceast\ tem\. Am v\zut c\ toa - serie de noi probleme `n din Funda]ii au
te p\r]ile implicate pot argumenta privin]a conceptului de r\mas f\r\ spa]iile
foarte bine diferite explica]ii cu pri - securizare a grani]elor.
vire la facturile mari la energia ter - Astfel, cet\]enii rom=ni de la Prim\rie
mic\. Acest lucru m\ intereseaz\, `n- care au primit interdic- Din 110 Funda]ii [i Asocia]ii
s\, mai pu]in. Important e s\ g\sim o ]ie de p\r\sire a ]\rii care au spa]ii de la Prim\ria
rezolvare la aceast\ problem\, nu s\ pot „fenta“ mult mai u- Ia[i, doar 46 au trimis p=n\ pe
discut\m `n gol“, a declarat prefectul [or autorit\]ile respon- 31 ianuarie, termenul limit\,
sabile, deoarece trece- dosarele de activitate pentru
Prefectura ie[ean\ [i Oficiul Jude- rea prin punctele de anul 2006. Din restul de orga-
]ean pentru Protec]ia Consumato- nisme neguvernamentale, doar
rului (OJPC) sunt asaltate, zilnic, de frontier\ legate de spa-
]iul Uniunii Europene o parte sus]in c\ au trimis ra-
reclama]iile cet\]enilor nemul]umi]i portul prin Po[t\ [i c\ ar fi tre-
de facturile exagerat de mari la e- se face doar cu buleti- buit s\ ajung\ deja. „Avem o
nergie termic\. nul. Prefectul Jude]ului situa]ie mai dificil\, pentru c\
Num\rul foarte mare de reclama]ii Ia[i, Nicu[or P\duraru, sunt 34 de Funda]ii care nu
primite l-a determinat pe prefectul a purtat, ieri, o discu]ie mai pot func]iona `n acelea[i
Nicu[or P\duraru s\ organizeze o `n- `n acest sens cu repre- spa]ii, deoarece acestea au fost
t=lnire cu reprezentan]ii Prim\riei, zentan]ii Direc]iei Poli- revendicate, iar acestea vor
CET, UFET, Institutului de Metro- ]iei de Frontier\, Servi- avea prioritate c=nd vom redis-
logie [i cu reprezentan]ii firmelor pro- ciului Pa[apoarte [i cu tribui spa]iile r\mase libere. ~n
duc\toare de repartitoare. „Trebuie cazul Funda]iilor care sus]in c\
s\ avem o discu]ie tehnic\ pe aceast\ reprezentan]ii magis-
au trimis prin Po[t\ raportul
tem\. Am v\zut c\ toate p\r]ile im- tra]ilor ie[eni. Conc- de activitate, ne vom uita la
plicate pot argumenta foarte bine luzia desprins\ `n urma data po[tei. Dac\ a fost trimis
diferite explica]ii cu privire la fac- `nt=lnirii de ieri a su- dup\ 31 ianuarie, nu le mai
turile mari la energia termic\. Acest bliniat faptul c\, pe du- lu\m `n considera]ie“, a spus
lucru m\ intereseaz\ `ns\ mai pu]in. rata perioadei de re- viceprimarul Constantin
Important e s\ g\sim o rezolvare la str=ngere a dreptului de Ad\sc\li]ei. Acesta a mai spus
aceast\ problem\, nu s\ discut\m `n a p\r\si ]ara, cet\]e- c\ deja exist\ o list\ de
gol“, a declarat prefectul. nilor `n cauza ar trebui a[teptare de 50 de funda]ii,
~n momentul de fa]\, pe adresa s\ li se re]in\ buletinul care a[teapt\ spa]ii de la mu-
OPC Ia[i s-au `nregistrat c=teva sute nicipalitate. Funda]iile [i
de pl=ngeri, provocate de facturile ne- sau cartea de identitate. Asocia]iile se zbat pentru a
justificat de mari la c\ldur\, `n timp „Ar fi o garan]ie `n plus ob]ine un spa]iu de la
ce, pe adresa Uzinei pentru Furniza- c\ persoanele cu res- „~n momentul de fa]\, po]i ie[i din Rom=nia numai Prim\rie, deoarece chiria este
rea Energiei Termice, num\rul recla- tric]ii de liber\ circula- cu buletinul, f\r\ s\ ai nevoie de pa[aport. ~n aceste foarte mic\, pornind de la 1 leu
ma]iilor se apropie de o mie. „Sunt si- ]ie `n Europa nu vor p\- metrul p\trat. (S.D.)
tua]ii `n care o persoan\ care are r\si ]ara. ~n momentul condi]ii, restric]iile aplicate unor persoane
montate pe calorifere repartitoare - de fa]\, po]i ie[i din Ro- pot devini inutile“, a subliniat Nicu[or P\duraru ~n scurt timp,
tocmai pentru a nu mai pl\ti pierde- m=nia numai cu bule-
rile din re]eaua de distribu]ie - a
primit o factur\ mult mai mare dec=t
tinul, f\r\ s\ ai nevoie s\ re]in\ c\r]ile de serie de propuneri de ]in de 15% din cazuri s- Prim\ria va primi
de pa[aport. ~n aceste identitate ale persoa- corec]ii legislative `n a putut aplica efectiv
vecinul lui care nu are repartitoare.
condi]ii, restric]iile apli- nelor cu probleme, aces- acest sens“, a spus pre- m\sura de interdic]ie `mprumutul
Nu de explica]ii au nevoie cet\]enii
afla]i `n asemenea situa]ii. Trebuie s\ cate unor persoane pot tea urm=nd s\ primeas- fectul. Potrivit statisti- de p\r\sire a ]\rii pen- ~n scurt timp, Prim\ria ar
g\sim o solu]ie pentru ca astfel de lu- devini inutile“, a subli- c\ `n schimb c\r]i de cilor oferite de magis- tru persoanele care au putea lua `mprumutul de la
cruri s\ nu se mai repete“, a spus niat Nicu[or P\duraru. identitate provizorii pe tra]ii ie[eni [i reprezen- comis abateri pe teri- Dexia Komunalkredit, bani ce
Nicu[or P\duraru. (B.C.) Prefectul Ia[ului cre- durata restric]iei. „Vom tan]ii Direc]iei Poli]iei toriul Rom=niei sau `n vor trebui folosi]i pentru dez-
de c\ Poli]ia ar trebui transmite Guvernului o de Frontier\, `n mai pu- afara grani]elor. (B.C.) voltarea unor proiecte de in-
vesti]ii la nivelul municipiului
Ia[i. Zilele trecute au fost fina-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a lizate discu]iile dintre VMB
Partners, firma care se ocup\
a ~NC| DOU| CAZURI DE s\pt\m=n\, aproape un sfert `nc\ nerezolvat pentru o parte stat care primesc [i tichete de la Sala de Festivit\]i a Cole- de consultan]\ pentru luarea
din num\rul total de 4.605 din personalul sanitar. Este mas\ intr\ angaja]ii din cabi- giului Na]ional de Art\ „Octav creditului [i banca Dexia
GRIP| LA IA{I: De[i num\rul cazuri au fost `nregistrate `n vorba despre cadrele medicale netele de planing familial, cei B\ncil\“, moment la care va Komunalkredit, iar raportul
cazurilor de infec]ii acute ale categoria de v=rst\ 0-4 ani. De care lucreaz\ `n cabinete [co- participa pianistul [i pedago- negocierilor a fost depus deja la
din sec]iile sau unit\]ile cu
c\ilor respiratorii superioare asemenea, a fost `nregistrat [i prim\rie. „Raportul a fost de-
lare [i `n autorit\]ile de s\n\- profil de recuperare, perso- gului Andreas Henkel, sub
au sc\zut `n ultima s\pt\m=- un deces `n cazul unei per- pus la prim\rie [i urmeaz\ s\
n\, fa]\ de perioada prece- tate public\, care nu primesc nalul de specialitate din dis- `ndrumarea c\ruia vor fi orga-
soane cu complica]ii pe fondul tichete de mas\ la fel ca ceilal]i pensarele TBC [i din centrele nizate cursurile. Festivitatea fie analziat de c\tre comisia
dent\, Spitalul de Boli Infec- care se ocup\ de luarea `mpru-
]ioase a raportat dou\ cazuri pneumoniei. (O.B.) angaja]i din sistem. „Ace[ti an- [i laboratoarele de s\n\tate de `nchidere [i Concertul de
a DISCRIMINARE ~NTRE gaja]i sunt pl\ti]i de la bugetul mintal\. (O.B.) Gal\ al cursan]ilor vor avea loc mutului, apoi s\ fie supus votu-
noi de grip\ de tip A. „Sunt lui Consiliului Local, [i apoi
dou\ cazuri noi, confirmate CADRELE MEDICALE PE TE- de stat [i intr\ sub inciden]a a CURSURI DE M|IES- pe 17 februarie, ora 17.00. De
altor prevederi. Acest motiv asemenea, mar]i, 13 februarie, semnat contractul `ntre
prin izolarea virusului din exu- MA TICHETELOR DE MAS|: TRIE MUZICAL| LA COLE- Prim\rie [i banc\“, a declarat
datul faringian. Este vorba de este invocat de legiuitor. Exis- ora 19.00, la Filarmonica de
virusul de tip A (H3N2)“, a ex- Chiar [i dup\ ultimele negoci- t\ `ns\ [i al]i angaja]i care GIUL DE ART| „OCTAV B|N- Stat „Moldova“ Ia[i va avea loc Andrei Trofor, purt\torul de
eri purtate de c\tre sindicali[- sunt pl\ti]i de la bugetul de CIL|“: ~n colaborare cu Cen- un recital de pian Andreas cuv=nt al Prim\riei Ia[i. Anul
plicat dr. Irina Mitroi, direc- acesta, municipalitatea va lua
tor-adjunct `n cadrul ASP Ia[i. tii din S\n\tate cu ministrul stat [i totu[i primesc tichete. E trul Cultural German din Ia[i, Henkel, Germania, comform
de Resort, `n urma c\rora a discriminare [i nu `n]elegem de Colegiul Na]ional de Art\ „Oc- celor transmise de Maria Po- un credit de 100 de milioane de
P=n\ `n prezent la Ia[i au fost
`nregistrate 11 cazuri de grip\, fost ob]inut\ majorarea salari- ce“, a declarat Viorel T\nase, tav B\ncil\“ organizeaz\ cur- pescu, coordonator de proiect, lei. Pe 14 februarie, `mprumu-
majoritatea de tip A. Potrivit ilor cu 22% `n acest an, proble- pre[edintele Sindicatului Sani- suri de m\iestrie pentru elevii inspector de muzic\ `n cadrul tul pe care vrea s\ `l ia munici-
raport\rii ASP, cele mai multe ma acord\rii tichetelor de ma- tas Ia[i. ~n categoria cadrelor colegiului. Cursurile se deschid Inspectoratului {colar Jude- palitatea va fi analizat [i de
cazuri de viroze din ultima s\ a r\mas un punct sensibil, medicale pl\tite din bugetul de de vineri, 9 februarie, ora 14,30 ]ean Ia[i. (O.R.) c\tre o comisie interministe-
rial\ la Bucure[ti. a
12 Joi, 8 februarie 2007
PE SCURT
Victorie pe final
`mpotriva Moldovei
Na]ionala Rom=niei a `nvins
asear\ reprezentativa Republicii
Moldova cu scorul de 2-0 (0-0),
`ntr-un meci amical disputat pe
stadionul Lia Manoliu din capi-
tal\. Pentru tricolori au marcat
Mazilu (76) [i Mutu (89).
Selec]ionerul Victor Pi]urc\ a
folosit urm\torii juc\tori: Coman
(46 Lobon]) - Contra, Ghionea (46
Radu {tefan), Tama[ (46 Goian),
Petre Marin (71 Pulhac) - Ovidiu
Petre (46 Nicoli]\), Ro[u (46
Cristea) - Florentin Petre (46
Codrea), Coci[ (74 Buga), Mutu -
Marica (63 Mazilu). De remarcat
debutul la echipa na]ional\ a
ie[eanului Adrian Cristea, fotbal-
ist transferat `n urm\ cu doi ani
de la Poli la Dinamo. Cristea a
avut o evolu]ie bun\ pe partea
st=ng\, `n linia median\,
centr=nd de dou\ ori periculos `n
careu pentru Mutu. Acesta a fost
ultimul meci amical disputat de
na]ionala Rom=niei `naintea con-
frunt\rii cu Olanda din prelimi-
nariile lui EURO 2008. Aceasta a
fost ultima partid\ desf\[urat\
pe arena din Bucure[ti, stadionul
urm=nd s\ fie demolat. (N.P.)
Primarul Nichita vrea o
galerie model la Ia[i
Gheorghe Nichita, primarul mu-
nicipiului Ia[i, a declarat c\ `n
zilele urm\toare va purta o
discu]ie cu membrii galeriei
Politehnicii Ia[i, pentru a-i
convinge s\ `nceteze cu violen]a
pe stadion [i `n afara acestuia.
„Am auzit ce s-a `nt=mplat
`nainte [i dup\ amicalul cu FC
Vaslui [i condamn aceste acte de
violen]\. Voi discuta cu ei, pentru
a-i determina s\ `nceteze cu
prostiile. Nu ne trebuie la Ia[i o
trup\ de derbedei, ci o galerie
frumoas\, care s\-[i `ncurajeze
echipa indiferent de situa]ie [i de
adversar. Vrem s\ avem o galerie
model, nu o m=n\ de derbedei `n
tribune“, a spus Nichita. {eful
municipalit\]ii ie[ene s-a referit
[i la meciul din Cupa Rom=niei
cu Poli Timi[oara. „Indiferent de
ora[ul pe care-l vor alege
juc\torii, Pite[ti sau Timi[oara,
am `ncredere c\ vor da totul pe
teren pentru a `ncerca s\ se cali-
fice. Trebuie s\ fim `ns\ reali[ti
[i s\ admitem c\ Poli Timi[oara
are prima [ans\ la calificare, in-
diferent unde vom juca. Pentru
noi important este s\ ne `ntregim
lotul cu doi juc\tori de care Ionu]
Popa are nevoie“, a ad\ugat pri-
marul Nichita. (N.P.)
{ahul de performan]\
se `ncepe la 8 ani
Federa]ia Român\ de {ah orga-
nizeaz\ în luna februarie 2007
semifinalele Campionatului
Na]ional de copii, categoriile 8 [i
10 ani, criteriu de calificare pen-
tru finalele care vor avea loc în
luna aprilie 2007. Semifinalele
vor avea loc pe 10 zone ge-
ografice, inclusiv la Ia[i pentru
zona Moldovei, conform
Regulamentului anexat la
Hot\rârea nr. 79/2006 a
Consiliului Director al FR {ah.
Prin Hot\rârea 6/2007, au fost
stabili]i urm\torii organizatori:
Zona 1 – Snagov (B10) [i
Bucure[ti (B8, F8, F10); Zona 2 –
Mangalia; Zona 3 – Ploie[ti; Zona
4 – Craiova; Zona 5 – Timi[oara;
Zona 6 – Satu Mare; Zona 7 –
Bra[ov; Zona 8 – Târgu Mure[;
Zona 9 – Ia[i (`n intervalul 8-10
februarie); Zona 10 – Buz\u. De
men]ionat c\ antrenorul ie[ean
Vlad Ungureanu este [i pre[edin-
tele Comisiei „{ahul `n [coal\“ `n
cadrul FR {ah. (D.T.)
P\limaru a debutat la na]ionala de tineret
Selec]ionata de tineret a
Rom=niei (juc\tori sub 21
de ani) a `nvins forma]ia
similar\ a Republicii Mol-
dova, cu scorul de 2-0 (0-0),
la Tiraspol, `ntr-un meci a-
mical de fotbal jucat mar]i
seara. Golurile tinerilor ju-
c\tori rom=ni au fost mar-
cate de Valentin Simion
(minutul 53), cu capul, du-
p\ o lovitur\ de col], [i de
Juc\m la Timi[oara
a Juc\torii Politehnicii Ia[i s-au decis ieri: partida din sferturile Cupei Rom=niei
va avea loc la Timi[oara a Onu] [i compania a[teapt\ acum r\spunsul conducerii a
de Narcis POHOA}|
Dup\ dou\ zile de
g=ndire acordate de c\-
tre tehnicianul Ionu] Po-
pa, juc\torii Politehnicii
au decis ieri s\ joace me-
ciul cu Poli Timi[oara
din sferturile de final\
ale Cupei Rom=niei pe
Bega. Asta dup\ ce fede-
ra]ia a decis ca partida
s\ aib\ loc la Pite[ti, pe
arena „Nicolae Dobrin“,
adic\ undeva la aproxi-
mativ mijlocul distan]ei
dintre cele dou\ ora[e.
Ulterior hot\r=rii luate
de federali, oficialii timi-
[oreni au anun]at c\ Po-
li Ia[i `i poate avea pe
juc\torii Leonard Nai-
din [i Adrian Ilie, care
se afl\ sub contract cu
echipa de pe Bega, doar
`n cazul `n care va ac-
cepta ca partida din
Cup\ s\ aib\ loc la Ti-
mi[oara. Altfel spus, cei
de pe Bega i-au [antajat
pe ie[eni. Antrenorul
Ionu] Popa a acceptat,
`n cele din urm\,
propunerea pre[edin-
telui Marian Iancu, mai
cu seam\ c\ Poli Ia[i s-
ar alege cu doi juc\tori,
dar [i cu o sum\ de bani
Ie[enii s-au clasat pe locul 3
la „Memorialul Michael Klein“
~naintea turneului de fot-
bal `n sal\, galeriile partici-
pante au depus c=te o coroan\
de flori la morm=ntul fostului
interna]ional rom=n.
Hunedoara a g\zduit `n
week-end turneul de fotbal `n
sala „Memorialul Michael
Klein“, competi]ie organizat\
de Liga Suporterilor Hune-
doara la care au participat 8
galerii din ]ar\. La startul `n-
trecerii, care l-a omagiat pe
fostul interna]ional rom=n,
s-au aliniat Ligile Suporteri-
Dunga pierde primul meci pe banca Braziliei
~n fa]a a 59.800 spectatori,
Portugalia a `nvins mar]i sea-
r\, la Londra, selec]ionata
Braziliei cu 2-0 (0-0) prin
golurile marcate de Simao
Sabrosa (82) [i Ricardo Car-
valho (89). C\pitan al Portu-
galiei a fost, pentru prima
oar\, juc\torul lui Manchester
United Cristiano Ronaldo. De
notat c\ na]ionala portughez\
este preg\tit\ de fostul
selec]ioner al Braziliei, Luiz
Felipe Scolari, tehnician ce a
dus Portugalia `n finala ultim-
ului Campionat European [i
SPORT
Hristu Chiacu (63), cu un
[ut f\r\ preluare. Rom=nia
a mai avut o mare ocazie
de gol, prin Mardare, care
a trimis mingea cu capul `n
bar\ (45). Selec]ionerul E-
mil S\ndoi a rulat tot lotul
`n partida cu Republica
Moldova, pe teren f\c=n-
du-[i apari]ia `n repriza se-
cund\ [i juc\torii Politeh-
nicii Ia[i, Clement P\lima-
Romulus Miclea (`n dreapta) [i coechipierii s\i vor juca `n Cupa
Rom=niei la Timi[oara, `mpotriva echipei locale
din `ncas\ri. „I-am cerut
pre[edintelui Boca doi
juc\tori. Cum nu mi i-a
adus, vreau s\ joc la
Timi[oara `n Cup\, pen-
tru c\ avem mai multe
avantaje. Lu\m doi
juc\tori, Ilie [i Naidin,
primim [i jum\tate din
`ncas\ri, poate c=teva
sute de milioane de lei
dac\ vor fi mul]i specta-
tori, [i vom fi [i aproape
lor din Hunedoara (2 echipe),
Timi[oara, Ia[i, Tg. Jiu, Arad,
Re[i]a [i Cluj, cele opt forma-
]ii fiind `mp\r]ite `n dou\
grupe de c=te patru. Din pri-
ma grup\ s-au calificat `n
semifinale Pandurii Tg. Jiu [i
Re[i]a, iar din a doua Timi-
[oara [i Ia[ul. Finala dintre
Tg. Jiu [i Timi[oara a fost
c=[tigat\ de gorjeni, iar pe
locul 3 s-a clasat Liga Supor-
terilor din Ia[i, aceast\ din
urm\ echip\ primind [i titlul
de cel mai bun juc\tor, prin
Florin Cojoc.
`n semifinala Mondialului de
anul trecut. Acela[i Scolari a
c=[tigat titlul mondial cu Bra-
zilia, `n urm\ cu cinci ani.
Carlos Dunga pierde astfel
primul s\u meci `n calitate de
selec]ioner al Braziliei.
~n meciurile amicale in-
terna]ionale de mar]i, au fost
consemnate urm\toarele re-
zultate:
Portugalia - Brazilia 2-0
(Sabrosa ’82, Carvalho ’89);
Australia - Danemarca 1-3
(Emerton ’85 – Tomasson ‘5,
’38, Jensen ’28);
ru (foto) [i Paul Tincu. Mij-
loca[ul Tincu, aflat la a
doua prezen]\ `n na]ionala
de tineret, a intrat `n te-
ren la pauz\, `n locul lui
T\nase, `n timp ce v=rful
P\limaru, pentru prima
oar\ selec]ionat, l-a `nlo-
cuit `n minutul 76 pe au-
torul golului 2 al echipei
noastre, Chiacu. Selec]io-
nerul Rom=niei, Emil
de Tg. Jiu, la c=teva zile
dup\ meciul din Cup\
av=nd de jucat `n campi-
onat cu Pandurii, `n de-
plasare. Decizia o vor
lua `ns\ juc\torii“, a
spus Ionu] Popa.
Ieri, Onu] [i compania
s-au decis c\ mai bine
pentru echip\ este s\
aleag\ Timi[oara ca loc
de desf\[urare a meciu-
lui. „Dac\ domnul Popa
„A fost o ac]iune reu[it\
din toate punctele de vedere,
dominat\ de fair-play. Dac\
`n tribune, la meciuri, ne mai
ciond\nim, acum `ntrecerea a
stat sub semnul fair-play-u-
lui. Turneul este organizat de
mai mul]i ani, dar `n acest an
a fost denumit „Memorialul
Michael Klein“. ~naintea tur-
neului chiar am depus c=te o
coroan\ de flori la morm=ntul
lui Mi[a Klein. Sper\m ca edi-
]ia viitoare s\ o putem organi-
za la Ia[i, dar cum Hunedoara
[i Aradul am `n]eles c\ au
aceea[i inten]ie, poate orga-
niz\m mai multe turnee de
acest fel `n ]ar\“, a declarat
Marius {rainer, liderul Ligii
Suporterilor Ia[i. (Narcis P.)
Irlanda de Nord - }ara
Galilor 0-0;
Grecia - Coreea de Sud 0-1
(Lee ’78);
Nigeria - Ghana 1- 4 (Tai-
wo ’85 penalty – Kingston ’61,
Muntari ’70, ’90, Agogo ’81);
Mali - Lituania 3-1 (Tam-
boura ’21, Diarra ’30, Diallo
’43 – Jankauskas ’28);
Cipru – Ungaria 2-1 (Yia-
soumi ’17, Okkas ’72 – Priskin
’89);
Bulgaria – Letonia 2-0
(Sournis ’14 autogol, Yovov
’33). (N.P.)
S\ndoi , a folosit urm\-
toarea echip\: C. Panteli-
mon (C. T\t\ru[anu, 86) -
A. Scarlatache, E. Ducu,
{t. Mardare, L. Sepsi - H.
Chiacu (C. P\limaru, 76),
Ad. Ropotan (R. Patriche,
83), Cr. T\nase (P. Tincu,
46), V. Simion (V. P\cu-
raru, 64) - Cl. Ke[eru (E.
Bicfalvi, 83), B. Stancu (R.
Neagu, 79). (N.P.)
Poli a `nvins divizionara
secund\ FCM Bac\u cu
scorul de 2-1 (1-0), victo-
ria elevilor lui Ionu] Po-
pa contur=ndu-se greu,
pe final. Ambele goluri
ale gazdelor au fost mar-
cate din lovituri libere,
autori Sf=rlea (23) [i
Radu Ciobanu (87), pen-
tru FCM Bac\u punc-
t=nd Vr=nceanu, `n mi-
nutul 78.
Antrenorul ie[ean Io-
nu] Popa a utilizat ur-
m\torii juc\tori: Ple[ca
– Bernard (65 Ionescu),
Radu Ciobanu, Onu],
Paruolo (65 Iuri[ni]i) –
Buta (65 Toma), Mitro-
vic, Mijin (65 Dianu),
Sf=rlea (72 Leucu]\) –
Miclea (65 Ciub\ncan),
B=lb\ (89 Tob\).
La finalul partidei,
Ionu] Popa a declarat c\
a spus c\ mai bine pen-
sunt [anse mari s\-l
tru noi este s\ juc\m pe p\streze `n lot pe argen-
Bega, mergem acolo. Nu
tinianul Paruolo. „Vine
conteaz\ unde vom dis-
de la o echip\ bun\ din
puta partida, vom lupta Chile, care a jucat `n
s\ ne calific\m `n semi-
Cupa Libertadores [i lu-
finale“, a spus Onu]. crul acesta se vede `n
jocul s\u. Este totu[i `n
Victorie chinuit\ urm\ cu preg\tirea, dar
a ar\tat c\ are calit\]i [i
cu Bac\ul cred c\ e un juc\tor pe
Altfel, `n ultimul meci care m\ voi baza `n re-
tur“, a spus Popa. a
amical, disputat mar]i,
Comisia de Apel d\ dreptate
Ia[ului `n litigiul cu Rapid
Dup\ ani buni de scan-
daluri, procese [i recur-
suri, litigiul dintre Poli
Ia[i [i Rapid Bucure[ti `n
privin]a banilor cuveni]i
Ia[ului dup\ transferul
lui Pancu la Cesena ar pu-
tea lua sf=r[it c=t de
cur=nd. Asta dup\ ce Co-
misia de Apel a Federa]iei
Rom=ne de Fotbal a decis
c\ Rapid trebuie s\ pl\-
teasc\ Politehnicii suma
de aproximativ 190.000 de
dolari, plus dob=nzile afe-
rente, ca urmare a trans-
ferului lui Daniel Pancu
(foto) `n Italia. „Pancone“
s-a transferat `n 1996 la sus-amintit\ `n c=teva zile
Rapid, iar contractul pre-
vedea ca Ia[ul s\ primeas-
de la `naintarea adresei.
Ulterior Drutc\ a fost
c\ 25% din suma de trans- demis, iar Poli a reclamat
fer a fotbalistului la o cazul la federa]ie. ~n ur-
echip\ din str\in\tate. m\torii ani s-a ajuns `n in-
Cum giule[tenii au `nca- stan]ele civile, iar Drutc\
sat de la Cesena, `n 1999, a fost condamnat pentru
1,2 milioane de dolari, ie- fals. Pre[edintele Sorin
[enii urmau s\ `ncaseze Boca a declarat c\ decizia
suma de 300.000 de do- Comisiei de Apel repre-
lari. Numai c\, pre[edin- zint\ un pas c\tre norma-
tele de atunci al moldove- litate, `ns\ se a[teapt\ ca
nilor, Vasile Drutc\, a ac- Rapidul s\ fac\ recurs.
ceptat ca Poli s\ primeas- „P=n\ nu avem banii `n
c\ doar 80.500 de dolari, cont nu are rost s\ ne en-
anun]=nd Rapidul c\ re- tuziasm\m prea tare“, a
nun]\ la restul banilor precizat [eful executivului
dac\ prime[te suma mai ie[ean. (N.P.)
 POR}IA DE S|N|TATE Joi, 8 februarie 2007 13
Alimentele ca factori antioxidan]i PILULA ZILEI
Cum lupt\m
dat\, mai ales cei cu optimal de seleniu este ]iune prooxidant\ [i se
Pe baza cercet\rilor din ultimele decenii,
bolile asociate cu `mb\tr=nirea, precum
v=rste peste 60 de ani.
Carotenoizii, numi]i
de 70 μg/zi [i nu este
frecvent atins.
coreleaz\ cu apari]ia
maladiilor cardiovascu- `mpotriva asteniei
[i provitamina A, se g\- Polifenolii se g\sesc lare.
cancerul, ateroscleroza, coronarita, Astenia, adic\ diminuarea ca-
sesc `n fructe [i legume. r\sp=ndi]i `n tot regnul pacit\]ii `n fa]a efortului fizic [i a
Provitamina A joac\ un vegetal, iar o surs\ ief-
declinul sistemului imunitar, sunt rol important `n preve- tin\ [i bogat\ `n poli- Reguli de respectat celui intelectual, poate afecta `n
diferite grade organismul uman.
favorizate de dezechilibrul dintre nirea cataractei, iar lip- fenoli o constituie vinul `n alimenta]ie V\ pute]i sim]i d\r=mat la sf=r[i-
sa acesteia este r\s- ro[u. Resveratrolul din tul unei zile care v-a solicitat extrem
produc]ia de radicali liberi ai oxigenului punz\toare de apari]ia vinul ro[u are multiple - s\ se restr=ng\ ali- de mult, dar aceast\ stare dispare
(stres oxidativ) [i capacitatea cancerului de pl\m=n, ac]iuni ce confer\ at=t menta]ia cu gr\simi sa- dup\ un somn odihnitor pe timpul
col uterin, esofag, sto- propriet\]i protectoare turate, care promovea- nop]ii. Lucrurile se agraveaz\ `n
antioxidant\ a organismului. mac, s=n, vezic\ uri- cardiovasculare, c=t [i z\ oxidarea LDL-coles- momentul `n care somnul nu mai
nar\, intestin. anticanceroase. terolului cu ac]iune a- este eficient [i nu v\ mai scap\ de
Zincul [i seleniul Magneziul se g\se[te terogen\; stresurile [i extenuarea unei zile
dant\ [i regenereaz\ dificile, iar senza]ia de oboseal\ se
vitamina C, prezen- sunt antioxidante pu- `n ciocolat\, legume, fruc- - s\ se consume ulei
de dr. Irina COTEA ternice. Zincul se in- te uscate, produse cere- de m\sline, care blo- permanentizeaz\, instal=ndu-se
t=nd, de asemenea, un at=t la nivel fizic, c=t [i psihic.
dic\ `n Europa `n can- aliere, iar nevoile zilni- cheaz\ oxidarea LDL-
Administrarea anti- efect imunostimulator tit\]i de 8-12 mg/zi, iar ce sunt de 400 mg. Ris- ~n cazul `n care v\ trezi]i obosit
[i anticancerigen. Apor- colesterolului; [i sim]i]i c\ nu rezista]i ritmului
oxidan]ilor sintetici pe la persoanele v=rstnice cul deficitului de mag- - cantitatea consu-
termen lung este con- tul zilnic recomandat alert de la munc\, trebuie s\ lua]i
o suplimentare cu 20 neziu cre[te cu v=rsta, mat\ de sare (NaCl) s\ m\suri legate de odihn\. Dac\
troversat\ [i neindica- este de 60 mg/zi (cu in- mg/zi asociat\ la alte mai ales la femeile pes-
t\. ~n schimb, consu- fie redus\; sunte]i epuizat `nc\ de cum v\
dica]ia cre[terii cu 20- antioxidante cre[te re- te 50 de ani [i favori- - alimenta]ia s\ fie trezi]i `nseamn\ c\ organismul
mul preferen]ial al 40 mg/zi la fum\tori). zisten]a la infec]ii. Sur- zeaz\ ateroscleroza. bogat\ `n coenzima Q10 dumneavoastr\ are nevoie de mai
unor alimente bogate Din p\cate, adul]ii con- sele principale sunt Nevoia de fier scade mult somn fa]\ de c=t prime[te.
`n antioxidan]i naturali (sardine, pe[te de mare)
sum\ mai pu]in de 2/3 fructele de mare, scoi- cu `naintarea `n v=rst\. sau s\ fie ad\ugat\ su- Activitatea fizic\ are o influ-
se contureaz\ ca fiind o din cantitatea recoman- cile, carnea. Aportul Un exces de fier are ac- en]\ cople[itoare asupra s\n\t\]ii
cale sigur\ [i eficient\. plimentar;
dumneavoastr\. Speciali[tii cred
Factorii exogeni anti- - s\ se consume c=t c\ exerci]iile reprezint\ cea mai
oxidan]i alimentari de- mai multe fructe [i le- bun\ manier\ de combatere a as-
pind de cantitatea de a- gume, bogate `n vita- teniei. Activitatea fizic\ este ener-
liment ingerat\ [i de mina C [i fenoli antio- gizant\ pentru c\ v\ revigoreaz\
densitatea nutri]iona- xidan]i (afine, fragi, sistemul nervos [i m\re[te viteza
l\. Un consum sc\zut struguri negri, suc de metabolismului.
de fructe, legume [i ce- portocale, zmeur\); Un metabolism dinamic asigur\
reale este d\un\tor. La - s\ se bea zilnic ceai o mare cantitate de energie; per-
fel, prelucrarea indus- care blocheaz\ oxida- soanele care execut\ diferite acti-
trial\ a alimentelor (f\- vit\]i fizice reu[esc s\ ]in\ obo-
rea LDL-colesterolului; seala departe de ele pe o durat\ de
in\ alb\, conservarea - s\ se consume fruc- aproape opt ore dup\ efectuarea
`ndelungat\ a fructelor te [i vegetale proaspete exerci]iilor.
[i legumelor) s\r\cesc sau conservate prin Un alt factor asociat asteniei
con]inutul `n antioxi- frig: conopid\, sparan- vizeaz\ obiceiurile alimentare ne-
dan]i. La 1.500 Kcal/zi ghel, grapefruit, cartofi s\n\toase. M=ncarea este sursa
necesit\]ile noastre `n fier]i `n coaj\, ro[ii, energiei; carbohidra]ii sunt des-
micronutriente sunt portocale, pepene, cea- compu[i p=n\ la glucoz\, partici-
nesatisf\cute. p=nd la procesele metabolice gen-
p\ proasp\t\ ;
Dintre micronutrien- eratoare de energie. O diet\ boga-
tele aduse prin alimen- - s\ se consume ustu- t\ `n carbohidra]i complec[i – gr=-
ta]ie, vitamina E (to- roi zilnic, pentru c\ re- ne, cereale, legume bogate `n ami-
coferolul) este cel mai duce oxidarea LDL-co- don (alimente ce se diger\ lent) v\
puternic antioxidant. De lesterolului cu 30%; p\streaz\ `n form\ de-a lungul `n-
asemenea, formeaz\ un - b\uturile alcoolice tregii zile. Din acest motiv ar tre-
factor important de pre- s\ fie consumate cu mo- bui s\ v\ planifica]i fiecare mas\
dera]ie (vinul ro[u sca- pentru a lucra `n favoarea dum-
venire a cancerului [i neavoastr\. De exemplu, un mic
maladiilor cardiovascu- de riscul de tromboze [i
previne oxidarea LDL- dejun echilibrat v\ energizeaz\
lare. Aportul nutri]io- de-a lungul `ntregii dimine]i. Un
nal zilnic indicat este colesterolului). pr=nz bogat `n proteine v\ ajut\
de 12 mg, iar principa- s\ ave]i o dup\-amiaz\ produc-
lele surse sunt uleiurile * Dr. Irina Cotea este [ef tiv\, iar o cin\ s\rac\ `n gr\simi
lucrari UMF, medic primar
vegetale. medicin\ intern\ [i specialist v\ preg\te[te pentru un somn odih-
Vitamina C are o pu- geriatrie-g
gerontologie, Spital nitor pe timpul nop]ii. a
ternic\ ac]iune antioxi- Universitar C.F.R. Ia[i

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 8 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
zilei A
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 9 8 1 8 2 5
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
10 8 6 2 5 8 11 7

a SUDOKU a
5 6 2 8 1 7 4 3 9 11 12 8 13 3 13 8 11 7 5
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

3 1 4 9 6 2 7 8 5
7 5 12 8 4 8 7 11 3 13
7 8 9 3 5 4 1 2 6 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
4 3 8 5 7 6 9 1 2 bus, dar numai cu cifre, 3 11 5 3 1 8 5 2
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri
2 9 6 4 3 1 8 5 7
1 5 7 9 8 4 lansat [i pe Internet [i s-a 7 4 3 5 14 8 1 8
2 3 6
r\sp=ndit cu succes `n
6 7 3 1 4 5 2 9 8
Statele Unite, Noua A 13 2 5 15 6 8 13 7 1 8
9 2 5 7 8 3 6 4 1 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
8 4 1 6 2 9 5 7 3 `n Marea Britanie este
P O S T 4 2 6 2 5 1 7 11 8 15 13 2
deja considerat un A D E V A R
fenomen. Completa]i Pornind de la nu- 16 5 3 4 5 3 14 8 1 7
7 5 9 6 careul de 81 de p\tr\]ele R A I mele Sf. Mare Mc.
... (†320, 2 cu- 8 2 5 7 1 8 3 13
cu cifre cuprinse `ntre 1
9 3 [i 9, astfel `nc=t nici o T O A C A vinte), de pe verti-
cala A-B, 4 3 11 1 5 8 13 7
9 2 6 8 1 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
E T E R O D O X `n Calendarul
ori pe acela[i r=nd sau pe Ortodox, de ast\zi, 16 5 3 17 8 4 2 13 1 7
4 1 7 aceea[i coloan\. Grila
N A S T E R E 8 februarie, com-
este `mp\r]it\ `n nou\ pleta]i careul de 14 8 13 3 9 3 18 12 8 15
2 4 5 1 9 careuri mai mici, fiecare I N G E R
sus [i ve]i des-
cu nou\ p\tr\]ele, iar coperi, pe orizon-
3 6 8 fiecare careu trebuie s\ E N O R I A S I
tal\, termeni 16 7 13 7 12 8 4 7
lega]i de practica
4 3 5 7 8 con]in\ cifrele de la 1 la bisericeasc\. 11 7 1 15 8 2
9, la fel, o singur\ dat\. B (Solu]ia careului
6 8 (Solu]ia de sus `n num\rul
A
c a r e u l u i al\turat ` n de m=ine )
5 2 9 6 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Dis-de-sear\ (r) 09:00 Jurnalul Euronews 10:05 Cinemaniacii (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
10:10 Rod Stewart, 09:10 V=n\torii de comori (r) 11:05 Imagini de r\zboi: Blitzkrieg (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Culoarea p\catului
o legend\ a rock-ului 10:00 Tonomatul DP2 12:00 Jurnal cultural (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 11:00 Pariul iubirii
10:30 Stele de cinci stele (r) 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 13:00 Stelele filmului (r) Cu: Capatos, Cioran 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 13:30 Jur\m=ntul
12:00 Ne vedem la TVR! jura]ilor (r) Jean-Michel Rodrigo 09:00 ~n gura presei (r) Cu: Horia Brenciu 14:30 Iubire ca `n filme (r)
13:00 Hannah Montana 12:25 Cum s\ nu ne `mbr\c\m Serie de documentare-portret, 10:00 Concurs interactiv 11:15 {i `ngerii se `ndr\gostesc (r) (dram\, Cu: Adela
13:30 Club Disney 13:00 Bugetul meu (r) care, prin intermediul intervi- 11:00 Vivere (dragoste) Popescu, Dan Bordeianu,
urilor realizate de criticul de Carmen T\nase, C\t\lina
14:00 Jurnalul TVR 13:30 Teleshopping film Francois Chalais [i a ex- 12:00 Vocea inimii (r) 13:00 {tirile PRO TV
15:00 Mae[trii gusturilor 14:05 ABC... de ce? traselor din filme, evoc\ Cu: Ioan Isaiu, Maria 13:45 C\ut\ri disperate Musta]\, {tefana Samfira,
15:30 Akzente (limba german\) 14:35 Aventuri din Kytera reu[itele [i nereu[itele din Dinulescu, Toma D\nil\ (dram\, Cu: Marg Mihai C\lin, Adrian Nicolae)
15:05 ~mpreun\ `n Europa! cariera unor faimo[i actori ai 13:00 Observator 15:30 Iubire de mam\
17:00 Jurnalul TVR filmului francez. Helgenberger, Corbin
17:15 Pove[ti `ntunecate 16:00 Jurnalul TVR Cu: Simona Gherghe Bernsen) 17:30 Pove[tiri adev\rate
13:30 F\uritorii de sunet (r) Cu: Drago[ St\nescu,
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 16:30 Tribuna partidelor... 13:45 O alt\ joac\ de-a spionii (r) Cu c=tva timp `n urm\,
14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r) Vanessa a fost arestat\ de FBI Ioana Maria Moldovan
18:40 Eurovision 2007. 17:00 V=n\torii de comori 14:30 Jurnal cultural (aventuri, Cu: Carla `n condi]ii foarte suspecte [i a
Videoclipuri 18:00 Enigmele creierului Gugino, Antonio Banderas) fost nevoit\ s\ fac\ `nchisoare.
18:30 Betty cea ur=t\
15:30 Aventura plantelor 19:30 Rebelde
19:00 Jurnalul TVR 18:35 Lege [i ordine: ~n fa]a 16:00 Observator Fiind unica `ngrijitoare a copi-
16:00 Intrarea actorilor (r) ilor s\i, ace[tia au fost da]i Cu: Enrique Rocha, Juan
20:20 Balada lui Cable Hogue jura]ilor Cu: Simona Gherghe
16:30 Fantastica lumin\ unei case de copii. ~n momen- Ferrara, Ninel Conde,
(western, Cu: Jason 19:25 C=]iva pa[i spre un mana- 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci tul `n care Vanessa este elibe-
gement mai bun 17:30 Jazz Patricio Borghetti, Tony
Robards, Stella Stevens, 18:30 Stelele filmului Cu: C. Andrei rata, ea se duce s\-[i recu-
David Warner) 20:00 Arena leilor pereze copiii, `ns\ afl\ cu Dalton, Leticia Perdigon,
19:00 Minorit\]i 18:00 Vocea inimii stupoare c\ ace[tia au fost Anahi, Dulce Maria
Cable Hogue este abandonat 21:00 Ora de [tiri Cu: Ioan Isaiu, Maria adopta]i `ntre timp.
`n de[ert de asocia]ii s\i. Dup\ 19:30 1000 de fete `n 7 decenii (r) 20:30 Iubire ca `n filme
22:10 Detectiv de ocazie Dinulescu, Toma D\nil\ 16:00 T=n\r [i nelini[tit
patru zile de mers, el g\seste 20:00 ~napoi la argument (dram\, Cu: Adela
o surs\ de ap\, care se dovede[- (poli]ist, Cu: Kathleen 19:00 Observator eo Cu: Janne Cooper
Turner, Angela Goethals, 20:45 Teatru „Genesis“ de Mariusz Popescu, Dan Bordeianu,
te a fi o comoar\. Apa, at=t de Cu: Sandra Stoicescu, 17:00 {tirile PRO TV Carmen T\nase, C\t\lina
rar\ `n aceste locuri, `i va adu- Charles Durning) Kozubek. Spectacol preluat
din cadrul Festivalului In- Lucian Mindruta 17:45 Om s\rac, om bogat Musta]\, {tefana Samfira,
ce bog\]ia [i fericirea. ~[i con- Victoria „V.I.“ Warshawski din
struie[te o cas\ `n apropiere [i Chicago, detectiv particular, e terna]ional de Teatru - Sibiu 20:30 Test de fidelitate (comedie, Cu: Horia Mihai C\lin, Adrian Nicolae,
reuseste s\ c=[tige c=]iva bani frumoas\ [i de[teapt\ foc, dar 2006. Traducere Cristina Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei Brenciu, {erban Ionescu) Gheorghe Visu)
pentru a se `ntretine, dar la un n-a avut niciodat\ noroc la b\r- Lascu. ~n distribu]ie: Mal- 21:30 Neveste de fotbali[ti 18:50 {tirile PRO TV 22:30 SOS, via]a mea!
moment dat via]a `i este dat\ ba]i. Bernard, ultimul ei iubit, gorzata Grund, Magdalena
peste cap de Hildy, o prostitu- fost juc\tor de hochei, este g\-
22:30 Animat Planet 20:30 O alt\ via]\ (romantic, Cu: Natalia
at\ dintr-un ora[ vecin. sit mort `n condi]ii suspecte, du- Kokur, Paulina Kolaska, 23:00 Observator (thriller, Cu: Stephen Oreiro, Facundo Arana)
22:25 Atunci [i acum p\ ce i-a l\sat-o `n grij\ pe Kat, Grazyna Stys, Piotr Chipalski Cu: Andreea Berecleanu, Baldwin, Peter Gallagher) 23:30 Juram=ntul (r)
22:45 Jurnalul TVR fiica sa adolescent\ [i obrazni- 21:40 Jan Steen - pictor [i povestitor Andrei Zaharescu 22:15 La bloc (r) 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
c\. De[i se `nteleg precum [oa- 22:00 360 de grade -
23:15 Prim-plan recele [i pisica, cele dou\ eroi- 00:00 ~ntre dou\ lumi 23:00 {tirile PRO TV Vremea de Acas\
ne sunt nevoite s\ cad\ la pace. Reportajul Geo (SF, Cu: Rutger Hauer, 23:45 CSI: Miami (poli]ist, 01:30 Iubire ca `n filme (r)
00:00 Via]a ca-n filme (comedie)
23:50 Marc\ `nregistrat\ 22:30 Jurnal cultural Josh Charles) Cu: David Caruso) 03:15 Acasa `n buc\t\rie (r)
00:35 O zi din august
00:20 Familia mea dement\ 23:00 Musica da capo 02:00 Concurs interactiv 00:40 Omul care aduce cartea 04:00 Amy, feti]a cu ghiozdanul al-
(dram\, Cu: Costas Kotsia-
nidis, Eleni Kastani) a 00:50 Tonomatul DP2 (r) a 00:05 Invita]ie la Oper\ (r) a 03:00 Vivere a 00:45 {tirile PRO TV a bastru a
 TIMP LIBER Joi, 8 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale Muzeul „Mihai Eminescu“
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 din Gala]i [i Muzeul de Art\
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Expozi]ie de fotografie Mihai
din Constan]a, c=t [i particu-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Potarniche: „Portretele P\-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) lare - colec]ia artistului, colec-
]ia dr. A. Teodorescu, colectia m=ntului“.
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 dr. H. Aldea, expozi]ia va fi de-
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa schis\ spre vizitare p=n\ `n Teatrul Na]ional
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
martie 2007 [i este menit\ s\ „Vasile Alecsandri“
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 sublinieze parcursul unuia din- Ast\zi, 8 februarie, m=ine, 9
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ tre cei mai reprezentativi ar-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. februarie, sâmb\t\, 10 febru-
ti[ti plastici rom=ni.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 arie, ora 18.00: „Arborele
Tropicelor“, de Yukio Mishima,
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ regia: Alexander Hausvater,
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ decor: Rodica Arghir, costume:
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Stela Verebceanu;
M=ine, 9 februarie, ora
19.00: „Steua f\r\ Mihail
Sebastian“ de Dumitru Crudu,
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ regia Ion Sapdaru, scenografia:
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\ -
Ateneul „T\t\ra[i“;
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Palatul Culturii Centrul Cultural Francez Duminic\, 11 februarie, ora
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe-
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re-
Februarie 2007, Muzeul de 5-15 februarie: Expozi]ie de 19.00: „Zbor deasupra unui
cunoscute interna]ional. Istorie al Moldovei din cadrul m\[ti [i obiecte decorative cuib de cuci“ de Dale Wasser-
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- Complexului Na]ional Muzeal „Transfigur\ri antropomorfice man, regia: Marius Oltean,
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, „Moldova“, Sala „Orest Tafrali“:
`n scenografie“. ~n holul Cen- scenografia: Axenti Marfa -
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n Expozi]ia „Marele tezaur mo-
trului Cultural Francez va fi Teatrul pentru copii [i tineret
Canada). netar medieval al Moldovei“;
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! Muzeul de Art\ din cadrul deschis\ pentru public o expo- „Luceafarul“.
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se Complexului Muzeal Na]ional zi]ie cu elemente de scenografie
fac p=n\ pe 12 februarie. Moldova, Ia[i, prezint\ Expozi- folosite `n teatrul de anima]ie. Teatrul pentru copii
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze ]ia omagial\ Centenar Corneliu Sub genericul „Transfigur\ri
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! antropomorfice `n scenografie“,
[i tineret „Luceaf\rul“
Baba, `n galeria de art\ con-
temporan\ II, la etajul I al artistul Gavril Siriteanu prop- M=ine, 9 februarie, 10.00:
Palatului Culturii din Ia[i. une noi modalit\]i plastice de „Cenu[\reasa“;
ANUN} ~NCHIRIERE Reunind lucr\ri de pictur\ [i interpretare a „m\[tii“ - ca Duminica, 11 februarie,
Cotidianul Lumina utilizeaz\ 10.00: „Cenu[\reasa“;
grafic\ at=t din colec]ii muze- principiu antropomorf folosit
informa]ii furnizate de Agen]ia Ofer camer\ separat\ la o fat\ lini[tit\,
ale Muzeul de Art\ din Ia[i, pentru animarea obiectelor `n Duminic\, 11 februarie,
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES nefum\toare, `n T\t\ra[i, l=ng\
Neurochirurgie. Telefon 476.785
Muzeul Vasile P=rvan din scen\. 11.30: „Croitora[ul cel viteaz“. a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Secrete 07:00 Avioane la superlativ 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis: Sussex
Ambalaje 07:50 Robotica Ie[ire `n larg 10:55 Un duet `n Caraibe O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
8:00 Clipe de co[mar: Pr\bu[irea 08:40 Viitorul omenirii: Ora[ele 08:00 Natura dezl\n]uit\ Guadeloupe duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
aeronavei Concorde 09:10 Imperiul solar Umiditatea 11:20 Trasee: Cariere de ardezie Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
9:00 Roiul perfect Cerurile de deasupra 09:00 Automobile americane re- 11:50 Lonely Planet: Hoinar prin boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
10:00 Kalahari noastr\ condi]ionate lume: Cape Town
forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
Marele ]inut secetos 10:00 De profesie supravie]uitor Mustang '65 12:45 Om la ap\!
11:00 Aventurile lui Cousteau 10:00 Motociclete americane Papi, poe]i [i palate s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
Zona arctic\
Voiaj spre Kure 10:55 Robotica Motocicleta Davis Love 13:10 Lumea lui Bob: St Moritz impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
12:00 Megastructuri 11:45 Viitorul omenirii: Ora[ele 11:00 Mega-r\zboaie cu fiare 13:40 C\l\torii cu zarul permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
Transport aerian militar 12:10 Când dinozaurii erau vechi: Lunetistul aerului 14:05 Vehicule off-road: Inova]ii opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
13:00 Clipe de co[mar st\pâni `n China 12:00 Mega constructori: Un sim- 14:35 Clubul de pescuit Buena opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
Incendiu pe Star 13:00 Avioane la superlativ bol protejat contra cutre- Vista merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
14:00 Roiul perfect 13:50 Robotica murelor (San Francisco) 15:05 Lonely Planet: Hoinar prin
13:00 O prad\ mortal\
rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
15:00 Kalahari 14:40 Viitorul omenirii: Ora[ele lume: Cape Town
Ie[ire `n larg 16:00 Proiecte de vis: Sussex din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
Marele ]inut secetos 15:10 Imperiul solar: Cerurile de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
16:00 Aventurile lui Cousteau deasupra noastr\ 14:00 Natura dezl\n]uit\ 16:55 Un duet `n Caraibe
Umiditatea Guadeloupe modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
Voiaj spre Kure 16:00 De profesie supravie]uitor
17:00 Paradisuri naturale Zona arctic\ 15:00 Cum se fabric\ 17:20 Trasee: Cariere de ardezie str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Tasmania - }ara diavolilor 16:00 Curse 17:50 Lonely Planet: Hoinar prin
16:55 Robotica Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
18:00 Culise Marea miniatur\ lume: Cape Town
17:45 Viitorul omenirii: Ora[ele
Petrecere `n Hong Kong 17:00 Automobile americane re- 18:45 Om la ap\!
18:10 Când dinozaurii erau condi]ionate: Mustang '65 Papi, poe]i [i palate
RO34RNCB0198003451910002 RON
19:00 Megastructuri st\pâni `n China RO77RNCB 0198003451910004 EURO
18:00 Motociclete americane 19:10 Lumea lui Bob
Las Vegas `n stil vene]ian 19:00 ~n b\taia vântului RO07RNCB0198003451910003 USD
Motocicleta lui Lance St Moritz
20:00 Roiul perfect 19:50 Cum se fabric\ Armstrong 19:40 C\l\torii cu zarul
21:00 Planeta la control 20:40 Viitorul omenirii: Fermele 19:00 Vân\torii de mituri 20:05 Vehicule off-road: Inova]ii
BCR Roman, Piatra Neam]
Atacul asteroizilor 21:10 Mic ghid pentru marele 20:00 Mega constructori: Cursa
univers 20:35 Clubul de pescuit Buena Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
22:00 Sex s\lbatic: Macho pentru putere (Algeria) Vista
23:00 Sex s\lbatic 22:00 Planeta cuprins\ de furie 21:00 B\t\lia de la Cernob`l 21:05 Lonely Planet: Hoinar prin Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
Schimb de parteneri a Viscolul 23:00 Dinastii ale vitezei lume: Hoinar prin lume:
22:55 Inventatorii: Dyson pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
00:00 Radiografia unui dezastru Cape Town
23:20 Inventatorii: Silver Misterul din Derbyshire 22:00 Proiecte de vis: Hackney
indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
Legend\: 23:45 Viitorul omenirii: Fermele 01:00 Tehnologie extrem\ 22:55 Un duet `n Caraibe salvatoare.
00:10 Jurassica Tunelul transatlantic Montserrat
[tiri Na[terea uria[ilor Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
02:00 Curse: Alur\ [i vitez\ 23:20 Trasee: Via]a lui Lutyen
film artistic 01:00 ~n b\taia vântului 03:00 Automobile americane re- 23:50 Pân\ la cap\tul
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
01:50 Cum se fabric\ a condi]ionate a P\mântului a 0721-338.885 (Paduraru Irina). a
 CM
YK

16 Joi, 8 februarie 2007 INTERVIU

„«Candela Moldovei» reflect\ cu

sobrietate [i smerenie via]a Bisericii“
a ~n aceast\ lun\ se `mplinesc 15 ani de c=nd apare la Ia[i [i este distribuit `n fiecare
parohie din Moldova buletinul oficial al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, „Candela
Moldovei“ a P\rintele Nicolae Dasc\lu, consilierul cultural al Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei, a fost primul redactor coordonator al revistei a P\rintele Nicolae Dasc\lu
poveste[te despre `nceputuri, dar [i despre coordonatele constante ale activit\]ii
binecunoscutei reviste a P\rintele Timotei Aioanei, exarhul cultural al m\n\stirilor
din Arhiepiscopia Ia[ilor, unul dintre cei mai vechi [i mai constan]i colaboratori
ai „Candelei Moldovei“, vorbe[te [i de utilitatea revistei pentru via]a monahal\ a
P\rinte Consilier Nico-
lae Dasc\lu, cum v-aa]i
implicat `n munca re-
dac]ional\ la „Candela
Moldovei“, acum 15
ani?
Atunci c=nd a ap\rut pri-
mul num\r, eu aveam deja o
experien]\ redac]ional\ de
la publica]ia „Cuv=nt [i Su-
flet“, care a ap\rut `ntre
1990-1992. Ea a fost o scur-
t\ perioad\ buletinul oficial
al Mitropoliei, p=n\ la apa-
„Pentru fiecare monah, fiecare
num\r al revistei este unul a[teptat“
a Dialog cu p\rintele Timotei Aioanei, exarh
cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor, unul dintre cei mai
vechi colaboratori ai revistei „Candela Moldovei“ a
P\rinte Timotei, v\
aminti]i care au fost
primele dvs. articole
la „Candela Moldo-
vei“?
Primele colabor\ri au
CM
YK fost cele legate de agenda
Chiriarhului, pe care am
consemnat-o `n calitate de
arhidiacon. La acelea s-au
mai ad\ugat ulterior c=te-
va pagini de cronic\, arti-
cole despre via]a m\n\sti-
rilor, evoc\ri ale unor mo-
nahi sau ale unor slujitori
ai Bisericii.
~n ce m\sur\ se re-
g\sesc `n „Candela
Moldovei“ chipuri de
monahi [i aspecte
din via]a monahal\?
Aproape `n fiecare nu-
m\r al acestei reviste s-a
scris c=te ceva din via]a
m\n\stirilor, mai ales c=nd
au fost evenimente impor-
tante legate de mona-
hism. Nu putea s\ lipseas-
c\ din „Candela“ p\rin-
tele Paisie Olaru, care
apare [i pe coperta unuia
dintre numere, iar p\rin-
tele Cleopa a ap\rut `nc\
din timpul vie]ii, cu anu-
mite cuvinte de `nv\]\tu-
r\. ~n multe din paginile
revistei `nt=lnim imagini
din via]a m\n\stirilor, cu
duhovnici renumi]i, [i pot
s\ v\ spun c\ mul]i dintre
monahii din m\n\stirile
Arhiepiscopiei Ia[ilor ci-
tesc acest buletin oficial.
Acest lucru este posibil
mai ales datorit\ faptului
c\ revista ajunge `n fieca-
re c\tun, dar [i `n fiecare
m\n\stire sau schit, chiar
dac\ acestea sunt izolate.
Cred c\ pentru fiecare mo-
nah, fiecare num\r al re-
vistei este unul a[teptat.
{tiu c\ a]i `nt=lnit
„Candela Moldovei“
ri]ia „Candelei“, `ntruc=t se
sim]ea nevoia unei reviste
care s\ aib\ rolul bine defi-
nit de buletin oficial al epar-
hiilor din Mitropolia Moldo-
vei [i Bucovinei. „Cuv=nt [i
Suflet“ avea mai mult un
caracter pastoral, cultural,
se preocupa de via]a parohi-
ilor. Buletinul oficial, ap\-
rut acum 15 ani, aminte[te
prin titlu de istoria presei
biserice[ti din Moldova [i
`n dou\ locuri `nde-
p\rtate unul de altul,
acolo unde nu v-aa]i fi
a[teptat. Care sunt
acestea?
Am `nt=lnit revista a-
ceasta pe rafturile biblio-
tecii de la Prodromu, cea
mai important\ a[ezare
c\lug\reasc\ rom=neasc\
de la Muntele Athos. De
mai mul]i ani, p\rintele
Petroniu, care este vene-
rabilul stare] al acestui
a[ez\m=nt, prime[te re-
vista prin grija ostenito-
rilor de la Institutul Tri-
nitas. M-am bucurat s-o
v\d acolo, a[a cum m-am
bucurat s-o v\d [i departe
de Rom=nia, peste ocean,
`n Alaska, acolo unde o
p\stra un preot ortodox
rom=n. Este vorba despre
p\rintele Iulian Ani]ei
care mi-a m\rturisit c=t\
bucurie `i aduce faptul c\
poate afla astfel ce se
`nt=mpl\ acas\, `n Mol-
dova. (interviu realizat de
diac. Nicolae DIMA, difu-
zat la Radio Trinitas)
din Bucovina, pentru c\ la
Cern\u]i a fost editat\
c=ndva revista „Candela“,
dar este totu[i o revist\
nou\, care are un program
editorial foarte bine definit
prin editorialul de deschi-
dere din primul ei num\r,
pe lunile ianuarie-februarie
1992, semnat de ~nalt Prea
Sfin]itul Mitropolit Daniel
al Moldovei [i Bucovinei.
~nainte de „Cuv=nt [i
Suflet“, publica]ia care
a anticipat apari]ia
„Candelei“, a mai exis-
tat vreo revist\ care s\
duc\ mesajul Mitropo-
liei c\tre cititori [i care
s\ aib\ [i o circula]ie
extins\?
~nainte de „Cuv=nt [i Su-
flet“ vom g\si doar revista
„Mitropolia Moldovei [i Su-
cevei“. ~nainte de Revolu]ia
din 1989, aceasta era singu-
ra modalitate de a reflecta
activit\]ile Bisericii din Mol-
dova. Revista avea o parte
consistent\ de studii teolo-
gice, iar `n partea final\
avea o rubric\ numit\ „Cro-
nica bisericeasc\“. Sarcina
aceasta de a duce mai de-
parte [i de a dezvolta partea
de cronic\ a revenit buleti-
nului oficial, `ntruc=t pre-
zen]a Bisericii `n societate a
fost cu totul alta dup\ 1990,
iar evenimentele s-au `n-
mul]it foarte mult. Era ne-
voie ca aceast\ nou\ publi-
ca]ie s\ apar\ mai des, `n
condi]iile `n care cealalt\ re-
vist\, devenit\ dup\ '90
„Teologie [i Via]\“, ap\rea o
dat\ la trei sau [ase luni.
„Candela Moldovei“ apare
fie lunar, fie o dat\ la dou\
luni, cu numere comasate, iar
timpul de reflectare a eveni-
mentelor este mai scurt. A[
remarca faptul c\ revista
aceasta [i-a asumat rolul de
cronic\: ceea ce scriau
Macarie, Azarie [i Eftimie
odinioar\, acum scriu redac-
torii [i colaboratorii, care, `n
plus, sunt ancora]i `n via]a
Bisericii [i sunt angaja]i ac-
tiv `n aceste activit\]i [i eve-
nimente. Iar aceste ac]iuni
sunt modele de urmat, pen-
tru c\ nu o dat\ activit\]ile
care se desf\[oar\ la nivelul
Centrului Eparhial [i sunt
relatate `n „Candela Moldo-
vei“ au fost replicate la nive-
lul protopopiatelor, al paro-
hiilor [i al m\n\stirilor.
Faptul c\ din 1998 a
ap\rut Radio Trinitas,
care transmite cu foar-
te mult\ rapiditate in-
forma]ia religioas\ [i o
[i comenteaz\, se supra-
pune peste demersul
acesta pe care l-a
a culti-
vat, de 15 ani `ncoace,
„Candela Moldovei“?
Privind din punctul de
vedere al unui jurnalist bise-
ricesc, se observ\ c=t de ne-
cesare [i c=t de complemen-
tare sunt aceste canale de
comunicare. Putem observa
c\ evenimentele relatate `n
„Candela Moldovei“ [i la
Radio Trinitas, `n „Teologie
[i Via]\“ sau `n ziarul „Lu-
mina“ sunt acelea[i. Dar
modul cum fiecare dintre a-
ceste canale oglinde[te eve-
nimentele acelea este cu to-
tul aparte. Ceea ce se p\s-
treaz\ `n paginile „Cande-
lei“ nu va putea fi `nlocuit
printr-o emisiune radio, chiar
dac\ aceasta este `nregis-
trat\ [i poate fi g\sit\ `ntr-o
arhiv\, undeva.
Se spune c\ revista
ajunge `n fiecare c\tun
din Mitropolia Moldo-
vei [i Bucovinei. Este
doar o figur\ de stil?
Nicidecum. Fiecare c\tun
din Mitropolia noastr\ este
arondat la o parohie, fiecare
parohie are abonamente la
„Candela Moldovei“, iar prin
grija pastoral\ a preo]ilor
parohi [i a stare]ilor [i egu-
menilor de la m\n\stiri [i
schituri, aceste reviste a-
jung acolo unde trebuie.
Sunt [i abonamente f\cute
direct de c\tre credincio[i,
care doresc s\ primeasc\
ritmic revista. Bine`n]eles,
[i revista aceasta are un pu-
blic al ei, format `n direc]ia
aceasta a mai bunei cunoa[-
teri a vie]ii biserice[ti prin
intermediul unei surse avi-
zate. Via]a bisericeasc\ este
reflectat\ [i `n paginile unor
publica]ii laice, dar cu ac-
cente particulare. Noi, `n
„Candela Moldovei“, d\m
`ntotdeauna punctul de ve-
dere oficial al Bisericii. Este
o informa]ie verificat\, este
ceea ce dore[te s\ transmit\
autoritatea bisericeasc\. {i,
`n acela[i timp, transmitem
[i via]a concret\ [i real\ a
Bisericii, a[a `nc=t unele
studii sau materiale docu-
mentare publicate aici au
servit pentru realizarea
unor proiecte, unor activit\]i
desf\[urate la nivelul epar-
hiei [i a `ntregii Mitropolii.
Dar revista nu este dis-
tribuit\ doar `n Mol-
dova, ci chiar mult mai
departe.
Da, „Candela Moldovei“
poate fi g\sit\ [i la Viena, [i
la Paris, [i la Strasbourg, [i
la Lisabona. ~n multe ora[e
din Europa avem prieteni [i
colaboratori. De exemplu,
p\rintele Vasile Iorgulescu
de la Strasbourg este un fi- CM
YK
del cititor al revistei noastre,
[i chiar contribuie cu articole
[i informa]ii despre prezen]a
ortodox\ `n Occident.
Cum v\ raporta]i a-
cum, `n ceasul acestei
anivers\ri, la revista
aceasta?
Responsabilitatea noas-
tr\ fa]\ de „Candela Moldo-
vei“ este total\, at=t din
punct de vedere editorial,
c=t [i din punct de vedere ti-
pografic. Sunt multe ge-
nera]ii de jurnali[ti de pres\
bisericeasc\ ce s-au format
aici, [i chiar dac\ nu mai lu-
creaz\ aici, pentru mul]i
dintre ei, perioada c=t au
fost implica]i `n redactarea
revistei a fost o [coal\. {i
din acest punct de vedere,
„Candela“ [i-a `mplinit rolul
s\u. „Candela Moldovei“ a
reflectat [i reflect\ `n conti-
nuare, cu sobrietate, cu
smerenie, ceea ce se `nt=m-
pl\ `n via]a Bisericii. a

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
9 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 32 (633) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Casa poetului Rom=nii a[teapt\ creditele

`n ajutorul ipotecare avantajoase
PAGINA 16

PAGINA 5
oamenilor pentru a sc\pa de chirii

Uitata Gr\din\ a Prim\riei

Peste 500 de copii
de pe strada L\pu[neanu au abandonat [coala
din cauza s\r\ciei
a Pu]ini, prea pu]ini dintre noi mai [tiu povestea locului [i a cl\dirii ce a ad\postit cinematograful Tineretului PAGINA 10
de pe strada L\pu[neanu a Dornic s\ dea mai mult farmec urbei [i hot\r=t s\ smulg\ din cr=[me
[i rachierii pe acei care luaser\ calea lor, primarul Dimitrie Gusti a pornit a netezi h=rtoapele [i movilele de
gunoi de pe locul sterp al fostului cimitir Banu, rupt de biseric\, `ntre Uli]a de Sus (azi, Bulevardul
Independen]ei) [i mijlocul Uli]ei Mari (azi, strada L\pu[neanu) a A[a s-a n\scut Gr\dina Prim\riei, unde
muzica militar\ c=nta, sear\ de sear\, `ntre 7 [i 9, „un vals, un cadril [i o uvertur\“ a PAGINILE 8-9

Prima licita]ie pentru

fondurile structurale
va fi `n august
CM
YK PAGINA 6 CM
YK

Armisti]iul
politic propus de
T\riceanu dezbin\
tab\ra opozi]iei
PAGINA 7

POZA ZILEI Aproape 2 miliarde/an pentru autostr\zi

Rom=nia are nevoie, `n urm\torii
[apte ani, de aproximativ 13 mi-
liarde de euro pentru a construi
circa 1.800 de kilometri de au-
tostrad\, a anun]at, ieri, ministrul
Transporturilor, Radu Berceanu, cu
ocazia unei conferin]e de pres\.
„Din cele 12,8 miliarde de euro,
circa 10,7 miliarde de euro ar tre-
bui s\ vin\ de la bugetul statului,
dar cum statul nu are posibilitatea
de a da anual 1,6 miliarde euro nu-
mai la transporturi, vom `ncerca
s\ g\sim surse de finan]are alter- Debran[\rile masive
native“, a spus ministrul Trans-
porturilor. de la sistemul
Ministerul, prin fonduri buge-
tare, va finan]a o parte a Corido- Transilvania, fondurile de la Uniu- dorului IV, f\r\ por]iunea Pite[ti - centralizat „umfl\“
rului IV, Autostrada Est - Vest, care nea European\ urm=nd s\ se `n- Sibiu, pe Coridorul IX, care une[te
va face leg\tura `ntre Moldova [i drepte numai pe o parte a Cori- Moldova de sudul ]\rii. a facturile la c\ldur\
PAGINA 11
Arheologii italieni au descoperit, l=n-
ga Mantova, ora[ul situat nu departe de
F\r\ fondul clasei [i alte taxe ilegale `n [coli
Ministerul Educa]iei [i H\r\du. „Voi da dispozi]ii spus H\rd\u. Ministrul a [colilor. Mihail H\rd\u a Meteo
Verona `ndr\gosti]ilor Romeo [i Julieta,

osemintele unui cuplu `ngropat, `ntr-o Cercet\rii va aten]iona
`mbr\]i[are tandr\, de mai bine de to]i directorii de unit\]i
5.000 de ani. „Suntem entuziasma]i de [colare s\ nu se perceap\
descoperire“, spune Elena Menotti, [efa `n [colile pe care le conduc
grupului de arheologi. a taxe ilegale, a declarat,
ieri, ministrul Mihail
directorilor s\ nu se mai
perceap\ taxe ilegale [i
voi face [i recomand\ri
p\rin]ilor s\ nu mai
str=ng\ taxe precum fon-
dul [colii, fondul clasei“, a
precizat, totu[i, c\ de tax-
ele percepute `n [coli, pre-
cum fondul [colii, fondul
clasei, fondul comitetului
de p\rin]i, nu beneficiaz\
profesorii [i nici directorii
Z
dat un exemplu `n care un
director de [coal\ `i ~nnorat
spunea c\ `n decursul tim-
pului, cele mai mari re- maxima 13 °C
aliz\ri le-a f\cut cu aju- minima 2 °C
torul p\rin]ilor elevilor. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 9 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXXVI)
Mitropolitul
Antim Ivireanul
(1708-1716) (VIII)
Mitropolitul Antim a fost
un iubitor de cultur\, pre-
ocupându-se [i de lu-
minarea prin carte a cre-
dincio[ilor. Prin tipografia
de la M\n\stirea Antim,
el a urm\rit educarea
moral\ [i intelectual\ a
poporului `n lumina
`nv\]\turii cre[tine. De
aceea a dorit ca „s\ aib\
datoria tipograful s\
`nve]e me[te[ugul ti-
pografiei unul dup\ altul,
pentru ca s\ nu piar\
acest me[te[ug din ]ar\“.
Mitropolitul Antim
Ivireanul este cunoscut
`ndeosebi prin activitatea
sa tipografic\. El a tip\rit
la Bucure[ti (1691-1694,
1701-1705, 1715-1716),
Snagov (1696-1701),
Râmnic (1705-1707),
Târgovi[te (1709-1715) 64
de c\r]i, dintre care 38
sunt lucrate de mâna sa,
ornate cu arabescuri, flori
stilizate, viniete gra]ioase,
gravuri `n lemn. Dintre
tip\riturile sale, 30 de
lucr\ri sunt `n grece[te,
24 `n române[te, una `n
slavon\, 5 slavo-române, 2
greco-arabe, una greco-
român\, una `n grece[te,
slavone[te [i române[te.
Transpunând integral `n
române[te principalele
c\r]i de cult, Antim
Ivireanul a contribuit, `n
mare m\sur\, la introdu-
cerea limbii române `n
Biseric\, la „na]io-
nalizarea serviciului di-
vin“, fiind considerat un
creator al limbii liturgice.
~n tipografiile conduse de
Antim au ap\rut [i c\r]i
laice: „Paralele grece[ti [i
romane“ de Plutarh
(tradus\ de fiul lui
Brâncoveanu, Constan-
tin), „Pilde filosofe[ti“,
„Floarea darurilor“ [.a.
Opera fundamental\ a
mitropolitului Antim o
constituie „Didahiile“,
care cuprinde 28 de
predici (la duminici [i
s\rb\tori mai `nsemnate)
]inute la Bucure[ti [i
Târgovi[te `ntre anii 1708-
1716 [i 7 predici ocaziona-
le. La M\n\stirea Antim,
Sfântul Ierarh a `nfiin]at,
pentru prima dat\ `n }a-
ra Româneasc\, o biblio-
tec\ public\, men]ionând
c\ „de va trebui cumva
cineva s\ ia vreo carte,
sau s\ citeasc\, sau s\ o
scrie, sau s\ caute ceva
`ntrânsa, s\ se cear\
r\va[, isc\lit de cel ce o
cere, cu f\g\duiala c\ o
va trimite `napoi cu ter-
men hot\rât, altfel s\ nu
se dea, [i s\ poarte grij\
s\ fie restituit\“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Ispita vine
din interior
Un frate l-a `ntrebat pe
avva Sisoe: „Ce s\ fac din
pricina patimilor?“.
B\trânul zice: „Fiecare
dintre noi este ispitit de
propria-i poft\“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
„Veni]i la Mine to]i cei osteni]i [i `mpov\ra]i“
„{i L-au dus (pe Iisus) la v\zând c\ astfel {i-a dat R\stignire [i mai mult pe
locul zis Golgota, care se duhul, a zis: «Cu adev\rat ~nvierea Domnului Hris-
t\lm\ce[te «locul C\p\]â- omul acesta era Fiul lui tos. Nu r\stignirea a schim-
nii». Iar când L-au r\stig- Dumnezeu!». {i erau [i fe- bat sensul istoriei [i sensul
nit, era ceasul al treilea. mei care priveau de depar- vie]ii, ci ~nvierea. Prima
Iar când a fost ceasul al te; `ntre ele: Maria Mag- icoan\ la care te `nchini `n
[aselea, `ntuneric s-a f\cut dalena, Maria, mama lui biseric\, cea de pe iconos-
peste tot p\mântul pân\ la Iacov cel Mic [i a lui Iosi, [i tasul din dreapta, are i-
ceasul al nou\lea. {i la al coana ~nvierii Mântuito-
Salomeea, care, pe când
nou\lea ceas, a strigat era El `n Galileea, mer- rului. Icoana cea mare de
Iisus cu glas mare: «Eloi, pe catapeteasm\, numit\
geau dup\ El [i ~i slujeau,
Eloi, lama sabahtani?», ca- [i multe altele care se su- icoan\ `mp\r\teasc\, re-
re se t\lm\ce[te: «Dumne- prezint\ pe Hristos bine-
iser\ cu El la Ierusalim.“
zeul Meu, Dumnezeul Meu, (Marcu 15, 22.25.33-41) cuvântând cu dreapta, iar
de ce M-ai p\r\sit?». Iar u- `n mâna stâng\ ]ine evan-
nii din cei ce st\teau acolo, ghelia deschis\ la cuvin-
auzind, ziceau: «Iat\, `l *** tele: „Veni]i la Mine to]i cei
strig\ pe Ilie». {i, aler- osteni]i [i `mpov\ra]i“. ~n
gând, unul a `nmuiat un Sunt dramatice pasajele altar, `n partea de r\s\rit
biblice care ne vorbesc de-
burete `n o]et, l-a pus `n- se afl\ Sfânta Cruce cu
tr-o trestie [i I-a dat s\ spre sfâr[itul Domnului Mântuitorul r\stignit. Es-
bea, zicând: «L\sa]i s\ ve- nostru Iisus Hristos. De alt- te [i un semn al discre]iei
dem dac\ vine Ilie ca s\-L fel, evenimentele legate de duhovnice[ti. Deci mai im-
coboare». Iar Iisus, sco]ând prinderea, judecarea, con- portant este ceea ce a f\cut
un strig\t mare, {i-a dat damnarea, r\stignirea [i Domnul Iisus pentru lu-
duhul. {i catapeteasma moartea Mântuitorului r\s- mea `ntreag\, decât ce au
templului s-a rupt `n dou\, colesc inimile cre[tinilor. f\cut oamenii Fiului lui
de sus pân\ jos. Iar suta[ul ~n bisericile ortodoxe ac- Dumnezeu. Oamenii L-au ne-a oferit ~nvierea! (Ru- mitru P|DURARU, Radio
care st\tea `n fa]a Lui, centul cade mai pu]in pe r\stignit, El, `n schimb, bric\ realizat\ de pr. Du- Trinitas)
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Cum pot fi smerit `ntr-oo lume `n care regula
principal\ este s\ fii mai performant dec=t ceilal]i
A[ vrea s\ [tiu de ce es- sideri mai p\c\tos dec=t bile pentru a ob]ine tot ie[ti la r=ndul t\u. Smerit de glorie personal\. ~]i dau
te necesar\ smerenia ceilal]i, s\ consideri c\ e[ti ceea ce de]ii; 2) inteligen]a este omul care nu se laud\ un exemplu, ca s\ `n]elegi
[i de ce se pune at=t de nevrednic de darurile lui datorit\ c\reia, de exem- niciodat\ cu ceea ce are la ce m\ refer: Sf=ntul
mult accent pe ea `n Dumnezeu, s\ crezi `n fap- plu, ai ajuns cunoscut prin sau cu ceea ce a realizat, ci Pavel a fost cel mai activ
`nv\]\tura cre[tin\. tul c\ nu puterile tale sunt performan]\ [tiin]ific\ sau mereu se pune pe sine mai dintre Apostoli, iar comuni-
Smerenia este virtutea cele care au f\cut s\ ai tot prin operele pe care le-ai prejos dec=t to]i ceilal]i. t\]ile cre[tine `nfiin]ate de
care te echilibreaz\ sufle- ce ai, ci bun\tatea d\rui- realizat, nu ]i se datoreaz\ el au fost esen]iale pentru
te[te. Oamenii au, adesea, Dar cum s\ fiu smerit
toare a lui Dumnezeu. ]ie, ci este un dar cu care `n lumea aceasta `n ca- cre[terea [i devoltarea Bi-
despre ei `n[i[i p\reri mult Chiar dac\ `ncerci s\ faci te-ai n\scut - [i deci un dar re to]i se str\duiesc s\ sericii. Dar `ntr-una dintre
prea bune `n raport cu rea- fapte bune, smerit e[ti care ]i-a fost dat tot de fie cei mai buni, cei mai epistolele sale spune lim-
litatea obiectiv\. A fi sme- doar dac\ vei crede `n fap- Dumnezeu; 3) faptele bune boga]i, cei mai inteli- pede c\ nu dore[te s\ scoa-
rit nu `nseamn\ `ns\ doar tul c\ ele sunt `ntotdeauna pe care le faci, milostenia gen]i, cei mai eficien]i? t\ `n eviden]\ dec=t sl\bi-
s\ recuno[ti c\ e[ti mai s\- insuficiente. {i, aten]ie, pe care o dai, toate sunt ciunile sale. El [tia foarte
A fi smerit nu `nseamn\
rac, mai dezavantajat sau prin asta nu faci nimic nesemnificative pe l=ng\ s\ fii s\rac, lene[, neculti- bine c=t de important\ era
mai lipsit de resurse dec=t
spectaculos, pentru c\ nu darul vie]ii, al s\n\t\]ii, al vat. Po]i fi sportiv de per- munca sa misionar\, dar
al]ii. Dimpotriv\, smeri]i faci dec=t s\ recuno[ti o bog\]iei suflete[ti sau al forman]\ [i `n acela[i timp nu s-a l\udat niciodat\ cu
pot fi, [i trebuie s\ fie, [i suit\ de fapte obiective: 1) posesiunilor materiale pe s\ fii smerit. Totul este ca asta, ci dimpotriv\, mereu
oamenii inteligen]i, boga]i, nu ai avea nimic dac\ Dum- care le-ai primit de sus, [i efortul t\u s\ fie unul care a spus despre sine c\ este
care au beneficiat de multe nezeu nu ]i-ar fi dat fie bo- care sunt infinit mai va- s\ nu aduc\ prejudicii al- un om cu p\cate [i cu im-
oportunit\]i `n via]\. A fi g\]ia, fie abilitatea [i mai loroase dec=t tot ceea ce ai tora [i ca rezultatele tale s\ perfec]iuni. (Rubric\ reali-
smerit `nseamn\ s\ te con- ales `mprejur\rile favora- putea vreodat\ s\ d\ru- nu devin\ `n mintea ta titlu zat\ de Petru AVRAM)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
m\rturisit pe Hristos [i a fost ucis a 1904 - Flota japonez\ atac\ pe pus `n slujba hitlerismului sau a
`n locul prietenului s\u. nea[teptate fort\rea]a rus\ Port- fascismului;
Arthur. ~ncepe r\zboiul ruso-japonez a 1953 - Fran]a - Apari]ia colec-
Tot ast\zi, Biserica face pome- (1904-1905), `ncheiat prin tratatul ]iei „Livre de poche“, care a cunoscut
nirea Cuviosului Roman Cilicianul; de pace de la Portsmouth (1905); un succes remarcabil;
a Sfin]ilor Mucenici Marcel, epis- a 1919 - România [i Polonia au a 1959 - Japonia anun]\ renun-
copul Siciliei, Filagriu, episcopul stabilit rela]ii diplomatice; ]area total\ la armele nucleare;
Ciprului, [i Pangratie, episcopul a 1934 - Semnarea, la Atena, de a 1969 - Primul zbor de `ncercare
Tavromeniei, [i a Sfântului Sfin]itu- c\tre reprezentan]ii României, Iu- al unui Boeing 747;
lui Mucenic Petru Damaschin. goslaviei, Greciei [i Turciei a Pac-
a 1971 - Apollo 14 se `ntoarce pe
tului ~n]elegerii Balcanice (cu un P\mânt dup\ o misiune pe Lun\;
Mâine, Biserica face pomenirea † protocol [i o anex\ secret\), care
a 1977 - Postul de radio Europa
(neagr\) Sfântului Sfin]it Mucenic stipula, printre altele, c\ statele Liber\ a transmis scrisoarea deschi-
Haralambie (sâmb\ta mor]ilor - semnatare „`[i garanteaz\ mutual
s\ prin care scriitorul Paul Goma se
Mo[ii de iarn\). securitatea frontierelor balcanice“ [i solidarizeaz\ cu protestatarii anti-
„`[i iau obliga]ia de a nu `ntreprinde
comuni[ti ai Chartei 77 din Cehoslo-
nici o ac]iune politic\ fa]\ de alt stat
~n ziua de 9 februarie, balcanic nesemnatar al pactului
vacia. A fost „actul de na[tere“ al
diziden]ei române[ti;
istoria consemneaz\: f\r\ avizul mutual prealabil al
a 1995 - Alain Delon, actor, regi-
celorlal]i semnatari [i de a nu lua
a 1801 - Pacea de la Luneville zor [i produc\tor, prime[te „Ursul
nici o obliga]ie fa]\ de oricare alt
confirm\ Tratatul de la Campo- de aur“ pentru `ntreaga carier\, la
stat balcanic f\r\ cuno[tin]a preala-
formio (octombrie 1797), semnat de Festivalul de film de la Berlin;
Sfântul Mucenic Nichifor bil\ a celorlalte p\r]i“. Ini]ial, a fost
a 1995 - A decedat William Full-
Austria [i Fran]a; Fran]a recunoa[- conceput\ ca un pact `n cinci, `ns\
bright, politician american, fonda-
Sfântul Nichifor a tr\it `n secolul te anexarea }\rilor de Jos [i pre- Bulgaria a refuzat oferta. (Prim-mi-
al III-lea [i era prieten cu preotul ten]iile franceze asupra malului nistru - Gheorghe T\t\rescu, minis- torul Programului {colar Fullbright
cre[tin Sapriciu. Odat\, preotul s-a stâng al Rinului; tru de Externe - Nicolae Titulescu); (n. 9 aprilie 1905);
sup\rat pe Sfântul Nichifor [i a de- a 1861 - R\zboiul civil american a 1945 - Se promulg\ Legea pen- a 1998 - La Tbilisi, Gruzia,
venit invidios. Când Sapriciu a fost - Jefferson Davis a fost ales pre[e- tru epurarea presei, care prevedea Eduard {evardnadze supravie]uie[-
prins de p\gâni [i supus la chinuri, dinte al Statelor Confederate ale sanc]ionarea cu admonestare scris\, te atentatului `ndreptat asupra lui;
Sfântul Nichifor i-a cerut iertare, Americii; suspendarea activit\]ii `ntre 6 luni a 2001 - Reprezentan]ii Bisericii
dar preotul a refuzat `mp\carea. ~n a 1881 - A decedat Fiodor Mihai- [i 5 ani [i interzicerea definitiv\ de Catolice, Luterane [i Reformiste
fa]a c\l\ului, Sapriciu a p\r\sit cre- lovici Dostoievski, scriitor rus („Fra- a lucra `n pres\ pentru acei ziari[ti, s-au reunit pentru a analiza proble-
din]a cre[tin\ [i a adus jertf\ idoli- ]ii Karamazov“, „Crim\ [i pedeaps\“, publici[ti [i colaboratori ai presei ma indulgen]elor, pentru prima oa-
lor. Atunci Sfântul Nichifor L-a „Idiotul“) (n. 11 noiembrie 1821); care `nainte de 23 august 1944 s-au r\ de la marea schism\ din 1517. a

VREMEA G+NDURILOR
Primatul spiritului
de Nicolae BUSUIOC
Primatul spiritului asu-
pra economicului! A[a se
punea problema pe atunci,
pe vremea lui Nicolae Ior-
ga. Oricine [i-a dat seama
c\ mi[carea provocat\ de
„S\m\n\torul“ era cea mai
potrivit\ formul\ a unei
genera]ii ce visa la o civili-
za]ie temeinic\, era starea
de spirit ie[it\ `n chip
necesar din structura au-
tohton\ a societ\]ii [i din
punerea `n valoare a speci-
ficului românesc. Un pro-
gram de culturalizare rea-
lizat la nivel general ar fi
avut consecin]e absolut
civilizatorii. C\ mi[carea
gândit\ genial de istoricul
Iorga a deviat, sub refle-
xele unor elemente de im-
ixtiune, e alt\ poveste.
Se tot fr\mânt\ `n]elep-
tul nostru [i se tot `ntrea-
b\ dac\ azi, dup\ atâta
amar de vreme consumat\,
s-a ajuns la un stadiu mul-
]umitor de civiliza]ie. Da
de unde! Cu lini[tea lui de-
ta[at\ [i lipsit\ acum de
orice retorism, dar cu sen-
timentul c\ „bunii români“
EUROPA CRE{TIN|
Bolnavii pot contribui la evanghelizarea lumii
de pr. Cornel CADAR
~mi amintesc de un preot
care, preg\tindu-se s\ mear-
g\ la un bolnav grav, se gân-
dea ce ar putea s\-i spun\ [i
cum ar putea s\-l `ncuraje-
ze. ~ntorcându-se spre cas\,
a declarat c\ el `nsu[i a fost
`ncurajat de vorbele celui `n
suferin]\, de senin\tatea de
pe chipul lui, de modul cu a
primit suferin]a.
Bolnavii pot contribui la
evanghelizarea lumii, pen-
tru c\ vestea cea bun\ are
nevoie de semne care s\ o
confirme. Aceste semne vor-
besc limbajul iubirii univer-
sale, un limbaj pe care to]i
pot s\-l `n]eleag\.
Ziua Mondial\ a Bolna-
vului (a XV-a) se celebreaz\
`n lumea catolic\ la data de
11 februarie, atunci când
Biserica Catolic\ aminte[te
Apari]ia Sfintei Fecioare
Maria la Lourdes. Mesajul
papei Benedict al XVI-lea
din acest an `i are `n centru
pe bolnavii incurabili.
De cincisprezece ani, s\r-
b\toarea Apari]iei Sfintei
Fecioare Maria la Lourdes a
devenit [i Ziua Mondial\ a
Bolnavului. Se [tie c\ la
Grota din Massabielle (Lour-
des) Maica Domnului a ar\-
tat iubirea lui Dumnezeu
pentru cei suferinzi. S\rb\-
toarea face trimitere la anul
1858, când `n ziua de 11 feb-
ruarie tân\ra Bernadeta
Soubirous, `n vârst\ de 14
ani, `mpreun\ cu sora ei [i
cu o vecin\ au pornit s\ a-
dune câteva bra]e de crengi
uscate. Bernadeta, fiind su-
ferind\ de astm, r\m=ne `n
urm\, gândindu-se c\ nu ar
fi bine s\ pun\ picioarele `n
ap\ rece. Deodat\, aude un
vuiet ca de vijelie ce cl\tina
copacii; `[i ridic\ ochii [i
uimit\ observ\ c\ din pe[te-
ra din fa]a ei „o Doamn\“
[i-au dorit dintotdeauna o
]ar\ s\n\toas\, prosper\
[i cultural\, s-a dus fulger
cu gândul la fraza lui Nae
Ionescu, pe care o memo-
rase cândva: „Bun român
este o no]iune foarte vag\,
foarte complicat\ [i foarte
confuz\. Ea `nchide un ele-
ment de valorificare mora-
l\, unul de `ncadrare poli-
tic\ [i, `n ultim\ analiz\,
unul de apartenen]\ spiri-
tual\“. E aici o `ntreag\
filosofie a lui „a fi român“,
interpret\rile speculative
r\sar ca ciupercile dup\
ploaie. {i tot el conchide:
„Buni români pute]i fi [i,
desigur, sunte]i. Sunte]i
`ns\ [i români?“ Poate toc-
mai de aceea nu s-a ajuns,
`nc\, la visul genera]iei lui
N. Iorga. Nu e nevoie de
`ntoarcere la „s\m\n\to-
rism“, nici nu e posibil, dar
a trece cu vederea spiritul
lui `nseamn\ mai mult
decât ignoran]\, fie [i din
motivul `n]elegerii corecte
a fenomenului dur de glo-
balizare actual\.
* Nicolae Busuioc este scri-
itor, membru al Uniunii
Scriitorilor din Rom=nia
`mbr\cat\ `n alb, `ncins\ cu
o panglic\ aurie, cu `nf\]i[a-
re str\lucitoare, o prive[te [i
`i surâde. ~n cursul apari]ii-
lor care au urmat, Doamna
a cerut Bernadetei s\ se roa-
ge pentru p\c\to[i [i s\ `n-
demne pe cei credincio[i s\
fac\ poc\in]\. La 25 febru-
arie a invitat-o s\ bea ap\
dintr-un izvor, ar\tându-i
locul unde se afl\. {i ast\zi,
dup\ aproape 150 de ani, mul-
]imi nenum\rate se `ndreap-
t\ spre apa firavului izvor
pentru a experimenta bucu-
OPINII & COMENTARII
ria `mp\c\rii cu via]a, cu oa-
menii, cu Creatorul. Vindec\-
rile pe care Domnul le a-
cord\ pelerinilor la rug\ciu-
nile Maicii Sale sunt semnul
acestei voin]e de mântuire.
Lourdesul a devenit
punct de atrac]ie pentru
mul]i pelerini, `n special
pentru aceia care sunt
`mpov\ra]i [i suferinzi `n
trup [i `n suflet. „Veni]i la
mine voi, to]i cei trudi]i [i
`mpov\ra]i [i eu v\ voi da
odihn\“ (Mt 11,28), a spus
Isus. La Lourdes, Cristos con-
tinu\ s\ repete aceast\ in-
vita]ie.
Papa Benedict al XVI-lea,
`n mesajul de anul acesta,
arat\ c\ sunt mul]i `n lume
care nu beneficiaz\ de o `n-
grijire decent\: „Multe mili-
oane de persoane `n lume
tr\iesc `nc\ `n condi]ii in-
salubre [i nu au acces la re-
surse medicale foarte nece-
sare, adesea de tip funda-
mental, cu rezultatul c\ nu-
m\rul de fiin]e umane con-
siderate «incurabile» a cres-
cut mult“. De aceea, „este
necesar de promovat politici
`n m\sur\ s\ creeze condi]ii
`n care fiin]ele umane s\
poat\ suporta [i boli incu-
rabile [i s\ `nfrunte moartea
`ntr-o manier\ demn\“.
Biserica, de-a lungul isto-
riei sale, a fost mereu al\-
turi de cei suferinzi [i bol-
navi [i le-a oferit sprijinul.
„Biserica, urmând exemplul
samariteanului milostiv, a
ar\tat mereu grij\ deose-
bit\ fa]\ de cei infirmi. Prin
intermediul fiec\rui mem-
bru al s\u [i prin institu]iile
sale, continu\ s\ stea al\-
turi de suferinzi [i muri-
bunzi, c\utând s\ ocroteas-
c\ demnitatea lor `n aceste
momente semnificative ale
existen]ei umane“.
Benedict al XVI-lea `i `n-
curajeaz\ pe cei `n suferin-
]\: „S\ [ti]i c\ suferin]ele
voastre, unite cu cele ale lui
Cristos, se vor dovedi rodni-
ce pentru necesit\]ile Bise-
ricii [i ale lumii“.
Ziua Mondial\ a Bolna-
vului a fost instituit\ `n a-
nul 1992 de c\tre papa Ioan
Paul al II-lea, prima cele-
brare având loc la 11 febru-
arie 1993. Aceast\ zi a fost
fixat\ acum 15 ani cu scopul
de a sensibiliza `ntregul po-
por al lui Dumnezeu, insti-
tu]iile sanitare catolice [i so-
cietatea civil\ `ns\[i pentru
o mai bun\ asisten]\ a-
cordat\ celor bolnavi.
* Pr. Cornel Cadar este con-
silier cultural al Episcopiei
Romano-C Catolice de Ia[i
Vineri, 9 februarie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
Calea spre ~nviere
a Cea dintâi arm\ pentru dobândirea
virtu]ii este poc\in]a [i umilin]a,
iar cea mai slab\ arm\ este
mândria sau `ngâmfarea a
de PS CALINIC,
Episcop al Arge[ului [i Muscelului
Niciodat\ nu vom putea mul]umi Domnului Dumne-
zeu pentru inspira]ia pe care a dat-o, prin Duhul Sfânt
,minuna]ilor P\rin]i din primele veacuri cre[tine.
Calendarul nostru este un tezaur de aur, `mpodobit
`n fiecare zi cu zeci de sfin]i care ne gr\iesc din ve[nicie
[i ne ajut\ cu cuvântul lor l\sat nou\ `n dar [i cu
rug\ciunile lor c\tre Dumnezeul Iubirii.
A[a avem bucuria de suflet, ca pân\ `n pragul ~nvierii
Domnului, adic\ timp de 10 s\pt\mâni, Biserica ne
`mbie cu o rânduial\ de zi cu zi, rânduial\ ce se g\se[te
alc\tuit\ `n cartea numit\ Triod. Aceast\ unic\ alc\tuire
`n lumea toat\, se nume[te a[a de la cele trei ode, adic\
trei cânt\ri speciale, carte voinic\ având 816 pagini.
Cele Trei Cânt\ri sau Trei Ode, dup\ cum spun
Sfin]ii P\rin]i, au fost alc\tuite `n cinstea Sfintei
Treimi de marele preot Cosma Melodul. Lui i s-au
ad\ugat [i al]i P\rin]i, precum Teodor [i Iosif Studitul,
mari f\c\tori de imne care s-au cântat pentru prima
oar\ chiar `n m\n\stirea Studion din metropola
Constantinopolei.
Dac\ ne-am pune `ntrebarea, care a fost scopul pentru
care s-au ostenit `ntru atâta inspira]ie P\rin]ii aminti]i,
dar mai ales Sfântul Andrei Criteanul, alc\tuitorul
Canonului cel Mare, putem r\spunde c\ `ntreaga carte a
Triodului s-a alc\tuit pentru a ni se aduce aminte de
toat\ binefacerea dintru `nceput a lui Dumnezeu fa]\ de
noi. Ca s\ ne aminteasc\ tuturor c\ am fost pl\smui]i de
El; c\ prin c\lcarea poruncii dat\ nou\, am fost alunga]i
din desf\tarea Paradisului; c\ am fost izgoni]i din pricina
zavistiei [arpelui [i vr\jma[ului, `ncep\torul r\ut\]ii,
doborât din cauza mândriei; c\ am fost `ndep\rta]i din
bucuriile Raiului [i am ajuns `ntru ispitirea diavolului;
c\ Fiul lui Dumnezeu [i Cuvântul, prin marea Sa
milostivire, a plecat Cerurile [i S-a pogorât, a locuit `n
Fecioara [i S-a f\cut Om; c\ ne-a ar\tat chipul de a ne
sui la Cer; c\ a p\timit, a `nviat [i S-a suit iar\[i la Cer;
c\ a trimis pe Sfântul Duh Sfin]ilor S\i Ucenici [i
Apostoli, c\ a fost vestit Iisus Hristos pretutindeni; c\ [i
Sfin]ii Apostoli au f\cut minuni prin harul Sfântului
Duh; c\ `n acela[i timp au adunat, prin predica lor, pe to]i
sfin]ii de la marginile lumii, umplând lumea cea de sus.
Acesta este scopul Triodul.
Prin s\pt\mâna Vame[ului [i a fariseului se deschid
U[ile Poc\in]ei, cum se spune `n Triod: „U[ile poc\in]ei
deschide-mi mie, D\t\torule de via]\, c\ mânec\ duhul
meu la Biserica Ta cea sfânt\, purtând loca[ al trupu-
lui, cu totul spurcat. Ci ca un `ndurat cur\]e[te-l, cu
mila milostivirii Tale“.
Dup\ cum citim `n Triod, aceast\ s\pt\mân\ se mai
nume[te [i vestitoare. Sfin]ii P\rin]i vestesc mai di-
nainte, ca printr-o trâmbi]\, lupta ce o vom purta, prin
post [i `nfrânare, pentru cur\]irea p\catelor care au
pus st\pânire pe trupul [i sufletul nostru zbuciumate
de ispitirea vr\jma[ului, dar [i de lipsa noastr\ de
grij\, pl\cându-ne p\catul.
Cea dintâi arm\ pentru dobândirea virtu]ii este
poc\in]a [i umilin]a, iar cea mai slab\ arm\ este mân-
dria sau `ngâmfarea. Prin fariseu, Sfânta Evanghelie
ne `ndeamn\ ca s\ ne ferim de p\catul mândriei [i al
`ngâmf\rii, iar prin vame[ ne `ndeamn\ s\ ne `nsu[im
umilin]a [i poc\in]a.
Trebuie s\ [tim [i s\ ne cutremur\m [i s\ nu uit\m,
c\ cel dintâi [i cel mai r\u dintre p\cate este mândria,
din cauza c\reia a c\zut luceaf\rul luminos care s-a
transformat `ntru `ntuneric.
Tot din cauza acestui p\cat al mândriei a c\zut [i
Adam, `ncep\torul neamului omenesc, care a fost alun-
gat din desf\tarea Raiului.
Iisus Hristos Domnul ne `ndeamn\ s\ nu ne mân-
drim cu faptele noastre bune, s\ nu def\im\m pe a-
proapele, ci s\ fim `ntotdeauna plini de curat\ umilin]\
[i sfial\, c\ci Domnul celor mândri le st\ `mpotriv\, iar
celor umili]i [i sfielnici le d\ har.
Fariseu este omul care se socote[te pe sine des\-
vâr[it `n toate, socotindu-se superior celorlal]i.
Saducheul, care-[i poart\ numele de la un oarecare
Sadochic, este omul care se crede drept.
Vame[ul este omul care cump\r\ de la ocârmuire drep-
tul de a lua vam\, drept cu mult\ nedreptate [i pentru
aceasta, lua de la oameni vam\ mai mare decât se cuvine.
La evrei, dup\ cum bine vede]i, erau trei secte: ese-
nienii, fariseii [i saducheii; ace[tia din urm\ nu cre-
deau `n `nviere, `n `ngeri [i `n Duhul Sfânt. Iat\ c\ cei
care r\t\cesc `[i au p\rin]ii neferici]i tocmai de pe vre-
mea lui Iisus Hristos.
Se cuvine ca `n aceast\ perioad\ s\ ne gândim cum
putem `nvinge mândria, osândirea aproapelui [i cum
putem câ[tiga rug\ciunea [i umilin]a sfielnic\ `n fa]a
lui Dumnezeu, Atoatev\z\torul!
Doamne, ajut\-ne `ntru lucrarea aceasta! a
4 Vineri, 9 februarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT La Patriarhie se analizeaz\ activitatea BOR `n 2006

Simpozion omagial
`n memoria
arhiereului Ilarion
Mircea B\c\uanul
A devenit o tradi]ie ca `n
fiecare an, la Roman, s\ fie
comemorat arhiereul
Ilarion Mircea B\c\uanul,
fiu al satului Ruginoasa.
Cu acest prilej, ieri, 8 feb-
ruarie, `n sala de festivit\]i
a Protopopiatului Roman a
avut loc un simpozion oma-
gial [i o expozi]ie documen-
tar\. La acest simpozion, la
care au participat perso-
nalit\]i ale vie]ii publice
din Roman, au fost aduse
documente din arhiva
Sf=ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, privind
coresponden]a episcopului
Visarion Puiu cu arhiereul
Ilarion Mircea, precum [i
cele din Arhivele Na]ionale.
Sub pre[edin]ia PF Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, la Re[edin]a Patriarhal\
din Bucure[ti, a avut loc ieri, 8
februarie, sesiunea de lucru a
Consiliului Na]ional Bisericesc al
Bisericii Ortodoxe Rom=ne. „~n
cursul dimine]ii, cancelaria Sf.
Sinod al BOR [i-a prezentat darea
de seam\ privind activitatea
desf\[urat\ `n cursul anului
2006, fiind prezentat\ [i ana-
lizat\ activitatea organelor cen-
trale biserice[ti, activitatea mi-
sionar\ [i pastoral\ a clerului, or-
ganizarea administrativ-biseri-
ceasc\ actual\, rela]iile cu cele-
lalte culte religioase, via]a mona-
hal\, activitatea canonic\, ju-
ridic\ [i disciplinar\, grija pentru
repararea, restaurarea [i `ntre-
]inerea l\ca[urilor de cult, pre-
cum [i construirea a unor noi l\-
ca[uri de cult. A urmat prezen-
tarea activit\]ii Biroului de Pres\
[i Comunica]ii al Patriarhiei Ro-
m=ne [i analiza activit\]ii desf\-
[urate `n cursul anului 2006, iar
`n continuare a fost prezentat\ [i
analizat\ activitatea Sectorului
rela]ii externe biserice[ti sub
toate aspectele - rela]iile cu Bise-
ricile ortodoxe surori, rela]iile cu
Bisericile ortodoxe orientale, re-
la]iile cu Biserica Romano-Catoli-
c\, rela]iile cu Biserica Anglican\
[i cu Bisericile Protestante, rela-
]iile cu organismele ecumenice,
europene [i interna]ionale. ~n con-
tinuare, a urmat prezentarea ac-
tivit\]ii Sectorului `nv\]\m=nt
teologic [i de educa]ie religioas\
care a prezentat situa]ia `nv\]\-
m=ntului teologic preuniversitar
[i universitar, situa]ia pred\rii re-
ligiei `n [colile publice“, a declarat
pentru Radio Trinitas pr. consilier
Constantin Stoica, purt\tor de
cuv=nt al Patriarhiei Rom=ne.
~n cursul dup\-amiezii, a ur-
mat prezentarea [i analizarea ac-
tivit\]ii Sectorului Biserica [i so-
cietatea al Patriarhiei Rom=ne,
respectiv asisten]a social\ [i fi-
lantropic\ `n BOR, asisten]a reli-
gioas\ desf\[urat\ `n armat\ [i
penitenciare, spitale [i azile de
b\tr=ni, orfelinate, c\mine de
copii, activitatea asocia]iilor, li-
gilor [i societ\]ilor cu caracter re-
ligios care func]ioneaz\ cu binecu-
v=ntarea BOR. A fost prezentat\,
de asemenea, activitatea Biroului
pentru Oper\ de Caritate „Dia-
conia“ al Patriarhiei Rom=ne.
A urmat prezentarea d\rii de
seam\ a Sectorului comunit\]i ex-
terne `n leg\tur\ cu organizarea,
via]a [i activitatea eparhiilor orto-
doxe rom=ne de peste hotare, a
a[ez\mintelor rom=ne[ti de la
Ierusalim, Iordan [i Ierihon, a al-
tor comunit\]i ortodoxe rom=ne[ti
de peste hotare, dependente
canonic de Patriarhia Rom=n\
sau aflate sub alte jurisdic]ii bi-
serice[ti. {i Sectorul patrimoniul
cultural na]ional a prezentat o
dare de seam\ sub urm\toarele
aspecte: preocuparea pentru o-
crotirea monumentelor biserice[ti
de art\ [i arhitectur\ religioas\,
eviden]a, p\strarea [i valorifi-
carea patrimoniului cultural na-
]ional, colec]ii de art\ [i arhitec-
tur\ religioas\, precum [i pre-
g\tirea personalului de speciali-
tate `n acest domeniu.
Prima zi a Consiliului Na]ional
Bisericesc s-a `ncheiat cu prezen-
tarea [i analiza desf\[urat\ de Bi-
roul de Pelerinaj al Patriarhiei
Rom=ne, centrele de servicii [i
magazinele de obiecte biserice[ti
ale Patriarhiei Rom=ne, precum [i
ale Asocia]iei „Diaconia“ [i A[ez\-
m=ntului Social „Patriarhul Ius-
tinian“, ambele ale Patriarhiei
Rom=ne.
Sesiunea de lucru a Consiliului
Na]ional Bisericesc al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne va continua [i
ast\zi, 9 februarie. a

34 de preo]i misionari de caritate

Simpozionul a fost precedat
de o slujb\ de pomenire la
morm=ntul arhiereului din
incinta Centrului Eparhial
Roman, dup\ care, la para-
clisul eparhial „Sf. Antipa
de la Calapode[ti“, s-a ofi-
ciat Sf=nta Liturghie, in-
formeaz\ Radio Trinitas.
Distinsul ierarh al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne a p\sto-
rit la Roman, `n calitate de
arhiereu vicar, `ntre 1922 [i
1950, p=n\ la 9 februarie,
c=nd a trecut la cele ve[ni-
ce. Reprezentativ\ pentru
via]a [i activitatea sa este
cariera de profesor la
Seminarul „Sf. Gheorghe“
din Roman, unde a petrecut
mul]i ani de zile, fiind `n
tinere]e arhimandrit [i egu-
men al Bisericii „Precista
Mare“ din Roman. ~n acest
an, Prim\ria comunei
Ruginoasa l-a declarat
cet\]ean de onoare post-
mortem pe arhiereul Ilarion
Mircea B\c\uanul.
PS Episcop Timotei
al Aradului, la 31 de
ani de arhierie
PS Timotei, Episcopul Ara-
dului, Ienopolei [i Hal-
magiului a `mplinit ieri, 8
februarie, 31 de ani de
arhierie. Originar din Ti-
mi[oara, Prea Sfin]ia Sa s-a
n\scut la 4 iunie 1936. A
fost o perioad\ profesor la
Seminarul Teologic Liceal
Ortodox din Caransebe[,
apoi secretar eparhial la
Episcopia Aradului [i apoi
la Arhiepiscopia Timi[oarei.
~n perioada 1968-1975 a
fost vicar administrativ la
Arhiepiscopia Timi[oarei,
iar `n anul 1976 a fost nu-
mit Episcop-Vicar al acestei
eparhii. PS Timotei p\s-
tore[te Episcopia Aradului,
Ienopolei [i H\lmagiului
din anul 1984. „31 de ani
`nseamn\ mult. ~n vremea
c=nd am fost secretar al
Episcopiei Aradului, apoi al
Arhiepiscopiei Timi[oarei [i
Caransebe[ului, a[ zice c\
am avut [ansa de a-mi face
o ucenicie. Apoi, ca [i E-
piscop-Vicar al Arhiepisco-
piei [i Mitropoliei, pe l=ng\
IPS Mitropolit Nicolae, am
dob=ndit din experien]a pe
care ne-a `mp\rt\[it-o [i
am avut `n vedere totdeau-
na [i ]inuta celorlal]i mem-
bri ai Sf=ntului Sinod, care
ne-au fost pild\ [i `ndemn
totdeauna“, a declarat pen-
tru Radio Trinitas PS
Episcop Timotei. a
num\rul preo]ilor misionari de
caritate, num\rul bisericilor [i
capelelor finalizate existente `n
aceste unit\]i bugetare, precum
activeaz\ `n Arhiepiscopia Ia[ilor [i num\rul bisericilor [i cape-
lelor din aceste institu]ii la care
se mai execut\ lucr\ri de con-
struire sau amenajare.
a ~n cadrul `nt=lnirii de ieri, pr. Mihai Prodan, inspector pentru asisten]a
religioas\ `n Arhiepiscopia Ia[ilor, a prezentat o sintez\ a activit\]ii Cinci noi preo]i misionari
pastoral-misionare desf\[urat\ de preo]ii misionari de caritate `n anul 2006
de caritate
a Aceast\ sintez\ cuprinde datele statistice referitoare la num\rul preo]ilor ~n continuare au fost pre-
misionari de caritate, num\rul bisericilor [i capelelor finalizate existente zenta]i noii preo]i misionari de
`n aceste unit\]i bugetare, precum [i num\rul bisericilor [i capelelor din aceste caritate care au ocupat posturile
vacante `n urma concursurilor [i
institu]ii la care se mai execut\ lucr\ri de construire sau amenajare a care au primit arhiereasca bi-
necuvântare de la IPS Mi-
Cu binecuvântarea ~nalt Prea `[i desf\[oar\ activitatea `n uni- din Ia[i, unde activeaz\ ca preot
tropolit Daniel de a-[i desf\[ura
Sfin]itului Daniel, Mitropolitul t\]ile bugetare din Arhiepis- misionar de caritate pr. Iustin
Neagu. La aceast\ `ntâlnire de activitatea `n aceste institu]ii
Moldovei [i Bucovinei, ieri, 8 copia Ia[ilor. Locul desf\[ur\rii
lucru a participat [i pr. Vilie dup\ cum urmeaz\: pr. Lucian
februarie 2007, a avut loc `ntâl- acestei `nt=lniri de lucru a fost
Doro[inc\, protopop al Protopo- Marcu – Penitenciarul Boto[ani;
nirea periodic\ de lucru cu Biserica „Schimbarea la Fa]\“ a pr. Marian Timofte – Spitalul
preo]ii misionari de caritate care Spitalului de Psihiatrie Socola piatului Ia[i 2. Conform ordinei
„Sf. Spiridon“ Ia[i; pr. Cons-
de zi, dup\ prezentarea partici-
pan]ilor, pr. Vilie Doro[inc\ a tantin Ipatov – C\minul de Pen-
sionari „Sf. Cuv. Parascheva“,
adresat preo]ilor prezen]i un cu-
vânt referitor la activitatea Ia[i; pr. {tefan Dolgu – Spitalul
desf\[urat\ de cei opt preo]i mi- Socola din Ia[i - Sec]ia Bârnova
sionari de caritate care se afl\ [i pr. Vladimir Orlovschi – Spi-
sub jurisdic]ia Protopopiatului talul de Psihiatrie Boto[ani.
Ia[i 2, `ncurajându-i pe to]i P\rintele Mihai Prodan le-a
preo]ii participan]i `n frumoasa urat bun venit preo]ilor misio-
[i deloc u[oara misiune la care nari de caritate, `ndemnându-i
sunt chema]i. s\-[i `mplineasc\ cu râvn\ misi-
A urmat prezentarea de c\tre unea la care au fost chema]i, mi-
pr. Mihai Prodan, inspector pen- siune diferit\ de cea de la o
tru asisten]a religioas\ `n parohie.
Arhiepiscopia Ia[ilor, a sintezei La sfâr[itul anului 2006, `n
activit\]ii pastoral-misionare Arhiepiscopia Ia[ilor `[i desf\-
desf\[urat\ de c\tre preo]ii mi- [urau activitatea `n unit\]ile
sionari de caritate `n anul 2006, bugetare 34 de preo]i misionari
sintez\ care a fost prezentat\ [i de caritate dup\ cum urmeaz\:
`n cadrul lucr\rilor Adun\rii 23 de preo]i `n spitale; 4 `n
Eparhiale din anul 2007. unit\]i militare; 3 `n c\mine [i
Aceast\ sintez\ cuprinde da- azile de b\trâni; 2 `n peniten-
tele statistice referitoare la ciare [i 2 preo]i pentru comu-
nit\]ile persoanelor cu di-
zabilit\]i.
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia A urmat prezentarea acti-
vit\]ii pastoral-misionare [i ad-
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 ministrativ-gospod\re[ti, desf\-
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii [urat\ de c\tre pr. Iustin Nea-
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale Informa]ii suplimentare gu, preo]ii participan]i put=nd
credin]ei ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele pute]i ob]ine la num\rul astfel vedea realiz\rile f\cute la
moa[te [i locurile de `nchinare.
de telefon: 0232/276907, biserica spitalului.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 –
14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. ~n cadrul `nt=lnirii de ieri de
la sediul la Biserica „Schimbarea la Fa]\“
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte
Athos), Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Complexul monahal Centrului de Pelerinaj s-au discutat [i alte aspecte pas-
Meteora; Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, „Sf. Parascheva“ toral-misionare specifice ac-
mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan tivit\]ii preo]ilor misionari de
Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena din Ia[i: Bd. {tefan
caritate din Arhiepiscopia Ia[i-
(vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina cel Mare [i Sfânt
(moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul lor. S-a propus ca urm\toarea
nr. 16, `n curtea
Maicii Domnului) – Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, `ntâlnire de lucru s\ se des-
moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane, f\[oare pe 10 mai la C\minul de
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **;
transport cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; sau acces=nd site-ul: Pensionari Leorda – Dorohoi, cu
cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, www.centruldepelerinaj.ro binecuv=ntarea IPS Mitropolit
preot `nso]itor. Daniel. (pr. Mihai PRODAN)

Rom=nii a[teapt\ creditele ipotecare
avantajoase pentru a sc\pa de chirii
a Românii vor alege s\ pl\teasc\ rat\ la o banc\ pentru un credit ipotecar `n schimbul unei chirii lunare pentru o locuin]\,
fenomen care va conduce la o sc\dere a chiriilor cu 10-20% `ntr-un an de zile, sus]in anali[tii pie]ei imobiliare a „Dup\
apari]ia b\ncilor de credit ipotecar se vor ob]ine credite f\r\ avans, f\r\ un nivel al veniturilor foarte mare [i cu garan]ii mai
mici dec=t `n prezent“ a declarat pre[edintele Uniunii Na]ionale a Agen]iilor Imobiliare, Gabriel Zamfir a
Decizia b\ncii centrale
de a elimina obligativita-
tea achit\rii avansului de
25% la creditele imobilia-
re, corelat\ cu o posibil\
intrare pe pia]\ a b\ncilor
de credit ipotecar, va con-
duce la cre[terea num\ru-
ACTUALITATEA IMOBILIAR|
lui de credite pentru locu-
in]\ [i, implicit, la sc\de-
rea chiriilor cu p=n\ la
20%, sus]in anali[tii pie]ei
imobiliare. Legat de acest
subiect, pre[edintele Asoci-
a]iei Române a Agen]iilor
Imobiliare (ARAI), Ruxan-
dra Cleciu, apreciaz\ c\
românii vor alege s\ pl\-
teasc\ rat\ la o banc\ pen-
tru un credit ipotecar `n
schimbul unei chirii lunare
pentru o locuin]\, fenomen
care va conduce la o sc\-
dere a chiriilor cu 10-20%
`ntr-un an de zile.
Dup\ apari]ia b\ncilor
de credit ipotecar, se
vor acorda credite
f\r\ avans
Cre[terea credit\rii nu
va fi important\, având `n
vedere c\ norma b\ncii
centrale p\streaz\ restric-
]iile privind limita de `nda-
torare (35% pentru credi-
tele imobiliare). La ora ac-
tual\, condi]iile impuse de
Banca Na]ional\ a Româ-
niei (BNR) sunt favorabile
doar tinerilor cu un salariu
mare, care nu au reu[it s\
strâng\ suma necesar\ a-
vansului, consider\ anali[-
tii economici. De aseme-
nea, pre[edintele Uniunii
Na]ionale a Agen]iilor I-
mobiliare (UNIM), Gabriel
Zamfir, este de p\rere c\, o
dat\ cu apari]ia b\ncilor
de credit ipotecar, vor sc\-
dea chiriile `n cartierele
periferice, deoarece per-
soana creditoare va avea
posibilitatea s\ garanteze
cu un bun viitor. „Astfel,
costurile finan]\rii vor fi
mai mici. Dup\ apari]ia
b\ncilor de credit ipotecar,
se vor ob]ine credite f\r\
Vineri, 9 februarie 2007
avans, f\r\ un nivel al
veniturilor foarte mare [i
cu garan]ii mai mici dec=t
`n prezent“, a explicat
Gabriel Zamfir.
B\ncile `ntâmpin\
regulamentul BNR cu
reducerea dobânzilor
[i extinderea
perioadei de creditare
Unele b\nci au `n]eles
c\ este nevoie s\ reduc\
nivelul dobânzilor [i s\ ex-
tind\ perioada de rambur-
sare pentru ca rata lunar\
s\ nu fie `mpov\r\toare,
`n condi]iile elimin\rii sau
reducerii avansului de
25%. M\surile au fost lu-
ate pentru a permite unui
num\r mai mare de clien]i
s\ acceseze un credit pen-
tru locuin]\, având `n ve-
dere c\ limita de `ndatora-
re a r\mas aceea[i, de 35%
din venitul lunar net. „Ins-
titu]iile bancare se vor con-
forma profilului de risc al
fiec\rui client, astfel `ncât
avansul poate fi invers pro-
por]ional cu venitul lunar
al solicitantului de credit“,
consider\ pre[edintele fir-
mei de consultan]\ finan-
ciar\ BB&P, Bogdan
Baltazar.
Apartamentele din
blocurile comuniste
s-au scumpit cu 20%
dup\ integrare
Cre[terea cu cel pu]in
20%, din ultimele dou\
luni, a pre]urilor aparta-
5
mentelor din blocurile
vechi este complet nejusti-
ficat\, iar pia]a imobiliar\
din România este atipic\
fa]\ de alte state care au a-
derat la Uniunea Europea-
n\, consider\ Ruxandra
Cleciu, pre[edintele ARAI.
„Am asistat la o cre[tere
`ngrijor\toare a pre]urilor
apartamentelor vechi din
Bucure[ti, `n special, dar [i
din celelalte ora[e ale ]\rii.
Justificarea nu poate fi
decât una singur\ [i anu-
me integrarea `n Uniunea
European\. Totu[i nu pot
s\ `mi explic cum a afectat
integrarea cre[terea pre]u-
rilor apartamentelor cu
20%, `ntr-o perioad\ a[a
scurt\ de timp“, sus]ine
pre[edintele Asocia]iei Ro-
mâne a Agen]iilor Imobili-
are. Ruxandra Cleciu a
ad\ugat c\, `n ultimii 2-3
ani, cererea pe pia]a imobi-
liar\ bucure[tean\ se ridi-
ca la aproximativ 60.000
de locuin]e, iar oferta din
momentul de fa]\ atinge
doar 15.000 de case, aflate
`nc\ `n stadiul de construc-
]ie. „Atunci când proiectele
reziden]iale noi vor fi livra-
te pe pia]\ [i vor avea pre-
]uri care vor concura cu
cele ale apartamentelor
din cl\dirile vechi, cump\-
r\torul `[i va schimba ra-
pid op]iunea. ~n aceste con-
di]ii, proprietarii de locuin-
]e vechi vor avea dou\ so-
lu]ii. Vor fi obliga]i s\ sca-
d\ pre]ul apartamentelor
pentru a le putea vinde sau
vor r\mâne cu ele“, a subli-
niat pre[edintele ARAI. a

Subven]ia pentru construirea de locuin]e, luat\

`n calcul la stabilirea solvabilit\]ii bancare
a Vechea form\ a OUG 51/2006 nu permitea luarea `n calcul a subven]iilor,
atunci când se stabilea solvabilitatea bancar\ a celor care solicitau credite ipotecare
pentru construirea de locuin]e a Ministerul Transporturilor, Construc]iilor
[i Turismului (MTCT) va propune un proiect pentru modificarea acestei ordonan]e
a Astfel, tinerii care vor dori s\ `[i contruiasc\ locuin]e prin credit ipotecar se vor putea
baza pe subven]ia de 20% garantat\ de stat pentru ob]inerea `mprumutului a
Subven]ia de 20% pe care bilitatea bancar\ a celor ca- a unei sume de maximum inunda]ii, persoanele sau
statul o acord\ tinerilor sub re solicitau credite ipoteca- 10.000 de euro pentru con- familiile evacuate [i chiria[ii
35 de ani pentru construirea re. Totodat\, proiectul de struirea unei locuin]e perso- din locuin]ele ce fac obiectul
de locuin]e ar putea fi luat\ modificare a OUG propus de nale, respectiv 20% din va- unor legi de restituire c\tre
`n calcul la stabilirea solva- minister prevede [i elimina- loarea locuin]ei. Beneficiarii fo[tii proprietari a imobi-
bilit\]ii bancare, `n acorda- rea birocra]iei, prin scurta- subven]iei sunt tinerii care lelor trecute `n proprietatea
rea creditelor ipotecare. ~n a- rea procedurii de acordare a au vârsta de pân\ la 35 de statului. prinde garajele, indiferent in]\ cu o suprafa]\ construi-
cest sens, Ministerul Trans- subven]iei pentru construc- ani, la data depunerii docu- de locul de amplasare a a- t\ mai mare de 50 mp, s\ fie
porturilor, Construc]iilor [i ]ia de locuin]e proprietate menta]iei, persoanele sau cestora, [i anexele gospod\- prima locuin]\ construit\
Turismului (MTCT) inten- personal\. ~n plus, cei a familiile r\mase f\r\ ad\- Condi]ii de acordare re[ti nelegate structural de prin credit ipotecar, s\ de]i-
]ioneaz\ s\ propun\ un pro- c\ror cereri de acordare a post `n urma avarierii grave a subven]iei cl\dire, spun reprezentan]ii n\ un drept real asupra te-
iect pentru modificarea OUG subven]iei nu au fost apro- sau distrugerii locuin]elor MTCT. Pentru a primi suma renului pe care se realizeaz\
51/2006. Astfel, tinerii care bate, vor avea dreptul la proprii, din cauza unor ca- Subven]ia se acod\ la fi- construc]ia [i s\ prezinte
de bani, titularul contractu-
vor dori s\ `[i construiasc\ contesta]ie. lamit\]i naturale sau a unor nalizarea [i predarea locuin- autoriza]ia de construire, in-
locuin]e prin credit ipotecar dezastre ori accidente de ca- ]elor c\tre beneficiari, iar lui de construire a locuin]ei
sau membrii familiei acestu- clusiv contractul de execu]ie
vor putea folosi subven]ia de re nu se fac vinova]i. De ase- plata se face pe baza devizu- a locuin]ei `ncheiat cu un
20% pentru ob]inerea `m- Cine poate beneficia menea, pot beneficia de sub- lui general [i a situa]iei de ia trebuie s\ nu fi primit
antreprenor de specialitate
prumutului. de aceast\ subven]ie ven]ie [i persoanele sau fa- plat\ a lucr\rilor. ~n cuan- sprijin de la bugetul de stat
autorizat. a
Vechea form\ a OUG miliile evacuate din locuin]e tumul subven]iei se ia `n sub form\ de subven]ii pen-
51/2006 nu permitea luarea Ordonan]a de urgen]\ situate `n construc]ii expuse calcul valoarea locuin]ei, tru construirea sau cump\-
`n calcul a subven]iilor, a- 51/2006 prevede acordarea, unui risc major, cum ar fi, conform contractului [i de- rarea unei locuin]e, s\ nu Pagin\ realizat\ de
tunci când se stabilea solva- pentru tinerii sub 35 de ani, alunec\ri de teren, seisme, vizului general, f\r\ a cu- de]in\ `n proprietate o locu- Bogdan CRON}
6 Vineri, 9 februarie 2007
PE SCURT
Fiecare produs va avea
afi[at\ taxa de mediu
Comercian]ii de produse electrice
[i electrocasnice vor fi obliga]i s\
afi[eze taxa vizibil\ de mediu, prin
care cump\r\torul pl\te[te proce-
sul de reciclare, pentru fiecare
produs `n parte, separat de pre],
au afirmat, ieri, reprezentan]ii
Ministerului Mediului [i
Gospod\ririi Apelor. Taxa va
acoperi costurile de transport pen-
tru aparatura scoas\ din uz, recu-
perarea [i reciclarea ei, valoarea
acesteia urmând s\ fie stabilit\ de
organiza]iile colective constituite
din importatori [i produc\tori [i
care urmeaz\ s\ stabileasc\
planul de gestionare a de[eurilor.
Pân\ acum, exist\ trei astfel de
organiza]ii, [i anume ECOTIC,
care activeaz\ `n domeniul IT&C
[i este deja legal constituit\,
CECED (de[euri din domeniul
electronicelor [i electrocasnicelor)
[i CSRO (l\mpi de iluminat). „~n
cazul aparatelor de dimensiuni
mari (frigidere, aragaze, ma[ini de
sp\lat, etc.), comercian]ii vor fi
obliga]i ca, `n momentul livr\rii
produsului la domiciliu, s\ ridice
aparatul `nlocuit“, a spus Wim van
Lierop, directorul de program pen-
tru de[eurile de echipamente elec-
trice [i electronice.
{i Rom=nia ar putea
avea tax\ de autostrad\
Traficul pe autostr\zi ar putea fi
taxat cu sume cuprinse `ntre trei
[i [ase euro pentru o sut\ de kilo-
metri, a declarat ministrul
Transporturilor, Radu Berceanu.
„Vrem s\ facem autostr\zi cu tax\
[i drumuri na]ionale f\r\ tax\. ~n
felul acesta, o familie care merge
la nepo]i [i nu are nevoie s\ ruleze
pe autostrad\ cu 130 de kilometri
pe or\, poate alege un drum
na]ional, s\ admire peisajul, iar
to]i posesorii de Audi Q7 `[i vor
speria ocupantele ma[inii pe au-
tostrad\ [i vor pl\ti cinci euro“, a
afirmat Berceanu `ntr-o conferin]\
de pres\. El a ar\tat c\, `n unele
state europene, taxa ajunge, `n
medie, la zece euro pentru 100 de
kilometri, sum\ care acoper\ `n
totalitate cheltuielile companiilor
care concesioneaz\ autostr\zile pe
o perioad\ de 25-30 de ani.
Au sc\zut
datoriile la stat
Obliga]iile restante ale contribua-
bililor la bugetul general consoli-
dat se ridicau, la finele anului
2006, la 15,422 miliarde lei, `n
sc\dere cu 5,5% fa]\ de sfâr[itul
trimestrului III, informeaz\
Autoritatea Na]ional\ de
Administrare Fiscal\ (ANAF).
Marii contribuabili `nregistrau da-
torii de 5,449 miliarde lei, din care
4,343 miliarde lei au fost obliga]ii
restante pentru care au fost acor-
date `nlesniri la plat\ (79,70%), 17
milioane lei au reprezentat sume
restante ale contribuabililor mari
afla]i `n procedur\ de adminis-
trare special\ prev\zut\ de Legea
nr.137/2002 (15,01%), 44 milioane
lei sume pentru care s-a solicitat
compensarea obliga]iilor restante
(2,65%), 141 milioane lei - restan]e
pentru recuperarea c\rora s-a
`nceput procedura de executare
silit\ `n vederea recuper\rii
(2,6%). Datoriile marilor con-
tribuabili la bugetul de stat se
ridicau la 2,1 miliarde lei (`n
sc\dere cu 1,79% fa]\ de finele lu-
nii septembrie), cele la bugetul
asigur\rilor sociale de stat - 2,7
miliarde lei (`n cre[tere cu 3,6%),
cele la bugetul asigur\rilor de
s\n\tate - 149 milioane lei ( `n
sc\dere cu 1,97%), cele la bugetul
asigur\rilor de [omaj - 313 mi-
lioane lei (`n cre[tere 13,12%). a
Po[ta[ii ar putea renun]a la grev\
Federa]ia Sindicatelor din
Po[t\ [i Comunica]ii (FSPC)
a decis suspendarea ac]iu-
nilor de protest programate
s\ `nceap\ pe 9 februarie
2007, ca urmare a deciziei
Guvernului de a scoate Com-
pania Na]ional\ Po[ta Ro-
mân\ de pe lista societ\]ilor
monitorizate, informeaz\ un
comunicat al sindicatului.
„FSPC apreciaz\ faptul
c\ premierul C\lin Popescu
T\riceanu, `mpreun\ cu mi-
ni[trii Sebastian Vl\descu [i
Prima licita]ie pentru fondurile structurale va fi `n august
a Guvernul României a aprobat, zilele trecute, Programul Opera]ional Sectorial pentru Cre[terea Competitivit\]ii
Economice, documentul fiind transmis la Bruxelles a România se preg\te[te s\ absoarb\ fonduri structurale UE pentru
cre[terea competitivit\]ii, `n perioada 2007-2013, `n valoare total\ de 2,554 miliarde de euro a ~n perioada urm\toare, va
fi preg\tit Ghidul beneficiarului [i vor fi elaborate manualele de proceduri interne pentru ob]inerea fondurilor a
Prima licita]ie de pro-
iecte pentru fondurile
structurale alocate Româ-
niei de Uniunea Europea-
n\ (UE) prin Programul
Opera]ional Sectorial de
Cre[tere a Competitivit\]ii
Economice (POSCCE) va
avea loc `n iulie-august, a
declarat Dorina Mun-
tean, consilier al Autori-
t\]ii de Management pen-
tru Programul Opera]io-
nal Sectorial de Cre[tere a
Competitivit\]ii, din ca-
drul Ministerului Econo-
miei [i Comer]ului (MEC).
Guvernul României a
aprobat zilele trecute pro-
gramul opera]ional secto-
rial pentru cre[terea com-
petitivit\]ii economice,
documentul fiind trans-
mis la Bruxelles. Negocie-
rile asupra acestui pro-
gram cu Comisia Euro-
pean\ nu pot dep\[i mai
mult de patru luni. Auto-
rit\]ile de la Bucure[ti au
mai avut negocieri infor-
male cu reprezentan]ii
CE asupra programului,
deoarece România nu era
`nc\ stat membru UE. ~n
cele 200 de pagini, docu-
mentul privind POSCCE
cuprinde analiza sectoria-
l\, strategia general\, axe-
le prioritare de finan]are [i
aloc\rile financiare.
19,21 miliarde de
euro `n 2007-2013
România se preg\te[te
s\ absoarb\ fonduri
structurale UE pentru
cre[terea competitivit\]ii,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRE}UL APARTA-
MENTELOR A CRESCUT CU
20% ~N DOU| LUNI: Cre[-
terea cu cel pu]in 20%, din ul-
timele dou\ luni, a pre]urilor
apartamentelor din blocurile
vechi este complet nejustifi-
cat\, iar pia]a imobiliar\ din
România este atipic\ fa]\ de
alte state care au aderat la
Uniunea European\, conside-
r\ Ruxandra Cleciu, pre[edin-
tele ARAI. „Am asistat la o
cre[tere `ngrijor\toare a pre-
]urilor apartamentelor vechi
din Bucure[ti `n special, dar [i
din celelalte ora[e ale ]\rii, [i
asta doar `n ultimele dou\
luni de zile. Justificarea nu
poate fi decât una singur\ [i
anume, integrarea `n Uniu-
nea European\. Totu[i, nu pot
s\ `mi explic cum a afectat in-
tegrarea cre[terea pre]urilor
apartamentelor cu 20% `ntr-o
perioad\ a[a scurt\ de timp“,
sus]ine Ruxandra Cleciu, pre-
[edintele Asocia]iei Române a
ECONOMIC
Gheorghe Barbu au r\spuns
solicit\rilor federa]iei din
2005 [i 2006, anulând deci-
zia abuziv\ prin care Guver-
nul N\stase a introdus CN
Po[ta Român\ `n lista socie-
t\]ilor monitorizate. ~n con-
secin]\, FSPC a decis sus-
pendarea ac]iunilor de pro-
test programate s\ `nceap\
la data de 9 februarie 2007“,
se precizeaz\ `n comunicat.
FSPC a subliniat `ns\ c\
va decide anularea acestor
ac]iuni numai dup\ apari]ia
`n perioada 2007-2013, `n
valoare total\ de 2,554
miliarde de euro, progra-
mul având ca axe prio-
ritare dezvoltarea unui
sistem inovativ de pro-
duc]ie - 791,89 milioane
de euro (31% din totalul
fondurilor), cercetare-
dezvoltare [i inovare -
536,39 milioane de euro
(21%), IT&comunica]ii -
383,17 milioane de euro
(15%), eficien]\ energe-
tic\ - 638,47 milioane de
euro (25%), promovarea
României ca destina]ie
turistic\ - 127,74 milioa-
ne de euro (5%), asisten]\
tehnic\ - 76,53 milioane
de euro (3%).
Reprezentanta Autori-
t\]ii de Management pen-
tru POSCCE a apreciat
c\, dup\ negocierile cu
Comisia European\, nu
vor fi schimb\ri impor-
tante pe partea aloc\rilor
financiare, iar discu]iile
se vor axa `n special pe ce
tipuri de proiecte [i ope-
ra]ii pot fi finan]ate.
Fondurile sunt
aproximativ la fel ca
cele pentru Polonia
Dorina Muntean a
spus c\ fondurile UE alo-
cate României `n dome-
niul cre[terii competitivi-
t\]ii sunt echilibrate [i se
aseam\n\ ca volum [i
structur\ cu alocarea fi-
nanciar\ pentru Polonia.
Ea a apreciat c\ gradul
de absorb]ie cel mai mare
Agen]iilor Imobiliare (ARAI).
Reprezentanta ARAI mai spu-
ne c\, `n ultimii 2-3, ani ce-
rerea pe pia]a imobliar\ bu-
cure[tean\ se ridica la aproxi-
mativ 60.000 de locuin]e, iar
oferta din momentul de fa]\
atinge doar 15.000 de case a-
flate `nc\ `n stadiul de
construc]ie. Ruxandra Cleciu
este de p\rere c\ pre]urile din
pia]\ nu se vor lini[ti decât a-
tunci când locuin]ele noi vor fi
un concurent adev\rat pentru
blocurile a[a-zise comuniste.
a CEC A LANSAT UN
CONT DE ECONOMISIRE
PENTRU FIRME: Casa de
Economii [i Consemna]iuni
(CEC) a lansat un produs de
economisire pentru firme,
Contul Privilegiu SRL, remu-
nerat cu o dobând\ anual\ de
6,5%, dac\ este `n lei, de 3,5%
pentru euro [i 4% pentru do-
lari. Dobânzile se calculeaz\
`n func]ie de soldul zilnic al
contului. Comisionul perceput
`n Monitorul Oficial a actu-
lui normativ din care s\ re-
zulte faptul c\ au fost elimi-
nate `n totalitate restric]iile
referitoare la libera negocie-
re [i la angajarea de perso-
nal [i precizeaz\ c\ obiecti-
vul prioritar al FSPC r\mâ-
ne majorarea semnificativ\
a salariilor [i `mbun\t\]irea
condi]iilor de munc\, pe care
`[i propune s\ le realizeze
prin negocierea Contractului
Colectiv de Munc\ `n peri-
oada martie - aprilie 2007.
va fi la proiectele pentru
IMM-uri [i a ad\ugat c\
statele care au intrat `n
UE `n 2004 au absorbit
cele mai mari sume la
proiectele pentru investi-
]ii productive (prima ax\
prioritar\ a programului).
Consilierul POSCCE a
participat, ieri, la un se-
minar organizat de Came-
ra de Comer] [i Industrie
a României pe tema fi-
nan]\rilor europene pen-
tru cre[terea competiti-
de banc\ pentru deschiderea
Contului Privilegiu SRL este
zero, iar produsul permite e-
fectuarea tuturor opera]iuni-
lor de cont curent [i generea-
z\, `n acela[i timp, dobânzi a-
vantajoase pentru disponi-
bilit\]ile din cont“, se preci-
zeaz\ `ntr-un comunicat de
pres\. CEC este cea mai ve-
che banc\ din România, fiind
fondat\ `n anul 1864. Banca
are un capital social de 649,7
milioane lei (191 milioane de
euro), [i o re]ea de 1.393
unit\]i, cea mai mare din
]ar\.
a NUM|RUL ~NSCRIE-
RILOR PE eLICITA}IE S-A
DUBLAT ~NTR-O LUN|: ~n
prima lun\ de la lansarea noii
versiuni a sistemului electro-
nic de achizi]ii publice prin
eLicita]ie, accesibil la Inspec-
toratul General pentru Comu-
nica]ii [i Tehnologia Informa-
]iei (IGCTI) s-au `nscris `n sis-
tem un num\r dublu de insti-
Ministrul Comunica]iilor
[i Tehnologiei Informa]iilor,
Zsolt Nagy, a declarat mier-
curi, pentru Rompres, c\,
faptul c\ s-a decis scoaterea
Companiei Na]ionale Po[ta
Român\ de pe lista societ\-
]ilor monitorizate demons-
treaz\ c\ `n acest moment
se poate analiza realist o
cre[tere salarial\ pentru an-
gaja]ii companiei. Acesta a
precizat c\ eventualele ma-
jor\ri salariale vor ]ine cont
de s\n\tatea companiei [i de
toate posibilit\]ile economi-
ce pe care le are aceasta.
vit\]ii, `n cadrul c\ruia a
prezentat stadiul preg\t-
irilor de implementare a
POSCCE. ~n perioada ur-
m\toare, va fi preg\tit
Ghidul beneficiarului [i
vor fi elaborate manualele
de proceduri interne, doc-
umente care nu au putut
fi elaborate atât timp cât
negocierile oficiale cu Co-
misia European\ mai pot
conduce la unele schim-
b\ri `n structura progra-
mului. ~n prioada 2007-
tu]ii publice, fa]\ de `ntreg a-
nul 2006. “Am eliberat peste
2.000 de certificate digitale,
luna trecut\, pentru institu]ii
publice. Aceast\ cre[tere se
explic\ prin faptul c\, acum,
toate autorit\]ile statului
sunt obligate s\ publice anun-
]urile de achizi]ie `n sistemul
eLicita]ie“, a explicat C\t\lin
Marinescu, pre[edintele
IGCTI, prin intermediul unui
comunicat de pres\. “~n Ro-
m=nia sunt aproximativ
15.000 de institu]ii publice,
a[a c\ ne a[tept\m ca num\-
rul `nscrierilor `n sistem s\
creasc\ [i `n lunile urm\toa-
re, pe m\sur\ ce acestea `[i
`ncep programul de achizi]ii“,
a mai spus Marinescu. Certi-
ficatul digital este un fi[ier
care se descarc\ `n calculato-
rul utilizatorului [i care per-
mite accesul `n sistemul eLici-
ta]ie. Certificatul digital se
elibereaza la cerere. a
Po[ta Român\ a `nregis-
trat anul trecut o cifr\ de
afaceri de peste 300 milioa-
ne de euro, cu circa 30 la
sut\ mai mult fa]\ de 2005,
aceast\ tendin]\ de cre[tere
fiind estimat\ [i pentru
2007. Profitul ob]inut de
companie a crescut de la 12
milioane `n 2005, la circa 14
milioane euro `n 2006.
Conducerea CNPR es-
timeaz\ pentru 2007 ob]i-
nerea unui profit de peste 20
milioane de euro, `n cre[tere
cu 30 la sut\ fa]\ de anul
precedent. a
2013, UE a alocat Româ-
niei 19,21 miliarde de
euro prin instrumentele
structurale Fondul Euro-
pean de Dezvoltare Regio-
nal\, Fondul Social Eu-
ropean (`mpreun\ 12,66
miliarde de euro) [i Fon-
dul de Coeziune - 6,55 mi-
liarde de euro.
De asemenea, au fost
alocate 8,022 miliarde eu-
ro prin Fondul European
pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\ [i Fon-
dul European pentru
Pescuit. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 9 februarie
Vremea se va men]ine
deosebit de cald\ pentru a-
ceast\ dat\. Cerul va fi
variabil, cu `nnor\ri [i ploi
pe arii relativ extinse, dar
slabe, `n regiunile vestice,
nordice [i centrale. V=ntul
va sufla slab p=n\ la mo-
derat, cu unele intensific\ri
pe litoral [i `n zona `nalt\
de munte. Temperaturile
minime se vor situa `ntre 3
[i 5 grade. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse
`ntre 6 [i 16 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 9.02.2007
Dolar SUA 2,5980
Euro 3,3747

V\c\roiu a[teapt\ scuzele pre[edintelui
La c=teva zile dup\ ce au
aprobat, `n comisia juridic\
a Senatului, ini]iativa de
suspendare a pre[edintelui,
parlamentarii se afl\ din
nou `n conflict cu Cotroce-
niul. De aceast\ dat\, moti-
vul sup\r\rii ale[ilor este
dat de declara]iile lui Traian
B\sescu f\cute cu ocazia bi-
lan]ului pe 2006 al DNA.
Mai precis, [eful statului a
spus, la `nceputul s\pt\m=-
nii, `n fa]a procurorilor anti-
corup]ie c\ ar trebui s\ fie
Armisti]iul politic propus de
T\riceanu dezbin\ tab\ra opozi]iei
a Liberalii `[i ap\r\ guvernarea, `ncerc=nd s\ tempereze criza politic\ a PSD ar vrea suspendarea lui Traian B\sescu
dar s-ar mul]umi [i cu scuze a C. V. Tudor `l face pe T\riceanu fricos [i `l crede [antajat de pre[edinte a
De[i p\rea hot\r=t\
s\ mearg\ `mpreun\ p=-
n\ la cap\t `n demersul
de suspendare din func-
]ie a pre[edintelui B\ses-
cu, coali]ia format\ de
PSD, PC, PRM [i PNL
`ncepe s\ se destrame.
Propunerea f\cut\ de
premier privind am=na-
rea oric\ror discu]ii lega-
te de suspendarea lui
B\sescu p=n\ dup\ ale-
gerile europarlamentare
produce reac]ii diferite
printre sus]in\torii aces-
tei idei.
PNL nu mai discut\
despre suspendare
De[i este `ntr-un pre-
lungit conflict cu Traian
B\sescu, premierul C\-
lin Popescu-T\riceanu
pare s\ fi calculat riscu-
rile unei crize politice de
amploare [i a propus
miercuri am=narea con-
frunt\rilor cu Cotroce-
niul. Argumentele sale
sunt legate de necesi-
tatea concentr\rii pe lu-
crurile care trebuie f\-
cute dup\ momentul in-
tegr\rii `n UE [i de evi-
tarea alunec\rii `ntr-o
lupt\ politic\ de uzur\
care nu ar aduce avanta-
je semnificative nim\-
nui. ~n acela[i timp, [eful
Executivului a f\cut un
apel public c\tre pre-
[edintele României „pen-
tru a `nceta atacurile la
adresa institu]iilor statu-
lui [i pentru respectarea
independen]ei Justi]iei“.
Cum T\riceanu nu are
nici un interes s\-[i pun\
`n pericol propriul gu-
vern, ini]iativa sa are ca
scop detensionarea situa-
]iei actuale [i `ndep\rta-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a SCANDALUL LICITA-
}IILOR PENTRU AVIOANE
ALE MApN IA AMPLOARE:
Anularea licita]iei, câ[tigat\
de firma italian\ Alenia, pri-
vind achizi]ionarea de c\tre
Ministerul Ap\r\rii a unor
aeronave pe distan]e medii [i
scurte, este „un abuz“, a decla-
rat, ieri, Paolo Pozzessere, vi-
cepre[edintele pentru vânz\ri
al acestei companii. El a afir-
mat c\, pentru a dezvolta [i
alte afaceri `n România, firma
pe care o reprezint\ are nevoie
de certitudinea c\ poate in-
vesti `n mod sigur aici [i c\ de-
mai aten]i la leg\turile din-
tre parlamentari [i cercurile
dubioase de afaceri. Acest lu-
cru a provocat ieri o reac]ie
furibund\ din partea Birou-
rilor Permanente ale Came-
rei Deputa]ilor [i Senatului,
care au adoptat o declara]ie
`n care `i cer pre[edintelui s\
„prezinte public corective la
cele spuse la bilan]ul DNA“.
Parlamentarii l-au avut
ca purt\tor de cuv=nt pe Ni-
colae V\c\roiu, care a spus
c\ pre[edintele trebuie s\ `n-
rea spectrului alegerilor
anticipate.
Liderii PSD
se contrazic
Imediat dup\ apelul
f\cut de premier, pre[e-
dintele PSD, Mircea
Geoan\, a organizat o
conferin]\ de pres\ `n ca-
re a anun]at c\ respec-
tarea Constitu]iei este
mai important\ dec=t
orice altceva [i c\, prin
urmare, social-democra]ii
`[i vor continua demersul
de suspendare a [efului
statului, acuzat c\ [i-ar fi
dep\[it atribu]iile func-
]iei. Geoan\ a mai spus
c\ alegerile pentru Parla-
mentul European se pot
organiza oric=nd `n acest
an, data de 13 mai nefi-
ind una obligatorie.
La numai o zi dup\ a-
ceste declara]ii ale [efu-
lui PSD, purt\torul de
cuv=nt al partidului,
Cristian Diaconescu, a
renun]at la tonul cate-
goric. „Dac\ pre[edintele
B\sescu `[i va cere scuze
pentru acuza]iile aduse
Parlamentului, PSD va
]ine cont de acest lucru
`n contextul demersuri-
lor de suspendare a [efu-
lui statului“, a spus Dia-
conescu. L\s=nd loc de
interpret\ri `n privin]a
atitudinii ulterioare a
PSD `n aceast\ chestiu-
ne, acesta a mai precizat:
„~ntâi s\ `[i cear\ scuze,
dup\ care vom analiza [i
atunci vom decide `n con-
secin]\, dar `n orice caz
vom ]ine seama de o ast-
fel de atitudine, dac\ ea
se va produce“.
ciden]ii nu-[i vor modifica
opiniile de la o zi la alta.
Pozzessere sus]ine c\ nu [tie
ce a stat la baza anul\rii licita-
]iei, iar firma sa este str\in\
de orice fel de act de corup]ie.
Decizia Consiliului Na]ional
pentru Solu]ionarea Con-
testa]iilor privind anularea
licita]iei câ[tigate de Alenia a
fost luat\ `n urma constat\rii
`nc\lc\rii mai multor principii
ale activit\]ii de achizi]ii pub-
lice, dup\ ce presa a relatat
despre anumite lucruri stranii
`n procesul de desemnare a
c=[tig\torului licita]iei MApN.
Mai precis, avionul oferit de
ACTUALITATE
]eleag\ c\ doar Parlamentul
poate face legi [i c\ nimeni
nu poate da indica]ii acestei
institu]ii `n ce fel s\ voteze.
V\z=ndu-se nevoit s\-i ia din
nou ap\rarea lui Traian
B\sescu, liderul grupului PD
din Camera Deputa]ilor,
Cristian R\dulescu a pre-
cizat c\ pre[edintele B\-
sescu nu s-a referit la Parla-
ment `n ansamblul s\u [i c\
declara]ia adoptat\ de con-
ducerile celor dou\ Camere
ar fi excesiv\. Declara]ia Bi-
T\riceanu realizeaz\
c\ nu are de c=[tigat dintr-un referendum
pentru suspendarea pre[edintelui
C. V. Tudor: „S\-i fie
ru[ine lui T\riceanu!“
Nu aceea[i atitudine
au cei din partidul Ro-
mânia Mare. {eful aces-
tei forma]iuni, Corneliu
Vadim Tudor, a declarat
c\ va merge pân\ `n pân-
zele albe cu suspendarea
din func]ie a pre[edin-
telui. El a spus c\ nu es-
te surprins de gestul pre-
mierului T\riceanu de a
solicita opozi]iei s\ amâ-
ne sau chiar s\ renun]e
la suspendarea lui Tra-
ian B\sescu, deoarece se
c\tre italieni era mai pu]in
performant [i mai scump dec=t
aeronava oferit\ de firma con-
curent\, EADS.
a VOICULESCU ~NDEAM-
N| LIBERALII S| FAC| GU-
VERN MONOCOLOR: Pre[e-
dintele PC, Dan Voiculescu, a
declarat, ieri, c\ r\mâne vala-
bil mesajul prin care conserva-
torii i-au cerut premierului s\
vin\ `n Parlament cu un gu-
vern monocolor pân\ la 1 mar-
tie. „Dac\ pân\ la data de 1
martie nu va veni `n
Parlament cu un guvern re-
structurat, monocolor, format
Nicolae
V\c\roiu
nu crede
c\ unii
parlamen-
tari fac
legi pentru
infractori
rourilor Permanente ale ce-
lor dou\ Camere ale Parla-
mentului a fost adoptat\
`ns\ cu 18 voturi „pentru“, 2
a[tepta din partea [efu-
lui Executivului „la ori-
ce“. Vadim l-a acuzat `n-
s\ pe primul-ministru de
la[itate [i s-a lansat `n
specula]ii privind o even-
tual\ [antajare a acestu-
ia de c\tre Traian B\ses-
cu. Pre[edintele PRM a
subliniat c\ propunerea
premierului de a organi-
za consult\ri cu toate
for]ele politice pe tema
suspend\rii pre[edinte-
lui este o „tragere de
timp [i c\ amânarea este
inutil\ pentru c\ alege-
rile parlamentare [i sus-
din membri ai PNL, nu mai
poate conta sub nici o form\ pe
voturile parlamentarilor PC“,
a ad\ugat [eful PC. Propu-
nerile f\cute liberalilor de
c\tre Voiculescu reprezint\ `n
fapt o `ncercare de a scoate de-
mocra]ii de la guvernare, lucru
care nu pare `ns\ s\ fie `nc\
agreat de primul-ministru
T\riceanu.
a COSMIN GU{| VREA
S| FIE PRE{EDINTE ~N
2008: Cu ocazia unui interviu
acordat ieri pentru Rompres,
Cosmin Gu[\ a recunoscut c\
inten]ioneaz\ s\ candideze la
Vineri, 9 februarie 2007
„`mpotriv\“, ale PD, [i o ab]i-
nere, ceea ce denot\ tensiu-
nile tot mai mari `ntre cele
Parlament [i Pre[edin]ie. a
pendarea nu au de-a face
una cu alta.“
PC vine cu motive
separate pentru
suspendare
De[i liberalii au p\r\-
sit barca doritorilor de
suspendare a pre[edin-
telui, iar social-democra-
]ii `nc\ nu au o pozi]ie
clar\, [eful conservatori-
lor, Dan Voiculescu, a de-
clarat ieri, `ntr-o confe-
rin]\ de pres\, c\ PC va
vota `n Parlament pen-
tru suspendarea pre[ed-
intelui Traian B\sescu
`ns\ va veni cu argumen-
tele proprii `n favoarea
acestui lucru.
Cu aceea[i ocazie, Voi-
culescu a reafirmat c\
PC a ie[it de la guverna-
re „pentru c\ `ntreaga
Românie [i Europ\ asis-
t\ la o lupt\ politic\ pen-
tru ca[caval“, lucru la ca-
re el nu putea fi p\rta[.
„PNL [i PD `ntr-o zi se
`njur\, `n alta se `mpac\.
Motivul e unul singur:
nu doresc s\ piard\ a-
vantajele integr\rii, mai
ales c\ vin fonduri euro-
pene [i probabil grupu-
rile de interese nu vor s\
piard\ ocazia de a se
`nfrupta din fondurile
europene“, a spus liderul
PC. Precizarea lui Dan
Voiculescu a intervenit
`n contextul `n care so-
cial-democratul Victor
Ponta a afirmat c\ apelul
premierului T\riceanu
este rezultatul unui ar-
misti]iu temporar `ntre
grupurile de interese
care `l `nconjoar\ pe
[eful statului [i cele care
`l `nconjoar\ pe primul-
ministru. a
pre[edin]ia Rom=niei `n 2008.
„N-am ascuns-o niciodat\. E
un lucru pe care-l iau `n calcul
foarte serios. Este un element
pe care-l construiesc cu migal\
[i la momentul potrivit o s\
reu[esc s\ prezint public [i
forma sus]inerii institu]ionale
pe care pot s\ o am `n calitate
de candidat“, a spus liderul
Partidului Ini]iativa Na]io-
nal\ (PIN). El a mai spus c\
partidul s\u ar fi bucuros s\
participe la o alian]\ elec-
toral\ la viitoarele alegeri
dac\, `n acest moment, nu ex-
ist\ premisele unei alian]e
electorale pentru 2008. a
7
LUMEA PE SCURT
Iranul pretinde c\ a
prins 100 dintre spionii
americanilor
Iranul a identificat 100 de spioni
care inten]ionau s\ furnizeze in-
forma]ii militare [i politice Statelor
Unite ale Americii [i Israelului, a
declarat, ieri, ministrul
Informa]iilor de la Teheran,
Mohseni Ejeie. „Aceste persoane
au leg\turi directe `n Statele Unite
[i `n Israel cu CIA, respectiv cu
Mossad, [i `ncearc\ s\ ob]in\ acces
la informa]ii politice [i militare se-
crete“, a declarat oficialul iranian,
subliniind c\ presupu[ii spioni o-
perau `n regiunile de frontier\ ale
Iranului. Acest anun] vine dup\ ce,
la 9 ianuarie, Iranul a anun]at
arestarea unui „spion“ care trans-
mitea informa]ii din domeniul nu-
clear grup\rii opozi]iei armate
Mujahedinii poporului. Aceasta a
dezv\luit, `n 2003, existen]a cen-
tralei de `mbog\]ire a uraniului la
Natanz [i a a celei pentru conver-
sia uraniului la Ispahan, `n Iran.
BAE Systems se
confrunt\ cu 6 anchete
de corup]ie
Marea Britanie a confirmat mier-
curi c\ `n prezent exist\ [ase an-
chete de corup]ie `mpotriva celei
mai importante companii de arma-
ment din ]ar\, BAE Systems,
firm\ care a v=ndut Rom=niei fre-
gatele Regele Ferdinand [i Regina
Maria. Parlamentarii de la Londra
au fost informa]i de c\tre procuro-
rii de la Oficiul pentru Investiga-
rea Fraudelor Grave c\ acuza]iile
`mpotriva BAE Systems vizeaz\
afaceri `ncheiate de companie cu
]\ri din Africa de Sud, Tanzania,
România, Chile, Cehia [i Qatar.
Firma a respins toate acuza]iile for-
mulate `mpotriva sa [i a afirmat c\
este dispus\ s\ coopereze `n an-
chet\. Presa britanic\ a relatat `n
cursul anului 2006 c\ v=nzarea
celor dou\ fregate c\tre armata
rom=n\ s-a f\cut prin mituirea unor
`nal]i func]ionari de la Bucure[ti,
unul dintre intermediari fiind are-
stat pentru scurt timp la Londra.
Chinezii
spioneaz\ intens
industria german\
Germania este confruntat\ cu o in-
tensificare a pirateriei informatice
provenite din China, a declarat vi-
cepre[edintele Biroului Federal de
Informa]ii Interne, Hans Elmar
Remberg, `ntr-un interviu ap\rut
joi `n cotidianul „Financial Times
Deutschland“. „~n ultimul timp am
constatat tot mai multe atacuri ale
unor pira]i chinezi, `n scopuri de
spionaj industrial“, a afirmat Rem-
berg. Potrivit responsabilului ger-
man, Rusia [i China sunt ]\rile ce-
le mai active `n spionajul industrial
`n Germania. Oficialul de la Berlin
a mai ad\ugat c\ `n vreme ce ser-
viciile ruse lucreaz\ cu agen]i cla-
sici, chinezii sunt activi mai ales `n
sectorul electronic, acest lucru
cost=nd economia german\ mai
multe miliarde de euro pe an.
Pensionarii bulgari
iau cu asalt Guvernul
Sute de pensionari furio[i, care
s-au adunat `n centrul Sofiei pen-
tru tradi]ionalul lor protest `mpo-
triva pensiilor mici, au `ncercat s\
intre ieri `n cl\direa Guvernului.
Reporteri afla]i la fa]a locului au
relatat c\ pensionarii au reu[it s\
treac\ prin for]\ de cordonul de
poli]i[ti. Ei au fost prin[i `ntre
ofi]eri [i protestatari, `ns\ nici
unul nu a fost r\nit. Ca m\sur\ de
siguran]\, poli]ia a `nchis str\zile
din apropierea cl\dirilor Pre[e-
din]iei [i a Guvernului, provocând
bloc\ri `n trafic. Cu o pensie medie
de circa 50 de euro, pensionarii
bulgari afirm\ c\ sunt for]a]i s\
tr\iasc\ o via]\ mizer\, pe care ni-
meni nu o merit\. a

8 Vineri, 9 februarie 2007
Uitata Gr\din\ a Prim\riei
a Pu]ini, prea pu]ini dintre noi mai [tiu povestea locului [i a cl\dirii ce a ad\postit cinematograful Tineretului de pe
strada L\pu[neanu a Dornic s\ dea mai mult farmec urbei [i hot\r=t s\ smulg\ din cr=[me [i rachierii pe acei
care luaser\ calea lor, primarul Dimitrie Gusti a pornit a netezi h=rtoapele [i movilele de gunoi de pe locul sterp al fostului cimitir Banu,
rupt de biseric\, `ntre Uli]a de Sus (azi, Bulevardul Independen]ei) [i mijlocul Uli]ei Mari (azi, strada L\pu[neanu)
a A[a s-a n\scut Gr\dina Prim\riei, unde muzica militar\ c=nta, sear\ de sear\, `ntre 7 [i 9, „un vals, un cadril [i o uvertur\“ a
de Ion MITICAN
Parcurg=nd strada L\-
pu[neanu, unii dintre ochii
trec\torilor se opresc, in-
triga]i [i plini de mirare, pe
zidurile h\rt\nite ce-au
ad\postit, p=n\ nu demult,
fostul cinematograf al Tine-
retului, `n care mul]i dintre
p\rin]i [i bunei s-au veselit,
au oftat ori au l\cr\mat,
tr\ind scenele filmelor v\-
zute `n sala arhiplin\. {i
cum pu]ini, prea pu]ini din-
tre noi mai [tiu povestea
cl\dirii ce a ad\postit cine-
matograful, se cuvine a o
afla [i, poate astfel, cei ce ]in
`n m=n\ destinul t=rgului
vor g\si calea s\ dea `n-
demn de reparare celor ce-o
st\p=nesc, iar dumneavoas-
tr\, stima]i cititori, c=nd
ve]i fi `ntreba]i de vreun
musafir curios despre rostul
ei `n buricul t=rgului - cum
se obi[nuie[te `n ora[ele tu-
ristice ale Europei - s-ave]i
ce r\spunde.
Povestea `ncepe
CM
acum 140 de ani,
YK
cu primarul
Dimitrie Gusti
~ntre anun]urile pline de
nout\]i risipite prin jur-
nalele anului 1870, ap\rea,
adesea [i unul care invita
onorat publicul `n Gr\dina
Prim\riei, unde muzica mi-
litar\ c=nta, sear\ de sear\,
`ntre 7 [i 9, „un vals, un ca-
dril [i o uvertur\“.
Urm=nd `ndemnul che-
m\rii, `n amurg, c=rduri de
t=rgove]i se `ndreptau spre
fosta Strad\ S=rbeasc\, ca-
re `ncepuse de c=tva timp, a
se numi [i L\pu[neanu.
Pe la mijlocul ei, al\turi
de Palatul Domnesc al lui
Alexandru I. Cuza [i peste
drum de Biserica Banu se
afla gr\dina `nfiin]at\, prin
anul 1865, de primul primar
al Ia[ilor, Dimitrie Gusti.
Prin 1905, patronul fabricii Bragadiru a smonit autorit\]ile
s\ `ncuviin]eze `n\l]area pe locul dinspre L\pu[neanu a unei cofet\rii
- ber\rie. Localul elegant, `n spatele c\ruia se pusese la cale un
adev\rat teatru de var\ cu scen\ [i cabine, str\juit la intrare
[i de un portal elegant cu ornamente [i arbu[ti, se deschidea,
la 9 iulie 1906, cu numele Coloseul Bragadiru
Dornic s\ dea mai mult
farmec urbei [i hot\r=t s\
smulg\ din cr=[me [i ra-
chierii pe acei care, din lips\
de „atrac]ii civilizate“, lua-
ser\ calea lor, primarul cu
fire gospod\reasc\ [i dra-
goste de popor a adunat
`ntr-o zi toat\ suflarea po-
darilor (`ngrijitorii uli]elor
de odinioar\) [i, pun=nd in-
ginerul comunei `n frunte, a
pornit a netezi h=rtoapele [i
movilele de gunoi de pe locul
sterp al fostului cimitir
Banu, rupt de biseric\, ce se
`ntindea cam peste drum de
Medeanul (pia]a) Sf=ntului
Spiridon, `ntre Uli]a de Sus
(azi, Bulevardul ~ndepen-
den]ei) [i mijlocul Uli]ei
Mari numit, de prin 1866
,strada L\pu[neanu.
Uimind precupe]ii care
priveau cu gurile c\scate
prefacerea b\t\turii `n care
se aciuiaser\ p=n\ atunci
cotiugarele ]\ranilor, pe la
mijlocul iernii 1865-1866, a
oprit acolo o sanie uria[\,
tras\ de patru perechi de
pl\vani [i me[terit\ din alte
vreo trei s\nii gospod\re[ti,
peste care se r\scr\c\ra c=te
un copac p\lit, parc\, de
tr\snet. La o comand\, un
p=lc de podari `n[f\cau co-
pacul pe umeri, `l t\b=rceau
c\tre una din gropile largi c`t
o cas\, `l suceau dup\ cum
comanda un gr\dinar mus-
t\cios, ca s\ vin\ cu o anume
fa]\ spre soare [i apoi `l
l\sau u[urel `n pr\pastia
`necat\ cu ap\ de pojarnicii
(pompierii) Prim\riei.
Prim\vara, locul deve-
nise de nerecunoscut, iar
v\zduhul era `nmiresmat de
straturile cu flori, pe seama
c\rora r\ut\cio[ii scoseser\
vorb\ c\ noaptea le strope[-
te cu parfum un om al pri-
marului, numai ca gr\dina
s\ fie f\r\ seam\n.
~n L\pu[neanu ap\rea
Gr\dina Artelor
Cum `n mijlocul aleilor se
tocmise, tot dup\ canonul
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
primarului, [i un chio[c pen-
tru muzic\, `n care, spre
sear\, c=nta fanfara milita-
r\, poporul a renun]at a mai
b=ntui prin locantele (lo-
calurile) centrului.
Ie[enii, cu mic cu mare,
d\deau buzna la gr\din\, se
instalau pe b\nci, ]=[tuiau
hoardele de ]=nci [i, reze-
ma]i `n speteze, ascultau cu
ad=nc\ pl\cere c=ntecele pe
care capel-maistrul le `nf\-
]i[a cu o sumedenie de ex-
plica]ii despre game, chei,
semne [i alte istorii muzi-
cale, spre necazul locantie-
rilor care nu pricepeau noua
pasiune a dragilor mu[terii.
~n acela[i chio[c `[i f\cea
veacul fanfara G\rzii Civice
(`nfiin]at\ prin 1865), repe-
t=nd toat\ ziua mar[urile,
dup\ care, duminica, tejghe-
tarii, calfele [i slujitorii lor
din neamul lui Jup=n Dumi-
trachi, `nrola]i `n faimoasa
Gard\ Civic\ de paz\ a t=r-
gului, defilau ]an]o[i, cu
bur]ile `nainte, s\-i vad\
neamurile c=t `s de chipe[i [i
patrio]i.
Cum [i ceilal]i arti[ti pre-
cum „zugravii“ (pictorii), ]e-
s\torii, gipsarii (sculptorii)
erau pofti]i s\-[i fac\ cunos-
cute talentele, tot Gr\dina
Prim\riei, peste pu]in\
vreme, devenise loc de [co-
lire a popor\nilor `n artele
frumoase [i de `ncurajare a
tinerelor talente, care se
`ntreceau s\ adune c=t mai
mul]i privitori la operele lor
at=rnate prin copaci [i ex-
puse pe felurite piciorange.
Spre `nc=ntarea vizitato-
rilor, cei mai tari `n creion le
[i turnau pe loc chipurile,
mai iute chiar dec=t fotografii
ce cutreierau locul cu l\di]ele
lor misterioase `n spate.
Aici apare [i al doilea
teatru de var\,
preferat [i
de Mihai Eminescu
~ntr-un amurg de var\
cald\, prin august 1876, `n
CM
YK
Gr\dina Prim\riei se de-
schidea al doilea teatru de
var\ al la[ului.
Desp\r]indu-se de trupa
lui Grigore Manolescu, care,
prin iulie, `nfiin]ase primul
teatru de var\ `n Gr\dina
„Chateau aux fleurs“, din
uli]a Golia, P. Alexandrescu
[i al]i c=]iva colegi au pus la
cale `nc\ unul, bucur=nd
ie[enii ce d\deau n\val\ `n
ambele gr\dini s\ petreac\
c=teva ceasuri vesele pe
seama farselor, comediilor [i
vodevilurilor prezentate cu
mult\ m\iestrie de cele dou\
trupe ale Teatrului Na]ional.
Isprava lor nu avea s\
scape nici noului cronicar al
„Curierului de Iassi“, Mihai
Eminescu, care avea s\
asiste la spectacolul din 24
august 1876, not=nd c\ „nu
`ncepuse a `nsera bine [i
publicul venea `n Gr\dina
Prim\riei spre a ocupa mai
de timpuriu locuri, astfel c\,
pe la 8 1/2 ceasuri, nu se mai
g\sea un singur bilet. Pre-
cum vedem, teatrul de var\
este `mbr\]i[at de publicul
ie[ean, drept care Alexan-
drescu `[i pune toat\ [tiin]a
a-i satisface dorin]ele, iar a-
cesta, `n schimb, a-i da tot
concursul s\u“. Succesul
trupei din Gr\dina Prim\-
riei d\dea ocazie aceluia[i
cronicar s\ revin\ [i `n alt
num\r (3 septembrie 1876).
„Valsul Dun\rii“ [i
c\pitanul Ivanovici
Doar peste c=]iva ani, `n
alt\ zi de var\ cald\, gar-
durile la[ului z=mbeau ve-
sele cu ostre]ele acoperite de
o puzderie de afi[e multico-
lore ce anun]au „`ntreg po-
porul“ c\ la Ia[i sosea, pen-
tru c=teva concerte, c\pi-
tanul I. Ivanovici. Era fostul
elev al renumitului capel-
maistru ie[ean Emil Lehr -
cel care `nfiin]ase muzica
Regimentului 2 Ro[iori, din
Copou, favorita t=rgove]ilor.
~n amintirea frumoaselor
clipe c=nd renumita fanfar\
a ro[iorilor, `n uniforme str\-
lucitoare, ie[ea pe str\zi,
st=rnind fiori nu numai `n
r=ndul fecioarelor a[ez\rii,
dar [i-n sufletele surtucar-
ilor care se visau ro[iori, cu
pinteni de aur la cizme, Iva-
novici se `ntorsese `n la[ul
copil\riei. ~mpreun\ cu fan-
fara Regimentului XIII „{te-
fan cel Mare“, organizat\ tot
de c\pitanul Lehr, b\tr`nul
s\u maestru, Ivanovici avea
s\ prezinte fo[tilor s\i con-
cet\]eni, o suit\ din compo-
zi]iile sale [i, bine`n]eles,
noul [i renumitul vals „Valu-
rile Dun\rii“.
~n cinstea acestui eveni-
ment, cunoscutul tipograf
H. Goldner, `mpestri]ase
t=rgul cu afi[e, iar tiparni]a
sa tescuise stive de h`rtii [i
c\r]ulii cu c=ntecele lui Iva-
novici, care a[teptau doar
`mpr\[tierea.
~n[f\c=nd mald\rele de
note muzicale, `n diminea]a
concertului, stolurile v=nz\-
torilor de gazete ce b=ntuiau
odinioar\ t=rgul au ie[it
apoi, pe br=nci, de sub bolta
Inginerul Ion Mitican este autor a
numeroase c\r]i despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei acestor meleaguri
tipografiei din strada Prim\-
riei - cam pe unde-i acum
bazinul cu ap\ din fa]a
Teatrului - `mp=nzind a[eza-
rea cu cele mai tr\snite
reclame despre „Barca pe
valuri ce plute[te disear\ `n
havuzul (sau harbuzul, tot
una) din Gr\dina Prim\riei“.
Seara, spre surprinderea
capelmaistrului emo]ionat,
odat\ cu fanfara, `ntreaga
gr\din\ a prins s\ murmure
[i unii s\ c=nte, cu glas tare,
noul vals. Melodia, reluat\ de
miile de ascult\tori r\ma[i pe
dinafar\, pe strada L\pu[-
neanu [i-n Strada de Sus, `n
balcoane, pe acoperi[uri [i-n
copacii din jur, zbura tot mai
departe pe b\tr=nele uli]e,
duc=nd vestea despre frumo-
sul „Vals al Dun\rii“ rom=-
ne[ti, ce rivaliza cu „Dun\rea
albastr\“ a lui Strauss.
Filme proiectate `n
Gr\din\, `n 1911
Gr\dina cochet\, cu ron-
douri de flori [i alei de cas-
tani, c=nd mai `ngrijit\, c=nd
mai p\r\sit\, dup\ pricepe-
rea primarilor, se afla de
mult\ vreme `n ochii multor
negustori [i ctitori de acare-
turi comerciale ce se tot `n-
ghesuiau spre zona central\
a t=rgului, dorind s-o parcele-
ze sau s-o transforme `n pia]\
comercial\, cum inten]ionase
vechea Eforie or\[eneasc\.
~nceputul avea s\-l fac\,
prin 1905, patronul fabricii
Bragadiru care a smonit au-
torit\]ile s\ `ncuviin]eze
`n\l]area, pe locul dinspre
L\pu[neanu, a unei cofet\-
rii - ber\rie. Localul elegant,
`n spatele c\ruia, prin 1905,
se pusese la cale un adev\-
rat teatru de var\ cu scen\
[i cabine, str\juit la intrare
[i de un portal elegant cu or-
namente [i arbu[ti, se de-
schidea, la 9 iulie 1906, cu
numele Coloseul Bragadiru,
reprezentan]a fabricii ce-[i
propunea s\ duc\ la sap\ de
lemn pe b\t\ioasa ber\rie
Zimbru din P\curari.
Faima avea s\-i creasc\ [i
mai mult prin 1911, c=nd
Jaques Leibovici s-a apucat
s\ proiecteze `n gr\din\
filme, de la care `ntr-o zi avea
s\ ia foc ghereta aparatelor.
Pantheonul Primului
R\zboi Mondial
~n vara anului 1915, r\-
m=n=nd f\r\ ad\post dup\
incendiul petrecut `n cl\di-
rea pe care o ocupa pe strada
Cuza Vod\, redac]ia revistei
„Via]a rom=neasc\“ poposea CM
`n localul ber\riei Bragadiru, YK
ocup=nd `nc\perile de la etaj.
Aici se `nt=lneau Garabet
Ibr\ileanu, Mihai Sadovea-
nu, George Top=rceanu, fra-
]ii Teodoreanu [i ceilal]i „vie-
]i[ti“, p=n\ au fost fug\ri]i de
alt p=rjol, petrecut prin anii
’20. Iar localul ber\riei era
ocupat de tipografia lui Ilies-
cu, `n care se tip\reau lucr\-
rile revistei.
Venind Primul R\zboi
Mondial, cl\direa din strada
L\pu[neanu, preluat\ de ar-
mat\, a ad\postit redac]ia
publica]iei „Rom=nia“, `n-
fiin]at\ de Marele Cartier al
Armatei pentru sus]inerea
moral\ a frontului [i ap\rut\
la 2 februarie 1917. Redac]ia
era alc\tuit\ din scriitorii „al
c\rui talent nu trebuia ex-
pus gloan]elor“, cum spunea
Nicolae Iorga `n „O via]\ de
om“, pe care Guvernul `i mo-
bilizase pentru a da o `nalt\
]inut\ publica]iei militare ce
se trimitea [i citea pe front.
Conducerea o avea fostul
locotenent Mihail Sadovea-
nu, avansat c\pitan, la re-
dactare particip=nd Octavian
Goga (redactor [ef), George
Ranetti, Ion Minulescu, Cor-
neliu Moldoveanu, R. R. Ro-
setti, Barbu {tef\nescu Dela-
vrancea, ca s\ cit\m doar
c=teva nume. Nu rareori era
prezent [i N. Iorga, care avea
redac]ia „Neamului Rom=-
nesc“ vizavi.
Redactorii [i colaboratorii
tr\iau, `ndurera]i, cr=nceni-
ile frontului cu care erau `n
contact prin deplas\ri, de-
pe[e telegrafice [i materiale
militare informative. ~ntr-un
afi[ier aflat pe un perete la
strad\ se publica zilnic lista
celor c\zu]i la datorie, pe
unii v\z=ndu-i `n sicrie la
ceremoniile ce se s\v=r[eau
sub bolta Bisericii Banu de
peste drum.
La Banu, `n ziua de 1 mai
1918, aveau a se `nt=lni
 CM
YK

IA{I, FILE DE POVESTE Vineri, 9 februarie 2007 9

de pe strada L\pu[neanu
mini[trii, conduc\torii misi-
unilor str\ine [i mii de po-
por\ni pentru a se desp\r]i
de Barbu {tef\nescu Dela-
vrancea, trecut `n lumea
umbrelor la Ia[i, pe strada
Poj\rniciei, `n zorii zilei de
30 aprilie 1918, [i condus
spre Eternitate sub o ploaie
de lacrimi, acoperit de dra-
pelul Fran]ei [i Rom=niei [i
o mantie de l\cr\mioare
aduse din p\durile `nflorite.
Uneori erau a[a de mul]i
acei ce se duceau la Banu,
pentru slujba desp\r]irii de
familii, prieteni [i dragul lor
ora[, `nc=t nu mai `nc\peau
sub bolta bisericii, iar sicriele
lor se ad\posteau noaptea `n
marea odaie de jos a redac-
]iei, ve[nic `ndoliat\, fapt
pentru care cl\direa avea s\
r\m=n\ `n cugetul multor
contemporani drept Pantheo-
nul Primului R\zboi [i s\ fie
pomenit\ `n vechile ziare [i-n
evoc\rile lui N. Iorga, R.
Su]u, G. Lesnea, I. Minulescu
(Ro[u, Galben [i Albastru).
Focul mistuitor
din 1920, apoi cel
din 1926
Cl\direa ber\riei fiind
preluat\ apoi de Societatea
pentru Cultul Eroilor, `n
1919, aceasta a deschis aici
faimosul Cinematograf Mir-
cea, dar `n noaptea de 13/14
mai 1920 acesta a luat foc,
`ntinz=ndu-[i p\l\l\ile p=-
CM
n\ la Palatul lui Cuza.
YK
Curajos, un inginer, M\r-
culescu, a ref\cut locanta
(`n 1922), iar pe locul por-
talului gr\dinii a zidit un
cinematograf modern. Noua
ber\rie se chema Astoria,
dar [i aceasta n-a rezistat
dec=t p=n\ `n noaptea de 4/5
august 1926, c=nd alt in-
cendiu i-a pus cap\t [i ei.
Din nou s-a ref\cut [i de-
venea ber\ria „Elysee“, ur-
ma[a faimosul „Eliseu“ fost
[i „Gambrinus“, instalat mai
`nainte `n strada „Unirii“
(Pia]a Unirii de ast\zi). Pe
locul portalului de intrare `n
gr\din\, se ridica, de data
aceasta, un blocule] ce avea
s\ reziste [i ast\zi.
Din 1929, devine
cinematograf
Cu toat\ cazna antre-
prenorilor de a atrage spre
locantele lor potop de clien-
tel\, poporul cam ocolea
gr\dina dup\ ce ie[ise zvo-
nul c\ noaptea, `n gr\dina
ber\riei, se adunau la taifas
stafiile juc=nd ]on]oroiul pe
mese. Se g\siser\ unii care
s\ sus]in\ c\ locul apar]inea
cimitirului Bisericii Banu
(`nc\ prin 1743). Cei `nhu-
ma]i, indigna]i de prefac-
erea gr\dinii, nu sufereau
localuri de pierzanie pe p\-
m=ntul fr\m=ntat „cu s=nge
[i oase sfinte“ (scrisoarea
enoria[ilor din 29 aprilie
1939) [i le puneau foc.
Lupta pentru ap\rarea
cimitirului o purtase [i poe-
tul Costachi Conachi, epi-
trop al Bisericii Banu, care
avea acolo gropni]a familiei
`n care se aflau : tat\l s\u,
Manolachi Conachi, sora
Ecaterina, so]ia sa prea iu-
bit\, Zulnia, c=t [i alte nea-
muri, mutate apoi la biserica
mo[iei din }ig\ne[ti - Gala]i.
Pe la sf=r[itul anului
1929, `n locul ber\riei se in-
stala cinematograful Elisee,
care `n septembrie 1933 de-
Fiindc\, prin 1925, Casa Asigur\rilor Meseria[ilor [i a Muncitorilor din Ia[i
c\uta un loc pentru marele dispensar medical ce urma a se ridica cu banii Casei,
venea Roxy, iar din 1940
Capitol [i apoi Tineretului,
`n zilele noastre.
Din cauza falimentelor
celorlal]i antreprenori, nici
un locantier n-a mai r=vnit
p\m=ntul vechiului cimitir
[i mult timp bucata de
gr\din\ dinspre Strada de
Sus a r\mas stingher\, cu
toate c\ Prim\ria o scotea
mereu la licita]ie.
~n 1926, se ridic\
Palatul Asigur\rilor
Sociale
Fiindc\, prin 1925, Casa
Asigur\rilor Meseria[ilor [i
a Muncitorilor din Ia[i
c\uta un loc pentru marele
dispensar medical ce urma a
se ridica cu banii Casei,
Prim\ria i-a cedat [i restul
din faimoasa gr\din\. ~n
1926, arhitectul C. Ionescu a
`nceput s\ ridice acolo Pala-
tul Asigur\rilor Sociale, cu
laboratoare [i sec]ii de ORL,
oftalmologie, stomatologie,
puericultur\ [i cel mai mo-
dern centru de radiologie
din Ia[ii de atunci, c=t [i un
mic spital la etajul II.
Astfel, Gr\dina Prim\riei
r\m=nea „Gr\dina aminti-
rilor“, iar din planta]iile [i
bazinele cu jocuri de ape
Prim\ria i-a cedat [i restul din faimoasa gr\din\
avea s\ se p\streze doar un
mic havuz de font\ uitat
`ntr-un rondou de l=ng\
trec\toarea ce une[te strada
L\pu[neanu cu Bulevardul
Independen]ei, merg=nd pe
l=ng\ noul palat al Policli-
nicii stomatologice pentru
copii [i fostul cinematograf,
`nchis acum.
Cinematograful din
L\pu[neanu, o ran\ pe
obrazul ora[ului
Primarul Emil Alexan-
drescu a `ncercat, prin anul
1992, s\ redea via]\ Gr\di-
nii Prim\riei de alt\dat\ -
numit\ [i a Artelor - in-
vit=nd arti[tii s\-[i expun\
lucr\rile pe Esplanada din-
tre Teatru [i Mitropolie.
~ncuraja]i, zeci de amatori
au `nceput s\ aduc\ tablouri
[i sculpturi, iar copiii, elevii
[i studen]ii au `nceput s\
uceniceasc\ printre ei, creio-
n=nd chipuri [i peisaje, a[a
cum se `nt=mpl\ l=ng\ Sa-
cre Coeur, `n Paris, loc de
mare atrac]ie pentru turi[tii
dornici s\ vad\ sutele de
pictori [i graficieni ce se [co-
lesc, deseneaz\ [i schi]eaz\,
la vedere, pentru c=]iva
euro, un profil sau o imagine
de amintire.
Au ap\rut `ns\ c=rtitorii [i
astfel s-a mic[orat o vreme
elanul pentru firava `ncer-
care de reluare a tradi]iei ce
d\dea odinioar\ farmec gr\-
dinelor Ia[ului, a[a ca la
Var[ovia, Praga, Cracovia,
Paris, ca s\ nu pomenim de-
c=t unele dintre neuitatele lo-
curi de `nt=lnire ale iubito-
rilor de arte. Perseveren]i, iu-
bitorii penelului au continuat
frumoasa tradi]ie [i, ast\zi,
Ia[ul are vizavi de Mitropolie
o frumoas\ Gr\din\ a Arte-
lor `n care se expun tablouri
pitore[ti [i lucr\ri atr\g\toa-
re. Mai lipsesc doar fanfarele
sau orchestrele care dumnica
dup\-masa s\ strecoare `n
suflete picuri de romantism,
at=t de necesar vie]ii zilelor
noastre.
P\cat `ns\ c\ cinema-
tograful din L\pu[neanu st\
ca o ran\ pe obrazul ora-
[ului ce se sile[te mereu sa
fie tot mai chipe[.
Prin anii ’80 ai secolului
trecut, se visa readucerea la
alura Coloseului Bragadiru,
unii dintre ultimii martori ai
primului r\zboi, propun=nd [i
marcarea cu o plac\ aminti-
toare a uitatei gazete „Ro-
m=nia“ [i vrednicele nume ale
condeielor ce-au slujit-o.
Pe vremuri, atunci c=nd
st\p=nii unor case de la stra-
d\ nu se gr\beau cu repa-
ratul lor, vechii edili `i „tre-
zeau“, d=ndu-le avertisment
[i un termen de executare,
CM
YK
dup\ care puneau me[terii
comunei s\ fac\ lucrarea,
cheltuiala trec=nd, automat,
pe contul proprietarului care
n-avea ce face [i o pl\tea ca
orice impozit hot\r=t de
Consiliul Municipal. a

P\cat `ns\ c\ cinematograful din L\pu[neanu

st\ ca o ran\ pe obrazul ora[ului
ce se sile[te mereu s\ fie tot mai chipe[

La Biserica Banu, `n ziua de 1 mai 1918,

aveau a se `nt=lni mini[trii, conduc\torii
misiunilor str\ine [i mii de popor\ni
pentru a se desp\r]i de
Barbu {tef\nescu Delavrancea, trecut `n
lumea umbrelor la Ia[i, pe strada Poj\rniciei,
`n zorii zilei de 30 aprilie 1918

CM
YK
10 Vineri, 9 februarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Substa]ie de ambulan]\ `n P\curari de ma[ini, dar numai 75 din-

Inspectoratul
{colar Boto[ani vrea
32 de gr\dini]e noi
Inspectoratul {colar Jude]ean
(I{J) Boto[ani dore[te `nfiin]area
a 32 de gr\dini]e, ca urmare a
cre[terii num\rului de copii
pre[colari. Inspectorul general
Horia Negrescu sus]ine c\ a
`naintat Ministerului Educa]iei
[i Cercet\rii un program de `n-
fiin]are a unit\]ilor de `nv\]\-
mânt pre[colare [i a[teapt\ alo-
carea de fonduri pentru `ncepe-
Conducerea Serviciului de
Ambulan]\ Jude]ean (SAJ), `n
colaborare cu Autoritatea de
S\n\tate Public\ Ia[i, dore[te
`nfiin]area, `n acest an, a unei
substa]ii de ambulan]\ `n
cartierul P\curari. „Acest
punct ar putea asigura o in-
terven]ie mai rapid\ `n zona
de vest a ora[ului [i pe drumul
E85 p=n\ la T=rgu Frumos“, a
Peste 500 de copii au abandonat
declarat directorul SAJ, dr.
Florin Agapi. De asemenea,
din acest an toate ambulan-
]ele din parcul SAJ ar putea fi
dotate cu sta]ii mobile.
Cele dou\ proiecte au fost
prezentate ieri, `n cadrul ra-
portului de activitate pe
2006, la care au fost prezen]i
prefectul jude]ului, Nicu[or
P\duraru [i pre[edintele
CJAS Ia[i, dr. Iulian {erban.
Totodat\, conducerea servi-
ciului a semnalat [i pro-
blemele grave cu care se con-
frunt\, `n special `n ceea ce
prive[te parcul auto.
Potrivit datelor SAJ, 70%
din ma[inile aflate `n dotare
au dep\[it limita legal\ ad-
mis\ [i pot fi oric=nd trimise
la casare. „~n total avem 90
tre acestea func]ioneaz\ `n
teren. Dac\ ar veni o dis-
lor, la o popula]ie de 816.300
c=t are jude]ul Ia[i, `n cazul
unor incidente de propor]ii ar
pozi]ie ca ambulan]ele vechi fi nevoie de circa 160 de am-
s\ fie casate, 53 din cele 75 bulan]e care s\ poat\ inter-
de ma[ini ar trebui casate, veni.
deci am r\m=ne cu numai 22 Pe l=ng\ ma[inile vechi, [i
de ma[ini“, a mai precizat di- num\rul mic de medici
rectorul Agapi. `ngreuneaz\ eficien]a inter-
22 de ma[ini, a[adar, care ven]iilor. ~n prezent, doar 12
ar trebui s\ r\spund\ zilnic medici `[i desf\[oar\ activi-
la c=te 446 de solicit\ri `n tatea `n SAJ, fa]\ de 28 c=t
medie. Aceasta `n condi]iile estimeaz\ conducerea c\ ar
`n care, potrivit normative- fi necesar. (Otilia B.)
a TELEGRAF a
a BUGET DE 70 DE MI-
LIOANE DE LEI LA USAMV,

[coala din cauza s\r\ciei

rea investi]iilor. „Exist\ un pro-
gram pentru educa]ia timpurie,
care prevede cât mai multe
gr\dini]e, care s\ cuprind\ cât
mai mul]i pre[colari. „Copii sunt,
a[a c\ avem nevoie de mai multe
gr\dini]e“, a declarat Horia
Negrescu. Dintre gr\dini]ele pro-
puse pentru a fi construite, 31
sunt `n mediul rural, iar una `n
municipiul Boto[ani. Autorit\]ile
locale sus]in c\, de[i este posibil\
[i construc]ia de gr\dini]ie pri-
vate, deocamdat\ nu exist\ nici
o documenta]ie pentru
`nfiin]area unei astfel de
gr\dini]e noi. (B.C.)
C\ru]a[i amenda]i
`n Vrancea, dup\ ce
au fost prin[i pe un
drum european
Cinci c\ru]a[i care mergeau la
târgul din oborul municipiului
Foc[ani au fost amenda]i de
poli]i[ti de la Brigada Rutier\,
deoarece au fost prin[i circulând
pe Drumul European 85.
Poli]i[tii vrânceni au organizat,
miercuri, o ac]iune de depistare
a c\ru]a[ilor care circul\ pe
drumurile europene [i na]ionale.
Inspectorul Marius Milea,
purt\torul de cuvânt al Brig\zii
Rutiere, spune c\ scopul ac]iunii
a fost acela de a-i informa pe
c\ru]a[i c\ nu mai au voie s\
circule cu atelajele pe drumurile
na]ionale [i nici `n municipiul
Foc[ani. Prin urmare, dup\ ce
i-au amendat pe c\ru]a[i,
poli]i[tii i-au [i `ntors din drum,
nepermi]ându-le accesul `n târ-
gul din Foc[ani. ~n total,
poli]i[tii au dat 37 de amenzi, pe
lâng\ cei cinci c\ru]a[i fiind
amenda]i 15 bicicli[ti [i 17 con-
duc\tori de autotorisme. (B.C.)
Peste 50 de
accidente rutiere din
cauza lipsei pistelor
pentru bicicli[ti
Pe drumurile din jude]ul Neam]
s-au produs, anul trecut, 51 de
accidente de circula]ie `n care
au fost implica]i bicicli[ti.
Poli]i[tii rutieri spun c\ lipsa
unor piste speciale pentru bici-
cli[ti favorizeaz\ accidentele ru-
tiere. „Num\rul mare de acci-
dente `n care bicicli[tii au fost
vinova]i spune multe. Dar nu
am auzit, din p\cate, c\ exist\
m\car inten]ia de amenajare a
unor piste speciale pentru bici-
cli[ti’’, a declarat subcomisarul
Lelian Andrie[, din cadrul
Serviciului de Poli]ie Rutier\
(SPR) Neam]. Conform sursei ci-
tate, accidentele s-au soldat cu 4
mor]i [i 47 de r\ni]i `n rândul
bicicli[tilor. Din vina acestora,
au avut loc 39 de accidente ru-
tiere, soldate cu un deces [i 38
de r\ni]i. Potrivit statisticilor
prezentate de poli]i[ti, categoria
de vârst\ cea mai expus\ este
cuprins\ `ntre 30 [i 60 de ani,
fiind `nregistrate 17 accidente,
iar ziua cu cele mai multe
evenimente rutiere `n care au
fost implica]i bicicli[tii a fost
sâmb\ta, `n intervalul orar
10.00-18.00. ~n ceea ce prive[te
rampele de acces de pe trotuare,
destinate persoanelor cu handi-
cap, nu exist\ probleme de acest
gen, iar anul trecut nu s-a
`nregistrat nici un eveniment
rutier `n care s\ fie implicate
persoane cu handicap. (B.C.)
~N 2007: Rectorul Universi-
t\]ii de {tiin]e Agricole [i Me-
dicin\ Veterinar\ „Ion Ionescu
de la Brad“, Gerard Jit\reanu,
a Anual, `n jur de 700 de copii abandoneaz\ [coala din cauza s\r\ciei, dar [i din cauza este optimist `n ceea e prive[te
educa]iei precare a p\rin]ilor a ~n acest an [colar, `n primul semestru, au abandonat [coala fondurile primite de la Mi-
nisterul Educa]iei [i Cercet\rii
cel pu]in 500 de copii a De asemenea, `n Rom=nia a crescut num\rul copiilor care (MEdC) `n acest an. „Suma de
la care se pleac\ pentru fi-
abandoneaz\ [coala, ace[tia fiind lua]i de c\tre p\rin]ii care lucreaz\ `n str\in\tate a nan]are `n acest an este cea de
Inspectoratul {colar motivele din cauza c\rora melia Gavril\. De aseme- ]ara noastr\ rata aban- la finalul anului 2006, ceea ce
este o veste bun\“, a precizat
Jude]ean Ia[i (ISJ) lu- copii abandonau [coala nea, statisticile se refer\ donului este de 1,5%, `n Gerard Jit\reanu care a aprox-
creaz\ la o statistic\ pri- erau cele referitoare la as- [i la anumite zone `n care Ungaria este de 1,8%, `n imat c\, `n acest an, USAMV ar
vind abandonul [colar `n pectele culturale, acestea abandonul este crescut, Polonia de 0,5%, `n Cehia putea avea un buget de 70 de
jude]. Conform celor pre- fiind `nt=lnite `n special `n precum comuna Grajduri de 0,6 %, iar `n Bulgaria milioane lei. „Dorim s\ dezvol-
cizate de Camelia Gavri- familiile de romi, pe locul sau comuna Dag=]a, unde de 2,25%. t\m Corpul A, laboratoarele
l\, inspector general al al doilea fiind motivele sunt multe familii de ~n 2006, pentru primul pentru cercetare [i cele pentru
ISJ, Ia[ul s-a situat, de referitoare la nivelul de romi sau nivelul de e- semestru de [coal\ s-au licen]\. Condi]iile de studiu vor
fi mult mai bune [i mai apropi-
obicei, `n ceea ce prive[te via]\. „~n anul 2005, ie- duca]ie al p\rin]ilor este prelucrat aproximativ
60 % din date astfel c\, ate de ceea ce ne dorim. Priori-
abandonul [colar, sub me- rarhia era inversat\, cele sc\zut. Alte motive care
dia pe ]ar\, care este de mai multe cazuri de aban- cauzeaz\ abandonul sunt din 90.000 de elevi, s-au tatea MEdC este reprezentat\,
`n acest a, de c\minele studen-
1,5%. „~n jude]ul Ia[i este don erau cauzate de ni- fuga de acas\, problemele prelucrat date privind
65.000 de elevi, dintre a-
]e[ti iar noi suntem preg\ti]i cu
o medie a abandonului velul sc\zut de via]\, ur- `n familie sau, mai recent, proiectarea pentru un nou
[colar de 0,7% - 0,9%, sub mate de cele privind as- plecarea p\rin]ilor din ce[tia 535 abandon=nd c\min la USAMV“, a men]ionat
1%. ~n general,din statis- pectele sociale“, a men]io- ]ar\ cu tot cu copii, [apte [coala, conform celor Gerard Jit\reanu. Veniturile
astfel de cazuri fiind precizate de Camelia USAMV au ajuns, `n 2006, la
ticile pe care le avem, se nat Camelia Gavril\. 477,4 miliarde fa]\ de 184 mi-
observ\ c\ dintre copiii Astfel, nivelul de via]\ `ntregistrate `n acest se- Gavril\, care a ad\ugat
c\, anul trecut, au aban- liarde `n 2005. ~n 2006, 310 mi-
care abandoneaz\ [coala, sc\zut care duce la aban- mestru. liarde lei au fost de la MEdC, iar
cei mai mul]i sunt de la dornarea [colii de c\tre donat [coala 700 de elevi.
din venituri proprii au fost rea-
De[i cele mai multe ca-
gimnaziu, b\ie]i [i pro- elevi este `nt=lnit, `n spe- Rata abandonului zuri de abandon sunt `n
lizate 167,4 miliarde lei. (O.R.)
vin din mediul rural “, a cial, `n mediul rural unde a MORGA DE LA SPI-
precizat [efa ISJ, Camelia copiii sunt pu[i de p\rin]i este mai mic\ mediul rural, totu[i aces-
tea se `nt=lnesc [i `n me- TALUL „SF. SPIRIDON“ VA
Gavril\. la muncile c=mpului, dar dec=t `n Ungaria diul urban. Astfel, la Gru- FI MUTAT| TEMPORAR: Un
Astfel, av=nd `n vedere [i `n mediul urban unde pul {colar Nicolina sunt spa]iu din noua cl\dire a Insti-
perioada 2000 – 2006, din copiii au fost implica]i `n {efa ISJ a comparat 35 de elevi de clasa a IX-a tutului de Medicin\ Legal\
datele str=nse prin ches- munca „la negru“ la di- rata abandonului [colar [i a X-a care au abando- (IML) din Ia[i va fi destinat
tionare, analize sociolo- feri]i agen]i economici, din Rom=nia cu cea din nat [coala, reprezent=nd temporar p\str\rii cadavrelor
gice, `n jurul anului 2000 dup\ cum a precizat Ca- alte ]\ri. Astfel, dac\ `n de la Spitalul „Sf. Spiridon“,
15% din elevii de la p=n\ c=nd morga unit\]ii va fi
`nv\]\m=ntul obligatoriu renovat\ [i va primi din nou
din cadrul unit\]ii de aviz de func]ionare. „Am primit
`nv\]\m=nt. o `nc\pere la demisolul cl\dirii
La {coala cu clasele `n care vom aduce un frigider,
I-VIII „Ion Creang\“ din un troliu [i o mas\ pentru
T=rgul Frumos au aban- disec]ie. Cadavrele vor fi trans-
donat [coala 23 de elevi, portate p=n\ acolo prin inter-
la {coala SAM Voine[ti mediul unei firme specializate.
M\sura este temporar\, p=n\
au abandonat [coala, la la refacerea spa]iului `n care
clasele V-VIII [i la clasele func]iona morga“, a declarat
IX – X, conform celor pre- managerul spitalului, ec. Ioan
cizate de Camelia Gavri- B=rliba. Potrivit statisticilor,
l\. {coala din {cheia are
24 de cazuri de abandon,
anual, `n Spitalul „Sf. Spridon“
sunt `nregistrate c=te 550-600
la Liceul din R\duc\neni de cadavre, 2/3 dintre acestea
sunt 20 de elevi care au fiind scutite de necropsie. Pen-
tru masa de disec]ie [i frigide-
abandonat [coala, la Gru- rul care urmeaz\ s\ fie achizi-
pul {colar „C. Br=ncur[i“ ]ionate [i instalate `n spa]iul de
din Ia[i 11 iar la {coala la IML au fost alocate 600 de
„Ion Neculce“ Ia[i sunt 13 milioane de lei vechi. (O.B.)
cazuri. (Oana RUSU)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

{colile [i-a
au preg\tit proiectele pentru ob]inerea fondurilor structurale
{colile [i-au preg\tit, deja, pro-
iecte prin care se pot accesa fon-
duri europene, proiectele fiind
trimise la ISJ. Printre temele
acestor proiecte, „predomin\ pre-
ocuparea pentru p\strarea ele-
vilor `n [coal\“, conform celor pre-
cizate de Camelia Gavril\, inspec-
tor general al ISJ. O alt\ tem\ se
refer\ la p\strarea [i perfec]iona-
rea resursei umane, suma mi-
nim\ a unor proiecte fiind trecut\
la 25.000 de euro, `n timp ce suma
maxim\ solicitat\ a fost 185.000.
Astfel, un exemplu oferit de Ca-
Migra]ie de
asisten]i de la
Debran[\rile masive de la
melia Gavril\ este cel al Grupului
{colar Vl\deni care are un proiect
ce vizeaz\ accesul la educa]ie [i
formare profesional\ de calitate,
prevenirea abandonului [colar,
grupul ]int\ fiind elevii care
provin din familiile cu probleme
sau din familiile cu p\rin]i pleca]i
`n str\in\tate. Acest proiect, inti-
tulat „{coala, a doua familie“, are
un buget vizat de 80.000 de euro.
Un alt exemplu este Grupul {co-
lar din T=rgul Frumos care are un
proiect intitulat „{coala adul]i-
lor“, de 150.000 de euro, viz=nd a-
ACTUALITATE
tragera c\tre [coal\ a elevilor cu o
v=rst\ mai mare. Colegiul Tehnic
„Gheorghe Asachi“ dore[te s\ re-
alizeze reinser]ia profesional\ a
mai[trilor instructori, aici fiind
solicitat\ suma cea mai mare, de
185.000 de euro. Un alt exemplu
oferit de [efa ISJ este cel al
Grupului {colar „Anghel Saligny“
intitulat „E mai u[or s\ educi
dec=t s\ reeduci“ `n valoare de
35.000 de euro cu care se dore[te
realizarea unui centru de sprijin
pentru elevii singuri. Grupul {co-
lar „I.C.{tef\nescu“ a realizat un
Vineri, 9 februarie 2007
proiect intitulat „{coala p\rin-
telui“, care vizeaz\ prevenirea
abandonului. {coala {echeia are
`n vedere p\strarea tradi]iilor
specifice zonei iar Grupul {colar
CFR are `n vedere realizarea unui
proiect pentru formarea cadrelor
didactice, dezvoltarea compe-
ten]elor de utilizare a calculatoru-
lui intitulat ITC Euroteacher
World. Camelia Gavril\, [efa ISJ
a precizat c\, o dat\ ce se va lansa
competi]ia de proiecte, `n lunile
urm\toare, acestea vor putea fi
utilizate. (O.R.)
11
PE SCURT
Sindicali[tii de la CET
for]eaz\ cre[terea
salariilor
M=ine este programat\ o
nou\ `nt=lnire `ntre autori-
t\]i [i angaja]ii Centralei E-
lectrice de Termoficare (CET),
de data aceasta gazd\
urm=nd s\ fie Prim\ria mu-
nicipiului Ia[i. La `nt=lnirea
de m=ine vor veni repre-
zentan]ii Adun\rii Generale a
Ac]ionarilor [i ai Consiliului
de Administra]ie de la CET,
`mpreun\ cu conducerea
executiv\, iar `n partea a
doua a zilei sunt invita]i [i
liderii de sindicat, `mpreun\
cu reprezentan]ii lor de la

Spitalul sistemul centralizat „umfl\“ confedera]iile la care sunt afi-

„Sf. Spiridon“
Conducerea Spitalului
„Sf. Spiridon“ este `ngri-
jorat\ de plecarea unui
num\r mare de asisten]i
medicali, majoritatea an-
gaja]i cu contract `n spi-
tale din Italia, Spania,
Germania [i Fran]a, unde
salariile lunare dep\[esc
de c=teva zeci de ori suma
primit\ `n ]ar\. Potrivit
managerului Ioan B=rli-
ba, `n ultimele trei s\pt\-
m=ni [apte asistente me-
dicale [i-au p\r\sit locu-
rile de munc\ pentru con-
di]ii mai bune `n Occi-
dent. „Sincer, m\ `ngrijo-
reaz\ acest val de plec\ri,
mai ale din UPU, din
Sec]ia ATI sau din sec]iile
de chirurgie, servicii `n
care asisten]ii medicali se
formeaz\ foarte greu.
Oferta de asisten]i med-
icali pe pia]a ie[ean\ este
slab\ acum, pentru c\
majoritatea celor buni
pleac\ `n str\in\tate“, a
declarat Ioan B=rliba.
Acesta a mai precizat c\
ast\zi vor fi scoase la con-
curs 26 de posturi de asis-
ten]i medicali, pe pe-
rioad\ determinat\, pen-
tru a putea fi `nlocui]i cei
pleca]i la munc\ `n afara
]\rii sau pe cei afla]i `n
concediu de cre[tere a co-
pilului. Pe l=ng\ asis-
ten]ii medicali [i un nu-
m\r `nsemnat de medici
reziden]i `[i p\r\sesc lo-
cul de munc\ din Spitalul
„Sf. Spiridon“ pentru sa-
lariile mai bune din
Occident. (O.B.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SLUJBE PENTRU
STUDEN}I, ~N SUA: Primul
târg online de slujbe `n Sta-
tele Unite pentru studen]ii
din România, eWork&Tra-
vel 2007, se va deschide pe
13 februarie, de la ora 11,
dup\ cum informeaz\ un ra-
port al Student Adventure
România, coorganizator.
Târgul se va desf\[ura prin
programul Work and Travel
pe site-ul www.studentad-
venture.ro pân\ vineri, 16
februarie. Printre slujbele
oferite se num\r\ buc\tar [i
casier, secretar, menajer [i
operator de jocuri. Printre
companiile participante [i
slujbele disponibile se nu-
m\r\ Dairy Queen din Wyo-
ming - buc\tari [i casieri
(7,5 dolari/or\ [i cazare asig-
lia]i. „Vrem s\ facem, `n pri-
ma parte a dimine]ii, o ana-
liz\ a capacit\]ii economice,
facturile la c\ldur\ financiare precum [i a nu-
m\rului de clien]i de la CET,
s\ vedem ce cheltuieli poate
suporta uzina. Trebuie s\ ve-
a Debran[\rile for]ate ale consumatorilor r\u-platnici sau cele operate de bun\voie dem ce m\suri se impun `n
situa]ia `n care este CET `n
de consumatorii care [i-au montat centrale de apartament ori de ie[enii care nu [i-au momentul de fa]\“, a declarat
primarul Gheorghe Nichita.
mai permis s\ pl\teasc\ facturile mari la c\ldur\ au redus num\rul consumatorilor cu Motivul pentru care are loc
aproape un sfert a Drept urmare, pierderile de c\dur\ `nregistrate `n re]ea sunt aceast\ discu]ie este ame-
nin]area cu greva a anga-
suportate de tot mai pu]ini consumatori, fapt care „umfl\“ facturile la energie termic\ ja]ilor CET, dac\ nu le vor fi
m\rite salariile. Totodat\,
ale celor care depind de sistemul centralizat de `nc\lzire a Nichita a f\cut [i un apel la
clemen]\ din partea
sindicali[tilor, sus]in=nd c\ la
CET este un loc stabil de
de Bogdan CRON} munc\ [i nu merit\ s\ aib\
loc at=tea discu]ii [i amenin-
Numeroasele debran[\ri de la ]\ri cu grev\, mai ales c\
sistemul centralizat de `nc\lzire
Prim\ria pl\te[te subven]ii la
afecteaz\ modul de repartizare a CET, tot din banii ie[enilor.
costurilor, calculat cu ajutorul Sindicali[tii uzinei ie[ene de
repartitoarelor. Aceasta este con- c\ldur\ au amenin]at c\ vor
cluzia `nt=lnirii care a avut loc, declan[a greva general\ dac\
ieri, la sediul Prefecturii ie[ene,
nu vor fi `ndeplinite solicit\-
rile pe care le-au f\cut `n
la care au participat reprezen- urm\ cu c=teva zile. Ac]iunea
tan]ii CET, Prim\riei [i reprezen-
de protest este programat\
tan]ii asocia]iilor de proprietari. pentru data de 19 februarie,
iar pe data de 26 vor intra `n
Potrivit directorului CET,
Dorin Ivana, debran[\rile for]ate grev\ general\. (S.D.)
ale consumatorilor r\u-platnici
sau cele operate de bun\voie de Ie[enii nu vor mai
consumatorii care [i-au montat pl\ti taxa pentru
centrale de apartament ori de c=inii comunitari [i
ie[enii care nu [i-au mai permis
s\ pl\teasc\ facturile mari la nici taxa de pom
c\ldur\ au redus num\rul con- Dup\ ce au analizat mai bine
sumatorilor cu aproape un sfert. Multe explica]ii, nici o am constatat c\ 90% nu erau `nte- de o s\pt\m=n\ oportuni-
Drept urmare, pierderile de meiate“, a spus [eful Oficiului tatea taxelor speciale practi-
c\dur\ `nregistrate `n re]ea sunt solu]ie concret\ pentru Protec]ia Consumatorului, cate de Consiliul Local Ia[i,
suportate de tot mai pu]ini con- Marius Bodea. [efii municipalit\]ii au decis
Nemul]umi]i de facturile exa- s\ elimine doar trei astfel de
sumatori, fapt care „umfl\“ fac- De[i, cu o zi `nainte de `nt=l-
gerat de mari la energie termic\, taxe, din lista de 30. Astfel,
turile la energie termic\ ale celor sute de ie[eni au trimis reclama]ii nire, prefectul Nicu[or P\duraru ie[enii nu vor mai fi nevoi]i
care depind de sistemul centra- la UFET, la Prefectur\ sau OPC, sublinia faptul c\ `[i dore[te s\ se s\ pl\teasc\ taxa de c=ine co-
lizat de `nc\lzire. `n speran]a c\ cineva va rezolva g\seasc\ o solu]ie la aceast\ pro- munitar, taxa de pom care se
„Eu v\d o singur\ solu]ie: ori aceast\ problem\. „Noi am primit blem\, nici una din p\r]ile pre- pl\te[te la c\s\torie [i nici
tot blocul e racordat la sistemul zente la dezbatere nu a putut o- taxa de banner aplicat\ `n
multe reclama]ii de la cet\]eni, general agen]ilor comerciali,
centralizat, ori to]i locatarii au care se pl=ng de costurile mari la feri mai mult dec=t explica]ii.
c=nd vor s\ monteze un ban-
centrale proprii“, a spus vicepri- `nc\lzire, de[i au montate reparti- „Ast\zi am avut discu]ii mai de- ner publicitar. „Am analizat
marul Constantin Neculau la fi- toare. ~n scris am primit `ns\ doar grab\ tehnice pe aceast\ proble- aceste taxe [i am considerat
nalul `nt=lnirii. 40 de sesiz\ri, dar, din acest total, m\“, a concluzionat prefectul. a c\ nu sunt oportune. Taxa de
c\ine, de exemplu, nici nu
este agreat\ de popula]ie [i
nici nu aduce venituri prea
mari municipali]ii, dec=t vreo
urat\ la un cost de 60 rul Educa]iei [i Cercet\rii M+NE F|R| SPA}IU: Se- noi prin fonduri de la Minis- 3.000 de lei pe an“, a spus
dolari/s\pt\mân\), The Ar- (MEdC) are un proiect con- diul `n care se afl\ Grupul terul Educa]iei [i Cercet\rii primarul Gheorghe Nichita.
mory Pub, West Virginia - form c\ruia combustibilul {colar Economic nr. 2 a fost (MEdC) sau chiar cu fon- De asemenea, `n cazul taxei
buc\tari (6 - 8 dolari pe pentru microbuzele [colare de pom, care trebuia pl\tit\
revendicat, astfel c\ Inspec- duri externe. „Grupul {co-
or\), chelneri (2,13 dolari/o- va fi decontat de c\tre mi- toratul {colar Jude]ean Ia[i lar Economic nr.2 a fost de tinerii care se c\s\toreau,
r\ [i bac[i[uri de aproxima- nister, a declarat, ministrul primarul a spus c\ va vorbi
(ISJ) caut\ un spa]iu `n propus [i pentru constru-
tiv 10 dolari/or\), Dunkin Mihail H\rd\u. Potrivit care s\ fie mutat\ unitatea irea unui campus“, a mai cu cei de la DSPM s\ amena-
Donuts, Georgia - assistant ministrului, salariile [oferi- jeze un teren, unde s\ vin\
de `nv\]\m=nt. O discu]ie men]ionat [efa ISJ, prob-
manager (8 dolari/or\), Rai- lor care conduc microbuzele lema cea mai stringent\ fi- tinerii care vor [i s\ planteze
privind un nou spa]iu pen- pomul, `ns\, acest lucru nu
lroad Pass Casino, Nevada - vor fi pl\tite din banii in- tru Economic nr. 2 a avut ind aceea a g\siri unui
menajer (7,10 - 7,93 do- va mai fi obligatoriu. La fel [i
spectoratelor [colare jude- loc [i `n cadrul Consiliului spa]iu convenabil. Astfel,
lari/or\, mese gratuite [i `n cazul bannerelor, nu va
]ene care provin tot din fon- de Administra]ie al ISJ de printre posibilile [coli cu
cazare asigurat\ la un cost mai fi practicat\ taxa de
durile ministerului. P=n\ ieri, 8 februarie, fiind adus\ care s-ar putea face co-
de 120 dolari pe lun\ [i montare, ci doar chiria.
`n prezent, at=t salariul `n discu]ie [i ideea unei co- masarea se num\r\ {coala „Oricum avem mult prea
Excalibur Casino, Nevada - [oferului c=t [i plata com- „Elena Cuza“ din P\curari,
operator de jocuri (6,50 do- mas\ri cu o [coal\ ge- multe panouri prin Ia[i, [i
bustibilului erau asigurate neral\, `n condi]iile `n care care are 488 elevi, 24 de s\li trebuie s\ mai reducem din
lari pe or\). Candida]ii pot de c\tre Consiliul Local, din
lucra `ntr-o companie din un spa]iu `n Ia[i este greu de clas\, [i cun spa]iu de ele“, a mai spus primarul
aceast\ cauz\ microbuzele de g\sit de c\tre municipa- 7000 de metri p\tra]i. O Nichita. Taxele speciale prac-
S.U.A. `n perioada 15 iunie- fiind folosite uneori [i `n ticate de Consiliul Local au
1 octombrie 2007. (O.R.) litate. ~n cazul c\ aceast\ alt\ variant\ adus\ `n
alte scopuri dec=t cel de a variant\ ar fi acceptat\, discu]ie este {coala „N. fost, oricum, atacate de pre-
a COMBUSTIBIL DE LA transporta elevii. (O.R.) Tonitza“ din Alexandru, cu fectur\ `ntr-o ac]iune preala-
[coala cu care se va face co-
MEdC PENTRU MICROBU- a GRUPUL {COLAR masarea ar puta beneficia 304 elevi [i 9525 metri bil\, iar dac\ nu vor fi elimi-
ZELE {COLARE: Ministe- ECONOMIC NR. 2 VA R|- de construirea unei cl\diri p\tra]i. (O.R.) nate, prefectul le va putea at-
aca `n contencios. (S.D.)
12 Vineri, 9 februarie 2007 SPORT

PE SCURT Meci de handbal, rezultat de baschet frim 3, Croitoru 3 [i Miro-

Argentinianul
Paruolo va semna pe
trei ani cu Poli Ia[i
R\m=n=nd la capitolul „veniri“,
argentinianul Gustavo Paruolo va
semna, `n aceste zile, un contract
pe trei ani cu Poli Ia[i, sud-ameri-
canul reu[ind s\-l impresioneze
pe Ionu] Popa `n cele dou\ me-
ciuri amicale `n care a evoluat.
Altfel, antrenorul ie[ean a
anun]at c\ juc\torii Claudiu
Ionescu [i Marius Ciub\ncan nu
intr\ `n vederile sale pentru re-
tur, cei doi urm=nd s\ fie `mpru-
muta]i la echipe din e[alonul se-
cund. Ionescu va evolua la Gloria
Buz\u, `n timp ce Ciub\ncan are
[anse s\ ajung\ la Cetatea
Suceava. (N.P.)
Real Madrid r\m=ne cel
mai bogat club din lume
Conform unui raport al speciali[-
tilor, Real Madrid r\m=ne cel
mai bogat club de fotbal din lu-
me, urmat de marea sa rival\ din
campionatul Spaniei, FC Barcelo-
na, c=[tig\toarea Ligii Campio-
nilor, care a urcat pe pozi]ia se-
cund\ `n ierarhia stabilit\ `n
func]ie de `ncas\rile realizate `n
cursul sezonului 2005/2006. Po-
trivit raportului firmei de consul-
tan]\ financiar\ Deloitte, Real a
realizat, `n sezonul trecut, veni-
turi de 292,2 milioane de euro, cu
aproximativ 30 milioane de euro
mai mult dec=t Barcelona, `ns\
catalanii au reu[it o cre[tere
spectaculoas\, de 25%, fa]\ de se-
zonul 2004/ 2005, `n timp ce
`ncas\rile madrilenilor au crescut
cu doar 6%. ~n total, primele 20
de cluburi din acest clasament au
realizat venituri de 3,5 miliarde
de euro, din drepturile de tele-
vizare, sponsoriz\ri [i alte ac-
tivit\]i comerciale. Iat\ cum se
prezint\ ierarhia celor mai bo-
gate cluburi: 1. Real Madrid
292,2 millioane de euro; 2. FC
Barcelona 259,1; 3. Juventus
Torino 251,2; 4. Manchester
United 242,6; 5. AC Milan 238,7;
6. Chelsea 221,0; 7. Inter Milan
206,6; 8. Bayern Munchen 204,7;
9. Arsenal 192,4; 10. FC Liver-
pool 176,0; 11. Olympique Lyon
127,7; 12. AS Roma 127,0; 13.
Newcastle United 124,3; 14.
Schalke 04 122,9; 15. Tottenham
Hotspur 107,2; 16. Hamburg SV
101,8; 17. Manchester City 89,4;
18. GlasgowRangers 88,5; 19.
West Ham United 86,9; 20.
Benfica Lisabona 85,1.
Etapa a XV-a din ca-
drul Ligii Na]ionale mas-
culine de handbal a pro-
gramat meciul dintre
Dinamo Baumit Bucu-
re[ti [i Politehnica Ia[i,
`ncheiat cu un scor fluviu,
mai rar `nt=lnit pe semi-
cercurile din Rom=nia. La
finalul disputei, „c=inii
ro[ii“ din {tefan cel Mare
au c=[tigat `n fa]a „lan-
ternei“ moldovene cu sco-
Misiune imposibil\
Ast\zi, debuteaz\, la
Clermont-Ferrand, meciul
de Cupa Davis dintre Fran]a
[i Rom=nia, cont=nd pentru
Grupa Mondial\.
Pre[edintele Federa]iei Ro-
m=ne de Tenis, Ilie N\stase,
care a plecat ieri spre Hexa-
gon, a declarat c\ diferen]a de
valoare dintre cele dou\ echipe
este cert\, dar nu `[i pierde
speran]ele: „Este clar c\ Fran-
]a este favorit\, dar noi mer-
gem s\ juc\m [i, p=n\ la urm\,
totul se va decide pe teren“.
N\stase a contribuit la sin-
gura victorie rom=neasc\ `n
fa]a francezilor (3-2), care
dateaz\ din 1974. Fran]a a
c=[tigat `n schimb de cinci ori,
inclusiv `n ultimul meci, de la
Bucure[ti, din 2003 (4-1).
De cealalt\ parte, c\pitanul
echipei franceze, Guy Forget, a
declarat c\ mizeaz\ pe poli-
valen]a juc\torilor s\i.
„Vreau ca to]i b\ie]ii s\ fie
polivalen]i, s\ poat\ juca at=t
la dublu, c=t [i la simplu. A[a
c\ le-am cerut celor special-
iza]i `n dublu s\ exerseze mai
mult la simplu [i invers“, a
spus Forget.
De[i nu a dorit s\ dezv\luie
ordinea `n care vor juca cei pa-
tru juc\tori selec]iona]i pentru
meciul cu Rom=nia - Richard
Gasquet, Sebastien Grosjean,
Arnaud Clement [i Michael
Llodra -, Guy Forget a precizat
nescu 2. De la oaspe]i au
Universitatea Cluj 24-21
(14-9), HCM Bra[ov - U-
rul de 52-38 (29-18), deci bunele s\lii de joc da- lipsit titularii Florin Di- niversitatea Bucovina
`n total s-au `nscris 90 de torit\ incidentelor din mofte [i Gabriel Elisei, Suceava 28-23 (14-8),
CSM Medgidia - HCM
goluri, cu o medie de 1,5 runda anterioar\, de la primul re]inut cu prob-
goluri la un minut de joc! partida Dinamo - Steaua, leme de serviciu `n cadrul Constan]a 27-29 (14-14),
A fost a 15-a `nfr=ngere golgeterii disputei au fost Poli]iei, al doilea fiind ac- UCM Re[i]a - Energia
consecutiv\ a ie[enilor, Ghionea 12, Bibirig 8, cidentat. Celelalte rezul- Pandurii Tg. Jiu 43-35
care ocup\ „deta[at“ ul- Savic 8, Filip 5, B. Voica tate ale rundei au fost: (26-15). ~n etapa a XVI-a,
Steaua MFA Bucure[ti m=ine, de la ora 11.00, `n
tima pozi]ie a ierarhiei, 5, Popov 4, Purc\rea 4,
cu zero puncte la activ. Dimache 2, Dragnea 2, - HCM CSM Bistri]a 36- Sala LPS din Dealul
~ntr-un meci arbitrat de Mustea]\ 1 [i portarul 20 (18-12), „U“ Poli Izo- Copoului, Poli Ia[i va
cuplul buzoian B\ducu - Dragomir 1, respectiv Ve- metal Timi[oara - HC Mi- `nt=lni puternica echip\
Voicu, `n care spectatorii licu 10, Drug\ 7, Caciuc naur Baia Mare 39-33 UCM Re[i]a. (D. TEO-
nu au avut acces `n tri- 5, Damian 4, Chike 4, I- (19-16), Uztel Ploie[ti - DORESCU)
c\ alegerea sa este ca [i
f\cut\. „~mi place s\-i ]in,
`ns\, pe juc\tori sub presiune,
[tiind c\ pot schimba du-
minic\ un juc\tor de simplu,
dac\ va fi nevoie. F\r\ s\
uit\m, de asemenea, c\ un
juc\tor precum Richard Gas-
quet poate evolua la fel de bine
[i la dublu [i poate `nlocui
oric=nd unul dintre titulari“.
Referindu-se la echipa Ro-
m=niei, `n fa]a c\reia Fran]a a
pierdut o singur\ dat\ `n
[apte `nt=lniri, Richard Gas-
quet a spus, `n cursul unei
conferin]e de pres\: „Nu va fi
un meci u[or. Nu trebuie s\
credem c\ va fi o formalitate.
Rom=nia are doi juc\tori care
au ajuns `n sferturile de final\
la Roland Garros (Andrei
Pavel [i Victor H\nescu), a[a
c\ se poate `nt=mpla orice“.
{i Arnaud Clement i-a l\u-
dat pe cei doi juc\tori rom=ni:
„Pavel [i H\nescu joac\ foarte
bine [i ambele echipe vor `n-
cerca s\ ob]in\ cele trei puncte
care asigur\ calificarea. Nu
cred c\ rom=nii vin aici s\ fac\
figura]ie, ci vin s\ `nving\
Fran]a. Este clar c\ Fran]a
reprezint\ o ]int\ pentru e-
chipele mici, iar aceste echipe
mici au juc\tori mari“.
Ast\zi au loc primele dou\
partide de simplu, urm=nd ca
m=ine s\ se dispute meciul de
dublu, de la ora 14.45 (ora
Rom=niei). Duminic\ sunt
programate ultimele dou\ me- De[i Fran]a este marea favorit\ a `nt=lnirii,
ciuri de simplu, de la ora 14.00 Andrei Pavel este de p\rere c\ Rom=nia
(ora Rom=niei). a poate produce surpriza

Unic Piatra Neam] [i-a
diminuat [ansele de
calificare `n Final Four
{ansele ca voleibalistele de la
Unic Piatra Neam] s\ accead\
`ntre primele patru echipe ale
Cupei CEV au sc\zut dramatic,
dup\ ce miercuri sear\, au pier-
dut prima man[\ a sferturilor de
final\, cu 1-3, `n fa]a echipei
spaniole Universidad Burgos.
Rom=ncele au `nceput timorat
primul set, nereu[ind s\ conduc\
deloc pe parcursul acestuia. Cu
un blocaj foarte bun, dar mai ales
cu un atac n\ucitor, echipa spa-
niol\ a c=[tigat primul set cu 25-
14. Setul al doilea s-a desf\[urat
sub acelea[i auspicii, fiind
c=[tigat de Universidad Burgos cu
25-17. ~n cel de-al treilea set,
echipa din Piatra Neam] a p\rut
c\ `[i revine spectaculos, con-
duc=nd pe tot parcursul acestuia
[i c=[tig=ndu-l cu 27-25. Setul al
patrulea a fost `ns\ la discre]ia
echipei din Spania, care s-a impus
cu 25-17. „A fost un meci greu, l-
am pierdut [i [ansele de calificare
au sc\zut, `ns\, vom merge la
Burgos cu g=ndul s\ c=[tig\m,
pentru c\ nu mai avem ce pierde“,
a declarat, la finalul meciului,
antrenorul echipei Unic Piatra
Neam], Aurel Cazacu. Returul
dintre cele dou\ forma]ii va avea
loc la Burgos pe 14 februarie. a
Urmeaz\ negocierile cu Timi[oara
Ie[enii inten]ioneaz\ s\ ac-
cepte, `n mod oficial, solicit\rile
Timi[oarei dup\ ce vor fi sem-
nate actele cu Ilie [i Naidin,
pentru a nu avea parte de sur-
prize nepl\cute, ulterior.
De[i a declarat `n repetate r=n-
duri c\ este de acord ca meciul din
sferturile Cupei Rom=niei cu Poli
Timi[oara s\ se dispute pe arena
„Dan P\ltini[anu“, antrenorul ie-
[ean Ionu] Popa `nc\ se mai g=n-
de[te s\ dea un r\spuns oficial `n
acest sens. Popa a declarat c\ nu
poate lua o decizie dec=t dup\ ce ofi-
cialii celor dou\ grup\ri se `n]eleg
asupra c=torva aspecte importante.
„Am spus c\ avem avantaje dac\
mergem la Timi[oara [i mi-a[ dori
s\ juc\m acolo. Nu putem `ns\ s\
d\m un r\spuns oficial p=n\ ce nu
discut\m `n am\nunt cu cei de pe
Bega. Situa]ia lui Naidin este `nc\
neclar\. B\iatul vrea s\ joace la noi,
dar a[tept\m decizia Comisiei pen-
tru Statutul Juc\torului. Chiar dac\
va fi declarat liber de contract, el are
s\ primeasc\ bani de la Timi[oara.
{i cred c\ e vorba de o sum\ destul
de mare, la care nu cred c\ poate re-
nun]a. Situa]ia nu e at=t de simpl\
pe c=t pare. {tiu c\ [i juc\torii sunt
de acord cu mine c\ ar fi `n avanta-
jul nostru s\ juc\m la Timi[oara,
dar de acum `nainte trebuie s\ se
`n]eleag\ cele dou\ conduceri“,
spune Ionu] Popa.
P=n\ se vor a[eza la masa trata-
tivelor, oficialii de pe Bega au fost
de acord ca juc\torii dori]i de Ionu]
Popa, Leonard Naidin [i Adrian Ilie
s\ vin\ `n Copou.
Ilie a f\cut jonc]iunea cu lotul
ie[ean ieri diminea]\, `n timp ce
Naidin a sosit `n Ia[i asear\ t=rziu,
exist=nd [anse ca `n aceast\ dup\-
amiaz\ s\ evolueze `n amicalul pe
care Poli `l va disputa, de la ora
15.00, la Bac\u, cu divizionara se-
cund\ FCM.
Surse din cadrul clubului moldo-
vean sus]in c\, `n cazul `n care Poli
Ia[i accept\ `n mod oficial ca meciul
din Cup\ s\ se dispute la Timi[oa-
ra, cei doi fotbali[ti vor veni gratis
`n Copou, Ilie sub form\ de `mpru-
mut pe un an [i jum\tate, Naidin
definitiv. Situa]ia r\m=ne `ns\
neclar\ `n privin]a banilor pe care
juc\torul trebuie s\-i primeasc\ de
pe Bega, fiind greu de crezut c\
timi[orenii accept\ ca Naidin s\
plece [i gratis, [i cu bani.
Din c=te se pare, ie[enii nu vor
accepta `n mod oficial s\ joace la
Timi[ioara dec=t dup\ ce vor semna
actele cu cei doi juc\tori, pentru a
nu avea surprize ulterior. (N. P.)
Aten]ie, tricolori:
Olanda a
spulberat Rusia!
F\r\ zece dintre juc\torii
s\i de baz\ (Van der Sar,
Kromkamps, Boulahrouz, Ooi-
jer, Heitinga, Emanuelson,
Afellay, Schaars, Van Persie [i
Robben), reprezentativa de fot-
bal a Olandei, adversara Ro-
m=niei `n preliminariile EURO
2008, a `nvins cu scorul de 4-1
(0-0) selec]ionata Rusiei, `ntr-
un meci amical disputat mier-
curi seara, la Amsterdam. Go-
lurile au fost `nscrise de Babel
(69), Sneijder (72), Mathijsen
(82), van der Vaart (89 pe-
nalty), respectiv B`strov (77).
Alte rezultate `nregistrate
`n meciurile amicale disputate
miercuri seara:
Fran]a – Argentina 0-1
(Saviola ’15)
Anglia – Spania 0-1 (Iniesta
’63)
Germania – Elve]ia 3-1
(Kuranyi ‘8, Gomez ‘30, Frings
’66 - Streller ‘71)
Venezuela – Chile 0-1
(Fernandez ‘43)
Belgia – Cehia 0-2 (Koller ‘6,
Kulic ‘74)
Polonia – Slovacia 2-2 (Zew-
lakow ‘48 penalty, Matusiak
’78 - Jakubko ‘1, Skrtel ‘45)
Croa]ia – Norvegia 2-1 (Pe-
tric ‘26, Modric ’38 - Moen ‘86)
Egipt – Suedia 2-0 (Zaki ‘44,
Fathi ‘87)
Malta – Austria 1-1 (Agius
‘8 - Ivanschitz ‘48)
Georgia – Turcia 1-0 (Sirad-
ze ‘75)
Ungaria – Letonia 2-0 (Pris-
kin ‘30, ‘52)
Israel – Ucraina 1-1 (Badir
’38 - Kalinicenko ‘74)
Uzbekistan - Azerbaidjan 0-0
China – Kazahstan 2-1
(Peng ‘33 penalty, Li Jinyu ’50
- {ihulin ‘19)
Slovenia - Estonia 1-0 (La-
vric ‘34 penalty)
Bulgaria – Cipru 3-0 (Ber-
batov ’44 penalty, ’86, Gheor-
ghiev ’68)
Luxemburg – Gambia 2-1
(Joachi ’65, Sagramola ’66 -
Jaru ‘15)
Albania – Macedonia 0-1
(Ristic ’32)
Belarus – Iran 2-2 (Hleb ’53,
’59 - Khatibi ‘6, Rajabzadeh
‘88) a

Balneologia [i indica]iile sale terapeutice
Ca specialitate medical\
terapeutic\, balneologia presupune
utilizarea factorilor naturali de cur\
(apa, n\molurile, clima, aerul,
de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
~n zilele actuale, Euro-
pa Central\ [i de Est, care
are sta]iuni balneoclimate-
rice datorate reliefului
complex [i variat, sub im-
boldul adep]ilor mediului
curat, s\n\tos [i natural,
valorific\ la maximum re-
medii naturale, fiziologice
ieftine. ~n restul Europei,
]\rile ce nu beneficiaz\ de
sta]iuni complexe [i bogate
`n factori naturali au cen-
tre regionale care valorifi-
c\ totu[i c=]iva metri p\-
tra]i de nisip agreabil sau
fluxul [i refluxul m\rii sau
pur [i simplu soarele [i ae-
rul. Aici, la un nivel `nalt
de elegan]\ [i modernitate,
se adaug\ masajul divers,
chinetoterapia variat\, a-
paratura performant\, ca-
re imit\ naturalul, pre-
venind, trat=nd sau recu-
per=nd boli complexe. ~n
vestul Europei [i peste O-
cean, centrele de `ntre]i-
nere [i reabilitare pun ac-
centul pe masaj [i mi[care.
~n toate ]\rile civilizate
[i intens industrializate,
binecunoscuta pauz\ de
pr=nz este obligatoriu
completat\ cu program de
mi[care [i gimnastic\ pen-
tru decontracturare [i de-
conectare `n vederea cre[-
terii randamentului `n
munc\. Tot `n ]\rile avan-
sate, datorit\ educa]iei
medicale, c=t [i a interesu-
lui omului de r=nd de a fi
s\n\tos, dar [i datorit\
medicilor de familie, orice
pacient este dirijat `ntr-un
Serviciu de `ntre]inere-re-
abilitare. Orice interven]ie
terapeutic\ de specialitate
medical\, chirurgical\,
psihologic\ este urmat\ [i
validat\ de o recuperare
func]ional\ `ntr-un centru
de profil.
mi[carea apelor, flora [i fauna),
precum [i mijloace terapeutice
(c\ldur\, lumin\, energie electric\,
electromagnetic\, mecanic\).
Caren]a actual\ din
cultura general\ a corpu-
lui medical rom=nesc face
ca balneofizioterapia, cli-
matologia, medicina fizic\,
cultura fizic\ medical\ s\
nu-[i g\seasc\ un loc `nr\-
d\cinat `n preocuparea [i
practica profesional\. Din
fericire, cuno[tin]ele popu-
lare despre valoarea bene-
fic\ a factorilor naturali,
precum [i tradi]ia ca fie-
care om care munce[te tre-
buie s\ mearg\ „la b\i“
pentru refacere, iar copiii
s\ se c\leasc\, mai face ca
serviciile de balneologie s\
func]ioneze, pentru ca mai
t=rziu s\ nu import\m
surogat.
Scopul
balneofizioterapiei
Cura balnear\ profilac-
tic\ primar\ a st\rii de s\-
n\tate cuprinde „educarea
comunit\]ii `n leg\tur\ cu
problemele cele mai im-
portante de s\n\tate, pre-
cum [i `n leg\tur\
cu metodele de pre-
venire [i control a
problemelor ce pot
s\ apar\. Esen]a
terapiei balneare
const\ `n aplicarea
[tiin]ific\, ritmic, a
unei terapii com-
plexe, prin serii de
stimuli `ntr-un me-
diu schimbat“.
Cura balnear\
terapeutic\ se adre-
seaz\ organismului
aflat `n suferin]\,
cu simptomatologie
manifest\, care `i
diminua evident ca-
pacitatea de munc\,
`ntr-un interval de
18-20 de zile, sub
factori caracteristici
de cur\, ce ac]ionea-
z\ uneori cu efecte
superioare terapiei
medicamentoase [i
`ndeosebi cu rezul-
POR}IA DE S|N|TATE
tate la distan]\, pentru pe-
rioade mai lungi de timp.
Recuperarea medical\
se face dup\ ie[irea din fa-
za acut\, manifest\ de
boal\. Se depun eforturi
pentru a se recupera func-
]iile diminuate sau de a
substitui pe cele pierdute,
`n scopul cre\rii unei inde-
penden]e individuale fa]\
de familie, societate, pen-
tru reluarea `n parte sau
`n totalitate a activit\]ilor
sociale, c=t mai aproape de
cea avut\ anterior st\rii
de boal\.
Contraindica]iile
balneofizioterapiei:
- toate afec]iunile acute
sau cronice `n perioada de
exacerbare acut\;
- toate bolile infecto-
contagioase, p=n\ la ter-
minarea izol\rii obliga-
torii;
- hemoragiile repetate,
abundente, bolile hemato-
logice [i neoplazice;
Vineri, 9 februarie 2007 13
PILULA ZILEI
- bolile neurologice sau
traumatismale craniocere-
Cum s\ v\ hr\ni]i
brale recente;
- tulbur\ri psihice, nar- pentru a avea o
comani, toxicomani, eti-
lism cronic; vedere bun\
- sarcina [i lehuzia, `n
general, [i cea patologic\, Ceea ce respira]i, be]i [i m=nca]i in-
`n special. fluen]eaz\ modul de func]ionare al or-
ganismului. Apa ar trebui s\ fie cel mai
important element `n orice diet\. Este
Indica]iile generale indicat s\ be]i cel pu]in 6 pahare de
ap\ pe zi, reduc=nd consumul b\uturi-
ale balneofizioterapiei lor bogate `n zah\r [i al cafelelor. Din
pe profile de cauza degrad\rii solului contaminat de
pesticide [i variate `ngr\[\minte chi-
patologie: mice, fi]i foarte atent `n ceea ce prive[te
alimentele pe care alege]i s\ le m=n-
- boli reumatismale de- ca]i. Cele mai indicate alimente care v\
generative vertebrale [i ajut\ s\ reduce]i riscul confrunt\rii cu
periferice, inflamatorii Dr. Vlad-Dorin afec]iunile oculare sunt urm\toarele:
imuno-genetice `n faza de Bejan, medic - pe[tele - este o surs\ excelent\, ce
remisiune, boli reactive furnizeaz\ suport structural pentru
postinfec]ioase, abarticu- primar reumatolog membranele celulare. Este recoman-
lare (periartrite, tenosino- dat pentru tratarea degenerescen]ei
vite, bursite, miozite), tul- nelor acute, boala hiper- maculare [i pentru p\strarea s\n\t\]ii
ton\ stadiul 1 [i 2, f\r\ fe- ochiului;
bur\ri de static\ [i dina-
nomene de angor [i infarct - spanacul, varza [i salata - aceste
mic\ osteoarticular\ mo[- plante sunt bogate `n caroteni, `n spe-
tenite sau dob=ndite, rahi- `n ultimul an [i f\r\ fe-
cial `n lutein\. Luteina, un pigment
tism [i sechele de rahi-
nomene de scleroz\ pro-
galben, protejeaz\ macula de arsurile
nun]at\ a vaselor inimii,
tism, atrofii musculare cu creierului, rinichilor, in-
solare [i de lumina fosforescent\;
disfunc]ii secundare; - oul - este bogat `n cistein\, sulf, le-
farct miocardic `n stadiul citin\, amino-acizi [i lutein\. Aceste
- boli post-traumatice: de compensare func]iona-
aglodistrofia [i sechele du- componente previn formarea cata-
l\, boal\ hipoton\ esen]ia-
p\ contuzii, entorse, luxa- l\, arteropatii [i venopatii
ractei;
- usturoiul [i ceapa - prezint\, de
]ii, fracturi, rezolvate orto- `n stadiul 1 [i 2 func]ional; asemenea, un con]inut bogat de sulf,
pedic sau chirurgical;
- boli ale aparatului ge- necesar producerii de glutemin\, un
- boli ale aparatului res-
nito-urinar: glomerulone- important antioxidant at=t pentru
pirator: ale c\ilor aeriene ochi, c=t [i pentru `ntregul organism;
frite cronice, pielonefrite
superioare (sinuzite, rinosi- - soia - sc\zut\ `n gr\simi, bogat\ `n
cronice, litiaza renal\, in-
nuzite, laringite), ale c\ilor proteine este elementul de baz\ ce nu
flama]ii cronice ale c\ilor
aeriene inferioare (bron[ite ar trebui s\ lipseasc\ din nici o diet\.
urinare, prostatite cronice, Soia con]ine acizi gra[i esen]iali, vitam-
cronice, bron[ec- st\ri dup\ interven]ii chi-
ina E [i agen]i antiinflamatori;
tazii), supura]ii pul- rurgicale pe aparatul uri- - fructele [i legumele - con]in vitam-
monare, astm bron-
nar, infec]ii cronice sau ina A, C, E [i beta-caroten. Legumele
[ic, scleroemfizem, subacute genitale femini- de culoare galben\, precum morcovul
pneumoconioze, sunt foarte importante pentru vederea
ne, sterilitate secundar\,
TBC pulmonar\ `n disfunc]ii menstruale, tu- diurn\;
faza de consolidare, - afinele [i strugurii - aceste fructe
berculoza genital\ stabi- ajut\ ochiul cu prec\dere `n timpul ve-
sechele post- lizat\;
pleurezii, BPOC; derii nocturne. O cea[c\ plin\ de afine,
- boli ale sistemului en- gem de coac\ze sau un supliment nu-
- boli ale apara- docrinometabolic: hiper- tritiv format din struguri [i afine v\
tului digestiv: gas-
tiroidia, hipotiroidia, spas- ajut\ s\ v\ adapta]i vederea la `ntu-
trite cronice, boala neric `n mai pu]in de 30 de minute;
ulceroas\, stomac mofilia, osteoporoza [i
postmenopauza, diabet za- - vinul - pe l=ng\ efectul cardiopro-
operat, enterite [i tectiv, vinul con]ine nutrien]i esen]iali
colite, dischinezii harat, dislipidemii, alergii care protejeaz\ vederea. Bine`n]eles,
biliare, colecistite, polifactoriale [i trenante; nu mai trebuie ad\ugat faptul c\ nu-
hepatite, sindrom - boli psihice, nevroze mai un consum moderat are urm\ri
aderen]ial dup\ astenice, insomnii, agita]ii benefice pentru organism;
peritonite, inter- psihomotorii; - alunele [i stafidele sunt unele din-
ven]ii chirurgicale - boli ale organelor de tre cele mai concentrate alimente `n vi-
abdominale, pan- sim], mai ales `n faza de tamine. Con]inutul ridicat de acizi
creatite cronice; remisiune func]ional\; gra[i omega-3 contribuie la men]inerea
colesterolului la un nivel sc\zut [i sta-
- boli ale apara- - boli stomatologice in- bilizeaz\ membranele celulare;
tului cardiovascular: flamatorii, degenerative, - uleiul de m\sline este un tip de
valvulopatii com- postextrac]ionale, tulbu- ulei monosaturat care constituie o al-
pensate, miocardite r\ri de ocluzie [i dinamia ternativ\ s\n\toas\ a untului [i a
dup\ opt luni de la articula]iilor temporoman- margarinei. a
terminarea fenome- dibulare. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 9 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.

