CM
YK
EDITORIAL
Buna `ndr\znire
Se afirm\ constant faptul
c\ omul este creatura/vieta-
tea cu cel mai dezvoltat sim]
al conserv\rii, dar cum `[i
conserv\ omul propriul su-
flet? Izolându-se [i atrofiin-
du-l, sau `ntâlnindu-se [i bu-
curându-l? Peste tot `n jur,
noi to]i `ncerc\m s\ dep\[im,
cât de repede [i cât de efici-
ent ne st\ `n putin]\, limitele
unei spa]ialit\]i [i a unei
temporalit\]i date, f\r\ s\ ne
`nchipuim vreun moment c\
acest lucru este imposibil.
(diac. Cosmin PRICOP)
PAGINA 3
www.basilica.ro
Bogatul nemilostiv
se osânde[te, s\racul
smerit se mântuie[te
PAGINILE 4-5
Sfântul Simeon Noul
Teolog [i experierea
luminii dumnezeie[ti
PAGINILE 8-9
Sfântul Vasile
cel Mare,
ocrotitorul
s\racilor [i
al bolnavilor
PAGINILE 6-7
Puterea cuvântului
PAGINA 3
Cea maii mare [i maii f\r\ leac boal\ a sufletuluii
„ este necred
din]a `n Dumnezeu [i iubiirea de slav\.
Duminic\,
1 noiembrie 2009
Nr. 95 (209) Anul V - SERIE NA}IONAL|
1,50 LEI exemplarul
5 LEI abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
„Copiii nu prea vin „Fiecare
la biseric\ pentru c\ apartament va
PAGINA 10
PAGINA 11
le place mai mult la avea un contor
calculator“ pentru imagini“
„Nimic cu Dumnezeu“
De ce au luptat comuni[tii
`mpotriva religiei?
Dintre ideologiile moderne, singura care
`ns\ a respins `n mod categoric orice
valoare [i utilitate a religiei a fost ideologia
comunist\. ~n societatea visat\ de Marx [i
discipolii lui, religia nu avea ce c\uta.
Considerând ideea comunist\ ca fiind cea
mai `naintat\, Marx era convins c\ oamenii
tind spre ea `n mod natural, „rezisten]ii“
având fie interese du[m\noase, fie sunt
`nc\ ignoran]i. Consecin]a „natural\“ era
c\ to]i oamenii „comuni[ti“ ar fi trebuit s\
fie atei. ~n Uniunea Sovietic\, primul stat
comunist din lume, ideologii au fost
chema]i `nc\ de la `nceput s\ elaboreze
diverse manuale de ateism [i combatere a
religiei. Considerând religia ca fiind lipsit\
de adev\r, inutil\ [i periculoas\, aceasta
trebuia comb\tut\ prin toate mijloacele. ~n
locul ei trebuia pus „materialismul
dialectic“ [i ateismul comunist, care a
devenit `n timp o religie sui generis, mai
intolerant\ dec=t toate celelalte.
PAGINILE 12-13
„
Sfântul Antonie cel Mare
CM
YK
2 Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Ortodoxia `n noua Europ\ (V)
a Secularizarea - o mare provocare pentru Ortodoxia european\ a
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Societatea de azi exprim\ tot
mai mult o anume ambiguitate.
{i aceast\ ambiguitate a moder-
nit\]ii [i postmodernit\]ii este
legat\ nemijlocit de faptul c\ oa-
menii `n]eleg tot mai pu]in r\d\-
cinile [i fundamentul real al ide-
ii de libertate. Modernitatea a
`mpins ra]iunea uman\ la o e-
mancipare f\r\ limite, existând
riscul, a[a cum afirm\ actualul
Pap\, Benedict al XVI-leaI, s\
devin\ ea `ns\[i una ira]ional\.
Din p\cate, idealul modernit\]ii
este autonomia deplin\ a acestei
ra]iuni, o ra]iune auto-suficien-
t\, care se deta[eaz\ complet de
originile sale, devenind totodat\
inuman\ [i ostil\ crea]iei. De[i
este produsul spiritului euro-
pean, continu\ Papa, o aseme-
nea ra]iune trebuie considerat\
„post-european\ [i chiar anti-eu-
ropean\“, pentru c\ nu se mai
fundamenteaz\ pe respectul fa-
]\ de Dumnezeu [i pe valorile
morale care provin din credin]a
cre[tin\. Este o ra]iune care pu-
ne `n valoare exclusiv drepturile
omului, individului, ci nu [i pe a-
celea ale lui Dumnezeu.
Dispre]ul fa]\ de
criteriile morale
conduce la un evident
conflict `ntre valori
~nsu[indu-[i afirma]ia memo-
rabil\ a teologului protestant Ru-
dolf Bultmann, potrivit c\ruia
„un stat ne-cre[tin este posibil `n
principiu, dar nu un stat ateu“II,
actualul Pap\ afirm\ c\ societa-
tea occidental\ este tot mai a-
proape de a tr\i aceast\ experi-
en]\. ~n opinia sa, o atare societa-
te nu poate r\mâne pe termen
lung o societate solid\, tocmai
pentru c\-L exclude pe Dumne-
zeu din via]a ei. O asemenea so-
cietate „se va deschide spre tira-
nie când va fi destul de obosit\ de
anarhie“III.
Chiar dac\ marxismul impus
prin for]\ s-a pr\bu[it, ateismul
practic [i materialismul sunt ex-
trem de prezente `n Europa de
azi; f\r\ a fi impuse, ele `l deter-
min\ pe europeanul nostru de
azi s\ tr\iasc\ [i s\ se comporte
ca [i cum Dumnezeu nu ar exista.
~n acela[i timp, se constat\ o a-
nume c\utare de experien]\ reli-
gioas\, dar care nu are, de cele
mai multe ori, nimic `n comun cu
Evanghelia. ~n consecin]\, Euro-
pa de azi se afl\ `n fa]a sfid\rii de
„a face o nou\ op]iune pentru
Dumnezeu“IV, pentru a nu fi ab-
sorbit\ de materialism, consu-
mism [i nonsens. De altfel, ateis-
mul zilelor noastre este un ate-
ism `n regim de pace, care nu es-
te „`mpotriva“ lui Dumnezeu, ci
care „~l ignor\“ pe Dumnezeu.V
Este tot mai evident faptul c\
foarte mult\ lume azi este inte-
resat\ preponderent de ceea ce
poate realiza aici [i acum. Exist\
o goan\ hedonist\, uneori ciuda-
t\, dup\ o tot mai mare bun\sta-
re material\, dup\ confort, o
preocupare obsesiv\ pentru fru-
muse]ea fizic\, o spaim\ de `m-
b\trânire [i angoasa `n fa]a mor-
]ii. Via]a [i preocup\rile spiritu-
ale au fost `nlocuite de obsesia de
a câ[tiga tot mai mul]i bani, de
apetitul aproape incontrolabil
dup\ distrac]ii, de tirania modei
ca mijloc de a te distinge de cei-
lal]i sau de a fi asemenea altora
etc.VI Maladia seculariz\rii a mo-
dificat mentalit\]ile [i tradi]iile
popoarelor europene, modul de a
`n]elege familia, iubirea, sexua-
litatea, dar mai ales raportarea
la moarte [i eternitate. De altfel,
pentru mul]i europeni, patrimo-
niul spiritual cre[tin nu mai re-
prezint\ un punct de reper `n
via]\, ci ceva desuet, f\r\ vreo
leg\tur\ cu noul profil al omului
modern. Vidul afectiv [i intelec-
tual ce se `nfiripeaz\ `ntr-o socie-
tate dominat\ tot mai mult de i-
deologia unic\ a pie]ei, a ratingu-
lui, genereaz\ o caren]\ profund\
de motiva]ie [i o plictiseal\ cum-
pli-t\, dublate de o „cultur\“ nar-
cisist\, c\reia `i cad victime tot
mai mul]i oameni, care pur [i
simplu se abandoneaz\ iluziei [i
fantasmagoriei.VII
{i `n cultur\, poate c\ `ntr-un
mod cu totul special `n cultur\,
spiritul european a anihilat, `nc\
de timpuriu, mentalit\]ile [i mo-
dalit\]ile de gândire medieval\,
orientate exclusiv „spre marea
slav\ a lui Dumnezeu“ (ad maio-
rem Dei gloriam); a creat, `n
schimb, o mul]ime de opere [i sti-
luri c\rora le sunt suficiente cri-
teriile estetice, dar nu [i cele mo-
rale, `ncercând s\-[i descopere
sensul `n ele `nsele. Desigur, dis-
pre]ul fa]\ de criteriile morale
conduce ast\zi, `n special `n Eu-
ropa, la un evident conflict `ntre
valori. De pild\, arta, care dintot-
deauna a fost chemat\ s\-L prea-
m\reasc\ pe Dumnezeu [i crea-
]ia Sa, „nu a `nflorit nic\ieri mai
variat decât `n Europa [i nic\ieri
ca aici arta nu s-a reg\sit `ntr-o
pozi]ie mai profund `ndep\rtat\
de Dumnezeu, prin n\zuin]a de a-
[i fi sie[i suficient\“.VIII
Modernitatea
afecteaz\ via]a
religioas\ tradi]ional\
Globalizarea, la rândul ei, a-
menin]\ realmente patrimoniul
culturilor lumii, conducând la o
s\r\cire [i o mutilare a naturii
umane `nse[i. A[a cum afirma
Claude Lévi-Strauss, „fiecare
cultur\ reprezint\ un capitol
considerabil de bog\]ie uman\.
Fiecare popor are un capital de
credin]\ [i de institu]ii ce repre-
zint\, pentru ansamblul omeni-
rii, o experien]\ de ne`nlocuit.
Atunci când omenirea se simte
amenin]at\ de uniformizare [i
monotonie, ea devine con[tient\
de importan]a valorilor diferen-
]iale. Ar trebui s\ renun]\m
complet la a mai `ncerca s\ `n]e-
legem omul, dac\ nu recunoa[-
tem c\ sutele, miile de popoare
au inventat moduri originale [i
diferite de a fi om. Fiecare ne a-
duce o experien]\ a condi]iei de
om, diferit\ de a noastr\. Dac\
nu `ncerc\m s\ o `n]elegem, nu
vom reu[i s\ ne `n]elegem pe
noi `n[ine“IX. Dup\ cum dispari-
]ia unui num\r mare de specii
animale sau vegetale se consti-
tuie `ntr-o amenin]are la adresa
patrimoniului biologic al plane-
tei, tot la fel pierderea diversi-
t\]ii culturale, provocat\ fie de
omogenizarea artificial\ a cul-
turilor na]ionale, fie printr-o in-
toleran]\ fa]\ de a[a-numitele
„culturi minore“, `nseamn\ un
mare pericol al modernit\]ii.X
Ortodoxia [i tipul de societate
modelat de c\tre aceasta de-a
lungul timpului se afl\ `n pre-
zent sub impactul modernit\]ii [i
al criteriilor de „eficacitate“ pe
care aceasta le impune. Sociolo-
gia (post)modernit\]ii reliefeaz\
faptul c\ `n momentul `n care an-
samblul vie]ii sociale `ncepe s\
fie dominat de c\tre norme de e-
ficacitate pragmatic definite [i
impuse unor categorii sociale cât
mai largi, `nso]ite de o fragmen-
tare a rela]iilor personale [i soci-
ale, religia intr\, [i ea, la rândul
ei, `ntr-o stare de „conflict“ cu
modernitatea. Modernitatea, cel
pu]in `n marile centre urbane, a-
fecteaz\ via]a religioas\ tradi]io-
nal\, oferind loc fragment\rii [i
c\ut\rilor strict personale.
~n acela[i timp, pe m\sur\ ce
comunit\]ile rurale „tradi]iona-
le“ `ncep s\ dispar\, ca urmare
a `mb\trânirii popula]iei,
schimb\rii naturii ocupa]iei sau
migra]iei masive, `ncepe s\ se e-
rodeze progresiv [i sentimentul
atât de special al memoriei reli-
gioase ortodoxe.XI Odat\ disp\-
rut\ aceast\ memorie, tradi]ie
religioas\ colectiv\, `ncepe se-
cularizarea, care presupune o
via]\ limitat\ exclusiv la ceea
ce se poate dobândi [i se `ntâm-
pl\ aici [i acum, `n afara oric\-
rui Dumnezeu.
Secularizarea -
„o [ans\ pentru
un nou `nceput“
De[i secularizarea este cu
mult mai prezent\ `n Occident,
totu[i inclusiv spa]iul ortodox
`ncepe s\ fie tot mai profund
contaminat de germenii aceste-
ia. Grecia este un exemplu `n a-
ceast\ privin]\. Aceasta, `ntru-
cât secularizarea nu `nseamn\
doar prezen]a tot mai sc\zut\ a
credincio[ilor `n via]a Bisericii.
De pild\, `n ]\rile foste comu-
niste, cu unele diferen]e, secula-
rizarea se exprim\ prin corup-
]ie, injusti]ie, terorism de pres\
pus `n slujba unor interese ob-
scure, prosti-tu]ie, avorturi la o
scar\ foarte larg\, copii abando-
na]i, alcoolism, incultur\ religi-
oas\, violen]\, criminalitate etc.
Este [i motivul pentru care cu-
vintele rostite de c\tre Patriar-
hul Ecumenic Bartolomeu IXII,
cu circa un deceniu `n urm\,
privind Europa cre[tin\ r\s\ri-
tean\ r\mân, cel pu]in par]ial,
[i ast\zi valabile: „~n Europa
r\s\ritean\, cre[tinii v\d pr\-
bu[indu-se culturile pe care cre-
din]a lor le inspirase mai mult
sau mai pu]in, o `ntreag\ art\
de a tr\i `mpreun\ pe care o
distrug cu brutalitate banul, in-
dividualismul, un hedonism a-
deseori grosier. Aproape un se-
col, sau jum\tate de secol de per-
secu]ie au transformat Biserica
`ntr-un ghetou liturgic, `n care
credincio[ii sunt mai degrab\ «li-
turgiza]i» decât evangheliza]i.
Atunci Ortodoxia devine mai de-
grab\ un semn de apartenen]\
orgolioas\ decât o credin]\ per-
sonal\ plin\ de compasiune“.
Dincolo de toate acestea, chiar
dac\ procentul celor care partici-
p\ efectiv la via]a Bisericii nu es-
te unul foarte mare, totu[i, cel pu-
]in `n România, Biserica este per-
ceput\ `n continuare drept cea
mai credibil\ dintre toate insti-
tu]iile na]ionale. Nu `ntâmpl\tor,
un binecunoscut sociolog al re-
ligiilor, precum Jean-Paul Willai-
meXIII, folose[te expresia „diferen-
]\ abisal\“ atunci când compar\
situa]ia existent\ `n ]\rile foarte
secularizate din Occident, cum ar
fi Fran]a, [i ]\rile ortodoxe.
Mai mult decât atât, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Române,
Preafericitul P\rinte DanielXIV,
apreciaz\ c\, dincolo de p\r]ile
ei negative, secularizarea poate
reprezenta o [ans\ pentru un
nou `nceput, pentru o re`nnoire
a credin]ei. Secularizarea oblig\
Biserica s\-[i re`nnoiasc\ via]a
spiritual\ [i sacramental\, s\
devin\ mai responsabil\ pentru
destinul lumii, mai sensibil\ la
Duminic\, 1 noiembrie 2009
prezen]a lui Hristos `n lume, `n
eforturile pe care societatea ar
trebui sau trebuie s\ le fac\
pentru dreptate, libertate [i
demnitatea omului. Iar dac\ Bi-
serica este, uneori, desconside-
rat\ [i marginalizat\, `n aceas-
t\ situa]ie ea are marea [ans\
de a-i `n]elege cu mult mai bine
pe to]i aceia care sunt abando-
na]i, marginaliza]i sau afla]i la
periferia societ\]ii, contaminat\
de secularism. ~n aceast\ situa-
]ie, lumea este chemat\ la o [i
mai mult\ sfin]enie a vie]ii, la o
mai profund\ spiritualitate, `n-
]elepciune [i spirit de jertf\.
Concluzii
~n noul context creat, Uniu-
nea European\ va trebui s\ a-
corde o aten]ie deosebit\ respec-
tului identit\]ii [i specificului
cultural [i spiritual al fiec\rui
popor. Nordul predominant pro-
testant [i sudul catolic prezint\
tr\s\turi relevante [i semnifica-
tive pentru Uniunea Europea-
n\, `n vreme ce Ortodoxia dis-
pune la rândul ei de o mo[tenire
cultural\ [i spiritual\ proprie,
dar de aceea[i sorginte cre[tin\.
P\truns\ de marile taine ale
dogmelor trinitare [i hristologi-
ce, ca mo[tenitoare a tradi]iei
patristice, Ortodoxia are o
structur\ spiritual\ proprie, fi-
ind preocupat\ `n special de re-
alit\]ile vie]ii duhovnice[ti [i de
rela]iile ei inter- [i intra-perso-
nale [i umane. Tr\s\tura fun-
damental\ a Ortodoxiei este co-
muniunea, `ndreptat\ atât spre
interior, cât [i spre exterior.
Ceea ce dore[te Biserica Or-
todox\ de la Uniunea Europea-
n\ este s\ respecte [i s\ `ncura-
jeze pe mai departe diversitatea
religioas\ [i cultural\, s\ res-
pecte specificul Bisericilor [i co-
munit\]ilor religioaseXV, s\ `n-
curajeze dialogul `ntre Biseric\
[i institu]iile europeneXVI. Româ-
nia, al\turi de alte state comu-
nitare, cum ar fi Germania,
Fran]a, Regatul Unit al Marii
Britanii, Italia, Spania, Dane-
marca, Austria, [i-a reglemen-
tat rela]ia cu Bisericile [i cele-
lalte culte prin Legea nr. 489/
2006 privind „Libertatea religi-
oas\ [i regimul general al culte-
lor“ din România.
Marile schimb\ri din Europa
de azi [i din `ntreaga lume
oblig\ Ortodoxia s\ apeleze mai
mult la calea dialogului `n toate
domeniile, fire[te f\r\ a-[i tr\da
propria identitate. E un drum
pe care polemica, apologia uni-
lateral\ [i acuza]iile reciproce
ar putea l\sa treptat, cu sigu-
ran]\, locul unei m\rturii cre[-
tine comune, `ntr-o lume tot mai
secularizat\, o lume care caut\
noi forme de „comuniune“, dar
f\r\ Hristos.
Reperele Ortodoxiei `n noua
Europ\, subliniaz\ Patriarhul
DanielXVII, trebuie actualizate, `n
sensul c\ e nevoie de „o reflexie te-
ologic\ profund\ privind leg\tura
dintre etic\ [i politic\, dintre spi-
ritual [i social, dintre na]ional [i
universal, dintre local [i global,
dintre urban [i rural. O aten]ie de-
osebit\ trebuie acordat\ reflexiei
comune privind natura [i fina-
litatea libert\]ii, precum [i asupra
rela]iei dintre libertate [i respon-
sabilitate `n societatea de azi, [i
mai ales dintre libertatea indivi-
dual\ [i solidaritatea social\“.
Desigur, toate aceste conside-
ra]ii privind rolul [i rostul Orto-
doxiei `n Europa de azi [i de mâi-
ne trebuie corelate cu experien]a
celor dou\ milenii de via]\ cre[ti-
n\, pentru a `n]elege mai bine
perspectivele mileniului al III-
leaXVIII. Primul mileniu de via]\
cre[tin\ ne-a ar\tat ce `nseamn\
o rela]ie armonioas\ `ntre Dum-
nezeu, om [i lume cu ajutorul
marilor P\rin]i greci [i latini ai
Bisericii. Al doilea mileniu a a-
pr. Nicolae Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
bandonat aceast\ baz\ sau a ra-
portat-o unilateral la Dumnezeu
`n primele cinci veacuri, iar `n ul-
timele cinci veacuri la „omul in-
dependent“ de Dumnezeu cu im-
pulsul oferit `n special de perioa-
da iluminismului. ~n fine, mile-
niul `n care deja am intrat ar tre-
bui s\ aib\ misiunea de a-l elibe-
ra pe om de cultul `nrobitor al in-
dependen]ei lui [i s\-i deschid\ o
nou\ cale `n rela]ia sa cu Dumne-
zeu [i lumea. ~n acest context,
Ortodoxia are nevoie s\ re`nno-
iasc\ rela]ia ei cu P\rin]ii Biseri-
cii, punându-l astfel din nou `n
leg\tur\ pe om cu Dumnezeu [i
cu lumea. Doar astfel va lua sfâr-
[it drama apostazierii omului fa-
]\ de Dumnezeu, care a determi-
nat implicit drama rela]iei cu lu-
mea. Urm\rile acestei apostazi-
eri reprezint\ o experien]\ dintre
cele mai dureroase ale omului
contemporan, `n sensul c\ se afl\
`ntr-o permanen-t\ c\utare iden-
titar\, dar nu se mai reg\se[te.
I
Vezi Cardinal J. Ratzinger, Europa
- o mo[tenire care angajeaz| responsa-
bilitatea cre[tinilor, în: Cardinal J. Ra-
tzinger, Damaskinos, Mitropolit al El-
ve]iei, op. cit., pp. 25-26;
II
R. Bultmann, Das Evangelium des
Johannes, Göttingen, 1957, p. 511;
III
Cardinal J. Ratzinger, loc. cit., pp.
19, 28-29;
IV
T. Tia, „Fotografia crizei valorilor:
descre[tinarea Europei contemporane.
Analize [i terapii pastorale“, în: Univ.
„1 Decembrie 1918“, Facultatea de Teo-
logie Ortodox\, Simpozion Interna]io-
nal 2004, Spiritualitate {i consumism
în Europa unit\, Reîntregirea, Alba Iu-
lia, 2004, p. 439;
V
Piersandro Vanzan, „Crisi della
modernità e ambiguo ritorno del sacro“,
în La Civiltà Cattolica, 1995, IV, p. 51;
apud ibidem, p. 424;
VI
Vezi {i T. Baconsky, Ispita bine-
lui. Eseuri despre urbanitatea credin]ei,
Anastasia, Bucure{ti, 1999, pp. 65-72;
VII
Th, De Koninck, Noua ignoran]\
[i problema culturii, trad. rom., Amar-
cord, Timi{oara, 2001, p. 23; I. Biz\u,
Via]a în Hristos {i maladia seculariz\-
rii, Patmos, Cluj-Napoca, 2002, p. 24;
VIII
Cardinal Ch. von Schönborn, Oa-
menii, Biserica, }ara. Cre[tinismul ca
provocare social\, trad. rom., Anasta-
sia, Bucure{ti, 2000, p. 49;
IX
Apud Th. De Koninck, op. cit., p. 108;
X
I. Biz|u, op. cit., pp. 26-27;
XI
Vezi M. B|nic|, op. cit., p. 53;
XII
Apud O. Clément, Adev|r {i li-
bertate. Ortodoxia în contemporaneita-
te. Convorbiri cu Patriarhul Ecumenic
Bartolomeu I, trad. rom., Deisis, Sibiu,
1997, p. 137;
XIII
Jean-Paul Willaime (editor), Des
maîtres et des dieux-écoles et religions
en Europe, Paris, 2005 ; apud M. B|-
nic\, op. cit., p. 87;
XIV
D. Ciobotea, Confessing the Truth
in Love. Orthodox Perceptions of Life,
Mission and Unity, Trinitas, Ia{i, 2001,
pp. 140-143;
XV
Vezi A. Manolescu, Europa ]i în-
tâlnirea religiilor. Despre pluralismul
religios contemporan, Polirom, Ia]i,
2005, p. 205;
XVI
Vezi R. Carp, Dumnezeu la Bru-
xelles. Religia în spa}iul public european,
Eikon, Cluj-Napoca, 2009, pp. 101-117;
XVII
D. Ciobotea, „Rela}iile Stat-Bise-
ric\ (tradi}ie {i actualitate)“, în: Liber-
tatea religioas\ în contextul românesc
[i european, Editura Bizantin\, Bucu-
re[ti, 2005, p. 15;
XVIII
D. Papandreou, Biseric\, socie-
tate, lume, p. 44.
 Duminic\, 1 noiembrie 2009
LUMINA DIN CUV+NT
Esen]a iadului [i posibilitatea unui iad etern
„…De ce, `n urma judec\]ii lui
Dumnezeu, cei ce pleac\ din a-
ceast\ via]\ f\r\ credin]a `n El,
deci f\r\ o deschidere spre comu-
niunea `n El [i, prin El, cu ceilal]i
oameni, trebuie s\ r\mân\ ve[-
nic `n iad? De ce aprecierea lui
Dumnezeu fa]\ de ace[tia, sau a-
ceast\ stare a lor constatat\ de
Dumnezeu, dup\ moarte, are
drept consecin]\ permanentiza-
rea lor etern\ `n aceast\ stare?
C\ci, se pune problema: oare
cei ce pleac\ de aici `n aceast\ si-
tua]ie cad `ntr-o nefericire mai
mare dec=t cea de aici? Nu au po-
sibilitatea s\ intre vreodat\ `n
comuniune cu Dumnezeu [i deci
s\ fie sco[i din iad?
~nv\]\tura Bisericii despre
putin]a scoaterii din iad a uno-
ra, `n r\stimpul dintre judecata
particular\ [i cea universal\,
permite un r\spuns potrivit la
aceast\ `ntrebare.
Conform acestei `nv\]\turi,
cei ce se duc `n iadul de dup\ ju-
decata particular\ cu o anume
credin]\, deci f\r\ o atitudine
total contrar\ comuniunii cu
Dumnezeu, vor putea ajunge `n
situa]ia ca virtualitatea capaci-
t\]ii de comuniune prezent\ `n
ei s\ fie actualizat\. Deci acest
iad implic\ dou\ posibilit\]i:
posibilitatea de a fi etern pen-
tru unii [i neetern pentru al]ii.
F\r\ s\ se poat\ spune `n
mod sigur pentru cine va fi etern
[i pentru cine va fi neetern, exis-
t\ `n principiu pentru unii dintre
ei posibilitatea de nu fi etern.
Dar taina libert\]ii nu permi-
te s\ se poat\ spune c\ iadul va
`nceta pentru to]i s\ fie etern.
Cei care nu vor putea ie[i din iad
pân\ la judecata universal\ nu
vor mai putea ie[i `n veci din iad.
Dar pe ce se bazeaz\ faptul
c\ cei ce vor fi l\sa]i `n iad prin
judecata universal\ vor r\mâne
ve[nic `n el, odat\ ce Dumnezeu
nu `nceteaz\ niciodat\ de a fi
un Dumnezeu iubitor [i odat\ ce
aceia vor p\stra `n veci o anu-
mit\ libertate? Se bazeaz\ pe
Opinii 3
pre[tiin]a lui Dumnezeu, `n ba-
za c\reia Dumnezeu [tie sigur
c\ aceia nu vor r\spunde `n veci
ofertei de iubire, fie pentru c\
nu vor vrea, fie pentru c\ [i-au
creat prin refuzul total al comu-
niunii din via]a p\mânteasc\ [i
din r\stimpul dintre judecata
particular\ [i cea universal\ o
astfel de stare, c\ nu mai sunt
capabili s\ accepte o comuniune
cu Dumnezeu. Sfântul Ioan Da-
maschin socote[te c\ lipsa voin-
]ei de a dori pe Dumnezeu se a-
coper\ cu neschimbabilitatea
p\tima[\ `n care se afl\ cei din
iad. Propriu-zis, dup\ moarte
sunt neschimbabili: `n bine, cei
din rai, [i cei din iad, `n r\u.“
(pr. Dumitru ST|NILOAE - Te- P\rintele Dumitru
ologia Dogmatic\ \) St\niloae (1903-1993)

INVITATUL S|PT|M+NII EDITORIAL

Puterea cuvântului Buna `ndr\znire

de pr. asist. Nicu[or
BELDIMAN
Una dintre prerogativele fiin-
]ei umane, care ne deosebe[te de
necuvânt\toare [i ne situeaz\
deasupra lor, este facultatea vor-
birii, cuvântul sau graiul. Nimic
mai mult decât felul nostru de a
vorbi nu caracterizeaz\ [i nu re-
prezint\ firea [i personalitatea
noastr\, gradul de cultur\ [i de
educa]ie, gesturile [i `nclina]iile
proprii. Rostirea unui cuvânt,
bun sau r\u, declan[eaz\ conse-
cin]e pe m\sura `nc\rc\turii con-
ferite, `ntrucât ecoul lui `n uni-
versul moral este nelimitat. Prin
viu grai sau prin scriere, trece
din suflet `n suflet, de la tat\ la
fiu, din genera]ie `n genera]ie, de
la popor la popor, din veac `n
veac, zidind sau d\râmând, `nt\-
rind sau sl\bind, `nfr\]ind sau
`nvr\jbind, ca m\rturie bun\ sau
rea, dup\ cum a fost bun sau r\u
omul care l-a rostit.
Cuvintele nu sunt o simpl\ `n-
[iruire de sunete, ci reprezint\
ve[mântul no]iunilor care `nsufle-
]esc con]inuturile spirituale ale
vie]ii omului. Ele au o valoare su-
fleteasc\. Cuvântul este un uni-
vers, nu de sunete, ci un univers
de valori. Un cuvânt bun adresat
cuiva poate crea `n acea persoan\
virtu]i reale, `i poate prelungi
via]a sau, `n anumite `mpre-
jur\ri, i-o poate chiar mântui, de-
oarece cuvântul are o uria[\ pu-
tere de a trezi obligativitatea al-
tora [i de a-i determina `ntr-o di-
rec]ie sau alta. Vorbirea fiec\rui
om implic\ o mare r\spundere,
`ntrucât „cuvântul zide[te, dar
poate [i d\râma `n or-dinea spiri-
tual\ a vie]ii, deoarece prin cu-
vânt omul devine subiect plin de
putere asupra altora“ (pr. Dumi-
tru St\niloae). Cuvintele frumoa-
se „sunt un fagure de miere, dul-
cea]\ pentru suflet [i t\m\duire
pentru oase“, ne spune `n]eleptul
Solomon, `n Pildele sale (16, 24).
Studiile au ar\tat c\, `n creie-
rul uman, cuvintele provoac\ e-
fecte specifice, urmate de reac]ii
fiziologice care fie produc pl\ce-
re, fie disconfort, la nivelul `ntre-
gului organism. De pild\, atunci
când suntem agresa]i, presiunea
sangvin\, ritmul respira]iei [i
tensiunea muscular\ se modific\
brusc [i semnificativ. Ne `mbujo-
r\m atunci când suntem l\uda]i,
iar complimentele sincere ne pro-
cur\ senza]ii dintre cele mai pl\-
cute. Astfel, puterea de influen]a-
re a cuvântului nu trebuie subes-
timat\. Inspirat, poetul Alexan-
dru Vlahu]\ rostea un mare ade-
v\r `n urm\toarele versuri: „Ca-n
basme-i a cuvântului putere/ El
lumi aevea-]i face din p\reri/ {i
chip etern din umbra care piere/
{i iar\[i azi din ziua cea de ieri“.
~ntr-adev\r, orice cuvânt implic\
rela]ii concrete, personale [i pu-
terea lui se manifest\ `n toate la-
turile vie]ii omene[ti.
Din economie de spa]iu, vom a-
vea `n vedere doar trei aspecte:
Puterea cuvântului `n mass-
media. Efectele mass-mediei pri-
vesc numeroase domenii ale vie]ii
umane: social, cultural, politic, e-
conomic [i religios. Este o realita-
te ast\zi c\ mijloacele de comuni-
care `n mas\ pot exercita o mare
influen]\ pozitiv\ sau negativ\,
pot ajuta la o evolu]ie sau involu-
]ie a obiceiurilor, tradi]iilor, idei-
lor, principiilor, a normelor de
via]\, pot accelera sau frâna pro-
cesul duhovnicesc, intelectual
sau cultural al omului. Mass-me-
dia are pretutindeni `n lume o
importan]\ deosebit\, constituin-
du-se `ntr-o for]\, care nu numai
c\ informeaz\, dar [i modeleaz\
atitudini [i comportamente. Ea `i
influen]eaz\ profund pe oameni
`n felul de a `n]elege via]a, lumea
[i propria lor existen]\. Din p\ca-
te, accesul la informa]ie prin in-
termediul mass-mediei nu se con-
stituie `ntotdeauna `ntr-un factor
cu rol formativ, `n sensul ziditor
al cuvântului. Presa negativ\ de
azi ne `mboln\ve[te zilnic cu cu-
vinte precum „viol“, „crim\“,
„r\zboaie“, „sinucideri“, „conflic-
te“, „accidente“, „moarte“. Aceste
cuvinte, auzite atât de des, p\-
trund pe nesim]ite `n straturile
cele mai adânci ale fiin]ei noas-
tre, ne tulbur\ echilibrul [i dis-
trug lini[tea din jurul nostru;
Puterea cuvântului `n predic\.
Cuvântul poate zidi, poate apro-
pia pe ascult\tori de Dumnezeu,
dar, prost `ntrebuin]at, poate s\-i
[i `ndep\rteze. La fel, o predic\
bun\ `i apropie pe ascult\tori, iar
o predic\ rostit\ la `ntâmplare `i
poate `ndep\rta, cre[tinii ple-
când cu un gust amar [i cu p\re-
re de r\u c\ au pierdut timpul
pentru o „`ngr\m\dire de cuvin-
te“. Omul modern este receptiv la
cuvânt [i selecteaz\ `n func]ie de
ce i se pare mai relevant pentru
via]a personal\. De aceea, se pot
lesne observa dou\ extreme: sunt
preferate anumite biserici pentru
c\ `n ele se predic\ frumos [i con-
pr. Nicu[or BELDIMAN,
asistent la catedra de
Teologie Practic\, sec]ia
Catehetic\-Omiletic\
ving\tor, iar unele sunt goale de-
oarece nu se predic\, sau se pre-
dic\ improvizat, cu abateri de la
subiect, `ntr-un limbaj de lemn,
producând un „zgomot“ nepl\cut;
Puterea cuvântului `n {coal\,
unde reu[ita educa]iei depinde
nemijlocit de atitudinea celui care
pred\. De foarte multe ori, copiii
v\d disciplinele prin prisma pro-
fesorului, deoarece calit\]ile [i de-
fectele lui se proiecteaz\ fast sau
nefast asupra materiei `n sine.
Deseori, vorbim f\r\ a gândi
`n prealabil [i f\r\ a fi con[tien]i
de impactul cuvintelor noastre.
Oamenii de [tiin]\ au constatat
c\ un om `n timpul unei zile pro-
nun]\ `n medie de la patru mii la
[ase mii de cuvinte. Deci, `n tim-
pul unui an sunt pronun]ate de la
unul la dou\ milioane de cuvinte.
Dac\ cineva ar transcrie aceste
cuvinte, s-ar forma o bibliotec\
`ntreag\! Oare am fi mul]umi]i
dac\ am citi ceea ce noi am rostit
cu gura noastr\? Cu siguran]\,
ne-ar p\rea r\u pentru prea mul-
ta vorb\rie, pentru c\ prea pu]in
am vorbit cu Dumnezeu [i despre
Dumnezeu [i prea mult am vorbit
de r\u pe al]ii, judecând f\r\ rost
sau chiar bârfind. Cuvântul nu
este proprietate particular\ a
cuiva, ci un bun ob[tesc. {i cum
de un lucru ce nu-]i apar]ine `n
exclusivitate nu te po]i folosi de-
cât `n anumite limite, cu respec-
tarea anumitor reguli, la fel nu te
po]i folosi de cuvânt decât având
permanent con[tiin]a func]iei lui
normale, aceea de vehicul al ade-
v\rului, al binelui. a
de diac. Cosmin PRICOP
Cred ca fiecare dintre noi `[i poate imagina
cu u[urin]\ una dintre dimine]ile acelea foarte
aglomerate, specifice marilor ora[e de pe la
noi. Trafic rutier supradimensionat, trec\tori
gr\bi]i [i având o privire extrem de preocu-
pat\, ]intit\ parc\ exact asupra intr\rii biro-
ului sau a `nc\perii unde va r\mâne pân\
dup\-amiaz\, mijloace de transport `n comun
umplute la maximum. Fiecare dintre noi vrea
s\ ajung\ la destina]ie `naintea celorlal]i. Fie-
care dintre noi crede c\ preocup\rile sale sunt
mai importante decât ale celorlal]i [i, `n con-
secin]\, se manifest\ ca [i cum ar avea drep-
tul s\ treac\ primul, s\ urce primul, s\ fie `n
fa]\. Cu orice pre]. La semafor, o ma[in\ trece
pe ro[u pentru c\ `nc\ nu s-a f\cut verde la
ceilal]i, un c\l\tor `ncearc\ s\ urce `ntr-un
autobuz burdu[it deja de la a doua sta]ie,
taxând lipsa de omenie a celor care abia mai
pot respira `n\untru. Din p\cate, este imagi-
nea `n tu[e triste a unor indivizi, iar nu a unei
lumi . Dar nu-i nimic. Noi `ndr\znim `n
continuare.
Se afirm\ constant faptul c\ omul este crea-
tura/vietatea cu cel mai dezvoltat sim] al con-
serv\rii, dar cum `[i conserv\ omul propriul su-
flet? Izolându-se [i atrofiindu-l, sau `ntâlnindu-se
[i bucurându-l? Peste tot `n jur, noi to]i `ncer-
c\m s\ dep\[im, cât de repede [i cât de eficient
ne st\ `n putin]\, limitele unei spa]ialit\]i [i a
unei temporalit\]i date, f\r\ s\ ne `nchipuim
vreun moment c\ acest lucru este imposibil
(Era imposibil poate, am r\spunde `n cor, `n al-
te timpuri [i `n alte epoci, dar ast\zi, ei bine, as-
t\zi nimic nu este imposibil!), ca s\ nu mai vor-
bim de acceptarea demn\, chiar dac\ uneori a-
parent inconvenabil\, a unei ordini, a unei rân-
duieli. Pentru c\ rânduiala, de multe ori, este
sinonimul r\bd\rii sau `ng\duirii celorlal]i, de
dragul tuturor.
Iar aceast\ r\bdare a fost articulat\ [i `n Or-
todoxie, fiindc\ ea a [tiut permanent s\ se a[eze
`ntr-un firesc al lucrurilor, `ntr-o rânduial\ cu
temei [i explica]ii dumnezeie[ti, iar nu umane,
chiar cu riscul catalog\rii ei gr\bite drept ana-
cronic\, potrivnic\ progresului sau deschiderii
(de[i ace[ti din urm\ termeni necesit\ precizare
chirurgical\). R\bdarea Bisericii nu a echivalat
[i nu va echivala niciodat\ cu lipsa ei de r\s-
puns, chiar dac\ strict formal, exigen]ele modu-
lui `n care acest r\spuns se ofer\ pot cunoa[te
dezvolt\ri specifice istoriei. Biserica are r\bda-
re infinit\ cu fiecare dintre noi, pentru c\ r\b-
darea ei nu este expresia unei formule condi]io-
nale cotidiene (de genul, Ce `mi dai ca s\ fiu
r\bd\tor?), ci prelungirea pedagogiei dumneze-
ie[ti pân\ la grani]a ei cu libertatea uman\.
Bine`n]eles c\ [i cre[tinii tuturor veacurilor
au r\bdat, dar `n egal\ m\sur\ au [i `ndr\z-
nit. Numai c\, `n sens invers a ceea ce facem
noi azi. Martirii rabd\ st\pânirea lumeasc\,
dar `ndr\znesc atunci când vine vorba de pro-
pria lor credin]\ [i via]\. Sfântul Vasile cel
Mare rabd\ piedicile arienilor `n Cezareea,
dar are `ndr\znire bun\ [i inspirat\ `n clarifi-
carea dogmei Sfintei Treimi, Sfântul Maxim
M\rturisitorul rabd\ persecu]iile `mp\ratului
monotelist Constantin al II-lea, dar `ndr\z-
ne[te s\ `nve]e c\ `n Hristos locuie[te dup\ fi-
in]\ toat\ plin\tatea dumnezeirii. ~n schimb,
noi transform\m `ndr\znirea cea bun\ c\tre
Dumnezeu (I Ioan 3, 21) `n `ndr\znirea cea
bun\ c\tre [i pentru noi `n[ine. Nu r\bd\m
ceea ce ne d\ Dumnezeu, dar avem `n]elegere
maxim\ pentru ceea ce trebuie sau ar trebui s\
~i d\m Lui. Dar nu-i nimic. Dumnezeu rabd\
`n continuare. a
4 Evanghelia de duminic\ Duminic\, 1 noiembrie 2009

Bogatul nemilostiv se osânde[te,

s\racul smerit se mântuie[te
Evanghelia Duminicii a XXII-a dup\ Rusalii
(Pilda bogatului nemilostiv)

Luca 16, 19-31

Zis-aa Domnul: asculta a]i pildaa aceaastaa: era
a un om
boggat caare se `mbr\ca a `n porfir\ [i `n vison [i ca are pe-
trecea a `n toa
ate zilele, `nconjjura at de sla
av\. Ia ar un s\-
ra
ac, anume Laz\r, ca are z\cea a `naainteaa por]ilor lui,
plin de bube, dorea a mult s\ se sa ature din f\râmiturile
ca
are c\dea au de laa maasaa boggatului; c\ci pân\ [i câinii,
venind, ling geaau bubele lui. {i a murit s\ra acul [i a fost
dus de `ng geri `n sânul lui Avra aam. A murit apoi [i bo-
gatul [i l-aau `nggropaat. {i `n iaad, ridicându-[[i ochii, el,
ca
are era a `n chinuri, a v\zut de depa arte pe Avra aam [i
pe Laz\r `n sânul lui. Atunci a strig gat el [i a zis: p\-
rinte Avra aame, fie-]]i mil\ de mine [i trimite pe Laz\r
s\-[[i `ntingg\ vârful deg getului `n ap\ [i s\-m mi r\co-
reaasc\ limba a, c\ci m\ chinuiesc `n acea ast\ v\pa aie.
Dar Avra aam a zis: fiule, adu-]]i aminte c\ tu ai primit
cele bune ale ta ale `n viaa]a
a ta
a, [i Laz\r a[ijjdereaa, pe ce-
le rele; daar acum aici el se mâng gâie, ia
ar tu te chinu-
ie[ti. {i peste toaate acestea a, `ntre noi [i `ntre voi este
o pr\pa astie adânc\, `nt\rit\ `n a[a a fel, caa cei ce ar
vreaa s\ treaac\ de aici la a voi, ori de acolo laa noi, s\ nu
poaat\ s\ trea ac\. Atunci el a zis: te rog g, daar, p\rinte,
s\-ll trimi]i acaas\ la
a taat\l meu, c\ci am cinci fra a]i; s\
le spun\ acestea a, ca
a s\ nu vin\ [i ei la a acest loc de
chin. Avra aam i-a a r\spuns: au pe Moise [i pe prooroci,
s\-ii asculte pe ei. Dar el i-aa zis: nu, p\rinte Avra aame;
ci daac\ cineva a dintre cei mor]i se va a duce laa ei, se vor
poc\i. Atunci Avra aam i-a a spus: da ac\ nu ascult\ pe
Moise [i pe prooroci, nu vor crede nici chia ar daac\ ar
`nviaa cinevaa din mor]i.

moartea [i l-a luat. De aseme-

†DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
Sfânta Evanghelie din a
XXII-a duminic\ dup\ Rusa-
lii ne aduce `nainte, ca tem\
de medita]ie, judecata pe care
fiecare om o va `ntâmpina
imediat dup\ moarte, care es-
te numit\ [i judecat\ particu-
lar\ - spre deosebire de a do-
ua judecat\, Judecata de Apoi
sau judecata final\, care va
avea loc dup\ `nvierea mor]i-
lor. Aceast\ pild\ despre ju-
decata particular\ ne d\ru-
ie[te, a[adar, o lumin\ mân-
tuitoare privind rostul vie]ii
noastre pe p\mânt.
Pilda Mântuitorului Iisus
Hristos, prezentat\ de Sfân-
tul Evanghelist Luca, este al-
c\tuit\ din dou\ tablouri care
ilustreaz\ situa]iile [i st\rile
diferite `n care se afl\ dou\
persoane, `nainte [i dup\ tre-
cerea din via]a p\mânteasc\.
Ce se `ntâmpl\
cu sufletul omului
dup\ moarte?
Sfântul Evanghelist Luca
se arat\ interesat `n mod deo-
sebit dac\ [i când se mântu-
iesc cei boga]i. ~n Evanghelia
scris\ de el se vorbe[te pe larg
despre patru boga]i. Astfel, ne
amintim de bogatul nebun
sau ne`n]elept c\ruia i-a rodit
]arina (cf. Luca 12, 16-21), iar
el, `n loc s\ fac\ milostenie,
`[i f\cea planuri de l\rgire a
hambarelor, planuri pe care
n-a mai apucat s\ le pu-n\ `n
aplicare, pentru c\ a venit
nea, el vorbe[te de tân\rul bo-
gat care, de[i era un om evla-
vios [i moral, nu se putea des-
p\r]i de bog\]iile sale (cf. Lu-
ca 18, 18-27) [i apoi de Zaheu
Vame[ul (cf. Luca 19, 1-10).
Pericopa evanghelic\ a a-
cestei duminici vorbe[te de
bogatul nemilostiv [i de s\ra-
cul Laz\r, având o importan-
]\ deosebit\ [i pentru faptul
c\ ne vorbe[te despre existen-
]a [i via]a sufletului dup\
moartea trupului. Aceast\ E-
vanghelie arat\ clar c\ omul
nu se sfâr[e[te la mormânt.
Chiar dac\ trupul s\u se des-
compune dup\ ie[irea sufle-
tului din el, existen]a omului,
creat dup\ Chipul lui Dumne-
zeu Cel ve[nic, continu\ prin
nemurirea sufletului. Mai
mult decât atât, din descrie-
rea Evangheliei se vede c\ su-
fletul dup\ moarte nu se afl\
`ntr-o stare de nep\sare ori
de amor]ire, asem\n\toare
unui somn adânc, ci are o ac-
tivitate a con[tiin]ei, rememo-
rând st\rile, atitudinile [i
faptele tr\ite `nainte de des-
p\r]irea de trup. Atât Avra-
am, cât [i Laz\r ori bogatul
nemilostiv nu sunt suflete i-
nerte, ci comunic\ `ntre ele,
r\spund atunci când sunt `n-
trebate [i sunt chiar preocu-
pate de soarta celor care au
r\mas acas\, pe p\mânt, [i
care vie]uiesc `n nep\sare sau
indiferen]\ spiritual\, ca [i
când via]a p\mânteasc\ ar fi
singura lor existen]\.
Privind din alt unghi, E-
vanghelia ne arat\ [i faptul
c\ Mântuitorul Iisus Hristos
[tie ce se `ntâmpl\ cu sufletul
fiec\rui om, dup\ trecerea sa
de la via]a p\mânteasc\ la e-
P\rintele Patriarh Daniel: „Cel care L-a uitat pe Dumnezeu cât a tr\it pe
p\mânt [i a uitat s\ ajute pe semenii lui se face pe sine uitat de memoria
Multmilostivului Dumnezeu, pentru c\ `n mod liber s-a rupt de comuniunea
cu El. Foarte adesea, numele boga]ilor sunt foarte cunoscute `n timpul
vie]ii, datorit\ bog\]iei [i influen]ei lor `n societate. ~ns\, dup\ ce-[i `ncheie
via]a lor p\mânteasc\, chiar dac\ [i-ar face morminte grandioase ori [i-ar
scrie numele `n marmur\ sau `n piatr\, dac\ nu [i-au adus aminte de
Dumnezeu `n rug\ciune [i nu au `mplinit poruncile iubirii Sale prin fapte
bune, nici Dumnezeu nu-{i mai aduce aminte de ei, pentru c\ ei au ales `n
mod liber s\ tr\iasc\ doar biologic, nu [i [i teologic, adic\ duhovnice[te“
xisten]a ve[nic\, fericit\ sau lor doi, dup\ moartea lor fizi- re, totu[i de ea depinde ferici-
chinuit\, potrivit st\rii sale c\, adic\ dou\ st\ri opuse: u- rea sau nefericirea noastr\
spirituale dinainte de moarte. na de fericire, cealalt\ de `n- ve[nic\.
tristare [i suferin]\. Revenind la cele dou\ per-
Evanghelia las\ s\ se `n]e- soane prezentate `n pild\, ve-
Dumnezeu uit\ pe cei
leag\ `n mod clar c\ Dumne- dem c\ bogatului din Evan-
ce L-au uitat pe El când zeu respect\ libertatea omu- ghelie nu i se spune numele.
lui de a tr\i dup\ cum `i dic- S\racul, `ns\, este numit La-
tr\iau doar biologic, teaz\ con[tiin]a - `mplinind z\r, nume care `n ebraic\ `n-
nu [i duhovnice[te sau `nc\lcând voia lui Dum- seamn\ Dumnezeu este a-
nezeu, iubind sau dispre]uind proape sau Dumnezeu este `n
~n Evanghelia acestei du- pe oameni. ~ns\, `n acela[i ajutorul nostru. Bogatul nu
minici, `n primul tablou al pil- timp, suntem [i aten]iona]i c\ este men]ionat cu numele, ca
dei, ne sunt prezenta]i doi oa- faptele s\vâr[ite `n timpul noi s\ `n]elegem c\ nici Dum-
meni afla]i `n st\ri sociale [i vie]ii vor fi puse `n lumin\ [i nezeu nu-{i va mai aduce a-
spirituale diferite, care-[i du- vor fi evaluate dup\ toate minte de cei care nu-[i aduc a-
ceau existen]a lor terestr\ `n consecin]ele pe care le-au pro- minte de El `n timpul vie]ii
moduri opuse: unul `n bel[ug dus. Din aceast\ pild\ a Mân- p\mânte[ti. (Sfântul Marcu
[i veselie, cel\lalt `n s\r\cie tuitorului afl\m cât de mare Ascetul spune: „Când `]i aduci
[i suferin]\. ~n al doilea sta- este valoarea vie]ii p\mân- aminte de Dumnezeu, `nmul-
diu ni se prezint\ sufletele ce- te[ti, care, de[i este trec\toa- ]e[te rug\ciunea, ca, atunci
 Duminic\, 1 noiembrie 2009
când ~l vei uita, Domnul s\-{i
aduc\ aminte de tine“.
A[adar, cel care L-a uitat
pe Dumnezeu cât a tr\it pe
p\mânt [i a uitat s\ ajute pe
semenii lui, se face pe sine ui-
tat de memoria Multmilosti-
vului Dumnezeu, pentru c\ `n
mod liber s-a rupt de comuni-
unea cu El. Foarte adesea,
numele boga]ilor sunt foarte
cunoscute `n timpul vie]ii, da-
torit\ bog\]iei [i influen]ei lor
`n societate. ~ns\ dup\ ce-[i
`ncheie via]a lor p\mânteas-
c\, chiar dac\ [i-ar face mor-
minte grandioase ori [i-ar
scrie numele `n marmur\ sau
`n piatr\, dac\ nu [i-au adus
aminte de Dumnezeu `n rug\-
ciune [i nu au `mplinit porun-
cile iubirii Sale prin fapte bu-
ne, nici Dumnezeu nu-{i mai
aduce aminte de ei, pentru c\
ei au ales `n mod liber s\ tr\-
iasc\ doar biologic, nu [i teo-
logic, adic\ duhovnice[te.
Bogatului nu-i
pas\ decât de
persoana proprie
[i de bog\]iile sale
Bogatul din Evanghelie,
spre deosebire de s\rac, `[i
ducea via]a `ntr-un bel[ug
str\lucitor. El „se `mbr\ca `n
porfir\ [i `n vison“ (porfira e-
ra o m\tase foarte scump\,
iar visonul era, de asemenea,
un in foarte scump). {i, mai
spune Evanghelia c\ acesta
„petrecea `n toate zilele, `n-
conjurat de slav\“. Bogatul
tr\ia, a[adar, `ntr-o s\rb\toa-
re continu\. Nu se mai spune
nimic de munca lui, nu se mai
spune nimic de grijile lui, ci
doar de veselia lui ne`ntre-
rupt\, o veselie organizat\ `n-
tr-o form\ fastuoas\. Bogatu-
lui nu-i p\sa deloc de cei din
jur, singura sa activitate era
mâncarea bogat\ [i hainele
luxoase, iar centrul aten]iei
sale era propria lui persoan\.
El nu-[i mai punea n\dejdea
nici `n Dumnezeu, nici `n oa-
meni, ci conta doar pe averea
sa fiindc\ era plin de sine [i
mul]umit de starea vie]ii sale
materiale. Nu vedem `n des-
crierea lui f\cut\ de Hristos-
Domnul nici o grij\ pentru cei
tri[ti [i suferinzi, pentru cei
s\raci [i bolnavi, nici o str\-
danie de a ie[i din propriul e-
goism, ci toat\ existen]a sa e-
ra scufundat\ `n autosufici-
en]\, iar sufletul s\u era deja
cu totul „`ngropat“ `n trupul
s\u, devenind cu totul tru-
pesc, `n loc s\ ajute sufletul
s\ devin\ duhovnicesc. Nu
mai avea nimic din bunul
sim], pentru c\ tr\ia, `n mod
p\tima[, numai la nivelul
sim]urilor biologice.
Laz\r - un om singur,
cople[it de mult\
suferin]\ [i având
`n jur doar câini
„omeno[i“, `n timp ce
oamenii s-au „câinit“
~ns\ la poarta bogatului,
deci nu foarte departe de locul
unde acesta se bucura de bel-
[ug [i str\lucire, z\cea `n s\-
r\cie un om bolnav, pe nume
Laz\r. Laz\r tr\ia `ntr-o s\-
r\cie crunt\ [i era chinuit de
foame, `ntr-atât `ncât „dorea
mult s\ se sature din f\râmi-
turile care c\deau de la masa
bogatului“. Starea trist\ `n
care vie]uia Laz\r, `ns\, nu e-
ra marcat\ doar de s\r\cie [i
de foame, ci [i de boal\ [i sin-
gur\tate. Pe cât era `nconju-
rat de slugi, de oameni de va-
z\, de persoane `nve[mântate
`n haine de s\rb\toare bo-
gatul nemilostiv, pe atât era
de singur, de dezbr\cat [i de
umilit s\racul Laz\r.
Mântuitorul Iisus Hristos,
Dasc\lul [i Cunosc\torul a-
dâncimilor suflete[ti, a pus `n
contrast nu numai pe bogatul
nemilostiv [i pe s\racul La-
z\r, ci [i comportamentul bo-
gatului nemilostiv - care era
crud, egoist, nep\s\tor [i au-
tosuficient - cu cel al câinilor
care lingeau bubele s\racului
Laz\r. Laz\r nu avea oameni
`n jur, era un om singur, co-
ple[it de mult\ suferin]\. Nu
mai era un om printre oa-
meni, ci un om printre câini.
~n mod surprinz\tor [i, toto-
dat\, trist, Evanghelia ne a-
rat\ c\ ace[ti câini din jurul
lui Laz\r cel s\rac erau in-
comparabil mai „omeno[i“ de-
cât bogatul nemilostiv, pe ca-
re egoismul s\lbatic l-a „câi-
nit“, devenind mai degrab\ o
fiar\ f\r\ mil\, decât un om
milostiv.
Sfântul Chiril al Alexan-
driei, care a explicat Evan-
ghelia dup\ Luca, spune c\
ace[ti câini, urmându-[i in-
stinctul, au ar\tat mil\ fa]\
de s\racul Laz\r, prin faptul
c\ `ncercau s\-i vindece bu-
bele cur\]ându-le cu limba
lor. A[adar, câinii au mani-
festat fa]\ de Laz\r acela[i
comportament pe care `l au
fa]\ de ei `n[i[i ori fa]\ de un
alt câine atunci când este r\-
nit. Detaliul acesta nu a fost
re]inut `n mod `ntâmpl\tor,
ci Mântuitorul Iisus Hristos
a voit s\ arate c\ exist\ situ-
a]ii `n care oamenii zgârci]i,
lacomi [i r\i coboar\ sau de-
cad, prin r\utatea [i egois-
mul lor, sub nivelul compor-
tamentului natural animalic
care, iat\, `n acest caz s-a
dovedit mai generos decât al
bogatului nemilostiv.
Bogatul - `n v\paia
mustr\rilor de
con[tiin]\, Laz\r - `n
„sânul lui Avraam“,
adic\ `n fericirea
comuniunii cu sfin]ii
~n timpul vie]ii sale p\-
mânte[ti, bogatul din aceast\
Evanghelie era indiferent,
tr\ia `n nesim]ire duhovni-
ceasc\ [i era preocupat doar
de propriul lui confort [i de
propria sa fericire. Nu avea
grij\ de nimeni, nu se temea
de nimeni [i nu se raporta la
nimeni. Nu pomenea numele
lui Dumnezeu [i nu se `ngri-
jea de faptul c\ al]ii sufer\ de
s\r\cie, de boal\ sau de sin-
gur\tate. Putem spune, a[a-
dar, c\ cea dintâi [i cea mai
grav\ dintre st\rile sale ne-
gative suflete[ti era nep\sa-
rea `nso]it\ de nemilostivire,
la care se adaug\ [i necredin-
]a sa. S\racul Laz\r `ns\ este
un om t\cut [i r\bd\tor, sme-
rit [i pa[nic. El nu este un s\-
rac revoltat ori invidios, nu
este un s\rac care ar huli pe
Dumnezeu pentru starea sa
nenorocit\, nu-L judec\ pe
Dumnezeu `ntrebându-L: De
ce ai f\cut ca un nemilostiv s\
fie atât de bogat, iar eu atât
de s\rac, acela atât de s\n\-
tos, iar eu atât de bolnav, ace-
la `nconjurat de lume, iar eu
doar de câini, acela atât de
s\tul, iar eu atât de fl\mând?
Laz\r nu arat\ nici o stare
de revolt\ fa]\ de Dumnezeu,
de cârtire, de r\zvr\tire [i, mai
mult decât atât, el nu judec\
nici m\car pe bogatul nemilos-
tiv, ci doar `[i dore[te s\ apuce
[i el firimituri de la masa ace-
luia. ~n smerenia [i r\bdarea
lui de om s\rac, bolnav [i sin-
gur, n\dejdea lui se `ndrepta
numai c\tre Dumnezeu.
~ns\, cum toate `n lumea a-
ceasta au un sfâr[it, Evan-
ghelia ne arat\ care a fost
sfâr[itul celor doi: „{i a murit
s\racul [i a fost dus de `ngeri
`n sânul lui Avraam. A murit
apoi [i bogatul [i l-au `ngro-
pat“. Cu alte cuvinte, s\racul
Laz\r a fost dus sus, spre ce-
ruri, `n vreme ce bogatul ne-
milostiv a fost coborât `n cele
dedesubt ale p\mântului, a-
dic\ spre iad.
Imediat dup\ aceast\ des-
criere, Evanghelia ni-l prezin-
t\ din nou pe bogat, care se
chinuia `n v\paia iadului, a-
dic\ `n v\paia mustr\rilor de
con[tiin]\ pentru relele pe ca-
re le-a s\vâr[it, dar [i pentru
binele pe care ar fi putut s\-l
fac\ s\racului Laz\r, dar nu
l-a f\cut. Deci, focul iadului
este mai ales regretul chinui-
tor al sufletului de-a nu fi fost
milostiv.
Evanghelia ne mai spune
c\ acest bogat nemilostiv care
se chinuia `n iad vede pe La-
z\r, care se afla fericit `n „sâ-
nul lui Avraam“ - adic\ `n in-
timitatea fericirii pe care
Dumnezeu o d\ruie[te drep]i-
lor, deoarece Avraam este p\-
rintele credin]ei [i este cel
mai cunoscut dintre to]i drep-
]ii Vechiului Testament. (Nu
trebuie `ns\ s\ uit\m un a-
m\nunt foarte semnificativ
cu privire la Avraam: acesta
P\rintele Patriarh Daniel: „Bogatul nemilostiv se adreseaz\ patriarhului
Avraam, `ncercând s\-i salveze pe ai s\i, care tr\iau pe p\mânt tot a[a cum
tr\ise [i el, adic\ `n egoism, l\comie [i nemilostivire, `n nep\sare
duhovniceasc\ [i negrij\ fa]\ de mântuirea sufletului. ~ns\, acum totul era
prea târziu, `ntrucât numai timpul vie]ii pe p\mânt este timpul poc\in]ei [i al
nu a fost un om s\rac, ci, cât
a tr\it pe p\mânt, a fost un
om bogat, dar milostiv [i
primitor de str\ini, folosind
bog\]ia ca s\ arate prin ea
milostivirea lui Dumnezeu
fa]\ de cei s\raci, str\ini, sin-
guri ori nevoia[i.)
A fi `n „sânul lui Avraam“
`nseamn\ a fi `n fericire [i `n
comuniune cu sfin]ii [i drep]ii
care au `mplinit pe p\mânt vo-
ia lui Dumnezeu [i care, dac\
au fost boga]i, au folosit bog\]i-
ile lor ca dar al lui Dumnezeu,
pentru a fi d\ruit, ca prin a-
ceasta cei s\raci s\ cunoasc\
milostivirea lui Dumnezeu.
Bogatul nemilostiv se adre-
seaz\ patriarhului Avraam,
`ncercând s\-i salveze pe ai
s\i, care tr\iau pe p\mânt tot
a[a cum tr\ise [i el, adic\ `n
egoism, l\comie [i nemilosti-
vire, `n nep\sare duhovni-
ceasc\ [i negrij\ fa]\ de mân-
tuirea sufletului. ~ns\, acum
totul era prea târziu, `ntrucât
numai timpul vie]ii pe p\-
mânt este timpul poc\in]ei [i
al trecerii de la l\comie la mi-
lostivire.
Nu avem nevoie de
minuni pentru a crede [i
a urma voii lui Dumnezeu
Fragmentul evanghelic
rânduit a se citi `n aceast\ du-
minic\ se `ncheie cu aceste cu-
vinte ale lui Avraam care r\s-
punde cererii bogatului de a
trimite un mesager fra]ilor
s\i: „dac\ nu ascult\ pe Moise
[i pe prooroci, nu vor crede
nici chiar dac\ ar `nvia cineva
din mor]i“. {i, `ntr-adev\r,
[tim c\ un alt Laz\r, fratele
Martei [i al Mariei, a fost `nvi-
at din mor]i de c\tre Hristos
(cf. Ioan 11, 1-44), dar cei `m-
pietri]i la inim\, de[i au v\zut
minunea cu ochii lor trupe[ti,
trecerii de la l\comie la milostivire“
5
n-au crezut c\ Iisus Hristos
este Fiul lui Dumnezeu, Me-
sia Cel vestit de prooroci. A-
ceasta ne convinge c\, pentru
a crede `n Dumnezeu [i a `m-
plini voia Lui, nu avem nevoie
de minuni, ci doar s\ ascul-
t\m [i s\ `mplinim `n via]\
Cuvântul lui Dumnezeu din
Sfintele Scripturi, pentru a
dobândi mântuirea.
~n]elegând mesajul acestei
Evanghelii, Biserica a avut
dintotdeauna grij\ deosebit\
pentru oamenii bolnavi, s\-
raci, singuri sau afla]i `n mul-
te nevoi. De aceea, unii Sfin]i
P\rin]i au organizat spitale
pentru bolnavi, leprozerii, spi-
tale, farmacii, case pentru
str\ini, pentru b\trâni ori or-
fani - cum a fost Sfântul Vasi-
le cel Mare, care a `ntemeiat
„Vasiliada“, `n Cezareea Ca-
padociei. ~n aceast\ tradi]ie
izvorât\ din Sfânta Evanghe-
lie se `nscrie [i lucrarea filan-
tropic\ (sau de caritate) a Bi-
sericii noastre: cantine pentru
s\raci, c\mine pentru b\-
trâni, c\mine pentru copii, u-
nit\]i medicale etc.
S\-L rug\m pe Mântuito-
rul nostru Iisus Hristos s\ ne
d\ruiasc\ puterea de a fi mi-
lostivi, de a folosi atât bog\]ia
noastr\ spiritual\, cât [i cea
material\ pentru a ajuta pe
cei mai s\raci decât noi, mai
suferinzi decât noi, mai sin-
guri decât noi, ar\tând prin
lucrarea mâinilor noastre iu-
birea lui Dumnezeu fa]\ de
oameni, ca s\ avem [i noi par-
te de bucuria comuniunii cu
drep]ii [i sfin]ii pl\cu]i lui
Dumnezeu, spre slava Prea-
sfintei Treimi [i spre a noas-
tr\ mântuire! Amin.
Not\:
Sfântul Marcu Ascetul, Despre le-
gea duhovniceascã în 200 de capete,
în Filocalia vol. 1, Editura Institutului
Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodo-
xe Române, Bucure[ti - 2008, p. 282.
6 Anul Sfin]ilor Capadocieni Duminic\, 1 noiembrie 2009

Sfântul Vasile cel Mare,

ocrotitorul s\racilor [i al bolnavilor
Spitalul bizantin, o
Sfântul Vasile cel Mare, una dintre personalit\]ile
„s\n\toas\ sinergie
cele mai reprezentative ale secolului al IV-lea, a adus
`ntre tradi]ia ortodox\
o contribu]ie de o importan]\ deosebit\ nu doar `n [i medicina ra]ional\“
organizarea activit\]ilor caritabile, concretizate `n
renumita Vasiliad\, ci [i `n dezvoltarea `nv\]\turii „Biserica Ortodox\ este a-
ceea care a luat ini]iativa or-
Bisericii despre t\m\duirea omului [i practica ganiz\rii profesiunii medi-
medical\, ca unul ce avea [i cuno[tin]e medicale, cale `n vederea `ngrijirii [i
tratamentului sistematic al
deprinse la cursurile urmate `n Atena. ~n scrierile pacien]ilor `ntr-un cadru
Sfântului Vasile cel Mare, medicina apare `n general spitalicesc. Oamenii Biseri-
ca un mijloc privilegiat de manifestare a iubirii: „{i cii nu numai c\ vorbeau `n
cuvinte frumoase despre
voi to]i care exercita]i medicina, func]ia voastr\ este medici, ci-i [i foloseau `ntr-
de a practica filantropia“ (Epistola 189, 1). un mod necunoscut pân\ a-
tunci pentru `mplinirea sco-
purilor filantropice ale Bise-
s\ [tim c\ Domnul nu va l\- ricii. Spitalul bizantin este
de pr. {tefan ZAR| sa s\ fim `ncerca]i mai mult dovada cea mai puternic\ a
Sfin]ii P\rin]i considerau decât putem suporta“ (Ibi- unei s\n\toase [i salutare
c\ medicul `ndepline[te o dem, 55, II). sinergii `ntre tradi]ia cre[ti-
meserie ca oricare alta - Sf. Vorbind despre crearea n\ ortodox\ [i medicina ra-
Vasile cel Mare `l a[az\ pe lumii, `n Hexaemeron, Sfân- ]ional\“ (Samuel Harakas).
medic `ntre me[te[ugari (E- tul Vasile cel Mare arat\ c\ Se poate considera, `ntr-a-
pistola 233, 1) - [i c\, prin Dumnezeu `nc\ de la `nce- dev\r, c\ la Bizan], `n seco-
urmare, formarea sa profe- put a f\cut s\ r\sar\ anumi- lul al IV-lea, s-au n\scut
sional\ nu trebuie s\ fie te plante, `n scop terapeutic, str\mo[ii spitalului modern,
mai religioas\ decât cea a anticipând suferin]ele pe ca- Biserica `ns\[i luând ini]ia-
unui cârmaci de corabie [i re omul le va avea de `ndu- tiva de a angaja medici pro-
trebuie s\ se fac\ `n [colile rat dup\ c\derea `n p\cat: fesioni[ti, de a le organiza
existente (Origen, Contra „Nici una dintre ierburile f\- serviciul [i de a-i remunera.
lui Cels, III, 13.). cute de Dumnezeu nu-i de Timothy S. Miller consider\
Totu[i, medicina, având prisos, nu-i nefolositoare: chiar c\ „acele xenodocheia
`n centrul ei grija fa]\ de oa- sau dau hran\ uneia dintre bizantine reprezint\ nu nu-
meni [i preocuparea fa]\ de necuvânt\toare, sau sunt mai primele institu]ii publi-
suferin]\, devine una dintre descoperite de [tiin]a medi- ce care ofer\ `ngrijiri medi-
ocupa]iile de maxim\ impor- cal\ pentru vindecarea cale bolnavilor, ci [i princi-
tan]\ pentru om: „To]i cei noastr\» (Omilii la Hexae- palul curent, al dezvolt\rii
care v\ `ndeletnici]i cu me- meron, IV); „C\ci ierburile spitalice[ti de-a lungul Evu-
dicina [ti]i c\ chemarea care sunt potrivite pentru fi- lui Mediu, din care atât Oc-
voastr\ `nseamn\ grija fa]\ ecare boal\ nu au r\s\rit cidentul latin, cât [i Orientul
de om. {i mi se pare c\ cel din p\mânt a[a la `ntâmpla- musulman s-au inspirat
care pune [tiin]a aceasta `- re, ci s-au produs `n mod cert pentru propriile echipamen-
naintea tuturor celorlalte `n- prin voin]a Creatorului, ca te medicale. A retrasa na[te-
s\ ne fie nou\ de folos“ (Re- rea [i dezvoltarea centrelor
deletniciri, c\rora `[i poate pentru bolnavi `n Imperiul
`nchina omul râvna, [i-a g\- gulile Mari, 55, II).
Bizantin `nseamn\ a scrie
sit judecata cuvenit\ [i nu s- primul capitol al istoriei spi-
a dep\rtat de ceea ce trebuie Cauzele bolilor talului `nsu[i“ (T. S. Miller,
crezut; `n schimb e tot atât The Birth of the Hospital in
de adev\rat c\ de lucrul cel ~n ceea ce prive[te cauze-
le bolilor, nu toate acestea, the Byzantine Empire).
mai pre]ios dintre toate, care Rolul esen]ial `n aceast\
este via]a, `]i vine s\ fugi ca spune Sfântul Vasile, ne
vin de la natur\ sau de la o na[tere l-a avut Sfântul Va-
de ceva dureros atunci când sile cel Mare, urmat apoi de
nu po]i reda cuiva s\n\ta- diet\ gre[it\, sau din alte Sfântul Vasile cel Mare (330-379)
cauze corporale, ci adesea Sfântul Ioan Gur\ de Aur.
tea“ (Epistola 189). ca s\ arate c\ natura lui e- din iad, iar suferin]ele din Primul a ridicat, `n 369, `n-
Nu exist\ nici o piedic\ `n ele „sunt pedepse pentru ra cu adev\rat omeneasc\“ iad nu au ca autor pe Dum-
p\catele noastre, venite a- tr-un cartier periferic din
calea cre[tinilor de a face a- (Ibidem). nezeu, ci pe noi `n[ine. ~n- Cezareea, un spital dotat cu
pel, `n caz de nevoie, la me- supra noastr\ pentru `n- „De unde bolile? De unde ceputul [i r\d\cina p\catu- personalul necesar (Episto-
dici [i de a aplica remediile toarcere. C\ci Scriptura mor]ile premature? - se `n-
spune: «Pe cine iube[te lui st\ `n noi [i `n libertatea la 94). Acest a[ez\mânt, de-
preconizate de ei, dup\ sfa- treab\ Sfântul Vasile - Un voin]ei noastre. Am putea numit Vasiliada, a devenit
tul lui Isus Sirah: „{i docto- Domnul, pe acela `l cear- lucru trebuie s\ avem pre-
t\»“ (Pilde 3, 12) (Regulile s\ nu avem nici o suferin]\, modelul multor astfel de in-
rului d\-i loc c\ [i pe el l-a cis `n min]ile noastre, c\ o- dac\ ne-am `ndep\rta de vi- stitu]ii `n Capadocia [i `n al-
f\cut Domnul [i s\ nu se de- Mari, 55, III). Dar bolile dat\ ce suntem f\ptura Bu- ciu; dar pentru c\ noi `n[ine, te provincii. Anul `n\l]\rii
p\rteze de la tine, c\ci [i de mai provin câteodat\ „[i de nului Dumnezeu, c\ odat\ celor dintâi cl\diri ale ma-
el ai trebuin]\. C\ este vre- la cererea celui r\u, când prin pl\cere, ne-am l\sat
ce suntem p\zi]i de El, Ca- ademeni]i de p\cat, ce motiv relui a[ez\mânt de asisten-
me când [i `n mâinile lui es- St\pânul cel iubitor de oa- re rânduie[te pentru noi [i ]\ social\ [i medical\ de la
te miros de bun\ mireasm\“ meni pune la lupt\ ca un serios am putea invoca c\ nu
pe cele mici [i pe cele mari, am fost noi `n[ine autorii su- Cezareea Capadociei, 369,
(Is. Sir. 38, 12-13). Sfântul `mpotrivitor al acestuia pe urmeaz\ c\ nu putem su- se g\se[te `nscris cu cinste
Vasile cel Mare noteaz\ `n un mare lupt\tor [i d\râ- ferin]elor noastre?“ (Omilia
feri ceva f\r\ voia lui Dum- `n toate cronicile de istorie a
acest sens: „Este o `nc\p\]â- m\ trufia lui prin r\bdarea nezeu [i c\ nici una dintre a IX-a. C\ Dumnezeu nu es-
te autor al relelor). medicinii. Este punctul de
nare s\ fugi complet de orice la cea mai `nalt\ treapt\ a suferin]ele noastre nu este plecare a numeroase opere
folos din cele pe care le poa- slujitorilor s\i, ceea ce [tim spre v\t\marea noastr\ Concluzionând `nv\]\tu-
ra sa despre [tiin]a medica- similare, a spitalelor r\s-
te aduce medicina“ (Regulile c\ s-a `ntâmplat `n cazul sau spre ceva asem\n\tor; pândite `n `ntreaga lume.
Mari, 55, IV), `ntrucât, chiar lui Iov“ (Ibidem). Mai afl\m [i deci nu trebuie s\ ne `n- l\, Sfântul Vasile cel Mare
dac\ vindecarea bolnavului `ns\ [i alt\ cauz\ „pentru chipuim pentru noi o situa- m\rturise[te: „A[adar, nici
se face cu ajutorul [tiin]ei care se `ntâmpl\ bolile la ]ie mai bun\. Mor]ile vin de nu trebuie s\ fugim cu totul „Vasile putea s\ fac\
medicale, Dumnezeu este sfin]i, ca `n cazul Apostolu- la Dumnezeu; dar, moartea de aceast\ art\, nici nu tre- aici s\ plou\ pâine din
Cel ce d\ruie[te t\m\duirea lui. C\ci, ca s\ nu par\ c\ nu este un lucru r\u, afar\ buie s\ ne punem cu totul cer prin rug\ciune“
omului: „~n ceea ce prive[te trece peste limitele naturii numai dac\-mi vorbe[ti de n\dejdea `n ea“ (Regulile
ajutoarele artei medicale, s\ omene[ti [i ca s\ nu cread\ moartea p\c\tosului; c\ Mari, V). Privirea noastr\ A[ez\mântul Sfântului
nu ne punem toat\ n\dej- cineva c\ el ar fi `nzestrat pentru p\c\tos, eliberarea trebuie s\ fie mereu c\tre Vasile cel Mare era un com-
dea pentru u[urarea dureri- de la natur\ cu ceva `n de suferin]ele de pe p\mânt Mântuitorul Iisus Hristos, plex institu]ional social
lor numai `n aceast\ art\, ci plus, era bolnav necontenit, este `nceput al chinurilor T\m\duitorul tuturor. destinat suplinirii statului
 Duminic\, 1 noiembrie 2009
`n acest domeniu. Comple-
xul era foarte `ntins `ncât,
dup\ adev\r, era numit „un
nou ora[“. Cuprindea cel
pu]in o biseric\ [i anexele
pe care le vom aminti. De a-
semenea, adiacent\ spita-
lului, era afiliat\ sub aten-
ta supraveghere a Sfântu-
lui Vasile, o m\n\stire.
Sfântul Vasile a schim-
bat radical sistemul de cari-
tate existent la acel mo-
ment, `nlocuind ocazionale-
le `mp\r]iri de daruri cu ce-
va permanent, care s\ ajute
`n mod efectiv [i continuu
pe cei afla]i `n nevoie. Soco-
tea aceasta o datorie esen]i-
al\ pentru episcop, [i, con-
[tientizând foarte bine a-
cest lucru, a adoptat-o cu
bucurie [i i s-a d\ruit total.
«Dar dac\ vrei s\ sluje[ti,
s\ sluje[ti `n numele Dom-
nului Hristos. Pentru c\ A-
cesta a spus: „~ntrucât a]i
f\cut unuia dintre ace[ti
fra]i ai Mei, mai mici, Mie
Mi-a]i f\cut“ (Mt. 25, 40).
Pentru c\ dac\ ai primit pe
str\ini, [i ai ajutat pe s\-
raci, [i ai mângâiat pe cei `n
suferin]\, [i ai dat ajutor ce-
lor afla]i `n stare de nevoie,
[i calamitate, [i ai servit pe
cei bolnavi, toate acestea
Hristos le prime[te ca f\cu-
te Lui ~nsu[i» (Constitu]iile
ascetice I, 1).
Aceast\ mare oper\ de a-
jutorare nu poate fi `n]elea-
s\ decât `n concep]ia Sfân-
tului Vasile ca reformator
al monahismului r\s\ri-
tean. C\ci dup\ ce a pus ul-
timele rânduieli `n via]a
monahal\ cenobitic\, Sfân-
tul Vasile, pentru a permite
c\lug\rilor s\ fac\ `n mod
mai concret bine semenilor
lor [i pentru a pune la dis-
pozi]ia lor opera de binefa-
cere, a anexat, la m\n\sti-
rile sale, spitale sau azile
pentru bolnavi [i s\raci, `n
care c\lug\rii `ndeplineau
sarcinile cerute.
Complexul cuprindea, de
o parte, case pentru g\zdui-
rea lepro[ilor, de alt\ parte
azile pentru b\trâni [i bol-
navi; o mare cl\dire pentru
c\l\torii str\ini; [coli pen-
tru copii, `n care se `nv\]au
[i diferite meserii. Toate a-
ceste diverse cl\diri erau
desp\r]ite prin gr\dini, ca-
re d\deau `ntregului edifi-
ciu un aspect foarte armo-
nios. Iat\ [i o descriere f\-
cut\ de c\tre Sfântul Gri-
gorie de Teologul: „Vasile
putea s\ fac\ aici s\ plou\
pâine din cer prin rug\ciu-
ne..., prin cuvântul s\u el
deschide hambarele boga]i-
lor... satur\ pe cei s\raci cu
pâine. Adun\ `n acela[i loc
pe cei r\ni]i de foame, prin-
tre ace[tia sunt unii care a-
bia mai respir\, b\rba]i, fe-
mei, copii, b\trâni... Apoi el
imit\ pe Mântuitorul Iisus
Hristos slujitor, Care, `n-
cins cu o pânz\ peste mij-
loc, nu dispre]uia s\ spele
picioarele ucenicilor, [i, cu
proprii slujitori, sau, dac\
vrem, cu cei asemenea lui
`n robie, deveni]i `n aceast\
`mprejurare, asem\n\tori
`n lucrare, el `ngrijea tru-
purile celor bolnavi, `ngri-
Sfântul Vasile cel Mare: „Negre[it, nu-i folositoare d\rnicia celor care alc\tu-
iesc cântece plâng\re]e, ca s\ moaie inimile femeilor, nici celor care fac din
infirmit\]ile trupului lor [i din r\ni prilej de negu]\torie. Acordarea de aju-
toare acestora ajunge prilej de r\utate. L\tratul unora ca ace[tia trebuie po-
tolit cu câ]iva bani; trebuie `ns\ s\ ar\t\m mil\ [i iubire de fra]i fa]\ de cei
care sunt `nv\]a]i s\ sufere necazul cu r\bdare.“
jea sufletele, aducându-le
astfel mângâiere» (Sfântul
Grigorie de Nazianz, Apolo-
gia sau cuvântarea `n care
arat\ motivele care l-au `n-
demnat s\ fug\ de preo]ie
[i Elogiul Sfântului Vasile).
~n aceast\ descriere,
Sfântul Grigorie de Nazianz
puncteaz\ una dintre carac-
teristicile majore, care fun-
damenteaz\ programul cari-
tabil al Sfântului Vasile:
destigmatizarea bolnavilor,
mai ales a celor suferinzi de
boli incurabile. Sfântul Vasi-
le nu doar c\ a stabilit un
c\min lepro[ilor, dar chiar a
`ncercat s\ `i repun\, `n o-
chii societ\]ii contemporane,
ca fiind fiin]e umane ce au
nevoie de iubire.
O nou\ concep]ie despre
boal\ [i despre bolnav
Vasiliada asigura `ngriji-
re caritabil\ `n [ase catego-
rii importante: s\racii, str\-
inii [i cei f\r\ ad\post, orfa-
nii, cei b\trâni [i infirmi, le-
pro[ii [i bolnavii. Toate a-
ceste servicii, atât tradi]io-
nale, cât [i inovatoare, au
fost combinate `n a[ez\mân-
tul Sfântului Vasile `ntr-un
mod str\lucit.
Având `n vedere varieta-
tea serviciilor caritabile ofe-
rite de Vasiliad\ nu este
surprinz\tor c\ aceasta este
privit\ ca cea mai complex\
manifestarea practic\ a fi-
lantropiei cre[tine. „Ce este
atât de surprinz\tor la acest
spital? - se `ntreba Timothy
Miller. ~n mod sigur conflu-
en]a celor [ase areale majo-
re ale serviciului caritabil“.
Sfântul Vasile era con[ti-
ent de faptul c\ impunea lu-
mii o nou\ concep]ie despre
boal\ [i despre bolnav, o
concep]ie revolu]ionar\ fa]\
de st\rile anterioare. ~ntr-a-
dev\r, `n societatea de a-
tunci, omul bolnav, devenit
neputincios `n a mai lua
parte la via]a activ\, se si-
tua `n afara interesului
membrilor comunit\]ii. El e-
ra l\sat s\ se sfâr[easc\ `n
izolare, producând doar sen-
timentul fricii de molipsire.
Spitalul Sfântului Vasile
cel Mare asigura `ngrijirea
medical\ celor bolnavi, `n
mod special a celor care nu
aveau mijloace materiale
pentru aceasta. Teodoret al
Cirului scrie c\ `mp\ratul
Valens a donat p\mânturi
pentru spital, specificând
s\ fie folosite pentru `ns\-
n\to[irea s\racilor (Teodo-
ret al Cirului, Istoria biseri-
ceasc\). Bolnavii erau tra-
ta]i `n spitale, numite de
Sfântul Vasile xenodocheia,
care se deosebeau de insti-
tu]iile caritabile de pân\ a-
tunci prin faptul c\ aveau
personal medical angajat.
Spitalul, de[i nu era o insti-
tu]ie secular\, era servit de
doctori [i asistente speciali-
zate. Sfântul Vasile a legat
administrativ spitalul de
m\n\stire, [i c\lug\rii pri-
veau slujirea `n spital ca u-
na dintre principalele `nda-
toriri monahale.
Vasiliada atr\gea
vizitatori din mari
dep\rt\ri, ca un
adev\rat loc de pelerinaj
Ideile, nu o dat\ conforme
concep]iilor noastre medica-
le moderne privind asisten]a
bolnavilor, izolarea lepro[i-
lor, munca infirmilor [i uce-
nicia copiilor, ne fac s\ ne `n-
treb\m dac\ realizarea unei
opere de asemenea propor]ii
izvora numai din reflec]iile
episcopului, ale c\rturarului
[i binef\c\torului sau, mai
ales, medicului care fusese
Sfântul Vasile cel Mare. Es-
te necesar s\ men]ion\m c\
`n afar\ de contactul Sfântu-
lui Vasile cel Mare cu medi-
cina, la Atena, `n familia lor
domnea o veche tradi]ie cu
privire la `ngrijirea bolnavi-
lor, fiindc\ `n Pontul natal,
bunicii [i str\bunicii Sfântu-
lui Vasile tr\iser\ `n preaj-
ma Sfântului Grigorie Tau-
maturgul, marele apostol al
Capadociei, de la care, se pa-
re, a mo[tenit aplecarea spre
alinarea suferin]elor. ~n afa-
r\ de aceasta, potrivit cu o-
biceiurile Bisericii cre[tine
din primele veacuri, episco-
pul era [i medicul p\stori]i-
lor s\i. ~n plus, fa]\ de aceste
argumente, se [tie c\ Sfântul
Vasile a mai avut un sf\-
tuitor priceput, `n persoana
credinciosului s\u medic Me-
letie, pe care l-a ]inut mul]i
ani al\turi, fiindc\ s\n\ta-
tea [ubred\ a Sfântului Vasi-
le cerea s\ aib\ totdeauna a-
jutor medical `n preajma sa.
Dup\ ridicarea marelui
a[ez\mânt de la Cezareea,
poporul entuziazmat striga
c\ Sfântul Vasile a `nf\ptu-
it cea mai mare dintre mi-
nunile lumii [i de atunci nu
i s-a mai zis altfel acestui a-
[ez\mânt decât Vasiliada,
nume sub care a str\b\tut
secole, pân\ la noi. Faima
operei atr\gea vizitatori
din mari dep\rt\ri, ca la un
adev\rat loc de pelerinaj, [i
nimeni nu pleca de acolo f\-
r\ s\-[i lase, zguduit, obo-
lul, fiecare pe cât `i `ng\du-
iau mijloacele. Elocin]a ce-
lebr\ a Sfântului Vasile,
mai `nfl\c\rat\ ca oricând,
contribuia la adunarea fon-
durilor menite s\ asigure
tr\inicia operei sale. Sfân-
tul Vasile `[i descrie a[ez\-
mântul s\u, `ntr-o scrisoa-
7
re adresat\ guvernatorului
provinciei, astfel: „S-ar pu-
tea, oare, sus]ine c\ `nfrun-
t\m autoritatea atunci
când ridic\m Dumnezeului
nostru o cas\ de rug\ciuni,
m\re] construit\ [i `nconju-
rat\ de locuin]e, dintre care
una `nc\ de la `nceput a
fost h\r\zit\ c\peteniei lo-
cului, iar celelalte mai mici,
potrivit cu rangul lor, servi-
torilor lui Dumnezeu, dar
care ar putea fi folosit\ de
magistra]i [i de alaiul vos-
tru? Pe cine `l p\gubim noi,
oare, dac\ `n\l]\m ad\pos-
turi pentru str\ini, pentru
c\l\tori, pentru cei pe care
neputin]a `i sile[te s\ cear\
ajutor; [i cui stric\ dac\ le
d\m mângâierea [i alina-
rea de care au nevoie, `ngri-
jitoare, medici, dobitoace de
tras [i c\r\u[i? La a[ez\-
minte cum este al nostru e
nevoie `ntotdeauna de me[-
te[ugari, de cei ce sunt de
trebuin]\ `n orice clip\, de
cei care se pricep s\ fac\ vie-
]uirea mai u[oar\; ne trebu-
ie case pentru me[te[ugari [i
tot felul de lucruri care s\
`mpodobeasc\ un loc ca a-
cesta, a[a `ncât s\ fie spre
slava Celui ce ne cârmuie [i
c\ruia I se cuvine toat\ cin-
stirea» (Epistola 94).
„Nu-i folositoare
d\rnicia fa]\ de cei
care fac din infirmit\]ile
trupului lor prilej
de negu]\torie“
~n leg\tur\ cu ajutorarea
s\racilor [i a celor bolnavi,
Sfântul Vasile ne `ndeam-
n\, printr-un mesaj devenit
acum mai actual ca oricând,
s\ fim, totu[i, chibzui]i [i a-
ten]i când facem milostenia,
c\ci `ntrucât „mul]i au mai
mult decât le este de neap\-
rat\ trebuin]\ [i pentru c\
fac din cerere prilej de ne-
gu]\torie [i temei de pl\ce-
re desfrânat\, s-a socotit
necesar ca s\ adune banii
cei c\rora li s-a `ncredin]at
grija de s\raci; [i aceia, cu
pricepere [i rânduial\, s\
fac\ `mp\r]irea celor nece-
sare dup\ trebuin]ele fiec\-
ruia. Dup\ cum bolnavii au
nevoie de multe ori de vin,
dar trebuie negre[it c\utat
timpul, m\sura [i calitatea
[i este nevoie [i de doctor
pentru darea vinului, tot a-
[a [i rânduiala ajutor\rii
celor nevoia[i nu poate s\
lucreze cu folos la to]i. Ne-
gre[it, nu-i folositoare d\r-
nicia acestei slujiri celor ca-
re alc\tuiesc cântece plân-
g\re]e, ca s\ moaie inimile
femeilor, nici celor care fac
din infirmit\]ile trupului
lor [i din r\ni prilej de ne-
gu]\torie. Acordarea de aju-
toare acestora ajunge prilej
de r\utate. L\tratul unora
ca ace[tia trebuie potolit cu
câ]iva bani; trebuie `ns\ s\
ar\t\m mil\ [i iubire de
fra]i fa]\ de cei care sunt `n-
v\]a]i s\ sufere necazul cu
r\bdare. Despre ace[tia ni
se va spune: „Am fl\mânzit
[i Mi-a]i dat s\ m\nânc“
(Mt. 25, 35)» (Omilia I la
Psalmul XIV, 6). a
 CM
YK

8 Documentar Duminic\, 1 noiembrie 2009

Sfântul Simeon Noul Teolog [i

experierea luminii dumnezeie[ti
O serie `ntreag\ de Apostoli [i P\rin]i c\tre Ava Lot, c\ nu po]i s\ te faci
ai Bisericii m\rturisesc c\ lumina c\lug\r de nu te vei face ca focul,
ar\tat\ de Dumnezeu sfin]ilor este arzând tot. El `nsu[i, f\cându-[i odat\
altceva decât cuno[tin]a din lucrurile rug\ciunea, [i-a `ntins mâinile la cer
create, e slava naturii dumnezeie[ti. E [i i s-au f\cut degetele ca zece f\clii
singura lumin\ adev\rat\, etern\, de foc. Tot a[a au fost v\zu]i
neschimbat\, prin care devenim [i noi str\lucind ca fulgerul [i Ava Pamvo, [i
lumin\, ca ni[te fii ai luminii. Aceast\ Silvan, [i Sisoe (Patericul egiptean).
lumin\ au v\zut-o Apostolii pe Tabor, Esen]a luminoas\ a lui Dumnezeu [i
pref\cându-se, schimbându-se ei manifestarea Persoanelor treimice
`n[i[i `n lumin\, apoi Maria Magdalena `nse[i prin lumina v\zut\ de cei cura]i
[i ceilal]i sfin]i. ~n sensul acesta cu inima le-a subliniat Sfântul Simeon
trebuie `n]eles cuvântul lui Ava Iosif Noul Teolog.
c\ci atunci când e comunicat tarea p\rintelui s\u duhov-
nu se divide `n mai multe, ci nicesc - Sfântul Simeon E-
de diac. Liviu PETCU r\mâne indivizibil [i exist\ vlaviosul - el s-a `nvrednicit
Caracterizând pe Dumne- `n mine; r\sare `n mine `n\- de vederea luminii dumne-
zeu ca lumin\, Sfântul Si- untrul tic\loasei mele inimi zeie[ti. Pe acest p\rinte spi-
meon spune: „Dumnezeu es- ca un soare sau ca discul u- ritual al s\u `l considera un
te lumin\, o lumin\ nesfâr- nui soare, ar\tându-se sferic, adev\rat sfânt, `nchinân-
[it\ [i necuprins\. Toate ce- luminos, ca o flac\r\“ (Im- du-i diferite imnuri [i o zi de
le din jurul Lui sunt lumin\ nele iubirii dumnezeie[ti, 1). s\rb\torire pe an. Fiin]\ ha-
comun\ [i `mp\r]it\ f\r\ Sfântul Simeon nume[te rismatic\, b\trânul angelic
`mp\r]ire `ntre persoane pe Dumnezeu Cel Unul `n fi- i-a ap\rut lui Simeon chiar
(…) Tat\l e lumin\, Fiul e in]\ [i `ntreit `n Persoane - de la prima viziune pe care a
lumin\, Duhul e lumin\. Izvorul acestei lumini dum- avut-o: „{i stând `n apropie-
Cei trei sunt o lumin\ uni- nezeie[ti necreate. Dumne- rea acelei lumini i s-a ar\tat
c\, simpl\, necompus\, ne- zeu este lumin\ suprafiin- `n chip uimitor b\trânul a-
temporal\ (…) Tot ce vine ]ial\: „Lumin\ este Tat\l, cela sfânt [i deopotriv\ cu
de la Dumnezeu este lumin\ lumin\ este Fiul, lumin\ `ngerii“ (Cateheze). ~n tim-
[i ce ne vine din lumin\: lu- Duhul Sfânt, o lumin\ a- pul acestui moment capital,
min\ e via]a, lumin\ nemu- temporal\, net\iat\, necon- `n sfin]enia sa ascuns\, dar
rirea, lumin\ iubirea, pacea, topit\, necreat\, nem\rgini- v\zut\ de Dumnezeu [i de Sfântul Simeon Noul Teolog (949-1022),
adev\rul, u[a `mp\r\]iei ce- t\, nelipsit\ de nimic, nev\- `ngeri, b\trânul `ndrum\tor unul dintre sfin]ii care a primit supranumele
rurilor, lumin\ este Hristos, zut\, ca una ce este [i se `n- servea de icoan\ (imagine) a de „Teologul“, ca [i Sfântul Apostol
Mântuitorul [i ~mp\ratul ]elege `n afar\ de toate [i lui Hristos, mai bine zis era
chipul viu al lui Hristos, [i, Ioan [i Sfântul Grigorie de Nazianz
lumii; lumin\ pâinea Tru- mai presus de toate, pe care
pului S\u neprih\nit, lu- nimeni dintre oameni n-a ca urmare, `l introduce `n nematerial\ [i p\rându-i-se numai celor cu inima cu-
min\ potirul preacinstitului putut vreodat\ s\ o vad\ lumina Duhului Sfânt, din- c\ s-a f\cut el `nsu[i lumi- rat\. Duhul Sfânt exist\ [i
S\u sânge, lumin\ ~nvierea `nainte de a se fi cur\]it, nici colo de forme. ~l introduce n\, [i uitând toat\ lumea, a lucreaz\ `nl\untrul omului
Sa, lumin\ degetul S\u, lu- nu a primit-o `nainte de a o numai, pentru c\ singurul ajuns plin de lacrimi [i de când acesta a f\cut eforturi
fi v\zut“ (Cartea discursuri- Mijlocitor este Fiul. bucurie [i de veselie negr\i- de a se cur\]a de patimi [i
min\ mâna Sa, lumin\ ochii
S\i; lumin\ e Domnul, gla- lor etice, Discursul 10). t\. Apoi mintea lui s-a `n\l- s-a preg\tit pentru ar\tarea
sul S\u, ca lumin\ din lumi- Lumina nu ]at la cer [i a v\zut alt\ lu- Domnului Hristos, pentru a
n\“ (Tratat teologic III). Ele C\ile spre lumina suport\ indiferen]a min\ mai limpede decât cea vedea lumina dumnezeiasc\
sunt lumin\, dar `n acela[i care era aproape de el“ unindu-se cu Dumnezeu `n
timp r\mân ceea ce sunt.
dumnezeiasc\ omului mândru (Ibidem). iubire. Mintea omului este
Toate ale lui Hristos sunt Mul]i sfin]i au v\zut lu- Prima experien]\ a vede- Ajutorul oferit de p\rinte- comparat\ cu o candel\ care
lumin\, [i toate cele din ju- mina dumnezeiasc\ `nc\ din rii luminii este descris\ de le duhovnicesc nu face de a[teapt\ scânteia dumneze-
rul Lui sunt luminate, per- via]a aceasta, `nvrednicin- Sfântul Simeon `n Cateheza prisos treptele ascetice pe iasc\ pentru a primi lumina.
soanele cu voia lor, lucrurile du-se de ea ca de o arvun\ a 22, unde apare sub numele care trebuie s\ le parcurg\ Odat\ primit\, mintea este
f\r\ voia lor. fericirii ve[nice. Unora, tân\rului Gheorghe, poves- novicele pentru a ajunge la aprins\ de lumina harului
Lumina divin\ nu este Domnul Hristos le-a d\ruit tirea f\cându-se la persoana des\vâr[ire, ci acesta este dumnezeiesc care o `nv\luie.
una material\ [i nici spiri- ca `n timpul rug\ciunii sau a III-a: „A[adar, stând el `n con[tientizat de p\rintele Omul se une[te duhovnice[te
tual\ sau sensibil\, dar nici al chinurilor pentru El, tru- picioare `ntr-o zi [i spunând s\u c\ trebuie s\ `nceap\ [i trupe[te cu Dumnezeu [i
nu este o lumin\ inteligibil\ pul lor s\ r\spândeasc\ lu- mai mult cu mintea decât cu procesul desp\timirii [i al astfel se face prin har un
sau de ordin intelectual. A- min\, `ncât str\luceau, fiind gura: «Dumnezeule, milosti- asprelor nevoin]e pentru a dumnezeu prin `nfiere.
ceast\ lumin\ este divin\ [i `nv\lui]i `n lumin\. Sfântul ve[te-Te spre mine p\c\to- se `nvrednici de vederea Lumina cea dumnezeias-
necreat\. Lumina divin\ [i Simeon ne `ndeamn\ pe to]i sul!» (Luca 18, 13), dintr-o dumnezeie[tii lumini: „prin c\ se poate s\l\[lui `n cei
vederea ei `nseamn\ a-L cu- s\ dorim a fi lumina]i de a- dat\ o str\lucire dumneze- mult\ osteneal\ [i cu multe drep]i. Ace[tia simt [i v\d
noa[te pe Dumnezeu `n lu- ceast\ lumin\ dumnezeias- iasc\ l-a `ncununat de sus [i lacrimi [i cu `nstr\inare e- lumina Lui. Ea este un dar
mina Sa cea mai neapropia- c\ [i s\ ne silim a `nc\lzi `n a umplut tot locul. Iar atunci xact\ [i cu ascultare des\- al lui Dumnezeu prin care El
t\ [i aceast\ `mp\rt\[ire de noi dragostea [i dorirea sla- când s-a petrecut aceasta, vâr[it\ [i cu o total\ tr\ire a locuie[te `n cei credincio[i,
lumin\ este pe m\sura cre- vei [i frumuse]ii dumneze- tân\rul nu mai [tia [i a ui- voii proprii [i cu multe alte prin mijlocirea rug\ciunii, a
din]ei noastre [i a cur\]irii ie[ti. Numai `n felul acesta tat dac\ era `n cas\ sau sub `ntreprinderi [i f\ptuiri nevoin]elor [i a Sfintelor
de p\cat. Astfel, lumina r\- putem `nfrunta `ntunericul, un acoperi[. Fiindc\ de pre- foarte aspre, mergând eu pe Taine. Celor mai mul]i, din
mâne necunoscut\ celor `m- când Dumnezeu-Lumina es- tutindeni vedea numai lu- o cale de neoprit [i de ne- p\cate, nu li se arat\ m\car
p\timi]i [i lume[ti. te cu noi [i `n noi. min\ [i nu [tia dac\ mai `ntârziat, m-am `nvrednicit o adiere a sa, pentru c\ lu-
Sfântul Simeon nume[te Sfântul Simeon Noul Teo- umbla pe p\mânt. Nu mai iar\[i s\ v\d `n chip nedes- mina nu suport\ indiferen]a
pe Dumnezeu flac\r\, foc log a experiat aceast\ lumi- era `n el nici team\ de a nu lu[it o mic\ raz\ a acelei omului mândru. Dobândirea
duhovnicesc [i soare nema- n\ din fraged\ adolescen]\, c\dea, nici grij\ de lume, ni- preadulci [i dumnezeie[ti lu- vederii luminii dumnezeie[ti
terial: „Dar Acela e (Foc) du- mai `ntâi ca dar al lui Dum- mic din cele ce-i n\p\desc mini“ (Ibidem). Experierea depinde de progresul duhov-
hovnicesc, cu neputin]\ de nezeu, iar apoi ca rod al in- pe oamenii ce poart\ trup luminii se face `n sufletul nicesc al fiec\ruia, de capa-
`mp\r]it, e cu des\vâr[ire tenselor sale osteneli asceti- nu-i ataca gândul, ci fiind cu cur\]it de patimi. Dumne- citatea fiec\ruia de a o primi
inseparabil [i indivizibil; ce. Sub `ndrumarea [i ascul- totul `mpreun\ cu lumina zeu Se descoper\ `n lumin\ cu iubire.

CM
YK

Duminic\, 1 noiembrie 2009
Sfântul Simeon Noul Teolog vorbe[te cu
regularitate despre vederea lui Hristos ca lumin\.
Cu Sfântul Simeon, mistica `ntunericului face loc
misticii luminii, iar norul luminos descris de el nu
este norul lui Moise, ci lumina Taborului
Calit\]ile sau `nsu[irile
luminii divine
Sfântul Simeon prezint\
adeseori `n Imnele dragostei
dumnezeie[ti lumina dum-
nezeiasc\ pe care o vede ca
pe una care-i vorbe[te. ~n
Imnul 22, Dumnezeu-Lumi-
na `i prezint\ Sfântului Si-
meon calit\]ile suprafire[ti
ale ei: „Crede deci c\ Eu
sunt o lumin\ f\r\ form\, `n
`ntregime simpl\, necompu-
s\, indivizibil\ prin fire, cu
neputin]\ de iscodit, apro-
piat\ `n chip neapropiat (ac-
cesibil\ `n mod inaccesibil);
c\ci M\ las privit cu adev\-
rat, M\ ar\t cu iubire de oa-
meni schimbându-Mi forma
dup\ puterile fiec\rui om;
nu suf\r Eu aceasta (schim-
bare), ci cei ce se `nvredni-
cesc s\ M\ vad\ a[a, c\ci
altfel n-ar putea, nici n-ar a-
junge la mai mult; de aceea
aceia[i M\ v\d uneori soare
- atunci când au mintea cu-
rat\ -, iar uneori stea - a-
tunci când se vor g\si sub
`ntunericul [i noaptea aces-
tui trup. C\ldura iubirii M\
face foc [i str\lucire, c\ci a-
tunci când se aprinde `n tine
c\rbunele prieteniei, v\-
zând râvna iubirii tale, M\
g\sesc [i Eu unit cu aceasta
[i dau lumin\ [i M\ ar\t ca
foc, Eu Cel ce am creat focul
cu cuvântul“ (Erosurile im-
nelor dumnezeie[ti, 22).
~n Imnul 22, Lumina con-
tinu\ s\ se prezinte astfel:
„(…) prin fire sunt cu nepu-
tin]\ de negr\it, cu totul de
nespus, de nerostit [i de ne-
recunoscut pentru oameni [i
`ngeri, [i de ne`n]eles pentru
orice alt\ fiin]\ creat\. Cu-
noa[te numai cele ale tale
sau, `nc\ [i mai bine, pe tine
`nsu]i [i atunci vei cunoa[te
c\ Eu sunt cu totul de necu-
prins [i de ne`n]eles, c\ sunt
`mpreun\ [i `i iubesc numai
pe cei ce M\ iubesc [i-[i aduc
aminte cu c\ldur\ de porun-
cile Mele [i care nu prefer\
nicidecum `n locul acestora
ceva din cele ce curg: cu ei
voi vorbi [i voi fi acum [i `n
veci. Amin.“ (Ibidem).
~ntâlnirea personal\
cu Hristos, Care Se
descoper\ `n lumin\
Vorbind despre lumina
dumnezeiasc\, Sfin]ii P\-
rin]i au sub`n]eles-o totdea-
una ca manifestare a lui
Dumnezeu Cel personal sau
tripersonal.
Nu vederea luminii `n si-
ne constituie momentul cen-
tral al vie]ii mistice, ci `ntâl-
nirea personal\ cu Hristos,
Care Se descoper\ `n lumi-
n\, cunoa[terea mistic\ a lui
Hristos [i unirea cu El. {i
numai `n clipa `n care Hris-
tos `ncepe s\ vorbeasc\ cu
noi, `n inima noastr\, prin
Sfântul Duh, dobândim cu-
no[tin]a personal\.
Sfântul Simeon se refer\
la vederea fe]ei lui Hristos `n
lumin\. Oricum, aceasta e o
experien]\ a unei luminozi-
t\]i pure, mai degrab\ decât
apari]ia fe]ei `ntr-o anumit\
form\. Este o lumin\ ce nu
poate fi `n]eleas\, dar sub
razele ei se `n]elege totul. Ea
este o cunoa[tere mai presus
de limita puterilor naturale
la care nu se poate ajunge
CM
YK
oricât ar evolua spiritul nos-
tru. La ea se ajunge printr-
un salt, prin r\pirea ei de
c\tre Duhul. Dumnezeu Se
cunoa[te fiindc\ Se desco-
per\ [i El apare ca lumin\,
din care pricin\, `n actul cu-
noa[terii supranaturale, noi
facem experien]a luminii di-
vine. Atât cunoa[terea, cât
[i `ntreaga tr\ire spiritual\
ar fi imposibil\ f\r\ aceast\
lumin\, deoarece ea este
punctul de contact dintre
noi [i Dumnezeu. Un ele-
ment ce trebuie eviden]iat la
Sfântul Simion Noul Teolog
este transfigurarea - adic\
transfigurarea atât a trupu-
lui, cât [i a sufletului, prin
p\trunderea `ntregii fiin]e
de lumina divin\.
La `nceput ea se poate a-
r\ta ca o stea ce r\sare de-
parte, iar pe m\sura purifi-
c\rii sufletului ea devine un
soare mare, lumin\ [i foc
dumnezeiesc, ce cuprinde `n-
treg trupul [i sufletul, aprin-
zând toate cele din\untru [i
transformându-le `n lumin\.
Adeseori, experien]a sim]irii
prezen]ei luminii se realizea-
z\ `n stare de extaz sau r\pi-
re, deasupra lumii acesteia
materiale [i imperfecte.
Pentru cei pâng\ri]i de
p\cate, aceast\ lumin\ este
inexistent\ [i invizibil\, pen-
tru cei ce lupt\ cu patimile
[i urc\ pe c\rarea desp\ti-
mirii, dobândirea ei este o
promisiune, speran]\ [i do-
rin]\, iar celor duhovnice[ti
ea le vorbe[te `n suflet, `n
inima lor curat\.
Vederea luminii dumne-
zeie[ti nu este o analogie
simbolic\ cu lumina fizic\
sau o simpl\ teorie, ci sem-
nul prezen]ei vii [i personale
a lui Hristos. ~n lumina divi-
n\ omul ~l vede pe Hristos, ~l
cunoa[te [i comunic\ cu El.
Mistica `ntunericului
face loc misticii luminii
Vorbind despre modul de
manifestare [i lucrare al lu-
minii, Sfântul Simeon spune
c\ lumina transform\ [i pre-
face `n lumin\ tot ceea ce a-
tinge. ~n Imnul 16, Sfântul
Simeon m\rturise[te despre
fa]a sa [i despre toate m\du-
larele sale devenite purt\-
toare de lumin\: „El `nsu[i
Se g\se[te `ntru mine, ful-
gerând `n\untrul inimii me-
le tic\loase, `nv\luindu-m\
de jur-`mprejur cu str\luci-
rea Lui nemuritoare, f\când
s\ scânteieze toate m\dula-
rele mele cu razele Sale, `m-
pletindu-Se `ntreg cu mine,
m\ s\rut\ `ntreg, Se d\
`ntreg mie, nevrednicului, [i
m\ satur de iubirea [i fru-
muse]ea Lui, m\ umplu de
pl\cerea [i `ndulcirea dum-
nezeiasc\, m\ `mp\rt\[esc
de lumin\, m\ `mp\rt\[esc
[i de slav\, iar fa]a mea
str\luce[te ca [i a Celui do-
rit de mine [i toate m\du-
larele mele devin purt\toare
de lumin\“.
Lumina dumnezeiasc\ se
manifest\ ca iubire, `mplini-
re, bucurie, fericire, frumu-
se]e, pace [i dulcea]\. Lumi-
na este [i o comunicare a
CM
YK
dragostei `n mod reciproc,
c\ci harul dumnezeiesc se
reveleaz\ ca lumin\ [i se
simte ca iubire rev\rsat\ `n
suflet. Ea aduce sufletului o
bucurie nem\surat\ [i o vo-
io[ie de negr\it, sufletul um-
plându-se de ea pân\ la sa-
tura]ie. Fiind imaterial\ ea
are efect, mai `ntâi, asupra
intelectului (nous), str\lu-
cind `n el, iluminându-l, pu-
rificându-l, prinzându-l `n
extaz dup\ Dumnezeu. ~n-
s\, toate m\dularele trupu-
lui devin luminoase, [i omul
`ntreg este transfigurat. ~n
manifest\rile ei de la `nce-
put, lumina duce la pierde-
rea cuno[tin]ei, nu mai [tii
unde te afli, nici dac\ mai
e[ti `n trup sau nu. Simeon
vrea s\ o simt\ `n c\u[ul
palmelor sale, strângându-
le, `ns\ ea `i scap\. Necu-
noscut\ la primele sale apa-
ri]ii, lumina se manifest\ a-
poi ca Dumnezeu ~nsu[i,
Hristos [i Sfântul S\u Duh.
Dar este mai ales lumina lui
Hristos. Potrivit Sfântului
Simeon, lumina divin\ este
Dumnezeu ~nsu[i `n desco-
perirea Sa fa]\ de persoana
uman\. Ca [i `n mistica siri-
ac\, lumina este uneori
identificat\ de Sfântul Si-
meon cu Sfânta Treime. Tot
Simeon vorbe[te cu regula-
ritate [i de vederea lui Hris-
tos ca lumin\. Dup\ cum am
mai spus, Simeon vorbe[te
de Hristos ca ap\rând `ntr-o
form\ vizibil\, dar numai ca
lumin\ sau uneori ca voce.
Cu Sfântul Simeon, mistica
`ntunericului face loc misti-
cii luminii. Norul v\zut de
Simeon nu este norul lui
Moise, ci lumina Taborului.
El vede un fel de nor foarte
luminos, f\r\ form\ sau cu-
loare, [i plin de slava negr\-
it\ a lui Dumnezeu. Sfântul
Simeon descrie astfel lumi-
na `ndumnezeitoare: „Dum-
nezeu este lumin\ [i con-
templarea Sa este asemenea
unei lumini (…) ~ntrebând:
e[ti Tu, Dumnezeul meu?
Prime[te r\spunsul: Da, Eu
sunt Dumnezeul f\cut Om
pentru tine, [i, iat\, c\ Eu
te-am f\cut [i te voi face,
dup\ cum vezi, dumnezeu
(…). Cum aceast\ lumin\ se
f\cea deasupra sa, aseme-
nea soarelui `n splendoarea
lui de la prânz, [i-a dat sea-
ma c\ era el `nsu[i `n cen-
trul luminii, plin de bucurie
[i de lacrimi (…) A v\zut lu-
mina unindu-se, ea `ns\[i,
`ntr-un mod de necrezut cu
trupul s\u [i p\trunzând `n-
cet-`ncet `n m\dularele sale
(…) [i f\cându-l [i pe el pe
de-a-ntregul foc [i lumin\“.
Vederea luminii
dumnezeie[ti
`n via]a viitoare
Experierea luminii dum-
nezeie[ti `n aceast\ via]\ es-
te o arvun\ [i o pregustare a
bun\t\]ilor din `mp\r\]ia
luminii [i a iubirii lui Dum-
nezeu. ~n aceast\ lumin\
dumnezeiasc\, Hristos va
str\luci la cea de-a doua ve-
nire a Sa pe p\mânt `ntru
9
slav\. Sfin]ii, ca unii ce s-au
f\cut asem\n\tori cu Dum-
nezeu, gust\ `nc\ din aceas-
t\ via]\ anticipat nesfâr[ite-
le bucurii ale vie]ii ve[nice.
Harul Duhului Sfânt este
prezent `n sfin]i nu numai
`n timpul vie]ii, ci [i dup\
moarte. Acea lumin\ v\zut\
pe Muntele Taborului este
lumina de care sfin]ii vor a-
vea parte `n `mp\r\]ia ceru-
rilor. Aceast\ lumin\ nefi-
ind nici material\, nici spiri-
tual\, ci divin\ [i necreat\,
se comunic\ omului `ntreg,
f\cându-l viu `n comuniune
cu Sfânta Treime.
Fiecare credincios ren\s-
cut la o via]\ nou\ are posi-
bilitatea, prin colaborare cu
harul, s\ ajung\ `nc\ din
via]a aceasta, prin rug\ciu-
ne, desp\timire [i lucrarea
virtu]ilor, la vederea luminii
dumnezeie[ti. ~ndumnezei-
rea prin har poate fi atins\
`nc\ din via]a aceasta, dar
vederea luminii dumneze-
ie[ti va fi des\vâr[it\ `n via-
]a viitoare. ~n veacul viitor
`naint\m la nesfâr[it `n tai-
n\ [i vom `n]elege treptat
ceea ce `nc\ nu `n]elegem.
Lumina `mp\r\]iei pe ca-
re o v\d sfin]ii este o lumin\
personal\. Mo[tenirea [i `m-
p\r\]ia noastr\ este Hris-
tos. Lumina dumnezeiasc\
lumineaz\ o[tirile `ngere[ti.
Ele o privesc (o contempl\)
cu nesfâr[it\ bucurie. La ve-
derea deplin\ a Domnului
Hristos `n lumin\ vor ajun-
ge cei ce cred `n El, `n via]a
etern\. Acolo drep]ii ca lu-
min\torii vor str\luci. ~n
aceasta va consta fericirea
lor nesfâr[it\. Atunci nu in-
divizi izola]i, ci neamurile
vor umbla `n lumin\ (Apoc.,
21, 24). Lumina va fi cu atât
mai mare, cu cât va izvor`
din to]i, descoperindu-se `n
aceast\ lumin\ comorile po-
ten]iale afl\toare `n to]i.
C\ci totul se face ar\tat la
lumin\ (Efes. 5, 13). Lumi-
na care `i va lumina pe to]i
[i `n care to]i se vor lumina
ca persoane va fi Hristos.
Hristos va lumina toate [i Se
va ar\ta tuturor drep]ilor
`mp\r]indu-le r\spl\]ile fe-
ricirii. Atunci nu va mai fi
nici o distan]\ `ntre El [i
sfin]ii S\i, „[i ei nu vor vedea
decât pe ~mp\ratul pretutin-
deni. El va fi `n fa]a fie-
c\ruia [i fiecare `n fa]a Lui [i
va lumina `n fiecare, [i fieca-
re va lumina `n El“ (Cuvân-
t\ri morale, cuv. 1, cap. 5).
Va fi o lumin\ care va cople-
[i toate luminile fizice. „Ei
nu vor avea trebuin]\ nici
de lamp\, nici de lumina
soarelui, c\ Domnul Dum-
nezeu `i lumineaz\ pe ei. {i
noapte nu va mai fi acolo“
(Apoc. 22, 5). Cei ce vor fi `n
fa]a lui luminoas\ a lui Hris-
tos vor str\luci [i ei mai
mult decât razele soarelui.
Cei pleca]i din lumea a-
ceasta, `n n\dejdea `nvierii
[i a vie]ii ve[nice, v\d lumi-
na dumnezeiasc\. Pe p\-
mânt o pot vedea când voin-
]a lui Dumnezeu `ng\duie,
cei cu inima curat\, a[a cum
a spus ~nsu[i Mântuitorul
(Mt. 5, 8). a
10 Ora de Religie Duminic\, 1 noiembrie 2009

„Copiii nu prea vin la biseric\ pentru

c\ le place mai mult la calculator“
Iuliana Nicoleta Deciu este o feti]\ de 10 ani cum rar g\se[ti.
„A[a sunt to]i copiii“, ve]i spune, doar c\ feti]a are „un acel
ceva“ ce nu poate fi prins `n cuvinte. Tot timpul zâmbitoare,
luminoas\ [i blând\, Iuliana merge zi de zi la biseric\, `n acest
fel preferând ea s\-[i petreac\ timpul liber. Este o prezen]\
constant\ mai ales la slujbele de la Catedrala „Sfântul Spiridon -
Nou“, unde to]i credincio[ii o cunosc.
Copila se roag\ con[tiincios, sear\ de sear\, la Vecernii, pentru
„mult\ `n]elepciune la [coal\, ca s\ `nv\] foarte bine, [i pentru
mami [i sora mea, ca s\ fie s\n\toase“. Rug\ciunile fetei se
`mplinesc. La fiecare sfâr[it de an [colar, prime[te coroni]\ [i le
are aproape pe cele mai bune prietene ale ei, cu care `mparte
totul - mama [i sora.

via]a asta trebuie s\ treci prin multe,

de Raluca BRODNER
Târziu, dup\ discu]ia cu Iuliana,
mi-am dat seama care este motivul
pentru care `i place s\ citeasc\ mereu
Psalmul 3 al lui David. Acesta din ur-
m\ este esen]a existen]ei sale de copil
[i a familiei din care provine, structu-
rat\ `n tot atâtea paragrafe - opt - cât
are imnul biblic.
Doamne, cât s-au `nmul]it cei
ce m\ nec\jesc! Mul]i se
scoal\ asupra mea;
A fost odat\ o familie `ntreag\. Ma-
ma, tata [i dou\ fete. Iuliana este una
dintre copile. La fel ca [i sora ei, mai
mare cu doi ani, feti]a era prea mic\
s\ `[i dea seama de ruptura iremedia-
bil\ dintre p\rin]i s\i. Fetele au r\-
mas la mam\, iar tat\l s-a f\cut ne-
v\zut. De aici `ncepe drumul `n lumi-
n\ al Iulianei, pe care mama a dus-o
de când era `n fa[\ la biseric\. Singu-
re [i f\r\ nici un sprijin, cele trei su-
flete [i-au g\sit lini[tea [i ajutorul `n
Dumnezeu.
Mul]i zic sufletului meu: „Nu
este mântuire lui, `ntru
Dumnezeul lui!“
Au fost ani grei, dar mama Cornelia
nu a renun]at la lupt\, pentru c\, spune
ea: „Nu se poate s\ fie numai bine, prin
Iuliana este cea mai mic\ participant\
la catehezele de la „Sfântul Spiridon - Nou“
c\ altfel nu L-ai cunoa[te a[a bine pe
Dumnezeu“. Când alte mame cad sece-
rate de vicii otr\vitoare, depresii, sinu-
cideri, mama Iulianei a mers mai de-
parte, c\l\uzit\ de `ngerul ei bun. Nu a
dat ascultare gurilor rele [i nici gându-
rilor negre care `i mai d\deau târcoale
când greul devenea insuportabil.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul
meu e[ti, slava mea [i Cel ce
`nal]i capul meu.
Credin]a mamei [i a copilelor sale
le-a salvat. Vin zilnic la biseric\. De
obicei, merg la „Sfântul Spiridion -
Nou“. Iuliana este aproape nelipsit\
de la slujbe, o cunoa[te toat\ lumea.
{tie pe de rost programul slujbelor [i
le ajut\ cum se pricepe mai bine pe fe-
meile care `ngrijesc de l\ca[ul sfânt.
„Simt ceva deosebit de fiecare dat\
când vin la Dumnezeu. Eu cred `n
Dumnezeu, pentru c\ a[a sunt eu…
`mi place. Când m\ rog, ~i spun s\-mi
dea mult\ `n]elepciune la [coal\, ca s\
`nv\] foarte bine. {i m\ rog [i pentru
mami [i sora mea s\ fie s\n\toase“,
spune fata de 10 ani.
Cu glasul meu c\tre Domnul
am strigat [i m-a auzit din
muntele cel sfânt al Lui.
Rug\ciunile fetei se `mplinesc. La
fiecare sfâr[it de an [colar a primit co-
„M\ rog Sfântului Spiridon ca mama
[i surioara mea s\ fie s\n\toase“
roni]\ [i le are aproape pe cele mai
bune prietene ale ei, cu care `mparte
totul - mama [i sora.
Chiar dac\ este doar un copil, nu se
desparte de grija pentru rug\ciune.
Acas\ se roag\ cu lumânarea aprins\,
iar când particip\ la slujbele de Ve-
cernie, deschide deseori Acatistul ce-
lor 40 de mucenici [i Acatistul Sfântu-
lui Nectarie. „~mi place s\ m\ rog cu
lumânarea aprins\, a[a vorbesc mai
bine cu Dumnezeu. M-am `nv\]at s\-i
spun Lui totul, El m\ ascult\ [i m\
ajut\“, crede micu]a.
Eu m-am culcat [i am adormit;
sculatu-m-am, c\ Domnul m\
va sprijini.
Credin]a copilei este de ne`nduple-
cat [i porne[te dintr-un sentiment de
sinceritate, plin de cur\]ie. Dup\ cum
vorbe[te, pentru Iuliana nu este un
act mecanic mersul la biseric\, cre-
din]a ei `n Dumnezeu, ci o tr\ire cu
totul con[tient\, care `i face pl\cere.
De altfel, divinitatea este prezen]\
constant\ `n familia sa, iar icoanele
(despre care un copil spunea odat\ c\
sunt tablourile de familie ale lui Dum-
nezeu) sunt portretele prietenilor pe
care fata `i `ndr\ge[te nespus [i de-
spre care consider\ c\ „[i ei valoreaz\
ceva, pe unii `i cheam\ Petru sau Pa-
vel, sau au alte nume, [i ei se roag\ la
Dumnezeu“.
Sear\ de sear\ `ngenuncheaz\ `n
fa]a icoanelor [i spune rug\ciunile ~n-
gera[ul, Crezul, Tat\l Nostru. „O sin-
gur\ dat\ mi-a fost somn, dar tot am
reu[it s\ le zic. M-am pus `n genunchi
[i le-am zis cu voce tare, ca s\ pot fi
atent\“, zâmbe[te Iuliana.
Diminea]a iar\[i se roag\. Cite[te
acatistele Sfântului Nicolae [i al Sfân-
tului Spiridon, la care mai adaug\ cu-
vintele unei rug\ciuni ajut\toare.
Nu m\ voi teme de
mii de popoare, care
`mprejur m\ `mpresoar\.
„Unii colegi de la [coal\ `mi zic c\
de ce merg `n fiecare zi la biseric\. Ce
fac eu acolo? Lor li se pare greu. Mie
nu mi se pare atât de greu. Chiar de-
loc. ~mi place foarte mult s\ vin“, ex-
plic\ eleva din clasa a IV-a.
Ce le r\spunde Iuliana colegilor ei?
„Anul trecut am stat la rând la Biseri-
ca „Sfântul Mina“ [i un om mi-a dat
ni[te icoane [i ni[te semne de carte cu
Sfântul Mina. Am dat `n clas\ [i mi-a
mai ajuns [i mie, [i pentru mama [i
sora mea. Acum to]i colegii mei le ]in
`n carnet, chiar dac\ ei nu prea merg
la biseric\. Mai mult merg `n ora[,
sau se uit\ la televizor, ori se joac\ pe
calculator. Dar ce s\ le zici?“
Scoal\, Doamne, mântuie[-
te-m\, Dumnezeul meu, c\ Tu
ai b\tut pe to]i cei ce m\
vr\jm\[esc `n de[ert; din]ii
p\c\to[ilor ai zdrobit.
Cât timp vorbesc cu Iuliana, pe o
banc\ din curtea Bisericii „Sfântul
Spiridon - Nou“, grupuri mici de oa-
meni se `ndreapt\ ca atrase de mag-
net spre intrarea `n lo\ca[ul de rug\-
ciune. Mul]i b\trâni, prea pu]ini ti-
neri, copii deloc, cu excep]ia unui b\-
ie]el a]ipit pe scaun.
„Copiii nu prea vin la biseric\, pen-
tru c\ le place mai mult la calculator.
Am citit `ntr-un ziar c\ un copil a a-
dormit pe calculator, [i a doua zi tot
a[a umbla, [i pân\ la urm\ a murit.
Eu, chiar dac\ a[ avea un calculator,
nu a[ sta toat\ ziua `n fa]a lui“, este
de p\rere Iuliana.
A Domnului este mântuirea
[i peste poporul T\u,
binecuvântarea Ta.
„Trebuie s\ ai mereu n\dejde `n
Dumnezeu. Nu se poate altfel. Cea
mare plânge c\ nu poate veni la bi-
seric\, pentru c\ i-a schimbat pro-
gramul la [coal\. S-au obi[nuit la bi-
seric\. De aici prindem putere. Plec
mai u[oar\, nu mai sunt a[a obosit\,
vin plin\ de griji [i plec f\r\ ele. M\
gândesc de fiecare dat\ c\ sunt oa-
meni `n situa]ii mult mai grele. Pe
fete le aduc la biseric\ s\ le ]in sub
paza lui Dumnezeu. Trebuie s\ le
r\mân\ ceva `n suflet, chiar dac\ ele
vor cre[te. O s\ `ntâmpine destule
greut\]i [i ispite, dar s\mân]a de
credin]\ trebuie le r\mân\. ~mi do-
resc s\ nu se `ndep\rteze niciodat\
de Dumnezeu [i de credin]\“, arat\
cu convingere mama Iulianei. Copi-
lul o lini[te[te cu un zâmbet larg pe
fa]\: „P\i, când voi fi mare, tot aici o
s\ vin, la Sfântul Spiridon!“. a
 Duminic\, 1 noiembrie 2009
„Fiecare apartament va avea un contor pentru imagini“
O Fata Morgana fermeca, la mijlocul secolului al
XX-lea, o lume `ntreag\. Lumea de iluzii [i
miracole ale cinematografiei ascundea, `n spatele
ecranului alb pe care se proiectau imagini, o
`ntreag\ industrie. Ziarele interbelice ofereau
aproape zilnic noi informa]ii din lumea filmelor,
anun]=nd premierele, precum [i felul `n care se
preg\tea o megaproduc]ie.
Economia american\ a fost
puternic influen]at\ de apari-
]ia filmului vorbit. Pe de alt\
parte, criza financiar\ din pe-
rioada interbelic\ a avut efec-
te [i asupra industriei de la
Hollywood.
O t=n\r\ actri]\ pe nume
Annabella povestea `n ziarul
„Curentul“ din 3 februarie
1935 despre „Ce am v\zut la
Hollywood“: „California este o
]ar\ foarte curioas\. Totul pa-
re decor. La Hollywood nu
sunt case adev\rate. Din cau-
za deselor cutremure ele nu
se construiesc mult mai solid
dec=t casele reconstituite `n
studio pentru `nscenarea fil-
melor. Nu prea am avut timp
s\ vizitez California. Am stat
tot timpul `n Movietown City,
ora[ul studio al casei Fox pen-
tru care am lucrat versiunea
francez\ a «Caravanei». {ti]i
ce este Movietown City? E o
lume! G\se[ti aici un ora[ chi-
nezesc, unul arab, unul euro-
pean, unul rusesc, str\zi ade-
v\rate, plaje, biserici, tere-
nuri de sport“. Actri]a poves-
te[te despre cum a realizat re-
gizorul Erik Charell filmul `n
care a jucat: „Erik Charell are
metode cu totul noui de regie.
El lucreaz\ cu un singur apa-
rat de filmat [i f\r\ a `ntreru-
pe scena. El nu filmeaz\ pla-
nuri. Actorul joac\ ne`ntre-
rupt ca `n realitate. Aparatul
de filmat `ns\, montat pe roti-
le [i pe o macara anume con-
struit\, se apropie de inter-
pre]i `n momentul oportun,
pentru a se dep\rta [i a-[i
concentra apoi privirile `n alt
punct sau asupra altui perso-
naj. Am filmat toate scenele
`n ordine cronologic\ a scena-
riului. Charell nu ne-a l\sat
s\ ne machiem prea mult. La
marea scen\ a banchetului,
c=rna]ii de cauciuc [i puii
frip]i de carton au fost `nlocu-
i]i cu m=nc\ruri adev\rate.
Figuran]ii m=ncau cu o poft\
nebun\ [i sorbiau din plin cu-
pele cu vin adev\rat“.
„De unde se recruteaz\ ve-
detele“ putem afla din edi]ia
de pe 9 ianuarie 1940 a ziaru-
lui „Universul“: „Evindent c\
multe din vedetele Hollywo-
odului se recruteaz\ de pe
scen\. Au fost actri]e de tea-
tru ca Bette Davis, Elizabeth
Bergner sau Marlene Die-
trich... Dar Greta Garbo a fost
coafeuz\, Ann Sheridan mo-
del fotografic, John Garfield
culeg\tor de fructe... Vedetele
ecranului se recruteaz\ din
toate mediile“.
Inven]ia care va `ng\dui
transmisiunea direct\
a imaginilor prin unde
micromotrice
Progresul tehnicii din in-
dustria cinematografic\ adu-
cea [i nout\]i `n efectul artis-
tic, iar uneori erau anun]ate
chiar „o revolu]ie `n mora-
vuri“, dup\ cum se poate citi
`n articolul „Sf=r[itul cinema-
tografului“ din 6 februarie
1935 din „Curierul“: „O inven-
]ie nou\ a lui Marconi va `n-
g\dui, se zice, transmisiunea
direct\ a imaginilor prin un-
de micromotrice. Pus\ la
punct, aceast\ inven]ie poate
aduce o revolu]ie `n moravuri:
nu va mai fi nevoie s\ mer-
gem la cinema, pentru c\ vom
avea viziunea la domiciliu. Fi-
ecare apartament va avea un
contor pentru imagini a[a
cum exist\ un contor al elec-
tricit\]ii“.
Despre „O revolu]ionar\
descoperire `n domeniul cine-
matografiei“ se poate citi din
edi]ia de pe 26 februarie 1935
a ziarului „Curierul“. De la
Paris, o coresponden]\ ar\ta
c\ „se pare c\ o lunet\ magi-
c\, descoperit\ de Auguste
Lumiere, este menit\ a revo-
lu]iona `n cur=nd `ntreaga ar-
t\ cinematografic\. ~ntr’ade-
v\r celebrul fizician [i pioner
al cinematografiei, Auguste
Amintirea unei pagini de ziar 11
Lumiere, a reu[it s\ g\seasc\
`ntre 1.500 de materii colo-
rante, dou\ culori a c\ror `m-
binare permite s\ se reconsti-
tue pe retin\ condi]iile `n care
un fost obiect a fost fotografi-
at. Luneta aceasta bicolor\
las\ s\ treac\ anumite radia-
]iuni de diferite culori, care
reconstituie `ntreaga gam\ a
spectrului solar, astfel c\
aceast\ lumin\ alb\ nu pro-
voac\ nici o oboseal\ a ochi-
lor, dar d\ imaginea `n relief
a tuturor tablourilor.
~n ziua de Luni, 25 Februa-
rie, Lumiere va prezenta la
Academia de [tiin]e un film vizit=nd toate locurile, de un- poart\ `n rolul `mp\r\tesei
executat dup\ acest nou prin- de se puteau culege noi date. Carlota. ~n ciuda numero[ilor
cipiu. Fiecare academician va (...) Directorul artistic a dese- actori din ansamblul filmului,
primi luneta bicolor\ inventa- nat 3.643 de schi]e de deco- nu s’a produs nici o `nt=rzie-
t\ de Lumiere pentru a urm\- ruri. Dup\ aceste schi]e sec]ia re; o singur\ parte a trebuit
ri o locomotiv\ care va da im- de arhitectur\ a f\cut 7.360 s\ fie filmat\ din nou, din ca-
presia de a se deta[a de ecran de helicopii pentru exterioa- uza defect\rii mecanismului
spre a strivi pe spectatori“. rele [i interioarele a trei cas- unui aparat de filmat“.
Imediat a fost anun]at\ o al- tele: Miramon din Adriatica, O alt\ megaproduc]ie a fost
t\ noutate, „Cinematograful `n Tuileries din Paris [i Chapul- filmat\ de francezi, a[a cum
relief“, `n „Curierul“ din 23 tepec din Mexic, a debarca- se arat\ `n articolul „Un eve-
martie 1935: „Ziarul «Ahora» derului din Vera Cruz, pentru niment `n a[teptare“, de pe 20
din Madrid anun]\ c\ tehnici- un sat mexican construit la martie 1935, din „Curierul“.
anul spaniol Manuel Molinero ferma Warner din Calabasas „~n Fran]a st=rne[te mare v=l-
ar fi inventat un procedeu de [i alte 48 de decoruri princi- v\ realizarea unui film socotit
proectare cinematografic\ `n pale“. De asemenea, s-au f\- de cei ini]ia]i `n tainele cine-
relief, care nu oblig\ pe specta- cut costume [i echipamente matografiei drept o epocal\
tori s\ poarte ochelari colora]i, pentru „dou\ armate, trei produc]ie. E vorba de «Golgo-
cum era necesar `n procedeele cur]i imperiale, popula]ia din tha», film a c\rui produc]ie [i
anterioare“. 12 sate [i ora[e mexicane, `n al c\rui cadru se afl\ parte `n
timp ce Orry Kelly desena 18 preajma Ierusalimului, parte
„Cum se realizeaz\ rochii pentru Bette Davis ca- `n cea mai pitoreasc\ regiune
re interpreta pe `mp\r\teasa a Algerului“. Filmul care, a[a
un film“ Carlota a Mexicului (...) Re- cum arat\ articolul, era a[tep-
gisorul Dieterle a f\cut mai tat de spectatorii din orice col]
~n edi]ia de pe 23 ianuarie
mult de 100 de probe fotogra- al p\m=ntului, a adunat „opt
1940, ziarul „Universul“ rela-
fice pentru garderob\, machaj trenuri `nc\rcate cu materia-
teaz\ despre filmarea unei
[i tipuri. Au fost examina]i le, (...) va `nf\]i[a cea mai im-
megaproduc]ii, a[a cum am
numi-o azi: „Cum se realizea- peste 5.000 de figuran]i [i ac- presionant\ figura]ie, [tiut fi-
z\ un film. ~n jurul filmului tori. Filmul «Juarez» a fost ind c\ `n desf\[urarea ac]iunii
«Juarez» cu Paul Muni [i primul din Hollywood foto- vor defila mai bine de 7.000 de
Bette Davis“: „Spre a ar\ta ci- grafiat pe noul negativ Kodak figuran]i; arabi adu[i special
titorilor ce importan]\ se d\ Eastman Plus X. Rezultatele - din triburile din sud. Pentru
fazei preg\titoare la produc- spune Toni Gaudio, vechi [i exterior, s-au construit verita-
]ia unui film, faz\ care durea- experimentat operator - au bile palate (...). Au fost mobili-
z\ mai mult dec=t filmarea, fost urm\toarele: 50 la sut\ za]i pentru «Golgotha» cei mai
reproducem aici c=teva note din lumina necesar\ p=n\ `n de seam\ arhitec]ii [i decora-
luate la realizarea filmului prezent film\rii, un v\dit tori ai Fran]ei, iar `n ceea ce
«Juarez», una din ultimele efect plastic, nuan]e negre prive[te interpretarea se poa-
produc]ii din studiourile mai ad=nci `n partea umbre- te spune c\ pentru fiecare rol
«Warner Bros»“. Astfel, la 30 lor, cru]area actorilor `n tim- s’au f\cut c=teva sute de pro-
septembrie 1937 s-a „anun]at pul film\rii, ace[tia nemaifi- be cu cei mai mari arti[ti, ca,
oficial inten]ia de a transpune ind expu[i la lumini orbitoa- `n sf=r[it, `n urma acestui
pe ecran via]a roman]at\ a re. (...) Bette Davis [i-a t\iat «concurs» unic `n analele cine-
lui Benito Pablo Juarez. La p\rul cu opt centimetri ca s\ matografiei, s\ fie ale[i cei
23 Februarie 1939 a fost dat se poat\ adapta mai bine pe mai potrivi]i rolurilor `ncre-
ultimul tur de manivel\. Pri- capul ei peruca pe care o din]ate. a
ma proec]ie a filmului s’a dat
`n seara de 25 Aprilie a acelu-
ia[ an, pe ecranul cinemato-
grafului Beverly Hills Thea-
tre din Hollywood `n cadrul
unei singure reprezenta]ii ex-
clusive (...) Personagiile ur-
mau s\ fie redate fidel, c=t
mai aproape de realitate. Nu
s’a economisit nici timp, nici
bani spre a face cercet\ri `n
aceast\ direc]ie, nici pentru
edificarea scenariului, pentru
reuniunea ansamblului, pen-
tru garderob\ [i pentru con-
struc]ia decorurilor“.
Pentru documentare s-au
adunat „372 de c\r]i, docu-
mente, scrisori [i albumuri de
fotografii rare [i autentice“.
Bugetul de produuc]ie era de
1.750.000 de dolari. O parte
din echip\ „a f\cut o c\l\torie
de [ase s\pt\m=ni `n Mexic, Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
 CM
YK

12 Biserica [i comunismul Duminic\, 1 noiembrie 2009

„Nimic cu Dumnezeu“
De ce au luptat comuni[tii `mpotriva religiei?
Epoca modern\ st\ sub semnul reorganiz\rii
`n p\r]i autonome a totului, ca s\ ne folosim
de o fericit\ expresie a lui George
Racoveanu, acest lucru afectând modul `n
care omul se raporteaz\ la religie. Dac\
`nainte religia constituia `ns\[i fundamentul
existen]ei noastre, omul modern tinde s\
gândeasc\ religia doar ca un element
dintr-un ansamblu, valoros `n m\sura `n care
prezint\ `nsemn\tate [tiin]ific\ sau utilitate
social\ [i politic\, toate acestea reprezentând
domenii prioritare ale modernit\]ii. Dintre
ideologiile moderne, singura care `ns\ a
respins `n mod categoric orice valoare [i
utilitate a religiei a fost ideologia comunist\.
~n societatea visat\ de Marx [i discipolii lui,
religia nu avea ce c\uta. Motivele vom
`ncerca s\ le deslu[im `n cele ce urmeaz\.

„comuni[ti“ ar fi trebuit s\ fie movarea unei concep]ii „revo-

de dr. George ENACHE
Un Hegel r\u `n]eles
Karl Marx, p\rintele ideo-
logiei comuniste, a fost un ma-
re admirator al lui Hegel [i al
ideilor acestuia despre con[ti-
in]a de sine [i evolu]ia spiritu-
lui. Deturnând spre „stânga“
ideile marelui filosof, pentru
Marx era foarte limpede c\
„religia“ este doar o expresie
„primitiv\“ a spiritului uman,
care trebuia dep\[it\. F\r\ a
insista pe natura [i con]inu-
turile religiei, Marx a gândit
aceast\ „problem\“ strict din
perspectiva luptei sociale. Re-
nun]area unei persoane la re-
ligie `nsemna pentru Marx c\
`n interiorul acesteia s-a pro-
dus o metamorfoz\ a con[tiin-
]ei, un salt calitativ. Atitudi-
nea lui favorabil\ pentru se-
pararea Bisericii de Stat [i
pentru o deplin\ libertate de
con[tiin]\ era motivat\ de
oportunitatea pe care aceste
m\suri le-ar fi oferit dezvol-
t\rii „con[tiin]ei revolu]iona-
re“. Lipsa unei autorit\]i tira-
nice, care s\ oblige pe oameni
s\ cread\ `n Dumnezeu, posi-
bilitatea de a te declara ateu
crea cadrul favorabil pentru
ca tot mai mul]i oameni s\ se
l\mureasc\ de juste]ea viziu-
nii marxiste [i s\ purcead\ la
„lupta de clas\“. Considerând
ideea comunist\ ca fiind cea mai
`naintat\, Marx era convins
c\ oamenii tind spre ea `n mod
natural, „rezisten]ii“ având fie
interese du[m\noase, fie sunt
`nc\ ignoran]i. Consecin]a
„natural\“ era c\ to]i oamenii
atei.
Respingeri ale viziunii
marxiste
Dezvoltarea ulterioar\ a
doctrinelor socialiste a corijat
`n parte viziunea lui Marx a-
supra chestiunii religioase.
Astfel, social-democra]ia, prin
vocea lui Karl Kautsky, apre-
cia c\ religia reprezint\ o afa-
cere particular\ a fiec\rui in-
divid, f\r\ s\ existe vreo obli-
ga]ie `n acest sens: „Un mem-
bru de partid (social-democ-
rat) poate s\ cread\ sau s\ nu
cread\ `n Dumnezeu; aceasta
este o chestiune particular\ a
sa“. Consecin]a era indiferen-
]a politicului fa]\ de chestiu-
nile religioase [i, implicit,
pentru stat, care urma s\ re-
specte libertatea fiec\ruia de
a crede sau a nu crede.
Rela]ia dintre socialism [i
religie a fost [i mai mult com-
plicat\ de apari]ia „cre[tinis-
mului social“, curent de gândi-
re care punea accentul pe un
dialog `ntre religia cre[tin\ [i
problemele sociale contempo-
rane, pe credin]a c\ parabole-
le Mântuitorului ofer\ multe
r\spunsuri dilemelor cu care
se confrunt\ omul modern.
„Cre[tinismul social“ a cunos-
cut o dezvoltare excep]ional\,
`n ciuda unui drum sinuos [i
nelipsit de fr\mânt\ri. Nume
precum F. Lamennais, F.
Maurice, Ch. Kingsley sau J.
Ludlow sunt printre cele mai
cunoscute `ntre cele care ope-
reaz\ o transformare radical\
`n traiectul gândirii sociale
cre[tine, anume de la accentul
pus pe ideea de status la pro-
Ideologii din
Uniunea
Sovietic\ au fost
chema]i `nc\ de
la `nceput s\
elaboreze diverse
manuale de
ateism [i
combatere a
religiei. Cel mai
important a fost
C\l\uza
ateistului,
publicat la
Moscova `n 1961
[i tradus cu
rapiditate `n ]\rile
aflate atunci sub
control sovietic
lu]ionare“, `n care se insist\
pe ideile de libertate, fr\]ie [i
egalitate pe care le reg\sim `n
cuprinsul Noului Testament.
De aceea, Biserica trebuia s\
fie atent\ la revendic\rile oa-
menilor muncii, la dreptul lor
la un salariu decent, la limita-
rea num\rului de ore de mun-
c\ etc. Publicarea de c\tre pa-
pa Leon al XIII-lea a enciclicei
„Rerum novarum“ (1891), `n
care se vorbe[te deschis des-
pre asigurarea unui minim de
trai, de ocrotirea muncii fe-
meilor [i reducerea zilei de
munc\, a `nsemnat un pas
uria[ `n afirmarea unui nou
rol social al Bisericii.
Intr\ `n scen\ V. I. Lenin
Atât social-democra]ia cât
[i cre[tinismul social vor deve-
ni inamici de prim ordin ai bol-
[evismului des\vâr[it de V. I.
Lenin, deoarece `mp\r]eau a-
cela[i teritoriu, al drept\]ii so-
ciale. Liderul sovietic atr\gea
aten]ia propriilor adep]i c\
trebuie s\ combat\ cu toat\
vigoarea asemenea doctrine
care, sub masca unei viziuni
generoase, ar deturna omeni-
rea de la adev\rata sa cale:
comunismul.
~n ceea ce prive[te strict
chestiunea „religie“, Lenin s-a
`mpotrivit `ntotdeauna trat\-
rii acesteia `n chip de proble-
m\ autonom\, situat\ `n afa-
ra luptei revolu]ionare de cla-
s\, fapt care este reflectat de
defini]ia pe care el a dat-o:
„religia este doar unul din as-
pectele oprim\rii spirituale
care - deopotriv\ cu constrân-
gerea - `mpov\reaz\ masele
populare istovite de nesfâr[ita
trud\ s\vâr[it\ `n folosul al-
tora“. Lenin `nt\rea astfel
ideea c\ religia este o expresie
a ignoran]ei [i a rela]iilor de
putere stabilite `n interiorul
societ\]ii. ~n consecin]\, „li-
chidarea claselor exploatatoa-
re“ [i „luminarea“ con[tiin]ei
deveneau dou\ fenomene e-
chivalente, care se presupu-
neau reciproc, neexistând o
prioritate a uneia dintre ele. A
lupta pentru emancipare so-
cial\ `nsemna automat [i a
lupta `mpotriva religiei [i pen-
tru propagarea ateismului.
Prin urmare, un adev\rat co-
munist trebuia `n mod obliga-
toriu s\ fie ateu [i avea dato-
ria s\ r\spândeasc\ aceste
idei [i celorlal]i.
„~ntregul nostru program -
scria V.I. Lenin `n articolul
Socialismul [i religia - este ba-
zat pe o concep]ie [tiin]ific\
despre lume, [i anume pe con-
cep]ia materialist\. De aceea,
explicarea programului nos-
Desen de Krinski `n stil constructivist, ilustrând
satul rusesc `ntre vechi [i nou: jos - lumea veche:
o camer\ de om s\rac [i creatorii de fantasme
diavole[ti; la mijloc - tân\rul ateu, agent al schimb\rii,
[i „alungarea“ bisericii din sat; sus - lumea nou\:
agricultur\ performant\ [i o localitate modern\
tru include `n mod necesar [i lume“, `n timp ce concep]ia re-
explicarea adev\ratelor r\d\- ligioas\ reprezenta o form\ de
cini istorice [i economice ale idealism, „dar mai primitiv [i
obscurantismului religios. rudimentar `n compara]ie cu
Propaganda noastr\ include cel filozofic“. Situarea celor
`n mod necesar [i propagarea dou\ viziuni la poli opu[i ur-
ateismului“. ma s\ fie „demonstrat\“ la
Din acest motiv, `n Uni- toate nivelurile realului.
unea Sovietic\, primul stat co-
munist din lume, ideologii au
fost chema]i `nc\ de la `nceput Puterea de cunoa[tere
s\ elaboreze diverse manuale a omului: nelimitat\?
de ateism [i combatere a re-
ligiei. Cel mai important a fost ~n primul rând era pus\ `n
C\l\uza ateistului, publicat la discu]ie capacitatea omului de
Moscova `n 1961 [i tradus cu a cunoa[te lumea [i pe Dum-
rapiditate `n ]\rile aflate a- nezeu. Dac\ „ideali[tii“ pro-
tunci sub control sovietic. Sco- clamau „caracterul limitat al
pul lor era s\ l\mureasc\ [i pe ra]iunii umane“, comuni[tii
ultimul sceptic de necesitatea lumina]i aratau c\ progresul
renun]\rii la religie. [tiin]ific este permanent [i ne-
limitat. ~n ceea ce prive[te e-
xisten]a lui Dumnezeu, aceas-
Dou\ concep]ii ta este o ipotez\ care este jus-
diametral opuse tificat\ numai prin credin]\,
care nu este o metod\ de cu-
~n C\l\uza ateistului se noa[tere valabil\: „Nici o ac-
spune: „{tiin]a [i religia sunt tivitate cognitiv\ nu este posi-
legate de dou\ concep]ii des- bil\ f\r\ gândire, care se ba-
pre lume diametral opuse. Ba- zeaz\ pe datele ob]inute prin
za ideologic\ a dezvolt\rii [ti- intermediul organelor de
in]ei este filozofia materialis- sim], adic\ pe senza]ii [i per-
t\. Esen]a concep]iilor religi- cep]ii“. Faptul c\ unii oameni
oase despre lume este `ns\ `n au v\zut sau auzit pe Dumne-
`ntregime idealist\“. Diferen- zeu sau pe `ngeri nu confirm\
]a de concep]ie era dublat\ [i existen]a fiin]elor supranatu-
de o diferen]\ de valoare de a- rale deoarece „[tiin]a a stabilit
dev\r. Dac\ „juste]ea mate- c\ asemenea cazuri au fost un
rialismului dialectic este con- rezultat al tulbur\rii activi-
firmat\ de toate datele [tiin]ei t\]ii nervoase [i psihice pe ba-
[i practicii“, cea a idealismu- z\ religioas\, tulburare care
lui filosofic [i a religiei „repre- provoca halucina]ii sau vise“.
zint\ o concep]ie despre lume
profund eronat\, denaturat\,
iar activitatea cognitiv\ [i Lumea supranatural\ vs
practic\ a oamenilor le infir- lumea real\
m\ `n permanen]\“. ~n plus,
materialismul dialectic repre- Prin urmare, obiectul reli-
zenta „forma cea mai `nalt\ a giei ar fi „lumea n\scocit\ a fi-
concep]iei materialiste despre in]elor supranaturale“. Pe de

CM
YK

Duminic\, 1 noiembrie 2009
Dinamitarea `n 1931 a Catedralei „Hristos Mântuitorul“ din Moscova
alt\ parte, [tiin]a se ocup\ ex-
clusiv cu „lumea material\
real\, lumea care exist\ `n
mod obiectiv“. Este o lume ale
c\rei mecanisme sunt perfect
cognoscibile, iar permanenta
l\rgire [i aprofundarea a cu-
noa[terii umane este valorifi-
cat\ `n vederea transform\rii
naturii „`n conformitate cu ne-
voile practice ale oamenilor“.
Odat\ stabilite atât de lim-
pede domeniile, teologilor le
era interzis s\ valorifice date-
le [tiin]ei pentru a `ndrept\]i
dogmele Bisericii. „Materialis-
mul dialectic“ d\dea lovituri
„zdrobitoare“ religiei `n dome-
niul cosmologiei, apari]iei vie-
]ii sau originii omului. Legea
conserv\rii materiei [i mi[c\-
rii era ridicat\ la rang de dog-
m\, pentru a ar\ta c\ nu este
posibil\ o interpretare crea-
]ionist\ a apari]iei Universu-
lui. Astrofizica [i cercet\rile
de mecanic\ cuantic\ erau
utilizate `n demonstrarea de-
plinei materialit\]i a lumii
dar [i `n infirmarea ideilor,
privind un eventual „sfâr[it“
al acesteia. ~n ceea ce prive[te
via]a pe p\mânt, originea ei
era strict de origine material\
(pornind de la hidrocarburi,
proteine, etc.), iar omul a evo-
luat din maimu]\ datorit\
muncii, con[tiin]a de sine spe-
cific\ acestuia fiind „rezulta-
tul activit\]ii fiziologice a unei
anumite mase a creierului“.
Pân\ aici nimic spectacu-
los, deoarece unele dintre
aceste idei se reg\sesc [i azi `n
manualele [colare, `n timp ce
altele sunt demult dep\[ite.
Ceea ce este cu adev\rat in-
teresant e faptul c\ al\turi de
mari oameni de [tiin]\ erau
invoca]i ca autorit\]i episte-
mice pentru orice domeniu
Marx, Engels sau Lenin!
Falsul caracter [tiin]ific
al doctrinei comuniste
Acest fapt dovede[te cel
mai bine afirma]ia lui Alain
Besançon despre comunism:
c\ acesta este o pseudognoz\,
un construct pur ideologic ca-
re-[i fundamenteaz\ teoriile,
chipurile, pe „[tiin]\“. De fapt,
din marea de ipoteze [tiin]ifi-
ce de la sfâr[itul veacului XIX,
corifeii comunismului au ales
ce li se p\rea util pentru pro-
pria construc]ie doctrinar\.
Odat\ stabilit canonul ideo-
logic, iar cei trei privi]i drept
adev\ra]i mesageri divini pre-
cum `n erezia gnostic\, orice
dinamic\ a doctrinei comunis-
te a `n]epenit, devenind o vizi-
une „dogmatic\“ (`n sensul
r\u al termenului), `nchistat\
[i `nvechit\, dar care se impu-
nea prin for]\ tuturor. ~n
URSS nu [tiin]a era la putere,
ci o ideologie construit\ pe
presupozi]ii [tiin]ifice dep\[i-
te, ideologie transformat\ `n-
tr-o poli]ie a „gândirii corec-
te“. Acest lucru a condus la
e[ecuri r\sun\toare `n dome-
niul tehnico-[tiin]ific [i la nu-
meroase victime omene[ti (de
exemplu, sutele de mii de oa-
meni care au murit arând
tundra `nghe]at\, deoarece
„savan]ii“ sovietici erau con-
vin[i c\ pot cultiva porumbul
[i la Cercul Polar).
Astfel, comb\tând cu vigoa-
re „idealismul“, materialismul
dialectic se situa el `nsu[i `n cel
mai fantast plan cu putin]\.
Morala cre[tin\ - f\r\
valoare social\?
~n fa]a presiunilor comu-
niste, unii teologi au admis la
un moment dat c\ religia nu
ar fi tocmai „[tiin]ific\“. ~n
schimb, etica religioas\ `[i are
valoarea ei, de net\g\duit
pentru om. Cu alte cuvinte,
poate religia nu este riguros
„adev\rat\“, „[tiin]ific\“, dar
este util\ umanit\]ii. Aceast\
afirma]ie i-a `nfuriat mult pe
militan]ii atei, deoarece acor-
da un „drept de cetate“, cât de
mic religiei `n societatea co-
munist\. Din acest motiv, tre-
buia ar\tat c\ religia nu este
numai „neadev\rat\“, ci [i i-
nutil\ [i, mai grav, periculoa-
s\ pentru societate.
Punctul de pornire era fap-
tul c\ morala religioas\ era
considerat\ ca fiind rânduit\
de Dumnezeu, credincio[ii cre-
zând astfel c\ „aceast\ `mpre-
jurare `ns\[i ar situa-o infinit
mai presus de fr\mânt\rile
p\mânte[ti, de lupta de clas\,
de `ndatoririle p\mânte[ti ale
omului“.
CM
YK
Aser]iunea era fals\ `n lo-
gica comunist\, deoarece mo-
rala ar exprima de fapt ideolo-
gia claselor aflate `n lupt\, fi-
ind un produs al societ\]ii.
Morala religioas\ era [i ea un
produs istoric, fiind o crea]ie a
claselor exploatatoare: „Cu
n\scociri despre milostenia
lui Dumnezeu fa]\ de exploa-
ta]i [i dezmo[teni]i, preo]ii
c\utau s\ `nfrumuse]eze lan-
]urile cu care mo[ierii [i capi-
tali[tii `i ]ineau `nc\tu[a]i pe
oamenii muncii“. Religia le
paraliza acestora din urm\
„voin]a de lupt\, sugerându-le
ideea z\d\rniciei bun\st\rii
p\mânte[ti“.
Dimpotriv\, morala comu-
nist\, „situat\ f\]i[ pe pozi]iile
luptei de clas\“, se recuno[tea
ca o parte a ideologiei revolu-
]ionare [i aprecia faptele [i
comportarea oamenilor din
punctul de vedere al aportului
lor la „eliberarea oamenilor
muncii, al m\surii `n care a-
ceste fapte contribuie la con-
struirea societ\]ii comuniste
Exemplar din 1924 a revistei
„Bezbojnik“ („Ateistul“)
CM
YK
f\r\ clase“. ~n plus, absen]a u-
nui Creator avea profunde im-
plica]ii etice: „Omul poate [i
trebuie s\ creeze mai bine de-
cât natura“, spunea I. V. Mi-
ciurin. Aceast\ posibilitate a
oamenilor de a st\pâni natura
[i implicit propriul destin con-
ducea la dispari]ia „smeritei“
morale cre[tine, [i asumarea
destinului unui titan.
Repro[uri la adresa
moralei cre[tine
Concret, `n cazul eticii cre[-
tine, ce repro[au comuni[tii?
1. Caracterul individualist:
morala cre[tin\ ar genera la
oamenii credincio[i „o atitudi-
ne pasiv\, dispre]uitoare fa]\
de colectivul lor, fa]\ de `nda-
toririle sociale, fa]\ de tot ce
fr\mânt\ popoarele“.
2. Desconsiderarea muncii,
chiar dac\ unii dintre preo]i
spuneau credincio[ilor c\
„Hristos a fost un om al
muncii“ [i era amintit verse-
tul din II Tesaloniceni, III,10.
~n traducerea proprie a auto-
rilor C\l\uzei, acesta sun\
a[a: „Cine nu vrea s\ lucreze,
acela s\ nu m\nânce“. Din a-
ceast\ traducere exege]ii ate-
i[ti tr\geau concluzia c\ Sf.
Pavel se adresa de fapt numai
sclavilor [i voia s\ spun\: „ro-
bul nu m\nânc\ dac\ nu mun-
ce[te; domnul m\nânc\ dac\
robul munce[te“.
3. Poruncile divine nu ar fi
`mpiedecat uciderea, furtul [i
comiterea altor p\cate, `n
timp ce, datorit\ moralei co-
muniste, „`n Uniunea Sovieti-
c\ criminalitatea scade pe zi
ce trece“. (Ca un comentariu,
dup\ 70 de ani de ateism,
URSS avea una din cele mai
ridicate rate ale criminalit\]ii
din lume…)
Nici `n ceea ce prive[te ati-
tudinea patriotic\ sau via]a
de familie morala cre[tin\ nu
era considerat\ mai valoroa-
s\. Iubirii aproapelui, inclusiv
a du[manului, morala comu-
nist\ `i opunea „intransigen]a
fa]\ de vr\jma[ii poporului
nostru, fa]\ de du[manii p\cii
[i ai socialismului. Dar ea este
cu totul str\in\ spiritului de
r\zbunare josnic\ sau cruzi-
mii absurde fa]\ de du[manul
doborât. ~naltul umanism al
Desen de M. Dobnyinski - proiect
pentru un festival comunist de mas\,
dedicat „zeului vizibil“, ma[ina
13
moralei noastre se manifest\
`n faptul c\ suntem gata s\
lu\m o atitudine `ng\duitoare
fa]\ de fo[tii du[mani, cu con-
di]ia, bine`n]eles, ca ei s\ fie
reeduca]i [i s\ `nceteze de a
mai s\vâr[i ac]iuni du[m\noa-
se `mpotriva ]\rii noastre“.
Am ]inut s\ subliniez acest
fragment, deoarece el este
premisa ideologic\ al unor ex-
perimente feroce, cum a fost
„fenomenul Pite[ti“ `n cazul
românesc.
Apologia fecioriei [i a fugii
de lume pe care o propov\duia
cre[tinismul erau factori de
natur\ a `mpiedica formarea
de familii, „celule de baz\ ale
societ\]ii“, care s\ dea copii
cât mai mul]i, bra]e de munc\
pentru statul totalitar. Mai
mult, prin statutul de „inferi-
oritate“ pe care unele religii `l
acordau femeii, se considera
c\ acesteia i se `mpiedeca ac-
cesul la `nv\]\mânt [i cultur\
[i la posibilitatea de a-[i ho-
t\r` singur\ destinul.
Un bilan] negativ
Concluzia ideologilor atei
era c\ „morala comunist\ opu-
ne mizeriei spirituale [i mo-
rale prosl\vite de religie fizio-
nomia unui om multilateral
dezvoltat, bogat spiritualice[-
te, capabil s\-[i `nsu[easc\
orice cuno[tin]e, s\ p\trund\
cu ajutorul lor `n adâncurile
p\mântului [i `n cosmos, `n
stare s\ supun\ for]ele natu-
rii [i s\ transforme via]a soci-
al\ `n interesul maselor largi
populare“.
Religia, fiind, prin urmare,
lipsit\ de adev\r, inutil\ [i
periculoas\, trebuia comb\tu-
t\ prin toate mijloacele. ~n lo-
cul ei trebuia pus „materialis-
mul dialectic“ [i ateismul co-
munist, care a devenit `n timp
o religie sui generis, mai into-
lerant\ dec=t toate celelalte.
Odat\ cu elaborarea „con]inu-
turilor“ discursului antireli-
gios, s-au stabilit [i tehnici,
metode de transmitere a aces-
tora `n corpul societ\]ii. Dup\
cum vom vedea `n studiile vii-
toare, a existat o propagand\
ateist\ oficial\, „civilizat\“, `n
spatele c\reia s-au ascuns ce-
le mai crunte persecu]ii la a-
dresa cultelor religioase. a
14 Por]ia de s\n\tate Duminic\, 1 noiembrie 2009

Semnele [i factorii declan[atori ai cancerului de colon

O constatare alarmant\ arat\ c\, `n ultimii ani, a
crescut frecven]a cazurilor de cancer `n Europa,
inclusiv `n România, cu preponderen]\ `n rândul
b\rba]ilor (54% din cazuri). Un raport publicat `n
revista „Annals of Oncology“ sus]ine c\ cele mai
mari explozii ale cazurilor noi de cancer apar la
nivel pulmonar, colorectal, stomac [i sân.
Jum\tate din totalul deceselor de cancer sunt
cauzate de aceste patru forme dominante.

vansat\, la palparea abdome-

de prof. univ. dr.
Constantin MILIC|
Din datele statistice re-
zult\ c\ una dintre cele mai
frecvente forme de cancer
este a[a-numitul cancer co-
lorectal sau intestinal care
constituie a 8-a parte din to-
talul cancerelor. Boala apa-
re mai mult la persoanele
trecute de 40 de ani, cu o
frecven]\ mai ridicat\ la fe-
mei decât la b\rba]i. Se pare
c\ riscul `mboln\virii este
mai ridicat la persoanele
grase [i cu talie scund\.
~n descrierea bolii se poate
ar\ta c\, la `nceput, apare un
epiteliom (polip) cu diferite
localiz\ri: `n rect (58%), sig-
moid (17%), colonul drept
(15%) [i colonul stâng (10%).
Aceste forma]iuni pot fi be-
nigne, necanceroase, ca ni[te
prolifer\ri celulare strict lo-
cale, f\r\ migra]ie [i f\r\ re-
generare `n ]esuturile `nveci-
nate. Timp de 6-12 luni nu
prezint\ nici un simptom
alarmant. ~ntr-o faz\ mai a-
Sucurile de legume proaspete `n amestec (morcov,
sfecl\ ro[ie, ]elin\, p\stârnac, p\trunjel r\d\cini)
stopeaz\ multiplicarea celulelor canceroase
nului se poate sim]i o forma-
]iune tumoral\, dur\, nedu-
reroas\, de dimensiuni vari-
ate, mobile sau fixate de ]esu-
turile vecine.
Sub ac]iunea unor factori
favorizan]i apar tumorile cu
evolu]ie malign\ care se ma-
nifest\ diferen]iat `n func]ie
de localizare:
- cancerul colonului drept
se manifest\ prin dureri dis-
crete [i neinfluen]ate de cal-
mante, balon\ri abdominale,
diaree cu scaune de putrefac-
]ie, astenie, stare subfebril\,
pierdere `n greutate, anemie
[i `nceput de sânger\ri.
- cancerul colonului stâng
se manifest\ prin dureri ca-
re se intensific\ progresiv [i
cedeaz\ la masaj abdominal,
balon\ri, gaze, constipa]ie `n
alternan]\ cu o fals\ diaree;
- cancerul rectului `ncepe
cu constipa]ie [i jen\ la defe-
care, scaune moi, cu mucus,
sânge [i puroi. Defecarea
este anevoioas\, sup\r\toa-
re [i cu senza]ie de evacuare
incomplet\; durerea se ac-
centueaz\ [i este resim]it\
`n pelvis, `n osul sacral [i `n
coapse.
La toate tipurile de locali-
zare, bolnavul devine palid,
f\r\ poft\ de mâncare, cu
aversiune fa]\ de mânc\ru-
rile cu carne, gre]uri dimi-
nea]a [i pierderi `n greutate
f\r\ un motiv evident.
Treptat, `ntr-un organism
cu capacitate redus\ de ap\-
rare, au loc unele modific\ri
cu `nmul]ire anarhic\ a ce-
lulelor canceroase, care se
extind `n profunzimea pere-
telui colonului [i fixeaz\ tu-
mora de organele vecine. Pe
calea circula]iei sangvine [i
limfatice, celulele canceroa-
se pot invada `n orice parte
a corpului, mai `ntâi `n gan-
glionii regionali [i `n teaca
nervilor, declan[ând metas-
taza la distan]\, ajungând
la nivelul ficatului, pl\mâ-
nilor, rinichilor, oaselor [i
chiar a creierului, unde se
formeaz\ tumori fiice, ase-
m\n\toare cu tumora ma-
m\. Când boala este avan-
sat\, apar vomismente cu
sânge [i scaune negre.
Ce declan[eaz\
cancerul colorectal?
Cauzele cancerului co-
lorectal sunt plurifactoriale,
mai frecvente dup\ o a-
numit\ vârst\, ca urmare a
sc\derii treptate a capaci-
t\]ii de rezisten]\ a organis-
mului fa]\ de agen]ii agre-
sivi, externi sau interni.
Fibrele celulozice din fructe au efecte
protectoare asupra mucoaselor intestinale
Dintre cauzele externe, cei
mai periculo[i sunt factorii
fizici cancerigeni cum sunt
radia]iile ionizante, produ[ii
poluan]i din combustiile in-
dustriale, din transporturi
sau din industria chimic\,
toate ap\rute ca rezultat al
progresului tehnic [i al civi-
liza]iei. ~n plus, stresul cro-
nic intensific\ apari]ia tu-
morilor canceroase.
La extinderea cancerului
de colon mai pot contribui u-
nii factori hormonali, imuno-
logici, psihoemo]ionali, con-
flicte psiho-morale, stres [i
focarele de infec]ie din or-
ganism.
Dup\ anul 1982 s-a con-
statat c\ o varietate a bac-
teriei Escherichia coli, no-
tat\ O-157:H-7 poate provo-
ca boli grave gastro-intesti-
nale. Aceast\ varietate se
fixeaz\ pe mucoasa intesti-
nal\, secret\ o shigatoxin\
asem\n\toare cu toxina
bacteriei Shigella disente-
riae. Toxina patogen\ p\-
trunde prin mucoasa colo-
nului [i trece `n circula]ia
sangvin\ atacând tuburile
urinifere din rinichi, capi-
larele renale [i intestinale,
celulele pancreatice [i chiar
neuronii.
Un rol favorizant al apa-
ri]iei cancerului de colon `l
au unele afec]iuni din zonele
limitrofe: rectocolita ulce-
roas\ hemoragic\, polipoza
intestinal\, diverticuloza
rectosigmoidian\.
Cancerul de colon poate
s\ apar\ pe o leziune preex-
istent\, pe un focar de irita-
]ie cronic\ sau pe orice tu-
mor\ benign\. De aici rezul-
t\ necesitatea trat\rii boli-
lor cronice, a infec]iilor [i a
intoxica]iilor.
To]i ace[ti factori favori-
zan]i ai cancerului diminu-
eaz\ capacitatea de ap\rare
a organismului [i provoac\
unele modific\ri la nivelul
celulelor din colon [i din or-
ganele `nvecinate.
Rezec]ia, esen]ial\ `n
cazul afect\rii colonului
Tratamentul cancerului
localizat la nivelul colonului
se face, `n principal, pe cale
chirurgical\ prin rezec]ia
segmentului intestinal bol-
nav, precum [i a unei zone a-
diacente cu ganglioni lim-
fatici afecta]i. Prin aceast\
interven]ie, opera]ia chirur-
gical\ are atât un caracter
curativ, cât [i un caracter
profilactic, prevenind adesea
apari]ia metastazelor sau a
recidivelor. ~n cazuri avan-
sate se fac opera]ii paleative,
`n special anus contra natu-
rii, iar `n cazurile inoperabile
se face un tratament simpto-
matic cu preparate antispas-
tice sau opiacee.
Chimioterapia se poate
aplica `n completarea trata-
mentului chirurgical pentru
a distruge celulele canceroa-
se remanente [i a opri me-
tastazarea.

www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia
B|LINI{TEANU, Ciprian B+RA, Raluca BRODNER,
Bogdan CRON}, Silviu DASC|LU, {tefan
M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU,
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU,
Dan TEODORESCU, pr. Cezar }|B+RN|
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
DIRECTOR Foto : „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Alina Narcisa BOSAC,
diac. Cosmin PRICOP
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
a Centrului de Pres\ BASILICA Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
DOBROGEA [i OLTENIA)
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic:
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
ISSN 1841-141X Consilier juridic : Ana MANEA
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al
BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 -
secretariat; 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224,
0232/244.302; fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro,
ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr.
19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul
redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin
factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare. Abonamentele pentru Muntenia, Dobrogea [i
Oltenia se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\
de contact Ioan GRIGORE) sau prin factorii po[tali p=n\ pe
data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul
„LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\ `n
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Tip\rit la BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 1 noiembrie 2009
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este speciali -
zat `n fitoterapie [i trateaz\,
anual, sute de persoane din
toate col]urile ]\rii, prescri-
ind pentru orice boal\ pre-
parate complexe din plante
pe care, cel mai adesea, le ig-
nor\m. A salvat oameni c\ro-
ra nu li se mai d\deau [anse
de supravie]uire, preparatele
fiind realizate `n laborator,
dup\ metode [tiin]ifice [i du-
p\ atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
R\sp=ndirea bolii `n
func]ie de obiceiurile
alimentare
Rolul determinant al fac-
torului alimentar `n can-
cerele de intestine [i stomac
poate fi dedus din frecven]a
bolii `n diferite zone geogra-
fice. Sunt mai numeroase `n
]\rile nordice [i muntoase
(Islanda, Norvegia, Chile) cu
o alimenta]ie s\rac\ `n le-
gume [i fructe proaspete [i
mai bogate `n carne, cu pre-
c\dere afumat\. ~n schimb
frecven]a este mai redus\ `n
]\rile tropicale (Thailanda,
Java, Columbia, Ecuador),
unde se consum\ permanent
fructe proaspete, bogate `n
enzime [i vitamine naturale.
~n Japonia exist\ o alimen-
ta]ie unilateral\ puternic
condimentat\, bazat\ pe
consumul excesiv de orez de-
corticat, s\rac `n enzime, vi-
tamine, minerale [i oligoele-
mente.
O alt\ dovad\ a efectului
negativ produs de alimen-
ta]ia gre[it\ este ilustrat\
de frecven]a mare a cancere-
lor de colon la popula]ia din
Tirol, unde se consum\, tra-
di]ional, mult\ sl\nin\ afu-
mat\ sau pr\jit\ pân\ la ru-
menire [i udat\ din bel[ug
cu rachiuri tari. La acelea[i
concluzii au ajuns [i nutri-
]ioni[tii americani care core-
leaz\ frecven]a cancerului
Excesul ponderal,
factor de risc
`n cancerul colorectal
cu consumul de gr\simi ani-
male [i carne de porc, con-
statat la negrii din SUA [i la
polonezii din Europa.
Alimente total interzise
~n prezent, sunt cunoscu-
te alimentele care nu trebu-
ie s\ fie consumate `ntrucât
pot declan[a carcinogeneza
sau care pot gr\bi evolu]ia
bolii. ~n aceast\ categorie
intr\ urm\toarele alimente:
- carnea ro[ie (porc, vit\,
bivol, oaie, berbec), care este
cea mai bun\ hran\ a celu-
lelor canceroase, la care se
adaug\ gr\simile animale,
sl\nina, untura, untul, me-
zelurile, afum\turile, con-
servele `n sare [i pr\jelile de
orice fel. Se [tie c\ gr\simile
animale [i carnea de porc
con]in foarte multe toxine
care intoxic\ sângele [i dez-
volt\ o flor\ bacterian\ ana-
erob\ ce favorizeaz\ produ-
cerea de substan]e canceri-
gene `n lumenul intestinal,
irita]ii [i inflama]ii ale co-
lonului. Un studiu american
arat\ c\ marii consumatori
de carne ro[ie prezint\ un
risc cu 30-40 % mai mare de
a se `mboln\vi de cancer co-
lorectal.
Dac\ s-a declan[at cance-
rul de colon, devin strict in-
terzise urm\toarele ali-
mente: alcool, cafea, cacao,
ciocolat\, ceai negru, cola,
zah\r alb [i produse fine de
cofet\rie, praf de copt, bi-
carbonat, pâine alb\, brân-
zeturi fermentate, ciuperci,
condimente iu]i [i tutun.
Aceste produse vor fi exclu-
se din diet\ chiar dac\, a-
parent, persoanele respec-
tive se consider\ vindecate.
Berea favorizeaz\ apari-
]ia cancerului de colon, iar
alcoolurile tari favorizeaz\
cancerul de ficat. De aseme-
nea, consumul exagerat de
sare prezint\ un risc al `m-
boln\viri de cancer, de 7 ori
mai mare comparativ cu un
consum moderat (maximum
6 grame pe zi).
Nitri]ii [i nitra]ii,
alte cauze ale
cancerelor de colon
Este deosebit de impor-
tant s\ se adopte un control
riguros al cantit\]ii de hra-
n\ zilnic\ [i o conduit\ ali-
mentar\ protectiv\ `nc\ din
anii tinere]ii. Este gre[it\
ideea c\ numai la b\trâne]e
trebuie s\ ne hr\nim corect.
Prin abuzurile alimentare
din timpul tinere]ii [i al ma-
turit\]ii este posibil\ achizi-
]ionarea cancerului, mai `n-
tâi la organele componente
ale aparatului digestiv (eso-
fag, stomac, intestine, rect).
S-a constat c\ 50% din can-
cerele de colon sunt legate
de supraalimenta]ie [i exces
ponderal.
Un pericol actual este [i
ingerarea, concomitent cu
hrana, a unor substan]e can-
cerigene cum ar fi nitri]ii
proveni]i din nitra]ii `ngr\-
[\mintelor chimice azotate.
La nivelul stomacului, duo-
denului [i intestinului sub]i-
re, nitri]ii se combin\ cu a-
mine alimentare formând ni-
trozamine, compu[i foarte
puternic cancerigeni. Ace-
lea[i efecte negative prezin-
t\ [i unele pesticide folosite
`n agricultur\ (erbicide, fun-
gicide, insecticide), preluate
din exterior odat\ cu ali-
mentele [i transformate enz-
imatic la nivelul stomacului
`n substan]e cancerigene, cu
extindere `n colon, stomac [i
ficat.
Alimente
care nu trebuie
s\ lipseasc\ din diet\
Studiile arat\ c\ o ali-
menta]ie bogat\ `n fructe,
legume, fibre vegetale celu-
lozice reduce, `n mod semni-
ficativ, riscul apari]iei can-
cerului. Efecte benefice au
curele cu sucuri naturale
din fructe [i legume proas-
pete, precum [i laptele dulce
[i acru, [tiind c\ lactoza sti-
muleaz\ activitatea bacteri-
ilor care asigur\ protec]ia
mucoaselor intestinale.
Zilnic se recomand\ a se
consuma :
- legume proaspete cum ar
fi: salat\ verde, spanac, p\-
trunjel, p\stârnac, morcov,
Infuzia de cimbru are efecte bune contra tumorilor
din stomac [i colon
]elin\, sfecl\ ro[ie, varz\
alb\ [i ro[ie, broccoli, co-
nopid\, tomate, cartofi cop]i,
ridichi, fasole verde [i fasole
cu bobul mare, maz\re verde,
bame, linte, napi, gulii, us-
turoi, ceap\, creson [i hrean;
- fructe proaspete (pier-
sici, cire[e, mere ro[ii, pere,
struguri ro[ii, pepene verde,
coac\ze, c\p[uni, mure, du-
de, zmeur\, afine, nuci, por-
tocale, l\mâi, grepfruturi
ro[ii, curmale, migdale, sta-
fide, rodii);
- alimente cu fibre celu-
lozice care nu sunt digerate
`n stomac [i au efecte pro-
tectoare asupra mucoaselor
intestinale prin evitarea
constipa]iei, gr\birea eli-
min\rii materiilor fecale
din colon [i reducerea tim-
pului de contact al unor fac-
tori cancerigeni cu mucoasa
intestinal\. Necesarul de fi-
bre alimentare nedigerabi-
le, cu efecte atât preventive
cât [i curative, ar fi de 16-30
grame pe zi.
La aceste alimente cu e-
fecte favorabile se pot ad\u-
ga: pâine integral\, ger-
meni de grâu, t\râ]e, orez,
soia, carne slab\ de pe[te [i
pui, lapte acru degresat,
brânzeturi nefermentate de
vac\ sau capr\, ou\ proas-
pete (2-3 pe s\pt\mân\),
miere de albine [i drojdie
(30-50 g pe zi).
S\ nu se neglijeze ustu-
roiul care d\ rezultate foar-
te bune `n cancerele de sto-
mac [i colon dac\ se consu-
m\ zilnic câte 2-3 c\]ei cruzi
sau ca mujdei pe o perioad\
limitat\, `n func]ie de tole-
ran]a fiec\rei persoane.
~n primele zile de regim
se consum\ pu]in\ hran\ [i
apoi se trece la cantit\]i nor-
male cu supe de pas\re, su-
15
pe de morcov sau de orez,
brânz\ de vaci, spanac fiert,
grâu `ncol]it (100 g/zi), sa-
lat\ de sfecl\ ro[ie, morcov
sau castrave]i, sucuri de le-
gume proaspete `n amestec
(morcov, sfecl\ ro[ie, ]elin\,
p\stârnac, p\trunjel r\d\ci-
ni), luate diminea]a pe sto-
macul gol, având rol de o-
prire a multiplic\rii celule-
lor canceroase.
Regimul de via]\
Atât pentru prevenirea
instal\rii bolii canceroase,
cât [i pentru evitarea metas-
taz\rii spre alte organe se
impun o serie de ac]iuni bi-
ne coordonate:
- evitarea factorilor polu-
an]i [i stresan]i;
- eliminarea factorilor ali-
mentari nocivi;
- renun]area total\ la fu-
mat [i la excesuri de b\uturi
tari;
- normalizarea greuta]ii
corporale;
- evitarea constipa]iei
cronice;
- aplicarea unei riguroase
igiene locale prin sp\lare cu
ap\ [i s\pun la intervale cât
mai scurte, respectând ast-
fel regulile de asepsie [i an-
tisepsie;
- activarea metabolismu-
lui prin mi[care `n aer liber
[i activit\]i sportive;
- respectarea regimului
de odihn\ [i somn;
- `nt\rirea st\rii psihice
prin autosugestie [i gânduri
pozitive. a
Pagini realizate
de Otilia
B|LINI{TEANU

formarea peroxizilor la nivelul (3 grame `n pu]in vin alb) sau ca in-

Tratamentul fitoterapeutic
De foarte multe ori, tratamentele
naturiste sunt de mare ajutor atât
prin efectul direct asupra bolii can-
ceroase, cât [i prin stimularea
capacit\]ii imunitare a organismu-
lui `n lupta `mpotriva agresiunii u-
nor factori cancerigeni, interni sau
externi. Tratamentele naturiste se
pot asocia `n orice faz\ a bolii, in-
diferent de localizarea ei [i de
vârsta pacientului.
~n consum intern, sub form\ de
ceaiuri sau tincturi:
- g\lbenele (Calendula offici-
nalis) - infuzie, luând câte o can\
de 3 ori pe zi, sau tinctur\ - câte 30
pic\turi de 3 ori pe zi;
- busuiocul de câmp (Brunella
vulgaris) - infuzie luând câte o ca-
n\ de 2-3 ori pe zi, având efecte an-
ticanceroase la nivelul intestinelor
[i stomacului;
- c\tina alb\ (Hippophae rham-
noides) preparat\ sub form\ de u-
lei care se consum\ câte o lingur\
de 3 ori pe zi, `nainte de fiecare ma-
s\ cu pu]in\ miere; efectul de pre-
venire a cancerului se datore[te u-
nui con]inut ridicat `n vitamina C
(200 mg%), care este un puternic
antioxidant natural [i inhibitor `n
acizilor gra[i;
- obligeana (Acorus calamus) se
consum\ sub form\ de infuzie sau
macerat din r\d\cini - câte 30 pi-
c\turi de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute
`nainte de mese, având efecte anti-
cancerigene la nivelul colonului [i
al organelor adiacente (ficat, pan-
creas, splin\);
- menta broa[tei (Mentha arven-
sis) se consum\ câte 2-3 c\ni pe zi
la cancerele de stomac [i intestine;
- cimbrul de cultur\ (Thymus
vulgaris) se ia ca infuzie (2-3 c\ni
pe zi) pentru efecte deosebite con-
tra tumorilor din stomac [i colon;
- trifoiul ro[u (Trifolium praten-
se) se ia sub form\ de pulbere fin\
fuzie (3-4 ceaiuri pe zi) cu pro-
priet\]i anticancerigene la nivel co-
lorectal [i a altor organe;
- ceaiul verde (Thea sinensis) are
efecte protectoare fa]\ de diferite
tipuri de cancer, inclusiv la nivelul
colonului.
Trebuie ar\tat c\ tratamentele
fitoterapeutice se fac pe o durat\
lung\ pentru a `mpiedica orice re-
cidiv\ posibil\ dup\ un num\r de
ani. Astfel, se va ajunge la o dezin-
toxicare cert\ a aparatului digestiv
[i a sângelui, la oprirea procesului
de proliferare a celulelor canceroa-
se [i la resorbirea treptat\ a tumo-
rilor maligne existente `n corp.

16 Pagina copiilor
Boli [i doctori f\r\ argin]i `n satul de odinioar\
~n lumea f\r\ antibiotice a satului vechi, oamenii o
duceau destul de prost cu s\n\tatea. Mul]i
mureau din cauza unor infec]ii care ast\zi se pot
trata cu u[urin]\: pneumonii, enterocolite,
angine... Dar bunicii no[tri nu se temeau atât de
bolile trupului, cât mai ales de cele ale sufletului,
[i cereau Domnului [i sfin]ilor S\i izb\vire de
boal\, dar [i de p\cate. Nu pentru credin]a lor
Domnul Hristos i-a vindecat pe bolnavi?
Gripa, ciuma, holera, lepra,
malaria, tuberculoza [i multe
alte boli au f\cut milioane de vic-
time pân\ aproape de zilele noas-
tre. Aceste boli au disp\rut nu
numai pentru c\ s-au descoperit
antibioticele, ci [i pentru c\ oa-
menii s-au deprins s\ tr\iasc\ `n
cur\]enie: au construit canali-
z\ri, au purificat apa de b\ut [i s-
au obi[nuit s\-[i spele mâinile `-
nainte de fiecare mas\.
Multe erau sursele de infec]ie
`n satul românesc acum o sut\
de ani! Uli]ele, f\r\ asfalt, erau
ba pr\fuite, ba pline de noroi.
~nconjura]i de animale [i p\s\ri,
nu se puteau feri de murd\rie.
Nu to]i aveau acces la ap\ pota-
bil\: unii beau ap\ luat\ direct
din râu, al]ii, din fântâni prea
pu]in adânci... }ân]arii provocau
friguri, [oarecii - epidemii de ciu-
m\, apele murdare - holer\...
Dar pe b\trânii no[tri boala
`i apropia de Dumnezeu. Pen-
tru s\tenii credincio[i, via]a
este un r\zboi ne`ncetat pentru
mântuire. Boala [i s\n\tatea
fac [i ele parte din aceast\ lup-
t\, pentru c\ bolile, zic ei, sunt
date de duhurile necurate pen-
tru p\cate...
Duhurile rele [i bolile
}\ranii au observat c\ unele
boli apar din lips\ de igien\.
A[a au ap\rut unele reguli de
comportament. De exemplu: s\
Cum arat\ duhurile bolilor?
Ciuma arat\ ca o femeie
b\trân\, cu cap de om, coarne
de bou [i coad\ de [arpe, `n
vârful c\reia e un ghimpe ve-
ninos cu care `i `n]eap\ pe oa-
meni, s\-i `mboln\veasc\.
Sfântul Haralambie o ]ine de
p\r, dar uneori `i scap\, [i a-
tunci face rele. De Sfânta Var-
vara (4 decembrie), femeile fac
dou\ turte: una o dau copiilor,
pe cealalt\ o pun sub strea[i-
n\, când trece V\rsatul pe a-
colo s\ guste [i s\ plece `n alt\
parte... Frigurile sunt date, se
Hai s\
ne juc\m!
1. ~ncercuie[te obiectele
folositoare unui medic.
2. G\se[te dou\ obiecte
care, `n poveste, `i apar]in
Mor]ii.
3. Caut\ un obiect dese-
nat mai mare decât `n reali-
tate.
4. ~n desen s-a strecurat
un obiect apar]inând copiilor.
5. G\se[te un obiect care
nu st\ pe mas\!
6. Caut\ obiectele forma-
te din dou\ jum\t\]i iden-
tice.
7. G\se[te dou\ detalii
nepotrivite.
nu te scobe[ti cu acul `ntre din-
]i, c\ ]i se stric\. Dac\ m\nânci
ghea]\, faci amigdalit\. {i nu-i
adev\rat?
Dar `n unele situa]ii nu `n]e-
legeau ce se `ntâmpl\. De pild\,
omul pleca s\n\tos de acas\ [i
dintr-odat\ paraliza. Cum [tiau,
din c\r]ile sfinte, c\ unele boli
sunt provocate de ucig\-l-crucea
sau de alte duhuri rele, pentru
p\cate, oamenii simpli [i-au
imaginat c\ un duh necurat a in-
trat `n trupul omului [i l-a
`mboln\vit. Ziceau ei c\ fiecare
boal\ e dat\ de un duh necurat,
cu `nf\]i[are `nfior\toare. Cam
cum sunt descri[i cei r\i `n
molitfele Sfântului Vasile, care
se citesc `n biseric\ de Anul
Nou, de ziua Sfântului!... Vede]i
cât de aten]i erau la `nv\]\turile
Bisericii?
{i mai [tiu oamenii c\ [i
Dumnezeu ne trimite epidemii,
dac\ ~l sup\r\m, cum s-a `ntâm-
plat pe vremea regelui David,
sau ne trimite boli ca s\ ne
`ncerce credin]a, cum s-a `ntâm-
plat cu dreptul Iov...
„Leacul de la
Dumnezeu...“
}\ranul a considerat `ntot-
deauna c\ omul nu poate face
nimic f\r\ ajutorul lui Dumne-
zeu. Omul este dator s\-[i p\-
zeasc\ s\n\tatea, prin igien\ [i
zice `n Bucovina, de Leli]a,
fata lui Irod. Dup\ ce a t\iat
capul Sfântului Ioan Botez\-
torul, Irod a blestemat-o s\
joace f\r\ oprire [i de aceea `i
scutur\ a[a pe oameni...
CM
YK
Duminic\, 1 noiembrie 2009
obiceiuri de via]\ s\n\toase, [i
s\ cear\ s\n\tate, prin rug\-
ciune. Leacurile vindec\ prin
puterea pus\ de Domnul `n ele.
Dac\ te `mboln\ve[ti, pentru
p\catele tale te `mboln\ve[ti, [i,
de aceea, cur\]\ `ntâi sufletul,
apoi vindec\ trupul! Roag\-te,
poste[te, f\ metanii [i fii milos-
tiv cu cei nec\ji]i [i s\rmani.
Numai dup\ aceea cere-I ajutor
Domnului, Maicii Sale sau sfin-
]ilor t\m\duitori! Orice sfânt
alin\ suferin]ele oamenilor, dar
unii au fost [i doctori: Cosma [i
Damian (1 noiembrie), Chir [i
Ioan (31 ianuarie), al]i sfin]i
Cosma [i Damian (1 iulie), Pan-
telimon (27 iulie)!
Sfin]ii Cosma [i Damian de
pe 1 noiembrie erau din Cilicia
(`n Asia). Tat\l era p\gân, dar
mama era cre[tin\ [i, r\mâ-
nând v\duv\, le-a dat o bun\
educa]ie cre[tin\. I-a trimis la
`nv\]\tur\ [i fra]ii au devenit
doctori iscusi]i. Dar nu pri-
meau nici o r\splat\ de la bol-
navi, ci `i tratau din dragoste
pentru Dumnezeu [i oameni.
Singura lor plat\ era ca cei vin-
deca]i s\ cread\ `n Hristos,
T\m\duitorul. A[a [i-au petre-
cut `ntreaga via]\...
Al]i fra]i, cu numele de Cos-
ma [i Damian, au tr\it lâng\
Roma `n al treilea secol dup\
Hristos. {i ei tratau f\r\ plat\,
doar s\ cread\ bolnavul `n
Domnul Hristos! Au fost pârâ]i
`mp\ratului c\ sunt vr\jitori [i
Sfin]ii Doctori f\r\ de argin]i Cosma [i Damian
`mp\ratul a trimis osta[ii s\-i
aresteze. Cum oamenii din sat `i au ajuns, Sfin]ii Cosma [i Dami- scris articole [i bro[uri, a ]inut
obligaser\ pe cei doi sfin]i s\ se an, mucenici ai lui Hristos... conferin]e [i prelegeri de e-
ascund\, au prins doi nevino- duca]ie sanitar\. Ie[ind la pen-
sie, vizita bolnavi s\raci [i sin-
va]i [i i-au dus la Roma. Aflând Un medic f\r\ de argin]i guri, le prescria medicamente
aceasta, Cosma [i Damian s-au
dus [i s-au predat `mp\ratului. modern... [i le l\sa câte un mic dar sau
{i ce s\ vezi? A doua zi, `n timp bani. Era mereu c\utat, nu nu-
ce `i judeca, capul `mp\ratului {i ast\zi sunt doctori f\r\ de mai de bolnavi, ci [i de s\raci,
s-a sucit cu fa]a la spate. Sfin]ii argin]i! Vasile Voiculescu care [tiau c\ vor fi milui]i. A
l-au vindecat prin rug\ciune, (1884-1963) nu a fost numai un adunat, `n parte din cuno[tin-
iar acesta i-a eliberat. mare scriitor român, ci [i un ]ele ]\ranilor, leacuri simple [i
Dar dasc\lul p\gân al celor medic foarte bun [i un om cre- folositoare, pe care le-a publi-
doi sfin]i doctori, de invidie, i-a dincios. De[i foarte priceput [i cat sub numele Toate leacurile
dus pe munte, ca s\ culeag\ plan- medic al Administra]iei Dome- la `ndemân\, carte pe care a
te de leac, [i acolo i-a ucis. A[a niilor Coroanei, a preferat s\ r\spândit-o prin sate. Vasile
lucreze prin sate, `ncercând s\- Voiculescu spunea c\ medicul
i `nve]e pe ]\rani principii sim- trebuie s\ fie recunosc\tor pa-
Ghici ple de igien\ [i cum s\ evite
diferite boli. ~n acela[i scop, a
cientului, care i-a dat ocazia s\
fac\ o fapt\ bun\... a
ghicitoarea
mea O poveste cu tâlc
I]a, i]a Cic\ s-au `ntâlnit, pe la miezul nop]ii, Holera, Ciuma [i
Prin p\i[, Moartea. Fiecare s-a l\udat c\ va ob]ine un miel gras de la
Fâ]a, fâ]a, un cioban din apropiere. Prima s-a dus Holera. S-a pomenit
Prin costi[. bietul cioban cu o bab\ urât\ cu ochi r\i:
(coasa) - Cine e[ti dumneata [i cei vrei de la mine?
- Eu sunt Holera! Am venit s\-mi dai mielul cel mai gras,
De n-a[ fi eu, altfel te `mboln\vesc!
- Nu m\ tem de tine, am s\ m\nânc usturoi [i nu o s\-mi
Nimeni n-ar tr\i pe
lume. po]i face nimic!
A plecat Holera cu buzele umflate, s-a dus [i Ciuma la cioban.
(aerul)
- Dumneata ce vrei de la mine?
- Eu sunt Ciuma [i vreau s\-mi dai mielul cel mai gras, altfel...
- Eu de tine nu m\ tem! Am s\ dau foc la gunoaie, am s\
stau `n fumul lor [i n-o s\-mi po]i face nimic!
A plecat [i Ciuma, op\rit\ de ciud\.
Moartea s-a apropiat [i ea de cioban, cu coasa `n mân\,
cum `i place s\ umble.
- Dumneata ce pofte[ti de la mine?
- Eu sunt Moartea [i vreau mielul cel mai gras!
- }i-l dau din toat\ inima, ba ]i-l duc [i pân\ acas\, i-a
spus ciobanul, `nfrico[at.
A luat mielul [i s-a dus dup\ Moarte. Casa era plin\ de tot
felul de gheme, mai mari, mai mici...
- Ce sunt astea?, o `ntreab\ pe Moarte.
- Vie]ile oamenilor.
- Dar al meu care e?
- Uite, \sta!
Ghemul lui era mare. Atunci ciobanul ia mielul `napoi [i-i
spune:
- V\d c\ mai am zile! ~]i iau mielul `napoi, c\ci am nevast\
[i copii mici [i le trebuie [i lor mâncare!
{i s-a dus acas\.
Pagin\ realizat\ de Ana PASCU

Luni, 2 noiembrie 2009
Nr. 252 (1454) Anul V - SERIE NA}IONAL|
PATRISTICA
C\s\toria, o
tain\ a Bisericii
sau un remediu
pentru cei slabi?
PAGINA 16
„P\rintele Teofil a fost un
monah cu zel de apostol“
Ierarhi, preo]i [i mii de
credincio[i [i-au luat
r\mas-bun [i au `n\l]at
rug\ciuni c\tre Dumnezeu
pentru p\rintele Teofil
P\r\ian, sâmb\t\, 31
octombrie 2009, `n
m\n\stirea sa de metanie
de la Sâmb\ta de Sus.
„Predicator misionar [i
duhovnic `n]elept, p\rintele
Teofil a fost un monah cu
zel de apostol, f\cându-se
pild\ credincio[ilor cu
vorbirea, cu purtarea, cu
dragostea, cu duhul, cu
credin]a, cu via]a curat\.“
„Lipsit de lumina ochilor,
r\spândea lumina
cuno[tin]ei, a `n]elepciunii
[i a iubirii celor ce ca la un
CM
YK izvor pururea curg\tor
veneau s\-[i adape setea.“
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Icoana f\c\toare de minuni a
Maicii Domnului de la M\n\s-
tirea Adam, din jude]ul Gala]i,
este recunoscut\ pentru darul de
a aduce ploaie la vreme de se-
cet\, dar [i pentru t\m\duirea
durerilor trupului [i ale sufletu-
lui. Tradi]ia spune c\ icoana a
fost adus\ prin aceste locuri la
mijlocul secolului al XVI-lea, de
un c\lug\r din R\s\rit. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
A `nceput Congresul Interna]ional de
Teologie dedicat Sfântului Vasile cel Mare
Ieri au sosit la Bucure[ti
participan]ii la Congresul In-
terna]ional de Teologie `nchi-
nat Sfântului Vasile cel Ma-
re, iar dup\-amiaz\ a avut
loc deschiderea oficial\. P=-
n\ pe 4 noiembrie, la Palatul
Patriarhiei vor fi prezentate
studii, articole privind via]a
[i teologia arhiepiscopului de
Cezareea Capadociei, Sfântul
Vasile.
La Catedrala patriarhal\
din Bucure[ti au fost primi]i
ieri, 1 noiembrie 2009, oas-
pe]i de seam\ din partea a
trei Biserici Ortodoxe surori:
IPS P\rinte Ioan, Mitropoli-
tul de Pergam, reprezentan-
tul Patriarhiei Ecumenice,
IPS Arhiepiscop Pavel din
Rusia, Mitropolit de Riazan
[i Cosimo, [i IPS Ierotei, Mi-
tropolit de Nafpaktos [i A-
CM
YK
CM
YK
M\suri drastice
`mpotriva
epidemiei de
grip\, `n Ucraina
ghios Vlasios din Grecia, `m-
preun\ cu al]i profesori, cle-
rici [i credincio[i, veni]i `n
România s\ participe la Con-
gresul Interna]ional de Teo-
logie dedicat Sfântului Va-
sile cel Mare, care se va des-
f\[ura `n perioada 1-4 no-
iembrie.
Anul 2009 a fost declarat
de c\tre Sfântul Sinod al
BOR ca „An comemorativ-o-
magial al Sfântului Vasile cel
Mare [i al celorlal]i Sfin]i
Capadocieni“, prilej cu care
`n toate eparhiile de pe cu-
prinsul ]\rii noastre s-au
desf\[urat manifest\ri religi-
oase, simpozioane, conferin]e
`nchinate Sfântului Vasile
cel Mare. S-au scris studii,
articole, s-a vorbit despre
via]a [i opera Sfântului Va-
sile cel Mare, astfel `ncât to]i
credincio[ii din ]ar\ au avut
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ACTUALITATE
PAGINA 4
posibilitatea s\-[i `mbog\-
]easc\ cuno[tin]ele despre
acest mare P\rinte al Bise-
ricii veacului al IV-lea atât
de popular la noi `nc\ de
acum 1.600 de ani.
Continuare `n pagina 3
1 LEU exemplarul
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
ROMÀNIA ~N UE
Cine va fi
primul
pre[edinte
al UE?
PAGINA 15
basilica.ro
RELIGIOS
„FERICIREA SAU NEFERICIREA
VE{NIC| DEPINDE DE MODUL
~N CARE NOI TR|IM TAINA IU-
BIRII AICI PE P|MÂNT“: ~n]e-
lesul Evangheliei despre bo-
gatul nemilostiv [i s\racul
Laz\r a fost explicat ieri de
c\tre Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel, prezent la
Sfânta Liturghie s\v=r[it\ `n
Paraclisul patriarhal.
Pagina 3
ECONOMIC
AMENZI M|RITE PENTRU FER-
MIERII CARE NU ANUN}| ANI-
MALELE BOLNAVE: Fermierul
este obligat s\ anun]e medicul CM
YK
veterinar `n cazul `n care unul
din animalele sale este bolnav,
pentru a i se face analize [i a
stabili dac\ boala prezint\ un
pericol pentru restul fermei
sau pentru oameni.
Pagina 5
PAGINA AGRICULTORULUI
STATELE MEMBRE POT ACOR-
DA FERMIERILOR AJUTOARE
DE P+N| LA 15 MII DE EURO:
Decizia Executivului comunitar
a fost luat\ `n principal pentru
stabilizarea veniturilor produ-
c\torilor de lapte, care au pro-
testat luni la r=nd `mpotriva
pre]ului mic oferit de proce-
satori pentru un litru de lapte.
Pagina 7
S|N|TATE
ZGOMOTELE {I EFECTELE LOR
ASUPRA S|N|T|}II: Tr\im
`ntr-o lume `n care zgomotul
devine din ce `n ce mai intens,
iar zgomotele intense, pentru
perioade lungi, sunt foarte pe-
riculoase pentru s\n\tate,
deoarece ac]iunea lor se mani-
fest\ cu timpul, dar f\r\ s\ ne
d\m seama.
Pagina 6
2 Calendarul zilei Luni, 2 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Tu cine zici c\ este Iisus Hristos?

Sfin]ii mucenici, izvoare de
rug\ciune pentru credincio[i
„Mucenici ai Domnului, fericit este p\-
mântul care s-a ad\pat cu sângele vostru
[i sfintele l\ca[uri care au primit trupurile
voastre. C\ `n priveli[te pe vr\jma[i a]i bi-
ruit [i pe Hristos cu `ndr\znire L-a]i pro-
pov\duit. Pe Acela, ca un bun, ruga]i-L s\
mântuiasc\ sufletele noastre!“ (Ceaslovul
cel Mare, Editura Biserica Ortodox\, Ale-
xandria, 2003, p. 587)
***
Sfin]ii Mucenici Achindin, Pigasie,
Aftonie, Elpidifor [i Agapie au fost numi]i
dup\ virtu]ile teologice ale Bisericii [i au
devenit ei `n[i[i izvoare de rug\ciune pen-
tru credincio[i. {i, una f\cându-se cu Dum-
nezeu prin jertfire de sine, au devenit [i
una cu p\mântul, ad\pând brazdele crea-
]iei [i devenind hran\ euharistic\ [i spiri-
tual\ pentru credincio[i. Iar trupurile lor,
p\strând `n ele harul lui Dumnezeu, fiind
proorocii ale `nvierii universale, nedesp\r-
]indu-se de Creatorul lor, izvor\sc minuni,
adic\ lucr\ri ale iubirii lui Dumnezeu.
C\ci moartea mucenicilor este dovada su-
prem\ a iubirii lor pentru Hristos Cel r\s-
tignit [i `nviat, dar [i pecetluirea crucifor-
m\ a primirii lor `n Dumnezeu, cununa [i
darul de tain\ al Mirelui ceresc pentru oa-
menii S\i pe care i-a iubit „pân\ la sfâr-
[it“. (pr. asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI)
„{i când Se ruga Iisus singur, erau cu
El ucenicii [i i-a `ntrebat, zicând: «Cine zic
mul]imile c\ sunt Eu?». Iar ei, r\spun-
zând, au zis: «Ioan Botez\torul, iar al]ii
Ilie, iar al]ii c\ a `nviat un prooroc din cei
vechi». {i El le-a zis: «Dar voi cine zice]i c\
sunt Eu?». Iar Petru, r\spunzând, a zis:
«Hristosul lui Dumnezeu». Iar El, certân-
du-i, le-a poruncit s\ nu spun\ nim\nui
aceasta, zicând c\ Fiul Omului trebuie s\
p\timeasc\ multe [i s\ fie def\imat de c\-
tre b\trâni, [i de c\tre arhierei, [i de c\tre
c\rturari [i s\ fie omorât, iar a treia zi s\
`nvieze.“ (Luca 9, 18-22)
***
Dup\ ce am citit fragmentul evanghelic
de ast\zi sunt convins c\ Domnul nostru
Iisus Hristos m\ `ntreb\ [i pe mine, foarte
direct [i personal: „Tu cine zici c\ sunt
Eu?“. Cercetându-ne sincer con[tiin]a `n-
cerc\m s\ g\sim un r\spuns care s\ ne
mul]umeasc\ [i pe noi, dar [i pe Domnul
Hristos. P\rintele Teofil P\r\ian, `n stilul
s\u inconfundabil, explic\ astfel percep]ia
fiec\ruia vizavi de persoana Domnului
nostru Iisus Hristos: unii consider\ pe
Dumnezeu un fel de sponsor. Rug\ciunea
lor face referire doar la „Doamne, d\-mi,
Doamne, f\-mi“. Doar cer la nesfâr[it! Al-
]ii consider\ pe Dumnezeu un fel de mer-
cenar, ca pe cineva care se ocup\ de r\z-
bun\rile personale. Rug\ciunea lor este:
„Doamne, pedepse[te-l pe cutare sau cuta-
re“. Al]ii v\d pe Dumnezeu pe post de
pompier. Cheam\ pe Dumnezeu doar
atunci când au un necaz, o sup\rare sau
un neajuns. Pentru al]ii, Dumnezeu este,
a[a cum rostim `n Rug\ciunea domneas-
c\, Tat\l nostru, Care, ca un tat\ iubitor,
te ajut\, te mângâie, te `ncurajeaz\, dar
te [i mustr\ spre `ndreptare. Tat\l nu es-
te numai Tat\l meu, ci este Tat\l nostru!
Sfântul Grigorie Palama m\rturise[te: Ii-
sus Hristos este Noul Adam, Cel ce `nno-
ie[te continuu lumea `ntreag\. (pr.
Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)

a SF+NTUL ZILEI a a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Sfin]ii Mucenici
Achindin, Pigasie,
Aftonie, Elpidifor
[i Agapie
Originari din Persia, ace[ti
sfin]i mucenici au fost consilierii
lui Sapor al II-lea (339-379), re-
gele per[ilor. Pentru c\ au m\r-
turisit c\ sunt cre[tini, au fost
supu[i la multe chinuri. Când re-
gele a hulit pe Hristos, sfin]ii
s-au rugat lui Dumnezeu [i Sa-
por a mu]it, dar, apoi, tot la rug\-
ciunea lor, i s-a dezlegat limba.
Rugându-se fierbinte lui Dumne-
zeu, ace[ti sfin]i au d\râmat ido-
lul lui Die. Pentru c\ mul]i p\-
gâni, v\zând aceste minuni, `m-
br\]i[au credin]a cre[tin\, A-
chindin, Pigasie, Aftonie, Elpidi-
for [i Agapie au fost uci[i.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea Sfin]ilor Mucenici Eudoxie,
Agapie [i a altor opt sfin]i; a Sfin-
telor Muceni]e Chiriachi, Domni-
na [i Doamna, [i a Sfântului Cu-
vios Marcian din Cir.
Mâine, Biserica face pomeni-
rea Sfin]ilor Mucenici Achepsi-
ma, episcopul, Iosif, preotul, [i
Aitala, diaconul. a

Profesorul Constantin Tomescu

la Schitul Podu Co[nei, 1956-1957
Originar din Dobrogea, [colit
la Seminarul mitropolitului Ve-
niamin Costachi din Ia[i [i la Te-
ologia din Bucure[ti, dup\ parti-
ciparea ca voluntar la R\zboiul
de re`ntregire a neamului româ-
nesc, profesorul de Istoria Bise-
ricii Române, Constantin To-
mescu, a contribuit exemplar la
realipirea bisericeasc\ a români-
lor din ]inuturile revenite la pa-
tria mam\: Basarabia [i Bucovi-
na. A iubit mult aceste ]inuturi,
deoarece, pân\ la sfâr[itul vie]ii
sale, a slujit Ortodoxiei din aces-
te ]inuturi, fiind sfetnic perma-
nent ierarhilor Gurie Grosu [i
Efrem En\chescu de la Chi[i-
n\u, dar mai ales lui Visarion
Puiu de la Cern\u]i. ~n 1937 a
fost ministru adjunct al Culte-
lor, fapt pentru care, `n 1950,
autorit\]ile comuniste l-au `n-
temni]at `n temuta `nchisoare a
demnitarilor români de la Si-
ghet. A fost eliberat `n 1956, `n-
s\ pentru o scurt\ perioad\ de
timp. ~n 1958 era rearestat, an-
chetat timp de un an de zile [i
condamnat de „justi]ia popu-
lar\“ pentru ini]ierea unei mi[-
c\ri politice anticomuniste. A
fost eliberat abia `n 1964. ~ntre
cele dou\ deten]ii, b\trânul pro-
fesor st\tea cu sufletul `n rug\-
ciune la Schitul de la Podu Co[-
nei, din scumpa lui Bucovin\.
(Adrian Nicolae PETCU)
 Luni, 2 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3

Slujb\ arhiereasc\ la Biserica A `nceput Congresul Interna]ional de

„Sf. Spiridon - Nou“
Preasfin]itul Episcop Macarie al
Episcopiei Române a Europei de
Nord a oficiat ieri Sfânta Liturghie
la Biserica „Sf. Spiridon - Nou“ -
paraclis patriarhal. Prezent `n ]ar\
cu prilejul s\rb\torii Sfântului Di-
mitrie cel Nou, ocrotitorul Bucure[-
tilor, [i pentru a participa la lucr\-
rile de toamn\ ale Sfântului Sinod,
Preasfin]ia Sa a primit binecuvân-
tarea din partea PF P\rinte Patri-
arh Daniel s\ slujeasc\ la Biserica
„Sf. Spiridon - Nou“ din Bucure[ti.
„Sunt bucuros c\ am putut s\ cer
prin rug\ciune ocrotirea Sf. Ier. Spi-
ridon, ale c\rui sfinte moa[te se p\s-
treaz\ `n aceast\ catedral\ ocrotit\
de el, mai ales c\ sâmb\t\, 12 de-
cembrie, chiar `n ziua de s\rb\torire
a Sf. Ier. Spiridon, vom organiza A-
dunarea eparhial\ `n Episcopia Or-
todox\ Român\ a Europei de Nord.
Avându-l, a[adar, ca pild\ pe Sfân-
tul Ierarh Spiridon, ne vom da [i
mai mult silin]a s\ `mplinim lu-
crarea [i misiunea lui Hristos `ntre
românii din episcopia noastr\. De
fiecare dat\ când venim `n ]ar\, prin
slujbele pe care le s\vâr[im, prin bi-
necuvântarea pe are o primim `n ur-
ma pelerinajelor [i a lucr\rilor mi-
sionare pe care le s\vâr[im, prin sfa-
tul de care ne `mp\rt\[im de la PF
Patriarh Daniel [i de la p\rin]ii `m-
bun\t\]i]i de aici, ne `nc\rc\m su-
flete[te [i ne `nt\rim pentru misiu-
nea de a-i aduna pe fra]ii no[tri ro-
mâni, risipi]i pe meleagurile scandi-
nave [i pentru a-i `nt\ri `n unitatea
[i demnitatea lor cre[tin\ [i româ-
neasc\“, ne-a declarat Preasfin]itul
Macarie care este, din data de 6 iulie
2008, episcopul românilor ce locui-
esc `n ]\rile Europei de Nord. a
Teologie dedicat Sfântului Vasile cel Mare
Continuare din pagina 1
Numele Sf=ntului Vasile cel Mare este le-
gat de ]inuturile Dobrogei. Credincio[ii parti-
cip\ cu mult\ evlavie la Liturghia Sfântului
Vasile cel Mare, s\vâr[it\ de 10 ori `n cursul
anului bisericesc, ascult\ pe preo]i rostind Mo-
litfele Sfântului Vasile cel Mare, dup\ cum a
subliniat ieri PS Ciprian C=mpineanul.
La sfâr[itul s\rb\torilor Catedralei patri-
arhale prilejuite de praznicul Sfântului Dimi-
trie cel Nou, când a avut bucuria de a primi
spre `nchinare mâna Sfântului Vasile cel Mare
adus\ din partea Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe a Greciei, Patriarhia Român\ `ncheie
aceste manifest\ri cu Congresul Interna]ional
de Teologie `nchinat Sfântului Vasile cel Mare.
~n numele participan]ilor la congres, IPS
Ioan, Mitropolitul de Pergam, a ]inut ieri, la
sf=r[itul Sfintei Liturghii, oficiate de PS Ci-
prian C=mpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal,
un cuvânt `n care a mul]umit lui Dumnezeu [i
PF P\rinte Daniel pentru binecuvântarea dat\
`n vederea organiz\rii congresului. ~n mod cu
totul special, `n numele Sanctit\]ii Sale,
Patriarhul Ecumenic, IPS Ioan a transmis tu-
turor românilor binecuvântarea acestuia. „Bi-
serica Ortodox\ Rom=n\ a trecut prin multe
greut\]i `n trecut, dar a r\mas vertical\, fidel\
Tradi]iei [i `nv\]\turii de credin]\ autentice.
Bisericile Ortodoxe autocefale sunt unite `ntre
ele de Sfânta Liturghie, Sfânta Euharistie,
potirul comun din care ne `mp\rt\[im cu to]ii,
cei care m\rturisim aceea[i credin]\. Ne unesc
aceea[i credin]\, cea ortodox\, [i sfin]ii, pre-
cum Sfântul Vasile cel Mare, p\rintele prin ex-
celen]\ al tuturor. Este emo]ionant pentru noi
s\ vedem cum cre[tinii ortodoc[i români au o
a[a mare evlavie fa]\ de acest p\rinte tr\itor
`n secolul al IV-lea, care a activat ca ierarh `n
Capadocia, `n teritoriul canonic al Patriarhiei
Ecumenice. Pentru noi e important s\ vedem
c\ Sfântul Vasile se bucur\ de o a[a de mare
cinste `n rândul românilor. Tot Sfântul Vasile
ne-a chemat pe to]i participan]ii, tocmai pen-
tru a-i studia [i mai mult `nv\]\tura [i via]a,
pentru a extrage ceea ce este mai important
din via]a Sfin]ilor P\rin]i pentru noi.“ (A.P.)

„Fericirea sau nefericirea ve[nic\ depinde de modul

`n care noi tr\im taina iubirii aici pe p\mânt“
a ~n]elesul Evangheliei despre bogatul nemilostiv [i s\racul Laz\r a fost explicat ieri
de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, prezent la Sfânta Liturghie s\v=r[it\ `n Paraclisul patriarhal a
de diac. George
ANICULOAIE
Aceast\ Evanghelie arat\
c\, dup\ moartea trupului,
sufletul tr\ie[te [i `[i aduce a-
minte, rememoreaz\ toate
faptele vie]ii. Tot de aici afl\m
m\rturia clar\ a Mântuitoru-
lui despre existen]a [i via]a
sufletului dup\ desp\r]irea sa
de trup. Sufletul merge fie `n
comuniunea drep]ilor [i a
sfin]ilor, `n fericita existen]\ a
raiului, fie `n suferin]a iadu-
lui. Sufletul omului, dup\
desp\r]irea de trup, nu st\ `n-
tr-o stare de nep\sare, de in-
diferen]\, `ntr-un somn sau
`ntr-o amor]ire, ci sufletul are
con[tiin]a luminat\ [i comu-
nic\ cu sufletele drep]ilor. Su-
fletele, dup\ moarte, de[i se
afl\ `n st\ri diferite, unele `n
rai, iar altele `n iad, `[i dau
seama de starea `n care se
afl\. „Focul, v\paia - despre
care vorbe[te Evanghelia - `n
care se afl\ sufletul celui bo-
gat [i nemilostiv a fost `n]e-
leas\ de Sfin]ii P\rin]i ca o
mustrare a con[tiin]ei, un re-
gret, o suferin]\ `n con[tiin]\
pentru binele pe care trebuia
s\-l fi f\cut omul pe p\mânt [i
nu l-a f\cut; sau o mustrare a
con[tiin]ei pentru p\catele pe
care le-a s\vâr[it“, a spus
Preafericitul P\rinte Daniel.
Aceast\ Evanghelie ne ara-
t\ `ntr-o form\ concentrat\
taina vie]ii omului, valoarea
inestimabil\ a vie]ii p\mân-
te[ti, care, de[i e trec\toare,
determin\ existen]a ve[nic\.
Bogatul nemilostiv [i s\racul
Laz\r reprezint\ dou\ per-
soane diferite, dou\ st\ri so-
ciale diferite, având [i dou\
st\ri spirituale diferite. Boga-
tul tr\ia toate zilele sale `n
mult\ slav\, era `mbr\cat `n
porfir\ [i vison [i toat\ ziua se
afla `ntr-o veselie, iar s\racul
Laz\r era bolnav, plin de
bube, suferind [i singur. „El
nu mai era un om printre oa-
meni, ci un om printre câini;
numai ei erau aproape de el, `i
lingeau bubele. Câinii deveni-
ser\ mai omeno[i decât omul
bogat [i nemilostiv, care nu
mai trata pe Laz\r ca pe un
om, ci ca pe un vierme, ca pe o
fiin]\ s\lbatic\“. „Vedem do-
u\ st\ri diferite, unul tr\ia `n
bucurie [i veselie perpetu\,
altul `n suferin]\, `n singur\-
tate [i `n s\r\cie perpetu\. A-
ceast\ `nf\]i[are a celor dou\
st\ri sociale [i suflete[ti ne
arat\ c\ Dumnezeu respect\
libertatea omului de a-[i orga-
niza via]a cum vrea el“, a mai
spus Patriarhul Daniel.
Faptele bune s\v=r[ite
din mândrie sunt
nefolositoare
~n Evanghelie nu se spune
nimic despre faptele rele ale este trimis `n rai pentru sta- S\ facem construit case, cantine [i uni-
bogatului nemilostiv, [i nici rea lui `mbun\t\]it\ a sufle- t\]i medicale pentru b\trâni,
despre faptele bune ale lui tului. Binele pe care l-a s\vâr-
`n fiecare zi un dar! bolnavi [i orfani. „Toate aces-
Laz\r, dar ni se arat\ c\ exis- [it Laz\r este luminarea, cu- P\rintele Patriarh a eviden- tea ne arat\ c\ de modul `n
t\ o dreptate a lui Dumnezeu, r\]irea, cultivarea [i `mbog\- ]iat c\ iadul este o existen]\ care noi tr\im taina iubirii
o lege a compensa]iei. „Cele ]irea sufletului lui prin virtu- f\r\ comuniune de iubire, [i aici pe p\mânt depinde feri-
dou\ persoane au fost jude- tea r\bd\rii f\r\ clevetire, f\- chiar dac\ cei din iad sunt a- cirea sau nefericirea noastr\
cate, `n primul rând, nu dup\ r\ cârtire, f\r\ r\zvr\tire. proape unul de altul, nu se ve[nic\. Totdeauna Dumne-
faptele lor, ci dup\ starea du- mai afl\ `n stare de comuni- zeu este drept, pentru c\ este
Prin t\cerea sa pa[nic\, el a
hovniceasc\ a vie]ii lor. Sta- une, „iadul fiind expresia indi- milostiv. {i dac\ [i noi sun-
zidit duhovnice[te, a luminat
rea bogatului era de dec\dere, vidualismului egoist `n forma tem milostivi, ne bucur\m de
pentru c\ nu-[i mai amintea [i a `nfrumuse]at sufletul
s\u“. Nu conteaz\ `n fa]a lui sa perpetu\, suferin]a ne`m- fericirea raiului. Dac\ `n
de Dumnezeu. Nerecuno[tin- plinirii, durerea c\ n-am r\s- fiecare zi facem un dar, cu cu-
]a, nep\sarea, nemul]umirea Dumnezeu numai mul]imea vântul bun, cu fapta bun\, cu
faptelor bune, ci `n primul puns iubirii lui Dumnezeu“.
fa]\ de Dumnezeu, starea de Iadul sau raiul `ncepe `nc\ o rug\ciune pentru altul, cu o
dec\dere uman\ este similar\ rând bun\tatea sufletului. din lumea aceasta, `n sufletul hain\ pentru cel s\rac, o bu-
coborârii la iad, pentru c\ el a Dac\ multele fapte bune ne nostru. Dac\ cultiv\m bun\- cat\ de pâine pentru cel fl\-
devenit subuman. Bogatul co- duc la mândrie, la laud\ de si- tatea, ne deschidem spre rai, mând, a[a `n]elegem ceea ce
boar\ la starea iadului pe ne, nu ne-am `mbun\t\]it su- iar dac\ cultiv\m nep\sarea, poporul nostru a spus, ca o
care a «preg\tit-o» `n mod li- ficient sufletul. Numai când egoismul, l\comia, r\utatea, form\ concentrat\ a Evan-
ber prin izolare, prin nep\sa- sunt unite cu smerenia, cu ne preg\tim pentru iad. gheliei de ast\zi, «dar din dar
re, egoism. Deci nu a fost ju- r\bdarea, cu rug\ciunea, cu Nu este o abordare juridic\ se face rai». D\ruind noi din
decat atât de mult dup\ fapte- zidirea duhovniceasc\ a sufle- a existen]ei, ci una existen]ia- cele ce am primit de la Dum-
le lui rele, ci pentru binele pe tului bun, atunci starea sufle- l\ a vie]ii, pentru c\ totul de- nezeu [i pe care le-am cultivat
care ar fi putut s\-l fac\. Pe tului nostru este o stare de pinde de libertatea noastr\. prin osteneala noastr\, do-
de alt\ parte, s\racul Laz\r deschidere spre cer. De aceea [i Biserica noastr\ a bândim raiul“. a

4 Actualitate
PE SCURT
Belgia `nchiriaz\
locuri `n `nchisori
din Olanda
Belgia, ]ar\ care se confrunt\ cu
o acut\ supraaglomerare a
spa]iilor de deten]ie, a semnat,
sâmb\t\, cu Olanda, un acord
care `i va permite s\ `nchirieze
celule `n `nchisoarea olandez\
Tilburg, din sudul ]\rii, potrivit
AFP. „Olanda va pune
`nchisoarea [i personalul necesar
la dispozi]ia Belgiei, pentru cel
pu]in 500 de de]inu]i pentru o pe-
rioad\ de trei ani“, men]ioneaz\
un comunicat al Ministerului de
Justi]ie belgian. Acest „tratat
unic `n Europa“ va permite re-
zolvarea temporar\ a lipsei
spa]iilor de deten]ie din Belgia,
care va pl\ti anual 30 de mi-
lioane de euro, pentru plasarea a
500 de de]inu]i. Olanda, care s-a
confruntat cu o supraaglomerare
a penitenciarelor sale `n anii ’90,
dispune `n prezent de aproxima-
tiv 2 mii de celule libere, dintr-
un total de 14 mii. Acest surplus
indic\ o diminuare semnificativ\
a criminalit\]ii, conform
Ministerului de Justi]ie olandez.
Macedonia [i-ar putea
schimba denumirea
Premierul macedonean Nikola
Gruevski a declarat c\ numele
fostei republici iugoslave va
putea fi schimbat doar prin or-
ganizarea unui referendum `n
acest sens, relateaz\ Associated
Press. De la câ[tigarea indepen-
den]ei, `n 1991, Macedonia se
afl\ `n conflict cu Grecia, ]ar\
care are, de asemenea, o regiu-
ne numit\ Macedonia, autorit\-
]ile de la Skopje temându-se de
o posibil\ revendicare teritor-
ial\ din partea statului vecin.
Negocierile pe acest subiect or-
ganizate de ONU nu au reu[it
s\ deblocheze impasul. Potrivit
premierului macedonean, ches-
tiunea organiz\rii referendumu-
lui este una pe care guvernul
s\u conservator nu o consider\
a fi negociabil\, `n ciuda opozi]i-
ei mai multor oficiali europeni.
Iranul refuz\ s\-[i
proceseze uraniul
`n alte ]\ri
Iranul a transmis c\ nu va ac-
cepta planul Agen]iei Interna]io-
nale pentru Energie Atomic\
(AIEA), care prevede trimiterea
uraniului `n alte ]\ri pentru a fi
tratat, afirm\ diploma]i europeni
[i oficiali americani cita]i de edi-
]ia online a „New York Times“.
Pre[edintele Iranului, Mahmoud
Ahmadinejad, afirma, joi, c\ este
preg\tit s\ coopereze cu Occiden-
tul, `ns\ oficiali americani afir-
m\ c\ Iranul refuz\ s\ accepte
principala condi]ie formulat\ `n
proiectul de acord `ncheiat, s\p-
t\m=na trecut\, `ntre cele dou\
p\r]i. Planul prevedea trimiterea
`n str\in\tate, pentru procesare,
a trei sferturi din uraniul u[or
`mbog\]it `n Iran. Oficialii ameri-
cani apreciau c\ acordul le va da
un an `n plus pentru a negocia
un acord mai larg cu regimul de
la Teheran, evitând riscul unui
atac israelian asupra instala]iilor
nucleare iraniene. Zilele trecute,
directorul `n exerci]iu al AIEA,
Mohamed ElBaradei, s-a de-
plasat `n secret la Washington,
pentru a discuta despre alte vari-
ante posibile `n dosarul nuclear
iranian. a
Voronin, convocat la Kremlin pentru
a fi convins s\-l sus]in\ pe Marian Lupu
Kremlinul l-a convocat, vi-
neri, pe Vladimir Voronin la
Moscova, pentru a-l convinge s\-
l sus]in\ pe Marian Lupu pentru
func]ia de pre[edinte al Repu-
blicii Moldova, afirm\ cotidianul
„Kommersant“, citând surse din
administra]ia preziden]ial\ de la
Moscova. Jurnali[tii ru[i au pre-
M\suri drastice `mpotriva
epidemiei de grip\, `n Ucraina
a Premierul Iulia Timo[enko a ordonat `nchiderea tuturor institu]iilor [colare
[i anularea `ntrunirilor publice din ]ar\ pentru urm\toarele trei s\pt\mâni, m\suri unice,
p=n\ `n prezent, `n Europa, noteaz\ AFP a Prim-ministrul le-a recomandat ucrainenilor
s\ se protejeze cu m\[ti pe care, dac\ nu le mai g\sesc `n farmacii, s\ [i le confec]ioneze
singuri a M\suri similare au fost luate [i `n Bulgaria, unde autorit\]ile din ora[ul Nikopole
au declarat stare de urgen]\ din cauza pandemiei de grip\ A(H1N1) a
Prim-ministrul ucrainean
Iulia Timo[enko a `ncercat,
sâmb\t\, s\-[i `ncurajeze co-
na]ionalii panica]i de amploa-
rea pandemiei declan[ate de
virusul A(H1N1), afirmând c\
]ara are mijloace s\ lupte `m-
potriva acesteia, dar recoman-
dându-le s\ se protejeze cu
m\[ti pe care s\ [i le confec]io-
neze singuri, informeaz\ AFP.
„M\surile luate de Guvern
sunt foarte severe, dar nu v\
fie team\, aceste m\suri sunt
mult mai severe decât riscuri-
le reale. Este preferabil s\ faci
prea mult, decât insuficient“, a
subliniat premierul de la Kiev.
Vineri, premierul Iulia Ti-
mo[enko a ordonat `nchiderea
tuturor institu]iilor [colare [i
anularea `ntrunirilor publice
din ]ar\ pentru urm\toarele
trei s\pt\mâni, asemenea
m\suri fiind unice `n Europa,
noteaz\ AFP. De asemenea,
[efii armatei ucrainene au
luat decizia de a amâna cam-
pania de recrutare din aceast\
lun\ pentru prim\vara anului
viitor, iar militarilor `n ter-
men le-a fost interzis s\ aib\
contacte cu rudele, din cauza
riscului sporit de contamina-
re, relateaz\ RIA Novosti.
La r=ndul s\u, pre[edintele
Iu[cenko a lansat un apel po-
liticienilor „s\ lase medicilor
sarcina de a da explica]ii `n
mass-media referitor la noua
epidemie de grip\“ [i „s\ re-
nun]e la politizarea ei“. Toto-
dat\, pre[edintele Iu[cenko a
invitat [i presa s\ renun]e la
specula]ii `n leg\tur\ cu bi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONSILIUL CONCUREN-
}EI CRITIC| VALOAREA MA-
RE A TAXELOR NOTARIALE:
Consiliul Concuren]ei a recoman-
dat Guvernului [i Parlamentului
„eliminarea din cadrul legislativ
a restric]iilor privind num\rul de
notari publici, a grilelor privind
onorariile minime ale acestora `n
domeniul tranzac]iilor imobili-
are, a restric]iilor privind publici-
tatea [i a celor legate de alocarea
teritorial\ a posturilor“. Apro-
CM
YK
cizat c\ pre[edintele Partidului
Democrat din Republica Moldo-
va, Marian Lupu, s-a aflat, s=m-
b\t\, la Moscova, unde a avut
programate `ntâlniri cu conduce-
rea partidului Edinaia Rossia [i
cu [eful administra]iei preziden-
]iale, Serghei Nar`[kin. Conform
ziarului rusesc, `ntâlnirile sunt
lan]ul victimelor gripei noi,
pentru nu a amplifica [i mai
mult panica `n rândul popu-
la]iei, care a luat cu asalt far-
maciile `n c\utarea medica-
mentelor antivirale.
48 de persoane au
murit, iar peste 150
de mii sunt contaminate Stare de urgen]\
Potrivit noului bilan] al [i `n Bulgaria
victimelor gripei, f\cut public
de [eful statului, circa 48 de
persoane au murit, iar peste
150 de mii sunt contaminate.
Nu toate decesele au fost pro-
vocate de virusul A(H1N1),
pre[edintele Iu[cenko sublini-
ind c\ mai multe persoane au
decedat din cauza unor in-
fec]ii pulmonare provocate de
ximativ 15% din onorariul nota-
rial pentru o tranzac]ie imobi-
liar\ este reprezentat de redacta-
rea contractului de vânzare-cum-
p\rare, de[i con]inutul acestuia
este tip, neimplicând creativitate
din partea notarului sau un efort
intelectual deosebit, dar ma-
jorând `n mod nejustificat costul
final, a declarat pre[edintele
Consiliului Concuren]ei, Bogdan
Chiri]oiu, referindu-se la rezulta-
tele unei investiga]ii pentru ana-
CM
YK
Luni, 2 noiembrie 2009
motivate de faptul c\, „dac\ vor
fi organizate alegeri anticipate,
la conducerea Republicii Moldo-
va ar ajunge for]e politice anti-
ruse“. „Voronin a fost primit de
Serghei Nar`[kin. Liderul PCRM
trebuie s\ `n]eleag\ c\ [i-a uti-
lizat toate resursele politice. I-
am propus scheme de lucru pen-
gripa de sezon. Situa]ia cea
mai dramatic\ se `nregis-
treaz\ `n regiunea Lvov, unde
rata `mboln\virilor de grip\ -
atât cu virusul A, cât [i cu vi-
roze de sezon - a crescut de
aproximativ 5 ori `n ultimele
trei zile, totalizând peste 60
de mii de persoane.
Autorit\]ile din ora[ul Ni-
kopole, din nordul Bulgariei,
au declarat stare de urgen]\
din cauza pandemiei de grip\
A(H1N1), a anun]at postul
public bulgar de televiziune
BNT. ~ntre m\surile adoptate
se num\r\ `nchiderea tuturor
institu]iilor de `nv\]\mânt
lizarea pie]ei imobiliare [i a ser-
viciilor conexe tranzac]iilor imo-
biliare.
a ANCHET| DIICOT, LA
SERVICIUL PERMISE {I ~N-
MATRICUL|RI AUTO CON-
STAN}A: Procurorii DIICOT
cerceteaz\ un caz de falsificare a
documentelor de `nmatriculare a
unor autovehicule, precum [i a
pl\cu]elor de `nmatriculare core-
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
tru perioada urm\toare, dar,
pân\ acum, le-a ignorat. S\ ve-
dem cum se va comporta acum“,
au declarat sursele citate de
„Kommersant“. „~n schimb, `n-
tâlnirile cu Lupu la Kremlin nu
numai c\ sunt posibile, sunt deja
planificate. Se va `ntâlni cu Na-
r`[kin [i suntem gata s\ lucr\m
cu el. Nu ne implic\m `n jocurile
politice din Republica Moldova,
dar le urm\rim“, au precizat sur-
sele citate de cotidianul rus
„Kommersant“. a
din ora[ [i din localit\]ile din
apropiere, dar [i interzicerea
organiz\rii de reuniuni publi-
ce. „Boala va atinge apogeul
`n urm\toarele dou\-trei luni,
dar `i sf\tuiesc pe oameni s\-
[i p\streze calmul“, a declarat
ministrul S\n\t\]ii, Anghel
Kuncev. Cazuri de grip\
A(H1N1) au fost depistate [i
`n alte ora[e din Bulgaria,
precum Montana [i Stara
Zagora, unde autorit\]ile lo-
cale au `nregistrat `ntre 100 [i
150 de cazuri la un num\r de
10 mii de persoane. Ministrul
S\n\t\]ii a precizat c\ o
alert\ pentru pandemie va fi
declan[at\ `n orice ora[ din
Bulgaria, `n momentul `n care
num\rul de persoane conta-
minate va ajunge la 200. a
spunz\toare, lucru care a permis
`nscrierea `n circula]ie [i vân-
zarea mai multor autoturisme
care nu `ndeplineau condi]iile de
`nscriere [i omologare RAR. Do-
u\ persoane au fost re]inute,
s=mb\t\, de procurori, iar cinci
au primit interdic]ia de a p\r\si
]ara, `n urma perchezi]iilor efec-
tuate la Serviciul Permise [i ~n-
matricul\ri Auto. a

FMI: Se va putea vorbi de relansarea real\
a economiei doar dup\ sc\derea [omajului
Directorul general al Fondu-
lui Monetar Interna]ional (FMI),
Dominique Strauss-Kahn, a a-
preciat, vineri, revenirea cre[-
terii economice a Statelor Unite,
dar a aten]ionat c\ doar sc\de-
rea [omajului va semnala sfâr-
[itul crizei globale.
„Este o veste bun\ (n.r. cre[-
terea economic\ din SUA), dar
Amenzi m\rite pentru fermierii
care nu anun]\ animalele bolnave
a Fermierul este obligat s\ anun]e medicul veterinar `n cazul `n care unul din animalele sale este
bolnav, pentru a i se face analize [i a stabili dac\ boala prezint\ un pericol pentru restul fermei
sau pentru oameni a Pentru lichidarea rapid\ a focarelor de boli transmisibile la animale, statul
acord\ desp\gubiri, cu excep]ia sumelor recuperate prin valorificarea produselor de la animale a
Amenzile aplicate de stat
fermierilor care nu anun]\
medicul veterinar, `n maxim
48 ore, despre suspiciunile de
boal\, moartea sau t\ierea de
necesitate a animalelor [i ca-
re nu izoleaz\ animalul bol-
nav au fost majorate de 10 ori
fa]\ de nivelul actual, ajun-
gând la limite situate `ntre
3.000-6.000 de lei.
Acelea[i amenzi vor fi per-
cepute [i pentru `nstr\inarea
c\rnii provenite de la animale
bolnave sau t\iate pân\ la so-
sirea medicului veterinar, ne-
respectarea restric]iilor de
circula]ie a animalelor, neasi-
gurarea normelor de biosecu-
ritate `n exploata]iile de ani-
male, conform unei hot\râri
aprobate de Guvern.
Noile amenzi vor intra `n
vigoare `n termen de zece zile
[i vor fi percepute atât de poli-
]i[ti, ca `n prezent, dar [i de
c\tre inspectorii autorit\]ii
sanitar-veterinare.
Actul normativ aprobat de
Executiv men]ine prevederile
`n vigoare conform c\rora,
pentru lichidarea rapid\ a fo-
carelor de boli transmisibile
la animale, statul acord\ des-
p\gubiri, cu excep]ia sumelor
recuperate prin valorificarea
produselor de la animale.
De aceste desp\gubiri be-
neficiaz\ proprietarii de ani-
male incluse `n registrul agri-
col [i sistemul na]ional de i-
dentificare, cu acea condi]ie ca
animalele suspicionate de
boal\ s\ fie predate c\tre
unit\]ile de abatorizare, `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a IMPOZITUL MINIM A
ADUS PIERDERI LA BUGET {I
A GENERAT {OMAJ: Introdu-
cerea impozitului minim a adus
pierderi de 100 de milioane de lei
la bugetul de stat, prin genera-
rea a 56.000 de [omeri, `n urma
`nchiderii a 26.000 de firme cu
activitate, potrivit calculelor
Consiliului Na]ional pentru ~n-
treprinderi Private Mici [i Mij-
locii din România (CNIPMMR).
„Potrivit unei evalu\ri a Comi-
siei Na]ionale de Prognoz\ pe
care ne-a prezentat-o Ministerul
Luni, 2 noiembrie 2009
cred c\ vom putea trâmbi]a victo-
ria abia când [omajul va sc\dea.
Nu trebuie s\ revenim la modul
obi[nuit de derulare a afacerilor“,
a spus Strauss-Kahn, ad\ugând
c\ va mai dura câteva luni pân\
când [omajul va sc\dea.
„Cre[terea revine, dar decala-
jul dintre redresarea economic\
[i sc\derea [omajului va dura `n-
vederea sacrific\rii pentru
stabilirea diagnosticului.
~n cazul lichid\rii rapide a
focarelor de boli transmisi-
bile, desp\gubirile sunt acor-
date indiferent dac\ ani-
malele sunt asigurate sau nu.
Desp\gubirile nu sunt a-
cordate persoanelor care nu au
comunicat medicului veterinar
modific\rile ap\rute `n starea
de s\n\tate a animalelor, nu
asigur\ normele de biosecuri-
tate `n exploata]ii, au importat
animale `mboln\vite anterior
intr\rii pe teritoriul României,
constatate prin teste de labo-
rator, sau nu de]in documente
sanitar-veterinare.
Pe lista bolilor pentru care
sunt acordate desp\gubiri a
fost inclus\ [i trichineloza, `n
Finan]elor acum câteva zile, din
cele 112.000 de firme care [i-au
suspendat activitatea pân\ `n
luna septembrie, 26.000 aveau
activitate, iar restul nu mai erau
active. Din cele 26.000 de firme,
56.000 de salaria]i [i-au pierdul
locul de munc\“, a declarat
Florea Pârvu, vicepre[edinte al
CNIPMMR.
a 1.300 DE VASLUIENI
VOR AJUNGE {OMERI ~N UR-
M|TOARELE DOU| LUNI:
F\r\ locuri de munc\ `n prag de
iarn\! Este vorba despre 1.300
de vasluieni care vor fi disponibi-
CM
YK
tre 10 [i 12 luni. ~n urm\torul an
vom vedeam o cre[tere a [omaju-
lui, deci nu putem spune c\ s-a
terminat criza. Din contr\, tre-
buie s\ continu\m m\surile de
sus]inere a economiei“, a mai
spus [eful FMI. La `nceputul lu-
nii octombrie, Strauss-Kahn spu-
nea c\ planurile masive anticri-
z\ ar trebui s\ `nceap\ s\ fie re-
cazul sacrific\rilor pentru
consum familial. Desp\gubi-
rile sunt pl\tite `n 90 de zile
de la t\ierea animalului, la
valoarea de pia]\.
Zoonozele - boli
transmisibile de la
animale la om
Nesupravegherea bolilor la
animale este foarte periculoa-
s\ deoarece se poate transmite
boala at=t la alte animale, c=t
[i la om, `n cazul anumitor
maladii. Zoonozele sunt boli
transmisibile de la animale la
om [i `n unele cazuri [i invers.
Importan]a bolilor transmise
de la animale la om depinde `n-
tr-o prim\ faz\ de frecven]a cu
care acestea apar, u[urin]a cu
liza]i `n urm\toarele dou\ luni.
{i la Suceava peste 1.000 de oa-
meni urmeaz\ s\ r\mân\ f\r\
slujbe `n acest\ iarn\. Mai multe
firme din domeniile construc]ii,
minerit, agricultur\ sau indus-
trie alimentar\ au anun]at c\
vor trimite angaja]i `n [omaj.
Criza financiar\ a dus la un nou
val de disponibiliz\ri `n jude]ul
Vaslui. Domeniile afectate sunt
construc]iile, agricultura sau ali-
menta]ia.
a BELGIA A IE{IT DIN RE-
CESIUNE: Economia belgian\ a
ie[it din recesiune `n trimestrul
CM
YK
trase cu dou\-trei luni `nainte de
vârful anticipat al [omajului.
SUA a ie[it din recesiune `n cur-
sul verii, `ns\ economia sa este
departe de a fi restabilit\ `n to-
talitate, `n pofida unei cre[teri
peste a[tept\ri `n trimestrul al
treilea. Potrivit cifrelor publicate
joi de departamentul de comer]
de la Washington, produsul in-
tern brut (PIB) al SUA a avansat
`n trimestrul al III-lea cu 3,5%
fa]\ de trimestrul similar din
2008. a
care se transmit, calea de
transmitere - direct\, prin sim-
plul contact, sau indirect\,
prin vectori. ~n func]ie de gra-
vitatea lor sunt zoonoze mor-
tale pentru animale, cum ar fi
turbarea, [i zoonoze foarte gra-
ve - bruceloza, salmoneloza, tu-
berculoza. Sunt zoonoze de o
importan]\ major\ `n care a-
par pierderi foarte mari econo-
mice, sociale [i de aceea m\su-
rile sanitar-veterinare sunt
foarte severe. Dupa modul lor
de manifestare exist\ zoonoze
care au semne de boal\ identi-
ce at=t la om, c=t [i la animale
de companie, c=ini, pisici, pre-
cum `n cazul turb\rii sau zoo-
noze la care manifest\rile bolii
sunt diferite la om fa]\ de ani-
male - antraxul. a
al treilea, cu un avans de 0,5%,
comparativ cu cele trei luni pre-
cedente, potrivit estim\rilor pu-
blicate vineri de Banca Na]iona-
l\ a Belgiei. ~n termeni anuali,
PIB a continuat s\ scad\, cu
3,5%, dar declinul s-a atenuat
comparativ cu cel de 4,2% con-
semnat `n trimestrul al doilea. ~n
intervalul aprilie-iunie, econo-
mia s-a contractat cu 0,1% fa]\
de primele trei luni ale anului,
când declinul a fost de 1,8%. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Un român din trei
se consider\
afectat de criz\
Un român din trei se consider\
direct afectat de criza financiar\,
potrivit unui studiu dat publici-
t\]ii de NewsIn. Datele arat\ c\
locuitorii marilor ora[e din pro-
vincie resimt mai intens efectele
crizei decât cei din Capital\. Pes-
te 32% dintre românii chestio-
na]i afirm\ c\ sunt afecta]i „`ntr-
o oarecare m\sur\“ `n mod di-
rect de actuala criz\ financiar\,
arat\ datele publicate de Mednet
Marketing Research Center [i
Media XPRIMM. Locuitorii din
Br\ila, Craiova, Constan]a, Plo-
ie[ti, Gala]i, Ia[i, Cluj-Napoca,
Oradea, Timi[oara [i Bra[ov sus-
]in `n propor]ie de 35% c\ sunt
afecta]i de criza financiar\. Pe
ansamblu, 33,4% dintre intervie-
va]i consider\ c\ veniturile le
vor fi afectate de criza financia-
r\. Studiul a fost realizat `n pe-
rioada 28 ianuarie-10 februarie,
prin interviuri telefonice.
România va avea
probleme mari
de finan]are a
proiectelor energetice
România va avea probleme foar-
te mari de finan]are a proiecte-
lor energetice, pentru c\ so-
ciet\]ile nu se mai pot baza pe
sprijin de la Guvern, `ntrucât to-
tul este privit ca ajutor de stat
la Bruxelles, a declarat, vineri, CM
secretarul de stat Tudor {erban, YK
la o dezbatere pe tema energiei
nucleare. „România are proble-
me financiare foarte mari `n
sus]inerea tuturor proiectelor .
Cu sprijinul statului vor fi im-
posibil de realizat. Avem nevoie
de ajutor. Dac\ se mai arunc\
un Fond Monetar peste tine,
vreau s\ spun c\ nici BEI (Ban-
ca European\ de Investi]ii - n.r.)
nu te mai ajut\. Ne va fi foarte
greu s\ g\sim solu]ii. Orice am
vrea s\ demar\m, vom avea
probleme cu statul, care nu ne
mai poate ajuta“, a spus {erban.
Exporturile
de alimente ale
României au crescut
Produc]ia agricol\ bun\ ob]inut\
anul acesta a redus importul de
produse agroalimentare. Ba, mai
mult, produc\torii români au re-
u[it s\ exporte mai mult. Datele
Ministerului Agriculturii arat\
c\ `n primele 7 luni ale acestui
an am reu[it s\ vindem `n str\i-
n\tate alimente `n valoare de 1,2
miliarde de euro, cu aproape 4%
mai mult decât `n aceea[i peri-
oad\ a anului trecut. Potrivit
Ministerului Agriculturii, `n pe-
rioada ianuarie-iulie 2009, pro-
duc\torii români au vândut `n
afara grani]elor de 3 ori mai
mult grâu [i de aproape 19 ori
mai mult porumb decât `n pe-
rioada similar\ din 2008. De
asemenea, cantitatea de carne de
pui vândut\ `n str\in\tate s-a
dublat `n primele 7 luni. ~n ceea
ce prive[te importurile, România
a reu[it s\ acopere din produc]ia
intern\ o parte a consumului. a
Cursul valutar
2.11.2009
Dolar SUA 2.8927
Euro 4.2955
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
O linguri]\ cu ulei
de m\sline,
diminea]a,
face minuni `n
bolile de ficat
Adriana V., 47 de ani, Zimni-
cea: „Ce alimenta]ie este indi-
cat\ `n cazul bolilor de ficat?“
Prof. Constantin Milic\: Sta-
rea de s\n\tate a ficatului are
leg\tur\ strâns\ cu alimenta-
]ia diferen]iat\ `n func]ie de
bolnav [i de tipul afec]iunii de
care acesta sufer\, cu diferite
grade de evolu]ie. Bolnavul nu
are poft\ de mâncare [i de
aceea regimul alimentar are
ca scop refacerea complet\ a
func]iilor ficatului lezat. Dimi-
nea]a, pe stomacul gol, se ia o
linguri]\ cu ulei de m\sline [i
o felie de l\mâie.
Alimenta]ia admis\:
- salate [i sucuri dietetice de
legume: morcov, sfecl\ ro[ie,
]elin\, p\trunjel (r\d\cini [i
frunze), m\rar, spanac, lobo-
d\, lactuca, tomate, castra-
ve]i, ardei gras, cartofi fier]i;
- rasol din carne slab\ de vit\,
pas\re [i pe[te (p\str\v,
[tiuc\, biban, [al\u, lin, cod);
- sup\ cu zdren]e de ou, legu-
me verzi fierte (fasole p\st\i,
maz\re), ochiuri române[ti,
ou\ moi, t\i]ei, m\m\lig\;
- produse lactate (lapte dulce,
iaurt, brânz\ de vaci, ca[
dulce, urd\, telemea), mar-
garin\, untdelemn crud, o]et
de mere, miere de albine;
- budinci, papana[i [i mai
pu]in dulcea]\, [erbet, sufleuri
[i compoturi;
- fructe proaspete [i sucuri ne-
fermentate din mere, pere,
l\mâi, portocale, cire[e, vi[ine,
piersice, caise, prune, gutui,
struguri, c\p[uni, coac\ze ne-
gre, fragi, agri[e, afine, pepeni
verzi, care asigur\ aportul
vitaminic necesar, m\resc re-
zerva de glicogen a ficatului [i
`mbun\t\]esc func]ia de deto-
xifiere; prin con]inutul ridicat
de Mg stimuleaz\ secre]ia [i
evacuarea bilei `n duoden.
Dup\ fiecare mas\ este bine
s\ se ia câte o linguri]\ de bit-
ter suedez.
Alimenta]ia interzis\:
- gr\simi animale, sl\nin\,
toc\turi, mezeluri, afum\turi,
pastram\, m\runtaie, viscere,
creier, carne de porc, oaie,
ra]\, gâsc\, vânat [i pe[te
gras (afumat sau conservat);
- sosuri cu rânta[, pr\jeli, con-
serve din carne, sardele, icre,
unt s\rat, mur\turi, condi-
mente iu]i, mu[tar;
- alcooluri tari, cafea, cacao,
ciocolat\, `nghe]at\, cola, dul-
ciuri, fructe conservate sau
uscate (alune, nuci, migdale).
~ntrucât crizele de ficat pot fi
generate de multiple cauze,
inclusiv [ocuri nervoase, este
recomandat\ mult\ odihn\,
via]\ echilibrat\, gimnastic\
respiratorie pentru oxigenarea
creierului [i orar riguros pen-
tru munc\, mas\ [i odihn\.
Se vor evita conflictele cu alte
persoane, `ntrucât, dup\ o
sup\rare, este posibil\ apa-
ri]ia unor afec]iuni hepatice,
`ndeosebi icterul. La `nceputul
crizelor este indicat un repaus
absolut `n pat, pentru reduce-
rea consumurilor energetice [i
de oxigen, evitarea eforturilor
fizice [i intelectuale, stresul
din colectivitate [i mediul ex-
tern poluat. a
Zgomotele [i efectele lor asupra s\n\t\]ii
Tr\im `ntr-o lume `n care zgomotul devine
din ce `n ce mai intens, iar zgomotele intense,
de perioade lungi, sunt foarte periculoase
pentru s\n\tate, deoarece ac]iunea lor
se manifest\ cu timpul, f\r\ s\ ne d\m seama.
de dr. Cristina
Mihaela GHICIUC
Fiecare persoan\ interpre-
teaz\ zgomotul `n mod diferit.
Interpretarea depinde foarte
mult de vârst\, de tempera-
mentul persoanei, dar [i de
starea de s\n\tate. Exist\ [i
nuan]e ale accep]iunii de zgo-
mot, `n sensul c\ sunt situa]ii
când ceea ce deranjeaz\ o per-
soan\ pentru alta este o pl\ce-
re auditiv\. De exemplu, as-
cultarea unor melodii cu sono-
rul dat la maximum de c\tre
un pasionat de muzic\ rock
este o activitate pl\cut\ pen-
tru subiectul `n cauz\; `n
schimb, pentru un meloman,
ceea ce ascult\ rockerul este
considerat un zgomot care `i
creeaz\ disconfort fonic.
Zgomotul este definit ca o
suprapunere dezordonat\ a
mai multor sunete [i este pro-
dus de surse naturale, dar mai
ales de c\tre oameni: diferite
aparate [i utilaje, sunetul si-
renelor, soneriilor sau claxoa-
nelor, zgomotul produs de mij-
loace de transport terestru
sau aerian etc.
Zgomotul, poluarea sonor\,
poate determina fie dificulta-
tea de a adormi, fie dificulta-
tea de a r\mâne adormit, deci
apari]ia tulbur\rilor de somn,
tulbur\ri care pot avea drept
rezultat instalarea unei sen-
za]ii de oboseal\ [i de somno-
len]\ `n timpul zilei. Trezirile
frecvente `n timpul nop]ii, din
cauza diferitelor tipuri de zgo-
mot, determin\ fragmentarea
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN MILION DE DOZE DE
VACCIN PANDEMIC, PENTRU
FOCARELE DIN IA{I {I BUCU-
RE{TI: Ministerul S\n\t\]ii
(MS) a anun]at c\ inten]ioneaz\
s\ achizi]ioneze, `n regim de ur-
gen]\, un milion de doze de vac-
cin pandemic pentru interven]ia
`n cele dou\ focare din Bucure[ti
[i Ia[i. „MS trebuie s\ ia m\suri
suplimentare, `n special `n foca-
rele existente, pentru a preveni
r\spândirea virusului. Vorbim,
`n aceste zile, despre un virus cu
transmitere local\, destul de
agresiv [i care se poate r\spândi
cu repeziciune dac\ nu ac]ion\m
adecvat“, a declarat prof. dr.
Adrian Streinu Cercel, secretar
de stat `n MS. Cele un milion de
doze, care vor fi cump\rate `n re-
gim de urgen]\, se vor utiliza
perioadei de somn, ceea ce ex-
plic\ somnolen]a din timpul
zilei. Sunt multe persoane ca-
re se plâng c\ nu pot dormi
foarte bine `n timpul nop]ii, de
aceea se simt obosite `n timpul
zilei [i au permanent senza]ia
de somnolen]\. Consecin]ele
pe termen lung sunt reduce-
rea aten]iei [i a capacit\]ii de
munc\, precum [i cre[terea
riscului de producere a acci-
pentru imunizarea elevilor din
[colile [i liceele ora[elor unde exis-
t\ focare, Ia[i [i Bucure[ti. Vor fi
vaccina]i, prioritar, elevii de li-
ceu, deoarece ace[tia prezint\,
prin frecventarea zonelor publice
aglomerate, un risc mai mare de
r\spândire a virusului. De ase-
menea, `n perioada imediat ur-
m\toare, Ministerul S\n\t\]ii va
transmite c\tre toate unit\]ile
spitalice[ti un nou protocol pri-
vind modul `n care se va face eva-
luarea cazurilor A(H1N1). Toto-
dat\, speciali[tii aten]ioneaz\ popu-
la]ia s\ respecte recomand\rile
medicilor cu privire la igiena per-
sonal\ [i recomand\ evitarea
aglomer\rilor umane. ~n cazul
apari]iei oric\ror simptome de vi-
roz\ respiratorie, trebuie evitat\
automedica]ia [i este necesar
consultul unui medic. De aseme-
nea, izolarea bolnavilor la domici-
liu este foarte important\ pentru
limitarea r\spândirii virusului.
Simptomele infec]iei cu virusul
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Luni, 2 noiembrie 2009
dentelor. Cei mai afecta]i sunt
copiii, tinerii [i persoanele de
vârst\ mijlocie. Odat\ cu `na-
intarea `n vârst\, sunetele
sunt percepute mai greu, de
aceea vârstnicii sunt mai pu-
]in afecta]i de tulbur\rile de
somn induse de zgomote.
Zgomotele ac]ioneaz\ asu-
pra `ntregului organism, deoa-
rece senza]ia auditiv\ ajunge
la nivelul sistemului nervos
central [i poate influen]a acti-
vitatea altor organe. Zgomote-
le intense afecteaz\ nu numai
sistemul auditiv, dar [i siste-
mul nervos, cardiovascular,
endocrin, digestiv. Astfel, s-a
constatat c\ persoanele care
locuiesc `n apropierea aero-
porturilor prezint\ valori mai
mari ale tensiunii arteriale
gripal A(H1N1) sunt asem\n\-
toare cu cele ale virozelor respira-
torii: rinoree, jen\ `n gât, febr\
de peste 37 grade, stare general\
proast\. Conform estim\rilor ofi-
cialilor sanitari, rata de atac a
`mboln\virilor cu A(H1N1) poate
fi de 30%, la nivel mondial, iar ra-
ta de mortalitate `n cazul acestor
`mboln\viri poate ajunge la 2,5%.
a CRE{TE NUM|RUL DE
CAZURI DE TUBERCULOZ|
LA COPII: Potrivit speciali[tilor
`n pneumologie, inciden]a globa-
l\ a tuberculozei la copii se afl\
`ntr-o continu\ cre[tere, `n 2008
`nregistr=ndu-se 28,3 de cazuri
la suta de mii de persoane. ~n
primele nou\ luni ale anului
2009, num\rul de copii bolnavi
de tuberculoz\ a crescut cu 71 de
cazuri fa]\ de aceea[i perioad\ a
anului trecut, de la 758 la 829,
ceea ce s-ar traduce printr-o
cre[tere a inciden]ei de la 31 de
cazuri la suta de mii de persoane
din cauza polu\rii fonice. ~n-
tr-un raport recent al Organi-
za]iei Mondiale a S\n\t\]ii
(OMS) este men]ionat faptul
c\, `n Europa, o persoan\ din
cinci este expus\ la niveluri
crescute de zgomot `n timpul
nop]ii, care `i afecteaz\ semni-
ficativ starea de s\n\tate.
La un zgomot
de 85 de decibeli,
urechea sufer\ afect\ri
O persoan\ normal\ supu-
s\ la un zgomot de 45 de deci-
beli (echivalent cu o discu]ie
cu voce mai joas\) nu poate
dormi. La 120 de decibeli (echi-
valentul zgomotului produs de
un avion `n mi[care), urechea
`nregistreaz\ durere, dar afec-
tarea auzului `ncepe la un ni-
vel mult mai mic, pe la 85 de
decibeli (intensitate care co-
respunde traficului la orele de
vârf sau zgomotului mixerului
`n buc\t\rie). Unele aparate
casnice sau unele juc\rii pot fi
la fel de zgomotoase ca [i poc-
nitorile [i armele de foc.
Muzica, atunci când este
ascultat\ la volum ridicat, `n
c\[ti, poate afecta urechea in-
tern\. Zgomotele foarte inten-
se pot provoca traumatisme:
ruperea timpanului, lezarea
organului Corti.
Pentru a evita efectele no-
cive ale zgomotului asupra
st\rii noastre de s\n\tate,
este necesar ca pere]ii locuin-
]elor s\ fie izola]i fonic, iar
geamurile locuin]elor s\ fie
antifonice. Unele aparate,
cum ar fi televizorul sau cal-
culatorul, nu trebuie plasate
`n camera `n care dormim, iar
aparate electrocasnice, cum
ar fi ma[ina de sp\lat, ar tre-
bui plasate `n camera `n care
nu se st\ de obicei.
* DR. CRISTINA MIHAELA GHICIUC ESTE MEDIC SPECIALIST
MEDICIN| DE FAMILIE, MEMBR| AMFOR (ASOCIA}IA
MEDICILOR {I FARMACI{TILOR ORTODOC{I ROM+NI)
la 33,8 cazuri. Un alt fenomen
alarmant `nregistrat `n ultimii
ani este reprezentat de cre[terea
important\ a cazurilor rezisten-
te la tratament, de la 552, `n
2006, la 820 `n 2008. Potrivit dr.
Elmira Ibraim, de la Institutul
de Pneumoftiziologie „Marius
Nasta“ din Bucure[ti, cre[terea
ratei de deces este cauzat\, prin-
tre altele, de renun]area la achi-
zi]ia centralizat\ a medicamen-
telor anti-tuberculoase, fapt ce a
condus la `ntreruperea continui-
t\]ii asigur\rii cu medicamente
`ntr-o serie de unit\]i, `ntrerupe-
rea vizitelor de supervizare `n
jude]e, criza economic\, cre[te-
rea num\rului de [omeri, reveni-
rea `n ]ar\ a unui num\r impor-
tant de persoane plecate `n str\-
in\tate, situa]ia socio-economic\
precar\, dar [i oprirea finan]\rii
unor activit\]i din cadrul Pro-
gramului pentru `ncheierea pro-
iectelor din runda a doua a fon-
dului global. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Luni, 2 noiembrie 2009 Pagina agricultorului 7
CE va monitoriza traseul alimentelor de la produc\tor la consumator PE SCURT
a Comisia a convenit asupra unei comunic\ri ce vizeaz\ `mbun\t\]irea func]ion\rii lan]ului de Recolte bogate
aprovizionare cu alimente `n Europa a Recenta sc\dere drastic\ a pre]urilor pentru produsele agricole `n Br\ila
de baz\, la care se adaug\ men]inerea la un nivel ridicat a pre]urilor de consum pentru produsele Produc]iile agricole ob]inute la
alimentare, a stârnit `ngrijorare `n privin]a eficien]ei acestui sector crucial al economiei europene a nivelul jude]ului Br\ila `n cam-
pania de recoltat din aceast\
~mbun\t\]irea rela]iilor co- nale, ne vom dubla eforturile european pentru Agricultur\ [i pie]ei interne pentru alimente [i toamn\ sunt mai mari dec=t
merciale `ntre p\r]ile implicate pentru a asigura func]ionarea dezvoltare rural\. Lan]ul de a- a competitivit\]ii tuturor sectoa- cele estimate `n cazul culturilor
`n lan]ul de aprovizionare va re- eficient\ a lan]ului de aprovizio- provizionare cu alimente reune[- relor apar]inând lan]ului de de orez, floarea-soarelui, soia [i
prezenta un pas esen]ial c\tre nare de la ferm\ la consumator. te sectoare importante - agricul- aprovizionare cu alimente. porumb. Cea mai mare diferen-
eficientizarea lan]ului de aprovi- Voi cere Grupului de exper]i la tur\, industria agroalimentar\ De asemenea, Comisia va con- ]\ `ntre estim\ri [i produc]ia
zionare cu alimente, situa]ie de nivel `nalt pentru sectorul lapte- [i re]eaua de distribu]ie - care re- tinua s\ monitorizeze `ndeaproa- ob]inut\ este la cultura de orez,
care vor beneficia toate p\r]ile lui s\ analizeze cu aten]ie con- prezint\ `n total peste 7% din pe evolu]ia aspectelor legate de unde recoltarea s-a finalizat pe
implicate `n lan], precum [i con- cluziile acestui raport [i s\ reco- procentajul de ocupare al for]ei concuren]\ din cadrul lan]ului [i un sfert din suprafa]a cultivat\,
sumatorii. mande luarea de m\suri, dac\ de munc\ `n Europa. va institui o serie de m\suri de respectiv 1.820 ha din totalul de
„Dup\ cum indic\ evolu]iile este cazul. Trebuie s\ ne asigu- Comisia propune, printre alte- `mbun\t\]ire a activit\]ii de su- 5.691 ha, produc]ia medie
de dat\ recent\ de pe pia]a pro- r\m c\ fermierii no[tri produc\- le, promovarea unor rela]ii dura- praveghere a pie]ei produselor ob]inut\ fiind de 7.098 kg/ha,
duselor lactate, se `ntâmpl\ din tori de lactate pot ob]ine venituri bile [i bazate, pe pia]\, `ntre p\r- derivate din produsele agricole de fa]\ de 4.800 kg/ha, c=t a fost
ce `n ce mai des ca `ntre pre]ul pe decente, atât `n prezent, cât [i pe ]ile implicate `n lan]ul de aprovi- baz\, pentru a limita volatilitatea estimarea. Potrivit datelor
care `l ob]ine fermierul [i pre]ul viitor. Acela[i lucru este valabil zionare cu alimente, cre[terea [i specula]iile. Pân\ la sfâr[itul prezentate de Direc]ia pentru
pl\tit de consumator `n magazi- [i `n cazul produc\torilor de alte transparen]ei `n ceea ce prive[te anului 2010, Comisia va prezenta Agricultur\ [i Dezvoltare Rura-
ne s\ nu existe nici o leg\tur\. produse agricole“, a declarat Ma- lan]ul de aprovizionare cu ali- un raport referitor la progresul l\ Br\ila, au fost `ncheiate
~mpreun\ cu autorit\]ile na]io- riann Fischer Boel, comisarul mente, promovarea integr\rii acestor propuneri. a lucr\rile de recoltare `n cazul
culturilor de floarea-soarelui [i

Statele membre pot acorda fermierilor porumb pentru s\m=n]\, `n

ajutoare de p=n\ la 15 mii de euro
a Decizia Executivului comunitar a fost luat\ `n principal pentru stabilizarea veniturilor
produc\torilor de lapte, care au protestat luni la r=nd `mpotriva pre]ului mic oferit
de procesatori pentru un litru de lapte a „Permi]=nd autorit\]ilor na]ionale s\ pl\teasc\
fermierilor ajutoare `n valoare de p=n\ la 15.000 de euro, ar trebui s\ contribuim la dep\[irea
gravelor probleme legate de fluxul de lichidit\]i cu care se confrunt\ unii fermieri“,
a declarat Mariann Fischer Boel, comisarul european pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\ a
Comisia European\ a decis,
`n cursul s\pt\m=nii trecute,
s\ autorizeze statele membre
s\ acorde fermierilor ajutoare
`n valoare de p=n\ la 15.000
de euro sub forma unei pl\]i
unice. Aceast\ sum\ poate fi
acordat\ pentru fiecare `ntre-
prindere, p=n\ la sf=r[itul
anului 2010, potrivit Euractiv.ro,
care sus]ine c\ ac]iunea se `n-
scrie `n eforturile Comisiei de
a stabiliza veniturile fermieri-
lor produc\tori de lapte, viz=n-
du-i, totodat\, [i pe fermierii
din toate celelalte sectoare.
Decizia Executivului euro-
pean aduce modific\ri cadru-
lui temporar de criz\ adoptat
de Comisie `n ianuarie 2009,
care prevede deja diferite posi-
bilit\]i de ajutor pentru a faci-
lita accesul la finan]are al `n-
treprinderilor europene.
Aceast\ sum\ poate fi acor-
dat\ o singur\ dat\ pentru fie-
care `ntreprindere, eventuale-
le ajutoare de minimis primite
deja de la `nceputul anului
2008 urm=nd s\ fie deduse din
suma respectiv\.
Schemele de ajutoare insti-
tuite `n baza acestui nou in-
strument trebuie s\ fie dispo-
nibile tuturor produc\torilor
primari [i s\ completeze cele-
lalte m\suri generale anticri-
z\ implementate deja de state-
le membre. „Permi]=nd autori-
t\]ilor na]ionale s\ pl\teasc\
fermierilor ajutoare `n valoare
de p=n\ la 15.000 de euro, ar
trebui s\ contribuim la dep\[i-
rea gravelor probleme legate de
fluxul de lichidit\]i cu care se
confrunt\ unii fermieri“, a de-
clarat Mariann Fischer Boel,
comisarul european pentru Agri-
cultur\ [i dezvoltare rural\.
Grupul de exper]i la nivel
`nalt pentru sectorul laptelui
analizeaz\ perspectivele pe
termen mediu [i lung ale aces-
tui sector [i `[i va prezenta ra-
portul final p=n\ la sf=r[itul
lunii iunie 2010.
M\suri luate `n sectorul
produselor lactate
Comisia estimeaz\ c\ va
mai cheltui `n acest an p=n\ la
600 de milioane de euro pen-
tru m\surile de pia]\. Perioa-
da de interven]ie a fost extins\
p=n\ la finele lunii august
2010 [i se estimeaz\ c\, anul
acesta, 70% din pl\]ile directe
vor fi f\cute cu [ase s\pt\m=ni
mai devreme dec=t de obicei.
Ca parte a reformei PAC
din 2003, la pl\]ile directe c\-
tre fermierii din sectorul lacta-
telor s-au ad\ugat 5 miliarde
de euro pe an pentru a com-
pensa reducerea pre]urilor de
intervene]ie. ~n afara celor 280
de milioane de euro anun]ate
pe 19 octombrie de Comisia Eu-
ropean\, reprezent=nd un pa-
chet suplimentar de ajutoare
destinate fermierilor produc\-
tori de lactate, alte 4,2 miliar-
de sunt disponibile `n cadrul
bilan]ului de s\n\tate [i al pa-
chetului de m\suri de redresa-
re economic\, pentru a face fa-
]\ „noilor provoc\ri“.
Produc\torii de lapte
continu\ protestele
Fermierii din Republica Ce-
h\ au v\rsat pe câmp, `n toat\
]ara, circa 500.000 de litri de
lapte, pentru a protesta fa]\
de pre]urile de livrare pe care
le consider\ foarte mici, a
anun]at Camera agricol\ ce-
h\, transmite AFP. Cantitatea
v\rsat\ reprezint\ 7% din pro-
duc]ia zilnic\ de lapte din Re-
publica Ceh\, care este de 7,3
milioane de litri, potrivit pro-
duc\torilor din domeniu.
Laptele este livrat `n Cehia
la pre]ul de 21 de eurocen]i pe
litru, `n timp ce pre]ul real s-ar
situa, `n opinia fermierilor, la
40 de eurocen]i. „Camera agri-
col\ `i sus]ine pe fermieri `n
aceast\ ac]iune disperat\“, a
declarat pre[edintele acesteia,
Jan Veleba.
Din 1993, num\rul vacilor
cu lapte `n Republica Ceh\ a
sc\zut de la 1 milion la 380.000,
potrivit declara]iilor lui Veleba.
„Ministerul ceh al Agriculturii
regret\ c\ o situa]ie deja difici-
l\ a devenit [i mai complicat\
din cauza unor proteste de
acest fel care, `n opinia noas-
tr\, nu aduc nici o solu]ie“, a
afirmat purt\torul de cuvânt al
institu]iei, Petr Vorlicek. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
timp ce pentru porumbul de
consum [i soia recoltarea este
aproape de final. Pentru floa-
rea-soarelui, de pe cele 64.018
ha cultivate, produc]ia rezultat\
a fost de aproximativ 100 de
tone, cu o medie de 1.585 kg/ha,
mai mare dec=t cea planificat\,
care a fost de 1.372 kg/ha.
Subven]ii `n tran[e
pentru animale
Subven]ia pentru ovine [i capri-
ne, `n valoare total\ de 44 de
lei/cap de animal, va fi pl\tit\
`n tran[e, prima dintre acestea,
de 15 lei/cap de animal, urmând
s\ fie achitat\ `ncepând de
ast\zi, 2 noiembrie, iar
diferen]a s\ fie pl\tit\ pân\ la
sfâr[itul lunii februarie 2010, a
decis Guvernul prin hot\râre.
„Prima se acord\ `n tran[e;
prima tran[\, `n valoare de 15
lei/cap de ovine/caprine, se va
pl\ti `ncepând cu 2 noiembrie
2009, urmând ca diferen]a pân\
la valoarea de 44 de lei/cap de
ovine/caprine s\ fie pl\tit\
pân\ la sfâr[itul lunii februarie
2010“, se arat\ `n hot\rârea de
guvern aprobat\ `n [edin]a de
s\pt\m=na trecut\. O alt\
hot\râre aprobat\ de Executiv
stabile[te c\ Ministerul
Agriculturii aloc\ fondurilor de
garantare sume din Fondul de
garantare a creditelor, Fondul
european agricol pentru dez-
voltare rural\, Fondul european
pentru pescuit, Fondul euro-
pean de garantare agricol\, prin
preluarea riscului de creditare
de c\tre fondurile de garantare,
[i din prevederile bugetare pen-
tru realizarea proiectelor din
cadrul Fondului European
Agricol pentru Dezvoltare
Rural\ (FEADR). Beneficiarii
nu trebuie s\ aib\ credite res-
tante la b\nci. Sumele alocate [i
dobânzile aferente sunt utilizate
de fondurile de garantare pen-
tru constituirea plafonului anu-
al de garantare, cu o expunere
de pân\ la cinci ori a sumei pri-
mite [i a dobânzilor acumulate
[i `ncasate efectiv pân\ la finele
fiec\rui an, din care se va dedu-
ce valoarea scrisorilor de garan-
]ie deja acordate, precum [i pen-
tru asumarea de angajamente
prin acordarea de scrisori de
garan]ie `n favoarea Agen]iei de
Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\
[i Pescuit (APDRP), pentru
garantarea avansului men]ionat
`n contractele de finan]are ne-
rambursabil\/actele adi]ionale
`ncheiate cu beneficiarii publici
ai sprijinului de investi]ii fi-
nan]at din FEADR. a

8 Special
„R\spândea lumina cuno[tin]ei, a `n]elepciunii [i a iubirii“
Ierarhi, preo]i [i mii de credincio[i [i-au luat
r\mas-bun [i au `n\l]at rug\ciuni c\tre
Dumnezeu pentru p\rintele Teofil P\r\ian,
sâmb\t\, 31 octombrie 2009, `n m\n\stirea sa
de metanie, Brâncoveanu, Sâmb\ta de Sus.
La aceast\ m\n\stire, din 1953, p\rintele
de Alexandru CHITU}|
Miile de credincio[i din `ntreg
cuprinsul ]\rii au venit la S=m-
b\ta pentru a-l vedea, pentru ul-
tima dat\, pe p\rintele Teofil P\-
r\ian, dar, a[a cum spunea el, nu
s-au desp\r]it de el: „Nu se poate
s\ ne despart\ Dumnezeu `n lu-
mea cealalt\ dac\ ne-a unit `n
lumea aceasta. Dac\ ne-am sim-
]it bine unii cu al]ii `n lumea a-
ceasta credem c\ ne binecuvin-
teaz\ Dumnezeu s\ fim `mpre-
un\ [i `n cealalt\.“
P\rintele Teofil s-a identificat
`ntotdeauna cu M\n\stirea Brân-
coveanu de la Sâmb\ta de Sus,
iar m\n\stirea cu renumitul du-
hovnic. A fost un excelent orator,
un duhovnic de ne`ntrecut [i mai
ales un apropiat al tinerilor. Pen-
tru aceasta stau dovad\ zecile de
conferin]e pe care p\rintele le-a
]inut `n toate centrele univer-
sitare. Iar pentru aceasta tinerii
nu l-au uitat.
De când marele duhovnic a
trecut la cele ve[nice, au venit s\
privegheze lâng\ sicriul p\rin-
telui numero[i oameni care l-au
cunoscut. Printre ei, pre[edintele
Senatului, Mircea Geoan\, [i alte
oficialit\]i de stat, reprezentan]i
ai autorit\]ilor jude]ene [i locale.
Sâmb\t\, `nc\ de la orele di-
mine]ii, curtea m\n\stirii s-a
umplut de credincio[i de toate
vârstele [i de o mul]ime de tineri,
mai ales studen]i.
La ora 10:00, `n biserica mare
a m\n\stirii, mai mul]i ierarhi ai
Bisericii noastre au s\vâr[it Sfân-
ta Liturghie, sub protia IPS Lau-
ren]iu, Arhiepiscopul Sibiului [i
Mitropolitul Ardealului. Dup\
aceasta, `n dang\t de clopote, si-
criul cu trupul ne`nsufle]it al p\-
rintelui Teofil a fost dus `n mij-
locul credincio[ilor, acolo unde i-
a pl\cut `ntotdeauna sa stea, a
fost a[ezat `n fa]a istoricei bise-
rici a m\n\stirii, ctitoria Sfântu-
lui Constantin Brâncoveanu.
Aici, IPS Mitropolit Lauren]iu a
s\vâr[it slujba `nmormânt\rii
c\lug\rilor, al\turi de IPS Iosif,
Teofil s-a rugat ani de-a rândul pentru neamul
cre[tinesc, a spovedit zi [i noapte [i i-a
binecuvântat pe to]i. P\rintele Teofil P\r\ian a
trecut la cele ve[nice `n noaptea de miercuri
spre joi (29 octombrie), la Spitalul Militar din
Cluj-Napoca, dup\ o suferin]\ de câteva luni.
Mitropolitul Europei Occidentale
[i Meridionale, IPS Calinic, Arhi-
episcopul Arge[ului [i Muscelu-
lui, PS Visarion, Episcopul Tul-
cii, PS Daniil, Episcopul Daciei
Felix, PS Irineu Duvlea, Episcop-
Vicar al Episcopiei Ortodoxe Ro-
mâne din America, PS Macarie,
Episcopul Europei de Nord, PS
Andrei F\g\r\[anul, Episcop-Vi-
car al Arhiepiscopiei Sibiului, [i
PS Paisie Lugojanul, Episcop-Vi-
car al Arhiepiscopiei Timi[oarei,
PS Sofian Bra[oveanul, Episcop
Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Rom=ne a Germaniei, Austriei [i
Luxemburgului, `nconjura]i de
peste 250 de preo]i. Au fost prezen-
te autorit\]i centrale [i locale, sta-
re]i [i stare]e de la m\n\stirile din
cuprinsul Mitropoliilor Ardealui [i
Olteniei [i a Arhiepiscopiei Alba
Iuliei, precum [i peste 4.000 de cre-
dincio[i.
„Nu a spus
niciodat\ c\ e obosit“
La sfâr[itul slujbei, Mitropoli-
tul Ardealului a citit mesajul
Preafericitului P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne. Apoi ~nalt Preasfin]ia Sa a
adresat un cuvânt de `nv\]\tur\
celor prezen]i, afirmând despre
p\rintele Teofil c\, „dac\ nu a
v\zut lumina zilei, i-a dat Dum-
nezeu puterea vederii l\untrice,
[i dumneavoastr\, fiecare `n par-
te, sunte]i martori ai acestui lu-
cru, pentru faptul c\ v-a cunos-
cut pe fiecare, chiar dac\ nu v-a
v\zut fa]a. V-a binecuvântat din
tot sufletul [i v-a transmis lucra-
rea, harul lui Dumnezeu, ca s\
pute]i merge `mplini]i la casele
fr\]iilor voastre. Pentru noi to]i
este un exemplu. Pentru preo]i
mai ales, pentru c\ a propov\-
duit Evanghelia lui Hristos din
toate sursele, din comentarile la
Sfintele Evanghelii [i mai ales
din Sfânta Liturghie. Aproape c\
nu exista s\rb\toare la care s\
nu aminteasc\ ceva din taina Li-
turghiei. M\car un fragment,
m\car o binecuvântare. Pentru
Mai mul]i ierarhi ai Bisericii noastre au oficiat slujba de `nmorm=ntare a p\rintelui Teofil
CM
YK
c\ pe toate le tr\ia! De la p\rin-
tele Serafim Popescu a luat bucu-
ria [i zâmbetul pe care `l trans-
mitea tuturor. Zâmbetul acesta
[i bucuria aceasta au fost inspi-
rate sau luate chiar din ceea ce
repeta mereu, din zâmbetul lui
Dumnezeu. {i dac\ ne zâmbea
nou\, [i dac\ ne vorbea despre
bucuria lui Dumnezeu exprimat\
`n cuvintele acestea omene[ti, ia-
t\ c\ acum se duce s\ vad\ zâm-
betul lui Dumnezeu. S\-i zâm-
beasc\ [i el [i s\ simt\ bucuria
lui Dumnezeu pe care o are, pen-
tru c\ mare bucurie se face `n cer
pentru un p\c\tos care se p\c\-
ie[te, dar pentru unul care a slu-
jit atâ]ia ani `n ogorul Domnului.
A fost [i un predicator [i un mi-
sionar ca nimeni altul, adresân-
du-se tuturor credincio[ilor, dar
mai ales celor tineri. Nu ne-am
dat seama decât dup\ ce am adu-
nat toate convorbirile `mpreun\,
cât\ activitate a depus. Nu a spus
niciodat\ c\ e obosit, mergând
pân\ `n marginile ]\rii [i trecând
hotarele ei pentru ca `n conferin-
]e s\ lumineze sufletele. A fost
`ntrebat de ce s-a apropiat a[a de
mult de tineri. {i dup\ ce am stat
[i am cugetat mi-am dat seama
c\ [i-a asumat paternitatea spi-
ritual\. ~n momentul când p\rin-
tele se apropia de un tân\r sau
un tân\r de p\rintele Teofil, `l
asculta pân\ la ultima m\rturi-
sire a acelei taine pe care o as-
cundea de p\rin]i, [i `ncerca s\ `l
aduc\ cu picioarele pe p\mânt.
S\-i ofere [ansa pe care nu i-a a-
r\tat-o nimeni. {i apoi de a-l ridi-
ca de la nivelul de a primi o sim-
pl\ `n]elegere, la binecuvântarea
lui Dumnezeu. {i pe tinerii pe ca-
re i-a pus `n leg\tur\ cu Dumne-
zeu i-a p\strat aproape de sine“.
Dup\ cuvântul IPS Mitropolit
Lauren]iu, `ntreaga suflare, al\-
turi de corul Facult\]ii de Teolo-
gie „Andrei {aguna“ din Sibiu, a
cântat „Ve[nica pomenire“, apoi
troparul de biruin]\ „Hristos a
`nviat!“. ~nconjurând biserica
m\n\stirii, sicriul cu trupul ne-
`nsufle]it al p\rintelui Teofil [i-a
CM
YK
Luni, 2 noiembrie 2009
g\sit loc de odihn\ `n cimitirul
m\n\stirii.
„Un m\rturisitor
al M\rturiei
celei adev\rate“
Domnul Adrian Nae din Bra-
[ov, care l-a cunoscut `ndeaproa-
pe pe p\rintele Teofil, ne-a decla-
rat c\ „p\rintele a fost omul bu-
curiei, omul care a adus pacea `n
sufletele oamenilor. De[i tr\im
`ntr-o societate de consum, `n ca-
re stresul, oboseala, angoasa se
r\sfrâng asupra sufletelor [i
chipurilor oamenilor, o societate
`n care lumea este `ntr-o conti-
nu\ fug\ spre orice altceva, dar
numai c\tre Dumnezeu nu, p\-
rintele Teofil a reu[it «s\ odih-
neasc\» [i s\ adune, a[a cum
adun\ pas\rea puii s\i sub aripi,
[i s\ c\l\uzeasc\ foarte mul]i
credincio[i [i mai ales tineri,
atra[i fiind de figura luminoas\,
sufletul cald [i inima bun\. A
fost un «tat\» iubitor, «mo[ind» [i
«n\scând» duhovnice[te fii [i fii-
ce. P\rintele Teofil a fost un dar
de la Dumnzeu, str\duindu-se ca
`n jurul lui s\ fericeasc\ pe to]i!“
Studentul teolog R\zvan Per[a
din Cluj a spus c\ „dac\ mul]i au
avut privilegiul de a-l cunoa[te pe
p\rintele Teofil din postura de
duhovnic, monah des\vâr[it sau
exeget al cuvântului lui Dum-
nezeu, eu am avut privilegiul de
a-l cunoa[te din postura de m\r-
turisitor. Din nenum\ratele sale
cuvânt\ri, pe care le ]inea pentru
noi, tinerii, la `nceputul Postului
Cr\ciunului, am descoperit mod-
elul des\vâr[it al postitorului [i al
postirii. Ne-a inv\]at c\ postul
adev\rat este acela care stârne[te
mereu `n noi dorin]a de a ne
apropia de Dumnezeu. Nimeni nu
putea s\ ne m\rturiseasc\ cu
at=ta convingere acest lucru dac\
nu era el `nsu[i `n lumina lui
Dumnezeu. A[a va r\mâne pen-
tru mine, un m\rturisitor al M\r-
turiei celei adev\rate“.
„P\rintele nu a murit,
ci acum tr\ie[te
cu adev\rat!“
Ioan Ostafi, cel care l-a avut
pe p\rintele Teofil 11 ani duhov-
nic, ne-a m\rturisit c\ „`n rela]ia
duhovnic-fiu duhovnicesc, p\rin-
tele Teofil cerea mereu des\vâr-
[irea. ~i iubea pe to]i fiii s\i du-
hovnice[ti cu o iubire sincer\,
sim]ea când unul dintre ei se afla
`ntru ispite. Cur\]a mereu r\nile
duhovnice[ti din r\d\cin\ cu `n-
demânarea unui chirurg excep-
]ional, dar le trata pân\ la vinde-
care cu bun\tatea unui p\rinte
care dore[te pe fiul s\u s\n\tos“.
„P\rintele Teofil a fost un ca-
racter puternic ce nu a renun]at
u[or. Niciodat\ nu a zis nu, ci `n-
totdeauna da“, ne-a declarat tâ-
n\rul Ratz Horia. „A ]inut mereu
fruntea sus [i capul plecat lui
Dumnezeu. Lipsit de lumina o-
chilor, r\spândea lumina cuno[-
tin]ei, a `n]elepciunii [i a iubirii
celor ce, ca la un izvor pururea
curg\tor veneau s\-[i adape se-
tea. P\rintele nu a murit, ci a-
cum tr\ie[te cu adev\rat!“. a
 CM
YK

Luni, 2 noiembrie 2009 9

Mii de credincio[i s-au adunat la un loc, s\ se roage

pentru sufletul celui care r\m=ne pentru to]i un om al bucuriei

Un harnic slujitor al Domnului s-a mutat `n odihna sfin]ilor

a Mesajul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de `nmormântare
a p\rintelui arhimandrit Teofil P\r\ian de la M\n\stirea Sâmb\ta de Sus, sâmb\t\, 31 octombrie 2009 a
Ob[tea `ndoliat\ a M\n\stirii
Brâncoveanu conduce ast\zi la
mormânt sicriul cu trupul cuvio-
sului p\rinte arhimandrit Teofil
P\r\ian, dup\ ce sufletul lui s-a
mutat la Domnul, purtat de `n-
geri, pentru a primi r\splata cu-
venit\ vrednicilor lucr\tori care
s-au ostenit `n Via Domnului sau
`n ogorul mântuirii.
Plângem ast\zi `mpreun\ cu
cei care-l regret\ pe osârduitorul
slujitor al Bisericii, pe cel ce a
r\spuns chem\rii lui Hristos
`nc\ din tinere]e: ,,Vino dup\ Mi-
ne [i vei fi pescar de oameni...“
~n ob[tea M\n\stirii Brânco-
veanu, care a trecut adesea prin
`ncerc\ri [i necazuri, monahul
Teofil a devenit dup\ cum i se
tâlcuie[te [i numele iubitor de
Dumnezeu, dar [i iubit de El.
Aici a cunoscut cuvio[i p\rin]i
rug\tori [i lupt\tori, despre care
a vorbit mul]imilor `n multe din
cuvânt\rile sale, dar [i pe marii
mitropoli]i c\rturari Nicolae
B\lan, Nicolae Colan [i Antonie
Pl\m\deal\.
C\utat [i ascultat de credin-
cio[i doritori de `ndrumare spiri-
tual\, cuvântul s\u a fost primit
ca fiind al unui duhovnic `n]e-
lept, f\c\tor de pace [i purt\tor
de bucurie.
De[i nu putea privi cu ochii
trupe[ti frumuse]ile Crea]iei [i
chipurile semenilor, p\rintele
Teofil a primit de la Dumnezeu
darul discern\mântului duhov-
nicesc [i pastoral, pentru a cu-
noa[te lumina sufletelor celor
care veneau la el, `i cereau sfatul
[i primeau de la el lumina haru-
lui Duhului Sfânt.
Cuvintele sale duhovnice[ti
rostite `n diverse `mprejur\ri:
slujbe, `ntâlniri, conferin]e, me-
dita]ii [i interviuri au fost adu-
nate `n peste 30 de c\r]i care ofe-
r\ lumin\ sufletelor dornice de
mântuire [i via]\ ve[nic\.
Având drept c\l\uz\ Sfânta
Scriptur\ [i scrierile Sfin]ilor P\-
rin]i ai Bisericii, p\rintele Teofil
P\r\ian tâlcuia cu mult zel [i bu-
curie dreapta credin]\ mântui-
toare, adresându-se atât oameni-
lor simpli, cât [i intelectualilor,
personalit\]ilor din via]a publi-
c\, tinerilor [i vârstnicilor. A vor-
bit adesea la diferite posturi de
Radio [i Televiziune, cu prec\-
dere Radio [i Televiziunea TRI-
NITAS.
~n luna august a acestui an
2009 am avut bucuria s\-l `ntâl-
nim din nou `n vestita ctitorie a
Sfântului Voievod Martir Cons-
tantin Brâncoveanu, `mpreun\
cu ierarhi, profesori de teologie [i
preo]i de parohie care l-au ascul-
tat [i i-au admirat `n]elepciunea
unit\ cu dragostea pentru Bise-
ric\ [i pentru popor.
Acum, când p\rintele arhi-
mandrit Teofil se mut\ de la cele
trec\toare la cele ve[nice, ~i ,,mul-
]umim Celui care l-a `nt\rit, lui
Hristos Iisus, Domnul nostru, ca-
re l-a socotit credincios [i l-a pus
s\-I slujeasc\.“ (I Timotei 1, 12).
Predicator misionar [i duhov-
nic `n]elept, p\rintele Teofil a
fost un monah cu zel de apostol,
„f\cându-se pild\ credincio[ilor
cu vorbirea, cu purtarea, cu dra-
gostea, cu duhul, cu credin]a, cu
via]a curat\“. (I Timotei 4, 12).
~ntrucât a fost `n timpul vie]ii
sale pe p\mânt un lumin\tor de
suflete, p\rintele Teofil P\r\ian
va fi [i `n ceruri o candel\ aprin-
s\, adic\ un rug\tor c\tre Dum-
nezeu.
Lumina faptelor sale, a vie]ii
sale smerite [i jertfelnice, a
`nv\]\turii sale duhovnice[ti,
roditoare de virtu]i, constituie o
icoan\ sau o c\l\uz\, mai ales
`n vremuri de tulburare su-
fleteasc\.
~n comuniune cu to]i cei pre-
zen]i la prohodirea p\rintelui
Teofil, ne rug\m acum pentru o-
dihna sufletului s\u `n lumina,
pacea [i iubirea Preasfintei
Treimi.
Ve[nica lui pomenire din
neam `n neam!
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române

„Eu am o via]\ interioar\ de idei, nu de imagini“

a P\rintele Teofil P\r\ian [i-a pierdut vederea de la o v=rst\ fraged\ a Cum `n]elegea el
`n copil\rie ce `nseamn\ a vedea? Cum `[i imagina culorile? Cum arat\ raiul unui nev\z\tor?
a Fragmente dintr-un interviu acordat „Ziarului Lumina“ pe 8 decembrie 2005 a
V-am `ntrebat despre co-
pil\rie `n speran]a de a
descoperi sursa optimis-
mului sfin]iei voastre.
Copil\ria, mediul famili-
al s\-[i fi pus aceast\
amprent\?
Cred c\ m-am trezit `n lumea
aceasta [i cu o `nclinare spre se-
sizarea pozitivului. Un copil n-are
posibilitatea s\ se raporteze la lu-
crurile dimprejur, la oamenii dim-
prejur, s\ scoat\ ni[te concluzii.
Ai putea zice c\ timpul copil\riei
este f\r\ concluzii. Concluziile
vin mai târziu, `n tinere]e, la b\-
trâne]e. M-am raportat la lumea
aceasta normal, adic\ lipsa vede-
rii pentru mine e normalul meu.
Niciodat\ nu m-am gândit c\ tre-
buia s\ fie altfel sau c\ putea s\
fie altfel.
Totu[i, diferen]a dintre mine,
ca nev\z\tor, [i fra]ii mei, de pil-
d\, am sim]it-o din copil\rie. Ei
puteau s\ fac\ lucruri pe care eu
nu puteam s\ le fac, de[i `mi do-
ream s\ le fac. De pild\, voiam s\
bat mingea de-un perete.
~mi pl\cea foarte mult când `i
auzeam pe copii c\ b\teau min-
gea, c\ o luau `n mân\ [i o b\teau
de p\mânt. Eu, când o l\sam din
mân\, era l\sat\ de tot. Atunci
mi-am dat seama c\ ceva nu-i `n
regul\. Apoi, cei din jurul meu
spuneau mereu: „M\, tu nu po]i
face lucrul acesta, c\ nu vezi!“.
M\ `ntrebam cum adic\ nu v\d?
Ce-o fi `nsemnând c\ ei v\d?
Cum arat\ raiul
p\rintelui Teofil
Sfântul Maxim M\rturi-
sitorul `ncerca s\ sugere-
ze frumuse]ile raiului,
comparându-le cu lumea
creat\. Cum a]i interpre-
tat acest pasaj atunci
când l-a]i citit?
M\ `ntrebi, adic\, cum ar fi
raiul meu! Raiul meu ar fi tot a[a
cum e cel de aici de pe p\mânt.
Raiul meu ar fi un rai cu p\s\ri
f\r\ culoare, f\r\ m\rime, care
cânt\, care zboar\ - le aud fâlfâi-
tul aripilor. Drag\, trebuie s\ `n-
]elegi c\ cineva care nu vede nu-[i
poate `nchipui nimic din cele pe
care ceilal]i le sesizeaz\.
Dup\ ce am f\cut [coala la
Cluj, am `ntrerupt doi ani [i, dup\
aceea, am f\cut [coal\ la Timi[oa-
ra. La Timi[oara, ie[ind din me-
diul meu de la ]ar\ [i din preocu-
p\rile mele de acolo, m-am sim]it
foarte r\u. Mi-era a[a de urât…
De multe ori plângeam…
~n situa]ia aceasta, tare `mi
doream eu s\ v\d! F\r\ s\ [tiu eu
ce `nseamn\ s\ v\d. De fapt `mi
doream s\ fiu ca cei care v\d. Tot
fiind preocupat de aceast\ proble-
m\, am `nceput s\ visez c\ v\d,
dar visurile mele de nev\z\tor
erau visuri de nev\z\tor, despre
care se zice c\ vede, nu care vede.
Asta pentru c\ nu te po]i dep\[i
pe tine `nsu]i, nu-]i po]i dep\[i po-
sibilit\]ile.
Cum v\ imagina]i o cu-
loare?
Nicicum. Am avut, pân\ la un
moment dat, senza]ii vizuale. F\-
ceam deosebirea dintre lumin\ [i
`ntuneric, `mi d\deam seama un-
de este fereastra. M\ puteam ori-
enta [i chiar puteam merge sin- La conferin]ele p\rintelui
gur. Reperam lucrurile f\r\ a pu- Teofil P\r\ian, s\lile
tea spune ce am `n fa]\, un stâlp, deveneau ne`nc\p\toare, `n
un om, un pom. {tiam doar c\ am
ceva `n fa]\, prin senza]ii vizuale.
special de mul]imea tinerilor
care `i c\utau sfaturile
F\ceam deosebirea `ntre `nchis-
deschis, negru-alb. Pentru mine, din ceea ce ceilal]i `n]eleg prin ve-
ro[ul era tot negru, albastrul tot dere. Nu-mi pot da seama cum e o
negru, galbenul alb. Numai la fotografie, ce impresie `]i las\ pic-
m\sura aceasta pot spune c\ am tura, arhitectura. Adic\ toate lu-
„v\zut“. Acum mi-a sc\zut [i crurile pe care le cunoa[te lumea
pu]inul acesta pe care l-am avut. numai prin vedere, pentru mine
Cineva care nu vede nu poate sunt absente. Eu am o via]\ inte-
niciodat\ s\-[i `nchipuie nimic rioar\ de idei, nu de imagini.

CM
YK
10 Opinii
LA R|SCRUCE DE SENSURI
Despre o banc\ ferit\ de riscul falimentului
de pr. Mihai GOJGAR
~n Duminica a XXII-a dup\ Ru-
salii, Biserica Ortodox\ popose[te
`n fa]a unei frumoase parabole ros-
tite de Domnul Hristos. Cunoscut\
de mul]i [i `nscris\ `n calendar ca
Pilda bogatului nemilostiv, textul
de 13 versete reprezint\, precum
majoritatea pildelor rostite de
Hristos, o povestioar\ simpl\, u[or
de re]inut, ce pare s\ ne atrag\ a-
ten]ia asupra existen]ei unei justi-
]ii divine. O dreptate ce se las\ a[-
teptat\ pân\ la sfâr[itul acestei
vie]i p\mânte[ti, un verdict pe care
`l dorim cu to]ii, pentru to]i, bun.
Din p\cate, nu este bun pentru
to]i, [i fragmentul mai-sus men]io-
nat ne st\ m\rturie. Un bogat a-
junge `n iad, iar un s\rac, Laz\r,
`n „sânul lui Avraam“ (v. 22). Mai
`ntâi, de ce bogatul nu are nume?
Din delicate]e nu i se d\ numele?
Pentru c\ Iisus vrea s\ protejeze
identitatea aceluia? Sau pentru c\
el nici nu a avut o existen]\ concre-
t\, ci este doar o pl\smuire a po-
vestitorului, simbolizând pe to]i
boga]ii nemilostivi? Posibile [i
aceste variante. Mai probabil\ este
varianta c\ bogatul, eroul negativ
al pildei, nu are nume pentru c\
nu se `nvrednicise s\ aib\ unul.
Pentru c\ numele este mijlocul re-
la]ion\rii cu un altul. Pentru c\
bogatul nu se f\cuse demn de a fi
chemat de Tat\l ceresc. El nu pu-
tea fi strigat de Dumnezeu la El,
pentru c\ faptele s\vâr[ite `n via]a
sa nu `l recomandau pentru vie]ui-
rea `n s\la[ul celor drep]i.
Dar de ce fapte se face vinovat
bogatul? Care sunt acuza]iile adu-
se lui? Bog\]ia? Porfira, visonul
sau petrecerile? Nu, ci egoismul.
Dezinteresul fa]\ de ceilal]i. Uita-
rea de Dumnezeu [i de semeni.
Astfel, vom `n]elege de ce s\racul
are un nume, Laz\r. Pentru c\
IDEEA CRE{TIN|
Repudierea fetelor gravide
de Adrian AGACHI
Multe sunt minore. Nefericite.
P\r\site de cel pe care `l conside-
rau jum\tatea lor pentru tot restul
vie]ii. Se `ntorc acas\ cu sentimen-
tul c\ sunt `n fa]a unui moment
nespus de important: trebuie s\ le
spun\ p\rin]ilor adev\rul. Pe mul-
te dintre ele aceast\ m\rturisire le
`nsp\imânt\, pentru c\ `[i cunosc
foarte bine p\rin]ii. Le a[teapt\ un
nou moment dureros, pe care nu `l
pot evita. {tiu c\ p\rin]ii lor nu le
vor accepta a[a, le vor da afar\
sau, `n cel mai bun caz, le vor sili
s\ fac\ avort. O dram\ care se pe-
trece atât de des, `ncât nu putem
s\ nu discut\m despre ea.
Sunt numeroase cazurile de fe-
te care r\mân gravide f\r\ a fi c\-
s\torite. De regul\, sunt min]ite c\
vor fi luate `n c\s\torie, dar, odat\
cu apari]ia sarcinii, b\rba]ii ne-
demni pleac\ f\r\ regrete. P\r\si-
te, cu inima frânt\, a[teapt\ mo-
mentul `n care sarcina va deveni
imposibil de ascuns. Momentul
scandalului. Multe `ncearc\ s\ `[i
provoace un avort spontan prin di-
verse metode. Altele apeleaz\ la
anumite persoane mai mult sau
mai pu]in specializate `n `ntreru-
peri de sarcin\. Uneori mor `mpre-
un\ cu copilul lor, alteori nu mai
pot face copii tot restul vie]ii. To-
„Laz\r“ `nseamn\ `n limba ebraic\
„Dumnezeu este `n ajutorul meu“.
Acesta este [i motivul pentru care
s\racul `i simbolizeaz\ pe cei care,
lipsi]i de multe, neputincio[i, nefe-
rici]i, `[i ridic\ privirea spre cer c\-
utând mila lui Dumnezeu. Laz\r
nu este icoana s\racilor sau a cer-
[etorilor. {i nici a bolnavilor, a ne-
putincio[ilor sau oamenilor care se
mul]umesc cu pu]in (Laz\r poftea
s\ se sature din „cele ce c\deau de
la masa bogatului“ - v. 21). Nu, bie-
tul Laz\r este prototipul omului
simplu care [tie c\ tot ajutorul este
doar la Dumnezeu. {i `n necazuri
[i sup\r\ri nu blestem\, nu `njur\,
nu judec\, nu invidiaz\, nu dore[te
r\ul nim\nui, nici m\car al celui
ce poate s\-i fac\ bine [i nu `i face.
A[adar, nu avem voie s\ c\dem `n
capcana „boga]ii `n iad, s\racii `n
rai“. Ar fi prea simplu. Ne-am dori
s\r\cia, am uita de munc\, de res-
ponsabilit\]ile care ne ocup\ mare
tu[i, `n numeroase situa]ii, p\rin]ii
afl\ de sarcin\, [i aici se petrece
deseori un lucru teribil: repudie-
rea. ~n mediul rural, oamenii sunt
simpli [i direc]i, dar acest fapt ia
uneori o turnur\ violent\. La ora[,
repudierea nu se petrece atât de
des ca la ]ar\. Exist\ p\rin]i care
]in mai mult la onoarea lor `n fa]a
s\tenilor decât la proprii copii.
Fata gravid\ sufer\ un al doilea
[oc: p\rin]ii o resping sau o pun `n
fa]a unei alegeri crunte: ori pleac\,
ori avorteaz\.
{tiu c\ `n astfel de cazuri cel
mai pu]in vinovat\ este fata, pen-
tru c\ ea este cea care a iubit, care
`nc\ iube[te, dar pe care nimeni nu
o mai vrea. To]i o ur\sc, to]i vor s\
scape de ea, to]i o arat\ cu degetul.
Dreptatea oamenilor este, `n dese
rânduri, crim\ `n fa]a lui Dumne-
zeu! Situa]iile de acest gen se ter-
min\ de regul\ cu un avort. P\rin-
]ii sunt satisf\cu]i de crima comis\
[i consider\ c\ au trecut peste a-
cest moment nepl\cut. Fata, desi-
gur, nu a dep\[it criza, dar cine
mai bag\ `n seam\ eventualele
consecin]e? Tot ace[ti p\rin]i ne-
trebnici au tupeul s\ se fie ofensa]i
la b\trâne]e c\ nu sunt `ngriji]i co-
respunz\tor, de[i, poate, dac\ le-am
aplica [i lor aceea[i judecat\, ar
trebui ca fiica lor nici s\ nu mai
vrea s\-i vad\ vreodat\! Un copil
care va avea un copil, a[a este o tâ-
n\r\ care r\mâne gravid\, iar p\-
parte a zilelor noastre [i am tr\i o
via]\ cu lipsuri. Numai c\ aceasta
ar fi o del\sare, o expresie a lenei,
un dispre] fa]\ de Creator, Care
ne-a poruncit s\ lucr\m. Deci, nici
s\r\cia, nici bog\]ia nu sunt vir-
tu]i `n sine.
Care sunt sfaturile primite de
noi prin aceast\ pericop\? Sunt
foarte multe. S\ le expunem suc-
cint. 1. Istoria vie]ii noastre nu se
`ncheie aici. Laz\r este `n sânul lui
Avraam, iar bogatul `n chinuri, `n
iad. 2. Odat\ pleca]i din aceast\
lume, nu mai putem face nimic
pentru mântuirea noastr\. Boga-
tul cere inutil lui Avraam, ba aju-
torul lui Laz\r, ba trimiterea unor
semne pentru cei r\ma[i `n via]\,
rudele sale. P\rintele poporului
evreu `i spune nefericitului: „`ntre
noi [i voi s-a `nt\rit pr\pastie ma-
re, ca cei care voiesc s\ treac\ de
aici la voi s\ nu poat\, nici cei de
acolo s\ treac\ la noi“ (v. 26). 3.
rin]ii omoar\ dou\ fiin]e deodat\:
pe una dintre ele fizic, pe cealalt\
spiritual.
Am s\ aduc `n discu]ie [i un caz
real. ~n Irlanda existau un fel de
internate pentru fete nec\s\torite
care r\m\seser\ gravide [i f\cuse-
r\ avort sau `[i `ncredin]aser\ co-
pilul spre adop]ie. Erau aduse cu
for]a [i silite s\ munceasc\ restul
vie]ii ca sp\l\torese. Groaznic! Ul-
timul azil de acest gen a fost `nchis
dup\ anii ’90. P\rin]ii le obligau pe
aceste tinere s\ stea acolo pentru o
gre[eal\ de care, `n multe cazuri,
nu erau ele vinovate... Desigur, pu-
tem s\ spunem c\ au existat ca-
zuri `n care fata era chiar o desfrâ-
nat\, iar faptul c\ a r\mas gravid\
era doar o consecin]\ a unei vie]i
p\c\toase. Chiar [i a[a, ce drept ai,
ca p\rinte, s\ `]i ur\[ti propriul co-
pil? Ce drept ai, ca p\rinte, s\
ajungi `n situa]ia de a prefera pro-
pria onoare vie]ii urma[ului t\u?
De când are un p\rinte dreptul s\
ucid\ nepotul sau nepoata care se
va na[te? Dumnezeu nu las\ nepe-
depsite astfel de cazuri, iar drepta-
tea Sa va fi pe m\sura celei aplica-
te de omul care se consider\ onest.
Repudia]i-v\ p\catele, oameni
care v\ crede]i cinsti]i `n fa]a socie-
t\]ii! Unei fete cu o ran\ interioar\
atât de mare, nu mai este necesar
s\ `i ad\uga]i o alta, crezând c\
a[a `[i va g\si fericirea mai târziu.
Au fost b\rba]i care s-au c\s\torit
CM
YK
Luni, 2 noiembrie 2009
Dincolo, `n ve[nicie, con[tiin]a
noastr\ este limpede [i realiz\m ce
am f\cut gre[it, recunoa[tem pe cei
pe care i-am ignorat. Bogatul `l ve-
de pe Laz\r (v. 23), `l [tia de c=nd
era la poarta sa [i a[tepta pomana
lui, `[i aminte[te c\ l-a trecut cu
vederea, neajut=ndu-l `n nici un
fel. 4. Nu avem voie s\ folosim ar-
gumente de genul „nimeni nu s-a
`ntors de dincolo ca s\ cred“. Iat\,
bogatul [i fra]ii lui ar fi a[teptat un
astfel de semn pentru a adera la
credin]a `n `nviere. „{i i-a zis
Avraam: Au pe Moise [i pe pro-
oroci; s\ asculte de ei. Iar el a zis:
Nu, p\rinte Avraam, ci, dac\ cine-
va dintre mor]i se va duce la ei, se
vor poc\i. {i i-a zis Avraam: Dac\
nu ascult\ de Moise [i de prooroci,
nu vor crede nici dac\ ar `nvia ci-
neva dintre mor]i (v. 29-31). Adic\,
avem Sfânta Scriptur\, P\rin]ii
Bisericii [i preo]ii. Trebuie s\ ne
ad\p\m din aceste izvoare pentru
[i cu femei cu un copil sau doi [i au
fost ferici]i `mpreun\. V\ las, `n `n-
cheiere, o pild\ din Pateric: se spu-
ne c\, odat\, la un b\trân unii
„cre[tini“ au adus o fat\ nec\s\to-
rit\ care r\m\sese `ns\rcinat\ [i
a `n]elege ce va fi dup\ `ncheierea
c\l\toriei noastre pe acest p\mânt.
Mai mult, cuvântul lui Avraam se
refer\ [i la noi. Nu c\ut\m noi ex-
plica]ii naturale pentru orice? Nu
am devenit noi incapabili s\ pri-
mim o minune, s\ o accept\m? „Nu
se poate, trebuie s\ existe un ra]i-
onament logic!“ „Nu, nu s-a vinde-
cat prin mila lui Dumnezeu, sigur
i-a dat un doctor un medicament
sau a ]inut regim sau... cine [tie?“
Dumnezeu face minuni cu fiecare
dintre noi. S\ nu fim orbi! 5. Tre-
buie s\ `i ajut\m pe cei s\rmani.
Cei care poftesc la firimiturile ce
cad de la masa noastr\, dar nimeni
nu le d\. Suntem invita]i la milos-
tenie, la ajutorarea celor s\raci. O
miluire responsabil\, un sprijin
constant, folositor celuilalt. C\ci,
dac\ d\m un ban crezând c\ am
f\cut milostenie, indiferent cui
d\m [i cât de rar, ne `n[el\m. Tre-
buie s\ ajut\m. Cât mai des. Cui?
Celor care au nevoie. „S\ asude mi-
lostenia `n mâna ta `nainte de a-l
alege pe acela c\ruia s\ i-o dai.“
(Didahia celor 12 Apostoli) Nici s\
test\m la infinit corectitudinea ce-
luilalt. „Un om s-a `nduio[at de un
cer[etor ce st\tea `n frig [i i-a dat
haina sa. Acela a vândut haina [i a
cump\rat b\utur\. Binef\c\torul
l-a v\zut [i s-a posomorât. Dar, `n
noaptea aceea, Hristos i-a ap\rut
`n vis [i l-a `ntrebat: Vezi ce bine
`mi st\? S-a lini[tit omul [i a `n]e-
les c\ milostenia sa avusese rod: pe
Hristos ajutase, nu pe be]iv.“ A[a-
dar, cum spune proverbul „cine pe
s\rac ajut\, pe Dumnezeu `mpru-
mut\“. De altfel, o reluare a unui
sfat biblic: „Cel ce are mil\ de s\r-
man `mprumut\ Domnului [i El `i
va r\spl\ti fapta lui cea bun\.“
(Proverbe XIX, 17) Atunci, dac\
faptele noastre bune `nseamn\
creditarea lui Dumnezeu, nu ar fi
bine s\ depunem zilnic la o „ban-
c\“ ferit\ de riscul falimentului?
* PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|
LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „JUSTINIAN PATRIARHUL“
DIN BUCURE{TI, REDACTOR TRINITAS TV
l-au `ntrebat ce s\ fac\ cu ea. B\-
trânul nu a judecat-o, ci le-a spus
ucenicilor s\-i dea cear[afuri pen-
tru drum, ca, de va na[te, s\ aib\
pe ce s\ stea. P\rin]i egoi[ti, `nv\-
]a]i s\ face]i la fel! a
 Luni, 2 noiembrie 2009 11
IN MEMORIAM

P\rintele Teofil P\r\ian - mare

iubitor al `n]elepciunii filocalice
de diac. drd. Liviu PETCU
Cei care l-au cunoscut ori l-au auzit spu-
nând cuvânt de `nv\]\tur\ duhovniceasc\,
sau cei care i-au citit c\r]ile, articolele sau
predicile au r\mas profund `ntrista]i de tre-
cerea la Domnul a celui mai bun cunosc\tor
al Filocaliei de la noi din ]ar\, [i anume, p\-
rintele Teofil P\r\ian.
Când vorbea despre Filocalie, p\rintele
sublinia faptul c\ este un avantaj al nostru,
al celor din veacul acesta, c\ avem la `nde-
mân\ [i Filocalia tip\rit\, pentru c\, `n ve-
chime, multe genera]ii de credincio[i au avut
ca `ndrumare [i ca tr\ire duhovniceasc\
doar sfintele slujbe ale Bisericii noastre.
Filocalia este cuvântul frumos
care tinde s\ se `ntrupeze
`ntr-un suflet frumos [i
`ntr-o via]\ frumoas\
Filocalia este un termen care provine din
limba greac\ veche [i semnific\ literal iubi-
rea de frumos. ~n sensul larg al cuvântului,
Filocalia reprezint\ o colec]ie de scrieri a
unor Sfin]i P\rin]i ai Bisericii R\s\ritene.
Ea `l `nva]\ pe cre[tin, pas cu pas, cum s\-[i
purifice inima, cum s\ ajung\ la iluminare,
stare `n care prive[te toate lucrurile cu ochii
lui Dumnezeu, [i cum s\ urm\reasc\ des\-
vâr[irea care are un singur hotar: nehot\r-
nicia. Denumirea de Filocalie apar]ine Sfin-
]ilor Vasile cel Mare [i Grigorie de Nazianz,
cu care au intitulat o antologie din operele
lui Origen. Ei `n]elegeau prin iubire de fru-
muse]e ceva `n felul antic, dar gândit cre[ti-
ne[te: iubirea de frumuse]e care e [i bun\ta-
te. ~n secolul trecut, colec]ia Filocalia sau cu-
legere din Scrierile Sfin]ilor P\rin]i care
arat\ cum se poate omul cur\]i, lumina [i
des\vâr[i, `n 12 volume, a fost publicat\, `n
traducerea [i tâlcuirea p\rintelui profesor,
`ncepând cu anul 1946, când a ap\rut la Si-
biu primul volum. Aceast\ colec]ie este una
dintre cele mai veritabile colec]ii de scrieri
ascetice [i mistice. De[i colec]iile Filocaliei
de care am amintit cuprind scrieri consacra-
te monahilor, totu[i intereseaz\ [i folosesc
deopotriv\ de mult [i via]a duhovniceasc\ a
cre[tinilor simpli, `n general, fiecare dintre
ace[tia fiind chemat la lupta cea bun\ pen-
tru dobândirea mântuirii, la cur\]irea de pa-
timi [i dobândirea virtu]ilor, care culminea-
z\ `n iubire.
Aceast\ colec]ie care arat\ calea ce duce
la des\vâr[ire a fost `ndelung citit\, apro-
fundat\ de p\rintele Teofil, iar cuvintele [i
`ndemnurile filocalice au fost transpuse de
el `n fapt\. ~n viziunea p\rintelui, Filocalia
este cuvântul frumos care tinde s\ se `ntru-
peze `ntr-un suflet frumos [i `ntr-o via]\ fru-
moas\, fericit\, ducând la un jubileu al bu-
curiei netrec\toare. C\ci binele [i frumuse-
]ea la care ne `ndeamn\ Filocalia sunt bucu-
rii pentru totdeauna. „Filocalia - spunea p\-
rintele - se cite[te precum Scriptura, insis-
tând [i cugetând, revenind [i meditând. Ea
este un dar de la Dumnezeu pentru to]i cei
care o cunosc, pentru to]i cei care o aprofun-
deaz\.“ Marele nostru duhovnic f\cea referi-
re la cuvintele Filocaliei oriunde [i oricând,
fie la conferin]e sau `n c\r]i, fie la predic\ ori
`n sfaturile pe care le d\dea fiec\ruia cu lar-
ghe]e de suflet. Ar\tând rolul acestei colec]ii
de scrieri duhovnice[ti, p\rintele Teofil spu-
nea: „E o bucurie pentru noi s\ avem la `n-
demân\ gândurile P\rin]ilor no[tri, purt\to-
rilor de Dumnezeu, [i s\ `nv\]\m prin ele
cum s\ ne cur\]im de patimi, cum s\ ne lu-
min\m prin natura `nconjur\toare spre cu-
no[tin]a de Dumnezeu [i cum s\ adâncim
cuno[tin]a de Dumnezeu [i s\ ne unim cu
Dumnezeu. Acesta e rolul Filocaliei“. Conti-
nuând, p\rintele preciza c\ scrierile filocali-
ce sunt folositoare `n m\sura `n care le cu-
noa[tem [i ni le putem `mpropria. Marele
duhovnic `[i exprima uneori [i p\rerea de
r\u c\ „sunt pu]ini credincio[i care [tiu de
Filocalie, [i dintre cei care [tiu de Filocalie
sunt pu]ini cei care au citit din Filocalie, [i
mai pu]ini `nc\ cei care au citit Filocalia `n
`ntregime. Iar dintre cei care au citit Filoca-
lia sunt pu]ini cei care [i-au `mpropriat gân-
duri filocalice [i care se conduc dup\ gânduri
filocalice, [i dintre cei care [i-au `nsu[it gân-
duri filocalice, sunt `nc\ [i mai pu]ini cei ca-
re tr\iesc gândurile din Filocalie“. De aceea,
p\rintele lansa cordiale exorta]ii credincio[i-
lor care erau oarecum reticen]i `n a aprofun-
da lectura Filocaliei, mai ales atunci când
vedeau cele dou\sprezece tomuri mari de Fi-
localie. ~ns\, p\rintele le `mpintena râvna
`n a `ncepe lectura, m\rturisindu-le c\ „scri-
erile din Filocalie nu au leg\tur\ unele cu
altele, a[a `ncât nu trebuie neap\rat s\ ci-
te[ti volumele de la `nceput ca s\ po]i, dup\
aceea, s\ `n]elegi volumele care urmeaz\. Se
poate `ncepe cu orice scriere, pentru c\ scri-
erile acestea au fost destinate s\ fie cunos-
cute [i `mplinite ca scrieri separate, scrieri
de sine st\t\toare, sunt scrieri care pot cons-
titui, fiecare, un `ndreptar de via]\ pentru cei
care folosesc Filocalia“. Marele iubitor de `n-
]elepciune filocalic\ de la M\n\stirea Sâmb\-
ta cuno[tea prea bine marele folos sufletesc al
celor care citesc scrierile filocalice, pentru c\
„`n Filocalie se insist\ asupra cur\]irii min]ii
[i a sim]irii, asupra cur\]irii l\untrice, se in-
sist\ asupra cunoa[terii naturii, ca mijloc de
cunoa[tere a lui Dumnezeu, Care ~[i reflect\
`n crea]ia Sa puterea creatoare, `n]elepciu-
nea, bun\tatea, iubirea“. Chiar dac\ este mai
este mai greu de urm\rit, Filocalia este un un
ne`ncetat festin duhovnicesc pentru cei ce o
aprofundeaz\.
Scopul p\rintelui era
de a face din inima fiec\rui
cre[tin un altar aprins de oameni, pe care s\ ard\ ne`ncetat focul ru-
fl\c\rile iubirii de Dumnezeu g\ciunilor c\tre Dumnezeu [i sfânta medita-
]ie a cuvintelor Duhului. Ascultând conferin-
La predici sau la conferin]e, p\rintele Te- ]ele p\rintelui, cu to]ii ne `mpodobeam min-
ofil se exprima simplu, dar nu simplist, clar, tea cu gânduri din Filocalie, [i apoi f\g\du-
direct, afabil, cu un minimum de mijloace, iam s\ ne str\duim `n a ne `mpodobi via]a
f\r\ preocuparea de efecte stilistice, lapidar, cu `ndemnurile, tr\irile [i `nv\]\turile filo-
magnetic [i ferm. Când `l ascultai, realizai calice descoperite de marele nostru duhov-
c\ ai `n fa]\ un adev\rat maestru `n [tiin]a nic. Simpla prezen]\ a p\rintelui Teofil adu-
sufletului, cu o `ndelungat\ experien]\ per- cea un real folos atât monahilor, preo]ilor [i
sonal\ [i o profund\ cunoa[tere a experien- studen]ilor `n Teologie, cât [i tuturor cre[ti-
]elor anterioare tr\ite de Sfin]ii P\rin]i `n nilor. Dragostea sa era atât de mare, `ncât
epoca patristic\. avea aplecare [i `n]elegere pentru fiecare
Scrierile sau cuvânt\rile lui constituie [i om; poporul simplu [i chiar intelectualita-
o terapie spiritual\ pentru `nfrânarea im- tea, uneori slab\ `n credin]\, [i-au `ndreptat
perfec]iunilor firii [i respingerea tenta]iilor pa[ii spre M\n\stirea Sâmb\ta, c\utând [i
r\ului `nc\ de la primele atacuri sau `nfiri- dobândind `n chilia p\rintelui bunurile cele
p\ri. Teme filocalice predilecte, precum trep- mai de pre]: credin]a, pacea [i mai ales bucu-
tele urcu[ului duhovnicesc, modelarea spiri- ria lui Hristos. P\rintele Teofil radia de iu-
tual\ a min]ii, str\dania de a dezr\d\cina bire [i de bucurie; era acea bucurie a lini[tii
patimile [i de a dobândi virtu]ile, sunt reda- l\untrice care izvora din rug\ciunea ne`nce-
te pe `n]elesul fiec\ruia la sutele de confe- tat\ c\tre Dumnezeu.
rin]e ]inute cu patos [i `nfl\c\rare sufleteas- Acum, la trecerea `n ve[nicie a p\rintelui
c\, contribuind astfel la rena[terea duhovni- Teofil, nutrim mari n\dejdi c\ Dumnezeu `l
ceasc\ a `ntregii ]\ri. Scopul p\rintelui era va a[eza `n s\la[urile drep]ilor S\i, `mpreu-
de a face din inima fiec\rui cre[tin un altar n\ cu sfin]ii filocalici pe care i-a `ndr\git a-
aprins de fl\c\rile iubirii de Dumnezeu [i de tât de mult. ~n veci pomenirea lui! a

CUV+NT DIN AMVON

Virtutea este `n rostul firii,

iar p\catul `mpotriva ei
De vorbim despre apostoli [i `i
pream\rim, ar trebui de `ndat\ s\
plângem v\zând ce dep\rtare ne
desparte de ei. Dar noi adesea nu
g\sim c\ ar fi vreo gre[eal\ aceas-
ta [i tr\im cu gândul c\ este peste
putin]\ s\ ajungem la o asemenea
`n\l]ime. Iar dac\ cineva ne-ar `n-
treba de ce, de `ndat\ vom argu-
menta a[a: „Acela era Pavel, acela
era Petru, acela era Ioan...“.
Ce `nseamn\, oare, c\ acela era
Pavel, iar acela era Petru? Spu-
ne]i-mi, oare, ace[ti oameni nu
erau p\rta[i acelora[i firi ca [i noi?
N-au intrat `n via]\ prin aceea[i
cale? N-au respirat acela[i aer?
N-au folosit acelea[i lucruri? Nu se
aflau printre ei [i din acei cu so]ie
[i copii? N-au avut anumite `nde-
letniciri ca s\ poat\ tr\i? Iar unii
dintre ei n-au fost robi]i p\catelor?
Dar ei au avut din bel[ug `nvredni-
cirea harului lui Dumnezeu. Ei bi-
ne, dac\ ni s-ar porunci s\ `nviem
mor]ii, s\ deschidem ochii orbilor,
s\ cur\]im pe lepro[i, s\ ridic\m
pe ologi, s\ scoatem dracii, s\ t\-
m\duim alte neputin]e de acestea,
desigur c\ acoperirea despre care
gr\im ni s-ar potrivi. Dar când este
vorba s\ ne `ndrept\m purtarea [i
s\ d\m dovad\ de ascultare, ce le-
g\tur\ este `ntre una [i alta? Noi,
de asemenea, ne bucur\m de harul
dumnezeiesc. Prin s\vâr[irea Bo-
tezului avem p\rt\[ie cu Duhul
Sfânt [i, chiar dac\ nu putem s\-
vâr[i minuni, cel pu]in avem atât
cât ne trebuie ca s\ dovedim o pur-
tare dreapt\ [i scutit\ de dojan\.
Astfel c\ stric\ciunea ni se trage
numai din nep\sarea noastr\…
Diavolul e r\u, recunosc, dar
r\u pentru el `nsu[i, nu pentru noi,
dac\ suntem cu b\gare de seam\.
Aceasta-i firea r\ut\]ii, nu-i peri-
col decât acelora care [i-o `nsu[esc.
Dumnezeu a `ng\duit `nadins ca
cei r\i s\ fie amesteca]i cu cei
buni. El n-a d\ruit un alt p\mânt
celor r\i, [i a amestecat pe unii cu
al]ii, s\vâr[ind astfel o lucrare de
un mare folos. Cei buni `[i dove-
desc vrednicia `n mijlocul acelora
care-i trag de la calea dreapt\ spre
r\u. C\ci „trebuie“ - este zis - „ca
s\ fie `ntre voi r\t\ciri, ca acei sta-
tornici s\ se v\deasc\ printre voi“.
Iat\ pentru ce Dumnezeu a `ng\-
duit pe cei r\i `n lume: ca, astfel,
cei buni s\ capete o str\lucire `nc\
[i mai vie. Vede]i de cât\ `nvredni-
cire se pot ei bucura? Iar aceasta
nu le vine de la cei r\i, ci de la pro-
pria vrednicie…
Acela[i temei este când e vorba
despre diavol. Dumnezeu l-a `ng\-
duit pentru a v\ face mai b\g\tori
de seam\, ca s\ dea o mai mare
str\lucire lupt\torului, o mai stra[-
nic\ m\re]ie luptei. A[a c\, de vi se
va spune: „Pentru ce Dumnezeu a
`ng\duit existen]a diavolului?“,
r\spunde]i a[a: „Departe de a fi
stric\tor celor veghetori, diavolul
le sluje[te, nu prin voia lui `nsu[i
(care-i tic\loas\), ci ca urmare a
vredniciei acestora, care scot din
r\utatea lui ceea ce le trebuie“.
Când diavolul s-a oprit asupra lui
Iov, n-a fost cu gândul de a-l face
s\ str\luceasc\ `nc\ [i mai tare, ci
ca s\-l doboare. Din pricina aceas- tat. Diavolul a dat dovad\ de tic\- asuprire, vei fi iertat, dar dac\ prin
ta, a acestui gând [i a acestei n\zu- lo[ie - cel drept de vrednicie… nep\sare ai c\zut, nu este iertare.
in]e, el era tic\los. Cu toate aces- Dar, ve]i zice, eu stau sub ap\- Vede]i, a[adar, c\ virtutea este `n
tea, nimic n-a stricat celui drept. sarea firii - desigur, iubesc pe Hris- rostul firii, iar p\catul `mpotriva
Ba, `nc\, acesta `[i dovedi [i mai tos, dar firea m\ sile[te s\ p\c\tu- ei. E ca s\n\tatea [i boala. (Sf. Ioan
tare vrednicia, a[a precum am ar\- iesc. Dac\ suferi constrângere [i Gur\ de Aur, Cuvinte alese)

12 Agenda cre[tinului
MICUL CATEHISM
Cre[tinii nu cred `n re`ncarnare!
~n spiritualitatea ortodox\ g\-
sim cinci motive gre[ite cel mai
des `ntâlnite pentru care un cre[-
tin ar putea fi tentat s\ cread\ `n
BIBLIA - VERSET CU VERSET
O hot\r=re dificil\ care ast\zi trebuie descifrat\
`n cheia vechii legisla]ii mesopotamiene
Facerea 16, 2: „Atunci
a zis Sarai c\tre Avram:
«Iat\ m-a `nchis
Domnul, ca s\ nu nasc.
Intr\ dar la slujnica
mea; poate vei
dob=ndi copii de la ea!»
{i a ascultat
Avram vorba Saraii.“
Cu adev\rat, viitorii p\rin]i,
Sara [i Avraam, erau `ngrijora]i
de imposibilitatea de a putea a-
vea copii. „Iat\ m-a `nchis Dom-
nul, ca s\ nu nasc“, spune Sara,
ajuns\ acum la v=rsta de aproa-
pe 80 de ani, la care cu greu o fe-
meie mai putea spera s\ z\mis-
leasc\ copii. „Unul sigur era sco-
pul lor: s\ nu moar\ f\r\ copii.
Dar [i `n aceast\ privin]\, urm\-
reau s\ aib\ [i m=ng=iere [i s\
p\streze nesf\r=mat\ [i leg\-
tura p\cii“, scrie Sf=ntul Ioan
Gur\ de Aur referitor la versetul
de mai sus.
Sara g\se[te o solu]ie care pen-
tru unii ar putea p\rea incredi-
bil\ `n zilele noastre, dar care era
des `nt=lnit\ `n acele vremuri: `n-
locuirea so]iei sterile cu una din
slujnice, pentru ca tat\l, prin nu-
mele s\u `n]eleg=ndu-se `ntreaga
familie, s\ se poat\ bucura de
TEZAUR PATRISTIC
„… prin el (har) Dumne-
zeu `nsu[i p\trunde `ntreg `n
cei vrednici [i sfin]ii p\trund
`ntregi `n Dumnezeu `ntreg,
luând `n ei `n[i[i pe Dumne-
zeu `ntreg [i dobândind nu-
mai pe Dumnezeu, ca un fel
de r\splat\ a urcu[ului lor
spre El. C\ci Dumnezeu str\-
bate `n ei asemenea sufletu-
lui `n trup, ca `n m\dularele
Sale, [i-i `nvrednice[te s\ fie
`n El.“ (Sf. Grigorie Palama,
T o m u l a g h i o r i t i c , `n Fil.
rom., vol. VII, p. 413)
re`ncarnare: faptul c\ se `ndoie[-
te c\ Biserica de]ine adev\rul de
credin]\ [i c\ `nv\]\tura Biseri-
cii este `n `ntregime f\r\ gre[ea-
mo[tenitori. ~ntr-o not\ a Bibliei
sau a Sfintei Scripturi, Edi]ie ju-
biliar\ a Sf=ntului Sinod, versi-
une diortosit\ dup\ Septuaginta,
varianta de text „poate c\ de la ea
voi dobândi copii“ trebuie de-
scifrat\ `n cheia legisla]iei meso-
potamiene din acele vremuri care
permitea ca o so]ie steril\ s\-i ofe-
re so]ului o slujnic\ prin care atât
el, cât [i ea s\ aib\ copii; `n acest
caz, copilul nu era al slujnicei, ci
al st\pânei. Cazuri asem\n\toare
se `nt=lnesc `n cartea Facerii 30,
3: „Atunci Rahila a zis c\tre Ia-
cov: «Iat\ roaba mea Bilha; intr\
la ea [i ea va na[te pe genunchii
mei [i voi avea [i eu copii printr-
`nsa»“ [i 30, 9: „Lia `ns\, v\zând
c\ a `ncetat de a mai na[te, a luat
pe roaba sa Zilpa [i a dat-o lui Ia-
cov de femeie [i el a intrat la ea“.
Finalul a versetului, „{i a as-
cultat Avram vorba Saraii“, a
CM
YK
l\; faptul c\ nu este con[tient de
p\catul ereziei c\reia i se face
p\rta[; faptul c\ i se pare c\ a
g\sit `n Sfânta Scriptur\ dovezi
privitoare la re`ncarnare; faptul
c\ nu g\se[te o explica]ie mai po-
trivit\ pentru suferin]ele unui
num\r foarte mare de oameni de-
cât aceea c\ ace[tia suport\ con-
secin]ele propriilor gre[eli din
vie]ile anterioare; faptul c\ o cre-
din]\ conform c\reia oamenii au
[ansa de a-[i `ndrepta gre[elile
`ntr-o via]\ viitoare i se pare mai
potrivit\ cu `nv\]\tura Dumne-
zeului care `i iube[te pe oameni
decât credin]a `ntr-un Dumnezeu
pedepsitor care `i osânde[te pe
oameni la chinuri ve[nice.
Potrivit `nv\]\turii cre[tine,
omului `i este r=nduit\ o singur\
via]\ pe p\m=nt cu scopul do-
b=ndirii sfin]eniei. ~n dob=ndirea
m=ntuirii important\ este [i lu-
crarea sufletului [i a trupului. De
altfel, cea de a doua judecat\, cea
universal\, se va face [i sufletu-
lui [i trupului. Atunci vor fi ana-
fost comentat de Sf=ntul Ioan
Gur\ de Aur ca o reac]ie fireasc\
a unui om „cuminte“, care tr\ie[-
te `n pace cu so]ia sa [i o `n]elege
`n momentele grele prin care tre-
ce. „Uit\-mi-te aici la marea cu-
min]enie a patriarhului [i la co-
v=r[itoarea lui bun\tate. Nu s-a
purtat r\u cu so]ia lui, ca unii
b\rba]i nesocoti]i, din pricin\ c\
nu i-a f\cut copii, nici nu i s-a
mic[orat dragostea de ea. {ti]i
doar, [ti]i bine, c\ pentru cei mai
mul]i b\rba]i aceasta este mai cu
seam\ pricina c\ `[i dispre]uiesc
so]iile, dup\ cum iar\[i na[terea
de copii `i fac s\ le iubeasc\ [i
mai mult. Unii ca ace[tia judec\
u[or [i f\r\ socoteal\, c=nd atri-
buie femeilor lor na[terea sau ne-
na[terea de copii; nu-[i dau sea-
ma c\ totul se datoreaz\ Creato-
rului firii; c\ nici unirea dintre
b\rbat [i femeie [i nici altceva n-
CM
YK
Luni, 2 noiembrie 2009
lizate faptele, bune sau rele, s\-
v=r[ite `ntr-o singur\ via]\ [i nu
`n mai multe vie]i; dup\ aceast\
evaluare a faptelor, p\c\to[ii
„vor merge la osând\ ve[nic\, iar
drep]ii la via]\ ve[nic\“ (Matei
25, 31-46).
M=ntuitorul, vorbind despre
puterea Sa dumnezeiasc\, spu-
ne: „Nu v\ mira]i de aceasta;
c\ci vine ceasul când to]i cei din
morminte vor auzi glasul Lui, [i
vor ie[i, cei ce au f\cut cele bune
spre `nvierea vie]ii [i cei ce au
f\cut cele rele spre `nvierea os-
ândirii“. Dac\ trupurile vor `n-
via [i vor participa la judecat\,
cu care din multele trupuri se va
uni sufletul [i de care fapte va
r\spunde? Se poate sesiza cu
u[urin]\ cu nu poate exista nici o
compatibilitate `ntre re`ncar-
nare [i `nv\]\tura cre[tin\. Via-
]a este un dar al lui Dumnezeu [i
fiecare cre[tin este chemat s\-[i
foloseasc\ constructiv libertatea,
`n dob=ndirea m=ntuirii. (pr.
Gh e o r g h e M I H | I L | )
ar putea face nimic pentru na[te-
rea de copii, dac\ n-ar fi ajutorul
m=inii celei de sus, care de[teap-
t\ firea cea spre na[terea de fii.
Dreptul Avraam [tia bine asta;
de aceea nici nu punea pe seama
femeii lui lipsa de copii, ci-i
d\dea `n tot ceea ce f\cea cinstea
cuvenit\“, scrie Sf=ntul Ioan Gu-
r\ de Aur. (Lucian APOPEI)
ISTORII CU T+LC
Despre milostivirea
lui Dumnezeu
Un soldat a `ntrebat odat\
pe un c\lug\r dac\ Dumnezeu
iart\ pe p\c\tosul care se po-
c\ie[te. C\lug\rul i-a r\spuns:
- Fiul meu, dac\ mantaua
ta este rupt\, tu o arunci?
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCCCLVII)
~nfiin]area [colilor
teologice din }ara
Rom=neasc\ (IX)
~n anul 1862 s-au f\cut mai
multe propuneri pentru reor-
ganizarea [i unificarea semi-
nariilor din România. Astfel,
Legea instruc]iunii publice din
25 noiembrie 1864 cuprindea
[i dispozi]ii detaliate cu privire
la organizarea seminariilor
teologice. Legea din 1864, com-
pletat\ cu unele dispozi]ii ale
Consiliului general al Instruc-
]iunii `n 1866, prevedea ca `n
cele dou\ cicluri ale seminaru-
lui s\ se predea disciplinele
teologice, plus unele discipline
laice (limbile român\, greac\,
latin\, francez\; istorie, geo-
grafie, filosofie, matematic\,
fizic\, chimie, [tiin]e naturale,
desen, caligrafie, agronomie,
igien\). Legea admitea, pe lân-
g\ elevi interni, `ntre]inu]i de
stat, [i elevi externi. Absolven-
]ii primelor patru clase de se-
minar puteau fi hirotoni]i pre-
o]i sau numi]i `nv\]\tori s\-
te[ti, iar cei cu [apte clase, ca
preo]i de ora[e, protopopi,
membri `n consistorii etc. Prin
aceast\ lege s-a reglementat
`nv\]\mântul teologic [i au
fost interzise hirotoniile celor
f\r\ preg\tire (se cerea pentru
hirotonie cel pu]in patru clase
de seminar). Seminariile au
progresat mereu pân\ `n anul
1873, când au fost eliminate o
parte dintre catedre. O alt\
m\sur\ s-a luat `n anul 1885,
când s-a interzis frecventarea
cursurilor de c\tre elevi semi-
nari[ti externi. La 19 noiem-
brie 1872 s-au deschis cursuri-
le Seminarului „Nifon Mitropo-
litul“ din Bucure[ti, `ntemeiat
de mitropolitul Ungrovlahiei.
~n timpul vie]ii ctitorului, Se-
minarul a fost `ntre]inut de a-
cesta, iar dup\ moartea sa (5
mai 1875), din veniturile pro-
priet\]ilor sale, `ncredin]ate
unei epitropii, format\ din trei
mireni, recruta]i de obicei din
familia ctitorului: un imobil `n
Calea Rahovei, unde a [i fost
instalat, 948.000 lei depu[i la
Banca imperial\ din Odessa,
mo[ia Letca Nou\ (azi, jud.
Giurgiu) de 4.980 pogoane, ha-
nul Dedu `n Calea Mogo[oaiei
(azi, Calea Victoriei). Semina-
rul „Nifon“ a ajuns una dintre
cele mai bune [coli teologice din
]ar\. (pr. Cezar }|BÂRN|)
- Nu, a r\spuns soldatul, o
cârpesc [i o port mai departe.
C\lug\rul a continuat:
- Dac\ tu te `ngrije[ti `n-
tr-atât de haina ta, cum s\ nu
ierte Dumnezeu pe omul cel f\-
cut dup\ chipul [i asem\narea
Lui? (Grigorie Com[a, O mie de
pilde)
 CM
YK

Luni, 2 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz; Piatra-
Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz; Harghita
- Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz; Baia Mare-
Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz; Arad 94,20
MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber Luni, 2 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

Pelerinaj `n Israel Pelerinaj la Sf=ntul Nectarie - Egina - Grecia

- 05-1
O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
10 noiembrie 2009 (6 zile-5
5 nop]i) -
Pre]ul pelerinajului
- 755 de euro/persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\
- tariful este valabil pentru un grup de minimum de 35 de persoane
Supliment single 170 de euro
Servicii turistice incluse:
- transport cu avionul Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL;
- 5 nop]i cazare la hotelurile 4*;
- mas\ `n regim demipensiune (mic dejun [i cin\);
- `ntâmpinare [i transfer aeroport-hotel-aeroport;
- transport local cu autocar de lux cu aer condi]ionat conform programului;
- ghid local vorbitor de limba român\ la obiectivele din Israel;
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurarea medical\ `n func]ie de v=rst\;
Date de contact: www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Domnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU
(tel: 0732.128.993; e-mmail: costel.birleanu@basilicatravel.ro)
Director Programe Externe - MIRCEA ENACHE
(tel: 0732.128.995; e-mmail: mircea.enache@basilicatravel.ro)
- 7-1
12 noiembrie 2009 (5 nop]i-6
6 zile) -
Ziua 1: 7 noiembrie plecare din Bucure[ti cu autocarul,
ora 07:00, pe ruta Giurgiu-Ruse-Sofia-Promahonas- Salo-
nic-Paralia Katerini. Cazare Paralia Katerini.
Ziua 2: 8 noiembrie - mic dejun, plecare spre Atena cu
oprire `n Evia pentru vizit\ la M\n\stirea „Sf. Ioan Ru-
su“, unde se afl\ moa[tele Sf. Ioan Rusu, continuare spre
Atena. Cazare Atena.
Ziua 3: 9 noiembrie - mic dejun, traversare cu ferry
boat (Eghina/Pireu ), vizit\ la Biserica „Sf. Nectarie“, loc
unde se afl\ moa[tele Sf. Nectarie, participare la slujba `n-
chinat\ Sf. Nectarie, traversare cu ferry boat (Egina/Pireu).
Cazare Atena.
Ziua 4: 10 noiembrie - mic dejun. Vizitarea Atenei (A-
cropolis, loc `n apropierea c\ruia a predicat Sf. Apostol
Pavel; Parlamentul, Biblioteca etc.). Cazare Atena.
Ziua 5: 11 noiembrie Atena, mic dejun, plecare spre
Kalambaka, vizit\ la m\n\stirile Marea Meteora [i Var-
lam, plecare spre Paralia. Cazare Paralia.
Ziua 6: 12 noiembrie, mic dejun. Salonic, se viziteaz\
Turnul Alb, centrul istoric al ora[ului, Biserica „Sf. Du-
mitru“, unde se afl\ moa[tele Sf. Dimitrie, Izvor=torul de
mir, Biserica „Sf. Gheorghe“, cea mai veche biseric\
cre[tina din Grecia, Biserica „Sf. Sofia“, loc unde se afl\
moa[tele Sf. Vasile cel Nou. Plecare spre Rom=nia, sosire
`n Bucure[ti `n jurul orei 23:00.
Pre]ul pelerinajului:
285 de euro persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\, va-
labil pentru grup minim: 40 de persoane
Servicii turistice incluse:
transport cu autocarul 2/3 stele (aer condi]ionat,
tv, video);
5 nop]i cazare `n hoteluri 2 [i 3 stele camere duble [i triple;
`nso]itor de grup;
ghid grec la Atena;
ferry boat Pireu/Egina/Pireu.
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurare medical\;
Intr\rile la obiectivele turistice.
Date de contact: www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU
(tel: 0732.128.993; e-m
mail: costel.birleanu@basilicatravel.ro)
Director Programe Externe - MIRCEA ENACHE
(tel: 0732.128.995; e-m
mail: mircea.enache@basilicatravel.ro)

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Luni, 2 noiembrie 2009 Rom=nia `n UE 15

Cine va fi primul pre[edinte al UE?
„Am reu[it ast\zi s\ ajun-
Cehia [i-a men]inut pozi]ia ostil\ [i a ob]inut gem la un acord“, a spus pre-
derogarea cerut\ `n schimbul ratific\rii Tratatului mierul suedez Fredrik Rein-
feldt, care a ad\ugat c\ UE
de la Lisabona. La summitul organizat pe 29 [i 30 dispune acum de o pozi]ie de
octombrie, la Bruxelles, statele comunitare s-au negociere puternic\ [i „permi-
te Uniunii s\ continue s\-[i
pus rapid de acord `n aceast\ privin]\, urm=nd ca asume un rol de lider `n nego-
marile b\t\lii s\ le poarte pentru impunerea cieri, o pozi]ie care `i `ncura-
jeaz\ [i pe al]ii s\ ac]ioneze“.
propriului pre[edinte. Astfel, s-au f\cut [i primele „UE joac\ un rol primordial
„mi[c\ri de trupe“: p=n\ nu demult un sus]in\tor `n cadrul eforturilor de com-
al lui Tony Blair, pre[edintele francez Nicolas batere a efectelor schimb\ri-
lor climatice. UE se angajeaz\
Sarkozy s-a aliat cu Germania pentru sus]inerea s\ treac\ la o reducere de 30%
unui alt candidat. Cele mai vehiculate nume la pân\ `n 2020, comparativ cu
nivelurile din 1990, ca propu-
acest moment sunt premierul luxemburghez, nere condi]ionat\ pentru un
Jean-Claude Juncker, [i cel olandez, acord global [i cuprinz\tor
pentru perioada de dup\
Jan Peter Balkenende. ~nt=lnirea la nivel `nalt 2012, cu condi]ia ca [i alte ]\ri
desf\[urat\ `n capitala Uniunii Europene a dezvoltate s\ se angajeze la
preg\tit terenul pentru un alt summit important, reduceri comparabile ale emi-
siilor [i ca ]\rile `n curs de
cel de la Copenhaga, pe teme climatice. dezvoltare s\ contribuie `n
mod corespunz\tor, `n confor-
Liderii celor 27 de state Republica Ceh\ va ratifica mitate cu responsabilit\]ile
membre ale Uniunii Europene Tratatul astfel ca el s\ poat\ care le revin [i capacit\]ile de
s-au reunit, la Bruxelles, pen- intra `n vigoare pân\ la sfâr- care dispun“, relev\ concluzii-
tru a se pune de acord cu dou\ [itul anului“, a declarat Jan le summitului UE.
probleme stringente, respec- Fischer.
tiv deblocarea Tratatului de Tratatul de la Lisabona Curse charter pentru
la Lisabona [i finan]area lup- trebuie s\ fie ratificat de toate expulzarea imigran]ilor
tei `mpotriva schimb\rilor cli- cele 27 de state membre ale
matice, France Presse preci- Uniunii pentru a putea intra ~n cadrul summitului euro-
zând `ns\ c\ marele subiect al `n vigoare, `ns\ pre[edintele pean a fost discutat\ [i ches-
discu]iilor de culise s-a referit Fran]ei a dat asigur\ri c\ do- tiunea spinoas\ a imigran]i-
la primul pre[edinte adev\rat cumentul va intra `n vigoare lor, liderii statelor membre
al Uniunii. la 1 decembrie. lans=nd ipoteza unui proiect Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, CM
YK
Dornici s\ pun\ `n aplicare Pre[edintele Comisiei Euro- privind zboruri charter finan- este creditat la acest moment
c=t mai repede Tratatul de pene, Jose Manuel Barroso, a ]ate de c\tre UE pentru expul- cu cele mai mari [anse de a prelua func]ia de
Reform\ al UE [i s\ treac\ la salutat decizia de joi a statelor zarea imigran]ilor ilegali `n
]\rile lor de origine. „Nimeni
pre[edinte al Uniunii Europene, dup\ intrarea
negocierile pentru postul de membre ale Uniunii. „Procesul
pre[edinte, statele comunita- de ratificare a Tratatului de la nu [i-ar fi putut imagina, `n `n vigoare a Tratatului de la Lisabona
re au acceptat s\ acorde Pra- Lisabona a fost ca un maraton, urm\ cu câ]iva ani, c\ guverne tivului de la Madrid dore[te Britanie nu este nici membr\
g\i o derogare de la Carta dar unul cu obstacole. Cred c\ de stânga, de dreapta, din sud un consens amplu pentru a-l a zonei euro, nici nu face parte
drepturilor fundamentale, `n seara asta am dep\[it [i ul- sau din nord se vor pune de alege pe noul lider al Uniunii, din Spa]iul Schengen.
prin care cehii nu vor putea fi timul obstacol. Din punct de acord asupra principiului ca care `[i va `ncepe mandatul pe De asemenea, Fran]a [i
for]a]i s\ restituie bunurile vedere politic, a fost dep\[it ul- oricine nu respect\ regulile durata pre[edin]iei spaniole Germania s-au pus de acord
confiscate de la germanii din timul obstacol gra]ie efortu- (imigra]iei legale) s\ poat\ fi din prima parte a anului vii- pentru a sus]ine „acela[i can-
regiunea Sudet\, dup\ expul- rilor premierului Fredrik expulzat cu avionul, cu trenul tor. „Trebuie s\ aib\ o voca]ie didat“ la pre[edin]ia Uniunii
zarea acestora `n 1945. „Tex- Reinfeldt [i ale multor lideri sau prin orice alt mijloc `ntr-o european\ clar\, o convingere Europene dup\ ce Tratatul de
tul (cerut de pre[edintele ceh europeni `n aceast\ sear\. manier\ demn\“, a spus pre- profund\ pentru ceea ce re- la Lisabona va fi ratificat de
Vaclav Klaus) a fost aprobat Avem nevoie de Tratatul de la [edintele francez Nicolas Sar- prezint\ proiectul UE“, a spus to]i membrii Uniunii, iar can-
a[a cum a fost el propus de Lisabona“, a spus Barroso. kozy, `n conferin]a de pres\ de Rodriguez Zapatero la finalul didatul nu va fi Blair, motivul
Suedia, care prezideaz\ UE“, la sfâr[itul summitului UE. Consiliului European de la oficial fiind c\ Marea Britanie
a indicat la rândul s\u un pur- 100 de miliarde de euro Liderii europeni au invitat Bruxelles, precizând c\ va nu face parte din zona euro.
t\tor de cuvânt al Fuvernului Comisia European\ [i pre[e- lupta pentru ca o femeie s\ fie Premierul bulgar Boiko Bo-
ceh, Roman Prorok. pentru a lupta `mpotriva din]ia suedez\ a UE s\-[i „in- pre[edintele Uniunii, „`n m\- risov a dat de `n]eles c\ Bul-
Forma juridic\ exact\ a schimb\rilor climatice tensifice dialogul cu Libia pri- sura `n care va fi posibil“. garia ar putea s\ sprijine can-
compromisului final nu a fost vind chestiunea migra]iei [i Tot o femeie `n fruntea U- didatura premierului luxem-
imediat precizat\. Dar Praga Liderii ]\rilor membre ale
UE, reuni]i la Bruxelles, au a- m\surile ce trebuie luate fa]\ niunii este preferat\ [i de pre- burghez Jean-Claude Juncker
cerea s\ ob]in\ acela[i tip de de imigra]ia clandestin\, in- [edintele Parlamentului Euro- pentru postul de pre[edinte al
derogare ca cea ob]inut\ `n juns cu greu la un acord asu-
pra obiectivului de ajutorare a clusiv cu privire la cooperarea pean, Jerzy Buzek, f\r\ `ns\ a Uniunii Europene, dac\ Junc-
2007 de Marea Britanie [i Po- pe mare, controalele la fron- da [i un nume `n acest sens. De ker sprijin\, `n schimb, in-
lonia, pentru alte motive. statelor s\race `n lupta contra
schimb\rilor climatice, f\r\ tier\ [i readmisia“. asemenea, Buzek a refuzat s\ trarea Bulgariei `n zona euro,
`ns\ a avansa nici o cifr\ le- Un num\r mare de migran]i fac\ specula]ii asupra numelor scrie cotidianul „Dnevnik“ din
3 noiembrie, ultimul gat\ de contribu]ia financiar\ clandestini pleac\ de pe terito- vehiculate pân\ acum `n presa Sofia. „Dl Juncker are ni[te le-
obstacol pentru efectiv\ a UE. Reprezentan]ii riul libian cu destina]ia Euro- european\ ca posibili pre[e- g\turi excelente cu noi, iube[te
celor 27 au convenit c\ ]\rile pa, traversând Mediterana. din]i ai Consiliului European, Bulgaria, spre deosebire de
Tratatul de Reform\ Potrivit organiza]iei Human precum fostul premier britanic
`n curs de dezvoltare au ne- al]ii. El cunoa[te foarte bine
Pre[edintele ceh Vaclav voie de aproximativ 100 de Rights Watch (HRW), aceste Tony Blair sau premierul ac- starea noastr\ financiar\, [i
Klaus, un eurosceptic convins, miliarde de euro anual, pân\ persoane sunt supuse unor tual al Luxemburgului, Jean- faptul c\ ne cunoa[te este un
care a ]inut `n [ah vreme `n anul 2020, `n cadrul m\su- „condi]ii de trai inumane“ `n Claude Juncker. avantaj“, a declarat Borisov.
`ndelungat\ `ntreaga Uniune, rilor de limitare a efectelor taberele de imigran]i din Libia. Fostul prim-ministru bri- Un summit extraordinar al
s-a declarat satisf\cut de com- schimb\rilor climatice, dup\ tanic pierde `ns\ din sus]in\- Uniunii Europene va avea loc
promisul la care s-a ajuns joi cum a declarat pre[edintele Cine pe cine sus]ine tori, `n contextual `n care deja foarte probabil la jum\tatea lu-
sear\ la Bruxelles, a dat asi- Consiliului UE, premierul pentru pre[edin]ia UE unele ]\ri [i-au f\cut publice nii noiembrie, pentru a proceda
gur\ri prim-ministrul ceh Jan suedez Fredrik Reinfeldt. alte preferin]e: premierul lux- la desemnarea pentru posturi-
Fischer. Liderii europeni au decla- C=t prive[te pre[edin]a U- emburghez, Jean-Claude Jun- le de pre[edinte al Consiliului
„A[ dori s\ asigur c\ dac\ rat c\ acordul la care au ajuns niunii, premierul spaniol Jose cker, sau Jan Peter Balkenen- European [i de ~nalt Reprezen-
Curtea Constitu]ional\ decre- vineri la Bruxelles va spori Luis Rodriguez Zapatero a de- de, premierul Olandei. tant al UE pentru afaceri ex-
teaz\ la 3 noiembrie c\ Trata- [ansele ca la Conferin]a ONU clarat c\ se va lupta pentru ca }\rile Benelux consider\ terne, func]ii prev\zute de Tra-
tul de la Lisabona este `n a- de la Copenhaga, din luna de- UE s\ fie prezidat\ de o fe- c\ un britanic la pre[edin]ia tatul de la Lisabona. a
cord cu constitu]ia ceh\, nimic cembrie, s\ fie convenit un meie, informeaz\ portalul de Consiliului European repre-
nu va mai pune obstacole la o document ce va urma Pro- [tiri al radioteleviziunii spani- zint\ o solu]ie inacceptabil\, Pagin\ realizat\
`ncheiere rapid\ a ratific\rii. tocolului de la Kyoto. ole, precizând c\ [eful Execu- `n condi]iile `n care Marea
de Oana NISTOR

CM
YK
 CM
YK

16 Patristica Luni, 2 noiembrie 2009

C\s\toria, o tain\ a Bisericii

sau un remediu pentru cei slabi? propagare a p\catului ori-
De-a lungul secolelor, dar mai cu seam\ `n prima ginar `n umanitate. Pelagienii
jum\tate a mileniului `ntâi, oamenii `ncercau s\ ju- ofereau dou\ alternative: sau
p\catul originar are drept
dece problemele care ap\reau `ntr-o perspectiv\ consecin]\ concupiscen]a care
eminamente cre[tin\. Una dintre nel\muriri era afecteaz\ rela]iile trupe[ti [i
deci mariajul este un p\cat,
legat\ [i de modul `n care trebuie privit\ c\s\toria, sau p\catul originar nu ex-
[i anume rela]ia conjugal\ `ntre so]i. ist\, iar concluzia este sal-
varea c\s\toriei.
Este c\s\toria un p\cat, reprezint\ ea un remediu Augustin evit\ capcana [i
la starea c\zut\ a umanit\]ii sau, dimpotriv\, declar\: „C\s\toria este un
lucru bun `n toate cele ce-i
c\s\toria este o tain\ dup\ chipul unirii lui sunt proprii ei“. El situeaz\
Hristos cu Biserica? ~n cele de mai jos c\ut\m r\ul [i pedepsirea p\catului
s\ d\m un r\spuns la aceste `ntreb\ri. nu `n institu]ia conjugal\, ci
`n nesupunerea trupului pe
care castitatea, `nfrânarea so-
~n primii ani ai secolului al l\ a firii. Deci, copiii s-ar na[te ]ilor, o poate `nvinge cu ajuto-
IV-lea, un c\lug\r britanic pe `n starea `n care se g\sea A- rul harului.
nume Morgan s-a stabilit la dam `nainte de p\cat. O alt\ De la ridicarea sa `n treap-
Roma. {i-a luat numele de consecin]\ gre[it\ care decur- ta preo]iei pân\ `n seara mor-
Pelagius, care `nsemna „omul gea de aici era modul `n care ]ii sale, Augustin a c\utat s\
m\rilor“. Erudit [i de o moral- era privit botezul. Acesta nu a- lupte `mpotriva adulterului, a
itate scrupuloas\, a ajuns s\ nula p\catul, c\ci nu avea ce divor]ului, a desfrâului, ade-
cucereasc\ inclusiv stima pa- s\ anuleze, ci doar unea pe v\rate pl\gi ale societ\]ii ace-
pei. Pelagiu avea totu[i o `nv\- nou-n\scu]i cu Hristos. lor timpuri. El a afirmat clar
]\tur\ paralel\ cu cea a Bi- Se pune a[adar `ntrebarea: superioritatea spiritual\ a fe-
sericii. Ce sus]inea el? ~n pri- dac\ c\s\toria nu este un r\u cioriei consacrate lui Dum- CM
mul rând faptul c\ omul este `n sine sau un p\cat, pentru ce nezeu [i a v\duviei asupra YK

capabil s\ s\vâr[easc\ fapte
bune singur, de aici decurgând
autonomia omului fa]\ de
Dumnezeu `n lucrarea mân-
tuirii. Moartea nu apare `n
sistemul pelagian ca o con-
secin]\ a p\catului, Adam fi-
ind creat muritor. Moartea [i
concupiscen]a (pofta carnal\)
nu sunt efectul p\catului, ci
condi]ia originar\ a omului.
Inevitabil, Biserica s-a sesizat
[i erorile dogmatice pelagiene
au fost clar formulate `n pri-
ma condamnare a ereziei la
Conciliul de la Cartagina de la
411.
Pelagiu: c\s\toria -
un „remediu“ acordat
celor slabi
Lupta cu ereticii nu era u-
[oar\. Fericitul Augustin este
cel care a dat un r\spuns pe
m\sur\ gre[elilor lui Pelagiu
[i adep]ilor lui.
Pelagiu, spune episcopul
Hiponei, nu vede adev\ratele
consecin]e ale c\derii omului.
~n concluzie, [i viziunea lui
asupra c\s\toriei nu poate fi
adev\rat\, ea se contrazice.
Pe de o parte, Pelagiu nu re-
cuno[tea poftei trupe[ti un rol
negativ, ci o socotea mai de-
grab\ ca pe o obi[nuin]\ rea, [i
nu ca pe o ran\ `n firea uma-
n\, f\cut\ de p\catul originar.
Pe de alt\ parte, mariajul nu
este decât un bine relativ, mai
degrab\ un „remediu“ acordat
celor slabi, sem\nând cu anu-
mite alimente pe care un bol-
nav c\ruia nu i se permit aces-
tea `i sunt `ng\duite pentru a
evita un r\u mai mare.
P\catul lui Adam este un
fapt istoric, admitea Pelagiu,
dar acesta nu se r\sfrânge asu-
pra descenden]ilor primului
om printr-o corup]ie inevitabi-
`n viziunea lui Pelagiu ea re-
prezint\ o perversiune, un ob-
stacol `n calea `mplinirii porun-
cilor divine?
Ereticul stabilit la Roma
pare a fi un om al extremelor
atunci când proclam\ c\: „mai
mult decât o descenden]\ tru-
peasc\, cre[tinul trebuie s\
preg\teasc\ cerului o posteri-
tate spiritual\“.
R\spunsul P\rin]ilor Bise-
ricii nu a `ntârziat [i dup\
anul 412, Augustin va critica
aspectele doctrinei pelagiene,
accentuând condi]ia p\c\toa-
s\ a omului dup\ c\derea din
Eden [i ac]iunea regeneratoa-
re a harului `n via]a cre[tinu-
lui, consacrând acestor subiec-
te mai multe scrisori [i predici.
Dar adep]ii ereticului nu se
dau b\tu]i [i, pornind de la
afirmarea p\catului originar,
a[a cum `l prezenta Fericitul
Augustin, trag concluzia ur-
m\toare: „c\s\toria este un
r\u [i omul care este c\s\torit
nu este lucrul lui Dumnezeu“.
Este absurd, spunea Pela-
giu, s\ deducem din Romani
5, 12, c\ to]i urma[ii lui Adam
poart\ `n natura lor p\catul
originar. Natura cea bun\,
creat\ de Dumnezeu, trebuie
s\ r\mân\ invariabil\. Pe
deasupra, a sus]ine c\ vina o-
riginar\ se transmite trupe[te
din genera]ie `n genera]ie,
prin mijlocul procrea]iei, este
o tez\ manihean\, `n contra-
dic]ie cu dpretatea lui Dum-
nezeu.
Augustin: „C\s\toria
este un lucru bun
`n toate cele
ce-i sunt proprii“
Era vorba de a discredita
c\s\toria, v\zut\ ca mijloc de
st\rii conjugale, sus]inând `n
acela[i timp cu fermitate dem-
nitatea c\sniciei, indisolubili-
tatea sa [i valoarea intrinsec\
ca mijloc autentic de sfin]ire a
so]ilor. Aceast\ doctrin\ noi o
g\sim `n unele lucr\ri de mo-
ral\ [i spiritualitate, `n predi-
ca lui, `n coresponden]a sa.
Via]a conjugal\ `n
starea paradisiac\
Opera fundamental\ a lui
Augustin `n care trateaz\ de-
spre condi]ia originar\ a omu-
lui [i, de asemenea, a cuplului
`n paradis este De Genesi ad
litteram. Episcopul Hiponei a
acordat o mare aten]ie c\r]ii
Crea]iei pentru c\ aceasta ex-
prima, `n concep]ia sa, statu-
tul fundamental, primordial al
tuturor lucrurilor. Ceea ce a
avut loc la `nceput, la „origini“,
are pentru el valoare de prin-
cipiu, iar principiul nu este
doar originea lucrurilor `n
timp, ci mai ales `n afara tim-
pului, `n planul ~n]elepciunii e-
terne. Ambele c\r]i fundamen-
tale ale Scripturii, Facerea [i
Evanghelia dup\ Ioan, au un
prolog identic: „la `nceput…“.
A[adar, ceea ce este e-
sen]ial `n istoria umanit\]ii
trebuie s\ fie conectat la ori-
ginea acestei istorii pentru a
intra `n planul lui Dumnezeu
asupra lumii, prezent etern `n
cuvântul S\u.
Nunta are o instituire di-
vin\, deci a fost prev\zut\ din
eternitate, ea face parte din
planul eternit\]ii asupra uma-
nit\]ii. Geneza prezint\ statu-
tul primordial al cuplului A-
dam [i Eva [i `n mod exemplar
al tuturor celor viitoare.
Primul mariaj sau cuplu
a[a cum a fost voit de Dum-
CM
YK
nezeu este `n gândirea lui
Augustin modelul universal al
vie]ii conjugale. Dac\ Geneza
prezint\ idealul cuplului, ea
ne vorbe[te [i despre drama a-
cestui cuplu. C\derea omului
a avut repercursiuni pe toate
planurile, deci [i `n rela]ia
b\rbat-femeie. P\catul a pro-
dus o perturbare sim]it\ `n
mod profund `n sânul cuplului
Adam-Eva.
De aceea, când Augustin
vorbe[te despre c\s\torie, `n
starea de dup\ c\dere, el in-
sist\ frecvent [i ap\sat asupra
deregl\rii rela]iei dintre pri-
mii oameni, asupra concupis-
cen]ei care este pentru el una
dintre formele `n care s-a re-
percutat asupra firii c\derea
din rai.
B\rbatul [i femeia
reprezint\ icoana unirii
tainice realizat\ prin
~ntruparea Cuvântului
Episcopul african stabile[te
o leg\tur\ foarte strâns\ `n-
tre unirea celor doi oameni
din paradis [i nunta mistic\
dintre Hristos [i Biseric\,
referindu-se la Efeseni 5, 31-
32, unde Sfântul Apostol Pa-
vel comenteaz\ pasajul de la
Genez\ 2, 24. Obiceiul de a
c\uta s\ descopere `n Vechiul
Testament taine sau pre`n-
Pagin\ realizat\ de Augustin P|UNOIU
chipuiri, icoane, semne vizi-
bile [i prefigur\ri ale realit\-
]ilor invizibile recunoscute
mai apoi `n credin]a cre[tin\
l-a f\cut pe Augustin s\ gân-
deasc\ c\ unirea duhovni-
ceasc\ `ntre Hristos [i Biseri-
c\ nu poate avea vreo leg\-
tur\ cu rela]ia `ntre Adam [i
Eva decât dac\ aceea era de
natur\ pur spiritual\.
Cuvintele din Facere, „{i
va l\sa omul pe tat\l s\u [i
pe mama sa [i se va lipi de fe-
meia sa“ par a fi o profe]ie,
c\ci ceea ce s-a `mplinit is-
toric `n primul om, Adam, de-
semneaz\ profetic persoana
lui Hristos care L-a p\r\sit
pe Tat\l S\u [i S-a unit cu
mireasa Sa, adic\ Biserica,
pentru a fi amândoi un trup.
Augustin ne introduce a[adar
`nc\ de la `nceputul umanit\-
]ii `ntr-o perspectiv\ mistic\.
Primul cuplu trimite la o rea-
litate superioar\ la care tre-
buie s\ ajung\ istoria umani-
t\]ii la sfâr[itul timpului.
B\rbatul [i femeia sunt, `nc\
de la `nceput, `n semnifica]ia
complementarit\]ii lor, icoa-
na nun]ii mistice, a unirii
tainice realizat\ prin ~ntru-
parea Cuvântului. Mariajul
paradisiac, prototipul tuturor
cuplurilor viitoare, con]ine
deja profetic, sacramental,
taina mântuirii. a
16
Paraclis pentru elevii Colegiului
„Mihai Eminescu“ din Bac\u
Preasfin]itul Ioachim
B\c\uanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Romanului
[i Bac\ului, a sfin]it sâmb\t\,
31 octombrie 2009,
Paraclisul „Acoper\mântul
Maicii Domnului“ din cadrul
Colegiului „Mihai Eminescu“
din Bac\u.
de Constantin CIOFU
Elevii Colegiului „Mihai Emi-
nescu“ din Bac\u au, `ncepând
de sâmb\t\, 31 octombrie, un pa-
raclis unde s\ se poat\ ruga atât
`n duminici [i s\rb\tori, c=t [i `n
timpul s\pt\mânii. Sfântul l\-
ca[, ocrotit de Acoper\mântul
Maicii Domnului, a fost târnosit
de PS Ioachim B\c\uanul, `ncon-
jurat de un impresionant sobor
de preo]i [i diaconi, din care a f\-
cut parte [i pr. Constantin Tomo-
zei, protoiereu al Protopopiatului
Bac\u Nord, `n prezen]a cadrelor
CUV+NTUL IERARHULUI
Iubirea [i dreptatea lui Dumnezeu fa]\ de to]i oamenii
† PS CORNELIU,
Episcopul Hu[ilor
Evanghelia scris\ de Sfântul
Luca este una dintre cele mai cu-
prinz\toare, care prezint\ cele
mai emo]ionante, captivante [i
demne de memorat `ntâmpl\ri
din via]a obi[nuit\ a noastr\, o-
glindite prin pildele cele mai pline
de `nv\]\turi, u[or de `n]eles, cu
un mesaj foarte precis.
Pildele rostite de Mântuitorul
Hristos au ca personaje principale
semeni ai no[tri, oameni virtuo[i,
echilibra]i suflete[te, capabili de
r\bdare, bun\tate, afec]iune, `n-
g\duin]\, dar [i oameni c\rora
p\catele le-au degradat fiin]a, de-
venind prin comportamentul lor
inumani, duri, nemilo[i, necredin-
cio[i [i `nd\r\tnici.
Din cele dou\ categorii fac par-
te personajele prezentate `n cap.
XVI, 19-31 ale Sfintei Evanghelii,
cu numele de Laz\r, un om ex-
trem de lovit [i marginalizat, s\r-
man, cel\lalt, devenind loca[ r\u-
lui [i puterii lui, nemaifiind demn
de a i se re]ine numele, un ano-
nim, simbol al r\ului, `ntâlnit ori-
unde, `n orice timp [i `n orice po-
por.
Peste to]i troneaz\ iubirea lui
Dumnezeu, Care le-a dat via]a, i-a
binecuvântat cu zile senine [i cu
frumuse]ile acestei crea]ii.
~n ciuda armoniei [i a genero-
zit\]ii, din pricina r\ului apar fi-
suri grave `n comportamentul ce-
lor doi.
Laz\r, un om f\r\ ad\post `n
fa]a intemperiilor, lovit de sufe-
rin]ele trupe[ti grave ce-i macin\
puterea r\bd\rii, `n foame [i sete,
prive[te la cel `ndestulat, inuman
[i f\r\ sentimente cu dorin]a mis-
tuitoare [i fierbinte de a primi
m\car din resturile ce cad din
masa lui abundent\. Dar, r\uta-
tea face ca omul fl\mând s\ r\-
mân\ `n foame, iar cel bine situat
material, `n risipa propriei pl\-
ceri efemere [i p\gubitoare.
~ntr-una din zile, dup\ `nde-
lunga r\bdare a Domnului, inter-
vine [i dreptatea Sa. Cei doi plea-
Edi]ia de Moldova
Luni, 2 noiembrie 2009, Nr. 228, Anul I
didactice, autorit\]ilor, elevilor
acestei [coli [i p\rin]ilor acesto-
ra. ~n cadrul Sfintei Liturghii s\-
vâr[ite de Episcopul-Vicar al
Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-
c\ului, profesorul de Religie Pe-
tru Heisu a fost hirotonit preot
pe seama acestei capele. R\spun-
surile la stran\ au fost date de
elevii Seminarului Teologic Lice-
al Ortodox „Sfântul Gheorghe“
din Roman, dirija]i de c\tre dia-
con prof. Ionu] Am\riei. „Elevii
s-au bucurat de ini]iativa amena-
j\rii unui l\ca[ de `nchin\ciune
`n Colegiul «Mihai Eminescu».
La aceast\ lucrare sf=nt\ au con-
tribuit atât copiii, cât [i p\rin]ii,
care [i-au dorit, cu to]ii, s\ aib\
un spa]iu de reculegere [i de edu-
ca]ie religioas\. Elevii au venit
`n num\r mare la slujba de sfin-
]ire. Ne-au dat lacrimile v\zând
cu cât\ dragoste priveau ceea ce
se `ntâmpla `n sfântul altar. ~n
ochii lor am v\zut dragoste, cre-
din]\“, ne-a declarat pr. prof. dr.
Constantin Leonte, de la Semi-
narul Teologic Liceal Ortodox
„Sf. Gheorghe“ din Roman.
c\ din aceast\ lume, l\sând cele
trec\toare, `ntâlnindu-se cu cele
ve[nice.
Laz\r se mut\ din suferin]\ la
bucurie, nemilostivul f\r\ nume -
din desf\tare `n grea [i nesuferit\
durere.
Dreptatea lui Dumnezeu face
acum ca acela din urm\, insensi-
bil pe p\mânt [i dispre]uitor fa]\
de cel s\rman, s\ fie cer[etorul
doar a unui strop de ap\ din par-
tea s\rmanului Laz\r.
Ce triste]e nemaintâlnit\ de
gândirea obi[nuit\ a omului ce tr\-
ie[te doar pentru ziua de mâine,
am\gitoare [i foarte trec\toare!
Cum s-au inversat rolurile,
cum cel s\rman devine fericit [i
cum cel ce p\rea fericit este cel
mai de comp\timit dintre oameni!
Nu s-a mai putut interveni cu
nimic, `ns\, abia acum `[i d\ sea-
ma [i `l intereseaz\ viitorul fra]ilor
lui, care locuiau pe p\mânt [i care
tr\iau ca [i el odinioar\, f\r\ a-L
avea pe Dumnezeu prezent `n via-
]a lor [i pe semenii lor care erau `n
lipsuri [i nevoi, având nevoie de
mil\ [i ajutor.
De aceast\ dat\, Dumnezeu,
prin gura Evanghelistului Luca,
intervine, cerând ascultarea ome-
nirii `ntregi de glasul Lui trans-
mis prin profe]ii, ale[ii S\i, iar `n
zilele de apoi, prin ~nsu[i „Fiul
S\u Iisus Domnul, prin Care a f\-
cut neamurile“ (Evrei 1, 1-2).
„Necredin]a - cauza
discrepan]ele dintre
boga]i [i s\raci“
~nv\]\turile din pilda aceasta
sunt multiple, ele sunt un avertis-
ment, o chemare, o mângâiere [i
`ncurajare pentru to]i p\mântenii
chema]i la via]a [i bucuria cea
ve[nic\.
1. Nedrept\]ile din aceast\ lu-
me au un final, care este dup\ fap-
tele fiec\ruia. „Noi to]i trebuie s\
ne `nf\]i[\m `naintea scaunului
de judecat\ a lui Hristos, prin care
s\ lu\m cele bune sau cele rele,
a[a cum le-am s\vâr[it `n trup.“
(II Corinteni 5, 10)
„C\minul duhovnicesc“
al comunit\]ii de elevi
Paraclisul „Acoper\mântul
Maicii Domnului“ din cadrul c\-
minului Colegiului „Mihai Emi-
nescu“ din Bac\u a `nceput s\ fie
amenajat `n anul 2007, la ini]iati-
va profesorului de Religie Petru
Heisu, având acordul [i sprijinul
prof. Mihaela Dughiri, fost direc-
tor al acestei institu]ii, [i al prof.
Constantina Hulea, actualul di-
rector, dar [i al `ntregului colec-
tiv. L\ca[ul de cult s-a realizat `n
c\minul Colegiului „Mihai Emi-
nescu“ Bac\u, devenind astfel
„c\minul duhovnicesc“ al comu-
nit\]ii de elevi, profesori [i oste-
nitori ai acestei institu]ii. La rea-
lizarea acestui edificiu au mai con-
tribuit Consiliul Local al munici-
piului Bac\u [i Inspectoratul
{colar al jude]ului Bac\u. La bu-
na desf\[urare a lucr\rilor aces-
tui sfânt l\ca[ au vegheat prof.
Irina Leonte, inspector [colar de
specialitate al disciplinei Religie
`n cadrul ISJ Bac\u, pr. Ioan
„C\ci to]i ne vom `nf\]i[a.“
(Romani 14, 10)
Lumea noastr\ contemporan\
tr\ie[te drama `nstr\in\rii [i a
uit\rii de Dumnezeu. Ceea ce o
caracterizeaz\ este indiferen]a,
nesim]irea, u[ur\tatea, necredin-
]a, uitarea, toate acestea duc la
nedreptate, cei boga]i devin mai
`nst\ri]i pe seama celor s\rmani,
bolnavi, uita]i, dispre]ui]i [i me-
reu nedrept\]i]i [i discrimina]i.
Fiecare om `[i dore[te binele,
`ns\ pentru unii se reduce doar la
pl\ceri u[oare, trec\toare, ase-
meni bogatului din Sfânta Evan-
ghelie.
De ce sunt ]\ri cu popula]ii
atât de `nst\rite [i de ce sunt ]\ri
cu popula]ii sub limita s\r\ciei?
~n primul rând, discrepan]ele
dintre boga]i [i s\raci sunt din ca-
uza necredin]ei, a r\ului, care ge-
nereaz\ mult\ suferin]\.
De ce principiile economiei afla-
te acum `n colaps nu se aplic\ con-
form `nv\]\turii cre[tine, omul nu
este proprietar, ci administrator
(econom) al bunurilor câ[tigate
prin munc\ asidu\ [i cinstit\?
De ce exist\ aceste personaje
care contrasteaz\ mereu; Laz\r
uitat, bolnav mereu, c\utând mi-
l\; bogatul orbit de propriile pa-
timi, mic la suflet [i inuman ? Ci-
nismul celui din urm\ reprezint\
un suflet mutilat [i foarte dec\-
zut, care nu dore[te s\ aib\ ochi
plini de compasiune [i `n]elegere.
Aceste `ntreb\ri au fr\mântat
pe autorii psalmilor; iat\ cum se
`ntreab\ Asaf, autorul celui de-al
72-lea psalm: „{i m\ fr\mântam
s\ `n]eleg cum cei f\r\ de lege n-au
necazuri [i se `mbrac\ cu nedrep-
tatea... pân\ ce am intrat `n l\ca-
[ul cel sfânt al lui Dumnezeu [i
am `n]eles sfâr[itul celor r\i, cum
s-au stins [i au pierit din pricina
nelegiuirii lor!“, iar regele David,
`n psalmul al 16-lea, se ruga, cu-
noscând sfâr[itul celor nedrep]i [i
inumani: „Doamne, desparte-m\
de oamenii acestei lumi, ce-[i iau
partea `n via]\, c\ci s-au umplut
pântecele lor...“ (vers. 14).
A[a a sfâr[it bogatul nemilos-
tiv `n nedreptate [i a aflat `n cea-
Ple[c\u, parohul Catedralei
„Sfântul Dimitrie“ din Bac\u, cel
care a acordat un sprijin materi-
al [i organizatoric `nc\ de la `nfi-
in]area capelei, pr. Ioan Chiri-
b\u, parohul Bisericii „Sf. ~mp.
Constantin [i Elena“, `n al c\rui
perimetru duhovnicesc se afl\
Colegiul, [i pr. prof. dr. Constan-
tin Leonte, fost inspector [colar
de specialitate al disciplinei
Religie `n cadrul ISJ Bac\u, cel
care a intervenit, `n anul 2007,
pe lâng\ conducerea ISJ Bac\u
pentru ob]inerea spa]iului pen-
tru paraclis.
lalt\ via]\ plata nedrept\]ii pe
care a tr\it-o din plin pe acest p\-
mânt.
2. Pilda cu bogatul nemilostiv
[i s\racul Laz\r ne descoper\ c\,
dup\ desp\r]irea sufletului de
trup, intr\m `ntr-o alt\ existen]\,
o lume a drept\]ii, a r\spl\tirii, a
mângâierii, a bucuriei nesfâr[ite,
care const\ `n vederea luminii ce-
lei nepieritoare [i ve[nice.
„Orice cre[tin
trebuie s\ tr\iasc\ pe
p\mânt preg\tindu-se
pentru ceruri“
Via]a de pe p\mânt este antici-
parea celei ve[nice, nedrept\]ile
de aici - suferite cu r\bdare [i cu
gândul c\, `ntr-o zi, Dreptul Jude-
c\tor va r\spl\ti fiec\ruia dup\
faptele sale. Acolo se vor schimba
situa]iile [i percep]iile noastre.
Acolo r\ul va fi biruit definitiv,
chiar dac\ timpul ce-l tr\im este
marcat de `ndoial\, de ignoran]\
[i pu]in\ credin]\. „Trebuie s\
[ti]i c\, `n zilele din urm\, vor ve-
ni cu batjocur\, batjocoritori care
vor umbla dup\ poftele lor, [i vor
zice: unde este f\g\duin]a venirii
Lui? C\ de când au adormit p\-
rin]ii toate a[a r\mân, ca de la `n-
ceputul f\pturii, c\ci ei `n chip vo-
it uit\ aceasta, c\ cerurile erau de
demult [i c\ p\mântul [i cerurile
de acum sunt p\strate pentru fo-
cul din ziua judec\]ii [i a pieirii
oamenilor necredincio[i... Domnul
nu `ntârzie cu f\g\duin]a Sa, du-
p\ cum socotesc unii c\ e `ntârzi-
ere, ci `ndelung rabd\ pentru voi,
nevrând s\ piar\ cineva, ci to]i s\
vin\ la poc\in]\.“ (II Petru 3, 3-9)
Observ\m pe Laz\r odihnin-
du-se [i mângâindu-se de Tat\l
ceresc, biruitor prin credin]\ [i
r\bdare, iar jos, departe, `n sufe-
rin]\ de nedescris [i de neimagi-
nat, un om mândru, uitat, p\r\-
sit, aflat `n lips\ de mângâiere [i
dragoste comp\timitoare, a[a
cum el pe deplin a f\cut-o pe p\-
mânt, fiindc\ niciodat\ n-a crezut
c\ cele ce Dumnezeu ne-a desco-
perit [i `nv\]at `ntr-o zi vor fi r\s-
~n municipiul Bac\u mai sunt
amenajate capele la {coala gene-
ral\ „Mihail Sadoveanu“, la Cole-
giul Economic „Ion Ghica“ [i la
Colegiul „Henri Coand\“. „Aceste
capele sunt bine-venite, fiind
adev\rate laboratoare de preg\-
tire educativ\ [i spiritual\. Para-
clisul din cadrul Colegiului «Mi-
hai Eminescu» va avea un pro-
gram liturgic foarte bine stabilit,
de acest lucru urmând s\ se ocu-
pe pr. Petru Heisu, care a fost hi-
rotonit pe seama acestui l\ca[ de
`nchin\ciune“, a mai ad\ugat pr.
prof. dr. Constantin Leonte. a
CM
YK
plat\ pentru cei credincio[i, `m-
plinitori ai binelui, [i osând\ pen-
tru necredincio[i, urm\tori ai ne-
drept\]ii [i lipsei de dragoste.
Iadul este starea de suferin]\
`n care nu mai exist\ compasiune,
ci singur\tate, chin [i durere, un-
de con[tiin]a mereu, ca un `nchi-
z\tor neobosit, mustr\ [i provoa-
c\ sufletul dep\rtat de Dumne-
zeu, pe cel care a p\r\sit dragos-
tea [i credin]a tr\ind pe p\mânt
`n egoism, r\utate [i necredin]\.
Via]a de dup\ moarte este,
conform `nv\]\turii cre[tine,
odihn\ [i mângâiere, realitate
chiar dac\ lumea material\ este
tot mai insistent\ `n a-[i afirma
neobi[nuita [i inumana lips\ de
credin]\.
Mesajul Mântuitorului Iisus
Hristos din Evanghelia despre bo-
gatul nemilostiv [i s\racul Laz\r
acesta este: orice cre[tin trebuie
s\ tr\iasc\ pe p\mânt preg\tin-
du-se pentru ceruri. Fapta cea bu-
n\, ca expresie vizibil\ a credin-
]ei, s\ ridice pe Laz\r cel fl\mând,
uitat bolnav [i singur, ca `mpreu-
n\ cu el s\ ne bucur\m de c\ldu-
ra iubitoare a P\rintelui ceresc,
Care ne iube[te [i ne a[teapt\ `n
`mp\r\]ia Lui cea ve[nic\, unde
nu mai este lacrim\, moarte, plân-
gere, strig\t, durere, c\ci cele din-
tâi au trecut. (Apoc. 21, 4) a
 CM
YK

Mar]i, 3 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 253 (1455) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

REVISTA PRESEI FARMACIA VERDE ACTUALITATE

INTERNA}IONALE
Tratamente naturiste Rom=nia a primit
O serie de propuneri pentru dou\ boli aprobarea
privind gestiunea de toamn\:
bunurilor ecleziastice pentru cinci
sinuzita [i traheita proiecte de mediu
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 7

Contribu]iile Sf=ntului Vasile

cel Mare la dezvoltarea teologiei
[i spiritualit\]ii Bisericii
Cu prilejul Anului comemorativ-omagial al
Sfântului Vasile cel Mare [i al celorlal]i Sfin]i
Capadocieni, `n perioada 1-4 noiembrie
2009, la Palatul Patriarhiei din Bucure[ti se
desf\[oar\ Congresul Interna]ional de
Teologie `nchinat Sfântului Vasile cel Mare.
Tema acestuia este structurat\ pe patru
direc]ii ce eviden]iaz\ contribu]iile marelui
basilica.ro
sf=nt capadocian la dezvoltarea teologiei [i
spiritualit\]ii Bisericii. Duminic\, 1
noiembrie, a avut loc sesiunea festiv\ de PREZENTARE DE CARTE
deschidere, iar ieri s-au desf\[urat trei „MISIUNE PENTRU MÂNTUI-
sesiuni de comunic\ri, `n cadrul c\rora au RE. LUCRAREA BISERICII ~N
sus]inut referate [tiin]ifice nume sonore ale SOCIETATE“: ~n rândul re-
vie]ii academice ortodoxe din ]ar\ [i din centelor apari]ii la Editura
str\in\tate. Citi]i `n paginile 4-5, 8-9 BASILICA a Patriarhiei Ro-
mâne se num\r\ [i volumul
„Misiune pentru mântuire -
Lucrarea Bisericii `n societa-
te“, a Preafericitului P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române.
Pagina 10

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea Izbuc se afl\ pe
raza comunei C\rpinet, satul C\-
lug\ri, `n jude]ul Bihor. Fondat
`n jurul anilor 1938-1940, `ntr-o
mic\ depresiune de la poalele
Mun]ilor Codru Moma, `n jurul
unui izbuc intermitent, l\ca[ul
monahal adun\ `n prezent o ob-
[te de c\lug\ri tineri. Hramul
m\n\stirii este serbat pe 15 au-
gust, la Adormirea Maicii Dom-
nului. a
BNR ar putea reduce dob=nda
de politic\ monetar\ la 7,75%
Consiliul de Administra]ie
al B\ncii Na]ionale a Româ-
niei va decide, ast\zi, s\ re-
duc\ dobânda de politic\ mo-
netar\ cu 0,25%, la 7,75%,
potrivit mediei estim\rilor
anali[tilor, ale c\ror progno-
ze variaz\ `ntre men]inerea
ratei [i o relaxare de pân\ la
un punct procentual.
Dintre anali[tii chestio-
na]i de Mediafax, cea mai
mare sc\dere a dobânzii de
politic\ monetar\ este antici-
pat\ de economistul-[ef al
Peste 555 de cazuri de grip\
A(H1N1) `n Rom=nia
~n ultimele 72 de ore, `n
România au fost confirmate
128 de cazuri noi de infecta-
re cu grip\ A(H1N1), num\-
BRD, Florian Libocor. El con-
sider\ c\, dac\ BNR va deci-
de coborârea simultan\ a do-
bânzii [i rezervei minime
obligatorii, este posibil s\ ai-
b\ loc reduceri ale ratelor
aferente resurselor atrase [i
plasate de c\tre b\nci.
{i economistul-[ef al Raif-
feisen Bank România, Ionu]
Dumitru, anticipeaz\ c\
BNR va decide reducerea do-
bânzii de politic\ cu 0,25
puncte procentuale, pe fon-
dul sc\derii infla]iei, [i a ra-
rarea cazurilor `ncepând din
27 mai, când a fost `nregis-
trat prima `mboln\vire, a-
jungând la 555, nefiind `nre-
tei rezervelor minime obliga-
torii pentru pasivele `n valu-
t\.
CA al BNR are ast\zi ulti-
ma [edin]\ dedicat\ politicii
monetare din acest an, `n ca-
drul c\reia va analiza [i ra-
portul trimestrial asupra in-
fla]iei. a
gistrat nici un deces, potrivit
unor statistici oficiale.
Exist\ situa]ii de infectare
`n mai multe [coli din ]ar\,
dar [i la un hotel din Sinaia.
La nivel mondial, `n ulti-
mele 72 de ore au fost `nre-
gistrate 102 decese. a
RELIGIOS
PIATRA DE TEMELIE PENTRU
DOU| BISERICI DIN MITROPO- CM
YK
LIA OLTENIEI: Sâmb\t\, 31
octombrie 2009, ~nalt Prea-
sfin]itul Irineu, Arhiepis-
copul Craiovei [i Mitropolitul
Olteniei, a s\vâr[it slujba de
temeluire pentru o nou\
biseric\ care va fi ridicat\ `n
cartierul craiovean Brazda
lui Novac [i care-i va avea ca
ocrotitori pe Sfin]ii Vasile cel
Mare [i Antonie cel Mare.
Pagina 3
S|N|TATE
SFATURI {I RE}ETE VECHI:
Primim din ce `n ce mai
multe informa]ii alarmante
despre r\spândirea cu rapi-
ditate a epidemiei de grip\
porcin\. Prin peregrin\rile
mele prin Europa `n acest
an, mi-a fost dat s\ v\d
destul de des multe persoane
care circulau cu o masc\ de
protec]ie pe fa]\. Este unul
dintre mijloacele de ap\rare
a c\rui eficien]\ este totu[i
destul de `ndoielnic\. (prof.
univ. dr. Ostin C. MUNGIU)
Pagina 6

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Mar]i, 3 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi

„{i Iisus zicea c\tre to]i: «Dac\ „cine voie[te s\ vin\ dup\ Mine, trebuie ad\ugat [i luarea Crucii.
voie[te cineva s\ vin\ dup\ Mine, s\ se lepede de sine, `n fiecare zi, Dac\ este greu sau u[or nu po]i
s\ se lepede de sine, s\-[i ia crucea s\-[i ia crucea [i s\-Mi urmeze [ti pân\ nu pleci pe acest drum.
`n fiecare zi [i s\-Mi urmeze Mie; Mie“. Deci pentru a-L urma pe {i dac\ este greu, roag\-te pen-
c\ci cine va voi s\-[i scape sufletul Domnul Iisus Hristos Fiul lui tru putere [i n\dejde, iar dac\
`l va pierde; iar cine-[i va pierde Dumnezeu, Mântuitorul lumii, este u[or, roag\-te pentru inim\
sufletul pentru Mine, acela `l va este necesar `ntâi de toate s\-]i bun\ [i `nt\rirea credin]ei. Sfân-
mântui. C\ ce folose[te omului dore[ti acest lucru [i mai ales s\ ta Cruce este etalonul, m\sura
dac\ va câ[tiga lumea toat\, iar pe con[tientizezi acest lucru. Apoi fiec\rui ceas al vie]ii noastre.
sine se va pierde sau se va p\gubi? trebuie s\ la[i deoparte tot ceea Domnul Hristos prin Cruce a
C\ci de cel ce se va ru[ina de Mine ce te-ar putea opri din acest adus bucurie la toat\ lumea, iar
[i de cuvintele Mele, de acesta [i drum: egoismul, interesele mes- bucuria Crucii st\ `n mântuirea
Sfin]ii Mucenici Achepsima, Fiul Omului se va ru[ina, când va chine, mândria, p\catele `n ge- fiec\rui suflet. Sfântul Isaac Si-
Iosif [i Aitala, treime a Treimii veni `ntru slava Sa [i a Tat\lui [i a neral. Este nevoie apoi de con- rul ne `nva]\: „Calea lui Hristos
sfin]ilor `ngeri. Cu adev\rat `ns\ stan]\, nu ast\zi vrei [i mâine te este Crucea de fiecare zi“. Ni-
„Bucur\-te treime a Treimii, loca[urile cele curate spun vou\: Sunt unii, dintre cei ce mai gânde[ti, ci `n fiecare zi s\ ai meni nu s-a urcat vreodat\ la cer
ale virtu]ilor, potirele care revars\ vinul dreptei cre-
din]e, care veselesc inimile noastre, sânii care izvor\sc stau aici, care nu vor gusta moar- dorin]a fierbinte de a fi un fiu al prin comoditate! (pr. Dumitru
laptele vindec\rilor, stelele care lumineaz\ lumina tea, pân\ ce nu vor vedea `mp\- lui Dumnezeu. La toate acestea P|DURARU, Radio TRINITAS)
adev\rului [i marginile lumii le str\lucesc lumin\ri; r\]ia lui Dumnezeu».“
Mucenicilor cei cu nume mare, cei ce a]i mic[orat (Luca 9, 23-27)
noaptea necuno[tin]ei [i a]i luminat cugetele tuturor.
Ruga]i-v\ lui Hristos s\ dea sufletelor noastre mare ***
mil\“. (Minei pe Noiembrie, EIBMBOR, Bucure[ti, Fragmentul evan-
1971, p. 30.) ghelic din aceast\ zi
*** urmeaz\ momentu-
lui când Domnul
Sfin]ii Mucenici Achepsima, episcopul, Iosif preotul, Iisus Hristos a `n-
[i Aitala, diaconul, au ar\tat puterea Treimii `n oa- trebat pe ucenicii S\i
meni, harul sacerdotal al lui Hristos rev\rsat peste
cele trei trepte ale preo]iei - arhiereu, preot [i diacon - care este p\rerea oa-
ca d\ruire de jertf\ [i de `nviere interioar\ prin har. menilor despre El.
Pentru aceasta au fost numi]i treime a Treimii, adic\ Când Simon-Petru a
icoan\ a iubirii dumnezeie[ti, Biserici vii ale virtu]ilor, r\spuns: „Tu e[ti
potire ale luminii nev\zute `n care curge euharistic Hristosul lui Dumne-
Sângele lui Hristos [i sâni dumnezeie[ti care prive- zeu“, Mântuitorul a
gheaz\ [i adap\ pruncii Bisericii, pentru a-i cre[te pen- spus ucenicilor c\ `n
tru via]a cea f\r\ de moarte. Preo]ia lor, asumat\ cu scurt timp El va p\-
d\ruire [i cu iubire nesfâr[it\ de Dumnezeu, a conti- timi multe, va muri
nuat `n via]\, `n moarte [i `n ve[nicie, pentru c\ au [i va `nvia. Pentru c\
s\vâr[it cu smerenie Liturghia lui Hristos, `n Care [i ei inima celor din jurul
s-au jertfit [i au devenit una cu Mielul lui Dumnezeu Mântuitorului s-a `n-
Cel ce ridic\ p\catul lumii. Pentru c\, prin Euharistie,
omul devine Potir preafrumos al lui Dumnezeu, `n care tristat la auzul celor
se vars\ Sângele lui Hristos pentru via]a [i mântuirea de sus, Domnul Hris-
oamenilor. (pr. asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI) tos arat\ cum poate
cineva s\-L urmeze:

a SF+NTUL ZILEI a a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Sfin]ii Mucenici
Achepsima, episcopul,
Iosif, preotul,
[i Aitala, diaconul
Ace[ti sfin]i au tr\it `n secolul
al IV-lea, `n timpul lui Sapor, re-
gele per[ilor, [i a lui Constantin
cel Mare, `mp\ratul romanilor.
Sfântul Achepsima, episcop la
Anita, avea optzeci de ani când a
fost prins [i judecat pentru c\ era
cre[tin. Achepsima, Iosif [i Aitala
au fost uci[i pentru c\ au avut
curajul s\ m\rturiseasc\ credin-
]a `n Hristos.
Tot ast\zi, se face pomenirea
sfin]irii bisericii Sfântului Ma-
relui Mucenic Gheorghe din Lida
[i a[ezarea sfintelor lui moa[te `n
ea; a Sfântului Cuvios Achepsi-
ma; a Sfântului Cuvios Teodor,
episcopul Arghirei, [i a Sfin]ilor
Mucenici Sever, Androna, Teodot
[i Teodota; a Sfântului Cuvios
Ilie; a nou\ sfin]i mucenici; a do-
u\zeci [i opt de sfin]i mucenici [i
a Sfântului Ahemenid Persul,
m\rturisitorul.
Mâine, Biserica face pome -
nirea Sfântului Cuvios Ioanichie
cel Mare. a
~n perioada interbelic\, Bise-
rica Ortodox\ Român\ a repre-
zentat un important factor de co-
eziune `n Ortodoxie. A[a s-a `n-
tâmplat `n rela]iile care s-au sta-
bilit cu tân\ra autocefalie orto-
dox\ polon\ ie[it\ de sub juris-
dic]ia pravoslavnicei Biserici
moscovite. ~nsu[i patriarhul ro-
mân Miron Cristea a contribuit la
recunoa[terea [i ridicarea pres-
tigiului Bisericii Ortodoxe Polone-
ze. ~n virtutea tradi]ionalelor re-
la]ii culturale [i confesionale, au
fost cultivate leg\turile politice
dintre România [i Polonia, `n ca-
drul amplei diploma]ii promovate
de Nicolae Titulescu [i ca o garan-
]ie reciproc\ a frontierelor de la
R\s\rit amenin]ate de imperiul 3 octombrie 1937, Palatul mitropolitan
sovietic. De seam\ au fost vizitele din Cern\u]i. Vizita delega]iei Bisericii
reciproce care s-au f\cut, atunci
când mitropolitul primat al Bise- Ortodoxe Polone la mitropolitul Visarion Puiu
ricii poloneze a vizitat Biserica
Ortodox\ Român\ `n septembrie-
octombrie 1937, apoi `n mai 1938,
când patriarhul român a fost pri-
mit `n Republica Polon\ ca un [ef
de stat. (Adrian Nicolae PETCU)

Sinodul Bisericii
Ortodoxe Polone la
1932, de la stânga la
dreapta, sus: Antonie de
Grodno, Sava de Lublin,
Policarp de Lu]k, Simon
de Ostrog; jos: arh.
Alexandru de Polesia,
mitropolitul primat
Dionisie de Var[ovia,
arh. Teodosie de Vilna,
arh. Alexei de Volâmk
 Mar]i, 3 noiembrie 2009
Piatra de temelie pentru dou\
biserici din Mitropolia Olteniei
Sâmb\t\, 31 octombrie 2009, ~nalt
Preasfin]itul Irineu, Arhiepiscopul Cra-
iovei [i Mitropolitul Olteniei, a s\vâr[it
slujba de temeluire pentru o nou\ bise-
ric\ care va fi ridicat\ `n cartierul craio-
vean Brazda lui Novac [i care-i va avea
ca ocrotitori pe Sfin]ii Vasile cel Mare [i
Antonie cel Mare. La ceremonialul litur-
gic au participat câteva zeci de credin-
cio[i din cartier.
~n cuvântul s\u, Mitropolitul Olteniei
a subliniat importan]a construirii de l\-
ca[uri sfinte, ca fapte de zidire sufle-
teasc\: „Aducem mul]umire lui Dumne-
zeu, Care ne-a ajutat prin oameni s\-I
`ncepem aceast\ activitate sfânt\ [i s\
punem `nceput zidirii bisericii acesteia.
Este un lucru deosebit de important c\
noi, `n vremurile acestea, zidim l\ca[e
sfinte lui Dumnezeu, care s\ fie spre
slava Preasfintei Treimi [i spre mântui-
rea sufletelor noastre. Tot ceea ce facem
noi are `ntr-adev\r o leg\tur\ cu sufle-
tul nostru [i, dac\ facem aceste lucruri
spre zidirea noastr\ interioar\, ele vor
r\mâne `n ceruri [i faptele vor fi merg\-
toare `naintea Tat\lui ceresc“.
~n Duminica a XXII-a dup\ Rusalii,
IPS Mitropolit Irineu a s\vâr[it slujba
Sfintei Liturghii `n mijlocul comunit\-
]ii credincio[ilor din satul gorjean Ho-
din. Cu acest prilej, Arhiepiscopul Cra-
iovei a resfin]it vechea biseric\ din
lemn care se g\se[te `n sat, ea fiind re-
cent restaurat\ prin ostenelile credin-
cio[ilor [i ale preotului paroh, Dan To-
mescu. Biserica poart\ hramul „Ador-
mirea Maicii Domnului“, se `nscrie pe
Lista monumentelor istorice [i a fost ri-
dicat\ de localnici `n anul 1768. ~n du-
p\-amiaza aceleia[i zile, Mitropolitul
Irineu a pus o alt\ piatr\ de temelie,
pentru biserica ce urmeaz\ s\ fie con-
struit\ `n parohia Sohodol, jude]ul
Gorj. Biserica va fi ocrotit\ de Sfântul
Mucenic Pantelimon [i de Sfin]ii Ar-
hangheli Mihail [i Gavriil.
Prima Liturghie ortodox\
`n cartierul Steierdorf
Sute de credincio[i au ]inut s\ fie
martori ai t=rnosirii Bisericii din paro-
hia Steierdorf, Protopopiatul Oravi]a,
moment istoric pentru locuitorii ora[u-
lui Anina, informeaz\ Biroul de Pres\ al
Episcopiei Caransebe[ului.
Preasfin]itul Lucian, Episcopul Ca-
ransebe[ului, a t=rnosit biserica din pa-
„C\min duhovnicesc“ pentru elevii
Colegiului „Mihai Eminescu“ din Bac\u
Elevii Colegiului „Mihai Eminescu“ din
Bac\u au, `ncepând de sâmb\t\, 31 oc-
tombrie, un paraclis unde s\ se poat\ ru-
ga atât `n duminici [i s\rb\tori, cât [i `n
timpul s\pt\mânii. Sfântul l\ca[, ocrotit
de Acoper\mântul Maicii Domnului, a
fost târnosit de PS Ioachim B\c\uanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanu-
lui [i Bac\ului, `nconjurat de un impresio-
nant sobor de preo]i [i diaconi, `n prezen]a
cadrelor didactice, autorit\]ilor, elevilor
acestei [coli [i p\rin]ilor acestora. ~n ca-
drul Sfintei Liturghii arhiere[ti, profeso-
rul de Religie Petru Heisu a fost hirotonit
preot pe seama acestei capele. „La aceast\
lucrare sfânt\ au contribuit atât copiii,
cât [i p\rin]ii, care [i-au dorit, cu to]ii, s\
aib\ un spa]iu de reculegere [i de educa]ie
religioas\. Elevii au venit `n num\r mare
la slujba de sfin]ire. Ne-au dat lacrimile
v\zând cu cât\ dragoste priveau ceea ce
Punerea pietrei de temelie pentru biserica
din cartierul craiovean Brazda lui Novac
rohia Steierdorf, al\turi de un numeros
sobor de preo]i [i diaconi.
Pentru prima dat\ `n 300 de ani, `n
cartierul Steierdorf s-a oficiat Sf=nta Li-
turghie ortodox\ [i s-a sfin]it o biseric\
ortodox\ cu hramul „Sf=nta Treime“.
C=ndva, Steierdorf era o localitate cu
etnici germani, neav=nd p=n\ `n acest
moment o biseric\ ortodox\. Parohia or-
todox\ Steierdorf este p\storit\ de preo-
tul Gheorghe {uvet. Cu aceast\ ocazie, a
primit distinc]ia de iconom, iar ctitorii au
primit din partea Chiriarhului locului ac-
te de cinstire, `ncunun=nd astfel efortul
depus pentru ridicarea acestei biserici.
~n dup\-amiaza aceleia[i zile, Epis-
copul Caransebe[ului a resfin]it interio-
rul [i exteriorul bisericii parohiale din
Macovi[te, Protopopiatul Oravi]a, a hi-
rotesit `ntru iconom stavrofor pe preo-
tul paroh Gheorghe }ibuleac [i a acor-
dat acte de cinstire binef\c\torilor. ~n
seara aceleia[i zile, Chiriarhul a vizitat
parohiile Petrilova [i Ciuchici, din Pro-
topopiatul Oravi]a, unde s-a `nt=lnit cu
credincio[ii [i a vizitat casele parohiale
recent renovate ale acestor parohii izo-
late din Protopopiatul Oravi]a. a
se `ntâmpla `n sfântul altar. ~n ochii lor
am v\zut dragoste, credin]\“, ne-a decla-
rat pr. prof. dr. Constantin Leonte, de la
Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Gheorghe“ din Roman.
Paraclisul „Acoper\mântul Maicii
Domnului“ din cadrul c\minului Colegiu-
lui „Mihai Eminescu“ din Bac\u a `nceput
s\ fie amenajat `n anul 2007, la ini]iativa
profesorului de Religie Petru Heisu. L\ca-
[ul de cult s-a realizat `n c\minul Colegiu-
lui „Mihai Eminescu“ Bac\u, devenind
astfel „c\minul duhovnicesc“ al comunit\-
]ii de elevi, profesori [i ostenitori ai aces-
tei institu]ii. La realizarea acestui edificiu
au mai contribuit Consiliul Local al muni-
cipiului Bac\u [i Inspectoratul {colar al
jude]ului Bac\u. ~n municipiul Bac\u mai
sunt amenajate capele la {coala general\
„Mihail Sadoveanu“, la Colegiul Economic
„Ion Ghica“ [i la Colegiul „Henri Coand\“.
Actualitatea religioas\ 3
Sute de credincio[i au ]inut
s\ fie martori ai t=rnosirii bise-
ricii din parohia Steierdorf,
Protopopiatul Oravi]a
Sfin]ire de troi]\ `n Episcopia
Ortodox\ Român\ din Ungaria
Pe 31 octombrie, Preasfin]itul Siluan,
Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române
din Ungaria, a s\vâr[it `mpreun\ cu
preotul paroh Teodor Marc, consilierul
economic, [i cu protosinghelul Calinic,
consilierul administrativ-bisericesc al
Episcopiei, slujba de sfin]ire a unei fru-
moase troi]e din lemn, a[ezat\ la intra-
rea `ntr-un vechi cimitir românesc din
Bichi[ciaba, ora[ul de re[edin]\ al jude-
]ului Bichi[, jude] `n care se afl\ [i sediul
acestei Episcopii, informeaz\ basilica.ro.
Slujba de sfin]ire a troi]ei a consem-
nat [i revenirea acestui cimitir cu valoa-
re simbolic\ `n proprietatea [i adminis-
trarea parohiei române[ti din Bichi[cia-
ba, lucru efectuat prin str\duin]ele pre-
otului paroh Teodor Marc, care s-a `n-
grijit [i de realizarea acestei troi]e, re-
prezentative pentru spiritualitatea noas-
tr\ ortodox\ [i româneasc\.
PE SCURT
Conferin]e pastoral-
misionare de toamn\
`n Episcopia Râmnicului
Cu binecuvântarea Preasfin]itului
Gherasim, Episcopul Râmnicului,
ast\zi, 3 noiembrie, `ncep conferin-
]ele pastoral-misionare din semes-
trul de toamn\, cu tema: „Istoria
Eparhiei Râmnicului, de la 1900
pân\ `n prezent“, informeaz\ E-
piscopia Râmnicului. Astfel, as-
t\zi, la Centrul Eparhial al Epis-
copiei Râmnicului, `n Sala de con-
ferin]e din incinta Complexului cu-
ltural-religios „Antim Ivireanul“,
va avea loc conferin]a pastoral-mi-
sionar\ cu preo]ii din Protoieria
Râmnicu Vâlcea. Pe 5 [i 10 noiem-
brie, conferin]a preo]easc\ cu
aceea[i tem\ se va ]ine la Proto-
ieriile Horezu [i Dr\g\[ani, `n inc-
inta centrelor protopope[ti, reu-
nind preo]ii aronda]i fiec\rei pro-
toierii `n parte. Lucr\rile conferin-
]elor vor fi precedate de s\vâr[irea
Sfintei Liturghii [i a slujbei de Te
Deum cu acest prilej.
„Muzica de
tradi]ie bizantin\
de-a lungul secolelor“
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini Or-
todoc[i Români (ASCOR), filiala
Ia[i, a organizat, pe 29 octombrie
2009, conferin]a cu tema „Muzica
de tradi]ie bizantin\ de-a lungul
secolelor“, sus]inut\ de pr. conf.
dr. Florin Bucescu, colaborator la
Conservatorul din Ia[i [i slujitor
la Biserica Talpalari din Ia[i. La
aceast\ `ntrunire au participat
profesori [i studen]i ai Universit\-
]ii de Arte „George Enescu“ din
Ia[i, precum [i studen]i de la alte
facult\]i din Ia[i. „Dup\ ce a fost
r\spândit cre[tinismul, oamenii
cântau evreie[te, siriene[te, gre-
ce[te, latine[te. Asta este geneza
muzicii bizantine. De exemplu, cei
care au tr\it la Roma nu puteau
s\ aib\ o cultur\ muzical\ gre-
ceasc\ sau una evreiasc\. Izvoa-
rele muzicii cre[tine sunt: muzica
evreiasc\, greceasc\ [i a popoare-
lor care s-au cre[tinat. Muzica
tonal\, occidental\, are mai mult\
c\utare [i mai mult\ stabilitate
pe tot globul p\mântesc, dar, pen-
tru sufletul oamenilor [i pentru
credin]a lor, pentru dorin]a lor de
a zbura pe cele mai `nalte culmi,
muzica psaltic\ e mai din suflet.
De aceea nu s-a supus unor reguli
exacte, a[a cum s-a supus muzica
tonal\. ~n toat\ lumea nu g\se[ti
o muzic\ asem\n\toare celei
psaltice“, a subliniat pr. conf. dr.
Florin Bucescu.
Vizit\ pastoral\ `n
Protopopiatul Oradea
Duminic\, 1 noiembrie 2009,
Preasfin]itul Sofronie, Episcopul
Oradiei, s-a aflat `n vizit\ pas-
toral\ `n Protopopiatul Oradea.
Cu acest prilej, a oficiat slujba de
binecuv=ntare a lucr\rilor de la
Biserica „Sfin]ii Arhangheli Mihail
[i Gavriil“ din Parohia Fughiu, ur-
mat\ de s\vâr[irea Sfintei Litur-
ghii, informeaz\ Biroul de Pres\
al Episcopiei Oradiei. Biserica a
fost zidit\ `ntre anii 1947-1950. ~n
perioada 2000-2009, preotul paroh
Ioan Sotoc, ajutat de membrii
Consiliului [i Comitetului Parohi-
al, precum [i de to]i credincio[ii
parohiei, cu sprijinul oficialit\]ilor
locale [i al Consiliului Jude]ean
Bihor, a repictat [i restaurat bise-
rica. Pentru activitatea pastoral-
misionar\, preotul paroh a fost
distins cu rangul de iconom
stavrofor. a
 CM
YK