6 12 6 7 6 9
7 8 1 5 4 3 9 6 2
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

4 6 5 1 9 2 7 8 3 8 9 1 10 6 13 3 12
9 2 3 6 7 8 4 1 5 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
5 9 4 8 3 6 1 2 7 bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri 9 11 14 2 16 9 7 9
2 7 8 4 5 1 6 3 9
3 1 6 9 2 7 8 5 4 lansat [i pe Internet [i s-a A
1 2 3 4 2 5 6 7
1 4 9 3 6 5 2 7 8
r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua
L I T I E R A B
6 3 7 2 8 4 5 9 1 B I S E R I C A
Zeeland\ [i Croa]ia, iar 10 13 9 1 11 9 11 9
8 5 2 7 1 9 3 4 6 `n Marea Britanie este C H I N O N I C A R
deja considerat un A R H I D I A C O N
fenomen. Completa]i Pornind de la nu- 2 9 15 9 2 7 2 11
O C R O T I R E
2 6 4 careul de 81 de p\tr\]ele A D O R M I T I
mele Sf. Mc. ...
cu cifre cuprinse `ntre 1 (†260), de pe ori- 11 8 2 2 7 6
4 3 [i 9, astfel `nc=t nici o
N E R U S I N A T I zontala A-B,
D E S E R T A C I U N E `n Calendarul
7 8 9 1 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
P R O D R O M I T A
Ortodox, de ast\zi, 2 2 11 6 14 7
ori pe acela[i r=nd sau pe 9 februarie,
1 2 6 aceea[i coloan\. Grila I E R A T I O N completa]i careul
este `mp\r]it\ `n nou\ de sus [i ve]i 2 1
D O C T R I N A
9 5 careuri mai mici, fiecare
P R O V I D E N T A
descoperi, pe
cu nou\ p\tr\]ele, iar vertical\,
1 2 4 fiecare careu trebuie s\ M I N O L O G H I U termeni lega]i
de practica
4 5 6 7 con]in\ cifrele de la 1 la P A N A H I D A
bisericeasc\.
9, la fel, o singur\ dat\. C A T U I E (Solu]ia careului
1 3 (Solu]ia A de sus `n num\rul
c a r e u l u i al\turat ` n de luni)
3 5 9 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:30 Sabrina 11:05 Fantastica lumin\ (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Culoarea p\catului
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 08:00 Enigmele creierului 12:00 Jurnal cultural Cu: Cioran si Capatos 10:15 Om s\rac, om bogat (r) Cu: Lima Duarte
Cu: David James Elliott) 08:30 Aventuri din Kytera (r) 12:30 360 de grade - 09:00 ~n gura presei (r) 11:15 C\ut\ri disperate (r) 11:00 Pariul iubirii
08:55 Puterea florilor 09:00 Jurnalul Euronews Reportajul Geo (r) 10:00 Concurs interactiv 13:00 {tirile PRO TV Cu: Patricia Manterola
09:00 Celebrit\]ile timpului t\u 09:10 V=n\torii de comori (r) 13:00 Stelele filmului (r) 11:00 Vivere 13:45 ~ncurc\turi de familie bun\ 13:30 Jur\m=ntul
09:10 Dis-de-disear\ (r) 10:00 Tonomatul DP 2 13:30 ~napoi la argument 12:00 Vocea inimii (r) (comedie, Cu: Alan Thicke, 14:30 Iubire ca `n filme (r)
10:10 Dinastia (r) 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 14:15 Cite[te cu mine! (r) 13:00 Observator Joanna Kerns) (dram\, Cu: Adela
10:40 Lumea cite[te! (r) jura]ilor (r) 14:30 Jurnal cultural (r) 13:45 Abuz de for]\ Maggie, so]ia lui Jason, este Popescu, Dan Bordeianu)
11:30 D\nutz SRL - super- market 12:25 C=]iva pa[i spre un mana- (thriller, Cu: Richard concediat\ de [eful ei [i se de- 15:30 Iubire de mam\
14:35 Festivalul de jazz - Sibiu cide s\ candideze `mpotriva
de divertisment (r) gement mai bun 15:30 Aventura plantelor Crenna, John Shea) acestuia pentru postul de pri- Cu: Danna Garcia
13:00 Hannah Montana 13:00 Motomagia (r) 16:00 Rom=nia optimist\ (r) 16:00 Observator mar. ~ns\ Carol, fiica lui 17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Miley Cyrus 14:00 ABC... de ce? 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Maggie, o avocat\ cunoscut\, 18:30 Betty cea ur=t\
16:30 Aparatul de filmat - se `ndr\goste[te total nepre-
13:30 Desene animate 14:30 Aventuri din Kytera martor al istoriei Cu: C. Andrei meditat de unul dintre adver- Cu: Ana Maria Orozco
14:00 Tenis. Cupa Davis: Fran]a - 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 17:30 Jazz - Sibiu (r) 19:00 Observator sarii politici ai mamei sale. 19:30 Rebelde
Rom=nia 16:00 Jurnalul TVR 18:30 Cinemaniacii 20:30 Ora[ul infernului 16:00 T=n\r [i nelini[tit Cu: Enrique Rocha, Juan
19:00 Jurnalul TVR 16:30 Hollywood reporter 19:00 Minorit\]i (thriller, Cu: Pierce Cu: Janne Cooper Ferrara, Ninel Conde
20:20 Stele de cinci stele. Invitat\: 17:00 V=n\torii de comori Brosnan, Linda Hamilton, 17:00 {tirile PRO TV 20:30 Nu privi `n urm\
19:30 Tema de vineri
M\rioara Mur\rescu Cu: Tia Carrere Charles Hallahan) 17:45 Familia Bundy (dram\, Cu: Lauren Holly,
Cu: Ioana Moldovan si 22:30 Jurnal cultural Cei care tr\iesc `n or\[elul
18:00 Lec]ia de management 23:00 Prima pagin\ Dantes Peak nu b\nuiesc nici (comedie, Cu: Ed O’Neill) Jon Bon Jovi, Edward
Iulian Vrabete 18:35 Lege [i ordine: ~n fa]a Burns, Jennifer Esposito)
(comedie, Cu: Jack o clip\ c\ se afl\ `n mare peri- 18:50 {tirile PRO TV
21:50 Lost: Naufragia]ii (ac]iune, jura]ilor col. Chiar l=ng\ ei, un Claudia, o t=n\r\ care tr\ie[te
Cu: Naveen Andrews, Lemmon, Walter Matthau, 20:30 O fat\ de milioane `ntr-un ora[ la marginea
19:25 Ray Mears - lec]ii de adev\rat uria[ `ncepe s\ se
Emilie de Ravin) Susan Sarandon) trezeasc\ la via]\. Un uria[ (dram\, Cu: Clint m\rii, are o via]\ care nu-i
supravie]uire Chicago, anii 20. S\tul de care poate distruge orice urm\ Eastwood, Hilary Swank, ofer\ mari surprize. Rela]ia cu
22:45 Jurnalul TVR 20:00 D’ale lu Mitic\ Michael este confortabil\, cer-
deliciile vie]ii de jurnalist, de via]\ azv=rlind cenu[\, Morgan Freeman)
23:20 Agnes [i fra]ii s\i Cu: Mitic\ Popescu Hildy Johnson, cel mai bun re- gaze mortale [i r=uri de lav\ De-a lungul unei vie]i `ntregi cul de prieteni pe care-l
(dram\, Cu: Moritz 21:00 Ora de [tiri porter al unui ziar de mare incandescent\ care curg cu petrecute `n ring, Frankie frecventeaz\ este acela[i, sluj-
Bleibtreu, Herbert Knaup) tiraj, hot\r\[te s\ renun]e la peste 100 km/h. Ajuns din Dunn a antrenat figuri legen- ba de chelneri]\ nu-i ofera
~ntre Agnes [i fra]ii s\i nu prea
22:10 Campionatul de comedie slujb\ [i s\ se `nsoare cu fe- `nt=mplare la fa]a locului, un dare ale boxului. ~ntotdeauna nepl\ceri majore. ~ns\ c=nd
mai exist\ lucruri comune. ~n 22:40 Home made.ro meia iubit\. Numai c\, din vulcanolog avertizeaz\ asupra i-a `nv\]at pe discipolii s\i, `n Charlie, fostul ei iubit, se
punctul de vedere al lui Walter pericolului care amenin]\ afar\ de arta de a se lupta, [i `ntoarce `n ora[, Claudia
afara unui tat\ excentric [i a 23:10 COOLmea distrac]iei ora[ul, `ns\ nici m\car colegii `ncepe s\ se `ntrebe dac\ nu
unor probleme rela]ionale care Burns, redactorul-[ef al una dintre cele mai impor-
00:10 Mica Britanie (comedie, publica]iei, momentul e prost s\i nu vor s\-l ia `n seam\. tante lec]ii de via]\: mai pre- cumva el este r\spunsul la
le dau destinele peste cap,
via]a fiec\ruia este r\scolit\ Cu: Matt Lucas) ales. Drept urmare, acesta va 22:30 Barbatul mult visat sus de toate, fiecare este dator `ntreb\rile care o macin\.
p=n\ `n cele mai mici 00:40 Ray Mears - lec]ii de face tot ce-i st\ `n putin]\ (dram\, Cu: William R. s\ se protejeze pe sine. 22:30 O lume a fiarelor
am\nunte. Iar ei sunt gata s\ supravie]uire (r) pentru a da peste cap pla- Moses, Lysette Anthony) 23:00 Vacan]a mare (r) (romantic, Cu: Cesar
explodeze. Filmul reprezint\ o 01:10 Tonomatul DP 2 (r) nurile lui Hildy. 23:45 K1 - Dinamite Evora, Edith Gonzalez)
variant\ european\ a cunos- 00:30 Observator (r)
02:35 Detectiv de ocazie (r) 00:50 Teatru (r) 01:30 Concurs interactiv 00:45 Lupta nud la nud 00:30 Jur\m=ntul (r)
cutului „American Beauty“.
01:20 Mai mult dec=t bizar (poli]ist) 01:45 Kinetica (r) 02:30 Furia extraterestr\ 01:45 O fata de milioane (r) 01:30 Pove[tiri adev\rate (r)
02:10 Jurnalul TVR (r) a 04:00 Bugetul meu (r) a 02:20 Jurnal (r) a (horror) a 04:30 K1- Dinamite (r) a 02:30 Extravaganta Anastasia a
 TIMP LIBER Vineri, 9 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
grafic\ at=t din colec]ii muze- artistul Gavril Siriteanu pro-
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 ale Muzeul de Art\ din Ia[i, pune noi modalit\]i plastice de
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Muzeul Vasile P=rvan din
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
interpretare a „m\[tii“ - ca prin-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale cipiu antropomorf folosit pentru
ISSN 1841-141X din Gala]i [i Muzeul de Art\ animarea obiectelor `n scen\.
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 din Constan]a, c=t [i particu-
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa lare - colec]ia artistului, colec- Muzeul „Mihai Eminescu“
Cotoranu).
]ia dr. A. Teodorescu, colectia
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Expozi]ie de fotografie Mihai
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 dr. H. Aldea, expozi]ia va fi de-
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ schis\ spre vizitare p=n\ `n Pot=rniche: „Portretele P\-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. m=ntului“.
martie 2007 [i este menit\ s\
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 sublinieze parcursul unuia din-
tre cei mai reprezentativi ar- Teatrul Na]ional
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ ti[ti plastici rom=ni. „Vasile Alecsandri“
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Ast\zi, 9 februarie, ora
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 19.00: „Steua f\r\ Mihail
Sebastian“ de Dumitru Crudu,
regia Ion Sapdaru, scenografia:
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\ -
Ateneul „T\t\ra[i“;
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Duminic\, 11 februarie, ora
19.00: „Zbor deasupra unui
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Palatul Culturii cuib de cuci“ de Dale Wasser-
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe-
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re-
Februarie 2007, Muzeul de man, regia: Marius Oltean,
cunoscute interna]ional. Istorie al Moldovei din cadrul scenografia: Axenti Marfa -
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- Complexului Na]ional Muzeal Centrul Cultural Francez Teatrul pentru copii [i tineret
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, „Moldova“, Sala „Orest Tafrali“: „Luceafarul“.
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n Expozi]ia „Marele tezaur mo- 5-15 februarie: Expozi]ie de
Canada). netar medieval al Moldovei“; m\[ti [i obiecte decorative
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! Muzeul de Art\ din cadrul „Transfigur\ri antropomorfice Teatrul pentru copii
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se Complexului Muzeal Na]ional `n scenografie“. ~n holul Cen- [i tineret „Luceaf\rul“
fac p=n\ pe 12 februarie. Moldova, Ia[i, prezint\ Expozi- trului Cultural Francez va fi Ast\zi, 9 februarie, 10.00:
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze deschis\ pentru public o expo- „Cenu[\reasa“;
]ia omagial\ Centenar Corneliu
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! zi]ie cu elemente de scenografie
Baba, `n galeria de art\ con- Duminic\, 11 februarie,
temporan\ II, la etajul I al folosite `n teatrul de anima]ie. 10.00: „Cenu[\reasa“;
Palatului Culturii din Ia[i. Sub genericul „Transfigur\ri Duminic\, 11 februarie,
ANUN} VÂNZ|RI ANUN} ~NCHIRIERE Reunind lucr\ri de pictur\ [i antropomorfice `n scenografie“, 11.30: „Croitora[ul cel viteaz“. a
V=nd loc de veci `n Cimitirul Ofer camer\ separat\ la o fat\ lini[tit\,
Eternitatea. Rela]ii la nr de telefon: nefum\toare, `n T\t\ra[i, l=ng\
0723.517.192. Neurochirurgie. Telefon 476.785 Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Planeta la control 07:00 ~n b\taia vântului 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis: Hackney
Atacul asteroizilor 07:50 Cum se fabric\ Preg\tiri de vreme rea 10:55 Un duet `n Caraibe O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
08:00 Clipe de co[mar 08:40 Viitorul omenirii: Fermele 08:00 Natura dezl\n]uit\: Frigul Montserrat duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Incendiu pe Star 09:10 Mic ghid pentru marele 09:00 Automobile americane re- 11:20 Trasee: Via]a lui Lutyen Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
09:00 ~ntâlniri mortale univers condi]ionate: Mustang '65 11:50 Pân\ la cap\tul P\mântului boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
10:00 Enigmele mor]ilor 10:00 Planeta cuprins\ de furie 10:00 Motociclete americane Misterele faraonilor africani forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
Secretul Min]ii lui Einstein Viscolul Motocicleta lui Lance 12:45 Om la ap\! Cine râde s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
11:00 Nu [tiam asta 10:55 Inventatorii: Dyson Armstrong primul...
12:00 Megastructuri: Autobahn 11:20 Inventatorii: Silver 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
13:10 Cu taxiul prin Yogyakarta
13:00 Clipe de co[mar 11:45 Viitorul omenirii Roti]e permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
13:40 C\l\torii cu zarul
Deraierea de la Eschede Fermele 12:00 Mega constructori opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
14:05 Vehicule off-road
14:00 ~ntâlniri mortale 12:10 Jurassica: Na[terea Cursa pentru putere Distrac]ii 4 x 4
opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
15:00 Enigmele mor]ilor uria[ilor (Algeria) 14:35 Clubul de pescuit Buena merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
Secretul Min]ii lui Einstein 13:00 ~n b\taia vântului 13:00 O prad\ mortal\ Vista rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
16:00 Nu [tiam asta 13:50 Cum se fabric\ Preg\tiri de vreme rea 15:05 Pân\ la cap\tul P\mântului din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
17:00 Paradisuri naturale: Golful 14:40 Viitorul omenirii: Fermele 14:00 Natura dezl\n]uit\: Frigul Misterele faraonilor africani 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
Glacier - }\rmul Alask\i 15:10 Mic ghid pentru marele 15:00 Cum se fabric\ 16:00 Proiecte de vis: Hackney modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
18:00 Culise univers 16:00 Curse: Nume de cod: Daisy
Rolling Stones la Rio 16:00 Planeta cuprins\ de furie
16:55 Un duet `n Caraibe str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
17:00 Automobile americane re- Montserrat
19:00 Megastructuri: Kingda Ka Viscolul condi]ionate: Mustang '65 Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
20:00 ~ntâlniri mortale 16:55 Inventatorii: Dyson 17:20 Trasee: Via]a lui Lutyen
18:00 Motociclete americane
21:00 Planeta la control 17:20 Inventatorii: Silver 17:50 Pân\ la cap\tul P\mântului RO34RNCB0198003451910002 RON
Motocicleta lui Lance
Supervulcani 17:45 Viitorul omenirii Armstrong Ora[ul pierdut al aurului
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
22:00 Via]a sub lup\ Fermele 19:00 Vân\torii de mituri 18:45 Om la ap\!
Cine râde primul...
RO07RNCB0198003451910003 USD
23:00 Cu un pas `naintea terorii 18:10 Jurassica: Na[terea 20:00 Mega constructori
00:00 Clipe de co[mar uria[ilor Cele mai rapide ro]i - SUA 19:10 Cu taxiul prin Yogyakarta BCR Roman, Piatra Neam]
Bomba din Oklahoma City 19:00 Demen]a avioanelor [i Canada 19:40 C\l\torii cu zarul
01:00 Via]a sub lup\ 19:50 Magazin Discovery 21:00 Un pas mai departe 20:05 Vehicule off-road Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
02:00 Cu un pas `naintea terorii Catastrofe aviatice 22:00 Medium la locul crimei Distrac]ii 4 x 4
03:00 Megastructuri a 20:40 Viitorul omenirii 20:35 Clubul de pescuit Buena Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
Rachel Domas
Fertilitatea 22:30 Medium la locul crimei Vista pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
21:10 Safari cosmic Alexis Burke 21:05 Pân\ la cap\tul P\mântului indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
Legend\: 22:00 De profesie supravie]uitor 23:00 Anatomia unei echipe de Misterele faraonilor africani salvatoare.
Zona arctic\ Formula Unu 22:00 Proiecte de vis: Hackney
[tiri 22:55 Magazin Discovery 00:00 Aglomera]ie `n aer: F\r\ erori 22:55 Un duet `n Caraibe Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
film artistic Catastrofe aviatice 01:00 Aglomera]ie `n aer Montserrat derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
23:45 Viitorul omenirii a Pericol la sol a 23:20 Trasee: Via]a lui Lutyen a 0721-338.885 (Paduraru Irina). a
 CM
YK

16 Vineri, 9 februarie 2007 REPORTAJ

Casa poetului `n ajutorul oamenilor

a ~n satul Miorcani din jude]ul Boto[ani se afl\ casa poetului Ion Pillat a Aici au func]ionat, de-a lungul timpului,
un spital rural [i un muzeu memorial a Rudele poetului au donat casa [i anexele Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei a Renovarea cl\dirilor va face ca `n Miorcani s\ func]ioneze un centru cultural pastoral-misionar a
de {tefan
M|RCULE}
Pe malul Prutului, la mar-
ginea jude]ului Boto[ani, se
afl\ localitatea Miorcani, un
sat cu aproximativ 2000 de
locuitori din comuna R\d\-
u]i-Prut, localitate cunoscu-
t\ pentru exploat\rile mini-
ere, `n special a gipsurilor
extrase din zon\. Atestat\
documentar pentru prima
dat\ `n 1437, comuna R\d\-
u]i-Prut a atins apogeul dez-
volt\rii sale `n perioada in-
terbelic\, moment `n care ea
se prezenta ca un mic or\[el
cu hoteluri, farmacii [i t=rg,
`n jurul c\ruia gravitau
toate satele din jur.
Satul Miorcani din comu-
na R\d\u]i-Prut este [i locul
unde marele poet, academi-
cian, editor [i publicist Ion
Pillat (1891-1945), [i-a petre-
cut o parte din copil\rie. Lo-
curile unice prin frumuse]ea
lor au fost pentru marele
poet, dup\ cum el `nsu[i m\r-
turisea, „doicele la care mi-
am supt Muzele fl\m=nde“.
El a dedicat acestor melea-
guri o poezie numit\ „Toam-
na la Miorcani“, unde evoc\
clipele minunate petrecute
aici al\turi de p\rin]ii s\i.
Tat\l poetului, Ion N.
Pillat, un cunoscut mo[ier [i
CM
YK
parlamentar al regatului in-
dependent de atunci, [i gi-
nerele liberalului Ion C. Br\-
tianu, a cump\rat, `n anul
1883, o mo[ie `n satul Mior-
cani, unde a construit un co-
nac pe o veche construc]ie din
anii 1830-1832, [i unde venea
adesea cu familia pentru a
petrece pu]inul timp liber.
~nt=i conac,
apoi spital
Dup\ moartea poetului,
conacul a r\mas fiului aces-
tuia Dinu Pillat, dar regi-
mul comunist care i-a f\cut
mari probleme lui Dinu Pil-
lat, asistentul lui George
C\linescu, a preluat `n mod
abuziv mo[ia [i a transfor-
mat conacul `ntr-o sec]ie a
spitalului Darabani, spital
rural ce a func]ionat 20 de
ani, asigur=nd asisten]a me-
dical\ `n zon\. Petraru Da-
na, director executiv la Di-
rec]ia Cultur\, Culte [i Pa-
trimoniu Na]ional Boto[ani,
ne-a informat c\ „na]iona-
lizarea conacului a fost o pe-
rioad\ neagr\ pentru casa [i
pentru locurile `n care poe-
tul se retr\gea sub arborii
seculari. ~n 1987, `n anexele
care serveau odinioar\ mun-
citorilor de la vechiul conac,
s-a amenajat un muzeu `n
care se reg\seau obiecte
personale ale poetului.“
Muzeul „Ion Pillat“
Dup\ 1990, conacul cu a-
nexele sale, cu livada [i cur-
tea imens\, precum [i p\du-
rea din afara localit\]ii, care
au apar]inut lui Ion Pillat [i
apoi fiului s\u Dinu Pillat -
una dintre victimele regi-
mului comunist -, au fost re-
vendicate de rudele r\mase
`n via]\, nora Jeana Corne-
lia so]ia lui Dinu Pillat [i fi-
ica lor, Monica.
Protopopul de Darabani,
p\rintele Costic\ P=nzaru
ne-a ar\tat cum au ajuns ca-
sa poetului Ion Pillat s\ a-
par]in\ ast\zi Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei: „Lip-
sa de fonduri, stadiul avan-
sat de degradare al cl\di-
rilor, au determinat pe nora
lui Ion Pillat, Jeana Corne-
lia Pilat, [i pe nepoata poe-
tului, Ioana Monica Saules-
cu, s\ doneze cele 4 cl\diri
ale conacului, Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, `m-
preun\ cu 10 hectare de te-
ren (3,8 ha intravilan, situat
`n jurul cl\dirilor conacului
[i 6,2 ha de p\dure, pe malul
r=ului Prut). Inten]ia este ca
acestea s\ fie renovate [i
transformate `ntr-un centru
social-cultural. Obiectele din
muzeu au fost duse la Mu-
zeul Jude]ean Boto[ani, un-
de se p\streaz\ [i ast\zi, iar
conacul cu terenurile res-
pective au fost preluate a-
tunci de c\tre reprezentan]ii
Mitropoliei Moldovei [i Bu-
covinei“.
Centrul Cultural
Pastoral-Misionar
„Ion Pillat“
din Miorcani
Din momentul `n care ca-
sa lui Ion Pillat de la Mior-
cani a fost donat\ Mitropo-
liei Moldovei [i Bucovinei, ea
a devenit Centrul Cultural
Pastoral-Misionar „Ion Pil-
lat“ din Miorcani. De la ad-
ministratorul acestui Cen-
tru, p\rintele Hru[c\ Remus
Octavian, am aflat c\ „aici
sunt `n proiect restaurarea
celor 4 cl\diri, pentru care s-
a `ntocmit documenta]ia ne-
cesar\, [i se vor `nfiin]a cu
binecuv=ntarea ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei, o
Cas\ de B\tr=ni, o Cas\ pen-
tru Tineret, `n care se vor
desf\[ura activit\]i social-
misionare cu tinerii din zo-
n\, un spital pentru asigura-
~n Casa „Ion Pillat“ de la Miorcani, Mitropolia Moldovei
rea asisten]ei medicale `n
acea regiune, [i chiar un cab- [i Bucovinei are `n proiect amenajarea unui centru cultural pastoral-
inet stomatologic.“ misionar, `n cadrul c\ruia s\ func]ioneze o cas\ de b\tr=ni,
Anii `n care conacul „Ion
o cas\ pentru tineret, un spital [i un cabinet stomatologic
Pillat“ a fost l\sat `n para-
gin\ din lips\ de fonduri pen-
nar „Ion Pillat“, am `ncercat cuper\m materiale din cl\- malul Putului“, a men]ionat
tru renovarea sa, ori proasta s\ fac tot ce mi-a stat `n pu- dirile d\r=mate. p\rintele Hru[c\ Remus
administrare a cl\dirilor pe
teri pentru a ob]ine autori- ~ncerc\m [i s\ colabor\m Octavian.
timpul `n care ele au func- za]iile necesare `nceperii cu alte institu]ii `n vederea Doamna director Petraru
]ionat fie ca spital, fie ca
lucr\rilor de renovare a cl\- ob]inerii unor finan]\ri pen- Dana, cea care a mutat obi-
muzeu, [i-au l\sat ampren- tru proiectele noastre - cum ectele din micul muzeu din
dirilor. ~ntre timp ne-am
ta asupra cl\dirilor. Actual- ar fi Direc]ia Muncii Boto- conacul din Miorcani la Mu- CM
gospod\rit prin cur\]area YK
mente acestea sunt `ntr-un [ani - iar anul acesta am ob- zeul Jude]ean Boto[ani a do-
avansat stadiu de degra- cur]ii, a iazului, a copacilor
care erau un pericol pentru ]inut autoriza]iile necesare rit s\ mul]umeasc\ Mitro-
dare, iar renovarea lor nece- pentru construirea unui gard poliei Moldovei [i Bucovinei
sit\ eforturi imense din par- acoperi[urile cl\dirilor, am
s\pat [an]uri la intrarea `n `n jurul cur]ii. Lucr\rile la pentru implicare activ\ `n
tea administratorilor. „Din acesta sunt `n plin\ desf\- restaurarea cl\dirilor de la
15 februarie 2006, de c=nd curte pentru a nu p\trunde
[urare [i, ]in s\ men]ionez, Miorcani [i pentru elabo-
am fost numit de c\tre ~nalt apa de la ploaie `n interior, am primit ajutor substan]ial rarea proiectului de acolo:
Prea Sfin]itul Daniel, Mitro- am c\rat molozul, rezultat
din partea Centrului Epar- „Ac]iunea Mitropoliei este
politul Moldovei [i Bucovi- prin d\r=marea de la sine a hial, din partea pr. Grigore providen]ial\ at=t pentru
nei administrator al Centru- gardurilor ori a garajelor
Diaconu, directorul Semina- conacul «Ion Pillat» c=t [i
lui Cultural Pastoral-Misio- vechi, [i am `ncercat s\ re- rului Teologic Liceal Orto- pentru oamenii din satele
dox „Sf. Gheorghe“ din Boto- din jur, care se vor bucura
[ani, din partea Protopopia- de serviciile Centrului care
telor S\veni [i Darabani. va func]iona `n Casa „Ion
De asemnea, am angajat Pillat“. Mitropolia a sus]i-
la Centrul nostru 2 munci- nut `n permanen]\ ac]iu-
tori care s\ ne ajute la a- nile culturale din zona Bo-
ceste activit\]i, al\turi de s\- to[aniului [i doresc s\ a-
tenii voluntari, [i 2 paznici, mintesc de un proiect ase-
care s\ asigure paza cl\di- m\n\tor care s-a finalizat,
rilor [i a materialelor de anume restaurarea casei
construc]ie primite. Am in- natale a Sf=ntului Ioan
stalat un post telefonic [i un Iacob Hozevitul din satul
fax pentru asigurarea comu- Horodi[tea, comuna P\lti-
nic\rii cu alte institu]ii. ni[, unde s-a f\cut un mu-
Ne ocup\m [i de p\durea zeu al obiectelor de uz cas-
primit\ `n grija noastr\, si- nic, lucruri donate chiar de
tuat\ l=ng\ mina de pe rudele Sf=ntului.“ a

~n jurul conacului d\inuie, de sute de ani,

arbori sub care poetul Ion Pillat [i-a petrecut
o parte din anii copil\riei

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\,
10 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 33 (634) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Singura [coal\ din „Va fi din ce `n ce mai

Rom=nia cu galerie de art\ u[or s\ ne mut\m, s\
PAGINA 16

PAGINA 5
plastic\ este `n T\t\ra[i emigr\m, s\ ne adapt\m“

Cine sunt „mo[ii“ de iarn\ Tot mai mul]i

a Ast\zi este ziua Mo[ilor de iarn\ a Cine sunt „mo[ii“ [i de ce `i pomenim ast\zi, am aflat de la pr. prof. dr.
Viorel Sava, decanul [i titularul Catedrei de Liturgic\ a Facult\]ii de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ cet\]eni moldoveni
din Ia[i a La biseric\, `n ziua de mo[i, pe lâng\ Sfânta Liturghie `n cadrul c\reia se pomenesc, `ncearc\ s\ intre
de obicei, to]i cei adormi]i, se fac slujbe speciale de pomenire a mor]ilor a Pr. prof. dr. Viorel Sava: ilegal `n Rom=nia
„La mo[ii de iarn\ s-a ales sâmb\ta dinaintea Duminicii ~nfrico[\toarei Judec\]i pentru a ar\ta unitatea PAGINA 10
dintre cei vii [i dintre cei mor]i exprimat\ prin aceea[i n\dejde `n `nvierea [i via]a ve[nic\ a PAGINA 9

30 de proiecte
de infrastructur\,
finan]ate cu bani
CM
YK din privatiz\ri CM
YK

PAGINA 6

Ucraina sfideaz\
Rom=nia
`nfiin]=nd o localitate
pe Insula {erpilor
POZA ZILEI C. T. Popescu se `ntoarce ast\zi PAGINA 7
la [efia Clubului Rom=n de Pres\
Cristian Tudor Popescu (foto) declarat, ieri, directorul cotidia-
consider\ c\ reforma Clubului nului „G=ndul“, Cristian Tudor
Rom=n de Pres\ (CRP) trebuie Popescu.
s\ continue p=n\ la separarea Clubul Rom=n de Pres\ se
total\ a patronatului de dimen- reune[te ast\zi, 10 februarie,
siunea editorial\. `n Adunarea General\ anual\,
„CRP s-a reformat `n bun\ important\ din perspectiva
m\sur\, iar acest proces tre- schimb\rilor de statut pre-
buie s\ continue p=n\ la faza fi- g\tite cu aceast\ ocazie `n care
nal\, a constituirii celor dou\ se va supune votului [i candi-
organiza]ii separate: cea a jur-
nali[tilor [i cea a patronilor“, a
datura pentru pre[edin]ie a lui
Cristian Tudor Popescu. a
Masterat european
privind drepturile
Primarul ora[ului Praga Salariile au crescut de 3.722 copilului, „n\[it“ de
pleac\ dou\ luni pe Everest de ori, fa]\ de ianuarie 1990 baroneasa Nicholson
Primarul din Praga, tivit\]ile `n aer liber, edilul Coeficientul de Na]ional de Statis-
Pavel Bem, a provocat un [ef al capitalei cehe a cre[tere a c=[tigurilor tic\. Acest coeficient PAGINA 11
Centrul [i nord-estul SUA au fost a- val de critici din partea u- m\rturisit c\, `nc\ din salariale medii nete de cre[tere a fost a-
fectate de un val de frig `nso]it de c\deri nora dintre consilierii mu- copil\rie, a visat s\ ajung\ pe economie, `n de- dus la cuno[tin]a con- Meteo
de z\pad\ care au provocat moartea a nicipali c=nd [i-a anun]at pe cel mai `nalt munte din cembrie 2006, fa]\ de siliilor jude]ene [i lo-
cel pu]in 20 de persoane, potrivit unui
nou bilan] furnizat de autorit\]i. De du-
minic\, peste 1,8 metri de z\pad\ au c\-
inten]ia de a pleca `n con-
cediu f\r\ plat\ timp de
dou\ luni pentru a escalada
lume.
El inten]ioneaz\ s\ plece
`n Himalaya `n luna martie
ianuarie 1990, a fost
de 3.722,90 ori, iar
cale, prim\riilor, so-
ciet\]ilor comerciale
[i unit\]ilor speciali-
Precipita]ii U
fa]\ de luna februarie maxima 13 °C
zut peste or\[elele Parish [i Mexico, `n v=rful Everest, a transmis, [i s\ revin\ la serviciu `n 1992, de 864,20 ori, zate `n v=nzarea locu-
statul New York. a ieri, Radio Praga. Renumit cea de-a doua jum\tate a
informeaz\ Institutul in]elor. a minima 3 °C
prin pasiunea sa pentru ac- lunii aprilie. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 10 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXXVII)
Ordinul iezuit (I)
~n ofensiva Bisericii Cato-
lice `mpotriva protestan-
tismului, un rol deosebit
de important l-a avut „So-
cietatea lui Iisus“, cum s-a
numit la `nceput ordinul
c\lug\rilor iezui]i. Acest
ordin s-a format pe un
fond de misticism [i cava-
lerism religios tipic span-
iol. Printr-o vast\ activi-
tate (`nv\]\mânt, pastora-
]ie, politic\, [tiin]e, filoso-
fie, literatur\, art\), iezui-
]ii au ajuns s\ `ndrume
chiar papalitatea [i `ntreg
catolicismul. Bazele or-
dinului au fost puse pe 15
august 1534 de c\tre un
grup de studen]i ai Univer-
sit\]ii din Paris, `n frunte
cu Igna]iu de Loyola. Ordi-
nul a fost aprobat pe 27
septembrie 1540 de papa
Paul al III-lea, prin bula
„Regimini militantis Eccle-
siae“. Pe lâng\ cele trei vo-
turi monahale obi[nuite
(ascultare, castitate [i s\-
r\cie), iezui]ii au introdus
un al patrulea vot, anume
cel de ascultare necondi]io-
nat\ fa]\ de pap\. Iezui]ii
au `ntemeiat renumite in-
stitu]ii de `nv\]\mânt, pe
care le-au deschis tuturor
categoriilor sociale. ~nte-
meietorul ordinului,
Igna]iu (Inigo) de Loyola,
era un nobil spaniol,
n\scut `n 1491 [i crescut
`n tradi]ia luptelor ca-
valere[ti. ~n 1521, anul `n
care Luther a `nceput s\-[i
predice ideile `mpotriva
Bisericii Catolice, Igna]iu
a fost r\nit `n timpul
asediului unei cet\]i, unde
luptase `mpotriva
francezilor. Pe patul de
spital a citit mai multe ro-
mane cavalere[ti, o „via]\“
a lui Iisus [i „via]a»
Sfin]ilor Francisc de Assisi
(1182-1228) [i Dominic
Guzman (1170-1221).
Impresionat de ar\tarea
Maicii Domnului, care i-a
spus c\ [i el poate face a[a
ceva, Igna]iu s-a convertit
[i a depus armura [i spada
la icoana Maicii Domnului
din biserica Montferrat,
promi]ându-i, dup\ o
`ntreit\ spovedanie, c\ se
va face misionar. Astfel, `n
1523 Igna]iu a hot\rât s\
plece `ntr-un pelerinaj la
Ierusalim, `ns\, izbucnind
ciuma, nu s-a putut apro-
pia de portul Barcelona
pentru `mbarcare.
Impunându-[i priva]iuni [i
ascez\ aspr\, Igna]iu a
fost cuprins de repulsie
din cauza mul]imii
p\catelor [i a alc\tuit un
plan pentru a câ[tiga i-
nima [i voin]a oamenilor
pentru cauza lui Hristos.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre
„nenorocirea“
avvei Sisoe
Spuneau despre avva
Sisoe c\, odat\, stând `n
chilie, a strigat cu glas
mare: „O, nenorocire!“.
Ucenicul s\u `l `ntreab\:
„Ce-i cu tine, p\rinte?“.
B\trânul `i zice: „Caut un
om cu care s\ vorbesc [i
nu-l g\sesc“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Cine se teme de Dumnezeu
„Iar El (Iisus) a zis:
«Vede]i s\ nu fi]i am\gi]i,
c\ci mul]i vor veni `n nu-
mele Meu, zicând: Eu
sunt, [i vremea s-a apro-
piat. Nu merge]i dup\ ei.
Iar când ve]i auzi de
r\zboaie [i de r\zmeri]e,
s\ nu v\ `nsp\imânta]i;
c\ci acestea trebuie s\ fie
`ntâi, dar sfâr[itul nu va fi
curând. {i vor fi semne `n
soare, `n lun\ [i `n stele,
iar pe p\mânt spaim\
`ntru neamuri [i nedu-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Sfin]it
Mucenic Haralambie
Sâmb\t\:
† Sfântul Sfin]it
Mucenic Haralambie
(sâmb\ta mor]ilor -
Mo[ii de iarn\)
Sfântul Haralambie a
fost preot [i a tr\it la sfâr-
[itul secolului al II-lea [i
`nceputul secolului al III-
lea, când dreg\tor al cet\-
]ii Magnezia era Lucian.
Pentru credin]a sa, Sfântul
Haralambie a fost supus la
chinuri pe care le-a r\bdat
cu mult\ credin]\. V\zând
aceasta, `nsu[i dreg\torul
l-a b\tut, dar `ndat\ i-au
c\zut mâinile. Sfântul Ha-
ralambie s-a rugat lui Dum-
nezeu [i l-a vindecat pe
dreg\tor printr-o minune.
C\l\ii Porfiriu [i Vaptos [i
trei femei care au v\zut
minunea s-au lep\dat de
credin]a p\gân\ [i s-au
convertit la cre[tinism,
`ns\ dreg\torul a poruncit
ca to]i s\ fie uci[i.
CALENDARUL ZILEI
merire din pricina vuietu-
lui m\rii [i al valurilor. Iar
oamenii vor muri de fric\
[i de a[teptarea celor ce au
s\ vin\ peste lume, c\ci
puterile cerurilor se vor
cl\tina. {i atunci vor
vedea pe Fiul Omului
venind pe nori cu putere [i
cu slav\ mult\. Cerul [i
p\mântul vor trece, dar
cuvintele Mele nu vor
trece. Lua]i seama la voi
`n[iv\, s\ nu se `ngreuieze
inimile voastre de mân-
Sfântul Sfin]it
Mucenic Vlasie
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Muce-
nici Porfiriu [i Vaptos; a
trei femei care au crezut `n
Hristos prin Sfântul Hara-
lambie; a Sfintelor Muce-
ni]e Enata [i Valentina; a
Mucenicului Pavel; a Sfân-
tului Anastasie, arhiepis-
copul Constantinopolului,
[i a Cuviosului Zenon.
Duminic\:
Sfântul Sfin]itul
Mucenic Vlasie,
episcopul Sevastiei
Sfântul Vlasie a tr\it la
sfâr[itul secolului al III-lea
[i `nceputul secolului al IV-
lea. Era episcopul Sevasti-
ei (Armenia) [i locuia `n-
tr-o pe[ter\. Pentru via]a
sa curat\, a primit de la
Dumnezeu darul facerii de
minuni, vindecând mul]i
bolnavi. ~n timpul persecu-
]iilor a fost prins [i adus `n
fa]a dreg\torului Agrico-
care [i de b\utur\ [i de
grijile vie]ii, [i ziua aceea
s\ vin\ peste voi f\r\ de
veste, ca o curs\; c\ci va
veni peste to]i cei ce locu-
iesc pe fa]a `ntregului
p\mânt. Priveghea]i, dar,
`n toat\ vremea rugân-
du-v\, ca s\ v\ `nt\ri]i s\
sc\pa]i de toate acestea
care au s\ vin\ [i s\ sta]i
`naintea Fiului Omului».“
(Luca 21, 8-9.25-27.33-36)
***
Sfânta Evanghelie du-
p\ Luca ne aduce `n a-
lau, `ns\ nu a p\r\sit `na-
intea dreg\torului credin-
]a `n Iisus Hristos. Din po-
runca dreg\torului, Sfân-
tul Vlasie a fost chinuit
cumplit, `nchis `n temni]\
[i apoi ucis.
Tot `n aceast\ zi, Bise-
rica face pomenirea a doi
sfin]i prunci [i a [apte fe-
mei care au p\timit `mpre-
un\ cu Sfântul Vlasie; a
afl\rii moa[telor Sfântului
Prooroc Zaharia, tat\l
Sfântului Ioan Botez\to-
rul; a Sfintei Teodora `m-
p\r\teasa [i a Sfântului
Mucenic Gheorghe, robul.
~n ziua de 10
februarie, istoria
consemneaz\:
a 1388 - Men]ionarea,
pentru prima dat\, a
ora[ului-cetate Suceava,
drept capital\ a statului
feudal Moldova;
a 1763 - ~n urma
Tratatului de pace de la
Paris, Fran]a a cedat Marii
Britanii Canada [i teritori-
ile din America de Nord, de
la est de râul Mississippi;
a 1819 - Simon Bolivar
este numit pre[edinte al
Venezuelei [i comandant
suprem al armatei re-
volu]ionare;
a 1841 - A intrat `n vi-
goare „Actul uniunii“, ce
confirma oficial unirea Ca-
nadei Superioare cu Cana-
da Inferioar\ (actul fusese
semnat `n 1840);
a 1867 - Are loc, la Ia[i,
premiera piesei „R\zvan
Vod\“, de B.P. Ha[deu, pri-
ma dram\ istoric\ româ-
neasc\ important\;
ten]ie cuvintele Domnu-
lui nostru Iisus Hristos,
rostite `nainte de a fi
vândut de Iuda Iscario-
teanul.
Despre vânz\torul Iu-
da, g\sim `n Evanghelii
c\ a avut dou\ interven-
]ii, atunci când a replicat
c\ mai bine s-ar fi vândut
vasul cu mir de nard [i
banii s\ fi fost da]i s\ra-
cilor, [i apoi când L-a
vândut pe Hristos. Cam
aceasta a fost „predica“
lui Iuda.
~nainte de tr\darea Sa,
Domnul Iisus vorbe[te
despre sfâr[itul lumii [i
ne aten]ioneaz\: „Lua]i
a 1882 - Bogdan Petri-
ceicu Ha[deu este ales
membru al Societ\]ii de
lingvistic\ din Paris;
a 1890 - S-a n\scut Bo-
ris Pasternak, poet [i pro-
zator, un simbol al cenzurii
sovietice. Capodopera sa,
Doctor Jivago - 1957, nu a
fost admis\ spre publicare
`n U.R.S.S., decât dup\
moartea sa. Laureat al
Premiului Nobel pentru
Literatur\ pe anul 1958,
Pasternak a fost nevoit s\
refuze premiul (m. 30 mai
1960);
a 1904 - ~mp\ratul Ja-
poniei a declarat, `n mod
oficial, r\zboi Rusiei, con-
damnând preten]iile ru-
se[ti asupra Coreei [i Man-
ciuriei;
a 1934 - A decedat Va-
sile Goldi[, om politic, mem-
bru de onoare al Academiei
Române (n. 12/24 noiem-
brie 1862);
a 1938 - Regele Carol al
II-lea `nl\tur\ cabinetul
Goga - Cuza [i instaureaz\
un regim de autoritate per-
sonal\. ~n fruntea Guver-
nului este numit PF Miron
Cristea, patriarhul Ro-
mâniei;
a 1945 - Armata 1 Ro-
mân\ desf\[oar\ opera]ia
pentru anihilarea bastio-
nului german din Mun]ii
Javorina (Cehoslovacia) (10
februarie - 18 martie);
a 1947 - Delega]ia Gu-
vernului român semneaz\,
la Paris, Tratatul de pace
cu Puterile Aliate [i Aso-
ciate. României i se re-
cunosc drepturile legitime
asupra Transilvaniei de
Nord [i i se impune plata
unor desp\gubiri, `n contul
repara]iilor de r\zboi;
seama la voi `n[iv\, s\ nu
se `ngreuieze inimile
voastre de mâncare [i de
b\utur\ [i de grijile vie-
]ii“. Cuvintele acestea sunt
foarte actuale. ~n toate
bisericile, mâine se va citi
fragmentul evanghelic cu
`nfrico[ata judecat\ a lui
Dumnezeu. Cei cu ure-
chile mai sensibile vor
spune: De ce judecata lui
Dumnezeu este `nfrico[\-
toare? Oare nu este El
Domnul p\cii [i al dra-
gostei? Tocmai de aceea
este judecata Sa `nfrico-
[\toare! ~ntotdeauna te-a
`nconjurat cu dragoste,
]i-a s\dit pacea `n inim\,
dar tu nu ai `n]eles acest
lucru. El, Domnul p\cii,
S-a jertfit pentru tine,
pentru mântuirea ta, iar
tu nu ai ridicat m\car un
deget pentru sufletul t\u.
Nu trebuie s\ se team\
de judecata lui Dumnezeu
cel care a p\zit poruncile
[i [i-a dedicat via]a
Domnului Iisus Hristos.
Dumnezeu te a[teapt\, te
c\l\uze[te, te `nva]\ [i
a[teapt\ din partea ta un
semn al dragostei. S\ te
`ngrije[ti de sufletul t\u,
convins c\ `ntr-o zi va
veni [i ziua cea mare a
`nfrico[\toarei judec\]i.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU, Ra-
dio Trinitas)
a 1955 - România [i Iu-
goslavia au semnat un a-
cord cu privire la stabilirea
regulilor de naviga]ie `n
sectorul comun al Dun\rii;
a 1960 - Ia fiin]\, `n se-
natul francez, un grup par-
lamentar de prietenie
Fran]a-România, cuprin-
zând personalit\]i mar-
cante din toate partidele
politice;
a 1965 - Adunarea Ge-
neral\ a ONU alege Româ-
nia ca membru al Consiliu-
lui Economic [i Social pen-
tru o perioad\ de trei ani;
a 1968 - S-a `nfiin]at
Societatea de {tiin]e Isto-
rice din România;
a 1970 - Reprezentativa
de handbal masculin a Ro-
mâniei cucere[te, pentru a
treia oar\ consecutiv, titlul
de campioan\ mondial\;
a 1990 - Curtea Supre-
m\ de Justi]ie, sesizat\ de
Procuratura General\, ho-
t\r\[te trimiterea `n jude-
cat\ pentru complicitate la
genocid, `n perioada timi-
[orean\ a Revolu]iei din
decembrie 1989, pe mem-
brii comandamentului in-
stituit la Timi[oara pentru
`n\bu[irea [i reprimarea
Revolu]iei;
a 1997 - Supercalculato-
rul Deep Blue, fabricat de
IBM, l-a `nfrânt la [ah pe
campionul mondial Garry
Kasparov;
a 2003 - Fran]a [i Bel-
gia se opun, la NATO, ce-
rerilor americane privind
acordarea de sprijin pentru
Turcia, `n cazul unui atac
`mpotriva Irakului. Fran-
]a, Rusia [i Germania a-
dopt\ o declara]ie comun\,
care se refer\ la prelungi-
rea inspec]iilor din Irak. a

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Salvarea prin scris
de Carmelia LEONTE
Mul]i oameni, scriitori
sau nu, au sim]it nevoia s\
scrie un jurnal. Nu pentru
c\ nu i-ar fi ajutat memo-
ria s\ ]in\ minte eveni-
mentele importante din
via]\, ci pentru a-[i oferi
ocazia unor explicit\ri,
unor l\muriri esen]iale
pentru `n]elegerea fapte-
lor. Jurnalul se recomand\
[i ca metod\ de terapie.
Mul]i psihologi `l reco-
mand\. Practic, ne reco-
mand\ s\ devenim scrii-
tori. Oamenii singuri scriu
jurnal, pentru a comunica.
Dar cum po]i s\ comunici
cu o pagin\ alb\? Evident,
nu comunici cu pagina, ci
cu tine `nsu]i.
Ce sper\ un so], care
dup\ 35 de ani `[i pierde
consoarta, scriind jurnal?
Mizeaz\ pe katharsis-ul
artei? Pe ideea c\ se pre-
lunge[te astfel via]a celei
disp\rute? El `[i prelun-
ge[te astfel propria-i via]\.
Dar [i via]a ei, `ntr-un a-
numit sens. ~i d\ impor-
tan]\, `i aduce un elogiu.
~ntrez\rim astfel un r\s-
puns la `ntrebarea esen]ia-
l\: de ce scriu oamenii jur-
nal `n situa]ii-limit\? Este
u[or de `n]eles cochet\ria,
rafinamentul, nevoia de a-
[i exercita voca]ia a celor
ce scriu pentru c\ sunt
scriitori. Dar `n situa]ii
extreme, ei, ca s\ glumim
pu]in, redevin oameni. (Ca
s\ nu mai vorbim despre
oamenii care simt nevoia
s\ devin\ scriitori.). Nu
po]i s\ r\mâi literat când
e[ti fa]\-n fa]\ cu moartea.
Ori se poate? Chiar [i a[a,
e limpede c\ pentru unii
literatura nu este un joc, o
iluzie de carton, o superb\
gratuitate, ci o chestiune
de via]\ [i de moarte. Un
act de eroism, o `ncercare
LUMEA CUV+NTULUI
Declinul iedecului
de Stelian
DUMISTR|CEL
Cititorii articolului nos-
tru de s\pt\mâna trecut\
au aflat deja c\ termenul
edec (originar iedec, con-
form originii turce[ti) a cu-
noscut o evolu]ie semanti-
c\ interesant\: de la „cal
de parad\“, purtat `n frun-
tea alaiului domnesc, s-a
ajuns relativ u[or la sen-
suri cum ar fi „obiect de va-
loare“, „persoan\ (indis-
pensabil\) care se g\se[te
de mult\ vreme undeva“,
„persoan\ de `ncredere“.
La un exemplu din Dic-
]ionarul Academiei („Mo[
Dumitru era omul meu de
`ncredere `n curte, „edecul“
casei“, dup\ Constantin
Sandu Aldea, `ntr-o schi]\
din volumul Ape mari), pu-
tem ad\uga un altul, de la
Mateiu Ion Caragiale: „Se
f\cuse cunoscut sub aceas-
t\ porecl\ (Poponel) unul
din edecurile ministeriului
trebilor din afar\, b\iat de
de a dep\[i spaima terifi-
ant\, un mare curaj: acela
de a `n[ela moartea.
Neprofesioni[tii, cei care
nu au teoretizat niciodat\
valoarea cuvântului, o in-
tuiesc totu[i, o accept\ `n
toat\ deplin\tatea ei,
atunci când tr\irile inte-
rioare `i mân\ spre
aceasta. E nevoie s\ cre[-
tem spiritual, pentru a o
percepe. E nevoie s\ fim
`ncerca]i, s\ iubim, s\ spe-
r\m, s\ credem, pentru a-i
face loc `n via]a noastr\.
R\mâne totu[i stupefi-
ant\ ideea c\ o via]\ rata-
t\ prin moartea persoanei
iubite poate fi reechilibra-
t\ cu ajutorul unor pagini
scrise. De unde atâta `n-
credere `n cuvinte? Aceas-
ta `nseamn\ c\ literatura,
terfelit\ [i umilit\, cenu[\-
reas\ a artelor, revine `n
for]\ [i `[i scutur\ coama
cu o superbie eclatant\. Ea
nu este ceea ce pare, ci este
ceea ce este: adversar de
temut al vie]ii [i al mor]ii.
Scriitorul se `mbrac\ `n
opera lui ca `ntr-o hain\, s\
reziste gerului. Voca]ia
literelor este cea care dic-
teaz\ [i `[i impune voin]a,
astfel `ncât un om obi[nuit
devine un om care scrie.
Incizia cerebralit\]ii este
evident\ `n astfel de cazuri.
Firescul este dublat de
livresc, sinceritatea - de
distorsionarea ei `n tainele
me[te[ugului. Cel care scrie
este diferit de cel ce se scrie,
oglinda minte, via]a se re-
trage, umilit\ de puterea
cuvintelor. Ideea c\ se scrie
`mpotriva a ceva, `mpotriva
vie]ii `nse[i duce la sacrifi-
carea ei voit\, la degrada-
rea ei iremediabil\.
Muribundul sau sfâ[ia-
tul care `[i scrie via]a nu
mai are nimic de pierdut,
nu poate sacrifica o valoare
fa]\ de care instinctul de
proprietate a fost deja abo-
mare viitor ar\tând… o a-
plecare deosebit\ pentru a-
numite metode dosnice ale
unei [coale foarte discu-
tate“ (Craii de Curtea-Ve-
che, 1929, p. 58). B\iat de
mare viitor, dar `ns\[i `n-
cadrarea profesional\ are
deja marc\ depreciativ\,
dat fiind adjectivul de pe
lâng\ metode (respectivul,
dup\ cum se deduce din
rândurile urm\toare, era
homosexual).
Semnificativ\ este `ns\
dec\derea semantic\ a ter-
menului, care s-a produs
`n func]ie de mediile `n ca-
re un individ este caracter-
izat prin acesta. De exem-
plu, un personaj al lui Za-
haria Stancu, bancher, vic-
tim\ a unor combina]ii po-
litice, este `nchis mai mult
timp `n compania plevei
„pe care o culegea poli]ia `n
fiecare noapte de prin cele
mai t\inuite cotloane ale
ora[ului“, astfel c\ „`nce-
puse s\ fie socotit un fel de
edec al beciului“ (R\d\ci-
nile s`nt amare, dup\ Dic-
OPINII & COMENTARII
lit. Scriitura devine astfel
o lupt\ patetic\ `ntre via]\
[i moarte, la cap\tul c\reia
se pune punct `n pagin\ [i
se `ncepe un nou capitol `n
via]\.
Literatura este o form\
de c\lug\rie, de ascez\ au-
toimpus\. Textul este un
ochi al sufletului [i trebuie
s\ fie curat, atunci când
vorbe[te despre un suflet
curat. Trebuie s\ fie liber,
pentru c\ este un mediator
`ntre via]\ [i semn, `ntre
singur\tate [i comunicare.
Trebuie s\ fie drept, pen-
tru c\ parcurge distan]e.
]ionarul Academiei). Dat\
fiind alc\tuirea companiei
din beciul poli]iei (femei
practicând prostitu]ia f\r\
„condicu]\“, evada]i de
prin `nchisori, trimi[i ime-
diat cu duba la V\c\re[ti),
statutul de „[ef“ al banche-
rului, prin permanen]\, es-
te mai mult decât derizoriu.
~n sfâr[it, deprecierea
cuvântului apare definitiv
consolidat\ de faptul c\
este prezent `n inventarul
argoului, nivel socioling-
vistic la care este `nregis-
trat, `n afar\ de sensurile
„rud\ de s`nge“ ori „servi-
tor b\trân“, [i cu acela de
„client permanent [i a-
proape impotent“ al unor
localuri de desfrâu (trimi-
tem la Dic]ionarul de argou
[i expresii familiare ale
limbii române, publicat de
George [i Anca Volceanov,
1998, p. 92).
Pentru cunosc\tori, dar
(datorit\ contextelor `n
care a ap\rut) [i pentru cei
care au luat cuno[tin]\ a-
bia acum de existen]a aces-
tui cuvânt de la periferia
vocabularului, aducerea,
recent\, `n discursul pu-
blic a termenului edec
drept caracterizare a unui
Textul oblig\ mintea s\
vad\ mai departe decât
era obi[nuit\, s\ `n]eleag\
mai mult. Textul d\ celui
ce deja are [i ia de la cel ce
nu a avut. Numind, d\
sens, dar poate s\ sfâ[ie
taina. Aici e o problem\ de
cump\nire. Trebuie s\
avem `n]elepciunea de a
privi literatura ca [ans\ de
comunicare cu noi `n[ine [i
cu semenii, nici `ntr-un caz
ca superb\ gratuitate.
* Carmelia Leonte este
scriitoare, redactor la revista
„Dacia literar\“
politician, porne[te de la o
inten]ie clar\. A[adar, ati-
tudinea, `n acest caz, poa-
te fi descifrat\ chiar prin
faptul c\ eticheta succede
unor epitete acordate ante-
rior aceluia[i personaj poli-
tic, printre care, de exem-
plu, „b\trâna [andrama
stalinist\“, care se asoci-
az\ cu aprecieri recente
din pres\: „b\trânul hat-
man `i joac\ pe degete pe
`nc\ naivii liberali [i de-
mocra]i“ [i a fost „proasp\t
ridicat la rangul de «e-
dec»“, ceea ce reprezint\
„noua porecl\ g\sit\ de
B…“ pentru cel numit a-
cum, explicit, [i „b\trânul
edec K.G.B.-ist“.
Din perspectiva confrun-
t\rii cu europenii, pentru
navigatorii pe internet se
ive[te o aparent\ `ncurc\-
tur\: românescul edec este
concurat aici de acronimul
EDEC, ce reprezint\, a[a-
dar, ini]ialele cuvintelor
numind, „pe larg“, siste-
mul Engagement de Déve-
loppement de l’Emploi et
des Compétences!
* Stelian Dumistr\cel
este lingvist, profesor universitar
la Departamentul
de Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 10 februarie 2007 3
TABLETA DE OBSERVATOR
Mitropolitul Visarion Puiu -
`n cartea unui militar
a ~n raport cu statura uria[\ a
mitropolitului Visarion Puiu, conturat\
din documentele inedite, senza]ionale,
Dumitru Stavarache ni-l `nf\]i[eaz\ pe
`naltul ierarh ca „adev\rat apostol al
Bisericii [i neamului rom=nesc“ a
de Grigore RADOSLAVESCU
„Nu considera]i ca o profesie sau fantezie ceea ce
scriu, ci, pur [i simplu, ca o afirma]ie logic\, verificat\
de istorie, c\ [i pr\bu[irea Imperiului Sovietic de
ast\zi va urma automat, deoarece, cu c=t `[i va extinde
mai mult cuceririle nedrepte [i sistemul lor de gu-
vernare, cu at=t mai rapid\ va fi c\derea, av=nd `n
vedere vulcanii de ur\ mocnind `mpotriva lui“.
Fragmentul de mai sus, reprodus din scrisoarea
adresat\ de mitropolitul Visarion Puiu, `n octombrie
1951, autorit\]ilor sovietice [i patriarhului Moscovei [i
al `ntregii Rusii din acea vreme, este emblematic pen-
tru atitudinea unui rom=n patriot [i `nalt ierarh al
Bisericii Ortodoxe Rom=ne, care n-a `ncetat o clip\, `n
]ar\ [i `n exil, s\ lupte `mpotriva ocupa]iei bol[evice,
pentru dezrobirea neamului, pentru unitatea Armatei
[i a Bisericii `n hotarele Rom=niei Mari.
Condamnat la moarte de statul rom=n pentru con-
vingerile [i ac]iunile sale ferm antisovietice, mitropo-
litul Bucovinei a reu[it s\ se salveze `n exil, devenind
singurul `nalt ierarh rom=n liber care a coalizat rezis-
ten]a anticomunist\ din Occident, timp de peste dou\
decenii dup\ r\zboi, p=n\ la trecerea sa la Domnul, `n
anul 1963.
Mitropolitul Bucovinei, Visarion Puiu, se num\r\,
a[adar, printre ierarhii ortodoc[i rom=ni care s-au
`mp\rt\[it din plin de persecu]ia celor f\r\ Dumnezeu.
Pentru c\ Biserica constituia unul dintre obiectivele ce
urmau a fi lichidate, iar acesta includea lupta `mpotri-
va credin]ei. Iar partea cea mai regretabil\ a consti-
tuit-o hot\r=rea Sinodului Bisericii Orotodoxe Rom=-
ne, din 1950, de a-l caterisi ca unul care era considerat
„tr\d\tor al intereselor poporului“.
A trebuit s\ treac\ 50 de ani p=n\ c=nd a fost rea-
bilitat de Biseric\, nu `ns\ [i de stat. La 25 septembrie
1990, Sf=ntul Sinod a hot\r=t „reabilitarea memoriei
sale“.
Pu]ini [tiau `ns\ `n Rom=nia cine a fost acest mare
martir al dreptei credin]e p=n\ ce istoricul militar
Dumitru Stavarache ne-a `nvrednicit cu lucrarea
„Mitropolitul Visarion Puiu. Documente de pribegie
(1944-1963)“, vol. 1, Pa[cani, Editura Moldopress.
N\scut la 26 noiembrie 1946 `n ora[ul Media[,
jude]ul Sibiu, Dumitru Stavarache este licen]iat `n
{tiin]e Militare, Istorie, Diploma]ie Eclesiastic\. El
este autorul mai multor lucr\ri, articole, studii [i co-
munic\ri [tiin]ifice `n domeniile istorie [i patrimoniul
muzeistic militar [i membru `n Comisia Rom=n\ de
Istorie Militar\.
Colonelul (r) Dumitru Stavarache s-a consacrat, ani
de zile, cercet\rii unui domeniu extrem de pu]in cunos-
cut `n zilele noastre. Este vorba despre rela]ia Armat\
- Biseric\ [i despre influen]ele pe care serviciul religios
le-a avut, de-a lungul timpului, `n armata noastr\.
Dincolo de aceasta, el a f\cut studii `n arhive privind
soarta rom=nilor din afara grani]elor ]\rii. Rodul aces-
tor studii este adunat `n lucrarea de excep]ie dedicat\
mitropolitului Visarion Puiu. Volumul pe care `l sem-
nal\m are, a[adar, meritul de a-l restitui posterit\]ii
pe marele ierarh [i patriot Visarion Puiu, care, par-
curg=nd treptele arhieriei, a condus mai multe eparhii,
ultima fiind Mitropolia Bucovinei, p=n\ la venirea tru-
pelor sovietice [i pierderea Bucovinei, dup\ care, for]at
de `mprejur\ri, s-a refugiat `n Apus. Autorul c\r]ii re-
constituie din documente, multe inedite, fie apar]in=nd
Arhivei „Visarion Puiu“ de la Biblioteca rom=n\ din
Freiburg, fie unele descoperite la Pa[cani (locul na[terii
mitropolitului, `n 1879), o figur\ luminoas\, care a
scris numeroase c\r]i [i a `ndurat priva]iuni `n exil, `n
Fran]a, fiind un simbol al luptei anticomuniste. Din do-
cumentele perioadei 1944-1963 se observ\ demersurile
sale f\cute pentru eliberarea Rom=niei, dar [i leg\tu-
rile cu al]i exila]i. Textele [i o bogat\ iconografie sunt
selectate `n baza unei serii de studii [i articole din
diferite periodice: „Revista de Istorie Militar\“, „Biseri-
ca Ortodox\ Rom=n\“, „Luceaf\rul Rom=nesc“, „Dialog
Teologic“, Revista Institutului Teologic Romano-
Catolic din Ia[i, „Document - revista Arhivelor Militare
Rom=ne“, „~nvierea“, „L'Amico“ din Verona, fondul per-
sonal Constantin Tomescu.
Documenta]ia istoricului militar Dumitru Stavara-
che, realizat\ prin eforturi proprii, vine s\ rea[eze lu-
crurile `n pozi]ia lor normal\. ~n raport cu statura
uria[\ a mitropolitului Visarion Puiu, conturat\ din
documentele inedite, senza]ionale, Dumitru Stavara-
che ni-l `nf\]i[eaz\ pe `naltul ierarh ca „adev\rat apos-
tol al Bisericii [i neamului rom=nesc“. a
4 S=mb\t\, 10 februarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT Curs de formare a preo]ilor privind prevenirea HIV/SIDA [i violen]a `n familie

M\n\stirea M\rcu[,
rai pentru zece copii
M\n\stirea M\rcu[, din loca-
litatea Dob=rl\u, jude]ul Co-
vasna, func]ioneaz\ de cur=nd
[i ca un centru de plasament
pentru zece feti]e, aflate `n si-
tua]ia de risc social, informea-
z\ Radio Trinitas. „Copiii sunt
minuna]i, o mare m=ng=iere
pentru mine, dar e foarte
greu. Cresc, au nevoie de hai-
ne, de rechizite, de m=ncare.
Merg la gr\dini]\ `n Dob=rl\u
patru ore, program redus. De
aici, de sus, cobor=m cum pu-
Episcopia Romanului, `n
parteneriat cu Agen]ia Ju-
de]ean\ Antidrog, filialele
Bac\u [i Neam], preg\te[te
lansarea unei ample cam-
panii de informare [i preve-
nire a consumului de dro-
guri, alcool [i tutun `n r=n-
dul tinerilor din ora[ele [i
satele Episcopiei Romanu-
lui. De asemenea, preo]ii
din episcopie vor fi instrui]i
pentru a facilita, `n parohii,
reintegrarea fo[tilor de]i-
nu]i, dar [i pentru a consilia
tinerii afla]i `n conflict cu
autorit\]ile. „Actualmente
ne preg\tim pentru lan-
sarea acestor campanii `n
semestrul al II-lea al anului
`n curs. Referitor la primul
program, ne vom canaliza
pe dou\ linii: vom merge cu
o caravan\ prin parohiile
noastre pentru a oferi preo-
]ilor de acolo materiale in-
formative despre pericolul
la care sunt expu[i cei care
consum\ stupefiante, tutun
[i alcool, [i pentru a deter-
mina autorit\]ile locale - [i
m\ refer aici la medici, pro-
fesori, intelectuali - s\ ajute
preotul din comunitatea re-
spectiv\ la desf\[urarea
acestei campanii `n r=ndul
tinerilor. Apoi vom lucra cu
profesorii de Religie, care,
dup\ p\rerea noastr\, ne
pot fi de mare folos deoarece
ei nu sunt simpli profesori
ci [i misionari `n [coli [i care
pot s\ arate elevilor c=t de
periculos poate fi consumul
chiar [i ocazional al drogu-
rilor, mai ales, dar [i a tu-
tunului [i alcoolului. C=t de-
spre a doua campanie, Epis-
copia Romanului s-a
adresat Penitenciarelor de
la Bac\u [i T=rgu Ocna `n
vederea colabor\rii cu
preo]ii capelani de acolo,
pentru a instrui preo]ii din
parohii `n ceea ce prive[te
reintegrarea celor care [i-au
isp\[it pedeapsa [i urmeaz\
s\ intre `n societate. Dat\
fiind autoritatea preotului
`n comunitatea `n care se
afl\, noi credem c\ el poate
ajuta pe ace[ti oameni. De
asemenea, `ncerc\m s\
ajut\m pe tinerii infractori,
care de[i nu au ajuns la pe-
nitenciare sau [coli de
corec]ie, trebuie direc]iona]i
spre drumul cel bun. ~n
acest sens, organiz\m `n
parohii cluburi ale tinerilor
`n care preotul `mpreun\ cu
voluntari `ncearc\ s\ arate
tinerilor cu probleme c\ pot
fi [i altfel, c\ pot s\-[i
schimbe anturajul [i c\ pot
fi buni cet\]eni“, a declarat
Consilierul pentru Misiune
[i Filantropie al Episcopiei
Romanului, pr. Mih\i]\
Popovici. ({tefan M.)
a derulat un program de

268.000 de persoane au beneficiat

tem, cu sania sau c\ru]a. Pro-
blema este c\ drumul e lung
[i cum le-am dus, cum trebuie
s\ ne `ntoarcem s\ le luam.
La toamn\ vrem s\ le d\m la
gr\dini]\ `n Brasov, cu pro-
gram `ntreg, or aceasta nu se
poate face f\r\ microbuz“, a
declarat maica stare]\ Sera-
fima Com[a, pre[edintele Aso-
cia]iei de Binefacere „Sf. Iusti-
na“. Ridicat\ `n anul 1950,
M\n\stirea M\rcu[ are o ve-
che tradi]ie `n ceea ce prive[te
programele sale filantropice.
Seminar
pentru noii rom=ni
sosi]i `n Canada
Vineri, 16 februarie, la
Biserica ortodox\ rom=n\
„Duminica Tuturor Sfin]ilor“
din Toronto - Canada, va fi
organizat un seminar care se
adreseaz\, `n primul r=nd,
reziden]ilor canadieni de
origine rom=n\, sosi]i de mai
pu]in de un an `n Canada,
informeaz\ Romanian
Global News. De asemenea,
sunt binevenite [i persoane
care pot s\ `mp\rt\[easc\
din experien]a proprie a
primilor cinci ani `n aceast\
]ar\ de pe continentul nord-
american. Prezentarea se va
referi la diferen]ele `n
structura social\, diferen]ele
de mentalitate, sistemul ju-
ridic, sistemul de educa]ie,
b\nci, credite, asigur\ri,
mediul profesional [i g\sirea
unui loc de munc\.
Concert pentru
construirea Bisericii
ortodoxe rom=ne „Sf.
Andrei“ din Potomac
Ast\zi, 10 februarie a.c., la
liceul din Rockville, Statele
Unite ale Americii, va avea
loc un concert extraordinar
pentru sus]inerea construc]iei
noii Biserici ortodoxe rom=ne
„Sf=ntul Andrei“ din Potomac,
informeaz\ Romanian Global
News. Dona]iile sugerate pen-
tru acest eveniment sunt: 50
de dolari (dona]ie/persoan\),
100 de dolari (donator), 250
de dolari (binefac\tor), 500 de
dolari (sus]in\tor) [i 1000 de
dolari (fondator).
Vaticanul vrea
s\ pun\ internetul
`n slujba religiei
Biserica Romano-Catolic\
preg\te[te lansarea unor ser-
vicii interactive specifice pe
internet, cu scopul de a pune
popularitatea acestuia `n sluj-
ba religiei, a anun]at `n urm\
cu dou\ zile la Geneva, re-
sponsabila de internet a
Vaticanului, Judith Zoebelein.
Aceasta a f\cut cunoscut fap-
tul c\ un site specializat va fi
destinat cu prioritate tinerilor
adul]i, `n special celor care au
asistat la Zilele Mondiale ale
Tineretului [i s-au ar\tat pa-
siona]i de con]inutul lor, fiind
„`mb\ta]i spiritualice[te“. ~n
acest mod, Biserica sper\ c\
anonimatul internetului va
conlucra prin a crea dorin]a [i
ocazia unor „`nt=lniri cu
adev\rat umane“. a
asisten]\ religioas\ [i so-
cial\ de care a beneficiat a-
proximativ 4000 de per-
soane din localit\]ile Rast,
de programele sociale ale Bisericii Cârna, M\ce[u de Jos, Ghi-
dici [i Negoi, jude]ul Dolj.
Sprijinul a constat `n oferi-
rea de alimente de baz\,
a ~n zilele de 8-9 februarie a.c., la Re[edin]a patriarhal\, legume [i fructe proaspete,
sub pre[edin]ia PF Patriarh Teoctist, s-a desf\[urat sesiunea de lucru ap\ mineral\, articole de
`mbr\c\minte [i `nc\l]\-
a Consiliului Na]ional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române a ~n aceste dou\ zile, minte, produse igienico-san-
itare [i medicamente, pre-
s-a analizat activitatea social-caritativ\ a Bisericii Ortodoxe Rom=ne a cum [i furaje pentru ani-
male, se mai arat\ `n comu-
Sub pre[edin]ia PF Teoc- la nivelul parohiilor, pentru nicatul transmis de Biroul
tist, Patriarhul Bisericii categorii de persoane aflate de pres\ al Patriarhiei Ro-
Ortodoxe Rom=ne, `n zilele `n situa]ii de risc social, a- m=ne. De asemenea, 60 de
de 8-9 februarie a.c., la Re- flate `n a[ez\mintele sociale familii din localitatea Cârna
[edin]a patriarhal\, s-a des- ale Bisericii [i `n institu]iile au primit ajutoare finan-
f\[urat sesiunea de lucru a de ocrotire ale Statului; pre- ciare pentru acoperirea
Consiliului Na]ional Bi- venirea institu]ionaliz\rii cheltuielilor de manoper\ a
sericesc al Bisericii Orto- copiilor [i a persoanelor reconstruc]iei locuin]elor `n
doxe Române. vârstnice singure; `nfiin- regie proprie.
Consiliul Na]ional Bise- ]area de noi institu]ii de Valoarea total\ a proiec-
ricesc a analizat [i evaluat asisten]\ social\ ca alterna- telor destinate sinistra]ilor
`ntreaga activitatea intern\ tive la cele clasice, de tip din cuprinsul Mitropoliei
[i extern\ bisericeasc\ `n reziden]ial, ale statului. Olteniei `nsumeaz\ peste
anul 2006 sub urm\toarele 3.500.000 lei.
aspecte: pastoral-misionar,
social-caritativ, via]\ mona- Ample campanii
hal\, `nv\]\mânt teologic [i pentru ajutorarea 332 de preo]i
religios `n [colile publice, or-
ganizatoric, administrativ, sinistra]ilor misionari `n spitale
cultural, rela]ii cu alte cul-
~n anul 2006, peste Tot `n cadrul sesiunii de
te, rela]ii cu românii din ju- lucru a Consiliului Na]ional
rul grani]elor ]\rii [i Dias- 268.000 de persoane au ben-
eficiat de programele so- Bisericesc al Bisericii Orto-
pora, rela]ii externe bis- doxe Române, s-a constatat
ciale ale Bisericii. Dintre
erice[ti [i ecumenice etc, in- c\ `n unit\]ile militare,
formeaz\ Biroul de pres\ al acestea, 93.000 sunt copii
din a[ez\mintele sociale ale asisten]a religioas\ este
Patriarhiei Rom=ne. asigurat\ de 78 de preo]i
~n urma analizei operei Bisericii, din familii s\race
sau victime ale inunda]iilor; militari ortodoc[i. ~n cadrul
social-caritative a Bisericii acestor unit\]i militare sunt
Ortodoxe Române, s-a con- peste 17.000 de persoane cu
stat c\ pe cuprinsul Bise- dizabilit\]i, consumatori de amenajate 85 de biserici [i
capele, iar alte zece se afl\
ricii Ortodoxe Române func- droguri sau alte tipuri de
`n diferite stadii de con-
]ioneaz\ 279 a[ez\minte so- dependen]e, persoane afec-
ciale (237 `n 2005), dintre tate cu HIV/SIDA, victime struc]ie sau amenajare. ~n
penitenciare, unde sunt a-
care 91 pentru copii (65), 32 ale traficului de persoane sum, rechizite pentru copii 18 de case `n localit\]ile
menajate 38 de biserici, ca-
pentru vârstnici (25), 92 etc; aprox. 85.000 de per- etc.); Familiile sinistrate `n Cârna [i Rast pentru fa-
soane vârstnice din a[ez\- urma inunda]iilor din pri- miliile sinistrate `n urma pele [i paraclise, iar alte
cantine [i brut\rii sociale, dou\ sunt `n construc]ie,
37 cabinete medicale [i far- mintele de protec]ie social\, m\vara anului 2006, `n spe- rev\rs\rii Dun\rii din pri-
`nfiin]ate [i administrate de cial cele afectate de rev\r- m\vara anului 2006. Aces- asisten]a religioas\ este
macii (33), [apte centre de asigurat\ de 36 de preo]i. ~n
diagnostic [i tratament [i Biseric\, b\trâni singuri sarea Dun\rii, au primit tea au fost inaugurate la 15
unit\]ile subordonate Mi-
[apte centre consiliere, no- sau `n familii; peste 73.000 ajutoare financiare `n val- decembrie anul trecut. Pe nisterului Administra]iei [i
u\ centre pentru asisten]a de familii s\race, f\r\ oare de 6.049.555 lei [i spri- lâng\ aceste locuin]e, Ar- Internelor slujesc, `n pre-
familiilor aflate `n dificul- ad\post sau victime ale i- jin material (alimente, ma- hiepiscopia Craiovei, spri- zent, 21 de preo]i militari `n
tate [i un centru de asis- nunda]iilor. Biserica Orto- teriale de construc]ii etc.) `n jinit\ [i de alte eparhii, a 13 biserici [i capele, alte
ten]\ pentru victimele trafi- dox\ Român\ a cheltuit valoare de 5.466.956 lei. mai construit, `n regie pro- cinci aflându-se `n diferite
cului de persoane. pentru opera social-carita- ~n urma campaniei Pa- prie, alte opt case `n locali- stadii de amenajare. ~n spi-
Programele sociale ale tiv\ peste 37.000.000 lei, triarhiei Române [i Socie- t\]ile Bechet, Cârna, Negoi talele [i a[ez\mintele de
Bisericii Ortodoxe Române constând `n sprijin finan- t\]ii Române de Radiodifu- [i Plosca pentru familiile si- ocrotire social\ asisten]a so-
au ca obiective organizarea ciar [i ajutoare `n bunuri ziune, intitulat\ „Mai pu- nistrate. Concomitent cu cial\, serviciile religioase
[i dezvoltarea de servicii de materiale (alimente, `mbr\- ternic\ decât apele este ac]iunea de construire a sunt asigurate de 332
asisten]\ social\, `n special c\minte, bunuri de larg con- credin]a“, au fost construite caselor, Mitropolia Olteniei preo]i. Analiza Consiliului
Na]ional Bisericesc asupra
activit\]ii Bisericii Ortodo-
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia xe Române `n 2006 va fi su-
pus\ spre examinare Adu-
n\rii Na]ionale Biserice[ti
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 `n sesiunea din 14 februarie
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i 2007. Potrivit Statutului de
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, Informa]ii suplimentare organizare [i func]ionare al
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul Bisericii Ortodoxe Române,
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 Consiliul Na]ional Biseri-
de telefon: 0232/276907, cesc este forul administrativ
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. central pentru `ntreaga ac-
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), la sediul
tivitate a Bisericii [i organul
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; Centrului de Pelerinaj executiv al Sfântului Sinod
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. „Sf. Parascheva“ [i Adun\rii Na]ionale Bise-
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis rice[ti, fiind alc\tuit din trei
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a din Ia[i: Bd. {tefan clerici [i [ase mireni, ale[i pe
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie cel Mare [i Sfânt o perioad\ de patru ani, [i
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic din consilierii administra-
nr. 16, `n curtea tivi patriarhali, ca membri
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf.
Catedralei mitropolitane, permanen]i. a
Grigorie Palama).
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul:
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim www.centruldepelerinaj.ro Pagin\ realizat\ de
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.
Narcisa BALABAN

„Va fi din ce `n ce mai u[or s\ ne
mut\m, s\ emigr\m, s\ ne adapt\m“
a Un recent sondaj de opinie arat\ c\ 88% dintre tinerii cu v=rste cuprinse `ntre 15-24 de ani ar dori s\ plece
m\car pentru o vreme din Rom=nia, dac\ ar avea o posibilitate a Este acest lucru unul normal
sau este o situa]ie alarmant\? a La aceast\ `ntrebare r\spunde `ntr-un interviu d-na conf. univ. dr. Cristina Neam]u,
de la Facultatea de Psihologie [i {tiin]e ale Educa]iei, Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i a
- Cele 88 de procente
care denumesc pe ti-
nerii care ar dori s\
plece din Rom=nia v\
sperie?
- A[ spune c\ acest pro-
centaj nu este de speriat,
ci este de `n]eles. Mi-ar fi
pl\cut s\ am date ceva
mai rafinate despre stu-
diul ale c\rui rezultate
sunt discutate aici, pen-
tru c\ am fi putut face in-
terpret\ri mai nuan]ate.
Totu[i, spun c\ cele 88 de
procente sunt de `n]eles
pentru c\ vorbim despre
o categorie de v=rst\ care
alc\tuie[te adolescen]a [i
a[a-numita adolescen]\
t=rzie. Se [tie c\ una din-
tre caracteristicile psiho-
logice ale acestei v=rste
este spiritul deosebit de
critic, dublat de o anume
valorizare a unui ideal.
Respectiv, cei 88% valori-
zeaz\ foarte puternic
str\in\tatea [i devalo-
rizeaz\ puternic realit\-
]ile rom=ne[ti.
- Acest spirit critic este
curajul de a spune „as-
ta-ii alb\, asta-ii nea-
gr\“?
- Se poate manifesta [i
a[a. Spiritul critic se ma-
nifest\ printr-o devalori-
zare puternic\ a [anselor
de afirmare pe merit aici,
`n ]ar\, [i a altor realit\]i
tipic rom=ne[ti.
- E vorba de a constata
c\ ai [anse mici sau
nule aici sau este o ilu-
zie pe care t=n\rul o
hr\ne[te `n mintea sa,
proiect=ndu-[[i pentru
sine un Occident care
`l a[teapt\ cu bra]ele
`ntinse [i cu colaci `n
coada c=inilor de pe
strad\?
- Eu sunt convins\ c\
marea majoritate din cei
88% cunoa[te, direct sau
indirect, m\car un exem-
plu de rom=n care a ple-
cat de aici cu ceva ani `n
urm\ [i care a reu[it s\
tr\iasc\ decent acolo un-
de s-a dus. Nu m\ refer la
modele de succes auten-
tic, de[i nici acestea nu
lipsesc. Jurnalele din ul-
timele s\pt\m=ni ne-au
dat [i astfel de modele. E
vorba de exemple de reu-
[it\ de amploare mai mi-
c\, de oameni care, o dat\
ce au `nv\]at limba ]\rii
`n care au ajuns [i o dat\
ce [i-au g\sit de lucru, au
reu[it s\-[i cumpere ma-
[in\, cas\, iar acum tr\-
iesc f\r\ umilin]e, sala-
riul aduc=ndu-le sufi-
ciente resurse financiare.
- Venirea acas\ a prie-
tenului, a vecinului, a
veri[orului cu ma[in\
str\in\...
- Sigur c\ da, ea stimu-
leaz\, alimenteaz\, moti-
veaz\ dorin]a acestor ti-
neri de a-[i g\si un rost `n
str\in\tate.
Ca str\in, trebuie s\
fii foarte, foarte bun
- Ce conteaz\ mai
mult: modelele auten-
tice ale rom=nilor ple-
ca]i din ]ar\ cu ani
mul]i `n urm\ care au
reu[it s\ se aclima-
tizeze [i s\-[[i fac\ aco-
lo o carier\ sau mode-
lul cel\lalt, al priete-
nului care a plecat a-
cum [ase luni [i deja
are un ban `n buzunar
[i ma[in\ scump\?
- Statistic vorbind, cred
c\ prima categorie. De-
pinde de nivelul de aspi-
ra]ie al fiec\ruia. Din cei
88% fac parte [i tineri ca-
re au un nivel de aspira-
]ie foarte `nalt [i care nu
doresc doar s\ tr\iasc\
decent `n Occident, ci s\
aib\ oportunit\]i [i [anse
de a se realiza profesional
peste medie. Asta `n-
seamn\ s\ lucreze `n cer-
cetare, s\ lucreze `n pos-
turi care s\ necesite cali-
ficare `nalt\ [i care sunt
foarte bine pl\tite. Nu
m\ hazardez s\ fac acum
estim\ri, de[i categoric `n
cei 88% predomin\ cei ca-
re se mul]umesc cu nive-
lul de reu[it\ mediu. Dar
s\ nu-i uit\m nici pe tine-
rii dota]i, puternic moti-
va]i, care viseaz\ la burse
[i care viseaz\ la docto-
rate urmate de o angajare
profesional\ potrivit\ ca-
lific\rii lor.
- Din experien]a dvs.,
elitele acestea au mai
multe [anse `n str\in\-
tate sau acas\?
- Faptul c\ particip la
un program Leonardo
mi-a creat destule
posibilit\]i s\ stau de
vorb\ cu profesori [i cu
studen]i din diferite ]\ri
europene [i am v\zut c\
ei `ncearc\ s\ protejeze
[ansele de reu[it\ profe-
sional\ ale tinerilor din
]\rile respective. Ca
str\in, trebuie s\ fii
foarte, foarte bun, foarte
motivat `n ceea ce faci ca
s\ te primeasc\ [i s\-]i
ofere egalitatea de [anse.
- Dac\ dvs. personal a]i
fi acum student\, v-aa]i
dori s\ pleca]i pentru
studii `n str\in\tate?
- Da, bine`n]eles, dar
eu proiectez `n prezent
aspecte din biografia mea
personal\. Noi am fost
frustra]i de lipsa oportu-
nit\]ii de a pleca, de a
vedea Occidentul. Nu [tiu
c=t de mult au sim]it a-
ceast\ frustrare studen]ii
mei de azi, dar revin la
INTERVIU S=mb\t\, 10 februarie 2007 5
idealizarea [i valorizarea
necunoscutului: se vor-
be[te foarte mult despre
resursele pe care le au a-
ceste facult\]i acolo, des-
pre oportunit\]ile pe care
le ofer\ studen]ilor, des-
pre un alt stil de a face
`nv\]\m=nt superior. Bi-
ne`n]eles c\ mi-a[ dori s\
plec [i s\ v\d cum e, nu
neap\rat s\ r\m=n acolo.
Pentru copiii singuri
acas\, Occidentul
poate fi un fel de
gaur\ neagr\
- Haide]i s\ schimb\m
pu]in unghiul de abor-
dare a subiectului:
pentru un t=n\r care
[i-a
a petrecut copil\ria
`n absen]a p\rin]ilor,
care erau pleca]i `n
str\in\tate la munc\,
`n ochii acelui t=n\r
Occidentul mai este a-
tractiv sau, dimpotri-
v\, va fi asimilat cu
starea de singur\tate,
cu nefericirea?
- Am colegi care sunt
implica]i `n studii privind
efectele asupra copiilor
ale plec\rii p\rin]ilor `n
str\in\tate. Efectele a-
cestea sunt dramatice.
Cum percepe Occidentul
un astfel de copil depinde
foarte mult de ce `i spun
adul]ii care r\m=n s\-l
`ngrijeasc\. Depinde ce i
se promite. El face acum
un sacrificiu, categoric,
sufer\ `n absen]a p\rin-
]ilor – [i presupunem c\
p\rin]ii sunt p\rin]i buni.
El poate fi f\cut s\ `n]e-
leag\ c\ plecarea p\rin-
]ilor la munc\ a fost nece-
sar\. Dac\ adul]ii care-l
`ngrijesc `i vor prezenta
Occidentul drept viitoa-
rea lui ]ar\, locul `n care
urmeaz\ s\ se duc\ s\-[i
urmeze p\rin]ii [i s\ tr\-
iasc\ ferici]i acolo, proba-
bil c\-l va valoriza. Dac\
astfel de feed-back-uri nu - Da, dar eu mai v\d o tul are deja o personalita- un cutremur al con[ti-
solu]ie. Acel p\rinte fie te format\, iar `n aceast\ in]ei?
ajung la copil, dac\ nu i
se explic\ de ce sunt ple- r\m=ne cu copilul s\u [i personalitate dominanta - ~ncepe s\ fie din ce `n
ca]i p\rin]ii, c=t stau, ca- `ncearc\ s\-l protejeze, cultural\ este foarte im- ce mai u[or lucrul acesta.
re este sensul desp\r]irii fie pleac\, dar `mpreun\ portant\. Copilul acum Cu c=t cuno[ti mai bine
lui de ei, m\ tem c\ un cu copilul. Suportarea [o- `[i cristalizeaz\ persona- limba, obiceiurile, valori-
astfel de copil va percepe cului cultural pe care `l litatea, el nu a asimilat le, este mai u[or s\ te a-
Occidentul ca un fel de presupune orice contact fundamentul cultural la daptezi. {ocul trecerii de
gaur\ neagr\, care i-a fu- cu o alt\ civiliza]ie se jus- intensitatea la care a f\- la o cultur\ la alta devine
rat p\rin]ii, care i-a furat tific\ dac\ `n viitor este cut-o adultul, el se poate din ce `n ce mai mic, dar
[ansa de a cre[te ca cei- de natur\ s\ ofere opor- pentru asta trebuie s\ fii
deci adapta foarte u[or. preg\tit. ~n principiu sunt
lal]i copii, [ansa de a fi fe- tunit\]i de dezvoltare
ricit p=n\ la urm\. mai mari copilului. Por- - Av=nd `n vedere in- de acord: globalizarea func-
nesc de la premisa c\ pri- tensitatea fenomenu- ]ioneaz\, iar diferen]ele
- Unii psihologi, care meaz\ interesul copilului lui migra]iei [i al cir- `ncep s\ se estompeze. Va
au comentat acest tip cula]iei oamenilor `n
de situa]ie, au spus c\ [i c\ actualmente investi- fi din ce `n ce mai u[or s\
]ia cea mai rentabil\ este toate locurile de pe
este preferabil ca glob, crede]i c\ putem
ne mut\m, s\ emigr\m,
m\car unul dintre investi]ia f\cut\ `n copil. spera `ntr-oo Europ\ `n s\ ne adapt\m, dar proba-
p\rin]ii unui copil s\
- {ocul cultural de care care a te muta dintr-oo bil c\ aceast\ perspectiv\
fac\ sacrificiul de a r\- ]ar\ `n alta s\ nu mai va fi mai u[or de resim]it
m=ne acas\, suport=nd vorbi]i este resim]it `n
s\r\cia, dar ferindu-[[i egal\ m\sur\ de p\- fie un proces `nso]it de peste 5-10 ani. a
copilul de [ocurile psi- rinte [i de copil?
hice. Este [i p\rerea - Mai mult adultul de- Interviu realizat de Nicolae DIMA,
dvs.? c=t copilul, `ntruc=t adul- difuzat la Radio Trinitas
6 S=mb\t\, 10 februarie 2007
PE SCURT
Salariul minim
`n construc]ii va fi de
500 de euro
Salariul mediu `n construc]ii va fi
de 500 de euro, pân\ la finele lui
2008, sum\ comparabil\ cu cea
din alte state europene [i care va
putea conduce la revenirea `n
România a lucr\torilor din acest
domeniu, a declarat, ieri, pre[e-
dintele interimar al Asocia]iei
Române a Antreprenorilor `n
Construc]ii (ARACO), Lauren]iu
Plosceanu. „Parteneriatul cu fe-
dera]ia de profil din Flandra
(Belgia) `n programul de manage-
ment al construc]iilor constituie o
oportunitate pentru inginerii
români care doresc s\ se integreze
`n casta constructorilor europeni.
~n România, `n 2007, cre[terea di-
namicii sectorului de construc]ii
va fi de 20-22%, iar ca pondere `n
PIB estim\m o cre[tere de la 10%,
la 12%. Aceasta se datoreaz\ [i
faptului c\ atât bugetul de stat,
cât [i bugetele locale aloc\ fonduri
pentru investi]ii. Abia a[tept\m ca
fondurile comunitare s\ se poat\
reg\si `n proiecte de infrastruc-
tur\“, a spus Lauren]iu Plosceanu.
Proiectul româno-flamand
„Adaptarea sectorului de con-
struc]ii din România la cerin]ele
pie]ei [i economiei europene“ are o
valoare de circa 140.000 de euro,
grantul Guvernului flamand fiind
de 90.000 euro. Proiectul const\
`ntr-o ac]iune de specializare, de
tip master, a 50 de ingineri
români. Cursurile se vor derula `n
perioada februarie 2007 - martie
2008, cei mai buni cinci cursan]i
fiind recompensa]i cu o vizit\ la
`ntreprinderile de con-
struc]ii din Belgia.
BRD, prima
banc\ autorizat\ s\
depoziteze fondurile de
pensii private
BRD-Groupe Societe Generale este
prima banc\ autorizat\ de Comi-
sia de Supraveghere a Sistemului
de Pensii Private (CSSPP) ca de-
pozitar pentru fondurile de pensii
private din România. BRD a
primit avizul CSSPP mar]i, 6 feb-
ruarie, precizeaz\ un comunicat al
Comisiei. Conform legii, depozitar
al unui fond de pensii private
poate fi doar acea institu]ie de
credit din România, autorizat\ de
c\tre Banca Na]ional\ a Româ-
niei, sau sucursala din România a
unei institu]ii de credit autorizat\
`ntr-un stat membru al Uniunii
Europene ori apar]inând Spa]iului
Economic European, avizat\ de
c\tre CSSPP pentru activitatea de
depozitare, c\reia `i sunt `ncredin-
]ate spre p\strare, `n condi]ii de
siguran]\, toate activele unui fond
de pensii facultative. Condi]iile
impuse de c\tre CSSPP pentru
eliberarea unui aviz de depozitar
vizeaz\ capacit\]ile profesionale [i
tehnice ale solicitantului de a
desf\[ura activit\]i de depozitare,
de a dispune de capitaluri proprii
mai mari de 100 milioane de euro,
de a asigura p\strarea `n condi]ii
de siguran]\ a activelor fondurilor
de pensii facultative [i a efectua
un control permanent asupra
opera]iunilor administratorului.
Potrivit legisla]iei emise de c\tre
CSSPP, un depozitar va putea so-
licita administratorului unui fond
de pensii facultative orice in-
forma]ii/documente pe care le con-
sider\ necesare pentru `ncadrarea
unei opera]iuni `n dispozi]iile
legale `n vigoare [i va avea
obliga]ia de a informa CSSPP, `n
scris, cu privire la orice abuz al
unui administrator `n leg\tur\
cu activele fondului de pensii fa-
cultative depozitate. a
Planul de Dezvoltare Rural\ va fi depus la Bruxelles
Planul Na]ional pentru
Dezvoltare Rural\ (PNDR),
`n baza c\ruia România va
accesa fondurile europene,
va fi depus oficial la Bru-
xelles pân\ la sfâr[itul lunii
martie, a declarat ministrul
Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale, Dan
Motreanu.
„Planul este deja creionat
dar mai avem discu]ii pe
marginea lui cu partenerii
sociali [i cu reprezentan]ii
Uniunii Europene. Consider
c\ pân\ la sfâr[itul lunii
30 de proiecte de infrastructur\,
finan]ate cu bani din privatiz\ri
a Printre proiectele care vor fi finan]ate din Fondul de Dezvoltare se num\r\ tronsonul
Bucure[ti - Ploie[ti (62 km), pentru care nu au fost alocate `nc\ fonduri de la bugetul de stat 2007
a Banii din privatizarea BCR, 2,2 miliarde de euro, [i banii din privatizarea Electrica, alte 800 de milioane,
vor forma Fondul de Dezvoltare a Primele licita]ii pentru construc]ia [i concesiunea unor autostr\zi, care
vor fi construite `n urm\torii [apte ani, vor demara `n prim\vara anului 2008 a
Ministerul Transporturi-
lor va finan]a derularea a
30 de proiecte de infrastruc-
tur\ rutier\ [i trei proiecte
navale din Fondul de Dez-
voltare, programele fiind
deja analizate `mpreun\ cu
Vl\descu [i T\riceanu, a
declarat ministrul Trans-
porturilor, Radu Berceanu.
„Ministerul are 30 de
proiecte de infrastructur\
rutier\ [i trei de infra-
structur\ naval\ pe care le
va sus]ine din Fondul de
Dezvoltare, adic\ din banii
ob]inu]i din privatiz\ri.
Proiectele au fost definiti-
vate [i discutate cu mi-
nistrul Finan]elor, Sebas-
tian Vl\descu, [i primul-
ministru, C\lin Popescu-
T\riceanu“, a precizat mi-
nistrul.
Berceanu a ad\ugat c\
va avea luni o ultim\ dis-
cu]ie cu ministrul Finan]e-
lor, iar `n viitoare [edin]\
de Guvern va fi aprobat
restul proiectelor. „Sunt
mai multe obiective pe care
vrem s\ le finan]\m cu
banii ob]inu]i din priva-
tiz\ri, respectiv rute ocoli-
toare pentru unele ora[e [i
autostr\zi“, a completat
ministrul Transporturilor.
Printre proiectele care
vor fi finan]ate din Fondul
de Dezvoltare se num\r\
tronsonul Bucure[ti - Plo-
ie[ti (62 km), pentru care
nu au fost alocate `nc\ fon-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~N TREI S|PT|M+NI
AR PUTEA ~NCEPE GREVA
LA DACIA: Salaria]ii compa-
niei Dacia ar putea declan[a
greva `n cel mult trei s\pt\-
mâni, dup\ parcurgerea tutu-
ror etapelor prev\zute de le-
ge, a declarat Nicolae Pave-
lescu, liderul sindical de la
Dacia. El a precizat c\ joi a
avut loc o nou\ rund\ de ne-
gocieri, `ns\ administra]ia a
r\mas la aceea[i ofert\ de
cre[teri salariale pentru anul
2007. „Administra]ia a r\mas
la aceea[i ofert\ - 80 de lei de
la 1 ianuarie, care nu `nseam-
n\ o majorare cu 13,5%, ci nu-
mai cu 9,5%. Noi ne vom con-
tinua drumul pentru declan-
[area conflictului de interese,
ei probabil `[i vor p\stra `n
continuare oferta“, a afirmat
liderul sindical. Pavelescu a
precizat c\ sindicatele au solic-
itat o majorare salarial\ pen-
tru 2007 de 25,8%, din care
ECONOMIC
martie `l vom depune la
Comisie pentru aprobare“, a
precizat Motreanu.
Acesta a men]ionat c\
s\pt\mâna viitoare va pleca
la Bruxelles pentru a face
lobby `n rândul liberalilor eu-
ropeni pentru aprobarea cât
mai rapid\ a PNDR. Comisia
are la dispozi]ie o perioad\ de
maxim [ase luni pentru
analiz\ [i aprobare, numai c\
printre primele planuri anal-
izate se afl\ cele ale mem-
brilor vechi ai UE. ~n ceea ce
prive[te Planul Na]ional
duri de la bugetul de stat
2007.
Sumele din privatizare
aflate `n conturile Trezore-
riei dep\[esc 3,2 miliarde
euro, din care 2,2 miliarde
euro reprezint\ banii ob]i-
nu]i din vânzarea pachetu-
lui de ac]iuni de]inut la
BCR de statul român.
Fondul va fi folosit pen-
tru suplimentarea banilor
pentru marile proiecte de
infrastructur\, dup\ cum a
declarat, `n 2006, minis-
trul Transporturilor, Radu
Berceanu. „Banii din priva-
tizarea BCR, 2,2 miliarde
de euro, [i banii din priva-
tizarea Electrica, alte 800
de milioane, vor forma
Fondul de Dezvoltare, iar
`n 2007, din acest Fond,
Ministerul Transporturilor
va mai cheltui `nc\ un mil-
iard de euro, `n afara buge-
tului alocat. S-a ajuns la
aceast\ formul\ pentru c\
alte domenii, precum s\n\-
tatea sau `nv\]\mântul nu
puteau primi bani din
acest fond“, a afirmat
Berceanu.
1.800 de kilometri
p=n\ `n 2013
Vor fi folosite fonduri
europene, dar [i de la buge-
tul de stat, precum [i con-
cesionarea lucr\rilor c\tre
firme de construc]ii. Cei a-
15% de la 1 ianuarie. Con-
ducerea Dacia a f\cut, pe 6
februarie 2007, o ultim\ prop-
unere de cre[tere a salariilor
cu 13,5% pentru muncitori.
a CURS| DE AUTOBUZ
GIURGIU - RUSE: Mini[trii
Transporturilor din România
[i Bulgaria, Radu Berceanu [i
Peter Mutafchiev, au decis
`nfiin]area unei linii regulate
de autobuz care va face leg\-
tura `ntre ora[ele Giurgiu
(România) [i Ruse (Bulgaria).
„Am decis `mpreun\ s\ sus-
]inem decizia autorit\]ilor lo-
cale pentru `nfiin]area unei
linii regulate de autobuz care
s\ fac\ leg\tura `ntre ora[ele
Ruse [i Giurgiu“, a declarat
ministrul Transporturilor din
Bulgaria, Mutafchiev. Cei doi
mini[tri au precizat c\ pentru
aceast\ linie va fi eliminat\
taxa de pod perceput\ la ora
actual\ [i au anun]at, toto-
dat\, `nfiin]area unei linii de
Strategic (PNS), acesta va fi
depus la Comisia European\
ceva mai devreme, `n pe-
rioada 15-17 februarie, con-
sider\ ministrul Agriculturii.
„F\r\ aprobarea PNS [i
PNDR nu cred c\ vom primi
fonduri europene, de aceea
sper s\ le avem aprobate
pân\ `n luna septembrie“, a
mai spus Motreanu.
Pe de alt\ parte, minis-
trul Agriculturii inten]io-
neaz\ s\ finan]eze anumite
m\suri din PNDR de la
bugetul na]ional, `ncepând
proape 1.800 km de auto-
str\zi ar urma s\ fie con-
strui]i `n propor]ie de 17%
din fonduri europene, a-
proape 2 miliarde de euro,
51% de la buget - 6,5 mili-
arde de euro [i prin conce-
siune 32% - 4,2 miliarde de
euro. Ministrul Transpor-
turilor, Radu Berceanu,
spune c\ pentru a[a-numi-
tul Coridor european IV,
N\dlac - Arad - Timi[oara -
Deva - Sibiu - Bucure[ti -
Constan]a, se vor folosi
fonduri de la Bruxelles, a-
colo unde Comisia Euro-
pean\ este de acord.
Coridorul IX european,
care face leg\tura `ntre
Giurgiu - Bucure[ti -Albi-
]a, a[a-numita autostrad\
Moldova, tronsonul Plo-
ie[ti - Foc[ani are termen
de finalizare 2013, dar
transport pe cale ferat\ `ntre
Bucure[ti [i Ruse. „~n viitor
nu vor mai trebui s\ existe
nici un fel de taxe `ntre Româ-
nia [i Bulgaria [i, de aseme-
nea, am hot\rât, `n con-
secin]\, s\ facilit\m tranzitul
`ntre cele dou\ ]\ri, astfel
`ncât, de exemplu, procedurile
vamale pentru trenurile de
c\l\tori s\ fie realizate `n
mers, pentru ca timpul de
tranzit s\ fie mult mai scurt“,
a precizat ministrul Trans-
porturilor din România, Radu
Berceanu.
a {EFUL ANAF VA FI
NUMIT LUNI: Ministrul Ad-
ministra]iei [i Internelor, Va-
sile Blaga, a anun]at c\ [eful
Agen]iei Na]ionale pentru Ad-
ministrare Fiscal\ (ANAF),
Viorel Com\ni]\, va fi numit
`n func]ie luni. Noul [ef al
ANAF va fi numit `n func]ie
dup\ `ntoarcerea `n ]ar\ a mi-
nistrului Finan]elor Publice,
cu luna mai, pe m\sura ce
acestea vor fi agreate, dup\
care vor fi acoperite din fon-
durile UE.
„Sunt interesat s\ dau
drumul la m\surile din Axa
III [i Axa I din PNDR [i
anume acelora referitoare la
cre[terea calit\]ii vie]ii `n
mediul rural [i dezvoltarea
altor activit\]i decât cele
agricole [i la infrastructur\
pentru c\ acest lucru va
conta foarte mult pentru in-
vesti]iile care se vor face `n
aceste zone. A[ vrea s\ `i de-
`ntre Foc[ani [i Albi]a, nu
se va construi autostrad\,
din cauza traficului redus.
Primele licita]ii
pentru autostr\zi
vor fi `n 2008
Primele licita]ii pentru
construc]ia [i concesiunea
unor autostr\zi, care vor fi
construite `n urm\torii [ap-
te ani, vor demara `n prim\-
vara anului 2008, a spus
ministrul Radu Berceanu.
„Din a doua jum\tate a
acestui an vom `ncepe pro-
cedurile, astfel `ncât pri-
mele licita]ii `n ceea ce pri-
ve[te concesiunea s\ fie or-
ganizate `n prim\vara a-
nului 2008“, a precizat mi-
nistrul Transporturilor.
a precizat Vasile Blaga. Pre-
mierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu a declarat recent c\ va
conveni cu ministrul Finan-
]elor Publice, Sebastian Vl\-
descu, asupra momentului `n
care va fi numit noul [ef al
Agen]iei Na]ionale pentru
Administrare Fiscal\ (ANAF).
„O s\ discut cu ministrul [i,
`mpreun\, o s\ convenim care
este momentul `n care voi
numi persoana de la ANAF.
Ceea ce v\ pot spune este c\
ministrul mi-a comunicat c\
s-a uitat pe CV-ul lui [i este o
persoan\ care corespunde din
punct de vedere al preg\tirii
profesionale“, a spus primul-
ministru T\riceanu. Viorel
Com\ni]\ a fost propus de PD
pentru pre[edin]ia ANAF.
Com\ni]\ este din Sibiu [i
de]ine `n prezent func]ia de
director general al Direc]iei
de Accize [i Tranzite Vamale
din cadrul Autorit\]ii Na]io-
nale a V\milor. a
termin pe procesatori s\
fac\ mici fabrici `n mediul
rural care pot crea noi locuri
de munc\ pentru c\ intere-
sul nostru nu este de a muta
popula]ia din aceste zone, ci
de a cre[te standardul de
via]\ `n mediul rural“, a su-
bliniat ministrul Agriculturii.
Potrivit ministrului de
Resort, pentru accesarea
fondurilor europene nece-
sare dezvolt\rii agriculturii
[i mediului rural ar mai tre-
bui acreditate [i cele dou\
agen]ii de pl\]i APIA [i
APDRP, care au primit o
acreditare provizorie `n luna
decembrie. a
Radu Berceanu a spus
c\ o mare parte din cei
1.800 km de autostrad\
care vor fi construi]i `n pe-
rioada 2007-2013, vor fi
concesiona]i unor firme ca-
re s\ se ocupe de proiecta-
rea, construirea [i admi-
nistrarea acestora pe o pe-
rioad\ `ntre 25 [i 30 de ani.
Ministrul are `n vedere
tronsoane precum Bucu-
re[ti - Sibiu de pe Corido-
rul IV de transport Pan eu-
ropean, autostrada Bucu-
re[ti - Bra[ov, precum [i
tronsonul Ploie[ti - Foc-
[ani de pe Coridorul IX de
transport Pan European.
Ministrul Transporturi-
lor a anun]at recent c\ au-
torit\]ile vor construi, `n
urm\torii [apte ani, circa
1.800 km de autostrad\,
efortul financiar ridicându-
se la aproximativ 13 miliar-
de de euro, din care 10,7
miliarde vor trebui s\ fie a-
sigurate de statul român. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 10 februarie
Vremea se va men]ine
deosebit de cald\. Cerul
va fi variabil, cu `nnor\ri
temporare [i ploi slabe
izolate `n regiunile vestice
[i nordice. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat.
Temperaturile minime se
vor situa, `n general, `ntre
0 [i 6 grade. Temperatu-
rile maxime vor fi cuprin-
se `ntre 8 [i 18 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 10.02.2007
Dolar SUA 2,6038
Euro 3,3852

B\sescu se va adresa mar]i unui Parlament ostil
{eful statului a f\cut,
ieri, o mi[care surpriz\ tri-
mi]=nd o scrisoare pre[edin-
]ilor Camerei Deputa]ilor,
Bogdan Olteanu, [i Sena-
tului, Nicolae V\c\roiu, `n
care informeaz\ c\ dore[te
s\ se adreseze, mar]i, prin-
tr-un mesaj, Camerelor reu-
nite. Mesajul [efului statu-
lui vine dup\ ce, joi dimi-
nea]\, Birourile Permanen-
te ale celor dou\ Camere au
adoptat, cu majoritate de
voturi, o declara]ie comun\
prin care `i solicit\ pre[e-
dintelui Traian B\sescu s\
ias\ public [i s\ retracteze
acuza]iile la adresa Parla-
mentului României f\cute
Ucraina sfideaz\ Rom=nia `nfiin]=nd
o localitate pe Insula {erpilor
a Parlamentul de la Kiev vrea s\ p\c\leasc\ judec\torii de la Haga `n procesul privind Insula {erpilor
a Ucraina pretinde c\ pe insul\ exist\ un ora[, extinz=ndu-[i astfel grani]a `n Marea Neagr\
a Rom=nia nu are alt\ [ans\ dec=t s\ c=[tige `n justi]ie o delimitare corect\ a platoului continental a
Ucraina nu se gr\be[te
s\-[i dovedeasc\ bunele in-
ten]ii cu Rom=nia `n dis-
puta juridico-diplomatic\
privind Insula {erpilor. ~n
locul unei `n]elegeri cu Bu-
cure[tiul, Rada Suprem\
de la Kiev, Parlamentul U-
crainei, a decis `nfiin]area
unei localit\]i pe Insula
{erpilor, Satul Alb.
Ora[-fantom\ ca
artificiu juridic
Decizia Parlamentului
ucrainean marcheaz\ o cri-
z\ diplomatic\ `n negocieri-
le bilaterale cu Rom=nia
privind statutul Insulei
{erpilor. De[i obiectul dis-
putei este o por]iune de p\-
m=nt de numai 17 hectare,
Ucraina `ncearc\ s\ de-
monstreze c\ Insula {erpi-
lor ar fi locuit\. Ca r\spuns
la aceast\ ini]iativ\, Minis-
terul Afacerilor Externe a
transmis Ambasadei Ucra-
inei la Bucure[ti o not\ prin
care se afirm\ c\ asemenea
demersuri, care `ncearc\ s\
acrediteze artificial, c\
insula ar putea fi locuit\,
nu ar avea, conform dreptu-
lui interna]ional, efecte
juridice asupra procesului
de delimitare a platoului
continental al României [i
Ucrainei, `n Marea Neagr\.
Aceast\ ne`n]elegere se a-
daug\ celei privind Canalul
B=stroe, cele dou\ ]\ri ne-
reu[ind s\ ajung\ la nici un
acord `n ultimii ani.
Proces la Haga
pentru Insula {erpilor
Aflat\ `n imposibilitatea
de a aduce la sentimente
mai bune partea ucrainea-
n\, Rom=nia a dat `n jude-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a JUDEC|TORIA PITE{TI
A DECIS ELIBERAREA LUI
GABRIEL BIVOLARU: Jude-
c\toria Pite[ti a admis, ieri
dup\-amiaz\, cererea de
eliberare condi]ionat\ for-
mulat\ de fostul deputat
PDSR Gabriel Bivolaru,
condamnat pentru c\ a pre-
judiciat BRD cu 2.200 mili-
arde de lei vechi. Decizia
Judec\toriei Pite[ti, care
poate fi atacat\ `n termen
de trei zile, vine dup\ ce
la [edin]a de bilan] a Depar-
tamentului Na]ional Anti-
corup]ie. ~n document se
arat\ c\ una dintre „acuza-
]iile inacceptabile“ ale pre-
[edintelui se refer\ la afir-
ma]ia de la [edin]a de bilan]
a DNA, potrivit c\reia „oa-
menii politici nu fac nimic
altceva decât legi pentru in-
fractori [i nu pentru intere-
sul public“. Conform acelu-
ia[i document, o alt\ „afir-
ma]ie inacceptabil\“, f\-
cut\ de Traian B\sescu, es-
te cea referitoare la „ini]ia-
tiva legislativ\ care scotea
din zona penal\ nerespec-
tarea regulamentelor de
credite“. De[i, potrivit arti-
La numai 45 km de Sulina, Insula {erpilor este locul ideal pentru spionajul ucrainean
cat\ Kievul `nc\ din 2004.
Procesul dintre cele dou\
state se afl\ pe rolul Cur]ii
Interna]ionale de Justi]ie
de la Haga, ]ara noastr\
sus]in=nd c\ c\ Insula {er-
pilor este de fapt o stânc\ [i
nu este locuit\, conform
Conven]iei ONU privind
dreptul m\rii semnat\ la
Montego Bay, `n 1982, con-
ven]ie la care ambele state
sunt p\r]i. Prin urmare,
sus]ine MAE, Insula {erpi-
lor nu poate avea dreptul la
platou continental [i nici la
o zon\ economic\ exclusiv\.
Procesul `ns\ treneaz\ [i, `n
cel mai bun caz, este a[tep-
tat un verdict `n anul 2008.
Dincolo de confruntara `n
justi]ie, România [i Ucraina
au semnat, `n 2003, un tra-
tat care stabile[te grani]a
continental\ [i au fost de
acord s\ stabileasc\ fron-
tiera maritim\ printr-un
Bivolaru a primit miercuri,
31 ianuarie, aviz favorabil
pentru eliberarea `nainte
de termen, din partea Co-
misiei speciale a Penitenci-
arului Coliba[i. Trecerea lui
Gabriel Bivolaru prin
Penitenciarul de la Drobeta
Turnu Severin a fost mar-
cat\ de un eveniment mon-
den: ex-deputatul a reu[it
s\-i aduc\ dup\ gratii, pen-
tru a-i `ncânta pe cei 800 de
tovar\[i de penitenciar, pe
maneli[tii Adi de la Vâlcea
ACTUALITATE
colului 88 din Constitu]ia
României, pre[edintele are
dreptul s\ adreseze Parla-
mentului mesaje cu privire
la principalele probleme po-
document separat, dar ne-
gocierea acestui document
este extrem de dificil\.
Ungureanu sper\ la
dreptatea justi]iei
Dezam\git de demersu-
rile `ntreprinse de autori-
t\]ile de la Kiev, ministrul
demisionar de Externe, Mi-
hai-R\zvan Ungureanu, a
declarat, ieri, c\ România
va continua demersurile
pentru a ob]ine un rezultat
favorabil `n litigiul cu Ucra-
ina legat de Insula {erpilor
[i a spus c\ are „mare `ncre-
dere“ `n modul `n care se va
face dreptate la Haga. „Sun-
tem convin[i c\ argumente-
le pe care le-am `nf\]i[at `n
fa]a ~naltei Cur]i sunt soli-
de. Sunt argumente c\rora
nu li se poate contrapune
altceva. Sper `ntr-o judeca-
[i Vali Vijelie. ~n timpul
S\rb\torilor de iarn\ din
2005, cei doi maneli[ti au
sus]inut un concert `n Pe-
nitenciarul de Maxim\ Si-
guran]\ din Drobeta-Turnu
Severin, spectacol dedicat
„fratelui“ lor, Gabriel Bi-
volaru. Gabriel Bivolaru a
fost arestat `n aprilie 2004
[i condamnat, ulterior, la
cinci ani de `nchisoare pen-
tru prejudicierea BRD [i
BCR cu peste 2.200 de mili-
arde de lei.
litice ale na]iunii, ini]iativa
sa este privit\ cu suspici-
une din partea PSD.
Din partea Partidului
Social Democrat, Victor
t\ dreapt\ [i am mare `n-
credere `n modul `n care se
va face dreptate“, a spus
Ungureanu. ~n plus, de[i a
subliniat c\ aceast\ disput\
nu afecteaz\ semnificativ
rela]iile dintre cele dou\
]\ri, ministrul rom=n [i-a
exprimat ironic speran]a c\
Ucraina va avea „c=t mai
multe argumente pentru
a-[i convinge partenerii eu-
ropeni [i euroatlantici c\
orientarea sa proocciden-
tal\ este definitiv\“.
Cum faci
un ora[ din nimic
Oficial, demersul de `nfi-
in]are a a[a-numitului „Sat
alb“ a pornit de la Consiliul
regional Odesa care s-a
adresat, `n 2006, Parlamen-
tului unicameral al Ucrai-
nei pentru a aproba crearea
aGIGI BECALI CREDE
C| S-AR PUTEA TRAGE
DINTR-UN ~MP|RAT BI-
ZANTIN: Pre[edintele PNG-
CD, Gigi Becali a afirmat,
ieri, c\ este posibil s\ se
trag\ din familia unui fost
`mp\rat al Imperiului Bi-
zantin, Fernando Becali.
„Este vorba despre un `m-
p\rat al Imperiului Bizantin
din anul 1413. Istoricii l-au
descoperit [i m-au informat
despre acest lucru. Nu [tiu,
S=mb\t\, 10 februarie 2007
Ponta i-a cerut, ieri, pre-
[edintelui s\ nu se foloseas-
c\ de „[mecherii“ pentru a
veni `n Parlament `n ziua `n
care se dezbate mo]iunea
simpl\ pe tema justi]iei,
„pentru a o salva de la de-
mitere pe Monica Macovei“.
El a spus c\ Traian B\sescu
nu poate s\ vin\ mar]i `n
Parlament, pentru c\ exist\
deja un program stabilit - la
Senat se discut\ mo]iunea
simpl\ pe tema demiterii
ministrului Justi]iei, iar la
Camera Deputa]ilor se vo-
teaz\ c=teva legi. ~n acela[i
timp, Ponta ar mai vrea ca
pre[edintele s\ informeze
dinainte Parlamentul de-
spre ce vrea s\ spun\ `n
alocu]iunea sa. a
unei comunit\]i reziden]ia-
le pe Insula {erpilor. Dac\
`n luna iulie, când a fost
propus\ `nfiin]area unei
localit\]i, insula era locuit\
de circa 20 de oameni, ma-
joritatea gr\niceri, `n no-
iembrie, aici se aflau deja 80
de persoane. Autorit\]ile u-
crainene au pus `n func]iu-
ne un far, o platform\ pen-
tru aterizarea elicopterelor,
un ponton, un oficiu po[tal
[i chiar o filial\ bancar\.
Importan]a strategic\ a
st=ncii este folosit\ de sta-
]iile de radioloca]ie care exe-
cut\ o cercetare aeronaval\
la mare distan]\, `ntr-un
perimetru ce cuprinde Ma-
rea Neagr\ [i Marea Me-
diteran\, pân\ la coastele
Libiei. De asemenea, aici
sunt amplasate sta]ii de
bruiaj [i ascultare atât a
convorbirilor `n fonie, cât [i
a celor prin cablu. a
dar poate este posibil s\ am
o leg\tur\ cu el, pentru c\
fiecare ne tragem de unde-
va“, a spus Becali, care a
precizat c\ a primit aceast\
informa]ie de la istorici ai
c\ror nume nu le-a precizat.
~n cadrul unei conferin]e de
pres\, r\spunzând unei `n-
treb\ri a jurnali[tilor, Gigi
Becali a respins posibilita-
tea de a fi, la un moment
dat, prim-ministru, spunând
c\ `[i dore[te exclusiv func-
]ia suprem\ `n stat. a
7
LUMEA PE SCURT
Acordul dintre Fatah [i
Hamas nu convinge UE
Acordul interpalestinian semnat,
joi, la Mecca, de Mahmoud Abbas
[i Khaled Meshaal (liderul `n exil
al Hamas) nu inspir\ `nc\ `ncre-
dere comunit\]ii interna]ionale.
Israelul [i Statele Unite au primit
cu pruden]\ acordul pentru for-
marea unui guvern de uniune
na]ional\ `ntre [efii grup\rilor
Fatah [i Hamas, iar Uniunea
European\ mai a[teapt\ pân\ s\
reia ajutorul financiar c\tre
Guvernul palestinian. Numai anul
trecut, UE a cheltuit 900 de mili-
oane de dolari pentru plata ener-
giei, salariilor doctorilor [i profeso-
rilor [i pentru ajutoare sociale
acordate palestinienilor, `ns\ acum
se a[teapt\ o adev\rat\ stabilizare
a situa]iei `n zon\. ~n plus, Israelul
cere noului Guvern palestinian s\
renun]e la violen]e, s\ recunoasc\
statul evreu [i s\ respecte acor-
durile semnate pân\ acum. Docu-
mentul semnat la Mecca prevede
c\ Ismail Haniya, din partea
Hamas, va de]ine `n continuare
postul de premier, iar Ministerele
de Interne, Finan]e [i cel de
Exerne, considerate ministere
cheie, vor fi de]inute de indepen-
den]i. Gruparea Hamas va de]ine 9
ministere, `n timp ce Fatah - doar
6, printr-o `n]elegere care nu re-
cunoa[te explicit statul Israel.
Palestinienii sper\ c\ acordul va
pune cap\t luptelor dintre cele
dou\ grup\ri militante [i c\ `n
acest fel s-ar putea `ncheia embar-
goul interna]ional impus Guver-
nului condus de gruparea Hamas.
Recompens\ record
pentru ecologizarea
atmosferei
Magnatul britanic Sir Richard
Branson, patronul companiei
Virgin, a anun]at, ieri, c\ ofer\ un
premiu de 25 de milioane de dolari
pentru primul om de [tiin]\ care
va descoperi o metod\ de cur\]are
a atmosferei de gazele care
provoac\ efectul de ser\. Sir
Branson [i-a comparat ini]iativa cu
o competi]ie lansat\ `n 1675 pen-
tru identificarea unei metode exac-
te de estimare a longitudinii. 60 de
ani mai târziu, ceasornicarul bri-
tanic John Harrison a descoperit o
metod\ exact\ de determinare a
longitudinii [i a primit premiul din
partea regelui George al III-lea.
„P\mântul nu mai poate a[tepta
60 de ani. Avem nevoie ca toate
creierele capabile s\ ob]in\ o
solu]ie `n problema polu\rii atmos-
ferice s\ se apuce de treab\ `nc\
de azi“, a declarat britanicul,
faimos [i pentru expedi]iile sale ex-
centrice. ~n 2006, acela[i Branson
a anun]at c\ va investi 3 miliarde
de dolari pentru a lupta `mpotriva
`nc\lzirii planetei. ~n cadrul aces-
tei investi]ii ce urmeaz\ s\ se
desf\[oare pe urm\torii 10 ani, el
a deschis deja compania Virgin
Fuels care va investi 400 de mi-
lioane de dolari `n urm\torii 3 ani
pentru experimentarea unor
proiecte alternative de ob]inere a
energiei nepoluante.
Fidel Castro
pare a se `ns\n\to[i
Pre[edintele cubanez Fidel Castro,
operat, `n iulie anul trecut, din
cauza unei hemoragii intestinale,
„merge spre mai bine [i se ]ine la
curent cu toate“, a declarat, joi
seara, la Havana, fratele s\u Raul,
care asigur\ interimatul la condu-
cerea ]\rii. Raul Castro a mai spus
c\ Fidel merge spre mai bine, `n
fiecare zi, [i c\ ]ine leg\tura la
telefon `n permanen]\ cu Felipe
Perez Roque, ministrul de Externe
al Cubei. La 30 ianuarie, Fidel
Castro (80 de ani) a ap\rut la tele-
viziunea cubanez\, având o fa]\
bronzat\ [i fiind `n mod vizibil
`ntr-o form\ mai bun\ decât
ap\rea `n precedentele imagini
televizate, cele din 28 octombrie. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 10 februarie 2007 DOCUMENTAR

Haralambie, cel mai b\tr=n mucenic

a Sf=ntul Haralambie a tr\it `n secolele II-III [i a fost episcop `n Asia Mic\ a A fost martirizat, `n timpul `mp\ratului
roman Septimiu Sever (193-211), la 113 ani a El este considerat `n tradi]ia popular\ protectorul animalelor, dar [i vindec\torul
Sf=ntul Haralambie a Sf=ntului. C=nd `mp\ra- un an s=ngeros pentru Martirizat la peste
tr\it `n timpul domniei tul Septimiu Sever a dat cre[tinism, `n timpul c\-
`mp\ratului roman Sep- porunc\ tuturor guverna- ruia un num\r mare de 100 de ani
timiu Sever (193-211), u-
nul din `mp\ra]ii p\g=ni
care au persecutat pe
cre[tini. ~n timpul dom-
niei acestui crud `mp\rat,
ap\r\tor al cultelor p\g=-
ne amenin]ate de r\sp=n-
direa cre[tinismului, au
murit mul]i cre[tini ca
martiri. Spre exemplu, `n
Alexandria, `n anul 202,
a murit ca martir Leoni-
da, tat\l lui Origen, iar `n
acela[i an a c\zut victim\
persecu]iei, ordonat\ de
`mp\ratul Sever, episco-
pul Irineu de Lugdunum
(Lyon).
Sf=ntul Haralambie a
fost episcopul cet\]ii Mag-
nezia din Asia Mic\, a[a
cum apare reprezentat [i
`n iconografia ruseasc\ [i
dup\ cum este prezentat
`n „Vie]ile Sfin]ilor“ din
Rusia. ~ns\ `n alte surse,
spre exemplu, cele gre-
ce[ti, el este prezentat ca
preot al acestei vechi ce-
t\]i din Asia Mic\. Toate
c\r]ile `l prezint\ `ns\ ca
fiind foarte credincios,
`n]elept [i cu o via]\ plin\
CM
YK de sfin]enie. Tradi]ia spu-
unor boli incurabile, fiind pomenit `n fiecare an pe data de 10 februarie a
torilor s\ impun\ cultul
anumitor idoli [i s\ deter-
mine pe cre[tini s\ se
`nchine acestora, Sf=ntul
Haralambie, de[i era `n
v=rst\, a luat m\suri de
ap\rare a credin]ei cre[ti-
ne `n eparhia sa. ~n str\-
dania sa de a-i convinge
pe oameni s\ nu se `nchi-
ne zeilor, Sf=ntul Hara-
lambie a fost d\ruit de
Dumnezeu cu puterea de
a face minuni. Astfel `n-
c=t, el a `nviat un t=n\r
din mor]i [i a scos un de-
mon dintr-un om, care se
chinuia de 35 de ani cu
aceast\ suferin]\. Minu-
nile sale au impresionat
at=t de mult, `nc=t `ns\[i
fiica `mp\ratului Septi-
miu Sever, Galia, a `m-
br\]i[at cre[tinismul [i a
distrus statuile zeilor de
la Curtea Imperial\.
I-a vindecat [i
convertit pe cei care-l
torturau
Guvernatorul Lucian
al Asiei Mici a auzit de
episcopul Magneziei [i de
cre[tini au fost martiri-
za]i. Sf=ntul Haralambie
avea atunci 113 ani.
Refuzul b\tr=nului e-
piscop de a se lep\da de
cre[tinism a `nfuriat pe
guvernatorul Lucian [i pe
comandantul Luchie, de
aceea ei au ordonat ca
Haralambie s\ fie b\tut
[i chinuit p=n\ c=nd va
nega apartenen]a sa la
cre[tinism. Se spune c\
mul]i dintre cei care au
asistat la chinurile b\tr=-
nului episcop au fost im-
presiona]i de credin]a
acestuia [i de felul cum
primea torturile solda-
]ilor romani. Dintre ace[-
tia, mul]i s-au botezat [i
au crezut `n Hristos, iar
trei femei [i doi solda]i ro-
mani, Porfirie [i Vaptos,
au fost martiriza]i.
~n momentul `n care
solda]ii au refuzat s-l mai
chinuie pe Haralambie,
guvernatorul Lucian [i
comandantul Luchie au
continuat ei `n[i[i tortu-
ra, dar ca urmare a aces-
tei fapte ei au fost lovi]i
Vestea c\ `n Magnezia
este un episcop b\tr=n
f\c\tor de minuni a ajuns
repede `n cet\]ile din
Asia Mic\. ~n Antiohia,
spre exemplu, faima lui
Haralambie a fost f\cut\
cunoscut\ chiar de co-
mandantul Luchie, deve-
nit cre[tin prin rug\ciu-
nile lui Haralambie. ~n-
t=mplarea a f\cut ca `m-
p\ratul Septimiu Sever
s\ vin\ `n Antiohia [i s\
aud\ despre acest sf=nt.
A poruncit imediat adu-
cerea lui Haralambie `n
Antiohia. ~nt=lnirea `m-
p\ratului cu Haralambie
a r\mas cunoscut\ ca o
disput\ clasic\ `ntre cre[-
tinism [i p\g=nism. ~m-
p\ratul se socotea st\-
p=nul lumii, protejatul
zeilor, cel mai puternic
om de pe p\m=nt [i de
aceea a cerut lui Hara-
lambie s\ coboare pe
Dumnezeu `n vederea
unei confrunt\ri directe. ~nainte de a-[i da duhul, tradi]ia spune
Influen]a negativ\ a sfet- c\ Sf=ntul Haralambie a rostit cu voce tare
nicului Crisp a determi- urm\toarea rug\ciune: „Mul]umesc }ie Doamne
nat pe Sever s\-l supun\ Dumnezeule c\ e[ti milostiv [i `ndurat
pe episcop multor chi- cu lumea pe care ai zidit-o cu m=na Ta.
CM
YK

ne c\ avea darul vindec\- activitatea sa neconfor- de o paralizie. ~nsp\i- nuri. Tradi]ia arat\ c\ `n Mul]umesc }ie c\ m-ai `nvrednicit s\ slujesc
rii de anumite boli [i de m\ cu politica imperial\. m=nta]i de ceea ce li s-a momentele de chinuri, p=n\ acum Biserica Ta [i s\ m\rturisesc numele
aceea mul]i cre[tini ve- De aceea, a ordonat co- `nt=mplat, cei doi romani Haralambie se ruga lui T\u pe p\m=nt. Pomene[te-m\, Doamne
neau la el pentru a se vin- mandantului de armat\ au rugat pe Sf=ntul Ha- Dumnezeu [i mul]umea Dumnezeul meu, `ntru ~mp\r\]ia Ta!“
deca de suferin]ele tru- Luchie s\-l aresteze pe ralambie s\-i vindece de celor care-l torturau, iar,
pe[ti prin rug\ciunile Haralambie pentru a-l de- boal\. B\tr=nul episcop la un moment dat, un cu- tru ei. Cu toate semnele boli sau de foamete, s\ fie
termina s\ se lepede de s-a rugat pentru cei doi [i tremur mare a ridicat pe care indicau sfin]enia sa, pace [i bel[ug, iar su-
credin]a cre[tin\ [i s\ se ace[tia au fost vindeca]i. `mp\rat [i pe Crisp de la `n cele din urm\ `mp\- fletele oamenilor care-l
Sf=ntul care `nchine zeilor cinsti]i de Minunea aceasta i-a de- p\m=nt [i nu au fost co- ratul a dat ordin ca Ha- cinstesc s\ fie m=ntuite.
`mp\rat. Acestea se `n- terminat pe chinuitori s\ bor=]i p=n\ c=nd Hara- ralambie s\ fie ucis.
ap\r\ oamenii t=mplau `n anul 202 d.Hr., treac\ la cre[tinism. lambie nu s-a rugat pen- Solda]ii l-au chinuit at=t
Dumnezeu i-a r\spuns c\
rug\ciunea lui a fost as-
[i animalele de mult pe sf=nt `nc=t
acesta a murit `nainte de
cultat\ [i apoi i-a luat su-
fletul. Fiica `mp\ratului,
de boli Biserici ocrotite cipalul motiv ar fi o epide-
mie de cium\ care a cu- a i se t\ia capul. Galinia, care a devenit
Tradi]ia arat\ c\ `na-
de Sf=ntul Haralambie prins ora[ul moldav `n a-
nul 1799. O alt\ variant\, Haralambie -
cre[tin\, a poruncit ca
moa[tele Sf=ntului Hara-
inte de a fi ales episcop O singur\ parohie din c\lcând `n picioare ciuma, privind motivul ridic\rii a- lambie s\ fie a[ezate `n-tr-
al cet\]ii Magnezia din Ia[i `[i s\rb\tore[te ast\zi, reprezentat\ ca un schelet. cestui l\ca[ de cult, am a- ocrotitorul un loc unde pot fi cinstite.
Asia Mic\, Haralambie 10 februarie, de ziua Sfân- Biserica aflat\ pe strada flat-o de la pr. paroh Radu
tului Haralambie, hramul Octav Botez nr. 4 a fost cti- Br=nz\: „Biserica «Sfântul ~nainte de a muri, Sf=n- Un fragment din moa[tele
se ocupa cu cre[terea
animalelor. Lucrul aces- bisericii. Se spune c\ Sfân- torit\ `ntre anii 1799-1804. Haralambie» a fost constru- tul Haralambie a v\zut Sf=ntului Haralambie se
ta a determinat pe unii tul Haralambie este protec- Sunt cunoscute dou\ le- it\ cu peste 200 de ani `n cum s-au deschis cerurile afl\ la Catedrala mitro-
dintre credincio[i s\-l tor `mpotriva ciumei, fapt gende privind zidirea Bise- urm\. Legenda spune c\ [i s-au ar\tat `ngerii care politan\ din Ia[i, l=ng\
aleag\ pe Haralambie dovedit [i de iconografie, ricii Sfântului Haralambie ar fi ctitoria lui Gheorghe l\udau pe Dumnezeu. racla Sf. Cuvioase Pa-
protectorul animalelor. care `l `nf\]i[eaz\ pe sfânt din Ia[i. Se spune c\ prin- Leondari din Ianina. Se Atunci sf=ntul s-a rugat rascheva, iar un alt frag-
Ast\zi, `n anumite lo- spune c\ acest Gheorghe lui Dumnezeu ca acolo ment se g\se[te la Bise-
curi din ]ar\, Haralam- ar fi avut un frate cu nu- unde vor fi moa[tele sale rica „Sf=ntul Laz\r“ din
bie este v\zut ca sf=ntul mele Haralambie. Ambii s\ nu sufere nimeni de Ia[i. ({tefan M|RCULE})
care ap\r\ animalele de erau militari. La un mo-
boli, dar este [i st\p=nul ment dat, Haralambie a
fiarelor s\lbatice, pen- devenit haiduc [i Gheor-
tru c\ le opre[te pe aces- ghe a fost delegat s\-l
tea s\ atace oamenii sau captureze. {i `ntr-o astfel
de lupt\, Gheorghe [i-a o-
animalele domestice.
morât fratele. Se spune c\,
Datorit\ minunilor pentru ca Dumnezeu s\-i
s\v=r[ite `n timpul vie- ierte p\catul, a zidit
]ii, Haralambie este so- aceast\ biseric\ `n memo-
cotit [i ca sf=ntul care ria fratelui s\u, biseric\ ce
fere[te oamenii de boli, a primit hramul Sfântului
`n special de cium\, [i Haralambie. Tot el a pl\tit
de aceea exist\, `n unele [i clopotele bisericii,
zone ale ]\rii, anumite l\sând cu limb\ de moarte
obiceiuri [i practici prin ca to]i cei care aud clopo-
care se c=[tig\ bun\- tele s\ se roage pentru ier-
voin]a sf=ntului. Astfel, tarea p\catelor sale [i ale
`n ziua de 10 februarie, fratelui pe care l-a ucis“.
oamenii postesc, stro- Ast\zi, `[i serbeaz\ al
pesc vitele [i casele cu doilea hram [i Biserica „Sf.
aghiazm\, se `mpart Mc. Pantelimon“, biserica
pomeni [i nu se lucreaz\ medicilor [i farmaci[tilor
nimic legat de animale, din Ia[i, precum [i parohia
adic\ nu li se poate pre- „Sf. Haralambie“ din T=r-
lucra l=na sau pielea. gu Neam]. (N.B.)

CM
YK

Cine sunt „mo[ii“ de iarn\
a Ast\zi este ziua Mo[ilor de iarn\ a Cine sunt „mo[ii“ [i de ce `i pomenim ast\zi, am
aflat de la pr. prof. dr. Viorel Sava, decanul [i titularul Catedrei de Liturgic\ a Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i a La biseric\, `n ziua de mo[i, pe lâng\
Sfânta Liturghie `n cadrul c\reia se pomenesc, de obicei, to]i cei adormi]i, se fac slujbe
speciale de pomenire a mor]ilor a Pr. prof. dr. Viorel Sava: „La mo[ii de iarn\ s-a ales
sâmb\ta dinaintea Duminicii ~nfrico[\toarei Judec\]i pentru a ar\ta unitatea dintre cei vii
[i dintre cei mor]i exprimat\ prin aceea[i n\dejde `n `nvierea [i via]a ve[nic\ a
P\rinte Decan, ast\zi
este ziua Mo[ilor de
iarn\. V-a
a[ ruga s\ ne
explica]i ce semnifi-
ca]ie are aceast\ zi
special\ din perioada
Triodului.
Sâmb\ta Mo[ilor de
iarn\ face parte din zilele
cu slujbe speciale de po-
menire a celor care au
plecat dintre noi [i arat\
grija deosebit\ pe care o
au cre[tinii fa]\ de cei
care a[teapt\ judecata lui
Dumnezeu `n lumea cea-
lalt\, a[a cum cei vii a[-
teapt\ judecata lui Dum-
nezeu aici pe p\mânt. De
aici [i a[ezarea zilei de
pomenire a celor mor]i la
Mo[ii de iarn\ `n sâm-
b\ta premerg\toare Du-
minicii ~nfrico[\toarei Ju-
dec\]i din perioada Trio-
dului. A[a cum ziua Mo[i-
lor de var\ este a[ezat\
`n sâmb\ta dinaintea Du-
minicii Rusaliilor, pentru
a ar\ta apartenen]a ce-
CM lor mor]i la acela[i Trup
YK
al lui Hristos, la Biserica
lui Hristos, ar\tat\ la
Rusalii, când s-a `nte-
meiat prima comunitate
cre[tin\, a[a [i la mo[ii de
iarn\ s-a ales sâmb\ta
dinaintea Duminicii ~n-
frico[\toarei Judec\]i
pentru a ar\ta unitatea
dintre cei vii [i dintre cei
mor]i exprimat\ prin ace-
ea[i n\dejde `n `nvierea [i
via]a ve[nic\.
Sensul acestei pome-
niri a mor]ilor `n ziua de
mo[i este acela c\ `ntrea-
ga Biseric\ n\d\jduie[te
c\ Hristos Cel Care vine
ca Judec\tor al celor vii [i
al celor mor]i va face ju-
decata Sa cu bun\tate [i
cu iubire de oameni. Prin
rug\ciunile din aceast\ zi
invoc\m milostivirea lui
Dumnezeu [i bun\tatea
Sa fa]\ de oameni, [i `n
special fa]\ de cei mor]i,
pentru ca judecata lor s\
o s\vâr[easc\ prin mult\
`ng\duin]\ fa]\ de p\ca-
tele lor f\cute `n timpul
vie]ii.
P\rinte Decan, ce sem-
nifica]ie are cuvântul
„mo[i“?
Cuvântul „mo[i“ vine
de la „str\mo[i“ [i concen-
treaz\ `n el pe to]i `nain-
ta[ii no[tri trecu]i la cele
ve[nice. Termenul arat\
c\ `n aceast\ zi trebuie s\
ne aducem aminte de to]i
cei care au fost `naintea
noastr\, p\rin]i, bunici,
str\bunici [i cei dinain-
tea lor pe care nu-i mai
pomene[te nimeni [i tre-
buie s\-i pomenim noi
acum `n ziua dedicat\ lor.
Termenul acesta ne duce
cu gândul la to]i cei care
au murit `n Vechiul Tes-
tament `n speran]a mân-
tuirii prin Mesia, dar [i la
cei care au murit pe ne-
a[teptate ori nepreg\ti]i
prin spovedanie [i `mp\r-
t\[anie, [i care a[teapt\
de la noi rug\ciuni pen-
tru iertarea lor. Ziua a-
ceasta se mai nume[te [i
„Sâmb\ta sufletelor“ [i
are corespondent [i la
catolici, care fac pomeni-
rea general\ a mor]ilor
`nainte de Cr\ciun, iar `n
alte Biserici Ortodoxe,
cum ar fi cea rus\, pome-
nirea aceasta de ob[te se
face `n ziua Sfântului
Dumitru.
De ce s-a
a ales sâmb\ta
pentru pomenirea celor
mor]i?
Biserica a ales ziua de
sâmb\t\ pentru pomeni-
rea mor]ilor deoarece a-
ceast\ zi este ziua `n care
Hristos a s\l\[luit `n
mormânt [i, dup\ `nv\-
]\tura Bisericii noastre,
S-a pogorât la iad ca s\
vesteasc\ celor ]inu]i `n
leg\turile mor]ii de mult
timp, izb\virea lor prin
moartea [i ~nvierea Sa.
Sâmb\ta este ziua `n care
Hristos s-a aflat `n mor-
mânt, dar nu a avut o [e-
dere pasiv\ ci una activ\,
de lucrare pentru cei a-
dormi]i. {ederea Domnu-
lui nostru Iisus Hristos `n
mormânt `n ziua de sâm-
b\t\ face din mormânt
un pat de odihn\ [i o an-
CM
YK
INTERVIU
tecamer\ a ve[niciei. Es-
te un loc `n care cei care
dorm a[teapt\ `nvierea [i
bucuria deplin\ `n ~mp\-
r\]ia lui Dumnezeu.
Sâmb\ta - ziua
mor]ilor
Sâmb\ta aminte[te de
`nvierea lui Laz\r, minu-
ne la care to]i oamenii
n\d\jduiesc. ~n Postul
Mare chiar exist\ o sâm-
b\t\ `nchinat\ acestei
minuni, iar la sfâr[itul
fiec\rei slujbe de pome-
nire, preotul roste[te acea
formul\ de `ncheiere, nu-
mit\ „apolis“, `n care este
amintit Laz\r, cel a patra
zi `nviat din mor]i, pentru
ale c\rui rug\ciuni Dum-
nezeu s\-l ierte pe cel
adormit.
Prin pomenirea celor
adormi]i, ziua de sâmb\-
t\ a c\p\tat [i o alt\ sem-
nifica]ie; ea aminte[te de
odihna lui Dumnezeu,
Care, dup\ ce a zidit pe
om [i toate cele v\zute [i
nev\zute, `n a [aptea zi
S-a odihnit. Dar sâmb\ta
mo[ilor este `n mod de-
osebit ziua de amintire a
celor care au trecut de la
noi [i se odihnesc `n mor-
mânt prin a[teptarea `n-
vierii.
Cum putem s\-ii aju-
t\m pe cei mor]i `n
aceast\ zi `nchinat\
lor?
CM
YK
Gândul la judecata lui
Dumnezeu, care ne cu-
prinde `n mod deosebit `n
aceast\ perioad\, trebuie
s\ ne determine s\ inten-
sific\m rug\ciunea, pen-
tru ca Dumnezeu s\ Se
milostiveasc\ [i s\ ne
ierte gre[elile f\cute. Dar
acest gând nu trebuie s\
se opreasc\ la noi [i la
apropia]ii no[tri. Trebuie
s\ ne rug\m [i pentru cei
trecu]i la cele ve[nice,
pentru cei care nu se mai
pot ruga pentru ei `n[i[i,
pentru ca Dumnezeu s\
le ierte p\catele, [i a[-
teapt\ de la urma[ii lor,
r\ma[i pe p\mânt s\ se
roage pentru u[urarea
lor. A[adar, `n ziua mo-
[ilor de iarn\ trebuie s\
ne rug\m lui Dumnezeu ,
`n mod special, pentru cei
care a[teapt\ Judecata
lui Dumnezeu [i au nevo-
ie de rug\ciunile celor vii,
a celor de pe p\mânt pen-
tru ca ei s\ fie ierta]i de
Dumnezeu pentru gre[e-
lile f\cute `n via]\.
Ce trebuie s\ fac\ orice
cre[tin `n aceast\ zi de
pomenire a mor]ilor?
Ce se face la biseric\ `n
aceast\ zi?
~n ziua de mo[i, pe
lâng\ Sfânta Liturghie la
care se pomenesc to]i cei
adormi]i, la biseric\ se
fac slujbe speciale de po-
menire a mor]ilor, la care
to]i cre[tinii ar trebui
s\-[i pomeneasc\ p\rin-
S=mb\t\, 10 februarie 2007
]ii mor]i, bunicii, fra]ii [i
to]i cei din familia res-
pectiv\ care a[teapt\ a-
ceast\ zi `n care s\ ne
aducem aminte de ei [i
s\-i ajut\m prin rug\ciu-
nile noastre. ~n acela[i
timp, se aduc la biseric\
jertfe, ofrande care se vor
`mp\r]i pentru pomeni-
rea sufletelor adormi]ilor
pomeni]i. A[adar, se in-
tensific\ rug\ciunea pen-
tru cei mor]i, pentru ca
Dumnezeu s\ fie bun [i
milostiv cu cei mor]i, dar
facem [i noi ceva pentru
aceasta: `nmul]im jert-
fele nostre, ofrandele pe
care le aducem la bis-
eric\ s\ fie sfin]ite [i pe
care le `mp\r]im s\raci-
lor, ajutându-i [i pe ei `n
aceste fel.
9
Jertfa este o
rug\ciune
Când facem o ofrand\,
c=nd aducem o jertf\ lui
Dumnezeu, chiar dac\ ea
nu se face la biseric\ -
pentru c\ exist\ obiceiul
`n sate ca, `n ziua de
mo[i, femeile, mai ales, CM
YK
s\ `mpart\ diferite ofran-
de rudelor sau s\racilor -
nu trebuie s\ c\ut\m
doar s\ alin\m suferin]a
celor nevoia[i [i s\ le
facem via]a mai u[oar\ [i
mai suportabil\. Ofranda
este, `n acela[i timp, [i o
invita]ie la rug\ciune a
celui care prime[te jertfa,
este o invita]ie ca, cel ca-
re se bucur\ de bucatele
preg\tite cu mult\ trud\
de gospodinele noastre,
s\ pomeneasc\ numele
celui pentru care s-a adus
jertfa respectiv\. De ace-
ea atunci când se `mpart
aceste ofrande se pome-
nesc numele celor ador-
mi]i pentru care se face
pomenire iar cei care pri-
mesc r\spund cu „Dum-
nezeu s\-i ierte“ sau
„Doamne miluie[te-i“.
~n rug\ciunea de bine-
cuvântare a lucrurilor ca-
re se vor `mp\r]i pentru
pomenirea celor mor]i se
spune a[a: „binecuvintea-
z\, Doamne, lucrurile a-
cestea care se vor `mp\r]i
pentru pomenirea robilor
T\i adormi]i, binecuvin-
teaz\ pe cei care le vor
purta, d\ruie[te iertare
celor care se pomenesc...“
A[adar cei care primesc
aceste lucruri trebuie s\
se roage pentru mor]ii
care au fost pomeni]i. Nu
este doar o inten]ie de a
alina suferin]a [i nevoile
celor n\p\stui]i, ci este o
adunare a mai multor oa-
meni pentru a se ruga lui
Dumnezeu ca sufletul
celui pomenit s\ fie iertat
[i a[ezat `ntre cei drep]i.
(interviu realizat de
{tefan M|RCULE})
10 S=mb\t\, 10 februarie 2007
REGIONAL
Pericol de inunda]ii
`n nord-vestul ]\rii
Speciali[tii de la sta]iile hi-
drologice se afl\ `n stare de
alert\ [i au intensificat rit-
mul programelor de observa]ii
[i m\sur\tori pe cursurile de
ap\. Conform prognozei mete-
orologice emise de Centrul
Meteorologic Transilvania
Nord, partea de nord-vest a
]\rii va fi traversat\ de o suc-
cesiune de fronturi atmos-
ferice, `nso]ite de un proces de
`nc\lzire a vremii [i de inten-
sificare a vântului. Acest lu-
cru va avea drept consecin]\
topirea par]ial\ a stratului de
z\pad\ existent, care poate
produce cre[teri ale nivelu-
rilor pe cursurile de ap\, pre-
cum [i activarea toren]ilor.
Speciali[tii din cadrul Siste-
melor de Gospod\rire a Ape-
lor vor monitoriza evolu]ia
nivelurilor pe cursurile de
ap\, precum [i scurgerile de
pe versan]i, vor analiza
situa]ia acumul\rilor din ad-
ministrare [i exploatarea lor,
astfel `ncât s\ poat\ prelua
eventualele unde de viitur\,
[i vor supraveghea depo-
zitarea reziduurilor menajere
precum [i antrenarea aces-
tora `n cursurile de ap\, se
precizeaz\ `ntr-un comunicat
de pres\ al Administra]iei
Na]ionale a Apelor Rom=ne.
Valorile stratului de z\pad\
se `ncadrau, ieri diminea]\, `n
zonele de munte, `ntre: 20 -
60 cm `n jude]ul Maramure[
(valoarea maxim\ de 95 cm `n
localitatea Cavnic), de 20 - 34
cm `n jude]ul Bistri]a-
N\s\ud, respectiv de 25 cm-
40 cm `n jude]ul Cluj (va-
loarea maxim\ de 65 cm a-
tingându-se la Vl\deasa, cota
1400). (B.C.)
Sisteme GPS pentru
poli]i[tii din Gala]i
Inspectoratul de Poli]ie al Ju-
de]ului (IPJ) Gala]i a prezen-
tat, ieri, sistemul GPS aflat,
`n premier\, `n dotarea lucr\-
torilor structurilor de ordine
public\. Prin acest sistem, re-
alizat cu aportul Autorit\]ii
Teritoriale de Ordine Public\
(ATOP) Gala]i, se poate deter-
mina `n orice moment pozi]ia
autovehicului de serviciu sau
a patrulei pedestre. Astfel,
poli]i[tii vor putea aplica
principiul potrivit c\ruia, `n
cazul unui eveniment, „cel
mai apropiat poli]ist inter-
vine“. Echipamentele GPS
transmit coordonatele prin
GSM (relee telefonie mobil\)
la serverele din Inspectoratul
de Poli]ie al Jude]ului Gala]i,
acestea fiind afi[ate pe o har-
t\ digital\ care se afl\ la
Centrul Opera]ional [i Ape-
luri de Urgen]\ (Dispeceratul
112). Concomitent cu asigu-
rarea transmisiei de date [i
afi[area acestora pe harta
digital\, sistemul mai poate fi
folosit [i la accesarea `n timp
real a bazelor de date [i a
aplica]iilor existente la nive-
lul unit\]ii. Se pot verifica de
c\tre lucr\torii de poli]ie a-
fla]i `n misiune datele de sta-
re civil\ ale persoanelor, dac\
acestea figurez\ ca fiind date
`n urm\rire local\, general\
sau interna]ional\, precum [i
date referitoare la autovehi-
culele aflate `n trafic. „Imple-
mentarea sistemului se `ns-
crie pe linia eforturilor de `n-
noire [i euroconformizare a
metodelor de lucru utilizate
`n activitatea de poli]ie“, a de-
clarat [eful ATOP Gala]i,
Radu Cosca. Sistemul GPS a
costat 600.000 lei, bani asigu-
ra]i de Consiliul Jude]ului
Gala]i prin ATOP. (B.C.)
ACTUALITATE
{eful SIE a cump\rat 1.000 mp de teren la Soveja, Vrancea Acum, dup\ reabilitarea
drumului, agen]ii imobil-
iari cred c\ pre]ul tere-
{eful Serviciului Infor - la reabilitarea drumului aici, poate ne face [i nou\ Investi]ie bun\, spun
ma]ii Externe (SIE), Clau- na]ional Ti[i]a-Soveja, dar drumul“, spune Ion M\n\- nurilor din zon\ ar putea
diu S\ftoiu, [i-a
a cump\rat legea nu mi-a permis“, a de- l\u, un b\rbat de 34 ani agen]ii imobiliari cre[te u[or, mai ales c\
teren `n comuna vr=ncean\ clarat primarul comunei care locuie[te cu familia sa Soveja este localitatea cu
Soveja, renumit\ prin fap - Soveja, Costel Ple[a. `ntr-o cas\ din imediata Agen]ii imobiliari din cel mai ozonat aer din
tul c\ este localitatea cea Terenul cump\rat de apropiere a lotului cum- Foc[ani spun c\ terenul Europa, `n anii 1980 ea fi-
mai ozonat\ din Europa. Claudiu S\ftoiu are o p\rat de [eful SIE. cump\rat de Claudiu S\f- ind [i o sta]iune renumit\.
S\ftoiu a cump\rat terenul suprafa]\ de 1.000 de metri Zona unde [i-a achizi]io- toiu la Soveja, `n urma unei „Repararea drumului
`n cadrul unei licita]ii pub - p\tra]i, `ntr-o zon\ f\r\ nat S\ftoiu terenul nu are are implica]ii imense `n
licita]ii organizate de Prim\-
lice organizat\ de Prim\ria utilit\]i publice. nici un fel de utilit\]i, dar rie, s-ar putea vinde cu ma- cre[terea num\rului de
Soveja la finele lui 2006. La aceea[i licita]ie au aici au `nceput deja mai tranzac]ii [i, implicit, a
xim 10 euro/metru p\trat.
mai achizi]ionat teren la multe construc]ii realizate de Investi]ia lui S\ftoiu ar pre]ului. Aerul de Soveja
este foarte s\n\tos. P=n\
„Licita]ia a plecat de la Soveja prefectul Ion Oprea persoane care au concesionat putea fi deja una profita-
2,6 lei [i a ajuns la 8 [i comandantul IPJ Vran- terenuri de la Prim\rie. acum nu am avut terenuri
bil\, pre]ul terenului cum-
lei/metru p\trat. Claudiu cea, comisarul Viorel {er- „Chiar l=ng\ domnul la v=nzare pentru c\ nu
S\ftoiu s-a n\scut `n Vran- b\noiu. S\ftoiu, un investitor a `n- p\rat ajung=nd s\ coste cump\ra nimeni la Soveja,
acum de trei ori mai mult,
cea, iar Soveja este locul „Am auzit c\ o s\ avem ceput s\ construiasc\ o `ns\ sunt sigur ca situa]ia
s\u de suflet. De aceea a un vecin care este mare pensiune“, ne-a declarat vi- iar speciali[tii spun c\ se va schimba“, sus]ine pro-
luat teren aici. Dac\ ar fi [tab, ministru mare [i care ceprimarul social-democrat pre]ul zonei este `n cre[tere prietarul unei agen]ii imo-
fost dup\ mine, i-l d\deam ne-a f\cut [i drumul din al comunei Soveja, Ovidiu dup\ reabilitarea drumului biliare din municipiul Foc-
gratis pentru c\ ne-a ajutat centru. Dac\ `[i face cas\ Ghemuche. na]ional 2 L Ti[i]a-Soveja. [ani. (M.F.)
Tot mai mul]i cet\]eni moldoveni a TELEGRAF a
a BRACONIER PRINS CU VUL-
`ncearc\ s\ intre ilegal `n Rom=nia PEA ~N SAC: Un b\rbat de 65 de
ani din localitatea Dob=rceni din
jude]ul Boto[ani a r\mas, joi, f\r\
a ~n numai o or\, poli]i[tii din Punctul de Trecere a Frontierei Albi]a arma de v=n\toare [i s-a ales cu
dosar penal, dup\ ce a fost prins cu
au depistat 5 documente false, prezentate la controlul pentru trecerea o blan\ de vulpe `n rucsac. B\-
frontierei de trei cet\]eni moldoveni a tr=nul v=n\tor, Jean Iftimie, a fost
prins, miercuri sear\, de p\du-
rarul din zon\, `n timp ce se
`ntorcea de la o v=n\toare de pe un
de Bogdan CRON} fond al Direc]iei Silvice situat `n
imediata vecin\tate a casei sale.
Primul care a trezit suspici- P\durarul a auzit focul de arm\ [i
unile poli]i[tilor de frontier\ a mers s\ vad\ ce s-a `nt=mplat. El
ie[eni a fost un cet\]ean s-a `nt=lnit cu b\rbatul care avea
moldovean, G. Victor, `n v=rst\ pe um\r o arm\ [i un rucsac `n
de 40 de ani, care a prezentat care se afla blana vulpii pe care o
la control, ca document justi- `mpu[case. „Braconierul a fost
ficativ pentru tranzitul pe teri- prins `n urma auzirii unui foc de
arm\ de c\tre p\durarul Ursu
toriul Rom=niei [i continuarea
c\l\toriei c\tre Italia, un per- Marcel. Am anun]at postul de
poli]ie, iar p\durarul [i poli]istul
mis de [edere a c\rui valabili- i-au ie[it `nainte. A fost g\sit cu
tate ini]ial\ a fost prelungit de rucsacul `n spate cu o piele de
dou\ ori, cu [tampile diferite vulpe [i cu arma montat\ pentru
`ns\. De[i cet\]eanul `n cauz\ tragere“, a declarat Dumitru Alu-
afirma c\ a fost personal la au- poaie, tehnician de v=n\toare Oco-
toritatea emitent\ pentru pre- lul Silvic Tru[e[ti. Jean Iftimie
lungirea valabilit\]ii permisu- este suspectat [i de uciderea unui
mistre] ale c\rui r\m\[i]e au fost
lui, autorit\]ile italiene emi-
descoperite miercuri, `n aceea[i p\-
tente au comunicat poli]i[tilor dure. Poli]i[tii i-au ridicat b\rbatu-
de frontier\ rom=ni c\ ultima lui permisul de port arm\ [i pu[ca
prelungire nu figureaz\ `n evi- de v=n\toare. Ancheta `n acest caz
den]e. Pentru infrac]iunea de Victorica, `n v=rst\ de 24 de de identitate sunt false. Puse continu\.
uz de fals, `n vederea trecerii ani. La controlul de rutin\, a- `n fa]a acestei situa]ii, cele
a UN TAXIMETRIST VITEZO-
frauduloase a frontierei de cestea au prezentat poli]i[tilor dou\ moldovence au recunos- MAN A R|MAS F|R| PERMIS: Un
stat, cet\]eanului moldovean i de frontier\ pa[apoartele mol- cut c\ au cump\rat docu- taximetrist din municipiul Foc[ani
s-a `ntocmit dosar penal. dovene[ti, permise de [edere mentele din Chi[in\u, de la o a r\mas f\r\ carnet de conducere
`n Italia [i c\r]i de identitate persoan\ necunoscut\, c\ruia dup\ ce a acumulat 15 puncte de a-
Permise false de [edere emise de autorit\]ile italiene, i-au pl\tit `n total 5.000 de mend\. Taximetristul a r\mas f\r\
ca documente justificative euro. Poli]i[tii de frontier\ au carnet dup\ ce a fost prins de mai
`n Italia, cump\rate pentru tranzitul Rom=niei `ntocmit [i `n acest caz dosare multe ori dep\[ind viteza legal\.
penale pentru s\v=r[irea in- Potrivit legii, Marius Daniel D\nil\
cu 5 mii de euro c\tre Italia. Av=nd suspiciuni
(25 ani) va trebui s\ dea o nou\
cu privire la autenticitatea frac]iunilor de uz de fals, com-
plicitate la fals material `n testare pentru a mai putea conduce.
Dup\ numai o or\, s-au pre- documentelor prezentate, poli- Acesta este primul caz `nregistrat
zentat `n P.T.F. Albi]a, pentru ]i[tii de frontier\ au solicitat `nscrisuri oficiale [i tentativa `n Vrancea, `n care un [ofer r\m=ne
a intra `n Rom=nia, cet\]enele sprijinul autorit\]ilor italiene, de intrare `n Rom=nia prin f\r\ carnet ca urmare a punctelor
moldovence P. Ludmila, `n care au comunicat c\, at=t per- trecerea ilegal\ a frontierei de de amend\ acumulate. a
v=rst\ de 29 de ani, [i N. misele de [edere, c=t [i c\r]ile stat. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Universitatea Agronomic\, [coal\ pentru
consultan]ii din domeniul agriculturii
Universitatea de {tiin]e
Agronomice [i Medicin\ Ve-
terinar\ „Ion Ionescu de la
Brad“ (USAMV) va instrui
formatori `n domeniul con-
sultan]ei `n agricultur\, al
cercet\torilor sau a specia-
li[tilor `n siguran]a sani-
tar\ veterinar\, conform
celor precizate de rectorul
Gerard Jit\reanu. „Proiec-
tul `n care este inclus\ [i
Universitatea este unul mai
amplu finan]at de Banca
Mondial\, iar programul de
preg\tire a formatorilor a
fost pilotat anul trecut la
Final de
vacan]\
pentru elevi
Aproximativ trei mili-
oane de elevi din `nv\]\-
mântul primar, gimnazial,
liceal, profesional [i post-
liceal din toat\ ]ara, se vor
`ntoarce de luni, 12 febru-
arie, la [coal\, dup\ ce au
beneficiat de vacan]a din-
tre cele dou\ semestre.
Dup\ o s\pt\mân\ de
vacan]\, elevii vor `ncepe
cursurile celui de-al doi-
lea semestru, care vor
continua pân\ pe 15 iunie
2007 [i vor fi `ntrerupte,
`n intervalul 7-15 aprilie
2007, de vacan]a de Pa[te.
Vacan]a de var\ va `ncepe
`n 16 iunie [i se va ter-
mina pe 31 august 2007.
Exist\ [i câteva ex-
cep]ii `n ceea ce prive[te
calendarul anului [colar
2006 - 2007. Pentru clase-
le a VIII-a, ultima zi de
cursuri este 8 iunie 2007,
iar durata cursurilor este
de 34 de s\pt\mâni, adic\
169 de zile.
Pentru clasa a XI-a de
liceu, anul de completare,
filiera tehnologic\, [i pen-
tru clasa a XII-a de liceu,
filiera tehnologic\, ulti-
mele dou\ s\pt\mâni de
cursuri (18-29 iunie 2007)
se transform\ `n s\pt\-
mâni de practic\.
~n ceea ce prive[te `n-
v\]\mântul postliceal sa-
nitar, la calificarea asis-
tent medical generalist,
durata cursurilor este de
42 de s\pt\mâni, iar pen-
tru `nv\]\mântul postli-
ceal sanitar, calificarea
tehnician ortoprotezist,
durata cursurilor este de
42 de s\pt\mâni pentru
anii I [i II, respectiv 36 de
s\pt\mâni, pentru anul
III. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a {EDIN}| EXTRAOR-
DINAR| A CONSILIULUI
LOCAL PRIVIND BUGETUL
IA{ULUI: Consilierii locali
vor ie[i din hibernare [i se
vor `nt=lni, luni, `n cadrul
unei [edin]e extraordinare,
`n care vor trebui s\ aprobe
bugetul pe anul 2007. De
asemenea, tot `n [edin]a de
luni, vor dezbate [i `mpru-
mutul pe care vrea s\ `l ia
municipalitatea pentru dez-
voltarea unor proiecte ma-
jore, preum [i `mprumutul
pe care vrea s\ `l ia CET Ia[i
de la Banca European\ de
Reconstruc]ie [i Dezvoltare
pentru moderniz\ri. Consi-
lierii vor trebui s\ aprobe un
ACTUALITATE S=mb\t\, 10 februarie 2007 11
nisterul Agriculturii, Agen-
]ia Na]ional\ de Consul-
acest domeniu, `n ceea ce
prive[te organizarea, modul PE SCURT
tan]\ Agricol\, Agen]ia Na- de predare [i de evaluare a
]ional\ Sanitar Veterinar\.
„Dup\ ce angaja]ii din acest
cursan]ilor“, a men]ionat Ge-
rard Jit\reanu, care a ad\u- Grev\ de avertisment
USAMV Bucure[ti, la care Cursurile pentru cei care domeniu din zona Moldovei gat c\ USAMV are ca obiec- la CET
au participat 150 de spe- sunt deja `ncadra]i `n ca- vor absolvi cursurile, se vor tiv ridicarea unui sediu de
ciali[ti. Anul acesta, pro- drul direc]iilor de s\n\tate organiza cursuri [i pentru sine st\t\tor pentru centru, Aproape 1.600 de angaja]i ai
gramul se va desf\[ura `n veterinar\ sau pentru sigu- cei care doresc s\ se anga- o cl\dire cu s\li de curs [i Centralei Electrice de Termo-
universit\]ile de agronimie ran]a alimentar\ vor fi or- jeze pe astfel de posturi, iar de seminar, astfel `nc=t lec- ficare au protestat, ieri, pen-
din Ia[i, Cluj [i Timi[oara“, ganizate pentru grupe de de data acesta cursurile vor torii s\ poat\ s\ `[i desf\- tru a primi o m\rire salarial\
a precizat Gerard Jit\- 15-20 de cursan]i, desf\[u- fi contra cost“, a men]ionat [oare activitatea `n cele mai de 16%, precum [i pentru
reanu. rate pe parcursul c=torva optime condi]ii. „Aceast\ acordarea de bonuri de mas\.
Gerard Jit\reanu. Ac]iunea de ieri a fost o grev\
Astfel, dup\ cum a men- s\pt\m=ni [i vor fi pl\tite ~n aceast\ perioad\, la activitate este interesant\
]ionat rectorul de la US- cu fonduri de la Banca de avertisment, `ns\, dac\ nu
USAMV are loc selec]ia lec- [i de viitor `n Rom=nia“, a li se vor `ndeplini cererile, an-
AMV, la Ia[i va fi `nfiin]at Mondial\. torilor care vor lucra ca for- mai spus rectorul de la US- gaja]ii CET amenin]\ s\ intre
un Centru de Preg\tire [i „Dup\ absolvirea cursu- matori la CPI. „Dup\ ce vor AMV ad\ug=nd c\ p=n\ la `n grev\ general\ pe 26 febru-
Informare (CPI) care se va rilor se elibereaz\ atesta- fi selec]iona]i, cei aproape 20 sf=r[itul anului vor fi [co- arie c=nd ie[enii ar putea
ocupa de preg\tirea spe- te“, a precizat Gerarg Jit\- de lectori vor urma cursuri lariza]i aproximativ 100 de r\m=ne f\r\ c\ldur\ [i ap\
ciali[tilor din zona Moldovei reanu care a ad\ugat c\ de dou\ - trei s\pt\m=ni `n cursan]i `n cadrul USAMV cald\. Ac]iunea de ieri a durat
c\rora le va oferi cursuri programul de formare este ]\ri din Uniunea European\ Ia[i, din cei 430 la nivel doar dou\ ore. Pentru a g\si o
pentru atestarea pe post. realizat `mpreun\ cu Mi- pentru a se familiariza cu na]ional. (Oana R.) solu]ie de ie[ire din criz\, as-
t\zi este programat\ o
`nt=lnire la Prim\ria Ia[i
Masterat european privind drepturile `ntre membrii Adun\rii
Generale a Ac]ionarilor, mem-
copilului, „n\[it“ de baroneasa Nicholson
brii consiliului de adminis-
tra]iei, ai conducerii CET [i ai
Prim\riei. Ace[tia sper\ s\
~ncep=nd din anul unversitar vii-
g\seasc\ o solu]ie pentru a
rezolva revendic\rile
tor, la Facultatea de Filosofie a Uni- angaja]ilor. De asemenea, `n
versit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i, va partea a doua a acestei zile
func]iona un masterat european `n este programat\ [i o `nt=lnire
domeniul protec]iei drepturilor copi- cu [efii sindicatului, pentru a
lului. Programul este realizat la ini- discuta dup\ dezbaterile con-
]iativa prof. univ. dr. Doina ducerii. {efii CET, sus]in c\
nu exist\ bani pentru reven-
Balahur, `n cadrul unui consor]iu cu
nou\ universit\]i europene de pres- dic\rile angaja]ilor. (S.D.)
tigiu, la care studen]ii vor beneficia
de mobilit\]i de studiu `n timpul Poli]ia Comunitar\
masteratului. `[i face asocia]ie de
`ntrajutorare
de Oana RUSU
La `nfiin]area [i definitivarea {efii Poli]iei Comunitare din
programului de master a contribuit Ia[i s-au g\ndit s\ g\seasc\ o
inclusiv Baroneasa Emma Nichol- solu]ie pentru a veni `n spri-
son, membru al Parlamentului Eu- jinul colegilor de serviciu care
au probleme. Astfel, ace[tia
ropean, conform celor precizate de vor `nfiin]a Asocia]ia „Pentru
rectorul Dumitru Oprea.
Noi“, care va acorda o serie de
Pentru anul universitar 2007- ajutoare angaja]ilor de la
2008 vor fi disponibile 30 de locuri
Poli]ia Comunitar\, `n func]ie
(distribuite provizoriu `n 20 de de problemele pe care le vor
locuri cu tax\ [i 10 f\r\ tax\). Cei avea. „Ne-am g=ndit s\ ve-
30 de studen]i vor urma cursurile `n Baroneasa Emma Nicholson, nim, cumva, `n ajutorul an-
regim bilingv, predarea fiind at=t `n membru al Parlamentului European gaja]ilor no[tri. De exemplu,
limba englez\, c=t [i `n limba dac\ un angajat de-al nostru
rom=n\. Masteratul se organizeaz\ va avea un deces al unei rude
studen]ii vor beneficia at=t de pre- drepturilor copiilor `n Europa [i un
sub form\ de `nv\]\m=nt la zi, cu o de gradul `nt=i `n familie, `i
zen]a unor profesori din str\in\- newsletter lunar cu [tiri din dome- vom acorda 2.000 de lei. De
durat\ de patru semestre. tate, c=t [i de mobilit\]i finan]ate niu, conform celor precizate de rec-
asemenea, dac\ cineva are ne-
Domeniul protec]iei drepturilor prin programul Socrates la unul din torul Dumitru Oprea. voie de bani pentru o opera]ie
copiilor este unul deosebit de impor- partenerii Universit\]ii. Parcugerea Structura [i planul de `nv\]\m=nt sau o alt\ problem\, va primi
tant la nivelul Uniunii Europene, `n programului de studii la cel pu]in al masterului european de protec]ie a o sum\ de bani din partea
prezent lucr=ndu-se la reglement\ri dou\ universit\]i din consor]iu este drepturilor copilului au fost stabilite Asocia]iei“, a spus [eful Poli-
care vor cere o preg\tire special\ obligatorie. Masteratul European de comun acord `n cadrul re]elei, pe ]iei Comunitare, Alexandru
tuturor celor care, prin natura pro- de Protec]ie a Drepturilor Copilului baza a trei `nt=lniri de lucru care au Hordil\. Potrivit acestuia,
fesiei, intr\ `n contact cu copiii: este `nfiin]at printr-un proiect euro- avut loc la Londra (ianuarie, 2006), fiecare angajat va trebui s\
asisten]i sociali, psihologi, sociologi, pean la care particip\ universi- Stokholm (iunie, 2006) [i Amsterdam pl\teasc\ lunar c=te 10 lei,
cadre didactice, medici, judec\tori, t\]ile: Freie Universität Berlin, U- (septembrie, 2006). La ultima `n- iar p=n\ `n prezent, 98% din-
avoca]i, preo]i, procurori etc. niversidad Complutense Madrid, t`lnire din Amsterdam a fost organi- tre angaja]i au fost de acord
s\ pl\teasc\ ace[ti bani. ~n
Curricula de studii cuprinde cur- Universiteit van Amsterdam, Ins- zat [i un workshop la care au partici-
suri generale, identice pentru toate titute of Education at the Univer- pat membrii re]elei [i poten]ialii ben- situa]ia `n care banii nu vor fi
cheltui]i deloc `n decursul
cele zece universit\]i care orga- sity of London, Stockholms Univer- eficiari (reprezentan]i ai unor orga-
niza]ii guvernamentale [i non-guver- unui an de zile, banii aduna]i
nizeaz\ masteratul european, c=t [i sitet, University of Edinburgh, vor fi redirec]iona]i c\tre
cursuri specifice fiec\rei univer- Università degli Studi del Molise, namentale interna]ionale [i europene c\mine de b\tr=ni sau spre
sit\]i. Participan]ii la programul de University of Malta, Universitatea de protec]ie a drepturilor copilului). ac]iuni speciale, de ajutorare
master vor dob=ndi o preg\tire spe- „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i [i Workshopul s-a bucurat de impli- a persoanelor cu nevoi. (S.D.)
cial\ `n disciplinele Sociologia copi- Universitatea Babe[-Bolyai din carea direct\ a Baronesei Emma
l\riei [i drepturile copilului, Justi- Cluj. ~n cadrul aceleia[i re]ele, au Nicholson, Parlamentar European,
]ia juvenil\ `n Europa, Copiii [i mi- loc `nt`lniri [i consult\ri cu exper]i care a moderat una din `nt=lniri `m- Bani de la MAI pentru
gra]ia interna]ional\, Drepturile europeni `n drepturile copilului din preun\ cu prof.univ.dr. Doina Bala- modernizarea
copilului `n legisla]ia [i politicile Europa, se organizeaz\ periodic hur, de la Universitatea „Alexandru arhivelor Ia[ului
UE. Pe durata celor patru semestre, conferin]e [i workshopuri pe tema Ioan Cuza“. a
Direc]ia Jude]ean\ Ia[i a
Arhivelor Statului va primi,
`n primul semestru al acestui
an, 3 milioane de lei din
buget de aproximativ 600 de itoarele cadre didactice au UNIVERSITATE {I PIA}A pul vizitei este acela de a partea Ministerului Adminis-
milioane de lei, cu tot cu posibilitatea de a se ini]ia MUNCII: Universitatea „Al. realiza o evaluare general\ tra]iei [i Internelor (MAI)
`mprumutul pe care vrea s\ `n metode [i tehnici de a situa]iei `nv\]\m=ntului pentru extinderea spa]iilor de
predare, de a-[i `mbun\t\]i I. Cuza“ (UAIC) va primi, depozitare. „Am depus toate
`l ia Prim\ria. (S.D.) s\pt\m=na viitoare, o vizi- superior din Rom=nia, ca
a GRANTURI DE PRE- cuno[tin]ele de limbi str\-
t\ de evaluare `n cadrul suport pentru realizarea u- eforturile pentru a putea
ine [i de a cunoa[te alte sis- nei metodologii pentru im- ob]ine aprobarea ministrului
DARE ~N EUROPA PEN- teme educa]ionale din alte ac]iunii na]ionale de cons-
plementarea Cadrului Na- Blaga pentru aceast\
TRU CADRELE DIDACTICE ]\ri. Tinerii vor putea pe- truire a unui Cadru Natio- investi]ie. Nu a fost u[or, `n
nal al Calific\rilor `n ~nv\- ]ional pentru Calific\ri `n
TINERE: Studen]ii [i tinerii trece `ntre 3 [i 10 luni `n condi]iile `n care `n buget nu
]\m=ntul Superior, conform `nv\]\m=ntul superior. La erau prev\zute sumele nece-
absolven]i care inten]ionea- str\in\tate, pred=nd fie `n Universitatatea „Al. I. Cu-
celor precizate de rectorul sare finaliz\rii lucr\rilor la
z\ s\ urmeze o carier\ di- `nv\]\m=ntul preuniversi- za“, exper]ii vor urm\ri `n
Dumitru Oprea. Echipa cl\direa din Ia[i“, a sus]inut
dactic\ pot beneficia de tar, fie cel universitar. La special relevan]a programe-
este trimis\ de Agen]ia Na- deputatul PD Petru Movil\.
sprijin financiar european concursul de granturi pot lor de studiu pentru pia]a Direc]ia Jude]ean\ Ia[i a
]ional\ pentru Calific\rile
pentru a dob=ndi experien- participa studen]i care la din ~nv\]\m=ntul Superior muncii, contactele institu]i- Arhivelor Na]ionale - a doua
]a necesar\ la o institu]ie data depunerii candidaturii [i Parteneriat cu Mediul ei cu mediul de afaceri. mare arhiv\ a ]\rii, cu o con-
de `nv\]\m`nt din Occident. au absolvit cel pu]in doi ani Economic [i Social (AC- Joi, 15 februarie, exper]ii tinuitate institu]ional\ de 175
~n cadrul Programului eu- de studii universitare. Ter- PART) [i are `n componen]a se vor `nt=lni cu decani, [efi de ani, care p\streaz\ un
ropean de `nv\]are pe tot menul limit\ este 30 martie sa un expert interna]ional de catedr\, profesori, stu- tezaur arhivistic impresionant
parcursul vie]ii, se ofer\ 2007. (O.R.) de la agen]ia britanic\ de den]i [i absolven]i ai Uni- - `[i va m\ri astfel capaci-
Mobilit\]i Individuale Asis- a UN EXPERT VA E- consultan]\ WYG Interna- versit\]ii „Al. I. Cuza“ din tatea de depozitare a docu-
ten]i Comenius prin care vi- VALUA RELA}IA DINTRE tional, Thomas Kelly. Sco- Ia[i. (O.R.) mentelor cu aproximativ
20.000 de metri liniari. (B.C.)
12 S=mb\t\, 10 februarie 2007
PE SCURT
Ie[enii `l vor pe
Tilinc\ de la CFR Cluj
Dup\ ce i-a achizi]ionat pe mij-
loca[ul Zvetozar Mijin [i
funda[ul R\zvan }=rlea, con-
ducerea lui Poli Ia[i `ncearc\ pe
ultima sut\ de metri s\ com-
pleteze lotul cu `nc\ un fotbalist
de la CFR Cluj. Este vorba de
Cosmin Tilinc\, atacantul fiind
anun]at de antrenorul Cristiano
Bergodi c\ `[i poate c\uta
echip\, neintr=nd `n vederile
sale pentru retur. Pre[edintele
Sorin Boca a declarat c\ a dis-
cutat cu oficialii clujeni, dar [i
cu impresarul fotbalistului, `ns\
a admis c\ [ansele de a-l `nregi-
menta pe fostul golgheter fe-
roviar `n Cupa UEFA Intertoto
sunt minime. „Ne-ar mai trebui
un atacant `n lot [i ne-am g=ndit
la Tilinc\, dar [ansele s\-l
aducem sunt reduse“, a punctat
Boca. Din c=te se pare, Tilinc\
este curtat insistent de FC
Arge[, acolo unde activeaz\ pe
banca tehnic\ fostul s\u
antrenor, Dorinel Munteanu. De
altfel, Tilinc\ a precizat c\ `[i
dore[te s\ joace din nou sub co-
manda lui „Munti“, la FC Arge[,
dar nu a exclus nici varianta
venirii `n Copou, `ns\ doar `n
cazul `n care pista FC Arge[ iese
din calcul. „Tilinc\ e un atacant
valoros [i ar fi extrem de util
Ia[ului. Eu `mi doresc mul]i
juc\tori de valoare din Liga I, dar
problema noastr\ e arhicunos-
cut\ de acum. Ne lipsesc banii.
Cred c\ [ansele ca Tilinc\ s\ vin\
la noi sunt minine“, a spus [i
antrenorul Ionu] Popa. (N.P.)
Ciub\ncan [i Claudiu
Ionescu au fost
`mprumuta]i
`n liga secund\
Tehnicianul ie[ean Ionu] Popa a
renun]at la doi dintre juc\tori.
Claudiu Ionescu a fost `mpru-
mutat la Gloria Buz\u, iar
Marius Ciub\ncan a fost
direc]ionat c\tre CSM Re[i]a,
tot sub form\ de `mprumut.
~n alt\ ordine de idei, Poli Ia[i a
continuat seria evolu]iilor slabe
`n amicale cu un rezultat de
egalitate `nregistrat la Bac\u cu
FCM din localitate, scor 1-1.
Gazdele au deschis scorul prin
Boghean, `n minutul 38, Poli
reu[ind egalarea cu cinci minute
`nainte de final prin B=lb\. ~n
acest meci, antrenorul Ionu]
Popa l-a folosit timp de 90 de
minute pe Leonard Naidin, fot-
balistul av=nd acceptul condu-
cerii Politehnicii Timi[oara s\
se preg\teasc\ `n Copou. (N.P.)
Fernando Alonso
este nemul]umit de
noul s\u monopost
Campionul mondial de Formula
1, spaniolul Fernando Alonso,
care va concura din acest an
pentru echipa McLaren-
Mercedes, consider\ c\ noul s\u
monopost este `nc\ departe de a
fi competitiv pentru noul sezon,
a c\rui prim\ etap\ este pro-
gramat\ `n Australia, `n luna
martie. „Chiar dac\ ne mi[c\m
destul de rapid, ma[ina nu este
`nc\ preg\tit\ s\ c=[tige curse“,
a spus Alonso, care a p\r\sit la
finalul sezonului trecut echipa
Renault, cu care a cucerit cele
dou\ titluri mondiale din pal-
maresul s\u. Din cauza ploii,
Alonso a efectuat doar nou\ tu-
ruri de pist\, `n cadrul testelor
pe care echipele de Formula 1
le efectueaz\ pe circuitul de la
Jerez de la Frontera (Spania),
cel mai bun timp fiind
`nregistrat de germanul Nick
Heidfeld (BMW Sauber) -
1min.29sec.486/1000. a
Spectacol f\r\ spectatori
a Fotbalul se reia `n Italia, dar majoritatea
meciurilor se vor disputa f\r\ spectatori `n tribune
a Juc\torii sunt nemul]umi]i de aceast\ decizie a
Cu 25 de stadioane din
cele 31 prev\zute pentru a-
cest week-end `nchise din
cauza nerespect\rii norme-
lor de securitate, fotbalul i-
talian se preg\te[te s\ tr\-
iasc\ o perioad\ stranie, cu
tribune goale `n majorita-
tea arenelor elitei profesio-
niste, spre disperarea pa-
Victor H\nescu [i Andrei Pavel `ncep cu st=ngul
a ~n meciul de Cupa Davis dintre Fran]a [i Rom=nia, „coco[ii“ conduc cu 2-0 dup\ primele dou\ meciuri de simplu a Ast\zi, este
programat\ partida de dublu, dintre cuplurile Florin Mergea - Horia Tec\u [i Arnaud Clement - Michel Llodra, iar m=ine, `n
ultimele dou\ meciuri de simplu, Pavel va juca `mpotriva lui Richard Gasquet, iar H\nescu `l va `ntâlni pe Sebastian Grosjean a
Fran]a conduce cu 2-0
`n fa]a României, `n pri-
mul tur al Cupei Davis,
dup\ prima zi a con-
frunt\rii de la Clermont-
Ferrand. ~n primul joc de
ieri, Richard Gasquet l-a
`nvins pe Victor H\nes-
cu, cu 7-5, 6-2, 6-2, dup\
o or\ [i 33 de minute. ~n
urm\torul meci de sim-
plu, dup\ 3 ore [i 33 mi-
nute, Andrei Pavel - Se-
bastien Grosjean 6-4, 7-5,
3-6, 1-6, 2-6, dup\ ce ju-
c\torul rom=n a c\zut fi-
zic `n ultimele dou\ acte.
Ast\zi, se disput\ par-
tida de dublu, cuplul nos-
tru fiind alc\tuit din
tinerii Florin Mergea [i
Horia Tec\u. Ei vor `n-
t=lni dublul francez Ar-
naud Clement - Michael
Llodra, de la ora 14.45.
~n fine, m=ine, vor
avea loc ultimele dou\
meciuri de simplu ale
`nt=lnirii, dup\ urm\-
torul program: Richard
Gasquet - Andrei Pavel
(ora 14.30) [i Sebastien
Grosjean - Victor H\-
nescu.
Rafael Nadal a
devenit indisponibil
~n alt\ ordine de idei,
s\ men]ion\m c\ spanio-
lul Rafael Nadal, num\-
rul 2 mondial, a declarat
forfait pentru partida i-
naugural\ a `ntâlnirii de
Cupa Davis dintre Elve-
]ia [i Spania, care a `nce-
put ieri la Geneva, din
cauza unei `ntinderi mus-
culare suferite la antre-
namentul de diminea]\.
Nadal, care ar fi trebuit
s\-l `ntâlneasc\ pe elve-
]ianul Marco Chuidine-
lli, a fost `nlocuit de com-
patriotul s\u Fernando
Volei - la ei, handbal - la noi
Penultima etap\ a sezo-
nului regulat din cadrul
Diviziei A1 de volei feminin
programeaz\ ast\zi doar
patru partide, cea de-a cin-
cea, „U“ Jolidon Cluj - CSU
Metal Gala]i 0-3 (14-25, 18-
25, 20-25), disput=ndu-se
`n devans. ~n Sala Rapid
din capital\, de la ora
10.30, gazdele cu acela[i
nume se vor confrunta cu
Penicilina Ia[i, `ntr-un meci
arbitrat de cuplul Lucian
Vlad (Constan]a) - Aleodor
N\stac (Rm. V=lcea). Chiar
dac\ sunt campioanele en-
SPORT
tronilor de cluburi, care au
sperat p=n\ `n ultima clip\
c\ vor primi o derogare
m\car pentru abona]i.
La o s\pt\m=n\ de la
moartea lui Filippo Raciti,
poli]istul din Catania omo-
r=t `n timpul `nc\ier\rilor
`ntre suporteri, calcio nu
mai este acela[i. Dac\ tifosi
Verdasco. Un purt\tor
de cuvânt al organiza]iei,
Marcel Hauck, nu a fost
`n m\sur\ s\ spun\ da-
c\ Nadal va fi apt s\ dis-
pute m=ine al doilea
meci de simplu. „El s-a
accidentat vineri dimi-
nea]\ la coapsa dreap-
t\“, a declarat Hauck, f\-
r\ alte preciz\ri. {i e-
chipa elve]ian\ a fost `n
situa]ia de a renun]a la
unul dintre juc\torii se-
lec]iona]i pentru aceast\
`ntâlnire. Este vorba de
liderul echipei, `n ab-
sen]a liderului mondial
Roger Federer, Stanislav
Wawrinka, nr. 32 mon-
dial, accidentat la un ge-
nunchi la antrenamentul
de joi sear\.
~nt=lniri interesante
`n primul tur
Dup\ cum am men]io-
nat, de ieri [i p=n\
m=ine, au loc, `n `n-
treaga lume, meciuri ce
se anun]\ extrem de in-
teresante `n primul tur
al Grupei Mondiale din
titre, giule[tencele nu mai
au echipa din sezonul tre-
cut [i putem spune c\ sunt
victime sigure `n fa]a mol-
dovencelor lui Nicu Roibes-
cu [i Cati Covaliciuc. Cele-
lalte meciuri ale etapei a
17-a, toate importante `n
configura]ia final\ a clasa-
mentului, sunt CSU Tg.
Mure[ - Dinamo Bucure[ti,
Unic Piatra Neam] - {tiin]a
Bac\u [i Volei 2004 Con-
stan]a - CSM Lugoj.
Tot ast\zi, dar `n Sala
LPS din Dealul Copoului,
`n etapa a 16-a a Ligii
din Roma, Torino, Siena, Ca-
gliari, Palermo [i Genova
vor lua, ca de obicei, calea
stadioanelor, to]i ceilal]i,
pretutindeni `n alte p\r]i,
vor trebui s\ se mul]umeas-
c\ s\ vad\ meciurile la cana-
le de televiziune cu plat\.
Decis s\ nu fac\ nici o
concesie, Ministerul de
Interne a analizat instala-
]iile cu c\r]ile de norme
pentru acreditare `n m=n\,
a studiat organizarea [i po-
sibilit\]ile de reac]ie `n caz
de necesitate [i a decis: 25
de arene, `ntre care [i San
Cupa Davis, cel al opti-
milor de final\. Se re-
marc\ partidele Germa-
nia - Croa]ia, Cehia -
Statele Unite [i Elve]ia -
Spania, dar [i celelalte
dispute sunt destul de
atractive. Iat\ progra-
mul meciurilor [i re-
zultatele consemnate ieri,
la `nchiderea edi]iei:
- La La Serena (teren
de zgur\): Chile - Rusia
0-1
Chile: Fernando Gon-
zalez, Nicolas Massu,
Paul Capdeville, Adrian
Garcia
Rusia: Marat Safin,
Igor Andreev, Igor Kuni-
]`n, Teimuraz Gaba[vili
- La Clermont-Ferrand
(teren sintetic): Fran]a -
Rom=nia 2-0
Fran]a: Richard Gas-
quet, Sebastien Gros-
jean, Arnaud Clement,
Mickael Llodra
Rom=nia: Andrei Pa-
vel, Victor H\nescu, Flo-
rin Mergea, Horia Tec\u
- La Krefeld (supra-
fa]\ dur\): Germania -
Croa]ia 1-0
Na]ionale de handbal mas-
culin, „lanterna“ Politehni-
ca Ia[i va `nt=lni de la ora
11.00 „galonata“ UCM Re[i-
]a, `ntr-un joc arbitrat de
t=n\rul cuplu feminin bu-
cure[tean Ana Maria Stoia
- Diana Florescu [i observat
de Mircea Fle[eriu (Piatra
Neam]). F\r\ nici o victorie
la activ p=n\ acum, elevii
lui Costel Schender nu pot
emite nici ast\zi preten]ii
prea mari `n fa]a unei for-
ma]ii de top european, con-
dus\ de galonatul antrenor
Aihan Omer, dar niciodat\
nu se poate [tii c=nd se
sparge ghea]a [i pentru
Siro din Milano, trebuie s\
se pun\ serios la punct.
Astfel, m=ine toate me-
ciurile etapei a 23-a de
Serie A se vor disputa pe
lumina zilei, la ora 15.00, 5
dintre ele cu public, 5 f\r\.
Cu inima `ndoit\, condu-
c\torii cluburilor s-au `ncli-
nat `n fa]a decretului-lege
privind violen]a `n sport,
a[a cum a f\cut-o, de exem-
plu, Adriano Galliani, ad-
ministrator delegat al AC
Milan, care a anun]at, deja,
c\ echipa sa ar putea juca
`n viitor la Geneva, mai
Germania: Tommy
Haas, Benjamin Becker,
Alexander Waske, Mi-
chael Kohlmann
Croa]ia: Ivan Ljubicic,
Mario Ancic, Marin Cilic,
Lovro Zovko
- La Liege (teren de
zgur\): Belgia - Aus-
tralia 1-0
Belgia: Olivier Ro-
chus, Kristof Vliegen,
Christophe Rochus, Dick
Norman
Australia: Lleyton He-
witt, Chris Guccione, Pe-
ter Luczak, Paul Hanley
- La Ostrava (zgur\):
Cehia - SUA 0-1
Cehia: Tomas Ber-
dych, Ivo Minar, Lukas
Dlouhy, Pavel Vizner
SUA: Andy Roddick,
James Blake, Bob [i
Mike Bryan
- La Geneva (sintetic):
Elve]ia - Spania 1-0
moldoveni, adic\ Poli s\
ob]in\ primele puncte `n
campionat
Celelalte jocuri ale run-
dei sunt Energia Lignitul
Pandurii Tg. Jiu - CSM
Medgidia, HCM Constan]a
- HCM Bra[ov, Universita-
tea Bucovina Suceava - Uz-
tel Ploie[ti, Universitatea
Cluj - CSU Poli Izometal Ti-
mi[oara, HC Minaur Baia
Mare - Steaua MFA Bucu-
re[ti (ora 11.00, la TV
Sport), HCM CSM Bistri]a -
Dinamo Baumit Bucure[ti.
Tot `n Sala LPS din Co-
pou, dar m=ine, de la ora
11.00, `n etapa a 4-a din tu-
ales pentru meciul din Liga
Campionilor, cu Newcastle.
Totu[i, cei mai nemul]u-
mi]i sunt juc\torii, purt\-
torul de cuv=nt al sindica-
tului acestora declar=nd:
„Respect\m deciziile guver-
nului, dar nu putem accep-
ta ca unele echipe s\ joace
f\r\ public, iar altele cu tri-
bunele pline. Am putea s\
ne oprim [i noi pentru a re-
flecta `nc\ o duminic\“. De
altfel, cuv=ntul grev\ s-a
auzit destul de des `n aces-
te ultime zile `n calcio. a
Elve]ia: Stanislas Wa-
wrinka, Marco Chiudi-
nelli, Yves Allegro, Ste-
phane Bohli
Spania: Rafael Nadal,
David Ferrer, Fernando
Verdasco, Feliciano Lopez
- La Minsk (sintetic):
Belarus - Suedia 0-2
Belarus: Max Mirn=i,
Vladimir Volcikov, Pavel
Katliaru, Pavel Ivanov
Suedia: Robin Soder-
ling, Thomas Johansson,
Jonas Bjorkman, Simon
Aspelin
- La Linz (sintetic):
Austria - Argentina 0-1
Austria: Stefan Koubek,
Jurgen Melzer, Alexander
Peya, Julian Knowle
Argentina: Jose Aca-
suso, Guillermo Canas,
Juan Martin Del Potro,
Sebastian Prieto. (Dan
TEODORESCU [i Narcis
POHOA}|)
rul al doilea din Seria Est a
Diviziei A feminine de
handbal, LPS-ul ie[ean al
so]ilor Jean [i Lenu]a Lu-
pan (locul 6) se va confrun-
ta cu HCF Piatra Neam]
(locul 2), oaspetele fiind fa-
voritele disputei arbitrate
de cuplul g\l\]ean Adrian
Rentz Dima - Florinel I-
chim. Celelalte jocuri ale
rundei de m=ine sunt
Oltchim II Rm. V=lcea -
CSM Sf. Gheorghe, {tiin]a
Bac\u - CSM Ploie[ti (sub
arbitrajul ie[enilor Bogdan
Anton [i Iulian Cristea), iar
HC Activ Ploie[ti va sta.
(Dan T.)