4 Anul Sfin]ilor Capadocieni Mar]i, 3 noiembrie 2009

Contribu]iile Sf=ntului Vasile cel Mare la

dezvoltarea teologiei [i spiritualit\]ii Bisericii
Ieri, 2 noiembrie, congresul `nchinat Sfântului
Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei
Capadociei, [i celorlal]i Sfin]i Capadocieni a
continuat `n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“
la Palatul Patriarhiei din Bucure[ti.
S-au desf\[urat trei sesiuni de comunic\ri,
`n cadrul c\rora au sus]inut referate
[tiin]ifice nume sonore ale vie]ii academice
ortodoxe din ]ar\ [i din str\in\tate.
Cea de-a doua sesiune [ti- pe om s\ `n]eleag\ situa]ia lui
in]ific\ a congresului `nchinat boln\vicioas\ cauzat\ de pa-
Sfântului Vasile cel Mare, mo- timi [i de r\t\cirea min]ii care
derat\ de p\rintele profesor survine `n via]\.
{tefan Buchiu, decanul Facul- „Marele Vasile este organi-
t\]ii de Teologie Ortodox\ din zatorul vie]ii de chinovie prin
Bucure[ti, a fost deschis\ de rânduielile sale pentru via]a
referatul sus]inut de IPS Iri- monahal\. Via]a monahal\ de
neu, Mitropolitul Olteniei, ca- chinovie o dore[te `ns\ `n ca-
re a vorbit despre „Persoan\ drul acestor rânduieli pe care
[i comuniune de persoane `n le dezvolt\ `n epistola sa c\tre
gândirea teologic\ a Sfântului Sfântul Grigorie Teologul. Mai c\, apostolic\ [i patristic\, a- re reprezint\ unul din laitmo-
Vasile cel Mare“. ~nalt Prea- mult `nc\, Marele Vasile a fost [a cum este exprimat\ `n tivele mo[tenirii sale ascetice.
sfin]ia Sa a ar\tat c\ experi- un mare P\rinte al Bisericii, Sfânta Scriptur\ [i la P\rin]ii „~nfrânarea a fost gândit\
en]a eclesial\ a Sfin]ilor P\- cu o uimitoare prolificitate a Bisericii, [i `n cazul nostru la de Sfântul Vasile nu doar ca
rin]i a avut un rol hot\râtor cuvântului teologic care im- Marele Vasile“, a spus IPS un remediu pentru dobândi-
`n desfiin]area concep]iei indi- presioneaz\ pân\ ast\zi, dar Hierotheos. rea sfin]eniei, ci [i ca r\spla-
vidualiste p\gâne [i a sublini- [i cu lucrare pastoral\ inten- t\: biruind patimile prin post,
at, de asemenea, c\ „Sfânta s\. Aceast\ lucrare pastoral\ Un mare teolog trebuie s\ «ne acoperim cu la-
Treime constituie, pentru a sa trebuie `ns\ s\ o vedem `n urii `nfrân\rii». A[adar, ca o
Sfântul Vasile, temeiul de ne- interiorul vie]ii isihaste nep-
[i un mare legiuitor concluzie, trebuie s\ recu-
zdruncinat al gândirii religi- tice, a[a cum s-a semnalat `n al vie]ii ascetice noa[tem c\ `nv\]\tura Sf=n-
oase, al evlaviei, al vie]ii du- epistola sa c\tre Sfântul Gri- tului Vasile despre `nfrânare
hovnice[ti, al oric\rei experi- Academia Teologic\ din
gorie Teologul. De altfel, a[e- Moscova a fost reprezentat\ a fost influen]at\ nu doar de
en]e. Pe ea o c\ut\m atunci zarea acestei epistole - de c\- preocup\rile livre[ti, ci [i de
când ~l c\ut\m pe Dumnezeu, la Congresul `nchinat Sfântu-
tre eminentul patrolog de ve[- lui Vasile cel Mare ce se des- circumstan]ele practice de for-
atunci când c\ut\m plin\ta- nic\ pomenire, Panaghiotis mare a primelor comunit\]i
tea, sensul [i ]elul existen]ei. f\[oar\ zilele acestea `n capi-
Hristu, care a editat opera lui tala României de c\tre iero- monahale din Asia Mic\.
Sfânta Treime se impune con- - la `nceputul operelor Sfân- Principiul cump\t\rii `n `n- IPS Mitropolit Irineu al
monahul Dionisiy Shlenov,
[tiin]ei noastre religioase. Po- tului s-a f\cut pe de o parte, care a sus]inut un referat de- frânare este asociat la el cu Olteniei a vorbit despre
trivit p\rintelui Florensky, pentru c\ este dintre primele spre „Ascetica la Sfântul Vasi- maximalismul monahal, ceea „Persoan\ [i comuniune
gândirea uman\ nu are alt\ texte pe care le-a scris, iar pe le cel Mare“. Profesorul rus a ce este caracteristic pentru `n-
solu]ie, pentru a g\si o stabili- de persoane `n gândirea
de alt\ parte, pentru c\ repre- subliniat `n introducerea lu- treaga ascetic\ a Sfântului teologic\ a Sfântului
tate absolut\, decât s\ accep- zint\ baza `nv\]\turii, a teolo- cr\rii sale c\ Sfântul Vasile Vasile, care, indiferent de
te antinomia treimic\. Res- giei, a pastoralei acestui mare blânde]ea sa, `ntrecea adesea
Vasile cel Mare“
cel Mare nu este doar un mare
pingerea Treimii, ca temei u- P\rinte al Bisericii. teolog, ci [i un mare legiuitor `n asprime [i vestitele centre
nic al realit\]ii, al gândirii, de mirare `n secolul de aur al
De aici `n]elegem c\ a[a- al vie]ii ascetice, un `nv\]\tor monahale egiptene. ~n loc de patristicii grece[ti“, a spus pro-
conduce spre o cale f\r\ ie[ire, numitul isihasm nu este o for- al monahismului, [i a descris cuvinte despre influen]a doctri-
duce la agonie, la nebunie, la fesorul Dionisiy Shlenov.
m\ de via]\ duhovniceasc\ `n continuare liniile mari ale nei antice am putea vorbi des-
sfâ[ierea fiin]ei, la moartea care a ap\rut `n secolul al `nv\]\turii Sfântului Vasile pre utilizarea creatoare a sim-
duhovniceasc\“, a spus Mitro- XlV-lea, ci este via]a profeti- cel Mare despre `nfrânare, ca- bolurilor antice, fapt ce nu este
„Exceleaz\ `n profunzime
politul Olteniei, `n finalul pre- teologic\, `n sensibilitate
zent\rii.
pastoral\ [i ata[ament
„A excelat `n pastoral\, fa]\ de valorile Bisericii“
`n `nv\]\tura ortodox\, ~n cadrul celei de a III-a se-
`n luptele antieretice, siuni de comunic\ri, moderat\
de p\rintele profesor Constan-
`n filantropie, `n tin Coman de la Facultatea de
liturgic\, `n ascez\“ Teologie Ortodox\ „Justinian
~n continuare, IPS Hiero- Patriarhul“ a Universit\]ii
theos Vlachos, Mitropolit de Bucure[ti, IPS profesor dr. Ioa-
Nafpaktos [i Aghios Vlasios, a nnis Zizioulas, Mitropolit de
atras aten]ia celor prezen]i Pergam, a f\cut câteva consi-
prin prezentarea unui excurs dera]ii asupra eclesiologiei
academic-duhovnicesc despre Sfântului Vasile cel Mare, ar\-
via]a isihast\ dup\ Sfântul tând c\ acest mare teolog [i-a
Vasile cel Mare. Mitropolitul l\sat amprenta asupra con[ti-
de Nafpaktos [i Aghios Vlasi- in]ei Bisericii universale, `n
os a eviden]iat c\ Sfântul Va- mod irevocabil, devenind un a-
sile cel Mare „a excelat `n utentic punct de referin]\ pen-
multe domenii biserice[ti, `n tru to]i credincio[ii cre[tini, [i
pastoral\, `n `nv\]\tura orto- `n special pentru cei care apar-
dox\, `n luptele antieretice, `n ]in Bisericii Ortodoxe.
filantropie, `n liturgic\, `n as- IPS Ioannis a ar\tat `n ex-
cez\ [i altele“ [i a explicat c\ cursul s\u [tiin]ific din cadrul
a[ezarea pustniceasc\ ajut\ acestui congres c\ este evi-

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 3 noiembrie 2009 5

IPS prof. dr. Ioannis Zizioulas, Mitropolit de Pergam (mijloc) a f\cut

dent din scrisorile sale c\ pri-
oritatea `n preocup\rile Sfân-
tului Vasile este cea a restabi-
lirii unit\]ii `n Biseric\: „A-
cest lucru, `ns\, nu trebuie
ob]inut cu orice pre]. Ceea ce
dore[te s\ realizeze Sfântul
Vasile este o combina]ie de in-
dulgen]\ [i de adev\r «iubirea
fr\]easc\ cu acurate]ea cre-
din]ei». Dar cum poate fi reali-
zat\ aceast\ combina]ie? Aici,
Sfântul Vasile exceleaz\ `n
profunzime teologic\ [i, `n a-
cela[i timp, `n sensibilitate
pastoral\ [i ata[ament fa]\ de
valorile Bisericii. Propunerile
sale trebuie studiate `n pro-
funzime [i nu etichetate pur [i
simplu drept «iconomie». C\ci
un teolog de calibrul [i cu con-
vingerea Sfântului Vasile nu
ar fi ac]ionat ca un simplu di-
plomat care `ncearc\ s\ «ges-
tioneze» situa]ia“.
De asemenea, eruditul Mi-
tropolit de Pergam a ar\tat c\
„Din studiul Sfântului Vasile
[i al practicilor ulterioare ale
Bisericii putem trage conclu-
zia c\ diviziunile `n Biseric\
sunt de trei tipuri: cele care se
produc la nivelul Botezului [i
conduc la excluderea total\
din Biseric\; cele care se pro-
duc la nivelul Mirungerii; [i
cele care se produc numai la
nivelul Euharistiei (ex. epiti-
mia etc.). Ultimele dou\ cate-
gorii implic\ o desp\r]ire `n
cadrul Bisericii, care trebuie
tratat\ [i vindecat\ `ntr-un
mod diferit fa]\ de primul caz.
Aceste concluzii sunt suficien-
te pentru a demonstra actuali-
tatea Sfântului Vasile pentru
Biserica Ortodox\, `n special
ast\zi când o total\ confuzie
pare s\ se r\spândeasc\ `ntre
ortodoc[i cu privire la grani]e-
le Bisericii. Aceast\ lucrare
este o modest\ `ncercare de a
ob]ine `ndrumarea Sf=ntului
Vasile `n aceast\ chestiune“.
~n `ncheierea acestei sesi-
uni, lectorul Nikolai Lipatov,
de la Midland Orthodox Study
Center, Walsall, UK, a sus]i-
nut referatul intitulat „Profe-
]ia biblic\ [i platonismul `n
Comentariul Sfântului Vasile
cel Mare la Profetul Isaia“.
„Teologia marilor
ierarhi [i `nv\]\tori ai
Bisericii este fidel\
dumnezeie[tilor
Scripturi, este biblic\
prin excelen]\“
Sala Conventus a Palatului
Patriarhiei a fost gazda sesiu-
nii a IV-a a congresului, sesiu-
ne moderat\ de c\tre IPS Iri-
neu, Mitropolitul Olteniei [i
decanul Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ a Universit\]ii din
Craiova. Profesorul dr. Volker
Henning Drecoll, de la Facul-
tatea de Teologie Evanghelic\
a Universit\]ii din Tubingen, a
deschis aceast\ sesiune [i a
vorbit despre „Impactul incon-
gnoscibilit\]ii firii dumneze-
ie[ti `n teologia Sfântului Vasi-
le cel Mare“. Despre „~mp\r\-
]ia lui Dumnezeu la Sfântul
Vasile cel Mare. Elemente de
eclesiologie eshatologic\“ a
vorbit celor prezen]i p\rintele
profesor Constantin Coman. ~n
cadrul lucr\rii prezentate,
p\rintele profesor Coman a
f\cut investiga]ii pentru a
prezenta locul pe care-l ocup\
`n opera [i teologia Sfântului
Vasile cel Mare `mp\r\]ia
cerurilor [i pentru a ar\ta `n
ce m\sur\ aceast\ tem\ este
`n aten]ia marelui teolog [i `n
ce termeni, cu ce `n]elesuri.
„~mp\r\]ia cerurilor este un
concept teologic central, cu
care Sfântul Vasile cel Mare
opereaz\ frecvent `n teologia
sa. Nu m-am oprit numai la
sintagma `mp\r\]ia cerurilor,
ci am extins investiga]iile mele
[i la familia de cuvinte ce ex-
prim\ aceea[i realitate: ~mp\-
rat, St\pân, putere, st\pânire,
slav\, m\re]ie. Se confirm\ un
loc comun. De altfel, teologia
marilor ierarhi [i `nv\]\tori ai
câteva considera]ii asupra eclesiologiei Sfântului Vasile cel Mare
IPS Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos
[i Aghios Vlasios, a prezentat un referat
academic-duhovnicesc despre via]a
isihast\ dup\ Sfântul Vasile cel Mare
Bisericii este fidel\ dumneze-
ie[tilor Scripturi, este biblic\
prin excelen]\, nu numai prin
faptul c\ citeaz\ foarte mult
Sfintele Scripturi, cum se
`ntâmpl\ [i cu Sfântul Vasile,
ci mai ales prin faptul c\ dez-
volt\ marile teme de teologie
biblic\ [i sunt fideli continua-
tori ai duhului unitar al dum-
nezeie[tilor Scripturi“, a spus
p\rintele Coman.
Sesiuni de comunic\ri
la Academia Rom=n\
Congresul interna]ional de-
dicat Sf=ntului Vasile cel Ma-
re continu\ ast\zi la Acade-
mia Rom=n\, `ncep=nd cu ora
10:00. ~n cadrul celei de-a cin-
cea sesiuni de comunic\ri, ce
va fi moderat\ de acad. prof.
dr. Ionel Haiduc, pre[edintele
Academiei Rom=ne, vor confe-
ren]ia acad. prof. dr. Emilian
Popescu („Sf=ntul Vasile cel
Mare [i teritoriul rom=nesc“)
[i prof. dr. Tudor Teoteoi de la
Facultatea de Istorie, Univer-
sitatea din Bucure[ti („Impor-
tan]a [i semnifica]ia unui lati-
nism neglijat (desertores) din
coresponden]a Sf=ntului Vasi-
le cel Mare“).
De la ora 12:00, va fi verni-
sat\ o expozi]ie, ce va fi pre-
zentat\ de pr. conf. dr. Ionu]
Moldoveanu, de la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Justini-
an Patriarhul“, din Bucure[ti.
~n cadrul sesiunii a VI-a, ce
va fi moderat\ de acad. Emili-
an Popescu, vor conferen]ia,
`ncep=nd cu ora 12:30, prof.
dr. conf. Leemans, de la Fa-
cultatea de Teologie, Univer-
sitatea Catolic\ din Leuven
(„Sf=ntul Vasile al Cezareei,
ca p\stor [i predicator. Pane-
giricul la Mucenicul Gordie“),
[i prof. dr. Petr Mikhaylov, de
la Universitatea „Sf. Tihon“
din Moscova („Teognoseologia
la Sf=ntul Vasile cel Mare“).
Sesiunea a VII-a de comu-
nic\ri va `ncepe la ora 17:00 [i
va fi moderat\ de conf. dr. A-
drian Lemeni. ~n cadrul aces-
teia vor sus]ine comunic\ri:
pr. prof. dr. John McGuckin,
de la Seminarul Teologic din
New York, Universitatea Co-
lumbia („~n]elegerea Ortodo-
xiei niceene la Sf. Vasile cel
Mare“), arhim. dr. Bartolo-
meu Androni, stare]ul M\-
n\stirii Cozia („Monahismul
Ortodox Rom=n: izvoare, evo-
lu]ii [i actualitate“), [i lect. dr.
Adrian Marinescu, de la Fa-
cultatea de Teologie „Justini-
an Patriarhul“ din Bucure[ti
(„~nv\]\tura despre lumin\ [i
func]ia ei liturgic\ `n lume la
Sf=ntul Vasile cel Mare“).
La ora 19:00, va avea loc
lansarea c\r]ii „Euharistie, E-
piscop, Biseric\“ a ~nalt Prea-
sfin]itului Ioan Zizioulas, Mi-
tropolit de Pergam, dup\ care
vor fi prezentate concluziile. a

Pagini realizate de Ciprian B+RA

6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Curele cu extracte
din urzic\ ajut\ la
combaterea
osteoporozei
Aurelia G., Turda: „Sunt o
cititoare fidel\ a rubricilor
profesorului Milic\ publicate
`n paginile ziarului dumnea-
voastr\. A[ dori s\ citesc,
dac\ se poate, despre afec]iuni
`n care sunt recomandate ex-
tractele [i preparatele din
urzic\. V\ mul]umesc.“
Prof. Constantin Milic\:
Preparatele din urzici au
efecte deosebit de eficiente `n:
- vindecarea r\nilor supurân-
de, varice, ulcere varicoase,
gangrene, urticarie, psoriazis,
eczeme cronice, arsuri, pecin-
gine, licheni, b\t\turi, unghii
friabile [i casante, alergii der-
matice, tumori [i cancer de
piele. Se fac b\i locale cu in-
fuzie concentrat\ din frunze [i
r\d\cini (6-10 linguri la 1 litru
ap\ clocotit\), având efecte ci-
catrizante [i epitelizante. Se
mai pot aplica frunze
proaspete strivite cu pu]in\
sare [i cataplasme cu piureu
din urzici pentru diverse boli
de piele, inclusiv `n]ep\turi de
albine, viespi [i bondari;
- `n reumatisme, lumbago, po-
liartroze [i sciatic\ se mai
aplic\ `nc\ tratamentul
mo[tenit de la grecii [i latinii
antici, care consta din fla-
gel\ri (loviri) repetate de 10-
12 ori cu m\nunchiuri de
urzici proaspete pe locurile
dureroase, având efecte pu-
ternic revulsive, analgezice,
antiinflamatoare [i de acti-
vare a circula]iei sângelui.
Acelea[i proceduri se aplic\
`n caz de paralizii [i
apoplexii. Dup\ flagelare, pa-
cientul nu are voie s\ vin\ `n
contact cu apa rece [i va sta
`n repaus, bine `nvelit;
- prin combinare cu trata-
mente interne, `n cure de
câteva luni, urzica intervine
`n osteoporoz\, prin capaci-
tatea de refacere a cartilajelor
sub]iate, mai ales la femei,
dup\ menopauz\. Ac]iunea se
datoreaz\ bog\]iei plantelor
`n vitamine [i s\ruri mi-
nerale, `ndeosebi cu siliciu;
- hemoroizii interni [i externi,
cu sau f\r\ sânger\ri, precum
[i fisurile anale se trateaz\ cu
b\i locale [i comprese cu in-
fuzie concentrat\ de frunze,
r\d\cini de urzic\ `n amestec
cu flori de coada [oricelului;
- tratamentele `n stomatite,
gingivite, amigdalite, afte, in-
fec]ii bucofaringiene, efectuate
prin gargar\ [i cl\tirea ener-
gic\ a gurii cu infuzie concen-
trat\ din frunze, are efecte de-
osebit de bune datorit\ ac]iu-
nii antimicrobiene, dezodo-
rizante [i cicatrizante.
Urzica intr\ `n compozi]ia
pastei de din]i, a [ampoanelor
[i `n tincturi cu efecte contra
c\derii p\rului, favorizând
refacerea podoabei capilare
pierdute. Este foarte valoros
decoctul din 3-5 linguri frunze
uscate la un litru ap\, la care
se adaug\ r\d\cini de urzic\
[i de brusture, herba de cim-
bri[or, flori de lavand\, frunze
de mesteac\n [i nuc, conuri de
hamei, cu adaos a câteva lin-
guri de o]et. Se introduce `n
b\i s\pt\mânale pe cap, pen-
tru `nt\rirea r\d\cinii p\ru-
lui, degresarea firului gras [i
pentru combaterea alopeciei,
seboreei [i a m\tre]ii. a
Sfaturi [i re]ete vechi
Primim din ce `n ce mai multe
informa]ii alarmante de peste Ocean,
dar [i din ]\rile europene despre
r\spândirea cu rapiditate a epidemiei
de grip\ porcin\ sau „grip\ nou\“. Prin
peregrin\rile mele prin Europa din
acest an, mi-a fost dat s\ v\d destul de
des multe persoane care circulau cu o
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Credincios obiceiului meu
de a r\sfoi vechi tip\rituri, am
dat peste publica]ia „Curierul
românesc“, `n care Ion Eliade
R\dulescu publica, `n 1829,
sfaturi de protec]ie `mpotriva
ciumei. Iat\ cum suna aceast\
recomandare:
„Cea mai bun\ paz\ `mpo-
triva acestei boale lipicioase
este s\ fug\ cineva din vreme
din locul unde s-a vestit; dar
dac\ nu se poate, atunci trebu-
ie s\ caute s\ se `nchiz\ `n-
tr-un loc cu aer bun, unde s\-[i
aib\ cele trebuincioase [i p\
cât se va putea, s\ tae tot felul
de adunare [i comunica]ie, s\
tr\easc\ f\r\ fric\, s\ obicinu-
iasc\ lucruri tari [i mai vârtos
l\mâi, s\ se frece des cu o]et
bun p\ mâini, la tâmple [i pes-
te tot trupul [i s\-[i abureze
hainele [i celelalte lucruri. S\
cur\]easc\ aerul cu fumuri, s\
bea vin alb, mai cu deosebire
din celelalte vinuri. S\ se ung\
când [i când pe trup cu untde-
lemn. S\ trag\ diminea]a [i
peste zi tutun, [i de nu-l obici-
nue[te, s\ aprinz\ numai `n
cas\, care foarte mult cur\]e[-
te aerul. ~n sfâr[it, s\-[i go-
leasc\ casa de calabalâc; pe cât
se va putea, s\ fie slobod\ [i
aerisit\. Când vine acas\, s\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a O INJEC}IE PE AN NE
POATE SC|PA DE SFOR|IT: O
echip\ de medici din Marea Bri-
tanie practic\ un tratament efi-
cient contra sfor\itului, care con-
st\ `n injectarea unei substan]e,
o dat\ pe an, `n bolta palatin\.
Injec]iile cu tetradecil de sodiu
au, astfel, efecte pozitive nepre-
]uite asupra pacien]ilor care sfo-
r\ie, dar [i asupra partenerilor
de via]\ ai acestora. Procedura
cost\ doar 5 euro, iar substan]a
ac]ioneaz\ ca un agent de `nt\-
rire care stopeaz\ vibra]iile ]esu-
tului moale din partea din spate
Mar]i, 3 noiembrie 2009
masc\ de protec]ie pe fa]\. Este unul
dintre mijloacele de ap\rare a c\rui
eficien]\ este totu[i destul de
`ndoielnic\. Pe de alt\ parte, pe
ecranele televizoarelor, apar foarte
des sfaturi privitoare la modul de
comportament `n caz de contact cu
purt\torii de virus.
se dezbrace [i, sp\lându-[i tru- ro[ea]a umfl\turii opt sau zece
pul cu o]et tare [i `mbr\cându- lipitori“.
se cu alte haine, s\ se afume cu Dou\zeci de ani mai târziu
pucioas\ [i s\ intre `n cas\... (1847), `n rubrica „cuno[tin]e
s\ se dep\rteze cât se va putea medicale“ din publica]ia „~nv\-
de orice lucruri lume[ti [i s\ fie ]\torul satului“ g\sim [i o
`n]elept [i `ndestulat cu pu]in re]et\ pentru guturai. Iat-o:
din toate... `ndat\ ce i se va ivi „Guturaiul, numit [i «troah-
vreo bub\ sau gâlc\, numai n\», are leac sigur când cel bol-
decât s\-i puie deasupra, pe nav st\ la pat, `ntr-o camer\
a gurii. Acest tratament este u[or soanelor care sfor\ie [i a u[urat
de aplicat, injectarea durând deja via]a multor pacien]i“. Potri-
doar dou\ minute. „A[a cum [tie vit speciali[tilor, aceast\ injec]ie
toat\ lumea, sfor\itul provoac\ poate fi f\cut\ de cel mult trei ori
probleme majore pacien]ilor [i pe an, `ns\ cei mai mul]i dintre
partenerilor lor de via]\. ~n cele pacien]i au nevoie de o singur\
mai multe cazuri, b\rba]ii sunt doz\ `ntr-un an.
cei care sfor\ie, iar partenerele a CANCERUL DE PROSTA-
lor sufer\ din cauza lipsei de T|, MAI FRECVENT LA B|R-
somn, de[i, `n realitate, [i femeile
sfor\ie. Sunt `ncântat de acest BA}II CARE AU O SLUJB|
nou tratament, deoarece pân\ la STATIC|: Un studiu al cercet\-
el nu a existat nici un alt trata- torilor suedezi, publicat `n „Bri-
ment eficient, `n afar\ unei anu- tish Journal of Cancer“, arat\ c\
mite interven]ii chirurgicale“, a b\rba]ii care lucreaz\ `ntr-un bi-
declarat dr. Hadi Al-Jassim, spe- rou sunt mai expu[i `n fa]a riscu-
cialist ORL la Southport Hospital lui de declan[are a cancerului de
[i Ormskirk NHS Trus. Interven- prostat\, comparativ cu b\rba]ii
care au joburi mai active. Anali-
]ia chirurgical\ care se f\cea p=-
n\ acum este foarte dureroas\, zând stilurile de via]\ a 45.000 de
iar perioada de convalescen]\ du- b\rba]i cu vârstele cuprinse `ntre
reaz\ câteva s\pt\mâni. ~ns\, 45 [i 79 de ani, cercet\torii sue-
dup\ injec]ia cu tetradecil de dezi au descoperit c\ b\rba]ii ale
sodiu, pacien]ii pot s\ mearg\ di- c\ror profesii implic\ activit\]i
rect acas\ [i au voie s\ m\nânce fizice intense sunt cu 28% mai
dup\ aproximativ o or\. ~n opinia pu]in predispu[i s\ sufere de can-
medicului Al-Jassim, „noua injec- cer la prostat\. ~n schimb, b\rba-
]ie va ajuta 70% din totalul per- ]ii care `[i petrec jum\tate din
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
bine `nc\lzit\ [i `[i pune pi-
cioarele `n ap\ cald\ cu floare
de fân, diminea]a [i seara [i
bea de mai multe ori pe zi o
cea[c\ de ceai de soc sau de
floare de tei `ndulcit cu zah\r,
f\cându-[i apoi o fric]ie pe tot
corpul cu spirt de camfor“.
Dup\ cum se vede, chiar du-
p\ un veac [i jum\tate, trata-
mentul guturaiului la noi este
cam acela[i, cu deosebirea c\,
uneori, ceaiul este `nlocuit cu
vin fiert.
Interesant\ mi se pare, pen-
tru tratamentul guturaiului, [i
o re]et\ veche, sco]ian\, care
recomand\ ca, atunci când o
persoan\ este atins\ de aceas-
t\ maladie, s\ mearg\ acas\
s\-[i atârne p\l\ria de col]ul
patului, s\ se bage `n pat [i s\
bea whisky pân\ când vede
dou\ p\l\rii; apoi s\ adoarm\
[i se va trezi s\n\tos.
Dac\ se va mai trezi ...
* PROF. UNIV. DR. OSTIN C. MUNGIU ESTE
PRE{EDINTELEASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
timpul de lucru stând `n fa]a bi-
roului sunt cu 20% mai pu]in pre-
dispu[i `n fa]a riscului de `mbol-
n\vire, comparativ cu b\rba]ii
care r\mân a[eza]i pe scaun pe
`ntreaga durat\ a unei zile de
munc\. Alte forme de exerci]ii fi-
zice au un impact major asupra
acestui risc de `mboln\vire: b\r-
ba]ii care practic\ mersul pe jos
sau ciclismul amator timp de o
or\ pe zi beneficiaz\ de un risc de
`mboln\vire cu 14% mai mic,
comparativ cu cei care merg pe
jos sau pedaleaz\ mai pu]in de 40
de minute pe zi. Cercet\torii sue-
dezi sus]in c\ exerci]iile fizice
practicate de b\rba]i atât `n pe-
rioada de tinere]e, cât [i la o vâr-
st\ mijlocie, prezint\ o influen]\
direct\ asupra riscului de declan-
[are a cancerului de prostat\. Ei
nu au descoperit deocamdat\ ca-
uza acestui fenomen, `ns\ acesta
ar putea avea leg\tur\ cu anu-
mi]i hormoni asocia]i cu apari]ia
cancerului, printre care se afl\ [i
testosteronul. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

Trei tipuri de porumb modificat genetic, autorizate de Comisia European\
Comisia European\ [i-a asu-
mat, vineri, r\spunderea de au-
torizare a importului pentru
trei soiuri de porumb modificat
genetic, utilizat `n principal `n
alimenta]ia animal\, dup\ ce
guvernele UE nu au ajuns la o
`n]elegere `n acest sens, in-
formeaz\ AFP.
Mini[trii Agriculturii din U-
niunea European\ nu au reu[it
s\ ajung\ la o pozi]ie comun\,
`n cadrul ultimei lor reuniuni de
la 19 octombrie, astfel c\ decizia
a fost pasat\ Comisiei. Astfel,
Rom=nia a primit aprobarea
pentru cinci proiecte de mediu
a Comisia European\ a aprobat finan]area a 196 de noi proiecte `n cadrul programului LIFE^ (2007-
2013), fondul european pentru mediu a Proiectele provin din tot spa]iul comunitar [i fac obiectul
conserv\rii naturii, dezvolt\rii politicilor de mediu, al inform\rii [i comunic\rii a Valoarea total\ a
acestora este de 431 de milioane de euro, din care UE va asigura 207,5 milioane de euro
a Pentru Rom=nia au fost aprobate cinci proiecte cu o valoare total\ de 5,9 milioane de euro a
Comisia European\ (CE) a
aprobat României cinci proiecte
pentru programul Life^, a-
ferente anului 2008, `n valoare
total\ de 5,9 milioane de euro,
contribu]ia comunitar\ ridicân-
du-se la aproape 3,77 milioane
de euro, potrivit unui comunicat
de al Executivului european.
La nivelul `ntregului spa]iu
comunitar, Comisia a aprobat
196 de proiecte pentru acest pro-
gram, care are trei componente
- Life^ Natur\ [i Biodiversi-
tate, Life^ Politic\ [i Guver-
nare de Mediu, Life^ Informare
[i Comunicare - `n valoare to-
tal\ de 199 de milioane de euro,
din care contribu]ia UE se ci-
freaz\ la 107 milioane de euro.
Cele mai multe proiecte au
fost aprobate pentru Italia (40,
`n valoare total\ de 92,5 mili-
oane de euro), Spania (36, de
64,1 milioane de euro) [i
Germania (18, de 66,7 mi-
lioane de euro), iar cele mai
pu]ine pentru Cehia (1, de 0,8
milioane de euro).
~n cazul României este vor-
ba de patru proiecte pe Life^
Natur\ [i Biodiversitate, pre-
cum [i unul pentru Life^ In-
formare [i Comunicare. Pri-
mul proiect se refer\ la apli-
carea celor mai bune practici
[i ac]iuni demonstrative pen-
tru conservarea ursului brun
din Carpa]ii Orientali, pentru
care UE aloc\ 386.300 de
euro, iar bugetul total este de
515.066 de euro - sunt cuprin-
se jude]ele Vrancea, Covasna
[i Harghita.
Cel de-al doilea vizeaz\
conservarea acvilei ]ip\toare
mici, la care contribu]ia UE
este de 1,41 milioane de euro
din totalul de 1,884 milioane
de euro - popula]ia de acvile
]ip\toare mici (Aquila poma-
rina) de pe teritoriul Rom=niei
reprezint\ aproximativ 22%
din popula]ia acestei specii pe
teritoriul UE.
Al treilea proiect se refer\
la conservarea [i restaurarea
sitului de importan]\ comuni-
tar\ C\limani-Gurghiu, pen-
tru care UE a alocat 705.744
de euro din totalul de 941.620
de euro, iar cel de-al patrulea
Mar]i, 3 noiembrie 2009
porumbul Monsanto (MON
88017, MON 89034) [i Pioneer
(59122xNK603), soiuri dezvol-
tate de americani, au primit o
aprobare de import valabil\
timp de 10 ani. Aceste trei ti-
puri pot fi folosite `n alimenta]ie
[i pentru fabricarea de produse
alimentare, `ns\ nu sunt auto-
rizate pentru cultur\.
Comisarul pentru Agricul-
tur\, Mariann Fischer Boel,
pleda de mult timp `n favoarea
autoriz\rii importurilor de po-
rumb din cele trei soiuri, co-
Unul dintre proiectele declarate c=[tig\toare `[i propune s\ promoveze
conservarea ursului brun `n jude]ele Vrancea, Covasna [i Harghita
proiect al acestei componente
urm\re[te conservarea speci-
ilor de lilieci din Mun]ii P\du-
rea Craiului, Bihorului [i Tras-
c\u, al c\rui buget total este
de 1,286 milioane de euro, din
care UE aloc\ 643.288 de euro.
GREEN-PRO (Universita-
tea din Bac\u) a fost cel de-al
cincilea proiect c=[tig\tor,
care are `n vedere promovarea
produselor verzi, bugetul total
fiind de 1,269 milioane de
euro, iar contribu]ia comuni-
tar\ de 618.000 de euro.
Proiectele vor `ncepe `n 2010
[i au perioada de derulare
cuprins\ `ntre 36 [i 48 de luni.
Comisia European\ a mai
aprobat României alte patru
proiecte `n 2007, cu o alocare
comunitar\ de peste 2 milioa-
ne de euro, care sunt `n pre-
zent `n curs de derulare.
Potrivit datelor Ministerului
Mediului, pentru anul 2009,
bugetul alocat de Comisia Eu-
ropean\ acestui program este
menteaz\ AFP. Fischer Boel
[i-a argumentat pozi]ia afir-
mând c\, la nivel european, e-
xist\ pericolul apari]iei unei
penurii de soia pentru alimen-
ta]ia animal\. Mai mult, co-
misarul a l\sat s\ se `n]eleag\
c\ UE este extrem de depen-
dent\ de soia american\, `n
special iarna, [i c\ actualul
context mondial nu este favo-
rabil: produc]ia argentinian\ a
`nregistrat sc\deri de 30%
anul acesta, din cauza secetei.
Cele trei soiuri de porumb au
`n valoare de 250 de milioane
de euro, din care pentru Româ-
nia acesta este de 10,9 milioane
de euro. Proiectele pentru se-
siunea din 2009 au putut fi de-
puse pân\ pe 15 septembrie,
iar anun]ul privind cele selec-
tate va avea loc anul viitor.
Life^ este instrumentul fi-
nanciar pentru mediu al UE,
care asigur\ suportul pentru
dezvoltarea [i punerea `n apli-
care a politicii [i a legisla]iei
comunitare `n materie de me-
diu, `n special a obiectivelor
celui de-al [aselea Program-
Cadru de Ac]iune pentru Me-
diu. LIFE^ are un buget total
de 2.143 de milioane de euro
pentru perioada 2007-2013,
iar pe parcursul acestei peri-
oade, Comisia va lansa o cere-
re de propuneri de proiecte
LIFE^ `n fiecare an.
Printre obiectivele compo-
nentei Life^ Natur\ [i Biodi-
versitate se num\r\ aplicarea
politicii [i legisla]iei comuni-
Pagina verde 7
primit deja un aviz pozitiv din
partea Autorit\]ii Europene
pentru Securitatea Alimente-
lor (EFSA).
Guvernele europene sunt `n
prezent extrem de reticente `n a
autoriza produse modificate ge-
netic, din cauza unei opozi]ii din
ce `n ce mai mari a opiniei pu-
blice. Aceasta `[i motiveaz\
pozi]ia prin eventualul impact
negativ pe care produsele mo-
dificate genetic l-ar putea avea
atât asupra s\n\t\]ii, cât [i
asupra mediului. a
tare privind natura [i biodiver-
sitatea, atât la nivel local, cât [i
regional, precum [i dezvoltarea
ulterioar\ [i punerea `n apli-
care a re]elei Natura 2000, cu-
prinzând habitatele [i speciile
din zona de coast\ [i marin\.
Life^ Politica [i Guvernare
de Mediu are mai multe obiec-
tive specifice, inclusiv pentru
domenii prioritare, precum
schimb\rile climatice, mediul,
s\n\tatea [i calitatea vie]ii,
precum [i resursele naturale [i
de[eurile, iar Life^ Informare
[i comunicare contribuie la
difuzarea informa]iei [i sensi-
bilizarea cu privire la aspecte-
le de mediu, inclusiv `n cazul
prevenirii incendiilor forestie-
re, precum [i la sus]inerea m\-
surilor complementare, pre-
cum ac]iuni [i campanii de in-
formare [i comunicare, confe-
rin]e [i instruiri. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
PE SCURT
Bulgaria [i Polonia,
aten]ionate [i ele pentru
probleme de mediu
Comisia European\ a luat m\suri
`mpotriva Bulgariei [i Poloniei, care
au e[uat `n realizarea unor analize
adecvate ale impactului unor
proiecte de construc]ii `n arii prote-
jate, a anun]at institu]ia euro-
pean\. „Natura 2000 - re]eaua euro-
pean\ de arii protejate - este cru-
cial\ pentru supravie]uirea pe ter-
men lung a speciilor [i habitatelor
cele mai vulnerabile [i mai
amenin]ate cu dispari]ia. Re]eaua
ajut\ la stabilirea unor ecosisteme
s\n\toase. De fiecare dat\ când un
sit este afectat, este esen]ial s\ pre-
venim ori s\ reducem orice impact
[i cer Poloniei [i Bulgariei s\ se
conformeze“, a declarat comisarul
european pentru Mediu, Stavros
Dimas. ~n acela[i comunicat,
Bruxelles precizeaz\ c\ a `nchis un
caz `mpotriva Germaniei, care dura
de mai mult\ vreme, referitor la de-
semnarea de situri speciale de pro-
tec]ie a p\s\rilor. Pe 8 octombrie,
CE a deschis României proces la
Curtea European\ de Justi]ie (CEJ)
pentru c\ nu a desemnat suficiente
zone avifaunistice [i spa]ii de in-
teres comunitar, iar CEJ va exa-
mina cererea Bruxellesului [i va
cere explica]ii României.
Calitatea normelor
aerului, `nc\lcat\
`n trei ]\ri europene
Executivul european a transmis un
ultim avertisment scris Estoniei,
Sloveniei [i Suediei, pentru `nc\l-
carea normelor de calitate a aerului
`n privin]a particulelor fine, rela-
teaz\ France Presse. Normele refe-
ritoare la particulele fine, cunoscute
[i sub denumirea PM 10, au intrat
`n vigoare `n 2005. Nici unul dintre
cele trei state nu a solicitat o pre-
lungire de timp pentru a se confor-
ma. „Comisia nu are de ales decât
s\ `nceap\ o ac]iune `n justi]ie la
Curtea European\, dac\ acea ]ar\
nu remediaz\ rapid situa]ia“, se
subliniaz\ `n pozi]ia Bruxellesului.
Datele relative pentru anul 2008,
culese din teren `n cele trei ]\ri,
arat\ c\ valuarea limit\ fixat\ pen-
tru PM 10 „continu\ s\ fie dep\[it\
`n anumite zone“. Particulele aflate
`n suspensie `n aer provin, `n
primul rând, din emisiile poluante
evacuate de industrie, circula]ie ru-
tier\ [i `nc\lzirea locuin]elor.
Acestea pot provoca astm, probleme
cardiovasculare, cancer la pl\mâni
[i pot induce o moarte prematur\,
se arat\ `n documentele
Executivului european.
UE, criticat\ de
organiza]iile de mediu
Activi[tii Greenpeace [i Verzii din
Parlamentul European au depl=ns
pozi]ia UE `n vederea summitului
mondial de la Copenhaga pe pro-
bleme de schimb\ri climatice, in-
formeaz\ AFP. Grupul Verzilor din
PE vorbe[te despre „un rezultat
dezastruos“, pentru c\ europenii au
refuzat s\ cifreze contribu]ia lor la
ajutorul necesar ]\rilor s\race.
Europa „nu are curajul s\ se anga-
jeze `n partea sa de finan]are a aju-
torului“, au deplâns activi[tii de la
organiza]ia Greenpeace, `ntr-un co-
municat. ~n fapt, liderii europeni au
fixat, vineri, o cot\ la nivel mondial
de 100 de miliarde de euro pe an,
pân\ `n anul 2020. Din aceast\
sum\ total\, o parte important\,
evaluat\ `ntre 22 [i 50 miliarde, ar
urma s\ fie finan]at\ de guvernele
na]ionale. a
 CM
YK

8 Anul Sfin]ilor Capadocieni Mar]i, 3 noiembrie 2009

„Semnifica]ia personalit\]ii Sf=ntului Vasile cel

Mare nu a fost niciodat\ mai actual\ decât ast\zi“
Cu prilejul Anului comemorativ-omagial al Sfântului Vasile
cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, [i al celorlal]i
Sfin]i Capadocieni, `n perioada 1-4 noiembrie 2009, la Palatul
Patriarhiei din Bucure[ti se desf\[oar\, cu binecuvântarea
Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, Congresul Interna]ional de Teologie `nchinat
Sfântului Vasile cel Mare. Tema acestuia este structurat\ pe
patru direc]ii ce eviden]iaz\ contribu]iile Sfântului Vasile cel
Mare la dezvoltarea teologiei [i spiritualit\]ii Bisericii.

Congresul organizat de Secto- Preafericitul P\rinte Patriarh

rul teologic-educa]ional al Patri-
arhiei Române [i Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Justinian Pa-
triarhul“ din cadrul Universit\]ii
Bucure[ti a `nceput duminic\ cu
s\vâr[irea Sfintei Liturghii `n
Catedrala patriarhal\, la care au
participat oaspe]i de seam\ a trei
Biserici Ortodoxe surori, precum
[i profesori, clerici [i credincio[i.
Lucr\rile festive ale congresu-
lui s-au deschis duminic\, 1 no-
iembrie 2009, `ncepând cu ora
17:30, la Palatul Patriarhiei din
Bucure[ti. Dup\ un cuvânt intro-
ductiv al Preasfin]itului Ciprian
Câmpineanul, Episcop-Vicar Pa-
triarhal [i secretar al Sfântului
Sinod, `n care a fost subliniat fap-
tul c\ acest congres se `nscrie `n
cadrul activit\]ilor cultural-misio-
nare organizate cu prilejul anului
2009, an comemorativ-omagial `n-
chinat Sfântului Vasile cel Mare,
arhiepiscopul Cezareei Capadoci-
ei, [i celorlal]i Sfin]i Capadocieni,
„Lumin\torul Cezareei a fost
cu adev\rat mare `n cuvânt [i `n via]\“
a Cuvânt de salut adresat participan]ilor la Congresul Teologic
Interna]ional „Sfântul Vasile cel Mare, P\rinte [i ~nv\]\tor al Bisericii“,
de c\tre Arhiepiscopul Ieronim al Atenei [i a toat\ Grecia a
Manifest\rile s\rb\tore[ti ale
Bisericii sor\ a Rom=niei `n cin-
stea celui `ntru sfin]i P\rintelui
nostru Vasile cel Mare, arhiepis-
copul Cezareei Capadociei, cu
prilejul `mplinirii a 1.630 de ani
de la sl\vita sa trecere la Dom-
nul ne-au bucurat [i pe Noi per-
sonal [i Biserica Greciei, deoare-
ce Lumin\torul Cezareei a fost
cu adev\rat mare `n cuvânt [i `n
via]\, `n educa]ie [i reflec]ie teo-
logic\, pentru c\ `nsuma deose-
bite calit\]i intelectuale, via]\
sfânt\ [i teologia sa pastoral\.
Am acceptat cu bucurie s\ tri-
mitem mâna izvorâtoare de har a
acestui Mare P\rinte, care se
p\streaz\ `n Palatul Sinodal al
Bisericii Greciei, spre binecuvân-
tarea clericilor [i mirenilor, deoa-
rece, a[a cum este cunoscut, moa[-
tele sfin]ilor constituie semne ale
prezen]ei lor `n har printre noi.
Harul lui Dumnezeu se r\spân-
de[te prin sufletul omului `n tru-
pul lui, [i atunci când sufletul iese
din trup harul dumnezeiesc r\-
mâne `n moa[tele sfin]ilor [i, prin
acestea, sfin]e[te pe credincio[i.
Congresul care se organizea-
z\ de preaiubitul nostru frate,
Preafericitul P\rinte Daniel, Ar-
hiepiscopul Bucure[tilor [i Patri-
arh al Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, constituie un eveniment teo-
logic [i bisericesc de cea mai ma-
re `nsemn\tate pentru pliroma
Bisericii cre[tine din România.
Acest lucru reiese din faptul c\,
a[a cum va ar\ta congresul,
Sfântul Vasile cel Mare a fost o
Daniel a rostit un cuvânt de bun
venit participan]ilor [i a binecu-
vântat lucr\rile acestui congres.
Cuvântul Patriarhului Rom=-
niei a fost urmat de mesajele Bise-
ricilor Ortodoxe surori [i ale in-
stitu]iilor statului român. IPS Ioa-
nnis Zizioulas, Mitropolit de Per-
gam, a transmis mesajul Sanctit\-
]ii Sale Bartolomeu, Patriarhul E-
cumenic, iar IPS Pavel, Arhiepiscop
de Ryazan [i Kasimov, a citit me-
sajul Sanctit\]ii Sale Kiril, Patri-
arhul Moscovei [i al `ntregii Rusii.
Mesajul din partea Bisericii
Ortodoxe a Greciei a fost trans-
mis preofesorilor, preo]ilor [i stu-
den]ilor participan]i la congres de
c\tre IPS Ierotei Vlachos, Mitro-
polit de Nafpaktos [i Aghios Vla-
sios. Dup\ mesajele din partea
Bisericilor Ortodoxe au urmat
mai multe mesaje ale institu]iilor
Statului roman.
~n cea de-a doua parte a sesiu-
nii festive, domnul profesor uni-
mare personalitate, `n care s-au
concentrat harisme deosebite,
via]\ ascetic\ [i ofrand\ teologi-
c\, cultur\ greac\ [i experien]\
duhovniceasc\, slujirea social\ [i
lucrare bisericeasc\, protejarea
celor slabi [i `nfruntarea celor
puternici, iubire [i voca]ie de con-
duc\tor, via]\ duhovniceasc\ [i
etos eclesial-euharistic, iubire
pentru fra]ii suferinzi [i dor pu-
ternic pentru Dumnezeu, trup
slab [i suflet curajos. ~ntr-un cu-
vânt, a fost o personalitate mare
[i plurivalent\.
Se minuneaz\ oricine studia-
z\ opera sa [i cine cerceteaz\ via-
]a sa. Se pleac\ `n fa]a persona-
lit\]i sale, atunci când vede c\
este cinstit\ de m\rturisitorul
credin]ei ortodoxe, Sfântul Ata-
nasie cel Mare, [i prime[te titlu
de Cel Mare de la vulturul teolo-
giei, Sfântul Grigorie Teologul.
De altfel, este cunoscut stihul
Sfântului Grigorie Teologul c\tre
Sfântul Vasile cel Mare „Cuvân-
tul t\u este tunet [i via]a ta este
fulger!“ Este caracteristic faptul
c\ Sfântul Grigorie, `n prologul
necrologului pe care l-a rostit la
moartea tat\lui s\u, s-a adresat
prietenului s\u, episcopul Ceza-
reii Capadociei, Vasile, [i i-a a-
dresat urm\toarele cuvinte: „O-
mule al lui Dumnezeu, slujitor
credincios [i iconom al tainelor
lui Dumnezeu [i b\rbat al dori-
rilor Duhului, c\ci a[a nume[te
Scriptura pe cei care s-au dovedit
a fi mai presus de cele v\zute.
Stâlp [i temelia Bisericii, vrere a
versitar doctor Stelianos Papado-
poulos a prezentat un referat cu
titlul „Cutezan]e teologice funda-
mentale `n opera Sf. Vasile cel
Mare“. Dup\ aceasta, domnul a-
cademician Emilian Popescu a
prezentat primele dou\ volume
din opera Sfântului Vasile cel
Mare, ap\rute `n colec]ia P\rin]i
[i Scriitori Biserice[ti (PSB), se-
rie nou\, precum [i alte pub-
lica]ii ap\rute la Patriarhia
Român\, iar p\rintele profesor
Daniel Benga a prezentat harta
Asiei Mici, `n timpul Sfin]ilor
Capadocieni. (Ciprian B+RA)
Domnului [i lumin\tor al lumii,
care ai cuvântul vie]ii [i t\ria
credin]ei, l\ca[ al Duhului.“
{i numai aceste cuvinte ale
marelui teolog Grigorie, arhiepis-
cop al Constantinopolului, ne
ajut\ s\ `n]elegem `n\l]imea [i
m\rimea personalit\]ii Sfântului
Vasile cel Mare.
Dincolo de toate, Sfântul Fo-
tie a spus c\ cei care iubesc reto-
rica nu au nevoie s\ mearg\ la
Demostene [i la Platon, ci la Sf.
Vasile cel Mare. Chiar [i Eras-
mus a sus]inut c\ Marele Vasile
`ntrece pe to]i retorii Antichit\]ii.
Sunt sigur c\ distin[ii partici-
pan]i la congresul pe care-l organi-
zeaz\ Patriarhia Român\ [i iu-
bitul frate `ntru Hristos, Preaferi-
citul Daniel, cu sim]ul s\u teologic
[i interesul pastoral, cu ajutorul
distin[ilor s\i colaboratori, vor a-
dânci studiul personalit\]ii Sfân-
tului Vasile. M\ bucur c\ `ntre
participan]ii la congres se num\r\
[i IPS Mitropolit Hierotheos de
Naupactos [i Agios Vlasios, pre-
cum [i bine-cunoscutul profesor
Stylianos Papadopoulos de la Uni-
versitatea din Atena, care s-au o-
cupat cu studiul vie]ii [i operei a-
cestui mare P\rinte al Bisericii.
Doresc din toat\ inima ca lu-
cr\rile congresului s\-[i `mpli-
neasc\ scopul, a[a `ncât via]a [i
opera acestui mare ierarh al Bi-
sericii s\ devin\ exemplu de via-
]\ pentru noi to]i, `ntr-o epoc\ `n
care domin\ individualismul,
trufia, mentalitatea [i compor-
tarea antibisericeasc\.
„Sf=ntul Vasile cel Mare
excela `n toate“
a Cuv=ntul de salut al SS Bartolomeu,
Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol a
Preafericirea Voastr\ P\ -
rinte Patriarh Daniel, Arhiepis-
cop al Bucure[tilor, Mitropolit al
Ungrovlahiei [i Patriarh al
Bisericii Autocefale Române,
Iubitul nostru frate [i `mpre-
un\-slujitor `ntru Hristos Dum-
nezeu, `mbr\]i[ându-V\ fr\]e[te
`n Domnul, V\ salut\m cu bu-
curie.
Am aflat cu mare pl\cere de-
spre declararea anului curent ca
an aniversar `n cinstea Sf. Va-
sile cel Mare, arhiepiscop al Ce-
zareii Capadociei, [i de Congre-
sul teologic interna]ional organi-
zat `n luna noiembrie de c\tre
Facultatea de Teologie Ortodox\
„Patriarhul Justinian“ a Univer-
sit\]ii din Bucure[ti, `n memoria
acestui extraordinar sfânt al
Bisericii noastre `n particular, [i
al tuturor veacurilor `n general.
F\r\ `ndoial\, Sf. Vasile a
primit pe drept cuvânt titlul de
„Mare“ - poate mai mare decât
oricare altul `n `ndelungata isto-
rie a Bisericii noastre. C\ci, pu-
]ini au avut, `ntr-o via]\ atât de
scurt\, de mai pu]in de o jum\-
tate de secol, o influen]\ atât de
mare [i o asemenea str\lucire.
Iat\ de ce un alt „mare“ `ntre
sfin]i, Sf. Fotie - predecesorul
nostru [i arhiepiscop al Constan-
tinopolului `n secolul al IX-lea -
spunea despre Sf. Vasile c\ „ex-
cela `n toate: `n folosirea limbii
ca [i `n cunoa[terea filosofiei; `n
talent politic [i, de asemenea, `n
cel oratoric; `n via]a personal\ [i
`n cea de p\stor deopotriv\.“
Care alt teolog remarcabil ar
fi putut, `n acela[i timp, s\ for-
muleze teologia celui de-al II-lea
Sinod Ecumenic, la care din p\-
cate nu a mai tr\it ca s\ partici-
pe [i, `n acela[i timp, s\ apere
Biserica `mpotriva ereziei
ideologice tot mai r\spândite a
lui Eunomie? Care alt p\stor cu
minte str\lucit\ ar fi putut s\ se
ocupe `n acela[i timp de prim-
irea schismaticilor, s\ critice ex-
tremismul unor monahi, s\
creeze institu]ii pentru ajutora-
rea s\racilor? Care alt teolog ha-
rismatic ar fi putut trasa linia
de demarca]ie dintre kerygma [i
dogma sau `ntre akribeia [i
oikonomia [i, `n acela[i timp, s\
dea formul\ri cu totul noi, de-
schiz\toare de perspective, de-
spre crearea universului? Ce alt
administrator ar fi putut men-
]ine echilibrul `ntre imensele re-
sponsabilit\]i pastorale [i litur-
gice ale diocezei sale, `ntr-un
moment critic din istoria Bise-
ricii, [i `n acela[i timp s\ refor-
meze via]a monahal\ a Bi-
zan]ului `ntr-o epoc\ de expan-
siune a monahismului?
Adev\rul este c\ semnifica]ia
personalit\]ii Sf. Vasile cel
Mare nu a fost niciodat\ mai ac-
tual\ decât ast\zi. C\ci, avem
nevoie de interpretarea sa cre-
ativ\ a Sf. Scripturi [i a Tradi]i-
ei, pentru a putea face fa]\ prob-
lemelor cruciale de ast\zi, cum
sunt poluarea mediului [i
schimbarea climei la nivel
global. Avem nevoie de sensibil-
itatea sa pastoral\ cu privire la
unitatea Bisericii, pentru a
r\spunde unor probleme critice
de ordin ecleziastic, cum este
unitatea Bisericii Ortodoxe `n
`ntreaga lume. {i avem nevoie
de perspectiva sa echilibrat\, `n
domeniul doctrinei [i al spiritu-
alit\]ii, pentru a ne adresa me-
sajul de cre[tini ortodoc[i c\tre
celelalte confesiuni cre[tine [i
c\tre diversele comunit\]i re-
ligioase. {i, mai presus de toate,
avem nevoie de mijlocirea [i de
inspira]ia sa, pentru a g\si ha-
rul lui Dumnezeu `n propriile in-
imi, `n sufletele fra]ilor [i suror-
ilor noastre, ca [i `n cel mai mic
fir de praf din `ntreaga lume
creat\.
Fie ca acest congres s\ le a-
duc\ organizatorilor [i partici-
pan]ilor toate aceste binecuvân-
t\ri. {i, prin Preafericirea Voas-
tr\, iubite frate [i `mpreun\-slu-
jitor `n Domnul, le transmit tu-
turor rug\ciunile noastre cele
mai fierbin]i pentru discu]ii rod-
nice [i pentru concluzii edifica-
toare.
Iubitul Frate `ntru Hristos al
Preafericirii Voastre,
† Bartolomeu, Arhiepiscop al
Constantinopolului [i al Noii
Rome [i Patriarh Ecumenic

CM
YK

Mar]i, 3 noiembrie 2009
Sfântul Vasile cel Mare - teolog
[i liturg al Preasfintei Treimi
a Cuvântul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
rostit `n deschiderea Congresului Interna]ional de Teologie dedicat Sfântului Vasile cel Mare,
`n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei, Bucure[ti, duminic\, 1 noiembrie 2009 a
~nv\]\tura despre Sfânta
Treime a Sfântului Vasile cel
Mare [i a celorlal]i P\rin]i Capa-
docieni a fost consacrat\ la Si-
nodul al II-lea Ecumenic de la
Constantinopol `n anul 381, `n
Crezul Niceo-Constantinopolitan,
care a proclamat dumnezeirea
Duhului Sfânt, pornind de la for-
mula liturgic\ a Sfântului Vasile
cel Mare a homotimiei (a cinstirii
egale, de aceea[i cinstire). Sfin]ii
P\rin]i Capadocieni au sus]inut
foarte clar distinc]ia revelat\ `n-
tre Dumnezeu [i lume, `ntre teo-
logie [i cosmologie. Mesajul Sfân-
tului Vasile cel Mare [i al P\-
rin]ilor Capadocieni este acela c\
Dumnezeu Cel `ntreit `n Persoa-
ne este `n El ~nsu[i lumin\, via]\
[i iubire, independent de orice
rela]ie a lui Dumnezeu cu lumea.
Formula P\rin]ilor Capadocieni
mia ousía, tris hypostáseis (oo Fi-
in]\ `n trei Ipostasuri) accentu-
eaz\ consubstan]ialitatea ca
identitate a aceleia[i Fiin]e, pre-
zent\ `n mod deplin [i egal `n
toate Persoanele treimice, pre-
cum [i distinc]ia Persoanelor, `m-
potriva celor care confundau
ipostasurile. Cu alte cuvinte, P\-
rin]ii Capadocieni subliniaz\ de-
odat\ egalitatea, distinc]ia [i co-
muniunea sau unitatea Persoa-
nelor Sfintei Treimi.
Echilibrul `ntre cele dou\ as-
pecte ireductibile [i indisociabile
ale tainei Sfintei Treimi (o Fiin]\
`n trei Ipostasuri) se `ntemeiaz\
`n teologia r\s\ritean\ pe `nv\-
]\tura despre monarhia Tat\lui:
„~ntru m\rturisirea celor trei
Ipostasuri p\zim evlavioasa dog-
m\ a monarhiei“ (Despre Duhul
„Sfântul Vasile cel Mare r\mâne pân\ ast\zi una
dintre figurile centrale ale [tiin]ei patristice“
a Mesajul transmis de SS Kiril,
Patriarhul Moscovei [i al `ntregii Rusii a
Salut c\lduros comunitatea
[tiin]ific\ cre[tin\, adunat\ `n
capitala României ortodoxe la
un congres dedicat Sfântului
Vasile cel Mare [i celorlal]i
Sfin]i P\rin]i Capadocieni. Bi-
serica Ortodox\ Român\, care
are o leg\tur\ spiritual\ spe-
cial\ cu vechea Capadocie, pe-
cetluit\ `n titulatura Patriar-
hului României, manifest\ o
continuitate l\udabil\ `n lu-
crarea de p\strare a memoriei
[i studierii mo[tenirii `nv\]\-
torilor capadocieni. Congresul
din Bucure[ti are loc `n anul
declarat de c\tre Biserica Ro-
mân\ ca an al Sfântului Va-
sile cel Mare, `n leg\tur\ cu
`mplinirea a 1630 de ani de la
fericita sa mutare la Domnul.
~n zilele noastre, când con-
[tiin]a secular\ tinde s\ `m-
ping\ concep]ia cre[tin\ des-
pre lume `n afara vie]ii socie-
t\]ii, tocmai astfel de persona-
lit\]i remarcabile, cum este
Sfântul Vasile cel Mare, pot [i
trebuie s\ serveasc\ drept ori-
Sfânt, XVIII, 44-47, col. 148D-
153D). Tat\l este principiu sau
izvor al Fiin]ei. Expresia „monar-
hie“ `nseamn\ aici principiul
unic, `n sensul c\ principiul di-
versit\]ii ipostatice ca [i al uni-
t\]ii fiin]iale `n Treime este unul
personal, Tat\l (care `n mod liber
na[te pe Fiul [i purcede pe Duhul
Sfânt).
De la aceast\ teologie a Sfân-
tului Vasile cel Mare [i a celor-
lal]i P\rin]i Capadocieni am `n-
v\]at c\, atât `n Dumnezeu, cât
[i `n umanitate, persoana `n co-
muniune este `n acela[i timp
via]\, iubire [i lumin\ `n planul
ve[niciei. Modelul comuniunii in-
terpersonale din Sfânta Treime
entare pentru cei ce nu vor s\
rup\ leg\turile vii cu Tradi]ia
Bisericii. De[i ne afl\m sub
presiunea unei ideologii, `n e-
sen]\ atee, care este inoculat\
`n mod constant umanit\]ii
contemporane, noi compar\m
iar\[i [i iar\[i concep]ia noas-
tr\ cre[tin\ despre lume cu
concep]ia marilor `nv\]\tori ai
Bisericii [i afl\m `n aceasta un
izvor nesecat de `n]elepciune
duhovniceasc\.
Dintre P\rin]ii Capadocieni,
Sfântul Vasile cel Mare ocup\,
pe bun\ dreptate, primul loc. ~n
calitatea sa de conduc\tor al a-
cestei pleiade de `nv\]\tori
cre[tini, el era cel care `i direc-
]iona gândirea teologic\. ~n ca-
litatea sa de ierarh activ era un
bun ziditor al cet\]ii biserice[ti,
preg\tind triumful Ortodoxiei
la cel de-al II-lea Sinod Ecume-
nic. ~n calitatea sa de scriitor
fructuos [i predicator al epocii
`n care a tr\it, ne-a l\sat o mo[-
tenire pre]ioas\, care se r\s-
pânde[te asupra tuturor sfere-
CM
YK
este total str\in de orice cultur\
individualist\ sau colectivist\,
de orice personalism individual-
ist, afectiv, patetic [i protestatar,
specific filozofiilor [i ideologiilor.
Fiin]a uman\ creat\ dup\ chipul
lui Dumnezeu (Facere 1, 26-27)
se realizeaz\ complet `n rela]ia
cu Persoanele divine [i cu persoa-
nele umane, iar prin aceasta oa-
menii arat\ c\ sunt crea]i dup\
chipul Sfintei Treimi. Iar aceast\
rela]ie a omului cu Sfânta Trei-
me [i cu ceilal]i oameni `ncepe cu
Sfântul Botez [i se tr\ie[te plenar
`n Biserica Preasfintei Treimi.
Hristos, Unul din Sfânta Treime,
S-a f\cut om, pentru a-i face pe
oameni p\rta[i ai vie]ii [i fericirii
lor vie]ii biserice[ti. Enumer\m
aici teologia dogmatic\, exege-
za Sfintei Scripturi, ascetica,
pedagogia cre[tin\, rug\ciuni
[i texte canonice.
Sfântul Vasile cel Mare r\-
mâne pân\ ast\zi una dintre fi-
gurile centrale ale [tiin]ei pa-
tristice. Mo[tenirii sale `i sunt
dedicate multe studii de cerce-
tare [tiin]ific\ [i publica]ii. O
importan]\ major\ pentru teo-
logia ortodox\ o are [i aportul
[colii teologice române[ti la stu-
dierea acestei mo[teniri.
~mi exprim mul]umirea a-
tât Preafericirii Voastre, cât [i
conducerii Facult\]ii de Teolo-
gie din Bucure[ti pentru pre-
g\tirea [i desf\[urarea acestui
congres teologic reprezentativ.
M\ rog la Dumnezeu s\ bine-
cuvinteze lucr\rile acestei `n-
truniri, iar mijlocirea Sfân-
tului Ierarh Vasile cel Mare
`naintea Tronului Atot]iitoru-
lui s\ `ndrepte lucr\rile con-
gresului spre binele Sfintei
Ortodoxii.
CM
YK
ve[nice a Preasfintei Treimi. De
aceea, Biserica lui Hristos laud\
necontenit iubirea Preasfintei
Treimi, iar prin Sfintele Taine
pregust\ lumina, pacea [i bucu-
ria Preasfintei Treimi. Mai mult,
„Un model cuprinz\tor
[i mereu actual“
a Mesajul transmis de ministrul
Culturii, Cultelor [i Patrimoniului Na]ional,
Theodor Paleologu a
Suntem onora]i de a parti-
cipa `n calitate de coorganiza-
tori, `mpreun\ cu Patriarhia
Român\, ai Congresului Inter-
na]ional de Teologie dedicat
Sfântului Vasile cel Mare,, im-
portant eveniment interna]io-
nal care se desf\[oar\ `n con-
textul mai larg al Anului co-
memorativ-omagial al Sfân-
tului Vasile cel Mare, arhiepis-
copul Cezareei Capadociei, [i al
celorlal]i Sfin]i Capadocieni.
Totodat\ salut\m prezen]a la
acest important congres a unor
personalit\]i de seam\ ale gân-
dirii teologice contemporane.
Teologia [i slujirea Sfântu-
lui Vasile cel Mare reprezin-
t\ un model cuprinz\tor [i me-
reu actual `n ceea ce `nseam-
n\ asumarea concret\ a iden-
tit\]ii cre[tine m\rturisitoare.
Varietatea preocup\rilor Sf.
Vasile cel Mare `n domeniul
teologiei, al spiritualit\]ii, dar
[i al vie]ii practice demonstrea-
z\ faptul c\ nu a fost numai un
teolog des\vâr[it `n cuno[tin]e
[i un dârz ap\r\tor al ortodo-
xiei credin]ei, ci [i un bun orga-
nizator al institu]iilor fi-
lantropice cre[tine. De altfel, el
este numit [i „teologul filan-
tropiei“, pentru c\ a fost cel ce
a pus bazele unui `ntreg sistem
de `ngrijire medico-social\, cu-
noscut `n istorie sub numele de
Vasiliada.
Slujirea pastoral\, teologic\
[i misionar-caritabil\ `[i avea
suport puternic `n via]a sa as-
9
iubirea sau filantropia mântui-
toare a Preasfintei Treimi a in-
spirat filantropia social\ a Bise-
ricii, pe care, pentru prima dat\,
a ar\tat-o, `n form\ organizat\,
Sfântul Vasile cel Mare, `n insti-
tu]ia sa numit\ Vasiliada.
Via]a [i opera Sfântului Vasile
cel Mare ne arat\ c\ cine a v\zut
cu adev\rat Biserica-Trupul Lui
Hristos a v\zut Sfânta Treime
prezent\ `n ea. Este o vedere des-
coperit\ tuturor celor boteza]i `n
numele Sfintei Treimi, ca unii ca-
re au dobândit nu numai unirea
cu Sfânta Treime, ci [i unitatea
(comuniunea) care se `n]elege `n
Sfânta Treime (P\rintele Dumi-
tru St\niloae, Comentariu la
Ambigua, trad. rom., pg. 253).
Felicit\m pe to]i organizatorii
Congresului Interna]ional dedi-
cat Sfântului Vasile cel Mare,
care are loc `n aceste zile (1-4
noiembrie 2009) la Bucure[ti, [i
ne rug\m Preasfintei Treimi ca
s\ binecuvinteze pe to]i partici-
pan]ii la lucr\rile lui.
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
cetic\, [tiind c\ a fost cel care a
consolidat monahismul ceno-
bial. Teologia Sfântului Vasile
cel Mare nu este una steril\,
abstract\ [i general\, ci o m\r-
turisire vie a Adev\rului `ntru-
pat `n via]a Bisericii care `m-
p\rt\[e[te convingeri existen-
]iale.
Plecând de la personalitatea
complex\ a arhiepiscopului Ce-
zareei Capadociei, la acest con-
gres vor fi reliefate aspecte ale
gândirii teologice [i sociale ale
Sfântului Vasile cel Mare, care
pot fi valorificate `n contextul
actual al crizei valorilor [i al
seculariz\rii vie]ii publice, in-
fluen]at\ de o mentalitate ba-
zat\ pe laxism, tendin]e e-
chivoce [i confuzii. Asumarea
dimensiunii m\rturisitoare a
teologiei Sfântului Vasile cel
Mare este o [ans\ de `nt\rire a
convingerilor tr\ite pe calea
credin]ei Bisericii. Exigen]ele
m\rturisirii presupun t\rie de
caracter, consecven]\, lucidi-
tate [i for]a de exprimare a cu-
vântului Adev\rului, virtu]i
care pot fi actualizate plecând
de la teologia [i slujirea mare-
lui sfânt capadocian.
Dorim succes Congresului
Interna]ional [i ne exprim\m
`ntreaga deschidere a Ministe-
rului Culturii, Cultelor [i Patri-
moniului Na]ional pentru con-
tinuarea cooper\rii la aceste
importante evenimente din via-
]a Bisericii Ortodoxe Române.
10 Opinii Mar]i, 3 noiembrie 2009

PREZENTARE DE CARTE

„Misiune pentru mântuire. Lucrarea Bisericii `n societate“

~n rândul recentelor apari]ii
la Editura BASILICA a Patri-
arhiei Române se num\r\ [i vo-
lumul „Misiune pentru mântui-
re - Lucrarea Bisericii `n socie-
tate“ a Preafericitului P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii Or-
todoxe Române.
~ntr-o lume `n care toate as-
pectele sociale sunt afectate de
secularizare, `ntr-o lume `n ca-
re se `ncearc\ diminuarea rolu-
lui lui Dumnezeu `n crea]ie [i al
Bisericii `n via]a cotidian\, `n-
tr-o lume `n care compromisul
cu duhul lumesc este din ce `n
ce mai prezent, ~ntâist\t\torul
Bisericii noastre ne ofer\ un
medalion ce reune[te documen-
te oficiale, cuvânt\ri, mesaje,
interviuri, scrisori de condole-
an]e [i interven]ii punctuale ale
Preafericirii Sale, ce se `nscriu
`n contribu]iile aduse ca r\s-
puns la problemele pastoral-ad-
ministrative [i social-misionare
din via]a societ\]ii române[ti.
~n sensul strict al cuvântu-
lui, volumul de fa]\ nu este o
carte de autor, nu este o carte
destinat\ mediului academic,
nu este nici o monografie pur
istoric\, dar este un buchet ce
strânge `n m\nunchi efortul cu
timp [i f\r\ timp al Arhip\sto-
rului dornic s\-[i p\zeasc\ [i
s\-[i ocârmuiasc\ a[a cum se
cuvine turma `ncredin]at\, este
o candel\ a bucuriei efortului
ce rode[te, este o f\clie ce aduce
raze de lumin\ din istoria [i
via]a Bisericii. Izvorâte din duh
p\rintesc [i grij\ patriarhal\
pentru nealterarea adev\rului
credin]ei ortodoxe str\mo[e[ti,
aceste raze rodesc `n sufletele
p\stori]ilor grija [i multa luare-
aminte pentru o iradiere mai
puternic\ a vie]ii spirituale `n
societate. Cunoscând c\ pentru
aceasta este nevoie de o re`nno-
ire a vie]ii comunitare din ca-
drul parohiilor, atât la sate dar
mai ales la ora[e, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel ofer\
prin acest buchet de texte cle-
rului [i credincio[ilor cele mai
importante acte solemne [i cu-
vinte misionare rostite `n peri-
oada 30 iulie 2007, când vredni-
cul de pomenire Teoctist patri-
arhul a trecut la cele ve[nice,
pân\ la sfâr[itul lunii decem-
brie 2008, lucrarea de fa]\ ur-
mând a fi continuat\ prin pu-
blicarea unui alt volum, care va
cuprinde textele elaborate `n
anul 2009.
Structurat `n XIII p\r]i dis-
tincte [i o anex\, volumul se des-
chide cu mesajul rostit de cel de
al [aselea Patriarh al României,
cu prilejul alegerii sale `n dem-
nitatea de ~ntâist\t\tor al Bise-
ricii Ortodoxe Române, `n Aula
Palatului Patriarhiei, `n ziua de
12 septembrie 2007, `n care s-a
subliniat c\ „o teologie adev\ra-
t\ este o con[tiin]\ misionar\ a
Bisericii. Avem nevoie, a[adar,
de toate institu]iile biserice[ti
care exist\ [i care au nevoie [i
ele de sprijinul Sfântului Sinod,
iar Sfântul Sinod are nevoie de
sprijinul tuturor“.
Dup\ cuvintele oficiale ale
Preafericitului P\rinte Patri-
arh Daniel, rostite cu prilejul
alegerii sale `n demnitatea de
~ntâist\t\tor al Bisericii, ur-
meaz\ Gramatele Mitropolita-
ne [i Patriarhale cu ocazia `n-
troniz\rii unor ierarhi români
`n diferite demnit\]i, precum [i
cuvânt\rile [i mesajele rostite
cu aceste prilejuri.
Aici sunt cuprinse [i Tomosu-
rile de canonizare pe care Sfân-
tul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române le-a `ntocmit [i apro-
bat `n toat\ aceast\ perioad\,
ar\tând prin aceasta c\ se cuvi-
ne s\ aducem cinstire [i pome-
nire celor ce s-au `nvrednicit s\
primeasc\ din mâna Domnului
cununa vie]ii. „Cuviincios [i
drept lucru este a cinsti pome-
nirea celor ce s-au s\vâr[it `n-
tru sfin]enie, care au câ[tigat
de la Dumnezeu `ndr\znire da-
torit\ vie]ii lor pline de evlavie
[i de fapte bune. Pe ace[tia, Ta-
t\l Cel din ceruri i-a p\truns cu
lumina harului Duhului Sfânt
[i prin Fiul S\u, s-au f\cut «pri-
etenii Lui» (Ioan 15, 14). Biseri-
ca cinste[te pe sfin]i cu laude [i
cu cânt\ri, `mpreun\ cu Proo-
rocul de Dumnezeu insuflat Da-
vid, care zice: «Eu am cinstit
foarte pe prietenii T\i, Dumne-
zeule, [i foarte s-a `nt\rit st\-
pânirea lor» (Psalmul 138, 17),
pentru c\ ace[tia au `mplinit
voia lui Dumnezeu“, se arat\ `n
Tomosul Sinodal al Bisericii
Ortodoxe Autocefale Române
pentru canonizarea Sfin]ilor
Cuvio[i Nem]eni. Lucrarea de
fa]\ cuprinde, spre folosul cre-
dincio[ilor din ]ar\ dar [i din
diaspora româneasc\, [i hrisoa-
vele de sfin]ire [i de resfin]ire a
l\ca[urilor de cult din Arhiepis-
copia Bucure[tilor, interviurile
acordate de P\rintele Patriarh
Daniel postului de Radio Româ-
nia Actualit\]i [i postului na]i-
onal de televiziune (TVR 1), cu- cit activitatea ~ntâist\t\torului pentru respectarea Tradi]iei
vintele [i mesajele punctuale Bisericii noastre. ortodoxe, dar [i prin viziune [i
adresate la simpozioane, coloc- A[ezate cu o atent\ pedago- modernitate, ~ntâist\t\torul
vii, conferin]e [i cu alte diverse gie catehetic\ [i pastoral\, tex- Bisericii noastre oferind, prin-
ocazii. tele din acest volum redau cle- tr-o v\dit\ grij\ pastoral\, in-
~n finalul volumului, la capi- ricilor [i credincio[ilor o imagi- tui]ie misionar\, competen]\
tolul anexe, a[a dup\ cum a- ne panoramic\ [i o oglind\ a lingvistic\, academic\ [i obiec-
fl\m din prefa]\, „au fost inclu- activit\]ii biserice[ti din aceas- tivitate [tiin]ific\, [i un prilej
se documente care, de[i nu au t\ perioad\ [i, de[i sunt foarte de reflec]ie asupra vie]ii biseri-
fost scrise sau rostite direct de diferite ca stil, prin con]inut [i ce[ti [i lucr\rii misionar-evan-
c\tre Preafericirea Sa, se refe- form\ dovedesc faptul c\ s-au ghelice a Bisericii `n lume.
r\ la aspecte ce privesc nemijlo- n\scut `ndeosebi prin grija (Ciprian BÂRA)

IDEEA CRE{TIN|

Cred, Doamne, ajut\ necredin]ei mele! prit [i a optat pentru un uma-

de Monica PATRICHE
Tân\rul Eugen Ionescu s-a
impus, odat\ cu volumul Nu, pu-
blicat `n limba român\, ca un cri-
tic negativist. Nu admitea nimic
din cultura român\ [i manifesta
scepticism `n privin]a viitorului
ei. Revolta lui a fost interpretat\
ca o „revolt\ a disper\rii, o tea-
m\ de existen]\ care, curios, nu
paralizeaz\ for]ele spiritului,
nu-l `mpiedic\ s\ scrie, s\ conti-
nue s\ scrie. Am putea crede c\,
dimpotriv\, frica este productiv\,
sentimental neantului gr\be[te
ritmurile scriiturii“ (Eugen Simi-
on, Tân\rul Eugen Ionescu).
Criticul Eugen Simion remar-
ca faptul c\ omul revoltat este un
spirit religios [i c\ nega]ia devas-
tatoare a literaturii admite un
sentiment acut de nesiguran]\ a
fiin]ei, al vidului existen]ial, al
mor]ii. Demersul critic al lui
Eugen Ionescu este de a demola
toate ipostazele moralei [i ale
credin]ei, dar luarea `n r\sp\r,
arogan]a tinereasc\ se opre[te `n
fa]a mor]ii. Moartea neag\ toate
nega]iile, [i din inima tân\rului
care se simte vulnerabil ]â[nesc
`ntreb\ri f\r\ r\spuns: „Dar atunci
de ce m\ sperii atâta, Doamne, de
ce m\ sperii de moarte `n toate
zilele, `n toate nop]ile, `n toate
col]urile? De ce `mi tremur\ oa-
sele [i din]ii, [i carnea? De ce fug
ca un tembel, ca un tembel? De
ce `nghe], cu râs, plâns, cu su-
ghi], `n fa]a acestei orori de dea-
supra râsului, de deasupra plân-
sului, de deasupra sughi]ului?
Eu sunt moartea. Via]a este un
provizorat. Moartea m\ definiti-
veaz\. Moartea sunt eu. De ce
mi-e fric\ de mine, de ceea ce m\
esen]ializeaz\?“ (Nu).
Cerând ajutor de la Dumnezeu
pentru necredin]a lui, tân\rul es-
eist `ncepe s\ se roage: „O, Doam-
ne Dumnezeule! Partea mea de
Paradis! Dar partea mea de Pa-
radis! Iremediabil am pierdut par-
tea mea de Paradis? Doamne
Dumnezeule, nu a[ vrea s\ fiu me-
lodramatic [i nu a[ vrea s\ crezi c\
vreau s\ realizez, prin opozi]ia
contrariilor, un efect de stil ro-
mantic (gen Venere [i Madon\).
Dar te iubesc de undeva, cândva.
Amintirile c\ror lumini m\ tor-
tureaz\? M\ tortureaz\! Nu vezi
cum m\ t\v\lesc? Cum `ntind
mâinile `n ne[tire? Cum merg pe
drumuri `nfundate, pe drumuri
tot `ntoarse? Cum nu am t\ria s\
merg pe nici un drum?“ (Nu).
Unul dintre ultimele articole
ale scriitorului se nume[te Doam-
ne, f\ s\ cred `n tine.
Care a fost intinerarul spiritu-
al al unui scriitor care a expri-
mat, nu doar `n jurnale, dar [i `n
teatru, explicit, condi]ia c\derii
omului, care duce, `n lipsa senti-
mentului prezen]ei lui Dumne-
zeu [i al grijii fa]\ de om, la tea-
m\? Regele moare, o pies\ `n ca-
re problema mor]ii este pus\ a-
cut, dureros, cred c\ ar putea fi
rescris\ `n stilul operelor clasice,
`n care iubirea `nvinge moartea.
Omul care iube[te [i care desco-
per\ ve[nicia dragostei nu se te-
me de nimic. Martirii `[i a[teptau
moartea ca o `mplinire, ca pe o
poart\ de acces `ntr-o `mp\r\]ie
`n care sufletele `[i afl\ fericirea.
Ciudat lucru c\ tocmai iubirea
lipse[te [i c\ sufletele chinuite din
piesele lui Eugen Ionescu nu afl\,
pân\ la urm\, ie[irea din infernul
absurdului, al lipsei comunic\rii.
Scriitorul se afl\, la sfâr[itul vie]ii,
pe treapta necredinciosului din
Biblie care ~i cere Domnului s\
ajute necredin]ei lui.
Sunt critici care `l v\d pe Eu-
gen Ionescu „homo religious“ (Ma-
tei C\linescu, Marie-France Iones-
co). ~ndoiala ar ascunde credin]a.
Marie-France Ionesco spune c\ pe
tat\l s\u nu l-a p\r\sit niciodat\
setea [i foamea de credin]\. Lite-
ratura era, pentru scriitorul de
origine român\, un mod de a g\si
„acea frumuse]e intact\, `n noroi“,
de a cânta „acea lumin\ adev\ra-
t\ de dincolo de tenebre“. Paradi-
sul copil\riei ar ascunde aceast\
lumin\. F\r\ har lumea este pa-
lid\, searb\d\: „numai harul poa-
te da sentimentul sau certitudinea
c\ lumea este adev\rat\, substan-
]ial\“, recunoa[te Eugen Ionescu
`n Sub semnul `ntreb\rii.
Omul este, `n afara lui Dumne-
zeu, un adânc mut: „M\ `ntreb pe
mine `nsumi de ce mi-e team\ de
mine; m\ `ntreb cu dragoste, cu
durere, deasupra propriilor mele
adâncuri mute; dar am pierdut
cheia tuturor por]ilor mele“ (Nu).
Totu[i, destinul lui Eugen Io-
nescu este legat de Ortodoxie: a
avut `n tinere]e un duhovnic la
Schitul Darvari; ca bursier `n
Fran]a, s-a ata[at de grupul Es-
nism cre[tin `n sensul lui Mouni-
er [i Gabriel Marcel. ~n polemica
dintre Catolicism [i Ortodoxie,
Eugen Ionescu s-a ar\tat a spriji-
ni Ortodoxia, `n care a descoperit
nota de tain\ [i puritate p\stra-
t\: „Dând mereu Cezarului ce-i al
Cezarului, scrie `n Antidots
(1977), acceptând, mereu, Istoria,
Biserica Ortodox\ a r\mas `n
afara Istoriei. N-a declarat nicio-
dat\ r\zboi Istoriei, nu s-a ames-
tecat cu Istoria, a coexistat. {i a
f\cut `ntotdeauna compromisuri
cu epoca, niciodat\ cu cerul. Bise-
rica Ortodox\ a p\strat ceva in-
solit, tainic, pur, imuabil“.
{i totu[i, lumea pe care o pre-
zint\ c\zut\, tragic\, nu are nici
o [ans\ de salvare. Eugen Iones-
cu nu merge `n credin]a lui pân\
la cap\t. Nu opune nici o speran-
]\ realit\]ii c\derii: „Dumnezeu -
scrie el lui Tudor Vianu `n 1944 -
ar trebui psihanalizat: lumea es-
te ‹‹un acte manqué›› al lui Dum-
nezeu […]. Ne pr\bu[im cu o vi-
tez\ `n progresie geometric\ [i
totu[i ultima secund\ e lung\,
lung\, nu se mai sfâr[e[te. Am
senza]ia golului. A ireparabilu-
lui. De când ‹‹am c\zut din rai››
nu facem decât s\ c\dem“.
* MONICA PATRICHE ESTE DOCTORAND, FACULTATEA DE
MATEMATIC|, UNIVERSITATEA BUCURE{TI

CM
YK
 Mar]i, 3 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
CRE{TINISMULUI
„Nici nu `mi place s\ m\ gândesc (MCCCLVIII)

c\ Dumnezeu e pedepsitor“
Cum trebuie s\ ne poc\im?
Drag\, poc\in]a este `n esen]\ p\r\sirea p\-
catului; celelalte sunt auxiliare când e vorba de
poc\in]\. Sfântul Ioan Sc\rarul vorbe[te `ntr-un
capitol `n „Scar\“ despre plânsul cel fericit, adi-
c\ plânsul care nimice[te r\utatea, nu plânsul
care nimice[te râsul, de pild\. Eu sunt de p\rere
c\ Dumnezeu, când ne cheam\ la poc\in]\, nu
ne a[teapt\ ca pe ni[te tânguitori, ci ne a[teapt\
ca pe ni[te oameni care au trecut de `ntristare
p\r\sind p\catul, iar poc\in]a e `ntotdeauna,
adic\ de când mi-am dat seama de treaba aceas-
ta, un mijloc de `ndep\rtare de p\cate, care se
realizeaz\ `n prezent cu fa]a spre viitor, nu cu
fa]a spre trecut. Adic\ nu cu p\rerea de r\u c\
am f\cut un lucru pe care nu-l mai pot face, ci cu
gândul c\ Dumnezeu ne prime[te, ne a[teapt\,
ne iube[te, ne iart\, c\ e reprezentat `n Pilda fi-
ului risipitor ca tat\ primitor, care nu i-a dat un
canon fiului ce s-a `ntors când a zis: „Tat\, am
gre[it la cer [i `naintea ta“. P\rintele iubitor nu
a zis: „Spune de 100.000 de ori a[a, c\ apoi te
iert [i te primesc“, ci l-a primit [i f\r\ asta, nici
nu l-a l\sat s\ spun\ cât a avut el de gând s\
BIBLIA - VERSET CU VERSET
spun\. Nu a ajuns s\ spun\ „prime[te-m\ ca pe
unul din arga]ii t\i“ pentru c\ tat\l l-a primit ca
pe fiul s\u. Tat\l s\u l-a primit dintr-odat\ ca
pe fiul s\u care a plecat din casa lui, a alergat
`naintea lui…
Inima de tat\ l-a primit dintr-odat\ unde `l
avea, pentru c\ atunci când fiul când a plecat
din cas\, atunci el de fapt nu a plecat din inima
tat\lui, a plecat numai din casa lui. {i a [tiut c\
are un tat\ cu inim\ de tat\ [i de aceea a zis
„m\ voi `ntoarce la tat\l meu“ pentru c\ a [tiut
c\ din inima tat\lui s\u nu a plecat.
Dac\ Dumnezeu ne-a spus pilda aceasta prin
Domnul Hristos nu ne-a spus-o informativ, ci
ne-a spus-o cu gândul de a avea `ncredere `n Ta-
t\l care ne prime[te, c\ci Dumnezeu e un tat\, ~nfiin]area [colilor
nu-i o parodie de tat\, ci Tat\ adev\rat, chiar
mai tat\ dec=t tat\l p\mântesc. Eu am ni[te teologice din }ara
concep]ii `n privin]a asta, nu m\ g\ndesc c\ Rom=neasc\ (X)
Dumnezeu gata… st\ cu pedeapsa asupra noas-
tr\. Nici nu `mi place s\ m\ gândesc c\ Dum- ~n anul 1893 au survenit noi
nezeu e pedepsitor. Parc\ nu-mi vine s\ cred a[a schimb\ri `n via]a seminariilor
ceva. (Convorbiri duhovnice[ti cu p\rintele teologice, prin Legea clerului
Teofil P\r\ian) mirean [i a seminariilor. Aceas-
t\ Lege a reorganizat radical
`nv\]\mântul seminarial, ridi-
când cursurile la opt ani de stu-
dii. Se prevedeau dou\ tipuri de
seminarii: inferioare, cu trei cla-

Dorin]a [i ner\bdarea de a avea un mo[tenitor se, la Curtea de Arge[ [i Râm-

Facerea 16, 3: „A luat deci Sarai,
femeia lui Avram, pe Agar
egipteanca, slujnica sa, la zece ani
dup\ venirea lui Avram `n p\m=ntul
Canaan, [i a dat-o de femeie lui
Avram, b\rbatul s\u.“
Versetul de mai sus repet\ hot\r=rea
prezentat\ `n versetul precedent, hot\r=re
care nou\ ast\zi ni s-ar putea p\rea stra-
nie, de a o substitui pe Sara cu Agar ca fe-
meie pentru Avraam pentru a putea dob=n-
di mo[tenitori. Pentru a explica situa]ia cre-
at\, Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur subliniaz\ c\
hot\r=rea a fost luat\ de Sara - dup\ cum
MICUL CATEHISM
nic, [i superioare, cu cinci ani
(`n total opt clase) la Bucure[ti;
aminteam, `n conformitate cu legile p\m=n- Seminarul „Nifon“ era asimilat
te[ti mesopotamiene din acele vremuri - [i celor cu opt clase. Absolven]ii
c\ nu Avraam se g=ndise la aceast\ solu]ie. seminarului inferior erau pri-
„Avram nu s-ar fi gândit mai `nainte la asta mi]i `n clasa a IV-a a seminari-
(…); dar acum a primit `ndemnul Sarei [i a ilor superioare pe baza unui e-
ascultat-o `ndat\. Cu aceasta, Avram a ar\- xamen de admitere sau se pu-
teau `nscrie la alte [coli secun-
tat c\ nu mânat de patim\ a primit s\ tr\-
iasc\ cu slujnica Sarei, ci ca s\ aib\ mo[te- dare. Legea permitea numai hi-
nitor“, spune Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur. rotonia absolven]ilor de seminar
cu opt clase, iar absolven]ii de
Fragmentul biblic de mai sus ne prezint\
patru clase, nehirotoni]i la data
un detaliu privitor la anii pribegiei patri- apari]iei Legii, puteau cere pa-
arhului. Astfel, se `mplineau 10 ani de la rohii `n Dobrogea sau posturi de
„venirea lui Avram `n p\m=ntul Canaan“, cânt\re]i. ~n anul 1901, semina-
detaliu inserat probabil pentru a explica riile inferioare au fost desfiin]a-
ner\bdarea cauzat\ de amânarea sosirii te, elevii de la Râmnic [i Arge[
unui mo[tenitor. (Lucian APOPEI) fiind trecu]i la Seminarul „Cen-
tral“. Cursurile s-au redus din
nou la [apte clase. Peste câ]iva
ani, lucrurile s-au schimbat,
când s-au redeschis vechile se-

Ce `n]elegem prin crucea suferin]elor? minarii, având cursul complet

Din simbol al pedepsei [i al ru-
[inii, Crucea a devenit altar de
jertf\ [i „puterea lui Dumnezeu“,
ISTORII CU T+LC
~mpreun\-p\timirea
sufletului [i a trupului
O pild\ spune c\ un om bogat a
plecat pentru timp mai `ndelungat
de acas\, `ncredin]ând suprave-
gherea livezii sale la doi servitori,
unul [chiop [i unul orb, gândindu-
prin opera r\scump\r\toare a
M=ntuitorului. Ea a fost cinstit\
chiar de la `nceputurile Cre[tinis-
se c\ ace[tia nu vor fura. Dar orbul
a luat pe [chiop `n spinare [i astfel,
conducându-se unul pe altul, au
furat cele mai frumoase fructe din
livad\. Când s-a `ntors st\pânul [i
a v\zut paguba, ei au `ncercat s\
se scuze, dar st\pânul le-a cu-
noscu [iretlicul [i le-a zis:
mului, iar dup\ descoperirea lem-
nului original pe care a fost r\stig-
nit Domnul Hristos, cinstirea cru-
cii a fost inclus\ `n cultul liturgic
al Bisericii. Crucea nu a fost vreo-
dat\ adorat\ `n ea `ns\[i, ca „idol“
sau ca „Dumnezeu“, a[a cum acuz\
unii cre[tini care s-au `ndep\rtat
de Biseric\ [i de `nv\]\tura cre[ti-
n\ autentic\, propov\duit\ de
sfin]ii apostoli. Nimeni din cei care
o cinstesc nu o nume[te [i nu o
consider\ Dumnezeu, ci o pre]uiesc
[i pentru faptul c\ M=ntuitorul a
respectat [i purtat crucea la pro-
priu, cea material\, [i la figurat,
cea a suferin]elor fizice [i morale,
de la na[tere [i p=n\ la r\stignire.
La scurt timp dup\ discu]ia a-
vut\ cu Nicodim, despre mo[te-
nirea `mp\r\]iei lui Dumnezeu,
Domnul a recomandat celor care-L
ascultau s\ `[i poarte fiecare cru-
cea: „Oricine vrea s\ vin\ dup\
Mine s\ se lepede de sine, s\-[i ia
- ~mpreun\ a]i p\c\tuit, `m-
preun\ s\ fi]i pedepsi]i.
A[a este trupul [i cu sufletul.
Cel dintâi este orb, f\r\ lumina
min]ii, cel din urm\ este incapa-
bil s\ fac\ ceva f\r\ membrele
trupului. Dar `mpreun\ p\c\tu-
iesc [i `mpreun\ primesc pe-
deapsa. (Grigorie Com[a, O mie
de pilde )
crucea [i s\-Mi urmeze Mie“, c\ci
„cel ce nu-[i poart\ crucea [i nu vi-
ne dup\ Mine nu poate s\ fie uce-
nicul Meu“. A fost pentru prima
dat\ c=nd Domnul a rostit cuv=n-
tul „cruce“ [i nu s-a referit la cru-
cea material\, ci la asumarea cru-
cii suferin]elor fizice [i morale, a
renun]\rilor [i a sacrificiilor.
Suferin]a care ne m=ntuie este
cea primit\ pentru m\rturisirea
lui Hristos, a adev\rului [i a drep-
tei credin]e. Nu orice suferin]\ este
m=ntuitoare. Suferin]ele `ndurate
pentru abaterile noastre nu ne
sunt la fel de folositoare, adev\r
subliniat [i de Sf. Ap. Petru: „Ni-
meni dintre voi s\ nu sufere ca uci-
ga[, sau ca fur sau f\c\tor de rele
sau ca r=vnitor la lucruri str\ine“.
A ne purta crucea presupune a
urma [i a imita pe Hristos, `ntre-
b=ndu-ne `n fiecare `mprejurare a
vie]ii ce ar face M=ntuitorul dac\
ar fi `n locul nostru. Astfel, desco-
perim ceea ce ar fi potrivit s\ fa-
cem pentru a fi pl\cu]i Domnului.
(pr. Gheorghe MIH|IL|)
TEZAUR PATRISTIC
„{i, `n]elegând prin har cele
ale puterilor de sus, `[i d\ seama
c\ lumea `ntreag\ nu pre]uie[te
cât un drept. Ia seama, zice Gur\
de Aur, c\ dreptul este mai mare
decât atâtea neamuri [i graiuri.
de [apte clase: Seminarul „Sfân-
tul Andrei“ la Gala]i [i Semina-
rul „Sfântul Nicolae“ din Râm-
nic (ini]ial la M\n\stirea Bistri-
]a) `n 1908, seminarul din Bu-
z\u `n 1914, iar dup\ Primul
R\zboi Mondial, [i cel din
Arge[. ~n aceast\ perioad\, ca-
tedrele seminariilor au fost ocu-
pate de mul]i profesori de pres-
tigiu: Constantin Erbiceanu,
Dragomir Demetrescu,
Constantin Chiricescu, Dimitrie
Boroianu, mai târziu profesori
la Facultatea de Teologie din
Bucure[ti, George Aram\, Ioan
Gotcu, Petru R\[canu, George
Murnu, arhimandri]ii Ghenadie
Popescu [i Teoctist Scriban,
care au fost un timp [i directori,
dr. Nicolae Nitzulescu, dr.
Barbu Constantinescu, mai
târziu profesori la Facultatea de
Teologie, dr. Gheorghe Zottu, un
teolog grec, arhimandri]ii [i
apoi arhiereii Ghenadie
En\ceanu [i Silvestru
B\l\nescu, care au predat pân\
`n 1886, când au fost ale[i epis-
copi de Râmnic [i respectiv de
Hu[i. (pr. Cezar }|BÂRN|)
Iar `ngerul e, desigur, mai mare
ca omul credincios. {i ajunge ve-
derea unui singur `nger spre toa-
t\ `nfrico[area“. (Petru Damas-
chinul, ~nv\]\turi duhovnice[ti,
`n Fil. rom., vol. V, p. 106)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Premier\ absolut\
cu „Rinocerii“,
de Ionesco, la Ia[i
La 100 de ani de la na[terea scriitorului
român Eugen Ionescu (Eugène Ionesco),
Centrul Cultural Francez din Ia[i (CCF)
prezint\ `n premier\ absolut\ spectacolul
„Rinocerii“, o produc]ie Théâtre de la
Fronde, `n regia [i interpretarea lui Jean
Marie Sirgue. Spectacolul a fost creat pe 5
iulie 1996 `n cadrul Festivalului de la
Almada, Portugalia, dup\ o nuvel\ a lui
Eugène Ionesco, publicat\ `n 1957.
Regizorul Jean-Marie Sirgue a ales s\
monteze `n `ntregime nuvela „Rinocerii“ [i
s\-i adauge ultima scen\ a celebrei piese
de teatru omonime (creat\ `n 1959). Spec-
tacolul are un singur personaj, Béranger,
care poveste[te cum colegii [i prietenii s\i
s-au transformat progresiv `n rinoceri.
Piesa este o metafor\ a instaur\rii totali-
tarismului `n zorii celui de-al Doilea
R\zboi Mondial [i abordeaz\ teme ale ac-
cept\rii [i rezisten]ei, conform CCF. Piesa
se joac\ ast\zi, de la ora 19:00, la Sala
„Studio“ a Universit\]ii de Arte „George
Enescu“, iar intrarea este liber\.
Imagini din
„Epoca de Aur“ la ICR
Miercuri, 11 noiembrie, la Institutul
Cultural Român (ICR) va avea loc, `n
prezen]a autorului, vernisajul expozi]iei
„Flashback: Cli[ee voalate din Epoca de
Aur [i anii tranzi]iei“, semnat\ de fo-
tograful Florin Andreescu. Expozi]ia re-
memoreaz\, dup\ 20 de ani de la c\derea
Cortinei de Fier, un timp r\scolitor pen-
tru români: perioada 1975-1995. ~n seara
vernisajului va fi lansat [i albumul
„Flashback: Cli[ee voalate din Epoca de
Aur [i anii tranzi]iei“, care cuprinde 144
de fotografii realizate `n România, `n pe-
rioada 1975-1995. „Dincolo de ororile vre-
murilor, atunci au fost copil\ria, ado-
lescen]a [i tinere]ea mea. Uitându-m\
peste aceste fotografii, `ncerc s\ reg\sesc
p\r]ile bune [i p\r]ile rele. Dar ra]iunea
este tulburat\ de savoarea «umbrelor» fi-
xate pe hârtie“, a spus autorul. Expozi]ia
va fi deschis\ pân\ pe 30 noiembrie.
Scriitorul
Lucian Dan Teodorovici,
tradus `n SUA
Romanul „Circul nostru v\ prezint\:“, de
Lucian Dan Teodorovici, a ap\rut `n lim-
ba englez\ la editura american\ Dalkey
Archive, `n traducerea lui Alistair Ian
Blyth, cu titlul „Our Circus Presents...“,
conform Mediafax. Traducerea a ap\rut
cu sprijinul Institutului Cultural Român,
prin Translation and Publication Support
Program (TPS). Autori precum Antonio
Lobo Antunes, Michel Butor, Camilo José
Cela, Louis-Ferdinand Celine, Gustave
Flaubert, Max Frisch, Carlos Fuentes,
Witold Gombrowicz, Aldous Huxley,
Danilo Kis, George Konrad, Raymond
Queneau, Rainer Maria Rilke, Nathalie
Sarraute, Andrzej Stasiuk, Gertrude
Stein [i Dumitru }epeneag se afl\ `n
portofoliul editurii americane. „Circul
nostru v\ prezint\:“ este prima carte a
lui Lucian Dan Teodorovici ap\rut\ la
Editura Polirom. a
Pelerinaj `n }ara Sf=nt\
08-15 nov. 2009
Ziua I: ~ntâlnire pe Aeroportul „Henri
Coand\“ - Otopeni, la ora 15:40. Decolare
(RO153) - sosire pe Aeroportul Ben Gurion.
Deplasare spre Ierihon. Cazare la A[ez\mân-
tul românesc de la Ierihon.
Ziua a II-aa: Mic dejun. Muntele M\slinilor,
unde vom vizita: Bise ericca ~n\ll]\rii; M\n\sti-
reea Pateer Nosteer („Tat\l nostru“), M\n\stireea
Domnius Fllevit (Domnul a plâns), Gr\dina
Gheetsimani [i Biseericca Na]iunillor; Mormântull
Maiccii Domnullui [i Grota Tr\d\rii. Deplasare
la Ein Karem, unde se viziteaz\ Bise ericca „N
teereea Sff=ntullui Ioan Boteez\torull“ [i Izvorull
Sffinteei Feecioaree. Cazare [i cin\ Ierihon
Ziua a III-aa: Mic dejun. Intr\m `n Cetatea
Ierusalimului pe poarta Sfântul {tefan [i vizi-
t\m casa `n care a locuit Sf=nta Fecioar\ Ma-
ria `n Cetatea Antonia. Parcurgem Via Dolloro-
sa (Calea Crucii), cu cele 14 opriri ale lui Iisus,
ajungând la Bise ericca Sffinteei ~nvieeri (cu Gollgo-
CM
YK
Mar]i, 3 noiembrie 2009
Cinematografia rom=n\ r\m=ne f\r\ fonduri
`n pofida premiilor interna]ionale
Fondul cinematografic, admi- loare total\ de 44 de milioane de Acesta a vorbit despre un „context
nistrat de Centrul Na]ional al Cine- lei, crescând cu patru milioane de favorabil“ `n cinematografia româ-
matografiei (CNC), ar putea fi re-
dus cu 40% `n 2010, din cauza anu-
lei fa]\ de 2007, `n condi]iile `n care
nu au existat sume alocate de la bu-
neasc\, `n condi]iile `n care „noul
val“ al filmului românesc continu\
l\rii contribu]iei provenite din jocu- getul de stat. [i chiar se amplific\, dar [i de „con-
rile de noroc, dar [i a reducerii con- Cu prilejul Zilelor franco-româ- textul defavorabil“ al reducerii
tribu]iilor din publicitatea TV, a ne ale cinematografiei [i audiovi- bazei de finan]are a CNC. „Fac un
spus directorul CNC, Eugen {erb\- zualului, ambasadorul Fran]ei, apel c\tre parlamentari, pe care ar
nescu, conform Mediafax. Fondul Henri Paul, crede c\ „este nevoie, trebui s\ `i `ntreb\m unde se duc
cinematografic este administrat de aici, `n România, de o reflec]ie asu- `n schimb banii aceia proveni]i din
CNC, rolul s\u principal fiind de fi- pra cinematografiei, nu s\ ne mul- jocurile de noroc“, a spus Henri
nan]are a proiectelor cinematogra- ]umim s\ num\r\m premiile (ob]i- Paul, ad\ugând c\ sus]ine ideea
fice câ[tig\toare. ~n 2008, Fondul nute de cinea[tii români la festival- cre\rii unei Funda]ii a cinema-
cinematografic al CNC a avut o va- uri, n.r.)“, a mai spus Henri Paul. tografiei române[ti.
Voci din istoria radioului au fost salvate prin digitalizare
nilor“ face parte din seria de conferin]e „Sfaturi
pe `ntunerec“, sus]inute de Nicolae Iorga la Ra-
Un fragment din conferin]a dioul Public. Digitalizarea documentului, ce da-
„Unit\]i organice `n via]a satelor teaz\ din 24 martie 1939, a fost realizat\ `n di-
rect la conferin]a de pres\ ce a avut loc duminic\
[i na]iunilor“, sus]inut\ de Nico- la Casa Radio din Bucure[ti, pentru a marca de-
lae Iorga la Radioul Public, a butul procesului de digitalizare a Fonotecii de
Aur, conform Mediafax. La conferin]\ au partici-
fost primul document din Fono- pat Maria }oghin\, pre[edinte-director general
al SRR, Ruxandra S\raru, director de comunica-
teca de Aur a Societ\]ii Române re [i marketing al SRR, academicianul R\zvan
de Radiodifuziune, digitalizat Theodorescu, care a fost [i pre[edintele comisiei
constituite pentru a desemna primul document
duminic\, `n ziua s\rb\toririi care s\ fie supus digitaliz\rii, Dan Berindei, vice-
celor 81 de ani ai postului Radio pre[edintele Academiei Române, scriitorul Bog-
dan Ghiu, Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor
România. „Nicolae Iorga, Mircea Arghezi, actri]a Ileana Stana Ionescu, cu so]ul
ei, Andrei Ionescu, [i actorul Ion Lucian.
Eliade, Tudor Arghezi, Nichita Maria }oghin\ a spus c\ „Peste 1.500 de per-
soane ale vie]ii publice au fost al\turi de noi
St\nescu, Eugen Lovinescu, pentru salvarea memoriei audio-video a radiou-
Constantin Noica sunt numai lui na]ional, parte a patrimoniului european [i
universal“, a spus Maria }oghin\. Ea a f\cut [i
câteva din numele sonore care un apel public c\tre Ministerul Culturii s\ ]in\
vor prinde via]\ prin concepte cont de Fonoteca de Aur a SRR atunci când `[i
dezvolt\ Biblioteca virtual\ a României.
editoriale moderne“, a spus R\zvan Theodorescu a spus c\ „Poporul ro-
Maria }oghin\, director al SRR. mân st\ pe umerii a doi gigan]i: poetul na]ional
[i istoricul na]ional. Vocea lui Eminescu nu o
mai avem“. „Poate vi se pare c\ nu sun\ tocmai
Societatea Român\ de Radiodifuziune (SRR) bine, dar sun\ exact cum trebuie s\ sune. Fieca-
re document va fi salvat a[a cum a fost `nregis-
a lansat oficial, duminic\, 1 noiembrie, procesul trat ini]ial“, a mai spus Maria }oghin\.
de digitalizare a documentelor din Fonoteca de
Urm\toarele documente alese spre a fi digi-
Aur, urmând ca `n prima parte a anului 2010 s\ talizate sunt: un fragment din discursul lui Con-
`nceap\ procesul de digitalizare propriu-zis, care stantin Argetoianu la funeraliile lui Armand C\-
se va desf\[ura pe o perioad\ de 15 ani. Confe- linescu, din 24 septembrie 1939, „Tat\l nostru“,
rin]a „Unit\]i organice `n via]a satelor [i na]iu- pe muzica lui Dumitru Georgescu Kiriac, inter-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SIMPOZION INTERNA}IONAL LA Muzeul }\ranului Rom=n (M}R) va g\zdui pri-
mul Festival Klezmer cu titlul „Jazz meets Klez-
C|L|RA{I: Cea de-a III-a edi]ie a simpozionu- mer“. Bucure[tiul va putea s\ descopere fru-
lui interna]ional „Muzeele, Monumentele [i Tu- muse]ea muzicii care alterneaz\ `ntre ritmic [i
rismul la Dun\rea de Jos“ a debutat ieri, la Con- melodios, `ntre verva s\lt\rea]\ [i triste]ea ne-
siliul Jude]ean C\l\ra[i. Simpozionul are drept sf=r[it\. Au fost invitate grupe din Rom=nia,
scop valorificarea turistic\ a unor obiective turis- Ungaria, Polonia, Cehia [i Austria. Proiectul es-
tice [i culturale. La manifestare particip\ muze- te o ini]iativ\ a Forumului Cultural Austriac [i
ografi, arheologi, cercet\tori, istorici, reprezen- este sus]inut de Reprezentan]a Comisiei Euro-
tan]i ai institu]iilor din domeniile de specialitate, pene la Bucure[ti, Ministerul Culturii, Cultelor
ai galeriilor de art\, arti[ti plastici, ai unor mu- [i Patrimoniului Na]ional, Funda]ia ERSTE,
zee din România, Bulgaria, Grecia, precum [i ai Centrul Ceh, Institutul Cultural Polonez etc.
Ministerului Culturii, Cultelor [i Patrimoniului a POARTA A II-A A CET|}II ALBA
Na]ional [i Ministerului Turismului. Edi]ia este
organizat\ de Muzeul „Dun\rii de Jos“ C\l\ra[i IULIA, REF|CUT|: Poarta a II-a a fortifica-
[i Consiliul Jude]ean Ialomi]a [i se desf\[oar\ ]iei medievale din Alba Iulia, distrus\ `n 1937
timp de trei zile, conform Agerpres. [i din care se mai p\strau doar o parte din
stâlpii laterali [i câteva balamale, a fost recon-
a FESTIVAL INTERNA}IONAL KLEZ- stituit\, prilej cu care a avut loc [i simpozionul
MER LA M}R: De ast\zi, 3 noiembrie, p=n\ „Reabilitare [i revitalizare centru istoric“.
duminic\, 8 noiembrie, Clubul }\ranului de la Cetatea din Alba Iulia a fost ridicat\ `ntre anii
Ziua a VI-a a: Mic dejun. Deplasare spre Gali-
leea. Vizitarea ruinelor ora[ului Cape ernaum,
Tabgha - biserica ce aminte[te de hr\nirea a
5.000 de oameni cu 5 pâini [i 2 pe[ti, Bise ericca
„Sff=ntull Peetru“, Munteele Feericcirillor, Râull Ior-
dan. Cazare [i cin\ la Nazareth.
ta, Piatra Ungeerii, Sffântull Mormânt, loccull un- Ziua a VII-a a : Mic dejun. Nazare eth (vizita-
dee s-a
a afflat Sffânta Crucce). Muntele Sionului - rea Bise ericcii ortodoxee „Sff=ntull Gavriill“, a Bisee-
vom vizita: Foi[orull „Cina cea de e Tain\“; Mor- riccii catollicce „Buna Veestiree“), Cana Gallilleei -
mântull Prooroccullui David [i Biseericca „A
Adormi- unde se viziteaz\ Biserica Minunii transfor-
reea Maiccii Domnullui“. Deplasare la Zidull
m\rii apei `n vin; Munte ele Tabor - pentru a vi-
Pllângeerii. Cin\ [i cazare `n Ierihon.
Ziua a IV-a a : Mic dejun. Betleem - vom vizi- zita Bise ericca Ortodox\ „Scchimbareea la Fa]\“,
ta: Bise ericca Na[teerii Domnullui Iisus Hristos, Lod - mormântul Sf=ntului Gheorghe, tur de
Grota Lapteelui. Revenire `n Ierusalim - vizita- ora[ Te el Aviv (Yope). Deplasare c\tre aeroport
rea M\n\stirii „Sff=nta Crucce“, A[e ez\mântull la ora 21:00. Decolare la ora 00:30 - curs\
Româneescc dee la Ieerusallim. Timp libeer `n Ceeta- RO154. Sosire la Bucure[ti la ora 03:30.
Na[- teea Sffânt\. Cin\ [i cazare `n Ierihon. TARIF: 740 de euro/persoan\ pentru un
Ziua a V-a a: Mic dejun. Deplasare c\tre Ho- grup de 40-4 45 de persoane;
zeeva - M\n\stirea „Sf=ntul Gheorghe“ (moa[- 815 euro/persoan\ pentru un grup de 35-3 39
tele Sf=ntului Ioan Iacob Românul). Re`ntoar- de persoane;
cere `n Ierihon pentru vizitarea M\n\stirii Ca- 830 de euro/persoan\ pentru un grup de 25-3 34
rantania de pe Muntele Ispitirii [i a M\n\stirii de persoane.
Dudull lui Zaccheeu. Deplasare c\tre ]\rmul M\- SERVICII INCLUSE ~N TARIF:
rii Moarte. Vizit\m apoi M\n\stire ea „Sff=ntull - bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-
Gheerasim“. Cazare [i cin\ `n Ierihon. Bucure[ti; taxe de aeroport;
CM
YK
Directorul Centrului francez al
Cinematografiei, Véronique Cayla,
a spus c\ `n Fran]a se investe[te anu-
al o sum\ de 1 miliard de euro `n ci-
nematografie. „Dac\ vorbim de un
nou val al filmului românesc, acest
lucru se datoreaz\ statului. Numele
Mungiu, Porumboiu, Puiu sunt si-
nonime ale excelen]ei. Cum ar fi po-
sibil acest lucru f\r\ puterea insti-
tu]iilor publice? Este un rol pe care
pia]a singur\ nu ar putea s\ `l `nde-
plineasc\“, a spus Cayla.
„Se investesc sume enorme `n
Europa (`n cinematografie, n.r.) [i
noi, cu sume foarte mici, ajungem la
premii foarte mari, cele mai mari din
lume“, a mai spus {erb\nescu, con-
form Mediafax. a
pretat de Corul Radio, sub bagheta lui Ion Croi-
toru, `n 1940, poemul chinezesc „R\sare soare-
le“, ce dateaz\ din anul 2.000 `.Hr., tradus [i ci-
tit de Lucian Blaga `n 1954, [i un fragment de
teatru radiofonic din spectacolul „D’ale Carna-
valului“ (1951), `n regia lui Sic\ Alexandrescu.
„Publicul larg va putea avea acces la docu-
mente, `nregistr\ri audio [i manuscrise semnate
de nume importante ale culturii române[ti din
perioada interbelic\ [i pân\ `n prezent. Nicolae
Iorga, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Nichita
St\nescu, Eugen Lovinescu, Constantin Noica
sunt numai câteva din numele sonore care vor
prinde via]\ prin concepte editoriale moderne“,
a spus Maria }oghin\, conform Mediafax.
Digitalizarea Fonotecii de Aur a Radioului
Public presupune conversia a 130.000 de ore de
materiale audio din arhiva postului Radio Ro-
mânia, implementarea proiectului de digitaliza-
re fiind estimat\ la o perioad\ de 8-10 luni. a
1714 [i 1738, dup\ un plan al arhitectului ital-
ian Giovanni Morando Visconti.
Fortifica]ia are [apte bastioane, intrarea se
f\cea prin [ase por]i, decorate cu statui [i re-
liefuri. Trei dintre por]i erau spre ora[, iar cele-
lalte trei erau spre câmpul de instruc]ie.
Fortifica]ia ocup\ o suprafa]\ de peste 100 de
hectare. A fost reconstituit [i Dealul Cet\]ii,
dintre Poarta I [i Poarta a II-a, revenindu-se
astfel la vechiul nivel de c\lcare.
Au fost ref\cute carosabilul din pavaj [i
granit, trotuarele din granit [i piatr\ natural\,
a fost amenajat\ o rigol\ [i a fost reabilitat, de
asemenea, iluminatul stradal. Tot astfel, se
inten]ioneaz\ [i reconstituirea por]ilor V [i VI,
conform Agerpres. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
- cazare 5 nop]i la A[ez\mântul Românesc de
la Ierihon (camer\ dubl\, baie proprie) similar
2** - 3*** `n România; 1 noapte la Nazareth - ho-
tel 3*** `n regim demipensiune (meniu fix, mier-
curi [i vineri mâncare de post);
- transport aeroport - hotel - aeroport;
transport autocar aer condi]ionat;
- preot `nso]itor;
- asigurare medical\;
- deplasare taxi la Tabor, intr\ri la obiec-
tivele din program.
NU SUNT INCLUSE ~N PRE}:
- tips pentru [ofer [i ghid (40 de euro);
- deplasare taxi la Hozeva: 10 euro;
- op]ional: telecabina pentru Muntele
Ispitirii: 10 euro (se poate urca [i pe jos).
~n func]ie de m\surile de securitate, programul
poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare sau se
pot `nlocui unele obiective sau hoteluri.
Informa]ii suplimentare:
Patriarhia Rom=n\, Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3;
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46; 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.
 CM
YK

Mar]i, 3 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz; Piatra-
Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz; Harghita
- Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz; Baia Mare-
Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz; Arad 94,20
MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber Mar]i, 3 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

Pelerinaj `n Israel Pelerinaj la Sf=ntul Nectarie - Egina - Grecia

- 05-1
O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
10 noiembrie 2009 (6 zile-5
5 nop]i) -
Pre]ul pelerinajului
- 755 de euro/persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\
- tariful este valabil pentru un grup de minimum de 35 de persoane
Supliment single 170 de euro
Servicii turistice incluse:
- transport cu avionul Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL;
- 5 nop]i cazare la hotelurile 4*;
- mas\ `n regim demipensiune (mic dejun [i cin\);
- `ntâmpinare [i transfer aeroport-hotel-aeroport;
- transport local cu autocar de lux cu aer condi]ionat conform programului;
- ghid local vorbitor de limba român\ la obiectivele din Israel;
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurarea medical\ `n func]ie de v=rst\;
Date de contact: www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Domnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU
(tel: 0732.128.993; e-mmail: costel.birleanu@basilicatravel.ro)
Director Programe Externe - MIRCEA ENACHE
(tel: 0732.128.995; e-mmail: mircea.enache@basilicatravel.ro)
- 7-1
12 noiembrie 2009 (5 nop]i-6
6 zile) -
Ziua 1: 7 noiembrie plecare din Bucure[ti cu autocarul,
ora 07:00, pe ruta Giurgiu-Ruse-Sofia-Promahonas- Salo-
nic-Paralia Katerini. Cazare Paralia Katerini.
Ziua 2: 8 noiembrie - mic dejun, plecare spre Atena cu
oprire `n Evia pentru vizit\ la M\n\stirea „Sf. Ioan Ru-
su“, unde se afl\ moa[tele Sf. Ioan Rusu, continuare spre
Atena. Cazare Atena.
Ziua 3: 9 noiembrie - mic dejun, traversare cu ferry
boat (Eghina/Pireu ), vizit\ la Biserica „Sf. Nectarie“, loc
unde se afl\ moa[tele Sf. Nectarie, participare la slujba `n-
chinat\ Sf. Nectarie, traversare cu ferry boat (Egina/Pireu).
Cazare Atena.
Ziua 4: 10 noiembrie - mic dejun. Vizitarea Atenei (A-
cropolis, loc `n apropierea c\ruia a predicat Sf. Apostol
Pavel; Parlamentul, Biblioteca etc.). Cazare Atena.
Ziua 5: 11 noiembrie Atena, mic dejun, plecare spre
Kalambaka, vizit\ la m\n\stirile Marea Meteora [i Var-
lam, plecare spre Paralia. Cazare Paralia.
Ziua 6: 12 noiembrie, mic dejun. Salonic, se viziteaz\
Turnul Alb, centrul istoric al ora[ului, Biserica „Sf. Du-
mitru“, unde se afl\ moa[tele Sf. Dimitrie, Izvor=torul de
mir, Biserica „Sf. Gheorghe“, cea mai veche biseric\
cre[tina din Grecia, Biserica „Sf. Sofia“, loc unde se afl\
moa[tele Sf. Vasile cel Nou. Plecare spre Rom=nia, sosire
`n Bucure[ti `n jurul orei 23:00.
Pre]ul pelerinajului:
285 de euro persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\, va-
labil pentru grup minim: 40 de persoane
Servicii turistice incluse:
transport cu autocarul 2/3 stele (aer condi]ionat,
tv, video);
5 nop]i cazare `n hoteluri 2 [i 3 stele camere duble [i triple;
`nso]itor de grup;
ghid grec la Atena;
ferry boat Pireu/Egina/Pireu.
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurare medical\;
Intr\rile la obiectivele turistice.
Date de contact: www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU
(tel: 0732.128.993; e-m
mail: costel.birleanu@basilicatravel.ro)
Director Programe Externe - MIRCEA ENACHE
(tel: 0732.128.995; e-m
mail: mircea.enache@basilicatravel.ro)

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Mar]i, 3 noiembrie 2009 Farmacia verde 15

Tratamente naturiste
pentru dou\ boli de
toamn\: sinuzita [i traheita
Sinuzita este inflama]ia mucoasei
care c\ptu[e[te cavit\]ile oaselor
fe]ei (maxilar, frontal, etmoid)
[i de la baza craniului (sferoid).
Traheita este o inflama]ie a mucoasei
traheale, manifestat\ prin tuse seac\,
urmat\ de expectora]ie (mucoas\ sau
purulent\) [i durere ca o arsur\ `n
spatele sternului. Ambele boli
sunt specifice perioadelor mai reci
ale anului, `ns\ pot fi tratate cu succes
cu ajutorul remediilor naturiste.

rite tipuri de alergii la care organ- tice, antiinflamatoare, sedative [i

de prof. univ. dr.
Constantin MILIC|
Sinuzita apare frecvent pe o
rinit\ banal\ a mucoasei nazale,
dup\ instalarea unei infec]ii cu
microbi, inspira]i pe nas, proveni]i
de la persoane deja bolnave, prin
tuse, str\nut, vorbire [i s\rut. De
asemenea, poate fi o complica]ie a
gripei, a guturaiului, a rujeolei [i a
scarlatinei.
Boala se manifest\ prin scur-
geri nazale, str\nuturi, febr\, du-
reri frontale, de ochi [i sub pome]ii
obrajilor, congestii nazale, astu-
parea nasului cu secre]ii mucoase
sau purulente, tumefac]ia pleoa-
pelor superioare [i stare general\
proast\. Dup\ infectarea sinu-
surilor sunt posibile reac]ii nega-
tive, mai ales la persoane cu dife-
Siropul de p\tlagin\ este unul dintre remediile
cele mai eficiente contra traheitei
Remedii contra traheitei
~n condi]ii de frig, umidita-
te [i r\ceal\, traheita evoluea-
z\ spre tuse violent\, variabi-
l\ ca durat\, `nso]it\ deseori
de o stare general\ de gutu-
rai, [i se asociaz\, de obicei, cu
laringita [i bron[ita.
Tratamentele terapeutice
pentru traheit\ se fac cu:
- infuzie din flori (de arnic\,
lavand\, lumân\ric\, nalb\ de
gr\din\, soc), flori [i frunze
(de podbal [i nalb\ de cultur\),
frunze (de salvie), herba (de
isop, cimbri[or, cimbru de cul-
tur\), semin]e (de asm\]ui);
- infuzie de turi]\ mare -
Agrimonia (o linguri]\ herba
la 250 ml ap\ clocotit\); se in-
fuzeaz\ acoperit 15 minute [i
se beau dou\ c\ni pe zi;
- decoct din r\d\cini (de
iarb\ mare [i lemn dulce);
- decoct din lichen de p\du-
re (o linguri]\ herba la 250 ml
apa); se fierbe 15-20 de minu-
te [i se beau dou\ c\ni pe zi;
ismul elibereaz\ cantit\]i sporite
de histamine.
Sinuzita poate fi acut\ sau cro-
nicizat\, purulent\ sau nepuru-
lent\. ~n forma acut\, durerile
sunt suborbitale, cu iradieri `n mo-
larii superiori (sinuzit\ maxilar\),
frontale cu iradieri `n tâmple (sin-
uzit\ frontal\) [i dureri la ceaf\
(sinuzit\ sferoidal\).
Tratamentele
fitoterapeutice
Tratamentele se fac, `n majori-
tate, pe cale extern\, prin:
- inhala]ii sau b\i de aburi, sea-
ra, cu flori de mu[e]el, lavand\,
coada [oricelului, ment\, cimbri-
[or, m\ghiran, salvie, cetin\ de
pin, ceap\, sare, cu efecte antisep-
- decoct din herba de busu-
ioc [i topora[i, r\d\cini de iar-
b\ mare [i semin]e m\cinate
de fenicul (`n p\r]i egale); din
amestec se iau dou\ linguri]e
la 250 ml ap\, se fierbe 10
minute, se infuzeaz\ 5-10
minute [i se beau dou\ c\ni
pe zi (diminea]a [i seara);
- decoct din flori de nalb\,
herba de isop, cimbri[or, pod-
bal, scai v=n\t, r\d\cini de
nalb\ mare, frunze de p\tla-
gin\ (`n p\r]i egale); din a-
mestec se iau dou\ linguri]e la
250 ml ap\, se fierbe 15 minu-
te [i se beau 3 c\ni pe zi, dup\
mese, ad\ug=nd c=te o lin-
guri]\ de bitter suedez;
- decoct dintr-o linguri]\ se-
min]e de gutui [i 2-3 smochine
la 400 ml ap\; se fierbe 5 mi-
nute, se infuzeaz\ acoperit 5
minute [i se beau c=te 50 ml la
intervale de dou\ ore;
- decoct din 5 cepe, care se
fierb `ntr-un litru de infuzie
sudorifice;
- aspira]ii nazale cu infuzii
c\ldu]e de mu[e]el, ment\, salvie,
soc, coada calului, sun\toare, coa-
da [oricelului, r\d\cini de ceren-
]el, semin]e m\cinate de schinduf
sau de in;
- cataplasme locale cu terci de
t\t\neas\, coada calului, cartofi
cruzi, stropi]i cu alcool, r\d\cini
de schinduf, flori de fân sau frunze
zdrobite de varz\ alb\, ]inute pes-
te noapte;
- masaje locale cu uleiuri ete-
rice (ment\, lavand\, pin, euca-
lipt), cu tinctur\ de propolis [i bit-
ter suedez [i cu alifie de g\lbenele
[i c\tin\.
~n uz intern sunt indicate in-
fuziile din flori de mu[e]el, salvie,
coada [oricelului, trei fra]i p\ta]i,
r\chitan (câte 2-3 c\ni pe zi), iar
`n cazul unui focar de infec]ie sunt
eficiente ceaiurile de g\lbenele,
cre]i[oar\, coac\z negru [i r\chi-
tan (câte 2-3 ceaiuri pe zi), cu efec-
te antiseptice [i antibiotice.
Apiterapia recomand\ solu]ie
de propolis 5% `n alcool din care se
pun câte 5 pic\turi `n fiecare nar\
de 3 ori pe zi sau mestecarea unei
buc\]i de fagure cu miere (15 mi-
nute pe zi) [i consumul zilnic a do-
u\ linguri]e cu c\p\ceal\ de fagu-
re, timp de 3 zile consecutiv.
Alimenta]ia bolnavilor
de sinuzit\
Se recomand\ cel pu]in 2-3 zile
repaus alimentar absolut, numai
cu lichide sub form\ de sucuri [i
ceaiuri antiinflamatorii cu mu[e]el
[i cimbri[or, având rolul de a p\s-
tra umed\ mucoasa nazal\.
~n continuare se administreaz\
o alimenta]ie u[oar\, bogat\ `n le-
gume [i fructe cu vitamina C [i
din muguri de brad; se adaug\
10 g miere de albine [i se beau
dou\ c\ni pe zi;
Siropuri pentru fluidizarea
secre]iilor:
- sirop din 100 g isop, care
se op\re[te cu un litru ap\ clo-
cotit\, se infuzeaz\ o or\, se
strecoar\ [i se amestec\ cu 1,5
kg miere de albine; se pune pe
baia de ap\ pentru c=teva mo-
mente, se amestec\ bine [i se
iau c=te 4-6 linguri pe zi;
- sirop din 100 g frunze de
p\tlagin\, bine sp\late, care
se trec prin ma[ina de tocat, se
adaug\ pu]in\ ap\, 300 g
zah\r [i 250 g miere; se fierbe
la foc mic, se amestec\ p=n\ la
formarea unui lichid v=scos,
care se toarn\ `n borcane us-
cate [i `nc\lzite. Se p\streaz\
`n frigider [i se ia, zilnic, c=te o
lingur\ `nainte de fiecare
mas\ (la copii c=te o linguri]\).
- sirop din 100 g muguri de
pin toca]i m\runt, care se
macereaz\ 12 ore `n 100 ml
alcool 700; se adaug\ un litru
ap\ clocotit\, se las\ la ma-
~n sinuzit\ sunt eficiente cataplasmele
cu r\d\cini de schinduf, aplicate pe locul dureros
s\ruri minerale (suc de l\mâie
diluat cu ap\ c\ldu]\ luat dimi-
nea]a `nainte de mas\, suc de orz
verde, spanac, varz\ alb\, ridichi
negre, caise, boabe de ienup\r,
germeni de cereale, lapte [i pro-
duse lactate (iaurt, brânzeturi).
Este indicat hreanul ras [i ameste-
cat cu pu]in suc de l\mâie (câte o
linguri]\ de dou\ ori pe zi, dimi-
nea]a [i seara, dup\ care nu se
mai consum\ nimic timp de 30 de
minute).
cerat `nc\ 6 ore, se strecoar\
[i se adaug\ 200 g zah\r la
100 ml solu]ie, care se fierbe
`mpreun\, p=n\ cap\t\ o con-
sisten]\ siropoas\. Se iau c=te
5-6 linguri]e pe zi.
~n uz extern se face o gar-
gar\, de 3-4 ori pe zi, cu un de-
coct dintr-un amestec din flori
de mac ro[u, topora[i, nalb\
mare [i iarb\ mare, r\d\cini
de pir [i frunze de varz\ (`n
p\r]i egale); din amestec se ia
o linguri]\ [i se fierbe 2-3
minute `n 250 ml apa, av=nd
efecte `n fluidizarea secre]iilor
[i u[urarea respira]iei.
Pe piept se aplic\ un ungu-
ent cu extract uleios din mu-
guri de brad [i pin peste care
se pun comprese sau cataplas-
me din frunze de p\tlagin\ [i
de varz\, terci de f\in\ de
mu[tar.
Regimul alimentar se ba-
zeaz\, `n propor]ie de 75-80%,
pe sucuri [i crudit\]i [i siro-
puri pentru afec]iuni pulmo-
nare (5-8 linguri]e pe zi).
CM
YK
Se impun restric]ii la gr\simi
animale [i c\rnuri, cartofi, pâine
alb\, dulce]uri, condimente iu]i [i
o]et.
Regimul de via]\
Regimul de via]\ impune un
repaus odihnitor la pat, `ntr-o
camer\ curat\ (f\r\ praf), cu aer
umidificat [i bine `nc\lzit\ (la
temperatura de circa 200C) `n care
nu se fumeaz\ (desigur eliminarea
definitiv\ a fumatului de c\tre pa-
cient). Se interzice p\strarea `n
camer\ a florilor puternic mirosi-
toare [i a animalelor de cas\.
Pe zona sinusurilor se pun com-
prese cu ap\ cald\, cataplasme cu
ceap\ t\iat\ m\runt, sare sau
m\lai, b\i calde de [ezut (dou\ pe
s\pt\mân\) [i b\i alternative
(calde-reci) de picioare. Pe si-
nusuri se pot pune s\cule]i plini
cu nisip fierbinte, care vor fi
schimba]i dup\ ce se r\cesc.
Tratamentul
balneoclimateric
~n cazul sinuzitelor cronice se
fac inhala]ii sau se beau ape sul-
furoase din sta]iunile Govora,
C\lim\ne[ti, C\ciulata, Hercula-
ne, Nicolina-Ia[i, Strunga, Sl\nic-
Moldova, Mangalia. Este eficient
[i n\molul de Techirghiol aplicat
pe sinusuri, `n 10-12 [edin]e pe du-
rat\ de 10-15 minute. a
Pagin\ realizat\ de
Otilia B|LINI{TEANU

CM
YK
 CM
YK

16 Revista presei interna]ionale Mar]i, 3 octombrie 2009

O serie de propuneri privind

gestiunea bunurilor ecleziastice
~n revista „Serviciul Ortodox de Pre-
s\“ („SOP“) cititorii interesa]i pot
parcurge un scurt articol despre
propuneri ale Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe a Greciei privind
gestiunea bunurilor ecleziastice. ~n
acest articol se arat\ c\ este necesar
un „angajament comun `ntre Biseric\
[i Stat“, pentru „a face s\ renasc\
speran]a `n societate“, `n vederea
unor zile mai bune pentru b\rba]ii [i
femeile care sunt afecta]i de di-
ficult\]ile vie]ii. Tot `n revista „SOP“
afl\m c\ `n perioada 19-22 octombrie
s-a reunit `n plen Comisia mixt\
interna]ional\ pentru dialog teologic
`ntre Biserica Catolic\ roman\ [i
Biserica Ortodox\, care a dezb\tut
rolul episcopului de Roma `n unitatea
Bisericii `n decursul primului mileniu.
~n revista „Serviciul Ortodox de Pre-
s\“ din 28 octombrie 2009 afl\m c\ Ar-
hiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei
CM
[i al `ntregii Elade, care prezideaz\ YK

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din

Grecia, a prezentat recent o serie de
propuneri privind gestiunea bunurilor
ecleziastice, lucru indicat `n data de 28
octombrie [i de buletinul informativ al
agen]iei de pres\ ateniene ANA-MPA.

Este necesar un „angajament

comun `ntre Biseric\ [i Stat“
~n aceste propuneri, ~naltpreasfin]i-
tul Ieronim al II-lea preconizeaz\ in-
staurarea unei colabor\ri „oneste [i
transparente“ `ntre Biseric\ [i Stat,
pentru a pune `n valoare o parte a pa-
trimoniului Bisericii din Grecia care a
r\mas „inactiv sau blocat“. ~naltprea-
sfin]ia Sa a sugerat mai ales ca veni-
turile acestui patrimoniu s\ se aloce
realiz\rii de proiecte sociale.
Amintind faptul c\ majoritatea ve-
niturilor provenite din bunurile eclezi-
astice sunt utilizate pentru a acoperi
cheltuielile enorme care ]in de func]io-
narea Bisericii, acesta a subliniat c\
ar fi interesant s\ direc]ioneze p\r]ile
inactive `ntr-un fond special. Este ne-
cesar un „angajament comun `ntre Bi-
seric\ [i Stat“, a eviden]iat Patriarhul
Bisericii Ortodoxe a Greciei, pentru „a
face s\ renasc\ speran]a `n societatea
noastr\, `n vederea unor zile mai bune
pentru b\rba]ii [i femeile care sunt a-
fecta]i de dificult\]ile vie]ii“.
Biserica Ortodox\ din Grecia, care
nu este separat\ de Stat, dispune de o
avere ce const\ `n principal din propri-
et\]i funciare [i imobiliare al c\ror in-
ventar complet nu s-a f\cut niciodat\.
Nicosia: Cea de-a 11-a
sesiune a Comisiei mixte
interna]ionale pentru
dialog teologic catolic-ortodox
Acesta este titlul unui alt articol in-
teresant ap\rut `n „SOP“, pe 24 octom-
brie 2009. ~n cadrul acestui articol se
consemneaz\ c\ Comisia mixt\ inter-
na]ional\ pentru dialog teologic `ntre
Biserica Catolic\ roman\ [i Biserica
Ortodox\ s-a reunit `n plen `ncepând
cu 19 pân\ pe 22 octombrie la Paphos
(nord-estul Ciprului), a c\rei gazd\ a
fost Biserica Ortodox\ din Cipru.
Co-prezidat\ de cardinalul Walter
Kasper, pre[edintele Consiliului ponti-
fical pentru promovarea unit\]ii cre[ti-
nilor, [i de Mitropolitul Ioan (Ziziou-
las) de Pergam, aceast\ nou\ sesiune a
permis urm\rirea „`n spiritul prieteni-
ei [i al colabor\rii“, conform comunica-
tului final, a studiului lansat de Comi-
sia din Ravenna `n 2007 (SOP 311.9),
pe tema concilierii [i a autorit\]ii `n
Biseric\. De data aceasta, tema pe ca-
re a abordat-o comisia a fost: „Rolul
episcopului de Roma `n unitatea Bise-
ricii `n cursul primului mileniu“.
~n prima zi a sesiunii, membrii de-
lega]iilor catolice [i ortodoxe s-au `n-
tâlnit separat, a[a cum obi[nuiesc de
fiecare dat\, pentru a-[i coordona acti-
vitatea. ~n timpul `ntâlnirii delega]ilor
ortodoc[i s-a vorbit, printre altele, de-
spre reac]iile negative emise cu privire
la acest dialog de anumite medii orto-
doxe [i a fost acceptat `n unanimitate
c\ aceste reac]ii vehiculeaz\ informa-
]ii false, lipsite de orice fundament [i
inacceptabile. To]i membrii ortodoc[i
ai comisiei au reafirmat faptul c\ dia-
logul continu\, conform deciziei finale
luate de Biserica Ortodox\. ~ntâlnirea
delega]ilor catolici a confirmat inten-
]ia de a continua dialogul cu `ncredere.
„~n timpul sesiunii plenare, comisia
a examinat cu aten]ie textul propus de
Comitetul de coordonare al comisiei
mixte. Aceasta nu a adoptat nici un
document final, iar orice text care ar
putea circula (`n numele ei) nu va fi
valid“, anun]\ comunicatul, care pre-
cizeaz\ c\ urm\toarea sesiune plena-
r\ a comisiei va avea loc la Viena
(Austria), `n septembrie 2010.
Comisia mixt\ interna]ional\ pen-
tru dialog teologic `ntre Biserica Ca-
tolic\ roman\ [i Biserica Ortodox\
este alc\tuit\ din 30 de membri cato-
lici [i 30 de membri ortodoc[i. La a-
ceast\ a 11-a sesiune au fost repre-
zentate patriarhatele Constantino-
polului, Alexandriei, Antiohiei, Ieru-
salimului, Moscovei, Georgiei, Ser-
biei [i României, la fel ca Bisericile
din Cipru, Grecia, Polonia, Albania,
Slovacia [i Finlanda. Biserica din
Bulgaria nu a fost reprezentat\.
Papa deschide
larg u[a anglicanilor
Papa Benedict al XVI-lea vrea s\
creeze o structur\ canonic\ ad-hoc
pentru a-i primi pe anglicanii de `ncli-
na]ie catolic\ care vor s\ se al\ture co-
munit\]ii catolice de la Roma f\r\ a
pierde specificit\]ile liturgice de care
sunt foarte ata[a]i.
Edi]ia electronic\ a publica]iei „La
Vie“, din 20 octombrie 2009, arat\,
printr-un articol semnat de Jean Mer-
cier, c\ aceast\ veste a venit mar]i, 20
octombrie, `n timpul unei conferin]e de
Traducerea [i adaptarea de Georgiana B+RA
CM
YK
pres\ ]inute la Vatican de cardinalul
William Joseph Levada, prefect al Con-
grega]iei pentru doctrina credin]ei, [i
de secretarul Congrega]iei pentru cul-
tul divin, Mgr. Joseph Augustine Di
Noia. Ace[tia au explicat c\ Papa a de-
cis s\ r\spund\ „numeroaselor cereri“
provenite de la laici sau preo]i angli-
cani care vor s\ intre „`n marea [i vizi-
bila“ comuniune cu Vati-canul, elabo-
rând o „constitu]ie apostolic\“. Aceasta
introduce o structur\ a diocezelor care
va permite acestor viitori catolici s\
p\streze anumite ele-mente proprii.
Pân\ acum, cu doar câteva excep]ii,
anglicanii care doreau s\ devin\ cato-
lici erau nevoi]i s\ renun]e la ritualu-
rile lor [i s\ se al\ture parohiilor cato-
lice. De acum `nainte, aceast\ renun-
]are nu va mai fi necesar\. Tradi]ia co-
ral\ anglican\ este, `ntr-adev\r, una
dintre cele mai frumoase din Occident.
Le va fi suficient s\ adere la dogmele
proprii Bisericii Catolice.
~n cazul prezent, este prima dat\
când Biserica Catolic\ recurge la a-
cest tip de solu]ie `n cadrul unei Bi-
serici de tradi]ie latin\. Totu[i, un
comunicat al Arhiepiscopului de
Canterbury [i al Cardinalului-Arhie-
piscop de Westminster `ncearc\ s\
dovedeasc\ faptul c\ prietenia dintre
catolici [i anglicani st\ la originea a-
cestei decizii. Din partea sa, Vatica-
nul afirm\ c\ prioritatea sa r\mâne
dialogul `ntre cre[tini. a
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Mar]i, 3 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 253 (1455) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 229 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT FARMACIA VERDE ACTUALITATE
Radio Ia[i Tratamente naturiste Rom=nia a primit
[i-a pentru dou\ boli aprobarea
`naugurat de toamn\: pentru cinci
noul sediu sinuzita [i traheita proiecte de mediu
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 7

Contribu]iile Sf=ntului Vasile

cel Mare la dezvoltarea teologiei
[i spiritualit\]ii Bisericii
Cu prilejul Anului comemorativ-omagial al
Sfântului Vasile cel Mare [i al celorlal]i Sfin]i
Capadocieni, `n perioada 1-4 noiembrie
2009, la Palatul Patriarhiei din Bucure[ti se
desf\[oar\ Congresul Interna]ional de
Teologie `nchinat Sfântului Vasile cel Mare.
Tema acestuia este structurat\ pe patru
direc]ii ce eviden]iaz\ contribu]iile marelui
basilica.ro
sf=nt capadocian la dezvoltarea teologiei [i
spiritualit\]ii Bisericii. Duminic\, 1
noiembrie, a avut loc sesiunea festiv\ de PREZENTARE DE CARTE
deschidere, iar ieri s-au desf\[urat trei „MISIUNE PENTRU MÂNTUI-
sesiuni de comunic\ri, `n cadrul c\rora au RE. LUCRAREA BISERICII ~N
sus]inut referate [tiin]ifice nume sonore ale SOCIETATE“: ~n rândul re-
vie]ii academice ortodoxe din ]ar\ [i din centelor apari]ii la Editura
str\in\tate. Citi]i `n paginile 4-5, 8-9 BASILICA a Patriarhiei Ro-
mâne se num\r\ [i volumul
„Misiune pentru mântuire -
Lucrarea Bisericii `n societa-
te“, a Preafericitului P\rinte
Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române.
Pagina 10

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea Izbuc se afl\ pe
raza comunei C\rpinet, satul C\-
lug\ri, `n jude]ul Bihor. Fondat
`n jurul anilor 1938-1940, `ntr-o
mic\ depresiune de la poalele
Mun]ilor Codru Moma, `n jurul
unui izbuc intermitent, l\ca[ul
monahal adun\ `n prezent o ob-
[te de c\lug\ri tineri. Hramul
m\n\stirii este serbat pe 15 au-
gust, la Adormirea Maicii Dom-
nului. a
BNR ar putea reduce dob=nda
de politic\ monetar\ la 7,75%
Consiliul de Administra]ie
al B\ncii Na]ionale a Româ-
niei va decide, ast\zi, s\ re-
duc\ dobânda de politic\ mo-
netar\ cu 0,25%, la 7,75%,
potrivit mediei estim\rilor
anali[tilor, ale c\ror progno-
ze variaz\ `ntre men]inerea
ratei [i o relaxare de pân\ la
un punct procentual.
Dintre anali[tii chestio-
na]i de Mediafax, cea mai
mare sc\dere a dobânzii de
politic\ monetar\ este antici-
pat\ de economistul-[ef al
Peste 555 de cazuri de grip\
A(H1N1) `n Rom=nia
~n ultimele 72 de ore, `n
România au fost confirmate
128 de cazuri noi de infecta-
re cu grip\ A(H1N1), num\-
BRD, Florian Libocor. El con-
sider\ c\, dac\ BNR va deci-
de coborârea simultan\ a do-
bânzii [i rezervei minime
obligatorii, este posibil s\ ai-
b\ loc reduceri ale ratelor
aferente resurselor atrase [i
plasate de c\tre b\nci.
{i economistul-[ef al Raif-
feisen Bank România, Ionu]
Dumitru, anticipeaz\ c\
BNR va decide reducerea do-
bânzii de politic\ cu 0,25
puncte procentuale, pe fon-
dul sc\derii infla]iei, [i a ra-
rarea cazurilor `ncepând din
27 mai, când a fost `nregis-
trat prima `mboln\vire, a-
jungând la 555, nefiind `nre-
tei rezervelor minime obliga-
torii pentru pasivele `n valu-
t\.
CA al BNR are ast\zi ulti-
ma [edin]\ dedicat\ politicii
monetare din acest an, `n ca-
drul c\reia va analiza [i ra-
portul trimestrial asupra in-
fla]iei. a
gistrat nici un deces, potrivit
unor statistici oficiale.
Exist\ situa]ii de infectare
`n mai multe [coli din ]ar\,
dar [i la un hotel din Sinaia.
La nivel mondial, `n ulti-
mele 72 de ore au fost `nre-
gistrate 102 decese. a
RELIGIOS
PIATRA DE TEMELIE PENTRU
DOU| BISERICI DIN MITROPO- CM
YK
LIA OLTENIEI: Sâmb\t\, 31
octombrie 2009, ~nalt Prea-
sfin]itul Irineu, Arhiepis-
copul Craiovei [i Mitropolitul
Olteniei, a s\vâr[it slujba de
temeluire pentru o nou\
biseric\ care va fi ridicat\ `n
cartierul craiovean Brazda
lui Novac [i care-i va avea ca
ocrotitori pe Sfin]ii Vasile cel
Mare [i Antonie cel Mare.
Pagina 3
S|N|TATE
SFATURI {I RE}ETE VECHI:
Primim din ce `n ce mai
multe informa]ii alarmante
despre r\spândirea cu rapi-
ditate a epidemiei de grip\
porcin\. Prin peregrin\rile
mele prin Europa `n acest
an, mi-a fost dat s\ v\d
destul de des multe persoane
care circulau cu o masc\ de
protec]ie pe fa]\. Este unul
dintre mijloacele de ap\rare
a c\rui eficien]\ este totu[i
destul de `ndoielnic\. (prof.
univ. dr. Ostin C. MUNGIU)
Pagina 6

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Premier\ absolut\
cu „Rinocerii“,
de Ionesco, la Ia[i
La 100 de ani de la na[terea scriitorului
român Eugen Ionescu (Eugène Ionesco),
Centrul Cultural Francez din Ia[i (CCF)
prezint\ `n premier\ absolut\ spectacolul
„Rinocerii“, o produc]ie Théâtre de la
Fronde, `n regia [i interpretarea lui Jean
Marie Sirgue. Spectacolul a fost creat pe 5
iulie 1996 `n cadrul Festivalului de la
Almada, Portugalia, dup\ o nuvel\ a lui
Eugène Ionesco, publicat\ `n 1957.
Regizorul Jean-Marie Sirgue a ales s\
monteze `n `ntregime nuvela „Rinocerii“ [i
s\-i adauge ultima scen\ a celebrei piese
de teatru omonime (creat\ `n 1959). Spec-
tacolul are un singur personaj, Béranger,
care poveste[te cum colegii [i prietenii s\i
s-au transformat progresiv `n rinoceri.
Piesa este o metafor\ a instaur\rii totali-
tarismului `n zorii celui de-al Doilea
R\zboi Mondial [i abordeaz\ teme ale ac-
cept\rii [i rezisten]ei, conform CCF. Piesa
se joac\ ast\zi, de la ora 19:00, la Sala
„Studio“ a Universit\]ii de Arte „George
Enescu“, iar intrarea este liber\.
Imagini din
„Epoca de Aur“ la ICR
Miercuri, 11 noiembrie, la Institutul
Cultural Român (ICR) va avea loc, `n
prezen]a autorului, vernisajul expozi]iei
„Flashback: Cli[ee voalate din Epoca de
Aur [i anii tranzi]iei“, semnat\ de fo-
tograful Florin Andreescu. Expozi]ia re-
memoreaz\, dup\ 20 de ani de la c\derea
Cortinei de Fier, un timp r\scolitor pen-
tru români: perioada 1975-1995. ~n seara
vernisajului va fi lansat [i albumul
„Flashback: Cli[ee voalate din Epoca de
Aur [i anii tranzi]iei“, care cuprinde 144
de fotografii realizate `n România, `n pe-
rioada 1975-1995. „Dincolo de ororile vre-
murilor, atunci au fost copil\ria, ado-
lescen]a [i tinere]ea mea. Uitându-m\
peste aceste fotografii, `ncerc s\ reg\sesc
p\r]ile bune [i p\r]ile rele. Dar ra]iunea
este tulburat\ de savoarea «umbrelor» fi-
xate pe hârtie“, a spus autorul. Expozi]ia
va fi deschis\ pân\ pe 30 noiembrie.
Scriitorul
Lucian Dan Teodorovici,
tradus `n SUA
Romanul „Circul nostru v\ prezint\:“, de
Lucian Dan Teodorovici, a ap\rut `n lim-
ba englez\ la editura american\ Dalkey
Archive, `n traducerea lui Alistair Ian
Blyth, cu titlul „Our Circus Presents...“,
conform Mediafax. Traducerea a ap\rut
cu sprijinul Institutului Cultural Român,
prin Translation and Publication Support
Program (TPS). Autori precum Antonio
Lobo Antunes, Michel Butor, Camilo José
Cela, Louis-Ferdinand Celine, Gustave
Flaubert, Max Frisch, Carlos Fuentes,
Witold Gombrowicz, Aldous Huxley,
Danilo Kis, George Konrad, Raymond
Queneau, Rainer Maria Rilke, Nathalie
Sarraute, Andrzej Stasiuk, Gertrude
Stein [i Dumitru }epeneag se afl\ `n
portofoliul editurii americane. „Circul
nostru v\ prezint\:“ este prima carte a
lui Lucian Dan Teodorovici ap\rut\ la
Editura Polirom. a
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\:
I. Servicii medicale clinice (consulta-
]ii `n majoritatea specialit\]ilor medicale
[i chirurgicale).
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, he-
matologie, imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
CM
YK
Mar]i, 3 noiembrie 2009
Cinematografia rom=n\ r\m=ne f\r\ fonduri Directorul Centrului francez al
Cinematografiei, Véronique Cayla,
a spus c\ `n Fran]a se investe[te anu-
`n pofida premiilor interna]ionale al o sum\ de 1 miliard de euro `n ci-
nematografie. „Dac\ vorbim de un
Fondul cinematografic, admi- loare total\ de 44 de milioane de Acesta a vorbit despre un „context nou val al filmului românesc, acest
nistrat de Centrul Na]ional al Cine- lei, crescând cu patru milioane de favorabil“ `n cinematografia româ- lucru se datoreaz\ statului. Numele
matografiei (CNC), ar putea fi re-
dus cu 40% `n 2010, din cauza anu-
lei fa]\ de 2007, `n condi]iile `n care
nu au existat sume alocate de la bu-
neasc\, `n condi]iile `n care „noul
val“ al filmului românesc continu\
Mungiu, Porumboiu, Puiu sunt si-
nonime ale excelen]ei. Cum ar fi po-
l\rii contribu]iei provenite din jocu- getul de stat. [i chiar se amplific\, dar [i de „con- sibil acest lucru f\r\ puterea insti-
rile de noroc, dar [i a reducerii con- Cu prilejul Zilelor franco-româ- textul defavorabil“ al reducerii tu]iilor publice? Este un rol pe care
tribu]iilor din publicitatea TV, a ne ale cinematografiei [i audiovi- bazei de finan]are a CNC. „Fac un pia]a singur\ nu ar putea s\ `l `nde-
spus directorul CNC, Eugen {erb\- zualului, ambasadorul Fran]ei, apel c\tre parlamentari, pe care ar plineasc\“, a spus Cayla.
nescu, conform Mediafax. Fondul Henri Paul, crede c\ „este nevoie, trebui s\ `i `ntreb\m unde se duc „Se investesc sume enorme `n
cinematografic este administrat de aici, `n România, de o reflec]ie asu- `n schimb banii aceia proveni]i din Europa (`n cinematografie, n.r.) [i
CNC, rolul s\u principal fiind de fi- pra cinematografiei, nu s\ ne mul- jocurile de noroc“, a spus Henri noi, cu sume foarte mici, ajungem la
nan]are a proiectelor cinematogra- ]umim s\ num\r\m premiile (ob]i- Paul, ad\ugând c\ sus]ine ideea premii foarte mari, cele mai mari din
fice câ[tig\toare. ~n 2008, Fondul nute de cinea[tii români la festival- cre\rii unei Funda]ii a cinema- lume“, a mai spus {erb\nescu, con-
cinematografic al CNC a avut o va- uri, n.r.)“, a mai spus Henri Paul. tografiei române[ti. form Mediafax. a
Voci din istoria radioului au fost salvate prin digitalizare
nilor“ face parte din seria de conferin]e „Sfaturi
pe `ntunerec“, sus]inute de Nicolae Iorga la Ra-
Un fragment din conferin]a dioul Public. Digitalizarea documentului, ce da-
„Unit\]i organice `n via]a satelor teaz\ din 24 martie 1939, a fost realizat\ `n di-
rect la conferin]a de pres\ ce a avut loc duminic\
[i na]iunilor“, sus]inut\ de Nico- la Casa Radio din Bucure[ti, pentru a marca de-
lae Iorga la Radioul Public, a butul procesului de digitalizare a Fonotecii de
Aur, conform Mediafax. La conferin]\ au partici-
fost primul document din Fono- pat Maria }oghin\, pre[edinte-director general
al SRR, Ruxandra S\raru, director de comunica-
teca de Aur a Societ\]ii Române re [i marketing al SRR, academicianul R\zvan
de Radiodifuziune, digitalizat Theodorescu, care a fost [i pre[edintele comisiei
constituite pentru a desemna primul document
duminic\, `n ziua s\rb\toririi care s\ fie supus digitaliz\rii, Dan Berindei, vice-
celor 81 de ani ai postului Radio pre[edintele Academiei Române, scriitorul Bog-
dan Ghiu, Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor
România. „Nicolae Iorga, Mircea Arghezi, actri]a Ileana Stana Ionescu, cu so]ul
ei, Andrei Ionescu, [i actorul Ion Lucian.
Eliade, Tudor Arghezi, Nichita Maria }oghin\ a spus c\ „Peste 1.500 de per- pretat de Corul Radio, sub bagheta lui Ion Croi-
soane ale vie]ii publice au fost al\turi de noi
St\nescu, Eugen Lovinescu, pentru salvarea memoriei audio-video a radiou-
toru, `n 1940, poemul chinezesc „R\sare soare-
le“, ce dateaz\ din anul 2.000 `.Hr., tradus [i ci-
Constantin Noica sunt numai lui na]ional, parte a patrimoniului european [i tit de Lucian Blaga `n 1954, [i un fragment de
universal“, a spus Maria }oghin\. Ea a f\cut [i teatru radiofonic din spectacolul „D’ale Carna-
câteva din numele sonore care un apel public c\tre Ministerul Culturii s\ ]in\ valului“ (1951), `n regia lui Sic\ Alexandrescu.
vor prinde via]\ prin concepte cont de Fonoteca de Aur a SRR atunci când `[i „Publicul larg va putea avea acces la docu-
dezvolt\ Biblioteca virtual\ a României. mente, `nregistr\ri audio [i manuscrise semnate
editoriale moderne“, a spus R\zvan Theodorescu a spus c\ „Poporul ro- de nume importante ale culturii române[ti din
Maria }oghin\, director al SRR. mân st\ pe umerii a doi gigan]i: poetul na]ional perioada interbelic\ [i pân\ `n prezent. Nicolae
[i istoricul na]ional. Vocea lui Eminescu nu o Iorga, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Nichita
mai avem“. „Poate vi se pare c\ nu sun\ tocmai St\nescu, Eugen Lovinescu, Constantin Noica
Societatea Român\ de Radiodifuziune (SRR) bine, dar sun\ exact cum trebuie s\ sune. Fieca- sunt numai câteva din numele sonore care vor
re document va fi salvat a[a cum a fost `nregis- prinde via]\ prin concepte editoriale moderne“,
a lansat oficial, duminic\, 1 noiembrie, procesul trat ini]ial“, a mai spus Maria }oghin\. a spus Maria }oghin\, conform Mediafax.
de digitalizare a documentelor din Fonoteca de
Urm\toarele documente alese spre a fi digi- Digitalizarea Fonotecii de Aur a Radioului
Aur, urmând ca `n prima parte a anului 2010 s\ talizate sunt: un fragment din discursul lui Con- Public presupune conversia a 130.000 de ore de
`nceap\ procesul de digitalizare propriu-zis, care stantin Argetoianu la funeraliile lui Armand C\- materiale audio din arhiva postului Radio Ro-
se va desf\[ura pe o perioad\ de 15 ani. Confe- linescu, din 24 septembrie 1939, „Tat\l nostru“, mânia, implementarea proiectului de digitaliza-
rin]a „Unit\]i organice `n via]a satelor [i na]iu- pe muzica lui Dumitru Georgescu Kiriac, inter- re fiind estimat\ la o perioad\ de 8-10 luni. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SIMPOZION INTERNA}IONAL LA Muzeul }\ranului Rom=n (M}R) va g\zdui pri- 1714 [i 1738, dup\ un plan al arhitectului ital-
mul Festival Klezmer cu titlul „Jazz meets Klez- ian Giovanni Morando Visconti.
C|L|RA{I: Cea de-a III-a edi]ie a simpozionu- mer“. Bucure[tiul va putea s\ descopere fru- Fortifica]ia are [apte bastioane, intrarea se
lui interna]ional „Muzeele, Monumentele [i Tu- muse]ea muzicii care alterneaz\ `ntre ritmic [i f\cea prin [ase por]i, decorate cu statui [i re-
rismul la Dun\rea de Jos“ a debutat ieri, la Con- melodios, `ntre verva s\lt\rea]\ [i triste]ea ne- liefuri. Trei dintre por]i erau spre ora[, iar cele-
siliul Jude]ean C\l\ra[i. Simpozionul are drept sf=r[it\. Au fost invitate grupe din Rom=nia, lalte trei erau spre câmpul de instruc]ie.
scop valorificarea turistic\ a unor obiective turis- Ungaria, Polonia, Cehia [i Austria. Proiectul es- Fortifica]ia ocup\ o suprafa]\ de peste 100 de
tice [i culturale. La manifestare particip\ muze- te o ini]iativ\ a Forumului Cultural Austriac [i hectare. A fost reconstituit [i Dealul Cet\]ii,
ografi, arheologi, cercet\tori, istorici, reprezen- este sus]inut de Reprezentan]a Comisiei Euro- dintre Poarta I [i Poarta a II-a, revenindu-se
tan]i ai institu]iilor din domeniile de specialitate, pene la Bucure[ti, Ministerul Culturii, Cultelor astfel la vechiul nivel de c\lcare.
ai galeriilor de art\, arti[ti plastici, ai unor mu- [i Patrimoniului Na]ional, Funda]ia ERSTE, Au fost ref\cute carosabilul din pavaj [i
zee din România, Bulgaria, Grecia, precum [i ai Centrul Ceh, Institutul Cultural Polonez etc. granit, trotuarele din granit [i piatr\ natural\,
Ministerului Culturii, Cultelor [i Patrimoniului a POARTA A II-A A CET|}II ALBA a fost amenajat\ o rigol\ [i a fost reabilitat, de
Na]ional [i Ministerului Turismului. Edi]ia este asemenea, iluminatul stradal. Tot astfel, se
organizat\ de Muzeul „Dun\rii de Jos“ C\l\ra[i IULIA, REF|CUT|: Poarta a II-a a fortifica- inten]ioneaz\ [i reconstituirea por]ilor V [i VI,
[i Consiliul Jude]ean Ialomi]a [i se desf\[oar\ ]iei medievale din Alba Iulia, distrus\ `n 1937 conform Agerpres. a
timp de trei zile, conform Agerpres. [i din care se mai p\strau doar o parte din
stâlpii laterali [i câteva balamale, a fost recon-
a FESTIVAL INTERNA}IONAL KLEZ- stituit\, prilej cu care a avut loc [i simpozionul Pagin\ realizat\
MER LA M}R: De ast\zi, 3 noiembrie, p=n\ „Reabilitare [i revitalizare centru istoric“. de Oana RUSU
duminic\, 8 noiembrie, Clubul }\ranului de la Cetatea din Alba Iulia a fost ridicat\ `ntre anii
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, III. Interven]ii chirurgicale (pentru
endovaginal, s=n); ORL [i mic\ chirurgie), cu internare de zi.
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
IV. Alte servicii medicale [i pro-
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan-
]\); grame:
„ Electrocardiograme (EKG); „ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului
„ Electroencefalograme (EEG); S\n\t\]ii de prevenire a cancerului de
„ Spirometrii; s=n;
„ Oscilometrii; „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru
„ Rectoscopii. conduc\torii auto.
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 3 noiembrie 2009 Actualitate 13

Marian Lupu are sprijinul lui Putin
Marian Lupu, candidatul Alian]ei pentru
Integrare European\ (AIE) la Pre[edin]ia
Republicii Moldova, nu exclude `ncheierea,
pân\ la sfâr[itul anului, a unui acord de co-
laborare `ntre Partidul Democrat din Repu-
blica Moldova [i Partidul Rusia Unit\ al pre-
mierului rus Vladimir Putin, informeaz\
postul de radio Europa Liber\.
Marian Lupu a fost invitat de reprezen-
tan]ii Rusiei Unite (Edinaia Rossia) `ntr-o
vizit\ la Moscova, unde s-a `ntâlnit cu Con-
stantin Kosaciov, pre[edintele Comisiei pen-
tru Politic\ Extern\ din Duma de Stat, cu
[eful Administra]iei preziden]iale, Serghei
Nar`[kin, [i cu Tatiana Iakovleva, membr\
a conducerii partidului. Potrivit cotidianu-
lui rus „Kommersant“, cu o zi `nainte de vi-
zita lui Marian Lupu, la Kremlin a fost con-
vocat fostul pre[edinte comunist al Republi-
cii Moldova, Vladimir Voronin, c\ruia i s-a
cerut s\-l sus]in\ pe candidatul AIE la func-
]ia de pre[edinte. „Liderul PCRM trebuie s\
`n]eleag\ c\ [i-a utilizat toate resursele po-
litice. I-am propus scheme de lucru pentru
perioada urm\toare, dar, pân\ acum, le-a
ignorat. S\ vedem cum se va comporta
acum“, au declarat sursele citate de „Kom-
mersant“. Pentru a fi ales `n func]ia de pre-
[edinte, Marian Lupu mai are nevoie de vo-
turile a [ase deputa]i ai Partidului Comu-
nist din Republica Moldova, condus de fos-
tul pre[edinte Vladimir Voronin. a
PE SCURT
Mii de permise auto
ilegale, eliberate
`n Bulgaria
Circa 15 mii de permise de con-
ducere sunt emise ilegal, `n
fiecare an, `n Bulgaria, a de-
clarat ministrul Transporturilor
de la Sofia, Aleksand\r }vetkov.
„Potrivit unei statistici neofi-

Comitet de criz\ pentru gripa

ciale, circa 15 mii de [oferi `[i
cump\r\, `n fiecare an, per-
misul. Ace[tia sunt poten]iali
asasini“, a declarat ministrul,
`ntr-un interviu la radioul

A(H1N1) la Ministerul S\n\t\]ii na]ional. Pus `n fa]a acestui

a Comitetul de coordonare al Ministerului S\n\t\]ii pentru gripa nou\ s-a reunit, ieri, pentru a
analiza m\surile ce se impun pentru prevenirea r\spândirii virusului A(H1N1), `n contextul
evolu]iilor din ultimele zile a Un nou focar de infectare cu virusul A(H1N1) s-a `nregistrat
duminic\, când 40 de turi[ti caza]i la un hotel din Sinaia au fost adu[i la Institutul de Boli
Infec]ioase „Matei Bal[“ din Bucure[ti, cu o form\ de grip\ medie spre sever\ a
Potrivit ultimei raport\ri a
Ministerului S\n\t\]ii, nu-
m\rul total de cazuri de infec-
tare cu virusul A(H1N1) la ni-
vel na]ional a ajuns la 381. ~n
cursul s\pt\mânii trecute, au
fost raportate cazuri de infec-
tare cu virusul gripei noi `n
jude]ele Ia[i, Suceava, Sibiu,
Bihor, Dolj, Prahova, Cara[-
Severin, Bihor, Maramure[,
Arge[ [i `n municipiul Bucu-
re[ti. La finele s\pt\mânii
trecute, la Ministerul S\n\-
t\]ii s-a decis ini]ierea unei
hot\râri de guvern prin care
s\ se aloce bani pentru achi-
zi]ionarea `n regim de urgen-
]\ a un milion de doze de vac-
cin pandemic. Acestea se vor
utiliza pentru imunizarea
elevilor din [colile [i liceele
unde exist\ focare de grip\
nou\, majoritatea la Ia[i [i
Bucure[ti.
Hotelul Sinaia,
`nchis dup\ o
epidemie de grip\
Hotelul Sinaia din sta]iu-
nea Sinaia a fost complet `n-
chis, duminic\ seara, dup\ ce
40 de turi[ti, români [i str\-
ini, au fost depista]i cu viru-
sul A(H1N1), a anun]at Mi-
nisterul S\n\t\]ii. Unitatea
hotelier\ a fost `nchis\ timp
de 48 de ore, pentru dezinfec-
]ie. Secretarul de stat `n Mi-
nisterul S\n\t\]ii, Adrian
Streinu Cercel, a declarat c\
cei 40 de turi[ti au fost inter-
na]i la Institutul de Boli In-
fec]ioase „Matei Bal[“ din Bucu-
re[ti, cu forme medii [i severe
de grip\ A(H1N1). Ceilal]i tu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UCRAINA VREA S| ~N-
CHID| O SERIE DE PUNCTE
VAMALE CU ROM+NIA: Auto-
rit\]ile din regiunea ucrainean\
Cern\u]i solicit\ `nchiderea mai
multor puncte de trecere a fron-
tierei cu România [i Republica
Moldova, din cauza extinderii
epidemiei de grip\, informeaz\
site-ul agen]iei Omega. „Ne-am
adresat deja serviciului de gr\-
niceri [i am cerut `nchiderea
ri[ti, români [i str\ini, caza]i
la Hotelul Sinaia, care nu au
avut manifest\ri clinice ale
acestui tip de grip\, au plecat
din unitatea hotelier\, dar
sunt sub supravegherea auto-
rit\]ilor sanitare din localit\-
]ile de domiciliu, a precizat
Streinu Cercel. „Boala a fost
transmis\ de o turist\ din
Portugalia, care, timp de 48
de ore de la confirmarea in-
fec]iei, a refuzat internarea“,
a precizat secretarul de stat.
Ucraina a cerut
ajutorul comunit\]ii
interna]ionale
~n ]\rile vecine României,
situa]ia cea mai grav\ este `n
Ucraina, unde s-au `nregis-
trat 60 de decese din cauza u-
nor afec]iuni respiratorii acu-
punctelor de trecere la frontiera
cu Republica Moldova [i Româ-
nia, acolo unde nu exist\ posibi-
litatea efectu\rii unui control
medico-sanitar“, a declarat [eful
administra]iei regionale din Cer-
n\u]i, Vladimir Kulis.
a TEMPERATURI DE MI-
NUS 11 GRADE, ~N HARGHI-
TA: Temperatura `nregistrat\,
ieri-diminea]\, la sta]ia meteo-
rologic\ din Joseni, jude]ul Har-
te, `ns\ autorit\]ile nu au pu-
tut s\ certifice c\ toate au
fost provocate de virusul
A(H1N1). Pre[edintele ucrai-
nean Viktor Iu[cenko a cerut,
duminic\, ajutor de urgen]\
din partea altor ]\ri, inclusiv
a României, constând `n me-
dicamente [i de echipamente
de prim\ necesitate, pentru a
putea contracara propagarea
epidemiei de grip\ nou\. Si-
tua]ia creat\ de epidemia de
grip\ din Ucraina reprezint\
„o amenin]are la adresa secu-
rit\]ii na]ionale“, conform
unui decret semnat, sâmb\t\,
de pre[edintele Viktor Iu[cen-
ko, relateaz\ ITAR-Tass.
{i `n Bulgaria a fost decre-
tat\, s\pt\mâna trecut\, epi-
demie de grip\ `n regiunea
Burgas, din sud-estul ]\rii, [i
`n ora[ul Nikopole, din nord.
ghita, a fost de minus 11,5 grade
Celsius, fiind cea mai sc\zut\
valoare semnalat\ `ntr-o locali-
tate, `n acest sezon. Temperaturi
sc\zute s-au semnalat `n toate
localit\]ile jude]ului Harghita,
minimele fiind de minus 11 gra-
de la Miercurea Ciuc, minus 10,6
grade la Topli]a [i minus 10,3
grade la Bucin. ~n localitatea cu
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
~n Serbia, autorit\]ile au a-
nun]at, duminic\, un bilan]
de 162 de cazuri de `mboln\-
vire cu A(H1N1), dintre care
trei pacien]i se afl\ `n stare
grav\, iar Ministerul S\n\t\-
]ii din Ungaria a avertizat c\
vor avea loc dou\ valuri de
grip\ nou\, primul fiind a[-
teptat la sfâr[itul anului.
La nivel mondial, num\rul
victimelor gripei pandemice
A(H1N1) a trecut de 5.700, nu-
mai s\pt\mâna trecut\ `nre-
gistându-se 700 de decese, po-
trivit celui mai recent bilan] al
Organiza]iei Mondiale a S\-
n\t\]ii (OMS). ~n ceea ce pri-
ve[te Uniunea European\, un
locuitor din trei ar putea fi in-
fectat cu virusul H1N1 `n ur-
m\toarele luni, a avertizat co-
misarul european pentru S\-
n\tate, Androulla Vassiliou. a
cel mai blând climat din jude],
Odorheiu Secuiesc, s-a `nregis-
trat o minim\ de minus [ase gra-
de Celsius. Minima absolut\ a
lunii noiembrie `n jude]ul Har-
ghita a fost de minus 27,5 grade
Celsius, `n anul 1993, iar maxi-
ma absolut\ a lunii, de 21,8 gra-
de, a fost consemnat\ `n anul
2004. a
fenomen, Guvernul de la Sofia a
propus amendamente la legea
circula]iei rutiere, ce prev\d `n
special echiparea ma[inilor [coli-
lor auto cu un sistem video de
supraveghere, pentru eliminarea
riscurilor de manipulare a exa-
menului de conducere. Proiectul
de lege urmeaz\ a fi adoptat `n
curând, pentru a intra `n vigoare
la 1 ianuarie 2010. Televiziunea
bTV [i s\pt\mânalul „168
Ceassa“ au ar\tat, `ntr-o an-
chet\ realizat\ `n luna mai, c\
este posibil s\ se ob]in\ un per-
mis de conducere f\r\ s\ se
urmeze cursuri `n acest sens.
Pl\tind o [pag\ de 320 de leva
(160 de euro), un jurnalist al
s\pt\mânalului a primit per-
misul, f\r\ s\ fi condus nicio-
dat\. Pentru 550 de leva (280 de
euro), un jurnalist de la bTV a
cump\rat un permis de conduce-
re de autobuz.
ONU `[i retrage
personalul din Pakistan
Organiza]ia Na]iunilor Unite au
anun]at, ieri, c\ `[i va retrage
personalul expatriat din nord-
vestul Pakistanului, din cauza
problemelor legate de securitatea
din regiune. „Secretarul general
al Na]iunilor Unite, Ban Ki
Moon, a decretat trecerea la faza
a patra (opera]iuni de urgen]\)
`n provincia Frontiera de Nord-
Vest [i `n zonele tribale, cu un
efect imediat“, a anun]at ONU.
Capitala provinciei Frontiera de
Nord-Vest, Peshawar, a fost,
miercuri, ]inta unui atentat cu
ma[in\-capcan\, soldat cu 134 de
mor]i [i numero[i disp\ru]i.
Dup\ `nl\turarea talibanilor din
Afganistan, la sfâr[itul anului
2001, zonele tribale pakistaneze
au devenit, treptat, zon\ contro-
lat\ de re]eaua terorist\ al-
Quaeda, un fief al talibanilor
pakistanezi, dar [i baz\ de
opera]iuni pentru alia]ii lor af-
gani.
Ninsoare artificial\
`n Beijing
Meteorologii chinezi au reu[it,
duminic\, s\ provoace o ninsoare
artificial\ `n capitala Beijing, `n
cadrul eforturilor de combatere a
secetei care afecteaz\ regiunea de
mai mult de zece ani, relateaz\
AFP. Beijingul a fost acoperit de
z\pad\ dup\ o ninsoare care a
durat jum\tate de zi, cu mult
`naintea sezonului obi[nuit [i la
temperaturi de circa 2 grade
Celsius, a precizat agen]ia China
Nou\. {i `n provinciile Liaoning
[i Jilin, din nord-estul ]\rii, pre-
cum [i `n portul Tianjin, din est,
au c\zut ninsori. „De când Beijin-
gul este confruntat cu o secet\
persistent\, nu pierdem nici o
ocazie de a provoca precipita]ii“, a
declarat Zhang Qiang, director al
biroului din Beijing pentru modi-
ficarea climei. a

CM
YK

14 Revista presei interna]ionale
O serie de propuneri privind
gestiunea bunurilor ecleziastice
~n revista „Serviciul Ortodox de Pre-
s\“ („SOP“) cititorii interesa]i pot
parcurge un scurt articol despre
propuneri ale Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe a Greciei privind
gestiunea bunurilor ecleziastice. ~n
acest articol se arat\ c\ este necesar
un „angajament comun `ntre Biseric\
[i Stat“, pentru „a face s\ renasc\
speran]a `n societate“, `n vederea
unor zile mai bune pentru b\rba]ii [i
femeile care sunt afecta]i de di-
ficult\]ile vie]ii. Tot `n revista „SOP“
afl\m c\ `n perioada 19-22 octombrie
s-a reunit `n plen Comisia mixt\
interna]ional\ pentru dialog teologic
`ntre Biserica Catolic\ roman\ [i
Biserica Ortodox\, care a dezb\tut
rolul episcopului de Roma `n unitatea
Bisericii `n decursul primului mileniu.
~n revista „Serviciul Ortodox de Pre-
s\“ din 28 octombrie 2009 afl\m c\ Ar-
hiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei [i
al `ntregii Elade, care prezideaz\ Sfân-
tul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Gre-
cia, a prezentat recent o serie de pro-
puneri privind gestiunea bunurilor ecle-
ziastice, lucru indicat `n data de 28 oc-
tombrie [i de buletinul informativ al
agen]iei de pres\ ateniene ANA-MPA.
Este necesar un „angajament
comun `ntre Biseric\ [i Stat“
~n aceste propuneri, ~naltpreasfin]i-
tul Ieronim al II-lea preconizeaz\ in-
staurarea unei colabor\ri „oneste [i
transparente“ `ntre Biseric\ [i Stat,
pentru a pune `n valoare o parte a pa-
trimoniului Bisericii din Grecia care a
r\mas „inactiv sau blocat“. ~naltprea-
sfin]ia Sa a sugerat mai ales ca venitu-
rile acestui patrimoniu s\ se aloce rea-
liz\rii de proiecte sociale.
Amintind faptul c\ majoritatea veni-
turilor provenite din bunurile eclezias-
tice sunt utilizate pentru a acoperi
cheltuielile enorme care ]in de func]io-
narea Bisericii, acesta a subliniat c\ ar
fi interesant s\ direc]ioneze p\r]ile i-
nactive `ntr-un fond special. Este nece-
sar un „angajament comun `ntre Bise-
ric\ [i Stat“, a eviden]iat Patriarhul Bi-
sericii Ortodoxe a Greciei, pentru „a fa-
ce s\ renasc\ speran]a `n societatea
noastr\, `n vederea unor zile mai bune
pentru b\rba]ii [i femeile care sunt a-
fecta]i de dificult\]ile vie]ii“.
Biserica Ortodox\ din Grecia, care
nu este separat\ de Stat, dispune de o
avere ce const\ `n principal din propri-
et\]i funciare [i imobiliare al c\ror in-
ventar complet nu s-a f\cut niciodat\.
Nicosia: Cea de-a 11-a
sesiune a Comisiei mixte
interna]ionale pentru
dialog teologic catolic-ortodox
Acesta este titlul unui alt articol in-
teresant ap\rut `n „SOP“, pe 24 octom-
brie 2009. ~n cadrul acestui articol se
consemneaz\ c\ Comisia mixt\ inter-
na]ional\ pentru dialog teologic `ntre
Biserica Catolic\ roman\ [i Biserica
Traducerea [i adaptarea de Georgiana B+RA
CM
YK
Mar]i, 3 octombrie 2009
vin, Mgr. Joseph Augustine Di Noia. A-
ce[tia au explicat c\ Papa a decis s\ r\s-
pund\ „numeroaselor cereri“ provenite
de la laici sau preo]i anglicani care vor
s\ intre „`n marea [i vizibila“ comuniune
cu Vati-canul, elaborând o „constitu]ie
apostolic\“. Aceasta introduce o struc-
tur\ a diocezelor care va permite acestor
viitori catolici s\ p\streze anumite ele-
mente proprii.
Pân\ acum, cu doar câteva excep]ii,
anglicanii care doreau s\ devin\ cato-
lici erau nevoi]i s\ renun]e la ritualuri-
le lor [i s\ se al\ture parohiilor catoli-
ce. De acum `nainte, aceast\ renun]are
nu va mai fi necesar\. Tradi]ia coral\
anglican\ este, `ntr-adev\r, una dintre
cele mai frumoase din Occident. Le va
Ortodox\ s-a reunit `n plen `ncepând cu tru a-i primi pe anglicanii de `nclina]ie fi suficient s\ adere la dogmele proprii
19 pân\ pe 22 octombrie la Paphos catolic\ care vor s\ se al\ture comuni- Bisericii Catolice.
(nord-estul Ciprului), a c\rei gazd\ a t\]ii catolice de la Roma f\r\ a pierde ~n cazul prezent, este prima dat\
fost Biserica Ortodox\ din Cipru. specificit\]ile liturgice de care sunt când Biserica Catolic\ recurge la a-
Co-prezidat\ de cardinalul Walter foarte ata[a]i. cest tip de solu]ie `n cadrul unei Bise-
Kasper, pre[edintele Consiliului pontifi- Edi]ia electronic\ a publica]iei „La rici de tradi]ie latin\. Totu[i, un co-
cal pentru promovarea unit\]ii cre[tini- Vie“, din 20 octombrie 2009, arat\, prin- municat al Arhiepiscopului de Can-
lor, [i de Mitropolitul Ioan (Zizioulas) de tr-un articol semnat de Jean Mercier, c\ terbury [i al Cardinalului-Arhiepiscop
Pergam, aceast\ nou\ sesiune a permis aceast\ veste a venit mar]i, 20 oc- de Westminster `ncearc\ s\ do-
urm\rirea „`n spiritul prieteniei [i al co- tombrie, `n timpul unei conferin]e de vedeasc\ faptul c\ prietenia dintre ca-
labor\rii“, conform comunicatului final, pres\ ]inute la Vatican de cardinalul tolici [i anglicani st\ la originea aces- CM
YK
a studiului lansat de Comisia din Ra- William Joseph Levada, prefect al Con- tei decizii. Din partea sa, Vaticanul
venna `n 2007 (SOP 311.9), pe tema grega]iei pentru doctrina credin]ei, [i de afirm\ c\ prioritatea sa r\mâne dia-
concilierii [i a autorit\]ii `n Biseric\. De secretarul Congrega]iei pentru cultul di- logul `ntre cre[tini. a
data aceasta, tema pe care a abordat-o
comisia a fost: „Rolul episcopului de Ro-
ma `n unitatea Bisericii `n cursul pri-
mului mileniu“.
~n prima zi a sesiunii, membrii dele-
ga]iilor catolice [i ortodoxe s-au `ntâlnit
separat, a[a cum obi[nuiesc de fiecare
dat\, pentru a-[i coordona activitatea.
~n timpul `ntâlnirii delega]ilor or-
todoc[i s-a vorbit, printre altele, despre
reac]iile negative emise cu privire la
acest dialog de anumite medii ortodoxe
[i a fost acceptat `n unanimitate c\
aceste reac]ii vehiculeaz\ informa]ii
false, lipsite de orice fundament [i inac-
ceptabile. To]i membrii ortodoc[i ai
comisiei au reafirmat faptul c\ dialogul
continu\, conform deciziei finale luate
de Biserica Ortodox\. ~ntâlnirea de-
lega]ilor catolici a confirmat inten]ia de
a continua dialogul cu `ncredere.
„~n timpul sesiunii plenare, comisia a
examinat cu aten]ie textul propus de
Comitetul de coordonare al comisiei
mixte. Aceasta nu a adoptat nici un do-
cument final, iar orice text care ar pu-
tea circula (`n numele ei) nu va fi va-
lid“, anun]\ comunicatul, care precizea-
z\ c\ urm\toarea sesiune plenar\ a
comisiei va avea loc la Viena (Austria),
`n septembrie 2010.
Comisia mixt\ interna]ional\ pentru
dialog teologic `ntre Biserica Catolic\ ro-
man\ [i Biserica Ortodox\ este al-
c\tuit\ din 30 de membri catolici [i 30
de membri ortodoc[i. La aceast\ a 11-a
sesiune au fost reprezentate patri-
arhatele Constantinopolului, Alexan-
driei, Antiohiei, Ierusalimului, Mosco-
vei, Georgiei, Ser-biei [i României, la fel
ca Bisericile din Cipru, Grecia, Polonia,
Albania, Slovacia [i Finlanda. Biserica
din Bulgaria nu a fost reprezentat\.
Papa deschide
larg u[a anglicanilor
Papa Benedict al XVI-lea vrea s\
creeze o structur\ canonic\ ad-hoc pen-
CM
YK
16
Radio Ia[i [i-a
a `naugurat noul sediu
Studioul teritorial Radio
Ia[i al Radiodifuziunii
Române a `mplinit ieri
68 de ani de când a emis
pentru prima dat\, sub
denumirea de „Radio
Moldova“. Cu acest
prilej a fost inaugurat
noul sediu al Radio Ia[i,
aflat pe str. Lasc\r
Catargi din Ia[i.
La acest eveniment a
participat conducerea
radioului, dar [i invita]i
din mediul bisericesc,
cultural [i politic.
de Constantin CIOFU
~n deschiderea momentului
festiv care a avut loc `n noul
sediu al Radio Ia[i, dr. Nicolae
Tomescu, redactor-[ef al pos-
tului Radio Ia[i, a mul]umit
tuturor invita]ilor pentru pre-
zen]\, urmând ca, mai apoi,
Andrei Dimitriu, fost director
al Radiodifuziunii Române,
cel care a pus bazele noului
sediu al Radio Ia[i, s\ amin-
teasc\ faptul c\ `n urm\ cu
opt ani au `nceput lucr\rile
pentru cl\direa `n care vor lu-
cra peste 100 de salaria]i. An-
drei Dimitriu a remarcat per-
forman]ele editoriale ale an-
gaja]ilor redac]iei Radio Ia[i [i
le-a oferit medalia de aur [i
diploma de onoare, pe care
domnia sa le-a primit cu prile-
CUV+NTUL DASC|LULUI
20 de ani de activitate: {coala „D. A. Sturdza“ - reper `ntre [colile ie[ene
La {coala „Dimitrie A. Stur-
dza“ din Ia[i s-au desf\[urat, `n
perioada 22-26 octombrie 2009, o
serie de activit\]i denumite su-
gestiv: „Arc peste timp“. Acestea
au fost organizate `n cadrul Zile-
lor {colii, la ini]iativa doamnelor
director Gabriela Popa [i Elena
Mocanu. Anul acesta, c=nd s-au
`mplinit 20 de ani de la `nfiin]a-
rea [colii ie[ene, fiecare cadru di-
dactic a preg\tit un program ar-
tistic.
Manifest\rile au `nceput `nc\
de joi, 22 octombrie, [i i-au impli-
cat pe elevii claselor a II-a, sub
coordonarea `nv\]\torilor ce le-au
condus pa[ii `n lumea c\r]ilor.
Vineri diminea]a ac]iunile cultu-
ral-artistice au continuat, `n re-
prezentarea claselor primare,
prin programe cum ar fi: „E toam-
n\ iar peste Cet\]uia“- lansarea
revistei „Mugura[ii“ nr. 20, „A
20-a toamn\ `n [coala mea!“ [.a.
Clasele V-VIII au sus]inut un
program deosebit, marcat prin
diferite concursuri, precum [i ex-
pozi]ii florale, realizarea mache-
tei [colii, dezbateri („{coala mea,
[coal\ european\“, „Remember
1989-2009“). Programul artistic
a continuat cu desf\[urarea con-
cursului de lucr\ri originale ale
copiilor, denumit „Cartea mea“,
aflat la a III-a edi]ie, precum [i a
concursului de promovare a lec-
Edi]ia de Moldova
Mar]i, 3 noiembrie 2009, Nr. 229, Anul I
PS Corneliu, Episcopul Hu[ilor, a transmis binecuvântarea IPS Teofan
la inaugurarea noului sediu al radioului
jul anivers\rii a 60 de ani de
la realizarea primei emisiuni
a postului Radio Ia[i. Maria
}oghin\, pre[edinte-director
general al Radiodifuziunii Ro-
mâne, a apreciat munca anga-
ja]ilor de la Radio Ia[i, care s-au
str\duit de-a lungul timpului
s\ emit\ pe o arie teritorial\
cât mai mare [i pentru a infor-
ma cât mai corect popula]ia,
eviden]iind sprijinul pe care
autorit\]ile locale [i centrale
l-au acordat la ridicarea nou-
lui sediu.
PS Corneliu, Episcopul Hu-
[ilor, `n calitate de delegat al
~nalt Preasfin]itului P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor
[i Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, a apreciat munca deo-
turii prin dramatizare „Ia [i ci-
te[te“, coordonate de biblioteca
[colii [i catedra de Limba român\.
Tot acum a fost interpretat\ sce-
neta „Sfântul Dimitrie, Mare
Mucenic al lui Hristos“, `n cin-
stea ocrotitorului [colii. ~n semn
de mul]umire adus\ lui Dumne-
zeu pentru binefacerile primite
`n cei 20 de ani de activitate, ele-
vii au participat la Sfânta Litur-
ghie de s\rb\toarea Sfântului
Mare Mucenic Dimitrie (26 oc-
tombrie). ~n aceeea[i zi a avut loc
un recital muzical dedicat cadre-
lor didactice care au activat de-a
lungul timpului la {coala „D. A.
Sturdza“, dup\ care s-au acordat
diplome de recuno[tin]\ pentru
aportul pe care acestea l-au adus
`nv\]\mântului românesc.
Activit\]ile la renumita [coal\
ie[ean\ s-au `ncheiat cu o slujb\
de mul]umire. ~n mijlocul elevi-
lor [i al cadrelor didactice s-a
aflat p\rintele Ionel Roat\, vicar
administrativ al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, care a fost primul profe-
sor de Religie al acestei [coli [i cu
care se p\streaz\ `n continuare o
vie colaborare. La final, p\rintele
Roat\ a ]inut un cuvânt de `nv\-
]\tur\, `n care a inserat [i c=teva
amintiri care `l leag\ de {coala
„D. A. Sturdza“: „Stimat\ doam-
n\ director, domnilor profesori [i
`nv\]\tori care activa]i `n pre-
sebit\ pe care o desf\[oar\ e-
chipa Radio Ia[i „`n a aduce
informa]ia util\ `n casele oa-
menilor“. ~n acela[i timp,
Preasfin]ia Sa a transmis bine-
cuvântarea Mitropolitului
Moldovei [i Bucovinei, remar-
când faptul c\ Radio Ia[i este
un „radio echilibrat, cultural,
responsabil, care, `mpreun\
cu Radiodifuziunea Român\,
r\m=n factori de cultur\ `ntr-o
societate bulversat\“.
La acest eveniment au fost
prezen]i [i pr. Constantin
Sturzu, consilier cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, precum
[i protos. Hrisostom R\d\[anu,
consilier `n cadrul Sectorului
~nv\]\mânt [i activit\]i cu ti-
neretul al Arhiepiscopiei Ia[i-
zent `n aceast\ [coal\ sau care
v-a]i retras din activitate, dar to-
tu[i face]i parte din acest minu-
nat corp profesoral care, timp de
20 de ani, a slujit cu credin]\ alta-
rul catedrei [i altarul sufletului
de copil. Am fost foarte emo]ionat
asear\, când am desf\cut invita-
]ia, [i abia atunci am realizat c\
au trecut 20 de ani de când, `m-
preun\ cu doamna director Co-
man, cu dl Ioan Eugeniu Maxi-
movici, Dumnezeu s\-l odihneas-
c\ `n pace, `ncercam s\ ne mi[-
c\m al\turi de tot corpul profeso-
ral pentru organizarea sfin]irii
lor, iar din partea postului
Radio TRINITAS al Patriarhi-
ei Române a fost prezent pr.
Bogdan }ifrea, redactor-[ef al
Radio TRINITAS, redac]ia Ia[i.
Slujbele religioase,
transmise `n duminici
[i s\rb\tori
Colaborarea dintre Radio
Ia[i [i Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a constat, `n ultimii
ani, `n realizarea, s\pt\m=-
nal, a unei emisiuni de spiri-
tualitate [i `n transmisia sluj-
bei Sfintei Liturghii `n fiecare
duminic\, de obicei de la Ca-
tedrala mitropolitan\ din Ia[i.
Sfânta Liturghie a mai fost
acestei [coli. Nu existau frumu-
se]ile acestea care se v\d `mpre-
jur… Era atmosfera ca dup\ [an-
tier… Aproape c\ nici n-am sim-
]it c\ a trecut acest timp, `n care
copiii au crescut, iar [coala a r\-
mas cu aceea[i deschidere pentru
tot ceea ce poate da str\lucire,
durabilitate [i consisten]\ con[ti-
in]ei umane… Vreau s\ mul]u-
mesc lui Dumnezeu c\ mi-a dat
prilejul s\ `ntâlnesc profesori, `n-
v\]\tori, oameni de carte, sluji-
tori ai c\r]ii, oameni deosebi]i ca-
re au `mpletit munca cu credin]a
[i moralitatea pe care Biserica,
transmis\ de Radio Ia[i [i de
la Catedrala arhiepiscopal\
din Suceava, Catedrala arhie-
piscopal\ din Roman sau Ca-
tedrala episcopal\ din Hu[i.
Atunci când au existat solici-
t\ri din partea m\n\stirilor,
slujbele de hram au fost tran-
smise `n direct la unul dintre
cele mai ascultate posturi de
radio din Moldova. ~n ultima
perioad\, `n intervalul orar
10:00-11:00, ascult\torii Ra-
dio Ia[i au putut audia slujba
Sfintei Liturghii [i `n zilele de
s\rb\toare din timpul s\pt\-
mânii. „Primim foarte multe
scrisori, foarte multe mesaje
prin internet sau prin telefon
de la ascult\tori, `n care ni se
mul]ume[te pentru faptul c\
transmitem Sfânta Liturghie.
Aceste mesaje vin mai ales
din partea credincio[ilor care
nu pot veni la biseric\ din
binecuvântate pricini“, a de-
clarat Bogdan Neculau, reali-
zatorul emisiunilor de via]\
spiritual\.
Radio Ia[i este parte com-
ponent\ a Radiodifuziunii Ro-
mâne, purtând la `nceput
(1941) numele de „Radio Mol-
dova“. Radio Ia[i func]ioneaz\
ca studio teritorial din anul CM
YK
1956. ~ntre 1984 [i 22 decem-
brie 1989, regimul Ceau[escu
i-a anulat dreptul de a emite,
soart\ pe care au avut-o [i ce-
lelalte posturi teritoriale. Pos-
tul Radio Ia[i se adreseaz\ lo-
cuitorilor din jude]ele: Bac\u,
Boto[ani, Gala]i, Ia[i, Neam],
Suceava, Vaslui, Vrancea, din
Republica Moldova [i Ucrai-
na, dar [i ascult\torilor de pe
internet. a
prin Evanghelie, o `mp\rt\[e[te
tuturor. Sunt onorat c\ m-a]i in-
vitat, sunt onorat de faptul c\
`mpreun\ am putut face câte ce-
va… Iar pu]inul pe care l-am f\-
cut `l p\strez `n vistieria sufletu-
lui meu [i `n chip duhovnicesc
m\ mândresc cu acele clipe, [i
sunt fericit c\ am cunoscut acei
oameni deosebi]i… Celor care r\-
mâne]i `n activitate, din toat\ ini-
ma v\ doresc s\ p\stra]i chipuri-
le frumoase [i modelele pe care
le-a]i putut lua de la cei care
acum s-au retras. Dumnezeu s\
binecuvinteze osteneala [i dra-
gostea dumneavoastr\!“, a `nche-
iat p\rintele vicar administrativ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Doamna director Popa a adre-
sat mul]umiri tuturor celor care
s-au implicat `n organizarea ac-
tivit\]ilor, amintindu-[i, cu ace-
ea[i emo]ie, de o zi la fel de fru-
moas\, de acum 20 de ani, c=nd
avea loc sfin]irea [colii, oficiat\
de Patriarhul Daniel, Mitropoli-
tul Moldovei [i Bucovinei din a-
cea vreme: „Ziua aceasta este co-
pia la indigo a celei de acum 20
de ani…, istoria se repet\..., di-
minea]a era o cea]\ deas\, iar `n
momentul `n care a `nceput sluj-
ba de sfin]ire a ap\rut soarele pe
cer, ca o binecuvântare de la Dum-
nezeu asupra noastr\, a tuturor“.
(prof. Gabriel MOISII)
 CM
YK

Miercuri, 4 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 254 (1456) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

CHIPURI {I FAPTE BISERICA ~N LUME ANALIZ|

DIN VIA}A BOR
Al VIII-lea Simpozion Jum\tate din elevii de
Episcopul Vartolomeu Interna]ional gimnaziu din Rom=nia
St\nescu sau despre „Religie, [tiin]\ sunt „analfabe]i
m\re]iile [i micimile [i mediu“ func]ional“
modernit\]ii PAGINILE 8-9 PAGINA 16 PAGINA 15