Fracturile dentare
C=nd mu[ca]i puternic pute]i
sim]i o durere intens\ `n cele
mai multe dintre cazuri, dar
durerea poate ap\rea [i
spontan. Aceasta dispare
repede [i probabil c\ o ve]i
de dr. Victor N.
BEJAN
Cum se poate `n-
t=mpla acest lucru:
- prin mestecarea u-
nor alimente sau pro-
duse dure, precum
ghea]\, nuci, alune sau
bomboane mai tari;
- prin producerea u-
nui accident, a unei a-
gresiuni sau a unei lo-
vituri asupra din]ilor;
- prin `ncle[tarea
din]ilor;
- prin pierderi sem-
nificative a unor por]i-
uni din structura den-
tar\;
- expunerea smal]u-
lui dentar la tempera-
turi extreme, cum ar fi
m=ncatul unor ali-
mente fierbin]i, dup\
care se bea ap\ rece.
C=nd [tim dac\
un dinte este
fracturat
Con[tientizarea a-
cestui lucru poate fi
Gripa din acest an este „o grip\ mai intens\“
Gripa ce evolueaz\, `n
prezent, `n focar regional
`n ]ara noastr\, este o gri-
p\ mai intens\, asem\-
n\toare cu cea de acum
doi ani, a declarat, ieri,
dr. Viorel Alexandrescu,
[eful Centrului Na]ional
de Referin]\ pentru
Grip\, `n cadrul unei
dezbateri organizate de
ignora. Ve]i avea tendin]a s\
evita]i anumite alimente sau
s\ mesteca]i doar pe o parte
a gurii. V\ sun\ familiar?
Dac\ da, e posibil s\ ave]i un
dinte fracturat.
uneori dificil\. Este
posibil, chiar, s\ nu fi]i
capabili s\ identifica]i
care dinte doare sau
chiar s\ nu [ti]i dac\ e
de la un dinte de sus
sau de jos. Un dinte
fracturat poate ap\rea
ca o linie fin\ ce poate
merge liniar de-a lun-
gul dintelui `n unele
cazuri. Poate ap\rea
chiar invizibil cu o-
chiul liber.
Pute]i recurge la a-
jutorul stomatologului
pentru a determina
care dinte a cauzat
problema, not=nd c=nd
[i unde ave]i sensibili-
tate la dulce, la fier-
binte sau la rece.
Mecanismele biolo-
gice ale declan[\rii du-
rerii sunt mai compli-
cate, dar, `n linii mari,
aceasta apare ca ur-
mare a irit\rii ]esutu-
lui nervos al dintelui.
Dac\ fractura deter-
min\ iritarea pulpei,
dintele poate deveni
foarte sensibil la tem-
peraturi extreme. Da-
c\ pulpa dentar\ este
Asocia]ia Jurnali[tilor
din Domeniul Medical.
Specialistul a ad\ugat
c\ o particularitate, pen-
tru acest an, a gripei este
evolu]ia mai devreme,
dar a explicat c\ „gripa
este imprevizibil\“.
Dr. Alexandrescu a
subliniat efortul deosebit
pe care l-a f\cut Minis-
POR}IA DE S|N|TATE S=mb\t\, 10 februarie 2007 13
PILULA ZILEI
Dieta grupelor
sanguine (I)
Grupa 0 este una dintre cele mai r\s-
p=ndite grupe de s=nge, cuprinz=nd a-
proape 40% din popula]ia Europei. Cei
care au grupa 0 au un aparat digestiv
foarte activ, dar care nu se poate adap-
ta la schimb\rile nutri]ionale [i ambien-
tale bru[te. Stomacul lor diger\ foarte
bine proteinele animale. Se recomand\
afectat\ , `mboln\vit\, activitate fizic\ regulat\ [i intens\.
ca rezultat al fracturii Sfaturi practice daca v\ `ncadra]i `n
poate fi necesar un aceast\ grup\:
tratament de canal - `ncerca]i s\ limita]i consumul de
pentru a salva dintele. cereale, p=ine [i legume;
- dintre fructe, pute]i m=nca prune
proaspete [i uscate; evita]i, `n schimb,
Tratamentul portocalele, mandarinele [i c\p[unile
(fructele acide, `n general);
dintelui fracturat - limita]i consumul de lapte [i pro-
duse lactate;
Depinde de m\ri-
- obi[nui]i-v\ s\ m=nca]i pe[te [i
mea [i loca]ia frac- Dr. Victor N. Bejan, medic stomatolog carne ro[ie mai slab\ [i renun]a]i la
turii, put=nd s\ vari- toate tipurile de carne conservat\;
eze de la tratament Doar stomatologul mari probleme. Vizi- - limita]i consumul de alcool, be]i
mai simplu, p=n\ la dumneavoastr\ va de- tele regulate la stoma- doar un pahar de vin la fiecare mas\;
tratament de canal termina cel mai bun tolog sunt importante - consuma]i spanac, varz\, ceap\ [i
sau chiar extrac]ie tratament. pentru a diagnostica [i usturoi;
pentru fracturile mai Fracturile mai u[oa- trata din timp astfel - evita]i cartofii, varza ro[ie, m\s-
linele [i ciupercile;
severe ale dintelui. re, fisurile nu pun de probleme. a - nu consuma]i cafea, cola [i b\uturi
acidulate `n exces, evita]i cu des\-
v=r[ire ceaiul negru.
Grupa A
La fel ca [i grupa 0, este foarte r\s-
p=ndit\ `n Europa (40%). Persoanele
care au aceast\ grup\ sunt caracteri-
zate printr-o mare putere de adaptare
la schimb\rile nutri]ionale, chiar dac\
au un aparat digestiv mai fragil [i un
sistem imunitar mai slab.
Sfaturi practice dac\ v\ `ncadra]i `n
aceast\ grup\:
- m=nca]i multe fructe, de cel pu]in
trei ori pe zi. Evita]i `ns\ portocalele;
- opta]i pentru o diet\ aproape vege-
tarian\ [i limita]i consumul produselor
pe baz\ de f\in\ de gr=u;
- consuma]i multe legume, cu excep-
]ia ardeilor, m\slinelor, cartofilor, ver-
zei [i a ciupercilor cultivate;
opre[te gripa din evo-
lu]ie.
La dezbaterea organi-
- evita]i o]etul, deoarece irit\ stoma-
cul;
- m=nca]i pe[te `n loc de carne;
terul S\n\t\]ii pentru a care exist\ cazuri de zat\ de Asocia]ia Jurna- - m=nca]i semin]e de dovleac, de
vaccina un num\r mai grip\. li[tilor din Domeniul Me- floarea-soarelui, nuci [i fructe uscate.
mare de pacien]i, dar din ~n toate ]\rile s-a dical s-a discutat despre Acestea sunt c=teva ingrediente pre]i-
p\cate, - a explicat el - `nt=rziat vaccinarea, din faptul c\ Centrul Na]io- oase pentru diet\;
sunt medici de familie cauza problemelor ivite nal de Referin]\ pentru - evita]i m=ncarea cu carne tocat\ [i
`n producerea vaccinului, pr\jelile;
care nu au f\cut vac- a mai spus dr. Alexan- Grip\ de la Bucure[ti va - un pahar de vin ro[u pe zi este un
cin\rile. El a men]ionat drescu. ~n ceea ce pri- deveni un Centru Re- bun ajutor pentru inim\; la fel [i o
c\ vaccin\rile se pot face ve[te vremea cald\, neo- gional pentru Referin]\ a cafea normal\ sau o cea[c\ de ceai
`n continuare `n aceast\ bi[nuit\ pentru aceast\ Gripei pentru sud-estul verde. a
perioad\, `n zonele `n perioad\, aceasta nu Europei. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 10 februarie 2007
s=mb\t\ la tv
TVR 1
07:00 Fascina]ia zborului
07:30 R\pit de pira]i
08:00 La zoo
08:10 Desene animate: Disney
09:00 Vreau s\ fiu...
09:30 Joaca de-a pove[tile
10:00 Arca lui Noe
10:35 Agita]ie `n gr\din\
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Cupa Davis. Rezumat
14:45 Tenis. Cupa Davis: Fran]a -
Rom=nia
17:00 Monica Iagar Grand Prix
17:50 Celebrit\]ile timpului t\u
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Eurovision 2007 - Selec]ia
national\. Finala - partea I
21:35 Tr\istariu,
vocea Eurovision 2006
21:45 Eurovision 2007 -
Selec]ia na]ional\.
Finala - partea a II-a
23:10 Jurnalul TVR
23:20 Eurovision 2007.
Pro [i contra
01:00 Detectiva
(comedie, Cu: Lauren
Holly, Max Martini)
Pentru ca intuie[te c\ so]ul ei
ascunde ceva, Jodie Colter
`ncearc\ s\ afle adev\rul.
Descoper\ nu numai c\ acesta
o `n[ala, dar [i c\ ea poate fi
un excelent detectiv!
02:35 Fascina]ia zborului (r) a
NATIONAL
GEOGRAPHIC
07:00 Cu un pas `naintea terorii
08:00 Clipe de co[mar
Deraierea de la Eschede
09:00 Paradisuri naturale
Patagonia - Via]a la cap\tul
P\mântului
10:00 Paradisuri naturale
Manu - P\durea ascuns\
11:00 Gâng\nii la atac
R\zboi veninos
12:00 Vân\torul vânat
Cu rechinii pe urme
13:00 Secrete: Ambalaje
14:00 Megastructuri: Megavaporul
15:00 Megastructuri: Cel mai
aglomerat port din lume
16:00 Pompei redescoperit
18:00 {erpi de top
19:00 Duel peste Guadalcanal
20:00 Vân\torul vânat: Lupii
21:00 Clipe de co[mar: Kursk
22:00 Clipe de co[mar
Incendiu `n King's Cross
23:00 Clipe de co[mar
Bomba din Nairobi
0:00 Clipe de co[mar
Pr\bu[ire `n Amsterdam
01:00 Clipe de co[mar
Pr\bu[ire `n Florida
02:00 Clipe de co[mar a
Legend\:
[tiri
film artistic
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Alexandra CIOFU
Corectura: Georgeta APOPEI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
TVR 2
10:00 Natur\ [i aventur\ (r)
10:30 Campionatul de comedie (r)
11:00 Proiect IT
11:30 Jobbing (r)
12:00 Lumea azi
12:30 Atlas
13:00 Arena leilor (r)
14:10 Orgolii
16:00 Bazar (r)
16:30 Dincolo de hart\
17:00 De la carte la film
17:30 Rugby. Meci din turneul
celor [ase na]iuni: Sco]ia -
}ara Galilor
19:20 Hollywood reporter (r)
19:50 Europa altfel
20:05 Unitatea special\ 2
Cu: Richard Gant
21:00 Ora de [tiri
22:10 Scurtcircuitul
(comedie, Cu: Michael
Caine, Elizabeth
McGovern, Peter Riegert)
Plictisit de via]a pe care o duce
al\turi de o nevast\ ur=t\ [i
antipatic\, enervat c\ un alt
coleg a fost promovat `n locul
lui, atras de o coleg\ mai
t=n\r\, Graham Marshall de-
cide c\ trebuie s\ ac]ioneze
`ntr-un fel [i simte nevoia s\-[i
schimbe via[a. ~n acest sens, el
va `ncepe prin a-[i ucide so]ia.
23:50 Transfer (r)
00:20 Home made.ro (r)
00:50 Muzica la maximum
01:50 Orgolii (r)
Cu: Elena Russo
03:35 Natur\ [i aventur\ (r)
04:00 Dincolo de hart\ (r) a
DISCOVERY
SCIENCE
07:00 Demen]a avioanelor
07:50 Magazin Discovery
Catastrofe aviatice
08:40 Viitorul omenirii: Fertilitatea
09:10 Safari cosmic
10:00 De profesie supravie]uitor
Zona arctic\
10:55 Magazin Discovery
Catastrofe aviatice
11:45 Viitorul omenirii: Fertilitatea
12:10 Valea lui T-Rex
13:00 Demen]a avioanelor
13:50 Magazin Discovery
Catastrofe aviatice
14:40 Viitorul omenirii: Fertilitatea
15:10 Safari cosmic
16:00 De profesie supravie]uitor
Zona arctic\
16:55 Magazin Discovery
Catastrofe aviatice
17:45 Viitorul omenirii: Fertilitatea
18:10 Valea lui T-Rex
19:00 Avioane la superlativ
19:50 Cum se nasc eroii
20:40 Telecomanda ca pasiune
21:10 Un ochi critic
Jocuri ale min]ii
22:00 Dincolo de ziua de mâine
22:55 Universul: Stelele
23:45 Telecomanda ca pasiune
00:10 Mic ghid pentru marele
univers
01:00 Avioane la superlativ
01:50 Cum se nasc eroii
02:40 Telecomanda ca pasiune
03:10 Un ochi critic: Jocuri ale
min]ii a
Adresa redac]iei:
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
TIMP LIBER
Cultural TVR Cultural
12:00 Jurnal
12:10 Via]a p\s\rilor
13:00 Dialoguri...
13:30 Cum se restaureaz\ o
capodoper\
14:00 Cazul profesorului Weir
(dram\, Cu: Laurence
Olivier, Simone Signoret)
~ntr-o [coala din Marea Brita-
nie, un profesor atrage, f\r\
voia sa, admira]ia uneia dintre
eleve. El este un personaj des-
tul de bizar, alcoolic, care, re-
fuz=nd s\ lupte `n cel de-al doi-
lea r\zboi mondial, [i-a ratat ca-
riera. ~n timpul unei excursii,
fata `[i declar\ sentimentele.
15:55 Cite[te cu mine! (r)
16:00 ~n slujba na]iunii
16:30 Dalai Lama - cel mai
cuminte om al lumii
18:05 Jurnal de mod\
19:00 Primul r\zboi mondial
19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
21:00 Romance `n politic\
21:30 Gillo Pontecorvo
22:30 Jurnal cultural
23:00 La r\scruce de v=nturi
(dram\, Cu: Fabienne
Babe, Lucas Belvaux)
1930, Haute-Provence.
Catherine, o adolescent\
b\ie]oasa [i s\lbatic\, e pri-
eten\ nedespar]it\ a lui Roch,
un orfan adoptat de tat\l fetei,
dar detestat de Guillaume,
fratele mai mare al acesteia.
~n timpul unei plimb\ri, tinerii
ajung pe domeniul uneia din-
tre cele mai bogate familii...
01:10 Prima pagin\ (r) a
DISCOVERY
CHANNEL
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Construc]ii colosale
Vân\torii de diamante
09:00 Ma[ini pe alese
Suzuki SJ410
10:00 Curse: Noi provoc\ri
11:00 Motociclete americane
Motocicleta Eragon
12:00 Dependen]i de cascadorii
Cursa cu para[uta
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
14:00 Construc]ii colosale
Vân\torii de diamante
15:00 Vân\torii de mituri
Titanicul se scufund\
16:00 B\rba]ii `n alb
17:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri? Airbus/Pompa de in-
cendiu/Ketchup
18:00 O traversare de iad
19:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Recondi]ionat
de la fiare vechi
20:00 Tu alegi azi!
23:00 Pove[ti medicale uimitoare
00:00 La un pas de moarte
({tiin]a supravie]uirii)
Evadare din Amazon
01:00 Fenomene stranii
Poveste de groaz\ la ferm\
02:00 Dezastrul „perfect“
Supertornada
03:00 Ma[ini pe alese
BMW 325i a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69
Antena 1
06:30 Abuz de for]\
08:30 ~n gura presei
Cu: Mircea Badea
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Comedia animalelor
11:00 Animax
12:00 Desene animate
13:00 Observator
13:15 Magazin Felicia
14:00 ~n copac
(comedie, Cu: Louis de
Funès, Geraldine Chaplin)
Un cunoscut industria[, Henry
Roubier, `n timp ce se afla `n
ma[in\ cu doi tineri, pierde
controlul volanului [i, `n loc s\
se pr\bu[easc\ `n mare, ateri-
zeaz\ `n v=rful unui copac. Cei
trei barba]i sunt nevoi]i s\ pe-
treac\ acolo c=teva zile.
16:00 Jocul electoral
(dram\, Cu: Jeff Goldblum,
Anthony LaPaglia)
Trei americani sunt angaja]i
`n calitate de consultan]i `n
campania pentru alegerile
preziden]iale din Rusia. Ei tre-
buie s\ `i conving\ pe ru[i s\-l
realeag\ pe Boris El]`n...
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:30 Trenul cu bani
(ac]iune, Cu: Wesley
Snipes, Woody Harrelson,
Jennifer Lopez)
22:30 Johnny Mnemonic
(sf, Cu: Keanu Reeves,
Dina Meyer, Ice-T, Takeshi
Kitano, Dennis Akayama) a
DISCOVERY
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis: Cumbria
10:55 Un duet `n Caraibe: Antigua
11:20 Trasee: I K Brunel
11:50 Aventuri culinare pe Route 66
12:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
12:45 Deschiz\torii de drumuri
Prin de[ertul Kalahari
13:40 C\l\torii cu zarul
14:05 Vehicule off-road
Competi]ie `n carier\
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Aventuri culinare pe Route 66
15:30 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
16:00 Proiecte de vis: Cumbria
16:55 Un duet `n Caraibe: Antigua
17:20 Trasee: I K Brunel
17:50 Aventuri culinare pe Route 66
18:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
18:45 Deschiz\torii de drumuri
Prin de[ertul Kalahari
19:40 C\l\torii cu zarul
20:05 Vehicule off-road
Competi]ie `n carier\
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Aventuri culinare pe Route 66
21:30 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
22:00 Regii cocktail-urilor: Reykjavik
22:30 Weekend-uri de VIP: Fran]a:
Florence [i Daniel Cathiard
22:55 Mânc\ruri [ic
~nfometa]i a
www.ziarullumina.ro
Cotidianul Lumina utilizeaz\
informa]ii furnizate de Agen]ia
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
ANUN} VÂNZ|RI
V=nd loc de veci `n Cimitirul
Eternitatea. Rela]ii la nr de telefon:
0723.517.192.
PRO TV ACAS|
08:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
10:00 ~ncurc\turi de familie bun\ (r) 08:45 Rosalinda
12:00 ProMotor Cu: Thalia
13:00 {tirile PRO TV 11:00 Celebritate
13:15 Ghea]a verde Cu: Malu Mader
(aventuri, Cu: Ryan ONeal, 13:30 Muzica de Acas\
Anne Archer, Omar Sharif, 14:30 Iubire ca `n filme (r)
Domingo Ambriz) (dram\, Cu: Adela
Rezumat: Joseph Wiley, un inginer Popescu, Dan Bordeianu)
specialist `n electronic\, [i fru-
15:30 Daria, iubirea mea
moasa lui amic\, Holbrook,
sunt condu[i `n America de Cu: Bebe Cotimanis,
Sud de ni[te planuri de Alexandru Papadopol
`mbog\]ire rapid\. Cei doi au 17:30 Pove[tiri adev\rate
de g=nd s\ jefuiasc\ un con- Cu: Cabral
trabandist de comoara lui for-
mat\ din diamante veritabile, 18:30 Betty cea ur=t\
`ns\ se trezesc `n mijlocul unei Cu: Ana Maria Orozco
revolu]ii `n cel mai pur stil 19:30 Rebelde
latino-american.
Cu: Enrique Rocha
15:15 Lumea disparut\:
20:30 Povestea noastr\
Jurassic Park
(dragoste, Cu: Bruce Willis,
(aventuri, Cu: Jeff Michelle Pfeiffer, Paul
Goldblum, Julianne Moore) Reiser, Rita Wilson)
18:15 Stilul Oana Cuzino ~n cel de-al 15-lea an de c\sni-
18:50 {tirile PRO TV cie, Ben [i Katie `[i trimit co-
20:30 Vinerea tr\snit\ piii `n tab\r\ [i `[i pun la
punct planul de desp\r]ire.
(comedie, Cu: Jamie Lee Ceea ce tr\iesc ei se poate
Curtis, Lindsay Lohan) `nt=mpla oricui, oricind. Nu
22:30 Dragostea ucide exist\ motive concrete de di-
vor], doar frustr\ri acumulate
(thriller, Cu: John Travolta, [i repro[uri tardive. El se mu-
James Gandolfini, Salma t\ la hotel, ea r\m=ne acas\,
Hayek, Jared Leto) dar nici unul dintre ei nu poa-
~n anii 40, Raymond Martinez te uita iubirea care-i une[te...
Fernandez, un latino lover, se
22:30 O lume a fiarelor
implic\ `n tot felul de rela]ii (romantic, Cu: Cesar
amoroase cu femei singure, pe
care ulterior le jefuie[te. Evora, Edith Gonzalez)
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
00:45 Henry [i June
(dram\, Cu: Fred Ward, 01:30 Daria, iubirea mea (r)
Uma Thurman) a 03:15 Extravaganta Anastasia a
APEL UMANITAR
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
0721-338.885 (Paduraru Irina). a
SERVICII
Ofer medita]ii la
MATEMATIC|, clasele V-XIII,
[i ajut [i la teme, pre]
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet! avantajos. Rog seriozitate.
Tel. 0740.431.711.
Florin Deaconiuc v\ invit\ s\
vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a
g\si diferite tablouri [i icoane
ce v\ pot decora casa `ntr-un
mod pl\cut. Detalii la num\rul
de telefon 0727.373.520
ANUN} ~NCHIRIERE
Ofer camer\ separat\ la o fat\ lini[tit\,
nefum\toare, `n T\t\ra[i, l=ng\
Neurochirurgie. Telefon 476.785
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 10 februarie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 Dr. Fix
09:30 Elefantul cu bulin\
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Dinozaurii - `nainte [i dup\
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Tenis. Cupa Davis: Fran]a -
Rom=nia (meciuri la simplu)
17:30 D\nutz SRL. Invita]i: Delia
Matache [i Ioan Isaiu
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Cu picioarele pe p\m=nt
(comedie, Cu: Ben Stiller,
Winona Ryder, Ethan Hawke,
Janeane Garofalo, Renée
Zellweger, Steve Zahn)
De[i a fost o student\ str\lu-
cit\, Lelaina Pierce nu are o
carier\ la fel de spectaculoas\.
Ea este asistent de produc]ie
al unui nesuferit prezentator
de televiziune, gazda unei
emisiuni matinale. ~n timpul
liber, Lelaina realizeaz\ un
film documentar despre pri-
etenii s\i, Vickie, Sammy [i
Tray. Dar c=nd `l `nt=lneste pe
Michael, un regizor ambi]ios,
Lelaina descoper\ c\ este iu-
bit\ `n tain\ de Tray.
21:55 Tragerile Loto 6/49 [i Noroc
22:10 Garantat 100%
22:55 Celebrit\]ile timpului t\u
23:10 O crim\ perfect\
(comedie, Cu: Guillermo
Toledo, Monica Cervera) a
07:00 COOLmea distrac]iei (r)
08:00 ~ncurc\turile lui Zack
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa (r)
11:00 Motomagia
11:30 Sport extrem
12:00 Planeta P\m=nt
13:00 Verdict: crim\! (s)
Cu: Angela Lansbury
14:00 Povestea de aur
14:30 EURO case (r)
15:00 Jamie se `ntoarce
la cantina [colii
15:30 Arta supravie]uirii (r)
16:00 Top 7.ro
16:30 Dincolo de hart\
17:00 Rugby. Meci din turneul
celor [ase na]iuni: Irlanda -
Fran]a
18:45 Celebrit\]i
19:00 Egipt
19:50 Sora Iosif [i bicicleta gal-
ben\
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Office
Cu: Ricky Gervais, Martin
Freeman, Ewen MacIntosh,
Julie Fernandez
22:40 Plumbul din s=nge
(thriller, Cu: Robson Green,
Mark Letheren)
00:15 Unitatea special\ 2 (r)
01:05 Uli]a spre Europa (r)
01:30 Scurtcircuitul
(thriller)
03:00 Povestea de aur (r) a
11:30 Clio magazin
12:00 Jurnal cultural
13:00 Zodiac
13:30 Cum se restaureaz\ o
capodoper\ (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Teatrul `n sec. al XX-lea
15:30 Departe de lumea
dezl\n]uit\
16:30 Artefacte
17:00 Despre doc.
18:00 Arhitectura ortodox\ `n
Rom=nia `n sec. XX
18:30 Duet sau duel
cu teatrul clasic
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 F\uritorii de sunete:
Aurel Stroe
22:30 Jurnal cultural
23:00 Viata mea sexual\... sau
cum am ajuns la divergen]e
(dram\, Cu: Mathieu Amal-
ric, Emmanuelle Devos)
Paul are 29 de ani [i e asistent
la o facultate de la periferia
Parisului. Cum nu e deloc
atras de cariera didactic\,
el viseaz\ s\-[i abandoneze
slujba, pe care `i place s-o
considere un provizorat, pen-
tru a `ncepe ceea ce s-ar
putea numi „via]a sa de
b\rbat“. Dar trebuie s\
treac\ peste multe obstacole
[i etape dificile.
02:00 Jurnal de mod\ (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule. Cu: Kevin Sorbo
09:00 Mos Cr\ciun `n vacan]\
(comedie, Cu: Sherilyn
Fenn, Hume Cronyn)
11:00 Animax
12:00 Desene animate
13:00 Observator
13:15 Sue Thomas
Cu: Yannick Bisson, Kathy
Maloney
14:30 Dispari]ii (s)
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela R\dulescu
18:40 7 zile
Cu: Alessandra Stoicescu
19:00 Observator
20:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\!
22:45 Umbra vulturului
(ac]iune, Cu: Jackie Chan,
Siu Tien Yuen, Jang Lee
Hwang, Dean Shek)
Chien Fu este om de serviciu
la o [coala de kung fu. Pentru
c\ nu poate lupta, b\rbatul
este luat mereu peste picior
at=t de profesori c=t [i de elevi.
~ntr-o zi, un b\tr=n `l `nva]\
pe Chien s\ lupte „Pumnul
[arpelui“, o tehnic\ kung fu
demult uitat\. ~ns\ Chien `[i
creeaz\ propriul stil, bazat pe
mi[c\rile [i ac]iunile pisicii com-
binate cu „Pumnul [arpelui“.
01:00 Senatorul Sterling (s)
Cu: Dean Cameron
02:00 Detectivul Stone (s)
Cu: Stuart Margolin
03:45 Observator (r)
04:30 Desene animate a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Totul despre Jurassic Park
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV
15:15 Eroi adolescen]i
(aventuri, Cu: Jordan
Garrett, Larry Miller, Angela
Watson, Eric Roberts)
Un specialist `n simularea zbo-
rurilor pe calculator descoper\
c\ avionul cu care c\l\tore[te
este deturnat. Cum nimeni nu-l
ia `n serios, sarcina de a salva
vie]ile c\l\torilor revine t=n\ru-
lui [i prietenilor acestuia...
17:15 Dallas: J.R. se `ntoarce
(dram\, Cu: Larry Hagman,
Patrick Duffy, Linda Gray)
18:50 {tirile PRO TV
20:45 Misiune pe Insula Diavolului
(ac]iune, Cu: Hulk Hogan,
Carl Weathers, Shannon
Tweed, Martin Kove)
22:30 Naufragia]i
(comedie, Cu: Madonna,
Adriano Giannini,
Bruce Greenwood,
Jeanne Tripplehor)
Amber Leighton este o femeie
de 40 de ani, frumoas\, bo-
gat\, r\sf\[at\ [i arogant\
f\r\ m\sur\. Nimic nu o face
fericita. Nici chiar so]ul ei,
Tony... C=nd Tony `[i ia con-
soarta `ntr-o croazier\ privat\,
nu face dec=t s\ o enerveze.
Dar c=nd o furtun\ adev\rat\
`i aduce pe Amber [i Giuseppe
`n situa]ia de naufragia]i ... a
08:45 Rosalinda. Cu: Thalia
11:00 Celebritate. Cu: Malu Mader
13:30 Cristina Show. Invita]i: ac-
torii din „Suflete r\nite“
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu,
Carmen T\nase)
15:30 Otro rollo. Invita]i: actorii
din „Rebelde“
16:30 Daria, iubirea mea
Cu: Bebe Cotimanis,
Alexandru Papadopol
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde. Cu: Enrique Rocha
20:30 Fetele Gilmore
Cu: Lauren Graham
21:30 Reintilnirea
(comedie, Cu: Shannyn
Sossamon, Kip Pardue)
Cu c=teva zile `nainte de a
pleca din New York, Luke
vede o femeie frumoas\, care `i
d\ruie[te un z=mbet larg.
Dup\ c=teva luni, `n
California, Luke o re`nt=lneste
pe Brier, o actri]\ dornic\ [i ea
s\ se afirme. ~ntre ei se na[te
o frumoas\ prietenie. Luke se
`ndr\gosteste de Brier, `ns\
rela]ia lor ia cu totul alt\
`ntors\tur\ c=nd ea este
atras\ de alt b\rbat.
23:30 Otro rollo. Invita]i actorii din
Rebelde (r)
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
01:30 Daria, iubirea mea (r)
02:30 Extravaganta Anastasia a

a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Palatul Culturii schis\ spre vizitare p=n\ `n martie teanu propune noi modalit\]i plas-
Februarie 2007, Muzeul de Istorie
2007 [i este menit\ s\ sublinieze tice de interpretare a „m\[tii“ - ca
parcursul unuia dintre cei mai principiu antropomorf folosit pentru
al Moldovei din cadrul Complexului
Na]ional Muzeal „Moldova“, Sala reprezentativi arti[ti plastici animarea obiectelor `n scen\.
„Orest Tafrali“: Expozi]ia „Marele rom=ni.
tezaur monetar medieval al Teatrul Na]ional
Moldovei“; Muzeul „Mihai Eminescu“
„Vasile Alecsandri“
Muzeul de Art\ din cadrul Expozi]ie de fotografie Mihai Po-
Complexului Muzeal Na]ional M=ine, 11 februarie, ora 19.00:
t=rniche: „Portretele P\m=ntului“. „Zbor deasupra unui cuib de cuci“
Moldova, Ia[i, prezint\ Expozi]ia
omagial\ Centenar Corneliu Baba, de Dale Wasserman, regia: Ma-
Centrul Cultural Francez rius Oltean, scenografia: Axenti
`n galeria de art\ contemporan\ II,
la etajul I al Palatului Culturii din 5-15 februarie: Expozi]ie de Marfa - Teatrul pentru copii [i
Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i m\[ti [i obiecte decorative tineret „Luceafarul“.
„Transfigur\ri antropomorfice `n
grafic\ at=t din colec]ii muzeale
scenografie“. ~n holul Centrului
Muzeul de Art\ din Ia[i, Muzeul Teatrul pentru copii
Cultural Francez va fi deschis\
Vasile P=rvan din B=rlad, Muzeul
de Arte Vizuale din Gala]i [i pentru public o expozi]ie cu ele- [i tineret „Luceaf\rul“
Muzeul de Art\ din Constan]a, c=t mente de scenografie folosite `n M=ine, 11 februarie, 10.00:
[i particulare - colec]ia artistului, teatrul de anima]ie. Sub genericul „Cenu[\reasa“;
colec]ia dr. A. Teodorescu, colectia „Transfigur\ri antropomorfice `n M=ine, 11 februarie, 11.30:
dr. H. Aldea, expozi]ia va fi de- scenografie“, artistul Gavril Siri- „Croitora[ul cel viteaz“. a
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ sesiune de cursuri
(ianuarie-m
martie 2007)
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, per- (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
sonalului din turism, economi[tilor, oamenilor de afaceri Canada).
[i medicilor, studen]i sau speciali[ti, cursan]ii av=nd ~n aten]ia elevilor (clasele V-XII): DELF Junior!!!
posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, recunos- ~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea feb-
cute interna]ional. ruarie 2007, se fac p=n\ pe 12 februarie.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care
DELF-DALF nou create, `n func]ie de nivel, [i pot da doresc s\ lucreze `n Fran]a (construc]ii, domeniul ho-
testele interna]ionale TEF, e-TEF, TEFaQ [i e-TEFaQ telier, agricultur\ [i industrie)!

Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\
s\ participa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\
cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n perioada 03-0 09 aprilie
2007 (7 zile/6 nop]i)..
Dintre obiective men]ion\m: participare la
Sfânta Liturghie la Biserica Româneasc\ din
Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum
(Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica minunii
`nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor,
M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n
apele Iordanului, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“,
pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de
Tain\“), Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem
(Biserica Na[terii lui Iisus Hristos).
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i –
Bucure[ti – Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben
Gurion – Bucure[ti; taxe de aeroport, asisten]\ `n
aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la hotel
4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe
zi - conform programului), taxe de intrare la obiec-
tivele din program, transport cu autocar modern cu
aer condi]ionat, conform programului, taxa de viz\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\
român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare;
folosirea autocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri
pentru personalul hotelurilor ce car\ bagajele;
cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obliga-
torie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

16 S=mb\t\, 10 februarie 2007 REPORTAJ

Singura [coal\ din Rom=nia cu galerie

de art\ plastic\ este `n T\t\ra[i
a Un grup de oameni inimo[i a deschis, la {coala nr. 22 „B. P. Ha[deu“ din T\t\ra[i, o galerie de art\
a Fiecare [coal\ are un col]i[or care este consacrat expunerii celor mai frumoase desene realizate de copii,
dar [coala din T\t\ra[i a dedicat un spa]iu pentru `nfiin]area unei galerii de art\ `n adev\ratul sens al cuv=ntului
a Galeria se nume[te „N. N. Tonitza“, dup\ numele cercului condus de profesorul de desen, pictorul Mihai Zai] a
„Din bube
de Oana RUSU mucegaiuri [i noroi,
Cercul de pictur\ care iscat-am frumuse]i
poart\ numele „pictorului [i pre]uri noi“
copiilor“ a fost `nfiin]at `n
urm\ cu mai bine de 30 de
ani de c\tre Mihai Zai],
lucr\rile realizate de copii la
acest cerc fiind premiate
peste tot la concursurile din
Rom=nia, c=t [i `n str\in\-
tate. De [apte ani, cercul a
ini]iat [i un concurs in-
terna]ional care se nume[te
tot „N. N. Tonitza“, la care
particip\ at=t copii din Ro-
m=nia c=t [i din Serbia, Bul-
garia, Ucraina, Republica
Moldova sau Diaspora ro-
m=neasc\. Cercul de art\
plastic\ func]ioneaz\ ca o
pepinier\ pentru Colegiul
de Art\ „Octav B\cil\“ [i
Universitatea de Arte
„George Enescu“, mul]i din-
tre copii care au trecut prin
acest cerc ajung=nd pictori
consacra]i. „Din c=te [tiu eu,
nu mai este `n Ia[i o [coal\
care s\ aib\ o galerie de
art\ [i din c=t am umblat,
nici `n ]ar\ nu am [tiin]\ s\
existe a[a ceva“. Mihai Zai]
CM
YK spune c\ f\r\ sprijinul di-
rectorului Ionel Nechifor nu
s-ar fi realizat aici acest lu-
cru av=nd `n vedere c\, `n
general, [colile doresc s\ `[i
sporeasc\ veniturile proprii
prin `nchirierea spa]iilor pe
care le de]in.
Pentru a afla cum s-a
`nfiin]at prima galerie de
art\ a unei [coli din Rom=nia
am stat de vorb\ cu profe-
sorul Mihai Zai] de la {coala
nr.22 „B. P. Ha[deu“.
„De c=nd sunt `n `nv\-
]\m=nt, am `ncercat s\ pun
lucr\rile copiilor `n valoare,
s\ `i stimulez, prin expozi]ii,
prin concursuri. Cel mai
potrivit mod de a eviden]ia
lucr\rile este cel al expozi-
]iei [i noi ne-am g=ndit la
galeriile de art\ plastic\,
care au luat fiin]\ cu mul]i
ani de zile `n urm\, dar aici,
la {coala nr. 22 «B.P. Ha[-
deu», au luat fiin]\ `n urm\
cu doi ani. Domnul director
Ionel Nechifor a `n]eles im-
portan]a [i rolul educa]iei
plastice `n [coal\ [i cu
bun\voin]\, a pus la dis-
pozi]ie acest spa]iu pentru
galeria de art\. De fapt,
acest spa]iu m-a f\cut s\ vin
la {coala nr.22.
Galeria de art\ «N. N.
Tonitza», a[a cum exist\
acum, s-a deschis `n luna
decembrie.
Aici sunt, `n acest moment
,40 de expozan]i copii, dar
membri ai cercului «N. N. To-
nitza» sunt mult mai mul]i.
Ei vin `n timpul liber aici; `n
galeriile acestea ne desf\-
[ur\m [i activitatea la cerc,
iar o parte din lucr\ri le ex-
punem, astfel `nc=t s\ se bu-
cure [i al]ii. Cercul este at=t
pentru copii din [coal\ dar [i
pentru copii din alte [coli, `n
total fiind peste 100 de copii
care frecventeaz\ cercul.
Cei care vin la cerc vor s\
fac\ din pictur\ o meserie
„~ncerc\m, prin copii,
s\ combatem kitsch-ul,
prostul gust,
prin crea]ii originale,
prin tehnica
de lucru“, spune
pictorul Mihai Zai]
sau o pasiune. Ei picteaz\ cu
foarte mult drag [i cu
lucr\rile lor am participat la
concursuri na]ionale [i in-
terna]ionale. Anul trecut am
ob]inut peste 100 de premii ,
iar semestrul trecut am
ob]inut, la fel, foarte multe
premii I, II, III. Printre pre-
miile interna]ionale cu care
ne m=ndrim sunt cele dou\
diplome ob]inute la Nova
Zagora, Bulgaria, iar acum
ne preg\tim pentru edi]ia
din 2007. Tot acum, ne
preg\tim [i pentru un con-
curs `n Polonia, dar [i pentru
tot felul de alte competitii,
precum «Autori, copiii», c=t
[i pentru expozi]ia noastr\
semestrial\ care va fi c\p\ta
caracter permanent“.
Exerci]ii de
imagina]ie [i culoare
„Copiii `[i aleg singuri
temele picturii, `ns\ ne mai
adapt\m [i noi `n func]ie de
concursuri care, de obicei,
au o tematic\ [i atunci
anun]\m [i noi tema din
timp, dar de regul\ `[i folo-
sesc propria imagina]ie. Le
place mult s\ exprime
starea de moment, copil\ria,
`ncearc\ s\ transpun\ pe
h=rtie ceea ce `i `nconjoar\,
`n special natura. Nu lipsesc
nici portretele, compozi]iile;
pentru Liceul de Art\ facem
chiar studii dup\ natur\,
care se cer acolo. Avem aici o
pepinier\ pentru Liceul de
Art\, mul]i dintre membri
cercului nostru care ne-au
frecventat sunt absolven]i ai
liceului, dar [i ai Facult\]ii
de Art\ Plastic\. M\ pot
m=ndri [i cu fo[ti membri ai
cercului «N. N. Tonitza»
care sunt `n prezent pictori,
membri ai Uniunii Arti[tilor
Plastici. Am o satisfac]ie,
„Ideea cu m\[tile de materiale din piele a venit ca tem\ de diversificare a
luc\rilor [i tehnicii de lucru; s\rb\torile b\teau la u[\ [i am spus c\ ar fi
bine s\ facem o surpriz\ pentru [coal\“
a[a, moral\, cred c\ arta cu propunerea ca expozi]ia culori `n aer liber, `n cur=nd.
este necesar\, iar faptul c\ s\ devin\ o tradi]ie, s\ ex- ~n acest scop, vom amenaja
am g\sit un teren prielnic, punem `n fiecare an. Acum spa]iul de l=ng\ galerie, ast-
numai datorit\ directorului am prezenat doar m\[ti cu fel `nc=t copii s\ poat\ picta
Ionel Nechifor, este un lucru mo[negi [i babe, dar dorim afar\. Noi `ncerc\m s\ atra-
important. Tot ce vede]i aici, s\ ne extindem expozi]ia [i gem [i p\rin]ii. La `nceput
CM
YK
gresia, termopanele, u[a, la alte tipuri de m\[ti“. cineva m-a `ntrebat ce
toate se datoreaz\ direc- `nseamn\ vernisaj. Acum nu
torului; pu]ini sunt care fac mai e nevoie s\ le explic ce
a[a ceva. Aici era o magazie, „~ncerc\m s\ `nseamn\ vernisaj, iar la
era un loc de depozitare a combatem kitsch-ul [i vernisaje vom aduce chiar [i
materialelor, sticlelor. Ideea critici de art\ adev\ra]i, cu
a pornit de la mine, pentru s\ insufl\m dragostea darul vorbirii, astfel `nc=t
c\ el voia s\ m\ aduc\ aici pentru art\“ ace[tia s\ le insufle copiilor
la [coal\, [i a aflat c\ poate dragostea de art\.
s\ m\ conving\ dac\ `mi d\ „~ncerc\m, prin copii, s\ Eu am absolvit {coala
un spa]iu; eram la alt\ combatem kitsch-ul, prostul Medie de Art\ Plastic\, cum
[coal\ [i inspectorul i-a spus gust, prin crea]ii originale, se numea atunci, actualul
directorului de aici c\ «nu prin tehnica de lucru. Eu nu Colegiu de Na]ional de Art\
trebuie s\ `l convingi, d\-i las copii s\ se inspire dec=t «Octav B\ncil\». Am temi-
un spa]iu [i o s\ vin\»“. din natur\, din memorie sau nat [i Facultatea de Art\
imagina]ie. M\ bucur dac\ Plastic\ de la Universitatea
`mi aduc lucr\ri `n care `[i de Art\ «George Enescu».
Art\ popular\
exprim\ experien]a proprie, Sunt acuarelist, iar `n mar-
[i m\[ti expuse ceva din via]a specific\ a tie voi avea [i o expozi]ie
copilului, un col] de camer\ personal\ la «Cupola». Cari-
la Palatul Culturii de-a lor dac\ `mi aduc pictat era didactic\ am ales-o pen-
m\ bucur. Ne-am propus s\ tru c\ mi-a pl\cut s\ trans-
„Ideea cu m\[tile de ma-
teriale din piele a venit ca ar\t\m copiilor [i cum pic- mit [i altora ceea ce [tiu [i
teaz\ pictorii consacra]i. De eu. Activitatea mea a fost
tem\ de diversificare a
luc\rilor [i tehnicii de lucru; aceea, dorim ca la galeria dedicat\ `nc\ de la `nceput
noastr\ s\ expunem [i pic- copiilor [i mai t=rziu am in-
s\rb\torile b\teau la u[\ [i
am spus c\ ar fi bine s\ fa- turile unor arti[ti cunoscu]i. trat `n Uniunea Arti[tilor
Dorim s\ putem s\ facem [i Plastici“. a
cem o surpriz\ pentru [coa-
l\. La expozi]ie au venit [i
speciali[ti de la Muzeul
Etnografic al Moldovei [i au
spus c\ ar fi frumos s\ ex-
punem [i la Palat. Am avut
cam 30-40 de lucr\ri care au
fost expuse `n holul central
al Palatului Culturii p=n\ la
sf=r[itul lunii ianuarie c=nd
s-a `ncheiat expozi]ia, iar o
parte din lucr\ri au r\mas
la expozi]ia cu v=nzare de la
Muzeul Etnografic. Propu-
nerea de a expune a venit
din partea muzeografilor,
iar cuvinte de apreciere am
primit de la Marcel Lutic [i
din partea lui Vasile Mun-
teanu, directorul Direc]iei
de Cultur\ a jude]ului Ia[i,

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Rom=nia dup\ Kyoto 11 februarie 2007
Nr. 6 (70) Anul III - SERIE NA}IONAL|
Este greu de estimat, acum,
ce se va `nt=mpla `n urm\torii 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
ani. Chiar dac\ guvernele ma- 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
rilor ]\ri industrializate vor lunar - cu taxele po[tale incluse
`ncepe s\ ia m\suri, efectele vor
fi, pe termen scurt [i mediu, in- www.ziarullumina.ro
sesizabile, mai ales `n Rom=nia. info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Cert este c\, `n prezent, ciclul
anotimpurilor, a[a cum `l [tiam,
s-a modificat ireversibil. Iernile
C\rbunele [i o]elul,
nu mai sunt ca `n urm\ cu 3-4
decenii, apar ploi din senin cu Nou-n\scutul
debite devastatoare, se `ntreve- temelia pe care
cu risc mare

PAGINA 14
PAGINA 11

de chiar un „culoar al tornade-

lor“ care s\ tranziteze ]ara s-a cl\dit Uniunea
noastr\ `n zona sudic\. la na[tere
PAGINA 3
European\

Planeta P\mânt,
o minune `n Univers
a Geologia, geofizica, disciplinele climatologiei [i toate celelalte [tiin]e au strâns, de-a lungul deceniilor, remarcabile
rezultate despre complexitatea ecosistemului terestru a Toate procesele care se desf\[oar\ pe planeta noastr\ sunt de-o
exactitate uimitoare, unic\ `n Univers a Totu[i, `n raportul final dat publicit\]ii la `nceputul lui februarie de Grupul
Interguvernamental privind Evolu]ia Climatului (GIEC), `n urma summit-ului oamenilor de [tiin]\ de la Paris, se trage un
serios semnal de alarm\: se pare c\ omul a reu[it s\ strice echilibrul extraordinar al planetei a PAGINILE 12-13

„P\rinte, da’
cartea nu mi-o
deschide]i?“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

„Citind P\rin]ii
Bisericii, am
descoperit
adev\ratul curs
al filosofiei“
PAGINILE 6-7

Când Te-am
v\zut noi pe
Tine, Doamne?
PAGINA 5

Toate s-au f\cut pentru om [i pentru mântuirea lui. Dumnezeu, Cel `mbel[ugat „
„ `n toate bun\t\]ile, pentru oameni a f\cut cerul [i p\mântul, [i elementele,
f\cându-le parte prin acestea de toate bun\t\]ile.
Sfântul Antonie cel Mare
CM
YK
2 Duminic\, 11 februarie 2007

Sociologi de diverse [coli au constatat o `ndep\rtare a

Opinii tineretului de la modelele comportamentale „clasice“; acest
fenomen, care reflect\ derularea vie]ii contemporane `n ritm
mai alert, este specific zonelor civilizate ale lumii, fiind ne-
cunoscut `n regiunile geografice cu istorie stagnant\.

EDUCA}IE {I INTEGRARE ma…, f\c\torii de pa- tru `nfruntarea necazu-

ce…, cei prigoni]i pentru rilor ce vor veni.

Fericirea e o [tiin]\
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
A discuta despre feri-
cire e un fel de impie-
tate, un lucru aproape
interzis, ce tr\deaz\ o
pornire infantil\, de
care mul]i se ascund. Cu
riscurile de rigoare, vom
mai aduce `n aten]ie u-
nele considera]ii - mai
mult exprimate de al]ii
decât de noi - (asta pen-
tru a nu genera mai [tiu
eu ce dubii – c\ am avea
ni[te probleme, c\ am fi
neferici]i, c\ am vedea
„cai verzi pe pere]i“ etc.
… [i [ti]i prea bine c\ nu
se cade s\ recunoa[tem,
ca [i dumneavoastr\,
acest lucru!).
S\ pornim la drum
sugerând un posibil ex-
periment: `ntreba]i mai
multe persoane, câte
vre]i, dac\ sunt fericite
[i ve]i constata c\ a-
proape toate vor decla-
ra, deschis sau cu jum\-
tate de gur\, c\ fericirea
e ireal\, c\ e o proiec]ie
a firilor romantice, c\
a[a ceva e greu de tr\it,
c\ aceasta ne-ar ocoli, c\
… [i ve]i asculta fel de fel
de tertipuri explicative
care, `n fapt, ascund ne-
fericirea. S\ fie semenii
no[tri atât de neferici]i?
Sau poate c\ nu [tiu ce
`nseamn\ acest lucru?
Fericirea este o stare
ce rezult\ din accepta-
rea a ceea ce ]i se d\, din
`mp\carea senin\ [i de-
finitiv\ cu o existen]\
a[a cum este, cu limitele
ce ]i se dau, cu z\gazu-
rile ce singur ]i le impui.
Este momentul când `]i
dibui limitele [i le res-
pec]i. E o stare de sus-
pensie pozitiv\ a unor
energii care nu se mai
consum\ zadarnic, dând
„pe dinafar\“, limitân-
du-se la constrângerile
date. Este o condi]ie pe
care singur ]i-o câ[tigi,
zi de zi, [i nu o cape]i pe
gratis, f\r\ efort. Este o
rela]ie „rezolvat\“ care
prive[te raportul dintre
infinit [i finit, dintre
h\ul dorin]elor [i putin-
]a realiz\rilor. Dintre
ceea ce dore[ti [i ceea ce
`mpline[ti, dintre as-
pira]ia f\r\ margini [i
ceea ce ob]ii sau ai cu
adev\rat. Este un fel de
realist\ a[ezare `n lu-
mea [i timpul ce le ai, pe
care le accep]i cu bucu-
rie pân\ la urm\. Doar
cei care nu interiorizea-
z\ aceste limite, care
prin ce gândesc [i ce
simt nu mai „`ncap“ `n
hotarele statornicite, ca-
re nu se bucur\ de lu-
crurile [i situa]iile „m\-
runte“ ale vie]ii sfâr[esc
prin a avea o stare per-
petu\ de nemul]umire [i
nefericire.
S\ recunoa[tem c\ cei
mai mul]i dintre noi duc
o astfel de via]\ str\b\-
tut\ de false idealuri, e-
goiste orgolii, de[arte o-
rizonturi. Fericirea nu
se ob]ine doar prin do-
bândirea `n\l]imilor,
prin posesia lucrurilor
mari, ci prin acceptarea
„josimilor“ sau v\ilor
vie]ii, prin mul]umirea
cu lucrurile mici, pu]ine,
„nenorocite“. O spune
Mântuitorul: „Ferici]i
cei s\raci cu duhul…,
cei blânzi…, cei ce fl\-
mânzesc…, cei milos-
tivi…, cei cura]i cu ini-
dreptate…, cei oc\râ]i [i
prigoni]i… ce primi]i cu-
vinte rele `mpotriva
voastr\…“ (Matei, 5, 3-
11). Cu alte cuvinte, cei
ce `ndeob[te sunt con-
sidera]i c\ „pierd“ `n
aceast\ lume, cei ce-[i
asum\ o condi]ie pre-
car\ actual\ pentru o
a[ezare dreapt\ `ntr-un
infinit existen]ial ce nu
`nc\ a `nceput.
Nefericirea este dat\
de neputin]a noastr\ `n
a ne pozi]iona corect fa-
]\ de ceea ce avem sau
posed\m la un moment
dat. Ea apare când nu
[tim s\ valoriz\m ceea
ce ne iese `n cale. Devii
fericit când accep]i ceea
ce ai, ceea ce Dumnezeu
]i-a dat, „pu]inul“ prin
care mul]umirea pri-
me[te, de fapt, sens.
Fericirea este acea
[tiin]\ de face din nimic
un lucru extraordinar,
din pu]in un lucru mare,
din accident un miracol.
Din c\derea unei frunze
pe cre[tet o mângâiere
dumnezeiasc\, iar din
privirea unui prieten o
pav\z\ [i o surs\ in-
finit\ de mângâiere a
sufletului. Din necaz o
ocazie de `nviere, iar din
bucurie o „armur\“ pen-
A ajunge la aceast\
condi]ie presupune ac-
tivism, o stare de trezie,
de con[tient\ privire `n
jur, de „tragere cu o-
chiul“ la durerile altora.
Nu `n sensul de a nu le
lua `n seam\, de a te
„bucura“ c\ nu e[ti tu `n
locul lor, ci pentru a con-
stata ce se mai `ntâmpl\
`n lume, care mai este
pulsul [i sensul eveni-
mentelor. A veghea per-
manent ca r\ul s\ nu se
iveasc\, a converti du-
rerea `n [ans\ de re-
generare, a extrage tot
folosul din `ntâmpl\rile
care apar constituie un
prim pas spre ob]inerea
acestei st\ri de calm [i
mul]umire.
Constantin Cuco[,
Ocazii de nefericire profesor universitar, direc-
sunt multe, dar trebuie tor al Departamentului
s\ le ]inem la distan]\ pentru Preg\tirea
sau, dac\ se ivesc, s\ ne Personalului Didactic,
folosim de ele pentru a Universitatea
`nv\]a câte ceva [i a le „Al. I. Cuza“ Ia[i
dep\[i. Când tragi con-
cluzii [i realizezi c\ fapt c\ nefericirile al-
via]a are multiple fe]e, [i tora te fac prev\z\tor [i
`ntunecoase, dar [i lumi- nu ajungi `n situa]ia lor.
noase, c\ r\ul cel mai Nu pentru c\ acestea ar
r\u nu a ajuns `nc\ la fi „rele“, ci pentru c\ nu
tine, c\ `l po]i ]ine `nc\ ai „timp“ s\ experi-
departe, c\ mai sunt [i mentezi toate neferici-
al]ii cu probleme ase- rile lumii. {i atunci, nu
m\n\toare e[ti deja pe ne r\mâne de f\cut de-
drumul c\tre fericire. cât …s\ `nv\]\m [i de la
Devii fericit prin simplul al]ii! a

CREANGA DE AUR spun nimic tinerilor de trebuie `nceput\ prin nor-

De ce sunt altfel tinerii de ast\zi
mentale „clasice“; acest
fenomen, care reflect\
de prof. univ. dr. derularea vie]ii contem-
Constantin porane `n ritm mai alert,
ROMANESCU este specific zonelor civi-
lizate ale lumii, fiind ne-
Anomia cuprinde majo- cunoscut `n regiunile ge-
ritatea manifest\rilor psi- ografice cu istorie stag-
hosomatice negative sau nant\.
neobi[nuite [i foarte pu- De asemenea, obser-
]in din ceea ce reprezint\ v\m c\ poten]ialul agre-
„cumin]enia“ social\. siv crescut al adolescen-
Una dintre perturb\- ]ilor [i tinerilor de azi pa-
rile semnalate `n anomia re a fi `n direct\ leg\tu-
social\ contemporan\ es- r\ cu sc\derea constrân-
te a[a-zisa „degradare sen- gerilor sexuale [i cu tre-
timental\“ a tinerilor. Se cerea `ntr-o zon\ secun-
implic\ `n aceast\ evolu- dar\ a interesului fa]\
]ie psihic\ a tinerilor de art\. Se define[te vi-
contemporani `n special novatul, `n acest proces
alterarea erotismului cu ample rezonan]e asu-
(care este considerat a fi pra personalit\]ii, sc\de-
redus la sexualitate [i rea calit\]ii [colarit\]ii [i
lipsit de suportul senti-
nivelul cultural al so-
mental) [i alterarea sen- ciet\]ii.
sibilit\]ii artistice (care Situa]ia necesit\ de-
este acuzat\ a fi `nlo- monstra]ii, fiind `n gene-
cuit\ cu informa]ia elec- ral un adev\r consacrat
tronic\). [i determin\ fire[ti re-
Ambele sunt `n mare percusiuni psihiatrice,
m\sur\ reale. Tân\rul
particularizate de la un
contemporan nu seam\- caz la altul, `n special de-
n\, prin comportament, presie, chiar sinucideri,
cu tinerii altor genera]ii; alteori disfunc]ii compor-
constat\rile sunt iden- tamentale diverse.
tice [i de provenien]\ di- De altfel, `n aceste
ferit\; se prezice o degra- condi]ii, mentalitatea s-a
dare global\ a comporta- schimbat `n mod evident
mentului uman, o `nde- [i `nsu[i incon[tientul
p\rtare de la reperele colectiv [i-a pus surdin\
normelor morale, senti- la eventualele proteste.
mentale [i religioase, o Nu trebuie omis\ nici
dec\dere a „indicelui cul- o anume ciclicitate a ro-
tural“. mantismului erotic, de-
pendent\ de factori so-
Indiferen]a artistic\ cio-istorici deoarece, evi-
a tineretului dent, erotismul este as-
cult\tor supus al modei.
Sociologi de diverse Acest tân\r contempo-
[coli au constatat o `nde- ran de]ine `ns\ un rol pe
p\rtare a tineretului de scena nebuniei sociale
la modelele comporta- prin cunoscuta `ndep\r-
tare de art\. Cum arta con-
stituie o constant\ an-
tropologic\ major\, `nde-
p\rtarea real\ de art\
care se observ\ la tinere-
tul actual trebuie consi-
derat\ cu toat\ seriozi-
tatea. Dar trebuie s\ me-
dit\m la cuvântul „`nde-
p\rtare“. El exprim\ o rea-
litate. Statisticile, ca [i sim-
pla observa]ie empiric\,
confirm\ acest fapt; dar
acest fapt nu `nseamn\
lipsa de sensibilitate, a-
nestezie sentimental\,
a[a cum se crede.
De altfel, un om anes-
teziat, absolut indiferent
la mesajele multiple ale
artei, este o excep]ie, Un
num\r semnificativ de
astfel de in[i anartistici,
anestezia]i, `nseamn\ un
num\r egal de bolnavi
psihic, un num\r de mor-
]i care „tr\iesc“ printr-un
stereotip vegetativ.
Are [i [coala o vin\?
Psihanaliza demon-
streaz\ `ns\ c\ genera-
]ia la care ne referim nu
este o colec]ie de indivi-
dualit\]i vegetative din
punct de vedere artistic.
Ceea ce s-a schimbat es-
te op]iunea artistic\, de-
terminat\, `n mare m\-
sur\, nu de moartea su-
fleteasc\ a acestor tineri,
cât de modificarea unei
[coli care promoveaz\ `n-
c\ valori care nu mai spun
nimic tinerilor pe care `i
invit\ `n triste plimb\ri
funerare recomandân-
du-le s\ studieze, cu cazne
gramaticale inchizitori-
ale, texte care au sucom-
bat de mult, care nu mai
azi, ale c\ror obsesii ero-
ice nu constituie spada
sau scutul, ci teribilele
poten]iale catastrofe ato-
mice sau seisme exploa-
tate de cinematografie.
~n acest climat a fost
firesc s\ se treac\ `n
penumbr\ predominan]a
culturii „clasice“ [i unele
texte „perene“ s\-[i
acorde aceast\ pereni-
tate la timpul trecut.
A `nsemnat ceva a-
ceast\ schimbare de pre-
ferin]\ a sensibilit\]ii
artistice? A `nnebunit
tineretul pentru c\ nu
mai degust\ cazna „lexi-
cal\“ care `l face s\-[i
apropie texte vechi care,
de vechi ce sunt, [i-au
pierdut via]a? Iat\ o
mostr\ de astfel de texte
(dintre sute altele, simi-
lare) cu care sunt ade-
meni]i la cultur\ elevii
contemporani:
„Da]i, de durere [i de
trud\, [i ziua [i noaptea
avea-vor,/ Parte, iar zeii
le-or da necurmat doar
mâhnire,/ `ns\ cu relele -
acestea ei amesteca-vor
[i bunuri“. Iat\, cules la
`ntâmplare, un fragment
dintr-un poem homeric
cu care sunt `mbia]i spre
literatur\ elevii clasei a
XII-a `n 2004.
Reac]ia normal\ a ele-
vilor este ca de astfel de
c\r]i s\ se dezbare de ur-
gen]\, `ntr-un act salva-
tor, s\ se `ndrepte spre
„disco“, spre muzica „ta-
re“ (un protest?) [i s\ se
prefere satisfacerea fon-
dului lor afectiv [i inte-
lectual pe cale elec-
tronic\. Problema este
c\ electronica informea-
z\, `n timp ce b\trâna
carte cultiv\. Cu alte cu-
vinte, problema normali-
z\rii nebuniei sociale
malizarea [colii, `nce-
pând cu cultivarea m\su-
rat\ [i `n]eleapt\ a cor-
pului didactic, corp care,
de prea multe ori se `n-
chin\ emblemei celor trei
statui care se ap\r\ de
ceea ce trebuie s\ vad\,
s\ aud\ [i s\ spun\, care
nu are personalitate atâ-
ta vreme cât nu `ndr\z-
ne[te s\ [i-o afirme.
Nu trebuie s\ ne la-
ment\m. Probabil c\ ne-
bunia social\ contempo-
ran\ de care ne plângem
cu o `ngrijorare oarecum
didactic\ se va reduce `n
m\sura `n care didactica
se va identifica cu via]a,
`n m\sura `n care `n]elep-
]ii, care nu sunt chiar a-
tât de pu]ini, vor `n]elege
pe nebunii care nu sunt
chiar atât de mul]i.
O epoc\ de teribilism
Privind cu obiectivi-
tate la degringolada so-
cial\, la de[\n]area mo-
ral\, la comportamentul
grosolan, la vulgaritatea
general\, gândul ne duce
la epoci mai fericite. Dar
au fost ele mai fericite?
Au fost mai pu]in tem-
perate, `n m\sura `n care
constrângerea a func]io-
nat mai puternic. Dar
este greu de presupus c\
din epocile clasic definite
ca „fericite“, oricum „pros-
pere“, (epoca „victoria-
n\“ este exemplul prefe-
rat), confortul psihologic,
un termometru semni-
ficativ al temperaturii
suflete[ti, a fost superior
indicelui contemporan,
conven]ional acceptat.
Este mai cuminte s\
consider\m c\ trecem
printr-o epoc\ de „teri-
bilism“, c\ teribilismul
este, `n mare m\sur\, o
Constantin
Romanescu,
medic psihiatru, profesor
universitar de Istoria
medicinei [i Psihiatrie,
membru de onoare al
Academiei de {tiin]e
Medicale
cur\ spontan organiza-
t\, c\ dup\ constrângeri
monstruoase la care a
fost supus\ societatea,
cu prec\dere femeia, re-
ac]ia de eliberare, cu
toate inesteticele, `ntr-a-
dev\r excesive aspecte
cunoscute, reprezint\ o
form\ a inteligen]ei natu-
rale, incon[tiente, care
`[i vede de treab\ `ntr-o
perfect\ neutralitate, ca
orice func]ie care are ca
scop men]inerea vie]ii de
la o genera]ie la alta.
Aceast\ „nebunie“ so-
cial\ - `n care sunt prin[i
ast\zi [i unii tineri - u-
cide, dezagreg\, distru-
ge; `n aparen]\ este `n-
tr-adev\r altfel, dar sub
simptome se ascunde, `n
medicin\, nu numai moar-
tea, ci [i reechilibrarea,
revenirea la s\n\tate. a
 Duminic\, 11 februarie 2007 3
~n India, femeile au [anse reduse de a studia, de a `nv\]a `n [coli [i universit\]i, `n
Opinii compara]ie cu b\rba]ii. De foarte multe ori, ele sunt agresate fizic sau sexual, sunt
umilite; `n perioada menstrua]iei nu au voie s\ intre `n templu, s\ g\teasc\ sau s\
fac\ baie `ntr-un râu. De asemenea, `n pres\ apar multe cazuri `n care - din cauza
zestrei prea mici - femeia este ucis\ de c\tre b\rbat sau de familia lui, pentru ca `n
acest fel respectivul s\ se poat\ rec\s\tori [i s\ poat\ dobândi o zestre mai mare.

LUMINA DIN CUV+NT cum trebuie s\ se preg\-

„P\rinte, da’ cartea nu mi-o
o deschide]i?“
Ce `nseamn\ s\
„deschizi cartea“
La m\n\stire vin de
multe ori credincio[i care
ar vrea s\ le spunem vii-
torul. Bine`n]eles c\ nu
li-l spunem pentru c\ nu
putem s\ ne spunem nici
viitorul nostru. N-avem
cum s\ li-l spunem. Este
totu[i o practic\ prin un-
ele locuri c\ pentru a cu-
noa[te viitorul cuiva, s\-i
„deschizi o carte“. Sau
s\-[i deschid\ el o carte,
cartea pe care i-o prezin-
t\ cel care urmeaz\ s\ o
interpreteze.
Omul `[i deschide car-
tea [i dup\ aceea, desi-
gur, el nu cite[te nimic de
acolo, ci cartea este doar
un pretext [i-i spune anu-
mite lucruri care privesc
trecutul, `n `n]eles de in-
fluen]e negative.
La mine vin destui oa-
meni care la urm\, dup\
ce stau de vorb\ cu ei, zic:
„P\rinte, da’ cartea nu
mi-o deschide]i?“. E clar
c\ le spun tuturor c\ nu.
Totu[i mi-a venit odat\ `n
minte o idee pe care bine-
`n]eles c\ dac\ a[ pune-o
`n practic\ nu ar aduce
nici o rezolvare pentru cei
care ar dori s\ le deschid
cartea. {i anume, m-am
gândit c\ ar fi tare bine
s\ le deschid Sfânta E-
vanghelie de la Matei la
capitolul 25, de la verse-
tul 31 pân\ la 46, despre
Judecata de Apoi. E ceva
sigur din viitor. Toat\
lumea o s\ mearg\ la Ju-
decat\. Este mai sigur
decât orice altceva ce
le-ai putea spune oame-
nilor `n leg\tur\ cu viito-
rul, c\ci acolo se arat\
teasc\ omul ca ve[nicia
s\-i fie bun\. M-am gân-
dit c\ ar fi bine s\ le „de-
schid cartea“ totdeauna
oamenilor la acest text.
{i ar mai fi un text la ca-
re s-ar putea „deschide car-
tea“, anume la cel despre
sp\larea picioarelor. Este
ceva extraordinar de fru-
mos acolo, de instructiv. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu, Sâmb\ta
de Sus – jude]ul Bra[ov

RELIGIE {I FENOMEN EDITORIAL

Soarta femeii `n familia hindus\

de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Universul hindus este ope-
ra a mai bine de cinci milenii.
Un univers cu totul aparte
din punct de vedere istoric,
cultural, social, filosofic [i re-
ligios. Ne-am obi[nuit, de re-
gul\, s\ vorbim despre lumea
din afara celei `n care tr\im
la timpul trecut, ca [i cum
aceasta n-ar mai exista, ar fi
disp\rut. {i totu[i, lumea hin-
dus\ reprezint\ ast\zi aproa-
pe un miliard de credincio[i [i
adep]i, `n India [i `n afara ei,
p\str\tori ai unor credin]e [i
tradi]ii dintre cele mai diver-
se. Istoria universului hindus
continu\ s\ intereseze [i s\
„provoace“ de câteva secole
`nc\ mult\ lume din afara sa
privind comportamentul, ati-
tudinea social\, c\s\toria
sau institu]ia familiei.
Ca [i `n alte religii, familia
hindus\ poart\ o puternic\
amprent\ a universului c\re-
ia `i apar]ine: so]ia [i so]ul
trebuie s\ respecte reguli [i
norme specifice lumii din
care fac parte. Aceste reguli
sunt cu atât mai stricte pen-
tru o tân\r\ abia c\s\torit\:
`nstr\inat\ de casa p\rin-
teasc\, tân\ra se simte la fel
de str\in\ de noua familie `n
care `ncearc\ s\ se integreze.
Atât `n buc\t\rie, cât [i `n
gospod\rie va sim]i din plin
domina]ia soacrei. Simbolul
acestei domina]ii este faptul
c\ totdeauna cheile casei vor
fi purtate de soacr\. Tân\ra
c\s\torit\ va trebui s\ se
mul]umeasc\ cu activit\]ile
cele mai nepl\cute: s\ taie
iarba, s\ aduc\ ap\ sau lem-
ne, s\ strâng\ b\legarul va-
cilor, s\ fie ascult\toare fa]\
de soacr\, s-o ajute, s-o ung\
cu ulei [i s\ o maseze, s\-i
pieptene p\rul etc.
Femeia hindus\ este tot-
deauna con[tient\ de faptul
c\ este responsabil\ de pros-
peritatea so]ului [i familiei
ei. Astfel, ea merge la tem-
plu, poste[te, cinste[te zeii `n
cas\ pentru b\rbatul ei, prin
urmare se `ngrije[te ca via]a
lui [i a ei s\ fie binecuvântate
[i ocrotite. ~n acest mod, ea
tr\ie[te par]ial sentimentul
c\ devine util\. De asemenea,
ea [tie c\, cu cât va `mb\trâ-
ni, o va duce mai bine doar
dac\ va fi n\scut un fiu; ba
mai mult, `ntr-o bun\ zi, va
ajunge st\pâna casei. Pe de
alt\ parte, ea [tie [i c\ orice
tensiuni [i conflicte ]in de via-
]a de familie, ba chiar cons-
tituie „armonia“ ei. Oricum, o
alternativ\ la aceast\ situa-
]ie nu exist\, pentru c\ feme-
ia `n India poate supravie]ui
cu greu `n afara mediului fa-
miliei. Aceasta, `n primul
rând, pentru c\ are `n fa]\ de
prea multe ori imaginea sum-
br\ a unor femei r\mase v\-
duve sau abandonate de tine-
re, care `[i duc via]a ca ziliere,
cer[etoare sau prostituate.
~n primii ani de c\s\torie,
o femeie poate conta foarte
pu]in pe b\rbatul s\u, de[i `l
venereaz\ ca pe un zeu. Am-
bii nu se cunosc, se ignor\
chiar, dar se str\duiesc s\ se
apropie cu pruden]\ unul de
altul. Luna de miere se prac-
tic\ doar de câ]iva ani `n ca-
drul unor familii de `ncrede-
re. So]ul este de cele mai
multe ori prea tân\r, f\r\ ex-
perien]\, nesigur pe el, pu-
tându-[i exprima cu greu
sentimentele fa]\ de so]ie `n
prezen]a p\rin]ilor [i a celor
mai `n vârst\. Dac\ au noroc,
pe aceast\ perioad\, ei locu-
iesc `ntr-o camer\ proprie,
dar neavând condi]ii de dis-
cre]ie; vorbesc pu]in unul cu
cel\lalt, nu servesc masa `m-
preun\, nu c\l\toresc `mpre-
un\. Cu toate acestea, de[i
tân\ra c\s\torit\ se simte
singur\, plin\ de nostalgii
dup\ casa p\rinteasc\, totu[i
nu tr\ie[te, de regul\, cu sen-
timentul c\ ar fi nedrept\-
]it\. Abia `n ultimii ani, a-
ceast\ situa]ie s-a schimbat,
mai ales `n cadrul clasei de
mijloc din centrele urbane.
~n public, femeia merge `n
urma b\rbatului, `[i duce sin-
gur\ propriile lucruri sau ba-
gaje, având fa]a acoperit\ cu
un sari, nu doar pentru a se
sustrage privirilor celor din
jur, ci [i pentru a le atrage.
Are un comportament cast, ti-
mid [i plin de pudoare; de alt-
fel, `nc\ din copil\rie, a fost
`nv\]at\ s\ fie retras\, s\ nu
se comporte zgomotos, s\ nu
gesticuleze, s\ nu mearg\
prea repede sau s\ intre `n di-
alog cu rude de sex masculin
sau cu str\ini. „Limbajul tru-
pului“ femeii din India trebuie
s\ fie, `n general, unul decent,
aflându-se `ntr-un puternic
contrast cu manierele occiden-
tale pe aceea[i tem\.
Desigur, acest model femi-
nin este valabil deseori doar
`n ceea ce prive[te comporta-
mentul `n public. Pentru c\
mai exist\ [i un alt model ca-
re contrazice „mitul“ despre
femeia asiatic\ supus\ [i
r\bd\toare. Un proverb indi-
an este foarte sugestiv `n a-
ceast\ privin]\: „O femeie
modest\ [i sfioas\ va fi tot-
deauna fl\mând\“, `n sensul
c\ `n interiorul ei `[i dore[te
lucrurile pe care nu totdeau-
na le poate exprima `n exte-
rior. {i dac\ sunt `ntrebate
dac\ Sita, so]ia lui Rama,
mai este idealul lor, multe
dintre ele vor nega, râzând,
acest lucru, chiar dac\ de
fa]\ ar fi prezen]i str\ini sau
b\rba]i. ~n multe cântece [i
proverbe privind femeile,
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
descoperim un limbaj provo-
cator [i chiar frivol.
Ca [i `n spa]iul islamic, `n
India femeile au [anse reduse
de a studia, de a `nv\]a `n
[coli [i universit\]i, `n com-
para]ie cu b\rba]ii. De foarte
multe ori, ele sunt agresate
fizic sau sexual, sunt umilite;
`n perioada menstrua]iei nu
au voie s\ intre `n templu, s\
g\teasc\ sau s\ fac\ baie
`ntr-un râu. De asemenea, `n
pres\ apar multe cazuri `n
care - din cauza zestrei prea
mici - femeia este ucis\ de
c\tre b\rbat sau de familia
lui, pentru ca `n acest fel res-
pectivul s\ se poat\ rec\s\-
tori [i s\ poat\ dobândi o
zestre mai mare. Desigur, din
lipsa unor plângeri, multe
dintre aceste crime sunt puse
pe seama unor accidente, a
suicidului etc. ~ntre 1979-
1983 au fost `nregistrate 2273
asemenea cazuri, doar `n 12
dintre acestea ajungându-se
la condamnarea `n instan]\;
`n 1990 au fost f\cute cunos-
cute oficial 4836 alte aseme-
nea crime din pricina zestrei.
Din p\cate, `n India `nce-
putului de mileniu III, `n ge-
neral, femeia poate dep\[i cu
greu linia de demarca]ie `n-
tre dec\dere [i m\rire. Ca fii-
c\ tolerat\, ca sor\ (a frate-
lui) iubit\, ca so]ie umilit\,
ca mam\ (a unui fiu) venera-
t\ - acesta este destinul mul-
tor femei din India. Dar a-
ceasta doar din perspectiva
patriarhal\ care se centreaz\
preponderent pe rolul, rostul
[i importan]a b\rba]ilor. O a
doua perspectiv\, cea matri-
focal\ este probabil: ca tân\-
r\ nec\s\torit\ divinizat\,
ca fiic\ [i sor\ (a unui frate)
iubit\, ca so]ie pre]uit\, ca
mam\ (a unui fiu) d\ruit\ cu
autoritate [i respectat\, ca
bunic\ venerat\. a
Rom=nia dup\ Kyoto
de Florin ZAMFIRESCU
Ierni imprevizibile [i mult mai
c\lduroase, valuri de c\ldur\ uci-
g\toare `n timpul verii, inunda]ii
catastrofale [i ploi diluviene, peri-
oade lungi de secet\, cre[terea
frecven]ei [i intensit\]ii urganelor,
cre[terea nivelului oceanului pla-
netar cu 60 de centimetri. Iat\
c=teva din efectele `nc\lzirii glo-
bale produse de emisia gazelor cu
efect de ser\. Lucrurile pot evolua
[i mai prost pentru locuitorii pla-
netei Terra, astfel `nc=t, peste un
secol sau, poate, peste un mileniu,
s-ar putea ca via]a, a[a cum o [tim
acum, s\ fie cu totul altfel.
Dar, ce este `nc\lzirea global\ [i
de ce trebuie s\ fim `ngrijora]i de
acest fenomen? ~n ultimii 150 de
ani, o dat\ cu industrializarea, o-
mul a `nceput s\ intervin\ `n mod
vizibil asupra echilibrul planetar.
Consumul de combustibili fosili, `n
special a c\rbunelui, a dus la emi-
sii masive de bioxid de carbon, ca-
re nu au mai putut fi absorbite de
biomasa planetar\, mai ales c\, `n
acela[i interval, s-a petrecut [i un
fenomen continuu de desp\duriri
pe toate continentele, pentru a in-
troduce `n circuitul agricol a c=t
mai multor suprafe]e cultivabile.
Cre[terea cantit\]ii de bioxid de
carbon din atmosfer\ a condus la
efectul de ser\, care a dus la cre[-
terea temperaturii medii pe `n-
treaga suprafa]\ a planetei.
Fenomenul `nc\lzirii globale a
`nceput s\ se manifeste, de fapt, `n
ultimii 8-9 ani. Potrivit statistici-
lor din 1860 [i p=n\ `n prezent, s-a
stabilit c\ cei mai c\lduro[i ani au
fost `n ordine, 1998, 2001, 2002,
2003, si 2004. Asta arat\, dac\
mai era nevoie, c\ `nc\lzire plane-
tar\ este un fenoment lent, cu o
„iner]ie“ mare, efectele resim]in-
du-se la distan]\ de un secol [i ce-
va de cauz\. Omenirea a reac]io-
nat pentru prima dat\ coerent `n
anul 1988, c=nd ONU a `nfiin]at
Comitetul Interguvernamental
pentru Schimbarea Climei, ce re-
une[te mii de cercet\tori din `n-
treaga lume `ns\rcina]i s\ efec-
tueze m\sur\tori [i studii asupra
schimb\rilor climatice. P=n\ a-
cum, Comitetul a elaborat trei stu-
dii, `n 1990, 1995 [i 2001. Con-
cluzia acestora a fost c\ nivelul
ridicat al gazelor cu efect de ser\
este strict rezultatul activit\]ii oa-
menilor.
Concluziile savan]ilor au mobi-
lizat comunitatea mondial\ [i ast-
fel s-a ajuns ca `n 1997, `n ora[ul
japonez Kyoto, c=teva zeci de gu-
verne au ajuns la un acord `n pri-
vin]a reducerii emisiilor de gaze
cu efect de ser\. ~n Acordul de la
Kyoto, cum s-a numit acest docu-
ment ulterior, se stabilea ca ]\rile
puternic industrializate s\-[i re-
duc\ emisiile de gaze p=n\ la un
nivel prestabilit, data limit\ fiind
2012. Din p\cate, SUA au refuzat
s\ semneze acest document `n
2001, chiar dac\ e vorba de ]ara
care genereaz\ un sfert din gazele
cu efect de ser\ de pe planet\ (ur-
mat\ fiind de China, Rusia [i
India).
S\pt\m=na trecut\, lumea a
fost din nou pus\ `n alert\ de un
raport final prilejuit de un summit
de la Paris al oamenilor de [tiin]\,
sub egida Grupului Interguverna-
mental privind Evolu]ia Climatu-
lui (GIEC). Acest ultim raport pre-
zint\ o viziune privind evolu]ia cli-
mei pe care am putea-o numi cata-
strofic\. Astfel, raportul precizea-
z\ c\, p=n\ `n 2100, temperaturile
vor cre[te cu valori cuprinse intre
1.4-5.8 grade Celsius la nivel mon-
dial [i cu valori cuprinse `ntre
2-6.3 grade Celsius la nivel euro-
pean. La o cre[tere cu 2,5 grade
Celsius, ne putem a[tepta la veri
toride, la fel ca cea din anul 2003,
c=nd `n Europa au murit peste
40.000 de persoane [i cu efecte de-
vastatoare `n ]\rile subdezvoltate,
care pot provoca foamete pentru
un miliard de persoane. La o cre[-
tere a temperaturii globale, de
„numai“ 2,5 grade Celsius, se
poate ajuge la dispari]ia, p=n\ `n
anul 2100, a dou\ treimi din fauna
marin\.
Este greu de estimat, acum, ce
se va `nt=mpla `n urm\torii ani.
Chiar dac\ guvernele marilor ]\ri
industrializate vor `ncepe s\ ia
m\suri, efectele vor fi, pe temen
scurt [i mediu, insesizabile, mai
ales `n Rom=nia. Cert este c\, `n
prezent, ciclul anotimpurilor, a[a
cum `l [tiam, s-a modificat irever-
sibil. Iernile nu mai sunt ca `n
urm\ cu 3-4 decenii, apar ploi din
senin cu debite devastatoare, se
`ntrevede chiar un „culoar al tor-
nadelor“ care s\ tranziteze ]ara
noastr\ `n zona sudic\.
Schimb\rile climaterice care se
observ\ [i `n ]ara noastr\ necesit\
reg=ndirea din temelii a unei `n-
tregi filosofii a traiului cotidian.
Instala]iile de canalizare din ora[e
vor trebui m\rite, pentru c\ aces-
tea au fost calculate pentru debite
pluviale maxime ce sunt dep\[ite
constant `n ultimii ani, localit\]ile
trebuie s\-[i redefineasc\ spa]iile
de construire, pentru c\ vor ap\-
rea numeroase zone inundabile
sau cu alunec\ri de teren. Agricul-
tura, de asemenea, va ar\ta cu to-
tul altfel `n urm\torii ani. S-ar pu-
tea s\ nu mai fie o ciud\]enie ca `n
urm\torul deceniu s\ se cultive `n
Rom=nia l\m=i, portocali, sau s\
asist\m la instalarea unei vegeta-
]ii specifice climatului meditera-
nean. Iar dac\ `n timpul verilor
vor izbucni, din senin, v=nturi vio-
lente de tip tornad\, atunci vom
spune adio acoperi[urilor cu ]igl\
grea sau cu [arpante de lemn
b\tute cu trei cuie [i prinse `n do-
u\ s=rme. E de g=ndit, nu de glu-
mit. Aproape totul va fi altfel. a
4 Duminic\, 11 februarie 2007

Alung\ pl\cerile cu osteneala privegherilor. Fii `nfrânat `n

Cuv=nt de privin]a mânc\rilor [i b\uturilor [i sub]iaz\-]i `ndeajuns trupul,
ca s\-]i faci u[or r\zboiul inimii, ajutându-]i prin aceasta ]ie [i nu
altuia. Cu pomenirea lui Iisus Hristos adun\-]i mintea
`n]elepciune `mpr\[tiat\. C\ci noaptea mintea e luminat\ mai mult de vede-
rile str\lucite ale lui Dumnezeu [i ale celor dumnezeie[ti.

Vigilen]a duhovniceasc\, paznicul lini[tii interioare

Un indiciu elocvent al valorii unui obiect pre]ios
poate fi tocmai grija cu care acesta este p\strat [i
protejat. Nimeni nu `[i poate imagina o expozi]ie
de art\, o banc\ sau un muzeu unde accesul nu
este controlat `n nici un fel, unde fiecare intr\ sau
iese cu ce vrea, dup\ bunul plac.
Urmând aceea[i paradigm\ a valorilor care,
dac\ nu sunt protejate, se irosesc, [i bunurile
spirituale sunt susceptibile de a se `nstr\ina
sau deteriora, f\r\ o grij\ permanent\ din
partea celor care le de]in.
Spiritualitatea monastic\ r\s\ritean\,
fundamentat\ pe `nv\]\turile Sfintei Scripturi,
dar [i pe experien]a practic\ a zecilor de
genera]ii de cre[tini cu via]\ aleas\ se constituie
`ntr-un autentic tezaur de experien]\ spiritual\,
de o valoare monumental\ pentru orice
credincios dornic s\-[i g\seasc\ propria cale
c\tre Dumnezeu. Sfântul Filotei Sinaitul, din ale
c\rui scrieri sunt selectate [i textele care
urmeaz\, insist\ `n multe rânduri asupra
importan]ei covâr[itoare a trezviei, vigilen]ei sau
lucidit\]ii duhovnice[ti `n via]a cre[tinului.
Con[tient c\ orice bun spiritual se dobânde[te [i
se p\streaz\ numai prin jertf\, Sf. Filotei atrage
aten]ia asupra faptului c\ [i bunurile suflete[ti, la
fel sau mai mult chiar decât cele materiale, sunt
vânate necontenit, fie de propria del\sare, fie de
duri ascu]ite [i s\ se fe- `mpotriva diavolilor, care C\ci, iat\, iar\[i, alte tainic. Lui trebuie s\ so-
gândurile [i influen]ele din exterior care vin [i reasc\, ad\postindu-se ne asupresc prin gânduri valuri, mai multe ca `na- coteasc\ acela a-I aduce
tulbur\ pacea sufletului [i comuniunea sa cu lâng\ Hristos de `n]ep\- [i numai `mpotriva lor inte, vin n\v\lind unul du- lauda virtu]ii dumneze-
turile l\ncilor [i dorind trebuie s\ ne mâniem. p\ altul [i sufletul plu- ie[ti, transformând, cu a-
Dumnezeu. Cu o intui]ie p\trunz\toare, care lumina `n loc de `ntuneri- Iar felul r\zboiului de tind pe ele. {i iar\[i Iisus, jutorul Domnului [i cu
anticipeaz\ cu secole realiz\ri ale psihologiei cul v\t\m\tor. fiecare ceas din noi, as- trezit de ucenic, ceart\, ca râvn\, cuvintele `n fapte.
Cel ce a gustat din lu- cult\-l [i `mpline[te-l. U- un Dumnezeu, vântul cel Acela, `mpiedicând cu o
moderne, Sfântul Filotei `[i prezint\ ideile nu ca min\, `n]elege ce zic. Gus- ne[te-]i rug\ciunea cu trez- r\u. {i bucurându-te de oarecare sil\ cele cinci
pe ni[te specula]ii, ci ca pe un rod al experien]ei tarea din lumin\ fl\mân- via, c\ci trezvia cur\]\ ru- un r\gaz din partea aces- sim]uri de la ce [tie c\
ze[te [i mai mult sufletul g\ciunea, iar rug\ciunea tora, fie de un ceas, fie de vat\m\ sufletul, face
altora [i a sa proprie, la care, uneori, face ce se hr\ne[te cu ea, care `nt\re[te trezvia. o clip\, pream\re[te pe Cel min]ii sale mai u[oare
trimitere `n treac\t, cu modestie: „cine a gustat nu se satur\ niciodat\, ci Fiindc\ trezvia, pri- ce te-a mântuit [i gânde[- lupta [i r\zboiul inimii.
cu cât m\nânc\ mai vind ne`ntrerupt, cunoa[- te-te la via]a ve[nic\. Deci dep\rteaz\-te de
din lumin\, `n]elege ce zic...“. cele de afar\ prin cuget\-
mult, fl\mânze[te mai te orice gând care intr\ `n
rile pe care le cuno[ti [i
tare, lumina atr\gând minte. {i `mpiedicându-le Preg\tiri pentru r\zboie[te, prin dumne-
Foamea de lumin\ tos a zis: „~mp\r\]ia Ce- mintea, ca soarele ochii. pu]in intrarea, cheam\ `n
rurilor este `n\untrul vos- Acest lucru nu se poate ajutor pe Domnul Iisus r\zboiul nev\zut zeie[tile me[te[uguri, toa-
S\ p\zim cu toat\ str\- tru“, ar\tând dumneze- tâlcui, c\ci nu se tâlcu- te gândurile n\scute de
Hristos, ca s\ alunge pe S\ umbl\m cu toat\
duin]a inima noastr\ `n irea care se afl\ `n\un- ie[te prin cuvânt, sau, al- acestea `n\untrul sufle-
vr\jma[ii vicleni. Iar luarea-aminte a inimii tului. Alung\ cu ostenea-
tot ceasul, chiar [i `n cli- trul inimii. tfel spus, experien]a celui rug\ciunea `i `mpiedic\, `ntru sim]irea sufletului.
pa cea mai ne`nsemnat\, Trezvia cur\]\ lumi- la privegherilor, pl\ceri-
ce-l p\time[te, sau e str\- `mpotrivindu-li-se. {i C\ci luarea-aminte [i le. Fii `nfrânat `n privin]a
fa]\ de gândurile care nos con[tiin]a, iar aceasta, puns de el, `mi porunce[- Iisus Cel chemat izgo- rug\ciunea, `ntov\r\[ite
`ntunec\ oglinda sufletu- mânc\rilor [i b\uturilor
cur\]it\, izbucne[te `nda- te s\ tac. Dar mintea vrea ne[te pe diavoli, `mpreu- `n fiecare zi, se mi[c\ [i sub]iaz\-]i `ndeajuns
lui, `n care obi[nuie[te s\ t\, ca o mare lumin\ aco- s\ se desfete `n a gr\i de- n\ cu n\lucirile lor. asemenea carului de foc trupul, ca s\-]i faci u[or
se `ntip\reasc\ [i s\ se zu- perit\, alungând marele spre cele ce se spun `n cu- P\ze[te-]i mintea cu al lui Ilie, f\când u[or [i r\zboiul inimii, ajutân-
gr\veasc\ luminos Iisus `ntuneric. Iar `ntuneri- vintele: „Urm\ri]i pacea mare osârdie `n\untrul ducând pe cel ce se `m- du-]i prin aceasta ]ie [i
Hristos, `n]elepciunea [i cul, fiind alungat, con[ti- cu to]i, [i sfin]enia, f\r\ inimii. {i când prinzi un p\rt\[e[te de ele, `n `n\l- nu altuia. Cu pomenirea
puterea lui Dumnezeu in]a, prin trezvie necon- de care nimenea nu va gând, `mpotrive[te-i-te ]imea cerului. Dar ce zic? lui Iisus Hristos adun\-]i
Tat\l. {i s\ c\ut\m ne- tenit\ [i adev\rat\, des- vedea pe Domnul“. `ndat\ [i cheam\ pe Cel ce a dobândit trezvia, mintea `mpr\[tiat\. C\ci
`ncetat `n\untrul inimii coper\ la rândul ei `n]e- Hristos pentru izgonirea sau se str\duie[te s\ o noaptea mintea e lumi-
~mp\r\]ia Cerurilor, gr\- lesurile cele ascunse. {i Aten]ie la minte! lui. {i dulcele Iisus, `nc\ dobândeasc\, s-a f\cut nat\ mai mult de vederile
untele de mu[tar, m\rg\- prin minte `nva]\ cu tre- vorbind tu, `]i va gr\i: inim\ fericit\ [i cer str\lucite ale lui Dumne-
ritarul [i aluatul, [i toate zvie lupta nev\zut\ [i E vorba de dobândirea „Iat\ sunt aci, ca s\-]i mintal [inteligibil], cu zeu [i ale celor dumne-
celelalte le vom afla `n chip r\zboiul mintal [inteligi- dragostei [i a cur\]iei, dau ajutor.“ Iar tu, dup\ soare, lun\ [i stele, [i zeie[ti. (Texte selectate
tainic, de ne vom cur\]i o- bil], cum trebuie s\ a- c\ci acestea sunt pacea [i ce s-au lini[tit to]i ace[ti `nc\pere a lui Dumnezeu din Filotei Sinaitul, „Ca-
chiul min]ii. De aceea, runce cu suli]a [i s\ lo- sfin]enia. Trebuie s\ `- vr\jma[i, prin rug\ciune, Cel necuprins, `n temeiul pete despre trezvie“, Filo-
Domnul nostru Iisus Hris- veasc\ la ]int\ cu gân- narm\m mânia numai ia seama iar\[i la minte. vederii [i al urcu[ului calia a IV-aa, Sibiu, 1948)

ISTORII CU T+LC
Oameni de caracter
a ~ntr-o zi, avva Arsenie
i-a zis avvei Alexandru: „Dup\
ce termini de t\iat smicelele,
s\ vii s\ m\nânci cu mine!
Dar dac\ ai oaspe]i str\ini, s\
m\nânci cu ei!“. Avva Ale-
xandru lucra a[ezat [i tacti-
cos, iar când a venit ora [me-
sei] `nc\ mai avea ramuri de
t\iat. Cum vroia s\ asculte
sfatul b\trânului a stat s\ le
termine pe toate. Avva Arse-
nie, v\zând c\ z\bove[te, a
mâncat [singur] socotind c\
fratele are oaspe]i str\ini. A-
vva Alexandru a terminat lu-
crul târziu [i a plecat. B\trâ-
nul `i zice: „Ai avut oaspe]i
str\ini?“. El r\spunde: „Nu“.
B\trânul: „Atunci de ce n-ai
venit la mas\?“. El: „Fiindc\
mi-ai spus s\ vin dup\ ce ter-
min de t\iat smicelele. Ca
s\-]i p\zesc cuvântul n-am ve-
nit, pentru c\ abia acum am
ispr\vit“. {i minunându-se
b\trânul de aten]ia lui `i zice:
„Dezleag\ postul mai repede,
ca s\-]i faci pravila [i s\ bei
un pic de ap\, altfel iute se va
`mboln\vi trupul t\u“.
a Un frate l-a `ntrebat pe
avva Pime: „M\ fr\mânt\
gândurile rele: m\ ]in departe
de p\catele mele [i m\ fac s\
fiu atent la neajunsurile fra-
telui meu“. B\trânul `i poves-
te[te atunci despre avva Dios-
coros, care, odat\, st\tea `n
chilie [i-[i plângea p\catele.
~n chilia de al\turi se afla un
ucenic al s\u, care a venit [i,
g\sindu-l pe b\trân plân-
gând, l-a `ntrebat: „De ce
plângi, p\rinte?“. B\trânul i-a
r\spuns: „Din pricina p\ca-
telor mele“. Ucenicul i-a zis:
„Dar nu ai p\cate, p\rinte“.
B\trânul i-a r\spuns: „Cu
adev\rat, fiule, dac\ mi s-ar
`ng\dui s\-mi v\d p\catele,
n-ar fi de ajuns `nc\ trei sau
patru, ca s\ mi le plâng\“.
(Pateericc, Ed. Polirom, 2003)
a LOGOS {I POESIE a LOGOS {I POESIE a
S\ nu m\ bucur? S\ nu m\ rup de lume tot mai mult,
chiar de-am r\mâne-o singur\ pereche?
S\ nu deschid când ba]i la u[a mea
[i s\ nu-i smulg z\vorul dintr-o dat\?
de Costache IOANID
S\ m\ prefac c\ nu-n]eleg ce-ai vrea,
S\ nu m\ bucur, Doamne, c\ Te-aud? s\ fug pe geam [i s\ m-ascund `n
S\ nu r\spund, când Tu m\ chemi prin gloat\?
Duhul? Dar cum s\ fug [i cum s\-mi par\ r\u,
S\ nu tresar, când peste crengi de dud când nu mai sunt de-acum Betanii
vin pa[i cere[ti `nflorind v\zduhul? multe?
S\ nu m\ bucur, Doamne, c\-mi vorbe[ti? Eu vreau s-ascult, Iisuse, glasul T\u!
{i s\ nu plâng când Tu m\ iei de mân\? {i cine-i rob din dragoste s-asculte!
Când Tu m\-nal]i spre corturi `ngere[ti Vorbe[te, dar, [i eu voi asculta.
pe mine, chip de abur [i ]\rân\? ~nva]\-m\ cu aspr\ b\rb\]ie!
S\ nu m\ bucur, Doamne, c\ Te-ascult, Iar cine vrea s\ afle taina Ta
când glasul T\u mi-ajunge la ureche? [i cine-i rob din dragoste s\ vie! a
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
 Duminic\, 11 februarie 2007 5
Nu amâna faptele de milostenie, nu amâna stingerea conflictelor cu se-
Evanghelia menii, nu amâna s\-]i `mpaci con[tiin]a ta de om [i cre[tin! ~mpac\-te cât
mai repede cu putin]\, azi, c\ci ziua de mâine nu mai este a ta, este a lui
Dumnezeu. Azi tr\ie[ti, mâine nu se [tie! Când rostim rug\ciunea „Tat\l
de duminic\ nostru“, zicem: „Pâinea noastr\ cea de toate zilele, d\-ne-o nou\ ast\zi...“
„Ast\zi“, nu „mâine“, c\ci ast\zi ne este foame, material [i spiritual.

Când Te-am v\zut noi pe Tine, Doamne?

Evanghelia duminicii L\satului sec de carne
(a ~nfrico[\toarei Judec\]i)
Matei 25, 31-4
46
31. Când va veni Fiul Omului `ntru slava Sa, [i to]i
sfin]ii `ngeri cu El, atunci va [edea pe tronul slavei Sale.
32. {i se vor aduna `naintea Lui toate neamurile [i-i
va desp\r]i pe unii de al]ii, precum desparte p\storul
oile de capre.
33. {i va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a
stânga.
34. Atunci va zice ~mp\ratul celor de-a dreapta Lui:
Veni]i, binecuvânta]ii Tat\lui Meu, mo[teni]i `mp\r\]ia
cea preg\tit\ vou\ de la `ntemeierea lumii.
35. C\ci fl\mând am fost [i Mi-a]i dat s\ m\nânc;
`nsetat am fost [i Mi-a]i dat s\ beau; str\in am fost [i
M-a]i primit;
36. Gol am fost [i M-a]i `mbr\cat; bolnav am fost [i
M-a]i cercetat; `n temni]\ am fost [i a]i venit la Mine.
37. Atunci drep]ii ~i vor r\spunde, zicând: Doamne,
când Te-am v\zut fl\mând [i Te-am hr\nit? Sau `nsetat
[i }i-am dat s\ bei?
38. Sau când Te-am v\zut str\in [i Te-am primit, sau
gol [i Te-am `mbr\cat?
39. Sau când Te-am v\zut bolnav sau `n temni]\ [i
am venit la Tine?
40. Iar ~mp\ratul, r\spunzând, va zice c\tre ei:
Adev\rat zic vou\, `ntrucât a]i f\cut unuia dintr-ace[ti
fra]i ai Mei, prea mici, Mie Mi-a]i f\cut.
41. Atunci va zice [i celor de-a stânga: Duce]i-v\ de la
Mine, blestema]ilor, `n focul cel ve[nic, care este g\tit
diavolului [i `ngerilor lui.
42. C\ci fl\mând am fost [i nu Mi-a]i dat s\ m\nânc;
`nsetat am fost [i nu Mi-a]i dat s\ beau;
43. Str\in am fost [i nu M-a]i primit; gol, [i nu M-a]i
`mbr\cat; bolnav [i `n temni]\, [i nu M-a]i cercetat.
44. Atunci vor r\spunde [i ei, zicând: Doamne, când „~nfrico[\toarea Judecat\“, pictur\ de pe peretele de apus
Te-am v\zut fl\mând, sau `nsetat, sau str\in, sau gol, al bisericii M\n\stirii Vorone] – jude]ul Suceava
sau bolnav, sau `n temni]\ [i nu }i-am slujit?
45. El `ns\ le va r\spunde, zicând: Adev\rat zic Pentru o `n]elegere mai
vou\: ~ntrucât nu a]i f\cut unuia dintre ace[ti prea
Mine, blestema]ilor, `n mari. Vor fi, a[a cum spu- Acum poate fi
focul cel ve[nic, care este adânc\ a lor, este nevoie, neam mai sus, to]i acei
mici, nici Mie nu Mi-a]i f\cut.
g\tit diavolului [i `ngeri- `ns\, a le analiza `n con- oameni afla]i `n nevoi pe ultimul ceas
46. {i vor merge ace[tia la osând\ ve[nic\, iar drep]ii
la via]\ ve[nic\. lor lui!“ Greu [i `nfrico- text. De aceea, red\m care i-am ignorat, sau - Revenind la `ndemnul
[\tor cuvânt! Iar pentru a `ntreg versetul: „~mpac\- mai r\u - batjocorit, poa- Mântuitorului de `mp\-
nu c\dea sub osânda a- te cu pârâ[ul t\u degra- te. Martori ai judec\rii care cu pârâ[ii, trebuie s\
ad\pat pe cei `nseta]i, am cestei sentin]e [i, implicit, b\, cât `nc\ mai e[ti cu el noastre vor fi, de aseme-
primit pe cei str\ini, am observ\m c\ este `nso]it,
de pr. prof. univ. dr. pentru a tr\i clipa feri- pe cale, ca nu cumva pâ- nea, potrivit Sfintei Scrip- aten]ie!, de un cuvânt pe
`mbr\cat pe cei goi, am râ[ul s\ te dea pe mâna turi [i tâlcuirii Sfin]ilor
Vasile GORDON cercetat pe cei bolnavi [i cit\ `n care s\ fim invita]i care-l socotim „cheia“
a mo[teni `mp\r\]ia cea judec\torului, iar judec\- P\rin]i, `ngerii buni [i dezleg\rii `ntregii taine:
„~mpac\-te cu pârâ[ul pe cei `nchi[i `n temni]\... torul pe aceea a slujba[u- `ngerii r\i (diavolii), sfin-
Nimic altceva! ve[nic\, trebuie s\-i a- „degrab\!“. Adic\: nu a-
t\u degrab\!“ (Matei 5, vem apropia]i pe cei fl\- lui [i s\ fii aruncat `n tem- ]ii [i chiar con[tiin]a noas- mâna faptele de miloste-
25). ni]\“ (Matei 5, 25). Acest tr\. De aceea, „pe cale“, a-
mânzi, `nseta]i, goi, bol- nie, nu amâna stingerea
Aceste cuvinte nu fac Liber doar pân\ la navi etc. Aceasta pentru
`ndemn este foarte util, dic\ `n timpul vie]ii noas-
conflictelor cu semenii,
parte din evanghelia a- am zice salvator, chiar `n tre p\mânte[ti, trebuie
u[a tribunalului c\ ei nu sunt doar ni[te `n]elesul obi[nuit. Dac\ s\ fim `mp\ca]i cu to]i se- nu amâna s\-]i `mpaci
cestei duminici, ci din simpli beneficiari ai mi- con[tiin]a ta de om [i cre[-
„Predica de pe munte“, Altfel spus, vom fi `n- avem cu cineva un litigiu, menii, a[a `ncât `ngerii
losteniei noastre, ci vor fi buni [i sfin]ii s\ poat\ da tin! Cu alte cuvinte, `m-
dar au darul, credem, s\ treba]i dac\ am fost `n re- este bine s\ ne `mp\c\m
martori la dreapta - jude- f\r\ s\ se ajung\ la tri- o bun\ m\rturie, iar pac\-te cât mai repede cu
ne lumineze tâlcuirea pe- la]ii apropiate cu cei a- putin]\, azi, c\ci ziua de
cat\ a lui Dumnezeu. Vor bunal, chiar dac\ suntem diavolii s\ nu aib\ nici un
ricopei rânduite pentru fla]i `n suferin]e [i, `n con- mâine nu mai este a ta,
duminica „~nfrico[\toarei secin]\, dac\ am avut mi- fi, cu alte cuvinte, fie sus- nevinova]i. Cu atât mai cap\t de acuzare asupra
]in\tori, fie pârâ[i ai no[- mult dac\ noi purt\m vi- noastr\. ~mp\carea tre- este a lui Dumnezeu. Azi
Judec\]i“. l\ de ei. ~n caz c\ da, vom tr\ie[ti, mâine nu se [tie!
Din fragmentul evan- auzi aceste cuvinte din tri, potrivit cu atitudinea na. „Pe cale“, adic\ pân\ buie s\ aib\ `n vedere, `n
pe care am avut-o fa]\ de a se ajunge la judecat\. primul rând, con[tiin]a Cunoa[tem cu to]ii c\
ghelic `n]elegem, astfel, partea ~mp\ratului Jude- atunci când rostim rug\-
f\r\ greutate, c\ atunci c\tor: „Veni]i, binecu- ei. Prin aceast\ ultim\ ob- Sfântul Ioan Gur\ de proprie. C\ci ea ne atrage
serva]ie ne apropiem, ast- Aur a[a vede `n]elesul aten]ia, de fiecare dat\, ciunea „Tat\l nostru“,
când ne vom `nf\]i[a la vânta]ii P\rintelui Meu, zicem, la un moment dat:
dreapta-judecat\, ~mp\- mo[teni]i `mp\r\]ia cea fel, de `n]elesul tainic al prim, dup\ liter\, al ver- când `i „uit\m“ pe cei `n
cuvintelor Mântuitorului setului: „Dac\ nu te `m- nevoi, sau când purt\m „Pâinea noastr\ cea de
ratul - Judec\tor, Hris- preg\tit\ vou\ de la `nte- toate zilele, d\-ne-o nou\
tos, nu ne va `ntreba alt- meierea lumii!“ ~n caz c\ rostite `n Predica de pe paci cu el, `]i va face [i mai du[m\nie cuiva. Dac\ nu
mare r\u; te va sili s\ ne `ndrept\m, con[tiin]a ast\zi...“ „Ast\zi“, nu „mâi-
ceva decât dac\ am hr\- nu, ne va spune cu totul Munte: „~mpac\-te cu pâ- ne“, c\ci ast\zi ne este
nit pe cei fl\mânzi, am altceva: „Duce]i-v\ de la râ[ul t\u...“ ajungi `n fa]a judec\]ii. noastr\ ne va fi, astfel,
~mp\cându-te cu el, `ntâiul acuzator `naintea foame, material [i spiri-
pierzi, poate, averea, dar tronului Dreptului - Ju- tual. Atunci, la fel s\ fie
ai trupul liber! De evi]i dec\tor. De aceea, „pe ca- [i cu iertarea, milostenia,
lupta de la tribunal, le“, trebuie s-o avem `m- `mp\carea etc.: ast\zi, nu
culegi dou\ foloase: unul, p\cat\ `n fiecare zi, `n mâine!
c\ nu mai suferi ru[inea fiecare clip\. Pentru o mic\ ilus-
`nchisorii [i a condam- „Peste mânia voastr\ trare, apel\m iar\[i la
n\rii; altul, c\ fapta se s\ nu apun\ soarele!“ - Pateric: „Un om a `ntre-
datoreaz\ ]ie, [i nu vi- `ndeamn\ Sfântul Apos- bat odat\ pe un pustnic:
olen]ei celuilalt. C\ `na- tol Pavel (Efeseni 4, 26). „P\rinte, când trebuie s\
inte de a intra pe u[a tri- Acest cuvânt are un `n]e- m\ preg\tesc de moarte,
bunalului tu e[ti st\pâ- les apropiat, s\ ne `mp\- ca s\ m\ poc\iesc?“ „Un
nul; dar dac\ `i treci c\m `n aceea[i zi cu cei cu ceas `nainte de a muri“- a
pragul, oricât te-ai str\- care am avut sup\r\ri, [i fost r\spunsul. „Dar eu
dui, nu vei putea s\-]i a- un `n]eles mai larg, pe nu cunosc când voi muri“.
ranjezi treburile dup\ vo- care-l subliniem: s\ nu „Dac\ nu cuno[ti ceasul
in]a ta, c\ e[ti sub mâna apun\ soarele vie]ii noas- mor]ii, preg\te[te-te chiar
altuia!“ (Omilii la Matei, tre p\mânte[ti [i s\ ne azi, c\ci mâine poate fi
XVI, 8). g\seasc\ nepreg\ti]i! prea târziu!“
Avva Agathon din Pateric ~n `ncheiere, socotim
(cuvântul „aghaton“ `n- c\ aceast\ duminic\, a
Pace cu toat\ seamn\ „bun“), urmând „~nfrico[\toarei Jude-
lumea, `nainte sfatul Marelui Pavel, c\]i“, a[ezat\ la pu]in
de asfin]itul lumii m\rturise[te ucenicilor la timp `naintea Postului
sfâr[itul vie]ii ([i prin ei, Mare - bun prilej de
~n]elesul cuvintelor Mân- nou\, tuturor) „secretul“ poc\in]\! - este `nc\ o
tuitorului trece, `ns\, din- `mp\c\rii con[tiin]ei lui: mân\ `ntins\ din partea
colo de liter\. „Pârâ[ii“ de „Niciodat\ nu m-am a[e- lui Dumnezeu, care ne
la dreapta-judecat\ nu zat s\ dorm având ceva vrea „degrab\ `mp\ca]i [i
vor fi doar acei semeni cu asupra cuiva, nici am l\- preg\ti]i“, pentru lini[tea
care am avut niscaiva con- sat pe cineva s\ se culce [i mântuirea sufletelor
flicte, mai mici sau mai având ceva asupra mea!“ noastre. a
6 Duminic\, 11 februarie 2007

Reportaj

„Citind P\rin]ii Bisericii, am descoperit

a „Nu-]i pune g=ndurile `n Dumnezeu, ci g=nde[te la Dumnezeu f\r\ g=nduri!“ a „Dumnezeu nu este `n infinitatea vast\,
ci uneori este `n micimea noastr\“ a „Iisus nu este doar un simbol al lui Dumnezeu, ci este prezen]a real\ a lui Dumnezeu `n starea
smerit\ a omenirii“ a ~l cau]i `n slav\, dar cea mai sl\vit\ descoperire a lui Dumnezeu a fost `n smerenie“ a „Mintea nu este o lumin\
care s\ penetreze prea departe dac\ nu este `nso]it\ de inim\“ a „C\l\uza sufleteasc\ este arta artelor [i [tiin]a [tiin]elor [i modul `n
care po]i s\ atingi inima [i sufletul unei alte fiin]e umane“ a „Dac\ prive[ti o piatr\ sau o floare sau orice din lume, vei vedea
descoperirea min]ii lui Dumnezeu“ a Acestea sunt c=teva dintre `nv\]\turile Sfin]ilor P\rin]i pe care pr. prof. Jonhn Anthony McGuckin
le-a amintit `n cadrul uneia dintre `nt=nirile de joi organizate de Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini Ortodoc[i Rom=ni (ASCOR) din Ia[i a
dintre afirma]iile lor care
P\rintele profesor John Anthony [i Sf=ntul Chiril al Alexandriei, se refereau la controver-
McGuckin este un american de eviden]iind impactul `nv\]\turii [i a sele teologice ale vremii.
{i, de multe ori, studiind
origine irlandez\ care, `n 1996, operei acestora asupra lumii [i pred=nd teologie `n
dup\ ce [i-a dat doctoratul moderne. Evenimentul s-a bucurat Europa, apoi [i `n SUA,
am constatat studiindu-i
studiindu-i pe Sfin]ii P\rin]i, s-a de prezen]a [i de binecuv=ntarea pe P\rin]i c\, de[i sunt
hot\r=t s\ devin\ preot al Bisericii ~nalt Prea Sfin]itului Daniel, cei care au sus]inut, au
`nv\]at, au ap\rat credin-
Ortodoxe. Prezent `n urm\ cu dou\ Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, ]a, nu trebuie privi]i doar
s\pt\m=ni `n capitala Moldovei, care i-a oferit pr. prof. dr. John ca pe ni[te oameni ai con-
troversei. M-a ajutat
acesta le-a vorbit studen]ilor Antony McGuckin „Crucea c=nd am citit o edi]ie
ie[eni, prezen]i `n Sala „Dr. Iustin Moldav\“ pentru clerici. critic\ `n limba francez\
a P\rin]ilor Bisericii [i la
Moisescu“ din incinta Centrului Traducerea a fost asigurat\ de pr. fiecare text pe care l-am
Eparhial, despre `nv\]\turile a trei lect. dr. Dan Sandu, profesor la citit erau c=te 40 de
pagini despre trimiterile
Sfin]i P\rin]i: Sf=ntul Grigorie Facultatea de Teologie Ortodox\ biblice existente `n acele
Teologul, Sf=ntul Evagrie Ponticul „Dumitru St\niloae“ din Ia[i. scrieri ale lor. Verific=nd
aceste texte `n Sf=nta
Scriptur\, am constatat
ave]i dumneavoastr\, `n cu]i ca importan]i teologi c\ rar g\se[ti un pasaj,
calitate de cre[tini orto- ai sintezei. un text la care ei s\ nu fi
de Narcisa BALABAN doc[i rom=ni, acum, c=nd Am citit de multe ori f\cut referire“.
~nc\ de la `nceputul a]i fost accepta]i `n Uni- lucr\rile lor `n limba
conferin]ei, pr. prof. John unea European\, este c\ greac\ original\. Sf. Gri- „Dumnezeu este un
Anthony MuGuckin a pute]i s\ `nv\]a]i pe cei- gorie are o limb\ at=t de
lal]i sinteza dintre minte, grea, `nc=t adeseori pu- paradox `ntre
]inut s\ precizeze c\ `n
urm\ 12 ani ani, c=nd a inim\ [i suflet“. neam capul pe mas\ [i complexitatea [i
vizitat Rom=nia a g\sit o `mi venea s\ pl=ng. Cei- simplitatea vie]ii
lal]i doi au scris mai u[or.
]ar\ cu oameni iubitori [i Fiecare afirma]ie Primul lucru pe care noastre“
genero[i. Fa]\ de acum cu
12 ani, `n Rom=nia - spu- teologic\ este bazat\ vreau s\ vi-l spun este c\
Al doilea lucru pe care
dintre sutele de pagini pe
nea el - multe s-au schim- pe Sf=nta Scriptur\ care le-am citit la ace[ti p\rintele profesor McGuc-
bat, `ns\ „dragostea [i P\rin]i nu am `nt=lnit kin l-a amintit despre cei
generozitatea poporului P\rintele McGuckin trei Sfin]i P\rin]i este c\
s-a oprit la trei dintre nici m\car un singur pa-
rom=n“ au r\mas ace- ragraf, o singur\ afima]ie `n `nv\]\tura lor s-au cu-
lea[i. „Multe dintre c\r- Sfin]ii P\rin]i ai Ortodo- fundat foarte mult `n fi-
xiei, `ncerc=nd s\ arate teologic\, care s\ nu fie
]ile de teologie [i mai ales fundamentat\ pe Sf=nta losofia [i `n cultura vre- P\rintele John Anthony McGuckin
de patrologie au fost scri- de ce teologia patristic\ mii lor pe baza Bibliei.
este important\ [i are un
Scriptur\. De multe ori,
se `n Occident. Cea mai `n c\r]ile de teologie occi- Reflec]iile lor extensive nu au urm\rit s\ vad\ pot s\ fac un sumar al op-
mare problem\ care se rol pentru noi to]i `n vi- dental\, mai ales cele cu privire la filosofie au `ntotdeauna ce `nseamn\ erei Sf. Evagrie ast\zi,
ridic\ este c\ aceast\ teo- itor. Prezent=nd via]a lor scrise `n limba englez\, fost f\cute cu o sus]inere textul biblic atunci [i ceea dar am s\ v\ spun c=teva
logie occidental\ a creat o pe scurt, protagonistul sunt multe paragrafe `n [i cu o argumentare ex- ce `nsemneaz\ el acum. lucruri: De exemplu, una
grani]\ `ntre spirituali- serii a f\cut cunoscute care cei care au scris des- tensiv\ din Sf=nta Scrip- P\rintele d\ c=teva e- dintre spusele sale «Dac\
tate, teologie [i studiul anumite idei ale Sfin]ilor pre ei, i-au scos din con- tur\. Ei veneau cu ceva xemple privind modul `n e[ti teolog roag\-te [i
Bibliei. Geniul Ortodoxiei P\rin]i `nt=lnite direct `n text, i-au rupt de context, nou. Citeau Sf=nta Scrip- care ace[tia au propov\- dac\ te rogi cum trebuie
este c\ n-a f\cut nicio- scrierile grece[ti origi- adesea fiind prezenta]i ca tur\ `n perspectiva expe- duit credin]a lui Hristos e[ti teolog». A mai spus:
dat\ aceast\ diferen]iere nale, sco]=nd `n eviden]\ ni[te teologi sistematici rien]ei tr\ite, a vie]ii. {i [i au scris teologia: „Nu «Cuv=ntul lui Dumnezeu
radical\ `ntre g=ndirea `nsemn\tatea lor pentru germani.
teologic\ [i realitatea ortodoxie: „To]i ace[ti Ceea ce au v\zut teolo-
practic\. Poate c\ darul sfin]i p\rin]i - Grigorie gii care au scris despre ei Cum s\ atingi inima [i sufletul altui om
cel mai de pre] pe care `l Teologul, Sf. Evagrie au fost doar aspectul con- Ce ne `nva]\ p\rin]ii spune c\ era at=t de tul este cel care trebuie
avem noi, [i poate `n mod Ponticul [i Sf. Chiril al troverselor, doar afirma- privind voca]ia preo- sup\rat, `nc=t a luat s\ fie un slujitor care
deosebit darul pe care `l Alexandriei sunt recunos- ]iile dogmatice [i c=teva ]easc\ [i cum s\ `n- calul [i a plecat de acas\ fr=nge p=inea pentru
]elegem chemarea c\-
tre aceast\ voca]ie `n pentru c=teva luni. A ceilal]i, face Sf=nta Li-
stat la o cas\ a Sf=ntului turgie. {i mai spune un
S-a convertit la Ortodoxie dup\ Este specialist `n teo-
logia bizantin\, patrolo-
vremurile noastre?
Sunt dou\ texte foarte Vasile cel Mare undeva lucru foarte profund ca-
`n mun]i. Dup\ o vreme, re pe mine m-a marcat [i
ce i-a studiat pe Sfin]ii P\rin]i gie, [i istoria timpurie a
Bisericii. Pred\ la trei
importante la Sfin]ii
P\rin]i de la `nceputuri mama Sf. Vasile cel Ma- pe care `l p\strez `n me-
Personalitate a lumii Dan Sandu `n deschi- [coli teologice (seminarii cu privire la voca]ia pre- re i-a spus c\ e mai bine morie. Spune c\ preotul
teologice modiale, pr. derea conferin]ei. [i universit\]i) din SUA o]easc\. Primul este s\ mearg\ acas\. S-a este ca un p\stor care
prof. John Anthony P\rintele McGuckin [i este, de asemenea scris de Sf=ntul Grigorie `ntors acas\, iar a doua conduce oile care sunt
McGuckin s-a aflat `n lu- este preot ortodox de profesor invitat la c=- Teologul [i se nume[te duminic\ a fost a[teptat cuv=nt\toare, sunt
na ianuarie `n Rom=nia origine irlandez\ [i a teva universit\]i din U- „Apologie pentru fuga s\ slujeasc\ [i nu [tia fiin]e omene[ti, `ns\ oile
`mpreun\ cu o echip\ de studiat `n Anglia. ~n craina, Norvegia, Irlan- mea“. Al doilea text este cum s-o fac\. Cei de a- merg toate pe aceea[i
televiziune din Stalele 1996, dup\ ce [i-a ob]i- da, Australia, Germania scris de Sf. Ioan Gur\ de cas\ erau destul de su- u[\, pe c=nd oamenii nu
Unite ale Americii care nut doctoratul, studiind [i Rom=nia. Aur [i este de fapt un co- p\ra]i pentru c\ el fugi- ies doar pe aceea[i u[\,
lucreaz\ la un film des- Sfin]ii P\rin]i, a hot\r=t Din 1986 este mem- mentariu la scrierea Sf. se. Acum are una dintre ci [i pe geam, pe alte
pre locul rug\ciunii, g\si- s\ devin\ preot al Bise- bru al Societ\]ii Regale Grigorie Teologul. Ar cele mai frumoase pre- intr\ri, pe alte ie[iri, pe
de arte din Anglia, iar mai exista [i un al treilea dici despre voca]ia de-a fi unde pot. El spune: c\-
rea p\cii interioare, afla- ricii Ortodoxe. ~n c\u-
din 1996 membru al So- text, dac\ trebuie s\ preot. El spune c\ «nu l\uza sufleteasc\ este
rea lini[tii sufletului `ntr- tarea sa, p\rintele Mc- am plecat de acas\, pen- arta artelor [i [tiin]a
o lume nelini[tit\. „Au Guckin a g\sit Biserica ciet\]ii Regale de istorie g=ndim universal, care a
de la Oslo. P=n\ `n pre- fost scris de Grigorie tru c\ v\ dispre]uiesc, ci [tiin]elor [i modul `n
c\utat, au scotocit prin Ortodox\ Rom=n\, ca fi-
zent a publicat 17 c\r]i pentru c\ am fost co- care po]i s\ atingi inima
Dialogul care se nume[te
mun]i, au g\sit c\lug\ri ind cea mai potrivit\ su- [i mai are deja c=teva `n „Cartea regulei pastora- ple[it de frica de a nu [i sufletul unei alte fiin-
`mbun\t\]i]i, m\icu]e fletului [i idealurilor sa- preg\tire. A scris foarte le“ [i care le `nsumeaz\ `nc\lca cuv=ntul lui ]e umane. Este un as-
sfioase [i au f\cut un ma- le. Adesea, d=nsul glu- mult legat de Sfin]ii P\- pe celelalate dou\. Sf. Dumnezeu fa]\ de voi“. pect mistic [i nu este
terial care va constitui un me[te spun=nd c\ este rin]i, despre Sf. Grigore Grigorie nu a vrut s\ fie ~n via]a unui preot exi- u[or pentru un preot s\
important episod `n a a- singurul caz irlandez, de Nazianz, Sf. Simeon hirotonit. El a spus: «eu st\ tenta]ia de a deveni `mplineasc\ ceea ce el a
r\ta lumii occidentale, `n englez, american, orto- Noul Teolog - care, de vreau s\ fiu monah [i nu un fel de domn, de [ef, de `nv\]at, iar dac\ nu
special societ\]ii ame- dox rom=n, profesor de altfel a avut o foarte preot». Dar nu a putut, cineva care [tie totul [i facem acest lucru, nu
ricane ce este, ce trebuie teologie bizantin\ `ntr-o mare influen]\ asupra pentru c\ tat\l s\u era care doar trebuie s\ facem altceva dec=t s\
s\ fie [i care este rolul lume care nu are at=ta sa - despre Sf=ntul Chi- episcop [i l-a determinat, `nve]e pe oameni. repet\m cuvinte, `n loc
Ortodoxiei `n lumea de preocupare pentru lu- ril al Alexandriei, Eva- l-a for]at oarecum, s\ fie Sf=ntul Grigorie de s\ tr\im cuv=ntul lui
ast\zi“, a precizat pr. mea Bizan]ului. grie Ponticul [i al]ii. preot. ~n lucr\rile sale Nazianz spune c\ preo- Dumnezeu.
 Duminic\, 11 februarie 2007 7
A fi t=n\r, `n mintea unora, `nseamn\ totul. Cu c=t omul `mb\tr=ne[te, cu at=t `[i d\
seama c\ el [tie din ce `n ce mai pu]in despre ceea ce este `n realitate. Dac\ v-a[ da un sfat,
s-ar putea s\ nu-l urma]i. V\ sf\tuiesc `ns\ s\-i c\uta]i [i s\-i asculta]i pe oamenii `n]elep]i
acolo unde [ti]i c\ `i pute]i g\si. Exersa]i-v\ discern\m=ntul, c\uta]i `n]elepciunea [i-n omul
s\rac, nu numai la cei intelectuali, la cei foarte `nv\]a]i. Fi]i deschi[i s\ primi]i sfaturi.

adev\ratul curs al filosofiei“ „R\m=ne]i needuca]i

dac\ nu sunte]i cre[tini“
Ce sfat da]i unui discern\m=ntul, c\u-
t=n\r care nu a citit, ta]i `n]elepciunea [i-n
dar care dore[te s\ omul s\rac, nu numai
citeasc\ pe Sfin]ii
P\rin]i? Care ar fi la cei intelectuali, la cei
ordinea `n care ar foarte `nv\]a]i. Fi]i des-
trebui s\-ii citeasc\? chi[i s\ primi]i sfaturi.
Unii dintre P\rin]ii Uneori suntem at=t de
bizantini, din perioada convin[i c\ avem drep-
mai t=rzie scriu `ntr-un tate, `nc=t pierdem tot
mod mai u[or, mai ac- [i devenim un fel de oa-
cesibil dec=t P\rin]ii meni care avem o sin-
din primele secole. Doi gur\ via]\. Dar via]a
dintre P\rin]ii care `mi trebuie s\ fie stereo sau
plac mai mult sunt din chiar polifonic\.
perioada de `nceput ~n ce m\sur\ cul-
Bisericii. Unul este tura, [tiin]ele ne pot
Sf=ntul Simeon Noul ajuta `n misiunea
Teolog – din secolul al noastr\ de cre[tini?
XI- lea - iar altul Sf=n- E o `ntrebarea foarte
tul Nichita Stithatul. dificil\. Cultura [i
Scrierile lor sunt f\cute [tiin]ele sunt deosebit
sub form\ de poezie. de importante pentru
Sunt foarte rapsodice, teologie [i pentru misi-
foarte frumoase. V-a[ unea noastr\ cre[tin\
recomanda s\ `ncepe]i de ast\zi, `n mod de-
cu ace[tia doi. Sunt cei osebit pentru dum-
mai u[ori [i v\ vor de- neavoastr\, pentru c\
schide bucuria de a citi. dumneavoastr\ sunte]i
Al doilea sfat pe care intelectualii societ\]ii.
l-a[ da, este s\ `ncerca]i Evanghelia nu ne vrea
s\ citi]i `n lucr\rile ca pe ni[te intelectuali,
Sfin]ilor P\rin]i despre Evanghelia merge prin
rug\ciune, mai ales ea `ns\[i prin istorie,
primele volume din Fi- prin puterea pe care i-a
localie care sunt scrise dat-o Dumnezeu `n
sub form\ de aforisme, simplitatea ei. Cultura
unde p\rin]ii dau c=te [i [tiin]ele sunt foarte
IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, i-a oferit un cuv=nt de folos pen- importante pentru cre[-
pr. John Antony McGuckin „Crucea Moldav\“ pentru clerici tru fiecare diminea]\. tini din dou\ motive
Unele dintre aceste principale. ~n primul
este ordinea `ntregului revela]ii, descoperiri `n cia, nu-i pl\cea s\ fie po- Maica lui Dumnezeu, `n c\r]i, cel pu]in pentru
vreme ce Sf=ntul Chiril `i r=nd, dumneavoastr\,
univers. Dac\ prive[ti `n `ntregul cosmos. Este un pular, nu-i pl\cea credin- mine, sunt extrem de
sufletul t\u, po]i s\ vezi ]a tr\it\. Se spune despre spunea c\, prin `ntru- ca intelectuali, trebuie
paradox `ntre complexi- folositoare.
scrisul de m=n\ al Logo- el c\, odat\, a intrat `n pare, Dumnezeu a f\cut s\ `n]elege]i c\ dezvol-
tatea [i simplitatea vie]ii
sului. Dar dac\ prive[ti o noastre“. Catedrala „Sf. Sofia“ [i a imposibilul posibil. Ceea Ce sfaturi le pute]i tarea dvs. `nseamn\ s\
da tinerilor rom=ni, lua]i Evangelia [i s-o
piatr\ sau o floare sau auzit o b\tr=nic\ rug=n- ce voia el s\ spun\ de av=nd `n vedere `n-
orice din lume vei vedea du-se: «Prea Sf=nt\ N\s- fapt, este valabil [i spe- ]ese]i la cel mai `nalt
descoperirea min]ii lui
„Dumnezeu nu este c\toare de Dumnezeu mi- cific cre[tinismului. Este
cerc\rile prin care
trec tinerii ameri-
nivel intelectual `mpre-
Dumnezeu». De aceea, un `n infinitatea vast\, lue[te-ne pe noi». Se spu- c\ Dumnezeu nu este `n cani? un\ cu forma]ia dum-
credincios sau un teolog ne c\ Nestorie ar fi aten- infinitatea vast\, ci c\, Sunt tat\ a trei fete neavoastr\ specific\.
are menirea de a vedea pe
ci uneori este `n ]ionat-o pe b\tr=nic\, `n- uneori, este `n lucrurile Nu pute]i fi la nivel de
care au trecut de pe-
Dumnezeu `n fiecare lu- micimea noastr\“ v\]=ndu-o s\ nu mai foarte mici, `n micimea rioada adolescen]ei [i masterat sau de doc-
cru... Sf. Evagrie `mi spu- spun\ c\ Maria este ma- noastr\. El spune: «Iisus cred c\ e greu s\ dau torat `n [tiin]a pe care o
ne mie dou\ lucruri. P\- „Sf. Chiril al Alexan- ma lui Dumnezeu, ci nu este doar un simbol al studia]i [i la nivel de
driei spune c\ `n vremea sfaturi tinerilor. A fi
rinte, i-a spus odat\ unul poate Maica lui Iisus sau lui Dumnezeu, nu este t=n\r, `n mintea unora, gr\dini]\ `n `nv\]\tura
dintre ucenici. Ori de c=te lui era o mare problem\ Maica lui Hristos, `ns\ doar un simplu exemplu cre[tin\. {i un al doilea
`n mentaliatea teologic\, `nseamn\ totul. Cu c=t
ori vreau s\ m\ rog, nu Maica lui Dumnezeu. al divinit\]ii, ci este pre- omul `mb\tr=ne[te, cu motiv pentru care tre-
`ncep s\ m\ g=ndesc c\ care dorea mai mult acu- P\rin]ii din Constanti- zen]a real\ a lui Dumne- buie s\ unim cultura [i
at=t `[i d\ seama c\ el
trebuie s\ fac o anumit\ rate]ea, acrivia logic\ [i nopol au `nceput s\-[i zeu `n starea smerit\ a [tiin]a cu misiunea
[tie din ce `n ce mai
treab\ sau c\ trebuie s\ nu mai l\sa nici un loc pun\ problema din punct omenirii». pu]in despre ceea ce cre[tin\ este pentru c\
fierb ni[te cartofi sau tainei lui Dumnezeu. de vedere teologic cum La Sinodul de la Efes, este `n realitate. Dac\ noi, din p\cate, tr\im
orice altceva, afar\ de a Unii spun c\ Sf. Chiril al adic\ Maica Domnului nu din Turcia de azi, Nesto- v-a[ da un sfat, s-ar `ntr-o lume care de se-
m\ ruga. Cum pot s\-mi Alexandriei a fost unul este Maica lui Dumne- rie s-a pierdut cu firea, a putea s\ nu-l urma]i. cole a considerat c\ re-
fixez mintea la Dumne- dintre cei mai „cert\re]i“ zeu, ci este doar Maica lui fost o discu]ie foarte a- V\ sf\tuiesc `ns\ s\-i ligia este un apanaj al
zeu? Iar Sf. Evagrie a zis: Sfin]i P\rin]i. Iisus. De aceea, i-au tri- prins\, `nc=t i-a spus lui c\uta]i [i s\-i asculta]i oamenilor needuca]i. {i
Nu-]i pune g=ndurile `n ~n prima parte a seco- mis o scrisoare `n Egipt Chiril c\ este imposibil, pe oamenii `n]elep]i a- vreau s\ v\ spun c\,
Dumnezeu, ci g=nde[te la lul al V-lea, el a avut o lui Chiril al Alexandriei, nu este normal s\ credem colo unde [ti]i c\ `i pu- r\m=ne]i needuca]i da-
Dumnezeu f\r\ g=nduri. `ntreag\ lupt\ cu Nesto- `n care cereau s\ reflec- c\ Dumnezeu poate fi un te]i g\si. Exersa]i-v\ c\ nu sunte]i cre[tini.
Ceea ce vreau s\ spun es- rie, Arhiepiscopul Cons- teze asupra acestei prob- copil de [ase luni. Atunci
te c\ `nv\]\tura Sf. Eva- tantinopolului. Acesta leme [i s\ le spun\ ce s\ Chiril i-a r\spuns: ~l
grie este extrem de sim- din urm\ era un sirian cread\ p=n\ la urm\. cau]i pe Dumnezeu unde gale puteau s\ r\m=n\ fiei [i vreau s\ v\ las cu
pl\, te `ndeamn\ foarte care, ajuns la Constan- Dup\ aceast\ perioad\, nu trebuie. Dumnezeu nu dincolo de El [i a l\sat lu- dou\ lucruri. Citi]i-i pe
simplu cum s\ vorbe[ti cu tinopol, a `nceput s\ totul a sf=r[it `ntr-o mare este doar un simplu copil, mii p=ine [i vin, `n `mp\r- P\rin]i! Citi]i Sf=nta
Dumnezeu. Cel de-al doi- cread\ c\ cetatea Con- dezbatere teologic\ care a este o fiin]\ uman\ `mpo- t\[anie. Deci, i-a spus c\ Scriptur\! Cei trei asupra
lea lucru pe care mi-l stantinopolului era un loc trebuit s\ fie solu]ionat\ v\rat\, din Betleem, [i «nu cau]i unde trebuie pe c\rora ne-am oprit ne `n-
spune Evagrie este c\ de mare decanden]\. Era la Sinodul de la Efes, din nu este un simplu om, ci Dumnezeu. ~l cau]i `n va]\: ascu]i]i-v\ sim]ul
putem s\-l descoperim pe un teolog foarte intelectu- 431. Deci, Nestorie spu- este un Om r\stignit. {i slav\, dar cea mai sl\vit\ intelectului pentru slava
Dumnezeu `n milioane de alist. Nu-i pl\cea cucerni- nea c\ Maria nu poate fi toate aceste simboluri re- descoperire a lui Dum- lui Dumnezeu c=t pute]i,
nezeu a fost `n smere- `ns\ mintea nu este o lu-
nie»“, a explicat p\rintele min\ care s\ penetreze
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia McGuckin. prea departe dac\ nu este
`nso]it\ de inim\. Numai
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 Mintea nu poate c=nd cobor=m mintea `n
inim\ descoperim c\ fiin-
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ajunge prea departe ]a uman\ este locul sf=nt,
ortodoc[i români din `ntreaga ]ara. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare dac\ nu este este integral\“ [i-a `nche-
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul de `nso]it\ de inim\ iat p\rintele McGuckin
de `nchinare. expunerea.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – telefon: 0232/276907,
„Unii oameni m\ `n- Au urmat `ntreb\rile
14 Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul studen]ilor adresate invi-
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), treab\ din ce tr\iesc, iar
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora;
Centrului de Pelerinaj eu le spun: predau teolo- tatului serii, iar la sf=r[it
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul „Sf. Parascheva“ gie bizantin\. Ei insist\ ~nalt Prea Sfin]itul Da-
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), din Ia[i: Bd. {tefan `ntreb=ndu-m\ «serios, niel, Mitropolitul Moldo-
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: sincer, cu ce te ocupi?»... vei [i Bucovinei, i-a oferit
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala Mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. cel Mare [i Sfânt
Pentru via]a modern\, pr. prof. dr. John Antony
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei teologia bizantin\ pare McGuckin „Crucea Mol-
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, izvorâtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moast- mitropolitane,
ele Sf. Grigorie Palama). s\ nu aib\ nici un sens. dav\“ pentru clerici, cea
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: ~ns\, citind pe P\rin]ii mai `nalt\ distinc]ie a
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro Bisericii, am descoperit Mitropoliei Moldovei [i
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de3***, preot `nso]itor. adev\ratul curs al filoso- Bucovinei. a
 CM
YK

8 Duminic\, 11 februarie 2007

Interviu

„Mila lui Dumnezeu m\ va mântui [i

Despre p\rintele Paisie Olaru a]i mai putut citi `n s\-l compari, f\r\ a sta prea mult pe gânduri, cu
paginile publica]iei noastre. Inspira]i de p\rintele Cleopa, de care p\rintele Paisie a fost
cuvintele celor care l-au cunoscut mai bine, l-am „legat, cu inima, cel mai mult“ `n via]a sa, dup\
numit cu alte ocazii „duhovnicul cel bun“ sau cum el `nsu[i m\rturisea.
„p\rintele cu inim\ de mam\“. P\rintele Paisie Olaru a r\mas, chiar [i pentru cei
Cum a strâns, oare, monahul din Mun]ii care l-au cunoscut foarte bine, o mare tain\, cum
Neam]ului, cu chipul acela aspru, atâta iubire [i tain\ este [i sfin]enia `ns\[i. {i nu credem s\
asemenea cuvinte frumoase? exager\m când spunem acestea. Chiar dac\
~n nici una din pu]inele fotografii r\mase, marele Dumnezeu nu a rânduit `nc\ ziua `n care p\rintele
duhovnic nu schi]eaz\ m\car un zâmbet. Chipul Paisie s\ fie cinstit ca sfânt `n Biseric\, dup\
s\u, de o nesfâr[it\ sobrietate, pare a fi al unui toat\ rânduiala, nu pu]ini sunt cei care cred cu tot
om foarte aspru. Dimpotriv\, dac\ nu l-ai sufletul lor c\ Dumnezeu l-a a[ezat pe blândul
cunoscut [i `i cite[ti doar cuvintele de o duhovnic `n ceata de lumin\ a sfin]ilor s\i.
extraordinar\ naturale]e, `n minte ]i se ~n continuare v\ oferim, sub form\ de interviu,
proiecteaz\ un cu totul alt chip. Te gânde[ti c\ mai multe r\spunsuri date de p\rintele Paisie
p\rintele Paisie a fost un om `ntotdeauna vesel, fiilor s\i duhovnice[ti, adunate de p\rintele
cu un temperament vioi, dornic `n permanen]\ Ioanichie B\lan `n seria „Convorbiri
s\ vorbeasc\ [i s\ sf\tuiasc\. Ce mai, `]i vine duhovnice[ti“.
~n ce an a]i intrat `n vin\ la Utrenie, iar cine venea din armat\ [i a cul acesta [i `n cel ce va
ob[tea M\n\stirii Si- nu venea, nu mânca a trecut pe la mine, la schi- s\ fie. De voi muri eu `n-
h\stria [i cum era
via]a duhovniceasc\ pe doua zi. To]i erau mul]u- tul Cozancea, s\ ia bine- tâi s\ fie el la capul
atunci `n aceast\ m\- mi]i c\ domnea pacea [i cuvântare. La plecare, meu, iar de va muri el
n\stire? `n sfânta M\n\stire Si- cum `l petreceam prin `ntâi s\ fiu eu la capul
CM
YK Am venit la Sih\stria h\stria. p\dure, l-am `ntrebat: lui! Amin!“. Apoi ne-am P\rintele Paisie Olaru [i-a petrecut ultimii CM
YK

`n anul 1948. Stare] era
p\rintele Cleopa. Aici
era pe atunci adev\rat\
via]\ de ob[te. Am apu-
cat p\rin]i care nu a-
veau `n chilie nimic, afa-
r\ de pat [i câteva c\r]i
de rug\ciuni. P\rintele
Dometian, un c\lug\r
b\trân [i sporit duhov-
nice[te, era nelipsit
noaptea de la biseric\.
El `ncepea regulat Mie-
zonoptica. Un alt c\lu-
g\r smerit, Cristofor,
care `ngrijea de bolnavi,
`l aducea noaptea `n
spate pe fratele Mihai,
care era paralizat. To]i
fra]ii erau obliga]i s\
Leg\mântul
p\rintelui Paisie cu
p\rintele Cleopa
Ce ascultare deosebit\
a]i avut la Sih\stria?
Am fost rânduit de
p\rintele Cleopa cu spo-
vedania c\lug\rilor [i
mirenilor care veneau la
m\n\stire, iar când
aveam timp, mai lucram
[i la gr\din\.
Ce leg\mânt duhovni-
cesc ave]i cu p\rintele
Cleopa?
~n toamna anului
1935, p\rintele Cleopa
„Ei, acum ce ai de
gând s\ faci, frate Cos-
tache? c\ `nc\ nu era c\-
lug\r. R\mâi la Cozan-
cea? Sau te duci din nou
la Sih\stria?“
„M-a[ duce tot la
Sih\stria, p\rinte Pai-
sie, unde am stat cinci
ani [i unde sunt mormin-
tele fra]ilor mei. Acolo
am mai mult\ lini[te…“
Atunci ne-am a[ezat
amândoi `n genunchi,
am f\cut trei metanii [i
eu am zis aceast\ rug\-
ciune: „Doamne, binecu-
vinteaz\ f\g\duin]a
noastr\ ca s\ fim amân-
doi `mpreun\, [i `n vea-
s\rutat amândoi [i ne-
am desp\r]it… De p\-
rintele Cleopa sunt le-
gat, cu inima, cel mai
mult `n via]a aceasta!
„E[ti un vas mic
[i gol!“
Când a]i fost trans-
ferat la M\n\stirea
Slatina [i cum era
via]a m\n\stireasc\ `n
aceast\ ob[te c\lug\-
reasc\?
Ne-am dus la Slatina
`n toamna anului 1949,
cu un sobor de 23 de
c\lug\ri din Sih\stria,
`n frunte cu p\rintele
Cleopa. Am apucat [i
aici p\rin]i spori]i `n
cele duhovnice[ti, ca p\-
rintele arhimandrit Pa-
isie Cozma. ~nainte de
moarte, p\rintele Paisie
a chemat pe to]i p\rin]ii
[i s-a iertat cu to]i. Am
venit [i eu lâng\ patul
lui [i l-am `ndemnat s\
zic\ „Doamne Iisuse…“.
Iar el mi-a r\spuns: „P\-
rinte Paisie, sunt om
p\c\tos, sunt tare p\c\-
tos, dar alt Dumnezeu
nu am cunoscut. Lui
m-am rugat `n toat\
via]a mea [i cred c\ are
El grij\ de mine…!“ {i
a[a zicând, [i-a dat
cinci ani din via]\ la M\n\stirea Sih\stria
duhul `n fa]a noastr\.
Am mai cunoscut un
monah cuvios, pe care
l-am luat sub mantie la
schivnicie, cu numele
Iuvenalie Bârsan. Citea
mereu la Psaltire [i
iubea ascultarea [i t\-
cerea. Era paracliser [i
colivar [i niciodat\ nu
d\dea gre[. Iubea s\r\-
cia, c\ nu avea `n chilie
decât dou\ haine c\lu-
g\re[ti, un ]ol [i Psalti-
rea [i `ntotdeauna era
mul]umit. ~n timpul
nostru s-au adunat la
Slatina mai mul]i fra]i [i
era mult\ ascultare [i
armonie `n m\n\stire,
c\ ce poate fi mai bun [i
mai frumos pe p\mânt
decât dragostea?
A]i tr\it un timp [i la
Schitul Rar\u. Ce a
mintiri duhovnice[ti
p\stra]i `n memorie de
la Rar\u?
Am stat aproape un
an [i la Schitul Rar\u,
care depindea de M\-
n\stirea Slatina. Acolo
se nevoiau câ]iva c\lu-
g\ri, din care cel mai
sporit mi s-a p\rut un
c\lug\r orb, anume Ni-
codim, tare `n credin]\ [i
iscusit `n sfaturi duhov-
nice[ti. Veneau mul]i
credincio[i la el pentru
cuvânt de folos [i se `n-
torceau bucuro[i la ca-
sele lor. Tot la Rar\u,
egumenul schitului m-a
`ntrebat dac\ am de-
prins rug\ciunea min]ii.
Eu i-am r\spuns c\ nici
nu am auzit de ea. A-
tunci el m-a `nchis `ntr-o
chilie mic\, cu geamurile
astupate, [i mi-a po-
runcit s\ zic mereu
„Doamne Iisuse…“. Am
stat `nchis o s\pt\mân\.
Apoi m-a examinat dac\
am deprins rug\ciunea.
I-am spus c\ nu am
putut-o deprinde. Când
a auzit el, s-a sup\rat [i
mi-a zis: „E[ti un vas mic
[i gol!“. „Mai stai `n
chilie `nc\ o s\pt\mân\
ca s\ `nve]i rug\ciunea
min]ii“. Am mai stat o
s\pt\mân\, [i sâmb\t\,
când m-a examinat, ca
s\ nu-l sup\r din nou,
i-am spus c\ am deprin-
s-o. Iar el, bucuros, mi-a
poruncit s\ o dau [i la
al]ii. Eu, `ns\, nici acum
n-am deprins cum tre-
buie rug\ciunea min]ii,
c\ nu am via]\ duhov-
niceasc\ [i nu iubesc pe
Domnul cât ar trebui.

Ce este smerenia, p\rinte Paisie? lor, c\ cel mândru nu se

poate mântui. S\ plân-
Smerenia este cugetul rasc\. Când `]i ia cineva gem p\catele noastre aici,
inimii noastre care ne vreun lucru, Dumnezeu `i ca s\ ne bucur\m dincolo
`ncredin]eaz\ c\ suntem porunce[te s\-]i ia. Asta `n veci, c\ dup\ plecarea
mai p\c\to[i decât to]i ar fi smerenia cea ade- noastr\ din trup, to]i ne
oamenii [i nevrednici de v\rat\. vor uita. S\ nu ne punem
mila lui Dumnezeu. Când Iar mândria, dimpo- n\dejdea `n oameni, ci
ne def\im\m pe noi triv\, este atunci când te numai la Domnul. C\
`n[ine nu `nseamn\ c\ a- `ncredin]ezi `n tine, `n omul se schimb\. Azi `]i
vem smerenie. Ci, atunci mintea [i puterile tale; d\ [i mâine `]i cere; azi te
când altul ne oc\r\[te [i când socote[ti c\ e[ti mai laud\ [i mâine te oc\r\[-
ne defaim\, `n public priceput decât altul, mai te. Ci, s\ ne punem n\de-
chiar, iar noi r\bd\m [i bun decât altul, mai fru- jdea `n mila lui Dumne-
zicem: „Dumnezeu i-a po- mos decât altul, mai spo- zeu [i nu vom gre[i nicio-
runcit fratelui s\ m\ oc\- rit `n fapte bune [i mai dat\. S\ v\ ajute Dumne-
rasc\, pentru p\catele pl\cut lui Dumnezeu de- zeu cu harul Lui s\ v\
mele“, aceasta este sme- cât altul. Atunci e[ti st\- folosi]i bine de restul vie-
renia cea adev\rat\. pânit de p\catul cel urât ]ii, sporind `n fapte bune,
Deci, s\ primim toate ca al mândriei, de care s\ ne [i mai `ntâi `n smerenie [i
din mâna [i cu voia lui fereasc\ pe to]i Dumne- dragoste, ca s\ v\ mân-
Dumnezeu. Când te oc\- zeu, Cel ce S-a smerit tui]i sufletele voastre [i s\
P\rintele Paisie Olaru „De p\rintele r\[te cineva, Dumnezeu pentru mântuirea noas- folosi]i [i pe al]ii `ndem-
Cleopa sunt legat cu inima cel mai mult `n via]a aceasta!“ `i porunce[te s\ te oc\- tr\. S\ ne smerim, fra]i- nându-i spre Hristos.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 11 februarie 2007 9

Atunci ne-am a[ezat amândoi `n genunchi, am f\cut trei metanii [i eu am zis aceast\
rug\ciune: „Doamne, binecuvinteaz\ f\g\duin]a noastr\ ca s\ fim amândoi `mpreun\, [i
`n veacul acesta [i `n cel ce va s\ fie. De voi muri eu `ntâi s\ fie el la capul meu, iar de va
muri el `ntâi s\ fiu eu la capul lui! Amin!“. Apoi ne-am s\rutat amândoi [i ne-am
desp\r]it… De p\rintele Cleopa sunt legat, cu inima, cel mai mult `n via]a aceasta!

pe mine [i pe fiii mei duhovnice[ti“

P\rinte Paisie,
ce este
con[tiin]a?
Con[tiin]a este `nge-
rul lui Dumnezeu care
p\ze[te pe om. Când
ea te mustr\, `nseam-
n\ c\ Dumnezeu te
ceart\ [i trebuie s\ te
bucuri c\ nu te las\ ui-
t\rii. Trebuie s\ avem
pururea `naintea noas-
tr\ p\catele noastre,
ca s\ ne p\lmuiasc\
con[tiin]a prin mus-
trare [i s\ nu mai gre-
[im. Con[tiin]a pome-
ne[te p\catele noastre
[i, pomenindu-le, ne
smere[te. Hristos a ve-
nit pentru mântuirea
p\c\to[ilor. Deci s\
avem n\dejde [i curaj,
s\ nu mai gre[im, s\
facem milostenie, s\
ne rug\m dup\ putere
[i ne mântuim cu darul
lui Dumnezeu. Chilia `n care a locuit p\rintele Paisie la Sih\stria
V\ mai aminti]i altce- sau osânda fiec\rui su- sericii, t\cerea, smerenia prea pu]ini am primit,
va deosebit din timpul [i rug\ciunea la chilii.
CM când st\tea]i la Rar\u?
flet care `i este `ncre- doar din cei cunoscu]i din CM
YK
din]at. De el depinde Unii dintre fra]i, `ns\, ve- copil\rie. YK
Mergând eu odat\ cu neau rar la spovedanie,
ucenicul spre Schitul c\lug\ria fra]ilor de m\- Pe lâng\ c\lug\ri, `n-
n\stire, cu dezlegarea lui iertau mai greu pe s\, am primit, chiar din
Rar\u, am trecut printr-
se `mp\rt\[esc [i c\- ceilal]i, cârteau `n as- anul c\lug\riei mele, tot
un sat de munte, anume
Sl\tioara. Iat\ c\ `mi lug\rii [i mirenii, [i tot cultare [i erau uneori felul de mireni. Ei ve-
iese `nainte o femeie cu dezlegarea [i pe ga- nemul]umi]i. Cu ace[tia neau din evlavie [i eu nu
[i-mi spune c\ este `n ran]ia lui se hirotonesc aveam mai mult de lucru. puteam s\-i refuz, c\
cas\ o b\trân\, dar nu candida]ii la preo]ie. Ma- ~mi trebuia mai mult\ zice Domnul: „Pe cel care
poate muri c\ este cer- re r\spundere are un r\bdare [i me[te[ug ca
s\-i câ[tig duhovnice[te. vine la Mine nu-l voi
tat\ cu vecina ei. Am in- duhovnic [i de aceea el se scoate afar\“. I-am pri-
trat `n cas\, am chemat mântuie[te mult mai Uneori m\ duceam eu pe
la chiliile lor. Alteori le mit pe to]i cu dragoste,
vecina, le-am citit o de- greu decât un c\lug\r i-am `mbr\]i[at pe to]i,
zlegare, le-am `mp\cat sau un mirean. Ca duhov- d\deam canon mai u[or,
`i `ncurajam mai mult [i i-am `mp\cat, i-am spo-
[i, când ie[eam din cas\, nic al M\n\stirii Sih\s- vedit, le-am citit de s\-
b\trâna [i-a dat duhul tria am avut [i multe bu- m\ rugam pentru ei.
Cât am reu[it, pe câ]i n\tate, i-am binecuvân-
cu pace. Sufletul ei curii duhovnice[ti, dar [i
a[tepta `mp\carea cu am dobândit sau pe câ]i i- tat, celor s\raci le-am
ispite [i uneori deza-
to]i, c\ f\r\ iertare nu am pierdut, [tie numai dat [i câte un mic ajutor
m\giri. singur Dumnezeu. Un lu-
ne putem mântui! Am avut la spovedanie [i i-am slobozit cu pace la
cru [tiu sigur: c\ pentru casele lor. ~n peste 35 de P\rintele Paisie Olaru s-a n\scut la 20 iunie
majoritatea p\rin]ilor [i to]i pe care i-am avut la 1897, `n satul Stroie[ti, comuna
ani de duhovnicie am
„Pe to]i i-am primit, fra]ilor din ob[te. Cei mai m\rturisire [i i-am pov\- ast\zi (n.r. 1982) nu- Lunca - Boto[ani, `ntr-o familie cu cinci copii,
i-am `mbr\]i[at mul]i [i mai râvnitori m- ]uit, voi da socoteal\ `n fiind cel mai mic la p\rin]i. Tat\l s\u, Ioan, era
au ascultat, au ]inut cont mero[i ucenici [i fii
[i i-am `mp\cat“ fa]a judec\]ii lui Hristos. duhovnice[ti. Totu[i, `mi p\durar, iar mama sa, Ecaterina, casnic\. Din
de cuvântul meu, s-au
spovedit sincer [i [i-au A]i primit [i c\lug\ri dau seama c\ nu am a- botez a primit numele de Petru.
Când v-aa]i `ntors iar\[i din alte m\n\stiri la juns la `n\l]imea duhov- ~n anul 1921 a intrat `n via]a monahal\ la
la M\n\stirea Sih\s-
predat sufletul `n mâna m\rturisire?
stare]ului [i a duhovnicu- niceasc\ a unui duhovnic Schitul Cozancea din apropiere, luând la
tria, cum vi s-aa p\rut Ca duhovnic eram silit
via]a duhovniceasc\ lui. Ace[tia m-au bucurat s\ primesc la spovedanie iscusit, ca s\ pot cores- c\lug\rie numele de Paisie. ~n anul 1943 a
aici? cel mai mult. Iar eu i-am [i din alte m\n\stiri, pen- punde cu faptele, fa]\ de fost hirotonit diacon, iar `n anul 1947, preot,
~n prim\vara anului primit ca pe copiii mei tru a-i `ncuraja [i a-i cele ce `nv\] pe al]ii. Dar fiind pentru pu]in timp egumen la schitul de
1954 m-am `ntors din suflete[ti, i-am mângâiat, `ndemna la via]\ curat\, am n\dejde `n harul [i metanie. ~n toamna aceluia[i an se retrage la
nou la sfânta noastr\ i-am `mp\cat când erau dar mai mult i-am `n- mila lui Dumnezeu c\ M\n\stirea Sih\stria, devenind duhovnic al
Sih\strie. Aici, via]a du- `n ispit\ [i i-am `nv\]at demnat pe c\lug\ri s\-[i m\ va mântui [i pe mine `ntregii ob[ti, pân\ la sfâr[itul vie]ii sale.
hovniceasc\ era de- s\ iubeasc\ cel mai mult aib\ duhovnici `n m\n\s- [i pe fiii mei duhov-
osebit\ fa]\ de cea de la ~ntre anii 1972 - 1985 a tr\it ca
ascultarea, slujba bi- tirile lor. Preo]i mireni, nice[ti. a sihastru la Schitul Sihla, iar `n ultimii cinci
Slatina. La Sih\stria
era mai mult\ lini[te, ani a locuit `n chilia sa de la Sih\stria, fiind
p\rin]ii mai t\cu]i, mai
smeri]i [i lume mai
Cât de grav este avortul A venit [i o alt\ femeie,
de departe, [i am `ntre-
foarte bolnav, pân\ s-a mutat la Domnul, `n
noaptea de 18 octombrie 1990
O femeie care nu voia zice: „Cine seam\n\ cu bat-o: „Câ]i copii ai, cre[-
pu]in\. Numai cei mai tin\?“. „Nici unul, p\rin-
s\ aib\ copii mul]i i-a ce- binecuvântare, cu binecu-
evlavio[i ajungeau pân\ rut b\trânului Paisie vântare va [i secera; iar te.“ „Dar, avorturi ai?“
aici, sau pân\ la Sihla. sfat, ce anume s\ fac\. cine seam\n\ cu zgârce- „Patruzeci de avorturi!“
Din anul 1954 pân\ `n Iar el i-a r\spuns: nie, cu zgârcenie va se- „Du-te, femeie, la un epis-
prezent mi se pare cea „Dac\ fugi de copii, cera“ (II Corinteni 9, 6). cop [i te m\rturise[te [i
mai rodnic\ perioad\ fugi de mântuire. Nici s\ A venit la mine nu de te poc\ie[te cât mai ai
din via]a mea. vreme, c\ este `nfrico[at\
nu r\mâi la un singur mult o femeie b\trân\ din judecata lui Dumnezeu!“
Ca duhovnic al M\n\s- copil, ca s\ nu-l pierzi [i Grum\ze[ti-Neam], la S\ [ti]i c\, dup\ lep\-
tirii Sih\stria timp de pe acela. Mai s\n\to[i spovedanie, [i am `ntre- darea de credin]\, cel mai
40 de ani, cum a]i `m- sunt copiii mul]i `n cas\. bat-o: „Sor\, câ]i copii ai?“.
plinit aceast\ grea as- mare p\cat care se face `n
Iar unde este numai unul „Optsprezece copii am lume este uciderea de
cultare?
sau doi, de obicei [i aceia avut, p\rinte! Opt i-am prunci. Aceste dou\ p\ca-
Duhovnicia este cel sunt r\i [i boln\vicio[i. dat lui Dumnezeu, au mu- te atrag grabnic\ mânie
mai greu lucru din via]a Aici se `mpline[te cuvân- rit de mici, [i zece sunt [i pedeaps\ a lui Dumne-
de m\n\stire. De duhov- tul Sfântului Pavel care primii gospodari `n sat!“ zeu peste oameni.“
nic depinde mântuirea

Pagini realizate de Petru LAZ|R

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
CM
YK
10
Reportaj
„La biseric\ am `nv\]at
s\ m\ comport frumos“
a Din anul 2003, 12 copii cu vârste cuprinse `ntre 8 [i 13 ani formeaz\
corul Bisericii „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“ din satul Bocni]a, comuna Sine[ti
a ~n vara anului 2005, respectiv 2006, ei au mers prin mai multe parohii,
unde au dat r\spunsurile la Sfânta Liturghie, pentru a strânge fonduri
pentru pictura bisericii din sat a Cu vocile lor cristaline, cei 12 copii au strâns c=teva
zeci de mii RON, bani folosi]i la realizarea, p=n\ `n prezent, a 30% din pictura bisericii a
de Narcisa
BALABAN
Ca s\ ajungi la Boc-
ni]a, de la Podu Iloaiei
spre dreapta, str\ba]i
aproximativ zece kilome-
tri, poate chiar mai mult,
pe un drum `ngust ce [er-
puie[te printre dealuri
care se `ntrec `n `n\l]ime.
~n Bocni]a, un sat sc\ldat
`n lini[te [i `n rutina
vie]ii rustice, un sat cu o
vechime de nu mai mult
de 150 de ani, vie]uiesc
100 de familii.
Mo[ Ioan Amor\ri]ei
ne-a spus c\ s-a n\scut
aici, pe când „tot erau
vreo 60 de case“. De la
b\trânii lui [tie c\ la
`nceput erau doar dou\
case: „a lui Hu]anu [i a
lui Lupu care veniser\ de
la Ceahl\u, de la Lacul
Ro[u“. Majoritatea locui-
torilor acestui sat sunt
pensionari de C.A.P., iar
nivelul de trai nu-i toc-
mai ridicat.
Pân\ `n 1993, când au
`nceput s\ construiasc\
cu bra]ele lor propria bi-
seric\, s\tenii mergeau
la slujbe [i s\-[i `ngroape
mor]ii „peste deal, la
Crucea“.
„Biserica din sat a
devenit centrul lor“
Dup\ ce a reu[it s\-i
obi[nuiasc\ pe credincio[i
cu datinile de Cr\ciun -
pentru c\ p=n\ la acea
dat\, s\tenii din Bocni]a
nu [tiau ce `nseamn\ co-
linde la ferestrele lor `n
seara de Ajun - p\rintele
Liviu Imanuel Crauciuc,
paroh de la 15 decembrie
2000 `n parohia Bocni]a,
din Protopopiatul Ia[i 1,
[i-a propus s\ formeze „o
genera]ie nou\“. Astfel i-a
„Mântuitorul a spus «L\sa]i copiii s\ vin\ la mine!», pentru c\ ei pot face minuni, constat
eu `n fiecare zi. Cu adev\rat aceasta a fost o minune. Ace[ti copii mi-au dat curaj. F\r\ ei
n-a[ fi `nceput pictura. {i v\d c\ prin ei Dumnezeu lucreaz\, prin rug\ciunile [i prin cânt\rile
lor! Biserica din sat a devenit pentru ei o a doua cas\, pentru c\ `i adun\ [i `i une[te
totodat\. Acum ei sunt o for]\ spiritual\ `n sat. Ace[ti copii [i-au adus p\rin]ii la biseric\“.
atras pe copii la stran\. {i
fiindc\ doamna preotea-
s\, Raluca Crauciuc, era
educatoare la [coala cu
clasele I-VI din sat, s-a
creat o leg\tur\ frumoas\
`ntre familia preotului [i
ace[ti copii. La un mo-
ment dat, ea l-a suplinit
pe p\rinte la orele de re-
ligie. Fiind [i bun peda-
gog, absolvent\ de semi-
nar [i facultate de teolo-
gie, d=nsa a sim]it dorin]a
micu]ilor de a fi aproape
de Biseric\. A `nceput cu
clasele I [i a III - a. „A-
ceasta s-a `ntâmplat prin
februarie-martie 2003.
Descoperind c\ au calit\]i
muzicale, le-am predat
«Sfinte Dumnezeule». Au
`nv\]at repede [i le-am
predat apoi Antifonul de
la Sfânta Liturghie. M\r-
turisesc c\ m-a [ocat efec-
tiv, acesta este cuvântul,
rapiditatea [i interesul cu
care au memorat. Erau
dornici s\ cânte, s\ fie `m-
preun\. Ei nu aveau un
punct de reper `n sat, iar
Biserica a devenit centrul
lor. {i cei mai `n vârst\ au
vrut, dar cei mici [i-au do-
rit cu adev\rat“, ne-a spus
doamna Raluca Crauciuc.
„Au sim]it
c\ se pot forma
pentru via]\ aici“
~n felul acesta, s-a
n\scut ideea unui cor al
bisericii din sat. „Am `n-
ceput s\ le predau cân-
t\rile Sfintei Liturghii [i
`nv\]au foarte repede.
Erau vreo 20 la `nceput.
F\ceam repeti]ii `n afara
orelor, pentru c\ `mi ce-
reau, m\ rugau. Zilnic
veneau la mine [i `mi
spuneau «Vrem s\ r\-
mânem!». ~ntr-o lun\ [i
jum\tate am `nv\]at cu
ei toate cânt\rile Sfintei
Liturghii. La sfâr[itul re-
peti]iei le preg\team ceva
dulce. Nu era un stimu-
lent, ci o recompens\. Re-
petau [i singuri. Se
adunau pe [es `n vale [i
se `ndemnau unii pe al]ii.
De aceea spun c\ a fost
frapant\ dorin]a lor de-a
fi aproape de Biseric\.
Pentru c\ e un sacrificiu
pentru vârsta lor. Dumi-
nic\ diminea]a sunt pro-
grame pentru copii la
televizor, pot dormi mai
mult, pentru c\ nu merg
la [coal\, dar ei vin la
slujb\. Au sim]it c\ se pot
forma pentru via]\ aici.
Ace[ti copii sunt [i copii
buni la `nv\]\tur\. Au
debutat, ca s\ spun a[a,
la hramul bisericii, pe 29
iunie, de Sfin]ii Apostoli
Petru [i Pavel. Cu timpul
au `nv\]at [i cânt\rile
Vecerniei, chiar [i pe cele
de la Pomenirea Mor]ilor.
Am reu[it s\ formez acest
cor pentru c\ m-au spri-
jinit [i ei. ~i iubesc, pen-
tru c\ [i ei m\ iubesc pe
mine. ~mp\rt\[eau, nu
[tiu dac\ m\ crede]i, ori-
ce repro[ cu bucurie. De
aceea spun c\ acest cor
este o minune! Bine`n-
]eles c\ vom continua [i
cu alte cânt\ri. De altfel,
trebuie s\ men]ionez c\
s-au al\turat - pentru c\
clasa a III-a din urm\ cu
trei ani a devenit a V-a [i
a plecat la Sine[ti la
[coal\ - [i al]i copii tot din
sat, dar din clase mai
mari, pentru c\ au vrut.
Ei au `nv\]at singuri,
pentru c\ nu am putut s\
reiau lec]iile“, ne-a expli-
cat doamna preoteas\.
Cu acest cor, p\rintele
a mers s\ vesteasc\ Na[-
terea Mântuitorului, la
p\durarii din zon\, care,
locuind zeci de ani `n can-
toane, `n mijlocul p\durii
au m\rturisit c\ nimeni
n-a fost vreodat\ la ei s\
colinde. A mai mers la
M\n\stirea Hadâmbu [i
la alte parohii limitrofe.
„Acum,
ei sunt o for]\
spiritual\ `n sat“
~ntre timp, lucr\rile la
biserica din sat ajunse-
ser\ la pictur\. Banii
pentru `nceperea picturii
erau pu]ini, poate chiar
inexisten]i. ~ntr-o sear\
`ns\, p\rintele [i-a spus:
„Ce-ar fi s\ `ncep eu o
ac]iune, prin care s\ le
`nve[nicesc numele aces-
tor copii frumo[i, prin
care s\-i fac ctitori ai bi-
„Sunt bucuroas\ c\ pot ajuta biserica“
Dup\ ce ne-au `ncântat
cu momente din Sfânta Li-
turghie („Aghios“, `n gre-
ce[te, „M\rire Tat\lui“ sau
Fericirile), i-am `ntrebat
pe micii ctitori ce `nseam-
n\ pentru ei acest lucru, ce
este biserica [i ce simt fi-
ind al\turi de ea. Iat\ ce
ne-au r\spuns:
a „Pentru mine, a fi cti-
tor de biseric\ este o mare
bucurie. Eu vin când pot la
biseric\, pentru a m\ ruga
la Dumnezeu pentru fa-
milia mea [i pentru c\ El
m\ ajut\ la [coal\. Bise-
rica `nseamn\ pentru mi-
ne un lucru foarte impor-
tant, este locul unde oa-
menii se strâng pentru a
se ruga lui Dumnezeu pen-
tru diferite probleme. ~n
biseric\ sunt foarte mul]i
sfin]i. P\rintele [i doamna
preoteas\ sunt foarte mul-
]umi]i pentru c\ au format
acest cor de copiii frumo[i“.
(Ionu] Neculai Ciornei)
a „Pentru mine, bise-
rica este o mare comoar\ [i
`mi place c\ e foarte fru-
moas\. Doamna preoteas\
este bun\ cu noi când fa-
cem repeti]ie, este frumoa-
Duminic\, 11 februarie 2007
sericii din sat, pentru c\
muncind de mici la a-
ceast\ biseric\ o vor pre-
]ui. M-am gândit s\ mer-
gem prin parohii [i, cân-
tând Sf=nta Liturghie, s\
strângem bani pentru
pictur\. Am `nceput acest
proiect `n vara anului
2005. Cu ajutorul prima-
rului comunei Sine[ti,
Petru Holicof, [i cu acor-
dul doamnei director al
[colii din comun\, Da-
miana Grigorovici, am
ob]inut un microbuz [co-
lar pe care `l folosim [i
pentru corul bisericii. Cu
aceast\ ma[in\, am ple-
cat prin parohii. Copiii
ace[tia au impresionat
enorm. Sunt credincio[i
care au dat bani special
pentru a-[i lua ei ceva.
Odat\, dou\ femei care
au venit la biseric\ au
vrut s\ dea câte 10 lei, la
`nceput, ca s\-[i ia de o
grij\. ~ns\, la sfâr[it, au
dat nu 10, ci 30 de lei,
«pentru c\ au cântat prea
frumos»“ , ne-a povestit
p\rintele Liviu Crauciuc.
P=n\ `n prezent, corul
de copii din Bocni]a au
strâns pentru biseric\
c=teva zeci de mii RON,
bani folosi]i la realizarea
a 30% din pictura biseri-
cii. „Mântuitorul a spus
«L\sa]i copiii s\ vin\ la
s\ [i parc\ e mama noas-
tr\“. (Ana Maria Ciornei)
a „Pentru mine, a fi cti-
tor este o mare veselie. P\-
rintele [i doamna preotea-
s\ sunt foarte frumo[i, iar
biserica a devenit cas\
pentru noi to]i“. (Loredana
Panainte)
a „La biseric\ am `n-
v\]at s\ cânt cântece fru-
moase [i s\ m\ comport
frumos“. (Mihaela Vartic)
a „Pentru mine, a fi cti-
tor de biseric\ este o feri-
cire. Biserica este casa lui
Dumnezeu [i este foarte
bine s\ veni]i la biseric\.
P\rintele este foarte bun
cu noi, la fel [i doamna
preoteas\ care ne-a `nv\-
]at cânt\rile Sfintei Litur-
ghii“. (Alexandra Grigoriu)
a „Pentru mine, biseri-
ca este o mare bucurie.
Sunt bucuroas\ c\ pot aju-
ta biserica“. (DDenisa An -
dreea C\rare)
a „~mi place biserica
noastr\, corul nostru, p\-
rintele [i doamna preotea-
s\“. (Alexandra Ailinc\i)
a „Este o mare pl\cere
s\ cânt `n casa lui Dum-
nezeu. ~mi place biserica!
mine!», pentru c\ ei pot
face minuni, constat eu `n
fiecare zi. Cu adev\rat
aceasta a fost o minune.
Ace[ti copii mi-au dat cu-
raj. F\r\ ei n-a[ fi `nceput
pictura. {i v\d c\ prin ei
Dumnezeu lucreaz\, prin
rug\ciunile [i prin cân-
t\rile lor! Biserica din sat
a devenit pentru ei o a
doua cas\, pentru c\ `i
adun\ [i `i une[te toto-
dat\. Acum ei sunt o for]\
spiritual\ `n sat. Ace[ti
copii [i-au adus p\rin]ii la
biseric\“, a mai completat
p\rintele.
Datorit\ acestor copii,
care `nfrumuse]eaz\ sluj-
bele, oamenii din sat vin
mai mult la biseric\, iar
p\storul lor e mul]umit:
„C=nd am venit prima
dat\ `n parohie, nu [tiam
ce va fi, dar ast\zi `mi
iubesc credincio[ii. Am
reu[it s\-i unesc. Un ma-
re `nv\]at spunea: «Ceea
ce nu iube[ti, nu po]i
salva!». Mul]umesc pe
aceast\ cale ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Buco-
vinei, care a introdus reli-
gia `n [coal\. Datorit\ a-
cestui lucru, ne-am legat
de [coal\, am g\sit copii
cu care am creat un cor,
iar prin acest cor am unit
parohia“. a
P\rintele de la noi este
cinstit [i foarte bun“.
(Daniela Diac)
a „E o bucurie f\r\
margini `n sufletul meu [i
m\ simt bine c\ sunt `n
corul bisericii. {i doamna
preoteas\ [i p\rintele sunt
p\rin]ii no[tri de-ai doilea.
Sufletul meu este plin de
bucurie“. (Elena Ciornei)
a „E o fericire imens\
pentru mine s\ fiu ctitorul
bisericii din satul nostru.
Eu cred c\ biserica este
locul sfânt prin care te
apropii de Dumnezeu“.
(Iustina Coad\-L Lat\)
a „M\ bucur c\ am
putut s\ `nv\] cântecele
Sfintei Liturghii [i c\ da-
torit\ lui Dumnezeu pot s\
merg la [coal\“. (Diana
Ciornei)
a „Sunt fericit\ c\ am
intrat `n acest cor minunat
[i frumos. Pentru mine, bi-
serica este o minun\]ie [i
`mi place enorm s\ cânt.
~mi place atât de mult la
biseric\, pentru c\ sunt
al\turi de Dumnezeu `n-
totdeauna“. (Laura Floren-
tina Mocanu)
 Duminic\, 4 februarie 2007
Pagina
de istorie
C\rbunele [i o]elul, temelia pe
care s-aa cl\dit Uniunea European\
Anivers\m, `n calitate de cet\]eni
europeni, `n acest an, un
demisecol de la semnarea
Tratatului de la Roma din martie
1957, tratat care a pus bazele
unei construc]ii economice
uria[e la nivel continental. Cu
toate acestea, prima formul\
coerent\ [i concret\ care a
generat procesul actual al
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
La 9 mai 1950, `n salo-
nul Orologiului din Quai
d'Orsay, Robert Schumann,
`n calitate de ministru de
Externe al Fran]ei, f\cea
public\ propunerea france-
z\ adresat\ RFG, de a pu-
ne `n comun produc]ia de
c\rbune [i o]el. Comuni-
catul s\u fusese aprobat `n
prealabil de c\tre Consiliul
de Mini[tri [i avea s\ intre
`n istorie sub denumirea
de „Planul Schumann“.
Jean Monet,
realizatorul „planului
Schumann“
Opera]iunea fusese `ns\
]inut\ atât de secret\ - nici
administra]iile de resort,
nici conducerea minier\ sau
siderurgic\ nu au fost con-
sultate sau informate - a-
poi dezv\luit\ atât de brusc
`ncât membrii Guvernului
francez nu par s\-i fi `n-
]eles miza. Planul va fi pus
`n practica efectiv abia du-
p\ trei ani, `ns\ importan-
]a sa se va constitui `ntr-o
baz\ pentru viitoarea po-
zi]ie preponderent\ a Fran-
]ei `n cadrul Europei inte-
grate. Numele dat acestui
plan este `ntr-o oarecare
m\sur\ impropriu, dat fi-
ind faptul c\ fusese con-
ceput de Jean Monnet, lui
Robert Schumann revenin-
Fran]a traumatizat\
de r\zboi g\se[te
salvarea `n modelul
integra]ionist
La nivelul mentalit\-
]ilor politice, „planul Schu-
mann“ a reprezentat pen-
tru francezi o puternic\
schimbare: pân\ atunci
Fran]a c\uta s\-[i asigu-
re securitatea prin alian-
]e cu URSS [i ]\rile din
estul Europei sau prin
acorduri cu Marea Brita-
nie. Aceast\ politic\ era
`ndreptat\ vizibil `mpo-
triva singurei puteri con-
tinentale `n stare s\
ridice probleme de secu-
ritate Fran]ei (Germani-
a), putere fa]\ de care „he-
xagonul“ manifesta prea
pu]in\ deschidere spre
colaborare. Ori, o dat\ cu
reorientarea spre mode-
lul integra]ionist, france-
zii realizeaz\ o uluitoare
r\sturnare a modelelor
vechi, acceptând o alian-
]\ cu Germania, din care
construc]iei europene a fost
Comunitatea European\ a
C\rbunelui [i O]elului.
Ne propunem, `n cele ce
urmeaz\, s\ prezent\m
momentele cele mai importante
care au condus la realizarea
CECO, precum [i consecin]ele pe
care Tratatul de la Paris le-a avut
`n perioada postbelic\.
du-i doar rolul s\-i prezin-
te ca pe o propunere diplo-
matic\.
Crearea unui „pool“ al
industriei grele `n Europa
occidental\ fusese deja su-
gerat\. La 1 ianuarie 1949,
cancelarul german, Kon-
rad Adenauer, preocupat
s\ vad\ ridicat controlul u-
nilateral asupra Ruhr-ului
exercitat, de la sfâr[itul
conflictului, de c\tre `nvin-
g\tori, propusese `nlocui-
rea lui cu „o asocia]ie de
drept interna]ional pe ba-
za cooperativ\“. Ra]iunile
care au determinat o atare
luare de pozi]ie a diploma-
]iei franceze sunt multiple;
ele pornesc de la modelele
[i `ncerc\rile de integrare
economic\ oferite de isto-
rie [i sfâr[esc `n zona nece-
sit\]ilor imediate ale ]\ri-
lor europene.
Ini]iative mai vechi de
integrare economic\
european\
~n ceea ce prive[te mode-
lele de integrare economi-
c\, un prim exemplu `n a-
cest sens `l constituie for-
marea, `n 1833, a uniunii
vamale a statelor germa-
ne, cunoscut\ sub numele
de Zollverein. Atunci, ca [i
`n zilele Europei postbe-
lice, integrarea economic\
urma s\ serveasc\ unui
scop final de natur\ poli-
tic\: unificarea Germaniei.
Un alt motiv important
care a generat `ncerc\ri de
nu f\cea parte nici Marea
Britanie, nici URSS.
Propunerea francez\
era, de fapt, una de `n-
cheiere a unui tratat de
pace „de facto“, care con-
stitu]ionaliza o interde-
penden]\ economic\ reci-
proc\ important\, dar li-
mitat\. Acceptând [i
chiar preluând ini]iativa
acestei solu]ion\ri a
problemelor strategice
(a[a cum sugerase Jean
Monnet `nc\ din 1941),
Fran]a venea `n `ntâmpi-
narea dorin]elor Germa-
niei, ai c\rei conduc\tori
nu vedeau pentru ]ara
lor decât dou\ alterna-
tive: apartenen]a lor la o
Europ\ unit\ sau rea-
lizarea unui nou Reich
german. ~n cercul mari-
lor puteri, Fran]a a ad-
mis s\ ocupe un loc care,
mai devreme sau mai
târziu, avea s\-i revin\
Germaniei, sperând c\
`[i va g\si un loc aproxi-
mativ egal cu al acesteia,
atunci când agita]ia de
dup\ r\zboi se va fi cal-
mat complet.
La sfâr[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, Fran]a era depen-
dent\, `n bun\ m\sur\, de resursele Germaniei, `n special de
c\rbunele extras aici. Francezii doreau s\ p\streze puterea german\
la un nivel inofensiv, dar totu[i destul de productiv pentru a asigura un
flux suficient de materie prim\ care s\ ]in\ `n via]\ industria francez\.
iulie 1921, ea se va forma `n
urma negocierilor purtate
de guvernele celor trei ]\ri,
aflate `n 1944 la Londra, `n
exil. Reprezentan]ii acestor
guverne redacteaz\ un pro-
iect de uniune economic\,
ce urma s\ fie pus `n apli-
care imediat dup\ r\zboi.
~n ianuarie 1948, proiectul
se concretizeaz\ prin rea-
lizarea unei uniuni vama-
le, cu introducerea unui ta-
rif extern comun [i elimi-
narea taxelor vamale in-
terne, dep\[ind piedici de
natura politic\, precum ri-
valitatea dintre Anvers [i
integrare a fost necesi- Rotterdam `n privin]a tra-
tatea supravie]uirii anu- ficului cu Germania rena-
mitor firme, `n condi]iile n\, sau neconcordan]a po-
concuren]ei din ce `n ce liticii salariilor, `ntre Bel-
mai puternice, aceasta din gia [i Olanda. Comparativ
urm\ ducând la `ncerc\ri cu alte grup\ri economice
de cartelare `n anumite contemporane, mai cuprin-
domenii, cum ar fi pro- z\toare, nivelul integr\rii
duc]ia de o]el. din Benelux este mai sc\-
O Antant\ interna]iona- zut, datorit\ faptului c\
l\ a O]elului a fost consti- organiza]ia nu dispune de
tuit\ `n 1926, la ini]iativa organe interna]ionale cu
marelui patron al siderur- puteri executive, din acest
giei luxemburgheze, Emil- punct de vedere ea r\mâ-
le Mayrisch. Aceasta a fost nând o organiza]ie intergu-
`nlocuit\, `n 1933, de un vernamental\ regional\.
cartel al o]elului, doar pen-
tru exportatori, care a fost Germania postbelic\,
dizolvat `n condi]iile celui de-
al Doilea R\zboi Mondial. `ntre planul francez
Dup\ 1926 s-au creat [i cel american
carteluri pentru aluminiu,
electricitate, zinc, potas\ [i ~n afara premiselor re-
alte produse, iar `n 1928 a prezentate de modelele an-
fost constituit un trust eu- terioare, elaborarea, propu-
ropean al linoleumului. ~n nerea [i aplicarea „planu-
anii '20, ini]iativa organiz\- lui Schumann“ a mai avut
rii pie]elor, a produc]iei [i [i o cauz\ imediat\, legat\
concuren]ei apar]ine a[a- de situa]ia concret\ `n care
dar grupurilor private ale se g\seau Fran]a, RFG [i
oamenilor de afaceri, f\r\ celelalte state care vor con-
a genera ini]iative la nive- stitui Comunitatea Econo-
lul politicului. mic\ a C\rbunelui [i O]elu-
La nivelul politicului, lui (CECO).
structura principal\ care ~nainte de r\zboi, c\r-
precede Comunit\]ile Eu- bunele satisf\cea 90% din
ropene este aceea ini]iat\ `ntregul consum de energie
de cele trei state care vor industrial [i casnic din
forma Uniunea Benelux: Fran]a, Germania, Marea
Belgia, Olanda [i Luxem- Britanie [i ]\rile Benelux.
burg. Având ca nucleu U- ~n 1950, el acoperea `nc\
niunea Economic\ Belgo- 82% din consumul primar
Luxemburghez\, consti- de energie `n cele [ase ]\ri
tuit\ prin Tratatul din 25 ce vor da curs propunerii
Robert Schumann (1886-1963)
lui Schumann. C\rbunele
era o resurs\ disponibil\
local [i ieftin de produs da-
torit\ faptului c\ investi-
]iile ini]iale `n industria ex-
tractiv\ fuseser\ f\cute cu
mult timp `n urm\. ~n con-
di]iile `n care o]elul se pre-
lucra prin arderea c\rbune-
lui, trenurile mergeau pe ba-
z\ de c\rbune, marea majo-
ritate a gospod\riilor folo-
seau c\rbune pentru `nc\l-
zire, dac\ nu [i pentru g\-
tit, iar ora[ele erau acope-
rite `n permanen]\ de o cea-
]\ de praf carbonifer, era
clar c\ orice proiect de re-
na[tere economic\ euro-
pean\ trebuia s\ se bazeze
pe un acord prealabil asu-
pra produc]iei [i distribui-
rii acestui bun.
La sfâr[itul celui de-al
Doilea R\zboi Mondial, Fran-
]a era dependent\, `n bun\
m\sur\, de resursele Ger-
maniei, `n special de c\r-
bunele extras aici. Reinte-
grarea, dup\ 1919, a Alsa-
ciei [i Lorenei sporise aceas-
t\ dependen]\, cele dou\
provincii dublând produc-
]ia francez\ de o]el, dar
neaducând [i un aport co-
respunz\tor din punct de
vedere al resurselor carbo-
nifere. Astfel, francezii do-
reau s\ p\streze puterea
german\ la un nivel in-
ofensiv, dar totu[i destul
de productiv pentru a asigu-
ra un flux suficient de ma-
terie prim\ care s\ ]in\ `n
via]\ industria francez\.
Liderii britanici [i ameri-
cani aveau `ns\ o alt\ vizi-
une politic\, conform c\re-
ia economia vest-german\
trebuia re`nviat\, pentru a
contribui la refacerea ge-
neral\ a Europei [i pentru
a-i degreva pe ocupan]i de
cheltuielile substan]iale
pentru `ntre]inerea popu-
la]iei. ~n aceste condi]ii, `n
perioada 1946-1947 se ini-
]iaz\ negocieri Fran]a -
URSS, e[uate o dat\ cu `n-
ceputul r\zboiului rece.
Dup\ o alt\ etapa de ne-
gocieri purtate cu Marea
„Popoarele Europei n-au nici un viitor
dac\ nu se vor constitui `ntr-o Uniune“,
afirma Jean Monnet - cel care a pus la punct
„planul Schumann“ - `n anii '40
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
Britanie [i statele ce vor
forma mai târziu Europa
comunitar\ nu se ajunge
la nici un rezultat `n direc-
]ia dorit\ de diploma]ia
francez\.
~ntre situa]ia `n care se
g\sea Fran]a la `nceputul
anilor '50 [i Austro-Unga-
ria `n secolul al XIX-lea e-
xista o analogie. Habsbur-
gii au luat decizia de a-[i
rezolva problemele orien-
tându-se spre sud-est dup\
ce fuseser\ exclu[i din spa-
]iul german de c\tre Pru-
sia, iar Fran]a se va orien-
ta spre o rezolvare conti-
nental\ a problemelor ei,
dup\ ce nu reu[ise s\ ob]i-
n\ garan]ii nici din partea
URSS, nici din partea An-
gliei. Rezultatul acestei si-
tua]ii a fost acceptarea de
c\tre clasa politic\ france-
z\ a propunerilor lui Jean
Monnet [i realizarea „pla-
nului Schumann“. Acesta
r\spundea la cel pu]in
dou\ din necesit\]ile fun-
damentale ale francezilor:
accesul la materia prim\
german\ [i realizarea im-
posibilit\]ii tehnice a unui
nou r\zboi cu Germania,
o]elul [i c\rbunele fiind
produse de importan]\
strategic\ `n orice indus-
trie de r\zboi a acelor tim-
puri.
Dar cum au r\spuns
nem]ii la aflarea „planului
Schumann“, vom vedea `n
num\rul viitor.
* n.r. titlul [i intertitlu-
rile apar]in redac]iei
12
Religie [i [tiin]\
Planeta P\mânt, o minune `n Univers
P\mântul pe care tr\im este cel
mai mare laborator de cercetare.
~n el au lucrat, pe rând, genera]ii
de cercet\tori, care i-au deslu[it
tainele. Geologia, geofizica,
disciplinele climatologiei [i toate
celelalte [tiin]e au strâns, de-a
lungul deceniilor, remarcabile
Un strat sub]ire
[i miraculos
de atmosfer\
Atmosfera P\mântului
are o compozi]ie format\
`n principal din azot [i oxi-
gen. Procentele sunt: azot
- 77%, oxigen - 21% [i alte
gaze - 2%. Anvelopa P\-
mântului reprezint\ o mi-
lionime din masa lui tota-
l\ [i este distribuit\ de la
sol pân\ la `n\l]imi im-
presionante de 10.000 de
kilometri! Cu cât distan]a
fa]\ de sol este mai mare,
cu atât atmosfera este mai
rarefiat\. ~n timp ce 1m3
de aer, la nivelul m\rii,
cânt\re[te 1,3 kg, la `n\l-
]imea de 40 de kilometri
altitudine. acela[i volum
de aer cânt\re[te 4 g.
Compozi]ia atmosferei
terestre [i procesele care
se petrec la sol, `n mediul
organic [i `n cel anorganic,
`n apele oceanelor [i `n
scoar]a terestr\, se conju-
g\ `ntr-un mod cu totul re-
marcabil, prezervând am-
bientul terestru cu toate
caracteristicile lui.
Hidrogenul este un ele-
ment chimic de importan-
]\ capital\ pe Terra. Ex-
trem de r\spândit `n Uni-
vers, hidrogenul reprezin-
t\ 90% din materia Uni-
versului cunoscut [i apro-
ximativ 93% din materia
solar\. Pe P\mânt, `n for-
ma gazului pur, hidroge-
nul se afl\ `ntr-o propor]ie
extrem de redus\. El a-
bund\ `ns\ `n numeroase
combina]ii, existând `n a-
er, `n ap\ (66% din apa o-
ceanelor), `n sol (spre e-
xemplu, `n hidrocarburi
sau `n petrol), dar [i `n
materia vie (62% din
atomii corpului uman
sunt hidrogenul).
~ntreaga lume fizic\ s-a
construit prin intermediul
propriet\]ilor speciale pe
care le are structura ato-
mic\ a acestui element.
Hidrogenul este cel mai
simplu atom existent `n
Atmosfera protejeaz\ organismele vii
de radia]iile solare nocive
rezultate despre complexitatea
ecosistemului terestru.
Ast\zi, toate aceste discipline
dezv\luie o sumedenie de
procese [i fenomene complexe
care fac din P\mânt o carte
deschis\ ce d\ m\rturie despre
miracolul lumii [i al vie]ii.
natur\ (un singur elec-
tron [i un proton ca nu-
cleu) ceea ce `l face foarte
activ chimic. ~n prezent se
cunosc mai mul]i compu[i
ai hidrogenului decât ai
oric\rui alt element.
Oxigenul, nici prea
mult, nici prea pu]in
Oxigenul este, de ase-
menea, o prezen]\ remar-
cabil\ `n atmosfera P\-
mântului. ~n stare liber\
[i `n cantitate atât de ma-
re, acest element nu se g\-
se[te nic\ieri altundeva `n
Sistemul Solar. Pe de alt\
parte, oxigenul este un e-
lement dintre cele mai a-
bundente pe P\mânt, fi-
ind prezent `n rocile crus-
tei P\mântului (aprox.
60%), `n ap\ (33%), dar [i
`n organismele vii (24%
din atomii corpului uman
sunt oxigen).
~n form\ molecular\, o-
xigenul reprezint\ aproxi-
mativ 21% din atmosfera
P\mântului. }inând sea-
ma de faptul c\ aceast\
form\ de oxigen este ex-
trem de reactiv\, s-ar pu-
tea afirma faptul c\, pe
p\mânt, oxigenul nici nu
ar trebui s\ existe! L\sat
„singur“ `n atmosfer\, oxi-
genul din aer ar reac]iona
cu rocile existente la su-
prafa]a planetei, consu-
mându-se `n aproape 6
milioane de ani. Aceasta
ar `nsemna c\ atmosfera
`ntregii planete ar fi tre-
buit de mult timp s\ de-
genereze `ntr-o stare ano-
xic\. Nu s-a `ntâmpl\ a[a,
`n special, datorit\ plante-
lor. Practic, „f\r\ ac]iunea
continu\ a acestor plante,
atmosfera P\mântului ar
reveni `n decursul a apro-
ximativ un milion de ani
la o compozi]ie similar\ a-
celeia a planetei Venus“.
(Barrow, John D. Tipler,
Frank J., Principiul An-
tropic Cosmologic)
Utilizând energia lumi-
nii solare, planetele trans-
form\ dioxidul de carbon
[i apa `n compu[i organici
necesari vie]ii [i elimin\
oxigenul ca produs secun-
dar. ~n general, datorit\
florei [i faunei, oxigenul
este `mpiedicat s\ se fixe-
ze `n fierul existent `n so-
lul terestru, fiind angajat
`ntr-un veritabil circuit
care `i asigur\ o propor]ie
stabil\ `n atmosfer\. A-
cest proces se desf\[oar\
ne`ncetat de milioane de
ani, producând oxigen `n
cantit\]i considerabile, es-
timate la aproape 20 de
miliarde de tone anual.
Probabilitatea ca o p\-
dure s\ fie incendiat\ de
fulger cre[te cu 70% pen-
tru fiecare cre[tere de 1%
a procentajului de oxigen,
cu implica]ia c\ foarte pu-
]in din vegeta]ia terestr\
actual\ ar supravie]ui in-
ciner\rii dac\ procentul de
oxigen ar cre[te peste 25%
(Harry Y. McSween Jr.,
Partitur\ pentru Terra. O-
riginile planetei [i ale vie]ii)
Via]a nu mai este posi-
bil\ [i `n cazul `n care pro-
centul de hidrogen din aer
ar atinge 35%, pentru c\
`ntreaga vegeta]ie terestr\
ar arde spontan! Prin ur-
mare, propor]ia de oxigen
nu poate suferi fluctua]ii
foarte mari. Mai mult
chiar, comparativ cu cele-
lalte planete ale Sistemu-
lui Solar, ce con]in `n at-
mosfera lor azot [i oxigen
`ntr-o propor]ie redus\, se
poate afirma, f\r\ gre[ea-
l\, c\ aceast\ compozi]ie a
aerului este un eveniment
cu totul excep]ional.
Oamenii de [tiin]\ trag un semnal de alarm\:
Schimbarea climatic\ este ireversibil\
Interven]ia omului asu-
pra mediului se pare c\ a
reu[it s\ strice echilibrul
extraordinar al planetei
noastre. Este oficial [i f\r\
echivoc: oamenii sunt res-
ponsabili de procesul de `n-
c\lzire global\, iar efectele
sale vor continua s\ se in-
tensifice `n urm\toarele
sute de ani, indiferent de
m\surile ce vor fi luate de
acum `nainte pentru pro-
tec]ia [i conservarea me-
diului, sus]ine raportul fi-
nal dat publicit\]ii la `n-
ceputul lui februarie de
Grupul Interguvernamen-
tal privind Evolu]ia Clima-
tului (GIEC), `n urma sum-
mit-ului oamenilor de [tiin-
]\ de la Paris. Unul dintre
cei mai importan]i savan]i
americani ce lucreaz\ pen-
tru Guvernul Statelor Uni-
te, Susan Solomon, a apre-
ciat c\ „nu mai poate fi pus
sub semnul `ndoielii faptul
c\ aceast\ cre[tere a nive-
lului gazelor cu efect de se-
r\ din atmosfer\ este pro-
vocat\ de activit\]ile uma-
ne“. Raportul de 21 de pa-
gini rezum\ rezultatele
Carbonul, constituent
esen]ial vie]ii
Carbonul este un alt
compus esen]ial pe Terra.
El face parte din tripleta
speciilor atomice cu pon-
derea cea mai mare
`ntr-un organism viu
(celelalte fiind hidrogenul
[i oxigenul).
Carbonul are o contri-
bu]ie major\ la construc-
]ia materiei vii. Este greu
de imaginat c\ via]a ar
putea s\ existe f\r\ car-
bon. Potrivit observa]iilor
de pân\ acum, concentra-
]ia de carbon, `n orice or-
ganism viu, indiferent da-
c\ face parte din regnul
vegetal sau animal, este
mai mare decât `n orice
alt obiect natural. (Excep-
tând diamantul [i grafitul.
Spre exemplu, `ntr-o por-
]iune din trunchiul unui
copac, `n greutate de 1
kilogram, se g\sesc apro-
ximativ 230 grame de car-
bon. ~ns\ `ntr-o cantitate
similar\ de materie stela-
studiilor celor mai impor-
tan]i oameni de [tiin]\ [i
exper]i `n mediu ai plane-
tei [i `nsumeaz\ munca de
ani de zile a sute de cer-
cet\tori din `ntreaga lume.
Unul dintre cercet\torii
proeminen]i care au parti-
cipat la redactarea rapor-
tului, Kevin Trenberth, a
precizat c\ oamenii de [ti-
in]\ se tem c\ liderii poli-
tici ai acestei lumi vor pri-
mi mesajul acestui docu-
ment `ntr-un mod eronat,
fatalist [i vor renun]a la
lupta pentru limitarea e-
fectelor `nc\lzirii globale.
„Suntem pe cale s\ cre\m o
planet\ diferit\. Dac\ ci-
neva ar porni acum `ntr-o
c\l\torie cosmic\ [i s-ar
`ntoarce peste 100 de ani
pe P\m=nt nu ar mai re-
cunoa[te clima pe care o va
g\si“, a mai ad\ugat el.
Rod al mai multor studii
efectuate de c=teva mii de
oameni de [tiin]\, raportul
men]ioneaz\ o cre[tere `n-
tre 1,8 grade Celsius [i 4
grade Celsius p=n\ la sf=r-
[itul secolului, `n raport cu
perioada 1980-1999. Aceste
Duminic\, 11 februarie 2007
Atmosfera terestr\ este un adev\rat
`nveli[ protector pentru toate vie]uitoarele
r\ se g\sesc doar 3 grame
de carbon; 1,8 grame se
g\sesc `n crust\ [i doar
0,018 `n ap\!)
Cel mai important com-
pus al carbonului aflat `n
ambientul terestru este
dioxidul de carbon. Acesta
are propriet\]i fundamen-
tale `n `ntre]inerea condi-
]iilor favorabile vie]ii.
Spre exemplu, ca produs
rezidual al proceselor bio-
chimice specifice vie]ii,
dioxidul de carbon este
foarte solubil `n ap\, per-
mi]ând deci `ndep\rtarea
sa cu u[urin]\ din corp.
Un om produce un kilo-
gram de dioxid de carbon
pe zi, cantitate ce, `n lipsa
volatilit\]ii gazului, ar fi
dificil de eliminat.
La nivelul terestru, dio-
xidul de carbon se dove-
de[te crucial `n regulari-
zarea temperaturii. El
ac]ioneaz\ ca o barier\ ce
`mpiedic\ pierderea de
c\ldur\ din atmosfera
P\mântului.
valori reprezint\ o medie,
adoptat\ prudent, prin
consens, cu reprezentan]ii
statelor, dar nu este exclu-
s\ o `nc\lzire chiar cu 6,4
grade Celsius, conform ce-
lui mai grav scenariu [i
poate chiar dublu la cei doi
poli ai P\m=ntului.
~n afara cre[terii tempe-
raturii, se preconizeaz\ [i o
cre[tere a nivelului oceane-
lor cu aproape 60 de centi-
metri, iar exper]ii aprecia-
z\ drept „foarte probabil\“
`nmul]irea fenomenelor ex-
treme: canicul\ [i precipi-
ta]ii puternice.
Climatologul francez
Jean Jouzel atrage aten]ia
c\ o cre[tere de „numai“ 40
de centimetri a nivelului
m\rii ar obliga circa 20 de
milioane de persoane s\-[i
p\r\seasc\ locurile `n care
tr\iesc. ~n plus, insist\
Jouzel, schimbarea clima-
tic\ nu va afecta doar gene-
ra]iile viitoare, ci [i copiii
afla]i acum `n maternit\]i
sau `n [colile primare.
Indiferent de scepticis-
mul poate sincer al unora,
datele culese de oamenii de
Atmosfera P\mântului
ar fi puternic instabil\ [i
ar degenera rapid, dac\
nu ar exista organismele
vii. Acestea p\streaz\ e-
chilibrul ei prin interme-
diul proceselor de fotosin-
tez\. Practic, materia vie
regenereaz\ cantit\]i im-
presionante din atmosfer\
folosind extrem de eficient
energia solar\.
Pe baza a numai 4% din
radia]ia solar\ incident\
pe suprafa]a atmosferei,
absorbit\ de pigmen]ii clo-
rofilieni ai plantelor, siste-
mele biotice reu[esc s\ re-
noveze, prin circuitul bio-
geochimic anual, 105 mili-
arde tone de dioxid de car-
bon existent `n atmosfer\.
Deci, se poate aprecia c\,
de[i structurile biotice re-
prezint\ numai 10-7 din
masa Terrei [...], rolul lor
`n reglarea circuitelor
substan]ei, `n eterogeni-
zarea substan]ei solide, li-
chide sau gazoase este
imens. (Alexandru Ro[u,
Terra - geosistemul vie]ii.
[tiin]\ `n ultima perioad\
vorbesc aproape de la sine
despre magnitudinea feno-
menului `nc\lzirii globale.
~n 2002, `ntreaga banchiz\
Larsen B din Antarctica cu
`ntinderea de aproximativ
2.000 de kilometri p\tra]i
s-a scufundat disp\r=nd `n
35 de zile. Date oferite re-
cent de NASA indic\, de
asemenea, c\ Groenlanda
pierde anual 85.000 de me-
tri cubi de ghea]\ - de dou\
ori mai mult dec=t pierde-
rile semnalate `n 1996. De
asemenea, oamenii de [ti-
in]\ au semnalat, `n ul-
timii an,i din ce `n ce mai
multe plante [i animale `n
zonele care ar fi trebuit s\
fie ni[te de[erturi `nghe-
]ate din apropierea polilor
[i au constatat anumite
modific\ri `n circula]ia
fronturilor atmosferice [i a
curen]ilor oceanici, toate
pe fundalul unor noi recor-
duri de temperatur\.
GIEC a fost creat de
ONU `n 1988 [i realizeaz\
c=te un raport despre sta-
rea planetei la fiecare cinci
sau [ase ani.
 Duminic\, 11 februarie 2007
Coordonatele ecogeogra-
fice globale)
Dioxidul de carbon –
sarea din bucate
Pe de alt\ parte, trebu-
ie spus c\ atmosfera nu a
avut din totdeauna o ast-
fel de compozi]ie favorabi-
l\ vie]ii. Cercet\ri actuale
sugereaz\ faptul c\ Soa-
rele nu a avut mereu ace-
ea[i str\lucire. ~n perioa-
da arhaic\, luminozitatea
lui era mult diminuat\.
Firesc ar fi fost, `n aceste
condi]ii, ca oceanele Ter-
rei s\ `nghe]e `n totalita-
te. ~ns\ acest lucru nu s-a
`ntâmplat datorit\ efectu-
lui de ser\ cauzat de ac]i-
unea dioxidului de carbon.
Aceasta este asem\n\toa-
re efectului de ser\ care se
produce `ntr-o incint\ er-
metic\ (prev\zut\ cu un
geam de sticl\), expus\
radia]iei solare `n mod
prelungit. (Lumina ce p\-
trunde prin geam, lovind
obiecte din interiorul in-
cintei, se descompune `n
radia]ie infraro[ie. ~ns\
geamurile nu mai permit
radia]iilor infraro[ii s\
p\r\seasc\ incinta care o
vor `nc\lzi.)
Or, chiar acest efect de
ser\ a contracarat str\lu-
cirea slab\ [i mai pu]in
fierbinte a soarelui.
Crusta terestr\ contribuie la redistribuirea elementelor
Stratul sub]ire de atmosfer\ reprezint\ abia o milionime din masa total\ a planetei noastre
Pe de alt\ parte, prin
intermediul unor remar-
cabile [i deosebit de com-
plexe mecanisme biochi-
mice a fost posibil\ elimi-
narea din atmosfer\ a
unei cantit\]i enorme de
dioxid de carbon simultan
cu evitarea extinc]iei lui
totale! Rezultatul a fost e-
xact ceea ce era funda-
mental pentru via]\: p\s-
trarea `n permanen]\, `n
atmosfer\, a unui procent
mic, dar esen]ial, de dioxid
de carbon.
Dac\ acest mecanism de
eliminare ar fi continuat
pân\ la epuizarea dioxi-
dului de carbon din atmos-
fer\, consecin]ele ar fi fost
devastatoare pentru or-
ganismele vii. Cum am
v\zut, absen]a CO2 din at-
mosfer\, mai ales `n condi-
]iile unui soare destul de
rece, ar fi dus la `nghe]a-
rea total\ a apelor teres-
tre. {i calculele arat\ c\
tot dioxidul de carbon, dis-
ponibil `n atmosfer\ `n
acele timpuri, putea fi
`ndep\rtat `n mai pu]in de
un milion de ani! Acest lu-
cru `ns\ nu s-a `ntâmplat.
Cum a fost posibil\ p\stra-
rea acestei cantit\]i mici
din gaz, timp de mai multe
miliarde de ani? R\spun-
sul este surprinz\tor [i nu
]ine de atmosfer\, ci de…
tectonica pl\cilor!
prezente `n atmosfera terestr\
Via]a nu mai este posibil\ [i dac\ procentul de hidrogen din aer ar atinge 35%, pentru
c\ `ntreaga vegeta]ie terestr\ ar arde spontan! Prin urmare, propor]ia de oxigen nu poate
suferi fluctua]ii foarte mari. Mai mult chiar, comparativ cu celelalte planete ale Sistemului
Solar, ce con]in `n atmosfera lor azot [i oxigen `ntr-o propor]ie redus\, se poate afirma
f\r\ gre[eal\ c\ aceast\ compozi]ie a aerului este un eveniment cu totul excep]ional.
Dioxidul de carbon trece
din atmosfer\ `n ap\; se fi-
xeaz\ prin depuneri solide
pe fundul m\rii, intr\ `n
scoar]a terestr\, unde este
retopit [i `mpins din nou la
suprafa]\, intrând `n com-
pozi]ia atmosferei. P\mân-
tul ]ine la dispozi]ie `n at-
mosfer\ o cantitate de dio-
xid de carbon [i un „stoc de
rezerv\“ `n adâncul ocea-
nului. Când este prea cald,
rezerva de dioxid de carbon
este transportat\ [i depo-
zitat\ prin intermediul pre-
cipita]iilor `n stocurile din
adânc. Rezervele de pe fun-
dul m\rii vor fi disponibile
mult mai târziu, pentru c\
mecanismele care duc la
consumul lor se produc
mult mai `ncet. ~ns\, ab-
sen]a unei cantit\]i semni-
ficative din atmosfer\, pen-
tru un timp mai `ndelungat,
diminueaz\ efectul de ser\
de la sol, determinând sc\-
derea temperaturii.
De ce e prea cald
pe Venus [i prea frig
pe Marte
Judecând `n compara]ie
cu planetele vecine, P\-
mântul este `n mod cert
privilegiat. Spre exemplu,
Venus are atmosfera foar-
te bogat\ `n dioxid de car-
bon (96%). Gazul exist\ pe
aceast\ planet\ din abun-
den]\, iar temperaturile la
sol sunt ridicate. Totu[i,
termostatul lui Venus nu
func]ioneaz\! Motivul
principal este faptul c\ nu
exist\ ap\, adic\ „depozi-
tul“ potrivit `n care s-ar
putea stoca dioxidul de
carbon abundent. ~ns\ Ve-
nus nu are ap\ `n stare
lichid\ pentru c\ tempe-
ratura la sol este mult
prea ridicat\ (4820C). Dar
de ce este atât de cald?
Tocmai pentru faptul c\ `n
atmosfera lui Venus este
prea mult dioxid de car-
bon... Deci nu este ap\
pentru c\ este prea cald [i
este prea cald pentru c\
nu este ap\... O situa]ie
f\r\ ie[ire!
Atmosfera lui Marte
con]ine mult dioxid de car-
bon (95%). Pe de alt\ par-
te, este binecunoscut fap-
tul c\ au fost descoperite
dovezi certe despre faptul
c\, `n trecut, pe Marte a ex-
istat [i ap\. Cercet\torii
apreciaz\ c\ Marte, `n
primele 2 miliarde de ani
(vârsta planetei este esti-
mat\ la 4.5 miliarde de
ani), a beneficiat de mari
rezerve de ap\ [i de o at-
mosfer\ mult mai cald\.
A[adar, o perioad\ impor-
tant\ de timp, pe Marte a
existat [i dioxid de carbon
[i „depozitul“ potrivit pen-
tru acest gaz, apa. Totu[i,
termostatul nu a func-
]ionat nici aici, dovad\ c\,
`n prezent, temperaturile
3 mm de ozon ap\r\ planeta de ultraviolete
Atmosfera `ns\ posed\
un filtru potrivit [i pentru
radia]iile ultraviolete, sin-
gurele care reu[esc s\ pe-
netreze ionosfera [i s\ a-
jung\ la altitudini de pân\
la 20-30 km deasupra solu-
lui. Rolul esen]ial `l joac\,
`n acest caz, ozonul.
Ozonul are un rol esen-
]ial [i asupra apei. Dac\
stratul ar fi lipsit din at-
mosfer\ atunci radia]iile
ar fi disociat oxigenul [i
hidrogenul din moleculele
de ap\. Produ[ii rezulta]i
`n urma disocierii s-ar fi
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE, Centrul pentru Studii
Interdisciplinare „Religie [i {tiin]\“, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i
au valori cuprinse `ntre -70
[i -1300C.
Ce a lipsit planetei Mar-
te? Cel\lalt element esen-
]ial care exista pe Terra:
tectonica pl\cilor! Marte
nu posed\ o structur\ di-
namic\ a pl\cilor, or a-
ceasta a `mpiedicat calca-
rele ce s-ar fi putut forma
s\ produc\ gazele de ser\
[i s\ readuc\ dioxidul de
carbon din crust\ `n atmos-
fer\. Prin urmare, dioxidul
de carbon din atmosfer\ s-
a depus `n sol când exista
ap\ [i chiar precipita]ii,
dar nu a mai fost eliberat
Stratul sub]ire luminos
reprezint\ concentra]ii mai mari
de dioxid de carbon `n atmosfer\
combinat cu gazele e-
manate de vulcani, for-
mând nenum\rate sub-
stan]e [i compu[i toxici
pentru via]\.
Cantitatea de ozon este
extrem de redus\. Dac\ ar
fi adus la condi]ii de presi-
une atmosferic\ normal\,
grosimea `ntregului strat
nu ar dep\[i 3 mm! Totu[i,
dac\ stratul de ozon ar fi
mai gros, nu ar fi deloc be-
nefic pentru procesele sis-
temelor vii. ~n acest caz, el
ar diminua [i mai mult
cantitatea de radia]ii ul-
13
`n atmosfer\ pentru c\ nu
a existat ceva similar tec-
tonicii pl\cilor care s\ per-
mit\ aspirarea lui `n man-
taua lui Marte [i topirea lui
pentru lichefiere.
~n `ntregul ei, atmosfera
reprezint\ o adev\rat\ p\-
tur\ de protec]ie pentru
via]\. Dac\ radia]ia solar\
ar ajunge la suprafa]a P\-
mântului f\r\ s\ treac\
prin atmosfer\, via]a ar
disp\rea fulger\tor. Este
adev\rat c\ via]a are ne-
voie de lumin\ solar\, `n-
s\ aceasta trebuie s\ trea-
c\ printr-un filtru extrem
de dens pentru a putea fi
folosit\ `n procesele ma-
teriei vii. Din `ntreg fluxul
de radia]ii solare nocive
care ajung la P\mânt, at-
mosfera Terrei re]ine 93%.
Captarea lor este posibil\
gra]ie mai multor straturi
ionizate, dispuse la di-
ferite altitudini. P\turile
atmosferice protectoare
con]in o concentra]ie mai
mare a moleculelor de aer,
ceea ce cre[te probabili-
tatea ciocnirilor lor cu par-
ticulele solare, facilitând
absorb]ia radia]iilor pene-
trante `n strat.
Ce se `ntâmpl\ de fapt?
Particule de mare energie
lovesc moleculele de aer.
Ciocnirea se produce de
fapt `ntre atomii unei mo-
lecule de aer [i fotonii ra-
dia]iilor solare. ~ns\, a-
ceast\ ciocnire se traduce
prin aceea c\ fotonii sunt
absorbi]i, `nc\rcând ener-
getic electronii din orbita-
lii atomilor. Cu cât densi-
tatea aerului este mai ma-
re, rata ciocnirilor este
mai mare [i o parte tot mai
mare din fotonii radia]iei
solare va r\mâne absor-
bit\ de electronii atomilor
ioniza]i. a
traviolete incidente la sol,
f\când inevitabil\ dezvol-
tarea peste m\sur\ a
microorganismelor pato-
gene, ceea ce `nseamn\ c\
[i cantitatea de ozon este
remarcabil potrivit\ pen-
tru a asigura condi]ii fa-
vorabile vie]ii.
~n ansamblu, din radia-
]ia solar\ ucig\toare pen-
tru orice este viu, filtrul
complex al atmosferei las\
s\ ajung\ la sol ioni, elec-
troni [i radia]ie luminoas\
ce se dovedesc a fi chiar en-
ergia de `ntre]inere indis-
pensabil\ proceselor ma-
teriei vii.
14 Duminic\, 11 februarie 2007

Recunoa[terea nou-n\scu]ilor cu risc mare la na[tere se realizeaz\

Por]ia `ntr-o propor]ie foarte mare. Un procentaj ridicat din na[teri pot fi
cunoscute din timp, dac\ sarcina este depistat\ `n primele trei luni,
sunt foarte bine cunoscute toate antecedentele, iar gravidele [i
de s\n\tate evolu]ia sarcinii sunt urm\rite `n mod activ.

Nou-n
n\scutul cu risc mare la na[tere
Morbiditatea [i mortalitatea sunt mult
mai crescute `n r=ndul unor nou-n\scu]i
proveni]i din mame cu anumite condi]ii.
Cunoa[terea din timp a acestei categorii de
nou-n\scu]i are o importan]\ foarte
mare, fiind legat\ de necesitatea
supravegherii specializate a evolu]iei sarcinii
[i a `ndrum\rii `n timp util c\tre unit\]i
competente pentru asisten]\ la na[tere.
frecvent `n r=ndul nou-
n\scu]ilor provenite din
de dr. Doina mame diabetice. La pre-
DUMITRIU maturii cu mame diabeti-
ce sindromul de detres\
Recunoa[terea nou-n\s- respiratorie idiopatic\ es- Dr. Doina Dumitriu,
cu]ilor cu risc mare la na[- te frecvent `nregistrat. medic primar
tere se realizeaz\ `ntr-o O alt\ categorie de gra- medicin\ de familie
propor]ie foarte mare. Un vide cu risc mare pentru
procentaj ridicat din na[- produsul de concep]ie es- Paloarea este un semn
teri pot fi cunoscute din te reprezentat de gravi- al anemiei din cursul bo-
timp, dac\ sarcina este dele cu sarcini toxice, rup- lii hemoragice sau a unei
depistat\ `n primele trei tur\ prematur\ de mem- st\ri de [oc de alt\ cauz\.
luni, sunt foarte bine cu- brane, cele cu bazine dis- Paloarea `nso]it\ de tul-
noscute toate anteceden- tonice `n prezenta]ii anor- bur\ri cardiocirculatorii
tele, iar gravidele [i evo- male, dar [i gravidele cu [i ale tonusului muscular,
lu]ia sarcinii sunt urm\- numeroase avorturi spon- `n cursul sindromului as-
rite `n mod activ. tane, na[teri repetate, na[- fixie la na[tere este un
Nou-n\scu]ii cu risc teri repetate de fe]i mor]i semn de foarte mare gra-
mare la na[tere sunt cei `n antecedente. vitate.
care provin din gravide Cre[terea temperaturii
Un alt factor de risc es-
sub 16 ani sau de peste este, de obicei, caracteris-
te reprezentat de incom-
35-40 de ani. O alt\ cate- tic\ patologiei infec]ioase
patibilitatea de grup\
gorie o reprezint\ gravi- pe care o prezint\ nou-
sanguin\ [i `ndeosebi de n\scutul, dar poate s\
dele care prezint\ unele factor Rh.
afec]iuni cronice (cardi- apar\ [i din cauza unui
Tot factori de risc sunt aport hidric insuficient
ace, respiratorii, etc.) sau [i gemenii, prematurii,
unele infec]ii acute, mai sau a unei supra`nc\lziri.
post maturii, nou-n\scu- totdeauna sunt u[or de Icterul precoce ap\rut
ales cele virale. ]ii proveni]i dintr-o na[te- Care sunt bral este un simptom al
Diabetul zaharat se observat. hipoxiei cerebrale sau de `nc\ de la na[tere sau `n
constituie ca un factor im-
re prelungit\ sau compli- semnele clinice Pentru nou-n\scutul la encefalopatie traumatic\. urm\toarele 24 de ore se
cat\, a c\ror mame au pri- Dac\ acest ]ip\t cerebral prezin\ `n izoimunizare
portant de risc pentru mit o medica]ie acitocic\, Semnele clinice ce apar termen o deosebit\ valoa-
noul-n\scut. ~n perioada re de evaluare la na[tere apare pe fondul unui icter mai ales prin factor Rh.
analgezic\ sau anestezi- `n cadrul patologiei nou- intens se poate suspecta o Un icter prelungit ridic\
organogenezei, diabetul c\, o hemoragie marcat\, [i `n minutele urm\toare
n\scutului sunt foarte o au criteriile Apgar. Da- encefalopatie hiperbiliru- problema originii lui ob-
zaharat poate fi respon- au n\scut `n stare de [oc s\race. Caracterul evolu- structiv malformative.
c\ la nou-n\scutul la ter- binic\.
sabil de unele embriopatii sau au prezentat un sin- Prezen]a unei hiperre- Neeliminarea urinei `n
tiv rapid, apari]ia unor men ]ip\tul [i pl=nsul
malformative. De aseme- drom de disfunc]ie pla- activit\]i `nso]it\ de agi- primele 24 de ore, din
nea, tot diabetul zaharat centar\. manifest\ri patologice, ca sunt [terse, se poate sus-
[i suferin]a mare a nou- ta]ie este un semn mani- cauza prezen]ei globului
poate determina na[teri Nou-n\scu]ii cu risc ma- pecta o suferin]\ neona-
n\scutului pot fi adeseori fest de suferin]\ a sis- vezical, este semn al ob-
de prematuri, dismaturi re la na[tere sunt cei care tal\. La prematur ]ip\tul temului nervos central, a struc]iei c\ilor urinare.
sau post-maturi. St\rile prezint\ o patologie mal- omise, dup\ cum `nl\n]u- [i pl=nsul sunt [terse `n unor tulbur\ri metabo- V\rs\turile sunt mani-
hipoglicemice ale nou-n\s- formativ\ sau cei cu fe- irea rapid\ a unor tulbu- mod normal. Prezen]a ]i- lice sau a unui pneumo- fest\ri care pot s\ apar\
cutului se `nt=lnesc mai topatii [i suferin]\ fetal\. r\ri fiziopatologice nu `n- p\tului caracteristic cere- torax, `n acest ultim caz `ntr-un sindrom obstruc-
ap\r=nd [i semnele mani- tiv de c\i digestive, `ntr-o
feste ale insuficien]ei res- suferin]\ meningo-cere-
piratorii. bral\, `n cursul otitei, `n
Convulsiile pot fi sem- cazul sc\derii toleran]ei
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ ne de suferin]\ cerebral\, digestive, la care se ada-
iar `n asociere cu icterul ug\ [i semne diareice.
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; indic\ instalarea encefa- Colicele abdominale din
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre- timpul pr=nzurilor [i ime-
buin]a
lopatiei bilirubinice. C=nd
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de buin]a diat dup\ aceea, emisi-
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea convulsiile apar `n condi-
diminea]\ 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ de diminea]\ ]iile unei hipertermii [i unea de semne apoase,
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei tulbur\ri respiratorii [i foarte acide, sunt con-
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) neurologice, ele sugerea- secin]a toleran]ei limitate
09.05 Sf. Liturghie
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii z\ eventualitatea unui fa]\ de lactoz\.
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului
09.05 Sf. Liturghie sindrom de hipertensiune Agita]ia, nelini[tea,
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin
12.05 Week-end magazin intracranian\ din cadrul pl=nsul sunt semne ale
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu- edemului cerebral. Con- disconfortului, consecutiv
16.05 Vecernia turor vulsiile sunt frecvent unor cauze variate de mai
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte determinate de tulbur\ri mic\ sau mai mare im-
15.30 File de istorie metabolice: hipercalce- portan]\ ce trebuie l\mu-
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul rite. Nou-n\scutul care st\
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
mie, hipoglicemie, hipo-
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea magnezemie. prea mult timp cu ochii
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in- Absen]a sau determi- deschi[i tr\deaz\ o grav\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\ narea reflexelor arhaice suferin]\ cerebral\.
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate reprezint\ o grav\ sufe- Tulbur\rile de ritm
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor româ- rin]\ a sistemului nervos respirator ca [i crizele de
20.05 Mapamond cre[tin sear\) nesc central. La prematuri, re- apnee cu cianoz\ se `nt=l-
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea flexele suptului [i al de- nesc frecvent `n cursul
21.00 {coala rug\ciunii de sear\) gluti]iei sunt lene[e, dar la unei suferin]e cerebrale,
21.30 Lumini pentru suflet 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ nou-n\scut, aceast\ stare fiind o manifestare im-
21.00 Cuvânt de folos sugereaz\ posibilitatea portant\ a hemoragiei la
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei unei suferin]e cerebrale. acest nivel.
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii Cianoza tegumentelor Modific\rile pulsului
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ apare `n cursul cardiopa- survin `n condi]ii de
00.00 Atlas biblic (r) 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii tiilor congenitale cianoge- pl=ns, alimenta]ie, somn
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de sau st\ri de agita]ie [i
00.00 Istoria cre[tinismului (r) no[tri ne, `n cursul insuficien]ei
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin respiratorii. Cianoza este sunt `n concordan]\ cu fe-
Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul zilei bra. Frecven]a lui este in-
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de prezent\ [i `n cursul unei
Miezonoptic\; Acatistul zilei st\ri toxico-septice grave, fluen]at\ de st\rile gra
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, v e toxico-septice sau din
`n cursul unei hipoglice-
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, mii sau `n cazul intoxi- cursul insuficien]ei respi-
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
ca]iei cu nitri]ii din ap\. ratorii. a
 Duminic\, 11 februarie 2007 15
Tratamentele fitoterapeutice au rolul de a prelungi via]a bolnavei prin revi-
Por]ia gorarea sistemului imunitar [i stimularea reac]iilor de lupt\ cu boala. Aceste
tratamente pot fi asemuite cu o opera]ie f\r\ bisturiu; chiar dac\ provoac\ u-
nele tulbur\ri intermediare, preparatele cu plante elimin\ sec]ionarea unor
de s\n\tate vase sanguine, precum [i pericolul septicemiei [i a ocluziei intestinale.

250.000 de femei mor anual Constantin I. Milic\

este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\

de cancer de col uterin Veterinar\ (USAMV)

Cancerul a fost cunoscut `nc\ din Antichitate când
a primit denumirea de la cuvântul latin „cancer“,
echivalent cu „rac“. ~n ultimele decenii, boala a
`nregistrat o frecven]\ `n cre[tere rapid\ astfel
`nc=t, `n prezent, ocup\ locul al II-lea pe lista
cauzelor de deces, dup\ bolile cardiovasculare,
secerând, anual, milioane de vie]i omene[ti.
v
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Pe plan mondial, frec-
ven]a bolii este mai mare
`n ]\rile dezvoltate `ntru-
cât pârghiile civiliza]iei
moderne, respectiv indus-
trializarea, agricultura
chimizat\ [i densitatea
mijloacelor de transport,
au poluat natura cu com-
pu[i cancerigeni, prezen]i
`n ap\, aer, sol [i vege-
ta]ie. Boala const\ din-
tr-o tumor\ cu o aglome-
ra]ie de celule care se `n-
mul]esc haotic, cu o evo-
lu]ie de tip malign, astfel
c\, `n stadiul final, se a-
junge la metastaze extin-
se prin vasele sanguine
sau prin limf\, uneori la
mari distan]e de locul de
origine.
Factorii favorizan]i ai
bolii sunt de o mare di-
versitate: factori fizici (ra-
dia]iile ionizante cu mare
intensitate [i durat\, ra-
dia]iile ultraviolete [i nu-
cleare, abuzul de exami-
n\ri radiologice), factori
chimici (dioxin\, pesti-
cide, nitri]i [i nitra]i din
`ngr\[\minte azotate, co-
loran]i sintetici, deriva]i
ai petrolului, nicotin\, az-
best, gaze toxice [i fum),
dezechilibre hormonale,
stres cronic provocat de
neurotransmi]\tori, fac-
tori virotici care declan-
[eaz\ infec]ii [i leziuni
neoplazice `n diferite or-
gane (col uterin, sân, co-
lon, ficat, laringe, c\i res-
piratorii).
Semnalele de alarm\
Cancerul de col uterin
este o tumor\ malign\ cu
o frecven]\ destul de ridi-
cat\ `n rândul femeilor,
indiferent de vârst\. Se
apreciaz\ c\ 30% din can-
cerele care afecteaz\ sexul
feminin sunt localizate la
nivelul organelor genitale.
Statisticile recente arat\
c\, pe plan mondial, can-
cerul uterin se extinde,
anual, cu circa 500.000 de
femei, dintre care 250.000
`[i pierd via]a.
Primele simptome care
constituie semnale de a-
larm\ sunt durerile de
mijloc, oboseala, sl\birea
rapid\ [i sânger\rile la
organele genitale `n afara
ciclului menstrual, mai
ales dup\ contacte sexu-
ale sau dup\ menopauz\.
~n fazele incipiente,
st\rile precanceroase se
descoper\ u[or prin unele
leziuni cronice ale mucoa-
sei colului uterin folosind
examenul citologic Babe[-
Papanicolau. Tratamen-
tul este mult u[urat dac\
depistarea bolii se face
din timp [i dac\ se evit\
factorii de risc, inclusiv
fumatul, alimenta]ia defi-
citar\, caren]ele vitami-
nice (A, C, E) [i sc\derea
imunit\]ii organismului.
~n acest caz, probabilita-
tea de vindecare poate
ajunge la 90%. Din neferi-
cire, `ns\, multe femei se
prezint\ la tratament `n
faze avansate ale bolii,
respectiv stadiile III [i IV
de evolu]ie.
Cancerul uterin poate
fi considerat o boal\ mo[-
tenit\ din familie, de la
persoane ascendente care
au avut o asemenea ma-
ladie. Unii cercet\tori au
descoperit anumite gene
care explic\ 5-10% din
cazurile de cancer ova-
rian [i mamar.
Tratamentul cel mai
frecvent aplicat `n can-
cerul de col uterin const\
din interven]ia chirurgi-
cal\, cu toate consecin]ele
posibile. ~n ultimul timp
s-a elaborat un vaccin ca-
re ar putea asigura o pro-
tec]ie de lung\ durat\, f\-
r\ a permite evolu]ia spre
simptome precanceroase.
Tumora necanceroas\
din colul uterin, netrata-
t\ la timp, poate avea o
evolu]ie de malignizare `n
urma `nmul]irii anarhice
a celulelor care invadea-
z\ alte ]esuturi. Prin a-
cest proces de metastaza-
re, nodulul neoplazic tre-
ce, mai `ntâi, `n ]esuturile
din imediata vecin\tate
(faza local\) apoi `n gan-
glionii limfatici (faza de
extensie regional\) pentru
ca, `n final, s\ produc\
tumori maligne la organe
`ndep\rtate (metastaz\
generalizat\), cu localiza-
re frecvent\ la pl\mâni,
ficat, creier [i oase.
Fitoterapia
revigoreaz\ sistemul
imunitar al bolnavei
Tratamentele fitotera-
peutice au rolul de a pre-
lungi via]a bolnavei prin
revigorarea sistemului
imunitar [i stimularea
reac]iilor de lupt\ cu boa-
la. Aceste tratamente pot
fi asemuite cu o opera]ie
f\r\ bisturiu; chiar dac\
provoac\ unele tulbur\ri
intermediare, preparate-
le cu plante elimin\ sec-
]ionarea unor vase san-
guine precum [i pericolul
septicemiei [i a ocluziei
intestinale.
Pentru uz intern, cele
mai frecvente re]ete na-
turiste con]in:
- Infuzie din coada [ori-
celului (2 linguri flori
proaspete [i m\run]ite la
500 ml ap\ clocotit\); se
infuzeaz\ acoperit 20 de
minute, se strecoar\ [i se
bea `ntreaga cantitate de
ceai c\ldu], frac]ionat\ `n
4-5 reprize pe zi;
- Infuzie dintr-o linguri-
]\ pulbere de coada-calu-
lui, uscat\ [i m\cinat\ la
200 ml ap\ fiart\; se las\
s\ infuzeze 20 minute, se
strecoar\ [i se beau 2
c\ni pe zi, una diminea]a
[i una seara;
- Infuzie din 2 linguri]e
muguri de plop-negru la
200 ml ap\ clocotit\; se
infuzeaz\ acoperit 15 mi-
nute, se strecoar\ [i se
beau 2-3 c\ni pe zi, având
o secre]ie rezinoas\ cu
propriet\]i similare cu
propolisul de albine;
- Decoct dintr-o lingu-
ri]\ r\d\cini de t\t\nea-
s\ la 250 ml ap\ rece; se
fierbe 20-30 de minute, se
infuzeaz\ 15 minute, se
strecoar\ [i se beau 4
c\ni pe zi, având ac]iune
antimitotic\ de oprire a
cre[terii tumorilor da-
torit\ con]inutului ridicat
`n alantoin\;
- Infuzie din amestec, `n
p\r]i egale, cu g\lbenele,
n\praznic, t\t\neas\ [i
trifoi ro[u, cu bune efecte
la bolnave care au fost su-
puse la radioterapie;
- Infuzie din amestec, `n
p\r]i egale, cu g\lbenele,
cre]i[oar\, coada-[orice-
lului, n\praznic, traista-
ciobanului [i angelic\ din
care se ia o linguri]\ la
200 ml ap\ clocotit\; du-
p\ infuzare 5 minute, se
strecoar\ [i se beau trei
c\ni pe zi, cu adaus a câte
1-2 linguri]e bitter suedez
la can\. ~ntr-o alt\ re]et\,
traista-ciobanului [i ange-
lica pot fi `nlocuite cu t\-
t\neas\ [i urzic\ vie.
- Infuzie din amestec,
`n p\r]i egale, de g\lbe-
nele, cre]i[oar\, muguri
de plop negru, coada-[o-
ricelului, sânziene, trais-
ta-ciobanului, coac\z-ne-
gru, din care se beau 2-3
c\ni pe zi `n tratamentul
ovarelor polichistice.
- Macerat glicerinat din
fructe de zmeur [i coac\z-
negru din care se iau 100
pic\turi o dat\ pe zi `ntr-
un tratament de durat\ (3
luni) dup\ care se va face
o pauz\ de 2-3 s\pt\mâni
[i se reia tratamentul;
- Tinctur\ din r\d\cini
de t\t\neas\ (20 g uscat\
[i m\cinat\ la 100 ml al-
cool 400), care se mace-
reaz\ 7 zile [i se consum\
câte 20 pic\turi de 3 ori
pe zi, `nainte de mese.
- Tinctur\ 10% `n al-
cool 400 dintr-un amestec,
`n p\r]i egale, cu frunze
de tuia, flori [i frunze de
bujor de munte, herba de
rostopasc\ [i de saschiu,
stigmate de [ofran (Cro-
cus), herba de piperul
broa[tei, fructe de fenicul
[i r\d\cini de angelic\.
Se iau câte 15-20 de pi-
c\turi, de 3 ori pe zi `ntre
mese, `ntr-o cur\ de 1-2
luni pe trimestru;
- Gel stabilizat de Aloe
vera care se agit\ pentru
omogenizare [i se con-
sum\ câte 1 linguri]\ de 3
ori pe zi, cu 30 minute `na-
inte de mesele principale, `n-
tr-o cur\ de 14-20 de zile;
- Extract uleios din a-
mestec de g\lbenele, c\ti-
n\, cre]i[oar\, coada-[ori-
celului [i iarba-tâlharului
din care se iau câte 25 pi-
c\turi de 3 ori pe zi, `na-
inte de mese.
Re]eta autorului con]i-
ne: trifoi ro[u, t\t\neas\,
cre]i[oar\, g\lbenele, coa-
da-[oricelului, coada-calu-
lui, plop-negru, urzic\-vie,
n\praznic [i bitter suedez.
Re]ete de uz extern
- Sp\l\turi vaginale cu
100-150 ml infuzie dintr-
un amestec, `n p\r]i egale,
(câte 30 g la 1 litru ap\),
de mu[e]el, g\lbenele,
coada-[oricelului, coada-
calului, scumpie (scoar]\)
[i trifoi-ro[u (flori);
- Iriga]ii de 2-3 ori pe
s\pt\mân\ cu ceai de
nalb\;
- B\i de [ezut, s\pt\-
mânal, cu infuzie concen-
trat\ de coada-[oricelului;
- Comprese [i cataplas-
me cu infuzie de coada-
calului la care se adaug\
bitter suedez, terci din
frunze proaspete de t\t\-
neas\, flori proaspete de
g\lbenele [i coada-[orice-
lului [i frunze de ieder\ [i
patlagin\, amestecate cu
t\râ]e [i p\strate toat\
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
noaptea pe zona inghi-
nal\ [i pubian\, atât `n
caz de fibrom nehemo-
ragic cât [i `n cancer gen-
ital metastazic.
- Masaje de 3-5 ori pe zi
cu uleiuri de cre]i[oar\, t\-
t\neas\ [i coada-[oricelului
[i cu unguent de g\lbenele.
Apiterapia recomand\
câteva preparate:
- Amestec din 100 g mie-
re de albine [i 50 g Api-
larmil din care se iau, zil-
nic, minim 3 linguri timp
de 3 luni pentru a asigura
cur\]irea organismului `n
caz de fibrom uterin sau
cancer.
- Amestec din 100 g
miere de albine, 5 g r\[i-
n\ de brad, 10 g pulbere
de t\pa[nic cu flori ro[ii,
ob]inând o past\ care se
aplic\ pe zona pubian\,
câteva zile la rând.
- Melit\ cu 600 g miere
de albine poliflor\ ames-
tecat\ cu pulbere din her-
ba de cre]i[oar\ (100 g),
muguri de zmeur (100 g),
muguri de plop-negru (50
g) [i semin]e de angelic\
(50 g); se ia câte o lingu-
ri]\ de 3-5 ori pe zi, cu 10
minute `nainte de mese.
Dieta
O diet\ gre[it\ poate
ac]iona pe mai multe c\i:
- consum exagerat de
alimente, mai ales la fe-
meile supraponderale;
- exces de gr\simi ani-
male, de carne (porc [i vâ-
nat), mezeluri, afum\-
turi, pr\jeli [i conserve;
- con]inut redus de fi-
bre vegetale, absolut ne-
cesare pentru protec]ia
mucoaselor intestinale;
- ingerarea prin hran\ a
unor substan]e cancerige-
ne, cum ar fi nitri]ii [i ni-
tra]ii din `ngr\[\minte chi-
mice azotate care se com-
bin\ cu aminele din alimen-
te formând nitrozamine
puternic cancerigene;
- contactul direct cu
unele pesticide folosite `n
agricultur\ (erbicide, fun-
gicide, insecticide).
Dup\ declan[area cance-
rului devin strict interzise
[i alte alimente ca: alcool,
tutun, cafea, ciocolat\, za-
h\r alb [i produse fine de
cofet\rie, ciuperci, bicar-
bonat, condimente iu]i, co-
loran]i [i conservan]i chi-
mici etc. Se va evita vita-
mina B12 care stimuleaz\
multiplicarea celulelor (in-
clusiv canceroase) [i se va
renun]a la consumul de
carne fript\ pe c\rbuni, `n
care se impregneaz\ o
cantitate mare de ben-
zipiren [i acizi gra[i aro-
matici cu propriet\]i can-
cerigene (`n 500 g friptur\
se imbib\ o cantitate de
benzipiren egal\ cu cea
din 600 ]ig\ri).
Ce se recomand\
Mai `ntâi, o cur\ de su-
curi [i crudit\]i (timp de 2
luni) continuat\ cu multe
legume, fructe proaspete,
sucuri naturale (de c\ti-
n\, zmeur, rozmarin) [i, la
anumite intervale, o cur\
de cur\]are digestiv\ (timp
de 3-7 zile pe lun\), cu
adaus vitaminic (A, C, E).
~n locul proteinelor din
carne, se recomand\ pro-
teinele din soia, orez, lapte
acru, brânzeturi nefer-
mentate, ou\, drojdie de
bere (30-50 g / zi), grâu
`ncol]it, t\râ]e, pâine inte-
gral\. Dintre legume, s\
nu lipseasc\ p\trunjel, sfe-
cl\ ro[ie, ]elin\, spanac,
morcov, [tevie, varz\ alb\,
leu[tean, m\rar, tomate, ri-
dichi, ceap\, usturoi, car-
tofi cop]i. Dintre fructele
proaspete sunt indicate
mere ro[ii, cire[e, struguri,
piersici, gutui, nuci, ci-
trice, fructe de p\dure (afi-
ne, c\tin\, zmeur\). Sucu-
rile din fructe se beau `n-
tre mese (câte 200-350 ml
pe zi). Alternativ se consu-
m\ sucuri din legume, ob-
]inute prin extragere ma-
nual\ sau mecanic\ [i con-
sumate, separat sau com-
binate, folosind morcov, ]e-
lin\, sfecl\ ro[ie, p\trunjel
r\d\cini, tomate, varz\ alb\
[i cartofi (circa 1 litru pe
zi, frac]ionat `n 3 reprize).
Dup\ dou\ luni de re-
gim de crudit\]i [i sucuri
naturale se admite carne
alb\ (pas\re, pe[te), pre-
parat\ sub form\ de rasol
(câte 250-350 g / zi de 2
ori pe s\pt\mân\). a

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Oana NISTOR, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
 CM
YK

16 Duminic\, 11 februarie 2007

Recunosc=nd-[i gre[eala, M=ndril\ se apropie de cei doi ursule]i,

Pagina cer=ndu-le iertare. A doua zi, M=ndril\ `ncepu s\ lucreze `mpreun\ cu
fra]ii cei mici. Cu puteri sporite, ursule]ii terminar\ casa c=t ai bate din

copiilor palme, `nainte de venirea iernii. Cuib\ri]i `n c\su]a lor din p\dure, la
ad\post de viscol [i ger, cei trei ursule]i tr\ir\ `n `n]elegere [i prietenie.

„~n chip nev\zut au cobor=t peste

copil\ darurile trimise de Dumnezeu“
Dragi copii! Povestea celor trei ursule]i panda
V-am preg\tit pentru ast\zi o poveste Au fost odat\ trei ursule]i pan-
da. Pe cel mare `l chema M=ndril\,
extraordinar\ despre trei ursule]i panda care, iar pe cei mici Coad\-Scurt\ [i
l\s=nd m=ndria [i orgoliul la o parte, au devenit Blan\-Moale.
Nici unul dintre ei nu aveau cas\
`n final cei mai buni prieteni, dovedind c\, [i toat\ iarna tremurau de frig. ~n-
indiferent de `mprejur\ri, fra]ii trebuie s\ se tr-o var\, Coad\-Scurt\ [i Blan\-
Moale s-au hot\r=t s\-[i constru-
iubeasc\ `ntre ei. Mai avem o compunere scris\, iasc\ o cas\. Dup\ ce au dobor=t un
`n cadrul etapei pe [coal\ a olimpiadei de religie, copac, au `nceput s\-l taie `n bu-
c\]i. ~n acea vreme, M=ndril\, fra-
despre darurile lui Dumnezeu. Fie c\ autoarea tele lor mai mare, se plimba fluie-
s-a inspirat din realitate, fie c\ doar [i-a imaginat, r=nd prin p\dure. V\z=ndu-[i fra-
]ii, deodat\ se opri. Coad\-Scurt\ [i
compunerea ei vorbe[te despre modul `n care, o Blan\-Moale `ncercau fiecare pe
dat\ cu primirea Tainei Botezului, Tat\l Ceresc r=nd s\ ridice trunchiul greu de co-
pac.
revars\ anumite daruri asupra pruncilor deveni]i - Ha, ha, ha! Neputincio[ilor! r=-
cre[tini. Nu am uitat nici jocurile. V\ propunem
se M=ndril\. S\ v\ ar\t eu cum se
s\ v\ aduna]i prietenii [i s\ v\ juca]i `mpreun\. ridic\ un bu[tean. {i `ndat\ ce pu-
se m=na pe el, imediat `l ridic\, cu
mare u[urin]\.
- Vino, M=ndril\, s\ lucr\m `m-
preun\! `l chemar\ cei doi ursule]i.
Dar `ncrezutul M=ndril\ pleca
CM s\-[i fac\ singur o locuin]\. Mai la
YK
deal g\si un copac gros din care
- Ha, ha, ha! r=deau prichindeii
de p\c\leala tras\ `ng=mfatului.
- Vino, mai bine s\ lucr\m
`mpreun\!
- Nu, eu voi lucra singur, mai
bine [i mai repede dec=t voi!
Noua cas\ a celor trei fra]i
Frunzele care c\deau vesteau
apropierea iernii. Singur, M=ndril\
muncea f\r\ spor. Casa lui, a[e-
zat\ pe coasta dealului, se `n\l]a
foarte greu. ~n vale, `ns\, munca
era pe sf=r[ite.
- Bine ar fi fost dac\ ascultam
sfatul ursule]ilor, se g=ndea M=n-
dril\.
Grinda nu voia s\ i se supun\ [i
porni s\ se rostogoleasc\ `n vale, a-
menin]=nd s\ zdrobeasc\ noua
locuin]\ a ursule]ilor. Orice s-ar `n-
t=mpla, trebuie s\ opresc grinda,
hot\r` M=ndril\.
Ursule]ii `[i d\dura seama, cu
groaz\, c\ grinda le va d\r=ma
c\su]a.
- Nu v\ fie fric\! o prind eu, le
strig\ M=ndril\, `ncerc=nd s\-i li-
ni[teasc\. ~ncerc\rile lui fur\
zadarnice.
Cei doi ursule]i pornir\ `ntr-un
suflet s\-[i salveze c\su]a. ~n]epe-
nir\ bine o proptea `n p\m=nt.
Bu[teanul se izbi cu putere `n
proptea [i se opri. Cei doi ursule]i
rasuflar\ u[ura]i. Recunosc=ndu-[i
gre[eala, M=ndril\ se apropie de
cei doi ursule]i, cer=ndu-le iertare.
A doua zi, M=ndril\ `ncepu s\ lu-
creze `mpreun\ cu fra]ii cei mici.
Cu puteri sporite, ursule]ii termi-
nar\ casa c=t ai bate din palme,
`nainte de venirea iernii.
Cuib\ri]i `n c\su]a lor din
p\dure, la ad\post de viscol [i ger,
cei trei ursule]i tr\ir\ `n `n]elegere
[i prietenie.
{i astfel au tr\it mul]i ani de-a
r=ndul [i dac\ ar mai fi, [i azi ar
mai tr\i. (p\rin]i.com)
CM
YK

voia s\-[i taie sc=nduri.

- Da, asta este pe m\sura mea.
Din c=teva lovituri `l voi dobor`,
g=ndi M=ndril\.

„Unde-s doi
puterea cre[te!“
R\ma[i singuri, cei doi ursule]i
chibzuir\ cum s\ lucreze. Trec=ndu-le
prin minte s\ apuce am=ndoi
deodat\, izbutir\ sa ridice
bu[teanul. Bucuro[i, pornir\ s\
c=nte: „Unde-i unul nu-i putere,/
Unde-s doi puterea cre[te!“. {i ast-
fel duser\ grinda acolo unde voiau
s\-[i ridice casa. ~ngropar\ st=lpi [i
b\t\torir\ p\m=ntul `n jur. Sub
m=inile harnice ale ursule]ilor,
c\su]a se `n\l]a v\z=nd cu ochii.
Darurile lui Dumnezeu Cand fu aproape gata, cei doi ur-
sule]i decupar\ ferestre luminoase.
Alina, o feti]\ de numai patru luni, se afla `n biseric\ ~n acest timp, M=ndril\ se
pentru a fi botezat\. Razele bl=nde ale soarelui asistau [i chinuia singur s\ taie copacul.
ele uit=ndu-se pe geam. P\s\rele gure[e f\ceau concert, iar Fra]ii mai mici venir\ s\-i dea o
norii plumburii se plimbau pe cerul limpede ca cristalul. m=n\ de ajutor.
Dup\ botez, ea a fost cur\]at\ de p\catul str\mo[esc [i a - Hei, M=ndril\, cum merge lu-
primit un mic `nger p\zitor. Glasul sub]ire al feti]ei se
auzea departe. Na[ii erau emo]iona]i, c\ci imediat ea tre- crul? `l `ntreab\ Blan\-Moale, `n
buia s\ fie miruit\. Scurt\, dar magic\ a fost aceast\ tain\, timp ce Coad\-Scurt\ apuc\ pe
prin care a trecut Alinu]a. ~n chip nev\zut au cobor=t peste furi[ de cealalt\ parte al fier\str\-
copil\ darurile trimise de Dumnezeu: bun\tatea, iste]imea ului.
[i multe alte daruri oferite cu drag. Dup\ pu]in timp, feti]a - Bine, nu vezi, r\spunse M=n-
a adormit. Na[ii ies din biseric\, ]in=nd `n bra]e o feti]\ cu- dril\, `ncredin]at c\ trage singur Acum, M=ndril\, Coad\-Scurt\ [i Blan\-Moale
rat\, `mpodobit\ cu darurile lui Dumnezeu. (Teodora Dri[ - de fier\str\u. sunt cei mai buni prieteni
cu, clasa a IV-a
a, {coala „Elena Cuza“ din Ia[i)

a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a
Am c\zut `n f=nt=n\
Mai mul]i copii vor fi a-
[eza]i sub form\ de semicerc
pe sc\unele, iar unul dintre
ei va sta `n mijloc pe un alt
sc\unel. Acesta va spune:
„Am c\zut `n f=nt=n\!“. Cei-
lal]i copii vor `ntreba `n cor:
„{i c=]i metri are?“. Copilul
r\spunde, de exemplu: „Ze-
ce!“. Grupul de copii strig\
atunci: „Cine vrei s\ te
scoat\?“. Cel care `[i aude
numele merge la copilul din
mijloc, iar acesta fie va spu-
ne o poezie, fie va mima ce-
va, fie va c=nta ceva, fie va
pune o `ntrebare etc.
Dac\ cel strigat recu-
noa[te poezia sau [tie ce mi-
meaz\ cel\lalt sau r\spun-
de la `ntrebare etc., r\m=ne
el `n mijloc. Dac\ nu, va r\-
m=ne la locul lui.
Ap\! Ap\! Foc! Foc!
Unul dintre copii va fi
legat la ochi, iar alt copil va
CM
YK
ascunde o juc\rie prezenta-
t\ anterior. Dup\ ce toat\
grupa a v\zut unde este as-
cuns\ juc\ria, se d\ start la
joc. Copilul legat la ochi
`ncepe s\ caute juc\ria. Cu
c=t este mai aproape de
locul unde este ascuns\
juc\ria, cu at=t ceilal]i copii
vor striga Foc! Foc! Foc! Cu
c=t se dep\rteaz\ de obiect,
copiii vor striga Ap\! Ap\!.
Jocul continu\ p=n\ copilul
legat la ochi va g\si juc\ria,
apoi alt copil va relua jocul.
Copilul care trebuie s\
caute juc\ria va fi ales prin
tragere la sor]i.
Deschide urechea
bine!
Conduc\torul jocului ale-
ge un copil care trebuie s\
stea cu ochii `nchi[i, iar
ceilal]i c=nt\:
Deschide urechea bine
Sa vedem ghice[ti ori ba?
Cine te-a strigat pe tine?
Hai ghice[te nu mai sta!
Unul dintre copiii care
c=nt\ `l strig\ pe nume pe
cel cu ochii `nchi[i, iar
acesta trebuie s\ ghiceasc\
cine l-a strigat.
Pentru amuzament,
copiii `[i pot schimba vocea.
Dac\ cel care a strigat este
identificat, trece cu ochii
`nchi[i, dac\ nu, se reia [i
strig\ altcineva.
La noi `n gr\dini]\
Copiii se a[eaz\ `n cerc [i
o feti]\ danseaz\ `n interi-
orul cercului `n timp ce toa-
t\ lumea c=nt\:
La noi `n gr\dini]\
Era o feti]\
Ce purta cu ging\[ie o
alb\ rochi]\
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
Sa vedem cum joac\ ea,
Cum se joac\ acuma
{i pe cine alege ea, se nu-
mea......
(`n timpul acesta, feti]a
se a[eaz\ `n dreptul unui
copil pe care `l alege ea s\ `i
ia locul. Feti]a care a dansat
ia locul copilului `n cerc, iar
copilul din cerc va dansa `n
cerc).
~n cazul `n care feti]a a
ales un b\iat, c=ntecelul va
fi urm\torul:
La noi `n gr\dini]\ era un
b\iat
Ce purta cu ging\[ie pan-
talon curat
Sa vedem cum joac\ el,
cum se joac\ acuma
{i pe cine alege, se nu-
mea...
[i jocul va continua p=n\
ce fiecare copil a dansat `n
cerc. a

Luni,
12 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 34 (635) Anul III
Primul Maslu pentru
credincio[ii parohiei „Sf.
PAGINA 16
{tefan cel Mare“ din Ia[i
Deliciul copiilor [i al ur[ilor,
vindec\torul femeilor
a Zmeurul este cel mai c\utat arbust forestier produc\tor de fructe, foarte mult adulmecate
la vremea rodirii, atât de c\tre ur[i, cât [i de copii, pentru fructele sale deosebit de aromate
a Planta cre[te frecvent `n flora spontan\ din Europa [i America de Nord, mai ales `n zonele montane
[i premontane, mai reci [i umede (pân\ la altitudinea de 2.000 de metri), `n lungul v\ilor [i `n lumini[urile de
p\dure, unde formeaz\ zmeuri[uri naturale, u[or umbrite de arborii `nal]i de brad [i fag a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI „M\ preg\tesc pentru restructurarea Guvernului“
Noul ministru de Ex-
terne ar putea fi numit
odat\ cu restructurarea
Executivului, proces de
reconfigurare a struc-
turii guvernamentale ca-
re va reprezenta un test
privind modul de func-
]ionare a majorit\]ii `n
Parlament, `n raport cu
reac]ia opozi]iei, conside-
r\ premierul C\lin Po-
pescu-T\riceanu (foto).
El a ar\tat c\ Mi-
hai-R\zvan Ungureanu
a avut o performan]\
foarte bun\ `n calitate de
ministru al Afacerilor
Externe, motiv pentru
O trup\ improvizat\ va reprezenta Rom=nia la Eurovision
„Liubi, Liubi, I Love
You“, piesa interpretat\
de trupa Locomondo, s-a
Un v=nz\tor dintr-un magazin japo-
clasat pe primul loc `n fi-
nez de dulciuri poz=nd cu un laptop
nala selec]iei na]ionale
f\cut din ciocolat\. Exper]ii IT averti-
Eurovision 2007, desf\[u-
zeaz\, `n aceste zile, asupra pericolului
apari]iei viru[ilor informatici „ambala]i“ rat\, s=mb\t\, `n studi-
ourile TVR, [i va repre-
`n mesaje pentru `ndr\gosti]i. a
zenta Rom=nia `n finala
CM
YK
PAGINA 11
care i s-a propus s\ se
ocupe de componenta
doctrinar-ideologic\ pro-
movat\ de PNL, [i a a-
mintit c\ decizia nomi-
naliz\rii `nlocuitorului
acestuia nu se ia sub pre-
siunea timpului.
„M\ preg\tesc pentru
restructurarea Guver-
nului [i exist\ varianta
s\ nu facem o numire
`nainte de aceast\ re-
structurare“, a declarat
T\riceanu, `n interviul
pentru emisiunea „Pro
Vest“ de la Pro TV, di-
fuzat\ duminic\. a
european\ de la Helsinki,
care va avea loc pe 12 mai.
„Ne bucur\m c\ vom
reprezenta Rom=nia la
Helsinki, unde v\ promi-
tem c\ vom lupta ca s\
c=[tig\m un loc c=t mai
bun pe podium. Sper\m
ca publicul european s\
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Ministerul Economiei propune
o solu]ie pentru racordarea
caselor la energie electric\
TABLETA PREFECTULUI
Libert\]i asumate
[i responsabilitate
PAGINA 3
Transhuman]\
mioritic\
dup\ reguli europene
PAGINA 5 CM
YK
Trei companii vor
colecta, deocamdat\,
fondurile
de pensii private
PAGINA 6
„Cuza“ `ncepe 2007
cu 35 de milioane de
lei de cheltuit
PAGINA 10
recepteze la fel ca [i cel La concursul Eurovi-
din Rom=nia mesajul nos- sion din acest an de la
tru. E un mesaj de suflet, Helsinki, Rom=nia este Meteo
U
de dragoste, un mesaj de calificat\ direct `n finala
toleran]\ de la Dumne- din 12 mai, datorit\ locu-
Precipita]ii
zeu“ , a declarat, dup\ lui 4 ob]inut de Mihai
maxima 11 °C
anun]area clasamentului Tr\istariu la edi]ia din
final al concursului, 2006 a concursului Euro- minima 4 °C
Ghedi Kamara. vision de la Atena. a sursa: www.intellicast.com
2 Luni, 12 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXXVIII)
Ordinul iezuit (II)
~n ofensiva Bisericii Catoli-
ce `mpotriva protestantis-
mului un rol deosebit de
important l-a avut „Socie-
tatea lui Iisus“, cum s-a nu-
mit la `nceput ordinul c\lu-
g\rilor iezui]i. ~ntemeieto-
rul acestui ordin a fost Ig-
na]iu de Loyola, care, `ntre
1522-1523, a compus lucra-
rea „Exerci]iile spirituale“,
prin care-[i propunea s\
imite pe Hristos `n via]a,
`nv\]\tura [i suferin]ele
Sale. Prin aceast\ lucrare,
Igna]iu a `nceput s\ cuce-
reasc\ sufletele credin-
cio[ilor pentru Dumnezeu.
Astfel, `l lua pe cel care do-
rea s\ devin\ un bun cre[-
tin, `l ducea `ntr-un loc re-
tras, r\mânea cu el timp de
30 de zile, prelucrând
con]inutul c\r]ii. Sufletul
era cople[it [i dup\ acele
exerci]ii ie[ea alt om, gata
s\-l slujeasc\ pe Dumnezeu
`ntru totul. Igna]iu spunea
c\ sunt multe tipuri de c\-
l\torii. Unii pleac\ la plim-
bare, se `ntorc `napoi de
unde au plecat f\r\ s\ se fi
schimbat; al]ii au plecat de-
finitiv, nu s-au mai `ntors,
ei au devenit al]i oameni.
Dac\ omul a p\r\sit o dat\
p\catul, s\ nu se mai lase
rob p\catului, ci cu tot cu-
rajul s\ `nceap\ o via]\
nou\. „Exerci]iile spiritua-
le“ prevedeau pentru fieca-
re om o concentrare duhov-
niceasc\ de rug\ciuni [i
predici timp de patru s\p-
t\mâni. ~n prima s\pt\mâ-
n\ se evocau groz\viile
p\catului, de la c\derea
`ngerilor [i pân\ la viziu-
nea chinurilor din iad. ~n
timpul acesta, penitentul
trebuia s\ „vad\“ [i s\ se
cutremure de chinurile con-
damna]ilor. Postul comple-
ta rug\ciunea, asceza [i
mortific\rile din programul
primei s\pt\mâni. Dup\ o
spovedanie, se trecea `n
s\pt\mâna a doua la
prezentarea vie]ii lumi-
noase a lui Iisus pe câmpi-
ile Galileii, urmând ca, `n a
patra zi, penitentul s\ de-
clare dac\ opteaz\ pentru
`mp\r\]ia lui Lucifer sau
pentru `mp\r\]ia lui
Hristos. S\pt\mâna a treia
`l ajuta pe penitent la
`nt\rirea hot\rârii luate;
de aceea se insista asupra
patimilor Mântuitorului,
punându-se un accent de-
osebit pe fiecare ispit\,
fiecare suferin]\ [i fiecare
biruin]\. Dup\ o alt\ spo-
vedanie, se trecea `n s\pt\-
mâna a patra la istorisirea
`nvierii Mântuitorului,
timp `n care penitentul tre-
buia s\ ajung\ pân\ la con-
templarea extazului ceresc.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Lacrimile poc\in]ei
Povesteau c\ avva Sisoe s-a
`mboln\vit. B\trânii se adu-
naser\ `mprejurul s\u, iar
el le vorbea. ~l `ntreab\: „Ce
vezi, avva?“. El zice: „V\d
pe unii venind spre mine,
iar eu `i rog s\ m\ lase `nc\
pu]in, ca s\ m\ poc\iesc“.
Unul dintre b\trâni `i zice:
„{i dac\ te las\, ai avea
putere [i acum s\ faci
poc\in]\?“. B\trânul `i zice:
„Dac\ nu pot face, m\car s\
plâng pu]in pentru sufletul
meu [i-mi ajunge“. (Pateericc,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Calea ~mp\r\]iei lui Dumnezeu
„Iar când (Iisus) S-a a-
propiat de Betfaghe [i de
Betania, c\tre muntele care
se zice Muntele M\slinilor,
a trimis pe doi dintre uce-
nici, zicând: «Merge]i `n
satul dinaintea voastr\ [i,
intrând `n el, ve]i g\si un
mânz legat pe care nimeni
dintre oameni n-a [ezut
vreodat\. {i, dezlegându-l,
aduce]i-l. {i dac\ v\ va `n-
treba cineva: Pentru ce-l
dezlega]i?, ve]i zice a[a:
Pentru c\ Domnul are tre-
buin]\ de el». {i, plecând,
cei trimi[i au g\sit precum
le-a spus. Pe când ace[tia
dezlegau mânzul, au zis
st\pânii lui c\tre ei: «De ce
dezlega]i mânzul?». Iar ei
au r\spuns: «Pentru c\ are
trebuin]\ de el Domnul». {i
i-au adus la Iisus [i, arun-
cându-[i hainele lor pe
mânz, l-au ajutat pe Iisus
s\ urce pe el. Iar pe când
mergea El, a[terneau hai-
nele lor pe cale. {i apropi-
indu-se de poalele Muntelui
M\slinilor, toat\ mul]imea
ucenicilor, bucurându-se, a
`nceput s\ laude pe Dum-
nezeu, cu glas tare, pentru
toate minunile pe care le
v\zuse, zicând: «Binecu-
vântat este ~mp\ratul care
vine `ntru numele Domnu-
lui! Pace `n cer [i slav\
`ntru cei de sus». Dar unii
farisei din mul]ime au zis
c\tre El: «~nv\]\torule,
ceart\-]i ucenicii». {i El,
r\spunzând, a zis: «Zic vo-
u\: Dac\ vor t\cea ace[tia,
pietrele vor striga».
{i a sosit ziua Azimelor,
`n care trebuia s\ se jert-
feasc\ Pa[tile. {i a trimis
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Meletie,
arhiepiscopul Antiohiei Mari ~n ziua de 12 februarie,
istoria consemneaz\:
(dezlegare la pe[te)
Sfântul Meletie era originar din
Armenia. Pentru via]a lui `mbu-
n\t\]it\, pentru blânde]ea [i sme-
renia sa era iubit de to]i. A fost
ales episcop al cet\]ii Sevastia,
apoi `n Veria Siriei [i dup\ ceva
vreme arhiepiscop al Antiohiei. Se
poveste[te c\, dup\ ce a intrat `n
CALENDARUL ZILEI
pe Petru [i pe Ioan, zicând: Omului merge precum a
«Merge]i [i ne preg\ti]i
Pa[tile, ca s\ mânc\m». Iar
fost orânduit, dar vai omu-
lui aceluia prin care este
ei I-au zis: «Unde voie[ti s\ vândut!». Iar ei au `nceput
preg\tim?». Iar El le-a zis: s\ se `ntrebe, unul pe altul,
«Iat\, când ve]i intra `n cine dintre ei ar fi acela,
cetate, v\ va `ntâmpina un care avea s\ fac\ aceas-
om ducând un urcior cu ta? {i s-a iscat `ntre ei [i
ap\; merge]i dup\ el `n ne`n]elegere: cine dintre ei
casa `n care va intra. {i se pare c\ e mai mare? Iar
spune]i st\pânului casei: El le-a zis: «Regii neamu-
~nv\]\torul `]i zice: Unde rilor domnesc peste ele [i se
este `nc\perea `n care s\ numesc binef\c\tori. Dar
m\nânc Pa[tile cu ucenicii `ntre voi s\ nu fie astfel, ci
mei? {i acela v\ va ar\ta cel mai mare dintre voi s\
un foi[or mare, a[ternut; fie ca cel mai tân\r, [i c\pe-
acolo s\ preg\ti]i». Iar, ei, tenia ca acela care sluje[- traist\ [i torul zice
ducându-se, au aflat pre- te. C\ci cine este mai mare: f\r\ `nc\l]\- c\ ceea ce ai
cum le spusese [i au cel care st\ la mas\ sau cel minte, a]i avut f\cut pentru tine
preg\tit Pa[tile. care sluje[te? Oare, nu cel lips\ de ceva?». Iar ei au va fi a altora, iar ceea ce ai
{i când a fost ceasul, S-a ce st\ la mas\? Iar Eu, `n zis: «De nimic». {i El le-a f\cut pentru al]ii va fi al
a[ezat la mas\, [i apostolii mijlocul vostru, sunt ca zis: «Acum `ns\ cel ce are t\u, iar prin ceea ce faci
`mpreun\ cu El. {i a zis unul ce sluje[te. {i voi sun- pung\ s\ o ia, tot a[a [i pentru al]ii, de fapt, d\-
c\tre ei: «Cu dor am dorit s\ te]i aceia care a]i r\mas cu traista, [i cel ce nu are sabie ruie[ti lui Dumnezeu. El
m\nânc cu voi acest Pa[ti, Mine `n `ncerc\rile Mele. {i s\-[i vând\ haina [i s\-[i [tie c\ `n aceast\ lume nu
mai `nainte de patima Mea, Eu v\ rânduiesc vou\ `mp\- cumpere. C\ci v\ spun c\ se poate tr\i f\r\ dragoste
c\ci zic vou\ c\ de acum r\]ie, precum Mi-a rânduit trebuie s\ se `mplineasc\ [i f\r\ gesturi care arat\
nu-l voi mai mânca, pân\ Mie Tat\l Meu, ca s\ `ntru Mine Scriptura a- dragostea pentru semeni.
când nu va fi des\vâr[it `n mânca]i [i s\ be]i la masa ceasta: {i cu cei f\r\ de lege Judecata lui Dumnezeu
`mp\r\]ia lui Dumnezeu». {i Mea, `n `mp\r\]ia Mea [i s\ s-a socotit, c\ci cele despre este `nfrico[\toare pentru
Mine au ajuns la sfâr-
luând paharul, mul]umind, [ede]i pe tronuri, judecând cei care nu s-au gândit res-
a zis: «Lua]i acesta [i `m- cele dou\sprezece semin]ii [it». Iar ei au zis: «Doamne, ponsabil [i serios la acest
p\r]i]i-l `ntre voi; c\ zic ale lui Israel». {i a zis Dom- iat\ aici dou\ s\bii». Zis-a moment. ~n finalul frag-
vou\: Nu voi mai bea de nul: «Simone, Simone, iat\ lor: «Sunt de ajuns». {i, mentului evanghelic, Hris-
acum din rodul vi]ei, pân\ satana v-a cerut s\ v\ cear- ie[ind, s-a dus dup\ obicei tos ne arat\ c\ pentru cei
ce nu va veni `mp\r\]ia lui n\ ca pe grâu; iar Eu M-am `n Muntele M\slinilor [i drep]i este preg\tit raiul,
Dumnezeu». {i luând pâi- rugat pentru tine s\ nu ucenicii l-au urmat.“ (Luca iar pentru ceilal]i, urâciu-
nea, mul]umind, a frânt [i piar\ credin]a ta. {i tu, oa- 19, 29-40; 22, 7-39) nea [i pustietatea iadului.
le-a dat lor, zicând: «Acesta recând, `ntorcându-te, `nt\- Ar fi bine s\ [tim c\ raiul [i
este Trupul Meu care se d\ re[te pe fra]ii t\i». Iar el I-a *** iadul sunt realit\]i!
pentru voi; aceasta s\ face]i zis: «Doamne, cu Tine sunt De ast\zi `ncepe „s\pt\-
spre pomenirea Mea». Ase- gata s\ merg [i `n temni]\ [i ~n fragmentul evanghelic mâna alb\“, deci nu trebuie
menea [i paharul, dup\ ce la moarte». Iar Iisus i-a zis: de ieri, numit „al ~nfrico[a- s\ mai mânc\m carne. Ne
au cinat, zicând: «Acest pa- «Zic ]ie, Petre, nu va cânta tei Judec\]i“, Domnul nos- preg\tim de post. ~ncepem
har este Legea cea nou\, ast\zi coco[ul, pân\ ce de tru Iisus Hristos ne arat\ s\ urc\m dealul Golgotei
`ntru Sângele Meu, care se trei ori te vei lep\da de calea pe care trebuie s-o al\turi de Domnul Iisus
vars\ pentru voi. Dar iat\, Mine, c\ nu M\ cuno[ti». {i parcurgem pentru a intra Hristos. (Rubric\ realizat\
mâna celui ce M\ vinde este de pr. Dumitru P|DU-
le-a zis: «Când v-am trimis `n `mp\r\]ia lui Dumnezeu.
cu Mine la mas\. {i Fiul pe voi f\r\ pung\, f\r\ Cu alte cuvinte, Mântui- RARU, Radio Trinitas)
cetate, antiohienii l-au primit cu a 1788 – S-a n\scut Carl a 1938 – Anschluss – Trupele
atâta evlavie `ncât mul]i dintre ei Reichenbach, chimist [i filosof ger- germane intr\ `n Austria;
`[i botezau copiii cu numele lui. man (d. 1869); a 1942 – S-a n\scut Ehud
Sfântul Meletie a fost alungat de a 1804 – A `ncetat din via]\ Barak, general [i om politic, fost
eretici din scaunul episcopal, dar a Immanuel Kant, filosof german (n. ministru de Externe (1995-1996);
fost rechemat `n timpul `mp\ratu- 1724); fost prim-ministru al Israelului
lui Iulian Apostatul (361-363). Du- a 1809 – S-a n\scut Charles (1999-2001), pre[edinte al Par-
p\ ce noul `mp\rat a `mbr\]i[at Robert Darwin, autorul teoriei de- tidului Muncii;
credin]a p\gân\, acesta l-a exilat spre evolu]ia speciilor de plante [i a 1961 – A fost lansat\ prima
pe Sfântul Meletie, care s-a `ntors sta]ie interplanetar\ automat\ `n
animale prin selec]ie natural\ (d.
`n Antiohia `n timpul `mp\ratului 1882); direc]ia Planetei Venus;
Iovian. Urm\torul `mp\rat, Va- a 1856 – Vasile Boerescu a a 1994 – Se deschid Jocurile
lens, l-a izgonit pe arhiepiscopul adresat un memoriu ministrului Olimpice de Iarn\ la Lilleha-
Meletie. Dar [i de data aceasta de Externe al Fran]ei, Alexandre mmer, Norvegia;
Sfântul Meletie s-a `ntors `n Walewski, `n care pleda pentru a 1996 – Yasser Arafat a depus
Antiohia, `n timpul `mp\ratului constituirea unui stat na]ional jur\mântul `n calitate de prim
Gra]ian (359-383). Sfântul Meletie românesc independent sub garan- pre[edinte ales (20 ianuarie 1996)
a murit `n timpul desf\[ur\rii ]ia celor [apte mari puteri; al Autorit\]ii Na]ionale Pales-
Sinodului al II-lea Ecumenic (381) tiniene;
a 1862 – S-a n\scut Alexandru
de la Constantinopol. Moa[tele Davila, dramaturg român (d. 1929); a 1999 – Pre[edintele Statelor
sale au fost duse `n Antiohia. Unite ale Americii, Bill Clinton, a
a 1864 – Parlamentul voteaz\
proiectul de lege pentru organi- fost g\sit nevinovat `n procesul cu
Tot `n ast\zi, Biserica face zarea puterii armate `n România; privire la afacerea Monica Le-
pomenirea Cuvioasei Maria care a 1892 – Pentru prima oar\ `n winsky;
[i-a schimbat numele `n Marin; a istoria tehnicii, o inven]ie - apa- a 2000 – A avut loc, la Bu-
Sfântului Antonie, patriarhul ratul de cronofotografie al france- cure[ti, reuniunea statelor mem-
Constantinopolului; a Sfin]ilor zului Leon Bouly – este denumit\ bre ale Pactului de Stabilitate din
Satornic [i Plutin [i a Sfântului Europa de Sud-Est, la nivelul
cinematograf; [efilor de state [i de guverne, la
Mucenic Hristea.
a 1894 – S-a n\scut Otilia finele c\reia a fost semnat\ Carta
Cazimir, scriitoare, poet\ (d. 1967); rela]iilor de bun\ vecin\tate, sta-
Mâine, Biserica face pomenirea
Cuviosului Martinian (dezlegare a 1912 – Abdicarea `mp\ratu- bilitate, securitate [i cooperare `n
la pe[te). lui chinez Pu Yi; sfâr[itul dinastiei Europa de Sud-Est;
Qing; a 2002 – Procesul fostului pre-
a 1912 – China adopt\ calen-
[edinte al Republicii Federale
darul gregorian; Iugoslavia, Slobodan Miloševic
a 1919 – Consiliul militar in- `ncepe la tribunalul interna]ional
teraliat de la Paris a aprobat ca pentru crime de r\zboi al ONU de
a 1502 – Vasco da Gama por- armata român\ s\ `nainteze pe la Haga. Miloševic a decedat
ne[te din Lisabona, Portugalia, `n aliniamentul Satu Mare – Carei – `nainte ca acest proces s\ `[i pro-
Oradea – Salonta – Arad;
cea de-a doua sa c\l\torie c\tre nun]e sentin]a;
India; a 1922 – {i-a `nceput pontifi- a 2002 – O aeronav\ Tupolev
a 1690 – A `ncetat din via]\ catul papa Pius al XI-lea (n. 1857 Tu-154 apar]inând companiei Iran
Charles le Brun, pictor [i decora- - 1939); Air explodeaz\ `nainte de a ater-
tor francez; reprezentant al clasi- a 1924 – La New York are loc iza pe aeroportul din Khorrama-
cismului; a creat decora]iile inte- premiera lucr\rii simfonice Rapso- bad, Iran, provocând moartea a
rioare la Versailles (n. 1619); dia albastr\ de George Gershwin; 119 persoane. a

LUMEA PIERDUT|
Ploaia - fiic\ a norilor [i dar a cerului
de Marcel LUTIC
Am v\zut, s\pt\mâna
trecut\, care este explica]ia
poporului cu privire la ori-
ginea ploilor. Era cumva i-
nevitabil ca oamenii `ncepu-
tului de lume [i urma[ii lor
pe p\mânt s\ asocieze ploa-
ia norilor, din moment ce,
numai atunci când ace[ti boi
sau bivoli ai Soarelui ap\-
reau pe cer, ploua. Ast\zi re-
venim cu mai multe am\-
nunte cu privire la aceast\
rela]ie, insistând mai mult
asupra ploii.
Potrivit Dic]ionarului
Explicativ al Limbii Române
(DEX), ploaia este o „preci-
pita]ie atmosferic\ sub for-
m\ de pic\turi de ap\ pro-
venite din condensarea va-
porilor din atmosfer\“. Ce
noroc c\ „domnii ]\rani“ (ca
s\-l cit\m pe un confrate de
la „Literatur\ [i art\“ din
Chi[in\u!) nu citesc DEX-ul,
altfel nu ar `n]elege nimic
din aceast\ defini]ie. Poporul
este mult mai plastic, mai
sugestiv, chiar dac\ [tiin]a
nu a fost de acord cu expli-
ca]iile sale decât rareori. De
pild\, iat\ cum `[i explica
VE{TI BUNE
Un act de recuperare a memoriei
de Liviu ANTONE-
SEI
Am `n m=ini cele trei vo-
lume ale albumului „Bucu-
re[ti `n imagini `n vremea
lui Carol I“ [i nu m\ satur
s\ le r\sfoiesc, s\ z\bovesc
la o imagine ori la alta, s\
recitesc un pasaj din
Cuv=ntul `nainte ori `n tex-
tele de situare istoric\. A
ap\rut la Editura
Funda]iei Pro, cu sprijinul
Asocia]iei Kultura [i spon-
soriz\rile Ministerului
Administra]iei [i Internelor
[i BCR. Acestor institu]ii se
datoreaz\, prin urmare ,
tip\rirea superbelor vo-
lume, dar ele trebuiau mai
`nt=i concepute [i realizate.
De cine? Mai `nt=i, desigur,
de Stelian }urlea, un fa-
natic bl=nd al vechiului
Bucure[ti, din care ast\zi
n-a mai r\mas mare lucru,
care a `ngrijit edi]ia [i scrie
Cuv=ntul `nainte. Dar nu
este singurul vinovat! Cu
priceperea editorial\ pe ca-
re i-o cunoa[tem, [i-a g\sit
o frumoas\ ga[c\ de com-
plici, constituind un adev\-
rat grup criminal, c\ci nu e
o crim\ s\ ar\]i ora[ului slu-
]it de comunism [i apoi de
capitalismul de cumetrie c\
acest ora[ a fost c=ndva
echilibrat [i frumos? C\-[i
românul de rând izvorul
ploii: „De la ape [i de la p\-
mânt se ridic\ de multe ori
aburi [i neguri, se prefac sus
`n nouri [i «când este dat s\
ploaie, plou\»“. O alt\ cre-
din]\ r\spândit\ se refer\
la spa]iul din care vine ploa-
ia, adic\ la cer; conform a-
cestei credin]e, cerul „este
tot o fa]\ de p\mânt c\reia
noi `i vedem numai partea
dedesubt. {i `n acel cer plo-
u\: ploaia aceea p\trunde
prin p\mântul cerului [i
când ajunge tocmai la fund
`l str\bate [i apoi `ncepe s\
cad\ pe p\mântul nostru. ~n
cer plou\ dintr-al doilea cer,
`ntr-al doilea plou\ dintr-al
treilea [i tot a[a pân\ la al
[aptelea sau al nou\lea cer,
«unde numai Dumnezeu [tie
ce se petrece»“. Credin]a a-
ceasta avanseaz\ [i o supo-
zi]ie cu privire la posibilele
lumi de sub p\mântul nos-
tru: „Poate c\ ploaia de pe
p\mântul nostru curge sub
chip de ploaie pe alt p\mânt,
pe alt\ lume de sub noi, pen-
tru care [i podi[ca noastr\
`ntins\ ca o nesfâr[it\ fa]\
de mas\ este socotit\ tot ca
un cer“! S\ recunoa[tem c\
parc\ ne place mai mult sti-
merita numele de Micul
Paris, a[a cum [i ora[ul nos-
tru [i l-o fi meritat pe cel de
Floren]\ a Rom=niei? Com-
plicii lui Stelian }urlea sunt:
Emanuel B\descu (selec]ia
[i prezentarea fotografiilor),
Ion Bulei (studiul „Privire
istoric\“), Nicolae Noica
(Studiul „Expozi]ia de la
1906“; este vorba despre
nepotul filosofului [i fost
ministru al lucr\rilor pub-
lice), Cristina }urlea [i Da-
niel Nicolescu (concep]ie gra-
fic\ [i machetare). To]i a-
ce[tia merit\ oprobiul celor
care au slu]it cu incon[ti-
en]\ Capitala Rom=niei,
at=t `n proletcultism, c=t [i
- ca s\ fac un cuv=nt nou! -
capitcultism, `n care-i cu-
prind pe to]i crinhalaicii, de
la primul p=n\ la actualul
marmoreean, care au reu[it
s\ des\v=r[easc\, cu apro-
b\rile pentru vilele de neam
prost [i „buildingurile“ de
metal [i sticl\, b\gate `n
coasta Catedralei Sf=ntul
Iosif ori al\turi de Ateneul
Rom=n, ceea ce sc\pase cu-
tremurelor, primului pro-
letcultism ori demen]ei dis-
tructive a lui Ceau[escu.
Din partea mea, care am
reu[it s\ r\m=n un „om
vechi“, merit\ toate laude-
le, laolalt\ cu cei care au
sprijinit proiectul.
OPINII & COMENTARII
lul naratorului popular decât
sobra explica]ie din DEX!
O alt\ explica]ie arhaic\
a producerii ploii face trimi-
tere la z\pad\. Astfel ,se
spune c\ „`mprejurul p\-
mântului este om\t mare,
care st\ [i vara. Din acela se
ridic\ la cer [i Sfântul Ilie
tope[te cu foc [i d\ ploaie
din el, da dracii fac ghia-
]\...“. ~n continuarea acestei
explica]ii mai exist\ o alta;
potrivit ei, apa ar sta r\s-
pândit\ pe fa]a cerului, dar
nu curge decât atunci când
trece Sântilie cu carul s\u;
carul, ca s\ nu alunece pe
bolta cerului, este prev\zut
cu ni[te cuie pe [inele
obezilor, aceste cuie g\urind
cerul; numai astfel putea, se
zice, s\ ias\ apa din cer [i s\
se reverse asupra p\mântu-
lui sub chip de ploaie bine-
cuvântat\.
Oamenii de alt\dat\ a-
veau temeri cu privire la
cantit\]ile de ap\ din cer,
crezând cu t\rie c\ aceasta
s-ar putea termina cândva.
Interveneau `ns\ de `ndat\
al]i oameni, mai b\trâni [i
mai [tiutori ai rostului firii,
`ncredin]ându-i c\ `n aseme-
nea situa]ii intra `n ac]iu-
ne... curcubeul, acesta `nce-
pând s\ trag\ alt\ ap\ din
râurile [i m\rile p\mântu-
lui. Desigur, al]i b\trâni
aveau alt\ p\rere cu privire
la func]ia curcubeului, spu-
nând c\ de fapt acesta este
numai drumul pe care... ba-
laurii se duc s\ re`nnoiasc\
provizia de ap\. Al]i oameni,
mai evlavio[i, nu puteau s\
accepte c\ balaurii f\ceau
aceste servicii omenirii; ca
atare, credeau c\ ploaia ne
vine direct de la Dumnezeu,
Sfântule]ul ocupându-se per-
sonal atât de slobozirea u-
Vreau s\ spun de la bun
`nceput, dup\ ce-am citit [i
v\zut totul [i r\sfoit de
nenum\rate ori, c\ aceast\
trilogie ofer\ chiar mai mult
dec=t spune titulul. Nu aco-
per\ doar domnia lui Carol I,
ci o perioad\ ce `ncepe pe la
R\zboiul Crimeii, la 1855.
Toate fotografiile dintre
1855 [i 1881 sunt originale,
cele mai multe publicate
pentru prima oar\. Mai
mult de jum\tate din cele-
lalte sunt, de asemenea
originale, restul fiind recu-
perate din albume [i mono-
grafii dedicate Bucure[tiu-
lui. Dup\ cum precizeaz\
Emanuel B\descu, `ntreg
corpusul de material in-
conografic provine din fon-
durile Bibliotecii Academiei
Rom=ne, unde d-sa a avut
r\bdarea s\ r\sfoiasc\ [i s\
r\scoleasc\, s\ le scuture col-
bul, restituindu-ni-le nou\,
acum, ca pe ni[te bineveni-
te nestemate. Ansamblul,
alc\tuit din fotografii pano-
ramice, „portrete de cl\diri“
[i portrete propriu-zise `n
peisaj bucure[tean, elemen-
te de detaliu arhitectural sau
contexte urbanistice, este
uluitor. Avem un Bucure[ti
a[a cum a fost `n momentul
de gra]ie al istoriei sale,
cum nu mai este [i cum, din
p\cate, nu va mai fi nicio-
dat\. O mul]ime din super-
nor „vine din cer“ (numite,
de altfel, „vinele lui Dumne-
zeu“), cât [i de luatul apei
din m\ri, iazuri [i râuri. Cei
mai mul]i `ns\, [tiau c\
ploaia „e-n cer [i norii o aduc
de acolo din `mp\r\]ia no-
rilor“. O delimitare se f\cea,
totu[i; astfel, ploile mici [i
folositoare erau slobozite de
Dumnezeu prin deschiderea
cerurilor, pe când cele mari,
cu grindin\, erau aduse de
balauri [i solomonari.
Acum, `n final, câteva
considera]ii de natur\ sim-
bolic\. Gândit\ ca o fiic\ a
norilor [i a furtunii, ca un
dar al zeilor sau a lui
Dumnezeu, ploaia este so-
cotit\ tr\s\tura vizibil\ de
unire dintre cer [i p\mânt;
`n hierogamia (nunta sacr\)
dintre acestea dou\ ploaia fi-
ind s\mân]a fecundant\,
mai ales civiliza]iile agrare
raportându-se `n acest mod
la ploaie (Chevalier). Al]i et-
nologi vorbesc de o materi-
alizare a influen]elor celeste
pe p\mânt sub chipul ploii;
fiind legat\ de simbolistica
apei, ploaia este peste tot `n
lume un semn al fertilit\]ii,
multe civiliza]ii având chiar
zei ai ploilor. La români,
stropii de ploaie sunt numi]i
„lacrimile Maicii Domnului“,
lacrimi pricinuite de pierde-
rea Fiului sau de suferin]ele
ori p\catele oamenilor.
~ndeob[te conotat\ pozi-
tiv, ploaia putea, dac\ era
l\sat\ pe „mânile“ balauri-
lor [i solomonarilor, s\ devi-
n\ o adev\rat\ catastrof\
pentru comunit\]i `ntregi.
A[a s-a `ntâmplat de mai
multe ori `n istoria omenirii,
mitologia româneasc\ con-
semnând existen]a mai mul-
tor potopuri pe p\mânt. Des-
pre acestea, `n s\pt\mânile
ce vor urma.
* Marcel Lutic este etnograf
la Muzeul Etnografic al Moldovei
din cadrul Complexului Muzeal
Na]ional „Moldova“ Ia[i
bele cl\diri din aceste ima-
gini nu mai sunt - au c\zut
prad\ cutremurelor, bom-
bardamentelor din dou\
r\zboaie [i, mai ales, m=i-
nilor criminale ale oameni-
lor, pe vremuri de pace. Nu
ar fi `ns\ cinstit s\ nu a-
mintesc studiul lui Ion Bu-
lei, I“storia trece pe dinain-
tea nostr\“, fermec\tor ca [i
cartea „Lumea rom=neasc\
la 1900“, cel al lui Nicolae
Noica despre „Expositiunea
General\ Rom=n\ din
1906“, tu[ant\ reconstituire
a unui „inginer“ cu suflet de
umanist, sau pe cele ale „se-
lec]ionerului de imagini“,
Em. B\descu, axate pe ar-
ti[tii fotografi ai Bucure[-
tilor din epocile Cuza [i
Carol I (Carol Popp de
Szathmari, Franz Mandy,
Leon Wandelmann, dr. Al.
Zaharia), ale c\ror nume
trebuie amintite cu respect
[i chiar pio[enie - f\r\
ochiul lor ager [i obiectivele
lor de acum peste 150 de
ani, n-am fi putut avea par-
te de aceast\ extraordinar\
restituire imagistic\ a tre-
cutului nostru. Poate c\
a[a, cu asemenea restituiri
- semnalam. acum pu]in\
vreme. apari]ia volumului de
memorii ale lui Eugeniu
Arthur Buhman, „Patru de-
cenii `n servicul Casei Rega-
le a Rom=niei, 1898-1940“ -,
ne vom `mputernici nu doar
memoria, ci [i prezentul, ne
vom demancurtiza.
* Liviu Antonesei este
scriitor, profesor
la Universitatea „Al.I.Cuza“
Luni, 12 februarie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Libert\]i asumate
[i responsabilitate
a A confunda marfa cu ambalajul,
`n condi]ia `n care r\mâi
extrem de sigur pe opinii, te poate
descalifica cu mare u[urin]\ a
de Nicu[or P|DURARU
Timpul construc]iilor sociale solide a corespuns
dintotdeauna vremurilor de pace. Niciodat\ o pe-
rioad\ de conflicte nu poate avea rezultate pozi-
tive, oamenii consumându-[i prea mult timp pen-
tru a se impune sau a genera strategii de demo-
lare a altor idei.
Atunci când am spus „construc]ie“, nu m-am
gândit doar la ceva fizic, ci [i la mentalit\]i, opinii,
curente doctrinare sau chiar `n]elegerea unor noi
libert\]i pe care s\ ni le asum\m. M\ amuz\ fap-
tul ca celebra carte „Capitalul“, de Marx, folosit\
`n timpurile comuniste trecute ca stindard doctri-
nar, era, `n acela[i timp, o carte extrem de capi-
talist\ `n principii, folosit\ deasemeni pentru fun-
dament\ri economice `n multe din universit\]ile
din vestul Europei. M\ amuz\ faptul c\ cele mai
civilizate [i mai dezvoltate societ\]i au un respect
fa]\ de societate, dar ([i asta se uit\ constant) [i
fa]\ de reguli foarte stricte [i bine definite. Mai pe
scurt, libert\]ile asumate democratic `n diverse
societ\]i, libert\]ile fundamentale ale omului,
sunt, `n acelasi timp, protejate cu str\[nicie, ele
reprezentând, de fapt, `n societ\]ile moderne, un
fel de tezaur na]ional.
Se poate ajunge cu u[urin]\ la punctul `n care
protejând cu str\[nicie libert\]i [i principii, felul `n
care le ap\r\m s\ fie suficient de agresiv `ncât s\
intr\m `ntr-o zon\ de contradic]ii chiar cu ceea ce
ap\r\m. Nu po]i spune ]ipând la al]ii c\ aperi li-
bertatea de exprimare. Care e, de fapt, secretul
unei societ\]i civilizate? Ce anume ne mai trebuie
nou\, ca români, pentru a schimba ceva din mediul
`n care tr\im? Educa]ia cre[tin-ortodox\ m-a
`nv\]at, printre multe altele, c\ disciplina [i ri-
gurozitatea sunt unele din „armele“ de mare efi-
cien]\. Asta, `n timp ce pacea, lini[tea [i echilibrul
sunt, deasemeni, necesare.
Depinde, evident, [i cui ne adres\m convingerile
noastre. Nivelul de `n]elegere al celor din jur
for]eaz\ forma `n care ne exprim\m opiniile - [i nu
numai -, inclusiv acceptarea unei idei sau p\s-
trarea ei `n forma ini]ial\. Una din marile caren]e
ale mass-media din ziua de ast\zi ]ine de preferin]a
pentru forma informa]iei [i nu pentru fondul ei.
Preferin]a pentru [tirile-[oc, nevoia de imagine aso-
ciat\ generatoare de interes pentru marea mas\ a
cititorilor sau auditorilor, deviaz\ puternic de la re-
alit\]i uneori suficient de preten]ioase pentru a-[i
pierde sensul ini]ial. Dac\ e s\ vorbim de pre]ul
cartofului [i numele european de botez pentru un
produs autohton obi[nuit, totul e aparent suficient
de simplu [i direct. Dac\ e s\ vorbim `ns\ de idei,
nu po]i nega ceea ce nu ai citit [i `n]eles integral.
Uit\m, `ns\, un lucru elementar: societatea `n
care tr\im tinde s\ ne obi[nuiasc\ cu vânzarea
ambalajului [i nu a con]inutului. Suntem extrem
de vulnerabili la acest aspect, riscând s\ devenim
chiar foarte vehemen]i `n a spune cât de mult\
dreptate avem. A confunda marfa cu ambalajul, `n
condi]ia `n care r\mâi extrem de sigur pe opinii, te
poate descalifica cu mare u[urin]\. Poate c\ aici e
secretul lumii europene civilizate pe care o dorim.
Arma informa]iei devine atât de puternic\ `ncât
libertatea de exprimare `nlocuie[te alte arme [i,
din instrument de informare, devine, `n primul
rând, generator de opinie [i, cu mare usurin]\, o
nou\ arm\.
Secretul unei lumi civilizate ]ine [i de rigurozi-
tate. Responsabilitatea la care am f\cut referire `n
titlu, [i pe care nu a]i g\sit-o pân\ acum, `nchide
`ns\ cercul libert\]ilor exprimate sau asumate.
Secretul echilibrului [i riscurilor posibile exprimate
mai sus st\ `n capacitatea de a deveni responsabili.
{i, dac\ acest lucru se face cu onorabilitate [i dem-
nitate, s-ar putea s\ creasc\ m\car un copac `n
urma noastr\. Iar pentru acest lucru se lupt\ [i nu
se cedeaz\ niciodat\.
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 12 februarie 2007
PE SCURT
Prima [edin]\
a Sf=ntului Sinod
`n anul 2007
Sub pre[edin]ia Prea Fericitu-
lui Teoctist, Patriarhul Biseri-
cii Ortodoxe Rom=ne, la Re[e-
din]a patriarhal\, ast\zi, 12
februarie, [i m=ine, 13 febru-
arie a.c., se vor desf\[ura lu-
cr\rile Sf=ntului Sinod al Bi-
sericii Ortodoxe Rom=ne. Tot-
odat\, m=ine, se va `ntruni [i
Colegiul Electoral Bisericesc
pentru alegerea episcopului
titular `n scaunul vacant al
Episcopiei Oradiei, Bihorului
[i S\lajului. Pe ordinea de zi a
`nt=lnirii Sf=ntului Sinod se
afl\ probleme curente ale vie-
]ii biserice[ti interne [i exter-
ne. „~n ziua de 13 februarie, `n
cadrul lucr\rilor Sf=ntului
Sinod, potrivit regulamentului
de alegere al clerului superior
vor fi desemna]i prin vot se-
cret, de c\tre membrii Sf. Si-
nod, candida]ii pentru alege-
rea episcopului titular `n sca-
unul vacant al Episcopiei Or-
todoxe Rom=ne a Oradiei,
Bihorului [i S\lajului. ~n du-
p\-amiaza acelea[i zile de 13
februarie, `ncep=nd cu orele
16.30, la Palatul Patriarhiei,
se va `ntruni Colegiul Electo-
ral Bisericesc pentru alegerea
episcopului titular `n scaunul
vacant eparhiei amintite“, a
declarat pentru Radio Trinitas
purt\torul de cuv=nt al Patri-
arhiei Rom=ne, pr. Constantin
Stoica. Miercuri, 14 februarie,
de la ora 10.00, la Palatul Pa-
triarhiei, va avea loc [edin]a
plenar\ anual\ a Adun\rii
Na]ionale Biserice[ti. Aduna-
rea Na]ional\ Bisericeasc\ va
dezbate [i evalua analiza
f\cut\ de Consiliul Na]ional
Bisericesc asupra `ntregii ac-
tivit\]i interne [i externe a
Bisericii Ortodoxe Rom=ne `n
anul 2006, sub urm\toarele
aspecte: pastoral-misionar, so-
cial-caritativ, via]a monahal\,
`nv\]\m=nt teologic [i religios
`n [colile publice, organiza-
toric-administrativ, cultural,
rela]ii cu alte culte, rela]ii cu
rom=nii din jurul grani]elor
]\rii [i diaspora, rela]ii ex-
terne biserice[ti [i ecumenice.
A fost lansat site-ul
oficial al Mitropoliei
Basarabiei
De cur=nd, a fost lansat site-
ul oficial al Mitropoliei Basa-
rabiei. Acest site a fost reali-
zat cu binecuv=ntarea IPS
Petru, Mitropolitul Basara-
biei, [i cu efortul direct al
prof. Gheorghe Badea din
Ia[i. Site-ul are c=teva com-
partimente importante care
prezint\ contextul istoric al
`nfiin]\rii acestei eparhii, le-
gitimitatea existen]ei [i conti-
nuitatea, `n spa]iul dintre
Prut [i Nistru, a Mitropoliei
Basarabiei, precum [i evolu-
]ia procesului de `nregistrare
a Mitropoliei Moldovei. De
asemenea, exist\ o rubric\
dedicat\ dialogului ecumenic,
`ns\ nu lipsesc nici datele de-
spre structura [i organizarea
Mitropoliei Basarabiei [i
c=teva informa]ii despre
fondatorul site-ului. Site-ul
are [i un forum de discu]ii
pentru interven]iile celor care
vor s\ fie al\turi de Mitro-
polia Basarabiei. „Am hot\r=t
s\ lansez site-ul
www.mitropoliabasarabiei.ro
ca s\-i ajut pe fra]ii no[tri de
peste Prut s\ reziste `n fa]a
stihiilor dezl\n]uite de cei
care `i du[m\nesc [i s\
p\streze unitatea de
credin]\, r\m=n=nd `n s=nul
Bisericii str\mo[e[ti“, a de-
clarat pentru Radio Trinitas
prof. Gheorghe Badea. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Manifest\ri religioase [i culturale dedicate [colile din Fl\m=nzi au pre-
zentat `n sala de conferin]e a
Prim\riei ora[ului Fl\m=nzi
`mplinirii a 100 de ani de la R\scoala de la 1907 scurte programe artistice cu
caracter patriotic.
S=mb\t\, 10 februarie, la de pomenire a celor care au ~n dup\-amiaza zilei de
Fl\m=nzi, `n jude]ul Boto- c\zut la R\scoala din 1907,
[ani, s-a marcat `mplinirea a primarul municipiului Fl\-
10 februarie, a avut loc i-
naugurarea unei expozi]ii
100 de ani de la R\scoala m=nzi, Dumitru Micu]aru, a de numismatic\, dar [i a
din 1907. La manifest\ri au dezvelit o plac\ comemora- unei expozi]ii de documente
participat preo]i, senatori, tiv\ - sfintit\ de preo]ii slu- ale vremii. Ziua s-a `ncheiat
deputa]i, oficialit\]i locale [i jitori - [i a `ndemnat pe par- la Casa de Cultur\ a ora-
jude]ene, istorici, fii ai satu- ticipan]i la p\strarea unui [ului Fl\m=nzi cu verni-
lui [i mul]i credincio[i. Des- moment de reculegere. Du- sajul unei expozi]ii de pic-
chiderea festivit\]ii a avut p\ discursurile care s-au
tur\ [i grafic\ semnat\ de
loc la monumentul din cen- ]inut, organizatorii au oferit artistul plastic prof. C. Si-
trul ora[ului (ridicat `n a- participan]ilor c=te un
midrean. Expozi]ia cuprin-
mintirea acestui eveni- col\cel [i un pahar de vin de de lucr\ri care prezint\ lo-
ment), unde un sobor de sufletul celor care s-au curi [i oameni din Fl\-
nou\ preo]i condus de pr. pomenit. ~ntruc=t evenimen- m=nzi. Serb\rile legate de
Nicolae Cr\ciun, protopop tul aminte[te celor de ast\zi `mplinirea a 100 de ani de la
de H=rl\u, a oficiat slujba de genera]iile care au trecut, R\scoala ]\ranilor de la
de sfin]ire a apei, dup\ care pentru a-i preg\ti pe cei din 1907 s-au `ncheiat ieri, 11
a avut loc o slujba de po- genera]iile viitoare [i pentru februarie, cu un spectacol
menire `n memoria r\scula- a transmite sim]\m=ntul a- de muzic\ popular\. (pr.
]ilor de la 1907. Dup\ slujba cestui eveniment, copiii de la Marius P~J~N)
Duminica ~nfrico[\toarei Judec\]i despre criteriile dup\ ca-
re se va face judecata
universal\, dar a explicat
C=t de important\ este iubirea milostiv\ [i de ce aceasta este nu-
mit\ `nfrico[\toarea ju-
decat\: „C=nd va judeca
a ~n cea de-a treia duminic\ din perioada Triodului, Duminica ~nfrico[\toarei lumea, M=ntuitorul Iisus
Hristos nu ne va judeca
Judec\]i, IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, a oficiat Sf=nta Liturghie
doar pentru r\ul pe care
la vechea Catedral\ mitropolitan\, Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“ din Ia[i a „C=nd va judeca l-am f\cut, pentru c\ am
lumea, M=ntuitorul Iisus Hristos nu ne va judeca doar pentru r\ul b\tut, am furat, am
min]it, am invidiat, am
pe care l-am f\cut, ci El ne va judeca [i pentru binele pe care am fi putut s\-l facem ucis cu cuv=ntul sau cu
[i nu l-am f\cut“, a men]ionat `n cuv=ntul de `nv\]\tur\ IPS Mitropolit Daniel a fapta pe semenii no[tri, ci
~nalt Prea Sfin]itul milostiv\. Unindu-le pe pu]in c=te pu]in, lumi- ast\zi ne arat\ `ns\ nu El ne va judeca [i pentru
Daniel, Mitropolitul Mol- toate trei necontenit ur- neaz\ sufletul nostru [i doar c=teva `ndemnuri la binele pe care am fi putut
s\-l facem [i nu l-am f\-
dovei [i Bucovinei, a ofi- c\m spre ~nviere, ne cu- ne d\ bucuria comuniu- a fi milostiv, ci ne arat\
ciat ieri slujba Sfintei r\]im de p\cate, ne `n- nii cu Dumnezeu care responsabilitatea pe care cut. De aceea, este `nfri-
Liturghii la Biserica „Sf. toarcem spre Dumnezeu este `nceputul vie]ii ve[- o avem `n privin]a rela]iei co[\toare judecata, c\ nu
Mc. Gheorghe“ - vechea [i ne lumin\m tainic cu nice `nc\ din lumea a- sau comportamentului ne d\m seama c=t bine
Catedral\ mitropolitan\ lumina `nvierii lui care, ceasta. Evanghelia de nostru fa]\ de semenii am fi putut s\ facem `n
via]a noastr\ [i nu l-am
din Ia[i. ~n cuv=ntul de no[tri. ~n `mp\r\]ia lui
`nv\]\tur\ rostit `n ca- Dumnezeu nu se poate in- f\cut. Nu ne d\m seama
drul Sfintei Liturghii, tra ocolind pe aproapele suficient dec=t atunci de
~nalt Prea Sfin]ia Sa a e- nostru. La por]ile `m- timpul nostru pierdut, de
viden]iat semnifica]iile p\r\]iei cerurilor vor sta ocaziile ratate de a fi
pentru mul]i oameni un
Evangheliei care s-a citit martori pentru noi cei
ieri `n toate l\ca[urile de care au primit ajutorul p\rinte [i un frate, un
cult ortodoxe: „{i vor nostru c=nd se aflau `n ajutor `n vreme de necaz.
merge ace[tia la chinuri nevoi, dar [i cei care nu l- Este `nfrico[\toare pen-
ve[nice, iar drep]ii la au primit, cei care au fost tru c\ este surprinz\-
via]\ ve[nic\ - Evanghe- toare. Ea ne surprinde
ignora]i de c\tre noi, tre-
lia din duminica ~nfrico- cu]i cu vederea, dispre]ui]i prin `ntrebarea pe care
[\toarei Judec\]i. Aceas- sau neb\ga]i `n seama. De ne-o adreseaz\ M=ntu-
t\ duminic\, a treia din aceea, Sf. Grigorie Teolo- itorul atunci c=nd se
perioada Triodului di- gul spune c\ s\racii sunt identific\ cu oamenii ne-
nainte de `nceperea sf=n- ap\r\tori sau avoca]i pu- b\ga]i `n seam\, cu to]i
tului [i marelui post al ternici pentru cei milostivi cei suferinzi, cu to]i cei
sfintelor Pa[ti, ne indic\ neglija]i, cu to]i cei tre-
[i asprii judec\tori pentru
c=t de important\ este cei care n-au fost milos- cu]i cu vederea“.
iubirea milostiv\ care se tivi. Ei sunt portarii ~n cadrul Sfintei Litur-
arat\ `n faptele concrete `mp\r\]iei cerurilor“. ghii, IPS Mitropolit Da-
ale milosteniei fa]\ de oa- niel a hirotonit preot pe
meni concre]i pe care `i Adrian Nahoi, paroh pen-
`nt=lnim `n timpul vie]ii
„Este `nfrico[\toare tru parohia George Enes-
noastre pe p\m=nt. ~n pentru c\ este cu, Protopopiatul Doro-
postul sfintelor Pa[ti, tre- surprinz\toare“ hoi, [i diacon pe Mihai
buie s\ cultiv\m mai ales Liviu B\rbo[elu, care va
aceste trei mari virtu]i: ~n cuv=ntul de `nv\]\- fi hirotonit preot pentru
rug\ciunea smerit\, po- tur\ rostit ieri, IPS Mi- parohia Ipatele, Protopo-
c\in]a sincer\ [i iubirea tropolit Daniel a vorbit [i piatul Ia[i 2. a
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia Moned\
comemorativ\
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 dedicat\
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i mitropolitului Varlaam
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, Informa]ii suplimentare
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul Banca Na]ional\ a Mol-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 de telefon: 0232/276907, dovei va bate [i emite, `n a-
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. cest an, patru monede come-
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), la sediul morative, dintre care una este
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; Centrului de Pelerinaj dedicat\ `mplinirii a 350 de
ani de la trecerea la Domnul a
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. „Sf. Parascheva“
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis mitropolitului Varlaam, in-
formeaz\ Radio Trinitas. De
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a din Ia[i: Bd. {tefan
asemenea, o moned\ urmea-
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie cel Mare [i Sfânt z\ s\ faca parte din seria
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic
nr. 16, `n curtea „S\rb\tori, cultur\, tradi]ii“,
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. tematica monedelor jubiliare
Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane, fiind selectat\ de Banca
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: Na]ional\ din catalogul date-
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim www.centruldepelerinaj.ro lor memorabile din istoria [i
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor. cultura ]\rii. a

Transhuman]\ mioritic\
dup\ reguli europene
a Oierii rom=ni ar putea fi `n imposibilitatea de a duce mai departe o tradi]ie veche de mii
de ani, din cauza unor reglement\ri europene a De[i ar fi putut invoca anumite tradi]ii,
cum au f\cut alte ]\ri `n cazul unor produse tradi]ionale, av=nd posibilitatea
s\ ob]in\ dispens\ de la Comisia European\, autorit\]ile rom=ne au trecut cu vederea
acest lucru [i astfel, rom=nii au pierdut dreptul de a mai duce oile la p\scut `n
transhuman]\ a Igiena produselor lactate primeaz\, `ns\ o tradi]ie ar trebui respectat\ a
Cititul printre r=nduri,
`n sensul s\u negativ, fa-
ce victime `n r=ndul celei
mai n\p\stuite, poate,
categorii sociale din
Rom=nia. R\spunsurile
ambigue date prin pres\
de c\tre autorit\]i ne duc
la g=ndul c\ interzicerea
unui fenomen `nr\d\ci-
nat de mii de ani pe pla-
iurile mioritice se plasea-
z\ la limita indiferen]ei.
Alte state au ob]inut mul-
te dispense ce au menirea
de a p\stra originalitatea
[i tradi]ionalismul spe-
cific unui popor.
Astfel, `n Rom=nia, oie-
rii s-au trezit peste noap-
te c\ nu mai pot merge `n
transhuman]\. Potrivit
Dic]ionarului Explicativ
al Limbii Rom=ne, „Trans-
human]a“ este mi[carea
sezonier\ a turmelor de
oi `ntre mun]i [i paji[ti de
c=mpie. De obicei are loc
`n partea de sud a (Fran-
]a, Italia, Rom=nia, Bal-
cani). Se bazeaz\ pe dife-
ren]a de clim\ `ntre
mun]i (unde turmele stau
`n timpul verii) [i c=mpii
(unde r\m=n iarna). Tra-
di]ia transhuman]ei este
veche de mii de ani, fiind
o practic\ important\ ce
s-a diminuat mult `nce-
p=nd cu sec. al XIX-lea.
Reglement\ri privind
transhuman]a
Potrivit unui comuni-
cat remis de Autoritatea
Na]ional\ Sanitar\ Vete-
rinar\ [i pentru Siguran-
]a Alimentelor, aceast\
institu]ie „nu a emis acte
nomative care s\ regle-
menteze procesul de trans-
human]\“.
Prevederile legale pri-
vind transhuman]a [i
mi[carea animalelor se
reg\sesc `n regulamen-
tele europene: nr. 1782/-
2003, nr. 1257/1999, nr.
1/2005.
Oierii care `ndeplinesc
condi]iile stipulate `n re-
spectivele regulamente
sunt sus]inu]i financiar
de Uniunea European\
prin plata unei prime su-
plimentare `n condi]iile `n
care „duc la p\scut, timp
de cel pu]in 90 de zile con-
secutive, `ntr-o zon\ eligi-
bil\ pentru ajutorul sta-
bilit conform alin. (1), cel
pu]in 90% din animalele
care fac obiectul cererii de
prim\, iar exploata]ia s\
fie situat\ `n zone ge-
ografice bine definite,
pentru care statul mem-
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
bru a stabilit c\ transhu-
man]a reprezint\ o prac-
tic\ tradi]ional\ a cre[te-
rii ovinelor sau caprinelor
[i deplas\rile animalelor
sunt necesare din cauza
lipsei de furaje `n canti-
tate suficient\ `n pe-
rioada `n care are loc
transhuman]a“.
Transhuman]a
este permis\, dar `n
anumite condi]ii
Legisla]ia Uniunii Eu-
ropene subliniaz\ necesi-
tatea `ndeplinirii condi]ii-
lor legate de transportul
de animal,e astfel `nc=t
r\nile [i eventualele „su-
ferin]e inutile“ s\ fie evi-
tate. Potrivit ANSVSA,
trebuie respectate urm\-
toarele condi]ii:
- `n prealabil, trebuie
luate m\surile necesare
pentru a reduce durata
c\l\toriei [i a satisface
nevoile animalelor;
- animalele s\ se afle
`ntr-o stare bun\ pentru
a fi transportate;
- mijloacele de trans-
port folosite s\ fie proiec-
tate, construite [i `ntre-
]inute astfel `nc=t s\ se
evite r\nirea [i suferin]a
animalelor [i s\ se asi-
gure siguran]a acestora;
- echipamentele de
`nc\rcare [i desc\rcare s\
fie proiectate, construite,
`ntre]inute [i utilizate `n
acela[i sens;
- personalul `ns\rcinat
cu manipularea animale-
PAGINA AGRICULTORULUI
lor s\ aib\ preg\tire sau
competen]\ necesar\ `n
acest sens [i s\ `[i `n-
deplineasc\ atribu]iile
f\r\ a face uz de violen]\
sau orice alte metode care
pot provoca panic\, r\ni
sau suferin]a inutil\ ani-
malelor;
- animalele beneficiaz\
de suficient\ suprafa]\
de sol [i `n\l]ime cores-
punz\toare taliei lor [i
c\l\toriei planificate;
- la intervalele de timp
corespunz\toare, anima-
lelor li se asigur\ ap\,
hran\ [i repaus `ntr-o
calitate [i cantitate adec-
vat\ speciei [i taliei aces-
tora.
~n ceea ce prive[te su-
prafa]a, aceasta poate
varia `n func]ie de ras\,
talia animalelor, condi]ia
fizic\ [i lungimea bl\nii
acestora, precum [i de
condi]iile meterorologice
[i durata preconizat\ a
c\l\toriei. Spre exemplu,
ANSVSA men]ioneaz\ c\
pentru mieii de talie mic\
poate fi asigurat\ o su-
prafa]\ mai mic\, de 0,2
m2/animal.
Camioanele cu oi
nu pot dep\[i viteza
unei biciclete
Dac\ pentru mijloacele
de transport, containerele
[i accesoriile acestora sunt
prev\zute condi]ii clare
cetrebuie `ndeplinite, re-
spectiv asigurarea protec-
]iei animalelor `n condi]ii
Luni, 12 februarie 2007 5
pot fi acestea transpor- raza localit\]ii unde se
tate [i timpul limitat ra- afl\ `nregistrat\ st=na.
portat la durata unei zile C=t despre l=n\, aceas-
de transhuman]\, ajun- ta nu se mai pune `n cal-
gem la concluzia c\ iarba cul. De pe pia]a rom=-
ce a[teapt\ a fi rumegat\
de patrupede fie va `ng\l-
beni [i `[i va pierde sa-
voarea, fie va fi devorat\
de alte animale.
neasc\ au disp\rut de-
mult centrele de colectare
a l=nii de oaie, ciobanii fi-
ind nevoi]i s\ o considere
mai mult o povar\ (nea-
Astfel, viteza maxim\ v=nd unde s\ o depozite-
a unui mijloc de transport ze), dec=t o surs\ real\ de
rutier destinat transpor- bani.
tului de animale adaptat Ceea ce se dore[te prin
la gropile din Rom=nia aplicarea normelor eu-
nu trebuie s\ dep\[easc\ ropene intereseaz\ direct
30 – 40 km/or\. ~n acela[i consumatorii care ar vrea
timp, se precizeaz\ faptul s\ cumpere br=nz\ sau
c\ transhuman]a se poate alte produse lactate ob]i-
realiza „pe distan]e scur- nute `n condi]ii de igien\
te [i pe o durat\ de p=n\ total\. Lucru salutar [i
la 8 ore, deorece `n mo- de dorit, `ns\ ciobanii nu
mentul `n care durata au baza material\ care s\
c\l\toriei se prelunge[te, sus]in\ formarea unor
mijlocul de transport tre- ferme de calitate [i acest
buie s\ `ndeplineasc\ al- lucru le reamintesc au-
te standarde“. Mai mult, torit\]ilor `n fiece zi [i tot
mieii mai mici de 10 zile `n fiece zi le cer acestora o
pot fi transporta]i doar pe mai bun\ informare, cu
distan]e mai mici de 100 mai mult timp `nainte [i
km iar pentru mieii cu o un ajutor palpabil.
greutate mai mic\ de 20
Sus]inerea financiar\
kg trebuie s\ se asigure a statului presupune `ns\
materiale adecvate pen-
pa[i destul de rigizi de ur-
tru a[ternut care s\ asi- mat `n `ntocmirea unor
gure absorb]ia urinei [i
documente ,iar rom=nii
fecalelor. au pierdut obi[nuin]a de
a respecta anumite stan-
Oile rom=ne[ti, darde. Astfel c\ adev\rul
sterpe [i murdare este undeva la mijloc, iar
undeva la mijloc ar trebui
La toate condi]iile im- s\ se `nt=lneasc\ [i ambi-
puse de Europa, care de ]iile celor dou\ tabere
altfel nu pot fi `ndeplinite puse fa]\ `n fa]\: insti-
dec=t `n urma unor inves- tu]iile statului s\ se arate
ti]ii foarte mari, investi]ii mult mai interesate de
ce nu pot fi acoperite de anumite categorii sociale
c\tre ciobanii rom=ni, se [i s\ vin\ `n `nt=mpina-
atmosferice nefavorabile, mai adaug\ [i alte incon- rea acestor cu ajutoare
asigurarea unei cur\]enii veniente legate de pia]a mai consistente, iar cet\-
„spitalice[ti“ - cur\]are, de desfacere `n acest sec- ]enii s\ `n]eleag\ necesi-
dezinfectare, asigurarea tor. Astfel, oile rom=ne[ti, tatea respect\rii unor
transportatorului, astfel `n spe]\ ]urcana sau b\- rigori a c\ror success va
`nc=t animalele s\ nu laia rom=neasc\, nu sunt duce, implicit, la respec-
poat\ evada, `ns\, `n a- productive, din laptele tul fa]\ de consumatori
cela[i timp, s\ asigure [i pu]in se face br=nz\ bun\ dar [i la bun\starea lor.
calitatea aerului, `n ceea dar care nu poate fi co- (surse: ANSVSA, eurac-
ce prive[te viteza cu care mercializat\ dec=t pe tiv.ro)
EVOCARE
Gânduri sub semnul memoriei: Petru P. Andrei
Indubitabil, numele profesorului ie[ean Petru P. Andrei este legat de un destin
aparte. ~nceput undeva `n interbelic, `ntr-o familie de `nalt\ ]inut\ intelectual\ [i
moral\, profesorul Petru P. Andrei a fost nevoit de nimicnicia vremurilor [i, nu mai
pu]in, a oamenilor, s\-[i transforme via]a `ntr-o cruciad\. Adolescen]a i-a fost violen-
tat\ de sinuciderea tat\lui, savantul Petre Andrei, act ce a purtat amprenta opresiu-
nii legionare. Tinere]ea i-a fost m\cinat\ de teroarea comunist\, care l-a obligat s\-[i
`ntrerup\ studiile din cauza „dosarului“ (tat\l s\u fusese ministru al Educa]iei `n gu-
vernarea '38 - '40), s\ fac\ `nchisoare pe motive politice, s\ lucreze ca hamal pentru c\
nu corespundea „profilului“ dictaturii proletariatului.
Aristocrat al amfiteatrelor, Profesorul [i-a folosit ultima parte a vie]ii pentru a
scoate din umbra unei istorii nedrepte opera savantului care i-a fost tat\, filosoful, so-
ciologul [i omul politic Petre Andrei. Pe lâng\ publicarea unor manuscrise de auten-
tic\ valoare [tiin]ific\, Petru P. Andrei a `ntemeiat [i o [coal\. Al\turi de câ]iva tineri
entuzia[ti, printre care am avut privilegiul s\ m\ num\r, Profesorul a pus la cale o
provocare intelectual\ numit\ Universitatea „Petre Andrei“ din Ia[i. I-a croit drum
`nc\ din primul an postdecembrist, s-a luptat cu prejudec\]ile [i cu ostilitatea unei so-
ciet\]i care prea adesea [i-a dovedit talentul de a nu recunoa[te meritele. ~mi place [i
ast\zi s\ cred c\ Nea Pichi, a[a cum `i spuneau apropia]ii, nu a obosit niciodat\. {i
cred [i ast\zi c\ spiritul s\u e `nc\ prezent, peste tot acolo unde, `nc\ `n via]\ fiind, s-a
reg\sit cel mai bine: `ntre cei tineri, `ntre oamenii de carte, `ntre to]i aceia pe care `i
`nv\]a, de câte ori avea ocazia, c\ „respectul nu se impune, ci se câ[tig\“. Poate prea
pu]ini dintre cei care l-au cunoscut au `nv\]at aceast\ lec]ie.
Oricum, Profesorul parc\ nu era, dintru `nceput, din aceast\ lume - demnitatea,
buna-cuviin]\ [i `ntinderea cultural\ pe care-o st\pânea se reg\sesc ca valori din ce `n
ce mai pu]in, chiar pe scala axiologic\ a comunit\]ii academice. Patron spiritual al
Universit\]ii „Petre Andrei“ din Ia[i, Profesorul a reu[it totu[i s\ transmit\ unde de
vibra]ie intelectual\ studen]ilor s\i. A preferat mereu nonconformismul obedien]ei
stupide, verticalitatea umilin]ei, actul de spirit arghirofiliei.
Timpul a cernut cinci ani de la trecerea `n nefiin]\ a Profesorului Petru P. Andrei,
petrecut\ `ntr-un februarie de cristal din anul 2002. E `nc\ un moment `n care noi, cei
care i-am fost cu adev\rat al\turi, ne amintim de el nu doar ca de ultimul aristocrat
din amfiteatru, ci [i ca de un spirit mereu tân\r [i prezent.
Prof. univ. dr. Doru TOMPEA
Pre[edintele Funda]iei Academice „Petre Andrei“
Pre[edintele Universit\]ii „Petre Andrei“ din Ia[i
6 Luni, 12 februarie 2007
PE SCURT
De Pa[ti nu va fi
carne de miel
Cresc\torii de animale aver-
tizeaz\ c\, de Pa[ti, s-ar pu-
tea s\ nu g\sim carne de miel
`n magazine. Ace[tia sus]in c\
de vin\ este Autoritatea
Na]ional\ Sanitar-Veterinar\,
care a `ntrerupt, `n luna
noiembrie, montarea cerceilor
de identificare. Cresc\torii
sus]in c\ 60% din ovinele din
România nu au primit em-
blemele de identificare, f\r\
de care mieii nu pot fi du[i la
abator. Exportul este [i el
afectat de oprirea ac]iunii de
identificare a animalelor. „~n
cifre, aceste pierderi
`nseamn\ 50 - 60 de milioane
de euro“, a declarat pre[edin-
tele PACERO, Mihai Dumi-
tru. Reprezentan]ii ANSVSA
nu au explicat de ce au `ntre-
rupt montarea cerceilor de
identificare, numi]i de spe-
ciali[ti crotalii. ~n schimb, res-
ponsabilii Autorit\]ii au afir-
mat c\ situa]ia este sub con-
trol. „~n prima s\pt\mân\ din
martie, aceast\ problem\ va fi
discutat\ `n Comitetul
Executiv al Comisiei Euro-
pene. Contractele se vor putea
`ncheia [i animalele pot fi
duse `n centrele de colectare
cu o singur\ crotalie“, a decla-
rat Iulia Cohen, [ef Serviciu
Identificarea [i ~nregistrarea
Animalelor, din ANSVSA.
Rom=nii
au fost mai
cheltuitori `n 2006
Românii au cheltuit pe
bunuri de consum, `n 2006,
cu aproape un sfert mai mult
decât au f\cut-o `n anul
precedent. Potrivit statisti-
cilor, la aceast\ cre[tere au
contribuit, `n principal, chel-
tuielile pentru alimente,
b\uturi [i ]ig\ri. Cea mai
mare cre[tere s-a `nregistrat
`n perioada s\rb\torilor de
iarn\, mai ales `n ceea ce
prive[te alimentele. Tot `n
acest\ perioad\ s-au vândut
foarte bine computerele [i
jocurile pentru calculator,
precum [i juc\riile. Anul
2006 a fost unul bun [i pen-
tru vânz\rile de ma[ini, care
au crescut cu aproximativ
20%. ~n ceea ce prive[te
modul `n care românii [i-au
cump\rat cele de trebuin]\,
cea mai spectaculoas\
evolu]ie au avut-o, `n 2005,
vânz\rile on-line, care au
crescut cu mai mult de
jum\tate fa]\ de 2005.
Primele de Cr\ciun
au crescut salariul
net din decembrie
Salariul mediu net `n decem-
brie 2006 a fost de 1.099 lei [i
a crescut semnificativ, 21%,
fa]\ de luna anterioar\ da-
torit\ acord\rii unor prime [i
bonusuri, arat\ informa]iile
publicate vineri de Institutul
Na]ional de Statistic\. Valori-
le cele mai mari ale câ[tigului
salarial mediu nominal net
s-au `nregistrat `n activit\]ile
de intermedieri financiare
3.336 de lei, iar cele mai mici,
`n fabricarea articolelor de
`mbr\c\minte 548 de lei.
Pentru prima dat\ `n pe-
rioada postdecembrist\, in-
dicele câ[tigului salarial real
a atins nivelul din luna oc-
tombrie 1990, dep\[indu-l `n
luna decembrie 2006 cu
16,6%, spune comunicatul
statisticii, `ns\ cre[terile au
fost alterate puternic de acor-
darea celui de-al 13-lea
salariu [i de primele de
Cr\ciun. Cre[terile câ[tigului
salarial mediu net, `n luna
decembrie 2006 fa]\ de luna
precedent\, s-au datorat, `n
principal, acord\rii celui de al
13-lea salariu `n activit\]ile
din sectorul bugetar, precum
[i acord\rii de prime
ocazionale sau realiz\rii de
produc]ii mai mari. a
Zonele de p\[unat vor fi delimitate dup\ un studiu
Delimitarea zonelor de p\-
[unat nu poate fi realizat\ de-
cât `n baza unui studiu rea-
lizat de o comisie constituit\
`n acest sens, `ns\ pân\ `n
prezent acest studiu nu exis-
t\, a declarat Viorel Bor[an,
director `n Ministerul Agri-
culturii, P\durilor [i Dezvol-
t\rii Rurale (MAPDR).
„Ministerul Agriculturii
poate elabora un act normativ
pentru stabilirea unor zone eli-
gibile de p\[unat, care ar oferi
Trei companii vor colecta, deocamdat\,
fondurile de pensii private
a Cele trei companii care vor putea colecta bani, `ncep=nd cu luna mai, sunt BCR Asigur\ri, ING [i Allianz,
`ns\, p=n\ la sf=r[itul anului vor fi mult mai multe asemenea companii a ~n primul an de func]ionare
a pilonului III se poate ajunge la 200.000-300.000 de participan]i `n sistem a O contribu]ie lunar\ de 20 de euro
pe o perioad\ de 25 de ani `n acest sistem va aduce o pensie de 140 de euro, `n plat\ timp de 15 ani a
Trei companii vor putea
`ncepe, de la 1 mai, colecta-
rea pentru fondurile de
pensii private facultative
(pilonul III), estimeaz\ vi-
cepre[edintele Comisiei
pentru Supravegherea Sis-
temului de Pensii Private
(CSSPP), Ion Giurescu.
Pân\ la sfâr[itul anului
2007, vor fi autorizate, pro-
babil, cel mult 7-8 societ\]i
care s\ administreze fonduri
de pensii pe pilonul III, a de-
clarat pentru Rompres vi-
cepre[edintele CSSPP.
Comisia a demarat, la
sfâr[itul lunii octombrie
2006, procesul de autoriza-
re a entit\]ilor care vor ad-
ministra fonduri de pensii
facultative [i a estimat, ini-
]ial, c\ acest proces va dura
numai trei luni. Conform
legii, aceste fonduri de pen-
sii pot fi administrate de
trei tipuri de entit\]i - so-
ciet\]ile de pensii nou con-
stituite având ca unic
obiect de activitate colecta-
rea, administrarea [i inve-
stirea contribu]iilor, socie-
t\]ile de asigur\ri care
func]ioneaz\ `n baza auto-
riz\rii Comisiei de Supra-
veghere a Asigur\rilor
(CSA) [i societ\]ile de ad-
ministrare a investi]iilor,
autorizate de Comisia Na-
]ional\ a Valorilor Mobilia-
re (CNVM).
„Am fost optimi[ti când
am estimat trei luni. Se pa-
re c\ este destul de greu ca
firmele s\ `ndeplineasc\
ceea ce am cerut noi prin
norme. Pân\ acum, a depus
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SALARIILE DIN SECTO-
RUL ENERGETIC VOR CRE{-
TE CU 22%: Salariile din sec-
torul energetic vor cre[te, `n
2007, cu circa 19-22%, a de-
clarat ministrul Economiei [i
Comer]ului, Varujan Vosgani-
an. Vosganian a atras aten]ia,
`ns\, c\ angaja]ii de la Compa-
nia Na]ional\ a Huilei (CNH)
au o mare problem\ din cauza
productivit\]ii reduse. „Dac\
nu facem modific\ri `n acest
domeniu, extrac]ia minier\ de-
vine istorie `n 2-3 ani. Pe mine
m\ intereseaz\, `ns\, ca cei
12.000 de mineri de pe Valea
Jiului s\ continue s\ munceas-
c\, a[a c\ vom g\si o solu]ie de
lipire a acestei companii de ter-
mocentralele care merg pe hui-
l\. Avem nevoie de aceast\ hui-
l\“, a spus Vosganian. O dat\
cu cre[terea PIB-ului, va cre[te
[i consumul de energie electri-
c\, astfel `ncât pân\ `n 2013
ECONOMIC
oierilor români un anumit spri-
jin financiar, numai c\ acest lu-
cru trebuie solicitat de cineva [i
nu se poate realiza decât `n
urma unui studiu extrem de
complex. Acesta trebuie s\
cuprind\ efectivele de animale,
zonele de p\[unat, unit\]ile ad-
ministrative, comunele din
acest zone, proprietarii de oi
care practic\ transhuman]a“, a
precizat Bor[an.
Acesta a mai subliniat c\
acest lucru nu se poate face de
dosarul pentru autorizare
BCR Asigur\ri, pentru ad-
ministrarea de fonduri de
pensii private pe pilonul
III“, a spus Giurescu, care a
ad\ugat c\ solicit\ acest
lucru [i Allianz [i ING.
Aceste trei firme vor fi, pro-
babil, singurele care vor
putea `ncepe colectarea
contribu]iilor de la 1 mai.
Giurescu a precizat c\,
la `nceputul s\pt\mânii,
Comisia a autorizat BRD
ca depozitar, iar firma
Ernst&Young a fost autori-
zat\ ca auditor.
Oficialul CSSPP a expli-
cat `ntârzierile `n procesul
de autorizare prin faptul c\
solicitan]ii nu au adus toa-
te actele necesare [i `n for-
ma cerut\. El a admis c\
cerin]ele Comisiei sunt des-
tul de stricte [i sunt solici-
tate multe acte pentru si-
guran]a sistemului.
Comisia solicit\, printre
altele, informa]ii despre
provenien]a capitalului, ad-
ministratori, cazier fiscal [i
juridic, rezultatele economi-
ce pe ultimii trei ani.
300 de mii
de participan]i,
`n primul an
Vicepre[edintele CSSPP
a apreciat c\ `n primul an
de func]ionare a pilonului
III se poate ajunge la
200.000-300.000 de partici-
pan]i `n sistem. Chiar dac\
nu vor fi multe firme care
s\ administreze astfel de
România va trebui s\ produc\
cu 25% mai mult\ energie elec-
tric\ decât `n prezent.
a PIB-UL PE CAP DE LO-
CUITOR, MAI MARE CU 50%
~N 2013: Produsul Intern
Brut pe cap de locuitor `n Ro-
mânia ar putea ajunge `n 2013,
la 41% din media ]\rilor
Uniunii Europene, cifrându-se
la 4.580 euro, potrivit Planului
Na]ional de Dezvoltare (PND).
Conform strategiei de dezvolta-
re, PIB-ul pe cap de locuitor va
cre[te, pân\ `n 2013, cu 50%
fa]\ de 2004, când a fost de
3.060 euro. La nivelul anului
2004, PIB-ul pe cap de locuitor
a reprezentat 1/3 din media UE
25. Cererea intern\ este pre-
vizionat\ s\ creasc\ cu un ritm
mediu anual de 6%, `n urm\-
torii [ase ani, iar consumul in-
dividual al popula]iei este esti-
mat c\ va cre[te cu 4,8% anual.
urgen]\, a[a cum solicit\ Ma-
ria Petre, membr\ a Parla-
mentului European `n grupul
PPE-DE. „Numai pentru deli-
mitarea zonei montane `n
România, `ntreg procesul a
durat mai mult de doi ani
dup\ care a fost contestat“, a
mai spus Bor[an.
Maria Petre a solicitat, vi-
neri, ministrului Agriculturii,
Dan Motreanu, urgentarea
promov\rii unei HG prin care
s\ se stabileasc\ zonele eligi-
fonduri, cei care vin pe pia-
]\ sunt asiguratori mari,
firme puternice care au
deja un portofoliu de clien]i
u[or de accesat, consider\
Ion Giurescu.
El a men]ionat c\ inte-
resul firmelor este mai ma-
re pentru pilonul II de pen-
sii (pensiile obligatorii ad-
ministrate privat), deoare-
ce acolo pia]a este deja ofe-
rit\ [i nu mai trebuie c\u-
tat\, persoanele sub 35 de
ani fiind obligate s\ intre
`n acest sistem.
Sistemul pensiilor facul-
tative reprezint\ a[a-numi-
tul pilon III de pensii, finan-
]at din contribu]iile supli-
mentare [i op]ionale ale ce-
lor care ob]in venituri din
salarii [i asimilate salariilor.
Pentru ca o companie s\
fie autorizat\ ca adminis-
trator de fond de pensii tre-
buie s\ `ndeplineasc\ cu-
mulativ mai multe condi]ii
- s\ aib\ un capital social
de cel pu]in 1,5 milioane
euro, membrii consiliului
de administra]ie s\ aib\
preg\tire `n domeniu, com-
pania s\ nu aib\ datorii la
bugetul de stat [i, totodat\,
s\ `ndeplineasc\ anumite
condi]ii legate de prove-
nien]a capitalului.
Contribu]ia poate fi
de maxim 15% din
venitul brut
O persoan\ poate contri-
bui la sistemul de pensii fa-
cultative cu maxim 15% din
~n 2005, cel mai ridicat PIB/lo-
cuitor dintre ]\rile Uniunii
Europene a fost `nregistrat `n
Luxemburg, unde acest indice
a dep\[it cu 251% media euro-
pean\. Peste media pe UE-25 s-
au situat [i Irlanda - cu 40%,
Olanda, Austria, Danemarca,
Belgia, Marea Britanie, Suedia
- `ntre 15 [i 25%, Finlanda -
11%, Germania - 10%, Fran]a -
8%. Spania [i Italia au `nregis-
trat indici egali cu media euro-
pean\.
a AMERICANII SUNT IN-
TERESA}I S| CUMPERE
DAEWOO: Ministrul Economi-
ei [i Comer]ului, Varujan Vos-
ganian, a anun]at c\ dou\
companii americane din indus-
tria auto sunt interesate de
preluarea fabricii Daewoo de la
Craiova. Vosganian a precizat
c\ a avut o `ntâlnire cu amba-
sadorul SUA `n ]ara noastr\,
Nicholas Taubman, care i-a
bile pentru acordarea unui
sprijin direct destinat celor
care cresc oi [i capre [i practi-
c\ transhuman]a `n România.
Potrivit directorului
MAPDR, la nivel european se
poate acorda o prim\ supli-
mentar\ cresc\torilor de oi [i
capre din zonele unde aceasta
este o activitate tradi]ional\,
dar numai `n anumite condi]ii.
~n UE, cresc\torii de ani-
male primesc o prim\ de 7 eu-
ro/animal dac\ ferma are cel
venitul brut [i poate benefi-
cia de pensie când `mpline[-
te 60 de ani. Contribu]iile `n
acest sistem sunt de-
ductibile fiscal `n limita a
200 de euro de la angajator
[i 200 de euro de la angajat.
Conform unor calcule ale
operatorilor din pia]\, o con-
tribu]ie lunar\ de 20 de
euro pe o perioad\ de 25 de
ani `n acest sistem va aduce
o pensie de 140 de euro, `n
plat\ timp de 15 ani, `n ca-
zul fondurilor de pensii fa-
cultative. Estim\rile au
vizat un randament mediu
anual de 7%, `n euro.
Astfel, contribu]ia total\
la sfâr[itul perioadei de 25
de ani de cotizare va `nsu-
ma 6.000 de euro, iar cu
fructificarea capitalului
prin investi]ii va ajunge la
25.000 de euro, ceea ce va
conduce la o pensie lunar\
spus c\ dou\ companii ameri-
cane sunt interesate `n achizi-
]ionarea fabricii din Craiova.
Ministrul Economiei nu a vrut
s\ dezv\luie numele compani-
ilor. El a spus c\ pentru achizi-
]ionarea Daewoo au ap\rut
oferte [i din Europa sau Asia.
„Compania se poate privatiza,
dar exist\ dou\ temeri. Prima
este legat\ de datoriile com-
paniei, iar cea de-a doua se re-
fer\ la ac]ionariat“, a spus Va-
rujan Vosganian. Daewoo Mo-
tor Co. Ltd din Republica Co-
reea [i SC Daewoo Automobile
România SA au semnat, la ju-
m\tatea lunii noiembrie, Certi-
ficatul de Finalizare a Tranzac-
]iei pentru ac]iunile de]inute de
compania coreean\ la Daewoo
Automobile Craiova SA. Prin
semnarea Certificatului, com-
pania român\ a r\scump\rat
51% din ac]iunile de]inute de
compania coreean\. a
pu]in 50% din suprafa]a uti-
lizat\ pentru agricultur\ `n
zone defavorizate [i dac\ cel
pu]in 90% din animale pentru
care se solicita prim\ sunt
p\[unate timp de cel pu]in 90
de zile consecutiv `ntr-o zon\
eligibil\. De asemenea, sediul
exploata]iei trebuie s\ fie sit-
uat `ntr-o zon\ geografic\ bine
definit\ pentru care statul
membru a stabilit c\ transhu-
man]a reprezint\ o practic\
tradi]ional\ de cre[tere a ani-
malelor [i c\ mi[carea acestor
animale este necesar\ datorit\
absen]ei hranei. a
de 140 de euro, `n plat\
timp de 15 ani.
Observatorii pie]ei consi-
der\ c\ un randament me-
diu anual de 7% `n euro ar
fi unul foarte bun, iar ran-
damentele fondurilor de
pensii vor depinde mult de
profesionalismul adminis-
tratorilor. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
13 7 1 5 11 27
Report cat. I:
2.328.959,99 lei
C=[tig cat. a II-a:
59 x 4.325,11 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
2536242
Report cumulat cat. I:
1.573.905,62 lei
Report cat. a II-a:
195.507,10 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 12 februarie
~n regiunile centrale, es-
tice [i sud-estice cerul va fi
mai mult noros [i va ploua.
~n restul teritoriului, `nno-
r\rile vor fi temporare. V=n-
tul va prezenta unele in-
tensific\ri la munte. Tem-
peraturile minime vor fi
cuprinse `ntre 0 [i 7 grade.
Temperaturile maxime se
vor situa `ntre 5 [i 15 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 12.02.2007
Dolar SUA 2,6038
Euro 3,3852

Secuii continu\ un referendum contestat de UDMR
Referendumul organi-
zat de Consiliul Na]ional
Secuiesc (CNS) pentru au-
tonomia teritorial\ a a[a
numitului }inut Secuiesc
a `nceput de sâmb\t\, `n
mai multe localit\]i din
jude]ul Covasna, urm=nd
a se `ncheia pe 18 febru-
arie. ~n comuna Arcu[, lo-
calnicii sunt anun]a]i de-
spre referendum printr-o
fanfar\, iar la sediul Pri-
m\riei a fost amplasat\ o
urn\ pentru ca persoanele
care nu vor fi g\site acas\
de voluntari s\ `[i poat\
exprima opinia `n leg\tur\
cu acest subiect. Primul
care a votat `n aceast\ co-
mun\ a fost chiar prima-
rul Mathe Arpad (UDMR).
Aproape 30.000 de persoa-
ne cu drept de vot din opt
localit\]i apar]inând „Sca-
unului Secuiesc Gheor-
gheni“, jude]ul Harghita,
sunt chemate s\-[i expri-
me op]iunea pro sau contra
dobândirii autonomiei.
De[i controversata ac]i-
une a reprezentan]ilor se-
ACTUALITATE
cuilor este `n plin\ desf\-
[urare, liderul CNS Csapo
Josef [i pre[edintele UDMR
Marko Bela nu reu[esc s\
se `n]eleag\ asupra moda-
lit\]ii de ob]inere a au-
tonomiei }inutului Secu-
iesc. Cei doi au avut o pri-
m\ `ntâlnire la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute, la care
au stabilit punctele co-
mune, dar [i divergen]ele.
Cel mai important punct
asupra c\ruia cei doi lideri
nu s-au `n]eles este organi-
zarea unor referendumuri
pe tema autonomiei. Mar-
ko Bela spune c\ legea nu
permite astfel de consul-
t\ri, `n timp ce Csapo Iosef
spune c\ voin]a maghia-
rilor din România trebuie
respectat\. Cu toate aces-
tea, Bela a spus c\, de[i
UDMR nu sus]ine acest
referendum, este de acord
cu dezideratul autonomiei
teritoriale. „Noi nu am fost
de acord cu acest referen-
dum din mai multe mo-
tive. ~n România, legea
referendumului nu face
Luni, 12 februarie 2007
posibil un referendum
privind autonomia local\.
Nu exist\ cadru legal pen-
tru a organiza un asemenea
referendum. Ac]iunea `nce-
put\ sâmb\t\ nu este un
referendum, ci un sondaj
al opiniei publice, care nu
are consecin]\ juridic\ sau
politic\“, a precizat Marko
Bela.
Spre deosebire de CNS,
liderul UDMR dore[te s\
ob]in\ autonomia teritori-
al\ printr-un vot `n Parla-
ment, chiar dac\ recunoa[-
te c\ acest lucru nu este
u[or de realizat. a
7
LUMEA PE SCURT
Arest\ri `n cazul
asasin\rii ziaristei
Politkovskaia
Poli]ia rus\ a arestat doi suspec]i `n
cazul asasin\rii ziaristei ruse Anna
Politkovskaia, ce par a fi ceceni,
analizând fotografiile ob]inute de
c\tre un satelit militar, informeaz\
sâmb\t\, cotidianul rus Komsomols-
kaia Pravda. „Presupu[ii asasini au
fost descoperi]i datorit\ ajutorului
oferit de echipamentele spa]iale.
Dup\ asasinarea Annei Politovska-
ia, fotografiile luate din satelit au
fost studiate. Am remarcat mai

PD [i PLD Stolojan `[i aminte[te la vicepre[edintele Crin

Antonescu. El a precizat
c\ declara]iile lui Stolojan,
multe ma[ini [i persoane suspecte,
dou\ dintre ele p\r=nd de etnice ce-
cen\“ - a explicat „o surs\ apropiat\
anchetei“, pe care jurnalul nu o
cer dizolvarea referitoare la propunerile

Parlamentului tr\d\rile e[uate din PNL de tr\dare a Partidului

Democrat dup\ alegerile
locale din 2004, reprezint\
identific\. Aceste imagini din satelit
au fost f\cute dup\ ce jurnalista
rus\ a fost `mpu[cat\, anul trecut,
la 7 octombrie, `n intrarea imobilu-
dac\ a Theodor Stolojan acuz\ actualii liberali de vechi simpatii o „calomnie neru[inat\“.
„Nici Ludovic Orban, nici
lui moscovit unde locuia. Anna
Politkovskaia a fost unul dintre
referendumul pesediste a Liderul PLD dezv\luie o `ncercare de tr\dare Dinu Patriciu, nici Norica
Nicolai nu ne aflam `n con-
pu]inii jurnali[ti ru[i care s-au pre-
ocupat de conflictul cecen [i a de-
e[ueaz\ a grupului T\riceanu `nainte de alegeri a Crin Antonescu ducerea Partidului Na]io- nun]at atentatele `mpotriva drep-
nal Liberal la acea vreme. turilor omului, f\cute de
Pre[edintele PD,
[i Adrian N\stase dezmint sau evit\ subiectul a Nici eu - [i probabil nici autorit\]ile de la Kremlin [i de
ceilal]i - nici nu am apucat mili]iile cecene pro-ruse conduse de
Emil Boc, a declarat, ~n plin\ mod\ a dezv\- din toamna lui 2004. Mai cu-T\riceanu, privind o s\ discut\m vreodat\ ceva c\tre Ramzan Kadârov.
sâmb\t\, la Bra[ov, luirilor murdare din tre- exact, pre[edintele PLD a eventual\ guvernare al\- despre politic\ atâta vre-
c\, dac\ la rereferen- cut, Theodor Stolojan `i spus c\, dup\ alegerile lo- turi de PSD. „Domnul
dum Traian B\sescu acuz\ `n mod direct pe libe- cale din acel an, liberalii T\riceanu spunea c\ gu-
me cât domnul Stolojan a Putin atac\ tot mai dur
condus partidul. Este clar
este reconfirmat `n ralii din jurul lui C\lin Po- din jurul lui T\riceanu
i-au propus s\ `i tr\deze
vernarea al\turi de PSD c\ omul minte. {i minte ca Statele Unite
func]ie, Curtea Cons- pescu T\riceanu c\ au vrut este r\ul cel mai mic. Pen- o slug\ care a ajuns pe ul-
o alian]\ cu PSD `n 2004. pe democra]i [i s\ fac\ o tru mine nu a fost o sur- Pre[edintele rus Vladimir Putin a
titu]ional\ ar trebui alian]\ cu PSD, pentru a tima treapt\ a credibili- estimat c\ interven]ia american\ a
s\ stabileasc\ dac\ Speriat\ de orice asociere priz\, de[i am auzit mul]i t\]ii“, a precizat Antones-
cu social-democra]ii, condu- câ[tiga cât mai multe pre- comentatori politici afir- f\cut mai mult r\u Irakului decât
trebuie dizolvat Par- [edin]ii de consilii jude- cu. El [i-a dat cuv=ntul c\ Saddam Hussein, `ntr-un interviu la
cerea liberal\ arunc\ spre mând acest lucru“, a spus niciun membru al PNL „nu
lamentul [i organi- ]ene. Stolojan i-a nomina- canalul de televiziune prin satelit
Stolojan cu cuvinte grele. Stolojan. a avut de-a face, nu a Al-Jazeera, al c\rui text a fost publi-
zate alegeri antici- lizat printre ace[ti liberali
pate. „Un refuz al pe Dinu Patriciu, Crin sus]inut, nu a simpatizat cat, sâmb\t\, pe site-ul oficial al
poporului poate duce Amintiri, amintiri Antonescu, Ludovic Or- Crin Antonescu: [i nu s-a aliat cu PSD“. Kremlinului. Reamintind c\
Saddam Hussein a fost sp=nzurat
ban, Norica Nicolai. Lide-
la dizolvarea Parla-
Aflat s=mb\t\ la Craio- rul PLD a spus c\, de
„O calomnie pentru executarea a 148 de s\teni
mentului [i la alegeri va, Theodor Stolojan, a vor- aceea, nu a fost o surpriz\ neru[inat\“ Adrian N\stase nu [ii]i, Putin a subliniat c\ `n luptele
anticipate. E un con- din Irak peste 3.000 de americani
flict `ntre dou\ in-
bit despre aranjamentele pentru el s\ citeasc\ `n confirm\, nu infirm\ au fost uci[i [i c\ victimele civile `n
politice care se puneau la pres\ declara]iile pre[e- Reac]iile din partea Irak sunt estimate la sute de mii.
stitu]ii - `ntre Pre[e- cale `nainte de scrutinul dintelui PNL, C\lin Popes- PNL au venit mai `nt=i de Aflat `n 2004 la conduc- „Se poate compara una cu
din]ie [i Parlament. erea PSD, Adrian N\stase cealalt\?“, s-a `ntrebat el. Acast\
Dac\ pierde pre[ed- evit\, acum s\ l\mureasc\ nou\ tirad\ antiamerican\ vine la
intele, se alege un alt posibilele discu]ii cu o numai o zi dup\ ce acuzase SUA, `n
pre[edinte, dac\ pier- parte din liberali. „Stolojan cadrul unei conferin]e interna]ionale
de Parlamentul, plea- pare c\ a pornit o a- la Munchen, c\ are dorin]e de do-
c\ Parlamentul. E un dev\rat\ cruciad\ `mpo- mina]ie „destabilizatoare“. Casa
triva premierului C\lin Po- Alb\ s-a declarat de altfel „sur-
vot de blam [i nimeni prins\ [i decep]ionat\“ de ultimele
nu poate sta pe un pescu-T\riceanu [i, m\ de-
ranjeaz\ c\, `n acest con- declara]ii ale pre[edintelui rus, ele
vot de blam“, a afir- fiind catalogate, `ntr-un comunicat
text, `ncearc\ s\ implice [i oficial, drept „acuza]ii false“.
mat liderul PD. La Partidul Social Democrat“,
r=ndul lor, parlamen- a declarat, duminic\, fos-
tarii Partidului Libe- tul premier. N\stase a mai Coreea de Nord d\
ral Democrat vor pro- spus c\, la alegerile locale,
pune ca la referendu- PD [i PNL au participat pe
semne de renun]are
mul privind demite- liste separate, cu câteva la programul nuclear
rea pre[edintelui s\ mici excep]ii, f\r\ a se pu-
fie [i o `ntrebare pri- ne astfel problema vreunei Convorbirile multipartite vizând
`n]elegeri. El a mai ad\- convingerea Coreii de Nord s\ re-
vind dizolvarea Par- nun]e la programele sale nucleare
lamentului. ugat c\ dac\ Stolojan ar fi au continuat s=mb\t\ [i duminic\
Pre[edintele PLD, sim]it pericolul unei tr\- la Beijing, fiind semne de ajungere
Theodor Stolojan, a d\ri, atunci ar fi trebuit s\ la un acord. Negociatorul [ef ameri-
declarat, sâmb\t\, la demisioneze din PNL sau can, Christopher Hill, a declarat
Craiova, c\ suspen- s\ ia m\suri `mpotriva tr\- s=mb\t\ c\ mai exist\ unul sau
d\torilor. ~n cele din ur- dou\ puncte de dezacord, dup\ ce cu
darea din func]ie a o zi `nainte afirmase c\ aproape s-a
m\, N\stase l-a amenin]at
pre[edintelui Traian pe Theodor Stolojan c\ ajuns la acord. Mass-media sud-
B\sescu face parte dac\ mai face referiri la coreene au indicat c\ textul acordu-
dintr-o „diversiune“ PSD, aunci va `ncepe [i el lui examineaz\ oprirea, `n interval
pus\ la cale de „pa- de dou\ luni, a principalei instala]ii
s\ fac\ dezv\luiri despre nord-coreene `n schimbul unui aju-
trulaterul negru“, „banda celor patru“ din tor energetic.
format din PNL, PC, PLD, afirm=nd c\ altele
PSD [i PRM. a Stolojan, T\riceanu [i Mele[canu, sunt problemele impor-
pe vremea c=nd orice alian]\ p\rea posibil\ tante pentru ]ar\. a UE ar putea amenda
guvernul britanic
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a `n scandalul BAE
a PNL PROMITE C| Senat, Macovei nu trebuie coali]ia nu are majori- care membrii PNG au tri- conducerii filialei, lucru ce Guvernul britanic ar putea fi
s\ demisioneze. „Dac\ a- tatea- ca ministrul Monica mis-o pre[edintelui forma- a creat o stare de nemul- sanc]ionat de UE, dac\ este g\sit vi-
NU VA SUS}INE MO}IU- ]umire general\, majori- novat c\ a `nc\lcat legisla]ia euro-
jungem la Constitu]ie, nu Macovei s\ fie demis\. ]iunii, ace[tia dezaprob\
NEA ANTI-MACOVEI: Pre- tatea membrilor care au pean\ ca urmare a deciziei sale de a
mierul C\lin Popescu-T\-
exist\ obliga]ia ca minis- a PNG VRANCEA numirea lui Buz\, pre-
depus eforturi la constru- opri ancheta asupra tranzac]iilor cu
trul sanc]ionat s\ demisio- cizând c\ acesta a fost un
riceanu a anun]at ieri, `n neze. Cred c\ este logic [i
CRITIC| O DECIZIE A LUI lider marcant al PSD [i irea filialei inten]ionând armament dintre compania BAE
calitate de lider al PNL, c\ Systems [i Arabia Saudit\, se arat\
constitu]ional ca opozi]ia GIGI BECALI: Mai mul]i men]ionând c\ este an- s\ p\r\seasc\ partidul. ~n `n edi]ia de s=mb\t\ a ziarului „The
liberalii nu vor sus]ine membri ai organiza]iei replic\, secretarul general Independent“. Administra]ia lui
„sub nici o form\“ mo]iu- s\-[i spun\ p\rerea, dar chetat de DNA pentru a- al PNG-CD, Dorin Ciuli-
ministrul nu trebuie s\-[i PNG-CD Vrancea au re- numite ilegalit\]i s\vâr[i- Tony Blair a argumentat c\ ancheta
nea opozi]iei `mpotriva n\, cel care l-a numit `n Biroului pentru Fraude Grave (SFO)
ministrului Justi]iei, Mo- dea demisia, chiar dac\ va dactat o not\ de protest `n te `n func]ii publice. func]ie pe Constantin Bu- privitoare la presupuse acte de
nica Macovei. ~n plus, primi vot de ne`ncredere“, care contest\ decizia lui Protestatarii sunt in- z\, spune c\ statutul par- corup]ie `n tranzac]iile cu armament
T\riceanu a explicat c\, a spus [eful Executivului, Gigi Becali, de a-l numi pe digna]i [i de faptul c\ nu- tidului prevede c\ pre[e- dintre BAE Systems [i Arabia Sau-
din perspectiva Cons- referindu-se la principala fostul senator [i prefect mirea fostului social-de- dintele forma]iunii poate dit\ ar afecta securitatea na]ional\.
titu]iei, `n cazul `n care solicitare a mo]iunii sim- PSD, Constantin Buz\, `n mocrat s-a f\cut intem- numi pe cine vrea `n func- Aceea[i companie este implicat\ [i
mo]iunea este adoptat\ de ple ini]iate `n Senat, unde fruntea filialei. ~n nota pe pestiv, f\r\ cuno[tin]a ]iile de conducere. a `n scandalul v=nz\rii c\tre Rom=nia
a dou\ fregate scoase din uz. a

8 Luni, 12 februarie 2007
Deliciul copiilor [i al ur[ilor,
Zmeurul este cel mai c\utat arbust forestier
produc\tor de fructe, foarte mult adulmecate
la vremea rodirii, atât de c\tre ur[i, cât [i de
copii, pentru fructele sale deosebit de
aromate. Planta cre[te frecvent `n flora
spontan\ din Europa [i America de Nord, mai
ales `n zonele montane [i premontane, mai
reci [i umede (pân\ la altitudinea de 2.000 de
metri), `n lungul v\ilor [i `n lumini[urile de
p\dure, unde formeaz\ zmeuri[uri naturale,
u[or umbrite de arborii `nal]i de brad [i fag.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Cunoscut sub denumi-
rea [tiin]ific\ de Rubus
idaeus, zmeurul cre[te `n
form\ de tufe `nalte de 1-2
metri, cu tulpini drepte,
u[or arcuite spre vârf [i a-
coperite cu ghimpi ascu]i]i.
~ntrucât plantele sunt
viabile 10-15 ani [i au o
mare capacitate de dra-
jonare, tufele din zmeuri-
[uri prezint\ un rol esen-
]ial `n blocarea procesului
de eroziune a solului de
pe terenurile `n pant\.
Planta este u[or recu-
noscut\ dup\ frunzele cu
CM
YK 3-7 foliole, din]ate pe
margini, verzi pe fa]a su-
perioar\, albicioase [i
p\roase pe fa]a infe-
rioar\.
~n lunile de var\ (mai-
iulie) se deschid florile al-
be, cu nuan]e roz, grupate
câte 3-15 `n inflorescen]e
scurte. ~nflorirea `ncepe
din vârful l\starilor [i
coboar\ spre baz\ pe o
durat\ de 3-4 s\pt\mâni.
~n a doua jum\tate a
verii apar fructele ro[ii,
suculente, dulci-acri[oare
[i foarte aromate, care
cresc timp de 30-35 de
zile [i se matureaz\ `nc\
25-30 de zile, `n lunile
iulie-sseptembrie, asi-
gurând produc]ii de
50-400 kg / hectar `n
zmeuri[uri spontane.
Datorit\ cerin]elor tot
mai mari de fructe, atât
pe pia]a intern\ cât [i la
export, a ap\rut necesar\
introducerea `n cultur\ a
zmeurului pe suprafe]e `n
cre[tere, `n planta]ii com-
pacte sau `n gr\dinile po-
pula]iei, pe marginea
aleilor [i a gardurilor.
Planta]iile intensive de
zmeur sunt u[or de rea-
lizat `ntrucât `nmul]irea
plantelor se poate face
prin metode simple (dra-
jonare, marcotaj, but\[ire
sau desp\r]ire de tufe).
Se planteaz\ atât soiuri
neremontante, cu o sin-
gur\ recolt\ pe an (Cayu-
ga, Rubin, Prusia, La-
than, Malling Promise,
Golden Queen), cât [i so-
iuri remontante, cu dou\
recolte pe an (Lloyd Geor-
ge, Romy), care asigur\
fructe proaspete `n tot
cursul verii pân\ `n luna
octombrie, la un nivel de
produc]ie de 5-10 tone la
hectarul cultivat. Venitu-
rile sunt substan]iale [i
sigure `n timp ce cheltu-
ielile sunt relativ mici,
atât la `nfiin]area cât [i la
`ntre]inerea planta]iei.
Recoltarea fructelor se
face manual `n momentul
matur\rii de consum, cu
e[alonare la 2-4 zile.
Fructele se recolteaz\ pe
calit\]i, `n ambalaje din
materiale plastice, carton
cerat sau cutii din lemn,
c\ptu[ite cu pelicul\ de
polietilen\, având capaci-
tatea de 200-500 grame [i
se transport\ `n l\zi sau
l\di]e paletizate.
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
Fructele destinate pre-
lucr\rii `n fabrici de con-
serve [i de sucuri se recol-
teaz\ f\r\ receptacul, la
maturitate deplin\ [i `n
tot cursul zilei. Transpor-
tul se face `n butoaie cu o
substan]\ conservant\,
se `nchid ermetic [i se
p\streaz\ la temperaturi
de 2-30C.
Frunzele se recolteaz\
f\r\ pe]iolul principal,
`nainte [i `n perioada
`nfloririi. Se usuc\ pe
cale natural\ `n straturi
sub]iri, la umbr\, sau pe
cale artificial\ la 40-500C.
Randamentul la uscare
este de 1 kg material us-
cat din 3-4 kg frunze
proaspete. Dup\ uscare,
frunzele r\mân verzi [i
au miros pl\cut [i gust
astringent.
Tratamentele
fitoterapeutice
Din experien]ele ante-
rioare rezult\ c\, `n pre-
venirea [i combaterea
multor afec]iuni maladi-
ve, se folosesc atât fruc-
tele cât [i frunzele, mu-
gurii [i ml\di]ele tinere
ale tufelor.
Fructele de zmeur au o
compozi]ie chimic\ foarte
divers\ ce se coreleaz\ cu
propriet\]ile terapeutice
[i cu ac]iunile specifice `n
vindecarea diferitelor bo-
Preparate
din zmeur\
Fructele sunt foarte
mult solicitate pentru
consum `n stare proas-
p\t\ sau prin procesare
industrial\ [i casnic\ `n
diferite forme alimentare,
semipreparate sau finite,
deosebit de gustoase [i
hr\nitoare (past\, dul-
cea]\, gem, marmelad\,
peltea, jeleu, [erbet, fruc-
te congelate [i zaharisite,
`nghe]at\, compoturi, si-
ropuri, vin aromat, ver-
mut, lichior (zmeurat\),
sucuri pasteurizate, con-
centrate [i alcoolizate.
Fructele proaspete se
consum\ ca desert, cu
efect `nvior\tor [i r\cori-
tor sau ca medicament,
`nainte de fiecare mas\,
câte 200-300 g pe sto-
macul gol, timp de 12 zile.
Dup\ ce s-a consumat
por]ia de fructe nu se m\-
nânc\ nimic timp de 4 ore,
deoarece fructele au efecte
de `ncetinire a proceselor
digestive [i de reducere
considerabil\ a foamei.
Prin prelucrare cas-
nic\ sau industrial\ se
prepar\ siropul, dulcea]a,
jeleul, lichiorul, sucul,
o]etul aromat [i spuma cu
gri[.
Siropul de zmeur\ se
prepar\ dintr-un kg fruc-
te bine sp\late, puse `ntr-
un borcan unde se zdro-
besc cu o lingur\ de lemn.
Se leag\ borcanul la gur\
cu un tifon [i se ]ine 2-3
zile, amestecându-se zil-
CM
YK
li. Analizele de laborator
au scos `n eviden]\ pre-
zen]a glucidelor solubile
(5-11 %), care dau dul-
cea]a fructelor. Armoni-
zarea gustului se rea-
lizeaz\ prin con]inutul `n
acizi organici (1,2 – 2,3 %)
`ntre care predomin\ aci-
dul citric, malic, lactic [i
glicolic. Ace[ti acizi sunt
conserva]i `n organism,
nu modific\ alcalinitatea
sângelui [i au putere bac-
tericid\ pronun]at\, dus-
trugând microorganisme-
le (bacterii, ciuperci, mu-
cegaiuri). De asemenea,
aciditatea total\ a fruc-
telor prezint\ propriet\]i
aperitive, stimulând se-
cre]ia salivei, a sucurilor
gastrice [i intestinale.
Specificitatea culorii [i
a aromei este dat\ de
con]inutul `n antociani,
flavonoide, pectine, ta-
ninuri [i uleiuri eterice.
Materiile colorante se
g\sesc atât `n sucul celu-
lar al pieli]ei cât [i `n
pulpa fructelor, colora]ia
fiind intensificat\ de aci-
ditate [i diminuat\ `n
prezen]a oxigenului din
aer [i a solu]iei de bioxid
de sulf folosit pentru con-
servare.
Substan]ele tanante cu
propriet\]i astringente
sunt solubile `n ap\ [i se
oxideaz\ sub influen]a
enzimelor [i a oxigenului
din aer, provocând `nchi-
nic pentru a nu prinde
mucegai. Sucul l\sat `n
borcan se trece prin tifon
dublu sau triplu, udat `n
prealabil cu ap\ [i se
stoarce. Se las\ acoperit
24 ore pentru limpezire [i
se trece `n alt vas. La fie-
care litru de suc se adau-
g\ câte 1,25 kg zah\r [i
zeam\ unei l\mâi pentru
conservare [i p\strarea
culorii (sau o aspirin\
zdrobit\ la 1 litru suc).
Totul se trece `ntr-un vas
sm\l]uit, cu volum dublu
fa]\ de cantitatea de si-
rop. Se amestec\ pân\ la
dizolvarea total\ a fructe proaspete, care se
zah\rului, se fierbe la foc
mic timp de 30 minute [i
se amestec\ continuu
pentru a dispare spuma.
Siropul fierbinte se toar-
n\ `n sticle sterilizate [i
bine `nc\lzite. Dup\ astu-
pare ermetic\, sticlele se
acoper\ cu p\turi pân\ a
doua zi [i apoi se p\s-
treaz\ la loc r\coros.
Dulcea]a de zmeur\ -
fructele proaspete (1 kg)
se spal\ sub jet de ap\ [i
se trec `ntr-un vas de 3-4
litri, `n straturi alternati-
ve cu 1 kg zah\r, se adau-
g\ zeama unei l\mâi [i se
las\ s\ macereze 2-3 ore,
dup\ care se strope[te cu
o lingur\ de rom. Se pune
la foc mic [i se fierbe 20-
30 minute, `ndep\rtând
spuma cu o lingur\ de
lemn. Dup\ r\cire se tre-
ce dulcea]a `n borcane
care se `nchid ermetic.
Jeleu de zmeur\ - fruc-
tele coapte se trec prin
sit\ [i se decanteaz\ su-
Constantin I. Milic\
este profesor universi-
tar la Universitatea de
{tiin]e Agricole [i Me-
dicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este
specializat `n fitotera-
pie [i trateaz\ anual
sute de persoane din
toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate com-
plexe din plante pe ca-
re cel mai adesea le ig-
nor\m. A salvat oa-
meni c\rora nu li se
mai d\deau [anse de
supravie]uire, prepara-
tele fiind realizate `n
laborator, dup\ metode
[tiin]ifice [i dup\ aten-
ta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
derea culorii sucului din
fructe. Dup\ oxidare, ta-
ninurile intr\ `n reac]ii
cu pectinele care pot pre-
cipita, proces care trebuie
s\ fie evitat, ]inând
seam\ de rolul pectinelor
la nivelul vaselor san-
guine unde capteaz\
colesterolul [i toxinele,
u[urând evacuarea lor.
Valoarea nutritiv\ [i
terapeutic\ a fructelor
cre[te `n mod semnifica-
tiv prin ansamblul vita-
minic foarte complex `n
care predomin\ vitamina
C (20-50 mg %), B1, B2,
D, P, PP [i beta-caroten.
cul limpede; se adaug\ o
cantitate egal\ de zah\r
[i se fierbe la foc mic,
amestecând continuu cu o
lingur\ de lemn. Se `n-
cearc\ dac\ jeleul este
bine legat, `nmuind coada
unei linguri de lemn `n
past\ [i apoi introducând-
o `ntr-un vas cu ap\ rece;
dac\ pe coada lingurii
r\mâne o past\ gelati-
noas\, jeleul este fiert su-
ficient dar dac\ se scurge
total `n ap\ `nseamn\ c\
mai trebuie fiert.
Lichiorul de zmeur\
(zmeurata) - se alege 1 kg
torn `ntr-o damigean\ cu
500 g zah\r unde se ]ine
la macerat 5-6 zile la soa-
re, cu agitare zilnic\. Se
adaug\ 1 litru alcool, se
`nchide ermetic [i se las\
la macerat `nc\ 2-3 s\p-
t\mâni la loc r\coros.
Apoi se strecoar\ prin ti-
fon dublu [i un strat sub-
]ire de vat\. ~n lichiorul
strecurat se adaug\ 100
ml rom [i se toarn\ `n sti-
cle care se `nchid imediat
cu dopuri sigure.
Sucul de zmeur\ se
prepar\ din 200 g fructe
amestecate cu fragi, afine
[i c\p[uni, sp\late [i
stoarse prin tifon; se `n-
dulce[te cu zah\r dup\
preferin]\ [i se consum\
imediat.
O]etul aromat de zme-
ur\ se ob]ine din 1,5 kg
fructe zdrobite [i 1 litru
o]et alb, care se mace-
reaz\ timp de 10 zile; se
strecoar\ [i se trece `n sti-
cle bine `nchise.
Pentru p\strarea con]i-
nutului vitaminic trebuie
s\ se ]in\ seam\ de posi-
bilitatea degrad\rii rapi-
de prin fierbere la tem-
peraturi mai mari de
400C, `n procesul de oxi-
dare la aer [i la contactul
cu vasele de cupru uti-
lizate adesea la trans-
portul, prelucrarea [i de-
pozitarea fructelor.
Con]inutul ridicat de
s\ruri minerale, u[or
asimilabile (K, Ca, P, Mg,
Mn, Fe, Zn, Cu), repre-
CM
YK
zint\ sursa natural\ a
componentelor primare,
necesare sintezei de prin-
Spuma de zmeur\ cu
gri[ - se prepar\ din 75 g
fructe (eventual `n ames-
tec cu afine, c\p[uni [i
vi[ine) din care se stoarce
sucul; pulpa stoars\ se
amestec\ cu alte 75 g
fructe `ntregi, se fierbe
u[or [i se strecoar\. ~n su-
cul rezultat se adaug\
treptat 20 g gri[ [i 15 g
zah\r, continuând fier-
berea `nc\ 4 minute. Se
amestec\ spuma `nc\ 5
minute la rece [i se adau-
g\ sucul extras din primul
lot de fructe. Spuma are
efecte benefice `n gastrite
hiperacide, ulcere, dispep-
sii de putrefac]ie, hepati-
t\, rectocolit\ hemoragi-
c\, insuficien]\ cardiac\,
hipertensiune, ateroscle-
roz\, afec]iuni renale [i
diferite boli infec]ioase.
Din fructe coapte se
prepar\ xilitolul – un `n-
dulcitor natural folosit `n
prevenirea [i tratarea
cariilor. Fructele intens
colorate servesc drept co-
loran]i naturali, corectiv
de culoare [i gust `n dife-
rite produse farmaceutice
iar `n amestec cu strugurii
ro[ii de vi]\ de vie servesc
la ob]inerea unui colorant
violet-deschis pentru lân\
alb\ [i borangic.
Frunzele de zmeur se
recolteaz\ prin strujire,
`nainte [i `n timpul `n-
floririi.
Con]inutul chimic al
frunzelor const\ din tani-
nuri (10 %), acizi organici
(salicilic, cafeic), substan]e
flavonoide [i vitamina C
(circa 800 mg %).

vindec\torul femeilor
cipii active cu ac]iuni te-
rapeutice. Aceste s\ruri
minerale (4-5 g la litru
suc) constituie materialul
de construc]ie pentru
nervi, vase [i sânge [i au
rol de neutralizare a ac-
]iunii d\un\toare a aci-
dului uric, men]inând al-
calinitatea sângelui `ntre
limite normale.
Propriet\]ile terapeu-
tice ale fructelor vizeaz\,
`n primul rând, afec]iu-
nile interne, având efecte
astringente, antibacterie-
ne, antidiareice, antiin-
flamatoare, diuretice, de-
purative, stomahice, vita-
minizante [i energizante.
~n afec]iunile externe ac-
]ioneaz\ `n `ngrijirea pie-
lii prin efecte de regener-
are, astringente, exfoli-
ante [i de catifelare.
Efectele curative
Fructele proaspete sau
transformate `n sirop se
folosesc `n terapia medi-
cal\ ca remedii excep]io-
nale `n boli ale tubului di-
gestiv (diaree rebel\, ar-
suri gastrice, ulcere gas-
tro-duodenale, pancreas)
[i `n afec]iunile pulmona-
re (tuse, bron[it\, sensi-
bilitate la r\ceal\ [i r\-
gu[eal\, febrifug `n gri-
CM
pe). ~ndulcit cu miere de
YK
albine, siropul are efecte
uimitoare `n refacerea
coardelor vocale.
La copii se recomand\
`n bron[it\ cronic\ [i a-
migdalite recidivante, iar
la femei `n tratamentele
pentru cistit\, pielonefri-
t\, dismenoree [i metro-
ragii.
Siropul este un excelent
mijloc de tratament al bo-
lilor cardiace cu dureri, `n
tulbur\ri de tranzit, afec-
]iuni oculare (conjuncti-
vit\), astenie [i boli de pie-
le (eczeme, pustule, r\ni,
erup]ii tegumentare).
Efectele terapeutice de
excep]ie ale zmeurului,
urm\rite separat pe or-
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
gane vegetale (fructe,
frunze, flori, muguri, l\s-
tari), constituie o moti-
va]ie de mare perspectiv\
pentru `nfiin]area unor
planta]ii intensive de
zmeur, cu suprafe]e `n
cre[tere an de an. Gos-
podarii [i c\lug\rii din
m\n\stirile situate `n
zonele montane [i pre-
montane, precum [i elevii
din diferite trepte de [co-
larizare pot avea satis-
fac]ia unor realiz\ri re-
marcabile prin crearea [i
exploatarea unor plan-
ta]ii proprii de zmeur, cu
mare eficien]\ b\neasc\,
dar [i cu rol `n prevenirea
[i t\m\duirea multor boli
umane.
Tratamente naturiste
Propriet\]ile terapeu-
tice sunt multiple: astrin-
gente, antidiareice, de-
zinfectante, cicatrizante,
antihemoragice, depura-
tive, u[or diuretice, sudo-
rifice, neutralizante `n
aciditatea gastric\, regla-
toare hormonal [i tonic-
r\coritoare.
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
Efectele medicinale
sunt legate de unele afec-
]iuni digestive ca: diaree,
dizenterie, enterocolite,
pancreatite, congestii he-
patice, spasme gastro-in-
testinale, deregl\ri ale
tranzitului intestinal, hi-
peraciditate gastric\, in-
fec]ii bucale [i stomatite.
~n plus favorizeaz\ eli-
minarea toxinelor [i a co-
lesterolului din sânge, in-
tensific\ sudora]ia, `nde-
p\rteaz\ senza]ia de ar-
[i]\ intern\, dureri de
cap, r\celi, bron[ite.
~n diabetul zaharat sunt
indicate cure de lung\ du-
rat\ pentru stabilizarea
glicemiei, `n amestec cu
frunze de afin [i mur.
Frunzele proaspete
sau uscate, cu gust pl\cut
[i u[or acri[or, servesc la
prepararea unor ceaiuri
consumate, prim\vara [i
toamna, ca aliment zilnic
pentru copii, b\trâni [i
persoane bolnave, mai
ales `n zilele reci când
sunt mai frecvente vi-
rozele [i gripele.
Ceaiurile b\ute seara
sub form\ de decocturi
ac]ioneaz\ `n afec]iuni re-
nale [i genitale, `n regla-
rea ciclului menstrual
dureros sau `n hemoragii
uterine abundente.
CM
YK
~n uz extern se folo-
se[te sub form\ de garga-
r\ ca infuzie concentrat\
sau decoct contra afec]iu-
nilor faringiene, stomati-
te, laringite, faringite, in-
flama]ii ale gâtului, tuse,
r\celi [i nevralgii dentare
datorit\ calit\]ilor cal-
mante [i emoliente.
Sub form\ de cata-
plasme se aplic\ pe r\ni,
eczeme, panari]iu, abce-
se, furuncule, sâni dure-
ro[i `nainte de menstre [i
erup]ii cutanate datorit\
propriet\]ilor dezinfec-
tante.
Frunzele proaspete se
consum\ `n supe de ver-
de]uri prin amestecare cu
frunze de mur [i urzic\
vie, b\nu]ei [i patlagin\.
Florile de zmeur se
folosesc sub form\ de in-
fuzii pentru comprese a-
plicate pe pleoape `n caz
de conjunctivite sau `n
tratamente contra tusei
[i a r\celilor.
Fiind o plant\ meli-
fer\, florile constituie o
important\ surs\ de nec-
tar pentru albine `n pre-
pararea mierii [i a altor
produse apicole.
Mugurii de zmeur se
culeg prim\vara devre-
me, se zdrobesc [i se con-
serv\ `n miere de albine.
Luni, 12 februarie 2007
Un alt lot de muguri se
usuc\ [i se macin\ fin
pân\ la forma de pulbere
din care se ia câte o lin-
guri]\ de 4 ori pe zi,
având rol de progesteron
natural [i reglator al ac-
tivit\]ii ovarelor.
Pulberea din muguri,
util\ `n timpul
menopauzei
Tratamentul cu pulbe-
re din muguri ]in sub con-
trol toate reac]iile legate
de menopauz\ (bufeuri [i
usturimi `n zona geni-
tal\). Femeile care vor s\
renun]e la contraversa-
tele anticoncep]ionale pot
recurge la tratamentul cu
muguri de zmeur pentru
a pre`ntâmplina eventua-
lele tulbur\ri emo]ionale
[i hormonale. Dup\ un
tratament de lung\ du-
rat\ se vor `ncetini con-
siderabil procesele de
`mb\trânire, `n paralel
cu efectele terapeutice si-
gure contra chisturilor
ovariene, fibrom uterin,
noduli mamari [i sindrom
premenstrual.
Pe lâng\ pulberea din
muguri se poate folosi [i
tinctura din muguri, efi-
cient\ `n tratamentele
pentru chist ovarian, fi-
brom uterin, amenoree,
metroragii, menoragii,
metrite, iminen]\ de avort
[i pilozitate excesiv\.
Ml\di]ele de zmeur
sunt utilizate la prepara-
rea unor medicamente cu
o larg\ aplicabilitate `n
tratarea diferitelor afec-
]iuni maladive. Ml\di]ele
proaspete se cânt\resc [i
se introduc `ntr-o sticl\
brun\ pentru macerare
timp de 4-5 zile `n alcool
900 care acoper\ `n `ntre-
gime materialul vegetal.
Se adaug\ un amestec de
ap\, glicerin\ (`n raport
9
1 : 1), astfel ca solventul
(alcool, ap\, glicerin\) s\
fie `n cantitate de 20 de
ori mai mare decât greu-
tatea ml\di]elor. Se con-
tinu\ macerarea `nc\ 3
s\pt\mâni dup\ care se
decanteaz\, cu stoarcere,
se strecoar\ prin tifon, se
las\ `n repaus `nc\ 48 de
ore [i se strecoar\ `nc\ o
dat\. Tratamentele cu ex-
tract glicero-alcoolic din
ml\di]e au efecte excep-
]ionale contra bolilor apa-
ratului genital feminin,
restabilind echilibrul ova-
rian dereglat.
Consumând câte 30-50
pic\turi, diminea]a [i
seara, luate cu 7 zile `na-
inte de ciclu [i `n timpul
ciclului, extractul din
ml\di]e are bune efecte `n
combaterea tulbur\rilor
premenstruale, cu dureri
de sâni [i de abdomen [i
cu tensiune nervoas\,
precum [i `n deregl\rile
de ciclu menstrual (me-
troragie func]ional\, ma-
noragie, amenoree, dis-
menoree [i pierderi abun-
dente de sânge).
Efecte deosebit de bu-
ne se constat\ [i `n com-
baterea fibromului ute-
rin, a chisturilor ovarie-
ne, tulbur\ri de meno-
pauz\, tulbur\ri de libi-
dou, frigiditate, iminen]\
de avort, metrite [i vagi-
nite, hipogonadism [i tul-
bur\ri endocrine la pu-
bertatea fetelor cu pilozi-
tate excesiv\. De aseme-
nea, ac]ioneaz\ `n pre- CM
YK
venirea `mb\trânirii pre-
coce a femeilor.
Pentru m\rirea efica-
cit\]ii tratamentului, se
recomand\ unele asocieri
ale extractului din ml\-
di]e de zmeur cu:
- coac\z negru pentru
chist ovarian;
- coac\z negru, mure [i
alun pentru fibrom ute-
rin;
- rozmarin [i meri[or
pentru menopauz\ cu tul-
bur\ri [i pentru evitarea
`mb\trânirii precoce a fe-
meilor. a
10 Luni, 12 februarie 2007
REGIONAL
Festival al pl\cintelor
la St\uceni, Boto[ani
Zeci de gospodine din locali-
tatea St\uceni din jude]ul
Boto[ani s-au `ntrecut, s=m-
b\t\ sear\, `ntr-un festival al
pl\cintelor. Manifestarea,
ajuns\ la edi]ia a patra, a fost
organizat\ de Prim\ria co-
munei St\uceni. „La `nceput
noi am privit aceast\ adunare
ca o [ez\toare `ntre oamenii
gospodari din sat, dar a c\p\-
tat dimensiuni [i a devenit un
festival. Este un prilej ca oa-
menii s\ uite problemele de
peste an [i s\ se preg\teasc\
de intrarea `n Postul Pa[telui
a[a cum se cuvine“, a declarat
primarul Mihai Chihaia. Pe
l=ng\ pl\cintele preg\tite a-
cas\ dup\ re]etele tradi]ionale,
femeile din comun\ au venit la
festival cu sarmale, friptur\,
cozonac [i vin. Organizatorii
au oferi tuturor celor prezen]i
un berbec la pro]ap, dar [i un
program de muzic\ popular\
sus]inut de arti[tii din locali-
tate. La festival a participat [i
senatorul conservator Gavril\
Vasilescu, care a venit de la
Bucure[ti cu trei t\vi de
pl\cinte, cu sarmale [i vin.
Fostul [ef al ISJ
Boto[ani candideaz\
la europarlamentare
Fostul inspector general al
Inspectoratului {colar Jude-
]ean Boto[ani, Constantin Ma-
nolache, a fost desemnat s\
reprezinte organiza]ia din
Boto[ani a Partidului Social
Democrat (PSD) la alegerile
pentru Parlamentul European,
care vor avea loc `n luna mai a
acestui an, a declarat, dumini-
c\, pre[edintele PSD Boto-
[ani,Constantin Con]ac. „Noi
am dorit ca de la nivelul fiec\-
rui jude] s\ fie nominalizat\ o
persoan\ cunoscut\, care s\
fie apreciat\ de oameni. Sco-
pul este ca PSD s\ ob]in\
10-12 mandate de europarla-
mentari“, a afirmat Con]ac.
Manolache, care este [i vi-
cepre[edinte al filialei, dar [i
fost pre[edinte al Consiliului
Jude]ean `ntre 1996 [i 2000, a
fost ales s\ reprezinte jude]ul
`n urma unor discu]ii a lide-
rilor PSD din Moldova. Orga-
niza]iile PSD din regiunea
Moldovei sper\ c\ vor reu[i s\
ob]in\ cel pu]in dou\ locuri el-
igibile pe listele acestui partid
pentru alegerile europarla-
mentare. Ele `[i propun str=n-
gerea, `n jude]ele pe care le
reprezint\, a cel pu]in 550.000
de voturi pentru PSD, care s\
fac\ posibil\ alegerea a doi
reprezentan]i `n Parlamentul
European. Constantin
Manolache se va afla pe o list\
care `i va mai cuprinde [i pe
Ghiorghi Pris\caru (Suceava),
Constantin Simirad (Ia[i),
C\t\lin Mardare (Bac\u), Alin
Lucian Antochi (Neam]) [i
Gabriela Cre]u (Vaslui).
Trei tineri din Cleja,
Bac\u, au murit
`ntr-o f=nt=n\
Domoko[ Gabriel, 23 de ani,
Domoko[ Ion, 19 ani [i I[toc
Adrian, 19 ani, au fost g\si]i,
s=mb\t\ dup\-amiaz\, mor]i
`ntr-o f=nt=n\ din comuna
b\c\uan\ Cleja. Cei trei
`ncercaser\, `n cursul zilei, s\
desfunde respectivul pu] cu o
pomp\ japonez\. Nu se
cunosc circumstan]ele `n care
au murit, dar pompierii sosi]i
la fa]a locului cred c\ acea
motopomp\ a emanat
monoxid de carbon pe care
tinerii, afla]i `n f=nt=n\, l-au
inhalat. Poli]i[ti [i procurori
efectueaz\ o anchet\. a
ACTUALITATE
Comisie anti-ccopiat la licen]\ un\ cu studen]ii, prin care
s\ verific\m lucr\rile de la
licen]\ [i diserta]ie. A[a cum
c\ absolventele au copiat de
pe site-uri unde se specifica
faptul c\ este interzis\
studen]ii au o campanie folosirea datelor f\r\ acor-
a La Universitatea „Al. I. Cuza“ se va `nfiin]a o comisie care va anti-[apag\, pot s\ fac\ [i o dul companiei, `n timp ce
verifica autenticitatea lucr\rilor de licen]\ [i diserta]ie prezentate de campanie anti-copiat“. licen]a era `n specializarea
Rectorul Dumitru Oprea Protec]ia [i securitatea in-
absolven]i, la ini]iativa rectorului Dumitru Oprea crede la fel de vinova]i ca forma]iei economice.
a ~nainte de a `ncepe sesiunea de licen]\ din februarie, rectorul studen]ii care copiaz\ sunt Rectorul Universit\]ii
[i profesorii care permit a- „Al.l.Cuza“, Dumitru Oprea,
Dumitru Oprea a descoperit dou\ lucr\ri de licen]\ copiate cest lucru. „Din p\cate stu- a men]ionat c\ este prefe-
de pe site-uri de pe care se interzice preluarea informa]iilor a den]ii, de la profesorii pe rabil ca absolven]ii s\ vin\
care `i `nfiereaz\, nu `nva]\ la licen]\ cu o lucrare mai
Rectorul Dumitru Oprea lucr\rile de licen]\, coordo- sus]inute `n sesiunea din fe- dec=t partea proast\“. redus\ ca dimensiuni dar
de la Universitatea „Al. I. nate chiar de rector, copi- bruarie, ad\ug=nd c\ pa- Cele dou\ absolvente de care s\ fie original\ dec=t s\
Cuza“ s-a sup\rat foarte ate, `n mare parte, de pe sajele copiate pot fi v\zute la FEAA au sc\pat ieftin, vin\ cu zeci de pagini copi-
tare dup\ ce dou\ foste stu- diferite site-uri, f\r\ a pre- ca „probe de naivitate“. rectorul Oprea trimi]\n- ate. „Nu sunt limite cantita-
dente de-ale sale i-au adus ciza `ns\ [i sursa. „Au fost Pentru ca astfel de lu- du-le s\ `[i refac\ lucrarea tive `n ceea ce prive[te lu-
lucr\rile de licen]\. Motivul victime ale ideii c\ studen]ii cruri s\ nu se mai `nt=mple, de[i putea s\ le acuze de crarea de licen]\. Nu trebuie
sup\r\rii este c\ absolven- pot fura, copia, f\r\ ca pro- rectorul Dumitru Oprea a
fals [i uz de fals: „Am fost ca la 20 [i ceva de ani s\
tele de la informatic\ eco- fesorii s\ `i prind\“, a preci- anun]at c\ dore[te s\ se `n- destul de lord c\ nu le-am probezi c\ ai milioane de
nomic\ a Facult\]ii de E- zat rectorul Oprea care a fiin]eze o comisie anti-copiat: pedepsit altfel“. Mai mult, idei, po]i veni cu o idee pro-
conomie [i Administrarea corectat cele dou\ lucr\ri de „Ne propunem s\ facem ni[- rectorul a remarcat [i iro- prie bine argumentat\, pe
Afacerilor (FEAA) aveau licen]\ care urmau s\ fie te grupuri, formate `mpre- nia situa]iei, date de faptul 25-35 de pagini“. (O.R.)
de finalizare s\ fie mai nea, universitatea va sus-
„Cuza“ `ncepe 2007 cu 35 apropiat. Pentru spa]iile de
`nv\]\m=nt s-a alocat su-
ma de 4 milioane, iar pen-
]ine efortul bugetar al sta-
tului [i printr-un efort bu-
getar propriu de aproape
de milioane de lei de cheltuit tru lucr\rile de la dou\ c\-
mine, C3 [i C5, o sum\ ase-
m\n\toare, `n timp ce pen-
26 milioane lei.
Tot `n 2007, va continua
consolidarea cl\dirii prin-
tru lucr\rile de la Cantina cipale a Universit\]ii [i a
a O prim\ tran[\ din fondurile bugetare de la Ministerul „Titu Miorescu“ s-a alocat turnului de ap\, acesta din
Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) pe acest an a fost acordat\ deja suma de 3 milioane lei. urm\ fiind prev\zut a se fi-
La capitolul reabilit\ri, naliza la mijlocul anului.
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ a Astfel, universitatea poate s\ `nceap\ la „Cuza“ au mai fost alo- C\minele C3, din Comple-
cate 5 milioane de lei pen- xul T=rgu[or Copou, [i C5,
s\ cheltuiasc\ 35 de milioane de lei din bugetul de stat tru spa]ii de `nv\]\m=nt, din Complexul Titu Maio-
[i aproape 26 de milioane de lei din veniturile proprii, anul acesta aici urm=nd s\ se lucreze rescu, vor fi modernizate,
bugetul total fiind aproximat la 281 de milioane de lei a la instala]iile de la majori- urm=nd s\ fie aduse la
standardele unor c\mine
tatea cl\dirilor `n care se
noi. De asemenea, sunt
Astfel, suma de aproxima- fost cele mai mari de dup\ desf\[oar\ activitate di-
dactic\, `n timp ce pentru prev\zute lucr\ri de reno-
tiv 35 de milioane de lei de ‘90, `n 2007, MEdC a pro- vare a Cantinei „Titu Ma-
de Oana RUSU la bugetul de stat urmeaz\ mis c\ va aloca fonduri su- reabilit\rile la c\mine, `n
iorescu“, a Observatorului
s\ fie repartizat\ pentru ficiente. special instala]ii, s-a repar-
O prim\ tran[\ din fon- tizat o sum\ asem\n\toa- Astronomic [i a Muzeului
proiectare, reabilit\ri, do- Universitatea „Al. I. de Istorie Natural\.
durile bugetare de pe 2007 Cuza“ are, pentru acest re. De asemenea, se vor
t\ri [i consolid\ri. Dac\ ~n anul 2007 MEdC va
acordate de Ministerul E- anul trecut au fost f\cute an, un buget propus de 281 mai aloca fonduri [i pentru aloca, pentru capitolul in-
alte proiecte, unul dintre
duca]iei [i Cercet\ri mai multe rectific\ri la milioane lei, iar cele mai vesti]ii, 3.756 milioane lei,
(MEdC) a [i ajuns la Uni- bugetul de stat, iar sumele mari eforturi bugetare se acestea fiind cel pentru re- dup\ cum se arat\ `n
versitatea „Al. I. Cuza. alocate `nv\]\m=ntului au vor `ndrepta c\tre finali- alizarea unei sere – ac- planul de investi]ii al mi-
zarea c\minului pentru variu la Gr\dina Botanic\. nisterului. Cei mai mul]i
studen]i din P\curari - bani, 1.400 de milioane lei,
Funda]ie [i `nceperea lu- „Banii nu ajung vor fi aloca]i repara]iilor,
cr\rilor la un nou c\min, reabilit\rilor, obiectivelor
`n zona Titu Maiorescu. niciodat\“ noi din `nv\]\m=ntul pre-
Din suma de 35 de mili- universitar, iar aproxima-
oane de lei, o parte, aproa- De[i `n acest an sunt tiv 900 de milioane lei vor
pe 9 milioane de lei, se vor anun]a]i mai mul]i bani de pleca spre repara]ii, re-
`ndrepta c\tre lucr\rile la la buget, rectorul Dumitru abilit\ri, obiective noi `n
c\minul din P\curari care Oprea consider\ c\ „nicio- `nv\]\m=ntul superior. ~n
va avea mai multe locuri dat\ nu sunt de-ajuns ba- 2007, 110 milioane lei vor
dec=t cele prev\zute la `n- nii. Corpul A al Universi- fi destinate pentru dotarea
ceput, prin lucr\rile de t\]ii are nevoie de peste laboratoarelor universita-
mansardare. Astfel, fa]\ de 100 de milioane de lei pen-
re, iar 70 de milioane lei
380 de locuri prev\zute la tru a fi finalizat. Totu[i, platformelor de cercetare
temerea c\ dac\ vom avea
`nceput, studen]ii vor be- interdisciplinar\.
neficia de 500 de locuri, mai mul]i bani [i nu vom Suma alocat\ investi-
conform celor precizate de putea s\ `i cheltuim dis- ]iilor `n anul 2007 este cu
rectorul Dumitru Oprea. pare“, a men]ionat rectorul 60% mai mare dec=t cea
O sum\ de aproape 8 mi- Universit\]ii, care a ad\u- alocat\ `n 2006. ~n 2006 `n
lioane lei este repartizat\ gat c\ sumele anun]ate de urma celor patru rectifi-
pentru consolidarea Corpu- la MEdC pentru acest an c\ri succesive de care a
Rectorul Dumitru Oprea consider\ lui principal al Universi- nu se compar\ cu cele din beneficiat MEdC, bugetul
c\ „banii nu sunt niciodat\ de-ajuns, iar temerea t\]ii, aici lucr\rile fiind anii anteriori, ani `n care `nv\]\m=ntului a ajuns,
c\ dac\ vom avea mai mul]i bani [i nu vom abordate pe mai multe fron- „la capitolul investi]ii pri- pentru prima dat\, la
putea s\ `i cheltuim dispare“ turi, astfel `nc=t termenul meam zero lei“. De aseme- 5,07% din PIB. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
cestui concurs sunt urm\toarele: la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Ministerul Economiei propune o solu]ie
pentru racordarea caselor la energie electric\
a „Avem probleme la acest capitol. Sunt zeci de mii de locuin]e neracordate `nc\ la energie electric\.
Aici intr\ localit\]i izolate, localit\]i par]ial conectate sau zone `n care au ap\rut construc]ii noi.
Programul va debuta `n acest an [i sper\m ca, p=n\ `n 2010, s\ elimin\m aceast\ problem\“,
a declarat ministrul Economiei [i Comer]ului, Varujan Vosganian a {eful MEC a ad\ugat c\ 2007
va fi „anul energiei“ [i c\ salariile `n sectorul energetic vor cre[te, `n acest an, cu p=n\ la 22 de procente a
de Bogdan CRON}
Ministrul Economiei [i
Comer]ului (MEC), sena-
torul liberal Varujan Vos-
ganian, a declarat, ieri, la
Ia[i, `n cadrul unei confe-
rin]e de pres\, c\ va `nain-
ta Guvernului un proiect
de hot\r=re cu privire la
racordarea generalizat\ a
locuin]elor la energie elec-
tric\. „Avem probleme la
acest capitol. Sunt zeci de
mii de locuin]e neracorda-
te `nc\ la energie elctric\.
Aici intr\ localit\]i izolate,
localit\]i par]ial conectate
sau zone `n care au ap\rut
construc]ii noi. Programul
va debuta `n acest an [i
sper\m ca, p=n\ `n 2010,
s\ elimin\m aceast\ pro-
blem\“, a afirmat Varujan
Vosganian.
{eful MEC a precizat
c\ programul urmeaz\ s\
fie finan]at de la bugetul
de stat, din bugetele lo-
cale [i din fonduri eu-
ropene.
Potrivit statisticilor
prezentate de conducerea
Consiliului Jude]ean Ia[i,
numai `n acest jude] sunt
aproape 10 mii de locuin]e
care a[teapt\ racordarea
la re]eaua de energie elec-
tric\. „La nivelul `ntregii
]\ri, avem `n jur de 140
de cazuri `n care este vor-
ba de sate aflate `n zone
foarte izolate [i aproxima-
tiv 1500 de localit\]i par-
]ial conectate. Este un as-
pect a c\rui rezolvare ]ine
deja de un program gu-
„PNL nu va vota suspendarea pre[edintelui“
~n conferin]a de pres\
sus]inut\, ieri, la Ia[i,
senatorul Varujan Vosga-
nian a vorbit [i despre
schimbarea de atitudine a
PNL fa]\ de suspendarea
din func]ie a pre[edintelui
Traian B\sescu. „Partidul
National Liberal nu va
vota suspendarea pre[e-
dintelui. Dac\, din punct
de vedere moral [i politic,
aceast\ ac]iune poate fi
perfect argumentat\, din
punct de vedere constitu-
]ional nu exist\ suficiente
elemente pentru a merge
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ALERGODERMII DE
LA VOPSEAUA DE P|R:
Trei femei au ajuns, ieri, `n
Unitatea de Primire Urgen-
]e a Spitalului „Sf. Spiridon“
din cauza unor afec]iuni der-
matologice severe. Medicii
de gard\ au constatat c\ fac-
torii declan[atori ai alergo-
dermiilor au fost vopseaua
de p\r, unele medicamente
[i chiar pe[tele. „Cel mai
grav a fost cazul unei pa-
ciente de 45 de ani din Ia[i,
care avea fa]a tumefiat\, la
vernamental derulat `n
acest sens“, a subliniat
ministrul Economiei [i
Comer]ului.
Senatorul liberal a a-
d\ugat c\, pe l=ng\ racor-
darea locuin]elor la ener-
gie electric\, este necesa-
r\ [i modernizarea ac-
tualelor re]ele folosite de
distribuitori. „Consumul
de energie cre[te `n mod
constant [i sunt cazuri `n
care re]elele nu mai fac
fa]\. ~n facult\]i, spre
exemplu, unde s-au intro-
dus `n ultimii ani foarte
multe calculatoare, apar
foarte des astfel de prob-
leme. O s\ am zilele aces-
tea o discu]ie cu distribui-
torii de energie electric\,
pentru a g\si o solu]ie la
aceste probleme“, a spus
Varujan Vosganian.
2007 va fi anul
energiei
~n conferin]a de pres\
de ieri, ministrul Econo-
miei [i Comer]ului a sub-
liniat ideea c\ 2007 va fi
un an deosebit pentru sis-
temul energetic din Rom=-
nia, deoarece se vor `n-
deplini c=teva obiective
extrem de importante. „A-
nul acesta vom elabora
strategia energetic\, vom
pune `n func]iune reac-
torul 2 de la Cernavod\ [i
vom `ncepe investi]iile
pentru reactoarele 3 [i 4.
De asemenea, va trebui s\
lu\m c=teva hot\r=ri deci-
sive `n ceea ce prive[te ex-
trac]ia de c\rbune [i pri-
mai departe `n acest
sens“, a declarat senatorul
liberal. Varujan Vosga-
nian nu a mai avut a-
ceea[i re]inere `n privin]a
discursului pe care pre-
[edintele Traian B\sescu
`l va sus]ine, mar]i, `n fa]a
Parlamentului.
„Discursul lui Traian
B\sescu `n fa]a Parlamen-
tului nu va aduce nimic
bun. Pre[edintele trebuia
s\ se consulte mai `nt=i cu
pre[edin]ii celor dou\ ca-
mere, pentru a le prezenta
temele discursului. Ma-
fel [i ochii [i o erup]ie pe tot
corpul. Se pare c\ de vin\ a
fost vopseaua de p\r pe care
o folosise. I s-au acodat `n-
grijiri medicale `n urgen]e,
iar ulterior a fost dirijat\
spre Sec]ia de Alergologie a
spitalului, pentru trata-
ment de specialitate“, a de-
clarat dr. Diana Cimpoe[u,
purt\torul de cuv=nt al spi-
talului. (O.B.)
a PROFESORII PRI-
MESC BANI PENTRU MA-
TERIALE DIDACTICE LA
ACTUALITATE
vatiz\rile din domeniu. Va
trebui, totodat\, s\ d\m o
solu]ie pentru pia]a e-
nergiei electrice“, a de-
clarat Varujan Vosganian.
Potrivit [efului MEC,
`n cursul acestui an va
trebui dezvoltat un nou
concept pe pia]a din Ro-
m=nia. Este vorba despre
ceea ce senatorul liberal a
numit „diploma]ia ener-
getic\“. „Dac\, din punct
de vedere diplomatic, pri-
orit\]i sunt NATO [i U-
niunea European\, din
punct de vedere energetic
avem [i alte zone impor-
tante. Este vorba despre
Africa de Sud, zona M\rii
Caspice, Rusia [i Orientul
apropiat, ca surse alter-
native de aprovizionare
cu energie“, a subliniat
Varujan Vosganian.
Salariile `n sectorul
energetic vor cre[te
cu 19-22%
Salariile din sectorul
energetic vor cre[te, `n a-
cest an, cu 19-22%, a de-
clarat Varujan Vosga-
nian. {eful MEC a atras
`ns\ aten]ia c\, `n cazul
angaja]ilor de la Compa-
nia Na]ional\ a Huilei
(CNH), cre[terea nu va fi
at=t de spectaculoas\, din
cauza productivit\]ii re-
duse a companiei. „Dac\
nu facem modific\ri `n
acest domeniu, extrac]ia
minier\ devine istorie `n
2-3 ani. Pe mine m\ in-
tereseaz\, `ns\, ca cei
niera `n care a intervenit
peste activitatea Parla-
mentului poate fi consi-
derat\ o nou\ dovad\ de
impolite]e din partea dom-
niei sale“, a spus Varujan
Vosganian.
~n `ncheierea conferin-
]ei, senatorul liberal a
]inut s\ sublinieze faptul
c\ PNL exclude orice co-
laborare cu PSD [i c\ libe-
ralii nu vor sus]ine mo]iu-
nea simpl\ depus\ `n Se-
nat `mpotriva ministrului
Justi]iei, Monica Macovei.
SF+R{ITUL LUNII: Profeso-
rii din `nv\]\m=ntul preuni-
versitar vor primii banii pen-
tru material didactic la sf=r-
[itul lunii februarie, a decla-
rat directorul general din ca-
drul Ministerului Educa]iei
[i Cercet\rii (MEdC), Mihai
P\unic\. „Banii necesari a-
cestui proiect sunt `n buget
MEdC. Asta este cel mai im-
portant“, a spus P\unic\. El
a precizat c\, deocamdat\,
este vorba de un proiect al
ministerului. „Mai sunt un-
ele detalii de pus la punct `n
Senatorul liberal a ad\ugat c\, pe l=ng\
racordarea locuin]elor la energie electric\,
este necesar\ [i modernizarea actualelor
re]ele folosite de distribuitori. „Consumul de
energie cre[te `n mod constant [i sunt
cazuri `n care re]elele nu mai fac fa]\“,
a declarat, ieri, la Ia[i, Varujan Vosganian
12.000 de mineri de pe
Valea Jiului s\ continue
s\ munceasc\, a[a c\ vom
g\si o solu]ie de lipire a
acestei companii de ter-
mocentralele care merg
pe huil\“, a explicat Va-
rujan Vosganian. Minis-
trul a mai spus c\, odat\
cu cre[terea PIB-ului, va
cre[te [i consumul de e-
nergie electric\, astfel `n-
c=t, p=n\ `n 2013, Rom=-
nia va trebui s\ produc\
cu 25% mai mult\ energie
electric\ dec=t `n prezent.
„La noi este o mare
problem\ dac\ un
politician pronun]\
numele unei firme“
Ministrul Economiei [i
Comer]ului s-a declarat
deranjat de afirma]ia pre-
[edintelui Traian B\sescu,
care spunea c\ Parlamen-
tul face legi pentru a pro-
teja anumite grupuri de
interese. „Din punctul meu
cadrul comisiei de dialog so-
cial care va avea loc la mijlo-
cul acestei s\pt\m=ni `ntre
reprezentan]ii sindicali[tilor
din `nv\]\m=nt [i reprezen-
tan]ii ministerului. Proiectul
va fi pus `n aplicare prin
hot\r=re de guvern. P=n\ la
sf=r[itul lunii februarie vom
da banii“, a ad\ugat direc-
torul MEdC. Pe 13 ianuarie,
secretarul de stat din MEdC
Dumitru Matei anun]a c\,
`ncep=nd din acest an,
fiecare dasc\l calificat din
`nv\]\m=ntul preuniversi-
Luni, 12 februarie 2007
de vedere, la noi `n ]ar\
este o mare problem\ dac\
un politician sau un dem-
nitar pronun]\ numele
unei firme“, a spus Vosga-
nian, specific=nd `n con-
text c\ oficialii str\ini nu
se sfiesc s\ vorbeasc\ de-
spre interesele unor com-
panii din ]\rile lor.
„Vin la mine ambasa-
dori care spun c\ anumite
firme din ]\rile pe care le
reprezint\ vor s\ inves-
teasc\ `n Rom=nia [i nu se
sfiesc s\ afirme c\ anu-
mite firme trebuie sus-
]inute [i promovate. Ce
s-ar `nt=mpla dac\ eu,
`ntr-o `nt=lnire public\, a[
vorbi deschis despre astfel
de lucruri?“, s-a `ntrebat,
retoric, [eful MEC. Varu-
jan Vosganian a ad\ugat
c\ no]iunea de „lobby“ nu
exist\ `nc\ `n Rom=nia [i
c\, dintr-o postur\ oficia-
l\, nu po]i vorbi despre o
firm\, f\r\ s\ se interpre-
teze c\ ai deja buzunarele
burdu[ite cu bani. a
tar va primi anual c=te 100
de euro, `n echivalent lei,
pentru procurarea de mate-
riale didactice necesare `n
procesul de predare. Du-
mitru Matei a precizat c\
banii necesari acestui proiect
au fost „prin[i“ `n bugetul
ministerului pe anul 2007.
„Toate cadrele didactice ca-
lificate din `nv\]\m=ntul
preuniversitar vor primi
ace[ti bani. Nu selectiv, nu
preferen]ial, nu doar titularii
cu grade“, a declarat Dumi-
tru Matei. (O.R.)
11
PE SCURT
Premii pentru
patrimoniu cultural
de la Ministerul
Culturii [I Cultelor
~n 2007, Ministerul Culturii [i
Cultelor (MCC) va acorda 11
premii pentru patrimoniul cul-
tural na]ional, ordinul de in-
stituire a acestor distinc]ii fi-
ind semnat la 5 februarie de
ministrul de Resort, Adrian
Iorgulescu. Premiile na]ionale
anuale ale MCC pentru patri-
moniul cultural na]ional sunt
acordate de ministrul Culturii
[i Cultelor [i de secretarul ge-
neral al MCC. Marele trofeu
va reveni unei persoane fizice
sau juridice de drept public
sau privat care a adus, printr-
un program sau o lucrare din
domeniul patrimoniului cul-
tural na]ional, beneficii ex-
cep]ionale de imagine cultu-
ral\ a Rom=niei `n lume. Ur-
m\toarele categorii de premii
sunt: Premiul pentru mecenat,
Premiul pentru restaurarea
monumentelor istorice,
Premiul pentru cercetare
arheologic\, Premiul pentru
muzeologie, Premiul pentru
arte vizuale, Premiul pentru
arhitectur\ [i urbanism,
Premiul pentru patrimoniul
imaterial, Premiul pentru
management. Se vor acorda,
de asemenea, Diploma de ex-
celen]\ [i Diploma de merit.
Premiile se acord\ `n primul
trimestru al anului `n curs nu-
mai pentru programe, proiecte
sau lucr\ri avizate sau real-
izate [i finalizate `n anul ante-
rior. Marele trofeu este `n
sum\ de 5.500 lei, Premiul
pentru patrimoniul cultural
na]ional - 3.500 lei, iar
Diploma de excelen]\ - 2.500
lei. Dosarele de candidatur\
pentru premii se `nainteaz\
MCC, la Cabinetul secre-
tariatului general, p=n\ la
data de 1 martie. (O.R.)
ISJ preg\te[te
concursul pentru 30
de directori de [coli
Inspectoratul {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ) preg\te[te concursul
pentru posturile de directori
care sunt `n prezent ocupate
prin delega]ie, concursul ur-
m=nd s\ se desf\[oare `n dou\
etape p=n\ `n luna mai c=nd
ISJ `mpreun\ cu [colile vor
`ncepe preg\tirea pentru
examenele na]ionale din acest
an. Astfel, `n prima etap\ vor
fi scoase la concurs posturile
de la unit\]ile de `nv\]\m=nt
din mediul rural [i [colile din
ora[ele jude]ului Ia[i, iar `n a
doua etap\ vor fi scoase la
concurs posturile de la [colile
[i liceele din municipiul Ia[i.
La ISJ se vacanteaz\ postu-
rile care intr\ `n prima etap\
de concurs, iar dup\ o perioa-
d\ de dou\ s\pt\m=ni se va-
canteaz\ cele din a doua eta-
p\, conform celor precizate de
Camelia Gavril\, inspector
general al ISJ. Dup\ 30 de
zile de la publicarea posturilor
vacante, candida]ii `[i vor
depune dosarele de candidatu-
r\, iar `n luna martie va fi
anun]at graficul dup\ care vor
fi sus]inute probele de con-
curs. De[i metodologia de or-
ganizare a concursului pentru
ocuparea postului de director
nu a fost `nc\ schimbat\,
prim\riile vor avea un cuv=nt
important de spus `n numirea
unui director, candida]ii tre-
buind s\ primeasc\ [i un aviz
favorabil din partea Consi-
liului Local. „~n prima etap\
vom scoate la concurs aproxi-
mativ 30 de locuri, urm=nd ca
`n cea de-a doua etap\ s\
scoatem la concurs alte 30 de
locuri“, a mai ad\ugat [efa
ISJ, Camelia Gavril\. (O.R.)
12 Luni, 12 februarie 2007
PE SCURT
Naidin are [anse minime
s\ fie transferat
Antrenorul ie[enilor Ionu] Popa
a declarat la finalul partidei c\
nu vede o solu]ie optim\ de ie-
[ire din criza financiar\. „Nu
[tiu ce vom face. Numai Dumne-
zeu cred c\ ne mai poate ajuta.
Sunt mari probleme. Paruolo
m\ g=ndeam s\-l legitim\m, dar
dup\ cum a jucat azi, cred c\ `l
trimit acas\. Naidin are [anse
de doar 1% s\ joace la Ia[i, `n
aceea[i situa]ie afl=ndu-se [i
Adrian Ilie“. Acesta a pus evolu-
]ia slab\ a defensivei sale pe
seama lipsei de concentrare.
„Altfel te concentrezi `n me-
ciurile oficiale, `ns\ cum acestea
au fost un simplu antrenament,
a lipsit concentrarea“. Altfel,
pre[edintele executiv Sorin Boca
a declarat c\ sper\ s\-l
conving\ pe atacantul lui CFR
Cluj, Cosmin Tilinc\, s\ vin\ `n
Copou. „Am purtat o discu]ie cu
el, i-am f\cut o ofert\, acum
a[tept r\spunsul s\u [i a ofi-
cialilor de la Cluj. El mi-a trans-
mis c\ vrea s\ evolueze la
Pite[ti, sub bagheta lui Dorinel
Munteanu, dar din c=te am
`n]eles CFR-ul nu e de acord cu
aceast\ mutare. A[tept\m
r\spunsul clujenilor“, a spus
Boca. (N.P.)
~nfr=ngere grea
`n fa]a vicecampioanelor
din Arad
~n fa]a puternicii forma]ii BC
ICIM Arad, baschetbalistele de
la CS Na]ional Ia[i au capotat
categoric s=mb\t\, la un pasiv
de 32 puncte, `n debutul rundei
cu nr. 16 din cadrul Diviziei A.
La finalul celor patru sferturi
dominate de gazdele disputei,
BC ICIM Arad `nvinge pe CS
Na]ional Ia[i cu scorul de 80-48
(25-15, 25-13, 15-11, 15-9), `n-
tr-un joc arbitrat de cuplul femi-
nin Amalia Cosmina Nagy - Ga-
briela Istvan. MVP-ul partidei a
fost „straniera“ Fatou Kine Kane,
de la BC ICIM Arad. Ie[encele
au intrat pe teren cu un prim
„5“ alc\tuit din Irina Suetina,
Olga Cazac, Sorana Gavrilescu,
Monica Bordeanu [i Ana Maria
Borcil\. Au mai jucat la oaspete
Alexandra Cilibiu, surorile Irina
[i Laura Straciuc, dar a absen-
tat titulara Ala C\u[an, care are
un deget rupt [i va lipsi de pe
teren cel pu]in 3 s\pt\m=ni, du-
p\ cum ne-a declarat antrenorul
Gabriel Mih\ilescu. ~n etapa vii-
toare, pe 17 februarie, CS Na]io-
nal va evolua `n capital\, `m-
potriva echipei Sportul Studen-
]esc Omnilogic Bucure[ti. (D.T.)
Ionu] Lupescu
va superviza derby-ul
Cupei UEFA dintre
Werder [i Ajax
Forul fotbalistic european a de-
cis s\ `ncredin]eze Rom=niei
func]ii de Delegat UEFA la dou\
dintre meciurile cont=nd pentru
prima man[\ a [aisprezecimilor
de final\ ale Cupei UEFA, edi]ia
2006-2007, care se vor disputa
joi, 14 februarie a.c, anun]\ Fe-
dera]ia Rom=n\ de Fotbal. Ast-
fel, directorul general al Fede-
ra]iei Rom=ne de Fotbal, Ioan-
Angelo Lupescu, va „superviza“
partida Werder Bremen (Germa-
nia) - AFC Ajax Amsterdam
(Olanda), acela[i lucru urm=nd
s\ fie f\cut de Ionel Piscanu la
jocul FC Girondins de Bordeaux
(Fran]a) - CA Osasuna Pamplo-
na (Spania). „Ne onoreaz\ aces-
te deleg\ri, e un semn c\ fede-
ra]ia de la Bucure[ti reprezint\
ceva la UEFA. Alegerea pre[edin-
telui Mircea Sandu `n Comitetul
Executiv al UEFA a fost un mo-
ment important [i cu siguran]\
vom fi `ncredin]a]i `n continuare
la meciuri importante ca del-
ega]i ai forului continental“, a
declarat Ionu] Lupescu. a
Stadionul din Piatra Neam] va avea
un sistem de acces unic `n Rom=nia
Complexul sportiv FC
Ceahl\ul Piatra Neam] va
beneficia, o dat\ cu `nce-
perea returului campiona-
tului, de un sistem de con-
trol acces `n stadion unic `n
Rom=nia. Pre[edintele de
onoare al echipei, primarul
Gheorghe {tefan, a declarat
c\ investi]ia de circa
100.000 de euro se `nscrie `n
modernizarea complexului
sportiv, care a necesitat 6
milioane de euro. Sistemul
de control acces `n stadion
prevede emiterea unor bi-
Victoria lui P\limaru
Poli Ia[i – FC Boto[ani 6-3,
`ntr-un meci amical disputat
s=mb\t\, `n Copou. Debutant,
miercuri, `n na]ionala de
tineret, v=rful Clement
P\limaru a `nscris trei goluri.
de Narcis POHOA}|
Echipa lui Ionu] Popa [i-a
continuat ieri seria amicalelor
cu echipe de lig\ secund\, ob-
]in=nd o victorie la un scor mai
pu]in obi[nuit pe terenurile de
fotbal, 6-3. Seria a fost deschis\
`n minutul 10 de B=lb\, care a
transformat un penalty ob]inut
de P\limaru, iar Miclea a
`nscris `n minutul 39 primul
s\u gol pentru Poli `n acest an,
duc=nd scorul la 2-0. ~n partea
secund\, dup\ ce tehnicianul
Ionu] Popa a operat mai multe
modific\ri `n formula de start,
au `nceput s\ curg\ golurile [i
`n poarta lui Br\ne]. Mai `nt=i
Buta a dus scorul al 3-0, apoi
P\limaru [i-a luat `n serios
rolul de v=rf punct=nd de trei
ori, `n minutele 56, 68 [i 85, e-
roul „amicalului“ fiind singurul
de la Poli, al\turi de portarul
Br\ne], ]inut pe teren toate cele
90 de minute. Pentru oaspe]i au
punctat Filip (60, vole `n vinclu
din 10 metri), Derra (72) [i
Matei (73), aceste ultime dou\
reu[ite ale boto[\nenilor ve-
nind pe fondul unor grave erori
defensive ale gazdelor.
La finalul partidei, antre-
norul Ionu] Popa [i-a exprimat
nemul]umirea fa]\ de erorile
Vasile Simiona[ nu agreeaz\ t=rgul timi[orenilor
„Naidin e un juc\tor valoros,
dar r\m=nerea noastr\ `n
prima lig\ nu depinde de
venirea lui. Eu am jucat 500 de
meciuri la Poli [i dup\ ce
m-am retras, echipa a
supravie]uit“, spune fosta
mare glorie a Ia[ului.
Vicepre[edintele Politehnicii
Ia[i, Vasile Simiona[, a declarat
`ntr-o emisiune televizat\ pe un
post local c\ nu este de acord ca
echipa s\ joace sfertul de final\
din Cupa Rom=niei la Timi[oara,
a[a cum au propus oficialii
forma]iei de pe Bega. „Dac\ ar fi
s\ decid eu, a[ alege Pite[tiul
f\r\ discu]ie. Eu cred c\ onoarea
e mai presus de orice. Ia[ul nu
este un ora[ oarecare pe harta
]\rii [i a fotbalului. E poate la fel
SPORT
Arbitrii rom=ni se preg\tesc `n Antalya
S=mb\t\ diminea]\, 111 arbitri de tea `ntoarcerii `n ]ar\. „Am realizat
lete cu cod de bar\, pe fie- centru [i „asisten]i“ din loturile A, B eforturi deosebite pentru a pune la
care urm=nd s\ fie impri- [i C au decolat spre Antalya, `n ve- punct acest stagiu din punct de
mat codul numeric personal derea particip\rii la primul stagiu vedere organizatoric. Pentru prima
al spectatorului [i chiar cu centralizat organizat vreodat\ de oar\, arbitrii [i arbitrii asisten]i se
fotografia acestuia, `nce- Comisia Central\ a Arbitrilor din vor preg\ti fizic dup\ un program
p=nd cu campionatul viitor. cadrul FRF. unitar [i sub conducerea unei per-
Accesul `n stadion se va face Ini]ial, CCA a inten]ionat s\ reali- soane specializate, care a participat
pe baza biletului, care tre- zeze stagiul exclusiv pentru cei 78 de la cursuri `n domeniu la UEFA. Nu
buie trecut printr-un cititor arbitri [i arbitri asisten]i din lotul A, `n ultimul r=nd, urm=nd s\ avem `n
electronic. Acest fapt va per- dar, `n urma solicit\rilor venite din mijlocul nostru una dintre cele mai
mite monitorizarea specta- partea unor „cavaleri ai fluierului“ importante persoane din conducerea
torilor, `n cazul unor acte de din e[aloanele cu numerele 2 [i 3, a arbitrajului european, om care va
huliganism, dar ajut\ la decis s\ extind\ aria particip\rii. Ei sus]ine nu mai pu]in de patru teme,
afi[area, `n timp real, pe au sus]inut testarea teoretic\ la pu]ine [i av=nd seturi de CD-uri realizate de
tabela de marcaj, a num\ru- ore dup\ aterizare [i testarea fizic\, UEFA“, a declarat pre[edintele CCA,
lui de spectatori. a s=mb\ta viitoare, diminea]a, `nain- Gheorghe Constantin. a
din defensiv\. „La un asemenea
scor, ce s\ mai comentez. Sin-
gurul aspect care m-a mul]umit
a fost vremea frumoas\. ~n
rest, gre[eli ca `n curtea [colii.
Am primit goluri foarte u[or, ca
`n curtea [colii, dar [i noi am
dat c=teva la fel de u[or“, a spus
Ionu] Popa.
La r=ndul s\u, Clement P\li-
maru a declarat: „M\ bucur
pentru aceste goluri, `ns\ sper
s\ `nscriu [i `n meciurile oficia-
le, nu doar `n amicale. Convo-
carea `n premier\ la echipa
na]ional\ de tineret a fost de
bun augur pentru mine. Sper ca
aceast\ evolu]ie a mea s\-i fi
lini[tit pe suporterii care m\
contestau `naintea partidei“.
Partida de s=mb\t\ a avut [i
un moment nepl\cut, `n debu-
tul reprizei secunde juc\torul
Bejan de la oaspe]i aleg=ndu-se
cu pometele tumefiat [i cu ar-
cada spart\ dup\ o ciocnire vio-
lent\ cu un coechipier, la o
s\ritur\ la cap.
la Chi[in\u, acolo unde a dispu- nel Ionescu), Radu Ciobanu (’82
tat mai multe partide de verifi- Dianu) – Buta (’87 Tob\), Iu-
M=ine, amical care cu echipe din zon\. ri[ni]i (’46 Sf=rlea), Naidin (’46
interna]ional `n nocturn\ Echipa preg\tit\ de Adrian Mijin), Paruolo (’46 Toma), Mi-
Kereszy a ob]inut urm\toarele clea (’46 Tincu) – B=lb\ (’84
Poli Ia[i va sus]ine urm\- rezultate `n Republica Moldo-
Leucu]\), P\limaru.
torul meci amical m=ine, la lu- va: 4-0 cu FC Sarata Galbena
FC Boto[ani: Caraga]\ -
mina reflectoarelor, de la ora (liga a III-a), 2-1 cu Politehnica Ghivizin, Filip, Axinte, Straton
19.00, adversar fiind forma]ia Chi[in\u (I), 1-1 cu FC Floreni
de dincolo de Prut, Dacia Chi- – Dogaru, Derra, Bejan, Matei
(liga a II-a), 3-1 cu Zimbru II – Colban, Andrie[. Au mai jucat
[in\u. „Ne-am g=ndit s\ inau- Chi[in\u (liga a II-a).
gur\m nocturna `n acest an cu Hrinz\, Marin Alexandru, V\-
tavu, Luca, B. Filip, Chihaia,
un amical interna]ional, de a-
ceea am perfectat un meci-test Poli Ia[i – FC Boto[ani Hri]cu, Ciornei.
cu Dacia Chi[in\u, mar]i, de la 6-3 (2-0) Marcatori: B=lb\ (10, pe-
ora 19.00“, a anun]at pre[edin- nalty), Miclea (39), Buta (51),
tele ie[ean Sorin Boca. Forma]ii: P\limaru (56, 68, 85), respectiv
Altfel, echipa Poli II s-a Poli Ia[i: Br\ne] – Bernard Filip (60), Derra (72) [i Matei
`ntors dintr-un cantonament de (’46 Adrian Ilie), Onu] (‘75 Iri- (73). a
eu unul nu sunt de acord cu acest
t=rg“, a ad\ugat Simiona[.
Referitor la acest subiect,
de mare [i de respectat precum iar, dup\ retragerea, mea echipa
Timi[oara. Dac\ federa]ia a ales a supravie]uit. Eu am `ncredere pre[edintele Sorin Boca a de-
Pite[tiul, de ce s\ juc\m la `n acest lot, chiar dac\ antrenorul clarat c\ `nc\ nu a luat nici o de-
cizie. „Chiar dac\ juc\torii au
Timi[oara? Naidin e un juc\tor spune c\ e cel mai slab din Liga I.
spus c\ sunt de acord, `nc\ nu
foarte bun, dar dac\ nu-l putem Nu cred c\ vom avea emo]ii `n
lua asta nu `nseamn\ c\ Poli va privin]a retrograd\rii“, este de ne-am decis“, a spus ferm [eful
retrograda. Eu am jucat 500 de p\rere fosta mare glorie a executivului ie[ean.
meciuri pentru Politehnica Ia[i, Politehnicii, Vasile Simiona[. Dup\ ce federa]ia a stabilit ca
„Vicele“ lui Poli crede c\ meciul dintre Poli Ia[i [i Poli
echipa poate ajunge `n semifi- Timi[oara cont=nd pentru sfer-
nale, chiar dac\ Timi[oara este turile de final\ ale Cupei Ro-
mai bine cotat\. „Cupa e com- m=niei s\ se dispute la Pite[ti,
oficialii echipei de pe Bega le-au
peti]ia surprizelor. Fiecare
echip\ are [ansa ei, mai ales `n propus ie[enilor ca `nt=lnirea s\
sferturile de final\. Dac\ am aib\ loc la Timi[oara, oferind `n
ajuns `n aceast\ faz\, `nseamn\ schimb dezleg\rile juc\torilor pe
c\ avem [i noi un cuv=nt de spus. care `i dore[te Ionu] Popa, Naidin
Dac\ juc\m la Pite[ti sunt 50- [i Ilie. Antrenorul Politehnicii
50% [anse, dac\ mergem la Ia[i a anun]at c\ este de acord cu
Timi[oara procentele noastre aceast\ propunere, juc\torii au
anun]at [i ei prin vocea c\pita-
scad. Nu are rost s\ ne reducem
singuri [ansele de a accede `n nului Bogdan Onu] c\ aleg vari-
careul de a[i al Cupei. P\i dac\ anta Timi[oara, dar o decizie `n
accept\m acum propunerea lor, acest sens va fi luat\ de c\tre
m=ine o s\ ne cear\ probabil [i pre[edintele executiv Sorin Boca.
c=teva obiecte culturale. Repet, (Narcis P.)