Leg\turile Sfântului Vasile

cel Mare cu ]ara noastr\
CM
YK
POZA ZILEI
Biserica romano-catolic\ Ta
Pinu este situat\ pe Insula
maltez\ Gozo, `n Marea Medi-
teran\. C=nd, `n anul 1575, mi-
sionarul Pietro Duzina, delegat
al papei Grigorie al XII-lea, a
vizitat Insulele Malteze, a con-
statat faptul c\ aceast\ biseri-
c\ se afla `ntr-o stare avansat\
de degradare, ordon=nd demo-
larea ei. Cu toate acestea, Ta
Pinu este singura biseric\ de pe
insul\ care a supravie]uit hot\-
r=rilor lui Duzina. a
CE: Economia României va cre[te cu 0,5% `n 2010
Comisia European\ (CE) a modificat progno-
za de cre[tere economic\ a României pentru a-
nul viitor de la 0 la 0,5% [i a `naintat o proiec]ie
de 2,6% pentru 2011, dup\ ce a revizuit estim\-
rile pentru acest an de la -4% la -8%.
„Primele semne de relansare economic\ au
`nceput s\ apar\ `n a doua jum\tate a anului
2009. Declinul produc]iei industriale [i al ex-
porturilor a `nceput s\ se tempereze, iar evo-
lu]ia lunar\ a pie]ei de credit a devenit poziti-
v\ `n august, dup\ 5 luni consecutive de cre[-
tere negativ\. Prognoza presupune c\ aceste
trenduri se vor consolida `n urm\toarele tri-
mestre. Relansarea cererii interne va urma
cu o oarecare `ntârziere din moment ce [oma-
jul avanseaz\, iar cre[terile salariale frânea-
z\. Cre[terea real\ a PIB va redeveni poziti-
v\ `n primul trimestru din 2010 (...) Relansa-
rea economic\ va r\mâne `ns\ fragil\, din ca-
Gripa a f\cut 70 de victime `n Ucraina
70 de persoane, dintre ca- Interfax Ucraina, citat\ de
re trei copii [i dou\ femei `n- „Kyiv Post“.
s\rcinate, au murit `n Ucrai- 30 de persoane au dece-
na din cauza gripei [i a boli- dat luni din pricina gripei `n
lor respiratorii, a anun]at Mi- regiunea Liov, 16 `n Terno-
nisterul S\n\t\]ii, relateaz\ pol, 12 `n Ivano-Frankivsk,
Congresul Interna]ional de Teologie basilica.ro
`nchinat Sfântului Vasile cel Mare a
continuat, ieri, cu a treia zi de RELIGIOS
discu]ii. ~n prima parte a zilei au fost APEL LA ~N}ELEPCIUNE: ~n le-
dou\ sesiuni de referate, sus]inute g\tur\ cu cele afirmate `n arti-
colul intitulat „Preafericite, nu
`n Aula Mare a Academiei Române. te b\ga argat la t\tarul pose-
Dintre vorbitori amintim pe acad. dat [i nu târ` Biserica Ortodo-
x\ `n mocirla mafiei...“, ap\rut
prof. dr. Emilian Popescu, prof. dr. `n publica]ia „România Mare“,
Tudor Teoteoi, prof. dr. Johann patronat\ de c\tre domnul
Corneliu Vadim Tudor, Biroul
Leemans, prof. dr. Petr Mikhaylov. de Pres\ al Patriarhiei Rom=-
~n pauza dintre cele dou\ sesiuni a ne face unele preciz\ri.
Pagina 4
avut loc vernisarea „Expozi]iei de
Manuscrise [i Carte româneasc\ ECONOMIC
veche“, dedicat\ Sfântului Vasile cel PATRONII VOR P|STRAREA
SALARIULUI MINIM ACTUAL
Mare, g\zduit\ de Academia PÂN| ~N IUNIE 2010: Patro-
Român\. Ultima sesiune a zilei s-a natele vor men]inerea actua- CM
YK
lului salariu minim pe econo-
]inut dup\ ora 17:00, `n Aula Magna mie, de 600 de lei, p=n\ `n
prima jum\tate a anului vi-
„Teoctist Patriarhul“ a Palatului itor, urmând ca o nou\ va-
Patriarhiei. Citi]i `n pagina 3 loare s\ fie stabilit\ pentru
semestrul al doilea din 2010.
Pagina 5
ROM+NIA ~N UE
CRIZA DIN }AR| ~I DETERMIN|
PE ROM+NI S| R|M+N| ~N
SPANIA: Criza economic\ [i
speran]a unui viitor mai bun
`n Spania amân\ revenirea a-
cas\ a românilor, a scris luni
publica]ia spaniol\ „ADN“.
Pagina 7
CULTUR|
TIFF VA AVEA CEA MAI MARE
FINAN}ARE DE LA STAT ~N
2010: Edi]ia de anul viitor a
Festivalului Interna]ional de
Film Transilvania (TIFF) a
uza necesit\]ii unor ajust\ri fiscale, restrân- ob]inut cea mai mare finan]a-
gerii fluxurilor de capital - cel pu]in fa]\ de ni- re din partea Centrului Na-
velurile anterioare crizei - [i trendului ascen- ]ional al Cinematografiei
dent al [omajului“, se arat\ `n raportul CE. a (CNC), la sesiunea de subven-
]ionare a evenimentelor pro-
gramate `n perioada 1 ianua-
rie-30 iunie 2010.
Pagina 12
5 `n Cern\u]i [i câte 2 `n Vo-
lin, Zakarpattia [i `n regiu-
nea Rivne. Potrivit Ministe-
rului S\n\t\]ii, un alt paci-
ent a murit `n regiunea
Hmelni]ki. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Miercuri, 4 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Sf=ntul Cuv. Ioanichie cel Mare,
dasc\l al poc\in]ei permanente S\ fim `ntotdeauna cu Dumnezeu!
„S\vâr[ind Iisus a zis: „Pune]i `n urechile lâng\ Sine, [i le-a zis: «Oricine va cu noi». Iar Iisus a zis c\tre el:
calea cea si- voastre cuvintele acestea: «C\ci primi pruncul acesta, `n numele «Nu-l opri]i; c\ci cine nu este `m-
h\streasc\ cu Fiul Omului va fi dat `n mâinile Meu, pe Mine M\ prime[te; iar ori- potriva voastr\ este pentru voi».“
cuget b\rb\- oamenilor». Iar ei nu `n]elegeau cine M\ va primi pe Mine, prime[- (Luca 9, 44-50)
tesc, ai trecut cuvântul acesta, c\ci era ascuns te pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
strâmtoarea pentru ei ca s\ nu-l priceap\ [i se C\ci cel ce este mai mic `ntre voi ***
virtu]ilor cu temeau s\-L `ntrebe despre acest to]i, acesta este mare». Iar Ioan, Domnul Iisus Hristos `i preg\-
osârdie, omo- cuvânt. {i a intrat gând `n inima r\spunzând, a zis: «~nv\]\torule, te[te pe sfin]ii S\i ucenici pentru
rând s\lb\ti- lor: «Cine dintre ei ar fi mai ma- am v\zut pe unul care, `n numele
ciunea pati- patimile [i sfâr[itul S\u. El le spu-
re?». Iar Iisus, cunoscând cugetul T\u, scoate demoni [i l-am oprit, ne: „Fiul Omului va fi dat `n
milor, [i ai inimii lor, a luat un copil, l-a pus pentru c\ nu-]i urmeaz\ `mpreun\
p\zit pe cel mâinile oamenilor“. Cuvintele Fiu-
dup\ chip ne- lui [i Omului sunt scrise cu litere
v\t\mat, [i f\- mari [i se refer\ la Fiul lui Dumne-
cându-te p\- zeu, la Iisus Hristos, Cel n\scut `n
zitor al c\m\- Bethleemul Iudeii, Cel ce a murit [i
rii Duhului, a `nviat din mor]i. Cele din frag-
ai v\zut mai mentul evanghelic de ast\zi f\ceau
`nainte cele referire la patimile Mântuitorului,
de departe ca la ceva ce va avea loc `ntr-un viitor
[i când ar fi apropiat. ~ns\ ne gândim ast\zi:
de fa]\, [i te-ai ar\tat f\c\tor de minuni, purt\torule
de Dumnezeu p\rintele nostru Ioanichie, [i stai `nain- oare ce ar fi ca Fiul Omului s\ fie
tea tronului celui dumnezeiesc [i te rogi ne`ncetat s\ se dat `n mâinile omului modern? Ce
mântuiasc\ sufletele noastre“. (Minei pe Noiembrie, E se va `ntâmpla cu El [i cu `nv\]\tu-
IBMBOR, Bucure[ti, 1971, p. 46) ra Sa? Mul]i vor crede `n Domnul
Hristos cu aceea[i t\rie [i cu mult\
*** speran]\ `n `nviere. Al]ii vor face
Sfântul Cuvios Ioanichie cel Mare, dasc\l al poc\- din El un personaj istoric sau vor
in]ei permanente [i al zidirii raiului interior prin rug\- vorbi ca despre o enigm\ a istoriei.
ciune, a ar\tat cu adev\rat firescul dumnezeiesc al Se vor g\si [i din cei ce vor afirma
b\rb\]iei, ca t\rie a firii `n slujirea lui Dumnezeu. {i c\ Iisus Hristos nici nu a existat.
prin smerenie, sfântul s-a f\cut cor\bier pe marea Sau vor fi din aceia care vor striga
acestei lumi, trecând cu ajutorul lui Dumnezeu prin sus [i tare c\ Dumnezeu a murit.
strâmtoarea cea `nfrico[at\ a patimilor, `n care zac ~ns\ ce simt eu când privesc spre
mon[trii cei nev\zu]i, [i ajungând la limanul cel lin [i
chipul lui Hristos, spre via]a, min-
ne`nviforat, a devenit str\jer al inimii lui - c\mara Du-
hului Sfânt, `n care Mirele cel ceresc se logode[te pen- unile, cuvintele, Crucea [i ~nvierea
tru ve[nicie cu sufletul mireas\. C\ci acesta este [i sen- Sa? Mâinile noastre, ale murito-
sul cuvintelor de la Sfânta Tain\ a Cununiei: „Bine- rilor, nu trebuie s\ pâng\reasc\
cuvântat e[ti Doamne, sfin]itorul nun]ii celei tainice [i sau s\ ofenseze Persoana divin\ a
preacurate [i legiuitorul nun]ii celei trupe[ti, p\zitorul Domnului Iisus Hristos. Sfântul
nestric\ciunii [i pov\]uitorul celor de trebuin]\ vie]ii“. Ioan Gur\ de Aur ne `nva]\ s\ fim
Nunta cea tainic\ [i preacurat\ este unirea cea sfânt\ `ntotdeauna cu Dumnezeu, dac\
dintre suflet [i Dumnezeu `n c\mara de tain\ a vrem ca Dumnezeu s\ fie totdea-
f\pturii. (pr. asist. dr. Ioan Valentin ISTRATI) una cu noi. (pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)

a SF+NTUL ZILEI a a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Sfântul Cuvios Ioanichie cel Mare
Parohia Lupeasca, un
Cuviosul Ioanichie s-a n\scut `n Bitinia [i a tr\it `n
timpul `mp\ratului Leon Isaurul (717-740), care era model demn de urmat
lupt\tor `mpotriva ~n 1937, preotul Nicolae Ale-
icoanelor. La vârsta xandrescu de la parohia Lupeas-
de 43 de ani, Ioani-
chie a participat la ca din Bucure[ti, ast\zi cartierul
r\zboiul `mpotriva Rahova, publica o carte despre a-
bulgarilor. ~mp\ra- sisten]a religioas\ din aceast\
tul a vrut s\-l re- parte a capitalei României, `n ca-
compenseze pentru re ar\ta c\ distan]a prea mare
vitejia sa, `ns\ cu- fa]\ de Biserica „Sf. Treime -
viosul s-a retras pe Ghencea“ sau B\rb\tescu-Vechi
muntele Olimp, un- nu putea s\-i ajute pe cei peste
de a s\vâr[it multe 8.000 de credincio[i s\ fie apro-
minuni. Cuviosul pia]i permanent de altarul str\-
Ioanichie era v\z\- bun. Starea moral\ dec\zut\ [i
tor cu duhul [i a
murit la vârsta de pericolul sectar din aceste locuri
94 de ani la M\- l-au determinat pe patriarhul
n\stirea lui Antidie. Miron Cristea s\ `nfiin]eze o pa-
rohie [i s\ numeasc\ un preot ca-
Tot `n aceast\ re s\ slujeasc\ oamenilor. Atunci
zi, Biserica face po- când a ajuns `n aceste p\r]i, `n 1934, Biserica parohiei Lupeasca `n construc]ie
menirea Sfin]ilor anul 1930, preotul Alexandrescu
Mucenici Nicandru, a fost primit `n case f\cute din
episcopul Mirelor, chirpici, [coala primar\ nu avea
[i Ermeu, preotul; a
Sfântului Mucenic un local propriu, nu exista un loc
Porfirie; a plângerii de rug\ciune, iar credincio[ii e-
proorocului Iere- rau `mp\r]i]i `n nesfâr[itele cer-
mia pentru Ierusa- turi politice. Noul slujitor a pus
lim [i pentru robi- `nceput bun pentru sufletele date
rea lui, [i a Sfân- `n p\storire. A pus temelia noii
tului ~mp\rat Ioan biserici cu hramul „Sf. ~mp\ra]i“,
Duca Vatatis. i-a adus pe credincio[i la sf=ntul
Mâine, Biserica potir [i i-a `ndrumat pe calea cea
face pomenirea dreapt\, f\când din parohia Lu-
Sfin]ilor Mucenici peasca un model demn de urmat
Galaction [i Epis - `n Biserica Ortodox\ Român\. 25 septembrie 1938, Cununarea
timia. a (Adrian Nicolae PETCU) a nou\ perechi de cre[tini `n parohia Lupeasca
 Miercuri, 4 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3

Leg\turile Sfântului Vasile cel Mare cu ]ara noastr\

Congresul Interna]ional de Teologie, `nchinat
Sfântului Vasile cel Mare, a continuat, ieri, cu a
treia zi de discu]ii. ~n prima parte a zilei au fost
dou\ sesiuni de referate, sus]inute `n Aula Mare a
Academiei Române. Dintre vorbitori amintim pe
acad. prof. dr. Emilian Popescu, prof. dr. Tudor
Teoteoi, prof. dr. Johann Leemans, prof. dr. Petr
Mikhaylov. ~n pauza dintre cele dou\ sesiuni a avut
loc vernisarea „Expozi]iei de Manuscrise [i Carte
româneasc\ veche“, dedicat\ Sfântului Vasile cel
Mare, g\zduit\ de Academia Român\. Ultima
sesiune a zilei s-a ]inut dup\ ora 17:00, `n Aula
Magna „Teoctist Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei.
Gazda celor dou\ sesiuni de co- reciproc [i iubit `n dragostea
munic\ri, sus]inute la Academia Mântuitorului Hristos [i au cola-
Român\, a fost acad. prof. dr. Io- borat `n ap\rarea Ortodoxiei [i
nel Haiduc. Al\turi de IPS P\rin- l\rgirea misiunii cre[tine la po-
te Ioan, Mitropolitul de Pergam, pula]iile p\gâne“. Coresponden]a
reprezentantul Patriarhiei Ecu- dintre cei doi scoate la iveal\ in-
menice, de pr. prof. dr. {tefan Bu- teresul misionar al Capadociei romanitatea, ace[ti fugari refugi-
chiu, de pr. lect. dr. Gheorghe pentru zona dun\rean\, unde a]i, spioni, chiar [i alte situa]ii, a-
Holbea [i de referen]ii celor dou\ numero[i cre[tini capadocieni, par `ns\ ca o popula]ie `ncadrat\
sesiuni, la discu]ii au fost prezen]i printre care [i clerici, fuseser\ a- `n Imperiu, `n leg\tur\ cu Impe-
numero[i academicieni, profesori du[i aici ca prizonieri la mijlocul riul [i de confesiune cre[tin\.
universitari, dar [i studen]i. secolului al III-lea de c\tre go]i. Scrisoarea num\rul 268 a Sfân-
„Drept urmare, provincia Sci]ia a tului Vasile cel Mare merit\ ad\-
devenit un centru comun de pre-
Sfântul Vasile, prieten g\tire misionar\ `ndreptat cu
ugat\ izvoarelor istoriei româ-
ne[ti al\turi de scrisorile num\-
cu Sfântul Bretanion prec\dere spre lumea gotic\ rul 164 [i 165. Ea ne arat\ c\
nord-dun\rean\. ~n acest context spa]iul acesta pontic, `n perioada
Leg\turile Sfântului Vasile s-a `nt\rit colaborarea `ntre cei
cel Mare cu ]ara noastr\ le-a scos respectiv\, era o zon\ de circula-
doi ierarhi“, a mai spus prof. E- ]ie mare a valorilor“.
`n eviden]\, `n deschiderea pri- milian Popescu.
mei sesiuni, acad. prof. dr. Emili- Al doilea vorbitor, prof. dr. Tu-
an Popescu. Acesta a vorbit de- dor Teoteoi, a vorbit despre „Im- Hexaemeronul Sfântului
spre coresponden]a avut\ de portan]a [i semnifica]ia unui la- Vasile cel Mare
Sfântul P\rinte cu Sfântul Bre- tinism neglijat (desertores) din
tanion, episcopul Tomisului, [i cu coresponden]a Sfântului Vasile Profesorul Johann Leemans,
guvernatorul militar al provinci- cel Mare“: „~n perioada zis\ a mi- de la Facultatea de Teologie a U- Prof. dr. Petr Mikhaylov: „Când Vasile vorbe[te
ei Sci]ia Minor, Iulius Soranus - leniului `ntunecat, românii nu niversit\]ii Catolice din Leuven,
rud\ a Sfântului Vasile. S-au `n scrierile [i predicile sale despre lumea
trebuie c\uta]i numai acolo unde a sus]inut un referat academic `n
p\strat trei scrisori - 155, 164, e vorba de vlahi, adic\ numai un- care l-a prezentat pe Sfântul Va- creat\, el urm\re[te un singur scop: cunoa[terea
165. „Biserica Tomisului s-a `n- de `ntâlnim termenul de vlah; sile cel Mare ca p\stor [i predica- lui Dumnezeu [i conducerea la aceast\
vrednicit, ca `n a doua jum\tate altfel acesta nu apare decât dup\ tor, vorbind de asemenea despre cunoa[tere a ascult\torilor [i cititorilor s\i“
a secolului al IV-lea, când avea `n veacul al X-lea. E o perioad\ `n- Mucenicul Gordie. „Sunt intere-
frunte pe Sfântul Bretanion, s\r- treag\ `n care nu `l `ntâlnim, [i sat s\ v\d `n ce mod Sfântul Va- nic de a fi urmat, model de virtu- Ultimul conferen]iar, prof. dr.
b\torit la noi `n 25 ianuarie, s\ atunci trebuie s\ g\sim al]i ter- sile cel Mare arat\ un mucenic te cre[tin\, model de valori cre[- Petr Mikhaylov, a subliniat c\ a-
intre `n leg\tur\ cu cel mai mare meni. ~n surse, noi trebuie s\ g\- care a murit `n timpul persecu]i- tine, model de comportament ten]ia Sfântului Vasile la chesti-
p\rinte al r\s\ritului cre[tin. Cei sim acele situa]ii `n care este vor- ilor de la `nceputul secolului al cre[tin, pe care auditoriul s\u unile epistemologiei a putut fi a-
doi ierarhi, cet\]eni ai aceleia[i ba de romanitatea oriental\. O a IV-lea, cum `l transform\ pe a- trebuia s\ `ncerce s\-l imite“, a tras\ pe de o parte ca rezultat al
provincii, Capadocia, s-au stimat doua concluzie este c\ românii, cest mucenic `ntr-un model vred- spus Leemans. studierii atente a mo[tenirii teo-
logice a lui Origen, de care s-a
preocupat, dup\ cum se [tie, `m-
Expozi]ie de manuscrise preun\ cu Grigorie Teologul, `n
[i carte, `nchinat\ Sfântului timpul exerci]iilor ascetice `n A-
nisa, la `nceputul anilor ’60, dar
Vasile cel Mare, la Academie [i participând la disputele arie-
La deschiderea oficial\ a „Expozi]iei de ne. „Când Vasile vorbe[te `n scri-
Manuscrise [i Carte româneasc\ veche“ `n- erile [i predicile sale despre lu-
chinat\ Sfântului Vasile cel Mare, de la A- mea creat\, el urm\re[te un sin-
cademia Român\, pr. conf. dr. Ionut Moldo- gur scop: cunoa[terea lui Dum-
veanu, cel care s-a `ngrijit de expozi]ie, a a- nezeu [i conducerea la aceast\
r\tat c\ ini]iativa acestei expozi]ii a apar]i- cunoa[tere a ascult\torilor [i
nut PF P\rinte Patriarh Daniel, care „a- cititorilor s\i. ~n ultima sa mare
v=nd o colaborare excep]ional\ cu Academia scriere, Hexaemeronul, el schi-
Rom=n\, reprezentat\ prin domnul pre[e- ]eaz\ un tablou cre[tin al lumii.
dinte, Ionel Haiduc, s-a hot\r=t, iat\, expu- Despre semnifica]ia acestei scri-
nerea unor manuscrise [i c\r]i rare rom=- eri, gr\itor este m\car faptul c\
ne[ti sau nu numai rom=ne[ti, de sorginte `n curând, dup\ apari]ia sa, con-
str\in\, greac\ sau slavon\, din care s\ re- temporanul lui Vasile, Ambrozie
zulte faptul c\ opera Sf=ntului Vasile cel de Mediolanum, transpune ope-
Mare a avut o circula]ie extrem de larg\ `n ra `n limba latin\, cu unele com-
spa]iul rom=nesc, `n greac\, slavon\ [i ro- plet\ri nesemnificative. Ulteri-
m=n\. Acesta este [i un alt mod de a contu- or, pe parcursul a mai multe se-
ra un profil al marelui capadocian. A[adar, cole, mul]i autori bizantini au
am reu[it, `n colaborare cu doamna Gabrie- compus, imitând pe Vasile, He-
la Dumitrescu, [efa Serviciului de manu- xaemeroanele lor. Despre r\s-
scrise [i carte rar\ a Bibliotecii Academiei pândirea Hexaemeronului lui
Rom=ne, s\ aducem `n fa]a dvs cele mai re- Vasile ne vorbe[te, de asemenea,
prezentative pagini ale manuscriselor sau Printre cele expuse sunt cel pu]in dou\ cu motive florale, viniete `n peni]\, cu foa- o bogat\ tradi]ie de manuscrise,
c\r]ilor vechi din spa]iul rom=nesc, con]i- piese extrem de `nsemnate, ca valoare ie de aur. Men]ion\m c\ sunt expuse chiar studiat\ de Amand de Mendietta
n=nd evident teste ale operei Sf=ntului Va- artistic\, `n primul r=nd. Este vorba de un [i cele trei volume din Studia Baziliana, [i de S.Y. Rudberg. Hexaemero-
sile cel Mare cu `ncepere din chiar secolul al Liturghier al unui gr\m\tic, Radu, din dar [i cele dou\ volume ale noii serii din nul lui Vasile este un fel de pro-
XV-lea, de[i `n spa]iul rom=nesc au circulat vremea lui Matei Basarab, [i tot din ace- Colec]ia P\rin]i [i Scriitori Biserice[ti, a- gram ecologic al Evului Mediu
`nc\ din secolul al XIV -lea manuscrise `n ia[i vreme, un slujebnic al Mitropolitului p\rute la Editura BASILICA a Patriarhiei cre[tin“, a spus profesorul Mihai-
limba greac\, aduse chiar de la M\n\stirea {tefan al Ungrovlahiei din prima sa p\s- Române. Expozi]ia este deschis\ pân\ lov. (diac. George ANICULOAIE,
Studion din Constantinopol“. torie (1648-1653), am=ndou\ `mpodobite ast\zi. Ciprian BÂRA)

4 Actualitatea religioas\
Comunicat
de pres\
Grij\ pentru
popor, nu
interes pentru
partide
Biroul de Pres\ al Patri-
arhiei Rom=ne aduce la cu-
no[tin]\ opiniei publice
faptul c\ folosirea imagini-
lor slujitorilor Bisericii Or-
todoxe Române `n scop e-
lectoral nu are acceptul Pa-
triarhiei Române, `ntrucât
contrazice hot\rârile Sfân-
tului Sinod, care afirm\ ne-
utralitatea Bisericii Orto-
doxe Române `n campanii-
le electorale ale diferitelor
partide politice. Ca atare,
Patriarhia Român\ `[i re-
zerv\ dreptul de a sesiza
Biroul Electoral Central [i
Consiliul Na]ional al Audio-
vizualului asupra folosirii
`n interes electoral a imagi-
nii unor slujitori ai Biseri-
cii Ortodoxe Române. (Bi-
roul de Pres\ al Patriarhiei
Rom=ne)
PE SCURT
Participare
bisericeasc\ la
inaugurarea noului
sediu al Radio Ia[i
Studioul teritorial Radio Ia[i
al Radiodifuziunii Române a
`mplinit, pe 2 noiembrie 2009,
68 de ani de când a emis pen-
tru prima dat\, sub denu-
mirea de „Radio Moldova“. Cu
acest prilej a fost inaugurat
noul sediu al Radio Ia[i, aflat
pe str. Lasc\r Catargi din
Ia[i. La acest eveniment a
participat conducerea ra-
dioului, dar [i invita]i din
mediul bisericesc, cultural [i
politic, informeaz\ mmb.ro.
PS Corneliu, Episcopul Hu[i-
lor, `n calitate de delegat al
~nalt Preasfin]itului Teofan,
Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, a apreciat munca deose-
bit\ pe care o desf\[oar\ echi-
pa Radio Ia[i „`n a aduce in-
forma]ia util\ `n casele oame-
nilor“. ~n acela[i timp, Prea-
sfin]ia Sa a remarcat faptul
c\ Radio Ia[i este un „radio e-
chilibrat, cultural, responsa-
bil, care, `mpreun\ cu Radio-
difuziunea Român\, r\mân
factori de cultur\ `ntr-o socie-
tate bulversat\“. Colaborarea
dintre Radio Ia[i [i Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei a con-
stat, `n ultimii ani, `n realiza-
rea, s\pt\mânal, a unei emi-
siuni de spiritualitate [i `n
transmisia slujbei Sfintei Li-
turghii `n fiecare duminic\,
de obicei de la Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i. Sfânta Li-
turghie a mai fost transmis\
de Radio Ia[i [i de la Catedra-
la arhiepiscopal\ din Sucea-
va, Catedrala arhiepiscopal\
din Roman sau Catedrala
episcopal\ din Hu[i. Atunci
când au existat solicit\ri din
partea m\n\stirilor, slujbele
de hram au fost transmise `n
direct de Radio Ia[i. a
CM
YK
Miercuri, 4 noiembrie 2009
Comunicat de pres\
Este u[or de denigrat, dar mai greu de `ndreptat!
De mai mult\ vreme, constat\m c\ une- moral\ la care este supus\ majoritatea m\ a unor persoane interesate de câ[tig,
le trusturi media desf\[oar\ o campanie cre[tinilor ortodoc[i din ]ar\, inclusiv m\- a solicitat `nc\ din luna august 2009 re-
concertat\ `mpotriva Bisericii Ortodoxe n\stirile, schiturile [i parohiile, prin pro- tragerea din rândul monahilor, solicitare
Române, manifestat\ fie prin mediatizarea movarea `n presa scris\, filme [i internet a care a fost atunci aprobat\, `n baza liber-
obsesiv\ a unor cazuri de imoralitate a cle- pornografiei, prostitu]iei, libertinajului [i t\]ii de con[tiin]\.
rului de mir sau a celui monahal, fie prin prin relativizarea principiilor morale cre[- Deja, Arhiepiscopia Bucure[tilor inten-
repro[ul permanent c\ Biserica Ortodox\ tine privind familia. sific\ m\surile pentru sporirea vie]ii du-
Român\ ar primi prea mul]i bani de la bu- Din cauza seculariz\rii [i a migra]iei, hovnice[ti [i `nt\rirea disciplinei monaha-
getul de stat, ignorându-se, `n mod delibe- num\rul voca]iilor monahale a sc\zut `n- le, inclusiv `n ceea ce prive[te comunitatea
rat, faptul c\ majoritatea contribuabililor grijor\tor `n ultimii ani, iar men]inerea slujitorilor monahi de la catedrale, care vor
sunt de confesiune ortodox\, iar clerul or- vie]ii spirituale [i a disciplinei monahale avea obliga]ia de a se conforma unui pro-
todox aduce cea mai mare contribu]ie cul- necesit\ eforturi sporite [i se afl\ mai in- gram de m\n\stire foarte strict.
tural-spiritual\ [i social-filantropic\ la via- tens `n aten]ia centrelor eparhiale din ]ar\. Mai preciz\m c\, `ntr-o societate preo-
]a comunit\]ii locale. ~n acest sens, cazurile de indisciplin\ a cle- cupat\ de câ[tig material imediat [i cu ori-
~n mare m\sur\, consider\m c\ aceste rului de mir [i a celui monahal se afl\ deja ce pre] ([antaj [i presiuni de tot felul), `n
trusturi de pres\ - adesea conduse din `n aten]ia instan]elor de judecat\ biseri- care nu mai conteaz\ mult valorile spiritu-
str\in\tate - nu informeaz\ opinia public\ ce[ti, care analizeaz\ fiecare situa]ie `n ale, formarea duhovniceasc\ a tinerilor cle-
româneasc\ `n mod corect, ci tenden]ios, parte [i iau m\surile disciplinare (statuta- rici [i mireni presupune o lucrare pastoral\
punând accentul doar pe ceea ce este sen- re) care se impun. permanent\, mai atent\ [i mai intens\ a
za]ional [i scandalos. Din nefericire, fiind Cu privire la cazul ap\rut `n cotidianul Bisericii pentru formarea caracterelor, nu
preocupate exclusiv de audien]\ [i profit, a- „Libertatea“ de luni, 2 noiembrie 2009, pre- doar m\suri administrative [i disciplinare.
cestea trec cu vederea presiunea psihic\- ciz\m faptul c\ persoana `n cauz\, victi- (Biroul de Pres\ al Patriarhiei Rom=ne)
DREPT LA REPLIC|
Apel la `n]elepciune
~n leg\tur\ cu cele afirmate `n artico-
lul intitulat „Preafericite, nu te b\ga ar-
gat la t\tarul posedat [i nu târ` Biserica
Ortodox\ `n mocirla mafiei...“, ap\rut `n
publica]ia „România Mare“, patronat\ de
c\tre domnul Corneliu Vadim Tudor, Bi-
roul de Pres\ al Patriarhiei Rom=ne face
urm\toarele preciz\ri:
Patriarhul României apar]ine tuturor
credincio[ilor ortodoc[i români din ]ar\ [i
str\in\tate [i, ca atare, nu poate fi con-
fiscat de un partid sau de un om politic,
`n func]ie de preferin]e sau interese par-
tinice sau personale.
Sfin]irea bisericii din incinta Palatului
Cotroceni (foto) a reprezentat - pe lâng\
`ndeplinirea unei responsabilit\]i arhie-
re[ti a Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel, care este [i Arhiepiscop al Bucu-
re[tilor - o `ndatorire moral\, indiferent
cine ar fi fost pre[edintele României, de-
vreme ce a fost sfin]it altarul unei foste
m\n\stiri. Un altar trebuie sfin]it [i cin-
stit prin oficierea de slujbe, a[a cum au
l\sat prin testament ctitorii, iar nu aban-
donat, ca `n timpul regimului comunist oameni politici, chiar dac\ ace[tia `ncear- de[i nu ezit\ s\ foloseasc\ `n clipuri elec-
de trist\ amintire. c\ s\-l informeze despre situa]ia `n care torale imagini `n care apare `mpreun\ cu
~l inform\m pe domnul Corneliu Va- se afl\ ]ara. Patriarhul României [i al]i ierarhi ai Bi-
dim Tudor - care inventeaz\ [i insinuea- Cât prive[te insinuarea de arghirofi- sericii Ortodoxe Române.
z\ neadev\ruri referitoare la `ntâlniri se- lie, aceasta este cu totul nedreapt\ de- Oare, mai are sens s\ ne `ntreb\m cum
crete - c\ ultima vizit\ la Patriarhia Ro- vreme ce actualul Patriarh al Bisericii este posibil ca - dup\ ce domnul Corneliu
mân\ a domnilor Emil Boc [i Adriean Vi- Ortodoxe Române nu folose[te niciodat\ Vadim Tudor a participat la s\rb\toarea
deanu a fost `n ziua de 23 ianuarie 2009, banii oferi]i Bisericii `n scop personal, ci, Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul
cu ocazia anivers\rii a 150 de ani de la mai mult, ajut\ Biserica din banii s\i Bucure[tilor, [i la hramul Catedralei patri-
Unirea Principatelor Române (1859- pentru realizarea unor lucr\ri biseri- arhale (27 octombrie), precum [i la agapa
2009), eveniment organizat de c\tre Pa- ce[ti, iar noua Catedral\ patriarhal\ nu oferit\ de Patriarhia Român\ cu acest pri-
va fi proprietate personal\, ci o cl\dire de lej - a doua zi, `n s\pt\mânalul „România
triarhia Român\, Pre[edin]ia României
[i Academia Român\. ~n acela[i timp, `n utilitate public\ reprezentativ\ pentru Mare“, s\ apar\ un material calomnios la
discu]iile cu reprezentan]ii clasei politi- via]a religioas\ a poporului român. adresa Patriarhului României? De aceea,
ce, Patriarhul României, `n spiritul neu- Este trist c\ domnul Corneliu Vadim facem apel la `n]elepciunea de a folosi cu-
tralit\]ii politice a Bisericii Ortodoxe Ro- Tudor dezinformeaz\ opinia public\, deni- vintele `n mod drept [i demn, ca un fiu al
mâne, nu abordeaz\ chestiuni care ]in de greaz\ [i `ncearc\ s\ `l [antajeze pe ~ntâi- Bisericii, nu ca unul ostil ei. (Biroul de Pre-
confruntarea electoral\ `ntre partide sau st\t\torul Bisericii Ortodoxe Române, s\ al Patriarhiei Române)
Conferin]e preo]e[ti documentare [i implicare `n des-
f\[urarea evenimentului.
Nu au fost neglijate nici pro-
slujba de Te Deum, iar de la ora
10:00, la sediul Protopopiatului
din Blaj au avut loc lucr\rile
a Ieri, 3 noiembrie, `n Epis- rat, `ntr-un interviu la Radio blemele de administra]ie biseri- propriu-zise, informeaz\ BASI-
copia Teleormanului a avut loc TRINITAS, c\ tematica a fost ceasc\ [i de slujire pastoral\, LICA. Conferin]a a fost prezida-
o conferin]\ preo]easc\. Preo]ii structurat\ pe patru capitole, du- lu=ndu-se `n discu]ie [i anumi- t\ de c\tre IPS Arhiepiscop An-
din cele 4 protopopiate ale e- p\ cum urmeaz\: Antropologia te aspecte legate de stadiul de- drei, cu participarea tuturor
parhiei au discutat, la sediul P\rin]ilor Capadocieni, Hristolo- rul\rii proiectului „Hristos `m- preo]ilor din Protopopiatul Blaj.
Prim\riei din Turnu M\gurele, gia P\rin]ilor Capadocieni, Posi- part\[it copiilor“. Tema din aceast\ toamn\, „Pro-
despre valoarea [i semnifica]ia bilitatea sfin]irii firii umane, a La Blaj a avut loc, pe 2 no- tejarea, conservarea [i restau-
persoanei umane dup\ `nv\]\- Provoc\rile lumii contemporane iembrie, Conferin]a preo]easc\ rarea patrimoniului cultural.
tura Sfin]ilor Capadocieni [i `n [i r\spunsul dat de doctrina Pa- de toamn\ cu preo]ii din proto- Prevederi legislative `n vigoare“,
contextul provoc\rilor actuale. rin]ilor Capadocieni. Bibliografia popiatul Blaj, informeaz\ Arhi- a fost sus]inut\ de d-na Ana
P\rintele consilier adminis- conferin]ei a fost `naintat\ fiec\- episcopia de Alba-Iulia. ~ntâlni- Dumitran, de la Muzeul Na]io-
trativ C\t\lin P\unescu a decla- rui preot pentru o cât mai bun\ rea a debutat la ora 9:30, cu nal al Unirii din Alba Iulia. a
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 4 noiembrie 2009 Economic 5

Putin `i roag\ pe europeni s\
pl\teasc\ facturile la gaz Ucrainei
Premierul rus Vladimir Putin a f\cut apel
la Uniunea European\ s\ participe la fi-
nan]area livr\rilor de gaze ruse[ti c\tre U-
craina, dup\ ce cu o zi `nainte avertizase
Bruxelles-ul `n leg\tur\ cu existen]a unor
riscuri de perturbare a tranzitului gazului
rus pe teritoriul ucrainean, `n cazul `n care
Kievul nu-[i achit\ factura.
„Dac\ exist\ anumite probleme, `i rug\m
pe partenerii no[tri europeni s\ acorde resur-
sele financiare corespunz\toare sub form\ de
credite“, a afirmat Vladimir Putin, citat de
ITAR-TASS, dup\ convorbirile avute cu omo-
logul s\u danez Lars Loekke Rasmussen, a-
flat `ntr-o vizit\ la Moscova. „Este o problem\
a pre[edin]iei UE [i a pre[edintelui Comisiei
Europene. Ei (europenii) ne-au spus c\ acest
lucru este posibil, c\ e nevoie de o lun\, o lun\
[i jum\tate, [i iat\ c\ au trecut deja mai mult
de trei luni“, a ad\ugat [eful Guvernului rus.
Vladimir Putin a mai indicat c\ Rusia a
pl\tit pentru tranzitul gazelor ruse[ti pe teri-
toriul Ucrainei inclusiv pân\ la primul
trimestru al anului 2010. „Noi am pl\tit
Ucrainei 2,5 miliarde de dolari, ceea ce este un
mare ajutor economic. Ar fi bine ca [i europenii
s\ contribuie, au [i ei bani“, a continuat pre-
mierul rus, conform aceleia[i agen]ii de pres\.
~n cadrul conferin]ei de pres\ amintite,
Putin a reafirmat c\ Ucraina ar dispune de
fondurile necesare pentru a-[i pl\ti factu-
rile la gaz, datorit\ creditului acordat de
Fondul Monetar Interna]ional, `ns\ pre[e-
dintele Viktor Iu[cenko ar `mpiedica trans-
ferul banilor. a
PE SCURT
Pensiile de pân\
la 1.200 de lei nu vor
fi impozitate
Senatul a adoptat ieri o pro-
punere legislativ\ privind neim-
pozitarea pensiilor de pân\ la
1.200 de lei. Senatorii au adoptat
un proiect legislativ de modifi-
care a Codului fiscal prin care se
propunea neimpozitarea pensi-
ilor de pân\ la 2.000 de lei.
Plenul Senatului a adoptat `ns\

Patronii vor p\strarea salariului proiectul legislativ cu un amen-

dament care prevede reducerea
plafonului pân\ la care nu se im-
poziteaz\ veniturile din pensii,

minim actual pân\ `n iunie 2010 de la 2.000 la 1.200 de lei.

Potrivit acestui amendament,
„venitul impozabil lunar din pen-
sii se stabile[te lunar prin dedu-
a Patronatele vor men]inerea actualului salariu minim pe economie, de 600 de lei, cerea din venitul din pensie a
unei sume neimpozabile de 1.200
p=n\ `n prima jum\tate a anului viitor, urmând ca o nou\ valoare s\ fie stabilit\ pentru de lei [i a contribu]iilor obliga-
semestrul al doilea din 2010, `n func]ie de evolu]ia economiei a Reprezentan]ii mediului torii calculate, re]inute [i supor-
tate de persoana fizic\“.
de afaceri sunt de p\rere c\ majorarea salariului va duce la concedieri masive a
Sindicatele, pe de alt\ lit cu Guvernul, nu mai cre- Fermierii pot vinde
parte, cer `n continuare ca dem nimic din ce ne pro- cerealele c\tre APIA
salariul minim s\ creasc\ la mite“. Secretarul general al
705 lei, egal cu acela din sec- CONPIROM, Dan Matei A- De]in\torii de cereale pot vinde
stocurile de]inute Agen]iei de
torul public, singura conce- gathon, a spus, pe de alt\ Pl\]i [i Interven]ie pentru Agri-
sie pe care sunt dispuse s\ o parte, c\ pu]ini angaja]i vor cultur\ (APIA), organismul de
fac\ fiind diminuarea coefi- fi afecta]i de men]inerea ace- interven]ie al României, `nce-
cientului pentru angaja]ii cu leia[i valori a salariului mi- pând cu 1 noiembrie, la un pre]
studii superioare de la 2 la nim la nivel na]ional, pentru de interven]ie stabilit de regula-
1,75. Negocierile pentru sta- c\ pe ramur\ fiecare patro- mentele europene de 101,31
bilirea unui nou salariu mi- nat va negocia un salariu euro/ton\, potrivit datelor APIA.
nim sunt `ns\ blocate, parte- mai mare. La acest pre] de interven]ie se
nerii sociali a[teptând de- mai adaug\ cre[terea lunar\ de
„Pe anumite ramuri, sala- 0,46 euro/ton\ [i cre[terile sau
semnarea unui nou guvern riul minim dep\[e[te deja 650 sc\derile de pre] `n func]ie de in-
cu care s\ discute. de lei `nc\ de anul acesta [i, dicii calitativi determina]i `n
CM
YK

„O cre[tere a salariului acolo unde va fi posibil, va fi urma analizelor de laborator.

minim la 705 lei, cum cer
sindicatele, ar duce la o ma-
jorare total\ a fondului de
salarii cu 18%, ceea ce este
imposibil de suportat de
c\tre firme `n aceast\ pe-
rioad\. De aceea, am cerut ca
salariul s\ r\mân\ tot 600
de lei pân\ `n iunie 2010,
dup\ care vom discuta o
nou\ valoare“, a spus pentru
Business Standard vicepre[e-
dintele UGIR-1903, Mihai
P\sculescu. ~n opinia acestu-
ia, urm\toarele [ase luni vor
fi mult mai dificile din punct
de vedere economic pentru
companiile din România,
ceea ce va duce la dispari]ia
unui num\r `nsemnat de fir-
me. Referitor la deductibili-
t\]ile fiscale pe care statul ar
fi dispus s\ le ofere pentru
diferen]a de salariu de la 705
la 1.000 de lei, P\sculescu a
precizat c\ „ne-am mai p\c\-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SE SCUMPESC POLI}E-
LE RCA: Anul viitor debuteaz\ SUBVEN}IILOR COMPANII-
cu scumpiri [i pe segmentul asi- LOR DE STAT CU DATORII:
gur\rilor. Astfel, asigur\rile
obligatorii de r\spundere civil\
auto (RCA) se vor scumpi cu
aproximativ 30%. Pe fondul pier-
derilor `nregistrate de compani-
ile de asigur\ri autohtone pe
clasa auto `n ultimii ani, asigu-
ratorii sus]in c\ scumpirea RCA-
urilor este o m\sur\ impus\ de
condi]iile din pia]\. Mai ales c\
dauna medie a `nregistrat o cre[-
tere de pân\ la 30%, iar costul
unei daune ajunge s\ fie de
dou\-trei ori mai mare `n Ro-
mânia fa]\ de alte ]\ri.
majorat peste valoarea de 600
de lei impus\ la nivel na]io-
nal“, a explicat Agathon. Sin-
dicatele, `n schimb, au propus
patronilor un salariu minim
de 705 lei, fiind dispuse s\
diminueze doar coeficientul
pentru studii superioare.
Salariul minim
de 705 lei ar duce
la concedieri masive
Pre[edintele UGIR 1903,
Cezar Corâci, a declarat c\ a
`naintat o propunere privind
`nghe]area salariului minim
pentru primele [ase luni la
nivelul de 650 de lei , `ntrucât
majorarea la 705, a[a cum do-
resc Guvernul [i sindicatele,
ar presupune concedieri ma-
sive, mai ales `n contextul `n
care accizele [i pre]ul la e-
nergie urmeaz\ s\ creasc\,
a FMI A CERUT OPRIREA
FMI a cerut, luni, autorit\]ilor
române s\ elimine subven]iile a-
cordate companiilor de stat cu
datorii mari la buget, potrivit
secretarului de stat `n Minis-
terul Economiei Tudor {erban,
care a precizat c\ dintre cele zece
companii monitorizate de Fond
doar [apte ar putea rezista f\r\
subven]ii. „Vor mai exista sub-
ven]ii la cel pu]in dou\-trei com-
panii“, a declarat {erban, dup\ o
`ntâlnire cu reprezentan]ii Fon-
dului, la sediul Ministerului Fi-
nan]elor Publice. El a precizat c\
iar România este departe de a
ie[i din criz\.
Corâci a ar\tat c\ prog-
nozele indic\ faptul c\ econo-
mia româneasc\ nu va avea o
evolu]ie pozitiv\ `n perioada
urm\toare , iar num\rul de sa-
laria]i din 2008 ar putea fi din
ar fi necesar\ p\strarea subven-
]iilor la Compania Na]ional\ a
Huilei, CFR Infrastructur\ [i
CFR C\l\tori. {erban a mai a-
r\tat c\ printre m\surile discu-
tate cu FMI s-a num\rat [i
disponibilizarea a 1.600 de per-
soane din sectorul mineritului.
a V+NZ|RILE PRIN „RA-
BLA“ APROAPE S-AU DU-
BLAT: Dup\ dou\ luni de la de-
mararea celei de-a treia etape a
Programului „Rabla“, au fost
vândute 5.084 de autoturisme, `n
cre[tere cu circa 90% fa]\ de ra-
portarea din 1 octombrie, când
num\rul ma[inilor a fost de
2.690, a declarat Adriana Stroe,
nou atins abia din 2013. El a
mai atras aten]ia c\ România
nu a respectat condi]iile im-
puse de FMI privind reducerea
cu 15% a fondului de salarii,
astfel `ncât negocierile privind
salariul minim trebuie s\ ]in\
cont de aceste aspecte. a
purt\tor de cuvânt al Agen]iei
Fondului de Mediu (AFM). Va-
loarea total\ a achizi]iilor s-a
cifrat la 19,3 milioane de lei, mai
mult cu 88,8 procente fa]\ de
cuantumul raportat `n luna
precedent\, respectiv 10,2 mili-
oane de lei. „La data de 1 noiem-
brie, `n sesiunea a treia a Pro-
gramului «Rabla», produc\torii
[i importatorii de autoturisme au
raportat vânzarea a 5.084 de au-
toturisme, `n cre[tere fa]\ de
luna trecut\, când s-au `nregis-
trat 2.690 de unit\]i“, a afirmat
Stroe. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
M\sura de interven]ie pe pia]a
cerealelor este activ\ `ncepând
din 1 noiembrie 2009, pân\ la
data de 31 mai 2010. Astfel,
orice de]in\tor al unei cantit\]i
de cel pu]in 80 de tone de ce-
reale, respectiv 10 tone de grâu
dur, poate depune o ofert\ la
centrele jude]ene APIA.
BERD va sprijini
afacerile din Europa
de Est
Banca European\ pentru Recon-
struc]ie [i Dezvoltare (BERD) va
sprijini afacerile din Europa de
Est, zon\ care se confrunt\ cu
lipsa creditelor disponibile, a de-
clarat Thomas Mirow, pre[edin-
tele BERD, `ntr-un articol
ap\rut `n paginile cotidianului
financiar german „Handelsblatt“,
transmite AFP. „Dup\ stabi-
lizarea b\ncilor aflate `n dificul-
tate din Europa de Est, vom ma-
jora acum sprijinul companiilor
aflate `n dificultate. Obiectivul
este de a a sigura finan]are su-
plimentar\ afacerilor din Europa
de Est“, a explicat pre[edintele
BERD. Refinan]area acestor
afaceri va reprezenta „principala
problem\ `n Europa de Est `n
urm\torii doi sau trei ani“, a es-
timat Thomas Mirow. BERD [i
Banca Mondial\ au avertizat re-
cent `n leg\tur\ cu lipsa
credit\rii `n Europa de Est.
Criza economic\ mondial\ a de-
terminat unele institu]ii finan-
ciare [i b\nci str\ine din Europa
de Est [i statele baltice s\-[i re-
trag\ fondurile din regiune. a
Cursul valutar
4.11.2009
Dolar SUA 2.9376
Euro 4.3017

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Apendicita netratat\
la timp poate duce
la infec]ie
generalizat\
Corina P., Mizil: „Cum se de-
osebesc simptomele unei
apendicite de alte dureri
resim]ite `n aceea[i zon\?“
Dr. Doina Dumitriu, medic de
familie: Procesul inflamator al
apendicelui poate determina o
serie de simptome care
reprezint\ elemente de diag-
nostic clinic [i anume:
- durere spontan\, care
survine de obicei `n deplin\
stare de s\n\tate, pe fondul
unui discret disconfort diges-
tiv instalat de c=teva zile.
Ini]ial are caracter de cramp\
[i este suportat de bolnav. Pe
m\sur\ ce procesul inflamator
apendicular progreseaz\, du-
rerea devine intens\, insu-
portabil\. Dac\ evolu]ia c\tre
perfora]ia apendicelui este
rapid\, durerea cedeaz\
brusc, din cauza
decomprim\rii apendicelui
care se g\sea sub presiune.
Cedarea durerii este numai
pentru o scurt\ perioad\ de
timp, deoarece inflama]ia rea-
duce durerea cu o intensitate
mult crescut\;
- durerea provocat\ const\ `n-
tr-o sensibilitate abdominal\
crescut\, indus\ de apendicele
inflamat. Sensibilitatea cres-
cut\ apare numai dup\ c=teva
ore, este progresiv\ [i strict
localizat\ `n fosa iliac\
dreapt\, uneori `ntr-un singur
punct pe care bolnavul `l
poate ar\ta cu degetul;
- hiperestezia cutanat\ [i
contractura muscular\
abdominal\: la palparea su-
perficial\ abdomenul este su-
plu [i se deplaseaz\ normal,
odat\ cu mi[c\rile respira-
torii. Orice efort accentueaz\
durerea din fosa iliac\ [i pro-
duce, totodat\, efectul de
imobilizare a peretului ab-
dominal la respira]ie.
La palparea profund\ apare
contractura musculaturii, care
este de mai mic\ intensitate
la bolnavii fum\tori, consu-
matori de alcool, la v=rstnici.
Ca urmare a irit\rii termi-
na]iunilor nervoase sensibili-
tatea `n zon\ este exacerbat\,
`n sensul c\ cea mai mic\
atingere [i mai ales ciupirea
pielii determin\ o reac]ie
dureroas\ puternic\, descris\
ca o hiperestezie cutanat\.
Gre]urile [i v\rs\turile apar
mai t=rziu, av=nd cauze ali-
mentare. Diareea este rareori
prezent\ [i numai `n faza de
debut a apendicitei acute. La
`nceputul bolii, febra este
moderat\, necaracteristic\
sau poate lipsi. Dac\ apar
complica]ii, febra este con-
stant prezent\, are valoare de
38-49 grade Celsius [i se
poate `nso]i de frisoane.
~ntr-un num\r restr=ns de
cazuri este posibil ca `n
forma sa cataral\ procesul
inflamator apendicular acut
s\ retrocedeze, trec=nd `ntr-o
faz\ cronic\. Dar, de cele
mai multe ori, criza apendic-
ular\ evolueaz\ nefavorabil,
astfel `nc=t, `n lipsa unei in-
terven]ii chirurgicale efectu-
ate la timp, apar complica]ii:
abcesul apendicular, per-
fora]ia apendicular\ cu peri-
tonit\ generalizat\. De
aceea, tratamentul este prin
excelen]\ chirurgical. a
Miercuri, 4 noiembrie 2009
Rinoetmoidita acut\ la copil
Prin rinoetmoidita acut\ se `n]elege
la nivelul pleoapei superioare, de o tomodensitometrie orbito-
continu=nd la pleoapa inferi- etmoidal\.
oar\. Treptat apar tulbur\ri Exist\, `ns\, [i forme de ri-
prezen]a unei inflama]ii acute a mucoasei nazale
de motilitate ocular\, mi[c\ri- noetmoidit\ acut\ ce se mani-
[i a mucoasei ce c\ptu[e[te sinusurile le ochiului devin dureroase, a- fest\ mai pu]in zgomotos [i
trec, adesea, nediagnosticate.
etmoidale, cu o durat\ de sub trei s\pt\m=ni. pare exoftalmia (ochiul este
`mpins `n afar\). Formele recidivante sunt la
Aten]ie! A nu se confunda originea etmoiditei cronice.
mic, ce face frecvent rinofarin- rinoetmoidita cu afec]iuni cu- Tratamentul const\, `n
gite [i otite. tanate ca zona-zoster, erizipel, func]ie de gravitate, `ntr-un
de dr. Simona ~n momentul debutului,
stafilococia local\ sau conjunc- antibiotic administrat pe cale
Alina STRUGARIU semnele generale apar rapid: tivit\. oral\ sau parenteral\ (pentru
Un copil mai mic de 6 ani febr\, `n jur de 39 grade, sc\- cazurile severe), pe o durat\ de
derea poftei de m=ncare, agita- 10-14 zile, asociat uneori cu
prezint\, `n medie, 6 episoade
]ie, convulsii. Copiii mai mari Diagnostic [i tratament cortizon. Se vor mai administra
de infec]ii de c\i respiratorii
superioare pe an. Cavit\]ile si- pot acuza [i o cefalee frontal\. ~n func]ie de gravitate, se simptomatice, vasoconstrictoa-
nusale nu posed\ la na[tere [i Sinuzita etmoidal\ se poate vor c\uta [i depista din prime- re, local, la nivelul nasului, as-
nici `n primii ani de via]\ o complica prin extinderea infec- le momente semne de conta- pira]ie nazal\, aerosoli.
morfologie definitiv\. Primele ]iei la nivelul orbitei, deseori `n minare meningeal\ sau cere- Tratamentul chirurgical es-
sinusuri care se formeaz\ sunt aceste situa]ii semnele orbita- bral\, prin examen neurologic te rezervat doar formelor gra-
cele etmoidale, `n a cincea-a re devenind evidente clinic pri- sau prin punc]ie lombar\ la ve, rebele la tratamentul medi-
[asea lun\ de via]\ intrau- mele. Acestea constau `n apari- cea mai mic\ `ndoial\ clinic\. camentos, formelor complicate
]ia ini]ial\ a unei umfl\turi a Examenul oftalmologic va cer- sau formelor cronice acutizate.
terin\ (deci copilul se na[te cu
aceste sinusuri formate), ur- pielii alb\, moale, la nivelul ceta mobilitatea ocular\ [i va fi * DR. SIMONA ALINA STRUGARIU
m=nd ca celelalte cavit\]i sinu- unghiului orbitar intern, apoi completat, `n caz de necesitate, ESTE MEDIC SPECIALIST ORL
sale s\ se dezvolte mai t=rziu,
respectiv cele maxilare `n jurul
v=rstei de 4 ani, sinusurile
frontale pe la 6 ani [i cele sfe-
noidale la 10 ani. Se `n]elege,
astfel, de ce sinuzitele etmoi-
dale sunt de departe cele mai
frecvente suferin]e sinusale la
copil.
Factorul etiologic determi-
nant este cel microbian, si-
nuzitele acute fiind, de obicei,
cauzate de un singur microb,
fiind vorba mai ales de Hae-
mophilus influentae, la copiii
sub 5 ani, [i de Stafilococul au-
riu, la copiii de peste 5 ani.
Punctul de plecare al infec]iei
este, de cele mai multe ori, o ri-
nofaringit\ acut\ sau o otit\
medie acut\, mai rar fiind vor-
ba de o infec]ie dentar\ (la co-
pii mai mari).
Afec]iunea apare frecvent
dup\ o coriz\ banal\ sau `n
cursul unei maladii infectocon-
tagioase, precum gripa, ruje-
ola sau scarlatina. Apari]ia
etmoiditei este favorizat\ de
staza secre]iilor la nivelul na-
sului, secundare unei ade-
noidite acute sau cronice, [i de
receptivitatea mare a copilului
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
pupitre [i 60.000 de m\[ti, toate a M|SURI INTERNA}IONA- OMS [i UNICEF, ]\rile ar trebui
acestea fiind distribuite, luni, `n LE PENTRU COMBATEREA s\ adopte dou\ m\suri-cheie: vac-
unit\]ile de `nv\]\mânt din Ca- cinarea `mpotriva pneumoniei [i
pital\. De asemenea, au fost rea-
PNEUMONIEI LA COPII: Orga- al\ptarea exclusiv\ `n primele
lizate trusele de urgen]\ pentru niza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii [ase luni de via]\. Securitatea [i
(OMS) [i Fondul Na]iunilor Unite
cabinetele [colare“, a declarat, pentru Copii (UNICEF) au lansat
eficien]a vaccinurilor `mpotriva
pentru Mediafax, Marius Savu, principalelor dou\ cauze de mor-
la `nceputul acestei s\pt\m=ni
directorul Administra]iei Spitale- un plan de ac]iune mondial vi- talitate infantil\ prin pneumo-
lor [i Serviciilor Medicale Bucu- nie, [i anume bacteriile Haemo-
zând combaterea pneumoniei,
re[ti. Acesta a mai precizat c\ boal\ care constituie prima cauz\ philus influenzae tip b (Hib) [i
medicii [i asistentele medicale de mortalitate `n rândul copiilor Streptococcus pneumoniae (pneu-
[colare vor distribui elevilor, la cu vârsta sub 5 ani. ~n felul aces- mococ), au fost demonstrate, su-
intrarea `n unitatea de `nv\]\- ta, sus]in forurile interna]ionale, bliniaz\ OMS. Totodat\, al\pta-
mânt, dezinfectant sub form\ de se vor putea salva 5,3 milioane de rea exclusiv\ `n cursul primelor
a M|SURI DE LIMITARE A gel, iar triajul epidemiologic va fi [ase luni de via]\, care `nt\re[te
vie]i pân\ `n anul 2015. ~n cazul
R|SP+NDIRII VIRUSULUI GRI- realizat zilnic. De asemenea, `n care aceste m\suri nu vor fi ap\rarea natural\ a organismu-
PEI NOI: Administra]ia Spitale- ASSM va recomanda spitalelor luate, pneumonia va continua s\ lui copilului, ar permite reduce-
lor [i Serviciilor Medicale (ASSM) din subordine s\ limiteze accesul ucid\ `n fiecare an câte 1,8 mili- rea cu 23% a cazurilor de pneu-
a anun]at achizi]ionarea a peste `n unit\]i al persoanelor str\ine, oane de copii sub 5 ani, adic\ 20% monie. Costul total al aplic\rii a-
6.000 de litri de dezinfectant pen- mai ales `n maternit\]i [i spitale din cele nou\ milioane cu vârsta cestor m\suri este estimat de
tru unit\]ile de `nv\]\mânt din cu pacien]i cu probleme sau `n sub 5 ani care-[i pierd via]a `ntr- OMS [i UNICEF la 39 miliarde de
Capital\, `n scopul prevenirii sec]iile de terapie intensiv\. un an pe plan mondial. Potrivit dolari (26,31 miliarde de euro). a
r\spândirii gripei A(H1N1). „Am
achizi]ionat pentru `nceput peste
6.000 de litri de dezinfectant pen- Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
tru mâini [i suprafe]e plane, „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
7.000 de flacoane de dezinfectant sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
ce va fi pulverizat pe clan]e [i pe otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Alegerile preziden]iale, pe Twitter
Ministerul Afacerilor Externe
(MAE) va prezenta pe Twitter
modul `n care organizeaz\ alege-
rile `n str\in\tate, aceast\ ini]ia-
tiv\ dorindu-se a fi un exerci]iu
de transparen]\ `n leg\tur\ cu
scrutinul din 22 noiembrie, po-
trivit directorului general al Di-
rec]iei Diploma]ie Public\ din
MAE, Oana Marinescu.
Criza din ]ar\ `i determin\
pe rom=ni s\ r\m=n\ `n Spania
a Criza economic\ [i speran]a unui viitor mai bun `n Spania amân\ revenirea acas\
a românilor, scria luni publica]ia spaniol\ „ADN“, apreciind c\ tendin]a este vizibil\
pentru c\ [i `n România criza aduce [omaj, salarii mai mici [i, `n plus, unele institu]ii supuse
instabilit\]ii politice a Pentru mul]i dintre românii care ar vrea s\ revin\, salariile
mici din România (venitul minim este de aproximativ 250 de euro) [i convingerea c\ `n Spania
exist\ mai multe [anse de a-[i solu]iona problemele sunt motivele care `i fac s\ nu plece `nc\ a
România se afl\ de mai
multe luni `n criz\, f\r\ Gu-
vern, `ns\ pare c\ nim\nui
nu-i pas\ foarte tare, scrie [i
cotidianul „ABC“ `n edi]ia sa
digital\. ~n lipsa unui acord
cu opozi]ia, Guvernul destituit
va continua s\-[i fac\ treaba
`n interimat, pân\ la alegerile
preziden]iale din 22 noiembrie,
apreciaz\ sursa citat\. „Italia
`[i schimba Guvernul la fieca-
re [ase luni, `n anii ’90, [i ni-
meni nu-i punea la `ndoial\
solven]a democratic\“, semna-
leaz\ secretarul de stat pentru
Europa, Bogdan Mazuru. „R\u
este c\ acum, crizei politice i
se al\tur\ cea economic\“,
mai spune el. Statul român se
apropie de faliment, iar inves-
ti]iile str\ine au sc\zut cu 50%
anul acesta; drept urmare, es-
te greu s\ se profite de enor-
mele oportunit\]i de cofinan-
]are oferite de Bruxelles. „Este
drept c\ avem mul]i bani co-
munitari, `ns\ nu reu[im s\-i
acces\m din lipsa preg\tirii
administra]iei [i infrastruc-
turii noastre“, se scuz\ Mazu-
ru, potrivit ABC.es.
~n acest context, românii nu
revin acas\ deocamdat\ - de[i,
potrivit sociologului Dumitru
Sandu, 30% dintre ace[tia o
vor face `n urm\torii 5 ani. Jur-
nali[tii spanioli de la ADN au
luat `ns\ exemplul românului
Sorin Simion, care a revenit
acas\ din mai, dup\ cinspreze-
ce ani petrecu]i `n Castellon.
„Ideea de a reveni a fost me-
reu prezent\“, din ziua `n care
a plecat din satul din apropie-
rea Bucure[tiului, spune el. A-
cum `n România, Sorin Simi-
on este aproape de familie, `n-
s\ câ[tig\ 250 de euro pe lun\
[i, de curând, a primit o ofert\
tentant\ din Castellon, astfel
c\ se gânde[te la revenirea `n
Spania. El vrea ca to]i compa-
trio]ii lui s\ le ofere copiilor ce
este mai bun, „fie aici, fie acolo“.
~n cadrul unei `ntâlniri cu
jurnali[tii spanioli, profesorul
Sandu a amintit c\ `n Spania
se afl\ 30% dintre to]i românii
care [i-au schimat re[edin]a -
aproximativ 730.000, potrivit
Institutului spaniol de statis-
Miercuri, 4 noiembrie 2009
„Vom folosi un mediu nou pen-
tru MAE, [i anume vom comunica
pe Twitter despre modul `n care
organiz\m efectiv alegerile `n
str\in\tate. Vrem s\ aducem pe
Twitter acele informa]ii legate de
organizarea scrutinului, care, de
obicei, nu apar `n comunicatele de
pres\, care pot aduce pu]in\ cu-
loare sau vor ar\ta ce se `ntâmpl\
tic\. Pentru mul]i dintre ro-
mânii care ar vrea s\ revin\,
salariile mici din România
(venitul minim este de aproxi-
mativ 250 de euro) [i convin-
gerea c\ `n Spania exist\ mai
multe [anse de a-[i solu]iona
problemele sunt motivele care
`i fac s\ nu plece `nc\.
Rom=nii imigran]i
nu au `ncredere
`n institu]iile statului
„Aproape toate familiile de
români care locuiesc `n Spania
au copii la [coal\, este greu
pentru un copil s\ se reinte-
greze `n sistemul românesc de
educa]ie. {i mai au [i creditele
[i ipotecile contractate“, crede
Sorin Simion. Mai mult, româ-
nii apreciaz\ [i cum merg lu-
crurile `n Spania, cum func]io-
neaz\ institu]iile [i educa]ia -
aspecte care le cer mai mult
pentru a se adapta `ntr-o ]ar\
care s-a schimbat mult `n bine,
`ns\ unde „sistemul este ace-
la[i“, cu un Executiv care face
„pu]ine pentru popor“ [i `n care
exist\ prea multe interese per-
sonale. „Sistemul nostru politic
este construit `n a[a fel `ncât
`n interiorul unei institu]ii atunci
când trebuie s\ se deruleze un
proces de o asemenea anvergur\“,
a spus Oana Marinescu.
Ea a subliniat c\, pentru buna
organizare a alegerilor preziden-
]iale [i a scrutinului pentru refe-
rendum, comunicarea cu sec]iile
de votare din str\in\tate este e-
sen]ial\.
nu putem avea stabilitate poli-
tic\“, consider\ Ioan Stanomir,
de la Institutul de cercet\ri po-
litice. „~n România, toate con-
flictele politice sfâr[esc prin a
fi personale“, atrage el aten]ia,
apreciind c\ actualul sistem de
echilibru `ntre pre[edinte [i
Parlament nu poate aduce sta-
bilitate politic\. Pentru un sis-
tem mai bun, precum cel ame-
rican, crede Stanomir, ar fi ne-
voie de descentralizare [i trans-
paren]\, `n condi]iile `n care
partidele `nc\ `[i mai men]in
mecanismele interne din epoca
comunist\.
Stanomir nu crede `ns\ c\
emigra]ia economic\, aducând
mai bunele practici din Occi-
dent, va fi neap\rat genera-
toare de democra]ie, odat\ cu
revenirea `n ]ar\. Cei care o
pot face sunt profesioni[tii ca-
lifica]i, care `ns\ pleac\ [i nu
mai revin.
Executivul ar fi pus
`n dificultate dac\
rom=nii s-ar `ntoarce
masiv `n ]ar\
De[i România a ajuns s\ ai-
b\ `n 2008 o cre[tere de peste
Rom=nia `n UE 7
Directorul din MAE a reliefat
c\ modalitatea de comunicare
Twitter constituie un exerci]iu de
transparen]\ menit s\ `nl\ture
eventuale suspiciuni privind
fraudarea alegerilor.
La alegerile preziden]iale din
22 noiembrie MAE va organiza
294 de sec]ii de votare `n `ntreaga
lume, cu peste 100 mai multe de-
cât la alegerile precedente, când
au fost deschise 190 de sec]ii pen-
tru românii din afara grani]elor. a
9% din PIB, mai scrie publi-
ca]ia citat\, [i o rat\ a [omaju-
lui aproape de zero `n unele
zone, iar Guvernul a adoptat
m\suri pentru revenirea emi-
gran]ilor, situa]ia s-a schim-
bat acum, „revenirea masiv\ a
românilor urmând s\ compli-
ce planurile Executivului“, a-
preciaz\ Simion.
La Agen]ia român\ pentru
ocuparea for]ei de munc\,
autorit\]ile române nici nu
vor s\ aud\ de revenire. „Nu
suntem din Nicaragua, sun-
tem europeni“, protesteaz\
pre[edintele Silviu Bian, am-
intind c\ România este `n
UE, iar cet\]enii ei se bucur\
de libertate de mi[care. El in-
sist\ asupra „alegerii person-
ale“ a acestora, de a ie[i ori
intra `n ]ara lor atunci când
doresc. „Nu putem obliga pe
nimeni s\ revin\“, mai spune
el, recunoscând c\ românii
din afar\ „contribuie [i ei la
dezvoltare“ - 27% dintre re-
miten]ele acestora venind
din Spania, potrivit studiului
profesorului Sandu. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
PE SCURT
~n Germania,
rata [omajului
a sc\zut la 7,7%
{omajul a sc\zut u[or `n Ger-
mania fa]\ de lunile trecute, a
anun]at Agen]ia Federal\ de
Intermediere a For]ei de Mun-
c\, scrie publica]ia „Deutsche
Welle“. De[i num\rul [ome-
rilor e `nc\ mai mare decât `n
aceea[i perioad\ a anului tre-
cut, noul ministru federal al
Muncii, Franz Josef Jung, a
declarat c\ efectele crizei au
fost mai pu]in grave decât s-ar
fi a[teptat. Potrivit statisti-
cilor, Germania are cu 118.000
mai mul]i salaria]i dec=t `n
septembrie. Peste 3,2 milioane
de persoane nu au un loc de
munc\ `n Republica Federal\,
`ns\ [omajul a sc\zut cu 0,3%
fa]\ de septembrie 2009, a-
ting=nd `n prezent nivelul de
7,7%. „M\ bucur c\ [omajul a
sc\zut semnificativ `n octom-
brie, `n ciuda tuturor a[tept\-
rilor“, a declarat ministrul
Jung, citat de „DW“. Ministrul
Federal al Muncii a subliniat
c\, `n ciuda semnalelor pozi-
tive `n compara]ie cu evolu]iile
din alte ]\ri europene, nu se
[tie care va fi trend-ul pe pia]a
muncii `n lunile urm\toare.
Jung a recomandat, `n con-
text, mai mult\ flexibilitate
din partea angajatorilor.
Model francez: Bani
pentru mediu din
tranzac]iile financiare
Fran]a inten]ioneaz\ s\ pro-
pun\ o tax\ pentru tranzac-
]iile financiare, cu scopul de a
strânge bani pentru lupta
`mpotriva `nc\lzirii climatice
[i a efectelor acesteia asupra
]\rilor cele mai s\race, a de-
clarat, duminic\, ministrul
francez pentru ecologie, Jean-
Louis Borloo, citat de France
Presse. „Preg\tim un plan ce
este denumit, pentru moment,
dreptate-climat pentru ]\rile
s\race“, ce va fi propus, `n de-
cembrie, la summitul de la Co-
penhaga, a precizat ministrul.
„Noi, ]\rile industrializate
care am poluat mult, trebuie
s\ ne mobiliz\m pentru a fi-
nan]a dezvoltarea energiilor
regenerabile `n ]\rile cele mai
vulnerabile“, a ad\ugat Bor-
loo. „Nu este vorba despre sta-
bilirea unui impozit. Ne gân-
dim la finan]\ri inovatoare,
privind tranzac]iile financiare,
de exemplu. Ace[ti bani tre-
buie s\ fie atribui]i pentru
programe precise (hidrocen-
trale, centrale solare sau cen-
trale eoliene)“, a mai spus
ministrul francez. Ministrul
francez al Afacerilor externe,
Bernard Kouchner, conduce de
mai multe luni un grup in-
terna]ional pentru studierea
modalit\]ilor unei asemenea
finan]\ri. Când s-a `ntâlnit, la
22 octombrie, cu reprezentan]i
din mai multe ]\ri pentru a
analiza finan]\rile inovatoare
pentru a ajuta ]\rile `n curs
de dezvoltare, Bernard
Kouchner a men]ionat c\
0,005% din tranzac]iile finan-
ciare ar putea, potrivit cal-
culelor sale, s\ `nsumeze 30
miliarde euro pe an. ~ntre 7 [i
18 decembrie, la Copenhaga,
192 de ]\ri din `ntreaga lume
vor `ncerca s\ ajung\ la un
acord care s\ continue angaja-
mentele prev\zute `n proto-
colul de la Kyoto, document ce
expir\ `n 2012. a
 CM
YK

8 Chipuri [i fapte din via]a BOR Miercuri, 4 noiembrie 2009

Episcopul Vartolomeu St\nescu sau

despre m\re]iile [i micimile modernit\]ii
~n anul 1902 `[i `ncepeau ucenicia la
Facultatea de Teologie din Bucure[ti trei
tineri care se vor impune `n timp ca
personalit\]i remarcabile ale Bisericii
Ortodoxe Române: Visarion Puiu,
Vartolomeu St\nescu [i Iuliu Scriban.
Colegi [i, `n acela[i timp, buni prieteni, to]i
de o mare inteligen]\ [i de un temperament
adesea vulcanic, ace[tia vor marca `n mod
profund via]a Bisericii, timp de mai multe
decenii. Meritul lor cel mai important este,
indiscutabil, uria[ul efort de recuperare a
rostului [i a demnit\]ii Bisericii `n
societate, printr-un dublu proces: de
rena[tere a Tradi]iei ortodoxe [i de
valorificare a marilor curente intelectuale
europene din epoc\, favorabile
cre[tinismului [i Bisericii, pentru a
`ndrept\]i [i articula prezen]a institu]iei
ecleziastice `ntr-o societate româneasc\
din ce `n ce mai influen]at\ de o
modernitate indiferent\ la valorile credin]ei.

de dr. George ENACHE
Cei trei vor promova `n me-
diul ortodox românesc ideile
„cre[tinismului social“, curent
care cunoa[te `n acea perioad\ o
dezvoltare excep]ional\ `n Occi-
dent, [i vor milita pentru o religi-
ozitate mai exigent\, bazat\ pe o
catehez\ atent coordonat\, care
nu excludea cultura laic\. Aceste
coordonate le vom reg\si deplin
manifestate `n `ns\[i via]a lor:
to]i trei vor intra `n monahism,
c\utând s\ reabiliteze prin toate
mijloacele aceast\ institu]ie fun-
damental\ a cre[tinismului, ei
`n[i[i vor fi c\rturari `n toat\ pu-
terea cuvântului [i vor c\uta, din
diversele func]ii pe care le-au o-
cupat, s\ creasc\ rolul social al
Bisericii. ~n acela[i timp, au fost
mereu preocupa]i ca achizi]iile
Bisericii s\ aib\ efecte pozitive [i
`n via]a neamului românesc, de
al c\rui destin s-au sim]it perma-
nent lega]i. Ei au fost [i au r\-
mas pe toat\ durata vie]ii lor
mari „na]ionali[ti“, `ns\ `n calita-
tea lor de români [i nu de oameni
ai Bisericii. Au `n]eles foarte bine
c\ Biserica este universal\, nefi-
ind apanajul vreunui neam, dar
asumarea valorilor ei `n via]a nea-
mului românesc, entitate natura-
Casa `n care a locuit episcopul Vartolomeu St\nescu
l\, nu poate fi decât benefic\. Da-
c\ de-a lungul veacului al XIX-
lea Biserica nu a fost v\zut\ de-
cât ca un soldat `n slujba Statu-
lui, cu misiune s\ apere identita-
tea româneasc\, acum Biserica
era ridicat\ la rangul de `nv\]\-
tor al neamului, distinct de Stat,
cu propria energie [i identitate, a
c\rui misiune era, `n principal,
ridicarea spiritual\ [i moral\ a
comunit\]ii.
Discurs despre
misiunea Bisericii
Aceast\ schimbare radical\
de paradigm\ poate fi lesne sesi-
zat\ dac\ analiz\m discursul ]i-
nut pe 4 noiembrie 1913 de PS
Vartolomeu St\nescu, pe atunci
arhiereu cu titlul B\c\oanul, cu
ocazia `nvestirii `n func]ia de ad-
ministrator al Casei Bisericii.
Pornind de la `ntrebarea „Ce ur-
m\re[te Biserica `n via]a popoa-
relor?“, arhiereul Vartolomeu o-
fer\ un r\spuns complex, cu eco-
uri valabile [i azi.
~n concep]ia PS Vartolomeu,
principalul scop al Bisericii este
mântuirea credincio[ilor, `ns\, a-
l\turi de acesta, mai exist\ dou\
]inte sociale care „intereseaz\ deo-
potriv\ [i pe cei ce cred, [i pe cei ce
nu cred“. Acestea sunt: p\strarea
la M\n\stirea Bistri]a, jude]ul V=lcea
„unit\]ii suflete[ti a rasei“ (cf. lim-
bajului epocii) [i educarea din
punct de vedere moral a poporului.
Evident, nu doar Biserica p\s-
treaz\ unitatea neamului. Exis-
t\ `n acest scop [i legile, [coala [i
interesul economic, dar ele nu
pot avea `nrâurirea pe care Bise-
rica o poate avea. Legea prezint\
trei mari impedimente: este lipsi-
t\ de statornicie, schimbându-se
dup\ timpuri [i nevoi, este inca-
pabil\ s\ acopere `ntregul câmp
al vie]ii, inima [i con[tiin]a sc\-
pând prevederilor legale, [i, nu
`n ultimul rând, ea nu se aplic\
aproape niciodat\ `n mod egal
pentru to]i.
{coala, la rândul ei, se adre-
seaz\ `n cea mai mare parte inte-
ligen]ei, nu [i subcon[tientului.
Or, acest subcon[tient nu poate fi
modelat decât prin ac]iunea
„mistic\“ a Bisericii.
~n sfâr[it, `n ceea ce prive[te
interesul economic, acesta, „chiar
când une[te pe oameni, nu face
`ns\ decât s\ despart\ suflete[te
pe indivizi; pentru c\, fiind im-
boldul luptei pentru trai, el `l fa-
ce pe fiecare individ s\ se afirme
aparte ca o lume opus\ celorlal]i
indivizi, prin anumitele lui drep-
turi personale“.
~n concluzie, numai Biserica
are puterea de „a `ndeplini unita-
tea sufleteasc\ a raselor“. „{i,
când zic Biserica, spune mai de-
parte PS Vartolomeu, nu `n]eleg
numai Biserica cre[tin\, ci `n]e-
leg orice institu]iune predicând o
doctrin\ transcendent\, [i cu o
regul\ de conduit\ general\ [i e-
tern\, prin care ]inta final\ a
scopului vie]ii se ridic\ mai pre-
sus de timp [i spa]iu.
De aceea, peste tot [i `ntotdea-
una, con[tiin]a religioas\ s-a con-
fundat cu con[tiin]a na]ional\ a
popoarelor“. Prin urmare, rela]ia
dintre con[tiin]a na]ional\ [i cea
religioas\ este un dat natural, va-
labil `n orice timp [i spa]iu, de ca-
re to]i trebuie s\ ]in\ seama. Ast-
fel, implicarea Bisericii Ortodoxe
Române `n via]a „neamului“ nu
este câtu[i de pu]in ceva straniu,
`n afara rânduielilor generale.
~n ceea ce prive[te al doilea
scop social al Bisericii, arhiereul
Vartolomeu afirm\ c\ „nici un
sistem de moral\ nu este `nteme-
iat pe un scop moral mai `nalt, pe
o dragoste de aproapele mai cu-
rat\ [i pe izbânzi mai des\vâr[i-
te `mpotriva sl\biciunilor [i im-
perfec]iunilor omene[ti, ca mora-
la predicat\ de Sf. Biseric\ a
cre[tinilor“.
Asumarea modernit\]ii
[i corecta rela]ie
Biseric\-Stat
Pentru `ndeplinirea acestor
scopuri, „care intereseaz\ deopo-
triv\ [i pe cei ce cred, [i pe cei ce
nu cred“, Biserica trebuie s\ aib\
la `ndemân\ mijloace numeroa-
se, care s\ fie mânuite „`n ce pri-
ve[te directiva numai de acei re-
prezentan]i ai ei pe umerii c\ro-
ra apas\ [i r\spunderea `ndepli-
nirii acestor scopuri“. Din p\cate,
`n societatea româneasc\, Biseri-
ca nu dispune de aceste mijloace,
stare de lucruri determinat\, `n
opinia PS Vartolomeu, de tran-
sform\rile sociale care, „agitând
prea mult spiritele pentru cuceri-
rea libert\]ilor publice, le-au f\-
cut s\ s\vâr[easc\ asupra insti-
tu]iunilor trecutului foarte multe
uit\ri [i abuzuri“. Biserica are un
caracter etern, ceea ce `nseamn\
deopotriv\ c\ este o institu]ie ca-
re apar]ine trecutului, dar [i vii-
torului. Venind din trecut, ea a
fost asociat\ cu acele regimuri
`mpotriva c\rora „spiritul mo-
dern s-a luptat de la Rena[tere
`ncoace pentru cucerirea libert\-
]ilor politice“. Dar, `n condi]iile `n
care aceste libert\]i au fost cuce-
rite [i s-au consolidat `n con[tiin-
]ele oamenilor, o asemenea atitu-
dine nu-[i mai avea rostul. Vechi-
le tipare ale luptelor ideologice
trebuiau dep\[ite, iar valoarea
social\ a institu]iei ecleziastice
trebuia redescoperit\, urmându-se
„logica vie]ii“.
Aceast\ „logic\ a vie]ii“ ]ine
cont de faptul c\ o societate care
pune la baza ei libertatea [i care
are drept scopuri conservarea [i
perfec]ionarea individului se `n-
temeiaz\ pe urm\toarele princi-
pii: „1. ~mp\r]irea muncii, 2.
Specializarea `n ocupa]iuni [i 3.
Descentralizarea institu]iilor“.
„Prin `mp\r]irea muncii, spune
episcopul Vartolomeu, se u[urea-
z\ sarcinile [i se spore[te `n ace-
la[i timp [i produc]ia; prin speci-
alizare se `mbun\t\]e[te calita-
tea produc]iei, pentru c\ anumi-
te munci se `ncredin]eaz\ unor
anumite persoane, anume pre-
g\tite pentru priceperea [i mâ-
nuirea lor; iar prin descentrali-
zare li se recunoa[te institu]iuni-
lor libertatea de ac]iune, care es-
te prima condi]iune a responsa-
bilit\]ii lor“. Toate acestea con-
stituie noi argumente menite s\
afirme dreptul Bisericii de a
avea deplina libertate de ac]iune
`n propriul domeniu de activita-
te, precum st\pânirea deplin\
asupra mijloacelor de ac]iune,
„`n virtutea c\reia, numai, poate
fi f\cut\ r\spunz\toare de `nde-
plinirea sau nu a scopurilor ce
urm\re[te“.

CM
YK

Miercuri, 4 noiembrie 2009
Pentru episcopul Vartolomeu,
modernitatea nu este câtu[i de
pu]in ceva malefic, dimpotriv\.
El se delimiteaz\ de „concep]iu-
nea tradi]ionalist\ a timpurilor
antico-medievale“, caracterizat\
prin: „1. absolutismul `n guver-
n\mânt [i 2. sclavia `n clasele so-
ciale“, deoarece `n aceast\ peri-
oad\ „spiritualul sau Biserica [i
temporalul sau Statul tr\ir\ `n-
tr-un amestec foarte p\gubitor
intereselor individului [i proprii-
lor lor scopuri“. ~n schimb, epoca
modern\ este dominat\ de con-
cep]ia „contractului social“, baza-
t\ pe principiul c\ „toate puterile
eman\ de la na]iune“, din care
s-au precizat cele dou\ caracte-
ristici ale noii societ\]i: „egalita-
tea `n drepturile civile pentru
to]i membrii unei na]iuni [i r\s-
punderea fa]\ de na]iune a gu-
vernan]ilor ei“.
Noua concep]ie a adus o mul]i-
me de avantaje, sub toate aspec-
tele, `ns\ a clacat adesea când a
venit vorba de domeniul spiritua-
lului. Cu toate c\ acesta a fost
sustras [i scutit, dup\ cum e [i fi-
resc, de formula „Toate puterile
eman\ de la na]iune“, `n realita-
te s-au comis abuzuri generate
de „puterea de sugestiune“ pe ca-
re principiul enun]at o are asu-
pra oamenilor. Adesea, „guverna-
torul laic“ a considerat c\ „[i `n
cele sfinte, puterile ar emana tot
de la na]iune; de unde, bine`n]e-
les, tendin]a [i deprinderea pen-
tru guvernatorul laic de a se a-
mesteca cât mai larg `n trebile
biserice[ti“, fapt contrar `nsu[i
spiritului modernit\]ii.
Vl\dica Vartolomeu `[i `ncheia
discursul subliniind c\ tempora-
lul [i spiritualul „sunt dou\ func-
]iuni sociale zidite `n `ns\[i fiin]a
societ\]ilor omene[ti [i f\r\ de
care societ\]ile omene[ti n-ar pu-
tea nici s\ se conserve, nici s\ se
perfec]ioneze“, idee care se opune
concep]iei c\ problemele spiritua-
le ]in exclusiv de sfera privat\ a
individului. ~n sprijinul acestei
idei sunt invocate mari nume ale
sociologiei, precum H. Spencer, R.
Worms, Durkheim sau Novicov,
fapt care dovede[te cu prisosin]\
lecturile vaste ale episcopului ro-
mân, `n concordan]\ cu spiritul
de atunci al Europei.
M\n\stirea Bistri]a, din jude]ul V=lcea
Un vl\dic\ cu
multe ini]iative
Devenit `n 1920 e-
piscop al Râmnicului,
PS Vartolomeu St\-
nescu a ini]iat ample
reforme `n spiritul i-
deilor generoase e-
nun]ate mai sus.
Foarte succint, Prea-
sfin]ia Sa a ini]iat
„Rena[terea“, Asocia-
]ia Preo]ilor Olteni,
stabilindu-i urm\toa-
rele obiective:
a) cultivarea pe
plan teologic [i social
a preo]imii printr-un
cât mai strâns con-
tact cu cartea [i prin
folosirea, colectiv, a
experien]elor [i ini]i-
ativelor individuale
probate;
b) un plan uniform
[i unitar de ac]iune
social\ a clerului;
c) culturalizarea,
evanghelizarea [i mo-
ralizarea satelor [i o-
ra[elor prin fapte [i
`nf\ptuiri;
d) cultivarea sim-
]\mântului de solida-
ritate `ntre preo]i, pe
de o parte, [i `ntre
preo]i [i popor, pe de alt\ parte;
e) crearea de venituri proprii
preotului, individual, [i preo]imii,
`n general, pentru sprijinirea ce-
lor `n suferin]\, `ncurajarea celor
merituo[i, pentru `nlesnirea ope-
rei sociale ce avea de `nf\ptuit [i,
eventual, de a se sus]ine singur\
când vremurile i-ar fi potrivnice;
f) ap\rarea prestigiului Bise-
ricii [i preo]imii, fie colectiv, fie
individual.
Aproape fiecare parohie avea
bibliotec\ pus\ la dispozi]ia cre-
dincio[ilor, cor bisericesc, canti-
n\ pentru s\raci, organiza confe-
rin]e sau [ez\tori. Preo]ii se per-
fec]ionau `n cadrul cercurilor pa-
rohiale. Fondurile pentru activi-
tatea social\ a Bisericii prove-
neau `n mare parte din resurse
proprii. De asemenea, vl\dica
Vartolomeu a ini]iat `ntemeierea
b\ncilor populare ale preo]ilor,
`n cadrul sistemului cooperatist,
CM
YK
Morm=ntul episcopului Vartolomeu St\nescu, de la M\n\stirea Bistri]a
prin intermediul c\rora s-au asi-
gurat bani, atât pentru preo]ii
b\trâni sau afla]i `n nevoie, cât [i
pentru a finan]a cantinele sociale
sau alte activit\]i. ~n dezvoltarea
acestui sistem, un rol deosebit l-a
avut preotul Ioan Marina, viito-
rul patriarh Justinian.
Ni[te politicieni
nemul]umi]i [i atacul
la autonomia Bisericii
Marile realiz\ri ale PS Varto-
lomeu au fost umbrite de nume-
roasele conflicte cu oamenii poli-
tici locali. Punctul de plecare a
fost gestul episcopului de a retra-
ge banii episcopiei de la b\ncile
patronate de partidele liberal [i
]\r\nesc [i de a-i depune la o
banc\ a Bisericii. Faptul a ne-
mul]umit profund, mai ales c\ a-
tunci criza economic\ era `n pli-
n\ manifestare, iar aceste b\nci
aveau nevoie de banii episcopiei
pentru a supravie]ui. ~n conse-
cin]\, a fost atacat atât `n pres\,
cât [i `n parlament, prin interpe-
l\ri ale deputa]ilor din Oltenia.
Principalele acuze erau proasta
gestionare a fondurilor episcopiei
[i vânzarea func]iilor de preot, a-
dic\ fapte pentru care un episcop
putea fi caterisit. Numeroasele
controale financiare efectuate
n-au ar\tat nici o `nc\lcare a le-
gii, iar acuza]ia de vânzare a pos-
turilor de preo]i s-a dovedit la fel
de lipsit\ de fundament.
Reac]ia episcopului vâlcean `n
fa]a acestor [icane i-a surprins pe
oamenii politici, anume decizia
ca preo]imea s\ ias\ din cadrele
partidelor politice. ~n cadrul con-
ferin]ei clerului din Oltenia din
11 noiembrie 1935, primul punct
al ordinii de zi a fost: „m\suri de
luat, sub form\ de sanc]iuni, fa]\
de to]i preo]ii care au r\mas de
aci `nainte `n partidele politice“.
Acestea erau:
a) `nl\turarea din b\ncile pre-
o]e[ti, cu restituirea sumelor de-
puse [i achitarea `mprumuturilor;
b) retragerea avantajelor ofe-
rite de societatea „Rena[terea“,
c\minul cultural, sanatoriul;
c) nealegerea `n nici unul din
comitetele de reprezentare ale so-
ciet\]ii sau `n alte comisii `n viitor;
d) pierderea rangurilor bise-
rice[ti;
CM
YK
e) pedepsirea anual\ pentru
tot timpul cât vor r\mâne `n par-
tidele politice, cu oprirea din ser-
viciu [i re]inerea salariului pe o
lun\, la care se adaug\ `nc\ o lu-
n\ de poc\in]\ la Schitul Fr\si-
nei - Vâlcea.
Pe de alt\ parte, partidele po-
litice trebuiau s\ recunoasc\ sec-
]iunilor jude]ene preo]e[ti drep-
tul de a-[i avea câte un reprezen-
tant `n Camer\ [i Senat, pentru
ap\rarea intereselor acestei ca-
tegorii. Mandatul urma s\ se a-
corde [i s\ se retrag\ de c\tre a-
ceste sec]iuni. Dincolo de insoli-
tul gestului, dincolo de interesele
personale ale episcopului `n a-
ceast\ ac]iune, r\mâne actul
foarte curajos de a pune stavil\
unor gesturi ale politicului care
impietau autonomia bisericii.
Denigratori [i ap\r\tori ai
episcopului Vartolomeu
Reac]iile clasei politice fa]\ de
ac]iunile ierarhului vâlcean au
fost extrem de dure, mai ales c\
PS Vartolomeu declarase public
c\ va sprijini partidul care va fi
de acord cu aceste m\suri. Nu
mai pu]in de 60 de deputa]i au
propus o mo]iune prin care ce-
reau Guvernului s\ ia m\suri la
adresa episcopului „rebel“. Mai
mult, deputatul I. Plessia a ce-
rut, `n plenul Camerei, nici mai
mult nici mai pu]in, ca PS Varto-
lomeu s\ fie trimis `n fa]a unei
comisii medicale pentru a se ve-
dea dac\ are discern\mânt (!),
iar dac\ s-ar fi dovedit c\ avea,
atunci urma s\ fie trimis `n jude-
cata Sfântului Sinod [i a ~naltei
Cur]i de Casa]ie.
Acestor solicit\ri, ministrul
de Interne, Ion Incule], le r\s-
pundea `n felul urm\tor: „Acest
`nalt prelat a trecut toate margi-
nile unei atitudini potrivite. ~n
ce prive[te Ministerul de Inter-
ne, acesta a f\cut toate demersu-
rile, dar s-a oprit la poarta Sf. Si-
nod, de unde trebuie s\ le reia
alt\ autoritate, mai competen-
t\“. Concomitent, presa aservit\
politicului a declan[at o campa-
nie sordid\ de denigrare a PS
Vartolomeu.
~n ap\rarea episcopului de Vâl-
cea s-au ridicat numeroase perso-
nalit\]i, din diferite domenii, ca-
9
re au demonstrat punct cu punct
netemeinicia acuza]iilor care i se
aduceau. Chiar [i regele Carol al
II-lea, mereu la pând\ pentru a
submina partidele politice, miro-
sind c\ „afacerea Vartolomeu“
este o bun\ ocazie pentru el ca s\
mai câ[tige câteva procente la
imaginea de „salvator“, l-a spriji-
nit. Vl\dica Vartolomeu s-a l\-
murit `ns\ repede de „bunele in-
ten]ii“ ale regelui, delimitându-se
de acesta.
O „preagra]ioas\“
scoatere din scaun
Devenit inamicul public nr. 1,
PS Vartolomeu [i-a semnat con-
damnarea `n momentul `n care a
permis unor tineri legionari s\
lucreze la drumul spre M\n\sti-
rea Arnota. La luarea deciziei,
nu apartenen]a politic\ a contat,
ci dorin]a acestora de a face un
lucru util. S-au g\sit `ns\ imedi-
at denun]\tori care s\-l prezinte
pe episcop drept cel mai `nfocat
legionar [i un pericol major pen-
tru ordinea de stat. Aceste „infor-
ma]ii“ au c\p\tat greutate odat\
cu instaurarea regimului autori-
tar al lui Carol al II-lea, poli]ia
politic\ aservit\ „confirmând“
dela]iunile.
~n consecin]\, la 1 noiembrie
1938, prin „preagra]ioasa“ grij\ a
regelui, episcopul Vartolomeu a
fost obligat s\-[i ia un concediu
de doi ani, pân\ la `mplinirea
vârstei legale de pensionare,
când urma s\ se retrag\ oficial
din scaun. A fost nevoie de mul]i
ani ca reac]iile negative la vestea
debarc\rii vl\dic\i Vartolomeu
s\ se sting\ `n Oltenia.
Restul vie]ii, Preasfin]ia Sa [i
l-a petrecut, `n majoritate, la M\-
n\stirea Bistri]a, izolat [i uitat `n
mod voit, deoarece mul]i se te-
meau, `n continuare, de persona-
litatea sa puternic\. A trecut la
cele ve[nice la 2 noiembrie 1954.
Cine trece pe la Bistri]a vâlcean\
poate vedea, pe coama dealului,
casa unde [i-a petrecut ultimii
ani PS Vartolomeu [i, `n fa]a ei,
mormântul. Aflate ani de zile `n
p\r\sire, [i casa [i mormântul au
fost restaurate dup\ 1990, un
semn firesc de respect pentru unul
dintre cei mai importan]i ierarhi
ortodoc[i ai veacului trecut. a
10 Opinii Miercuri, 4 noiembrie 2009

LUMEA CUVÂNTULUI

Uniforme
de Stelian DUMISTR|CEL
Pentru elevi [i pentru p\rin]ii aces-
tora, o problem\ arz\toare nu numai
la `nceputul anului [colar, ci [i `n fie-
care zi, este aceea a uniformei. Dac\ la
`nceputul toamnei `n multe familii
sunt discu]ii `n leg\tur\ cu o cheltuia-
l\ `n plus, pentru elevi, mai ales dup\
ce sunt mai m\ri[ori, uniforma apare,
cumva, ca o povar\ [i o constrângere.
Cit\m o m\rturisire de pe blog: „Pân\
[i la liceul seral suntem obliga]i s\
purt\m acele sacouri `nvechite [i de
prost gust. Eu una nu am s\ port. Voi
ce a]i face `n locul meu? A]i purta sau
nu?“. Este de prisos s\ transcriem r\s-
punsuri ale celor, nu pu]ini (dar, `n
special, nu pu]ine), care v\d lucrurile
din aceea[i optic\; totu[i, putem con-
semna [i un alt punct de vedere: „Mie,
sincer, `mi place ideea cu uniformele `n
[coal\, dar, din p\cate, la [coala mea
nu se gânde[te nimeni (deocamdat\) la
a[a ceva [i, de aceea, to]i sunt liberi s\-
[i creeze propriile combina]ii de haine“.
~n mod aparent paradoxal, resenti-
mentul unora poate fi asociat cu o pro-
blem\ de analiz\ lingvistic\: adjecti-
vul uniform are o accentuat\ conota]ie
negativ\, c\ci `nseamn\ „care este lip-
sit de varia]ie, de diferen]e“, aspect ce Mai ales din aceast\ optic\ se Ne putem chiar opri, la rigoare, la `nsemnele consacr\rii `n lumea spiri-
se resimte [i `n serii sinonimice; iat\ cuvine s\ ne mai gândim la starea partea de adev\r din zic\toarea dup\ tualit\]ii [i a intelectului.
un citat din G. C\linescu: „to]i sunt a- de spirit care a f\cut din uniform\ care „haina `l face pe om“; de[i o hain\ ~n sfâr[it, chiar dac\ nu putem ([i
nonimi, uniformi, monotoni“. Iar, de la un cuvânt de… spaim\! ~ntre cele purtat\ din `ntâmplare nu `l poate nu trebuie) s\ lu\m de bune tot felul
o anumit\ vârst\, tinerii, chiar [i prin dou\ r\zboaie mondiale, elevii din schimba radical pe cineva, totu[i, de de promisiuni din publicitate, putem
felul cum se `mbrac\, tocmai anonimi fiecare liceu, ca [i seminari[tii, dar [i regul\, o anumit\ ]inut\ vestimenta- observa c\ firmele de profil `ncearc\
[i monotoni nu vor s\ fie! Dar, evident, elevii din [colile de meserii, aveau r\ determin\ un anumit comporta- s\ `mpace un resentiment difuz cu po-
dincolo de… gusturi, trebuie s\ ]inem uniforme aparte, prin care se dis- ment [i, `n acela[i timp, atrage pre]ui- sibilitatea de a evita anonimatul,
seama [i de pragmatic\; dup\ opinii tingeau [i chiar se impuneau `n soci- rea. Cu atât mai mult cu cât `ns\[i ex- atunci când, „`n]eleg\toare“, `n spo-
avizate, ale pedagogilor, uniforma [co- etate. Nu este de ignorat faptul c\, primarea figurat\ a subliniat valoarea turi, declar\ c\, deoarece „elevii vor s\
lar\ are ca efect reducerea violen]ei `n pentru unii, acestea reprezentau ([i unei anumite `mbr\c\min]i de a sem- poarte uniforme [colare `n pas cu mo-
[coli (punct de vedere [i al ministeru- poate mai constituie) un in- nifica chiar devo]iunea; de exemplu, a da“, vor produce „uniforme [colare
lui de resort), iar sociologii atrag aten- convenient, din cele intrate `n folclo- se `mbr\ca cu ve[mintele lui Hristos personalizate, cu sigla sau `nsemnele
]ia [i asupra faptului c\ aceasta poate rul elevilor certa]i cu regulamentele, `nseamn\ „a se c\lug\ri“. unit\]ii [colare“. a
stimula pozitiv sentimentul aparte- dar specificul [i frumuse]ea vie]ii Iar membrii Academiei Franceze
nen]ei la un grup, ceea ce `n plan soci- [colare nu constau `ntr-o ve[nic\ nu se dezic nici ei de o uniform\ de ga- * STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST,
PROFESOR UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL
al conteaz\ foarte mult. joac\ „de-a ho]ii [i vardi[tii“. l\ (vezi figura al\turat\), ca unul din DE JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I

CUVÂNT DIN AMVON

Icoanele nu mor niciodat\

de pr. Sever
NEGRESCU
Cine crede c\ sfin]ii au dus
o via]\ lipsit\ de `ncerc\ri (is-
pite, tulbur\ri, am\giri, c\-
deri [i `n\l]\ri) se `n[al\
amarnic. ~n jurul sfin]ilor, `n
toate timpurile [i `n toate lo-
curile, au bâzâit diavolii, a[a
cum `n jurul unui fagure de
miere se adun\ viespile.
Sfântul Ioanichie cel Mare,
din Olimpul Bitiniei, fiul A-
nastasiei [i al lui Miritrichie,
a crescut ducând o via]\ de as-
cultare [i de rug\ciune. Copil
fiind, mergea cu turma de vite
la câmp [i, când `[i f\cea ru-
g\ciunea, `nsemna turma cu
semnul Sfintei Cruci [i r\mâ-
nea turma nemi[cat\ [i neri-
sipit\ de fiare [i de tâlhari. La
43 de ani era un b\rbat fru-
mos la suflet [i voinic la trup,
numai bun pentru oaste. Ia-
t\-ii `n\l]area!
Ajunge, pe la `nceputul se-
colului al IX-lea, `n garda
personal\ a `mp\ratului bi-
zantin. Diavolul, pizmuindu-i
via]a `mbun\t\]it\, `l atrage
pe Ioanichie `n lupta `mpotri-
va sfintelor icoane. Iat\-ii c\ -
derea!
Dumnezeu `l izb\ve[te
printr-un c\lug\r (de câte ori
nu ne-a venit izb\virea prin
c\lug\ri [i n-am b\gat-o `n
seam\; de câte ori nu am au-
zit acel glas ce strig\ `n pustie
[i am trecut pe al\turi?) ~ntr-o
diminea]\, un c\lug\r necu-
noscut l-a strigat pe nume, zi-
cându-i: O, fiule Ioanichie, `n
zadar te nume[ti cre[tin, dac\
strici icoana lui Hristos. Za-
darnice sunt faptele tale cele
bune, dac\ nu ai credin]a cea
dreapt\. Iat\-ii ridicarea!
Iat\, a[adar, sublima defi-
ni]ie dat\ icoanei [i Ortodoxiei
de c\tre un c\lug\r al c\rui
nume nimeni nu l-a re]inut:
Icoana este credin]a cea ade-
v\rat\, sau invers, Ortodoxia
este icoan\. Observ\m c\
semnul egal determin\ verbe-
le a fi [i a avea, cre[tin egal i-
coan\, deci: eu sunt cre[tin
dac\ am icoana Mântuitoru-
lui, tu e[ti cre[tin dac\ ai icoa-
na Mântuitorului, a Maicii
Domnului, a sfântului casei
[.a.m.d. F\r\ icoan\ nu pu-
tem fi cre[tini [i nu putem a-
vea n\dejde de mântuire; f\r\
icoan\ nu putem fi oameni [i
nu putem avea omenie.
Dup\ ce slujise 24 de ani `n
oastea `mp\ratului, Ioanichie
se retrage `n pustia muntelui
Olimp. Avea 67 de ani. Purta
mereu cu el icoana Mântuito-
rului. La 79 de ani se c\lug\-
re[te, intrând `ntr-o m\n\sti-
re. ~nv\]ase Psaltirea pe de
rost [i c\p\tase darul de a se
`n\l]a prin rug\ciune, darul
de a trece peste ape f\r\ a se
uda la picioare, darul de a t\-
m\dui pe cei bolnavi [i darul
de a fi prezent f\r\ a fi v\zut.
~nc\rcat de zile, la 94 de ani,
se va muta la Domnul, cu ini-
ma cur\]it\, f\cut\ icoan\ [i ~n ziua de 4 noiembrie, când chie cel Mare, s\ ne amintim c\
cer interior. `l pr\znuim pe Sfântul Ioani- icoanele nu mor niciodat\. a

CM
YK
 Miercuri, 4 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
MICUL CATEHISM ISTORIA
CRE{TINISMULUI

~nv\]\turi despre rug\ciune (MCCCLIX)

Rug\ciunea este ridicarea min]ii [i
voii noastre c\tre Dumnezeu. Ascetul
Evagrie Monahul consider\ c\ „rug\-
ciunea este vorbirea min]ii cu Dum-
nezeu“. De aceea, se cuvine ca atunci
c=nd cre[tinul se adreseaz\ lui Dum-
nezeu, adic\ atunci se roag\, s\ re-
nun]e [i s\ `ndep\rteze toate grijile
lume[ti [i s\-[i orienteze toate pute-
rile duhului numai c\tre Dumnezeu.
Adic\, cugetarea s\ fie `ndreptat\
spre El, iar inima, vorbind cu El, s\
salte de bucurie [i de dragoste. C\ci el
ce iube[te pe Dumnezeu de-a pururi
st\ de vorb\ cu El cum ar sta cu un
tat\, alung=nd orice g=nd p\tima[.
}in=nd cont de persoana care s\-
v=r[e[te rug\ciunea, de num\rul per-
soanelor care iau parte la ea, de locul
unde se face [i timpul c=nd se s\v=r-
[e[te, rug\ciunea este dou\ feluri: ru-
g\ciunea particular\ [i rug\ciunea
Bisericii, cu alte cuvinte, cultul parti-
cular [i cultul public comun.
Rug\ciunea particular\ este cea
f\cut\ de fiecare credincios singur,
BIBLIA - VERSET CU VERSET
sau `mpreun\ cu cei din familia sa,
sau cu al]i credincio[i, `n orice loc, `n
orice timp [i citit\ sau spus\ pe de
rost, dup\ alc\tuirea gata f\cut\,
dintr-o carte de rug\ciuni, sau chiar
alc\tuit\ `n momentul adres\rii c\tre
Dumnezeu, potrivit st\rii suflete[ti [i
nevoilor personale ale acelui moment.
O astfel de rug\ciune a fost f\cut\
de M=ntuitorul pe calea dintre Beta-
nia [i Ierusalim (Luca 11, 1); cea f\cu-
ta de Sf=ntul Apostol Petru pe acope-
ri[ul casei din Iope (Fapte 10, 9); cea
a vame[ului `n templu (Luca 18,13);
cea f\cut\ de Sfin]ii Apostoli Pavel [i
Sila `n temni]\ (Fapte 16, 25).
Pentru a spori evlavia l\untric\,
rug\ciunea este `nso]it\ de unele
semne v\zute, precum semnul sfintei
cruci, starea `n genunchi, facerea de
metanii, ridicarea m=inilor.
Rug\ciunea este foarte important\
pentru lume `n general, pentru `n-
treaga comunitate cre[tin\, c=t [i
pentru persoanele aflate `n singur\-
tate. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
~nfiin]area
`nv\]\mântului
teologic superior
`n Moldova (I)
~nc\ din 1640, `n cadrul Acade-
miei Vasiliene, la loc de cinste
`ntre [tiin]e se studia „theo-
loghia“. ~n secolul al XVIII-lea,
`n cadrul Academiei de la Put-
na (cu func]ionare atestat\ do-
cumentar `ntre 1774 [i 1782),
se studia, de asemenea, teolo-
gia pentru cei care aveau s\
devin\ preo]i. Aceasta era, de
altfel, singura institu]ie de `n-
v\]\mânt care preg\tea candi-
da]i pentru hirotonie. Tot `n
Moldova, la Ia[i, prin 1803-
1804, a luat fiin]\ primul Se-
minar din }\rile Române, nu-
mit de marele istoric Constan-
tin Erbiceanu „Sorbona româ-
nilor“. Mai târziu, `n cadrul
Academiei Mih\ilene, ale c\rei
cursuri au fost inaugurate `n
anul 1835, teologia se studia la
nivel universitar, cu o durata
de patru ani. „A[ez\mântul
pentru reorganizarea `nv\]\tu-
rilor publice din Principatul
Moldovei“, din 1850, prevedea
`nfiin]area unei Academii la
Ia[i cu patru facult\]i, `ntre
care [i una de teologie, `n 1855,
entuziastul [i energicul arhi-
mandrit Dionisie Romano, `n-
curajat de domnitorul Grigorie
Ghica, inten]iona s\ `nfiin]eze
o facultate de teologie, cu patru
ani de studii, la m\n\stirea
Neam]. La 26 octombrie 1860,
s-a inaugurat, `n prezen]a
domnitorului Alexandru Ioan
Cuza, noua Universitate din
Ia[i, cu patru Facult\]i: Drept,
Filosofic (litere), {tiin]e [i
Teologie. Sfin]irea apei a fost
f\cut\ de arhiereul Filaret

„Dumnezeu s\ judece!“ vor s\ r\mân\ `n hotarele lor, ci uit\ `ndat\

Facerea 16, 4: „{i a intrat acesta
la Agar [i ea a z\mislit; [i v\z=nd
c\ a z\mislit, ea a `nceput a
dispre]ui pe st\p=na sa.“
Versetul de mai sus ne prezint\ starea cea
mai nefericit\ `n care puteau ajunge cei im-
plica]i - Avraam, Sara [i Agar - datorit\ `nlo-
cuirii so]iei cu slujnica Agar pentru dob=ndi-
rea de urma[i de c\tre Avraam. Arogan]a
slujitoarei, coroborat\ cu o posibil\ cerere a
ISTORII CU T+LC
Urm\rile invidiei
Odat\ trei c\l\tori s-au `ntâlnit `ntr-o
p\dure [i au g\sit pe cale o pung\ de bani.
Nu s-au putut `n]elege la `mp\r]irea ba-
nilor, c\ci fiecare voia to]i banii [i nu
putea suporta ca ceilal]i s\ ia ceva. Au
r\mas lâng\ bani [i a[teptau ca nu cumva
s\ vin\ cineva [i s\-i ia. Dup\ dou\ zile a
venit pe acolo st\pânul locului, un `mp\-
rat bogat. Cei trei pizma[i au cerut ca `m-
p\ratul s\-i vindece de boala lor. {i `mp\-
ratul i-a pedepsit dup\ felul invidiei, de
care erau cuprin[i. Unul nu voia s\ fac\
bine nim\nui, altul nu voia ca cineva s\
fac\ bine cuiva, iar al treilea nu suferea ca
ei de a l\sa mo[tenire pruncului n\scut toat\
averea familiei sau o bun\ parte din ea, a dat
na[tere la o atmosfer\ ap\s\toare unde cer-
turile, dezbinarea [i nenum\ratele ispite nu
se vor l\sa a[teptate.
Dac\ sterilitatea era privit\ cu dispre] `n
vremurile biblice (vezi Luca 1, 25, unde e pri-
vit\ chiar ca semn de ocar\), iat\ c\ slujnica
Agar, p=n\ mai ieri, credincioas\, g\se[te de
cuviin]\ s\-[i dispre]uiasc\ st\p=na, pe Sara,
pentru infertilitatea ei. „A[a e obiceiul slugi-
lor! Dac\ li se face un bine cât de mic, nu mai
cineva s\-i fac\ lui vreun bine. ~mp\ratul
s-a mirat de ei [i le-a spus:
- Nu sunte]i destoinici s\ v\ las banii
ace[tia! {i luând banii, `mp\ratul i-a con-
damnat pe to]i, dup\ cum au meritat. Pe
cel care nu putea nim\nui s\ fac\ vreun bi-
ne, l-a trimis `n pustietate, descul] [i f\r\
hran\. Pe cel care nu vedea cu ochi buni ca
omul s\ fac\ cuiva vreun bine a poruncit
s\ fie ucis, pentru c\ nu merita s\ tr\iasc\
pe lume, fiindc\ `i pl\cea numai r\ul. Iar
pe cel care nu putea s\ suporte ca cineva
s\-i fac\ vreun bine l-a l\sat s\ tr\iasc\,
pentru c\ `ns\[i p\catul lui este o pedeap-
s\ [i l-a trimis `ntr-un loc unde se f\ceau
cele mai multe fapte bune, `ns\ el nepu-
tând r\bda, de necaz, s-a `mboln\vit [i a
murit. (Grigorie Com[a, O mie de pilde)
`n ce stare se afl\ [i se gr\besc s\ fie nerecu-
nosc\toare“, scrie Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur.
Numero[i comentatori biblici vor interpreta
Scriban, care a citit apoi o
rug\ciune alc\tuit\ de el. La
noua Facultate de teologie au
func]ionat doi profesori: arhie-
aceast\ situa]ie conflictual\ ca reprezent=nd reii Filaret Scriban, `n acela[i
germenele dezacordului nesf=r[it care exist\ `n timp prorector al Universit\]ii
zona p\m=ntului avraamic, `ntre familiile `n- ie[ene [i decan al Facult\]ii de
temeiate din urma[ii lui Avraam pe linia ge- teologie, care preda Introduce-
nealogic\ a pruncului n\scut din Agar, Ismael, rea `n Vechiul Testament,
[i cei n\scu]i din Sara, care va dob=ndi `n cele Arheologia biblic\ [i cre[tin\,
din urm\ prunc, pe Isaac. Cât de amarnic vor [i Vladimir Suhopan, profesor
lupta evreii, descenden]i ai Sarei, `mpotriva a- de Istorie bisericeasc\ [i
rabilor, urma[i ai Agarei, pentru st\pânirea Teologie dogmatic\. Se pare c\
}\rii Sfinte! S-a c\utat o solu]ie de „pace“, din din lips\ de al]i profesori, ei au
p\cate, `ns\, prin conflicte interminabile. Dar suplinit [i celelalte catedre. De
solu]ia trebuie s\ vin\ de la divinitate. Poate [i exemplu, `ntr-un act din 1864,
de aceea, prima reac]ie a Sarei dup\ declan[a- de la Vladimir Suhopan, se
rea nemul]umirilor din s=nul familiei a fost: arat\ c\ a predat [i Dreptul
„Dumnezeu s\ judece `ntre mine [i `ntre tine!“ canonic, Morala [i Pastorala.
(versetul urm\tor). (Lucian APOPEI) (pr. Cezar }|BÂRN|)
TEZAUR PATRISTIC pietrelor, ce nu va putea face vântul
cel foarte cald, de la Miaz\zi? Dac\
„Dac\ dracul e a[a de tare `ncât aerul cel foarte rece le face pe toate
chiar dac\ nu vrea omul, `l schimb\ s\ se retrag\ din calea lui (c\ci cine
[i-l duce spre pierzania sa, sco]ându- va sta `n fa]a gerului), cum nu va
l din starea cea bun\ a firii, cu cât nu `ntoarce c\ldura toate spre sine? S\
va fi mai tare `ngerul, care prime[te credem deci c\ mai curând sau mai
la vremea hot\rât\ porunc\ de la târziu c\rbunele rece [i negru al
Dumnezeu s\ `ntoarc\ spre bine cuget\rii noastre se va face fierbinte
toat\ dispozi]ia omului? Dac\ vântul [i luminos, prin atingerea focului
cel foarte rece de la Miaz\noapte a atotdumnezeiesc“. (Ioan Carpatiul,
fost a[a de tare c\ a putut s\ fac\ Una sut\ capete de mângâiere, cap.
firea moale a apei vârtoas\ ca pe a 66, `n Fil. rom., vol. IV, p. 142, 143)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Miercuri, 4 noiembrie 2009

PE SCURT
Poezii de Grigore Vieru
`n limba italian\
Volumul „Nimbul de Rou\/Il Nimbo di
Rugiada“, ce cuprinde o selec]ie de
poezii de Grigore Vieru traduse `n
limba italian\, va fi lansat ast\zi, la
Accademia di Romania din Roma, con-
form Mediafax. Poeziile au fost tra-
duse `n italian\ de Valentina Corco-
del, Tatiana Ciobanu [i Claudia Lu-
pa[cu, edi]ia fiind `ngrijit\ de poetul
italian Francesco Baldassi. Volumul a
fost publicat `n 2009 `n Republica
Moldova, de editorul Ana Manole. A-
cest volum de traduceri `n limba itali-
an\ are ca scop aducerea `n Europa a
vocii intelectualit\]ii basarabene, con-
[tient\ de r\d\cinile sale latine [i eu-
ropene. Grigore Vieru (1935-2009)
este unul dintre exponen]ii cei mai im-
portan]i ai literaturii române din
Republica Moldova. Autor de poezii,
lucr\ri `n proz\, cântece [i aforisme,
Grigore Vieru r\mâne `n memoria tu-
turor drept unul dintre intelectualii
cei mai dedica]i cauzei recuper\rii
spiritualit\]ii române `n Basarabia.
Dup\ ce a fost pentru prima dat\ `n
România `n 1972, Grigore Vieru a
afirmat: „Dac\ cineva visa s\ ajung\
`n Cosmos, eu, `n schimb, am visat
toat\ via]a s\ traversez Prutul, cel
care separ\ Moldova de România“.
Poezia lui Grigore Vieru a fost publi-
cat\ `n România, `n toate republicile
ex-sovietice [i `n Fran]a, Macedonia,
Bulgaria. ~n 1992, Vieru a fost propus
de Academia Român\ pentru premiul
Nobel pentru Literatur\, conform
Mediafax.
Filme române[ti
`n Spania
Lungmetrajul „Poli]ist, adjectiv“, regi-
zat de Corneliu Porumboiu, particip\
`n competi]ia oficial\ a celei de-a 16-a
edi]ii a Festivalului de Film Indepen-
dent de la Barcelona - L’Alternativa
(13-21 noiembrie), `n timp ce alte
filme române[ti, precum „Moartea
domnului L\z\rescu“, „Reconstitui-
rea“ sau „Hârtia va fi albastr\“, vor fi
proiectate la festival, `n cadrul sec]iu-
nii „Filmul românesc `nainte [i dup\
1989“. Institutului Cultural Român
(ICR) de la Madrid sus]ine prezen]a
rom=neasc\ din festival, cu prilejul
`mplinirii a 20 de ani de la Revolu]ia
Român\, iar „Pas `n doi“, de Dan Pi]a,
„Secven]e“, de Alexandru Tatos, „Re-
constituirea“, de Lucian Pintilie,
„Moartea domnului L\z\rescu“, de
Cristi Puiu, „California dreamin’“, de
Cristian Nemescu, „Hârtia va fi al-
bastr\“, de Radu Muntean, [i „Cea
mai fericit\ fat\ din lume“, de Radu
Jude vor fi proiectate la Centrul de
Cultur\ Contemporan\ Barcelona -
CCCB (Auditorium [i Cinematograful
Maldá). Pe 17 noiembrie, la Sala
Mirador a CCCB, va avea loc o mas\
rotund\ „Succesele filmului românesc
`nainte [i dup\ 1989“, la care vor par-
ticipa criticul de film Mihai Chirilov,
produc\torul Ada Solomon, decanul
Facult\]ii de Film UNATC, Sorin
Boto[eneanu, [i directorul ICR Madrid,
Horia Barna. Facultatea de Film din
cadrul Universit\]ii Na]ionale de Art\
Teatral\ [i Cinematografic\ este insti-
tu]ia invitat\ la sec]iunea „{coli de
film“, conform Agerpres. a
Vizite cu ghidaj gratuit la Muzeul Printre cei 18 arti[ti selec]iona]i s\ repre-
zinte România se num\r\ atât personalit\]i
consacrate ale avangardei (Marcel Iancu, Vic-
Na]ional de Art\ al Rom=niei tor Brauner, Max H. Maxy, Hans Mattis -
Teutsch, Jules Perahim, Corneliu Mich\iles-
Muzeul Na]ional de Art\ al României Gazda evenimentelor va fi un specialist al cu), dar [i creatori asocia]i de obicei unor ten-
(MNAR) invit\ publicul la trei vizite cu ghi- muzeului care va prezenta selec]ia de opere din]e artistice mai pu]in vehemente (Petre Ior-
daj gratuit `n expozi]ia „Ipostaze ale moder- de art\, c\utând s\ surprind\ dialogul dintre gulescu-Yor, Margareta Sterian, Sabin Popp,
nismului. Pictura `n Bulgaria, Grecia, Ro- avangard\ [i tradi]ie, dar [i diversitatea `n Merica Râmniceanu). Expozi]ia de la MNAR
mânia, 1910-1940“, a informat, luni, Biroul unitate a celor trei culturi est-europene: bul- beneficiaz\ de o scenografie special\ ce inclu-
de Pres\ al acestei institu]ii. Vizitele vor gar\, greac\ [i român\, conform Agerpres. de o sal\ de lectur\ adiacent\, amenajat\ `n
avea loc `n zilele de sâmb\t\, 7 noiembrie, Expozi]ia cuprinde 120 de lucr\ri de pictu- stilul localului Cabaret Voltaire din Zürich -
joi, 19 noiembrie [i sâmb\t\, 28 noiembrie, r\ [i grafic\ - câte 40 din partea fiec\rei ]\ri centrul mi[c\rii Dada. Acest proiect este reali-
iar participarea se face `n limita locurilor participante - [i este structurat\ `n trei mari zat de MNAR `n colaborare cu Funda]ia B&M
disponibile, pe baz\ de `nscriere la telefon sec]iuni: „O nou\ viziune modern\ (spa]iu, pe- Theocharakis din Atena [i Galeria Na]ional\
de Art\ din Sofia [i este deschis publicului pâ-
021/314.81.19 sau la adresa de e-mail cos- isaj, natur\ moart\)“, „Istoria `n viziune mo-
min.ungureanu@art.museum.ro. Ghidajul dern\ (identitate na]ional\, inspira]ie divin\, n\ pe 29 noiembrie 2009. Expozi]ia este orga-
este gratuit, se pl\te[te doar biletul de intra- ecouri ale Greciei clasice)“ [i „Prezen]a uman\ nizat\ cu sprijinul Programului Cultura 2007-
re (8 lei `ntreg, 4 lei cu reducere). `n arta modern\ (portrete, corpul omenesc)“. 2013, al Uniunii Europene. a
TIFF va avea cea mai mare finan]are de la stat `n 2010
Edi]ia de anul viitor a Festivalului Interna]ional de
Film Transilvania (TIFF) a ob]inut cea mai mare
finan]are din partea Centrului Na]ional al
Cinematografiei (CNC) - 690.000 de lei -, la sesiunea
de subven]ionare a evenimentelor programate
`n perioada 1 ianuarie-30 iunie 2010.
Organizatorul TIFF, Asocia]ia mai num\r\ Festivalul Interna]io-
pentru Promovarea Filmului Ro- nal de Scurt [i Mediu Metraj NexT
mânesc, a mai ob]inut finan]are (189.750 de lei), proiectul E-Ura-
pentru `nc\ cinci evenimente pro- nus (28.750 de lei), Programul de
gramate `n perioada 1 ianuarie-30 ini]iere [i formare profesional\ `n
iunie 2010, potrivit site-ului CNC. domeniul cinematografiei (69.000
Astfel, asocia]ia a primit suma de de lei), a doua edi]ie a Festivalului
184.000 de lei pentru organizarea Interna]ional Timishort (86.250 de
lei), Festivalul Interna]ional de kaging-EURODOC 2010“ al Asoci- mul Cinefan (organizat de Asocia-
Pavilionului românesc din timpul
Film Bucure[ti - BucharEST IFF a]iei DocuMentor (168.000 de lei). ]ia Român\ de Film Independent),
Festivalului Interna]ional de Film CNC a refuzat s\ finan]eze un Festivalul Interna]ional al Filme-
de la Cannes 2010, 253.000 de lei (207.000 de lei), Festivalul Filmul
num\r de proiecte programate lor realizate de Femei „femARTfest“
pentru Gala Premiilor Gopo, 43.700 de Piatr\ de la Piatra Neam]
(28.750 de lei), Festivalul Interna- pentru prima jum\tate a anului (organizat de Asocia]ia Femeilor
de lei pentru participarea la Pro- ]ional de Film „Green Planet viitor. Printre dosarele refuzate se din Cinema), Festivalul Interna]i-
gramul „Shooting Stars“ de la Fes- Blues“ de la Sinaia (86.250 de lei), num\r\ trei proiecte ale Funda]iei onal de Art\, Anima]ie, Teatru [i
tivalul Interna]ional de Film de la Festivalul Interna]ional al Produc\- Este’n’Est: Festivalul Fest’Asia, Film „Euromarionete“ (organizat
Berlin 2010, 138.000 de lei pentru torilor de Film Independen]i - IPIFF Zilele Filmului Românesc `n Ger- de Teatrul de Marionete Arad),
organizarea standului românesc la (316.250 de lei) de la Constan]a, mania/50 years of Romanian Cine- Festivalul Interna]ional de Film
acela[i festival [i 92.000 de lei pen- Festivalul „Clubul Filmului Româ- ma [i pavilionul României la Fes- de Comedie „Zbang“, organizat de
tru realizarea cataloagelor „Sho- nesc“ (254.782 de lei), Festivalul de tivalul de scurtmetraje de la Cler- Funda]ia „Control N“, Documenta-
oting Romania“ [i „Romania Films“, Film „Films for Fun“ (100.000 de mont Ferrand (Fran]a). ry Film Festival (organizat de Aso-
conform Mediafax. lei), editarea catalogului „~ncepu- Au fost refuzate dou\ programe cia]ia „Taste of România“), Târgul
Printre evenimentele finan]ate ale Funda]iei „ASTRA Film“: Ca- Interna]ional de Film Bucure[ti [i
turile filmului românesc“ (1896-
de CNC, `n cadrul sesiunii dedicate 1949)“ - Editura Felix Film (10.000 ravana „ASTRA Film“ 2010 [i Ci- Gala Filmului Românesc (ultimele
manifest\rilor ce se desf\[oar\ `n- de lei) [i organizarea workshop-u- nemateca „ASTRA Film“ 2010. Al- dou\ fiind organizate de Asocia]ia
tre 1 ianuarie [i 30 iunie 2010, se lui „Budgeting, Financing & Pac- te proiecte respinse au fost Progra- „For]a civic\“). a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STUDII DE CAZ PENTRU Echipele vor fi formate din maxi- fone“ [i care au un orar specific de de evaluare a competen]elor lingvis-
mum patru studen]i [i vor trebui s\ cursuri `n limba francez\ [i de disci- tice `n limba francez\ [i proba oral\
STUDEN}II ECONOMI{TI: Pes- fac\ studiu de caz pe problematicile pline non-lingvistice predate `n limba la disciplina non-lingvistic\ studiat\
te 200 de studen]i din toate centrele impuse de cele patru companii pre- francez\, au dreptul de a ob]ine men- `n limba francez\ - `n clasa a XII-a.
universitare vor participa, `n perioa- zente la concurs. Proiectele se vor re- ]iunea special\ „sec]ie bilingv\ fran- Proba anticipat\ va fi centrat\ pe
da 9-13 decembrie, `n Bucure[ti, la aliza `n perioada 10-11 decembrie, cofon\“ pe diploma de bacalaureat, modulul de ~nv\]\mânt pluridisci-
cea de-a VI-a edi]ie a Concursului de prezent\rile `n 12 decembrie, iar `ncepând din anul [colar 2009-2010, plinar bilingv. „Elevii care nu sus]in
„Studii de caz“ (Study case) organi- premierea `n 13 decembrie, a mai potrivit unui ordin al premierului in- sau nu promoveaz\ proba anticipat\
zat de Asocia]ia Inginerilor Econo- spus vicepre[edintele VWI. Data li- terimar Emil Boc, ministru al Edu- `n clasa a XI-a nu pot participa la
mi[ti vorbitori de limba german\ mit\ a `nscrierilor este 6 decembrie ca]iei, Cercet\rii [i Inov\rii, conform probele specifice ale bacalaureatului,
(VWI), a spus vicepre[edintele orga- 2009. „Mul]i participan]i la edi]iile Agerpres. Pentru ob]inerea men]iu- care se sus]in `n clasa a XII-a, [i nu
niza]iei studen]e[ti, M\d\lina Leau, anterioare au putut s\ se angajeze la nii speciale, elevii din sec]iile bilingve
conform Agerpres. La edi]ia din a- vor beneficia de men]iunea special\
firmele de top participante“, a sus]i- francofone trebuie s\ sus]in\ [i s\ «sec]ie bilingv\ francofon\» pe diplo-
cest an, cea de-a doua care se desf\- nut M\d\lina Leau. promoveze proba anticipat\, proba
[oar\ la nivel na]ional, vor participa ma de bacalaureat“, conform ordinu-
de evaluare a competen]elor lingvis-
patru companii de prestigiu. Pentru a DIPLOM| DE BACALAU- tice `n limba francez\, proba oral\ la lui MECI. a
locul I se vor acorda intershipuri REAT FRANCOFON|: Elevii din disciplina non-lingvistic\ studiat\ `n
pentru to]i membrii echipelor, iar sec]iile bilingve francofone, care fac limba francez\. Elevii din sec]iile bil- Pagin\ realizat\
pentru locurile doi [i trei - licen]e parte din proiectul „De la `nv\]\- ingve francofone vor sus]ine proba de Oana RUSU
pentru computere, cursuri sau bani. mântul bilingv c\tre filierele franco- anticipat\ `n clasa a XI-a, iar probele

Pelerinaj la Sf. Nectarie Eghina - Grecia 4 NOP}I CAZARE HOTELURI 2

ZIUA 1: Plecare din Bucure[ti cu
autocarul, ora 19:00, pe ruta
Giurgiu, Ruse, Sofia, Promahonas.
Sosire diminea]a la Salonic.
ZIUA 2: Salonic, se viziteaz\ Tur-
nul Alb, centrul istoric al ora[ului,
Biserica „Sf. Dimitrie“, unde se afl\
moa[tele Sf. Dimitrie, Izvor=torul de
mir, Biserica „Sf. Gheorghe“, cea mai
veche biseric\ cre[tin\ din Grecia,
Biserica „Sf. Sofia“, loc unde se afl\
moa[tele Sf. Vasile cel Nou. Plecare
spre Paralia Katerini, cazare.
Plecare: 6 NOIEMBRIE 2009
ZIUA 3: Mic dejun, plecare spre
Atena cu oprire `n Evia pentru a
vizita M\n\stirea „Sf. Ioan Rusu“
unde se afl\ moa[tele Sf. Ioan Rusu.
Continuarea drumului spre Atena,
cazare.
ZIUA 4: Mic dejun, traversare cu
ferry boat (Pireu/Eghina), vizit\ la
Biserica „Sf. Nectarie“, loc unde se
afl\ moa[tele Sf. Nectarie, partici-
pare la slujba `nchinat\ Sf. Nectarie.
Traversare cu ferry boat (Eghi -
na/Pireu), sosire Atena, op]ional se
viziteaz\ Acropolis, loc `n apropierea
c\ruia a predicat Sf. Apostol Pavel.
Cazare Atena.
ZIUA 5: mic dejun, plecare spre
Kalambaka, deplasare la Complexul
monastic Meteora,, vizit\ la m\n\sti-
rile Marea Meteora [i Varlam, pleca-
re spre Paralia Katerini, cazare.
ZIUA 6: Mic dejun, plecare spre
Rom=nia, sosire `n Bucure[ti `n jurul
orei 23:00
PRE}: 295 DE EURO
SERVICII INCLUSE:
TRANSPORT CU AUTOCAR
(AER CONDI}IONAT, TV, VIDEO)
{I 3 STELE (CAMERE DUBLE {I
TRIPLE)
4 ZILE MIC DEJUN
PREOT INSO}ITOR {I ~NSO}I-
TOR DE GRUP
GHID GREC LA ATENA
FERRY BOAT PIREU/EGHINA/
PIREU
Pre]ul nu include asigurarea me-
dical\ [i intr\rile la obiectivele turistice
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul
Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46; 0788/728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 4 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber Miercuri, 4 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

Pelerinaj `n Israel Pelerinaj la Sf=ntul Nectarie - Egina - Grecia

- 05-1
O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
10 noiembrie 2009 (6 zile-5
5 nop]i) -
Pre]ul pelerinajului
- 755 de euro/persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\
- tariful este valabil pentru un grup de minimum de 35 de persoane
Supliment single 170 de euro
Servicii turistice incluse:
- transport cu avionul Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL;
- 5 nop]i cazare la hotelurile 4*;
- mas\ `n regim demipensiune (mic dejun [i cin\);
- `ntâmpinare [i transfer aeroport-hotel-aeroport;
- transport local cu autocar de lux cu aer condi]ionat conform programului;
- ghid local vorbitor de limba român\ la obiectivele din Israel;
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurarea medical\ `n func]ie de v=rst\;
Date de contact: www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU
(tel: 0732.128.993; e-m mail: costel.birleanu@basilicatravel.ro)
Director Agen]ie - DIANA IORGA
(tel: 0732128997; e-m mail: diana.iorga@basilicatravel.ro)
- 7-1
12 noiembrie 2009 (5 nop]i-6
6 zile) -
Ziua 1: 7 noiembrie plecare din Bucure[ti cu autocarul,
ora 07:00, pe ruta Giurgiu-Ruse-Sofia-Promahonas- Salo-
nic-Paralia Katerini. Cazare Paralia Katerini.
Ziua 2: 8 noiembrie - mic dejun, plecare spre Atena cu
oprire `n Evia pentru vizit\ la M\n\stirea „Sf. Ioan Ru-
su“, unde se afl\ moa[tele Sf. Ioan Rusu, continuare spre
Atena. Cazare Atena.
Ziua 3: 9 noiembrie - mic dejun, traversare cu ferry
boat (Eghina/Pireu ), vizit\ la Biserica „Sf. Nectarie“, loc
unde se afl\ moa[tele Sf. Nectarie, participare la slujba `n-
chinat\ Sf. Nectarie, traversare cu ferry boat (Egina/Pireu).
Cazare Atena.
Ziua 4: 10 noiembrie - mic dejun. Vizitarea Atenei (A-
cropolis, loc `n apropierea c\ruia a predicat Sf. Apostol
Pavel; Parlamentul, Biblioteca etc.). Cazare Atena.
Ziua 5: 11 noiembrie Atena, mic dejun, plecare spre
Kalambaka, vizit\ la m\n\stirile Marea Meteora [i Var-
lam, plecare spre Paralia. Cazare Paralia.
Ziua 6: 12 noiembrie, mic dejun. Salonic, se viziteaz\
Turnul Alb, centrul istoric al ora[ului, Biserica „Sf. Du-
mitru“, unde se afl\ moa[tele Sf. Dimitrie, Izvor=torul de
mir, Biserica „Sf. Gheorghe“, cea mai veche biseric\
cre[tina din Grecia, Biserica „Sf. Sofia“, loc unde se afl\
moa[tele Sf. Vasile cel Nou. Plecare spre Rom=nia, sosire
`n Bucure[ti `n jurul orei 23:00.
Pre]ul pelerinajului:
285 de euro persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\, va-
labil pentru grup minim: 40 de persoane
Servicii turistice incluse:
transport cu autocarul 2/3 stele (aer condi]ionat,
tv, video);
5 nop]i cazare `n hoteluri 2 [i 3 stele camere duble [i triple;
`nso]itor de grup;
ghid grec la Atena;
ferry boat Pireu/Egina/Pireu.
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurare medical\;
Intr\rile la obiectivele turistice.
Date de contact: www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU
(tel: 0732.128.993; e-mmail: costel.birleanu@basilicatravel.ro)
Director Agen]ie - DIANA IORGA
(tel: 0732128997; e-m mail: diana.iorga@basilicatravel.ro)

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Miercuri, 4 noiembrie 2009 Analiz\ 15

Jum\tate din elevii de gimnaziu din
Rom=nia sunt „analfabe]i func]ional“
Mai pu]ini profesori,
Raportul anual privind starea `nv\]\m=ntului `n dar mai bine preg\ti]i
anul 2008 realizat de Ministerul Educa]iei,
Ponderea cadrelor didactice `n
Cercet\rii [i Inov\rii (MECI) arat\ c\ evalu\rile totalul personalului din sistemul
interne [i cele interna]ionale relev\ c\ elevii au de educa]ie a continuat s\ scad\
la toate nivelurilor de `nv\]\-
rezultate tot mai slabe la `nv\]\tur\. ~n contextul mânt, exceptându-l pe cel postli-
ceal [i de mai[tri, potrivit Rapor-
sc\derii rezultatelor la `nv\]\tur\, cercet\torii tului privind starea `nv\]\mântu-
din domeniul lingvistic atrag aten]ia c\, lui pe anul 2008-2009 al Minis-
terului Educa]iei, Cercet\rii [i
potrivit statisticilor Uniunii Europene, Inov\rii (MECI). Cel mai ridicat
peste 50% din absolven]ii de gimnaziu din num\r continu\ s\ se `nregistreze
`n `nv\]\mântul primar [i gim-
România sufer\ de „analfabetism func]ional“ nazial (77,3%), iar cel mai redus `n
[i nu reu[esc s\ `n]eleag\ un text, `n timp ce, `nv\]\mântul superior (56,3%).
Ponderea personalului didac-
`n Finlanda, procentul celor care nu reu[esc s\ vilor prezenta]i la examen, de la cu cele mai mari dificult\]i de tic calificat se apropie de 100% `n
aproape 94% la aproximativ 90%. inser]ie profesional\ `n totalul `nv\]\mântul liceal, postliceal [i
`n]eleag\ un text este de doar 4-5%. ~n ceea ce prive[te rezultatele popula]iei active, totu[i rata primar, `n timp ce `n `nv\]\mân-
la evalu\rile interna]ionale, ana- [omajului a sc\zut cu 1% `n com- tul superior nu se mai `nregis-
Potrivit raportului, tot mai la tezele cu subiect unic, compa- liza informa]iilor disponibile, su- para]ie cu anul precedent, a- treaz\ deficit de personal didac-
mul]i copii de gr\dini]\ au fost rativ cu anul 2007/2008, primul plimentar fa]\ de raportul din jungând la cea mai mic\ valoare tic calificat `nc\ din anul 2004/
[colariza]i `n ultimii ani. Rata de an `n care a fost introdus siste- 2008, eviden]iaz\ faptul c\ la e- dup\ anul 2002, sus]ine Raportul 2005. ~nv\]\mântul profesional
cuprindere `n `nv\]\mântul pre[- mul de evaluare prin teze cu su- valuarea TIMSS din 2007, ale c\- privind starea `nv\]\mântului continu\ s\ `nregistreze ponde-
colar a crescut continuu `n pe- biect unic, potrivit Raportului rei rezultate au fost f\cute pu- realizat de Ministerul Educa]iei, rea cea mai ridicat\ a personalu-
rioada 2001-2008, de la 67,5% `n na]ional privind starea `nv\]\- blice la finalului anului 2008, s-a Cercet\rii [i Inov\rii (MECI). lui didactic necalificat.
anul 2001, la 77,8% `n anul 2008 mântului. `nregistrat o sc\dere semnifica- „Aceast\ situa]ie a fost `nregis- ~n `nv\]\mântul profesional [i
- cre[terea fiind astfel de peste Rezultatele slabe au fost `nre- tiv\, comparativ cu evalu\rile trat\ `n ultimul trimestru al anu- pre[colar din mediul rural exist\
10% `ntr-o perioad\ de 8 ani. ~n gistrate `n special la disciplinele precedente (1995, 1999, 2003) `n lui 2008, de atunci efectele nega- cea mai mare pondere a persona-
anul [colar 2008/2009, se men]ine Limba [i literatura român\ [i ceea ce prive[te achizi]iile elevi- tive ale crizei economice au afec- lului didactic necalificat (aproape
tendin]a ascendent\, valoarea in- Matematic\, la care rata de pro- lor români, atât la matematic\, tat `n mod semnificativ pia]a de 10%). Tot `n `nv\]\mântul
dicatorului fiind superioar\ cu movare, adic\ propor]ia elevilor cât [i la [tiin]e. muncii“, precizeaz\ raportul. pre[colar, dar [i `n `nv\]\mântul
0,2% fa]\ de anul anterior. Con- care au ob]inut cel pu]in nota 5 ~n compara]ie cu anul ante- gimnazial se observ\ cea mai ma-
comitent cu aceast\ evolu]ie pozi- din totalul elevilor `nscri[i `n Criza economic\ rior, rata [omajului a `nregistrat re distan]\ `ntre cele dou\ medii
tiv\ la nivel general, continu\ s\ clasa a VII-a, respectiv a VIII-a, o cre[tere mai important\ `n ca- `n cazul acestui indicator (aproxi-
se p\streze discrepan]ele pe me- a fost cuprins\ `ntre aproximativ `i afecteaz\ zul tinerilor cu studii gim- mativ 5%). Ponderea cadrelor di- CM
dii de reziden]\, `n defavoarea 70 [i 80%, conform Agerpres. pe tinerii absolven]i naziale (5%) [i a celor cu studii dactice cu norm\ `ntreag\ `n YK

mediului rural. Totodat\ a sc\zut [i rata de
Ponderea elevilor intra]i pen- promovare la examenul de bacala-
tru prima dat\ `n clasa I, care au ureat, calculat\ din num\rul ele-
frecventat `nv\]\mântul pre[co-
lar, a `nregistrat, `n general, o
evolu]ie ascendent\ `n perioada
2001-2008. ~n anul [colar 2008/
2009, valoarea indicatorului a
fost de 90,7%.
Rezultate slabe
la evalu\rile na]ionale
[i interna]ionale
Elevii claselor a VII-a [i a
VIII-a au avut rezultate mai
slabe `n privin]a evalu\rilor na-
]ionale `n anul [colar 2008/2009,
Elevii rom=ni,
pe ultimele locuri
la evaluarea PISA
La evalu\rile interna]ionale realizate p=n\
acum, elevii rom=ni s-au situat pe ultimele locuri
`n clasamentele interna]ionale, a[a cum este
PISA. ~n 2007, Guvernul a decis asigurarea de la
bugetul de stat a sumei de 35.000 de euro, sum\
ce reprezint\ participarea Rom=niei `n acest pro-
gram de evaluare interna]ional\ a elevilor. „Prin
aprobarea acestui act normativ [i participarea la
evaluarea de tip PISA, Ministerul Educa]iei are
posibilitatea de a face analize comparative `n
Tinerii din grupa de vârst\ 15-
24 ani continu\ s\ se confrunte
domeniul educa]iei, prin raportare la rezultatele
celorlalte state participante“, ar\ta `n 2007
Ministerul Educa]iei.
Evaluarea, care se face la un interval de trei
ani, i-a situat, p=n\ acum, pe elevii rom=ni `n
partea de jos a clasamentului. Raportul Ministe-
rului Educa]iei asupra st\rii `nv\]\m=ntului din
anul 2005-2006 a ar\tat c\ „Rom=nia se situeaz\
pe locul 34 din 43 de ]\ri participante, sub media
OECD, cu scorul global pe domeniile evaluate. La
citire [i matematic\, elevii rom=ni sunt pe locul 34,
iar la [tiin]e sunt pe pozi]ia 32. PISA este o evalu-
are comparativ\, standardizat\ interna]ional,
ini]iat\ de ]\rile membre OECD `n 1999, cu scopul
de a m\sura achizi]ia competen]elor de baz\ ale
elevilor afla]i la finalul `nv\]\m=ntului obligato-
riu, `n domeniile citire/lectur\, matematic\ [i
[tiin]e. Rom=nia particip\ la acest program `nce-
p=nd cu anul 2000.
PISA acoper\ trei domenii principale: citire/lec-
tur\; matematic\; [tiin]e. ~n urma proces\rii [i in-
terpret\rii rezultatelor din testarea principal\, se
realizeaz\ un profil de baz\ al cuno[tin]elor [i de-
prinderilor elevilor testa]i. Aceste informa]ii (indi-
catori contextuali referitori la rela]ia dintre rezul-
tatele elevilor [i caracteristicile [colii lor, precum [i
indicatori ai tendin]ei, ilustreaz\ modul `n care se
schimb\ rezultatele/performan]ele elevilor de-a
lungul timpului). Testarea PISA este administrat\
pe cicluri de evaluare, `n aproximativ 60 de ]\ri
din `ntreaga lume.
universitare (3%). Cea mai im-
portant\ sc\dere se observ\ la
tinerii cu studii profesionale
(aproximativ 6%).
Mai mult de jum\tate din
absolven]ii clasei a VIII-a nu
reu[esc s\ `n]eleag\ un text
Cercet\torii [i lingvi[tii su-
ceveni consider\ c\ „st\pâni-
rea“ limbii române ar trebui s\
devin\ o prioritate na]ional\,
dat fiind c\ statisticile europe-
ne relev\ un „analfabetism
func]ional“ `ngrijor\tor, iar pes-
te jum\tate dintre absolven]ii
de gimnaziu din România nu
reu[esc s\ `n]eleag\ un text.
Decanul Facult\]ii de {tiin-
]e ale Educa]iei a universit\]ii
sucevene, prof. univ .dr. Rodica
Nagy, a spus, conform Media-
fax, c\ institu]ia academic\ va
derula un proiect de cercetare
care vizeaz\ semnalarea
schimb\rilor survenite `n
limba român\ `n ultimii 20 de
ani, `n spa]iul românesc, dar [i
`n alte spa]ii locuite de nativi
români, respectiv Ucraina [i
Republica Moldova. Proiectul
va viza [i modul `n care aceste
modific\ri sunt surprinse de
lucr\rile de specialitate, mai
ales de instrumentele cu care
[coala abordeaz\ problema
limbii `n manuale [i programe.
„Ca cercetarea s\ fie relevant\,
trebuie s\ nu omit\ nici un
segment din traseul formativ
al tinerilor [i s\ aib\ `n vedere
asigurarea continuit\]ii prin
monitorizarea corel\rii pro-
gramelor la limba român\ de
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
`nv\]\mântul profesional con-
tinu\ s\ fie mai ridicat\ `n me-
diul rural `n compara]ie cu cel ur-
ban (79,6% `n fa]\ de 76,7%). a
la ciclul primar p`n\ la cel
liceal“, a explicat Nagy.
Ea a spus c\ `n acest pro-
iect de cercetare, care se va de-
rula pe parcursul unui an, vor
fi implicate cadre didactice ale
Universit\]ii sucevene, ling-
vi[ti, profesori de limba româ-
n\ de la gimnaziu [i liceu, in-
stitutori, dar [i profesori uni-
versitari din Republica Moldo-
va [i Ucraina, conform Media-
fax. „Ne intereseaz\ cerceta-
rea `n acest domeniu pentru c\
noi consider\m c\ st\pânirea
limbii române ar trebui s\ de-
vin\ o prioritate na]ional\, `n
condi]iile unui analfabetism
func]ional `ngrijor\tor“, a spus
Nagy, ar\tând c\, potrivit sta-
tisticilor Uniunii Europene,
peste 50% din absolven]ii de
gimnaziu din România sufer\
de „analfabetism func]ional“ [i
nu reu[esc s\ `n]eleag\ un text.
Nagy a exemplificat cu situa]ia
Finlandei, unde procentul celor
care nu reu[esc s\ `n]eleag\ un
text este de doar 4-5%.
Ea a explicat c\ la finaliza-
rea ciclului primar aproape
to]i copiii [tiu s\ scrie [i s\
citeasc\, `ns\, `n mod obi[nuit,
exist\ anumite hiatusuri `ntre
ciclurile primare, gimnaziale
[i liceale.

CM
YK
 CM
YK

16 Biserica `n lume Miercuri, 4 noiembrie 2009

PE SCURT Patriarhul Ecumenic, onorat la Universitatea Fordham

Patriarhul Bulgariei,
la 95 de ani
Sanctitatea Sa Maxim, Patriar-
hul Bulgariei, a `mplinit, pe 29
octombrie 2009, 95 de ani. Po-
trivit novinite.com, Patriarhul
Maxim s-a n\scut sub numele
Marin Naidenov Minkov pe da-
ta de 29 octombrie 1914 [i a
crescut `n Mun]ii Balcani, satul
Ore[ak. A devenit c\lug\r la
M\n\stirea Troian, `nainte de a
studia la Universitatea din So-
fia, unde [i-a luat licen]a `n Te-
ologie Ortodox\. A primit darul
preo]iei `n 1941. Dup\ o serie
de promov\ri `n cadrul Bisericii
Ortodoxe Bulgare, Maxim a fost
`ntronizat ca patriarh al Bulga-
riei la 4 iulie 1971, imediat du-
p\ mutarea la Domnul a prede-
cesorului s\u, Chiril. ~n ciuda
persecu]iei din timpul lui Todor
Jivkov, Maxim a reu[it s\ ia a-
p\rarea Bisericii, `n parte spriji-
nit de membrii Biroului Politic.
~n anii ’90, afirma]iile conform
c\rora Maxim ar fi colaborat cu
fostul regim comunist au divizat
Biserica, luând na[tere o alter-
nativ\ rival\ a Sinodului. Ma-
xim a avut suficient sprijin `n-
cât s\ poat\ fi prevenit\ o schis-
m\ complet\ `n Biserica Or-
todox\ Bulgar\.
Reuniunea anual\ a
Asocia]iei „Dialogul
Universitatea Fordham (SUA) a conferit
pe 27 octombrie titlul de Doctor Honoris Cau-
sa `n Drept Sanctit\]ii Sale, Patriarhul Bar-
tolomeu I al Constantinopolului, pentru „re-
marcabilele servicii aduse comunit\]ii lumii
[i pentru principiile pe care le sus]ine“, infor-
meaz\ patriarchate.org.
Ceremonia solemn\ [i istoric\ a conferirii
acestui titlu s-a desf\[urat `n biserica univer-
sit\]ii din campusul Rose Hill (Bronx, New
York), `n prezen]a a sute de persoane, oficiali
ai universit\]ii, profesori, studen]i, clerici or-
todoc[i [i romano-catolici, oaspe]i de onoare [i
o mul]ime de credincio[i.
Titlul a fost decernat de Rev McShane `m-
preun\ cu John N. Tognino (pre[edintele
Consiliului de Administra]ie) [i s-a s\vâr[it
Al VIII-lea Simpozion Interna]ional
„Religie, [tiin]\ [i mediu“
a ~n Memphis, Tennessee (SUA), s-a desf\[urat p=n\ pe 25 octombrie 2009 cel
de-al VIII-lea Simpozion Interna]ional „Religie, [tiin]\ [i mediu“, intitulat,
anul acesta, „Restaurarea echilibrului: Fluviul Mississippi“, relateaz\ rsesymposia.org a
Prezent la eveniment, Pa-
triarhul Ecumenic Bartolomeu
I a men]ionat c\ „acest simpo-
zion este atât istoric, cât [i u-
nic. Fluviul Mississippi cu-
prinde un microcosmos al pla-
netei noastre. ~n apele sale,
putem recunoa[te multe dintre
apoi slujba Polihroniului `n onoarea Patriar-
hului Ecumenic. Sanctitatea Sa a rostit un
discurs de primire intitulat „Descoperind
prezen]a lui Dumnezeu `n lume“, `n care a
vorbit despre „primatul ecumenicit\]ii sau al
deschiderii `ntr-o lume care a[teapt\ de la
noi s\ fim `ntotdeauna preg\ti]i s\ oferim un
r\spuns tuturor care ne cer unul, s\ oferim
motive pentru n\dejdea noastr\“ (I Petru 3,
15). ~n concluzie, Bartolomeu I a remarcat:
„Deschiderea c\tre suflet; deschiderea c\tre
altul; deschiderea c\tre crea]ie. Epoca noas-
tr\ cere din partea tuturor deschidere c\tre
to]i. Auzim frecvent c\ lumea `n care tr\im
este `n criz\. Totu[i, niciodat\ `n istoria o-
menirii nu au avut oamenii [ansa s\ aduc\
atâtea schimb\ri pozitive atâtor oameni
doar prin `ntâlnire [i dialog. Dac\ secolul al
XXI-lea va r\mâne `n istorie, o va face prin
aceia care s-au dedicat cauzei toleran]ei [i
`n]elegerii“, referindu-se [i la principiile non-
violente ale lui Mahatma Gandhi [i Martin
Luther King jr. „Cel mai provocator mesaj
este s\-]i iube[ti du[manul [i s\ faci bine
celor care te ur\sc“.
Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul
Ecumenic, se afl\ `ntr-o vizit\ apostolic\ `n
Statele Unite ale Americii. Desf\[urat\ `ntre
20 octombrie [i 6 noiembrie, vizita a cuprins
foarte multe evenimente, printre care `ntâl-
niri cu oficialit\]i de rang `nalt din adminis-
tra]ia american\, o `ntrevedere cu secretarul
general ONU [i participarea la un simpozion
pe teme ambientale. a
CM
YK

`ntre ortodoc[i [i problemele lumii ecologice.

ortodoc[ii orientali“
~n cadrul `ntrunirii anuale,
desf\[urat\ la Institutul de Te-
ologie Ortodox\ de la „Saint
Serge“ (Paris), Asocia]ia „Dia-
logul `ntre ortodoc[i [i orto-
doc[ii orientali“ a prezentat si-
tua]ia actual\ a cre[tinilor
cop]i [i etiopieni, `n fa]a pre[e-
dintelui asocia]iei, pr. Boris
Bobrinskoy, Christine Chaillot,
membru fondator, [i a pr. Nico-
las Cernokrak, decanul Institu-
tului „Saint Serge“, informeaz\
orthodoxie.com. Situa]ia cre[ti-
nilor din Orientul Mijlociu este
din ce `n mai grea, mai ales `n
Irak [i Egipt, ]\ri unde islami[-
tii impun valorile lor religioase
[i politice. Situa]ia cre[tinilor
din aceast\ zon\ este una ex-
trem de urgent\, avându-se `n
vedere c\ aici cre[tinismul a
ap\rut prin predica apostolilor
Domnului. Asocia]ia „Dialogul
`ntre ortodoc[i [i ortodoc[ii ori-
entali“ a fost fondat\ `n noiem-
brie 2000, având ca scop dialo-
gul practic dintre ortodoc[ii
calcedonieni [i cei orientali
(cop]i, etiopieni, armeni [i siri-
aci), numi]i [i precalcedonieni.
Halloween, o
s\rb\toare anticre[tin\
Vaticanul a catalogat ziua de
Halloween ca necre[tin\, anun-
]\ telegraph.co.uk, fiind bazat\
pe un sinistru [i periculos cu-
rent ocultist. Biserica Romano-
Catolic\ `[i exprim\ `ngrijora-
rea fa]\ de r\spândirea tradi-
]iilor din aceast\ zi `n multe
]\ri din `ntreaga lume. Sfântul
Scaun avertizeaz\ p\rin]ii c\
nu ar trebui s\ permit\ copiilor
s\ se costumeze `n fantome sau
alte personaje care seam\n\
teroarea, frica [i moartea, nu-
mind Halloweenul o „s\rb\toa-
re p\gân\“. a
Pagin\ realizat\
de pr. Mihai GOJGAR
(…) Am extins domina]ia noas-
tr\ asupra naturii, pân\ `n
punctul `n care limitele abso-
lute necesare supravie]uirii
noastre sunt aproape atinse.
Am pierdut jum\tate din p\-
durile mari ale lumii, `n urma
cererii mari de materie lem-
noas\ [i a convertirii `n teren
agricol, f\r\ s\ gândim c\ a-
ce[ti bure]i gigant, umezi, sunt
responsabili de livrarea unei
mari cantit\]i de ap\ proasp\-
t\. Iriga]iile `n agricultur\ pre-
supun 70% din cererea mondia-
l\ de ap\, [i - aproape inimagi-
nabil - unele dintre cele mai
mari râuri din lume sunt atât guri iluzia c\ am de]ine con- mintim cine suntem noi, c\ to]i aceea[i barc\ fragil\ a vie]ii -
de sl\bite de influen]a omului trolul asupra destinului nos- avem rolul nostru `n acest joc [i c\ tr\im momente definite din
`ncât nu mai ajung s\ se verse tru, ca niciodat\ pân\ acum. astfel responsabilitatea noas- istorie [i c\ trebuie s\ tr\im
`n mare; pân\ [i cele r\mase au Am spart codul ADN, putem tr\ e sfânt\ fa]\ de viitor. S\ `mpreun\ `n adev\r [i iubire,
deversate `n apele lor `ngr\[\- crea via]a `n eprubete, putem ne amintim c\ responsabilita- `n speran]\ [i, mai presus de
minte chimice, ierbicide, insec- modifica genetic culturi, putem tea aceasta a noastr\ cre[te o- toate, `ntr-un mediu de res-
trimite oameni pe Lun\ - dar dat\ cu privilegiile noastre, iar ponsabilitate“, a subliniat Pa-
ticide [i de[euri colectate de-a
lungul cursului lor“, a subliniat ne-am pierdut echilibrul, pe noi s\ devenim cu atât mai re- triarhul Bartolomeu.
Patriarhul Ecumenic. plan extern, c=t [i `n interior. sponsabili cu cât suntem situa]i Prima edi]ie a Simpozionu-
~n loc de a tr\i `n câ[tig, noi ierarhic mai sus, `n func]ii de lui Interna]ional „Religie, [tiin-
consum\m tot capitalul de me- „Deciziile noastre, conducere. De succesele noas- ]\ [i mediu“ s-a desf\[urat `n
diu [i distrugem resursele sa- tre sau de e[ecurile personale 1995, toate `ntâlnirile având ca
le, care nu vor mai exista nici personale [i colective, sau colective depind vie]ile a scop studierea destinului ape-
ele de mâine, a continuat determin\ miliarde de oameni. Deciziile lor lumii care ocup\ 70% din
Sanctitatea Sa. Ne confrun- viitorul planetei“ noastre, personale [i colective, suprafa]a globului. ~ntrunirile
t\m cu dilema problemelor determin\ viitorul planetei. aduc `mpreun\ oameni de [ti-
create de fiin]a uman\. Lup- „~n c\utarea acestui echili- Dup\ cum vedem [i `n cazul a- in]\, speciali[ti `n protec]ia
tând de secole pentru a sc\pa bru `ntre noi [i mediu, avem cestui fluviu, s\ explor\m pro- mediului, reprezentan]i ai
de sub tirania foamei, a boli- nevoie s\ descoperim echilibrul voc\rile cu care se confrunt\ principalelor religii mondiale,
lor, [i dorindu-ne progresele `n noi `n[ine, s\ reevalu\m va- comunit\]ile locale, s\ c\ut\m to]i dorind s\ stabileasc\ o eti-
tehnologice din ultima jum\- lorile noastre [i ceea ce este cu solu]ii din perspectiva credin- c\ a mi[c\rii de protejare a me-
tate de secol, ne-am creat sin- adev\rat valoros. S\ ne a- ]ei, con[tien]i c\ to]i suntem `n diului ambiant. a
{tiin]\ luminat\ prin credin]\ ~n acela[i timp, adev\rata cunoa[tere es-
te mai mult decât calcul [i experiment [i ne
invit\ s\ ne ridic\m privirea `n `mp\r\]ia
Papa Benedict al XVI-lea a declarat vi- ga lume [i a l\udat dialogul [i reflec]ia `n mai `nalt\ a spiritului, a ad\ugat Papa.
nerea trecut\, `n cadrul evenimentelor care desf\[urare asupra complementarit\]ii cre- Galileo a fost judecat `n 1633 ca eretic [i
marcheaz\ Anul Interna]ional al Astrono- din]ei [i ra]iunii `n serviciul unei `n]elegeri
for]at s\ se dezic\ de teoria sa. A fost con-
miei stabilit de ONU [i `mplinirea a 400 de integrale a omului [i a locului s\u `n damnat la `nchisoare pe via]\, pedeaps\
ani de la primele observa]ii cu telescopul univers. Suveranul Pontif a afirmat c\ epo- schimbat\ ulterior `n arest la domiciliu.
f\cute de Galileo Galilei, c\ atât credin]a, ca noastr\, cu poten]ialul s\u pentru mari Muzeul Vaticanului g\zduie[te o expozi-
cât [i [tiin]a sunt necesare pentru deplina descoperiri [tiin]ifice, solicit\ observa]ia ]ie care prezint\ telescoape rudimentare,
`n]elegere a omenirii [i a locului ei `n uni- atent\, judecata critic\, r\bdarea [i disci- globuri cere[ti [i manuscrise originale apar-
vers, relateaz\ examiner.com. Suveranul plina, care sunt esen]iale metodei [tiin]ifice ]inând lui Galileo, ca parte a eforturilor de
Pontif s-a `ntâlnit cu astronomi din `ntrea- moderne. reabilitare depuse de Biseric\. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Miercuri, 4 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 254 (1456) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 230 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT CHIPURI {I FAPTE ANALIZ|
DIN VIA}A BOR
Expozi]ie de art\ [i Jum\tate din elevii de
cultur\ ortodox\ din Episcopul Vartolomeu
gimnaziu din Rom=nia
cinci m\n\stiri moldave St\nescu sau despre
sunt „analfabe]i
la Muzeul Satului m\re]iile [i micimile
func]ional“
PAGINA 16
modernit\]ii PAGINILE 8-9 PAGINA 15

Leg\turile Sfântului Vasile

cel Mare cu ]ara noastr\
CM
YK
POZA ZILEI
Biserica romano-catolic\ Ta
Pinu este situat\ pe Insula
maltez\ Gozo, `n Marea Medi-
teran\. C=nd, `n anul 1575, mi-
sionarul Pietro Duzina, delegat
al papei Grigorie al XII-lea, a
vizitat Insulele Malteze, a con-
statat faptul c\ aceast\ biseri-
c\ se afla `ntr-o stare avansat\
de degradare, ordon=nd demo-
larea ei. Cu toate acestea, Ta
Pinu este singura biseric\ de pe
insul\ care a supravie]uit hot\-
r=rilor lui Duzina. a
CE: Economia României va cre[te cu 0,5% `n 2010
Comisia European\ (CE) a modificat progno-
za de cre[tere economic\ a României pentru a-
nul viitor de la 0 la 0,5% [i a `naintat o proiec]ie
de 2,6% pentru 2011, dup\ ce a revizuit estim\-
rile pentru acest an de la -4% la -8%.
„Primele semne de relansare economic\ au
`nceput s\ apar\ `n a doua jum\tate a anului
2009. Declinul produc]iei industriale [i al ex-
porturilor a `nceput s\ se tempereze, iar evo-
lu]ia lunar\ a pie]ei de credit a devenit poziti-
v\ `n august, dup\ 5 luni consecutive de cre[-
tere negativ\. Prognoza presupune c\ aceste
trenduri se vor consolida `n urm\toarele tri-
mestre. Relansarea cererii interne va urma
cu o oarecare `ntârziere din moment ce [oma-
jul avanseaz\, iar cre[terile salariale frânea-
z\. Cre[terea real\ a PIB va redeveni poziti-
v\ `n primul trimestru din 2010 (...) Relansa-
rea economic\ va r\mâne `ns\ fragil\, din ca-
Gripa a f\cut 70 de victime `n Ucraina
70 de persoane, dintre ca- Interfax Ucraina, citat\ de
re trei copii [i dou\ femei `n- „Kyiv Post“.
s\rcinate, au murit `n Ucrai- 30 de persoane au dece-
na din cauza gripei [i a boli- dat luni din pricina gripei `n
lor respiratorii, a anun]at Mi- regiunea Liov, 16 `n Terno-
nisterul S\n\t\]ii, relateaz\ pol, 12 `n Ivano-Frankivsk,
Congresul Interna]ional de Teologie basilica.ro
`nchinat Sfântului Vasile cel Mare a
continuat, ieri, cu a treia zi de RELIGIOS
discu]ii. ~n prima parte a zilei au fost APEL LA ~N}ELEPCIUNE: ~n le-
dou\ sesiuni de referate, sus]inute g\tur\ cu cele afirmate `n arti-
colul intitulat „Preafericite, nu
`n Aula Mare a Academiei Române. te b\ga argat la t\tarul pose-
Dintre vorbitori amintim pe acad. dat [i nu târ` Biserica Ortodo-
x\ `n mocirla mafiei...“, ap\rut
prof. dr. Emilian Popescu, prof. dr. `n publica]ia „România Mare“,
Tudor Teoteoi, prof. dr. Johann patronat\ de c\tre domnul
Corneliu Vadim Tudor, Biroul
Leemans, prof. dr. Petr Mikhaylov. de Pres\ al Patriarhiei Rom=-
~n pauza dintre cele dou\ sesiuni a ne face unele preciz\ri.
Pagina 4
avut loc vernisarea „Expozi]iei de
Manuscrise [i Carte româneasc\ ECONOMIC
veche“, dedicat\ Sfântului Vasile cel PATRONII VOR P|STRAREA
SALARIULUI MINIM ACTUAL
Mare, g\zduit\ de Academia PÂN| ~N IUNIE 2010: Patro-
Român\. Ultima sesiune a zilei s-a natele vor men]inerea actua- CM
YK
lului salariu minim pe econo-
]inut dup\ ora 17:00, `n Aula Magna mie, de 600 de lei, p=n\ `n
prima jum\tate a anului vi-
„Teoctist Patriarhul“ a Palatului itor, urmând ca o nou\ va-
Patriarhiei. Citi]i `n pagina 3 loare s\ fie stabilit\ pentru
semestrul al doilea din 2010.
Pagina 5
ROM+NIA ~N UE
CRIZA DIN }AR| ~I DETERMIN|
PE ROM+NI S| R|M+N| ~N
SPANIA: Criza economic\ [i
speran]a unui viitor mai bun
`n Spania amân\ revenirea a-
cas\ a românilor, a scris luni
publica]ia spaniol\ „ADN“.
Pagina 7
CULTUR|
TIFF VA AVEA CEA MAI MARE
FINAN}ARE DE LA STAT ~N
2010: Edi]ia de anul viitor a
Festivalului Interna]ional de
Film Transilvania (TIFF) a
uza necesit\]ii unor ajust\ri fiscale, restrân- ob]inut cea mai mare finan]a-
gerii fluxurilor de capital - cel pu]in fa]\ de ni- re din partea Centrului Na-
velurile anterioare crizei - [i trendului ascen- ]ional al Cinematografiei
dent al [omajului“, se arat\ `n raportul CE. a (CNC), la sesiunea de subven-
]ionare a evenimentelor pro-
gramate `n perioada 1 ianua-
rie-30 iunie 2010.
Pagina 12
5 `n Cern\u]i [i câte 2 `n Vo-
lin, Zakarpattia [i `n regiu-
nea Rivne. Potrivit Ministe-
rului S\n\t\]ii, un alt paci-
ent a murit `n regiunea
Hmelni]ki. a
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Miercuri, 4 noiembrie 2009

Vizite cu ghidaj gratuit la Muzeul Na]ional de Art\ al Rom=niei

Muzeul Na]ional de Art\ al României
(MNAR) invit\ publicul la trei vizite cu
ghidaj gratuit `n expozi]ia „Ipostaze ale
modernismului. Pictura `n Bulgaria, Gre-
cia, România, 1910-1940“, a informat,
luni, Biroul de Pres\ al acestei institu]ii.
Vizitele vor avea loc `n zilele de sâmb\t\,
7 noiembrie, joi, 19 noiembrie [i sâmb\t\,
28 noiembrie, iar participarea se face `n
limita locurilor disponibile, pe baz\ de `n-
scriere la telefon 021/314.81.19 sau la adre-
sa de e-mail cosmin.ungureanu@art.mu-
seum.ro. Ghidajul este gratuit, se pl\te[te
doar biletul de intrare (8 lei `ntreg, 4 lei cu
reducere).
Gazda evenimentelor va fi un specialist
al muzeului care va prezenta selec]ia de
opere de art\, c\utând s\ surprind\ dia-
logul dintre avangard\ [i tradi]ie, dar [i di-
versitatea `n unitate a celor trei culturi est-
europene: bulgar\, greac\ [i român\, con-
form Agerpres.
Expozi]ia cuprinde 120 de lucr\ri de
pictur\ [i grafic\ - câte 40 din partea
fiec\rei ]\ri participante - [i este struc-
turat\ `n trei mari sec]iuni: „O nou\ viziune
modern\ (spa]iu, peisaj, natur\ moart\)“,
„Istoria `n viziune modern\ (identitate na-
]ional\, inspira]ie divin\, ecouri ale Greciei
clasice)“ [i „Prezen]a uman\ `n arta mod-
ern\ (portrete, corpul omenesc)“.
Printre cei 18 arti[ti selec]iona]i s\
reprezinte România se num\r\ atât per-
sonalit\]i consacrate ale avangardei (Mar-
cel Iancu, Victor Brauner, Max H. Maxy,
Hans Mattis - Teutsch, Jules Perahim, Cor-
neliu Mich\ilescu), dar [i creatori asocia]i
de obicei unor tendin]e artistice mai pu]in
vehemente (Petre Iorgulescu-Yor, Mar-
gareta Sterian, Sabin Popp, Merica Râmni-
ceanu). Expozi]ia de la MNAR beneficiaz\
de o scenografie special\ ce include o sal\
de lectur\ adiacent\, amenajat\ `n stilul lo-
calului Cabaret Voltaire din Zürich - cen-
trul mi[c\rii Dada. Acest proiect este reali-
zat de MNAR `n colaborare cu Funda]ia
B&M Theocharakis din Atena [i Galeria
Na]ional\ de Art\ din Sofia [i este deschis
publicului pân\ pe 29 noiembrie 2009. Ex-
pozi]ia este organizat\ cu sprijinul Progra-
mului Cultura 2007-2013, al Uniunii Euro-
pene. a

PE SCURT TIFF va avea cea mai mare finan]are de la stat `n 2010

Poezii de Grigore Vieru
`n limba italian\
Volumul „Nimbul de Rou\/Il Nimbo di
Rugiada“, ce cuprinde o selec]ie de
poezii de Grigore Vieru traduse `n
limba italian\, va fi lansat ast\zi, la
Accademia di Romania din Roma, con-
form Mediafax. Poeziile au fost tra-
duse `n italian\ de Valentina Corco-
del, Tatiana Ciobanu [i Claudia Lu-
pa[cu, edi]ia fiind `ngrijit\ de poetul
italian Francesco Baldassi. Volumul a
fost publicat `n 2009 `n Republica
Moldova, de editorul Ana Manole. A-
cest volum de traduceri `n limba itali-
an\ are ca scop aducerea `n Europa a
vocii intelectualit\]ii basarabene, con-
[tient\ de r\d\cinile sale latine [i eu-
ropene. Grigore Vieru (1935-2009)
este unul dintre exponen]ii cei mai im-
portan]i ai literaturii române din
Republica Moldova. Autor de poezii,
lucr\ri `n proz\, cântece [i aforisme,
Grigore Vieru r\mâne `n memoria tu-
turor drept unul dintre intelectualii
cei mai dedica]i cauzei recuper\rii
spiritualit\]ii române `n Basarabia.
Dup\ ce a fost pentru prima dat\ `n
România `n 1972, Grigore Vieru a
afirmat: „Dac\ cineva visa s\ ajung\
`n Cosmos, eu, `n schimb, am visat
toat\ via]a s\ traversez Prutul, cel
care separ\ Moldova de România“.
Poezia lui Grigore Vieru a fost publi-
cat\ `n România, `n toate republicile
ex-sovietice [i `n Fran]a, Macedonia,
Bulgaria. ~n 1992, Vieru a fost propus
de Academia Român\ pentru premiul
Nobel pentru Literatur\, conform
Mediafax.
Edi]ia de anul viitor a Festivalului
Interna]ional de Film Transilvania (TIFF)
a ob]inut cea mai mare finan]are din
partea Centrului Na]ional al
Organizatorul TIFF, Asocia]ia
pentru Promovarea Filmului Ro-
mânesc, a mai ob]inut finan]are
pentru `nc\ cinci evenimente pro-
gramate `n perioada 1 ianuarie-30
iunie 2010, potrivit site-ului CNC.
Astfel, asocia]ia a primit suma de
184.000 de lei pentru organizarea
Pavilionului românesc din timpul
Festivalului Interna]ional de Film
de la Cannes 2010, 253.000 de lei
pentru Gala Premiilor Gopo, 43.700
Cinematografiei (CNC) - 690.000 de lei -,
la sesiunea de subven]ionare a
evenimentelor programate `n perioada 1
ianuarie-30 iunie 2010.
de lei pentru participarea la Pro-
gramul „Shooting Stars“ de la Fes-
tivalul Interna]ional de Film de la
Berlin 2010, 138.000 de lei pentru
organizarea standului românesc la
acela[i festival [i 92.000 de lei pen-
tru realizarea cataloagelor „Sho-
oting Romania“ [i „Romania Films“,
conform Mediafax.
Printre evenimentele finan]ate
de CNC, `n cadrul sesiunii dedicate
manifest\rilor ce se desf\[oar\ `n-
tre 1 ianuarie [i 30 iunie 2010, se
mai num\r\ Festivalul Interna]io-
nal de Scurt [i Mediu Metraj NexT
(189.750 de lei), proiectul E-Ura-
nus (28.750 de lei), Programul de
ini]iere [i formare profesional\ `n
domeniul cinematografiei (69.000
de lei), a doua edi]ie a Festivalului
Interna]ional Timishort (86.250 de
lei), Festivalul Interna]ional de
Film Bucure[ti - BucharEST IFF
(207.000 de lei), Festivalul Filmul
de Piatr\ de la Piatra Neam]
(28.750 de lei), Festivalul Interna-
]ional de Film „Green Planet
Blues“ de la Sinaia (86.250 de lei),
Festivalul Interna]ional al Produc\-
torilor de Film Independen]i - IPIFF
(316.250 de lei) de la Constan]a,
Festivalul „Clubul Filmului Româ-
nesc“ (254.782 de lei), Festivalul de
Film „Films for Fun“ (100.000 de
lei), editarea catalogului „~ncepu-
turile filmului românesc“ (1896-
1949)“ - Editura Felix Film (10.000
de lei) [i organizarea workshop-u-
lui „Budgeting, Financing & Pac-
kaging-EURODOC 2010“ al Asoci-
a]iei DocuMentor (168.000 de lei).
CNC a refuzat s\ finan]eze un
num\r de proiecte programate
pentru prima jum\tate a anului
viitor. Printre dosarele refuzate se
num\r\ trei proiecte ale Funda]iei
Este’n’Est: Festivalul Fest’Asia,
Zilele Filmului Românesc `n Ger-
mania/50 years of Romanian Cine-
ma [i pavilionul României la Fes-
tivalul de scurtmetraje de la Cler-
mont Ferrand (Fran]a).
Au fost refuzate dou\ programe
ale Funda]iei „ASTRA Film“: Ca-
ravana „ASTRA Film“ 2010 [i Ci-
nemateca „ASTRA Film“ 2010. Al-
te proiecte respinse au fost Progra-
mul Cinefan (organizat de Asocia-
]ia Român\ de Film Independent),
Festivalul Interna]ional al Filme-
lor realizate de Femei „femARTfest“
(organizat de Asocia]ia Femeilor
din Cinema), Festivalul Interna]i-
onal de Art\, Anima]ie, Teatru [i
Film „Euromarionete“ (organizat
de Teatrul de Marionete Arad),
Festivalul Interna]ional de Film
de Comedie „Zbang“, organizat de
Funda]ia „Control N“, Documenta-
ry Film Festival (organizat de Aso-
cia]ia „Taste of România“), Târgul
Interna]ional de Film Bucure[ti [i
Gala Filmului Românesc (ultimele
dou\ fiind organizate de Asocia]ia
„For]a civic\“). a

Filme române[ti a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

`n Spania
Lungmetrajul „Poli]ist, adjectiv“, regi-
zat de Corneliu Porumboiu, particip\
`n competi]ia oficial\ a celei de-a 16-a
edi]ii a Festivalului de Film Indepen-
dent de la Barcelona - L’Alternativa
(13-21 noiembrie), `n timp ce alte
filme române[ti, precum „Moartea
domnului L\z\rescu“, „Reconstitui-
rea“ sau „Hârtia va fi albastr\“, vor fi
proiectate la festival, `n cadrul sec]iu-
nii „Filmul românesc `nainte [i dup\
1989“. Institutului Cultural Român
(ICR) de la Madrid sus]ine prezen]a
rom=neasc\ din festival, cu prilejul
`mplinirii a 20 de ani de la Revolu]ia
Român\, iar „Pas `n doi“, de Dan Pi]a,
„Secven]e“, de Alexandru Tatos, „Re-
constituirea“, de Lucian Pintilie,
„Moartea domnului L\z\rescu“, de
Cristi Puiu, „California dreamin’“, de
Cristian Nemescu, „Hârtia va fi al-
bastr\“, de Radu Muntean, [i „Cea
mai fericit\ fat\ din lume“, de Radu
Jude vor fi proiectate la Centrul de
Cultur\ Contemporan\ Barcelona -
CCCB (Auditorium [i Cinematograful
Maldá). Pe 17 noiembrie, la Sala
Mirador a CCCB, va avea loc o mas\
rotund\ „Succesele filmului românesc
`nainte [i dup\ 1989“, la care vor par-
ticipa criticul de film Mihai Chirilov,
produc\torul Ada Solomon, decanul
Facult\]ii de Film UNATC, Sorin
Boto[eneanu, [i directorul ICR Madrid,
Horia Barna. Facultatea de Film din
cadrul Universit\]ii Na]ionale de Art\
Teatral\ [i Cinematografic\ este insti-
tu]ia invitat\ la sec]iunea „{coli de
film“, conform Agerpres. a
a STUDII DE CAZ PEN-
TRU STUDEN}II ECONO-
MI{TI: Peste 200 de studen]i
din toate centrele universitare
vor participa, `n perioada 9-13 de-
cembrie, `n Bucure[ti, la cea de-a
VI-a edi]ie a Concursului de „Stu-
dii de caz“ (Study case) organizat
de Asocia]ia Inginerilor Econo-
mi[ti vorbitori de limba german\
(VWI), a spus vicepre[edintele or-
ganiza]iei studen]e[ti, M\d\lina
Leau, conform Agerpres. La edi]ia
din acest an, cea de-a doua care se
desf\[oar\ la nivel na]ional, vor
participa patru companii de pres-
tigiu. Pentru locul I se vor acorda
intershipuri pentru to]i membrii
echipelor, iar pentru locurile doi
[i trei - licen]e pentru computere,
cursuri sau bani. Echipele vor fi
formate din maximum patru stu-
den]i [i vor trebui s\ fac\ studiu
de caz pe problematicile impuse
de cele patru companii prezente la
concurs. Proiectele se vor realiza
`n perioada 10-11 decembrie, pre-
zent\rile `n 12 decembrie, iar pre-
mierea `n 13 decembrie, a mai
spus vicepre[edintele VWI. Data
limit\ a `nscrierilor este 6 decem-
brie 2009. „Mul]i participan]i la
edi]iile anterioare au putut s\ se
angajeze la firmele de top partici-
pante“, a sus]inut M\d\lina Leau.
a DIPLOM| DE BACA-
LAUREAT FRANCOFON|:
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
Elevii din sec]iile bilingve franco-
fone, care fac parte din proiectul
„De la `nv\]\mântul bilingv c\tre
filierele francofone“ [i care au un
orar specific de cursuri `n limba
francez\ [i de discipline non-ling-
vistice predate `n limba francez\,
au dreptul de a ob]ine men]iunea
special\ „sec]ie bilingv\ franco-
fon\“ pe diploma de bacalaureat,
`ncepând din anul [colar 2009-
2010, potrivit unui ordin al pre-
mierului interimar Emil Boc,
ministru al Educa]iei, Cercet\rii
[i Inov\rii, conform Agerpres.
Pentru ob]inerea men]iunii spe-
ciale, elevii din sec]iile bilingve
francofone trebuie s\ sus]in\ [i s\
promoveze proba anticipat\, pro-
ba de evaluare a competen]elor
lingvistice `n limba francez\,
proba oral\ la disciplina non-
lingvistic\ studiat\ `n limba fran-
cez\. Elevii din sec]iile bilingve
francofone vor sus]ine proba anti-
cipat\ `n clasa a XI-a, iar probele
de evaluare a competen]elor ling-
vistice `n limba francez\ [i proba
oral\ la disciplina non-lingvis-
tic\ studiat\ `n limba francez\ -
`n clasa a XII-a. Proba anticipat\
va fi centrat\ pe modulul de
~nv\]\mânt pluridisciplinar bi-
lingv. „Elevii care nu sus]in sau
nu promoveaz\ proba anticipat\
`n clasa a XI-a nu pot participa la
probele specifice ale bacalaureat-
ului, care se sus]in `n clasa a XII-
a, [i nu vor beneficia de men-
]iunea special\ «sec]ie bilingv\
francofon\» pe diploma de baca-
laureat“, conform ordinului
MECI. a

CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 4 noiembrie 2009 Biserica `n lume 13

Patriarhul Ecumenic, onorat la Universitatea Fordham
Universitatea Fordham (SUA) a conferit
pe 27 octombrie titlul de Doctor Honoris Cau-
sa `n Drept Sanctit\]ii Sale, Patriarhul Bar-
tolomeu I al Constantinopolului, pentru „re-
marcabilele servicii aduse comunit\]ii lumii
[i pentru principiile pe care le sus]ine“, infor-
meaz\ patriarchate.org.
Ceremonia solemn\ [i istoric\ a conferirii
acestui titlu s-a desf\[urat `n biserica univer-
sit\]ii din campusul Rose Hill (Bronx, New
York), `n prezen]a a sute de persoane, oficiali
ai universit\]ii, profesori, studen]i, clerici or-
todoc[i [i romano-catolici, oaspe]i de onoare [i
o mul]ime de credincio[i.
Titlul a fost decernat de Rev McShane `m-
preun\ cu John N. Tognino (pre[edintele
Consiliului de Administra]ie) [i s-a s\vâr[it
apoi slujba Polihroniului `n onoarea Patriar-
hului Ecumenic. Sanctitatea Sa a rostit un
discurs de primire intitulat „Descoperind
prezen]a lui Dumnezeu `n lume“, `n care a
vorbit despre „primatul ecumenicit\]ii sau al
deschiderii `ntr-o lume care a[teapt\ de la
noi s\ fim `ntotdeauna preg\ti]i s\ oferim un
r\spuns tuturor care ne cer unul, s\ oferim
motive pentru n\dejdea noastr\“ (I Petru 3,
15). ~n concluzie, Bartolomeu I a remarcat:
„Deschiderea c\tre suflet; deschiderea c\tre
altul; deschiderea c\tre crea]ie. Epoca noas-
tr\ cere din partea tuturor deschidere c\tre
to]i. Auzim frecvent c\ lumea `n care tr\im
este `n criz\. Totu[i, niciodat\ `n istoria o-
menirii nu au avut oamenii [ansa s\ aduc\
atâtea schimb\ri pozitive atâtor oameni
doar prin `ntâlnire [i dialog. Dac\ secolul al
XXI-lea va r\mâne `n istorie, o va face prin
aceia care s-au dedicat cauzei toleran]ei [i
`n]elegerii“, referindu-se [i la principiile non-
violente ale lui Mahatma Gandhi [i Martin
Luther King jr. „Cel mai provocator mesaj
este s\-]i iube[ti du[manul [i s\ faci bine
celor care te ur\sc“.
Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul
Ecumenic, se afl\ `ntr-o vizit\ apostolic\ `n
Statele Unite ale Americii. Desf\[urat\ `ntre
20 octombrie [i 6 noiembrie, vizita a cuprins
foarte multe evenimente, printre care `ntâl-
niri cu oficialit\]i de rang `nalt din adminis-
tra]ia american\, o `ntrevedere cu secretarul
general ONU [i participarea la un simpozion
pe teme ambientale. a
PE SCURT
Patriarhul Bulgariei,
la 95 de ani
Sanctitatea Sa Maxim, Patriar-
hul Bulgariei, a `mplinit, pe 29
octombrie 2009, 95 de ani. Po-
trivit novinite.com, Patriarhul
Maxim s-a n\scut sub numele
Marin Naidenov Minkov pe da-
ta de 29 octombrie 1914 [i a
crescut `n Mun]ii Balcani, satul
Ore[ak. A devenit c\lug\r la
M\n\stirea Troian, `nainte de a
studia la Universitatea din So-
fia, unde [i-a luat licen]a `n Te-
ologie Ortodox\. A primit darul
preo]iei `n 1941. Dup\ o serie
de promov\ri `n cadrul Bisericii

Al VIII-lea Simpozion Interna]ional Ortodoxe Bulgare, Maxim a fost

`ntronizat ca patriarh al Bulga-
riei la 4 iulie 1971, imediat du-
p\ mutarea la Domnul a prede-

„Religie, [tiin]\ [i mediu“

a ~n Memphis, Tennessee (SUA), s-a desf\[urat p=n\ pe 25 octombrie 2009 cel
de-al VIII-lea Simpozion Interna]ional „Religie, [tiin]\ [i mediu“, intitulat,
anul acesta, „Restaurarea echilibrului: Fluviul Mississippi“, relateaz\ rsesymposia.org a
Prezent la eveniment, Pa-
triarhul Ecumenic Bartolomeu
I a men]ionat c\ „acest simpo-
zion este atât istoric, cât [i u-
nic. Fluviul Mississippi cu-
prinde un microcosmos al pla-
netei noastre. ~n apele sale,
putem recunoa[te multe dintre
problemele lumii ecologice.
(…) Am extins domina]ia noas-
tr\ asupra naturii, pân\ `n
punctul `n care limitele abso-
lute necesare supravie]uirii
noastre sunt aproape atinse.
Am pierdut jum\tate din p\-
durile mari ale lumii, `n urma
cererii mari de materie lem-
noas\ [i a convertirii `n teren
agricol, f\r\ s\ gândim c\ a-
ce[ti bure]i gigant, umezi, sunt
responsabili de livrarea unei
mari cantit\]i de ap\ proasp\-
t\. Iriga]iile `n agricultur\ pre-
supun 70% din cererea mondia-
l\ de ap\, [i - aproape inimagi-
nabil - unele dintre cele mai
mari râuri din lume sunt atât
de sl\bite de influen]a omului
`ncât nu mai ajung s\ se verse
`n mare; pân\ [i cele r\mase au
deversate `n apele lor `ngr\[\-
minte chimice, ierbicide, insec-
ticide [i de[euri colectate de-a
lungul cursului lor“, a subliniat
Patriarhul Ecumenic.
~n loc de a tr\i `n câ[tig, noi
consum\m tot capitalul de me-
diu [i distrugem resursele sa-
le, care nu vor mai exista nici
ele de mâine, a continuat
Sanctitatea Sa. Ne confrun-
t\m cu dilema problemelor
create de fiin]a uman\. Lup-
tând de secole pentru a sc\pa
de sub tirania foamei, a boli-
lor, [i dorindu-ne progresele
tehnologice din ultima jum\-
tate de secol, ne-am creat sin-
guri iluzia c\ am de]ine con-
trolul asupra destinului nos-
tru, ca niciodat\ pân\ acum.
Am spart codul ADN, putem
crea via]a `n eprubete, putem
modifica genetic culturi, putem
trimite oameni pe Lun\ - dar
ne-am pierdut echilibrul, pe
plan extern, c=t [i `n interior.
„Deciziile noastre,
personale [i colective,
determin\
viitorul planetei“
„~n c\utarea acestui echili-
bru `ntre noi [i mediu, avem
nevoie s\ descoperim echilibrul
`n noi `n[ine, s\ reevalu\m va-
lorile noastre [i ceea ce este cu
adev\rat valoros. S\ ne a-
mintim cine suntem noi, c\ to]i
avem rolul nostru `n acest joc [i
astfel responsabilitatea noas-
tr\ e sfânt\ fa]\ de viitor. S\
ne amintim c\ responsabilita-
tea aceasta a noastr\ cre[te o-
dat\ cu privilegiile noastre, iar
noi s\ devenim cu atât mai re-
sponsabili cu cât suntem situa]i
ierarhic mai sus, `n func]ii de
conducere. De succesele noas-
tre sau de e[ecurile personale
sau colective depind vie]ile a
miliarde de oameni. Deciziile
noastre, personale [i colective,
determin\ viitorul planetei.
Dup\ cum vedem [i `n cazul a-
cestui fluviu, s\ explor\m pro-
voc\rile cu care se confrunt\
comunit\]ile locale, s\ c\ut\m
solu]ii din perspectiva credin-
]ei, con[tien]i c\ to]i suntem `n
aceea[i barc\ fragil\ a vie]ii -
c\ tr\im momente definite din
istorie [i c\ trebuie s\ tr\im
`mpreun\ `n adev\r [i iubire,
`n speran]\ [i, mai presus de
toate, `ntr-un mediu de res-
ponsabilitate“, a subliniat Pa-
triarhul Bartolomeu.
Prima edi]ie a Simpozionu-
lui Interna]ional „Religie, [tiin-
]\ [i mediu“ s-a desf\[urat `n
1995, toate `ntâlnirile având ca
scop studierea destinului ape-
lor lumii care ocup\ 70% din
suprafa]a globului. ~ntrunirile
aduc `mpreun\ oameni de [ti-
in]\, speciali[ti `n protec]ia
mediului, reprezentan]i ai
principalelor religii mondiale,
to]i dorind s\ stabileasc\ o eti-
c\ a mi[c\rii de protejare a me-
diului ambiant. a
cesorului s\u, Chiril. ~n ciuda
persecu]iei din timpul lui Todor
Jivkov, Maxim a reu[it s\ ia a-
p\rarea Bisericii, `n parte spriji-
nit de membrii Biroului Politic.
~n anii ’90, afirma]iile conform
c\rora Maxim ar fi colaborat cu
fostul regim comunist au divizat
Biserica, luând na[tere o alter-
nativ\ rival\ a Sinodului. Ma-
xim a avut suficient sprijin `n-
cât s\ poat\ fi prevenit\ o schis-
m\ complet\ `n Biserica Or-
todox\ Bulgar\.
Reuniunea anual\ a
Asocia]iei „Dialogul
`ntre ortodoc[i [i
ortodoc[ii orientali“
~n cadrul `ntrunirii anuale,
desf\[urat\ la Institutul de Te-
ologie Ortodox\ de la „Saint
Serge“ (Paris), Asocia]ia „Dia-
logul `ntre ortodoc[i [i orto-
doc[ii orientali“ a prezentat si-
tua]ia actual\ a cre[tinilor
cop]i [i etiopieni, `n fa]a pre[e-
dintelui asocia]iei, pr. Boris
Bobrinskoy, Christine Chaillot,
membru fondator, [i a pr. Nico-
las Cernokrak, decanul Institu-
tului „Saint Serge“, informeaz\
orthodoxie.com. Situa]ia cre[ti-
nilor din Orientul Mijlociu este
din ce `n mai grea, mai ales `n
Irak [i Egipt, ]\ri unde islami[-
tii impun valorile lor religioase
[i politice. Situa]ia cre[tinilor
din aceast\ zon\ este una ex-
trem de urgent\, avându-se `n
vedere c\ aici cre[tinismul a
ap\rut prin predica apostolilor
Domnului. Asocia]ia „Dialogul
`ntre ortodoc[i [i ortodoc[ii ori-
entali“ a fost fondat\ `n noiem-
brie 2000, având ca scop dialo-
gul practic dintre ortodoc[ii
calcedonieni [i cei orientali
(cop]i, etiopieni, armeni [i siri-
aci), numi]i [i precalcedonieni.
Halloween, o
s\rb\toare anticre[tin\
Vaticanul a catalogat ziua de
Halloween ca necre[tin\, anun-
]\ telegraph.co.uk, fiind bazat\
pe un sinistru [i periculos cu-
rent ocultist. Biserica Romano-
Catolic\ `[i exprim\ `ngrijora-

{tiin]\ luminat\ prin credin]\ ~n acela[i timp, adev\rata cunoa[tere es-

Papa Benedict al XVI-lea a declarat vi-
nerea trecut\, `n cadrul evenimentelor care
marcheaz\ Anul Interna]ional al Astrono-
miei stabilit de ONU [i `mplinirea a 400 de
ani de la primele observa]ii cu telescopul
f\cute de Galileo Galilei, c\ atât credin]a,
cât [i [tiin]a sunt necesare pentru deplina
`n]elegere a omenirii [i a locului ei `n uni-
vers, relateaz\ examiner.com. Suveranul
Pontif s-a `ntâlnit cu astronomi din `ntrea-
ga lume [i a l\udat dialogul [i reflec]ia `n
desf\[urare asupra complementarit\]ii cre-
din]ei [i ra]iunii `n serviciul unei `n]elegeri
integrale a omului [i a locului s\u `n
univers. Suveranul Pontif a afirmat c\ epo-
ca noastr\, cu poten]ialul s\u pentru mari
descoperiri [tiin]ifice, solicit\ observa]ia
atent\, judecata critic\, r\bdarea [i disci-
plina, care sunt esen]iale metodei [tiin]ifice
moderne.
CM
YK
te mai mult decât calcul [i experiment [i ne
invit\ s\ ne ridic\m privirea `n `mp\r\]ia
mai `nalt\ a spiritului, a ad\ugat Papa.
Galileo a fost judecat `n 1633 ca eretic [i
for]at s\ se dezic\ de teoria sa. A fost con-
damnat la `nchisoare pe via]\, pedeaps\
schimbat\ ulterior `n arest la domiciliu.
Muzeul Vaticanului g\zduie[te o expozi-
]ie care prezint\ telescoape rudimentare,
globuri cere[ti [i manuscrise originale apar-
]inând lui Galileo, ca parte a eforturilor de
reabilitare depuse de Biseric\. a
rea fa]\ de r\spândirea tradi-
]iilor din aceast\ zi `n multe
]\ri din `ntreaga lume. Sfântul
Scaun avertizeaz\ p\rin]ii c\
nu ar trebui s\ permit\ copiilor
s\ se costumeze `n fantome sau
alte personaje care seam\n\
teroarea, frica [i moartea, nu-
mind Halloweenul o „s\rb\toa-
re p\gân\“. a
Pagin\ realizat\
de pr. Mihai GOJGAR
 CM
YK