~napoi la meciul pentru baraj
Echipa de tenis a Fran-
]ei s-a calificat `n sfertu-
rile de final\ ale Cupei
Davis (grupa mondial\),
eliminând România, `n
urma victoriei ob]inute,
ieri, de Richard Gasquet
`n fa]a lui Andrei Pavel
cu 6-3, 6-2, 7-5, [i ob]in-
ând astfel avantajul deci-
siv de 3-1. Francezii au
ob]inut primele dou\
puncte vineri, `n meciurile
de simplu, când Gasquet
l-a `nvins pe H\nescu cu
7-5, 6-2, 6-2, iar Grosjean
a trecut de Pavel cu 4-6, 5-
7, 6-3, 6-1, 6-2.
Victorie fabuloas\
la dublu
S=mb\t\, `n meciul de naud Clement-Michael
dublu, Rom=nia a ob]inut Llodra, `n cinci seturi, la
o victorie de r\sunet `n cap\tul unei dispute isto-
vitoare care s-a `ntins pe
fa]a Fran]ei prin cuplul
Florin Mergea-Horia Te- durata a patru ore [i 36
c\u. Tenismanii tricolori de minute. Primul act a
au `nvins cea mai bun\ fost c=[tigat de gazde cu
pereche din lume, Ar- 6-3, iar urm\toarele dou\
Perechea Mergea – Tec\u a reu[it
un meci de senza]ie, s=mb\t\, `n fa]a unui
dublu francez extrem de redutabil
Victorie f\r\
basarabence
`n Sala Rapid
Penultima etap\ a sezonului regulat din
cadrul Diviziei A1 de volei feminin a progra-
mat s=mb\t\ partida dintre campioana en-
titre Rapid [i Penicilina Ia[i, oaspetele
sosind la meci f\r\ basarabencele Diaconi]a
[i Lupu, plecate acas\, `n Republica Moldo-
va, pentru rezolvarea vizei de intrare `n
Uniunea European\. Chiar dac\ sunt stu-
dente `n Copou, Diaconi]a [i Lupu nu au pri-
mit `n timp util vizele de intrare `n Rom=-
nia, ele fiind nevoite s\ absenteze s=mb\t\,
la disputa din Giule[ti. Chiar [i f\r\ dou\
juc\toare de baz\, la care se adaug\ [i ab-
sen]a Cristinei Androhovici (gravid\), ie[en-
cele s-au impus `n fa]a rapidistelor cu scorul
de 3-1 (25-21, 25-20, 19-25, 26-24), `ntr-un
meci ce a durat 97 de minute. Penicilina a
evoluat `n urm\toarea alc\tuire: Claudia
Muta[cu – Raluca Constantinescu, Roxana
Ivanof, Mihaela Ionescu, Valentina Rusu,
Alina Melinte (Tatiana Popa) – Andreea C=]-
coan (libero). Pe 17 februarie, `n etapa cu nr.
18, Penicilina Ia[i va `nt=lni pe teren propriu
puternica CSU Neumarkt T=rgu Mure[.
Indiferent de rezultatul partidei de s=mb\t\,
ie[encele vor evolua apoi `n grupa pentru
locurile 5-10, cu partide tur-retur, p=n\ la
finele campionatului din prima lig\. (D.T.)
seturi au revenit rom=ni-
lor, 7-5, 7-5. ~n setul pa-
tru, francezii au condus
cu 2-0, rom=nii au revenit
[i s-a ajuns `n tie-break,
actul fiind adjudecat `n
cele din urm\ cu 7-6 de
cuplul Llodra – Clement.
~n setul decisiv, sala a
devenit un vulcan, iar
tensiunea `n teren [i `n
tribune pe m\sur\. S-a
mers cap la cap p=n\ la
scorul de 9-9, c=nd Mer-
gea, u[or accidentat la
spate, a jucat fabulos, a-
duc=nd break-ul izb\vi-
tor. Apoi a servit Tec\u [i
a f\cut-o senza]ional. Ro-
m=nul nu le-a dat nici o
[ans\ „coco[ilor“: 15-0,
30-0, 40-0, trei mingi de
game, set [i meci pentru
ai no[tri. Serve[te din
nou foarte bine Tec\u,
francezii returneaz\ greu
`n terenul nostru, dup\
care o minge plasat\ inte-
ligent l=ng\ fileu pune
punct unui meci de in-
farct. Rom=nia c=[tig\ o
partid\ de vis, dar [i un
nou cuplu pentru urm\-
torii 10 ani `n Cupa Da-
vis. Scor final 3-6, 7-5,
7-5, 6-7, 11-9 dup\ patru
ore [i jum\tate, iar la fi-
Adunare general\ de bilan] la Clubul Sportiv CFR Ia[i
Arena de popice CFR Ia[i a
g\zduit s=mb\t\ Adunarea Ge-
neral\ a membrilor Clubului
Sportiv CFR Ia[i, care a anali-
zat activitatea grup\rii ie[ene
`n perioada 5 decembrie 2005-
10 februarie 2007. Pre[edintele
Radu Pipa [i vicepre[edintele
Eduard Spi]\ au prezentat ra-
portul de activitate pentru pe-
rioada supus\ dezbaterii, dar [i
proiectul program de activitate
pe 2007, acolo unde clubul ie[ean
[i-a propus cucerirea de noi me-
dalii `n competi]iile interne [i
interna]ionale, dar [i o partici-
pare `n cupele europene cu echi-
pa de popice CFR Olimpia ACB
Ia[i. Totodat\, consilierul eco-
nomic Emanuel Gherghel a pre-
zentat bugetul de venituri [i
cheltuieli pe perioada analiza-
t\, c=t [i proiectul de venituri [i
cheltuieli pentru 2007, suma
propus\ a fi cheltuit\ `n acest
an fiind de 1,3 miliarde lei vechi
(130.000 RON), care este sensi-
bil egal\ cu cea de la nivelul a-
nului trecut. Sec]iile de cultu-
rism-fitnees [i popice-bowling
vor avea o „felie“ important\
din acest buget, de circa 56%,
ele aduc=nd `ns\ [i cele mai bu-
ne rezultate sportive pentru CS
SPORT Luni, 12 februarie 2007 13
Mai mult
PE SCURT
nu se poate
Etapa a 16-a din cadrul Ligii
Na]ionale masculine de hand-
bal a adus cea de-a 16-a `n-
fr=ngere `n contul tinerilor de
la Poli Ia[i, `n disputa de
s=mb\t\, din Sala LPS din
Dealul Copoului, din fa]a
forma]iei de cupe europene,
UCM Re[i]a. Oaspe]ii din
Banat i-au `nvins pe ie[eni cu
scorul de 34-27 (16-14), dup\
o disput\ `n care elevii lui
Costel Schender au ar\tat c\
pot deveni o echip\ de temut
doar peste c=]iva ani. Marca-
torii celor dou\ forma]ii au
fost: Velicu 7, Mironescu 5,
Ifrim 5, Chike 4, Damian 2,
Caciuc 2, Croitoru 1 [i Dac\u
1 (Ia[i), respectiv Irimescu 14,
Butulija 6, Ciubotaru 3, Tu-
canu 3, Kovacevic 2, Pasic 2,
Rohozneanu 2 [i Vaidasigan 2
(Re[i]a). Celelalte rezultate
ale rundei de s=mb\t\ au
fost: Energia Lignitul Pandu-
rii Tg. Jiu - CSM Medgidia
nal suporterii gazdelor `i c\u nemaijuc=nd `mpreu- 34-24 (17-15), HCM Constan-
aplaud\ fair-play pe `n- n\ pentru Rom=nia. ]a - HCM Bra[ov 34-25 (17-
ving\tori, dar [i pe `n- Ambii au amintiri pl\- 13), Universitatea Bucovina
Suceava - Uztel Ploie[ti 31-39
vin[i. Efortul lor au ]inut cute, ei c=[tig=nd `n 2002 (13-22), Universitatea Cluj -
`n priz\ nu doar c=teva titlul de campioni mondi- CSU Poli Izometal Timi[oara
sute de spectatori, ci zeci ali la juniori. ~n acela[i 26-29 (11-14), HC Minaur
de milioane de telespecta- an au reu[it s\ cucereas- Baia Mare - Steaua MFA
Bucure[ti 34-33 (18-15) -
tori, sutele de mesaje ve- c\ trofeul la juniori pe gazdele `nscriind golul victo-
nite pe site-urile rom=- iarba londonez\, la Wim- riei `n ultima secund\ de joc
ne[ti fiind elocvente: „Nu bledon, [i au jucat finala [i HCM CSM Bistri]a -
am mai tr\it un meci la o Dinamo Baumit Bucure[ti 24-
la Australian Open. ~n 33 (8-19). Conduce `n clasa-
asemenea intensitate de 2003, Mergea [i Tec\u au mentul la zi HCM Constan]a,
foarte mul]i ani“, au scris c=[tigat din nou la Wim- cu 29 puncte. ~n etapa a 17-a,
cei mai mul]i rom=ni. bledon, la juniori, [i s-au din 17 februarie, Poli Ia[i va
Dup\ dou\ zile tricolo- evolua la Bistri]a. (D.T.)
prezentat [i `n finala de
rii reintrau `n meci, gaz- la Australian Open.
dele av=nd 2-1. Urmau Popicarii ie[eni
speran]ele noastre `n Pa- vor s\ cucereasc\
vel [i H\nescu, urma re- Rezultatele partidei
van[a mult a[teptat\ du- Fran]a - Rom=nia „Cupa Polar“
p\ e[ecurile de la indivi- Cu sprijinul financiar al clu-
dual din prima zi, c=nd Vineri bului ie[ean, popicarii ceferi[-
H\nescu a pierdut cate- Richard Gasquet – Vic- ti Costic\ Ciurdea [i Remus
goric, `n trei seturi, iar tor H\nescu 7-5, 6-2, 6-2; Antimirescu, `nso]i]i de antre-
Sebastien Grosjean – norul Dumitru Penciuc [i de
Pavel dramatic, dup\ ce a vicecampioana na]ional\ Da-
avut 2-0 la seturi. Andrei Pavel 4-6, 5-7, 6-3, niela L\c\tu[u (Conpet Plo-
De notat c\ dublul 6-1, 6-2; ie[ti), vor participa la „Cupa
Tec\u/Mergea a fost titu- S=mb\t\ Polar“ din Suedia, `n inter-
valul 16-18 februarie. „La a-
larizat s=mb\t\ pentru a Arnaud Clement/Mi- ceast\ competi]ie vom alc\tui
doua oar\ `n Cupa Davis, chael Llodra – Horia Te- echipa Rom=niei, cea care a
dup\ trei ani [i jum\tate. c\u/Florin Mergea 6-3, c=[tigat Cupa Polar de patru
5-7, 5-7, 7-6, 9-11; ori p=n\ acum, la fel ca [i
Prima oar\ cei doi au Polonia. Cine o c=[tig\ [i a
ob]inut o alt\ victorie is- Duminic\ cincea oar\, o c=[tig\ definti-
toric\, `n Ecuador, tot `n Richard Gasquet – An- tiv! S\ sper\m c\ noi vom fi
cinci seturi, `n barajul drei Pavel 6-3, 6-2, 7-5 aceia [i vom aduce la Ia[i tro-
feul suedez“, ne-a declarat
pentru Cupa Mondial\, Arnaud Clement – Flo- antrenorul Dumitru Penciuc.
de atunci Mergea [i Te- rin Mergea 7-5, 7-6 a De asemenea, tot s=mb\t\,
membrii Adun\rii Generale
au lecturat cu mult interes [i
articolul din aceast\ lun\ din
revista „Diaspora Rom=neas-
c\“, care apare la Londra,
acolo unde exist\ un amplu
material despre activit\]ile pe
linie pugilistic\ ale lui Nicu
Br=nzei [i Cristian Hodorogea
pe t\r=m britanic. (D.T.)
O pugilist\ de la
CFR Ia[i a decedat
electrocutat\
Adunarea General\ a clubului
CFR Ia[i a `nceput s=mb\t\
cu un moment de reculegere
`n memoria pugilistei Iulia-
Elena Gheorghiu, decedat\
CFR Ia[i. De asemenea, s-a an, sub conducerea antrenoarei vineri `n urma unui stupid ac-
men]ionat c\ la sala de cultu- Elena Lupulescu (sora fostului cident casnic, `n gospod\ria de
rism se va face o supraetajare fotbalist din Dealul Copoului, la ]ar\, din satul Cerbu. La
pentru crearea unor spa]ii de Emil Lupulescu) se va forma o nici 19 ani, Gheorghiu a murit
cazare pentru sportivii clubului, echip\ de popice la nivelul ju- electrocutat\ la ma[ina de
sp\lat. „De doi ani, Iulia f\cea
iar arena de popice va suporta, nioarelor p=n\ la 23 de ani, iar box la clubul nostru cu o mare
`n viitorul apropiat, o m\rire a sub coordonarea antrenorului e-
pasiune. A avut un sfert de fi-
num\rului de piste, de la cele merit Vasile Manole se vor `ns- nal\ la Campionatele Na]io-
patru existente la [ase sau chiar crie `n Campionatele Na]ionale nale, c=nd a pierdut `n fa]a
opt `n perspectiva g\zduirii la echipele de [ah ale CFR-ului la campioanei Mihaela Cijevschi,
Ia[i a competi]iilor interna]io- nivelul seniorilor [i senioarelor. apoi a cucerit o medalie de
nale la nivelul seniorilor. ~n Prezent la Adunarea General\ bronz `n cadrul Cupei Rom=-
2007, clubul ceferist ie[ean `[i de s=mb\t\, antrenorul Gigi niei. Vestea primit\ vineri
m-a dobor=t efectiv, de[i am
va m\ri de asemenea aria de ac- Ciobotaru a propus clubului v\zut multe la via]a mea.
]iune prin crearea a noi sec]ii CFR formarea [i a unei echipe Mama ei nici nu este acas\, ci
sportive, precum cele de [ah, te- de tenis de mas\, lucru acceptat la munc\ `n Italia. Dumnezeu
nis de mas\, arte mar]iale, `n principiu de pre[edintele Ra- s\ o ierte!“, ne-a declarat cu
sportul pentru to]i. Tot `n acest du Pipa. (Dan T.) lacrimi `n ochi antrenorul
Nicu Br=nzei. (D.T.)
14 Luni, 12 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
5 8 7 12 2
din num\rul de vineri

2 6 1 9 5 3 8 7 4
a SUDOKU a
Rezolvarea careului

7 9 8 1 4 6 5 2 3 6 1 10 1 13 1 1
5 3 4 7 2 8 6 9 1 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
8 4 5 3 9 1 2 6 7 bus, dar numai cu cifre, 7 7 11 10 6 7 14
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de vineri
9 7 3 8 6 2 1 4 5
6 1 2 4 7 5 9 3 8 lansat [i pe Internet [i s-a 1 2 3 4 2 5 6
4 5 9 6 8 7 3 1 2
r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua
A B
1 2 7 5 3 9 4 8 6 Zeeland\ [i Croa]ia, iar 7 5 6 12 6 2 15
3 8 6 2 1 4 7 5 9 `n Marea Britanie este O P O R O A
deja considerat un S A N D O M C P
fenomen. Completa]i Pornind de la nu- 8 9 7 1 7 14 14
6 2 5 4 careul de 81 de p\tr\]ele A T E I B A R A mele Cuviosului ...,
cu cifre cuprinse `ntre 1 de pe orizontala
8 3 9 7 [i 9, astfel `nc=t nici o
A N I C H I F O R B A-B, 5 5 2 3 1 1 6
D M A N T A T A `n Calendarul
9 5 1 7 2 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ Ortodox, de ast\zi,
ori pe acela[i r=nd sau pe I A J A I R I T 12 februarie, 6 5 5 7 7
4 2 3 aceea[i coloan\. Grila
T S I I R O
completa]i careul
este `mp\r]it\ `n nou\ al\turat [i ve]i
9 7 careuri mai mici, fiecare I I T O E R descoperi, pe 9 6
cu nou\ p\tr\]ele, iar vertical\,
3 6 5 fiecare careu trebuie s\ I N termeni lega]i
de practica
3 9 8 1 2 con]in\ cifrele de la 1 la bisericeasc\.
9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
5 4 7 8 (Solu]ia de sus `n num\rul
c a r e u l u i al\turat ` n de m=ine )
1 6 4 9 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Eurovision 2007 (r) 09:10 Atlas (r) 10:00 Departe de lumea 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Cristina Show (r)
11:50 Traistariu, 09:40 Salt `n dumbrav\ dezl\n]uit\ (r) Cu: Cioran [i Capatos 09:10 Omul care aduce cartea 08:00 Daria, iubirea mea (r)
vocea Eurovision 2006 (r) 10:00 Tonomatul DP2 11:00 Andre Previn 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Fetele Gilmore (r)
12:00 Ne vedem la TVR! 11:30 Egipt 12:00 Jurnal 10:00 Concurs interactiv Cu: Janne Cooper Cu: Lauren Graham
13:00 Hannah Montana 12:30 Jamie se `ntoarce la cantina 13:00 {coala de (r) 11:00 Vivere 10:15 Apropo TV (r) 10:00 Culoarea p\catului
Cu: Miley Cyrus [colii (r) 12:00 Vocea inimii (r) 11:15 Eroi adolescen]i (r) Cu: Rosi Campos
13:30 Despre documentar
13:30 Aventurile r\]oiului cel ur=t 13:00 Dincolo de hart\ (r) 13:00 Observator 13:00 {tirile PRO TV 11:00 Pariul iubirii
14:00 Jurnalul TVR 14:30 Jurnal (r)
14:00 ABC... de ce? 13:45 Vreau s\ fiu mare... 13:45 Dallas: J.R. se `ntoarce (r) Cu: Patricia Manterola,
15:00 Via]a `n laguna vene]ian\ 14:30 Aventuri din Kytera 14:35 Jazz - Sibiu (r) vedet\! (r) Juan Soler, Eric del Castillo
15:30 A 5-a dimensiune 16:00 T=n\r [i nelini[tit
15:30 Kronika (limba maghiar\) 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 16:00 Observator Cu: Janne Cooper 13:30 Jur\m=ntul
17:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR 16:00 Artefacte (r) 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Cu: Danna Garcia, Mario
17:00 {tirile PRO TV
17:15 S\n\tate pentru to]i! 16:30 E-forum 16:30 Eurasia Cu: C. Andrei Cimarro
17:45 Om s\rac, om bogat (come-
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 17:00 V=n\torii de comori 17:30 Music Play (r) 18:00 Vocea inimii die, Cu: Horia Brenciu) 15:30 Iubire de mam\
19:00 Jurnalul TVR Cu: Tia Carrere 18:25 Cite[te cu mine! Cu: Ioan Isaiu, Maria 18:50 {tirile PRO TV Cu: Danna Garcia, Jose
20:20 Foc `ncruci[at 18:00 Lec]ia de... [tiin]\ 19:00 Identit\]i Dinulescu, Toma D\nil\ Angel Llamas
20:30 Capcana suspiciunilor
21:10 Regii blestema]i 18:35 Lege [i ordine: 19:30 Romance `n politic\ (r) 19:00 Observator 17:30 Pove[tiri adev\rate
(thriller, Cu: Erika Eleniak,
Cu: Jeanne Moreau, ~n fa]a jura]ilor 20:00 San Michele avea un coco[ 20:30 Plunkett [i Macleane: David Millbern, Michelle 18:30 Betty cea ur=t\
Gerard Depardieu 19:25 Popula]ii str\vechi Blestemul rubinului Harrison, Michael Bergin) Cu: Ana Maria Orozco,
(dram\, Cu: Giulio Brogi,
22:05 Reflector 20:00 EURO case (aventuri, Cu: Liv Tyler, Jennifer Landers a avut `ntot- Lorna Paz
Cinzia Bruno, Vito Cipolla)
22:45 Jurnalul TVR 20:30 Lumea de aproape Robert Carlyle, Jonny Lee deauna o existen]\ c=t se 19:30 Rebelde
Filmul reprezint\ adaptarea poate de lini[tit\. F\r\ vreun
23:15 Nocturne 21:00 Ora de [tiri liber\ a unei povestiri de L.N. Miller, Michael Gambon) Cu: Enrique Rocha, Juan
Will Plunkett este un farma- motiv `ntemeiat, Jennifer Ferrara, Ninel Conde,
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, 22:10 Trezindu-te `n Reno Waking Tolstoi. Italia, secolul al XIX- `ncepe s\-l b\nuiasc\ pe
Cu: David Crane) cist devenit borfa[. James Patricio Borghetti
(comedie, Cu: Charlize lea. Pentru a nu-[i pierde MacLeane este un aristocrat Russell, so]ul s\u, c\ o `n[al\.
00:35 Decep]ie Theron, Natasha min]ile, revolu]ionarul Giulio sc\p\tat, care s-a `nrolat `n Drept r\zbunare, Jennifer reia 20:30 Iubire ca `n filme
(thriller, Cu: Goldie Hawn, Richardson, Billy Bob Ranieri, condamnat la deten]ie armat\ [i face eforturi disper- o veche leg\tur\ cu Marcus, (dram\, Cu: Adela
Damon Redfern) Thornton, Patrick Swayze) pe via]\, `[i inventeaz\ `n ate s\ revin\ printre cei din un fost coleg de liceu. Cu tim- Popescu, Dan Bordeianu,
`nchisoare o via]\ de om liber. `nalta societate. Aparent, nu pul `ns\, femeia se convinge Carmen T\nase, C\t\lina
C\s\toria so]ilor Saunders Lonnie Earl este negustor de de faptul c\ Russell este un
pare s\ fie perfect\. Dar dup\ ma[ini [i c\s\torit. ~mpreun\ El reu[e[te s\ treac\ peste di- pot avea nimic `n comun. {i Musta]\, {tefana Samfira,
ficult\]ile pe care le presupune totu[i, cu pu]in noroc cei doi se so] fidel [i regret\ mica es-
dispari]ia lui Jack Saunders, cu so]ia, cel mai bun prieten [i capad\ amoroas\ cu Marcus. Mihai C\lin, Adrian Nicolae,
so]ia acestuia, Adrienne, desco- so]ia acestuia, pleac\ `ntr-o via]a de prizonier [i `[i condi- vor `nt=lni [i vor face echip\,
per\ adevaruri dureroase de- excursie prin toat\ America, menteaz\ convingerile politice devenind „ho]ii galan]i ai dru- Dar e prea t=rziu... Gheorghe Visu, Nicoleta
spre so]ul ei. Ea urm\re[te pas ajung=nd `n Nevada, unde are cu numeroase idei noi.
murilor“. Numai c\ pentru ei 22:15 Meseria[ii Luciu, Cabral Ibaca)
cu pas trecutul lui Jack. Nu loc un concurs de camioane. lucrul `n echip\ seamana mai (comedie, Cu: Romic\ 21:30 SOS, via]a mea!
trece mult timp [i ies la iveal\ Pe parcursul drumului,
21:30 Clipe [i sunete (r) mult a lupta pentru
suprema]ie. }ociu, Cornel Palade) (romantic, Cu: Natalia
indicii [i adev\ruri care o fac b\rba]ii `[i schimb\ parte- 22:00 360 de grade -
pe Adrienne sa con[tientizeze nerele [i din acel moment 23:00 Observator 23:00 {tirile PRO TV Oreiro, Facundo Arana)
Reportajul Geo
c\ a tr\it o mare decep]ie. `ncurc\turile se ]in lan]. 00:00 Sci-fighter 23:45 Disparuti f\r\ urm\ (poli]ist, 23:30 Jur\m=ntul (r)
02:30 Jurnalul TVR (r) 22:30 Jurnal Cu: Anthony LaPaglia) 01:15 Pove[tiri adev\rate (r)
23:50 Sport extrem (r) (sf, Cu: Lorenzo Lamas,
03:35 Regii blestema]i (r) 00:20 Desene animate: Familia 23:00 Musica da capo 00:45 Icstrim tivi 02:15 Iubire ca `n filme (r)
Don „The Dragon“ Wilson,
04:25 Aten]ie, se c=nt\... (r) a mea dement\ a 00:05 Via]a mea sexual\... (r) a Daneya Mayid) a 01:15 {tirile PRO TV a (dram\) a
 TIMP LIBER Luni, 12 februarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Palatul Culturii antropomorf folosit pentru ani- tacolul are loc la Teatrul
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 marea obiectelor `n scen\. „Luceaf\rul“.
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Muzeul de Istorie al Moldovei Duminic\, 18 februarie, ora
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 din cadrul Complexului Na]ional 19.00: „Zbor deasupra unui cuib
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Muzeal „Moldova“, Sala „Orest Muzeul Literaturii Rom=ne de cuci“, de Dale Wasserman.
ISSN 1841-141X Tafrali“: Expozi]ia „Marele tezaur M=ine, 13 februarie, ora 11.00: Regia: Marius Oltean; scenogra-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 monetar medieval al Moldovei“. Muzeul Literaturii Române Ia[i [i fia: Axenti Marfa. Spectacolul
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Muzeul de Art\ din cadrul Societatea Cultural\ „Junimea are loc la Teatrul „Luceaf\rul“.
Cotoranu). Complexului Muzeal Na]ional '90“ organizeaz\, la Muzeul Sala Studio „Teofil V=lcu“
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Moldova, Ia[i, prezint\ Expozi]ia „Otilia Cazimir“, manifestarea „{i Ast\zi, 12 februarie, ora 18.00:
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ omagial\ Centenar Corneliu Ba- toate te a[teapt\-n zadar...“, edi- „Teatru descompus de Matei
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. ba, `n galeria de art\ contempo- ]ia a V-a. Din program: recital de Vi[niec“ - Universitatea de Arte
ran\ II, la etajul I al Palatului poezie sus]inut de actorul Sergiu „George Enescu“ Ia[i. Regia: Dana
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Tudose; lansare de carte: „Des-
Culturii din Ia[i. Reunind lucr\ri Co[eru; scenografia: Doina Ignea.
de pictur\ [i grafic\ at=t din co- tine“ de George Sanda; „Amintind- M=ine, 13 februarie, ora 18.00:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ lec]ii muzeale Muzeul de Art\ din o pe Otilia Cazimir“, program „Via]a mea sexual\“, de Cornel Ge-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan din sus]inut de elevii {colii „Otilia roge Popa. Regia: Cornel George
Cazimir“ Ia[i; Flori pentru Otilia - Popa; scenografia: Rodica Arghir.
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale
minirecital sus]inut de Raluca
din Gala]i [i Muzeul de Art\ din Joi, 15 februarie, ora 18.00:
G\l\]eanu [i de Grupul vocal „Scara pisicii“ de Katalin Thu-
Constan]a, c=t [i particulare -
„Balada“; Lansarea CD-ului Arta roczy. Regia: Irina Popescu Boie-
colec]ia artistului, colec]ia dr. A. de a `nvinge, de Viorel Cotea;
Teodorescu, colec]ia dr. H. Aldea, ru; scenografia: Marfa Axenti.
Recital din opera poetei - sus]inut
expozi]ia va fi deschis\ spre vi-
COMEMOR|RI zitare p=n\ `n martie 2007 [i este
de elevii {colii „Carmen Sylva“.
Muzeul „Mihai Eminescu“
Coordonatori: profesorii F\nic\
Cadrele didactice [i studen]ii Universit\]ii „Petre Andrei“ din Ia[i menit\ s\ sublinieze parcursul Dragnea, Geta Dragnea, Viorica Expozi]ie de fotografie Mihai Po-
`mp\rt\[esc amintirile unei vie]i dedicate educa]iei, culturii [i [colii
unuia dintre cei mai reprezenta- Ilu]\, Mariana Zzv=ncu, Laura t=rniche: „Portretele P\m=ntului“.
române[ti. Profesorul Petru P. Andrei, pre[edintele fondator al Funda]iei
tivi arti[ti plastici rom=ni. Dumitriu [i Petru]a Neagu.
Moderator: Indira Sp\taru.
Academice „Petre Andrei“ [i rectorul fondator al Universit\]ii „Petre Filarmonica de Stat
Andrei“ din Ia[i, de la a c\rui trecere `n eternitate au trecut cinci ani, a fost Centrul Cultural Francez „Moldova“ Ia[i
[i va r\mâne `n memoria colectiv\ un om de o mare bun\tate [i frumuse]e 12 -15 februarie: Expozi]ie de Teatrul Na]ional
interioar\. Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace! m\[ti [i obiecte decorative - „Vasile Alecsandri“ M=ine, 13 februarie, ora 19.00:
„Recital de pian“, Andreas Hen-
„Transfigur\ri antropomorfice `n Vineri, 16 februarie, ora 19.00: kel, Germania.
scenografie“ `n holul Centrului „Steaua f\r\ Mihail Sebastian“ Vineri, 16 februarie, ora 19.00:
Cultural Francez. Este o expo- de Dumitru Crudu. Regia: Ion Concert simfonic; dirijor: Alexan-
ANUN} ~NCHIRIERE SERVICII zi]ie cu elemente de scenografie Sapdaru, scenografia: Nicolai dru Lascae; solist: Florin Croito-
Ofer camer\ separat\ la o fat\ lini[tit\, Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele
folosite `n teatrul de anima]ie. Mih\il\, Gelu Râ[c\. ru, vioar\.
nefum\toare, `n T\t\ra[i, l=ng\ V-XIII, [i ajut [i la teme, pre] avantajos.
Sub genericul „Transfigur\ri Sâmb\t\, 17 februarie, ora
antropomorfice `n scenografie“, 19.00: „Pe]itoarele“ dup\ o idee
Neurochirurgie. Telefon 476.785 Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711.
artistul Gavril Siriteanu propune de A. Tzagareli. Regia: Ion Sap- Opera Na]ional\ Rom=n\
noi modalit\]i plastice de inter- daru, decor: Nicolai Mih\il\, cos- 16-18, februarie: Zilele Operei
ANUN} VÂNZ|RI Florin Deaconiuc v\ invit\ s\ vizita]i pretare a „m\[tii“ - ca principiu tume: Stela Verebceanu. Spec- Europene. a
site-ul www.florin.sapte.ro pentru a
V=nd loc de veci `n Cimitirul g\si diferite tablouri [i icoane ce v\
Eternitatea. Rela]ii la nr de telefon: pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
0723.517.192. Detalii la telefon 0727.373.520 Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 ~n pântec: Sarcin\ multipl\ 07:00 ~n b\taia vântului 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Deschiz\torii de drumuri
09:00 Când delfinii plâng 07:50 M\rci de top Pe urmele crabilor Prin de[ertul Kalahari O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
10:00 Catastrofa Hispano? Suiza 08:00 Teste: Focul 10:55 Renovare la mare [i la duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Cutremurul din San 08:15 M\rci de top: Lamborghini 08:30 Teste: Megafor]\ soare: Spania - Partea 3 Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
Francisco 08:40 Telecomanda ca pasiune 09:00 Automobile americane re- 11:20 Superlocuin]e boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
11:00 Ora[ul interzis: Secretele 09:10 Jurassica condi]ionate: Mustang '65 Trecut & prezent forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
12:00 Megastructuri Pe urmele primului di- 10:00 Motociclete americane 11:50 Aventuri la golf: Malaezia
Motocicleta lui Lance
s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
Super-elicopterul nozaur 12:15 Aventuri la golf: Africa de Sud
13:00 Clipe de co[mar 10:00 Valea lui T-Rex 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 12:45 Cu undi]a `n jungl\ impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
Epava navei Sunset 10:55 Imperiul solar Arunc\torul de bombe Prad\ sau pr\d\tor permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
Limited Cerurile de deasupra 12:00 Mega constructori: Cele mai 13:10 Cu undi]a la drum opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
14:00 Când delfinii plâng noastr\ rapide ro]i - SUA [i Canada Canada/Somonul opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
15:00 Catastrofa: Cutremurul din 11:45 Telecomanda ca pasiune 13:00 O prad\ mortal\ 13:40 Lonely Planet: Hoinar prin merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
San Francisco 12:10 Safari cosmic Pe urmele crabilor lume: Cape Town rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
16:00 Ora[ul interzis: Secretele 13:00 ~n b\taia vântului 14:00 Teste: Focul 14:35 Delicii pesc\re[ti: Irlanda din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
17:00 Paradisuri naturale: Templul 13:50 M\rci de top 14:30 Teste: Megafor]\ 15:05 Proiecte de vis 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
tigrilor - Bandhavgarh Hispano? Suiza 15:00 Cum se fabric\ diverse lu- Creuse? Fran]a
18:00 Planeta la control cruri? modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
14:15 M\rci de top: Lamborghini 16:00 Deschiz\torii de drumuri
Triunghiul Bermudelor 16:00 Curse: Rocada str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
14:40 Telecomanda ca pasiune Prin de[ertul Kalahari
19:00 Megastructuri 15:10 Jurassica: Pe urmele 17:00 Automobile americane re- 16:55 Renovare la mare [i la
condi]ionate: Concursul Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
Transport aerian militar primului dinozaur soare: Spania - Partea 3
20:00 Când delfinii plâng 16:00 Valea lui T-Rex constructorilor - Partea 1 17:20 Superlocuin]e RO34RNCB0198003451910002 RON
21:00 Nu [tiam asta 18:00 Motociclete americane Trecut & prezent
16:55 Imperiul solar: Cerurile de RO77RNCB 0198003451910004 EURO
22:00 Interpolul investigheaz\ deasupra noastr\ Motocicleta Poli]iei - Partea 1 17:50 Aventuri la golf: Malaezia
19:00 Vân\torii de mituri RO07RNCB0198003451910003 USD
Urmele unui uciga[ 17:45 Telecomanda ca pasiune 18:15 Aventuri la golf: Florida
23:00 Interpolul investigheaz\ 18:10 Safari cosmic 20:00 Mega constructori 18:45 Cu undi]a `n jungl\ BCR Roman, Piatra Neam]
Sosia 19:00 Demen]a avioanelor Marele „collider“ de partic- Prad\ sau pr\d\tor
00:00 Real? Chupacabra ule - Geneva Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
19:50 Robo Sapiens 19:10 Cu undi]a la drum
01:00 Interpolul investigheaz\ 21:00 Trauma: Via]\ [i moarte la
20:40 Viitorul omenirii: Sportul Spitalul de Urgen]\: Jocul Canada/Somonul Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
Urmele unui uciga[ a 21:10 Farfurii zbur\toare cu focul 19:40 Lonely Planet: Hoinar prin
adev\rate lume: Cape Town pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
22:00 Dosarele FBI: indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
22:00 Planeta cuprins\ de furie O cauz\ periculoas\ 20:35 Delicii pesc\re[ti: Irlanda
Legend\: Fulgerul 23:00 Preg\tirea unui raliu mon- 21:05 Proiecte de vis salvatoare.
22:55 Blestemul omului-elefant dial: Monte Carlo Creuse? Fran]a
[tiri 23:45 Viitorul omenirii: Sportul 22:00 Proiecte de vis: Cumbria
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
00:00 Radiografia unui dezastru
film artistic 00:10 Un ochi critic Pr\bu[irea magazinului 22:55 Un duet `n Caraibe derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
Jocuri ale min]ii a Sampoong a Antigua - Partea `ntâi a 0721-338.885 (Paduraru Irina). a

16 Luni, 12 februarie 2007
Primul Maslu pentru credincio[ii
parohiei „Sf. {tefan cel Mare“ din Ia[i
a De s=mb\t\, 3 februarie, enoria[ii parohiei „Sf. Voievod {tefan cel Mare“ din Ia[i au un spa]iu al lor `n care s\ se roage ori de c=te ori
le va spune inima a De[i este o parohie t=n\r\, care nu are `nc\ biseric\, parohia [tefanian\ din Ia[i are un Comitet al tinerilor
care se implic\ `n diverse activit\]i a De[i s-au lovit de unele nepl\ceri `n cadrul demersului pentru construc]ia bisericii parohiale,
credincio[ii parohiei „Sf. Voievod {tefan cel Mare“ [i „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil“ din Ia[i au `nv\]at s\ fie foarte uni]i a
ridicarea bisericii parohiale. „{tii, matale,
„Lucr\rile propriu-zise, du-
de Narcisa BALABAN p\ dob=ndirea autoriza]iei c\ `ncet, `ncet se
de construc]ie, au `nceput pe
Dup\ cum a]i putut citi 15 iunie 2006 [i de atunci au `mbuneaz\ [i ei?“
`n ziarul „Lumina“, s=mb\- continuat f\r\ pauze. La
t\ 3 februarie, a avut loc
stadiul `n care suntem s-a
sfin]irea capelei parohiei ajuns `n aproximativ [ase
„Sf. Voievod {tefan cel Ma-
luni. S-au terminat, de ase-
re“ [i „Sf. Arhangheli Mihail menea, funda]iile la biseri-
[i Gavriil“ din Ia[i.
c\, s-au turnat [i c=]iva
De[i `n timpul demersu- st=lpi din structura de rezis-
rilor pentru construc]ia unei
ten]\, `n plus s-a ridicat
biserici pe Aleea Rozelor, au capela. Toate acestea au
fost c=teva voci care s-au `m-
`nsumat destul de multe
potrivit, s-a reu[it, `n baza miliarde `n lei vechi, iar a-
avizelor necesare, ob]inerea
cestea au fost acoperite prin
autoriza]iei de construc]ie a contribu]ia Prim\riei Mu-
unui l\ca[ de cult. ~n felul
nicipiului Ia[i, prin bun\-
acesta, la 15 iunie 2006, au voin]a d-lui primar Gheor-
`nceput lucr\rile de con- ghe Nichita, a Secreta-
struc]ie a bisericii [i a casei riatului de Stat pentru
sociale. Vremea fiind favora- Culte, a credincio[ilor paro-
bil\, s-a lucrat `n perma- hiei [i a sponsorilor care au
nen]\, `nc=t, p=n\ `n luna dorit s\ se `mplice dinamic
ianuarie 2007, s-a reu[it `n aceast\ ampl\ activitate.
construirea casei sociale a Toate lucr\rile au fost rea-
parohiei, dar [i turnarea lizate de echipa de construc-
funda]iei bisericii. ]ie cu care lucr\m. Credin-
Casa social\ - care a fost cio[ii, `ns\, s-au implicat `n
sfin]it\ s\pt\m=na trecut\ - amenajarea capelei [i, de la
va oferi spa]iul necesar finalizarea ei, la p\strarea
oficierii slujbelor religioase cur\]eniei `n interiorul a-
[i desf\[ur\rii altor acti- cesteia“, ne-a explicat p\rin-
vit\]i ale parohiei, p=n\ la tele paroh Mihai Doro[inc\.
CM
YK
Aceasta este casa social\
a parohiei „Sf. Voievod {tefan cel Mare“,
dar, p=n\ la construc]ia bisericii,
`n acest spa]iu se vor oficia slujbele
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
CM
YK
REPORTAJ
Vineri, 9 februarie, `n
capela singurei parohii din
Ia[i `nchinat\ Sf. Voievod
{tefan cel Mare a avut loc
prima slujb\ a Sf=ntului
Maslu, la care au participat
aproximativ 50 de credin-
cio[i. Pe fe]ele lor era `ntip\-
rit\ bucuria c\ pot ajunge
cu u[urin]\ la biseric\ - ma-
joritatea celor prezen]i fiind
`n v=rst\. Sunt mul]umi]i c\
acum au o distan]a mic\ de
parcurs p=n\ la casa lui
Dumnezeu.
Biserica este deschis\ `n
fiecare zi, `nc=t sunt oameni
care intr\ zilnic pentru a
aprinde o lum=nare. „Sun-
tem foarte bucuro[i c\ s-a
rezolvat ceea ce am dorit.
Dumnezeu s\-i dea s\n\-
tate p\rintelui, care ne-a
`ndrumat [i ne-a coordonat,
iar du[manii s\ ne lase `n
pace. Nici nu [tiu dac\ se
mai `mpotrivesc. Avem un
exemplu, o doamn\ care
spunea c\ nu-i trebuie bi-
seric\, dar c\reia i-a murit
so]ul [i a venit la p\rintele
s\-l `ngroape, iar miercuri
l-a chemat tot pe p\rintele
s\-i fac\ aghiazm\ de nou\
zile. Acum `i bun p\rintele
nostru. Dar, sper\m s\ se
dea to]i la brazd\. Dumne-
zeu s\ ne ajute! Doamne,
nici nu [ti]i ce bucurie am c\
pot veni `ndat\ la biseric\.
Parohie t=n\r\, dar foarte activ\
De[i este o parohie t=n\-
r\, care nu are `nc\ biseric\,
p\rintele Mihai Doro[inc\
(foto) a reu[it s\ determine
tinerii s\ se implice activ `n
via]a bisericii. Astfel, `n pa-
rohia [tefanian\ activeaz\
un Comitet al tinerilor, care
se implic\ `n diverse ac-
tivit\]i. De asemenea, aici
func]ioneaz\ un cor, un ra-
dio care emite pe internet [i
caut\ s\ deruleze c=t mai
multe proiecte. Emisiunile
postului de radio [tefanian
se fac s\pt\m=nal [i au for-
matul unei emisiuni maga-
zin. Dup\ cum precizeaz\
site-ul parohiei, motiva]ia
acestei ini]iative este com-
plex\, dar scopul poate fi re-
zumat `n c=teva cuvinte:
promovarea credin]ei orto-
doxe [i informarea credin-
cio[ilor `n leg\tur\ cu acti-
vit\]ile Bisericii. „Facem o
serie de emisiuni radio s\p-
t\m=nale cu tinerii, care
sunt postate pe site-ul paro-
hiei [i pot fi ascultate doar
pe internet. Ce presupun a-
ceste emisiuni? Fiecare
membru al Comitetului de
tineri are ceva de preg\tit pe
marginea unei teme ge-
nerale. Cineva se ocup\ de
catehez\, cineva de explica-
CM
YK
La sf=r[itul s\pt\m=nii care tocmai s-a `ncheiat,
`n capela singurei parohii din Ia[i `nchinat\ Sf. Voievod {tefan
cel Mare, a avut loc prima slujb\ a Sf=ntului Maslu
Ce fericit\ am fost s=mb\t\
c=nd s-a sfin]it. L-am oprit
pe primar la sfin]ire [i i-am
mul]umit c\ a f\cut ceea ce
trebuia“, ne-a spus Elena
Matei, enoria[\.
„P=n\ acum mergeam la
Biserica «Sf. Cruce», dar
acum sunt foarte fericit\ c\
am biseric\ l=ng\ mine [i
pot veni ori de c=te ori am
nevoie. Eu am fost [i la pri-
m\rie, atunci c=nd erau pro-
]ie biblic\, cineva de re]eta
zilei, cineva de revista presei
etc. Cu o zi `nainte de difuza-
re vin [i `mi prezint\ materi-
alele, pe care eu le vizez, iar
a doua zi ne adun\m `n jurul
mesei (p=n\ acum, `nt=lni-
rile au avut loc la Centrul
Social «Sf. Ecaterina» al
Protopopiatului Ia[i 2, `ns\
de acum `nainte ele se vor
desf\[ura `n capela parohiei)
[i preg\tim respectivul ma-
terial [i iese un fel de emisi-
une magazin. Materialele re-
alizate de tineri se montea-
z\, se preg\tesc cu ajutorul
unui calculator, a unei sta]ii,
a unui mixer, a boxelor, mi-
crofoanelor. Avem tot ce ne
trebuie s\ `nregistr\m emi-
siunile noastre. ~n cadrul
subiectelor abordate, sigur
c\ primeaz\ via]a parohiei
noastre, via]a Bisericii `n
general, subiectele catehe-
tice“, ne-a mai spus pr.
paroh Mihai Doro[inc\.
~nregistrarea acestor e-
misiuni a `nceput `n luna
noiembrie. ~n plus, au `nce-
put s\ se intensifice repeti-
]iile pentru corul parohiei,
mai ales c\ acum tinerii au
un spa]iu `n care s\ se `nt=l-
neasc\. Aceia[i tineri s-au
implicat `n continuare `n
bleme, `nc=t, acum, vecinii
care s-au `mpotrivit nu vor-
besc cu mine. {tii, matale,
c\ `ncet `ncet se `mbuneaz\
[i ei? Duhul Sf=nt lucreaz\!
A murit unul de vizavi [i l-a
chemat pe p\rintele nostru
s\-l `ngroape [i s\-i fac\
aghiazm\ de nou\ zile, iar o
alt\ vecin\ care n-a vrut bi-
seric\ a venit acum [i a dat
bani pentru covor la biserica
noastr\. Vezi!?“, a ]inut s\-
proiectul pentru b\tr=ni
„B\tr=ne]e fericit\“ care se
deruleaz\ de mai mult timp
`n Protopiatul Ia[i 2, mai
ales `n perioada s\rb\torilor
de iarn\, c=nd au preg\tit
tot ceea ce astfel de s\r-
b\tori presupun.
Proiect pentru
formarea tinerilor
ca membri activi
ai Bisericii
„Foarte important de
men]ionat este faptul c\ am
primit din partea Secreta-
riatului de Stat pentru Cul-
te, `n urma unui proiect pe
care l-am depus la Bucu-
re[ti, o finan]area de 4000
RON, care coroborat\ cu o
cofinan]are din partea paro-
hiei asigur\ derularea pro-
iectului «Tinerii no[tri» `n
cadrul c\ruia form\m tinerii
voluntari ca membri activi ai
Bisericii. Vom face o serie de
cursuri, care vizeaz\ inclu-
siv preg\tirea lor catehetic\.
La r=ndul lor, tinerii care
beneficiaz\ de aceste cur-
suri, vor avea obliga]ia ca, la
`ncheierea acestora, s\ de-
vin\ ei `n[i[i formatori ai al-
tor tineri, care vor alege s\
se implice [i ei `n via]a
[i exprime mul]umirea [i
Georgeta Balan.
Parohia „Sf. Voievod {te-
CM
fan cel Mare“ din Protopo- YK
piatul Ia[i 2 s-a `nfiin]at la
`nceputul anului 2004, ca
urmare a cererii unui grup
de credincio[i de pe Aleea
Rozelor adresate ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei.
Parohia are `n grij\ 1.405
familii. a
Bisericii. Prin banii de la
Secretariatul de Stat pentru
Culte am cump\rat [i pa-
turi, saltele [i birouri, astfel
`nc=t, imediat ce vom reu[i
s\ amenaj\m un spa]iu, s\
putem aduce c=te o serie de
tineri - mai ales din mediul
rural – cu care vom lucra,
probabil, pe module. Obiec-
tivul acestui proiect este s\-i
]inem la noi pe ace[ti tineri,
vreme de trei patru zile,
timp `n care s\-i [i [colim,
dar [i s\ le prezent\m Ia[ul,
cu principalele lui obiective
turistice, culturale [i reli-
gioase“, a ad\ugat pr. Mihai
Doro[inc\.
Radio TRINITAS
 CM
YK

Mar]i,
13 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 35 (636) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Referendumul secuiesc Bugetul Prim\riei,

provoac\ proteste contestat de
PAGINA 16

PAGINA 5
vehemente la Bucure[ti consilierii Alian]ei

Botezul trebuie f\cut

numai `n biseric\
a ~ntreb=nd ce trebuie s\ facem la un botez, afl\m mai mult despre practici necanonice `n s\v=r[irea
acestuia a Unde [i c=nd e mai bine s\ fie oficiat botezul? a Ce este cri[ma [i ce simbolizeaz\ ea? a Este
necesar s\ „scoatem“ copilul din mir? a Pr. prof. dr. Viorel Sava, decan al Facult\]ii de Teologie Ortodox\ 1,3 miliarde
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i, titular al Catedrei de Liturgic\, ne spune c\: „H\inu]ele aduse la biseric\ pentru de lei pentru
a primi «botezul» `n locul copilului avortat nu au via]\ [i nici con[tiin]\ de sine pentru a [ti c\ primesc o Tain\ 33 de proiecte
atât de mare cum este Botezul [i de aceea, ele nu pot substitui primitorii unei Taine“ a PAGINILE 8-9
de drumuri
PAGINA 6

CM CM
YK YK

PSD motiveaz\
suspendarea lui
B\sescu cu 30 de
„fapte grave“
PAGINA 7

POZA ZILEI B\sescu a fost am=nat de parlamentari

Birourile permanen-
te ale Camerei Deputa-
]ilor [i Senatului au sta-
bilit, ieri, s\ `l invite pe
pre[edintele Traian B\-
sescu (foto) pentru a-[i
sus]ine mesajul `n Par-
lament m=ine, la ora
9.00, sau la o alt\ dat\
ulterioar\ stabilit\ de
comun acord.
Liderul grupului
PNL din Camera Depu-
ta]ilor, Crin Antonescu,
a precizat, dup\ [edin]a
Birourilor permanente,
c\ s-a decis s\ i se pro-
pun\ [efului statului o
alt\ dat\ pentru a se a-
dresa Parlamentului pe
Senatorul de Illinois Barack Obama
(`n fotografie, al\turi de so]ia sa, Mi- Imigran]ii din Madrid trimit zilnic, acas\, 4 milioane de euro
chelle) [i-a depus oficial candidatura pen-
Imigran]ii care mun-
tru `nvestitura democra]ilor la alegerile
motiv c\, pentru ast\zi,
ordinea de zi era deja
stabilit\.
~n [edin]\ s-a f\cut
compara]ie `ntre scri-
soarea trimis\ de Tra-
ian B\sescu Parlamen-
tului cu aceast\ ocazie
[i cea trimis\ de [eful
statului cu prilejul ra-
portului privind con-
P\reri `mp\r]ite
damnarea comunismu-
lui, `n care preciza [i despre legalitatea
tema. Scrisoarea din
noiembrie se `ncheia cu str=ngerii
apelativul „cu deosebit\
considera]ie, Traian
B\sescu“, iar `n scri-
de bani pentru
soarea de acum lipse[te
acest text. a
fondul clasei
PAGINA 10
de minute“. Potrivit unui 1,523 miliarde de euro. de imigran]i din capitala Meteo

preziden]iale americane din 2008. La cei cesc `n Madrid, Spania,
45 de ani ai s\i, senator de numai doi trimit, zilnic, `n ]ara de
ani, Obama este considerat drept primul origine, prin intermediul
politician de culoare care are serioase serviciilor po[tale, circa
[anse s\ ajung\ la Casa Alb\. a 4 milioane de euro, in-
formeaz\ publica]ia „20
U
studiu al Consiliului }\rile c\tre care au fost Spaniei.
Imigran]ilor din Spania, trimise cele mai mari su- ~n termeni medii, fie- Precipita]ii
imigran]ii care tr\iesc `n me de bani sunt Ecu- care imigrant a trimis fa-
regiune au trimis, `n ador, Columbia [i Ro- miliei circa 24% din sala- maxima 12 °C
2006, c\tre ]ara de ori- m=nia, acestea av=nd ce- riu, procent care cre[te `n minima 7 °C
gine, sume `n valoare de le mai numeroase colonii func]ie de ]ar\. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Mar]i, 13 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXXIX)
Ordinul iezuit (III)
~n ofensiva Bisericii Ca-
tolice `mpotriva protes-
tantismului, un rol deose-
bit de important l-a avut
„Societatea lui Iisus“, cum
s-a numit la `nceput ordi-
nul c\lug\rilor iezui]i.
~ntemeietorul acestui or-
din a fost Igna]iu de Lo-
yola, care, `ntre 1522-
1523, a compus lucrarea
„Exerci]iile spirituale“,
prin care-[i propunea s\
imite pe Hristos `n via]a,
`nv\]\tura [i suferin]ele
Sale. „Exerci]iile“ trebuiau
executate sub conducerea
unui duhovnic iscusit, ca-
re urm\rea [i sus]inea
procesul [i progresul su-
fletesc al penitentului.
Prin aceste „exerci]ii spiri-
tuale“ se urm\rea `nt\ri-
rea voin]ei credincio[ilor [i
supunerea fa]\ de
Dumnezeu [i ascultarea
poruncilor Lui.
Igna]iu a fixat fazele de
preg\tire [i organizare ale
ordinului. Nu erau primi]i
`n rândul iezui]ilor decât
oameni s\n\to[i, atât la
minte, cât [i la trup. Dac\
aceast\ condi]ie era
`ndeplinit\, candidatul
urma s\ fie educat `n pa-
tru etape: noviciat, cu
depunerea voturilor dup\
doi ani, studii de filosofie
[i teologie, dar [i activi-
tate didactic\ proprie, `n
decurs de 15 ani; cei care
erau considera]i ap]i tre-
ceau, prin hirotonie, `n
clasa a treia, a coajuto-
rilor, care erau pu[i la lu-
cru `n `nv\]\mânt, pas-
tora]ie etc. Clasa a patra o
formau a[a-numi]ii „pro-
fessi“, cei care dovedeau
calit\]i deosebite [i care
depuneau pe lâng\ cele
trei voturi monahale obi[-
nuite (ascultare, castitate
[i s\r\cie), iezui]ii au in-
trodus un al patrulea vot,
anume cel de ascultare
necondi]ionat\ fa]\ de pa-
p\. ~n tot timpul preg\-
tirii, membrii ordinului
erau urm\ri]i atent, iar
cei care aveau calit\]i con-
siderate ca fiind mai slabe
erau folosi]i `n adminis-
tra]ia exterioar\ a ordinu-
lui. Conducerea suprem\
o avea generalul ordinu-
lui, care st\tea tot timpul
la Roma, ca un al doilea
pap\, ajutat de cinci
provinciali [i rectori.
Igna]iu, care plecase mi-
sionar printre ma-
homadanii din Palestina,
a abandonat ideea conver-
tirii necre[tinilor [i `n
anul 1523 a plecat la
Vene]ia, iar `n 1526, la
vârsta de 30 de ani, era la
universitatea spaniol\ din
Alcala, apoi la cea din
Salamanca [i pe urm\ la
Paris. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre ne`ncetata
mul]umire adus\
lui Dumnezeu
Avva Sisoe l-a `ntrebat pe
un frate: „Ce faci?“. El a
r\spuns: „~mi pierd tim-
pul, p\rinte“. B\trânul `i
zice: „Eu `i mul]umesc lui
Dumnezeu chiar [i când
`mi pierd timpul“. (Pate-
ric, edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Prime[te-L
L pe Hristos `n sufletul t\u
„{i, ie[ind, (Iisus) s-a dus
dup\ obicei `n Muntele M\s-
linilor [i ucenicii L-au ur-
mat. {i când a sosit `n acest
loc, le-a zis: «Ruga]i-v\, ca
s\ nu intra]i `n ispit\». {i El
S-a dep\rtat de ei ca la o a-
runc\tur\ de piatr\ [i `nge-
nunchind Se ruga, zicând:
«P\rinte, de voie[ti, treac\
de la Mine acest pahar. Dar
nu voia Mea, ci voia Ta s\ se
fac\». {i, ridicându-Se din
rug\ciune, a venit la uce-
nicii Lui [i i-a aflat adormi]i
de `ntristare. {i le-a zis: «De
ce dormi]i? Scula]i-v\ [i v\
ruga]i, ca s\ nu intra]i `n
ispit\». {i vorbind El, iat\ o
mul]ime [i cel ce se numea
Iuda, unul dintre cei doi-
sprezece, venea `n fruntea
lor. {i s-a apropiat de Iisus,
ca s\-L s\rute. Iar Iisus i-a
zis: «Iuda, cu s\rutare vinzi
pe Fiul Omului?». Iar cei din
preajma Lui, v\zând ce avea
s\ se `ntâmple, au zis:
«Doamne, dac\ vom lovi cu
sabia?». {i unul dintre ei a
lovit pe sluga arhiereului [i
i-a t\iat urechea dreap-
t\. Dar Iisus, r\spunzând, a
zis: «L\sa]i, pân\ aici». {i,
atingându-Se de urechea
lui, l-a vindecat. {i c\tre
arhiereii, c\tre c\peteniile
templului [i c\tre b\trânii
care veniser\ asupra Lui,
Iisus a zis: «Ca la un tâlhar
a]i ie[it, cu s\bii [i cu toie-
ge. ~n toate zilele fiind cu voi
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
De ce trebuie s\ ne rug\m, `n anumite zile, special pentru sufletele mor]ilor?
Eu m\ rog pentru cei
mor]i `n fiecare zi a a-
nului. De ce ar mai fi
nevoie s\ m\ rog `n
mod special `n zilele
stabilite de Biseric\
pentru asta?
~ntotdeauna, rug\ciu-
nea f\cut\ de mai mul]i
pentru un anumit lucru
este mai puternic\ dec=t
rug\ciunea unuia singur.
~]i aminte[ti c\ M=ntu-
itorul a spus c\ va veni `n
mijlocul grupului de doi
sau trei (sau, evident, mai
mul]i) care se vor aduna `n
numele Lui. El vine [i
ajut\ [i c=nd te rogi de
unul singur, dar cu at=t
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Martinian
(dezlegare la pe[te)
Originar din Cezareea Pa-
lestinei, Cuviosul Martinian
(sec. IV) a devenit sihastru la
vârsta de 18 ani. Printre
multe alte ispite, dup\ 25 de
ani de via]\ c\lug\reasc\, a
fost ademenit de diavol care a
luat chipul unei femei. Dup\
ce a biruit [i aceast\ ispit\, a
plecat pe o stânc\ din mare,
unde a locuit zece ani, fiind
CALENDARUL ZILEI
`n templu, n-a]i `ntins
mâinile asupra Mea. Dar
acesta este ceasul vostru [i
st\pânirea `ntunericului».
{i, prinzându-L, L-au dus [i
L-au b\gat `n casa arhiereu-
lui. Iar Petru ~l urma de de-
parte. {i, aprinzând ei foc `n
mijlocul cur]ii [i [ezând
`mpreun\, a [ezut [i Petru
`n mijlocul lor. {i o slujnic\,
v\zându-l [ezând la foc [i
uitându-se bine la el, a zis:
«{i acesta era cu El». Iar el
s-a lep\dat, zicând: «Femeie,
nu-L cunosc». {i dup\ pu]in
timp, v\zându-l un altul, i-a
zis: «{i tu e[ti dintre ei».
Petru `ns\ a zis: «Omule, nu
sunt». Iar când a trecut ca un
ceas, un altul sus]inea
zicând: «Cu adev\rat [i
acesta era cu El, c\ci este
galileian». {i Petru a zis:
«Omule, nu [tiu ce spui». {i
`ndat\, `nc\ vorbind el, a
cântat coco[ul. {i `ntorcându-
Se, Domnul a privit spre
Petru; [i Petru [i-a adus am-
inte de cuvântul Domnului,
cum `i zisese c\, mai `nainte
de a cânta coco[ul ast\zi, tu
te vei lep\da de Mine de trei
ori. {i ie[ind afar\, Petru a
plâns cu amar.
Iar b\rba]ii, care ~l p\-
zeau pe Iisus, ~l batjocoreau,
b\tându-L. {i acoperindu-I
fa]a, ~l `ntrebau, zicând:
«Prooroce[te cine este cel ce
Te-a lovit?». {i hulindu-L,
multe altele spuneau `mpo-
mai mult c=nd rug\ciunea
este rostit\ de o comuni-
tate. Deci [i rug\ciunea
pentru cei adormi]i este
mai plin\ de for]\ atunci
c=nd este rostit\ `n bis-
eric\, de c\tre to]i cei
prezen]i.
De ce trebuie s\ merg
la biseric\, la Litur-
ghie, `n aceast\ zi? Eu
pot s\-ii cinstesc pe cei
mor]i [i acas\, d=nd
c=te ceva de poman\ `n
amintirea lor.
A merge la biseric\, la
Sf=nta Liturghie, nu este
un gest f\cut „`n amin-
tirea“ celor care au murit.
hr\nit de un cor\bier. A ple-
cat de acolo, pentru c\ o fat\
sc\pat\ dintr-un naufragiu a
ajuns pe aceea[i stânc\ cu el.
Cu ajutorul unor delfini a
ajuns la uscat [i s-a stabilit la
Atena, unde a murit [i a fost
`ngropat cu mare cinste de
episcopul locului.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Apostoli
[i Mucenici Acvila [i so]ia sa
Priscila; a Cuviosului Evlo-
ghie, arhiepiscopul Alexan-
driei, [i a Cuviosului Simeon,
ctitorul M\n\stirii Hilandar
din Muntele Athos.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Cuvio[ilor Auxen]iu,
Maron [i Avraam (dezlegare
la ou\, lapte, brânz\ [i pe[te).
~n ziua de 13 februarie,
istoria consemneaz\:
a 1635 – Inaugurarea pri-
mei [coli publice din SUA,
Boston Latin School;
triva Lui. {i când s-a f\cut
ziu\, s-au adunat b\trânii
poporului, arhiereii [i c\rtu-
rarii [i L-au dus pe El `n
sinedriul lor, zicând: «Spune
nou\ dac\ e[ti Tu Hris-
tosul». {i El le-a zis: «Dac\
v\ voi spune, nu ve]i cre-
de; iar dac\ v\ voi `ntreba,
nu-Mi ve]i r\spunde. De
acum `ns\ Fiul Omului va
[edea de-a dreapta puterii lui
Dumnezeu». Iar ei au zis to]i:
«A[adar, Tu e[ti Fiul lui
Dumnezeu?». {i El a zis c\tre
ei: «Voi zice]i c\ Eu sunt». {i
ei au zis: «Ce ne mai trebuie
m\rturii, c\ci noi `n[ine am
auzit din gura Lui?».“ (Luca
22, 39-42.45-71)
***
S\pt\mâna aceasta este
preg\titoare pentru in-
trarea `n Postul Mare a Pa-
timilor [i ~nvierii Domnului
nostru Iisus Hristos. Se
poate observa din via]a co-
tidian\ c\ atunci când e[ti
preg\tit po]i aborda un
eveniment altfel, cu mai
mult\ determinare. Dac\ te
preg\te[ti `n mod special
pentru aniversarea unui
prieten, sau pentru ziua ta
de na[tere, sau pentru ono-
mastic\, oare cum te pre-
g\te[ti s\ tr\ie[ti Patimile,
R\stignirea [i ~nvierea
Mântuitorului? Oare vei fi
ca Iuda cel ce L-a vândut pe
Liturghia este cea mai pu-
ternic\ rug\ciune a Bise-
ricii, pentru c\ este `nso-
]it\ de Jertfa euharistic\.
Iar dac\ `n timpul Sfintei
Liturghii comunitatea se
roag\ pentru iertarea p\-
catelor [i ve[nica odihn\ a
celor adormi]i, asta `n-
seamn\ c\ Dumnezeu va
asculta rug\ciunea aceea,
care c=nt\re[te mult `nain-
tea Lui. A da de poman\
este foarte important, dar
trebuie s\ ai grij\ ca acest
gest s\ nu fie f\cut `n vir-
tutea faptului c\ este o
tradi]ie frumoas\, ci tre-
buie s\ fii con[tient c\ mi-
a 1668 – Spania recu-
noa[te Portugalia ca [i na]iu-
ne independent\;
a 1849 – Delega]ia con-
dus\ de Mitropolitul Andrei
{aguna prezint\ `mp\ratului
Franz Joseph Peti]iunea ge-
neral\ a frunta[ilor români
din Transilvania, Banat [i
Bucovina, prin care se cerea
recunoa[terea na]iunii
române (13/25);
a 1853 – Medicul [i orto-
pedul Charles Gabriel Pravaz
a inventat seringa;
a 1856 – ~ncep lucr\rile
Congresului de Pace de la
Paris care pune cap\t R\z-
boiului Crimeii;
a 1867 – Dun\rea Albas-
tr\ a compozitorului Johann
Strauss a fost prezentat\ `n
premier\ la Viena, Austria;
a 1877 – A decedat Costa-
che Caragiale, actor, regizor [i
dramaturg, primul director al
Teatrului Mare Na]ional din
Bucure[ti;
a 1880 - Thomas Edison
observ\ ceea ce ulterior s-a
numit efectul Edison;
30 de argin]i? Oare vei fi ca
Petru care s-a lep\dat? Oare
vei fi ca Toma care s-a `n-
doit? Sau vei fi asemenea fe-
meilor mironosi]e care au
`nfruntat toate primejdiile [i
au mers la mormântul lui
Hristos.
Pentru zilele ce urmeaz\,
nu ai nevoie de un costum
special croit, nici de o tun-
soare avangardist\, nici de
gesturi sau fraze care s\
fac\ impresie. Este nevoie
doar s\-]i cure]i c\mara su-
lostenia aceea chiar `i a-
jut\ pe cei `n numele c\-
rora o dai. Evident, asta
`nseamn\ c\ milostenia
este necesar\, dar ea tre-
buie s\ completeze, nu s\
`nlocuiasc\ rug\ciunea.
Am observat c\ folo-
se[ti expresia „cei ador-
mi]i“. De ce? Ei nu au
adormit, ci au murit.
Din punct de vedere bio-
logic, au murit. Din punct
de vedere sufletesc, ei nu
vor muri niciodat\, adic\
nu vor `nceta nicic=nd s\
existe. Expresia despre
care m\ `ntrebi a fost fo-
losit\ de Sf=ntul Apostol
a 1880 – S-a n\scut Dimi-
trie Gusti, filosof, estetician [i
sociolog recunoscut pe plan
interna]ional (m. 30 oc-
tombrie 1955);
a 1881 – Ziarul feminist „La
Citoyenne“ este publicat pentru
prima dat\ la Paris, de c\tre ac-
tivista Hubertine Auclert;
a 1883 – A decedat Richard
Wagner, compozitor („Tristan
[i Isolda“, „Lohengrin“, „Pa-
rsifal“) (n. 22 mai 1813);
a 1895 – A fost brevetat
Cinematograful Lumière, a-
paratul de filmat, de proiec]ie
[i de copiat, realizat de fra]ii
Louis [i Auguste Lumière.
Prima proiec]ie public\ co-
mercial\ a avut loc la 28 de-
cembrie 1895, la Paris;
a 1895 – A decedat Iraclie
Porumbescu, tat\l compozito-
rului Ciprian Porumbescu, pre-
ot, poet [i prozator (n. 1823);
a 1923 – S-a n\scut Chuck
Yeager, prima persoan\ care
a zburat mai repede decât
viteza sunetului;
a 1935 – A decedat Ion Bi-
anu, filolog, fondatorul [i or-
fletului, s\ poste[ti [i s\ te
spovede[ti. S\ nu ocole[ti [i
anul acesta cur\]irea sufle-
teasc\ [i spovedania sin-
cer\. Mereu po]i g\si motive
s\ amâni. Mereu suntem
foarte ocupa]i [i avem tot
felul de urgen]e. Domnul
Iisus st\ la u[a sufletului
t\u [i bate. Nu te preface c\
nu-I auzi glasul! Deschide [i
El va face ordine `n via]a [i
`n sufletul t\u! (Rubric\ re-
alizat\ de pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
Pavel, iar Biserica a pre-
luat-o pentru ca s\ amin-
teasc\ `ntotdeauna cre[ti-
nilor despre eterna res-
ponsabilitate pe care o au
pentru via]a sufletelor lor
nemuritoare. „Somnul“ su-
fletelor dup\ moarte nu
trebuie `ns\ g=ndit ca o
amor]eal\ sau ca o stare de
incon[tien]\; dimpotriv\,
suferin]a de dup\ moarte
este mai acut\ dec=t cea
din timpul vie]ii p\m=n-
te[ti, a[a cum fericirea de
dup\ moarte este mai de-
plin\ dec=t cea din timpul
vie]ii p\m=nte[ti. (Rubric\
realizat\ de Petru AVRAM)
ganizatorul Bibliotecii Aca-
demiei (n. 1 octombrie 1856);
a 1945 – Un num\r mare
de bombardiere apar]inând
for]elor aeriene britanice au
lansat un atac aerian masiv
asupra ora[ului Dresda, (Ger-
mania), producând pagube
importante [i afectând printre
altele cl\diri cu importan]\
istoric\ [i cultural\;
a 1960 – Fran]a a detonat
prima bomb\ nuclear\;
a 1968 – S-a n\scut Mihai
Leu, primul campion mondial
la box din istoria sportului
românesc;
a 1974 - Aleksandr Solje-
ni]`n, câ[tig\torul premiului
Nobel pentru Literatur\ `n
anul 1970, este exilat din
Uniunea Sovietic\;
a 1988 – Jocurile olimpice
de iarn\ se deschid la
Calgary, Alberta, Canada;
a 2001 – Un cutremur de
p\mânt cu intensitatea 6.6 pe
scala Richter love[te statul El
Salvador, provocând moartea
a peste 400 de persoane. a
 OPINII & COMENTARII Mar]i, 13 februarie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON EDITORIAL

„Pe cei b\trâni ca pe ni[te p\rin]i s\-ii cinsti]i!“ Banii [i sportul

peri din `n]elepciunea celor
de PS CALINIC, care au o vârst\: „`ntre b\-
Episcop al Arge[ului trâni s\ te amesteci, de cel
mai `n]elept s\ te lipe[ti“.
[i Muscelului Dar cine nu [tie din `n-
]elepciunea veacurilor c\:
Printre c\r]ile de aur ale „`n]elepciunea este podoaba
limbii [i cuget\rii noastre
române[ti, se num\r\ [i Cu-
b\trâne]ii?“ (Democrit, Frag-
mente, 294).
legerea de pilde, pov\]uiri [i Iar dac\ veni vorba de `n-
cuvinte adev\rate ale mare- ]elepciune, cred c\ acest a-
lui vornic Iordache Golescu, tribut i se potrive[te cel mai
carte din care Eminescu a a- bine Patriarhului Teoctist.
les cu mult entuziasm, dup\ Am stat aproape trei ani
cum m\rturisesc studiile de de zile la Palatul Patriarhal
pe vremea deput\]iei `n Par-
specialitate.
Gândindu-m\ s\ scriu lament. Atunci am `n]eles
câteva cuvinte pentru 7 f\u- mai bine cu ce probleme se
rar, când Patriarhul nostru confrunt\ un patriarh [i cu
Teoctist, din mila lui Dum- ce lingur\ m\nânc\!
nezeu, a primit la cl\direa S\ m\ crede]i pe cuvânt,
sa p\mânteasc\, de aici, a ca cel ce am v\zut, de câte ori
92-a c\r\mid\, am deschis a plâns Patriarhul Teoctist!
cartea tip\rit\ `n 1975 „Po- S\ plângi `n Dealul Pa-
v\]uiri pentru bun\-cuviin- triarhiei ar putea fi luat\ de
]\“, un extras din Pildele lui unii drept metafor\, dar
Iordache Golescu, un fel de Dumnezeu [tie mai bine
cod al bunelor maniere cul- decât noi to]i prin ce zbuci-
FOTO: PATRIARHIA ROM+N|
a Dac\ sportivul este doar un
circar, un actor care face gesturile
ce trebuie `mplinite `ntr-un show,
atunci sportul poate fi `nlocuit
cu o comedie oarecare a
de Nicolae DIMA
„Baschetbalistul Tyrus Thomas a fost
amendat cu 10.000 de dolari de clubul Chicago
Bulls, deoarece a declarat ca selec]ionarea sa
pentru concursul de slam-dunk al All Star
Game nu prezint\ interes dec=t din punct de
vedere al sumei pe care o va primi.“ Nu [tiu ce
`nseamn\ slam-dunk [i nici nu voi `ncerca s\
aflu – dac\ aceast\ informa]ie `mi va servi
doar pentru a putea `n]elege informa]ia citat\.
Pentru c\ esen]ialul este deja spus pe
rom=ne[te: sportivul amintit, unul complet ne-
cunoscut marii majorit\]i a rom=nilor, a ac-
ceptat s\ joace un anumit meci doar pentru
bani. E ceva anormal `n asta? se vor `ntreba
mul]i. Nu, `[i vor r\spunde tot ei, re`nnoind `n

turale [i de inim\, [i apropi- ume trece mereu un p\stor minte frustrarea c\ nu le-a dat [i lor cineva, `n
indu-m\ de capitolul B\trâ- duhovnicesc din Biserica lui tinere]e, [ansa de a c=[tiga o c\ru]\ de bani
ne]e (b\trân), am g\sit ceea Hristos. doar d=nd cu piciorul `n minge. Dar nu anor-
ce mi se pare drept o mân- A[a a fost [i mai este `n- malul situa]iei este cel care mi-a atras aten]ia,
gâiere: „Pe cei b\trâni ca pe c\! Acest Patriarh al Ob[tii ci tocmai normalitatea ei. Iar normalitatea
ni[te p\rin]i s\-i cinste[ti!“ Ortodoxe române [i-a asu- este, aici, faptul c\ sportivul a fost amendat
mat responsabilitatea pas-
Cei care au t\lm\cit Pil- toral\ a Bisericii `n chipul pentru ceea ce a spus.
dele lui Iordache Golescu au {i ca s\ nu ie[im din mi- uite: „b\trâne]ele s\ le cin- cel mai serios posibil. N-a Sportul este o mare, foarte mare afacere. ~n
considerat, [i pe drept cu- reasma de cronic\, vom ar\- ste[ti, c\ [i tu le a[tep]i“. glumit niciodat\ [i nici n-a func]ie de locul unde tr\ie[te pe planet\, in-
vânt, c\ aceste perle ale `n- ta, mai departe, c\ devine Deseori am v\zut cu cât amestecat lucrurile. vestitorul sportiv trebuie s\ plaseze averi `n
]elepciunii le simt ca verbe, aproape porunc\: „S\ cin- drag se apropie pruncii de ~l [tie Dumnezeu cel mai fotbal, baschet, fotbal american, tenis, golf,
nu ca vorbe. Se aud vocile ste[ti pe cei b\trâni [i de bunici [i le ascult\ povesti- bine. {tie cum gânde[te [i baseball, sumo, wrestling. ~n general, trebuie
`ndep\rtate ale gânditorilor sfat s\ le mul]ume[ti, c\ rile [i vorbele pline de `n]e- cum lucreaz\. {tie Dum- s\ fie dispus s\ bage bani mul]i, iar apoi s\
lumii, se stabilesc similitu- asemenea la vreme [i tu s\ lepciune. Iar tinerii mai nezeu, care-l ajut\ mereu, aib\ r\bdare ca echipa sau juc\torul s\ con-
dini [i paralele, `ncepând cu dobânde[ti“. Aceast\ pild\ cumin]i se apropie de b\- dup\ cum vedem to]i, [i cum firme [i s\-i aduc\ profit. Dar, chiar dac\ asta
Marc Aureliu [i Seneca, pâ- ar avea un fel de corespon- trâni pentru a `nv\]a un lu- `l `nt\re[te. Tot Dumnezeu nu se `nt=mpl\, beneficiul de imagine pe care
n\ la Montaigne. dent chiar `n Biblie gândin- cru care nu se g\se[te pe `i arat\ c\ gândul [i efortul `l are, ca [i satisfac]ia personal\ pe care o tr\-
O pace bun\ ]i se a[az\ du-ne la porunca a V-a din orice drum [i anume: „b\trâ- pentru zidirea Altarului cel ie[te atunci c=nd vede mul]imile euforiz=nd pe
pe inim\ când cite[ti acest Decalog: „Cinste[te pe tat\l nul anevoie crede (nu-l po]i mare al Patriarhiei, `ntr-o stadion sunt, adesea, suficiente. Gustul victo-
`ndemn cuminte de a cinsti t\u [i pe mama ta, ca s\-]i duce cu pove[ti!), pentru c\ zi se va `ntrupa, pentru c\ riei este at=t de dulce, `nc=t nu mai este sim]it
pe cei b\trâni ca pe ni[te fie ]ie bine [i s\ tr\ie[ti ani mai multe `n lume a p\]it.“ nu-i orgoliu patriarhal! doar de juc\tor, ci se transfer\ [i publicului, [i
p\rin]i! mul]i pe p\mântul pe care Tot tinerii au `n]eles c\ Dac\, La Rochefoucauld, patronilor, iar asta le aduce tuturor o enorm\
~n spa]iul nostru româ- Domnul Dumnezeu ]i-l va este bine s\ fim mereu `n `n „Reflec]ii sau Sentin]e [i bucurie. Unora, `ns\, le aduce [i bani. Bani
nesc, mai demult [i acum, da.“ (Ie[ire 12, 20). apropiere de cei `n vârst\ Maxime Morale“, 423, spu- mul]i, pe m\sura investi]iei de capital sau de
cu excep]ii, buna-cuviin]\ se Parc\ mai mult decât (c\ poate cuvântul b\trân nea c\: „Pu]ini oameni [tiu
p\streaz\ ca o floare rar\ s\ fie b\trâni“, noi putem munc\ pe care au f\cut-o de-a lungul timpu-
cinstire, pe deasupra, deci, ar umbri bucuria!) [tiindu- lui. Acesta nu este un secret, iar faptul c\ un
(de pre], am vrut s\ zic!). se cuvine ca: „S\ te ru[inezi se din proverbele române[ti, spune c\, Teoctist Patriar-
Oricum, `n fa]a unui b\trân de c\runte]ele celui b\trân, c\ cine nu are un b\trân s\- hul, este unul din cei pu]ini, juc\tor de fotbal ajunge milionar `n euro `n
`]i mai vii `n fire [i `ncepi s\ ca [i de tine mâine al]ii s\ [i cumpere! De aceea s-a `n- care [tie s\ fie, B\trânul foarte scurt timp nu mai mir\ azi pe nimeni.
te a[ezi. se ru[ineze“, iar ca s\ nu se ]eles, mai adesea s\ cum- Bisericii [i al Na]iunii! a Dar de aici [i p=n\ la a uita care este scopul
ini]ial [i fundamental al jocului de fotbal este
o cale pe care acest personaj nu trebuie s-o
LUMINA}I-V| FA}A ! ba de sectarism, ba de nu parcurg\ niciodat\. El trebuie s\ fie p=n\ la
mai [tiu ce… Fusese des- cap\t un juc\tor, nu un angajat. Nu-i cere ni-
fiin]at, `ntre altele, postul meni s\-[i neglijeze interesul financiar [i s\ se
Candela [i candelabrul de radio Ia[i…
Dup\ `nt=lnirile prile-
`ntre]in\ din banii so]iei sau ai p\rin]ilor, dar
nici nu trebuie s\ accepte s\ fie un executant,
un simplu mercenar care face ceea ce trebuie
poet“, precum [i volume juite de acel festival, Ioan
substan]iale de poeme, de la Alexandru m-a rugat s\-i f\cut cu s=nge rece, f\r\ pic de pasiune. Spec-
de Lucian VASILIU „Cum s\ v\ spun“ la antolo- fiu al\turi, la protocolul or- tatorii, fanii [i fanaticii sportului respectiv
gia „Imne“. ganizat la ferma Ciurea, de a[teapt\ de la juc\tor s\ fie purt\torul for]ei
Ioan Alexandru este una l=ng\ Ia[i. M-a a[ezat `n lor, ei `l mandateaz\, prin simpla lor prezen]\
dintre m\n\stirile vizibil/ Prelegerea de la Ia[i m-a
tulburat, prin expresivitate, st=nga lui sihastr\, spre a `n tribune sau `n fa]a televizorului, s\-i
invizibile ale spiritualit\]ii
noastre. cursivitate, erudi]ie. Poetul, convorbi c=t mai mult… reprezinte [i s\ c=[tige. Dac\ el nu joac\ pen-
L-am cunoscut, mai `nt=i, c\rturarul, ini]iatul exul- Comesenii `nfulecau pe tru a c=[tiga, dac\ nu face dec=t s\ `ndepli-
prin c\r]ile, textele sale. Pur- tau, levitau, incendiau. Sa- `ndelete, `ntr-o vreme `n neasc\ o formalitate, to]i cei care au crezut `n
tau pecete de cear\, `ntr-o lonul era arhiplin, publicul care p=inea, zah\rul, uleiul el se simt tr\da]i [i jigni]i. Pentru ei, sportivul
vreme nefericit ateizat\. foarte receptiv, `n adora]ie… erau cartelete. este o dezam\gire, iar datorit\ lipsei lui de
Apoi l-am v\zut chiar `n La final, m-am prezentat ~mbr\cat `ntr-un fel de vlag\, ei to]i se simt slabi – de unde [i furia lor.
Ia[i, cu ocazia prelec]iunii pentru a solicita un autograf tog\ rustic\, transilvan- ~ntr-o lume a sportului dominat\ de bani [i
pe care a sus]inut-o la Casa pe una din c\r]ile poetului. montan\, poetul f\cea not\ de c=[tig, un sportiv amendat pentru c\ a
„Pogor“, locul unde s-au `n- Ioan Alexandru mi-a `ntins aparte. Discret, binevoitor, spus c\ principalul lui interes este de natur\
t=mplat memorabilele `nt=l- m=na de p\m=ntean arde- refuza orice tip de provo- România anilor ’90 avea financiar\ este un gest al normalit\]ii. Poate
niri ale junimi[tilor, `nsu- lean. Era transpirat, des- care. Era zi de post. A ac- mare trebuin]\ de spiritul, c\ sunt demodat ([i `n mod cert nu sunt sin-
ma]i sub bagheta magic\ a ]elenit, forfotea precum ceptat doar apa [i p=inea, presta]ia, credibilitatea lui gurul), dar cred `nc\ `n puterea de sublimare
lui Titu Maiorescu. Prele- c=mpul proasp\t arat. A- solicit=nd mai mult\ pit\, Ioan Alexandru. Cel n\scut a umanului pe care o are sportul. Cu singura
gerea a avut loc la `nceputul fl=nd c\ sunt fiu de preot de pe care a `nfundat-o gospo- `n ziua de Cr\ciun a anului
1941 a sf=r[it, sf=[iat de
condi]ie ca sportivul s\ se implice `n activi-
anilor ’80, pe c=nd eram ]ar\, mi-a propus o convor- d\re[te `ntr-o desag\ ]\r\- tatea lui cu pasiune, cu d\ruire, cu sentimen-
proasp\t [i t=n\r muzeo- bire de tain\ (dialog care, neasc\… „Pentru pruncu]i“, boal\, `n bun\ convie]uire
cu `ngerii. C\r]ile lui vor lu- tul c\ trebuie s\-[i dep\[easc\ `n fiecare com-
graf literar. Pentru mine, poate, `[i va g\si, c=ndva, zicea ceremonios. „Doamne peti]ie, `n fiecare meci, propriile limite. Dac\
conferen]iarul era un erudit substan]a, inefabilul, tensi- ajut\!“, `ng=na psalmodic. mina c\ut\torii de `n]elep-
ciune. Candela paginilor poate face asta, jocul lui este uman [i merit\
european, bursier al Fun- unea ideatic\ `n alte pagini). L-am rev\zut dup\ 1990, emo]ia noastr\, a privitorilor. Dac\ nu este
da]iei Humboldt, specializat O alt\ `ntrevedere a avut la Bojdeuca lui Ion Crean- semnate de binecuv=ntatul
Ioan din Topa Mic\ a Clu- a[a, dac\ sportivul este doar un circar, un ac-
`n filosofie [i limbi clasice, loc `n `mprejur\ri tulburi g\. Venise `n chip de parla-
jului ne vegheaz\ [i ne fer- tor care face gesturile ce trebuie `mplinite
poet al amprentei cre[tine… pentru mine. Era prin anul mentar, s\ finalizeze proiec-
tul de reabilitare a diaconu- tilizeaz\ nelini[tile… `ntr-un show, atunci sportul poate fi `nlocuit
{tiam c\ `[i sus]inuse doc- 1985, la Festivalul „Mihai
Eminescu“, `n Ia[i. Poetul, lui Creang\, lucrare spiri- cu o comedie oarecare. F\r\ emo]ie, doar cu
toratul cu tema „Patria lui
Pindar [i Eminescu“. Citi- c\rturarul, universitarul in- tual-administrativ\ pe care
* Lucian Vasiliu este scriitor, r=sete [i cu aplauze, ca la un oarecare spec-
coordonator al revistei tacol de consum. a
sem [i subtitlul „Jurnal de comod erau h\itui]i, acuza]i a reu[it-o. „Dacia literar\“
4 Mar]i, 13 februarie 2007
PE SCURT
IOCC, implicat\
`ntr-un proiect cu
tinerii la One[ti
Cu ajutorul financiar al Orga-
niza]iei Interna]ionale de Cari-
tate Cre[tin Ortodox\(IOCC) [i
Agen]ia pentru Dezvoltare a
SUA(USAID), la One[ti se va
derula timp de opt luni proiec-
tul „Tinerii [i Non-violen]a“.
Acesta se va derula `n cadrul
Asocia]iei de Tineret „Onestin“
din One[ti. Tinerii de la
„Onestin“ vor lansa ast\zi, 13
februarie, acest proiect `n
cadrul unei conferin]e de pres\
care va avea loc, `ncep=nd cu
ora 17.00, la Clubul Elevilor
din cadrul Colegiului Tehnic
„Petru Poni“ din One[ti.
Proiectul tinerilor din One[ti
va consta `n unele ac]iuni de
amploare `n spa]iul one[tean [i
`n `nfiin]area unui centru de
consiliere pe problematica vi-
olen]ei `n familie (agresori [i
victime) `n interiorul Clubului
Elevilor de la Grupul {colar
„Gh. Asachi“. Acesta va fi des-
chis la jum\tatea lunii martie.
(N.B.)
10 ani de activitate
a Corului „Ioan
Teodorovici“
La sf=r[itul s\pt\m=nii tre-
cute, corul parohiei „Sf. Mare
Mucenic Dimitrie“ din Caran-
sebe[, cartier Nord, a aniversat
10 ani de la `nfiin]are. Corul a
fost `nfiin]at la ini]iativa a 20
de credincio[i iubitori de
c=ntec [i a primit numele preo-
tului Ioan Teodorovici, cel
care a sus]inut `n timpul vie]ii
sale formarea acestui cor, dar
boala [i v=rsta `naintat\ nu l-
au l\sat s\-[i vad\ visul
`mplinit. Preotul paroh
Dimitrie Negrei a ar\tat la
sf=r[itul slujbei oficiate du-
minic\, 11 februarie, `n
prezen]a Prea Sfin]iei Sale
Lucian, Episcopul Caranse-
be[ului, realiz\rile, dar [i pla-
nurile de viitor ale acestui cor
dirijat de doamna profesor
Maria Pone]chi. Concertele
numeroase sus]inute `n
diferite locuri [i obiective turis-
tice din ]ar\ au f\cut cunoscut
acest cor, precum [i personali-
tatea marelui preot Ioan
Teodorovici, a c\rui nume `l
poart\, informeaz\ Sectorul
Cultural al Episcopiei
Caransabe[ului ({.M.)
Sear\ cultural\ la
parohia rom=neasc\
„Sf. Gheorghe“
din Toronto
S=mb\t\, 17 februarie, la Bi-
serica ortodox\ roman\ „Sf.
Gheorghe“ din Toronto,
Canada, va avea loc o adunare
cultural\, care se va `ncheia cu
o sear\ de dans, informeaz\
Romanian Global News.
Evenimentul precede [edin]a
anual\ a Adun\rii Parohiale
care va avea loc duminic\
18 februarie `n sala „Dacia“ a
bisericii. ({.M.)
S\rb\toarea
m\r]i[orului pentru
rom=nii din Detroit
S=mb\t\, 17 februarie, la
Catedrala ortodox\ roman\
„Sf. Gheorghe“ din Detroit,
SUA, va avea loc s\rb\toarea
m\r]i[orului pentru rom=nii
ortodoc[i de aici, informeaz\
Romanian Global News.
Evenimentul se va desf\[ura
la Centrul Cultural al
Catedralei amintite [i va avea
`n program diverse activit\]i
culturale [i sociale. ({.M.)
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Patrimoniul comun, izvor de inspira]ie clarat pentru Radio Vatican
Mons. Johan Bonny, de la
n\ `n aceast\ mare varie-
tate de tradi]ii [i juris-
Consiliul Pontifical pentru dic]ii? O alt\ provocare
pentru refacerea comuniunii depline Promovarea Unit\]ii Cre[-
tinilor.
este aceea de a tr\i ca [i co-
munitate cre[tin\ `ntr-o so-
Zilele trecute s-au `nche- precum [i problema nu numai pentru Bisericile ~ntrebat despre m\rtu-
ria acestor Biserici, minori-
cietate majoritar musulma-
n\. Ei tr\iesc de veacuri `n
iat, la Roma, lucr\rile comi- c\s\toriilor mixte `ntre din sfera bizantin\, dar [i
siei mixte interna]ionale boteza]i [i neboteza]i. pentru vechile Biserici Ori- tare `n Orientul Mijlociu, aceast\ lume, au instaurat
pentru dialogul ecumenic „~n discursul s\u, ponti- entale. Avem `n comun pa- prelatul a r\spuns: „A[ pre- deja raporturi de convie]ui-
`ntre Biserica Catolic\ [i ful a citat un pasaj din enci- trimoniul ecleziologic, ciza trei aspecte. Mai `ntâi, re cu vasta lume musulma-
Bisericile Ortodoxe Orien- clica «Ut unum sint» `n care structura Bisericii, minis- unitatea `n diversitate. n\, dar acest lucru r\mâne
[i o provocare. Al treilea,
tale. Comisia mixt\, care se papa Ioan Paul al II-lea terul apostolic, cele [apte Toate Bisericile locale cato-
va reuni la Damasc `n ia- spunea c\ patrimoniul pri- sacramente, spiritualitatea lice [i ortodoxe sunt pre- dezvoltarea, mai ales `n
nuarie 2008, a dezb\tut mului mileniu, pe care-l a- monahal\. ~ntregul patri- zente `n Orientul Mijlociu. Orientul Mijlociu, a cre[-
tema misiunii Bisericii, vem `n comun noi, catolicii moniu pe care-l aveam `n Sunt ora[e, precum Alep, tin\t\]ii de cultur\ arab\:
pornind de la mandatul mi- [i ortodoc[ii, este o inspi- comun pân\ la Conciliul de unde au re[edin]a [ase, sunt [i cre[tini de cultur\ [i
sionar universal al lui Iisus ra]ie [i o paradigm\ care ne la Calcedon este `n contin- [apte Episcopi pentru di- limb\ arab\. Cum s\ incul-
cel ~nviat, tema mântuirii poate ajuta s\ ne gândim la uare izvor de inspira]ie [i ferite comunit\]i catolice [i tur\m mesajul cre[tin,
celor neboteza]i [i a rapor- un model viitor de comuni- un model pentru refacerea ortodoxe. Cum putem fi o via]a cre[tin\, `n ambien-
tului Bisericii cu necre[tinii, une. Acest lucru este valabil viitoare a unit\]ii“, a de- singur\ comunitate cre[ti- tul arab.“ a
Ast\zi se alege episcopul Oradiei, Bihorului [i S\lajului
a ~n aceste zile, la Patriarhie se desf\[oar\ lucr\rile Sf=ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=ne
a Ast\zi este convocat [i Colegiul Electoral Bisericesc, `n vederea alegerii titularului
`n scaunul vacant de Episcop al Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, Bihorului [i S\lajului
a Conform Statutului de func]ionare a BOR, desemnarea candida]ilor pentru slujirea arhiereasc\ se face
prin vot secret, numai de c\tre Sfântul Sinod, fiind necesar\ prezen]a a dou\ treimi din membrii s\i a
Ieri, 12 februarie, `n nist“, a declarat pentru
sala sinodal\ a Re[edin- Radio Trinitas purt\torul
]ei patriarhale din Bucu- de cuv=nt al Patriarhiei
re[ti, Sfântul Sinod al Bi- Rom=ne, p\rintele con-
sericii Ortodoxe Române silier Constantin Stoica.
s-a `ntrunit `n prima [e-
din]\ de lucru a sesiunii Cum se alege
pe anul 2007. {edin]a
Sfântului Sinod a fost un episcop
precedat\ de s\vâr[irea Ast\zi, 13 februarie,
Sfintei Liturghii, la ora de la ora 17.00, `n aula
08.00, [i a Te Deumului Palatului Patriarhiei es-
pentru deschiderea lucr\-
te convocat Colegiul Elec-
rilor, care a fost s\vâr[it toral Bisericesc, `n vede-
de la ora 09.30, `n Cate- rea alegerii titularului `n
drala patriarhal\. „~n scaunul vacant de Epis-
prima parte a lucr\rilor a cop al Episcopiei Orto-
fost definitivat textul
doxe a Oradiei, Bihorului
pastoral al Sf=ntului Si- [i S\lajului.
nod la Duminica Ortodo- Conform Statutului de
xiei de anul acesta pen- func]ionare a BOR, de-
tru colecta fondului cen- semnarea candida]ilor
tral misionar. Dintre ce- pentru slujirea arhie-
lelalte probleme aflate pe
reasc\ se face prin vot se-
ordinea de zi men]ion\m cret, numai de c\tre Sediul Episcopiei Oradiei, Bihorului [i S\lajului.
adresa Mitropoliei Mol- Sfântul Sinod, fiind nece- Edificat `n 1905, Palatul Rimanoczy Kalman junior face parte
dovei [i Bucovinei `n le- sar\ prezen]a a dou\
g\tur\ cu propunerea treimi din membrii s\i.
din noul val al cl\dirilor construite la `nceputul secolului al XX-lea
~nalt Prea Sfin]itului Pentru desemnarea can-
Mitropolit Daniel privind la Palatului Patriarhiei,
dida]ilor este necesar vo- `nv\]\mânt teologic din de c\tre mitropolitul lo-
canonizarea Mitropolitu- tul majorit\]ii absolute, fiecare mitropolie, de- cului. ~n cazul `n care cel este convocat\ Adunarea
lui Varlaam al Moldovei. adic\ a jum\tate plus semna]i de mitropolitul ales nu este arhiereu, el Na]ional\ Bisericeasc\
De asemenea, s-a aflat unu dintre membrii pre- locului. ~n cazul `n care va fi hirotonit de c\tre `n [edin]\ de lucru a se-
referatul cancelariei zen]i. Ierarhii se aleg alegerea nu este validat\ mitropolitul locului `m- siunii pe anul 2007. Adu-
Sf=ntului Sinod al BOR prin vot secret de c\tre de Sfântul Sinod, se va preun\ cu cel pu]in al]i narea Na]ional\ Biseri-
`n leg\tur\ cu adoptarea, Colegiul Electoral Biseri- proceda la o alt\ alegere doi ierarhi. ceasc\ va dezbate [i eva-
promulgarea [i publi- cesc. Colegiul Electoral `n termenul fixat de lua analiza f\cut\ de
carea legii privind liber- Bisericesc este constituit Sfântul Sinod. ~ntroniza- Consiliul Na]ional Biseri-
tatea religioas\ [i regi- din membrii Adun\rii rea [i instalarea se fac Adunarea Na]ional\ cesc asupra `ntregii acti-
mul general al cultelor, Na]ionale Biserice[ti [i potrivit rânduielilor ca- Bisericeasc\ va vit\]i interne [i externe a
dar [i un referat `n leg\- cei ai Adun\rii Eparhiale nonice [i dup\ datinile Bisericii Ortodoxe Româ-
tur\ cu propunerea de a eparhiei vacante. Din Bisericii Ortodoxe Româ- analiza activitatea ne `n anul 2006, sub ur-
`nfiin]are a unei comisii colegiu fac parte, ca ne. Numele celor ale[i se BOR pe 2006 m\toarele aspecte: pasto-
de studiu care s\ cercete- membri de drept, câte un comunic\ autorit\]ilor de ral-misionar, social-cari-
ze situa]ia BOR `n peri- decan [i un director (cle- stat competente. Grama- M=ine, 14 februarie, tativ, via]a monahal\, `n-
oada regimului comu- rici) de la institu]iile de ta de instalare este emis\ de la ora 10.00, tot `n au- v\]\mânt teologic [i reli-
gios `n [colile publice, or-
ganizatoric-administra-
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia tiv, cultural, rela]ii cu alte
culte, rela]ii cu românii
din jurul grani]elor ]\rii [i
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 diaspora, rela]ii externe
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i biserice[ti [i ecumenice.
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, Informa]ii suplimentare
Sfântul Sinod al Bise-
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14
ricii Ortodoxe Rom=ne se
de telefon: 0232/276907, `ntrune[te `n [edin]e or-
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“.
la sediul dinare de dou\ ori pe an.
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos),
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; Centrului de Pelerinaj
Cel care convoac\ aceste
[edinte este pre[edintele,
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. „Sf. Parascheva“
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis
`n cazul de fa]\ Prea Fe-
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a din Ia[i: Bd. {tefan ricitul P\rinte Teoctist,
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie cel Mare [i Sfânt Patriarhul BOR. Din
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic Sfântul Sinod fac parte
nr. 16, `n curtea 48 de ierarhi - mitropo-
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf.
Catedralei mitropolitane, li]i, arhiepiscopi, epis-
Grigorie Palama).
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: copi, episcopi vicari [i
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim arhierei vicari. (Narcisa
www.centruldepelerinaj.ro BALABAN)
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.

Bugetul Prim\riei, contestat
de consilierii Alian]ei
a Cu 16 voturi „pentru“, unul „`mpotriv\“ [i 10 ab]ineri, consilierii locali au aprobat, ieri, bugetul de venituri [i cheltuieli pentru anul 2007
a Consilierii au ridicat mai multe probleme despre modul `n care vor fi cheltui]i banii publici `n anul 2007, respectiv banii da]i pentru
`nv\]\m=nt, care sunt prea pu]ini, cei pentru parcarea care va fi construit\ `n centrul ora[ului, precum [i banii care vor fi da]i angaja]ilor
Prim\riei [i ai Poli]iei Comunitare a Bugetul pe 2007 prevede alocarea unei sume de aproape 40 de milioane de lei pentru sus]inerea
transportului local, 159 pentru `nv\]\m=nt, 30 pentru asisten]a social\ [i 40 de milioane pentru transportul `n comun a
De[i se anun]a a fi o
[edin]\ scurt\, cu doar
cinci puncte pe ordinea de
zi, [edin]a extraordinar\
de ieri a Consiliului Local
Municipal s-a transfor-
mat `n scurt timp `ntr-un
adev\rat c=mp de lupt\
`ntre consilierii PSD [i cei
ai Alian]ei PNL - PD. Mo-
tivul disputelor a fost bu-
getul pe 2007 al Prim\-
riei, despre care consi-
lierii Alian]ei au sus]inut
c\ nu este `mp\r]it `n
func]ie de necesit\]ile o-
ra[ului, pe de o parte, dar
[i c\ nu au fost respectate
condi]iile de folosire a
banilor ob]inu]i din `m-
prumutul pe care `l ia
municipalitatea. ~n re-
plic\, primarul Gheorghe
Nichita a explicat consi-
lierilor c\ bugetul Ia[ului
este mult mai bine `m-
p\r]it dec=t bugetele al-
tor localit\]i, cum ar fi
Bra[ov sau Cluj.
Democra]ii nu vor
o parcare din bani
`mprumuta]i
Liderii PD Ia[i s-au
sup\rat dup\ ce au v\zut
c\ primarul vrea s\ fac\
o parcare din bani `mpru-
muta]i. Democra]ii `i re-
pro[eaz\ lui Gheorghe
Nichita c\ nu a respectat
negocierea bugetului: 13
milioane de lei vor fi chel-
tui]i pentru parc\ri. {i
liberalii `l acuz\ pe pri-
mar c\ [i-a f\cut bugetul
`n scop electoral.
„Dup\ ce a refuzat
ferm c=teva oferte priva-
te, privind construc]ia u-
nor parc\ri subterane,
pentru care s-ar fi pl\tit
[i redeven]e la Prim\rie,
primarul Nichita dore[te
s\ aloce 13 milioane
RON, din `mprumutul ce
va fi pl\tit `n 24 de ani,
pentru a construi o par-
care“, au declarat demo-
cra]ii Dan C=rlan [i Petru
Movil\.
~mpotriva bugetului a
fost [i consilierul Radu
Botez, care a sus]inut a-
cela[i lucru ca [i liderii
democra]i locali. „Nu au
fost respectate condi]iile
de la momentul `n care
am discutat despre luarea
`mprumutului“, a spus [i
consilierul Radu Botez.
~n replic\, primarul Ni-
chita a explicat c=t este de
necesar\ construc]ia unei
parc\ri `n centrul ora[ului.
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
„E nevoie de o asemenea
parcare, pentru c\ nu
avem locuri suficiente de
parcare `n centrul ora[u-
lui. Mai ales c\ num\rul
ma[inilor este `ntr-o con-
tinu\ cre[tere, iar locurile
de parcare sunt, `n gene-
ral, o problem\“, a sus]inut
primarul.
Prea pu]ini bani
pentru `nv\]\m\nt
Nici consilierul liberal
Camelia Gavril\ nu a fost
mul]umit\ de proiectul
bugetului, `n mod special
de banii care au fost re-
partiza]i `nv\]\m=ntului
preuniversitar. „Sunt
foarte pu]ini bani de la
Prim\rie, care nu ar
ajunge la necesit\]ile pe
care le avem `n prezent.
Avem noroc de faptul c\
au fost aloca]i bani de la
Ministerul Educa]iei, c\
altfel nu am fi avut cu ce
s\ ne descurc\m“, a spus
Camelia Gavril\, care
este `n acela[i timp [i [efa
Inspectoratului {colar
Jude]ean.
„Suma pe care o acor-
d\m noi `nv\]\m=ntului
este mult mai mare fa]\
de cele alocate de alte mu-
nicipii, care au bugete
mult mai mari. De exem-
plu, Bra[ovul, care are a-
proximativ acela[i num\r
de [coli, a alocat doar 130
de miliarde de lei, fa]\ de
noi, care am alocat a-
proape 159 de miliarde“, a
spus primarul Gheorghe
Nichita. Anul acesta, au
fost alocate `nv\]\m=ntu-
lui preuniversitar aproa-
pe 159 de miliarde de lei,
ACTUALITATE
din care 123 sunt cheltu-
ieli de personal, 21 sunt
cheltuieli materiale, 4
miliarde pentru burse [i
14 pentru investi]ii. De a-
semenea, au fost prev\-
zute fonduri speciale pen-
tru organizarea de com-
peti]ii sportive, precum [i
pentru concursuri [colare.
Nemul]umiri
[i la cheltuielile de
personal
Consilierii Alian]ei au
fost nemul]umi]i [i de
cheltuielile pe care le face
anul acesta Prim\ria cu
propriii angaja]i, precum
[i de sumele pe care le a-
cord\ Poli]iei Comuni-
tare. „Nu `n]eleg de ce
cheltuielile de anul aces-
ta sunt aproape duble
fa]\ de cele de anul trecut
la Poli]ia Comunitar\. E
vorba de o sum\ foarte
mare de bani“, a spus `n
cadrul [edin]ei consilierul
Radu Botez.
Chiar dac\ `n 2007,
municipalitatea ie[ean\ a
alocat pentru Poli]ia Co-
munitar\ suma de 7,7
milioane de lei, aproape
dublu fa]\ de anul trecut,
directorul economic al
Prim\riei a declarat c\
este explicabil\ cre[terea.
„Anul trecut, Poli]ia Co-
munitar\ abia a fost `n-
fiin]at\. Practic, ea a a-
vut doar aproximativ ju-
m\tate de an de func-
]ionare [i de aceea au fost
mai pu]ini bani aloca]i. ~n
plus, exist\ o nou\ orga-
nigram\ care prevede
mai multe func]ii. Fa]\
de anul trecut, au fost
f\cute multe angaj\ri [i
`nc\ vor mai fi f\cute“, a
explicat directorul econo-
mic al Prim\riei, Victorel
Lupu. {i `n cazul cheltu-
ielilor cu personalul Pri-
m\riei a fost aprobat\ o
nou\ organigram\ care
prevede `n acest an noi
angaj\ri.
Buget aprobat
cu 10 ab]ineri [i un
vot „`mpotriv\“
Dup\ o dezbatere de a-
proape dou\ ceasuri, con-
silierii locali au aprobat
bugetul pe anul 2007,
`ns\ doar 16 consilieri au
fost de acord, adic\ 14 de
la PSD [i 2 de la PC, unul
a fost `mpotriv\, respectiv
Ficu Anghel, iar 10 con-
silieri s-au ab]inut de la
vot, respectiv consilierii
Alian]ei D.A.. De[i cei mai
mul]i dintre consilieri nu
au fost de acord cu buge-
tul Prim\riei, totu[i, a-
cesta a fost aprobat, chiar
dac\ cu un num\r at=t de
mic de voturi.
„Consilierii care
s-au ab]inut sunt
ni[te marionete“
Referitor la ab]inerile
colegilor din Alian]\, pri-
marul Gheorghe Nichita
a declarat c\ acei con-
silieri nu urm\resc in-
teresele cet\]enilor. „Acei
consilieri sunt de fapt
ni[te marionete care `[i
slujesc [eful de partid [i
nu interesul cet\]enilor
care i-au ales“, a declarat
Nichita `n cadrul unei
conferin]e de pres\ de
dup\ [edin]a de consiliu.
Mar]i, 13 februarie 2007
3,9 milioane pentru
s\n\tate
Reprezentan]ii munici-
palit\]ii au prev\zut `n bu-
getul pe 2007 3,9 milioane
de lei pentru sistemul sa-
nitar, apoi 250 de mii de lei
pentru SMURD, precum [i
550 de mii de lei pentru
persoanele care doneaz\
s=nge. De asemenea, au
fost prin[i `n buget 1 milion
de lei pentru consolidarea
Spitalului Parhon, 1,5
milioane pentru Spitalul
„Sf. Spiridon“ [i 600 de mii
de lei pentru modernizarea
Spitalului de Recuperare.
21,5 milioane
pentru cultur\,
recreere [i religie
Urm\torul capitol buge-
tar este cel cu privire la
cultur\, recreere [i religie,
unde au fost alocate 21,5
milioane de lei. Dintre a-
ce[tia, aproximativ 8 mili-
oane de lei vor fi direc-
]iona]i spre lucr\rile de `n-
tre]inere a spa]iilor verzi [i
a celorlalte spa]ii de recre-
ere, 3,5 milioane de lei vor
fi `ndrepta]i c\tre cultur\,
respectiv Casa de Cultur\
Ia[i, Ateneu, Editura Juni-
mea, M\n\stirea Golia [i
alte ac]iuni privind cul-
tura. Suma alocat\ pentru
investi]iile `n parcuri, Pla-
ja Nicolina, dar [i pentru
Stadionul „Emil Alexan-
drescu“ este de 3,5 mili-
oane de lei, iar pentru sus-
]inerea activit\]ilor spor-
tive, printre care [i sus]i-
nerea echipei de fotbal
Politehnica Ia[i, aproape
6,5 milioane de lei.
30 de milioane pentru
asisten]a social\
Ace[ti bani vor merge
`n general, c\tre Direc]ia
de Asisten]\ Comunitar\,
din subordinea Prim\riei,
dar [i c\tre o serie de
Funda]ii care desf\[oar\
activit\]i de asisten]\ so-
cial\, cum ar fi „Hecuba“,
„P\p\dia“ sau „Solidari-
tate [i Speran]\“.
19 milioane pentru
locuin]e, servicii
[i dezvoltare public\
Ace[ti bani vor fi desti-
na]i cre\rii unor spa]ii de
joac\, semaforiz\rii str\zi-
lor, iluminatului public,
mont\rii de co[uri de gu-
5
noi, dar [i unor lucr\ri de
`ntre]inere a versan]ilor,
precum [i `n alte ac]iuni
cum ar fi S\rb\torile Ia[u-
lui sau alte asemenea eve-
nimente organizate de Pri-
m\rie. Pentru protec]ia
mediului au fost alocate 11
milioane de lei, `n care este
inclus [i hingheritul, m\-
turatul [i sp\latul str\zi-
lor, dar [i cofinan]area pro-
iectului Managementul In-
tegrat al De[eurilor, adic\
pentru groapa ecologic\.
Bugetul alocat combus-
tibilului [i energiei repre-
zint\ 7,3% din totalul
bugetului, respectiv 27
milioane de lei. Aici sunt
incluse subven]iile la e-
nergia termic\, `n valoare
de 20 de milioane de lei,
dar [i garan]ia `mprumu-
tului luat de CET de la
BERD, 1,8 milioane de lei
[i rambursarea creditului
luat de CET, de aproxi-
mativ 5,5 milioane de lei.
40 de milioane pentru
transporturi
Bugetul pe 2007 pre-
vede alocarea unei sume
de aproape 40 de milioane
de lei pentru sus]inerea
transportului local. Aici
sunt inclu[i at=t banii pen-
tru asfaltarea unor str\zi,
c=t [i pietruirea celor care
sunt `n momentul de fa]\
de p\m=nt. De asemenea,
aici sunt inclu[i [i subven-
]iile [i gratuit\]ile date de
Prim\rie pensionarilor sau
altor categorii de ie[eni.
O nou\ sal\
de sport pentru Liceul
„V. Alecsandri“
Tot `n [edin]a de ieri,
consilierii au aprobat [i
construc]ia unei s\li de
sport la Liceul „Vasile
Alecsandri“. Banii, respec-
tiv 6 miliarde de lei, nu vor
veni, `ns\ de la bugetul lo-
cal, ci de la Compania Na-
]ional\ de Investi]ii. Sala
de sport va fi una modern\
[i va g\zdui mai multe
competi]ii sportive din
municipiu.
De[i au fost nemul]u-
miri [i `n ceea ce prive[te
cheltuirea banilor din `m-
prumutul pe care `l ia
Prim\ria, totu[i, consili-
erii au fost de acord [i cu
acest punct al ordinii de
zi, la fel cum au fost de
acord [i cu `nhumarea a
[ase cadavre care sunt la
morg\ [i nu au fost re-
vendicate de nimeni. a
6 Mar]i, 13 februarie 2007 ECONOMIC

PE SCURT Motorina pentru fermieri ar putea fi subven]ionat\ anul acesta

Interes foarte mare
pentru administrarea
plajelor
Direc]ia Apelor Dobrogea Litoral
(DADL) a vândut, `n primele 10
zile ale lunii februarie, 73 de ca
iete de sarcini pentru licita]ia
public\ privind `nchirierea pla-
jelor. Interesul agen]ilor econo-
mici s-a orientat c\tre sectoarele
din sudul litoralului, `n zona
sta]iunilor Olimp, Neptun, Ju-
piter [i Venus. Potrivit purt\to-
rului de cuv=nt al DADL, C\t\-
lin Anton, caietele de sarcini
Motorina utilizat\ de
fermierii români `n agricul-
tur\ ar putea fi subven]io-
nat\ din aceast\ prim\va-
r\ la un nivel cel pu]in si-
milar cu cel din 2006, a de-
clarat ministrul Agricul-
turii, Dan Motreanu. „In-
ten]ion\m s\ subven]io-
n\m motorina utilizat\ `n
agricultur\ cu un procent
de circa 10% din pre], dar
1,3 miliarde de lei
`n prezent, acest demers se
afl\ `n discu]ii la
Ministerul Finan]elor“, a
spus Motreanu. Acesta a
subliniat c\ ar vrea ca spri-
jinul financiar pentru mo-
torin\ s\ intre `n vigoare
`nc\ din prim\vara lui
2007. De asemenea, ofi-
cialul MAPDR a afimat c\
se mai lucreaz\ la un alt
proiect prin care se dore[te
sprijinirea fermierilor ro-
mâni pentru accesarea u-
nor credite. „Deocamdat\
se discut\ forma de sprijin.
Statul ar putea suporta fie
dobânzile [i comisioanele
aferente creditului, fie
pân\ la 25% din valoarea
`mprumutului“, a mai spus
ministrul Agriculturii. La
ora actual\, speciali[tii
Ministerul Agriculturii
,`mpreun\ cu cei ai ANS-
VSA [i MMGA `ncearc\ s\
elaboreze anumite stan-
darde pentru fermele ro-
mâne[ti, `ntrucât nu exist\
un astfel de manual de pro-
ceduri. „Fermierii români
risc\ s\ nu primeasc\
banii europeni dac\ nu re-
spect\ anumite standarde
`n ferm\, ]inând cont de
faptul c\ noi doar am
definit tipul de ferm\, dar
nu [i normele care trebuie
implementate, de exemplu
pentru o ferm\ de subzis-
ten]\“, a spus Dan Motrea-
nu. ~n acest sens, ministrul
Agriculturii a solicitat spri-
jinul B\ncii Mondiale pen-
tru un consultant care ar
putea elabora astfel de
standarde pentru fermele
române[ti. a
al autostr\zii Bucure[ti
- Bra[ov, cu o ofert\ de
200 de milioane de euro.
Ministrul de Resort a

pentru 33 de proiecte de drumuri

pentru cele 25 de sectoare de
plaje pot fi procurate de la sediul
Direc]iei, la un pre] de 50,99 lei.
Ofertele pentru licita]ie se vor
depune la secretariatul DADL,
`n fiecare zi, `ntre orele 08.00 [i
16.00, inclusiv `n zilele nelucr\-
toare. Data limit\ de depunere a
ofertelor este 20 februarie.
Deschiderea ofertelor va avea loc
la sediul Direc]iei Apelor
Dobrogea-Litoral, `n data de 21
februarie pentru sectoarele de
plaj\ N\vodari, Mamaia, Cordon
Eforie Nord - Eforie Sud [i Eforie
Sud, o zi mai târziu pentru sec-
toarele de plaj\ Olimp, Neptun,
Jupiter [i Cap Aurora [i `n data
de 23 februarie pentru sectoarele
de plaj\ Venus [i Cordon Venus -
Saturn. Agen]ii economici care
vor câ[tiga sectoare de plaja au
posibilitatea s\ le administreze
pe o perioad\ de 10 ani. Ace[tia
vor avea obliga]ia de a pune la
dispozi]ie o suprafa]\ de plaj\
necesar\ organiz\rii [i
desf\[ur\rii serviciului public de
salvare acvatic\ - SALVAMAR,
[i a posturilor de prim ajutor,
conform prevederilor actelor nor-
mative care le reglementeaz\.
BCR a lansat un nou
credit, pe 25 de ani
BCR a extins perioada de acor-
dare a `mprumutului de nevoi
personale Maxicredit BCR de la
20 la 25 de ani. Maxicredit BCR
este un `mprumut de trezorerie,
nenominalizat, pentru acordarea
c\ruia banca solicit\ garan]ii
reale, mobiliare sau imobiliare.
Creditul se acord\ atât `n lei, cât
[i `n dolari sau euro [i poate fi
utilizat pentru rezolvarea
nevoilor personale ale clientului,
f\r\ a fi necesar\ justificarea
scopului utiliz\rii banilor. Suma
maxim\ acordat\ de BCR `n
cazul unui `mprumut Maxicredit
depinde de capacitatea de ram-
bursare a clientului [i de
garan]iile constituite, „dar nu va
putea dep\[i valoarea de garan-
]ie a imobilului (construc]ie sau
teren) ce urmeaz\ a fi admis `n
garan]ie sau 90% din valoarea
depozitelor colaterale, certifi-
catelor de depozit sau titlurilor
de stat“, se spune `ntr=un comu-
nicat de pres\. Banca nu solicit\
avans, iar dobânda depinde de
termenul de rambursare solicitat
de client. „Solicitantul poate opta
pentru plata unui nivel de
dobând\ fix, variabil sau re-
vizuibil semestrial, pentru cred-
itele acordate `n lei“, se men]io-
neaz\ `n acela[i comunicat. ~n
prezent, dobânda fix\ solicitat\
de banc\ la un `mprumut `n lei
este de 14% pe an, `ns\ ea poate
fi ob]inut\ pentru o perioad\ de
maxim cinci ani. Dobânda vari-
abil\ la un credit `n lei este cu-
prins\, `n prezent, `ntre 15,5% [i
16,5% pe an, `n func]ie de pe-
rioada de acordare. ~n cazul unui
`mprumut `n euro, dobânda este
variabil\ [i este, `n prezent, de
9% pe an pentru o perioad\ de
acordare de maxim un an [i de
9,20% pe an pentru o perioad\
cuprins\ `ntre 12 luni [i 25 de
ani. Pentru un `mprumut Ma-
xicredit `n moned\ american\,
dobânda anual\ variabil\ este
de 9,75%, `n cazul unui termen
de maxim un an, [i de 9,75%,
pentru o perioad\ mai mare. a
mai spus la sfâr[itul lu-
nii ianuarie c\ Euro-
construct a `nceput pre-
g\tirile pentru constru-
a Printre proiectele rutiere care vor fi finan]ate din banii ob]inu]i din privatiz\ri se num\r\ irea autostr\zii Bucu-
re[ti - Bra[ov [i c\
construc]ia tronsonului Bucure[ti - Ploie[ti, parte a autostr\zii Bucure[ti - Bra[ov, pentru
lucr\ri vor fi `ncepute
care vor fi alocate peste 211 milioane de lei a Autostrada Bucure[ti - Bra[ov va fi construit\ conform graficului.
cu bani de la buget, având `n vedere c\ este traseul cu cel mai mare trafic din România a Autostrada Bucure[ti -
Bra[ov va fi construit\ cu
Autostrada Bucure[ti - Bra[ov ar putea fi gata pân\ `n anul 2012 sau chiar 2011 a bani de la buget, având
Transporturile ar pu- borat de Ministerul proiecte de infrastruc- care vor fi alocate peste `n vedere c\ este traseul
tea primi peste 1,3 mi- Transporturilor pentru 211 milioane de lei. cu cel mai mare trafic din
tur\ de transport care
liarde de lei din Fondul finan]area unor proiecte au avut asigurate doar o Ministrul Transportu- România, a declarat mi-
de Dezvoltare, banii ur- de investi]ii `n infras- parte din finan]are [i rilor, Radu Berceanu, a nistrul Transporturilor
mând s\ fie utiliza]i tructura de transport, 47,6 milioane de lei pen- anun]at, la sfâr[itul lu- Radu Berceanu.
pentru programe de in- bugetul Ministerului de tru trei proiecte de nii ianuarie, c\ nu au „Pe prima por]iune de
frastructur\ rutier\ [i Resort va fi suplimentat fost alocate fonduri de la 60 de km, pân\ la Plo-
infrastructur\ naval\.
naval\. Printre acestea cu 1.371.401.000 de lei buget pentru construc]ia ie[ti, licita]ia s-a adjude-
Printre proiectele ru-
se num\r\ [i autostrada din Fondul Na]ional de acestui transon. cat [i urmeaz\ s\ fie re-
Bucure[ti - Ploie[ti, po- Dezvoltare. tiere care vor fi finan]ate
„Nu avem bani aloca]i alizat\ cu bani de la bu-
trivit unui proiect pen- Astfel, se va aloca pes- din banii ob]inu]i din `n bugetul pe 2007 pen-
privatiz\ri se num\r\ get. De la Ploie[ti la Bra-
tru repartizarea fon- te un miliard de lei pen- tru aceste lucr\ri. Exis- [ov, un concesionar ce va
durilor ob]inute din pri- tru derularea a 30 de construc]ia tronsonului t\ Fondul de Dezvoltare fi selectat printr-o lici-
vatiz\ri. proiecte de infrastruc- Bucure[ti - Ploie[ti, par- provenit din marile pri- ta]ie interna]ional\ ur-
Potrivit proiectului de tur\ rutier\, 264,7 mili- te a autostr\zii Bucu- vatiz\ri pentru cele mai
meaz\ s\ fac\ restul [i
hot\râre de guvern, ela- oane de lei pentru trei re[ti - Bra[ov, pentru importante proiecte din s-o administreze 25-30
infrastructur\. Exist\ de ani atât cât este o-
posibilitatea legal\ s\ ferta [i negocierile `n
primim bani mai mul]i, privin]a concesiunii“, a
dar [i mai pu]ini, `ntru- spus Berceanu.
cât `n domeniul con- ~n aceste condi]ii, au-
struc]iilor lucr\rile se tostrada Bucure[ti -
`ntind pe trei sau patru Bra[ov ar putea fi gata
ani [i pot ap\rea mereu pân\ `n anul 2012 sau
chestiuni ascunse, de
chiar 2011, depinde de
exemplu, sapi [i g\se[ti oferta consor]iului care
o funda]ie“, a explicat va câ[tiga concesiunea,
ministrul Berceanu. a spus Berceanu.
~n ceea ce prive[te
Bucure[ti - Pite[ti, Aeroportul interna]ional
construit\ Bra[ov Ghimbav, Radu
Berceanu a ar\tat c\ la
cu bani de la buget nivelul ministerului s-a
alc\tuit un colectiv care
La `nceputul lunii va analiza `n profunzime
septembrie, consor]iul problematica viitorului
condus de Euroconstruct aeroport. ~n urm\toa-
a câ[tigat licita]ia pen-
rele 10 zile, lucrurile vor
tru construirea tronso-
fi clarificate dup\ care
nului Bucure[ti - Ploie[ti
se va prezenta decizia
luat\ `n acest sens, a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a precizat ministrul Trans-
porturilor. a
a TAXAREA CONTROALELOR formeaz\ Institutul Na]ional de ce a publicat, pe pagina sa de inter-
Statistic\ (INS). Toate cele trei sec- net, ordinul privind aprobarea ma-
SANITAR-VETERINARE AR PUTEA toare industriale majore au `nregis- nualului care reglementeaz\ proce-
SCUMPI CARNEA: Firmele din in- trat cre[teri, cea mai semnificativ\ durile de achizi]ie public\. Ordinul Vremea `n ]ar\:
dustria c\rnii contest\ un ordin al fiind dinamica industriei prelucr\- prevede modelul, con]inutul [i in-
Mar]i, 13 februarie
Autorit\]ii Na]ionale Sanitare Vete- toare (plus 7,8%), urmat\ de sectorul struc]iunile de completare a formu-
rinare [i pentru Siguran]a Alimente- energie electric\ [i termic\, gaze [i larelor aferente. Conform reglemen- Cerul va fi noros [i va
lor (ANSVSA), care impune firmelor ap\ (plus 4,4%) [i industria extrac- t\rii, principalii factori de risc în ploua pe arii extinse `n
tarife pentru controalele realizate de jum\tatea de vest a ]\rii.
tiv\ (plus 2,4%). Pe grupe industri- procedurile de achizi]ie public\ sunt La munte, precipita]iile pot
inspectori [i sus]in c\ actul normativ ale, cele mai mari cre[teri au fost `n valoarea estimat\ a contractului de
fi [i sub form\ de lapovi]\
ar putea avea drept consecin]\ scum- industria bunurilor de folosin]\ achizi]ie public\ (în propor]ie de [i, trec\to,r ninsoare. Izo-
pirea artifical\ a alimentelor. Ordi- `ndelungat\ (23,5%), industria
60%), tipul [i dimensiunea au- lat, cantit\]ile de ap\ vor fi
nul 11, publicat pe 7 februarie, se re- bunurilor de capital (10,6%) [i `n in- torit\]ii contractante (10%), sursa de mai insemnate, `ndeosebi
fer\ la controlul efectuat de inspec- dustria bunurilor de uz curent la munte. V=ntul va sufla
finan]are (10%), procedura de
torii Autorit\]ii `n unit\]ile din sec- 98,1%). ~n luna decembrie 2006, pro- achizi]ie public\ utilizat\ (10%), is- slab p=n\ la moderat, cu
torul produselor alimentare de ori- unele intensific\ri pe lito-
duc]ia industrial\ a sc\zut cu 11,2 % toricul [i experien]a autorit\]ii con-
gine animal\. Documentul stabile[te fa]\ de noiembrie 2006, dar a fost `n ral [i la munte. Temperatu-
tractante în domeniul achizi]iilor rile minime vor fi cuprinse
c\ abatoarele, unit\]ile de tran[are a cre[tere cu 3,9%, comparativ cu de- publice (10%). Dup\ evaluarea
c\rnii, firmele de procesare a c\rnii `ntre -2 [i 8 grade. Tempe-
cembrie 2005. Fa]\ de noiembrie fiec\rui factor de risc analizat, tre- raturile maxime se vor
[i laptelui, precum [i cele care produc 2006, produc]ia `n industria pre- buie întocmit\ matricea global\. situa `ntre 5 [i 15 grade.
pe[te [i produse din pe[te trebuie s\ lucr\toare [i cea extractiv\ a sc\zut, Rezultatul ob]inut din matricea sursa: www.intellicast.com
pl\teasc\ tarife cuprinse `ntre 0,005 `n decembrie, cu 12,6% [i respectiv global\ se încadreaz\ într-o clas\ de
euro [i 5 euro pentru fiecare animal 7,1%. Comparativ cu decembrie risc. Unui punctaj mai mare sau egal
controlat, `n baza unui contract. 2005, industria prelucr\toare a cu 2,5, îi corespunde un risc mare, Cursul valutar
a PRODUC}IA INDUSTRIAL| A `nregistrat o cre[tere de 4,9%, iar in- unui punctaj cuprins între 2,5 [i 1,5
dustria extractiv\ o sc\dere de 1,9%. pentru 13.02.2007
CRESCUT CU 7,1%: Produc]ia in- inclusiv, îi corespunde un risc me-
dustrial\ a crescut, `n anul 2006, cu a NOI NORME DE ACHIZI}II PU- diu, iar unui punctaj mai mic de 1,5, Dolar SUA 2,6190
7,1% fa]\ de anul anterior, in- BLICE: Ministerul Finan]elor Publi- îi corespunde un risc mic. a Euro 3,3943

PSD motiveaz\ suspendarea lui
B\sescu cu 30 de „fapte grave“
a PSD a terminat de adunat acuza]iile `mpotriva lui Traian B\sescu
a Mircea Geoan\ sper\ s\ conving\ Parlamentul [i Curta Constitu]ional\ c\ pre[edintele
este o amenin]are pentru func]ionarea statului a Ini]iativa social-democra]ilor
prezint\ `ns\ [i riscul unui efect de bumerang, dac\ se ajunge la referendum a
Dup\ o `ndelungat\ a[-
teptare, strategii Partidu-
lui Social Democrat au
oferit [efilor lor o list\ cu
motive pentru suspenda-
rea pre[edintelui Traian
B\sescu. Cele 30 de punc-
te ale peti]iei social-de-
mocra]ilor, `ncearc\ s\
demonstreze `nc\lcarea
Constitu]iei de c\tre [eful
statului [i r\ul adus de
acesta politicii rom=ne[ti.
Primejdia B\sescu
De[i trebuia s\ fie citit
mai `nt=i `n Parlament,
documentul elaborat de
PSD a ajuns mai `nt=i `n
pres\. ~nc\ de la primele
r=nduri, social democra]ii
`[i justific\ demersul prin
marea primejdie pe care
ar reprezenta-o Traian
B\sescu pentru Rom=nia.
Pre[edintele este conside-
rat vinovat pentru un blo-
caj institu]ional `n care
s-ar afla cele trei puteri
fundamentale ale statului
- legislativ\, executiv\ [i
judec\toreasc\. Oamenii
lui Geoan\ consider\ c\
societatea româneasc\ es-
te bulversat\ de o atmos-
fer\ de ostilitate aproape
general\ creat\ `ntre au-
torit\]ile publice, de per-
manentele conflicte, sce-
narii, scandaluri care a-
greseaz\ cet\]eanul ro-
mân [i care `[i au originea
la palatul Cotroceni, acolo
de unde nu apare nici o
ini]iativ\ de mediere `n
plan politic.
~ntre Parlament
[i Curtea
Constitu]ional\
Dup\ o prim\ prezen-
tare de motive generale
pentru demersul lor, so-
cial-democra]ii `[i anun]\
`n mod clar solicitarea
c\tre Parlament de sus-
pendare din func]ie a pre-
[edintelui B\sescu, acest
lucru fundament=ndu-se,
din punct de vedere legal,
pe articolul 95 din Consti-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a UNGUREANU R|M+-
NE LA EXTERNE PÂN| LA
RESTRUCTURAREA GUVER-
NULUI: Primul-ministru C\-
lin Popescu-T\riceanu a de-
clarat, duminic\, faptul c\ a
luat `n calcul varianta de a
nu numi un `nlocuitor pen-
tru Mihai-R\zvan Ungurea-
nu la conducerea Ministeru-
lui Afacerilor Externe
(MAE) pân\ la finalizarea
restructur\rii Guvernului.
{eful executivului a sub-
liniat performan]a foarte
bun\ a lui Mihai-R\zvan
Ungureanu `n fruntea MAE
[i a afirmat c\, prin depu-
nerea demisiei, Ungureanu
a dovedit c\ este „o per-
tu]ie. Astfel, se sper\ ca
argumentele s\ fie at=t
de puternice `nc=t, dup\
un eventual vot al ma-
jorit\]ii deputa]ilor [i se-
natorilor, Curtea Consti-
tu]ional\ s\ confirme ne-
cesitatea organiz\rii unui
referendum pentru `nde-
p\rtarea lui B\sescu. Lu-
crurile sunt, `ns\, destul
de dificile pentru pese-
di[ti, ambi]iile lor fiind
subminate de nehot\r=-
rea sprijinitorilor acestor
idei, de verdictul Cur]ii [i
de considerabilul suport
popular de care se bucur\
B\sescu. Oricare ar fi
rezultatul final al acestui
demers, PSD pare a dori ,
`ns\, s\ marcheze c=t mai
multe puncte `n plan elec-
toral.
Sup\rare pe
societatea civil\
A[a cum era de a[tep-
tat, unul dintre repro[u-
rile aduse de opozi]ie pre-
[edintelui este legat de
stilul s\u de exercitare al
puterii. ~n peti]ia propus\
de Mircea Geoan\ Parla-
mentului se vorbe[te de-
spre tendin]ele autoritare
ale Cotroceniului [i des-
pre pozi]ionarea acestuia
fa]\ de celelalte institu]ii
ale ]\rii. Toate aceste a-
cuza]ii provin `ns\ dintr-o
mai veche nemul]umire a
PSD fa]\ de sprijinul ma-
jorit\]ii intelectualilor
pentru adversarul s\u
politic. „Traian B\sescu a
desf\[urat o adev\rat\
campanie de a]â]are a so-
ciet\]ii civile `mpotriva
autorit\]ilor publice, `n
loc s\ fie un mediator `n-
tre segmentele societ\]ii
civile [i autorit\]i“, spun
social-democra]ii. Pe l=n-
g\ acest lucru, `i mai sunt
imputate pre[edintelui [i
comentariile pe teme eco-
nomice, participarea la
[edin]ele Guvernului [i
t\inuirea de documente, o
referire clar\ la scan-
dalul bile]elului trimis de
premierul T\riceanu.
soan\ extrem de onorabil\“.
Premierul a declarat toto-
dat\ c\ `nlocuirea ministru-
lui de Externe nu poate fi
f\cut\ „de pe o zi pe alta“,
iar succesorul lui Mihai-
R\zvan Ungureanu va tre-
bui s\ fie o persoan\ cu ex-
perien]\ [i credibilitate poli-
tic\, cu `n]elegere a proble-
melor de politic\ extern\. ~n
context, T\riceanu a spus c\
restructurarea executivului
va presupune mai degrab\
reducerea num\rului de mi-
ni[tri `n cadrul cabinetului.
a PD VA VOTA ~MPOTRI-
VA MO}IUNII ANTI-MACO-
VEI: Partidul Democrat va
vota `mpotriva mo]iunii ini-
ACTUALITATE
Pre[edintele nu e un
model de urmat
Pe l=ng\ limbajul mai
tehnic, de natur\ juridi-
c\, documentul PSD face
[i referiri ironice la modul
`n care s-a desf\[urat
mandatul [efului statu-
lui. Abord=nd un ton mo-
ralist, social-democra]ii
spun c\ pre[edintele este
„`nt=iul st\t\tor al ]\rii“
[i, prin urmare, ar trebui
s\ aib\ un comportament
exemplar. Astfel, explic\
ei, pre[edintele nu a fost
un model iar gre[elile sale
sunt exemple negative ca-
re nu ar trebui urmate de
nimeni. Mai mult, toate
aceste lucruri ar fi deter-
minat o rupere de reali-
t\]ile ]\rii, determin=nd
cet\]enii s\-[i piard\ `n
mod periculos `ncrederea
`n institu]ii. „Ceea ce con-
fer\, `ns\, o gravitate de-
osebit\ atitudinii [i ac]iu-
nii preziden]iale a dom-
nului Traian B\sescu es-
te repetarea faptelor sale
abuzive, neconstitu]ion-
ala sa conduit\ perma-
nent\ care demonstreaz\
o atitudine iremediabil\,
o stare funciar\ a omului
Traian B\sescu“, se mai
arat\ `n document.
Tablou cu fapte rele
Dorind s\ arate c\ au
fost riguro[i `n cererea
lor, social-democra]ii s-au
g=ndit s\ `n[ire „un ta-
blou al celor mai grave
fapte s\vâr[ite“ de inami-
cul lor politic. Astfel, Par-
lamentul trebuie s\ ia la
cuno[tin]\ o list\ de 30 de
motive pentru `ndep\r-
tarea [efului statului. ~n-
tre ele sunt: „~nc\lcarea
principiilor statului de
drept, a principiului de-
mocra]iei [i pluralismului
politic, nesocotirea rolului
Parlamentului ca organ
reprezentativ suprem al
poporului român, [i `nc\l-
carea dispozi]iilor Cons-
titu]iei care reglementea-
z\ raporturile pre[edinte-
]iate de senatorii Partidului
Conservator, prin care se so-
licit\ demiterea ministrului
Justi]iei, Monica Macovei, a
decis ieri, `n unanimitate,
Biroul Permanent Na]ional
al PD. „Acest vot care se va
desf\[ura mar]i este foarte
important pentru c\ un vot
pentru mo]iune `nseamn\ un
vot pentru blocarea statului
de drept din România, `n-
seamn\ un vot pentru to]i
aceia care apreciaz\ c\ inde-
penden]a Justi]iei este un
pericol pentru România“, a
declarat pre[edintele PD,
Emil Boc. ~n opinia sa, atât
Monica Macovei, cât [i pre[e-
dintele Traian B\sescu „de-
ranjeaz\“, pentru c\ inde-
Mircea Geoan\ crede c\ B\sescu
este un model negativ pentru cet\]enii ]\rii
lui cu Parlamentul“. PSD
se mai pl=nge [i de relele
tratamente la care au fost
supuse partidele de opozi-
]ie, care, `n loc s\ fie che-
mate la consult\ri, au pri-
mit critici grele de la Pre-
[edin]ie. Un capitol apar-
te este rezervat [i acuza-
]iilor de manipulare a
electoratului [i de imora-
litate, pentru c\ B\sescu
n-a respectat dorin]a elec-
toratului [i a luat puterea
penden]a Justi]iei nu ar mai
fi subjugat\ politic [i pentru
c\ telefonul nu mai este „un
mijloc de prob\ sau un izvor
de drept `n sistemul româ-
nesc“. Boc s-a `ntrebat retoric
cu ce a gre[it ministrul Justi-
]iei fa]\ de luna decembrie,
când era apreciat\ [i l\udat\
pe baza rapoartelor Comisiei
Europene pentru c\, `mpre-
un\ cu Vasile Blaga, a elimi-
nat clauza de salvgardare,
permi]=nd aderarea la UE.
a ARMATA PRIME{TE
GRATIS UN AVION HERCU-
LES DE LA AMERICANI:
For]ele Aeriene Române `[i
completeaz\ capabilit\]ile
de transport aerian opera-
Mar]i, 13 februarie 2007
PSD-ulu,i de[i acesta c=[-
tigase alegerile.
Antonie Iorgovan, care
a lucrat la documentul so-
cial-democra]ilor, a anun-
]at c\ forma final\ a aces-
tuia urmeaz\ s\ fie su-
pus\ dezbaterii BPN al
PSD [i va fi depus, proba-
bil, `n aceea[i zi, la Biro-
urile Permanente ale ce-
lor dou\ Camere [i, `n pa-
ralel, trimis Cur]ii Cons-
titu]ionale. a
]ional prin recep]ionarea, `n
cursul zilei de m=ine, a unei
aeronave C-130 Hercules,
varianta H. Avionul a fost
achizi]ionat `n 2004, cu fon-
duri nerambursabile asi-
gurate integral de Guvernul
SUA [i, pân\ acum, a r\mas
peste ocean pentru efectua-
rea unor lucr\ri de mente-
nan]\ [i modernizare a sis-
temelor de comunica]ii [i na-
viga]ie. Moderniz\rile per-
mit aeronavei s\ `ndepli-
neasc\ misiuni complexe, cu
respectarea cerin]elor din
teatrele de opera]ii [i a nor-
melor de naviga]ie pe rute
aeriene interna]ionale, fiind
foarte util pentru aprovizio-
narea trupelor rom=ne[ti din
Irak [i Afganistan. a
7
LUMEA PE SCURT
Un nou atentat face 71
de mor]i la Bagdad
Cel pu]in 71 de persoane au fost
ucise [i alte 100 r\nite `n dou\
atentate cu bomb\ comise ieri, `n
apropierea aglomeratei pie]e
Shorja din Bagdad, potrivit unui
prim bilan] furnizat de o surs\ din
Ministerul irakian al Ap\r\rii.
Primul atentat, cu ma[in\-cap-
can\, s-a produs la ora local\
12:15 [i a vizat un centru comer-
cial din apropierea celei mai mari
pie]e din capitala irakian\, situat\
`ntr-un cartier [iit de pe malul es-
tic al fluviului Tigru. Un dispozitiv
exploziv artizanal a fost detonat
15 minute mai târziu, `n mijlocul
pie]ei Hataj, situat\ un kilometru
mai la sud, luând via]a a cel pu]in
9 persoane [i r\nind alte 30.
Masacrul de luni s-au produs `n
timp ce [ii]ii marcheaz\ `mplinirea
unui an - potrivit calendarului is-
lamic - de la atentatul care a vizat,
la 22 februarie, 2006 moscheea de
la Samarra, la nord de Bagdad,
unul dintre cele mai importante
l\ca[e de cult [iite din Irak.
Exploziile de ieri au coincis cu
`ncheierea celor 15 minute de `n-
cetare a lucrului de c\tre irakieni,
cerut\ de premierul Nouri
al-Maliki pentru a comemora aten-
tatul ce a distrus moscheea [i a de-
clan[at sângeroasele violen]e in-
terconfesionale din aceast\ ]ar\,
`n principal de la Bagdad.
Iranul este
acuzat c\ `ntre]ine
violen]a `n Irak
Oficiali de rang `nalt din armata
american\ au declarat presei de
la Bagdad c\ Iranul furnizeaz\
constant arme sofisticate insur-
gen]ilor irakieni. Potrivit militar-
ilor americani, bombele au fost
utilizate `n atacuri mortale,
ucigând peste 170 de camarazi
`ncep=nd cu iunie 2004. Dup\
primele indicii, bombele sunt fa-
bricate `n Iran, iar trecerea fron-
tierei este asigurat\ de brigada
iranian\ de elit\ al-Quds, o uni-
tate a G\rzii Revolu]ionare, sur-
bordonat\ direct Ayatollahului
Ali Khamenei. Statele Unite au
afirmat [i `n trecut c\ arme
iraniene ar fi folosite `n Irak dar
este pentru prima dat\ când sunt
acuza]i direct oficiali guverna-
mentali de la Teheran.
Putin este v\zut
de saudi]i ca un „om
al p\cii [i al justi]iei“
Pre[edintele rus Vladimir Putin
[i-a `ncheiat, ieri, vizita de dou\
zile `n Arabia Saudit\, care a pus
`n eviden]\ `n]elegerea tot mai
bun\ dintre cele dou\ ]\ri, regele
Abdallah salutându-l ca pe un
„om al p\cii [i jal usti]iei“, formu-
l\ de curtoazie cel pu]in neobi[-
nuit\ pentru omul forte de la
Kremlin. Schimburile generoase
de amabilit\]i au `ns\ o explica-
]ie economic\. Potrivit unei surse
diplomatice care a cerut anoni-
matul, `n cursul vizitei [efului
statului rus s-ar fi putut ajunge la
un „acord verbal“ privind vânza-
rea a circa 150 de tancuri ruse[ti
T-90 Arabiei Saudite, client
tradi]ional al ]\rilor occidentale,
`n special al Marii Britanii, dar
care `ncearc\ s\-[i diversifice
aprovizionarea cu armament.
Germanii prefer\ s\
emigreze `n Elve]ia
Aproximativ 2.000 de germani
emigreaz\ lunar `n Elve]ia, stat [i
mai bogat dec=t ]ara lor natal\.
Emigran]ii se instaleaz\, `n
marea lor majoritate, `n zonele
germanice din Elve]ia [i lucreaz\
`n construc]ii, spitale [i inginerie,
ei fiind persoane cu `nalt\ califi-
care. Motivele acestui exod sunt
legate de nivelul ridicat al salari-
ilor [i de calitatea vie]ii, care se
adaug\ impozitelor mici. a

8 Mar]i, 13 februarie 2007
Botezul trebuie f\cut numai `n biseric\
a ~ntreb=nd ce trebuie s\ facem la un botez, afl\m mai mult despre practici necanonice `n s\v=r[irea acestuia a Unde
[i c=nd e mai bine s\ fie oficiat botezul? a Ce este cri[ma [i ce simbolizeaz\ ea? a Este necesar s\ „scoatem“ copilul din mir?
a Pr. prof. dr. Viorel Sava, decan al Facult\]ii de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i, titular al Catedrei de Liturgic\,
ne spune c\: „H\inu]ele aduse la biseric\ pentru a primi «botezul» `n locul copilului avortat nu au via]\ [i nici con[tiin]\
de sine pentru a [ti c\ primesc o Tain\ atât de mare cum este Botezul [i de aceea, ele nu pot substitui primitorii unei Taine“ a
P\rinte Decan, exist\
`n anumite locuri prac-
tica s\vâr[irii Botezu-
lui `n casa noului n\s-
cut, datorit\ unei te-
meri a p\rin]ilor de a
nu afecta s\n\tatea
pruncului prin depla-
sarea la biseric\. Cât
de corect este acest lu-
cru [i unde este corect
s\ se fac\ botezul?
Botezul este Taina al-
toirii noastre `n Trupul
tainic al lui Hristos: Bi-
serica. Prin Botez, noi de-
venim un m\dular activ
`n Trupul lui Hristos. Noi
suntem m\dulare `n par-
te unii altora `n acest
Trup tainic, al C\rui Cap
este Hristos. Biserica es-
te, a[adar, Trupul tainic,
[i noi facem parte din a-
cest Trup tainic, astfel
`ncât altoirea nu se poate
face f\r\ prezen]a Trupu-
lui tainic. De aceea, bote-
zul se s\vâr[e[te `n bise-
ric\ [i `n prezen]a `ntregii
comunit\]i. ~n vechime,
botezul se s\vâr[ea la
marile s\rb\tori de peste
an `n prezen]a `ntregii co-
CM
YK
munit\]i, ca un chip al in-
tegr\rii unei noi persoane
`n acest Trup mare, `n a-
ceast\ familie. Locul s\-
vâr[irii botezului este,
a[adar, biserica, unde es-
te adunat\ toat\ Biseri-
ca, unde sunt adunate
toate m\dularele ei. Bo-
tezul se s\vâr[e[te când
`ntreaga comunitate este
adunat\ pentru Sfânta
Liturghie, de aceea el
este legat de Sfânta Li-
turghie. Botezul se oficia,
`n vechime, dup\ Sfânta
Liturghie sau `naintea
s\vâr[irii ei `ntr-un spa-
]iu special amenajat, nu-
mit baptisteriu, datorit\
faptului c\ `n acea vreme
se botezau un num\r im-
presionant de cre[tini. Ei
se botezau, a[a cum am
spus, `n s\rb\torile mari:
Cr\ciun, Boboteaza, Pa[-
tile [i Rusaliile.
Cri[ma, semn al
`nnoirii prin Botez
Trecerea masiv\ a p\-
gânilor la cre[tinism a
f\cut ca s\ se dezvolte in-
stitu]ia catehumenatului
[i implicit acest spa]iu, a-
cest baptisteriu `n care e-
rau prezenta]i candida]ii
la Botez. Dup\ ce erau bo-
teza]i [i primi]i `n Bise-
ric\ noi candida]i, `ntr-o
atmosfer\ deosebit de so-
lemn\, `mbr\ca]i `n hai-
na alb\, `n a[a-numita
cri[m\, ca semn al `nno-
irii prin Botez, intrau cu
to]ii `n biseric\ la Sfânta
Liturghie, iar cei nou-
boteza]i erau primii care
se `mp\rt\[eau `n ziua
respectiv\. Aceast\ tradi-
]ie s-a p\strat pân\ as-
t\zi [i de aceea pruncul
este `mp\rt\[it la bise-
ric\ imediat dup\ botez,
iar cei hirotoni]i, `n una
din treptele preo]iei, se
`mp\rt\[esc primii `ntre
cei din treapta lor preo-
]easc\, la Liturghia din
ziua respectiv\. A[adar,
botezul a fost dintotdea-
una legat de Sfânta Li-
turghie [i de spa]iul litur-
gic, de biseric\. Pentru c\
de la aceast\ regul\ au
existat, de-a lungul tim-
pului, anumite abateri,
s-au dat anumite canoane
care interzic s\vâr[irea
botezului `n casele partic-
ulare, `n paraclisele din
casele particulare, ori `n
bisericile nesfin]ite, toc-
mai pentru a p\stra a-
ceast\ rela]ie a Botezului
cu Trupul tainic al lui
Hristos [i cu Sfânta Eu-
haristie. De aceea, bote-
zul trebuie s\vâr[it nu-
mai `n biseric\, indife-
rent de p\rerile person-
ale ale familiei pruncilor
sau de anumite temeri le-
gate de o eventual\ `m-
boln\vire a copilului.
Botezul se poate
s\vâr[i `n orice zi
~n anumite parohii s-aa
`mp\mântenit obiceiul
ca botezul s\ se fac\
numai `n zi de post,
mai ales vinerea, sau
`n posturile rânduite
de Biseric\. Este corec-
t\ aceast\ practic\?
CM
YK
INTERVIU
Botezul se poate s\vâr-
[i `n orice zi, mai pu]in `n
zilele `n care nu se poate
face Sfânta Liturghie, pen-
tru c\ acele zile au o `n-
c\rc\tur\ duhovniceasc\
aparte, ele fiind numite
zile aliturgice. A[a cum
am afirmat, botezul era
legat `n primele secole
cre[tine de marile s\rb\-
tori, dar aceasta nu `n-
seamn\ c\ botezul nu se
poate face `n oricare alt\
zi. Practic, botezul se s\-
vâr[e[te `n zilele `n care
se face Sfânta Liturghie,
datorit\ leg\turii care e-
xist\ `ntre comuniunea
euharistic\ [i primirea
noilor membri `n sânul
Bisericii.
~n ceea ce prive[te le-
g\tura dintre botez [i
post, trebuie men]ionat
faptul c\ ea exist\, dar se
refer\ la preg\tirea pe
CM
YK
care o f\ceau `n vechime
candida]ii la Botez. Spre
exemplu, ziua dinaintea
Bobotezei, ajunul Bobote-
zei pe care noi `l ]inem ca
zi de post, aminte[te de
botezul [i de preg\tirea
intens\ pe care o f\ceau
candida]ii la Botez `n
acea zi. Postul Pa[telui pe
care noi `l ]inem ast\zi
are o `nc\rc\tur\ peni-
ten]ial\, `n timp ce `n
primele secole cre[tine el
avea semnifica]ii bap-
tismale, pentru c\, `n
toat\ perioada, candida]ii
la Botez se preg\teau du-
hovnice[te s\ primeasc\
Botezul.
Nu este atât de impor-
tant ca botezul s\ fie s\-
vâr[it `n zi de post, dar
este foarte important\
preg\tirea dinaintea bo-
tezului prin post. Exist\
un canon care spune c\
atât preotul care oficiaz\
botezul, cât [i na[ii ori cei
care particip\ la botez
trebuie s\ posteasc\. A-
cest canon vrea s\ scoat\
`n eviden]\ necesitatea
preg\tirii pentru botez
pentru c\ este un act
sfânt care necesit\ o pre-
g\tire prealabil\, atât a
Bisericii [i slujitorilor ei,
cât [i a candida]ilor la
Botez, atunci când ace[tia
sunt adul]i, sau a na[ilor
`n cazul pruncilor [i chiar
[i a celor care paticip\ la
s\vâr[irea Tainei.
„Este necesar\ o
`ntrevedere cu na[ii,
cu familia, pentru a le
explica semnifica]ia
Botezului“
Exist\ o serie de obi-
ceiuri pe care oamenii
doresc s\ le ]in\, dup\
botez, [i m\ refer aici
la sc\ldatul copilului,
la celebrele formule de
genul „de la mine fin,
de la Dumnezeu cre[-
tin“, ca s\ nu mai vor-
besc de t\ierea „mo]u-
lui“ sau pusul banilor
`n apa din sc\ld\toare,
ori stinsul lum=n\rii
de tocul u[ii. Au aceste
practici fundament
cre[tin sau efecte asu-
pra noului botezat?
~ntr-adev\r exist\ o
mul]ime de practici care
apar grupate `n jurul Tai-
nelor pe care le oficiem `n
biseric\, mai ales legate
de Botez [i de Cununie.
Aceste practici sunt neli-
turgice [i nu sunt vali-
date de Biseric\. Din p\-
cate, uneori accentul cade
pe aceste practici, pe a-
ceste tradi]ii, `n timp ce
evenimentul din biseric\
tinde s\ devin\ un eveni-
ment secundar care este
foarte pu]in luat `n sea-
m\ `n contextul foarte larg
al evenimentului. Spre
exemplu, uneori la botez
exist\ acest pericol ca fo-
tograful s\ fie mai impor-
tant decât preotul [i im-
primarea pe pelicul\ s\
aib\ parte de mai mult\
CM
YK
aten]ie decât un act sfânt
pe care `l s\vâr[e[ete
preotul. De aceea, con-
sider c\ este necesar\ o
preg\tire a celor care par-
ticip\ [i personal obi[nui-
esc, atunci când `ncepe
botezul, s\ atrag aten]ia
c\ to]i cei de fa]\ sunt in-
vita]i s\ participe la
slujb\ [i aceast\ invita]ie
are un efect pentru c\
participan]ii dau mai
mult\ aten]ie astfel la
ceea ce se petrece `n bi-
seric\. Obi[nuiesc, de a-
semenea, ca dup\ slujb\
s\ explic ce s-a `ntâm-
plat, pentru ca partici-
pan]ii la botez s\-[i a-
minteasc\ de f\g\duin]e-
le f\cute la propriul botez
[i s\-[i dea seama `n
acela[i timp de respons-
abilitatea care apas\ pe
umerii na[ilor [i a fami-
liei din momentul `n care
pruncul a fost adus la bo-
tez. Este necesar\ o `n-
trevedere cu na[ii, cu fa-
milia, pentru a le explica
semnifica]ia Botezului [i a
le ar\ta neimportan]a a-
celor obiceiuri amintite.
Rug\ciunea de la a opta zi
este un prilej pentru preot
ca s\ fac\ aceste lucruri.
„Nu trebuie s\ ne
punem n\dejdea
`n lucrurile lipsite
de via]\“
Accentul trebuie s\ ca-
d\ pe Botez, pe slujb\, [i
nu pe acele practici pe ca-

re le-a impus o anumit\
parte a cre[tinilor mai pu-
]in informa]i `n leg\tur\
cu `nv\]\tura Bisericii,
dar extrem de bine pre-
g\ti]i `n acele tradi]ii ca-
re au la baz\ dictonul „a[a
ne-a fost l\sat de la b\-
trâni“. De aceea, sf\tui-
esc pe tinerii p\rin]i [i nu
numai, s\ `ntrebe pe
preot ce trebuie s\ fac\ [i
cum s\ se preg\teasc\
pentru evenimentul re-
spectiv [i nu s\ apeleze la
anumite persoane care
nu vin prea des la bi-
seric\ dar [tiu totul des-
pre obiceiurile acestea lip-
site de spiritul cre[tinesc,
[i mut\ aten]ia spre lu-
crurile lipsite de esen]\.
Busuiocul pe care `l pune
`n c\di]a `n care este
`mb\iat pruncul, sau
banii arunca]i acolo sau
orice alt lucru pus lâng\
prunc nu au vreo in-
fluen]\ asupra copilului
pe `ntreg parcursul vie]ii.
Nu trebuie s\ ne punem
n\dejdea `n lucrurile lip-
site de via]\. De curând,
am spus, cu ocazia
praznicului Bobotezei, c\
nu trebuie s\ ne punem
n\dejdea `ntr-un fir de
busuioc, ci `n Dumnezeu
Cel f\r\ de Care nu pu-
tem face nimic, a[a cum
spune Mântuitorul nos-
tru Iisus Hristos `n Evan-
ghelie. Este inutil s\ pui
anumite lucruri `n c\di]a
copilului dac\ abando-
nezi educa]ia lui de orice
CM fel [i mai ales pe cea reli-
YK
gioas\, pe parcursul vie]ii
sale. El nu va mirosi a
busuioc sau a t\mâie da-
c\ toat\ via]a lui nu va
trece prin biseric\ decât
la Botez, la Cununie [i la
`nmormântare. Aceste tra-
di]ii ar putea fi luate `n
seam\ `n sensul c\ `n mo-
mentul `n care i se pune
iconi]a pe c\di]\ `nseam-
n\ c\ familia se anga-
jeaz\ s\-l creasc\ cre[ti-
ne[te, c\ nu-l va face bu-
suiocul un bun cre[tin [i
nici b\nu]ii arunca]i nu-i
vor asigura o via]\ pros-
per\, ci st\ruin]a familiei
de a-l cre[te un bun cre[-
tin [i un bun cet\]ean vor
face acestea.
Copilul botezat
nu este introdus
`n mir [i nici
nu este scos din mir
Ce trebuie s\ fac\ fa-
milia cu lucrurile de la
botez, mai ales cu cri[-
ma de la botez, [tiut\
fiind semnifica]ia ei, [i
cât este de legitim obi-
ceiul „scoaterii din
mir“ a copilului la câ-
teva zile dup\ botez?
Copilul botezat nu este
introdus `n mir [i nici nu
este scos din mir. El este
pecetluit cu Harul Duhu-
lui Sfânt din momentul `n
care este uns `n p\r]ile
principale ale corpului de
c\tre preot. Spre finalul
slujbei, preotul [terge cu
ajutorul unui burete spe-
cial locurile unde a fost
uns cu Sfântul Mir, pen-
tru ca Sfântul Mir s\ nu
fie profanat `n vreun fel.
A[adar copilul nu este
scos din Sfântul Mir,
dup\ cum nici nu este in-
trodus `n Sfântul Mir, ci
este pecetluit cu Darurile
Sfântului Duh prin un-
gerea cu mir.
Obiceiul de a face baia
„scoaterii din mir“ la câ-
teva zile de la botez, f\cu-
t\ de na[a copilului `m-
preun\ cu moa[a aces-
tuia, nu are temei `ntru-
cât acesta a fost [ters la
sfâr[itul slujbei de c\tre
preot prin formule spe-
ciale. Cât despre cri[m\,
ea trebuie folosit\ mai
multe zile pentru `mbr\-
carea pruncului, a[a cum,
`n primele secole cre[tine,
nou-boteza]ii purtau timp
de o s\pt\mân\ acea hai-
n\ alb\, simbolizând pu-
ritatea lor, dar [i noua
hain\ a Harului divin.
Cri[ma aminte[te de acea
hain\ alb\ pe care o pur-
tau mai multe zile nou-
boteza]ii, [i de aceea cu ea
se `nf\[oar\ pruncul mai
multe zile. Ea este dat\
de c\tre na[i familiei pen-
tru a o folosi ca pe o hain\
[i nicidecum `n alte scop-
uri, deci nici ca pe ceva
sfânt, ea fiind `nlocuit\
ulterior cu h\inu]e pen-
tru copii.“
CM
YK
INTERVIU
Orice Tain\ se
administreaz\
numai oamenilor vii
P\rinte Decan, exist\
`n anumite zone ale ]\-
rii obiceiul ca de Sfân-
tul Ioan, imediat dup\
Boboteaz\ s\ se fac\
a[a-nnumitul „botez“ al
copiilor mor]i nebote-
za]i, al copiilor avor-
ta]i. ~n acea zi, mamele
acelor copii aduc la bis-
eric\ ni[te h\inu]e pe
care preotul ar trebui
s\ le fac\ o slujb\ de
botez. Cât de corect\
este aceast\ practic\?
Practica botez\rii copi-
ilor avorta]i sau a celor
n\scu]i mor]i [i a celor
mor]i neboteza]i este ne-
fireasc\. Ea a ap\rut pe
fondul unei dorin]e a ma-
melor de a a-[i lini[ti con-
[tiin]a, de a se mul]umi
suflete[te `n vreun fel,
pentru c\ prin acest a[a-
zis „botez“ sufletele copi-
ilor mor]i ar fi `ntr-o stare
fericit\.
Legat de acest botez,
`nv\]\tura de credin]\ a
Bisericii este foarte pre-
cis\: orice Tain\ se ad-
ministreaz\ numai oame-
nilor vii [i orice alt\ for-
m\ de botez `n afara celei
consacrate de Biseric\
este exclus\ din start.
Aceast\ practic\ neca-
nonic\ [i f\r\ temei s-a
`mp\mântenit `n jurul
s\rb\torii Bobotezei [i a
Sfântului Ioan Botez\to-
rul, deoarece aceast\ prac-
tic\ se asociaz\ cu bote-
zul `nsu[i, fiind evidente
leg\turile psihologice
`ntre aceast\ practic\ [i
apele sfin]ite de Bobotea-
z\, ori de botezul f\cut de
Sfântul Ioan Botez\torul
la Iordan, `nainte de a
veni Mântuitorul.
Botezul avortonilor,
o slujb\ inventat\
~n leg\tur\ cu acea
rânduial\ pe care a-
numi]i preo]i o fac asupra
h\inu]elor aduse de ma-
me la biseric\, trebuie
spus, de la `nceput, c\ ea
este o slujb\ hibrid, o
slujb\ inventat\, care nu
se g\se[te `n c\r]ile de
cult, [i deci nu are apro-
barea Sinodului Bisericii
Ortodoxe Române. A[a-
dar ea este o inven]ie, o
inova]ie sau improviza]ie,
CM
YK
[i nici m\car nu poate fi
socotit\ o ierurgie sau o
slujb\ a Bisericii, [i nu a-
re nici un efect, `ntrucât
nu mijloce[te harul lui
Dumnezeu.
H\inu]ele aduse la bi-
seric\ pentru a primi acel
„botez“ `n locul copilului
respectiv nu au via]\ [i
nici con[tiin]\ de sine
pentru a [ti c\ primesc o
Tain\ atât de mare cum
este Botezul, [i de aceea
ele nu pot substitui pri-
mitorii unei Taine, adic\
oameni vii [i ra]ionali, ca-
pabili s\ `n]eleag\ actul
botezului. Sfântul Apos-
tol Pavel a condamnat, `n
epistolele sale, practica
veche de a se boteza cine-
va `n locul unei rude sau
a unui cunoscut care a mu-
rit f\r\ a primi Botezul.
Acest lucru arat\ c\ Bi-
serica a condamnat `nc\
de la `nceput practica
botez\rii substitutive, `n
sensul c\ cineva se poate
boteza `n locul unei per-
soane decedate. De aceea
nici h\inu]ele aduse la
biseric\ nu pot ]ine locul
acelor copii mor]i.
Frecven]a avorturilor a
dus la o tendin]\ de a
alc\tui, `n secolul trecut,
o slujb\ special\ pentru
botezul copiilor avorta]i,
dat\ fiind situa]ia lor
aparte. Aceast\ slujb\ nu
a fost, `ns\, aprobat\ de
Sinodul Bisericii Ortodo-
xe Române, [i de aceea,
orice fel de rânduial\ a
botezului copiilor mor]i
este nelegitim\.
Mar]i, 13 februarie 2007
„Dumnezeu,
`n nesfâr[ita Sa
bun\tate, va avea
grij\ de fiecare
om `n parte“
P\rinte Decan, cunoa[-
tem durerea mamelor
care [i-a
au pierdut co-
pii, [i mai ales greu-
tatea cu care apas\ pe
con[tiin]a lor faptul c\
acei copii avorta]i nu
au primit Botezul. Ce
sfaturi da]i acestor
mame?
Singurul lucru pe care
`l poate face o mam\ care
a f\cut avort este de a ve-
ni la preot pentru a se
spovedi, asumându-[i,
astfel, responsabilitatea
faptei, [i primind canonul
respectiv din partea du-
hovnicului. Dar la fel de
important este [i tat\l
copilului, c\ci [i el poate
fi socotit p\rta[ la p\cat,
dac\ a [tiut inten]ia so]iei
sale de a face avort [i nu
a oprit cumva acest lucru.
Canoanele se refer\ la
aceast\ p\rt\[ie a so]ilor
la p\catul femeilor [i dis-
pun acelea[i rânduieli
pentru amândoi.
P\rin]ii trebuie s\ fie
con[tien]i de gravitate p\-
catului f\cut, dac\ avor-
9
tul a fost f\cut de bun\-
voie, [i trebuie s\ mearg\
la preot [i nu s\ recurg\
la astfel de acte necano-
nice `n speran]a iet\rii
sau a salv\rii acelor copii.
Dumnezeu, `n marea Sa
mil\ [i `n nesfâr[ita Sa
bun\tate, va avea grij\ de
fiecare om `n parte.
Care sunt cauzele apa-
ri]iei acestor tradi]ii [i
obiceiuri legate de
botez?
Cauzele stau `n tra-
di]iile populare din lumea
satului unde evenimentul
a luat o mare amploare [i
datorit\ implic\rii celor
din jurul actului botezu-
lui. Folclori[tii au diverse
CM
explica]ii legate de aceste YK
practici care copie `ntr-un
fel rânduiala botezului. A-
ce[tia arat\ c\ dorin]a de
a `mbog\]i evenimentul a
dus la apari]ia acestor obi-
ceiuri. Alteori, acestea au
ca izvor necunoa[terea, ig-
noran]a sau chiar ten-
din]a persoanei umane de
a aluneca spre magic, spre
vr\jitorie. Este vorba aici
[i despre mo[tenirile str\-
vechi, din adâncurile isto-
riei, de r\m\[i]ele credin-
]elor p\gâne. (interviu re-
alizat de {tefan M|R-
CULE})
10 Mar]i, 13 februarie 2007
REGIONAL
Romii din Boto[ani
cer clas\ de muzic\
pentru copiii lor
Comunitatea de romi din jude]ul
Boto[ani cere Ministerului Edu-
ca]iei [i Cercet\rii `nfiin]area
unei clase de muzic\ la {coala
Popular\ de Art\, unde copiii
acestei etnii s\ poat\ ob]ine un
document prin care s\ justifice
c\ [tiu s\ c=nte. Consilierul pre-
fectului pe problemele romilor,
Semiramida B\lan, sus]ine c\
mul]i membri ai etniei [tiu s\
c=nte, `ns\ nu au o calificare
propriu-zis\, atestat\ printr-un
document recunoscut de au-
torit\]i. B\lan propune un pro-
gram intitulat „{ansa a doua“,
care s\ permit\ tinerilor romi s\
se integreze `n societate. „Sunt
copii de 10, 12, 15 ani care au
terminat clasa a II-a, a III-a sau
a IV-a, le-a pus tata instrumen-
tul `n m=n\ [i gata cu [coala“, a
declarat Semiramida B\lan.
Romii boto[\neni sper\ ca prin
demersurile pe care le vor face la
minister s\ li se aprobe `n-
fiin]area unei clase, mai ales c\
num\rul elevilor dispu[i s\
ob]in\ o astfel de calificare ar
acoperi cel pu]in o clas\. „~n
jude] avem cam 25-30 de elevi
care ar dori s\ vin\ la [coal\ nu-
mai ca s\ ob]in\ un atestat de
muzician. Practic, pentru ei ar fi
formare profesional\ pe ceea ce
se pricep. Pentru c\ dac\ o s\-i
pun s\ fac\ construc]ii nu o s\
vin\. Dac\ `i las acordeonul pe
um\r [i-i zic s\ vin\ s\-[i ter-
mine zece clase, vine“ - a afirmat
Semiramida B\lan.
Cl\direa Spitalului
Jude]ean Neam],
`ncadrat\ la risc
seismic II
Cl\direa spitalului vechi din
cadrul Spitalului Jude]ean Pia-
tra Neam] risc\ s\ se pr\bu-
[easc\ peste pacien]i `n cazul
unui cutremur de intensitate
mare. Cl\direa a fost experti-
zat\ de speciali[tii `n domeniu [i
a fost `ncadrat\ `n clasa de risc
seismic II, ceea ce `nseamn\ c\,
„`n cazul unui cutremur, sunt
a[teptate degrad\ri structurale
majore“. Conducerea institu]iei
cunoa[te situa]ia, dar spune c\
investi]ia de consolidare se
ridic\ la trei milioane de euro,
sum\ prea mare `n condi]iile `n
care, la Piatra Neam], va fi con-
struit un nou spital de urgen]\.
„Nu prea avem ce face [i trebuie
s\ a[tept\m ridicarea noului
spital, lucru care se va `nt=mpla
cam `n trei ani de zile“, a de-
clarat, ieri, doctorul Constantin
Nanu, directorul adjunct al
Spitalului Jude]ean. Potrivit ra-
portului `ntocmit de speciali[ti,
cl\direa, construit\ `n 1935, s-a
degradat ca urmare a
cutremurelor din 1940, 1977,
1986 [i 1990, iar „pardoselile
prezint\ fisuri, la toate etajele
cl\dirii, `n lungul grinzilor de
plan[eu; elementele structurale
au fisuri la toate nivelurile.
Patronii [colilor
de [oferi din Vrancea
s-au asociat
Patronii [colilor de [oferi din
jude]ul Vrancea [i-au `nfiin]at,
ieri, o asocia]ie patronal\ [i
s-au afiliat la Patronatul
IMM-urilor din jude]. Acesta
este cel de-al [aselea patronat
de ramur\ din Vrancea, scopul
organiza]iei fiind „o bun\ cola-
borare cu organele statului“, a
declarat Iulian Melinteanu,
pre[edintele proasp\t ales al
acestui patronat. Conform lui
Melinteanu, `n Vrancea, nici o
[coal\ de [oferi nu `ndepline[te
condi]iile impuse de noua lege,
pentru alinierea la noile stan-
darde fiind nevoie de cel pu]in
jum\tate de an. „Investi]iile
care trebuie f\cute `n [colile de
[oferi dep\[esc 100.000 de
euro“, a estimat Melinteanu. a
ACTUALITATE
Ministrul Nicol\escu se va `nt=lni cu to]i directorii de spitale
Joi sear\ ministrul S\- Ia[i include vizita la Spitalul vizit\ la Neurochirurgie. `nt=lni cu toate comitetele ce norme de aplicare tre-
n\t\]ii, Eugen Nicol\escu, Clinic „C. I. Parhon“ [i la Spitalul Parhon nu era pe directoare ale spitalelor din buie respectate pentru
va sosi la Ia[i pentru a dis- Institutul de Boli Cardio- list\, `ns\ conducerea aces- jude] pentru a discuta pro- primirea calit\]ii de [ef de
cuta cu responsabilii locali vasculare, apoi la Spitalul de tui spital a f\cut cerere la blemele concrete cu care sec]ie“, a mai precizat Hur-
principalele probleme cu Urgen]e [i, ulterior, la Ma- minister pentru transfor- acestea se confrunt\. Prin- muzache. De asemenea, va
care se confrunt\ sistemul ternitatea „Cuza-Vod\“. marea unit\]ii `n Institut tre punctele stringente care fi dezb\tut\ [i modalitatea
sanitar. Vizita propriu-zis\ Ca de fiecare dat\, Spi- de Boli Renale. Am vrut s\ se doresc a fi clarificate se `n care se efectueaz\, `n
`n spitalele din Ia[i va `nce- talul de Neurochirurgie, cel sus]inem [i noi acest de- num\r\ [i cel al [efilor de prezent, achizi]iile publice.
pe abia vineri dup\-amiaz\, cu problemele cele mai mers [i l-am inclus `n pro- sec]ie, lucru nel\murit `nc\ Vizita lui Nicol\escu se
pentru c\ diminea]a minis- mari din punctul de vedere gramul ministrului“, a de- de mul]i manageri `n va `ncheia s=mb\t\ la
trul se va afla la Boto[ani. al dot\rii [i finan]\rii a fost clarat directorul ASP Ia[i, unit\]ile pe care le conduc. pr=nz, dup\ ce va inaugura
Programul schi]at de Au- eliminat din lista de vizite a dr. Mihnea Hurmuzache. „Managerii vor trebui s\-l Centrul de Palia]ie cu 50 de
toritatea de S\n\tate Publi- ministrului de c\tre au- Dup\ vizitele mai sus `ntrebe pe ministru [i s\ paturi `nfiin]at `n cadrul
c\ (ASP) pentru perioada `n torit\]ile sanitare. „Ini]ial, pomenite, vineri, `n jurul discute concret problema Spitalului Municipal Pa[-
care ministrul se va afla la am inclus `n program [i o orei 20.00, ministrul se va [efilor de sec]ie [i mai ales cani. (Otilia B.)
P\reri `mp\r]ite despre legalitatea
str=ngerii de bani pentru fondul clasei
a Pre[edintele Comisiei de `nv\]\m=nt a Camerei Deputa]ilor a declarat, ieri, c\ recomand\ p\rin]ilor s\ dea
`n judecat\ directorii acelor institu]ii [colare unde continu\ s\ se str=ng\ fondul [colii
a Ministrul Educa]iei spune c\ de taxele percepute `n [coli nu beneficiaz\ profesorii [i nici directorii [colilor
[i c\ MEdC va g\si o form\ juridic\ prin care banii care intr\ `n [coli s\ fie contabiliza]i
a {efa ISJ Ia[i crede c\, `ntr-o [coal\, comitetul de p\rin]i poate str=nge bani, dar f\r\ ca acest lucru s\
devin\ obligatoriu: „Niciodat\, nimeni nu are dreptul s\ oblige pe cineva s\ contribuie la fondul [colii,
nici un copil nu a fost discriminat din acest motiv“, arat\ Camelia Gavril\ a
precum fondul [colii, fondul ~ntr-o [coal\, comitetul
clasei, fondul comitetului de p\rin]i poate str=nge
de Oana RUSU de p\rin]i, nu beneficiaz\ bani dar f\r\ ca acest lucru
profesorii [i nici directorii s\ devin\ obligatoriu: „Ni-
Pre[edintele Comisiei de
[colilor [i c\ MEdC va g\si ciodat\, nimeni nu are
`nv\]\m=nt a Camerei De-
puta]ilor, Lia Olgu]a Vasi- o form\ juridic\ prin care dreptul s\ oblige pe cineva
banii care intr\ `n [coli s\ s\ contribuie la fondul
lescu, a declarat, ieri, c\ re-
comand\ p\rin]ilor c\rora fie contabiliza]i. [colii, nici un copil nu a fost
li se spune c\ este obligato- discriminat din acest mo-
riu s\ contribuie financiar P\rin]ii pot oferi tiv“, arat\ Camelia Gavril\.
{efa ISJ a ad\ugat c\
pentru `ntre]inerea [colilor,
dona]ii, dar copiii sunt [i unele nemul]umiri
s\ se adreseze instan]elor
de judecat\, `mpotriva di- nu sunt discrimina]i
din partea unor p\rin]i. To-
rectorilor acelor institu]ii tu[i, legea nu este `nc\l-
cat\: „Este legal\ posibili-
[colare unde continu\ s\ se dac\ nu contribuie tatea de a contribui la fon-
str=ng\ aceste taxe ilegale.
„Fac aceast\ recomandare, la fondul clasei dul clasei, dar nu este mo-
`ntruc=t de ani de zile se ral s\ se condi]ioneze intra-
Despre str=ngerea de rea `ntr-o clas\ a unui copil
percep diferite sume de bani pentru fondul [colii
bani elevilor, f\r\ nici un `n func]ie de fondul clasei.
sau al clasei, Camelia Ga- Nu este moral ca un copil
fel de baz\ legal\. Men]io-
nez c\ nu exist\ nici un te- vril\, inspector general al s\ fie discriminat din a-
mei juridic pentru achita- Inspectoratului {colar Ju- ceast\ cauz\“, a ar\tat [efa
rea unor asemenea taxe, ca- alog [i coperta catalogului, m=nt a Camerei Deputa- de]ean Ia[i (ISJ), a men]io- ISJ care sus]ine c\ p\rin]ii
re sunt ilegale, cu at=t mai fonduri pentru eliberarea ]ilor, c\ Ministerul Educa- nat c\ p\rin]ii pot s\ ofere care doresc pot s\ sprijine
unor adeverin]e necesare la ]iei [i Cercet\rii MEdC va bani [colii: „Regulamentul [coala sau clasa `n care
mult cu c=t nu se primesc
chitan]e sau facturi pentru medic sau pentru mij- aten]iona to]i directorii de de func]ionare a unit\]ilor `nva]\ copilul.
de `nv\]\m=nt prevede ca Referitor la posibilitatea
banii primi]i“, a afirmat loacele de transport `n co- unit\]i [colare s\ nu se per-
deputatul. mun, fonduri pentru elibe- ceap\, `n [colile pe care le posibilitate o contribu]ie de a emite chitan]e pentru
De asemenea, ea a preci- rarea de diplome de studii. conduc, taxe ilegale. „Voi da benevol\ din partea p\rin- aceste fonduri, sus]inut\ [i
zat c\, `n ultima perioad\, Potrivit deputatei, nu este dispozi]ii directorilor s\ nu ]ilor ca fond al [colii sau al de ministrul Educa]iei [i
mai mul]i p\rin]i s-au obligatorie nici achizi]iona- se mai perceap\ taxe ile- clasei“. Astfel, p\rin]ii au Cercet\rii, Mihail H\rd\u,
adresat Comisiei pentru rea unor caiete, culegeri gale [i voi face [i recoman- posibilitatea de a asigura [efa ISJ, Camelia Gavril\,
`nv\]\m=nt, [tiin]\, tineret sau alte tip\rituri, gen ca- d\ri p\rin]ilor s\ nu mai copiilor condi]iile pe care le a men]ionat c\ fondul clasei
[i sport, interes=ndu-se de lendare, r\sp=ndite de dife- str=ng\ taxe precum fondul doresc `n clasa `n care stu- este gestionat de p\rin]i cu
temeiul legal `n care li se rite edituri prin [coli. [colii, fondul clasei, fondul diaz\: „Este vorba despre o acceptul Consiliului de
percep taxe elevilor, moti- Ministrul Mihail H\r- comitetului de p\rin]i“, a inten]ie de a ajuta copii, de Administra]ie al [colii, iar
a le crea un ambient, o at- banii constituind dona]ie
vate ca fondul clasei, fondul d\u a declarat s\pt\m=na spus H\rd\u.
[colii, fondul comitetului de trecut\, `n cadrul audierii Ministrul a precizat c\ mosfer\ `n clas\“, a ar\tat trebuie s\ fie trecu]i [i `n
p\rin]i, fonduri pentru cat- la Comisia pentru `nv\]\- de taxele percepute `n [coli, [efa ISJ. chitan]\. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

{efii din s\n\tate vor circuite separate
`n Clinica de Chirurgie Toraco-P Pulmonar\
Duminic\, la Spitalul Cli-
nic de Pneumoftiziologie a
avut loc o `nt=lnire `ntre [eful
Clinicii de Chirurgie Toraco-
Pulmonar\, Adrian Aldea, di-
rectorul general al CNAS,
dr. Vasile Cepoi, pre[edintele
CJAS Ia[i, dr. Iulian {erban
[i deputatul PD, Petru Mo-
vil\ pentru clarificarea prob-
lemelor cu care se confrunt\
clinica. {efii din s\n\tate au
La Ia[i nu sunt
probleme cu
medicamentele
compensate
De[i `n unele ora[e
din ]ar\ au fost semna-
late probleme `n ceea ce
prive[te eliberarea re]e-
telor pentru medicamen-
tele compensate [i gratu-
ite, prin terminarea ra-
pid\ a plafoanelor aloca-
te de CJAS, la Ia[i, far-
maciile nu se confrunt\
cu astfel de situa]ii. „Noi
am f\cut o trimestriali-
zare a fondurilor [i le-am
`mp\r]it mai corect. ~n
plus, nu am angajat fon-
dul de rezerv\ lunar, ur-
m=nd ca acesta s\ fie uti-
lizat numai atunci c=nd
exist\ solicit\ri din par-
tea anumitor farmacii
pentru suplimentarea
plafonului“, a declarat
dr. Iulian {erban, pre[e-
dintele CJAS.
Valoarea plafonului
pentru farmacii `n luna
februarie este de 50 de
miliarde de lei vechi pen-
tru medicamente com-
pensate [i gratuite [i de
29 de miliarde pentru
boli cronice. „Conform
datelor noastre, ieri (n .r.
– duminic\), din 283 de
farmacii care au contract
cu noi, numai 58 nu mai
eliberau compensate, ce-
le mai multe din zonele
centrale, unde plafoanele
se epuizeaz\ rapid“, a de-
clarat [eful CJAS. Acesta
a mai precizat c\ a pri-
mit deja 8 solicit\ri pen-
tru suplimentarea pla-
foanelor din fondul de
rezerv\. (O.B.)
„Orchestra prieteniei“ `n trei [coli ie[ene
Ieri, la Inspectoratul {co-
lar Jude]ean Ia[i (ISJ) a avut
loc o manifestare inclus\ `n
proiectul „Orchestra priete-
niei“ la care au participat ca-
dre didactice [i elevi din Ma-
rea Britanie, precum [i direc-
torii celor trei unit\]i [colare
ie[ene incluse `n program: Co-
legiul Na]ional de Art\ „Octav
Bancil\“, Liceul „Vasile Alec-
sandri“ [i {coala Special\
„Constantin P\unescu“ din
Ia[i. Printre cadrele didactice
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aLICITA}IE PENTRU RE-
ALIZAREA BILETELOR LA
TEATRU {I ATENEU: Consi-
liul Jude]ean Ia[i preg\te[te
licita]ia prin care vor fi tip\-
rite bilete [i abonamente pen-
tru Teatrul Na]ional Ia[i,
pentru Teatrul Luceaf\rul [i
pentru Ateneul din T\t\ra[i.
Responsabilii CJ au finalziat,
ieri, caietul de sarcini pentru
alegerea unei tipografii, ur-
m=nd ca, pe data de 12 mar-
tie, s\ fie deschise ofertele
primite de la firmele intere-
sate de acest contract. „Bile-
tele [i abonamentele pentru
teatre [i Ateneu au fost f\-
apreciat ca stringent\ proble-
ma separ\rii circuitelor din
clinic\ pentru bolnavii ce ne-
cesit\ interven]ii toraco-pul-
monare [i care sufer\ [i de
TBC [i restul pacien]ilor.
„Clinica aceasta este unic\
pe Moldova, ca atare are o a-
dresabilitate ridicat\. Trebu-
ie `ns\ urgent separate cir-
cuitele func]ionale, astfel ca
saloanele [i s\lile de opera]ie
Despre informa]ia fotografiat\, la Galeria Vector
a Cercetarea documentar-artistic\ va fi expus\ sub forma unei instala]ii,
`n spa]iul de lucru al Galeriei Vector a Expozi]ia prezint\ o carte-document
care vorbe[te despre rezisten]a la limitarea accesului la informa]ie
[i despre abandonarea, for]at\ de `mprejur\ri, a func]iei fotografiei artistice a
Galeria Vector din Ia[i
va deschide m=ine, 14 feb-
ruarie, ora 18.00 expozi]ia
„Resurse inter-personale“,
un proiect realizat de
Andrea Hajtajer `n colabo-
rare cu Cristian Nae.
„Clivajul dintre estul [i
vestul Europei, identificat
la nivelul distribuirii su-
portului informa]iei de
specialitate, produce com-
portamente excesive de
copiere [i arhivare auto-
mat\. Practica fotografic\
devine o practic\ de achi-
zi]ie acumulativ\, iar
practica comunic\rii devi-
ne o practic\ a (in)form\-
rii unei orient\ri `n cu-
noa[tere. O practic\ docu-
mentar-artistic\ de cir-
cumstan]\ e dublat\ de
cercetarea artistic\ `n di-
rec]ia proces\rii unei in-
forma]ii fotografiate“, a
precizat Cristian Nae, cu-
ratorul acestei expozi]ii.
Pornind de la conceptul
acestui proiect, „a rezultat
o carte-document care vor-
be[te despre rezisten]a
fa]\ de limitarea accesului
la informa]ie [i despre
abandonarea, for]at\ de
`mprejur\ri, a func]iei fo-
tografiei artistice“, a mai
men]ionat C\t\lin
Gheorghe.
Cercetarea documen-
tar-artistic\ va fi expus\,
implicate `n acest proiect sunt
[i inspectorii din cadrul ISJ
Cristina Dasc\lu, Maria
Popescu, Radu Lupuleasa [i
T. F`nt`naru.
Proiectul de schimb inter-
cultural „Orchestra prieteni-
ei“ se desf\[oar\ `n cadrul
programului de parteneriat
educa]ional interna]ional „O
[ans\ pentru copiii cu nevoi
speciale“, dintre Hockerill
Anglo-European College din
Marea Britanie [i cele trei
cute dintotdeauna prin insti-
tu]ia noastr\. Licita]ii de
genul acesta facem anual“, a
explicat vicepre[edintele CJ
Ia[i, Iovu Brezuleanu. (B.C.)
a DOAR 17 VR+NCENI
AU REU{IT S|-{I RECAPETE
PERMISUL DE CONDUCERE:
Doar 17 [oferi, din cei 190 ca-
re au r\mas f\r\ permis de
conducere `n luna ianuarie
2007, au reu[it s\-l recapete
dup\ ce au dat examen pe ba-
za noului Cod Rutier. Poli]i[-
tii spun c\ motivul principal
pentru care s-a ajuns `n a-
ceast\ situa]ie este c\ [oferii
nu s-au preg\tit din punct de
ACTUALITATE
pentru pacien]i care sufer\ [i
de TBC s\ fie separate de ce-
le destinate celorlal]i paci-
en]i“, a declarat pre[edintele
CJAS, dr. Iulian {erban.
P=n\ acum separarea nu
s-a f\cut din motive pur ma-
teriale, pentru ca `ntreg per-
sonalul ce lucreaz\ `n clinic\
s\ poat\ beneficia de sporul
de 100% acordat pentru ris-
cul epidemiologic la care sunt
sub forma unei instala]ii,
`n spa]iul de lucru al Gale-
riei Vector. Pentru perioa-
da 14 - 23 februarie, Ga-
leria Vector a `mprumutat
cartea-proiect a Andreei
Hajtajer [i o va pune la
dispozi]a publicului `n ca-
drul instala]iei-de-studiu
propus\ de artist\.
Despre proiectul „Re-
surse inter-personale“, ar-
tista Andrea Hajtajer [i
Cristian Nae au precizat
c\ „`n urma unei colabo-
r\ri informale desf\[urate
pe perioada unei burse de
studiu la Manchester Me-
tropolitan University, s-a
constituit o arhiva privat\
de c\r]i, reader-uri [i albu-
me de teoria [i istoria artei
contemporane fotografiate
digital, care a fost ulterior
procesat\ `ntr-un simulat
reader pentru uz personal.
Prin sistemul de struc-
turare a fotografiilor ex-
trase din arhiv\, reader-ul
`[i comenteaz\ propria sa
condi]ie artistic\, chestio-
nand contextul special al
utiliz\rii conceptuale a tex-
tului [i fotografiei“.
Andrea Hajtajer, artist
vizual, este student\ la
specialitatea Grafic\ Fo-
to-Video-Multimedia a Fa-
cult\]ii de Arte Plastice,
Decorative [i Design din
Ia[i, Universitatea de Ar-
[coli din Ia[i, `n perioada
10-16 februarie.
~n „Orchestra prieteniei“,
colaborarea dintre cei patru
parteneri `mbrac\ forma
schimburilor interculturale
prin art\, acesta av=nd ca o-
biective facilitarea accesului
copiilor la art\, ca instru-
ment de `nv\]are pentru dez-
voltarea abilit\]ilor lor perso-
nale [i sociale [i promovarea
artei muzicale ca modalitate
de stimulare a comunic\rii [i
vedere al legisla]iei rutiere.
«Au carnet de mult\ vreme [i
nu s-au mai pus la punct cu
noul Cod Rutier», este de p\-
rere inspectorul Marius Mi-
lea, purt\torul de cuv=nt al
Serviciului Poli]iei Rutier\
Vrancea. De asemenea, patro-
nii [colilor de [oferi din ju-
de]ul Vrancea [i-au `nfiin]at,
ieri, o asocia]ie patronal\ [i s-au
afiliat la Patronatul IMM-
urilor din jude]. «~n Vrancea,
nici o [coal\ de [oferi nu `nde-
pline[te condi]iile impuse de
noua lege, pentru alinierea la
standardele europene fiind
nevoie de cel pu]in jum\tate
supu[i cei care lucreaz\ cu
bolnavi de TBC.
Printre minusurile clini-
cii, dezb\tute `n cadrul `nt=l-
nirii de duminic\ s-au evi-
den]iat: num\rul insuficient
de cadre medicale medii [i
proasta distribuire `n blocul
operator; nivelul sc\zut al
dot\rilor [i lipsa unor in-
stala]ii de strict\ necesitate.
„Au urgent\ nevoie de 5 mo-
nitoare, dar mai ales de apa-
ratur\ de sterilizare [i vom
face tot ce ne st\ `n putin]\
pentru a-i ajuta. Trebuie `ns\
ca [i ei s\-[i rezolve c=t mai
te „George Enescu“ iar
Cristian Nae, critic de ar-
t\ [i curator independent,
editor al revistei „Vector -
arta [i cultura `n context“,
este preparator universi-
tar `n cadrul Facult\]ii de
Arte Plastice, Decorative
[i Design din Ia[i. Expozi-
]ia se desf\[oar\ `n cadrul
rela]ion\rii `ntre persoane
din diferite medii sociale [i
culturale, conform celor trans-
mise de inspector Cristina
Dasc\lu, purt\tor de cuv=nt
al Inspectoratului {colar
Jude]ean Ia[i.
Proiectul const\ `n organi-
zarea [i derularea a trei con-
certe pop, rock, jazz, coral
sau folk sus]inute de c\tre
grupurile reunite de elevi din
cele patru categorii de unit\]i
[colare - colegiul englez, cole-
giul de art\, liceu de cultur\
general\, [coala special\.
Dou\ dintre acestea vor fi
de an», a declarat pre[edintele
noului patronat, Iulian Me-
linteanu. (B.C.)
a NUM|R FOARTE MARE
DE COPII INTERNA}I ~N SPI-
TALELE DIN NEAM}: Sec]ia
de pediatrie a Spitalului Ju-
de]ean Neam] este, de c=teva
s\pt\m=ni, arhiplin\. Medi-
cii pediatri spun c\ cele mai
aglomerate zile sunt s=mb\-
ta [i duminica, c=nd medicii
de familie nu lucreaz\, iar
p\rin]ii se adreseaz\ direct
speciali[tilor din spital. {eful
sec]iei de pediatrie a Spita-
lului Jude]ean, medicul Radu
Smical\, a spus c\ zilnic se
Mar]i, 13 februarie 2007
repede problema circuitelor,
pentru c\ bolnavul f\r\ TBC,
internat `n acela[i salon cu
cei purt\tori ai bacilului se
pot `mboln\vi foarte u[or. {i
asta nu e corect“, a mai pre-
cizat [eful CJAS.
Seria `ntrunirilor pentru
discu]ii concrete `n leg\tur\
cu punctele slabe ale fiec\rui
spital vor continua `n aceea[i
formul\ [i `n s\pt\m=na ce
urmeaz\, la Centrul de Pali-
a]ie Pa[cani, urm=nd ca pes-
te dou\ s\pt\m=ni `nt=lnirea
s\ aib\ loc la Spitalul Clinic
„Sf. Spiridon“. (Otilia B.)
proiectului curatorial
„Personal Local Settings.
Tineri arti[ti `n context“, o
serie de evenimente de ar-
t\ contemporan\ produse
ca parte a proiectului de
cultur\ social\ cARTier fi-
nan]at de Programul Cul-
tural Elve]ian `n Rom=nia
- Pro Helvetia SDC. (O.R.)
sus]inute `n Sala de Festivi-
t\]i a Colegiului Na]ional de
Art\ „Octav B\ncil\“ Ia[i.
Proiectul se realizeaz\ cu
participarea a 35 de cadre di-
dactice [i a unui num\r de
125 de elevi, coordona]i de o
ehip\ format\ din psiholog
Sabina Preduchin de la {coa-
la Special\ „Constantin P\u-
nescu“ Ia[i, profesorul Sergiu
Sandu de la Colegiul Na]io-
nal de Art\ „Octav B\ncil\“
Ia[i [i profesoara Silvia Co-
[arc\ de la Liceul „Vasile A-
lecsandri“ Ia[i, dup\ cum a a-
r\tat Cristina Dasc\lu. (O.R.)
`nregistreaz\ peste 30 de
consulta]ii. „La jum\tate din-
tre copiii care vin la consul-
ta]ie le recomand\m interna-
rea pentru c\ prezint\ forme
mai grave de infec]ii respira-
torii“, a declarat medicul
Radu Smical\. Sec]ia de pe-
diatrie are `n mod normal 80
de paturi, `ns\, din cauza
num\rului mare de pacien]i,
au mai fost aduse alte 30 de
paturi. De la mijlocul lunii
ianuarie, toate paturile sec-
]iei de pediatrie sunt ocupate
`n permanen]\, `n aceast\
perioad\ fiind interna]i peste
300 de copii. (B.C.)
11
PE SCURT
Cu jalba-n pro]ap
la Prefectur\
Un grup de locuitori ai comu-
nei Tome[ti a venit, ieri, la
Prefectura din Ia[i, pentru a
cere ajutorul autorit\]ilor.
S\tenii din comuna ie[ean\
s-au pl=ns [efilor Prefecturii
c\ risc\ s\ le fie v=ndute te-
renurile confiscate pe vremea
comunismului la CAP, trans-
format ulterior `n societatea
comercial\ „ISCIP“ Tome[ti.
Firma care administra tere-
nurile respective a intrat `ntre
timp `n faliment, iar activele,
printre care se num\r\ [i
suprafe]ele de teren preluate
de la s\teni, vor fi v=ndute
pentru recuperarea datoriilor.
„Au f\cut mai multe parcele
din terenul pe care l-a avut
fostul abator, iar acum vor s\
le v=nd\ prin licita]ie“, a spus
unul dintre reclaman]i. Sub-
prefectul Tudor Leonte le-a
explicat s\tenilor c\ trebuie s\
solicite prim\riei din Tome[ti
s\ atace `n instan]\ hot\r=rea
prin care le-a fost preluate
terenurile [i s\ cear\ sus-
pendarea v=nz\rii. (B.C.)
Focar de hepatit\ A
`n comuna Pietri[
~n urma unei anchete epidemi-
ologice derulate de speciali[tii
din cadrul Autorit\]ii de S\n\-
tate Public\ (ASP) Ia[i `n lo-
calitatea Pietri[ a fost descope-
rit un focar de hepatit\ de tip
A. Ancheta a fost ini]iat\ dup\
ce la Spitalul de Boli Infec]ioa-
se din Ia[i au fost internate cu
acela[i diagnostic nu mai pu]in
de 20 de persoane, majoritatea
copii. „Hepatita A este o form\
viral\, u[or transmisibil\, cu-
noscut\ [i sub denumirea de
«boala m=inilor murdare».
Este o comunitate relativ `n-
chis\ `n acea localitate [i a fost
de ajuns s\ se `mboln\veasc\
unul, pentru ca apoi virusul s\
se transmit\. ~n plus, era vorba
de popula]ie neimunizat\“, a
declarat dr. Mihnea Hurmu-
zache, directorul ASP Ia[i.
Dup\ apari]ia focarului,
medicii epidemiologi au efec-
tuat vaccin\ri la persoanele cu
care pacien]ii deja diagnostica]i
au intrat `n contact, astfel c\,
`n prezent, situa]ia este sub
control din punct de vedere
epidemiologic. (O.B.)
Protocol oficial
`ntre unit\]ile
de primire urgen]e
Sub coordonarea Autorit\]ii de
S\n\tate Public\, Serviciul de
Ambulan]\ [i toate unit\]ile
de primire urgen]e ale spi-
talelor din Ia[i vor `ncheia un
protocol de colaborare prin in-
termediul c\ruia s\ fie foarte
bine stipulat circuitul diferite-
lor tipuri de pacien]i trans-
porta]i `n urgen]\. „Sunt lua]i
`n calcul pacien]ii critici, pa-
cien]ii traumatiza]i [i pacien]ii
politraumatiza]i. Protocolul va
fi foarte important, mai ales `n
ceea ce prive[te transportul
politraumatiza]ilor, pentru c\
va stabili liniile de gard\,
timpii de reac]ie, modul de
preg\tire a s\lii de opera]ie
p=n\ la sosirea sa cu ambu-
lan]a“, a declarat directorul
ASP, dr. Mihnea Hurmuzache.
Prin protocolul care urmeaz\
s\ fie semnat `ntre toate
p\r]ile amintite se va stabili
cu rigoare ca diferitele tipuri
de urgen]e s\ fie transportate
direct `n serviciul specializat,
f\r\ ca pacientul s\ fie plim-
bat inutil `n alte servicii. Spre
exemplu, urgen]ele de nefrolo-
gie vor fi transportate direct la
Spitalul „C. I. Parhon“, cele or-
topedice la Spitalul Clinic de
Urgen]e, iar cele de neuro-
chirurgie direct la Spitalul de
Neurochirurgie. (O. B.)
12 Mar]i, 13 februarie 2007
PE SCURT
Romario a ajuns la zece
goluri de borna 1.000
Atacantul brazilian Romario a
f\cut un pas important spre re-
alizarea ultimului s\u obiectiv ca
fotbalist - marcarea golului cu
num\rul 1.000 - reu[ind un „hat-
trick“ `n partida pe care echipa sa,
Vasco da Gama, a c=[tigat-o cu 6-1
`n fa]a forma]iei Volta Redonda, du-
minic\, `n campionatul Carioca.
Gra]ie acestei performan]e, fostul
juc\tor al echipei FC Barcelona, `n
v=rst\ de 41 de ani, a ajuns la 990
de goluri `nscrise de la `nceputul
carierei sale (inclusiv la nivel de ju-
niori, precum [i `n meciurile ami-
cale). ~n campionatul Paulista, FC
Sao Paulo s-a impus pe teren pro-
priu, cu 3-1, `n fa]a forma]iei
Corinthians, la cap\tul unui joc ex-
trem de tensionat, pe care oaspe]ii
l-au `ncheiat `n nou\ juc\tori.
La Mul]i Ani, Mihai Leu!
Primul campion mondial de box din
Rom=nia, Mihai Leu, `mpline[te
ast\zi v=rsta de 39 de ani. Leu s-a
n\scut la data de 13 februarie
1968, la Hunedoara. ~ncepe s\ bo-
xeze `n 1977 la Clubul „Construc-
torul“ din Hunedoara, antrenat de
Ion Turic\. Trece apoi la cluburile
Dinamo [i Steaua fiind selec]ionat
`n lotul na]ional. ~n palmaresul s\u
de amator figureaz\ numeroase ti-
tluri de campion al Rom=niei, iar `n
1987 devine Campion Mondial de
Juniori. Ca amator, a boxat `n 200
de meciuri din care a c=[tigat 190.
~n anul 1991 trece la profesionism
[i `n 1997 devine primul campion
mondial de box din istoria
Rom=niei. Dup\ box, se implic\
`n automobilism ocup=nd nu-
meroase locuri frunta[e [i `n
aceast\ disciplin\ sportiv\.
Antrenorul Arminiei
Bielefeld a demisionat
Tehnicianul echipei germane de fot-
bal Arminia Bielefeld, Thomas von
Heesen, a demisionat duminic\
seara dup\ `nfr=ngerea echipei sale
`n fa]a forma]iei Bayern Munchen
(0-1), devenind astfel al [aptelea
antrenor care renun]\ la func]ie
sau este concediat de la debutul se-
zonului. Anun]ul a fost f\cut de
purt\torul de cuv=nt al clubului
Hans Milberg, `n timp ce echipa se
afl\ pe locul 11 `n clasament, cu
doar trei puncte avans fa]\ de
prima retrogradabil\, [i a `nregis-
trat o serie de nou\ meciuri f\r\
victorie. Interimatul este asigurat
de antrenorul secund, Franck
Geideck. Thomas von Heesen, `n
v=rst\ de 45 de ani, se afla pe
banca tehnic\ a Arminiei din vara
anului 2005.
Croata Vlasic a
stabilit cea mai
bun\ performan]\
a anului la Bucure[ti
A doua edi]ie a concursului atletic
de s\ritur\ `n `n\l]ime Grand Prix
„Monica Iag\r“ s-a `ncheiat vineri
seara, la Sala Rapid, cu victoria
croatei Blanka Vlasic [i a
cubanezului Victor Moya. Blanka
Vlasic a c=[tigat proba feminin\ cu
2,01 m, cea mai bun\ performan]\
mondial\ a anului 2007, iar Victor
Moya s-a impus la masculin, cu
2,30 m. Iat\ cele dou\ clasamente:
1. Blanka Vlasic (Croa]ia) - 2,01 m;
2. Venelina Veneva (Bulgaria ) -
1,98 m; 3. Antonietta Di Martino
(Italia) - 1,98 m; 4. Oana
Pantelimon (Rom=nia) - 1,95 m; 5.
Andreea Ispan (Rom=nia) - 1,85 m
(feminin); 1. Victor Moya (Cuba ) -
2,30 m; 2. Andreea Bettinelli
(Italia) - 2, 30 m; 3. Gregorez
Sposob (Polonia) - 2,28 m;
4. Andrei Sokolovski (Ucraina ) -
2,28 m; 5. Stijn Stroobants (Belgia)
- 2,25 m (masculin). a
Amical interna]ional `n Copou, `n nocturn\
~n aceast\ sear\, de la
ora 19.00, Copoul va fi lu-
minat din nou de noctur-
n\, cu prilejul meciului a-
mical dintre Politehnica [i
Dacia Chi[in\u. Acesta e
primul meci de verificare
disputat `n nocturn\ `nain-
Dublul, o certitudine
a De[i a pierdut `nt=lnirea cu Fran]a din
primul tur al Cupei Davis, Rom=nia s-a ales cu un
dublu de viitor: Florin Mergea/Horia Tec\u a
Rom=nia a sperat,
duminic\, `ntr-o minune
`n fa]a Fran]ei, fosta de-
]in\toare a trofeului,
dar Andrei Pavel, pri-
mul intrat pe teren, nu
s-a ridicat la `n\l]imea
a[tept\rilor. Dac\ vineri
a fost la un pas de victo-
rie, `n al doilea meci al
`nt=lnirii, „cneazul“ a
avut e evolu]ie modest\
duminic\. A pierdut `n
trei seturi `n fa]a lui
Richard Gasquet, pu-
n=nd punct astfel spe-
ran]elor noastre `ntr-o
calificare `n sferturi.
Francezul [i-a adjudecat
clar primele dou\ acte,
6-3, 6-2, cel mai echili-
brat set fiind al treilea,
[i ultimul. Pavel a avut
la un moment dat un
avans de trei game-uri,
5-2, [i a dat impresia c\
poate reveni `n meci. A
fost `ns\ un simplu foc
de paie, pentru c\ Gas-
quet a egalat la 5, [i-a
ajudecat break-ul, iar
apoi a fructificat f\r\
probleme serviciul, `n-
cheind setul cu 7-5, me-
Inter Milano, de neoprit `n Calcio
a Liderul din Serie A a ajuns la al 15-lea succes consecutiv,
record absolut `n Italia a Paul Codrea a salvat Siena `n
deplasarea de la Cagliari, marc=nd golul egalizator pe final a
Echipa Internazionale
Milano a ob]inut dumi-
nic\ cea de-a 15-a victo-
rie consecutiv\ `n cam-
pionatul de fotbal al
Italiei (2-0 `n deplasare
cu Chievo) [i `[i men]ine
avansul de 11 puncte
fa]\ de ocupanta locului
secund `n clasament, AS
Roma, `nving\toare cu
3-0 `n partida de pe
teren propriu cu Parma,
cont=nd pentru etapa a
22-a din Serie A.
Fostul atacant al lui
Real Madrid, brazilianul
Ronaldo, a debutat la
AC Milan, `n `nt=lnirea
c=[tigat\ cu 2-1 `n fa]a
forma]iei Livorno, `n
timp ce interna]ionalul
rom=n Paul Codrea (foto)
a marcat golul egaliza-
tor (2-2) al echipei sale,
Siena, `n partida dispu-
tat\ `n deplasare cu
Cagliari.
Rezultatele etapei a
XXII-a:
AS Roma – Parma 3-
0 (Totti 51, Perrotta 66,
Taddei 90^5)
Sampdoria Genova –
Ascoli 2-0 (Maggio 48, D.
Franceschini 75)
SPORT
tea realu\rii campionatu-
lui, p=n\ la primul meci
oficial din a doua parte a
returului Poli urm=nd s\
mai joace cu Cetatea Su-
ceava (joi), Ceahl\ul Pia-
tra Neam] (s=mb\t\) [i
Poli II (s\pt\m=na viitoa-
ciul cu 3-0 [i `nt=lnirea.
~n ultimul meci, cel pen-
tru stabilirea scorului fi-
nal, Florin Mergea a
avut o evolu]ie nea[tep-
tat de bun\ `n fa]a lui
Arnaud Clement, ce-
d=nd greu, `n dou\ se-
turi, 5-7, 6-7. De[i a
pierdut `nt=lnirea cu
1-4, Rom=nia s-a ales
`ns\ cu o certitudine:
dublul. Perechea Horia
Tec\u – Florin Mergea
s-a impus, s=mb\t\, `n
fa]a mult mai sudatului
dublu francez Michael
Llodra – Arnaud Cle-
ment `n cinci seturi,
dup\ mai bine de patru
ore [i jum\tate de joc,
demonstr=nd c\ `n vi-
itoarele meciuri antre-
norul nejuc\tor al Ro-
m=niei are o solu]ie pen-
tru jocul cu num\rul 3
din Cupa Davis. De no-
tat c\ dublul Tec\u/Mer-
gea a fost titularizat s=m-
b\t\ pentru a doua oar\
`n Cupa Davis, dup\ trei
ani [i jum\tate. Prima
oar\ cei doi au ob]inut o
alt\ victorie istoric\, `n
AC Milan – Livorno
2-1 (Gattuso 28, Jan-
kulovski 68 - Lucarelli
31)
Chievo Verona - Inter
Milano 0-2 (Adriano 1,
Crespo 51)
Cagliari – Siena 2-2
(Capone 38, Suazo 67 -
Corvia 30, Codrea 83)
Palermo – Empoli 0-1
(Almiron 47)
Atalanta Bergamo -
Lazio Roma 0-0
Fiorentina - Udinese
2-0 (Ferreira 16, Pazzini
44)
AC Torino – Reggina
1-2 (Comotto 50 - Bian-
chi 48, 58)
Messina – Catania 1-
1 (Zanchi 36 - Mascara
60)
~n clasament conduce
Inter Milano, cu 60 de
puncte, la 11 puncte `n
spate fiind AS Roma. Pe
locul 3 se situeaz\ Pa-
lermo, cu 42 de puncte.
Empoli ocup\ locul 4, cu
32 de puncte, pe 5 fiind
Lazio, la o lungime `n
spate. Fiorentina lui
Adrian Mutu se afl\ pe
locul 11, cu 25 de punc-
te, `n timp ce echipa lui
Paul Codrea, Siena, ocu-
re). Antrenorul Ionu] Popa r=nduri c\ fotbalistul are
va stabili cel mai probabil
dup\ acest meci dac\ `l va
calit\]i, dar dup\ evolu]ia
[tears\ din partida de
p\stra `n lot pe argentini- s=mb\t\ cu FC Boto[ani, a
anul Gustavo Paruolo, so- anun]at c\ s-ar putea s\
sit `n aceast\ iarn\ de la o renun]e la serviciile lui.
echip\ chilian\. Tehnicia- Altfel, `n c=teva zile con-
nul a declarat `n repetate ducerea lui Poli va lua o de-
Ecuador, tot `n cinci se-
turi, `n barajul pentru Cu-
pa Mondial\, de atunci
Mergea [i Tec\u nemai-
juc=nd `mpreun\ pentru
Rom=nia. Ambii au am-
intiri pl\cute, ei c=[ti-
g=nd `n 2002 titlul de
campioni mondiali la ju-
niori. ~n acela[i an au
reu[it s\ cucereasc\ tro-
feul la juniori pe iarba
londonez\, la Wimble-
don, [i au jucat finala la
Australian Open. ~n
2003, Mergea [i Tec\u
au c=[tigat din nou la
Wimbledon, la juniori, [i
s-au prezentat [i `n fi-
nala de la Australian
Open. ~n urma e[ecului interna]ionale de tenis
Cupa Davis:
suferit la Clermont-Fer-
rand, Rom=nia va mer- Zona european\: Chile
- Rusia 2-3, Fran]a - Ro-
ge pentru a 12-a oara `n
m=nia 4-1, Germania -
barajul Cupei Davis, pro-
Croa]ia 3-2, Belgia - Aus-
gramat `n septembrie tralia 3-2, Cehia - SUA 1-
2007. Fran]a a c=[tigat 4, Elve]ia - Spania 2-3,
meritat, dar Romania a Belarus - Suedia 2-3,
pus mult mai multe Austria - Argentina 1-4.
probleme dec=t se a[tep-
Zona euro-african\
tau speciali[tii. (grupa 1): Israel - Lu-
Iat\ rezultatele pri- xemburg 5-0, Georgia -
mului tur al competi]iei Portugalia 3-2.
~nfr=ngerea a venit
`nc\ din prima repriz\
Etapa a 4-a din turul se-
cund al Seriei Est din cadrul
Diviziei A feminine de handbal
a programat `n Sala LPS din
Dealul Copoului partida din-
tre echipa cu acela[i nume [i
HCF Piatra Neam], oaspetele
lupt=nd pentru promovarea `n
prima lig\. La finalul disputei,
nem]encele le-au `nvins meri-
tat pe ie[ence cu scorul de 39-
28 (21-11), dup\ o prim\
repriz\ mai pu]in reu[it\ `n
contul tinerelor juc\toare de la
LPS Ia[i. Pentru echipa antre-
nat\ de prof. Jean Lupan au
marcat Geanina Lupescu (8
goluri), Lenu]a Lupan (6), Ana
Maria B=rsan (4), Roxana
Dumitra[cu (3), Mihaela Zabo-
ril\ (2), Andreea Asofiei (2),
Dinamo a plecat spre Lisabona
Forma]ia Dinamo Bucu-
re[ti a plecat ieri diminea]\,
la ora 10.00, `n Portugalia, cu
un charter, de pe aeroportul
Henri Coand\, `n vederea
meciului-tur din 16-imile de
final\ ale Cupei UEFA cu
Benfica Lisabona. ~nt=lnirea
va avea loc m=ine, 14 febru-
arie, de la ora 22.00 (ora
p\ pozi]ia a 12-a, av=nd Rom=niei), pe Estadio da Luz.
tot 25 de puncte. Ulti- „C=inii“ s-au calificat `n
mele patru pozi]ii din [aisprezecimi dintr-o grup\
Serie A sunt ocupate de cu Tottenham Hotspur (1-3 la
Chievo Verona – 18 Londra), FC Bruges (1-1 `n
puncte, Messina – 16p, Belgia), Be[ikta[ Istanbul (2-1
la Bucure[ti) [i Bayer Lever-
Parma – 15p [i Ascoli –
kusen (2-1 la Bucure[ti), o-
12p. (N.P.) cup=nd locul al doilea `n gru-
cizie `n privin]a locului de
desf\[urare a meciului din
sferturile de final\ ale Cu-
pei Rom=niei cu Poli Timi-
[oara, pre[edintele Sorin
Boca urm=nd s\ anun]e
Federa]ia dac\ va accepta
s\ joace la Timi[oara sau
r\m=ne varianta aleas\ de
forul prezidat de Mircea
Sandu, arena „Nicolae
Dobrin“ din Pite[ti. (N.P.)
Zona America (grupa
1): Peru - Venezuela 3-2,
Canada - Columbia 4-0.
Zona Asia-Oceania
(grupa 1): Taiwan -
Thailanda 2-3, China -
Japonia 1-4, Uzbekis-
tan - India 4-1, Coreea
de Sud - Kazahstan
5-0, Filipine - Pakistan
4-1.
Zona Asia-Oceania
(grupa II): Hong Kong -
Indonezia 2-3. a
Adnana Dani]el (2) [i Raluca
Alexa (1). De la oaspete s-au
eviden]iat Camelia T\taru (11
goluri), Elena Bezu[c\ (11),
Andreea Duri]an (7) [i Maria
Popescu (6). Celelalte rezulta-
te ale rundei au fost: Oltchim
II Rm. V=lcea - CSM Sf. Gheor-
ghe 25-40 (11-16) [i {tiin]a
Bac\u - CSM Ploie[ti 19-32 (9-
18), ultimul joc fiind arbitrat
de cuplul ie[ean Bogdan Anton
- Iulian Cristea. Duminic\, pe
18 februarie, `n urm\toarea
etap\ de campionat se vor juca
partidele HCF Piatra Neam] -
Oltchim II Rm. V=lcea, CSM
Ploie[ti - LPS Ia[i, HC Activ
Ploie[ti - {tiin]a Bac\u, iar lide-
rul ierarhiei, CSM Sf. Gheor-
ghe, va sta. (D.T.)
p\. De cealalt\ parte, Benfica
Lisabona a venit `n Cupa
UEFA din grupele Cham-
pions League, ocup=nd pozi]ia
a treia `ntr-o grup\ din care
s-au calificat `n optimile Ligii
Manchester United [i Celtic
Glasgow.
Partida de la Lisabona va
fi condus\ de o brigad\ croa-
t\, av=ndu-l la centru pe Ivan
Bebek. Arbitrii asisten]i vor fi
Tomislav Petrovici [i Tomis-
lav Setka, iar arbitru de rez-
erv\, Drazenko Kovacici.
Delegat UEFA a fost desem-
nat Marton Esterhazy, din Un-
garia, iar observator a fost nu-
mit suedezul Anders Frisk. a

To]i medicii cu aviz de liber\
practic\ vor putea prescrie morfin\
de prof. univ. dr. Ostin
C. MUNGIU
În 1998, la Congresul So-
ciet\]ii Na]ionale de Farma-
cie, autorul acestor rânduri a
propus un Program Na]ional
Antidurere în care se cerea
pentru prima oar\ public
schimbarea legii privind uti-
lizarea medical\ a opioidelor.
Propunerea fusese f\cut\
ca urmare a solicit\rii a nu-
mero[i medici practicieni ca-
re ar\tau c\, datorit\ preve-
derilor extrem de restrictive
ale legii anterioare (emis\
în 1969) nu puteau prescrie
un tratament adecvat bol-
navilor cu afec]iuni grave în
care durerea era adeseori
chinuitoare.
Au urmat mai multe me-
morii adresate mini[trilor
s\n\t\]ii, mini[tri care, fiind
schimba]i în acea perioad\
precum c\m\[ile, nu mai
apucau s\ analizeze propu-
nerile care le erau adresate.
Abia `n 2002 s-a hot\rât în-
fiin]area unui grup care avea
drept sarcin\ s\ gândeasc\
[i s\ propun\ o nou\ lege ca-
re s\ îndrepte neajunsurile
legii anterioare. Acest grup
s-a apucat de lucru, [edin]ele
alternând la Bucure[ti [i
Bra[ov. Dintre membrii gru-
pului cu o activitate con-
stant\ amintim pe dr. farm.
Robert Ancuceanu, dr. Bog-
dan Grigore (din partea Mi-
nisterului S\n\t\]ii), dr.
Daniela Mo[oiu (director
Hospice „Casa Speran]ei“
Bra[ov) [i autorul acestor
rânduri în calitate de expert
[i pre[edinte al Asocia]iei de
Algeziologie din România.
Dup\ aproximativ 2 ani, în
ajutorul acestui grup au ve-
nit exper]i din str\in\tate
(SUA, Fran]a, Spania), ex-
per]i care au adus elemente
de progres în conformitate cu
experien]a din ]\rile lor [i nu
numai. Cel mai semnificativ
sprijin a fost primit din par-
tea domnului David Joran-
son, pre[edinte al Comitetu-
lui pentru opioizi al OMS [i
directorul Institutului de
politici în domeniul opioizilor
de la Universitatea din Ma-
dison, Wisconsin.
Pentru o mai bun\ docu-
mentare [i pentru a vedea
cum se aplic\ o astfel de lege
în teritoriu, domnia sa ne-a
invitat în SUA, unde, timp
de o s\pt\mân\, am vizitat
unit\]i spitalice[ti [i „hos-
pice-uri“, am stat de vorb\ cu
medici practicieni [i am lu-
crat la elaborarea normelor
privind aplicarea legii mai
sus men]ionate.
Acest fapt, întâmplat la
sfâr[itul anului 2004, a fost
urmat de alte întâlniri [i
teleconferin]e, legea a trecut
prin Parlament [i a fost pro-
mulgat\ de c\tre pre[edin-
tele Traian B\sescu în de-
cembrie 2005. Odiseea aces-
POR}IA DE S|N|TATE
tei legi nu era îns\ termi-
nat\, deoarece era nevoie [i
de publicarea normelor care
o înso]eau pentru a putea fi
aplicat\. A fost necesar înc\
un an în care aceste norme
au primit avizul a 7 minis-
tere [i agen]ii, ca s\ poat\ fi,
în sfâr[it, semnate în luna
decembrie 2006 de c\tre pre-
mier [i s\ fie publicate în
„Monitorul Oficial“ la mij-
locul lunii trecute.
În sfâr[it, legea poate fi
aplicat\. Conform prevede-
rilor acestei legi, to]i medicii
care au aviz de liber\ prac-
tic\ pot prescrie calmante
din grupul morfinei [i al de-
riva]ilor ei. Pentru a face
acest lucru (care era interzis
de legea veche) medicii prac-
ticieni trebuie s\ urmeze
cursuri intensive la cap\tul
c\rora vor primi o autori-
za]ie de prescriere. Întrucât
aceste cursuri nu se pot face
decât în grupuri de maxi-
mum 25 de persoane, medicii
sunt ruga]i s\ se programeze
Mar]i, 13 februarie 2007
de prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu, [eful
Diciplinei de
Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
la disciplina Farmacologie-
Algeziologie de la UMF Ia[i
în vederea demar\rii aces-
tora. Cu cât un medic va ob-
]ine mai repede certificatul,
cu atât va veni mai repede în
ajutorul pacien]ilor suferinzi
din specialitatea sa. a
13
PILULA ZILEI
Dieta grupelor
sanguine (II)
Grupa B nu este foarte r\sp=ndit\
`n Europa (15%), originile acesteia g\-
sindu-se la popula]iile orientale. Per-
soanele care au aceast\ grup\ de s=nge
sunt foarte echilibrate [i au aparatul
digestiv foarte eficient [i o mare capa-
citate de adaptare la schimb\ri. De
asemenea, au un bun sistem imunitar.
Le este recomandat\ activitatea fizic\
moderat\ [i echilibrat\.
Sfaturi practice pentru cei care se
`ncadreaz\ `n aceast\ grup\:
- m=nca]i foarte variat;
- pentru a nu v\ `ngr\[a, evita]i con-
sumul de porumb, linte, arahide [i
semin]e de susan;
- opta]i pentru lapte [i produse lactate;
- consuma]i carne de miel, iepure [i
berbec. Evita]i, `n schimb, carnea de
pui;
- pastele [i orezul trebuie consumate
moderat;
- m=nca]i mult pe[te, evita]i `ns\
fructele de mare;
- consuma]i multe legume, dar
evita]i ro[iile [i m\slinele;
- fructele sunt bine tolerate, `n spe-
cial prunele [i strugurii;
- nu exagera]i prin consumul de pro-
duse pe baz\ de gr=u, de fructe uscate
sau de semin]e uleioase;
- be]i mult ceai verde.
Grupa AB este grupa sanguin\ cea
mai rar\ din Europa (5%) [i cea mai
t=n\r\ (a ap\rut acum aproximativ
1.000 de ani), dar foarte complex\ din
punct de vedere biologic. Acest tip de
s=nge se adapteaz\ `n mod extraordinar
schimb\rilor care apar `n via]a de zi cu
zi. Din p\cate, persoanele care au
aceast\ grup\ de s=nge au aparatul di-
gestiv destul de slab, iar sistemul imuni-
tar vulnerabil. Se recomand\ activitate
fizic\ moderat\. Sfaturi practice pentru
cei care au grupa AB:
- `n general, alimentele care d\uneaz\
grupelor A [i B au acela[i efect [i pentru
aceast\ grup\; fac excep]ie c=teva ali-
mente, precum ro[iile;
- alimentele care v\ vor ajuta s\
sl\bi]i sunt: pe[tele, laptele [i produsele
lactate, algele [i ananasul;
- evita]i carnea ro[ie;
- limita]i consumul produselor pe baz\
de f\in\ de gr=u;
- consuma]i orez [i paste;
- m=nca]i multe fructe. De preferat
sunt strugurii, prunele [i fructele de
p\dure. Nu sunt tolerate bananele;
- m=nca]i, din abunden]\, legume;
- pentru salate folosi]i ulei de m\sline;
- be]i moderat vin, cafea [i ceai. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 13 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei 10 3
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 11 14 7

7 7 1 12 5 10 12 17 18
6 7 2 8 3 5 9 4 1
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