14 Actualitate Miercuri, 4 noiembrie 2009

PE SCURT Rom=nia a deschis dou\ consulate `n R. Moldova

Premierul belgian,
favorit la
pre[edin]ia UE
{eful diploma]iei belgiene, Her-
man Van Rompuy, are [ansele ce-
le mai mari de a deveni primul
pre[edinte al Uniunii Europene,
asupra sa p\rând s\ existe un
consens `ntre liderii europeni, au
dezv\luit surse diplomatice eu-
ropene, citate de AFP. „Exist\ un
consens `n privin]a numelui s\u,
ceea ce este rar `n rândul celor
27. Nimeni altcineva nu
`ntrune[te unanimitatea“, a afir-
mat un diplomat, care a precizat
c\ Van Rompuy (62 de ani) a
primit solicit\ri explicite `n acest
sens `n cursul ultimului summit
al [efilor de stat [i de guvern din
UE, din 29-30 octombrie. Toate
cele trei ]\ri din Benelux [i-au
f\cut public\ de mult\ vreme
opozi]ia fa]\ de candidatura fos-
tului premier britanic Tony Blair,
al c\rui nume a fost intens vehi-
culat drept poten]ial prim pre[e-
dinte al UE. Potrivit diploma]ilor
cita]i de AFP, premierul belgian -
un cre[tin-democrat flamand ce
`[i duce bine la `ndeplinire
sarcinile - este oarecum „jenat“ de
aceast\ situa]ie, deoarece princi-
palul lui obiectiv pentru lunile
urm\toare `l constituie calmarea
tensiunilor dintre flamanzi [i
francofoni, ce risc\ din nou s\
aduc\ Belgia `n pragul unei
scind\ri.
Chi[in\ul salut\ deschiderea consulatelor putea s\ ob]in\ viza `ntr-un regim mai rapid, noi tr\im `n perioad\ de austeritate. Dar
române[ti la B\l]i [i Cahul, fiind convins c\ iar, pe de alt\ parte, `n contextul preconizatei sunt convins c\ vom g\si resursele finan-
acest fapt va servi cet\]enilor moldoveni, a semn\ri a Acordului privind micul trafic la ciare [i umane necesare pentru deschiderea
declarat ministrul Afacerilor Externe [i frontier\, cele dou\ consulate vor facilita eli- acestei misiuni `ntr-un termen destul de
Integr\rii Europene al Republicii Moldova, berarea permiselor de trecere a frontierei“, a rapid“, a spus oficialul moldovean. Deschide-
Iurie Leanc\. „Cet\]enii Republicii Moldova declarat Iurie Leanc\. Ministrul a amintit rea celor dou\ consulate a fost cerut\ de
erau nevoi]i s\ se deplaseze din toate col]urile c\ autorit\]ile de la Chi[in\u sunt intere- România `n 2006, pentru a se fluidiza proce-
]\rii la Chi[in\u [i s\ stea la cozi foarte mari, sate, la r=ndul lor, de a deschide un consulat sul acord\rii vizelor pentru cet\]enii moldo-
pentru `ndeplinirea formalit\]ilor legate de la Ia[i. „Suntem `n faza de evaluare a cos- veni dup\ aderarea ]\rii noastre la Uniunea
intrarea lor `n Rom=nia. Acum, cet\]enii vor turilor, pentru c\ implic\ ni[te costuri, iar European\, la 1 ianuarie 2007. a
Carantin\ `n spitale, m\suri anti-grip\ `n [coli
a Comitetul de Coordonare pentru Grip\ a decis ca toate spitalele s\ intre
`n carantin\, ca m\sur\ suplimentar\ pentru prevenirea r\spândirii gripei A(H1N1),
astfel c\ vizitele la pacien]i vor fi limitate [i num\rul acestora va fi restric]ionat
a ~n [colile din Capital\ a `nceput distribuirea m\[tilor de unic\ folosin]\,
destinate personalului medico-sanitar, iar medicii de familie vor fi mobiliza]i la ac]iunile
de vaccinare, a declarat secretarul de stat `n Ministerul S\n\t\]ii, Adrian Streinu-Cercel a
Ministerul S\n\t\]ii va
distribui, `n aceast\ s\pt\-
mân\, medicamente antivi-
rale `n sec]iile de boli infec-
]ioase din spitalele jude]ene [i
va aloca unit\]ilor sanitare
27 de milioane de lei, pentru
achizi]ionarea de m\[ti de
protec]ie [i dezinfectan]i.
Secretarul de stat Adrian
Streinu-Cercel a precizat c\
România are, `n acest mo-
ment, un stoc de 400 de mii
de doze de medicamente an-
CM
tivirale, iar alte 1.375.000 de YK

doze sunt `n procedura de a-

Alegerea pre[edintelui
Republicii Moldova,
la 10 noiembrie
Prima tentativ\ de alegere a pre-
[edintelui Republicii Moldova va
avea loc la 10 noiembrie, cu o zi
`nainte de expirarea termenului
de dou\ luni de la declararea va-
can]ei func]iei. Alegerea pre[edin-
telui urma s\ se desf\[oare pe 23
octombrie, dar Parlamentul a a-
mânat scrutinul, invocând
neclarit\]i `n legisla]ie, inclusiv
`n ceea ce prive[te num\rul
minim de candida]i la func]ia de
pre[edinte. La finele s\pt\mânii
trecute, Parlamentul a adoptat o
serie de modific\ri ale legisla]iei,
printre care stipularea expres\ c\
la alegeri poate participa [i un
singur candidat. O alt\ modifi-
care important\ este c\ di-
zolvarea Parlamentului, proce-
dur\ care urmeaz\ s\ aib\ loc `n
cazul `n care legislativul nu poate
alege [eful statului, se poate pro-
duce doar la un an dup\ ultima
dizolvare, ceea ce `nseamn\ c\
actualul legislativ va putea activa
cel pu]in pân\ `n luna iunie 2010,
chiar dac\ nu va reu[i s\ voteze
pre[edintele.
Apa [i energia,
ra]ionalizate la Caracas
Apa va fi ra]ionalizat\ pân\ la 48
de ore pe s\pt\mân\ `n capitala
Venezuelei, Caracas. Sc\derea re-
surselor de ap\ este cauzat\ de
fenomenul climatic „El Nino“ - o
`nc\lzire anormal\ a Oceanului
Pacific, ce se produce timp de trei
pân\ la [apte ani consecutiv [i
provoac\ o diminuare a ploilor -,
dar [i „risipei“, a declarat Alejan-
dro Hitcher, pre[edinte al Hidro-
capital. Alimentarea cu electrici-
tate va fi, de asemenea, redus\ la
Caracas, ca urmare a unei cre[teri
a cererii care paralizeaz\ re]eaua.
Guvernul a creat recent un Minis-
ter al Electricit\]ii [i a anun]at
m\suri concrete pentru reducerea
consumului de energie. a
chizi]ie. Vaccinarea va `ncepe
la sfâr[itul lunii noiembrie,
respectiv `n 26-27, cu vacci-
nul Antigrip, produs de Insti-
tutul Cantacuzino. Ministe-
rul S\n\t\]ii a renun]at la
achizi]ionarea celor un milion
de doze de vaccin de la pro-
duc\tori externi, deoarece
oferta era de distribuire pen-
tru primul trimestru din 2010
[i la un pre] mult mai mare
dec=t cel al vaccinului rom=-
nesc, a precizat secretarul de
stat. Primele 1,3 milioane de
doze de vaccin vor fi destinate
personalului medico-sanitar,
elevilor de liceu [i studen]ilor
din municipiile Bucure[ti [i
Ia[i, unde au fost depistate
cele mai multe cazuri de `m-
boln\viri. O alt\ parte din
aceste doze va fi folosit\ pen-
tru imunizarea personalului
angajat la Poli]ia de Frontie-
r\, `n special `n zona grani]ei
cu Ucraina.
A `nceput triajul
epidemiologic
`n [colile din Capital\
Administra]ia Spitalelor [i
Serviciilor Medicale din mu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CAZIER DE CONDUIT|
PROFESIONAL| PENTRU TA-
XIMETRI{TI: Taximetri[tii din
Sfântu Gheorghe vor avea cazier
de conduit\ profesional\. M\su-
ra a fost luat\ de Consiliul Local
al municipiului. Viceprimarul
municipiului Sfântu Gheorghe,
Balint Jozsef, a declarat c\ [ofe-
rii nu vor putea lucra `n bran[\
f\r\ acest cazier [i nici nu vor
putea fi angaja]i la vreo firm\ de
taximetrie. Potrivit regulamen-
tului elaborat de Consiliul Local,
nicipiul Bucure[ti (ASSMB) a
anun]at c\ medicii [i asisten]ii
[colari vor face triajul epidemi-
ologic la intrarea `n fiecare
unitate de `nv\]\mânt [i vor
distribui elevilor dezinfectant
sub form\ de gel. De aseme-
nea, municipalitatea bucure[-
tean\ precizeaz\ c\ se vor dis-
tribui peste 6 mii de litri de
substan]e dezinfectante atât
pentru mâini, cât [i pentru su-
prafe]e, 7 mii de flacoane pen-
tru dezinfectarea pupitrelor [i
a clan]elor [i 60 de mii de
se consider\ abateri grave de la
conduita profesional\ acele com-
portamente care afecteaz\ sub-
stan]ial calitatea [i siguran]a
serviciului prestat, evaziunea
fiscal\, obstruc]ionarea concu-
ren]ei, refuzul repetat [i nejusti-
ficat de a executa o curs\ la cere-
rea clientului, precum [i impli-
carea taximetristului `n ac]iuni
antisociale.
a TINERI ARESTA}I PEN-
TRU PUNEREA ~N PERICOL A
SIGURAN}EI FEROVIARE: Po-
CM
YK
m\[ti de unic\ folosin]\, pen-
tru personalul medico-sanitar
din unit\]ile de `nv\]\mânt.
Pandemia de grip\
ar putea dura doi ani
Pandemia de grip\ ar pu-
tea dura doi ani, potrivit spe-
ciali[tilor interna]ionali, iar
aceasta ar putea `nregistra
patru valuri diferite, a decla-
rat secretarul de stat `n Minis-
terul S\n\t\]ii, Adrian Strei-
li]i[tii au declan[at urm\rirea
penal\ `mpotriva a trei tineri
din comuna Pruni[or, jud. Me-
hedin]i, pentru comiterea in-
frac]iunilor de furt [i punerea `n
pericol a siguran]ei feroviare pe
magistrala Bucure[ti-Timi[oara,
a declarat, ieri, reprezentantul
Poli]iei Transporturi, C\t\lin
Murgu. Potrivit acestuia, cele
trei persoane au sustras [i
comercializat mai multe cabluri
care alimentau cu energie elec-
tric\ echipamentele de la sis-
temele de supraveghere, control
nu-Cercel. Acesta a precizat
c\ „la o persoan\ bolnav\ cli-
nic, exist\ `n spate zece pur-
t\tori ai virusului“. Potrivit
secretarului de stat, `n peri-
oada 26 octombrie-1 noiem-
brie, au fost confirmate 174 de
cazuri de grip\ cu tulpina
nou\ A(H1N1). La nivel na]io-
nal, din luna mai, atunci când
s-a `nregistrat primul caz de
`mboln\vire cu virusul A(H1-
N1), [i pân\ `n prezent, au fost
`nregistrate 555 de `mboln\-
viri, dar nici un deces. a
[i exploatare a liniilor ferate din
sta]ia CFR Pruni[or. „Am depis-
tat la timp avarierea provocat\
[i am putut preveni un accident
grav“, a precizat reprezentantul
Poli]iei Transporturi. Cei trei
tineri, care sus]in c\ nu [i-au dat
seama de riscurile implicate -
deraierea trenului sau coli-
ziunea acestuia cu o alt\ garni-
tur\ -, sunt aresta]i [i urmeaz\
s\ fie audia]i de procurori. a
Pagin\ realizat\ de
Bogdan CRON}
16
Ascoreni [i
seminari[ti, `n misiune
la dou\ parohii ie[ene
Corul misionar „~nvierea“ al Aso-
cia]iei Studen]ilor Cre[tini Orto-
doc[i (ASCOR) - filiala Ia[i a parti-
cipat duminic\, 1 noiembrie 2009,
la slujba Sfintei Liturghii la Biseri-
ca „Sf. M. Mc. Dimitrie“ din parohia
Ciocârle[ti, Protopopiatul Ia[i 2.
Oamenii i-au primit pe tinerii asco-
reni cu mult\ bucurie. Corul „~nvie-
rea“, format din 20 de membri, diri-
jat de Alexandru Popov, a oferit
r\spunsurile liturgice la strana Bi-
sericii „Sf. M. Mc. Dimitrie“, Ciocâr-
le[ti. „Participarea noastr\ la Sfânta
Liturghie `n parohiile din Arhiepis-
copia Ia[ilor va continua [i `n perioa-
da urm\toare, mai ales `n comunit\-
]ile unde sunt mai pu]ine familii.
Vrem s\ ar\t\m astfel c\ Biserica
Ortodox\ este o Biseric\ vie, `n care
oamenii `[i folosesc calit\]ile pe care
Dumnezeu li le-a l\sat. Oamenii au
r\mas surprin[i de faptul c\ `nc\
mai exist\ tineri care `ncearc\ s\-L
sl\veasc\ pe Dumnezeu“, a declarat
Marius Pavel, pre[edintele ASCOR,
filiala Ia[i.
Tot duminic\, un grup de elevi ai
Seminarului Teologic Liceal Orto-
dox „Sf. Vasile cel Mare“ din Ia[i a
participat la slujba Utreniei [i cea a
Sfintei Liturghii pentru a oferi r\s-
punsurile la stran\ `n Biserica „Sf.
Arhangheli“ a parohiei Scoposeni,
Protopopiatul Ia[i 2. Tinerii semi-
nari[ti, dirija]i de prof. Mihai Ursa-
che, au vrut ca prin prezen]a lor la
aceste slujbe s\ le fac\ o bucurie
credincio[ilor din aceast\ parohie.
„Pe lâng\ activitatea didactic\ pe
care o desf\[ur\m la seminar, am
dorit s\ facem misiune `ntr-o paro-
hie `n care oamenii s-au bucurat
foarte mult de prezen]a noastr\“, a
spus prof. Mihai Ursache.
La ini]iativa Asocia]iei Studen]i-
lor Cre[tini Ortodoc[i din România,
filiala Bac\u, c\minele studen]e[ti
ale Universit\]ii „Vasile Alecsandri“
din Bac\u au fost sfin]ite ieri de
c\tre un sobor de preo]i b\c\uani.
Dup\ ce a fost oficiat\ slujba Aghez-
mei mici, preo]ii au stropit camerele
de c\min cu ap\ sfin]it\. (C.C.)
MEDITA}IA ZILEI
Câteva aspecte principale ale ecclesiologiei pauline
de Laura SP+NU
Teologia Sfântului Apostol Pa-
vel este o teologie tr\itoare, el re-
u[ind ca nimeni altul s\ `nve[-
mânteze `n cuvinte omene[ti ade-
v\rurile dumnezeie[ti - descoperi-
te `n via]a de comuniune iubitoa-
re a Bisericii (Rom. 5, 5).
~n epistolele sale, Apostolul a-
tribuie o semnifica]ie central\ Bi-
sericii - `n]eleas\, pe de o parte,
ca o continuitate [i des\vâr[ire a
poporului istoric al lui Dumne-
zeu, iar pe de alt\ parte, ca Trup
tainic al lui Hristos, `ntre aceste
dou\ aspecte ale ecclesiologiei pa-
uline existând o strâns\ leg\tur\.
De[i mai `ntâi predomin\ aspec-
tul soteriologic-istoric al Bisericii,
apoi cel hristologic, `n ambele
mântuirea d\ruit\ `n Hristos are
un caracter comun, fiind dat\ [i
primit\ numai `n cadrul fr\]iet\-
]ii dintre membrii poporului ales -
chemat de Dumnezeu spre a lucra
prin el mântuirea `ntregului
Edi]ia de Moldova
Miercuri, 4 noiembrie 2009, Nr. 230, Anul I
Expozi]ie de art\ [i cultur\ ortodox\
din cinci m\n\stiri moldave la Muzeul Satului
La Muzeul Na]ional al
Satului „Dimitrie Gusti“ din
Bucure[ti are loc, `n
perioada 28 octombrie-27
noiembrie 2009, expozi]ia
„M\rturii de art\ [i cultur\
ortodox\ din m\n\stiri
reprezentative ale
Arhiepiscopiei Ia[ilor:
V\ratec, Bistri]a, Secu,
Pâng\ra]i [i Vorona,
secolele XVI-XIX“. Expozi]ia
al c\rei vernisaj a avut loc
joi, 29 octombrie 2009, se
desf\[oar\ `n parteneriat cu
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, având
binecuvântarea ~nalt
Preasfin]itului P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei.
de Constantin CIOFU
~n cadrul expozi]iei sunt
prezentate M\n\stirile V\ra-
tec, Bistri]a, Secu, Pâng\ra]i [i
Vorona, din Arhiepiscopia Ia[i-
lor. Cele cinci m\n\stiri au fost
alese pentru c\ sunt amplasate
`n preajma unor p\duri sau
unor zone rurale. Acesta a fost
criteriul dup\ care Muzeul Sa-
tului a ales s\ prezinte aceste
l\ca[uri de `nchin\ciune `n ca-
drul expozi]iei. Bucure[tenii
pot vedea piese reprezentative
din secolele XVI-XIX ale artei
ecleziastice române[ti. „Au fost
expuse `n primul rând icoane,
argint\rie, textile [i c\r]i. Este
un fond de reprezentativitate
na]ional\. Timp de o lun\ de
zile expozi]ia este la dispozi]ia
publicului Muzeului Satului“, a
spus dr. Sebastian Duicu de la
Muzeul Na]ional al Satului
„Dimitrie Gusti“.
neam omenesc - [i `n Trupul cel
unu, nedesp\r]it, al lui Hristos.
~n leg\tur\ cu primul aspect,
trebuie spus c\ Biserica reprezin-
t\ continuitatea poporului istoric
al lui Dumnezeu, c\ruia El i-a f\-
cut multe f\g\duin]e, `ncheind un
leg\mânt cu p\rintele s\u, Avraam.
~n virtutea faptului c\, la `ncepu-
turile sale, Bisericii cre[tine i se
atribuia titulatura specific\ Ve-
chiului Testament de popor al lui
Dumnezeu - Sfântul Pavel folo-
sind frecvent sintagma „Biserica
lui Dumnezeu“ (ekklesia) -, se poa-
te spune c\ `n existen]a sa ca Bi-
seric\ cre[tin\ a fost descoperit
adev\ratul popor al lui Dumne-
zeu, cetatea sfânt\ de la sfâr[itul
lumii, [i c\ privilegiile, `nsu[irile
atribuite vechiului Israel la `n-
cheierea leg\mântului din pustiu
au fost transferate de Dumnezeu
acestei Biserici. Pe lâng\ terme-
nul „ekklesia“, care pentru Apos-
tol semnific\ [i descrierea genera-
l\ a comuniunii celor care cred [i
au fost boteza]i `n Hristos, `ntâl-
nim `n scrierile sale multe alte ex-
presii ce desemneaz\ `n mod obi[-
Proiect cultural lansat
`n urm\ cu 13 ani
~n urm\ cu 13 ani a fost ini-
]iat, de c\tre dr. Sebastian Dui-
cu, un program de punere `n
valoare a patrimoniului religi-
os, intitulat „Capitalele }\rii
Române[ti [i scaunele arhivl\-
dice[ti“. Programul a `nceput la
Câmpulung Muscel [i a conti-
nuat la Târgovi[te [i Bucure[ti.
Bucure[tiul a fost reprezentat
de manuscrisele de]inute de bi-
blioteca Sfântului Sinod. Pen-
tru prima dat\ acestea au p\-
r\sit cl\direa Sfântului Sinod,
fiind cuprinse `ntr-o expozi]ie.
nuit Biserica. Sfin]i, ale[i, iubi]i,
chema]i sunt gr\itoare `n acest
sens, g\sindu-[i r\d\cinile `n Ve-
chiul Testament, dar indicând tot-
odat\ faptul c\ Biserica (denumi-
t\ `n nenum\rate rânduri de
Sfântul Pavel „comuniune a sfin-
]ilor“) reprezint\ adev\ratul po-
por al lui Dumnezeu, Israelul es-
hatologic care `[i poate asuma
promisiunile lui Dumnezeu dato-
rit\ mântuirii aduse de Hristos.
Sfântul Pavel subliniaz\ acest
caracter universal al Bisericii
cre[tine, afirmând categoric c\ nu
e legat de condi]ii precum cele na-
]ionale, sociale, rasiale sau altele
antropologice, ci cuprinde to]i oa-
menii, de orice fel (Gal. 3, 28; Col.
3, 11). Potrivit naturii sale, Bise-
rica - noul popor al lui Dumnezeu
- poate fi definit\ prin sintagma
„Noul Leg\mânt“. Aceast\ nou\
defini]ie nu exclude preocuparea
continu\ pentru Israelul istoric,
iar `n ceea ce prive[te Israelul
necredincios, `n ciuda necredin]ei
sale, el r\mâne inclus `n planul
de `mplinire a promisiunilor divi-
ne, `n calitatea sa de popor ales al
IPS Teofan, pe atunci Mitropo-
litul Olteniei, a v\zut aceast\
expozi]ie [i a fost impresionat.
De aceea, ~nalt Preasfin]ia Sa a
venit cu ideea ca expozi]ia s\
fie v\zut\ [i la Craiova. Dup\
ce IPS Teofan a ajuns Mitropo-
lit al Moldovei [i Bucovinei,
programul s-a extins [i astfel a
fost ini]iat\ aceast\ expozi]ie
cu obiecte de art\ [i cultur\ din
Moldova. „Expozi]ia se adre-
seaz\ mai ales celor care nu pot
ajunge la sfintele m\n\stiri
din Moldova. A[a cum adesea
sfintele moa[te ale sfin]ilor
sunt purtate `n pelerinaj, tot la
fel pot merge [i icoanele sau
obiectele dintr-o zon\ a ]\rii `n
lui Dumnezeu. {i aceasta, datori-
t\ caracterului haric al alegerii
lui Dumnezeu [i datorit\ lui Hris-
tos, Cel ce este atât s\mân]\ a lui
Avraam, cât [i al doilea Adam:
Cel Unu `n Care `ntreaga Biseri-
c\, evrei [i neamuri, a devenit un
singur trup [i un singur om nou.
Descrierea Bisericii ca Trup al
lui Hristos este tipic paulin\; ea
confer\ un plus de lumin\ semni-
fica]iei Bisericii ca popor al lui
Dumnezeu, indicând modul hris-
tologic de existen]\ al ei `n aceas-
t\ calitate [i exprimând cel mai
bine raportul dintre Hristos [i Bi-
seric\. Hristos este, dup\ ~nvie-
rea Sa, Capul Bisericii, pe care a
r\scump\rat-o cu `nsu[i sângele
S\u (FA 20, 28) [i a `n\l]at-o, `n
umanitatea Sa, la dreapta Tat\-
lui, restaurând `ntreaga crea]ie
(Col. 1, 18-19). Biserica reprezin-
t\ astfel „semnul“ sau sacramen-
tul umanit\]ii r\scump\rate
(Efes. 1, 23), care tr\ie[te din pu-
terea lui Hristos Cel `nviat [i a[-
teapt\ a doua Sa venire. Din a-
ceast\ perspectiv\ hristologic\,
Biserica se afl\ `n starea lui Hris-
13 ierarhi la
vernisajul expozi]iei
Vernisajul expozi]iei
„M\rturii de art\ [i cultu-
r\ ortodox\ din cinci m\-
n\stiri reprezentative ale
Arhiepiscopiei Ia[ilor: V\-
ratec, Bistri]a, Secu, Pân-
g\ra]i [i Vorona, secolele
XVI-XIX“ a avut loc pe 28
octombrie 2009. La acest e-
veniment au participat 13
ierarhi ai Bisericii noastre.
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan a amintit `n cuvân-
tul s\u faptul c\ „icoana,
potirul, candela sunt obiec-
te care `[i au locul `n biseri-
c\“. „Ele au fost f\urite, au
fost create pentru a-i ajuta
pe arhierei, preo]i, c\lug\ri
sau credincio[i s\ se apro-
pie de Dumnezeu. Dac\ `n-
tre timp acestea au devenit
[i obiecte de art\, pe lâng\
scopul lor liturgic, cu atât
mai bine, ad\ugându-se ce-
va la valoarea ini]ial\ fun-
damental\“, a spus IPS Te-
ofan. Au mai fost sus]inute
alocu]iuni de c\tre prof.
univ. dr. Paula Popoiu, di-
rectorul general al Muzeu-
lui Satului, academicianul CM
YK
R\zvan Theodorescu, se-
cretarul de stat al Ministe-
rului Culturii, Cultelor [i
Patrimoniului Na]ional
Vasile Timi[ [i de dr. Se-
bastian Duicu.
alta, pentru a ar\ta celor care
sunt dispu[i s\ le vad\ c\ avem
un tezaur inestimabil de cre-
din]\, dar [i de cultur\ [i de ar-
t\. Pu]ini sunt acei care vizi-
teaz\ bisericile [i m\n\stirile
pentru valoarea artistic\, pen-
tru c\ oamenii merg de obicei
s\ se roage. Sper\m ca cei care
vor vedea aceste icoane [i obi-
ecte s\ le perceap\ cu alt\ sim-
]ire“, a mai ad\ugat dr. Sebas-
tian Duicu. a
tos, este hristofor\ (Efes. 5, 25-
27), `n sensul c\ exist\ o confor-
mitate ontologic\ `ntre Hristos [i
Biseric\. Chiril al Ierusalimului
afirm\ c\, `n Taina Euharistiei,
Hristos [i Biserica sunt „concor-
porali [i consanguini“. Biserica nu
numai c\ transmite mesajul [i
slujirea lui Hristos, ci „prelunge[-
te“ ~ntruparea Sa, preg\tit\ prin
poporul ales, astfel `ncât Hristos
nu poate fi `ntâlnit f\r\ Biserica
Sa. Ea particip\ la sfin]enia lui
Hristos (Evr. 13, 12) ca s\ devin\
„sfânt\ [i f\r\ de prihan\“.
Temeiul real al `ntregii con-
cep]ii despre poporul lui Dumne-
zeu, ca Trup al lui Hristos, const\
`n unitatea dintre Biseric\ [i
Hristos ~nsu[i. Biserica este Tru-
pul lui Hristos nu doar `n virtutea
locuirii spirituale a Lui `n ea, ci
pentru c\ El, Hristos, este Mân-
tuitorul (Soter) trupului, r\scum-
p\rând Biserica cu `nsu[i sângele
S\u, purtând-o mereu `ntru Sine.
„Trupul lui Hristos“ este concen-
trarea hristologic\ a „poporului
lui Dumnezeu“, dup\ cum calita-
tea lui Hristos de a fi Cap implic\
faptul c\ unitatea pnevmatic\ [i
soteriologic-istoric\ a poporului
lui Dumnezeu `[i are temeiul `n
Hristos [i se realizeaz\ doar `n co-
muniune cu El. a
 CM
YK

Joi, 5 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 255 (1457) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

THEOLOGICA ACTUALITATEA RELIGIOAS| ANALIZ|

BNR se a[teapt\
Pe cine s\ Conferin]e la presiuni
omori? Despre preo]e[ti `n mai infla]ioniste
Deuteronom 25, 19 multe eparhii pe termen scurt
PAGINA 16 PAGINA 3 PAGINA 15

Congresul `nchinat Sfântului

Vasile cel Mare s-a
a `ncheiat
Congresul Interna]ional de Teologie `nchinat
Sfântului Vasile cel Mare s-a `ncheiat. Ultima
basilica.ro
sesiune de comunic\ri s-a ]inut mar]i dup\
ora 17:00, `n Aula Magna „Teoctist REPORTAJ
Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei. Dup\ MEMBRII GRUPULUI DE RE-
scurte discu]ii [i dezbateri pe baza temelor ZISTEN}| DE LA NUC{OARA,
COMEMORA}I LA 50 DE ANI
prezentate de cei trei referen]i, p\rintele DE LA EXECU}IE: Pân\ pe 7
profesor {tefan Buchiu, decanul Facult\]ii noiembrie 2009, la Muzeul
}\ranului Român (MTR),
de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti, a expus publicul bucure[tean poate
celor prezen]i concluziile [i documentul final descifra povestea unei ex-
pozi]ii de fotografii [i docu-
al acestui congres. Evenimentul s-a `ncheiat mente, extrase din arhiva
cu lansarea c\r]ii „Euharistie, Episcop, Securit\]ii, care „vorbe[te“
Biseric\“ a ~nalt Preasfin]itului Ioanis despre unul dintre cele mai
longevive grupuri de parti-
Zizioulas, Mitropolit al Pergamului. ~n acest zani anticomuni[ti din
cadru festiv, IPS Ioanis a primit diploma Europa r\s\ritean\.
„P\rintele Dumitru St\niloae“, `nso]it\ de Pagina 4
CM
medalia p\rintelui Dumitru St\niloae, EDUCA}IE
YK

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea „Sf=ntul Necta-
rie“ se afl\ la aproximativ 6 kilo-
metri de ora[ul Eghina, Grecia.
Cu toate c\, pe atunci, Sf=ntul
Nectarie, protectorul insulei
Eghina, era mitropolit de Eghi-
na, el a c\rat pietre pentru ridi-
carea acestei m\n\stiri `n peri-
oada 1904-1910. Construirea
m\n\stirii, ridicat\ pe ruinele
unei foste m\n\stiri bizantine
mai vechi, este rezultatul cerin-
]elor maicilor din zon\. a
precum [i medalia de aur, comemorativ-
omagial\, cu chipul Sfântului Vasile cel
Mare.
~nc\ aproape 100 de cazuri de grip\ A(H1N1) confirmate
~n ultimele 24 de ore, 97 de cazuri de grip\
A(H1N1) au fost confirmate la nivel na]ional,
num\rul total al `mboln\virilor ajungând la
672, potrivit statisticilor oficiale. Nu s-a `nre-
gistrat nici un deces.
Speciali[tii spun c\ num\rul mare de ca-
zuri confirmate `n aceast\ perioad\ este cau-
zat de p\trunderea [i r\spândirea virusului
A(H1N1) pandemic `n colectivit\]ile de copii
[i tineri din jude]ele Ia[i, Dolj, Prahova [i din
municipiul Bucure[ti. a
Analist: Obama nu este interesat de Europa de Est
Pre[edintele american Barack Obama
consider\ Europa de Est „un proiect al Ad-
ministra]iei Bush“ [i nu este con[tient de
necesitatea de a contracara influen]a cres-
când\ a Rusiei `n aceast\ regiune, este de
p\rere analistul Edward Lucas, citat ieri de
Sofia Novinite.
~n opinia lui Lucas, care a fost timp de
peste 20 de ani corespondent al „The Eco-
nomist“ pentru Europa de Est, noul con-
cept rus de „arhitectur\ a securit\]ii“ `n
Europa implic\ instaurarea unui condo-
Citi]i `n paginile 8-9
miniu `n Europa `ntre Rusia [i marile pu-
teri europene, excluzând SUA [i trecând
peste interesele micilor ]\ri ale Uniunii
Europene.
„Una dintre consecin]ele teribile ale
r\zboiului din august 2008 din Georgia a
fost c\ el a ar\tat cât de divizate sunt UE
[i NATO `n abord\rile lor privind Rusia“,
a declarat Lucas, ad\ugând c\ Art. 5 din
Tratatul Alian]ei Nord-Atlantice, care
promite un r\spuns colectiv `n caz de a-
gresiune, [i-a pierdut credibilitatea. a
CNA - „NE ~NGRIJOREAZ|
ABUNDEN}A ERORILOR DE
SINTAX| CARE ADUC IDEI NE-
CLARE {I MESAJE CONFUZE“:
Posturile OTV, N24 [i B1 TV
au `nregistrat cele mai
multe gre[eli gramaticale,
potrivit unei monitoriz\ri
efectuate, `n perioada 20
septembrie-20 octombrie, de
Institutul de Lingvistic\
„Iorgu Iordan - Al. Rosetti“
[i Consiliul Na]ional al
Audiovizualului (CNA).
Pagina 12
ROM+NIA ~N UE
ADRIAN SEVERIN ARE {ANSE
S| DEVIN| MINISTRU DE EX-
TERNE AL UE: Deputatul euro-
pean socialist Adrian Severin
este anun]at de presa occi-
dental\ ca fiind principalul
contracandidat al britanicului
David Milliband la func]ia de
ministru de Externe al
Uniunii Europene, odat\ cu
intrarea `n vigoare a Tratatu-
lui de la Lisabona.
Pagina 7

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Joi, 5 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Sfin]ii Mucenici Galaction [i Epistimia au ar\tat
bucuria cea ve[nic\ a raiului
„Fiind hr\nit cu laptele prin jertfirea lor pentru Dum-
credin]ei, prin multe chinuri [i nezeu. C\ci Galaction, cu nu-
necazuri, te-ai f\cut urm\tor mele ar\tând ad\parea lui la
lui Hristos, Galac- sânul iubirii lui
tioane [i te-ai adus
jertf\ pl\cut\ [i
junghiere deplin\,
Dumnezeu, hr\nit
cu laptele credin]ei,
s-a ar\tat prunc al
cu `ndr\znire de ve[nicei prin nevi-
bun\voie, Fericite. nov\]ie - a[a cum
O! Cât este de ade- Dumnezeu a zis: Fe-
verit\ [i `nt\rit\ rici]i cei cura]i cu in-
credin]a prin care ima, c\ aceia vor ve-
`ndumnezeindu-te, dea pe Dumnezeu.
ai aflat mai des\- {i prin moarte m\r-
vâr[it pe Dumne- turisitoare de Hris-
zeu.“ (Minei pe No- tos, Sfântul a ar\tat
iembrie, EIBMBOR, `nvierea mor]ilor,
Bucure[ti, 1971, p. f\g\duit\ de Dum-
63. ) nezeu [i `nceput\ `n
Trupul lui Hristos,
*** arvuna `nvierii universale. {i
Sfântul Mucenic Galaction prin chinuire, mucenicul a a-
[i so]ia sa, Epistimia, p\zind fe- r\tat bucuria cea ve[nic\ a ra-
cioria [i sfin]enia sufletului lor, iului. (pr. asist. dr. Ioan Va-
au umplut lumea de lumin\ lentin ISTRATI)
SF+NTUL ZILEI
Sfin]ii Mucenici Galaction [i Epistimia
So]ii Galaction [i Epistimia au tr\it `n timpul `mp\ratului Deciu
(249-253). Dup\ ce au `nv\]at
credin]a cre[tin\ de la monahul
Onufrie, s-au botezat [i apoi s-
au c\lug\rit. Când a aflat c\ cei
doi au devenit cre[tini, dreg\-
torul Ursu i-a prins [i i-a ucis.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfin]ilor Apostoli din
cei [aptezeci: Ermeu, Lin,
Gaie, Filolog [i Patrova; a Sfin-
]ilor Domnin, Timotei, Teofil,
Teotim, Doroteu, Eupsihie,
Carterie, Silvan [i Pamfil; a
Sfântului Apostol Hermes; a
Cuviosului Grigorie M\rturisi-
torul, arhiepiscopul Alexandri-
ei, [i a Sfin]ilor Mucenici Cas-
tor [i Agatanghel.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfântului Pavel M\rtu-
risitorul, patriarhul Constanti-
nopolului. a
„Fiul Omului n-aa venit ca s\
piard\ sufletele oamenilor,
ci ca s\ le mântuiasc\“
„Iar Ioan, r\spunzând, a zis:
«~nv\]\torule, am v\zut pe unul
care, `n numele T\u, scoate de-
moni [i l-am oprit, pentru c\
nu-}i urmeaz\ `mpreun\ cu
noi». Iar Iisus a zis c\tre el: «Nu-l
opri]i; c\ci cine nu este `mpotriva
voastr\ este pentru voi». {i când
s-au `mplinit zilele `n\l]\rii Sale,
El S-a hot\rât s\ mearg\ la Ie-
rusalim. {i a trimis vestitori
`naintea Lui. {i ei, mergând, au
intrat `ntr-un sat de samarineni,
ca s\ fac\ preg\tiri pentru El.
Dar ei nu L-au primit, pentru c\
El se `ndrepta spre Ierusalim. {i
v\zând aceasta, ucenicii Iacov [i
Ioan I-au zis: «Doamne, vrei s\
zicem s\ se coboare foc din cer [i
s\-i mistuie, cum a f\cut [i Ilie?».
Iar El, `ntorcându-Se, i-a certat
[i le-a zis: «Nu [ti]i, oare, fiii c\-
rui duh sunte]i? C\ci Fiul Omu-
lui n-a venit ca s\ piard\ su-
fletele oamenilor, ci ca s\ le mân-
tuiasc\». {i s-au dus `n alt sat.“
(Luca 9, 49-56)
***
Fragmentul evanghelic de
ast\zi face referire la un anume
eveniment din via]a Domnului
nostru Iisus Hristos. ~ndreptân-
du-Se spre Ierusalim, Mântuito- [i binecuvântat de Dumnezeu. s\-I mul]umeasc\, iar acela era
rul trimite `naintea Sa câ]iva Din aceste motive, samarinenii un samarinean. Unei femei din
vestitori. Deducem de aici c\ El nu L-au primit pe Domnul Hris- Samaria, la fântâna lui Iacob,
se afla `n nord, pe malul lacului tos `n hotarele lor. ~ns\, Mântui- Domnul Hristos `i face cunoscut
Ghenizaret, ]inut numit [i Marea torul i-a tratat altfel. ~n multe c\ El este Mesia. De[i samari-
Galileii. Pentru a ajunge `n Ie- situa]ii, Fiul lui Dumnezeu a dat nenii L-au alungat din ]inutul
rusalim trebuia s\ str\bat\ pro- ca exemplu pe samarineni. A- lor, Domnul Hristos a r\mas `n
vincia Samaria, aflat\ pe malul mintim de pilda samarineanului recuno[tin]a celui ce fusese orb,
drept al râului Iordan. Samari- milostiv, `n care este l\udat\ [i `n delicate]ea celui milostiv [i `n
nenii erau desconsidera]i de iu- apreciat\ grija [i aten]ia de care curiozitatea celei `nsetate dup\
dei, iar acest sentiment era reci- a dat dovad\ un locuitor al Sa- apa cea vie. Pe Iisus Hristos nu-L
proc. Samarinenii `[i aveau locul mariei fa]\ de un semen de-al po]i alunga din via]a [i pre-
lor de `nchinare pe muntele Gari- s\u, c\zut `n mâinile unor tâl- ocup\rile tale, deoarece El este
zim. Spre deosebire de ei, evreii hari. Apoi, Domnul Iisus Hristos Calea, Adev\rul [i Via]a! (pr.
se `nchinau `n templul din Ie- a vindecat zece lepro[i, dar din- Dumitru P|DURARU, Radio
rusalim, locul considerat pl\cut tre ace[tia doar unul s-a `ntors Trinitas)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

O biseric\ veche
din veacul
al XIV-lea, cea a românilor
din Paris
Biserica ortodox\ român\ de
pe str. Jean de Beauvais este una
dintre cele trei catedrale ortodoxe
din ora[ul luminilor. L\ca[ul are
o istorie din secolul al XIV-lea, de
când temelia i-a fost pus\ de
regele Carol al V-lea `n memoria
cancelarului s\u, episcopul Jean
de Beauvais. ~n 1882, aflat `n
paragin\, l\ca[ul este cump\rat
de statul român pentru nevoile
comunit\]ii române[ti r\mas\
f\r\ altar. L\ca[ul a avut o pleia-
d\ de slujitori: de la arhimandri-
tul Isaia de la lavra Neam]ului, la
Chesarie {tefan, fost director al cure[ti, biserica din capitala fran- nonic\, a[a cum o avusese pân\
Seminarului Teologic din Roman, cez\ a f\cut obiectul litigiului la 1948. (Adrian Nicolae PETCU)
Vasile Pocitan, viitor episcop vi- dintre comunitatea român\ afla-
car, profesorii Cicerone Iord\- t\ `n exil [i Guvernul român care 1937, Paris, Biserica
chescu, Valeriu Iord\chescu, Va- `[i revendica dreptul de proprie-
sile Radu, Ioan D. Petrescu, Petre tate. ~n acest joc politic, Biserica, român\, interior (sus);
Vintilescu sau Evghenie Laiu, vi- maica spiritual\ [i p\str\toarea 1937, Paris,
itor episcop-vicar. Dup\ insta- tradi]iei poporului român, a fost Biserica român\ [i casa
larea regimului comunist la Bu- nevoit\ s\ pretind\ jurisdic]ia ca- parohial\ (dreapta)
 Joi, 5 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3

Conferin]e preo]e[ti `n mai multe eparhii

a ~n aceast\ perioad\, `n mai multe eparhii ale Bisericii noastre au loc conferin]ele pastoral-misionare de toamn\ a
Ieri, 4 noiembrie 2009, `n
Episcopia Caransebe[ului s-a
desf\[urat conferin]a preo-
]easc\ a semestrului 2 cu pre-
o]ii din Protopopiatul Re[i]a [i
din Protopopiatul Oravi]a cu
tema „Proiectele sociale [i e-
ducative «Hristos `mp\rt\[it
copiilor» [i «Alege [coala».
Perspective, exigen]e, modali-
t\]i de implementare“, infor-
meaz\ Biroul de Pres\ al E-
piscopiei Caransebe[ului.
Conferin]a a fost precedat\
de oficierea slujbei de Te De-
um, la demisolul Catedralei e-
piscopale „~nvierea Domnu-
lui“, de c\tre un sobor de pre-
o]i `n prezen]a Preasfin]itului
Lucian, Episcopul Caransebe-
[ului. R\spunsurile la slujb\
au fost date de corala preo]ilor
din Protopopiatul Oravi]a.
Dup\ s\vâr[irea slujbei, Ie-
rarhul `mpreun\ cu to]i preo-
]ii au vizitat [antierul noii ca-
tedrale, aflat\ `n curs de fina-
lizare, unde Chiriarhul a
prezentat stadiul lucr\rilor.
Lucr\rile conferin]ei s-au
desf\[urat `n sala de fes-
tivit\]i „Elie Miron Cristea“ a
Episcopiei [i au fost deschise
de p\rintele consilier Daniel
Alic, dup\ care p\rintele in-
spector patriarhal Constan-
tin Naclad a prezentat isto-
ria [i modul de implementare
a proiectelor educative „Hris-
tos `mp\rt\[it copiilor“ [i „A-
lege [coala“, dup\ care au ur-
mat dezbateri pe aceast\ te-
m\. Sectorul cultural al e-
parhiei, prin Departamentul
de catehizare parohial\, a
prezentat modul de imple-
mentare a proiectului pân\
`n prezent `n Episcopia Ca-
ransebe[ului.
~n partea a doua a conferin-
]ei, pe lâng\ problemele admi-
nistrative, s-a discutat [i de-
spre demersul eparhiei de in-
ventariere a obiectelor de pa-
trimoniu din Episcopia Ca-
ransebe[ului, potrivit hot\râ-
rilor Sfântului Sinod al Bise-
ricii Ortodoxe Române.
Ast\zi, 5 noiembrie, dup\ a-
cela[i program, va avea loc con-
ferin]a preo]easc\, cu aceea[i
tem\, la centrul eparhial cu
preo]ii din protopopiatele Ca-
ransebe[ [i B\ile-Herculane.
40 de preo]i din
Protopopiatul Rupea s-au
`nt=lnit `n conferin]\
Peste 40 de preo]i din Pro-
topopiatul Rupea al Arhiepis-
copiei Sibiului au participat
ieri, 4 noiembrie, la conferin]a
preo]easc\ semestrial\ de
toamn\. Tema `ntrunirii a fost
„650 de ani de la recunoa[te-
rea Mitropoliei }\rii Româ-
ne[ti, `n contextul canoniz\rii
Sfin]ilor Iachint de Vicina [i a
Voievodului Matei Basarab“,
informeaz\ BASILICA.
P\rintele C\t\lin Dumi-
trean, purt\tor de cuvânt al
Arhiepiscopiei Sibiului, a de-
clarat pentru Radio TRINI-
TAS c\ aceast\ conferin]\ a
fost prezidat\ de c\tre Prea-
sfin]itul Episcop-Vicar Andrei
F\g\r\[anul, `n fa]a a peste
40 de slujitori ai afintelor al-
tare. La `nceput a luat cuvân-
tul p\rintele protopop Nicolae
Palme[ care a eviden]iat ac-
tivit\]ile pastorale ale preo]i-
lor din Protopopiatul Rupea.
Preasfin]itul Episcop-Vicar
Andrei a transmis cuvântul
de binecuvântare a IPS Mitro-
polit Lauren]iu [i totodat\ [i-
a manifestat deosebita bucu-
rie de a fi iar\[i prezent lâng\
cei care reprezint\ `n aceste
locuri Biserica lui Hristos. Au
fost prezentate apoi dou\ re-
ferate sus]inute de pr. Mircea
Farca[, din localitatea Coma-
na de Sus, [i de pr. Octavian
Ro[al\ din parohia Crihalma,
cu privire la subiectul confe-
rin]ei, eviden]iindu-se conlu-
crarea Sfintei Biserici lupt\-
toare, adic\ cea de pe p\mânt,
cu Biserica triumf\toare, cea
din Ceruri, [i mai ales lucra-
rea deosebit\ a acestor sfin]i
canoniza]i prin str\dania
Sfântului Sinod, sfin]i care a-
tâta vreme cât au fost pe p\-
mânt au l\sat urme evidente
de evlavie [i jertfelnicie `n
slujba lui Hristos. La sfâr[it s-
au discutat [i alte probleme de
importan]\ major\ pentru
via]a cre[tinilor ortodoc[i din
Protopopiatul Rupea, eviden-
]iate atât de Preasfin]itul Epis-
cop-Vicar Andrei, cât [i de pre-
o]ii prezen]i.
„Familia preotului
[i rolul ei `n educa]ia
tinerilor din parohie“
Mar]i, 3 noiembrie 2009, la
sediul Protopopiatului Gala]i
s-a desf\[urat Conferin]a pas-
toral-misionar\ pe semestrul
II având tema: „Familia preo-
tului [i rolul ei `n educa]ia ti-
nerilor din parohie“ `n lumina
`nv\]\turii Sfântului Vasile
cel Mare [i a Sfin]ilor Capado-
cieni, informeaz\ edj.ro.
Conferin]a a fost precedat\
de s\v=r[irea Sfintei Liturghii
la Biserica „Sfântul Nicolae“
la care au participat to]i pre-
o]ii din Protopopiatul Gala]i.
~ntrunirea s-a desf\[urat la
sediul Protoieriei Gala]i, sub
pre[eden]ia IPS Casian, Ar-
hiepiscopul Dun\rii de Jos.
A[ezate sub semnul anului
comemorativ-omagial al Sfân-
tului Vasile cel Mare [i al Sfin-
]ilor Capadocieni, lucr\rile con-
ferin]ei pastoral-misionare au
abordat aspecte privind familia
preotului [i problemele cu care
aceasta se confrunt\ ast\zi,
precum [i rolul acesteia `n edu-
ca]ia tinerilor din parohie.
Preo]ii de fa]\ au prezentat
aspecte privind specificul pas-
tora]iei copiilor [i a tinerilor,
ca [i diverse modalit\]i de a-i
apropia de Biseric\ [i Dum-
nezeu. De asemenea, s-au pur-
tat discu]ii pe marginea de-
rul\rii proiectului catehetic
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“,
`n noul an [colar 2009-2010.
„Istoria Eparhiei
Râmnicului, de la 1900
pân\ `n prezent“
Pe 3 noiembrie 2009, la
Centrul eparhial al Episcopiei
Râmnicului, a avut loc prima
conferin]\ pastoral-misionar\
din semestrul de toamn\ cu
preo]ii din Protoieria R=mni-
cu Vâlcea, având tema „Isto-
ria Eparhiei Râmnicului, de la
implicarea preo]ilor `n cunoa[- Basarab“, informeaz\ BASIL-
1900 pân\ `n prezent“, potri-
vit Biroului de Pres\ al Epis- terea istoriei Eparhiei Râmni- ICA. „Conferin]a preo]easc\ de
cului [i a activit\]ii ierarhilor toamn\ vorbe[te despre noi,
copiei R=mnicului.
Lucr\rile conferin]ei au `n- care au p\storit-o, sf\tuindu-i românii, [i de dincolo [i de
s\ le fie urmat exemplul `n ca- dincoace de Carpa]i, odat\ cu
ceput cu o slujb\ de Te Deum,
s\vâr[it\ de un sobor de preo]i drul parohiilor lor. `nfiin]area Mitropoliei }\rii
Preo]ii prezen]i la conferin]\ Române[ti, acolo `n }ara Ro-
[i diaconi, din Protoieria Rm.
Vâlcea, oficiat\ `n Catedrala au primit in dar din partea PS mâneasc\ fiind de fapt [i o oa-
Gherasim câte un exemplar z\ de cultur\ [i de duhovnicie
episcopal\ „Sf. Nicolae“ a
Râmnicului, [i au continuat `n din lucrarea „Istoria Eparhiei pentru românii de pretutin-
Râmnicului“, spre a servi ca deni, pentru c\ [i din Ardeal
Sala de conferin]e a Com-
plexului cultural-religios „Sf. material didactic `n bibliotecile au fost mul]i care au trecut
[colilor din parohiile lor. mun]ii [i s-au stabilit `n zona
Antim Ivireanul“, `ncepând cu
ora 9:30. respectiv\ sau au venit de aco-
~n cadrul conferin]ei, p\rin- Conferin]\ preo]easc\ lo `n zona noastr\. Au fost pre-
tele arhidiacon Mihai Pretorian de toamn\ [i la Media[ zen]i preo]ii din protopopiatul
a analizat activitatea preo]ilor nostru, f\cându-se `n acela[i
Preo]ii din Protoieria Medi- timp [i câteva comunic\ri lega-
din Protoieria Rm. Vâlcea, care
desf\[oar\ proiectul „Hristos a[ s-au reunit pe 3 noiembrie, te de ceea ce se `ntâmpl\ `n
`mp\rt\[it copiilor“, [i a `ncu- cu ocazia conferin]ei pastoral- via]a protopopiatului [i a Ar-
rajat [i pe al]i preo]i s\ `nceap\ misionare de toamn\. ~ntâl- hiepiscopiei Sibiului prin pre-
dezvoltarea proiectului. nirea a avut ca tem\ „650 de zen]a Preasfin]itului Andrei
~n `ncheiere, p\rintele vicar ani de la recunoa[terea Mitro- F\g\r\[eanul, Episcop-Vicar al
Emilian Gro[enoiu a `mp\rt\- poliei }arii Române[ti `n con- Arhiepiscopiei Sibiului“, a de-
[it cuvântul Preasfin]itului E- textul canoniz\rii Sfin]ilor Ia- clarat pentru Radio TRINITAS
piscop Gherasim, apreciind chint de la Vicina [i Neagoe pr. protopop Doru Gâdea. a

Muzeu al spiritualit\]ii ortodoxe la Reghin A 21-a Consf\tuire Panortodox\, `n Grecia

Biserica de lemn din municipiul Re-
ghin va ad\posti un muzeu al spirituali-
t\]ii ortodoxe, unic `n jude]. El va fi ame-
najat `n incinta bisericii cu hramul
„Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“ [i
va cuprinde icoane [i mobilier bisericesc
din Reghin, informeaz\ BASILICA.
Nicolae B\ciu], directorul coordonator
al Direc]iei pentru Cultur\, Culte [i Pa-
trimoniul Cultural Na]ional Mure[, a de-
clarat c\ „muzeul va ad\posti `n princi-
pal obiecte de cult [i carte bisericeasc\ [i
icoane care au f\cut parte din patrimo-
niul bisericii, dar pe lâng\ lucrurile care
vor fi amenajate `n interior, vor mai fi
aduse piese [i de la alte biserici din Re-
ghin, dar [i de pe valea Gurghiului [i va-
lea Mure[ului, totul va fi `n func]ie de
spa]iu pentru c\ se dore[te s\ fie un mu-
zeu aerisit [i s\ nu sufoce pe cel care va
intra s\ `l vizioneze. Va fi un muzeu mar-
tor [i m\rturisitor de credin]\ [i de isto-
rie româneasc\ la Reghin. De fapt, singu-
rul muzeu veritabil [i viabil care este f\-
cut dup\ toat\ metodologia `nfiin]\rii [i
func]ion\rii unui muzeu de acest fel“. a
Cu binecuvântarea Preafericitului
Ieronim al II-lea, Arhiepiscop al Ate-
nei [i al `ntregii Elade, [i cu participa-
rea a 11 Biserici Ortodoxe [i 76 de Mi-
tropolii ale Bisericii Greciei, au `nce-
put de luni, 2 noiembrie 2009, `n Bise-
rica „Sfântul Nicolae“ din ora[ul Pireu,
lucr\rile celei de a 21-a Consf\tuiri
Panortodoxe a reprezentan]ilor Biseri-
cilor Ortodoxe [i Sfintelor Mitropolii,
pe tema ereziilor [i parareligiilor, cu ti-
tlul „Erezii contemporane - provenien-
]a, manifest\rile [i `n]elegerea lor, in-
formeaz\ romfea.gr. Slujba de deschi-
dere a fost oficiat\ de IPS Natanael,
Mitropolit de Neuvrokop (Bulgaria). A-
poi au fost citite mesajele ~ntâist\t\to-
rilor Bisericilor Ortodoxe. Biserica Or-
todox\ Român\ este reprezentat\ de
Preasfin]itul Ciprian Câmpineanul, E-
piscop-Vicar Patriarhal [i Secretar al
Sfântului Sinod. (Ciprian MU{AT)
 CM
YK

4 Reportaj Joi, 5 noiembrie 2009

Membrii grupului de rezisten]\ de la Nuc[oara,

comemora]i la 50 de ani de la execu]ie
Pân\ pe 7 noiembrie 2009, la Muzeul }\ranului
Român (MTR), publicul bucure[tean poate descifra
povestea unei expozi]ii de fotografii [i documente,
extrase din arhiva Securit\]ii, care „vorbe[te“
despre unul dintre cele mai longevive grupuri de
partizani anticomuni[ti din Europa r\s\ritean\.
Astfel a ales Ioana Raluca Voicu-Arn\u]oiu, fiica lui
Toma Arn\u]oiu, conduc\torul grupului, s\
comemoreze jum\tatea de secol de la
condamnarea [i executarea membrilor grupului din
comuna Nuc[oara. De asemenea, pe lâng\ aceast\
expozi]ie, urma[a familiei Arn\u]oiu a scris o carte
- „50 de ani de la procesul [i execu]ia membrilor
grupului de rezisten]\ condus de Toma Arn\u]oiu“.

meni `nc\p\]âna]i care nu nu-

de Raluca BRODNER
Ioana Raluca Voicu-Arn\u-
]oiu este unul dintre cei cinci
supravie]uitori, din 16 mem-
bri, câ]i avea grupul. Ea s-a
n\scut `n grota din muntele
Râpele cu brazi, care, timp de
9 ani, a fost unul dintre ad\-
posturile partizanilor anti-co-
muni[ti, pân\ când au fost
prin[i [i lichida]i de Securitate.
Pe scurt, Tribunalul Militar al
Regiunii a II-a i-a condamnat
la moarte pe fra]ii Arn\u]oiu -
Toma [i Petre -, al\turi de al]i
14 oameni care i-au ajutat.
Marea Adunare Na]ional\ a
respins cererile de comutare a
pedepsei capitale formulate de
condamna]i. Cei 16 au fost exe-
cuta]i la Jilava `n noaptea de
18 spre 19 iulie 1959.
„Ceea ce este extraordinar
este c\ afl\m atâtea lucruri
despre ace[ti oameni, tr\irile,
locurile unde au stat, chiar de
la cei care s-au str\duit atâta
s\-i prind\ [i s\-i ucid\. Mi s-a
p\rut incredibil. Dac\ n-ar fi
existat imaginile f\cute de ei,
nimeni nu ar fi putut s\ ne
spun\ cum se pot chinui oa-
Petre Arn\u]oiu
mai c\ nu refuz\ s\ colaboreze
cu regimul, dar refuz\ s\ se
predea, pentru c\, probabil,
pentru ei [i predarea este o for-
m\ de colaborare“, vorbe[te la
prezent, despre cei care i-au
fost apropia]i, Ioana Arn\u]oiu.
„De fapt, ce credeau ace[ti
oameni c\ vor ob]ine prin sa-
crificiul lor? Credeau ei c\ vor
`ntoarce lumea? Credeau ei c\
vor opri ma[in\ria aceea uria-
[\ bol[evic\?“, se `ntreab\
Ioana Popescu, cercet\tor la
MTR, care vine imediat cu
r\spunsul: „Eu, personal, cred
c\ nu. Eu cred c\ ei visau s\-[i
p\streze libertatea [i demni-
tatea pentru ei, pentru famili-
ile lor, pentru comunit\]ile
lor. ~n mod paradoxal, pentru
a-[i p\stra libertatea, au re-
nun]at la propria lor libertate
[i s-au retras sub p\mânt sau
`n g\uri de stânc\, la fel ca
pustnicii“.
„Noi suntem mândri,
cu fruntea senin\
[i cu sufletul curat“
Aceia dintre vizitatori care
vor dori s\ vad\ expozi]ia din
Sala „Irina Nicolau“ - poate
pentru mul]i un moment de
rememorare a unor suferin]e -
este bine s\ fie aten]i la fieca-
re detaliu, la fiecare cuvânt [i
la fiecare cadru, pentru c\
toate au sens [i un loc al lor,
menite s\ redea imaginea cât
de cât fidel\ a ceea ce a `n-
semnat zbaterea acelor oa-
meni. Cât despre tineri, ace[-
tia trebuie s\ cunoasc\ aceste
eviden]e din istoria noastr\
recent\ [i s\ fie mândri de
`nainta[ii lor.
Printre fotografiile expuse
reg\sim chipuri palide, zâm-
bete ironice, priviri goale ale
oamenilor care au format gru-
pul de rezisten]\, format `n
prim\vara anului 1949, din
convingerea „c\, `ntr-o perioa-
d\ foarte scurt\, ordinea lumii
se va schimba [i ei vor putea
contribui la revenirea unui re-
gim politic normal `n ]ara lor“,
spune descendenta familiei
Arn\u]oiu, care a studiat fil\
Toma Arn\u]oiu
Maria Plop
cu fil\ cele peste 20.000 de pa-
gini ale dosarului de la Securi-
tate al grupului Arn\u]oiu.
Mai departe sunt expuse lo-
curile unde au tr\it, pe care [i
le-au construit pentru a putea
supravie]ui. Sunt câteva do-
cumente fotografiate care ara-
t\ preocup\rile acelor oameni
- de la bolurile pe care le l\sau
la stân\, atunci când ciobanii
le umpleau cu alimente, pân\
la scrisorile pe care le scriau,
fragmente de poezii [i alte lu-
cruri care ne arat\ cum `[i
petreceau via]a de zi cu zi.
~ntr-o scrisoare pe care o a-
dresa pre[edintelui comitetu-
lui provizoriu al comunei Nuc-
[oara, Toma Arn\u]oiu scria:
„Noi suntem mândri, cu frun-
tea senin\ [i cu sufletul curat
c\ nu am tâlh\rit pe nimeni [i
nimeni nu ne poate ar\ta cu
degetul c\ am furat ceva, de[i
numai Dumnezeu [tie cu ce
am tr\it“.
Un alt membru al grupului
a l\sat câteva `nsemn\ri pe
melodia „Ciob\na[ cu trei su-
te de oi“, dup\ cum el `nsu[i a
precizat: „Tu, vânt de alergi
pe creasta mun]ilor, coboar\-
te din negrele-nchisori/ {i de-
ntâlne[ti pe scumpa mama
mea, s\-i spui c\-mi este tare
dor de ea/ Acum, cuprins de
mil\ [i de dor, a[ vrea s\-i
v\d privirea ochilor/ S\-i
mângâi p\rul nins de-atâtea
ierni [i-obrazul palid chinuit
de ierni“.
„Tata era un patriot
nemaipomenit [i `n
spiritul acesta ne-a
crescut [i pe noi“
Imaginea care apropie vizi-
tatorul de sfâr[itul celor 9 ani
`ncepe cu ascunz\toarea de la
Râpele cu brazi. Urmeaz\ co-
borârea pe scar\ a Mariei
Plop, chipurile r\v\[ite ale ce-
lor aresta]i, scara - poreclit\
Titu Jubleanu
„Speran]a“ - era unul dintre o-
biectele cele mai importante
pentru c\ permitea accesul `n
ad\post.
Al\turi de fotografiile celor
16 oameni executa]i - preo]i,
`nv\]\tori, ciobani, ]\rani, oa-
meni `nst\ri]i -, se adaug\ fi-
gurile emblematice a dou\ fe-
mei - Maria Chirca [i Elisabe-
ta Rizea. Expozi]ia se `ncheie
cu figura devastat\ a lui To-
ma Arn\u]oiu (surprins\ du-
p\ un an de anchete [i dup\
ce aflase c\ va fi executat) [i
cu documentele care relateaz\
sec ce s-a `ntâmplat cu ace[ti
oameni. O parte dintre ei au
fost executa]i, al]ii au murit
`n `nchisoare, cum este cazul
Mariei Plop.
„Atât de puternic\ era re-
zisten]a `n acea perioad\, `n-
cât direc]ia general\ a Securi-
t\]ii statului `nfiin]ase un de-
partament nou, care se chema
Biroul «Bande», iar membrii
grupurilor de rezisten]\ erau
bandi]i. Ce fel de bandi]i erau
aceia care `[i asumau cu lux
de am\nunte, curaj, sincerita-
te, ba mai mult, oameni care
reu[eau ca, `n condi]ii atât de
dure, s\ ]in\ jurnale sau s\
scrie poezii?“, spune Ioan Cr\-
ciun, directorul Editurii Ars
Docenti.
Irina Nicolau - cea care a
b\tut Mun]ii Muscelului [i a
stat de vorb\ cu urma[ii celor
care au tr\it acele vremuri - a
consemnat amintirile Elenei
Florea, sora fra]ilor Arn\u]o-
iu [i red\m aici câteva rân-
duri dintr-una din aceste rela-
t\ri: „La noi `n cas\ tata a[a i-
a educat pe b\ie]i: s\-[i iu-
beasc\ ]ara, s\-[i iubeasc\
glia, s\ fie cinsti]i, s\ fie co-
rec]i, s\ munceasc\, s\ fac\
cinste ]\rii. Tata era `nnebu-
nit când s-a cedat Basarabia,
când s-a cedat Transilvania.
Era un patriot nemaipomenit
[i `n spiritul acesta ne-a cres-
cut [i pe noi“. a

CM
YK
 CM
YK

Joi, 5 noiembrie 2009 Economic 5

Salariile au sc\zut [i vor continua s\ scad\
Salariile reale au sc\zut `n
majoritatea marilor economii
mondiale din cauza crizei econo-
mice, potrivit datelor publicate
mar]i de Biroul Interna]ional
pentru Munc\ (BIM), care nu se
a[teapt\ la o ameliorare `n 2009,
`n pofida semnelor de relansare
economic\, informeaz\ AFP.
„Dintr-un e[antion de 53 de
]\ri pentru care sunt disponibile
date, cre[terea salariilor medii
reale a sc\zut de la 4,3 procente
`n 2007 la 1,4 procente `n 2008“,
explic\ BIM, `ntr-un update la
„Raportul mondial cu privire la
salarii 2009“.
~n cazul a zece dintre ]\rile
G20 pentru care exist\ date, cre[-
terea salariilor reale a sc\zut de
la un procent `n 2007 la minus
0,2 procente `n 2008, adaug\
BIM. Cre[terea salariilor reale a
stagnat `n special `n ]\ri precum
SUA [i Austria, `n timp ce a
sc\zut `n Germania (minus 0,6
procente) [i Japonia (minus 0,9
procente).
~n plus, BIM prognozeaz\ c\
tendin]a a continuat s\ se agrave-
ze `n 2009, `n pofida semnalelor
de relansare economic\, `n spe-
cial din cauza cre[terii [omajului.
„~n primul trimestru din 2009
salariile reale au sc\zut `n peste
jum\tate din cele 35 de state
pentru care dispunem de date re-
cente“, subliniaz\ BIM.
„Aceast\ deteriorare prelun-
git\ provoac\ temeri `n leg\tur\
cu amploarea real\ a redres\rii
economice, mai ales dac\ guver-
nele vor renun]a prea devreme la
planurile anticriz\“, a declarat di-
rectoarea Programului BIM pen-
tru condi]iile de munc\, Manuela
Tomei. „Sc\derea salariilor pri-
veaz\ economiile na]ionale de
cererea de care au atât de mult\
nevoie“, a explicat oficialul BIM. a
PE SCURT
Pensionarii pot
circula gratuit `ntre
jude]e pân\ pe
18 noiembrie
Membrii Federa]iei Operatorilor
Români de Transport (FORT),
care efectueaz\ curse regulate
jude]ene [i interjude]ene, au
anun]at c\ `ncepând de mar]i, 3
noiembrie, accept\ din nou gra-

CE [i BM nu vor elibera noi tran[e de tuit\]ile [i reducerile pentru

pensionari [i veterani, dar nu-
mai pân\ `n data de 18 noiem-
brie, când ar putea reveni asu-

`mprumut f\r\ legile salariz\rii [i pensiilor pra deciziei. Cu dou\ s\pt\mâni

`n urm\, FORT a comunicat c\
„nu mai accept\ tichetele gratu-
a Comisia European\ (CE) [i Banca Mondial\ (BM) vor aproba noi tran[e ite pentru pensionari [i veterani,
iar de la 1 noiembrie va suspen-
de `mprumut din cadrul acordului de finan]are cu România doar dup\ aprobarea da cursele regulate jude]ene [i
interjude]ene, pân\ când vor fi
legilor privind reformele structurale, care privesc salarizarea, recuperate restan]ele la decon-
pensiile [i responsabilitatea fiscal\, au declarat pentru Mediafax surse oficiale a tarea gratuit\]ilor acordate aces-
tor categorii de pasageri“. Potri-
„La Fondul Monetar Inter- vit unui comunicat al pre[edin-
na]ional exist\ mai mare fle- telui FORT, Augustin Hagiu,
xibilitate, au fost negociate „din 15 octombrie [i pân\ `n pre-
ni[te condi]ii, iar principala zent, Ministerul Transporturilor
problem\ o reprezint\ bugetul a mai pl\tit o tran[\ aferent\
lunii aprilie [i a promis c\, pân\
pentru 2010. Comisia Euro- pe 15 noiembrie, o s\ se mai
pean\ [i Banca Mondial\ au efectueze `nc\ o plat\“.
ca obiective chiar aceste refor-
me structurale [i nu vor eli-
bera noi tran[e f\r\ aprobarea Peste 1,2 milioane de
legilor salariz\rii, pensiilor lei pentru consultan]a
sau responsabilit\]ii fiscale“, IMM-urilor
au afirmat sursele citate.
~n aceste condi]ii, autorit\- Agen]ia pentru Implementarea
]ile române au solicitat juri[- Proiectelor [i Programelor pentru
~ntreprinderi Mici [i Mijlocii a de-
tilor o variant\ prin care le- rulat, `n anul 2009, nou\ progra-
gea bugetului pentru 2010 s\ me na]ionale cu finan]are din fon- CM
poat\ fi promovat\ `n Parla- duri guvernamentale. La „Progra- YK

ment, `n condi]iile `n care mul pentru sus]inerea accesului

Guvernul interimar nu are `ntreprinderilor mici [i mijlocii la
dreptul s\ trimit\ spre apro- servicii de instruire [i consultan-
]\“ s-au `nscris `n anul 2009 un
bare proiecte de legi. num\r de 1.034 de solicitan]i, de
Executivul [i-a angajat, `n [ase ori mai mare fa]\ de num\-
15 septembrie, r\spunderea rul celor `nscri[i `n anul 2008.
`n fa]a Parlamentului asupra FMI, care mai stipuleaz\ pro- invocând procedurile tehnice S\pt\mâna trecut\, B\ses- Prin acest program s-a acordat
proiectelor de lege privind e- mai complicate de la nivelul cu a declarat c\, din cauza beneficiarilor eligibili un voucher
movarea legii responsabili- (aloca]ia financiar\ neram-
duca]ia na]ional\, salarizarea t\]ii fiscale pân\ la 30 noiem- forului european. amân\rii celei de-a doua tran-
unitar\ a personalului buge- bursabil\) reprezentând maxi-
brie [i aprobarea bugetului La mijlocul lunii decem- [e de la UE, Guvernul trebuie mum 75% din valoarea fiec\rei
tar [i reorganizarea unor au- pentru 2010 `nainte de finalul brie, boardul FMI se va s\ se `mprumute de pe pie]e cheltuieli eligibile efectuate, `n
torit\]i [i institu]ii publice. acestui an. `ntruni pentru a analiza ra- cu dou\ miliarde de euro, `n limita sumei totale de 15.000 de
Curtea Constitu]ional\ a a- Comisia European\ urma portul privind cea de-a doua loc de un miliard de euro, dac\ lei pentru un beneficiar. Bugetul
mânat, miercuri, pentru 9 de- s\ acorde României `n luna evaluare a acordului stand- primea banii de la Comisia alocat pentru acest program a fost
cembrie, discu]iile pe sesiz\- by, `n func]ie de care se va European\. ini]ial de 1,080 milioane de lei,
decembrie a doua tran[\, `n suplimentându-se ulterior cu 10%
rile depuse de PNL privind valoare de un miliard de euro, aproba cea de-a treia tran[\ Pachetul de asisten]\ fi- din valoarea acestuia.
legile reorganiz\rii unor au- din `mprumutul de 5 miliarde din `mprumutul extern, care nanciar\ interna]ional\ in-
torit\]i [i institu]ii publice, a de euro stabilit `n cadrul are o valoare de aproximativ clude [i trei `mprumuturi
educa]iei [i a salariz\rii unice aranjamentului financiar con- 1,5 miliarde de euro. pentru politici de dezvoltare Construc]ia podului
pentru bugetari, fiind pentru venit cu FMI [i institu]ile fi- Delega]ia FMI a sosit `n `n valoare total\ de un mili- Calafat-Vidin este
a doua oar\ când decide s\ nu România, la solicitarea pre[e- ard de euro din partea BM, a-
judece cazul.
nanciare interna]ionale, `n
dintelui Traian B\sescu, pen- ta[ate unui pachet de reforme
„`n stare critic\“
valoare total\ de 19,5 mi-
De asemenea, legea pensii- liarde de euro. tru a doua revizuire a acordu- `n domeniul sectorului public, Proiectul de construc]ie a podului
lor a fost promovat\ `n Parla- lui, vizita urmând s\ se `n- inclusiv educa]ie [i s\n\tate, peste Dun\re `ntre ora[ele
ment la `nceputul lunii octom- cheie la 9 noiembrie. Ini]ial, reforme `n domeniul protec- Calafat [i Vidin este „`n stare
brie, tot prin asumarea r\s- {ansele sunt mici FMI, CE [i BM au anun]at c\ ]iei sociale [i sectorului finan- critic\“ [i cu o `ntârziere foarte
mare, de 12-14 luni, cauzat\ de
punderii Guvernului. ca banii s\ vin\ anul vor amâna vizita de evaluare ciar. un management defectuos [i lipsa
Aprobarea legii salariz\rii acesta pân\ la momentul instal\rii Banca Mondial\ a eliberat coordon\rii `ntre România [i
unitare pân\ la 30 octombrie unui nou Guvern, dup\ ce `n octombrie 300 de milioane Bulgaria, a declarat ministrul
[i a legii pensiilor pân\ la 31 Mai mul]i oficiali au de- Executivul condus de Emil de euro, sum\ aferent\ pri- bulgar al Transporturilor,
decembrie sunt, totu[i, condi- clarat c\ tran[a de la CE nu Boc a pierdut sprijinul Parla- mului `mprumut pentru poli- Alexander Tsvetkov. „~n ultimele
]ionalit\]i ale acordului cu va fi disponibil\ `n acest an, mentului. tici de dezvoltare. a trei luni ne-am `ntâlnit de cel
pu]in 15 ori cu grupul care exe-
cut\ lucrarea (FCC, din Spania -
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a n.r.), deoarece au prea multe
cereri. Totu[i, nu toate aceste
cerin]e vor fi `ndeplinite“, a spus
a RATA {OMAJULUI VA CRE{TE u[or `n 2010. Speciali[tii de la Bruxelles Precedentul record data din 14 octombrie, Tsvetkov, citat de „Novinite“.
CONSIDERABIL ~N ACEST AN: Comisia spun c\ economia european\ este pe cale s\ când uncia era cotat\ la peste 1.070 de Potrivit oficialului bulgar, echipa
European\ estimeaz\ c\ rata [omajului din revin\ la tendin]a ascendent\, dar c\ rata dolari. Cre[terea brusc\ are loc la o zi dup\ sa a identificat m\suri de accele-
România va cre[te semnificativ `n acest an. [omajului [i deficitul public vor continua s\ ce Fondul Monetar Interna]ional a anun]at rare a proiectului [i a reu[it s\
Potrivit unui raport economic, publicat creasc\ [i `n 2010. vânzarea a 200 de tone de aur c\tre India. devanseze termenul de finalizare
mar]i, [omajul va ajunge la 9%, dup\ ce anul a PRE}UL AURULUI BATE NOI RE- Cantitatea reprezint\ aproape jum\tate din cu 3-4 luni. a
trecut s-a situat la 5,8%. Exper]ii Comisiei CORDURI: Pre]ul aurului a atins un record cele 403 tone de aur pe care FMI voia s\ o
Europene sus]in c\ economia României s-a istoric pe pia]a metalelor pre]ioase. Uncia de vând\ `n anii urm\tori pentru a-[i finan]a Cursul valutar
adâncit `ntr-o recesiune mult mai grav\ aur s-a vândut mar]i cu peste 1.085 de dolari opera]iunile financiare. a
dec=t s-a estimat la `nceputul anului. la Londra. La New York, pre]ul metalului
5.11.2009
Practic, `n 2009 economia ]\rii noastre va galben a ajuns la 1.084 de dolari uncia, pen- Pagin\ realizat\ Dolar SUA 2,9130
sc\dea cu 8% fa]\ de 2008, dar `[i va reveni tru contractele cu livrare `n decembrie. de Silviu DASC|LU Euro 4,3005

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Aten]ie la durerile
musculare: pot
ascunde boli grave!
Veronica R., jud. S\laj: „Cum
proced\m `n cazul durerilor
osteo-a
articulare accentuate
de perioadele mai reci ale
toamnei?“
Dr. Vlad-D Dorin Bejan, medic
reumatolog: Infec]iile virale
specifice toamnei sunt
`nso]ite [i, de cele mai multe
ori, precedate de acuze osteo-
articulare importante,
oboseal\, subfebrilitate, lipsa
poftei de m=ncare. Omul
reclam\ dureri musculare
generalizate, ca dup\ o febr\
muscular\ de efort, dureri
care se accentueaz\ la pal-
parea zonelor musculare [i
care sunt calmate prin frec]ii
cu spirt medicinal sau o]et.
Totodat\, apar dureri articu-
lare, uneori mai vii la extre-
mit\]ile membrelor [i care
`mpiedic\ func]ionalitatea
acestora. Alteori se umfl\ ar-
ticula]iile degetelor, incomo-
d=nd mersul sau prinderea
obiectelor. Aceste simptome
generale, dac\ sunt intense
[i `nso]ite de semne „zgomo-
toase“ ale organelor `n sufe-
rin]\, indic\ bolnavului c\
trebuie s\ se adreseze de ur-
gen]\ medicului, pentru a
putea `ncepe din timp trata-
mentul. Mai problematic este
c=nd intensitatea semnelor
generale de boal\ este mic\
[i se instaleaz\ pe neobser-
vate. Atunci, omul consider\
c\ este o banal\ r\ceal\ sau
reumatismul lui cel de fieca-
re zi, trat=ndu-se cum crede
[i masc=nd chiar evolu]ia
periculoas\ a unei boli. Pri-
ma m\sur\ pe care trebuie
s\ o ia cel atins de infec]iile
u[oare, cu semnele generale
mai sus men]ionate, ar fi s\
se pun\ `n repaus, pentru a
permite organismului s\-[i
recupereze for]ele. De aseme-
nea, ar trebui s\ renun]e la
activit\]ile fizice intense sau
la activit\]ile intelectuale,
r\m=n=nd mai mult timp `n
cas\, deci `ntr-un microcli-
mat existent, chiar dac\ nu
este nevoie s\ se bage sub
plapum\, dar trebuie s\ r\-
m=n\ c=t mai mult timp re-
laxat. Alimentele trebuie s\
fie de cru]are, adic\ u[or de
digerat, cu strictul de vita-
mine necesar: supe de legu-
me [i zarzavaturi, m=ncare
g\tit\ doar `n\bu[it sau
fiert, f\r\ gr\simi animale,
proteinele fiind asigurate de
lapte, br=nz\ de vaci, un ou
la dou\ zile, eventual carne
fiart\ (de vit\, pas\re), su-
curi naturale de fructe, cea-
iuri fierbin]i de tei [i mu[e-
]el, c=te 1-2 l/zi. Bolnavul
poate s\-[i pun\ comprese
reci pe articula]iile umflate
[i dureroase, pri[ni]e la cap,
s\ fac\ frec]ii generale cu
spirt medicinal [i o]et, `ndoit
cu ap\. Nu se recomand\ au-
tomedica]ia, mai ales cu an-
tibiotice, pentru c\ se mas-
cheaz\ boala [i cre[te rezis-
ten]a microbilor, acest lucru
f\c=nd ca antibioticele s\ de-
vin\ ineficiente [i alergizan-
te. ~n aceast\ perioad\ de
repaus se consult\ medicul
pentru stabilirea conduitei
terapeutice [i apoi pentru
conduita de recuperare,
aceasta din urm\ trebuind
s\ fie urmat\ cu stricte]e. a
Joi, 5 noiembrie 2009
Boli provocate de ciupercile patogene
Tinea corporis se mai nume[te soape, `nc\l]\minte, instrumente
Cre[terea `ngrijor\toare a infec]iilor fungice `n [i herpesul circinat [i cuprinde ma- de pedichiur\.
ultimii ani a determinat reconsiderarea implic\rii nifest\rile localizate pe pielea f\- Clinic, afectarea unghiei se
r\ p\r a trunchiului [i membrelor produce lent, `ncep=nd dinspre
acestora `n patologia uman\. Fungii (ciupercile), [i pe zonele nep\roase ale fe]ei. marginea liber\ c\tre r\d\cin\.
Contaminarea profesional\ a- De obicei, ini]ial este afectat\
considera]i cu circa dou\ decenii `n urm\ ca fiind pare la cei care `ngrijesc vite, pre- doar o unghie, iar ulterior infec]ia
nepatogeni (care nu produc boal\ - n.r.), sunt cum [i la persoanele care m=nu- se extinde [i la celelalte.
iesc animale de laborator. Afec]i- Netratat\, boala evolueaz\
recunoscu]i ast\zi ca agen]i patogeni redutabili `n unea este u[or transmisibil\, sur- cronic, cu extindere la unghiile
cazul pacien]ilor cu boli imunodeprimante. sa de infec]ie fiind, de obicei, o vecine. Chiar [i cu tratament a-
leziune activ\. decvat, vindecarea se ob]ine greu,
Tinea barbae apare la b\rba]i `n timp `ndelungat.
favorizeaz\ apari]ia bolii. Condi- `n zona b\rbii, must\]ii [i pe p\r- ~n prezen]a unei suspiciuni
]iile favorizante sunt create de ]ile laterale ale obrajilor. Se ca- clinice de dermatomicoz\ reco-
de dr. Violeta CRISTEA umezeala [i c\ldura acumulate racterizeaz\ prin apari]ia de pl\ci mand\m:
`ntre degete, de folosirea `n co- scuamoase [i peri cenu[ii, fragili, - `nceperea tratamentului an-
~n natur\ se cunosc sute de mii tifungic dup\ efectuarea exame-
de specii de fungi, `ns\ doar 150- mun a b\ilor, a bazinelor de `not, care se smulg foarte u[or, l\s=nd
a [trandurilor, a s\lilor de sport, `n urma lor cicatrice cu alopecie nului micologic de laborator, care
200 dintre acestea sunt conside- s\ precizeze tipul de fung ce a
rate patogeni pentru om. Fungii aceast\ dermatomicoz\ fiind nu- definitiv\ (p\rul nu va mai cre[te
mit\ [i „boala atle]ilor“ sau „pi- produs infec]ia;
sunt implica]i `ntr-o serie de boli pe aceste suprafe]e).
cior de atlet“. Tinea unguium este infec]ia - aplicarea unui tratament su-
care pot fi grupate `n micoze su- ficient de prelungit care s\ asi-
perficiale, profunde [i sistemice. Tinea cruris apare la persoa- unghiilor provocat\ de fungi der-
nele adulte expuse la condi]ii de matofi]i. gure vindecarea complet\;
Micozele cutanate superficiale
c\ldur\ [i umiditate ridicate [i Contaminarea se poate produ- - prevenirea recidivelor prin
se mai numesc [i dermatomicoze `nl\turarea [i tratarea factorilor
[i alc\tuiesc un grup de afec]iuni este mai frecvent\ la b\rba]i. ce prin autoinocularea din alte le-
Frecventarea b\ilor publice, a ziuni, prin infectare direct\ cu favorizan]i ai infec]iei.
cronice ale pielii, p\rului [i un-
ghiilor. De[i sunt considerate cel [trandurilor favorizeaz\ trans- fungii de pe sol sau prin interme- * DR. VIOLETA CRISTEA ESTE
mai adesea „boli banale“, num\- miterea acestei boli. diul unor obiecte contaminate: pro- MEDIC SPECIALIST MEDICINA DE LABORATOR
rul mare de `mboln\viri [i con-
secin]ele de ordin local [i psihic
pot fi foarte importante pentru
pacient.
Principalii agen]i etiologici im-
plica]i `n producerea dermatomi-
cozelor apar]in genurilor:
- Tricophyton, capabil s\ inva-
deze p\rul, epiderma [i unghiile;
- Epidermophyton, afecteaz\
epiderma [i unghiile;
- Microsporum, afecteaz\ p\-
rul [i epiderma.
Micozele cutanate sunt, proba-
bil, cele mai frecvente infec]ii fun-
gice la om [i sunt denumite cu
termenul latin „tinea“ (vierme i-
nelar). Leziunea are un aspect
inelar, este acoperit\ de scuame,
iar marginea sa constituie zona
de infec]ie activ\.
Tinea pedis reune[te infec]iile
de la nivelul t\lpilor, c\lc=ielor [i
spa]iilor interdigitale.
Transpira]ia abundent\, a c\-
rei evaporare este `mpiedicat\ de
`nc\l]\minte, duce la macerarea
stratului cornos al epidermului [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a B|UTURILE ACIDULATE având, totodat\, o memorie mai erau, de asemenea, mai pu]in sus- ne, beneficiaz\ de o reducere sub-
DIETETICE POT PROVOCA IN- bun\, pentru c\ sunt mai atente ceptibile s\ ia decizii pripite `n ba- stan]ial\ a acestui risc. Aceste
la ceea ce le `nconjoar\ decât oa- za unor prejudec\]i religioase sau concluzii sunt urmare a unui stu-
SUFICIEN}| RENAL|: Potrivit menii ferici]i, care au tendin]a de rasiale [i f\ceau mai pu]ine gre- diu despre stilul alimentar, culese
unui studiu american citat de dai-
a crede tot ceea ce li se spune. „~n [eli atunci când li se cerea s\ `[i de la 3.500 de voluntari de vârst\
lymail.co.uk, persoanele care con- timp ce buna dispozi]ie stimulea- aduc\ aminte de un eveniment la medie din Marea Britanie, care au
sum\ zilnic cel pu]in dou\ b\uturi
z\ creativitatea, flexibilitatea, co- care au fost martore. Studiul a fost comparate cu datele statistice
acidulate dietetice, cu `ndulcitori operarea [i folosirea mijloacelor mai demonstrat c\ oamenii tri[ti privind depresia. Perioada de mo-
artificiali, prezint\ un risc dublu
mnemotehnice, proasta dispozi]ie sunt mai capabili s\ sus]in\ o ple- nitorizare a voluntarilor a fost de
de a se `mboln\vi mai devreme de determin\ o aten]ie sporit\ la lu- doarie, `n scris, cu argumente. cinci ani. Participan]ii la acest
insuficien]\ renal\. Cercetarea a
mea exterioar\ [i o gândire mai studiu au fost `mp\r]i]i `n func]ie
fost f\cut\ de speciali[ti de la realist\. Cercetarea noastr\ suge- de dieta alimentar\ `n dou\ gru-
Brigham and Women's Hospital, o
reaz\ c\ triste]ea st\ la baza unor puri - grupul voluntarilor a c\ror
institu]ie de `nv\]\mânt asociat\ strategii de procesare a informa- diet\ se baza pe alimente integra-
Universit\]ii Harvard, `n rândul a
]iei mai adecvate unor situa]ii di- le, bogat\ `n fructe, legume [i pe[-
3.000 de femei. Luând `n calcul ficile“, sus]ine profesorul Joseph te, [i grupul a c\rui diet\ se baza
factori precum vârsta, tensiunea
Forgas, unul dintre cercet\torii pe alimente procesate, precum
arterial\, diagnosticul de diabet care au realizat acest studiu. ~n dulciuri, alimente pr\jite, carne
zaharat sau maladii cardiovascu-
vederea efectu\rii acestui studiu, procesat\, gr\simi rafinate [i pro-
lare, dependen]a de fumat, spe- oamenii de [tiin]\ au f\cut o serie duse lactate bogate `n gr\simi.
ciali[tii au demonstrat c\ riscul de
de experimente pornind de la indu- Voluntarii din grupul a c\rui diet\
a suferi de insuficien]\ renal\ `n cerea unor st\ri de bucurie sau a ALIMENTELE PROCESA- era bazat\ pe alimente integrale
urma consumului regulat de sucuri
triste]e voluntarilor. Astfel, subi- TE, SURS| A DEPRESIEI: Cer- au beneficiat de o reducere cu 26%
dietetice este de dou\ ori mai ma- ec]ii au vizionat filme vesele sau cet\torii britanici sus]in c\ a riscului de declan[are a depre-
re. Potrivit coordonatorului stu-
triste [i au rememorat unele eve- alimentele procesate contribuie la siei, comparativ cu celelalte per-
diului, dr. Julie Lin, este nevoie, nimente fericite sau nefericite din o cre[tere substan]ial\ a riscului soane. ~n schimb, voluntarii care
`ns\, de mai multe cercet\ri pen-
via]a lor. S-a constatat astfel c\ de apari]ie a depresiei. ~n schimb, consumau multe alimente proce-
tru a determina leg\tura dintre persoanele prost dispuse erau mai persoanele care m\nânc\ multe sate se confruntau cu o cre[tere cu
`ndulcitorii artificiali [i deterio-
pu]in susceptibile s\ cread\ `n mi- legume, fructe [i pe[te, alimentele 58% a riscului de depresie, com-
rarea mai rapid\ a func]iei renale. turile urbane prezentate. Acestea specifice unei diete mediteranee- parativ cu celelalte persoane. a
a PESIMI{TII AU O MEMO-
RIE MAI BUN| DEC+T OPTI-
MI{TII: Rezultatele unui studiu Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
australian arat\ c\ persoanele „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
pesimiste sunt mai pu]in credule sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
[i `i pot judeca mai bine pe ceilal]i, otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Un nou satelit meteo lansat de europeni
Adrian Severin are [anse s\
devin\ ministru de Externe al UE
a Deputatul european socialist Adrian Severin este anun]at de presa occidental\ ca fiind principalul
contracandidat al britanicului David Milliband la func]ia de ministru de Externe al Uniunii Europene,
odat\ cu intrarea `n vigoare a Tratatului de la Lisabona a Cotidianul „Corriere della Sera“ scrie c\,
potrivit casei britanice Ladbrokes, rom=nul este creditat cu [anse de 4 la 1, fiind devansat doar
de Milliband a Adrian Severin, sus]inut de sociali[tii din PE, a fost ministru de Externe al Rom=niei
`n perioada 12 decembrie 1996-29 decembrie 1997, iar `n acest moment este deputat european
[i vicepre[edinte pe politic\ extern\ al Grupului Alian]ei Sociali[tilor [i Democra]ilor din PE a
Europarlamentarul român
Adrian Severin este cotat de ca-
sa britanic\ Ladbrokes, una
dintre casele celebre `n lume, cu
[anse de 4 la 1 pentru a deveni
viitorul ministru de Externe al
UE, fiind plasat al doilea dup\
britanicul David Milliband (2 la
1), `ns\ cu mult `naintea italia-
nului Massimo D'Alemma (7 la
1), relata mar]i cotidianul „Cor-
riere della Sera“.
Milliband era cotat luni cu 3
la 1, `ns\ [ansele lui s-au `mbu-
n\t\]it, dup\ o analiz\ a cotidi-
anului „Times“, care `l indica
drept favorit pentru func]ia de
~nalt Reprezentant al UE pen-
tru Afaceri Externe.
„Corriere della Sera“ men]io-
neaz\ c\ aceasta este casa de
pariuri care `i acorda ini]ial
[anse de 50 la 1 Herthei Muller
la câ[tigarea Premiului Nobel
pentru literatur\, iar cu o zi
`nainte de decernarea premiu-
lui `i `mbun\t\]ise brusc cota]ia
la 3 la 1. „Experien]\, documen-
tare [i informa]ie sunt criteriile
pe care se bazeaz\ cota]iile.
Stabilim valorile ini]iale, iar a-
poi le variem `n func]ie de com-
portamentul pariorilor. Cu cât
se pariaz\ mai mult pe cineva,
cu atât cota]ia acestuia se redu-
ce“, a men]ionat Ciaran O'Brien,
responsabil al casei Ladbrokes.
Dup\ Adrian Severin urmea-
z\ `n clasamentul cota]iilor fran-
]uzoaica Elisabeth Guigou (5 la
1), D'Alema (7 la 1), aceea[i co-
t\ ca fostul premier [i ministru
de Externe italian având-o [i
finlandezul Olli Rehn, comisa-
rul UE pentru Extindere, [i mi-
nistrul suedez de Externe Carl
Bildt. Ultimii doi apar]in `ns\
grupurilor liberal [i conservator
din Parlamentul European, iar
pariurile pe ei s-au redus mult
de s\pt\mâna trecut\, când s-a
aflat c\ viitorul ministru de
Joi, 5 noiembrie 2009
Externe al UE va fi nominalizat
din lista sus]inut\ de grupul so-
ciali[tilor.
~n ceea ce prive[te func]ia de
pre[edinte al Consiliului Euro-
pean, casa britanic\ l-a intro-
dus luni pe list\ cu o cota]ie
foarte bun\ pe premierul cre[-
tin-democrat belgian Herman
Van Rompuy (5 la 1), apreciat
luni drept favorit de presa in-
terna]ional\. ~ns\ el este `nc\
`n spatele favori]ilor de s\pt\-
mâna trecut\, fostul premier
britanic Tony Blair [i olandezul
Jan-Peter Balkenende (ambii 3
la 1), pe care s-a pariat `ns\
foarte pu]in `n ultimele zile, mai
noteaz\ „Corriere della Sera“.
Discu]iile oficiale pentru ocu-
parea celor dou\ noi func]ii cre-
ate prin intrarea `n vigoare a
Tratatului de reform\ - pre[e-
dinte al UE [i ~nalt Reprezen-
tant al UE pentru politica ex-
tern\ al Uniunii - vor demara la
summitul ce va fi organizat la
mijlocul acestei luni, la Bru-
xelles.
Ce va face ministrul
de Externe al UE?
Potrivit Tratatului de la Li-
sabona, ~naltul Reprezentant al
Uniunii pentru Afaceri Externe
[i Politic\ de Securitate va fi vi-
cepre[edinte `n Comisia Euro-
pean\ [i va primi portofoliul A-
facerilor Externe, va prezida
Consiliul de Afaceri Externe
(CAGRE, al mini[trilor de Ex-
terne) [i va conduce politica ex-
tern\ [i de securitate comun\ a
Uniunii. ~naltul oficial contri-
buie prin propuneri la elabora-
rea acestei politici [i duce la `n-
deplinire, `n calitate de `mpu-
ternicit al Consiliului.
Ministrul de Externe al UE
va conduce un serviciu diploma-
Un satelit lansat pe 2 noiembrie
de Agen]ia Spa]ial\ European\ va
oferi cercet\torilor informa]ii pre]i-
oase legate de circula]ia apei pe
planet\, scrie Euractiv.ro. Noul
satelit european SMOS (Soil Mois-
ture and Ocean Salinity) a fost con-
ceput pentru a m\sura umiditatea
solului [i salinitatea oceanelor, `n
scopul unei mai bune `n]elegeri a
fenomenului `nc\lzirii globale.
SMOS va permite, de asemenea, [i
m\surarea varia]iilor nivelului de
salinitate de la suprafa]a oceane-
lor, varia]ii ce influen]eaz\, de ase-
menea, circula]ia apei `n natur\.
Datele transmise de SMOS vor
fi folosite pentru `mbun\t\]irea
prognozelor meteo [i pentru aver-
tismentele legate de fenomene ex-
treme, precum inunda]iile. Rusia a
lansat cu succes satelitul euro-
pean, SMOS, al\turi de un altul,
Proba-2, de la baza din Plese]k
Surse din PE spun c\ Miliband ar prefera
s\ devin\ lider al Partidului Laburist
`n Marea Britanie, ceea ce poate face
ca Severin (foto) s\ aib\, de fapt, prima [ans\
tic, respectiv Serviciul pentru
Ac]iune Extern\ (EEAS), care
va fi format din func]ionari ai
Comisiei Europene, ai Consiliu-
lui [i diploma]i din statele mem-
bre ale UE [i va avea reprezen-
tan]i `n cele mai importante
]\ri ale lumii.
Demnitar al Parlamentului
Rom=niei `nc\ din anul 1990,
Adrian Severin a ocupat func]ia
de ministru de Externe, `ntre
12 decembrie 1996 [i 29 decem-
Rom=nia `n UE 7
(nord), informeaz\ AFP. Satelitul
face parte dintr-o serie de astfel de
aparate europene care vor fi tri-
mise `n urm\torii c=]iva ani `n
spa]iu, pentru a studia planeta. ~n
prim\ instan]\, misiunea va dura
trei ani. „Este un eveniment foarte
important. Acesta este al doilea
dintre Earth Explorers [i cu aceas-
ta confirm\m c\ ESA este agen]ia
spa]ial\ care face cele mai mari e-
forturi din lume pentru [tiin]a P\-
m=ntului [i pentru o nou\ `n]ele-
gere a schimb\rilor climatice“, a
declarat Jean-Jacques Dordain, di-
rectorul Agen]iei Spa]iale Europe-
ne (ESA).
Noul satelit a fost construit `n
urma colabor\rii dintre Agen]ia
Spa]ial\ European\ (ESA), Cen-
trul Na]ional Francez de Studii
Spa]iale (CNES) [i Agen]ia Spa-
niol\ de Studii Spa]iale (CDTI).
Acest satelit, ce a costat 315 mi-
lioane de euro, a fost plasat pe o or-
bit\ cvasipolar\, la `n\l]imea de
aproximativ 755 de kilometri. a
brie 1997. Din septembrie 2005
Adrian Severin a fost Euro-
observator român `n Parlamen-
tul European, iar din 2007, a-
nul ader\rii Rom=niei la UE,
deputat european, iar `n actuala
legislatur\ a fost desemnat vice-
pre[edinte pentru politic\ exter-
n\ al Grupului Alian]ei Sociali[-
tilor [i Democra]ilor din PE. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
PE SCURT
{omajul se
ad=nce[te `n Spania
Rata [omajului a crescut cu
`nc\ 2,6% `n luna octombrie,
alte 98.906 persoane fiind afec-
tate de pierderea locurilor de
munc\, potrivit datelor furni-
zate de Serviciul spaniol pentru
ocuparea for]ei de munc\. ~n
total, Spania num\r\ acum
3.808.353 [omeri. Unul dintre
aspectele cele mai
`ngrijor\toare ale acestor date
este [omajul de lung\ durat\,
`n care sunt incluse persoanele
care nu au g\sit un loc de
munc\ vreme de mai bine de
un an - peste 1,2 milioane. Mai
mult, la fel de `ngrijor\toare
este situa]ia celor peste un mi-
lion de c\mine spaniole `n care
to]i membri ap]i de munc\ se
afl\ `n [omaj. La fiecare trei
luni se `nregistreaz\ `ns\
diferen]e semnificative `ntre
datele `nregistrate de Serviciul
spaniol pentru ocuparea for]ei
de munc\, adunate de
Ministerul spaniol al Muncii, [i
cele ale Anchetei asupra po-
pula]iei active (EPA), realizate
de Institutul Na]ional de
Statistic\. Astfel, datele EPA
indic\ faptul c\ `n al treilea
trimestru al anului, Spania
num\ra 4.123.300 de [omeri -
17,93% din popula]ia activ\.
Sp\l\torii de parbrize,
interzi[i `n
intersec]iile din Roma
Prim\ria din Roma a interzis
prin ordonan]\ prezen]a sp\l\-
torilor de parbrize [i a
v=nz\torilor ambulan]i `n in-
tersect]iile din capitala Italiei.
Aceste activit\]i sunt efectuate
`n general de imigran]ii ilegali,
relateaz\ AFP. ~ncep=nd cu 1
noiembrie, 25 de patrule ale
poli]iei municipale inspecteaz\
cele mai aglomerate intersec-
]ii, iar cei vinova]i risc\ o a-
mend\ de 100 de euro. ~n plus,
poli]ia le controleaz\ actele [i
le confisc\ obiectele „delictu-
lui“ - perie sau produse de cu-
r\]at. „Sp\l\torii de parbrize
p=ndesc la toate col]urile de
strad\, iar cet\]enii se pl=ng
de comportamentul lor adesea
insistent, chiar agresiv“, a de-
clarat Fernando Magliaro,
purt\torul de cuv=nt al pri-
marului Gianni Alemanno.
Falimentul Quelle,
bucuria
consumatorilor
Magazinele Quelle lichideaz\
stocurile dup\ declararea fali-
mentului, iar mii de germani
au dat n\val\ s\ cumpere ce a
mai r\mas `n depozitele re-
tailerului din Fürth, scrie pu-
blica]ia german\ „Deutsche
Welle“. ~n urm\ cu pu]ine luni,
instan]ele financiare federale
invocaser\, drept principal mo-
tiv al declar\rii falimentului,
pierderea `ncrederii clien]ilor.
~ncepând de duminic\, aceia[i
clien]i, pân\ mai ieri reticen]i,
se `nghesuie s\ comande online
sau chiar direct din cele aproxi-
mativ 1.200 de magazine, unde
totul se vinde la pre] redus.
Duminic\ spre sear\, pagina de
web a retailerului a `nceput s\
dea rateuri, scrie „DW“. Pân\
la miezul primei nop]i, site-ul
fusese accesat de 665.000 de ori
[i se `nregistraser\ 19.200 de
comenzi. Lichid\rile de stoc de
la Quelle `ncep de la zece pro-
cente, `n cazul electronicelor, [i
coboar\ la peste 30%, `n cazul
articolelor de `mbr\c\minte. a
 CM
YK

8 Anul Sfin]ilor Capadocieni Joi, 5 noiembrie 2009

Congresul `nchinat Sfântului Vasile

Congresul Interna]ional de Teologie, `nchinat
Sfântului Vasile cel Mare, s-a `ncheiat. Ultima
sesiune de comunic\ri s-a ]inut mar]i dup\ ora
17:00, `n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ a
Palatului Patriarhiei. Dup\ scurte discu]ii [i
dezbateri pe baza temelor prezentate de cei trei
referen]i, p\rintele profesor {tefan Buchiu, decanul
Facult\]ii de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti, a
expus celor prezen]i concluziile [i documentul
final al acestui congres. Evenimentul s-a `ncheiat
cu lansarea c\r]ii „Euharistie, Episcop, Biseric\“ a
~nalt Preasfin]itului Ioanis Zizioulas, Mitropolit al
Pergamului. ~n acest cadru festiv, IPS Ioanis a
primit diploma „P\rintele Dumitru St\niloae“,
`nso]it\ de medalia p\rintelui Dumitru St\niloae,
precum [i medalia de aur, comemorativ-omagial\,
cu chipul Sfântului Vasile cel Mare.

~n cea de-a treia zi, lucr\ri-
le Congresului au fost sus]i-
nute `n Aula Mare a Academi-
ei Române, iar dup\-amiaz\,
ultima sesiune a zilei, mode-
rat\ de c\tre domnul confe-
ren]iar dr. Nicolae-Adrian Le-
meni, secretar de Stat `n Ca-
drul Ministerului Culturii,
Cultelor [i Patrimoniului Na-
]ional, s-a desf\[urat `n Aula
Magna „Teoctist Patriarhul“ a
Palatului Patriarhiei.
~n deschidere, p\rintele
profesor dr. John McGuckin,
de la Union Theological Semi-
nary, Universitatea Columbia
din New York, a sus]inut un
referat `n care a vorbit despre
„~n]elegerea Ortodoxiei ni-
ceene la Sfântul Vasile cel
Mare“. ~n expunerea sa, pro-
fesorul McGuckin a ar\tat c\
de-a lungul vie]ii sale Sfântul
Vasile cel Mare a fost cunos-
cut ca un stâlp al credin]ei or-
todoxe exprimate la Niceea [i
el continu\ s\ fie cunoscut ca
unul dintre cei mai mari p\-
rin]i ai lumii ortodoxe. „Una
dintre numeroasele contribu-
]ii teologice ale Sfântului Va-
sile, [i nu cea mai pu]in im-
portant\, a fost s\ insiste, de-
a lungul `ntregii sale vie]i, c\
de fapt adev\ratul cântec al
Ortodoxiei reprezentat de cre-
din]a nicean\ este crezul mai
lung de la Niceea, considerat
ca o rug\ciune de m\rturisire
alc\tuit\ chiar din Scripturi
[i nu doar un singur cuvânt
luat din el“, a spus John
McGuckin.
Actualitatea dimensiunii
vasiliene a monahismului
ortodox românesc
~n continuare, arhimandri-
tul dr. Bartolomeu, stare]ul
M\n\stirii Cozia, a eviden]iat
aspecte ale izvoarelor, evolu]i-
ei [i actualit\]ii monahismului
românesc. „Actualitatea di-
mensiunii vasiliene a mona-
hismului ortodox românesc
pentru România postcomunis-
t\ [i european\ de dup\ de-
cembrie 1989 este evident\.
Beneficiind de noul climat, mo-
nahismul nostru a intrat [i el
pe un nou f\ga[. A f\cut [i face
experien]a atât a [anselor, cât
[i a riscurilor libert\]ii, simte
povara atât a lipsei, cât [i a ex-
cesului de mijloace economice.
~ntr-o lume tot mai seculariza-
t\, m\n\stirile sunt chemate
s\ fie cet\]i ale spiritului, a-
vanposturi ale `mp\r\]iei lui
Dumnezeu. Capcana cea mai
mare este poate cea a risipirii
personalului `n sute de a[ez\-
minte cu câte 1-2 vie]uitori. {i
aici, mesajul de echilibru al
Sfântului Vasile cel Mare este
perfect actual: num\rul minim
de monahi dintr-o m\n\stire
trebuie s\ fie 12, fiindc\ mod-
elul suprem al monahismului
nu poate fi altul decât comuni-
tatea apostolic\.

Lansare de carte: „Euharistie, Episcop, Biseric\“ „Lucrarea con]ine o teologie
Evenimentul s-a `ncheiat cu lansa- gam, subliniind c\ acest volum publicat creativ\, o teologie
rea c\r]ii „Euharistie, Episcop, Biseri- `n limba român\ din ini]iativa [i cu bi- fundamentat\ patristic“
c\“ a IPS Ioanis Zizioulas, Mitropolit al necuvântarea Preafericitului P\rinte
Pergamului, ap\rut\ la Editura BASI- Patriarh este teza de doctorat a IPS „Lucrarea de fa]\ este permanent no-
LICA a Patriarhiei Române. ~n cadrul Ioan de Pergam, sus]inut\ cu patru de- u\, pentru c\ ea con]ine o teologie creati-
momentului festiv la care a participat [i cenii `n urm\ la Universitatea din Ate- v\, o teologie fundamentat\ patristic [i
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriar- na, dup\ ce ulterior studiase `n Statele care [i la data apari]iei, dar [i ast\zi este
hul Bisericii Ortodoxe Române, p\rin- Unite ale Americii, având `ndrum\tor de actualitate, pentru c\ ea con]ine o
tele decan {tefan Buchiu a prezentat [tiin]ific pe celebrul teolog, p\rintele analiz\ pe baza Sfântului Ignatie Teofo-
publicului cartea Mitropolitului de Per- George Florovski. rul, a Sfântului Ciprian a unit\]ii Bise-
ricii, unitate care s-a confruntat `n seco-
lul al XX-lea, `n a doua jum\tate, cu o
concep]ie care nu-i mai p\stra unitatea.
Este vorba de eclesiologia euharistic\ ca-
re are [i valen]e pozitive, dar [i unele mai
pu]in pozitive. ~nalt Preasfin]ia Sa de-
monstreaz\ importan]a pentru consti-
tu]ia Bisericii sau fiin]a Bisericii a re-
la]iei dintre episcop [i Sfânta Euharistie,
prin care ~nsu[i Hristos este prezent `n
Biseric\ [i prin care credinciosul se
une[te cu Hristos“, a spus p\rintele
Buchiu.
Diploma [i medalia
„P\rintele Dumitru St\niloae“
Decanul Facult\]ii de Teologie Orto-
dox\ din Bucure[ti a subliniat `n final
c\ având `n vedere marea personalitate
a IPS Ioan de Pergam [i contribu]ia sa
nu doar la acest congres, ci pe plan eu-
ropean [i mondial la promovarea valori-
P\rintele decan {tefan Buchiu a prezentat publicului cartea IPS lor Ortodoxiei [i a spiritualit\]ii ortodo-
Ioanis, Mitropolit al Pergamului, „Euharistie, Episcop, Biseric\“ xe, cu binecuvântarea Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel, Consiliul Fa-
cult\]ii de Teologie Ortodox\ din Bucu-
re[ti a decis s\ i se acorde mitropolitu-
lui de Pergam diploma „P\rintele Du-
mitru St\niloae“, `nso]it\ de medalia
p\rintelui Dumitru St\niloae. Aceast\
diplom\ [i medalie au fost instituite `n
anul 2003, când marele teolog român a
fost omagit la 10 ani de la trecerea sa la
Domnul, `n cadrul unui simpozion in-
terna]ional. Atunci s-a hot\rât `n ca-
drul Consiliului facult\]ii, ca din trei `n
trei ani s\ se acorde aceast\ diplom\,
`nso]it\ de medalie, unor mari persona-
lit\]i teologice din ]ar\ sau din str\in\-
tate care au adus contribu]ii decisive la
cunoa[terea [i promovarea valorilor
Ortodoxiei, ale credin]ei ortodoxe [i `n
egal\ m\sur\ a spiritualit\]ii ortodoxe.
„Ne face mare pl\cere s\ oferim ~nalt
Preasfin]iei Sale, `n semn de mul]umi-
re, `n semn de omagiu adus pentru toa-
t\ contribu]ia teologic\ [i pentru daruri-
le pe care ni le-a f\cut prin aceste lu-
cr\ri, s\-i oferim medalia [i diploma de
merit“, a spus `n `ncheiere p\rintele Bu-
chiu. ~ntâist\t\torul Bisericii noastre i-a
oferit, de asemenea, IPS Ioanis un set
arhieresc, cruce [i engolpion, precum [i o
medalie de aur, comemorativ-omagial\
cu chipul Sfântului Vasile cel Mare.
Congresul `nchinat acestui mare Sf=nt
[i P\rinte Capadocian s-a `ncheiat cu un
cuv=nt al Sf=ntului Vasile cel Mare din
„Regulile Mari“, citit de c\tre p\rintele
prof. dr. Daniel Benga, prodecan al Facul-
t\]ii de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti.

CM
YK

Joi, 5 noiembrie 2009
cel Mare s-a `ncheiat
IPS Ioanis Zizoulas a primit din partea PF P\rinte Daniel un set
arhieresc [i medalia comemorativ-omagial\ „Sf. Vasile cel Mare“
Faptul c\ la doi ani de la `n- min\ [i a func]iei liturgice a a-
tronizarea sa, Preafericitul cesteia `n lume, potrivit Sfân-
P\rinte Patriarh Daniel ofer\ tului Vasile cel Mare. ~n des-
`ntregii Biserici Ortodoxe Ro- chiderea prezent\rii sale,
mâne `ndemnul de a reveni [i domnul Marinescu a vorbit
medita asupra inepuizabilei fi- despre contribu]ia teologic\ a
guri duhovnice[ti [i teologice a Sfântului Vasile, care s-a
Sfântului Vasile cel Mare e un concretizat nu numai `n dez-
voltarea teologiei Treimii, evi-
binevenit prilej de `nnoire [i
certitudini: de `nnoire pentru den]iind c\ [i alte aspecte ale
monahismul românesc, ple- operei sale prezint\ impor-
când de la duhul celui mai sin- tan]\, chiar dac\ sunt mai pu-
tetic exponent al s\u, [i de cer- ]in sau deloc tratate de lite-
titudini c\ Biserica noastr\ ratura de specialitate. ~n con-
are `n fruntea sa un `ntâist\- cluziile referatului, lectorul
t\tor care `ntrupeaz\ deja de Adrian Marinescu a ar\tat c\
decenii, prin efervescen]a unei `n cânt\rile de la stran\, `n
activit\]i neobosite, voca]ia [i textele liturgic-patristice
Sfântul Vasile cel Mare este
destinul vasilian al mona-
hismului ortodox“, a spus sta- numit „lumin\ a Bisericii“.
re]ul M\n\stirii Cozia. „Lumin\ nu atât pentru c\ a
fost un „`nv\]at“, un „cuge-
„Lucrarea lui Dumnezeu t\tor“ sau un „me[ter `n cu-
vinte“, ci pentru c\ s-a f\cut
nu este lucrare el, `nainte de toate, lumin\. S-
omeneasc\, perisabil\ a `mp\rt\[it de lumina dum-
nezeiasc\, f\cându-se vas ales
[i trec\toare“
[i transmi]ând-o mai departe
~n finalul expunerilor aca- pe aceasta, dovedind `nc\ o
demice din cadrul acestui con- dat\, paradigmatic, faptul c\
gres `nchinat marelui sfânt lucrarea lui Dumnezeu nu
capadocian, domnul lector A- este lucrare omeneasc\, peris-
drian Marinescu, de la Facul- abil\ [i trec\toare, ci lucrare
tatea de Teologie Ortodox\ transformatoare, unitar\, edi-
din Bucure[ti, a vorbit pe ficatoare [i care r\mâne,
tema `nv\]\turii despre lu- trecând dincolo de veac.
P\rintele prodecan Daniel Benga
a citit la final un cuv=nt al
Sf=ntului Vasile cel Mare din „Regulile Mari“
CM
YK
Domnul lector Adrian
Marinescu a vorbit pe
tema `nv\]\turii despre
lumin\ [i a func]iei
liturgice a acesteia `n
lume, potrivit Sfântului
Vasile cel Mare
Sfântul Vasile este „lumin\ a
Bisericii“ pentru c\ ap\r\ [i
transmite mai departe `nv\-
]\turile acesteia [i adev\-
rurile lui Dumnezeu pe care le
propune, `ntru lumina credin-
]ei, ca adev\ruri mântuitoare,
luminate [i lumin\toare. Cân-
tarea liturgic\ noteaz\ faptul
c\ Sfântul Vasile, „prin nes-
pus\ rânduial\, d\ruit lumii
lumin\ de bun\ credin]\“, `n-
]elege Treimea ca pe „o lu-
min\ `n trei str\luciri, des-
p\r]ind fe]ele [i `mpreunând o
fiin]\“. ~nv\]\turile „dreptei
sl\viri“ izvorâte de Sfânt pen-
tru Biseric\ lumineaz\ „pân\
acum“ pe credincio[i, care „bi-
nevestesc [i sl\vesc Treimea
`n trei fe]e nedesp\r]it\“.
Sfântul Vasile, „luminat, ne a-
rat\ nou\ lumina Treimii“.
Mai mult, dup\ ce „a deprins,
luminat, cuno[tin]a celor ce
sunt“, „s-a ar\tat lumii lumi-
n\“. ~n acest fel, Sfântul Vasi-
le este „purt\tor de lumin\“ [i
„propov\duitor al luminii“,
„ca o raz\ str\lucind tuturor
duhovnice[te“, a spus domnul
Marinescu. a
CM
YK
9
Documentul final al congresului
`nchinat Sf=ntului Vasile cel Mare
a Dup\ scurte discu]ii [i dezbateri pe baza
temelor prezentate de cei trei referen]i, mar]i,
3 noiembrie, p\rintele profesor {tefan Buchiu,
decanul facult\]ii de Teologie Ortodox\,
a prezentat celor prezen]i concluziile
[i documentul final al acestui congres a
~n cadrul Anului comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel
Mare [i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni, `n perioada 1-4 noiembrie
2009, la Palatul Patriarhiei din Bucure[ti s-a desf\[urat, cu bine-
cuvântarea Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, Congresul Interna]ional de Teologie `nchinat
Sfântului Vasile cel Mare. Acesta a fost organizat de Sectorul Te-
ologic-educa]ional al Patriarhiei Române, Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Justinian Patriarhul“, `n colaborare cu Academia Ro-
mân\ [i cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Manifestarea a debutat prin oficierea Sfintei Liturghii `n Ca-
tedrala patriarhal\, `n prezen]a ~nal]ilor Ierarhi, a profesorilor
de teologie din ]ar\ [i str\in\tate, participan]i la Congres.
Lucr\rile propriu-zise au fost deschise de c\tre Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel, care a eviden]iat, `n cuvântul s\u, du-
bla calitate a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, aceea de teolog [i
de liturg al Preasfintei Treimi. Teologia Sfântului Vasile cel Ma-
re [i a celorlal]i P\rin]i Capadocieni ne `nva]\ c\: „atât `n Dum-
nezeu, cât [i `n umanitate, persoana `n comuniune este `n acela[i
timp via]\, iubire [i lumin\ `n planul ve[niciei. Modelul comuni-
unii interpersonale din Sfânta Treime este total str\in de orice
cultur\ individualist\ sau colectivist\, de orice personalism in-
dividualist, afectiv, patetic [i protestatar, specific filosofiilor [i i-
deologiilor. Fiin]a uman\ creat\ dup\ chipul lui Dumnezeu se
realizeaz\ complet `n rela]ia cu Persoanele divine [i cu persoa-
nele umane, iar prin aceasta oamenii arat\ c\ sunt crea]i dup\
chipul Sfintei Treimi“.
Importan]a acestui congres pentru aprofundarea `nv\]\turii
[i a tr\irii teologice a Sfântului Vasile cel Mare a fost eviden]iat\
apoi `n mesajele reprezentan]ilor la congres ai Bisericilor Orto-
doxe surori: Patriarhia Ecumenic\ de Constantinopol, Biserica
Rusiei, Biserica Greciei, precum [i `n cele ale Academiei Româ-
ne, ale Universit\]ii din Bucure[ti, Ministerului Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Inov\rii [i Secretariatului de Stat pentru Culte.
Comunic\rile sus]inute de-a lungul celor trei zile au scos `n reli-
ef personalitatea deosebit\ [i opera bogat\ a Sfântului Ierarh Va-
sile cel Mare, subliniind, `n mod special, urm\toarele dimensiuni:
- dimensiunea teologic\ (contribu]ia la elaborarea dogmei tri-
nitare, la precizarea vocabularului teologic, a `nv\]\turii despre
Sfântul Duh, Biseric\, om [i cosmos);
- dimensiunea spiritual\ (contribu]ia la fundamentarea teolo-
gic\ a vie]ii isihaste [i a vie]ii spirituale, `n general); dimensiu-
nea exegetic\(interpretarea Sfintei Scripturi `n lumina Tradi]iei
Apostolice); dimensiunea monastic\(contribu]ii la organizarea
monahismului cenobitic);
- dimensiunea liturgic\ (redactarea Sfintei Liturghii, `ntocmi-
rea unor rug\ciuni importante `n cultul Bisericii, re`nnoirea vie-
]ii liturgice);
- dimensiunea misionar\(reorganizarea vie]ii biserice[ti din
Capadocia, trimiterea de misionari `n teritoriile byzantine - Sci-
tia Minor -, dar [i `n cele limitrofe imperiului, precum [i `ntre]i-
nerea unei bogate coresponden]e pastoral-misionare);
- dimensiunea catehetic\(redactarea de predici, omilii, catehe-
ze fundamentate biblic, dogmatic [i cu perspectiv\ pastoral-misio-
nar\); dimensiunea social-filantropic\ (organizarea a[a-numitei
Vasiliade, adev\rat or\[el lâng\ Cezareea Capadociei ce cuprin-
dea farmacie, spitale [i azile de b\trâni).
Toate aceste dimensiuni eviden]iaz\ contribu]ia fundamenta-
l\ a Sfântului Vasile cel Mare la dezvoltarea teologiei, a spiritu-
alit\]ii, cultului, vie]ii monahale, misionare [i sociale a Bisericii.
Pentru noi cei de ast\zi, apelul constant la `n]elepciunea, e-
vlavia [i puterea de munc\ a Sfântului Vasile cel Mare consti-
tuie o surs\ sigur\ `n formularea r\spunsurilor pe care Bise-
rica poate [i trebuie s\ le ofere societ\]ii contemporane, mar-
cat\ de egoism, secularism sau indiferentism, dar [i `n perma-
nent\ c\utare de repere moral-spirituale.
Sper\m ca dezbaterile teologice prilejuite de acest Congres s\
se constituie `ntr-un smerit prinos de omagiere a Sfântului Ie-
rarh Vasile, mare rug\tor pentru noi `n fa]a Preasfintei Treimi.
Pagini realizate de Ciprian BÂRA
10 Opinii
LUMINA DIN INIMI
Privind doar spre Cer
Monah `n marea
ob[te a Sâmbetei
Arhimandritul Teofil P\r\-
ian privea doar spre Cer. Le-
g\turile sale cu lumea erau a-
proape inexistente. Se n\scu-
se f\r\ vedere, dar dobândise
la vârsta maturit\]ii un alt fel
de a privi oamenii [i lucrurile.
A fost, probabil, un caz singu-
lar când o persoan\ a fost hi-
rotonit\ f\r\ s\ vad\ cu ochii
trupe[ti. Mitropoli]ii Nicolae
Colan [i Antonie Pl\m\deal\
ai Transilvaniei au fost inspi-
ra]i luând hot\rârea s\-l hiro-
toneasc\ `ntru ierodiacon [i
ieromonah pe tân\rul osârdu-
itor care f\cuse eforturi uria[e
s\ studieze Teologia. M\n\s-
tirea Brâncoveanu de la Sâm-
b\ta de Sus, voievodala ctito-
rie de la poalele F\g\ra[ului,
a fost o [coal\ `nalt\ la care
au ucenicit numero[i discipoli.
La jum\tatea veacului al XX-
lea, p\rin]ii Arsenie Boca [i
Serafim Popescu au creat un
adev\rat curent de `nnoire
spiritual\. Prezen]a credincio-
[ilor la Sâmb\ta era impresio-
nant\. Uneori, mai mult de
1.000 de persoane participau
la sfintele slujbe [i ascultau
cuvintele duhovnicilor. Câ]iva
dintre ei `[i amintesc [i acum
atmosfera aceea de neuitat ca-
re a f\cut din Sâmb\ta o cetate
de ap\rare a credin]ei str\mo-
[e[ti pe care tunurile austriece
n-au reu[it s\ o distrug\ decât
par]ial, dar ardelenii au p\s-
trat-o `n centrul evlaviei [i al
amintirilor de neuitat.
Din ob[tea monahal\ con-
temporan\ p\rintelui Arsenie
Boca, doi monahi au povestit
peste ani am\nunte semnifi-
cative din vremea aceea: An-
tonie Pl\m\deal\ [i Teofil P\-
r\ian. ~n cuvinte scrise ori po-
vestite, ambii au reconstituit
perioada de `nflorire a m\n\s-
tirii brâncovene[ti. Mitropoli-
tul Antonie Pl\m\deal\, uce-
nic [i al p\rintelui Arsenie
Boca, i-a f\cut un reu[it por-
tret `n cuvinte cuviosului cin-
stit atât de mult `n }ara F\-
g\ra[ului, iar arhimandritul
Teofil P\r\ian `i pomenea a-
proape `n fiecare conferin]\,
predic\, evocare etc. pe c\lu-
g\rii din aceast\ m\n\stire.
Gra]ie lor, [i `n special p\rin-
telui Teofil P\r\ian, s-au con-
semnat spusele `n]elepte ale
Joi, 5 noiembrie 2009
p\rin]ilor, precum odinioar\
ale cuvio[ilor de[ertului, con-
tinuându-se `ntr-o alt\ mani-
er\ opera „Comorile Pustiei“
pân\ `n zilele noastre.
Duhovnic [i teolog
cu putere mult\
Arhimandritul Teofil P\r\-
ian a fost un monah intere-
sant. Foarte rar se `ntâlne[te
o asemenea râvn\, un astfel
de devotament. Slujba [i-a f\-
cut-o deplin. Avea cuvânt cu
putere mult\, dobândise auto-
ritate [i era ascultat cu mare
interes. Oameni mul]i auzise-
r\ de el, `l citau permanent [i
pretutindeni, considerându-l
un bun duhovnic. Dup\ anul
1990 a ie[it la propov\duire,
cutreierând ]ara-n lung [i-n
lat, la slujbe, conferin]e, `ntâl-
niri duhovnice[ti. Oamenii se
`nghesuiau s\-l vad\ [i s\-l
aud\, s\lile se umpleau pân\
la refuz. Cuvânta `ntr-un stil
aparte. Dobândise o cultur\
solid\, cuno[tea Sfânta Scrip-
tur\ [i scrierile filocalice, `n-
v\]ase versuri multe din care
cita cu u[urin]\, cu prec\dere
pe cele ale monahiei Teodosia
Zorica La]cu [i ale lui Vasile
Militaru.
Dintre P\rin]ii filocalici, se Mai mult de 50 de ani, M\- nent [i s\-l ajute `n astfel de
oprea adeseori la opera Sfin]i- n\stirea Sâmb\ta a fost pen- `mprejur\ri.
lor Ioan Sc\rarul, Isac Sirul [i tru p\rintele Teofil o cas\ a ~ntr-un sfert de veac, p\rin-
Ioan Damaschin. Uimea audi- bucuriei. Ori de câte ori pleca tele Teofil a devenit foarte cu-
toriul citând pasaje `ntregi pentru câteva zile `n alt\ par- noscut `n lumea eclezial\, dar
din Tezaurul patristic, m\rtu- te, sim]ea c\-i lipse[te Litur- [i printre oamenii obi[nui]i.
risind cu fiecare prilej c\ P\- ghia, slujbele ori masa de ob- Radio [i Televiziunea TRINI-
rin]ii Bisericii i-au fost prie- [te. Nu putea tr\i f\r\ comu- TAS au afectat mereu spa]ii
teni apropia]i `nc\ din tinere- niunea fra]ilor [i f\r\ credin- largi interven]iilor p\rintelui
]e. R\spundea scurt, la obiect cio[ii, fii duhovnice[ti ori pele- Teofil, iar unul dintre redac-
pentru fiecare `ntrebare ce-i rinii care se `ndreptau spre tori afirma c\ p\rintele r\s-
Sâmb\ta `n special pentru `n- pundea `ntotdeauna cu bucu-
era adresat\ `n vreo `mpreju-
tâlnirea cu el. Renumele s\u a rie invita]iei ce i se adresa.
rare. Era bucuros, optimist,
crescut treptat, mai ales dup\ Refuza greu pe cineva. Unul
zâmbea [i dorea, dup\ cum `n-
anul 1990. ~nainte de 1989, dintre ucenicii de la Sâmb\ta
su[i m\rturisea, s\ `nmul-
p\rintele Ioanichie B\lan `i spunea c\-i era greu s\ nu
]easc\ binele. Când a intrat `n primeasc\ vreun credincios,
m\n\stire a sim]it c\ se afl\ publicase un interviu `n lucra-
rea „Convorbiri duhovnice[ti“, oricât ar fi fost de ocupat.
`ntr-un „loc de bucurie [i vese- A[a a tr\it arhimandritul
lie, `ntr-un loc binecuvântat iar „Telegraful Român“ sem-
nala uneori numele p\rintelui Teofil P\r\ian.
de Dumnezeu, `ntr-un loc un-
de se face slujb\“. Mai spu- `n paginile sale.
O suferin]\ grea l-a preg\-
nea: „Dac\ unul singur aici, `n Mitropolitul Antonie Pl\-
tit pentru desp\r]irea dintru
m\n\stire, poate s\ fie om de m\deal\ i-a oferit la marile
cele ale vie]ii p\mânte[ti. A
treab\, acela trebuie s\ fiu eu. s\rb\tori posibilitatea de a venit ceasul `n anotimpul
Am luat aminte la insuficien- cuvânta mul]imilor [i a fost când p\durile [i-au schimbat
]ele, la imperfec]iunile unora prezent `n marile centre uni- ve[mintele, aproape `n ace-
[i altora, dar am zis: nu m\ versitare, la evenimente, sluj- la[i timp cu p\rin]ii Paisie
intereseaz\ ce fac al]ii, m\ in- be, printre tineri [i vârstnici, Olaru, Cleopa Ilie ori Arsenie
tereseaz\ doar ceea ce trebuie `ntre oameni importan]i sau Boca. S-au `ntâlnit `n locul
s\ fac eu“. de rând, dovedindu-se `n toate inimii lor, cu slujitorii din
`mprejur\rile un om luminat. veac adormi]i care au iubit
P\rintele Teofil, ~n timpul studiilor seminaria- Biserica [i p\mântul româ-
le, am fost de câteva ori la nesc. A fost p\rintele Teofil
monahul bucuriei Sâmb\ta `mpreun\ cu p\rin- P\r\ian un monah al bu-
Foarte pu]ini [tiu c\ p\rin- ]ii profesori Vasile Irina [i curiei, un bun duhovnic, scri-
tele Teofil P\r\ian a avut ca Constantin Cojocaru. L-am itor, excelent vorbitor, un pri-
na[ de c\lug\rie pe ieromona- `ntâlnit atunci pentru prima eten al tinerilor. Un slujitor.
hul Irineu Cr\ciuna[, c\lug\r dat\ pe p\rintele Teofil, iar Un apostol. Un om interesant
din ob[tea de la Sâmb\ta, ca- dup\ câ]iva ani am slujit cu el [i luminat. A c\utat mereu
re a devenit ulterior episcop- de multe ori la altarul M\n\s- adev\rul prin `ntuneric. A
vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor tirii Sâmb\ta. Liturghisea cu r\mas de la el lumina fap-
[i a plecat prea devreme, la o aten]ie, avea mi[c\ri precise, telor bune [i a unei vie]i `n-
vârst\ timpurie, c\tre cele dar sim]ea nevoia unui p\rin- chinate St\pânului a toate.
ve[nice (†1973). te care s\-i fie aproape perma- (arhim. Timotei AIOANEI)
CM
YK
 Joi, 5 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
CRE{TINISMULUI
Greut\]ile drumului (MCCCLX)

spre des\v=r[ire
Care sunt cele mai grele pa-
timi [i cum se pot birui?
A[ `ndr\zni s\ spun c\ pentru
mul]i veni]i la m\n\stire cea mai
grea ispit\ este nestatornicia. A-
ce[ti diavoli cotropitori doresc s\
te smulg\ de pe pozi]ie. ~n planul
de lupt\ duhovniceasc\, cel dintâi
lucru este s\-]i determini precis
pozi]ia. {i tu, venit `n via]a mona-
hal\, e[ti pe cea mai `nalt\ culme,
`n cel mai de vârf cuvânt al Sfintei
Scripturi, `n acel: „Vrei s\ fii des\-
vâr[it?“. A[a o nume[te Sfântul
Vasile cel Mare. Aceast\ dorin]\ [i
`ncadrare monahal\ este cea mai
nesuferit\ de diavolii din toat\
cre[tin\tatea. La m\n\stire se
vine cu un dor mare, cum se spu-
ne, ca o nebunie pentru Hristos, de
a se r\stigni pentru El, de a suferi
ocara, lovirea, prigonirea [i `nfrân-
gerea marelui du[man, orgoliul, [i
se p\ze[te [i se `ncearc\ sincer
spre marea n\d\jduitoare a mân-
BIBLIA - VERSET CU VERSET
tuirii, smerita smerenie. Atunci
vei sim]i adev\rata libertate, do-
rind s\ iube[ti cu adev\rat pe to]i.
Adic\ s\ prime[ti umilin]a, spinii
coroanei lui Hristos, cuiele, suli]a
[i moartea pentru El. A[a `]i vei
u[ura patimile grozave [i vei fi
cândva [i undeva un mic „mântui-
tor“, lucrând atât la mântuirea ta,
cât [i la a altora. Diavolii nestator-
niciei nu vor putea birui pe unii ca ~nfiin]area
ace[tia, care, ispiti]i, mai mult se `nv\]\mântului
vor `ncununa.
O alt\ patim\ foarte primejdi-
teologic superior `n
oas\, care se strecoar\ atât de Moldova (II)
u[or [i pare a se motiva mereu [i
La 26 octombrie 1860, s-a inau-
`[i face loc imediat `ntre to]i, este gurat, `n prezen]a domnitorului
vorbirea de r\u. Sunt convins c\ Alexandru Ioan Cuza, noua uni-
cei mai mul]i care `[i pierd sufle- versitate din Ia[i, cu patru
tele [i le pierd pentru aceast\ Facult\]i: Drept, Filosofie (Li-
ne`nfrânare `mp\timit\ a limbii. tere), {tiin]e [i Teologie. La
Nu [tii s\ vindeci, dar [tii s\ noua facultate au activat doi
deschizi, ca orice uciga[, rana! profesori: arhiereii Filaret
(arhim. Arsenie PAPACIOC, Con - Scriban, `n acela[i timp prorec-
v orb i ri d uhov ni ce[ t i , vol. 2) tor al universit\]ii ie[ene [i de-
can al facult\]ii de teologie,
care preda Introducerea `n
Vechiul Testament, Arheologia
biblic\ [i cre[tin\, [i Vladimir
Suhopan, profesor de Istorie

Poticnelile firii omene[ti bisericeasc\ [i Teologie dogma-

Facerea 16, 5: „Atunci
a zis Sarai c\tre Avram:
«Nedreptate mi se face de c\tre
tine. Eu ]i-am dat pe slujnica
mea la s=n, iar ea, v\z=nd c\ a
z\mislit, a `nceput s\ m\
dispre]uiasc\. Dumnezeu s\
judece `ntre mine [i `ntre tine!»“
Fragmentul biblic de mai sus reprezint\
expresia nemul]umirilor de care aminteam cu
prilejul versetului anterior. ~ntr-o not\ a Bi-
bliei sau Sfintei Scripturi, Edi]ie jubiliar\ a
Sf=ntului Sinod, versiune diortosit\ dup\ Sep-
tuaginta, afl\m c\ „iritarea Saraii e nejustifi-
cat\, dar ea demonstreaz\ starea de spirit `n
c\sniciile poligame“. Desigur, `n acest caz nu e
vorba despre o c\s\torie poligam\, dar ob-
serva]ia `[i men]ine valabilitatea.
F\r\ reac]ie `n fa]a atitudinii arogante a
slujnicei Agar, Avraam prime[te de la so]ia
sa cuvinte de repro[. „Nedreptate mi se face
de c\tre tine“, `i spune Sara patriarhului. Ea
folose[te limbajul unei irita]ii p\tima[e, care
arat\ regretul pentru hot\rârea ei de mai
`nainte [i inten]ia de a-l mustra pe so]ul ei
pentru fapt\ [i amarele ei urm\ri. „Cu ade-
v\rat cuvinte de femeie sunt cuvintele a-
cestea. Ele dezv\luie sl\biciunea firii feme-
ie[ti. Aproape c\ `i spune lui Avraam a[a:
«Am vrut s\-]i alin durerea lipsei de copii [i
pentru asta m-am purtat cu at=ta dragoste
de tine, c\ ]i-am dat chiar cu m=inile mele pe
slujnica mea [i te-am `ndemnat s\ tr\ie[ti cu
ea. C=nd ai v\zut, `ns\, c\ din pricina sarci-
nii se obr\znice[te [i c\ e plin\ de m=ndrie,
ar fi trebuit s-o opre[ti, s-o pedepse[ti pentru
ocara ce-mi aduce. Dar n-ai f\cut-o; dimpotri-
TEZAUR PATRISTIC
„Cel ce se `nvrednice[te, a[adar, de a
[aptea cuno[tin]\, se minuneaz\ de mul]i-
mea puterilor netrupe[ti, a st\pânirilor, a
scaunelor, a domniilor, a serafimilor [i a
heruvimilor, a celor nou\ cete, care se afl\
`n toate dumnezeie[tile Scripturi, a c\ror fi-
re, putere [i celelalte bun\t\]i, contemplate
la ele, sunt cunoscute lui Dumnezeu [i
F\c\torului. Se mai minuneaz\ [i de rân-
duiala `n care stau. Dar [i alte dreg\torii au
o[tile de sus, despre care zice Gur\ de Aur,
v\, ca [i cum ai fi uitat tot trecutul nostru ai
l\sat o slujnic\, adus\ din Egipt, s\ m\ dis-
pre]uiasc\ [i s\ m\ necinsteasc\ pe mine, ca-
re am c\snicit at=]ia ani cu tine. Dumnezeu
s\ judece `ntre mine [i `ntre tine!»“, a scris
Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur, parafraz=nd reac-
]ia so]iei patriarhului Avraam.
Toate nemul]umirile acumulate dup\ `nlo-
cuirea so]iei cu slujnica Agar pentru dob=n-
direa de urma[i reflect\ `nc\ o dat\ un aspect
care poate fi privit la modul general, anume
acela c\ drumul spre des\v=r[ire al omului,
c\ Domnul Savaot se t\lm\ce[te Domnul
o[tirilor. De asemenea, se minuneaz\ cum
`[i trec unele altora luminarea. ~ngerii, zice,
lumineaz\ pe oameni, iar ei primesc lu-
minarea de la arhangheli, [i aceia de la
`ncep\tori; [i a[a, fiecare ceat\ prime[te lu-
minarea [i cuno[tin]a de la alta. Apoi se mi-
nuneaz\, cum se zice, c\ neamul oamenilor
este oaia cea una, pe care nu Dumnezeu a
pierdut-o, ci ea `ns\[i pe sine, iar neamul
`ngerilor sunt cele nou\zeci [i nou\“. (Petru
Damaschinul, ~nv\]\turi duhovnice[ti, `n
Fil. rom., vol. V, p. 106, 107)
tic\. ~n 1863, Filaret Scriban
[i-a cerut pensionarea, a[a c\
Suhopan a predat [i materiile
sale, `ndeplinind [i func]ia de
decan. Odat\ cu ace[tia a fost
numit ca profesor, pentru Exe-
geza Vechiului Testament [i
Ebraic\, arhimandritul Melchi-
sedec {tef\nescu, dar n-a func-
]ionat. Se pare c\ el a fost su-
plinit de ieromonahul Ieronim
Bu]ureanu. Cererile repetate
ale consiliului [colar, adresate
Ministrului Cultelor [i Instruc-
]iunii, de a numi noi profesori
(erau recomanda]i Ieronim Bu-
]ureanu [i Ghenadie Popescu)
au r\mas f\r\ rezultat. Num\-
rul studen]ilor era foarte redus,
`n toamna anului 1860 s-au
`nscris doar 14, iar `n anii
urm\tori au fost [i mai pu]ini.
Slaba frecven]\ se datora condi-
]iilor grele de `ntre]inere, lipsei
de profesori etc. Mul]i dintre ei
erau preo]i sau c\lug\ri din
Ia[i. Printre studen]ii facult\]ii
s-au num\rat viitorii profesori
de seminarii: Isaia Teodorescu
(popa Duhu), Constantin Erbi-
ceanu, Conon Ar\mescu-Donici,
Pilotei Romanescu, Gheorghe
calea credin]ei, este unul pres\rat de sui[uri [i Dr\g\nescu, iar `n primul an a
cobor=[uri, nu unul constant ascendent, cum fost `nscris [i Ion Creang\, pe
s-ar dori. Sl\biciunea firii omene[ti, patimile atunci diacon la Biserica Golia.
care-i dau t=rcoale [i g=ndurile care-l macin\ Facultatea de Teologie nu [i-a
`l for]eaz\ pe om la un astfel de parcurs. mai deschis cursurile din toam-
Esen]ial\ pe aceast\ cale este recunoa[terea na anului 1864, din lips\ de
gre[elilor eventuale, o m\rturisire a lor [i o
profesori [i de studen]i, `ncerc\-
re`ntoarcere la adev\rul dumnezeiesc ve[nic. rile mitropolitului Calinic
Altfel, drumul spre des\v=r[ire se poticne[te Miclescu de-a o re`nfiin]a, aju-
datorit\ sl\biciunii firii omene[ti. Datorit\, tat de câ]iva monahi, au r\mas
`ns\, vredniciei celor din familia patriarhului f\r\ rezultat. De[i a func]ionat
Avraam `n fa]a c\reia au ap\rut astfel de numai patru ani, `n condi]ii di-
ispite, Dumnezeu nu se va l\sa a[teptat. Va ficile, Facultatea de Teologie
interveni pedagogic [i providen]ial, dup\ cum din Ia[i reprezint\ o etap\
vom vedea `n versetele urm\toare, a[a cum de `nsemnat\ `n evolu]ia
altfel mereu va proceda `n istorie, ajut=ndu-l `nv\]\mântului teologic `n
pe om s\ se ridice [i s\ se `nal]e spre cele Biserica Ortodox\ Român\. (pr.
cere[ti. (Lucian APOPEI) Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC - Dac\ o pas\re zboar\ deasupra
acoperi[ului casei tale, tu nu po]i s\ o
opre[ti; te `mpaci cu gândul c\ trebuie
Sfatul unui monah `mbun\t\]it s\ o la[i. Dar dac\ pas\rea voie[te s\-
Un tân\r s-a plâns unui evlavios [i fac\ cuib acolo, po]i s\ o opre[ti.
monah b\trân c\ este chinuit perma- Asemenea s\ faci [i tu, pentru ca r\ul
nent de poftele trupe[ti. Lini[tindu-l, s\ nu devin\ mai mare. (Grigorie
b\trânul i-a zis: Com[a, O mie de pilde)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Joi, 5 noiembrie 2009

PE SCURT
Conferin]ele de la M}R
Muzeul }\ranului Rom=n - cunoscut pe
vremuri [i ca Muzeul de la {osea, reia
din noiembrie ciclul s\u de conferin]e
viz=nd dezbaterea public\ a problema-
ticii vaste a tradi]iilor `n cultura rom=n\
actual\. Conferin]ele se adreseaz\ publi-
cului larg, `n mod special tinerilor speci-
ali[ti din domeniile umaniste [i se orga-
nizeaz\ `n fiecare lun\, la Clubul }\ra-
nului. Conferin]ele de la {osea dedicate
tradi]iilor rom=ne[ti `n prezent vor `n-
cerca s\ abordeze, f\r\ prejudec\]i [i
f\r\ grab\, toate aceste probleme [i s\
sugereze unele interpret\ri `ntr-un ciclu
de patru dezbateri dedicate casei de la
]ar\. Prima dintre acestea, „De la came-
ra bun\ la living“, va avea loc mar]i, 10
noiembrie, de la ora 18:30, la Clubul }\-
ranului, cu participarea lui Vintil\ Mi-
h\ilescu, antropolog, Anamaria Iuga, et-
nolog, Bogdan Iancu, antropolog, con-
form M}R.
„Cealalt\ Irina“,
`n cinematografe
Filmul „Cealalt\ Irina“, `n regia lui An-
drei Gruzsniczki, a fost selectat `n com-
peti]ia european\ a Festivalului Interna-
]ional de Film de la Arras (Fran]a), care
are loc `ntre 5-16 noiembrie. Recent, fil-
mul de debut `n lung metraj al regizoru-
lui Andrei Gruzsniczki a fost favoritul
Festivalului de Film de la CinePécs Mo-
veast, care a avut loc `ntre 8-11 octom-
brie. Pelicula a câ[tigat Marele Premiu
[i Premiul Fipresci, surclasând nu mai
pu]in de 11 produc]ii. „Cealalt\ Irina“ a
mai c=[tigat Marele Premiu Anonimul [i
Premiul Zilelor Filmului Românesc, ob]i-
nut la ultima edi]ie a Festivalului Inter-
na]ional de Film Transilvania. Inspirat
dintr-o poveste real\ [i avându-i `n dis-
tribu]ie pe Andi Vasluianu, Simona Po-
pescu, Doru Ana [i Gabriel Spahiu, filmul
va fi lansat `n cinematografele din Ro-
mânia pe 11 decembrie. „Cealalt\ Irina“
este produs de Funda]ia pentru Arte Vi-
zuale [i distribuit de Transilvania Film,
conform Agerpres.
Festivalul de teatru
„Temps d’images
Romania“
{ase spectacole vor fi prezentate, la
Cluj-Napoca, `n cadrul festivalului de
teatru „Temps d’images Romania“, la
care vor participa arti[ti din Elve]ia,
Fran]a, Italia, Germania, Norvegia,
Slovenia [i România, conform Mediafax.
Organizatorul celei de-a doua edi]ii a
festivalului european de teatru, dans [i
imagine video, „Temps d’images
Romania“ este Asocia]ia ArtLink.
Spectacolele au loc `ntre 9-15 noiembrie,
fiind programate [ase spectacole, trei
performance-uri, patru ateliere de cerce-
tare artistic\, la care vor participa core-
grafi [i arti[ti vizuali, un workshop dedi-
cat studen]ilor, o expozi]ie video [i un
eveniment audio-video cu arti[ti din
Fran]a, Germania, Italia, Slovenia,
Norvegia, Elve]ia [i România. a
Primul festival de film eco pentru tineri Oscar oferite de Academia Ameri-
can\ de Film pentru cel mai bun
documentar [i pentru coloana sono-
Cea de-a doua edi]ie a „Zilelor MODEL 2008“, la care au participat dezbat tema `nc\lzirii globale [i r\, „The 11th Hour“, al laureatului
municipale ale energiei inteligente“
are loc la Bra[ov, `n perioada 4-6 no-
22 de ora[e din Europa Central\ [i
de Est.
schimb\rilor climatice. Organiza-
torii conteaz\ pe influen]a celei de
cu Premiul Nobel pentru Pace, Al
Gore. Cea de a treia pelicul\,
iembrie, `n cadrul proiectului euro- Pentru edi]ia din acest an, Pri- a [aptea arte asupra publicului, „Home“, un documentar narat de
pean MODEL, conform Agerpres. m\ria Bra[ov [i ABMEE [i-au pro- considerând c\, prin intermediul i- actri]a Glenn Close [i produs de
Manifestarea, organizat\ de Prim\- pus transformarea acestui eveni- maginii, mesajele legate de utili- Luc Besson, furnizeaz\ imagini
ria Bra[ov, `mpreun\ cu Agen]ia ment `ntr-o campanie educativ\, zarea inteligent\ a energiei vor unice din peste 50 de ]\ri, filmate
pentru Managementul Energiei [i de con[tientizare [i responsabiliza- avea un impact ridicat, a spus pri- din avion. „The Age of Stupid“, do-
Protec]ia Mediului Bra[ov (ABMEE), re a bra[ovenilor. ~n acest sens se marul Bra[ovului, George Scripca- cumentar-dram\-anima]ie, este
a câ[tigat, anul trecut, locul al II-lea va organiza „Kron Film Fest“, ru, conform Agerpres. semnat de Franny Armstrong [i
la categoria „Cele mai bune Zile mu- primul festival de film eco, desti- ~n cadrul festivalului vor fi pre- John Battsek ca produc\tor, câ[ti-
nicipale ale energiei inteligente“, nat elevilor, studen]ilor, tuturor zentate filmele „An Inconvenient g\tor al premiului Oscar, conform
din cadrul competi]iei „Premiile celor care vor s\ vad\ pelicule ce Truth“, câ[tig\tor a dou\ premii Agerpres. a
CNA: „Ne `ngrijoreaz\ abunden]a erorilor de
sintax\ care aduc idei neclare [i mesaje confuze“ dronescu [i Sârbu“ (TVR 2) - corect: mini[trii. {i al-
Posturile OTV, N24 [i B1 TV au te gre[eli elementare de scriere au avut apari]ii
izolate: „joac\ aceia[i carte“ (Antena 3) - corect:
`nregistrat cele mai multe gre[eli „aceea[i“, a spus Rodica Zafiu, care a ad\ugat c\
gramaticale, potrivit unei dou\ tipuri de abateri au r\mas totu[i relativ frec-
vente: gre[elile de punctua]ie (`n textele care apar
monitoriz\ri efectuate, `n perioada pe ecran), precum [i dezacordurile [i omiterea pre-
20 septembrie-20 octombrie, de pozi]iei (gramaticalizate) pe `n fa]a pronumelui cu
func]ia de complement direct (`n comunicarea ora-
Institutul de Lingvistic\ „Iorgu l\, `n vorbirea liber\).
Iordan - Al. Rosetti“ [i Consiliul
Na]ional al Audiovizualului (CNA). Dezacorduri, cuvinte gre[ite
Mai apar gre[eli sup\r\toare care se fac [i `n
Multe dezacorduri se produc prin atrac]ie (pre- selectarea prepozi]iilor, mai ales prin calchierea
Potrivit monitoriz\rii, postul OTV are 92 de dicatul se acord\ cu alt termen din enun]: un atri-
unor construc]ii din englez\ [i prin extinderea
gre[eli, N24 - 89 de gre[eli, iar B1 TV - 83 de gre- but, o apozi]ie etc.): „urm\rile scandalului legat de exagerat\ a folosirii lui pe: „omul e interesat `n
clinica Sabyc d\ peste cap legisla]ia“ (Kanal D) - co-
[eli. Ele sunt urmate de: Prima TV (64), TVR 1 albin\ cel mai mult“ (Radio România Actualit\]i)
rect: dau peste cap; „num\rul de arme vor cre[te `n
(63), TVR 2 (61), Kanal D (58), Realitatea TV - corect: de albin\; (engl. to be interested in);
(55), Antena 3 (54), Antena 1 (52), Pro TV (50) [i România“ (Radio Guerrilla) - corect: num\rul de „Unele firme prefer\ s\ lucreze pe anumite pro-
arme va cre[te `n România. Omiterea lui „pe“ s-a
TVR Cultural (23), conform Agerpres. ~n cazul iecte“ (N 24) - corect: la anumite proiecte.
radiourilor monitorizate, la Radio România Cul- `nregistrat la aproape toate posturile monitorizate. Inacceptabile sunt [i unele `mprumuturi sau
Cele mai grave abateri `nregistrate `n aceas-
tural s-au `nregistrat 16 gre[eli de folosire a lim- calcuri semantice din englez\, care pot produce
bii române, la Radio România Actualit\]i - 15, la t\ perioad\ au fost formele gre[ite ale unor cu- confuzii: „sunt pu]in depresat“ (Radio Guerrilla)
vinte, tipice pentru vorbirea incult\: ceolofan,
Radio Guerrilla - 11 [i la Europa FM - 11. - corect: deprimat; „au fost câ]iva parlamentari
„Ceea ce ne poate `ngrijora este abunden]a ero- ghiuvet\, servici, salar, coraj, corent. Potrivit ra- care au defectat [i au pus `n urn\...“ (Antena 3) -
portului, sunt inacceptabile unele oscila]ii `n for-
rilor de sintax\ care aduc idei neclare [i mesaje corect: parlamentari care nu au respectat `n]ele-
confuze. Persist\ gre[elile de pe crawl, multe din- marea pluralului cu desinen]ele -e sau -uri, -e gerea [i au pus `n urn\.
sau -i: „esee“ (Radio România Cultural) - corect:
tre acestea ar putea fi eliminate dac\ ar fi urm\ri- Dintre gre[elile de punctua]ie, raportul sem-
te monitoriz\rile noastre m\car din curiozitate“, a „eseuri“; „paie, nu alea de pus `n cote] la g\ine“ naleaz\ eroarea elementar\, dar produs\ foarte
spus pre[edintele CNA, R\svan Popescu. (Kanal D) - corect: „g\ini“. des, a plas\rii virgulei `ntre subiect (inclusiv
Potrivit coordonatorului monitoriz\rilor, Rodi- O noutate negativ\ fa]\ de monitoriz\rile pre- propozi]ie subiectiv\) [i predicat: „procesul euro-
ca Zafiu, `n compara]ie cu monitoriz\rile prece- cedente este `nregistrarea (e drept, sporadic\) a parlamentarului George Becali(,) `ncepe“ (OTV);
dente, `n etapa actual\ s-a `nregistrat un num\r construc]iilor prepozi]ionale folosite `n vorbirea „Câinii vagabonzi din Moscova(,) au `nv\]at“ (B1
mai redus de gre[eli din domeniul ortografiei [i al non-standard `n locul formelor flexionare de geni- TV); „Pu[tii de pretutindeni(,) ador\ ace[ti Zbu-
morfologiei. „Nu s-a semnalat, de exemplu, decât tiv sau dativ: „din cauza la b\nci“ (TVR 1) - co- r\tori“ (TVR 1); „{oferul [i pasagerii unei ma[ini
implicate `ntr-un accident(,) au fugit de la locul
un caz de scriere gre[it\ cu un singur „i“ final - rect: b\ncilor; „De aceea, la emisiune `i spune
„PNL `i acuz\ de abuz `n serviciu pe mini[tri An- Conspira]ia t\cerii“ (N24) - corect: emisiunii. incidentului“ (TVR 2) etc. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ZIARELE DIN ULTIMA Directorul Bibliotecii „Vasile Voi- a COMUNICATORI LA MU- din institu]iile culturale. Tinerii co-
culescu“, Sorin Burlacu, a spus c\ municatori au realizat un stagiu de
SUT| DE ANI, DIGITALIZATE ac]iunea de informatizare a ap\rut
ZEU: Primul stagiu al Programului practic\ de trei luni de zile `n cadrul
LA BUZ|U: Biblioteca jude]ean\ din cauza lipsei spa]iilor de depozi- „Comunicatori pentru societatea civi- ONG-urilor [i al institu]iilor cultura-
„Vasile Voiculescu“ din Buz\u a l\“, sus]inut de Millenium Commu- le. Au fost selecta]i 12 studen]i de la
tare, conform Agerpres. „Avem va-
demarat `n cursul acestei s\pt\- nications [i Ministerul Culturii, Cul- facult\]ile de comunicare din Bucu-
goane de pres\ veche care trebuie telor [i Patrimoniului Na]ional
mâni digitalizarea a peste 200 de p\strat\ `n condi]ii optime pentru re[ti, au fost preg\ti]i prin interme-
publica]ii ap\rute `n ultima sut\ (MCCPN), le-a oferit participan]ilor diul unui training sus]inut de specia-
a se conserva, iar interesul `n con- câte o diplom\ onorific\, mar]i, `n ca-
de ani `n jude]. Un informatician [i li[ti `n comunicare [i apoi au fost pla-
dou\ persoane, ajutor de progra- tinu\ cre[tere al cititorilor pentru drul unei conferin]e de pres\, ce a sa]i `n ONG-uri [i institu]ii culturale
mator, vor lucra trei ani la scana- aceste publica]ii este direct propor- avut loc la sediul ministerului. Prin pentru a realiza un stagiu de practi-
rea [i introducerea pe calculator a ]ional cu gradul lor de deteriorare, intermediul acestui program, stu- c\ de trei luni. a
tuturor publica]iilor existente `n mai ales c\ de-a lungul timpului den]i din cadrul facult\]ilor de comu-
colec]iile bibliotecii. Programul va hârtia folosit\ pentru tip\rirea zi- nicare au fost forma]i pentru a supli-
permite c\utarea unor informa]ii arelor nu a fost de cea mai bun\ ni lipsa personalului specializat din Pagin\ realizat\
dup\ cuvinte-cheie, cum ar fi auto- calitate“, a mai spus Sorin Burla- organiza]iile neguvernamentale [i de Oana RUSU
rul, titlul sau subiectul abordat. cu, de profesie jurnalist. pentru a ajuta personalul specializat

Pelerinaj de Cr\ciun `n Israel
24-30 decembrie 2009
Ziua 1 - 24.12 - ~ntâlnire la Aeroportul Hen-
ri Coand\ (Otopeni) la ora 08:15, decolare la
ora 11:15 - cursa LY-574, sosire Aeroport Ben
Gurion, ora 13:55. Deplasare la Ein Karem -
patria Sf. Ioan Botez\torul, vizitarea Bisericii
„Sf. Ioan Botez\torul“, ridicat\ pe locul `n care
s-a n\scut „cel mai mare om n\scut dintr-o fe-
meie“, [i fântâna Sf. Fecioare Maria. Cazare [i
cin\ `n Ierusalim - hotel Ganei Moriah 4*.
Ora 22:30 - deplasare `n Pia]a Central\ din
BETHLEEM, unde, `n Biserica „Sf. Ecaterina“,
se oficiaz\ Sf. Liturghie, care se transmite pe
platoul din fa]a bisericii [i `n `ntreaga lume, pe
posturile TV. Program liber, `n ambian]a deo-
sebit\ pentru cei veni]i din }ara Colindelor.
Ziua 2 - 25.12 - Mic dejun. Participare la Sf.
Liturghie la Biserica româneasc\ din Ierusa-
lim. Vizit\ pe Muntele Sion, la Biserica „Ador-
mirii Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul psalmistului David. Vizi-
t\ la Zidul Plângerii. Cazare [i CIN| DE
CR|CIUN - hotel Ganei Moriah 4* Ierusalim.
Ziua 3 - 26.12 - Mic dejun. Deplasare pe Mun-
tele Scopus, pentru a vedea de sus panorama Ie-
rusalimului. Coborâre pe Muntele M\slinilor, vi-
zitarea M\n\stirii Eleon, a Bisericii „Pater Nos-
ter“ (Tat\l nostru) [i a Bisericii „Dominus Flevit“
(Domnul a plâns), Gr\dina Getsimani cu Biseri-
ca Na]iunilor, Mormântul Maicii Domnului [i
Pe[tera Getsimani. Vom intra `n cetate prin
Poarta Sf. {tefan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolo-
rosa, `nchinare la Sf. Mormânt. Cazare [i cin\ `n
Ierusalim - hotel Ganei Moriah 4*.
Ora 23:30 (op]ional) Participarea la Sf. Li-
turghie de la miezul nop]ii, la Sf. Mormânt.
Ziua 4 - 27.12 - Mic dejun. Deplasare la Ie-
rihon, cel mai vechi ora[ din lume, vizit\ la
„Dudul lui Zacheu“ [i la A[ez\mântul Româ-
nesc din Ierihon. Op]ional (10 euro), se poate
continua cu ma[ini de teren arabe pân\ la Ho-
zeva (vizitarea M\n\stirii „Sf. Gheorghe“, un-
de se afl\ moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul [i
pe[tera Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul). Coborâm
la Marea Moart\ - Qumran - (vechiul Centru
al Esenienilor) pentru o scurt\ oprire la maga-
zinul cu produse cosmetice. Cazare si cin\ `n
Ierusalim - hotel Ganei Moriah 4*.
Ziua 5 - 28.12 - Mic dejun. Ne `ndrept\m
spre nordul ]\rii spre Galileea, oprire la Naza-
reth - vizitarea Bisericii catolice „Buna Vestire“,
cea mai mare construc]ie de cult din Orientul A-
propiat, [i a Bisericii ortodoxe „Sf. Gavriil“, ridi-
cat\ pe locul unde a fost izvorul Sf. Fecioare Ma-
ria. Deplasare `n satul Cana, vizitarea Bisericii
ortodoxe ridicate pe locul casei Sf. Simon Cana-
anitul, unde Iisus a f\cut prima minune, a tran-
sform\rii apei `n vin. Muntele Tabor, vizitarea
Biseri-cii ortodoxe ridicate pe locul unde s-a pe-
trecut Schimbarea la Fa]\. Cazare [i cin\ `n Ti-
berias - Hotel King Solomon 4*.
Ziua 6 - 29.12 - Mic dejun. Deplasare la Ca-
pernaum, ora[ denumit [i „Cetatea Domnu-
lui“, vizitarea sinagogii unde Iisus a predicat
[i ruinele casei Sf. Petru. Continu\m drumul
la Tabgha, unde Iisus a s\vâr[it minunea `n-
mul]irii pâinilor [i pe[tilor, apoi vizit\m Bise-
rica de pe Muntele Fericirilor. Deplasare la
Râul Iordan - Yardenit. Op]ional, plimbare cu
o copie a b\rcii lui Iisus, pe apele M\rii Gali-
leii. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua 7 - 30.12 - Mic dejun. Plecare spre Hai-
fa. Vom privi Templul cultului Bahai, cu gr\di-
nile pe terase. Vizitarea M\n\stirii Stella Maris
cu pe[tera Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul. P\r\sim
Haifa [i ne oprim la Lod - mormântul Sf. Gheor-
ghe. Ne `ndrept\m spre Aeroportul Ben Gurion
pentru decolarea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cur-
sa EL-AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 825 de euro/persoan\ pentru grup
de minimum 40 de persoane;
850 de euro/persoan\ pentru grup de 30-39
de persoane.
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti/Tel Aviv/Bucu-
re[ti, taxe de aeroport, transport cu autocar
modern cu aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasificare
local\) `n camer\ dubl\, demipensiune (bu-
fet), CIN| DE CR|CIUN;
- Taxe de intrare la obiective, asigurare
medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbi-
tor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro care se va achita `n-
so]itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri
care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate, progra-
mul poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare,
sau se pot `nlocui unele obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul Coposu
nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46; 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

Joi, 5 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Joi, 5 noiembrie 2009
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
(Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
`nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
Pelerinaj `n Israel Pelerinaj la Sf=ntul Nectarie
- 05-1
10 noiembrie 2009 (6 zile-5
5 nop]i) - - Egina - Grecia CONDOLEAN}E
Pre]ul pelerinajului - 7-1
12 noiembrie 2009 (5 nop]i-6
6 zile) - Conducerea Proto-
- 755 de euro/persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\
- tariful este valabil pentru un grup de minimum de 35 de persoane Ziua 1: 7 noiembrie plecare din Bucure[ti cu auto- Servicii turistice incluse: popiatului II Ia[i [i pre-
carul, ora 07:00, pe ruta Giurgiu-Ruse-Sofia-Promaho- transport cu autocarul 2/3 stele (aer condi]io-
Supliment single 170 de euro nas-Salonic-Paralia Katerini. Cazare Paralia Katerini. nat, tv, video); o]ii din protopopiat
Servicii turistice incluse:
- transport cu avionul Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL;
Ziua 2: 8 noiembrie - mic dejun, plecare spre A-
tena cu oprire `n Evia pentru vizit\ la M\n\stirea
5 nop]i cazare `n hoteluri 2 [i 3 stele camere
duble [i triple;
sunt al\turi de d-rra
- 5 nop]i cazare la hotelurile 4*; „Sf. Ioan Rusu“, unde se afl\ moa[tele Sf. Ioan Rusu, `nso]itor de grup; Raluca Chiriac `n mo-
- mas\ `n regim demipensiune (mic dejun [i cin\); continuare spre Atena. Cazare Atena. ghid grec la Atena;
- `ntâmpinare [i transfer aeroport-hotel-aeroport; Ziua 3: 9 noiembrie - mic dejun, traversare cu ferry boat Pireu/Egina/Pireu. mentele de grea `ncer-
- transport local cu autocar de lux cu aer condi]ionat conform programului; ferry boat (Eghina/Pireu ), vizit\ la Biserica „Sf. Nec- Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurare medical\;
care, cauzate de trece-
- ghid local vorbitor de limba român\ la obiectivele din Israel; tarie“, loc unde se afl\ moa[tele Sf. Nectarie, partici-
pare la slujba `nchinat\ Sf. Nectarie, traversare cu Intr\rile la obiectivele turistice. rea la cele ve[nice a ta-
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurarea medical\ `n func]ie de v=rst\; ferry boat (Egina/Pireu). Cazare Atena.
Ziua 4: 10 noiembrie - mic dejun. Vizitarea Atenei
Date de contact: www.basilicatravel.ro t\lui ei, Petru Chiriac,
Date de contact: www.basilicatravel.ro Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
(Acropolis, loc `n apropierea c\ruia a predicat Sf. Apostol
Pavel; Parlamentul, Biblioteca etc.). Cazare Atena.
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
fost contabil al protopo-
Tel /Fax: +40 21 316 35 03; Ziua 5: 11 noiembrie Atena, mic dejun, plecare E-mmail: office@basilicatravel.ro piatului. Slujba de `n-
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
spre Kalambaka, vizit\ la m\n\stirile Marea Meteo-
ra [i Varlam, plecare spre Paralia. Cazare Paralia.
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
mormântare va avea
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008 Ziua 6: 12 noiembrie, mic dejun. Salonic, se vizi- CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002 loc ast\zi, 5 noiembrie,
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001 teaz\ Turnul Alb, centrul istoric al ora[ului, Biserica BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ -
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002 „Sf. Dumitru“, unde se afl\ moa[tele Sf. Dimitrie, Iz- Agen]ia Doamnei ora 12:00, la Cimitirul
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei vor=torul de mir, Biserica „Sf. Gheorghe“, cea mai ve-
che biseric\ cre[tina din Grecia, Biserica „Sf. Sofia“,
Director Programe Interne - COSTEL
BIRLEANU
„Sfin]ii Apostoli Petru
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU
[i Pavel“ - Ia[i.
loc unde se afl\ moa[tele Sf. Vasile cel Nou. Plecare (tel: 0732.128.993; e-m mail: costel.bir-
(tel: 0732.128.993; e-m mail: costel.birleanu@basilicatra- spre Rom=nia, sosire `n Bucure[ti `n jurul orei 23:00. leanu@basilicatravel.ro)
vel.ro) Pre]ul pelerinajului: Director Agen]ie - DIANA IORGA Dumnezeu
Director Agen]ie - DIANA IORGA
(tel: 0732128997; e-m mail: diana.iorga@basilicatravel.ro)
285 de euro persoan\/loc `n camer\ dubl\/ tri-
pl\, valabil pentru grup minim: 40 de persoane
(tel: 0732128997; e-m
diana.iorga@basilicatravel.ro)
mail: s\-ll odihneasc\!
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

BNR se a[teapt\ la presiuni infla]ioniste pe termen scurt
Consiliul de Administra]ie (CA) al B\ncii Na]ionale
a României (BNR) a decis, mar]i, s\ men]in\ rata
dobânzii de politic\ monetar\ la 8% [i ratele pen-
tru rezervele minime obligatorii aplicabile pasive-
lor `n lei, la 15%, [i `n valut\, la 30%. Totodat\, CA
al BNR a hot\rât gestionarea ferm\ a lichidit\]ii
din sistemul bancar `n vederea consolid\rii
transmisiei semnalelor de politic\ monetar\.
Banca Na]ional\ a Rom=niei
se a[teapt\ la un val de presiuni
ce vor for]a cre[terea infla]iei ca
urmare a cre[terii accizelor [i a
dob=nzilor, `ns\ reprezentan]ii
acestei institu]ii sunt optimi[ti,
sus]in=nd c\ acest lucru poate fi
evitat dac\ se aplic\ o politic\
monetar\ prudent\.
„Pe termen scurt, se prefigu-
reaz\ manifestarea unor pre-
siuni infla]ioniste induse de
ajust\rile preconizate ale ac-
cizelor `ncepând cu 1 ianuarie
2010, tendin]a de men]inere a
ecartului dintre ratele dobânzilor
interbancare [i rata dobânzii de
politic\ monetar\, precum [i im-
pactul nefavorabil asupra anti-
cipa]iilor generat de accentuarea
riscurilor legate de politicile fis-
cal\ [i de venituri `n contextul u-
nui climat politic volatil“, se spu-
ne `n comunicatul B\ncii Na]io-
nale a României (BNR) privind
deciziile de politic\ monetar\
discutate `n [edin]a consiliului
de administra]ie de mar]i.
~n aceste condi]ii, Banca
Central\ pune din nou accentul
asupra politicii monetare bazate
pe pruden]ialitate, pentru a men-
]ine perspectivele „de revenire a
ratei infla]iei `n apropierea ]in-
telor stabilite pe termen mediu“,
precum [i pentru a „ancora“ an-
ticipa]iile infla]ioniste.
Accizele pe 2010 se vor calcula
la cursul de schimb anun]at de
Banca Central\ European\ (BCE)
pe 1 octombrie, respectiv 4,2688
lei/euro, mai mare cu 14,2% fa]\
de cursul din urm\ cu un an, de
3,7364 lei/euro, folosit la calculul
accizelor aferente acestui an.
De asemenea, dobânzile din
pia]a monetar\ interbancar\ s-
au decuplat `n ultimul timp de
rata de politic\ monetar\, de 8%,
b\ncile `mprumutându-se `ntre
ele la dobânzi de peste 10% pe an.
~n acela[i timp, BNR sublinia-
z\ nevoia de echilibrare rapid\ a
mixului de politici macroecono-
Cursul nu va fi nici 5, nici 2,5 lei/euro,
când România va adopta moneda unic\
Cursul de schimb la momen-
tul când România va adopta
moneda unic\, 1 ianuarie 2015
conform calendarului anun]at,
nu va fi nici 5 lei/euro, dar nici
2,5 lei/euro, a declarat mar]i la
un seminar bancar viceguver-
natorul B\ncii Na]ionale a Ro-
mâniei (BNR) Cristian Popa, l\-
sând s\ se `n]eleag\ c\ acea
conversie se va face `ntr-o zon\
apropiat\ de referin]a actual\.
Pe lâng\ condi]iile de deficit
[i infla]ie pe care trebuie s\ le
`ndeplineasc\ România pentru
a trece la euro, oficialul B\ncii
Centrale s-a referit [i la greu-
t\]ile de ordin operativ pe care
România le va avea `n adop-
tarea monedei unice.
„O problem\ va fi aducerea
monedelor euro [i a bancnotelor
Joi, 5 noiembrie 2009
mice [i implementarea „ferm\“,
`n sensul respect\rii acordului de
finan]are extern\.
„Pentru asigurarea sustenabi-
lit\]ii acestui proces (dezinfla]io-
nist, n.r.) [i crearea unor perspec-
tive de relansare durabil\ a cre[-
terii economice este necesar\ `nca-
drarea cât mai rapid\ a celorlalte
componente pe coordonatele con-
venite `n cadrul aranjamentului
multilateral de finan]are ex-
tern\“, mai arat\ comunicatul.
Astfel, atât atingerea obiec-
tivului de infla]ie, cât [i refacerea
`ncrederii investitorilor, ce ajut\
la finan]area economiei [i la relu-
area cre[terii economice, „reclam\
implementarea ferm\ a mixului
de politici macroeconomice, pre-
cum [i a reformelor structurale
convenite prin aranjamentul mul-
tilateral de finan]are extern\“.
Pe de alt\ parte, Banca Cen-
tral\ subliniaz\ c\ procesul dez-
infla]ionist s-a consolidat „cu o a-
numit\ `ntârziere“, chiar [i `n
condi]ii de recesiune.
}int\ de infla]ie
de 3% pentru 2011
BNR a anun]at, mar]i, ]inta
de infla]ie stabilit\ pentru 2011,
de 3% plus sau minus un punct
procentual (2-4%), de care poate
depinde [i adoptarea monedei
unice europene `n ianuarie 2015,
conform calendarului de conver-
gen]\ anun]at de autorit\]i.
Intrarea `n zona euro presu-
pune reducerea infla]iei, marea
problem\ a României de dup\
1989, pân\ la niveluri apropiate
de media celor mai performante
trei ]\ri din zona euro. Banca
Central\ a precizat, `n comuni-
catul de pres\, c\ ]inta asumat\
pentru 2011 va fi discutat\ cu
Guvernul.
}inta de infla]ie anun]at\
pentru 2011 este `n sc\dere cu
0,5 puncte procentuale fa]\ de
`n form\ fizic\. ~n alte ]\ri au
fost aduse cu ajutorul convoa-
ielor militare, dar noi nu avem
autostr\zi `n regul\“, a spus
Cristian Popa.
De asemenea, oficialul BNR a
men]ionat [i convertirea re-
zervelor pe care BNR le are de-
nominate `n euro, care trebuie
realizat\ dup\ adoptarea mo-
nedei unice de c\tre România.
„Procesul trebuie f\cut cu o bun\
gândire [i cu mare discre]ie. Nu
po]i s\ anun]i c\ România vinde
miliarde de euro pentru c\ mi[c\
cursul imediat“, a subliniat
viceguvenatorul Cristian Popa.
Reprezentantul BNR c\ so-
lu]ia oficial\ de adoptare a euro
de la 1 ianuarie 2015 ar putea
favoriza economia româneasc\
[i reprezint\ compromisul `n
CM
YK
Banca Central\ subliniaz\ c\ procesul dezinfla]ionist s-a consolidat
„cu o anumit\ `ntârziere“, chiar [i `n condi]ii de recesiune
cea asumat\ pentru anul viitor,
de 3,5% plus sau minus un punct
procentual (2,5-4,5%).
Banca Central\ a adoptat ]in-
tirea infla]iei ca strategie de poli-
tic\ monetar\ `n 2005 [i de a-
tunci [i-a atins obiectivul doar o
singur\ dat\, `n 2006. Pentru a-
cest an, BNR estimeaz\ c\ `[i va
atinge ]inta, fixat\ la 3,5% plus/mi-
nus un punct procentual (2,5-
4,5%), ultima sa prognoz\ in-
dicând un nivel al infla]iei de fi-
nal de an de 4,3%.
BNR men]ine
dobânda de politic\
monetar\ la 8%
Consiliul de Administra]ie
(CA) al B\ncii Na]ionale a Ro-
mâniei (BNR) a decis, mar]i, s\
men]in\ rata dobânzii de politic\
monetar\ la 8% [i ratele pentru
rezervele minime obligatorii apli-
cabile pasivelor `n lei, la 15%, [i
`n valut\, la 30%.
Membrii Asocia]iei Anali[tilor
Financiar-Bancari din România
(AAFBR) au anticipat deciziile
CA al BNR de men]inere a ratei
dobânzii de politic\ monetar\ [i
a ratelor rezervelor minime
obligatorii la lei [i la valut\.
Totu[i, 20% dintre respon-
den]i la sondajul realizat `n rân-
termeni de avantaje [i dezavan-
taje `ntre o adoptare foarte
CM
YK
dul membrilor AAFBR au consi-
derat c\ Banca Central\ ar putea
decide o reducere a ratei cu 0,25
puncte procentuale a dobânzii de
politic\ monetar\.
La cea mai recent\ [edin]\ de
politic\ monetar\, de la finele lu-
nii septembrie, CA al BNR a de-
cis diminuarea dobânzii cu 0,5
puncte, la 8% pe an.
De la `nceputul anului, Banca
Central\ a redus dobânda de
politic\ monetar\ cu 2,25 puncte
procentuale, de la 10,25%.
România a avut `n septembrie
cea mai ridicat\ rat\ anual\ a
infla]iei din UE, de 4,9%, fa]\ de
o medie de 0,3% la nivelul celor
27 de state membre, respectiv -
0,3% `n zona euro, potivit datelor
Eurostat.
Pre]urile de consum au
crescut `n septembrie
~n cel mai recent raport tri-
mestrial, publicat `n luna au-
gust, Banca Central\ prognoza
c\ infla]ia se va plasa la 4,3% `n
luna decembrie 2009 [i la 2,6% la
finele anului viitor.
Potrivit celor mai recente date,
pre]urile de consum au crescut `n
septembrie cu 0,39% fa]\ de luna
precedent\, oprind astfel declinul
care a `nceput `n iulie, `ns\ rata
rapid\, imediat\, [i amânarea
trecerii la euro. a
Analiz\ 15
anual\ a coborât pentru a [aptea
lun\ consecutiv, de la 4,96% la
4,94%, atingând minimul ultimi-
lor doi ani [i dou\ luni.
Pre]urile au sc\zut pentru
prima dat\ `n acest an `n luna
iulie, cu 0,07%, comparativ cu
luna anterioar\. Defla]ia lunar\
s-a accentual `n august la 0,19%,
ducând astfel rata anual\ la
4,96%, minimul ultimilor doi ani.
România [i-a fixat ca obiectiv
s\ adopte euro de la 1 ianuarie
CM
2015, ceea ce `nseamn\ c\ tre-
YK
buie s\ intre `n mecanismul
ratelor de schimb (ERM II) `n
2012 [i s\ `ndeplineasc\ cinci cri-
terii de convergen]\, printre care
[i unul referitor la infla]ie.
Contrac]ia economic\
va fi sub 8%
Banca Na]ional\ a Rom=niei a
f\cut previziuni [i `n ceea ce
prive[te contrac]ia economic\.
România va `nregistra `n 2009 o
sc\dere a economiei sub opt la
sut\, a declarat mar]i, la un se-
minar bancar, viceguvernatorul
B\ncii Na]ionale a României
(BNR), Cristian Popa.
La ultima rectificare buge-
tar\, de la sfâr[itul lunii august,
Guvernul a luat `n calcul, dup\
discu]iile cu exper]ii FMI, o sc\-
dere a Produsului Intern Brut
(PIB) de 8-8,5%.
Popa a explicat c\ FMI anti-
cipa o sc\dere economic\ de 10%
`n trimestrul II 2009, `ns\ con-
trac]ia a fost de numai 8,7%. ~n
aceste zile au loc la Bucure[ti
discu]ii cu exper]ii FMI, iar in-
stitu]ia financiar\ interna]ional\
va revizui prognoza pentru Ro-
mânia. Viceguvernatorul BNR a
afirmat c\ deficitul de cont cu-
rent va sc\dea sub 5% din PIB `n
2009, fa]\ de 12,3% `n 2008, iar
aceast\ contrac]ie de 7-8 puncte
procentuale va fi similar\ cu cea
a contrac]iei PIB. Oficialul BNR
a atras aten]ia [i asupra sustena-
bilit\]ii unui deficit redus de cont
curent, odat\ cu reluarea cre[te-
rii economice, ]inând cont c\ `n
România ajustarea sa s-a produs
prin comprimarea importurilor [i
reducerea masiv\ a investi]iilor
sectorului privat. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
 CM
YK

16 Theologica Joi, 5 noiembrie 2009

Pe cine s\ omori? Despre Deuteronom 25, 19

Ne-am obi[nuit poate s\ privim textul
biblic ca ceva `ncheiat, `ntreg,
indisputabil. Nici n-ar putea fi altfel,
credem, din moment ce este [i
r\mâne cuvântul lui Dumnezeu. ~n
Deuteronom 4, 2 se atrage aten]ia
foarte clar: „S\ nu ad\uga]i nimic la
cele ce v\ poruncesc eu, nici s\ l\sa]i
ceva din ele“.
De altfel, leg\m inspira]ia
dumnezeiasc\ tocmai de caracterul
monolitic al textului biblic, asemenea
zidurilor inca[e `ntre pietrele c\rora nu
`nc\pea s\ strecori nici m\car o lam\
de b\rbierit. Totu[i, la o privire mai
atent\, vom observa c\ sunt multe
texte cu versiuni diferite. Ca s\
`n]elegem mai bine, voi rememora un
pasaj instructiv din Talmudul
babilonian (tratatul Baba Bathra 21a-b).

Acela[i text biblic, `n]eles [i altfel. Care este crite-

de lect. dr. Alexandru citit `n mod diferit
MIH|IL| Din cele de mai sus, `n]ele-
gem c\ textul biblic a circulat o
mare perioad\ de timp f\r\
Sfâr[itul unora, nici o vocalizare. ~n majorita-
rezultatul citirii tea cazurilor, aceasta nu afec-
teaz\ sensul cuvintelor.
nefericite a unui cuvânt? ~n cazul de fa]\, termenul `n
Plecând de la faptul c\ ge- disput\ are consoanele zkr.
neralul Ioab i-a omorât pe to]i Dac\ este vocalizat cu doi de
cei de parte b\rb\teasc\ din qame], rezult\ zakhar „b\r-
Edom (III Regi 11, 16), el este bat“, „parte b\rb\teasc\“, sau
`ntrebat, când ajunge `naintea mai exact zekhar, pentru c\
regelui David, de ce a f\cut a- substantivul este flexionat, a-
ceasta. La care generalul r\s- dic\ se afl\ `n statul construct
punde: „Pentru c\ este scris: fiind urmat de „Amalec“. Deci
S\-i [tergi pe cei de parte b\r- se refer\ la distrugerea tutu-
riul afl\rii versiunii exacte? {i,
ca s\ revenim chiar la observa-
]iile ini]iale, care dintre versi-
uni este inspirat\?
~n primul rând, nu trebuie
subestimat\ critica textual\,
care folose[te o seam\ de prin-
cipii pentru a afla textul origi-
nal sau, cel pu]in, pentru a afla
versiunea cea mai veche din
mai multe existente. Desigur,
aceste principii nu sunt reguli cluderea din comunitatea po- aduce de aminte de vr\jm\[ia
stricte, ci trebuie ]inut seama porului lui Dumnezeu, de pier- amaleci]ilor de la ie[irea din
de context. ~n cazul de fa]\, derea mântuirii. O paralel\ Egipt (I Regi 15, 2-3). Faptul
Talmudul aminte[te de dou\ foarte interesant\ o g\sim `n c\ Saul nu l-a executat pe re-
lec]iuni diferite `n Deuteronom Deuteronom 23, unde se discu- gele amalecit Agag a dus la re-
25, 19, `ns\ [tim c\ deja vocali- t\ limitele „ob[tii lui Israel“, a- pudierea lui de c\tre Iahve (I
zarea masore]ilor a preferat-o dic\, am spune ast\zi, limitele Regi 15, 23). Ca un efect al ne-
CM
YK

b\teasc\ (zekar) din Amalec
(Deuteronom 25, 19)“. Amale-
ci]ii erau, `ntr-adev\r, descen-
den]i edomi]i. David `i spune:
„Dar noi citim „amintirea“ (ze-
ker) Amalecului“, la care Ioab
r\spunde la fel: „Eu am fost
`nv\]at s\ citesc zekar (cei de
parte b\rb\teasc\)“.
Trebuie s\ ]inem cont aici
de câteva explica]ii. Textul bi-
blic al Vechiului Testament a
fost scris `n original `n limba
ebraic\. Scrierea ebraic\ `n-
s\, ca [i alte scrieri vechi, no-
teaz\ doar consoanele. Alfa-
betul este, deci, exclusiv con-
sonantic sau, ca s\ folosesc un
termen mai nou, introdus de
lingvistul Peter Daniels, a-
par]ine tipului „abjad“. Voca-
lele lipsesc, fiind introduse `n
citire pe cale oral\ prin recu-
noa[terea cuvântului [i fami-
liaritatea cu limba. Scrierea
ebraic\ veche este cea folosit\
de fenicieni (paleo-ebraic\),
avându-[i probabil originea `n
contactul cu Egiptul, a[a cum
se certific\ prin inscrip]iile
din peninsula sinaitic\ (sec.
al XV-lea `.Hr.).
Vocalele au ap\rut foarte
târziu [i mai degrab\ din ne-
voia de a fixa citirea `n vre-
mea când limba nu mai era
vorbit\, ci r\m\sese o limba
liturgic\. Deja `n timpul Mân-
tuitorului, `n Palestina se
vorbea aramaica, iar ebraica
trebuia `nv\]at\ la [coal\
pentru ca textul sfânt s\ fie
citit [i `n]eles. Sistemul de vo-
calizare actual, care const\
din puncte [i liniu]e dispuse
sub sau deasupra consoane-
lor, a fost adoptat dup\ ce `n-
tre secolele VIII-X d.Hr. (!) fu-
seser\ create trei sisteme di-
ferite (babilonian, palestinian
[i tiberian). El este, de fapt,
sistemul tiberian impus de co-
piatorii evrei, ca fiind unul co-
erent [i simplu de folosit.
ror b\rba]ilor amaleci]i (zek-
har Amaleq), ceea ce piosul
Ioab a f\cut f\r\ s\ mai stea
pe gânduri. Dac\ `ns\ terme-
nul este vocalizat cu ]ere [i se-
gol (e lung [i e scurt), se cite[te
zekher „amintire“. Sensul ar fi
`n acest caz „s\ [tergi aminti-
rea lui Amalec“.
Aceast\ a doua versiune a
fost cea care s-a impus. O reg\-
sim `n Septuaginta, care tra-
duce prin onoma „numele“ lui
Amalec sau Vulgata (nomen).
Ea este justificat\ [i de con-
text, pentru c\ se face o leg\tu-
r\ `ntre „adu-]i aminte (za-
khor) cum s-a purtat cu tine A-
malec“ din versetul 17 [i [ter-
gerea „amintirii“ sau „pomeni-
rii“ acestuia (v. 19).
Faptul c\ cea de-a doua ver-
siune trebuie preferat\ reiese
chiar din istorioara talmudic\,
pentru c\ este sus]inut\ de re-
gele David `n fa]a lui Ioab. Da-
vid era rege, Ioab `i era supus.
Talmudul continu\, povestind
c\ generalul va merge s\-[i
trag\ la r\spundere `nv\]\to-
rul, care, dup\ ce `ncearc\ s\ se
disculpe, `[i recunoa[te gre[ea-
la. {i relatarea se `ncheie cu
Ioab, care, invocând alte dou\
versete biblice (se vede c\ era
un elev foarte silitor al Legii!),
`[i scoate sabia `n fa]a `nv\]\-
torului. Aici Talmudul, `n sti-
lul obi[nuit, las\ finalul des-
chis. Dup\ unii, Ioab l-ar fi
ucis pe `nv\]\torul care-l infor-
mase gre[it, dup\ al]ii nu. Nu
po]i fi sigur de nimic…
Care citire este
inspirat\?
Istorioara, desigur legenda-
r\, arat\ `ns\ foarte profund o
situa]ie de fapt. Exist\ cazuri
când textul biblic poate fi citit
`n mod diferit. Ioab reprezint\
de fapt posibilitatea ca textul
din Deuteronom 25, 19 s\ fie
pe cea de-a doua (citirea rege-
lui David).
Urmeaz\ compararea cu ce-
lelalte traduceri vechi, mai a-
les cu Septuaginta, pentru c\
ea reprezint\ deopotriv\ [i un
„martor textual“ (ca s\ folosesc
terminologia lui Emanuel Tov)
diferit uneori de cel ebraic ma-
soretic. ~n cazul de fa]\, Septu-
aginta confirm\ textul masore-
tic, dându-i chiar o interpreta-
re. ~n alte cazuri, Septuaginta
poate sus]ine o alt\ versiune,
ceea ce va complica lucrurile,
a[a cum vom vedea `n alte e-
xemple. Dar, aici, confirmarea
u[ureaz\ demersul critic. „A-
mintirea“ amaleci]ilor se refe-
r\ la „numele“ lor. ~ntr-adev\r,
`n Scriptur\ exist\ o adev\ra-
t\ teologie a numelui: numele
este denumire, dar [i o reflec-
tare, o manifestare a persoanei
care `l poart\. El nu r\mâne o
simpl\ etichetare, care poate fi
schimbat\, pentru c\ ar fi o
conven]ie uman\. Pentru
Scriptur\, persoana se mani-
fest\ prin nume. Deci, [terge-
rea numelui aduce excluderea
persoanei din comunitatea res-
pectiv\. {tergerea numelui lui
Amalec de sub cer `nseamn\
excluderea lor din cartea vie]ii.
Este deci mai mult decât u-
ciderea celor de parte b\rb\-
teasc\. Uciderea b\rba]ilor,
de[i nou\, celor de ast\zi, ni se
pare un obicei crud, era `n An-
tichitate o practic\ de r\zboi o-
bi[nuit\. Erau uci[i b\rba]ii `n
putere pentru a diminua consi-
derabil for]a militar\ a du[ma-
nilor. O practic\ mult mai du-
r\ era herem-ul (tradus de obi-
cei prin anatema), uciderea tu-
turor fiin]elor vii, inclusiv a ani-
malelor din cetatea respectiv\.
Totu[i, sensul [tergerii nu-
melui este unul doar la prima
vedere mai blând. Pentru c\ a-
ici nu este vorba de eliminarea
fizic\, prin execu]ie, ci de ex-
ecleziale ale comunit\]ii popo-
rului lui Dumnezeu. „Amonitul
[i Moabitul s\ nu intre `n ob-
[tea Domnului; nici al zecelea
neam al lor `n veci s\ nu intre
`n ob[tea Domnului […] S\ nu-]i
fie scârb\ de edomit c\ci aces-
ta `]i este frate. S\ nu-]i fie
scârb\ de egiptean, c\ ai fost
str\in `n p\mântul lui. Copiii
ce se vor na[te acestora `n al
treilea neam pot intra `n ob-
[tea Domnului“ (Deuteronom
23, 3, 7-8). Se observ\ c\ amo-
ni]ii [i moabi]ii sunt exclu[i, pe
când edomi]ii [i egiptenii sunt
primi]i la a treia genera]ie.
Versiuni diferite `n
acela[i corpus inspirat
Amaleci]ii erau un popor no-
mad, care locuia `n stepele din
sudul Israelului [i din peninsu-
la Sinai. Ei au fost primii care
s-au ridicat la r\zboi `mpotriva
israeli]ilor dup\ ie[irea din ro-
bia egiptean\. La Rafidim, pu-
terea amalecit\ s-a dovedit
mai mare decât a Israelului,
`ncât doar ajutorul dat de Iah-
ve prin mâinile ridicate ale lui
Moise a putut aduce israeli]ilor
victoria (cf. Ie[ire 17).
De aceea, amaleci]ii vor de-
veni simbolul vr\jma[ului per-
manent. De[i descendent din
Esav, deci din edomi]ii care e-
rau considera]i de evrei fra]i
foarte apropia]i, totu[i, `n ge-
nealogiile vechi-testamentare,
amaleci]ii sunt prezenta]i ca a-
vând drept mam\ pe o concubi-
n\ a lui Elifaz, Timna (numele
o arat\ de altfel ca o referire la
Timna, o localitate din sudul
Palestinei).
~n perioada judec\torilor,
Israelul era pr\dat constant de
amaleci]i (cf. Judec\tori 6, 3),
iar primii regi au condus cam-
panii `mpotriva lor, a[a cum
este descris `n Scriptur\, chiar
la cuvântul lui Iahve, Care ~[i
ascult\rii, dup\ o alt\ versiu-
ne a mor]ii lui Saul, el nu s-a
sinucis, ci a fost chiar - ironia
istoriei - ucis de un amalecit (II
Regi 1, 8-10).
Amaleci]ii devin astfel un
simbol al vr\jm\[iei [i sunt sor-
ti]i nimicirii. Vr\jitorul Valaam
chiar le prooroce[te: „Cel `ntâi
dintre popoare e Amalec, dar [i
neamul lui va pieri“ (Num. 24,
20). ~n cartea Esterei, du[ma-
nul Israelului, Aman, este „aga-
ghit“, adic\ descendent din
Agag, regele amalecit (cf. Este-
ra 3, 1; `n Biblia sinodal\ fiind
gre[it interpretat „agaghit“ ca
`nsemnând „din ]ara Agag“).
Este interesant\ [i rela]ia a-
melecit-edomit. Amaleci]ii e-
rau practic v\zu]i ca ni[te edo-
mi]i degenera]i, prin na[terea
dintr-o concubin\. Altfel spus,
la nivel teologic, dac\ cineva se
manifesta ca edomit, frate gea-
m\n al Israelului, putea veni
la a treia genera]ie `n ob[tea
lui Israel. Dac\ `ns\ se mani-
festa ca amalecit, adic\ un edo-
mit bastard, era sortit pieirii
ve[nice. Este cu siguran]\ o ge-
nealogie simbolic\, ce dep\[e[-
te istoria propriu-zis\.
Am observat c\ citirea lui
Ioab a fost considerat\ gre[it\,
de[i a[ remarca mai degrab\
faptul c\ citirea `n sine este in-
terpretare, iar interpretarea
lui a fost respins\ pentru c\ e-
ra prea limitat\. A[ spune deci
c\ versiunile diferite se `nscriu
`n cadrul aceluia[i corpus in-
spirat. Vom vedea cazuri `n ca-
re exist\ mai mult versiuni.
Inspira]ia deci nu trebuie lega-
t\ de o singur\ versiune, de un
singur termen, de o singur\ in-
terpretare. De fapt, Ioab n-a
gre[it, fiind suficient s\-l com-
par\m cu Saul, care s-a f\cut
vinovat tocmai pentru c\ nu i-a
ucis pe b\rba]ii amaleci]i. E-
roarea lui consta `n limitarea
`n]elegerii. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Joi, 5 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 255 (1457) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 231 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT ACTUALITATEA RELIGIOAS| ANALIZ|
Noi por]i c\tre BNR se a[teapt\
ceruri `n Mitropolia Conferin]e la presiuni
Moldovei preo]e[ti `n mai infla]ioniste
[i Bucovinei multe eparhii pe termen scurt
PAGINA 16 PAGINA 3 PAGINA 15

Congresul `nchinat Sfântului

Vasile cel Mare s-a `ncheiat
Congresul Interna]ional de Teologie `nchinat
Sfântului Vasile cel Mare s-a `ncheiat. Ultima
basilica.ro
sesiune de comunic\ri s-a ]inut mar]i dup\
ora 17:00, `n Aula Magna „Teoctist REPORTAJ
Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei. Dup\ MEMBRII GRUPULUI DE RE-
scurte discu]ii [i dezbateri pe baza temelor ZISTEN}| DE LA NUC{OARA,
COMEMORA}I LA 50 DE ANI
prezentate de cei trei referen]i, p\rintele DE LA EXECU}IE: Pân\ pe 7
profesor {tefan Buchiu, decanul Facult\]ii noiembrie 2009, la Muzeul
}\ranului Român (MTR),
de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti, a expus publicul bucure[tean poate
celor prezen]i concluziile [i documentul final descifra povestea unei ex-
pozi]ii de fotografii [i docu-
al acestui congres. Evenimentul s-a `ncheiat mente, extrase din arhiva
cu lansarea c\r]ii „Euharistie, Episcop, Securit\]ii, care „vorbe[te“
Biseric\“ a ~nalt Preasfin]itului Ioanis despre unul dintre cele mai
longevive grupuri de parti-
Zizioulas, Mitropolit al Pergamului. ~n acest zani anticomuni[ti din
cadru festiv, IPS Ioanis a primit diploma Europa r\s\ritean\.
„P\rintele Dumitru St\niloae“, `nso]it\ de Pagina 4
CM
medalia p\rintelui Dumitru St\niloae, EDUCA}IE
YK

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea „Sf=ntul Necta-
rie“ se afl\ la aproximativ 6 kilo-
metri de ora[ul Eghina, Grecia.
Cu toate c\, pe atunci, Sf=ntul
Nectarie, protectorul insulei
Eghina, era mitropolit de Eghi-
na, el a c\rat pietre pentru ridi-
carea acestei m\n\stiri `n peri-
oada 1904-1910. Construirea
m\n\stirii, ridicat\ pe ruinele
unei foste m\n\stiri bizantine
mai vechi, este rezultatul cerin-
]elor maicilor din zon\. a
precum [i medalia de aur, comemorativ-
omagial\, cu chipul Sfântului Vasile cel
Mare.
~nc\ aproape 100 de cazuri de grip\ A(H1N1) confirmate
~n ultimele 24 de ore, 97 de cazuri de grip\
A(H1N1) au fost confirmate la nivel na]ional,
num\rul total al `mboln\virilor ajungând la
672, potrivit statisticilor oficiale. Nu s-a `nre-
gistrat nici un deces.
Speciali[tii spun c\ num\rul mare de ca-
zuri confirmate `n aceast\ perioad\ este cau-
zat de p\trunderea [i r\spândirea virusului
A(H1N1) pandemic `n colectivit\]ile de copii
[i tineri din jude]ele Ia[i, Dolj, Prahova [i din
municipiul Bucure[ti. a
Analist: Obama nu este interesat de Europa de Est
Pre[edintele american Barack Obama
consider\ Europa de Est „un proiect al Ad-
ministra]iei Bush“ [i nu este con[tient de
necesitatea de a contracara influen]a cres-
când\ a Rusiei `n aceast\ regiune, este de
p\rere analistul Edward Lucas, citat ieri de
Sofia Novinite.
~n opinia lui Lucas, care a fost timp de
peste 20 de ani corespondent al „The Eco-
nomist“ pentru Europa de Est, noul con-
cept rus de „arhitectur\ a securit\]ii“ `n
Europa implic\ instaurarea unui condo-
CNA - „NE ~NGRIJOREAZ|
ABUNDEN}A ERORILOR DE
SINTAX| CARE ADUC IDEI NE-
Citi]i `n paginile 8-9 CLARE {I MESAJE CONFUZE“:
Posturile OTV, N24 [i B1 TV
au `nregistrat cele mai
multe gre[eli gramaticale,
potrivit unei monitoriz\ri
efectuate, `n perioada 20
septembrie-20 octombrie, de
Institutul de Lingvistic\
„Iorgu Iordan - Al. Rosetti“
[i Consiliul Na]ional al
Audiovizualului (CNA).
Pagina 12
ROM+NIA ~N UE
ADRIAN SEVERIN ARE {ANSE
S| DEVIN| MINISTRU DE EX-
TERNE AL UE: Deputatul euro-
pean socialist Adrian Severin
este anun]at de presa occi-
dental\ ca fiind principalul
miniu `n Europa `ntre Rusia [i marile pu- contracandidat al britanicului
teri europene, excluzând SUA [i trecând David Milliband la func]ia de
peste interesele micilor ]\ri ale Uniunii ministru de Externe al
Europene. Uniunii Europene, odat\ cu
„Una dintre consecin]ele teribile ale intrarea `n vigoare a Tratatu-
lui de la Lisabona.
r\zboiului din august 2008 din Georgia a
fost c\ el a ar\tat cât de divizate sunt UE Pagina 7
[i NATO `n abord\rile lor privind Rusia“,
a declarat Lucas, ad\ugând c\ Art. 5 din
Tratatul Alian]ei Nord-Atlantice, care
promite un r\spuns colectiv `n caz de a-
gresiune, [i-a pierdut credibilitatea. a
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Joi, 5 noiembrie 2009

Primul festival de film eco pentru tineri
Cea de-a doua edi]ie a „Zilelor municipale
ale energiei inteligente“ are loc la Bra[ov, `n
perioada 4-6 noiembrie, `n cadrul proiectului
european MODEL, conform Agerpres. Ma-
nifestarea, organizat\ de Prim\ria Bra[ov,
`mpreun\ cu Agen]ia pentru Managementul
Energiei [i Protec]ia Mediului Bra[ov (AB-
MEE), a câ[tigat, anul trecut, locul al II-lea
la categoria „Cele mai bune Zile municipale
ale energiei inteligente“, din cadrul com-
peti]iei „Premiile MODEL 2008“, la care au
participat 22 de ora[e din Europa Central\ [i
de Est.
Pentru edi]ia din acest an, Prim\ria
Bra[ov [i ABMEE [i-au propus transformarea
acestui eveniment `ntr-o campanie educativ\,
de con[tientizare [i responsabilizare a bra-
[ovenilor. ~n acest sens se va organiza „Kron
Film Fest“, primul festival de film eco, desti-
nat elevilor, studen]ilor, tuturor celor care vor
s\ vad\ pelicule ce dezbat tema `nc\lzirii
globale [i schimb\rilor climatice. Organizato-
rii conteaz\ pe influen]a celei de a [aptea arte
asupra publicului, considerând c\, prin inter-
mediul imaginii, mesajele legate de utilizarea
inteligent\ a energiei vor avea un impact ri-
dicat, a spus primarul Bra[ovului, George
Scripcaru, conform Agerpres.
~n cadrul festivalului vor fi prezentate
filmele „An Inconvenient Truth“, câ[tig\tor a
dou\ premii Oscar oferite de Academia Ameri-
can\ de Film pentru cel mai bun documentar
[i pentru coloana sonor\, „The 11th Hour“, al
laureatului cu Premiul Nobel pentru Pace, Al
Gore. Cea de a treia pelicul\, „Home“, un doc-
umentar narat de actri]a Glenn Close [i pro-
dus de Luc Besson, furnizeaz\ imagini unice
din peste 50 de ]\ri, filmate din avion. „The
Age of Stupid“, documentar-dram\-anima]ie,
este semnat de Franny Armstrong [i John
Battsek ca produc\tor, câ[tig\tor al premiului
Oscar, conform Agerpres. a

PE SCURT CNA: „Ne `ngrijoreaz\ abunden]a erorilor de

Conferin]ele de la M}R
Muzeul }\ranului Rom=n - cunoscut
pe vremuri [i ca Muzeul de la {osea,
reia din noiembrie ciclul s\u de con-
ferin]e viz=nd dezbaterea public\ a
problematicii vaste a tradi]iilor `n cul-
tura rom=n\ actual\. Conferin]ele se
adreseaz\ publicului larg, `n mod spe-
cial tinerilor speciali[ti din domeniile
umaniste [i se organizeaz\ `n fiecare
lun\, la Clubul }\ranului.
Conferin]ele de la {osea dedicate
tradi]iilor rom=ne[ti `n prezent vor `n-
cerca s\ abordeze, f\r\ prejudec\]i [i
f\r\ grab\, toate aceste probleme [i s\
sugereze unele interpret\ri `ntr-un ci-
clu de patru dezbateri dedicate casei
de la ]ar\. Prima dintre acestea, „De
la camera bun\ la living“, va avea loc
mar]i, 10 noiembrie, de la ora 18:30, la
Clubul }\ranului, cu participarea lui
Vintil\ Mih\ilescu, antropolog,
Anamaria Iuga, etnolog, Bogdan
Iancu, antropolog, conform M}R.
„Cealalt\ Irina“,
`n cinematografe
Filmul „Cealalt\ Irina“, `n regia lui
Andrei Gruzsniczki, a fost selectat `n
competi]ia european\ a Festivalului
Interna]ional de Film de la Arras
(Fran]a), care are loc `ntre 5-16 noiem-
brie. Recent, filmul de debut `n lung
metraj al regizorului Andrei
Gruzsniczki a fost favoritul
Festivalului de Film de la CinePécs
Moveast, care a avut loc `ntre 8-11
octombrie. Pelicula a câ[tigat Marele
Premiu [i Premiul Fipresci, sur-
clasând nu mai pu]in de 11 produc]ii.
„Cealalt\ Irina“ a mai c=[tigat Marele
Premiu Anonimul [i Premiul Zilelor
Filmului Românesc, ob]inut la ultima
edi]ie a Festivalului Interna]ional de
Film Transilvania. Inspirat dintr-o
poveste real\ [i avându-i `n distribu]ie
pe Andi Vasluianu, Simona Popescu,
Doru Ana [i Gabriel Spahiu, filmul va
fi lansat `n cinematografele din Româ-
nia pe 11 decembrie. „Cealalt\ Irina“
este produs de Funda]ia pentru Arte
Vizuale [i distribuit de Transilvania
Film, conform Agerpres.
Festivalul de teatru
„Temps d’images
Romania“
{ase spectacole vor fi prezentate, la
Cluj-Napoca, `n cadrul festivalului de
teatru „Temps d’images Romania“, la
care vor participa arti[ti din Elve]ia,
Fran]a, Italia, Germania, Norvegia,
Slovenia [i România, conform
Mediafax. Organizatorul celei de-a
doua edi]ii a festivalului european de
teatru, dans [i imagine video, „Temps
d’images Romania“ este Asocia]ia
ArtLink. Spectacolele au loc `ntre 9-15
noiembrie, fiind programate [ase spec-
tacole, trei performance-uri, patru ate-
liere de cercetare artistic\, la care vor
participa coregrafi [i arti[ti vizuali, un
workshop dedicat studen]ilor, o ex-
pozi]ie video [i un eveniment audio-
video cu arti[ti din Fran]a, Germania,
Italia, Slovenia, Norvegia, Elve]ia [i
România. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
sintax\ care aduc idei neclare [i mesaje confuze“
Posturile OTV, N24 [i B1 TV au `nregistrat cele mai multe gre[eli gramaticale,
potrivit unei monitoriz\ri efectuate, `n perioada 20 septembrie-20
octombrie, de Institutul de Lingvistic\ „Iorgu Iordan - Al.
Rosetti“ [i Consiliul Na]ional al Audiovizualului (CNA).
Potrivit monitoriz\rii, bu“ (TVR 2) - corect: mini[-
postul OTV are 92 de gre- trii. {i alte gre[eli elemen-
[eli, N24 - 89 de gre[eli, iar tare de scriere au avut
B1 TV - 83 de gre[eli. Ele apari]ii izolate: „joac\ aceia[i fan, ghiu- au
sunt urmate de: Prima TV carte“ (Antena 3) - corect: „a- vet\, servici, defec-
(64), TVR 1 (63), TVR 2 ceea[i“, a spus Rodica Zafiu, salar, coraj, tat [i
(61), Kanal D (58), Rea- care a ad\ugat c\ dou\ ti- Mai
corent. Potrivit ra- apar gre[eli su- au pus `n urn\...“ (Antena 3)
litatea TV (55), Antena 3 puri de abateri au r\mas to- portului, sunt inacceptabile - corect: parlamentari care
(54), Antena 1 (52), Pro TV tu[i relativ frecvente: gre[e- p\r\toare care se
unele oscila]ii `n formarea fac [i `n selectarea nu au respectat `n]elegerea
(50) [i TVR Cultural (23), lile de punctua]ie (`n textele pluralului cu desinen]ele -e [i au pus `n urn\.
care apar pe ecran), precum prepozi]iilor, mai
conform Agerpres. ~n cazul sau -uri, -e sau -i: „esee“ (Ra- Dintre gre[elile de punc-
radiourilor monitorizate, la [i dezacordurile [i omiterea ales prin calchierea unor
dio România Cultural) - co- construc]ii din englez\ [i tua]ie, raportul semnaleaz\
Radio România Cultural s- prepozi]iei (gramaticalizate) rect: „eseuri“; „paie, nu alea eroarea elementar\, dar
au `nregistrat 16 gre[eli de pe `n fa]a pronumelui cu prin extinderea exagerat\ a
de pus `n cote] la g\ine“ (Ka- folosirii lui pe: „omul e inte- produs\ foarte des, a pla-
folosire a limbii române, la func]ia de complement direct nal D) - corect: „g\ini“. s\rii virgulei `ntre subiect
Radio România Actualit\]i - (`n comunicarea oral\, `n resat `n albin\ cel mai mult“
O noutate negativ\ fa]\ (Radio România Actualit\]i) (inclusiv propozi]ie subiec-
15, la Radio Guerrilla - 11 [i vorbirea liber\).
la Europa FM - 11.
de monitoriz\rile preceden-
te este `nregistrarea (e
- corect: de albin\; (engl. to tiv\) [i predicat: „procesul
europarlamentarului Geor-
be interested in); „Unele fir-
„Ceea ce ne poate `ngri-
jora este abunden]a erorilor Dezacorduri, drept, sporadic\) a con- me prefer\ s\ lucreze pe an- ge Becali(,) `ncepe“ (OTV);
struc]iilor prepozi]ionale fo- umite proiecte“ (N 24) - co- „Câinii vagabonzi din Mos-
de sintax\ care aduc idei ne- cuvinte gre[ite losite `n vorbirea non-stan- rect: la anumite proiecte. cova(,) au `nv\]at“ (B1 TV);
clare [i mesaje confuze. Per- dard `n locul formelor flex- Inacceptabile sunt [i un- „Pu[tii de pretutindeni(,)
sist\ gre[elile de pe crawl, Multe dezacorduri se pro- ionare de genitiv sau dativ: ele `mprumuturi sau calcuri ador\ ace[ti Zbur\tori“
multe dintre acestea ar pu- duc prin atrac]ie (predicatul „din cauza la b\nci“ (TVR 1) semantice din englez\, care (TVR 1); „{oferul [i pasa-
tea fi eliminate dac\ ar fi ur- se acord\ cu alt termen din
- corect: b\ncilor; „De aceea, pot produce confuzii: „sunt gerii unei ma[ini implicate
m\rite monitoriz\rile noas- enun]: un atribut, o apozi]ie la emisiune `i spune Con- pu]in depresat“ (Radio Guer- `ntr-un accident(,) au fugit
tre m\car din curiozitate“, a etc.): „urm\rile scandalului
spira]ia t\cerii“ (N24) - rilla) - corect: deprimat; „au de la locul incidentului“
spus pre[edintele CNA, R\s- legat de clinica Sabyc d\ corect: emisiunii. fost câ]iva parlamentari care (TVR 2) etc. a
van Popescu. peste cap legisla]ia“ (Kanal
Potrivit coordonatorului D) - corect: dau peste cap;
monitoriz\rilor, Rodica Za- „num\rul de arme vor cre[te
fiu, `n compara]ie cu moni- `n România“ (Radio Guerril-
toriz\rile precedente, `n la) - corect: num\rul de arme
etapa actual\ s-a `nregistrat va cre[te `n România. Omite-
un num\r mai redus de gre- rea lui „pe“ s-a `nregistrat la
[eli din domeniul ortografiei aproape toate posturile mon-
[i al morfologiei. „Nu s-a itorizate.
semnalat, de exemplu, decât Cele mai grave abateri
un caz de scriere gre[it\ cu `nregistrate `n aceast\ pe-
un singur „i“ final - „PNL `i rioad\ au fost formele gre[ite
acuz\ de abuz `n serviciu pe ale unor cuvinte, tipice pen-
mini[tri Andronescu [i Sâr- tru vorbirea incult\: ceolo-
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ZIARELE DIN ULTIMA SUT| DE ANI, DIGITALI-
ZATE LA BUZ|U: Biblioteca jude]ean\ „Vasile Voiculescu“
din Buz\u a demarat `n cursul acestei s\pt\mâni digi-
talizarea a peste 200 de publica]ii ap\rute `n ultima sut\ de
ani `n jude]. Un informatician [i dou\ persoane, ajutor de
programator, vor lucra trei ani la scanarea [i introducerea
pe calculator a tuturor publica]iilor existente `n colec]iile
bibliotecii. Programul va permite c\utarea unor informa]ii
dup\ cuvinte-cheie, cum ar fi autorul, titlul sau subiectul
abordat. Directorul Bibliotecii „Vasile Voiculescu“, Sorin
Burlacu, a spus c\ ac]iunea de informatizare a ap\rut din
cauza lipsei spa]iilor de depozitare, conform Agerpres. „A-
vem vagoane de pres\ veche care trebuie p\strat\ `n con-
di]ii optime pentru a se conserva, iar interesul `n continu\
cre[tere al cititorilor pentru aceste publica]ii este direct
propor]ional cu gradul lor de deteriorare, mai ales c\ de-a
lungul timpului hârtia folosit\ pentru tip\rirea ziarelor nu
a fost de cea mai bun\ calitate“, a mai spus Sorin Burlacu,
de profesie jurnalist.
a COMUNICATORI LA MUZEU: Primul stagiu al Pro-
gramului „Comunicatori pentru societatea civil\“, sus]inut de
Millenium Communications [i Ministerul Culturii, Cultelor [i
Patrimoniului Na]ional (MCCPN), le-a oferit participan]ilor
câte o diplom\ onorific\, mar]i, `n cadrul unei conferin]e de
pres\, ce a avut loc la sediul ministerului. Prin intermediul
acestui program, studen]i din cadrul facult\]ilor de comunicare
au fost forma]i pentru a suplini lipsa personalului specializat
din organiza]iile neguvernamentale [i pentru a ajuta personalul
specializat din institu]iile culturale. Tinerii comunicatori au re-
alizat un stagiu de practic\ de trei luni de zile `n cadrul ONG-
urilor [i al institu]iilor culturale. Au fost selecta]i 12 studen]i de
la facult\]ile de comunicare din Bucure[ti, au fost preg\ti]i prin
intermediul unui training sus]inut de speciali[ti `n comunicare
[i apoi au fost plasa]i `n ONG-uri [i institu]ii culturale pentru a
realiza un stagiu de practic\ de trei luni. a

CM
YK
 CM
YK

Joi, 5 noiembrie 2009 Theologica 13

Pe cine s\ omori? Despre Deuteronom 25, 19
Ne-am obi[nuit poate s\ privim textul
biblic ca ceva `ncheiat, `ntreg,
indisputabil. Nici n-ar putea fi altfel,
credem, din moment ce este [i
r\mâne cuvântul lui Dumnezeu. ~n
Deuteronom 4, 2 se atrage aten]ia
foarte clar: „S\ nu ad\uga]i nimic la
cele ce v\ poruncesc eu, nici s\ l\sa]i
ceva din ele“.
De altfel, leg\m inspira]ia
dumnezeiasc\ tocmai de caracterul
monolitic al textului biblic, asemenea
zidurilor inca[e `ntre pietrele c\rora nu
`nc\pea s\ strecori nici m\car o lam\
de b\rbierit. Totu[i, la o privire mai
atent\, vom observa c\ sunt multe
texte cu versiuni diferite. Ca s\
`n]elegem mai bine, voi rememora un
pasaj instructiv din Talmudul
babilonian (tratatul Baba Bathra 21a-b).