8 3 1 9 4 6 2 5 7
9 5 4 1 7 2 3 8 6 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului 8 10 5 9 14 13 15 7 2
4 8 5 7 6 9 1 2 3 bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri
1 2 9 5 8 3 7 6 4 9 4 4 13 13 15 16 13 1
3 6 7 4 2 1 8 9 5 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n
7 4 6 3 9 8 5 1 2 Statele Unite, Noua 1 2 3 4 5 6 5 2 6
5 9 3 2 1 4 6 7 8 Zeeland\ [i Croa]ia, iar I H R S N A B
2 1 8 6 5 7 4 3 9 `n Marea Britanie este
deja considerat un E A P A V A A 7 6 2 2 7 4 2
fenomen. Completa]i
1 9 2 5 careul de 81 de p\tr\]ele
R R U P E R D
6 5 5 4
cu cifre cuprinse `ntre 1 A A N T O N I E B
9 1 [i 9, astfel `nc=t nici o
2 8 7 9 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ R I E S E N J 7 7
Pornind de la numele
ori pe acela[i r=nd sau pe H C R A R D D Cuviosului ..., de pe orizontala
5 8 6 4 1 aceea[i coloan\. Grila A-B, `n Calendarul Ortodox, de
este `mp\r]it\ `n nou\ I I N T A A E ast\zi, 13 februarie, completa]i
careuri mai mici, fiecare careul al\turat [i ve]i descoperi,
cu nou\ p\tr\]ele, iar E I I R R pe vertical\, termeni lega]i de
8 6 3 5 9 fiecare careu trebuie s\ practica bisericeasc\.
C E (Solu]ia careului de sus `n
5 8 1 2 con]in\ cifrele de la 1 la num\rul de m=ine )
9, la fel, o singur\ dat\.
2 3 4 (Solu]ia
c a r e u l u i al\turat ` n
7 6 2 5 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:05 La por]ile ceriului (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\) 07:30 Sabrina 11:05 Eurasia (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 Iubire de mam\ (r)
08:55 Armonii `n natur\ 08:00 Lec]ia de [tiin]\ (r) 12:00 Jurnal 07:00 Dimineata devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Culoarea p\catului
09:10 Dis-de-sear\ (r) 08:30 Aventuri din Kytera (r) 13:00 Stelele filmului (r) Cu: Cioran [i Capatos 10:15 Om s\rac, om bogat (r) Cu: Rosi Campos,
10:20 Arhiva de serviciu 09:00 Jurnalul Euronews 13:30 Revolta clasicilor (r) 09:00 ~n gura presei (r) 11:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r) Giovanna Antonelli
10:30 Profesioni[tii (r) 09:10 V=n\torii de comori (r) 14:00 Oameni de aproape (r) 10:00 Concurs interactiv 12:15 Meseria[ii (r) 11:00 Pariul iubirii
11:30 S\n\tate pentru to]i! (r) 10:00 Tonomatul DP2 14:30 Jurnal 11:00 Vivere 13:00 {tirile PRO TV Cu: Patricia Manterola,
12:00 Ne vedem la TVR! 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 15:30 A 5-a dimensiune 12:00 Vocea inimii (r) 13:45 Pre]ul p\m=ntului Juan Soler, Eric del Castillo
13:00 Hannah Montana jura]ilor (r) 16:00 Urcare liber\ (r) Cu: Ioan Isaiu, Maria (dram\, Cu: Dennis Quaid, 13:30 Jur\m=ntul
13:30 Desene animate: Disney 12:25 Popula]ii str\vechi (r) Dinulescu, Toma D\nil\ Mare Winningham) Cu: Danna Garcia,
16:30 Istoria arheologiei
14:00 Jurnalul TVR 13:00 Zestrea rom=nilor (r) 13:00 Observator Jim Clay tr\ie[te `ntr-o mic\ Mario Cimarro
17:30 Music Play
13:30 Teleshopping 13:45 Trupul du[manului meu ferm\ `mpreun\ cu so]ia sa 15:30 Iubire de mam\
15:00 Via]a `n laguna vene]ian\ 18:30 Stelele filmului Kyle [i Nathan, fiul lor.
14:00 ABC... de ce? (dram\, Cu: Jean-Paul Cu: Danna Garcia, Jose
15:30 Oglinda retrovizoare 19:00 Identit\]i Belmondo, Bernard Blier) Nathan viseaz\ s\ intre `n Angel Llamas, Saby
16:00 Kronika (limba maghiar\) 14:30 Cutia fantastic\ (aventuri, 19:30 Arhitectura ortodox\ din Liga profesionist\ de rodeo, ca
Cu: James Henry) François i-a dispre]uit mereu [i tat\l s\u, `ns\ un accident Kamalich
17:00 Jurnalul TVR Rom=nia `n sec. al XX-lea (r) pe asa-zi[ii baroni care conduc `i curma speran]ele. Jim este 17:30 Pove[tiri adev\rate
17:15 Atom - M=ine este acum! 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 20:00 Cyrano de Ménilmontand ora[ul. C=nd o prostituat\ [i devastat, socotindu-se Cu: Ioana Maria Moldovan
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 16:00 Jurnalul TVR (comedie, Cu: Claire
un fotbalist sunt omori]i, r\spunz\tor. ~ns\ dac\ trage-
16:30 Tribuna partidelor... François este acuzat. B\rbatul [i Drago[ St\nescu
19:00 Jurnalul TVR ; Sport; Meteo Borotra, François Morel, dia le-a zguduit vie]ile, doar
crede c\ totul i-a fost `nscenat, curajul de a merge mai de- 18:30 Betty cea ur=t\
20:20 ~ntre bine [i r\u 17:00 V=n\torii de comori Xavier Deluc) iar cercet\rile `l duc spre fa-
Cu: Tia Carrere milia lui Gilberte. Pentru a parte le poate salva visurile. Cu: Ana Maria Orozco
21:50 Anatomia lui Grey C=ndva, un detectiv, Pierre- 16:00 T=n\r [i nelini[tit
18:00 Lec]ia de... geografie Jean Morin, supranumit PJ, ie[i din `nchisoare, François se 19:30 Rebelde
Cu: Ellen Pompeo [i-a pierdut orice motiva]ie folose[te de t=n\r\ Gilberte. 17:00 {tirile PRO TV Cu: Enrique Rocha, Juan
18:35 Lege [i ordine: 16:00 Observator
22:45 Jurnalul TVR ~n fa]a jura]ilor dup\ ce a fost p\r\sit de so]ie, 17:45 Om s\rac, om bogat (come- Ferrara, Ninel Conde,
23:15 Dinastia multumindu-se s\ redevin\ un 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci die, Cu: Horia Brenciu) Patricio Borghetti, Tony
19:25 Supravie]uitorii dezastrelor simplu poli]ist de proximitate Dalton, Leticia Perdigon,
23:45 Arhiva de serviciu Cu: Cristian Andrei 18:50 {tirile PRO TV
20:00 Jobbing `n cartierul Ménilmontant. Anahi, Dulce Maria
23:50 Celebrit\]ile timpului t\u Totul se schimb\ `n ziua c=nd 18:00 Vocea inimii 20:30 Asasin `n slujba legii
20:30 Arta supravie]uirii Cu: Ioan Isaiu, Maria 20:30 Iubire ca `n filme
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 21:00 Ora de [tiri
la sec]ie apare o t=nar\ anga- (ac]iune, Cu: Steven Segal,
00:35 O via]a `n derut\ jat\, Lucille. Pentru a-[i ajuta Dinulescu, Toma D\nil\ Michelle Goh) (dram\, Cu: Adela
22:10 T=n\rul Casanova colega de care se simte atras, 19:00 Observator ~n timp ce lucreaz\ la un sit din Popescu, Dan Bordeianu,
(dram\, Cu: Wendy (dram\, Cu: Stefano PJ `ncepe `n secret investiga]ii
Hughes, John Hargreaves, Cu: Sandra Stoicescu [i China, profesorul de arheologie Carmen T\nase, C\t\lina
Accorsi, Thierry Lhermitte) pe cont propriu. Robert Burns descoper\ c\ ma- Musta]\, {tefana Samfira)
Norman Kaye 21:35 Zodiac (r) Lucian M`ndru]\
23:50 Natur\ [i aventur\ (r) fia chinez\ se folose[te de obiec- 21:30 SOS, via]a mea!
Stella Marsden tr\ieste de 20:30 Din dragoste tele descoperite de el pentru a
00:20 Desene animate: 22:00 360 de grade - (romantic, Cu: Natalia
mul]i ani `ntr-un mic ora[. Din
Reportajul Geo Cu: Mircea Radu trece droguri peste grani]\. A-
curiozitate [i din plictiseal\, Familia mea dement\ 22:30 Animat Planet runcat pe nedrept `n `nchisoare... Oreiro, Facundo Arana)
nu a ezitat s\ aib\ rela]ii cu 00:50 Tonomatul DP2 (r) 22:30 Jurnal 22:15 Meseria[ii (comedie, 23:30 Jur\m=ntul (r)
to]i b\rba]ii care trec prin 23:00 Observator
02:15 Trez=ndu-te `n Reno 23:00 Musica da capo Cu: Romic\ }ociu) 01:15 Pove[tiri adev\rate (r)
ora[. Dar, `n pragul b\tr=ne]ii, 00:00 Conspira]ia
r\m=ne tot singur\. (comedie) 00:05 San Michele 23:00 {tirile PRO TV Vremea de Acas\
(thriller, Cu: Jeanetta Arnet-
02:20 Celebrit\]ile timpului t\u a 03:45 Lumea de aproape (r) a avea un coco[ (r) a te, Thomas Schuster) a 23:45 Prietenie pe muchie... a 02:15 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i
la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n
perioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i).
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa
Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, pe[tilor, Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, Muntele Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Iordanului, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie
Proorocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Foto: „NONY“ Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“),
Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos).
Corectura: Georgeta APOPEI
Mar]i, 13 februarie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - con-
form programului), taxe de intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform progra-
mului, taxa de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\
român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Consilier juridic: Ana MANEA
Centrul Cultural German
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Joi, 15 februarie, ora 19.00: Ex-
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
pozi]ie de c\r]i po[tale, vernisaj. Ex-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
pozi]ia de c\r]i po[tale „Ce va aduce
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) România Uniunii Europene?“ este
ISSN 1841-141X organizat\ `n colaborare cu Centrul
Cultural Francez Ia[i [i British
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Council din Ia[i.
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Muzeul Literaturii Rom=ne
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ M=ine, 13 februarie, ora 11.00: Mu-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. zeul Literaturii Române Ia[i [i Soci-
etatea Cultural\ „Junimea '90“ orga-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 nizeaz\, la Muzeul „Otilia Cazimir“,
manifestarea „{i toate te a[teapt\-n
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ zadar...“, edi]ia a V-a. Din program:
recital de poezie sus]inut de actorul
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Sergiu Tudose; lansare de carte:
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei „Destine“ de George Sanda; „Amin-
tind-o pe Otilia Cazimir“, program
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate sus]inut de elevii {colii „Otilia Cazi-
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES mir“ Ia[i; Flori pentru Otilia - mini-
recital sus]inut de Raluca G\l\]eanu
[i de Grupul vocal „Balada“; Lansarea
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ CD-ului Arta de a `nvinge, de Viorel
Cotea; Recital din opera poetei -
din cadrul sus]inut de elevii {colii „Carmen
Sylva“. Coordonatori: profesorii F\ni-
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ c\ Dragnea, Geta Dragnea, Viorica
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei Ilu]\, Mariana Zzv=ncu, Laura Du-
mitriu [i Petru]a Neagu. Moderator:
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau Indira Sp\taru.
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Centrul Cultural Francez
12 -15 februarie: Expozi]ie de m\[-
Biserica ti [i obiecte decorative -“Transfigur\ri
„Sf. Sava“ antropomorfice `n scenografie“ `n
Gr\dini]a
„Buna Vestire“ holul Centrului Cultural Francez.
Este o expozi]ie cu elemente de sceno-
Liceul „Vasile grafie folosite `n teatrul de anima]ie.
Alecsandri“ Sub genericul „Transfigur\ri antropo-
morfice `n scenografie“, artistul Gavril
Str. Costache Negri
Siriteanu propune noi modalit\]i
Moldova Hala Central\ plastice de interpretare a „m\[tii“ - ca
Mall principiu antropomorf folosit pentru
animarea obiectelor `n scen\.
M=ine, 14 februarie, ora 18.00:
Prezentarea expozi]iei de m\[ti
„Transfigurari antropomorfe `n sce-
nografie“ - expozi]ie cu elemente fo-
losite `n teatrul de anima]ie. Ora
19.00: Spectacol de teatru cu p\pu[i
[i actori „Cidul“ - adaptare a piesei cu
acela[i titlu de Pierre Corneille,
interpreteaz\ trupa de teatru
„Synchret“.
Muzeul „Mihai Eminescu“
Expozi]ie de fotografie Mihai Po-
t=rniche: „Portretele P\m=ntului“.
Opera Na]ional\ Rom=n\
16-18, februarie: Zilele Operei
Europene.
Galeria Vector
M=ine, 14 februarie, ora 18.00:
Vernisajul expozi]iei „Resurse inter-
personale“, un proiect realizat de
Andrea Hajtajer `n colaborare cu
Cristian Nae. Andrea Hajtajer, ar-
tist vizual, este student\ la speciali-
tatea Grafic\ Foto-Video-Multime-
dia a Facult\]ii de Arte Plastice, De-
corative [i Design din Ia[i, Univer-
sitatea de Arte „George Enescu“, iar
Cristian Nae, critic de art\ [i cura-
tor independent, editor al revistei
„Vector - arta [i cultura `n context“,
este preparator universitar `n
cadrul Facult\]ii de Arte Plastice,
Decorative [i Design din Ia[i.
Teatrul Na]ional
„Vasile Alecsandri“
Vineri, 16 februarie, ora 19.00: „Stea-
ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumi-
tru Crudu. Regia: Ion Sapdaru, sceno-
grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\.
Sâmb\t\, 17 februarie, ora
19.00: „Pe]itoarele“ dup\ o idee de
A. Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru,
decor: Nicolai Mih\il\, costume:
Stela Verebceanu. Spectacolul are
loc la Teatrul „Luceaf\rul“.
Duminic\, 18 februarie, ora 19.00:
„Zbor deasupra unui cuib de cuci“, de
Dale Wasserman. Regia: Marius Ol-
tean; scenografia: Axenti Marfa.
Spectacolul are loc la Teatrul
„Luceaf\rul“.
Sala Studio „Teofil V=lcu“
Ast\zi, 13 februarie, ora 18.00:
„Via]a mea sexual\“, de Cornel Ge-
roge Popa. Regia: Cornel George Po-
pa; scenografia: Rodica Arghir.
Joi, 15 februarie, ora 18.00:
„Scara pisicii“ de Katalin Thuroczy.
Regia: Irina Popescu Boieru;
scenografia: Marfa Axenti.
Palatul Culturii
Muzeul de Istorie al Moldovei din
cadrul Complexului Na]ional
Muzeal „Moldova“, Sala „Orest
Tafrali“: Expozi]ia „Marele tezaur
monetar medieval al Moldovei“.
Muzeul de Art\ din cadrul Com-
plexului Muzeal Na]ional Moldova,
Ia[i, prezint\ Expozi]ia omagial\
Centenar Corneliu Baba, `n galeria
de art\ contemporan\ II, la etajul I
al Palatului Culturii din Ia[i.
Reunind lucr\ri de pictur\ [i grafic\
at=t din colec]ii muzeale Muzeul de
Art\ din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan
din B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale
din Gala]i [i Muzeul de Art\ din Con-
stan]a, c=t [i particulare - colec]ia
artistului, colec]ia dr. A. Teodorescu,
colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va fi
deschis\ spre vizitare p=n\ `n martie
2007 [i este menit\ s\ sublinieze par-
cursul unuia dintre cei mai reprezen-
tativi arti[ti plastici rom=ni.
Filarmonica de Stat
„Moldova“ Ia[i
M=ine, 13 februarie, ora 19.00:
„Recital de pian“, Andreas Henkel,
Germania.
Vineri, 16 februarie, ora 19.00: Con-
cert simfonic; dirijor: Alexandru Las-
cae; solist: Florin Croitoru, vioar\. a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
08:00 Nu [tiam asta 07:00 Demen]a avioanelor 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis: Cumbria
09:00 Când animalele atrag 07:50 Totul despre: Pe[teri Linia de sosire 10:55 Un duet `n Caraibe O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
10:00 Clipe de co[mar 08:40 Viitorul omenirii: Sportul 08:00 Exploratori urbani Antigua - Partea `ntâi v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu,
Pentagon 9-11 09:10 Farfurii zbur\toare Milwaukee 11:20 Trasee: I K Brunel pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\
11:00 Dezastre `n aer adev\rate 09:00 Automobile americane re- 11:50 Demonul vitezei Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la
Atârna]i de-un fir 10:00 Planeta cuprins\ de furie condi]ionate: Concursul 12:45 Om la ap\! ~n voia sor]ii inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la
12:00 Megastructuri Fulgerul constructorilor - Partea 1 13:10 Curse `n for]\: Pe pist\ pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t
Super-platforme petroliere 10:55 Totul despre: Pe[teri 10:00 Motociclete americane 13:40 C\l\torii cu zarul mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol permanent. ~n acest moment
13:00 Clipe de co[mar 11:45 Viitorul omenirii: Alimentele Motocicleta Poli]iei - Partea 1 14:05 Vehicule off-road se `ncearc\ internarea pentru opera]ie la o clinic\ din Italia sau
Catastrofa de la Cernob`l 12:10 Un ochi critic 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi Competi]ie `n carier\ Austria. Costurile opera]iei sunt aproximativ egale, depinde
14:00 Când animalele atrag Jocuri ale min]ii ~n rucsac 14:35 Clubul de pescuit Buena unde se poate merge mai u[or [i se poate face [i o programare
15:00 Clipe de co[mar 13:00 Demen]a avioanelor 12:00 Mega constructori: Marele Vista c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere
Pentagon 9-11 13:50 Totul despre: Pe[teri „collider“ de particule - 15:05 Demonul vitezei jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur
16:00 Dezastre `n aer 14:40 Viitorul omenirii: Sportul Geneva de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
16:00 Proiecte de vis: Hereford
Atârna]i de-un fir 15:10 Farfurii zbur\toare 13:00 O prad\ mortal\ modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
16:55 Un duet `n Caraibe
17:00 Paradisuri naturale adev\rate Linia de sosire str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Antigua - Partea a doua
Big Sur - Coasta Californiei 16:00 Planeta cuprins\ de furie 14:00 Exploratori urbani
17:20 Trasee: Traseele lui Telford Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
18:00 Planeta la control Fulgerul Milwaukee
17:50 Demonul vitezei RO34RNCB0198003451910002 RON
Atacul rechinilor 16:55 Totul despre: Pe[teri 15:00 Cum se fabric\
18:45 Om la ap\! ~n voia sor]ii RO77RNCB 0198003451910004 EURO
19:00 Megastructuri: Podul Mostar 17:45 Viitorul omenirii: Sportul 16:00 Curse: Heavy Metal
17:00 Automobile americane re- 19:10 Curse `n for]\: Pe pist\ RO07RNCB0198003451910003 USD
20:00 Când animalele atrag 18:10 Un ochi critic 19:40 C\l\torii cu zarul BCR Roman, Piatra Neam]
condi]ionate: Concursul
21:00 Nu [tiam asta Jocuri ale min]ii constructorilor - Partea 2 20:05 Vehicule off-road: Teste Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
21:30 La un pas de moarte 19:00 Marea `ntrebare 18:00 Motociclete americane 20:35 Clubul de pescuit Buena Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
Tragedia din Bhopal 19:25 Vitez\ `n v\zduh Motocicleta Poli]iei - Partea 2 Vista pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, in-
22:00 Clipe de co[mar Epoca de aur 19:00 Vân\torii de mituri 21:05 Demonul vitezei diferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este sal-
Cazul Zeebrugge 19:50 Cum se fabric\ Dac\ faci pipi pe [ina de 22:00 Proiecte de vis: Hereford vatoare.
23:00 Dezastre `n aer 20:40 Viitorul omenirii: Remedii tren 22:55 Un duet `n Caraibe Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
Atârna]i de-un fir 21:10 Universul: Planetele 20:00 Regii construc]iilor Antigua - Partea a doua derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
00:00 Real? Somnambuli criminali 22:00 Planeta s\lbatic\ Snohvit ? Gazul arctic 23:20 Trasee: Traseele lui Telford 0721-338.885 (Paduraru Irina). a
01:00 Clipe de co[mar a Valul uciga[ 21:00 Povestiri [ocante 23:50 Patrula z\pezilor: Andorra
}inutul gola[ M-am trezit la morg\ 00:15 Patrula z\pezilor: Finala
22:55 Cum se fabric\ 22:00 Vinovat sau nevinovat ? 00:45 Deschiz\torii de drumuri
Legend\: 23:45 Viitorul omenirii: Remedii 23:00 Preg\tirea unui raliu mon- Expedi]ie `n Amazon LICITA}IE
00:10 Dincolo de ziua de mâine dial: Suedia 01:40 C\l\torii cu zarul
[tiri 01:00 Marea `ntrebare 00:00 Radiografia unui dezastru 02:05 Vehicule off-road: Teste „Arta“ Ia[i SCM GRAD 1 scoate la licita]ie, spre `nchiriere, spa]iul
film artistic 01:25 Vitez\ `n v\zduh Dezastrul din Kings Cross 02:35 Clubul de pescuit Buena situat `n Ia[i, str. Izvor nr. 2, bloc 629, parter, `n suprafa]\ de 62 mp.
Epoca de aur a 01:00 Tehnologie extrem\ a Vista a Informa]ii la telefon 0232/255.929.
 CM
YK

16 Mar]i, 13 februarie 2007 ACTUALITATE

Referendumul secuiesc provoac\ proteste vehemente la Bucure[ti

a Ac]iunea secuilor din CNS pune pe jar politicienii rom=ni a Unanimitatea politic\ pare a se realiza la Bucure[ti
doar `n chestiuni na]ionale a Doar UDMR-ul face not\ distinct\, fiind sus]inut de [eful statului ungar a
Aflat `n plin\ desf\[urare,
referendumul Consiliului
Na]ional Secuiesc (CNS) pri-
vind autonomia teritorial\ a
a[a-numitului }inut Secu-
iesc a determinat o reac]ie
semnificativ\ printre politi-
cienii rom=ni. Pre[edintele
B\sescu, premierul T\ricea-
nu [i [efii partidelor parla-
mentare vorbesc de carac-
terul neconstitu]ional al de-
mersului CNS, `n vreme ce
UDMR-ul se g\se[te `ntr-o
pozi]ie incomod\.
B\sescu:
„Referendumul este
neconstitu]ional“
De[i concluziile referen-
dumului f\cut de reprezen-
tan]ii radicali ai secuimii
sunt a[teptate cel mai devre-
me pe 18 februarie, pre[edin-
tele Traian B\sescu a subli-
niat c\ aceast\ ini]iativ\ `n-
calc\ legea fundamental\ a
Rom=niei. „Se afirm\ c\ ar fi
o m\sur\ de testare a dorin-
]elor popula]iei. Pot s\ v\
spun c\ atâta timp cât va
r\mâne doar o testare se
poate considera c\ e ceea ce
se afirm\. Dar când cei care
azi fac teste - nu `n]elegem
foarte bine ce testeaz\ dom-
niile lor cu r\bdarea statului
român - vor `ncerca s\ valo-
rifice rezultatele acestui a[a-
zis test, a[a-zis referendum,
ilegal, statul român va aplica
f\r\ ezitare Constitu]ia [i
legile României. Iar respon-
CM sabilitatea va apar]ine celor
YK
care `n momentul de fa]\
a avertizat, ieri, Traian
B\sescu.
Tratarea european\
a minorit\]ilor
Pre[edintele a mai sublini-
at c\ `n România to]i cet\]enii
sunt obliga]i s\ respecte legea
fundamental\ `n baza c\reia
sunt recunoscute cele 18 mi-
norit\]i na]ionale [i care pre-
vede reprezentarea automat\
a acestora `n Parlament. „Din
acest punct de vedere, Româ-
nia nu va accepta niciodat\
alte modele decât cele pe care
[i le-a ales [i care sunt `n de-
plin\ concordan]\ cu standar-
dele europene“, a eviden]iat
Traian B\sescu. ~nt=mplarea
face ca tot acest scandal po-
litic, ini]iat de forma]iunea
radicalului Csapo Iosef, fost
parlamentar UDMR, s\ vin\
exact `n momentul `n care
pre[edintele Ungariei se afl\
`n vizit\ la Bucure[ti. {eful
statului ungar, Laszlo Soly-
om, pare a `n]elege sensibi-
lit\]ile p\r]ii rom=ne pe a-
ceast\ tem\ [i recurge la o a-
bordare diplomatic\.
Pre[edintele Ungariei
las\ loc de interpret\ri
Invitat la Cotroceni de
Traian B\sescu, pre[edintele
Ungariei a declarat, ieri, re-
ferindu-se la referendumul
pentru autonomie, c\ el per-
sonal [i statul ungar sprijin\
acele ini]iative ale minorit\-
]ilor care se desf\[oar\ `n ca-
avem o pozi]ie ferm\ privind
drepturile ce li se cuvin ace-
lor comunit\]i etnice care
tr\iesc pe teritoriul unui
stat, atât ca [i colectivit\]i,
cât [i ca indivizi“, a spus pre-
[edintele ungar, `ntrebat da-
c\ sus]ine, m\car moral, ce
se `ntâmpl\ `n jude]ele Mu-
re[, Harghita [i Covasna [i
dac\ `i sus]ine pe cei care do-
resc autonomie pe criterii et-
nice. R\spunzând aceleia[i
`ntreb\ri, Laszlo Solyom a
ar\tat c\ „autoorganizarea [i
autoguvernarea au foarte
multe forme care trec [i din-
colo de autonomia cultural\“.
~nt=rzierea statutului
minorit\]ilor
Dincolo de aceste declara- Pre[edin]ii Rom=niei [i Ungariei recunosc
]ii diplomatice, [eful statului
ungar a rugat autorit\]ile ro- c\ autonomia teritorial\ este un motiv de divergen]\ `ntre ei
mâne s\ gr\beasc\ demersu- damnând demersul CNS, [e-
rile pentru ca Legea minori- T\riceanu vorbe[te ful Executivului a precizat
ferendumul vizeaz\ enclavi-
zarea României [i afirm\ c\
t\]ilor s\ intre cât mai re-
pede `n vigoare. Laszlo Soly-
de o „provocare“ c\ se va informa asupra mo- acesta ar fi astfel organizat
dului `n care Ministerul de pentru a atrage aten]ia orga-
om a precizat din nou o p\re- Asigur\rile venite de la Interne „analizeaz\ [i proce- nismelor interna]ionale, `n-
re diferit\ de cea a pre[edin- Budapesta nu par `ns\ a deaz\ pentru a limita desf\- tr-un moment `n care exist\
telui României `n ceea ce pri- mul]umi politicienii rom=ni. [urarea unor astfel de ac- o situa]ie conflictual\ `n re-
ve[te autoguvernarea mino- Premierul C\lin Popescu- ]iuni care contravin ordinii giunea Kosovo.
rit\]ii maghiare, sus]inând T\riceanu, care este `n ace- constitu]ionale“.
c\ aceasta este posibil\ atât la[i timp [i pre[edintele
la nivel local, cât [i la nivelul PNL, a ar\tat c\ referendu- UDMR vrea autonomie,
jude]ului sau al ]\rii. ~n a- mul organizat de CNS `ncepe CNS - acuzat de dar f\r\ referendum
cest sens, pre[edintele Unga- s\ ia forma unei „provoc\ri“
riei a solicitat stabilirea unui [i este extrem de periculos
manipulare a secuilor
Dac\ pozi]ia politicienilor
dialog deschis [i democratic deoarece contravine ordinii Pe l=ng\ declara]iile pre- rom=ni este unanim\, UDMR
pe diverse formule de organi- constitu]ionale. „Nu putem fi mierului, PNL a emis ieri un nu renun]\ la revendic\rile
zare [i autoguvernare a mi- de acord cu autonomia pe cri- comunicat `n care se cere Mi- sale. De[i afirm\ c\ nu sus]i-
norit\]ii maghiare, care ar terii etnice [i aceast\ `ncer- nisterului de Interne „s\ se ne referendumul organizat
contribui astfel la clarificarea care de organizare a unei ac- autosesizeze [i s\ analizeze `n }inutul Secuiesc, Uniunea
conceptului de autonomie. El ]iuni sub forma unui referen- responsabilit\]ile personale se declar\ de acord cu dezi- CM
a spus c\ o minoritate se dum informal sau a unui [i institu]ionale“. Liberalii `i deratul autonomiei teritori-
YK

realizeaz\ un act neconstitu-
]ional pe teritoriul unui stat
na]ional, unitar [i indivizibil.
{i nu uita]i un lucru foarte
important: un stat suveran“,
drul Constitu]iei.
„Un pre[edinte al Ungari-
ei nu se poate amesteca `n
treburile interne ale unui alt
stat suveran. ~n acela[i timp,
poate sus]ine dac\ func]io-
neaz\ ca o societate [i a pro-
mis c\ societatea maghiar\
din România este loial\ na-
]iunii române. Astfel, `nt=l-
nirea celor doi [ef de stat s-a
`ncheiat cu promisiunea Un-
gariei c\ respect\ Constitu-
]ia rom=n\, dar cu aten]io-
narea c\ Budapesta sus]ine
aspira]iile de autonomie ale
maghiarimii [i secuimii din
Ardeal.
sondaj mi se pare c\ merge
foarte departe“, a afirmat
T\riceanu, la finalul [edin]ei
Biroului Politic Central al
PNL. El a ]inut s\ sublinieze
c\ `n România exist\ sufi-
cient\ autonomie local\, `n
baza descentraliz\rii din ul-
timii ani a administra]iei, ]a-
ra noastr\ fiind totodat\ un
model `n ceea ce prive[te ra-
porturile dintre majoritate [i
minorit\]ile na]ionale. Con-
acuz\ pe liderii CNS c\ au
manipulat cet\]enii români
de etnie maghiar\ determi-
nându-i, `n necuno[tin]\ de
cauz\, s\ participe la un de-
mers contrar prevederilor
legale. La r=ndul s\u, liderul
PD, Emil Boc, a spus c\ re-
ferendumul trece pragul de-
mersului civic [i intr\ „`n
domeniul politic [i chiar al
penalului“. Boc a precizat c\,
potrivit Constitu]iei, Ro-
mânia este stat na]ional uni-
tar [i orice demers de auto-
nomie este interzis pe criterii
etnice. Totodat\, a amintit
el, legea fundamental\ inter-
zice orice revizuire sub as-
pectul statului na]ional uni-
tar. Din partea opozi]iei, vi-
cepre[edintele PSD Cristian
Diaconescu consider\ c\ re-
ale. „Noi nu am fost de acord
cu acest referendum din mai
multe motive. ~n România,
legea referendumului nu fa-
ce posibil un referendum pri-
vind autonomia local\. Nu
exist\ cadru legal pentru a
organiza un asemenea refe-
rendum. Ac]iunea `nceput\
sâmb\t\ nu este un referen-
dum, ci un sondaj al opiniei
publice, care nu are con-
secin]\ juridic\ sau politic\.
UDMR nu sus]ine aceast\
ini]iativ\“, a declarat sâm-
b\t\, la Sibiu, pre[edintele
forma]iunii, Marko Bela. El
recunoa[te c\ UDMR mili-
teaz\ pentru autonomie teri-
torial\, dar c\ `ncearc\ s\ re-
alizeze acest lucru printr-un
vot `n Parlament, chiar dac\
acest lucru este dificil. a

Marko Bela vrea autonomie,

dar f\r\ a risca ac]iuni neconstitu]ionale

Maghiarii `[i dovedesc, din nou, unitatea

oric=nd sunt chema]i la vot de liderii lor politici

Pagin\ realizat\ de Mihai MOCANU

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Miercuri,
14 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 36 (637) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

S-a decis canonizarea Peste dou\

`nc\ unuia dintre s\pt\m=ni se reiau
PAGINA 4

PAGINA 5
mitropoli]ii Moldovei „Prelec]iunile Junimii“

„Sistemul rom=nesc de educa]ie

valideaz\ incompeten]a“
a „Finan]\ri exist\, dar `nregistr\m un deficit de resurse umane“, afirm\ Nicolae Hurduc, pre[edintele
Forumului Academic Rom=n, `ntr-un interviu acordat ziarului „Lumina“ a „Problema, punctul nevralgic, este
c\ nu avem o identitate [tiin]ific\ bine conturat\“ a „Asta preconizez eu: universit\]i frumoase, foarte bine
dotate din punct de vedere tehnic, dar `n care vor fi din ce `n ce mai pu]ini speciali[ti“ a PAGINILE 8-9

S-a `nmul]it
num\rul cazurilor
de fraudare a
fondurilor europene
PAGINA 11

CM CM
YK YK

Strategia energetic\
a Rom=niei
mizeaz\ pe surse
regenerabile
[i c\rbune
PAGINA 6
POZA ZILEI Diploma de excelen]\ pentru medicin\ comunitar\
Vineri, 9 februarie delegat din partea ~nalt
a.c., Asocia]ia Jurnali[- Prea Sfin]itului Daniel,
tilor din Domeniul Me- Mitropolitul Moldovei [i
dical a decernat „Diplo- Bucovinei, pr. Ion {er-
ma de excelen]\ pentru ban, inspector cu activi-
medicin\ comunitar\“ tatea social-medical\ `n
Mitropoliei Moldovei [i cadrul Arhiepiscopiei Ia-
Bucovinei. Aceasta este [ilor. Cu aceast\ ocazie,
o recunoa[tere a activi- p\rintele inspector a a-
t\]ii Sectorului Soci- cordat un interviu pos-
al-Medical al Mitropoliei
tului de radio „România
Moldovei [i Bucovinei.
S-au acordat [apte Actualit\]i“, `n care a
diplome pentru activi-
tatea din acest domeniu,
prezentat succint activi-
tatea medical\ a Mitro-
Mo]iunea
unor medici de prestigiu
[i unit\]ilor medicale ca-
poliei Moldovei [i Buco-
vinei. ~n pagina 16 a
anti-Macovei
re s-au eviden]iat prin-
tr-o activitate de excep-
ziarului nostru g\si]i un
amplu material de pre-
pune `n pericol
]ie `n anul 2006. La de-
cernare a participat, ca
zentare a Centrului Me-
dical „Providen]a“. a
Guvernul T\riceanu
PAGINA 7
Profesorii amenin]\ din nou cu boicotarea examenelor na]ionale
Un artizan chinez se preg\te[te de
Profesorii amenin]\ din delega]ii federa]iilor sindi- ieri, c\ toate federa]iile (MEdC) nu au cerut, p=n\
Meteo
instalarea unui coridor de circa 1.000 de

lanterne ro[ii tradi]ionale pentru Festi- nou c\ vor boicota sf=r[i-
valul de Prim\var\ din Wuhan, provin- tul de an [colar [i exame-
cia Hubei. Noul An chinezesc sau Fes- nele na]ionale dac\, `n
tivalul de Prim\var\ cade, `n acest an, dou\ s\pt\m=ni, repre-
pe 18 februarie. a zentan]ii Ministerului
Educa]iei nu vor consulta
cale asupra proiectelor de
modificare a Legii `nv\-
]\m=ntului.
Pre[edintele executiv
al Federa]iei Spiru Haret,
Marius Nistor, a declarat,
din educa]ie inten]ioneaz\
s\ boicoteze sf=r[itul de an
[colar [i examenele na]io-
nale, av=nd `n vedere c\
reprezentan]ii Ministeru-
lui Educa]iei [i Cercet\rii
U
`n prezent, [i p\rerea fe-
dera]iilor sindicale `n ceea Precipita]ii
ce prive[te modificarea
Legii `nv\]\m=ntului [i a maxima 7 °C
Legii privind statutul per- minima 4 °C
sonalului didactic. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Miercuri, 14 februarie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA EVANGHELIA ZILEI

CRE{TINISMULUI
(DXC)
Ordinul iezuit (IV)
~n combaterea protestan-
tismului un rol deosebit de
important l-a avut „Socie-
tatea lui Iisus“, cum s-a
numit la `nceput ordinul
c\lug\rilor iezui]i. ~nteme-
ietorul acestui ordin a fost
Igna]iu de Loyola, care,
`mpreun\ cu prietenii s\i,
a f\cut leg\mânt c\ va
merge misionar `n Palesti-
na [i dac\ misiunea acolo
nu va avea succes, atunci
se vor pune la dispozi]ia
papei pentru orice alt\ mi-
siune. Imposibilitatea de a
merge `n Palestina i-a de-
terminat pe Igna]iu [i pe
`nso]itorii s\i s\ mearg\ la
Roma unde, la 20 noiem-
brie 1538, s-au pus la dis-
pozi]ia papei Paul al III-
lea. Igna]iu a preg\tit doc-
umentul de `ntemeiere al
ordinului iezuit, pe care
papa l-a aprobat printr-o
bul\ la 27 septembrie
1540. Iezui]ii se angajau s\
practice diferite forme de
apostolat printre cre[tini
(predic\, catehizare, misi-
Jertfa Domnului, dar pentru ve[nicie
„{i Iisus le-a zis: «Eu
sunt pâinea vie]ii; cel ce
vine la Mine nu va fl\-
mânzi [i cel ce va crede `n
Mine nu va `nseta nicio-
dat\. Dar am spus vou\ c\
M-a]i [i v\zut [i nu
crede]i. Tot ce-Mi d\ Tat\l,
va veni la Mine; [i pe cel ce
vine la Mine nu-l voi scoate
afar\; pentru c\ M-am
coborât din cer, nu ca s\
fac voia mea, ci voia Celui
ce M-a trimis pe Mine. {i
aceasta este voia Celui ce
M-a trimis, ca din to]i pe
care Mi i-a dat Mie s\ nu
pierd nici unul, ci s\-i
`nviez pe ei `n ziua cea de
apoi».“ (Ioan 6, 35-39)
***
Miercurea [i vinerea din
aceast\ s\pt\mân\ sunt
zile aliturgice, adic\ nu se
s\vâr[e[te Sfânta Litur-
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
ghie [i deci nu avem un
fragment evanghelic spe-
cial. Am ales pentru ast\zi
un fragment evanghelic
care `l prezint\ pe Domnul
nostru Iisus Hristos care
este pâinea vie]ii, iar cel ce
crede `n El nu va fl\mânzi
nici nu va `nseta niciodat\.
Prin jertfa pe altarul Gol-
gotei, ne `mp\rt\[im [i
primim Trupul [i Sângele
lui Iisus ca merinde pe
drumul spre ve[nicie. A-
tunci când te `mp\rt\[e[ti
sim]i c\ faci parte din ve[-
nicie, c\ po]i privi fa]a lui
Dumnezeu, c\ to]i sfin]ii
sunt `n preajma ta. Nu
`ntâmpl\tor aceast\ s\p-
t\mân\ se nume[te „S\p-
t\mâna alb\“. Puritatea
este starea `n care ne-a
creat Dumnezeu [i spre
care trebuie s\ tindem. ~n
aceast\ s\pt\mân\ pre-
merg\toare Postului Mare
primim ca dar ve[nicia jert-
fei Domnului Iisus Hristos.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU, Ra-
dio Trinitas)
lucrurile duhovnice[ti,

Care este sensul S\pt\m=nii br=nzei?

uni, pastora]ie etc.). ~n
scurt timp, „Societatea lui
Iisus“ a `ntemeiat [coli
pentru formarea copiilor [i
a tinerilor. La moartea lui
Igna]iu existau 33 de [coli
[i colegii iezuite `nfiin]ate
`n diferite na]iuni. La Ro-
ma, `n anul 1551, iezui]ii
au pus bazele Colegiului
Roman care, din 1873, se
nume[te Universitatea
Pontifical\ Gregorian\. Ie-
zui]ii s-au f\cut remarca]i
[i `n misiuni de propov\-
duire a Evangheliei lui
Hristos, atât `n Orient
(India, Japonia, China), cât
[i `n cele dou\ Americi. ~n
afar\ de combaterea pro-
testan]ilor [i de educa]ia
tineretului, prin care au
câ[tigat `ndeosebi nobili-
mea [i burghezimea, iezu-
i]ii au lucrat ca p\stori de
suflete, `n special prin spo-
vedanii [i predic\, `n care
scop au ob]inut, din 1545,
privilegiul papal de a ac-
tiva oriunde, f\r\ a da sea-
ma episcopilor diocezani.
Cu timpul, au pus st\pâ-
nire pe multe biserici [i
m\n\stiri ale altor ordine
c\lug\re[ti, creând uneori
nemul]umiri. Un alt mijloc
folosit a fost implicarea `n
politic\. Convertirile de
prin]i [i prin]ese, cum a
fost cazul regelui Sigis-
mund [i al reginei Chris-
tina ai Suediei, au contri-
buit la ridicarea papalit\]ii
[i la cre[terea puterii ie-
zuite. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre iubirea
aproapelui [i post
Odat\, avva Silvan s-a dus
`mpreun\ cu ucenicul s\u,
Zaharia, la o m\n\stire [i
fra]ii de acolo i-au `ndem-
nat s\ guste ceva `nainte
de plecare. Dup\ ce au
ie[it, ucenicul a g\sit ap\
`n drum [i a vrut s\ bea,
dar b\trânul `i zice: „Za-
haria, ast\zi este zi de
post“. El `ntreab\: „Dar
n-am mâncat, avva?“. B\-
trânul r\spunde: „Ce-am
mâncat era din dragoste,
dar noi, acum, ]inem pos-
tul nostru“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
De ce exist\ aceast\
s\pt\m=n\ a br=nzei,
`n care ne g\sim acum?
Care este sensul ei,
pentru c\ v\d c\ nu-ii
nici o perioad\ de post,
nici de dezlegare.
S\pt\m=na br=nzei es-
te s\pt\m=na de dinain-
tea Postului Mare, care
ne preg\te[te pentru `n-
ceperea postului. Ea este
o perioad\ de adaptare a
noastr\ la rigoarea postu-
lui, cu dublu scop. Mai
`nt=i, se urm\re[te prin
ea ca trecerea de la re-
gimul alimentar bazat pe
carne [i lactate la cel
strict vegetarian s\ nu fie
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Auxen]iu
(dezlegare la ou\, lapte,
brânz\ [i pe[te)
Cuviosul Auxen]iu a tr\it `n
secolul al V-lea, `n timpul `m-
p\ratului Teodosie cel Mic (403-
450). A fost un om `nv\]at, care,
dup\ ce s-a c\lug\rit, s-a retras pe
muntele Oxia, aproape de Calce-
don. Cre[tinii din satele `nveci-
nate i-au construit o chilie `n vâr-
ful muntelui, de unde, printr-o fer-
eastr\ mic\, Auxen]iu `i pov\]uia
trebuie s\ fim `n]elep]i [i
s\ avem spirit pedagogic.
Unii oameni sunt at=t de
pu]in obi[nui]i s\ fie exi-
foarte brusc\, pentru c\ s\pt\m=n\, nu ne va lua nu exist\ dec=t dou\ dez-
prin surprindere. gen]i cu ei `n[i[i, `nc=t
func]iile biologice ale cor- leg\ri la pe[te, `n ziua de
Buna Vestire [i la s\rb\- dac\ le este poft\ de un
pului uman trebuie prote- Dar de ce avem acum anumit fel de m=ncare, ei
jate. Iar `n al doilea r=nd, dezlegare la pe[te, toarea Intr\rii Domnului
`n Ierusalim, s-a hot\r=t vor m=nca acel lucru in-
ni se transmite, `n aceas- chiar [i `n zilele de
diferent dac\ este post
t\ s\pt\m=n\, c\ trebuie miercuri [i vineri? ca `n s\pt\m=na care
sau nu. Pe ace[tia trebuie
s\ schimb\m ceva `n via- Pentru c\ pe[tele este precede postul s\ se per-
un aliment u[or, dar [i mit\ cre[tinilor s\ m\- s\-i facem s\ `n]eleag\ c\
]a noastr\, `n ce prive[te ra]iunile spirituale sunt
preocup\rile de ordin fortifiant. Pe[tele are un n=nce c=t pe[te poftesc,
mare aport de vitamine, tocmai pentru a nu mai mult mai importante `n
spiritual. ~n s\pt\m=na via]\ dec=t instinctele bi-
care te ajut\ la `nceputul avea scuze de acest fel
aceasta renun]\m la o ologice, dar pentru c\
postului. Pe de alt\ parte, mai t=rziu.
seam\ de comodit\]i ale experien]a duhovnicilor acest demers este unul
existen]ei cotidiene, `n- Bine, dar a spune c\ destul de complicat, este
care au f\cut aceste r=n- ]i-a
a fost poft\ de omle-
cerc=nd s\ anticip\m at- duieli a ar\tat c\ mul]i bine s\ le oferim o anu-
t\ sau de pe[te pr\jit,
mosfera din Postul Mare. oameni pretind c\ nu pot ca s\-]]i motivezi `nc\l- mit\ „compensa]ie“ ali-
~n felul acesta, intr\m `n
posti din cauz\ c\ le este carea postului, mi se mentar\ `n s\pt\m=na
post preg\ti]i, iar efortul poft\ de anumite ali- pare o scuz\ penibil\. pe care o parcurgem a-
duhovnicesc pe care `l mente. Ei bine, av=nd `n Nu, nu e chiar a[a. cum. (Rubric\ realizat\
facem, mai ales `n prima vedere c\ `n Postul Mare C=nd este vorba despre de Petru AVRAM)
s\ fac\ fapte bune [i vindeca pe francez A. Galleron, pe baz\ de c\tre poporul [i Congresul SUA“,
cei bolnavi. ~n anul 451 a partici- subscrip]ie public\, sub lozinca prin care profesorii din 69 de uni-
pat la Sinodul al IV-lea Ecumenic „Da]i un leu pentru Ateneu“; versit\]i cereau `ncetarea inter-
de la Calcedon, condamnând ere- a 1912 – Arizona a devenit (din ven]iei americane `n Vietnam;
ziile lui Eutihie [i Nestorie. U.S. Territory, Teritoriu al SUA) a 1975 – A decedat Sir Julian
cel de-al 48-lea stat al Uniunii; Huxley, biolog (a influen]at dez-
Tot ast\zi, Biserica face pome- a 1918 – Uniunea Sovietic\ voltarea embriologiei moderne) [i
nirea Cuviosului Maron; a Cuvio- adopt\ Calendarul Gregorian (1 filosof englez; primul director ge-
sului Avraam; a Sfântului Filimon, februarie devenea astfel 14 febru- neral al UNESCO (1946-1948) (n.
episcopul Gazei, [i a Cuviosului arie conform noului calendar);
22 iunie 1887);
Mucenic Gheorghe Metilineanul. a 1924 – A fost fondat\ cor- a 1980 – Jocurile olimpice de
pora]ia IBM (International Bu-
iarn\ se deschid la Lake Placid,
Mâine, Biserica face pomenirea siness Machine); New York;
Sfântului Apostol Onisim (dezle- a 1926 – A `ncetat din via]\ a 1989 – Primul dintre cei 24 de
gare la pe[te). Radu Rosetti, istoric, memorialist sateli]i ai GPS (Global Positioning
[i prozator român (n. 1853); System) este plasat pe orbit\;
a 1929 – ~nfiin]area Camerelor a 1992 – România a stabilit
~n ziua de 14 februarie, de comer] [i de industrie din rela]ii diplomatice cu Republica
istoria consemneaz\: România; Belarus;
a 1935 – S-a n\scut Grigore a 1994 – Cu ocazia vizitei ofi-
a 1779 – A `ncetat din via]\ Vieru, poet basarabean, membru
James Cook, navigator englez (n. al Academiei Române; ciale la Bucure[ti a pre[edintelui
27 octombrie 1728), ucis de c\tre a 1937 – S-a n\scut Paraschiv croat, Franjo Tudjman, a fost sem-
b\[tina[ii insulelor Sandwich; Oprea, dirijor, cel care a condus nat „Tratatul de prietenie [i cola-
a 1821 – A `ncetat din via]\ timp de dou\ decenii Orchestra de borare româno-croat“;
Petru Maior, c\rturar iluminist, muzic\ popular\ a Radiofuziunii a 1996 – Biblioteca Apostolic\
filolog [i istoric, unul dintre Române (m. 21 martie 2004); a Vaticanului aprob\ pentru
corifeii {colii Ardelene (n. 1761); a 1945 - Chile, Ecuador, Para- Arhivele Statului român microfil-
marea unor documente referitoare
a 1851 – S-a `nfiin]at, la Paris, guay [i Peru se al\tur\ Na]iunilor
„Junimea român\“, societate po- Unite; la istoria României;
litic\ [i cultural\ a tinerilor stu- a 1946 – A `nceput s\ func- a 2002 – Repatrierea r\m\[i-
den]i români din Paris, `ndruma]i ioneze primul calculator electronic ]elor p\mânte[ti ale lui Carol al
de N. B\lcescu, C. A. Rosetti; Eniac, conceput, `n 1943, la Uni- II-lea [i ale ultimei sale so]ii –
a 1888 – A fost inaugurat Ate- versitatea din Pennsylvania; Elena Lupescu;
neul Român. Cl\direa a fost con- a 1952 – Jocurile olimpice de a 2005 – A decedat Rafic Ha-
struit\ `ntre anii 1886 [i 1888, iarn\ se deschid la Oslo, Norvegia; riri, fost premier libanez, asasinat
prin st\ruin]a lui Constantin E- a 1966 – ~n publica]ia „New `ntr-un atentat cu bomba la Beirut
sarcu, dup\ planurile arhitectului York Times“ a ap\rut „Apelul (n. 1 noiembrie 1944). a

PORTRETE ~N LUMIN|
Arhimandritul Partenie Apetrei
- om al slujirii [i ne`ntrecut protopsalt nou\ (I)
de arhim. Timotei
AIOANEI
Când vrei s\ vezi dac\ un
novice este bun pentru via]a
c\lug\reasc\, d\-i porunc\
s\ mearg\ la toate slujbele
bisericii. Dac\ iube[te bise-
rica, cu toat\ rânduiala ei,
are [ansa s\ ajung\ c\lug\r
bun, spunea cândva un
p\rinte duhovnicesc. Lucru
foarte adev\rat. Participa-
rea la pravila zilnic\, `ncu-
nunat\ cu Sfânta Liturghie,
este cea mai important\ as-
cultare a unui monah. Dac\
la aceast\ virtute se mai
adaug\ [i aceea a cânt\rii [i
a cunoa[terii tipicului bi-
sericesc, cu toate particu-
larit\]ile lui, câ[tigul este [i
mai mare. Este un dar nu
tocmai des `ntâlnit, nici `n
trecut, nici `n zilele noastre.
Novicele Nicolae
~n ob[tile mari, c\lug\rii
iubitori de biseric\ erau
numi]i – „buni biserica[i“ –
termenul fiind `nc\ `ntâlnit
la M\n\stirea Neam], `n ur-
m\ cu 20 de ani. ~ntr-o chi-
novie doar câ]iva se bucu-
rau ([i se bucur\) de acest
apelativ. Cu 66 de ani `n ur-
m\, la M\n\stirea Neam],
`n ziua Sfin]ilor Dumne-
zeie[tilor P\rin]i Ioachim [i
Ana a anului 1941, sub st\-
re]ia Arhimandritului Vic-
torin Ursache, Arhiepisco-
pul de mai târziu al româ-
nilor din America, a intrat,
cu dorin]a des\vâr[irii, un
tân\r de numai 14 ani. Nu-
mele lui era Neculai Apetrei
[i venea din Giurgeni, co-
muna Valea Ursului, raio-
nul Negre[ti, regiunea Ia[i.
Crescuse la umbra m\n\s-
tirii de c\lug\ri]e din satul
natal, cu via]\ grea [i cu
mari `ncerc\ri. Mama lui,
Elisabeta, s-a dus degrab
c\tre Ceruri, l\sându-l or-
fan. Copilul `ndurerat [i-a
alinat triste]ile ascultând
`ngerescul cor al c\lug\-
ri]elor din m\n\stirea care
domina satul natal [i a
`nv\]at, cu ardoare, din
pruncie, rânduielile slujbe-
lor [i frumuse]ea cânt\rilor.
La 14 ani, când a intrat pe
poarta M\n\stirii Neam],
novicele Nicolae [tia deja to-
tul. Crescuse `n acest duh,
drumul lui ducând zilnic
c\tre biserica m\n\stirii.
La Neam] era, `ns\, altceva.
Ob[tea cuprindea peste 300
de c\lug\ri, cu mai mult de
50 de preo]i [i diaconi, cu
slujbe care nu p\reau a fi
din lumea aceasta, cu ve[-
minte brodate `n fir de aur
[i cu psalmodieri nemaiau-
zite. Ucenicind la marii cân-
t\re]i care erau atunci, `n-
tre ei, Arhimandritul Victor
Ojog care i-a fost mai târziu
[i na[ de c\lug\rie, tân\rul
Nicolae Apetrei a devenit,
dup\ ani, unul dintre psal]ii
m\n\stirii. Ziua participa
la ascult\rile comunitare,
muncind din greu, iar seara,
cu toate c\ era trudit, venea
[i cânta la Utrenie, cu so-
borul numeros care umplea
biserica. Dup\ trecerea tim-
Idei vechi [i idei
Arhim. Partenie Apetrei (mijloc), `n Catedrala mitropolitan\
pului, avea s\-[i aminteas-
c\ faptul c\ absen]ii de la
slujb\ f\ceau canon a doua
zi [i nu primeau nimic de
mâncare.
Dup\ 12 ani de osteneli,
la s\rb\toarea Intr\rii `n
Biseric\ a Maicii Domnului
– anul 1953, – fratele Nico-
lae a devenit monahul Par-
tenie, tuns de Mitropolitul
Moldovei [i Sucevei, Sebas-
tian Rusan, care a doua zi
l-a [i hirotonit ierodiacon.
V\zându-l tân\r bunul mi-
tropolit l-a mângâiat pe
cre[tet [i l-a `ntrebat: „Ai s\
po]i duce tu jugul acesta,
c\-i greu tare, e o Cruce
grea...“. Stare]ul Melchise-
dec Dimitriu care era `n
preajm\ a r\spuns `n locul
lui: „~nalt Prea Sfin]ite, s-o
osteni [i el. Când i-a fi mai
greu va l\sa Crucea jos, se
va hodini [i apoi o va pune
din nou `n spate [i va merge
pân\ la Golgota...“ .
Diacon la Catedrala
mitropolitan\ din Ia[i
Ierodiaconul Partenie
Apetrei a str\lucit `n ob[tea
de la Neam] prin cântare. O
voce cristalin\, `nalt\, cla-
r\, inconfundabil\. A fost
darul vie]ii lui, un talant
sau mai mul]i primi]i `n dar
de la D\ruitorul a toate.
Era a[a de bun `ncât atunci
când participa la slujb\ Sa-
doveanu, `n perioada verii
pe care o petrecea la Neam],
ierodiaconul Partenie cânta
ori citea Evanghelia. Sado-
veanu, care l-a `ntâlnit de
multe ori, `l aprecia. Se [tie,
de altfel, c\ era destul de re-
]inut când era vorba de
laude la adresa cuiva. Nu
doar Sadoveanu era mul]u-
mit de slujirea lui. Arhi-
mandritul Victor Ojog, ma-
rele cânt\re] [i egumen al
Lavrei, `l considera ucenic,
asemenea [i Arhimandritul
Melchisedec Dimitriu, Pro-
tosinghelul Petru Pogonat [i
Protosinghelul Vasian Io-
sub. ~n anii aceia, M\n\s-
tirea Neam] a avut mul]i
c\lug\ri râvnitori [i pri-
cepu]i `n ale teologiei [i ad-
ministra]iei: Nestor Vorni-
cescu, Adrian Hri]cu, Pimen
Zainea, Epifanie Norocel,
Gherasim Cuco[el, Lucian
Florea, Mitrofan B\ltu]\,
Partenie Apetrei, Chesarie
OPINII & COMENTARII
din Ia[i (25 februarie 1999)
Gheorghiescu, Longhin Pop,
Firmilian Olaru [i numele
ar putea continua.
~ntre ei, P\rintele Parte-
nie s-a remarcat prin cân-
tare [i frumoas\ slujire. Ac-
este calit\]i l-au recoman-
dat pentru ocuparea unui
post de diacon la Catedrala
mitropolitan\ din Ia[i, `n-
cepând cu anul 1959. Vreme
de 25 de ani a slujit ca dia-
con, iar exigentul Mitropolit
al Moldovei Justin Moises-
cu, fostul s\u profesor de
Noul Testament, l-a hirote-
sit Arhidiacon `nainte de
plecarea sa la Bucure[ti, ca
Patriarh al României.
La Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i p\rintele Par-
tenie Apetrei a vie]uit 41 de
ani. Slujitor al Catedralei [i
mai apoi eclesiarh, Cuvio[ia
Sa a petrecut cei mai mul]i
ani `ntr-o perioad\ grea, de
mari `ncerc\ri [i umilin]e
pentru Biseric\. Când `m-
plinise 51 de ani, a primit
harul Preo]iei, doi ani mai
târziu fiind recomandat
Sfântul Sinod pentru acor-
darea rangului de Arhi-
mandrit.
„Via]a este o [coal\
a r\bd\rii“
Iubitor [i cunosc\tor al
rânduielilor tipiconale, `n-
dr\gostit de muzic\ [i de
slujbele Bisericii, p\rintele
Partenie reprezint\ un mo-
del de slujire. Slujire de
]inut\, `ndelungat\, auten-
tic\, de voca]ie.
Aspru la prima `ntâlnire,
t\ios `n dialog, circumspect
`n aprecieri, sever ca [ef de
serviciu, Arhimandritul Par-
tenie g\sea, pân\ la urm\,
un cuvânt bun, un sfat `n]e-
lept [i de multe ori o fapt\
mare, nea[teptat\. Devenea,
dup\ trecerea timpului un
P\rinte. Descopereai `nl\un-
trul lui altceva decât obser-
vai la prima vedere.
Cu mul]i ani `n urm\, la
Catedrala mitropolitan\ din
Ia[i, cânta uneori cu m\ies-
trie „Pe Tine Te L\ud\m“
ori „Axionul“ pe glasul al
treilea. Cineva `mi spunea
c\ la o liturghie arhiereas-
c\, `n timp ce p\rintele Par-
tenie cânta Pe Tine Te L\u-
d\m, arhiereul care oficia,
printre lacrimi, a cerut s\
repete cântarea… ~ntr-ade-
v\r, n-am auzit niciodat\
aceast\ cântare mai frumos
psalmodiat\.
~n momentele de bucurie
ne spunea cuvinte `n]elepte:
„S\ imit\m pe Dumnezeu `n
bun\tate [i iertare...“; „Du-
p\ cum soldatul se preg\-
te[te mereu de lupt\, chiar
[i-n vreme de pace, la fel [i
monahul s\-[i fac\ pravila
de chilie [i pravila de la bi-
seric\...“; „S\ fim statornici
`n smerenie [i ascultare [i
r\bd\tori `n `ncercare [i la
judecata semenului...“; „Via-
]a este o [coal\ a r\bd\rii [i
statorniciei `n credin]\ [i
rug\ciune...“.
Pe lâng\ tipic [i Psaltichie
p\rintele era un bun cunos-
c\tor al Istoriei Bisericii Or-
todoxe Române [i al M\n\s-
tirii Neam], `n special.
Adeseori spunea, repro-
ducând cuvintele unui mare
ierarh: „Citi]i câteva pagini
`n fiecare zi ca s\ alunga]i
ignoran]a din voi“.
Sunt mai mult de 65 de
ani de slujire a Bisericii.
Din 1941 pân\ `n prezent,
Arhimandritul Partenie A-
petrei a iubit podoaba Casei
lui Dumnezeu. ~n rug\ciu-
nea Amvonului cerem me-
reu ca Dumnezeu s\ sfin-
]easc\ pe cei care iubesc po-
doaba Casei Lui [i s\-I
pream\reasc\ cu dumneze-
iasc\ puterea Sa.
Arhimandritul Partenie
Apetrei `mpline[te, la 2
martie, 80 de ani. Retras `n
ultimii ani la M\n\stirea
Neam], metania [i `ncepu-
turile str\daniilor lui pen-
tru slujirea Bisericii, p\rin-
tele Partenie m\soar\ tim-
pul `n boabe de metanii.
Când clopotul sun\ dimi-
nea]a, Sfin]ia Sa este deja
`n biseric\, ascultând slujba
[i rugându-se `n tain\. Un
om al slujirii [i un ne`ntre-
cut protopsalt. Un monah al
pravilei, cu o via]\ grea, cu
`ncerc\ri `nc\ din copil\rie,
cu triste]i, cu zbucium su-
fletesc, cu lupt\. Lupta lui
este de fapt asemenea cu a
noastr\. Doar atât, fiecare
cu particularitatea sa, cu
t\ria sufletului [i cu pu-
terea de a duce Crucea pân\
la cap\tul drumului, pân\
la cunun\, a[a cum o dorim
fiecare `n parte.
* Arhim. Timotei Aioanei
este exarh cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 14 februarie 2007 3
CORTINA DE STICL|
de Ioan HOLBAN
„Acum, amestec\-le pe toate la un loc `n
`nchipuirea ta, arunc\-le ca ni[te giuc\rii di-
naintea ochilor t\i, [i de vei produce un totul
neregulat [i neobicinuit, atunci vei dob=ndi o
icoan\ adev\rat\ a capitalei noastre [i te vei
`ncredin]a c\ nu este ora[ `n lume alc\tuit de
mai multe contrasturi. Ia[ii este un teatru cu-
rios, decorat cu palaturi [i bordeie lipite
`mpreun\; actorii lui sunt luxul [i s\r\cia, iar
comedia ce se gioac\ `n toat\ ziua pe scena lui
poart\ deosebite titluri, precum:
«Cine-i mare, `i [i tare; cine-i mic, tot
nimic!», «{licul [i p\l\ria, sau idei vechi [i
idei nou\»“.
~n acest fragment din „Ia[ii `n 1844“ se
poate recunoa[te nu doar profilul unei epoci `n
schimbare, al unui loc `n care Orientul [i
Occidentul `[i disput\ strada principal\ [i ma-
halaua, straiele oamenilor [i g=nd=rea lor; se
afl\ aici `nsu[i profilul interior al unui om de
r\spântie (pentru a relua sintagma lui
Octavian Paler), pus de ai s\i s\ poarte i[lic de
comis, sp\tar, postelnic, vornic, schimb=ndu-l,
`ns\, cu p\l\ria revolu]ionarului, a protes-
tatarului cu g=ndul [i fapta a[ezate la temelia
României moderne. Am discutat altundeva
modul `n care activeaz\ frac]iunea intelectu-
alilor din cadrul clasei dominante la mijlocul
secolului XIX; fiul sulgerului Vasile Alecsan-
dri, ca [i feciorul sp\tarului Alexandru Ro-
setti, nu se deosebe[te de ceilal]i prin condi]ie
social\ (scriitorii pa[opti[ti sunt boieri sau fii
de boieri, `n majoritatea lor), ci prin natura ac-
tivit\]ii lor: ei se „`nstr\ineaz\“ de mediul de
origine, las\ i[licul pentru p\l\rie, p\r\sind
ideile „vechi“ pentru cele „nou\“. ~nainte de a
se fi produs `n fapt, revolu]ia s-a petrecut `n
mentalitatea acestor oameni care au putut ie[i
din plasma lumii orientale, l\s=ndu-se conta-
mina]i de „maladiile“ Occidentului, `n primul
r=nd, de strategia progresului: vindec=ndu-[i
sufletele, ei au putut vindeca societatea care
i-a urmat [i care, prin aceasta, a spart clopo-
tul de sticl\, intr=nd `n istorie. Icoana „Ia[ilor
la 1844“ restituie, `n realitate, imaginea oa-
menilor acelui timp [i acelui loc.
Dac\ biografia lui Vasile Alecsandri este o
sum\ de evenimente care configureaz\ un „tot
neregulat [i neobicinuit“, opera sa nu e mai
pu]in un amestec de contraste [i paradoxuri,
un teren al tuturor tensiunilor dintre para-
digme literare, dintre supunerea la rigorile
cli[eului, ale locului comun [i nevoia acut\ de
libertate, de permanent\ inova]ie, proprie
artistului autentic; c=t, cum [i, mai ales, cine
a izb=ndit - aceasta este o `ntrebare la care is-
toria literar\ pare s\ fi r\spuns. Nu e mai
pu]in adev\rat c\, `n anumite momente, cri-
tica a revenit asupra „dosarului“ considerat
`nchis, f\c=nd noi investiga]ii, c\ut=nd cone-
xiuni cu modernitatea, `ncerc=nd s\ resuscite
interesul pentru un scriitor cunoscut [i imitat
- iar\[i un paradox! - mai cu seam\ prin ceea
ce are perisabil scrisul s\u: poezia. Lirica
ocazional\, cu deosebire, e pe buzele [i `n
memoria tuturor; fascina]ia Sudului, fiin]\ so-
lar\, temperament perfect `ncadrabil `n mo-
delul clasicist - iat\ sintagmele de mare cir-
cula]ie `n sintezele din manuale [i c\r]i de is-
torie literar\. Nu acesta este, `ns\, Vasile
Alecsandri; aflat la o dramatic\ r\sp=ntie a is-
toriei (veacului, paradigmelor literare, evolu-
]iei sociale, politice), pus `n cauz\ chiar de ne-
lini[tile, zbaterile, con[tiin]elor ce trebuie s\
aleag\ la aceast\ r\scruce, „clasicismul“ bar-
dului de la Mirce[ti, at=t de des invocat, e un
reflex de ap\rare al unei fiin]e pe care, oric=t
de lini[tit\ am crede-o l=ng\ focul arz=nd `n
soba conacului din preajma luncii Siretului,
istoria nu a iertat-o: i-a schimbat i[licul cu
p\l\ria [i l-a f\cut pe „veselul“ Alecsandri
purt\torul ideilor „nou\“, tocmai pe el, cel
destinat, prin pozi]ia social\, s\ fie ap\r\torul
ideilor „vechi“. Cu Alecsandri [i ceilal]i oa-
meni de la 1848 [i 1859 se `ncheie o epoc\ [i
`ncepe alta, se neag\ un trecut (trecutul alor
s\i, totu[i!) pentru a afirma un nou `nceput.
* Ioan Holban este scriitor [i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 14 februarie 2007
PE SCURT
Se `mplinesc 1220
de ani de la Sinodul
al VII-lea Ecumenic
Preo]ii din Protopopiatul
Dorohoi s-au `nt=lnit `n
[edin]\ pe 12 februarie 2006.
~n cadrul `nt=lnirii care a
avut loc la sediul protopopia-
tului, s-a discutat despre `m-
plinirea a 1220 de la Sinodul
al VII-lea Ecumenic din anul
787. Referatul cu aceast\
tem\ a fost sus]inut de pr.
Ionu] Apetrei de la parohia
„Sf. Ilie“ Dealu Mare. Tema a
readus `n aten]ia preo]ilor is-
toria Sinodului VII Ecume-
nic, cauzele apari]iei icono-
clasmului, argumentele pen-
tru cinstirea sfintelor icoane.
~n cadrul [edin]ei de ieri, au
fost f\cute cunoscute preo-
]ilor mai multe aspecte ad-
ministrative. „A fost solici-
tat\, de asemenea, preo]ilor
situa]ia terenurilor agricole
de]inute de parohii (ce supra-
fa]\ a fost solicitat\, c=t s-a
primit cu titlu de proprietate,
care este situa]ia real\ de]i-
nit\ de parohii) pentru a se
`ntocmi un raport c\tre Pre-
fectura Jude]ului Boto[ani,
`n vederea dob=ndirii titlu-
rilor de proprietate. Au fost
solicitate diagramele pas-
torale [i execu]iile bugetare a
c\ror termen de prezentare a
expirat la 16 ianuarie. Orice
preot care are lucr\ri de con-
struc]ie la parohii, va trebui
s\ ob]in\ autoriza]ie de con-
struc]ie [i repara]ii pentru
orice lucrare pe care o exe-
cut\ [i s\ informeze protopo-
piatul“, ne-a explicat proto-
popul de Dorohoi, pr. Stelian
Ciurciun. La sf=r[it, au fost
prezenta]i noii preo]i insta-
la]i `n parohiile: George
Enescu - pr. Ovidiu Chebac [i
Bohoghina, comuna Bucecea
- pr. Daniel Alupei. S-a ho-
t\r=t, de asemenea, ca
urm\torul cerc pastoral mi-
sionar s\ aib\ loc la parohia
„Loturi Enescu“ ,pe 14 mar-
tie, cu tema „Duhovnicul [i
m\rturisirea“. Urm\toarea
[edin]\ cu preo]ii din Pro-
topopiatul Dorohoi va avea
loc pe 19 martie, tema aces-
tei `nt=lniri fiind „~mplinirea
a 1600 de ani de la trecerea
la via]a ve[nic\ a Sf. Ioan
Gur\ de Aur“.
Noi tendin]e `n
arhitectura sacr\
contemporan\
Galeria Departamentului de
Arhitectur\ a Universit\]ii
de Tehnologie din Tampere
va g\zdui mar]i, 20 febru-
arie, vernisajul expozi]iei
„Ecumenism: un punct de
vedere arhitectural din
Romania“, informeaz\
Romanian Global News.
Evenimentul va consta `n
prezentarea noilor tendin]e
`n arhitectura sacr\ contem-
poran\, prezentate prin in-
termediul unor proiecte rea-
lizate de nume importante
din peisajul arhitectural
rom=nesc. Expozi]ia
„Ecumenism: un punct de
vedere arhitectural din
Rom=nia“ este inclus\ `n pro-
gramul Departamentului
pentru Diploma]ie Public\
din Ministerul Afacerilor
Externe de promovare a cul-
turii rom=ne[ti `n
str\in\tate. Scopul sau este
de a promova un raport ac-
tual `ntre tradi]ia local\ orto-
dox\ [i viitoarea abordare a
arhitecturii ortodoxe din
punct de vedere al integr\rii
`n Uniunea European\, al
globalizarii culturale [i al e-
cumenismului religios. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Medicin\ din Timi[oara, iar
PS Sofronie Drincec este noul episcop al Episcopiei `n 1997 a absolvit, ob]in=nd
[i titlul de licen]\, Faculta-
Ortodoxe a Oradiei, Bihorului [i S\lajului tea de Teologie din Arad. ~n
perioada 1994-1995 a f\cut
~n ziua de 13 februarie mat din membrii Sfântului nod al Bisericii Ortodoxe Ro- copiei Oradiei, Bihorului [i un stagiu de preg\tire la
M\n\stirea ortodox\ „Sf=n-
a.c., la Palatul Patriarhiei, Sinod, reprezentan]ii epar- mâne, au fost desemna]i S\lajului a fost ales, dup\
tul Ioan Botez\torul din
sub pre[edin]ia Prea Feri- hiilor `n Adunarea Na]ional\ prin vot secret drept candi- cel de al doilea tur de scru-
citului P\rinte Patriarh Te- Bisericeasc\ (un cleric [i doi da]i Prea Sfin]itul Sofronie tin, Prea Sfin]itul Sofronie Essex, Anglia. ~ntre 1995 [i
octist, s-a `ntrunit Colegiul mireni din fiecare eparhie), Drincec, Episcop al Episco- Drincec. 1998, a fost inspector pe
Electoral Bisericesc pentru membrii clerici [i mireni ai piei Ortodoxe Române din Scaunul episcopal de la probleme de asisten]\ so-
alegerea episcopului titular Adun\rii Eparhiale a epar- Ungaria, Prea Sfin]itul Pe- Oradea a r\mas vacant `n ciala la Episcopia Aradului,
`n scaunul vacant al E- hiei vacante, decani ai Facul- troniu S\l\janul, Arhiereu - urma retragerii la pensie a iar `ntre 1998-1999, secre-
piscopiei Oradiei, Bihorului t\]ilor de Teologie [i directori Vicar al Episcopiei Ortodoxe PS Ioan Mih\l]an, `n toam- tar la Cabinetul Patriarhal
na anului 2006. din Bucuresti. A fost hiro-
[i S\lajului. ai Seminariilor Teologice Li- Române a Oradiei, Bihoru-
Colegiul Electoral Bise- ceale (câte unul pentru fieca- lui [i S\lajului [i Prea Sfin- Prea Sfin]itul Sofronie tonit arhiereu la 21 febru-
ricesc este organul electiv re Mitropolie). ]itul Vincen]iu Ploie[teanu, s-a n\scut la 3 octombrie arie 1999, ca Episcop al E-
central pentru ierarhia bi- ~n cursul dimine]ii, `n ca- Episcop - Vicar Patriarthal. 1967 la Arad. ~n 1993 [i-a piscopiei Ortodoxe Rom=ne
sericeasc\ superioar\, for- drul [edin]ei Sfântului Si- ~n scaunul vacant al Epis- luat licen]a la Facultatea de din Ungaria. a
S-a
a decis canonizarea `nc\ unuia
dintre mitropoli]ii Moldovei
a Sinodul BOR a hot\r=t `nfiin]area, `n cadrul Sectorului Patrimoniu Cultural-Na]ional
Bisericesc, a unui Centru de Preg\tire Profesional\ a personalului de la muzeele
[i colec]iile ecleziastice, dar [i canonizarea mitropolitului Varlaam al Moldovei a
~ntrunit `n zilele de 12- Na]ional pentru Studierea
Mitropolitul Varlaam al Moldovei 13 februarie a.c., `n [edin]\
de lucru la Re[edin]a patri-
arhal\, sub pre[edin]ia
Arhivelor Securit\]ii, Secre-
tariatul de Stat pentru
Culte, dar [i cu arhivele bib-
Membrii Sf=ntului Sinod al Bisericii Apoi, auzind de vestitul egumen Dosoftei de
Ortodoxe Rom=ne au aprobat, luni seara, la Schitul lui Zosima [i de petrecerea Prea Fericitului P\rinte liotecilor, dup\ cum a de-
Patriarh Teoctist, Sfântul
adresa Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei cu siha[trilor de pe valea pârâului Secu, tân\- clarat pentru Rompres pur-
propunerea ~nalt Prea Sfin]itului Mitropolit rul Vasile Mo]oc s-a stabilit aici prin anii Sinod al Bisericii Ortodoxe t\torul de cuvânt al Pa-
Daniel privind canonizarea mitropolitului 1590-1592. Timp de peste 15 ani a fost `ntru Române a hot\rât: cano- triarhiei, pr. consilier Cons-
Varlaam al Moldovei, cu ziua de pr\znuire toate ascult\tor dasc\lului s\u, egumenul nizarea mitropolitului Var- tantin Stoica. Rezultatele
la 30 august. Dosoftei, deprinzând de la el dragostea de laam al Moldovei, cu ziua cercet\rii vor fi supuse re-
Mitropolitul Varlaam Mo]oc a fost unul Dumnezeu [i mult\ cuno[tin]\ de carte. ~n de s\rb\torire la 30 august; cenz\rii unui For [tiin]ific -
dintre cei mai mari ierarhi din `ntreaga isto- anul 1606, egumenul Dosoftei a trecut la `nfiin]area `n cadrul Sec- format din istorici de pres-
rie a Bisericii Ortodoxe Române. S-a n\scut cele ve[nice, doi ani mai t=rziu fiind ales e- torului Patrimoniu Cultu-
`n jude]ul Vrancea, `n anul 1580. A intrat gumen ieromonahul Varlaam. A fost ales tigiu [i exper]i `n domeniu.
ral-Na]ional Bisericesc a
din copil\rie `n ob[tea M\n\stirii Neam]. mitropolit al Moldovei la 1632, `n locul
unui Centru de Preg\tire
`nainta[ului s\u Atanasie Crimca, p\storind
Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. Profesional\ a personalului Colect\ organizat\
Din cauza b\tr=ne]ii, la 1653 s-a retras de la muzeele [i colec]iile `n toate bisericile
la m\n\stirea de metanie, `n 1657, la 19 de- ecleziastice, dar [i `nfiin]a-
cembrie, mut=ndu-se la cele ve[nice. Mor- rea Comisiei de studiu pen- [i m\n\stirile `n
m=ntul s\u se poate vedea [i ast\zi la
M\n\stirea Secu, din jude]ul Neam].
tru cercetarea situa]iei Bi-
sericii Ortodoxe Române `n
Duminica Ortodoxiei
Ca egumen al M\n\stirii Secu, arhiman- perioada regimului comu- Sfântul Sinod al BOR a
dritul Varlaam a pov\]uit cu mult\ `n]elep- nist, `n vederea realiz\rii adresat o scrisoare pastora-
ciune duhovniceasc\ aceast\ ob[te timp de unui studiu obiectiv pe
24 de ani, reu[ind s\ creasc\ mul]i fii su-
l\ c\tre clerul [i credincio[ii
aceast\ tem\, informeaz\ ortodoc[i `n leg\tur\ cu
flete[ti [i s\ formeze, pe valea Secului, o
adev\rat\ lavr\ monahal\, vestit\ `n toat\
Biroul de pres\ al Pa- colecta organizat\ `n toate
Moldova. Una din `ndeletnicirile sale era [i triarhiei Rom=ne. bisericile [i m\n\stirile `n
traducerea operelor Sfin]ilor P\rin]i din Comisia - format\ din pa- Duminica Ortodoxiei (prima
limbile greac\ [i slavon\ `n grai românesc. tru tineri istorici, cerce- din Postul Sfintelor Pa[ti, 25
Astfel, arhimandritul Varlaam a tradus din t\tori `n domeniu - va des- februarie 2007) pentru Fon-
slavon\, `mpreun\ cu câ]iva ucenici, f\[ura o activitate [tiin]ific\ dul Central Misionar, desti-
„Scara“ Sfântului Ioan Sc\rarul, precum [i de cercetare istoric\ pe baza nat lucr\rii misionare, so-
alte scrieri, care se citeau zilnic la biseric\, bibliografiei existente, a iz- ciale [i caritative a Bisericii
la trapez\ [i la chilii. Prin aceasta, egu- voarelor [i surselor arhivis- Ortodoxe Române. Sfântul
menul Varlaam f\cea `n Moldova primii tice laice [i confesionale. A- Sinod mul]ume[te preo]ilor
pa[i de `nlocuire a limbilor str\ine, greaca [i ceast\ comisie `[i va `ncepe [i credincio[ilor pentru co-
slavona, cu limba vorbit\ a poporului. lucrul peste aproximativ o lecta organizat\ pentru aju-
Leastvi]a (Scara) Sfântului Ioan Sc\rarul se
lun\ [i `[i va desf\[ura ac- torarea familiilor sinistrate,
num\r\ printre primele opere patristice tivitatea pe o perioad\ de
`n urma inunda]iilor din
filocalice traduse `n limba român\. Cea mai trei ani. Ea va face publice
important\ carte veche de `nv\]\tur\ luna aprilie 2006, la apelul
`ns\ periodic, o dat\ la trei Prea Fericitului P\rinte Pa-
duhovniceasc\, al\turi de Biblia lui {erban
din anul, 1688 este Cazania mitropolitului sau la [ase luni, rezultatele triarh Teoctist `n valoare de
studiului. Comisia de studiu
Varlaam. Datorit\ limbii sale atât de 6.049.555 lei, precum [i a
curg\toare [i `nv\]\turii ei d\t\toare de va `ncheia protocoale de co- dona]iilor `n materiale de
laborare cu toate institu]iile
via]\, aceast\ carte a avut cea mai larg\ construc]ii, cereale, alimen-
r\spândire pe p\mântul ]\rii noastre. de]in\toare de arhive din te, `mbr\c\minte [i bunuri
]ar\, inclusiv cu Consiliul de larg consum, a c\ror va-
loare a fost estimat\ la
aprox. 5. 466.000 lei.
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia De asemenea, au fost
apreciate rezultatele cam-
paniei „Mai puternic\ de-
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 cât apele este credin]a“, or-
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i ganizat\ de Patriarhia Ro-
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, Informa]ii suplimentare mân\ [i Societatea Româ-
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul n\ de Radiodifuziune, cu
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 de telefon: 0232/276907, scopul srângerii de fonduri
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. necesare reconstruc]iei zo-
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), la sediul nelor afectate. Din banii
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; Centrului de Pelerinaj
colecta]i, Patriarhia Româ-
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. „Sf. Parascheva“ n\, a construit 18 case `n
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis localit\]ile Rast [i Cârna,
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a din Ia[i: Bd. {tefan jud. Dolj, care au fost inau-
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie cel Mare [i Sfânt gurate la 15 decembrie
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic 2006. Pe lâng\ cele 18 case,
nr. 16, `n curtea
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. s-au mai construit, cu spri-
Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane, jinul eparhiilor Bisericii
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: Ortodoxe Române, opt case
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim www.centruldepelerinaj.ro `n localit\]ile Cârna, Be-
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor. chet, Plosca [i Negoi. a

Peste dou\ s\pt\m=ni se
reiau „Prelec]iunile Junimii“
a Muzeul Literaturii Rom=ne (MLR) este `n c\utare de parteneriate a „Suntem la v=n\toare de fonduri“, sus]ine
Dan Jumar\, actualul director al institu]iei a MLR a ini]iat cu proiect, `mpreun\ cu Muzeul de Istorie [i
Arheologie din Chi[in\u, `n cadrul unui program transfrontalier a La Casa Pogor vor fi reluate „Prelec]iunile
Junimii“ la care vor conferen]ia Constantin Romanescu, Valeriu Cotea, Alexandru C\linescu, Ana Blandiana a
de Oana RUSU
Muzeul Literaturii Ro-
m=ne din Ia[i (MLR) `[i
l\rge[te aria de partneriate
cu institu]iile culturale din
afara Ia[ului. Ioana Co[e-
reanu, coordonator de pro-
grame culturale la MLR, a
men]ionat c\ institu]ia va
semna un parteneriat cu o
firm\ care va produce mini-
Dan Jumar\,
directorul
interimar al MLR
400 de ani de oper\ european\, s\rb\tori]i la Ia[i
a ~n urm\ cu 400 de ani, `n luna februarie, avea loc premiera primei capodopere a genului, opera „Orfeo“ de Claudio Monteverdi a ~ntreaga Europ\
s\rb\tore[te acest eveniment printr-o manifestare de amploare, intitulat\ „Zilele Europene ale Operei“ a La eveniment particip\, `n premier\, [i
Rom=nia, prin Opera Na]ional\ Rom=n\ din Ia[i a „Zilele Europene ale Operei“ sunt g\zduite de 98 de teatre de oper\, din 24 de ]\ri, printre care se
afl\ [i Rom=nia prin Opera ie[ean\ a Opera ie[ean\ se afl\, o dat\ cu intrarea cl\dirii Teatrului `n repara]ii, „`n turneu `n propriul ora[“ a
Daniela Plopeanu, purt\-
tor de cuv=nt al Operei ie[e-
ne, a precizat, ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\, c\ „s\r-
b\torirea celor patru secole
de oper\ `n Europa este un
pretext pentru a atrage pub-
licul [i `n special tinerii la
spectacole de oper\“.
„Opera Na]ional\ Rom=-
n\ din Ia[i care tocmai a
s\rb\torit 50 de ani de exis-
ten]\, marcheaz\ o dubl\
premier\: este primul tea-
tru de oper\ din Rom=nia
Opera se refugiaz\ la Casa Pogor
Odat\ cu `nceprea repa-
ra]iilor la cl\direa Teatrului
Na]ional „Vasile Alecsandri“
din Ia[i, Opera na]ional\ ie-
[en\ a c\utat alte spa]ii `n
care s\ `[i poat\ desf\[ura
activitatea. Astfel, `n aceast\
stagiune Opera a avut spec-
tacole pe scena Ateneul T\t\-
ra[i precum [i pe scena Tea-
trului „Luceaf\rul“ de[i aces-
te s\li sunt ne`ncp\toare.
Astfel, stagiunea camera-
l\ care avea loc `n paralel cu
stagiunea de spectacole de
la Oper\ se va desf\[ura la
Casa Pogor, conform celor
carduri cu imagini ale mu-
zeelor literare ie[ene, ur-
m=nd ca la Casa Pogor, Boj-
deuca „Ion Creang\“, Mu-
zeul „Mihai Eminescu“ [i
Muzeul „Mihail Sadoveau“
s\ fie prezente aceste mi-
ni-carduri.
Un alt parteneriat pe
care MLR l-a realizat este
cel cu Teatrul Na]ional „Va-
sile Alecsandri“ [i cu Tea-
trul „Luceaf\rul“. „Specta-
colul realizat de Teatrul
«Luceaf\rul» se nume[te «E-
minescu [i Veronica» [i este
prezentat, din luna octom-
brie, anul trecut, de dou\ ori
pe s\pt\m=n\, chiar `n inte-
riorul Casei Pogor. Este un
spectacol foarte vizionat, vin
mul]i profesori [i elevi. Cei
care vin la spectacol pl\tesc
biletul de 5,5 de lei [i pot
vizita [i muzeul“, a precizat
Ioana Co[ereanu, coordona-
tor proiecte. Parteneriatul
cu Teatrul Na]ional se des-
f\[oar\ [i prin prezentarea
la Galeria de Art\ «Pod Po-
gor – fiul» a spectacolului
dup\ «Chiri]a [i ceilal]i».
Un alt proiect este cel
referitor la „Nop]ile Muzee-
lor Literare“ care are ca
punct de pornire programul
european „Noaptea muzee-
lor“. „Prima ac]iune de acest
gen va avea loc la Casa Po-
gor, `n luna mai, iar ulterior
vor fi programate ac]iuni
asem\n\toare p=n\ `n luna
octombrie“, a precizat Ioana
Co[ereanu.
care particip\ la «Zilele Eu-
ropene ale Operei», `n pe-
rioada 16 – 18 februarie,
prin dou\ evenimente, [i ini-
]iaz\ astfel primul proiect
european! Aceasta `n ciuda
condi]iilor dificile de desf\-
[urare a activit\]ii datorate
restaur\rii teatrului [i f\r\
a putea utiliza sala de spec-
tacole!“, a precizat Daniela
Plopeanu.
Publicul este astfel invi-
tat s\ s\rb\toreasc\ `mpre-
un\ cu soli[tii Operei ie[ene
precizate de Vasilica Stoiciu
Frunz\, consilier cultural al
Operei Na]ionale din Ia[i.
Stagiunea „Salonului muzi-
cal“ va fi deschis astfel
vineri, 16 februarie, la ora
18.30 prin recitalul de oper\
„Personajul de oper\ `n tra-
vesti – de la Claudio Mon-
teverdi la Giacomo Mayer-
beer“ `n interpretarea so-
pranei Maria Maxim Griero-
su. Pe scena Filarmonicii
ie[ene, va debuta, s=mb\t\,
17 februarie, proiectul „Ca-
po d’opera“ – opere `n con-
cert pe scena Filarmonicii.
ACTUALITATEA
MLR [i Muzeul de
Istorie [i Arheologie
din Chi[in\u, `ntr-un
muzeu transfrontalier
Dan Jumar\, directorul
interimar al MLR, a men-
]ionat c\ „institu]iile buge-
tare trebuie s\ `[i caute sin-
gure forme de finan]are [i
nu de la institu]ii ale statu-
lui“, din acest motiv MLR
este `n c\utare de parteneri.
Astfel, o colaborare cu Radio
Ia[i a fost parafat\ pentru
Festivalul de poezie „Buna-
patru secole de oper\, `nce-
p=nd cu 16 februarie, orele
18.30 c=nd, la Casa Pogor,
printr-un recital de oper\ se
va inaugura „Salonul muzi-
cal“. Pe 17 februarie, la orele
18.30, va fi prezentat\ opera
„Nabucco“ de Giuseppe Verdi,
versiune `n concert, pe
scena Filarmonicii «Moldo-
va», inaugur=ndu-se astfel
noul proiect, „Capo d’opera“
- opere `n concert, pe scena
Filarmonicii. La ambele
„La Filarmoic\ vorm pu-
tea prezenta spectacole de
anvergur\, de amploare, pe
care nu le putem prezenta
pe scena Ateneului sau la
Teatrul «Luceaf\rul»“, a pre-
cizat Vasilica Stoiciu Frunz\
care a ad\ugat c\ primul
spectacol de amploare pre-
zentat pe scena Filarmonicii
este „Nabucco“ de Giuseppe
Verdi. „Suntem `n turneu `n
propriul ora[“, a mai spus
Vasilica Stoiciu Frunz\ care
a ad\ugat c\ `n perioada 28
februarie – 18 martie, Opera
ie[ean\ se va afla `n turneu
`n Germania.
vestire“ care va avea loc `n
luna martie [i care a fost
al\turat Festivalului de
Poezie Rom=no-Canadian
„Ronald Gasparic“. „Dorim
s\ organiz\m cu acest prilej
[i un concert. Ne-am g=ndit
ini]ial la un concert de
muzic\ folk dar apoi a venit
[i ideea de ceva mai modern,
r\m=ne de v\zut“, a men-
]ionat Dan Jumar\.
De asemenea, MLR a
ini]iat discu]ii cu Muzeul de
Istorie [i Arheologie al
Republicii Moldova de la
Chi[in\u. „Este un program
mai larg de cooperare trans-
evenimente intrarea pub-
licului este gratuit\.
Conferin]\
despre „viitorul
operei“ la Paris
~n acela[i context, are loc
conferin]a Zilelor Europene
ale Operei care va fi g\zduit\
de Opera Na]ional\ din Pa-
ris, la Opera Bastille. Profe-
sioni[ti ai operei, membri ai
publicului, factori de decizie
[i tineri delega]i se vor
`nt=lni [i vor discuta despre
rolul [i viitorul operei. Vor fi
abordate teme ca „mo[tenirea
operei europene, diversitatea
sa [i valorile comune“, „a lu-
cra cu [i pentru noile publi-
curi“, „viitorul operei“. Eve-
nimentul reprezentat de Zi-
lele Europene ale Operei este
g\zduit de 98 de teatre de
oper\, din 24 de ]\ri.
Zilele Europene ale Operei
reprezint\ o ini]iativ\ a mai
multor organiza]ii, printre
care Opera Europa (asocia]ia
teatrelor [i festivalurilor de
oper\ profesioniste din Euro-
pa), Fedora (asocia]ia euro-
Miercuri, 14 februarie 2007
frontalier\ cu Muzeul de
Istorie [i Arheologie de la
Chi[in\u cu care avem un
acord de principiu“, a men-
]ionat Dan Jumar\ referin-
du-se la proiectul „Muzeul
transfrontalier“ care va cu-
prinde `n program ac]iuni
comune, organizarea unor
colocvii [i a unor expozi]ii
documentare precum „Va-
lori europene `n Ia[ul inter-
belic [i Valori europene `n
Chi[in\ul interbelic“.
Liviu Apetroaie, coordo-
nator de programe culturale
la MLR, a amintit despre
proiectul de parteneriat cu
pean\ a prietenilor operei),
Reseo (re]eaua european\ a
departamentelor educative
ale teatrelor de oper\) [i a
Operei Na]ionale din Paris,
`n parteneriat cu Asocia]ia
Operelor din Fran]a, Opera
XXI (asocia]ia teatrelor de
oper\ [i a festivalurilor pro-
fesioniste din Spania) [i
CPDO (asocia]ia profesionis-
t\ a directorilor de oper\), [i
beneficiaz\ de sprijinul Fun-
da]iei Hippocrène, Funda]iei
Annenberg [i HSBC France.
Opera ie[ean\ va
`nv\]a de la exper]i
europeni cum s\
atrag\ fonduri
Opera Na]ional\ Rom=n\
din Ia[i (ONRI) s-a `nscris
recent `n Opera Europa, aso-
cia]ia european\ a teatrelor
[i a festivalurilor de oper\
profesioniste din Europa,
astfel c\ `n perioada urm\-
toare vor avea loc mai multe
contacte [i colabor\ri cu
teatrele de oper\ membre.
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
5
Clubul de Fotbal Politeh-
nica Ia[i care are deja un an
de la demarare [i care a a-
dus o parte din microbi[ti `n
muzeele literare ie[ene.
IPS Daniel a fost invitat
s\ conferen]ieze la
„Prelec]iunile Junimii“
Un alt proiect care a fost
reluat anul trecut de c\tre
MLR, odat\ cu redeschide-
rea Casei Pogor, a fost „Pre-
lec]iunile Junimii“, organi-
zat de MLR, Societatea Cul-
tural\ „Junimea ’90“, Revis-
ta „Dacia Literar\“ [i coordo-
nat de Florin C=ntec [i Cons-
tantin Dram, dup\ cum a
precizat Florin Ciubotari,
purt\tor de cuv=nt al MLR.
Prelec]iunile vor fi redes-
chise pe 28 februarie, ora
17.00 cu o conferin]\ sus]i-
nut\ de academicianul Mihai
Cimpoi, pre[edintele Uniunii
Scriitorilor din Republica
Moldova, care va vorbi des-
pre Ion Creang\ [i „dialecti-
cile memoriei [i amintirii“.
Dup\ Mihai Cimpoi ur-
meaz\ Ana Blandiana cu o
conferin]\ intitulat\ „B\[-
c\lia la rom=ni, `ntre sal-
vare [i sinucidere“. Prelec-
]iunile vor continua cu alte
nume importante, datele
c=nd ace[tia vor sus]ine pre-
legeri urm=nd s\ fie sta-
bilite `n viitorul apropiat:
„Am primit deja acordul de a
sus]ine prelegeri, urmeaz\
s\ stabilim calendarul“, a
men]ionat Florin Ciubotari
care a enumerat o parte din-
tre cei care vor fi prezen]i la
Casa Pogor: Alexandru C\li-
nescu, Valeriu Cotea, Cezar
Iv\nescu, George Astalos,
Corneliu Ungureanu, Cons-
tantin P\unescu, Ion Pop,
Nicolae Breban, Petru Cim-
poie[u. De asemenea, IPS
Daniel, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, a fost in-
vitat s\ conferen]ieze la
Casa Pogor. a
De asemenea, a[a cum
men]iona Daniela Plopeanu,
urmeaz\ `nscrierea `n foru-
murile de Marketing [i Co-
municare, Afaceri [i Finan]e,
Tehnic [i de Produc]ie ceea
ce va duce la o implicare a
activ\ `n „Academia de
str=ngere de fonduri“ care se
organizeaz\ `n aceast\ pe-
rioad\. Rezultatul acestei
implic\ri va fi realizarea de
proiecte artistice [i de cola-
borare precum [i proiecte cu
finan]are de la Comisia Eu-
ropean\. De asemenea, ex-
per]i [i economi[ti europeni
vor veni la Opera ie[ean\
pentru a le ar\ta celor de
aici cum s\ atrag\ fonduri.
„Am fost bine primi]i `n
acest proiect, al «Zilelor Eu-
ropene ale Operei» de[i
ne-am `nscris dup\ temenul
limit\“, a men]ionat Daniela
Plopeanu care a ad\ugat c\
„`nainte nu ne-am fi g=ndit
c\ vom fi primi]i `n acest
proiect. Dar acum, odat\ ce
Rom=nia a intrat `n Uniu-
nea European\, avem cura-
jul de a aborda [i probleme
europene“. a
6 Miercuri, 14 februarie 2007 ECONOMIC

PE SCURT
Taxa de
`nmatriculare va
avea efecte
negative `n timp
Taxa pentru prima `nmatri-
culare e o chestiune pe care
România va trebui s\ o rezol-
ve cu Uniunea European\,
dar nici o m\sur\ protec]io-
nist\ nu e bun\ pe termen
lung, deoarece cre[terea eco-
Prime de reinstalare pentru rom=nii care se `ntorc la munc\ `n ]ar\
Românii pleca]i la munc\
`n str\in\tate ar putea benefi-
cia de o prim\ de reinstalare
dac\ decid s\ se `ntoarc\ `n
]ar\, `ns\, deocamdat\, Gu-
vernul nu a stabilit cuantumul
acesteia, a declarat ministrul
delegat, Laszlo Borbely.
„~n primul rând trebuie s\
avem o imagine clar\ despre
ce avem nevoie [i cine sunt cei
care sunt pleca]i, privind reori-
entarea profesional\ [i, even-
tual, s\ d\m un fel de prim\
de reinstalare. Adic\, dac\ vin
`napoi, muncitorii s\ primeas-
c\ o anumit\ sum\, dar acest
lucru trebuie s\ `l discut\m `n
Guvern, fiind o component\ fi-
nanciar\ care implic\ Minis-
terul de Finan]e“, a precizat
ministrul delegat.
Borbely a mai spus c\ a a-
vut loc mai multe discu]ii atât
`n Guvern, cât [i cu patrona-
tele, sindicatele [i asocia]iile
profesionale pentru identifi-
carea unor solu]ii pentru
aducerea `n ]ar\ a muncito-
rilor români care lucreaz\ `n
domeniul construc]iilor `n
str\in\tate.
„Vizitez destule [antiere `n
lucru [i am v\zut cum se chi-
nuie efectiv constructorii. Duc
oamenii de pe un [antier pe
cel\lalt, vin cu subantrepre-
nori, care nu sunt de multe ori
foarte specializa]i, fac lucrul
de mântuial\ sau `ntârzie
predarea lucr\rilor. Avem
foarte multe probleme [i tre-
buie s\ le rezolv\m `mpreu-
n\. Evident, tr\im `ntr-o eco-
nomie de pia]\, iar statul nu
poate interveni decât prin câ-
teva m\suri administrative,
pentru c\, de fapt, pia]a este
cea care dicteaz\“, a men]io-
nat Borbely. Ministrul dele-
gat a propus, `n primul rând,
cre[terea salariilor din con-
struc]ii, `n condi]iile `n care
acestea nu sunt la nivelul
multor ramuri din economia
na]ional\. „~n acest moment
sunt lucr\ri importante de in-
frastructur\ [i constructorii
se chinuie s\ angajeze for]\
de munc\. Pot veni sau au
venit deja [i muncitorii din
est, din Ucraina, Moldova,
unde salariile sunt [i mai
mici“, a ad\ugat reprezentan-
tul Ministerului Transpor-
turilor, Construc]iilor [i Tu-
rismului (MTCT). a

Strategia energetic\ a Rom=niei mizeaz\

nomic\ este asociat\ cu com-
peti]ia, a spus Juan Jose
Fernandez-Ansola, re-
prezentantul FMI. „Dac\ un
guvern implementeaz\ o m\-
sur\ protec]ionist\ de acest
tip, pe termen lung, nu se va
dovedi favorabil\ economiei.
Cre[terea economiei româ-
ne[ti este asociat\ cu deschi-
derea `n fa]a competi]iei“, a
observat Fernandez-Ansola,
reprezentatul Fondului
Monetar Interna]ional (FMI)
pentru România [i Bulgaria.
Comisia European\ conside-
r\ c\ taxa de prim\ `nmatri-
culare, intrat\ `n vigoare la 1
ianuarie 2007, contravine ju-
rispruden]ei Cur]ii Europene
[i Tratatului de aderare a
României la UE. CE contest\
modul de calcul al taxei [i
`nc\lcarea principiului nedis-
crimin\rii `ntre cet\]enii UE.
Astfel, din cauza sistemului
de calcul, nivelul taxei pentru
ma[inile vechi dep\[e[te
valoarea rezidual\ a ma[ini-
lor, iar ma[inile second hand
vândute de cet\]enii români
nu sunt taxate la vânzare a[a
cum se `ntâmpl\ cu cele vân-
dute de al]i cet\]eni UE.
Taxa de prim\ `nmatriculare
se calculeaz\ `n func]ie de
trei variabile: vechimea
ma[inii, tipul de catalizator
(euro) [i capacitatea cilindri-
c\ a ma[inii. Nivelul taxei
porne[te de la 68 de euro,
pentru autovehiculele noi,
foarte mici, cu o capacitate
cilindric\ de 600 cmc, dotate
cu euro 4 [i ajunge pân\ la
8.586 de euro pentru autotur-
ismele mai vechi de [ase ani,
f\r\ euro [i cu o capacitate
cilindric\ de peste 3.000 cmc.
Rom=nia va fi
electrificat\ integral
abia `n doi ani
România ar trebui s\ fie inte-
gral electrificat\ la finele a-
nului 2009, investi]iile nece-
sare acestui program fiind de
150 de milioane de euro, a
declarat ministrul Economiei
[i Comer]ului, Varujan
Vosganian. „Am semnat pro-
gramul de electrificare a
României, valabil pân\ `n
2009 [i care va costa 150 de
milioane de euro. O parte din
bani va veni de la buget [i o
parte din finan]\ri externe“,
a spus Vosganian. Oficialul
Ministerului Economiei [i
Comer]ului (MEC) a ad\ugat
c\ electrificarea vizeaz\ 130-
140 de sate, care trebuie
conectate la re]eaua de en-
ergie electric\, [i extinderea
re]elei de distribu]ie energie
`n alte 1.500 de sate, dar [i `n
cartierele noi ale diferitelor
ora[e. Potrivit lui Vosganian,
programul de electrificare va
fi coordonat de Ministerul
Administra]iei [i Internelor.
Ministrul a mai ar\tat c\,
s\pt\mâna viitoare, va avea
o `ntâlnire cu to]i dis-
tribuitorii de energie elec-
tric\, pentru c\ a primit nu-
meroase semnale referitoare
la „calitatea proast\ a
furniz\rii [i penele de curent
din toat\ ]ara“. „Trebuie s\
am o discu]ie foarte serioas\
cu to]i distribuitorii de en-
ergie electric\“, a punctat
Vosganian. Reprezentantul
MEC a mai afirmat c\, tot
s\pt\mâna viitoare, va
ap\rea `n „Monitorul Oficial“
un ordin al s\u prin care se
prevede extinderea
aliment\rii cu gaz metan.
„Firmele care distribuie gaze
trebuie s\ fac\ [i re]elele“, a
spus ministrul. a
pe surse regenerabile [i c\rbune
a Priorit\]ile strategiei energetice a Rom=niei se vor axa pe energia regenerabil\ [i pe centralele
pe baz\ de c\rbune a De la instalarea sa `n func]ie, `n România nu au mai fost `ncheiate
contracte directe de furnizare de electricitate [i nu a primit solicit\ri pentru intermedierea
livr\rilor de energie, a spus Vosganian a Strategia energetic\ va fi finalizat\ `n luna mai a acestui an a
Ministrul Economiei [i „Dac\ un pre] va p\rea „OPCOM a primit de la tru intermedierea livr\rilor Rom=nia are nevoie
Comer]ului, Varujan Vos- suspect, avem toate mijloa- ANRE, la sugestia mea, de energie. „Ordinul este ca
ganian, a prezentat priori- cele s\ lu\m m\suri, iar la dreptul s\ publice pre]u- cei care vor face contracte de energie ieftin\
t\]ile din viitoarea strate- cea mai mic\ b\nuial\ cor- rile, pân\ la 23 februarie“,
directe s\ fie imediat de- Lipsa energiei electrice
gie energetic\ a României. pul de control va intra `n a spus oficialul. Potrivit a- mi[i. M\ simt destul de sin-
Potrivit ministrului, aceas- ac]iune“, a mai declarat mi- cestuia, pre]urile contrac- „ieftine“ [i calitatea reguli-
gur, c\ nimeni nu vine lor pie]ei ar putea fi cauze-
ta s-ar baza pe dezvoltarea nistrul Vosganian. Acesta a telor `ncheiate `n perioada s\-mi cear\ s\ intervin
energiei regenerabile [i pe mai precizat c\ Autoritatea 13 februarie-23 februarie le care au creat nemul]u-
centrale pe baz\ de c\r- Na]ional\ de Reglementare vor fi prezentate la cerere, pentru contracte“, a ad\u- miri pe pia]a energiei elec-
bune. O alt\ prioritate ar fi `n domeniul energiei [i-a iar `ncepând cu 23 febru- gat ministrul Vosganian. trice, a declarat [i direc-
torul general `n Ministerul
continuarea privatiz\rilor dat deja acordul pentru arie anun]area pre]urilor
`n acest domeniu. publicarea pre]urilor. va fi obligatorie. Strategia energetic\ Economiei [i Comer]ului,
Ministrul a mai declarat Ministrul a ad\ugat c\ Alexandru S\ndulescu.
c\ va avea grij\ ca pre]u- vor fi publicate acordurile trebuie finalizat\ „Deficitul de energie ief-
„F\r\ b\ie]i de[tep]i“ tin\ din cauza `nchiderii
rile energiei s\ fie `ntot- care se vor `ncheia pe pia]a p=n\ `n mai unit\]ilor 3 [i 4 de la Koz-
deauna justificate. contractelor bilaterale. „Nu vor mai exista b\-
ie]i de[tep]i, pentru c\ e- „Timpul alocat pentru e- lodui (Bulgaria), dar [i a
nergia electric\ se va tran- laborarea strategiei are lu- secetei `nregistrate `n
iarna 2006-2007 [i prog-
zac]iona la OPCOM, iar na mai ca dat\ scadent\,
pre]ul de acolo este pre]ul deoarece `n aprilie va ap\- nozele deloc `mbucur\-
pie]ei“, a afirmat Varujan rea decizia Uniunii Euro- toare pentru 2007 pentru
Vosganian. pene `n acest sens, care produc\torul hidro de en-
ergie au condus la o inflex-
El a men]ionat c\ tran- trebuie implementat\ `n
zac]iile de pe pia]a centrali- ibilitate a pie]ei de energie
strategie, urmând ca `n iu-
zat\ a contractelor bilate- [i la lipsa unor posibile ne-
nie aceasta s\ fie prezen- gocieri a clauzelor contrac-
rale reprezint\ circa 7% [i
va cre[te `n perioada urm\-
tat\ Parlamentului“, a tuale“, a precizat S\n-
toare la 10% [i la 40%-50% precizat ministrul. dulescu.
Comisia este organizat\
`n câ]iva ani, dup\ ce con-
`n grupuri de lucru din ca-
~n paralel, s-a remarcat
tractele `ncheiate anterior o tendin]\ de cre[tere a
vor ajunge la scaden]\. re fac parte reprezentan]i pre]urilor la energie pe
„Aproape 40% din con- ai Executivului (MEC, Mi- aproape toate pie]ele din
tractele de energie sunt la nisterul Afacerilor Interne, Europa, precum [i a ta-
pre]uri reglementate, 30%
Ministerul Transporturi- rifelor de distribu]ie.
sunt contracte mo[tenite, lor, Construc]iilor [i Turis- Potrivit directorului ge-
7% se `ncheie la pia]a con- mului, Ministerul Mediu- neral din MEC, nemul]u-
tractelor bilaterale, iar lui [i Gospod\ririi Apelor, miri pe pia]a energiei elec-
12%-15% se `ncheie la pia-
Ministerul Afacerilor Ex- trice din România exist\ [i
]a pentru ziua urm\toare terne), ai Departamentului din cauza diferen]elor `n
[i pe pia]a de echilibrare“, Afacerilor Europene, Pre- ceea ce prive[te calitatea
a mai declarat Varujan regulilor pie]ei [i cea a
Vosganian. [edin]iei, Cancelariei Pri-
mului-ministru, autorit\]i- aplic\rii acestor reguli. a
El a sus]inut c\, de la
lor de reglementare, sindi-
Ministrul Economiei [i Comer]ului, instalarea `n func]ie, `n Ro-
Varujan Vosganian, sus]ine c\ Rom=nia mânia nu au mai fost `n- catelor, patronatelor, par- Vremea `n ]ar\:
cheiate contracte directe de tidelor politice cu reprezen-
trebuie s\ se axeze pe energia regenerabil\ furnizare de electricitate [i tare parlamentar\ [i ai Miercuri, 14 februarie
[i pe centralele pe baz\ de c\rbune nu a primit solicit\ri pen- mediilor academice. ~n jum\tatea de est a
]\rii, cerul va fi mai mult
noros [i va ploua pe arii ex-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a tinse; `n Moldova, Munte-
nia [i Dobrogea cantit\]ile
de ap\ vor dep\[i local
a P|TRATE RO{II PEN- euro pe metru p\trat, suma ne- re pentru 2006 indic\ o ma- ziden]i, situate `n Sectorul 2 al
15-20 l/mp. ~n restul terito-
cesar\ se ridic\ la 65,6 milioa- jorare a PIB de 7,5%, a declarat capitalei, costul total estimat
TRU BLOCURILE CU RISC ne de euro. ~n Bucure[ti, `n Reprezentantul Regional al fiind de 10,5 milioane de lei. riului, ploile se vor semnala
SEISMIC: Cl\dirile cu risc se- cazul unui cutremur de circa Fondului Monetar Interna]io- „Investi]ia total\ este de 10,5 doar izolat, iar cerul se va
ismic ridicat vor fi inscrip]ion- [apte grade, cele mai amenin- nal `n România [i Bulgaria, milioane de lei noi [i sper\m c\ degaja treptat. La munte
ate cu p\trate ro[ii [i nu cu bu- ]ate cl\diri ar fi cele situate `n Juan Jose Fernandez-Ansola. este un `nceput pentru a ]ine precipita]iile vor fi mixte.
line, a declarat ministrul dele- special `n perimetrul cuprins Premierul C\lin Popescu-T\ri- doctorii români `n ]ar\. Mai V=ntul va sufla moderat [i
gat pentru Lucr\ri Publice [i `ntre Pia]a Unirii [i Pia]a ceanu estima, la `nceputul aces- sunt [i alte apartamente care cu unele intensific\ri `n
Amenajarea Teritoriului, Laszlo Roman\ [i `ntre Bulevardul tui an, c\ România va `nre- au fost predate sau se afl\ `n Transilvania, Oltenia, Mol-
Borbely. „Sunt dou\ aspecte di- Mihai Bravu [i Palatul Parla- gistra o cre[tere economic\ de lucru [i `n alte ora[e impor- dova, B\r\gan, Dobrogea [i
ferite. Deocamat\ vrem s\ sesi- mentului. La nivelul `ntregii peste 8% `n 2006. La jum\tatea tante ale ]\rii“, a spus mi- la munte. Temperaturile
z\m care sunt cele 120 de cl\- ]\ri nu exist\ `nc\ o statistic\ lunii decembrie a anului trecut, nistrul delegat pentru Lucr\ri minime se vor situa `ntre 1
diri cele mai expuse riscului se- corespunz\toare cu toate cl\- exper]ii Institutului Na]ional Publice [i Amenajarea Terito- [i 9 grade. Temperatura ae-
ismic. Vom pune `ns\ p\trate dirile de locuit care sunt `n de Statistic\ afirmau c\ econo- riului, Laszlo Borbely. Blocu- rului, `n scadere fa]\ de in-
ro[ii, nu buline, inscrip]ionate aceast\ situa]ie. ~n nou\ luni, mia României va cre[te, `n rile au fost construite de ANL, tervalul precedent, va avea
cu expresia cl\dire `ncadrat\ primarii municipiilor [i ora[e- 2006, cu un procent cuprins care a cheltuit 9,5 milioane de valori maxime cuprinse
`n clasa de risc seismic I“, a lor din ]ar\ trebuie s\ identi- `ntre 7,5 [i 8,1%. Previziunea de lei, terenul [i utilit\]ile fiind `ntre 4 [i 12 grade.
spus Laszlo Borbely. La ora ac- fice [i s\ inventarieze cl\dirile toamn\ a Comisiei Na]ionale de asigurate de Prim\ria Sectoru- sursa: www.intellicast.com
tual\ sunt circa 127 de cl\diri de locuit multietajate care au Prognoz\ indica o majorare a lui 2. „Am mai construit 165 de
de acest tip care necesit\ aceste spa]ii publice la parter. PIB de 7% pentru anul trecut. apartamente `n Ia[i, care au
lucr\ri cu circa 35 de aparta- fost predate `n 2006, [i sunt `n Cursul valutar
mente fiecare, pre]ul de consol- a CRE{TERE ECONOMI- a 100 DE LOCUIN}E ANL construc]ie alte 68 de aparta-
idare fiind de 100 de euro pe C| DE 6,5% ~N 2007: Româ- PREDATE ~N BUCURE{TI: A- mente pentru medici reziden]i pentru 14.02.2007
metru p\trat. Calculat la o me- nia va `nregistra, `n 2007, o gen]ia Na]ional\ pentru Locu- `n Timi[oara“, a spus directorul
die de 100 de metri p\tra]i, cu cre[tere economic\ de 6,5%, in]e a predat, ieri, 100 de apar- general ANL, Gheorghe Po- Dolar SUA 2,6105
un cost de reabilitare de 35 de dup\ ce, rezultatele prelimina- tamente pentru medicii re- pescu. a Euro 3,3945

Coreea de Nord opre[te `narmarea
nuclear\ `n schimbul unui ajutor petrolier
Regimul comunist nord-
coreean a fost de acord
ieri s\-[i `nchid\ cel mai
important reactor nuclear
`n cel mult 60 de zile, `n
urma discu]iilor avute cu
Statele Unite, Coreea de
Sud, China, Rusia [i Japo-
nia. Acordul stipuleaz\ c\
regimul nord-coreean va
primi, ini]ial, 50.000 de to-
ne de petrol pentru a-[i `n-
chide [i sigila principalul
s\u reactor nuclear, fapt
ce va fi confirmat de ins-
pectori interna]ionali. Du-
p\ aceast\ prim\ etap\,
alte 950.000 de tone de pe-
trol vor fi donate ]\rii asi-
atice pentru a dezmembra
acest reactor. Potrivit re-
prezentantului chinez la
negocieri, acordul mai pre-
Mo]iunea anti-MMacovei pune
`n pericol Guvernul T\riceanu
a Mo]iunea „Minciuna-adev\rul ministrului Macovei“ a fost adoptat\ a Mai mult, C\lin Popescu-T\riceanu
este somat s\ o demit\ pe colega sa de cabinet a Conservatorii amenin]\ cu o mo]une de cenzur\ a
Adversarii ministrului
Justi]iei, Monica Macovei,
au avut ieri ocazia s\-[i
exprime `n Parlament ne-
mul]umirile fa]\ de pres-
ta]ia sa. Dincolo de per-
soana ministrului, mo]iu-
nea pune `n dificultate
Guvernul T\riceanu, care
nu mai dispune de majo-
ritate nici la Senat, nici la
Camera Deputa]ilor.
Voiculescu
contra Macovei
Mo]iunea simpl\ de-
pus\ `n Parlament de
Partidul Conservator [i
sprijinit\ de celelalte
partide de opozi]ie a vizat
demiterea ministrului
Justi]iei. Nemul]umirile
conservatorilor sunt mai
vechi. ~n ciuda sus]inerii
europene de care se bu-
cur\ Macovei, Dan
Voiculescu vrea cu orice
pre] s\ for]eze demisia
sa. Semnatarii mo]iunii
PC sus]in c\, dup\ doi
ani de la preluarea man-
datului, ministrul nu a
prezentat niciuneia din-
tre institu]iile fundamen-
tale ale statului, socie-
t\]ii civile sau popula]iei
„un minimum de pro-
gram coerent, corect, re-
alist care s\ schi]eze m\-
car o idee fundamental\
despre reforma sistemu-
lui justi]iei“. Conservato-
rii o mai acuz\ pe Monica
Macovei c\ a transferat
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PSD ESTE TENTAT DE
O ANCHET| PARLAMENTA-
R| ~N SUSPENDAREA LUI
B|SESCU: Secretarul gene-
ral al PSD Titus Corl\]ean a
declarat, ieri, c\ liderii so-
cial-democra]i iau `n calcul [i
posibilitatea solicit\rii `n-
fiin]\rii unei comisii parla-
mentare de anchet\ `n cazul
procedurii privind suspen-
darea din func]ie a pre[edin-
telui Traian B\sescu. Corl\-
]ean a apreciat c\ `nfiin]area
vede [i ca Statele Unite [i
Coreea de Nord s\ reia dis-
cu]iile bilaterale, `ntr-o `n-
cercare de a stabili din nou
acorduri diplomatice dup\
3 ani `n care orice discu]ie
a fost blocat\ de problema
`narm\rii atomic\.
~n ciuda acestui acord
salutat de `ntreaga comu-
nitate interna]ional\, Ja-
ponia nu este dispus\ s\
renun]e la problemele mai
vechi pe care le are cu Phe-
nianul.
„Tokio nu va furniza
ajutor energetic Coreii de
Nord atât timp cât nu se
va `nregistra nici un pro-
gres `n leg\tur\ cu proble-
ma cet\]enilor japonezi r\-
pi]i de agen]i ai Phenianu-
lui“, a declarat, ieri, mi-
„`n mod neconstitu]io-
nal“, printr-o declara]ie
public\, responsabilita-
tea procesului de reform\
c\tre Consiliul Superior
al Magistraturii, care are
un cu totul alt rol. Aceste
atacuri au fost intensifi-
cate imediat de PRM [i
PSD care nu sunt mul]u-
mite de „politizarea lup-
tei anticorup]ie“.
Amenin]are
c\tre premier
Nemul]umit de dificul-
t\]ile `nt=lnite `n lupta
sa contra ministrului
Justi]iei, Dan Voiculescu,
`nc\ sus]in\tor al Guver-
nului T\riceanu, l-a ame-
nin]at pe [eful Executi-
vului c\ [i-ar putea pier-
de postul dac\ nu o de-
mite pe Macovei. „Minis-
trul Justi]iei, Monica Ma-
covei, nu `[i va da demi-
sia pentru c\ nu are o-
noare [i, probabil, ea va fi
demis\ de premier“, a
afirmat, ieri, pre[edintele
PC. Voiculescu a spus c\
mo]iunea sa, indiferent
de rezultatul votului, tre-
buie s\ duc\ la `nde-
p\rtarea ministrului, `n
caz contrar el fiind gata
s\ introduc\ o nou\ mo-
]iune prin care s\ cear\
c\derea Guvernului T\-
riceanu.
Aceast\ pozi]ie este
extrem de important\
pentru Guvern, cei c=]iva
unei astfel de comisii este
privit\ de liderii PSD „ca o
op]iune complementar\“
procedurii de suspendare a
pre[edintelui B\sescu [i c\ o
decizie `n acest sens ar putea
fi luat\ `n urm\toarele zile.
Aceast\ declara]ie vine s\
confirme specula]iile ap\-
rute `n presa din ultimele
zile, potrivit c\rora social-de-
mocra]ii vor s\ se men]in\
m\car o lun\ `n aten]ia opi-
niei publice cu acest subiect.
Planurile PSD trebuie `ns\
ACTUALITATE
nistrul nipon al Afacerilor
Externe, Taro Aso. Aceast\
declara]ie vine `n condi]iile
`n care `n]elegerea de ieri
prevede ca cele dou\ ]\ri
s\ fac\ eforturi pentru a-[i
rezolva toate divergen]ele,
printre care [i problema
japonezilor r\pi]i de spioni
comuni[ti nord-coreeni `n
anii 1970-1980. Cu toate
acestea, stingerea, chiar [i
provizorie, a crizei nord-
coreene are darul de a
mul]umi pe deplin Statele
Unite. Washingtonul a
`ndep\rtat astfel po-
sibilitatea de a fi nevoit s\
duc\ un r\zboi aerian pe
dou\ fronturi, acum pu-
t=ndu-[i concentra for]ele
asupra chestiunii nucleare
iraniane. a
Monica Macovei, un ministru contestat de opozi]ie
parlamentari conserva-
tori fiind singurii care
pot asigura `n cazul unei
mo]iuni de cenzur\ men-
]inerea cabinetului T\ri-
ceanu. Astfel, premierul
este pus `n siua]ia de a a-
lege `ntre un ministru
agreat de Comisia Euro-
pean\ [i cererile exprese
venite din partea lui Dan
Voiculescu.
Ministrul `[i arat\
realiz\rile
Dup\ lu\rile de cu-
v=nt ale opozi]iei la tri-
buna Parlamentului, Mo-
s\ fie aprobate [i de celelalte
partide din opozi]ie care se
mai g=ndesc la avantajele
acestei variante.
a SORIN OPRESCU RE-
CLAM| CONTINUAREA PO-
LITIZ|RII SPITALELOR: Po-
litizarea spitalelor conti-
nu\, iar ministrul S\n\t\-
]ii, Eugen Nicol\escu, nu se
mul]ume[te doar cu mana-
gerii spitalelor numi]i pe
criterii politice, a declarat,
ieri, Sorin Oprescu, vice-
pre[edintele Comisiei de
Dictatorul Kim Jong Il pare
s\ fi `n]eles c\ petrolul e mai avantajos
dec=t un dezastru militar
nica Macovei a putut s\-[i
apere pozi]ia. Ea a spus
c\ toate acuza]iile aduse
sunt lipsite de argu-
mente [i sunt contrazise
de progresele din do-
meniul justi]iei [i luptei
`mpotriva corup]iei, mi-
nistrul catalog=nd mo]i-
unea drept o adev\rat\
ac]iune anti-reform\. Ea
a atras aten]ia parla-
mentarilor c\ este sus-
]inut\ puternic de Co-
misia European\ pentru
progresele din justi]ie, `n
vreme ce parlamentarii
au avut `ncerc\ri de a re-
duce substan]ial eficien-
]a acestor eforturi. Maco-
s\n\tate din Senat. Opres-
cu sus]ine c\, potrivit unui
proiect de ordine al Ministe-
rului S\n\t\]ii, `n scurt
timp urmeaz\ s\ se organi-
zeze concursuri pentru ocu-
parea func]iilor specifice co-
mitetului director din spita-
lele publice. „~n dorin]a ne-
m\rginit\ de a acapara `n-
treg sistemul de s\n\tate,
actuala putere condi]ionea-
z\ neoficial `nscrierile la
concurs de apartenen]a can-
dida]ilor la unul dintre par-
Miercuri, 14 februarie 2007
vei, care a fost sus]inut\
de PD, PNL [i PD, a
prezentat o lung\ list\
cu schimb\rile efectuate
`n ministerul s\u, por-
nind de la anchetarea
unor persoane intangibi-
le `nainte de 2004 [i p=-
n\ la reorganizarea ins-
titu]iei. ~n final, Macovei
a mai atras aten]ia c\
printre semnatarii mo-
]iunii se afl\ fo[ti demni-
tari PSD care, prin pres-
ta]ia lor din timpul gu-
vern\rii N\stase, au pus
Rom=nia `n situa]ia de a
avea o clauz\ de salvgar-
dare tocmai pe domeniul
Justi]iei. a
tidele ce formeaz\ actuala
coali]ie“, a spus senatorul
social-democrat. Potrivit a-
cestuia, legea spitalelor, a[a
cum a fost ini]iat\ [i apro-
bat\ de putere, ar fi ascuns,
`nc\ de la `nceput, transmi-
terea puterii decizionale [i
administrative de la comu-
nitatea local\ la ministrul
S\n\ta]ii, care poate dispu-
ne astfel, „dup\ bunul s\u
plac“, atât asupra conducerii
spitalelor, cât [i asupra ba-
zei materiale a acestora. a
7
LUMEA PE SCURT
Libanul este din nou
scena atentatelor
s=ngeroase
Trei persoane au fost ucise [i 18 r\-
nite `n dou\ explozii care au vizat
ieri dou\ autobuze la nord de
Beirut, `n ajunul `mplinirii a doi ani
de la asasinarea fostului premier
libanez Rafic Hariri. Exploziile s-au
produs `n jurul orei 09.00 (local\) `n
interiorul celor dou\ vehicule `n
regiunea cre[tin\ Ein Alaq, la 2 km
de Bikfaya, ora[ul natal al ministru-
lui Industriei, Pierre Gemayel,
asasinat `n luna noiembrie anul tre-
cut, [i al tat\lui s\u, fostul pre[ed-
inte Amine Gemayel, liderul
Partidului Kataeb. Primul autobuz,
cu o capacitate de 60 de locuri, se
afla diminea]\ `n regiunea Ein Alaq,
pe un drum de munte foarte circulat,
`n momentul `n care s-a produs
explozia. Cel de-al doilea, care rula la
câ]iva metri `n spate, a fost vizat de o
explozie la câteva minute mai târziu.
Israelul amenin]\
c\ va `ndep\rta singur
amenin]area iranian\
Israelul trebuie s\ fac\ fa]\ singur
amenin]\rii nucleare iraniene, a de-
clarat ieri ministrul israelian al
Afacerilor Externe, Avigdor Lieber-
man. Oficialul de la Tel Aviv a mai
afirmat c\ ]ara sa nu `[i poate per-
mite s\ stea cu bra]ele `ncruci[ate
a[teptând r\bd\tor ca Iranul s\ se
doteze cu arme neconven]ionale.
Lieberman a criticat de asemenea
concluziile unui raport al Uniunii
Europene, publicat de „Financial
Times“, care consider\ pu]in proba-
bil ca Iranul s\ accepte negocieri se-
rioase `n leg\tur\ cu programul s\u
nuclear. Israelienii sunt nemul]u-
mi]i de aitudinea blazat\ a europe-
nilor, care nu sunt dispu[i s\ impu-
n\ nici m\car un embargo economic.
Re]inerea UE este motivat\ de te-
merea unei cre[teri rapide a pre]ului
la gazele naturale, Teheranul fiind
unul dintre marii exportatori mondi-
ali ai acestei resurse energetice.
Paznicii Giocondei fac
grev\ din cauza stresului
O parte a gardienilor Muzeului
Louvre din Paris [i ai vedetei sale,
Gioconda, sunt `n grev\ pentru a
ob]ine un spor salarial pentru stre-
sul crescând al meseriei lor.
„Stresul este clar legat de num\rul
de vizitatori“, a explicat luni un
gardian sub acoperirea anonimatu-
lui, deoarece func]ionarul `n cauz\
nu are `n principiu dreptul de a se
exprima. „Este penibil\ h\rm\laia
mul]imii, mai ales `n s\lile cele mai
vizitate, unde se afl\ Gioconda,
Venus din Milo sau Michelangelo.
{i cel mai r\u este duminica,
deoarece accesul `n muzeu este
gratuit: 65.000 de vizitatori `ntr-o
zi. Este insuportabil [i probabil
chiar periculos“, sublinia
func]ionarul din Marea galerie
care duce `n sala Giocondei.
Angaja]ii se mai pl=ng c\, de[i `n
pavilionul principal al muzeului fo-
tografierea este interzis\, unii vi-
zitatori, nemul]umi]i c\ nu pot
imortaliza surâsul Giocondei, devin
chiar agresivi. Pentru a mai sc\pa
de stres, paznicii spun c\ s-ar
mul]umi [i cu 150 de euro.
Atac armat cu 5 victime
la Salt Lake City
Un b\rbat `narmat a ucis ieri
diminea]a cinci persoane `ntr-un
centru comercial din Salt Lake
City, dup\ care a fost `mpu[cat mor-
tal, a declarat poli]ia. Autorit\]ile
nu au dezv\luit detalii despre
uciderea b\rbatului, presa local\
sus]ine c\ acesta a fost ucis de un
poli]ist care `[i `ncheiase programul
de lucru [i care `n momentul respec-
tiv se afla `n centrul comercial. a
 CM
YK

8 Miercuri, 14 februarie 2007 INTERVIU

„Sistemul rom=nesc de educa]ie

valideaz\ incompeten]a“
a „Finan]\ri exist\, dar `nregistr\m un deficit de resurse umane“, afirm\ Nicolae Hurduc,
pre[edintele Forumului Academic Rom=n, `ntr-un interviu acordat ziarului „Lumina“ a „Problema,
punctul nevralgic, este c\ nu avem o identitate [tiin]ific\ bine conturat\“ a „Asta preconizez eu: universit\]i
frumoase, foarte bine dotate din punct de vedere tehnic, dar `n care vor fi din ce `n ce mai pu]ini speciali[ti“ a

Decalajul istoric `ntre nivelul de func]ie de factorul de impact, care

cercetare [tiin]ific\ rom=neasc\ [i cel
interna]ional, finan]area insuficient\ [i
defectuoas\ a proiectelor de cercetare,
lipsa unor strategii coerente de
dezvoltare, caren]ele `n corectitudinea
sistemelor de evaluare, exodul masiv
de materie cenu[ie, toate acestea
reprezint\ disfunc]ionalit\]i ale
sistemului educa]ional rom=nesc.
Promov=nd un sistem care valideaz\
incompeten]a [i care permite unor
neaveni]i s\ ob]in\ diploma de
speciali[ti sau de doctori `n [tiin]e,
Rom=nia se afl\ `ntr-o stare de
permanent\ tranzi]ie `n planul cercet\rii
[tiin]ifice. ~n aceste condi]ii, este
necesar\ o evaluare a rezultatelor
ob]inute `n domeniul [tiin]ific printr-o
CM racordare la normele interna]ionale.
YK
Cea mai utilizat\ banc\ de date este
Thompson ISI, principalul filtru valoric
al publica]iilor [tiin]ifice pe plan
mondial. ISI ierarhizeaz\ revistele `n
reprezint\ raportul dintre num\rul
cit\rilor `n decursul unui an [i num\rul
total al lucr\rilor publicate `n revist\ `n
cei doi ani anteriori acestei perioade.
~n interviul de mai jos acordat ziarului
„Lumina“, Nicolae Hurduc, profesor de
Chimie Supramolecular\ [i Modelare
Molecular\ la Universitatea Tehnic\
„Gh. Asachi“ Ia[i (UTI), Departamentul
de Polimeri Naturali [i Sintetici,
pre[edinte al Forumului Academic
Rom=n, este de p\rere c\ reforma `n
`nv\]\m=ntul rom=nesc nu va `ncepe
dec=t atunci c=nd se va `n]elege
importan]a racord\rii la normele
interna]ionale de evaluare de c\tre
majoritatea profesorilor universitari.
Indiferent dac\ suntem sau nu de acord CM
YK
cu sistemul ISI, dac\ va `n]elege aceste
criterii de ierarhizare, Rom=nia va putea
s\ `[i configureze o identitate [tiin]ific\
de renume mondial.

Sunt profesori profesorilor universi- Ce presupune, mai e-

tari sunt reticen]i la
universitari care nu acest tip de evaluare?
au scris nici m\car Cei care decid soarta
cercet\rii [tiin]ifice din
un articol `ntr-o Rom=nia, `n mare parte,
limb\ de circula]ie nu sunt la curent cu ceea
interna]ional\ ce se `nt=mpl\ `n acest
domeniu foarte vast. De
Recenta integrare a Ro- fapt, fie nu sunt la curent,
m=niei `n Uniunea Eu- fie nu le pas\. {i atunci li
ropean\ contureaz\, se pare un lucru firesc s\
tot mai pregnant, nece- fac\ cercetare la un nivel
sitatea evalu\rii rezul- mediocru, s\ publice
tatelor cercet\rii [tiin-
]ifice la standardele lucr\ri `n reviste cu un
impact relativ minor `n
ISI. Cum v\ explica]i
faptul c\ majoritatea aria cercet\rii [tiin]ifice.
xact, sistemul de eva-
luare Thompson ISI?
Thompson ISI este un
sistem foarte complex de
evaluare a nivelului [tiin-
]ific al unui articol de spe-
cialitate. Ini]ial, acest sis-
tem presupunea o clasifi-
care a revistelor de spe-
cialitate, `n func]ie de co-
eficientul de impact pe
care o publica]ie `l avea `n
lumea [tiin]ific\.
Impactul unei reviste
este m\surat prin inter-
mediul num\rului de ci-
„P=n\ `n ’89, neav=nd prea mult contact cu exteriorul,
aveam resurse umane ca s\ putem avansa. Acum `ns\,
asist\m la un exod masiv de materie cenu[ie, iar efectul
va fi resim]it `n 5 - 6 ani, c=nd deja genera]ii `ntregi
vor fi ie[ite la pensie. Abia atunci se va vedea rezultatul politicii
defectuoase duse `n cei 17 ani de la c\derea comunismului“
t\ri ale articolelor ap\ru- sul fa]\ de un articol este dar nu spunem nimic de
te `n acea revist\; po]i s\ mai mare, cu at=t num\- calitatea cadrelor didac-
publici un articol pe care rul celor care `l citeaz\ ca tice. Sistemul rom=nesc de
s\ nu-l citeasc\ nimeni surs\ de informare este educa]ie este unul dis-
`n cre[tere. func]ional, care valideaz\
sau po]i s\ publici ceva
care s\ fie citit de o mie ~n chimie, spre exem- incompeten]a [i care per-
de indivizi. Cu c=t intere- plu, `n domeniul polime- mite unor impostori s\
rilor, sunt reviste de la ob]in\ diverse titluri aca-
0 – 2 p=n\ la 5, coeficien- demice.
tul de impact. Evident c\ C=nd discut\m despre
nu po]i publica din prima standardele `n care ar
`ncercare un articol cotat trebui s\ se `ncadreze un
la un coeficient mare. Sis- profesor universitar, pri-
temul ISI te ajut\ s\ fil- mul criteriu pe care ar
trezi informa]ia, `n func- trebui s\-l lu\m `n con-
]ie de nivelul [tiin]ific. Si- sidera]ie `l constituie vi-
gur, `n cazul revistelor cu zibilitatea [tiin]ific\ in-
un coeficient mic de im- terna]ional\. Sunt profe-
pact nu e chiar at=t de sori universitari care nu
greu s\ publici ceva, de[i au scris nici m\car un ar-
sunt foarte mul]i profe- ticol `ntr-o limb\ de cir-
sori universitari care nu cula]ie interna]ional\. ~n
au publicat, `ntr-o carier\ aceste condi]ii, ce preten-
de-o via]\, nici m\car un ]ii mai putem avea `n le-
articol `ntr-o revist\ g\tur\ cu stadiul cercet\-
cuantificat\. rii [tiin]ifice rom=ne[ti?
Este imperios necesar\ Adev\rata reform\ e-
o asemenea clasificare duca]ional\ va `ncepe nu-
[tiin]ific\? mai `n momentul c=nd se
Cu siguran]\, da. Ne va `n]elege de c\tre ma-
pl=ngem `n permanen]\ joritatea profesorilor uni-
de slaba receptivitate [i versitari necesitatea ra-
preg\tire a studen]ilor, cord\rii la normele in-

Interviu realizat de Adriana MUTU

CM
YK

terna]ionale de evaluare.
Atunci c=nd nu po]i s\-]i
prive[ti `n ochi interlocu-
torul, sistemul ISI devine
un fel de oglind\ a onora-
bilit\]ii [tiin]ifice. ~n ge-
neral, rom=nii nu vor s\
recunoasc\ cine sunt.
Aici e problema, punctul
nevralgic: nu avem o
identitate [tiin]ific\ bine
conturat\.
Suntem ultimii
din Europa
~nainte de 1989, impli-
ca]iile politicului `n
sfera educa]iei [i cerce-
t\rii au avut un impact
negativ asupra ierar-
hiei valorice. Cum a-
precia]i situa]ia actu-
al\ din cercetarea ro-
m=neasc\?
Situa]ia e [i mai proas-
t\ dec=t `n 1989. De ce?
Pentru c\ `n afar\ de a-
ceste influen]e politice,
aproape to]i parlamen-
tarii au vrut s\ fie [i pro-
fesori universitari. Sun\
frumos, dar ca s\ poat\
ob]ine aceste titluri [ti-
in]ifice [i performan]e `n
cercetare, au fost dirijate
surse de finan]are pe cri-
terii politice, tocmai pen-
tru ca institu]iile de `n-
v\]\m=nt s\ le asigure
condi]ii de promovare. A-
cesta este [i motivul pen-
tru care ocup\m locul 78
`n clasamentul mondial
al performan]elor [tiin]i-
fice, de aceea suntem ul-
CM timii din Europa, `n urma
YK
bulgarilor, pentru c\ nu
avem oameni preg\ti]i
realmente `n domeniile
de cercetare.
P=n\ `n ’89, neav=nd
prea mult contact cu exte-
riorul, aveam resurse u-
mane ca s\ putem avan-
sa. Acum, `ns\, asist\m
la un exod masiv de ma-
terie cenu[ie, iar efectul
va fi resim]it `n 5 - 6 ani,
c=nd deja genera]ii `n-
tregi vor fi ie[ite la pen-
sie. Abia atunci se va
vedea rezultatul politicii
defectuoase duse `n cei 17
ani de la c\derea comu-
nismului.
Este dezastruos ce se
`nt=mpl\ `n momentul de
fa]\. Foarte pu]ini dintre
noi au conturat\ o ima-
gine real\ a situa]iei de
fapt. ~n primul r=nd, ar
trebui s\ se fac\ ordine `n
institu]ii.
Dac\ `n 1990 aveam
vreo 25 de universit\]i de
stat, acum avem nu mai
pu]in de 50 [i se pune `n
mod firesc `ntrebarea
care este standardul cor-
pului profesoral acreditat
`n ace[ti ultimi ani. Sunt
multi profesori universi-
tari care se `ntreab\ [i
acum de ce este nevoie de
cercetare `n `nv\]\m=nt.
Deci pute]i intui ce „spe-
ciali[ti“ ne reprezint\ `n
domeniul acesta.
Exist\ voci care sus]in
c\ sistemul ISI ar face
jocul marilor edituri,
pentru a cre[te tirajul
revistelor situate `n
v`rful piramidei. Cum
comenta]i acest lucru?
Teoria e complet gre[i-
t\, deoarece clasificare re-
vistelor se face `n func]ie
de coeficientul de impact,
de num\rul de cit\ri ale
articolelor publicate de
revista respectiv\, cit\ri
care sunt f\cute de au-
tori, [i nu de edituri. Si-
gur c\ editurile sunt in-
teresate s\ publice arti-
cole cu un coeficient de
impact foarte puternic,
dar asta nu `nseamn\ c\
politica de publicare re-
stric]ioneaz\ [ansele de
publicare a diver[ilor cer-
cet\tori.
Un curs universitar
`n ]\rile civilizate
`nseamn\ accentuarea
nout\]ilor ap\rute
`n ultimele dou\
s\pt\m=ni
C=t de relevante sunt
autocit\rile `n cazul `n
care, spre exemplu, un
cercet\tor nu are conti-
nuitate `ntr-u
un anumit
domeniu de [tiin]\?
Aici e o problem\ dis-
cutabil\, `n sensul c\ de-
pinde de domeniul de ac-
tivitate. Spre exemplu,
particulariz=nd situa]ia
`n sfera chimiei, autoci-
t\rile sunt inevitabile,
pentru c\ se dau, s\ spu-
nem, metode de sintez\ a
unui anumit produs. Nu
mai reiei metoda ca s\
mai umpli o pagin\ a u-
nui articol, ci precizezi c\
metoda de sintez\ a pro-
dusului X a fost publicat\
`n articolul anterior. Spe-
cifici direct unde ai f\cut
acea sintez\. Autocit\rile
CM
YK
INTERVIU
`n spectrul [tiin]ific sunt
inerente, ele reflect=nd
volumul de articole pe
care le-ai publicat p=n\
atunci. A[adar, autocit\-
rile arat\ num\rul de ar-
ticole, iar cit\rile – im-
pactul. Sunt dou\ compo-
nente ale activit\]ii [tiin-
]ifice, care sunt `nglobate
`n sistemul ISI.
C=t de important\ este
actualizarea informa-
]iei [tiin]ifice, analiza
periodic\ a rezultate-
lor `n cercetarea [tiin-
]ific\ interna]ional\ `n
cadrul cursurilor sus]i-
nute de profesorii uni-
versitari?
~n principiu, un curs u-
niversitar `n ]\rile civili-
zate `nseamn\, `n primul
r=nd, accentuarea nout\-
]ilor ap\rute `n ultimele
dou\ s\pt\m=ni. Iar\[i
apare un decalaj `ntre
sistemul educa]ional ro-
m=nesc [i cel occidental.
~n cazul de fa]\, intervin
dou\ aspecte: pe de o
parte, cadrele didactice
nu actualizeaz\ informa-
]ia, nu stabilesc conexiuni
cu exteriorul; pe de alt\
parte, `ns\, nici studen]ii
nu manifest\ interes pen-
tru aceste informa]ii. Poa-
te lucrurile s-ar schimba
dac\ ace[tia ar `n]elege
c\ diploma pe care o ob]in
este formal\, la nivelul `n
care se face [coal\ `n Ro-
m=nia. Degeaba vine pro-
CM
YK
fesorul s\-]i vorbeasc\
despre cercetarea [tiin-
]ific\ din America dac\ tu
te g=nde[ti la ce se mai
cump\r\ prin Mall
[.a.m.d. Probabil c\ pon-
derea cea mai mare a
vinii apar]ine a cadrelor
didactice care nu [tiu
s\-[i motiveze studen]ii.
Un politician ar trebui
s\ se rezume doar la
acea demnitate
~n anul 2005 v-aa]i soli-
darizat cu ziarul „Eve-
nimentul Zilei“, protes-
t`nd fa]\ de decizia
trustului Ringier de
`ndep\rtare de la con-
ducerea ziarului a re-
dactorului [ef, Dan
Cristian Turturic\. Ce
v-a
a determinat s\ a-
dopta]i aceast\ pozi]ie?
„Evenimentul Zilei“ a
fost unul dintre pu]inele
cotidiene din Rom=nia
care au acordat o impor-
tan]\ major\ caren]elor
din `nv\]\m=ntul rom=-
nesc. EVZ a publicat con-
stant materiale ample `n
care erau dezb\tute defi-
cien]ele educa]iei [i cer-
cet\rii rom=ne[ti.
~n noiembrie 2006 a]i
sus]inut o dizerta]ie `n
cadrul dezbaterii „Cer-
cetarea [tiin]ific\ –
`ntre form\ [i refor-
m\,“ organizat\ la Ia[i.
A]i amintit atunci de
Miercuri, 14 februarie 2007
importan]a depolitiz\-
rii [i elimin\rii impos-
turii academice. Ce
m\suri ar trebui luate
pentru combaterea a-
cestui fenomen?
Este foarte simplu. M\-
sura care se poate lua
const\ `n a interzice ca-
drelor didactice care ocu-
p\ func]ii politice s\ pro-
feseze `n universit\]i. Ce-
ea ce este firesc, p=n\ la
urm\, pentru c\ un politi-
cian ar trebui s\ se rezu-
me doar la acea demnita-
te. Sunt cazuri de parla-
mentari care sunt [i profe-
sori universitari, mai ales
`n Bucure[ti, ceea ce e foar-
te r\u; `n mod cert apar
conflicte de interese poli-
tice `n care sunt implica]i
mini[tri, secretari de stat,
universit\]i [.a.m.d. Pro-
blema e complicat\, `ntru-
c=t cele dou\ fenomene se
intercondi]ioneaz\, av=nd
un impact negativ asupra
cercet\rii. {i s-a v\zut,
de-a lungul timpului, c\
se v=nd lucr\ri de licen]\,
diplome etc. Fiind `n mari
crize financiare, univer-
sit\]ile au fost obligate s\
fac\ diverse compromi-
suri. Ca s\ atrag\ studen-
Topul universit\]ilor
din Rom=nia pe baza
articolelor publicate `n
reviste din sistemul ISI
{i `n anul 2005, ca [i `n
2004, primul loc `n topul
rom=nesc al universit\]i-
lor realizat de Asocia]ia
Ad Astra a cercet\torilor
rom=ni este ocupat de
Universitatea „Al. I. Cu-
za“ din Ia[i, urmat\ de
Universitatea din Bucu-
re[ti [i de Universitatea
„Babe[-Bolyai“ din Cluj.
Clasamentul este realizat
pe baza numarului de ar-
ticole [tiin]ifice publicate
`n reviste din sistemul ISI
(Institute for Scientific In-
formation), care asigur\
vizibilitatea [i impactul `n
cercetarea [tiin]ific\ in-
terna]ional\. ~n acest con-
text, nici o universitate
din Romania nu se situ-
eaz\ printre primele 500
de universit\]i din lume,
`n timp ce `n acest top in-
terna]ional se reg\sesc
universit\]i din Ungaria
[i din Polonia
Topul universit\]ilor `n
2005:
- Universitatea „Al. I.
Cuza“ din Ia[i 863 de pro-
fesori – 221 de articole;
9
]i, de pild\, scad nivelul de
exigen]\ [i de evaluare.
Paradoxal,
infuzia de capital
la care asist\m
sufoc\ sistemul
Care sunt, `n opinia
dvs, perspectivele cer-
cet\rii [tiin]ifice rom=-
ne[ti? Decalajul dintre
Rom=nia [i ]\rile din
Vest poate fi minima-
lizat?
Nu sunt deloc optimist
`n acest\ privin]\. Pa-
radoxal, infuzia de capital
la care asist\m sufoc\ sis-
temul. Se dau bani pentru
tot felul de proiecte de cer-
cetare, se risipesc inutil
fonduri. Finan]\ri exist\,
avem infrastructur\ de
cercetare, dar `nregistr\m
un deficit de resurse uma-
ne. Nu avem speciali[ti,
asta e problema fumda-
mental\. Odat\ pleca]i,
foarte pu]ini se `ntorc `n
Rom=nia. Principalul mo-
tiv este lesne de `n]eles -
proasta salarizare `n com-
para]ie cu volumul de
munc\ depus. Media de
v=rst\ la Universitatea
Tehnic\ „Gh. Asachi“ Ia[i
este, de exemplu, de peste
cincizeci [i cinci de ani.
Asta `nseamn\ c\ `n ur-
m\torii ani cadrele didac-
tice vor ie[i la pensie. Oa-
re cine le va ocupa locul?
Efectul este u[or de anti-
cipat. ~n nici un caz nu
vom `nregistra progrese. CM
Finan]\rile s-au dat prea
YK
t=rziu, ]in=nd cont c\ cer-
cetarea din ]ara noastr\ a
trecut de mult timp de
punctul critic. Asta preco-
nizez eu: universit\]i fru-
moase, foarte bine dotate
din punct de vedere teh-
nic, dar `n care vor fi din
ce `n ce mai pu]ini spe-
ciali[ti. a
- Universitatea din Bu-
cure[ti 1.477 de profesori
– 352 de articole;
- Universitatea „Babe[-
Bolyai“ din Cluj-Napoca
1.262 de profesori – 269
de articole;
- Universitatea Politeh-
nica din Bucuresti 1.651
de profesori – 258 de arti-
cole;
- Universitatea Tehni-
ca „Gh. Asachi“ din Ia[i
944 de profesori – 115 ar-
ticole;
- Universitatea de Vest
din Timi[oara 684 de pro-
fesori – 71 de articole;
- Universitatea „Con-
stantin Br=ncu[i“ din
T=rgu-Jiu 140 de profe-
sori – 12 articole;
- Universitatea Poli-
tehnic\ din Timi[oara 883
de profesori – 69 de arti-
cole;
- Universitatea Petrol-
Gaze din Ploie[ti 354 de
profesori – 27 de articole;
- Universitatea Valahia
din Tirgovi[te 335 de pro-
fesori – 25 de articole. a
10 Miercuri, 14 februarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Tezele unice se sus]in la clasa a VII-a `ncep=nd cu 4 mai

Groapa de gunoi
din Boto[ani trebuie
`nchis\ pân\ la
sfâr[itul lui 2012
Autorit\]ile locale din munici-
piul Boto[ani vor trebui s\
aloce peste 2 milioane de euro
pentru `nchiderea actualului
depozit de de[euri menajere,
situat la periferia municipiului.
Considerat\ un factor de polu-
are important, respectiva groa-
p\ de gunoi nu a mai primit
dreptul de a func]iona de la au-
torit\]ile de mediu [i trebuie
`nchis\ pân\ la sfâr[itul anului
2012. ~nchiderea presupune in-
vesti]ii masive, care trebuie a-
coperite din bugetul local [i din
veniturile societ\]ii de salubri-
zare „Urban Serv“, cea care ad-
ministreaz\ depozitul. Autori-
t\]ile de mediu impun constru-
irea, `n acel loc, a unei sta]ii de
epurare, dar [i a unor aerisitoa-
re a gazului emanat din fer-
mentarea de[eurilor. Aceste
lucr\ri cost\ peste un milion de
euro. Directorul Urban Serv,
Gheorghe Pricopi, sus]ine c\,
pentru a asigura fondurile ne-
cesare, societatea va economisi
câte 6% din `ncas\rile lunare
din taxa de salubritate, bani
care vor fi depozita]i `ntr-un
cont bancar special, ce va fi uti-
lizat exclusiv pentru `nchiderea
gropii de gunoi. Fiecare per-
soan\ din municipiul Boto[ani
pl\te[te, lunar, câte 2, 95 lei
sub form\ de tax\ de salu-
brizare pentru ridicarea, trans-
portul [i depozitarea de[eurilor
menajere. (B.C.)
La Neam],
cel mai performant
sistem de colectare a
de[eurilor menajere
Potrivit primarului Gheorghe
{tefan, municipiul Piatra
Neam] este primul ora[ din
România care beneficiaz\ de un
sistem integrat de colectare se-
lectiv\ de de[eurilor menajere.
„Oamenii au `n]eles c\, odat\
integra]i `n Uniunea
European\, trebuie s\ fie re-
sponsabili [i `n aceast\
privin]\, a de[eurilor mena-
jere“, a declarat primarul
Gheorghe {tefan. Practic, `n
municipiul Piatra Neam] a fost
schimbat, `n decembrie 2006,
`ntreg sistemul de colectare,
transport, depozitare [i reci-
clare a de[eurilor. ~n ora[ au
fost amenajate 943 de puncte
de colectare a de[eurilor, `n
care exist\ patru tipuri de con-
tainere, respectiv pentru hârtie
[i plastic, sticl\, de[euri orga-
nice [i de[euri reziduale.
Popula]ia a primit gratuit
90.000 de g\le]i, cu ajutorul
c\rora s\ realizeze selectarea
a Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) a aprobat metodologia de desf\[urare
a tezelor cu subiect unic a Aceste teze se piloteaz\, ele nu afecteaz\ admiterea la liceu a elevilor
afla]i acum `n clasa a VII-a [i a VIII-a a Prima tez\ a fost fixat\ de MEdC pentru data de 4 mai 2007
a Elevii care absenteaz\ la prima sesiune de teze se pot prezenta `n a doua sesiune, de „restan]e“ a
Ministrul Educa]iei [i
Cercet\rii, Mihail H\r-
d\u, a aprobat, luni, prin
ordin de ministru, meto-
dologia de desf\[urare a
tezelor cu subiect unic,
pentru semestrul II al cla-
selor al VII-a, a declarat
consilierul ministrului,
Oana Badea.
Potrivit consilierului,
tezele unice care vor fi
sus]inute de elevii claselor
a VII-a `n cel de-al doilea
semestru vor reprezenta o
pilotare. „Tezele care vor
fi sus]inute de elevii clase-
lor a VII-a `n cel de-al doi-
lea semestru, nu vor conta
pentru `nscrierea la liceu.
E o pilotare a tezei cu su-
biect unic“, a spus Oana
Badea. Consilierul mi-
nistrului Educa]iei a pre-
cizat c\ diferen]a fa]\ de
tezele ce se sus]ineau p=-
n\ acum const\ `n faptul
c\ acestea vor avea su-
biect unic.
Totodat\, tezele cu su-
biect unic vor dura 50 de
minute [i vor fi corectate
de doi profesori. „Am vrut
s\ fie corectate de doi pro-
fesori pentru a elimina
posibilitatea erorilor `n
evaluare“, a ad\ugat Oa-
na Badea.
De asemenea, rezulta-
tele tezelor cu subiect unic
vor intra `n componen]a
mediilor `n acela[i procen-
taj ca [i p=n\ acum - 50%.
„Nici de la anul nu putem
vorbi c\ se introduc tezele
cu subiect unic p=n\ nu se
v\d rezultatele `n urma
pilot\rii. Este strict o pilo-
tare. Dup\ ce vedem efec-
tele, putem stabili conclu-
ziile“, a conchis Badea.
Evaluarea prin tezele
cu subiect unic are carac-
ter de pilotare `n scopul
verific\rii at=t a procedu-
rilor de organizare [i des-
f\[urare elaborate, c=t [i a
capacit\]ii sistemului de a
aplica o nou\ form\ de e-
valuare la nivel na]ional.
Tezele cu subiect unic au
regim de teze semestriale,
iar rezultatele ob]inute la
aceste teze nu vor afecta
procedura de admitere la
liceu a elevilor afla]i acum
`n clasa a VII-a [i a VIII-a.
Tezele se vor sus]ine `n
fiecare unitate de `nv\]\-
m=nt `n care sunt [cola-
riza]i elevi `n clasa a
VII-a. ~n acest sens, `n
fiecare dintre aceste uni-
t\]i [colare se va constitui
o comisie.
Disciplinele la care se
sus]in teze sunt urm\-
toarele: limba [i literatura
rom=n\, matematic\, lim-
ba [i literatura matern\ -
pentru elevii apar]in=nd
minorit\]ilor na]ionale,
care au urmat cursurile
gimnaziale `n limba ma-
tern\. Subiectele sunt ela-
borate conform programei
[colare parcurse p=n\ la
data desf\[ur\rii tezei, `n
conformitate cu temele se-
lectate din programa [co-
lar\ [i comunicat\ [coli-
lor. Calendarul dup\ care
se vor desf\[ura tezele,
con]ine o perioad\ desti-
nat\ tuturor elevilor [i
- prob\ scris\, 8 iunie, desf\[urarea tezelor din t\ publicit\]ii, ieri, pe
dou\ perioade speciale. Limba [i literatura ma- semestrul respectiv; s\ site-ul Ministerului Edu-
Prima perioad\ special\
tern\, prob\ scris\, 12 iu- aib\ un nivel mediu de di- ca]iei [i Cercet\rii, se vor
este destinat\ elevilor ca- nie - Limba [i literatura ficultate; s\ permit\ re- acorda 10 puncte pentru
re au absentat la prima
rom=n\ - prob\ scris\. zolvarea lor `n 50 de participare (din oficiu) [i
sesiune, `ns\ a c\ror situ- Perioad\ special\ de teze minute. 90 de puncte pentru rezol-
a]ie nu impune am=narea pentru elevii am=na]i este Baremele de evaluare [i varea corect\ a tuturor
`ncheierii situa]iei [colare. subiectelor. Nota va fi a-
21 august - Matematic\ - notare vor fi postate pe
A doua perioad\ special\ prob\ scris\, 23 august - cordat\ prin `mp\r]irea la
websiteul M.Ed.C. dup\
de teze este destinat\ ele- Limba [i literatura mater- desf\[urarea tezelor cu 10 a punctajului ob]inut de
vilor care au fost am=na]i. n\ - prob\ scris\, 28 au- elev. Frac]iunile de punct
subiect unic. Evaluarea
Elevii sunt reprograma]i gust - Limba [i literatura rezultate din `mp\r]ire se
s\ sus]in\ fiecare tez\ la rom=n\ - prob\ scris\.
tezelor va fi realizat\ `n
centre de evaluare, `n care rotunjesc la `ntreg dac\
care au absentat, numai o Modalitatea de transmite- se vor evalua, pentru fie- sunt cuprinse `n interva-
singur\ dat\. re a subiectelor la unit\]i- care disciplin\, c=te 500- lul 0,50-0,99, sau se anu-
le de `nv\]\m=nt unde se 800 de teze. Fiecare tez\ leaz\ dac\ sunt cuprinse
`ntre 0,01 [i 0,49. Membrii
Prima tez\, sus]in tezele, va fi regle- va fi evaluat\ de doi profe-
mentat\ printr-o procedu- sori evaluatori externi comisiilor din centrele de
la matematic\, r\ separat\. Supraveghe- unit\]ilor de `nv\]\m=nt evaluare vor fi numi]i de
este pe 4 mai rea este asigurat\, pentru de la care provin tezele iar inspectorul general cu 48
fiecare sal\, de doi asis- `n cazul `n care exist\ de ore `nainte de data sta-
Calendarul de desf\[u- ten]i, cu alt\ specializare diferen]e mai mari de un bilit\ pentru tez\.
rare a tezelor cu subiect u- dec=t cea corespunz\toare punct `ntre cei doi corec- Activitatea de evaluare
nic organizate pentru cla- disciplinei la care se sus- tori, lucrarea va fi evalu- a tezelor va dura maxim
sa a VII-a `n anul [colar ]ine teza. Subiectele pen- trei zile. Dup\ ce sunt
at\ de un al treilea profe-
2006-2007, pentru semes- tru tez\ [i baremele de e- sor, iar nota acestuia va fi str=nse, tezele sunt ames-
trul doi, prevede teze, pe 4 valuare [i notare unice se tecate de pre[edinte [i de
definitiv\.
mai la Matematic\ - pro- elaboreaz\ `n cadrul Ser- ceilal]i membrii ai comisi-
b\ scris\, pe 10 mai, la viciului Na]ional de Eva- ei din centrul de evaluare,
Limba [i literatura mater- luare [i Examinare, ]i- Tezele cu subiect sunt numerotate [i grupa-
n\ - prob\ scris\, pe 17 n=nd seama de urm\toa- unic vor fi evaluate te `n seturi, fiecare con]i-
mai la Limba [i literatura rele cerin]e: s\ fie formu- n=nd 50-100 de lucr\ri.
rom=n\ - prob\ scris\. Pe- late clar, precis [i `n stric- cu un punctaj Potrivit metodologiei, te-
rioad\ special\ de teze t\ concordan]\ cu progra- de la 1 la 100 zele [i documentele `ntoc-
pentru elevii care au ab- mele [colare [i cu temele mite se vor p\stra `n arhi-
sentat la prima sesiune selectate din programa Potrivit metodologiei va unit\]ii pe o perioad\
este 5 iunie – Matematic\ [colar\, valabile pentru tezelor cu subiect unic da- de doi ani. (Oana R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

de[eurilor `nc\ din locuin]e. Un
num\r de 16 camioane
achizi]ionate din Danemarca
transport\ de[eurile menajere
de la punctele de colectare la
sta]ia de sortare [i compostare.
De[eurile vegetale sunt am-
plasate pe o platform\ beto-
nat\, prev\zut\ cu sistem de
reciclare a apelor, ceea ce,
potrivit edilului [ef, constituie o
alt\ premier\ pentru România.
Noua celul\ de depozitare a
de[eurilor menajere ocup\ o
suprafa]\ de 28 de mii de metri
p\tra]i [i are o capacitate de
300 de mii de metri cubi. Fostul
depozit de de[euri menajere,
construit `n anul 1973, va fi
`nchis pân\ `n anul 2014.
Programul de management al
de[eurilor `n Piatra Neam] a
demarat `n anul 2000 [i este fi-
nan]at cu 10,3 milioane de euro
de Uniunea European\, 2,4
milioane de euro de Guvernul
României [i 2,5 milioane de
euro de Prim\ria Piatra
Neam]. (B.C.)
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

91 de milioane de dolari pentru `nv\]\m=ntul rural
Unitatea de management
al proiectelor pentru `nv\]\-
m=ntul preuniversitar din
cadrul Ministerului Educa]iei
[i Cercet\rii (MEdC) va orga-
niza `n perioada 15-16 febru-
arie, la Sinaia, conferin]a cu
tema „~nv\]\m=ntul Rural -
o nou\ [ans\“.
Responsabilul Unit\]ii de
management al proiectelor
pentru `nv\]\m=nt preuni-
versitar, Cosmin Irimie[, a
afirmat c\, p=n\ `n prezent,
Prim\riile
localit\]ilor
traversate
de ape
insalubre vor
fi amendate
Toate prim\riile din
jude]ul Ia[i au fost in-
formate s\ ia de urgen-
]\ m\surile necesare
pentru salubrizarea co-
respunz\toare a cursu-
rilor de ap\ de pe teri-
toriul propriu. {efii
Prefecturii ie[ene au so-
licitat primarilor s\ fi-
nalizeze ac]iunea p=n\
la sf=r[itul acestei luni.
„Prim\riile au atribu]ii
`n acest sens, stipulate
`n Legea apelor nr.
107/1996, cu modific\-
rile [i complet\rile ulte-
rioare, O.G. nr. 21/2002,
privind gospod\rirea
localit\]ilor urbane [i
rurale, [i O.U.G. nr.
195/2005, cu privire la
protec]ia mediului“, a
declarat purt\torul de
cuv=nt al Prefecturii ie-
[ene, Emanoil Arhip. ~n
paralel cu solicitarea
Prefecturii, primarii au
fost informa]i c\ Ins-
pec]ia de Stat a Apelor,
din cadrul Ministerului
Mediului [i Gospod\ri-
rii Apelor, `mpreun\ cu
inspectori ai Adminis-
tra]iei Na]ionale „Apele
Române“ vor derula,
`ncepând cu data de 1
martie 2007, un control
tematic privind starea
de salubritate a cur-
surilor de ap\.
„~n cazul `n care si-
tua]ia constatat\ pe te-
ren o va impune, vor fi
aplicate sanc]iuni `n
temeiul legisla]iei men-
]ionate. Valoarea amen-
zilor aplicabile se `nca-
dreaz\ `ntre 1.000 [i
80.000 de lei“, a precizat
purt\torul de cuv=nt al
Prefecturii. (B.C.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a EXPOZI}IE DE C|R}I
PO{TALE LA CENTRUL CUL-
TURAL GERMAN: M=ine, 15 fe-
bruarie, la ora 19.00, are loc, la
Centrul Cultural German, ex-
pozi]ia de c\r]i po[tale realiza-
t\ `n urma concursului intitulat
„Ce va aduce Rom=nia Uniunii
Europene?“ [i organizat `n co-
laborare cu Centrul Cultural
Francez Ia[i [i British Council
din Ia[i. Premiile oferite c=[ti-
g\torilor constau din c\r]i [i al-
bume de art\ `n englez\, ger-
man\ sau francez\ oferite de
centrele culturale din Ia[i. C\r-
]ile po[tale ale tinerilor ie[eni
premia]i sunt multiplicate [i
vor circula prin ]\rile Uniunii
`n cadrul proiectului au fost
`nfiin]ate 463 de centre fixe
de resurse [i 41 de centre mo-
bile de resurse, dotate cu
tehnic\ adecvat\ activit\]ilor
de formare (computere, vi-
deoproiectoare, telefon/fax,
televizoare, videorecordere,
ecrane de proiec]ie).
De asemenea, un num\r
de aproape 30.000 de cadre
didactice din mediul rural au
urmat cursuri de perfec]io-
nare, iar aproximativ 3.000
S-a
a `nmul]it num\rul cazurilor
de fraudare a fondurilor europene
a Raportul de activitate al Departamentului pentru Lupt\ Antifraud\, din cadrul cancelariei primului-
ministru, arat\ c\ sumele recuperate de la institu]iile publice, asocia]iile sau persoanele fizice care
s-au folosit, `n mod ilegal, de fondurile europene au crescut, de la aproximativ 100 de mii de euro `n
2005, la peste 1,8 milioane de euro, `n 2006 a „~n peste jum\tate din cazurile depistate, cei care au
accesat astfel de fonduri au utilizat documente justificative false“, a declarat [eful DLAF, ie[eanul
Tudor Chiuariu a Pedepsele pentru astfel de infrac]iuni pot ajunge p=n\ la 20 de ani de `nchisoare a
Departamentul pentru
Lupt\ Antifraud\ (DLAF),
condus de ie[eanul Tudor
Chiuariu, [i-a prezentat,
ieri, raportul de activitate
pentru anul 2006. ~n ceea
ce prive[te Regiunea Nord-
Est, [eful DLAF a precizat
c\, pe parcursul anului
trecut, au fost efectuate 11
controale la beneficiarii de
fonduri europene, `n valoa-
re total\ de peste 28 de
milioane de euro.
Nici jude]ul Ia[i nu a
sc\pat de controalele ex-
per]ilor `n lupta antifrau-
d\, `n acest sens fiind des-
f\[urate trei ac]iuni, toate
soldate cu dosare `naintate
procurorilor anticorup]ie.
„~n unul dintre aceste do-
sare, persoanele vinovate
au fost deja trimise `n ju-
decat\ [i au fost dispuse
m\surile necesare pentru
recuperarea prejudiciilor,
iar `n alt caz s-a dispus `n-
ceperea urm\ririi penale“,
a precizat [eful DLAF, care
a apreciat serviciul terito-
rial al DNA Ia[i ca fiind
unul dintre cele mai efi-
ciente parchete `n solu]io-
narea cazurilor de fraude
cu bani europeni.
Fraudare prin
documente false sau
schimbarea
destina]iei banilor
Oficialii DLAF au dez-
v\luit [i principalele mo-
dalit\]i de fraudare a fon-
durilor europene. „~n peste
jum\tate din cazurile de-
pistate, cei care au accesat
astfel de fonduri au utili-
zat documente justificative
Europene. Concursul a fost lan-
sat cu ocazia intr\rii Rom=niei
`n Uniunea European\, care s-a
desf\[urat `n perioada 10-30
ianuarie 2007 [i s-a adresat ti-
nerilor cu v=rsta cuprins\ `ntre
15 [i 25 de ani. (O.R.)
a SPECTACOL DE MARI-
ONETE LA CENTRUL CULTU-
RAL FRANCEZ: Centrul Cul-
tural Francez Ia[i (CCF) va
prezenta ast\zi expozi]ia de
m\[ti realizat\ de Gavril
Siriteanu, dup\ care va avea
loc premiera spectacolului cu
p\pu[i [i actori. Astfel, se facea
trecera de la „Transfigur\ri
antropomorfe `n scenografie“,
expozi]ie cu elemente folosite
ACTUALITATE
de profesori [i `nv\]\tori frec-
venteaz\ cursuri de conver-
sie profesional\ sau de for-
mare ini]ial\ prin Programul
de ~nv\]\m=nt Deschis la
Distan]\ (IDD) derulat `n co-
laborare cu [apte centre uni-
versitare din ]ar\.
Referindu-se la asigurarea
condi]iilor de baz\ de func]io-
nare pentru [colile din me-
diul rural, Cosmin Irimie[ a
precizat c\ 1.500 de [coli au
fost dotate cu mobilier, 430
false. Alte modalit\]i de
fraudare au constat `n
schimbarea destina]iei
fondurilor ob]inute pentru
anumite investi]ii sau ne-
respectarea normele de
achizi]ii publice, inclusiv
conflictul de interese“, a
declarat [eful Departa-
mentului pentru Lupt\
Antifraud\.
Pedepse de p=n\ la
20 de ani de `nchisoare
pentru fraudarea
fondurilor europene
Pe parcursul anului
2006, DLAF a efectuat 87
de controale privind ob]i-
nerea, derularea [i utiliza-
rea fondurilor provenite
din programele de asisten-
]\ financiar\ nerambursa-
bil\ ale Uniunii Europene,
dintre care 82 au fost fina-
lizate. ~n 64 de cazuri au
fost constatate posibile fra-
ude, iar `n 10 cazuri numai
nereguli. Valoarea total\ a
proiectelor controlate a
fost de aproximativ 145 de
milioane de euro.
Potrivit datelor prezen-
tate de conducerea depar-
tamentului, cele mai multe
controale au vizat proiecte
derulate prin programul
PHARE. ~n urma acestor
ac]iuni, au fost trimise `n
judecat\ 9 persoane, care
risc\ pedepse de pân\ la
20 de ani de `nchisoare. De
asemenea, sumele recupe-
rate de la institu]iile pu-
blice, ONG-urile, asocia]ii-
le sau persoanele fizice ca-
re s-au folosit, `n mod ilegal,
de fondurile europene au
crescut, de la aproximativ
100 de mii de euro `n 2005,
`n teatrul de anima]ie, la
„Cidul“, adaptare a piesei cu
acela[i titlu de Pierre Cor-
neille, `n interpretarea trupa
de teatru „Synchret“. Cu acest
prilej va avea loc o dezbatere
pe marginea expozi]iei pre-
zent\ `n holul Centrului din 24
ianuarie realizat\ de artistul
Gavril Siriteanu care semnea-
z\ [i scenografia [i realizarea
p\pu[ilor pentru spectacolul
„Cidul“. Regia spectacolului
este realizat\ de Ciprian Hu-
]anu, scenografia [i p\pu[ile de
Gavril Siriteanu, iar din dis-
tribu]ie fac parte Raluca Bu-
joreanu, Mirela Leahu, Ciprian
Hu]anu, Alexandru Petril\.
Spectacolul nu este recoman-
de unit\]i [colare, cu insta-
la]ii de ap\, `n timp ce 8.000
de [coli au fost dotate cu ma-
teriale didactice (plan[e, glo-
buri, h\r]i), iar alte peste
4.200 de [coli au primit c\r]i
necesare pentru dotarea bib-
liotecilor proprii. „De un real
succes se bucur\ Programul
de Granturi {coal\-Comuni-
tate. ~n cadrul acestuia au fost
acordate, p=n\ `n prezent,
peste 1.350 de granturi pen-
tru realizarea unor proiecte
educa]ionale (71 de granturi
`n runda I de competi]ie, 690
„~n peste jum\tate din cazurile depistate,
cei care au accesat fonduri europene au utilizat
documente justificative false. Alte modalit\]i de
fraudare au constat `n schimbarea destina]iei
fondurilor ob]inute pentru anumite investi]ii
sau nerespectarea normelor de achizi]ii pub-
lice“, a declarat [eful Departamentului
pentru Lupt\ Antifraud\, Tudor Chiuariu
la peste 1,8 milioane de eu-
ro, `n 2006.
DLAF [i-a dublat
num\rul de speciali[ti
`n protec]ia fondurilor
comunitare
~n anul 2006, Departa-
mentul a coordonat actua-
lizarea Strategiei Na]io-
nale de Lupt\ Antifraud\
dat publicului foarte t=nar,
arat\ Daniela-Cristina Cujba
de la CCF. (O.R.)
a UNIFORME DE CULORI
DIFERITE PENTRU INFIR-
MIERELE DE LA „CUZA-VO-
D|“: Conducerea Maternit\]ii
„Cuza-Vod\“ a f\cut demersuri
c\tre firmele de specialitate
pentru o sponsorizare `n scopul
dot\rii unit\]ii cu frigidere.
„Am avea nevoie de circa 40 de
frigidere, pe care s\ le punem
`n saloanele `n care sunt inter-
nate pacientele. Facem apel c\-
tre to]i cei care ne pot ajuta cu
o sponsorizare“, a declarat dr.
Vicu]a Todosiciuc, managerul
Miercuri, 14 februarie 2007
de granturi `n runda a II-a de
competi]ie, respectiv 600 de
granturi `n runda a III-a de
competi]ie). Suma cheltuit\
pe acest proiect, p=n\ `n
2006, este de peste 41 de mi-
lioane USD“, a declarat I-
rimie[.
Potrivit reprezentantului
MEdC, Proiectul pentru ~n-
v\]\m=ntul Rural, `n valoare
total\ de 91 de milioane
USD, este cofinan]at de
Banca Mondial\ [i Guvernul
Rom=niei [i se deruleaz\ `n
perioada 2003-2009. (O.R.)
[i a planului de ac]iune
aferent. Comparativ cu
anul 2005, `n 2006 au fost
preg\ti]i 305 speciali[ti `n
domeniul protec]iei fondu-
rilor comunitare, de dou\
ori mai mul]i decât `n
2005, `n cadrul a 15 activi-
t\]i de training [i au fost
organizate 9 stagii de pre-
g\tire `n institu]ii simi-
lare din alte state membre
ale Uniunii Europene.
(Bogdan CRON})
maternit\]ii. Aceasta a mai
precizat c\ a luat decizia ca `n
perioada imediat urm\toare
toate infirmierele din spital s\
fie `mbr\cate `n uniforme dife-
ren]iate pe culori, `n func]ie de
sec]ia `n care lucreaz\. Confec-
]ionarea de uniforme pe culori
diferite este o practic\ frecvent
`nt=lnit\ `n spitalele din Ves-
tul Europei, tocmai pentru a
face deosebirea `ntre cadrele
medicale medii sau superioare
din anumite sec]ii. ~n Ia[i, me-
toda diferen]ierii uniformelor a
fost pus\ deja `n aplicare [i la
Spitalul Clinic „C. I. Parhon“,
singura unitate aproape de
acreditare. (O.B.)
11
PE SCURT
~ncepe cur\]enia
de prim\var\
Direc]ia de Servicii Publice Muni-
cipale Ia[i a `nceput s\ preg\-
teasc\ municipiul pentru un nou
an, `n acest sens `ncep=nd deja s\
fac\ cur\]enie `n parcurile din
ora[, s\ planteze copaci, precum [i
flori `n majoritatea zonelor. {i
pentru ca Ia[ul s\ arate mult mai
bine, angaja]ii DSPM au `nceput
deja s\ planteze [i primele flori
ornamentale prin zonele impor-
tante ale ora[ului. „Serele scot
deja primele plante pentru
prim\var\ [i urmeaz\ s\ fie
plantate `n aproape toate zonele
ora[ului. De asemenea, `nlocuim o
serie de arbori prin parcuri, [i
`ndrept\m coroanele la restul ar-
borilor din ora[“, a declarat
Andrei Trofor, purt\torul de
cuv=nt al Prim\riei Ia[i. Potrivit
reprezentan]ilor Prim\riei, vor fi
planta]i pomi [i `n jurul celor pa-
tru Centre de Cartier. (S.D.)
Pasarela „Octav
B\ncil\“ va costa
2,2 milioane de lei
Dac\ suma vehiculat\ pentru con-
struc]ia Pasarelei „Octav B\ncil\“
a fost estimat\ ini]ial de reprezen-
tan]ii municipalit\]ii la circa 1,6
milioane de lei noi, acum, dup\ ce
a fost definitivat studiul de fe-
zabilitate, [efii municipalit\]ii au
ajuns la concluzia c\ acest obiec-
tiv va costa mult mai mult. Este
vorba de 2,2 milioane de lei noi,
adic\, cu 600.000 de lei mai mult
fa]\ de primele estim\ri. „Dac\ `n
faza studiului de prefezabilitate
am avansat o sum\ de execu]ie de
1,6 milioane de lei, acum am
ajuns la 2,2 milioane, din care,
numai 1,7 se vor folosi pentru
montaj [i construc]ie. Diferen]a va
merge pentru lifturi, balustrade
sau st=lpi, precum [i pentru ex-
proprieri“, a declarat Dumitru To-
morug, [eful Direc]iei de Investi]ii
din cadrul Prim\riei Ia[i. (S.D.)
Vinul de Cotnari
a primit noi medalii
Vinurile rom=ne[ti produse de
Cotnari SA au fost premiate la
cea de-a XIV-a edi]ie a concursu-
lui interna]ional de vinuri Sélec-
tion Mondiales de Vins, organizat
`n perioada 3-9 februarie 2007, `n
Canada. La concursul interna]io-
nal de vinuri, desf\[urat sub pa-
tronajul Organiza]iei Interna]io-
nale a Viei [i Vinului, au fost a-
cordate trei medalii de argint pen-
tru T\m=ioasa Rom=neasc\ 2005,
Grasa de Cotnari 2000 [i Feteasca
Alb\ 2004 [i s-au mai oferit dou\
distinc]ii „Interna]ional Quality
Seal“ pentru T\m=ioasa Rom=-
neasc\ 2003 [i Grasa de Cotnari
2002. Peste 4.000 de probe de vin,
din peste 20 de ]\ri, au participat
la concursul interna]ional de vin-
uri. Vinurile produse de Cotnari
au fost singurele vinuri rom=ne[ti
medaliate. (S.D.)
Dic]ionar de literatur\
pentru copii
Un grup de cadre didactice [i stu-
den]i de la Catedra de Limba [i Li-
teratura rom=n\ de la Universita-
tea Bac\u, printre care se afl\ [i
Constantin Parascan, Pavel Flo-
rea, Adrian Jicu, Mihaela Buzatu,
Anca Pa[cu, `mpreun\ cu Biblio-
teca Na]ional\ „Ion Creang\“ pen-
tru copii din Chi[in\u, Academia
de {tiin]e [i Uniunea Scriitorilor
din Chi[in\u, Editura Prut Inter-
na]ional cu un colectiv format din
acad. Mihai Cimpoi, Claudia Ba-
laban, Eugenia Bejan, Oleg Bo-
drug, realizeaz\ lucrarea „Dic]io-
nar critic de literatur\ rom=n\
contemporan\ pentru copii“
(1990-2005), cuprinz=nd autori [i
c\r]i publicate `n decursul celor
15 ani `n Rom=nia [i Basarabia.
Grupul de la Universitatea
Bac\u, aflat sub `ndrumarea lui
Constantin Parascan [i a lui
Pavel Florea, solicit\ colaborarea
scriitorilor ie[eni `n realizarea
acestui dic]ionar `n care vor fi in-
cluse, de asemenea, operele scri-
itorilor ie[eni. (O.R.)
12 Miercuri, 14 februarie 2007
PE SCURT
Boto[\neanul accidentat
`n amicalul cu Poli
a fost operat la Ia[i
Fotbalistul Alin Bejan de la FC
Boto[ani, accidentat `n amicalul
de s=mb\t\ cu Poli Ia[i, `n Copou,
`n urma unei ciocniri violente cu
un coechipier, a fost operat la
Spitalul „Sf. Spiridon“ din Ia[i.
Bejan, care a fost internat `n spi-
tal imediat dup\ meci, a suferit o
fractur\ de pomete [i s-a ales cu
arcada spart\, [ansele sale de a
prinde startul returului fiind mi-
nime. „Am fost operat [i vreau s\
le mul]umesc medicilor Mihai
Constantin [i Iulia Chiscop,
deoarece `n momentul de fa]\ m\
simt ceva mai bine. Opera]ia a
fost destul de dificil\, deoarece
aveam arcada spart\, o fractur\
de pomete [i o complica]ie la nas.
Deocamdat\ nu [tiu c=t voi lipsi
de pe gazon“, a declarat Alin
Bejan. Opera]ia fotbalistului
boto[\nean a durat mai bine de o
or\ [i `n cazul `n care nu vor
ap\rea complica]ii va fi externat.
Interesant este faptul c\,
anul trecut, Bejan s-a accidentat
destul de grav tot `ntr-un amical
cu Poli Ia[i. (N.P.)
Ceahl\ul Piatra Neam]
l-a transferat
pe Adrian Iencsi
Echipa nem]ean\ Ceahl\ul a dat
lovitura pe pia]a transferurilor, cu
pu]in timp `naintea relu\rii campi-
onatului. Gruparea lui Gheorghe
{tefan l-a adus pe interna]ionalul
Adrian Iencsi, funda[ul semn=nd
un contract p=n\ `n var\ cu forma-
]ia moldovean\. Astfel, juc\torul re-
vine la echipa la care a debutat `n
prima divizie a ]\rii, `n anul 1993.
Adrian Iencsi a jucat la Piatra
Neam] p=n\ `n 1996 c=nd s-a
transferat la Rapid Bucure[ti, club
unde a cunoscut deplina consacra-
re. De aici a fost selec]ionat pentru
echipa na]ional\ a Rom=niei.
Dup\ Rapid (1997-2004), Adrian
a jucat la Spartak Moscova, p=n\
`n 2006.
Adrian Iencsi , 32 de ani, a mai
dat probe, la `nceputul anului
2007, la forma]ia englez\ Leeds.
Funda[ul a intrat imediat `n pro-
gramul de preg\tire al antrenoru-
lui Florin Marin. „E un transfer
foarte important pentru noi. Iencsi
e un juc\tor pe care [i l-ar dori
orice echip\ din campionatul
Rom=niei. Faptul c\ a ales s\ vin\
la Piatra Neam] ne onoreaz\. Am
adus c=]iva juc\tori valoro[i `n
aceast\ pauz\ competi]ional\ [i
sunt convins c\ `n partea a doua a
campionatului vom avea o pres-
ta]ie mult mai bun\ dec=t anul
trecut. Ceahl\ul nu va retrograda,
pentru c\ are un lot solid“, a spus
tehnicianul Florin Marin.
Claudio Ranieri
a preluat forma]ia
AC Parma
Echipa italian\ de fotbal Parma,
clasat\ pe penultimul loc `n Serie
A, a decis s\ apeleze la serviciile
antrenorului Claudio Ranieri pen-
tru a `ncerca evitarea retrograd\-
rii `n divizia secund\, informeaz\
presa din Peninsul\. ~nvins\ cu
3-0 pe terenul forma]iei AS Roma,
duminic\, `n campionatul italian,
Parma se afl\ la trei puncte de
primul loc neretrogradabil, dup\
disputarea a 23 de etape.
Conduc\torii clubului „gialloblu“
au decis s\ renun]e la serviciile
tehnicianului Stefano Pioli [i la
secunzii acestuia, numindu-l luni
seara la conducerea tehnic\ pe
Claudio Ranieri, fostul antrenor
al rom=nului Adrian Mutu la
Chelsea Londra. ~n v=rst\ de 55
de ani, Ranieri a mai preg\tit, `n
cursul carierei sale, forma]iile
Cagliari, Napoli, Fiorentina [i
Valencia. El nu a mai antrenat,
`ns\, `n ultima perioad\,
fiind consultat la televiziunea
italian\ `n acest sezon. a
SPORT
La vulturi
a Dinamo revine, `n aceast\ sear\, `n
prim\vara european\ dup\ o pauz\ de mai
bine de zece ani a „C=inii“ lui Mircea
Rednic evolueaz\ de la ora 22.00, la
Lisabona, cu Benfica, forma]ie al c\rei
simbol este „vulturul“ a Partida va fi
transmis\ `n direct de TVR 1 a
Dup\ mai bine de zece pect\m, dar sper\m s\
ani de frustr\ri, Dinamo ne impunem jocul [i s\
revine `n aceast\ sear\ ne men]inem `n cursa
`n prim\vara europea- calific\rii dup\ aceast\
prim\ man[\“, a decla-
n\. Parcursul bun din
grupele UEFA (locul 2 `n- rat la sosirea pe aeropor-
tr-o companie select\ cu tul din Lisabona funda-
Bayer Leverkusen, Be- [ul dinamovist Cristian Simao Sabrosa [i Claudiu Niculescu sunt golgheterii celor dou\
[ikta[ Istanbul, FC Bru- Pulhac. echipe care se `nt=lnesc ast\zi la Lisabona
ges [i Tottenham Hots- Antrenorul Mircea
Rednic a anun]at c\ e- centru: Pieter Vink (O- AEK Atena (Grecia) – Brigad\ german\
pur) a f\cut ca Dinamo landa); Paris Saint Germain
s\ `nt=lneasc\ `n aceas- chipa sa va juca pru-
Hapoel Tel Aviv (Is- (Fran]a); Craig Alexan- la meciul Stelei
t\ faz\ un adversar ve- dent, f\r\ s\ se arunce
nit din grupele Champi- haotic `n atac. Primul rael) – Glasgow Rangers der Thomso (Sco]ia); cu Sevilla
meci e `ntotdeauna foar- (Sco]ia); Pedro Proenca M=iine, 15 februariie
ons League, sor]ii sco- Oliveira Alves Garcia Meciul Steaua Bucu-
te important. Conteaz\ Steaua Bucure[ti (Ro-
]=nd `n fa]a liderului din (Portugalia); re[ti – FC Sevilla din
Liga I o grupare extrem s\ nu lu\m gol, de aceea m=nia) – FC Sevilla (Spa-
Livorno (Italia) – Es- nia); Florian Meyer (Ger- prima man[\ a 16-imilor
de puternic\. Benfica Li- vom `ncerca s\ ne a-
panyol Barcelona (Spa- mania); Cupei UEFA, care se va
sabona a ajuns `n 16-imi- p\r\m prudent. Dac\
le Cupei din Champions vom [i marca, atunci va
nia); Stephane Lannoy
Sporting Braga (Por- disputa m=ine, de la ora
(Fran]a); 20.30, pe stadionul Ghen-
League, unde a ratat cu fi extraordinar, pentru Fenerbahce Istanbul tugalia) – AC Parma (I-
cea, va fi arbitrat de o
pu]in accederea `n op- c\ un gol `nscris `n de- talia); Damir Skomina
timi dup\ o lupt\ acerb\ plasare conteaz\ enorm,
(Turcia) - AZ Alkmaar (O-
(Slovenia); brigad\ din Germania,
landa); Eduardo Iturral- av=ndu-l la centru pe
cu Manchester United [i mai cu seam\ c=nd ai `n de Gonzalez (Spania); Spartak Moscova (Ru-
Celctiv Glasgow. fa]\ un adversar precum sia) – Celta Vigo (Spa- Florian Meyer.
{ahtior Done]k (Ucra-
Interesant este faptul Benfica Lisabona, a spus ina) – AC Nancy (Fran- nia); Costas Kapitanis Acesta va fi ajutat la
Rednic. cele dou\ linii de asis-
c\ simbolul echipei lusi- ]a); Konstantinos Gala- (Cipru);
tane este un vultur, `na- Partida, care va `nce- nos (Grecia); Zulte Waregem (Bel- ten]ii Peter Henes [i Kai
intea fiec\rui meci dis- pe la ora 22.00 [i va fi Girondins de Bor- Voss, `n timp ce rezerv\
transmis\ `n direct de gia) – Newcastle United
putat pe „Estadio da deaux (Fran]a) – Osasu- va fi Michael Weiner.
TVR 1, va fi condus\ de (Anglia); Anton Genov
Luz“ organizatorii d=nd na Pamplona (Spania); (Bulgaria); Observator pentru arbi-
o brigad\ croat\ av=n-
drumul unor vulturi s\ Alon Yefet (Israel); Racing Club Lens tri a fost delegat Carlos
zboare deasupra arenei. du-l la centru pe Ivan Werder Bremen (Ger- Manuel Ferreira Matos,
Babek. (Fran]a) – Panathinai-
„C=inii sunt mai tari ca mania) – Ajax Amster- din Portugalia.
vulturii. Vom demonstra kos Atena (Grecia); Jo-
dam (Olanda); Lucilio nas Eriksson (Fran]a); Florian Meyer (39 de
acest lucru miercuri, pe Programul meciurilor Cardoso Cortez Batista
~nt=lnirea dintre Fe- ani) este arbitru FIFA
«Da Luz». Este cel mai din [aisprezecimile (Portugalia); din 2002. El a mai con-
important meci din cari- }SKA Moscova (Ru- yenoord Rotterdam (O-
dus-o pe Steaua `n me-
era noastr\ [i ne dorim de final\ ale sia) – Maccabi Haifa (Is- landa) [i Tottenham Hots-
s\ scoatem un rezultat pur (Anglia) a fost anu- ciul disputat `n depla-
Cupei UEFA: rael); Darko Ceferin
lat\, pentru c\ forma]ia sare cu FC Liverpool
bun `n Portugalia, care (Slovenia);
s\ ne dea [anse la califi- Asst\zii, 14 februariie: Benfica Lisabona (Por- olandez\ a fost exclus\ (1-0 pentru echipa engle-
din Cupa UEFA. Totten- z\), pe 27 noiembrie 2003,
care `n returul de la Bu- Bayer Leverkusen (Ger- tugalia) – Dinamo Bucu-
cure[ti. Benfica e o echi- mania) – Blackburn Ro- re[ti (Rom=nia); Ivan Ba- ham s-a calificat direct `n `n man[a a doua a turu-
p\ foarte puternic\, o res- vers (Anglia); Arbitru de bek (Croa]ia); optimile de final\. lui II al Cupei UEFA. a
Ionu] Popa testeaz\ un atacant portughez Sabrerii lui Iulian
a Clujeanul Cosmin Tilinc\ are de ales `ntre FC Arge[ [i Poli Ia[i a Bi]uc\ au fost
Antrenorul Politehnicii Ia[i,
Ionu] Popa, a testat `n meciul a-
c\, `n cazul `n care nu se va
transfera la Pite[ti, acolo unde cu un pas `nainte
mical disputat asear\, `n Co- `[i dore[te, va alege Ia[ul. „Ti-
Scrima rom=neasc\ nu este un
pou, cu forma]ia Dacia Chi[in\u linc\ mi-a spus c\ vrea s\
din Republica Moldova, un ata- ajung\ la Pite[ti, acolo unde es- sport bogat, problemele cu echipamen-
cant portughez `n v=rst\ de 25 te antrenor Dorinel Munteanu, tul [i dot\rile tehnice fiind la ordinea
zilei [i pentru antrenorul emerit Iu-
de ani. Antunes Gisvi Isaque An-
drade a sosit `n Copou luni sea-
cu care a avut o colaborare foar-
te bun\ la Cluj, dar sunt pro- lian Bi]uc\ [i trupa sa de sabreri de la
r\, efectu=nd un prim antrena- bleme `n sensul `n care oficialii CSM-CS{ Unirea Ia[i [i lotul na]ional
ment mai lejer cu antrenorul se- clujeni nu sunt de acord cu ple- de juniori. Totu[i, `n acest context,
cund Narcis Cioc=rlan, „princi- carea lui `n Trivale. Am promi- mu[chetarii lui Iulian Bi]uc\ au fost
palul“ Ionu] Popa fiind plecat a- siunea lui c\ `n cazul `n care nu cu un pas `naintea tuturor, deoarece
cas\, la Arad. Lusitanul a evo- se va realiza transferul s\u la `n demersurile pentru modernizarea
luat `n trecut la echipa secund\ Pite[ti, va veni s\ joace la Ia[i scrimei, FIE a impus deja la sabie,
a clubului Sporting Lisabona, p=n\ `n var\“, a precizat pre- înaintea J.O. de la Atena, din 2004,
iar ultima oara a activat la for- [edintele executiv al grup\rii din portul m\[tii transparente [i a aparat-
ma]ia de lig\ secund\ Leixoes, Copou, Sorin Boca. ului f\r\ fir. Tot la acest capitol, por-
ocupanta primului loc. Acesta a ad\ugat c\ `n aceas- tul m\[tii transparente [i a dispozi-
Antunes este namibian de t\ s\pt\m=n\ va lua [i o decizie tivului f\r\ fir la floret\ vor fi obliga-
origine, dar naturalizat portu- `n privin]a locului de desf\[u- torii de la 1 martie 2007 în toate com-
ghez. Fotbalistul a declarat c\ a rare a meciului din sferturile de peti]iile de Grand Prix pentru Cupa
auzit de performan]ele ob]inute final\ ale Cupei Rom=niei. „Vom
Mondial\, precum [i la Campionatele
`n Europa de echipele rom=ne[ti stabili unde vom juca `n Cup\ Mondiale, a anun]at într-un comuni-
Steaua, Dinamo [i Rapid [i zilele viitoare. ~nc\ nu ne-am cat Federa]ia Interna]ional\ de Scri-
crede c\ Benfica are `n aceast\ decis. A[tept\m s\ vedem ce ho- m\. Spada este singura arm\ neafec-
sear\ prima [ans\ `n meciul cu t\r=re vor lua cei din Comisia tat\ înc\ de aceste modific\ri, dar la
Dinamo din Cupa UEFA. „Chiar pentru Statutul Juc\torului `n Torino au avut loc deja teste pentru
dac\ am jucat la rivala Benfi- privin]a lui Leonard Naidin [i omologarea materialelor. S\ mai men-
c\i, Sporting, eu ]in cu echipa abia apoi vom lua o decizie“, a ]ion\m c\ edi]ia 2007 a Campionatelor
portughez\. Are o experien]\ punctat Boca. Mondiale de scrim\ este programat\
superioar\ `n cupele europene [i ~n cazul `n care accept\ pro- vechi, din `ncas\ri, dup\ cum se
[tie banii proveni]i din v=nzarea la Sankt-Petersburg, între 28 septem-
cred c\ se va califica `n optimile punerea oficialilor de la Timi[oa- brie [i 6 octombrie, acolo unde sporti-
de final\“, a spus Antunes. ra de a juca meciul pe Bega, Poli biletelor `n Cupa Rom=niei `m-
Altfel, atacantul Cosmin Ti- s-ar putea alege cu doi juc\tori, p\r]indu-se `n mod egal la am- vii din Rom=nia vor lupta pentru cel
linc\ de la CFR Cluj i-a promis Naidin [i Adrian Ilie, dar [i cu bele forma]ii, indiferent de echi- pu]in o medalie `n concursurile de sa-
pre[edintelui ie[ean Boca Sorin c=teva sute de milioane de lei pa organizatoare. (Narcis P.) bie, floret\ [i spad\. (D.T.)

Afec]iuni ale mucoasei bucale [i gingivale
de dr. Doina
DUMITRIU
a Stomatita cataral\ acu-
t\ apare `n urma ac]iunii u-
nor agen]i fizici (alimente
fierbin]i), chimici sau mai
poate s\ apar\ `n cursul unor
boli generale. Din punct de
vedere clinic, stomatita cata-
ral\ acut\ se caracterizeaz\
prin leziuni de tip eritematos
la nivelul mucoasei bucale,
care poate fi umed\ sau us-
cat\, de culoare ro[u-aprins [i
acoperit\ cu un exudat seros
sau sero-mucos. Nu rare sunt
cazurile c=nd gingiile s=n-
gereaz\ u[or.
a Stomatita cataral\ cro-
nic\ este determinat\ de a-
gen]i infec]io[i, agen]i meca-
nici, chimici, `n caz de avita-
minoz\ mai poate s\ apar\ la
pubertate `n diferite tulbu-
r\ri gastro-intestinale.
a ~n stomatita cataral\
cronic\ leziunile sunt loca-
lizate mai ales la nivelul
gingiilor care apar `ngro[ate,
put=nd s\ acopere din]ii `n `n-
tregime, `nso]indu-se de dure-
re [i hipersaliva]ie.
a Stomatita [i gingino-sto-
matita acut\ herpetic\ este
determinat\ de herpes-virus,
put=nd s\ apar\ ca simptom
de `nso]ire `n cursul pneumo-
patiilor acute virale sau a st\-
rilor gripale. Cei mai afecta]i
sunt copiii mici, dar nu este
exclus\ [i la celelalte grupe de
v=rst\.
Debutul bolii este brusc, cu
modificarea st\rii generale,
cre[terea temperaturii p=n\
la 39-40 grade Celsius, cefa-
lee, hipersaliva]ie, v\rs\turi,
refuzul alimenta]iei, chiar o
discret\ reac]ie meningian\.
La nivelul mucoasei bucale [i
pe tegumentele peri-buco-na-
zale apar mici placarde erite-
matoase, reliefate, pe supra-
fa]a c\rora se dezvolt\ vezi-
cule mici, grupate `n buchete.
Treptat, con]inutul vez-
iculelor, care ini]ial este clar,
devine opalescent, veziculele
se rup [i sunt `nlocuite de
eroziuni sau ulcera]ii.
Evolu]ia bolii este autoli-
mitat\, faza acut\ poate dura
`ntre 5 [i 9 zile. Tratamentul
este profilactic [i simptoma-
tic. Din punct de vedere profi-
lactic, copiii vor fi izola]i, iar
pentru calmarea simptomelor
se vor administra antitermice p=-
n\ la prezentarea copilului la
medic. ~n caz de suprainfec]ie
,se vor administra antibiotice.
a Stomatita aftoas\ [i
stomatitele aftoide reprezint\
o inflama]ie `n mucoasa bu-
cal\, caracterizat\ prin lezi-
uni ulcero-membranoase. Poa-
te s\ apar\ dup\ o primo-in-
fec]ie herpetic\ pe un teren a-
lergic `n urma consumului de
mezeluri, br=nz\, nuci verzi
sau pot fi incrimina]i factori
infec]io[i (streptococi, virusul
febrei aftoase), factori toxici
(bismut, arsenic, mercur), me-
dicamente (antibiotice, sul-
famide), caren]e vitaminice.
Din punct de vedere clinic,
pe mucoasa bucal\ lingual\ [i
a palatului sunt prezente afte
(vezicule) foarte dureroase,
care se sparg repede, l\s=nd
`n urm\ ulcera]ii mici, ro-
tunde. Gingiile pot fi tumefi-
ate [i u[or s=nger=nde. Evolu-
]ia bolii este de 8-10 zile chiar
f\r\ tratament. Tratamentul
este simptomatic.
POR}IA DE S|N|TATE
Igiena deficitar\
a gurii favorizeaz\
candidoza
a Candidoza oral\ repre-
zint\ o inflama]ie micotic\ a
mucoasei bucale produs\ de
candida albicans, fiind favo-
rizat\ de o igien\ deficitar\ a
cavit\]ii bucale, de deficien]e
nutri]ionale [i imunitare, de
tratamentul prelungit cu an-
tibiotice pe cale oral\.
Candidoza oral\ evolueaz\
`n trei stadii:
- stadiul eritematos al mu-
coasei;
- stadiul de dezvoltare al u-
nor puncte mici de culoare
alb\;
- stadiul de conglomerare a
punctelor `n pete albe [i care
se transform\ `n depozite
pseudo-membranoase de 1-2
mm grosime de culoare alb-
cenu[iu murdar. Dac\ se
`ncearc\ deta[area cu aju-
torul unui tampon de vat\ a
depozitelor, mucoasa subia-
cent\ este intens eritematoa-
s\, descuamat\ [i s=nger=n-
d\ pe care reapar depozitele
pseudo-membranoase.
Dac\ este neglijat\, candi-
doza oral\ se poate extinde la
faringe, la mucoasa esofagului
[i stomacului [i chiar la ar-
borele respirator. Pentru a
evita apari]ia candidozei orale
este necesar\ o igien\ rigu-
roas\ a nou-n\scu]ilor [i pre-
maturilor, a tuturor copiilor
bolnavi (sterilizarea tetinelor,
biberoanelor, linguri]elor), dar
[i hidratarea corect\ a aces-
tora. Tratamentul este local [i
const\ `n alcalinizarea mediu-
lui din cavitatea bucal\.
Gingivita gangrenoas\
poate duce la
perforarea obrajilor
Gingivita gangrenoas\ es-
te o boal\ rar\, prezent\ `n
]\rile cu un standard eco-
nomic ridicat [i se caracteri-
zeaz\ printr-un proces ulcero-
gangrenos al mucoasei gingi-
vale, ce se extinde rapid `n
toat\ grosimea obrazului. A-
par mai ales la copiii sub cinci
ani, dup\ o boal\ infecto-con-
tagioas\, la copiii cu defi-
cien]e imunitare acute, copiii
cu malnutri]ie.
dr. Doina Dumitriu,
medic primar medicin\
de familie
Debutul se face printr-o
flicten\ hemoragic\ sau un
placard negricios la nivelul
mucoasei , care ulterior se ul-
cereaz\, se necrozeaz\ [i se
extinde at=t `n suprafa]\, c=t
[i `n profunzime, p=n\ la per-
forarea obrajilor. Starea ge-
neral\ este alterat\ , febra
este prezent\, la fel hipersa-
liva]ia. ~n evolu]ia bolii, gan-
grena se poate extinde la
nivelul mucoasei bucale, nas,
pleoape [i urechi.
Tratamentul este medical
[i chirurgical.
a Tuberculoza mucoasei
bucale este rar\, iar forma
cea mai frecvent\ la copil este
cancerul tuberculos.
Debutul se face printr-un no-
dul nedureros la nivelul gingi-
ei vestibulare sau pe limb\. ~n
timp, acest nodul se ulcereaz\,
iar adenopatia satelit\ regiona-
l\ este prezent\, realiz=nd `m-
preun\ complexul tuberculos al
mucoasei bucale, echivalentul
complexului primar pulmonar.
Stomatitele din cadrul
hipovitaminozelor
a Stomatita scorbutic\ re-
prezint\ manifestarea pre-
coce a hipovitaminozei C, ma-
nifest=ndu-se prin modific\ri
ale marginii libere a gingiei
sub form\ de congestie, edem,
tumefiere. Gingia s=ngereaz\
la cea mai mic\ atingere. U-
neori sunt prezente echimo-
zele [i ulcera]iile, pe care se
grefeaz\ infec]ii secundare;
- `n hipovitaminoza A apa-
re atrezia mucoasei bucale [i
fisuri ale fe]ei dorsale a limbii;
- `n avitaminoza PP, apare o
gingino-stomatit\ congestiv\
[i ulcera]ii s=nger=nde ale mu-
coasei, buzelor [i palatului. a
Miercuri, 14 februarie 2007 13
PILULA ZILEI
Cum pute]i sc\pa
de co[uri
Acneea poate constitui o adev\rat\ povar\
pentru persoanele care se confrunt\ frecvent cu
aceast\ problem\. Un stil de via]\ s\n\tos, care
presupune o alimenta]ie echilibrat\ [i o `ngrijire
atent\ a tenului poate fi primul pas pentru a pre-
veni apari]ia acneei sau a diminua efectele aces-
teia. C=teva recomand\ri:
- folosi]i o lo]iune astringent\ pentru a
`nl\tura excesul de sebum;
- cu toate c\ nu este recomandat\ folosirea zil-
nic\ a cremelor de fa]\, dac\ ave]i tenul uscat
pute]i s\ folosi]i o crem\ de zi light;
- este recomandat s\ folosi]i produsele cu un
con]inut ridicat de ap\, `n locul celor pe baz\ de
uleiuri;
- aplica]i neap\rat o masc\ cu miere de albine,
m\car o dat\ pe s\pt\m=n\. Mierea de albine
este considerat\ un dezinfectant, `ns\ are [i pro-
priet\]i medicinale de a vindeca petele ro[ii de pe
fa]\ [i de a distruge bacteriile;
- este indicat s\ v\ sp\la]i pe fa]\ de cel pu]in
dou\ ori pe zi cu un s\pun pe baz\ de sulf. Prima
dat\ imediat ce v\ trezi]i, iar apoi `nainte de a
merge la culcare. Aten]ie! Nu freca]i puternic
fa]a, ci executa]i un masaj u[or;
- dac\ ave]i p\rul lung, este de preferat s\ `l
t\ia]i mai scurt, deoarece acesta con]ine ulei,
care este ca un „magnet“ pentru praful din jur. ~n
momentul `n care [uvi]ele ating exact zonele
afectate ale fe]ei s-ar putea s\ agraveze acneea;
- lua]i suplimente nutritive, deoarece pielea
dumneavoastr\ are nevoie de o hr\nire eficient\;
- suplimentele de crom au efecte benefice
asupra acneei, asigur=nd o vindecare rapid\;
- vitamina A protejeaz\ pielea, previne acneea
[i reduce secre]ia de sebum;
- `nainte de culcare trebuie neap\rat s\ v\
demachia]i, pentru a l\sa tenul s\ respire. Nu
folosi]i nici un fel de crem\ de noapte;
- be]i cel pu]in 8 pahare cu ap\ `n fiecare zi.
Apa are rolul de a purifica tenul [i de a-l hidrata
perfect;
- nu stoarce]i co[urile, deoarece se pot inflama
[i infecta! De asemenea, nu ve]i face dec=t s\
`mpinge]i reziduurile infectate `n straturile infe-
rioare ale pielii [i s\ se inflameze [i mai r\u;
- renun]a]i definitiv la cremele [i lo]iunile pe
baz\ de alcool;
- sp\la]i sau schimba]i zilnic fa]a de pern\;
- Zincul este un agent antibacterian. O diet\
s\rac\ `n zinc poate provoca o „izbucnire“ a ac-
neei;
- `n cazul `n care v\ confrunta]i cu problema
acneei, evita]i s\ purta]i haine str=mte;
- evita]i pe c=t posibil expunerea la soare [i
folosi]i creme cu factor de protec]ie c=t mai ridi-
cat (nu folosi]i cremele pe baz\ de ulei);
- consuma]i multe fructe [i legume proaspete;
- exerci]iile fizice sunt foarte indicate,
deoarece stimuleaz\ circula]ia sangvina [i ajut\
la eliminarea toxinelor. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 14 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
1 7 4 9 2 6
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 8 1 8 4 1 1 12 1
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
9 13 11 6 15 5 16 16
5 3 8
a SUDOKU a

9 8 6 3 7 5 4 1 2 1 2 3 4 5 6 7 2
3 5 2 1 8 4 7 6 9 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului A B
7 9 5 2 3 8 6 4 1 bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri 10 6 11 9 4 7 5 5
2 4 1 6 9 7 8 5 3
8 6 3 5 4 1 9 2 7 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n
5 3 8 4 1 9 2 7 6 11 11 14 11 10 16 6 8
Statele Unite, Noua
6 2 9 7 5 3 1 8 4 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
4 1 7 8 6 2 3 9 5 `n Marea Britanie este S R
deja considerat un F B E 12 9 11 8 1 11 4 1
fenomen. Completa]i
9 4 6 2 careul de 81 de p\tr\]ele E E M C I S C V D
5 2 1 cu cifre cuprinse `ntre 1 G S I U B L O E A 6 1 10 11 6 5 5 9
[i 9, astfel `nc=t nici o
U T T L L O P L M
8 4 3 9 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe A M A R T I N I A N B 4 9 7 3 7 7 7 4
3 2 9 6 aceea[i coloan\. Grila
E N A A E T A
este `mp\r]it\ `n nou\
5 1 2 4 careuri mai mici, fiecare N I I T 4 4 4 4 4 4
cu nou\ p\tr\]ele, iar
6 5 1 8 fiecare careu trebuie s\ E E
6 4 3 5 con]in\ cifrele de la 1 la
Pornind de la numele Cuviosului ... (†470), de pe orizontala A-B, `n Ca-
9, la fel, o singur\ dat\. lendarul Ortodox, de ast\zi, 14 februarie, completa]i careul al\turat [i
5 1 6 (Solu]ia ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
7 9 6 8 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 09:00 Jurnalul Euronews 10:35 Romance `n politic\ (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 09:10 V=n\torii de comori (r) 11:05 Istoria arheologiei (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Culoarea p\catului
Cu: David James Elliott) 10:00 Tonomatul DP2 12:00 Jurnal 10:00 Concurs interactiv 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Rosi Campos,
08:55 Armonii `n natur\ 11:30 Lege [i ordine: 12:30 360 de grade - 11:00 Vivere 10:15 Om s\rac, om bogat (r) Giovanna Antonelli
09:10 Dis-de-sear\ (r) ~n fa]a jura]ilor (r) Reportajul Geo (r) 12:00 Vocea inimii (r) 11:15 Pre]ul p\m=ntului (r) 11:00 Pariul iubirii
10:20 Arhiva de serviciu 12:25 Supravie]uitorii dezastrelor (r) 13:00 Observator (dram\) Cu: Patricia Manterola,
13:00 Stelele filmului (r)
10:30 Garantat 100% (r) 13:00 Omul `ntre soft [i moft 13:45 Din dragoste (r) 13:00 {tirile PRO TV Juan Soler
14:00 ABC... de ce? 13:30 Best of Trotter Mania (r) 16:00 Observator
11:25 Reflector (r) 13:45 Trei fra]i 13:30 Jur\m=ntul
12:00 Ne vedem la TVR! 14:30 Cutia fantastic\ 14:00 Clio magazin (r) 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Cu: Danna Garcia,
(comedie, Cu: Didier
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ min- (aventuri, Cu: James 14:30 Jurnal (r) Cu: Cristian Andrei Bourdon, Bernard Campan, Mario Cimarro
unat\! Henry, Justin Molotnikov) 14:35 Music Play 18:00 Vocea inimii Pascal Legitimus) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
13:30 Desene animate: Disney 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 15:30 A 5-a dimensiune Cu: Ioan Isaiu, Maria Didier, Bernard [i Pascal (dram\, Cu: Adela
14:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR Dinulescu, Toma D\nil\ Latour sunt trei b\rba]i care Popescu, Dan Bordeianu,
16:00 Revolta clasicilor (r) nu se cunosc [i nici n-ar fi
15:00 Via]a `n laguna vene]ian\ 16:30 E-forum 16:30 Imagini de r\zboi: Blitzkrieg 19:00 Observator avut inten]ia, dac\ o Carmen T\nase)
15:30 Oameni ca noi 17:00 V=n\torii de comori 20:15 Ultima aventur\ `nt=mplare nu i-ar fi reunit. 15:30 Iubire de mam\
17:30 Music Play
16:00 Bagaj pentru Europa Cu: Tia Carrere (actiune, Cu: Austin Chema]i la un birou notarial Cu: Danna Garcia, Jose
18:00 Lec]ia de... istorie 18:30 Stelele filmului O’Brien, Arnold pentru a rezolva situa]ia fi-
17:00 Jurnalul TVR nanciar\ dup\ defuncta lor Angel Llamas
18:35 Lege [i ordine: 19:00 Identit\]i Schwarzenegger, Charles
17:15 Pe ce d\m banii? mam\, cei trei afl\ c\ sunt 17:30 Pove[tiri adev\rate
~n fa]a jura]ilor 19:30 Invita]ie la Oper\ Dance, F. Murray Abraham, fra]i. Mai mult, `n aceast\
17:45 Dis-de-sear\ Frank McRae) Cu: Drago[ St\nescu [i
19:25 Decoratori la m=na a doua 21:35 Kinetica (r) situa]ie, au de `mp\r]it o
19:00 Jurnalul TVR Superpoli]istul Jack Slater mo[tenire fabuloas\. Ioana Maria Moldovan
20:00 Bugetul meu 22:00 360 de grade - 18:30 Betty cea ur=t\
20:20 Fantoma de la Oper\ 20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc
ocole[te gloan]ele cu gra]ie, 16:00 T=n\r [i nelini[tit
(dram\, Cu: Minnie Driver, Reportajul Geo face praf cu o singur\ m=n\ Cu: Ana Maria Orozco,
21:00 Ora de [tiri armate de r\uf\c\tori [i Cu: Janne Cooper
Gerard Butler) 22:30 Jurnal cultural doboar\ pas\rea din zbor 17:00 {tirile PRO TV Lorna Paz
22:10 Proast\ cre[tere 23:00 Musica da capo 19:30 Rebelde
21:20 Minutul 0 chiar [i legat la ochi. Un bilet 17:45 Om s\rac, om bogat
(dram\, Cu: Gael Garcia magic `l catapulteaz\ pe micul
21:55 Fotbal. Cupa UEFA: Bernal, Fele Martinez) 00:05 Cyrano... (r) a Danny din sala de cinema di- (comedie, Cu: Horia Cu: Enrique Rocha, Juan
Benfica - Dinamo Examinarea efectelor produse C=ndva, un detectiv, Pierre- rect pe ecran, unde face echip\ Brenciu, {erban Ionescu) Ferrara, Ninel Conde,
00:00 Minutul 91 `n via]a oamenilor de abuzurile Jean Morin, supranumit PJ, cu eroul s\u favorit. C=nd bile- 18:50 {tirile PRO TV Patricio Borghetti, Tony
00:35 7 ani de c\snicie din timpul Spaniei conduse de [i-a pierdut orice motiva]ie tul cade `n m=inile unor 20:30 Joc final Dalton, Leticia Perdigon
Franco. La `nceputul anilor 60, dup\ ce a fost p\r\sit de so]ie, r\uf\c\tori, ei evadeaz\ `n 20:30 Iubire ca `n filme
(comedie, Cu: Catherine doi b\ie]i, Ignacio [i Enrique, lumea real\, iar Jack [i Danny (ac]iune, Cu: Cuba
Frot, Didier Bourdon) multumindu-se s\ redevin\ un (dram\, Cu: Adela
elevi la o [coal\ religioas\, des- simplu poli]ist de proximitate `i urmeaz\. Gooding Jr., James
C\s\tori]i de [apte ani, coper\ iubirea, cinematograful 23:00 Observator Woods, Angie Harmon, Popescu, Dan Bordeianu,
Audrey [i Alain duc o via]\ [i teama. P\rintele Manolo, di- `n cartierul Ménilmontant.
Totul se schimb\ `n ziua c=nd Cu: Andreea Berecleanu [i Anne Archer, Burt Carmen T\nase, C\talina
dominat\ de rutin\. Au o rectorul [colii [i profesor de lite- Musta]\, {tefana Samfira)
feti]\, Camille, [i am=ndoi lu- ratur\, este martor al acestor la sec]ie apare o t=nar\ anga- Andrei Zaharescu Reynolds)
creaz\. Via]a obositoare de zi descoperiri. jat\, Lucille. Pentru a-[i ajuta 00:00 Detectivul Stone 22:15 Meseria[ii (comedie, 21:30 SOS, via]a mea!
cu zi duce la uzura dorin]ei... 00:00 Transfer colega de care se simte atras, Cu: Stuart Margolin, Janet Cu: Romica }ociu) (romantic, Cu: Natalia
02:20 Jurnalul TVR (r) 00:30 Desene animate: Familia PJ `ncepe, `n secret, Kidder, Natascha Girgis 23:00 {tirile PRO TV Oreiro, Facundo Arana)
03:25 Cartea european\ (r) a mea dement\ a investiga]ii pe cont propriu. a 02:00 Concurs interactiv a 23:45 Renegatul (ac]iune) a 23:30 Jur\m=ntul (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
Foto: „NONY“ Na[terii lui Iisus Hristos).
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI
Miercuri, 14 februarie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL| Sâmb\t\, 17 februarie, ora
Consilier juridic: Ana MANEA
Centrul Cultural German Muzeul „Mihai Eminescu“
19.00: „Pe]itoarele“ dup\ o idee de
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I M=ine, 15 februarie, ora 19.00: Expozi]ie de fotografie Mihai Po- A. Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru,
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Expozi]ie de c\r]i po[tale, vernisaj. t=rniche: „Portretele P\m=ntului“. decor: Nicolai Mih\il\, costume:
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Expozi]ia de c\r]i po[tale „Ce va Stela Verebceanu. Spectacolul are
e-m
mail: info@zziarullumina.ro aduce România Uniunii Europene?“
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 este organizat\ `n colaborare cu Filarmonica de Stat loc la Teatrul „Luceaf\rul“.
Duminic\, 18 februarie, ora 19.00:
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Centrul Cultural Francez Ia[i [i „Moldova“ Ia[i „Zbor deasupra unui cuib de cuci“, de
ISSN 1841-141X British Council din Ia[i.
Vineri, 16 februarie, ora 19.00: Con- Dale Wasserman. Regia: Marius Ol-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET cert simfonic; dirijor: Alexandru Las- tean; scenografia: Axenti Marfa.
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa cae; solist: Florin Croitoru, vioar\. Spectacolul are loc la Teatrul
Cotoranu).
„Luceaf\rul“.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Sala Studio „Teofil V=lcu“
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Opera Na]ional\ Rom=n\ M=ine, 15 februarie, ora 18.00:
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. 16-18, februarie: Zilele Operei „Scara pisicii“ de Katalin Thuroczy.
Europene. Regia: Irina Popescu Boieru;
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 scenografia: Marfa Axenti.