Acela[i text biblic, `n]eles [i altfel. Care este crite-

de lect. dr. Alexandru citit `n mod diferit
MIH|IL| Din cele de mai sus, `n]ele-
gem c\ textul biblic a circulat o
mare perioad\ de timp f\r\
Sfâr[itul unora, nici o vocalizare. ~n majorita-
rezultatul citirii tea cazurilor, aceasta nu afec-
teaz\ sensul cuvintelor.
nefericite a unui cuvânt? ~n cazul de fa]\, termenul `n
Plecând de la faptul c\ ge- disput\ are consoanele zkr.
neralul Ioab i-a omorât pe to]i Dac\ este vocalizat cu doi de
cei de parte b\rb\teasc\ din qame], rezult\ zakhar „b\r-
Edom (III Regi 11, 16), el este bat“, „parte b\rb\teasc\“, sau
`ntrebat, când ajunge `naintea mai exact zekhar, pentru c\
regelui David, de ce a f\cut a- substantivul este flexionat, a-
ceasta. La care generalul r\s- dic\ se afl\ `n statul construct
punde: „Pentru c\ este scris: fiind urmat de „Amalec“. Deci
S\-i [tergi pe cei de parte b\r- se refer\ la distrugerea tutu-
riul afl\rii versiunii exacte? {i,
ca s\ revenim chiar la observa-
]iile ini]iale, care dintre versi-
uni este inspirat\?
~n primul rând, nu trebuie
subestimat\ critica textual\,
care folose[te o seam\ de prin-
cipii pentru a afla textul origi-
nal sau, cel pu]in, pentru a afla
versiunea cea mai veche din
mai multe existente. Desigur,
aceste principii nu sunt reguli cluderea din comunitatea po- aduce de aminte de vr\jm\[ia
stricte, ci trebuie ]inut seama porului lui Dumnezeu, de pier- amaleci]ilor de la ie[irea din
de context. ~n cazul de fa]\, derea mântuirii. O paralel\ Egipt (I Regi 15, 2-3). Faptul
Talmudul aminte[te de dou\ foarte interesant\ o g\sim `n c\ Saul nu l-a executat pe re-
lec]iuni diferite `n Deuteronom Deuteronom 23, unde se discu- gele amalecit Agag a dus la re-
25, 19, `ns\ [tim c\ deja vocali- t\ limitele „ob[tii lui Israel“, a- pudierea lui de c\tre Iahve (I
zarea masore]ilor a preferat-o dic\, am spune ast\zi, limitele Regi 15, 23). Ca un efect al ne-
CM
YK

b\teasc\ (zekar) din Amalec
(Deuteronom 25, 19)“. Amale-
ci]ii erau, `ntr-adev\r, descen-
den]i edomi]i. David `i spune:
„Dar noi citim „amintirea“ (ze-
ker) Amalecului“, la care Ioab
r\spunde la fel: „Eu am fost
`nv\]at s\ citesc zekar (cei de
parte b\rb\teasc\)“.
Trebuie s\ ]inem cont aici
de câteva explica]ii. Textul bi-
blic al Vechiului Testament a
fost scris `n original `n limba
ebraic\. Scrierea ebraic\ `n-
s\, ca [i alte scrieri vechi, no-
teaz\ doar consoanele. Alfa-
betul este, deci, exclusiv con-
sonantic sau, ca s\ folosesc un
termen mai nou, introdus de
lingvistul Peter Daniels, a-
par]ine tipului „abjad“. Voca-
lele lipsesc, fiind introduse `n
citire pe cale oral\ prin recu-
noa[terea cuvântului [i fami-
liaritatea cu limba. Scrierea
ebraic\ veche este cea folosit\
de fenicieni (paleo-ebraic\),
avându-[i probabil originea `n
contactul cu Egiptul, a[a cum
se certific\ prin inscrip]iile
din peninsula sinaitic\ (sec.
al XV-lea `.Hr.).
Vocalele au ap\rut foarte
târziu [i mai degrab\ din ne-
voia de a fixa citirea `n vre-
mea când limba nu mai era
vorbit\, ci r\m\sese o limba
liturgic\. Deja `n timpul Mân-
tuitorului, `n Palestina se
vorbea aramaica, iar ebraica
trebuia `nv\]at\ la [coal\
pentru ca textul sfânt s\ fie
citit [i `n]eles. Sistemul de vo-
calizare actual, care const\
din puncte [i liniu]e dispuse
sub sau deasupra consoane-
lor, a fost adoptat dup\ ce `n-
tre secolele VIII-X d.Hr. (!) fu-
seser\ create trei sisteme di-
ferite (babilonian, palestinian
[i tiberian). El este, de fapt,
sistemul tiberian impus de co-
piatorii evrei, ca fiind unul co-
erent [i simplu de folosit.
ror b\rba]ilor amaleci]i (zek-
har Amaleq), ceea ce piosul
Ioab a f\cut f\r\ s\ mai stea
pe gânduri. Dac\ `ns\ terme-
nul este vocalizat cu ]ere [i se-
gol (e lung [i e scurt), se cite[te
zekher „amintire“. Sensul ar fi
`n acest caz „s\ [tergi aminti-
rea lui Amalec“.
Aceast\ a doua versiune a
fost cea care s-a impus. O reg\-
sim `n Septuaginta, care tra-
duce prin onoma „numele“ lui
Amalec sau Vulgata (nomen).
Ea este justificat\ [i de con-
text, pentru c\ se face o leg\tu-
r\ `ntre „adu-]i aminte (za-
khor) cum s-a purtat cu tine A-
malec“ din versetul 17 [i [ter-
gerea „amintirii“ sau „pomeni-
rii“ acestuia (v. 19).
Faptul c\ cea de-a doua ver-
siune trebuie preferat\ reiese
chiar din istorioara talmudic\,
pentru c\ este sus]inut\ de re-
gele David `n fa]a lui Ioab. Da-
vid era rege, Ioab `i era supus.
Talmudul continu\, povestind
c\ generalul va merge s\-[i
trag\ la r\spundere `nv\]\to-
rul, care, dup\ ce `ncearc\ s\ se
disculpe, `[i recunoa[te gre[ea-
la. {i relatarea se `ncheie cu
Ioab, care, invocând alte dou\
versete biblice (se vede c\ era
un elev foarte silitor al Legii!),
`[i scoate sabia `n fa]a `nv\]\-
torului. Aici Talmudul, `n sti-
lul obi[nuit, las\ finalul des-
chis. Dup\ unii, Ioab l-ar fi
ucis pe `nv\]\torul care-l infor-
mase gre[it, dup\ al]ii nu. Nu
po]i fi sigur de nimic…
Care citire este
inspirat\?
Istorioara, desigur legenda-
r\, arat\ `ns\ foarte profund o
situa]ie de fapt. Exist\ cazuri
când textul biblic poate fi citit
`n mod diferit. Ioab reprezint\
de fapt posibilitatea ca textul
din Deuteronom 25, 19 s\ fie
pe cea de-a doua (citirea rege-
lui David).
Urmeaz\ compararea cu ce-
lelalte traduceri vechi, mai a-
les cu Septuaginta, pentru c\
ea reprezint\ deopotriv\ [i un
„martor textual“ (ca s\ folosesc
terminologia lui Emanuel Tov)
diferit uneori de cel ebraic ma-
soretic. ~n cazul de fa]\, Septu-
aginta confirm\ textul masore-
tic, dându-i chiar o interpreta-
re. ~n alte cazuri, Septuaginta
poate sus]ine o alt\ versiune,
ceea ce va complica lucrurile,
a[a cum vom vedea `n alte e-
xemple. Dar, aici, confirmarea
u[ureaz\ demersul critic. „A-
mintirea“ amaleci]ilor se refe-
r\ la „numele“ lor. ~ntr-adev\r,
`n Scriptur\ exist\ o adev\ra-
t\ teologie a numelui: numele
este denumire, dar [i o reflec-
tare, o manifestare a persoanei
care `l poart\. El nu r\mâne o
simpl\ etichetare, care poate fi
schimbat\, pentru c\ ar fi o
conven]ie uman\. Pentru
Scriptur\, persoana se mani-
fest\ prin nume. Deci, [terge-
rea numelui aduce excluderea
persoanei din comunitatea res-
pectiv\. {tergerea numelui lui
Amalec de sub cer `nseamn\
excluderea lor din cartea vie]ii.
Este deci mai mult decât u-
ciderea celor de parte b\rb\-
teasc\. Uciderea b\rba]ilor,
de[i nou\, celor de ast\zi, ni se
pare un obicei crud, era `n An-
tichitate o practic\ de r\zboi o-
bi[nuit\. Erau uci[i b\rba]ii `n
putere pentru a diminua consi-
derabil for]a militar\ a du[ma-
nilor. O practic\ mult mai du-
r\ era herem-ul (tradus de obi-
cei prin anatema), uciderea tu-
turor fiin]elor vii, inclusiv a ani-
malelor din cetatea respectiv\.
Totu[i, sensul [tergerii nu-
melui este unul doar la prima
vedere mai blând. Pentru c\ a-
ici nu este vorba de eliminarea
fizic\, prin execu]ie, ci de ex-
ecleziale ale comunit\]ii popo-
rului lui Dumnezeu. „Amonitul
[i Moabitul s\ nu intre `n ob-
[tea Domnului; nici al zecelea
neam al lor `n veci s\ nu intre
`n ob[tea Domnului […] S\ nu-]i
fie scârb\ de edomit c\ci aces-
ta `]i este frate. S\ nu-]i fie
scârb\ de egiptean, c\ ai fost
str\in `n p\mântul lui. Copiii
ce se vor na[te acestora `n al
treilea neam pot intra `n ob-
[tea Domnului“ (Deuteronom
23, 3, 7-8). Se observ\ c\ amo-
ni]ii [i moabi]ii sunt exclu[i, pe
când edomi]ii [i egiptenii sunt
primi]i la a treia genera]ie.
Versiuni diferite `n
acela[i corpus inspirat
Amaleci]ii erau un popor no-
mad, care locuia `n stepele din
sudul Israelului [i din peninsu-
la Sinai. Ei au fost primii care
s-au ridicat la r\zboi `mpotriva
israeli]ilor dup\ ie[irea din ro-
bia egiptean\. La Rafidim, pu-
terea amalecit\ s-a dovedit
mai mare decât a Israelului,
`ncât doar ajutorul dat de Iah-
ve prin mâinile ridicate ale lui
Moise a putut aduce israeli]ilor
victoria (cf. Ie[ire 17).
De aceea, amaleci]ii vor de-
veni simbolul vr\jma[ului per-
manent. De[i descendent din
Esav, deci din edomi]ii care e-
rau considera]i de evrei fra]i
foarte apropia]i, totu[i, `n ge-
nealogiile vechi-testamentare,
amaleci]ii sunt prezenta]i ca a-
vând drept mam\ pe o concubi-
n\ a lui Elifaz, Timna (numele
o arat\ de altfel ca o referire la
Timna, o localitate din sudul
Palestinei).
~n perioada judec\torilor,
Israelul era pr\dat constant de
amaleci]i (cf. Judec\tori 6, 3),
iar primii regi au condus cam-
panii `mpotriva lor, a[a cum
este descris `n Scriptur\, chiar
la cuvântul lui Iahve, Care ~[i
ascult\rii, dup\ o alt\ versiu-
ne a mor]ii lui Saul, el nu s-a
sinucis, ci a fost chiar - ironia
istoriei - ucis de un amalecit (II
Regi 1, 8-10).
Amaleci]ii devin astfel un
simbol al vr\jm\[iei [i sunt sor-
ti]i nimicirii. Vr\jitorul Valaam
chiar le prooroce[te: „Cel `ntâi
dintre popoare e Amalec, dar [i
neamul lui va pieri“ (Num. 24,
20). ~n cartea Esterei, du[ma-
nul Israelului, Aman, este „aga-
ghit“, adic\ descendent din
Agag, regele amalecit (cf. Este-
ra 3, 1; `n Biblia sinodal\ fiind
gre[it interpretat „agaghit“ ca
`nsemnând „din ]ara Agag“).
Este interesant\ [i rela]ia a-
melecit-edomit. Amaleci]ii e-
rau practic v\zu]i ca ni[te edo-
mi]i degenera]i, prin na[terea
dintr-o concubin\. Altfel spus,
la nivel teologic, dac\ cineva se
manifesta ca edomit, frate gea-
m\n al Israelului, putea veni
la a treia genera]ie `n ob[tea
lui Israel. Dac\ `ns\ se mani-
festa ca amalecit, adic\ un edo-
mit bastard, era sortit pieirii
ve[nice. Este cu siguran]\ o ge-
nealogie simbolic\, ce dep\[e[-
te istoria propriu-zis\.
Am observat c\ citirea lui
Ioab a fost considerat\ gre[it\,
de[i a[ remarca mai degrab\
faptul c\ citirea `n sine este in-
terpretare, iar interpretarea
lui a fost respins\ pentru c\ e-
ra prea limitat\. A[ spune deci
c\ versiunile diferite se `nscriu
`n cadrul aceluia[i corpus in-
spirat. Vom vedea cazuri `n ca-
re exist\ mai mult versiuni.
Inspira]ia deci nu trebuie lega-
t\ de o singur\ versiune, de un
singur termen, de o singur\ in-
terpretare. De fapt, Ioab n-a
gre[it, fiind suficient s\-l com-
par\m cu Saul, care s-a f\cut
vinovat tocmai pentru c\ nu i-a
ucis pe b\rba]ii amaleci]i. E-
roarea lui consta `n limitarea
`n]elegerii. a

CM
YK

14 Actualitate
PE SCURT
SUA salut\
aprobarea Tratatului
de la Lisabona
Pre[edintele american Barack O-
bama [i-a exprimat `ncrederea c\
`ncheierea Tratatului de la Lisa-
bona va face din Statele Unite ale
Americii [i Uniunea European\
parteneri mult mai puternici,
transmite agen]ia rus\ de pres\
RIA Novosti. Obama i-a primit
mar]i, la Washington, pe premie-
rul suedez Fredrik Reinfeldt, a
c\rui ]ar\ de]ine pre[edin]ia se-
mestrial\ a UE, pe pre[edintele
Comisiei Europene Jose Manuel
Durrao Barroso [i pe ~naltul re-
prezentant al UE pentru politica
extern\ [i de securitate comun\
Javier Solana. „Cred c\ o Uniune
European\ `nt\rit\ [i re`nnoit\
va fi un partener transatlantic [i
mai bun al SUA“, a declarat pre-
[edintele Obama. RIA Novosti a-
minte[te c\ pre[edintele ceh Va-
clav Klaus a semnat Tratatul de
la Lisabona mar]i, dup\ ce Curtea
Constitu]ional\ ceh\ a decis c\
documentul este `n conformitate
cu Legea fundamental\ a ]\rii. O-
dat\ cu semnarea lui de c\tre pre-
[edintele ceh, Tratatul de la Lisa-
bona este acum ratificat de toate
cele 27 de state membre ale UE.
Marea Britanie
men]ine restric]iile
pentru români
Imigran]ii din România [i Bulga-
ria nu vor avea acces liber pe pia-
]a muncii din Marea Britanie pen-
tru cel pu]in `nc\ doi ani, potrivit
unei decizii a Guvernului britanic,
relateaz\ Daily Mail. Cele dou\
]\ri au cerut drepturi egale pri-
vind libertatea de circula]ie cu ce-
le acordate altor state din Europa
de Est, a[a cum este Polonia, dar
Guvernul de la Londra a ales s\
men]in\ `n vigoare aceste restric-
]ii pân\ cel pu]in la sfâr[itul lui
2011. Executivul a motivat aceas-
t\ decizie prin dorin]a de a-i pro-
teja pe muncitorii britanici [i „in-
teresul na]ional“. Un num\r ma-
xim de 21.250 de muncitori `n a-
gricultur\ din România [i Bul-
garia vor avea dreptul s\ intre a-
nual `n Marea Britanie, la care se
adaug\ 3.500 de persoane pentru
a completa posturile din domeniul
proces\rii alimentelor.
Disputa dintre Slovenia
[i Croa]ia,
tran[at\ la tribunal
Premierul sloven Borut Pahor a
semnat, ieri, `mpreun\ cu omolo-
gul s\u croat, dna Jadranka Ko-
sor, un acord de arbitraj asupra
diferendului de frontier\ care a
blocat pân\ `n prezent negocierile
pentru aderarea Croa]iei la Uniu-
nea European\, informeaz\ AFP.
Slovenia, membr\ a UE din 2004,
s-a opus, folosindu-[i dreptul la
veto, timp de 10 luni, deschiderii
unor noi capitole `n negocierile
UE cu Croa]ia, insistând s\ se
ajung\ mai `ntâi la o solu]ie `n
disputa dintre cele dou\ ]\ri. ~nc\
de la proclamarea independen]ei
lor, `n 1991, cele dou\ republici
ex-iugoslave nu reu[esc s\ se
pun\ de acord cu privire la
traseul frontierei comune terestre
[i a celei maritime `n golful Piran,
de la Marea Adriatic\. Arbitrajul
interna]ional va fi constrâng\tor
pentru ambele p\r]i [i va trebui
s\ asigure Sloveniei accesul la
mare, punct crucial pentru au-
torit\]ile de la Ljubljana. a
Premierul Bulgariei, cel mai popular lider `n propria ]ar\
La `mplinirea primelor o sut\
de zile de c=nd se afl\ la guver-
nare, premierul bulgar Boiko Bo-
risov a declarat c\ „starea `n care
a g\sit ]ara este jalnic\ [i c\ este
un sacrificiu din partea partidului
s\u c\ a preluat guvernarea `n
aceast\ criz\“. ~ntrebat ce not\ ar
acorda activit\]ii sale de pân\
acum, Borisov a spus c\ nota 5, pe
scara de la 2 la 6 aplicat\ `n [co-
lile din Bulgaria. Din punctul de
vedere al aleg\torilor, aceast\
CSAT: „Din punct de vedere medical,
situa]ia din România este sub control“
a „La momentul actual, `n România situa]ia este net mai bun\, comparativ cu alte state ale
Uniunii Europene sau ]\ri din vecin\tate“, este concluzia [edin]ei Consiliului Suprem de Ap\rare
a }\rii a ~n cadrul [edin]ei CSAT s-a luat decizia supliment\rii fondurilor pentru achizi]ia de
echipamente, medicamente, mijloace de protec]ie [i vaccinuri [i s-au analizat implica]iile
circula]iei persoanelor la frontiera cu Ucraina, Republica Moldova [i Bulgaria, ]\ri unde se
`nregistreaz\ focare extinse de grip\ A(H1N1) [i forme mai severe de boal\ a
Consiliul Suprem de Ap\-
rare a }\rii (CSAT) a analizat,
mar]i, situa]ia gripei A(H1N1),
scenariile diferite de evolu]ie a
pandemiei, precum [i m\surile
care se impun a fi luate `n con-
tinuare de c\tre Guvern, a-
nun]\ un comunicat al Admi-
nistra]iei Preziden]iale.
„Din punct de vedere medi-
cal, situa]ia din România este
sub control, fapt dovedit de
identificarea rapid\ a fo-
carelor, limitarea acestora [i
supravegherea efectuat\ de
re]elele de epidemiologie [i
boli infec]ioase. La momentul
actual, `n România situa]ia
este net mai bun\, compara-
tiv cu alte state ale Uniunii
Europene sau ]\ri din vecin\-
tate. ~n prezent, pe teritoriul
României se `nregistreaz\ un
num\r de 650 de cazuri de in-
fec]ie cu A(H1N1). Toate
cazurile au fost tratate cu
medicamente antivirale [i au
fost izolate prin internare sau
la domiciliu. Pân\ `n acest
moment, nu s-a `nregistrat
nici un deces ca urmare a in-
fec]iei cu A(H1N1)“, se arat\
`n comunicat.
Fondurile pentru
achizi]ia de mijloace
de protec]ie [i
vaccinuri, suplimentate
~n cadrul [edin]ei CSAT
s-a luat decizia supliment\rii
fondurilor pentru achizi]ia de
echipamente, medicamente,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AJUTORUL MAXIM PEN-
TRU ~NC|LZIRE CRE{TE LA
615 LEI: Deputa]ii au adoptat,
mar]i, Ordonan]a privind aju-
toarele pentru `nc\lzire, cu a-
mendamentul legat de majorarea
de la 425 la 615 lei a plafonului
de acordare. Camera Deputa]ilor
este for decizional `n leg\tur\ cu
aceast\ Ordonan]\ de Urgen]\,
dup\ ce [i plenul Senatului apro-
base m\rirea plafonului. Plafo-
nul maxim de venituri pe mem-
bru de familie luat `n calcul de
CM
YK
not\ este meritat\, `n condi]iile `n
care premierul Borisov este spri-
jinit de 77% dintre bulgari, ceea
ce-l face cel mai popular lider eu-
ropean `n propria ]ar\. Boiko Bo-
risov l-a dep\[it chiar [i pe pre-
mierul italian Silvio Berlusconi,
care, `n cele mai bune perioade, a
fost sus]inut de 68% dintre com-
patrio]i.
Potrivit presei de la Sofia, cel
mai mare succes al premierului
Borisov `l reprezint\ deblocarea
mijloace de protec]ie [i vacci-
nuri. De asemenea, s-au ana-
lizat implica]iile circula]iei
persoanelor la frontiera cu
Ucraina, Republica Moldova
[i Bulgaria, unde se `nre-
gistreaz\ focare extinse de
grip\ A(H1N1) [i forme mai
severe de boal\. ~n acest scop,
Ministerul Administra]iei [i
Internelor monitorizeaz\
tranzitul la frontier\, pentru
identificarea poten]ialilor bol-
navi cu afec]iuni respiratorii.
„Membrii CSAT `[i exprim\
`ncrederea c\ sistemul me-
Guvern pentru subven]ionarea
facturii de `nc\lzire a locuin]ei a
fost redus de Executiv, compara-
tiv cu limitele de venituri din anii
trecu]i, din categoria beneficia-
rilor fiind astfel excluse per-
soanele cu un venit mai mare de
425 lei. Guvernul justifica redu-
cerea plafoanelor prin faptul c\,
`n condi]iile actuale, determinate
de criza economic\ [i de imposibi-
litatea sus]inerii din bugetul ac-
tual a tuturor formelor de protec-
]ie social\, este necesar\ reana-
lizarea condi]iilor de eligibilitate.
CM
YK
Joi, 5 noiembrie 2009
fondurilor SAPARD [i prelun-
girea termenelor proiectelor din
programul ISPA. Decizia Comisi-
ei Europene de a debloca aceste
fonduri, `nghe]ate cu un an `n
urm\, din cauza lipsei de efi-
cien]\ `n lupta `mpotriva corup-
]iei [i crimei organizate, arat\ c\
noul guvern a primit `n avans
sprijinul Bruxellesului pentru re-
formele pe care inten]ioneaz\ s\
le fac\. Pe plan intern, Guvernul
a re[it s\ elaboreze un proiect de
dical românesc are capaci-
tatea de a gestiona aceast\
pandemie“, conchide comuni-
catul remis de Administra]ia
Preziden]ial\.
Rom=nia va oferi R.
Moldova 20 de mii
de doze de vaccin
Autorit\]ile române au
promis Republicii Moldova 20
de mii de doze de vaccin pan-
demic la finele lunii noiem-
brie, a declarat ministrul S\-
a MAPN VA AVEA UN
BUGET ANUAL DE MINIM 2%
DIN PIB: Camera Deputa]ilor a
adoptat proiectul de lege care
stipuleaz\ c\ bugetul Ministeru-
lui Ap\r\rii Na]ionale nu poate
fi mai mic de 2% din PIB, pro-
cent necesar respect\rii angaja-
mentelor României fa]\ de A-
lian]a Nord-Atlantic\. Proiectul
urmeaz\ s\ fie votat `n Senat,
care este Camer\ legislativ\ de-
cizional\ `n acest caz. ~n expu-
nerea de motive, ini]iatorii arat\
buget echilibrat, `n condi]iile unei
crize grave. Meritul `i revine min-
istrului Finan]elor Simeon Dian-
kov, care a prezentat bugetul
drept o „pizza de post“: „pizza
este mic\, dar va fi câte o bucat\
pentru to]i“, a spus Diankov. ~n
proiect este prev\zut un deficit
bugetar minor, iar sc\derea veni-
turilor la buget va fi compensat\
prin m\rirea accizei la ]ig\ri,
reducerea contrabandei [i evaziu-
nii fiscale. a
CM
YK
n\t\]ii de la Chi[in\u, Vla-
dimir Hotineanu. ~ntr-o infor-
mare prezentat\ Parlamen-
tului, ministrul a declarat c\
autorit\]ile rom=ne preconi-
zeaz\ ca, la 26 noiembrie, In-
stitutul na]ional de cercetare-
dezvoltare Cantacuzino s\
`nceap\ s\ produc\ acest vac-
cin `n serie, iar Bucure[tiul a
promis s\ acorde [i Republicii
Moldova cantitatea men]io-
nat\ de doze. „Din acest lot
vor fi vaccinate grupurile ex-
puse celui mai mare risc“, a
spus oficialul moldovean. a
c\ armata are nevoie de resurse
suplimentare, `n condi]iile `n
care 85% din echipamentul din
dotare este dep\[it fizic [i moral,
iar misiunile de pe teatrele de
opera]iuni din str\in\tate tre-
buie finan]ate tot din bugetul
MApN. De asemenea, se afirm\
c\ România nu a respectat, `n
ultimii patru ani, recomandarea
NATO de a aloca 2% din buget
pentru Ap\rare. a
Pagin\ realizat\ de
Bogdan CRON}
16
Noi por]i c\tre ceruri `n
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
~nalt Preasfin]itul P\rinte Pimen a resfin]it duminic\, 1
noiembrie 2009, Biserica „Sf. Ilie“ din Vatra Dornei,
Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, iar Preasfin]itul
Calinic Boto[\neanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, a oficiat `n aceea[i zi slujba de târnosire a Bisericii
„Adormirea Maicii Domnului“ din parohia Ghil\ne[ti,
Protopopiatul Boto[ani. La cele dou\ ceremonii religioase
au fost prezen]i sute de credincio[i, care au trecut prin
sfântul altar [i au participat la slujba Sfintei Liturghii.
de Constantin CIOFU
Credincio[ii parohiei „Sf. Ilie“
din Vatra Dornei, dar [i din alte
localit\]i sucevene s-au rugat, `n
prima duminic\ din luna noiem-
brie, `n cadrul slujbei de resfin]ire
a vechiului l\ca[ de `nchin\ciune,
oficiat\ de IPS P\rinte Pimen. Pe
un podium special amenajat, ~nalt
Preasfin]ia Sa a s\vâr[it apoi sluj-
ba Sfintei Liturghii, `nconjurat de
PE SCURT
„Românul, `ntre
cre[tinismul
dreptsl\vitor
[i apostazie“
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Români (ASCOR) - fi-
liala Ia[i [i Liga Studen]ilor
Universit\]ii de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ „Ion
Ionescu de la Brad“ Ia[i organi-
zeaz\ ast\zi, `ncepând cu ora
19:00, conferin]a cu tema
„Românul, `ntre cre[tinismul
dreptsl\vitor [i apostazie“.
Conferin]a va fi sus]inut\ de
protos. Nicodim Petre, secretar
al Cabinetului mitropolitan, [i
va avea loc `n Amfiteatrul A1 al
Universit\]ii de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ „Ion
Ionescu de la Brad“. (C.C.)
BIOGRAFII LUMINOASE
O icoan\ de suflet românesc:
B\di]a Ion, p\limarul
de pr. Neculai
COJOCARIU
N-aveam de unde [ti - atunci
fiind elev pe b\ncile [colii gene-
rale din Humule[ti - cât\ drepta-
te avea Sadoveanu când scria `n
„Baltagul“ despre muntenii V\ii
Bistri]ei c\ „sunt ca ni[te f\pturi
de mirare, iu]i [i nestatornici ca
apele, ca vremea, r\bd\tori `n
suferin]e [i ierni cumplite, pl\-
cându-le datinile str\bune, dez-
mierda]i `n cântec de prietenie...“.
~n urm\ cu dou\zeci [i cinci de
ani, chemat fiind s\-L slujesc pe
Hristos `ntr-un sat risipit la poa-
lele Rar\ului - Chiril, aveam s\
cunosc un asemenea om. Satul
lui, de sub neguri de p\dure, era
un spa]iu s\lbatic [i m\re], lumi-
nos, cu miresme m\n\stire[ti, cu
bogate paji[ti `nverzite, cosite cu
`ndemânare cu coasa, de la face-
rea lumii. ~nc\ simt ro[eala din
obraji când, mergând la dânsul
Edi]ia de Moldova
Joi, 5 noiembrie 2009, Nr. 231, Anul I
un sobor de preo]i [i diaconi din
care a f\cut parte [i pr. Aurel Go-
ra[, protoiereu al Protopopiatului
Câmpulung Moldovenesc.
La final, pr. paroh Victor Ovi-
diu Cârceie a mul]umit ~nalt
Preasfin]itului Pimen, pr. Gheor-
ghe Br\d\]anu, pr. Aurel Gora[,
ctitorilor, binef\c\torilor [i tutu-
ror credincio[ilor pentru prezen-
]a la slujba de resfin]ire, apreci-
ind jertfa de a `ndura temperatu-
rile sc\zute ale `nceputului de
noiembrie.
Biserica „Sf. Ilie“ a fost con-
struit\ la `nceputul sec. al XX-
lea. Dup\ ce a fost incendiat\ `n
noaptea de 2 septembrie 1954, a
trecut prin mai multe etape de
repara]ii [i renov\ri. Pe 26 oc-
tombrie 1980, prin osteneala pr.
paroh Gavril Cârstean [i cu spri-
jinul deosebit al credincio[ilor
dorneni, preasfin]itul Adrian Bo-
to[eneanul, episcop-vicar al Mi-
tropoliei Moldovei [i Sucevei de
atunci, a oficiat slujba de resfin-
]ire a acestui sfânt l\ca[. Pân\ `n
anul 1991, când s-a `nfiin]at pa-
rohia „Sf. Ilie“, slujbele religioase
au fost oficiate, alternativ, de to]i
preo]ii din ora[. Din anul 2000,
cu binecuvântarea IPS Pimen,
credincio[ii sunt p\stori]i de pr.
Victor Ovidiu Cârceie, care a con-
tinuat misiunea pastoral-admi-
nistrativ\ [i de repara]ie [i mo-
dernizare a l\ca[ului de `nchin\-
ciune, ce au constat `n `nlocuirea
s\-l rog s\-mi deschid\, spre `n-
chinare, biserica unde aveam s\
slujesc, frumosul b\rbat al cet\-
]ii, b\di]a Ion, p\limarul satului,
s-a aplecat de la `n\l]imea celor
peste 80 de ani ai s\i [i, insis-
tând, mi-a s\rutat mâna: „Bine
a]i venit, p\rinte, la noi, c\ pus-
tiu mai era satul f\r\ preot!“.
Respectul ce obliga la `nsutit res-
pect a impus din acea clip\ o dra-
goste sincer\ [i profund\, demn\
de marile prietenii ale lumii.
Aveam `naintea mea o fa]\ lumi-
noas\ pe care citeam o aristocra-
]ie ]\r\neasc\ ce te fermeca de la
prima vedere. ~nalt, cu un chip
impun\tor, cu ochii alba[tri, de
lumin\, cu sclipiri ce jucau `n
adâncimi sub`n]elese, cu p\rul [i
barba alb\, ninse cu flori ca de ci-
re[ `n mai, `mbr\cat cu c\me[\ [i
i]ari albi, strân[i b\rb\te[te cu
curea lat\, omul acesta p\rea ve-
nit dintr-o alt\ existen]\. Fru-
muse]ea lui venea din interior, [i
substan]a ei era grav\ [i molipsi-
toare, f\r\ reflexiuni carnale. Ni-
PS Calinic Boto[\neanul
a oficiat, pe 1 noiembrie,
slujba de târnosire a
Bisericii „Adormirea
Maicii Domnului“ din
Ghil\ne[ti, Boto[ani
acoperi[ului [i a tâmpl\riei, re-
novarea fa]adei, schimbarea du-
[umelei, montarea unui sistem
de `nc\lzire [i alte lucr\ri de igie-
nizare. S-a construit o cas\ mor-
tuar\, casa de pr\znuire a fost
renovat\ [i s-a ridicat o nou\ clo-
potni]\. Curtea a fost amenajat\
[i pavat\, fiind `mprejmuit\ cu
gard metalic.
S\rb\toare `n parohia
Ghil\ne[ti, cu prilejul
sfin]irii bisericii
Biserica „Adormirea Maicii
Domnului“ din parohia Ghil\-
ne[ti, Protopopiatul Boto[ani, a
`mbr\cat duminic\, 1 noiembrie
2009, straie de s\rb\toare când a
fost sfin]it\ de PS Calinic Boto-
mic din presupusa sfâr[eal\ re-
semnat\ a unor chipuri ruinate,
nimic din acreala comun\ pe care
bolile [i vremurile o `mprumut\
de obicei senectu]ii. Timp de [ase
ani am fost ucenic la [coala lui
mo[ Ion, p\limarul bisericii. ~n
altarul bisericii, `ntr-o cur\]enie
ca de farmacie, [i unde m\ ajuta
la cele necesare sfintelor slujbe,
vibra total la unda unei nepref\-
cute credin]e, era mistuit ca de o
tain\, atent, blând, de parc\ au-
zea [oapte de `ngeri.
~n nop]ile lungi de iarn\, `n
povestiri ca la gura sobei, i-am
cunoscut [i via]a. Truditor de tâ-
n\r la coas\, lemne [i toac\, ce
cântau `n mâinile lui, se c\s\to-
rise din dragoste cu M\riuca. Pe
ea [i pe pruncul ce-l purtase `n
pântec i-a pierdut la na[tere, c-a[a
era `n acele vremuri. Lor le-a r\-
mas credincios o via]\ [i, de c=te
ori `i pomenea, f\cea semnul cru-
cii mare, mare, de se-mpreuna
cerul cu p\mântul, iar ochii i se
umezeau, `ntrez\rind lacrimi ce
ascundeau dureri nevindecate
`nc\. A fost [i `n r\zboi, `n Est [i
`n Vest, martor la toate groz\vii-
le lui. Suferin]a picioarelor, de
care se plângea rar, depunea
m\rturie [i de `nghe]atele tran-
[\neanul. Preasfin]ia Sa a fost
`ntâmpinat `n poarta sfântului
l\ca[ de soborul de preo]i `n frun-
te cu pr. Lucian Leonte, protoie-
reu al Protopopiatului Boto[ani,
[ee, dar [i de plutele duse pe Bis-
tri]a, pân\ la Piatra.
Era nelipsit de la Sfânta Li-
turghie. Când nu slujeam acolo -
biserica de la Chiril era filie -,
mergea pe jos (peste 12 km!) pâ-
n\ la M\n\stirea Rar\ului. Un
drum pe care-l c\lca ap\sat, b\r-
b\te[te, f\r\ a obosi, `nc\ din co-
pil\rie. Aici, `n vremuri de res-
tri[te, a cunoscut mari rug\tori
ai Rugului Aprins: p\rin]ii Dani-
il Tudor, Filaret G\m\l\u, Ve-
niamin [i mul]i al]ii care-au ur-
cat pe fruntea rug\toare a mun-
telui. Despre ei [i despre c\r]ile
lor vorbea cu mare admira]ie, ca
despre ni[te sfin]i.
~n c\su]a lui pitulat\ dup\ doi
brazi falnici, g\seai icoane ca `n-
tr-o chilie, Sfânta Scriptur\,
Ceaslovul, Acatistele Sfin]ilor,
c\r]i de predici, chiar [i volume
din Filocalii, dar, tot acolo, ca
dintr-o lad\ fermecat\, de nu se
mai terminau niciodat\, g\seai [i
mere, nuci [i faguri de miere. ~n-
tr-un col], pentru neputin]ele fi-
rii, o sticlu]\ cu palinc\ `ndulcit\
cu miere. Vorbea aspru [i rar, cu
multe vorbe de duh ce-mi st\ruie
`n suflet, minte [i inim\. {tia s\
pun\ `n cuvinte lumin\, umor
[i... sare cât s\ dea gust existen-
]ei. La [coala lui, [coal\ a sufe-
de credincio[i [i de un grup de co-
pii `mbr\ca]i `n costume popu-
lare, care i-au oferit Episcopului-
Vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor
buchete de flori. Dup\ slujba de
târnosire a urmat Sfânta Litur-
ghie, la finalul c\reia PS Calinic
Boto[\neanul a citit o rug\ciune
de dezlegare. Pr. protopop Luci-
an Leonte a rostit apoi un cuvânt
de `nv\]\tur\, `n care a vorbit
despre semnifica]iile Duminicii a
XXII-a dup\ Rusalii. Pr. paroh
Serghie Ra]\ a primit, cu binecu-
vântarea ~nalt Preasfin]itului
P\rinte Teofan, Arhiepiscopul
Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, rangul de iconom sta-
vrofor, iar ctitorilor [i binef\c\to-
rilor li s-au oferit distinc]ii de
vrednicie. Episcopul-Vicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor a vorbit `n
cuvântul s\u despre semnifica]ii-
le sfin]irii unui l\ca[ de `nchin\-
ciune, care reprezint\, `n Biseri-
ca noastr\, o nou\ poart\ c\tre
ceruri.
Lucr\rile la Biserica „Adormi-
rea Maicii Domnului“ au `nceput
`n urm\ cu zece ani. Materialul
lemnos a fost adus din p\durile
`nvecinate cu c\ru]ele de c\tre
s\teni, astfel c\ prima slujb\ ofi-
ciat\ `n acest sfânt l\ca[ a avut
loc pe 21 noiembrie 1999. Biseri-
ca are structura [i pere]ii exteri-
ori din lemn, fiind tencuit\ `n in-
terior. ~n perioada 2006-2007 a
fost executat\ pictura interioar\
de c\tre pictorul Valeric\ Aba-
bei. Toate lucr\rile au fost reali-
zate cu sprijinul credincio[ilor
din parohie, dar [i cu ajutorul CM
financiar al fiilor satului din ]ar\ YK
[i str\in\tate. a
Slujba de resfin]ire
a Bisericii „Sf. Ilie“
din Vatra Dornei
rin]ei asumate `n rug\ciune, bun
sim] [i modestie, `n care Dumne-
zeu respira peste tot, am `nceput
drumul spre cunoa[tere `n preo-
]ie. {coala `]i d\ cuno[tin]e, dru-
mul spre cunoa[tere e greu, pre-
supune efort spiritual `nconti-
nuu. Aici, la poale de Rar\u, am
fost cu b\di]a Ion p\limarul la
cursuri practice de teologie apli-
cat\, postuniversitare. ~ntâlni-
rea cu sfaturile-i `n]elepte era un
adev\rat banchet spiritual... Din
când `n când, `n vremurile astea
ce n\v\lesc peste mine, mi se fa-
ce dor de el ca de tata, pe care l-am
pierdut la vârsta pantalona[ilor
scur]i. Atunci alerg la mormân-
tul s\u, al M\riuc\i [i al copilu-
lui lor nen\scut [i depun, `n ge-
nunchi, o rug\ciune, o lumânare
[i o lacrim\.
Pe crucea mormântului s\u e
`nsemnat rece: „Ion Chirileanu -
1911-1997“. Dedesupt, `ncrusta-
t\ `n marmur\ alb\, una din zi-
cerile dragi sufletului s\u: „Ro-
mâne, `n acest semn, al Sfintei
Cruci, vei `nvinge absurdul, vre-
murile [i moartea“.
S\ lu\m aminte!
* PREOT NECULAI COJOCARIU,
PAROHIA „SFIN}II APOSTOLI“ BORCA - NEAM}

Vineri, 6 noiembrie 2009
Nr. 256 (1458) Anul V - SERIE NA}IONAL|
FILOCALIA
A existat sau nu o
perioad\ de aur a
monahismului timpuriu?
Opinia Cuviosului Nil Ascetul
„Sunt primul dirijor mai tân\r
decât Corul de Copii Radio“
CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea ortodox\ Galac-
totrofousa (Maica Domnului ca-
re Al\pteaz\) este situat\ `n lo-
calitatea Antuza, `n Grecia. A[e-
zat\ `ntr-un cadru natural
splendid, m\n\stirea formeaz\
o oaz\ de lini[te, preg\tit\ s\-i
`nt=mpine pe to]i pelerinii care
`[i `ndreapt\ pa[ii c\tre aceste
locuri. A fost zidit\ `n anul 1799
[i este `nchinat\ Adormirii Mai-
cii Domnului. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
DOSARELE ISTORIEI EDUCA}IE
Reuters: „Visul lui 62% dintre p\rin]i
Kohl pentru o Europ\ cred c\ profesorii
unit\ r\m=ne o mai `n vârst\ sunt
afacere ne`ncheiat\“ mai bine preg\ti]i
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 12
Când vorbe[te despre sine, vorbe[te, basilica.ro
de fapt, despre munca sa. Niciodat\
la singular. Mereu la timpul prezent.
De aproape dou\ decenii, Voicu RELIGIOS
Popescu este dirijorul Corului de PELERINAJ CU MOA{TELE
Copii Radio [i de tot atât timp, asistat SFÂNTULUI APOSTOL
ANDREI ~N EPISCOPIA
de pianista Camelia Chi]ibea, SLOBOZIEI {I C|L|-
contribuie decisiv la destinul artistic RA{ILOR: Cu ocazia hra-
al ansamblului, fondat de dirijorul Ion mului celei mai vechi m\-
Vanica, urmat de Elena Vicic\ [i, pân\ n\stiri din Episcopia Slo-
de curând, de Eugenia V\c\rescu boziei [i C\l\ra[ilor,
„Sfin]ii Voievozi“ din Slo-
Necula. Ast\zi, povestea corului bozia, vor avea loc eveni-
merge mai departe, cu toate c\, „din mente deosebite `n mu-
p\cate, tr\im acum un cumul de nicipiul re[edin]\ al epar-
factori care determin\ o s\r\cire `n hiei amintite, Slobozia.
acest domeniu, `n care nu trebuie Pagina 3 CM
YK
investit decât timp“, dup\ cum ROM+NIA ~N UE
remarc\ dirijorul Voicu Popescu.
DISCU}IILE GLOBALE CU
Citi]i `n paginile 8-9 PRIVIRE LA SCHIMB|RILE
CLIMATICE AU AJUNS ~NTR-O
„PERIOAD| CRITIC|“:
Biserica se roag\ pentru Liderii lumii sunt ne`n-
crez\tori `n g\sirea unei
s\n\tate [i prevenirea `mboln\virilor formule la care toate sta-
Având `n vedere cre[terea rapid\ a num\-
tele ONU s\ adere `n ceea
rului de `mboln\viri prin diferite tipuri de ce prive[te lupta `mpotri-
grip\, Patriarhia Român\ `ndeamn\ ierarhii va schimb\rilor climatice.
[i clerul de la bisericile de mir [i m\n\stiri Pagina 7
ca, `mpreun\ cu credincio[ii, mirenii, `n tim-
pul sfintelor slujbe, s\ `nal]e rug\ciuni c\tre
Dumnezeu pentru s\n\tate, ocrotirea [i izb\- ECONOMIC
virea de boal\, pace, lini[te [i iertare de p\ca- PACHETE TURISTICE MAI
te, conform `ndrum\rilor din Liturghier IEFTINE CU 15% PENTRU
(Adunare de cereri la diferite trebuin]e din
via]a omului), informeaz\ Biroul de Pres\ al VACAN}A DE IARN| {I
Patriarhiei Rom=ne. REVELION: Pre]urile pen-
~n acela[i timp, `n conformitate cu Protoco- tru pachetele de revelion
lul de cooperare privind parteneriatul pentru
`n cele mai c\utate sta]i-
asisten]\ medical\ [i spiritual\, `ncheiat `ntre sezoniere vor fi aduse la cuno[tin]a opiniei
Patriarhia Român\ [i Ministerul S\n\t\]ii publice prin emisiuni [i articole informative uni interne variaz\ `ntre
Publice `n luna iulie 2008, recomand\rile me- de c\tre Centrul de Pres\ BASILICA al Pa- 800 [i 2.500 de lei de per-
dicilor pentru prevenirea `mboln\virilor prin triarhiei Române prin Radio TRINITAS, Te- soan\, 3-4 nop]i.
gripele sezoniere - transmise de c\tre Patriar- leviziunea TRINITAS, publica]iile „Lumina“,
Agen]ia de {tiri BASILICA [i pagina de in- Pagina 5
hia Român\ centrelor eparhiale - trebuie popu-
larizate de preo]ii Bisericii Ortodoxe Române ternet www.patriarhia.ro. Prezent\m o serie
`n rândul credincio[ilor, pentru a proteja [i de recomand\ri pentru prevenirea `mboln\-
cultiva s\n\tatea tuturor cet\]enilor. virilor de grip\, oferite de Ministerul S\n\-
De asemenea, recomand\rile medicale t\]ii Publice.
privind prevenirea `mboln\virilor cu gripele Pagina 4
CM
YK
2 Calendarul zilei Vineri, 6 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Sf=ntul Pavel M\rturisitorul,
herald al Treimii Celei de o fiin]\ [i nedesp\r]ite
„Pentru m\rturisirea dumneze- toat\ via]a lui Hristos, [i hirotonind
ie[ti credin]e, alt Pavel pe tine Bise- preo]i ai Ortodoxiei, [i conducând cu
rica te-a ar\tat râvnitor `ntre preo]i. smerenie Biserica din Constantino-
Strig\ `mpreun\ cu tine [i Abel c\tre pol, a fost sugrumat de arienii cei r\i
Domnul [i sângele cel drept al lui cu omoforul lui, cel prin care Duhul
Zaharia. P\rinte cuvioase, pe Hristos Sfânt s-a rev\rsat peste Biseric\. {i
Dumnezeu roag\-l s\ ne d\ruiasc\ murind lipsit de aerul cel material-
nou\ mare mil\.“ (Minei pe luna nic, dumnezeiescul ierarh a `nceput
noiembrie) s\ respire mireasma
raiului celui ve[nic
*** prin Duhul Sfânt,
Sfântul Ierarh Suflarea cea dum-
Pavel M\rturisito- nezeiasc\ a sfin]ilor.
rul a dobândit ase- Iar sângele lui s-a
m\narea cu Sfântul amestecat cu sân-
Apostol Pavel, das- gele mucenicilor din
c\lul neamurilor [i veac, de la Abel cel
ctitorul Europei cre[- primit de Dumnezeu
tine, c\ci a fost a- [i jertfit de fratele
postol al iubirii lui s\u, pân\ la Zaha-
Dumnezeu rev\rsa-
t\ `n lume prin ~n-
truparea Fiului S\u
ria preotul cel `njun-
ghiat `ntre templu [i
altar, ca tain\ a `n-
Binecuvântarea lui Dumnezeu
Cel ve[nic. De ase- ceputului Testa- „Iar dup\ acestea, Domnul a ales al]i [ap- Domnul Iisus Hristos [i p\strate cu sfin-
menea, ierarhul a mentului celui Nou, tezeci ([i doi) [i i-a trimis câte doi `naintea ]enie de Biserica Sa. Scopul acestora este de
fost herald al Trei- `n care Biserica in- fe]ei Sale, `n fiecare cetate [i loc, unde ~nsu[i a ne c\l\uzi spre `mp\r\]ia lui Dumnezeu,
mii Celei de o fiin]\ [i nedesp\r]ite, tr\ `n Altarul de iubire al Treimii, avea s\ vin\. {i zicea c\tre ei: «Seceri[ul este adic\ spre mântuirea sufletelor noastre.
lupt\tor `mpotriva arienilor celor prin Hristos Cel jertfit [i `nviat din mult, dar lucr\torii sunt pu]ini; ruga]i deci pe Principala grij\ [i preocupare a unui cre[tin
bântui]i de duhurile cele necurate [i mor]i `n slava Tat\lui. (pr. asist. dr. Domnul seceri[ului, ca s\ scoat\ lucr\tori la este de a-[i mântui sufletul. Din pildele
mucenic al Domnului. C\ci slujind Ioan Valentin ISTRATI) seceri[ul S\u. Merge]i; iat\, Eu v\ trimit ca Domnului Hristos vedem c\ doar cei ce con-
pe ni[te miei `n mijlocul lupilor. Nu purta]i sider\ plecarea din aceast\ lume ca pe un
pung\, nici traist\, nici `nc\l]\minte; [i pe ni- lucru iminent [i se ostenesc prin post,
meni s\ nu saluta]i pe cale. Iar `n orice cas\ rug\ciune [i o via]\ moral\ vor mo[teni
SF+NTUL ZILEI ve]i intra, `ntâi zice]i: Pace casei acesteia. {i `mp\r\]ia lui Dumnezeu. A fost o perioad\
de va fi acolo un fiu al p\cii, pacea voastr\ se `n istorie când Biserica [i-a consolidat misi-
va odihni peste el, iar de nu, se va `ntoarce la
Sfântul Pavel II-lea i-a scris fratelui
voi. {i `n aceast\ cas\ r\mâne]i, mâncând [i
unea prin via]a [i activitatea unor oameni
s\u, Constan]iu, c\ dac\ de excep]ie. Sfin]ii, mucenicii, cuvio[ii, m\r-
M\rturisitorul, cei doi episcopi nu vor fi
bând cele ce v\ vor da, c\ci vrednic este turisitorii [i ceilal]i pl\cu]i lui Dumnezeu
lucr\torul de plata sa. Nu v\ muta]i din cas\
patriarhul repu[i `n scaun, va veni cu `n cas\. {i `n orice cetate ve]i intra [i v\ vor au fost cei ce au `nt\rit credin]a [i Biserica
armat\ `mpotriva lui. Pa- Mântuitorului Iisus Hristos. Ucenicii Dom-
Constantinopolului vel [i-a rec\p\tat scaunul,
primi, mânca]i cele ce v\ vor pune `nainte. {i
nului au fost doisprezece, numi]i apostoli.
vindeca]i pe bolnavii din ea [i zice]i-le: S-a
Originar din Tesalonic, `ns\ a mai p\storit pu]in apropiat de voi `mp\r\]ia lui Dumnezeu. {i `n ~n afara acestora au mai fost [i al]ii, `n
Sfântul Pavel a fost dia- timp pentru c\, dup\ orice cetate ve]i intra [i nu v\ vor primi, ie[ind num\r de 70. Ambele numere sunt simbol-
moartea lui Constantin al `n pie]ele ei, zice]i: {i praful care s-a lipit de ice. Cei 70 simbolizeaz\ cele 70 de neamuri
con [i secretar al Sfântu-
II-lea, a fost exilat la Cu- picioarele noastre din cetatea noastr\ vi-l scu- neevreie[ti c\tre care s-a vestit `nv\]\tura
lui Alexandru, patriarhul Mântuitorului.
Constantinopolului. Dup\ cuzon, `n Armenia, unde a tur\m vou\. Dar aceasta s\ [ti]i, c\ s-a apro-
fost ucis `n anul 351. piat `mp\r\]ia lui Dumnezeu. Zic vou\: C\ Num\rul 12 simbolizeaz\ cele 12 semin-
moartea lui Alexandru, ]ii ale lui Israel. Ucenicii sunt asem\na]i cu
Pavel a fost ales patriarh
mai u[or va fi Sodomei `n ziua aceea, decât ce-
Tot `n aceast\ zi, Bise- t\]ii aceleia. Vai ]ie, Horazine! Vai ]ie, Betsai- secer\torii, cei ce ies pe arie [i, prin truda
al Constantinopolului. ~n- rica face pomenirea Sfân- do! C\ci dac\ `n Tir [i `n Sidon s-ar fi f\cut lor, adun\ grâul care, `n final, ajunge pâine.
s\, `mp\ratul arian Con- tului Cuvios Luca; a Sfân- minunile care s-au f\cut la voi, de mult s-ar fi Acestor secer\tori Domnul Hristos le spune
stan]iu (337-361) l-a scos tului Mucenic Nicandru [i poc\it, stând `n sac [i `n cenu[\. Dar Tirului s\ binecuvânteze fiecare cas\ `n care vor in-
din scaun [i l-a pus pe Eu- a Sfântului Pavel cel ne- [i Sidonului mai u[or le va fi la judecat\, decât tra. Binecuvântarea lui Dumnezeu izvor\[-
sebiu al Nicomidiei. Mer- bun pentru Hristos. vou\. {i tu, Capernaume, nu ai fost `n\l]at, te din dragostea pe care o ar\t\m lui Dum-
gând la Roma, Pavel s-a oare, pân\ la cer? Pân\ la iad vei fi coborât!»“ nezeu. Unde este dragoste, acolo este pace,
`ntâlnit cu Atanasie, care Mâine, Biserica face (Luca 10, 1-15) unde este pace, acolo este binecuvântare,
fusese [i el alungat de pomenirea Sfin]ilor 33 de unde este binecuvântare, acolo este Dum-
Constan]iu. ~mp\ratul a- Mucenici din Melitina (po- *** nezeu, iar unde este Dumnezeu, nimic nu
pusean Constantin al menirea mor]ilor). a Fiecare cre[tin subscrie unei sume de va- mai lipse[te. (pr. Dumitru P|DURARU,
lori [i principii moral-cre[tine l\sate de Radio Trinitas)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Un spital al sufletului
Cu experien]a acumulat\ la
Hu[i, p\rintele Constantin Sâr-
bu accepta, `n 1938, numirea pe
noul post parohial Parcul C\l\-
ra[i-Bariera Vergului din Bucu-
re[ti. Parohia era format\ dintr-
un cartier muncitoresc [i s\rac
de la marginea Bucure[tilor, aco-
lo unde, dup\ 1925, medicul Vic-
tor Gomoiu ridicase a[ez\minte-
le spitalice[ti „Principesa Elena“.
~n lipsa unui l\ca[ de rug\ciune,
p\rintele Sârbu primea o `nc\pe-
re `n aceste a[ez\minte pentru
amenajarea unei capele. ~ns\,
nevoile spirituale erau mult mai
mari, iar sufletele date `n p\sto-
rire c\utau `n]elegere [i mângâ-
iere. Atunci, p\rintele nostru se
gândi c\ este nevoie [i de un spi-
tal al sufletului, pe lâng\ cel al 1943, Biserica „Sf. ~mp\ra]i“ 1943, Biserica „Sf. ~mp\ra]i“
trupului. Cu mari eforturi [i spri- `n construc]ie, vedere dinspre apus `n construc]ie, vedere dinspre sud
jin de la patriarhul Nicodim, `n
1943 punea `nceput de temelie la Avea `n gând s\ fac\ o parohie lizare [i proiec]iuni cinematogra- ideal cre[tin dup\ modelul telui nu i s-a mai permis nimic,
o mare biseric\, la care [i-au a- model, cu cantin\ pentru s\raci, fice cu subiecte religioase, unde sfin]ilor P\rin]i. Au venit `ns\ fiind chiar aruncat `n temni]\.
dus contribu]ia [i mai marii ]\rii. cu orfelinat, cu sal\ de evanghe- s\ se `nve]e credin]a. Era un comuni[tii la putere, iar p\rin- (Adrian Nicolae PETCU)
 Vineri, 6 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3
Dublu eveniment cultural-iistoric la Tibru PE SCURT
Duminic\, 8 noiembrie, `n localitatea Centrul va func]iona `n aceea[i cl\dire cu nezeu `ntr-o form\ adecvat\ lor, care s\ le Vizit\ canonic\
Tibru, jude]ul Alba, va avea loc inaugura- expozi]ia etnografic\ [i va `ncerca s\ alc\tu- deschid\ inimile spre adev\ratele valori
rea Centrului cultural-catehetic „Sf. Ie- iasc\ o simbioz\ perfect\ `ntre trecut, pre- ale vie]ii. `n Episcopia
rarh Eftimie, Izvorâtorul de mir“ [i, toto- zent [i viitor. Cl\direa gazd\ a fost constru- Pe lâng\ orele de Religie din [coal\, p\- Buz\ului [i Vrancei
dat\, a expozi]iei etnografice a localit\]ii. it\ pe la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i a a- rintele paroh se va `ntâlni la acest centru
„Am ales aceast\ denumire deoarece Sf. vut de-a lungul timpului mai multe func]i- cu copiii, dar nu numai, pentru a realiza, ~n zilele de 7-8 noiembrie 2009,
Ierarh Eftimie este fratele Cuvioasei Pa- uni: [coal\ confesional\ [i apoi cas\ parohi- mai ales `n timpul vacan]elor, educa]ia Preafericitul P\rinte Daniel, Patri-
rascheva de la Ia[i, ocrotitoarea bisericii al\. Aceasta a fost renovat\ [i poate fi dat\ continu\ `n vederea `n]elegerii [i dobândi- arhul Bisericii Ortodoxe Române,
noastre. Acest proiect a fost gândit pentru `n folosin]\. Tot `n cadrul centrului, cu spri- rii Adev\rului. va efectua o vizit\ canonic\ `n
a conserva patrimoniul mobil [i imobil al jinul Bibliotecii Jude]ene [i al unor sponsori Men]ion\m c\ duminic\ se vor aniversa Episcopia Buz\ului [i Vrancei,
satului românesc [i a stimula dorin]a de s-a alc\tuit [i o bibliotec\ ce cuprinde volu- [i 225 de ani de la `ncheierea Armisti]iului informeaz\ Biroul de Pres\ al Pa-
cunoa[tere a valorilor cre[tine exprimate me din diferite domenii. Ac]iunile ce se vor de la Tibru `ntre r\scula]ii lui Horea, Clo[ca triarhiei Rom=ne. M=ine, 7 noiem-
`n stilul de via]\ al `nainta[ilor. El s-a f\- desf\[ura `n cadrul acestui centru fac parte [i Cri[an [i autorit\]ile habsburgice (noiem- brie 2009, dup\ primirea oficial\ `n
cut posibil prin buna colaborare dintre Pa- dintr-un proiect mai amplu al Patriarhiei Ro- brie 1784). ~n acest sens, la monumentul ri- vechea Catedral\ episcopal\, cu
rohia Ortodox\ Tibru [i Consiliul Jude- mâne, numit „Hristos `mp\rt\[it copiilor“. dicat `n memoria martirilor neamului se va hramul „Adormirea Maicii
]ean Alba“, a declarat preotul paroh Tudor Acest proiect r\spunde necesit\]ii ur- oficia un parastas [i se vor depune coroane Domnului“ din municipiul Buz\u,
Man. gente de a oferi copiilor Cuvântul lui Dum- de flori. a Patriarhul României va vizita noul
muzeu bisericesc al Episcopiei Bu-
z\ului [i Vrancei. Duminic\, 8 no-
Au `nceput Pelerinaj cu moa[tele Sfântului Apostol iembrie 2009, de la ora 9:00, P\rin-
tele Patriarh Daniel va oficia slujba
conferin]ele Andrei `n Episcopia Sloboziei [i C\l\ra[ilor de Sfin]ire a altarului noii Ca-
tedrale episcopale cu hramul „~n\l-
preo]e[ti de Cu ocazia hramului celei
]area Domnului“ din municipiul
Buz\u [i Sfânta Liturghie (ora
mai vechi m\n\stiri din Epis- 10:00), `nconjurat de un sobor de ie-
toamn\ `n copia Sloboziei [i C\l\ra[ilor,
M\n\stirea „Sfin]ii Voievozi“
rarhi, preo]i [i diaconi. Sfânta Li-
turghie va fi urmat\, la ora 12:00,
Arhiepisco- din Slobozia, vor avea loc eve-
nimente deosebite `n munici-
de ceremonia de ridicare a Epis-
copiei Buz\ului [i Vrancei la rang
pia Craiovei piul re[edin]\ al eparhiei amin-
tite, Slobozia. Ast\zi, 6 noiem-
de Arhiepiscopie, urmare a hot\râ-
rii Sfântului Sinod luate `n [edin]a
S\pt\m=na aceasta au brie, vor fi aduse moa[tele de lucru din zilele de 18-19 iunie
`nceput conferin]ele pasto- Sfântului Apostol Andrei de c\- 2009. La finalul vizitei canonice `n
ral-misionare semestriale tre ~nalt Preasfin]itul Casian, eparhia Buz\ului [i Vrancei, Prea-
de toamn\ pentru cele [ap- Arhiepiscopul Dun\rii de Jos, fericirea Sa va binecuvânta [i inau-
te protopopiate din cuprin- de la Catedrala arhiepiscopal\ gura Sala „Sfântul Voievod Martir
sul Arhiepiscopiei Craio- din Gala]i. ~n ziua primirii, `n Constantin Brâncoveanu“ din Re[e-
vei. Astfel, pe 2 noiembrie jurul orei 11:00, sfintele moa[- din]a arhiepiscopal\, recent pictat\.
s-au `nt=lnit `n conferin]\ te vor fi a[teptate la grani]a
preo]ii din Protoieria Cra- dintre jude]ele Ialomi]a [i Br\- Profesori universitari
iova Sud, iar mar]i, 3 no- ila. Preasfin]itul Vincen]iu, E-
iembrie, cei din Protoieria piscopul Sloboziei [i C\l\ra[i-
din Grecia [i Rusia, la
Craiova Nord. Ieri a avut lor, `nso]it de un sobor de preo]i Facultatea de Teologie
loc conferin]a pastoral-mi-
sionar\ de toamn\ `n Pro-
[i diaconi, va a[tepta sosirea din Bucure[ti
sfintelor moa[te, iar apoi cei
toieria B\ile[ti, urm=nd ca doi ierarhi se vor opri la Cate- Studen]ii Facult\]ii de Teologie Or-
luni, 9 noiembrie, s\ aib\ drala „~n\l]area Domnului“ din todox\ din Bucure[ti au participat,
loc conferin]a preo]ilor din pe 4 noiembrie, la cursuri sus]inute
Slobozia, `n jurul orei 12:00.
Protoieria Filia[i, iar de profesori universitari din Grecia
mar]i, 10 noiembrie, a ce-
Din acest loc este programat\ o
procesiune prin ora[, pân\ la [i din Rusia. ~n Amfiteatrul „Dumi-
lor din Protoieriile Târgu tru St\niloae“, studen]ii anului I Pa-
Jiu I [i Târgu Jiu II. Pe 12 M\n\stirea „Sfin]ii Voievozi“,
al\turându-se acestui peleri- storal\ au participat la un curs de
noiembrie va avea loc ulti- Patrologie sus]inut de prof. dr.
ma conferin]\ preo]easc\ naj [i credincio[ii din eparhie.
Stylianos Papadopoulos, de la Facul-
din aceast\ toamn\, `n Arhi- Dup\ ora 13:30, `n momen- tatea de Teologie a Universit\]ii din
episcopia Craiovei, la Pro- tul ajungerii la m\n\stire, vor Atena, informeaz\ TRINITAS TV,
toieria C\rbune[ti. fi scoase spre `nchinare, al\- citat de BASILICA. ~n cadrul prele-
{edin]ele de lucru se turi de moa[tele Sfântului An- gerii sus]inute la Facultatea de Teo-
vor desf\[ura la centrul drei, [i moa[tele care se afl\ `n logie „Justinian Patriarhul“ din Bu-
fiec\rei protoierii. Progra- M\n\stirea „Sfin]ii Voievozi“, cure[ti, domnul profesor Stylianos
mul de lucru va fi deschis dintre care amintim pe cele te continuu slujbe biserice[ti. n\stirilor, ca stare] al acestei Papadopoulos a lansat prima partea
prin oficierea Sfintei Li- ale Sfântului Ioan Gur\ de Un alt moment important es- m\n\stiri. a celui de-al doilea volum al „Patro-
turghii [i va avea ca subi- Aur [i ale Sfântului Mucenic te s\vâr[irea Sfintei Liturghii Evenimentul din acest an se logiei“. Studen]ii anului al II-lea
ect principal de discu]ie Procopie. arhiere[ti de c\tre Preasfin]i- dore[te a fi primul care va crea Pastoral\ s-au `ntâlnit cu profesori
„Atitudinea Bisericii fa]\ Sfintele moa[te vor fi l\- tul Vincen]iu, `n ziua pome- tradi]ie, ca de ziua hramului ce- de la Academia Teologic\ din Mos-
de manifest\rile oculte: sate spre `nchinare pân\ luni nirii Sfin]ilor Arhangheli (8 lei mai vechi biserici a eparhiei cova. ~ntrunirea cu studen]ii anului
magie, vr\jitorie, ocul- la prânz, când se vor re`ntoar- noiembrie) - prima sa Litur- s\ se fac\ litanie cu sfintele II Pastoral\ a avut loc `n Amfitea-
tism, supersti]ie etc.“, pe ce `n Gala]i, respectiv `n inte- ghie s\vâr[it\ `n aceast\ bis- moa[te, contribuindu-se astfel la trul „I. G. Coman“ al Facult\]ii de
baza c\ruia vor fi sus]inu- riorul m\n\stirii. ~n toat\ a- eric\; dup\ otpustul Sfintei comuniunea credincio[ilor, evla- Teologie Ortodox\ din Bucure[ti.
te referate. (I.A.) ceast\ perioad\, m\n\stirea Liturghii va urma instalarea via acestora pentru cele sfinte [i
va fi deschis\ [i vor fi s\vâr[i- protos. Rafael, exarhul m\- sporirea `n credin]a ortodox\. a Al X-lea Congres Nepsis
~n perioada 6-8 noiembrie 2009 are
Colaborare `n Ora[ul Bal[, `n hain\ de s\rb\toare loc la Paris, al X-lea Congres Nep-
sis (Asocia]ia tinerilor din Mitro-
M=ine, 7 noiembrie 2009, va avea loc
interesul credincio[ilor `n ora[ul Bal[, jude]ul Olt, sfin]irea noii
polia Ortodox\ Român\ a Europei
Occidentale [i Meridionale), infor-
catedrale cu hramul „Sfin]ii ~mp\ra]i meaz\ BASILICA. Tema discu]iilor
din mediul rural Constantin [i Elena“. Slujba de Sfin]ire
va fi oficiat\ de IPS Irineu, Mitropolitul
duhovnice[ti care vor avea loc cu a-
Parohia Br\tia din Protoieria Urziceni, Epis- ceast\ ocazie este: „Adame, unde
Olteniei, `nconjurat de un sobor de pre- e[ti?- terapeutica p\catului“. Mem-
copia Sloboziei [i C\l\ra[ilor, `n colaborare cu o]i [i diaconi. Aceast\ biseric\ monu-
Narcisa Anichitoaie, medic specialist `n dome- brii asocia]iei vor avea ca invita]i
mental\ a fost ridicat\ din temelie `n pe ~nalt Preasfin]itul Iosif, Mitropo-
niul optic\ medical\, cu o vechime `n domeniu de perioada 1999-2007 de c\tre preotul pa- litul Europei Occidentale [i Meri-
20 de ani, a organizat o ac]iune misionar\ `n pe- roh Gabriel Atanasiu, `mpreun\ cu dionale, Preasfin]itul Episcop Silu-
rioada 24 octombrie-7 noiembrie, prin care enori- so]ia, Eleonora, [i copiii, Mihail [i Ga- an al Episcopiei Italiei, Preasfin]i-
a[ii parohiei au primit consulta]ii oftalmologice. briel, av=nd sprijinul enoria[ilor. O par- tul Episcop Timotei al Episcopiei
Acestea au avut loc `n casa parohial\ pus\ la dis- te din cheltuielile pentru pictur\ [i mo- Spaniei [i Portugaliei, Preasfin]itul
pozi]ie de paroh, pr. Marian Bolborici. Au benefi- bilier au fost suportate de c\tre prof. Pe- Episcop-Vicar Marc Nem]eanul,
ciat de aceste servicii 50 de localnici din toate ca- tre L\z\roiu, judec\tor al Cur]ii Consti- dar [i pe P\rintele Syméon Cossec,
tegoriile de vârst\, consulta]ia fiind gratuit\. 30 tu]ionale din Rom=nia. lucrat\ `n lemn stejar de renumi]i de la M\n\stirea „Sfântul Siluan“,
de persoane [i-au solu]ionat problemele vizuale, Au mai contribuit la ridicarea bise- me[teri din Bra[ov. Pictura `n fresc\ a Fran]a. ~mpreun\ `ncearc\ s\ r\s-
achizi]ionându-[i ochelari la un pre] foarte mic. ricii: ing. Ion Balu]\, Romeo V=lcu, Ni- fost executat\ de renumitul pictor pund\ `n primul rând la `ntreb\ri
~n func]ie de problemele constatate, to]i au pri- colae Sandu [i al]i miluitori, trecu]i `n prof. Gheorghe Albu. Policandrele au ca: unde g\sim puterea s\ ne ridi-
mit sfaturi atât medicale, cât [i duhovnice[ti. ~n Cartea de Aur a bisericii. Stilul acestei fost aduse din Tessalonic, fiind execu- c\m duhovnice[te `n caz de dezn\-
cadrul acestei ac]iuni s-au `mp\r]it gratuit c\r]i biserici este bizantin, `n form\ de tre- tate de Stephanos Kalpazidis. (pr. dejde [i ce trebuie f\cut când
de rug\ciune [i acatiste. (Adriana TOMA) fl\, cu trei turle. Catapeteasma a fost Lauren]iu GIUREA) p\catul este con[tientizat, dar [i la
alte `ntreb\ri. a

4 Special
Recomand\ri pentru prevenirea
`mboln\virilor de grip\
M\suri generale
Deoarece gripa se transmite
de la om la om atât pe cale ae-
rian\ (vorbit, str\nut, tuse), cât
[i prin contactul direct cu bolna-
vul sau diferitele obiecte perso-
nale ale bolnavului, contaminate
cu secre]iile sale nazofaringiene,
pentru a se evita `mboln\virea
v\ recomand\m respectarea
urm\toarelor m\suri:
• Nasul [i gura vor fi acoperite
cu batista personal\ `n timpul
str\nutului sau al tu[itului. Batis-
tele personale nu se `mprumut\.
• Mâna nu va fi dus\ la ochi
sau la gur\ decât dup\ ce a fost
sp\lat\ cu ap\ [i s\pun.
• Se vor evita pe cât posibil a-
glomera]iile.
• Se va evita contactul apropi-
at cu persoane care prezint\ sem-
ne clinice evidente de afec]iuni
acute respiratorii (febr\, tuse,
str\nut, ochii congestiona]i etc.).
• Persoanele care prezint\
simptome asem\n\toare gripei
se vor izola de restul familiei [i se
vor prezenta la medicul de fami-
lie pentru stabilirea diagnosticu-
lui [i a conduitei terapeutice.
Ce trebuie s\ face]i
pentru a preveni
contaminarea cu grip\:
• Acoperi]i-v\ nasul [i gura cu
batista personal\ `n timpul str\-
nutului sau al tu[itului. Nu `m-
prumuta]i batistele personale.
• Nu duce]i mâna la ochi sau
la gur\ decât dup\ ce a fost sp\-
lat\ cu ap\ [i s\pun;
• Evita]i pe cât posibil aglo-
mera]iile;
• Evita]i contactul apropiat cu
persoane care prezint\ semne
clinice evidente de afec]iuni acu-
te respiratorii (febr\, tuse, str\-
nut, ochii congestiona]i etc.);
• Persoanele care prezint\
simptome asem\n\toare gripei
trebuie izolate de restul familiei
[i se vor prezenta la medicul de
familie pentru stabilirea diagnos-
ticului [i a conduitei terapeutice.
Dac\ ave]i febr\ [i semne de
infec]ie respiratorie (tuse, dureri
de cap, greutate la respira]ie, du-
reri musculare), prezenta]i-v\ de
urgen]\ la medicul de familie, iar
`n lipsa acestuia la un spital de
boli infec]ioase.
Sfaturi pentru
prevenirea gripei
• P\streaz\ mâinile curate,
spal\-le `n mod regulat - `n speci-
al `nainte de mâncare sau prepa-
rarea hranei. E obligatorie cl\ti-
rea cu ap\ curg\toare curat\.
• {terge-]i mâinile dup\ sp\-
lare; Mâinile umede au mai mul-
te [anse pentru r\spândirea mi-
crobilor.
• }ine mâinile departe de fa-
]\; `n cazul `n care cineva str\nu-
t\, dup\ care deschide u[a, ur-
m\toarea persoan\, atingând
mânerul, va intra `n contact di-
rect cu virusul. Deci, nu atinge o-
chii, nasul sau gura pân\ la sp\-
larea mâinilor.
• Pentru str\nut folose[te o
batist\; `n timpul str\nutului, se
CM
YK
Vineri, 6 noiembrie 2009
organismelor `n corpul
dvs.
• Ar fi bine s\ evita]i
toaletele publice, deoa-
rece mul]i oameni au
obiceiul de a scuipa `n
toalet\ [i astfel gripa
porcin\ se poate r\s-
pândi.
• Dac\ nu v\ sim]i]i
bine din alte cauze, ar fi
de preferat s\ sta]i
acas\, pentru c\ atunci
când sunte]i bolnavi,
imunitatea e mai sc\-
zut\ [i ave]i [anse mai
mari s\ contacta]i
boala.
• Pentru cei foarte
stresa]i, studiile suge-
reaz\ ca fiind benefic
consumul de vitamina
C pe tot parcursul se-
zonului rece.
• Adopta]i o diet\
echilibrat\, nu con-
suma]i zahar [i dormi]i
suficient pentru a v\
men]ine sistemul imu-
nitar `ntr-o forma bun\.
Când sunte]i odihni]i,
acoper\ gura [i nasul. Folose[te n\tate `]i va ajuta s\ treci peste menea, s\ ave]i un spray dezin- pute]i lupta mai bine cu boala.
batiste de o singur\ folosin]\. boal\ f\r\ multe complica]ii. fectant cu care s\ v\ stropi]i
• P\streaz\ suprafe]ele cura- hainele `nainte de a intra `n ca-
Aten]ie!
te; solu]iile speciale pentru sp\- M\suri care se pot lua s\ sau la locul de munc\.
lat func]ioneaz\ excelent, distru- • Face]i baie de doua ori pe zi • Simptomele infec]iei cu gripa
gând microbii. pentru prevenirea gripei: [i men]ine]i-v\ curate casa [i lo- porcin\ la oameni sunt similare
• Deschide fereastra; umidita- • Sp\la]i-v\ pe mâini cât mai cul de munc\, astfel `ncât mediul cu simptomele gripei sezoniere;
tea [i aerul curat pot fi benefice, des, la intervale regulate, de pre- `nconjur\tor s\ nu fie propice • Simptomele gripei sezoniere:
dar ace[ti factori nu sunt `nc\ pe pentru dezvoltarea bacteriilor.
ferin]\ cu s\pun lichid. S\punu- febr\ de la 39 `n sus, tuse, secre-
deplin testa]i `mpotriva virusului Folosi]i dezinfectant la cur\]e-
rile cu alcool sunt cele mai indica- ]ii nazale apoase, dureri `n g=t.
gripei porcine. Una dintre cele te pentru a se evita r\spândirea nie, pentru a distruge germenii. • Simptomele gripei porcine:
mai eficiente c\i de a purifica • ~nv\]a]i-i pe copii regulile de
infec]iei. Purta]i la dvs tot timpul - Primele simptome: tuse sea-
aerul [i a dilua virusul este pur [i un gel dezinfectant cu care s\ v\ igien\, pentru c\ ace[tia repre- c\, secre]ii nazale apoase, jena `n
simplu deschiderea unei ferestre. zint\ o categorie cu riscuri mari
da]i pe mâini atunci când nu a- g=t, febra `ntre 37,5-38,5.
• Ai grij\ de tine; propriul sis- ve]i acces la ap\ [i s\pun. de a contacta gripa porcin\. - Principalele simptome sunt:
tem imunitar al organismului o- • Folosi]i m\[tile `n locuri pu-
• Dac\ str\nuta]i sau tu[i]i [i febra (peste 380C), oboseala, ina-
fer\ cea mai bun\ protec]ie fa]\ pune]i mâna la nas sau la gur\, blice [i mai ales `n mijloacele de peten]a, tuse, durere `n g=t; une-
de boal\. O alimenta]ie bun\ [i transport `n comun. Acesta este
mâinile trebuiesc sp\late obliga- le persoane infectate cu grip\
variat\, exerci]ii regulate sunt toriu. Pân\ atunci, nu v\ atin- cel mai bun mijloc de a v\ feri de porcin\ au prezentat st\ri de vo-
cele mai bune moduri de a r\mâ- grip\, pentru c\ masca ac]ionea-
ge]i ochii [i nasul [i nu da]i mâ- m\ [i diaree.
ne s\n\tos [i de a evita boala. ~n na cu al]i oameni, pentru c\ vi- z\ ca o barier\ `n calea virusului.
plus, dac\ totu[i ai cedat `n fa]a rusul se transmite [i „din mân\ • Be]i doar ap\ fiart\ [i r\ci- *SURSA: Ministerul
gripei porcine, starea bun\ de s\- `n mân\“. Este indicat, de ase- t\, pentru a evita intrarea micro- S\n\t\]ii Publice
Care este diferen]a dintre gripa sezonier\,
gripa aviar\, gripa porcin\ [i gripa pandemic\
• Gripa sezonier\ este cauzat\ de viru- Ca urmare, exist\ riscul ca aceste virusuri demii de grip\ dac\ virusul se transmite cu
suri gripale care sunt adaptate s\ se r\s- gripale noi s\ determine apari]ia unei pan- u[urin]\ de la om la om.
pândeasc\ `n popula]ia uman\ (gripa uma-
n\). Oamenii prezint\ imunitate natural\
la tulpinile care se afl\ `n circula]ie, [i a-
ceast\ imunitate poate fi crescut\ `n urma
vaccin\rii cu vaccin gripal sezonier.
• Gripa aviar\ este cauzat\ de virusuri
gripale adaptate pentru infec]ia la p\s\ri. ~n
mod similar gripa porcin\ este cauzat\ de vi-
rusuri gripale adaptate pentru infec]ia la
porci. Toate aceste `mboln\viri prezint\ ace-
lea[i simptome la gazdele lor. Uneori, oame-
nii [i animalele pot schimba `ntre ele tulpini
de virus gripal, cum ar fi persoane infectate
cu virus gripal aviar sau porcin, `n mod uzual
dup\ contact direct cu animalele bolnave.
• Amestecarea virusurilor gripale uma-
ne [i animale poate duce la dezvoltarea u-
nui virus gripal schimbat care are abilitatea
de a infecta [i a se transmite la oameni. ~n
acest caz, oamenii pot s\ nu aib\ deloc imu-
nitate fa]\ de acest virus nou.
• Gripa pandemic\ este definit\ ca fiind
apari]ia unui nou virus gripal care se r\s-
pânde[te cu u[urin]\ la oameni. Când apare
acest nou virus, oamenii nu au imunitate
natural\ pentru a fi proteja]i `mpotriva lui.
CM
YK

Un apartament este de 5 ori mai
scump fa]\ de acum 20 de ani
Este de cinci ori mai greu pen-
tru un român s\ achizi]ioneze
azi un apartament fa]\ de acum
20 de ani, crede Dan Ioan Popp,
pre[edintele unei companiei de
dezvoltare imobiliar\.
Cu 20 de ani `n urm\, salariul
clasei medii formate din ingineri,
economi[ti sau medici era de cir-
ca 3.000 de lei, adic\ aproximativ
Pachete turistice mai ieftine cu 15%
pentru vacan]a de iarn\ [i revelion
a Pre]urile pentru pachetele de revelion `n cele mai c\utate sta]iuni interne variaz\
`ntre 800 [i 2.500 de lei de persoan\, 3-4 nop]i, bani `n care este inclus\
[i cina festiv\ din noaptea dintre ani a ~n perioada s\rb\torilor de iarn\ se estimeaz\
o sc\dere de cel mult 10% fa]\ de anul trecut a circula]iei turi[tilor a
Pachetele turistice pentru
sezonul de iarn\ [i pentru re-
velion sunt cu 15% mai ieftine
decât anul trecut `n ceea ce
prive[te destina]iile româ-
ne[ti, iar `n cazul celor str\ine
sc\derea ajunge pân\ la 25%,
a declarat [eful ANAT [i al
Asocia]iei Litoral - Delta Du-
n\rii, Corina Martin.
„Pachetele turistice atât de
revelion, cât [i pentru tot sezo-
nul de iarn\ cost\, `n medie,
cu 15% mai pu]in fa]\ de cele
de anul trecut pentru destina-
]iile române[ti, iar pentru cele
externe sc\derile sunt de pâ-
n\ la 20-25%. Pân\ `n pre-
zent, cel mai bine s-au vândut
destina]iile exotice [i pachete-
le turistice cu pre]uri mici [i
medii la pensiuni [i hoteluri
montane din România, Aus-
tria [i Bulgaria“, a declarat
Corina Martin.
Astfel, cele mai c\utate sta-
]iuni interne `n aceast\ peri-
oad\, prin agen]iile de turism,
sunt cele de pe Valea Praho-
vei, Poiana Bra[ov, Predeal,
Bor[a, Vatra Dornei, Câmpu-
lung Moldovenesc.
Pre]urile pentru pachetele
de revelion `n aceste zone va-
riaz\ `ntre 800 [i 2.500 de lei
de persoan\, 3-4 nop]i, bani `n
care este inclus\ [i cina festi-
v\ din noaptea dintre ani.
~n topul destina]iilor exter-
ne, cele mai dorite sunt Aus-
tria, Bulgaria, Italia, Fran]a,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BERD VA ~MPRUMUTA
90 MIL. DE EURO SLOVACIEI:
BERD (Banca European\ pentru
Reconstruc]ie [i Dezvoltare) va
acorda un `mprumut de 90 de
milioane de euro Slovaciei pen-
tru finan]area produc]iei de ener-
gie din surse regenerabile. Pro-
iectul pentru care BERD va acor-
da un `mprumut de 90 de milioa-
ne de euro Slovaciei are ca obiec-
tiv cre[terea eficien]ei energetice
[i sus]inerea investi]iilor `n pro-
duc]ia de energie din surse rege-
nerabile. Proiectul va consta `n
deschiderea unor linii de finan]a-
re pentru b\nci locale, care s\
acorde credite `ntreprinderilor
private [i asocia]iilor de proprie-
Vineri, 6 noiembrie 2009
100 de dolari la cursul de atunci,
se arat\ `ntr-un comunicat al
companiei. Un apartament comu-
nist cu dou\ camere se putea
achizi]iona cu 140.000 de lei, adi-
c\ cu 46 de salarii medii. ~n pre-
zent, salariul net al aceleia[i ca-
tegorii profesionale este de apro-
ximativ 2.000 de lei, `n timp ce
dolarul este de circa 3 lei. Astfel,
Elve]ia, Slovacia [i Slovenia,
dar [i destina]iile exotice, cum
ar fi Cuba sau Republica Do-
minican\. Pre]urile se situea-
z\ `ntre 200-800 de euro de
persoan\, `n func]ie de durata
sejurului [i num\rul de stele
al unit\]ii hoteliere.
Corina Martin a mai spus
c\ `n perioada s\rb\torilor de
iarn\ se estimeaz\ o sc\dere
de cel mult 10% fa]\ de anul
trecut a circula]iei turi[tilor
Astfel, pentru a atrage totu[i
cât mai mul]i turi[ti, agen]iile
membre ale ANT au `nceput
s\ promoveze oferte speciale
tari de locuin]e pentru investi]ii
`n surse de energie regenerabil\.
a C+{TIGUL SALARIAL
NET A CRESCUT CU UN PRO-
CENT ~N SEPTEMBRIE: Câ[ti-
gul salarial brut a fost, `n septem-
brie, de 1.860 de lei, `n timp ce sa-
lariul net s-a ridicat la 1.359 de
lei, ambele `nregistrând o cre[tere
cu 0,8% fa]\ de luna precedent\,
informeaz\ Institutul Na]ional de
Statistic\ (INS). Astfel, câ[tigul
salarial mediu nominal brut a
fost de 1.860 de lei, iar cel mediu
nominal net a fost de 1.359 de lei,
`n cre[tere fa]\ de luna august cu
11 lei. Cu toate c\ nivelurile câ[-
tigului salarial mediu brut [i net
`n luna septembrie le dep\[esc cu
pu]in pe cele din luna anterioar\,
CM
YK
salariul mediu este de aproxima-
tiv 666 de dolari. Acela[i aparta-
ment de dou\ camere cost\ acum
circa 250.000 de lei, adic\ 125 de
salarii, potrivit studiului.
Peste 90% din locuin]ele de pe
pia]a autohton\ sunt reprezen-
tate de fondul locativ vechi, iar
85% din acestea sunt tranzac]io-
nate de proprietari-persoane fizi-
de iarn\, majoritatea referin-
du-se la bonusuri [i reduceri,
dar [i la gratuit\]i la cazare [i
uneori [i la servicii de mas\
pentru copiii de pân\ `n zece
ani care se cazeaz\ `mpreun\
cu p\rin]ii.
Bulgaria, mai ieftin\
[i iarna
{i iarna, sta]iunile bulg\-
re[ti sunt mai ieftine decât
cele din România. Spre ex-
emplu, un sejur de [apte
nop]i la un hotel de trei stele
acestea se situeaz\, cu excep]ia
lunilor februarie [i mai, sub nive-
lul celorlalte luni ale anului 2009.
a GUVERNUL NU A APRO-
BAT BUGETUL METROREX:
Guvernul nu a aprobat, miercuri,
bugetul de venituri [i cheltuieli al
Metrorex, deoarece forma actual\
a proiec]iei bugetare a companiei
indic\ un nivel prea mare al chel-
tuielilor `n raport cu veniturile,
au declarat agen]iei Mediafax
surse oficiale. „Proiectul de hot\-
râre privind bugetul Metrorex nu
s-a aflat pe lista actelor normati-
ve preg\tite pentru [edin]a de gu-
vern, dar problema a fost ridicat\
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
CM
YK
ce, spune Popp. Astfel, pre]ul de
vânzare al caselor este stabilit de
proprietari, [i nu de un grup de
entit\]i comerciale.
~n prezent, `n România sunt
aproape opt milioane de proprie-
tari de locuin]e vechi, din care
doar 4-6% `ncheie tranzac]ii efec-
tive. ~n acela[i timp, potrivit lui
Popp, sunt peste un milion de po-
ten]iali cump\r\tori [i numai
30-40% din ei reu[esc s\ cumpe-
re. Ponderea locuin]elor noi este
sub 10% din totalul tranzac]iilor
imobiliare din ace[ti 20 de ani. a
din Bansko cu demipensiune
cost\, `n perioada 6-31 mar-
tie, 290 de euro. La ace[ti
bani se mai adaug\ [i trans-
portul: cu ma[ina personal\
sau cu cu autocarul, la care
pre]ul este `n jur de 80 de
euro dus-`ntors. Astfel, ex-
cursia pentru un cuplu cost\
450 de euro. Un sejur de [ap-
te nop]i cazare la un hotel de
trei stele cu mic dejun pe
plaiurile mioritice, pentru
dou\ persoane, la Poiana
Bra[ov cost\ 560 de euro
dup\ data de 15 ianuarie,
f\r\ transport. a
`n reuniunea de miercuri a Cabi-
netului de c\tre ministrul interi-
mar al Transporturilor, Radu
Berceanu. S-a ajuns `ns\ la con-
cluzia c\, `n forma actual\, nive-
lul cheltuielilor este prea mare `n
raport cu veniturile preconizate
de companie“, au ar\tat sursele
citate. Sindicali[tii de la metrou
au protestat, s\pt\mâna trecut\,
nemul]umi]i c\ administra]ia re-
fuz\ `nceperea negocierilor pen-
tru un nou contract colectiv de
munc\, `n condi]iile `n care cel
vechi a expirat la 1 noiembrie, [i
au solicitat o majorare a salariilor
cu 26%. a
Economic 5
PE SCURT
10.000 de locuri
de munc\ vor fi
desfiin]ate la Opel
Sindicatele din Germania au
anun]at c\ vor `ncepe greve
drept m\suri de protest fa]\ de
decizia americanilor. Anun]ul a
fost f\cut de General Motors,
compania de]in\toare a m\rcii
Opel. Cu doar o zi `n urm\,
General Motors anun]ase c\ nu
va mai vinde Opel firmei canadi-
ene Magna, a[a cum se preco-
niza. Guvernul german a califi-
cat aceast\ decizie drept inac-
ceptabil\. Pentru a p\stra marca
Opel, General Motors `[i propune
s\ scad\ costurile de produc]ie
cu 30%, m\sur\ ce va afecta din
plin angaja]ii. General Motors a
anun]at un profit de un miliard
de dolari `n al treilea trimestru
al anului.
{omajul `n Ia[i
ajunge la cote
alarmante
Num\rul persoanelor care nu
de]in un loc de munc\ este `ntr-o
continu\ cre[tere de la o lun\ la
alta, dup\ cum arat\ datele
Agen]iei Jude]ene de Ocupare a
For]ei de Munc\ Ia[i. Reprezen-
tan]ii acestei institu]ii au `nre-
gistrat `n baza lor de date la fi-
nalul lunii octombrie 22.500 de
persoane care nu aveau un loc de
munc\. Potrivit reprezentan]ilor
AJOFM Ia[i, num\rul acestora
va continua s\ creasc\ [i `n ur- CM
YK
m\toarele luni, din cauza
disponibiliz\rilor anun]ate. Po-
trivit datelor oferite de Agen]ia
Jude]ean\ pentru Ocuparea For-
]ei de Munc\ (AJOFM) Ia[i, `n
luna octombrie, 327 de persoane
au `ngro[at rata [omajului. Dac\
la sfâr[itul lunii septembrie rata
era de 7,13%, acum aceasta a
ajuns la 7,23%. Cea mai mare
cre[tere a fost `nregistrat\ `n
rândul persoanelor care nu
primesc indemniza]ii de [omaj,
num\rul acestora crescând de la
8.868 la 9.432.
FMI va fi flexibil
cu România
FMI va fi flexibil cu România `n
modalit\]ile de atingere a ]inte-
lor pe deficit bugetar, dar repre-
zentan]ii delega]iei Fondului nu
au discutat pân\ `n prezent cu
autorit\]ile române despre modi-
ficarea acestor ]inte, a declarat,
miercuri, [eful misiunii FMI `n
România, Jeffrey Franks. „Am
stabilit ]intele, `ns\ putem fi fle-
xibili `n modul de atingere a a-
cestora. Discu]iile membrilor e-
chipei noastre continu\ la Minis-
terul de Finan]e“, a men]ionat
Franks. El a ad\ugat c\ situa]ia
României nu se aseam\n\ cu cea
a Letoniei, din punctul de vedere
al FMI, chiar dac\ [i guvernul de
la Riga a fost schimbat, pentru
c\ politicile economice sunt dife-
rite `n cele dou\ ]\ri. Letonia, o
economie mic\ [i deschis\, a in-
trat `ntr-o grav\ recesiune, care
a dus la c\derea guvernului con-
dus de Ivars Godmanis la
`nceputul acestui an. a
Cursul valutar
6.11.2009
Dolar SUA 2,8961
Euro 4,2995
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM
CITITORILOR
Infuzia din flori de
tei, foarte util\ `n
bolile pulmonare
Alina E., C\l\ra[i: „Este,
`ntr-a
adev\r, infuzia din flori
de tei un remediu bun pen-
tru toate bolile?“
Prof. Constantin Milic\:
Principalele propriet\]i te-
rapeutice care ridic\ val-
oarea medicinal\ a florilor de
tei sunt: neurosedative,
`nt\ritoare, emoliente, expec-
torante, sudorifice, deconges-
tive, spasmolitice, hipoten-
sive [i diaforetice. Aceste
propriet\]i sunt datorate
compozi]iei chimice a florilor
`n care predomin\ uleiuri
eterice taninuri [i vitamina
C. Lista ac]iunilor specifice
cuprinde domenii foarte di-
versificate. ~n primul rând
intr\ afec]iunile pulmonare,
respectiv st\rile gripale, tuse
cronic\ [i convulsiv\, r\celi,
bron[ite, astm bron[ic, catar
pulmonar, cu efect `n elimi-
narea secre]iilor bron[ice.
Urmeaz\ afec]iunile sistemu-
lui nervos cu st\ri de nervo-
zitate, tensiune psihic\, is-
terie, oboseal\, emotivitate,
depresie psihic\ cu anxieta-
te, agita]ie nocturn\, insom-
nii, ame]eli, migrene, dureri
de cap pân\ la alergii, pru-
rit, epilepsie [i boala Parkin-
son. M\micile au constatat
c\ la copiii agresivi, nervo[i
[i bolnavi de insomnie, cel
mai bun remediu const\
dintr-o baie cald\, la 35-
370C, f\cut\ timp de 15-20
minute, `n care se toarn\ 3
litri de infuzie cu 500 g flori
uscate de tei. Pentru persoa-
nele cu insomnii [i hiperex-
citabilitate nervoas\ se aduc
`n dormitor câteva ramuri
`nflorite de tei sau se umple
perna cu flori de tei, asigu-
rându-se un somn lini[tit [i
odihnitor. ~nainte de culcare
este indicat s\ se ia o lingu-
r\ cu macerat din flori de tei
`n miere de albine, care aju-
t\ la echilibrarea st\rii ner-
voase astfel c\ `n ziua urm\-
toare se va asigura o dozare
con[tient\ a eforturilor fizice
[i intelectuale. Ceaiul de tei
este nelipsit din tratamentul
bolilor cardiovasculare, mai
ales `n hipertensiune arteri-
al\, palpita]ii [i extrasistole;
prin efectul de fluidizare a
sângelui ac]ioneaz\ benefic
`n ateroscleroza coronarian\
[i `n circula]ia periferic\ (fle-
bite, tromboze, embolii). ~n
afec]iunile digestive, infuzia
din flori de tei este foarte
util\ `n colecistite, dischine-
zie biliar\, indigestii, tonifie-
rea stomacului, constipa]ii,
intoxica]ii [i hemoroizi. Sub
form\ de gargar\ sau inha-
la]ii zilnice cu infuzii din
flori de tei se utilizeaz\ cu
succes `n stomatite, amigda-
lite, faringite [i laringite. ~n
cosmetic\, produsele te-
rapeutice preparate cu flori
de tei sunt utilizate pentru
combaterea ridurilor fe]ei, a
cearc\nelor la ochi [i `n stim-
ularea cre[terii p\rului. La
persoanele s\n\toase, florile
de tei argintiu sunt preferate
ca aliment, preparând un
ceai aromat [i pl\cut la gust
`nlocuind, par]ial, atât ceaiul
chinezesc, cât [i alte produse
aromatice de import. a
Simptome [i profilaxie `n litiaza renal\
Litiaza renal\ este o afec]iune
caracterizat\ prin formarea de calculi
(pietre) la nivelul rinichilor, `n urma
precipit\rii substan]elor care `n mod
de dr. Doina DUMITRIU
~n func]ie de compozi]ia chi-
mic\ a calculilor, litiaza re-
nal\ poate fi clasificat\ astfel:
- litiaz\ calcic\ (oxalic\, fos-
fatic\, mixt\);
- litiaz\ uric\;
- litiaz\ cistinic\;
- litiaz\ xantinic\.
Prezen]a calculilor mari din
bazinet poate r\m=ne asimp-
tomatic\ toat\ via]a, `n timp
ce calculii de volum redus se
manifest\ prin dureri lombare
intermitente. Frecvent, litiaza
renal\ se manifest\ printr-o
durere lombar\ sau cu loca-
lizare toracic\, apendicular\ [i
tulbur\ri digestive. Nu rare
sunt cazurile c=nd exist\ sem-
nele unei infec]ii urinare.
Migrarea unui calcul se ca-
racterizeaz\ printr-un sin-
drom dureros paroxistic, pro-
vocat de cre[terea brutal\ a
presiunii `n bazinet. Criza du-
reroas\ debuteaz\ de obicei
brusc, la nivelul regiunii lom-
bare, iradiind spre abdomen,
organele genitale, `n fa]a in-
tern\ a coapsei (regiunea in-
ghinal\). Durerea are un ca-
racter colicativ, uneori fiind
foarte violent\, fiind `ntrerup-
t\ de perioadele de acalmie,
care pot dura chiar ore. Pe m\-
sur\ ce calculul `nainteaz\ pe
c\ile urinare, stadiul durerii
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MEDICAMENT INOVATOR
PENTRU BOLNAVII DE LEUCE-
MIE: Cercet\torii britanici [i ita-
lieni au conceput un medicament
revolu]ionar care distruge celule-
le canceroase ale pacien]ilor a-
dul]i suferind de leucemie limfoi-
d\ cronic\ (CLL) [i care nu afec-
teaz\ celulele s\n\toase. Testele
efectuate au demonstrat c\ noul
medicament, intitulat PBOX-15,
poate s\ distrug\ chiar [i celulele
canceroase ale pacien]ilor adul]i,
care au [anse infime de supravie-
]uire cu ajutorul tratamentelor
actuale. Cercet\torii de la Trinity
College din Dublin (TCD), `n par-
teneriat cu cei italieni de la Uni-
versitatea din Sienna, autorii a-
cestui studiu, consider\ c\ noul
normal se g\seau dizolvate `n urin\. Litiaza
renal\ reprezint\ o afec]iune frecvent\,
care se poate `nt=lni la orice v=rst\,
fiind mai frecvent\ la sexul masculin.
se deplaseaz\. Colica renal\
`nceteaz\ atunci c=nd calculul
se evacueaz\ `n vezic\ sau
c=nd, fiind deja `n ureter, este
`mpins `n locul de plecare.
Atunci c=nd crizele dureroase
se succed, fiind urmate de
scurte perioade de acalmie,
dar pe un fond dureros, este
vorba de o `ncadrare a calculu-
lui pe c\ile urinare. ~n timpul
crizei dureroase bolnavul devi-
ne nelini[tit, agitat. C=nd coli-
ca renal\ dispare, se instalea-
z\ poliuria.
Colica renal\ se poate `nso]i
[i de fenomene digestive, din
cauza unor reflexe cu punct de
plecare la organul feminin.
Astfel, pot s\ apar\ v\rs\turi,
balon\ri abdominale, consti-
pa]ie, care pot simula un sin-
drom de ocluzie intestinal\, o
criz\ apendicular\ acut\, o a-
nexit\ sau o sarcin\ extraute-
rin\. Sindromul dureros poate
fi provocat de oboseal\, efor-
turi, c\l\torie cu motocicleta
sau cu alte vehicule.
De cele mai multe ori evo-
lu]ia [i prognosticul pot fi se-
vere, din cauza numeroaselor
complica]ii. Factorii care pot
influen]a evolu]ia [i prognos-
ticul sunt: natura litiazei, di-
mensiunile, forma calculilor,
num\rul, gradul de obstruc]ie
al c\ilor urinare, prezen]a sau
absen]a infec]iei, riscul de re-
cidiv\.
Legat de natura litiazei, se
[tie c\ cea uric\ este mai bine
tolerat\, este mai pu]in dure-
roas\, iar tratamentul de di-
zolvare a calculului este efica-
ce. Dintre litiazele calcice, cea
fosfatic\ este mai grav\ dec=t
medicament prezint\ „un poten-
]ial semnificativ“ [i c\ este pri-
mul capabil de astfel de perfor-
man]e medicale. „~nc\ ne afl\m
`ntr-o faz\ incipient\. Va trebui
s\ ne continu\m cercet\rile, pen-
tru a vedea dac\ nu exist\ efecte
secundare, `nainte de a putea im-
pune acest medicament ca un po-
ten]ial tratament pentru pacien-
]ii umani“, a explicat profesorul
Mark Lawler. CLL este un cancer
care afecteaz\ sângele [i m\duva
coloanei vertebrale. Boala avan-
seaz\, de obicei, `ntr-un ritm des-
tul de lent, provocând probleme
dup\ mai multe luni sau chiar
ani de la declan[area ei, iar mul]i
dintre pacien]i nu r\spund a-
proape deloc la tratamentele ac-
tuale. CLL este cea mai frecvent
`ntâlnit\ form\ de leucemie `n
rândul adul]ilor, afectând peste
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Vineri, 6 noiembrie 2009
cea oxalic\, prin faptul c\ re-
cidiveaz\ [i se infecteaz\. Cal-
culii coliciali sunt, de obicei,
bine suporta]i, dar cu minime
[anse de eliminare. Dac\ sunt
prezen]i bilateral este un
semn de prognostic sever. Gra-
dul [i durata obstruc]iei are o
mare importan]\ pentru diag-
nostic, deoarece, atunci c=nd
este sever\ [i are sediul sus si-
tuat, se produce o distrugere
nefrotic\ ireversibil\. Litiaza
renal\ beneficiaz\ de trata-
ment profilactic [i medicamen-
un sfert din totalul pacien]ilor su-
ferind de leucemie.
a MORTALITATEA PRIN
GRIP| PORCIN| SE MANI-
FEST| LA TOATE V+RSTELE:
Un studiu epidemiologic realizat
`n California (SUA) indic\ faptul
c\ mortalitatea `n urma infect\-
rii cu virusul gripei porcine se
manifest\ la toate categoriile de
vârst\, de[i ini]ial se considera c\
tinerii [i copiii sunt categoriile de
vârst\ cele mai amenin]ate de vi-
rus. Astfel, conform rezultatelor
studiului, aflate `ntr-o relativ\
discordan]\ cu datele statisticilor
na]ionale americane, mortalita-
tea `n spitale din cauza virusului
gripei porcine este mai ridicat\ la
persoanele de peste 50 de ani de-
cât la copii. Ultimele cifre publi-
cate de Centrul federal pentru
controlul [i prevenirea bolilor
tos de strict\ specialitate. Fi-
ind o boal\ a `ntregului orga-
nism, litiaza renal\ necesit\
un tratament profilactic de
lung\ durat\, fiind eficient `n
prevenirea recidivelor. Trata-
mentul profilactic cu ajutorul
aportului hidric, dietei [i me-
dica]iei urm\re[te:
- sc\derea concentra]iei uri-
nare printr-un aport crescut
de lichide;
- diminuarea aportului
substan]elor formatoare de
calculi;
- cre[terea aportului de me-
diatori care inhib\ cristali-
zarea;
- modificarea pH-ului urinar;
- lupta contra infec]iei.
* DR. DOINA DUMITRIU ESTE
MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE
(CDC), ce cuprind 28 de state ale
SUA, indic\ faptul c\ 23,6% din-
tre decese s-au produs `n segmen-
tul de vârst\ de pân\ `n 25 de
ani, 65% `n segmentul de vârst\
25 - 64 de ani [i doar 11,6% din-
tre decese s-au produs `n segmen-
tul de vârst\ de peste 65 de ani.
Studiul a fost realizat pe 1.088 de
cazuri de infectare cu noua grip\
ce au fost spitalizate `n California
`ntre 23 aprilie [i 11 august 2009.
Majoritatea pacien]ilor care au
necesitat spitalizare aveau deja
alte probleme de s\n\tate care au
ridicat considerabil riscul apari]i-
ei de complica]ii `n urma `mbol-
n\virii de grip\ porcin\. Printre
cele mai periculoase astfel de pro-
bleme de s\n\tate `n asociere cu
gripa nou\ se num\r\ obezitatea,
identificat\ drept un factor specific
de risc de mortalitate `n urma in-
fect\rii cu virusul H1N1. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

Rom=nia nu respect\ reglement\rile UE
privind transferul conturilor bancare
}ara noastr\ este singura ]ar\
din Uniunea European\ r\mas\ `n
afara reglement\rilor bancare pri-
vind dreptul clien]ilor de a transfe-
ra conturile de la o banc\ la alta pe
baza unui set de principii comune
pentru transferul conturilor ban-
care, intrat `n vigoare `n UE.
Noile reglement\ri sunt aplica-
te `ncepând cu 1 noiembrie, iar
Discu]iile globale cu privire la schimb\rile
climatice au ajuns `ntr-o „perioad\ critic\“
a Liderii lumii sunt ne`ncrez\tori `n g\sirea unei formule `n ceea ce prive[te lupta `mpotriva
schimb\rilor climatice, la care toate statele ONU s\ adere a „Desigur, nu vom avea pân\ la
reuniunea de la Copenhaga un Tratat complet [i constrâng\tor, de tipul Acordului de la Kyoto. Nu
mai este timp pentru a[a ceva“, a recunoscut José Manuel Barroso, pre[edintele Comisiei Europene
a ~n decembrie, la Copenhaga, se va desf\[ura summitul la nivel `nalt pe teme de mediu a
Cu o lun\ `nainte de Confe-
rin]a pe teme de mediu ce se va
desf\[ura `n capitala Danemar-
cei, statele lumii sunt tot mai
pu]in convinse c\ se va ajunge
la un acord final, complet, de ti-
pul celui de la Kyoto. Pre[edin-
tele Comisiei Europene a `nain-
tat ideea c\ se dore[te cel pu]in
un acord-cadru, unul complet
nemafiind posibil. „Este pu]in
probabil ca la summitul de la
Copenhaga din decembrie s\ se
ajung\ la un acord interna]io-
nal complet privind schimb\rile
climatice, dar este posibil s\ se
convin\ asupra unui acord-ca-
dru“, a declarat pre[edintele
Comisiei Europene, José Manu-
el Durão Barroso.
{eful Executivului european
a recunoscut c\, `n mod sigur,
„nu vom avea un Tratat com-
plet [i constrâng\tor, de tipul
Acordului de la Kyoto“, nemafi-
ind „timp pentru a[a ceva“.
Barroso, prezent la discu]iile
`n cadrul summitului UE-SUA,
desf\[urat `n aceast\ s\pt\m=-
n\ la Washington, s-a ar\tat
`ns\ convins c\ este posibil\ to-
tu[i stabilirea unor angajamen-
te clare din partea statelor dez-
voltate [i `n curs de dezvoltare.
Un astfel de acord va include
calendare precise pentru dimi-
nuarea de c\tre statele dezvol-
tate a emisiilor de gaze [i un in-
ventar al ac]iunilor ce vor fi `n-
treprinse de statele mai s\race.
}\ri precum SUA sau statele
membre ale UE trebuie s\ „vi-
n\ cu cifre concrete `n ceea ce
prive[te reducerea emisiilor de
gaze cu efect de ser\ [i finan]a-
rea ajutorului pentru ]\rile `n
curs de dezvoltare“, a mai sub-
liniat Barroso.
„Un acord global
nu poate fi semnat
f\r\ China [i India“
{i cancelarul german Angela
Merkel, aflat\ tot la Washing-
ton, a atras aten]ia c\ „nu este
timp de pierdut“ `n lupta `mpo-
triva schimb\rilor climatice, `n-
s\ ea a insistat pe necesitatea
ajungerii la un acord interna]i-
onal constrâng\tor. „Avem ne-
voie de un acord asupra unui
obiectiv: `nc\lzirea global\ nu
trebuie s\ dep\[easc\ dou\
grade Celsius“, a subliniat Mer-
Vineri, 6 noiembrie 2009
principiile au fost adoptate `n 2008
de Comitetul European al Indus-
triei Bancare (EBIC).
Potrivit noilor reglement\ri,
consumatorii vor putea s\-[i tran-
sfere conturile de la o banc\ la alta,
iar noua institu]ie de credit le va
acorda asisten]\ pe tot parcursul
opera]iunii, potrivit unui anun] f\-
cut de Comisia European\ pe 1 no-
kel `ntr-un discurs sus]inut `n
fa]a Congresului american.
Merkel a recunoscut c\ un
acord global pentru clim\ nu
poate fi semnat `n lipsa sprijinu-
lui Chinei [i Indiei, cancelarul
german invoc=nd topirea ghe]ii
de la Arctic [i seceta ce afec-
teaz\ Africa, pentru a sublinia
urgen]a problemelor de mediu.
Simultan cu apelul cancela-
rului german pentru limitarea
emisiilor Statelor Unite, sena-
torii republicani boicotau nego-
cierile pe tema pachetului de
legi ce le reglementeaz\. Cu toa-
te acestea, pre[edintele demo-
crat Barack Obama [i-a afirmat
sprijinul pentru un acord glo-
bal. „Statele Unite, Germania
[i alte ]\ri din toat\ lumea `n-
cep s\ recunoasc\ de ce este a-
t=t de important s\ lucr\m `m-
preun\ pentru a preveni poten-
]iala catastrof\ ce poate rezulta
`n cazul `n care `nc\lzirea glo-
iembrie. „~mbun\t\]irea se dato-
reaz\ implement\rii de c\tre asoci-
a]iile bancare na]ionale din statele
membre a unui set de principii co-
mune pentru transferul conturilor
bancare, adoptat anul trecut de Co-
mitetul European al Industriei
Bancare (EBIC). De acum `nainte,
dac\ un client vrea s\-[i mute con-
tul curent la alt\ banc\, noua ban-
bal\ nu este stopat\“, a expli-
cat Obama, dup\ ce s-a `nt=lnit
cu Angela Merkel la Casa Alb\.
Secretarul general al Na]iu-
nilor Unite, Ban Ki-moon, a a-
preciat [i el c\ discu]iile globale
cu privire la schimb\rile clima-
tice au ajuns `ntr-o „perioad\
critic\“, `n perspectiva confe-
rin]ei-cheie consacrate climatu-
lui. Ban Ki-moon a recunoscut
c\ pericolul reprezentat de e-
ventualii refugia]i provoca]i de
`nc\lzirea global\ `n ]\rile `n
curs de dezvoltare pune presiu-
ne suplimentar\ pe liderii poli-
tici care vor `ncerca s\ ajung\
la un numitor comun.
Ce este dispus\ s\ fac\
UE pentru mediu?
Oficiali din `ntreaga lume se
vor `ntâlni, `ncep=nd cu 7 de-
cembrie, timp de aproape dou\
s\pt\m=ni, `n capitala Dane-
Rom=nia `n UE 7
c\ `i va oferi asisten]\ pe tot par-
cursul transferului“, arat\ un co-
municat al Executivului UE.
Potrivit informa]iilor furnizate
Comisiei Europene de EBIC, toate
asocia]iile bancare na]ionale, cu ex-
cep]ia celei din România, au luat
m\suri pentru implementarea aces-
tor principii de autoreglementare `n
statele lor. ~n Portugalia aplicarea
principiilor se va amâna cu o lun\,
iar `n Polonia cu dou\. Majoritatea
asocia]iilor bancare na]ionale au co-
municat c\ transferul se va efectua
f\r\ nici o tax\ pentru client. a
marcei, pentru a `ncerca ajun-
gerea la un acord global de di-
minuare a emisiilor de gaze cu
efect de ser\, considerate res-
ponsabile de `nc\lzirea global\.
Angajamentele pe care UE
este dispus\ s\ [i le asume sunt,
de departe, cele mai ambi]ioa-
se: statele membre au convenit
s\-[i reduc\ emisiile de CO2 cu
20% fa]\ de nivelul anilor 1990
pân\ `n 2020 [i sunt dispuse s\
mearg\ chiar pân\ la 30% dac\
[i alte ]\ri dezvoltate vor face la
fel. {i Statele Unite vizeaz\ -
potrivit unui proiect de lege
dezb\tut `n prezent `n Senat -
s\ `[i reduc\ cu 20% nivelul
emisiilor, `ns\ comparativ cu
anul 2005. China - de[i s-a an-
gajat s\-[i reduc\ [i ea emisiile
- nu a avansat deocamdat\ nici
un fel de cifre concrete. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
PE SCURT
Pentru prima oar\
`n ultimii doi ani,
[omajul scade
`n Irlanda
Rata [omajului `n Irlanda a sc\-
zut `n octombrie, pentru prima
dat\ `n ultimii doi ani, la 12,5%,
primul semn c\ cea mai grea pe-
rioad\ de recesiune a fost
dep\[it\, transmite AP. Declinul
ratei [omajului, de la 12,6% `n
septembrie, a surprins majori-
tatea anali[tilor, care estimau c\
num\rul [omerilor `n Irlanda va
ajunge la 4,4 milioane. Ultima
dat\ când rata [omajului a sc\-
zut `n Irlanda a fost `n decem-
brie 2007, când doar 4,7% din
for]a de munc\ nu era angajat\.
Num\rul persoanelor care au so-
licitat ajutor de [omaj a sc\zut
`n octombrie cu 7.400, ajungând
la 412.407, a anun]at Biroul
Central de Statistic\.
C=te dou\ sec]ii de
votare pentru rom=nii
din Castellon [i Madrid
Românii din provincia valencian\
Castellon sunt a[tepta]i `n dou\
sec]ii de vot la alegerile preziden-
]iale care vor avea loc `n dou\ tu-
ruri de scrutin, `n 22 noiembrie [i
6 decembrie, transmite „Las Pro-
vincias“. De[i, `n 2008, aici au
votat doar pu]in peste 1.000 de
români, la sediul Consulatului
românesc din Castellon de la
Plana au `nceput deja preg\tirile
pentru organizarea celor dou\
sec]ii de votare. Cele dou\ sec]ii
vor fi organizate `n spa]iul desti-
nat evenimentelor importante din
ora[, Pergola. Consulul roman a
precizat, referitor la num\rul
românilor din Castellon care sunt
a[tepta]i la vot, c\ datele celor
`nscri[i la prim\rii indic\ un nu-
m\r de 54.400 de persoane. MAE
român va organiza câte dou\
sec]ii de votare numai la Madrid
[i Castellon de la Plana, [i câte
una `n Bilbao, Ciudad Real, Ro-
quetas De Mar, Almeria, Barce-
lona, Alcazar De San Juan, San-
tiago De Compostela, Cuenca,
Guadalajara, Toledo, Badajos,
Girona, Cordoba, Granada, Hues-
ca, Albacete, Zaragoza, Sevilla,
Alcara De Henares, Coslada,
Valencia, Torrejon De Ardoz, Las
Palmas De Gran Canaria, Palma
De Mallorca, Alicante, Taragona,
Gijon, Lerida, Lepe, Huelva,
Murcia, Malaga, Logrono [i
Burgos - `n total, 38 de sec]ii.
La 1 decembrie
va intra `n vigoare
Tratatul de la
Lisabona
Tratatul de reform\ a UE, care
a fost ratificat de toate cele 27
de state comunitare, va intra `n
vigoare la 1 decembrie, a anun-
]at pre[edintele Consiliului UE,
premierul suedez Fredrik Rein-
feldt. „Dup\ o lung\ c\l\torie,
Tratatul de la Lisabona [i-a a-
tins scopul. Cu semn\tura pre-
[edintelui ceh, toate statele
membre ale UE au ratificat tex-
tul. Tratatul intr\ `n vigoare la
1 decembrie [i acum trebuie sta-
bilite detaliile“, a spus Reinfeldt.
Oficialul suedez a ad\ugat c\ va
`ncepe consult\rile pentru de-
semnarea celor care vor ocupa
func]ia de pre[edinte al Consi-
liului European [i pe cea de
~nalt Reprezentant al UE pentru
Afaceri externe [i politic\ de se-
curitate. ~n acest scop, liderii
statelor membre ale UE se vor
reuni din nou, foarte probabil,
pe 12-13 noiembrie. a
 CM
YK

8 Interviu Vineri, 6 noiembrie 2009

„Sunt primul dirijor mai tân\r

decât Corul de Copii Radio“
Când vorbe[te despre sine, vorbe[te, de fapt,
despre munca sa. Niciodat\ la singular. Mereu la
timpul prezent. De aproape dou\ decenii, Voicu
Popescu este dirijorul Corului de Copii Radio [i de
tot atât timp, asistat de pianista Camelia Chi]ibea,
contribuie decisiv la destinul artistic al
ansamblului, fondat de dirijorul Ion Vanica, urmat
de Elena Vicic\ [i, pân\ de curând, de Eugenia
V\c\rescu Necula. Ast\zi, povestea corului merge
mai departe, cu toate c\, „din p\cate, tr\im acum
un cumul de factori care determin\ o s\r\cire `n
acest domeniu, `n care nu trebuie investit decât
timp“, dup\ cum remarc\ dirijorul Voicu Popescu.
Se [tie c\ `n anii de `nce- lul la cor, care ar fi argu-
put erau foarte mul]i copii mentele la care a]i apela?
care veneau la Corul de Tot ce `nva]\ aici le este de
Copii Radio. Ast\zi, vin folos `n via]a lor viitoare. Abia
tot mai pu]ini. Care sunt
cauzele? când pleac\ `[i dau seama c\
Este adev\rat. Prin anii ’90 [tiu s\ socializeze, s\ se des- Lucrez cu Camelia Chi]ibea, program pe care o folosim mai bordarea repertoriului, aborda-
veneau 400, chiar 500 de copii, curce `ntr-un mediu, s\ comu- pe care eu am g\sit-o aici, la ales atunci când plec\m `n rea scenic\ a concertului coral.
acum vin 20, 30. |sta e un feno- nice, s\ rosteasc\ un cuvânt ca Corul de Copii Radio, pe vre- str\in\tate. Cu acest prilej, ne A[adar, este o mândrie pen-
men pe care nimeni nu-l anali- lumea. ~nva]\ ce `nseamn\ se- mea când, la rândul ei, lucra cu facem o ]int\ din a prezenta `n tru un copil mic s\ stea cot la
zeaz\. Este vorba de lipsa edu- riozitatea, concentrarea, s\ se doamna V\c\rescu. ~mpreun\ cât mai mare m\sur\ reperto- cot cu o domni[oar\ care a acu-
ca]iei muzicale `n [coli, lipsa de dedice unei cauze, s\ tr\iasc\ ne ocup\m atât de selec]iona- riul românesc, pentru c\ este mulat o mare experien]\, pen-
preocupare a familiilor pentru `ntr-un colectiv, s\ ]inteasc\ rea copiilor, cât [i de instruirea cartea noastr\ de vizit\ [i con- tru c\ la umbra ei cre[te [i `[i d\
`mbun\t\]irea statutului emo- `ntotdeauna sus. Toate acestea lor, preg\tirea repertoriilor. Co- tribu]ia noastr\ la actul cultu- seama cât mai are de `nv\]at.
]ional, afectiv [i chiar cultural, dau convingere omului de mâi- labor\m [i la actul scenic, când ral care se s\vâr[e[te `n diferi- Cum sunt ai no[tri `n com-
programele de munc\ ale p\- ne c\ tr\ie[te `n esen]a vie]ii, [i Camelia este al\turi de mine `n te zone. para]ie cu micii arti[tii
rin]ilor, care nu le permit s\-l nu `n pojghi]a ei. calitate de pianist, dar [i de om din alte ]\ri?
„Nu mai cânta]i melodia
duc\ pe cel mic la repeti]ii. Nici Am v\zut foarte mul]i tineri care vegheaz\ la bunul mers, aceea cu broscu]a [i [orice- ~n func]ie de cum sunt in-
chiar p\rin]ii nu realizeaz\ c\ care se folosesc de acest nou din toate punctele de vedere, a lul?“ strui]i, sunt mai mult sau mai
pentru un copil este mai util mod de comunicare - „din dege- activit\]ii colectivului. Am v\zut c\ sunt `n cor tineri pu]in deosebi]i. Spre exemplu,
traiul `ntr-o comunitate, decât te“ - pe telefoane [i calculator, De la ce vârste sunt accep- de 18, 19 ani. Mai pot fi ace[tia anul trecut am participat la un
performan]a individual\. Sunt `n cuvinte ciopâr]ite. E trist. ta]i copii `n cor? `ncadra]i la categoria „copii“? eveniment de maxim\ impor-
p\rin]i obseda]i de performan]a Corul a devenit grup de terapie Plaja de vârste este foarte Glasul de copil cap\t\ acea tan]\ `n domeniu, numit „Sim-
individual\ a copilului lor [i `l prin muzic\. variat\. Avem copii cu care `n- pozionul mondial de muzic\ co-
maturizare necesar\ unor re-
trimit c\tre un sport sau c\tre Care sunt criteriile de se- cepem de la grupa preg\titoa- pertorii, la nivelul nostru de a- ral\“, eveniment care se petre-
o `ndeletnicire care, de multe lec]ie? re, adic\ de la 6 pân\ la 8 ani. bordare, odat\ cu prezen]a a- ce o dat\ la trei ani, [i de fieca-
ori, este f\r\ partener. Astfel, Copiii de la Corul Radio sunt La aceast\ grup\ preg\titoare, cestor voci de 18, 19 ani. Avem re dat\ `n alt\ capital\. Anul
se dezvolt\ lipsa de comunica- selec]iona]i `n func]ie de calit\- micu]ii stau un an, chiar doi, nevoie de ele, pentru c\ e vor- trecut s-a ]inut la Copenhaga.
re, izolarea, egoismul. ]ile lor vocale, `n primul rând, dup\ care intr\ `n formula de ba, câteodat\, de repertorii ex- Din 170 de dosare ale unora
dar [i pentru o anumit\ flexibi- concert. Aici mai a[teapt\ `nc\ trem de dificile, care nu pot fi dintre cele mai bune coruri din
litate, o anumit\ mobilitate doi ani pentru a intra `n via]a lume - [i aici nu intr\ numai
Seriozitate, concentrare, psihic\, capacitate de a tr\i `n real\ a corului. Cerin]ele sunt
p\trunse de calitatea vocal\ [i
corurile de copii, ci toat\ gama
spirit de echip\, de maturitatea unui copil de
colectiv, de a se supune reguli- legate de calitate vocal\, capa- vârst\ mic\. de genuri corale existente - au
socializare, comunicare lor unei colectivit\]i, totul fiind citate de concentrare, st\pâni- Unul dintre [efii institu]iei fost selectate 24. ~ntre acestea
dublat `n permanen]\ de o dis- rea repertoriului, care este `n- am fost [i noi. A fost o mare bu-
noastre m\ `ntreba acum câ]i-
Dac\ ar fi s\ convinge]i ciplin\ f\r\ de care nu se poate tr-o continu\ schimbare, dar curie prezen]a noastr\ acolo,
va ani: „Nu mai cânta]i melo- pentru c\ am realizat gravita-
un p\rinte s\-[[i dea copi- ob]ine actul de performan]\. care are la baz\ o structur\ de dia aceea cu broscu]a [i [orice- tea [i importan]a acestui act,
lul?“. Da, dar `n cazul acesta pe care noi l-am denumit „Ro-
r\mânem aici, la nivelul insti- manian Roots“, [i `n care am
tu]iei, cel mult mergem pân\ la pus laolalt\ lucr\ri din cele
Chitila [i ne `ntoarcem. mai vechi timpuri ale crea]iei
Când ai r\spunderi la un a- române[ti (monodii bizantine
semenea nivel, nu po]i s\-]i de pe vremea lui Mircea cel B\-
mai permi]i s\ nu gânde[ti o trân care se cântau la m\n\sti-
structur\ care s\ fie extrem de rile de la Cozia [i `n alte l\ca-
flexibil\ [i capabil\ s\ r\spun- [uri de cult, pân\ la crea]ia
d\ oric\rui gen repertorial. contemporan\). La un loc, a-
Noi cânt\m Carmina Bura- ceste elemente au creat o fru-
na, Simfonia a III-a de Mahler - moas\ poveste despre istoria [i
am prezentat-o `n Festivalul cultura poporului român. Pro-
Enescu cu Zubin Mehta (n.r., cu- iectul a beneficiat [i de o regie
noscut dirijor indian). Avem co- de spectacol. Ne-am prezentat
labor\ri cu dirijori de orchestr\, ca o forma]ie extrem de mobil\,
intr\m `n contact cu organiza- cu atitudine, care avea de `nde-
tori de evenimente. De curând, plinit tot felul de ritualuri [i de
am fost la Yambol, `n Bulgaria, mi[c\ri sugestive, cu trimiteri
la invita]ia vicepre[edintei Fe- la anumite obiceiuri [i acte din
dera]iei mondiale de muzic\ co- via]a omului. Pe lâng\ aceasta,
ral\, care a ]inut neap\rat s\ ne am avut [i o frumoas\ coloan\
invite pentru a da un impuls de imagini, realizat\ de Virgil
mi[c\rii corale bulgare, având Oprina. Rezultatul a fost valul
Spectacolul Romanian Roots (Amprente), Copenhaga, 2008 `n vedere nout\]ile legate de a- de admira]ie din partea specia-

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 6 noiembrie 2009 9

Dirijorul Voicu Popescu [i pianista Camelia Chi]ibea

li[tilor genului, care a format
un public de 1.500 de persoane
- dirijori sau organizatori de eve-
nimente, cânt\re]i veni]i din
toate col]urile lumii.
„Ne `ntreb\m câteodat\
dac\ nu le fur\m
prea mult copil\ria“
De regul\, succesul n\u-
ce[te mintea. Cum tempe-
ra]i vedetismele, dac\ ele
exist\?
Este atât de mult de munc\
`n sânul fiec\rui proiect, `ncât
`ntâlnirea cu publicul este pri-
vit\ `ntotdeauna cu mare res-
ponsabilitate. }in minte c\ la
Stockholm, `n momentul `n ca-
re au v\zut celelalte forma]ii,
copiii mei au intrat `n panic\.
{i-au dat seama de nivelul la
care se lucra. Reac]ia unei fete
a fost: „Ce ne facem?“. Respon-
sabilizarea este un lucru foarte
important, pentru c\ ei [tiu c\
noi avem momente mai bune,
mai pu]in bune, dar c\ut\m `n-
totdeauna s\ ne autodep\[im.
De exemplu, ast\zi, este o zi
mohorât\, vocile nu merg de-
loc, `nc\lzirea se face cu dificul-
tate, nivelul de concentrare es-
te sc\zut. Nu pleci fericit dup\
o asemenea repeti]ie.
V-a
a]i asumat o mare res-
ponsabilitate, dublat\ de
o munc\ imens\…
Este o r\spundere uria[\ [i
ne `ntreb\m câteodat\ dac\ nu
le fur\m prea mult copil\ria.
Copilul este un tot pe care tre-
buie s\ ]i-l asumi. Când pleci
cu el `n str\in\tate, trebuie s\
[tii exact dac\ este un copil ca-
re are probleme, dac\ nu se a-
dapteaz\ regimului alimentar,
dac\ nu poate s\ doarm\ decât
`n p\tu]ul lui sau cu juc\ria
preferat\. Sunt o mie de pro-
bleme care intervin, dar toate
acestea dispar `n momentul `n
care copilul a intrat `n circuitul
respectiv [i ]inta lui este s\ de-
vin\ un corist la fel de bun ca
acea coleg\ mai mare, din rân-
dul trei.
Vorbi]i cu atâta pasiune [i
drag despre copiii dum-
neavoastr\, de parc\ i-aa]i
fi adus pe to]i de-aacas\.
Ce v-a au `nv\]at `n to]i
ace[ti ani?
~nv\] ca la conducerea ma[i-
nii - cât s\ ape[i [i cât s\ nu a-
pe[i pe o accelera]ie -, pentru c\
exist\ un prag de suportabilita-
te. Noi vrem mult de la ei, dar
exist\ [i limite. Câteodat\, re-
cunosc c\ exager\m [i le punem
`n sarcin\ mai mult, poate, de-
cât trebuie [i decât este nece-
sar. Ei sunt ni[te senzori extra-
ordinari care nu `]i permit s\ te
prezin]i oricum `n fa]a lor. Dac\
se `ntâmpl\ s\ dormi cu o noap-
te `nainte cu mult mai pu]in de-
cât trebuie [i te prezin]i golit de
sens [i sleit de puteri `n fa]a lor,
te simt, [i din clipa aceea e[ti
pierdut, pentru c\ ei vor fi cei
care vor prelua comanda.
Datorit\ faptului c\ st\m
foarte mult `mpreun\ `n peri-
Eclat’s de l’Eau (Str\lucirile apei), colaborare rom=no-francez\, 2007
oade de turneu, nu ai cum s\
nu `i vezi. Simplu fapt c\ `]i
adorm obosi]i `n autocar, sau
acolo sunt obliga]i s\ m\nân-
ce…
Ajungi s\ te apropii uman
foarte mult de ei [i, vrând-ne-
vrând, preiei din spiritul lor [i
trebuie s\ recunosc c\ pentru
mine este o lupt\ continu\ s\
`nv\] s\ comunic cu ei.
Nu vreau s\ fiu academic,
s\ fiu foarte important, s\ m\
admire pentru cât de ne`n]eles
sunt eu. Important este s\ m\
fac `n]eles. Mi-aduc aminte re-
plica unei domni[oare din cor,
la vremea când am venit, prin
anii ’89 (corul avea un num\r
mult mai mare de copii decât a-
re ast\zi), [i `ncercam s\ `mi
controlez foarte mult limbajul.
~mi era foarte greu s\ aleg ni-
velul de umor la care trebuia
s\ apelez [i acea feti]\ mi-a
spus: „{ti]i, la noi, `n rândul
trei, se vorbe[te c\ dumnea-
voastr\ nu [ti]i decât glume
pentru rândul `ntâi“. {i-atunci
mi-am dat seama c\ trebuie s\
apelez la un discurs, care câ-
teodat\ s\ fie polivalent, adic\
s\ spui cuvintelor pe nume, `n
a[a fel `ncât s\ le `n]eleag\ e-
sen]a [i cel mic, dar s\ se sim-
t\ confortabil [i cel mare.
„Corul este o dulce
povar\ de a c\rui
via]\ r\spund“
Ce `nseamn\ Corul de Co-
pii Radio pentru dumnea-
voastr\?
Sunt primul dirijor mai tân\r
decât corul. Pân\ la mine, dirijo-
rii de dinainte au fost cei care au
construit corul. De-acum `ncolo,
`ncepând cu mine, cei care vin la
Corul de Copii Radio vin s\-[i fa-
c\ un nume, pentru c\ acest cor
are un nume.
Pentru mine este o dulce po-
var\ de a c\rui via]\ r\spund [i
fa]\ de care m\ simt foarte res-
ponsabil, mai ales `n aceast\ pe-
rioad\, c=nd genul acesta a de-
venit unul periferic - nu face
parte din via]a comunit\]ii. A-
cum, când institu]iile `[i canali-
zeaz\ energiile spre cu totul alte
orizonturi, nimeni nu mai vedea
necesar\ o astfel de investi]ie.
Trebuie s\ recunosc c\ e o
lupt\ aproape singular\ a co-
rului care `[i caut\ singur me-
tode de supravie]uire. Institu-
]ia ne ajut\, dar nu poate `ntot-
deauna s\ r\spund\ nivelului
de solicitare la care forma]ia
tr\ie[te. Anual, primim zeci de
invita]ii, pe care trebuie s\ le
refuz\m doar pentru c\ nu pu-
tem s\ ne pl\tim singuri dru-
mul, pentru c\ de restul chel-
tuielilor se ocup\ gazdele care,
de fiecare dat\, ne primesc cu
bra]ele deschise.
~n profesia asta nu ter-
mini niciodat\.
Niciodat\. Mereu ai proiecte
la orizont sau ai lucruri pe care
trebuie s\ le `ndepline[ti [i me-
reu o iei de la `nceput. Iei totul
de la zero. Din 2004 ne-am pro-
pus s\ realiz\m unul sau dou\
proiecte distincte, cu repertorii
diferite [i nu ne mai prezent\m
ca o forma]ie care tot adun\ `n
sac ni[te lucr\ri, mai ia din ce
a cântat acum doi, trei, cinci,
zece ani [i treaba merge. Sunt
foarte multe elementele de con-
struc]ie a unei astfel de forma-
]ii care nu are, dup\ cum ve-
dem, o singur\ problematic\,
aceea de a cânta, pentru c\ acel
cântat este o sum\ de realit\]i
care se suprapun [i care dau
starea de spirit a corului, capa-
citatea lui de a se mi[ca [i de a
transmite frumos o anumit\
energie publicului. Din p\cate,
tr\im acum un cumul de fac-
tori care determin\ o s\r\cire
`n acest domeniu, `n care nu
trebuie investit decât timp. a

Corul - Ambasador cultural

al Uniunii Europene
Performan]ele corului se valorific\ periodic `n emisiuni de radio
[i televiziune, `n `nregistr\ri radiofonice speciale [i `n apari]ii disco-
grafice. Recitalurile, concertele „a cappella“, contribu]iile aduse in-
terpret\rilor unor capodopere vocal-simfonice al\turi de Orchestra
Na]ional\ Radio, Orchestra de Camer\ Radio, Orchestra Filarmo-
nicii George Enescu, Filarmonica din München, Orchestra de Stat
Bavarez\, sub bagheta unor mari mae[tri români [i str\ini ca: Io-
sif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing
Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, au dezv\-
luit deosebitele calit\]i interpretative ale forma]iei. Cele peste 50
de particip\ri la festivaluri, turnee artistice [i concursuri interna-
]ionale `n aproape toate statele Europei, Japonia, SUA [i Canada
au adus tinerilor arti[ti pre]ioase distinc]ii [i premii [i au contribu-
it la acordarea, `n 2004, de c\tre Federa]ia Corurilor din UE, a ti-
tlului de Ambasador cultural al Uniunii Europene.

Interviu realizat de Raluca BRODNER

CM
YK
10 Opinii
CRONICA DETALIILOR
Textele vacante
de Sorin LAVRIC
Senza]ia nepl\cut\ pe care
o tr\iesc intr=nd `ntr-o libr\-
rie este c\ jum\tate din c\r]i-
le pe care le v\d nu sunt c\r]i,
ci obiecte-calpe cu chip de
c\r]i. E ceva at=t de ostenta-
tiv [i de ]ip\tor `n `nf\]i[area
lor, `nc=t m\ crispez ca `n fa]a
unor galantare cu m\run]i-
[uri colorate. Parc\ libr\ria a
fost deturnat\ de la scopul
pentru care a fost f\cut\. {i-a
pierdut aerul de templu al
c\r]ii [i l-a c\p\tat pe cel de
talcioc scrobit. A disp\rut at-
mosfera reculeas\ de loc `n ca-
re p\[e[ti pentru a te reg\si
`n g=ndurile altora [i a ap\rut
climatul de magazin de v=n-
dut parfumuri. O hal\ asepti-
c\, frumos mirositoare, `n care
toate produsele seam\n\ leit.
Un hangar cu titluri ce ascult\
de principiul angrosist al
v=nz\rii cu ridicata. De aceea,
c\r]ile nu te mai `mbie, ci te
aga]\. Nu te mai absorb, ci vor
s\ te acosteze de-a dreptul. De
aici [i senza]ia de agresiune,
sporit\ de ame]eala dat\ de
num\rul mare, foarte mare, de
coper]i lucioase. Pete izbitoare
cer[ind s\ fie cump\rate.
~n al doilea r=nd, impresia
c\ cineva vrea s\ te p\c\leas-
c\, silindu-te s\ stai `n gard\
ca nu cumva s\ cazi `n capca-
na textelor vacante. Prin „text
EXERCI}II ~N FA}A LIBERT|}II
Adev\rata chemare a omului
de Ioana BIDILIC|
VASILACHE
Luna octombrie este, poate,
cea mai bogat\ lun\ a anului
pentru credincio[ii din ]ara
noastr\, prin pr\znuirea Cu-
vioasei Parascheva [i a Sf=n-
tului Cuvios Dimitrie cel Nou.
~n aceste zile de s\rb\toare,
`n Ia[i [i `n Bucure[ti se
adun\ un num\r impresion-
ant de pelerini din toate
col]urile Rom=niei, veni]i s\
se `nchine sfintelor moa[te, cu
inima bun\ s\ le cear\ aju-
torul sfin]ilor, s\ le m\rturi-
seasc\ neputin]ele, s\ se `nt\-
reasc\ `n credin]\. Oamenii
parcurg distan]e considera-
bile, stau ore `ntregi la coad\,
zi [i noapte, indiferent de vre-
me, `nc\rca]i cu bagaje, pentru
doar c=teva minute petrecute
efectiv acolo, `n fa]a moa[telor.
Similar, icoanele f\c\toare de
minuni din bisericile [i
m\n\stirile noastre, precum [i
marii duhovnici sunt c\uta]i
cu credin]\, `nc=t este imposi-
bil s\ nu te bucuri v\z=nd c=t\
lume ascult\ de sfatul „Cere]i
[i vi se va da; c\uta]i [i ve]i
vacant“ `n]eleg volume alc\-
tuite din `ngr\m\direa unor
fraze c\rora le lipse[te semni-
fica]ia uman\. Le cite[ti cu
aerul c\ asi[ti la o defilare de
cli[ee aflate la mod\, dar care,
precum un teren viran pe su-
prafa]a c\ruia nu se ridic\
nici un profil de cas\, sunt ne-
tede ca stil [i previzibile ca fi-
nalitate. Nu au relief [i nici
motiva]ie. {i a[a, `]i dai sea-
ma c\ striden]a cu care vor
s\-]i ia ochii e semnul sigur al
declinului lor. C=nd o carte se
gole[te de substan]\, `ncepe
s\-[i supraliciteze aspectul.
Cazul clasic al g\uno[eniei
acoperite cu un strat de far-
duri captivante. C=nd interio-
rul s-a chircit, la exterior spo-
resc zorzoanele. Lipsa mesa-
jului este ascuns\ `n spatele
cre[terii caricaturale a mijloa-
celor estetice. E ca `ntr-o curs\
a `narm\rilor `n care to]i v=-
neaz\ forme de agresiune c=t
mai sofisticate. A[a arat\ c\r-
]ile contemporane: bro[uri f\-
r\ atmosfer\, scrise de ni[te
autori sarcastici, comici sau
vindicativi care nu mai au de-
mult o viziune pe care s-o `m-
p\rt\[easc\ semenilor. {i ast-
fel, genurile care prolifereaz\
sunt cele c\rora le prie[te `n-
gro[area formei, de pild\ to-
nul minor al prozei comice, al
cinismului gazet\resc sau al
militantismului ideologic. Dar,
emo]ia autentic\, elanul sa-
cru al scriitorilor s-a stins. De
afla; bate]i [i vi se va deschide.
C\ oricine cere ia; cel ce caut\
afl\; [i celui care bate, i se va
deschide“ (Matei 7, 7-8).
Am `n]eles abia de cur=nd
realul folos al acestor peleri-
naje. Cu siguran]\, se petrece
o minune cu fiecare pelerin,
fie c\ acesta o con[tientizeaz\
sau nu, fie c\ este una mare
sau, din contra, de o discre]ie
care o face s\ treac\ neobser-
vat\ `n momentul `n care re-
intr\m `n ritmul nostru de fi-
ecare zi. Cea mai mare minu-
ne a lor este `ns\ faptul c\,
oameni fiind ca [i noi, ei s-au
sfin]it.
A[eza]i acolo, la coad\, sun-
tem at=t de preocupa]i de toa-
te cele necesare [i folositoare,
desigur, pe care vrem s\ le ce-
rem sfin]ilor, `nc=t uit\m a-
ceast\ idee simpl\, care nu
cred c\ lipse[te din nici o pre-
dic\ de la s\rb\torile nici
unui sf=nt - aceea c\ to]i sun-
tem chema]i s\ ne sfin]im.
Mergem la sfin]i ca la doctori,
c=nd poate ar fi mai bine s\
mergem la sfin]i [i ca la profe-
sori c\rora le cerem sfatul [i
al c\ror model s\-l urm\m. ~n
romanul „Arhiereul“ al iero-
monahului Tihon, personajul
aici senza]ia nepl\cut\ pe ca-
re o descriam la `nceput: c\
scopul c\r]ilor lor nu mai e s\
te emo]ioneze, ci s\ te agrese-
ze. ~n locul catharsisului de
odinioar\, ai parte de un ver-
tij provocat de o grindin\ de
excitan]i.
Cu totul alta e senza]ia `n
fa]a rafturilor de anticariat.
Acolo esen]a c\r]ii e p\strat\.
Coper]ile sunt ur=te, scorojite
[i chiar p\tate, dar au acea
tain\ `nv\luit\ care a[teapt\
principal, episcopul, un exem-
plu nu doar pentru ierarhi [i
preo]i, dar pentru fiecare din-
tre noi, spune c\, din momen-
tul `n care realiz\m c\ cineva
este sf=nt [i este canonizat, `l
„`ncuiem `n cer“, ne compla-
cem cu g=ndul c\ noi nu sun-
tem capabili s\ purt\m via]a
pe care a purtat-o el [i s\ fa-
cem sacrificiile pe care le-a f\-
cut el; doar el este sf=nt, ales
de Dumnezeu pentru aceasta,
[i noi - oameni de r=nd.
Ne raport\m la sfin]i mai
cur=nd ca la ni[te super-eroi,
ca la ni[te indivizi f\cu]i din
alt\ „stof\“, cu un alt bagaj
genetic, veni]i poate ca Super-
man, de pe alt\ planet\, fiind-
c\ a `n]elege [i a accepta c\
s-au luptat cu acelea[i lucruri
cu care ne lupt\m [i noi nu es-
te deloc o realitate comod\.
Mi-a ap\rut la un moment dat
g=ndul c\ M=ntuitorul a tre-
cut prin toate `ncerc\rile [i is-
pitele prin care trec to]i oame-
nii. Cuviosul Paisie Aghioritul
spune: „Crucile omene[ti sunt,
pur [i simplu, cruciuli]e care
ne ajut\ la m=ntuirea suflete-
lor noastre, `n timp ce Crucea
lui Hristos este foarte grea,
pentru c\ El nu {i-a folosit
CM
YK
Vineri, 6 noiembrie 2009
s\ fie descoperit\ de cititor.
Cred c\ cele mai bune c\r]i
sunt cele cu coperta mat\ sau
cel pu]in lipsit\ de ilustra]ii
cu rost `mpodobitor. O copert\
neutr\, impasibil\, indiferen-
t\ `n dublu sens: nici nu tr\-
deaz\ con]inutul c\r]ii, nici
nu te induce `n eroare suge-
r=ndu-]i altceva dec=t este de
g\sit `n paginile ei. Ultimul
lucru care poate defini o carte
e coperta. Pe locul doi vine ti-
tlul. Un titlu nu lanseaz\ o
puterea Sa dumnezeiasc\
pentru Sine“ (Patericul Atho-
nit). Dac\ nou\ ne u[ureaz\
Dumnezeu povara, dac\ nou\
ne-o d\ dup\ puterea noastr\
de a o r\bda, Hristos a tr\it
toate tipurile de `ncerc\ri [i
ispite la cel mai `nalt grad,
culmin=nd cu cea a p\r\sirii
pe Cruce. Din dragostea Sa
pentru oameni, El nu a vrut
s\ „rateze“ nici una dintre `n-
cerc\rile prin care ar putea ci-
neva trece la un moment dat,
a vrut s\ ne dea acest model [i
aceast\ speran]\: `n trup fi-
ind ca noi, la fel de slab ca noi,
El singur a putut duce toate -
cum s\ nu reu[im [i noi s\ ne
descurc\m cu partea noastr\
c=nd noi avem harul Fiului,
dragostea Tat\lui, `mp\rt\[i-
rea Sf=ntului Duh, mijlocirea
Maicii Sale, rug\ciunile sfin]i-
lor S\i [i ocrotirea `ngerului
p\zitor?
Fiecare dintre noi, oric=t de
incomod ne apare, suntem
chema]i s\ ne sfin]im, s\ ne
lu\m crucile. ~n aceast\ idee
scrie p\rintele Rafail Noica c\
adev\rata antropologie pe ca-
re ne-a ar\tat-o Hristos este
c\ sufletul nostru poate sta
de-a dreapta lui Dumnezeu,
carte, a[a cum o copert\ nu o
poate recomanda. De aceea,
c\r]ile cele mai oneste sunt
c\r]ile vechi. Chiar [i atunci
c=nd sunt frivole, superficiale
[i mediocre, ambalajul nu ca-
ut\ s\ le ascund\ lacunele.
Tocmai de aceea `ntre atmos-
fera anticariatelor [i cea a li-
br\riilor moderne e aceea[i
deosebire ca `ntre aerul aus-
ter la sih\striilor [i eferves-
cen]a monden\ a t=rgurilor de
frumuse]e. a
asemeni tuturor sfin]ilor S\i,
`n virtutea faptului c\ Iisus
[ade acolo nu ca Fiu, ci ca Om.
Din p\cate, discursul misio-
nar nu mai prinde la public [i,
`ndr\znesc s\ afirm, mai ales
la genera]ia mea. Suntem o-
bi[nui]i sau, poate, `nv\]a]i s\
dorim normalitatea, simplita-
tea, s\ nu ie[im din tipare, s\
le c\ut\m pe ale noastre [i s\
le l\s\m pe ale altora. Dar,
din p\cate, nu este vorba de
normalitatea [i simplitatea
gesturilor care vin din smere-
nie, ci de cele care vin din dez-
interes [i dintr-o oarecare re-
ticen]\ fa]\ de asumarea de
responsabilitate. Aceasta nu
se `nt=mpl\ doar la nivel ime-
diat, privitor la rela]iile cu cei
apropia]i, ci [i la nivel social
se remarc\ o lips\ a atitudinii
civice. Poate dezam\girea p\-
rin]ilor no[tri cu privire la re-
alitatea societ\]ii de tranzi]ie
ne determin\ pe noi s\ nu mai
facem ceea ce f\cea Sf=nta Xe-
nia din Sankt Petersburg, s\
c\r\m noaptea c\r\mizile
mai aproape de locul `n care
ziditorii aveau nevoie de ele
pentru a construi biserica.
Pentru rug\ciunile lor, s\
`nv\]\m curajul [i responsa-
bilitatea [i s\ r\spundem du-
p\ putere chem\rii lui Hris-
tos. a
 Vineri, 6 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
MICUL CATEHISM ISTORIA
CRE{TINISMULUI
Toaca este (MCCCLXI)

„trâmbi]a `ngerilor“
Toaca este unul dintre obiectele
de cult `ntâlnite `n toate bisericile
ortodoxe. Se presupune c\ ea a fost
folosit\ din primele secole cre[ti-
ne. Din secolul al IV-lea se p\s-
treaz\ primele men]iuni. Liturgis-
tul rus Pavel Lebedev ar\ta c\, „`n
secolul al IV-lea, intr\ `n obicei
chemarea la serviciul divin prin
loviri cu ciocanul `ntr-o scândur\“.
Actele Sinodului VII Ecumenic a-
test\ faptul c\ exista obiceiul de a
se da semnalul de adunare la bi-
seric\ prin lovirea cu ciocanul
`ntr-o scândur\ lung\. Sf. Teodor
Studitul [i Nichifor Blemide
„privesc toaca de lemn ca un obiect
bisericesc foarte vechi“. Patriarhul
Sofronie al Ierusalimului († 638) [i
Teodor Balsamon (secolul al
XII-lea) au f\cut referiri [i la toaca
de lemn [i la cea de fier, `ns\ toaca
de lemn e mult mai veche decât cea
de fier. De-a lungul timpului, toaca
de lemn a fost folosit\ `n toate bis-
BIBLIA - VERSET CU VERSET
ericile. Exist\ trei feluri de toace:
toaca mic\ de lemn (manual sau
portativ\); toaca mare, de dimen-
siuni mai mari, tot din lemn, care
este perforat\ `n mai multe locuri
pentru rezonan]\. Aceasta este
fixat\ `n clopotni]\ sau `n curtea
bisericii. Se mai `ntâlne[te [i toaca
de fier (numit\ [i tochi]a de fier),
fixat\ `n clopotni]\ sau `n fa]a bi-
sericii, `n partea dreapt\, spre a fi
mai la `ndemân\ [i pentru a fi mai
bine auzit\ de credincio[i.
Patriarhul Sofronie ne ofer\ [i
semnifica]ia ei. El o nume[te
„trâmbi]a `ngerilor“. Dac\ clopote-
le, asemenea trâmbi]elor, vestesc
victoria, biruin]a, toaca anun]\ pe
credincio[i c\ a `nceput slujba.
~n cultul Bisericii Ortodoxe,
toaca anun]\ timpul `nceperii ce-
lor [apte laude, `i chem\ pe credin-
cio[i la Sf=nta Liturghie [i la unele
ierurgii. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
~nfiin]area
`nv\]\mântului
teologic superior `n
}ara Româneasc\ (I)
Dup\ anul 1864 s-au f\cut mai
multe `ncerc\ri pentru `nfiin-
]area unei noi facult\]i de teo-
logie, la Bucure[ti, mai ales la
insisten]ele mitropolitului pri-
mat Calinic Miclescu. ~n sesiu-
nea Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române din toamna
anului 1880, s-a luat din nou `n
discu]ie aceast\ problem\, `n-
tocmindu-se un „Proiect de lege
pentru `nfiin]area unei facult\]i
de teologie“, care urma s\ fie
supus spre aprobare Corpurilor
legiuitoare. La st\ruin]ele mit-

Pace, mustrare [i obr\znicie ropolitului Calinic, nu s-a mai

`n c\minul patriarhului Avraam
Facerea 16, 6: „Iar Avram
a zis c\tre Sarai: «Iat\,
slujnica ta e `n m=inile
tale, f\ cu ea ce-]i place!»
[i Sarai a nec\jit-o [i ea a
fugit de la fa]a ei.“
Acest fragment pare a se fi
n\scut din `mbinarea sim]\min-
telor fiin]ei umane pus\ `n fa]a
legiuirii din acea vreme referi-
toare la statutul de slujitor. Sunt
expuse mai sus, `n acela[i verset,
reac]ia tuturor celor trei persoa-
ne biblice implicate `n actul de
`nlocuire al Sarei cu slujnica A-
gar pentru dob=ndirea de urma[i
a familiei lui Avraam.
Patriarhul a reac]ionat ca un
om al p\cii, manifest=nd mereu
`ng\duin]\ fa]\ de Sara. El [i-a
reprimat propriile sim]\minte `n
scopul de a restabili simfonia `n
c\minul s\u tulburat. „Nu nu-
mai c\ nu s-a sup\rat de cuvin-
tele spuse de Sara; dimpotriv\, `i
r\spunde cu mare bl=nde]e [i-i
zice: «B\nuie[ti c\ eu sunt de vi-
n\ c\ te oc\r\[te? (...) Afl\ c\ n-a[
fi primit niciodat\ s\ duc slujni-
ca ta `n patul t\u, dac\ n-ar fi
trebuit s\-]i fac pe voie. {i acum,
ca s\ te `ncredin]ez de adev\r, ia-
t\, o ai `n m=inile tale. F\ cu ea
ce-]i place! }i-am [tirbit eu pu-
terea ce o ai asupra ei? Am luat-o
eu de sub st\p=nirea ta? Nu!»“, a
scris Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur,
subliniind c\ patriarhul s-a com-
portat cu Sara av=nd un singur
lucru `n inim\: s\ nu o vad\ tris-
t\, s\ nu o vad\ turburat\, s\ o
ISTORII CU T+LC
Despre `mplinirea
poruncilor biserice[ti
Odat\, un rege i-a repro[at
unui ofi]er c\ a `nc\lcat porun-
ca postului. Acesta s-a justifi-
vad\ respectat\ [i sc\pat\ de ori-
ce sup\rare. Clement Alexandri-
nul, `n schimb, d\ un sens sur-
prinz\tor r\spunsului lui Avra-
am, pe care `l vede zic=nd: „Iu-
besc [tiin]a lumeasc\ [i pentru
c\ este mai tân\r\ [i pentru c\
este slujnica ta; dar cinstesc [i
venerez [tiin]a ta ca pe o st\pân\
des\vâr[it\“. El arat\ c\ Avra-
am, socotit „credincios [i drept“,
urmeaz\ un drum al des\v=r[i-
rii, al dob=ndirii de `n]elepciune
care „se `nva]\“ `n timp.
So]ia sa, Sara, a ac]ionat sub
impulsul st\rii de moment, dis-
pre]uit\ fiind de slujnica sa. Cu
toate acestea, cu nici un gest, nu
a `nc\lcat prescrip]iile legiuirilor
din acea vreme referitoare la res-
pectarea statutului de slujitoare
care z\misle[te prunc. Un vechi
cod mesopotamian spunea c\ „da-
c\ mai târziu acea femeie sclav\
(`n cazul nostru, Agar) pretinde
egalitate cu st\pâna ei (Sara) din
pricin\ c\ a n\scut copii, st\pâ-
na ei nu are voie s\ o vând\, ea
nu are voie s\ o `nsemne cu sem-
nul de sclav\ [i s\ o socoteasc\
printre sclavi“. Acela[i cod de legi
permitea, `n schimb, „nec\jirea“
unei slujnice care a devenit aro-
gant\ `n fa]a st\p=nei, `ns\ `i
proteja dup\ na[terea copilului
un statut ceva mai avantajos, `n
sensul c\ Agar nu mai putea fi
considerat\ sclav\ [i v=ndut\ `n
aceast\ calitate unei alte familii.
Sf=ntul Clement Alexandrinul
comenteaz\ moderat atitudinea
Sarei, scriind c\ „a nec\jit-o pe
cat zicând c\ poruncile biseri-
ce[ti sunt doar ni[te porunci
omene[ti. Atunci regele i-a zis:
- Eu n-am v\zut pe cineva
care a c\lcat poruncile biseri-
ce[ti, dar s\ le ]in\ pe cele
dumnezeie[ti. (Grigorie Com-
[a, O mie de pilde)
Agar, adic\ a `n]elep]it-o, a
sf\tuit-o“.
Slujitoarea Agar nu alege s\
r\m=n\ `n familia patriarhului
Avraam, cum avea dreptul [i
poate [i obliga]ia, ci fuge de la
fa]a st\p=nei. Sfântul Ioan Gur\
de Aur, aspru cu to]i cei de con-
di]ie joas\ care nu-[i cunosc lo-
cul, a considerat atitudinea
Agarei ca obr\znicie : „Pentru c\
a pedepsit-o pentru obr\znicia ei,
slujnica a fugit. Acesta-i obiceiul
slugilor! Când nu pot face ce vor,
ci li se taie cele ce vor s\ s\vâr-
[easc\, `ndat\ `[i p\r\sesc st\-
TEZAUR PATRISTIC
„Dar gr\ind despre vederea
celor de sus, se cuvine s\ se
arate c\ sunt nou\ cete, dup\
marele Dionisie [i dup\ cum
afl\m din toate Scripturile, iar
cele nou\ cete au numiri dup\
fire [i lucrare. Ele se zic netru-
pe[ti, fiind nemateriale, [i
`n]eleg\toare, fiind min]i; apoi
o[ti, fiind duhuri slujitoare ale
~mp\ratului tuturor. Mai au [i
alte numiri comune [i particu-
lare. Astfel se numesc Puteri [i
a[teptat recunoa[terea legal\,
ci s-a f\cut deschiderea
solemn\, `n ziua de 12 noiem-
brie 1881. Cursurile au `nceput
la 16 noiembrie 1881, fiind pre-
date gratuit de [apte profesori:
dr. Barbu Constantinescu
(1837-1891), cu studii de teolo-
gie [i filosofie la Leipzig (Istoria
bisericeasc\), dr. Nicolae Nitzu-
lescu (1837-1904), cu studii de
teologie [i filosofie la Leipzig [i
studii juridice la Bucure[ti
(Limba ebraic\ [i Exegeza Ve-
chiului Testament), dr. George
Zottu (1842-1885), un grec cu
studii superioare de teologie [i
filosofie `n Grecia, Germania [i
Fran]a, profesor la „Sfântul
Sava“ [i la Seminarul Central
(Introducerea [i Exegeza Noului
Testament), arhiereul Silvestru
B\l\nescu Pite[teanul (Istoria
dogmelor), arhiereul Calistrat
Orleanu B\rlâdeanul (Patrolo-
gia), arhiereul Inochentie Moisu
Ploie[teanul (Introducerea `n
Vechiul Testament) [i arhiman-
dritul Ghenadie En\ceanu (En-
ciclopedia teologic\). Decan al
facult\]ii a fost Barbu Constan-
tinescu, iar `n anul urm\tor
consiliul profesoral l-a ales pe
arhiereul Silvestru. Cursurile se
]ineau `n cl\direa universit\]ii.
Num\rul studen]ilor se ridica la
aproximativ 50, mul]i dintre ei
fiind preo]i sau diaconi `n
Bucure[ti. De[i s-a confruntat
cu dificult\]i materiale serioase,
facultatea [i-a continuat exis-
ten]a pân\ `n ianuarie 1883,
când cursurile s-au `nchis.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
~ngeri. Numirea dintâi este pe
de o parte a unei singure cete,
iar dup\ lucrare se numesc
Puteri toate nou\, putând s\
`mplineasc\ voile dumnezeie[ti.
Numirea de `ngeri este, iar\[i,
numirea deosebit\ a unei sin-
gure cete, cea dintâi de la noi `n
sus, iar de la tronul neapropiat
a noua; iar dup\ lucrare se zic
to]i `ngeri, ca unii ce vestesc
poruncile dumnezeie[ti oame-
nilor“. (Petru Damaschinul,
~nv\]\turi duhovnice[ti , cuv.
13, `n Fil. rom., vol. V, p. 221)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Vineri, 6 noiembrie 2009

PE SCURT
„Decretul 410 - izgonirea
din Rai“ la CCF
Centrul Cultural Francez (CCF) din Ia[i a
preg\tit un dublu eveniment fotografic
pentru 6-7 noiembrie - vernisajul expozi-
]iei de fotografie „Memorie [i spirituali-
tate“ de Lucian Muntean [i o nou\ sesiu-
ne a Atelierului de fotografie cu tema
„Fotografia documentar\“. Expozi]ia lui
Lucian Muntean se `nscrie `n proiectul
„Decretul 410 - izgonirea din Rai“, care
presupune `n plus o serie de [apte
m\rturii audio, realizate de Dan Daia,
asistent cultural al CCF Ia[i, despre un
eveniment istoric ce a afectat profund
Bisericile din România. La sfâr[itul anu-
lui 1959, guvernul de la Bucure[ti votea-
z\ un decret special, Decretul 410. Prin
litera sa erau exclu[i din m\n\stiri to]i
c\lug\rii mai tineri de 55 de ani [i toate
maicile de pân\ `n 50. Documentarul au-
dio „Decretul 410 - izgonirea din Rai“ va
relua, pe parcursul a [apte episoade, tot
atâtea „felii de via]\“, surprinse `n ima-
gini de c\tre fotograful Lucian Muntean.
Proiect fotografic
Berlin-Bucure[ti
„Iosif Király: Mapping Berlin-
Bucharest“ este genericul sub care artis-
tul Iosif Király prezint\, `n cadrul
Zilelor Culturii Germane, un proiect fo-
tografic la Galeria Sub_C\rture[ti [i la
Galeria Posibil\. Dup\ 1989, artistul a
c\l\torit sistematic la Berlin, unde
s-a oprit, `ntotdeauna, dup\ propria
m\rturisire, „cu pl\cere [i fascina]ie“,
prilej cu care Kiraly a observat [i `nre-
gistrat periodic transform\rile spectacu-
loase prin care a trecut acest ora[ dup\
c\derea Zidului. Bucure[tiul, care a
suferit, de asemenea, schimb\ri specta-
culoase, uneori dramatice, fiind locul `n
care artistul tr\ie[te, a fost subiectul
unei monitoriz\ri fotografice continue `n
aceea[i perioad\. Au fost puse `n paralel
fotografii realizate `n ultimii dou\zeci de
ani, `n cele dou\ metropole, artistul se-
lectând [i uneori reconstruind locuri [i
situa]ii a[a cum le-a cunoscut cândva [i
cum - unele dintre ele - nu mai pot fi
v\zute ast\zi, conform Agerpres.
România, la Festivalul
Interna]ional de Gravur\
Institutul Cultural Român din Madrid
particip\ la cea de-a II-a edi]ie a
Festivalului Interna]ional de Gravur\
Contemporan\ Ingrafica, desf\[urat la
Cuenca `n perioada 6 noiembrie-13 de-
cembrie, cu expozi]ia „Naming Things
That Do Not Yet Exist“ a lui Sebastian
Moldovan. Vernisajul acesteia, care va
avea loc `n 6 noiembrie, va aduce `n prim-
plan instala]ii audio-video, obiecte, desene
[i fotografii, toate sub semnul „A numi lu-
cruri care `nc\ nu exist\“, conform
Agerpres. Promovat sub forma „Realitate
sau fic]iune“, Festivalul Ingrafica 2009 va
g\zdui propuneri expozi]ionale inedite,
menite s\ `ndemne la reflec]ia public\
asupra gravurii [i graficii ca discipline
artistice ale secolului al XXI-lea. a
O biseric\ de lemn din V=lcea torul cuielor de lemn“, a spus muzeograful. Faptul
c\ s-au g\sit urme de numerotare pe grinzile exte-
rioare ale naosului [i pronaosului a condus la ipo-
va fi mutat\ la Muzeul Satului teza c\ biserica a fost adus\ din alt\ parte [i a[e-
zat\ pe actualul amplasament.
Demontarea Bisericii din lemn de la Pietrari, 1767“, a spus Dumitrescu, conform Agerpres. O O echip\ mixt\ de speciali[ti muzeografi, con-
servatori, restauratori [i muncitori, `nso]i]i de
monument istoric din 1737, a `nceput `n aceste particularitate local\ a cimitirului unde se afl\ bi-
zile, ea urmând s\ fie adus\ la Muzeul Satului serica-monument istoric o reprezint\ mesele din colaboratorii Funda]iei Habitat [i Art\ `n Româ-
din Râmnicu Vâlcea, dup\ cum a spus Ionu] Du- lemn a[ezate `n dreptul fiec\rui monument. nia, dar [i de c\tre cadre didactice de la Univer-
mitrescu, muzeograf la aceast\ institu]ie. „Biserica din lemn este ridicat\ din grinzi ma- sitatea de Arhitectur\ [i Urbanism „Ion Mincu“
„Biserica din lemn cu hramul «Sfântul Nico- sive de stejar, `n form\ de nav\, cu distribuirea din Bucure[ti, s-a deplasat `n comuna Pietrari
lae» din c\tunul Anghele[ti, comuna Pietrari, a obi[nuit\ a spa]iilor de cult: pronaos, naos [i altar pentru a demara lucr\rile de demontare. „Ea va
fost ridicat\ `n anul 1737, de c\tre Anghel P\tru, poligonal. Temelia e zidit\ din lespezi de piatr\ fi adus\ aici, la Muzeul Satului, iar `n prim\vara
Stan Moghin\ [i al]i enoria[i. Biserica din lemn de necioplit\. Este a[ezat\ pe t\lpi mari de stejar, anului viitor vom `ncepe lucr\rile de remontare
la Pietrari este unul dintre cele dou\ monumente `mbinate `n chertare, `nclinate, capetele acestora [i restaurare a acesteia“, a mai spus Ionu] Dumi-
din nordul Olteniei f\r\ pridvor [i cu pronaos dep\[ind cu mult pere]ii l\ca[ului. Grinzile pere- trescu. Jude]ul Vâlcea este reprezentativ pentru
poligonal - cealalt\ biseric\ din lemn fiind locali- ]ilor, de l\]imi considerabile, sunt legate `ntre ele nenum\ratele biserici din lemn construite `n se-
zat\ `n satul Op\te[ti, comuna Gole[ti, datat\ la cu `mbinari `n coad\ de rândunic\ [i fixate cu aju- colul al XVIII-lea. a
62% dintre p\rin]i cred c\ profesorii
mai `n vârst\ sunt mai bine preg\ti]i
Majoritatea reponden]ilor (90%) asociaz\ suc-
76,4% dintre p\rin]ii intervieva]i `n cesul `n via]\ cu un nivel educa]ional ridicat, iar
6,7% afirm\ c\ nu conteaz\ educa]ia [i conside-
cadrul unui studiu al Centrului r\ foarte importan]i banii.
34% dintre p\rin]i cred c\ [coala contribuie
Educa]ia 2000^ cred c\ [coala prea pu]in la dezvoltarea deprinderilor practice
este cel mai important factor ce care s\ preg\teasc\ copiii pentru profesie, iar 36%
cred c\ [coala ajut\ pu]in la dezvoltarea talente-
ar putea asigura succesul `n lor (pictur\ sau muzic\), relev\ studiul realizat de
Centrul Educa]ia 2000^, conform Agerpres.
via]\. Ceilal]i reponden]i acord\ 95% consider\ c\ [coala `i ajut\ `n primul 87% dintre p\rin]i apreciaz\ c\ performan]ele
[colare ale copilului sunt bune [i foarte bune. 86%
`ntâietate norocului (11,6%), rând pe copii s\-[i formeze un bagaj de cuno[tin-
dintre p\rin]i `[i doresc absolvirea de c\tre copiii
]e teoretice, iar 80% consider\ c\ [coala `i ajut\
banilor (5,9%), sau rela]iilor s\ `nve]e s\ rela]ioneze `n societate, iar 74% cred lor a unei [coli universitare [i postuniversitare.
c\ [coala este util\ `n societate pentru preg\ti- Mai pu]in de 50% dintre p\rin]i declar\ c\, la rân-
personale (3,3%), dup\ cum arat\ rea pentru via]\ a elevilor. dul lor, au fost sprijini]i mult de proprii p\rin]i.
De educa]ia copilului `n familie se ocup\ mai
un studiu realizat de Centrul 49% dintre p\rin]i apreciaz\ c\ implicarea
mult mamele - 63%, `n timp ce numai 23% dintre
profesorilor `n actul educa]ional reprezint\ un
Educa]ia 2000^. 86% dintre p\rin]i aspect problematic. 70% dinte reponden]i au o ta]i fac acest lucru. 25% au sus]inut c\ s-au con-
percep]ie mai degrab\ pozitiv\ despre cadrele di- fruntat frecvent cu dificult\]i `n procesul de edu-
sunt mul]umi]i de calitatea orelor. dactice, iar 27% una negativ\. 82% apreciaz\ `n ca]ie al copilului.
mare sau foarte mare m\sur\ c\ rezultatele [co- Elevii aloc\, `n medie, lecturii 4-5 ore pe s\p-
lare ale copiilor se datoreaz\ profesorilor pe care t\mân\, iar cei mai mul]i nu obi[nuiesc s\ aloce
Doar 3,6% dintre p\rin]ii chestiona]i pun la i-au avut. 62% sunt de p\rere c\ profesorii mai lecturii mai mult de dou\ ore s\pt\mânal. {i
`ndoial\ utilitatea [colii `n societatea actual\, iar `n vârst\ sunt mai bine preg\ti]i decât cei tineri. sportul este pu]in prezent printre activit\]ile
95,5% consider\ c\ [coala este foarte util\ [i uti- Stilul de predare `n [coli este, `n general, pu]in s\pt\mânale ale elevilor.
l\. 27% consider\ c\ [coala ar trebui `n primul adaptat nevoilor elevilor, consider\ 53% dintre in- La cercetare au participat 392 de p\rin]i pro-
rând s\ formeze un bagaj de cuno[tin]e teoretice, tervieva]i. 49% dintre chestiona]i sunt de p\rere veni]i din Bucure[ti, Mure[, Prahova, Dâmbovi-
iar 23% consider\ c\ ar trebui s\ dezvolte deprin- c\, pentru formarea elevilor, este pu]in relevant ]a, Giurgiu. Culegerea datelor s-a realizat `n ca-
derile practice pentru viitoarea profesie. 9% con- con]inutul materiilor care se predau `n [coal\. drul a 10 [coli din aceste jude]e. Studiul s-a des-
sider\ c\ [coala ar trebui s\ aib\ `n vedere, `n Sportul este, `n opinia majorit\]ii p\rin]ilor, pu]in f\[urat `n perioada iunie-noiembrie 2009, con-
primul rând, dezvoltarea talentelor artistice. prezent printre activit\]ile elevilor. form Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FILME DOCUMENTARE M=ine, TVR Ia[i `[i deschide por]ile
pentru cei care doresc s\ cunoasc\
v\]\mântul centrat pe student etc.
Printre titlurile de pe site sunt [i
gen Negrea, s-a deschis `n sala Ro-
tond\ a Bibliotecii Na]ionale. „Suis-
LA TVR IA{I: Televiziunea Româ- munca din televiziune. Publicul va „Alex Cernat despre expozi]ia de fo- se - coup de foudre“ este o colec]ie
n\ - Studioul Teritorial Ia[i va orga- putea vizita studioul din strada Las- tografie «Istorii de via]\ `n transhu- de impresii color sau alb-negru, cu-
niza `n acest sfâr[it de s\pt\mân\, c\r Catargiu nr. 33 [i va putea ur- man]\», M}R, 12.09-12.10 2009“, lese de-a lungul unei c\l\torii de
`n premier\ na]ional\, Gala de Film m\ri o selec]ie de filme documenta- „Cristian Ducu - Conferin]\ de etic\ cinci zile `n septembrie 2008 [i a `n-
Documentar „Ia’[i descoper\“. ~n ca- re despre oameni [i locuri din Ia[i, aplicat\ - Bucure[ti 30-31 octombrie c\ dou\ zile `n ianuarie 2009 prin
drul Galei, doisprezece regizori din conform Agerpres. 2009“, „Lect. dr. Laura Mesina - «Vi- }ara Cantoanelor. „Nu este ceva
Republica Moldova, Ucraina [i Ro-
mânia descoper\ Ia[ul anului 2009 a NOI PAGINI PE SITE-UL sual Studies» [i noul masterat al
CESI - «Spectacol, Multimedia, Soci-
prestabilit, nu am f\cut un plan
`nainte, sunt doar ni[te impresii cu-
[i-l ofer\ publicului. Leontina Vata- UNIVERSIT|}II BUCURE{TI: etate» (SMS)“, „Prof. dr. Bogdan Mi- lese din ora[e mai mari sau mai
manu din Chi[in\u, Iuri Levcic din Universitatea din Bucure[ti [i-a com- hai - Evolu]ia cercet\rilor `n dome- mici, iscate de `ntâmpl\ri, gesturi
Cern\u]i, Mihai Bauman [i Gabi pletat site-ul www.unibuc.ro prin niul teledetec]iei“. TopUB poate fi acce- sau detalii aparent lipsite de impor-
Virginia {arga din Bucure[ti, Ovi- crearea a dou\ noi pagini, numite sat la adresa http://topub.unibuc.ro, tan]\. Mie mi-au pl\cut [i le-am
diu Laz\r, Dana [i Titus Ceia, Ale- TopUB [i StartUB. TopUB reune[te conform Agerpres. considerat a fi `n concordan]\ cu
xandru Val Condurache, Oana La-
z\r, Violeta Gorgos, Andreea {tiliuc
informa]ii noi: proiecte de cercetare
finalizate sau `n curs de derulare, in-
a FOTOGRAFII DIN ELVE- tradi]ia acelei ]\ri“ a spus artistul,
}IA LA BIBLIOTECA NA}IO- conform Agerpres. a
[i Alex Vasiliu din Ia[i au r\spuns terviuri cu profesori sau cercet\tori,
provoc\rii lansate de TVR Ia[i de a premii [i distinc]ii, apari]ii editoriale NAL|: „Elve]ia, dragoste la prima
g\si lucruri care nu s-au spus `nc\ din domenii interdisciplinare ori de vedere“ („Suisse - coup de foudre“), Pagin\ realizat\
despre Ia[i. Evenimentul `ncepe as- mare interes pentru studen]ii mai o expozi]ie de fotografie reunind 60 de Oana RUSU
t\zi, la Sala Studio a TVR Ia[i. multor facult\]i, inova]ii privind `n- de crea]ii ale artistului fotograf Eu-

Revelion `n Israel Ziua 5 - Mic dejun. Program liber. Cazare

28 decembrie 2009-4 ianuarie 2010
Ziua 1 - ~ntâlnire pe Aeroportul Henri
Coand\ (Otopeni) la ora 08:15, cursa EL-AL
LY-574, decolare ora 11:15, sosire pe Aeroport
Ben Gurion - ora 13:55. Deplasare la Ein Ka-
rem - patria Sf. Ioan Botez\torul, vizitarea Bi-
sericii ridicate pe locul unde s-a n\scut „cel mai
mare om n\scut dintr-o femeie“ [i Fântâna Sf.
Fecioare Maria. Dac\ timpul este favorabil, vi-
zitarea Bisericii Vizit\rii. Tur panoramic al Ie-
rusalimului `n jurul Cet\]ii Sfinte. Cazare [i ci-
n\ la hotel 4*, `n Ierusalim.
Ziua 2 - Mic dejun. Deplasare la Bethleem,
vizitarea Bisericii ortodoxe a Na[terii, a Bise-
ricii romano-catolice „Sf. Ecaterina“ [i a Grotei
Laptelui. ~ntoarcerea la Ierusalim, vizit\ pe
Muntele Sionului, la Biserica „Adormirii Mai-
cii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de Tain\“ [i
Mormântul psalmistului David. Vizit\ la Zidul
Plângerii. Cazare [i cin\.
Ziua 3 - Mic dejun. Ierusalim - deplasare pe
Muntele Scopus pentru a vedea de sus panora-
ma Ierusalimului, coborâre pe Muntele M\sli-
nilor - vizitarea M\n\stirii Eleon, a Bisericii
„Pater Noster“ (Tat\l nostru) [i a Bisericii „Do-
minus Flevit“ (Domnul a plâns), Gr\dina Get-
simani cu Biserica Na]iunilor, Mormântul Mai-
cii Domnului [i Pe[tera Getsimani. Vom intra
`n Cetate prin Poarta Sf. {tefan. Vizitarea ca-
sei `n care a locuit Sf. Fecioar\ Maria `n Ce-
tatea Antonia. Parcurgerea pe jos a Viei Dolo-
rosa, `nchinare la Sf. Mormânt. Cazare [i cin\.
Ziua 4 - Mic dejun. Coborâm spre Marea
Moart\ la Qumran - vechiul centru al esenieni-
lor. Scurt\ oprire la magazinul cu produse cos-
metice. Urc\m pe valea râului Iordan pân\ la
Yardenit, unde putem intra `n apa sfânt\ a Ior-
danului. Continu\m la Cana Galileii - vizitarea
Bisericii unde a avut loc prima minune - trans-
formarea apei `n vin. Nazareth, vizitarea Bise-
ricii ortodoxe „Sf. Gavriil“, ridicat\ pe locul un-
de a fost izvorul Sf. Fecioare Maria [i a Bisericii
catolice „Buna Vestire“, cea mai mare construc-
]ie de cult din Orientul Apropiat. Cazare [i cin\
`n Tel Aviv Hotel 4*.
Ora 21:00 - Participare la MASA DE RE-
VELION pân\ la aproximativ ora 3:00.
[i cin\ `n Tel Aviv.
Ziua 6 - Mic dejun. Tur al ora[ului Tel Aviv -
Jaffa. Vizit\ `n cetatea Jaffa la Biserica greco-or-
todox\ „Sf. Mihail“ [i Biserica catolic\ „Sf. Pe-
tru“, continuat\ cu scurte opriri la obiectivele tu-
ristice din Tel Aviv. Cazarea [i cin\ `n Tel Aviv.
Ziua 7 - Mic dejun. Deplasare pe ]\rmul Me-
diteranei c\tre Cezareea - fosta capital\ a Iu-
deii, ora[ construit de Irod cel Mare `n urm\ cu
4.000 de ani, cu oprire la Apeduct. Apoi, vizita-
rea ora[ului Haifa, splendid port la Mediteran\,
aflat la poalele Muntele Carmel. Urc\m la M\-
n\stirea Stella Maris, care ad\poste[te pe[tera
Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, [i vom privi Tem-
plul cultului Bahai, cu gr\dinile pe terase sus-
pendate. Cazare [i cin\ `n Tel Aviv.
Ziua 8 - Mic dejun. Program liber. Ora 12:00
- deplasare la LOD, vizitarea Bisericii care ad\-
poste[te mormântul Sf. Gheorghe. Ora 14:15 -
prezentarea la Aeroportul Ben Gurion pentru
formalit\]ile de plecare spre ]ar\. Ora 17:15 de-
colarea aeronavei EL-AL LY-571 spre Bucure[ti,
cu aterizare pe Otopeni la ora 20:05.
TARIF: 990 de euro/persoan\ pentru grup
de minimum de 40 persoane;
1010 euro/persoan\ pentru grup de 30-40
de persoane.
SERVICII INCLUSE:
- bilet de avion Bucure[ti/Tel Aviv/Bucu-
re[ti, taxe de aeroport, transport cu autocar
modern cu aer condi]ionat;
- cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasificare
local\) `n camer\ dubl\, demipensiune (bu-
fet), CIN| FESTIV| DE REVELION;
- taxe de intrare la obiective, asigurare me-
dical\;
- asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbi-
tor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- tipsul de 30 de euro care se va achita `n-
so]itorului de grup la aeroport;
- b\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri
care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate, progra-
mul poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare,
sau se pot `nlocui unele obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare:
Patriarhia Rom=n\, Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“,
Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46; 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 6 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
Vineri, 6 noiembrie 2009
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
(Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
`nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
Pelerinaj `n Israel Pelerinaj la Sf=ntul Nectarie - Egina - Grecia
- 05-1
10 noiembrie 2009 (6 zile-5
5 nop]i) - - 7-1
12 noiembrie 2009 (5 nop]i-6
6 zile) -
Pre]ul pelerinajului
- 755 de euro/persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\
- tariful este valabil pentru un grup de minimum de 35 de persoane Ziua 1: 7 noiembrie plecare din Bucu- Ziua 6: 12 noiembrie, mic dejun. Salo- Intr\rile la obiectivele turistice.
Supliment single 170 de euro re[ti cu autocarul, ora 07:00, pe ruta Giur- nic, se viziteaz\ Turnul Alb, centrul istoric
Servicii turistice incluse: giu-Ruse-Sofia-Promahonas-Salonic-Paralia al ora[ului, Biserica „Sf. Dumitru“, unde se Date de contact: www.basilica -
- transport cu avionul Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; Katerini. Cazare Paralia Katerini. afl\ moa[tele Sf. Dimitrie, Izvor=torul de travel.ro
- 5 nop]i cazare la hotelurile 4*; Ziua 2: 8 noiembrie - mic dejun, pleca- mir, Biserica „Sf. Gheorghe“, cea mai veche Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20,
- mas\ `n regim demipensiune (mic dejun [i cin\); re spre Atena cu oprire `n Evia pentru vizi- biseric\ cre[tina din Grecia, Biserica „Sf. sector 3;
- `ntâmpinare [i transfer aeroport-hotel-aeroport; t\ la M\n\stirea „Sf. Ioan Rusu“, unde se Sofia“, loc unde se afl\ moa[tele Sf. Vasile Tel /Fax: +4 40 21 316 35 03;
- transport local cu autocar de lux cu aer condi]ionat conform programului;
afl\ moa[tele Sf. Ioan Rusu, continuare cel Nou. Plecare spre Rom=nia, sosire `n Tel: +440 37 274 85 34; +4
40 74 126 04 24;
- ghid local vorbitor de limba român\ la obiectivele din Israel; Bucure[ti `n jurul orei 23:00. E-mmail: office@basilicatravel.ro
spre Atena. Cazare Atena.
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurarea medical\ `n func]ie de v=rst\; Ziua 3: 9 noiembrie - mic dejun, traver- Pre]ul pelerinajului:
285 de euro persoan\/loc `n camer\ du-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008
Date de contact: www.basilicatravel.ro sare cu ferry boat (Eghina/Pireu ), vizit\ la
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3; Biserica „Sf. Nectarie“, loc unde se afl\
bl\/ tripl\, valabil pentru grup minim: 40
de persoane
CONT LEI:
RO81RNCB0080097907720001
Tel /Fax: +40 21 316 35 03; moa[tele Sf. Nectarie, participare la slujba Servicii turistice incluse: CONT EURO:
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24; `nchinat\ Sf. Nectarie, traversare cu ferry
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
transport cu autocarul 2/3 stele (aer RO54RNCB0080097907720002
boat (Egina/Pireu). Cazare Atena. condi]ionat, tv, video); BANCA: Banca Comercial\
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008 Ziua 4: 10 noiembrie - mic dejun. Vizita-
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001 5 nop]i cazare `n hoteluri 2 [i 3 stele Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
rea Atenei (Acropolis, loc `n apropierea c\ruia camere duble [i triple; Director Programe Interne -
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei a predicat Sf. Apostol Pavel; Parlamentul, `nso]itor de grup; COSTEL BIRLEANU
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU Biblioteca etc.). Cazare Atena. ghid grec la Atena; (tel: 0732.128.993; e-m mail:
(tel: 0732.128.993; e-m mail: costel.birleanu@basilicatra- Ziua 5: 11 noiembrie Atena, mic dejun, ferry boat Pireu/Egina/Pireu. costel.birleanu@basilicatravel.ro)
vel.ro) plecare spre Kalambaka, vizit\ la m\n\sti- Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul Director Agen]ie - DIANA IORGA
Director Agen]ie - DIANA IORGA rile Marea Meteora [i Varlam, plecare spre pelerinajului: (tel: 0732128997; e-m mail:
(tel: 0732128997; e-m mail: diana.iorga@basilicatravel.ro) Paralia. Cazare Paralia. Asigurare medical\; diana.iorga@basilicatravel.ro)
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

Reuters: „Visul lui Kohl pentru o Europ\
unit\ r\m=ne o afacere ne`ncheiat\“
a Unificarea Germaniei a declan[at, poate, cel mai mare pas `nainte c\tre integrarea european\, având drept punct de
pornire istoricul Tratat de la Maastricht, din 1991 a „Doar rezisten]a opus\ de euroscepticii britanici [i reticen]a afi[at\ de
Fran]a fa]\ de posibilitatea de a `mp\r]i suveranitatea au `mpiedicat Uniunea European\ s\ se `ndrepte mai departe, c\tre
visul lui Kohl, la o uniune pe deplin politic\, `nrudit\ cu sistemul federal german de guvernare“, noteaz\ Reuters a
„La dou\zeci de ani dup\ c\-
derea Zidului Berlinului, visul
cancelarului german Helmut
Kohl, de a se ajunge de la o Ger-
manie unificat\ la o Europ\ unit\
din punct de vedere politic, r\mâ-
ne o afacere ne`ncheiat\“, noteaz\
Reuters, `ntr-un material dedicat
istoriei eforturilor depuse de o se-
rie de fo[ti lideri europeni, pentru
a se ajunge la o Europ\ unit\.
Unificarea Germaniei a de-
clan[at, poate, cel mai mare pas
`nainte c\tre integrarea europea-
n\, având drept punct de pornire
istoricul Tratat de la Maastricht,
din 1991, care stabilea o uniune
economic\ [i monetar\, cu o va-
lut\ unic\ [i cu o politic\ extern\
[i de securitate comun\. „Doar
rezisten]a opus\ de euroscepticii
britanici [i reticen]a afi[at\ de
Fran]a fa]\ de posibilitatea de a
`mp\r]i suveranitatea au `mpie-
dicat Uniunea European\ s\ se
`ndrepte mai departe, c\tre visul
lui Kohl, la o uniune pe deplin
politic\, `nrudit\ cu sistemul fe-
deral german de guvernare“, no-
teaz\ Reuters.
Dup\ Maastricht, `ns\, deschi-
derea Europei pentru a prelua noi
membri ce au apar]inut fostului
bloc sovietic a câ[tigat `ntâietate,
fa]\ de o integrare mai profund\
a statelor ce apar]ineau deja blo-
cului comunitar ce a crescut de la
12 la 27 de na]iuni [i care acum se
`ntinde pe aproape `ntreaga su-
prafa]\ a continentului.
Europa unit\, solu]ia de
a `mpiedica revigorarea
na]ionalismului `n
Germania
Odat\ cu zdruncinarea din te-
melii a comunismului `n Europa
de Est `n anul 1989, Helmut Kohl,
pe atunci cancelar al Germaniei
Occidentale, a c\utat s\ minima-
lizeze temerile acute ale vecinilor
privind politica de reunificare, `n-
corporând-o pe aceasta unei poli-
Tratatul de
la Maastricht
Dup\ negocierile purtate
de liderii europeni `n decem-
brie 1991, la Maastricht (O-
landa - n.r.), a fost semnat, la
7 februarie 1992, tratatul cu
acela[i nume. Din cauza
problemelor ap\rute `n pro-
cesul de ratificare (`n Dane-
marca a fost nevoie de un al
II-lea referendum, iar `n
Germania s-a `naintat o ex-
cep]ie de neconstitu]ionali-
tate `mpotriva acordului par-
lamentar dat tratatului), tex-
tul a intrat `n vigoare abia la
1 noiembrie 1993. Tratatul
de la Maastricht este conside-
rat actul constitutiv al ac-
tualei Uniuni Europene. A-
cesta a fost un prim-pas pe
calea adopt\rii unei Consti-
tu]ii definitive a UE, care va
`nlocui ulterior toate trata-
tele europene.
CM
YK
Vineri, 6 noiembrie 2009 Dosarele istoriei 15
tici ce prevedea un proces l\rgit
de unificare european\.
~ntr-un discurs istoric, rostit `n
Parlamentul de la Bonn, la 28
noiembrie 1989, `n care a stabilit
planul pentru unificarea Germa-
niei `n 10 puncte, Kohl a declarat:
„Se deschid oportunit\]i pentru
dep\[irea diviz\rii Europei [i, im-
plicit, a patriei noastre“. Helmut
Kohl a dorit s\ angajeze noua
Germanie `ntr-o Europ\ unit\ [i
`n NATO, pentru a pre`ntâmpina
orice revigorare a na]ionalismului.
Potrivit opiniei sale, „o uniune
economic\ [i monetar\ ar fi ne-
echilibrat\ [i nedefinit\, dac\
Europa nu va ajunge, `n acela[i
timp, [i la o uniune politic\“.
„Kohl a fost ultimul lider german
care proclama idealul unor State
Unite ale Europei - o viziune limi-
tat\ acum doar la câ]iva fede-
rali[ti de genul fostului prim-min-
istru belgian Guy Verhofstadt.
Succesorii s\i, Gerhard Sch-
roeder [i Angela Merkel, au fost
mai pu]in entuziasma]i `n privin-
]a Uniunii Europene, dar mult
mai hot\râ]i decât Kohl `n a pro-
mova interesele na]ionale ale
Germaniei“, noteaz\ Reuters.
~n viziunea fostului cancelar german Helmut Kohl (dreapta, al\turi de CM
YK
Fran]a [i Marea fostul pre[edinte francez François Mitterand), proiectul Europei unite
Britanie, `ngrijorate era solu]ia de a `mpiedica revigorarea na]ionalismului `n Germania
de reunificarea celor terea ei for]at\ `n luna decembrie cu putin]\» puteri Parlamentului lider pentru politic\ extern\,
a anului 1990“, noteaz\ Reuters. European“, noteaz\ Reuters. care s\ aib\ un serviciu diplo-
dou\ Germanii Aflat [i el dup\ câteva gre[eli matic al UE [i un buget de mai
diplomatice ini]iale, pre[edintele multe miliarde de euro“, co-
Documente de arhiv\ date
francez François Mitterand a a-
Reac]ia unor state menteaz\ agen]ia Reuters.
publicit\]ii recent dezv\luie fap-
tul c\ fostul prim-ministru bri- juns la concluzia c\ ar fi mai bine `mpotriva „guvern\rii de Cu toate acestea, statele mem-
tanic Margaret Thatcher [i fostul s\ accepte unificarea Germaniei la Bruxelles“ are efecte bre `[i vor p\stra dreptul de veto
pre[edinte francez François Mit- [i s\ se foloseasc\ de aceast\ pentru deciziile privind politica
terand „erau mult mai preocu- [ans\ istoric\ pentru a sc\pa de p=n\ ast\zi extern\ [i de ap\rare, precum [i
pa]i de `ncetinirea procesului de domina]ia m\rcii germane `n Tratatul de la Maastricht a pentru impozitare sau `mp\r]irea
reunificare a Germaniei, decât de spa]iul european, prin avansarea provocat o reac]ie `mpotriva unei bugetului Uniunii Europene.
proiectul unit\]ii europene“. „Ei planurilor privind moneda unic\. a[a-zise „guvern\ri de la Bru- „Tratatul de la Lisabona mai
(Thatcher [i Mitteran - n.r.) au „Dar [eful statului francez nu a xelles“ [i a atras dup\ sine prevede [i `nfiin]area unui post
fost de-a dreptul irita]i atunci fost niciodat\ `ncântat cu adev\- `nfrângeri `n referendumuri or- de pre[edinte cu mandat lung
când pre[edintele de atunci al rat de ideea lui Kohl de a lua de- ganizate la acea dat\ `n câteva pentru Consiliul European [i un
Comisiei Europene, Jacques De- cizii legate de politica extern\ ]\ri (`n Danemarca a fost nevoie sistem simplificat de luare a de-
lors, a sprijinit ideea de a per- prin vot majoritar, sau de a ga- de un al II-lea referendum, iar `n ciziilor, ce ]ine cont de m\rimea
mite Germaniei de Est s\ se al\- ranta Parlamentului European Germania s-a `naintat o excep]ie popula]iei - o concesie `n favoarea
ture Comunit\]ii Europene. puteri legislative [i de suprave- de neconstitu]ionalitate - n.r.), ce Germaniei, pe care Fran]a a
Thatcher, c\reia `i era fric\ s\ ghere. Ministrul s\u de externe, au zdruncinat eforturile de a re- `ncercat s\ o previn\ `nc\ din
nu se ajung\ din nou la o Germa- Roland Dumas, a declarat c\ in- forma institu]iile europene pân\ 2000“, mai scrie agen]ia citat\.
nie agresiv\, s-a angajat `ntr-o
lupt\ intern\ legat\ de ostilita-
struc]iunile pe care le-a primit de
la Mitterand atunci când negocia
`n ziua de ast\zi. „Tratatul de la
Lisabona include etape de par-
De asemenea, tot sub Lisabona,
Parlamentul European va avea
tea sa fa]\ de integrarea euro-
pean\, ce a culminat cu demi-
Tratatul de la Maastricht au fost
acelea de a acorda «cât mai pu]ine
curs c\tre o uniune politic\ mai
strâns\, cum este [i crearea unui
putere de co-decizie `n mai multe
domenii din legisla]ia UE. a
Vaclav Klaus: „Republica Ceh\ va
`nceta s\ mai fie un stat suveran“
Pre[edintele ceh Vaclav Klaus a semnat, Pre[edintele Consiliului UE, ce reune[te
mar]i, Tratatul de la Lisabona. Klaus, un liderii ]\rilor membre, a declarat c\ va `ncepe
eurosceptic declarat, a anun]at c\ a semnat consult\rile pentru desemnarea celor care
Tratatul la ora 15:00, la Castelul din Praga, vor ocupa mandatul de pre[edinte al
la doar câteva ore dup\ ce Curtea Consiliului European [i pe cel de ~nalt
Constitu]ional\ a decis c\ documentul nu Reprezentant al UE pentru afaceri externe [i
`ncalc\ legea fundamental\ a statului. politic\ de securitate, introduse prin Tratatul
Pre[edintele ceh a spus c\ respect\ decizia de la Lisabona. ~n acest scop, liderii statelor
instan]ei, chiar dac\ personal nu este de membre ale UE se vor reuni, `n mod extraor-
acord cu ea. „M\ a[teptam la aceast\ de- dinar, pe 12-13 noiembrie. Data reuniunii
cizie a Cur]ii [i o respect, de[i eu dezaprob urmeaz\ `ns\ s\ fie confirmat\ de premierul
profund con]inutul [i justificarea sa. Odat\ suedez, care `i va convoca la Bruxelles pe li- ratificare. ~ncepând din 1957, Italia are
cu intrarea `n vigoare a Tratatului de la derii ]\rilor membre. rolul de depozitar. Aceasta `nseamn\, de
Lisabona, Republica Ceh\ va `nceta s\ mai Dup\ semnarea oric\ror tratate euro- exemplu, c\ Italia are responsabilitatea de
fie un stat suveran, `n pofida opiniei politice pene, instrumentele de ratificare sunt tri- a primi instrumentele de ratificare, de a
a Cur]ii Constitu]ionale“, a declarat Vaclav mise la sediul Ministerului Afacerilor confirma [i de a informa statele membre de-
Klaus. Pre[edintele ceh a fost ultimul lider Externe al Italiei. Toate acordurile sau spre ceea ce se `ntâmpl\ cu instrumentele.
din Uniunea European\ care nu-[i pusese tratatele interna]ionale au un organism sau
`nc\ semn\tura pe Tratatul de la Lisabona. o ]ar\ ce administreaz\ instrumentele de
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
CM
YK

16 Filocalia
A existat sau nu o perioad\ de aur a monahismului
timpuriu? Opinia Cuviosului Nil Ascetul
Nil de Ancyra. Nil Ascetul. Nil Sinaitul.
Trei denumiri pentru dou\ personaje
complet diferite. Cuviosul pe care `l
g\sim prezentat `n volumul I al
Filocaliei este, cu siguran]\, Nil de
Ancyra, supranumit [i Nil Ascetul. Nil
Sinaitul este cu totul alt\ persoan\, a
c\rei via]\ separat\ poate fi u[or
determinat\. Ceea ce ne preocup\ `n
de Adrian AGACHI
Câteva cuvinte
despre Cuviosul Nil
Ascetul [i diferen]ierea
sa de Nil Sinaitul
Dup\ o cercetare sumar\ a-
supra vie]ii Cuviosului se a-
junge u[or la concluzia c\ ipo-
tezele p\rintelui Dumitru
St\niloae exprimate `n intro-
ducerea traducerii Cuvântu-
lui ascetic sunt `nc\ viabile.
Via]a Cuviosului Nil Ascetul
este foarte greu de reconstitu-
it. Se pare c\ a fost egumen
`ntr-o m\n\stire de ob[te afla-
t\ `n apropiere de ora[ul bi-
zantin Ancyra `n regiunea Ga-
latiei. Acesta se bucura de o a-
utoritate impresionant\ la fi-
nalul veacului al IV-lea, deoa-
rece este implicat `n tratative
de natur\ dogmatic\ cu con-
duc\torul got Gainas. De ase-
menea, g\sim notat faptul c\
`n jurul anului 407, `mp\ratul
Arcadie `i cere s\ se roage
pentru vie]uitorii din Con-
stantinopol datorit\ cutremu-
relor severe din acea perioa-
d\. Printr-o scrisoare, Cuvio-
sul Nil refuz\ acest lucru afir-
mând c\ aceste necazuri vin
datorit\ exil\rii Sfântului
Ioan Hrisostom. A fost un ma-
re admirator al Sfântului Ioan
[i chiar este plauzibil s\ fi fost
ucenic direct al acestuia.
Pe de alt\ parte, Nil
Sinaitul provenea dintr-o
familie nobiliar\ din
Constantinopol. Data na[terii
sale nu este cunoscut\ cu e-
xactitate, dar se estimeaz\ ca
fiind `ntre 450 [i 460. Având
`n vedere c\ `n perioada dom-
niei `mp\ratului Teodosie I
(379-395) Cuviosul Nil a
`ndeplinit func]ia de prefect al
Constantinopolului, este posi-
bil ca acesta s\ se fi n\scut `n
jurul anului 350. Dup\ o pe-
rioad\ de timp petrecut\ ca
prefect al Constantinopolului,
s-a retras ca monah `mpreun\
cu fiul s\u Teodul la Sinai, `n
timp ce so]ia `mpreun\ cu fi-
ica lor au mers la o m\n\stire
de maici din Egipt. La
muntele Sinai au trecut prin
grele primejdii `n timpul
raidurilor popula]iilor bar-
bare. Nu exist\ nici o m\rtu-
rie care s\ ateste c\ Sfântul
Nil Ascetul ar fi fost vreodat\
acest material este mai pu]in
atribuirea lucr\rii Cuvânt ascetic.
Principala `ntrebare la care dorim s\
r\spundem este dac\ putem vorbi
`ntr-adev\r de o perioad\ de aur a
monahismului sau nu. Cuvântul
ascetic ne dezv\luie un r\spuns
contrar celui cu care suntem de
obicei familiariza]i.
la Muntele Sinai, [i a fost do-
vedit foarte clar c\ opera Cu-
vânt ascetic `i apar]ine. Nil
Sinaitul a scris f\r\ `ndoial\
Povestirile (Philip Mayerson,
Observations on the „Nilus“
Narrationes: Evidence for an
Unknown Christian Sect?
Source: Journal of the Ameri-
can Research Center in Egypt,
Vol. 12 (1975), pp. 51-74).
A existat o perioad\ de
aur a monahismului?
Cuvântul ascetic a fost
scris `n jurul anului 425, fiind
`mp\r]it `n 75 de capete. „A
fost adresat unor monahi chi-
novi]i cu via]a mole[it\“ (Filo-
calia, vol. I, p. 144), dup\ cum
afirma p\rintele Dumitru
St\niloae. Dup\ o scurt\ pre-
zentare a monahismului drept
adev\rata practicare a filoso-
fiei (`mplinirea poruncilor E-
vangheliei), Cuviosul Nil ata-
c\ principalele probleme ale
monahismului din vremea sa.
Putem s\ ne declar\m pu]in
consterna]i. De la moartea
Sfântului Antonie cel Mare nu
trecuser\ decât 75 de ani [i
deja apar câteva acuze majore
care ne pun `n dificultate
atunci când `ncerc\m s\ vor-
bim despre o glorioas\ pe-
rioad\ de aur a monahis-
mului. Trebuie s\ afirm\m un
lucru: `n cursul istoriei cre[-
tine s-a f\cut adeseori gre-
[eala de `mp\r]ire `n perioade
de aur [i perioade `ntunecate.
Timpul duhovnicesc al Sfân-
tului Ioan Damaschin nu de-
vine mai `ntunecat decât cel
al Sfântului Ioan Hrisostom
doar pentru c\ `n vremea lui
apare invazia arab\. La fel,
cultura bizantin\ nu este mai
pu]in `nfloritoare prin intelec-
tualii secolului al XIV-lea fa]\
de cei ai secolului al IX-lea,
chiar dac\ Imperiul era ata-
cat de otomani! Via]a duhov-
niceasc\ nu este subjugat\
bun\st\rii materiale, ci, une-
ori, este incomodat\ de aceas-
ta. Tocmai aici insist\ Cuvio-
sul Nil Ascetul.
Bun\starea material\
a m\n\stirilor, piedic\
`n desf\[urarea corect\
a vie]ii duhovnice[ti
„Cump\r\m turme de oi,
boi de munc\, râvni]i la
`nf\]i[are [i m\rime, [i
CM
YK
Vineri, 6 noiembrie 2009
m\gari bine hr\ni]i. (...) Dar
nu ne mul]umim numai cu
atât, ci alegem [i me[-
te[ugurile cele mai aduc\toa-
re de câ[tig, care nu ne las\
deloc vreme s\ ne gândim la
Dumnezeu, ci ne `ntorc toat\
grija spre ele. Iar mai pe ur-
m\ `nvinuim mai degrab\ sl\-
biciunea purt\torului de grij\
decât pe noi `n[ine, pentru
alegerea ce am f\cut-o. Dar
chiar dac\ nu m\rturisim
prin cuvânt, suntem v\di]i
prin lucruri, c\ ne bucur\m
de-o vie]uire asemenea mire-
nilor, când ne `ndeletnicim cu CM
YK
acelea[i lucruri ca [i ei [i mai
degrab\ z\bovim `n osteneli
trupe[ti“ (Filocalia, vol. I, p.
154). Cuviosul Nil Ascetul are
suficiente argumente `n direc-
]ia critic\rii vie]ii `ntr-o m\-
n\stire de ob[te din perioada
sa. Nego]ul tot mai extins, `n-
datoririle mai mult negusto-
re[ti ale c\lug\rilor [i ostene-
lile pentru agonisire de bu-
nuri fizice constituiau `n vizi-
unea sa principalele piedici `n nu din felul de vie]uire, ci din au `nceput s\ vin\ [i s\ locu-
`nf\]i[are [i ocolind ostenelile iasc\ `n marile ora[e, la `nce-
calea dezvolt\rii unei vie]i du-
hovnice[ti `nalte. Dup\ trece- pentru virtute, dorim cu furie put la periferia acestora, iar
slav\ pe ele, f\când teatru din apoi chiar `n interior. Ei se f\-
rea unei perioade de `nflorire
a monahismului, s-a constatat adev\rul de odinioar\. De a- ceau vinova]i nu doar de `n-
ceea numele lui Dumnezeu es- c\lcarea regulilor monastice,
c\ dorin]ele ini]iale de
`nduhovnicire au fost trecute te hulit, iar via]a cea preado- ci [i de p\cate destul de smin-
titoare ca furtul, vr\jitoria
pe un plan secund. Planurile rit\ s-a f\cut urât\; [i dobân-
sau f\]\rnicirea sfin]eniei.
unor monahi/egumeni de a de- da celor ce vie]uiesc cu adev\-
veni faimo[i cu orice pre] `i rat `ntru virtute a ajuns s\ fie Cuviosul Nil a constatat c\
f\ceau s\ aib\ o via]\ a- socotit\ am\gire. Gem ora[ele via]a monastic\ se afla `ntr-o
propiat\ de cea a mirenilor. de cei ce r\t\cesc prin ele de- decaden]\ rapid\, deoarece
Cuviosul Nil Ascetul a sesizat geaba [i sunt tulbura]i cei de oamenii din ora[e `ncepuser\
acest pericol [i a criticat [i a- prin case, c\rora le e sil\ [i s\ devin\ b\nuitori cu privire
mestecul monahilor `n via]a o-
s\-i mai priveasc\, v\zându-i la via]a monastic\ [i scopul ei
ra[elor, activitate care s-a c\ st\ruie la u[i, cer[ind tot real. F\r\ nici o exagerare, `n-
transformat `ntr-o real\ re-
mai neru[inat; iar mul]i, dup\ ceputul de aur al monahismu-
volt\ la scurt\ vreme dup\ ce sunt primi]i `n case, f\]\- lui a avut parte [i de multe ne-
moartea sa, `n timpul Sinodu-
rind pentru pu]in timp evla- cazuri, unele dintre ele destul
lui tâlh\resc de la Efes (449). via [i acoperind cu masca f\- de dificile. Bine`n]eles, `n pri-
]\rniciei gândul de vicle[ug, `i mele patru veacuri s-au pus
Ce caut\ locuitorii jefuiesc pe aceia, iar pe urm\ bazele monahismului, a fost de
pustiei `n mijlocul pleac\, `ncât fac s\ se `ntind\ asemenea perioada sfin]ilor re-
peste toat\ via]a monahal\ formatori, ca Antonie, Pahomie
ora[elor? un nume urât“ (Filocalia, vol. cel Mare sau Macarie Egiptea-
„Mândrindu-ne nu mult\ I, p. 154-155). Cuvintele Cuvi- nul, dar au existat [i anumite
neru[inare fa]\ de cei simpli, osului Nil sunt cât se poate de efecte nedorite. Via]a de ob[te
iar uneori [i fa]\ de cei ce ne gr\itoare. Monahii erau la `n- este cea mai frumoas\ pild\
`ntrec, socotim via]a virtuoa- ceput vie]uitori `n pustie, fi- perpetu\ de ascultare, dar poa-
s\ ca o `ndrept\]ire la asupri- ind aduna]i rareori `n ob[ti. te reprezenta [i o ispit\ nedori-
re, dar nu ca o pricin\ de sme- Odat\ cu reformele Sfin]ilor t\: `mbog\]irea f\r\ limite. O
renie [i de `ng\duin]\. De ace- Pahomie [i Amun Nitriotul, `mbog\]ire care lipse[te sufle-
ea suntem socoti]i chiar de cei s-au dezvoltat ob[ti monahale tul de hrana cea tare, hrana
ce trebuie s\ ne cinsteasc\ ca foarte numeroase. Din neferi- duhovniceasc\. O hran\ de ca-
o turm\ u[uratic\. Ne c\lc\m cire, aici s-au s\l\[luit [i mul- re Sfântul Nil Ascetul a sim]it
`n picioare unii pe al]ii prin te persoane care veniser\ c\ lumea are nevoie [i nu s-a
târguri, amesteca]i `ntr-o adu- doar pentru odihn\, nu dato- ru[inat s\ pun\ degetul pe r\-
n\tur\ de tot soiul, neavând rit\ c\ut\rii unei vie]i duhov- nile monahismului din vremea
nimic care s\ ne deosebeasc\ nice[ti mai st\ruitoare. ~n sa. Pân\ la urm\, sinceritatea
de ceilal]i oameni, cum ar tre- timp, mul]i c\lug\ri, `nc\l- este calea cea mai scurt\ c\tre
bui. Vrând s\ fim cunoscu]i când poruncile vie]ii `n ob[te, vindecare. a
CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
Vineri, 6 noiembrie 2009
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 256 (1458) Anul V - SERIE NA}IONAL|
Nr. 232 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
Cursuri de consiliere
pentru preo]ii basarabeni,
`n problematica
dependen]ei de alcool
„Sunt primul dirijor mai tân\r
decât Corul de Copii Radio“
CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea ortodox\ Galac-
totrofousa (Maica Domnului ca-
re Al\pteaz\) este situat\ `n lo-
calitatea Antuza, `n Grecia. A[e-
zat\ `ntr-un cadru natural
splendid, m\n\stirea formeaz\
o oaz\ de lini[te, preg\tit\ s\-i
`nt=mpine pe to]i pelerinii care
`[i `ndreapt\ pa[ii c\tre aceste
locuri. A fost zidit\ `n anul 1799
[i este `nchinat\ Adormirii Mai-
cii Domnului. a
CM
YK
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
EVENIMENT DOSARELE ISTORIEI EDUCA}IE
Reuters: „Visul lui 62% dintre p\rin]i
Kohl pentru o Europ\ cred c\ profesorii
unit\ r\m=ne o mai `n vârst\ sunt
afacere ne`ncheiat\“ mai bine preg\ti]i
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 12
Când vorbe[te despre sine, vorbe[te, basilica.ro
de fapt, despre munca sa. Niciodat\
la singular. Mereu la timpul prezent.
De aproape dou\ decenii, Voicu RELIGIOS
Popescu este dirijorul Corului de PELERINAJ CU MOA{TELE
Copii Radio [i de tot atât timp, asistat SFÂNTULUI APOSTOL
ANDREI ~N EPISCOPIA
de pianista Camelia Chi]ibea, SLOBOZIEI {I C|L|-
contribuie decisiv la destinul artistic RA{ILOR: Cu ocazia hra-
al ansamblului, fondat de dirijorul Ion mului celei mai vechi m\-
Vanica, urmat de Elena Vicic\ [i, pân\ n\stiri din Episcopia Slo-
de curând, de Eugenia V\c\rescu boziei [i C\l\ra[ilor,
„Sfin]ii Voievozi“ din Slo-
Necula. Ast\zi, povestea corului bozia, vor avea loc eveni-
merge mai departe, cu toate c\, „din mente deosebite `n mu-
p\cate, tr\im acum un cumul de nicipiul re[edin]\ al epar-
factori care determin\ o s\r\cire `n hiei amintite, Slobozia.
acest domeniu, `n care nu trebuie Pagina 3 CM
YK
investit decât timp“, dup\ cum ROM+NIA ~N UE
remarc\ dirijorul Voicu Popescu.
DISCU}IILE GLOBALE CU
Citi]i `n paginile 8-9 PRIVIRE LA SCHIMB|RILE
CLIMATICE AU AJUNS ~NTR-O
„PERIOAD| CRITIC|“:
Biserica se roag\ pentru Liderii lumii sunt ne`n-
crez\tori `n g\sirea unei
s\n\tate [i prevenirea `mboln\virilor formule la care toate sta-
Având `n vedere cre[terea rapid\ a num\-
tele ONU s\ adere `n ceea
rului de `mboln\viri prin diferite tipuri de ce prive[te lupta `mpotri-
grip\, Patriarhia Român\ `ndeamn\ ierarhii va schimb\rilor climatice.
[i clerul de la bisericile de mir [i m\n\stiri Pagina 7
ca, `mpreun\ cu credincio[ii, mirenii, `n tim-
pul sfintelor slujbe, s\ `nal]e rug\ciuni c\tre
Dumnezeu pentru s\n\tate, ocrotirea [i izb\- ECONOMIC
virea de boal\, pace, lini[te [i iertare de p\ca- PACHETE TURISTICE MAI
te, conform `ndrum\rilor din Liturghier IEFTINE CU 15% PENTRU
(Adunare de cereri la diferite trebuin]e din
via]a omului), informeaz\ Biroul de Pres\ al VACAN}A DE IARN| {I
Patriarhiei Rom=ne. REVELION: Pre]urile pen-
~n acela[i timp, `n conformitate cu Protoco- tru pachetele de revelion
lul de cooperare privind parteneriatul pentru
`n cele mai c\utate sta]i-
asisten]\ medical\ [i spiritual\, `ncheiat `ntre sezoniere vor fi aduse la cuno[tin]a opiniei
Patriarhia Român\ [i Ministerul S\n\t\]ii publice prin emisiuni [i articole informative uni interne variaz\ `ntre
Publice `n luna iulie 2008, recomand\rile me- de c\tre Centrul de Pres\ BASILICA al Pa- 800 [i 2.500 de lei de per-
dicilor pentru prevenirea `mboln\virilor prin triarhiei Române prin Radio TRINITAS, Te- soan\, 3-4 nop]i.
gripele sezoniere - transmise de c\tre Patriar- leviziunea TRINITAS, publica]iile „Lumina“,
Agen]ia de {tiri BASILICA [i pagina de in- Pagina 5
hia Român\ centrelor eparhiale - trebuie popu-
larizate de preo]ii Bisericii Ortodoxe Române ternet www.patriarhia.ro. Prezent\m o serie
`n rândul credincio[ilor, pentru a proteja [i de recomand\ri pentru prevenirea `mboln\-
cultiva s\n\tatea tuturor cet\]enilor. virilor de grip\, oferite de Ministerul S\n\-
De asemenea, recomand\rile medicale t\]ii Publice.
privind prevenirea `mboln\virilor cu gripele Pagina 4
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Vineri, 6 noiembrie 2009

O biseric\ de lemn din V=lcea va fi mutat\ la Muzeul Satului

Demontarea Bisericii din lemn de la Pietrari, monument is-
toric din 1737, a `nceput `n aceste zile, ea urmând s\ fie adus\
la Muzeul Satului din Râmnicu Vâlcea, dup\ cum a spus Ionu]
Dumitrescu, muzeograf la aceast\ institu]ie.
„Biserica din lemn cu hramul «Sfântul Nicolae» din c\tunul
Anghele[ti, comuna Pietrari, a fost ridicat\ `n anul 1737, de
c\tre Anghel P\tru, Stan Moghin\ [i al]i enoria[i. Biserica din
lemn de la Pietrari este unul dintre cele dou\ monumente din
nordul Olteniei f\r\ pridvor [i cu pronaos poligonal - cealalt\
biseric\ din lemn fiind localizat\ `n satul Op\te[ti, comuna
Gole[ti, datat\ la 1767“, a spus Dumitrescu, conform Agerpres.
O particularitate local\ a cimitirului unde se afl\ biserica-mon-
ument istoric o reprezint\ mesele din lemn a[ezate `n dreptul
fiec\rui monument.
„Biserica din lemn este ridicat\ din grinzi masive de stejar, `n
form\ de nav\, cu distribuirea obi[nuit\ a spa]iilor de cult:
pronaos, naos [i altar poligonal. Temelia e zidit\ din lespezi de pi-
atr\ necioplit\. Este a[ezat\ pe t\lpi mari de stejar, `mbinate `n
chertare, `nclinate, capetele acestora dep\[ind cu mult pere]ii
l\ca[ului. Grinzile pere]ilor, de l\]imi considerabile, sunt legate
`ntre ele cu `mbinari `n coad\ de rândunic\ [i fixate cu ajutorul
cuielor de lemn“, a spus muzeograful. Faptul c\ s-au g\sit urme
de numerotare pe grinzile exterioare ale naosului [i pronaosului
a condus la ipoteza c\ biserica a fost adus\ din alt\ parte [i a[e-
zat\ pe actualul amplasament.
O echip\ mixt\ de speciali[ti muzeografi, conservatori,
restauratori [i muncitori, `nso]i]i de colaboratorii Funda]iei
Habitat [i Art\ `n România, dar [i de c\tre cadre didactice de la
Universitatea de Arhitectur\ [i Urbanism „Ion Mincu“ din
Bucure[ti, s-a deplasat `n comuna Pietrari pentru a demara lu-
cr\rile de demontare. „Ea va fi adus\ aici, la Muzeul Satului,
iar `n prim\vara anului viitor vom `ncepe lucr\rile de re-
montare [i restaurare a acesteia“, a mai spus Ionu] Dumitrescu.
Jude]ul Vâlcea este reprezentativ pentru nenum\ratele biserici
din lemn construite `n secolul al XVIII-lea. a

PE SCURT 62% dintre p\rin]i cred c\ profesorii

„Decretul 410 - izgonirea
din Rai“ la CCF
Centrul Cultural Francez (CCF) din
Ia[i a preg\tit un dublu eveniment fo-
tografic pentru 6-7 noiembrie - vernisa-
jul expozi]iei de fotografie „Memorie [i
spiritualitate“ de Lucian Muntean [i o
nou\ sesiune a Atelierului de fotografie
cu tema „Fotografia documentar\“.
Expozi]ia lui Lucian Muntean se
`nscrie `n proiectul „Decretul 410 - izgo-
nirea din Rai“, care presupune `n plus o
serie de [apte m\rturii audio, realizate
de Dan Daia, asistent cultural al CCF
Ia[i, despre un eveniment istoric ce a
afectat profund Bisericile din România.
La sfâr[itul anului 1959, guvernul de la
Bucure[ti voteaz\ un decret special,
Decretul 410. Prin litera sa erau exclu[i
din m\n\stiri to]i c\lug\rii mai tineri
de 55 de ani [i toate maicile de pân\ `n
50. Documentarul audio „Decretul 410 -
izgonirea din Rai“ va relua, pe parcur-
sul a [apte episoade, tot atâtea „felii de
via]\“, surprinse `n imagini de c\tre fo-
tograful Lucian Muntean.
Proiect fotografic
Berlin-Bucure[ti
„Iosif Király: Mapping Berlin-
Bucharest“ este genericul sub care
artistul Iosif Király prezint\, `n cadrul
Zilelor Culturii Germane, un proiect fo-
tografic la Galeria Sub_C\rture[ti [i la
Galeria Posibil\. Dup\ 1989, artistul a
c\l\torit sistematic la Berlin, unde
s-a oprit, `ntotdeauna, dup\ propria
m\rturisire, „cu pl\cere [i fascina]ie“,
prilej cu care Kiraly a observat [i `nre-
gistrat periodic transform\rile spectac-
uloase prin care a trecut acest ora[
dup\ c\derea Zidului. Bucure[tiul, care
a suferit, de asemenea, schimb\ri
spectaculoase, uneori dramatice, fiind
locul `n care artistul tr\ie[te, a fost
subiectul unei monitoriz\ri fotografice
continue `n aceea[i perioad\. Au fost
puse `n paralel fotografii realizate `n
ultimii dou\zeci de ani, `n cele dou\
metropole, artistul selectând [i uneori
reconstruind locuri [i situa]ii a[a cum
le-a cunoscut cândva [i cum - unele din-
tre ele - nu mai pot fi v\zute ast\zi,
conform Agerpres.
România, la Festivalul
Interna]ional de Gravur\
Institutul Cultural Român din Madrid
particip\ la cea de-a II-a edi]ie a
Festivalului Interna]ional de Gravur\
Contemporan\ Ingrafica, desf\[urat la
Cuenca `n perioada 6 noiembrie-13 de-
cembrie, cu expozi]ia „Naming Things
That Do Not Yet Exist“ a lui Sebastian
Moldovan. Vernisajul acesteia, care va
avea loc `n 6 noiembrie, va aduce `n
prim-plan instala]ii audio-video,
obiecte, desene [i fotografii, toate sub
semnul „A numi lucruri care `nc\ nu
exist\“, conform Agerpres. Promovat
sub forma „Realitate sau fic]iune“,
Festivalul Ingrafica 2009 va g\zdui
propuneri expozi]ionale inedite, menite
s\ `ndemne la reflec]ia public\ asupra
gravurii [i graficii ca discipline artistice
ale secolului al XXI-lea. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
mai `n vârst\ sunt mai bine preg\ti]i
34% dintre p\rin]i cred c\ [coala contribuie
76,4% dintre p\rin]ii intervieva]i `n prea pu]in la dezvoltarea deprinderilor practice
care s\ preg\teasc\ copiii pentru profesie, iar 36%
cadrul unui studiu al Centrului cred c\ [coala ajut\ pu]in la dezvoltarea talente-
lor (pictur\ sau muzic\), relev\ studiul realizat de
Educa]ia 2000^ cred c\ [coala Centrul Educa]ia 2000^, conform Agerpres.
95% consider\ c\ [coala `i ajut\ `n primul
este cel mai important factor ce rând pe copii s\-[i formeze un bagaj de cuno[tin-
ar putea asigura succesul `n ]e teoretice, iar 80% consider\ c\ [coala `i ajut\
s\ `nve]e s\ rela]ioneze `n societate, iar 74% cred
via]\. Ceilal]i reponden]i acord\ c\ [coala este util\ `n societate pentru preg\ti-
rea pentru via]\ a elevilor.
`ntâietate norocului (11,6%), 49% dintre p\rin]i apreciaz\ c\ implicarea
banilor (5,9%), sau rela]iilor profesorilor `n actul educa]ional reprezint\ un
aspect problematic. 70% dinte reponden]i au o
personale (3,3%), dup\ cum arat\ percep]ie mai degrab\ pozitiv\ despre cadrele di-
dactice, iar 27% una negativ\. 82% apreciaz\ `n
un studiu realizat de Centrul mare sau foarte mare m\sur\ c\ rezultatele [co-
lare ale copiilor se datoreaz\ profesorilor pe care
Educa]ia 2000^. 86% dintre p\rin]i i-au avut. 62% sunt de p\rere c\ profesorii mai
sunt mul]umi]i de calitatea orelor. `n vârst\ sunt mai bine preg\ti]i decât cei tineri.
Stilul de predare `n [coli este, `n general, pu]in
adaptat nevoilor elevilor, consider\ 53% dintre in- ta]i fac acest lucru. 25% au sus]inut c\ s-au con-
Doar 3,6% dintre p\rin]ii chestiona]i pun la tervieva]i. 49% dintre chestiona]i sunt de p\rere fruntat frecvent cu dificult\]i `n procesul de edu-
`ndoial\ utilitatea [colii `n societatea actual\, iar c\, pentru formarea elevilor, este pu]in relevant ca]ie al copilului.
95,5% consider\ c\ [coala este foarte util\ [i uti- con]inutul materiilor care se predau `n [coal\. Elevii aloc\, `n medie, lecturii 4-5 ore pe s\p-
l\. 27% consider\ c\ [coala ar trebui `n primul Sportul este, `n opinia majorit\]ii p\rin]ilor, pu]in t\mân\, iar cei mai mul]i nu obi[nuiesc s\ aloce
rând s\ formeze un bagaj de cuno[tin]e teoretice, prezent printre activit\]ile elevilor. lecturii mai mult de dou\ ore s\pt\mânal. {i
iar 23% consider\ c\ ar trebui s\ dezvolte deprin- 87% dintre p\rin]i apreciaz\ c\ performan]ele sportul este pu]in prezent printre activit\]ile
derile practice pentru viitoarea profesie. 9% con- [colare ale copilului sunt bune [i foarte bune. 86% s\pt\mânale ale elevilor.
sider\ c\ [coala ar trebui s\ aib\ `n vedere, `n dintre p\rin]i `[i doresc absolvirea de c\tre copiii La cercetare au participat 392 de p\rin]i pro-
primul rând, dezvoltarea talentelor artistice. lor a unei [coli universitare [i postuniversitare. veni]i din Bucure[ti, Mure[, Prahova, Dâmbovi-
Majoritatea reponden]ilor (90%) asociaz\ suc- Mai pu]in de 50% dintre p\rin]i declar\ c\, la rân- ]a, Giurgiu. Culegerea datelor s-a realizat `n ca-
cesul `n via]\ cu un nivel educa]ional ridicat, iar dul lor, au fost sprijini]i mult de proprii p\rin]i. drul a 10 [coli din aceste jude]e. Studiul s-a des-
6,7% afirm\ c\ nu conteaz\ educa]ia [i conside- De educa]ia copilului `n familie se ocup\ mai f\[urat `n perioada iunie-noiembrie 2009, con-
r\ foarte importan]i banii. mult mamele - 63%, `n timp ce numai 23% dintre form Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FILME DOCUMENTARE LA TVR IA{I: Televi-
ziunea Român\ - Studioul Teritorial Ia[i va organiza `n acest
sfâr[it de s\pt\mân\, `n premier\ na]ional\, Gala de Film
Documentar „Ia’[i descoper\“. ~n cadrul Galei, doisprezece
regizori din Republica Moldova, Ucraina [i România de-
scoper\ Ia[ul anului 2009 [i-l ofer\ publicului. Leontina
Vatamanu din Chi[in\u, Iuri Levcic din Cern\u]i, Mihai
Bauman [i Gabi Virginia {arga din Bucure[ti, Ovidiu Laz\r,
Dana [i Titus Ceia, Alexandru Val Condurache, Oana Laz\r,
Violeta Gorgos, Andreea {tiliuc [i Alex Vasiliu din Ia[i au
r\spuns provoc\rii lansate de TVR Ia[i de a g\si lucruri care
nu s-au spus `nc\ despre Ia[i. Evenimentul `ncepe ast\zi, la
Sala Studio a TVR Ia[i. M=ine, TVR Ia[i `[i deschide por]ile
pentru cei care doresc s\ cunoasc\ munca din televiziune.
Publicul va putea vizita studioul din strada Lasc\r Catargiu
nr. 33 [i va putea urm\ri o selec]ie de filme documentare de-
spre oameni [i locuri din Ia[i, conform Agerpres.
a NOI PAGINI PE SITE-UL UNIVERSIT|}II
BUCURE{TI: Universitatea din Bucure[ti [i-a completat
site-ul www.unibuc.ro prin crearea a dou\ noi pagini, nu-
mite TopUB [i StartUB. TopUB reune[te informa]ii noi:
proiecte de cercetare finalizate sau `n curs de derulare, in-
terviuri cu profesori sau cercet\tori, premii [i distinc]ii, apa-
ri]ii editoriale din domenii interdisciplinare ori de mare in-
teres pentru studen]ii mai multor facult\]i, inova]ii privind
`nv\]\mântul centrat pe student etc. Printre titlurile de pe
site sunt [i „Alex Cernat despre expozi]ia de fotografie
«Istorii de via]\ `n transhuman]\», M}R, 12.09-12.10 2009“,
„Cristian Ducu - Conferin]\ de etic\ aplicat\ - Bucure[ti 30-
31 octombrie 2009“, „Lect. dr. Laura Mesina - «Visual Stu-
dies» [i noul masterat al CESI - «Spectacol, Multimedia, So-
cietate» (SMS)“, „Prof. dr. Bogdan Mihai - Evolu]ia cerce-
t\rilor `n domeniul teledetec]iei“. TopUB poate fi accesat la
adresa http://topub.unibuc.ro, conform Agerpres.
a FOTOGRAFII DIN ELVE}IA LA BIBLIOTECA
NA}IONAL|: „Elve]ia, dragoste la prima vedere“ („Suisse -
coup de foudre“), o expozi]ie de fotografie reunind 60 de crea]ii
ale artistului fotograf Eugen Negrea, s-a deschis `n sala Ro-
tond\ a Bibliotecii Na]ionale. „Suisse - coup de foudre“ este o
colec]ie de impresii color sau alb-negru, culese de-a lungul
unei c\l\torii de cinci zile `n septembrie 2008 [i a `nc\ dou\
zile `n ianuarie 2009 prin }ara Cantoanelor. „Nu este ceva
prestabilit, nu am f\cut un plan `nainte, sunt doar ni[te im-
presii culese din ora[e mai mari sau mai mici, iscate de
`ntâmpl\ri, gesturi sau detalii aparent lipsite de importan]\.
Mie mi-au pl\cut [i le-am considerat a fi `n concordan]\ cu
tradi]ia acelei ]\ri“ a spus artistul, conform Agerpres. a

CM
YK

Vineri, 6 noiembrie 2009
A existat sau nu o perioad\ de aur a monahismului
timpuriu? Opinia Cuviosului Nil Ascetul
Nil de Ancyra. Nil Ascetul. Nil Sinaitul.
Trei denumiri pentru dou\ personaje
complet diferite. Cuviosul pe care `l
g\sim prezentat `n volumul I al
Filocaliei este, cu siguran]\, Nil de
Ancyra, supranumit [i Nil Ascetul. Nil
Sinaitul este cu totul alt\ persoan\, a
c\rei via]\ separat\ poate fi u[or
determinat\. Ceea ce ne preocup\ `n
de Adrian AGACHI
Câteva cuvinte
despre Cuviosul Nil
Ascetul [i diferen]ierea
sa de Nil Sinaitul
Dup\ o cercetare sumar\ a-
supra vie]ii Cuviosului se a-
junge u[or la concluzia c\ ipo-
tezele p\rintelui Dumitru
St\niloae exprimate `n intro-
ducerea traducerii Cuvântu-
lui ascetic sunt `nc\ viabile.
Via]a Cuviosului Nil Ascetul
este foarte greu de reconstitu-
it. Se pare c\ a fost egumen
`ntr-o m\n\stire de ob[te afla-
t\ `n apropiere de ora[ul bi-
zantin Ancyra `n regiunea Ga-
latiei. Acesta se bucura de o a-
utoritate impresionant\ la fi-
nalul veacului al IV-lea, deoa-
rece este implicat `n tratative
de natur\ dogmatic\ cu con-
duc\torul got Gainas. De ase-
menea, g\sim notat faptul c\
`n jurul anului 407, `mp\ratul
Arcadie `i cere s\ se roage
pentru vie]uitorii din Con-
stantinopol datorit\ cutremu-
relor severe din acea perioa-
d\. Printr-o scrisoare, Cuvio-
sul Nil refuz\ acest lucru afir-
mând c\ aceste necazuri vin
datorit\ exil\rii Sfântului
Ioan Hrisostom. A fost un ma-
re admirator al Sfântului Ioan
[i chiar este plauzibil s\ fi fost
ucenic direct al acestuia.
Pe de alt\ parte, Nil
Sinaitul provenea dintr-o
familie nobiliar\ din
Constantinopol. Data na[terii
sale nu este cunoscut\ cu e-
xactitate, dar se estimeaz\ ca
fiind `ntre 450 [i 460. Având
`n vedere c\ `n perioada dom-
niei `mp\ratului Teodosie I
(379-395) Cuviosul Nil a
`ndeplinit func]ia de prefect al
Constantinopolului, este posi-
bil ca acesta s\ se fi n\scut `n
jurul anului 350. Dup\ o pe-
rioad\ de timp petrecut\ ca
prefect al Constantinopolului,
s-a retras ca monah `mpreun\
cu fiul s\u Teodul la Sinai, `n
timp ce so]ia `mpreun\ cu fi-
ica lor au mers la o m\n\stire
de maici din Egipt. La
muntele Sinai au trecut prin
grele primejdii `n timpul
raidurilor popula]iilor bar-
bare. Nu exist\ nici o m\rtu-
rie care s\ ateste c\ Sfântul
Nil Ascetul ar fi fost vreodat\
acest material este mai pu]in
atribuirea lucr\rii Cuvânt ascetic.
Principala `ntrebare la care dorim s\
r\spundem este dac\ putem vorbi
`ntr-adev\r de o perioad\ de aur a
monahismului sau nu. Cuvântul
ascetic ne dezv\luie un r\spuns
contrar celui cu care suntem de
obicei familiariza]i.
la Muntele Sinai, [i a fost do-
vedit foarte clar c\ opera Cu-
vânt ascetic `i apar]ine. Nil
Sinaitul a scris f\r\ `ndoial\
Povestirile (Philip Mayerson,
Observations on the „Nilus“
Narrationes: Evidence for an
Unknown Christian Sect?
Source: Journal of the Ameri-
can Research Center in Egypt,
Vol. 12 (1975), pp. 51-74).
A existat o perioad\ de
aur a monahismului?
Cuvântul ascetic a fost
scris `n jurul anului 425, fiind
`mp\r]it `n 75 de capete. „A
fost adresat unor monahi chi-
novi]i cu via]a mole[it\“ (Filo-
calia, vol. I, p. 144), dup\ cum
afirma p\rintele Dumitru
St\niloae. Dup\ o scurt\ pre-
zentare a monahismului drept
adev\rata practicare a filoso-
fiei (`mplinirea poruncilor E-
vangheliei), Cuviosul Nil ata-
c\ principalele probleme ale
monahismului din vremea sa.
Putem s\ ne declar\m pu]in
consterna]i. De la moartea
Sfântului Antonie cel Mare nu
trecuser\ decât 75 de ani [i
deja apar câteva acuze majore
care ne pun `n dificultate
atunci când `ncerc\m s\ vor-
bim despre o glorioas\ pe-
rioad\ de aur a monahis-
mului. Trebuie s\ afirm\m un
lucru: `n cursul istoriei cre[-
tine s-a f\cut adeseori gre-
[eala de `mp\r]ire `n perioade
de aur [i perioade `ntunecate.
Timpul duhovnicesc al Sfân-
tului Ioan Damaschin nu de-
vine mai `ntunecat decât cel
al Sfântului Ioan Hrisostom
doar pentru c\ `n vremea lui
apare invazia arab\. La fel,
cultura bizantin\ nu este mai
pu]in `nfloritoare prin intelec-
tualii secolului al XIV-lea fa]\
de cei ai secolului al IX-lea,
chiar dac\ Imperiul era ata-
cat de otomani! Via]a duhov-
niceasc\ nu este subjugat\
bun\st\rii materiale, ci, une-
ori, este incomodat\ de aceas-
ta. Tocmai aici insist\ Cuvio-
sul Nil Ascetul.
Bun\starea material\
a m\n\stirilor, piedic\
`n desf\[urarea corect\
a vie]ii duhovnice[ti
„Cump\r\m turme de oi,
boi de munc\, râvni]i la
`nf\]i[are [i m\rime, [i
CM
YK
Filocalia 13
m\gari bine hr\ni]i. (...) Dar
nu ne mul]umim numai cu
atât, ci alegem [i me[-
te[ugurile cele mai aduc\toa-
re de câ[tig, care nu ne las\
deloc vreme s\ ne gândim la
Dumnezeu, ci ne `ntorc toat\
grija spre ele. Iar mai pe ur-
m\ `nvinuim mai degrab\ sl\-
biciunea purt\torului de grij\
decât pe noi `n[ine, pentru
alegerea ce am f\cut-o. Dar
chiar dac\ nu m\rturisim
prin cuvânt, suntem v\di]i
prin lucruri, c\ ne bucur\m
de-o vie]uire asemenea mire-
nilor, când ne `ndeletnicim cu CM
YK
acelea[i lucruri ca [i ei [i mai
degrab\ z\bovim `n osteneli
trupe[ti“ (Filocalia, vol. I, p.
154). Cuviosul Nil Ascetul are
suficiente argumente `n direc-
]ia critic\rii vie]ii `ntr-o m\-
n\stire de ob[te din perioada
sa. Nego]ul tot mai extins, `n-
datoririle mai mult negusto-
re[ti ale c\lug\rilor [i ostene-
lile pentru agonisire de bu-
nuri fizice constituiau `n vizi-
unea sa principalele piedici `n nu din felul de vie]uire, ci din au `nceput s\ vin\ [i s\ locu-
`nf\]i[are [i ocolind ostenelile iasc\ `n marile ora[e, la `nce-
calea dezvolt\rii unei vie]i du-
hovnice[ti `nalte. Dup\ trece- pentru virtute, dorim cu furie put la periferia acestora, iar
slav\ pe ele, f\când teatru din apoi chiar `n interior. Ei se f\-
rea unei perioade de `nflorire
a monahismului, s-a constatat adev\rul de odinioar\. De a- ceau vinova]i nu doar de `n-
ceea numele lui Dumnezeu es- c\lcarea regulilor monastice,
c\ dorin]ele ini]iale de
`nduhovnicire au fost trecute te hulit, iar via]a cea preado- ci [i de p\cate destul de smin-
titoare ca furtul, vr\jitoria
pe un plan secund. Planurile rit\ s-a f\cut urât\; [i dobân-
sau f\]\rnicirea sfin]eniei.
unor monahi/egumeni de a de- da celor ce vie]uiesc cu adev\-
veni faimo[i cu orice pre] `i rat `ntru virtute a ajuns s\ fie Cuviosul Nil a constatat c\
f\ceau s\ aib\ o via]\ a- socotit\ am\gire. Gem ora[ele via]a monastic\ se afla `ntr-o
propiat\ de cea a mirenilor. de cei ce r\t\cesc prin ele de- decaden]\ rapid\, deoarece
Cuviosul Nil Ascetul a sesizat geaba [i sunt tulbura]i cei de oamenii din ora[e `ncepuser\
acest pericol [i a criticat [i a- prin case, c\rora le e sil\ [i s\ devin\ b\nuitori cu privire
mestecul monahilor `n via]a o-
s\-i mai priveasc\, v\zându-i la via]a monastic\ [i scopul ei
ra[elor, activitate care s-a c\ st\ruie la u[i, cer[ind tot real. F\r\ nici o exagerare, `n-
transformat `ntr-o real\ re-
mai neru[inat; iar mul]i, dup\ ceputul de aur al monahismu-
volt\ la scurt\ vreme dup\ ce sunt primi]i `n case, f\]\- lui a avut parte [i de multe ne-
moartea sa, `n timpul Sinodu-
rind pentru pu]in timp evla- cazuri, unele dintre ele destul
lui tâlh\resc de la Efes (449). via [i acoperind cu masca f\- de dificile. Bine`n]eles, `n pri-
]\rniciei gândul de vicle[ug, `i mele patru veacuri s-au pus
Ce caut\ locuitorii jefuiesc pe aceia, iar pe urm\ bazele monahismului, a fost de
pustiei `n mijlocul pleac\, `ncât fac s\ se `ntind\ asemenea perioada sfin]ilor re-
peste toat\ via]a monahal\ formatori, ca Antonie, Pahomie
ora[elor? un nume urât“ (Filocalia, vol. cel Mare sau Macarie Egiptea-
„Mândrindu-ne nu mult\ I, p. 154-155). Cuvintele Cuvi- nul, dar au existat [i anumite
neru[inare fa]\ de cei simpli, osului Nil sunt cât se poate de efecte nedorite. Via]a de ob[te
iar uneori [i fa]\ de cei ce ne gr\itoare. Monahii erau la `n- este cea mai frumoas\ pild\
`ntrec, socotim via]a virtuoa- ceput vie]uitori `n pustie, fi- perpetu\ de ascultare, dar poa-
s\ ca o `ndrept\]ire la asupri- ind aduna]i rareori `n ob[ti. te reprezenta [i o ispit\ nedori-
re, dar nu ca o pricin\ de sme- Odat\ cu reformele Sfin]ilor t\: `mbog\]irea f\r\ limite. O
renie [i de `ng\duin]\. De ace- Pahomie [i Amun Nitriotul, `mbog\]ire care lipse[te sufle-
ea suntem socoti]i chiar de cei s-au dezvoltat ob[ti monahale tul de hrana cea tare, hrana
ce trebuie s\ ne cinsteasc\ ca foarte numeroase. Din neferi- duhovniceasc\. O hran\ de ca-
o turm\ u[uratic\. Ne c\lc\m cire, aici s-au s\l\[luit [i mul- re Sfântul Nil Ascetul a sim]it
`n picioare unii pe al]ii prin te persoane care veniser\ c\ lumea are nevoie [i nu s-a
târguri, amesteca]i `ntr-o adu- doar pentru odihn\, nu dato- ru[inat s\ pun\ degetul pe r\-
n\tur\ de tot soiul, neavând rit\ c\ut\rii unei vie]i duhov- nile monahismului din vremea
nimic care s\ ne deosebeasc\ nice[ti mai st\ruitoare. ~n sa. Pân\ la urm\, sinceritatea
de ceilal]i oameni, cum ar tre- timp, mul]i c\lug\ri, `nc\l- este calea cea mai scurt\ c\tre
bui. Vrând s\ fim cunoscu]i când poruncile vie]ii `n ob[te, vindecare. a
CM
YK

14 Actualitate
PE SCURT
{colile se `nchid
`n Republica Moldova
Guvernul de la Chi[in\u a decis
ca toate institu]iile de
`nv\]\mânt din Republica
Moldova s\ fie `nchise timp de o
s\pt\mân\, iar `n cazul
gr\dini]elor a recomandat
p\rin]ilor s\ ]in\ copiii acas\,
`n vederea prevenirii
r\spândirii gripei porcine.
Totodat\, executivul moldovean
a mai recomandat cet\]enilor s\
evite deplas\rile `n ]\rile cu
risc sporit de contaminare cu
virusul A(H1N1). Pân\ `n
prezent, autorit\]ile moldovene
au `nregistrat 160 de cazuri
suspecte de infec]ie cu virusul
noii gripe, 30 de cazuri fiind
confirmate, dintre care dou\
mortale. Autorit\]ile române au
promis Republicii Moldova 20
de mii de doze de vaccin pan-
demic la finele lunii noiembrie,
a anun]at, mar]i, ministrul
moldovean al S\n\t\]ii,
Vladimir Hotineanu.
Grecia acord\
cet\]enie copiilor
de imigran]i
Guvernul socialist de la Atena
inten]ioneaz\ s\ acorde
cet\]enie unui num\r de aproxi-
mativ 250 de mii de copii de
imigran]i, `n timp ce mii de imi-
gran]i ilegali vor fi repatria]i, a
declarat ministrul adjunct pen-
tru protec]ia cet\]enilor, Spiros
Vougias, `ntr-un interviu acor-
dat Agen]iei Reuters. „Este
ira]ional faptul c\ un copil
n\scut [i educat aici nu poate
primi cet\]enia greac\. Va e-
xista o regularizare, care va `n-
drepta aceast\ inechitate `ntre
copiii imigran]ilor [i cei ai gre-
cilor“, a afirmat Spiros Vougias.
Potrivit oficialului, aproximativ
250 de mii de copii vor putea
primi cet\]enia, indiferent dac\
p\rin]ii lor au fost imigran]i le-
gali sau clandestini, dar cu
condi]ia s\ fie n\scu]i `n Grecia,
sau s\ fi ajuns `n aceast\ ]ar\
la o vârst\ foarte mic\ [i s\ fi
primit educa]ia de baz\ `n [co-
lile grece[ti. Guvernul studiaz\
`nc\ posibilitatea de a acorda
cet\]enie [i p\rin]ilor acestor
copii, a mai indicat Vougias,
f\r\ a preciza când va fi `nain-
tat noul proiect legislativ.
Cehia nu exclude
ie[irea din UE
Cehia ar putea p\r\si Uniunea
European\, variant\ vehiculat\,
ieri, de purt\torul de cuvânt al
administra]iei preziden]iale de
la Praga, Petr Hajek, `ntr-o in-
terven]ie la postul na]ional de
televiziune ceh, potrivit canalu-
lui de [tiri rusesc Vesti-24.
Dup\ intrarea `n vigoare a
Tratatului de la Lisabona,
pre[edintele Vaclav Klaus, un
eurosceptic convins, a avertizat
c\ Cehia risc\ s\-[i piard\ su-
veranitatea na]ional\, iar
purt\torul s\u de cuv=nt a
sus]inut c\, de dragul suverani-
t\]ii, pre[edintele ar putea re-
curge la m\suri radicale, inclu-
siv la p\r\sirea UE, precizeaz\
postul de televiziune Vesti. De
asemenea, numero[i oameni po-
litici din Cehia, din diferite par-
tide, au pledat `mpotriva sem-
n\rii Tratatului, al c\rui carac-
ter ar putea limita semnificativ,
`n opinia lor, suveranitatea
]\rii. a
Asisten]\ medical\ gratuit\ la grani]a rom=no-u
La frontiera româno-ucrai-
nean\ a fost asigurat\ asisten]\
medical\ 24 de ore din 24, pen-
tru prevenirea oric\ror situa]ii
neprev\zute cauzate de pan-
demia virusului gripal A(N1H1).
{eful sectorului Poli]iei de Fron-
tier\ Sighetu Marma]iei, Mihail
Poda[cu, a solicitat membrilor
Comitetului Jude]ean pentru Si-
tua]ii de Urgen]\ prezen]a unui
cadru medical la grani]\, deoa-
Guvernul a decis dublarea num\rului
de doze de vaccin `mpotriva gripei noi
a Premierul Emil Boc a precizat c\ cele 10 milioane de doze vor costa 42 de milioane de lei,
primele 5 milioane urmând s\ fie produse de Institutul Cantacuzino pân\ la finalul acestui an,
iar restul, `n 2010 a Vaccinarea popula]iei va `ncepe de la 26 noiembrie, dozele produse
`n acest an fiind destinate persoanelor cu v=rsta peste 15 ani, `n timp ce pentru vaccinarea
copiilor vor fi cump\rate 500 de mii de vaccinuri de pe pia]a extern\ a
Guvernul a decis dublarea
num\rului de doze de vaccin
`mpotriva gripei noi produs la
Institutul Cantacuzino. „~n
baza deciziei CSAT, am stabilit
dublarea num\rului de doze de
vaccin antigripal, de la 5 mi-
lioane la 10 milioane de doze“,
a declarat premierul Emil Boc.
{eful Executivului a precizat
c\ cele 10 milioane de doze vor
costa 42 de milioane de lei,
primele 5 milioane urmând s\
fie produse pân\ la finalul
acestui an, iar restul, `n 2010.
Premierul a mai men]ionat
c\ vaccinarea popula]iei va
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MINISTERUL TINERE-
TULUI A LANSAT OFERTELE
PENTRU VACAN}A DE IAR-
N|: Ministerul Tineretului [i
Sportului (MTS) pune la dis-
pozi]ia tinerilor pentru vacan]a
de iarn\ peste 6.400 de locuri `n
centrele de agrement din re]eaua
proprie. Potrivit conducerii mi-
nisterului, anul acesta au fost in-
cluse `n circuit `nc\ patru lo-
calit\]i, ajungându-se astfel la
48 pe `ntreg teritoriul ]\rii. „Cele
patru noi localit\]i - Cozia, ju-
de]ul Vâlcea, Babadag, jude]ul
CM
YK
ucrainean\
rece e foarte dificil s\ aib\ situa-
]ia sub control, `n condi]iile `n
care, zilnic, circa 2 mii de persoa-
ne trec prin aceast\ vam\ spre
Ucraina. „Trebuie cunoscut fap-
tul c\ Punctul de Trecere a Fron-
tierei Sighetu Marma]iei este
tranzitat zilnic de 1.500-2 mii de
persoane. Uneori se formeaz\
aglomera]ie la intrarea pe terito-
riul na]ional, ca urmare a con-
trolului vamal ce trebuie e-
`ncepe de la 26 noiembrie,
dozele produse `n acest an fi-
ind destinate persoanelor cu
v=rsta peste 15 ani, iar pen-
tru vaccinarea copiilor vor fi
cump\rate 500 de mii de vac-
cinuri de pe pia]a extern\. In-
stitutul Cantacuzino a produs
1,3 milioane de doze de vac-
cin, care au fost `nfiolate [i se
a[teapt\ rezultatele testelor
clinice pe oameni, pentru a
ob]ine aprobarea pentru ad-
ministrare. „Pân\ la sfâr[itul
anului 2009 vor mai fi achi-
zi]ionate aproximativ 4,2 mi-
lioane de m\[ti de protec]ie [i
Tulcea, Corbeni, jude]ul Arge[, [i
Sadu, jude]ul Sibiu, [i-au deschis
por]ile pentru tineri numai dup\
avizarea de c\tre organele de
control locale, asigurând astfel
un sejur impecabil tuturor“, pre-
cizeaz\ MTS. Perioadele disponi-
bile sunt 19-30 decembrie 2009
sau 31 decembrie 2009-3 ia-
nuarie 2010. „~n aceste intervale
de timp, cel mai ieftin sejur este
de 300 de lei, iar cel mai scump
este de 650 de lei, incluzând [i
noaptea de revelion. Pre]ul unui
sejur acoper\ cazarea [i masa
CM
YK
Vineri, 6 noiembrie 2009
fectuat am\nun]it. Aici s-ar pu-
tea crea o situa]ie imprevizibil\,
`n sensul c\ ar putea s\ apar\
oricând o persoan\ r\cit\, conta-
minat\, care ar fi greu de des-
coperit la timp. Este necesar\
prezen]a `n punctul de trecere a
frontierei a unui cadru medical,
24 din 24 de ore“, a declarat
Mihail Poda[cu. {eful SPF a so-
licitat autorit\]ilor jude]ene
aprovizionarea cu o cantitate
25 de mii de litri de substan]e
dezinfectante prin Institutul
de S\n\tate Public\ Bucu-
re[ti, care vor fi distribuite `n
mod special `n unit\]ile de
`nv\]\mânt“, a mai anun]at
[eful Guvernului.
Num\rul cazurilor
de `mboln\vire
a trecut de 700
Potrivit ultimului bilan]
prezentat ieri diminea]\ de
Ministerul S\n\t\]ii, de la
debutul gripei noi pe terito-
riul ]\rii noastre s-au `nregis-
pentru [ase zile“, precizeaz\ re-
prezentan]ii MTS.
a „DRUMUL M|RII“ AR
PUTEA FI GATA ANUL VIITOR:
Lucr\rile la DJ 212, cunoscut ca
„Drumul m\rii“, deoarece face
leg\tura `ntre Moldova [i litoral,
prin jude]ul Br\ila, sunt fina-
lizate `n propor]ie de 70% [i e-
xist\ posibilitatea s\ fie terminat
cu aproape un an de zile `nainte
de termenul prev\zut `n contract.
De[i a fost `nceput cu o `ntârziere
de [ase luni, din cauza unei
gre[eli de execu]ie a proiectului,
mare de alcool sanitar, necesar\
pentru o minim\ dezinfectare a
propriilor angaja]i, precum [i
g\sirea unei modalit\]i de dezin-
fec]ie a punctului de frontier\ o
data la 24 de ore. Directorul Di-
rec]iei de S\n\tate Public\ Ma-
ramure[, Vasile Bodnar, a preci-
zat c\ serviciul de asisten]a me-
dical\ la frontiera cu Ucraina va
fi asigurat de un cadru al Spita-
lului Municipal Sighet. a
trat 707 cazuri de `mboln\-
vire, f\r\ a exista nici un de-
ces. ~n ultimele dou\ zile, un
num\r de 91 de cazuri noi de
grip\ A(H1N1) au fost `nre-
gistrate `n Bucure[ti (20) [i
jude]ele Dolj (17), Ia[i (12)
Arad, Suceava (câte [ase),
Cluj, Maramure[ (câte cinci),
Gala]i, Prahova (câte trei),
Bac\u, Bra[ov, Constan]a,
Vaslui (câte dou\), Arge[,
Ialomi]a, Ilfov, Sibiu, Timi[,
Tulcea (câte unu), se arat\
`ntr-un comunicat al
Ministerului S\n\t\]ii.
Pacien]ii prezint\ forme
u[oare de boal\ [i se afl\ sub
tratament de specialitate. Mi-
nisterul S\n\t\]ii men]ionea-
z\ c\ dou\ dintre persoanele
confirmate `n jude]ul Suceava
au c\l\torit `n Ucraina, la
Cern\u]i, `n perioada 26-30
octombrie, iar debutul simp-
tomatologiei a avut loc `n 31
octombrie. Ambele persoane
prezint\ o form\ u[oar\ de
grip\ [i primesc tratament de
specialitate, fiind izolate la
domiciliu deoarece au refuzat
internarea.
Ministerul S\n\t\]ii aten-
]ioneaz\ popula]ia s\ respec-
te indica]iile medicilor cu pri-
vire la igiena personal\ [i re-
comand\ evitarea, pe c=t po-
sibil, a locurilor aglomerate.
~n cazul apari]iei oric\ror
simptome de viroz\ respirato-
rie, speciali[tii recomand\ po-
pula]iei s\ consulte medicul
de familie, care poate reco-
manda prezentarea la un
medic specialist, [i s\ evite
automedica]ia. a
„Drumul m\rii“ este `n faz\
avansat\, motiv pentru care ar
putea fi gata `n prim\vara anului
viitor, `n condi]iile `n care ter-
menul de finalizare este ianuarie
2011. Reabilitarea [i l\rgirea DJ
212 se face cu fonduri europene `n
propor]ie de 65% [i prin Pro-
gramul Opera]ional Regional
2007-2013 pentru Regiunea de
Dezvoltare Sud-Est, restul sumei
fiind acoperit\ de la bugetul de
stat [i cel al CJ Br\ila. a
Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}
16
Sfin]irea C\minului
preo]esc „Epivata“
din cadrul Centrului
Eparhial Roman
PS Ioachim B\c\oanul, Epis-
cop-Vicar al Arhiepiscopiei Ro-
manului [i Bac\ului, a sfin]it
mar]i, 3 noiembrie 2009, C\mi-
nul preo]esc „Epivata“ din incin-
ta Centrului Eparhial Roman.
La finalul slujbei, Preasfin]ia Sa
[i-a exprimat bucuria pentru
faptul c\ au fost finalizate lucr\-
rile la c\minul preo]esc, mani-
fest=ndu-[i n\dejdea c\ cei care
vor locui aici se vor ruga al\turi
de slujitorii Catedralei arhiepis-
copale din Roman. C\minul „Epi-
vata“ a fost amenajat `ntr-o cl\-
dire restaurat\ [i consolidat\
din fondurile Arhiepiscopiei Ro-
manului [i Bac\ului, urmând s\
g\zduiasc\ `n principal slujitori
ai Centrului Eparhial Roman.
„~n cele 14 camere ale c\minului,
atât slujitorii de la Catedrala
arhiepiscopal\ din Roman, cât [i
preo]ii din eparhie vor putea s\
se cazeze când vin la Centrul Epar-
hial. C\minul a fost construit de
vrednicul de pomenire episcop
Teofil Herineanul, iar de-a lun-
gul timpului s-a deteriorat, ast-
fel `ncât a avut nevoie de lucr\ri
de restaurare [i renovare. Reno-
varea acestui corp de cl\dire s-a
realizat cu fonduri ale Arhiepis-
copiei Romanului [i Bac\ului,
sub directa coordonare a PS Ioa-
chim B\c\uanul“, a declarat pr.
Constantin Gherasim, consilier
pe probleme de tineret [i mass-
media al Arhiepiscopiei Roma-
nului [i Bac\ului. Reamintim c\,
pe 12 septembrie 2009, Preaferi-
citul P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, `ncon-
jurat de un sobor de arhierei, pre-
o]i [i diaconi, a sfin]it vilele „Epis-
cop Lucian Triteanul“, din gr\di-
na Centrului Eparhial Roman.
Cele dou\ cl\diri au fost reconso-
lidate la ini]iativa [i sub `ndru-
marea PS Ioachim B\c\uanul,
din fondurile Arhiepiscopiei Ro-
manului [i Bac\ului. (C.C.)
PREZENTARE DE CARTE
Despre via]a viitoare, despre
cinstirea sfin]ilor [i a icoanelor
A ap\rut la Editura Doxologia
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovi-
nei, `n anul 2009, bro[ura „Des-
pre via]a viitoare, despre cinsti-
rea sfin]ilor [i a icoanelor“, publi-
cat\ cu binecuvântarea ~nalt
Preasfin]itului P\rinte Teofan,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovi-
nei, [i face parte din colec]ia
„Credin]a ortodox\“, nr. 7.
Lucrarea prezint\ `n duh ca-
tehetic [i misionar `nv\]\tura Bi-
sericii Ortodoxe despre eshatolo-
gie (eshaton - sfâr[it), adic\ de-
spre via]a viitoare, ce se `ntâm-
pl\ cu sufletele dup\ moarte, de-
spre judecata particular\, no]i-
uni teologice elementare despre
rai [i iad, despre leg\tura dintre
Biserica triumf\toare [i cea lup-
t\toare [i despre mijlocirea sfin-
]ilor. ~n mod firesc, lucrarea con-
Edi]ia de Moldova
Vineri, 6 noiembrie 2009, Nr. 232, Anul I
Cursuri de consiliere pentru preo]ii basarabeni,
`n problematica dependen]ei de alcool
~n Protopopiatul Ungheni
din Mitropolia Basarabiei a
avut loc `n perioada 22-23
octombrie 2009 un seminar
despre problematica
dependen]ei de alcool [i
alte droguri, adresat
preo]ilor. ~ntrunirea a avut
loc `n cadrul Proiectului
Transfrontalier European
„Un pod de flori nu de
droguri“ al Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“ a
Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei.
de Constantin CIOFU
Centrul „Sf. Nicolae“ de con-
siliere [i reabilitare a persoane-
lor dependente de alcool [i alte
droguri din cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“, `n
parteneriat cu Misiunea Social\
„Diaconia“ a Mitropoliei Basara-
biei, a desf\[urat, cu binecuvân-
tarea ~nalt Preasfin]itului P\-
rinte Teofan, Arhiepiscopul Ia[i-
lor [i Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, [i a IPS Petru, Mitro-
politul Basarabiei [i Exarh al
Plaiurilor, a doua parte a Proiec-
tului Transfrontalier European
„Un pod de flori nu de droguri“.
Astfel, 20 de preo]i din Protopo-
piatul Ungheni au participat la
o serie de prezent\ri care au a-
bordat problematica dependen-
]ei de alcool [i alte droguri [i de-
spre cum un preot poate ajuta la
recuperarea unei persoane afec-
tate de astfel de dependen]e. In-
vitatul special al acestei `ntru-
niri a fost Floyd Frantz, misio-
nar de origine american\, coordo-
nator al programului „Sfântul Di-
mitrie“ din Cluj-Napoca. Cursul
s-a desf\[urat pe parcursul a do-
u\ zile [i a avut loc `ntr-un spa-
]iu oferit de Liceul „Ion Crean-
g\“ din Ungheni. „Am conside-
rat necesar s\ continu\m acest
curs `ntrucât preo]ii s-au ar\tat
deschi[i [i interesa]i de aceast\
problematic\. La urm\toarele
]ine [i `nv\]\turile fundamentale
despre cinstirea sfin]ilor, ca sl\-
vire a lui Dumnezeu, Cel ce lu-
creaz\ `n oameni, [i despre cin-
stirea icoanelor, care sunt zugr\-
viri ale lui Hristos, Dumnezeu-
Omul, Care a luat umanitatea
noastr\ pentru a ne mântui, [i
ale sfin]ilor, care sunt icoanele
vii ale lui Hristos pe p\mânt.
~nv\]\turile acestei lucr\ri
sunt esen]iale pentru via]a cre[-
tinului ortodox, ele fiind funda-
mentate biblic, patristic [i litur-
gic, slujind unei cunoa[teri mai
profunde a tainelor vie]ii ome-
ne[ti `n Biserica lui Hristos.
Aceste explica]ii sunt deopotriv\
necesare pentru o vie]uire cre[ti-
neasc\, mai ales `n societatea ac-
tual\, `n care invazia diversit\]ii
f\r\ profunzime [i a perifericu-
prezent\ri, care vor fi f\cute la
mijlocul acestei luni, preo]ii par-
ticipan]i vor aduce persoane de-
pendente de alcool care au nevo-
ie de recuperare [i de consiliere“,
a spus pr. Iulian Negru, director
executiv `n cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“.
„Preo]ii ne-au m\rturisit
c\ nu au mai asistat
niciodat\ la astfel
de lec]ii de formare“
Preo]ii au primit mai multe
pliante [i c\r]i [i au fost recep-
tivi la cursul care s-a predat, de-
oarece problematica dependen-
]ei de alcool este actual\, iar `n
timpul studiilor teologice nu au
beneficiat de informa]ii referi-
toare la pastora]ia persoanelor
dependente. ~n urma acestor
cursuri, preo]ii vor putea s\ dez-
volte la nivel de parohie mici
centre pentru persoanele afecta-
te de dependen]a de alcool.
„Când ne referim la dependen]a
de alcool, avem `n vedere nu
doar pe cei afecta]i direct de con-
sumul de alcool, ci [i pe co-de-
penden]i. Este dovedit statistic
c\ acolo unde exist\ un b\utor,
mai sunt cel pu]in patru co-de-
penden]i care trebuie s\ treac\
printr-un proces de recuperare,
`ntrucât alcoolismul este [i o
lui f\r\ fundament amenin]\
sistemul de valori [i de modele
ale oamenilor. Consumismul
agresiv, secularizarea accele-
rat\, „transformarea fiin]ei `n
valoare de schimb“ (Gianni Vat-
boal\ de familie, iar recuperarea
celui dependent este strâns le-
gat\ de recuperarea membrilor
familiei“, a afirmat pr. Iulian Ne-
gru. ~n paralel cu aceste cursuri
de formare pentru preo]i, `n cla-
sele din Liceul „Ion Creang\“ din
Ungheni au mers voluntari ai
Centrului „Sf. Nicolae“ [i au `m-
p\r]it materiale informative.
„Preo]ii ne-au m\rturisit c\ nu
au mai asistat niciodat\ la astfel
de lec]ii de formare. Astfel, ne-au
solicitat ca la o `ntâlnire ulteri-
oar\ s\ venim cu mai mul]i co-
legi, pentru a acoperi nu atât
acest liceu, ci [i alte licee care
Proiect implementat
cu sprijinul Misiunii
Sociale „Diaconia“
Proiectul Transfrontalier
European „Un pod de flori nu
de droguri“ a `nceput `n anul
2008, `n urma `ncheierii unui
parteneriat `ntre Funda]ia
„Solidaritate [i Speran]\“ [i
Misiunea Social\ „Diaconia“.
~n implementarea acestui pro-
iect au fost implica]i angaja]ii
Misiunii Sociale „Diaconia“,
care au selectat protopopiatele
`n care echipa de la Centrul
„Sf. Nicolae“ s\ desf\[oare
timo), desfiin]area intimit\]ii [i
a interiorit\]ii prin tehnologie,
„cultura mor]ii“, dup\ expresia
~nalt Preasfin]itului P\rinte Mi-
tropolit Teofan, tind s\ atenueze
setea de absolut, dorul omului de
sunt preocupate de aceast\ pro-
blematic\. ~ntrucât programul
este al Bisericii, dorim `n primul
rând s\-i instruim pe preo]i,
pentru c\ ei au un rol reprezen-
tativ `n comunitate, cunosc cel
mai bine familiile afectate de
consumul de alcool, iar pe de al-
t\ parte ar putea s\ ofere un
spa]iu, `ntr-o cas\ social\ sau `n
biseric\, unde s\ se poat\ `ntâl-
ni. Astfel, preo]ii vor putea s\ `n-
CM
YK
ceap\ consilierea persoanelor
dependente prin citirea Acatis-
tului «Potirul Nesecat»“, a mai
ad\ugat pr. Iulian Negru. a
orele de preven]ie [i cursurile
de formare. Urm\toarea etap\
a proiectului din acest an va
avea loc `n perioada 18-19 no-
iembrie. Potrivit Ministerului
S\n\t\]ii al Republicii Moldo-
va, consumul abuziv de alcool
constituie primul factor de risc
pentru popula]ia ]\rii, cantita-
tea de alcool pur consumat\
pe cap de locuitor ajungând la
circa 10-12 litri, anual. Actual-
mente sunt `nregistrate circa
48.000 de persoane afectate de
alcoolism cronic. Neoficial,
aceste cifre sunt mult mai
mari, luând `n considera]ie [i
consumul casnic de alcool.
Dumnezeu Cel ve[nic viu. De
cealalt\ parte, supersti]ia, ob-
sesia magic\, comercial\ a vie]ii
sociale, sunt adev\rate pericole
`n calea form\rii cre[tinilor ade-
v\ra]i, plini de credin]\, n\dejde
[i iubire.
Cartea este, a[adar, o c\l\uz\
pertinent\ [i bine documentat\ a
cre[tinului `n aprofundarea esen-
]ial\ a credin]ei cre[tine [i `n do-
bândirea unei cunoa[teri vii [i lu-
cr\toare a lui Dumnezeu, care
duce la via]a ve[nic\: „{i aceasta
este via]a ve[nic\: s\ Te cunoas-
c\ pe Tine, singurul Dumnezeu
adev\rat, [i pe Iisus Hristos, pe
Care L-ai trimis“ (Ioan 17, 3).
Recomand\m aceast\ lucrare
tuturor credincio[ilor Bisericii
noastre, `ntrucât ea este un Vade-
mecum `n taina vie]ii [i a mor]ii,
extras din Sfânta Scriptur\ [i ex-
primat de Sfin]ii P\rin]i sub insu-
flarea Duhului Sfânt. (pr. asist.
dr. Ioan Valentin ISTRATI)
 CM
YK

S=mb\t\, 7 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 257 (1459) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

BIOGRAFII LUMINOASE DOCUMENTAR ECONOMIC

„Orice p\cat Is\rescu se
constituie o cedare, Sfin]ii Arhangheli, a[teapt\ la
orice r\utate, o mesagerii voin]ei `ntârzierea
`nfrângere…“ divine [i `mplinitorii ei tran[ei de la FMI
PAGINA 8 PAGINA 16 PAGINA 5

Ridicarea
Episcopiei Buz\ului
[i Vrancei la rang basilica.ro
de arhiepiscopie RELIGIOS
M=ine are loc ridicarea Episcopiei Buz\ului [i Vrancei ~N ACEAST| PERIOAD| AU
LOC CONFERIN}E PASTORALE
la rang de arhiepiscopie. De la ora 9:00, Preafericitul DE TOAMN|: Conferin]ele
preo]e[ti au continuat, pe 5
P\rinte Patriarh Daniel va oficia slujba de sfin]ire a noiembrie, [i `n Arhiepisco-
altarului noii Catedrale episcopale cu hramul „~n\l]area pia Dun\rii de Jos, de aceas-
t\ dat\ cu preo]ii din proto-
Domnului“ din municipiul Buz\u, iar de la ora 10:00 - popiatele aflate pe raza jude-
Sf=nta Liturghie, care va fi urmat\ de ceremonia de ]ului Br\ila.
Pagina 3
ridicare a Episcopiei Buz\ului [i Vrancei la rang de
arhiepiscopie [i a PS Epifanie la rang de arhiepiscop. ACTUALITATE
Ridicarea `n rang a Episcopiei Buz\ului [i Vrancei LIVIU NEGOI}| VA PREZENTA
LUNI LISTA NOULUI GUVERN:
reprezint\ un gest de apreciere pentru trecutul Primarul sectorului 3 al Ca-
pitalei, Liviu Negoi]\, este
Eparhiei de la Curbura Carpa]ilor, pentru rolul noul premier desemnat de CM
YK

ierarhilor buzoieni `n lucrarea pastoral-misionar\, pre[edintele Traian B\sescu.

CM
YK
`n via]a public\, `n cultura [i spiritualitatea Pagina 4

ortodox\ româneasc\. Citi]i `n pagina 9 PAGINA VERDE

POZA ZILEI
Celebra Frauenkirche din
Dresda, Germania, face parte
din exemplarele renumite ale
stilului baroc. Situat\ `n pia]a
Neumarkt, cl\direa a fost ridi-
cat\ `n perioada 1726-1743.
Dup\ distrugerea aproape
complet\ `n cel de-al Doilea
R\zboi Mondial, a fost recon-
struit\ `n 2005. a
~nc\ 14 cazuri de grip\ cu virus A(H1N1)
~n ultimele 24 de ore au
fost confirmate `nc\ 14 cazuri
de grip\ cu virus A(H1N1)
pandemic, num\rul cazurilor
de `mboln\vire confirmate a-
jungând la 797, informeaz\
Ministerul S\n\t\]ii.
Cazurile confirmate `n peri-
oada 5 noiembrie, ora 18:00 -6
noiembrie, ora 12:00, sunt `n:
jude]ele Dolj (4), Arad (5), Ti-
mi[ (1) [i `n municipiul Bucu-
re[ti (4). De asemenea, `n ur-
ma investiga]iilor epidemiolo-
România a `nregistrat un salt remarcabil
al economisirii `n prima parte a anului
România a `nregistrat un
salt remarcabil al economisi-
rii `n prima parte a anului,
explicat prin panica indus\
de criza financiar\ interna]io-
nal\, dar [i prin evolu]ia favo-
rabil\ a dobânzilor, a afirmat,
ieri, guvernatorul B\ncii Cen-
trale, Mugur Is\rescu, la pre-
gice, s-a luat decizia suspen-
d\rii activit\]ii [colare, pentru
[apte zile, la {coala Central\
din Bucure[ti (o clas\, `n-
cepând cu 5 noiembrie), Cole-
giul „A. T. Laurian“ Boto[ani
(o clas\, `ncepând cu 6 no-
iembrie), {coala nr. 2 din Bo-
to[ani (o clas\, `ncepând cu 6
noiembrie), Liceul „Gheorghe
Chi]u“ din Craiova (o clas\, `n-
cepând cu 6 noiembrie), Liceul
Na]ional din Ia[i (dou\ clase,
`ncepând cu 6 noiembrie), Li-
zentarea raportului trimestri-
al asupra infla]iei.
„~n prima parte a acestui
an, acest salt `[i are explica]ia
atât `n evolu]ia situa]iei finan-
ciare interna]ionale [i interne,
deci un fel de panic\, lumea a
pus mai mul]i bani deoparte,
dar [i `n evolu]ia dobânzilor,
ceul „A. T. Guttenbrunn“ din
Arad (dou\ clase, `ncepând cu
6 noiembrie) [i Seminarul Teo-
logic Suceava (o clas\, `nce-
pând cu 5 noiembrie). a
care au stimulat economisi-
rea“, a explicat [eful BNR.
~n ceea ce prive[te partea a
doua a anului 2009, Is\rescu a
ar\tat c\ cifrele pe septembrie
indic\ o temperare „chiar evi-
dent\“, `n special la depozitele
la termen `n lei, legate categoric
[i de reducerea dobânzilor. a
EUROPENII VIN LA COPENHA-
GA CU LISTA INDUSTRIILOR
CARE VOR PUTEA POLUA GRA-
TUIT: Comisia de mediu din
Parlamentul European a a-
probat lista celor 164 de sec-
toare industriale din Uniu-
nea European\ care vor be-
neficia de aloc\ri gratuite
privind emisiile de CO2.
Pagina 7
CULTUR|
CL|DIRI DE PATRIMONIU DIN
TULCEA, REABILITATE CU AJU-
TORUL UNIUNII EUROPENE:
Cea mai mare colec]ie din
]ar\ semnat\ de Victor
Brauner [i cea mai mare
colec]ie de pl\ci de gravur\
din ]ar\ vor fi expuse la
Muzeul de Art\ din ora[ul
Tulcea `n condi]ii deosebite,
gra]ie unui proiect finan]at
de Uniunea European\.
Pagina 12

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei S=mb\t\, 7 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Sfin]ii 33 de Mucenici din Melitina,
biseric\ a iubirii r\stignite
„Ceata de Dumnezeu adu- iubirii r\stignite. Iar prin fap-
nat\, dumnezeiasca o[tire, a- tul c\ `i nume[te locuitori ai
dunare dumnezeiasc\, popor Mitropoliei celei de Sus arat\
sfin]it. Ceata mucenicilor cea c\ adev\rata noastr\ cetate
de Dumnezeu `ncununat\, a- este raiul, ora[ul vie]ii f\r\ de
dunare frumoas\, leg\mânt moarte, iar cre[tinii sunt prin
nerupt, v-a]i ar\tat cu adev\- Botez „cet\]eni ai cerului [i cas-
rat, vrednicilor de laud\ [i vie- nici ai lui Dumnezeu, zidi]i pe
]uitori ai Mitropoliei celei de temelia Apostolilor [i a Pro-
Sus dup\ vrednicie. Pentru a- orocilor“, apar]inând Bisericii
ceasta dup\ datorie v\ fericim“. celei Una a lui Hristos. C\ci ra-
(Minei pe luna noiembrie) iul este mitropolia cea ve[nic\,
acolo unde Arhiereul cel min-
*** unat [i ve[nic sfin]e[te pe oa-
Sfin]ii Mucenici din Me- meni cu Duhul Cel Sfânt [i
litina, fiind la num\r treizeci [i s\vâr[e[te Liturghia cea f\r\
trei, au `nchipuit `n mod tainic de hotar a iubirii. (pr. asist. dr.
cununa cea sfânt\ a anilor Ioan Valentin ISTRATI)
p\mânte[ti ai lui Dum-
nezeu Cuvântul `ntru-
pat, care vie]uie[te din
ve[nicie [i Creatorul tu-
turor celor ce sunt. Iar
Biserica a sim]it `n via]a
[i `n jertfa lor lumina
mistic\ a lui Hristos,
O lec]ie de filantropie da]i), se dovede[te a fi un suflet
mare, a[ `ndr\zni s\ spun, for-
]ând pu]in contextul, un suflet de
cre[tin. Acest suta[ era bine v\zut
Care covâr[e[te noaptea „{i dup\ ce a sfâr[it toate aces- «Zic vou\ c\ nici `n Israel n-am
te cuvinte ale Sale `n auzul popo- aflat atâta credin]\». {i `ntorcân- de cei din Capernaum, deoarece a
necuno[tin]ei [i adâncul zidit sinagoga de acolo. Servitorul
mor]ii, aducând via]\ [i rului, Iisus a intrat `n Caper- du-se cei trimi[i acas\, au g\sit
naum. Iar sluga unui suta[, care sluga s\n\toas\.“ (Luca 7, 1-10) acestui suta[ se `mboln\vise grav.
rodire nesfâr[it\ `n Dum- Pentru faptul c\ L-a rugat pe
nezeu. Pentru aceasta `i era la el `n cinste, fiind bolnav\
era s\ moar\. {i auzind despre *** Domnul Hristos s\-i vindece slu-
nume[te sinax\ prea- ga, prin acest gest suta[ul stâr-
frumoas\ [i biseric\ a Iisus, a trimis la El b\trâni ai Cuceritorii au un mod arogant
iudeilor, rugându-L s\ vin\ [i s\ ne[te admira]ia tuturor. ~nainte
[i superior de a vedea pe cei cuce- de a fi soldat era om, `nainte de
vindece pe sluga lui. Iar ei, venind ri]i, pe cei `nvin[i. Nici romanii nu
la Iisus, L-au rugat st\ruitor, ordin era m\rinimia. El se intere-
se comportau altfel. Erau cuceri- seaz\ de s\n\tatea [i soarta unui
zicând: «Vrednic este s\-i faci lui
SF+NTUL ZILEI aceasta, c\ci iube[te neamul nos-
torii [i administratorii provinci- supus al s\u. Mai mult, el trimite
ilor evreie[ti cucerite [i se compor- vorb\ Mântuitorului s\ nu Se mai
tru [i el ne-a zidit sinagoga». Iar
Ast\zi: Sfin]ii 33 de Mucenici Iisus mergea cu ei. {i nefiind El tau ca atare. ~ns\ au fost [i excep- osteneasc\ pân\ la casa sa, ci era
]ii, a[a cum descoperim `n frag-
din Melitina (pomenirea mor]ilor) acum departe de cas\, a trimis la
mentul evanghelic de ast\zi.
suficient doar un cuvânt, un or-
El prieteni, zicându-I: «Doamne, din. Am putea spune c\ el vedea
Ace[ti sfin]i au murit nu Te osteni, c\ nu sunt vrednic Au fost solda]i sau ofi]eri din credin]a milit\re[te, pe baz\ de
ca mucenici `n timpul `m- ca s\ intri sub acoper\mântul armata roman\ care-i simpatizau ordin. Domnul Hristos `l d\ ca ex-
p\ra]ilor Diocle]ian (284- meu. De aceea nici pe mine nu m- pe evrei [i se interesau de religia emplu, spunând: „Nici `n Israel n-
305) [i Maximian (286- am socotit vrednic s\ vin la Tine. [i principiile morale dup\ care `[i am aflat atâta credin]\“. Este o
305). Pentru c\ au refu- Ci spune cu cuvântul [i se va vin- croiau ace[tia via]a. lec]ie de delicate]e [i bun-sim]
zat s\ aduc\ jertfe ido- deca sluga mea. C\ci [i eu sunt Omenia [i bunul sim] mergeau pentru toate genera]iile. Suta[ul
lilor [i nu au renun]at la om pus sub st\pânire, având sub `naintea obliga]iilor administrati- a ar\tat, prin purtarea sa, c\ `n
credin]a `n Iisus Hristos, mine osta[i, [i zic acestuia: Du-te, ve sau politice. Mai mult, au fost inima [i `n sufletul s\u a rodit po-
au fost sco[i din cetatea [i se duce, [i altuia: Vino, [i vine, romani care L-au urmat pe Dom- runca divin\ a iubirii [i a respec-
Melitina [i uci[i. [i slugii mele: F\ aceasta, [i face». nul nostru Iisus Hristos [i au as- tului pentru cel\lalt. Altfel spus
Iar Iisus, auzind acestea, S-a mi- cultat `nv\]\turile Lui. Un astfel am asistat la o lec]ie de filan-
Tot ast\zi, Biserica nunat de el [i, `ntorcându-Se, a de roman, un suta[ (adic\ cel care tropie. (pr. Dumitru P|DURARU,
face pomenirea Cuviosu- zis mul]imii care venea dup\ El: avea `n subordine o sut\ de sol- Radio Trinitas)
lui Laz\r, f\c\torul de
minuni; a Sfin]ilor Mu-
cenici Melasip, Casina [i a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
Antonie; a Sfin]ilor Mu-
cenici Auct, Tavrion [i
Tesalonica; a Sfântului „Nu o s\ las turma
Mucenic Atinodor; a
Sfântului Grigorie, f\c\- mea s\ fie `nghi]it\
torul de minuni, [i a Sfântului Mucenic Alexandru din Tesalonic. de lupii ro[ii“
M=ine: † ) Soborul Sfin]ilor A fost poate unul dintre cei
mai reprezentativi clerici basa-
Arhangheli Mihail [i Gavriil rabeni din perioada interbelic\.
A slujit timp de 55 de ani la bi-
~ngerii duc rug\ciunile noastre la serica parohiei C\l\ra[i-sat,
Dumnezeu [i `i ocrotesc pe cei drep]i, cum din jude]ul L\pu[na. Pe lâng\
ne prezint\ Sfânta Scriptur\: pe Lot de rolul de slujitor al altarului, p\-
foc, pe Ilie de Ahab, pe cei trei tineri `n rintele Alexandru Baltag\ a e-
cuptorul din Babilon, pe Apostolul Petru xercitat numeroase func]ii: de
de Irod. Ei vestesc faptele mântuirii: na[- inspector bisericesc, a condus
terea Domnului, suferin]a din Ghetsi- congrese [colare din Basarabia
mani, ~nvierea Domnului, a doua Lui ve- [i congrese eparhiale, a fost pro-
nire. ~ngerii p\zitori sf\tuiesc de bine pe topop, membru al Adun\rii e-
oameni prin glasul con[tiin]ei. Mihail a parhiale de la Chi[in\u, repre-
fost rânduit de Dumnezeu c\petenie a `n- zentant eparhial `n Congresul
gerilor buni [i folositor mântuirii noastre. na]ional bisericesc al BOR [i di-
De aceea, el s-a ar\tat `n chip v\zut anu- rector al {colii de cânt\re]i din
mitor persoane din Vechiul [i din Noul C\l\ra[i. A fost reprezentantul
Testament. Numele Mihail `nseamn\: preo]imii basarabene `n Sfatul P\rintele Alexandru
„Cine este ca Dumnezeu“. Gavriil este ]\rii de la Chi[in\u, la 27 mar- P\rintele Alexandru Baltag\ cu distinc]iile
`ngerul care transmite voia lui Dumne- tie 1918 votând Unirea cu Re- Baltag\ `n ve[minte primite pentru
zeu. ~n Vechiul Testament, `n proorocia gatul român. Pentru activitatea
lui Daniel, Gavriil este numele `ngerului de mitrofor activitatea sa
lui vast\ pe t\râm bisericesc,
t\lm\citor al vedeniei (Dan. 8, 16). ~n cultural [i na]ional, `n 1935 a g\ a hot\rât: „Nu o s\ las tur- tele a r\spuns: „Atunci când tu
Noul Testament, Gavriil descoper\ preo- fost pensionat cu dreptul de a ma mea s\ fie `nghi]it\ de lupii `mi ar\]i mintea ta, atunci ]i-L
tului Zaharia na[terea lui Ioan Botez\- sluji `n parohia sa pân\ la ro[ii“. A fost ridicat `n timpul ar\t [i eu pe Dumnezeul meu!“.
torul (Luca 1, 19) [i anun]\ Fecioarei din moarte. La uzurparea Basara- Sfintei Liturghii, anchetat, tor- {i a cunoscut moartea martiri-
Nazaret na[terea Domnului Hristos, biei de c\tre regimul sovietic, `n turat, cerându-i-se: „Arat\-ne c\. Era 7 august 1941. (Adrian
Mântuitorul lumii (Luca 1, 28). a vara lui 1940, p\rintele Balta- pe Dumnezeul t\u!“. Iar p\rin- Nicolae PETCU)
 S=mb\t\, 7 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3

~n aceast\ perioad\ au loc PE SCURT

Cinstirea Sfântului

conferin]e pastorale de toamn\ Vasile cel Mare

[i a Sfin]ilor
Capadocieni, la Udine
Conferin]ele preo]e[ti au continuat pe 5 Cu binecuvântarea Preasfin]i-
noiembrie, [i `n Arhiepiscopia Dun\rii de tului Episcop Siluan, al Episco-
Jos, de aceast\ dat\ cu preo]ii din proto- piei Ortodoxe Române a Italiei,
popiatele aflate pe raza jude]ului Br\ila. Parohia Ortodox\ Român\
Conferin]a a fost precedat\ de s\vâr[irea „Sfântul Vasile cel Mare“ din
Sfintei Liturghii la Biserica-monument is- Udine (Italia) organizeaz\ `n
toric „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“ zilele de 7 [i 8 noiembrie 2009
din centrul ora[ului, de IPS Arhiepiscop Ca- diverse manifest\ri cu caracter
cultural religios `n cinstea
sian. Lucr\rile s-au desf\[urat la Teatrul Sfântului Vasile cel Mare [i a
„Maria Filotti“ din municipiul Br\ila [i au Sfin]ilor Capadocieni, potrivit
avut ca tem\: „Familia preotului [i rolul ei Departamentului de informare
`n educarea tineretului din parohie, `n lu- [i mass-media al Episcopiei
mina `nv\]\turilor Sfin]ilor Capadocieni“. Ortodoxe Române a Italiei.
Claudiu B\lan, purt\torul de cuvânt al Ast\zi, 7 noiembrie, orele
Arhiepiscopiei, a declarat pentru Radio 15:30, `n Sala Convegni Paolino
TRINITAS: „Ca invitat special a participat di Aquileia va avea loc o confe-
profesorul Stelianos Papadopoulos de la rin]\ dedicat\ Sfântului Vasile
Facultatea de Teologie din Atena, autorul cel Mare [i Sfin]ilor
Capadocieni, plecând de la o-
volumelor: «Via]a Sfântului Vasile cel Ma- perele Sf. Vasile [i leg\turile
re» [i «Vulturul r\nit: Via]a Sfântului Gri- sale cu P\rin]ii Capadocieni,
gore», fiind `nso]it de pr. prof. Constantin dar [i de la scrisorile sale
Coman de la Facultatea de Teologie din adresate Patriarhatului din
Bucure[ti. Distinsul teolog a amintit c\ Aquileia. Conferen]iarii vor fi:
Br\ila este locul unde rela]iile dintre ro- Alessio Persic, profesor de lite-
mâni [i eleni au fost foarte apropiate, men- ratur\ cre[tin\ la
]ionând c\ 22 de mitropoli]i ai Patriarhiei Universitatea Catolic\ din Mi-
Ecumenice au slujit de-a lungul timpului Conferin]a preo]ilor din jude]ul Br\ila l-a avut ca invitat special lano, [i ieromonahul Nilo
Vatopedinos, profesor de Drept
`n Mitropolia Proilaviei, care a avut tronul pe profesorul Stelianos Papadopoulos de la roman la Universitatea Magna
unde se afla ast\zi ora[ul Br\ila. Reputa- Facultatea de Teologie din Atena (al doilea din dreapta) Grecia din Catanzaro (Italia).
tul profesor a vorbit preo]ilor despre pro- M=ine, 8 noiembrie, va fi Sfân-
blema familiei pornind de la familia Sf. topopiatul Bac\u Nord, miercuri, 11 no- Dup\ cuvântul de deschidere rostit de ta [i dumnezeiasca Liturghie
Vasile cel Mare, care a d\ruit Bisericii 6 iembrie, la Protopopiatul Moine[ti, ur- p\rintele protopop a urmat sus]inerea arhiereasc\, s\vâr[it\ de Prea-
sfin]i: Sf. Macrina cea B\trâna, Sf. Emilia, mând ca seria conferin]elor administra- lucr\rilor de c\tre preo]ii desemna]i. ~n sfin]itul Episcop Siluan, `n pa-
Sf. Vasile, tat\l Sf=ntului Vasile cel Mare, tive preo]e[ti s\ se `ncheie joi, 12 noiem- `ncheiere, p\rintele inspector a `mp\rt\- rohia din Udine, p\storit\ de
Sf. Grigorie al Nyssei, Sf. Petru al Sevasti- brie, la Protopopiatul Bac\u Sud“, a de- [it cuvântul Preasfin]itului Gherasim, a- p\rintele Iustinian Deac. La a-
ei [i Sf. Macrina cea Tân\r\“. clarat pentru Radio TRINITAS pr. Con- preciind implicarea preo]ilor `n cunoa[te- ceste evenimente, vor participa
stantin Gherasim, consilier pe probleme rea Istoriei Eparhiei Râmnicului [i acti- reprezentan]i religio[i din par-
tea Arhiepiscopiei Romano-
{i `n Arhiepiscopia Romanului de tineret [i mass-media al Arhiepisco- vit\]ii ierarhilor care au p\storit-o, sf\- Catolice, membri autorit\]ilor
piei Romanului [i Bac\ului. tuindu-i s\ le fie urmat exemplul `n ca- locale italiene, precum [i con-
[i Bac\ului au loc conferin]e drul parohiilor lor. sulul general al României la
~n Arhiepiscopia Romanului [i Bac\- Conferin]\ `n Pe 5 noiembrie a avut loc [i conferin]a Trieste.
ului au debutat pe 5 noiembrie conferin- pastoral-misionar\ de toamn\ a preo]ilor
Protopopiatul Horezu din Protopopiatele Sibiu, S\li[te, Agnita [i
]ele preo]e[ti de toamn\. Acestea au ca
Avrig. Tema principal\ a discu]iilor a fost
Catedrala
tem\ „Contabilitatea bisericeasc\ `n lu- Pe 5 noiembrie 2009, a avut loc confe-
mina noilor exigen]e financiare“ [i sunt rin]a pastoral-misionar\ din semestrul „650 de ani de la recunoa[terea Mitropoli- rom=neasc\ din Paris
prezidate de Preasfin]itul Ioachim B\- de toamn\, din Protopopiatul Horezu, cu ei }\rii Române[ti, `n contextul canoniz\- `[i serbeaz\ hramul
c\uanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopi- tema „Istoria Eparhiei Râmnicului, de la rii unor sfin]i români, mitropolitul Iachint
de Vicina [i voievodul Neagoe Basarab“. Catedrala Mitropoliei Ortodoxe
ei Romanului [i Bac\ului. Prima confe- 1900 pân\ `n prezent“, informeaz\ Epis- Române a Europei Occidentale
rin]\ a avut loc joi, 5 noiembrie, la O- copia Râmnicului. Conferin]a prezidat\ de IPS Lauren]iu,
[i Meridionale din Paris `[i ser-
ne[ti, `n celelalte patru protopopiate fi- Lucr\rile conferin]ei au `nceput cu o Mitropolitul Ardealului, a avut loc `n Aula beaz\ hramul, duminic\, 8 no-
ind programate a se derula s\pt\mâna slujb\ de Te Deum, s\vâr[it\ de un sobor „Ioan Me]ianu“ a Facult\]ii de Teologie iembrie. Al\turi de Sfin]ii
viitoare. „Conferin]ele preo]e[ti au de- de preo]i condus\ de p\rintele Marin Ion, Ortodox\ din Sibiu, informeaz\ TRINI- Arhangheli Mihail, Gavriil [i
butat la Protopopiatul One[ti, urmând protopop de Horezu, `n Biserica „Na[te- TAS TV, citat de BASILICA. Rafail, l\ca[ul de cult `l are ca
ca celelalte patru s\ se desf\[oare s\p- rea Maicii Domnului“, [i au continuat `n ~n cadrul conferin]ei, pr. acad. Mircea ocrotitor [i pe Sfântul Ioan
t\mâna viitoare. Luni, 9 noiembrie, Sala de conferin]e a protopopiatului. P\curariu a sus]inut o prelegere despre Evanghelistul, informeaz\
contextul istoric `n care au tr\it mitropo- basilica.ro. L\ca[ul are o istorie
Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul va Din partea Centrului Eparhial a fost din secolul al XIV-lea, de când
prezida conferin]a administrativ\ de la prezent p\rintele Vintil\ S\rd\rescu, in- litul Iachint de Vicina [i voievodul Nea- temelia i-a fost pus\ de regele
Protopopiatul Roman, mar]i Preasfin]ia spector eparhial, delegat al Preasfin]itu- goe Basarab. De asemenea, au fost abor- Carol al V-lea `n memoria can-
Sa va fi prezent la conferin]a de la Pro- lui P\rinte Gherasim. date [i aspecte de ordin administrativ. a celarului s\u, episcopul Jean
de Beauvais. ~n 1882, aflat `n
paragin\, l\ca[ul a fost cum-
Mo[ii de toamn\ Cursuri de consiliere pentru preo]i, p\rat de statul român pentru
nevoile comunit\]ii române[ti
~n Biserica Ortodox\ se face ast\zi, 7 noiembrie,
pomenirea tuturor celor adormi]i `ntru Domnul. A- `n problematica dependen]ei de alcool r\mase f\r\ altar. Dup\ insta-
larea regimului comunist la
ceast\ slujb\ se nume[te `n popor Mo[ii de toamn\. ~n Protopopiatul Ungheni din Mitro- gramului „Sfântul Dimitrie“ din Cluj-Na-
Credincio[ii obi[nuiesc s\ se roage sau s\ pomeneas- Bucure[ti, biserica din capitala
polia Basarabiei a avut loc `n perioada poca. „Am considerat necesar s\ conti- francez\ a f\cut obiectul liti-
c\ `n aceast\ zi pe to]i cei adormi]i din neam. ~nainte 22-23 octombrie 2009 un seminar despre nu\m acest curs, `ntrucât preo]ii s-au a-
de `nceperea Postului Sfintelor Pa[ti, ca [i `nainte de giului dintre comunitatea ro-
Pogorârea Sfântului Duh, `n Biserica noastr\ se fac problematica dependen]ei de alcool [i al- r\tat deschi[i [i interesa]i de aceast\ pro- mân\ aflat\ `n exil [i Guvernul
de asemenea rug\ciuni sau pomeniri de ob[te ale te droguri, adresat preo]ilor, informeaz\ blematic\. La urm\toarele prezent\ri, român, care `[i revendica drep-
mor]ilor. „România este foarte aproape de Postul mmb.ro. Seminarul a fost organizat `n care vor fi f\cute la mijlocul acestei luni, tul de proprietate. ~n acest joc
Cr\ciunului [i foarte aproape de o zi de pomenire a cadrul unui parteneriat al Funda]iei preo]ii participan]i vor aduce persoane politic, Biserica, maica spiri-
mor]ilor, care exist\ `n Biserica Romano-Catolic\ `n „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei dependente de alcool, care au nevoie de tual\ [i p\str\toarea tradi]iei
jurul datei de 1 noiembrie, `n alte zone ale ]\rii ea Moldovei [i Bucovinei (Centrul „Sf. Nico- recuperare [i de consiliere“, a spus pr. Iu- poporului român, a fost nevoit\
este legat\ de s\rb\toarea Sf. Dimitrie. Cert este c\ lae“ de consiliere [i reabilitare a persoa- lian Negru, director executiv `n cadrul s\ pretind\ jurisdic]ia cano-
ea reprezint\ de fapt o imita]ie a sâmbetelor mor]i- nelor dependente de alcool [i alte dro- Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“. nic\, a[a cum o avusese pân\
lor [i care vine `n folosul nostru ca s\ ne ajute s\ ne guri) cu Misiunea Social\ „Diaconia“ a Preo]ii au primit mai multe pliante [i la 1948. Anul acesta, pe 10
rug\m mai mult pentru cei adormi]i, fiindc\ au ne- Mitropoliei Basarabiei. c\r]i [i au fost receptivi la cursul care s-a mai, Adunarea general\ extra-
voie de acest lucru. Acum, `n perioada toamnei, când 20 de preo]i au participat la o serie de predat, deoarece problematica dependen- ordinar\ a pParohiei „Sfin]ii
roadele sunt coapte [i prinoasele pot fi mai `mbel[u- prezent\ri care au abordat problematica ]ei de alcool este actual\, iar `n timpul Arhangheli Mihail, Gavriil [i
gate, [i mai ales acum `n pragul Postului Cr\ciunu- dependen]ei de alcool [i alte droguri [i studiilor teologice nu au beneficiat de in- Rafail“ din Paris („Biserica Ro-
lui, ca preg\tire, pentru ca [i ace[tia, `n cele din ur- despre cum un preot poate ajuta la recu- forma]ii referitoare la pastora]ia persoa- mân\ din Paris“) a aprobat `n
m\, s\ dobândeasc\ harul pe care `l dobândim noi la perarea unei persoane afectate de astfel nelor dependente. ~n urma acestor cur- unanimitate trecerea parohiei
s\rb\toarea Na[terii Domnului“, a declarat, pentru de dependen]e. Invitatul special al aces- suri, preo]ii vor putea s\ dezvolte la nivel sub omoforul IPS Iosif al Mitro-
Radio TRINITAS, pr. Silviu Tudose, asistent univer- tei `ntruniri a fost Floyd Frantz, misionar de parohie mici centre pentru persoanele poliei Ortodoxe Române a Eu-
sitar la Facultatea de Teologie din Bucure[ti. a de origine american\, coordonator al Pro- afectate de dependen]a de alcool. a ropei Occidentale [i Meridiona-
le, `n sânul Bisericii-mame. a

4 Actualitate
PE SCURT
Bulgaria cere ajutorul
UE `mpotriva gripei
Bulgaria a cerut statelor membre
ale Uniunii Europene s\ `i
furnizeze 200 de mii de doze de
medicamente contra gripei
H1N1, a anun]at ministrul
S\n\t\]ii, Bojidar Nanev.
Bulgaria este singura ]ar\ a UE
care a adresat o astfel de cerere
Bruxellesului, potrivit comisaru-
lui european bulgar Meglena
Kuneva, citat\ de AFP. Virusul
gripei H1N1 a provocat cinci de-
cese [i al]i cinci pacien]i sunt spi-
taliza]i `ntr-o stare grav\,
potrivit autorit\]ilor de la Sofia.
Peste 100 de mii de persoane,
dintr-o popula]ie de 7,6 milioane
de locuitori, au fost infectate cu
acest virus [i 13 regiuni din cen-
trul [i estul ]\rii, precum [i ca-
pitala Sofia au fost deja declarate
oficial `n stare de epidemie.
SUA nu doresc s\ fie
„scut“ `n Polonia
Statele Unite ale Americii pot s\
desf\[oare solda]i `n Polonia, nu-
mai dac\ armata din aceast\
]ar\ solicit\ sprijin pentru mo-
dernizarea ei [i nu pentru a
forma un „scut“, a declarat
ambasadorul american la
Moscova, John Beyrle, citat de
Interfax. „Polonia este pentru noi
un aliat, ea este membr\ a
NATO, dar desf\[urarea de
solda]i americani `n aceast\ ]ar\
va avea loc numai dac\ ni s-ar
cere s\ sprijinim planurile
polonezilor de modernizare a ar-
matei lor“, a declarat John
Beyrle, comentând apelul f\cut
anterior de ministrul polonez de
externe Radoslaw Sikorski, care
a cerut ca SUA s\ desf\[oare
trupe pe teritoriul polonez. {eful
diploma]iei de la Var[ovia a de-
clarat c\ Polonia `[i dore[te
„desf\[urarea de trupe ameri-
cane `n Polonia, ca scut `n even-
tualitatea unei agresiuni din
partea Rusiei“. „Suntem o ]ar\
de la grani]a NATO [i [tim bine
ce `nseamn\ aceasta. Dac\ SUA
[i-ar putea permite, atunci ne-am
dori o mic\ `ncurajare strategi-
c\“, a afirmat Radoslaw Sikorski.
Declara]ia oficialului de la Var-
[ovia survine dup\ manevrele de
anvergur\ desf\[urate, `n luna
septembrie, de Rusia [i Belarus,
nu departe de frontiera polonez\.
Reunificarea, o
decizie par]ial bun\
pentru germani
La 20 de ani dup\ c\derea
Zidului Berlinului, 86% dintre
germani consider\ reunificarea
]\rii o decizie bun\, `ns\ aproape
jum\tate dintre ei (48%) apre-
ciaz\ c\ societatea este de atunci
„mai inechitabil\“, relev\ dou\
sondaje de opinie citate de AFP.
Opiniile difer\ `n ceea ce prive[te
`ntrebarea dac\ reunificarea, re-
alizat\ cu costul unor investi]ii
enorme f\cute de guvernul fed-
eral, a fost mai profitabil\. ~n
vest, 60% dintre germani sunt de
p\rere c\ de reunificare au profi-
tat mai mult compatrio]ii lor din
RDG, 18% se consider\ câ[tiga]i
[i numai 8% cred c\ cele dou\
p\r]i au profitat `n aceea[i
m\sur\. ~n estul ]\rii, 34% din-
tre germani consider\ c\ reunifi-
carea a adus mai multe beneficii
vestului, 27% apreciaz\ c\ de
acest proces a profitat atât estul,
cât [i vestul, iar 23% recunosc c\
sunt marii câ[tig\tori. a
CM
YK
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
Liviu Negoi]\ va prezenta luni lista unui nou guvern
Primarul sectorului 3 al Capitalei, Liviu hoc. El a ad\ugat c\, la precedenta de- gospodar. Pre[edintele a spus, `ns\, c\ este
Negoi]\, este noul premier desemnat de semnare, cea a lui Lucian Croitoru, a f\cut necesar un premier cu r\spundere politic\ [i
pre[edintele Traian B\sescu. {eful statului a concesia de a nominaliza un prim-ministru nu un Cabinet de tehnocra]i, a[a cum pro-
respins din nou varianta propus\ de PNL [i independent, `ns\ s-a dovedit c\ jum\tatea puneau PSD, PNL [i UDMR, care `l sus]ineau
PSD, Klaus Johannis, dar a declarat c\ pro- de drum pe care el a parcurs-o prin acest gest pe Klaus Johannis pentru postul de premier.
pune un alt primar, „extrem de popular `n nu a fost suficient\ pentru aceast\ majori- Primarul sectorului 3 al Capitalei, Liviu
rândurilor celor pe care i-a condus“. {eful tate. Traian B\sescu a declarat c\, prin noua Negoi]\, a declarat, la Cotroceni, c\ dore[te for-
statului a men]ionat c\, prin aceast\ de- desemnare, r\spunde exigen]elor majorit\]ii marea unui guvern de coali]ie, iar negocierile
semnare, a dorit s\ fac\ o `ncercare de a care `l sus]ine pe Klaus Johannis, respectiv vor demara imediat, astfel `nc=t lista noului
r\spunde exigen]elor majorit\]ii create ad- de a fi un om ales cu 80% [i care s\ fie bun Cabinet s\ fie depus\ luni la Parlament. a
Un medic militar psihiatru a
deschis focul `ntr-o baz\ din Texas
a ~n cursul zilei de joi, Nadal Malik Hasan, medic militar psihiatru, a deschis focul
`ntr-un centru unde solda]ii americani particip\ la un curs de instruc]ie `nainte de a
fi trimi[ti `n Irak a Bilan]ul: unsprezece persoane au murit pe loc, una a murit mai târziu
la spital, iar 31 au fost r\nite a „Cu pu]in timp `nainte de producerea tragediei, Hasan
se adresase unui avocat, inten]ionând s\ p\r\seasc\ definitiv armata“, relateaz\ ABC News a
Nadal Malik Hasan, medic consider\ c\ el nu poate fi civili [i militari. ~n schimbul 11 septembrie 2001, medicul
psihiatru cu grad de maior, suspectat de participare la o de focuri ce a urmat, autorul se sim]ea frustrat [i intimidat
autorul masacrului de la Baza conspira]ie terorist\. masacrului a fost r\nit, dar a din cauza originii sale iorda-
american\ Fort Hood (Texas), ~n cursul zilei de joi, Ha- supravie]uit, starea sa fiind niene. „Cu pu]in timp `nainte
urma s\ fie trimis `n teatrul san, medic militar psihiatru, `n prezent stabil\. de producerea tragediei, Ha-
de opera]ii din Irak la sfâr[i- a deschis focul `ntr-un centru S-ar putea ca b\rbatul s\ fi san se adresase unui avocat,
tul lunii noiembrie, transmite unde solda]ii americani par- clacat psihic din cauza fricii inten]ionând s\ p\r\seasc\
Associated Press, `ncercând ticip\ la un curs de instruc]ie de a fi trimis `n Irak, mai ales definitiv armata“, relateaz\
s\ deslu[easc\ motivele care `nainte de a fi trimi[ti `n c\ auzise de la numero[i pa- ABC News.
au dus la tragedia din baza Irak. Bilan]ul: unsprezece cien]i ai s\i o mul]ime de is-
militar\ american\. Potrivit persoane au murit pe loc, una torii sinistre despre ceea ce se Anchetatorii exclud o
camarazilor s\i, medicul era a murit mai târziu la spital, `ntâmpl\ `n teatrul de opera-
extrem de agasat de aceast\ iar 31 au fost r\nite. Printre ]iuni, nu exclude veri[oara a- conspira]ie terorist\
perspectiv\. De[i motivele r\- victime se num\r\ atât b\r- cestuia, Nader Hasan. Ea
~n nenum\rate rânduri,
mân `nc\ neclare, autorit\]ile ba]i, cât [i femei, deopotriv\ spune c\, dup\ atacurile de la medicul psihiatru luase atitu-
dine `mpotriva r\zboiului din
Afganistan [i Irak. „~n discu-
]iile purtate cu colegii, el `[i
exprima speran]a c\ pre[e-
dintele Barack Obama va re-
trage trupele americane de a-
colo. ~n dezbateri, el se `nfl\-
c\ra rapid [i polemiza cu acei
care care sus]ineau necesita-
tea continu\rii opera]iunilor
militare“, a povestit pentru
postul de televiziune Fox
News colonelul (r) Thierry Li,
un fost coleg al lui Hasan.
N\scut din p\rin]i iordanieni
`n statul Virginia, Hasan nu a
p\r\sit niciodat\ grani]ele
SUA, iar imamul de la mos-
cheea pe care o frecventa sus-
]ine c\ nu a observat la el ve-
deri radicale. Cel mai proba-
bil, masacrul de la Fort Hood,
una dintre cele mai impor-
tante baze ale SUA din lume,
aici fiind desf\[ura]i peste 50
de mii de militari, reprezint\
un caz penal [i nu o con-
spira]ie terorist\, conchid
sursele citate. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CERERILE PENTRU A- ta]ilor a noului barem la 615 lei, al jude]ului Constan]a [i mai Reprezentan]ii societ\]ii au pre-
JUTORUL DE ~NC|LZIRE, ~N num\rul cererilor ar putea s\ multe echipaje de pompieri civili cizat c\ revizia instala]iei re-
creasc\ rapid. Direc]ia General\ de pe platforma Petromidia au spective se `ncheiase, iar aceasta
SC|DERE FA}| DE 2008: ~n de Asisten]\ Social\ [i Protec]ia ac]ionat, joi noapte, pentru stin- urma s\ fie pus\ sub tensiune
Bucure[ti, cererile pentru acor-
Copilului sector 1 a `nregistrat, gerea incendiului izbucnit la o conform procedurii tehnologice.
darea ajutorului de `nc\lzire pân\ la 1 noiembrie, 920 de ce-
sunt `n sc\dere fa]\ de aceea[i sec]ie a rafin\riei. ~n urma in- Ei au afirmat c\ instala]ia fusese
reri pentru `nc\lzirea cu lemne cendiului izbucnit, joi noapte, `n bine preg\tit\ [i `n mod normal
perioad\ a anului 2008, potrivit (`n perioada 1 octombrie-15 no-
datelor statistice ale Direc]iilor jurul orei 23:00, `n sec]ia de acest incident nu ar fi trebuit s\
iembrie 2008 erau `nregistrate granula]ie a Petromidia N\vo- se produc\. Conform sursei ci-
Generale de Asisten]\ Social\ [i 1.225 de cereri), 2.542 de cereri
Protec]ia Copilului. Reprezen- dari, aflat\ `n revizie, un munci- tate, to]i cei trei muncitori care
pentru `nc\lzirea cu gaze natu- tor a murit, altul a suferit arsuri se aflau la locul unde s-a produs
tan]ii institu]iei sus]in c\ sc\-
rale (fa]\ de 3.598 `n 2008) [i 600 de gradele doi [i trei pe aproxi- incendiul aveau experien]\, dar
derea se datoreaz\ faptului c\,
`ntr-o prim\ etap\, s-a anun]at de cereri pentru RADET (2.065 mativ 30% din suprafa]a corpu- prima variant\ luat\ `n calcul `n
c\ baremul pentru acordarea cereri `n 2008). lui, iar corpul ne`nsufle]it al unui ceea ce prive[te cauza declan[\-
ajutoarelor de `nc\lzire scade la a INCENDIU LA RAFIN|- alt muncitor a fost g\sit de pom- rii focului este aceea a unei erori
425 lei, de la 615 lei, cât a fost `n RIA PETROMIDIA: {ase auto- pieri dup\ stingerea focului. umane. a
anul 2008. Totu[i, odat\ cu apro- speciale ale Inspectoratului pen-
barea de c\tre Camera Depu- tru Situa]ii de Urgen]\ Dobrogea Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
CM
YK

Nivelul prafului din atmosfera
Bucure[tiului, peste limitele admise
Cantitatea de praf (pulberi `n
suspensie PM10) din Bucure[ti a
dep\[it, `n unele zile din luna
septembrie, valorile limit\, punc-
tul maxim fiind atins `n ultima
parte a intervalului, când valoa-
rea `nregistrat\ a fost de peste 98
de micrograme/mc la sta]ia Lacul
Is\rescu se a[teapt\ la
`ntârzierea tran[ei de la FMI
a Guvernatorul BNR, Mugur Is\rescu, a declarat c\ se a[teapt\ la o `ntârziere a celei de-a treia
tran[e a `mprumutului de la FMI, „lucrurile p\rând evidente `n acest moment“ a Banca Na]ional\ a
României (BNR) [i-a revizuit `n cre[tere prognoza de infla]ie pentru finalul acestui an, de la 4,3% la
4,5% - limita superioar\ a ]intei de 3,5% plus/minus un punct procentual (2,5-4,5%) a
FMI va amâna pentru ia-
nuarie, aproape sigur, acorda-
rea celei de-a treia tran[e, de
circa 1,5 miliarde de euro, din
`mprumutul pentru România,
au declarat mai multe surse
apropiate discu]iilor purtate
`ntre delega]ia Fondului [i ofi-
cialii români.
Guvernatorul a afirmat c\
majoritatea ]intelor fixate
pentru luna septembrie au
fost `ndeplinite, dar a atras
aten]ia `n privin]a obiectivelor
din sfera legislativ\, respectiv
legile care trebuiau adoptate,
inclusiv bugetul de stat.
Is\rescu este sigur c\, ori-
cât ar dori FMI [i Comisia Eu-
ropean\ s\ transmit\ un sem-
nal pozitiv, pie]ele nu `l vor
percepe.
~n ceea ce prive[te finan]a-
rea deficitului bugetar, Is\-
rescu a ar\tat c\ exist\ trei
puncte principale, primul la
care s-a referit fiind faptul c\
proiec]ia bugetar\ prevedea
pentru trimestrul al patrulea
intr\ri de fonduri de peste trei
miliarde de euro de la FMI [i
Uniunea European\.
„~n al doilea rând, [tim din
anii preceden]i c\ `n ultimii
20 de ani România a avut de-
p\[iri ale cheltuielilor bugeta-
re `n lunile noiembrie [i de-
cembrie [i nu v\d de ce anul
acesta ar face excep]ie. S-ar
putea s\ avem nevoie de mai
mul]i bani. ~n al treilea rând,
n-ai cum s\ te mi[ti foarte re-
pede, s\ g\se[ti bani din alt\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROGRAMUL S|PT|-
MÂNAL DE LUCRU, REDUS
DE CRIZ|: Programul s\pt\mâ-
nal de lucru al unui angajat cu
norm\ `ntreag\ din România s-a
redus `n al doilea trimestru cu
circa 20 de minute comparativ cu
perioada similar\ din 2008, din
cauza crizei economice, iar `n UE
timpul de lucru a sc\zut cu peste
40 de minute. ~n România, pro-
gramul de lucru este de 41,1 de
ore pe s\pt\mân\, iar `n UE de
40,3 ore. „Angajatorii pot recurge
(`n perioade de criz\ economic\ -
n.r.) la m\suri precum trecerea
la sistemul de lucru cu jum\tate
de norm\ sau reducerea num\-
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
Morii, aproape dublul valorii ad-
mise, de 50 de micrograme/mc,
relev\ datele Agen]iei pentru
Protec]ia Mediului Bucure[ti.
Ca [i `n luna august, peste
70% din poluarea semnalat\ `n
Capital\ provine din traficul au-
to, fapt pentru care cele mai ex-
parte, f\r\ s\ d\râmi ceva `n
jur“, a spus Is\rescu. El a pre-
zentat, ieri, raportul trimes-
trial asupra infla]iei.
BNR [i-a urcat prognoza
de infla]ie pentru
finalul anului la 4,5%
Banca Na]ional\ a Româ-
niei (BNR) [i-a revizuit `n
cre[tere prognoza de infla]ie
pentru finalul acestui an, de
la 4,3% la 4,5%, care reprezin-
t\ limita superioar\ a ]intei
de 3,5% plus/minus un punct
procentual (2,5-4,5%), a decla-
rat guvernatorul BNR, Mugur
Is\rescu. Pentru finalul lui
2010, prognoza a fost men]i-
nut\ la 2,6%.
„~n trimestrul al treilea pu-
tem vorbi de o consolidare a
dezinfla]iei. Avem reduceri
ale ratei anuale a infla]iei pe
toate componentele. ~n privin-
]a componentei esen]iale pen-
tru BNR, CORE2, reducerea a
fost mai pu]in semnificativ\ [i
infla]ia a r\mas la cote relativ
`nalte. Excluzând din acest
indice produsele din tutun [i
b\uturile alcoolice, rezultatul
este `ncurajator“, a explicat
Is\rescu.
Acesta a ad\ugat c\ „ne a-
propiem de momentul `n care
rata anual\ a infla]iei va in-
tra `n intervalul de varia]ie“,
dup\ ce `n 2007 [i 2008 ne-
am situat deasupra acestui in-
terval.
rului de ore de lucru pentru a
evita concedierile“, se arat\ `ntr-un
studiu al Eurostat.
a LEGEA REORGANIZ|RII
AGEN}IILOR ~NSEAMN|
10.000 DE {OMERI NOI:
Aproape 10.000 de bugetari `[i vor RINE, MUL}UMI}I DOAR PE
pierde locul de munc\ `n perioada JUM|TATE: Cresc\torii de tau-
urm\toare dup\ ce va intra `n vi-
goare legea restructur\rii agen]ii-
lor guvernamentale, declarat\
constitu]ional\ miercuri de c\tre
judec\torii Cur]ii Constitu]ionale.
~n acest moment, cele 223 de
agen]ii ale statului au peste
43.200 de angaja]i. Dup\ reorga-
nizare vor r\mâne 112 structuri,
cu 33.900 de salaria]i. Procesul de
CM
YK
puse zone ale ora[ului sunt cele
`n care media de trafic a autove-
hiculelor este foarte ridicat\.
Alte valori ridicate de praf au
mai fost semnalate, `n intervalul
22-25 septembrie, la sta]iile de mo-
nitorizare amplasate `n Balote[ti
(82 de micrograme/mc), Mihai Bra-
Guvernatorul BNR, Mugur Is\rescu
Guvernatorul BNR s-a re-
ferit [i la situa]ia creditelor
din momentul de fa]\ din Ro-
m=nia, acesta consider=nd c\
unul dintre factorii principali
care men]in dobânzile la cre-
dite la un nivel foarte ridicat
este lipsa de `ncredere, inclu-
restructurare nu se va face de la o
zi la alta, ci treptat, potrivit pre-
mierului interimar Emil Boc. Le-
gea va afecta agen]iile [i unit\]ile
din toate ministerele.
a CRESC|TORII DE TAU-
rine sus]in c\ sunt mul]umi]i
doar pe jum\tate `n ceea ce pri-
ve[te achizi]ionarea creditelor [i
precizeaz\ c\, de[i sunt nemul-
]umi]i de modalitatea de rezolva-
re a acestei probleme de c\tre
stat, renun]\ la proteste, „degre-
vând“ astfel statul de o proble-
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
CM
YK
vu (78 de micrograme/mc) [i Cercul
Militar (76 de micrograme/mc).
Totodat\, dep\[iri ale PM10,
cuprinse `ntre 55 [i 93 de micro-
grame/mc au fost `nregistrate, `n
acela[i interval de timp, la sta]i-
ile M\gurele, Drumul Taberei [i
Titan. Cea mai nepoluat\ zon\ a
Capitalei a fost, `n luna septem-
brie, cartierul Berceni, unde sta-
]ia de monitorizare cu acela[i nu-
me nu a `nregistrat dep\[iri ale
valorilor de PM10. a
siv `n plan politic. „Unul din-
tre factorii principali care
men]in o dobând\ mare la
credite este lipsa de `ncrede-
re. B\ncile percep riscuri
mari, incertitudinea venind
inclusiv din mediul politic“, a
afirmat Mugur Is\rescu. a
m\. Cresc\torii de taurine s-au
`ntâlnit, joi, la Palatul Cotro-
ceni, cu reprezentan]ii b\ncilor,
ai Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie
pentru Agricultur\ (APIA) [i ai
Fondului de Garantare a Credi-
tului Rural, pentru a stabili mo-
dalit\]ile de achizi]ionare a cre-
ditelor. Pre[edintele Sindicatului
Cresc\torilor de Taurine din Ro-
mânia, Costel Cara[, a declarat,
dup\ `ntâlnirea de la Cotroceni,
c\ s-au pus la punct toate detalii-
le legate de creditele pe care
cresc\torii de animale urmeaz\
s\ le ia de la b\nci. a
Economic 5
PE SCURT
Criza reduce
consumul de pâine
al românilor
Consumul de pâine `[i men]ine
trendul descendent din ultimii
zece ani, `n timp ce valoarea
pie]ei a crescut de la an la an, `n
prezent fiind evaluat\ la circa un
miliard de euro. Evolu]ia pie]ei se
datoreaz\ reorient\rii consuma-
torilor spre specialit\]ile de pâine
care treptat vor `nlocui franzela
ieftin\, considerat\, `n continu-
are, un produs specific perioadei
comuniste. „Consumul de pâine
(110 kg pe cap de locuitor) este
`nc\ ridicat fa]\ de media euro-
pean\, iar trendul de sc\dere va
continua [i `n urm\torii ani. Anul
acesta putem vorbi de o reducere
a consumului cu aproximativ 8%
fa]\ de anul trecut, sc\dere care
vine [i pe fondul diminu\rii buge-
tului consumatorilor, ca urmare a
crizei“, a declarat, pentru
Business Standard, Aurel Popes-
cu, pre[edintele Patronatului
Român din Industria de Mor\rit
[i Panifica]ie (ROMPAN). ~n ul-
timii zece ani, consumul de pâine
s-a redus cu zece kilograme pe
cap de locuitor, ajungând la
108-110 kg pe an.
50.000 de firme
vor da faliment pân\
`n martie 2010
Aproximativ 50.000 de firme vor
da faliment pân\ la jum\tatea
lunii martie anul viitor, iar
num\rul de [omeri va cre[te cu
circa 100.000 `n urm\toarele
dou\ luni, au declarat, joi,
CM
YK
reprezentan]ii UGIR-1903.
„40.000-50.000 de firme vor da
faliment pân\ `n luna martie,
atunci România va cunoa[te
criza. Culmea acesteia o vom
atinge la jum\tatea lunii martie,
`nceputul lunii aprilie“, a declarat
vicepre[edintele UGIR-1903,
Mihai P\sculescu. De asemenea,
pre[edintele patronatului, Ioan
Cezar Corâci, a precizat c\
România se poate a[tepta la `nc\
100.000 de [omeri `n urm\toarele
dou\ luni.
Aproape 100.000
de români au
datorii la Fisc
Aproape 100.000 de români au
salariile sau conturile blocate din
cauza datoriilor la stat. ~n acest
fel, Fiscul `ncearc\ s\ recupereze
peste 100 de milioane de euro.
Aproape 30.000 de români au
salariile blocate de c\tre Fisc, de
dou\ ori mai mul]i decât anul tre-
cut. Statul are de recuperat de la
ace[tia 31,5 milioane de euro. Cele
mai mari datorii le au arge[enii,
urma]i de cei din Ia[i [i Gorj. Al]i
68.000 de români au conturile blo-
cate pentru datorii totale de apro-
ximativ 74 de milioane de euro.
Cei mai mul]i români `n aceast\
situa]ie sunt din Bucure[ti, Arge[
[i Dolj. Cei 100.000 de oameni cu
salariile sau conturile blocate au
ajuns `n aceast\ situa]ie fiindc\
nu [i-au pl\tit impozitele pe cas\,
teren sau ma[in\ sau nu au achi-
tat diverse amenzi. Pe de alt\
parte, trebuie spus c\ [i statul are
datorii c\tre români. Numai
firmelor trebuie s\ le dea, din
TVA-ul nereturnat, 2,5 miliarde de
lei, adic\ peste 500 de milioane
de euro. a
Cursul valutar
7.11.2009
Dolar SUA 2,8862
Euro 4,2988
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Pulberea din rizomi
de obligean\
`nt\re[te memoria
Dumitri]a G., jud. Br\ila: „~n
ce boli sunt recomandate
preparatele naturiste din
obligean\?“
Prof. Constantin Milic\: Obli-
geana este considerat\ regina
plantelor t\m\duitoare inter-
venind benefic `n foarte multe
afec]iuni:
- prin efectul fortifiant asupra
tubului digestiv, obligeana in-
tervine `n vindecarea diferite-
lor afec]iuni: gastrite hiperaci-
de, acute [i cronice, ulcere gas-
trice [i duodenale, pancreatit\,
digestie dificil\ la un stomac
lene[. Aceste boli se vindec\ `n
câteva s\pt\mâni prin con-
sumul a 100 ml macerat la
rece cu 20-30 minute `nainte
de fiecare mas\;
- tinctura de obligean\ (30 pi-
c\turi luate de 3-4 ori pe zi
`nainte de mese, `ntr-o cur\ de
3 s\pt\mâni) este recomanda-
t\ `n colici abdominale, colite,
enterite, enterocolite, colecis-
tite, gre]uri [i vome, acumul\ri
de gaze `n stomac [i intestine,
evitând balon\rile dureroase;
- con]inutul de asaron\ din ri-
zomii plnatei exercit\ efecte
binef\c\toare `n tratamentul
unor boli nervoase [i mentale,
cum ar fi st\rile de nervozi-
tate, epilepsie, [ocuri psihice,
co[maruri, melancolie, depre-
sie psihic\, anxietate [i alte
tulbur\ri vegetative (amnezie,
isteria, delir). Se trateaz\ zil-
nic cu 2-3 linguri]e rase de
pulbere din rizomi usca]i;
- contra insomniei cronice este
eficace o can\ cu infuzie de o-
bligean\ luat\ seara, `nainte
de culcare. La migrene, ame-
]eli [i dureri de cap, ap\rute
pe fondul unei st\ri de stres,
se indic\, `n uz intern, 2-3 lin-
guri]e de pulbere pe zi, iar `n
uz extern cataplasme cu past\
de obligean\ `n ap\, aplicate
pe frunte [i ceaf\;
- pentru `mbun\t\]irea me-
moriei, mai ales la copii [i la
vârstnici suferinzi, se reco-
mand\ ca, `n fiecare zi, dimi-
nea]a [i seara, s\ se ia câte un
vârf de cu]it pulbere pus\ `ntr-
o linguri]\ de miere;
- la starea de anemie accentu-
at\ `n cazul persoanelor care,
`n mod inexplicabil, au sl\bit
foarte mult `ntr-un timp scurt
se recomand\ s\ consume zil-
nic un ceai (infuzie sau mace-
rat), iar seara s\ se fac\ o baie
general\ cu efecte tonifiante;
- `n afec]iunile respiratorii,
obligeana prezint\ propriet\]i
antiastmatice, sudorifice [i di-
uretice, cu ac]iuni favorabile `n
st\rile gripale, bron[ite, astm
bron[ic, guturai, febre intermi-
tente [i hidropizie. Infuzia de
obligean\ `n amestec cu brân-
cu]\ (10 g rizomi de obligean\,
20 g brâncu]\ la un litru ap\
clocotit\, din care se iau câte
trei ce[ti pe zi);
- `n tratamentul reumatismu-
lui, a poliartrozelor [i a gutei
se folosesc cataplasme sau
comprese cu infuzie de obli-
gean\, aplicate pe locul afectat
(4 linguri pulbere la 500 ml
ap\ clocotit\). Peste cataplas-
m\ se pune o pung\ de plastic
[i o sticl\ cu ap\ fierbinte pen-
tru a `nc\lzi ]esuturile [i a fa-
voriza preluarea mai rapid\
prin piele a principiilor active
din plant\. a
Regimul alimentar `n bolile
renale asociate reumatismului
~n bolile renale conduita alimentar\ are un rol
important, mai ales `n ceea ce prive[te procesul de
vindecare. Diferen]ele, `n regimul alimentar, sunt
date de ]esuturile lezate, care trebuie menajate
de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
Rinichii au rolul de a asigura
eliminarea din organism a sub-
stan]elor toxice [i a de[eurilor
rezultate din diverse metabolis-
me. Acest proces de epurare
permanent\ este asigurat de
milioane de „filtre“ (nefroni),
care, la r=ndul lor, au trei com-
ponente: un sistem de vase ce
aduc [i trec s=ngele prin rinichi
de 300 de ori `n 24 de ore, apoi
„sitele“ (glomerulii) [i conduc-
tele care se vor aduna [i care
realizeaz\ c\ile urinare.
Oricare din componentele fil-
trelor ce formeaz\ rinichii pot fi
afectate de infec]iile banale `n
g=t, scarlatin\ sau de viroze,
din cauza unei suprasolicit\ri
cronice de filtrare, prin utiliza-
rea unor medicamente, b\uturi,
alimente, substan]e chimice to-
xice sau chiar printr-o autodis-
trugere a propriilor ]esuturi `n
boli imunologice (poliartrita re-
umatoid\, colagenozele, spondi-
lita anchilozant\).
Ca [i semne generale de boa-
l\ se `nt=lnesc durerile de [ale,
cantitatea mic\ de urin\ elimi-
nat\ `n 24 de ore [i culoarea
schimbat\, re]inerea lichidelor
`n organism, mirosul respira]iei
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aTERAPIE CONTRA CAN-
CERULUI BAZAT| PE NANO-
PARTICULE: O terapie `mpotri-
va cancerului pe baz\ de nano-
particule, care se comport\ ase-
m\n\tor unor bombe inteligente,
reu[ind s\ treac\ de bariera sis-
temului imunitar al organismu-
lui pentru a ataca doar ]esutul tu-
moral, va fi testat\ pe pacien]i
voluntari `n cursul anului viitor,
`n ceea ce se anun]\ un experi-
ment de pionierat `n domeniul
medicinei, informeaz\ publica]ia
„The Times“. Nanoparticulele ce
atac\ ]esutul tumoral, ocolind
sistemul imunitar al organismu-
lui, ar putea reprezenta `n viito-
rul apropiat o eficient\ terapie
oncologic\ care s\ nu prezinte e-
fectele secundare ale chemoter-
apiei. Un prim test de laborator
pe pacien]i umani urmeaz\ s\
`nceap\ peste aproximativ un an,
iar `n cazul `n care va avea suc-
ces, aceast\ terapie ar putea fi
folosit\ `n mod curent peste cinci
ani. De[i aceast\ terapie a fost
gândit\ ini]ial `mpotriva can-
cerului de prostat\, ea ar putea fi
extrem de eficient\ [i `n cazul al-
[i al transpira]iei, culoarea pie-
lii [i a mucoaselor, somnolen]\,
sl\biciune general\, semne de
hipertensiune arterial\.
Dieta `n bolile renale
Riscul de insuficien]\ renal\
este prezent la to]i bolnavii
care trebuie s\ foloseasc\ anti-
reumatice, antialgice, antipi-
tor cancere manifestate prin tu-
mori solide, a[a cum este can-
cerul de sân, cancerul pulmonar
sau cel cerebral. „Avem `n vedere
dezvoltarea tehnologiei nanopar-
ticulelor `n domeniul medicinei [i
pentru tratarea maladiilor car-
diovasculare, a inflama]iilor [i
chiar a bolilor infec]ioase“, a de-
clarat Jeff Hrkach, vicepre[edin-
tele companiei BIND Biosciences,
din Cambridge, Massachusetts,
care testeaz\ folosirea nanoparti-
culelor `mpotriva cancerului. Na-
noparticulele, botezate BIND 014,
sunt concepute pentru a r\spunde
la trei dintre principalele proble-
me de care se lovesc medicamen-
tele obi[nuite: ele vor ajunge exact
la locul dorit `n organism, vor fi
eliberate `ncet `n acel loc, de-a
lungul mai multor zile [i vor fi
invizibile pentru sistemul imuni-
tar al pacientului, care astfel nu
se va activa pentru a le elimina.
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
retice, antibiotice. Aportul de
principii nutritive trebuie do-
zat [i administrat cu aceea[i
m\sur\ [i pricepere, la fel ca `n
cazul medicamentelor ce se ad-
ministreaz\ `n perfuzia intra-
venoas\.
Ca principiu general, se reco-
mand\ un regim de cru]are,
prin diminuarea p=n\ la supri-
mare a proteinelor [i s\rii, iar
aportul de ap\ se face ]in=nd
seama clinic de diurez\, oscila-
]iile greut\]ii bolnavului, tensi-
unea arterial\, temperatur\. A-
limenta]ia este reprezentat\ de
f\inoase (gri[, orez, fidea, p=ine
alb\ f\r\ sare [i veche), legume
s\race `n sodiu [i celuloz\ (mor-
Se recomand\ consumul de legume
s\race `n sodiu [i celuloz\, printre care [i morcovii
aMEDICAMENT EFICIENT
~MPOTRIVA LUPUSULUI: Ben-
lysta, primul medicament care
s-a dovedit eficient `mpotriva ma-
ladiei lupus, a ob]inut rezultate
`ncurajatoare `n timpul celul
de-al doilea test clinic, aflându-se
foarte aproape de prima aprobare
oficial\. Rezultatele celui de-al
doilea test clinic, de[i nu la fel de
spectaculoase ca cele ale primu-
lui, au fost suficient de conclu-
dente pentru a beneficia de apro-
barea autorit\]ilor de reglemen-
tare din Statele Unite, care le va
covi, dovlecei, fasole verde t=-
n\r\, salat\ verde, ardei, ro[ii,
vinete rase m\runt `n salate
sau fierte ca soteuri, piureuri,
budinci de legume). De aseme-
nea, sunt premise fructele sub
orice form\ (crude, piureuri,
compoturi), laptele [i br=nza de
vaci, iaurtul degresat, condi-
mentele aromate (p\trunjel,
m\rar, leu[tean, dafin, cimbru,
zeam\ de l\m=ie, etc.), carnea
slab\ `n cantitate mic\ [i doar
de dou\-trei ori pe s\pt\m=n\
(pe[te, pas\re, vac\) [i sucurile
proaspete, f\r\ conservan]i,
care s\ constituie un supliment
de vitamine C [i B.
* DR. VLAD-DORIN BEJAN ESTE
MEDIC PRIMAR REUMATOLOG
acorda medicilor permisiunea de
a folosi noul medicament la sca-
r\ mondial\. Cel mai recent test
clinic a demonstrat faptul c\ pa-
cien]ii c\rora li s-au administrat
doze mari de Benlysta au prezen-
tat amelior\ri substan]iale ale
simptomelor, comparativ cu vo-
luntarii care au primit un place-
bo. Exper]ii consider\ c\ produ-
c\torii noului medicament au
g\sit „o adev\rat\ min\ de aur“
[i c\ procedura de `nregistrare a
acestuia este de acum doar o
chestiune de rutin\, el putând fi
prezent pe pia]\ pân\ la sfâr-
[itul anului 2010. Lupus este o
maladie care afecteaz\ sistemul
imunitar din organism, deter-
minându-l s\ atace propriile or-
gane [i ]esuturi, precum articu-
la]iile, rinichii, inima, pl\mânii,
creierul, sângele [i pielea. A-
ceast\ maladie provoac\ artrit\,
blocaje renale, dificult\]i respi-
ratorii [i irita]ii ale pielii. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 7 noiembrie 2009 Pagina verde 7
~ncepe `nscrierea proiectelor pentru producere de energie din surse alternative
a Administra]ia Fondului de Mediu (AFM), prin intermediul Ministerului Mediului, demareaz\,
`ncepând de luni, 9 noiembrie 2009, pân\ pe 27 noiembrie, sesiunea de `nscriere a proiectelor `n Programul
privind producerea energiei din surse regenerabile: eolian\, geotermal\, solar\, biomas\ [i hidro a
Programul se adreseaz\ socie- Scopul programului `l consti- de gaze cu efect de ser\, utiliza- de Guvern. Conform ghidului, fi- maximum 40% din valoarea to-
t\]ilor comerciale ce vor s\ ob]i- tuie valorificarea resurselor re- rea ra]ional\ [i eficient\ a resur- nan]area se acord\ `n cuantum tal\ eligibil\ a proiectului [i f\r\
n\ finan]are nerambursabil\ generabile de energie (solare, eo- selor energetice primare [i con- de maximum 50% din valoarea a se dep\[i suma maxim\ care
pentru producerea de energie din liene, hidroenergetice, geoterma- servarea [i protejarea ecosis- total\ eligibil\ a proiectului, poate fi acordat\ unui beneficiar,
resurse regenerabile, care tre- le, biomasa, biogazul, gazele re- temelor. pentru `ntreg teritoriul Româ- `n cadrul sesiunii de finan]are,
buie s\ trimit\ dosarele de pro- zultate din fermentarea de[eu- Programul poate fi derulat a- niei, cu excep]ia cazului `n care respectiv 30 de milioane de lei.
iecte pe adresa AFM, iar fonduri- rilor/n\molurilor din sta]iile de nual, `n limita fondurilor prev\- beneficiarul are sediul soci- Plafoanele stabilite se aplic\
le alocate acestei etape a progra- epurare, pentru producerea de zute cu aceast\ destina]ie prin al/punctul de lucru la care se im- la suma total\ finan]at\, iar ca-
mului sunt de aproximativ 305 energie electric\ [i/sau termic\), bugetul anual de venituri [i chel- plementeaz\ proiectul `n Regiu- pacitatea de produc]ie a unit\]ii
milioane de lei, bani care provin `mbun\t\]irea calit\]ii mediului tuieli al AFM [i al Fondului pen- nea Bucure[ti - Ilfov, unde finan- energetice nu trebuie s\ dep\-
din taxa de poluare auto. `nconjur\tor, reducerea emisiilor tru mediu, aprobat prin hot\râre ]area se acord\ `n cuantum de [easc\ 10 MW. a

Europenii vin la Copenhaga cu lista

industriilor care vor putea polua gratuit
a Comisia de Mediu din Parlamentul European a aprobat lista celor 164 de sectoare industriale din Uniunea
European\ care vor beneficia de aloc\ri gratuite privind emisiile de CO2, `n cazul `n care nu va fi `ncheiat
un acord interna]ional care s\ lupte `mpotriva `nc\lzirii climatice, potrivit AFP a „Pentru a evita «fuga de carbon»
spre paradisurile mediului `nconjur\tor, lista excep]iilor seam\n\ ast\zi cu un adev\rat anuar
al activit\]ilor industriale“, scrie ziarul francez „La Tribune“, care a ad\ugat c\ importan]ii lideri europeni
[i-au sus]inut industriile pentru a evita taxa de carbon ce ar putea dep\[i, `n 2013, 30 de euro/ton\ a
Comisia de Mediu din Parla-
mentul European a aprobat lista
celor 164 de sectoare industriale
din Uniunea European\ care vor
beneficia de aloc\ri gratuite pri-
vind emisiile de CO2, `n cazul `n ca-
re nu va fi `ncheiat un acord in-
terna]ional care s\ lupte `mpotriva
`nc\lzirii climatice, potrivit AFP.
Un plan de ac]iune aprobat de
Uniunea European\ `n decem-
brie 2008 pentru combaterea `n-
c\lzirii climatice a Planetei im-
pune constrângeri serioase in-
dustriei, care va fi obligat\ s\ re-
duc\ emisiile de CO2 cu 21% pâ-
n\ `n 2020, fa]\ de nivelurile din
2005. Aceast\ constrângere [i o-
bliga]ia de a cump\ra permise de
poluare `ncepând din 2013 vor
intra `n vigoare `n caz de e[ec al
negocierilor interna]ionale de la
summitul din Copenhaga.
Din acest motiv, UE a prev\-
zut alocarea de drepturi gratuite
de emisii de CO2 ca s\ evite ca
unele sectoare industriale s\ fie
nevoite s\-[i mute produc]ia pen-
tru a r\mâne competitive `n fa]a
concuren]ei firmelor instalate `n
]\ri care nu sunt preocupate de
protec]ia mediului. Lista celor
164 de sectoare a fost elaborat\
de CE [i regrupeaz\ domenii va-
riate, precum minele de c\rbune,
extrac]ia ]i]eiului [i a gazelor na-
turale, produc]ia de ciment, clei,
aluminiu sau piele, precum [i
confec]ionarea de lenjerie [i fa-
bricarea vinului.
Lista va trebui aprobat\ `n
plen de Parlamentul European
dac\ nu va fi semnat un acord la
Copenhaga, apoi de guvernele
statelor UE [i ar urma s\ fie apli-
cat\ timp de 5 ani. Ulterior, din
2014, vor putea fi incluse [i alte
sectoare de activitate.
Comentarii
`n presa european\
~ncepând cu 2013, industriile
cel mai puternic emi]\toare de
gaz carbonic vor trebui s\-[i pl\-
teasc\ dreptul de a polua pe o
pia]\ financiar\ unde tona de
carbon se va negocia la mai mult
de 30 de euro, scrie „La Tribune“,
prestigios cotidian economic [i fi-
nanciar francez.
Jurnali[tii francezi sus]in `n-
s\ c\ altceva se va `nt=mpla `n
practic\: de[i ini]ial era vorba s\
se furnizeze cote de emisii gratu-
ite anumitor sectoare extrem de
expuse concuren]ei interna]iona-
le, pentru a evita „fuga de car-
bon“ spre paradisurile mediului
`nconjur\tor, lista excep]iilor
seam\n\ ast\zi cu un adev\rat
anuar al activit\]ilor industriale.
Nu mai pu]in de 164 de sec-
toare [i subsectoare „sensibile“
au fost repertoriate de c\tre Co-
misia European\. O]elul, cimen-
tul [i aluminiul figureaz\ `n mod
natural `n aceast\ list\. Dar re-
g\sim, `n acela[i timp, [i manu-
factura de lenjerie, de tapet, de
preparate farmaceutice, de ule-
iuri esen]iale, arme sau m\turi.
Aceste sectoare sunt responsa-
bile de aproximativ un sfert din
emisiile totale ale sistemului co-
munitar de cote de carbon [i de
pân\ la 77% din emisiile totale
ale industriei manufacturiere.
~n loc ca to]i s\ cumpere cotele
`n concuren]\ `ncepând cu 2013,
aceste sectoare ar putea deci s\
beneficieze de cote alocate gratu-
it. „Aceast\ list\ a fost stabilit\
pentru cazul `n care nu vom g\si
un acord la Copenhaga“, explic\
Barbara Helfferich, purt\tor de
cuvânt al Comisiei.
Majoritatea capitalelor din UE
[i mai ales patronatele consider\
c\ aceast\ list\ de derog\ri este
definitiv\, indiferent de rezulta-
tul negocierilor. „Am ajuns la o
list\ excesiv\. Responsabilii poli-
tici sunt foarte puternici pentru
a defini obiective ambi]ioase dar,
odat\ ce intr\m `n detalii, lucru-
rile se schimb\“, consider\ euro-
deputatul Chris Davies, care a
ad\ugat c\ `n cazul unui acord `n
Danemarca, „vom asista apoi la o
adev\rat\ ceart\“. Colegul s\u
german de centru-dreapta Karl-
Heinz Florenz este [i el de acord
cu faptul c\ „`n caz de mare suc-
ces la Copenhaga nu vom mai a-
vea nevoie de list\. ~n schimb,
dac\ nu va fi chiar un succes,
vom avea nevoie de ea pentru a
ne proteja industria“.
Acest inventar de 164 de do-
menii a fost f\cut rapid pentru a
lini[ti industria[ii [i capitalele.
Angela Merkel a ap\rat cu fermi-
tate industria german\, `nce-
pând cu produc\torii de ciment [i
de var, iar Silvio Berlusconi s-a
l\udat cu faptul c\ a „ob]inut tot
ceea ce a vrut“ pentru a proteja
industria manufacturier\. Toate
sectoarele s-au dedat apoi la un
lobbying crunt la Bruxelles pen-
tru a face parte din clubul sectoa-
relor cu risc. ~n fa]a amenin]\-
rilor cu delocalizarea, europenii
au trebuit s\ cânt\reasc\ `ntre
protec]ia climatului [i cea a sluj-
belor. Europa va ajunge deci la
Copenhaga cu un colac de salva-
re `n caz de e[ec, `[i `ncheie „La
Tribune“ pledoaria.
„Precedentul“ Polonia
Politica climatic\ polonez\ a
devenit un subiect sensibil la
Bruxelles, informeaz\ [i „Frank-
furter Allgemeine Zeitung“. Var-
[ovia tocmai a refuzat propune-
rea venit\ de la Berlin de a l\sa
s\ expire `n 2012 toate cotele
non-utilizate de emisiuni CO2.
Dimpotriv\, [i ar fi o premier\
mondial\, Polonia inten]ioneaz\
s\ vând\ o parte din drepturile
sale Irlandei [i Spaniei, pentru
40 de milioane de euro. Acestea
din urm\ ar putea astfel respecta
angajamentele luate `n materie
de reducere a emisiilor, crescân-
du-le `n acela[i timp.
Este „o lovitur\ dur\ pentru
Comisia European\ care conside-
r\ drepturile de emisiuni ca o
malforma]ie din na[tere a proto-
colului Kyoto“, noteaz\ cotidia-
nul german. Polonia se angajase
la reducerea emisiilor de CO2 de
6% fa]\ de 1988, pân\ `n 2012.
„Ast\zi, din cauza declinului in-
dustriei sale grele, dup\ 1990,
Polonia nu a redus cu 6%, ci cu
29%“. Potrivit FAZ, „Polonia
creeaz\ un precedent“: alte ]\ri
din Europa oriental\, plus Rusia
[i Ucraina, au drepturi de emisie
non-utilizate, pe care Comisia le
estimeaz\ la 10 miliarde de tone.
Clasamentul
]\rilor poluante
Rom=nia se afl\ pe a 24-a po-
zi]ie `n topul emi]\torilor de dio-
xid de carbon, clasament realizat
`n func]ie de cantitatea de carbon
emis\ `ntre anii 1990 [i 2005. La
fel ca `n cazul celorlalte state est-
europene, situate `n prima parte
a listei, cifrele demonstreaz\ c\
[i Europa de Est are o responsa-
bilitate istoric\ pentru `nc\lzirea
global\.
Analiza, realizat\ de World
Resources Institute (WRI), o
organiza]ie nonprofit de mediu
din SUA, contrazice argumentele
celor nou\ state est-europene, ce
refuz\ s\ ajute cu fonduri statele
s\race.
Polonia, cea mai pronun]at\
voce a opozi]iei din cadrul UE, se
afl\ pe pozi]ia a 11-a, din 185 de
state, cu cele 21.000 de tone de
CO2 generate `ntre 1990 [i 2005.
Dintre statele est-europene, doar
Cehia se situeaz\ mai sus ca Ro-
m=nia, pe pozi]ia a 18-a, cu 9.500
de tone de CO2. Ungaria, Bulga-
ria [i Slovacia se num\r\ [i ele
printre primii 50 de poluatori, pe
pozi]iile 34, 40 [i respectiv 41.
~n fruntea listei realizate de
WRI se situeaz\ Statele Unite cu
peste 300.000 de tone de CO2 e-
mise `ntre 1990 [i 2005, urmat\
de China cu 92.900 de tone [i Ru-
sia cu 89.800 de tone. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Biografii luminoase S=mb\t\, 7 noiembrie 2009

„Orice p\cat constituie o cedare,

orice r\utate, o `nfrângere…“
`n acest fel ea revine `n sine, la
„Un stâlp, o temelie, un m\rturisitor al adev\ratei esen]a ei ini]ial\.
credin]e ortodoxe, dasc\l al Bisericii Universale, F\r\ Dumnezeu Logosul ea `n-
nebune[te, se zbate de una singu-
p\rintele Iustin Popovici a fost o figur\ patristic\. Avea, r\, amor]e[te `n absurd [i patimi,
locuind `n el, cuvântul lui Dumnezeu care-l `nfl\c\ra [i `n dezn\dejde [i singur\tate, `ntr-o
ve[nic\ devenire, dar nu cea spre
roura deopotriv\, iar aceast\ flac\r\ [i rou\ se pref\cea care este destinat\. De-divinizat\
`n via]\, `n contempla]ii, `n urcu[uri dumnezeie[ti, `n [i de-logosificat\, sim]irea ome-
neasc\ moare statornic [i totu[i
`ndumnezeire. Imensa lui [tiin]\, profunda cunoa[tere nu poate muri definitiv. Acesta
a Scripturii [i a filosofiei profane n-au fost pentru el este viermele de care spune Evan-
ghelia c\ nu doarme [i focul care
decât material de construc]ie, care n-a v\t\mat nu se stinge, adic\ iadul.“
sfin]enia lui.“ Acesta este, succint vorbind, portretul
f\cut audien]ei prezente la `nmormântarea p\rintelui Moartea trupeasc\ `n
Iustin Popovici, `n anul 1979, de c\tre preotul ortodox dreptul cre[tinilor e
Ambroise Fontrier. ~n cele de mai jos, afla]i despre s\mân]a pentru nemurire
via]a [i scrierile acestui p\rinte sârb contemporan. P\rintele Iustin zugr\ve[te
admirabil rela]ia credinciosului
P\rintele Iustin Popovici (Bla- reaz\ [i studiul s\u cu privire la cu Hristos. „Biruind `n sine prin
goe, dup\ numele de botez) s-a gnoseologia Sfântului Isaac Sirul. Hristos p\catul, omul biruie
n\scut `n ziua de 25 martie 1894, Reperele esen]iale `n gândirea moartea. Dac\ trece o zi [i nu-]i
de praznicul Bunei Vestiri, `ntr-o sa teologic\ sunt atât vârfurile as- `nvingi m\car un singur p\cat,
localitate din sudul Serbiei, Bra- cetice ale Filocaliei, Sfin]ii Maca- recunoa[te c\ ai devenit [i mai
nie. Prin p\rin]ii s\i, Spiridon [i rie [i Isaac Sirul, precum [i marii muritor. Dac\ `]i vei `nvinge un
Anastasia, Blagoe provenea din- teologi ai Bisericii, Sfântul Atana- p\cat, sau dou\, sau trei, ai de-
tr-un neam cu vechi tradi]ii sa- sie cel Mare [i Ioan Damaschin. venit cu aceasta mai tân\r, o ti-
cerdotale, timp de [apte genera]ii nere]e care nu `nb\trâne[te, o ti-
existând `n aceast\ familie preo]i nere]e nemuritoare [i ve[nic\.“
din tat\ `n fiu.
„Dogmatica, filosofia Teologhisind pe marginea te-
Tinere]ea lui Blagoe s-a desf\- Duhului Sfânt“ mei mor]ii, teologul sârb spune
[urat `n mod firesc, a terminat li- c\, cu cât mai multe p\cate are o-
ceul `n 1914, dup\ care a urmat Pe la `nceputul anilor 1930, Ortodoxe Sârbe: Atanasie Jevtici ~ntoarcerea spre Hristos, mul, cu atât este mai muritor.
p\rintele Iustin a publicat pri- al Bosniei, Amfilohie Radovici de Iar dac\ omul nu se simte pe sine
Seminarul din Belgrad, absolvit Munte Negru [i Irinei Bulovici de eliberarea omului
`n ajunul `nceperii Primului R\z- mele dou\ volume din Dogmatica nemuritor, este limpede c\ este
sa. Aceast\ lucrare `l va promova Bacika. Se [tie, de asemenea, c\ ~n toate lucr\rile [i articolele cufundat cu totul `n p\cate, `n
boi Mondial. A participat la lup- se cuno[tea cu p\rintele Cleopa.
tele din 1914-1915 [i `n timpul ca asistent [i, mai târziu, confe- sale, p\rintele Iustin Popovici ac- gânduri mioape, `n sim]\minte
ren]iar la Catedra de dogmatic\ Chiar s-a `ntâlnit cu p\rintele centueaz\ rela]ia dintre Hristos, moarte. Cre[tinismul este tocmai
retragerii armatei sârbe, `nfrân- Cleopa Ilie de la Sih\stria [i ulti-
te de coali]ia austro-ungar\-ger- a Facult\]ii de Teologie din Bel- Dumnezeu-Omul [i omul, creatu- chemarea la lupta `mpotriva
grad, unde aduce o nou\ viziune mul i-ar fi spus gândul lui de a ra Sa. El spune c\, prin ~ntrupa- mor]ii pân\ la suflarea cea mai
man\, a ajuns `n ora[ul Skodar, p\r\si România pentru a se sta-
unde este tuns `n monahism de asupra abord\rii [i `n]elegerii re, Dumnezeu Logosul asum\ in- de pe urm\. „Orice p\cat consti-
dogmelor Bisericii. bili `n Muntele Athos, mai ales tegral omul [i „logositatea“ devi- tuie o cedare, orice patim\ o tr\-
c\tre mitropolitul Dimitrie al c\ fusese [i el urm\rit [i prigonit
Serbiei, primind numele de c\lu- Dogmatica apare `n gândirea ne temelia fiin]ei umane, baza dare, orice r\utate, o `nfrângere.
p\rintelui sârb ca „filosofia Du- de autorit\]ile comuniste din Ro- vie]ii [i esen]a persoanei [i a Nu trebuie s\ se `ntrebe nimeni
g\rie, Iustin, dup\ sfântul mar- mânia. R\spunsul p\rintelui Ius-
tir [i filosof, tr\itor `n secolul al hului Sfânt“, ea nefiind un rând existen]ei umane generale. Obâr- pentru ce mor cre[tinii de moarte
de concepte sau un sistem de idei tin a fost urm\torul: „Sfântul [ia noastr\ este Dumnezeu, de trupeasc\. Lucrul acesta se `n-
II-lea cre[tin. Munte este asemenea unei gr\-
speculativ-abstracte, ci jaloane [i aceea [i fiin]a noastr\, via]a tâmpl\ pentru c\ moartea trupu-
expresii ale experien]ei spiritua- dini pline cu flori `nmiresmate. noastr\, existen]a noastr\, toate lui este o s\mân]\; se seam\n\
Trimis de mitropolitul le [i ascetice ale Bisericii. Dac\ te duci acolo nu faci decât depind de Dumnezeu `n `ntregi- trup muritor, spune Apostolul
Serbiei `n Rusia Pân\ la declan[area celui de- s\ mai adaugi o floare la acel bu- me. Sim]irea omului, modul `n Pavel, [i r\sare trup nemuritor.
al Doilea R\zboi Mondial, p\rin- chet frumos mirositor. Dar `n ]a- care el ia contact cu realitatea Ca [i s\mân]a sem\nat\, tot ast-
[i `n Occident tele Popovici a publicat mai mul- r\ ce la[i? R\mâi `n România [i v\zut\ [i nev\zut\ a lumii unde fel [i trupul se descompune pen-
te articole [i eseuri filosofico-teo- continu\ s\ `ndrumi pe cei f\r\ tr\ie[te devine, afirm\ p\rintele tru ca s\-l vivifice [i s\-l des\-
~nso]it de mai mul]i colegi logice cuprinse `n volumele: „Abi- speran]\, ridic\ pe cei c\zu]i, fii
sârbi, p\rintele Iustin a fost tri- Popovici, deplin\ [i des\vâr[it\ vâr[easc\ Duhul Sfânt.“ {i moar-
surile filosofiei“, „Omul [i Dum- aproape de copiii neamului `n ca- numai atunci când se transform\ tea lui Hristos are `nsemn\tate
mis de mitropolitul Serbiei, pen- nezeu-Omul“, Progresul `n moa-
tru o perioad\, la studii `n Ru- re te-ai n\scut. {i eu am avut `n sim]ire de Dumnezeu, `n sim- `n acest sens: pe de o parte, ne
ra vie]ii“, „Dostoievski, Europa [i gândul plec\rii `n Athos, dar ]ire de Hristos, de Duh. „~ntor- arat\ trupul pe care `l vom primi
sia [i `n Europa Occidental\. slavismul“, precum [i un Com-
Astfel, `nceputul Revolu]iei bol- mi-am dat seama c\ p\r\seam cându-se spre Hristos, spre Logo- [i noi dup\ moarte, [i prin ~nvie-
pendiu de Teologie Elementar\. ]ara care poate avea nevoie de sul divin, sim]irea omeneasc\ se rea Sa arat\ c\ omul nu este des-
[evice `i prinde pe sârbii no[tri Venea r\zboiul, [i poporul sârb
la Sankt Petersburg, de unde mine“. Datorit\ acestui sfat, p\- elibereaz\ de p\cat, de nebunie, tinat mor]ii, c\ nu ea are ultimul
tr\ia drama na]iunii ocupate de rintele Cleopa a r\mas `n ]ar\. de absurditate [i de moarte. Iar cuvânt asupra lui. (A.P.)
vor pleca pentru a continua `nv\- armatele germane. Ascuns `n
]\tura timp de doi ani la Oxford, m\n\stiri sârbe[ti izolate, p\rin-
`n Anglia. Urm\toarea destina- tele [colit la Oxford nu st\ degea-
]ie academic\ este Atena, unde ba, aprofundeaz\ textele aghio-
studiaz\ [i aprofundeaz\ `n ori- grafice, `ncepând seria comenta-
ginal scrierile Sfin]ilor P\rin]i riilor neo-testamentare la episto-
[i dogmatica ortodox\. ~n 1923, lele pauline [i ioaneice. Dup\
p\rintelui Iustin `i apare prima r\zboi, ieromonahul Iustin ia po-
carte: „Filosofia [i religia lui zi]ie `n fa]a comunismului, fapt
Dostoievski“, autor pe care `l pentru care este arestat, lipsind
vom `ntâlni deseori `n reflec]ia doar pu]in s\ nu fie executat ca
teologic\ [i filosofic\ a ieromo- „du[man al poporului“.
nahului cu nume de filosof. Tâ-
n\rul sârb leag\ prietenie cu
profesorul grec Ioannis Karmi- Teologul Iustin Popovici
ris, la care va sus]ine `n 1926 [i p\rintele Cleopa Ilie
teza de doctorat cu tema: „Pro-
blema persoanei [i cunoa[terii De[i `ncol]it [i urm\rit perma-
la Sfântul Macarie Egipteanul“. nent de for]ele de securitate ale
Dup\ periplul prin str\in\ta- statului ateu, p\rintele Iustin
te, p\rintele Iustin se `ntoarce `n Popovici a creat o [coal\ de uce-
Serbia, unde pred\ la Seminarii- nici c\rora le-a `ndrumat cu mul-
le Teologice din Sremski Karlov]i t\ aten]ie viziunea asupra vie]ii
[i Bitolia, unde adânce[te studiile [i vremurilor `n care tr\iau. As-
sale de patristic\, dogmatic\ [i t\zi, mul]i dintre discipolii lui
Noul Testament. Tot acum elabo- sunt vrednici episcopi ai Bisericii P\rintele Iustin [i p\rintele Cleopa, doi uria[i ai Duhului

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 7 noiembrie 2009 Documentar 9

Ridicarea Episcopiei Buz\ului [i

Vrancei la rang de arhiepiscopie
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, `n [edin]a
sa de lucru din 19 iunie 2009, a aprobat ridicarea mai
multor episcopii la rangul de arhiepiscopii, implicit
acordarea titulaturii de arhiepiscop chiriarhilor
episcopiilor care au fost `n\l]ate la rangul de
arhiepiscopii. Prin urmare, s-a aprobat ca Episcopia
Buz\ului [i Vrancei s\ fie `n\l]at\ la rangul de
arhiepiscopie. Hot\rârea reprezint\ un gest de
apreciere din partea actualului Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române, Preafericitul P\rinte Daniel, [i a
celorlal]i membri ai Sfântului Sinod pentru trecutul
Eparhiei de la Curbura Carpa]ilor, pentru rolul
ierarhilor buzoieni `n lucrarea pastoral-misionar\, `n
via]a public\, `n cultura [i spiritualitatea ortodox\
româneasc\, dar, nu `n ultimul rând, pentru realiz\rile
din ultima vreme datorate Chiriarhului acestei eparhii,
Preasfin]itul P\rinte Episcop Epifanie.
Hot\rârea Sfântului Sinod es- „Athosul buzoian“
te, indiscutabil, motiv de bucurie
pentru credincio[ii din aceast\ De asemenea trebuie men]io-
parte de ]ar\, pentru clerul [i nat\ [i existen]a unor vechi a-
vie]uitorii a[ez\mintelor mona- [ez\minte rupestre `n Mun]ii
hale. Red\m, `n continuare, câte- Buz\ului (datând din secolele
va dintre temeiurile canonice, is- III-IV d. Hr.). ~n spa]iul de la
torice, pastoral-misionare [i cul- Curbura Carpa]ilor, monahismul
turale ce au stat la baza ridic\rii [i-a f\cut sim]it\ prezen]a `nc\
la rang de arhiepiscopie a Episco- din primele veacuri cre[tine. Cu
piei Buz\ului [i Vrancei. siguran]\ c\, printre misionarii
Existen]a, `n zona geografic\ veni]i aici, se num\rau [i mo-
a Buz\ului [i Vrancei, a unei in- nahi, unii, poate, dintre cei care
tense vie]uiri cre[tine, dovad\ vie]uiser\ `n sih\striile `nteme-
faptul c\, `n anul 325, Biserica iate de Sfântul Ierarh Vasile cel
Gothiei, care a func]ionat aproxi- Mare. Cu timpul, ace[tia s-au
mativ `n aceea[i configura]ie geo- stabilit `n Mun]ii Buz\ului, pu-
grafic\, apar]inând ast\zi Epar- nând bazele uneia dintre cele
hiei Buz\ului [i Vrancei, a trimis mai vechi vetre monahale din
pe episcopul Teofil ca delegat la Carpa]i, `n acest sens stând m\r-
lucr\rile Sinodului I Ecumenic turie vestigiile rupestre ce d\i-
de la Niceea, ierarhul respectiv nuie `n zona Col]i-Aluni[-Bozi-
semnând actele sinodale cu for- oru, perimetru cunoscut sub de-
mula „Theophilus Gothiae me- numirea de „Athosul buzoian“;
tropolis episcopus“; mai târziu, `mplinirea a 500 de ani (`n anul
urma[ul lui Teofil, episcopul Ul- 2002 - n. red.) de la (re)`nfiin]a-
fila, creeaz\ alfabetul got [i tra- rea Episcopiei Buz\ului, eveni-
duce Sfânta Scriptur\ `n limba ment istoric ce a avut loc `n 1502,
nou-creat\, dialect ce va sta la `n cadrul Sinodului mixt ce s-a ]i-
baza form\rii limbii germane de nut la Târgovi[te, organizat din
mai târziu. ini]iativa Sfântului Nifon, patri-
arhul Constantino-
polului, [i a domni-
torului Radu cel
Mare al }\rii Ro-
mâne[ti.
Unii ierarhi de
la Buz\u erau
numi]i oficial
arhiepiscopi
Unii dintre ie-
rarhii care au p\s-
torit la Buz\u `n
secolele XVI [i XVII
s-au intitulat, `n
mod oficial, arhie-
piscopi: Dositei
(1502-c. 1525), Ata-
nasie (1569-1583),
Luca (1583-1603),
Chiril (1610-1617),
Efrem (1618-1637)
[i {tefan I (1637-
Episcopul Filotei al Buz\ului, 1649); rolul [i im-
portan]a Episcopiei
`nt=mpin=ndu-l pe domnitorul Buz\ului [i Vrancei
Alexandru Ioan Cuza (pictur\ `n [i ale ierarhilor ei
Palatul episcopal din Buz\u) `n istoria Bisericii
[i `n cultura neamului: episcopul
Luca, ajuns mai apoi mitropolit,
a fost conduc\torul soliei lui Mi-
hai Viteazul la ]arul Feodor al
Rusiei (`n 1597); Mitrofan - poli-
glot, mare c\rturar [i tipograf,
ostenitor la tip\rirea Bibliei de la
Bucure[ti (1688) [i a M\rturisirii
de credin]\ a lui Petru Movil\
(1691); Chesarie -inegalabil gos-
podar [i luminat patriot; Filotei -
mare unionist, cel care l-a primit
la Buz\u pe domnitorul Princi-
patelor Române -Alexandru Ioan
Cuza, a tip\rit, la Buz\u, Biblia
`n 5 (cinci) volume (1854-1856);
Dionisie Romano, „profesor na-
]ional“ la Buz\u, c\rturar, mem-
bru fondator al Bibliotecii Acade-
miei Române [i membru de onoa-
re al acestei prestigioase institu-
]ii de cultur\; ierarhi, preo]i [i
monahi din Episcopia Buz\ului
s-au implicat benefic `n eveni-
mente de importan]\ na]ional\,
precum Revolu]ia de la 1848
(preotul Neagu Benescu), Unirea
Principatelor Române (1859, e-
piscopul Filotei), R\zboiul pen-
tru Independen]a na]ional\ a Ro-
mâniei (1877-1878, protosinghe-
lul Varlaam din M\n\stirea Cio-
lanu), R\scoala din 1907 [.a.
~mpliniri actuale
ale eparhiei
Pozi]ia geografic\ pe care o a-
re Episcopia Buz\ului, f\când le-
g\tura cu Moldova, cu Dobrogea
[i, prin Pasul Buz\ului, cu pro-
vincia româneasc\ de dincolo de
Mun]i - Transilvania; realiz\rile
ultimilor 27 de ani pe t\râm pas-
toral-misionar, administrativ-bi-
sericesc [i cultural - m\rturii ale
ostenelilor pe care, vreme de un
sfert de veac, Preasfin]itul P\rin-
te Episcop Epifanie le-a depus `n-
tru slava Bisericii Mântuitorului
Hristos [i a Ortodoxiei române[ti
-, sintetizate astfel: canonizarea,
`n luna martie 2003, cu procla-
marea canoniz\rii `n 5-6 octom-
brie 2003, a doi dintre tr\itorii pe
meleagurile Buz\ului [i Vrancei
- Sfântul Ierarh Mucenic Teodo-
sie de la M\n\stirea Brazi [i
Sfântul Cuvios Vasile de la M\-
n\stirea Poiana M\rului, aceas-
ta fiind cea mai ampl\ manifes-
tare bisericeasc\ din istoria E-
parhiei; `nfiin]area a peste 270
M=ine se sfin]e[te noua Catedral\ la Buz\u
de parohii, re`nfiin]area (`nfiin]a-
rea) a 28 m\n\stiri [i schituri;
consolidarea [i restaurarea, in-
clusiv a picturii interioare, a Ca-
tedralei episcopale cu hramul „A-
dormirea Maicii Domnului“ - cti-
torie a voievodului Matei Basa-
rab (1649); punerea pietrei de te-
melie pentru [apte biserici-cate-
drale (unele dintre acestea fiind
deja ridicate sau `n faze avansate
de construc]ie) `n ora[ele impor-
tante din jude]ele Buz\u [i Vran-
cea, `ntre care, la loc de cinste, se
afl\ noua Catedral\ episcopal\
„~n\l]area Domnului“ din Buz\u
(pictat\ `n propor]ie de 70%);
construirea a peste 270 de noi l\-
ca[uri de cult; consolidarea a pes-
te 200 de biserici, c\rora le-a fost
restaurat\ pictura sau au fost
`mpodobite cu pictur\ nou\; ina-
ugurarea noului Muzeu biseri-
cesc al Eparhiei Buz\ului [i
Vrancei; consolidarea Re[edin]ei
episcopale (ctitorie brâncove-
neasc\) [i amenajarea, la subso-
lul acesteia, a unei spa]ioase s\li
de [edin]e - Aula „Sfântul Voie-
vod Martir Constantin Brânco-
veanu“ (inaugurat\ `n prim\va-
ra anului 2009) - care a fost `n-
frumuse]at\ cu pictur\ `n tehni-
ca „fresco“; `nfiin]area a dou\ se-
minarii teologice monahale - u-
nul la M\n\stirea Ciolanu (pen-
tru c\lug\ri), iar cel\lalt la M\-
n\stirea R\te[ti; coordonarea
permanent\ a activit\]ii de
predare a Religiei `n [colile de
stat; publicarea trimestrial\ a
revistei eparhiale - „Glasul Ade-
v\rului“ - [i a unui Almanah bi-
sericesc - anual; editarea [i tip\-
rirea unor importante lucr\ri.
Astfel, PS Epifanie este autorul a
mai multor c\r]i: Pagini din isto-
ria veche a cre[tinismului la ro-
mâni, 1986; ~n slujba credin]ei
str\bune [i a `n-]elegerii `ntre
oameni, 1987; M\n\stirea Cio-
lanu, 1987; Ctitorii voievodale
`n Eparhia Buz\ului, 1988; Slu-
jitori ai Legii str\mo[e[ti, 1991;
Episcopul Dionisie Romano,
promotor al culturii [i al eman-
cip\rii Neamului, 2006. Alte lu-
cr\ri au fost scrise la `n-demnul
[i sub `ndrumarea Preasfin]itu-
lui Epifanie.
Ridicarea la rang de arhiepis-
copie a Eparhiei Buz\ului [i
Vrancei reprezint\ [i asumarea
de c\tre noi a unei responsabili-
t\]i majore ce trebuie s\ se reg\-
seasc\ `ntr-o lucrare pastoral-mi-
sionar\, social\, administrativ-
gospod\reasc\ [i cultural\ tot
mai sus]inut\, astfel `ncât Arhie-
piscopia Buz\ului [i Vrancei s\
fie continuatoarea, de jure et de
facto, a fostei istorice Episcopii de
pân\ mai ieri, [i aceasta pe o
treapt\ superioar\, cu realiz\ri
pe m\sura noului s\u statut orga-
nizatoric. (pr. Costic\ PANAITE,
Consilier cultural-``nv\]\mânt, E-
piscopia Buz\ului [i Vrancei)

CM
YK
10 Opinii
EUROPA CRE{TIN|
Pr. Jerzy Popieluszko, 25 de ani de la ucidere
de pr. Cornel CADAR
S-au `mplinit luna trecut\, la
19 octombrie, 25 de ani de la u-
ciderea cu brutalitate a p\rinte-
lui Jerzy Popieluszko, capelan al
mi[c\rii „Solidarnosc“ din Polo-
nia. S-a opus dictaturii comunis-
te cu puterea Evangheliei.
A fost comemorat `n mod
special `n Polonia, iar la Roma,
`n cadrul celei de-a patra edi]ii
a Festivalului Interna]ional de
Film, a fost prezentat filmul
„Popieluszko“, `n regia lui Rafal
Wieczynski, care reia istoria a-
cestui preot.
S-a n\scut la 14 septembrie
1947, `n satul Okopy, `n nord-es-
tul Poloniei, din p\rin]ii Mari-
anna [i Wladyslaw. Climatul de
tr\ire cre[tin\ din familie l-au
ajutat s\-[i descopere voca]ia de
a fi preot. Dup\ examenul de ba-
calaureat, a intrat `n Seminarul
mare din Var[ovia. La `nceputul
celui de-al doilea an de studiu, a
fost chemat `n armat\ (1966-
1968) la Bartoszyce.
A fost sfin]it preot `n anul
1972 [i a `nceput imediat sluji-
rea pastoral\ pentru studen]i,
`n biserica universitar\ „Sfânta
Ana“ din Var[ovia.
PREZENTARE DE CARTE
„Pridvoare ale Cerului“
De la Catedrala patriarha-
l\ din Bucure[ti [i pân\ la
M\n\stirea Zamfira de pe va-
lea Teleajenului, pe o distan]\
de 314 pagini de tipar de `nal-
t\ calitate, se desf\[oar\ `na-
intea cititorului dornic de fru-
muse]i duhovnice[ti imaginea
a 34 de vetre m\n\stire[ti ce
`nsumeaz\ secole de istorie,
de tr\ire cre[tineasc\, de ru-
g\ [i trud\ sfânt\.
O carte-eveniment ce ne
lipsea, carte izvorât\ din gân-
dul [i sufletul ~ntâist\t\toru-
lui Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, care o [i `mpodobe[te cu
un scurt, dar cuprinz\tor cu-
vânt-`nainte.
~n cuvântul s\u, P\rintele
Patriarh Daniel sintetizeaz\
monahismul ca fiind: „un izvor
de evlavie [i cultur\ a sufletu-
lui, f\r\ extreme [i f\r\ fana-
tisme, pa[nic [i pastoral, c\l\u-
zitor tuturor celor ce vor s\ fie
lumina]i de Evanghelia Mântu-
itorului Iisus Hristos!“, iar m\-
n\stirile adev\rate: „cet\]i ale
rug\ciunii de noapte [i f\clii de
`nviere pentru suflet“ (p. 3).
Dup\ prezentarea fireasc\
a celei dintâi m\n\stiri a }\-
rii, „maica tuturor bisericilor
Valahiei“, cum afirma Nicolae
Iorga, Catedrala patriarhal\
„Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i
Elena“, ctitoria Voievodului
Constantin {erban Basarab
(1654-1658), a Paraclisului cel
Vechi „Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe“ [i „Sfânta Cuvioas\
Parascheva“ - ctitoria domnito-
~n anul 1980 a fost numit ca-
pelan `n Parohia „Sfântul Stanis-
lav Kostka“ din Capital\. Erau
timpurile marilor schimb\ri po-
litice [i sociale, timpurile sindi-
catului „Solidarnosc“. Episcopul
`i `ncredin]eaz\ [i misiunea de a-
i asista spiritual pe muncitori.
La 13 decembrie 1981, când
`n Polonia a fost declarat\ le-
gea mar]ial\, p\rintele Jerzy a
organizat `n parohie Liturghii
speciale pentru ]ar\, la care
participau chiar [i 15-20 de mii
de persoane. Le predica [i le
vorbea despre dreptate [i de-
spre libertatea care este g\sit\
`n Cristos. Predicile au `nceput
s\ fie r\spândite pe casete au-
dio `n toat\ Polonia. Unele din-
tre ele au fost difuzate de Radio
„Europa Liber\“. Pentru auto-
rit\]ile comuniste, preotul a
devenit un personaj incomod.
Este intimidat, amenin]at [i su-
pravegheat.
La 24 septembrie 1984, [efii
Serviciilor secrete au hot\rât s\
`nchid\ definitiv „cazul Popie-
luszko“. Primul atentat din 13
octombrie, `n timp ce se `ntor-
cea de la Danzica la Var[ovia, a
e[uat, al doilea `ns\ a reu[it.
~n acea sear\ de vineri, 19
octombrie 1984, preotul a parti-
cipat la `ntâlnirea de rug\ciune
rului Nicolae Mavrocordat [i a
familiei sale, dar [i a Paracli-
sului cel Nou, ocrotit de sfin]ii
Grigorie Lumin\torul Armeni-
ei, Daniil Sihastrul [i Ilie Tes-
viteanul, ctitoria (din anul
2008) a P\rintelui Patriarh
Daniel, m\n\stirile [i schituri-
le sunt prezentate pe rând.
cu muncitorii din Bydgoszcz, un
ora[ la 250 de kilometri de Ca-
pital\. A celebrat Liturghia [i
s-a rugat cu muncitorii. Con-
form m\rturiilor, a terminat
rug\ciunea cu urm\toarele cu-
vinte: „S\ ne rug\m pentru a fi
liberi de fric\ [i de spaim\, `n-
s\, `nainte de toate, pentru a fi
liberi de dorin]a de r\zbunare
[i de violen]\“. A hot\rât s\ se
`ntoarc\ acas\ cu ma[ina unui
cunoscut. Dup\ 30 de km, `na-
inte de localitatea Górsk, trei
poli]i[ti au blocat drumul, con-
strângându-i pe cei doi s\ co-
boare. {oferul este `nc\tu[at [i
dus `n ma[ina poli]iei. P\rinte-
le este doborât la p\mânt cu o
lovitur\ puternic\ `n cap. Le-
gat, i se pune un c\lu[ `n gur\
[i este b\gat `n portbagajul ma-
[inii poli]iei, care `[i continu\
drumul. Cei trei erau, de fapt,
agen]i ai Securit\]ii; f\ceau
parte din echipele speciale ale
Ministerului de Interne. S-au o-
prit la un dig. ~n mersul ma[i-
nii, [oferul reu[ise s\ sar\ [i s\
fug\, dând alarma despre r\pi-
re. Pe preot, agen]ii l-au tortu-
rat. Medicul, care i-a f\cut au-
topsia, a spus c\ niciodat\ nu a
v\zut un om cu asemenea lezi-
uni interne. Dup\ ce s-au s\tu-
rat de b\tut, l-au legat la mâini
Mai `ntâi, Stavropighiile:
„Sfânta Maria“ - Techirghiol,
Schitul Dragoslavele [i Schitul
„Sfânta Ana“ - „Cota 1400“, a-
poi Sfânta M\n\stire Antim -
Paraclis patriarhal.
Urmeaz\ apoi, `n ordine,
M\n\stirile: Caraiman, C\l-
d\ru[ani, Cernica, Cheia,
CM
YK
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
[i la picioare [i, cu un sac plin
de pietre legat de un picior, l-au
aruncat de pe digul din Wlocla-
wek `n Vistula. Toate acestea
au fost m\rturisite chiar de a-
sasini la procesul la care au fost
condamna]i, cu pedepse mici,
câ]iva ani mai târziu. Apele Vis-
tulei vor restitui trupul preotu-
lui unsprezece zile mai târziu,
la 30 octombrie. Avea 37 de ani.
~n seara zilei de 20 octom-
brie, telejurnalul televiziunii
poloneze a dat o scurt\ [tire de-
Chi]orani, Christiana, Cornu,
Crasna, Darvari (schit), „Du-
minica Sfin]ilor Români“ (Pa-
raclis patriarhal), G\neasa
(schit), Ghighiu, Iancule[ti,
Jerc\l\i („Sfânta Maria“ -
Schit), M\l\ie[ti, Parepa, Pa-
s\rea, Pissiota, Plumbuita,
Radu-Vod\, Samurc\[e[ti, Si-
naia, Sitaru, Snagov, Stavro-
poleos, Suzana, Turnu, }ig\-
ne[ti [i Zamfira.
Albumul este opera unui
colectiv de redac]ie coordonat
de p\rintele arhimandrit Ti-
motei Aioanei, p\rintele arhi-
mandrit Teofil An\st\soaie [i
monahia Atanasia V\eti[i.
Ilustra]ia apar]ine domnului
Lauren]iu T\tulescu, prelu-
crat\ de sora Simona Bucan,
iar grafic\ este opera doamnei
Ioana Bita Giulea.
Tiparul a fost executat la
Tipografia Institutului Biblic
[i de Misiune Ortodox\, la Bu-
cure[ti, `n cursul lunii sep-
tembrie a acestui an.
Alc\tuit dup\ o rânduial\
temeinic\, albumul „Pridvoare
ale Cerului“ - are menirea de
a transpune `n imagini istoria
fiec\rui sfânt a[ez\mânt pre-
zentat dintru `nceputuri [i pâ-
n\ ast\zi, zbuciumul existen-
]ei sale `n timp, valorile sale
murale, iconografice sau bibli-
ofile, dar [i jertfa [i credincio-
[ia vie]uitorilor s\i.
Deopotriv\ cronic\, album
de art\ [i ghid turistic, cartea
p\rin]ilor arhimandri]i Timo-
tei [i Teofil te introduce `n at-
mosfera cald\ [i mângâietoa-
re a vie]ii de m\n\stire orto-
dox\ româneasc\.
spre r\pirea preotului. Oame-
nii s-au adunat la rug\ciune.
Fiind convin[i c\ este vorba
doar de o r\pire, mii de persoa-
ne s-au rugat zi [i noapte pen-
tru a-l avea pe preot din nou `n
mijlocul lor.
Peste cinci sute de mii de
persoane venite din toat\ Polo-
nia au participat `n t\cere la fu-
neraliile care au avut loc `n ziua
de 3 noiembrie 1984, `n Var[o-
via. P\rintele Popieluszko a de-
venit pentru polonezi „simbolul
luptei pentru adev\r“.
Mormântul preotului, a c\-
rui proces de beatificare este `n
curs, a devenit loc de pelerinaj.
La mormânt s-a recules `n ru-
g\ciune de mai multe ori [i
Ioan Paul al II-lea. ~n anul
1991, la 7 iunie, papa a celebrat
o Sfânt\ Liturghie `n ora[ul
Wloclawek. ~n omilie a spus c\
Europa are nevoie de izb\vire
de ura care a desfigurat-o `n se-
colul al XX-lea, subliniind c\
Popieluszko este un martir:
„~mpreun\ cu p\rintele Jerzy
`mi plec genunchii `naintea Ta-
t\lui. Cer `nt\rirea omului in-
terior pentru to]i fiii [i fiicele a-
cestui p\mânt, a patriei mele,
`n pragul timpurilor care au ve-
nit [i care vor veni“.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL
AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA{I
Lumina ilustra]iilor, sim-
plitatea [i elegan]a expresiei
textului `[i pun amprenta pe o
carte care eman\ elegan]\,
distinc]ie [i rafinament grafic.
~ntr-o perioad\ destul de
dificil\ din punct de vedere
economic, albumul „Pridvoare
ale Cerului“ reprezint\ o `m-
plinire. Pe lâng\ aceasta, `ns\,
frumuse]ea [i bog\]ia infor-
ma]ional\ a alc\tuirii `l a[az\
printre lucr\rile de referin]\
ale momentului, [i asta, `ntr-o
perioad\ de timp `n care `nc\
se public\ destul de mult [i de
diversificat.
Lucrarea aceasta mai are
`nc\ un merit, dincolo de cel
cultural! Ea are meritul de a
umple un gol existent de prea
mult\ vreme `n literatura de
specialitate.
~n general creator de va-
lori, poporul român nu a avut
`ntotdeauna aptitudinea de a
[i mediatiza [i valorifica valo-
rile sale, unele dintre ele ade-
v\rate crea]ii de geniu.
„Pridvoare ale Cerului“ - al-
bumul pl\m\dit de Patriar-
hul }\rii - `mpline[te, de fapt,
tocmai aceast\ lips\… El
scoate la lumin\ [i pune `n lu-
min\ o parte din marile valori
n\scute de vie]uitorii m\n\s-
tirilor noastre, din dragoste
pentru Dumnezeu [i pentru
Biserica Sa, [i `ntre]inute de-a
lungul vremilor cu multe sufe-
rin]e, „cre[tine[te `ndurate“,
cu râuri de lacrimi [i mult\
n\dejde! (pr. Mihai HAU,
Consilier Sectorul Cultural [i
Rela]ii cu Mass-m media al Ar-
hiepiscopiei Bucure[tilor)
 S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Duhovnicul trebuie ascultat!
Ce `nseamn\ `n via]a duhovniceas-
c\ a unui cre[tin ascultarea fa]\ de
duhovnic, pân\ unde merge ea? Ce
`nseamn\ ascultarea pentru un
monah?
Duhovnicul este `ndrum\torul credincio-
[ilor; el trebuie ascultat. Unii spun c\ prin
duhovnic vorbe[te Dumnezeu ~nsu[i. E bine
ca cineva s\ aib\ `ncredin]area aceasta, pen-
tru el `n special, dar practic vorbind nu [tiu
dac\ prin to]i duhovnicii vorbe[te Dumne-
zeu, dat fiind faptul c\ acela[i lucru unul `l
trateaz\ `ntr-un fel, altul `n alt fel: Dum-
nezeu nu poate avea mai multe feluri de re-
zolvare a unui lucru. ~n principiu, duhovni-
cul este bine s\ fie ascultat, [i cel care `l as-
cult\ pe duhovnic scap\ de anumite nedu-
meriri, anumite confuzii, se ]ine de un lucru
[i merge `nainte, [i asta este de mare `nsem-
n\tate pentru credincios. ~ns\ `n realitate
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
lucrurile sunt a[a: omul face ce poate, iar
duhovnicii `n]eleg lucrurile `n mod diferit. {i
atunci exist\ [i ni[te confuzii, `n `n]elesul
(MCCCLXII)
acesta c\ pot ap\rea ezit\ri tocmai `n baza
faptului c\ nu e o unitate a punctului de
vedere `ntr-o chestiune anume. Monahul are
trei f\g\duin]e speciale, care reglementeaz\
via]a monahal\: ascultarea, castitatea [i s\-
r\cia, adic\ mul]umirea cu pu]in. Ascultarea
e pus\ pe primul plan, [i e rânduit\ pentru
ca omul s\ nu gre[easc\ ]inându-se de pro-
pria lui opinie, ]inându-se de pl\cerea sa, de
buna lui dispozi]ie `ntr-o chestiune; ea
urm\re[te `naintarea lui, raportându-se la o
con[tiin]\ str\in\, la o con[tiin]\ `mbun\t\- ~nfiin]area
]it\, str\v\z\toare. {i atunci, dependen]a
aceasta, fiind o f\g\duin]\ a c\lug\rului, `nv\]\mântului
trebuie observat\ mult mai mult decât as-
cultarea obi[nuit\ a unui om independent.
teologic superior `n
Ceilal]i credincio[i sunt [i ei dependen]i, dar }ara Româneasc\ (II)
nu total; sunt [i independen]i, [i atunci ex-
ist\ o elasticitate când e vorba de credincio[ii La st\ruin]ele mitropolitului
de rând. (Convorbiri duhovnice[ti, p\rintele primat Calinic Miclescu, la 12
Teofil P|R|IAN) noiembrie 1881 a avut loc des-
chiderea solemn\ a Facult\]ii
de Teologie din Bucure[ti. Cur-
surile au `nceput la 16 noiem-
brie 1881. De[i s-a confruntat
cu dificult\]i materiale serioase,

~ngerul Domnului se arat\ slujnicei Agar `n pustiu facultatea [i-a continuat exis-
ten]a pân\ `n ianuarie 1883,
când cursurile au fost sistate.
Facerea 16, 7: „{i a g\sit-o Prezen]a lui `n pustiu, precum [i apari]ia `n- Abia `n anul 1884 s-au reluat
gerului creeaz\ atmosfera miraculosului `n ca- discu]iile `n Sfântul Sinod [i `n
`ngerul Domnului la un izvor de re divinitatea avea s\-[i fac\ cunoscut\ pla- Camera Deputa]ilor asupra
ap\ `n pustiu, la izvorul de l=ng\ nurile sale cu privire la pruncul care se va na[- `ntemeierii legale a Facult\]ii
te din Agar, Ismael. „Pustia e o invita]ie la c\- de Teologie. La 27 octombrie
calea ce duce spre Sur.“ utarea realit\]ii sub `ntinderea superficial\, 1884, Ministerul Cultelor [i
iar izvorul reprezint\ s\mân]a cerului. Anghe- Instruc]iunii Publice a numit
~nt=lnim `n acest verset o prim\ men]iune lofania e, astfel, potrivit\ cu locul `n care se primii trei profesori. Deschi-
biblic\ referitoare la un trimis (sau mesager) afla Agar“, scrie p\rintele Ioan Sorin Usca. derea a avut loc la 4 noiembrie
al lui Dumnezeu. ~ngerul Domnului i s-a ar\- Despre `ngeri `ns\, al c\ror Sobor Biserica `l 1884. Erau `nscri[i 35 de stu-
tat lui Agar, aceasta denumindu-l ceva mai `n- pr\znuie[te zilele acestea, vom avea ocazia s\ den]i, dintre care 20 erau bursi-
colo, `n versetul 13, Domnul ~nsu[i „pe Cel ce-i vorbim `n multe alte ocazii `n Scriptur\. eri de stat, pe seama c\rora
gr\ise“. Referitor la aceast\ apari]ie angelic\, Pe slujnica fugitiv\ a Sarei o reg\sim pe s-au pus bazele unui internat
comentatorii biblici s-au axat mai mult pe drumul care duce la {ur. Datele arheologiei teologic, ini]ial `n case `nchiri-
func]ia sa, aceea de trimis `n slujba Domnului, biblice ne arat\ c\ acesta se afla pe drumul ate. Abia `n anul 1890, Legea
[i mai pu]in pe natura sa. Au fost `ns\ unele spre Egipt, ]ara natal\ a lui Agar, [i aproape privind Facultatea de Teologie
voci care au recunoscut aici pe cea de-a doua c\ ajunsese la hotarul egiptean (cf. Geneza 25, din Bucure[ti, publicat\ `n Mo-
Persoan\ a Dumnezeirii. Izvorul de ap\ repre- 18: „Iar urma[ii s\i s-au `ntins de la Havila nitorul Oficial, nr. 74, din 3/15
zint\ `n Scriptura Vechiului Testament un pân\ la Sur, care este `n fa]a Egiptului“). iulie 1890, recuno[tea `nfiin]a-
simbol al rodniciei [i un prilej al rena[terii. (Lucian APOPEI) rea acestei facult\]i. Textul legii
era urm\torul: „Articol unic. Pe
lâng\ cele patru Facult\]i,
MICUL CATEHISM prev\zute prin art. 249 din
Legea Instruc]iunii Publice, se
recunoa[te ca f\când parte din
Domnul Hristos ne-a
a descoperit drumul spre mântuire Universitatea din Bucure[ti [i
Facultatea de Teologie, având
Dumnezeu [i-a f\cut cunoscut\ l-a creat pe om pentru a comunica p\r\sit pe om, Dumnezeu nu a `n- scris sub inspira]ia Duhului Sf=nt, acelea[i drepturi [i prerogative
voia Sa omului nu dintr-o necesita- cu El [i astfel s\ intre `n comuniu- cetat s\-l iubeasc\ [i nu a renun]at precum [i `n Sf=nta Tradi]ie, ca o ca [i celelalte facult\]i [i supus\
te a fiin]ei Sale, ci pentru c\ „Dum- ne cu El. Chiar [i dup\ ce L-a tr\- la planul iubirii Sale care L-a de- Descoperire oral\ f\cut\ `n mod la acelea[i `ndatoriri“. Profesorii
nezeu este iubire“, iar iubirea nu dat pe Dumnezeu, `nc\lc=ndu-I terminat s\-l aduc\ la existen]\, des\v=r[it de c\tre Fiul lui Dum- au `nceput s\ primeasc\ salarii
poate r\m=ne izolat\. Dumnezeu voia prin p\cat, Dumnezeu nu l-a s\ insufle `n fiin]a lui „suflarea“ Sa nezeu `ntrupat. Domnul Hristos din bugetul Statului de la 1
divin\. Din aceast\ iubire, Dum- nu a scris nici o carte. El a desco- aprilie 1890 (pân\ atunci pri-
nezeu S-a descoperit `n mod plenar perit pe Dumnezeu Tat\l [i voia meau doar diurne). Tân\ra fa-
prin Fiul. S-a f\cut cunoscut `n Lui prin viu grai [i a poruncit Sfin- cultate a primit [i câteva do-
mod direct, a comunicat „fa]\ c\tre na]ii `nsemnate. Astfel, o cre-
]ilor Apostoli, nu s\ scrie, ci s\ pro-
fa]\“, chem=ndu-i pe oameni, pe dincioas\ din Bucure[ti, Maria
pov\duiasc\ Cuv=ntul lui Dumne- {chiopescu (originar\ din p\r]i-
fiii iubirii Sale `n comuniune cu El. zeu [i s\ boteze „`n numele Tat\lui le Mehedin]ilor) a f\cut o danie
De aceea, dac\ Dumnezeu ni se de- [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh“. De de 85.000 lei, `n vederea con-
scoper\ `n Vechiul Testament ca aceea, Sf. Ap. Pavel precizeaz\: struirii unui internat teologic.
un St\p=n direct, `n Noul Testa- „credin]a este din auzire, iar auzi- ~n mai 1896 a `nceput zidirea
ment, prin Fiul `ntrupat noi `l rea prin Cuv=ntul lui Hristos“ (Ro- unei cl\diri monumentale lâng\
cunoa[tem ca pe un P\rinte bun [i mani 10, 17). Biserica Radu Vod\, `n care a
iubitor. Aceast\ deosebire este de- Sfintele Evanghelii nu con]in fost mutat internatul, `n toam-
terminat\ de faptul c\ cei din Ve- tot ceea ce a propov\duit [i a `nv\- na anului 1898. Aceea[i credin-
chiul Testament se aflau sub robia ]at M=ntuitorul prin viu grai. cioas\ a donat Facult\]ii o cas\,
p\catului care dep\rteaz\ pe Dum- Sf=ntul Evanghelist Ioan a preci- `n strada Soarelui. Episcopul
nezeu, `n timp ce prin revela]ia cu- zat c\ „sunt [i alte multe lucruri pe Inochentie Chi]ulescu al
prins\ `n Noul Testament oamenii care le-a f\cut Iisus [i care, dac\ Buz\ului a instituit, prin testa-
sunt beneficiarii milostivirii lui s-ar fi scris cu de-am\nuntul, cred ment, un fond, urmând ca dou\
Dumnezeu, ai sfin]eniei [i iert\rii ca lumea aceasta n-ar cuprinde treimi din veniturile sale s\ fie
acordate prin Fiul lui Dumnezeu c\r]ile ce s-ar fi scris“ (pr. Gheor- distribuite ca burse studen]ilor
`ntrupat [i `nviat. ghe MIH|IL|) teologi. (pr. Cezar }|BÂRN|)
~nv\]\turile necesare omului
pentru dobândirea mântuirii se
g\sesc `n Sf=nta Scriptur\, care TEZAUR PATRISTIC numesc Puteri [i ~ngeri. Numirea
con]ine Cuv=ntul lui Dumnezeu dintâi este pe de o parte a unei
„Dar gr\ind despre vederea singure cete, iar dup\ lucrare se
celor de sus, se cuvine s\ se arate numesc Puteri toate nou\, pu-
ISTORII CU T+LC crengile foarte stufoase [i joase - Nu v\ mai v\ic\ri]i, ci mai c\ sunt nou\ cete, dup\ marele tând s\ `mplineasc\ voile dum-
ale unui copac. Vizitiul a mânat bine l\uda]i pe Dumnezeu c\ Dionisie [i dup\ cum afl\m din nezeie[ti. Numirea de `ngeri este,
cu neb\gare de seam\ [i crengile v-am putut ajunge. ~n marginea iar\[i, numirea deosebit\ a unei
Providen]a p\durii v\ a[teapt\ o band\ de toate Scripturile, iar cele nou\ singure cete, cea dintâi de la noi
au atins pe doamne, iar una din- cete au numiri dup\ fire [i lu-
So]ia unui boier bogat se du- tre ele [i-a rupt colierul de la gât. tâlhari pentru a v\ jefui. Dac\ nu `n sus, iar de la tronul neapropiat
a]i fi fost re]inute, acum a]i fi `n crare. Ele se zic netrupe[ti, fiind a noua; iar dup\ lucrare se zic
cea `n tr\sur\ cu cele dou\ fete Doamnele s-au dat jos din tr\- mâinile lor. nemateriale, [i `n]eleg\toare, fi- to]i `ngeri, ca unii ce vestesc po-
ale sale la conacul `nvecinat ca s\ sur\ [i au `nceput s\ caute [i s\ Doamna a dat ordin vizitiului ind min]i; apoi o[ti, fiind duhuri runcile dumnezeie[ti oamenilor“.
asiste la o nunt\. Drumul trecea culeag\ perlele `mpr\[tiate. Deo- s\ se `ntoarc\ [i au ie[it din slujitoare ale ~mp\ratului tu- (Petru Damaschinul, ~nv\]\turi
printr-o p\dure. Ajun[i `n mij- dat\ a venit un p\durar alergând p\dure. (Grigorie Com[a, O mie turor. Mai au [i alte numiri co- duhovnice[ti, cuv. 13, `n Fil. rom.,
locul ei, trebuiau s\ treac\ pe sub care le-a zis: de pilde) mune [i particulare. Astfel se vol. V, p. 221)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ S=mb\t\, 7 noiembrie 2009

PE SCURT Rom=nii prezint\ americanilor Revolu]ia de acum 20 de ani

6 ani cu Masca, `n
metroul din Bucure[ti
Teatrul Masca din Bucure[ti
s\rb\tore[te, m=ine, `ncepând cu ora
12:30, la sta]ia de metrou Unirii 1, [ase
ani de la lansarea Programului „Ora[ul
de sub Ora[“, conform Agerpres. „Cu
[ase ani `n urm\, `ncepeam pentru bu-
cure[teni proiectul «Ora[ul de sub Ora[»,
cu inten]ia de a reconsidera sta]iile de
metrou ca spa]ii neconven]ionale pentru
art\. Acum, la ceas aniversar, v\ in-
vit\m la o nou\ `ntâlnire cu teatrul,
care sper\m c\ v-a adus `n tot acest
timp momente de bucurie [i `ncântare“,
a spus Mihai M\laimare, directorul
Teatrului Masca. M=ine vor avea loc
spectacolele „Gardienii se `ntorc“,
„Doamna cu C\]elul“ [i „Geneza“.
Proiectul ini]iat de Masca a adus actori
[i interpre]i, arti[ti plastici [i fotografi,
dansatori [i coregrafi.
Filme documetare
ruse[ti la
Cinemateca Român\
Filmele documentare „Ultima halt\“ [i
„Eisenstein [i Meyerhold: un dublu
portret `n interiorul unei epoci“, re-
gizate de Galina Evtu[enko, vor fi
proiectate `n prezen]a regizoarei, luni,
9 noiembrie, la Sala Eforie a
Cinematecii Române. „Ultima halt\“
reia tema mult discutat\ a dispari]iei
[i mor]ii scriitorului Lev Tolstoi. Bazat
pe studiul arhivelor, filmul dezv\luie
aspecte inedite [i poveste[te despre ul-
timele c\utari ale celebrului scriitor
care [i-a p\r\sit familia [i domeniul de
la Iasnaia Poliana, `n plin\ glorie.
„Eisenstein [i Meyerhold: un dublu
portret `n interiorul unei epoci“ face o
paralel\ `ntre regizorul Serghei
Eisenstein (1898-1948) [i actorul
Vsevolod Meyerhold (1874-1940).
Evenimentul este organizat de
Ambasada Federa]iei Ruse la
Bucure[ti, Biblioteca Metropolitan\ [i
Funda]ia CHARTA, conform Agerpres.
Expozi]ie despre
`nceputul cre[tinismului
`n Siria
Expozi]ia de fotografie „Siria - leag\nul
civiliza]iei [i al credin]ei“ a fost des-
chis\ la Galeria de Art\ a Municipiului
Bucure[ti. „Expozi]ia cuprinde fo-
tografii care ilustreaz\ `nceputurile
credin]ei cre[tine, care a plecat din
Damasc. Prin Damasc [i prin Siria au
trecut 33 de civiliza]ii de-a lungul tim-
pului. A[a c\, Siria este un mozaic
compus din mai multe culori, armo-
nizate `ntre ele“, a spus ministrul ad-
junct al Turismului din Siria, conform
Agerpres. Imaginile reprezint\ icoane
[i manuscrise vechi din secolele de
`nceput ale fiec\reia dintre cele dou\
religii: cea cre[tin\ [i cea musulman\.
~n icoanele [i `n manuscrisele cre[tine
apar teme precum Sfântul Nicolae,
Sfântul Gheorghe ucigând balaurul,
Botezul lui Iisus s\vâr[it de Sf. Ioan
Botez\torul. Expozi]ia itinerant\ a
str\b\tut mai multe ]\ri, ultima dat\
fiind prezentat\ la Vatican. a
Scriitorul Dan Sociu, dramaturgul Matei Din România, particip\ forma]ia „Timpuri Una dintre cele mai importante manifest\ri din
Vi[niec [i trupa Timpuri Noi se num\r\ printre Noi“, al\turi de alte forma]ii din spa]iul estic, cadrul festivalului este expozi]ia „Revolutionary
prezen]ele române[ti la festivalul „Performing precum cea a cehilor de la „Psi Vojaci“, suprave- Voices: Performing Arts in Central&Eastern
Revolution in Central and Eastern Europe“, care
a debutat ieri la New York [i aduce o ampl\ se-
ghea]i de poli]ia secret\ pe c=nd membrii trupei
aveau 14 ani, etc.
Europe in the 1980s“ `n care se arat\ modul `n care
artele spectacolului au `ncercat - [i m\sura `n care
rie de evenimente ce se vor desf\[ura pân\ `n {irul de evenimente include lecturi publice cu au reu[it - s\ dep\[easc\ barierele impuse de politi-
martie 2010. Festivalul a fost ini]iat de New participarea scriitorilor Dan Sociu [i Matei Vi[- cienii [i cenzura comunist\ `n anii ’80.
York Public Library for the Performing Arts [i niec, `n contextul mai larg al lans\rilor, `n pre- Institutul Cultural Rom=n din New York va
este organizat `n colaborare cu o serie de asocia]ii mier\, a unor antologii de literatur\ [i drama- prezenta publica]ii cu scurte texte despre cen-
americane [i institute culturale est-europene, turgie est-european\, o prezentare autobiogra- zura `n teatrul românesc din anii ’70-’80; frag-
printre care [i Institutul Cultural Român (ICR) fic\ performativ\ a dramaturgului Saviana St\- mente video [i afi[ul spectacolului „Diminea]a
de la New York, conform Agerpres. nescu, a patra edi]ie a Festivalului de Film Ro- pierdut\“, dup\ Gabriela Adame[teanu, drama-
Festivalul se deschide `n acest sf=r[it de mânesc de la New York, care se va deschide cu tizare [i regie C\t\lina Buzoianu - una dintre
s\pt\m=n\ prin maratonul muzical „Rebel documentarul de montaj „Videograme dintr-o mont\rile antologice din anii ’80; montaje video
Waltz: Muzica underground din spatele Revolu]ie“, de Andrei Ujic\ [i Harun Farocki. cu serb\rile de la 23 August, Cântarea României
Cortinei de fier“, o reactivare a muzicii unor O not\ academic\ a festivalului va fi dat\ de [i Cenaclul Flac\ra; „Dialog cu Ceau[escu“, o lu-
trupe pe care autorit\]ile comuniste le-au con- simpozionul „Dup\ Comunism: ~mpliniri [i deza- crare video din 1978 a artistului vizual Ion
siderat incomode. m\giri post-1989“, programat `n februarie 2010. Grigorescu, etc. a
Cl\diri de patrimoniu din Tulcea
reabilitate cu ajutorul Uniunii Europene
reprezentând cofinan]area asigurat\ de CJ.
Cea mai mare colec]ie din ]ar\ Proiectul care se va finaliza peste aproape 12 luni
este unul de referin]\ la nivel regional, obiectivul
semnat\ de Victor Brauner [i cea
acestuia fiind cre[terea cu 25.000 a num\rului
mai mare colec]ie de pl\ci de turi[tilor care vin anual `n jude]ul Tulcea,
gravur\ din ]ar\ vor fi expuse la
cre[terea sezonului turistic de la patru la opt luni,
precum [i dublarea veniturilor atrase la bugetul de Actualul Muzeu de Art\ din Tulcea,
Muzeul de Art\ din ora[ul Tulcea `n stat de administra]ia public\.
„~n condi]iile `n care interesul pentru jude]ul
fostul Palat al Pa[ei Sangeacului
condi]ii deosebite, gra]ie unui Tulcea era unul predominant pentru patrimoniul Tulcea, a fost construit `ntre anii 1863-
1865 ca palat administrativ, sediu al
proiect finan]at de Uniunea natural, m\ bucur s\ constat c\ `ncet-`ncet cul-
tura pune mâna pe centrul ora[ului. Vrem s\ le mutesharifului. ~ntre 1877-1970,
European\. Colec]iile fac parte din oferim vizitatorilor cea mai mare colec]ie din cl\direa a fost sediu pentru Prefectur\,
patrimoniul Muzeului de Art\ din ]ar\ semnat\ Victor Brauner, dar [i cea mai Tribunal, Parchet, Corpul Port\reilor,
mare colec]ie de pl\ci de gravur\ din ]ar\. Vrem Curtea cu Jura]i [i (`ntre 1950-1970)
Tulcea, cl\dire cunoscut\ sub s\ profit\m [i s\ ilustr\m Tulcea la `nceput de
Sfatul Popular Raional [i Consiliul
numele de Casa Pa[alelor, care, secol XX, s\ avem un muzeu al colec]iilor [i s\ Popular Jude]ean. Imagine din Arhiva
al\turi de o alt\ cl\dire de contur\m astfel Tulcea ca un ora[ de mare in-
teres cultural, nu numai natural“, a spus direc- Na]ional\, filiala jude]ean\ Tulcea
patrimoniu din municipiu, Casa torul Institutului de Cercet\ri Eco-Muzeale Casa Avramide, monument de arhitectur\, a
Avramide, vor face parte din (ICEM), Florin Topoleanu. apar]inut armatorului grec Alexandru Avramide,
Fostul Palat al Pa[alelor, cl\dire de stil neocla- unul dintre cei mai cunoscu]i oameni de afaceri de
Complexul Muzeal de Patrimoniu sic, ridicat\ `ntre anii 1863-1865 ca Palat adminis- la acea vreme. ~n jurul anului 1890, Avramide a-
Cultural Nord-Dobrogean. trativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci duce la Tulcea doi me[teri italieni [i le `ncredin-
Conacul Pa[ei, este `n momentul de fa]\ Muzeul de ]eaz\ construc]ia unei case, pe care [i-o dorea a fi
Art\. Dup\ reunirea Dobrogei cu ]ara, devine `n un simbol al prosperit\]ii familiei sale. ~n scurt
Pentru reabilitarea celor dou\ cl\diri de patri- 1878 sediul Prefecturii jude]ului Tulcea, având la timp, casa amplasat\ `n centrul ora[ului Tulcea va
parter Tribunalul Jude]ului, Corpul Port\reilor [i deveni pentru localnici cea mai frumoas\ cl\dire
moniu s-a semnat joi un contract de finan]are, con-
Curtea de Jura]i. ~ntre 1950-1970, aici a func]ionat din ora[. Dup\ 1944, Casa Avramide devine sediul
form Agerpres. Valoarea total\ a acestuia este de Sfatul Popular Raion Tulcea, pe 23 august 1982 Comitetului Democratic Grec, pe 1 mai 1950 cl\di-
circa 46,1 milioane de lei, 98% din sum\ fiind acor- devenind sediul Muzeului de Art\, iar dup\ 1990 rea fiind transformat\ `n Muzeul „Delta Dun\rii“.
dat\ de Uniunea European\ prin Agen]ia de institu]ia fiind transferat\ `n subordinea ~n momentul de fa]\, imobilul se afl\ `ntr-un sta-
Dezvoltare Regional\ (ADR) Sud-Est, diferen]a Institutului de Cercet\ri Eco-Muzeale. diu avansat de degradare, conform Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ALBUM DEDICAT BU- ]ional de Art\ a României, Muzeului colelor XIX [i XX“ (dr. istoric de art\ me. Str\mo[ul bourului a ap\rut `n
Municipiului Bucure[ti [i Muzeului Cezara Mucenic), „Gr\dinile vechiu- India `n urm\ cu dou\ milioane de
CURE{TIULUI LA 550 DE ANI Militar Na]ional, conform Agerpres. lui Bucure[ti“ (Emanuel B\descu). ani, r\spândindu-se `n Asia, dar [i
DE ATESTARE: Albumul aniver- Fotografii moderne sau din istoria re- a EXPONATUL LUNII LA `n Europa [i nordul Africii. Era
sar „Bucure[ti - 550 de ani de la cent\ sunt realizate de autor [i de `nrudit cu bizonul, zimbrul [i alte
prima atestare documentar\“, coor- Cristian Radu, Andrei Pandele, Cris- ALEXANDRIA, VECHI DE bovidee din Asia, fiind domesticit `n
donat [i `ngrijit de Radu Oltean [i e- tian Malide, {tefan Tuchil\, Mircea 6.000 DE ANI: Craniul de bour Orientul Apropiat `n urm\ cu 8000
ditat de ArCuB - Centrul de proiecte Stru]eanu, {tefan Cristescu. Prefa]a descoperit `n urm\ cu peste trei de ani. De atunci, num\rul bourilor
culturale al Prim\riei Municipiului este semnat\ de istoricul Adrian Ma- decenii `n Teleorman, `n zona lo- a cunoscut un regres lent, cul-
Bucure[ti, va fi lansat pe 11 noiem- juru, cel care a colaborat [i la realiza- calit\]ii Mavrodin, este exponatul minând cu dispari]ia speciei dup\
brie. Lucrarea reproduce peste 400 rea albumului de fotografie „Bucu- lunii noiembrie la Muzeul Jude]ean anul 1600, când a fost vânat ultimul
de fotografii [i stampe vechi din re[ti, dragostea mea“, iar explica]iile din municipiul Alexandria. Arheo- exemplar `ntr-o p\dure din Polonia.
colec]iile bibliotecii Academiei Româ- imaginilor sunt date de Radu Oltean. logul Ion Torcic\ de la muzeul din Bourul a fost simbolul Moldovei me-
ne, Muzeului Municipiului Bucu- Structura volumului este `mp\r]it\ Alexandria a spus, cu prilejul pre- dievale, acum f\când parte din
re[ti, Muzeului Militar Na]ional, Ar- `n patru capitole, semnate de cunos- zent\rii exponatului, c\ aceast\ stema de stat a României [i din cea
hivelor Na]ionale, din colec]iile par- cu]i istorici: „Bucure[tii Evului Me- pies\ palentologic\ de mari dimen- a Republicii Moldova. a
ticulare ale lui Alexandru Gâlmean, diu pân\ la 1821“ (prof. dr. Constan- siuni, aflat\ `n patrimoniul insti-
Simion Câl]ia, Adrian Bejenaru, dar tin Rezacheveci), „Trei secole de mo- tu]iei, are o vechime de peste 6.000
[i din c\r]i, reviste [i ziare de epoc\. d\ `n Bucure[ti“ (dr. Adrian Silvan de ani, animalul, considerat str\- Pagin\ realizat\
Sunt reproduse artefacte din colec- Ionescu), „Case, palate, biserici, mo[ al vitelor domestice, având de Oana RUSU
]iile de art\ veche ale Muzeului Na- str\zi mari [i mici `n Bucure[tii se- greutatea de circa o mie de kilogra-

PELERINAJ de BOBOTEAZ| `n }ARA SF+NT|
- 14-20 ianuarie 2010 -
Ziua 1 - ~ntâlnire Aeroportul „Henri Coand\“
(Otopeni) la ora 08:15, decolare ora 11:15 - cursa
LY-574, sosire Aeroport „Ben Gurion“, ora 13:55.
Deplasare la Ein Karem - patria Sf=ntului Ioan Bo-
tez\torul, vizitarea Bisericii „Sf=ntul Ioan Botez\-
torul“ ridicat\ pe locul unde care s-a n\scut „cel
mai mare om n\scut dintr-o femeie“ [i fântâna
Sfintei Fecioare Maria. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 2-a
a - Mic dejun. Deplasare la Bethleem -
se viziteaz\ Biserica Na[terii, Biserica catolic\
„Sf=nta Ecaterina“, Grota Laptelui. ~ntoarcerea la
Ierusalim, vizit\ pe Muntele Sion la Biserica „A-
dormirea Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul Psalmistului David. Vizit\ la
Zidul Plângerii. Deplasare la A[ez\mântul româ-
nesc de la Ierusalim. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 3-aa - Mic dejun. Deplasare pe Muntele
Scopus, pentru a vedea de sus panorama Ierusali-
mului. Coborâre pe Muntele M\slinilor, vizitarea
M\n\stirii Eleon, a Bisericii Pater Noster (Tat\l
nostru) [i a Bisericii Dominus Flevit (Domnul a
plâns), Gr\dina Ghetsimani cu Biserica Na]iunilor,
Mormântul Maicii Domnului [i Pe[tera Ghetsi-
mani. Vom intra `n cetate prin Poarta Sf=ntului
{tefan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa, `nchina-
re la Sf=ntul Mormânt. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ora 23:30 (Op]ional) Participarea la Sf=nta
Liturghie de la miezul nop]ii la Sf=ntul Mormânt.
Ziua a 4-a a - Mic dejun. Deplasare la Ierihon,
cel mai vechi ora[ din lume, vizit\ la „Dudul lui
Zacheu“ [i la A[ez\mântul Românesc din Ierihon.
Op]ional (10 euro), se poate continua cu ma[ini de
teren arabe pân\ la Hozeva (vizitarea M\n\stiri
„Sf=ntul Gheorghe, unde se afl\ moa[tele Sf=ntu-
lui Ioan Iacob Românul [i pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul). Coborâm la Marea Moart\ -
Qumran - (vechiul Centru al Esenienilor) pentru o
scurt\ oprire la magazinul cu produse cosmetice.
Cazare si cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 5-aa - Mic dejun. Deplasare la Râul Ior-
dan - participare la S\rb\toarea BOBOTEZEI, o-
ficiat\ de Patriarhul greco-oortodox al Ierusalimu-
lui. Ne `ndrept\m spre nordul ]\rii, spre Galile-
ea, urcând pe Valea Iordanului pân\ la Yardenit
- vizit\ la locul amenajat al Botezului Domnului.
Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 6-aa - Mic dejun. Deplasare `n satul Ca-
na, vizitarea Bisericii ortodoxe ridicate pe locul
casei Sf=ntului Simon Canaanitul, unde Iisus a
f\cut prima minune a transform\rii apei `n vin.
Oprire la Nazareth - vizitarea Bisericii catolice
„Buna Vestire“, cea mai mare construc]ie de cult
din Orientul Apropiat, [i a Bisericii ortodoxe
„Sf=ntul Gavriil“, ridicat\ pe locul unde a fost iz-
vorul Sfintei Fecioare Maria. Deplasare la Caper-
naum, ora[ denumit [i „Cetatea Domnului“, vizi-
tarea sinagogii unde Iisus a predicat [i ruinele ca-
sei Sf=ntului Petru. Continu\m drumul la Tab-
gha, unde Iisus a s\vâr[it minunea `nmul]irii
pâinilor [i a pe[tilor, apoi vizit\m Biserica de pe
Muntele Fericirilor. Op]ional, plimbare cu o copie
a „b\rcii lui Iisus“ pe apele M\rii Galileii. Cazare
[i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 7-aa - Mic dejun. Deplasare pe Muntele
Tabor, vizitarea Bisericii ortodoxe ridicate pe lo-
cul unde s-a petrecut Schimbarea la Fa]\. Plecare
spre Haifa. Vom privi Templul cultului Bahai, cu
gr\dinile pe terase. Vizitarea M\n\stirii Stella
Maris, cu pe[tera Sf=ntului Prooroc Ilie Tesvitea-
nul. Ne `ndrept\m spre Aeroportul „Ben Gurion“
pentru decolarea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cur-
sa EL-AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 825 de euro/persoan\ pentru grup de
minimum 40 de persoane;
850 de euro/persoan\ pentru grup de 30-39 de
persoane.
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti,
taxe de aeroport, transport cu autocar modern cu
aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasificare lo-
cal\), `n camer\ dubl\, demipensiune (bufet),
CIN| DE CR|CIUN;
- Taxe de intrare la obiective, asigurare medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbitor
de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achita `nso-
[itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri care
nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate, programul
poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare sau se
pot `nlocui unele obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\, Centrul
de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul Coposu nr. 1 D, sec-
tor 3; Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46; 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 7 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Atlas biblic
11.05 Rom=nia la zi
13.35 Biseric\ [i societate
14.05 Lumea de azi
16.05 Vecernia
17.05 Cultural express
18.00 Actualitatea
18.10 Actualitatea
religioas\
18.30 Dialogurile Trinitas
19.05 Pagini de folclor
19.35 Cuv=ntul care
zide[te
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Lumini pentru suflet
21.40 Faptele credin]ei
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea
de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic (r)
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r)
01.35 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Actualitatea (r)
02.10 Actualitatea religioas\ (r)
02.30 Armonii de veghe (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.20 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
04.35 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile Trinitas (r)
Jurnale: 07.00, 13.00,
21.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 14.00, 15.00,
16.00, 17.00, 19.00,
20.00.
O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Narcisa Elena BALABAN
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
Grila de programe TRINITAS TV
INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
Duminicii) (duminic\)
16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
(Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
`nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
(s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)
Pelerinaj `n Israel Pelerinaj la Sf=ntul Nectarie - Egina - Grecia
- 05-1
10 noiembrie 2009 (6 zile-5
5 nop]i) - - 7-1
12 noiembrie 2009 (5 nop]i-6
6 zile) -
Pre]ul pelerinajului
- 755 de euro/persoan\/loc `n camer\ dubl\/tripl\
- tariful este valabil pentru un grup de minimum de 35 de persoane Ziua 1: 7 noiembrie plecare din Bucu- Ziua 6: 12 noiembrie, mic dejun. Salo- Intr\rile la obiectivele turistice.
Supliment single 170 de euro re[ti cu autocarul, ora 07:00, pe ruta Giur- nic, se viziteaz\ Turnul Alb, centrul istoric
Servicii turistice incluse: giu-Ruse-Sofia-Promahonas-Salonic-Paralia al ora[ului, Biserica „Sf. Dumitru“, unde se Date de contact: www.basilica -
- transport cu avionul Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, compania EL AL; Katerini. Cazare Paralia Katerini. afl\ moa[tele Sf. Dimitrie, Izvor=torul de travel.ro
- 5 nop]i cazare la hotelurile 4*; Ziua 2: 8 noiembrie - mic dejun, pleca- mir, Biserica „Sf. Gheorghe“, cea mai veche Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20,
- mas\ `n regim demipensiune (mic dejun [i cin\); re spre Atena cu oprire `n Evia pentru vizi- biseric\ cre[tina din Grecia, Biserica „Sf. sector 3;
- `ntâmpinare [i transfer aeroport-hotel-aeroport; t\ la M\n\stirea „Sf. Ioan Rusu“, unde se Sofia“, loc unde se afl\ moa[tele Sf. Vasile Tel /Fax: +4 40 21 316 35 03;
- transport local cu autocar de lux cu aer condi]ionat conform programului;
afl\ moa[tele Sf. Ioan Rusu, continuare cel Nou. Plecare spre Rom=nia, sosire `n Tel: +440 37 274 85 34; +4
40 74 126 04 24;
- ghid local vorbitor de limba român\ la obiectivele din Israel; Bucure[ti `n jurul orei 23:00. E-mmail: office@basilicatravel.ro
spre Atena. Cazare Atena.
Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul pelerinajului:
Asigurarea medical\ `n func]ie de v=rst\; Ziua 3: 9 noiembrie - mic dejun, traver- Pre]ul pelerinajului:
285 de euro persoan\/loc `n camer\ du-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008
Date de contact: www.basilicatravel.ro sare cu ferry boat (Eghina/Pireu ), vizit\ la
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3; Biserica „Sf. Nectarie“, loc unde se afl\
bl\/ tripl\, valabil pentru grup minim: 40
de persoane
CONT LEI:
RO81RNCB0080097907720001
Tel /Fax: +40 21 316 35 03; moa[tele Sf. Nectarie, participare la slujba Servicii turistice incluse: CONT EURO:
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24; `nchinat\ Sf. Nectarie, traversare cu ferry
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
transport cu autocarul 2/3 stele (aer RO54RNCB0080097907720002
boat (Egina/Pireu). Cazare Atena. condi]ionat, tv, video); BANCA: Banca Comercial\
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008 Ziua 4: 10 noiembrie - mic dejun. Vizita-
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001 5 nop]i cazare `n hoteluri 2 [i 3 stele Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
rea Atenei (Acropolis, loc `n apropierea c\ruia camere duble [i triple; Director Programe Interne -
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei a predicat Sf. Apostol Pavel; Parlamentul, `nso]itor de grup; COSTEL BIRLEANU
Director Programe Interne - COSTEL BIRLEANU Biblioteca etc.). Cazare Atena. ghid grec la Atena; (tel: 0732.128.993; e-m mail:
(tel: 0732.128.993; e-m mail: costel.birleanu@basilicatra- Ziua 5: 11 noiembrie Atena, mic dejun, ferry boat Pireu/Egina/Pireu. costel.birleanu@basilicatravel.ro)
vel.ro) plecare spre Kalambaka, vizit\ la m\n\sti- Servicii neincluse ce se adaug\ la pre]ul Director Agen]ie - DIANA IORGA
Director Agen]ie - DIANA IORGA rile Marea Meteora [i Varlam, plecare spre pelerinajului: (tel: 0732128997; e-m mail:
(tel: 0732128997; e-m mail: diana.iorga@basilicatravel.ro) Paralia. Cazare Paralia. Asigurare medical\; diana.iorga@basilicatravel.ro)
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

Kiev: „Grani]a `ntre Ucraina [i Moldova
este unul dintre punctele fierbin]i“
a Unirea Republicii Moldova cu România ar constitui scenariul care ar permite recunoa[terea interna]ional\ a Transnistriei
`n cel mai scurt timp, a declarat ministrul de Externe al regiunii separatiste, Vladimir Iastrebciak a La r=ndul lor,
autorit\]ile ucrainene examineaz\ posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România `n cadrul unui stat comun, sus]ine
agen]ia rus\ de pres\ Novâi Reghion a „Aceast\ unire s-ar putea s\ se produc\, `n fapt, prin separarea Transnistriei“,
a declarat deputatul Taras Cernovil, din Comisia pentru rela]ii interna]ionale a Radei Supreme a Ucrainei a
Odat\ cu venirea noii puteri la
Chi[in\u, o nou\ escaladare a
conflictului din Transnistria nu
trebuie exclus\, a declarat depu-
tatul Andrei Parubii, membru al
partidului „Ucraina Noastr\“,
condus de pre[edintele Viktor Iu[-
cenko. „Rela]iile dintre Ucraina [i
Republica Moldova, dup\ schim-
barea conducerii politice de la
Chi[in\u, devin din ce `n ce mai
actuale, `ntrucât grani]a `ntre
Ucraina [i Moldova este unul din-
tre acele puncte fierbin]i, care se
afl\ cel mai aproape de teritoriul
nostru“, a afirmat Parubii, mem-
bru `n Comisia Radei Supreme
pentru afaceri interna]ionale, su-
bliniind c\ pentru Ucraina este
important s\ aib\ vecini „previzi-
bili“. Con[tientizând posibilitatea
unui posibil teatru de conflict `n
Transnistria, Consiliul pentru A-
p\rare [i Securitate Na]ional\ a
Ucrainei - o structur\ consultati-
v\ de pe lâng\ pre[edin]ie - `n-
cearc\ s\-[i intensifice dialogul cu
autorit\]ile de la Chi[in\u `n ten-
tativa de a anticipa setul de pro-
bleme sensibile de pe agenda noii
puteri moldovene, a declarat Pa-
rubii, unul dintre fidelii pre[edin-
telui ucrainean.
Kievul examineaz\
posibilitatea unirii
Moldovei cu România
Secretarul Consiliului pentru
Ap\rare [i Securitate Na]ional\
a Ucrainei, Raisa Bogatâriova, a
efectuat, mar]i [i miercuri, o vizi-
t\ `n Republica Moldova, `n ca-
drul c\reia a avut prev\zut\ o
Conflictul din Transnistria
Conflictul din Transnistria
este un conflict politic `ntre Re-
publica Moldova [i Republica
Moldoveneasc\ Nistrian\, cu pri-
vire la exercitarea controlului
asupra raioanelor Camenca, Du-
b\sari, Grigoriopol, R=bni]a, Slo-
bozia [i ora[ul Tiraspol, aflate pe
malul stâng al râului Nistru, [i
ora[ul Tighina, aflat pe malul
drept al aceluia[i râu. Conflictul
a `nceput `n anul 1990, imediat
dup\ proclamarea independen]ei
Republicii Moldovene[ti Nistrene
(RMN). ~n ultima parte a aniilor
’80, peisajul politic al URSS era
`n plin\ schimbare datorit\ poli-
ticii de perestroika `ntreprinse de
fostul pre[edinte Mihail Gorba-
ciov, care permitea liberalizarea
politic\ la nivel regional. Unele
minorit\]i na]ionale s-au opus
schimb\rilor de clas\ politic\ din
Republica Moldova, clas\ domi-
nat\ `n perioada sovietic\ de et-
nicii ru[i. Oficializarea limbii ma-
jorit\]ii (limba moldoveneasc\ -
n.r.) [i introducerea obligativit\-
]ii alfabetului latin pentru scrie-
rea acesteia au atras proteste din
partea vorbitorilor de alte limbi
decât cea român\. Neconcordan-
]a cu noua politic\ s-a manifestat
`ntr-un mod mai vizbil `n Trans-
nistria, regiune `n care etnicii
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
`ntâlnire cu pre[edintele interi-
mar, Mihai Ghimpu, [i discu]ii cu
responsabili ai administra]iei de
la Tiraspol. Agen]ia rus\ de pre-
s\ Novâi Reghion relateaz\ c\
unii deputa]i din Rada Suprem\
(parlamentul unicameral de la
Kiev - n.r.) sus]in c\ vizita oficia-
lului ucrainean este legat\ de exa-
minarea posibilit\]ii unirii Repu-
blicii Moldova cu România `n ca-
drul unui stat comun. „Am v\zut
c\ ne putem confrunta cu posibi-
le [ocuri absolut serioase pe tron-
sonul transnistrean al grani]ei
moldo-ucrainene. Se mai [tie c\
serviciile secrete române duc ne-
gocieri neoficiale cu anumite ser-
vicii secrete din Transnistria,
pentru ca unirea Republicii Mol-
dova cu România, despre care se
vorbe[te la modul serios `n Ro-
mânia [i care este evocat\ de
unii reprezentan]i ai noii coali]ii
de guvernare de la Chi[in\u, s\
se produc\, `n fapt, prin separa-
rea Transnistriei“, a declarat
pentru Novâi Reghion deputatul
Taras Cernovil, din Comisia pen-
tru rela]ii interna]ionale a Radei
Supreme.
Ucraina face parte din forma-
tul de negocieri „5 plus 2“ `n pro-
blema rezolv\rii diferendului
transnistrean.
Unirea cât mai rapid\ a Repu-
blicii Moldova cu România ar
constitui scenariul care ar permi-
te recunoa[terea interna]ional\ a
Transnistriei `n cel mai scurt
timp, a declarat [i ministrul de
Externe al regiunii separatiste
(nerecunoscut\ oficial - n.r.), Vla-
dimir Iastrebciak. „Noi `ns\ `n]e-
legem foarte bine c\ exist\ prea
slavi (ru[i sau ucraineni) erau
majoritari `n zonele urbane.
Pe 2 septembrie 1990 a fost
proclamat\ Republica Moldove-
neasc\ Nistrian\. La 25 august
1991, Sovietul suprem al RMN a
adoptat declara]ia de indepen-
den]\ a noii republici, iar, dou\
zile mai t=rziu, pe 27 august,
Parlamentul Republicii Moldova
a adoptat Declara]ia de Indepen-
den]\ a Republicii Moldova, al
c\rei teritoriu cuprindea [i raioa-
nele din stânga Nistrului. Parla-
mentul moldovenesc a cerut gu-
vernului URSS „s\ `nceap\ nego-
cierile cu guvernul moldovenesc
cu privire la ocupa]ia ilegal\ a
Republicii Moldova [i retragerea
trupelor sovietice de pe teritoriul
moldovenesc“. Dup\ ce Moldova
a primit statutul de membru al
ONU (2 martie 1992), pre[edinte-
le moldovean Mircea Snegur a
autorizat o interven]ie militar\
`mpotriva for]elor rebele care
atacaser\ posturi de poli]ie loiale
Chi[in\ului, de pe malul estic al
Nistrului. Rebelii, ajuta]i de tru-
pele sovietice, [i-au consolidat
controlul peste cea mai mare par-
te din zona disputat\.
La 21 iulie 1992 a fost semnat
un acord de `ncetare a focului.
Dup\ semnarea acestui acord,
Rusia a continuat s\ ofere regi-
CM
YK
C\derea regimului comunist de la Chi[in\u a fost precedat\ de ample
manifesta]ii populare, `n sprijinul unei orient\ri europene a ]\rii
pu]ine [anse ca aceasta s\ se rea-
lizeze `n etapa actual\“, a decla-
rat Iastrebciak `ntr-un interviu
acordat postului rusesc de radio
„Eho Moskv`“. Reprezentantul
regiunii separatiste consider\ c\
unirea Republicii Moldova cu Ro-
mânia nu este nici `n interesul
puterii de la Chi[in\u: „Partidele
mului separtist de la Tiraspol
sprijin militar, politic [i econo-
mic, permi]ându-i s\ supravie]u-
iasc\ [i conferindu-i un anumit
grad de autonomie vizavi de Mol-
dova.
~n mai 2005, Ucraina a propus
un plan `n [apte puncte, care stipu-
leaz\ rezolvarea conflictului trans-
nistrian printr-o reglementare
negociat\ [i alegeri libere. Prin
acest plan, Transnistria ar r\mâ-
ne o regiune autonom\ a Moldo-
vei.
~n momentul de fa]\, negocie-
rile pentru g\sirea unei rezolv\ri
a conflictului se poart\ `ntr-un
format „5 plus 2“, `n care, pe l=n-
g\ Republica Moldova [i Trans-
nistria, cele dou\ p\r]i implicate,
Rusia, Ucraina [i OSCE au statut
de mediator, iar UE [i SUA - de
observatori.
CM
YK
Lumea `n care tr\im 15
care au ajuns la guvernare [i au
sim]it puterea nu prea au intere-
Moldovenii, ve[nic
`ntre Vest [i Est
Aproape 40% dintre partici-
pan]ii la un sondaj de opinie
consider\ c\ actuala guverna-
re de la Chi[in\u va `ncerca
unirea Republicii Moldova cu
România. Potrivit rezultatelor
Barometrului socio-politic, rea-
lizat de compania IMAS-INC
Chi[in\u, 38% dintre cet\]enii
moldoveni care au participat la
sondaj sunt de p\rere c\, pe
parcursul actualei guvern\ri,
se va `ncerca unirea `ntre cele
dou\ state. ~n acest sens, a-
proape 40% dintre cei chestio-
na]i au opinat c\ Republica
Moldova ar trebui s\ fie mai
apropiat\ de Rusia, `n timp ce
doar 12% cred c\ ar trebui in-
sistat pe o apropiere fa]\ de
Bucure[ti.
Potrivit aceluia[i sondaj,
30% din popula]ia de peste
Prut crede c\ „limba moldove-
neasc\“ este la fel ca limba ro-
mân\, `n timp ce 59% conside-
r\ c\ este vorba de dou\ limbi
diferite. De asemenea, 26% din
cei intervieva]i sus]in, mai de-
grab\, ideea c\ identitatea [i
cultura moldovenilor sunt ace-
lea[i cu cele ale românilor, `n
timp ce aproximativ 48% consi-
der\ c\ sunt complet diferite.
De[i 63% din popula]ie ar
vota pentru aderarea Republi-
cii Moldova la UE, `n cazul
unui referendum, doar 31%
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
CM
YK
sul ca Republica Moldova s\
ajung\ o regiune a României“. a
consider\ c\ viitorul ]\rii lor
este legat de Europa de Vest,
`n timp ce 30% cred c\ ar tre-
bui legat de CSI, iar aproape
20% au optat pentru varianta
ca viitorul Republicii Moldova
s\ fie legat [i de Europa de
Vest [i de CSI.
Liderul Partidului Demo-
crat devine cel mai popular
personaj politic din aceast\ ]a-
r\, pentru prima dat\ dup\ ul-
timii nou\ ani, când topul a
fost condus de fostul pre[edin-
te, Vladimir Voronin, arat\ re-
zultatele sondajului IMAS-
INC Chi[in\u. Personalitatea
politic\ care se bucur\ de cea
mai mare `ncredere a popula-
]iei, potrivit aceluia[i sondaj,
este liderul PDM, Marian Lu-
pu, candidat la func]ia de pre-
[edinte al ]\rii, cu 47%. El
este urmat de Vladimir Voro-
nin - 40%, noul premier Vlad
Filat - 35%, fostul premierul
Zinaida Grecean`i - 33%, pri-
marul de Chi[in\u, Dorin
Chirtoac\ - 32% [i pre[edinte-
le interimar al ]\rii, Mihai
Ghimpu, care este [i pre[edin-
te al parlamentului.
Sondajul a fost realizat pe un
e[antion de 1.070 de persoane
din peste 70 de localit\]i, `n pe-
rioada 11-29 octombrie. Marja
maxim\ de eroare, potrivit or-
ganizatorilor, este de 3%.