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Galeria Vector

editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Centrul Cultural Francez
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate 12 -15 februarie: Expozi]ie de m\[-
ti [i obiecte decorative -“Transfigur\ri
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
antropomorfice `n scenografie“ `n
holul Centrului Cultural Francez.
Este o expozi]ie cu elemente de sceno-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ grafie folosite `n teatrul de anima]ie.
Sub genericul „Transfigur\ri antropo-
din cadrul morfice `n scenografie“, artistul Gavril
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ Siriteanu propune noi modalit\]i
plastice de interpretare a „m\[tii“ - ca
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei principiu antropomorf folosit pentru
animarea obiectelor `n scen\.
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Asr\zi, 14 februarie, ora 18.00: Pre-
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48 zentarea expozi]iei de m\[ti „Trans-
figurari antropomorfe `n scenografie“
- expozi]ie cu elemente folosite `n
teatrul de anima]ie. Ora 19.00: Spec-
Biserica
tacol de teatru cu p\pu[i [i actori
„Sf. Sava“
Gr\dini]a „Cidul“ - adaptare a piesei cu acela[i
„Buna Vestire“ titlu de Pierre Corneille, interpre-
teaz\ trupa de teatru „Synchret“.
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Ast\zi, 14 februarie, ora 18.00:
Vernisajul expozi]iei „Resurse inter-
personale“, un proiect realizat de
Andrea Hajtajer `n colaborare cu
Cristian Nae. Andrea Hajtajer, ar-
tist vizual, este student\ la speciali-
tatea Grafic\ Foto-Video-Multime-
dia a Facult\]ii de Arte Plastice, De-
corative [i Design din Ia[i, Univer-
sitatea de Arte „George Enescu“ iar
Cristian Nae, critic de art\ [i cura-
tor independent, editor al revistei
„Vector - arta [i cultura `n context“,
este preparator universitar `n
cadrul Facult\]ii de Arte Plastice,
Decorative [i Design din Ia[i.
Teatrul Na]ional
„Vasile Alecsandri“
Vineri, 16 februarie, ora 19.00: „Stea-
ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumi-
tru Crudu. Regia: Ion Sapdaru, sceno-
grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\.
Palatul Culturii
Muzeul de Istorie al Moldovei din
cadrul Complexului Na]ional Mu-
zeal „Moldova“, Sala „Orest Tafrali“:
Expozi]ia „Marele tezaur monetar
medieval al Moldovei“.
Muzeul de Art\ din cadrul Com-
plexului Muzeal Na]ional Moldova,
Ia[i, prezint\ Expozi]ia omagial\
Centenar Corneliu Baba, `n galeria
de art\ contemporan\ II, la etajul I
al Palatului Culturii din Ia[i.
Reunind lucr\ri de pictur\ [i grafic\
at=t din colec]ii muzeale Muzeul de
Art\ din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan
din B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale
din Gala]i [i Muzeul de Art\ din Con-
stan]a, c=t [i particulare - colec]ia
artistului, colec]ia dr. A. Teodorescu,
colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va fi
deschis\ spre vizitare p=n\ `n martie
2007 [i este menit\ s\ sublinieze par-
cursul unuia dintre cei mai reprezen-
tativi arti[ti plastici rom=ni. a

Moldova
Str. Costache Negri
Hala Central\
VÂNZ|RI
Mall
Apartament 1 camer\ D. Zona P\curari `n fa]\ la OMV. Tl, Al, PVC.
Pre]: 46.000 euro. U[or negociabil. Eliberare 3 luni. Tel:
www.ziarullumina.ro 0745.973.351; 0746.960.838
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Dezastre `n aer 07:25 Vitez\ `n v\zduh 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis: Hereford
Atac peste Bagdad Epoca de aur Prieteni [i rivali 10:55 Un duet `n Caraibe O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
08:00 Nu [tiam asta 07:50 Cum se fabric\ 08:00 Brainiac Antigua - Partea a doua duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
09:00 Imperiul cailor 08:40 Viitorul omenirii: Remedii Maniaci ai [tiin]ei 11:20 Trasee: Traseele lui Telford Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
O istorie a cuceririlor 09:10 Universul: Planetele 09:00 Automobile americane re- 11:50 Patrula z\pezilor: Andorra boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
10:00 Secrete: Ambalaje 10:00 Planeta s\lbatic\ condi]ionate: Concursul 12:15 Patrula z\pezilor: Finala forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
11:00 Tehnologie salvatoare Valul uciga[ constructorilor - Partea 2 12:45 Om la ap\! Ora[ul pierdut s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
12:00 Megastructuri }inutul gola[ 10:00 Motociclete americane 13:10 Justin Hall: Alerg\torul 2:
Super-submarinul 10:55 Cum se fabric\ Motocicleta Poli]iei - Part. 2 Câmpurile saline
impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
13:00 Clipe de co[mar 11:45 Viitorul omenirii: Remedii 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 13:40 C\l\torii cu zarul permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
Infern `n Guadalajara 12:10 Dincolo de ziua de mâine Biciclete-amfibie 14:05 Vehicule off-road: Teste opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
14:00 Imperiul cailor 13:00 Marea `ntrebare 12:00 Regii construc]iilor 14:35 Clubul de pescuit Buena opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
O istorie a cuceririlor 13:25 Vitez\ `n v\zduh Snohvit? Gazul arctic Vista merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
15:00 Secrete: Ambalaje Epoca de aur 13:00 O prad\ mortal\ 15:05 Patrula z\pezilor: Andorra rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
16:00 Tehnologie salvatoare 13:50 Cum se fabric\ Prieteni [i rivali 15:30 Patrula z\pezilor: Finala din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
17:00 Paradisuri naturale 14:40 Viitorul omenirii: Remedii 14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei 16:00 Proiecte de vis: Hereford 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
Oaza arctic\ - Insula 15:10 Universul: Planetele 15:00 Cum se fabric\ 16:55 Un duet `n Caraibe modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
Southampton 16:00 Planeta s\lbatic\ 16:00 Curse: Decapotabile Antigua
18:00 Planeta la control str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Valul uciga[ 17:00 Automobile americane re- 17:20 Trasee: Cariere de ardezie
Supravie]uire }inutul gola[ condi]ionate: Concursul 17:50 Patrula z\pezilor: Andorra Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
19:00 Megastructuri 16:55 Cum se fabric\ constructorilor - Partea 3 18:15 Patrula z\pezilor: Finala
C\ut\torii de diamante 17:45 Viitorul omenirii 18:00 Motociclete americane 18:45 Om la ap\! Ora[ul pierdut RO34RNCB0198003451910002 RON
20:00 Imperiul cailor Bacterii [i viru[i Motocicleta David Mann - 19:10 Justin Hall: Alerg\torul 2: RO77RNCB 0198003451910004 EURO
O istorie a cuceririlor 18:10 Dincolo de ziua de mâine Partea 1 Câmpurile saline RO07RNCB0198003451910003 USD
21:00 Nu [tiam asta 19:00 Istoria ma[inilor zbur\toare 19:00 Vân\torii de mituri 19:40 C\l\torii cu zarul
22:00 Arme de r\zboi 19:50 Robotica Incendiu `n 20:05 Vehicule off-road: Teste BCR Roman, Piatra Neam]
Racheta de croazier\ 20:40 Viitorul omenirii p\dure/Scufund\torul 20:35 Clubul de pescuit Buena
23:00 Avioane militare Fenomenul `mb\trânirii 20:00 Mega constructori Vista Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Duel `n cer 21:10 Imperiul solar Barajul El Cajon, Mexic 21:05 Patrula z\pezilor: Andorra
00:00 Real? a
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
S-a n\scut o stea 21:00 La un pas de moarte 21:30 Patrula z\pezilor: Finala
22:00 De profesie supravie]uitor 22:00 Adev\ratul loc al crimei pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
22:00 Proiecte de vis
Muntele Mort `n ap\ 22:55 Un duet `n Caraibe indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
Legend\: 22:55 Robotica 23:00 Preg\tirea unui raliu mon- Nevis & St. Kitts salvatoare.
23:45 Viitorul omenirii dial: Argentina 23:20 Trasee: Fort\rea]a
[tiri Fenomenul `mb\trânirii 00:00 Radiografia unui dezastru Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
Guernsey
film artistic 00:10 Insula Mamutului Pitic Coliziune la Eschede 23:50 Lonely Planet: Hoinar prin derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
01:00 Istoria ma[inilor... a 01:00 Tehnologie extrem\ a lume: Mexico City a 0721-338.885 (Paduraru Irina). a

16 Miercuri, 14 februarie 2007
Excelen]\ pentru ajutorul oamenilor
a Mitropolia Moldovei [i Bucovinei a primit din partea Asocia]iei Jurnali[tilor din Domeniul Medical o diplom\ de excelen]\
pentru activitatea medical\ a ~n cadrul Mitropoliei func]ioneaz\ Centrul Medical „Providen]a“ dotat cu aparatur\ modern\ [i cu
personal profesionist a Persoanele cu handicap, b\tr=nii [i tinerii s\raci pot beneficia de gratuit\]i la asisten]a medical\ a
Un spital
de {tefan M|RCULE} pentru cei s\raci
Biserica a fost dintotdea-
una al\turi de oameni, la
bucuriile lor, dar [i `n sufe-
rin]ele lor. A[a cum scrisul
[i cititul se `nv\]au odinioa-
r\ `n biseric\, preo]ii fiind
cei care `ndrumau pe copil
`n tainele „[tiin]ei de carte“,
la fel [i primele `ncerc\ri de
organizare a activit\]ilor
medicale s-au n\scut `n bi-
serici acolo unde preotul era
adesea [i medic. E destul s\
ne g=ndim la primele „bol-
ni]e“ ap\rute `n cur]ile bise-
ricilor, [i, mai t=rziu, la pri-
mele spitale dezvoltate din
ele ca s\ ne d\m seama c\
Biserica s-a `ngrijit de la `n-
ceput [i de s\n\tatea trupu-
lui [i nu numai a sufletului.
Vineri, 9 februarie, Mi-
tropolia Moldovei [i Bucovi-
nei a primit din partea Aso-
cia]iei Jurnali[tilor din Do-
meniul Medical Diploma de
excelen]\ pentru medicin\
comunitar\. ~n cadrul Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei,
la ini]iativa [i cu binecuv=n-
tarea ~nalt Prea Sfin]itului
Mitropolit Daniel func]io-
neaz\ Centrul Medical „Pro-
viden]a“, ca o component\
important\ a operei social-fi-
lantropice a Bisericii.
CM
YK Acest Centru, `nfiin]at `n
anul 1998, este, de fapt, un
complex medical format din
3 institu]ii: Centrul de Diag-
nosticare [i Tratament „Pro-
viden]a“, situat `n {oseaua
Nicolina nr. 115, care este o
institu]ie medical\ moder-
n\, cu aparatur\ de ultim\
genera]ie prin care ofer\ tu-
turor categoriilor de pacien]i
servicii medicale de `nalt\
calitate; Centrul de infor-
mare [i educa]ie medical\
„Providen]a“, situat `n ace-
ea[i loca]ie, care pune la dis-
pozi]ie spa]ii moderne pen-
tru desf\[urarea unor con-
ferin]e [i simpozioane pe
teme medicale; Dispensarul
Policlinic „Sf. Ap. Petru [i
Pavel“, situat pe B-dul
{tefan cel Mare [i Sf=nt nr.
14, un cabinet medical cu
personal profesionist `n care
pacien]ii beneficiaz\ de ser-
vicii medicale de cea mai
bun\ calitate.
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
Centrul Medical „Provi-
den]a“ func]ioneaz\ ca o in-
stitu]ie care dore[te s\ vin\
[i `n ajutorul oamenilor ne-
voia[i, cu posibilit\]i materi-
ale reduse [i care nu pot be-
neficia de asisten]\ medica-
l\. Este o institu]ie non-pro-
fit, cu finan]are proprie [i
care este dotat\ cu aparatu-
ra necesar\ majorit\]ii ac-
tivit\]ilor medicale, apara-
tur\ `n mare parte proveni-
t\ din dona]ii. Printre prin-
cipalii donatori [i sus]in\-
tori ai activit\]ii social-med-
icale a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei se num\r\ doc-
torul Paul van Saanen din
Elve]ia, trecut la cele ve[-
nice `n anul 2003.
Centrul Medical „Provi-
den]a“ poate oferi gratuit\]i
familiilor aflate `ntr-o situa-
]ie financiar\ dificil\, celor
cu mul]i copii, copiilor cu
handicap sau monahilor sau
monahiilor din m\n\stirile
s\race.
Proiecte medicale
ample
Activitatea medical\ `n
cadrul Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei a `nceput `n 1993, o
dat\ cu `nfiin]area Cabinetu-
lui Stomatologic „Sf. Panteli-
mon“, situat `n B-dul {tefan
cel Mare [i Sf=nt nr. 14, iar
acum sunt `n plin\ desf\[ura-
re ample proiecte de asisten]\
medical\ cu fonduri europe-
ne. Spre exemplu, Centrul
„Providen]a“, `n colaborare cu
„Funda]ia Solidaritate [i Spe-
ran]\“, desf\[oar\ un proiect
social cu implica]ii medicale
numit „P\durea de argint“.
Este vorba despre un proiect
`nceput `n 2003 prin care 40
de b\tr=ni beneficiaz\ de a-
sisten]\ medical\ la domici-
liu. Fiind un proiect amplu de
asisten]\ social\ adresat per-
soanelor v=rstnice cu posibi-
lit\]i financiare reduse, pro-
gramul este realizat `mpre-
un\ cu Sectorul de asisten]\
social\ „Diaconia“ din cadrul
Centrului Eparhial Ia[i. El
presupune ca `n `ngrijirea b\-
tr=nilor beneficiari ai acestui
proiect s\ fie implicat\ [i o
echip\ medical\ format\
CM
YK
VIA}A BISERICII
Centrul Medical
„Providen]a“ ofer\
consulta]ii [i analize
complete, realizate
cu aparatur\ perfor-
mant\ [i sub
supravegherea unui
personal medical
bine preg\tit
dintr-un medic coordonator, profesor universitar `n „Providen]a“ organizeaz\ precum [i programe de scree-
mai mul]i asisten]i medicali, Statele Unite ale Americii. campanii de analize gratuite ning pentru depistarea can-
infirmieri, aparatura nece- `n satele Ciorte[ti [i Cotnari, cerului de s=n, `n cadrul
sar\, precum [i 3 ambulan]e. `n colaborare cu medicii de campaniei ini]iate de Minis-
~n colaborare cu Amba- Servicii complete de familie din satele amintite. terul S\n\t\]ii. 43 de socie-
sada Japoniei la Bucure[ti, medicina muncii Viitoarea farmacie „Provi- t\]i private din zona Moldo-
Centrul „Providen]a“, `n ca- den]a“ este acum `n stadiul vei, precum [i angaja]ii
drul programului „O via]\ Centrul de Diagnosticare de avizare [i acreditare [i va Centrului Eparhial Ia[i ben-
s\n\toas\ pentru fiecare ce- [i Tratament „Providen]a“ func]iona at=t pentru publi- eficiaz\ de servicii medicale
t\]ean“, a achizi]ionat apara- desf\[oar\ activit\]i `n teri- cul larg c=t [i pentru cei in- complete de medicina mun- CM
YK
tura necesar\ pentru litotri- toriu, `n m\n\stirile [i paro- terna]i `n spitalul din Cen- cii, precum [i investiga]iile
]ie, o procedur\ modern\ de hiile din cadrul Arhiepisco- trul medical. necesare `n aceste unit\]i
indep\rtare a calculilor re- piei Ia[ilor, prin caravanele ~n acela[i Centru medical, aflate sub contract cu Cen-
nali cu ajutorul undelor elec- medicale care se deplaseaz\ se efectueaz\ mamografii cu trul Medical „Providen]a“,
tromagnetice. Aparatura a `n localit\]ile defavorizate. aparatur\ performant\, `n aparatura [i personalul cali-
fost achizi]ionat\ cu ajutorul ~n parteneriat cu Funda]ia regim contractual cu Casa de ficat fiind principalele atuuri
doctorului Mircea Golimbu, „Semper Amicii“ din Olanda, Asigur\ri de S\n\tate Ia[i, ale acestui centru. a
MITROPOLIA MOLDOVEI {I BUCOVINEI
CENTRUL MEDICAL „PROVIDEN}A“
I. SPECIALIT|}I MEDICALE: ~n cadrul Mitropoliei Moldovei [i III. SPECIALIT|}I
1. Cardiologie [i echocardiografie: Bucovinei func]ioneaz\ Centrul Medical CHIRURGICALE:
„PROVIDEN}A“ `nfiin]at la ini]iativa
Prof. Dr. Gabriel Ungureanu, medic primar; 1. Chirurgie general\ :
Dr. Virgil {andru, medic primar; ~nalt Prea Sfin]itului Mitropolit Daniel. Prof. Dr. Cristian Dragomir, medic primar;
Dr. Boan]a Anamaria, medic specialist. Dr. Ivascu Constantin, medic primar;
2. Gastroenterologie [i echografie abdominal\: CONSULTA}II Dr. Mititelu Ciprian, medic specialist.
Dr. Iuliana Tara[i, medic primar. ~n majoritatea specialit\]ilor medicale [i 2. Obstetric\- ginecologie:
3. Nefrologie: Conf. Dr. Cristina Anton, medic primar;
chirurgicale.
Prof. Dr. Maria Covic, medic primar; Dr. Nemescu Drago[, medic specialist;
4. Pneumoftiziologie : Dr. Diaconu Minodora, medic specialist.
Dr. Sorete Arbote Adriana, medic primar; INVESTIGA}II 3. O. R. L. :
Analize de laborator (biochimie, hematolo-
Dr. Asanache Doina Helena, medic specialist; Dr. Zenovia Preda, medic primar.
5. Neurologie: gie, microbiologie, imunulogie [i anato- Dr. Sebastian Cozma, medic specialist.
Dr.Daniel Naconecinii, medic specialist; mopatologie) 4. Chirurgie plastic\ [i recuperatorie :
6. Endocrinologie-eechografie: Echografii (cord, abdomen, pelvis, sarcin\, Dr. Tama[ Camelia, medic primar;
Dr. Carmen Vulpoi, medic primar; tiroid\, sân, vase); 5. Urologie:
Dr.Cristina Ungureanu, medic specialist; Radiografii (toate tipurile de radiografii); Prof. Dr. Virgil Gheorghiu, medic primar
7. Reumatologie : Mamografii; chirurgie general\, specialist urologie.
Dr. Buruiana Mariana, medic specialist; Colposcopii (cu videocolposcop); Dr. Radu Viorel, medic primar;
Dr. Catrinel Rusu Stamate, medic primar; Audiometrii (vocale, tonale [i impedan]\); 6. Ortopedie :
8. Pediatrie : Spirometrii; Prof. Dr. Nicolae Georgescu, medic primar;
Dr. Nistor Nicoale, medic primar pediatrie; Oscilometrii; Dr. Gavril\ Herescu, medic primar.
9. Psihiatrie: 7. Oftalmologie :
Electrocardiografii; Prof. Dr. D\nu] Costin, medic primar;
Dr. Cicerone Postelnicu medic primar psihi- Electroencefalografii;
atrie; Dr. Adina Nechita, medic specialist.
Rectoscopii; 8. Acupunctur\-p presopunctur\:
10. Dermatologie ;
Bloc operator (interven]ii chirurgicale de Dr. Maria Iacobescu, medic specialist;
Dr. Solov\stru Laura, medic primar derma-
tologie; ORL, mic\ chirurgie, etc). Dr. Livia Musta]\, medic specialist.
Dr. Eftimie Martinescu, medic primar derma-
tologie, Consulta]iile [i investiga]iile care sunt `n IV. SPECIALITATEA
11. Recuperare medical\ : contract cu CAS Ia[i sunt gratuite pe baza LABORATOR:
Dr. Petrescu Aurora, medic primar; biletului de trimitere de la medicului de Prof. Dr. Doini]a R\dulescu, medic primar
Dr. Dionisie Bogdan, medic specialist; familie sau medicul specialist. laborator;
12. Oncologie Dr. Ignat Adrina, medic primar laborator;
Dr. B\d\r\u Elena Doina, medic primar. PROGRAM: LUNI-VINERI: 730-2030 Dr. Roznovanu Silvia, medic primar labo-
rator;
II.SPECIALITATEA IMAGISTIC| PROGRAM|RI: Chimist Daniela Herciu;
(radiologie-mamografie-echografie) - la Secretariatul Centrului Laborant Violeta Scânteie.
Dr. Mihai Grigora[, medic primar; Medical este situat `n Ia[i, B-dul {tefan
Dr. Irina Jarie, medic specialist; cel Mare [i Sfânt, nr. 14, lâng\ Mitropolie; V. PSIHOLOGIE:
Dr. Crina Balan, medic specialist. -Tel/Fax: 0232-215940 Ciobanu Andreea, psiholog autorizat.
Radio TRINITAS
CM
YK
 CM
YK

Joi,
15 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 37 (638) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Mitropolitul Varlaam, Carnavalul, ultima

PAGINILE 8-9

un nou ierarh sf=nt petrecere `nainte

PAGINA 16
al Moldovei de Postul Pa[telui

Jude]ul Ia[i are mai mul]i bolnavi

de tuberculoz\ dec=t toat\ Austria
a De[i cunoscut\ ca o boal\ a s\r\ciei [i mizeriei, specific\, `n general, ]\rilor subdezvoltate,
tuberculoza continu\ s\ fac\ ravagii `n Rom=nia, ocup=nd locuri „frunta[e“ `n topul bolilor cu mortalitate
ridicat\ a Ca inciden]\ a num\rului de `mboln\viri, ]ara noastr\ are rata cea mai ridicat\ din `ntreaga
Uniune European\ a Reduc=nd situa]ia numai la nivelul jude]ului Ia[i, prof. Traian Mih\escu,
[eful Clinicii de Pneumologie din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie, apreciaz\ c\ aici se `mboln\vesc
anual de tuberculoz\ mai multe persoane dec=t se `nregistreaz\ `n `ntreaga Austrie a PAGINA 5
Rom=nia este
cea mai atractiv\
]ar\ pentru
investi]iile str\ine
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Demiterea
Monic\i Macovei
depinde de Curtea
Constitu]ional\
PAGINA 7

POZA ZILEI V\c\roiu este acuzat

Noua [ef\ a funda]iei Wikipedia este
Florence Devouard, o fran]uzoaic\ de 38
de ani, de profesie agronom, mam\ a trei
copii. Din satul s\u din centrul Fran]ei,
„doamna Wikipedia“ este responsabil\ de
calitatea articolelor [i de facilitarea modu-
lui de accesare a giganticei enciclopedii. a
de `nc\lcarea grav\ a
regulamentului Senatului
Alian]a D.A. va lua `n cal- acele mo]iuni care prin con]i-
cul posibilitatea revoc\rii din nutul lor au conota]ii specifice
func]ie a pre[edintelui Sena- celor de cenzur\. Trebuia s\
tului, Nicolae V\c\roiu (foto) `nl\ture acea prevedere din
pentru grave `nc\lc\ri ale Re-
gulamentului acestei Camere
con]inutul mo]iunii. Era obli-
ga]ia exclusiv\ a pre[edintelui Noul proiect al Legii
a Parlamentului [i a Constitu- Senatului. Prin aceasta, Ni-
]iei, a anun]at, ieri, pre[edin- colae V\c\roiu a `nc\lcat grav `nv\]\m=ntului
tele PD, Emil Boc. prevederile Regulamentului [i
„Vom discuta acest aspect Constitu]iei [i poate face o- propune 6 ani de
la nivelul Coali]iei [i Alian]ei biectul revoc\rii din func]ie“,
pentru c\ este vorba despre o
`nc\lcare grav\ a Regulamen-
a explicat liderul democrat.
Potrivit acestuia, revocarea
`nv\]\m=nt primar
tului Senatului. Potrivit aces-
tuia, pre[edintele Senatului
din func]ie a pre[edintelui Se-
natului va fi analizat\ `n Ali-
[i 3 ani de liceu
avea obliga]ia s\ nu pun\ pe an]a D.A. la `nceputul s\pt\- PAGINA 11
ordinea de zi, spre dezbatere, m=nii viitoare. a
ma de casare fiind men- Meteo
„Programul rabla“ continu\ [i `n 2007 ]inut\ astfel la nivelul de
3.000 lei. Programul va fi U
Programul de `nnoire nan]\ de urgen]\, a a- zi]ie pentru acest program Precipita]ii
opera]ional la sf=r[itul lu-
auto va continua [i `n a- nun]at ministrul Mediu- `n 2007 sunt de 49,5 mi- nii aprilie, conform es- maxima 6 °C
cest an, decizie aprobat\, lui, Sulfina Barbu. Fondu- lioane lei pentru 16.500 tim\rilor, a precizat Sul- minima 1 °C
ieri, de Guvern prin ordo- rile totale puse la dispo- de autoturisme uzate, pri- fina Barbu. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 15 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DXCI)
Ordinul iezuit (V)
Iezui]ii s-au angajat `n ac-
]iunea de „contrareform\“,
sus]inut\ de papa Grigore
al XIII-lea (1572-1585).
Pentru fanatismul lor au
ajuns `n conflict cu domini-
canii [i franciscanii, atât
pe t\râm misionar, cât [i
pe cel teologic. Aceste prac-
tici, uneori, i-au f\cut
chiar odio[i `n ochii tutu-
ror. De aceea, papa Cle-
ment al XIII-lea se gândea
la desfiin]area sau reorga-
nizarea ordinului. ~ns\
când l-a `ntrebat pe gener-
alul iezuit cum crede c\ ar
putea fi reorganizat ordi-
nul, acesta a r\spuns c\
„ori s\ fie iezui]ii cum
sunt, ori s\ nu mai fie“.
Totu[i, papa Clement al
XIV-lea (1769-1774) a des-
fiin]at ordinul, dup\ ce un-
ele state au interzis activi-
tatea iezui]ilor. Pe atunci
„Societatea lui Iisus“ avea
peste 23.000 de membri,
dintre care aproape 15.000
se ocupau de `nv\]\mânt
`n colegii [i seminarii. Uni-
ca ]ar\ unde s-au putut
refugia iezui]ii a fost Rusia
]arinei Ecaterina a II-a,
care a interzis publicarea
documentului papal de su-
primare a ordinului. Ast-
fel, pân\ `n 1814, an `n
care „Societatea lui Iisus“
a fost restabilit\ de c\tre
papa Pius al VII-lea (1800-
1823), ordinul a supravie-
]uit `n ciuda vicisitudinilor
istorice. Perioada de re-
na[tere a fost lent\ [i difi-
cil\ mai ales datorit\ per-
secu]iilor [i a expulz\rilor
din diferite na]iuni eu-
ropene [i latino-americane;
num\rul iezui]ilor a cres-
cut la 17.000 (1915) [i a
dep\[it dublul dup\ o
jum\tate de secol (36.000,
`n anul 1965). Dup\ Con-
ciliul de la Trident, Bise-
rica Catolic\ a mai fost
sus]inut\ [i de alte ordine
[i congrega]ii monahale,
din care unele nou `nfiin-
]ate, altele reformate din
altele vechi. Printre aces-
tea s-au num\rat ordinele
„oratorian“, „teatinelor“,
„a Barnabi]ilor“, „a Ange-
licelor“, „a Somascilor“, „a
Ursulinelor“, „a Salesie-
nelor“. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre un avv\
care a v\zut slava
lui Dumnezeu
Alt\dat\, a intrat uce-
nicul avvei Silvan, Zaha-
ria, [i l-a g\sit `n extaz,
cu mâinile `ntinse spre
cer. A `nchis u[a [i a ie[it.
Apoi s-a `ntors la ceasu-
rile al [aselea [i al nou\-
lea [i l-a g\sit tot a[a. La
ceasul al zecelea a b\tut
iar, a intrat, l-a g\sit
lini[tit [i l-a `ntrebat:
„Ce-ai avut azi, p\rinte?“.
El a zis: „Am fost bolnav,
copile“. Dar ucenicul i-a
`mbr\]i[at picioarele [i i-a
zis: „Nu te las pân\ când
nu-mi spui ce-ai v\zut“.
B\trânul `i zice: „Am fost
r\pit la cer [i am v\zut
slava lui Dumnezeu. Am
stat acolo pân\ acum [i
acum am fost l\sat s\ m\
`ntorc“. (Pateric, edi]ia
Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Citirea Scripturii
aduce spor duhovnicesc
„{i sculându-se toat\
mul]imea acestora, L-au
dus (pe Iisus) `naintea lui
Pilat. {i au `nceput s\-L
pârasc\, zicând: «Pe Acesta
L-am g\sit r\zvr\tind nea-
mul nostru [i `mpiedicând
s\ d\m dajdie Cezarului [i
zicând c\ El este Hristos
rege». Iar Pilat L-a `ntre-
bat, zicând: «Tu e[ti regele
iudeilor?». Iar El, r\spun-
zând, a zis: «Tu zici». {i
Pilat a zis c\tre arhierei [i
c\tre mul]imi: «Nu g\sesc
nici o vin\ `n Omul acesta».
Dar ei st\ruiau, zicând c\
`nt\rât\ poporul, `nv\]ând
prin toat\ Iudeea, `ncepând
din Galileea pân\ aici. {i
Pilat, auzind, a `ntrebat
dac\ omul este galileian. {i
aflând c\ este sub st\pâni-
rea lui Irod, l-a trimis la
Irod, care era [i el `n Ieru-
salim `n acele zile. Iar Irod,
v\zând pe Iisus, s-a bucu-
rat foarte, c\ de mult\ vre-
me dorea s\-L cunoasc\
pentru c\ auzise despre El,
[i n\d\jduia s\ vad\ vreo
minune s\vâr[it\ de El. {i
L-a `ntrebat Irod multe lu-
cruri, dar El nu i-a r\spuns
nimic. {i arhiereii [i c\rtu-
rarii erau de fa]\, `nvi-
nuindu-L foarte tare. Iar
Irod, `mpreun\ cu osta[ii
s\i, batjocorindu-L [i luân-
du-L `n râs, L-a `mbr\cat
cu o hain\ str\lucitoare [i
L-a trimis iar\[i la Pilat.
{i `n ziua aceea, Irod [i
Pilat s-au f\cut prieteni
unul cu altul, c\ci mai `na-
inte erau `n du[m\nie `ntre
ei. Iar Pilat, chemând ar-
hiereii [i c\peteniile [i po-
porul, a zis c\tre ei: «A]i
adus la mine pe Omul aces-
ta, ca pe un r\zvr\titor al
poporului; dar iat\ eu, cer-
cetându-L `n fa]a voastr\,
nici o vin\ n-am g\sit `n a-
cest Om, din cele ce aduce]i
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Apostol
Onisim (dezlegare
la pe[te)
Sfântul Onisim a fost
sluga romanului Filimon,
apoi a devenit ucenicul
Sfântului Apostol Pavel.
Dup\ moartea conduc\to-
rului s\u duhovnicesc,
Sfântul Onisim a fost prins
[i dus `naintea lui Tertul,
eparhul Romei, care l-a
trimis la Puteoli. ~n ciuda
chinurilor la care a fost su-
pus, Sfântul Onisim nu a
renun]at la credin]a `n
Hristos [i a fost ucis din
porunca eparhului.
CALENDARUL ZILEI
`mpotriva Lui. {i nici Irod
n-a g\sit, c\ci L-a trimis
iar\[i la noi. {i iat\, El n-a
s\vâr[it nimic vrednic de
moarte. Deci, pedepsindu-L,
~l voi elibera». {i trebuia, la
praznic, s\ le elibereze un
vinovat. Dar ei, cu to]ii, au
strigat, zicând: «Ia-L pe
Acesta [i elibereaz\-ne pe
Baraba», care era aruncat
`n temni]\ pentru o r\scoa-
l\ f\cut\ `n cetate [i pentru
omor. {i iar\[i le-a vorbit
Pilat, voind s\ le elibereze
pe Iisus. Dar ei strigau, zi-
când: «R\stigne[te-L! R\s-
tigne[te-L!». Iar el a zis a
treia oar\ c\tre ei: «Ce r\u
a s\vâr[it Acesta? Nici o
vin\ de moarte nu am aflat
`ntru El. Deci, pedepsindu-L,
~l voi elibera». Dar ei st\-
ruiau, cerând cu strig\te
mari ca El s\ fie r\stignit,
[i strig\tele lor au biruit.
Deci Pilat a hot\rât s\ se
`mplineasc\ cererea lor. {i
le-a eliberat pe cel aruncat
`n temni]\ pentru r\scoal\
[i ucidere, pe care `l cereau
ei, iar pe Iisus L-a dat `n
voia lor. {i pe când ~l du-
ceau, oprind pe un oarecare
Simon Cirineul, care venea
din ]arin\, i-au pus crucea,
ca s-o duc\ `n urma lui Ii-
sus. Iar dup\ El venea mul-
]ime mult\ de popor [i de
femei, care se b\teau `n
piept [i ~l plângeau. {i `n-
torcându-Se c\tre ele, Iisus
le-a zis: «Fiice ale Ierusali-
mului, nu M\ plânge]i pe
Mine, ci pe voi plânge]i-v\
[i pe copiii vo[tri. C\ci iat\,
vin zile `n care vor zice:
Fericite sunt cele sterpe [i
pântecele care n-au n\scut
[i sânii care n-au al\p-
tat! Atunci vor `ncepe s\
spun\ mun]ilor: C\de]i pes-
te noi; [i dealurilor: Acope-
ri]i-ne. C\ci dac\ fac aces-
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Mu-
cenic Maior [i a Cuviosului
Eusebiu.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfântului Sfin]it
Mucenic Pamfil (dezlegare
la ou\, lapte, brâânz\ [i
pe[te).
~n ziua de 15
februarie, istoria
consemneaz\:
a 1564 – S-a n\scut Ga-
lileo Galilei, fizician [i as-
tronom renascentist, fon-
dator al mecanicii mo-
derne; a schimbat viziunea
asupra lumii sus]inând c\
P\mântul se `nvârte `n ju-
rul Soarelui (m. 8 ianuarie
1642);
a 1690 – S–a `ncheiat,
la Sibiu, tratatul secret
dintre Constantin Cante-
mir, domnul Moldovei [i
Sfântul Imperiu Roman.
~n tratat se stipula c\
Moldova va sprijini ac]iu-
nile antiotomane ale im-
periului condus de Casa de
Habsburg;
a 1840 – S-a n\scut Ti-
tu Maiorescu, `ntemeietor
al criticii române[ti moder-
ne, fondatorul grup\rii li-
tea cu lemnul verde, cu cel
uscat ce va fi?».
{i erau du[i [i al]ii, doi
f\c\tori de rele, ca s\-i
omoare `mpreun\ cu El. {i
când au ajuns la locul ce se
cheam\ al C\p\]ânii, L-au
r\stignit acolo pe El [i pe
f\c\torii de rele, unul de-a
dreapta [i unul de-a stân-
ga. Iar Iisus zicea: «P\rinte,
iart\-le lor, c\ nu [tiu ce
fac». {i `mp\r]ind hainele
Lui, au aruncat sor]i. {i era
acum ca la ceasul al [aselea
[i `ntuneric s-a f\cut peste
tot p\mântul pân\ la cea-
sul al nou\lea. Când soare-
le s-a `ntunecat; iar catape-
teasma templului s-a sfâ-
[iat pe la mijloc. {i Iisus,
strigând cu glas tare, a zis:
«P\rinte, `n mâinile Tale
`ncredin]ez duhul Meu». {i
acestea zicând, {i-a dat
duhul. Iar suta[ul, v\zând
cele ce s-au f\cut, a sl\vit
pe Dumnezeu, zicând: «Cu
adev\rat, Omul Acesta
drept a fost». {i toate mul-
]imile care veniser\ la a-
ceast\ priveli[te, v\zând
cele `ntâmplate, se `ntor-
ceau b\tându-[i pieptul. {i
to]i cunoscu]ii Lui [i femeile
care ~l `nso]iser\ din
terare [i politice Junimea,
membru fondator al Socie-
t\]ii Academice Române,
pre[edinte al Consiliului
de Mini[tri (1912 - 1913)
(m. 1 iulie 1917);
a 1841 – S-a n\scut Mi-
hail {u]u, istoric [i mem-
bru al Academiei Române,
unul dintre primii numis-
ma]i din sud-estul Euro-
pei. A fost pre[edinte al So-
ciet\]ii Române de Numis-
matic\ [i a donat `ntreaga
sa colec]ie de monede [i an-
tichit\]i Academiei Rom=-
ne (m. 3 iulie 1933);
a 1851 – S-a n\scut
Spiru Haret, matemati-
cian, sociolog [i om politic
liberal, organizatorul `nv\-
]\mântului românesc de
dup\ 1864, vicepre[edinte
al Academiei Române.
Prin elaborarea [i apro-
barea Legii `nv\]\m=ntu-
lui din 1898, a reorganizat
`nv\]\m=ntul de toate gra-
dele. A impus, pentru pri-
ma dat\ `n România, oblig-
ativitatea `nv\]\m=ntului
primar [i utilizarea acelo-
ra[i programe [colare la
sate [i ora[e. A avut o `n-
semnat\ contribu]ie `n in-
troducerea noului calendar
(m. 17 decembrie 1912);
a 1864 – A ap\rut re-
vista „România militar\“,
Galileea st\teau departe,
privind acestea. {i iat\ un
b\rbat cu numele Iosif, sfet-
nic fiind, b\rbat bun [i
drept, acesta nu se `nvoise
cu sfatul [i cu fapta lor. El
era din Arimateea, cetate a
iudeilor, a[teptând `mp\r\-
]ia lui Dumnezeu. Acesta,
venind la Pilat, a cerut tru-
pul lui Iisus. {i coborându-L,
L-a `nf\[urat `n giulgiu de
in [i L-a pus `ntr-un mor-
mânt s\pat `n piatr\, `n
care nimeni, niciodat\, nu
mai fusese pus. {i ziua
aceea era vineri [i se lu-
mina spre sâmb\t\. {i ur-
mându-I femeile, care ve-
niser\ cu El din Galileea,
au privit mormântul [i cum
a fost pus trupul Lui. {i,
`ntorcându-se, au preg\tit
miresme [i miruri; iar
sâmb\t\ s-au odihnit, dup\
Lege.“ (Luca 23, 1-34.44-56)
***
Fragmentul evanghelic
de ast\zi ne aduce aminte
de Patimile [i R\stignirea
Domnului nostru Iisus
Hristos. Oare de câte ori am
citit sau am auzit aceste lu-
cruri? Cel pu]in o dat\ pe
devenit\ la 8 decembrie
1897, prin decretul regelui
Carol I, revista oficial\ a
Marelui Stat Major
a 1876 – Apare lunar
(pân\ la 15 mai 1876), la
Bucure[ti, „Revista lite-
rar\ [i [tiin]ific\“, sub `n-
drumarea lui Bogdan Pe-
triceicu Ha[deu [i Dimitrie
Brândz\;
a 1921 – S-a `nfiin]at
lega]ia României la Hel-
sinki;
a 1933 – La Bucure[ti,
a `nceput greva ceferi[tilor
de la Atelierele Grivi]a (15-
23);
a 1941 – România este
inclus\ `n grupul ]\rilor
supuse blocadei britanice;
a 1965 – Emblema
frunzei de ar]ar a devenit
steagul oficial al Canadei;
a 1969 – A fost inaugu-
rat\ linia ferat\ electrifi-
cat\ Bucure[ti – Bra[ov,
prima de acest fel din Ro-
mânia;
a 1980 – A fost lansat\
la ap\, la Br\ila, prima
nav\ de pescuit oceanic
construit\ `n România;
a 1989 – Ultimii mili-
tari sovietici au p\r\sit Af-
ganistanul dup\ aproape
zece ani de la interven]ia
lor, `n decembrie 1979, `n
sprijinul Guvernului pro-
an, `n S\pt\mâna Pati-
milor. Oare ce a l\sat `n su-
fletele noastre? Oare ce a
construit `n noi [i pentru
noi jertfa Mântuitorului?
~ntreb\m [i ast\zi: a[tep-
t\m cu sinceritate ~nvierea
lui Hristos? Ne preg\tim ca
buni cre[tini pentru acest
eveniment minunat?
Sfin]ii Evangheli[ti au
l\sat m\rturii ale vie]ii,
`nv\]\turilor [i minunilor
Mântuitorului. Ei au scris
din dorin]a ca noi s\ avem
la `ndemân\ dovezi indu-
bitabile ale Patimilor [i
~nvierii Fiului lui Dumne-
zeu. De aceea, pentru noi,
cre[tinii, Evangheliile sunt
de net\g\duit. Bine ar fi ca
`n acest post s\ ne facem un
program de citire a c\r]ilor
Noului Testament [i s\
`ncepem cu Evanghelia du-
p\ Sfântul Luca. Al\turi de
post, de rug\ciune, de spo-
vedanie, de `mp\rt\[ire, ci-
tirea evangheliilor va aduce
un spor duhovnicesc. Tre-
buie s\ g\sim un loc `n
inim\ pentru triste]ea R\s-
tignirii, dar [i unul pentru
speran]a [i bucuria ~nvierii.
(Pr. Dumitru P|DURARU,
Radio TRINITAS)
marxist de la Kabul – Ziua
na]ional\ a salv\rii;
a 1990 – A fost `n-
fiin]at\ Uniunea Teatrelor
din România - UNITER,
avându-l ca pre[edinte pe
actorul Ion Caramitru;
a 1991 – A luat fiin]\
„Grupul de la Vi[egrad“, or-
ganiza]ie de cooperare re-
gional\ reunind Ungaria,
Polonia, Cehia [i Slovacia;
a 1995 – România depu-
ne la secretariatul general
al ONU instrumentele de
ratificare a Conven]iei pri-
vind interzicerea dezvolt\-
rii, producerii, stoc\rii [i
folosirii armelor chimice,
precum [i distrugerea aces-
tora, semnat\ la Paris, la
13 ianuarie 1993;
a 2000 – Pre[edintele
Germaniei, Johannes Rau,
aflat `n vizit\ `n Israel, [i-
a cerut `n mod solemn
iertare poporului evreu
pentru Holocaust;
a 2001 – De la aceast\
dat\, Suedia a renun]at la
obligativitatea vizelor pen-
tru cet\]enii români po-
sesori de pa[apoarte diplo-
matice;
a 2003 – Protest global
`mpotriva declan[\rii ofen-
sivei americane din Irak `n
peste 600 de ora[e din `n-
treaga lume. a

CE-}I DORESC EU }IE
Adolescen]ii vor modele. Noi ce le oferim?
de Nicolae HULPOI
Fiecare genera]ie tân\r\ crede
c\ poart\ `n sine ceva „mesianic“.
A[a gândesc adolescen]ii de ast\zi,
a[a am gândit [i noi la vremea re-
spectiv\, a[a, poate, au gândit [i
p\rin]ii no[tri. (~n cazul p\rin]ilor
spun doar „poate“, pentru c\ ne-
bunia „posibilit\]ilor nelimitate“
are ceva mai mult de jum\tate de
secol, `n Occident, iar la noi nu
dureaz\ de mai mult de 16 ani.)
F\r\ a ne permite sentin]e de
genul: odat\ era bine, ast\zi e r\u,
nu putem s\ nu remarc\m, totu[i,
c\ tinerii din zilele noastre sunt
pu]in cam prea… autonomi. Auto-
nomi fa]\ de ce? Fa]\ de autori-
tatea moral\ a p\rin]ilor [i fa]\ de
valorile (a[a-zise) tradi]ionale.
Pentru mul]i, p\rin]ii sunt buni
mai ales pentru „harul“ financiar
care „coboar\“ de la ei. ~n rest…
sfatul tatei, vorba mamei provoac\
doar reac]ii de genul: „ce plictico[i
mai sunt [i \[tia!“.
Realitatea dureroas\ e c\ prea
pu]ini dintre tinerii de ast\zi mai
v\d `n p\rin]ii lor ni[te modele de
urmat sau, m\car, ce i-ar putea in-
spira `ntr-o anumit\ m\sur\. A cui
e vina? Chiar dac\ s-ar putea vorbi
de o vin\, ea `n nici un caz n-ar pu-
tea fi atribuit\ exclusiv p\rin]ilor.
Eventualul repro[ puberal: „Dar tu
de ce n-ai fost `n stare s\ ajungi
bogat sau celebru“ `[i dezv\luie
singur naivitatea [i inconsisten]a -
de parc\ numai la atât s-ar reduce
DE LA AL}II PENTRU NOI
Cu Nicolae Labi[ pe urmele folclorului
de Liviu PAPUC
Dup\ ce câ]iva ani buni a avut
parte de o nemeritat\ „faim\ proas-
t\“ – trebuia [i „revolu]ia“ de la ’89
s\ fac\ ceva! – Nicolae Labi[ revine
`n prim plan prin mai multe volume
tip\rite la Suceava, la Bucure[ti
sau la Chi[in\u. Cel mai recent se
intituleaz\ „Nicolae Labi[, fol-
clorist“, este `ntocmit de fostul pro-
fesor al poetului, V.Gh. Popa (1912-
1976), [i apare la Editura Lidana
din Suceava `n 2006 (132 p.), gra]ie
eforturilor (cuvântul nu este exa-
gerat) neobositului [i temeinicului
cercet\tor `n domeniu Nicolae
Cârlan, [i ale inimosului Adrian
Cocâr]\, directorul Galeriei Oame-
nilor de Seam\ de la F\lticeni.
Desprindem dintre file evocarea
unui moment [col\resc [i nu numai:
„Era tradi]ia la Liceul «Nicu
Gane» din F\lticeni ca, `nainte de
a pleca elevii `n vacan]a de iarn\,
s\ se prezinte pe scen\, `n marea
sal\ de gimnastic\, a[a numita
serbare a datinilor. ~n anul acela,
decembrie 1947, serbarea a fost
parc\ mai frumoas\ ca oricând. S-
au perindat pe scen\ nenum\rate
grupe de ur\tori cu buhaie bubui-
toare, cu harapnice, cu capre, cu
c\lu]i juca]i `n buiestru, cu ur[i
m\t\h\lo[i [i cornuri r\sun\toare,
cu tobe din piele de câine, cu m\[ti
fioroase [i fantastice...
S-au prezentat colinde cu clopo-
]ei sub]iri `n glas [i voci argintii de
copii, `n care era vorba de {tefan
Vod\ care a ie[it la vân\toare. Au
fost de fa]\ [i Irozii, cu chiv\re au-
rite [i mantii orientale. Steaua n-a
lipsit nici ea. {i multe altele...
Labi[ era `n clasa a doua de
Gimnaziu unic (respectiv clasa a
VI-a) [i st\tea, fascinat, undeva `n
primele b\nci. Dup\ cum am aflat
legitimitatea unei autorit\]i va-
lorice: la bani [i celebritate.
Despre criza de modele a so-
ciet\]ii noastre s-a tot discutat. Pâ-
n\ s-a plictisit toat\ lumea. Pro-
blema, `ns\, a r\mas la fel de fier-
binte: ce modele fascineaz\ pe ti-
nerii români, la `nceput de mileniu
III? Judecând dup\ vestimenta]ie,
gesturi, limbaj… inspira]ia licee-
nilor `n acest sens nu are, cate-
goric, surse autohtone. Majoritatea
adolescen]ilor afl\ modele oriunde
`n lume, `ns\ nu acas\, la [coal\,
`n comunitate, la Biseric\. O ciu-
dat\ tendin]\ de `ncolonare la mo-
delele „b\gate pe gât“ de canalele
de muzic\ ori revistele pentru lice-
eni vine s\ contrazic\ binecunos-
cutul reflex nonconformist adoles-
centin. (Nonconformismul s-a
transformat, pare-se, `ntr-o form\
de manifestare a conformismului
postmodern.) Oare câ]i `[i dau
seama c\ modelele contemporane
sunt doar produse feti[izate ale
unei industrii de divertisment cu
acoperire mondial\?
A[adar, analiz\m, constat\m,
ne mir\m, ne d\m cu p\rerea,
(d\m [i cu piatra, câteodat\), dar
solu]ii, …cine d\ solu]ii?
Se spune c\, `n vremuri tulburi,
solu]iile bune trebuie s\ aib\ ceva
din duhul profetic. {i cum solu]iile
cu-adev\rat salvatoare vin, mai
ales, prin inspira]ie divin\, decât
ca urmare a travaliului omenesc,
perioadele de criz\ trebuie abor-
date, pân\ trece furtuna, cu calm
[i `n]elepciune. {i `n]elepciunea ne
dup\ aceea, `i pl\cuse `n mod de-
osebit Steaua. {i pe bun\ dreptate.
Nu era o stea obi[nuit\, ci una ca
din basm [i din vis. Lucrase la ea
cu migal\, cu pasiune [i inspira]ie,
elevul Nem]eanu Dan, actualul pic-
tor scenograf. Steaua aceasta era,
`n felul ei, o capodoper\. I-a pl\cut
lui Labi[ [i jocul ursului. Era un
urs uria[, b\trân, cu labele puter-
nice [i r\[chirate, cu capul cât
stamboala, cu din]ii t\ind `ntre
buzele amenin]\tor [i caraghios
jimbate. ~n sfâr[it, ursul ca ursul;
nu mai [tiu care elev era vârât `n
blana autentic\ de urs veritabil,
`mprumutat\ de la un vân\tor din
ora[. Dar ursarul, `mi aduc bine
aminte, era elevul Neam]u din ul-
tima clas\, b\iatul unui [ef de gar\
de pe la Liteni. ~nalt, voinic, dat cu
c\rbune, cu cizme urie[e[ti, de iuft,
a prezentat ursul [i l-a jucat cu o
verv\ `ndr\cit\, cu o formidabil\
dezl\n]uire de umor, de vitalitate
[i fantezie, de a ridicat sala `n pi-
cioare. A fost un urs de pomin\.
Ultimul urs jucat pe scena Liceului
«Nicu Gane», c\ci dup\ aceea,
dintr-o gre[it\ `n]elegere a lu-
crurilor, tradi]ia a fost `ntrerupt\.
I-au pl\cut lui Labi[ Irozii, cu cos-
tuma]ia lor de un pitoresc exotic, `n
interpretarea fra]ilor Zarian [i a
colegilor lor. Dar mai presus de
toate i-a pl\cut Capra, jucat\ ca la
M\lini [i G\ine[ti, cu obi[nuita
m\iestrie, plin\ de oglinzi [i de
panglici colorate, `nso]it\ de stri-
g\turi ce-i aminteau copilului poet
chiar de locurile pe care le cuno[-
tea, de sub poala muntelui. (...)
Impresia de neuitat pe care i-a
f\cut-o copilului poet aceast\ para-
d\ unic\ a datinilor, cufundându-l
`n mit [i `n visare, se vede din fap-
tul c\ `ndat\ dup\ vacan]a de iarn\
(de Cr\ciun, cum se spunea `nc\ pe
atunci) s-a prezentat la profesorul
s\u, care era `n vremea aceea direc-
tor, cerând `ng\duin]a de a studia
OPINII & COMENTARII
spune c\ dac\ tinerii de azi nu
sunt atra[i de modele autentice,
autohtone sau de aiurea, situa]ia
s-ar putea datora [i lipsei unei
„oferte“ pe m\sur\.
Aminteam de c\minul familial,
de [coal\ [i Biseric\, ca domenii ce
se constituie `n exemple de urmat.
Dar cum ar putea acestea s\ se
opun\ agresivit\]ii factorilor str\i-
ni, dac\ ele `nsele nu sunt con-
ving\toare `n mesajul pe care `l
poart\? Astfel, ce rost mai poate
avea experien]a de o via]\ a unui
p\rinte care se pred\ `n fa]a mof-
turilor adolescentine? Sau cât de
absurd\ poate fi situa]ia `n care
presta]ia unui profesor este pericli-
tat\ de `ngâmfarea unui adoles-
cent inflamat, de pild\, de mesajul
unui rapper de la MTV. Iar `n bi-
seric\… unii se plâng c\ sunt cam
pu]ini tineri. Cine sunt cei care se
plâng? Poate tocmai aceia ce pre-
zint\, din neputin]\ sau ne[tiin]\,
un Hristos „dep\[it“, care parc\ nu
mai are nimic de spus ast\zi.
Pân\ la urm\, problema mo-
delelor e n\scut\ tocmai de nepu-
tin]a celor care ar trebui s\ fie, de
fapt, personaje model, de a mai
crede c\ valorile care i-au condus
pe ei `i mai pot orienta sau in-
spira [i pe al]ii. Iar dac\ cineva
dintre ace[tia [i-ar propune s\-[i
ia rolul `n serios, s\ nu o fac\
tiranic [i triumfalist, ci smerit
dar conving\tor.
* Nicolae Hulpoi este teolog, redactor-[[ef al
s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
recuzita de la serbarea datinilor.
Toat\ aceast\ recuzit\: steaua f\r\
seam\n de care am vorbit, blana
ursului, podoabele [i scheletul
caprei, m\[tile, buhaiul, clopotele,
t\l\ncile, c\lu]ii, harapnicele, to-
bele, bâtele, afumate, date cu bronz
ale irozilor..., toate fuseser\ `nghe-
suite `n bibliotec\ [i ardeau acolo
mocnit [i misterios, cu flac\r\ do-
moal\, rece [i vr\jit\, `n
semi-`ntunericul `nc\perilor respec-
tive. St\teau acolo [i a[teptau s\ ia
fiin]\ un muzeu al datinilor, a[a
cum tr\ia [i se contura `n mintea
directorului liceului, care avusese,
`n aceast\ privin]\, mai multe con-
vorbiri cu b\trânul Artur Gorovei
(prezent [i el al aceast\ festivitate).
Labi[, cititor de mare l\comie, a
mers, ca de obicei, la bibliotec\
dup\ vreun Sadoveanu sau dup\
vreo alt\ carte [i când a dat cu
ochii de comori, a r\mas mut. L-a
rugat pe profesorul bibliotecar
(A.G. Stino) s\-i dea voie s\ se uite
[i s\ le cerceteze singur, dup\
mas\, pe-ndelete“.
{i povestea a continuat.
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 15 februarie 2007 3
CERNEALA ROZ
Anotimpurile politicii
a ~ntr-un stat democratic,
confruntarea politic\ este starea normal\
[i nu atitudinea pacifist\ a
de Jic\ AIONOAIE
Nici n-am intrat bine `n UE c\ a noastr\ clas\ politic\ a
[i pus de o criz\ ce s-ar dori rezolvat\, neap\rat, prin sus-
pendarea pre[edintelui, rspectiv, demisia premierului. {i
cum `n România sunt peste 22 de milioane de cet\]eni, ca
din p\mânt, au r\s\rit tot atâtea milioane de p\reri sau
chiar mai multe. Unii, deja au cump\rat lumân\ri [i coalci
pentru a da poman\ de sufletul celor care vor fi doborâ]i de
t\v\lugul r\zboiului politic; al]ii s-au pus pe fabricat sce-
narii pe band\ rulant\, care mai de care mai fantasma-
gorice, numai bune de gâdilat orgoliile combatan]ilor. ~n tot
cazul, e mare forfot\ `n culisele politicii române[ti, iar o a-
numit\ stare de `ngrijorare s-a transmis popula]iei, [i a[a
stresat\ de taxele [i impozitele noului an. Dar `n fond, de ce
atâta vânzoleal\, de ce ne-am pierde cu firea? {i ce dac\
`ntre cele dou\ palate, Victoria [i Cotroceni, sunt unele di-
sensiuni sau c\ `ntreaga clas\ politic\ este `n „r\zboi“?!
Pradaoxal, `n politic\, tocmai acest lucru este normal,
deoarece gâlceava politic\ `ntre]ine focul competi]iei [i al
vigilen]ei institu]ionale. Acum, dup\ ce au fost lega]i la
„stâlpul infamiei politice“, s\ vedem cine arunc\ primul
cu piatra?! Parlamentarii sau cet\]enii? Opozi]ia, ori o
alt\ alian]\, constituit\ ad-hoc? Vom vedea, dar filosofia
democra]iei nu este ca factorii de putere politic\ s\
doarm\ `n acela[i pat - ba, chiar este indicat s\ ]in\
oarece distan]\. ~n arena politic\ de ast\zi, chiar dac\ se
mai calc\ uneori pe bombeuri, `n fond, conteaz\ rezul-
tatul final. Ori, `n UE am intrat [i ne vom integra `n-
cet-`ncet, de bine de r\u economia `ncepe s\ func]ioneze,
parc\ [i lumini]a de la cap\tul tunelului se vede pu]in - ce
mai - una peste alta, s-ar zice c\ suntem pe drumul cel
bun. Sigur, nu toate merg a[a cum am vrea noi, dar as-
ta-i alt\ poveste ce a[teapt\ s\ fie scris\. Motive serioase
de `ngrijorare ar fi de-abia atunci când `ntre institu]iile
fundamentale ale statului ar domni acea atmosfer\ de
„dolce-vita“. De ce? Fiindc\ sub umbrela p\cii politice se
poate crea mediul propice germin\rii rela]iilor de tip
mafiot, iar corup]ia ar fi de neoprit. {i ce pui de mon[tri,
dublu olgarhici, s-ar fi n\scut atunci! Dar atâta timp cât
se monitorizeaz\ unii pe al]ii [i nu se meanjeaz\ public,
putem spune c\ suntem `n „normalitate“ (româneasc\).
S-ar zice c\ avem un mediu politic viabil, care a `nceput
s\ produc\ anticorpi pentru `ns\n\to[irea democra]iei
postdecembriste. Drept argument putem aduce chiar [i pe
„b\ie]ii [i seniori de[tep]i“ ce dau explica]ii pe la parchet.
Dar s\ mergem mai departe [i s\ vedem cum st\
chestiunea gâlcevei dintre partidele politice. Si s\ plec\m
de la aceia[i `ntrebare: de ce s\ intr\m `n panic\ [i s\ dra-
matiz\m atmosfera fierbinte ce exist\ `ntre partidele
politice? A[a de dragul `nchipuirilor noastre? Foarte bine!
~ntr-un stat dmocratic, confruntarea politic\ este starea
normal\ [i nu atitudinea pacifist\. {i aici, atâta timp cât
partidele politice se bat cu intrumentele politicii, suntem
pe drumul cel bun. Este treaba lor ce mijloace folosesc: pot
s\ se p\ruiasc\ (metaforic) `n Parlament sau pe scena
politic\, dar s\ scoat\ legi bune [i necesare; s\-[i dea la
]urloaie pân\ cad, dar institu]iile statului s\ func]ioneze
[i s\ fie `n slujba cet\]eanului [i nu al grupurilor de in-
terese. Ce s\ mai vorbim, este bine c\ se men]ine acea
combativitate, specific campaniilor elelectorale unde spi-
ritul critic este mai acid [i mai direct. S\ nu uit\m c\
starea de normalitate `ntre partidele politice este con-
fruntarea politic\. {i mai este ceva bun `n toat\ aceast\
gâlceav\: este pe cale de a fi resuscitat\ responasabili-
tatea (institu]ional\, individual\, politic\) -nimeni nu se
mai poate ascunde sub umbrela protectoare a partidului,
ve[nic aflat la putere. Altfel, dac\ `ntre institu]iile funda-
mentale, respectiv `ntre partidele politice, ar domni pacea
matusalemic\ ne-am trezi cu mutan]i politici programa]i
s\ ne duc\ iar\[i `n negura istoriei.
Deci, s\ nu ne plângem c\ partidele politice, nu se prea
`nteleg - ce bine era dac\ nu se `n]elegeau nici atunci când
[i-au votat privilegii! Sigur, pe tema crizei politice se
poate discuta mult [i bine.
{i, `n fond, ce dac\ s-ar continua ac]iunea de sus-
pendare a pre[edintelui, respectiv, demisia premieului?
S-ar opri soarele pe cer, sau s-ar cr\pa p\mântul? S-ar
bloca economia, etc? Nu. Ar fi un simplu exerci]iu demo-
cratic, care ar lua pulsul na]iunii [i ar pune pe fiecare `n
banca lui - `nving\torul ar lua totul, iar perdantul(]ii) s-
ar alege cu cel pu]in `nc\ [ase ani de opozi]ie. Ar mai fi
ceva de ad\ugat: protagoni[tii clasei politice, `nainte de
trece la asaltul final, ar trebui s\ ]in\ seama [i de un an-
umit am\nunt: s\ nu vând\ pielea ursului din jungla
politic\ pân\ nu au autoriza]ie de la „m\ria“ sa, cet\]ea-
nul. {i totu[i, ce bine ar fi, dac\ din când `n când, ne-am
mai gândi [i la „sfânta m\sur\“ - de multe ori, ne-ar sc\pa
de dureri de cap, chiar [i `n via]a politic\! {i totu[i, a-[i
zice c\ nu criza politic\ este cel mai r\u lucru ce ni se
poate `ntâmpla, ci mai degrab\ anotimpurile care au
luat-o razna. S\ auzim de bine! a
4 Joi, 15 februarie 2007
PE SCURT
~nvestirea noului
episcop al Oradiei,
Bihorului [i S\lajului
Noul episcop al Episcopiei
Ortodoxe Rom=ne a Oradiei,
Bihorului [i S\lajului, PS
Sofronie Drincec, va fi
`nvestit pe 25 februarie 2007.
Ceremonia de `ntronizare va
avea loc la Biserica cu Lun\
din Oradea. La eveniment
vor participa mai mul]i ie-
rarhi [i reprezentan]i ai Bise-
ricii Ortodoxe Rom=ne. Noul
`nt=ist\t\tor al Episcopiei
Ortodoxe Rom=ne a Oradiei,
Bihorului [i S\lajului, PS So-
fronie Drincec, succesor al PS
Ioan Mih\l]an, a fost ales
mar]i seara `n demnitatea de
episcop titular de Colegiul
Electoral Bisericesc, la Pala-
tul Patriarhiei din capital\.
Sf=ntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne a validat,
ieri dup\-amiaz\, alegerea
PS Sofronie Drincec `n scau-
nul de episcop titular al Ora-
diei, Bihorului [i S\lajului.
Ieri, zi aliturgic\ `n
Biserica Ortodox\
Ieri, `n calendarul Bisericii
Ortodoxe a fost zi aliturgic\.
~n astfel de zile `n toate l\ca-
[urile de cult nu se oficiaz\
Sf=nta Liturghie. „De-a lun-
gul anului bisericesc exist\
zile `n care nu se oficiaz\
Sf=nta Liturghie, iar aceste
zile se numesc «aliturgice»,
«neliturgice» sau «nonlitur-
gice». Aceste zile sunt urm\-
toarele: Vinerea Patimilor,
luni [i mar]i din prima s\p-
t\m=n\ a Postului Pa[telui,
miercuri [i vineri din S\p-
t\m=na br=nzei, vinerea di-
naintea Cr\ciunului [i a
Bobotezei, c=nd aceste praz-
nice cad duminica sau lunea,
c=nd se fac slujbele Ceasu-
rilor [i Vecernia. De regul\,
`n aceste zile aliturgice se
poste[te cu ajunare deplin\,
iar faptul c\ nu se s\v=r[e[te
Sf=nta Liturghie `n aceste
zile arat\ c\, `n primul r=nd,
acestea sunt zile de medita]ie
profund\, zile de rug\ciune,
zile de bucurie spiritual\, [i
nu de triste]e. Adev\ratul
cre[tin, cel care poste[te, este
`nso]it de acea bucurie
sf=nt\, de acel mister ad=nc
al apropierii de Dumnezeu,
al sim]irii prezen]ei Sale `n
rug\ciune“, a declarat pentru
Radio Trinitas prof. dr.
Marian Puescu, de la
Seminarul Teologic Liceal
Ortodox din T=rgovi[te.
Concertul dedicat
sus]inerii Bisericii
ortodoxe rom=ne
„Sf. Andrei“ din
Potomac, un succes
Concertul dedicat sus]inerii
proiectului de construc]ie a
noii Biserici ortodoxe rom=ne
„Sf. Andrei“ din Potomac,
Maryland, SUA, care a fost
sus]inut s=mb\t\, 10 febru-
arie, la Rockville, a fost un
adev\rat succes, informeaz\
Romanian Global News. La
acest eveniment, organizat
de Consiliul parohial al
Bisericii ortodoxe rom=ne
„Sf. Cruce“ din Alexandria,
Virginia, a participat [i
`ns\rcinatul cu afaceri al
Ambasadei Rom=niei la
Washington. De asemenea,
programul artistic a inclus [i
un scurt re-cital de muzic\
tradi]ional\, o reprezenta]ie
de dansuri tradi]ionale din
regiunea Moldovei a grupului
de copii al Bisericii „Sf.
Cruce“, precum [i un recital
clasic de vioar\ [i pian. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Ieri s-a
au desf\[urat lucr\rile vicii de asisten]\ social\, `n
special la nivelul parohiilor,
pentru categorii de per-
Adun\rii Na]ionale Biserice[ti a BOR soane aflate `n situa]ii de
risc social, aflate `n a[ez\-
mintele sociale ale Bisericii
Ieri, 14 februarie, la Pa- luat activitatea bisericeasc\ din jurul grani]elor ]\rii [i contemporan\ a fost consi- [i `n institu]iile de ocrotire
latul Patriarhiei, sub pre- pe plan intern [i extern `n diaspora, rela]ii externe bi- derat\ `mplinit\ `n dimen- ale Statului, precum [i pre-
[edin]ia Prea Fericitului anul 2006 sub aspect pas- serice[ti etc. siunile ei esen]iale. venirea institu]ionaliz\rii
Teoctist, Patriarhul Biseri- toral-misionar, social-cari- Misiunea preotului `n Dintre rezultatele pre-
cii Ortodoxe Rom=ne, s-au zentate men]ion\m faptul copilului [i a persoanelor
tativ, organizatoric, admi- spitale, orfelinate, case de
desf\[urat lucr\rile Adu- nistrativ, via]\ monahal\, copii sau b\trâni, armat\, c\ `n Biserica Ortodox\ Ro- vârstnice singure, dar [i
n\rii Na]ionale Biserice[ti a `nv\]\mânt teologic [i reli- penitenciare, educa]ia reli- mân\ func]ioneaz\ 279 de `nfiin]area de noi institu]ii
Bisericii Ortodoxe Române, gios `n [colile de stat, patri- gioas\ `n [colile publice, a[ez\minte sociale (42 fiind de asisten]\ social\ ca al-
informeaz\ Biroul de Pres\ moniu cultural bisericesc, construc]ia de noi loca[uri `nfiin]ate `n cursul anului ternative la cele clasice. V\
al Patriarhiei Rom=ne. Fo- activitate editorial-tipogra- de cult, lucrarea social-cari- trecut). Programele sociale amintim c\, `n anul 2006,
ale Patriarhiei Române au peste 268.000 de persoane
rul central reprezentativ al fic\, construirea de noi lo- tativ\, prezen]a misionar\
Bisericii Ortodoxe Rom=ne ca[uri de cult, rela]ii cu alte a Bisericii Ortodoxe Româ- avut ca obiective organi- au beneficiat de programele
(BOR) a analizat [i a eva- culte, leg\turile cu românii ne `n societatea româneasc\ zarea [i dezvoltarea de ser- sociale ale Bisericii. a
Opera]ii gratuite pentru copiii Un an de la
`nceperea
edi]iei a IX-a
a
bolnavi de hidrocefalie a Adun\rii
Generale a
a ARSB s-a `nfiin]at `n anul 2004 `n Germania, cu binecuv=ntarea IPS Mitropolit Serafim Consiliului
al Germaniei, Europei Centrale [i de Nord [i cu sprijinul financiar al parohiilor
Mondial al
Mitropoliei a Proiectul este sus]inut [i de Ministerul S\n\t\]ii Publice din Rom=nia a
Asocia]ia Rom=n\ Spi- efort de mediatizare `n
Bisericilor
na Bifida [i Hidrocefalie Germania [i Austria, aso- Ieri, 14 februarie
2007, s-a `mplinit un
din Bucure[ti (ARSB) a- cia]ia a reu[it s\ adune
dreseaz\ tuturor p\rin- aproximativ 270.00 de an de la `nceperea e-
]ilor care au copii bolnavi euro. Din 2004 p=n\ `n di]iei a IX-a a Adu-
de hidrocefalie (acumu- prezent au fost opera]i cu n\rii Generale a Con-
lare de ap\ la cap) rug\- succes peste 100 de copii. siliului Mondial al Bi-
sericilor. Prima `ntru-
mintea de a le solicita Adresa asocia]iei este: nire a avut loc `n pe-
ajutorul. Opera]ia de ca- Str. Secuilor nr. 7, Bl B- rioada 14-23 februarie
re ace[ti copii au nevoie 31, Sc. 3, Et. 2, Ap. 38, 2006, la Porto Alegre,
se face gratuit de c\tre Sect. 4 Bucure[ti. Brazilia. Au participat
medici neurochirurgi din
aproximativ 3.000 de
Rom=nia, asocia]ia pl\- Peste 800 de copii persoane, dintre care
tind doar valva care se peste 700 delega]i ofi-
implanteaz\ `n capul co- sunt `nregistra]i ciali ai Bisericilor
pilului, care cost\ 400 de la ARSB membre ale Consiliu-
euro. ~n ideea de a salva lui Mondial al Biseri-
cilor, precum [i ai unor
c=t mai mul]i copii care „Problema cea mare
sufer\ de o astfel de cu care ne confrunt\m `n organiza]ii ecumenice
boal\, aceast\ asocia]ie a prezent [i pentru care interna]ionale sau re-
apel\m la ajutorul BOR gionale cu care Con-
apelat la ajutorul Bise- siliul Mondial are re-
ricii Ortodoxe Rom=ne `n este aceea de a face cu-
la]ii de parteneriat,
ceea ce prive[te mediati- noscut\ activitatea noas- care au discutat pe
zarea serviciilor pe care tr\ la nivelul parohiilor tema „Dumnezeule,
le ofer\. [i la `ndem=na copiilor transform\ lumea
ARSB s-a `nfiin]at `n bolnavi de hidrocefalie prin harul T\u!“, in-
anul 2004 cu binecuv=n- s\ ia leg\tura cu noi la formeaz\ Radio Tri-
bolnavi [i nu se anun]\ adresat\ PF Patriarh
tarea IPS Mitropolit Se- adresa de mai sus, pen- nitas. Delega]ia Bise-
rafim al Germaniei, Eu- tru a ajunge s\ salv\m imediat pentru opera]ie, Teoctist [i celorlal]i ie- ricii Ortodoxe Rom=ne
ropei Centrale [i de Nord to]i copiii (`n prezent, ceea ce agraveaz\ starea rahi din Biserica Orto- a fost format\ din 13
[i cu sprijinul financiar avem `nregistra]i peste lor. Al]ii se tem nejustifi- dox\ Rom=n\, pre[edin- persoane, printre care
al parohiilor mitropoliei. 800) bolnavi de hidroce- cat de pierderea ajutoru- tele ARSB, Adriana amintim pe: IPS Ni-
lui social din partea sta- Tontsch, enoria[\ a pa- fon, Arhiepiscopul
Asocia]ia se ocup\ de op- falie [i spina bifida (n.r:
tului rom=n. Preciz\m rohiei ortodoxe rom=ne T=rgovi[tei, care a fost
erarea copiilor bolnavi de malforma]ie congenital\ [i conduc\torul dele-
hidrocefalie. Protectoa- a coloanei vertebrale ca- c\ opera]ia `n sine nu „Sf. Dumitru“ din Nurn-
berg (Germania). ga]iei Bisericii noastre
rea proiectului, care este racterizat\ prin lipsa de este complicat\ [i c\ la Porto Alegre, IPS
sus]inut [i de Ministerul sudur\ a arcurilor verte- [ansele de `ns\n\to[ire Pute]i ob]ine mai mul-
S\n\t\]ii Publice din Ro- brale, situat\, de obicei, sunt foarte mari, cu te informa]ii despre a- Arhiepiscop Nicolae al
Arhiepiscopiei Ortodo-
m=nia, este dna Barbara `n regiunea lombar\ [i condi]ia ca opera]ia s\ ceast\ asocia]ie [i ser- xe Rom=ne `n America
Stamm, vicepre[edintele sacral\) din Rom=nia. fie f\cut\ la timp, iar viciile ei sun=nd la nu- [i Canada, pr. dr. Mi-
Parlamentului bavarez [i Din experien]a de p=n\ copiilor opera]i s\ li se m\rul de telefon (021) chael Ti]a, consilier pe
332.42.72 sau scriind la probleme externe al
colaboratoare mai veche acum, am constatat c\ asigure o reabilitare co-
a Bisericii Ortodoxe Ro- anumi]i p\rin]i negli- respunz\toare“, s-a ex- adresa de e-mail: diga_eu- Patriarhiei Rom=ne,
m=ne. Printr-un mare jeaz\ pe proprii lor copii primat `n scrisoarea genia@yahoo.co. a pr. lect. dr. Dan Sandu
de la Facultatea de
Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia din Ia[i [i pr. conf. dr.
Nicolae Mosoiu de la
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 Facultatea de Teologie
Ortodoxa „Andrei {a-
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i guna“ din Sibiu. Adu-
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, Informa]ii suplimentare
narea General\ este
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul forul suprem legislativ
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 de telefon: 0232/276907, al Consiliului Mondial
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. al Bisericilor care cu-
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), la sediul
prinde, `n prezent, a-
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; Centrului de Pelerinaj proximativ 350 de
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. „Sf. Parascheva“ Biserici [i asocia]ii de
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis Biserici cre[tine din
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a din Ia[i: Bd. {tefan peste 120 de ]\ri din
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie cel Mare [i Sfânt `ntreaga lume. A IX-a
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic Adunare General\ a
nr. 16, `n curtea
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Consiliului Mondial al
Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane, Bisericilor a adoptat,
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: `n final, documentul
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim www.centruldepelerinaj.ro eclesiologic „Called to
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor. be the One Church“. a

Jude]ul Ia[i are mai mul]i bolnavi
de tuberculoz\ dec=t toat\ Austria
De[i cunoscut\ ca o boal\ a s\r\ciei [i
mizeriei, specific\, `n general, ]\rilor
subdezvoltate, tuberculoza continu\ s\ fac\
ravagii `n Rom=nia, ocup=nd locuri „frun-
ta[e“ `n topul bolilor cu mortalitate ridicat\.
Ca inciden]\ a num\rului de `mboln\viri, ]ara
noastr\ are rata cea mai ridicat\ din `ntreaga
de Otilia
B|LINI{TEANU
Sunte]i un pneumolog
de renume `n Rom=ni-
a. Ce v-a
a determinat s\
opta]i pentru o specia-
litate de care cei mai
mul]i medici se feresc?
Am f\cut parte din ultima
genera]ie de medici interni.
~n anul V de facultate am dat
examen, iar `n anul VI am lu-
crat cu salariu. Era tradi]ia
internatului, erau 7 locuri
pentru 180 de studen]i [i cei
care intrau ca interni erau
re]inu]i ulterior `n `nv\]\-
m=nt. ~n acel an n-au mai
fost locuri `n UMF [i ne-au
trimis la ]ar\. S-a interesat
de mine dl. prof. Ionescu (eu
vroiam la profesorul Popa, la
Hematologie), mi-a promis
sprijinul [i uite-a[a am ajuns
medic pneumolog. Dar nu-mi
pare r\u deloc.
Ce `nsemna aceast\
specialitate la vremea
respectiv\?
Pe atunci se numea `nc\
Ftiziologie, iar prof. Ionescu
se chinuia s\ o transforme
`n Pneumologie, pentru c\
boli pulmonare sunt toate. A
fost o specialitate bine finan-
]at\ un timp, p=n\ prin anii
’70, iar pe urm\, brusc, a
fost l\sat\ „la periferie“. Nu
s-au mai dat bani [i a r\mas
totul `n coad\ de pe[te.
Cum ar\tau atunci
spitalele de pneumo-
ftiziologie?
Erau spitale noi, cel din
Ia[i, cel pu]in, este cel mai
nou. ~n primii ani, bolnavii
Primul laborator
din ]ar\ pentru
patologia somnului
Sunte]i cel care a
ini]iat, la Ia[i, un
procedeu modern de
abordare a patolo-
giei somnului. ~n ce
context s-a a `nt=m-
plat acest lucru?
Orice om petrece o trei-
me din via]a sa dormind.
Este firesc, deci, ca [i `n
acest\ perioad\ s\ apar\
anumite tulbur\ri. Acest
lucru s-a descoperit relativ
t=rziu, de[i `n literatur\ [i
`n scrierile mistice chiar a-
par descrieri ale afec]iuni-
lor din timpul somnului.
~ncetul cu `ncetul s-a ajuns
s\ se identifice aceste boli,
o patologie foarte inte-
resant\, complex\, care ne-
cesit\ pentru diagnostic un
aparat destul de scump -
polisomnograful. Ini]ial, pe
baza cuno[tin]elor avute,
apoi `n urma deplas\rilor
mele, am reu[it s\ cump\-
r\m un polisomnograf. A-
poi, un medic de-al nostru,
dr. Daniela Boi[teanu [i-a
Uniune European\. Reduc=nd situa]ia numai
la nivelul jude]ului Ia[i, prof. Traian
Mih\escu, [eful Clinicii de Pneumologie din
cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie,
apreciaz\ c\ aici se `mboln\vesc anual de
tuberculoz\ mai multe persoane dec=t se
`nregistreaz\ `n `ntreaga Austrie.
m=ncau foarte bine. Aveau
dou\ sau trei feluri de m=n-
care. Nu se punea problema
medica]iei [i aprovizion\rii
[i asta p=n\ prin anii
1984-1985. Normarea era o
problem\, pentru c\ exista
pu]in personal, nu erau
locuri la catedr\.
Era `ns\ o mai mare dis-
ciplin\ `n r=ndul medicilor
generali[ti, care dac\ nu
urm\reau bolnavii erau `n
mod cert sanc]iona]i. Exis-
tau `ns\ mai multe fonduri
pentru deplasarea `n teren.
{i oamenii g=ndeau altfel,
acum sunt mai debusola]i.
Dumneavoastr\ cu-
noa[te]i foarte bine
psihologia bolnavilor
de tuberculoz\ din a-
ceast\ parte a ]\rii.
Unde gre[esc ace[tia
cel mai mult?
Principala problem\ e c\
nu s-a investit nimic `n sec-
torul rural, care arat\ ca `n
epoca de piatr\. Eu m\ mir
c\ am fost accepta]i `n Uni-
unea European\ cu situa]ia
`n care se afl\ satele noas-
tre. Nu departe, la 10 km de
Ia[i dac\ mergem, se v\d
colibele de chirpici `n care
tr\iesc oamenii [i nu se in-
tereseaz\ nimeni de ei. {i
asta se `nt=mpl\ `n cazul a
45-50% din popula]ia Rom=-
niei. Infrastructura `n me-
diul rural este la p\m=nt.
Eu am f\cut un an [i jum\-
tate la ]ar\, ca medic gene-
ralist, dar dup\ primar, eu
eram cel mai respectat, exis-
ta un statut. Acum statutul
`l are c=rciumarul.
Bolnavul nu gre[e[te; el
nu este niciodat\ vinovat. E
ceea ce am `nv\]at noi `n
facultate. Sistemul `n care
f\cut o tez\ de doctorat `n
apneea de somn. Am testat
terenul [i am g\sit o com-
panie interesat\ s\ ne ajute
cu al doilea polisomnograf [i
a[a a `nceput totul.
Cum a fost primit\
aceast\ noutate de
c\tre pacien]i?
Dac\ diagnosticul este
corect, odat\ `nceput trata-
mentul cu CPAP, a doua zi
pacientul se scoal\ alt om.
Dup\ utilizarea respirato-
rului, rezultatele sunt spec-
taculoase: dispare complet
sfor\itul, dispar pauzele în
respira]ie, pacientul se bu-
cur\ de un somn profund, se
treze[te odihnit, nu mai
transpir\ noaptea, nu mai
are dureri de cap [i nu mai
este somnolent ziua. Dup\
mai multe cure de trata-
ment, rezultatul este ame-
liorarea oxigen\rii s=ngelui
în timpul nop]ii, cu cre[terea
performan]elor individului
în timpul zilei. G=ndi]i-v\ ce
`nseamn\ un somn odihni-
tor pentru un om cu difi-
cult\]i de respira]ie `n tim-
pul somnului. Rezultatele
au fost bune [i metoda s-a
transmis din om `n om.
INTERVIU
tr\ie[te, care „l-a creat“, es-
te vinovat. Menirea noastr\
ca medici nu este aceea de a
`nvinov\]i bolnavul. Bolile
acestea sociale sunt subfi-
nan]ate. Noi avem nevoie `n
Rom=nia de transplanturi
[i alte lucruri sofisticate,
c=nd `nc\ n-am rezolvat he-
patita, diareea, p\duchii,
tuberculoza.
Cel mai important
focar de transmitere
a bolii este
bodega din sat
Ce inciden]\ are `n
prezent tuberculoza `n
jude]ul Ia[i?
Jude]ul Ia[i `nregistreaz\
`n fiecare an mai multe ca-
zuri dec=t se `nregistreaz\
`n toat\ Austria. Adic\, `n
Austria se `nregistreaz\ an-
ual 1.250 de cazuri, iar noi
`nregistr\m 1.350. Deci, este
o mare problem\. {i ce buget
are Austria pentru combat-
erea tuberculozei [i c=t avem
noi? La nivel na]ional, unii
se laud\ c\ a mai sc\zut in-
ciden]a tuberculozei, dar
uit\ s\ spun\ c\ fac ra-
portarea la popula]ia oficial\
a Rom=niei, de 23 de mil-
ioane de locuitori, popula]ie
pe care n-o mai avem acum
`n acela[i num\r. Dac\ ar fi
calculat\ la popula]ia real\,
tuberculoza continu\ s\ r\-
m=n\ un pericol.
Care ar fi categoriile
de v=rst\ predispuse
`mboln\virii?
Din p\cate, o categorie de
v=rst\ activ\, la b\rba]i
`ntre 30-50 de ani, iar la fe-
mei chiar mai aproape, la
v=rsta maternit\]ii, `ntre 20
[i 30 de ani, cu importante
repercusiuni economice (con-
cediile medicale, afectarea
familiei `n cazul femeilor,
pentru c\ stau `n tratament
timp de 6 luni de zile), iar
marea majoritatea sunt de-
favoriza]i social (cam 40%).
Noi avem foarte mul]i bol-
navi f\r\ locuin]\, f\r\ ser-
viciu, cu situa]ii grave.
„Pneumologia a fost o specialitate bine finan]at\
un timp, p=n\ prin anii ’70, iar pe urm\, brusc, a
fost l\sat\ «la periferie». Atunci s-au f\cut spitale
noi, cel din Ia[i, cel pu]in, este cel mai nou“
Joi, 15 februarie 2007 5
Prof. Traian Mih\escu
s-a n\scut `n 1953 `n Vaslui,
ora[ `n care a absolvit liceul,
la sec]ia real\. A urmat apoi
Facultatea de Medicin\ din
Ia[i, devenind medic intern
[i `n final specialist `n
Pneumologie. A fost pentru
mai mul]i ani directorul
Spitalului Clinic de Pne-
umoftiziologie din Ia[i [i al
Centrului Pilot al Organi-
za]iei Mondiale a S\n\t\]ii
(OMS) `n probleme de tu-
berculoz\. Este cel care a
`nfiin]at, `n urm\ cu trei
ani, primul laborator pentru
patologia somnului, dotat cu
polisomnograf, un aparat ca-
re trateaz\ dificult\]ile de
respira]ie `n somn. A adus
`n Rom=nia, `n urma unei
burse de studiu, „British
Medical Journal“, o revist\
medical\ de mare valoare `n
Europa. Anul acesta a fost
nominalizat `n topul celor
mai buni profesioni[ti din
Rom=nia de c\tre publica]ia
online TopMedici.
Este o boal\ a persoane- t\]ii tuberculozei contribuie tite [i dac\ medicul de fami-
lor marginalizate, dar asta consumul aproape animalic lie ar [ti s\ discearn\ `ntre
nu `nseamn\ c\ apare [i la de alcool, mai ales `n mediul bolile respiratorii netuber-
persoane cu statut social rural. Pentru c\ `n momen- culoase [i cele tuberculoase
foarte bun. La copii este o tul de fa]\ cel mai important (foarte asem\n\toare clinic)
inciden]\ mare a tubercu- focar de transmitere a bolii lucrurile ar sta altfel. Din
lozei. S\ nu uit\m c\ am este bodega din sat, unde programul Ministerului S\-
avut o popula]ie puternic in- bolnavii socializeaz\. n\t\]ii pe 2007 nu sunt bani
fectat\ HIV, care s-a putut nici pentru culturi, nici pen-
`mboln\vi u[or. Avem, apoi, tru examenul bacteriologic,
o popula]ie de copii institu- Locul I `n UE la ca s\ nu mai vorbim de radi-
]ionaliza]i, predispu[i la `m- `mboln\virile de TBC ografii.
boln\viri [i copii margina-
liza]i chiar `n ora[. Pe ce loc se situeaz\ Ro-
Ce ar trebui reglat `n m=nia `n lume din punc-
Se invoc\ foarte mult acest sistem de pre- tul de vedere al inci-
`n ultima vreme cre[te- ven]ie [i tratament al den]ei `mboln\virilor?
rea rezisten]ei la an- tuberculozei? ~n Uniunea European\ sun-
tibioterapie a pacien-
Trebuie mai bine pus la tem de departe pe primul
]ilor cu TBC. Care este punct sistemul finan]\rii. loc. Rom=nia vine cu 30.000
situa]ia `n Rom=nia?
Dac\ toate specialit\]ile din de cazuri pe an, deta[=ndu-
Cele mai multe cazuri de penumologie ar bine preg\- se net de celelalte ]\ri. a
acest fel s-au `nregistrat `n
Africa de Sud. Avem [i noi
cazuri rezistente la terapia
cu antibiotice, dar nu cu un
agent foarte virulent. Se
`nt=mpl\ la pacien]ii care,
neav=nd un suport social nu
respect\ tratamentul indi-
cat. Sunt unii pacien]i care
am=n\ administrarea trata-
mentului [i r\m=n a[a, ne-
vindeca]i, tocmai pentru a
beneficia de mas\ gratuit\
[i cazare `n sanatoriu.
Tuberculoza nici nu ar
trebui internat\, pentru c\
odat\ diagnosticat\ [i `nce-
put tratamentul nu mai este
contagioas\.
~n plus la men]inerea ni-
velului crescut al morbidi-
6 Joi, 15 februarie 2007
PE SCURT
ANL va construi
case cu panouri
solare
Agen]ia Na]ional\ pentru Lo-
cuin]e va `ncepe, `n vara lui
2007, construc]ia unor blocuri
care vor fi alimentate cu e-
nergie electric\ [i termic\,
produs\ de pompe de c\ldur\
2.000 de disponibiliz\ri la Romsilva `n 2007
Aproximativ 1.500-2.000 de
silvicultori din structurile
Regiei Na]ionale a P\durilor
(RNP) - Romsilva vor fi dispo-
nibiliza]i `n 2007, `n urma
retroced\rilor suprafe]elor de
p\dure efectuate `n baza legii
247/2005, a anun]at, ieri, direc-
torul general al RNP-
Romsilva, Simion Maftei. „Nu-
ECONOMIC
m\rul exact de silvicultori care
vor disponibiliza]i `n acest an
depinde de suprafa]a de p\-
dure care va fi retrocedat\
c\tre proprietarii priva]i [i
care nu va mai fi administrat\
de RNP“, a spus Maftei. ~n
acest moment, Romsilva are
24.000 de angaja]i. Potrivit di-
rectorului general al Romsilva,
angaja]ii care vor pleca din
cauza reducerii suprafe]elor de
p\dure aflate `n proprietatea
public\ a statului vor primi
salarii compensatorii conform
legii, iar pentru alte categorii
de personal disponibilizate
compensa]iile vor fi conform
contractului colectiv de munc\.
Din RNP-Romsilva au plecat,
anul trecut, 1.107 persoane, un
num\r de 728 de angaja]i pri-
mind salarii compensatorii, iar
309 au fost disponibiliza]i `n
baza prevederilor contractului
colectiv de munc\.
Pân\ la data de 31 decem-
brie 2006 au fost puse `n pose-
sie aproape 290.000 ha de p\-
dure, dintr-un total de
546.969 ha validate de comisi-
ile locale, `n baza Legii
247/2005. ~n baza acestei legi
a fost solicitat\ o suprafa]\ de
2,52 milioane ha. Potrivit
datelor furnizate de Romsil-
va, din 1990 [i pân\ `n pre-
zent s-au retrocedat circa 2,4
milioane ha de p\dure `n baza
Legii 18/2001, a Legii 1/2000
[i a Legii 247/2005. Dup\ fi-
nalizarea procesului de retro-
cedare, statul va r\mâne cu
aproximativ 40% din cele 6,3
milioane ha de p\dure ale
României. a

Rom=nia este cea mai atractiv\

[i panouri solare. Potrivit de-
clara]iilor pre[edintelui Agen-
]iei Române pentru Conser-
varea Energiei (ARCE), Ioan
Silviu Lefter, ARCE este tre-
cut ca [i consultant al ANL
pentru realizarea acestui pro-
iect. Ministerul Transporturi-
lor anun]a, la finele lunii
noiembrie a anului trecut, c\
ANL organizeaz\ concurs
pentru a identifica cele mai
eficiente solu]ii de `nc\lzire a
locuin]elor construite pentru
tineri, la un raport optim
cost-calitate. Potrivit unui co-
municat al Ministerului
Transporturilor, Construc]i-
ilor [i Turismului(MTCT),
Agen]ia Na]ional\ pentru
Locuin]e organizeaz\, `n
cadrul programului pilot pen-
tru construirea de locuin]e
pentru tineri destinate
`nchirierii, concurs de solu]ii
eficiente din punct de vedere
al consumului energetic [i la
un raport optim cost-calitate
realizate prin utilizarea de
tehnologii performante.
Pentru aceste locuin]e au fost
propuse centralele termice a
c\ror func]ionare ia `n calcul
[i utilizarea unor surse de e-
nergie regenerabil\, respectiv
ap\ geotermal\ [i energie so-
lar\. ~n acest sens se are `n
vedere introducerea
tehnologiilor moderne [i per-
formante, eficiente din punct
de vedere economic [i calita-
tiv, prin care va fi protejat [i
mediul `nconjur\tor.
Termoelectrica
va fuziona cu
Hidroelectrica
Termoelectrica va fuziona cu
Hidroelectrica, iar filialele
Electrocentrale Bucure[ti,
Gala]i [i Deva vor fi trecute
`n proprietatea statului, po-
trivit unui proiect de ordo-
nan]\ de urgen]\. Potrivit
proiectului de act normativ
ini]iat de Ministerul Econo-
miei [i Comer]ului (MEC), da-
toria cu cuantumul cel mai
mare, care va [i [tears\, re-
prezint\ obliga]iile fiscale
c\tre fondul de risc aferent
`mprumuturilor externe ale
Termoelectrica garantate sau
sub`mprumutate de stat,
pân\ la data de 31 decembrie
2006, respectiv 2.074.404.000
de lei. Restul datoriilor de
pân\ la trei miliarde de lei
reprezint\ taxa pe valoarea
ad\ugat\ (306 milioane de
lei), datoriile c\tre bugetul
general consolidat al statului,
bugetul asigur\rilor sociale
de stat, bugetul asigur\rilor
pentru [omaj (292 milioane de
lei), taxe [i comisioane va-
male pentru importuri (254
milioane de lei), precum [i da-
torii c\tre AVAS, constând `n
crean]e preluate de la
Distrigaz Sud [i Distrigaz
Nord (51 milioane de lei).
MEC mai propune ca filialele
Electrocentrale Bucure[ti,
Gala]i [i Deva s\ fie tranfe-
rate `n proprietatea statului,
reprezentat de MEC, odat\ cu
filialele Termoserv aferente
fiec\rei termocentrale.
Ulterior `ndeplinirii acestor
m\suri, potrivit proiectului de
Ordonan]\ de Urgen]\,
Termoelectrica va fuziona cu
Hidroelectrica, acesta din
urm\ absorbind produc\torul
de energie termic\ [i electri-
c\. Hidroelectrica va continua
s\ atrag\ investi]ii ca s\ rea-
lizeze grupuri noi de generare
a energiei electrice sau s\ le
modernizeze pe cele existente
la fostele sucursale ale Ter-
moelectrica, respectiv CET
Br\ila, Borze[ti [i Doice[ti. a
]ar\ pentru investi]iile str\ine
a Studiul a fost realizat pe baza r\spunsurilor a 200 de directori executivi ai unor companii
multina]ionale, 65 dintre ace[tia având afaceri [i `n România a }ara noastr\ este dep\[it\ `n
regiune de Grecia [i Turcia `n ceea ce prive[te calitatea [i disponibilitatea sistemului
de cercetare [i percep]ia asupra infrastructurii de telecomunica]ii a Investi]iile str\ine se vor
concentra pe domenii calitative, precum serviciile, telecomunica]iile [i IT [i industria auto a
România este cea mai a- ]iilor investitorilor str\ini
tractiv\ destina]ie pentru cu privire la atractivitatea
investi]ii str\ine din Europa prezent\ [i viitoare a medi-
de Sud-Est [i `[i va p\stra ului de afaceri din
aceast\ pozi]ie `n regiune [i Europa de Sud-
`n urm\torii trei ani, potrivit Est. Astfel, 58%
unui studiu asupra atracti- din respon-
vit\]ii investi]ionale realizat den]i au indi-
de compania Ernst&Young, cat România
dat publicit\]ii ieri. ca fiind o
„România a fost desem- ]ar\ a-
nat\ de responden]ii no[tri tractiv\
ca fiind cea mai atractiv\ pentru
]ar\ din regiune pentru afaceri,
investitorii str\ini, `n prin- pe locul
cipal datorit\ unor factori urm\tor
precum cre[terea produc- situându-se
tivit\]ii, for]a de munc\ Turcia -49%,
ieftin\ [i specializat\ [i Grecia - 48%
disponibilitatea loca]iilor. [i Bulgaria -
România `[i va p\stra a- 44%.
ceast\ pozi]ie [i `n urm\- România a
torii trei ani, urmând s\-[i câ[tigat prima
consolideze astfel locul I“, a pozi]ie datorit\
declarat directorul de ]ar\ for]ei de
Ernst&Young România, munc\ specia-
Camelia Horlaci. lizate [i relativ
Studiul a fost realizat pe ieftine [i a
baza r\spunsurilor a 200 de cre[terii pro-
directori executivi ai unor ductivit\]ii.
companii multina]ionale, 65 De asemenea,
dintre ace[tia având afaceri un criteriu la
[i `n România. Sondajul a care România a punctat poz-
fost realizat `n luna octom- itiv a fost acela al flexi-
brie 2006, fiind primul rea- bilit\]ii legisla]iei [i lipsei
lizat de Ernst&Young pen- unor probleme referitoare la
tru aceast\ regiune. flexibilitatea fiscal\.
Cei 200 de directori au
plasat România pe primul
Rom=nia, atractiv\ loc ca ]int\ investi]onal\ `n
pentru afaceri regiune [i `n urm\torii trei
ani, cu 68% dintre r\s-
Studiul indic\ dou\ abor- punsurile favorabile pe baza
d\ri: monitorizarea proiecte- acelora[i atuuri, ]ara noas-
lor de investi]ii directe cu a- tr\ fiind urmat\ de Bulgaria
jutorul bazei de date a com- - 62%, Turcia - 59%, Grecia -
paniei [i sondarea percep- 56% [i Serbia - 55%.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PESTE O MIE DE SINDI- `n a doua etap\, cre[terea salar-
ial\ va reprezenta diferen]a de
CALI{TI DE LA METROU AU la cei 6% din prima etap\ pân\
PROTESTAT IERI: Peste o mie
la plafonul maxim permis de
de sindicali[ti de la metrou s-au fondul de salarii prev\zut `n
adunat, ieri, `n fa]a sediului bugetul de venituri [i cheltuieli.
Ministerului Transporturilor,
a ROMSILVA A EXPORTAT
pentru a participa la un mar[,
pân\ la Palatul Victoria, `n 5 MII DE TONE DE FRUCTE
semn de protest fa]\ de nesolu- DE P|DURE: Romsilva a expor-
]ionarea revendic\rilor lor pri- tat 5.000 de tone de fructe de
vind salarizarea. Ini]ial, mem- p\dure, ob]inând cele mai mari
brii Uniunii Sindicatelor Libere pre]uri pe pia]a european\ de
Metrou au solicitat adminis- pân\ acum, a declarat, ieri, di-
tra]iei Metrorex `ncheierea unui rectorul general Romsilva,
nou contract colectiv de munc\ Simion Maftei. „Anul trecut am
[i o majorare salarial\ cu 49% reu[it s\ realiz\m venituri de
`ns\ conducerea societ\]ii a afir- cinci milioane de euro, având cel
mat c\ nu poate lansa nici o mai bun pre] pe pia]a euro-
ofert\ atât timp cât nu a fost pean\“, a spus Maftei. Cele mai
aprobat bugetul de venituri [i solicitate fructe de p\dure la ex-
cheltuieli al unit\]ii. Ulterior, `n port au fost afinele, zmeura [i
cadrul negocierilor, oferta admi- murele, `n contextul `n care o-
nistra]iei a presupus o cre[tere ferta altor ]\ri a fost diminuat\
salarial\ `n dou\ etape, din care fa]\ de anii trecu]i. Romsilva a
prima este de 6%, aplicabil\ de exportat 5.000 de tone de fructe
la `nceputul lunii ianuarie, iar de p\dure `n ]\ri precum Ger-
Nevoia
de infrastructur\
Pentru a-[i consolida po-
zi]ia, `n urm\torii trei an,
investitorii a[teapt\ c\ Ro-
mânia s\-[i `mbun\t\]eas-
c\ infrastructura, politicile
administrative, s\ aib\ un
mediu politic mai stabil. De
asemenea, este necesar\
impunerea unor standarde
de reglementare la nivel eu-
ropean [i `mbun\t\]irea
mania, Austria, Italia [i Fran]a.
~n 2006, Romsilva a realizat un
venit de 27,1 milioane de euro,
din exporturi. Al\turi de fruc-
tele de p\dure, Romsilva a mai
exportat 45.000 de metri cubi de
cherestea, dar [i 3.000 de iepuri
`n Italia.
a PROGRAMUL „RABLA“
CONTINU| {I ~N 2007: Pro-
gramul de `nnoire auto va con-
tinua [i `n acest an, decizie a-
probat\, ieri, de Guvern prin or-
donan]\ de urgen]\, a anun]at
ministrul Mediului, Sulfina
Barbu. Fondurile totale puse la
dispozi]ie pentru acest program,
`n 2007, sunt de 49,5 milioane
de lei pentru 16.500 de autotu-
risme uzate, prima de casare fi-
ind men]inut\ astfel la nivelul
de 3.000 de lei. Programul va fi
opera]ional la sfâr[itul lunii
aprilie, conform estim\rilor, a
precizat Sulfina Barbu.
sistemului de educa]ie [i
cercetare. La ora ac-
tual\, România
este dep\[it\ `n
regiune de Gre-
cia [i Turcia `n
ceea ce prive[te
calitatea [i dis-
ponibilitatea
sistemului de
cercetare [i
percep]ia asu-
pra infrastruc-
turii
de te-
leco-
mu-
n i -
ca]ii.
De ase-
menea,
cele do-
u\ ]\ri
sunt pre-
ferate de
unii investi-
tori [i dato-
rit\ calit\]ii
vie]ii, `n ceea
ce prive[te
Grecia, [i a m\rimii
pie]ei [i unor resurse
mai importante, `n
cazul Turciei.
„România este, iat\, pe
primul loc ca percep]ie `n
ceea ce prive[te atrac]ia pe
care o exercit\ asupra in-
vestitorilor str\ini, dar tre-
buia s\ realizeze c\ intr\
`ntr-o nou\ lig\ a investi-
]iilor str\ine. ~n urm\torii
ani nu va mai fi vorba de in-
vesti]ii care vizeaz\ marea
privatizare sau proiecte cu
risc mare, dar [i cu câ[tig
mare. Investi]iile str\ine se
a {OMAJ DE 5% ~N 2006:
La finalul anului 2006, `n Ro-
mânia erau `nregistra]i 460.500
de [omeri, iar rata [omajului,
calculat\ `n raport cu popula]ia
activ\, era de 5,2%, `n sc\dere
fa]\ de luna decembrie 2005,
arat\ datele INS. Efectivul
salaria]ilor la sfâr[itul lunii de-
cembrie 2006 a fost cu 28,4 mii
persoane mai mic decât `n luna
noiembrie 2006, `n cursul anu-
lui nefiind oscila]ii semnificati-
ve de la o lun\ la alta. Num\rul
[omerilor `nregistra]i la sfâr-
[itul lunii decembrie 2006 a fost
mai mic cu 62,5 mii persoane,
comparativ cu luna decembrie
din anul 2005; din num\rul total
al [omerilor `nregistra]i, femeile
au reprezentat 41,6%. Rata [o-
majului `nregistrat `n luna de-
cembrie 2006 a fost de 5,2% `n
raport cu popula]ia activ\ civil\
total\, `n sc\dere fa]\ de luna
decembrie 2005 (5,9%). a
vor concentra pe domenii
calitative, precum serviciile,
telecomunica]iile [i IT [i in-
dustria auto. Aici va fi
vorba despre investi]ii cu
risc redus [i care vor trebui
s\ produc\ valoare ad\u-
gat\ mare“, a spus Marc
Lhermitte, partener `n
cadrul Ernst&Young.
O concuren]\ acerb\
Acesta a precizat c\ Ro-
mânia va trebui s\ realizeze
c\ intr\ pe o pia]\ extrem de
concuren]ial\, acolo unde
investi]iile vor avea o alt\
direc]ie [i un alt scop, a[a c\
mediul de afaceri [i cel ad-
ministrativ trebuie s\ fie
preg\tite s\ pun\ accentul
pe calitate [i pe eficien]a
costurilor, deoarece unele a-
vantaje, precum for]a de
munc\ ieftin\, vor fi pier-
dute treptat `n perioada
urm\toare.
Potrivit studiului, Euro-
pa de Sud-Est a reprezentat
un magnet pentru investi-
]iile str\ine `n perioada
2001-2005 datorit\ atrac-
tivit\]ii costului for]ei de
munc\, a productivit\]ii
mari, a proceselor de priva-
tizare desf\[urate aici. „In-
dustria tradi]ional\ corobo-
rat\ cu for]a de munc\ ief-
tin\ [i bine preg\tit\ a dus
la imense cre[teri de pro-
ductivitate, dar acum regi-
unea va intra `ntr-o nou\
era a investi]iilor“, a pre-
cizat Lhermitte. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 15 februarie
Cerul va fi temporar
noros. Izolat va ploua slab
`n prima parte a zilei `n
Moldova [i Dobrogea. ~n
nordul Carpa]ilor Orien-
tali, precipita]iile vor fi [i
sub form\ de lapovi]\ [i
ninsoare. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat, cu
unele intensific\ri `n Do-
brogea. Temperaturile mi-
nime se vor situa `ntre -3
[i 5 grade. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse
`ntre 5 [i 14 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 15.02.2007
Dolar SUA 2,5890
Euro 3,3876

B\sescu a cerut `n Parlament un referendum pentru votul uninominal
Anun]at cu c=teva zile
`nainte, discursul pre[edin-
telui Traian B\sescu (foto)
`n fa]a Parlamentului s-a
produs `n lipsa opozi]iei. Cu
numai c=teva ore `nainte de
Demiterea Monic\i Macovei
depinde de Curtea Constitu]ional\
a Adoptarea mo]iunii anti-Macovei `naintat\ de opozi]ie ad=nce[te criza din politica rom=neasc\
a Amenin]at de conservatori, premierul T\riceanu am=n\ o decizie `n privin]a ministrului Justi]iei
a Obligativitatea demiterii lui Macovei devine subiectul unei dispute constitu]ionale a
De[i PC, PRM [i PSD
au reu[it s\-[i impun\
voin]a mar]i `n Parla-
ment, coali]ia de guver-
nare nu se gr\be[te s\ re-
trag\ ministrul Justi]iei
din func]ie. ~n aren\ intr\
juri[tii, care `mping cazul
c\tre un deznod\m=nt al
Cur]ii Constitu]ionale.
T\riceanu tempereaz\
av=ntul opozi]iei
Trecerea mo]iunii sim-
ple ini]iate de Partidul
Conservator `l pune pe pri-
mul ministru T\riceanu
`ntr-o pozi]ie extrem de di-
ficil\. Cu toate c\ are o co-
laborare destul de dificil\
cu Monica Macovei, [eful
executivului nu poate ris-
ca un nou conflict cu demo-
cra]ii sau cu Comisia Eu-
ropean\. Astfel, cu toate
c\ PC l-a amenin]at cu o
mo]iune de cenzur\ dac\
nu o `ndep\rteaz\ pe Ma-
covei, premierul nu face
deocamdat\ acest lucru,
cer=ndu-i ministrului s\u
doar s\ prezinte, la urm\-
toarea [edin]\ de Guvern,
o list\ a m\surilor referi-
toare la problemele solici-
tate `n mo]iune. T\riceanu
am=n\ o decizie [i p=n\ `n
momentul `n care va fi cla-
rificat caracterul obligato-
riu sau nu a prevederilor
mo]iunii simple adoptate
de Parlament.
Opozi]ia cere insistent
demisia
Entuziasmate de suc-
cesul ob]inut `mpotriva
puterii, partidele de opo-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ANDREI MARGA AR
PUTEA FI EUROPARLA-
MENTAR PLD: Andrei Mar-
ga, pre[edintele Consiliului
Academic al Universit\]ii
„Babe[-Bolyai“ din Cluj, fost
pre[edinte al PN}CD, ac-
tualmente membru al PNL,
ar putea s\ se `nscrie `n
PLD. Deputatul Mona Mus-
c\, vicepre[edinte interimar
al PLD, a confirmat, ieri, c\
venirea [efului statului la
palatul Parlamentului,
PSD, PRM [i PC au anun]at
c\ nu vor asista la [edin]a
camerelor reunite. Cele trei
partide se simt jignite de
zi]ie se `ntrec `n decla-
ra]ii belicoase la adresa
guvernului. Din partea
social-democra]ilor, de-
putatul Victor Ponta a
spus c\ ministrul Justi]i-
ei este deja demis prin
mo]iunea simpl\ adop-
tat\ de Senat [i c\ acesta
se afl\ acum „`ntr-o peri-
oad\ de interimat“. Pon-
ta [i-a argumentat opini-
ile prin faptul c\ deciziile
Senatului sunt obligato-
rii pentru Guvern, potri-
vit Regulamentului - care
este lege organic\ - [i
pentru c\ se aplic\ prin-
cipiul constitu]ional c\
un ministru este revocat
de forul care i-a acordat
votul, respectiv Parla-
mentul. ~n opinia deputa-
tului social-democrat,
Marga poart\ discu]ii cu
conducerea liberal-democ-
rat\. Mai mult, fostul rector
al universit\]ii clujene [i
fostul ministru al Educa]iei
`n perioada guvern\rii CDR
ar putea candida pe listele
PLD pentru alegerile eu-
ropene. Pe de alt\ parte,
Mona Musc\ a afirmat c\
discu]iile cu Mihai-R\zvan
Ungureanu au fost sistate,
acesta luând decizia de a
ACTUALITATE
modul de exercitare al man- Guvern. „Exist\ o stare de
datului de c\tre pre[edinte nervozitate pentru o parte
[i au anun]at c\ `[i vor con- din oamenii politici, deoare-
tinua demersul de suspen- ce nu mai func]ioneaz\ tele-
dare a acestuia din func]ie. fonul c\tre procurori [i jude-
Cu toate acestea, pre[edin- c\tori“, a afirmat, ieri,
tele B\sescu a vorbit din pre[edintele, ad\ug=nd c\
nou despre leg\turile dintre ace[tia reprezint\ tot spec-
politicieni [i oligarhia finan- trul politic. „~n ultimii doi
ciar\. Afirm=nd c\ declara- ani, fo[ti [i actuali baroni lo-
]iile sale de la bilan]ul DNA cali, fo[ti [i actuali mini[tri,
au fost exagerate de opozi- fo[ti [i actuali parlamentari,
]ie, [eful statului a spus din fo[ti [i actuali consilieri lo-
nou c\ exist\ oameni poli- cali au `nceput s\ r\spund\
tici care fac legi pentru in- `n fa]a legii. A[ spune c\ jus-
fractori [i sunt `n perma- ti]ia a `nceput s\ func]ioneze,
nent\ leg\tur\ cu ace[tia. ceea ce creeaz\ un disconfort
Traian B\sescu a ad\ugat major celor care au f\cut
c\ acest lucru nu ]ine doar din politic\ doar vehicolul
de politicieni afla]i `n Parla- `mbog\]irii“, a precizat [eful
ment, ci [i de politicieni a- statului, f\c=nd aluzie la
fla]i `n consiliile locale, `n mo]iunea anti-Macovei adop-
Ministrul Macovei a devenit
miza unei lupte politice [i constitu]ionale
faptul c\ Monica Macovei alin. 2 din Regulamentul
nu accept\ s\-[i dea de- Senatului. Liderul grupu-
misia demonstreaz\ c\, lui, senatorul liberal Puiu
ori nu accept\ principiile Ha[otti, afirm\ c\ le-
legisla]iei, ori „are lucruri giuitorul constitu]ional, `n
mult mai grave de as- respectul principiului e-
cuns“. „Dac\ Monica Ma- chilibrului puterilor `n
covei nu vrea s\ plece, ori stat, nu a `n]eles s\ dea o
are ni[te lucruri foarte
finalitate obligatorie hot\-
grave de ascuns, ori este rârilor Senatului, prin ca-
[antajat\, [i trebuie s\ ne
re se consemneaz\ rezul-
spun\ de ce [i de cine“, a tatul unei mo]iuni simple.
mai spus Ponta.
Ha[otti arat\ c\ obli-
gativitatea deciziilor Se-
Curtea Constitu]ional\ natului adoptate `n ca-
drul mo]iunilor simple
va decide
`ncalc\ principiul sepa-
Nemul]umit de pre- ra]iei puterilor `n stat,
ten]iile opozi]iei, grupul Parlamentul neavând ca-
Alian]ei D.A. din Senat a litatea s\ decid\ asupra
sesizat, ieri, conducerea unor chestiuni care ]in
Cur]ii Constitu]ionale cu exclusiv de organizarea [i
privire la neconstitu]io- func]ionarea Guvernului.
nalitatea articolului 157, Potrivit senatorului libe-
r\mâne `n PNL. Singurele ROM+NIA: C=nt\re]ul spa-
persoane persoane care nu niol Julio Iglesias a anun]at
vor putea candida pe listele c\ va sus]ine un turneu, `n
PLD pentru alegerile parla- vara acestui an, `n România.
mentare sunt membrii co- Iglesias va concerta `n aer
liber `n cinci ora[e din ]ar\:
misiei care va analiza do-
Bucure[ti, Sibiu, Timi[oara,
sarele candida]ilor [i care,
Constan]a [i Bra[ov. Marele
practic, va face prima selec-
artist vine pentru a treia oa-
]ie, `nainte de alegerile in-
r\ `n România, inten]ion=nd
terne pe aceast\ tem\.
s\-[i promoveze recentul
a JULIO IGLESIAS VA s\u album - „Romantic Clas-
C+NTA ~N 5 ORA{E DIN sics“. Este un album care
Joi, 15 februarie 2007
tat\, mar]i, de Parlament.
B\sescu a dat c=teva e-
xemple `n sprijinul afirma-
]iilor sale, amintind de scu-
tirile de datorii acordate u-
nor produc\tori de alcool [i
afacerile cu casele de proto-
col prin intermediul RAPPS.
Departe de a-[i cere scuze
ale[ilor, Traian B\sescu [i-a
`ncheiat discursul anun]=nd
c\ prin prezen]a sa vrea s\
consulte Parlamentul cu
privire la declan[area unui
referendum privind intro-
ducerea votului uninominal
la urm\toarele alegeri. Ast-
fel, [eful statului for]eaz\ o
confruntare la urne cu ad-
versarii s\i, prelu=nd ini]ia-
tiva `n folosirea armei refe-
rendumului. a
ral, adoptarea unei mo]i-
uni simple prin care se
solicit\ demiterea minis-
trului Justi]iei nu se `n-
cadreaz\ `n aceste dispo-
zi]ii constitu]ionale.
PD [i PNL vor
revocarea lui V\c\roiu
Dincolo de disputa pri-
vind obligativitatea pre-
vederilor unei mo]iuni
simple, Alian]a D.A. va
lua `n calcul posibilitatea
revoc\rii din func]ie a
pre[edintelui Senatului,
pentru grave `nc\lc\ri
ale Regulamentului aces-
tei Camere a Parlamen-
tului [i a Constitu]iei Pre-
[edintele PD, Emil Boc,
men]ioneazz\ c\ regula-
mentul Senatului `l obli-
g\ pe pre[edintele acestei
Camere s\ nu pun\ pe
ordinea de zi, spre dezba-
tere, acele mo]iuni care
prin con]inutul lor au co-
nota]ii specifice uneia de
cenzur\. „Trebuia s\ `n-
l\ture acea prevedere din
con]inutul mo]iunii. Era
obliga]ia exclusiv\ a pre-
[edintelui Senatului.
Prin aceasta, Nicolae V\-
c\roiu a `nc\lcat grav
prevederile Regulamen-
tului [i Constitu]iei [i
poate face obiectul re-
voc\rii din func]ie“, a ex-
plicat liderul democrat.
Potrivit acestuia, revoca-
rea din func]ie a pre[e-
dintelui Senatului va fi
analizat\ `n Alian]a D.A.
la `nceputul s\pt\mânii
viitoare, prefigur=ndu-se
astfel o nou\ confruntare
de propor]ii `ntre putere
[i opozi]ie. a
subliniaz\ nota muzical\ a
anilor ’70 – ’80, Iglesias a-
v=nd pe acest material câ-
teva cântece interpretate,
ini]ial, de voci renumite pre-
cum Willie Nelson, George
Michael, The Bee Gees sau
The Cors. ~n v=rst\ de 63 de
ani, artistul are o carier\ ca-
re se `ntinde pe patru de-
cenii, pe parcursul c\reia a
v=ndut peste 100 de mili-
oane de albume. a
7
LUMEA PE SCURT
Liderul terorist Moqtada
Sadr s-a refugiat `n Iran
{eful radical [iit irakian Moqtada
Sadr, responsabil pentru `ntre]i-
nerea violen]elor interconfesionale
`n Irak, [i-a p\r\sit ]ara, `n urm\ cu
dou\ sau trei s\pt\mâni, pentru a
se refugia `n Iran - au anun]at,
mar]i seara, posturile de televiziune
americane. Potrivit canalului ABC,
care se bazeaz\ pe informa]ii ale
unor importan]i responsabili mili-
tari, Sadr ar fi p\r\sit Irakul, `ntr-o
ma[in\, cu destina]ia Teheran, unde
se afl\ familia sa [i se pare c\ a fost
`nso]it [i de al]i lideri ai mi[c\rii
sale. La r=ndul s\u, CNN subliniaz\
c\, pentru moment nu se cunosc mo-
tivele plec\rii, dar [eful radical era
`ngrijorat pentru securitatea sa.
Adversar hot\rât `mpotriva ocupa-
]iei americane, Moqtada Sadr con-
duce armata lui Mahdi, una din cele
mai importante mili]ii irakiene, `n
mod curent acuzat\ de atacuri `m-
potriva comunit\]ii sunite [i a
for]elor coali]iei. Mi[carea condus\
de Sadr ocup\ 32 de locuri `n parla-
mentul de la Bagdad, din cele 275 [i
face parte din guvernul primului
ministru Nouri al-Maliki, unde de]i-
ne [ase ministere [i secretariate de
stat, din cele 37 de posturi existente.
Zeci de mii de libanezi
au manifestat pentru
pace la Beirut
O mas\ imens\ de oameni s-a adu-
nat, ieri, `n Pia]a Martirilor din cen-
trul Beirutului, pentru a aduce un
omagiu fostului premier libanez
Rafic Hariri, asasinat `n urm\ cu
doi ani. Capitala libanez\ a fost
plasat\ sub un puternic dispozitiv
militar pentru aceast\ aniversare,
marcat\ pe fondul crizei politice [i
dup\ un atentat soldat, mar]i, cu
moartea a trei persoane, `ntr-o regi-
une cre[tin\ din `mprejurimile
Beirutului. Participan]ii purtau `n
jurul gâtului - fulare albastre, cu-
loarea actualei majorit\]i parla-
mentare antisiriene, conduse de fiul
lui Rafic Hariri, Saad. Multe per-
soane au venit din regiunile `nde-
p\rtate din nordul Libanului, cum
sunt Tripoli sau Akkar, intonând
cântece patriotice. ~n fa]a Pie]ei
Martirilor, tab\ra de corturi, insta-
lat\ de la 1 decembrie de opozi]ia
libanez\ care reclam\ demisia gu-
vernului, era inaccesibil\, fiind `n-
conjurat\ de sute de militari [i poli-
]i[ti. ~n acest context, [eful Hezbol-
lahului, Hassan Nasrallah, a cerut
s\ nu se exploateze comemorarea
mor]ii lui Hariri, pentru acte de r\z-
bunare sau pentru „acuza]ii lansate
`nainte de rezultatele anchetei“.
Noul parlament sârb
condamn\
planul Ahtisaari
Reuni]i ieri, pentru prima dat\
dup\ alegeri, parlamentarii s=rbi au
adoptat o rezolu]ie prin care s\ fie
respins planul emisarului ONU,
Martti Ahtisaari, pentru viitorul
statut al provinciei sârbe Kosovo.
Aceast\ rezolu]ie a fost cerut\ `nc\
de mar]i seara de guvernul sârb `n
exerci]iu, care vede `n planul
Ahtisaari o `nc\lcare a integrit\]ii
teritoriale [i a suveranit\]ii Serbiei.
Aceast\ rezolu]ie va constitui
fundamentul pozi]iei Belgradului `n
negocierile prev\zute s\pt\mâna vi-
itoare asupra statutului provinciei
din sudul Serbiei administrate de
ONU din 1999. Documentul a-
minte[te c\ provincia Kosovo
trebuie s\ r\mân\ parte
integrant\ a Serbiei [i c\ orice
solu]ie impus\ va fi declarat\ „ile-
gitim\, ilegal\ [i f\r\ obiect“ de
c\tre Parlamentul sârb. a

8 Joi, 15 februarie 2007
Mitropolitul Varlaam, un nou ierarh sf=nt al Moldovei
Dup\ canonizarea mitropolitului
Dosoftei al Moldovei (1671-1674 [i
1675-1686), aprobat\ `n [edin]a
Sf=ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne din 5-6 iulie
2005 [i proclamat\ la 14 octombrie
2005 la Ia[i, un alt mare mitropolit
al Moldovei a trecut `n r=ndul
sfin]ilor. Este vorba despre
mitropolitul Varlaam (1632-1653),
Mitropolitul Varlaam
s-a n\scut `n jurul anului
1585, `n familia boiereasc\
a vornicului Mo]oc, de pe
vremea domnitorului
Alexandru L\pu[neanul
(1562-1561 [i 1564-1568) [i
a primit la botez numele
Vasile. A primit o educa]ie
aleas\ `n casa p\rin]ilor,
`nv\]=nd greaca, slavona [i
latina. Un document din
anul 1610 `l men]ioneaz\
pe Vasile ca egumen al
M\n\stirii Secu, chinovia
lui Nestor Ureche, sub nu-
mele de Varlaam, ceea ce
arat\ c\ a intrat `n mo-
nahism `nc\ din tinere]e.
Stare] [i c\rturar
~n m\n\stire, Varlaam
a organizat via]a monaha-
l\, a fost un bun duhovnic
pentru c\lug\ri, [i pentru
CM a veni `n ajutorul cre[tini-
YK
lor, a tradus `n române[te
„Scara“ sau „Leastvi]a“
Sf=ntului Ioan Scolasticul
(„Sc\rarul“), o lucrare care
se adreseaz\ `n primul
r=nd c\lug\rilor, [i care
arat\ treptele urcu[ului
duhovnicesc. Varlaam a
ar\tat o pre]uire deosebit\
fa]\ de aceast\ carte, m\r-
turisind c\ a tradus-o nu
numai pentru folosul citi-
rii ei, ci [i pentru „liubovul
(dragostea) ce-am avut c\-
tre aceast\ sv=nt\ carte“.
Copiat\ `n multe exempla-
re, traducerea lui Varlaam
a fost „scara“ pe care au
urcat la cer, `n veacurile
urm\toare, cete de c\lu-
unul dintre marii ierarhi pe care l-a
avut p\m=ntul binecuv=ntat al
Moldovei. ~ntrunit `n zilele de 12-13
februarie 2007, la propunerea
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei,
Sf=ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne a hot\r=t ca mitropolitul
Varlaam, autorul cunoscutei
Cazanii de la 1643, s\ fie canonizat,
cu ziua de s\rb\torire la 30 august.
g\ri [i c\lug\ri]e din si-
h\striile codrilor Moldovei,
sporind fiecare `n parte
nimbul de lumin\ al celui ce
a ostenit la t\lm\cirea ei.
Alte m\rturii ne arat\
c\ Varlaam a fost, pentru o
perioad\ scurt\ de timp,
stare] [i la M\n\stirea
Dragomirna. ~n timpul st\-
re]iei sale la Dragomirna a
fost trimis la Kiev pentru a
cump\ra icoanele necesare
m\n\stirii.
Documentele vremii ne
arat\ c\ Varlaam a fost
unul din apropia]ii domni-
torului martir Miron
Barnovschi (1626-1629),
pe care l-a sf\tuit adesea
`n anumite probleme ale
]\rii, fiindu-i [i duhovnic.
Domnitorul l-a adus pe
Varlaam la Suceava ca ar-
himandrit [i sfetnic a-
propiat al s\u, ceea ce
arat\ pre]uirea pe care o
avea domnitorul Moldovei
fa]\ de c\lug\rul Varlaam.
Propus pentru func]ia
de patriarh ecumenic
La 13 iulie 1632, mitro-
politul Atanasie al Moldo-
vei a trecut la cele ve[ni-
ce. Noul mitropolit, potri-
vit tradi]iei, trebuia ales
dintre cei trei episcopi, de
Roman, R\d\u]i [i Hu[i,
`ntre care episcopul de Ro-
man de atunci era candi-
datul cu cele mai multe
[anse de a fi ales mitropo-
lit. ~n mod excep]ional, `n-
s\, arhiereii, domnitorul,
CM
YK
DOCUMENTAR
clerul, boierii [i poporul au
ales `n scaunul de `nt=i-
st\t\tor al Bisericii din
Moldova pe arhimandritul
Varlaam. Acest lucru a
fost o premier\ `n Moldo-
va, ceea ce arat\ c=t de iu-
bit era Varlaam de `n-
tregul popor.
Un alt eveniment unic
`n istoria Ortodoxiei rom=-
ne[ti a fost propunerea sa
pentru scaunul de patriarh
ecumenic. ~n condica de la
Patriarhia Ecumenic\ se
afl\ actul sinodal din 1 iu-
lie 1639, `n care se p\strea-
z\ p=n\ ast\zi propunerea
celor 27 de episcopi mem-
brii ai Sinodului patriarhal
de la Constantinopol de a
alege 3 candida]i pentru
scaunul de patriarh de
Constantinopol: „Noi, care
ne-am aflat aici, `ntrunin-
du-ne `n biserica patriar-
CM
hiceasc\ a Sf=ntului Mare YK
Mucenic Gheorghe, am
procedat la votul canonic,
pun=nd printre candida]i
`nt=i pe Prea Sfin]itul Mi-
tropolit al Prea Sfintei
Mitropolii a Adrianopolu-
lui pe iubitul `n Hristos
frate [i `mpreun\ liturghi- Rug\ciuni c\tre Sf. Varlaam, mitropolitul Moldovei
sitor, chir Partenie, apoi pe ~n vederea canoniz\rii mitropolitului românesc, Sfinte Ierarhe Varlaam, roag\
Prea Sfin]itul Mitropolit al Varlaam, Mitropolia Moldovei [i Buco- pe Hristos-Dumnezeu s\ ocroteasc\ [i s\
Nicheii, chir Porfirie [i `n vinei a `naintat spre aprobare [i rug\ciuni mântuiasc\ sufletele noastre.
al treilea r=nd pe Prea `nchinate acestuia. Rug\ciunile propuse
Sfin]itul Mitropolit al Mol- sunt:
Condac
dovei, chir Varlaam“.
Troparul Cu dumnezeie[tile `nv\]\turi str\lu-
cind, P\rinte Sfinte, ai p\storit Biserica
Mitropolitul Varlaam Vrednic slujitor al lui Hristos [i neamului t\u [i ai tâlcuit Evanghelia lui
`n]elept ap\r\tor al dreptei credin]e, ma- Hristos. Pentru aceasta te-ai ar\tat,
Hirotonia sa ca arhiereu
re cinstitor al Sfintei Cuvioase Paras- Sfinte Ierarhe Varlaam, ca un mare
mitroplit al Moldovei a a- cheva [i credincios lumin\tor al neamului tr\itor al dreptei credin]e.
vut loc `n ziua de 23 sep-
tembrie 1632. Potrivit unei
`nsemn\ri de la sf=r[itul u- turghie Evanghelia „`n- `n]eles profetic Evanghe- cu Sine la v=natul s\u un
nui manuscris al Pravilei t=iei Duminici de la Luca“, liei: „O, semn v\dit al tai- pescar, ba chiar `i `ncre-
lui Eustratie Logof\tul, evanghelie care istorise[te nei ce am v\zut ast\zi! din]eaz\ c=rma [i-i porun-
afl\m c\, `n acea zi, fiind pescuirea minunat\. Pre- C\ci Biserica noastr\, a ce[te s\ m=ie la ad=nc [i s\
duminica a 18-a dup\ Ru- dicatorul zilei, marele teo- neamurilor, ostenindu-se arunce dup\ cuv=ntul s\u
salii, s-a citit la Sf=nta Li- log Meletie Sirigul a dat un `n toat\ noaptea necredin- mrejele ca s\ prind\ pe[tii
]ei `n aceast\ mare a lu- s\i“. Prin `ntreaga sa ac-
mei, n-a dob=ndit nici un tivitate, literar\, tipogra-
c=[tig, iar dup\ ce a venit fic\, artistic\, teologic\,
Hristos la c=rm\ cu preo]ia pastoral\, misionar\, cti-
[i `nv\]\tura Lui, atunci toriceasc\ [i social\, mitro-
c=t\ mul]ime de suflete politul Varlaam a `mplinit
s-au prins [i au devenit cu prisosin]\ n\dejdile ex-
m=ncare la tainicul osp\] primate la hirotonie de
al lui Dumnezeu. Ast\zi ia Meletie Sirigul.
Satul de origine tului Varlaam: „Mult\
vreme s-a crezut c\ mitro-
al mitropolitului politul Varlaam era origi-
Varlaam nar din p\r]ile de sud ale
Moldovei, din fostul ]inut
Domnul profesor dr. Putna, actualul jude]
Mircea P\curariu, titu- Vrancea, dar `n anul 2006
larul Catedrei de Istoria a ap\rut o carte a r\posa-
Bisericii Rom=ne la Facul- tului arhim. Dionisie U-
tatea de Teologie Ortodo- disteanu, fost stare] al
x\ „Andrei {aguna“ din M\n\stirii Secu, care a
Sibiu, a ar\tat `ntr-un in- dovedit c\ mitropolitul
treviu acordat postului de Varlaam era originar din
radio Trinitas c\, recent, satul Teraze[ti-Borce[ti,
s-au descoperit adev\ra- un sat disp\rut situat l=n-
tele origini ale mitropoli- g\ Tg. Neam].“
CM
YK

Prieten
cu Sf. Petru Movil\
~n timpul p\storirii sa-
le, mitropolitul Varlaam a
fost apropiat de credincio[i,
dar [i de personalit\]ile
vremii. Exist\ m\rturii do-
cumentare conform c\rora,
mitropolitul Varlaam a fost
sfetnic al domnitorului Va-
sile Lupu (1634-1653), a-
propiat al domnitorului
}\rii Rom=ne[ti Matei Ba-
sarab (1632-1654), al }aru-
lui Rusiei Mihail Feodoro-
vici (1613-1645), al patriar-
hului Filaret al Moscovei
sau al boierului c\rturar
Udri[te N\sturel.
Mitropolitul Varlaam a
participat la hirotonia ca
mitropolit de Kiev a rom=-
nului Petru Movil\ (1632-
1647). Prieteni `nc\ de pe
timpul `n care erau arhi-
mandri]i, cei doi ierarhi au
corespondat `n permanen-
]\. Spre exemplu, Varlaam
poveste[te arhimandritu-
lui Petru Movil\ minunile
s\v=r[ite de Sf=ntul Ioan
cel Nou de la Suceava, `n
anul 1610, „c=nd a m=ntuit
cetatea de invazia cazaci-
lor zaporojeni“ [i, `n 1620,
`n leg\tur\ cu o sum\ de
bani disp\rut\ de l=ng\ ra-
cla sf=ntului. Cu ajutorul
lui Petru Movil\, Varlaam
face o c\l\torie `ntre 1628-
1629 `n Rusia pentru a du-
ce moa[tele Sf=ntului Iacob
Persul d\ruite [arului
Rusiei de domnitorul Mi-
ron Barnovschi. Cu prilejul
acestei c\l\torii, Varlaam a
comandat me[terilor ru[i
CM
YK c=teva icoane cu Sfin]ii
Gheorghe, Purt\torul de
biruin]\, Ioan cel Nou, icoa-
ne `mpodobite cu scene din
martiriul lor, precum [i ale
Sfin]ilor martiri Mercurie [i
Procopie.
Cei doi mitropoli]i au co-
laborat `n permanen]\ pe
timpul p\storirii lor. ~m-
preun\ au s\v=r[it, `n 1645,
`n Biserica „Sfin]ii Trei Ie-
rarhi“, cununia fiicei dom-
nitorului Vasile Lupu.
De asemenea, mitropoli-
tul Varlaam a sus]inut `n
permanen]\ rom=nii din
Transilvania [i pe ierarhii
ortodoc[i de acolo. ~n 1645,
Sf=ntul Ierarh Ilie Iorest a
fost `nl\turat din scaun la
presiunile calvinilor sus]i-
nu]i de principele Gheor-
ghe Racoczy I (1630-1648).
Refugiat `n Moldova, ie-
rarhul rom=n a primit aju-
torul mitropolitului Varla-
am, care l-a `ncurajat `n
permanen]\ [i i-a ap\rat
demnitatea de arhiereu.
~n anul 1641, mitropoli-
tul Varlaam a mers p=n\
la Gala]i unde a `nt=mpi-
nat moa[tele Sfintei Cuvi-
oase Parascheva, pe care
le-a adus la Ia[i. Mitropoli-
tul Varlaam a ar\tat o de-
osebit\ cinstire [i o ad=nc\
evlavie fa]\ de Sf=nta o-
crotitoare a Moldovei. Pe
frontispiciul de pe Cazania
din 1643 a imprimat icoa-
na Sfintei Parascheva al\-
turi de cea a Sf=ntului Ioan
cel Nou, ceea ce arat\ c\
ace[ti Sfin]i sunt ocrotitorii
Moldovei `nc\ de pe timpul
marelui mitropolit Varlaam.
Ap\r\tor al Ortodoxiei
Activitatea cea mai im-
portant\ a mitropolitului
Varlaam este aceea de `n-
dreptare, ap\rare [i `nt\-
rire a dreptei credin]e. Ne-
voit s\ tr\iasc\ [i s\ p\s-
toreasc\ `n vremuri tul-
buri, „sub m=na grea a aga-
renilor“ (otomanilor) [i sub
presiunea prozelitist\ a
catolicismului [i a calvi-
nismului, mitropolitul Var-
laam a fost, `n prima jum\-
tate a sec. al XVII-lea, un
„st=lp al Ortodoxiei“.
Dup\ succesul ob]inut
de iezui]i prin atragerea la
Unia]ie a rutenilor orto-
doc[i supu[i Coroanei polo-
ne (Unirea de la Brest-Li-
tovsk din 1596), Biserica
Romano-Catolic\ a `nceput
o sus]inut\ propagand\ u-
niatist\ din Egipt [i p=n\
la Marea Baltic\.
Calvinismul, sus]inut
de conducerea unor state
apusene ca Olanda, Elve-
]ia [i Anglia, `[i intensific\
[i el activitatea printre or-
todoc[i. Apari]ia `n 1629
(`n latine[te) [i 1633 (`n
grece[te) a unei „M\rturi-
siri de credin]\“ calvine
sub semn\tura patriar-
hului ecumenic Chiril Lu-
karis a sporit [i mai mult
fr\m=nt\rile [i confuzia `n
lumea r\s\ritean\.
~n Transilvania, presiu-
nile de convertire a rom=ni-
lor la calvinism ating culmi
nea[teptate. Principele Ga-
briel Bethlen (1613-1629)
merge at=t de departe `nc=t
cere patriarhului ecumenic
Chiril Lukaris (1572-1638)
ajutorul pentru trecerea
rom=nilor ortodoc[i arde-
leni la calvinism. Patriar-
hul `l refuz\ categoric, con-
sider=nd c\ pentru o astfel
de nelegiuire „toate chi-
nurile de pe p\m=nt nu l-ar
putea isp\[i“.
~n 1640, cu acordul prin-
cipelui Gheorghe Racoczy I
(1630-1648), s-a tip\rit, `n
satul Prisaca de l=ng\ B\l-
grad (Alba Iulia), un
„Catehism calvinesc“, care
a fost r\sp=ndit `n popor.
~n aceste vremuri tul-
buri pentru sufletul rom=-
nesc, mitropolitul Varlaam
a fost s\dit de Dumnezeu
pe ]\rmurile `nvolburate
ale Ortodoxiei rom=ne[ti
s\ lumineze asemeni unui
far salvator tuturor „celor
de un niam cu noi, ro-
m=ni“. Probabil c\ acesta a
fost [i motivul pentru care
Providen]a a ales un alt
candidat la Constantinopol
`n iulie 1639.
Gazd\ pentru
Sinodul de la Ia[i
Plecat la T=rgovi[te `n
misiune diplomatic\, dar
[i evanghelic\, s\ `mpace
doi fra]i domnitori `nvr\j-
bi]i, pe Vasile Lupu cu Ma-
tei Basarab, mitropolitul
Varlaam g\se[te `n casa
`nv\]atului Udri[te N\stu-
rel, cumnatul lui Matei Ba-
sarab, „Catehismul calvi-
nesc“ de la Prisaca din
1640. La `ntoarcerea aca-
s\, alc\tuie[te „R\spunsul
`mpotriva Catehismului
calvinesc“, publicat la Ia[i
`n 1645. Pentru publicarea
lui, Mitropolitul Varlaam a
convocat un Sinod („S\bo-
rulu a doao ]\ri“) la care
au participat ierarhii din
cele dou\ state rom=ne[ti.
Se arat\ cu acest prilej
vrednicia mitropolitului
Varlaam [i lupta sa pentru
ap\rarea dreptei credin]e.
Tot `mpotriva calvinilor
[i `mpotriva Catehismului
CM
YK
DOCUMENTAR
Mitropolitul Varlaam al Moldovei a dorit s\ fie a[ezat, dup\ moarte,
nu `n biserica M\n\stirii Secu, m\n\stirea sa de metanie, ci chiar l=ng\ zidul bisericii,
pentru a nu st=njeni pe cre[tinii veni]i la dumnezeie[tile slujbe [i pentru a nu `mpiedica
procesiunea cernit\ din Vinerea Mare sau alaiul triumfal din noaptea Sfintei ~nvieri
lor de la Prisaca, mitropo-
litul Varlaam publicase cu
un an `nainte, `n 1644, car-
tea „{iapte Taine a Be-
searecii“. Titlul c\r]ii vor-
be[te de la sine: „{apte
taine, ca s\ se [tie!“.
~n fa]a acestor pericole
majore, un alt moldovean,
fiu de domn, mitropolitul
Kievului, Sf=ntul Petru
Movil\, alc\tuie[te, `n
1638, o „M\rturisire de
credin]\“, ca r\spuns la
m\rturisirea calvin\ atri-
buit\ lui Chiril Lukaris,
pentru a fi c\l\uz\ cleru-
lui [i poporului `n vremuri
tulburi. Trecut\ printr-un
sinod kievean, `n 1640,
„M\rturisirea“ va fi cerc-
etat\, `ndreptat\ [i apro-
bat\ `n Sinodul g\zduit, `n
1642, la Ia[i, tocmai de
Varlaam, fostul candidat
la tronul ecumenic, [i de
Vasile Lupu, care se con-
sidera a fi urma[ul `m-
p\ra]ilor cre[tini din Bi-
zan]ul de odinioar\. Modul
`n care a redactat „R\s-
punsul“ la apari]ia Cate-
hismului calvin, ne demon-
streaz\ c\ mitropolitul
Varlaam a fost un teolog
de seam\ al vremii [i nu a
fost la Sinodul de la Ia[i
doar o simpl\ gazd\, ci [i
membru activ.
Mereu `n slujba p\cii
O alt\ dimensiune a vie-
]ii sale sfinte a fost slujirea
p\cii. Asemeni Sf=ntului
Irineu al Lyonului sau al-
tor P\rin]i ai Bisericii, mi-
tropolitul Varlaam s-a
str\duit s\ cultive pacea
`ntre persoane, `ntre Bise-
rici [i `ntre popoare.
Este [tiut faptul c\ `n
vremea sa existau anumite
tensiuni `ntre teologii
greci, observatori exigen]i
ai Tradi]iei, [i cei ruteni
care, datorit\ vecin\t\]ilor
geografice, au suferit unele
influen]e catolice. Cu prile-
jul Sinodului de la Ia[i din
1642, mitropolitul Varla-
am a reu[it s\ sting\ aces-
te tensiuni [i s\ realizeze o
viziune teologic\ unitar\.
De asemenea, merit\ s\
fie men]ionat efortul s\u
de a `mp\ca `ntre ei pe cei
doi domnitori români, Va-
sile Lupu al Moldovei [i
Matei Basarab al }\rii
CM
YK
Joi, 15 februarie 2007 9
Române[ti. ~n 1644, trimis Cazania lui Varlaam mitropolitul Varlaam a
`n solie la Matei Basarab,
tip\rit aceast\ Cazanie or-
mitropolitul Varlaam reu-
Cazania de la 1643, cu todox\. Avea 506 file, deci
[e[te s\ negocieze pacea,
titlul complet „Carte ro- 1.012 pagini, format mare,
s\-i `mpace pe cei doi dom- ilustrat cu numeroase gra-
m=neasc\ de `nv\]\tur\
nitori [i, mai mult dec=t vuri `n lemn care redau
la Dumenecele preste an [i
at=t, s\-i determine ca, `n scene biblice, chipuri de
la praznice `mp\r\te[ti [i
semn de pace, s\ constru- sfin]i, frontispicii [i ini]iale
la svin]i mari“, este lu-
iasc\ fiecare `n ]ara celui- crarea cea mai cunoscut\ `nflorate. Ea avea dou\
lat c=te o biseric\. Astfel, p\r]i mari: prima cuprin-
a mitropolitului Varlaam.
Matei Basarab ctitore[te Cazania lui Varlaam din dea 54 de cazanii la dumi-
frumoasa biseric\ de la nicile anului, iar partea a
1643, un monument al li-
Soveja, iar Vasile Lupu doua cuprindea 21 de ca-
teraturii rom=ne[ti, fiind zanii la s\rb\torile `mp\-
restaureaz\ din temelie prima tip\ritur\ `n limba
r\te[ti [i ale sfin]ilor. Cer-
Biserica Stelea din T=r- rom=n\ din Moldova, este
cet\torii au dovedit c\ a-
govi[te. [i o lucrare de ap\rare a CM
ceast\ Cazanie era tradu- YK
credin]ei ortodoxe.
s\ [i prelucrat\ dup\ iz-
~n 1564 [i 1581 au ap\-
~nmorm=ntat l=ng\ voare grece[ti [i slavone.
rut `n Transilvania 2 „Ca-
A fost tip\rit\ la M\-
zidul bisericii zanii“ calvine, prin care se
n\stirea „Sfin]ii Trei
`ncerca implementarea `n-
M\n\stirii Secu Ierarhi“ din Ia[i cu litere
v\]\turii calvine `n r=ndul slavone, ast\zi p\str=ndu-
rom=nilor ortodoc[i. Pen- se un exemplar restaurat
~n 1653, Vasile Lupu
tru a ap\ra credin]a orto- care face parte din colec]ia
pierde domnia Moldovei.
dox\ [i unitatea de neam [i de carte rar\ a Muzeului
Mitropolitul, fidel priete-
de credin]\ a rom=nilor din M\n\stirii „Sfin]ii Trei
niei [i colabor\rii cu dom-
cele dou\ provincii istorice, Ierarhi“.
nul pribeag, a „e[it la mun-
te“ la M\n\stirea Secu, f\-
r\ s\ a[tepte sosirea nou-
lui domn. Peste patru ani,
dup\ ce va l\sa, prin testa-
ment, `ntreaga sa agoni-
seal\ m\n\stirii de meta-
nie, mitropolitul Varlaam
„s-a dus `n casa cea de lut
a mo[ilor s\i“. ~[i f\cuse,
ca un adev\rat c\lug\r cu
g=ndul mereu la moarte,
lespedea de morm=nt `nc\
din anul 1641.
A dorit s\ fie a[ezat,
dup\ moarte, nu `n biserica
m\n\stirii sale de metanie,
ci chiar l=ng\ zidul bis-
ericii, pentru a nu st=njeni
pe cre[tinii veni]i la dum-
nezeie[tile slujbe [i pentru
a nu `mpiedica procesiunea
cernit\ din Vinerea Mare
sau alaiul triumfal din
noaptea Sfintei ~nvieri.
Prin realiz\rile sale m\-
re]e, prin lupta sa tenace
pentru p\strarea credin]ei
dreptm\ritoare, dar mai
ales prin via]a sa smerit\
[i sf=nt\ `nchinat\ doar lui
Dumnezeu [i lucr\rii Sale,
mitropolitul Varlaam a de-
venit – `n eternitate – pia-
tr\ de temelie a bisericii
celei de zid de la M\n\s-
tirea Secu [i piatr\ de ma-
re pre] a Bisericii triumf\-
toare din Ceruri. (sursa
principal\: Mitropolitul
Varlaam al Moldovei (†
1657) - argumente pentru
canonizare, Editura Tri-
nitas, 2007). a Pagini realizate de {tefan M|RCULE}
10 Joi, 15 februarie 2007
REGIONAL
Peste jum\tate
dintre facturile la
`nc\zire calculate
gre[it `n Boto[ani
Furnizorul de energie termic\
din Boto[ani, societatea comer-
cial\ Termica, cere asocia]iilor
de proprietari din municipiu s\
refac\ facturile la `nc\lzire pen-
tru lunile noiembrie [i decem-
brie. M\sura a fost propus\
dup\ ce s-a constatat c\ fac-
turile la energie termic\ pentru
apartamentele din mai mult de
jum\tate dintre asocia]ii sunt
calculate gre[it, iar oamenii au
fost pu[i `n situa]ia de a nu be-
neficia corespunz\tor de aju-
toarele financiare oferite de stat.
„Potrivit actului normativ prin
care s-au acordat ajutoare
b\ne[ti `n lunile noiembrie [i de-
cembrie, aceste drepturi au fost
diminuate prin faptul c\ acele
asocia]ii nu au defalcat corect
cantit\]ile care au fost consu-
mate efectiv `n lunile noiembrie
[i decembrie. Pentru a se repara
aceast\ situa]ie este absolut
obligatoriu s\ se refac\ listele de
cheltuieli pe fiecare scar\ de
bloc“, a declarat Nicolina
Chiril\, inginer [ef pe probleme
de `ncasare-furnizare la Termica
SA. Oficialii Termica acuz\ ad-
ministratorii de asocia]ii c\ rea-
lizeaz\ repartizarea cheltuielilor
pe sc\ri [i apartamente dup\
formule care contravin celor sta-
bilite printr-un act normativ
emis de Guvern. (B.C.)
Cresc\torii de animale
din Vaslui protesteaz\
`mpotriva normelor UE
Aproximativ 50 de membri ai A-
socia]iei cresc\torilor de animale
[i produc\torilor agricoli din co-
muna vasluian\ {tefan cel Mare
au protestat, ieri, `mpotriva nor-
melor Uniunii Europene, care le
cer ]\ranilor s\ aib\ tancuri de
r\cire a laptelui [i sta]ii electrice
de muls, pentru a-[i putea co-
mercializa laptele. S\tenii spun
c\ investi]iile se ridic\ la peste
10.000 de euro, sum\ care nu
poate fi pl\tit\ de produc\torii
agricoli, `n majoritate angaja]i ai
fostelor CAP-uri. „Nu avem ce s\
facem. Acum o s\ arunc\m
laptele. Nici la porci nu-l mai
putem da fiindc\ nu avem unde
vinde porcii. Uniunea Europea-
n\ a venit prea repede peste noi,
cu prea multe reguli“, a declarat
Cristinel Teiuc, pre[edintele
Asocia]iei agricole din comuna
{tefan cel Mare. Membrii aso-
cia]iei au amenin]at c\, dac\
cererile nu le vor fi ascultate, vor
bloca drumul na]ional 15 D
Vaslui - Roman. (B.C.)
Falsificatori de bani,
re]inu]i la Gala]i
Ofi]erii Brig\zii de Combatere a
Criminalit\]ii Organizate
(BCCO) Gala]i au re]inut, ieri,
trei tineri cu vârste cuprinse
`ntre 17 [i 19 ani, dintre care
unul elev, care au falsificat [i
pus `n circula]ie bani. Potrivit
purt\torului de cuvânt al IPJ
Gala]i, inspector principal
Cristina Tatulici, cei trei au
reu[it, `n perioada ianuarie-fe-
bruarie, s\ falsifice bancnote de
100 [i 50 de lei, punând chiar `n
circula]ie patru bancnote de 100
de lei la mai multe chio[curi din
ora[. Tinerii au fost re]inu]i de
poli]i[tii BCCO Gala]i, `n urma
perchezi]iei la domiciliu
g\sindu-se 12 bancnote false de
100 de lei [i dou\ bancnote false
de 50 de lei, un laptop, un scan-
ner, imprimante [i folii transpa-
rente. La propunerea
Parchetului, Judec\toria Gala]i
a emis mandat de arestare pre-
ventiv\ pe 20 de zile pentru „ca-
pul afacerii“, un tân\r de 17 ani,
ceilal]i doi urmând s\ fie cer-
ceta]i `n stare de libertate pen-
tru comiterea infrac]iunii de fal-
sificare de moned\. (B.C.)
ACTUALITATE
CAMEX aduce la Ia[i 300 de firme din domeniul instala]iilor
~ncep=nd de ast\zi [i 300 de companii na]ionale tru `nc\lzire, ventila]ie, celor care `i vor c\lca pra-
p=n\ duminic\, ora[ul Ia[i [i interna]ionale vin la Ia[i sisteme de m\sur\ [i con- gul“, a spus Florin Mindi-
devine capitala instala]ii- zilele acestea s\ `[i expun\ trol, tehnic\ sanitar\ [i rigiu, directorul firmei AB
lor termice, sanitare [i elec- produsele [i ofertele pro- p=n\ la amenaj\ri interi- Plus, oganizatorul eveni-
trice, deoarece aici are loc mo]ionale publicului ie- oare [i utilaje. mentului. Nu doar profe-
cel mai important t=rg de [ean, estimat undeva la 30 „Anul acesta, vom avea o sioni[tii `n domeniul con-
acest gen din ]ar\. De alt- de mii de persoane. Sala expozi]ie CAMEX [i `n Ba- struc]iilor [i instala]iilor se
fel, expozi]ia de la Ia[i de- Polivalent\ [i Pavilioanele c\u [i sper\m ca anul viitor vor bucura de ofertele pe
schide seria evenimentelor expozi]ionale mobile vor s\ avem una [i `n ora[ul care le fac expozan]ii, ci [i
CAMEX din acest an, ea fi- prezenta, `n aceast\ lun\, Cluj Napoca. CAMEX a de- cei care au investi]ii imobil-
ind urmat\ de Expozi]ia ie[enilor oferta complet\ [i venit deja un brand [i iare `n curs, proiecte de
Na]ional\ de Construc]ii, nout\]ile anului 2007, de sper\m ca expozi]ia din construc]ii sau cei care `[i
din perioada 1-4 martie, la instala]ii electrice, echi- aceast\ perioad\ de la Ia[i construiesc sau reamena-
care are loc la Ia[i. Peste pamente [i tehnologii pen- s\ vin\ `n folosul tuturor jeaz\ locuin]ele. (S.D.)
Focar de hepatit\ `nchis la Pietri[ Ambulatoriu de
specialitate nou,
de Otilia
B|LINI{TEANU
la Spitalul de
Autoritatea de S\n\tate Pu- Recuperare
blic\ (ASP), prin intermediul
Compartimentului de Epidemio- Conducerea Spitalului Clinic de
Recuperare inten]ioneaz\ s\ `nfiin]e-
logie a Bolilor Transmisibile, a
izolat [i `nchis focarul de hepa- ze un nou ambulatoriu de specialitate
pe locul vechii sp\l\torii a unit\]ii,
tit\ din localitatea Pietri[, dup\
ambulatoriu care s\ con]in\ toate
depistarea a 21 de `mboln\viri `n
specialit\]ile medicale. Potrivit ma-
lunile noiembrie-ianuarie. Toate
nagerului Cristina Dobre, studiul de
cazurile depistate, `n special
fezabilitate a fost deja realizat, ur-
copii, au fost internate [i tratate
m=nd s\ se fac\ demersurile necesare
la Spitalul Clinic de Boli In-
la Ministerul S\n\t\]ii [i la Com-
fec]ioase din Ia[i.
pania Na]ional\ de Investi]ii. Costul
Pentru izolarea focarului,
estimativ al lucr\rilor este de 9 mi-
medicii epidemiologi au efectuat
liarde de lei vechi. „Este o investi]ie
323 de vaccin\ri `n [colile [i gr\- bun\, pentru c\ astfel to]i bolnavii
dini]ele din localit\]ile Pietri[ [i care vor veni la spital vor fi consulta]i
Dolhe[ti, pentru a preveni „Am trimis situa]ia la MS [i Hepatita A const\ `ntr-o infla- mai `nt=i `n ambulatoriul de speciali-
r\sp=ndirea virusului hepatitic a[tept\m `n c=teva zile 200 de mare acut\ a ficatului, cauzat\ tate, evit=nd aglomera]ia din spital.
de tip A. „S-au efectuat 323 de doze de vaccin antihepatita A. ~n de un virus. Este adesea asimp- ~n timp, acest\ investi]ie va produce
vaccin\ri, 89 la [coala [i gr\- felul acesta, to]i cei care au in- tomatic\ la copiii mici, fiind mai bani pentru a ob]ine finan]are sepa-
dini]a din Pietri[ [i 206 la [coala trat `n contact cu persoanele bol- grav\ la adul]i. „Boala m=inilor
[i gr\dini]a din Dolhe[ti. De nave vor fi imuniza]i“, a mai pre- murdare“, cum mai este cunos-
rat\ de la CJAS“, a declarat dr.
Cristina Dobre, managerul spitalului.
asemenea, au fost vaccina]i 26 cizat dr. Mitroi. cut\ `n limbajul medical, de- Aceasta a mai precizat c\ a `nain-
de copii cu domiciliul `n Pietri[, ~n paralel cu vaccin\rile, epi- buteaz\ cu simptome de tipul tat MS un proiect privind dotarea sec-
care nu frecventau [coala, `ns\ demiologii au efectuat [i ac]iuni gripei: febr\, dureri de cap,
]iilor ATI, ORL [i Ortopedie cu moni-
care aveau bolnavi `n familie“, a de depistare a factorilor de risc [i dureri generale, oboseal\ [i tul-
toare, instala]ii de aer [i paturi spe-
declarat dr. Irina Mitroi, director de verificare a surselor de ap\ bur\ri gastrointestinale. Potrivit
medicilor infec]ioni[ti, afec]iunea ciale pentru sec]ia ATI. Dr. Dobre
adjunct al ASP. din [coli. Au fost evaluate dore[te [i `nfiin]area unei cantine
~mpreun\ cu medicul de fami- condi]iile igienico-sanitare [i poate fi `nso]it\ de simptome de
icter (50 p=n\ la 80% de cazuri la pentru angaja]i la parterul unit\]ii.
lie din localitate, epidemiologii s-au recoltat probe pentru evi- „Am g\sit [i o loca]ie adecvat\, l=ng\
adul]i). De[i boala nu se croni-
ie[eni au mai catagrafiat 198 de den]ierea `nc\rc\turii bacterio- buc\t\rie, unde s-ar putea m=nca `n
copii, care vor fi vaccina]i `m- logice [i chimice a apei potabile. cizeaz\, r\spunz=nd bine la
tratament, este indicat ca diag- condi]ii decente, f\r\ ca asistentele s\
potriva hepatitei A dup\ supli- De asemenea, s-a recomandat mai fie nevoite s\ m\n=nce pe la col-
mentarea num\rului de doze de conducerii [colilor construc]ia de nosticul [i terapia s\ se instituie
din timp. a ]uri un covrig sau un altceva. Oamenii
c\tre Ministerul S\n\t\]ii (MS). latrine cu fos\ vidanjabil\. trebuie motiva]i [i `n acest sens, tre-
buie create condi]ii de munc\ mai
34 de pensionari vor preda [i la anul `n `nv\]\m=nt bune“, a mai spus dr. Cristina Dobre.
{i Institutul de Gastroenterologie
La Inspectoratul {colar Jude- t\rile depuse, `n Consiliul de Ad- mediul rural, unde este necesar\ [i Hepatologie (IGH) dore[te `nfiin]a-
]ean Ia[i (ISJ) a fost aprobat\, `n ministra]ie au fost aprobate 34 stabilitate pe post [i unde nu rea unui ambulatoriu de specialitate
cadrul Consiliului de Adminis- pentru prelungirea activit\]ii“, a sunt solicit\ri. Celelalte prelun- la parterul unit\]ii, `ntr-un spa]iu
tra]ie, prelungirea activit\]ii a precizat Nelu Tudorache, care a giri s-au acordat la Colegiul Na- dezafectat `n care au func]ionat, p=n\
34 de cadre didactice pensionate. ad\ugat c\ „mul]i nu au primit ]ional, Colegiul „Emil Racovi]\“, `n 1989, biblioteca [i clubul Spitalului
„Conform legisla]iei, un cadru di- continuitate, de[i sunt foarte va- Colegiul „Costache Negruzzi“, „Sf. Spiridon“. Investi]ia va fi f\cut\
dactic pensionat poate solicita loro[i. Au fost aprobate prelun- din fonduri proprii, spa]iul urm=nd
Liceul „Al. I. Cuza“, Liceul „Ga-
trei ani la r=nd prelungirea ac- giri de activitate pentru profesori s\ fie compartimentat dac\ expertiza
tivit\]ii“, a precizat Nelu Tudo- `n zonele `n care nu sunt so- rabet Ibr\ileau“, Liceul cu Pro- tehnic\ pe care conducerea unit\]ii o
rache, inspector general adjunct licit\ri pentru posturi, fiind gram Sportiv, Liceul „Dimitrie a[teapt\ va da aviz favorabil pentru
al ISJ. preferat\ stabilitatea pe post“, a Cantemir“, Colegiul de Art\ `nceperea lucr\rilor. ~n prezent, am-
La ISJ au fost depuse peste mai spus Nelu Tudorache. „Octav B\ncil\“. Nici unul dintre bulatoriul IGH func]ioneaz\ `ntr-un
100 de dosare, `ns\ doar 98 de so- Totu[i, din cele 34 de cadre di- profesorii pensiona]i nu sunt `n spa]iu str=mt, la mansarda Spitalului
licit\ri au fost analizate, av=nd dactice cu prelungire pentru a- al treilea an de prelungire, ci `n „Sf. Spiridon“. (O.B.)
dosarul complet. „Dintre solici- nul [colar viitor, doar 7 sunt `n primul sau al doilea. (O.R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
cursului destinat comunit\]ilor parohiale ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Noul proiect al Legii `nv\]\m=ntului propune
6 ani de `nv\]\m=nt primar [i 3 ani de liceu
Sistemul de `nv\]\m=nt Bacalaureatul,
preuniversitar este sus]inut o singur\
structurat cu totul altfel dat\ `ntr-un an [colar
dec=t era p=n\ acum, Potrivit proiectului de
lege supus dezbaterii pu-
conform noului proiect blice, elevii cu aptitudini
de lege `naintat mar]i [i performan]e [colare pot
promova doi ani de studiu
spre dezbatere public\ `ntr-un an [colar. De ase-
menea, absolven]ii `nv\-
de c\tre Ministerul ]\m=ntului gimnazial vor
Educa]iei [i Cercet\rii dob=ndi certificate de ab-
solvire, `nso]ite de porto-
(MEdC). foliu personal pentru edu-
ca]ie permanent\ [i, la ce-
Astfel, `n proiectul de rere, foaia matricol\.
lege, `nv\]\m=ntul pre- Conform proiectului, pen-
universitar este structu- tru stagiile de practic\
av=nd o durat\ mai mare
rat pe nivelul educa]iei de [ase s\pt\m=ni, se a-
timpurii, `nv\]\m=ntul cord\ agen]ilor economici
pre[colar, care cuprinde
organizatori facilit\]i fis-
grupa mic\, grupa mijlo- cale stabilite prin legis-
cie, grupa mare; `nv\]\- la]ie specific\.
m=ntul primar, care cu- Potrivit noului proiect,
prinde clasa preg\titoare Bacalaureatul se va putea
[i clasele I-V; `nv\]\m=n- sus]ine `ntr-o singur\ se-
tul secundar, care cuprin- siune `ntr-un an [colar. E-
de `nv\]\m=ntul secundar xamenul va consta `n sus-
inferior, gimnaziu, cu cla- ]inerea a dou\, respectiv,
sele VI-IX; `nv\]\m=ntul trei probe comune [i a al-
secundar superior, `nv\]\- tor probe specifice diferen-
]iate `n func]ie de filier\,
m=nt profesional - clasele
X-XI/XII - `nv\]\m=nt li- profil [i specializare. Pro-
ceal - clasele X-XII/XIII; bele comune sunt limba [i
literatura rom=n\, scris
`nv\]\m=ntul ter]iar non-
[i oral, una din limbile
universitar, care cuprinde
moderne de circula]ie in-
`nv\]\m=ntul postliceal.
~nv\]\m=ntul gimna- terna]ional\ studiate `n
liceu, oral, limba [i litera-
zial poate fi organizat [i ca
tura matern\, scris [i
`nv\]\m=nt cu frecven]\
redus\ [i la distant\, `n oral, pentru elevii care au
urmat studiile liceale `n-
unit\]i de `nv\]\m=nt sta-
tr-o limb\ a minorit\]ilor
bilite de direc]iile jude]ene
na]ionale, respectiv, lim-
pentru `nv\]\m=nt pre- ba [i literatura modern\,
universitar. Elevii care au pentru elevii care au ur-
un grad de handicap ce nu mat studiile liceale cu
permite deplasarea pot `n-
limba de predare limba
v\]a la domiciliu, potrivit modern\ respectiv\. Pro-
proiectului de lege a `nv\- bele specifice examenului
]\m=ntului preuniversitar de Bacalaureat sunt sta-
`naintat, mar]i, dezbaterii bilite de MEdC [i vor fi
publice, de Ministerul Edu- anun]ate elevilor la
ca]iei [i Cercet\rii (MEdC). `nceputul clasei a IX-a.
Religia, disciplin\ obligatorie
Religia va fi disciplin\ 10 ani, cu acordul p\rin-
de `nv\]\m=nt obligato- ]ilor sau al tutorelui legal
rie, `n cazul `n care proiec- instituit, aleg confesiunea
tului legii `nv\]\m=ntului
elaborat de Ministerul
[i religia pentru studiu.
Elevii `n v=rsta de peste
Educa]iei [i Cercet\rii 10 ani `[i pot alege singuri
(MEdC) va fi adoptat. La confesiunea [i religia pen-
solicitarea scris\ a p\rin- tru studiu.
telui sau a tutorelui legal „Programa pentru dis-
instituit al elevului de ciplina Religie se ela-
p=n\ la 10 ani, respectiv boreaz\ `n colaborare cu
la solicitarea scris\ a ele- fiecare cult `n parte [i se
vului de peste 10 ani, dis- aprob\ conform preve-
ciplina Religie poate fi `n- derilor prezentei legi“, se
locuit\ cu disciplina „Edu- arat\ `n proiect.
ca]ie moral-religioas\“. E- De asemenea, cultele
levii cu v=rsta de p=n\ la religioase recunoscute ofi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
]in particule fine de polen,
a ALERGII LA POLEN ~N
PLIN SEZON RECE: De[i `n f\r\ s\-[i dea seama c\-[i ac-
aceast\ perioad\, `n mod o- tiveaz\ alergii mai vechi“, a
declarat prof. univ. dr. Geor-
bi[nuit, nu se manifest\ re-
ac]iile alergice la polen, `n geta Sini]chi, [efa Sec]iei de
Alergologie. Aceasta reco-
Sec]ia de Alergologie a Spi-
talului „Sf. Spiridon“ sunt in- mand\ tuturor celor cu un
ternate zilnic persoane cu teren alergic favorizant s\ e-
manifest\ri alergice de acest vite consumul de produse din
gen. „Explica]ia acestei situ- propolis sau pe baz\ de miere
a]ii ciudate este simpl\. ~n de albine, pentru a evita ne-
loc s\ se fortifieze cu fructe [i pl\cerile unei alergii de pri-
legume proaspete `n aceast\ m\var\ `n plin\ iarn\. (O.B.)
perioad\, oamenii prefer\ s\
a MINISTERUL EDUCA}I-
consume ceaiuri de tei sau
salc=m, miere de albine sau EI VREA S| DESFIIN}EZE
produse de propolis, care con- EXAMENUL DE TITULARIZA-
ACTUALITATE
Vor primi diplom\ de
merit absolven]ii care au
promovat toate clasele de
liceu cu medii generale de
minimum 9,50 iar la exa-
menul de Bacalaureat au
ob]inut media 10.
Buget de minim 6%
pentru `nv\]\m=nt
prev\zut prin lege
Proiectul de lege a `n-
v\]\m=ntului prevede c\
bugetul total pentru e-
duca]ie va fi 6% din PIB,
cu o cre[tere anual\ per-
manent\ a aloca]iilor bu-
getare. Totodat\, potrivit
aceluia[i proiect, elaborat
de Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC) elevii
de la cursurile de zi din
`nv\]\m=ntul preuniver-
sitar pot beneficia de bur-
se de performan]\, burse
de merit, burse de studiu
[i burse de ajutor social fi-
nan]ate de la bugetul de
stat, bugetele locale sau
din alte surse. Pot benefi-
cia de burse elevii [i cur-
san]ii str\ini din `nv\]\-
m=ntul de stat. De aseme-
nea, pre[colarii [i elevii
cial de c\tre stat au drep-
tul de a `nfiin]a [i admi-
nistra propriile unit\]i [i
institu]ii de `nv\]\m=nt,
cu respectarea legisla]iei
`n vigoare. Conform pro-
iectului propus de c\tre
MEdC, unit\]ile de `nv\-
]\m=nt confesional vor
dispune de autonomie or-
ganizatoric\ [i func]iona-
l\, elabor=nd regulamente
de organizare [i func]iona-
re proprii, `n spiritul ca-
noanelor cultului fondator
[i `n concordan]\ cu regle-
ment\rile legale ale sis-
temului na]ional de `n-
v\]\m=nt.
RE: Proiectul Legii `nv\]\-
m=ntului propus de Minis-
terul Educa]iei [i Cercet\rii
(MEdC) nu prevede exame-
nul de titularizare, astfel c\,
`n cazul `n care proiectul va fi
adoptat, acest examen nu va
mai fi organizat. Examenul
va fi `nlocuit de un concurs
organizat la nivelul unit\]ii
de `nv\]\m=nt sau al unui
grup de unit\]i de `nv\]\-
m=nt, conform unei metodo-
logii elaborate de MEdC. De
asemenea, conform proiectu-
lui de Lege a `nv\]\m=ntului
preuniversitar, MEdC va or-
beneficiaz\ de asisten]\
medical\ [i psihologic\
gratuit\ `n cabinete medi-
cale [i psihologice [colare
ori `n policlinici [i unit\]i
spitalice[ti de stat.
Conform propunerii
MEdC, elevii beneficiaz\
de tarif redus cu 50% pen-
tru transportul local `n co-
mun, de suprafa]\ [i sub-
teran, precum [i pentru
transportul intern auto,
feroviar [i naval, `n tot
timpul anului calendaris-
tic. Elevilor care nu pot fi
[colariza]i `n localitatea
de domiciliu li se decon-
teaz\ cheltuielile de
transport din bugetul
MEdC, prin unit\]ile de
`nv\]\m=nt la care sunt
[colariza]i, pe baza de abo-
nament, `n limita a 50 km.
Pentru distan]e mai mari
de 50 km se asigur\ de-
contarea sumei reprezen-
t=nd contravaloarea a 8
cal\torii dus-`ntors pe se-
mestru. Elevii beneficiaz\
de tarife reduse cu 75%
pentru accesul la muzee,
concerte, spectacole de
teatru, opera, film [i la al-
te manifest\ri culturale [i
sportive organizate de in-
stitu]ii publice. De preve-
derile acestui articol bene-
ficiaz\, de asemenea [i
elevii din `nv\]\m=ntul
particular acreditat.
Elevii etnici rom=ni din
afara grani]elor ]\rii, bur-
sieri ai statului rom=n,
beneficiaz\ de gratuitate
la toate manifest\rile.
Descentralizarea [i
statutul personalului
didactic nu sunt
trecute `n proiect
Federa]ia Educa]iei Na-
]ionale (FEN) consider\ c\
este o eroare publicarea pe
site-ul MEdC a proiectului
ganiza [i finan]a, prin insti-
tu]ii specializate acreditate,
perfec]ionarea [i formarea
continu\ a cadrelor didactice,
inclusiv reconversia acestora,
`n func]ie de nevoile sistemu-
lui de `nv\]\m=nt preuniver-
sitar. ~n ceea ce prive[te efec-
tivele de elevi la clas\, aces-
tea vor fi stabilite de consiliul
de administra]ie al unit\]ii
de `nv\]\m=nt, astfel `nc=t
s\ fie asigurate condi]iile ma-
teriale prev\zute de norma-
tivele `n vigoare [i atingerea
standardelor de calitate. A-
cestea se vor publica la `nce-
putul anului [colar. ~n `nv\-
Joi, 15 februarie 2007
de lege a `nv\]\m=ntului
preuniversitar, `n condi]i-
ile `n care nu sunt incluse
[i proiectul de lege a de-
scentraliz\rii [i proiectul
de lege privind statutul
personalului didactic. FEN
consider\ c\ nu se poate
vorbi despre o schimbare
real\ `n `nv\]\m=nt at=ta
timp c=t nu sunt elaborate
toate cele trei proiecte de
legi.
„Ministerul Educa]iei
ar fi trebuit s\ fac\ publi-
ce, `n acela[i timp, toate
cele trei proiecte. ~n condi-
]iile actuale, `n care se
vorbe[te din ce `n ce mai
mult despre descentraliza-
re, nu putem dezbate de-
c=t un pachet de legi. Prin
publicarea separat\ a pro-
iectelor, Ministerul Edu-
ca]iei ne-a ar\tat `nc\ o
dat\ c\ lucreaz\ neprofe-
sionist. Trebuie s\ `n]ele-
gem c\ o reform\ real\ [i
coerent\ nu se poate face
cu jum\t\]i de m\sur\“, a
spus liderul FEN, C\t\lin
Croitoru. ~n opinia aces-
tuia, MEdC nu a f\cut
altceva dec=t s\ r\spund\
unor presiuni, f\r\ `ns\
s\ se g=ndeasc\ la rezul-
tate. „Federa]ia Educa]iei
Na]ionale va refuza s\
participe la discu]iile care
vor avea loc pe marginea
acestui proiect at=t timp
c=t nu vor fi f\cute publice
[i celelalte dou\ proiecte.
Nu se pune problema s\
bloc\m anul [colar sau s\
apel\m la alte m\suri
drastice de protest, `ns\
trebuie s\ fim reali[ti si s\
recunoa[tem c\ este nevo-
ie de un pachet de legi ca-
re s\ fie `n concordan]\ u-
nele cu celelalte. Altfel, o
s\ o s\ muncim `n zadar,
iar rezultatele vor fi deza-
struoase at=t pentru pro-
fesori, c=t [i pentru elevi“,
a ad\ugat C\t\lin Croito-
ru. (Oana RUSU)
]\m=ntul pre[colar [i clasa
preg\titoare, grupa va cu-
prinde `n medie 15 pre[colari,
dar nu mai mult de 20. Pen-
tru copiii cu v=rste de p=n\ la
3 ani, grupa va cuprinde, `n
medie, zece copii, dar maxim
15. Clasa de elevi din `nv\]\-
m=ntul primar cuprinde, `n
medie 20 de elevi, dar nu mai
mult de 25. ~n `nv\]\m=ntul
gimnazial, clasa va fi forma-
t\, `n medie, din 25 de elevi,
dar nu mai mult de 30. ~n
`nv\]\m=ntul liceal [i profe-
sional, clasele vor avea, `n
medie, 25 de elevi, dar nu
mai mult de 30. (O.R.)
11
PE SCURT
Asocia]ia de
sprijinire a sportului
se transform\
`n funda]ie
Asocia]ia de sprijinirea sporti-
vilor de performan]\ [i a spor-
tului de mas\ ie[ean moare
`nainte de a se na[te. Aceasta
deoarece [efii municipalit\]ii
trebuie s\ schimbe statutul or-
ganiza]iei din asocia]ie `n
funda]ie, pentru a putea avea
drept parteneri [i universit\-
]ile ie[ene. Adic\, modificarea
care trebuie f\cut\ este mai
mult una tehnic\. „Rectorul
Dumitru Oprea mi-a spus c\
trebuie s\ facem o funda]ie,
pentru ca [i universit\]ile s\
poat\ sprijini acest proiect“, a
declarat primarul Gheorghe
Nichita. Noua funda]ie va spri-
jini sportul ie[ean, at=t cu
bani, c=t [i cu organizarea de
evenimente pentru promova-
rea imaginii Ia[ului. Prim\ria
va da cei mai mul]i bani,
al\turi de Consiliul Jude]ean.
Potrivit primarului Nichita, o
bun\ parte din banii care vor
fi aloca]i Funda]iei vor merge
c\tre echipa de fotbal
Politehnica, deoarece, „fotbalul
ie[ean este un sport de mas\“.
~n momentul de fa]\, se lu-
creaz\ la statut care va fi su-
pus dezbaterii publice. (S.D.)
Prim\ria Ia[i
vrea s\ acceseze
fonduri structurale
{efii municipalit\]ii ie[ene se
`nt=lnesc azi cu reprezentan]i
ai Agen]iei de Dezvoltare Nord
Est, pentru a discuta despre ce
proiecte ar putea dezvolta mu-
nicipalitatea, cu bani veni]i
prin aceast\ agen]ie. „Voi avea
o discu]ie cu directorul Agen-
]iei despre proiectele pe care le
are Ia[ul, s\ vedem cum pu-
tem face s\ beneficiem de fi-
nan]\ri [i pe aceast\ cale“, a
spus primarul Gheorghe
Nichita. Dintre proiectele pe
care le are municipalitatea, o
parte din ele ar putea benefi-
cia de fonduri structurale,
deoarece sunt proiecte de in-
teres general. {efii Prim\riei
vor s\ vad\ care dintre ele se
pot `ncadra la aceast\ cate-
gorie de finan]are, precum [i
care sunt demersurile care tre-
buie f\cute. (S.D.)
Teren agricol
pentru [coli
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) a lansat spre
dezbatere proiectul privind
Legea `nv\]\m=ntului. Acesta
prevede posibilitatea ca unit\-
]ile de `nv\]\m=nt care nu au
`n proprietate terenuri agri-
cole, s\ primeasc\ o suprafa]\
de teren pentru constituirea
lotului didactic experimental
sau a terenurilor de instruc]ie
specific\ ori pentru amena-
jarea de poligoane. Astfel, [col-
ilor primare li se va atribui un
hectar, celor gimnaziale dou\
hectare, trei hectare pentru
liceele militare, de ordine [i se-
curitate public\, minimum
cinci hectare pentru institu-
]iile de `nv\]\m=nt postliceal
[i superior militar/ordine [i se-
curitate public\ [i minimum
15 hectare pentru unit\]ile de
`nv\]\m=nt liceal [i profe-
sional cu profil agricol, agro-
montan [i silvic, `n echivalent
arabil. Loturile experimentale
se vor atribui, la cerere,
unit\]ilor de `nv\]\m=nt re-
spective din terenurile agricole
[i silvice ce au apar]inut [co-
lilor sau din proprietatea au-
torit\]ii publice locale ori din
fondul de rezerv\ al locali-
t\]ilor, aflat la dispozi]ia con-
siliilor locale. (O.R.)
12 Joi, 15 februarie 2007
PE SCURT
Leonard Naidin: „Ar
trebui s\ se respecte
[i legile `n ]ara asta!“
Fotbalistul Politehnicii
Timi[oara Leonard Naidin a
primit cu stupefac]ie decizia
Comisiei pentru Statutul
Juc\torului de a respinge c-
rerea lui de a deveni juc\tor
liber de contract. „~n ]ara asta
v\d c\ legile nu prea se res-
pect\. Decizia Comisiei este
aberant\, dar m\ a[teptam pe
undeva s\ se `nt=mple astfel,
pentru c\ interesele primeaz\
`n fotbalul nostru. Banii tre-
buiau s\-mi intre `n cont `n
luna august, iar clubul mi i-a
trimis abia `n decembrie. E
clar, conform legii trebuia s\ fiu
declarat liber, dar nu s-a
`nt=mplat acest lucru. Cu ce m\
`nc\lze[te pe mine faptul c\ am
primit banii dup\ c=teva luni
de a[teptare? Cu siguran]\ o s\
fac apel. Am discutat deja cu
avocatul [i vom contesta
aceast\ hot\r=re“, a declarat
Leonard Naidin. (N.P.)
Arbitrii ie[eni de
rugby vor lua lec]ii
de la Paddy O’Brien
Arbitrii rom=ni de rugby vor
avea parte de un martie plin de
evenimente, urm=nd s\ par-
ticipe la obi[nuitul stagiu de
preg\tire [i testare de dinainte
de reluarea competi]iilor. De
data aceasta, el va fi mai spe-
cial, pentru c\ `l are ca invitat
de onoare pe Paddy O’Brien, ni-
meni altul dec=t [eful arbitrilor
de la International Rugby
Board. Paddy O’Brien vine s\
discute cu arbitrii rom=ni de-
spre noile tendin]e `n arbitraj,
dar [i despre nivelul arbitraju-
lui rom=nesc. El va sus]ine o
serie de prezent\ri `n care va
vorbi despre cele mai impor-
tante aspecte ale unui meci de
rugby, despre jocul la sol,
gr\mada spontan\, molul,
gr\mada ordonat\, avantajul,
ofsaidul `n joc deschis sau arbi-
trajul `n trei (arbitrul de centru
plus judec\torii de margine).
Reuniunea va avea loc `ntre 8 [i
11 martie la Poiana Bra[ov [i
Bucure[ti [i va include `n afara
prezent\rilor [i analizelor
f\cute de O’Brien [i testele fi-
zice [i teoretice ale arbitrilor
no[tri. Comisia Central\ a
Arbitrilor a convocat 27 de
„fluiera[i“ la aceast\ ac]iune,
printre ei fiind [i ie[enii
Gabriela Balan, Emil Gorodea
[i Claudiu Clapon. (D.T.)
Meciuri interesante `n
16-imile Cupei UEFA
~n afara partidei dintre Steaua
[i Sevilla, `n aceast\ sear\ se
mai disput\ alte c=teva
`nt=lniri cont=nd pentru [ais-
prezecimile de final\ ale Cupei
UEFA, dup\ urm\torul pro-
gram: Sporting Braga – AC
Parma, Spartak Moscova –
Celta Vigo, Zulte Waregem –
Newcastle United, Racing Club
Lens – Panathinaikos Atena.
~nt=lnirea dintre Feyenoord
Rotterdam [i Tottenham
Hotspur a fost anulat\, pentru
c\ forma]ia olandez\ a fost ex-
clus\ din Cupa UEFA.
Tottenham s-a calificat direct `n
optimile de final\. Asear\,
dup\ `nchiderea edi]iei, s-au
disputat primele partide din 16-
imi, astfel: Bayer Leverkusen –
Blackburn Rovers, Hapoel Tel
Aviv – Glasgow Rangers,
Livorno – Espanyol Barcelona,
Fenerbahce Istanbul - AZ
Alkmaar, {ahtior Done]k – AC
Nancy, Bordeaux – Osasuna
Pamplona, Werder Bremen –
Ajax Amsterdam, }SKA
Moscova – Maccabi Haifa,
Benfica Lisabona – Dinamo
Bucure[ti, AEK Atena – Paris
St. Germain. (N.P.)
{ah de performan]\ la v=rste juvenile
Federa]ia Român\ de
{ah a organizat `n aceast\
lun\ semifinalele Campio-
natului Na]ional de copii,
categoriile 8 [i 10 ani, cri-
teriu de calificare pentru fi-
nalele care vor avea loc în
luna aprilie 2007. Semifina-
lele au avut loc pe 10 zone
Finala din 16-imi
a Steaua a fost la un minut de a disputa finala Cupei UEFA
`n sezonul trecut cu Sevilla a O va `nt=lni ast\zi,
dar `n [aisprezecimi a Partida va fi transmis\
`n direct pe ProTV, cu `ncepere de la ora 20.30 a
~n sezonul trecut al Cu-
pei UEFA, Steaua a fost
foarte aproape de a juca
finala. Un minut i-au
desp\r]it de elevii lui
Cosmin Ol\roiu de o fi-
nal\ la care nu visa ni-
meni din anturajul Stelei
la `nceputul stagiunii. ~n
marea final\ ar fi `n-
t=lnit forma]ia spaniol\
Sevilla, care a devenit
`ntre timp c=[tig\toarea
trofeului, dup\ 4-0 cu
Middlebrough. Desem-
nat\, la finele anului,
cea mai bun\ echip\ de
club din 2006, Sevilla va
`nt=lni totu[i Steaua. {i
nu o dat\, ci de dou\ ori.
Nu `ns\ `n final\, ci `n
[aisprezecimile competi-
Din nou, P\limaru
a V=rful ie[ean a fost din nou decisiv pentru
echipa sa, `n amicalul cu Dacia Chi[in\u,
`nscriind ambele goluri ale Politehnicii a
Convocarea `n premier\
la lotul na]ional de tineret,
pentru amicalul de mier-
curea trecut\ cu Republica
Moldova, i-a priit de minu-
ne lui Clement P\limaru.
Atacantul lui Poli parc\ a
ren\scut dup\ prezen]a la
lot, reu[ind s\ `nscrie cinci
goluri `n ultimele dou\ par-
tide amicale sus]inute de
echipa sa. S=mb\t\ a punc-
tat de trei ori `n `nt=lnirea
cu FC Boto[ani, iar mar]i
sear\ a recidivat de `nc\
dou\ ori, `n disputa cu ocu-
panta locului 4 `n campio-
natul Republicii Moldova,
Dacia Chi[in\u. ~n minutul
10, P\limaru a `nscris cu
capul, dup\ un [ut din afa-
ra careului al lui Mitrovic,
iar cu cinci minute `nainte
de pauz\ a dus scorul la 2-
0 printr-un [ut superb, de
la 25 de metri. „M\ bucur\
evolu]ia lui, dar sper s\
`nscrie [i `n meciurile ofi-
ciale, nu doar `n amicale. E
un c=[tig pentru echip\“, a
declara, dup\ meciul cu
Dacia Chi[in\u, antrenorul
Ionu] Popa.
Dac\ `n prima parte a
`nscris de dou\ ori, `n re-
priza secund\, Poli a avut o
presta]ie [tears\, singurul
care a mai `ncercat c=te ce-
va `n fa]a por]ii adverse fi-
ind Miclea, acesta rat=nd
dou\ ocazii mari.
La acest meci, primul `n
nocturn\ din aceast\ pau-
z\ competi]ional\, au asis-
tat aproximativ 2.000 de
spectatori, ace[tia aplau-
d=nd la final primul succes
SPORT
geografice, la Ia[i `ntre-
c=ndu-se tinerii [ahi[ti din
Boto[ani, Suceava, Neam],
Ia[i, Vaslui [i Bac\u. Com-
peti]ia de la Ia[i a avut loc
`n incinta Moldova Mall,
acolo unde tinerii [ahi[ti de
la CS Politehnica Ia[i, an-
trena]i de Vasile Manole,
]iei `n care echipa lui
Ol\roiu a ajuns pentru al
treilea sezon consecutiv.
~n Ghencea se vorbe[te
din nou de semifinal\, ba
chiar de final\. Optimis-
mul este deci la el acas\.
R\doi [i compania sunt
convin[i c\ pot trece de
spanioli. A devenit deja o
rutin\ s\ joace `mpotriva
echipelor iberice, `n ul-
timele sezoane, steli[tii
juc=nd `mpotriva unor
echipe, precum Betis Se-
villa, Villarreal, Athletic
Bilbao sau Valencia. „Da-
c\ trecem de Sevilla, ju-
c\m finala“, se `ncurajea-
z\ steli[tii, care cred c\
pot profita de forma sla-
b\ pe care o traverseaz\
ie[ean de la instalarea noc-
turnei `n Copou. Dac\ la
`nceputul partidei de s=m-
b\t\ cu FC Boto[ani l-au
apostrofat `ndelung pe P\-
limaru, de aceast\ dat\ su-
porterii l-au aclamat la
scen\ deschis\ pe fotbalist,
chem=ndu-l s\ salute gale-
ria dup\ fiecare reu[it\. „M\
bucur c\ suporterii [i-au
schimbat atitudinea fa]\
de mine [i sper s\ le dau o-
cazia s\ m\ aplaude [i du-
p\ meciurile oficiale din
campionat [i cup\“, a pre-
cizat autorul celor dou\ go-
luri din `nt=lnirea cu forma-
]ia moldovean\. (Narcis P.)
- B\ie]i (8 ani):
1. Tudor Tomescu (Pia-
tra Neam]) - 6.5p; 2. C\lin
1. Raluca Anghelu]\ -
7p; 2. Teodora Dumitra[ -
6.5p; 3. Clarisa Bejan – 6p.
Vladimir Danilov [i Vlad Tiron (Poli Ia[i) – 6p; 3. Dintre ie[eni, au ob]inut
Ungureanu, au dominat `n- Andrei Macovei (CS Tinerii calificarea direct în fi-
trecerile. Podiumurile de Mae[tri) – 5p; nalele din aprilie 2007, pe
premiere s-au prezentat - Fete (10 ani): baza rezultatelor de la fi-
astfel: 1. Diana Or\[anu (Poli nalele CN, urm\torii [a-
- B\ie]i (10 ani): Ia[i) – 9p; 2. Diana Saizu hi[ti: C\lin Gheorghiu, Co-
1. Dan Ungureanu 6 pct; (Vaslui) - 7.5p; 3. Sara din Iosif P\curaru, Matei
2. Florin Condurat - 5.5p; Perju (Poli Ia[i) – 7p; Acsinte, Adriana Verde[.
3. Dan Leonte – 5p; - Fete (8 ani): (Dan TEODORESCU)
echipa iberic\ `n campi-
onat. De la `nceputul a-
nului, Sevilla a c=[tigat
un singur meci, mai mult,
pa parcursul a trei etape,
spaniolii nereu[ind s\
`ncrie. ~ntre timp adver-
sara Stelei a p\r\sit [i
Cupa Spaniei, iar `n o-
ra[ul `n care rom=nii au
c=[tigat Cupa Campio- Francezul Thereau are [anse mari s\
nilor `n 1986 se vorbe[te `nceap\ titular partida cu FC Sevilla
tot mai des despre faptul Champions League [i nu rei forma]ii de top din
c\ Sevilla nu mai pune
c=[tigarea Cupei UEFA Europa. ~n urm\ cu dou\
accent pe Cupa UEFA, ci sau prezen]a `ntr-o faz\ stagiuni, R\doi [i compa-
pe campionat. La fel stau superioar\ a acestei nia au eliminat de]in\-
lucrurile [i `n cazul Ste- competi]ii. toarea trofeului, Valen-
lei, Cosmin Ol\roiu de- La prima vedere, ibe- cia, dup\ penalty-uri, `n
clar=nd c\ mai importan- ricii au prima [ans\, dar acel an adversara forma-
t\ este clasarea pe unul Steaua a demonstrat `n ]iei noastre fiind desem-
din primele dou\ locuri ultimele sezoane c\ poa- nat\ cea mai bun\ echi-
ce permit accederea `n te pune probleme oric\- p\ de club. a
Forma]ii:
Poli Ia[i: Br\ne] (‘58
Portughezul Antunes are
Ple[ca) – Onu] (‘58
Toma), Bernard (‘46 A-
[anse s\ r\m=n\ `n Copou
drian Ilie), Radu Cioba- Antrenorul Ionu] Popa a declarat c\ sunt [anse s\-l
nu (‘70 Irinel Ionescu), p\streze `n lot pe portughezul Antunes Gisvi, atacant
}=rlea (‘58 Dianu) - format la [coala lui Sporting Lisabona. „Mi-a pl\cut c=t
l-am v\zut `n amicalul cu Dacia Chi[in\u. {tie s\ stea
Buta (‘46 Miclea), Mi-
trovic (‘58 Iuri[ni]i), `n teren, se vede c\ a jucat la o echip\ mare, chiar dac\
Mijin, Sf=rlea (‘46 Pa- la «satelit». Cred c\ `l voi p\stra, mai cu seam\ c\ la
capitolul ofensiv\ st\m destul de prost. Martin
ruolo) – P\limaru (‘70
Cernoch va pleca `n Cehia s\ se opereze de menisc, ast-
Leucu]\), Antunes (‘46 fel c\ r\m=nem doar `n B=lb\ [i P\limaru“, a precizat
B=lb\). antrenorul ie[ean.
Dacia Chi[in\u: Mo- Foarte probabil, Ionu] Popa `l va p\stra `n lot [i pe
raru (‘46 Savu) – Po- argentinianul Gustavo Paruolo, de[i `n ultimele meci-
uri amicale a fost utilizat `n linia median\, iar
tring\, Negrescu, Chir-
sul, Bolohan (‘68 Mar- presta]ia sa a l\sat de dorit. Semne de `ntrebare au
ap\rut [i `n privin]a r\m=nerii lui Dianu, mijloca[ul lui
dari) – Onic\, Orbu (‘78 Poli anun]=nd c\ sunt [anse mari s\ semneze un con-
Re[i]c\), C\lin, Pu[c\ tract cu o forma]ie din prima lig\ maghiar\.
(‘60 Miguel Lopez), ~n privin]a partidei amicale cu Dacia Chi[in\u, Popa
Iavorschi (‘60 Japal\u) a precizat c\ este nemul]umit de starea terenului.
– Gu[il\. A arbitrat „Sunt adev\rate tran[ee pe teren, nu se poate construi,
Cristi Sava din Bac\u. nu se poate juca din prima. C=nd joc acas\ trebuie s\
pun accent pe construc]ie, dar pe un asemenea teren le
este imposibil juc\torilor“.
Ionu] Popa e ferm pe pozi]ie:
vrea s\ joace la Timi[oara
De[i r\spunsul oficial la propunerea timi[orenilor
`nc\ nu a fost dat, ie[enii `nclin\ tot mai mult s\ ac-
cepte oferta de a disputa partida din sferturile Cupei
Rom=niei pe Bega. Dac\ pre[edintele executiv Sorin
Boca a declarat c\ „decizia o vom lua `n dou\-trei zile,
urmeaz\ s\ discut\m cu cei de la Timi[oara“,
antrenorul Ionu] Popa a fost mai direct: „Ce mai tura-
vura. Suntem m=ndri, dar murim de foame. Vrem [i la
nunt\, dar bani nu avem. E ca [i cum am vrea s\
mergem la o nunt\ boiereasc\, dar avem pantalonii
rup]i. Nu m\ intereseaz\ ce zice lumea. Dac\ m\ aleg
cu cei doi juc\tori, Naidin [i Ilie, accept s\ joc la
Timi[oara. Dac\ primeam propunerea s\ juc\m `n
Congo, jucam [i acolo, numai s\ am juc\torii. Asta nu
`nseamn\ c\ merg acolo s\ m\ predau, cum insinueaz\
unii“, a spus Popa. Tehnicianul a ad\ugat c\ se a[tepta
la decizia Comisiei pentru Statutul Juc\torului de a
respinge memoriul depus de Leonard Naidin. „Sincer
s\ spun, m\ a[teptam s\ nu fie declarat liber. Acum
vom negocia cu Timi[oara. Dac\ accept\m s\ juc\m
acolo, punem [i noi condi]ii. Nu vom da banii pe care ni
i-au cerut ini]ial“, a punctat antrenorul. (N.P.)

Cum trebuie abordat suprastresul
Stresul este r\spunsul organismului excedat
de anumi]i stimuli externi [i interni. Nivelul [i
caracterul acestora diferen]iaz\ gradul de
stres. Traumele fizice [i psihice, modific\rile
de mediu sau de statut social, evenimentele
majore, nefaste sau faste, pot cauza stres.
de dr. Elena
STROBESCU
{tiin]a medical\ evi-
den]iaz\ rolul negativ al
stresului, asociindu-l cu
disconfortul, cu bolile [i,
`n cazuri extreme, chiar cu
disolu]ia individului. Du-
p\ capacitatea unui eve-
niment de a produce stres
s-au f\cut standardiz\ri,
ca la cutremure, cea mai
cunoscut\ fiind „Scara
Holmes [i Rahe“. Fiecare
dintre noi, avem, din p\-
cate, un istoric propriu al
stresurilor majore, la care
am fost expu[i.
De ce este
stresul nociv
~n primul r=nd, pentru
reac]iile pe care le provoa-
c\. Organismul eliberea-
z\ hormoni [i mediatori
chimici, care accelereaz\
func]ionarea inimii, pl\-
m=nilor, mu[chilor [i a al-
tor organe. Uneori, reac]ii
prompte pot duce la evi-
tarea unui pericol, ne pot
salva via]a. Permanenti-
zarea situa]iilor de stres
poate duce, `ns\, la dere-
gl\ri importante `n func-
]ionarea organismului, u-
zur\ [i team\. La `ntreba-
rea dac\ putem sc\pa de
stres, r\spunsul este sim-
plu: nu !
Nu ne vom putea nicio-
dat\ sustrage `ndeajuns
factorilor agresivi, nu vom
contesta niciodat\ asocie-
rea aprioric\ dintre via]\
[i suferin]\.
Ce e de f\cut, atunci?
Iat\ ce: Mai `nt=i, trebuie
s\ [tim c\ majoritatea fac-
torilor cotidieni de stres
nu produc un r\u mar-
cant majorit\]ii, doar u-
nul din zece oameni sufe-
rind radical pentru eveni-
mente, situa]ii sau proprii
tr\iri, care pentru ceilal]i
nou\ nu se repercuteaz\
semnificativ. Este impor-
tant, ve]i spune, s\ nu fim
noi cei mai expu[i! S\
evit\m supra stresul! A-
vem de a face cu o prob-
lem\ personal\, iar pen-
tru unul din zece, cu o
dram\. Este drama celor
cu nivelul redus de su-
portabilitate a stresului [i
a celor c\rora Fortuna nu
le sur=de sau le d\ c=t nu
pot duce.
Pentru to]i, dar mai ales
pentru aceste categorii de-
favorizate se impune un
adev\rat efort de manage-
ment al stresului. Acest
concept are ca ]int\ reduc-
erea stresului, dar mai ales
evitarea efectului devasta-
tor al remontan]ilor. Ce
sunt ace[tia? Substan]e co-
mune, folosite gre[it ca mi-
jloace antistres: cafeaua `n
exces, tutunul, alcoolul,
drogurile, anumite me-
dicamente, `n special cele
utilizate `n iluzorii cure de
sl\bire, zah\rul sau alte a-
limente [i condimente.
Familii `ntregi „lupt\“
uneori la unison `mpo-
triva suprastresului, folo-
sind astfel de mijloace.
To]i ace[ti remontan]i
func]ioneaz\, pentru scurt
timp, ca mesageri ai feri-
cirii. Ei nu vor putea
echilibra niciodat\ chi-
mismul cerebral afectat,
dimpotriv\, `l vor deteri-
ora tot mai mult.
Sunt cel pu]in trei mo-
tive s\ fie a[a.
Primul este imprecizia:
nu po]i repara un ceas de
m\n\ cu m\nu[i de box,
nu po]i administra micro-
grame cu cana.
POR}IA DE S|N|TATE
Al doilea este rec\de- Cel implicat, va trebui s\
rea: starea benefic\ durea- men]in\ activitatea profe-
z\ pu]in, ea este `nlocuit\ sional\ [i implicarea so-
de depresie, anxietate [i cial\ la cote rezonabile,
mai mare [i, dezastru, re- f\r\ excese, s\ evite
ducerea [i mai accentuat\ schimb\rile majore `n
a nivelului de suportabili- ambient [i stilul de via]\,
tate a stresului. s\ elimine expunerea la
Pentru ca tot tac=mul toxice [i noxe, dac\ e
s\ fie complet, apare [i al cazul, s\ spun\ mai des
treilea r\u: obi[nuin]a. „nu“ suprasolicit\rilor.
Organismul are nevoie de O diet\ cu multe vege-
factorul nociv `n cantit\]i tale, minerale [i multivi-
tot mai mari. Tot ce s-a tamine este benefic\.
c=[tigat repede, s-a pier- Exerci]iile fizice trebuie
dut [i mai repede, [i cu ce practicate, ori de c=te ori
consecin]e! este posibil. Activit\]ile
cotidiene, repetabile se
vor `ncadra `ntr-un orar.
Solu]ia antistres - Recreerea prin lectur\, jo-
reechilibrarea curi deconectante, antu-
rajul optimist [i aduc\tor
Ce poate face medicina de bun\ dispozi]ie, atmos-
`n astfel de situa]ii? Ree- fera armonioas\ `n fami-
chilibrarea este un proces lie, pot rezolva multe ten-
complex [i de durat\. Ro- siuni.
lul de baz\ revine celui `n Nu va fi neglijat\ sta-
cauz\ [i implic\ voin]\. rea de s\n\tate. Supra-
Terapeutul are nevoie stresul poate avea leg\-
de pricepere [i disponibili- tur\ cu afec]iuni ale fica-
tate pentru abordare ho- tului, rinichilor, cu dia-
listic\. Am=ndoi vor avea betul, cu bilan]ul anormal
un scop comun: reducerea de calciu, anemia, depre-
nivelului de supra stres. sia maniacal\, avitamino-
Joi, 15 februarie 2007
za, turbur\rile hormona-
le, etc. ~n situa]ii extreme,
medicina modern\ ne
pune la dispozi]ie remedii
de echilibrare, de ultim\
or\. Administrarea aces-
tora ]ine de o adev\rat\
art\ terapeutic\ [i im-
plic\ fine]e de abordare.
Primum non nocere! („~n
primul r=nd, nu d\una!)
Remediile homeopatice
[i fitoterapice, care au c\-
p\tat o larg\ r\sp=ndire
merit\ o aten]ie aparte.
Acestea, ca [i practicile
medicinii energetice ori-
entale [i derivatele lor au
o deosebit\ perspectiv\ de
aplicare. Medita]ia [i ru-
g\ciunea cre[tin\, cuv=n-
tul Bibliei, sunt aduc\toa-
re de lumin\ [i pace sufle-
teasc\ [i fac minuni. Un
bob de credin]\ poate mu-
ta din loc [i acest „munte“,
care apas\ societatea mo-
dern\, suprastresul.
* Dr. Elena Strobescu este
[ef de lucr\ri, medic primar
medicin\ intern\, medic spe-
cialist Geriatrie-G
Gerontologie,
Clinica a V-a
a Medical\, Spi-
talul Universitar CFR Ia[i
13
PILULA ZILEI
10 reguli pentru
prepararea
alimentelor
la diabetici
- nu se va folosi zah\rul [i pro-
dusele zaharoase la preg\tirea ali-
mentelor. ~ndulcirea se va face tot-
deauna numai cu zaharin\. O
tablet\ de zaharin\ corespunde la
10 g (dou\ linguri]e) de zah\r.
Pentru a `nl\tura gustul am\rui,
observat uneori, zaharina se va di-
zolva `n pu]in\ ap\, iar ad\ugarea
ei se va face numai la sf=r[itul
preparatului;
- meniul zilnic va cuprinde ali-
mente permise, din toate grupele
principale. Dintre tehnicile de
preg\tire termic\ se vor folosi nu-
mai fierberea, frigerea, coacerea;
- legumele [i fructele nu vor
lipsi din meniul diabeticului, `ns\
numai `n limita glucidelor admise;
- prepararea sosurilor se va face
f\r\ f\in\. Pentru `ngro[area lor
se vor folosi legume trecute prin
sit\. ~n cazul `n care este necesar\,
totu[i, f\ina, aceasta se va lua
obligatoriu `n calculul glucidelor;
- se prefer\ utilizarea unor
preparate ca: sufleuri, budinci, so-
teuri, m=nc\ruri cu carne [i
legume;
- `n ceea ce prive[te legumele,
cele cu con]inut sub 5 g% glucide
nu se iau de obicei `n calculul glu-
cidelor zilnice, dec=t dac\ se con-
sum\ `n cantit\]i mari (peste
200-300 g pe zi). Cele cu 10 g% glu-
cide, `ns\, care se folosesc de obicei
la supe, ciorbe, preparate de baz\,
se vor lua obligatoriu `n calculul
ra]iei de glucide, indiferent de can-
titatea folosit\;
- p=inea, dac\ se consum\
pr\jit\, va fi c=nt\rit\ `ntotdeau-
na `nainte de pr\jire (prin deshi-
dratare cresc glucidele);
- pastele f\inoase, c=nt\rite
crude, con]in 75-80 g% glucide,
fa]\ de numai 20 g% atunci c=nd
sunt fierte (ca [i cartofii);
- fructele [i legumele, folosite
coapte sau fierte vor fi [i ele
c=nt\rite `nainte de tratamentul
termic;
- se va da prioritate glucidelor
din legume, fructe [i cereale, care
cresc glicemia `ntr-un ritm lent [i
la niveluri mai joase, comparativ
cu cele care provin din alte surse
de glucide. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 15 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
1 3 9 4 7 8
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
zilei
A
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
1 6 7 1 8 1 9
5 6 2
a SUDOKU a

5 2 8 1 6 3 4 9 7
5 3 7 2 3 10 3
8 6 4 7 3 2 1 5 9 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
3 7 5 2 9 4 6 8 1 bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri
9 5 1 6 8 7 2 4 3
2 4 6 3 5 1 9 7 8 lansat [i pe Internet [i s-a 11 9 3 1 2
r\sp=ndit cu succes `n
6 1 7 8 4 9 3 2 5 Statele Unite, Noua
4 8 3 9 2 5 7 1 6
7 9 2 5 1 6 8 3 4
Zeeland\ [i Croa]ia, iar
`n Marea Britanie este D A D E A A S A 12 13 3 4 10 1 13
deja considerat un R J O T B N F F
fenomen. Completa]i
7 5 6 careul de 81 de p\tr\]ele A A U X E N T I U B
14 15 3 16 11
cu cifre cuprinse `ntre 1
2 7 [i 9, astfel `nc=t nici o
G T O R E I N N
O O L O G F T D
3 1 9 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe S R O D A O E A 12 17 3 5 3 1 2
8 1 5 3 7 aceea[i coloan\. Grila
T A G O T N N R
este `mp\r]it\ `n nou\
4 5 8 9 3 6 careuri mai mici, fiecare E R I X I I I E
6 2 4 1 8 cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\ E E E E E E B
6 9 5 con]in\ cifrele de la 1 la
Pornind de la numele Sf. Ap. ... (†95), de pe verticala A-B, `n Calendarul
9, la fel, o singur\ dat\. Ortodox, de ast\zi, 15 februarie, completa]i careul al\turat [i ve]i des-
8 1 (Solu]ia coperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
5 7 9 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Dis-de-sear\ (r) 09:00 Jurnalul Euronews 10:05 Cinemaniacii (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
10:20 Arhiva de serviciu 09:10 V=n\torii de comori (r) 11:05 Imagini de r\zboi: Blitzkrieg Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Enrique Rocha, Juan
10:30 Stele de cinci stele (r) 10:00 Tonomatul DP2 (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Ferrara, Ninel Conde,
12:00 Ne vedem la TVR! 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 12:00 Jurnal cultural (r) 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Om s\rac, om bogat (r) Patricio Borghetti
13:00 Zack [i Cody, jura]ilor (r) 13:00 Stelele filmului (r) 10:00 Concurs interactiv 11:15 Trei fra]i (r) 07:00 Iubire de mam\ (r)
ce via]\ minunat\! 12:25 Decoratori la m=na a doua (r) 14:00 Dialoguri despre altadat\ (r) 11:00 Vivere (comedie, Cu: Didier 09:00 Culoarea p\catului
13:30 Desene animate: Disney 13:00 Bugetul meu (r) 14:30 Jurnal cultural 12:00 Vocea inimii Bourdon, Bernard Campan) Cu: Rosi Campos,
14:00 Jurnalul TVR 13:30 Teleshopping 15:30 A 5-a dimensiune Cu: Ioan Isaiu Didier, Bernard [i Pascal La- Giovanna Antonelli
15:00 50 de bucurii gastronomice 14:00 ABC... de ce? 16:00 Duet sau duel cu teatrul cla- 13:00 Observator tour sunt trei b\rba]i care nu 11:00 Pariul iubirii
15:30 Akzente (limba german\) 14:30 Cutia fantastic\ (aventuri, sic (r) Cu: Simona Gherghe se cunosc [i nici n-ar fi avut Cu: Patricia Manterola,
inten]ia, dac\ o `nt=mplare nu Juan Soler
17:00 Jurnalul TVR Cu: James Henry) 16:30 Fantastica lumin\ 13:45 Leul `n iarn\ (prima parte) i-ar fi reunit. Chema]i la un
17:15 Pove[ti `ntunecate 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 17:30 Music Play (dram\, Cu: Patrick birou notarial pentru a rezolva 13:30 Jur\m=ntul
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 16:00 Jurnalul TVR 18:25 Cite[te cu mine! Stewart, Glenn Close, situa]ia financiar\ dupa de- Cu: Danna Garcia, Mario
19:00 Jurnalul TVR 16:30 Tribuna partidelor... 18:30 Stelele filmului Andrew Howard) functa lor mam\, cei trei afl\ Cimarro
Jean Piat. Serie de docu- Remake dupa celebrul film din ca sunt fra]i. Mai mult, `n 14:30 Iubire ca `n filme (r)
20:20 Pentru un pumn de dolari 17:00 Polo: Rom=nia - Germania aceast\ situa]ie, au de `mp\r-
mentare-portret, care, prin in- 1968, cu Peter O’Toole [i Ka- (dram\, Cu: Adela
(western, Cu: Clint 18:30 Lege [i ordine: ~n fa]a termediul interviurilor rea- tharine Hepburn. Regele Hen- ]it o mo[tenire fabuloas\.
Eastwood, Gian Maria jura]ilor 13:00 {tirile PRO TV Popescu, Dan Bordeianu,
lizate de criticul de film Fran- ric al II-lea `[i aduce cei trei fii
Volonté, Margarita Lozano) cois Chalais [i a extraselor din laolalt\ cu so]ia `ntemni]at\, Carmen T\nase, C\t\lina
19:25 C=]iva pa[i spre un mana- 13:45 V=ntul prin s\lcii Musta]\, {tefana Samfira)
Vestul S\lbatic, secolul al gement mai bun filme, evoc\ reu[itele [i nere- Alienor de Aquitania, pentru
u[itele din cariera unor faimo[i a-[i anun]a succesorul la (aventuri, Cu: Steve 15:30 Iubire de mam\
XIX-lea. Doi rivali, Baxter [i 20:00 Arena leilor
Rojo, v=n\tori de recompense, actori ai filmului francez. tronul Angliei. ~ns\, `n urma Coogan, Eric Idle) Cu: Danna Garcia, Jose
sunt pe urmele aceluia[i om, 21:00 Ora de [tiri 19:00 Minorit\]i acestei ini]iative, rezult\ un Dupa ce terenul pe care se afla Angel Llamas
Joe, un cowboy solitar. 22:10 Proiect de crim\ r\zboi nemilos de familie din casa domnului C=rti]\ este
19:30 F\uritorii de sunete (r) care to]i vor avea de pierdut. cump\rat de un industria[ 17:30 Pove[tiri adev\rate
Motivele urm\ririi nu sunt (thriller, Cu: James Coburn,
acelea[i, cei doi nu par de 20:00 ~napoi la argument 16:00 Observator f\r\ scrupule, acesta este zvir- Cu: Drago[ St\nescu [i
`ncredere, dar [tiu c\ nimeni Lee Grant, Harry Andrews) 20:45 Teatru lit literalmente `n strad\... Ioana Maria Moldovan
O dat\ ajuns consilier guver-
16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
altul nu poate s\ foloseasc\ Electra dupa Sofocle [i Euripi- 16:00 T=n\r [i nelini[tit 18:30 Betty cea ur=t\
pu[ca precum Joe. El nu are namental, fostul agent secret de. Spectacol realizat de Tea-
Cu: C. Andrei
un nume impozant, dar se Robert Elliot concepe un plan trul de Stat din Oradea. Din 18:00 Vocea inimii Cu: Janne Cooper Cu: Ana Maria Orozco
poate m=ndri cu arme unice... ingenios de a-[i [terge trecutul distribu]ie: Marian Ralea, Cu: Ioan Isaiu 17:00 {tirile PRO TV 19:30 Rebelde
22:00 Atunci [i acum [i de a-i elimina pe cei patru Mariana Presecan, Ion Mai- 17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate Cu: Enrique Rocha
care-i cuno[teau secretele nea, Doru Farte, Elvira Tra-
19:00 Observator
22:45 Jurnalul TVR necurate: un politician, un om ducerea George Fotino [i Ale- 20:30 Test de fidelitate (comedie, Cu: Charlie 20:30 Iubire ca `n filme
23:15 Tragerile Joker [i Loto 5/40 de [tiin]\, o dam\ de companie xandru Miran. Regia [i adap- Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei Sheen, Jon Cryer) (dram\, Cu: Adela
23:25 Prim-plan [i un psihopat. El planuie[te tarea Mihai Maniu]iu. Muzica 18:15 Familia Bundy (comedie) Popescu, Dan Bordeianu)
sa scape de to]i `ntr-o singur\ 21:30 Neveste de fotbali[ti
00:00 Viata ca-n filme (comedie) Grupul „Iza“ din Maramure[ 18:50 {tirile PRO TV 22:30 SOS, via]a mea!
noapte, asmu]indu-i pe unul 22:30 Animat Planet
00:35 Draga mea so]ie! `mpotriva celuilalt... 22:00 360 de grade - 23:00 Observator 20:30 Meci din Cupa UEFA: (romantic, Cu: Natalia
(dragoste, Cu: Johnny 23:50 Marc\ `nregistrat\ Reportajul Geo Steaua - FC Sevilla Oreiro, Facundo Arana)
00:00 Stick
Dorelli, Agostina Belli) 00:20 Desene animate: Familia 22:30 Jurnal cultural 23:00 {tirile PRO TV 23:30 Jur\m=ntul (r)
(dram\, Cu: Burt Reynolds,
02:30 Jurnalul TVR (r) mea dementa 23:00 Musica da capo Candice Bergen, George 23:45 CSI: Miami (poli]ist, 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
03:35 Pove[ti `ntunecate (r) a 00:50 Tonomatul DP2 (r) a 00:05 Invita]ie la Oper\ (r) a Segal, Charles Durning) a Cu: David Caruso) a 01:30 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ Na[terii lui Iisus Hristos).
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI
Joi, 15 februarie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Centrul Cultural German Opera Na]ional\ Rom=n\ zeal „Moldova“, Sala „Orest Tafrali“:
Expozi]ia „Marele tezaur monetar
Consilier juridic: Ana MANEA Ast\zi, 15 februarie, ora 19.00: 16-18, februarie: Zilele Operei medieval al Moldovei“.
Expozi]ie de c\r]i po[tale, vernisaj. Europene. Muzeul de Art\ din cadrul Com-
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Sâmb\t\, 17 februarie, orele 18.30:
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Expozi]ia de c\r]i po[tale „Ce va plexului Muzeal Na]ional Moldova,
Filarmonica Moldova, sala Ion Baciu Ia[i, prezint\ Expozi]ia omagial\
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 aduce România Uniunii Europene?“ - „Capo d’opera“ - ciclu de opere `n
e-m
mail: info@zziarullumina.ro este organizat\ `n colaborare cu Centenar Corneliu Baba, `n galeria
concert pe scena Filarmonicii - de art\ contemporan\ II, la etajul I
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Centrul Cultural Francez Ia[i [i
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
NABUCCO de Giuseppe Verdi. al Palatului Culturii din Ia[i.
British Council din Ia[i. Distribu]ia: Mihail Frunz\ (Nabu- Reunind lucr\ri de pictur\ [i grafic\
ISSN 1841-141X cco), Sorina Munteanu (Abigaille) - at=t din colec]ii muzeale Muzeul de
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Opera Na]ional\ Bucure[ti; Vitalie Art\ din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Cire[ (Zaccaria) - Opera Na]ional\
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa din B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale
Cotoranu). Chi[in\u, Tudor Floren]a (Ismaele), din Gala]i [i Muzeul de Art\ din Con-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Elena Ro[ca (Fenena), Constantin stan]a, c=t [i particulare - colec]ia
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Cristea (Marele sacerdot), Adrian artistului, colec]ia dr. A. Teodorescu,
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Ionescu (Abdallo), L\cr\mioara Ma- colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va fi
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. ria Hrubaru Roata (Anna), Orchestra deschis\ spre vizitare p=n\ `n martie
[i corul Operei. Conducerea muzi- 2007 [i este menit\ s\ sublinieze par-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 cal\: Leonard Dumitriu, Maestru de cursul unuia dintre cei mai reprezen-
cor: Valeriu Gâdei. Intrare liber\! tativi arti[ti plastici rom=ni.
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Teatrul Na]ional
Centrul Cultural Francez „Vasile Alecsandri“
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
12 -15 februarie: Expozi]ie de
M=ine, 16 februarie, ora 19.00: „Stea-
m\[ti [i obiecte decorative -“Trans- ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumi-
figur\ri antropomorfice `n scenogra- tru Crudu. Regia: Ion Sapdaru, sceno-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ fie“ `n holul Centrului Cultural Fran- grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\.
cez. Este o expozi]ie cu elemente de Spectacolul are loc la Ateneul T\-
din cadrul t\ra[i.
scenografie folosite `n teatrul de an-
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ ima]ie. Sub genericul „Transfigur\ri Sâmb\t\, 17 februarie, ora
19.00: „Pe]itoarele“ dup\ o idee de
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei antropomorfice `n scenografie“, artis- A. Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru,
tul Gavril Siriteanu propune noi decor: Nicolai Mih\il\, costume:
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau modalit\]i plastice de interpretare a Stela Verebceanu. Spectacolul are
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48 „m\[tii“ - ca principiu antropomorf fo- loc la Teatrul „Luceaf\rul“. Muzeul Literaturii
losit pentru animarea obiectelor `n Duminic\, 18 februarie, ora 19.00:
„Zbor deasupra unui cuib de cuci“, de Române Ia[i
scen\.
Biserica Dale Wasserman. Regia: Marius Ol- M=ine, 16 februarie, ora 18.30:
tean; scenografia: Axenti Marfa. Muzeul Literaturii Române Ia[i [i
„Sf. Sava“
Gr\dini]a Muzeul „Mihai Eminescu“ Spectacolul are loc la Teatrul Opera Na]ional\ Român\ Ia[i orga-
„Buna Vestire“ „Luceaf\rul“. nizeaz\, `n Salonul „Pogor-Br\tia-
Expozi]ie de fotografie Mihai Po- Sala Studio „Teofil V=lcu“ nu“, `n cadrul Zilelor Europene ale O-
Liceul „Vasile t=rniche: „Portretele P\m=ntului“. Ast\zi, 15 februarie, ora 18.00: perei, deschiderea Salonului Muzical
Alecsandri“ „Scara pisicii“ de Katalin Thuroczy. de la Casa Pogor. Din program:
Regia: Irina Popescu Boieru; Personajul de oper\ `n travesti de la
Str. Costache Negri Filarmonica de Stat scenografia: Marfa Axenti. Claudio Monteverdi la Giacomo
Moldova Hala Central\ „Moldova“ Ia[i Meyerbeer. Recital in memoriam
Mall Mihaela Agachi. Interpreteaz\:
M=ine, 16 februarie, ora 19.00: Con- Palatul Culturii Maria Macsim Grierosu – mezzoso-
cert simfonic; dirijor: Alexandru Las- Muzeul de Istorie al Moldovei din pran\; Vasilica Stoiciu-Frunz\ –
cae; solist: Florin Croitoru, vioar\. cadrul Complexului Na]ional Mu- pian. Intrarea liber\! a

NATIONAL DISCOVERY ANUN} ANGAJARE APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL Funda]ia Solidaritate Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Avioane militare: Duel `n cer 07:00 O prad\ mortal\ [i Speran]\ din Ia[i scoa-
~ncepe o nou\ vân\toare te la concurs urm\toare- O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru
08:00 Nu [tiam asta
08:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei - le posturi: `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
09:00 Ogarii de vân\toare din
Arabia Abuz de istorie Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala
10:00 Kalahari: De[ertul inundat 09:00 Automobile americane re- - 2 posturi `ngrijitor vârstnici la domiciliu; numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii
11:00 Aventurile lui Cousteau condi]ionate: Concursul - 2 posturi kinetoterapeut; grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce s=ngele de la
Voiaj spre Kure - Partea II constructorilor - Partea 3 - 1 post ajutor de buc\tar. inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se impune o in-
12:00 Megastructuri 10:00 Motociclete americane: terven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol permanent. ~n
Motocicleta David Mann - Candida]ilor li se cer competen]e profesionale spe- acest moment se `ncearc\ internarea pentru opera]ie la o
Las Vegas `n stil vene]ian cifice posturilor vizate, seriozitate, abilit\]i `n lucrul [i
Partea 1 clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei sunt aproxi-
13:00 Clipe de co[mar comunicarea cu vârstnicii [i persoanele nevoia[e, mativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se poate
11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
Incendiu pe pârtie disponibilitate pentru program de lucru prelungit. face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
Competi]ie pe ghea]\
14:00 Ogarii de vân\toare din 12:00 Regii construc]iilor trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar
Arabia Se ofer\: aceasta `nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o
Barajul El Cajon, Mexic - norm\ de lucru de 8 ore;
15:00 Kalahari: De[ertul inundat familie cu venituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a
13:00 O prad\ mortal\ - lucru `ntr-o echip\ tân\r\ [i dinamic\;
16:00 Aventurile lui Cousteau dumneavoastr\ pentru str=ngerea sumei necesare salv\rii
~ncepe o nou\ vân\toare - pachet salarial atractiv.
Voiaj spre Kure - Partea II micu]ei Maria.
14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei -
17:00 Paradisuri naturale Abuz de istorie Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
Lumea disp\rut\ - Tepuis
Concursul va consta `ntr-o prob\ teoretic\ [i practic\
15:00 Cum se fabric\ pentru testarea cuno[tin]elor [i abilit\]ilor specifice RO34RNCB0198003451910002 RON
18:00 Planeta la control 16:00 Curse: Marele Moal RO77RNCB 0198003451910004 EURO
Atacul asteroizilor
meseriei [i interviu. RO07RNCB0198003451910003 USD
17:00 Automobile americane re-
19:00 Megastructuri condi]ionate: Concursul Informa]ii despre data [i ora concursului, actele ne- BCR Roman, Piatra Neam]
Cel mai solid baraj constructorilor - Partea 4 cesare [i rela]ii suplimentare se pot ob]ine la telefon Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
20:00 Ogarii de vân\toare din 18:00 Motociclete americane: 0232 220 548, persoan\ de contact secretar Magda Rebe- Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
Arabia Motocicleta David Mann - ciuc, sau la adresa web: www.fundatia.mmb.ro/angajari. pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, in-
21:00 Nu [tiam asta Partea 2 diferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este sal-
21:30 La un pas de moarte: Moar- 19:00 Vân\torii de mituri vatoare.
te la spectacolul aviatic 20:00 Regii construc]iilor: Podul Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
22:00 Rechini Woodrow Wilson, derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel. 0721-
Pericolul din adâncuri Washington DC 338.885 (Paduraru Irina).
23:00 Zona mor]ii a 21:00 Avionul care a ripostat
23:00 Preg\tirea unui raliu mon-
dial: Germania/Finlanda
Legend\: 00:00 Radiografia unui dezastru www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
VÂNZ|RI
Incendiu `n Tunelul Kaprun
[tiri 01:00 Tehnologie extrem\ Apartament 1 camer\ D. Zona P\curari `n fa]\ la OMV. Tl, Al,
film artistic Tunel pe sub Alpi Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate PVC. Pre]: 46.000 Euro. U[or negociabil. Eliberare 3 luni.
02:00 Curse a de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES Tel: 0745.973.351; 0746.960.838
 CM
YK

16 Joi, 15 februarie 2007

LUMEA ~N CARE TR|IM

Carnavalul, ultima petrecere

`nainte de Postul Pa[telui
a Peste tot `n lume, `nainte de intrarea `n Postul Pa[telui, au loc petreceri prin care se
marcheaz\ trecerea de la perioada de „dulce“ la cea de post a Cele mai cunoscute
petreceri pentru „l\sata secului“ sunt carnavalurile specifice spa]iului catolic din Vene]ia
sau Rio de Janeiro a Dar s\rb\tori de „l\sata secului“ `nt=lnim [i `n lumea ortodox\
a ~n Grecia [i `n Rusia au loc serb\ri `n timpul c\rora participan]ii se `nfrupt\ din alimentele
la care trebuie s\ renun]e `n post [i se deghizeaz\ folosind cele mai `nfrico[\toare m\[ti a
de Oana RUSU
Peste 1 milion de turi[ti
se n\pustesc la Vene]ia, `n-
tre 9 [i 20 februarie, pentru
a lua parte la carnavalul ca-
re, conform tradi]iei catolice,
marcheaz\ l\satul secului [i
`nceperea Postului Pa[telui.
Anul acesta, la carnaval par-
ticip\ peste1.400 de arti[ti [i
30 de trupe dintre cele mai
celebre din `ntreaga lume.
M\[tile, purtate acum ca
ornamente, erau folosite `n
urm\ cu sute de ani de per-
soanele importante care
doreau s\ petreac\ f\r\ a fi
recunoscute.
O masc\ special\ pentru
femei este „moretta“, o buca-
ta oval\ de catifea ce acope-
rea fa]a, mai pu]in gura.
Foarte popular\ este [i „do-
mino“, o cap\ lung\ cu o glu-
g\ ce acoperea complet fa]a.
M\[tile sunt confec]ionate fie
din p=nz\ cerat\, din catifea
sau chiar din por]elan.
Carnavalul de la Vene]ia
din acest an este dedicat lui
Carlo Goldoni, unul din cei
CM mai reprezentativi arti[ti
YK
din tradi]ia teatral\ vene-
]ian\, de la a c\rui na[tere
se `mplinesc 300 de ani.
Concerte, balet, teatru, circ
[i multe alte genuri de ma-
nifest\ri se desf\[oar\ `n cel
mai cunoscut carnaval al tu-
turor timpurilor. Carnava-
lul se `nchide la Vene]ia cu
un mare foc de artificii [i cu
un concert.
Carnavalul de la
Vene]ia este atestat de
aproape 1.000 de ani
Carnavalul este atestat
`n 1094, c=nd dogele Vene-
]iei, Vitale Faliero, l-a men-
Una dintre cele mai
cunoscute [i folosite
deghiz\ri este bauta,
masca alb\ care mai
p\streaz\ nasul
`ncovoiat tradi]ional,
asortat\ cu o pelerin\
neagr\ [i un tricorn, o
p\l\rie cu trei col]uri
]ionat pentru prima dat\
`ntr-un document oficial. To-
tu[i, carnavalul este prezent
`n mai multe tradi]ii, av=n-
du-[i originea `n Saturna-
liile care se celebrau pe vre-
mea Romei antice, prin care
era s\rb\torit\ trecerea de
la iarn\ la prim\var\.
Acum totul era permis, o zi-
cal\ ar\t=nd c\ „Semel in
anno licet insanire“, adic\ „o
dat\ pe an este permis s\
`nnebune[ti“.
Senatul Republicii Vene-
]iene a consemnat oficial,
printr-un decret, existen]a
carnavalului `n 1296. ~n se-
colul al XVII-lea, purtarea
m\[tii a fost limitat\ la zi-
lele de carnaval [i la banche-
tele oficiale. Pentru `nc\l-
carea acestei dispozi]ii,
legile prevedeau pedepse de
doi ani de `nchisoare, 18
luni la galere [i 500 de lire
amend\ pentru b\rba]i, `n
timp ce femeile erau biciuite
`n Pia]a San Marco [i ex-
puse oprobiului public, apoi
izgonite de pe teritoriul
Republicii Vene]iene, nu
`nainte de a pl\ti amenda de
500 de lire.
Bauta era interzis\ fete-
lor nem\ritate, iar doam-
nele de vi]\ nobil\ purtau
„zenda“, o masc\ alb\ sau
neagr\ `mpodobit\ cu dan-
tel\, care prin care se putea
`ntrez\ri chipul, `n func]ie
de mi[c\rile [i voin]a pur-
t\torului.
Costumele purtate, pen-
tru travesti, `n secolul al
XVIII-lea erau, printre al-
tele de pescari, turci cu
pip\, Arlecchini, Colombine,
satiri, evrei care pl=ng, ]\-
r\ncu]e. O parte din perso-
najele `nt=lnite `n carnaval
se reg\sesc `n piesele lui
Carlo Goldoni [i Moliere.
Cel mai cunoscut personaj
vene]ian este Pantalone, al
c\rui nume vine de la San
Pantaleone, unul din sfin]ii
importan]i ai ora[ului. B\-
tr=nul Pantalone este ve[nic
`ndr\gostit, iar masca sa, cu
nas coroiat [i spr=ncene stu-
foase este celebr\.
„Carnaval“, adic\
„adio, carne“
Termenul „carnaval“ vine
din dialectul milanez „carne
vale“, care `nseamn\ „adio
carne“ [i dateaz\ de la `n-
ceputul erei cre[tine, c=nd
biserica catolic\ a impus ca
festivit\]ile licen]ioase s\
aib\ loc doar `naintea postu-
lui, urmate de o perioad\ de
reculegere, rug\ciune [i ab-
stinen]\. Cuv=ntul „carne-
vale“, sugera c\ `naintea
Postului Pa[telui se pot
deda desf=urilor.
„Adio carne“, spuneau
vene]ienii `n apropierea
Postului Pa[telui care `nce-
pea `n Miercurea Cenu[ii,
astfel c\ o perioad\ de c=te-
va zile s\rb\torau at=t c=t `i
]ineau puterile delect=n-
du-se cu preparate din car-
ne, unt, ou\ din care nu mai
aveau voie s\ se `nfrupte o
dat\ cu intrarea `n post.
Papii Clement IX [i Bene-
dict XIII au `ncercat din
toate puterile s\ aduc\ `n
limitele religioase aceste
manifest\ri, `ns\ influen]a
acestora nu era foarte mare
`n Vene]ia. Alte surse indic\
anul 1162, c=nd Vene]ia la
`nfr=nt pe Ulrico, Patriarhul
de Aquileia, moment `n care
`nceput tradi]ia sacrific\rii
de tauri [i porci `n Pia]a San
Marco pentru a s\rb\tori
victoria. S\rb\toarea a prins
amploare [i `n 1268 este
men]ionat\ pentru prima
dat\ purtarea de m\[ti.
Zilele de glorie ale festi-
valului vene]ian au avut loc
`n secolul al XVIII-lea. Tineri
nobili din `ntreaga Europ\
veneau la Vene]ia pentru a
petrece `n timpul carnavalu-
lui. Picturile lui Francesco
Guardi precum [i jurnalul lui
Giacomo Casanova (1725-
1798) sunt considerate ca
simboluri ale acestei epoci.
~n anii 1930, Mussolini a
interzis carnavalul, iar `n
1979, un grup de vene]ieni [i
iubitori ai Vene]iei au decis
s\ renasc\ tradi]ia carnava-
lului. ~n c=]iva ani, m\[tile,
costumele [i balurile din
Vene]ia au devenit celebre
`n toat\ lumea.
cu Mar]ea Gras\ care
precede Miercurea Cenu-
[ii, cre[tini catolici in-
tr=nd `n post `n aceast\ zi.
~n Anglia este o „Zi a cl\-
titelor“ c=nd toat\ lumea este
servit\ cu aceste preparate.
~n Olanda, carnavalul es-
te cunoscut ca Vastenavond,
seara postirii [i care se re-
fer\ la ziua de dinaintea
intr\rii `n post.
~n Polonia, carnavalul
culmineaz\ `n Mar]ea Gra-
s\ care mai este numit\ [i
Ziua Heringului, pe[tele tra-
di]ional servit de polonezi
`mpreun\ cu vodka. Mar]ea
dinaintea intr\rii `n post se
nume[te Ostatki, adic\ „ul-
timele“, `nsemn=nd ultima
zi de „dulce“.
Vecinii unguri se `mbrac\
`n confec]ii de l=n\, poart\
m\[ti `nsp\im=nt\toare [i pro-
duc zgomote foarte puternice.
~n Cehia, s\rb\toarea Ma-
sopust se `ncheie tot la Mier-
curea Cenu[ii, cuv=ntul Ma-
sopust `nsemn=nd la fel ca la
italieni, „renun]are la carne“,
prilej cu care are loc un mare
osp\] cu carne de porc.
Slovenia are [i ea tradi]iile
sale `n ale carnavalului, iar
cea mai popular\ deghizare
este a personajului Corant
(Kurent) care arat\ foarte
`nfrico[\tor. Tot `n Slovenia,
la Cerknica, carnvalul este
dominat de o masc\ tradi]io-
nal\ numit\ „Poganjic“. Pa-
rada o aduce `n centrul aten-
]iei pe `nsp\im=nt\toarea
vr\jitoare Uršula care este
adus\ din Muntele Slivnica,
pentru a fi ars\ `n Miercurea
Cenu[ii, iar un dragon care
scuip\ foc o `nso]e[te.
La Patras, `n Grecia, car-
navalul marcheaz\ trecerea
la postul Pa[telui, timp de o
s\pt\m=n\ [i se `ncheie `n
Lunea Curat\. Alte festiva-
luri din Grecia sunt la cele
de la Kozani, `n Macedonia,
Rethymno, `n Creta [i
Xanthi, `n Macedonia estic\
[i Tracia.
~n Rusia, Maslenitsa este
un fel de s\pt\m=na cl\tite-
lor care este s\rb\torit\
`naintea intr\rii `n post [i
este considerat\ o s\rb\-
CM
toare analoag\ carnavalului YK
catolic. La Maslenitsa, locul
central este ocupat de cl\-
titele care simbolizau soa-
rele. Rotunde [i aurii, cl\-
titele sunt f\cute din unt,
ou\ [i lapte, alimente la
care se renun]\ o dat\ cu in-
trarea `n post. a

Carnavaluri
`n toat\ lumea
Carnavalul este o s\rb\-
torea a comunit\]ii la care
sunt prezente parade, spec-
tacole de circ, petreceri `n
strad\, concerte. Specificul
carnavalului este cel dat de
costuma]ia purtat\ de par-
ticipan]i.
La origine, carnavalul a
ap\rut `n zona cre[tinismu-
lui catolic dar s-a extins [i la
cel ortodox, av=nd leg\tur\
cu intrarea `n post [i renun-
]area la diferitele pl\ceri `n
timp ce o mare parte din
cre[tinii protestan]i con-
damn\ carnavalul.
Perioada de c=teva zile
sau chiar de c=teva s\pt\-
m=ni de carnaval se `ncheie

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
16 februarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 38 (639) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Ultimul raport SAR avertizeaz\ Monumentul Eroilor

asupra problemelor din Galata a r\mas
PAGINA 16

PAGINA 5
structurale ale Rom=niei un cimitir al nim\nui

Dumnezeu v\zut
prin ochi de copil
a De[i sunt prea pu]in cunoscute, `n [colile Rom=niei au loc nenum\rate ac]iuni formative pentru elevi
a ~n unele [coli, copiii sunt cei care solicit\ astfel de ac]iuni [i tot ei sunt cei care le dau via]\ nesf=r[it\
acestora a Una dintre frumoasele activit\]i pe care elevii le fac `n orele op]ionale sau suplimentare la
[coal\ este pictura de icoane a Prin grija profesorului de religie [i prin implicarea [i d\ruirea copiilor,
chipurile de sfin]i, creionate st=ngaci pe lemn, sticl\ sau h=rtie, cap\t\ via]\ a PAGINILE 8-9
Infla]ia, `n pericol
din cauza
cre[terilor salariale
„neserioase“
PAGINA 6
CM CM
YK YK

B\sescu cere
referendum,
`n martie, pentru
votul uninominal
PAGINA 7

POZA ZILEI Rom=nia poate intra

`ntr-oo profund\ criz\
de for]\ de munc\
Rom=nia este `n pericol de a
nu-[i putea atinge obiectivele,
`n condi]iile `n care suntem `n
situa]ia de a intra `ntr-o criz\
profund\ de for]\ de munc\,
at=t `n ce prive[te existen]a ei
fizic\, c=t [i din punctul de ve-
dere al calit\]ii acesteia, a afir-
mat, ieri, la conferin]a SAR,
pre[edintele Traian B\sescu.
Potrivit [efului statului,
problema-cheie a [anselor Ro-
m=niei de a fi eficient\ `n atin-
gerea obiectivului de reducere
a decalajului fa]\ de statele
Dou\ cutremure, `n Vrancea, `n 24 de ore
Ieri diminea]\, la ora
O animatoare de la T=rgul Interna-
4.33, `n Vrancea, s-a pro-
]ional de Juc\rii de la New York `ncearc\
o juc\rie-creier numit\ „No Brainer“. Ju- dus un cutremur cu mag-
nitudinea de 4 grade pe
c\ria se prinde de cap, purt\torul r\s-
punde la ni[te `ntreb\ri, iar creierul ju- scara Richter. Seismul a
c\rie confirm\ sau nu r\spunsurile. a avut loc la ad=ncimea de
100 kilometri [i a avut o
Uniunii Europene este legat\
`n mod fundamental de for]a de
munc\.
„Rom=nia este foarte aproa-
pe de a pierde unul dintre ma-
rile avantaje `n competi]ia cu
alte ]\ri: pre]ul sc\zut al for]ei
de munc\. Antreprenorii ro- „Vom avea o
m=ni nu vor mai putea s\ va-
lorifice pentru foarte mult timp
acest avantaj pentru c\ neplata
sc\dere de norme
corespunz\toare a for]ei de
munc\ nu face dec=t s\ `mping\
`n `nv\]\m=nt
c\tre un export al muncitorilor“,
a avertizat pre[edintele. a de p=n\ la 10%“
PAGINA 11
Cutremurul de ieri dimi-
nea]\ nu a fost o replic\ a
intensitate de 2 grade de pe scara Richter. Cu- cutremurului de miercuri, Meteo
Z
Mercalli. tremurul s-a produs la o a declarat Felix Burleanu
de la Institutul Na]ional
Reamintim c\ miercuri ad=ncime de 140 de kilo- ~nnorat
diminea]\, la ora 8.56, `n metri, a avut o intensitate de Fizic\ a P\m=ntului.
maxima 6 °C
zona seismic\ Vrancea, `n zona epicentral\ de 3 Burleanu a precizat c\ nici
s-a produs un cutremur cu grade pe scara Mercalli [i unul dintre cele dou\ minima -2
2 °C
magnitudinea de 4,4 gra- s-a sim]it la Bucure[ti. seisme nu a avut replici. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 16 februarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DXCII)
Misiunile romano-
catolice `n secolele
XVI-XVII (I)
Prin contrareform\, Bise-
rica Romano-Catolic\ a reu-
[it s\-i `mping\ pe protes-
tan]i `n nordul Europei, [i
totodat\, a `nceput s\-[i in-
tensifice [i s\-[i l\rgeasc\
activitatea de convertire la
cre[tinism a „lumii noi“,
adic\ a Americii, care fu-
sese descoperit\ de
Cristofor Columb `n anul
1492, [i a Asiei de sud-est,
descoperit\ de Vasco da
Gama, `n anul 1489. Odat\
cu coloni[tii au ajuns `n
aceste teritorii [i misionari,
care `i considerau pe
b\[tina[i p\gâni, [i uneori
chiar „neoameni“, ignorând
cultura [i religiozitatea lor,
[i au ac]ionat `n consecin]\,
ajungându-se la abuzuri.
Conform principiului
enun]at de Igna]iu de
Loyola, `ntemeietorul or-
dinului iezuit, misiunea tre-
buia s\ fie orientat\ `n trei
direc]ii: c\tre p\gâni, c\tre
protestan]i [i c\tre catolici.
Pentru punerea `n aplicare
a acestor direc]ii de misi-
une, accentuate dup\ anul
1550, Biserica Romano-
Catolic\ a `nfiin]at insti-
tute de preg\tire misionar\
pentru cre[tinii necatolici [i
pentru p\gâni: Colegiile
Germanicum (1552),
Graecorum (1571),
Maroniticum ((1585),
Illyricum (1585), Congre-
ga]ia „De propaganda fide“
(1622) [i seminarul aces-
teia, `nfiin]at `n anul 1627.
Ordinele catolice, `n special
franciscanii, dominicanii,
capucinii [i iezui]ii au des-
f\[urat activit\]i misionare
`n Canada, Mexic, America
Latin\, India, China [i Ja-
ponia. ~ns\ rezultatele a-
cestei vaste opere misionare
nu au avut rezultatul scon-
tat, datorit\ st\rii `napo-
iate a popoarelor cre[tinate,
metodelor misionare folo-
site (`ntre acestea, iezui]ii
foloseau „acomodarea“ la
obiceiurile [i credin]ele lo-
cale), dar [i a certurilor [i
ne`n]elegerilor dintre di-
versele ordine misionare.
Toate aceste cauze au f\cut
ca activitatea misionar\ s\
nu aib\ realiz\ri statornice,
ajungându-se ca, `n unele
regiuni ca Japonia, China,
India, Paraguay, misiunea
cre[tin\ s\ se destrame cu
totul. De exemplu, `n
Japonia, `n anul 1587 erau
sute de mii de converti]i la
cre[tinism, iar pân\ `n ju-
rul anului 1650 toate misi-
unile cre[tine din aceast\
]ar\ au fost distruse.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre paza
sim]urilor
Odat\, când avva Silvan
st\tea pe muntele Sinai,
ucenicul s\u, Zaharia, a ple-
cat cu o treab\ [i i-a zis:
„Adu ap\ [i ud\ gr\dina“. El
a ie[it, [i-a acoperit fa]a cu
culionul [i nu se uita decât
unde punea piciorul. Tocmai
atunci venea un frate la
dânsul [i, z\rindu-l de de-
parte, se `ntreba ce face.
Intrând l-a `ntrebat:
„Spune-mi, avva, de ce udai
gr\dina cu fa]a acoperit\ cu
culionul?“. B\trânul `i zice:
„Copile, ca s\ nu vad\ ochii
mei copacii, iar mintea s\ se
smulg\ de la treaba ei,
privindu-i“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Cre[tinii sunt hristofori
Iisus a spus: „Eu sunt pâinea con]inutul s\u duhovnicesc, frag-
vie]ii. P\rin]ii vo[tri au mâncat mentul evanghelic de la Sfântul
man\ `n pustie [i au mu- Evanghelist Ioan capitolul 6, ver-
rit. Pâinea care se coboar\ din cer setele 48-54, `n care Domnul nos-
este aceea din care, dac\ m\nânc\ tru Iisus Hristos ne vorbe[te de-
cineva, nu moare. Eu sunt pâinea spre Sfânta ~mp\rt\[anie. Proba-
cea vie, care s-a pogorât din cer. bil c\ [i Sfin]ilor Apostoli le-a fost
Cine m\nânc\ din pâinea aceasta greu s\ `n]eleag\ cum este s\
viu va fi `n veci. Iar pâinea pe care m\nânce din Trupul [i Sângele
Eu o voi da pentru via]a lumii este Domnului Hristos. Atunci când te
trupul Meu. Deci iudeii se certau `mp\rt\[e[ti, te conformezi unei
`ntre ei, zicând: Cum poate Acesta porunci divine. Mântuitorul a `n-
s\ ne dea trupul Lui s\-l mân- demnat pe apostoli [i prin ei pe to]i
c\m? {i le-a zis Iisus: Adev\rat, cre[tinii: „Aceasta s\ o face]i spre
adev\rat zic vou\, dac\ nu ve]i pomenirea Mea“. Prin puterea
mânca trupul Fiului Omului [i nu credin]ei vei `n]elege c\, atunci
ve]i bea sângele Lui, nu ve]i avea când te `mp\rt\[e[ti, Sfântul Trup
via]\ `n voi. Cel ce m\nânc\ [i Sfântul Sânge p\trund `n trupul
trupul Meu [i bea sângele Meu are t\u, `n sufletul t\u, `n via]a ta.
via]\ ve[nic\, [i Eu `l voi `nvia `n Astfel, devii „hristofor“, adic\ pur-
ziua cea de apoi.“ (Ioan 6, 48-54) t\tor de Hristos. Atunci când
Dumnezeu p\trunde `n tine, devii
*** fericit, nemuritor, un `nve[nicit.
Doar astfel po]i câ[tiga `mp\r\]ia
Ca [i miercuri, ast\zi este zi a- lui Dumnezeu. (Rubric\ realizat\
liturgic\, adic\ nu se s\vâr[e[te de pr. Dumitru P|DURARU,
Sfânta Liturghie. Am ales, pentru Radio Trinitas)
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ali, Evanghelia merge prin
ea `ns\[i prin istorie, prin
„~n ce m\sur\ cultura, [tiin]ele ne pot ajuta puterea pe care i-a dat-o
Dumnezeu `n simplitatea
ei. Cultura [i [tiin]ele sunt
`n misiunea noastr\ de cre[tini?“ foarte importante pentru
cre[tini, din dou\ motive
principale. ~n primul r=nd,
Prezent, `n luna ianua- secole. Doi dintre P\rin]ii cel pu]in pentru mine, sunt nu numai la cei intelectuali, dumneavoastr\, ca intelec-
rie, la una dintre `nt=lni- care `mi plac mai mult la cei foarte `nv\]a]i. Fi]i de-
extrem de folositoare. tuali, trebuie s\ `n]elege]i
rile de joi organizate de A- sunt din perioada de `n- schi[i s\ primi]i sfaturi. U- c\ dezvoltarea dvs. `n-
Ce sfaturi le pute]i da
socia]ia Studen]ilor Cre[- ceput Bisericii. Unul este tinerilor rom=ni, a- neori suntem at=t de con- seamn\ s\ lua]i Evangelia
tin Ortodoc[i Rom=ni, p\- Sf=ntul Simeon Noul Teo- v=nd `n vedere `ncer- vin[i c\ avem dreptate, `nc=t [i s-o ]ese]i `n cel mai `nalt
rintele profesor John An- log – din secolul al XI- lea - c\rile prin care trec pierdem tot [i devenim un nivel intelectual `mpreun\
thony McGuckin, teolog [i iar altul Sf=ntul Nichita tinerii americani? fel de cei care avem o sin- cu forma]ia dumneavoas-
profesor de cre[tinism bi- Stithatul. Scrierile lor sunt gur\ via]\. Dar via]a trebuie
Sunt tat\l a trei fete, tr\ specific\. Nu pute]i fi
zantin, orginar din Irlanda f\cute sub form\ de poezie. care au trecut de perioada s\ fie stereo sau chiar poli- la nivel de masterat sau de
[i cet\]ean american, a r\s- Sunt foarte rapsodice, adolescen]ei [i cred c\ e fonic\. doctorat `n [tiin]a pe care o
puns la mai multe `ntreb\ri foarte frumoase. V-a[ reco- greu s\ dau sfaturi tine- ~n ce m\sur\ cultura, studia]i [i la nivel de gr\-
adresate de studen]i. V\ manda s\ `ncepe]i cu ace[- rilor. A fi t=n\r, `n mintea [tiin]ele ne pot ajuta `n dini]\ `n `nv\]\tura cre[-
prezent\m, `n continuare, tia doi. Sunt cei mai u[ori unora, `nseamn\ totul. Cu misiunea noastr\ de tin\. {i un al doilea motiv
c=teva dintre ele. [i v\ vor deschide bucuria c=t omul `mb\tr=ne[te, cu cre[tini? pentru care trebuie s\
de a citi. Al doilea sfat pe
Ce sfat da]i unui t=n\r at=t `[i d\ seama c\ el [tie E o `ntrebarea foarte di- unim cultura [i [tiin]a cu
care nu a citit, dar care care l-a[ da, este s\ `ncer- din ce `n ce mai pu]in despre ficil\. Cultura [i [tiin]ele misiunea cre[tin\ este
dore[te s\ citeasc\ pe ca]i s\ citi]i `n lucr\rile ceea ce este `n realitate. sunt deosebit de importan- pentru c\ noi, din p\cate,
Sfin]ii P\rin]i? Care ar Sfin]ilor P\rin]i despre ru- Dac\ v-a[ da un sfat, s-ar te pentru teologie [i pentru tr\im `ntr-o lume care, de
fi ordinea `n care ar g\ciune, mai ales primele putea s\ nu-l urma]i. V\ misiunea noastr\ cre[tin\ secole, a considerat c\ reli-
trebui s\-ii citeasc\? volume din Filocalie care sf\tuiesc, `ns\, s\-i c\uta]i ast\zi, `n mod deosebit gia este un apanaj al oame-
Unii dintre P\rin]ii bi- sunt scrise sub form\ de [i s\-i asculta]i pe oamenii pentru dumneavoastr\, nilor needuca]i. {i vreau
zantini, din perioada mai aforisme, unde P\rin]ii `n]elep]i acolo unde [ti]i c\ `i pentru c\ dumneavoastr\ s\ v\ spun c\, r\m=ne]i
t=rzie scriu `ntr-un mod dau c=te un cuv=nt de folos pute]i g\si. Exersa]i-v\ dis- sunte]i intelectualii so- needuca]i dac\ nu sunte]i
mai u[or, mai aceesibil de- pentru fiecare diminea]\. cern\m=ntul, c\uta]i `n]e- ciet\]ii. Evanghelia nu ne cre[tini. (Rubric\ realizat\
c=t P\rin]ii din primele Unele dintre eceste c\r]i, lepciunea [i-n omul s\rac, vrea ca pe ni[te intelectu- de Narcisa BALABAN)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
un adept [i urma[ al lui ~n ziua de 16 februarie, t\]ilor din fizic\ (m. 27 fe- a 1949 – S-a n\scut
Origen. Pamfil a `nfiin]at `n bruarie 1959); Maria Elena Bjornson, con-
Cezareea Palestinei o mare istoria consemneaz\ a 1903 – S-a n\scut Ioan siderat\ printre cei mai
bibliotec\, cu peste trei mii Siadbei, lingvist [i istoric li- buni scenografi ai ultimelor
de c\r]i, pe care a d\ruit-o a Lituania: Ziua na]iona- terar, vicepre[edinte al decenii din teatrul mondial;
bisericii din cetate. Tot aici, l\ - Aniversarea proclam\rii Societ\]ii române de lingvis- a 1959 – Fidel Castro a
independen]ei (1918);
a pus bazele unei [scoli, `n tic\ (m.4 martie 1977); preluat conducerea Cubei;
care se punea accent pe a 1836 – S-a n\scut Bog- a 1906 – S-a n\scut Ti- a 1968 – România a re-
studierea Sfintei Scripturi. dan Petriceicu Ha[deu, spi- beriu Popoviciu, matemati- nun]at la organizarea admi-
~n timpul persecu]iei `mpo- rit enciclopedic al culturii cian, membru al Academiei nistrativ\ tipic sovietic\, `n
triva cre[tinilor, declan[ate române, filolog, folclorist, Române. A organizat Ins- regiuni [i raioane, [i a re`n-
de `mp\ratul Galeriu (305- prozator, dramaturg, istoric titutul de calcul numeric din fiin]at unitatea adminis-
311), Sfântul Pamfil a fost [i publicist, vicepre[edinte
al Academiei Române;
Cluj, de numele lui legân- trativ-teritorial\ tradi]iona-
prins, supus la chinuri [i du-se [i `nceputurile [colii l\ – jude]ul; au fost organi-
apoi ucis. a 1838 – S-a n\scut Hen- clujene de analiz\ matema- zate 39 de jude]e, plus mu-
ry Adams, istoric [i om de tic\ (m. 29 octombrie 1975); nicipiul Bucure[ti;
litere american (m. 27 mar-
Tot ast\zi, Biserica face a 1923 – La Geneva, s-au a 1995 – A decedat Victor
pomenirea Sfin]ilor Mu- tie 1918); pus bazele noului pact al Kernbach, prozator, poet, ese-
cenici Valent, Pavel, Seleuc, a 1843 – S-a n\scut Cons- Micii ~n]elegeri; ist, traduc\tor, autor al unui
Porfiriu, Iulian, Teodul, Ilie, tan]a Dunca-Schianu, critic a 1923 – Mormântul fa- Dic]ionar de mitologie ge-
Ieremia, Isaia, Samuil [i Da- muzical, pianist\ [i scriitoare; raonului Tutankamon a fost neral\ (n. 14 octombrie 1923);
niil; a Cuviosului Flavian; a a 1853 – S-a n\scut Ioan inclus `n circuitul turistic a 1996 – A decedat Ni-
sfin]ilor mucenici din Mar- Artenie Anderca Honoro- egiptean; colae Carandino, gazetar,
Sfântul Mucenic Pamfil
tiropole; a Cuviosului Maru- deanu, poet [i memorialist a 1926 – ~nfiin]area Fun- traduc\tor [i director al Tea-
(dezlegare la ou\, ta; a Cuviosului Flavian, pa- (m.1877); da]iei Culturale „Regele trului Na]ional din Bucu-
lapte, brânz\ [i pe[te) triarhul Constantinopolului, a 1886 – S-a n\scut Ferdinand I“; re[ti, ultimul dintre supra-
[i a Sfântului Mucenic Ro- Constantin Budeanu, in- a 1930 – Federa]ia Româ- vie]uitorii procesului Iuliu
Originar din Beirut, mano din Carpenisia. giner, unul dintre `ntemeie- n\ de Fotbal s-a afiliat la Maniu (n. 19 iulie 1905), `n
Sfântul Pamfil a tr\it `n sec. torii [colii române[ti de elec- Federa]ia Interna]ional\ a urma c\ruia a fost condam-
III-IV. Dup\ ce a `nv\]\t Mâine, Biserica face po- trotehnic\, membru al Aca- Asocia]iilor de Fotbal (FIFA); nat la 6 ani de temni]\ grea,
carte `n cetatea natal\, a menirea Sfântului Mare demiei Române. A avut o a 1935 – A fost adoptat\ 2 ani degradare civic\, confis-
plecat `n Alexandria, de- Mucenic Tiron (dezlegare la contribu]ie `nsemnat\ `n Legea pentru `nfiin]area carea averii [i 1000 lei chel-
venind ucenic al lui Pieriu, pe[te). studierea m\rimilor [i uni- Monet\riei Na]ionale; tuieli de judecat\. a

EUROPA CRE{TIN|
P\rintele Andrea Santoro nu a murit `n zadar
de pr. Cornel CADAR
S\pt\m=na trecut\ s-a
`mplinit un an de la moartea
preotului Andrea Santoro,
asasinat `n Turcia, `n timp ce
se ruga `n biserica „Sfânta
Maria“. Cu aceast\ ocazie,
cardinalul vicar Camillo
Ruini a celebrat Liturghia `n
aceast\ biseric\. Printre
al]ii, la Liturghie, au partici-
pat mama (`n vârst\ de 91 de
ani), dou\ surori [i veri[orul
preotului Andrea. Au fost
prezen]i [i p\rin]ii tân\rului
de 16 ani care l-a ucis pe
preot, condamnat, `ntre
timp, la 18 ani de `nchisoare.
Un „martor curajos al E-
vangheliei carit\]ii“, astfel a
fost definit preotul Andrea
Santoro din rândul preo]ilor
Diecezei de Roma, asasinat
la 5 februarie 2006, `n Tur-
cia, `n localitatea Trabzon.
„Am venit aici, a spus car-
dinalul, purtând `n suflet du-
rerea pentru moartea preo-
tului Andrea, dar [i bucuria
pentru m\rturia pe care el a
dat-o pentru Isus Cristos [i
bucuria pentru siguran]a c\
sacrificiul s\u nu a fost `n
zadar“. A adresat, de aseme-
nea, invita]ia de a continua
drumul dialogului `ntre re-
ligii `ntreprins de preotul a-
sasinat, f\când apel [i la a-
p\rarea libert\]ii religioase.
Misionarul a fost ucis
anul trecut de un adolescent,
cu dou\ `mpu[c\turi de pis-
tol. Se pare c\ tân\rul a stri-
gat „Allah e mare“, chiar
`nainte de a trage `mpotriva
preotului, `n timpul `n care
acesta se ruga aproape de al-
tarul bisericii sale din Trab-
zon, dup\ celebrarea Litur-
ghiei. „Pr. Andrea a fost ucis
cu dou\ focuri: dup\ primul,
a putut s\ strige unui tân\r
aflat `n biseric\ s\ se ad\-
posteasc\; al doilea l-a u-
cis..., declara atunci epis-
copul Luigi Padovese, vicar
apostolic de Anatolia. Pr.
Andrea era `ngenuncheat,
iar persoana care l-a `mpu[-
cat nici m\car nu a intrat, a
stat la u[a bisericii, la o dis-
VREMEA G+NDURILOR
Despre
libertate
de Nicolae BUSUIOC
O lini[te mare `l cuprinde
[i `l `nv\luie ca o aur\ tai-
nic\, de[i multe `ndoieli pla-
nau asupra `n]elepciunii lui.
tan]\ de 4-5 metri. L-a ochit
[i a tras“.
O via]\ dedicat\ `n `ntre-
gime lui Cristos, dialogului
dintre religii [i culturi, `n]e-
legerii reciproce `ntre popoa-
re. Acesta a fost preotul An-
drea Santoro. Un om `ndr\-
gostit de misiunea sa, care,
prin cuvinte [i gesturi, a de-
monstrat `ntr-adev\r c\
Dumnezeu este iubire. Cu
acest spirit, `n urm\ cu [apte
ani, pe atunci paroh al comu-
nit\]ii „Sfin]ii Fabian [i
Venan]iu“ din Roma, a cerut
s\ poat\ pleca `n Turcia. ~n
locurile `n care, a subliniat el
`nsu[i `ntr-un interviu acor-
dat cu câteva zile `nainte de
a fi ucis, suplimentului s\p-
t\mânal „Roma sette“, „apos-
tolii au fost angaja]i `ntr-o
activitate de evanghelizare,
din care a luat fiin]\ Bise-
rica“. Aici, la Trabzon, la Ma-
rea Neagr\, p\rintele An-
drea – n\scut `n provincia de
Latina, acum 61 de ani – a
tr\it ultima parte a vie]ii sa-
le ca martor al Evangheliei.
Are senza]ia c\ a tr\it `ntr-
un perpetuu pelerinaj prin
istoria uman\, ca printr-un
labirint infinit [i, acum, am-
intirile sunt cenu[ii, nesig-
ure [i f\r\ sens. Nu-[i pro-
pusese s\ provoace o mânie
resentimentar\ `n cazul `n
care gândurile sale ar fi
citite de unii suspicio[i sau
suspecta]i de sensibilit\]i
acute. Desigur, acum nu mai
e cazul adopt\rii unui soi de
rezisten]\ prin cultur\, ca
alt\dat\, libertatea de expri-
mare de bine de r\u exist\.
Dar este ea [i eficient\? E[ti
OPINII & COMENTARII
Dar `n acest ]inut, p\rintele
Andrei s-a angajat neobosit
pentru cei slabi, pentru cei
lipsi]i de ap\rare. ~ndeosebi,
a ajutat atâtea tinere c\zute
`n infernul prostitu]iei.
La pu]ine zile dup\ moar-
tea preotului Andrea, s-a a-
flat [i despre arestarea tân\-
rului de 16 ani care, la 5 feb-
ruarie 2006, `l asasinase pe
preot `n biserica sa din Trab-
zon, din Turcia. Tân\rul – a
relatat televiziunea turc\
NTV – a m\rturisit c\ a ac-
]ionat `n virtutea valului de
mânie suscitat de carica-
turile la adresa lui Ma-
homed.
~n ziua `nmormânt\rii,
anul trecut, acela[i cardinal
Camillo Ruini, `n `ncheierea
omiliei, v\dit emo]ionat, a
amintit cuvintele mamei
p\rintelui Andrei `n vârst\
de 90 de ani: „Mama p\rin-
telui Andrea iart\ din toat\
inima persoana care s-a `nar-
mat pentru a-i ucide fiul [i
simte o mare durere pentru
el, fiind [i el un fiu al unicu-
liber s\ scrii cum `]i vine
gândul [i totu[i „jocul de-a
libertatea“ ]ine `ntr-un fel de
oximoronul lui Valéry?: „Nu-
]i po]i da curs liber decât
dup\ un teribil dresaj“. Câ[-
tigul de libertate adev\rat\
poate fi pus `n valoare dac\ e
legat direct de carte, cultur\,
talent.
De unde s\ vin\ impulsul
irepresibil al libert\]ii? Poate
din ve[nica imperfec]iune a
organiz\rii societ\]ii, poate
din [ocul vremelniciei fiin]ei
sau poate dintr-o `mbinare a
fervorii [i lucidit\]ii `n um-
lui Dumnezeu care este iu-
bire“.
~ntr-una dintre ultimele
scrisori ale pr. Santoro,
acesta `ndemna pe credin-
cio[ii s\i: „S\ fie via]a voas-
tr\ ca o lumânare, care s\ se
consume de bun\ voie“.
P\rintele Santoro nu a
murit `n zadar. Dorin]a lui
Benedict al XVI-lea, formu-
lat\ la trei zile dup\ tragica
sa moarte, nu a c\zut `n gol.
~ntre visurile preotului ro-
man era [i acela de a con-
strui un centru cultural pen-
tru dialogul dintre cele trei
mari religii monoteiste `n
]inutul care devenise patria
sa de adop]ie, Anatolia. Acest
vis `ncepe s\ devin\ reali-
tate. ~n luna mai, de fapt, da-
torit\ angaj\rii regiunii La-
]iu, va fi inaugurat, la Isken-
derun, un centru pentru dia-
logul interreligios, cu o bib-
liotec\ cu texte sacre pentru
evrei, cre[tini [i musulmani.
* Pr. Cornel Cadar este consilier
cultural al Episcopiei
Romano-C Catolice de Ia[i
bra disper\rii. Contemporan
`ntru nelini[te [i revolt\,
gânditorul cu amplitudine
cultural\ presupunea c\ o-
mul nu poate fi despuiat de
orice apartenen]\ la trans-
cenden]\, c\ el este o realita-
te care `l presupune pe Dum-
nezeu [i c\ vine o vreme a de-
cont\rii vie]ii. {i atunci, la ce
bun\ exacerbarea sentimen-
tului de libertate `n aceast\
odisee spiritual\ a omului?
Este atent, `ns\, s\ nu cad\
`n pr\pastia neg\rii totale,
fiin]a trec\toare este totu[i
gânditoare [i creatoare, [i are
nevoie, fie [i numai din acest
motiv, de libertate [i de acea
virtute cre[tin\ a speran]ei.
Prin preajm\ adie esen]e tari
[i are teama de a nu fi folosit
dec\t o formulare lapidar\,
neconving\toare, `ntr-un stil
patetic divergent, care nu are
ecou nici cât un diapazon cu
sunet sc\zut. Pus `n fa]a con-
tradic]iilor reale din zilele lui,
se mir\ [i se `ntreab\ la ce
mai poate ajuta b\taia de cap
cu privire la descifrarea unor
semnifica]ii, când existen]a
lor se reduce de la o clip\ la
alta? Oamenii sunt liberi. {i
ce fac cu libertatea lor?
* Nicolae Busuioc este
scriitor, membru al Uniunii
Scriitorilor din Rom=nia
Vineri, 16 februarie 2007 3
CUV+NT DE FOLOS
Hrana sufletului
a De[i pare un fleac, este foarte
important\ mica rug\ciune
la `nceperea oric\rui lucru. Prin
aceasta se creeaz\ condi]iile favorabile
realiz\rii lui: binecuv=ntare, sfin]ire,
ajutor, paz\, ocrotire, spor, reu[it\,
bucurie, mul]umire etc. a
de Mihail POPESCU
Noi ar trebui s\ `ncepem orice lucru, zic=nd:
~n numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului
Duh. Astfel, s\ `nchin\m lucrarea lui Dum-
nezeu.
Dumnealui, de acolo, se uit\ mirat la mine!
Da, frate! Nu te mira. A[a trebuie s\ `ncepem
orice activitate, mare sau mic\!
Mi se `nt=mpla [i s\ desfac un [urub, pe care
`l sc\pam jos. Atunci, `mi aminteam c\ n-am
f\cut rug\ciunea de `ncepere a lucrului. O
f\ceam imediat [i lucrurile intrau pe f\ga[ul
lor. Unii vor s\ vad\ p=n\ unde pot merge cu
puterile „proprii“. {i merg un timp. V\d, mai pe
urm\, c\ au mers `n sens... invers. {i ia-o de la
cap\t! {i iar\[i merg un timp... dar uit\ chiar
lucrul cel mai important: c\ f\r\ Dumnezeu nu
putem face nimic!
I-am dat so]iei, pomelnicele, ca s\ dea
liturghie. Le-a primit bucuroas\. Le-a b\gat `n
geant\. A luat alt\ geant\, mai comod\, la bi-
seric\!... Iat\ mi-am spus: dac\ nu suntem
aten]i asupra pu]inului pe care-l avem de f\cut,
atunci, nu facem nimic...
De[i pare un fleac, este foarte important\
mica rug\ciune la `nceperea oric\rui lucru.
Prin aceasta se creeaz\ condi]iile favorabile re-
aliz\rii lui: binecuv=ntare, sfin]ire, ajutor,
paz\, ocrotire, spor, reu[it\, bucurie, mul]u-
mire etc.
Cum de la fiecare zi a[tept\m c=te o mic\ re-
alizare, este bine ca ziua s\ `nceap\ cu c=teva
metanii sau `nchin\ciuni, f\cute `n fa]a
icoanelor, imediat dup\ ce ne-am dat jos din
pat, ca o „p=rg\“ adus\ lui Hristos. Ca unul cu
experien]\, am probat [i f\r\ toate astea, dar
n-a fost bine... Vedeam cum se scurgea toat\ zi-
ulica, f\r\ s\ realizez nimic-nimic! {i, a[a, zi
dup\ zi... Atunci mi-am pus serios aceast\
problem\, [i am ajuns la concluzia de mai sus.
C=nd erau c\ldurile mari eram aproape gol,
c=nd f\ceam `nchin\ciunile, pentru c\ am ob-
servat c\, dac\ a[tept p=n\ m\ sp\l [i m\
`mbrac decent, ajung seara [i constat c\ nu
le-am mai f\cut! ~mi p\rea tare r\u, a[a `nc=t,
acum le fac diminea]a, indiferent cum sunt
`mbr\cat.
Desigur, rug\ciunile de diminea]\ se fac fi-
ind sp\la]i [i `mbr\ca]i decent, conform a-
notimpului. ~ns\ asta nu `nseamn\ c\ ignor\m
rug\ciunea `n favoarea acestora din urm\.
Enervarea care ne vine c=nd auzim de
rug\ciune nu este normal\ [i nici justificat\,
pentru c\ ea vine de la cel potrivnic, care
cunoa[te foarte bine efectele ei, care-l deran-
jeaz\. Noi am face bine s\ ne lipsim de „sfa-
turile“ lui „`n]elepte“, „binevoitoare“ [i „dezin-
teresate“...
De aceea trebuie s\ ne amintim c=t mai ade-
sea c\ „rug\ciunea este maica tuturor vir-
tu]ilor!“
Rug\ciunea este `nso]irea [i unirea omului [i
a lui Dumnezeu, este sus]in\toarea lumii. Ea
este pod de trecere peste ispite; lucrarea `nge-
rilor, izvorul virtu]ilor, pricinuitoarea haris-
melor (a darurilor), hrana sufletului, lucrarea
min]ii, risipirea `ntrist\rii, mic[orarea m=niei.
Rug\ciunea este, celui ce se roag\ cu
adev\rat, tribunal, `ndreptar [i scaun de jude-
cat\ al Domnului, `naintea scaunului Judec\]ii
viitoare.
Ridic=ndu-ne `n picioare, s\ ascult\m pe
aceast\ `mp\r\teas\ a virtu]ilor strig=nd [i
gr\ind cu glas `nalt c\tre noi: Veni]i la Mine
to]i cei osteni]i [i `mpov\ra]i [i Eu v\ voi odihni
pe voi. Lua]i jugul Meu asupra voastr\ [i (...)
ve]i g\si odihna sufletelor voastre. C\ci jugul
Meu e bun (Matei, 11, 28-30) [i t\m\duitor al
unor mari gre[eli“. (sursa: lista de discu]ii a
M\n\stirii Golia)
4 Vineri, 16 februarie 2007
PE SCURT
Catedrala
mitropolitan\ din
Sibiu se preg\te[te
pentru oaspe]i
~n acest an la Sibiu va avea
loc o [edin]\ a Adun\rii Ecu-
menice din Europa. Pentru a
`nt=mpina cum se cuvine oas-
pe]ii de seam\ pe care `i va
avea capitala cultural\ a Eu-
ropei din acest an, Arhiepisco-
pia Sibiului a demarat lucr\-
rile de refacere a picturii Ca-
tedralei mitropolitane „Sf=nta
Treime“. „Sub patronajul
Arhiepiscopiei Sibiului [i a
IPS Mitropolit Lauren]iu Stre-
za, `n aceste zile, la Catedral\
se desf\[oar\ un amplu pro-
ces de cur\]are, sp\lare [i igi-
enizare a picturii din Cate-
dral\. Nu este o restaurare `n
adev\ratul sens al cuv=ntului,
ci se red\ Catedralei adev\-
rata ei splendoare. Se `ncear-
c\ cur\]area picturii, pentru
c\ anul acesta, `n septembrie,
va avea loc sesiunea mondial\
a Adun\rii Ecumenice chiar
aici, la Sibiu. Dorim s\ refa-
cem, odat\ cu pictura, [i
iconostasul, iar vitraliul pe
care `l vom a[eza deasupra
coralei, va reproduce, dup\ in-
ten]ia IPS Mitropolit
Lauren]iu, celebra icoan\ cu
Sf=nta Treime a lui Andrei
Rubliov“, a declarat pentru
Radio Trinitas, purt\torul de
cuv=nt al Arhiepiscopiei
Sibiului, pr. C\t\lin
Dumitrean. Conform estim\-
rilor, proiectul va costa aproxi-
mativ 1,5 milioane lei, o parte
din fonduri fiind alocate de
Guvern. „Am primit special
din partea Guvernului, prin
Prefectura Sibiului, o parte
din aceste fonduri [i promisiu-
nile c\ vom fi ajutati de c\tre
domnul prefect, unul din
membrii Adun\rii Eparhiale.
Oficialit\]ile locale s-au impli-
cat `n mod real, pentru c\
Sibiul este, `n acest an,
Capital\ European\ [i pentru
c\ Biserica face parte din in-
stitu]iile de baz\ [i reprezen-
tantive pentru comunitate“, a
mai spus pr. pr. C\t\lin
Dumitrean. ({.M.)
~ncepe a treia etap\
a celei de a III-a
Adun\ri Ecumenice
Europene
~ntre 15 - 18 februarie 2007
se va desf\[ura `n Germania,
la Wittenberg, cea de a treia
etap\ a celei de-a III-a Adu-
n\ri Ecumenice Europene, la
care vor participa 150 de de-
lega]i din `ntreaga Europ\.
Aceast\ etap\ are menirea
de a prezenta delega]iilor
mo[tenirea protestant\ a Eu-
ropei. De asemenea, delega]ii
vor avea ocazia s\ evalueze
stadiul preg\tirii pentru cea
de-a patra etap\ a Adun\rii,
care se ]ine la Sibiu, `n pe-
rioada 4 - 9 septembrie 2007,
`ntrucat aceast\ etap\ este
cea mai important\ dintre
[edin]ele Adun\rii. Prima
etap\ au avut loc la Roma,
`ntre 24 - 27 ianuarie 2006,
[i a avut ca motto „Lumina
lui Hristos lumineaz\ tu-
turor. ~n Hristos Cel r\stig-
nit [i `nviat s\ descoperim
lumina nou\ pe calea
apropierii dintre cre[tini `n
Europa“, iar cea de-a doua
etap\ a fost programat\ la
sf`r[itul anului 2006 [i
`nceputul acestui an, [i au
fost organizate diferite mani-
fest\ri ecumenice la nivel lo-
cal, motto-ul acestei etape fi-
ind „Lumina lui Hristos lu-
mineaz\ tuturor. ~nnoire [i
unitate la nivel local. ~ntal-
niri la nivel local, regional
sau national“. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
184 de ani de la na[terea episcopului Melchisedec {tef\nescu
Ieri, 15 februarie s-au S-a c\lug\rit cu numele bru `n Divanul Ad-Hoc 2007, se `mplinesc 115 ani „Sf. Gheorghe“ din Roman
`mplinit 184 de ani de la Melchisedec, `n 1843. A fost (1857). A sprijinit reformele de la trecerea sa la cele ve[- a preg\tit un program ar-
na[terea episcopului Mel- hirotonit ierodiacon (1844) lui Al.I. Cuza [i R\zboiul de nice. Cu aceast\ ocazie, la tistic pentru ctitorul fonda-
chisedec {tef\nescu. Acesta la Socola, apoi ieromonah Independen]\, a fost minis- Roman vor avea loc mai tor al [colii, iar Protopopia-
s-a n\scut `n anul 1823, `n `n Lavra Pecerska din Kiev tru al Cultelor (1860) [i multe manifest\ri comemo- tul Roman preg\te[te o se-
localitatea Gârcina, din ju- (1851), protosinghel (1952) membru de drept `n Sena- rative. Acestea vor `ncepe la siune de comunic\ri [tiin-
de]ul Neam], `n familia [i arhimandrit (1853). Loc- tul României. A trimis ti- Capela mausoleu din incinta ]ifice, un simpozion [i o ex-
unui preot. ~ntre anii 1834 - ]iitor de episcop la Hu[i, neri la studii `n Rusia parcului care-i port\ nu- pozitie documentar\, la ca-
1841 [i 1842/43 a studiat la `ntre 1861 [i 1864, fiind hi- (Gavriil Musicescu, Silves- mele, din apropierea Episco- re au fost invita]i, pe l=ng\
Seminarul teologic de la So- rotonit arhiereu cu titlul tru B\l\ne[ti, Constantin piei, cu o slujb\ de pome- preo]i, istorici, [i cercet\-
cola, apoi la Academia du- „Tripoleos“ `n 1862, la 22 Nazarie [.a.). Prin testa- nire, dup\ care la Gr\dini]a tori de la Bucure[ti, de la
hovniceasc\ din Kiev (1848 februarie 1879, a fost ales ment, a creat o funda]ie din „Episcopul Melchisedec“ din Arhivele Statului, de la
- 1851), unde a ob]inut tit- episcop al Romanului, unde care s\ se acorde burse de Roman va avea loc un pro- Arhivele Sf=ntului Sinod,
lul de „magistru `n teologie a p\storit pân\ la moarte. studii la Academia duhov- gram artistic al copiilor. Vor precum [i din alte zone, in-
[i litere“. A fost `nv\]\tor [i ~nsufle]it patriot, Episcopul niceasc\ din Kiev, iar bi- fi depuse, apoi, flori la clusiv de la Prim\ria [i
profesor la mai multe [coli, Melchisedec {tef\nescu a blioteca [i colec]ia sa nu- morm=ntul ctitorului. Dup\ Consiliul Local G=rcina, lo-
dar [i director al seminaru- luptat pentru unirea Prin- mismatic\ le-a daruit Aca- cum informeaz\ Radio Tri- calitate `n care s-a n\scut
lui de la Hu[i (1856-1861). cipatelor, fiind ales mem- demiei Române. Pe 16 mai nitas, Seminarul Teologic ilustrul episcop. a
Patriarhia Rom=n\ sper\ `n g\sirea unei solu]ii
prin care Catedrala „Sf=ntul Iosif“ s\ fie protejat\
a Aproximativ 200 de credincio[i au protestat, ieri, 15 februarie, `n fa]a sediului
Guvernului [i a Palatului Cotroceni, cerând stoparea construc]iei de 19 etaje
care, din martie 2006, se `nal]\ `n preajma Catedralei „Sf. Iosif“ din Bucure[ti a
Patriarhia Rom=n\ a chet\ a Senatului privind struc]iei Cathedral Plaza
transmis ieri, 15 februarie lucr\rile la Cathedral Pla- asupra rela]iilor cu Vati-
un mesaj prin care `mp\r- za, din punctul de vedere canul [i s-a solicitat Mi-
t\[e[te `ngrijorarea ~nalt al legalit\]ii, necesit\]ii [i nisterului Afacerilor Ex-
Prea Sfin]itului Arhiepis- oportunit\]ii, urmând ca, terne s\ fac\ demersuri
cop [i Mitropolit Ioan Ro- pân\ pe 10 decembrie, con- diplomatice `n acest sens.
bu, a clerului [i credincio- cluziile s\ fie Guvernului.
[ilor romano-catolici cu
Comisia senatorial\ de Proiectul Cathedral
privire la binecunoscuta anchet\ a legalit\]ii con-
situa]ie a Catedralei ro- struc]iei cl\dirii Cathe- Plaza dateaz\
mano-catolice „Sf. Iosif“ dral Plaza a elaborat un din 1998
din Bucure[ti. „Luând cu- raport, care a fost aprobat
no[tin]\ de situa]ia creat\ de camera superioar\ a Proiectul construirii
prin construirea unui
legislativului, prin care se unui bloc de birouri lâng\
imobil `n imediata veci- solicit\ Guvernului s\ de- edificiu dateaz\ din 1998.
n\tate a Catedralei roma- clare acest imobil ca fiind ~n 1999, Arhiepiscopia
no-catolice Sfântul Iosif de utilitate public\ [i s\ Romano-Catolic\ de Bu-
din Bucure[ti, `mp\rt\- dispun\ oprirea lucr\rilor cure[ti [i-a dat acordul de
[im `ngrijorarea ~nalt la blocul de birouri. principiu pentru acest
Prea Sfin]itului Arhiepis- proiect, `ns\, pe 3 iulie
S-a cerut Guvernului s\
cop [i Mitropolit Ioan Ro- fundamenteze, de ur- 2001, [i l-a retras, din
bu, a clerului [i credincio- gen]\, un proiect de lege cauza faptului c\ nu s-a
[ilor romano-catolici. Ne pentru declararea imobilu- putut ajunge la o `n]ele-
exprim\m speran]a g\si- lui Cathedral Plaza, imobil gere `n leg\tur\ cu garan-
rii unei solu]ii prin care a- ]iile pentru evitarea unor
construit lâng\ Catedrala
cest sfânt loca[ s\ nu fie romano-catolic\ „Sf. Iosif“, eventuale stric\ciuni.
`n nici un fel afectat“, se drept unul de utilitate pub- Pe 10 mai 2006, Arhie-
arat\ `ntr-un comunicat lic\ [i s\ urmeze proce- piscopia Romano-Catolic\
de pres\, trasmis de Biro- a intentat proces auto-
durile de expropriere [i
ul de pres\ [i comunica]ii stabilire a desp\gubirilor rit\]ilor implicate `n au-
al Patriarhiei Rom=ne. pentru proprietarul con- torizarea construc]iei de
lâng\ catedral\, respectiv
struc]iei, Millenium Buil-
Prim\ria General\ a Ca-
Proteste la Guvern [i ding Development.
Totodat\, se solicit\ pitalei, Prim\ria Secto-
la Cotroceni Inspectoratului de Stat `n rului 1, Ministerul Cultu-
mano-catolic [i greco-ca- pescu-T\riceanu pentru
tolic - au intonat rug\ciuni stoparea construc]iei de 75 Construc]ii s\ revad\, rii [i Cultelor [i alte or-
Aproximativ 200 de cre-
[i au ridicat pancarte cu de metri `n\l]ime. ~n urma printr-un control am\- ganisme implicate `n au-
dincio[i au protestat, ieri,
15 februarie `n fa]a sediu- mesajul „Salva]i valorile unei sesiz\ri transmise nun]it [i riguros, legali- torizarea proiectului, dar,
lui Guvernului [i a Pala- României! Acum, Cate- Senatului de Arhiepis- tatea documenta]iei de pe 18 mai, Tribunalul Mu-
tului Cotroceni, cerând drala Sf. Iosif, ruga]i-v\!“ copia Romano-Catolic\ proiectare [i autorizare a nicipiului Bucure[ti i-a
stoparea construc]iei de 19 Totodat\, IPS Arhie- Bucure[ti, `n iulie 2006, construc]iei, iar Ministe- respins cererea de `nchi-
dere a [antierului.
etaje care, din martie piscop [i Mitropolit Ioan s-a constituit o comisie de rului Public i se cere s\
2006, se `nal]\ `n preajma Robu, a adresat Pre[edin- anchet\ privind construc- stabileasc\ dac\ se im- Pe 25 mai, credincio[ii
romano-catolici din ma-
Catedralei „Sf. Iosif“ din ]iei [i Guvernului câte o ]ia proiectului Cathedral pune cercetarea penal\ a
Bucure[ti. Protestatarii - scrisoare, `n care solicit\ Plaza. Un comitet inter- celor implica]i. rile ora[e ale României au
c\lug\ri, c\lug\ri]e [i ajutorul [efului statului [i ministerial a analizat pro- ~n raport s-a constatat f\cut un lan] viu `n fa]a
membri ai clerului ro- al premierului C\lin Po- punerile Comisiei de an- [i impactul negativ al con- bisericilor, `n semn de so-
lidaritate cu bucure[tenii
care cer protejarea valoro-
sului edificiu.
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia Catedrala „Sf. Iosif“ din
Bucure[ti, edificiu trecut
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 `n lista monumentelor is-
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i torice, a fost construit\
Informa]ii suplimentare `ntre anii 1873 [i 1884,
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe,
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul dup\ planurile arhitectu-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 lui Friedrich Schmidt din
de telefon: 0232/276907, Viena, `n stil romanic `m-
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“.
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), la sediul binat cu elemente gotice.
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; Centrului de Pelerinaj De curând, la câ]iva metri
de catedral\, o companie
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. „Sf. Parascheva“
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis interna]ional\ a `nceput
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a din Ia[i: Bd. {tefan lucr\rile la o construc]ie
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie cel Mare [i Sfânt cu patru subsoluri, parter
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic [i 19 etaje, `n total de 75
nr. 16, `n curtea m `n\l]ime. Acest proiect
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf.
Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane, este considerat a fi dezas-
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: truos pentru un monu-
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim ment unic, cu o vechime
www.centruldepelerinaj.ro de peste o sut\ de ani. a
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.

Monumentul Eroilor din Galata
a r\mas un cimitir al nim\nui
a Mai mult de trei sferturi din crucile celor 6 mii de solda]i, ai c\ror oseminte au fost depuse `n Cimitirul Eroilor din Galata, au disp\rut
a Din vechiul complex comemorativ au disp\rut [i buteliile care alimentau „Flac\ra Etern\“, drapelele, gardul care `nconjura cimitirul [i Cartea
de Aur, ce cuprindea toate datele despre monument a Vechea cas\ a paznicului a fost transformat\ [i ea, `n mod abuziv, `n proprietate privat\
a „Terenul, gardul sau casa, care a fost demolat\, nu sunt valoroase pentru noi ca obiecte `n sine. Valoarea lor vine din faptul c\ au f\cut
parte, c=ndva, dintr-un proiect nobil, de cinstire a eroilor no[tri. Vrem ca aceste bunuri s\ reintre `n patrimoniul public sau `n patrimoniul
Ministerului Ap\r\rii Na]ionale. Prea mult a fost ciop=r]it acel p\m=nt sacru“, spun membrii Asocia]iei „Cultul Eroilor“ din Ia[i a
de Bogdan CRON}
~n anul 1928, filiala ie[ea-
n\ a Societ\]ii „Cultul Eroi-
lor“ hot\ra s\ ridice un monu-
ment comemorativ [i un cimi-
tir de onoare, `n care s\ fie de-
puse osemintele solda]ilor c\-
zu]i la datorie `n Primul R\z-
boi Mondial. La fel ca `n mul-
te alte loca]ii din ]ar\, asocia-
]iile cadrelor militare [i autori-
t\]ile locale din acele vremuri
au considerat c\ amintirea ce-
lor care s-au jertfit pentru `nf\p-
tuirea Marii Uniri nu trebuie
s\ dispar\ din memoria colec-
tiv\ a genera]iilor viitoare.
„Societatea «Cultul Eroi-
lor», regionala Ia[i, a hot\r=t
construirea unui cimitir de
onoare, cu osuar [i obelisc, la
Galata, pentru `nhumarea a 6
mii de eroi din cuprinsul a 15
comune. Locul ales at=t de
I.P.S. Mitropolitul Moldovei,
de domnul general Zadik, vi-
cepre[edintele Societ\]ii, c=t
[i de dumneavoastr\, fiind pe
terenul Municipiului Ia[i, v\
rug\m s\ binevoi]i a ni-l ceda
gratuit, conform legii asupra
regimului mormintelor de r\z-
boi“, se arat\ `n cererea adre-
sat\ de conducerea Societ\]ii
„Cultul Eroilor“ c\tre pri-
marul Ia[ului de la acea dat\,
Osvald Racovitz\.
Scurt istoric
al Societ\]ii
„Cultul Eroilor“
Dezastrului provocat de
Primul Razboi Mondial a
sensibilizat `ntreaga opinia
public\ mondial\ a acelor
vremuri. {i `n Rom=nia, co-
memorarea celor care au c\-
zut pe c=mpul de lupt\ pen-
tru ap\rarea interesului na-
]ional - potrivit statisticilor,
circa 300.000 de rom=ni - a
fost reglementat\ juridic. Ast-
fel, la 12 septembrie 1919, a
Monumentul [i
cimitirul au fost
`nconjurate de o
„zon\ de protec]ie“
Pe 29 septembrie 1928, Con-
siliul Municipal Ia[i aprob\,
cu unanimitate de voturi, do-
narea unui teren `n suprafa]\
de 2.778 mp Societ\]ii „Cultul
Eroilor“, `n vederea constru-
irii mausoleului [i a unui cimi-
tir de onoare. ~n plus, autori-
t\]ile ie[ene aprob\ [i dona-
rea unei suprafe]e de teren de
4.400 mp, ca zon\ de protec]ie
a edificiului. Aceast\ zon\, ca-
re se `ntindea de la marginea
cimitirului [i p=n\ la r=ul
Nicolina, avea rolul de a pro-
teja terenul sacru, `n care ur-
mau s\ fie depuse osemintele
eroilor, de apari]ia unor con-
struc]ii private, care s\ [tir-
beasc\ din caracterul solemn
al ansamblului comemorativ.
Mausoleul a fost
proiectat de celebrul
inginer rom=n
Henri Coand\
Monumentul de Onoare al
Eroilor din {os. Galata nr. 61
Autorit\]ile vremii
au apelat la
celebrul inginer
rom=n Henry
Coand\ pentru
a proiecta
Monumentul de
Onoare al Eroilor
din {os. Galata
fost înfiin]at\ Societatea „Mor-
mintele eroilor c\zu]i `n r\z-
boi“, sub `nalta ocrotire a re-
ginei Maria [i prezidat\ de
patriarhul Rom=niei. ~n
1927, prin Legea asupra re-
gimului juridic al mormin-
telor de r\zboi, institu]ia [i-a
schimbat denumirea `n So-
cietatea „Cultul Eroilor“, iar,
`n 1940, a devenit A[ez\-
m=ntul Na]ional „Regina
Maria“ pentru Cultul Eroi-
lor. Printr-o munc\ tenace [i
entuziast\, Societatea „Cul-
tul Eroilor“ a reu[it s\ ame-
najeze sute de cimitire [i de
ACTUALITATE
a fost construit `ntre anii
1929 - 1930, pe baza proiectu-
lui realizat de celebrul inginer
rom=n Henri Coand\. Potrivit
datelor extrase din arhive,
complexul Monumentului Ga-
lata era constituit din mau-
soleul propriu-zis, unde au
fost depuse osemintele eroilor
cadre militare, cimitirul cu
osemintele a 6 mii de eroi sol-
da]i, reprezentat prin 6 cruci
mari din ciment [i 600 de
cruci de format mic, cantonul
paznicului monumentului [i o
suprafa]\ de protec]ie de
4.400 de metri p\tra]i.
Comuni[tii [i-au
mai amintit doar
de „eroii sovietici [i
lupt\torii antifasci[ti“
O dat\ cu venirea la putere
a regimului comunist, Societa-
tea „Cultul Eroilor“ - conside-
rat\ a fi o asocia]ie cu tent\
regalist\ - s-a dizolvat, astfel
c\ terenul pe care era ampla-
sat `ntregul ansamblu come-
morativ a reintrat `n propri-
etatea Consiliului Popular
Ia[i. M\surile violente prin
care s-a impus noul regim au
afectat inclusiv no]iunea de
„erou“, care s-a rezumat, trep-
tat, doar la „eroii sovietici [i
lupt\torii antifasci[ti“.
S-au furat p=n\
[i crucile solda]ilor
Ca [i `n cazul altor simbo-
luri ale perioadei interbelice,
Monumentul de Onoare al
Eroilor din {os. Galata a r\-
mas la bunul plac al autorit\-
]ilor din acele vremuri [i, cu
at=t mai grav, al autorit\]ilor
care s-au succedat dup\ 1989.
„~n anul 1995, c=nd, `mpre-
un\ cu Asocia]ia Veteranilor
de R\zboi din Ia[i, am f\cut
un inventar al complexului,
disp\ruser\ peste 400 de
cruci mici, din cele 600 care
au existat la `nceput. ~n alte
]\ri, un astfel de caz ar repre-
zenta o blasfemie, o palm\
dat\ istoriei na]ionale. La noi
s-a `nt=mplat invers, pentru
c\, din ’95 [i p=n\ ast\zi, au
r\mas [i mai pu]ine“, spune
unul din membrii Asocia]iei
Na]ionale „Cultul Eroilor“,
asocia]ie care [i-a reluat ac-
tivitatea `n 1993, dup\ 45 de
ani de la dizolvarea sa de
c\tre regimul comunist.
monumente `n majoritatea
localit\]ilor Rom=niei Mari.
~n 1948, a[ez\m=ntul a
fost desfiin]at, cultul eroilor
rezum=ndu-se la „eroii sovie-
tici [i lupt\torii antifasci[ti“,
chiar [i Morm=ntul Eroului
Necunoscut fiind str\mutat,
`n 1959, din Parcul „Carol“
la M\r\[e[ti. ~n 1975, regi-
mul mormintelor [i operelor
comemorative de r\zboi a
cunoscut o nou\ reglemen-
tare, r\mas\ valabil\ p=n\
de cur=nd (2003).
~ncep=nd cu anul 1990,
cultul eroilor a fost, treptat,
Vineri, 16 februarie 2007 5
Construc]iile
private au
„rupt“ din
p\m=ntul `n
care au fost
depuse
osemintele
solda]ilor mor]i
`n Primul
R\zboi Mondial
Din inventarul f\cut de emis\ de Tribunalu Ia[i `n faptul c\ au f\cut parte c=nd-
membrii asocia]iei reiese c\, luna noiembrie 2005, a[a-nu- va dintr-un proiect nobil, de
`n afar\ de crucile puse pe mita cas\ a paznicului a decis cinstire a eroilor no[tri. Vrem
mormintele solda]ilor rom=ni, s\ demoleze vechiul canton [i ca aceste bunuri s\ reintre `n
din vechiul complex comemo- s\-[i construiasc\, `n schimb, patrimoniul public sau `n pat-
rativ, s-a furat tot ce s-a putut o cas\ cu etaj. Au urmat pro- rimoniul Ministerului Ap\r\rii
fura. Astfel c\ au disp\rut [i teste din partea asocia]iilor Na]ionale. Prea mult a fost
buteliile din interiorul mau- care `ncearc\ s\ reabiliteze ciop=r]it acel p\m=nt sacru“,
soleului, care alimentau „Fla- complexul comemorativ din spun membrii Asocia]iei
c\ra Etern\“, drapelele, gar- Galata, nici o reac]ie din „Cultul Eroilor“ din Ia[i.
dul care `nconjura cimitirul [i partea autorit\]ilor locale, P=n\ justi]ia va da un r\s-
„Cartea de Aur“, ce cuprindea plus recurs la decizia magis- puns final la acest caz sau
toate datele despre monument. tra]ilor din care reie[ea c\ re- p=n\ ce autorit\]ile locale se
C=t despre suprafa]a de pro- spectiva persoan\ ocup\ abu- vor sesiza `n leg\tur\ cu situ-
tec]ie a terenului, considerat ziv respectiva cas\ [i, cel mai a]ia `n care se afl\ unul dintre
sacru `n perioada interbelic\, probabil, rejudecarea cazului Monumentele de Onoare ale
aceasta este de mul]i ani ocu- ani buni de acum `nainte. Eroilor din Ia[i, r\m=nem cu
pat\ de locuin]e private. „Sper\m ca justi]ia s\ dea o o singur\ `ntrebare: „Ce se
sentin]\ corect\ `n acest caz. `nt=mpla dac\ `ntr-o ]ar\ ca
Terenul, gardul sau casa, care Fran]a, Germania sau Ameri-
Fosta cas\ a a fost demolat\, nu sunt va- ca, spre exemplu, ar fi disp\-
paznicului s-a loroase pentru noi ca obiecte
`n sine. Valoarea lor vine din
rut crucile solda]ilor care au
murit pentru ]ar\?“. a
transformat `n
proprietate privat\
~ntregul complex care g\z-
duia Monumentul de Onoare
al Eroilor din {os. Galata a-
vea [i un paznic. ~n momentul
`n care a fost schi]at proiectul
complexului, autorit\]ile au
decis s\ construiasc\, la mic\
distan]\ de mausoleu, un mic
canton, pentru ca paznicul s\
poat\ locui acolo.
Monumentul de Onoare al
Eroilor nu a avut, dup\ ’89, o
soart\ deosebit\ de cea a
fabricilor trase pe „linie moar-
t\“, din care cet\]enii „cu spi-
rit de ini]iativ\“ `[i luau,
dup\ bunul plac, lucrurile de
care aveau nevoie.
Mai mult dec=t at=t, con-
ducerea Asocia]iei „Cultul E-
roilor“ se confrunt\, de ani de
zile, cu un alt adversar. Per-
soana care ocup\ `n mod a-
buziv, conform unei sentin]e
re`nviat. ~n 1991, Morm=n-
tul Eroului Necunoscut a
fost readus `n capital\, iar,
`n 1995, Ziua Eroilor a fost
proclamat\ s\rb\toare na-
]ional\. Recent, prin `nfiin-
]area Oficiului Na]ional pen-
tru Cultul Eroilor, `n teme-
iul Legii nr. 379/2003, pri-
vind regimul mormintelor [i
operelor comemorative de r\z-
boi, [i H.G. nr. 635/2004, a
fost creat cadrul juridic nece-
sar relu\rii [i continu\rii
tradi]iei na]ionale `n acest
sensibil domeniu, `ntrerupt\
timp de 60 de ani.
6 Vineri, 16 februarie 2007
PE SCURT
Investi]ii majore
`n Aeroportul
Henri Coand\
Modernizarea Aeroportului
Interna]ional Henri Coand\
Bucure[ti se va face `n 2007
prin dou\ programe `n valoare
de 37,5 milioane euro. Acestor
investi]ii li se vor ad\uga alte
47 de milioane de euro rea-
lizate de companie pentru ac-
tualizarea planului de dez-
voltare [i reabilitarea c\ilor de
rulare. Estim\rile privind
cre[terea traficului de
pasageri `n urm\torii ani nu
au determinat pân\ acum in-
vesti]ii majore pentru
Aeroportul Henri Coand\, pla-
nurile de dezvoltare fiind `n-
târziate, pe de o parte, de lipsa
de fonduri, iar, pe de alt\
parte, de modific\rile legisla-
tive permanente. Din 2007 se
vor face investi]ii mai impor-
tante pentru dezvoltarea aero-
portului, fiind vorba de un
buget de aproximativ 85 de
milioane de euro. Potrivit
reprezentan]ilor AICHB, pro-
gramul „Dezvoltarea [i mod-
ernizarea Aeroportului
Interna]ional Bucure[ti-
Otopeni“, demarat `n 1991, va
presupune investi]ii de 32,5
milioane de euro prin finaliza-
rea celei de-a doua etape [i `n-
ceperea ultimei faze. De altfel,
Ministerul Transporturilor a
elaborat la `nceputul acestei
s\pt\mâni proiectul de hot\-
râre pentru continuarea lucr\-
rilor `n cadrul acestui proiect.
Electrica vrea s\
importe electricitate
Electrica are `n vedere impor-
turi de electricitate, dac\ nu
va reu[i s\ cumpere energie de
pe pia]a intern\ la pre]uri
competitive [i nu exclude posi-
bilitatea de a rezilia mai multe
contracte de livrare c\tre con-
sumatori eligibili, potrivit
datelor Electrica. Acoperirea
deficitului de energie pe care
Electrica `l va `nregistra de la
1 aprilie, când `i expir\ con-
tractele `ncheiate direct cu
produc\torii prin ordin al mi-
nistrului Economiei, s-ar
putea face „`n principiu“ de pe
pia]a intern\, dac\ vor exista
oferte, informeaz\ compania
de electricitate. „Electrica are
`n vedere [i importuri de en-
ergie, pentru care analiz\m
diferite variante“, spun
reprezentan]ii furnizorului [i
distribuitorului de electrici-
tate. ~ntreba]i dac\ este posi-
bil ca dup\ 1 aprilie s\ re-
nun]e la o parte din clien]i, din
cauza lipsei de energie, re-
sponsabilii companiei spun c\
acest lucru se poate `ntâmpla.
Nuclearelectrica a
`nceput s\ `ncarce
reactorul 2
Nuclearelectrica a `nceput,
ieri, `nc\rcarea cu fascicule de
combustibil nuclear a unit\]ii
doi de la Centrala nuclearelec-
tric\ de la Cernavod\,
opera]iune care se efectueaz\
manual [i care va dura circa
zece zile, informeaz\ un comu-
nicat al companiei. Potrivit
Nuclearelectrica, prin
`nc\rcarea cu fascicule de com-
bustibil nuclear, unitatea doi
devine instala]ie nuclear\, fi-
ind autorizat\ de Comisia
Na]ional\ pentru Activit\]i
Nucleare. Reactorul va fi
`nc\rcat cu 4.560 de fascicule
de combustibil nuclear, care
con]ine circa 100 tone de ura-
niu natural. Dup\ finalizarea
`nc\rc\rii combustibilului nu-
clear, la finele lunii februarie,
urmeaz\ `nc\rcarea cu ap\
grea a circuitului primar [i
continuarea probelor de pune-
re `n func]iune. Comunicatul
Nuclearelectrica men]ioneaz\
c\, `n aprilie 2007, cel de-al
doilea reactor va atinge masa
critic\, iar, `n septembrie
2007, va intra `n exploatare
comercial\. Dup\ punerea `n
func]iune [i a celui de-al doilea
reactor, Nuclearelectrica
va asigura aproximativ
18% din produc]ia de energie
electric\ a României. a
Primul hipermarket Carrefour din zona Moldovei va fi la Ia[i
Carrefour România va des-
chide `n toamna acestui an
primul hipermarket din zona
Moldovei, `n ora[ul Ia[i, cu o in-
vesti]ie de circa 20 de milioane
de euro, a anun]at directorul
general al companiei, Jacobo
Caller. Construc]ia hipermar-
ketului se realizeaz\ `n paralel
cu cea a Centrului comercial
Felicia, lucr\rile acestuia fiind
demarate `n data de 13 febru-
arie 2007 de c\tre firma de con-
Infla]ia, `n pericol din cauza
cre[terilor salariale „neserioase“
a Guvernatorul general al BNR, Mugur Is\rescu, s-a ar\tat `ngrijorat cu privire la `ndeplinirea
ratei infla]iei pe 2007, `n condi]iile `n care vor fi index\ri salariale `n mai multe sectoare de activitate
a Acesta apreciaz\ drept „neserios“ s\ indexezi salariile de dou\ ori pe an cu valori cuprinse
din dou\ cifre, din moment ce ]inta infla]iei este de doar o cifr\ a Infla]ia ]intit\ de BNR pentru acest an
este de 4,6 procente, `ns\, chiar dac\ nu va fi `ndeplinit\, `n final, trebuie s\ fie una de sub 5 procente a
Cel mai mare risc pen- Cre[teri
tru atingerea ]intei de in-
fla]ie propus\ de Banca cu p=n\ la 44%
Na]ional\ a României
(BNR) pe 2007 este cre[-
terea salariilor, a decla-
rat guvernatorul b\ncii
centrale, Mugur Is\rescu.
Is\rescu a reluat o te-
m\ mai veche, deoarece
criticase, la finalul anu-
lui trecut, deciziile anun-
]ate de Guvern prin care
a aprobat, pentru 2007 [i
2008, indexarea salari-
ilor de dou\ ori pe an
pentru salaria]ii din e-
duca]ie [i s\n\tate, `n
condi]iile unei infla]ii cu
o singur\ cifr\.
„Mi se pare neserios s\
indexezi salariile de dou\
ori pe an `ntr-o ]ar\ cu in-
fla]ie cu o singur\ cifr\.
Problema, `n România,
este c\ opiniei publice i se
pare normal s\ ai in-
dex\ri de dou\ ori pe an,
`n acela[i timp `n care
leul se apreciaz\. Astfel,
vedem index\ri de 15-
20% pe an f\r\ s\ i se
par\ cuiva anormal. Din
p\cate, dezbaterea pu-
blic\ nu ajunge acolo.
Dac\ dorim infla]ie sc\-
zut\, trebuie ca societa-
tea român\ s\ accepte ca
index\rile de dou\ ori pe
an s\ devin\ istorie“, a
spus Is\rescu, la sfâr[itul
anului trecut.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INSTALA}IE DE RECI-
CLARE A ELECTRICELOR:
Compania Greenweee Interna-
tional va da `n folosin]\, la
finele lui 2007, la Buz\u, prima
instala]ie integrat\ de tratare
[i reciclare a de[eurilor de echi-
pamente electrice [i electroteh-
nice (DEE), cu o capacitate de
50.000 de tone pe an, valoarea
investi]iei ridicându-se la [apte
milioane de euro, se arat\ `n-
tr-un comunicat al companiei
Greenweee. „Investi]ia se `ns-
crie `n angajamentele din pro-
gramul de mediu asumate de
România `n cadrul procesului
de aderare la UE. O a doua in-
stala]ie de capacitate similar\
va fi finalizat\ `n 2009, `n ves-
tul României“, a precizat Adin
Ionescu, director general al
Greenweee. Instala]ia de la Bu-
z\u va asigura tratarea [i reci-
clarea celor 10 grupe de DEEE
specificate `n legisla]ia UE, in-
ECONOMIC
struc]ii Vinci, prin intermediul
societ\]ii Soconac.
Centrul comercial Felicia re-
prezint\ o investi]ie total\ de
circa 40 de milioane de euro, a-
cesta cuprinzând hipermarke-
tul Carrefour [i o galerie cu 90
de spa]ii comerciale destinate
echipamentelor electrocasnice,
articolelor de mod\, serviciilor
[i restaurantelor, dispuse de o
parte [i de alta a dou\ cori-
doare principale.
Guvernul României a
aprobat cre[terea medie a
salariilor din sistemul de
s\n\tate public\ cu 44%
`n doi ani, respectiv `n
2007 [i 2008, prin indexa-
rea de câte dou\ ori pe an,
prima oar\ cu 10% [i a
doua oar\ cu 12%. Guver-
nul a fost de acord [i cu
majorarea salariilor din
`nv\]\mânt cu 22%, `n
anul urm\tor, prin trans-
ferarea a 420 de milioane
de lei de la cheltuieli de
capital la fondul de salarii.
~nt\rirea monedei na-
]ionale ajut\ la dezinfla]ie
[i atrage investitorii str\-
ini conducând astfel la un
exces de lichiditate, a de-
clarat ieri guvernatorul
B\ncii Na]ionale a Ro-
mâniei, Mugur Is\rescu.
Pe termen scurt, intr\-
rile de capital creeaz\ ex-
ces de cerere. „~nainte de
a ne bucura c\ se apre-
ciaz\ leul [i ne ajut\ la
dezinfla]ie, suntem con[-
tien]i c\ este exces de ce-
rere“, a declarat Is\rescu.
Prognoza infla]iei pe
2007, sub 5%
Prognozele B\ncii Na-
]ionale a României indic\
o rat\ anual\ a infla]iei
clusiv a electrocasnicelor frigo-
rifice, echipamentelor IT [i a
televizoarelor cu tuburi ci-
nescop.
a ROMSILVA A ALOCAT
2,5 MILIOANE DE EURO
PENTRU PARCURILE NA}IO-
NALE: Regia Na]ional\ a P\du-
rilor (RNP) Romsilva a alocat,
anul trecut, pentru adminis-
trarea parcurilor na]ionale cir-
ca 2,5 milioane de euro, la ora
actual\ 22 de parcuri na]ionale
func]ionând ca structuri dis-
tincte `n cadrul regiei, potrivit
datelor furnizate de directoru-
lui general RNP, Simion Maf-
tei. „Anul 2006 a `nsemnat un
efort deosebit pentru RNP `n
ceea ce prive[te ariile protejate,
deoarece a preluat pentru ad-
ministrare `nc\ [ase parcuri
na]ionale [i naturale“, a pre-
cizat Maftei. RNP a investit, `n
2004, pentru administrarea
~n cadrul centrului Felicia
se deschide [i cel de-al patru-
lea electrocomplex Media Ga-
laxy, `n condi]iile `n care
Ia[ul constituie o atrac]ie su-
plimentar\ pentru poten]ialii
clien]i din nordul ]\rii [i cei
din ]\rile vecine, Moldova [i
Ucraina, potrivit afirma]iilor
f\cute de directorul general
Altex, Dan Ostahie.
Hipermarketul Carrefour
Felicia, situat la 2 km de cen-
cipal de consolidarea dez-
infla]iei, `n special o medie
anual\ a infla]iei de sub
Guvernatorul BNR, Mugur Is\rescu, consider\
c\ infla]ia propus\ pentru 2007 ar putea fi
afectat\ de cre[terile salariale „neserioase“
de 4,6% `n decembrie
2007, a declarat Mugur
Is\rescu. Potrivit aces-
tuia, `ns\, miza princi-
pal\ a b\ncii centrale `n
acest an o reprezint\ sc\-
parcurilor na]ionale circa 2,9
milioane euro, iar `n 2005 peste
5,6 milioane de euro. Peste 6,4
milioane de euro din sumele in-
vestite `n ace[ti doi ani au re-
prezentat fonduri externe. Nu-
m\rul angaja]ilor Romsilva im-
plica]i `n aceast\ activitate a
fost de 230 `n 2006, de[i Romsil-
va ar avea nevoie de peste 325
de angaja]i. Directorul general
al RNP a precizat c\ inten]io-
neaz\ ca `n acest an s\ separe
activitatea comercial\ de cea
administrativ\ `n ceea ce pri-
ve[te ariile protejate pentru a
putea atrage fonduri europene.
a ROM+NII CUMP|R|
CASE DE VACAN}E ~N GRE-
CIA: Cererea de case de vacan-
]\ este tot mai mare pe zonele
cu tradi]ie `n turism din Gre-
cia, dar [i pentru apartamente
din Atena sau Salonic, unde
pre]urile de circa 3.000 de eu-
ro/mp au devenit accesibile u-
trul ora[ului Ia[i, asigur\
locuri de munc\ pentru circa
650 de persoane, iar alte 550
locuri de munc\ se creeaz\ o
dat\ cu deschiderea galeriilor
comerciale [i restaurantelor
din cadrul Centrului Felicia.
Din anul 2001, Carrefour
România este leader pe seg-
mentul de hipermarket, `n
prezent având [apte maga-
zine deschise `n ]ar\, din care
patru `n Bucure[ti [i câte u-
derea ratei medii anuale
a infla]iei sub 5%.
„Dac\ vorbim de pro-
iec]ia anual\, aceasta este
de 4,6% , `ns\ `n acest an
trebuie s\ vorbim `n prin-
nui anumit segment social al
românilor, a declarat Vasile
Morari, consultant la compania
imobiliar\ „Loial“. „Prezen]a
companiei la primul Târg de
Apartamente Condominium
2007 reprezint\ exact saltul cel
mai bine perceput pe pia]a imo-
biliar\ româneasc\. Proprieta-
tea `n str\in\tate a devenit
deja un fapt tot mai des `ntâlnit
`n România, cu atât mai mult
cu cât se ofer\ parteneriate se-
rioase cu b\ni care s\ crediteze
cump\rarea casei de vacan]\.
Biroul nostru din Grecia este
foarte activ, dar deja am `nce-
put demersurile pentru parte-
neriate cu firme din Spania,
]ar\ de care românii sunt atra[i
s\ investeasc\ `n imobiliarul
de vacan]\. Urm\toarea noas-
tr\ ]int\ este Marea Britanie,
bine`n]eles nu `n ora[ele mari,
ci `n zonele urbane mici, dar re-
cunoscute pentru poten]ialul
turistic. a
nul `n ora[ele Bra[ov, Ploie[ti
[i Constan]a.
Politica de expansiune
Carrefour România are `n
vedere deschiderea a câte
trei hipermarketuri pe an, `n
marile ora[e din ]ar\, po-
trivit preciz\rilor f\cute de
directorul general al com-
paniei, Jacobo Caller. Carre-
four România a `nregistrat o
cifr\ de afaceri de circa 609
milioane euro, `n anul 2006,
`n cre[tere cu 39% fa]\ de
anul precedent. a
5%“, a precizat guverna-
torul BNR.
Rata infla]iei decembrie
2005/decembrie 2006 a
fost de 4,87%.
~n ceea ce prive[te
prognoza BNR, guverna-
torul Mugur Is\rescu a
explicat c\ cel mai mare
risc la adresa calendaru-
lui b\ncii centrale `l va
reprezenta cre[terea sa-
lariilor `ntr-un ritm care
nu va ]ine pasul cu cre[-
terea productivit\]ii.
„Sigur c\ este inevita-
bil\ o cre[tere a salariilor
`n mediul privat, dar nu
asta este problem\. Pro-
blema o vor reprezenta
salariile acordate de la
bugetul de stat, eventu-
alele surplusuri urmând
s\ aib\ influen]e asupra
infla]iei“, a precizat Is\-
rescu.
Alte riscuri identificate
de Mugur Is\rescu se re-
fer\ la abaterea execu]iei
bugetare de la parametrii
proiecta]i [i amplificarea
dezechilibrului dintre
economisire [i investi]ii.
De asemenea, potrivit
BNR, `n acest an, banca
central\ s-ar putea con-
frunta cu incertitudini
legate de evolu]ia pre]uri-
lor volatile ale m\rfurilor
alimentare, a pre]ului in-
terna]ional la ]i]ei [i gaze
naturale [i evolu]ia cur-
sului de schimb. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 16 februarie
Cerul se va `nnora trep-
tat. Vor fi ploi, `n general
slabe cantitativ, `ndeosebi `n
vest, nord [i centru. V=ntul
va prezenta intensific\ri la
munte, `n Moldova [i Do-
brogea. Temperaturile min-
ime vor fi `ntre -4 [i 4 grade,
u[or mai cobor=te `n depre-
siuni. Temperaturile maxi-
me vor fi cuprinse, `n gene-
ral, `ntre 4 [i 12 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 16.02.2007
Dolar SUA 2,5744
Euro 3,3803

Puterea acuz\ fraudarea votului la mo]iunea anti-Macovei
B\sescu cere referendum, `n
martie, pentru votul uninominal
a Pre[edintele vrea referendum peste numai o lun\ a Parlamentarii sunt consulta]i,
dar trebuie s\ se gr\beasc\ a Partidele din opozi]ie nu par a se hot\r` cum s\ reac]ioneze a
La numai o zi dup\ spec-
taculosul discurs din fa]a
Parlamentului, Traian B\-
sescu [i-a anun]at planul
pentru realizarea refendu-
mului pentru votul unino-
minal. Pre[edintele `ncear-
c\ s\-[i surprind\ adversa-
rii politici, dorind organiza-
rea imediat\ a consult\rii
populare.
Referendum `n martie
Pre[edintele Traian B\-
sescu a trimis pre[edin]i-
lor celor dou\ Camere,
Bogdan Olteanu [i Nicolae
V\c\roiu, o scrisoare prin
care anun]\ c\ solicit\
consultarea Parlamentu-
lui pentru organizarea `n a
doua parte a lunii martie a
referendumului pentru vo-
tul uninominal.
Biroul de Pres\ al Ca-
merei Deputa]ilor a dat
publicit\]ii scrisoarea pe
care a primit-o de la pre[e-
dintele B\sescu datat\
ieri, 15 februarie, `n care
[eful statului afirm\ c\ `n
virtutea Constitu]iei [i a
Legii referendumului afla-
te acum `n vigoare dore[te
s\ convoace referendum
pentru introducerea de la
viitoarele alegeri a votului
uninominal `n cazul Sena-
tului [i al Camerei. Aceas-
t\ cerere de consult\ri vi-
ne dup\ discursul de mier-
curi al pre[edintelui `n fa-
]a Parlamentului, `n care
acesta a relansat ideea vo-
tului uninominal, un puct
aflat de mai mult timp pe
agenda sa.
Renovarea
clasei politice
B\sescu [i-a motivat
miercuri cererea pentru a-
cest referendum prin pres-
ta]ia clasei politice, dezin-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a OPOZI}IA CERE AM+-
NAREA ALEGERILOR PEN-
TRU PE: PRM [i PC au anun-
]at c\ sus]in propunerea so-
cial-democra]ilor de am=nare
a alegerilor pentru Parla-
mentul European. Cele dou\
partide `[i motiveaz\ decizia
prin faptul c\ scena politic\
rom=neasc\ este traversat\
de turbulen]e create de Tra-
ian B\sescu [i acest lucru ar
d\una procesului electoral.
La r=ndul s\u, Mircea Geoa-
n\, cel care a [i `naintat a-
ceast\ propunere primului
teresul acesteia fa]\ de
agenda real\ a cet\]ea-
nului [i coali]iile transpar-
tinice pentru avantaje eco-
nomice.
B\sescu a ar\tat c\ in-
troducerea votului unino-
minal este singura solu]ie
pentru reformarea clasei
politice, un proces care `n-
târzie de prea mult\ vre-
me. „~n lipsa unei m\suri
imediate de reformare a
clasei politice, exist\ riscul
pierderii totale a `ncrede-
rii `n clasa politic\, pre-
cum [i riscul unui vot de
blam generalizat la adresa
clasei politice române[ti.
Trebuie schimbat\ percep-
]ia c\, `n ciuda procesului
accelerat de reformare a
României, politicienii `n-
cearc\ s\ se sustrag\ aces-
tui proces“, a argumentat
pre[edintele.
Acesta a mai spus c\ vo-
tul uninominal va inversa
raporturile de putere `n
cadrul partidelor, adic\
conducerea partidului va
depinde de sprijinul parla-
mentarilor, nu parlamen-
tarii de sprijinul conduce-
rii [i c\ votul uninominal
va inversa raporturile de
putere `n cadrul politicii
române[ti printr-un trans-
fer de putere de la condu-
cerea partidelor c\tre elec-
toratul de la nivel local.
Ce `nseamn\
„consultare“
Organizarea referendu-
mului cerut de pre[edinte
nu este `ns\ at=t de u[oa-
r\. Ca [i `n alte chestiuni
politice curente, a ap\rut
deja o disput\ constitu]io-
nal\. {eful statului a f\cut
un apel c\tre parlamen-
tari s\ fie de acord cu de-
mararea referendumului,
dar a ar\tat c\ din acest
ministru T\riceanu, a dat vi-
na pe comportamentul pre[e-
dintelui. „Cred c\ trebuie s\
d\m prioritate absolut\ re-
zolv\rii crizei politice impor-
tante, trebuie clarificat\ rela-
]ia pre[edintelui cu Guvernul
[i cu Parlamentul, trebuie
clarificat\ rela]ia Guvernului
cu Parlamentul. Consider\m
c\ `n aceste condi]ii de turbu-
len]\ politic\, de clarific\ri
politice, de tensiune politic\,
decizia ra]ional\ pe care tre-
buie s-o lu\m este amânarea
alegerilor din luna mai pen-
tru PE, pentru c\ nu este
ACTUALITATE
Pre[edintele executiv al
PD, Adriean Videanu, l-a a-
cuzat ieri pe senatorul PRM
Dan Claudiu T\n\sescu c\
ar fi votat de dou\ ori la mo-
]iunea simpl\ `mpotriva mi-
nistrului Justi]iei, Monica
Macovei. Videanu a prezen-
tat o `nregistrare `n care se-
natorul PRM face gestul in-
troducerii bilelor de vot `n
urne, `n dou\ momente dife-
rite. Ca urmare a acestei `n-
registr\ri, PD a anun]at c\
va sesiza Biroul Permanent
al Senatului, pentru a spu-
Pre[edintele vrea s\-[i sperie adversarii politici prin arma votului
moment, prin consultarea
Parlamentului, sunt `nde-
plinite procedurile de con-
vocare a referendumului.
La r=ndul ei, opozi]ia, de[i
nu a fost prezent\ `n sal\,
contest\ acum modul de
ac]iune al pre[edintelui,
spun=nd c\ o consultare
`nseamn\ discu]ii am\-
nun]ite ale problemei `n
Parlament [i nu doar o in-
formare formal\ a acestei
institu]ii.
Legea nr. 3/2000 pri-
vind organizarea [i desf\-
[urarea referendumului
prevede, la articolul 11, a-
lin. 1, c\ pre[edintele Ro-
mâniei, dup\ consultarea
Parlamentului, poate cere
poporului s\ `[i exprime
voin]a prin referendum cu
privire la probleme de in-
teres na]ional. Alineatul 2
al aceluia[i articol spune
c\ problemele care se su-
pun referendumului [i da-
ta desf\[ur\rii acestuia se
firesc s\ cheltuim bani `n
condi]iile `n care se profileaz\
suspendarea pre[edintelui“, a
motivat Geoan\.
a GEORGE COPOS CA-
P|T| UN R|GAZ ~N PRO-
CESUL LOTERIA: Procesul
Loteria a fost suspendat, ieri,
pân\ când Curtea Constitu-
]ional\ va decide asupra con-
stitu]ionalit\]ii unei excep]ii
invocate de avoca]i pentru a
for]a iar scoaterea dosarului
de sub jurisdic]ia procurorilor
anticorup]ie. Excep]ia de ne-
constitu]ionalitate a fost ridi-
ne „câte alte astfel de situ-
a]ii mai sunt `n exprimarea
acestui vot“, dup\ care gru-
pul Alian]ei PNL-PD de la
Senat va cere „organelor a-
bilitate“ ale statului s\ cla-
rifice acest aspect. ~n plus,
Adriean Videanu s-a decla-
rat revoltat de faptul c\
„tocmai ministrul Justi]iei
s\ fie furat“, iar presta]ia
Senatului a fost clasificat\
drept „jenant\“, din cauza
gestului senatorului PRM.
Dan Claudiu T\n\sescu
a respins acuza]ia de viciere
stabilesc de pre[edintele
României, prin decret. A-
cela[i articol precizeaz\, la
alineatul 3, c\ punctul de
vedere al Parlamentului a-
supra referendumului ini-
]iat de pre[edintele Româ-
niei urmeaz\ s\ fie expri-
mat, printr-o hot\râre a-
doptat\ `n [edin]a comun\
a celor dou\ Camere, cu
votul majorit\]ii deputa-
]ilor [i senatorilor.
PC spune da,
PSD e revoltat
De[i noua ac]iune a pre-
[edintelui pare s\ fi luat
prin surprindere opozi]ia,
Partidul Conservator `n-
cearc\ acum s\-[i reven-
dice ideea votului unino-
minal. Deputatul PC Ser-
giu Andon a declarat, ieri,
c\ partidul s\u a ini]iat
`nc\ de acum doi ani
proiecte pe aceast\ tem\
cat\ de avocatul Mihai Iri-
mia, cu privire la art. 13,
alineat 1, indice 2 din Ordo-
nan]a 43/2002 privind `nfiin-
]area [i func]ionarea DNA,
articol ce face referire la prej-
udiciul dosarelor care intr\
`n competen]a DNA, prejudi-
ciu stabilit `n euro [i nu `n
moneda na]ional\. Acest lu-
cru vine `n condi]iile `n care
inculpa]ii din dosar s-au
str\duit de la primul termen
al procesului s\ demonstreze
c\ DNA nu are competen]a de
a ancheta cazul. ~n dosarul
Loteria, DNA i-a trimis `n
Vineri, 16 februarie 2007
a votului, afirmând c\ a mi-
mat gestul introducerii bile-
lor `n urn\ pentru a demon-
stra c\ votul nu este secret
[i c\ `nregistr\rile urmeaz\
s\ fie analizate. Mo]iunea
simpl\ anti-Macovei a fost
adoptat\, mar]i, `n plenul
Senatului, cu 81 de voturi
„pentru“, la vot particip=nd
127 de senatori, din totalul
de 137. Acest incident vine
s\ amplifice conflictul din-
tre putere [i opozi]ie ce are
ca miz\ mandatul ministru-
lui Macovei, chestiunea f\-
c=nd deja obiectul unei
verific\ri din partea Cur]ii
Constitu]ionale. a
dar ele au fost neglijate `n
Parlament. Andon a mai
calificat drept populist [i
inutil gestul pre[edintelui,
`n condi]iile `n care votul
uninominal este sus]inut
de majoritatea popula]iei.
Din partea PSD, Victor
Ponta a calificat propune-
rea de referendum, `n
martie, drep „total nese-
rioas\“, `n condi]iile `n
care o lege pentru intro-
ducerea acestui tip de vot
ar putea fi votat\ de Par-
lament `n dou\ s\pt\-
mâni. „Domnul B\sescu
nu vrea s\ ne lase s\
facem referendum pentru
demiterea lui [i, probabil,
o s\ mai vin\ [i cu alte
idei, numai s\ nu fie de-
mis. Dac\ nu `i e fric\ de
popor, hai mai `ntâi s\ fa-
cem referendumul cu el [i
dup\ aia facem [i restul“, a
conchis liderul social-de-
mocrat. a
judecat\, pentru evaziune fis-
cal\, pe George Copos - fost
vicepremier `n cabinetul C\lin
Popescu-T\riceanu, Roza Gilio
Giuzepe, cet\]ean român, ac-
]ionar la SC Ana Electronic
SA, [i Ioan Stelian Ra]iu, ad-
ministrator la SC Transil-
vania International. Potrivit
procurorilor anticorup]ie, `n
perioada iulie – decembrie
2004, George Copos [i Giuzepe
Gilio Roza, `mpreun\ cu Ni-
colae Cristea [i Gabriel Rogo-
veanu, s-ar fi sustras de la pla-
ta c\tre stat a unor impozite `n
valoare de peste un milion de
7
LUMEA PE SCURT
Americanii credeau c\
invazia Irakului e o joac\
Unele dintre planurile redactate
de generalul Tommy Franks [i al]i
`nal]i oficiali militari, `nainte de
invazia din 2003 din Irak,
prevedeau ca mai pu]in de 5.000
de militari americani s\ r\mân\
`n Irak pân\ `n decembrie 2006,
potrivit unor documente ob]inute
de o organiza]ie privat\ de cer-
cetare. Documente ob]inute de
National Security Archive `n baza
legii privind libertatea informa]iei
con]in o prezentare a ceea ce ofi-
cialii considerau a fi un Irak sta-
bil, proamerican [i democratic
dup\ `nl\turarea de la putere a
lui Saddam Hussein. „Ipoteze ab-
solut nerealiste `n leg\tur\ cu
Irakul post-Saddam au permis
redactarea acestor planuri de
r\zboi“, a afirmat Thomas
Blanton, directorul executiv al
National Security Archive, un in-
stitut de cercetare independent de
la Universitatea George
Washington, `ntr-un comunicat
postat pe site-ul organiza]iei. „~n
primul rând, ei au prev\zut c\ un
guvern de tranzi]ie va fi imediat
instituit, apoi c\ irakienii vor fi
parteneri de `ncredere [i, `n
sfâr[it, c\ faza de dup\ ostilit\]i
va fi o chestiune de câteva luni.
Toate acestea au fost deziluzii“, a
estimat Blanton.
Israelul cere
sanc]iuni economice
contra Iranului
Sanc]iunile economice `mpotriva
Iranului vor obliga aceast\ ]ar\
s\-[i reconsidere programul nu-
clear, afirm\ premierul israelian
Ehud Olmert `ntr-o serie de inter-
viuri publicate ieri de presa turc\.
Olmert a sosit `n Turcia miercuri
seara, pentru o vizit\ de dou\ zile,
sperând s\ discute c\ile de a pune
stavil\ presupuselor eforturi ale
Iranului de a produce arma nu-
clear\. „Dac\ `i vor fi impuse
sanc]iuni economice, Iranul va fi
obligat s\-[i revad\ pozi]ia. Cred
c\ Turcia [i multe alte ]\ri vor
trebui s\-[i schimbe rela]iile cu
Iranul“, a spus primul-ministru is-
raelian. Conform rezolu]iei adop-
tate de Consiliul de Securitate al
ONU, la sfâr[itul anului trecut,
Iranului i se acord\ un termen de
dou\ luni pentru a reveni la ne-
gocieri. Pe de alt\ parte, este de
a[teptat c\ premierul turc Recep
Tayyip Erdogan va exercita pre-
siuni asupra omologului s\u is-
raelian `n vederea reducerii re-
stric]iilor impuse palestinienilor `n
Fâ[ia Gaza [i Cisiordania.
Croa]ia acuz\ Italia
de revizionism istoric
Premierul croat Ivo Sanader a
criticat, ieri, Comisia European\
(CE) pentru c\ a luat partea
Italiei `n diferendul dintre cele
dou\ ]\ri privitor la victimele ita-
liene din fosta Iugoslavie din pe-
rioada celui de-al Doilea R\zboi
Mondial. Miercuri, purt\torul de
cuvânt al CE a calificat drept „i-
nadecvate“ declara]iile pre[edin-
telui croat Stipe Mesici din dis-
puta sa cu omologul italian
Giorgio Napolitano. Polemica din-
tre cele dou\ ]\ri a izbucnit dup\
ce pre[edintele Napolitano a adus
`n discu]ie o „furie instinctiv\ care
a luat contururile sinistre ale unei
epur\ri etnice“, vorbind `n cadrul
Zilei amintirii despre victimele
italiene din Al Doilea R\zboi
Mondial. Mesici a replicat, vorbind
despre „rasism“ [i „revizionism is-
toric“. Aceste declara]ii au scan-
dalizat popula]ia croat\, a c\rei
zon\ de coast\ a fost ocupat\ de
regimul fascist italian pân\ la
c\derea sa, perioad\ `n care po-
pula]ia care nu era italian\ a fost
victima unei politici de teroare. a
 CM
YK

8 Vineri, 16 februarie 2007 REPORTAJ

Dumnezeu v\zut prin ochi de copil

De[i sunt prea pu]in cunoscute, `n [colile Rom=niei
au loc nenum\rate ac]iuni formative pentru elevi.
~n unele [coli, copiii sunt cei care solicit\ astfel de
ac]iuni [i tot ei sunt cei care le dau via]\ nesf=r[it\
acestora. Una dintre frumoasele activit\]i
pe care elevii le fac `n orele op]ionale sau
suplimentare la [coal\ este pictura de icoane.
Prin grija profesorului de religie [i prin implicarea
[i d\ruirea copiilor, chipurile de sfin]i, creionate
st=ngaci pe lemn, sticl\ sau h=rtie, cap\t\ via]\.
plu, dup\ care am trecut s\
aplic\m culoare pe lemn.
de Narcisa BALABAN Fiindc\ a venit vacan]a de
var\, copiii au r\mas oare-
~ntr-una dintre zilele `n- cum `ntrista]i, pentru c\ ei
ceputului de an 2007, am ar fi vrut s\ continue, [i a-
poposit `n ora[ul Fl\m=nzi tunci ne-am `nt=lnit [i vara.
din jude]ul Boto[ani. Pe u- Veneau elevi [i de la alte
nul dintre pere]ii interiori ai [coli, chiar [i copii din Fl\-
cl\dirii `n care func]ioneaz\ m=nzi, dar care `nva]\ la Bo-
Prim\ria ora[ului st\teau to[ani. Am `nceput pe timp
c=teva icoane, reunite sub de var\ s\ lucr\m la [coal\,
titulatura „Dumnezeu privit dar pentru c\ `ncurcam lu-
cu ochi de copil“. Departe de cr\rile de renovare [i cur\]e-
ceea ce `nseamn\ o icoan\ nie, ne-am mutat la biseric\.
adev\rat\, departe de culo- {i unde? Afar\ sub teii din
rile `ntrebuin]ate cu emo]ie curtea bisericii“, ne explic\
de cele care formeaz\ `n p\rintele Marius P`j`n.
ochiul privitorului echilibrul Pe un fond muzical adecvat, pictau cu inima, `n curtea bisericii
cromatic perfect, `ns\ foarte
aproape de sufletul celui ca- Cadouri pentru parohiei Fl\m=nzi Cordun, cam 20-25 de copii
re vede ging\[ia [i sincerita-
tea unei inimi de copil, care
vizitatorii ora[ului am trimis o icoan\). O parte Au pictat pe holul Deci, `]i trebuie dragoste compensat copiii cu o excur-
dore[te s\ fac\ ceva pentru au mers la copii acas\, pen- pentru asta. A pus foarte sie la m\n\stiri din ora[ [i
Hristos. Aceste icoane au
Pe un fond muzical adec- tru c\ [i-au dorit [i ei s\ [colii „L\sa]i copiii mult suflet. {i p\rin]ii au din jurul ora[ului Boto[ani.
vat, 20-25 de copii pictau cu p\streze ceva din munca lor. fost foarte `nc=nta]i. Este o Oricum, este o m=ndrie a
fost realizate `n urm\ cu inima `n curtea bisericii pa- Apoi, tr\ie[ti un sentiment
s\ vin\ mine“ m=ndrie pentru c\ ei, de c=- noastr\. C=nd au venit `n
mai bine de trei ani de elevii rohiei Fl\m=nzi Cordun. As-
{colii nr. 1 Fl\m=nzi [i ex- pe care nu-l po]i descrie a- Am mers la {coala nr. 1 te ori mergeau la biseric\, inspec]ie, cei de la minister
t\zi, ace[tia se descurc\ tunci c=nd intri `n casele lor vedeau lucr\rile copiilor lor, au fost `nc=nta]i. {i ei au
CM
YK puse apoi la Prim\rie. Chiar foarte bine. Unii dintre ei au din Fl\m=nzi. Pe l=ng\ icoa- CM
YK
dac\ se observ\ st=ng\cia - cum este `n ajunul Cr\ciu- nele din expozi]ia perma- pentru c\ p\rintele a expus primit icoane `n dar de la co-
pictat p=n\ acum aproape nului sau al Bobotezei – c=nd [i la biseric\. Icoanele copi- pii“, ne-a mai spus doamna
de la `nceput a elevilor, dl 20 de icoane. „{ti]i, e o ches- nent\, observ\m o fresc\ re-
observi `ntr-un col] icoane prezent=nd scena „L\sa]i ilor au fost sfin]ite. C=nd a director.
primar Dumitru Micu]aru tie grozav\. Cei care sunt
n-a vrut s\ le dea jos de aco- f\cute de ei. ~n camera lui, copiii s\ vin\ la mine“. A- fost la noi p\rintele proto-
acum `n clasa VIII-a [i au pop, Nicolae Cr\ciun, copiii
lo, pentru c\ ele reprezint\ vreo patru ani de vechime pe perete s\ vezi icoana pic- ceasta a fost realizat\ `n a- „Icoana este
rodul de `nceput al unei am- tat\ de el [i a[ezat\ la loc de nul 2005 cu prilejul `mplini-
care au lucrat la icoane au
m\ `ntrebau la `nceput ce fost felicita]i [i `ncuraja]i, ba cel mai frumos cadou
ple activit\]i. Aceste icoane culori s\ foloseasc\, cum s\ cinste, icoana la care se `n- rii a 170 de ani de la `nfiin-
chin\. E un lucru frumos. O chiar au primit cadouri. {i
au fost realizate prin impli- le combine. Acum au ajuns
parte dintre icoane le avem
]area {colii nr. 1 din Fl\- normal c\ p\rin]ii lor sunt pe care-l pot face,
carea preotului paroh de la s\ lucreze aproape singuri. m=nzi. Ne `nt=mpin\ doam-
Fl\m=nzi Cordun, pr. Ma- Am r\mas impresionat de `n expozi]ia permanent\ de na director Rodica Ab\cioa-
m=ndri“. acum, cuiva“
la Prim\rie pe care o s-o re- {i fetele doamnei director
rius P`j`n. „Pentru c\ am ce-a ie[it de pe m=na lor, din iei: „Foarte bun\ colaborare picteaz\. {i-au f\cut acas\
predat religie la [coal\ [i a- `nnoim, iar o parte sunt la {i dup\ cum era [i firesc,
urma a ceea ce-au lucrat avem cu p\rintele P`j`n, nu- un col] cu icoane pictate de am stat de vorb\ [i cu micii
v=nd mici `nclina]ii spre pic- singuri singurei. De c=nd {coala nr. 1 Fl\m=nzi, `ntr-o mai cuvinte de laud\ [i de
expozi]ie permanent\ pe ele, iar mama e `mplinit\: arti[ti.
tur\, am f\cut un op]ional sunt eu aici, avem peste 100 bine pentru el. Un inimos! „Eu am dou\ fete care sunt
de pictur\ cu copiii. Am care iar\[i o vom re`nnoi. Adelina Apostol, elev\ `n
de icoane pictate. Icoanele Acum nu mai este cadru di- acum `n clasa a VIII-a, care clasa a VIII-a, ne spune c\ a
`nceput `n anul [colar 2003- pe care le-am lucrat cu co- Acolo sunt, de fapt, dou\ ex- dactic, `ns\ atunci c=nd era
pozi]ii. Am organizat, `n pe l=ng\ slujbe, mergeau la pictat aproape 20 de icoane,
2004, pe c=nd ei erau `n piii, o parte au fost oferite ca profesor a coordonat cercul biseric\ s\ picteze. {tiu [i dar a pictat [i la fresca din
clasa a V-a (acum sunt `n [i cadouri autorit\]ilor loca- plus, cu prilejul `mplinirii a de pictur\ prin disciplina
400 de ani de la atestarea cunosc toat\ bucuria copi- holul [colii. Pe l=ng\ cele
clasa a VIII-a). Am `nceput le (prefect, primar) care au op]ional\ «Pictur\ biseri- ilor legat\ de aceast\ extra- care au mers la expozi]ii,
s\ desen\m, `nv\]=ndu-i fost pe la noi, M\rioarei Mu- documentar\ a ora[ului Fl\- ceasc\», iar `n vacan]e a f\- ordinar\ activitate [i prin mai are [i acas\, dar a f\cut
mai `nt=i s\ coloreze, s\ um- r\rescu, Iulianei Tudor (au m=nzi expozi]ii. {i la hra- cut cerc de pictur\ la bise- intermediul feti]elor mele. [i cadouri. „Una i-am d\-
ple spa]iile etc. Am `nceput mers la emisiune copiii din mul bisericii etc.“, ne-a mai ric\, iar copiii care au `ncli- De exemplu, icoanele fetelor ruit-o, de exemplu, bunicii
a[adar cu ceva foarte sim- ansamblul de la Fl\m=nzi [i spus p\rintele. na]ie [i `ntr-adev\r le place mele sunt a[ezate acas\ `n- mele [i alta na[ei mele. ~mi
pictura au mers acolo, cu tr-un col] cu care m\ m=n- place s\ pictez, f\r\ s\ pot
mare drag, toat\ vacan]a. dresc. Cele pe care le-au f\- explica. ~mi place de c=nd
C=nd am s\rb\torit 170 de cut cu p\rintele au mers la am `nceput. De c=te ori pic-
ani de la `nfiin]area [colii, diferite expozi]ii, la cercuri tez, m\ simt mai lini[tit\.
am cerut copiilor [i au pictat de me[te[uguri [i arte, la Atunci c=nd pictez, m\
o fresc\, iar p\rintele a lu- Prefectur\ la Boto[ani etc. g=ndesc numai la icoan\“,
crat acolo toat\ vara cu ei. Atunci, dl Malaimare a re- ne spune ea.

Aceast\ fresc\ a fost realizat\ pe unul dintre pere]ii din holul [colii, `n anul La {coala nr. 1 Fl\m=nzi, la care `nva]\, copiii au pictat icoane
2005, cu prilejul `mplinirii a 170 de ani de la `nfiin]area {colii nr. 1 Fl\m=nzi pentru dou\ expozi]ii permanente, care vor fi re`nnointe

CM
YK

Multe dintre icoanele pictate de elevii
de la Liceul de Informatic\ „Grigore Moisil“
din Ia[i `mpodobesc, acum, s\lile de clas\
Teodora Apostol, veri[oa-
ra ei, ne-a m\rturisit c\ cel
mai mult i-a pl\cut s\ pic-
teze la biseric\ pentru c\
„p\rintele ne punea muzic\
bisericeasc\ [i eram anima]i
de acest lucru“. A pictat a-
proape 15 icoane, iar una
dintre ele a ajuns la bunica.
„Cred c\ acesta este cel mai
CM
YK frumos cadou pe care-l pot
face, acum, cuiva“. Bianca
Ab\cioaiei a pictat [i la fres-
ca din holul [colii. Acas\ are
vreo patru icoane, iar restul
sunt la expozi]ii sau au fost
oferite `n dar. De[i `i place
s\ picteze de c=nd era mic\,
`[i dore[te mult s\ intre la
arhitectur\.
Pictur\ de icoane pe
sticl\ la Liceul de
Informatic\ din Ia[i
Cercul de pictur\ de la
Fl\m=nzi nu este un caz
particular. ~n mult mai mul-
te [coli, printre alte activi-
t\]i educative, copiii se `n-
dreapt\ [i c\tre pictura de
icoane. De exemplu, la Lice-
ul de Informatic\ „Grigore
Moisil“ din Ia[i, func]ionea-
z\ un cerc de pictur\ de
icoan\ pe sticl\. „Aceasta
`nseamn\ numai activita]i
de timp liber. Copiii au venit
[i au pictat numai `n timpul
liber, `mpreun\ cu dna pro-
Prima expozi]ie cu icoanele pictate de elevii Liceului de Informatic\ din Ia[i a avut loc anul trecut, la 1 iunie
fesor Violeta Stanciu. ~n
acest moment, icoanele f\-
cute de ei se afl\ `n clas\
pentru a ar\ta c\ sunt
lucr\rile lor. Pur [i simplu,
le-au luat ca pe o activitate
fireasc\, normal\. Nu s-au
lovit de atitudini de respin-
gere din partea celorlal]i
copii. N-a fost o chestiune
for]at\ sau impus\“, ne
spune directorul adjunct al
[colii, Mirela Popescu.
Icoanele pe care copiii de
clasa a V-a [i a VI-a le-au
pictat `n ultimul an [colar
au fost d\ruite, o parte,
profesorilor, cinci dintre ele
b\tr=nilor de la Sculeni, iar
cele mai multe dintre ele `m-
podobesc acum clasele aces-
tor copii. Dup\ cum ne-a
spus Violeta Stanciu, profe-
soara de religie cu care au
lucrat copiii, acest cerc a
luat fiin]\ `n ideea de activi-
tate nou\, dar [i de dezvol-
tare a sentimentului religios
al copiilor. Timp de un an,
copiii au lucrat at=t la [coa-
l\ `n timpul lor liber, c=t [i
la biserica „Sf. Nicolae“ –
Copou, al c\rei paroh, pr.
Vasile Vaida s-a dovedit un
adev\rat sus]in\tor [i `ncu-
rajator. „Am `nceput anul
trecut, `n luna martie, cred.
Doream sa fac o activitate
cu elevii care s\ vin\ `n con-
tinuarea orelor de religie, s\
le dezvolte sentimentele re-
CM
YK
REPORTAJ
„Prin icoan\, `i transmitem dragostea noastr\ lui Dumnezeu“
~n ultimii ani, la {coala „E-
lena Cuza“ din Ia[i, s-a dezvol-
tat un club de week-end la care
particip\ copii din toat\ [coala.
Activit\]ile foarte variate ale
acestui club de weekend se des-
f\[oar\, uneori, pe ateliere de
lucru, alteori copiii se reunesc,
`ncerc=nd s\ asambleze o lu-
crare mai ampl\, care necesit\
produse finalizate ale mai mul-
tor ateliere. Aceste ateliere se
nasc numai la propunerea copi-
ilor, pe baza cererii lor, a dorin-
]elor lor. „Copiii simt nevoia s\
se dezv\luie, s\ fac\ schimb de
p\reri, s\-[i etaleze talentul,
s\ `ncerce s\ se autodep\[eas-
c\ [i `n]eleg foarte bine c\ toate
acestea nu se pot realiza decât
`n comuniune, `n rela]ie cu cei-
lal]i. Ei doresc atingerea aces-
tui scop nu pentru afirmarea e-
goismului, ci pentru a ajuta pe
ceilal]i, pentru a se ridica pe ei
`n[i[i [i `n `ncercarea temerar\
de a face lumea mai dreapt\ [i
mai bun\. Au ca resurs\ pre-
]ioas\ optimismul alimentat de
tinere]ea fizic\ [i, cu ajutorul
acestor dou\ instrumente bine
folosite, pot ajunge la câ[tiga-
rea tinere]ii adev\rate, de na-
tur\ spiritual\. Cadrul rigid al
orelor de curs, materia prev\-
zut\ de programele [colare, nu
le permit libertatea de afirma-
re a[a cum [i-ar dori. Tocmai
de aceea, copiii agreeaz\ `ntot-
deauna aceste activit\]i, care `i
a[az\ `n lumin\, `i valorizeaz\
[i le solicit\ manifestarea `n
cadrul ne`ncorsetat al activit\-
]ilor extracurriculare, activit\]i
de formare `n timpul liber“, a
declarat coordonatoarea aces-
tui club, dna Fulvia Horobe]-
ligioase. Mi s-au `ntip\rit `n
suflet de la acest cerc de pic-
tur\, `n primul r=nd copiii,
pentru c\ am legat rela]ii
suflete[ti cu majoritatea, [i
`n al doilea r=nd, faptul c\ [i
lor le-a pl\cut, lucru dovedit
prin faptul c\ am continuat
[i dorim s\ continu\m“, ne-a
spus Violeta Stanciu.
Roadele, la religie,
nu se aduc cu for]a
Cercul de la Informatic\
nu are `nc\ un nume, `ns\
ini]iatorea lui se g=nde[te c\
CM
YK
Chiorescu, profesor de religie
la [coala „Elena Cuza“ din Ia[i.
„La sfin]i, `mi place,
cel mai mult,
bun\tatea lor“
~n cadrul acestui club, copiii
deseneaz\, adesea, [i icoane.
Am asistat `ntr-o s=mb\t\ la
una dintre `nt=lniri. Ei dese-
neaz\ pe h=rtie, `n acuarel\
sau culori. Doamna profesoar\
`i mai `ntreab\ c=te ceva des-
pre icoan\. Marina Geoac\[,
din cl. a VI-a r\spunde: „Icoana
este mijloc de comunicare cu
Dumnezeu. Este simbolul de
credin]\ l\sat de Dumnezeu pe
p\m=nt. Cu ajutorul ei, noi ne
`nchin\m la sfin]i [i prin ea, `i
transmitem dragostea noastr\
lui Dumnezeu. Icoanele ne o-
fer\ posibilitatea s\-i mul]u-
mim lui Dumnezeu pentru dra-
gostea [i pentru `ng\duin]a lui.
Este foarte important ca fieca-
re om s\ aib\ `n casa lui m\car
o iconi]\ pentru a comunica cu
ar putea s\ se numeasc\
„Lumina ~nvierii“, `ntruc=t
s-a dorit ca prima expozi]ie
s\ fie vernistat\ la s\rb\-
toarea „~nvierii Domnului“,
anul trecut. Chiar dac\ nu
s-a reu[it `n aprilie 2006, s-a
reu[it c=teva luni mai t=r-
ziu, la 1 iunie, c=nd a s-a
s\rb\torit [i ~n\l]area Dom-
nului. Toate icoanele lucrate
de copii au fost sfin]ite la
biserica lui Nicolae Iorga
din Copou, iar la slujb\ au
participat to]i autorii lor. Au
fost d\ruite, apoi sau puse
`n clas\. „Nu [tiu dac\ le-ai
v\zut `n clas\, `ns\ eu m\
Vineri, 16 februarie 2007
Dumnezeu, nu numai prin
rug\ciune“.
Toate culorile pentru desen
[i le-au adus ei, de acas\. Un
b\ie]el ne c=nt\ muzic\ religi-
oas\. ~n jur de zece copii se con-
centreaz\ pentru a pune `n
mod echilibrat culorile pe foia
de h=rtie.
Alexandra este `n clasa a
II-a [i e cea mai mica dintre
elevii care vin, s=mb\ta, la
club. Deseneaz\ cu am=ndou\
m=inile, cu vitez\ [i mult\ dex-
teritate. Este un copil care
iube[te oamenii: „De[i am mai
multe de f\cut, trebuia s\ fac
ceva s\ ajung ast\zi la club.
~mi plac icoanele. Am v\zut
c=te minuni au f\cut sfin]ii cu
oamenii care cred `n ei, [i
m-am g=ndit c\ pot s\ fac\ [i
cu mine dac\ cred [i m\ rog lor.
Mi-a[ dori ca sfin]ii s\ fac\ mi-
nuni cu rudele, prietenii mei,
p\rin]ii mei, dar, `n primul
r=nd cu to]i oamenii. Fiecare
om crede `n felul lui `n
Dumnezue [i `n sfin]i, iar ei `i
pot ajuta. Dac\ un om crede `n
Dumnezeu, el poate face mi-
bucur enorm c=nd le v\d.
Prima activitate am «spon-
sorizat-o eu», apoi am f\cut
un calcul [i au participat [i
copiii pentru cump\rarea
ustensilelor. Am primit [i eu
o icoan\, pe care am consi-
derat c\ trebuie s\ o a[ez `n
cabinetul psihologic [i au
mai oferit cu to]ii cinci icoa-
ne Spitalului de la Sculeni,
`n cadrul unei activit\]i ca-
ritabile. M-am bucurat c\
avem posibilitatea s\ con-
tribuim [i noi c=t de pu]in la
alinarea suferin]elor acelor
oameni“, ne mai spus Vio-
9
nuni. ~mi doresc, cel mai mult,
s\ le fie bine la to]i oamenii,
pentru c\ ei sunt semenii
no[tri. Dumnezeu este Tat\l
nostru, iar noi form\m o fami-
lie mare. Sfin]ii ne trasmit o
mare bun\tate, calm [i asta
`mi place cel mai mult la sfin]i,
bun\tatea lor“, se exprim\,
printre pic\turi, Alexandra.
~ntre timp, alte voci se fac
auzite `n sal\. „C=nd pict\m
icoane, sim]im dragostea sfin-
]ilor, `n]elepciunea, ne sim]im
ferici]i, `n al noulea cer [i ne
sim]im ocroti]i de ea“. „Fa]\ de
orice tablou, icoana este spe-
cial\“. „~n timp ce ne rug\m
sfin]ilor din icoan\, ei ne `nde-
plinesc dorin]ele“.
Ionu] are evlavie la Sf=nta
Parascheva, pentru c\, ori de
c=te ori i-a cerut ajutorul, ea
n-a `nt=rziat s\ i-l ofere: „Eu
am observat c\ de c=te ori
m-am rugat am luat note bune.
De c=te ori am rugat-o s\ m\
ajute, ea m-a ajutat [i `n felul
acesta, am c\p\tat mare `ncre-
dere `n ea. Cel mai bine ne
sim]im `n biseric\“.
Timpul a trecut [i fiecare a
desenat c=te ceva. Unul a dese-
nat pe Maica Domnului cu
pruncul, altul pe Sf=nta Paras-
cheva, unul pe Sf=ntul Nicolae, CM
altul pe Iisus Hristos etc. „F\r\
YK
s\ v\ da]i seama, a ie[it la
iveal\ dragostea voastr\ pen-
tru Dumnezeu. A]i observat c\
Dumnezeu lucreaz\ tainic.
Acestea sunt cuvinte mici, dar
cu `nsemn\tate mare! Spu-
nea]i c\ nu ave]i talent, c\ nu
ave]i `ncredere `n voi, dar f\r\
s\ [ti]i, dac\ a]i lucrat cu drag,
a]i reu[it ceva frumos“ le spune
doamna profesoar\.
leta Stanciu. Aceast\ activi-
tate va continua, c\ci mai
sunt clase care s-ar bucura
s\ aib\ o icoana pe perete.
„Nu-i for]ez, `n nici un caz,
c\ci roadele, la religie, nu se
aduc cu for]a, ci cu inima,
dac\ sim]im, c=t de c=t, la
fel“. To]i profesorii au primit
cu drag ideea de a avea un
atelier de pictur\ `n [coal\,
iar directoarea [colii, Car-
men Losonczy le-a apreciat
[i [i-a exprimat dorin]a ca,
`n cur=nd, s\ se organizeze o
expozi]ie permanent\, pe
holul [colii. a
10 Vineri, 16 februarie 2007
REGIONAL
Vasluiul s-a transformat
`ntr-un jude]
de asista]i sociali
Peste 80.000 de familii din jude-
]ul Vaslui au solicitat ajutoarele
de `nc\lzire la care au dreptul `n
acest sezon rece. Pentru c\ veni-
turile acestora pe fiecare mem-
bru nu dep\[esc 500 de lei, soli-
citan]ii pot beneficia de noul act
normativ, intrat `n vigoare la
`nceputul acestui an. O dat\ cu
adoptarea ordonan]ei care per-
mite tuturor cet\]enilor cu veni-
turi mai mici de 500 de lei s\
primeasc\ ajutoare pentru c\l-
dur\, num\rul beneficiarilor de
astfel de ajutoare s-a dublat `n
jude]ul Vaslui. „Jude]ul s-a
transformat, practic, `ntr-unul
de asista]i social. Exist\ comune,
precum Dragomire[ti, Iana sau
Voine[ti, unde toat\ popula]ia
prime[te sprijin pentru c\ldur\“,
a declarat [eful Direc]iei de
Asisten]\ Social\ Vaslui, Mitri]a
Nechita. Potrivit statisticilor
prezentate de conducerea DAS,
`n jude]ul Vaslui sunt 167.048
de familii, din care mai bine de
70% beneficiaz\ de ajutoare pen-
tru c\ldur\. (B.C.)
Pre[edin]ia
Euroregiunii „Prutul de
Sus“ a fost predat\
Republicii Moldova
Consiliul Jude]ean (CJ) Boto-
[ani a predat, ieri, pre[edin]ia
Consiliului Euroregiunii „Pru-
tul de Sus“ raionului Briceni
din Republica Moldova. Preda-
rea pre[edin]iei Euroregiunii de
c\tre pre[edintele CJ Boto[ani,
Constantin Con]ac, a avut loc
`n cadrul unei [edin]e de lucru
desf\[urat\ la Boto[ani, la care
au participat reprezentan]ii tu-
turor unit\]ilor administrativ-
teritoriale membre, consulul
României la Cern\u]i, Romeo
S\ndulescu, [i viceconsulul
Ucrainei la Suceava, Mihail
Lienkov. Noul pre[edinte al Eu-
roregiunii, Victor Cerevat`i,
care este [i pre[edintele raionu-
lui Briceni, a declarat, dup\
preluarea mandatului, c\ do-
re[te ca rela]iile de colaborare
dintre cele trei state care repre-
zint\ euroregiunea, România,
Ucraina [i Republica Moldova,
s\ se intensifice, astfel `ncât
proiectele comune s\ ob]in\ cât
mai multe finan]\ri interna-
]ionale. Conducerea Eurore-
giunii „Prutul de Sus“ este
asigurat\, prin rota]ie, de
membrii s\i: jude]ele Boto[ani
[i Suceava, din România,
raioanele Briceni, Edine],
F\le[ti, Glodeni, Râ[cani,
Soroca, Ocni]a [i B\l]i din
Republica Moldova, precum [i
regiunile Cern\u]i [i Ivano -
Frankivsk din Ucraina. (B.C.)
Drum expres `ntre
Cern\u]i [i Suceava
Pre[edintele Consiliului Jude-
]ean (CJ) Suceava, Gavril Mâr-
za, a propus, ieri, administra-
]iilor din Moldova [i Ucraina re-
alizarea unui drum expres mo-
dern `ntre Cern\u]i [i Suceava.
Pre[edintele CJ Suceava a soli-
citat realizarea unui proiect care
s\ ob]in\ o finan]are din partea
Uniunii Europene. Prezent la
[edin]a euroregiunii, Cristian
Dumitrescu, consilier pentru
rela]ii financiar externe din Mi-
nisterul Transporturilor, Con-
struc]iilor [i Locuin]ei, a declarat
c\ un proiect de realizare a unui
drum expres `ntre Cern\u]i [i
Suceava nu poate avea eligibili-
tate, decât `n condi]iile `n care el
este inclus `ntr-un program de
investi]ii major. El a propus in-
cluderea acestui proiect `n pro-
gramul de realizare a unor dru-
muri europene, care s\ fac\ o
leg\tur\ `ntre Kiev-Cern\u]i-
Suceava-vestul României,
dar [i `ntre Chi[in\u-Ia[i
[i vestul ]\rii. (B.C.)
ACTUALITATE
Contraband\ cu caviar `n trenul „Prietenia“ contacta]i `n gar\ de benefi-
ciarul m\rfii. ~ntreaga can-
titate de caviar a fost ri-
a ~n urma unui control de rutin\ efectuat de poli]i[tii de frontier\ [i lucr\torii dicat\ cu adeverin]\ de re-
]inere a bunurilor de c\tre
vamali ie[eni `n trenul „Prietenia“, care circul\ pe ruta Chi[in\u - Bucure[ti, reprezentan]i ai Direc]iei
a fost descoperit\ cantitatea de 3 kg de caviar, `n valoare de peste 10 mii RON, Regionale Vamale Ia[i, iar
cazul a fost preluat de Po-
pe care doi cet\]eni moldoveni `ncercau s\ o introduc\ ilegal `n Rom=nia a li]ia Transporturi Ferovia-
}ig\rile sau b\uturile nate de b\uturi alcoolice [i cul\ pe ruta Chi[in\u - Bu- doveni L. Ion, `n v=rst\ de re, pentru continuarea cer-
alcoolice nu mai sunt la mo- ]ig\ri, o dat\ cu intrarea cure[ti, poli]i[tii de fron- 44 ani, [i L. Ivan, `n v=rst\ cet\rilor“, a declarat purt\-
d\ `n activit\]ile de con- ]\rii noastre `n Uniunea tier\ au descoperit 3 kg de de 32 de ani, ambii lucr=nd torul de cuv=nt al Direc]iei
traband\ practicate de unii European\ au crescut [i caviar, pentru care nu exis- ca `nso]itori ai vagonului Poli]iei de Frontier\ Ia[i,
cet\]eni din Republica Mol- preten]iile pie]ei rom=ne[ti tau acte justificative. Ca- respectiv. „Cei doi cet\]eni comisarul Vasilica T\taru.
dova. Dac\, `n ultimii ani, fa]\ de produsele aduse ile- viarul a fost descoperit `n moldoveni au declarat c\ Valoarea `n vam\ a `ntregii
vame[ii [i poli]i[tii de fron- gal din ]\rile vecine. ~n ur- frigiderul vagonului restau- au fost ruga]i de c\tre o cantit\]i de caviar intro-
tier\ ie[eni s-au confruntat ma unui control de rutin\ rant [i, `n urma cercet\rilor persoan\ din Chi[in\u s\ dus\ ilegal `n Rom=nia a
cu sute de astfel de cazuri, transporte caviarul la Bu- fost estimat\ de poli]i[ti la
efectuat, miercuri sear\, `n efectuate, s-a constatat c\
confisc=nd cantit\]i `nsem- trenul „Prietenia“, care cir- apar]inea cet\]enilor mol- cure[ti, unde urmau s\ fie peste 10 mii RON. (B.C.)
Proiect de anvergur\ la Institutul Interven]ie
salvatoare
de Cardiologie [i Boli Cardiovasculare pentru un copil
Cu ocazia vizitei anun]ate pen- ven]ii chirurgicale `n etape“, a de-
tru ast\zi a ministrului S\n\t\]ii, clarat managerul centrului, prof. de trei ani
directorul Institutului de Cardio- univ. dr. Grigore Tinic\.
logie Ia[i, prof. Grigore Tinic\, va Departamentul pe care acesta Un copil de trei ani [i ju-
`ncerca s\ explice necesitatea cre\ - m\tate a ajuns la Spitalul de
dore[te s\ `l `nfiin]eze ar trebui s\
rii unui Departament de Chirurgie cuprind\ specialit\]i de chirurgie Recuperare `n stare grav\, din
pricina incon[tien]ei p\rin-
Cardiac\ Pediatric\, proiect pen- cardiac\ pediatric\ [i de cardiologie
tru care ar trebui alocate circa 10 pediatric\. Interven]ii chirurgicale ]ilor. Timp de c=teva s\pt\-
milioane de euro. pentru malforma]ii congenitale la m=ni acesta a fost tratat la
copii se fac [i `n prezent `n centru, domiciliu cu antibiotice, toate
de Otilia B|LINI{TEANU `ns\ dotarea [i spa]iul fizic nu per- simptomele fiind puse pe
Ideea `nfiin]\rii unui departa- mit rezolvarea tuturor cazurilor. seama unei r\celi [i a fost
adus la spital abia c=nd a
ment care s\ deserveasc\ chirurgia „Trebuie s\ ne extindem fizic, nu
numai pentru acest departament, ci f\cut febr\ de 40 de grade.
cardiovascular\ destinat\ copilului
a ap\rut `n urm\ cu aproape doi [i `n cazul ambulatoriului de spe- Micu]ul a fost internat la
ani, ca urmare a num\rului crescut cialitate, spre exemplu, pentru c\ Clinica ORL din cadrul Spi-
talului de Recuperare, fiind
de copii care se nasc cu malforma]ii nu mai putem face fa]\ unui num\r
`n zona Moldovei. ~nc\ de la sf=r- at=t de mare de bolnavi. Estim\m „Anual, `n zona Moldovei se nasc diagnosticat cu otomastoidit\
[itul anului 2005, dr. Grigore c\ un astfel de departament ne-ar aproape 300 de copii cu malforma]ii acut\ la urechea dreapt\.
Tinic\, devenit director general al costa `n jur de 10 milioane de euro“, congenitale cardiace. ~n plus, exist\ Rezultatele ulterioare ale in-
centrului, a dat contur proiectului a mai precizat dr. Tinic\. peste 3.000 de copii, adolescen]i [i vestiga]iilor au scos la iveal\
[i a `nceput demersurile necesare Anul trecut, o echip\ condus\ de chiar adul]i purt\tori ai faptul c\ b\ie]elul suferea de
la Ministerul S\n\t\]ii (MS). chirurgul Grigore Tinic\ a efectuat malforma]iilor care necesit\ o form\ mai rar\ a bolii, fiind
Drumul este `ns\ lung [i ane- o opera]ie `n premier\ pe ]ar\, in- interven]ii chirurgicale `n etape“, aproape de apari]ia unor com-
voios, iar cheltuielile pe care un ast- terven]ie prin intermediul c\reia a declarat managerul centrului, plica]ii severe.
fel de proiect le implic\ sunt mari. un copil de 7 ani din Vaslui a c\- prof. univ. dr. Grigore Tinic\ „Starea copilului la inter-
Cu toate acestea, datele statistice p\tat o via]\ normal\. „Copilul era nare era foarte grav\. Se pare
sunt suficient de relevante pentru a diagnosticat cu transpozi]ie de ~n anul 2006, `n Institutul de c\ micu]ul a suferit de o otit\,
demonstra necesitatea imediat\ a mari vase [i ventricul unic, hipo- Cardiologie din Ia[i s-au efectuat
care a dus la complica]ii în
punerii `n aplicare a acestui proiect. plazie de arter\ pulmonar\. ~n ter- 562 de opera]ii pe cord deschis [i au urma administr\rii incorecte
„Anual, `n zona Moldovei se nasc meni mai pu]in tehnici asta `nsem- fost implantate 300 de regulatoare a tratamentului cu antibio-
aproape 300 de copii cu malfor- na c\ s=ngele nu ajungea la pl\- de ritm cardiac (peace maker). tice. Acest tratament a deter-
ma]ii congenitale cardiace. ~n plus, m=ni s\ se oxigeneze. Noi am creat Anual, aici sunt interna]i circa minat formarea în jurul osului
exist\ peste 3.000 de copii, ado- o cale mai direct\ de aducere a 10.000-12.000 de pacien]i, iar `n mastoidian a unor polipi, lu-
lescen]i [i chiar adul]i purt\tori ai s=ngelui spre pl\m=ni“, ne-a expli- ambulatoriu sunt acordate `n jur cru foarte ciudat pentru c\
malforma]iilor care necesit\ inter- cat chirurgul. de 27.000 de consulta]ii. a acolo trebuie s\ existe numai
aer. Copilul a fost operat [i i
MEdC va publica, `n 10 zile, proiectul reform\ ale sistemului na]ional de
educa]ie“, a conchis Mihail H\rd\u.
s-au extirpat acei polipi. Inter-
ven]ia a durat trei ore, pentru
c\ ace[tia se aflau în jurul
statutului personalului didactic Liderii federa]iilor sindicale din e-
duca]ie au apreciat c\ proiectul unor nervi care r\spund de
Ministerul Educa]iei [i Cerce- „Pachetul cu cele trei proiecte de Legii `nv\]\mântului preuniver- mobilitatea fe]ei. Dac\ se mai
t\rii (MEdC) a anun]at, ieri, c\ `n lege care vizeaz\ `nv\]\mântul ro- sitar trebuia s\ fie supus dezbaterii înt=rzia c=teva ore, micu]ul
10 zile va supune dezbaterii publice mânesc va fi publicat cu cel pu]in publice `mpreun\ cu proiectul legii risca s\ fac\ septicemie, care
[i proiectul de lege privind Statutul 30 de zile“, conform MEdC. „MEdC privind Statutul personalului di- i-ar fi putut fi fatal\. Acum
personalului didactic dup\ cel al dore[te o dezbatere cât mai ampl\ dactic. Sindicali[tii considerau c\ pacientul se simte bine [i din
proiectului `nv\]\m=ntului preuni- asupra acestor proiecte de legi pen- nu se poate vorbi despre o schim- fericire auzul nu a fost afec-
versitar. Potrivit MEdC, Legea `n- tru a permite tuturor partenerilor bare real\ `n `nv\]\mânt atât timp tat“, a declarat prof. dr. Dan
v\]\mântului universitar, cea a implica]i (reprezentan]ii sferei po- cât nu vor fi prezentate [i proiectele Mâr]u, [eful Clinicii ORL [i
`nv\]\mântului preuniversitar [i litice, ai federa]iilor sindicale ale de lege a descentraliz\rii [i proiec- autorul interven]iei chirurgi-
Statutul Cadrelor Didactice for- cadrelor didactice) un con]inut `n tul de lege privind Statutul person- cale. (Otilia B.)
meaz\ un pachet legislativ unitar. deplin\ concordan]\ cu nevoile de alului didactic. (O.R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
cursului destinat comunit\]ilor parohiale ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)
 ACTUALITATE Vineri, 16 februarie 2007 11
Rectorul Dumitru Oprea [i-a
a anun]at oficial anul 2013, `n cadrul unui
program de finan]are pen- PE SCURT
candidatura la Parlamentul European tru proiecte [tiin]ifice,
care are la dispozi]ie un Ia[ul va avea
buget de 60 de miliarde de
a Pe l=ng\ func]iile de conducere pe care le de]ine `n cadrul Universit\]ii euro. „Activitatea mea ca o hart\ cu zonele care
„Al. I. Cuza“ [i `n cadrul filialei PLD Ia[i, Dumitru Oprea este, din 1999, expert al Comisiei Euro- trebuie `mp\durite
[i expert evaluator al Comisiei Europene `n Tehnologiile Societ\]ii pene const\ `n evaluarea Conducerea Prefecturii ie[ene
proiectelor ce se depun la este interesat\ de problema
Informa]ionale a „Func]ia de europarlamentar nu este incompatibil\ forul european `n dome- `mp\duririi zonelor care au
cu cea de expert al Comisiei Europene“, a men]ionat niul cercet\rii [tiin]ifice“, fost defri[ate `n mod haotic
a explicat rectorul Univer- sau a zonelor cu risc mare de
rectorul ie[ean a Pre[edintele PLD, Theodor Stolojan, a promis un loc sit\]ii „Al. I. Cuza“. Comi- producere a alunec\rilor de
eligibil pentru candidatul Ia[ului, pe lista final\ a partidului a sia de exper]i `n care ac- teren. Prefectul Nicu[or P\du-
raru a avut, ieri, o `nt=lnire cu
Rectorul Universit\]ii va depune `n Comisia de ]ine `n cadrul Univer- tiveaz\ Dumitru Oprea la reprezentan]i ai direc]iilor
„Al. I. Cuza“, Dumitru O- Cultur\ [i Educa]ie din sit\]ii „Al. I. Cuza“ [i `n Bruxelles mai cuprinde Silvice [i pentru Agricultur\,
prea, [i-a anun]at, ieri, `n cadrul Parlamentului Eu- cadrul filialei PLD Ia[i, `nc\ patru evaluatori. ai Agen]iei de Protec]ie a Me-
„Func]ia de europarla- locuri pe lista pentru Par- diului, ai direc]iilor de Dru-
mod oficial candidatura pe ropean. „Nu m\ duc acolo Dumitru Oprea este, din muri Jude]ene [i Na]ionale [i
lista Partidului Liberal s\ m\ ocup cu fabricarea 1999, [i expert evaluator mentar nu este incompati- lamentul European, care cu reprezentantul Inspectora-
Democrat (PLD) pentru gogo[ilor, cred c\ pot fi al Comisiei Europene `n bil\ cu cea de expert al ar putea fi eligibile dac\ tului Regional Silvic, pentru a
Parlamentul European. util Europei“, a declarat, Tehnologiile Societ\]ii In- Comisiei Europene“, a PLD ob]ine la alegeri mini- face o analiz\ a necesit\]ilor
Dumitru Oprea, care este `n conferin]a de pres\ forma]ionale. Recent, rec- men]ionat rectorul ie[ean. mum 5%, vor fi ocupate de legate de protejarea mediului
[i [eful interimar al filialei sus]inut\ ieri, rectorul torul ie[ean a primit aviz ~n ultima sa vizit\ la fostul ministru al ~nv\- prin `mp\duriri. „Urmeaz\ ca,
PLD Ia[i, a declarat c\ ie[ean. favorabil pentru a `nde- Ia[i, Theodor Stolojan, [e- ]\m=ntului, Andrei Marga, `n urm\toarele dou\ s\pt\-
[i de [eful PLD Ia[i, Du- m=ni, s\ se inventarieze nece-
sper\ s\ fie util Europei Pe l=ng\ func]iile de plini `n continuare a- ful PLD, a l\sat s\ se sit\]ile [i, la viitoarea `nt=l-
prin activitatea pe care o conducere pe care le de- ceast\ func]ie, p=n\ `n `n]eleag\ c\ primele dou\ mitru Oprea. (B.C.) nire, s\ se creeze o echip\ de
lucru, care s\ realizeze o hart\
a zonelor `n care se impun m\-

„Vom avea o sc\dere de norme Candida]ii nu pot

s\ participe
dec=t la o [edin]\
suri de `mp\durire“, a precizat
purt\torul de cuv=nt al Pre-
fecturii, Emanoil Arhip. (B.C.)

`n `nv\]\m=nt de p=n\ la 10%“ public\ de repartizare

a Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i (ISJ) a intrat `n activit\]ile impuse
de calendarul mi[c\rii personalului didactic a „Vom avea mai multe restr=ngeri
de activitate `n acest an din cauza comas\rii unor [coli, reorganizarea
[i restructurarea re]elei [colare. {colile cu mai pu]in de 200 de elevi nu au mai primit
personalitate juridic\“, a precizat inspectorul general adjunct, Nelu Tudorache a
de Oana RUSU
Restr=ngerile de activi-
tate vor avea loc `n `n-
v\]\m=ntul primar, la nivel
gimnazial la disciplinele
Matematic\, Fizic\, Chi-
mie, precum [i la o parte
din disciplinele practice de
la `nv\]\m=ntul tehnic.
Astfel, pentru anul 2007,
„prognoz\m c\ vom avea o
sc\dere de norme de p=n\
la 10%“, a precizat Adrian
Mantu, inspector de per-
sonal din cadrul ISJ, care a
atras aten]ia c\ se vorbe[te
de posturi [i nu de catedre.
„Dac\ anul trecut au fost
scoase la concurs 2.600 de
posturi, anul acesta vor fi
scoase la concurs cu 10% mai
pu]in“, au ar\tat inspectorii
ISJ care au ad\ugat c\ este
vorba despre o prognoz\, nu
`ns\ [i de o certitudine. „~n
`nv\]\m=ntul liceal va fi o
cre[tere de norme cu 25%, la
SAM va fi o sc\dere cu 21%,
dar va fi o cre[tere de norme
la `nv\]\m=ntul progresiv
pe ruta SAM, la clasa a XIII-
a“, a men]ionat Nelu Tu-
dorache.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BUC|T|RIA DE LA
CLINICA DE DERMATO-
LOGIE VA FI DESFIIN}A-
T|: Managerul Spitalului
„Sf. Spiridon“ Ioan B=rliba
a decis desfiin]area buc\t\-
riei care deservea Clinica
de Dermatologie din T\t\-
ra[i, dup\ ce un locatar din
zon\ l-a avertizat asupra
furturilor repetate de ali-
mente. „Gestionarul a fost
dat afar\ [i am decis s\
transport\m m=ncarea ne-
cesar\ bolnavilor din cli-
nic\ direct de aici, din spi-
tal. Pentru aceasta va tre-
bui s\ `ncheiem un contract
cu o firm\ de catering“, a
explicat managerul. Cele
Inspectorii ISJ Nelu Tu-
dorache [i Adrian Mantu au
ar\tat c\ `nainte de a fi
scoase posturi la concurs,
vor fi rezolvate restr=ngerile
de activitate ale cadrelor di-
dactice titulare. „Trebuie s\
asigur\m posturi pentru re-
str=ngerile de activitate at=t
din anul acesta, c=t [i din
anii trecu]i“, a spus Adrian
Mantu. O noutate `n acest
dou\ buc\t\rese care asi-
gurau hrana bolnavilor din
Clinica de Dermatologie vor
fi transferate la buc\t\ria
spitalului, unde exist\ un
deficit de personal. Renun-
]=nd la buc\t\ria din T\-
t\ra[i, care func]iona pentru
numai 40 de pacien]i, spi-
talul ar putea face lunar o
economie de circa 30-50 de
milioane de lei vechi. (O.B.)
a CONCURS DE LITE-
RATUR|, SUB PATRONA-
JUL AMBASADORULUI
GERMAN: Ambasada Re-
publicii Federale Germania
organizeaz\ [i `n anul 2007 -
`mpreun\ cu Serviciul Ger-
man pentru Schimburi Aca-
an, `n avantajul cadrelor di-
dactice, este faptul c\ pot
r\m=ne `n activitate cu com-
pletare de norm\, dac\ au o
[esime din norm\.
Dup\ etapa `n care se
anun]\ posturile care intr\
`n restr=ngere de activitate
urmeaz\ afi[area posturilor
vacante pentru restr=nge-
rile de activitate. Apoi, se
vor afi[a listele cu cadrele
demice (DAAD), Institutul
Goethe din Bucure[ti precum
[i Serviciul pentru Schimburi
Pedagogice - un concurs de
literatur\, sub patronajul
ambasadorului german,
Roland Lohkamp. To]i elevii
[i studen]ii sunt invita]i s\
participe la acest concurs.
Tema anului 2007 este:
„copiat“. Acest cuv=nt a fost
ales datorit\ multiplelor sale
semnifica]ii, care permit nu-
meroase asocieri. Sunt per-
mise toate genurile de text.
Textul trebuie s\ fie formu-
lat `n limba german\, s\ fie
scris la computer sau la
ma[ina de scris [i nu tre-
buie s\ cuprind\ mai mult
de 4 pagini A 4 (distan]a
`ntre r=nduri de 1,5). Par-
didactice care intr\ `n
restr=ngere, moment care
va fi urmat de `nregistrarea
cadrelor didactice care so-
licit\ pretransfer [i pre-
transfer pentru rezolvarea
restr=ngerilor de activitate.
~n perioada 26–27 aprilie
are loc [edin]a public\ pen-
tru pretransfer [i restr=n-
gere de activitate.
Deta[area `n `nteresul
`nv\]\m=ntului `ncepe pe 4
mai, cadrele didactice pot
depune cereri direct la
inspectorii de specialitate,
conform celor precizate de
Adrian Mantu [i Nelu Tu-
dorache, pe 10 mai urm=nd
s\ se afi[eze lista cu cadrele
didactice deta[ate dup\ ce
acestea au fost aprobate `n
cadrul Consiliului de Ad-
ministra]ie al ISJ.
Pentru continuitate la
deta[are [i suplinire, soli-
citan]ii trebuie s\ fac\ ce-
rere direct la unitatea de
`nv\]\m=nt urm=nd ca a-
ceia care primesc aviz fa-
vorabil s\ se `nregistreze la
ISJ, motivul fiind c\ ei
urmeaz\ s\ se prezinte la
concurs [i vor avea priori-
tate la repartizarea din
cadrul [edin]elor publice.
ticipan]ii pot consulta pa-
gina de internet a Amba-
sadei http://www.bukarest.di-
plo.de, iar lucr\rile se trimit
pe adresa Ambasadei Repu-
blicii Federale Germania.
(O.R.)
a CONCURS DE ESEURI
„VREAU S| FIU EURO-
PEAN“: Asocia]ia Tineret [i
Dezvoltare Regional\ [i Pu-
blica]ia „Tineri Taste [i Con-
dei“ anun]\ lansarea celei
de-a doua edi]ii a concursu-
lui de eseuri pentru tineret,
`n cadrul proiectului „Vreau
s\ fiu european“, dup\ cum
a transmis inspector Cristi-
na Dasc\lu, purt\tor de cu-
v=nt al Inspectoratului {co-
lar Jude]ean Ia[i (ISJ). Pre-
~n ceea ce prive[te concur-
sul pe posturi, acestea vor fi
f\cute publice pe site-ul Mi-
nisterului Educa]iei [i Cer-
cet\rii (MEdC), la ISJ, la
unit\]ile de `nv\]\m=nt care
doresc s\ organizeze concurs
pe posturi sau la centrele de
concurs, pe 17 mai, dup\
cum au precizat Nelu Tudo-
rache [i Adrian Mantu. ~n
perioada 18-28 mai, candi-
da]ii depun cererile la cen-
trul de concurs sau la [coala
care va organiza concursul.
„Am fost `ntreba]i de direc-
torii unor unit\]i de `nv\]\-
m=nt dac\ [i cum pot organi-
za concurs pentru posturi,
astfel c\ `n acest an este foar-
te posibil s\ avem concursuri
pe posturi organizate de o
singur\ [coal\“, a preciat Ne-
lu Tudorache care a ad\ugat
c\ [colile se pot organiza, ca
[i anul trecut pe centre.
~n perioada 24 mai–9 iu-
nie se vor verifica dosarele,
candida]ii av=nd posibilitatea
de a-[i depune dosarul la c=te
centre doresc. Totu[i, atrag
aten]ia inspectorii ISJ, la
sf=r[it, c=nd are loc repar-
ti]ia, candidatul trebuie s\ a-
nun]e centrul la care va par-
ticipa la repartizare `n cadrul
[edin]ei publice. Astfel, de[i
un candidat poate sus]ine e-
xamene `n mai multe centre,
el are posbilitatea de a parti-
cipa doar la o [edin]\ public\.
Concursurile se desf\[oa-
r\ pe centre `n perioada 12
iunie–13 iulie, [colile ur-
m=nd s\ comunice ISJ pro-
gramul. ~n perioada 16-27
iulie are loc repartizarea `n
cadrul [edin]elor publice. a
miul cel mare al proiectului
const\ `ntr-o excursie `ntr-o
]ar\ UE `n perioada va-
can]ei de var\. Prima edi]ie
a avut loc `n 2006, marele
premiu al concursului fiind o
excursie gratuit\ `n Grecia.
„La concurs pot participa
elevi, studen]i din Rom=nia
cu v=rsta `ntre 15-28 ani,
care sunt invita]i s\ redac-
teze eseuri pe una din te-
mele «Combaterea discrimi-
n\rii cu ajutorul mass-me-
diei», cre[terea particip\rii
tinerilor la via]a asociativ\
[i activit\]i de voluntariat,
sprijinirea activit\]ilor de
promovarea cet\]eniei eu-
ropene active“. Concuren]ii
se pot `nscrie `n perioada 1
martie-1 mai. (O.R.)
Prim\ria Ia[i a primit
acordul Finan]elor
pentru `mprumut
Municipalitatea ie[ean\ a pri-
mit, zilele trecute, acordul din
partea Ministerului Finan]elor
Publice pentru a lua `mprumu-
tul pentru proiectele Ia[ului.
„Zilele trecute am primit avizul
comisiei interministeriale [i
urmeaz\ s\ fie dezb\tut [i de
comisiile din cadrul Consiliului
Local, apoi s\ intre `n dezbate-
rea plenului de CL“, a spus pri-
marul Gheorghe Nichita. Dup\
aceste etape, se va semna con-
tractul de credit cu singura
banc\ ce a r\mas `n curs\, re-
spectiv Dexia Komunalkredit.
Contractul de credit va fi dez-
b\tut `n urm\toarea [edin]\ de
consiliu local, respectiv la sf=r-
[itul acestei luni, iar la jum\ta-
tea lunii viitoare, municipali-
tatea s-ar putea folosi deja de
jum\tate din credit, respectiv
100 de milioane de lei. Ace[ti
bani vor fi folosi]i pentru mo-
dernizarea mai multor drumuri
din ora[, va fi f\cut cadastrul
general, va demara construc]ia
unor locuin]e sociale [i va fi fi-
nalizat pasajul pietonal de la
Hala Central\. Creditul pe care
`l ia municipalitatea este pe o
perioad\ de 22 de ani, pentru
care va fi pl\tit\ o dob=nd\ a-
nual\ efectiv\ de aproximativ
7% pe an. (S.D.)
Un expert al UE
va analiza
„poten]ialul Ia[ului“
Un expert al Uniunii Europene
va analiza „poten]ialul Ia[ului“,
adic\, va analiza ce proiecte
structurale europene poate s\
acceseze Prim\ria sau care
sunt proiectele cu cea mai mare
probabilitate de finan]are. „Am
primit 50 de CV-uri de la Co-
misia European\, din care va
trebui s\ alegem trei persoane.
Apoi, dintre acestea trei, ofi-
cialii europeni vor decide exper-
tul care va veni `n luna martie
la Ia[i“, a declarat primarul
Gheorghe Nichita. Expertul eu-
ropean va sta la Ia[i o s\pt\-
m=n\, pun=nd la punct o stra-
tegie pentru atragerea fondu-
rilor structurale. „Viz\m, `n
special, proiecte de dezvoltare
urban\. Zona Cuza Vod\ tre-
buie restaurat\, fiind vorba
at=t de refacerea locuin]elor,
c=t [i a liniei de tramvai. De
asemenea, avem `n vedere [i
zona Cicoare“, a mai spus pri-
marul. Potrivit primarului
Nichita, numai pentru infra-
structura municipiului este
nevoie de aproape 200 de mi-
lioane de euro, `ns\ acesta
sper\ ca m\car dou\ proiecte,
`n valoare de 25 de milioane
de euro s\ fie realizate cu fon-
duri europene. (S.D.)
12 Vineri, 16 februarie 2007
PE SCURT
Rednic sper\, `nc\, `n
calificarea lui Dinamo
Mircea Rednic, antrenorul echipei
de fotbal Dinamo Bucure[ti, a de-
clarat miercuri seara, dup\ victo-
ria echipei Benfica, la Lisabona, cu
1-0, `n Cupa UEFA, c\ succesul
gazdelor este unul meritat. „Este o
victorie meritat\ pentru Benfica,
dup\ ocaziile avute, dar frustrant
este c\ am luat gol `n minutul 90.
Calificarea se joac\, `nc\“, a spus
Rednic. Antrenorul dinamovist a
p\rut mul]umit de jocul elevilor
s\i: „Nu ne-am temut de ei. Am
stat foarte bine `n teren, am recu-
perat multe mingi, am [i recuperat
multe baloane. Cred c\ ar fi tre-
buit s\ ]inem mai mult mingea `n
fa]\. Nu [tiu dac\ meritam s\
{ahtior, doar egal acas\
Echipa rom=nilor Mircea Luces-
cu, Marica [i Ra], {ahtior Done]k,
a `ncheiat la egalitate meciul cu
Nancy din prima man[\ a 16-imi-
lor Cupei UEFA, scor 1-1. Omul
meciului a fost desemnat Marica,
acesta `ns\ nu a reu[it s\ `nscrie
nici un gol, rat=nd patru ocazii
clare. Prima [ans\ la calificare o
au acum francezii.
~ntr-un alt meci, Werder Bre-
men a surclasat cu scorul de 3-0 p
Ajax, forma]ia la care evolueaz\ [i
rom=nii Mitea [i Og\raru. Primul a
fost rezerv\, `n timp ce Og\raru nu
a f\cut deplasarea, fiind suspendat.
Rezultate `nregistrate miercuri,
`n prima man[\ a [aisprezecimilor
de final\ ale Cupei UEFA la fotbal:
SPORT
{ahtior Done]k (Ucraina) - Nan-
cy (Fran]a) 1-1 (Srna ’84 – Fortune
’81);
Bordeaux (Fran]a) - Osasuna
(Spania) 0-0;
}SKA Moscova (Rusia) - Mac-
cabi Haifa (Israel) 0-0;
Leverkusen (Germania) - Black-
burn Rovers (Anglia) 3-2 (Bracker
’18, Ramelow ’43, Schneider ’56 –
Bentley ’39, Nonda ’86);
Fenerbahce (Turcia) - AZ Alk-
maar (Olanda) 3-3 (Metin ’28, ‘75,
Tuncay ’66 – Zeeuw ’15, Boukhari
’62, Jenner ’63);
Hapoel Tel-Aviv (Israel) -
Glasgow Rangers (Sco]ia) 2-1
(Toema ’42, Dego ’76 – Novo ’54);
Werder Bremen (Germania) -
Ajax Amsterdam (Olanda) 3-0
(Mertesacker ’48, Naldo ’54,
Frings ’71);
Livorno (Italia) - Espanyol Bar-
celona (Spania) 1-2 (Galante ’81 –
Pandiani ’27 penalty, Moha ’59);
AEK Atena (Grecia) - Paris-SG
(Fran]a) 0-2 (Traore ’45, Mendy ’86)
Benfica Lisabona (Portugalia) -
Dinamo Bucure[ti (Rom=nia) 1-0.
Asear\, dup\ `nchiderea edi]iei
au avut loc partidele: Spartak Mos-
cova (Rusia) - Celta Vigo (Spania),
Steaua Bucure[ti (Rom=nia) - FC
Sevilla (Spania), Braga (Portuga-
lia) - Parma (Italia), Zulte-Ware-
gem (Belgia) - Newcastle (Anglia),
Lens (Fran]a) - Panathinaikos
(Grecia). Tottenham (Anglia) st\.
Meciurile retur se vor disputa
pe 22 februarie. a

~nfr=ngere `n ultimul minut

plec\m cu un egal de aici. Benfica
e o echip\ puternic\, p\cat `ns\ c\
am luat gol `n final, mai ales c\
aveam superioritate `n acea faz\.
Este, `ns\, doar primul meci, iar
avantajul adversarilor este minim.
Sunt mul]umit de felul `n care s-a
jucat, de juc\tori, dar problema
mare a fost c=nd a ie[it Pulhac.
S-a dezechilibrat jocul. ~n retur
avem [ansa noastr\ [i cred `n cali-
ficare. Benfica e o echip\ bun\,
dar nu de neb\tut. Putem s\
`nvingem cu 2-0 acas\ [i s\ mer-
gem mai departe“, a concluzionat,
optimist, antrenorul dinamovist.
Tricolorii au urcat
cinci locuri `n
clasamentul FIFA
Reprezentativa Rom=niei a f\cut
un salt de cinci locuri `n clasamen-
tul Federa]iei Interna]ionale de
Fotbal [i se afl\ pe pozi]ia a 15-a,
cu 912 puncte, `n ierarhia dat\
publicit\]ii `n aceast\ s\pt\m=n\.
Campioana mondial\ Italia a
reu[it s\ detroneze Brazilia din
postura de lider\ a acestui clasa-
ment, „Squadra Azzurra“ urc=nd
pe primul loc, cu 1.562 de puncte,
`n timp ce Selecao a cobor=t pe
pozi]ia secund\, cu 1.540 puncte.
Selec]ionata Olandei, urm\toarea
adversar\ a Rom=niei `n prelimi-
nariile EURO 2008, se men]ine pe
pozi]ia a 7-a, cu 1.312 puncte.
Bulgaria a f\cut, la r=ndul ei, un
salt de cinci locuri `n ierarhia
FIFA [i se afl\ acum pe pozi]ia a
37-a, cu 689 pct, `n timp ce na]ion-
ala Belarus a urcat o pozi]ie,
afl=ndu-se pe locul 69, cu 445 pct,
urmat\ cu 439 pct de Slovenia,
care a progresat [ase locuri.
Albania a cobor=t, `n schimb, o
pozi]ie, ocup=nd `n prezent locul
87 cu 362 pct, iar echipa
Luxemburgului, `n urcare cinci
pozi]ii, se afl\ pe locul 181, cu 41
pct. Iat\ cum se prezint\ partea
superioar\ a clasamentului FIFA:
1. Italia 1.562p; 2. Brazilia 1.540p;
3. Argentina 1.535p; 4. Fran]a
1.496p; 5. Germania 1.359p; 6.
Anglia 1.330p; 7. Olanda 1.312p; 8.
Portugalia 1.262p; 9. Cehia 1.193p;
10. Spania 1.161p.
a Benfica Lisabona a `nvins pe Dinamo Bucure[ti cu scorul de 1-0 (0-0), miercuri seara, pe Estadio da Luz, `n prima
man[\ a [aisprezecimilor de final\ ale Cupei UEFA la fotbal, golul lusitanilor fiind `nscris `n ultimul minut a
Benfica `ncepe mai ofensiv [i
Lobon] are dou\ interven]ii `n
fa]a lui Nuno Gomes (1) [i Nel-
son (3). Lusitanii [i-au desf\[u-
rat ac]iunile ofensive cu predi-
lec]ie pe partea dreapt\, unde a
ac]ionat Nelson, dar Dinamo s-a
ap\rat exact. Dinamo a tempe-
rat bine jocul gazdelor [i a re-
plicat printr-un [ut periculos,
f\r\ preluare, al lui C\t\lin Mun-
teanu (8), de la circa 24 de metri,
nu departe de poarta lui Quim.
O ocazie uria[\ a gazdelor se
na[te `n minutul 17, c=nd Rui
Costa a recuperat o minge din
picioarele lui M\rg\ritescu, a
pornit pe contraatac, Simao a
centrat `n fa]a por]ii, Nuno Go-
mes a reluat din trei metri, dar
Lobon] a avut un reflex de sen-
za]ie, salv=nd golul. Dinamo
scap\ cu bine din acest moment
delicat [i continu\ s\ se apere.
Benfica nu reu[e[te s\ pun\ `n
pericol prea mare poarta noas-
tr\, Nelson [ut=nd peste poart\
de la circa 26 de metri (26).
Pe o contr\ dinamovist\, Cris-
tea p\trunde bine, dar pierde
mingea `n preajma por]ii ad-
verse (30), la o faz\ ce putea a-
duce mai mult. Lobon] se re-
marc\ din nou `n min. 34, in-
tervenind salutar la 12 metri,
`n fa]a lui Nuno Gomes, cu pre-
]ul unei u[oare accident\ri.
Dinamo are o [ans\ bun\ `n
min. 41, dar Niculescu este sem-
nalizat `n pozi]ie de ofsaid, `n-
tr-o faz\ la limit\, la ac]iunea
lui D\nciulescu. Prima parte a
meciului s-a `ncheiat cu o nou\
ocazie a gazdelor, Nuno Gomes
Golgheterul dinamovist Claudiu Niculescu (`n dreapta)
a avut o evolu]ie destul de [tears\ `n meciul cu Benfica
fiind lansat `n careu, dar [utul
s\u a fost destul de slab [i a
fost re]inut de Lobon] `n doi
timpi.
La reluare, Benfica prezint\
un profil mai ofensiv, cu Mi-
ccoli pe teren, dar gazdele nu se
av=nt\ imediat `n atac. Prima
ocazie vine dup\ un corner,
c=nd Anderson reia din 6 metri
cu capul peste poart\ (48). Mun-
teanu trimite [i el mult peste
poart\ (51).
Benfica pune st\p=nire pe
joc [i apar situa]iile periculoa-
se. O ocazie foarte mare a gaz-
delor este semnat\ de Simao,
care a trimis mingea `n bara
transversal\ (69), din lovitur\
liber\ de la 20 de metri. Mo]i `l
oprise pe Miccoli cu pre]ul unui
cartona[ galben. Benfica este
din nou periculoas\ la lovitura
liber\ a lui Simao (73), apoi
Blay `l deposedeaz\ pe Miccoli
la marginea careului nostru.
Pe contraatac, Niculescu
trage din unghi, dar Quim e la
post [i respinge `n corner (76).
A fost primul [ut pe poart\ al
dinamovi[tilor.
Benfica preseaz\ `n conti-
nuare [i defensiva dinamovist\
cedeaz\ `ntr-un t=rziu, `n ul-
timul minut. Derlei reia cu ca-
pul, Lobon] respinge `n fa]\, iar
Miccoli [uteaz\ cu sete `n
poart\, de l=ng\ funda[ii di-
namovi[ti: 1-0 (89).
Benfica – Dinamo
1-0 (0-0)
Marcator: Miccoli ‘89
Au evoluat echipele:
Benfica: Quim - Nélson,
Luisao, Anderson, Léo -
Katsouranis, Rui Costa
(‘90^2 Coimbra), Petit (‘46
Miccoli), Karagounis - Si-
mao, Nuno Gomes (’74 Der-
lei). Antrenor: Fernando
Santos.
Dinamo: Lobon] - Blay,
Mo]i, Radu, Pulhac (’65 Zé
Kalanga; ’82 {erban) -
Cristea, M\rg\ritescu, Mun-
teanu (‘79 Ropotan), B\lace
- D\nciulescu, 9. Nicu-
lescu. Antrenor: Mircea
Rednic.
Cartona[e galbene: Pul-
hac (25), Petit (33), Mo]i
(68), Léo (78).
Lisabona, ‘Estádio da
Luz’: 35.000 spectatori.
Arbitri: Ivan Bebek, la
centru; Tomislav Petrovic,
Tomislav Setka, arbitri
asisten]i; Drazenko Kova-
cic, arbitru de rezerv\ (to]i
Croa]ia); Observator UEFA:
Anders Frisk (Suedia)
Meciul retur va avea loc la
Bucure[ti, pe 22 februarie, de
la ora 20.15.
Echipa care se va califica
mai departe va `nt=lni `n op-
timi `nving\toarea dintre AEK
Atena [i Paris St Germain. a

Portarul craiovean
Bornescu a suferit
o como]ie cerebral\
La meciul amical CSM Rm. V=lcea
- Universitatea Craiova, portarul
Mircea Bornescu a suferit o como-
]ie cerebral\. Intrat dup\ pauz\ `n
forma]ia oltean\, Bornescu s-a ac-
cidentat `n min. 58 c=nd s-a ciocnit
violent cu fotbalistul Ciordan.
Medicii prezen]i la stadion i-au
acordat primul ajutor, iar Bornescu
a fost transportat la spital. Dup\
cum informeaz\ site-ul oficial al
clubului oltean, Bornescu a fost di-
agnosticat cu traumatism cervical.
De[i a efectuat [i o tomografie la
spitalul din V=lcea, portarul va fi
supus unor noi examin\ri, pentru
a elimina orice dubiu asupra unei
posibile afec]iuni.
Oricum, la recomandarea medicilor,
singurul fotbalist al Universit\]ii
care a jucat `n absolut toate minu-
tele `n primele 19 etape ale acestui
sezon va fi nevoit s\ stea c=teva
zile departe de gazon. a
Angela Moro[anu [i {tefan Vasilache la Campionatele Na]ionale
de juniori (24-25 febru-
arie), mai pot fi incluse în
a fost tratat pentru o con-
tractur\ la mu[chii spate-
lui. COSR [i ANS au anun-
vor concura la Birmingham lot alte 7 nume: Cristina
Casandra (3.000 m), ie-
]at c\ vor face tot ce este
posibil, sprijinind FR de
[eanca Carmen Zamfir-
a Dup\ ce [i-a isp\[it suspendarea de 2 ani pentru dopaj, ie[eanca Ghilase (60 m garduri, care
Atletism, pentru recupe-
rarea complet\ a celui mai
Carmen Zamfir-Ghilase, care alearg\ acum pentru clubul SCM Deva, ar [i-a isp\[it suspendarea de bun atlet român din toate
putea fi [i ea prezent\ la Campionatele Europene din Marea Britanie a 2 ani pentru dopaj [i apar- timpurile. Obiectivul FR de
]ine acum de clubul SCM De- Atletism este ob]inerea u-
Unul dintre punctele de tre cei care vor concura la dina Anton (lungime), Ade- va), Alina Militaru [i Viori-
pe ordinea de zi a Consiliu- Birmingham se afl\ [i fos- lina Gavril\ (triplusalt), nei medalii [i 4-5 sportivi
ca }ig\u (lungime), Andre- clasa]i pe locurile 4-6. Du-
lui Federal al FR de Atle- ta elev\ de la LPS Ia[i, Oana Pantelimon (în\l]i- ea I[pan (în\l]ime), Ionu]
tism a fost nominalizarea Angela Moro[anu, `n pre- me), respectiv Ioan Vieru, p\ cum ne-a mai informat
Zaizan (800 m), Alexandru
atle]ilor care vor lua parte zent la Dinamo Bucure[ti, C\t\lin Câmpeanu [i Vasi- Andi Vilara, ofi]erul de pre-
Mih\ilescu (60 m garduri).
la Campionatele Europene dar [i {tefan Vasilache, cu le Bobo[ (400 m [i 4x400 Triplusaltistul Marian O- s\ al FR Atletism, la Cam-
de la Birmingham, din in- dubl\ legitimare Steaua Bu- m), Florin Suciu [i Bogdan pionatele Mondiale de cros
prea (medaliat olimpic,
tervalul 2-4 martie. Pe ba- cure[ti - CS Politehnica Vâlcu (4x400 m), Cristian mondial [i european) este din Kenya, România va fi
reprezentat\ de Ciprian
za performan]elor ob]inute Ia[i. Cele dou\ loturi de Vorovenci (1.500 m), Mir- indisponibil din cauza unei
în perioada 20 ianuarie–11 atle]i se prezint\ astfel: cea Bogdan (3.000 m), D\- afec]iuni la coloana verte- {uhanea (medaliat, în pro-
februarie 2007, au fost in- Ionela T=rlea [i Angela nu] Simion (lungime), {te- bral\ (dou\ vertebre tasa- ba juniorilor, la ultima edi-
clu[i în lotul României pen- Moro[anu (400 m), Mihae- fan Vasilache (în\l]ime), te), care necesit\ un trata- ]ie a CE de cros), care va
tru competi]ia din Marea la Neac[u [i Liliana Popes- Gheorghe Gu[et (greutate). ment îndelungat, inclusiv participa [i la un cantona-
Britanie 11 sportive [i 10 cu (800 m), Cristina Vasilo- În func]ie de rezultatele în str\in\tate. Ini]ial, con- ment de trei s\pt\mâni, or-
sportivi, între care foarte iu, C\t\lina Oprea [i Dani- pe care le vor ob]ine la Cam- form indica]iilor primite de ganizat de IAAF, într-un cen-
mul]i tineri, debutan]i la o ela Donisa (1.500 m), An- pionatul Balcanic de la A- la Institutul Na]ional de tru de preg\tire la altitudi-
asemenea competi]ie. Prin- cu]a Bobocel (3.000 m), A- tena (21 februarie) sau „H.C.“ Medicin\ Sportiv\, Oprea ne al atle]ilor kenyeni. (D.T.)
 POR}IA DE S|N|TATE Vineri, 16 februarie 2007 13
Tratamente la domiciliu cu ape PILULA ZILEI
Cum sc\pa]i de
medicinale [i s\ruri minerale dependen]a de alcool
tist\, care se las\ pe locul bol-
Beneficiul unui tratament `ntr-o sta]iune balneoclimateric\ este nav 1-2 ore, p=n\ se usuc\. Un consum moderat de alcool `n
suplimentat de contribu]ia a numero[i factori banali, Nu se folose[te ap\ cald\. una sau dou\ prize pe zi, mai ales
Picioarele se ]in ridicate [i tre- dac\ e vorba de vin ro[u, poate avea
dar valoro[i: lini[tea, aerul curat, peisajul natural. Apoi, intervin un efect favorabil asupra longevit\]ii
buie aplicate comprese cu ap\
alimenta]ia s\n\toas\, cu regimuri diverse, adaptate necesit\]ilor, mineral\ 21-30 de zile, av=nd [i asupra factorului psihologic [i so-
cu fructe [i alimente din partea locului [i apele minerale `n cur\ cial. Vinul provoac\ sc\derea coles-
grij\ s\ nu se irite pielea. terolului d\un\tor, `mpiedic\ for-
intern\, extern\, expunerea controlat\ cu grij\, soarele, v=ntul [i marea cheagurilor de s=nge, dimi-
ruperea de grijile de acas\. Toate acestea la un loc pun, pe de o Tratamente nu=nd riscurile accidentelor cardio-
parte, organismul `ntr-un repaus; pe de alt\ parte, `n 2-3 s\pt\m=ni pentru arterit\ vasculare cerebrale [i ac]ioneaz\ `m-
potriva radicalilor liberi care apar `n
`l c\lesc, mobiliz=nd propriile mecanisme de ap\rare, pentru a fi `n stadii incipiente procesul de digestie a unor alimente
s\n\tos [i pentru a rezista `nc\ un an de zile. Dr. Vlad-Dorin Bejan, bogate `n lipide.
Se recomand\ comprese medic primar Dimpotriv\, un consum excesiv de
stimulente sau cu fric]iuni. reumatolog b\uturi alcoolice provoac\ ulcer gas-
lina Ia[i sau ap\ mineral\ s\- Compresele stimulente folo- tric, pierderi de memorie, incoeren]\
rat\ de Sl\nic sau S=ngeorz. sesc dou\ batiste sau dou\ parte o bil\ de la num\r\-
de dr. Vlad-D
Dorin BEJAN Sunt necesare 14-21 b\i ge- `n g=ndire [i vorbire, accidente vascu-
prosoape mai mici, din bum- toare sau c=te un nasture lare, tulbur\ri neuro-psihiatrice, acci-
Chiar [i rupte dintr-un nerale pentru a avea un be- bac, puse `n dou\ g\le]i mici, dintr-o gr\mad\ de 20. dente de tot felul (rutiere, de munc\) [i
lan] mai larg, tratamentele neficiu sesizabil [i de lung\ una cu ap\ cald\ la 39-40 Pentru ca stimularea cir- risc responsabil [i de pierderea con-
naturiste constituie un plus durat\. Dup\ baie se face un grade [i alte cu ap\ de var\, cula]iei s\ fie c=t mai mare, trolului asupra emo]iilor, al `mboln\-
de s\n\tate, f\r\ a obliga or- du[ scurt cu ap\ de var\ [i la 20 de grade. Se folose[te pe l=ng\ factorul termic [i virilor de cancer de s=n [i esofagian.
ganismul s\ mai accepte omul se odihne[te o or\. ap\ mineral\ natural\ sau a- clinic, se mai poate ad\uga [i Alcoolul este responsabil [i de stimula-
ni[te substan]e chimice str\i- pa `n care s-a pus o lingur\ de cel mecanic. ~n acest caz, cu rea instinctului de violen]\. De aceea,
ne [i apel=nd la ni[te meca- Remedii pentru tulbur\ri sare de buc\t\rie la 1 l de ap\. batista c=nd cald\, c=nd rece se recomand\ `ntotdeauna modera]ie
nisme naturale de ap\rare a Tehnica de aplicare este se freac\ timp de un minut, `n consumul de alcool.
organismului, prezente [i
circulatorii periferice simpl\, dar cere `ndem=nare. energic dar superficial ex- ~ncerca]i s\ evalua]i dac\ dumnea-
folosite de c=nd exist\ via]a veno-limfatice, flebite, Bolnavul st=nd cu picioarele tremit\]ile cu circula]ie proas- voastr\ sau o persoan\ din anturajul
pe p\m=nt: acomodarea, sti- t\ sau amor]it\, `n final sim- dumneavoastr\ consum\ prea mult
ulcere varicoase `ntinse pe un pat pe care s-a
alcool, folosindu-v\ de urm\toarele in-
mularea, antrenarea pentru pus o folie impermeabil\ ]indu-se o `nc\lzire pl\cut\.
supravie]uire. Sunt recomandate com- poate s\-[i pun\ singur c=nd dicii:
prese locale cu ap\ sulfuroas\ - o persoan\ care consum\ `n fie-
comprese de ap\ cald\, c=nd Remedii pentru tenul care zi `ntre patru [i opt prize se
Recomand\ri naturale sau s\rat\, mai concentrat\, comprese reci, stoarse sufi-
care duc la resorb]ia inflama- cient, `nc=t s\ nu curg\ apa gras sau cu riduri, situeaz\ `ntr-o zon\ de risc: este `n
pentru artroz\, pericol de a deveni dependent\ de al-
]iilor, edemelor, calmarea du- din ea, pentru c=te un minut conjunctivite cronice cool. Un b\rbat care consum\ nou\
periartrit\, tendinit\, rerii. Se folosesc ape minerale fiecare [i repet=nd alternan]a
sau infec]ii la pleoape prize sau o femeie care consum\ [ase,
sulfuroase de la Nicolina, S=n- de 20 de ori, termin=nd cu re-
mialgii, nevralgii georz, Sl\nic, Pucioasa, Baz- ce. Pentru a nu uita num\rul
au deja probleme de dependen]\;
~n aceste cazuri se folosesc - a bea c=nd suntem m=nio[i sau
~n cazul acestor boli sunt na, cu care se ud\ doar o ba- compreselor pute]i da la o comprese c\ldu]e cu ap\ s\- c=nd ne sim]im frustra]i, a bea de plic-
indicate b\ile generale `n rat\, dar mai ales sulfuroas\, tiseal\ sau singur\tate, a bea dimi-
cada cu ap\ cald\, `n care se slab mineralizat\, pentru 15- nea]a imediat dup\ de[teptare sau
pun minerale sau s\ruri. 20 de minute, 20-30 de [edin]e. seara, pentru a adormi, a fi incapabili
Baia general\ se face c=nd Pentru tenul cu irita]ii de s\ nu bem trei zile consecutiv, toate
omul este odihnit, `n cursul la infec]ii juvenile, b\rbierit, acestea sunt semne care ne aver-
dimine]ii sau dup\ un somn ochi injecta]i, cu edeme sau tizeaz\ c\ avem deja probleme de de-
de pr=nz, la dou\ ore dup\ ce durero[i se folosesc comprese penden]\;
a m=ncat. Durata b\ii este de c\ldu]e, cu ap\ mineral\ sul- - este preferabil s\ ne limit\m con-
furoas\, bicarbonatat\ sau sumul de alcool la una, cel mult trei
20 de minute, la o tempera-
prize pe zi, s\ evit\m consumul spo-
tur\ de 38-39 grade Celsius, ap\ de mare. radic, dar `n cantit\]i mari sau con-
pentru a fi fierbinte, dar su- Se poate prepara [i din- sumul zilnic;
portabil\. tr-un litru de ap\ fiart\ [i - o metod\ bun\, care disciplineaz\
~n apa din cada de 100-150 r\cit\, `n care se pune o lin- obiceiurile noastre, este s\ evit\m
l se poate dizolva 1,5 kg de guri]\ de bicarbonat de sodiu, consumul de alcool trei zile dup\ o zi
sare de buc\t\rie pus cu o nu de amoniu sau de sare de `n care am b\ut. ~n acest fel ve]i veri-
m\sur\ verificat\: un borcan buc\t\rie, f\c=ndu-se o solu- fica [i dac\ apar eventuale tulbur\ri
de 800 ml. De asemenea, se pot ]ie asem\n\toare serului fi- specifice abstinen]ei `n cazul depen-
pune ape minerale concen- ziologic. Se poate alterna cu den]ei de alcool: dureri de cap, nervo-
trate, cum ar doi litri de ap\ comprese f\cute din ceai de zitate, senza]ii dureroase. a
mineral\ sulfuroas\ de Nico- mu[e]el, tei, ment\. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 16 februarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
4 9 8 1 7 5
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
7 3 2 3 3 12 4
2 3 6
a SUDOKU a

2 7 6 4 3 8 1 5 9 8 8 5 11 6 9 7
3 5 1 9 6 2 8 7 4 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
8 1 2 6 5 3 4 9 7 bus, dar numai cu cifre, 5 9 11 3 11 2 10
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri
7 4 5 8 1 9 3 6 2
6 3 9 2 4 7 5 1 8 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n 1 2 3 4 5 3 6
1
9
2
6
7
3
3
5
8
2
6
4
9
7
4
8
5
1
Statele Unite, Noua
A A B
Zeeland\ [i Croa]ia, iar
5 8 4 7 9 1 6 2 3 `n Marea Britanie este
O R T O D O X 3 5 6 3 13 12 5
deja considerat un
fenomen. Completa]i
3 5 8 careul de 81 de p\tr\]ele M I T N I C I 6 10 5 10 9 5 12
cu cifre cuprinse `ntre 1
4 6 9 1 8 [i 9, astfel `nc=t nici o A X I O N
1 5 2 6 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ 5 7 5 14 5
ori pe acela[i r=nd sau pe E P I S C O P
3 4 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ G R I J A 3 7 7
3 4 1 7 9 8 careuri mai mici, fiecare
9 2 cu nou\ p\tr\]ele, iar E F I M I O N
fiecare careu trebuie s\
4 9 8 2 con]in\ cifrele de la 1 la B Pornind de la numele Cuv. ..., de pe orizontala A-B,
9, la fel, o singur\ dat\. `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 16 februarie, completa]i careul al\turat
5 2 8 1 7 (Solu]ia [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de luni)
7 4 3 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:30 Sabrina 11:05 Fantastica lumin\ (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 08:00 Natur\ [i aventur\ (r) 12:00 Jurnal cultural Cu: Cioran, Capatos 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 Iubire de mam\ (r)
Cu: David James Elliott) 08:30 Cutia fantastic\ 12:30 360 de grade - 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Culoarea p\catului
08:55 Armonii `n natur\ (aventuri, Cu: James Reportajul Geo (r) 10:00 Concurs interactiv 10:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r) 11:00 Pariul iubirii
09:10 Dis-de-disear\ (r) Henry, Justin Molotnikov) 13:00 Stelele filmului (r) 11:00 Vivere 11:00 V=ntul prin s\lcii (r) 13:30 Jur\m=ntul
10:20 Arhiva de serviciu 09:00 Jurnalul Euronews 13:30 ~napoi la argument 12:00 Vocea inimii (r) 13:00 {tirile PRO TV 14:30 Iubire ca `n filme (r)
10:30 Lumea cite[te! (r) 09:10 Proiect IT (r) 14:20 Cite[te cu mine! (r) 13:00 Observator 13:30 Familia Bundy (r) (dram\, Cu: Adela
11:20 Puterea florilor 09:40 Visuri spulberate (r) 14:30 Jurnal cultural (r) 13:45 Furia apei 14:00 C=mpiile cu aur Popescu, Dan Bordeianu)
11:30 D\nutz SRL (r) 10:00 Tonomatul DP 2 14:35 Music Play (thriller, Cu: Richard Tho- (aventuri, Cu: Angie 15:30 Iubire de mama
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 15:30 A 5-a dimensiune mas, Kate Vernon) Dickinson, Jeff East) 17:30 Pove[tiri adev\rate
minunat\! jura]ilor 16:00 Rom=nia optimist\ (r) Locuitorii din Bellfield se lup- T=n\rul Jack London porne[te Cu: Ioana Maria Moldovan,
13:30 Club Disney t\ s\-[i salveze or\[elul de fu- Dragos Stanescu
12:25 C=]iva pa[i spre un ma- 16:30 Aparatul de filmat - ria fluviului Mississippi. Aces-
`n goana dup\ aur. Filmul
14:00 Jurnalul TVR nagement mai bun martor al istoriei urm\re[te c\l\toria lui din 18:30 Betty cea ur=t\
ta este o binecuv=ntare, dar [i San Francisco p=n\ `n c=mpi-
15:00 50 de bucurii gastronomice 13:00 Motomagia (r) 17:30 Music Play (r) o pacoste pentru riveranii
ile cu aur Klondike, c\l\torie 19:30 Rebelde
15:30 Tribuna partidelor... 14:00 ABC... de ce? 18:30 Cinemaniacii care, de fiecare dat\ c=nd flu- Cu: Enrique Rocha, Juan
viul se revars\, au de suferit. care a constituit mai t=rziu
16:00 Parlamentul Rom=niei 14:30 Cutia fantastic\ 19:00 Minorit\]i ~n 1995, ei ridic\ un dig pen- sursa de inspira]ie pentru Ferrara, Ninel Conde
(aventuri, Cu: James 19:30 Tema de Vineri tru a-[i salva urbea, ajung=nd multe din povestirile lui. 20:30 Burlacul
17:00 Jurnalul TVR Neobi[nuit cu s\lb\ticia ]inu-
17:15 Interes general Henry, Justin Molotnikov) 22:30 Jurnal cultural s\ `n]eleag\ adev\rata sem- (comedie, Cu: Chris
nifica]ie a unei comunit\]i. turilor, Jack London intr\ `n
17:45 Dis-de-sear\ 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 23:00 Tema de Vineri: `ncurc\turi periculoase. O’Donnell, Renée
16:00 Observator Zellweger, Artie Lange)
19:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR Violen]a [i traficul de arme 16:00 T=n\r [i nelini[tit
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Jimmie nu se poate `mpac\ cu
20:20 Stele de cinci stele. Cu: Ioa- 16:30 Hollywood reporter C=ntec pentru un masacru Cu: Janne Cooper
Cu: Cristian Andrei g=ndul c\ `ntr-o zi nu va mai
na Moldovan, Iulian Vrabete 17:00 Polo: Rom=nia - Croa]ia Cu: Michael Moore, George 17:00 {tirile PRO TV fi burlac. La un moment dat,
18:00 Vocea inimii
21:50 Lost: Naufragia]ii (ac]iune, 18:30 Lege [i ordine: Bush, George W. Bush, 17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate luat de val, o cere `n c\s\torie
Michael Caldwell, Marilyn Cu: Ioan Isaiu, Maria pe prietena lui, Anne. Dup\
Cu: Naveen Andrews) ~n fa]a jura]ilor Dinulescu, Toma D\nil\ (comedie, Cu: Charlie
19:25 Ray Mears - lec]ii de Manson, Charlton Heston Sheen, Jon Cryer) lungi discu]ii, ea hot\r\[te c\
22:45 Jurnalul TVR 19:00 Observator el nu este preg\tit pentru un
23:20 Confesiunile unei supravie]uire O satir\ nemiloas\ [i, toto- 18:15 Familia Bundy
dat\, un film-disec]ie despre 20:30 C\l\tori prin timp pas at=t de important [i cei doi
min]i periculoase 20:00 D’ale lu Mitic\ cultura armelor [i despre su- (comedie, Cu: Ed O’Neill) hot\r\sc s\ se despart\. La
(SF, Cu: Casper Van Dien, scurt timp, bunicul lui Jimmie
(biografic, Cu: Dick Clark, Sam Cu: Mitic\ Popescu fletul violent al Statelor Unite. Catherine Bell) 18:50 {tirile PRO TV
Pentru a ajunge la o posibil\ moare [i `i las\ nepotului s\u
Rockwell, Drew Barrymore) 21:00 Ora de [tiri 22:30 Vecinul 20:30 Recrutul 100 de milioane de dolari, cu o
„Numele meu este Charles 22:10 Campionatul de comedie explica]ie, Michael Moore exa-
mineaz\ profund cultura fricii (thriller, Cu: Rod Steiger, (ac]iune, Cu: Al Pacino, condi]ie: s\ fie c\s\torit p=n\
Hirsch Barris. Sunt vinovat de 22:40 Home made.ro Colin Farrell, Bridget va implini 30 de ani. Jimmie
poluarea undelor radio cu zeci din America de azi, bigotismul Linda Kozlowski, Ron Lea)
Moynahan, Gabriel Macht) are la dispozi]ie 24 de ore s\
de momente idioate de diver- 23:10 COOLmea distrac]iei [i violen]a unei na]iuni cu un 00:30 Observator (r) `[i conving\ prietena c\ este
tisment. ~n plus, am omor=t 00:10 60 [i ceva imens num\r de posesori de 23:00 Brokeback Mountain -
arme. {i mai mult chiar, el 01:30 Concurs interactiv hot\r=t s\ se c\s\toreasc\.
33 de oameni“. Declaratia 00:40 Ray Mears - lec]ii de O iubire secret\ 22:30 O lume a fiarelor
aceasta apartine unuia dintre `ncearc\ s\ investigheze [i s\ 02:30 Paranoia
cei mai cunoscuti oameni de supravie]uire (r) confrunte puternica elit\ poli- (thriller, Cu: Jeremy Sisto, (dram\, Cu: Heath Ledger, (romantic, Cu: Cesar
televiziune: Chuck Barris.... 01:10 Tonomatul DP 2 (r) tic\ [i interesele corporatiste, Lance Henriksen, Deborah Jake Gyllenhaal) Evora, Edith Gonzalez)
01:20 Mai mult dec=t bizar a 02:40 Proiect de crim\ (r) a 00:50 Teatru (r) a Kara Unger) a 01:45 Lupt\ nud la nud a 00:30 Jur\m=ntul (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ Na[terii lui Iisus Hristos).
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI
Vineri, 16 februarie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Muzeul „Mihai Eminescu“
Consilier juridic: Ana MANEA Expozi]ie de fotografie Mihai Po-
t=rniche: „Portretele P\m=ntului“.
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Muzeul Literaturii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Române Ia[i
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Ast\zi, 16 februarie, ora 18.30:
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Muzeul Literaturii Române Ia[i [i
Opera Na]ional\ Român\ Ia[i, orga-
nizeaz\, `n Salonul „Pogor-Br\tia-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ nu“, `n cadrul Zilelor Europene ale O-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ perei, deschiderea SALONULUI
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei MUZICAL DE LA CASA POGOR.
Filarmonica de Stat Din program: Personajul de oper\ `n
„Moldova“ Ia[i travesti de la Claudio Monteverdi la
Ast\zi, 16 februarie, ora 19.00: Con- Giacomo Meyerbeer. Recital In me-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ cert simfonic; dirijor: Alexandru Las- Palatul Culturii moriam Mihaela AGACHI. Interpre-
cae; solist: Florin Croitoru, vioar\. teaz\: Maria MACSIM GRIEROSU –
din cadrul Muzeul de Istorie al Moldovei din mezzosopran\; Vasilica STOICIU-
cadrul Complexului Na]ional Mu- FRUNZ| – pian. Intrarea liber\!
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ Opera Na]ional\ Rom=n\ zeal „Moldova“, Sala „Orest Tafrali“:
Expozi]ia „Marele tezaur monetar
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei 16-18, februarie: Zilele Operei medieval al Moldovei“. Teatrul Na]ional
Europene. Muzeul de Art\ din cadrul Com- „Vasile Alecsandri“
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau M=ine, 17 februarie, orele 18.30: plexului Muzeal Na]ional Moldova, Ast\zi, 16 februarie, ora 19.00: „Stea-
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48 Filarmonica Moldova, sala Ion Ia[i, prezint\ Expozi]ia omagial\
Baciu - „Capo d’opera“ - ciclu de ope- ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumi-
re in concert pe scena Filarmonicii - Centenar Corneliu Baba, `n galeria tru Crudu. Regia: Ion Sapdaru, sceno-
NABUCCO de Giuseppe Verdi. de art\ contemporan\ II, la etajul I grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\. Spec-
Biserica al Palatului Culturii din Ia[i.
Distribu]ia: Mihail Frunz\ (Nabu- tacolul are loc la Ateneul T\t\ra[i.
„Sf. Sava“ Reunind lucr\ri de pictur\ [i grafic\
Gr\dini]a cco), Sorina Munteanu (Abigaille) - M=ine, 17 februarie, ora 19.00:
„Buna Vestire“ Opera Na]ional\ Bucure[ti; Vitalie at=t din colec]ii muzeale Muzeul de „Pe]itoarele“ dup\ o idee de A.
Cire[ (Zaccaria) - Opera Na]ional\ Art\ din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru,
Liceul „Vasile Chi[in\u, Tudor Floren]a (Ismaele), din B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale decor: Nicolai Mih\il\, costume:
Alecsandri“ Elena Ro[ca (Fenena), Constantin din Gala]i [i Muzeul de Art\ din Con- Stela Verebceanu. Spectacolul are
Cristea (Marele sacerdot), Adrian stan]a, c=t [i particulare - colec]ia loc la Teatrul „Luceaf\rul“.
Str. Costache Negri
Ionescu (Abdallo), L\cr\mioara Ma- artistului, colec]ia dr. A. Teodorescu, Duminic\, 18 februarie, ora 19.00:
Moldova Hala Central\ ria Hrubaru Roata (Anna), Or- colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va fi „Zbor deasupra unui cuib de cuci“, de
Mall chestra [i corul Operei. Conducerea deschis\ spre vizitare p=n\ `n martie Dale Wasserman. Regia: Marius Ol-
muzical\: Leonard Dumitriu, Ma- 2007 [i este menit\ s\ sublinieze par- tean; scenografia: Axenti Marfa.
estru de cor: Valeriu Gâdei. Intrare cursul unuia dintre cei mai reprezen- Spectacolul are loc la Teatrul „Lu-
liber\! tativi arti[ti plastici rom=ni. ceaf\rul“. a

NATIONAL DISCOVERY ANUN} ANGAJARE CONDOLEAN}E

GEOGRAPHIC CHANNEL Funda]ia Solidaritate Institutul Cultural-Misionar TRINITAS transmite
07:00 Zona mor]ii 07:00 O prad\ mortal\: Fum pe ap\ [i Speran]\ din Ia[i scoa- condolean]e familiei doamnei ec. Ionela Tiron pentru
08:00 Jafuri imposibile: Marele furt te la concurs urm\toare- pierderea mamei, DIDINA TIRON. Dumnezeu s\ odihneasc\
08:00 Nu [tiam asta le posturi:
08:30 La un pas de moarte: al unei opere de art\
09:00 Automobile americane re-
`n pace sufletul celei care a trecut pragul ve[niciei.
La spectacolul aviatic
condi]ionate: Concursul - 2 posturi `ngrijitor vârstnici la domiciliu;
09:00 Diavolii din adâncuri constructorilor - Partea 4 - 2 posturi kinetoterapeut;
10:00 Via]a sub lup\ 10:00 Motociclete americane: - 1 post ajutor de buc\tar. Parohia „Na[terea Maicii Domnului“-Talpalari anun]\ cu
11:00 Cu un pas `naintea terorii Motocicleta David Mann - triste]e trecerea la ve[nicie a P\rintelui GRIGORE PEPTU,
12:00 Megastructuri: Kingda Ka Partea 2 Candida]ilor li se cer competen]e profesionale spe- vrednic slujitor al Sf. Altar, veteran de r\zboi [i om de
13:00 Clipe de co[mar: Explozie 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi cifice posturilor vizate, seriozitate, abilit\]i `n lucrul [i
comunicarea cu vârstnicii [i persoanele nevoia[e, mare noble]e sufleteasc\.
`n Marea Nordului S\ge]i uria[e
12:00 Regii construc]iilor: Podul disponibilitate pentru program de lucru prelungit. Corpul ne`nsufle]it este depus `n Biserica Talpalari,
14:00 Diavolii din adâncuri
15:00 Via]a sub lup\ Woodrow Wilson, unde to]i cei care l-au cunoscut [i l-au iubit
Washington DC Se ofer\:
16:00 Cu un pas `naintea terorii - norm\ de lucru de 8 ore; `i pot aduce un ultim omagiu.
13:00 O prad\ mortal\
17:00 Paradisuri naturale: Denali - - lucru `ntr-o echip\ tân\r\ [i dinamic\; Slujba de `nmormântare va avea loc sâmb\t\, 17 februarie
Fum pe ap\
}inutul extremelor 14:00 Jafuri imposibile: Marele furt - pachet salarial atractiv. 2006, orele 11.00, dup\ s\vâr[irea Sf. Liturghii la Biserica
18:00 Planeta la control al unei opere de art\ Talpalari, de la orele 8.00. ~nhumarea se va face la
Concursul va consta `ntr-o prob\ teoretic\ [i practic\
Supervulcani 15:00 Cum se fabric\ pentru testarea cuno[tin]elor [i abilit\]ilor specifice Cimitirul „Bunavestire“ din Ia[i, la orele 12.00.
19:00 Megastructuri: Podul Millau 16:00 Curse: Dominator meseriei [i interviu. Rug\m pe Hristos-Domnul s\ d\ruiasc\
20:00 Diavolii din adâncuri 17:00 Automobile americane re-
condi]ionate Informa]ii despre data [i ora concursului, actele ne- P\rintelui Grigore ve[mânt de lumin\ [i s\ a[eze
21:00 Nu [tiam asta
21:30 La un pas de moarte Woodie '42 - Partea 1 cesare [i rela]ii suplimentare se pot ob]ine la telefon sufletul s\u `n ceata drep]ilor, iar familiei `ndurerate
Scufundarea lui HMS 18:00 Motociclete americane 0232 220 548, persoan\ de contact secretar Magda Rebe- s\ aduc\ mângâiere `ntru n\dejdea ~nvierii.
Coventry Motocicleta Carroll Shelby 1 ciuc, sau la adresa web: www.fundatia.mmb.ro/angajari.
19:00 Vân\torii de mituri
22:00 Pompei redescoperit
20:00 Regii construc]iilor
00:00 Real? Efectul Nostradamus Tung Chung - Noul sistem
Arhim. Vitalie Danciu este al\turi de familia Tiron la
01:00 Pompei redescoperit de teleferic din Hong Kong greaua suferin]\ prilejuit\ de trecerea la cele ve[nice a
03:00 Megastructuri 21:00 Zece metode: Zece metode mamei, DIDINA TIRON. Dumnezeu s\ o a[eze `n ceata
Podul Millau a de a fi r\pit de extratere[tri
22:00 Medium la locul crimei
celor drep]i.
Penny Serra
Legend\: 22:30 Medium la locul crimei www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
VÂNZ|RI
Lynsey Quy
[tiri 23:00 Preg\tirea unui raliu mon- Apartament 1 camer\ D. Zona P\curari `n fa]\ la OMV. Tl, Al,
film artistic dial: Japonia Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate PVC. Pre]: 46.000 Euro. U[or negociabil. Eliberare 3 luni.
00:00 Big Daddy Kustomizer a de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES Tel: 0745.973.351; 0746.960.838

16 Vineri, 16 februarie 2007
Ultimul raport SAR avertizeaz\ asupra
problemelor structurale ale Rom=niei
a Exper]ii economici vorbesc despre nevoia combaterii urgente a decalajelor economice a Raportul SAR pe 2007 atrage aten]ia
asupra situa]iei din `nv\]\m=nt [i domeniul energetic a Pre[edintele B\sescu vrea renovarea imediat\ a clasei politice a
Societatea Academic\ Ro-
m=n\, organiza]ie neguver-
namental\ condus\ de profe-
sorul universitar Alina Mun-
giu Pippidi, a elaborat un
nou raport privind tendin]ele
Rom=niei dup\ aderarea la
Uniunea European\. Anun-
]at `n prezen]a pre[edintelui
Traian B\sescu, raportul
face constat\ri alarmante
despre perspectivele pe ter-
men mediu [i scurt ale so-
ciet\]ii rom=ne[ti.
Probleme structurale
[i inegalit\]i sociale
„Dup\ ce festivit\]ile inte-
gr\rii s-au `ncheiat, reali-
z\m ce superficial\ este eu-
ropenizarea noastr\“ - a[a
`ncepe raportul SAR. Aceas-
t\ constatare este argumen-
tat\ prin c=teva analize le-
gate de domeniul economic [i
social, care arat\ problemele
majore cu care se confrunt\,
CM
YK
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
acum, Rom=nia. Ca r\spuns
pentru aceste realit\]i sem-
nalate, SAR ofer\ patru ana-
lize asupra problemei ine-
galit\]ilor de dezvoltare `n-
tre diferite regiuni ale ]\rii,
asupra contribu]iei educa]iei
[i cercet\rii la dezvoltarea
na]ional\, asupra competi-
tivit\]ii economice [i asupra
problemei energiei. Potrivit
doamnei Pippidi, este nece-
sar\ crearea unui minim
consens asupra aspectelor de
o importan]\ major\ pentru
dezvoltarea României [i de o
completare a strategiilor
postaderare, printr-o abor-
dare integrat\ a ciclului de
planificare pornind de la
identificarea problemelor,
pân\ la g\sirea solu]iilor.
Prognoze [i
recomand\ri
~n sec]iunea din raport
dedicat\ prognozei econo-
CM
YK
ACTUALITATEA
mice, exper]ii SAR estimea-
z\ pentru anul 2007 o cre[te-
re economic\ de 6,3%, o rat\
a infla]iei de 5,2%, o rat\ de
schimb leu/euro de 3.36 [i un
deficit bugetar de 2,9%. Cu
toate c\ indicii economici
sunt `ncurajatori, principala
`ngrijorare se manifest\ fa]\
de capacitatea de ajustare a
politicilor guvernamentale `n
condi]iile postaderare. ~n
privin]a problemei dezvolt\-
rii regionale inegale, se reco-
mand\ ca pentru ciclul buge-
tar 2007-2013, autorit\]ile
române s\ privilegieze efi-
cien]a [i nu „o `n]elegere me-
canic\ a coeziunii ca dis-
tribu]ie egal\ de fonduri pe
tot teritoriul“. SAR crede c\,
`n acest moment, disparit\-
]ile regionale nu sunt foarte
mari `n România comparativ
cu alte ]\ri europene [i, prin
urmare, o astfel de strategie
nu ar crea tensiuni politice
dispropor]ionate. Dease-
meni, potrivit raportului,
reintroducerea subven]iilor
de stat `n pre]ul energiei sau
`ncheierea de `n]elegeri bila-
terale cu furnizori precum
GAZPROM, cu pre]uri sub
nivelul pie]ei, va `ncetini
`mbun\t\]irea eficien]ei in-
dustriale [i va face pia]a
na]ional\ captiv\, depen-
dent\ de deciziile politice.
Sistemul educa]ional
promoveaz\
mediocritatea
Una din cele mai critice
sec]iuni ale raportului se re-
fer\ la capacitatea educa]iei
[i cercet\rii române[ti de a
contribui la atingerea obiec-
tivelor formulate la Summi-
tul de la Lisabona. SAR
pledeaz\ pentru „o politic\
mai realist\ `n acest dome-
niu, `n loc s\ fie adoptate,
orbe[te, recomand\ri eu-
ropene care nu se sprijin\
pe realitatea româneasc\“.
Concluzia este c\, `n siste-
mul românesc de educa]ie [i
cercetare, aranjamentele in-
stitu]ionale promoveaz\ me-
diocritatea [i corup]ia [i des-
curajeaz\ inova]ia [i perfor-
man]a. ~n acest sens, rapor-
tul face c=teva recomand\ri
generale: separarea calit\]ii
de non-calitate, investirea
strategic\ `n calitate, re-
sponsabilizarea [i controlul
sistemului educa]ional, cre-
area unei pun]i c\tre mediul
de afaceri [i interpretarea
Declara]iei de la Bologna ca
un simplu cadru pentru co-
operare european\, [i nu ca
un instrument pentru a re-
forma sistemul de `nv\]\-
mânt superior din România.
Optimism privind
cre[terea
productivit\]ii muncii
Ultima sec]iune a rapor-
tului SAR, care abordeaz\
CM
problema cre[terii competi-
tivit\]ii române[ti, subli-
niaz\ faptul c\, atât `n ceea
ce prive[te nivelul produc-
tivit\]ii, cât [i cel al salari-
ilor, este posibil ca expansi-
unea s\ fie mai mare decât
`n majoritatea ]\rilor mem-
bre UE. ~n aceast\ idee,
Comisia European\ prog-
nozeaz\ o cre[tere puternic\
a productivit\]ii muncii `n
România pentru urm\torii
doi ani. Dar dac\ producti-
vitatea muncii per angajat
este dep\[it\ de nivelul
compens\rii angaja]ilor, a[a
cum prognozeaz\ Comisia,
rezultatul va afecta direct
competitivitatea, consider\
SAR. Pe de alt\ parte `ns\,
acest lucru ar putea aduce
`napoi mai mul]i lucr\tori
migran]i, cu mai multe com-
peten]e [i motiva]ie. La Pre[edintele B\sescu acuz\ politicienii
prezentarea SAR au mai par-
rom=ni c\ au r\mas `n urma societ\]ii
ticipat printre al]ii, [eful de-
lega]iei CE `n România, Do-
natto Chiarini, directorul de „}ara noastr\ a decolat, a ]ionale. „Trebuie s\ recu-
cercetare SAR, Sorin Ioni]\, trecut de pragul critic al pis- noa[tem c\, `n momentul de
directorul ING Bank, Mi[u tei, a `nceput s\ zboare, iar fa]\, nu avem o strategie na-
Negri]oiu [i pre[edintele Co- politicienii au r\mas pe ]ional\ cunoscut\, bine pu-
misiei pentru buget, finan]e p\mânt, de[i aveau bilete `n s\ la punct [i care s\ garan-
[i b\nci din Camera De- avionul respectiv. Au r\mas teze realizarea convergen-
puta]ilor, Mihai T\n\sescu. la sol pentru simplul motiv ]ei“, a aten]ionat el. ~n opi-
c\ nu au `n]eles c\ societatea nia pre[edintelui, strategia
româneasc\ [i-a luat zborul“, na]ional\ trebuie s\ se ba-
B\sescu vorbe[te a spus Traian B\sescu, `n zeze pe priorit\]i [i, implicit,
despre o „economie cadrul conferin]ei anuale a pe dirijarea resurselor c\tre
CM
YK
Societ\]ii Academice din Ro- cre[terea calit\]ii asisten]ei
de privilegiu“ mânia. El a avertizat, apoi, medicale, a programelor so-
c\ dac\ acest lucru nu va fi ciale, a educa]iei [i a infra-
~n contextul prezent\rii
concluziilor [i propunerilor
rezolvat imediat, el va avea structurii române[ti.
costuri enorme, chiar pentru
raportului SAR, pre[edin- democra]ia din România,
Dincolo de lucrurile care
tele Traian B\sescu a subli- `ngrijoreaz\, exist\ `ns\ [i
popula]ia pierz=ndu-[i `ncre- motiv de optimism pentru
niat, ieri, importan]a asigu- derea `n politicieni.
r\rii de [anse egale pentru pre[edinte. Argumentul a-
distribuirea bun\st\rii, re- dus `n acest sens este faptul
ferindu-se la faptul c\ `n ]ara Insuficien]a cre[terii c\ România trebuie s\ pre-
noastr\ a existat o „econo- g\teasc\ [i s\ primeasc\ ra-
mie de privilegiu“, la resurse
economice portul de admisibilitate pen-
având acces clientela poli- tru [apte programe opera]io-
Coment=nd [i problema
tic\. B\sescu a mai spus c\, vitorului societ\]ii rom=- nale, iar, `n acest moment,
`n prezent, `n România ex- cinci asemenea proiecte au
ne[ti, B\sescu a fost de p\-
ist\ riscul de a nu se putea rere c\ simpla cre[tere eco- devenit admisibile pentru
atinge obiectivele stabilite `n Bruxelles: programul opera-
nomic\ nu garanteaz\ apro-
comun cu Comisia Europea- pierea nivelului de trai din ]ional regional, de mediu, de
n\, `n condi]iile `n care sunt
România de media statelor transport, de resurse umane
fonduri, [i de a se intra `ntr- vechi membre ale Uniunii [i cel de asisten]\ tehnic\,
o criz\ profund\ de for]\ de
Europene. ~n acest context, ceea ce ar trebui s\ duc\ la
munc\. ~n acest sens, [eful a subliniat Traian B\sescu, o constant\ cre[tere econo-
statului a atras aten]ia c\
este nevoie de strategii na- mic\ pe termen mediu. a
]ara noastr\ este deja foarte
aproape de a pierde un avan-
taj major: pre]ul sc\zut al
for]ei de munc\, avertiz=nd
totodat\ c\ antreprenorii ro-
mâni nu vor mai putea s\
valorifice foarte mult timp
acest avantaj.
Politicieni r\ma[i
`n urma societ\]ii
~n privin]a mediului po-
litic, Traian B\sescu a afir-
mat, ieri, c\, de[i societatea
româneasc\ a evoluat, po-
liticienii sunt `n urm\, nea-
vând capacitatea s\ fie `n
avangarda acesteia. El con-
sider\ c\ actuala clas\ po-
litic\, `n general, se afl\ `n
incapacitatea de a mai fi, `n
prezent, un motor, o locomo- Pagin\ realizat\ de Mihai MOCANU
tiv\ `n evolu]ia României.
Radio TRINITAS