16 Documentar
Sfin]ii Arhangheli, mesagerii
voin]ei divine [i `mplinitorii ei
S\rb\toarea de ast\zi este `nchinat\ Sfin]ilor Arhangheli [i,
prin extensie, tuturor puterilor cere[ti. Ne-am putea `ntreba de
ce trebuie s\-i serb\m pe `ngeri. ~i serb\m pentru rela]ia
direct\ pe care o au cu Dumnezeu, model [i imbold pentru o
aprofundare a rela]iei noastre cu El, `i cinstim pentru c\ ne
ajut\ `n drumul nostru c\tre mântuire, `i avem `n vedere pentru
c\ ne comunic\ voia lui Dumnezeu, `mp\rt\[indu-ne din
darurile lor de cunoa[tere [i t\m\duire.
de Augustin P|UNOIU
Dumnezeu, ca Duh absolut, ca Spi-
rit pur, se reveleaz\ `n modul cel mai
adecvat naturilor spirituale din Uni-
vers. Iar acestea sunt doar dou\: omul
[i `ngerul. Primul este o natur\ dual\,
materie [i spirit, deci mult mai com-
plex decât cel de-al doilea care este ex-
clusiv fiin]\ spiritual\. ~ngerul, a[a-
dar, este mult mai aproape datorit\
constitu]iei sale de Dumnezeu, poate
participa mai repede [i direct la ener-
giile dumnezeie[ti ale fiin]ei divine.
Oastea cereasc\ reflect\
bog\]ia slavei divine [i
`n]elepciunea Celui etern
Dimensiunea [i varietatea lumii
angelice dovede[te f\r\ echivoc bog\-
]ia slavei, a `n]elepciunii [i a bun\t\]ii
divine care creeaz\ f\r\ zgârcenie.
C\ci `n Scriptur\ se vorbe[te de mii de
miriade de `ngeri, atât `n Vechiul Tes-
tament, `n cartea a IV-a a Regilor 6,
17, unde proorocul Elisei deschide o-
chii slujitorului pentru a vedea mul]i-
mea o[tirilor cere[ti care ap\ra popo-
rul iudeu („Tot muntele era plin de cai
[i de care de foc `mprejurul lui Elisei“),
cât [i `n Noul Testament, unde Hristos
vorbe[te despre posibilitatea trimiterii
a 12 legiuni de `ngeri pentru a opri
r\stignirea Sa.
Sfântul Dionisie Areopagitul `n car-
tea sa „Ierarhiile cere[ti“ vorbe[te de-
spre num\rul `ngerilor, astfel: „Sunt
mii de mii sau zeci de mii de zeci de
mii…, pentru noi de nenum\rat. C\ci
sunt multe fericitele o[tiri ale min]ilor
mai presus de lume, dep\[ind ra]iu-
nea debil\ [i contractat\ a numerelor
noastre, fiind definibile cognoscibil
numai de `n]elegerea [i cunoa[terea
lor cereasc\ [i mai presus de ceruri,
d\ruit\ lor cu `mbel[ugare de `n]elep-
ciunea creatoare [i infinit cunosc\toa-
re a Dumnezeirii-origine“. „Modelân-
du-se spiritual spre imitarea lui Dum-
nezeu [i privind spre ceea ce e propriu
lui Dumnezeu `n chip supralumesc [i
dorind s\ dea min]ii lor un chip ase-
m\n\tor, ele se bucur\ de particip\ri
mai `mbel[ugate la Acela, fiind nemij-
locit lâng\ El [i tinzând pururi `n sus,
sus]inute continuu de iubirea dumne-
zeiasc\ [i neclintit\ [i primind ilumi-
n\rile primordiale `n chip nematerial;
toat\ via]a lor este `n]eleg\toare.
Fiecare din cele nou\ cete
are o numire deosebit\
Dumnezeu `ntre multele Sale nume
din Scriptur\ are [i titulatura de
Dumnezeul puterilor. Puterile consti-
CM
YK
tuie una din cele nou\ cete `ngere[ti
(Serafimi, Heruvimi, Scaune sau Tro-
nuri, Domnii, Puteri, St\pânii, ~nce-
p\torii, Arhagheli, ~ngeri) care stau `n
jurul tronului dumnezeiesc aducând
laud\ Celui Prea`nalt. Numirea aceas-
ta ne atrage aten]ia c\ f\pturile spiri-
tuale sunt puternice, c\ au putere. Ne
aducem aminte de `ngerul cu sabie de
foc care dup\ c\derea omului st\tea la
intrarea `n Eden, iar omul nu a mai
putut reintra de unde plecase. Acest
`nger cu spad\ de foc, care `n Acatistul
`nchinat puterilor cere[ti este supra-
numit slujitorul Legii, este Sfântul
Mihail. Apoi `ngerul care s-a luptat cu
Iacov la pârâul Iaboc arat\ din nou
puterea fiin]elor cere[ti bune, care
sunt net superioare atât `n lupta cu o-
mul, cât [i `n r\zboiul cu duhurile cele
rele ale `ntunericului. ~n epistola
Sfântului Apostol Iuda la versetul 9
este scris: „Dar Mihail Arhanghelul,
când se `mpotrivea diavolului certân-
du-se pe trupul lui Moise, nu a `ndr\z-
nit s\ aduc\ judecat\ de hul\, ci a zis:
S\ te certe pe tine Domnul!“.
~n privin]a momentului apari]iei lu-
mii nev\zute a `ngerilor, Sfânta Scrip-
tur\ nu ofer\ decât o singur\ referin]\,
`n cartea lui Iov 38, 7, unde spune c\ a-
tunci „când s-au f\cut stelele, l\udatu-
M-au cu glas mare to]i `ngerii Mei“.
~ngerii ajut\ pe oameni `n urcu[ul
[i progresul lor `n cunoa[terea lui
Dumnezeu, dar [i `n `nt\rirea spiritu-
al\ de care ei au nevoie. Teologia `nge-
rului p\zitor, afirm\ Andrei Ple[u `n
cursul s\u „Despre `ngeri“, este cu-
prins\ integral `n textul rug\ciunii
din Ceaslov. Din aceasta rezult\ c\ fi-
ecare cre[tin are un `nger p\zitor, apoi
c\ el nu ne apar]ine, ci ne este dat de
Creatorul lumii [i c\ func]iile `ngeru-
lui p\zitor sunt `n general patru: el ne
este `nv\]\tor, luminându-ne [i ofe-
rind un spor de cunoa[tere. A doua
sarcin\ a `ngerului este cea de protec-
tor, el ne fere[te de toate relele, apoi
cea de sf\tuitor, de `ndemn\tor spre
fapte bune, propunând criterii ale ac]i-
unii `ndrept\]ite. Ultima func]ie a `n-
gerului p\zitor este aceea de c\l\uz\
mistic\, care ne arat\ calea mântuirii.
Func]ia generic\ a `ngerului este ori-
entarea cea bun\ a oamenilor. Orien-
tare `n plan cognitiv, pragmatic. Mo-
ral [i soteriologic.
~n iubirea `ngerilor
pentru oameni se oglinde[te
iubirea Tat\lui ceresc
Tot Andrei Ple[u subliniaz\ `n car-
tea sa c\ `ntre om [i `nger e o str\ve-
che, originar\, rudenie. Au convie]uit
`ntr-o atemporal\ fraternitate `n rai,
`nainte de c\dere, [i se vor reg\si `n a-
ceea[i condi]ie la sf=r[itul timpului. O-
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
mul [i `ngerul s\u conlucreaz\ sub a-
cela[i „jug“. ~n iubirea `ngerilor pentru
oameni se oglinde[te iubirea Tat\lui
fa]\ de crea]ia Sa v\zut\.
~n Legea cea Veche, ca [i `n Noul
Testament de altfel, `ngerii ne apar ca
ambasadori, ca trimi[i ai lui Dum-
nezeu; ei transmit poruncile Lui, co-
munic\ `n]elegerea lor, precum [i ha-
rul Lui; uneori execut\ sau duc la `n-
deplinire judec\]ile Lui. ~n Vechiul
Testament, lui Agar, `ngerul i-a po-
runcit s\ se `ntoarc\ la st\pâna sa [i
s\ se smereasc\ sub mâna ei. Lui Lot,
`ngerii vizitatori i-au poruncit s\ ias\
din ora[ul care urma s\ dispar\. Un
`nger `l invit\ pe Ghedeon s\ elibereze
pe Israel de madiani]i. Tot un `nger `l
`ndeamn\ pe Ilie s\ mearg\ `n `ntâm-
pinarea trimi[ilor regelui Samariei.
C\ Legea a fost dat\ poporului lui Is-
rael prin intermediul `ngerilor era nu
doar convingerea Sfântului {tefan [i a
Sfântului Pavel, ci de asemenea [i a e-
vreilor din vechime.
Rolul `ngerilor poate fi prezentat
astfel: ei formeaz\ oastea lui Dum-
nezeu, ei sunt trimi[ii Lui [i colabora-
torii Providen]ei divine. Dumnezeu ne
apare `n Sfânta Scriptur\ `nconjurat
de nenum\ra]i `ngeri care formeaz\
oastea Sa, sfatul S\u, tronul S\u. Du-
hurile cere[ti ador\ pe Creatorul lor,
ele ~l sl\vesc ne`ncetat, fiind prin ex-
celen]\ fiin]e doxologice. Mai mul]i au-
tori mistici au scris despre existen]a a
nou\ cete de `ngeri care `nconjoar\ pe
Domnul Slavei. Ace[tia sunt aseme-
nea unor oglinzi vii care reflect\, fie-
care `n mod deosebit, perfec]iunea di-
vin\. Cel ve[nic apare `n Biblie ca `n-
conjurat de mii [i mii de `ngeri. ~n
CM
YK
CM
YK
Noul Testament, Na[terea lui Mesia,
[i nu doar aceasta, a fost precedat\ de
apari]ia `ngerilor care anun]\ eveni-
mentul respectiv.
Prezen]a angelic\ `n via]a
Mântuitorului Hristos
A[a se `ntâmpl\ [i la Buna Vestire,
unde este trimis un arhanghel pe nu-
me Gavriil, adic\ un conduc\tor al
oastei cere[ti, pentru a vesti Mariei c\
dintr-ânsa se va na[te Mântuitorul lu-
mii. Apoi chiar la Betleem, pe câmpul
unde ciobanii `[i p\[teau oile, `ngerii
se arat\ cântând imne de slav\. Dup\
aceea, mai târziu, când Iisus este ispi-
tit `n Muntele Quarantaniei, `n urma
victoriei repurtate asupra demonului,
`ngerii se apropie de Iisus [i ~i slujesc.
Legiuni de duhuri slujitoare nu a[-
teapt\ decât un semn pentru a inter-
veni `n ap\rarea lui Hristos contra
solda]ilor care `l chinuiesc. Un `nger
r\stoarn\ piatr\ de deasupra mor-
mântului pentru a deschide calea pli-
n\ de slav\ a Biruitorului mor]ii. ~n
Noul Testament citim c\ un `nger po-
runce[te dreptului Iosif s\ o ia pe Ma-
ria cu el pentru a pleca mai departe `n
Egipt. Femeilor mironosi]e li se arat\
un `nger care le preseaz\ s\ mearg\
vestind Apostolilor ~nvierea. Uneori a-
ce[ti binef\c\tori ai oamenilor sunt
trimi[i de Dumnezeu pentru a pedepsi
pe cei care se `mpotrivesc Lui. Egipte-
nii, israeli]ii revolta]i, asirienii, idola-
trii din Ierusalim sunt rând pe rând
victime ale zelului lor slujitor. Ca zi
din s\pt\mân\ consacrat\ `ngerilor a
fost rânduit\ `nc\ din secolul al XV-
lea lunea. a
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 257 (1459) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 233 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
ACTUALITATE DOCUMENTAR ECONOMIC
Is\rescu se
Indiferentismul, Sfin]ii Arhangheli, a[teapt\ la
apostazia mesagerii voin]ei `ntârzierea
zilelor noastre divine [i `mplinitorii ei tran[ei de la FMI
PAGINA 16 PAGINA 13 PAGINA 5

Ridicarea
Episcopiei Buz\ului
[i Vrancei la rang basilica.ro
de arhiepiscopie RELIGIOS
M=ine are loc ridicarea Episcopiei Buz\ului [i Vrancei ~N ACEAST| PERIOAD| AU
LOC CONFERIN}E PASTORALE
la rang de arhiepiscopie. De la ora 9:00, Preafericitul DE TOAMN|: Conferin]ele
preo]e[ti au continuat, pe 5
P\rinte Patriarh Daniel va oficia slujba de sfin]ire a noiembrie, [i `n Arhiepisco-
altarului noii Catedrale episcopale cu hramul „~n\l]area pia Dun\rii de Jos, de aceas-
t\ dat\ cu preo]ii din proto-
Domnului“ din municipiul Buz\u, iar de la ora 10:00 - popiatele aflate pe raza jude-
Sf=nta Liturghie, care va fi urmat\ de ceremonia de ]ului Br\ila.
Pagina 3
ridicare a Episcopiei Buz\ului [i Vrancei la rang de
arhiepiscopie [i a PS Epifanie la rang de arhiepiscop. ACTUALITATE
Ridicarea `n rang a Episcopiei Buz\ului [i Vrancei LIVIU NEGOI}| VA PREZENTA
LUNI LISTA NOULUI GUVERN:
reprezint\ un gest de apreciere pentru trecutul Primarul sectorului 3 al Ca-
pitalei, Liviu Negoi]\, este
Eparhiei de la Curbura Carpa]ilor, pentru rolul noul premier desemnat de CM
YK

ierarhilor buzoieni `n lucrarea pastoral-misionar\, pre[edintele Traian B\sescu.

CM
YK
`n via]a public\, `n cultura [i spiritualitatea Pagina 4

ortodox\ româneasc\. Citi]i `n pagina 9 PAGINA VERDE

POZA ZILEI
Celebra Frauenkirche din
Dresda, Germania, face parte
din exemplarele renumite ale
stilului baroc. Situat\ `n pia]a
Neumarkt, cl\direa a fost ridi-
cat\ `n perioada 1726-1743.
Dup\ distrugerea aproape
complet\ `n cel de-al Doilea
R\zboi Mondial, a fost recon-
struit\ `n 2005. a
~nc\ 14 cazuri de grip\ cu virus A(H1N1)
~n ultimele 24 de ore au
fost confirmate `nc\ 14 cazuri
de grip\ cu virus A(H1N1)
pandemic, num\rul cazurilor
de `mboln\vire confirmate a-
jungând la 797, informeaz\
Ministerul S\n\t\]ii.
Cazurile confirmate `n peri-
oada 5 noiembrie, ora 18:00 -6
noiembrie, ora 12:00, sunt `n:
jude]ele Dolj (4), Arad (5), Ti-
mi[ (1) [i `n municipiul Bucu-
re[ti (4). De asemenea, `n ur-
ma investiga]iilor epidemiolo-
România a `nregistrat un salt remarcabil
al economisirii `n prima parte a anului
România a `nregistrat un
salt remarcabil al economisi-
rii `n prima parte a anului,
explicat prin panica indus\
de criza financiar\ interna]io-
nal\, dar [i prin evolu]ia favo-
rabil\ a dobânzilor, a afirmat,
ieri, guvernatorul B\ncii Cen-
trale, Mugur Is\rescu, la pre-
gice, s-a luat decizia suspen-
d\rii activit\]ii [colare, pentru
[apte zile, la {coala Central\
din Bucure[ti (o clas\, `n-
cepând cu 5 noiembrie), Cole-
giul „A. T. Laurian“ Boto[ani
(o clas\, `ncepând cu 6 no-
iembrie), {coala nr. 2 din Bo-
to[ani (o clas\, `ncepând cu 6
noiembrie), Liceul „Gheorghe
Chi]u“ din Craiova (o clas\, `n-
cepând cu 6 noiembrie), Liceul
Na]ional din Ia[i (dou\ clase,
`ncepând cu 6 noiembrie), Li-
zentarea raportului trimestri-
al asupra infla]iei.
„~n prima parte a acestui
an, acest salt `[i are explica]ia
atât `n evolu]ia situa]iei finan-
ciare interna]ionale [i interne,
deci un fel de panic\, lumea a
pus mai mul]i bani deoparte,
dar [i `n evolu]ia dobânzilor,
ceul „A. T. Guttenbrunn“ din
Arad (dou\ clase, `ncepând cu
6 noiembrie) [i Seminarul Teo-
logic Suceava (o clas\, `nce-
pând cu 5 noiembrie). a
care au stimulat economisi-
rea“, a explicat [eful BNR.
~n ceea ce prive[te partea a
doua a anului 2009, Is\rescu a
ar\tat c\ cifrele pe septembrie
indic\ o temperare „chiar evi-
dent\“, `n special la depozitele
la termen `n lei, legate categoric
[i de reducerea dobânzilor. a
EUROPENII VIN LA COPENHA-
GA CU LISTA INDUSTRIILOR
CARE VOR PUTEA POLUA GRA-
TUIT: Comisia de mediu din
Parlamentul European a a-
probat lista celor 164 de sec-
toare industriale din Uniu-
nea European\ care vor be-
neficia de aloc\ri gratuite
privind emisiile de CO2.
Pagina 7
CULTUR|
CL|DIRI DE PATRIMONIU DIN
TULCEA, REABILITATE CU AJU-
TORUL UNIUNII EUROPENE:
Cea mai mare colec]ie din
]ar\ semnat\ de Victor
Brauner [i cea mai mare
colec]ie de pl\ci de gravur\
din ]ar\ vor fi expuse la
Muzeul de Art\ din ora[ul
Tulcea `n condi]ii deosebite,
gra]ie unui proiect finan]at
de Uniunea European\.
Pagina 12
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ S=mb\t\, 7 noiembrie 2009

Rom=nii prezint\ americanilor Revolu]ia de acum 20 de ani
Scriitorul Dan Sociu, dramaturgul Matei
Vi[niec [i trupa Timpuri Noi se num\r\
printre prezen]ele române[ti la festivalul „Per-
forming Revolution in Central and Eastern
Europe“, care a debutat ieri la New York [i
aduce o ampl\ serie de evenimente ce se vor
desf\[ura pân\ `n martie 2010. Festivalul a
fost ini]iat de New York Public Library for the
Performing Arts [i este organizat `n colaborare
cu o serie de asocia]ii americane [i institute
culturale est-europene, printre care [i
Institutul Cultural Român (ICR) de la New
York, conform Agerpres.
Festivalul se deschide `n acest sf=r[it de
s\pt\m=n\ prin maratonul muzical „Rebel
Waltz: Muzica underground din spatele
Cortinei de fier“, o reactivare a muzicii unor
trupe pe care autorit\]ile comuniste le-au
considerat incomode.
Din România, particip\ forma]ia „Timpuri
Noi“, al\turi de alte forma]ii din spa]iul estic,
precum cea a cehilor de la „Psi Vojaci“,
supraveghea]i de poli]ia secret\ pe c=nd mem-
brii trupei aveau 14 ani, etc.
{irul de evenimente include lecturi publice
cu participarea scriitorilor Dan Sociu [i Matei
Vi[niec, `n contextul mai larg al lans\rilor, `n
premier\, a unor antologii de literatur\ [i
dramaturgie est-european\, o prezentare
autobiografic\ performativ\ a dramaturgului
Saviana St\nescu, a patra edi]ie a Festivalului
de Film Românesc de la New York, care se va
deschide cu documentarul de montaj „Video-
grame dintr-o Revolu]ie“, de Andrei Ujic\ [i
Harun Farocki.
O not\ academic\ a festivalului va fi dat\
de simpozionul „Dup\ Comunism: ~mpliniri [i
dezam\giri post-1989“, programat `n februarie
2010. Una dintre cele mai importante mani-
fest\ri din cadrul festivalului este expozi]ia
„Revolutionary Voices: Performing Arts in Cen-
tral&Eastern Europe in the 1980s“ `n care se
arat\ modul `n care artele spectacolului au `ncer-
cat - [i m\sura `n care au reu[it - s\ dep\[easc\
barierele impuse de politicienii [i cenzura comu-
nist\ `n anii ’80.
Institutul Cultural Rom=n din New York va
prezenta publica]ii cu scurte texte despre cen-
zura `n teatrul românesc din anii ’70-’80; frag-
mente video [i afi[ul spectacolului „Diminea]a
pierdut\“, dup\ Gabriela Adame[teanu, dra-
matizare [i regie C\t\lina Buzoianu - una din-
tre mont\rile antologice din anii ’80; montaje
video cu serb\rile de la 23 August, Cântarea
României [i Cenaclul Flac\ra; „Dialog cu Cea-
u[escu“, o lucrare video din 1978 a artistului
vizual Ion Grigorescu, etc. a

PE SCURT Cl\diri de patrimoniu din Tulcea

6 ani cu Masca, `n
metroul din Bucure[ti
Teatrul Masca din Bucure[ti
s\rb\tore[te, m=ine, `ncepând cu ora
12:30, la sta]ia de metrou Unirii 1, [ase
ani de la lansarea Programului „Ora[ul
de sub Ora[“, conform Agerpres. „Cu
[ase ani `n urm\, `ncepeam pentru bu-
cure[teni proiectul «Ora[ul de sub Ora[»,
cu inten]ia de a reconsidera sta]iile de
metrou ca spa]ii neconven]ionale pentru
art\. Acum, la ceas aniversar, v\ in-
vit\m la o nou\ `ntâlnire cu teatrul,
care sper\m c\ v-a adus `n tot acest
timp momente de bucurie [i `ncântare“,
a spus Mihai M\laimare, directorul
Teatrului Masca. M=ine vor avea loc
spectacolele „Gardienii se `ntorc“,
„Doamna cu C\]elul“ [i „Geneza“.
Proiectul ini]iat de Masca a adus actori
[i interpre]i, arti[ti plastici [i fotografi,
dansatori [i coregrafi.
Filme documetare
ruse[ti la
Cinemateca Român\
Filmele documentare „Ultima halt\“ [i
„Eisenstein [i Meyerhold: un dublu
portret `n interiorul unei epoci“, re-
gizate de Galina Evtu[enko, vor fi
proiectate `n prezen]a regizoarei, luni,
9 noiembrie, la Sala Eforie a
Cinematecii Române. „Ultima halt\“
reia tema mult discutat\ a dispari]iei
[i mor]ii scriitorului Lev Tolstoi. Bazat
pe studiul arhivelor, filmul dezv\luie
aspecte inedite [i poveste[te despre ul-
timele c\utari ale celebrului scriitor
care [i-a p\r\sit familia [i domeniul de
la Iasnaia Poliana, `n plin\ glorie.
„Eisenstein [i Meyerhold: un dublu
portret `n interiorul unei epoci“ face o
paralel\ `ntre regizorul Serghei
Eisenstein (1898-1948) [i actorul
Vsevolod Meyerhold (1874-1940).
Evenimentul este organizat de
Ambasada Federa]iei Ruse la
Bucure[ti, Biblioteca Metropolitan\ [i
Funda]ia CHARTA, conform Agerpres.
Expozi]ie despre
`nceputul cre[tinismului
`n Siria
Expozi]ia de fotografie „Siria - leag\nul
civiliza]iei [i al credin]ei“ a fost des-
chis\ la Galeria de Art\ a Municipiului
Bucure[ti. „Expozi]ia cuprinde fo-
tografii care ilustreaz\ `nceputurile
credin]ei cre[tine, care a plecat din
Damasc. Prin Damasc [i prin Siria au
trecut 33 de civiliza]ii de-a lungul tim-
pului. A[a c\, Siria este un mozaic
compus din mai multe culori, armo-
nizate `ntre ele“, a spus ministrul ad-
junct al Turismului din Siria, conform
Agerpres. Imaginile reprezint\ icoane
[i manuscrise vechi din secolele de
`nceput ale fiec\reia dintre cele dou\
religii: cea cre[tin\ [i cea musulman\.
~n icoanele [i `n manuscrisele cre[tine
apar teme precum Sfântul Nicolae,
Sfântul Gheorghe ucigând balaurul,
Botezul lui Iisus s\vâr[it de Sf. Ioan
Botez\torul. Expozi]ia itinerant\ a
str\b\tut mai multe ]\ri, ultima dat\
fiind prezentat\ la Vatican. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
reabilitate cu ajutorul Uniunii Europene
reprezentând cofinan]area asigurat\ de CJ.
Cea mai mare colec]ie din ]ar\ Proiectul care se va finaliza peste aproape 12 luni
este unul de referin]\ la nivel regional, obiectivul
semnat\ de Victor Brauner [i cea acestuia fiind cre[terea cu 25.000 a num\rului
mai mare colec]ie de pl\ci de turi[tilor care vin anual `n jude]ul Tulcea,
cre[terea sezonului turistic de la patru la opt luni,
gravur\ din ]ar\ vor fi expuse la precum [i dublarea veniturilor atrase la bugetul de Actualul Muzeu de Art\ din Tulcea,
Muzeul de Art\ din ora[ul Tulcea `n stat de administra]ia public\.
fostul Palat al Pa[ei Sangeacului
„~n condi]iile `n care interesul pentru jude]ul
condi]ii deosebite, gra]ie unui Tulcea era unul predominant pentru patrimoniul Tulcea, a fost construit `ntre anii 1863-
proiect finan]at de Uniunea natural, m\ bucur s\ constat c\ `ncet-`ncet cul- 1865 ca palat administrativ, sediu al
tura pune mâna pe centrul ora[ului. Vrem s\ le mutesharifului. ~ntre 1877-1970,
European\. Colec]iile fac parte din oferim vizitatorilor cea mai mare colec]ie din cl\direa a fost sediu pentru Prefectur\,
patrimoniul Muzeului de Art\ din ]ar\ semnat\ Victor Brauner, dar [i cea mai Tribunal, Parchet, Corpul Port\reilor,
mare colec]ie de pl\ci de gravur\ din ]ar\. Vrem Curtea cu Jura]i [i (`ntre 1950-1970)
Tulcea, cl\dire cunoscut\ sub s\ profit\m [i s\ ilustr\m Tulcea la `nceput de
Sfatul Popular Raional [i Consiliul
numele de Casa Pa[alelor, care, secol XX, s\ avem un muzeu al colec]iilor [i s\ Popular Jude]ean. Imagine din Arhiva
al\turi de o alt\ cl\dire de contur\m astfel Tulcea ca un ora[ de mare in-
teres cultural, nu numai natural“, a spus direc- Na]ional\, filiala jude]ean\ Tulcea
patrimoniu din municipiu, Casa torul Institutului de Cercet\ri Eco-Muzeale Casa Avramide, monument de arhitectur\, a
Avramide, vor face parte din (ICEM), Florin Topoleanu. apar]inut armatorului grec Alexandru Avramide,
Fostul Palat al Pa[alelor, cl\dire de stil neocla- unul dintre cei mai cunoscu]i oameni de afaceri de
Complexul Muzeal de Patrimoniu sic, ridicat\ `ntre anii 1863-1865 ca Palat adminis- la acea vreme. ~n jurul anului 1890, Avramide a-
Cultural Nord-Dobrogean. trativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci duce la Tulcea doi me[teri italieni [i le `ncredin-
Conacul Pa[ei, este `n momentul de fa]\ Muzeul de ]eaz\ construc]ia unei case, pe care [i-o dorea a fi
Art\. Dup\ reunirea Dobrogei cu ]ara, devine `n un simbol al prosperit\]ii familiei sale. ~n scurt
Pentru reabilitarea celor dou\ cl\diri de patri- 1878 sediul Prefecturii jude]ului Tulcea, având la
parter Tribunalul Jude]ului, Corpul Port\reilor [i
timp, casa amplasat\ `n centrul ora[ului Tulcea va
deveni pentru localnici cea mai frumoas\ cl\dire
moniu s-a semnat joi un contract de finan]are, con-
Curtea de Jura]i. ~ntre 1950-1970, aici a func]ionat din ora[. Dup\ 1944, Casa Avramide devine sediul
form Agerpres. Valoarea total\ a acestuia este de Sfatul Popular Raion Tulcea, pe 23 august 1982
Comitetului Democratic Grec, pe 1 mai 1950 cl\di-
circa 46,1 milioane de lei, 98% din sum\ fiind acor- devenind sediul Muzeului de Art\, iar dup\ 1990 rea fiind transformat\ `n Muzeul „Delta Dun\rii“.
dat\ de Uniunea European\ prin Agen]ia de institu]ia fiind transferat\ `n subordinea ~n momentul de fa]\, imobilul se afl\ `ntr-un sta-
Dezvoltare Regional\ (ADR) Sud-Est, diferen]a Institutului de Cercet\ri Eco-Muzeale. diu avansat de degradare, conform Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ALBUM DEDICAT BUCURE{TIULUI LA 550
DE ANI DE ATESTARE: Albumul aniversar „Bucure[ti -
550 de ani de la prima atestare documentar\“, coordonat [i
`ngrijit de Radu Oltean [i editat de ArCuB - Centrul de pro-
iecte culturale al Prim\riei Municipiului Bucure[ti, va fi
lansat pe 11 noiembrie. Lucrarea reproduce peste 400 de fo-
tografii [i stampe vechi din colec]iile bibliotecii Academiei
Române, Muzeului Municipiului Bucure[ti, Muzeului Militar
Na]ional, Arhivelor Na]ionale, din colec]iile particulare ale
lui Alexandru Gâlmean, Simion Câl]ia, Adrian Bejenaru, dar
[i din c\r]i, reviste [i ziare de epoc\. Sunt reproduse artefacte
din colec]iile de art\ veche ale Muzeului Na]ional de Art\ a
României, Muzeului Municipiului Bucure[ti [i Muzeului
Militar Na]ional, conform Agerpres. Fotografii moderne sau
din istoria recent\ sunt realizate de autor [i de Cristian
Radu, Andrei Pandele, Cristian Malide, {tefan Tuchil\,
Mircea Stru]eanu, {tefan Cristescu. Prefa]a este semnat\ de
istoricul Adrian Majuru, cel care a colaborat [i la realizarea
albumului de fotografie „Bucure[ti, dragostea mea“, iar ex-
plica]iile imaginilor sunt date de Radu Oltean. Structura
volumului este `mp\r]it\ `n patru capitole, semnate de
cunoscu]i istorici: „Bucure[tii Evului Mediu pân\ la 1821“
(prof. dr. Constantin Rezacheveci), „Trei secole de mod\ `n
Bucure[ti“ (dr. Adrian Silvan Ionescu), „Case, palate, biserici,
str\zi mari [i mici `n Bucure[tii secolelor XIX [i XX“ (dr. is-
toric de art\ Cezara Mucenic), „Gr\dinile vechiului
Bucure[ti“ (Emanuel B\descu).
a EXPONATUL LUNII LA ALEXANDRIA,
VECHI DE 6.000 DE ANI: Craniul de bour descoperit
`n urm\ cu peste trei decenii `n Teleorman, `n zona lo-
calit\]ii Mavrodin, este exponatul lunii noiembrie la
Muzeul Jude]ean din municipiul Alexandria. Arheologul
Ion Torcic\ de la muzeul din Alexandria a spus, cu prilejul
prezent\rii exponatului, c\ aceast\ pies\ palentologic\ de
mari dimensiuni, aflat\ `n patrimoniul institu]iei, are o
vechime de peste 6.000 de ani, animalul, considerat str\-
mo[ al vitelor domestice, având greutatea de circa o mie de
kilograme. Str\mo[ul bourului a ap\rut `n India `n urm\
cu dou\ milioane de ani, r\spândindu-se `n Asia, dar [i `n
Europa [i nordul Africii. Era `nrudit cu bizonul, zimbrul [i
alte bovidee din Asia, fiind domesticit `n Orientul Apropiat
`n urm\ cu 8000 de ani. De atunci, num\rul bourilor a
cunoscut un regres lent, culminând cu dispari]ia speciei
dup\ anul 1600, când a fost vânat ultimul exemplar `ntr-o
p\dure din Polonia. Bourul a fost simbolul Moldovei me-
dievale, acum f\când parte din stema de stat a României [i
din cea a Republicii Moldova. a

CM
YK

S=mb\t\, 7 noiembrie 2009
Sfin]ii Arhangheli, mesagerii
voin]ei divine [i `mplinitorii ei
S\rb\toarea de ast\zi este `nchinat\ Sfin]ilor Arhangheli [i,
prin extensie, tuturor puterilor cere[ti. Ne-am putea `ntreba de
ce trebuie s\-i serb\m pe `ngeri. ~i serb\m pentru rela]ia
direct\ pe care o au cu Dumnezeu, model [i imbold pentru o
aprofundare a rela]iei noastre cu El, `i cinstim pentru c\ ne
ajut\ `n drumul nostru c\tre mântuire, `i avem `n vedere pentru
c\ ne comunic\ voia lui Dumnezeu, `mp\rt\[indu-ne din
darurile lor de cunoa[tere [i t\m\duire.
de Augustin P|UNOIU
Dumnezeu, ca Duh absolut, ca Spi-
rit pur, se reveleaz\ `n modul cel mai
adecvat naturilor spirituale din Uni-
vers. Iar acestea sunt doar dou\: omul
[i `ngerul. Primul este o natur\ dual\,
materie [i spirit, deci mult mai com-
plex decât cel de-al doilea care este ex-
clusiv fiin]\ spiritual\. ~ngerul, a[a-
dar, este mult mai aproape datorit\
constitu]iei sale de Dumnezeu, poate
participa mai repede [i direct la ener-
giile dumnezeie[ti ale fiin]ei divine.
Oastea cereasc\ reflect\
bog\]ia slavei divine [i
`n]elepciunea Celui etern
Dimensiunea [i varietatea lumii
angelice dovede[te f\r\ echivoc bog\-
]ia slavei, a `n]elepciunii [i a bun\t\]ii
divine care creeaz\ f\r\ zgârcenie.
C\ci `n Scriptur\ se vorbe[te de mii de
miriade de `ngeri, atât `n Vechiul Tes-
tament, `n cartea a IV-a a Regilor 6,
17, unde proorocul Elisei deschide o-
chii slujitorului pentru a vedea mul]i-
mea o[tirilor cere[ti care ap\ra popo-
rul iudeu („Tot muntele era plin de cai
[i de care de foc `mprejurul lui Elisei“),
cât [i `n Noul Testament, unde Hristos
vorbe[te despre posibilitatea trimiterii
a 12 legiuni de `ngeri pentru a opri
r\stignirea Sa.
Sfântul Dionisie Areopagitul `n car-
tea sa „Ierarhiile cere[ti“ vorbe[te de-
spre num\rul `ngerilor, astfel: „Sunt
mii de mii sau zeci de mii de zeci de
mii…, pentru noi de nenum\rat. C\ci
sunt multe fericitele o[tiri ale min]ilor
mai presus de lume, dep\[ind ra]iu-
nea debil\ [i contractat\ a numerelor
noastre, fiind definibile cognoscibil
numai de `n]elegerea [i cunoa[terea
lor cereasc\ [i mai presus de ceruri,
d\ruit\ lor cu `mbel[ugare de `n]elep-
ciunea creatoare [i infinit cunosc\toa-
re a Dumnezeirii-origine“. „Modelân-
du-se spiritual spre imitarea lui Dum-
nezeu [i privind spre ceea ce e propriu
lui Dumnezeu `n chip supralumesc [i
dorind s\ dea min]ii lor un chip ase-
m\n\tor, ele se bucur\ de particip\ri
mai `mbel[ugate la Acela, fiind nemij-
locit lâng\ El [i tinzând pururi `n sus,
sus]inute continuu de iubirea dumne-
zeiasc\ [i neclintit\ [i primind ilumi-
n\rile primordiale `n chip nematerial;
toat\ via]a lor este `n]eleg\toare.
Fiecare din cele nou\ cete
are o numire deosebit\
Dumnezeu `ntre multele Sale nume
din Scriptur\ are [i titulatura de
Dumnezeul puterilor. Puterile consti-
CM
YK
tuie una din cele nou\ cete `ngere[ti
(Serafimi, Heruvimi, Scaune sau Tro-
nuri, Domnii, Puteri, St\pânii, ~nce-
p\torii, Arhagheli, ~ngeri) care stau `n
jurul tronului dumnezeiesc aducând
laud\ Celui Prea`nalt. Numirea aceas-
ta ne atrage aten]ia c\ f\pturile spiri-
tuale sunt puternice, c\ au putere. Ne
aducem aminte de `ngerul cu sabie de
foc care dup\ c\derea omului st\tea la
intrarea `n Eden, iar omul nu a mai
putut reintra de unde plecase. Acest
`nger cu spad\ de foc, care `n Acatistul
`nchinat puterilor cere[ti este supra-
numit slujitorul Legii, este Sfântul
Mihail. Apoi `ngerul care s-a luptat cu
Iacov la pârâul Iaboc arat\ din nou
puterea fiin]elor cere[ti bune, care
sunt net superioare atât `n lupta cu o-
mul, cât [i `n r\zboiul cu duhurile cele
rele ale `ntunericului. ~n epistola
Sfântului Apostol Iuda la versetul 9
este scris: „Dar Mihail Arhanghelul,
când se `mpotrivea diavolului certân-
du-se pe trupul lui Moise, nu a `ndr\z-
nit s\ aduc\ judecat\ de hul\, ci a zis:
S\ te certe pe tine Domnul!“.
~n privin]a momentului apari]iei lu-
mii nev\zute a `ngerilor, Sfânta Scrip-
tur\ nu ofer\ decât o singur\ referin]\,
`n cartea lui Iov 38, 7, unde spune c\ a-
tunci „când s-au f\cut stelele, l\udatu-
M-au cu glas mare to]i `ngerii Mei“.
~ngerii ajut\ pe oameni `n urcu[ul
[i progresul lor `n cunoa[terea lui
Dumnezeu, dar [i `n `nt\rirea spiritu-
al\ de care ei au nevoie. Teologia `nge-
rului p\zitor, afirm\ Andrei Ple[u `n
cursul s\u „Despre `ngeri“, este cu-
prins\ integral `n textul rug\ciunii
din Ceaslov. Din aceasta rezult\ c\ fi-
ecare cre[tin are un `nger p\zitor, apoi
c\ el nu ne apar]ine, ci ne este dat de
Creatorul lumii [i c\ func]iile `ngeru-
lui p\zitor sunt `n general patru: el ne
este `nv\]\tor, luminându-ne [i ofe-
rind un spor de cunoa[tere. A doua
sarcin\ a `ngerului este cea de protec-
tor, el ne fere[te de toate relele, apoi
cea de sf\tuitor, de `ndemn\tor spre
fapte bune, propunând criterii ale ac]i-
unii `ndrept\]ite. Ultima func]ie a `n-
gerului p\zitor este aceea de c\l\uz\
mistic\, care ne arat\ calea mântuirii.
Func]ia generic\ a `ngerului este ori-
entarea cea bun\ a oamenilor. Orien-
tare `n plan cognitiv, pragmatic. Mo-
ral [i soteriologic.
~n iubirea `ngerilor
pentru oameni se oglinde[te
iubirea Tat\lui ceresc
Tot Andrei Ple[u subliniaz\ `n car-
tea sa c\ `ntre om [i `nger e o str\ve-
che, originar\, rudenie. Au convie]uit
`ntr-o atemporal\ fraternitate `n rai,
`nainte de c\dere, [i se vor reg\si `n a-
ceea[i condi]ie la sf=r[itul timpului. O-
mul [i `ngerul s\u conlucreaz\ sub a-
cela[i „jug“. ~n iubirea `ngerilor pentru
oameni se oglinde[te iubirea Tat\lui
fa]\ de crea]ia Sa v\zut\.
~n Legea cea Veche, ca [i `n Noul
Testament de altfel, `ngerii ne apar ca
ambasadori, ca trimi[i ai lui Dum-
nezeu; ei transmit poruncile Lui, co-
munic\ `n]elegerea lor, precum [i ha-
rul Lui; uneori execut\ sau duc la `n-
deplinire judec\]ile Lui. ~n Vechiul
Testament, lui Agar, `ngerul i-a po-
runcit s\ se `ntoarc\ la st\pâna sa [i
s\ se smereasc\ sub mâna ei. Lui Lot,
`ngerii vizitatori i-au poruncit s\ ias\
din ora[ul care urma s\ dispar\. Un
`nger `l invit\ pe Ghedeon s\ elibereze
pe Israel de madiani]i. Tot un `nger `l
`ndeamn\ pe Ilie s\ mearg\ `n `ntâm-
pinarea trimi[ilor regelui Samariei.
C\ Legea a fost dat\ poporului lui Is-
rael prin intermediul `ngerilor era nu
doar convingerea Sfântului {tefan [i a
Sfântului Pavel, ci de asemenea [i a e-
vreilor din vechime.
Rolul `ngerilor poate fi prezentat
astfel: ei formeaz\ oastea lui Dum-
nezeu, ei sunt trimi[ii Lui [i colabora-
torii Providen]ei divine. Dumnezeu ne
apare `n Sfânta Scriptur\ `nconjurat
de nenum\ra]i `ngeri care formeaz\
oastea Sa, sfatul S\u, tronul S\u. Du-
hurile cere[ti ador\ pe Creatorul lor,
ele ~l sl\vesc ne`ncetat, fiind prin ex-
celen]\ fiin]e doxologice. Mai mul]i au-
tori mistici au scris despre existen]a a
nou\ cete de `ngeri care `nconjoar\ pe
Domnul Slavei. Ace[tia sunt aseme-
nea unor oglinzi vii care reflect\, fie-
care `n mod deosebit, perfec]iunea di-
vin\. Cel ve[nic apare `n Biblie ca `n-
conjurat de mii [i mii de `ngeri. ~n
CM
YK
Documentar 13
CM
YK
Noul Testament, Na[terea lui Mesia,
[i nu doar aceasta, a fost precedat\ de
apari]ia `ngerilor care anun]\ eveni-
mentul respectiv.
Prezen]a angelic\ `n via]a
Mântuitorului Hristos
A[a se `ntâmpl\ [i la Buna Vestire,
unde este trimis un arhanghel pe nu-
me Gavriil, adic\ un conduc\tor al
oastei cere[ti, pentru a vesti Mariei c\
dintr-ânsa se va na[te Mântuitorul lu-
mii. Apoi chiar la Betleem, pe câmpul
unde ciobanii `[i p\[teau oile, `ngerii
se arat\ cântând imne de slav\. Dup\
aceea, mai târziu, când Iisus este ispi-
tit `n Muntele Quarantaniei, `n urma
victoriei repurtate asupra demonului,
`ngerii se apropie de Iisus [i ~i slujesc.
Legiuni de duhuri slujitoare nu a[-
teapt\ decât un semn pentru a inter-
veni `n ap\rarea lui Hristos contra
solda]ilor care `l chinuiesc. Un `nger
r\stoarn\ piatr\ de deasupra mor-
mântului pentru a deschide calea pli-
n\ de slav\ a Biruitorului mor]ii. ~n
Noul Testament citim c\ un `nger po-
runce[te dreptului Iosif s\ o ia pe Ma-
ria cu el pentru a pleca mai departe `n
Egipt. Femeilor mironosi]e li se arat\
un `nger care le preseaz\ s\ mearg\
vestind Apostolilor ~nvierea. Uneori a-
ce[ti binef\c\tori ai oamenilor sunt
trimi[i de Dumnezeu pentru a pedepsi
pe cei care se `mpotrivesc Lui. Egipte-
nii, israeli]ii revolta]i, asirienii, idola-
trii din Ierusalim sunt rând pe rând
victime ale zelului lor slujitor. Ca zi
din s\pt\mân\ consacrat\ `ngerilor a
fost rânduit\ `nc\ din secolul al XV-
lea lunea. a
14 Timp liber S=mb\t\, 7 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

„Roade ale credin]ei `n Sf=ntul Munte Athos“

O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i v\ invit\ la un pelerinaj
`n Sfântul Munte Athos
`n perioada 15 - 25 noiembrie 2009.
Se vor vizita m\n\stirile: Xeropotamou, Kutlumu-
siu, Vatoped, Schitul Sf. Ilie, Pantokrator, Iviron, Fi-
lotheu, Marea Lavr\ [i Schiturile Române[ti Prodro-
mu [i Lacu. ~n Tesalonic pelerinii vor avea bucuria de
a se `nchina la moa[tele Sf. Mucenic Dimitrie Iz-
vorâtorul de Mir [i ale Sf. Mc. Anisia.
Pre]ul pelerinajului este de 315 EURO + 290 RON.
Servicii incluse: transport cu microbuz; 1 noapte cazare
la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel** `n
Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte Athos;
`nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse in pret - mesele de prânz [i cina; ta-
xa de intrare in Muntele Athos (25 EUR); transportul in
Muntele Athos (app. 100 EUR); asigurarea medicala.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi accesat\ pe pagina
de internet: www.centruldepelerinaj.ro.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului de Pelerinaj «Sf.
Parascheva» din Ia[i (`n incinta Catedralei Mitropolitane).

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
16
PE SCURT
Protopopiatul B=rlad
are un nou protoiereu
PS Corneliu, Episcopul Hu[i-
lor, a oficiat joi, 5 noiembrie
2009, slujba de hirotesie [i in-
stalare a noului protoiereu al
Protopopiatului B=rlad `n per-
soana pr. Vasile L\iu, parohul
Bisericii „Sf. Ilie“ din B=rlad.
Dup\ cum informeaz\ site-ul
Episcopiei Hu[ilor, pr. Vasile
L\iu a fost numit `n aceast\
demnitate `n cadrul [edin]ei
Permanen]ei Consiliului Epar-
hial al Episcopiei Hu[ilor, des-
f\[urat\ sub pre[edin]ia PS
Corneliu `n data de 3 noiem-
brie 2009. Ceremonia a constat
`n citirea deciziei chiriarhale
de instalare a noului protopop
[i `n acordarea `nsemnelor pre-
v\zute `n Statutul pentru orga-
nizarea [i func]ionarea Biseri-
cii Ortodoxe Rom=ne. P\rintele
Vasile L\iu s-a n\scut la data
de 03 aprilie 1963 `n comuna
Strugari din jude]ul Bac\u. A
absolvit cursurile Seminarului
Teologic de la M\n\stirea
Neam] [i este licen]iat al Fa-
cult\]ii de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i,
promo]ia 1994. A fost hirotonit
preot `n anul 1987, pe seama
parohiei Ro[ie[ti din Protopo-
piatul Hu[i, iar din anul 1997
este parohul Bisericii „Sf. Ilie“
din B=rlad. (C.C.)
Biserica „Sf.
Nectarie“ din Ia[i `[i
serbeaz\ luni hramul
Biserica „Sf. Nectarie“ din
cartierul ie[ean Alexandru cel
Bun `[i serbeaz\ luni, 9 noiem-
brie 2009, hramul. Programul
dedicat acestui eveniment va
`ncepe m=ine, `ncep=nd cu ora
16:00, cu un concert sus]inut
de Corul Academic „Gavriil
Musicescu“ al Filarmonicii de
Stat „Moldova“, dirijat de mae-
strul Doru Morariu. De la ora
17:00 va `ncepe slujba
Vecerniei unit\ cu Litia.
Programul liturgic va continua
luni cu slujba Utreniei, a
Acatistului [i a Sfintei
Liturghii, la finalul c\reia va
avea loc rug\ciunea pentru cti-
tori [i pentru toate binefacerile
primite. (C.C.)
„S\pt\m=na
cartofului donat“
la Ia[i
Colegiul Na]ional din Ia[i, prin
intermediul Biroului de Asis-
ten]\ Social\ „Diaconia“ al Arhi-
episcopiei Ia[ilor, a donat `n
aceste zile 850 de kg de cartofi
unui num\r de 14 familii
nevoia[e din Ia[i. Ac]iunea,
desf\[urat\ `n parteneriat cu
SC „Nanette“ SRL [i Biroul de
Asisten]\ Social\ „Diaconia“ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, a avut
loc `n cadrul Campaniei „S\p-
t\m=na cartofului donat“. Mi-
nisterul Educa]iei, Cercet\rii [i
Inov\rii, `n parteneriat cu
Asocia]ia „Children’s High
Level Group“, organizeaz\, `n
perioada 1-7 noiembrie 2009,
campania de sprijinire a copii-
lor afla]i `n dificultate. Scopul
campaniei este acela de a-i sen-
sibiliza pe elevii [i profesorii
din [coli cu privire la situa]iile
de dificultate `n care se afl\
copiii afecta]i de lipsa de ali-
mente. Campania „S\pt\m=na
cartofului donat“ s-a desf\[urat
`n cadrul Strategiei Na]ionale
de Ac]iune Comunitar\. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
S=mb\t\, 7 noiembrie 2009, Nr. 233, Anul I
Indiferentismul, apostazia zilelor noastre
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Rom=ni (ASCOR) -
filiala Ia[i [i Liga Studen]ilor
Universit\]ii de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ „Ion
Ionescu de la Brad“ Ia[i au
organizat joi, 5 noiembrie
2009, `n Amfiteatrul A1 al
Universit\]ii de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ „Ion
Ionescu de la Brad“, conferin]a
cu tema: „Rom=nul, `ntre
cre[tinismul dreptsl\vitor [i
apostazie“. Conferin]a a fost
sus]inut\ de protos. Nicodim
Petre, secretar al Cabinetului
mitropolitan.
de Constantin CIOFU
~n prima parte a alocu]iunii,
protos. Nicodim Petre a definit a-
postazia (apo^stasia = `ndep\rtare
de o pozi]ie), explic=nd `n acela[i
timp terminologia cuv=ntului
„dreptsl\vitor“, urm=nd ca apoi s\
arate care este leg\tura `ntre Orto-
doxie [i poporul rom=n. „Rom=nul,
p=n\ t=rziu, `n Evul Mediu, a fost
ortodox. Dac\ spuneai «rom=n»
spuneai ortodox, iar dac\ spuneai
«ortodox», implicit spuneai [i «ro-
m=n». Rom=nul a fost ortodox `nc\
din cele mai vechi timpuri, iar to-
ponimia multor localit\]i, r=uri,
p=r=uri, poieni arat\ c\ spa]iul ro-
m=nesc a fost impregnat de Orto-
doxie. ~n Dobrogea g\sim Pe[tera
«Sf. Andrei», Pe[tera «Sf. Ioan Ca-
sian», la noi, `n Moldova - Piciorul
Crucii, Poiana «Sf. Atanasie» [.a.
Apostazia, `ndep\rtarea de Orto-
doxie, exist\ din cele mai vechi
AM CITIT, NE-A PL|CUT
Lucrul omului
de Codrin Liviu
CU}ITARU
Unul dintre eroii Patericului e-
giptean a dorit, la un moment dat,
s\ fac\ o demonstra]ie de for]\. Se
r\sp=ndise `n chinovia sa vestea
c\ p\g=nii invadaser\ ]inutul [i `n-
cepuser\ prigoana `mpotriva cre[-
tinilor. Ardeau locurile de rug\ciu-
ne [i `i treceau prin sabie pe mo-
nahi. Conform informa]iilor, prigo-
nitorii se `ndreptau vertiginos
chiar c\tre m\n\stirea `n discu]ie,
inten]ion=nd s\ o fac\ una cu p\-
m=ntul. Fra]ii intrar\ `n panic\ [i,
`n urma sfatului ob[tesc, deciser\
s\-[i abandoneze chiliile, merg=nd
`n pustie, unde ar fi fost feri]i de
urgia barbarilor. Protagonistul
nostru `ns\ nu a agreat - dup\ toa-
te aparen]ele - hot\r=rea colectiv\.
I se p\ru, `n zonele ei de subtilita-
te, o decizie u[or ipocrit\, dac\ nu,
pur [i simplu, un exemplu de ne-
credin]\. Prin gestul lor de retra-
gere - argument\ avva - c\lug\rii
nu f\ceau altceva dec=t s\ se `ndo-
iasc\ de atotputernicia lui Dumne-
zeu. Nu exist\ r\u din aceast\ lu-
me care s\ se afle - fie [i pentru o
secund\ - deasupra binelui lui
Hristos. Prin urmare, eu - ca f\p-
tur\ a Lui - voi crede nesmintit `n
puterea Sa [i astfel m\ voi m=ntui.
M\ voi supune voii Sale [i, doar
a[a, El m\ va acoperi. Ra]iona-
mentul p\rintelui [i atitudinea lui
de credin]\ nestr\mutat\ se voiau,
`n principiu, imbatabile. Totu[i,
fra]ii, cu smerenie pentru neputin-
„Rom=nul, `ntre cre[tinismul dreptsl\vitor [i apostazie“ - conferin]a
sus]inut\ de protos. Nicodim, joi, 5 noiembrie 2009
timpuri. {tim de sectele care au
ap\rut `n vremea Sf. Ap. Pavel [i,
apoi, de cele din primele secole. ~n-
cep=nd din sec. XIX-lea, `n Rom=-
nia au `nceput s\ apar\ neoprotes-
tan]ii. ~n Transilvania, [tim c\ in-
tr\, pe la 1529, luteranii, [i apoi,
calvinii. ~n Moldova, Ortodoxia s-a
conservat cel mai bine pentru c\ s-a
luat pozi]ie `mpotriva lor prin apa-
ri]ia unor pravile. Pictura exterioa-
r\ de la o parte din m\n\stirile bu-
covinene este, dup\ unele interpre-
t\ri, o replic\ la influen]a protes-
tant\ care excludea icoana. Prin
pictarea icoanei pe pere]ii exteriori
s-a dorit [i mai mult punctarea Or-
todoxiei. Cei de o alt\ credin]\ `n-
cercau s\ vin\ cu inova]ii `n ceea
ce pentru noi era m=ntuitor, adic\
Ortodoxia. ~n Evul Mediu, se [tie
c\ oamenii aveau doar dou\ griji:
ap\rarea p\m=ntului [i ap\rarea
credin]ei. P\m=ntul era preluat
precum credin]a, prin predanie.
Predania sau Tradi]ia (gr. parado-
sis) este o transmitere a Adev\ru-
lui din genera]ie `n genera]ie, p=n\
`n vremurile noastre. Oamenii au
avut certitudinea c\ Ortodoxia es-
]a lor moral\, aleser\, ultimativ,
`ndemnul instinctului, transmis
ereditar de multitudinea de gene-
ra]ii umane care le precedaser\ [i
care [tiuser\, la r=ndul lor atavic,
c\, `n fa]a pericolului iminent, sin-
gura reac]ie valid\, de autoconser-
vare, e fuga. Ca atare, `l p\r\sir\
pe b\tr=n, disp\r=nd `n v\g\unile
de[ertului.
Avva nu s-a tulburat defel [i [i-a
urmat r=nduiala zilnic\. A petre-
cut `n post [i rug\ciune orele dina-
intea sosirii barbarilor, [i-a citit
pravila [i a contemplat, ca de obi-
cei, atotcuprinderea dumnezeirii.
~ntr-un t=rziu, a fost trezit din ex-
cursurile sale epifanice de primele
zgomote ale invadatorilor. Intra]i
`n chinovie, ace[tia (nemul]umi]i,
probabil, de absen]a monahilor) `[i
`ncepur\ devastarea. Distrugeau
pere]ii chiliilor [i puneau foc obiec-
telor sfinte. Chiuiau animalic, r\s-
colind p\m=ntul cu copitele cailor
nest\vili]i. B\tr=nul ie[i cu demni-
tate `n mijlocul lor, b\nuind c\
atunci `[i va g\si sf=r[itul. Realiz\
c\ era speriat, umanitatea din el
cer=ndu-[i necondi]ionat tributul
natural. ~l bucura numai faptul c\
va muri pentru credin]\, `nmul-
]ind r=ndurile martirilor cre[tini.
~nchise ochii [i a[tept\, senin, lovi-
tura de sabie ce avea s\-i separe
capul de trup. Pentru mai multe
minute `ns\, nimic nu se `nt=mpl\.
Privi `n jur oarecum descump\nit.
Barbariile continuau parc\ [i mai
`nver[unat, dar, `n mod curios, ata-
catorii nu `l b\gau `n seam\ [i pe
el ori tocmai pe el - simbolul prin
excelen]\ al vie]ii m\n\stirii. Avu
te m=ntuitoare, adic\ ne ajut\ s\
dob=ndim via]a ve[nic\, [i s\ omo-
r=m moartea, [i s\ ie[im din via]a
aceasta trec\toare spre via]a care
nu se va mai sf=r[i niciodat\ [i care
va aduce o bucurie deplin\ omului“,
a spus protos. Nicodim Petre, care a
continuat conferin]a spun=ndu-le
studen]ilor prezen]i c=teva cuvinte
despre frumuse]ea Ortodoxiei [i de-
spre consecin]ele apostaziei.
„Dac\ am pierdut
Sfintele Taine, lupta
noastr\ este f\r\
ajutorul lui Dumnezeu“
„Apostazia nu se realizeaz\ doar
prin trecerea la o alt\ confesiune.
~n perioada primelor secole, p=n\ ce
a venit Constantin cel Mare la con-
ducerea Imperiului Roman, [tim c\
au fost foarte multe prigoane. Am
v\zut c\ [i acolo oamenii s-au
lep\dat, de fric\. Astfel, mul]i din-
tre credincio[ii de diferite na-
]ionalit\]i, care tr\iau pe teritoriul
Imperiului Roman, au renun]at la
- paradoxal - o tentativ\ de atrage-
re a aten]iei inamicilor. F\cu mai
mul]i pa[i printre p\g=nii `nfier-
b=nta]i, uit=ndu-se, mirat, `n st=n-
ga [i `n dreapta. Situa]ia r\mase
totu[i neschimbat\. Nimeni nu p\-
rea s\-l observe. Deodat\, p\rinte-
le se cutremur\, `n]eleg=nd marea
minune petrecut\ f\r\ [tirea lui.
Dumnezeu `l f\cuse nev\zut pen-
tru barbari, r\spl\tind astfel, infi-
nit, dovada sa de credin]\. Abia
acum `ns\, `n chip miraculos, ini-
ma b\tr=nului se smeri cu adev\-
rat, iar lacrimile `ncepur\ s\-i
curg\ r=uri pe obraji. ~[i spuse sin-
gur, cu tonalitate de dojan\: „Avvo,
e timpul s\ la[i ce este al lui Dum-
nezeu lui Dumnezeu [i s\ faci [i tu
lucrul omului, lu=ndu-]i picioarele
la spinare!“. Fugi apoi cu aceea[i
groaz\ cu care se topiser\ [i ceilal]i
fra]i ai s\i. Se ascunse, umilit, prin
pustiurile egiptene.
For]a extraordinar\ a istorisirii
de mai sus nu st\ neap\rat `n mi-
nunea s\v=r[it\ de Dumnezeu
asupra monahului (invizibilitatea
sa), c=t `n revela]ia ultim\ pe care
protagonistul o prime[te. Pentru
ea, b\tr=nul - alt\dat\ bun vorbi-
tor - nu mai are r\gaz de explica-
]ii. O ofer\ `n stare brut\, l\s=n-
du-ne pe noi s\-i parcurgem dede-
subturile. Ce a `n]eles, `n fapt,
c\lug\rul din marea milostenie a
lui Dumnezeu fa]\ de el? A `n]eles,
f\r\ `ndoial\, c\ nu se cuvine s\
ne dep\[im condi]ia uman\ - nici
m\car atunci c=nd `mbun\t\]irea
unora dintre noi s-ar putea
`nvecina cu perfec]iunea! - [i s\-i
impunem lui Dumnezeu (`n schim-
bul credin]ei) prezen]a `n aceast\
lume `n moduri extrasenzoriale,
aflate dincolo de puterea indi-
Ortodoxie. ~n zilele noastre, a intrat
duhul cel r\u care lucreaz\ `n toat\
vremea `n lume nu printr-o fric\, ci
prin m=ng=iere, prin bun\stare.
Oamenii devin indiferen]i [i se
apostaziaz\, se leap\d\ de Hristos.
Pentru a g\si frumuse]ea Ortodo-
xiei, este important s\ ne ad\p\m
din Sf=nta Scriptur\ [i din Sf=nta
Tradi]ie [i s\ vedem ce pa[i a par-
curs neamul nostru prin credin-
cio[ii, dar [i prin elitele lui, to]i
p\rin]ii care au populat mun]ii no[-
tri, dar [i ai Athosului [i care, dup\
aceea, s-au `ntors pentru a ne aduce
un suflu nou de Ortodoxie. Sf.
Grigorie Palama ne `nva]\ c\ ha-
rul, energiile necreate ale lui Dum-
nezeu ni se `mp\rt\[esc prin Sfin-
tele Taine, `n Sf=nta Biseric\. Acest CM
lucru are un efect transfigurator a-
YK
supra omului, `l sfin]e[te, `l lumi-
neaz\, `l `ndumnezeie[te `nc\ din
via]a aceasta. Dac\ am pierdut
Sfintele Taine, adev\ratul Botez, a-
dev\rata Cununie, Spovedania [i
celelalte arme cu care lupt\m pen-
tru a ne sfin]i, lupta noastr\ este
f\r\ ajutorul lui Dumnezeu“, a mai
ad\ugat protos. Nicodim Petre. a
vizilor de cuprindere [i `n]elegere.
Dumnezeirea nu reprezint\ un bu-
ton magic pe care ap\s\m, la vre-
muri de restri[te, pentru a intra
direct `n transcendent [i a ocoli
trivialitatea lumii construite chiar
de noi. „Lucrul omului“ (cu toat\
lipsa lui de m\re]ie) r\m=ne, in-
variabil, expresia definitiv\ a
condi]iei noastre pe p\m=nt [i nu
este firesc s\ pretindem c\-l
putem dep\[i `n orice `mprejurare.
Desigur, Dumnezeu intervine `n el
pentru a ne remedia neajunsurile
(uneori, `n mod minunat, intervine
[i `n afara lui - ca `n povestea
amintit\ -, toler=ndu-ne obstina]ia
[i nes\buin]a), dar nimeni nu-I
poate pretinde s\ modifice `n per-
manen]\ un dat pe care singuri, `n
ultim\ instan]\, ni l-am asumat.
~n fiecare an, `n S\pt\m=na Pa-
timilor, `mi amintesc uimit c\ ~n-
su[i Dumnezeu a f\cut, c=ndva, lu-
crul omului, pentru a-i reda aces-
tuia din urm\ dimensiunea divin\.
A murit, primind, cu senin\tate,
`ntreaga `njosire [i `ntreaga sufe-
rin]\ imaginate de umanitate la
timpul respectiv. Misiunea mesia-
nic\ a lui Iisus nu avea sens dec=t
`n condi]iile respect\rii tuturor da-
telor umanit\]ii. „Lucrul omului“
trebuia dus p=n\ la cap\t. Numai
acolo se putea `ntrez\ri nelimita-
rea „lucrului lui Dumnezeu“. Este
bine s\ rememor\m acest mesaj `n
clipele c=nd credem c\ am devenit
prea buni pentru lumea `n care
tr\im [i ~i cerem lui Dumnezeu,
ne`n]elept, s\ o schimbe peste
noapte.
*TEXT PUBLICAT `N REVISTA „CUV+NT [I SUFLET“,
EDITAT| DE FR|}IA ORTODOX| ROM+N| IA[I
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Alpini[tii Duhului Sfânt 8 noiembrie 2009
Nr. 96 (210) Anul V - SERIE NA}IONAL|
I-am admirat `ntotdeauna pe oa-
menii care iubesc `n\l]imile, chiar 1,50 LEI exemplarul
dac\ a cuceri Everestul poate p\- 5 LEI abonamentul
rea, pentru lumea de ast\zi, o victo- lunar - cu taxele po[tale incluse
rie gratuit\. Cu atât mai mult am
`ndr\git pe oamenii duhovnice[ti,
cei care pun `n parantez\ toate ale www.ziarullumina.ro
lumii [i urmeaz\ calea desp\timirii info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
[i a `ntâlnirii cu Dumnezeu `n lu-
min\. Nici performan]ele financia-
re, nici investi]ia `n imaginea pro-
prie nu mai `nseamn\ ceva pentru
„Pe Br=ncu[ l’a
PAGINILE 12-13
cel atins de aripa ve[niciei. Alpinis-
tul credin]ei tr\ie[te cu adev\rat li- Frontiere
bertatea ca stare de comuniune `n- izgonit de aici un

PAGINA 14
tre imanent [i transcendent, `ntre
creat [i necreat, `ntre clip\ [i eter-
`n adâncul mediu ne`n]eleg\tor
nitate. (pr. Nicolae DASC|LU) p\mântului [i du[man“
PAGINA 3

P\rintele Teofil P\r\ian,

www.basilica.ro monahul bucuriei
„Sunt mare pentru cei ce m\ ascult\, sunt
mic pentru cei ce nu m\ ascult\ [i sunt de
nimic pentru cei ce m\ ocolesc“. Iat\, `n
pu]ine cuvinte, cum se definea, nu demult,
p\rintele arhimandrit Teofil P\r\ian,
duhovnicul M\n\stirii Brâncoveanu de la
Sâmb\ta de Sus, plecat de curând dintre noi.
Hristos vindec\ pe cei
bolnavi [i mâng=ie Vrednicul de pomenire mitropolitul Antonie
pe cei ce plâng, Pl\m\deal\ spunea despre p\rintele Teofil c\
dac\ au credin]\ atunci „când vorbe[te oamenilor nici nu `]i
PAGINILE 4-5 dai seama c\ el nu vede. E atât de aproape de
problemele omului, de problemele cu care e
confruntat, de nevoile pe care le are. El parc\
[tie totul, parc\ `n]elege totul, parc\ are
solu]ii pentru toate cazurile care `i vin
`nainte“. P\rintele Teofil a fost a[a cum
spunea Mitropolitul Ardealului, Lauren]iu
Streza, un „dar al lui Dumnezeu, om al
bucuriei, b\trân frumos, duhovnic odihnitor
de oameni, echilibrat, realist, cu zâmbetul
mereu pe chip. P\rintele Teofil P\r\ian a fost
un om `mplinit, un om fericit“. PAGINILE 6-7

Hramul Sfântului
Cuvios Dimitrie
pe Colina Bucuriei
PAGINILE 8-9

Soborul
Sfin]ilor
Arhangheli
Mihail
[i Gavriil
PAGINA 10

Un harnic slujitor al
Domnului s-a mutat `n
odihna sfin]ilor -
p\rintele Teofil P\r\ian
PAGINA 3

~ntrucât a fost `n timpul vie]ii sale pe p\mânt un lumin\tor „

„
de suflete, p\rintele Teofil P\r\ian va fi [i `n ceruri o
candel\ aprins\, adic\ un rug\tor c\tre Dumnezeu.
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel

CM
YK
2 Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
{coala de la Kyoto `n dialog cu cre[tinismul:
`ntre chenoza budist\ [i cre[tin\
de prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
~n general, „dic]ionarul“ cre[-
tin este perceput de c\tre bu-
di[ti, dar mai ales de cei apar-
]in\tori budismului japonez
Zen, ca având o important\ `n-
c\rc\tur\ antropomorfic\; du-
p\ cum tot la fel de bine, pentru
cre[tini, cel budist poart\ o
pregnant\ amprent\ nihilist\.
Practic, `ntr-un fel sau altul,
pentru mult\ lume, mai mult
sau mai pu]in avizat\, `ntâlni-
rea dintre cele dou\ religii este
o `ntâlnire a contrariilor. ~n
mod paradoxal, `ns\, tocmai a-
ceast\ contrarietate devine, pe
unele teme, o anume „coinci-
dentia oppositorum“, datorit\
complementarit\]ii celor ce se
contrapun; de altfel, conform u-
nei mai vechi sintagme, „extre-
mele se ating“.
Gânditorii budi[ti,
atra[i de no]iunea
de „chenoz\“
Cea mai consistent\ parte a
dialogului dintre cre[tinism [i
budism de-a lungul istoriei o
reprezint\, desigur, dialogul di-
rect sau indirect cu {coala fi-
losofic\ Zen de la Kyoto (Japo-
nia). Dup\ deschiderea Japoniei
spre Occident `n timpul erei
Meiji (1868-1912), {coala de la
Kyoto a fost prima [coal\ ja-
ponez\ care a intrat `n contact
cu filosofia occidental\ [i pro-
blemele ridicate de aceasta, fi-
re[te `ncercând s\ ofere r\spun-
suri la toate acestea din per-
spectiva tradi]iei Zen budiste.
Dincolo de orice, {coala de la
Kyoto poate fi socotit\ „autoa-
rea“ conceptualiz\rii experien-
]ei Zen. Reprezentan]i mai im-
portan]i ai ei, precum Keiji Ni-
shitani, Shin’Ichi Hisamatsu,
Masao Abe sau Shizuteru Ue-
da, au purtat dezbateri consis-
tente cu cre[tinismul [i repre-
zentan]ii s\i. Kitaro Nishida
(1870-1945), considerat fonda-
torul {colii filosofice de la Kyo-
to, i-a studiat cu aten]ie nu
LUMINA FAPTEI
11 noiembrie, ziua Sfântului Mina
de Lidia ST|NILOAE
Cu mul]i ani `n urm\, o cu-
no[tin]\ a mea `[i lua `ntr-o sea-
r\ r\mas-bun cu inima `ntristat\
de la sora ei, aflat\ pe patul de
spital, cu spaima c\ a doua zi n-o
s-o mai g\seasc\ `n via]\. Medi-
cii `i mai d\duser\ cel mult dou\
zile. Ajuns\ acas\, `ncepu preg\-
tirile pentru `nmormântarea ca-
re urma inevitabil. {i iat\, noap-
tea a visat c\ la c\p\tâiul bol-
navei se afla un tân\r soldat ro-
man. Se trezi foarte nedumerit\.
A doua zi, mergând dis-de-di-
minea]\ la spital, cu inima strân-
s\ [i a[teptându-se la ce era mai
r\u, o g\si pe sora ei ref\cut\.
Medicii nu-[i puteau explica vin-
decarea pe care au numit-o mira-
culoas\. Bolnava nu s-a mirat de
visul surorii ei [i i-a ar\tat icoa-
na pe care o avea `n permanen]\
la ea: un tân\r osta[ roman, toc-
mai cel v\zut `n vis. „E Sfântul
Mina, m\ rog mereu la el. El m-a
f\cut s\n\toas\.“
Cuno[tin]a mea era o fire
foarte pozitiv\, cadru universitar
doar pe cei mai importan]i filo-
sofi occidentali, dar [i Biblia. ~n
ultima sa lucrare, „Logica locu-
lui [i concep]ia religioas\ de-
spre lume“, `n mod surprinz\-
tor, K. Nishida folose[te o no-
]iune preluat\ din domeniul
hristologiei, [i anume chenoza.
El afirm\ c\ un Dumnezeu izo-
lat `n transcenden]a Sa [i auto-
suficient nu este un Dumnezeu
adev\rat. Pentru a fi un Dum-
nezeu adev\rat, El trebuie s\
Se de[erteze, s\ recurg\ la o
„golire de Sine“, printr-un fel
de chenoz\. Abia Dumnezeul
absolut transcendent [i, `n ace-
la[i timp, absolut imanent, con-
tinu\ el, va fi cu adev\rat
„Dumnezeul dialectic“ [i se va
putea numi, `ntr-adev\r, „Ab-
solutul“ (vezi K. Nishida, „Was
liegt dem Selbstsein zugrun-
de?“, `n: S. Yagi, U. Luz (Hg.),
Gott in Japan. Anstösse zum
Gespräch mit japanischen Phi-
losophen, Theologen, Schrifts-
tellern, München, 1973, p. 99).
Conceptul de chenoz\ `l
reg\sim, `n principal, `n
Epistola c\tre Filipeni 2, 6-7:
„Care, Dumnezeu fiind `n chip,
n-a socotit o [tirbire a fi El `n-
tocmai cu Dumnezeu, ci S-a
de[ertat pe Sine, chip de rob
luând, f\cându-Se asemenea
oamenilor, [i la `nf\]i[are a-
flându-Se ca un om“. Etimolo-
gic vorbind, no]iunea de cheno-
z\ provine de la grecescul keno-
sis, care la rândul s\u vine de
la kenos, ceea ce vrea s\ `nsem-
ne „gol“. Prin urmare, kenosis
`nseamn\ `nstr\inare, golire de
sine, de[ertare de sine. Este [i
motivul pentru care no]iunea [i
conceptul de chenoz\ au stârnit
interesul budi[tilor Zen, ]inând
seama de faptul s\ unul dintre
conceptele fundamentale cu
care se opereaz\ `n budismul
Zen este „Vacuum-ul absolut“
(sunyata), „Nimic-ul absolut“.
Dac\ e s\ revenim la univer-
sul gândirii lui Nishida, ob-
serv\m u[or cum acesta se a-
propie de acela al misticii neo-
platonice. El `l citeaz\, de ase-
menea, direct pe Nicolaus Cu-
sanus, cu imaginea sa despre
un glob a c\rui circumferin]\
nu se afl\ nic\ieri, dar al c\rui
la Facultatea de Litere, cu o edu-
ca]ie sever\ [i câtu[i de pu]in
`nclinat\ spre reverii, spre o alt\
lume decât cea cunoscut\, v\zu-
t\, tr\it\. Ea a povestit [i altora
ce se `ntâmplase, c\utând o ex-
plica]ie. Explica]ie? Biserica cu
hramul Sfântului Mina se afla
vizavi de locuin]a noastr\ [i auzi-
sem de la mul]i oameni pe care `i
`ntâlneam acolo despre deznod\-
minte surprinz\toare, prompte,
ca r\spuns la rug\ciunile lor. R\-
posatul p\rinte Leu, parohul de
atunci, ne spunea [i el c\ veneau
sute de persoane ca s\ se `nchine
moa[telor Sfântului [i s\ mul]u-
measc\ pentru ajutorul primit.
Pe noi, icoana Sfântului Mina
ne-a sc\pat dintr-un pericol imi-
nent, pe care mul]i l-au tr\it, `n
timpurile de trist\ amintire, când
via]a [i libertatea omului nu valo-
rau nimic. {i pentru noi, ajutorul
a fost imediat, uluitor de prompt
[i de eficient. N-am fost surprin[i
[i n-am c\utat nici o explica]ie.
{tiam, eram convin[i c\ Sfântul
Mina e totdeauna al\turi de cei
afla]i `n necaz. Miile de oameni
care `i cer ajutorul `ngenunchind
centru este pretutindeni. Avem
de a face, evident, cu un model
de gândire care, `n Occident, ne
aminte[te, `n primul rând, de
Plotin [i apoi de Meister E-
ckhart.
Cel mai important filosof din
genera]ia mai nou\ de la
Kyoto, Keiji Nishitani (1900-
1990), discipol al lui Martin
Heidegger, a continuat pe linia
lui Nishida, afirmând c\ aceas-
t\ chenoz\ a Fiului lui Dumne-
zeu, din perspectiv\ cre[tin\,
`[i are temeiul `n ~nsu[i Dum-
nezeu. El subliniaz\ c\ Dum-
nezeu are acest atribut al che-
nozei `n Sine tocmai pentru
faptul c\ este Dumnezeu (vezi
K. Nishitani, Was ist Religion?,
Frankfurt a. M., 1982, p. 117).
Mai departe, filosoful japonez
face o paralel\ `ntre chenoza
lui Dumnezeu [i conceptul bu-
dist despre non-eu, non-sinei-
tate (anatman). Referitor la
„devenirea“ sa religioas\, Ni-
shitani sus]ine c\ nu poate nici
accepta, dar nici respinge cre[-
tinismul. ~n ceea ce prive[te bu-
dismul, el subliniaz\ c\ `l ac-
cept\, `n calitatea sa consacra-
t\ de budist. Totodat\, nu res-
pinge cre[tinismul ca pe o „`n-
v\]\tur\ fals\“, „eretic\“, pen-
tru c\ se consider\ un „cre[tin
poten]ialmente `n devenire“,
dar „nedevenit“ (ibidem, p. 29).
Un dialog dificil
Ideile lui Nishida [i Nishi-
tani au fost preluate de un alt
reprezentant al {colii de la
Kyoto, Masao Abe (n. 1915). ~n-
tr-un studiu publicat `n anul
1963, `ntr-o revist\ japonez\
(vezi M. Abe, „Buddhism and
Christianity as a Problem of
Today“, `n Japanese Religions,
3/2 [i 3/3, 1963), M. Abe sem-
nala oportunitatea apropierii
`ntre budismul Zen [i cre[ti-
nism, mai ales din perspectiva
amenin]\rii la adresa lor din
partea [tiin]elor, marxismului
[i nihilismului. Desigur, stu-
diul s\u avea s\ stârneasc\ du-
p\ aceea [i multe considera]ii
critice, inclusiv `n rândul unor
teologi precum Jürgen Molt-
la racla cu moa[tele sale de la bi-
serica ce-i poart\ numele numesc
acest ajutor minuni.
Poate c\ sunt `ntr-adev\r mi-
nuni. S\ le numim astfel? Sfântul
Mina ne este sprijin, o prezen]\
permanent\, aplecându-[i ure-
chea la rug\ciunea noastr\. Ne
adres\m lui ca [i cum ne-am
adresa unui prieten, pe care [tim
c\ putem conta. Care intervine cu
acel acut sim] al drept\]ii pe care
l-a dovedit [i-l dovede[te `n toate
minunile sale. A[a cum citim `n
relatarea vie]ii [i muceniciei sale,
Sfântul Mina a protejat `ntot-
deauna pe cei pe care necinstea
unora `i p\gubea. El n-a suferit
`n[el\ciunea, minciuna, l\comia,
faptele celor care `[i `nsu[eau pe
nedrept avutul altora, care `[i
c\lcau cuvântul dat. El ajut\ [i
ast\zi celor p\gubi]i, a[a cum o-
dinioar\ a f\cut dreptate p\gânu-
lui pr\dat de un cre[tin, a[a cum l-
a mustrat pe Eutropiu pentru
`n[el\ciunea sa, pe negu]\torul
din p\r]ile Isauriei, sau pe osta[ul
care a `ncercat s\ necinsteasc\ o
femeie. {i pe atâ]ia al]ii…
Lumea noastr\, l\sat\ nou\ de
Dumnezeu, nu se rezum\ numai
la cea accesibil\ sim]urilor noas-
tre. Dincolo de cea v\zut\ exist\ o
alt\ realitate care ni se reveleaz\
dac\ ne d\m osteneala s\ o
Duminic\, 8 noiembrie 2009
mann, Hans Küng sau Hans
Waldenfels. De pild\, Walden-
fels, un foarte bun cunosc\tor
al budismului Zen, `i repro[a
lui Abe faptul c\ ar fi ignorat
serios tradi]ia mistic\ a cre[-
tinismului, preferând o abor-
dare prea schematic\ `n genul
teologiei lui Karl Barth.
Aproximativ 20 de ani mai
târziu, M. Abe avea s\ aborde-
ze tocmai tema noastr\ `n dis-
cu]ie, respectiv rela]ia dintre
chenoza cre[tin\ [i „vacuum-
ul“ budist (M. Abe, „Kenosis
and Emptiness“, `n: R. Corless,
P. F. Knitter (Eds.), Buddhist
Emptiness and Christian Tri-
nity: Essays and Explorations,
New York/Mahwah, 1990, pp.
5-25) sau `ntre „Dumnezeul
kenotic“ [i „Sunyata dinamic\“
(M. Abe, „Kenotic God and Dy-
namic Sunyata“, `n: J. B. Cobb,
Ch. Ives (Eds.), The Emptying
God: A Buddhist-Jewish-Chris-
tian Conversation, New York,
1990, pp. 1-65). ~n viziunea filo-
sofului japonez, textul de la
Filipeni 2, 5-8 r\mâne unul
dintre „cele mai impresionante
[i sensibile pasaje din Biblie“
(ibidem, p. 9). De la chenoza lui
Hristos nu mai exist\ decât un
singur pas pân\ la chenoza lui
Dumnezeu, lucru pe care Abe `l
subliniaz\ folosindu-se de re-
flec]iile lui Moltmann despre
„Dumnezeu Cel r\stignit“ (vezi
J. Moltmann, Der Gekreuzigte
Gott. Das Kreuz Christi als
Grund und Kritik christlicher
Theologie, München, 1972).
Filosoful japonez remarc\ fap-
tul c\ problema „chenozei lui
Dumnezeu este un punct deci-
siv“ `n dialogul dintre budism
[i cre[tinism (M. Abe, Kenotic
God…, p. 14).
E vorba, totu[i, de un dialog
dificil `n ansamblul s\u, ]inând
seama de faptul c\ structurile
de gândire [i percep]ie ale celor
care dialogheaz\ sunt diferite,
iar uneori chiar diametral opu-
se. ~n acest sens, este evident
c\ sistemul categoriilor de gân-
dire [i limbaj este unul total di-
ferit de cel cre[tin [i occidental.
Acest lucru `l afirm\ un foarte
bun cunosc\tor al culturii [i re-
ligiilor Japoniei, Thomas Im-
`n]elegem. Nenum\rate legi ale
fizicii, pe care le consider\m ab-
solute `n enun]area lor, prezint\
abateri, devieri, care nu pot fi ex-
plicate decât printr-o realitate mai
cuprinz\toare, mai larg\, dincolo
de cea imediat\ [i accesibil\
sim]urilor noastre. Ea este mult
mai complex\, ea se compune
dintr-o multitudine de realit\]i,
din adev\ruri pe care le putem
doar intui, dac\ accept\m c\
tr\im `ntr-un infinit care scap\
posibilit\]ilor noastre de a-l defini.
Dac\ accept\m deci c\ ceea ce
putem noi pricepe, sesiza, defini,
este doar o parte infim\ a ceea ce
Dumnezeu ne-a d\ruit `n bun\ta-
tea Sa atotcuprinz\toare. {i a-
tunci fie c\ le numim minuni sau
nu, trebuie s\ pricepem c\ tr\im
`ntr-o lume a indicibilului, a atot-
puterniciei divine, care orânduie[-
te totul dincolo de ceea ce, `n sufi-
cien]a noastr\, consider\m c\ este
cunoa[tere total\. Nu, cunoa[tere
total\ nu putem dobândi cu insu-
ficien]a capacit\]ilor noastre.
Sfântul Mucenic Mina s-a
n\scut `n Egipt, `n vremea `mp\-
ra]ilor Diocle]ian [i Maximian
(286-305), fiind osta[ `n cohorta
Rutalia, `n ]inutul Frigiei. Fiind
cre[tin, a p\r\sit armata [i a ple-
cat `n pustie, propov\duind pre-
tutindeni legea Domnului. Ajun-
pr. Nicolae Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
moos, care sugereaz\ c\ teolo-
gia cre[tin\ s-ar afla `n „capti-
vitatea babilonic\ a struc-
turilor eleniste de gândire“
(vezi Th. Immoos, „Die Harfe,
die von selber tönt. Überlegun-
gen zur Inkulturation in Ja-
pan“, `n: K. Hilpert, K. H. Ohlig
(Hg.), Der eine Gott in vielen
Kulturen. Inkulturation und
christliche Gottesvorstellun-
gen, Zürich, 1993, p. 232).
Dincolo de aceste impedi-
mente, care incontestabil exis-
t\, pot fi identificate `n mod
cert pun]i spre dialog, cum ar fi
teologia negativ\ [i mistica.
Dup\ aceea, antinomii teologi-
ce precum cele formulate la Si-
nodul Ecumenic de la Calcedon
(451) privind unitatea `ntre
Dumnezeu [i om `n Iisus Hris-
tos, `n genul „atât-cât-[i“ sau
„neamestecat, neschimbat, ne-
`mp\r]it, nedesp\r]it“, ne con-
duc `n mod indiscutabil spre lo-
gica vedantin\ advaita, care
are `n centru ideea de non-dua-
litate; dup\ cum la fel de bine
spre logica japonez\ soku, care
poate fi exprimat\ `n sensul a-
mintit: „atât-cât-[i“ (cf. Angelus
Silesius, Der Cherubinische
Wandersmann, hg. von E.
Bröck, Zürich, 1979, p. 35). a
gând `n cetatea Cotiani, `n tim-
pul unor mari serb\ri `n cinstea
zeilor, a `nceput s\ m\rturiseas-
c\ cu `ndr\zneal\ pe Hristos. A
fost supus unor cazne cumplite,
care i-au sfârtecat trupul [i apoi i
s-a t\iat capul, pentru c\ a re-
fuzat s\ se `nchine idolilor.
~n timpul `mp\ratului Con-
stantin cel Mare, moa[tele i-au
fost aduse `ntr-o biseric\ cl\dit\
anume `n Alexandria. Minunile
sale sunt nenum\rate. Sprijinul
s\u, spectaculos de prompt.
Ast\zi, moa[tele Sfântului Ma-
re Mucenic Mina se afl\ la biseri-
ca cu acela[i nume din Bucure[ti,
plin\ zilnic de credincio[i.
Acolo miracolele sau rezolv\-
rile a tot felul de necazuri, cum
vrem s\ le spunem, se petrec me-
reu. Pentru c\ ajutorul de la
Dumnezeu vine totdeauna atunci
când `l cerem. Nu este o poveste,
nu este o figur\ de stil, nu este
un rod al unei imagina]ii bogate.
Ajutorul de la Dumnezeu este un
fapt concret, real, pozitiv, el e-
xist\ cu adev\rat. Trebuie doar
s\-l vedem, s\-l descifr\m c\ci
ne este d\ruit prin ale[ii Dom-
nului, prin Sfântul Mina, prin
al]i sfin]i, pe care El ni-i trimite,
ca o dovad\ a dragostei pe care
ne-o poart\ [i de care nu ne fa-
cem totdeauna vrednici. a
 Duminic\, 8 noiembrie 2009 Opinii 3
LUMINA DIN CUV+NT
cum ierarhia `ngereasc\ nu
~ngerii lucreaz\ prin oameni credincio[i `nseamn\ o desp\r]ire a o-
mului de Dumnezeu. Toat\
„Dac\ `ngerii nu lucrea- logul de acte al omului cre- puteri spirituale au primit
z\ asupra cosmosului, ca dincios cu Dumnezeu, reali- o parte a lumii, iar altele au crea]ia se afl\ `ntr-o con-
oamenii, care se folosesc de zat prin cosmos, nu exclude fost `ns\rcinate cu alt\ centrare, `ntr-o sobornici-
membrele trupului [i de u- o anumit\ participare a parte a universului, cum tate interioar\, care impli-
nelte ca prelungiri ale lor, `ngerilor. Sfânta Scriptur\ singur Dumnezeu [tie, Care c\ o r\spundere [i o `nda-
nu se poate nega o anumit\ afirm\ o astfel de eficien]\: le-a rânduit [i le-a determi- torire de slujire a fiec\ruia
eficien]\ a lor asupra for- un `nger a ap\rat pe cei trei nat. Dar la spiritualizarea pentru to]i [i a tuturor pen-
]elor cosmosului. Ar `nsem- tineri `n cuptorul cu foc; un crea]iei ei lucreaz\ prin oa- tru fiecare. Cine cade din
na s\ neg\m prin aceasta `nger a `nchis gura leilor meni credincio[i. {i dac\, `n aceast\ sobornicitate cade
`n general `ns\[i eficien]a când Daniel a fost aruncat acest sens, prin om se vede `ntr-o umbr\ a existen]ei.
spiritului uman `n forma- `ntre ei. Sfântul Grigorie de `ngerul [i prin `ngerul din (P\rintele Dumitru St\ni- P\rintele Dumitru
rea trupului omenesc. Dia- Nazianz declar\ c\ unele om, Dumnezeu, `n]elegem loae - Teolog
giaa Dog
gma atic\) St\niloae (1903-1993)

VE{NICA POMENIRE EDITORIAL

Un harnic slujitor al Domnului s-a a mutat
`n odihna sfin]ilor - p\rintele Teofil P\r\ian
a Mesajul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
la slujba de `nmormântare a p\rintelui arhimandrit Teofil P\r\ian
de la M\n\stirea Sâmb\ta de Sus, sâmb\t\, 31 octombrie 2009 a
Ob[tea `ndoliat\ a M\n\stirii
Brâncoveanu conduce ast\zi la
mormânt sicriul cu trupul cuvio-
sului p\rinte arhimandrit Teofil
P\r\ian, dup\ ce sufletul lui s-a
mutat la Domnul, purtat de `n-
geri, pentru a primi r\splata cu-
venit\ vrednicilor lucr\tori care
s-au ostenit `n Via Domnului sau
`n ogorul mântuirii.
Plângem ast\zi `mpreun\ cu
cei care-l regret\ pe osârduitorul
slujitor al Bisericii, pe cel ce a
r\spuns chem\rii lui Hristos
`nc\ din tinere]e: ,,Vino dup\ Mi-
ne [i vei fi pescar de oameni...“
~n ob[tea M\n\stirii Brânco-
veanu, care a trecut adesea prin
`ncerc\ri [i necazuri, monahul
Teofil a devenit dup\ cum i se
tâlcuie[te [i numele iubitor de
Dumnezeu, dar [i iubit de El.
Aici a cunoscut cuvio[i p\rin]i
rug\tori [i lupt\tori, despre care
a vorbit mul]imilor `n multe din
cuvânt\rile sale, dar [i pe marii
mitropoli]i c\rturari Nicolae
B\lan, Nicolae Colan [i Antonie
Pl\m\deal\.
C\utat [i ascultat de credin-
cio[i doritori de `ndrumare spiri-
tual\, cuvântul s\u a fost primit
ca fiind al unui duhovnic `n]e-
lept, f\c\tor de pace [i purt\tor
de bucurie.
De[i nu putea privi cu ochii
trupe[ti frumuse]ile Crea]iei [i
chipurile semenilor, p\rintele
M\n\stirea Sâmb\ta de Sus, unde p\rintele Teofil a intrat ca monah `n anul 1953
Teofil a primit de la Dumnezeu
darul discern\mântului duhov-
nicesc [i pastoral, pentru a cu-
noa[te lumina sufletelor celor
care veneau la el, `i cereau sfatul
[i primeau de la el lumina haru-
lui Duhului Sfânt.
Cuvintele sale duhovnice[ti
rostite `n diverse `mprejur\ri:
slujbe, `ntâlniri, conferin]e, me-
dita]ii [i interviuri au fost adu-
nate `n peste 30 de c\r]i care ofe-
r\ lumin\ sufletelor dornice de
mântuire [i via]\ ve[nic\.
Având drept c\l\uz\ Sfânta
Scriptur\ [i scrierile Sfin]ilor
P\rin]i ai Bisericii, p\rintele
Teofil P\r\ian tâlcuia cu mult
zel [i bucurie dreapta credin]\
mântuitoare, adresându-se atât
oamenilor simpli, cât [i intelec-
tualilor, personalit\]ilor din
via]a public\, tinerilor [i vârstni-
cilor. A vorbit adesea la diferite
posturi de Radio [i Televiziune,
cu prec\dere Radio [i Televiziu-
nea TRINITAS.
~n luna august a acestui an
2009 am avut bucuria s\-l `ntâl-
nim din nou `n vestita ctitorie a
Sfântului Voievod Martir Cons-
tantin Brâncoveanu, `mpreun\
cu ierarhi, profesori de teologie [i
preo]i de parohie care l-au ascul-
tat [i i-au admirat `n]elepciunea
unit\ cu dragostea pentru Bise-
ric\ [i pentru popor.
Acum, când p\rintele arhi-
mandrit Teofil se mut\ de la cele
trec\toare la cele ve[nice, ~i ,,mul-
]umim Celui care l-a `nt\rit, lui
Hristos Iisus, Domnul nostru, ca-
re l-a socotit credincios [i l-a pus
s\-I slujeasc\.“ (I Timotei 1, 12).
Predicator misionar [i duhov-
nic `n]elept, p\rintele Teofil a
fost un monah cu zel de apostol,
„f\cându-se pild\ credincio[ilor
cu vorbirea, cu purtarea, cu dra-
gostea, cu duhul, cu credin]a, cu
via]a curat\“. (I Timotei 4, 12).
~ntrucât a fost `n timpul vie]ii
sale pe p\mânt un lumin\tor de
suflete, p\rintele Teofil P\r\ian
va fi [i `n ceruri o candel\ aprin-
s\, adic\ un rug\tor c\tre Dum-
nezeu.
Lumina faptelor sale, a vie]ii
sale smerite [i jertfelnice, a
`nv\]\turii sale duhovnice[ti,
roditoare de virtu]i, constituie o
icoan\ sau o c\l\uz\, mai ales
`n vremuri de tulburare su-
fleteasc\.
~n comuniune cu to]i cei pre-
zen]i la prohodirea p\rintelui Teo-
fil, ne rug\m acum pentru odihna
sufletului s\u `n lumina, pacea [i
iubirea Preasfintei Treimi.
Ve[nica lui pomenire din
neam `n neam!
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
Alpini[tii Duhului Sfânt
de pr. Nicolae DASC|LU
Tr\im `ntr-o societate concuren]ial\. Mai mult
decât `n alte vremuri, lumea se conduce dup\ cla-
samente [i sondaje [i se rea[az\, periodic, `n
func]ie de acestea. Conflictele militare sunt `n-
locuite, din fericire, de alte forme de confruntare,
prin care oamenii intr\ `n competi]ie unii cu al]ii.
C\utarea eficien]ei noilor tehnologii, acumul\rile
financiare [i informa]ionale din economia global\,
victoriile `n `ntreceri planetare aduc mereu al]i
actori `n prim-planul vie]ii sociale. Filosofia con-
curen]ei se manifest\ pe arii vaste `n spa]iul cul-
tural-artistic, `n sport [i chiar `n plan religios.
Re]eta succesului se schimb\ adesea, dar pozi]iile
frunta[e asigur\ `ntotdeauna mul]umirea, bun\s-
tarea [i avantajele `ntâiet\]ii. Umanul `nsu[i se
redefine[te `n raport cu aceast\ mentalitate a suc-
cesului cu orice pre].
~n fond, libertatea persoanei depinde de locul
pe care se situeaz\ `n aceast\ re]ea complicat\ de
winners [i loosers, de `nving\tori [i `nvin[i, chiar
dac\ peste timp s-a dep\[it vechea rela]ie dintre
st\pâni [i sclavi. Sisteme diferite se confrunt\ [i
se `nfrunt\, se izoleaz\ sau se asimileaz\ sin-
cretic. Oamenii se asociaz\ sau se dezbin\ dup\
alte criterii decât odinioar\, când familia [i apar-
tenen]a religioas\ erau prioritare. Atomiz\rile [i
regrup\rile conjuncturale se fac [i se refac `n con-
cordan]\ cu muta]iile politice, socio-economice
sau culturale din societatea global\. Modele vin
[i trec cu rapiditate. Chiar celebrit\]ile de azi
sunt relative, pentru c\ cele mai multe se con-
struiesc pe dec\derea celebrit\]ilor de ieri.
~n acest univers heracleitic, religiei `i revine
rolul de a p\stra `n con[tiin]a uman\ un sistem
absolut de referin]\, dincolo de relativismele de-o
zi: raportarea noastr\ la Dumnezeu, `n lumina
credin]ei. Comunitatea Bisericii cultiv\ peste vea-
curi prospe]imea tainei din cuvintele Sfântului
Apostol Pavel: „Credin]a este `ncredin]area celor
n\d\jduite, dovedirea lucrurilor celor nev\zute“
(Evrei 11, 1). Credin]a este experimentat\ la
modul maximal de sfin]i, ca o certitudine exis-
ten]ial\ mai sigur\ decât orice [tiin]\ [i orice cu-
noa[tere uman\. Credin]a este tr\it\ intelectu-
alist sau emo]ional, cu intensit\]i [i accente spe-
cifice fiec\rei persoane [i comunit\]i ecleziale de
pe p\mânt. Dar, `n fiecare genera]ie, exist\ oa-
meni `n inimile c\rora ra]iunea luminat\ devine
„credin]\ lucr\toare prin iubire“ (Galateni 5, 6).
I-am admirat `ntotdeauna pe oamenii care
iubesc `n\l]imile, chiar dac\ a cuceri Everestul
poate p\rea, pentru lumea de ast\zi, o victorie
gratuit\. Cu atât mai mult am `ndr\git pe oa-
menii duhovnice[ti, cei care pun `n parantez\
toate ale lumii [i urmeaz\ calea desp\timirii [i a
`ntâlnirii cu Dumnezeu `n lumin\. Nici perfor-
man]ele financiare, nici investi]ia `n imaginea
proprie nu mai `nseamn\ ceva pentru cel atins de
aripa ve[niciei. Alpinistul credin]ei tr\ie[te cu
adev\rat libertatea ca stare de comuniune `ntre
imanent [i transcendent, `ntre creat [i necreat,
`ntre clip\ [i eternitate. Când vine `ntre oameni,
el nu mai intr\ `n concuren]\ cu ceilal]i. El
d\ruie[te bucurie [i iubire, iar virtu]ile sale nu
umilesc pe oameni, ci mai degrab\ `i arat\ a[a
cum sunt, `n oglinda ve[niciei. Biruindu-se pe
sine `nsu[i, `ntru lumina cea de sus, el a primit
povara de a fi `n lume alpinist al Duhului Sfânt
[i darul de a deschide multora calea c\tre
adev\rata libertate.
PR. NICOLAE DASC|LU, CONSILIER PATRIARHAL, DIRECTOR AL RADIO TRINITAS
4 Evanghelia de duminic\ Duminic\, 8 noiembrie 2009

Hristos vindec\ pe cei bolnavi [i mâng=ie

pe cei ce plâng, dac\ au credin]\
Evanghelia Duminicii
a XXIV-a dup\ Rusalii
(~nvierea fiicei lui Iair)
Luca 8, 41-56
~n vremea a aceea a a venit la a Iisus i-aa zis: `ndr\zne[te, fiic\,
Iisus un om cu numele Ia air, caare
eraa maai ma arele sinaagoggii; [i aces-
ta
a c\zând la a picioaarele lui Iisus,
`l rugga s\ intre `n ca asa
a lui, fiind-
c\ avea a numa ai o fiic\, ca
a de doi-
sprezece ani, [i acea astaa era a pe
moa arte. Iaar când se ducea a Iisus
[i-L
L `mpresura au mul]imile, o fe-
meie, ca are avea a de doisprezece
ani curg gere de sâng ge [i cheltuise
cu doctorii toa at\ avu]ia a ei [i de
c\tre nici unul nu putuse fi vin-
decaat\, apropiindu-sse ea a pe la a
spaate, s-aa atins de poa alaa ha ainei
Lui Iisus [i `nda at\ s-aa oprit cur-
gerea a sânggelui ei. Atunci Iisus a
gr\it: cine este cel ca are s-aa atins
de Mine? Dar, cum to]i t\g g\du-
ia
au, Petru [i cei ca are eraau cu El
au zis: `nv\]\torule, mul]imile
Te `mbulzesc [i Te strâmtorea az\
[i Tu `ntrebi: cine este cel ca are
s-a
a atins de Mine? Dar Iisus a
gr\it ia ar: s-a
a atins de Mine ci-
neva a, c\ci Eu am sim]it puterea a s-a
ca
are a ie[it din Mine. Atunci fe-
meia a, v\zând c\ n-a a r\ma as as-
cuns\, a venit tremurând [i, c\-
zând la a picioa arele Lui, I-a a spus,
de faa]\ cu tot poporul, pentru ca a-
re pricin\ s-a a atins de El [i cum
c\ s-aa t\m\duit numa aidecât. Iaar
credin]a a taa te-aa mântuit, merg gi
`n paace. Pe când `nc\ vorbea a El,
a venit cineva a din caasaa ma ai maa-
relui sinaagog gii [i a zis acestuiaa: a
murit copila a ta
a; nu ma ai osteni pe
~nv\]\torul. Dar Iisus, auzind, a
zis c\tre Ia air: nu te teme; crede
numa ai [i se va a mântui. {i, in-
trând `n ca as\, n-aa l\saat pe nimeni
s\ intre cu El, decât numa ai pe
Petru, pe Ia acob, pe Ioa an, pe taat\l
copilei [i pe ma ama a ei. Ci plânggea
au
to]i [i se tâng guiaau pentru copil\;
El `ns\ le-a a zis: nu plâng ge]i, c\ci
n-a
a murit, ci doa arme. Dar ei L-a au
lua
at `n râs, [tiind bine c\ a murit.
Atunci El, sco]ând pe to]i afa ar\ [i
apucând copila a de mân\, a stri-
gat, zicând: copil\, de[tea apt\-tte!
{i duhul ei s-a a `ntors [i a `nvia at
`ndaat\; [i a poruncit Iisus s\-ii
deaa s\ m\nânce. {i au r\ma as
uimi]i p\rin]ii ei; ia ar Iisus le-a a
poruncit s\ nu spun\ nim\nui ce
a `ntâmpla at.

`nv\]\tur\ nou\ ce aduce atingere

† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
~n calendarul Bisericii noastre,
pericopa evanghelic\ ce se cite[te
`n aceast\ duminic\, la Sfânta Li-
turghie, se nume[te „Evanghelia
`nvierii fiicei lui Iair“. Lecturând
con]inutul acestei Evanghelii, `ns\,
vedem c\ nu este vorba doar despre
`nvierea fiicei lui Iair, ci [i despre
vindecarea unei femei bolnave,
care, de doisprezece ani, suferea de
curgere de sânge, de hemoragie.
Mai marele sinagogii
cere ajutorul Mântuitorului
Legii lui Moise, datinilor [i tradi-
]iilor str\mo[e[ti.
~ns\, acest mai mare al sinago-
gii, din pericopa evanghelic\ a a-
cestei duminici, se deosebe[te de
ceilal]i. Faptul c\, de[i el f\cea par-
te dintr-o tagm\ care-L contesta pe
Iisus, se apropie [i cade `n ge-
nunchi `n fa]a Lui, arat\ nu doar
multa lui smerenie, ci [i credin]a c\
Iisus din Nazaret este un om al lui
Dumnezeu [i c\ `n El lucreaz\ pu- P\rintele Patriarh Daniel: „Iubirea milostiv\ a lui Hristos,
Dumnezeu-Omul, este sensibil\ fa]\ de suferin]a uman\.
terea, `n]elepciunea [i iubirea
milostiv\ a lui Dumnezeu fa]\ de Dumnezeu nu a creat nici boala, nici suferin]a, nici moartea.
oameni. Acestea nu fac parte din chipul lui Dumnezeu Cel ve[nic Viu,
dup\ care a fost creat omul. Atât suferin]a [i boala, cât [i moartea
Hristos vindec\ [i d\ruie[te sunt urm\rile p\catului, iar Hristos-Domnul a venit `n lume ca
plin\tate vie]ii, când via]a s\ ne vindece de p\cat, de boal\, de stric\ciune [i de moarte“

Mântuitorul Iisus Hristos era

urmat adesea de mul]imi mari de
oameni dornici s\ asculte cuvân-
tul Lui [i s\ primeasc\ vindecare
de la El. ~n mijlocul unei aseme-
nea mari adun\ri de oameni, [i-a
f\cut loc pân\ la Iisus cineva cu
rang mare `n societate, [i anume
mai marele sinagogii din acea co-
munitate, pe nume Iair. Ajungând
`n fa]a Mântuitorului, acesta cade
la picioarele Lui pentru a-L „ruga
s\ intre `n casa lui, fiindc\ avea
numai o fiic\, ca de doisprezece
ani, [i aceasta era pe moarte“. V\-
zând credin]a, smerenia [i ruga
st\ruitoare a mai marelui sinago-
gii, tat\ `ndurerat de boala fiicei
sale, Mântuitorul Hristos accept\
s\ mearg\ acolo unde este nevoie
s\ aline suferin]a [i `ntristarea.
Judecând dup\ informa]iile din
Evanghelii, faptul `n sine era unul
inedit, `ntrucât majoritatea mai
marilor sinagogilor ~i erau ostili
lui Hristos [i priveau cu suspiciu-
ne `nv\]\tura Sa, p\rându-li-se c\
propov\duirea Mântuitorului e o
omului se diminueaz\ [i se
`ndreapt\ spre moarte
Pe când Hristos-Domnul Se `n-
drepta spre casa unde copila de
doisprezece ani a mai marelui si-
nagogii se lupta cu moartea, „o fe-
meie, care avea de doisprezece ani
curgere de sânge [i cheltuise cu
doctorii toat\ avu]ia ei [i de c\tre
nici unul nu putuse fi vindecat\, a-
propiindu-se ea pe la spate, s-a
atins de poala hainei lui Iisus [i `n-
dat\ s-a oprit curgerea sângelui ei“.
~n acel moment, Mântuitorul Se o-
pre[te [i, cu toate c\ era `nconju-
rat [i strâmtorat de o mul]ime de
oameni, `ntreab\: „cine este cel ca-
re s-a atins de Mine?“. ~n `mbul-
zeala existent\, `ntrebarea `i pare
nepotrivit\ chiar [i lui Petru care
zice: „~nv\]\torule, mul]imile Te
`mbulzesc [i Te strâmtoreaz\ [i Tu
`ntrebi: cine este cel care s-a atins
de Mine?“.
Hristos-Domnul, `ns\, voia s\
scoat\ `n eviden]\ credin]a puter-
nic\ [i smerenia des\vâr[it\ ale
unei femei cople[ite vreme de doi-
sprezece ani de o grea suferin]\.
Mântuitorul nu doar a sim]it c\ o
singur\ persoan\, pur [i simplu,
s-a atins fizic de El, a[a cum cre-
deau cei din jur, ci c\ una dintre
persoanele care S-a atins de El
avea mai mult\ credin]\ [i smere-
nie decât toate celelalte persoane
care-L `mbulzeau.
Cuvintele Mântuitorului: „am
sim]it puterea care a ie[it din Mine“
ne arat\ c\ Hristos-Domnul lucra
cu putere dumnezeiasc\, cu puterea
Duhului Sfânt. El vindec\ boala [i
d\ruie[te plin\tate vie]ii, atunci
când via]a omului se diminueaz\ [i
se `ndreapt\ spre moarte, deoarece
El este Izvorul vie]ii ve[nice.
Iubirea milostiv\ a lui Hristos,
Dumnezeu-Omul, este sensibil\
fa]\ de suferin]a uman\. Dumne-
zeu nu a creat nici boala, nici su-
ferin]a, nici moartea. Acestea nu fac
parte din chipul lui Dumnezeu Cel
ve[nic Viu, dup\ care a fost creat
omul. Atât suferin]a [i boala, cât [i
moartea sunt urm\rile p\catului,
iar Hristos-Domnul a venit `n lume
ca s\ ne vindece de p\cat, de boal\,
de stric\ciune [i de moarte.
Vedem `n aceast\ minunat\ lu-
crare, relatat\ de Evanghelie, [i o
`mplinire `n Hristos a profe]iei
proorocului Isaia, care, cu multe
veacuri `nainte de `ntruparea sau
`nomenirea Fiului lui Dumnezeu,
a vorbit despre Mesia ca despre un
„Om al durerilor [i cunosc\tor al
suferin]ei“ (Is. 53, 3).
Credin]a ei tare,
dar smerit\, a deschis
puterea Lui vindec\toare
Femeia bolnav\ nu s-a adresat
direct Mântuitorului, pentru c\ nu
se considera vrednic\ s\ stea `n fa]a
Lui, ci, cu mult\ credin]\, pe as-
cuns, `ntr-o adânc\ smerenie unit\
cu o jen\ izvorât\ din bun\-cu-
viin]\, doar s-a atins de haina Lui.
Nu [tim, `n termeni medicali e-
xac]i, de ce anume suferea aceast\
femeie, `ns\ men]iunea Sfântului
Evanghelist Luca - care era medic
 Duminic\, 8 noiembrie 2009
[i s\n\tatea ei, zicând: „Mergi `n
pace!“. Aici vedem c\ Iisus este `n
acela[i timp doctor [i p\rinte du-
hovnicesc, vindec\tor de boli [i iu-
bitor de oameni.
A[adar, femeia care suferise doi-
sprezece ani de curgerea de sânge,
pentru credin]a ei tare [i smerenia
ei adânc\, prime[te de la Mântui-
torul Hristos trei daruri mari: vin-
decarea de boal\, onoarea de fiic\
[i pacea vie]ii s\n\toase.
Hristos Cel milostiv nu face
minuni ca s\ fie l\udat de
oameni, ci ca s\-i mântuiasc\
Dar, `ntârziind Iisus pe cale pen-
tru a vindeca aceast\ femeie cre-
dincioas\ care a suferit mult, dar [i
care a crezut puternic, o alt\ per-
soan\ suferind\, fiica lui Iair, mu-
rise deja: „Pe când `nc\ vorbea El, a
venit cineva din casa mai marelui
sinagogii [i a zis acestuia: a murit
copila ta; nu mai osteni pe ~nv\]\-
torul“. Primind cumplita veste, mai
marele sinagogii a fost cople[it de
durere, motiv pentru care Mântui-
torul `i spune: „nu te teme; crede
numai [i se va mântui (fiica ta)“.
La casa lui Iair erau aduna]i
mul]i oameni, care, `ns\, aveau di-
ferite st\ri de intensitate a credin-
]ei. Nu to]i credeau `n Hristos-
Domnul la fel de mult, iar unii
poate chiar se `ndoiau de puterea
Lui sfânt\. De aceea, `nainte de-a
`nvia pe fiica lui Iair, Mântuitorul
a poruncit ca `n casa unde z\cea
moart\ copila `n vârst\ de doispre-
zece ani s\ r\mân\ numai trei uce-
nici ai S\i - Petru, Ioan [i Iacov -,
tat\l [i mama fetei. ~n aceast\ at-
mosfer\ grav\, de mare sobrieta-
te, Hristos Mântuitorul se adre-
seaz\ feti]ei al c\rei trup fusese
deja p\r\sit de suflet, zicând: „co-
pil\, de[teapt\-te!“. ~n momentul
acela, spune Sfânta Evanghelie,
„duhul ei s-a `ntors [i ea a `nviat
`ndat\“. Ca s\ arate realitatea `n-
P\rintele Patriarh Daniel: „De[i are rang `nalt vierii ei, „a poruncit Iisus s\-i dea
`n societate, de[i face parte dintr-o tagm\ care se opunea s\ m\nânce“, iar p\rin]ilor ei, ui-
Evangheliei lui Iisus, totu[i Iair cade `n genunchi mi]i de puterea Lui, Mântuitorul
`n fa]a lui Iisus, ar\tându-ne nou\, pe lâng\ multa lui iubire Hristos „le-a poruncit s\ nu spun\
p\rinteasc\ pentru fiica sa bolnav\, mult\ smerenie [i mult\ nim\nui ce s-a `ntâmplat“.
credin]\ `n puterea dumnezeiasc\ vindec\toare a lui Iisus“ De ce, oare, pe femeia bolnav\ de
hemoragie, care s-a vindecat prin-
de profesie - c\ „avea de doispreze- din El. Atunci, Hristos Mântuito- tr-o atingere de Hristos pe furi[, El
ce ani curgere de sânge“, adic\ o rul, v\zându-i sfiala [i smerenia, a ar\tat-o mul]imii, iar p\rin]ilor
hemoragie, ne indic\ o suferin]\ i-a zis: „`ndr\zne[te, fiic\, credin]a fiicei lui Iair le porunce[te s\ p\s-
grea, `ndurat\ o perioad\ foarte ta te-a mântuit, mergi `n pace“. treze t\cerea?
lung\ de timp. Chiar [i f\r\ expli- De ce, oare, a numit-o fiic\ [i nu ~n primul caz, Hristos a voit s\
ca]ii `n]elegem c\ boala acestei fe- a numit-o, simplu, femeie, a[a cum, arate public credin]a tare a unei
mei umbrea orice bucurie a vie]ii `n general, se adresa El femeilor? persoane care avea [i o smerenie
ei. Sl\bit\ de boal\, ea murea lent Faptul c\ Iisus se adreseaz\ a- des\vâr[it\. ~n cazul `nvierii fiicei
`n fiecare zi, c\ci nimeni nu reu[i- cestei femei, numind-o fiic\, arat\ lui Iair, poruncind p\strarea t\ce-
se s\ o vindece, de[i „cheltuise cu c\ aceasta era o fiic\ a credin]ei, rii, El a voit s\ arate c\ nu s\vâr-
doctorii toat\ avu]ia ei“. ~ns\, o a- deoarece, când Mântuitorul nume[- [e[te minuni ca s\ fie l\udat de
tingere cu credin]\ de haina Mân- te pe cineva „fiu“ sau „fiic\“, `n- oameni, ci ridic\ din boal\ [i din
tuitorului `i red\ s\n\tatea, `ntru- seamn\ c\ El recunoa[te persoanei moarte pe oameni, `ntrucât are
cât s-a oprit hemoragia ei. Evan- respective credin]a ei deosebit\ [i mult\ iubire milostiv\ pentru ei.
ghelia ne mai ofer\ un am\nunt `i comunic\ prin cuvânt iubirea De fapt, El ne `nva]\ c\, `n orice
deosebit de important, spunând c\ p\rinteasc\ a lui Dumnezeu pen- situa]ie, smerenia este singura
femeia „s-a atins de poa ala
a hainei tru oameni. Deci vedem c\ Mân- stare de s\n\tate duhovniceasc\ a
Lui“. Dac\ ne imagin\m o femeie tuitorul nu doar o vindec\ pe a- sufletului.
bolnav\, mergând aplecat\ `n ur- ceast\ femeie, ci [i o ridic\ la o
ma Mântuitorului - pentru c\, demnitate deosebit\, aceea de fiic\ Un credincios smerit nu
spune Evanghelia, „apropiindu-se duhovniceasc\ a lui Dumnezeu, trebuie s\ dezn\d\jduiasc\
ea pe la spate, s-a atins de poala prin credin]a ei `n El. Desigur, [i
hainei Lui“ -, ne putem `nchipui multa ei suferin]\ i-a sporit credin- Din Evanghelia acestei dumi-
cât de adânc\ era smerenia aces- ]a `n ajutorul lui Dumnezeu, mai nici `nv\]\m mai multe adev\ruri
tei femei, pe care Mântuitorul a ales dup\ ce a constatat c\ nici un c\l\uzitoare pentru via]a noastr\
deosebit-o de mul]imea celor care, medic n-a reu[it s\ o vindece. duhovniceasc\.
f\r\ `n]eleapt\ sfial\ [i smerenie, Mântuitorul Iisus Hristos apre- Mare dasc\l s-a f\cut pentru noi
se `mbulzeau `n jurul Lui. ciaz\ `n mod deosebit credin]a fe- femeia suferind\ de doisprezece
Dup\ o prim\ ezitare, femeia meii pe care tocmai o vindecase [i ani de o boal\ pe care nici un doc-
recunoa[te c\ de ea `ntreab\ Mân- arat\ lumii cât de mult pre]uie[te tor nu a reu[it s\ o vindece! ~n pri-
tuitorul, c\ ea este cea care s-a El smerenia ei, numind-o fiic\ [i mul rând, aceast\ femeie, care [i-a
vindecat prin puterea care a ie[it binecuvântând deodat\ drumul ei cheltuit toat\ averea sa cu doctorii,
5
ne arat\ c\ `ntrucât via]a este un
dar de la Dumnezeu, avem datoria
s\ ne `ngrijim de s\n\tate [i s\
tr\im `n credin]\, ca leg\tur\ vie
cu Dumnezeu, Izvorul vie]ii. ~n al
doilea rând, femeia din Evanghelia
acestei duminici, de[i este o per-
soan\ foarte smerit\, este `n ace-
la[i timp o lupt\toare plin\ de
speran]\. Tot a[a trebuie s\ fie ori-
ce om credincios, smerit [i plin de
speran]\, adic\ un lupt\tor cu boa-
la, cu suferin]a, cu necazul, cu r\u-
tatea, având speran]\ c\ va birui
toate cu ajutorul lui Dumnezeu, nu
singur. Un credincios smerit nu
trebuie s\ cad\ `n disperare, ci tre-
buie s\ fie un lupt\tor `n]elept,
care-[i pune necontenit n\dejdea
`n ajutorul lui Dumnezeu.
Vedem c\ femeia din Evanghe-
lia acestei duminici, dup\ ce a f\-
cut tot ceea ce era omene[te posi-
bil, chiar [i dup\ ce medicina vre-
mii ei s-a dovedit neputincioas\ `n
vindecarea bolii pe care o `ndura
de doisprezece ani, totu[i nu a
dezn\d\jduit, ci a c\utat un Doc-
tor mai bun ca s\ o vindece. A[a a
cunoscut ea c\ Dumnezeu, D\t\-
torul vie]ii [i al s\n\t\]ii, Doctorul
sufletelor [i al trupurilor, lucreaz\
prin Iisus din Nazaret, Fiul lui
Dumnezeu, Care S-a f\cut om
pentru a vindeca pe oameni de
boal\, de p\cat [i de moarte. Ur-
mând pilda ei, [i noi trebuie s\
c\ut\m redobândirea s\n\t\]ii,
atunci când am pierdut-o, s\ o
p\str\m [i s\ o cultiv\m ca fiind
dar al Lui Dumnezeu pentru om.
De asemenea, chiar [i atunci când
doctorii, cu toate eforturile lor, nu
pot vindeca boala, noi nu trebuie
s\ c\dem `n dezn\dejde, ci s\ ne
rug\m mai mult, s\ n\d\jduim
mai mult [i, `n total\ smerenie, s\
ne apropiem mai mult de Hristos,
Care dore[te mai `ntâi s\ ne vin-
dece sufletul de boala p\catului,
pentru a ne d\rui mântuirea [i
via]a ve[nic\, chiar dac\ boala
trupului persist\.
Iair este un adev\rat
p\rinte iubitor, responsabil
[i `mpreun\ p\timitor
cu fiica sa care sufer\
De[i are rang `nalt `n societate,
de[i face parte dintr-o tagm\ care
se opunea Evangheliei lui Iisus, to-
tu[i Iair cade `n genunchi `n fa]a lui
Iisus, ar\tându-ne nou\, pe lâng\
multa lui iubire p\rinteasc\ pentru
fiica sa bolnav\, mult\ smerenie [i
mult\ credin]\ `n puterea dum-
nezeiasc\ vindec\toare a lui Iisus.
Acest Iair `[i iube[te fiica [i se
lupt\ pentru s\n\tatea [i pentru
via]a ei. Iair este un p\rinte adev\-
rat, iubitor, responsabil [i `mpreu-
n\ p\timitor cu fiica sa care sufer\.
El este o pild\ pentru to]i p\rin]ii
care au copii [i pentru to]i oamenii
care doresc s\ cultive bun\tatea.
V\zând c\ sunt oameni smeri]i
[i credincio[i, atât femeia bolnav\
de hemoragie, cât [i Iair, Mântui-
torul Iisus Hristos arat\ iubirea
Lui milostiv\ fa]\ de ei, a[a cum o
face de fiecare dat\ fa]\ de oame-
nii smeri]i, care au credin]\ [i spe-
ran]\ `n ajutorul lui Dumnezeu.
S\ ne ajute Bunul Dumnezeu s\
urm\m [i noi smerenia, credin]a [i
n\dejdea lui Iair [i a femeii bol-
nave care, dup\ mult\ suferin]\, a
fost vindecat\ spre slava lui Dum-
nezeu [i spre bucuria oamenilor.
Amin. a
6 Biografii luminoase Duminic\, 8 noiembrie 2009

P\rintele Teofil P\r\ian, monahul bucuriei

„Sunt mare pentru cei ce m\ ascult\, sunt mic
pentru cei ce nu m\ ascult\ [i sunt de nimic pentru
cei ce m\ ocolesc“. Iat\ `n pu]ine cuvinte cum se
definea pân\ nu demult preacuviosul p\rinte
arhimandrit Teofil P\r\ian, duhovnicul M\n\stirii
Brâncoveanu de la Sâmb\ta de Sus, plecat de
curând dintre noi. Vrednicul de pomenire
mitropolitul Antonie Pl\m\deal\ spunea despre
p\rintele Teofil c\ atunci „când vorbe[te oamenilor
nici nu `]i dai seama c\ el nu vede. E atât de
aproape de problemele omului, de problemele cu
care e confruntat, de nevoile pe care le are. El parc\
[tie totul, parc\ `n]elege totul, parc\ are solu]ii
pentru toate cazurile care `i vin `nainte“. De acum
`nainte `nc\ un rug\tor pentru poporul român s-a
ad\ugat `n ceata slujitorilor lui Dumnezeu din ceruri.
P\rintele Teofil s-a n\scut pomenit `n lumea aceasta a[a
la data de 3 martie 1929 `n [i am `nv\]at de la ceilal]i oa-
satul Topârcea din apropiere meni c\ nu-s ca ei. Când vo-
de ora[ul Ocna Sibiului, pri- iam s\ ar\t ceva, cuiva din ju-
mind la Botez numele de rul meu, doream s\ pun\ mâ-
Ioan. A fost primul dintre cei na pe ce-i ar\tam eu, pentru Ob[tea M\n\stirii Sâmb\ta, la intrarea `n monahism a p\rintelui Teofil
4 copii ai familiei de plugari c\ eu a[a `n]elegeam, a[a cu-
Ioan [i Elisabeta. A intrat `n no[team lucrurile, punând tura la cei mai mul]i oameni“. dogae, care preda Istoria Bise- ]\“. Iar mitropolitul l-a `ntre-
via]a con[tient\ f\r\ vedere. mâna. {i zicea: «Nu trebuie s\ ~n aceast\ perioad\ `l cunoa[- riceasc\ Universal\ [i care a bat dac\ l-a câ[tigat, iar p\rin-
Orbirea, aceast\ [tirbire, pun mâna, pentru c\ eu v\d. te pe p\rintele Arsenie Boca de intervenit pentru p\rintele tele a r\spuns: „Cred c\ da!“
cum spunea p\rintele Teofil, Tu nu vezi».“ la care deprinde Rug\ciunea Teofil. Mitropolitul i-a dat a-
a adus mare sup\rare p\rin- min]ii: „Doamne, Iisuse Hris- probarea, dar i-a spus c\ preot
]ilor. „Dup\ ce au v\zut ei c\ toase, Fiul lui Dumnezeu, mi- nu `l poate face. Pe tot parcur-
Hirotonit diacon un „om
nu pot s\ fac ceea ce fac al]ii, „Am `nv\]at cu mâinile“ luie[te-m\ pe mine p\c\to- sul cursurilor mitropolitul l-a f\r\ lumin\, dar luminat“
dup\ ce mi-au spus de atâtea ~ntre anii 1935-1940 a ur- sul“, rug\ciune pe care conti- ajutat atât moral, cât [i mate-
ori, când eram copil: «M\’, nu mat cursurile {colii primare nu\ s\ o exerseze `nc\ `nain- rial. P\rintele Teofil „a accep- Dup\ ceva vreme, s-a hot\-
po]i, c\ nu vezi!», au umblat te de a intra `n monahism. tat situa]ia. {i ceva mi se pare rât s\ se c\lug\reasc\, fiind
pentru nev\z\tori din Cluj-
pe unde-au umblat, pe la doc- Preocuparea pentru via]a foarte curios, m\rturisea el. trimis la M\n\stirea de la
Napoca. ~n anul 1942 a con-
tori [i pe la preo]i, pe la m\- religioas\ [i pentru aprofun- Eu am v\zut lucrarea lui Sâmb\ta. La data de 1 aprilie
n\stiri, [i nu s-a mi[cat nimic tinuat studiile la o {coal\ de
nev\z\tori la Timi[oara. P\- darea cuno[tin]elor teologice Dumnezeu `n aceasta. ~n 1953 a intrat pe poarta m\-
`n via]a mea, pentru c\, zic eu `l determin\ s\ urmeze cur- 1948, când s-a f\cut reforma n\stirii. ~nsu[i p\rintele m\r-
acum [i am zis de atâtea ori [i rintele m\rturisea c\ „lucr\-
rile scrise le b\team la ma[i- surile Facult\]ii de Teologie `nv\]\mântului, mitropolitul turisea c\ „Am venit aici cu
voi zice pân\ la sfâr[itul vie]ii din Sibiu. bucuria omului care vine `n-
na de scris. ~n 1942 am scris [tia c\ cineva care studiaz\
mele [i-n ve[nicie, c\ a[a a tr-un loc de bucurie [i de ve-
binevoit Dumnezeu. Am venit pentru prima dat\ la ma[ina teologia nu poate avea o `ntre-
de scris. Eu nu pusesem nicio- Drumul spre buin]are decât `n cadrul Bi- selie. ~ntr-un loc binecuvân-
`n lumea aceasta cu [tirbire, tat de Dumnezeu, `ntr-un loc
dat\ mâna pe o ma[in\ de sericii. Era prev\zut\ treaba
am venit `n lumea aceasta cu
scris, dar [tiam cum se scrie,
Facultatea de Teologie aceasta. Eu am zis: Domnule, unde se face slujb\, `ntr-un
`ngr\dire, am venit `n lumea loc de n\dejde, de bine. Când
aceasta cum m-au [tiut to]i [tiam metoda de scris“. Pân\ P\rintele Teofil a avut `nc\ dac\ nu m\ pot face preot, fac
`n anul 1948 a urmat cursuri- din pruncie apropiere de cele teologia [i v\d eu ce fac dup\ am venit la m\n\stire m-am
cei din vremea când eram eu
copil. Dumnezeu s-o odihneas- le liceale la un liceu teoretic dumnezeie[ti. „M-am trezit, aceea. ~n orice caz n-o s\ fie gândit a[a: dac\ unul singur
c\ pe mama bun\, a zis odat\ pentru v\z\tori din Timi[oa- a[ putea zice, cumva `n biseri- f\r\ rost faptul c\ am f\cut aici `n m\n\stire poate s\ fie
c\tre mine: «Dragu’ nieu, nici ra. Spunea c\ „Am `nv\]at la c\. Am avut o dorin]\ de a teologia“. P\rintele a studiat om de treab\, acela vreau s\
nu [tii tu cât\ sup\rare am a- [coal\ ce-am putut `nv\]a la sluji lui Dumnezeu, de a fi `n cu acribie [i a depus o munc\ fiu eu. Am luat aminte [i la
vut noi când tu erai copil. Nu [coal\, s\ citesc cu mâinile. societatea oamenilor care ~l asidu\ pentru a deprinde `n- insuficien]ele, [i la imperfec]i-
[tii cât am fost noi de sup\- Mai [i râd eu cu unii când es- m\rturisesc pe Dumnezeu, v\]\tura vie [i mântuitoare. unile unora [i altora, dar eu
ra]i»“. Dar sup\rarea a tre- te vorba despre cum am `nv\- care se manifest\ cu credin]a Dup\ finalizarea cursurilor, am zis: nu m\ intereseaz\ ce
cut, [i p\rintele completeaz\ ]at franceza, germana, engle- lor“, m\rturisea p\rintele `n p\rintele i-a f\cut o vizit\ mi- fac al]ii, pe mine m\ intere-
c\ „A[a a vrut Dumnezeu, [i za, cum am `nv\]at esperan- volumul „Cine sunt eu?“ tropolitului pentru a-i mul]u- seaz\ ce trebuie s\ fac eu. {i
n-au vrut oamenii a[a. {i au to, cum am `nv\]at? {i eu zic: La Facultatea de Teologie mi. Mitropolitul l-a `ntrebat am f\cut ce am putut `n situ-
trebuit s\ duc\ p\rin]ii cru- Cu mâinile. Am `nv\]at cu din Sibiu a fost primit de mi- cu ce scop a f\cut teologia, la a]ia mea [i `n condi]iile care
cea, `ns\ eu mai pu]in. De ce? mâinile [i mi s-a dus `n cap tropolitul Nicolae B\lan, iar care p\rintele Teofil a r\s- au fost la m\n\stire, pentru
Pentru c\ eu, dac\ m-am po- `nv\]\tura prin mâini, nu `ntre timp l-a cunoscut [i pe puns: „Am vrut s\-mi câ[tig c\ aici a fost o m\n\stire deo-
menit `n lumea asta, m-am prin ochi, cum se duce `nv\]\- p\rintele profesor Teodor Bo- un suport moral pentru via- sebit\ de m\n\stirile obi[nu-

Smerenia [i roadele ei
Ce e smerenia [i cum te
po]i p\stra smerit?
Smerenia este virtutea care
nu se arat\, zice Sfântul Isaac
Sirul. Smerenia este o virtute
care nu se pune `n eviden]\, `n
momentul `n care vrei s\ o pui
`n eviden]\, s\ [tii c\ nu o ai!
Smerenia este un har f\r\ de
nume, zice Sfântul Ioan Sc\-
rarul, un har pe care nu `l cu-
noa[te decât cel care `l are, [i
tot Sfântul Ioan Sc\rarul zice
c\ dac\ nu po]i s\ demon-
strezi prin cuvinte dulcea]a
mierii pentru cineva care nu a
gustat mierea, tot a[a despre
smerenie nu-i po]i vorbi unui
om care nu a gustat smerenia.
~n orice caz, smerenia are o
`nf\]i[are ra]ional\ [i una sen-
timental\. ~nf\]i[area ra]iona-
l\ a smereniei este aceea c\ te
supui, te pleci cu mintea la `n-
v\]\tura Mântuitorului, deci
]ii seama de Domnul Hristos [i
faci ceea ce a f\cut Sfântul A-
postol Petru la pescuirea mi-
nunat\, când Domnul Hristos
a zis: Mân\ la larg [i arunc\
mrejele ca s\ pescuie[ti! {i
Sfântul Apostol Petru a zis:
Doamne, toat\ noaptea ne-am
trudit [i n-am prins nimic, dar
pentru cuvântul T\u arunc
mreaja `n mare! Ei, asta este
smerenie! S\ faci ce vrea Dum-
nezeu s\ faci, ce ]i se spune s\
faci, s\ te pleci cu mintea, s\
nu te ]ii ]ap\n `n fa]a unei `n-
v\]\turi pentru c\ nu ai tu `n
suflet sau pentru c\ nu te in-
tereseaz\… s\ zicem, ci trebu-
ie s\ te pleci cu mintea [i, dac\
te pleci cu mintea, vezi darul
lui Dumnezeu [i puterea lui
Dumnezeu. Noi avem, zicea
p\rintele Arsenie Boca, min-
tea care discut\ cu Dumnezeu
`n loc s\ se supun\ f\r\ discu-
]ie. Smerenia este s\ te supui
f\r\ discu]ie, iar lipsa de
smerenie se arat\ `n faptul c\
discu]i cu Dumnezeu, ai min-
tea care discut\ cu Dumnezeu.
Deci smerenia este s\ te pleci
cu mintea a[a cum s-a plecat
Sfântul Petru care a zis „toat\
noaptea ne-am trudit [i nimic
nu am prins“ Ei, dup\ p\rerea
mea, nu ar fi cazul s\ mai a-
runc mreaja `n mare dar, pen-
tru c\ zici Tu, fac lucrul aces-
ta, adic\ arunc mreaja `n ma-
re, [i a v\zut pescuirea minu-
nat\, pentru c\ a pescuit mul-
]ime mare de pe[ti, pentru c\
L-a ascultat pe Domnul Hristos.
{i mai exist\ o `mpotrivire,
poate de multe ori `n numele
smereniei, care s-a `ntâmplat
[i cu Sfântul Apostol Petru la
„sp\larea picioarelor“. Sf. Ev.
Ioan scrie `n Evanghelia sa,
capitolul 13, c\ Domnul Hris-
tos a vrut s\-i spele picioarele
Sfântului Apostol Petru a[a
cum le-a sp\lat [i pe ale celor-
lal]i ucenici, [i Petru s-a `m-
potrivit [i a zis: „Doamne, Tu
s\ `mi speli mie picioarele?“,
deci nu s-a socotit vrednic ca
Domnul Hristos s\ `i spele pi-
cioarele, [i atunci Domnul
Hristos a zis: „ceea ce fac Eu
acum tu nu `n]elegi, dar mai
târziu vei `n]elege“. {i atunci
Sfântul Apostol Petru a r\-
mas pe aceea[i pozi]ie de la
`nceput [i a zis „Niciodat\ nu
o s\ `mi speli mie picioarele!“.
Domnul Hristos, Care a a[tep-
tat s\ se lase Sfântul Apostol
Petru modelat din pricina
smereniei, a zis c\tre el: „Da-
c\ nu te voi sp\la, nu ai parte
cu Mine!“. Deci dac\ nu te la[i
modelat, dac\ nu te la[i d\ltu-
it, dac\ nu te la[i format de
Mine, atunci `nseamn\ c\ e[ti
f\r\ Mine [i atunci nu ai par-
te cu Mine; ai parte cu Mine a-
tunci când te la[i `n voia Mea.
Deci ]i-am spus ca vreau s\ `]i
sp\l picioarele, deci nu mai
discu]i c\… l\sa]i, c\… dar
totu[i…, c\ [ti]i… Nu se `mpo-
trive[te! Smerenia nu se `m-
potrive[te!... {i smerenia nu
are preten]ii. A[a c\ po]i cu-
noa[te c\ ai smerenie dac\ te
pleci cu mintea, dac\ te sim]i
atârnat de Domnul Hristos,
dac\ nu te `mpotrive[ti, dac\
n-ai preten]ii, atunci e[ti `n
sfera smereniei, [i Sfântul
Isaac Sirul spune c\ cel care e
smerit, acela nu mai caut\
smerenia, pentru c\ o are,
dar cel care caut\ smerenia,
vrea s\ o aib\… pentru c\ `n-
c\ n-o are!
 Duminic\, 8 noiembrie 2009
Poc\in]a [i iertarea
Lucrarea principal\ `n
via]a cre[tinului este po-
c\in]a, ea dureaz\ pân\
la moarte. Cum trebuie
s\ ne poc\im?
Drag\, poc\in]a este `n e-
sen]\ p\r\sirea p\catului; ce-
lelalte sunt auxiliare când e
vorba de poc\in]\. Sfântul
Ioan Sc\rarul vorbe[te `ntr-
un capitol `n „Scar\“ despre
plânsul cel fericit, adic\ plân-
sul care nimice[te r\utatea,
nu plânsul care nimice[te râ-
sul, de pild\. Eu sunt de p\-
rere c\ Dumnezeu, când ne
cheam\ la poc\in]\, nu ne a[-
teapt\ ca pe ni[te tânguitori,
ci ne a[teapt\ ca pe ni[te oa-
meni care au trecut de `ntris-
tare p\r\sind p\catul, iar po-
c\in]a e `ntotdeauna, adic\ de
când mi-am dat seama de
treaba aceasta, un mijloc de
`ndep\rtare de p\cate, care
se realizeaz\ `n prezent cu fa-
]a spre viitor, nu cu fa]a spre
trecut. Adic\ nu cu p\rerea
de r\u c\ am f\cut un lucru
pe care nu-l mai pot face, ci cu
gândul c\ Dumnezeu ne pri-
me[te, ne a[teapt\, ne iube[-
ite, m\n\stiri [ablonizate, s\
zicem, pe ni[te reguli“.
A fost c\lug\rit la data de
15 august a anului 1953, `m-
preun\ cu `nc\ doi fra]i, pri-
mind numele de Teofil. ~n le-
g\tur\ cu acest nume, p\rin-
tele m\rturisea c\ „Bunica
mea, mama mamei, mama
bun\, cum `i ziceam noi, mi-a
spus odat\, c\, dac\ ar mai fi
avut un copil, i-ar fi pus nu-
mele Teofil, c\ a[a `i de drag
la Pa[ti când se spune `n A-
postol: cuvântul cel dintâi
l-am f\cut, o, Teofile, despre
toate câte a `nceput a `nv\]a
Iisus... Buna nu mai tr\ia. ~n
1952, când eram eu student
`n anul IV, a murit. {i m-am
gândit: «M\, dac\ bunii i-a
pl\cut numele acesta de Teo-
fil, ce-ar fi s\ m\ cheme [i pe
mine Teofil?»“ Na[ul s\u de
c\lug\rie, p\rintele Irineu
Cr\ciuna[, la slujba c\lug\-
riei i-a spus mitropolitului c\
pe acesta `l cheam\ Teofil, [i
a[a a r\mas. Nume care i-a
fost foarte drag p\rintelui [i
care spunea c\ e o mo[tenire
de la bunica sa.
~ntr-o vizit\ `n chilia sa
`nainte de Sfânta M\rie, mi-
tropolitul Nicolae i-a promis
c\ de hram `l va face diacon.
P\rintele Teofil m\rturisea
c\ „p\rintele Dinu, care era [i
el de fa]\ [i care era stare]ul
m\n\stirii, a zis: «Dar nici
nu-i preg\tit, n-are liturghier,
dar mitropolitul a zis: A, las\
c\ astea se fac ele toate». N-a
mai avut ce zice, s-au retras.
Când s-au retras din chilia
mea, eu am `nchis u[a `ncet,
ca s\ aud ce zic. Mitropolitul,
Dumnezeu s\-l odihneasc\,
iar a zis un cuvânt, care mi-a
r\mas, mi s-a a[ezat la inim\
cu bucurie, anume: „Un om
f\r\ lumin\, dar luminat“.
Cred c\ pe asta s-a bazat
dorin]a lui de a m\ face dia-
con, de a m\ hirotoni. Pentru
c\ el atunci mi-a zis: «Nu te
]in mult diacon [i te fac preot.
O s\ fii duhovnic. {i o s\ fii
concelebrant. Niciodat\ n-am
uitat lucrul acesta»“.
~n data de 13 mai 1983, mi-
tropolitul Antonie Pl\m\dea-
l\ l-a hirotonit preot, apoi `n
anul 1986 protosinghel, iar
te, ne iart\, c\ e reprezentat
`n Pilda fiului risipitor ca tat\
primitor, care nu i-a dat un
canon fiului ce s-a `ntors când
a zis: „Tat\, am gre[it la cer [i
`naintea ta“. P\rintele iubitor
nu a zis: „Spune de 100.000 de
ori a[a, c\ apoi te iert [i te pri-
mesc“, ci l-a primit [i f\r\
asta, nici nu l-a l\sat s\ spu-
n\ cât a avut el de gând s\
spun\. Nu a ajuns s\ spun\
„prime[te-m\ ca pe unul din
arga]ii t\i“ pentru c\ tat\l l-a
primit ca pe fiul s\u, nu avea
de ce s\ `[i doreasc\ s\ fie pri-
mit ca unul din arga]i, adic\
el a crezut c\ ar fi bine s\ fie
primit ca [i o slug\ a tat\lui
s\u, dar tat\l s\u l-a primit
dintr-odat\ ca pe fiul s\u care
a plecat din casa lui, a alergat
`naintea lui… Asta e foarte
important s\ re]inem: Tat\l
nu l-a a[teptat, nu l-a pus `n
studiu, nu s-a gândit: „Hai s\
vedem cum face acesta, cum
se manifest\, `n `mprejurarea
dat\, c\ acum [tiu cum s-a
manifestat când a plecat, dar
s\ vedem acum cum se mani-
fest\ când se `ntoarce. Nu [i-a
pus problema: „De ce?“ Pen-
tru c\ Tat\l avea inim\ de ta-
t\, nu avea inim\ de cercet\-
doi ani mai târziu arhiman-
drit. A fost 7 ani monah sim-
plu, apoi 23 de ani diacon [i
tot 23 de ani preot.
Sute de conferin]e
[i zeci de c\r]i
P\rintele Teofil P\r\ian `[i
plasa `ntotdeauna `nv\]\tura
sa `ntemeindu-se pe cea a
Sfin]ilor P\rin]i ai Filocaliei,
care i-au fost prieteni dragi [i
cunoscu]i `nc\ din tinere]e.
Nu cunoa[tem mul]i p\rin]i
care s\ citeze din memorie cu
atâta exactitate pasaje `n-
tregi din Scara Sfântului Ioan
Sc\rarul sau din scrierile
Sfântului Isaac Sirul. P\rin-
tele Teofil nu spunea lucruri
originale `n cuvânt\rile sale,
dar entuziasmul, prospe]imea
cu care le oferea ascult\tori-
lor aprindea [i `n audien]a ca-
re era mereu numeroas\ fla-
c\ra credin]ei [i a tr\irii pu-
ternice a dragostei pentru
al M\n\stirii Sâmb\ta, al\turi de p\rintele Serafim Popescu
7
tor [tiin]ific sau inim\ de psi-
holog, ori de psihiatru. A avut
inim\ de tat\.
Inima de tat\ l-a primit
dintr-odat\ unde `l avea, pen-
tru c\ atunci când fiul când a
plecat din cas\, atunci el de
fapt nu a plecat din inima ta-
talui, a plecat numai din casa
lui. {i a [tiut c\ are un tat\ cu
inim\ de tat\ [i de aceea a zis
„m\ voi `ntoarce la tat\l meu“
pentru c\ a [tiut c\ din inima
tat\lui s\u nu a plecat.
Dac\ Dumnezeu ne-a spus
pilda aceasta prin Domnul
Hristos nu ne-a spus-o infor-
mativ, ci ne-a spus-o cu gândul
de a avea `ncredere `n Tat\l
care ne prime[te, c\ci Dum-
nezeu e un tat\, nu-i o parodie
de tat\, ci Tat\ adev\rat,
chiar mai tat\ dec\t tat\l
p\mântesc. Spune Domnul
Hristos: „Dac\ voi r\i fiind,
[ti]i s\ da]i fiilor vo[tri cele
bune, cu atât mai mult Tat\l
vostru cel din ceruri.“ Eu am
ni[te concep]ii `n privin]a asta,
nu m\ g\ndesc c\ Dumnezeu
gata… st\ cu pedeapsa asupra
noastr\. Nici nu `mi place s\
m\ gândesc c\ Dumnezeu e
pedepsitor. Parc\ nu-mi vine
s\ cred a[a ceva.
Hristos. Dumnezeu [i omul,
rela]ia `ntre cei doi, este tema
fundamental\ a discursurilor
p\rintelui de la Sâmb\ta de
Sus; cum ajunge omul s\-L
cunoasc\ [i s\-L p\streze `n
suflet pe Dumnezeu, cum a- „Când am venit la m\n\stire m-am gândit a[a:
duce `nchinarea sa Domnului dac\ unul singur aici `n m\n\stire poate s\ fie
`n cadrul Liturghiei, ce `n- om de treab\, acela vreau s\ fiu eu. Am luat
seamn\ Liturghia pentru noi, aminte [i la insuficien]ele, [i la imperfec]iunile
ca slujb\ `n care ni se comu-
unora [i altora, dar eu am zis: nu m\ intereseaz\
nic\ Dumnezeu. ~ncepând cu
anul 1992, p\rintele Teofil a ce fac al]ii, pe mine m\ intereseaz\ ce trebuie
sus]inut sute de conferin]e, s\ fac eu. {i am f\cut ce am putut `n situa]ia
atât `n ]\r\, cât [i peste ho- mea [i `n condi]iile care au fost la m\n\stire“
tare. A ajuns cu prec\dere `n
centrele universitare a c\ror z\tor, dar luminat, om al ru- `n Hristos [i `n Biseric\ prin
activitate duhovniceasc\ era g\ciunii, p\rintele Teofil [i-a predicile, conferin]ele sau
gestionat\ de ASCOR. `ntemeiat via]\ pe credin]\ [i `ndrum\rile sfin]iei sale“.
P\rintele Teofil a fost a[a cultur\. C\r]ile p\rintelui Teofil
cum spunea Mitropolitul Ar- P\rintele Teofil a fost [i r\- vin unele `n continuarea ce-
dealului Lauren]iu Streza un mâne un reper luminos [i si- lorlalte. Ultimele „Gânduri
„dar al lui Dumnezeu, om al gur, o persoan\ care a `ntru- senine“ ale p\rintelui au fost
bucuriei, b\trân frumos, du- pat concret bucuria [i certitu- „Slav\ lui Dumnezeu pentru
hovnic odihnitor de oameni, dinea credin]ei, un propov\- toate!“…
echilibrat, realist, cu zâmbe- duitor al credin]ei lucr\toare Rodul acestor „Rev\rs\ri de
tul mereu pe chip, p\rintele prin iubire. A fost un ziditor gând“ au fost urmarea `n-
Teofil P\r\ian a fost un om de suflete [i a ren\scut pe demnurilor sale: „S\ lu\m am-
`mplinit, un om fericit. Nev\- mul]i la via]a duhovniceasc\ inte“ la „Vremea bucuriei“, „S\
gândim frumos“, s\ `nv\]\m
„Cum putem deveni mai buni“
[i „Cum s\ ne facem via]a cât
mai frumoas\“, s\ [tim cum
s\ tr\im „Via]a `n Ortodoxie“,
„Ferindu-ne de r\u [i f\când
binele“, sprijini]i de o „Credin-
]\ lucr\toare prin iubire“.
Astfel, vom putea deveni
„Oameni pl\cu]i lui Dumne-
zeu“, „Oameni ai `mp\r\]iei
lui Dumnezeu“, aducând „Da-
ruri din darurile primite“
pentru „~ntâlnirea cu Domnul
Hristos“. Acestea sunt o parte
din cele peste 20 de titluri de
c\r]i ale p\rintelui Teofil.
La o `ntrebare a unui cre-
dincios „P\rinte, oare `n lu-
mea cealalt\ vom fi `mpreu-
n\? Oare vom putea s\ fim
`mpreun\ [i `n lumea cealal-
t\?“, p\rintele a r\spuns: „Nu
se poate s\ ne despart\ Dum-
nezeu `n lumea cealalt\ dac\
ne-a unit `n lumea aceasta.
Dac\ ne-am sim]it bine unii
cu al]ii `n lumea aceasta cre-
dem c\ ne binecuvinteaz\
Dumnezeu s\ fim `mpreun\
[i `n cealalt\“. a
Pagini realizate de
Slujind ca diacon la altarul din p\dure Alexandru CHITU}|
[i Augustin P|UNOIU
 CM
YK

8 Cronic\ Duminic\, 8 noiembrie 2009

Hramul Sfântului Cuvios Dimitrie pe Colina Bucuriei

S\rb\toarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou,
Ocrotitorul Catedralei patriarhale, al Bucure[tilor
[i al }\rii Române[ti, s-a `ncheiat. Sfântul
Dimitrie cel Nou [i Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i
Elena au avut ca „invita]i“ pe Sfin]ii Vasile cel
Mare, Grigorie de Nazianz - Teologul [i Grigorie
de Nyssa. La sfintele slujbe organizate pe scena
din apropierea Catedralei au participat 33 de
ierarhi, al\turi de Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel. Pelerinii, prezen]i pe Colina Bucuriei `nc\
de vineri, 23 octombrie, s-au `nchinat moa[telor
celor [ase sfin]i [i au participat la sfintele slujbe
pân\ joi, 29 octombrie. Ace[tia au venit `n num\r
foarte mare, peste jum\tate de milion.
S\rb\toarea s-a `ncheiat miercuri, 28 octombrie,
cu [edin]a solemn\ a Sfântului Sinod.

La crucea de la baza Colinei Patriarhiei s-au `ntâlnit moa[tele a [ase sfin]i

S\rb\toarea a `nceput
sâmb\t\, 24 octombrie, cu
pelerinajul „Calea Sfin]ilor“.
Moa[tele Sfântului Ierarh
Vasile cel Mare, aduse de o
delega]ie a Bisericii Ortodo-
xe din Grecia, condus\ de
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Vasile, Mitropolit de Elasso-
na, s-au `ntâlnit la crucea de
la baza Dealului Patriarhiei
cu moa[tele Sfântului Cu-
vios Dimitrie cel Nou [i ale
Sfin]ilor ~mp\ra]i Constan-
tin [i Elena, aduse `n proce-
siune de la Catedrala patri-
arhal\, cu moa[tele Sfântu-
lui Grigorie Teologul, aduse
`n preocesiune de la Cate-
drala „Sfântul Spiridon -
Nou“, [i cu moa[tele Sfântu-
lui Grigorie de Nyssa, aduse
tot `n procesiune de la Bi-
serica Domni]a B\la[a. Ele
au fost `ntâmpinate la baza
Dealului Patriarhiei de IPS
Mitropolit Nifon, Arhie-
piscopul Târgovi[tei [i E-
xarh Patriarhal. Procesiu-
nea a continuat pân\ la sce-
na din curtea Catedralei pa-
triarhale, unde sfintele
moa[te ale celor [ase sfin]i
au fost primite de Preaferi-
citul P\rinte Daniel, Patri-
arhul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne (BOR), al\turi de al]i
membri ai Sfântului Sinod
al BOR.
Dup\ slujba de Te Deum,
~ntâist\t\torul Bisericii cii“. Iar IPS Vasile, Mitropo- rilor, transmite lumii un
noastre a rostit un cuvânt lit de Elassona, a spus c\ mesaj de speran]\ [i de opti-
de `nv\]\tur\: „Suntem bu- „prin acest demers al Prea- mism. V\ suntem recunos-
curo[i s\ vedem c\ sfin]ii ne fericitului Daniel se dove- c\tori [i v\ mul]umim pen-
adun\; adun\ popoare orto- de[te `nc\ o dat\ c\ sfin]ii tru toate acestea, Preaferici-
doxe, adun\ ierarhi, adun\ nu apar]in unui singur loc, rea Voastr\“. La finalul
preo]i, adun\ credincio[i, a- ci apar]in `ntregii lumi. Ast- slujbei, sfintele moa[te au
dun\ poporul botezat `n nu- fel, Biserica Ortodox\ Ro- fost a[ezate `n baldachinul
mele Preasfintei Treimi. A- mân\, Patriarhia Român\, special amenajat pe espla-
ceast\ comuniune a sfin]ilor `ntr-o lume a nesiguran]ei, nada Catedralei patriarha-
este izvorul bucuriei Biseri- a nelini[tilor [i a tulbur\- le, spre `nchinare.

Duhul Sfânt le-a `nnoit linia faptul c\ „un ve[mânt frumos,

~n a doua parte a zilei de sâm-
b\t\, Preafericitul P\rinte Patri-
arh Daniel a sfin]it noile birouri
recent renovate ale Sectorului
Rela]ii interbiserice[ti [i interreli-
gioase [i Comunit\]i externe bi-
serice[ti ale Patriarhiei Române
din Palatul Patriarhiei, maga-
zinului de obiecte [i c\r]i bi-
serice[ti „Odoare Sfinte“, Depozi-
tului de colportaj „Lumini de
s\rb\tori“ [i Centrului social-cul-
tural „Sfântul Apostol Andrei“ al
Patriarhiei Române.
„Diaspora presupune o grij\ de-
osebit\ pentru cei aproape 500 de
preo]i români care lucreaz\ `n
afara grani]elor României. Aceas-
ta `nseamn\ o lucrare care ne
aduce bucurie [i presupune, `n
acela[i timp, mai mult\ oste-
neal\“, a spus P\rintele Patriarh
Daniel la sfin]irea noilor birouri.
Magazinul de obiecte [i c\r]i bi-
serice[ti din strada 11 Iunie, nr. 17,
sector 4 a fost numit „Odoare
Sfinte“ pentru a se `n]elege de la
`nceput c\ „este vorba de o lucrare
misionar\ liturgic\. Renovarea [i
dotarea cu mobilier nou a acestui
spa]iu este o lucrare necesar\. Dac\
obiectele frumoase nu sunt prezen-
tate `ntr-un spa]iu frumos, adecvat,
valoarea lor estetic\ nu este su-
ficient subliniat\“, a spus PF
Daniel. Noul magazin a fost extins
cu `nc\ un spa]iu, pentru servicii fu-
nerare. Numele depozitului de col-
portaj din strada Intrarea Miron
Cristea, nr. 6, sector 4, „Lumini de
s\rb\tori“, a fost ales pentru a sub-
un potir, un candelabru `mbog\]esc
lumina [i frumuse]ea unei s\rb\-
tori. S\rb\toarea cre[te mai mult
când `n biseric\ se afl\ candelabre,
obiecte [i ve[minte noi, str\lu-
citoare, frumoase. Toate acestea
sunt semnul binecuvânt\rii lui
Dumnezeu [i ne ridic\ din aceste
frumuse]i vizibil-materiale la fru-
muse]ile spirituale ale sufletului [i
pregust\rii fericirii [i frumuse]ii
slavei Preasfintei Treimi“, a spus
P\rintele Patriarh Daniel.
~ntâist\t\torul Bisericii noastre
a afirmat dup\ sfin]irea Centrului
social-cultural „Sfântul Apostol
Andrei“ al Patriarhiei Române, si-
tuat pe bulevardul Regina Maria,
nr. 1, sector 4, c\ acest spa]iu se
dore[te a fi unul cu deschidere
panortodox\, de ospitalitate pen-
tru reprezentan]i ai Bisericii Orto-
doxe, cu un accent pronun]at pe
confirmarea principiului `n care
Biserica crede, [i anume acela c\
„omul sfin]e[te locul [i unde sunt
oameni credincio[i se `nnoiesc lu-
crurile“.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 8 noiembrie 2009 9

Sfântul Vasile cel Mare r\mâne la Bucure[ti
Ocrotitorul Bucure[tilor,
Sfântul Cuvios Dimitrie cel
Nou, a fost s\rb\torit, mar]i,
27 octombrie. Colina Patri-
arhiei devenise ne`nc\p\-
toare. Au liturghisit 32 de
ierarhi, `n mijlocul c\rora s-
a aflat Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel, `mpreun\
cu preo]i [i diaconi. Dup\
citirea Evangheliei, ~ntâi-
st\t\torul Bisericii noastre
a eviden]iat prezen]a moa[-
telor celor [ase sfin]i care „a-
rat\ deodat\ comuniunea
sfin]ilor `n ceruri, pentru c\
sfin]ii `n ceruri se roag\ `m-
preun\, nu separat. Prezen-
]a lor aici ne umple inima de
bucurie, pentru c\ sim]im
prezen]a lor, ajutorul lor [i
bucuria pe care ei, din ce-
ruri, o revars\ prin rug\ciu-
nile lor, `n sufletele noastre“.
Sanctitatea Sa, Patriar-
hul Ecumenic Bartolomeu
al Constantinopolului, prin
vocea IPS Mihail, Mitropo-
litul Austriei, a transmis
salutul p\cii din partea
Patriarhiei Ecumenice. IPS
Mihail a d\ruit PF P\rinte
Patriarh Daniel, pentru Ca-
tedrala patriarhal\, din
partea Bisericii Constan-
tinopolului, o p\rticic\ din
moa[tele Sfântului Vasile
cel Mare. IPS Vasile, Mitro-
polit de Elassona, reprezen-
tantul Bisericii Ortodoxe a
Greciei, a transmis mesajul
IPS Ieronim, Arhiepiscopul
Atenei [i al `ntregii Elade,
cu prilejul proclam\rii anu-
lui 2009 de c\tre Biserica
Ortodox\ Român\ drept
„Anul comemorativ-omagial
al Sfântului Vasile cel Mare
[i al tuturor Sfin]ilor Capa-
docieni“. „Dorim, pe de o
parte, s\ ne exprim\m a-
dânca noastr\ recuno[tin]\
pentru binecunoscutele sen-
timente de dragoste ale
Preafericirii Voastre fa]\ de
Biserica noastr\, felicitân-
du-V\, totodat\, pentru im-
portanta [i remarcabila ini-
]iativ\ de a organiza aceste
evenimente, iar pe de alt\
parte, prin faptul c\ ne-a]i
f\cut p\rta[i la aceast\ bu-
curie duhovniceasc\“.
~n cuvântul rostit la fi-
nalul Sfintei Liturghii, Pa-
triarhul Bisericii noastre a
vorbit despre puterea sfin-
]ilor, care este „putere din
puterea lui Hristos. Nu este triarhul României a spus c\ prin harul lui Dumnezeu
nimic magic `n sfintele ace[tia „simt pe Dumnezeu Cel ve[nic viu“. La finalul
moa[tele, ci se arat\ iubirea aproape [i pe sfin]i ca pri- Sfintei Liturghii, Preafe-
vindec\toare [i milostiv\ a eteni ai lui Hristos. Simt ricitul P\rinte Patriarh a
lui Hristos, c\ci sfin]ii sunt cum `i binecuvinteaz\, cum mul]umit celor doi „prieteni
`n primul rând trupul tainic `i consoleaz\. Aceasta este ai sfin]ilor“, IPS Mihail al
al lui Hristos“. Vorbind de- adev\rata evlavie. S\ sim- Austriei [i IPS Vasile de
spre num\rul mare al pele- ]im ajutorul sfin]ilor, pentru Elassona, dar [i tuturor care
rinilor care vin atât la Ia[i, c\ numai sfin]ii sunt vii cu s-au `ngrijit de organizarea
cât [i la Bucure[ti, Pa- adev\rat, pentru c\ tr\iesc hramului.

„Ne sim]im fra]i `ntre noi“
Sfânta Liturghie de duminic\, 25 oc-
tombrie, a fost s\vâr[it\ de c\tre IPS
P\rinte Vasile, Mitropolit de Elassona
(Grecia), `nconjurat de membri ai Sfân-
tului Sinod al BOR. Dup\ citirea Sfintei
Evanghelii, IPS Casian, Arhiepiscopul
Dun\rii de Jos, a vorbit despre vinde-
carea demonizatului din ]inutul Gherghe-
senilor. „Aceast\ istorie este via]a drama-
tic\ a multor oameni de atunci, de acum [i
de acum `nainte. Este istoria omului care
nu mai are con[tiin]a de sine `nsu[i, este
istoria [i via]a omului c\ruia ora[ul, lu-
mea nu-i mai spun nimic“. La finalul Sfin-
tei Liturghii, IPS Vasile, Mitropolit de
Elassona, a m\rturisit: „Ne sim]im fra]i
`ntre noi, pentru c\ avem acela[i Tat\, pe
Doi ani de BASILICA
Ziua pr\znuirii Sfântului Cuvios Dimi-
trie cel Nou a fost s\rb\torit\ [i de Centrul
de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Româ-
ne, care a `mplinit doi ani de la `nfiin]are.
La eveniment a participat Preafericitul
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Române, al\turi de ierarhi români [i
str\ini, autorit\]i centrale [i locale [i al]i
distin[i invita]i. Cu acest prilej, Preaferi-
cirea Sa a eviden]iat activitatea deosebit\
a Centrului, din punct de vedere pastoral
[i misionar, ad\ug=nd c\ „dorim s\ con-
struim o bazilic\, o biseric\ `n suflete“.
~ntâist\t\torul Bisericii noastre a oferit
diplome [i distinc]ii de vrednicie colabora-
torilor permanen]i [i tuturor celor care au
sprijinit activitatea misionar\ a Centrului.
De asemenea, au primit premii [i arhitec]ii
care s-au eviden]iat `n cadrul celui de-al
doilea Simpozion Tematic Consultativ -
„Noua Catedral\ patriarhal\, Catedrala
Mântuirii Neamului, arhitectur\, struc-
tur\, utilitatea cultural\“.
Tot pe 27 octombrie, de la ora 18:00, s-
a desf\[urat a doua edi]ie a Concursului
„Tineri, l\uda]i pe Domnul“, faza na]io-
nal\, `n cadrul c\reia au participat 162 de
Dumnezeu, [i avem aceea[i mam\, Sfânta
Biseric\. Prin taina Sfintei Liturghii reu-
[im s\ tr\im cât mai frumos cre[tine[te.
De aceea Sfânta noastr\ Biseric\ urm\-
re[te ca aceast\ Sfânt\ Tain\ a Euharis-
tiei s\ se extind\ asupra tuturor credin-
cio[ilor [i `n afara spa]iului sacru al Bise-
ricii, ca s\ ne dea putere, bucurie [i har de
la Dumnezeu“.
~n ziua de pr\znuire a Sfântului Mare
Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, luni
26 octombrie, slujba Sfintei Liturghii a
fost s\vâr[it\ de IPS Mihail, Mitropolitul
grec al Austriei, reprezentantul Patriar-
hiei Ecumenice a Constantinopolului, a-
l\turi de al]i 13 membri ai Sfântului Sinod
al BOR. ~n cuvântul S\u, IPS Mihail a
spus: „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a
inspirat [i pe Ocrotitorul ora[ului Bucu-
re[ti, prin via]a lui [i prin m\rturisirea
credin]ei lui `n Hristos. ~n Biserica noas-
tr\ cre[tin-ortodox\, sfin]ii sunt to]i mar-
tiri, chiar dac\ nu to]i [i-au dat via]a pen-
tru Hristos `n chip sângeros. Cunoa[tem
c\ Biserica Ortodox\ Român\, de-a lungul
secolelor, a ar\tat mul]i m\rturisitori [i
martiri pentru Hristos. A[a cum Bunul
Dumnezeu a c\l\uzit pe poporul evreu
prin Marea Ro[ie, spre libertate, tot astfel
[i pe credincio[ii români i-a trecut printr-o
«mare ro[ie», regimul comunist, pentru ca
apoi s\ `i aduc\ la libertatea credin]ei“. a
Pr. consilier patriarhal Nicolae
Dasc\lu a vorbit despre
realiz\rile Centrului BASILICA
tineri ai [colilor preuniversitare, din [ase
mitropolii ale Bisericii Ortodoxe Române.
~n `ncheierea evenimentului, Preaferici-
tul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, a vorbit despre necesi-
tatea recuper\rii tradi]iei bizantine, a
muzicii specifice spiritualit\]ii ortodoxe,
men]ionând c\ „acest concurs se `nscrie
`ntr-o preocupare a Bisericii noastre de a
resuscita valorile din tradi]ie, cele care au
fost uitate, [i de a `ncuraja pe cei care
sunt dota]i s\ continue tradi]ia frumoas\,
solid\, substan]ial\ a muzicii biserice[ti“.
„Publicarea Sfin]ilor P\rin]i
Capadocieni - o re`mprosp\tare
a gândirii teologice“
~n ziua pr\znuirii Sfân-
tului Ierarh Iachint de
Vicina, primul mitropolit
al }\rii Române[ti, mier-
curi, 28 octombrie, `n Ca-
tedrala patriarhal\, Sfân-
ta Liturghie a fost urmat\
de o slujb\ de Te Deum,
iar `n Aula Magna „Teoc-
tist Patriarhul“ din Pala-
tul Patriarhiei, a avut loc
[edin]a solemn\ a Sfântu-
lui Sinod al Bisericii Orto-
doxe Române cu tema „A-
nul comemorativ-omagial
2009 al Sfântului Vasile
cel Mare, arhiepiscopul
Cezareei Capadociei, [i al
celorlal]i Sfin]i Capadoci-
eni `n Patriarhia Româ-
n\“. La eveniment au par-
ticipat Preafericitul P\rin-
te Daniel, membrii Sfân-
tului Sinod al Bisericii Or-
todoxe Române, IPS Mi-
tropolit Mihail al Austriei
[i IPS Mitropolit Vasilios
al Elassonei. {edin]a a fost
deschis\ de PF P\rinte
Patriarh Daniel, care a
ar\tat c\ evenimentele le-
gate de comemorarea oma-
gial\ a Sfin]ilor Capado-
cieni a permis o cunoa[tere
mai bun\ a acestor sfin]i.
„Publicarea operelor Sfin-
]ilor P\rin]i Capadocieni
contribuie la o re`mpros-
p\tare a gândirii teologice,
la o re`mprosp\tare [i a-
profundare a predicii [i a
Pagini realizate de diac. George ANICULOAIE
`nv\]\mântului telogic `n
general“. Presfin]itul Ci-
prian Câmpineanul, Epis-
cop-Vicar Patriarhal [i Se-
cretar al Sfântului Sinod,
a prezentat o sintez\ a ac-
tivit\]ilor din cadrul pro-
gramului-cadru na]ional
bisericesc [i a realiz\rii a-
cestui proiect religios-du-
hovnicesc, cultural-editori-
alistic [i mediatic la nive-
lul unit\]ilor biserice[ti
ale Patriarhiei Române,
din ]ar\ [i de peste hotare,
inclusiv al celor de `nv\-
]\mânt teologic. ~n conti-
nuare, Preasfin]itul Varsa-
nufie Prahoveanul, Epis-
cop-Vicar al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor, a prezentat
un referat-sintez\ `n care a
fost reflectat\ activitatea
religios-duhovniceasc\,
cultural-editorialistic\ [i
mediatic\ a eparhiilor din
Mitropolia Munteniei [i
Dobrogei cu prilejul a 650
de ani de existen]\ a Mi-
tropoliei }\rii Române[ti.
{edin]a solemn\ a Sfân-
tului Sinod s-a `ncheiat cu
vernisarea expozi]iei de fo-
tografie cu tema „2009 - A-
nul Sfin]ilor Capadocieni.
Pelerini `n Capadocia sfin-
]ilor“, respectiv „Mitropolia
}\rii Române[ti - 650 de
ani de existen]\“, organiza-
t\ `n Sala „Europa Christia-
na“ din Palatul Patriarhiei.

CM
YK
10 Documentar
Soborul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil
Soborul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i
Gavriil este s\rb\toarea pe care Biserica
o dedic\ `ngerilor. Cultul sfin]ilor `ngeri
este destul de dezvoltat `n
Biserica Ortodox\ [i este `ncurajat de
scrierile Sfin]ilor P\rin]i. Care au fost
Numele complet al s\rb\to-
rii este Soborul mai-marilor
Arhistrategi (c\petenii) Miha-
il [i Gavriil [i a tuturor Puteri-
lor cere[ti celor f\r\ de tru-
puri. Cu alte cuvinte, `n data
de 8 noiembrie nu `i pr\znuim
doar pe Sfin]ii Arhangheli Mi-
hail [i Gavriil, ci, totodat\,
toate cetele `ngere[ti.
Vechimea s\rb\torii este
de cincisprezece secole, iar la
origine a fost doar o pr\znuire
a Sfântului Arhanghel Mihail.
P\rintele Ene Brani[te afir-
m\ c\, `n secolul al V-lea, a
fost construit\ o biseric\ `n-
chinat\ Sfântului Arhanghel
Mihail la Thermele lui Arcadi-
us din Constantinopol [i, ini]i-
al, s\rb\torirea era legat\ de
amintirea sfin]irii acestei bi-
serici. Ulterior, sfera s\rb\to-
ririi a fost l\rgit\, fiind „coop-
tat“ [i Sfântul Arhanghel Ga-
vriil. ~n cele din urm\, s\rb\-
toarea a devenit o zi de pr\z-
nuire a tuturor cetelor `nge-
re[ti (Liturgica General\).
Ne putem `ntreba acum de
ce „Soborul Sfin]ilor Arhan-
gheli“? ~n principal pentru c\
acest lucru aminte[te de tra-
di]ia care atest\ modul `n ca-
re a pus cap\t Sfântul Arhan-
ghel Mihail revoltei `ngerilor
r\i. ~n momentul `n care Sata-
na a c\zut `mpreun\ cu cei
care l-au urmat `n r\zvr\ti-
rea lui, Sfântul Arhanghel
Mihail ar fi spus: „S\ lu\m a-
minte! S\ st\m bine, s\ st\m
cu fric\ `naintea Celui ce ne-a
f\cut pe noi [i s\ nu cuget\m
cele potrivnice lui Dumnezeu.
Sfântul Arhanghel Gavriil (detaliu) gerilor a fost un subiect des-
motivele determinante pentru existen]a
unei singure s\rb\toriri majore a
`ngerilor [i de ce poart\ aceasta numele
de „sobor“ sunt doar dou\ dintre
temele pe care ne-am propus s\ le
detaliem `n cele ce urmeaz\.
S\ lu\m aminte ce au p\timit
cei ce erau `mpreun\ cu noi
zidi]i [i cum se `mp\rt\[eau
cu noi din dumnezeiasca lu-
min\. S\ lu\m aminte cum,
`ndat\, din lumin\ s-au pre-
f\cut `n `ntuneric pentru
mândria lor [i din `n\l]ime au
fost arunca]i jos, `n ad`nc. S\
lu\m aminte, cum a c\zut din
cer luceaf\rul cel ce r\s\rea
diminea]a [i s-a sf\râmat pe
p\mânt“ (Vie]ile Sfin]ilor pe
luna Noiembrie).
Dup\ ce a rostit aceste cu-
vinte, toate cetele `ngere[ti au
`nceput s\ cânte cântare de
laud\. „Deci aceast\ congl\-
suire a sfin]ilor `ngeri s-a nu-
mit sobor `ngeresc, adic\ lua-
re aminte, o cugetare, o gl\-
suire, o unire; c\ci `mpreun\
[i cu un glas sl\vesc pe Tat\l,
pe Fiul [i pe Sfântul Duh, pe
Sfânta Treime“ (Vie]ile Sfin]i-
lor pe luna Noiembrie).
Ce [tim despre
Sfin]ii Arhangheli
Mihail [i Gavriil?
Trebuie s\ amintim câteva
lucruri esen]iale despre fieca-
re dintre cei doi Arhangheli
men]iona]i. Astfel, Sfântul
Arhanghel Mihail este cel ca-
re a pus cap\t c\derii `ngeri-
lor r\i [i, totodat\, este unul
dintre cei care i-au vestit lui
Lot pierirea Sodomei [i Go-
morei. I s-a ar\tat lui Iacov
când fugea de mânia fratelui
s\u Isav [i a vr\jitorului Va-
laam, care voia s\ blesteme
poporul Israel. Tot el este cel
care a venit [i l-a `nt\rit pe
Iosua, fiul lui Navi, `nainte de
`nceperea cuceririi Canaanu-
lui. Cât despre Sfântul Ar-
hanghel Gavriil, acesta este
binevestitorul Na[terii Dom-
nului [i al celui mai impor-
tant prooroc: Sfântul Ioan Bo-
tez\torul. El i-a tâlcuit pro-
orocului Daniel viziunile. Tot
Sfântul Arhanghel Gavriil a
vestit na[terea Fecioarei Ma-
ria. El a hr\nit-o pe Preasfân-
ta N\sc\toare de Dumnezeu
`n Sfânta Sfintelor. ~n Minei
se precizeaz\ c\ exist\ m\r-
turii cum c\ Sfântul Arhan-
ghel Gavriil este cel care a
pr\v\lit piatra de la u[a mor-
mântului Mântuitorului [i a
[ezut deasupra ei. ~n conclu-
zie, Sfin]ii Arhangheli Mihail
[i Gavriil sunt `ngerii cei mai
cunoscu]i nou\ [i apar foarte
des `n textele Sfintei Scrip-
turi.
Celelalte s\rb\toriri ale
Sfin]ilor Arhangheli `n
cursul anului bisericesc
~n cursul anului bisericesc
mai exist\ patru s\rb\tori cu
referire la Sfin]ii Arhangheli.
Pe 6 septembrie este pr\znui-
t\ o minune a Sfântului Ar-
hanghel Mihail, s\vâr[it\ la
Chones, `n Colose, din Frigia.
A devenit o s\rb\toare a `n-
tregii Ortodoxii `ncepând cu
secolul al XI-lea, odat\ cu
domnia lui Manuil I Comne-
nul. Celelalte trei s\rb\toriri
sunt legate exclusiv de Sfân-
tul Arhanghel Gavriil. Dou\
dintre ele sunt denumite So-
boare [i sunt pr\znuite pe 26
martie, respectiv 13 iulie. Da-
c\ `n privin]a celui de-al doi-
lea sobor nu avem detalii prea
multe, motivul s\rb\toririi
pierzându-se cu timpul, pri-
mul este, `n mod sigur, gene-
rat de prezen]a Sfântului Ar-
hanghel Gavriil `n s\rb\toa-
rea de Buna Vestire. Soborul
pr\znuit pe 26 martie este
foarte vechi, fiind atestat `nc\
din secolul al V-lea [i men]io-
nat `n Tipicul Ierusalimului [i
al M\n\stirii „Sf. Sava“ (Li-
turgica General\). Ultima
s\rb\torire (de data aceasta,
o simpl\ men]iune, f\r\ sluj-
b\ separat\) este apari]ia
Sfântului Arhanghel Gavriil
`n Adin, o chilie din Sfântul
Munte. Cu aceast\ ocazie,
Sfântul Arhanghel ar fi dez-
v\luit unui c\lug\r `mbun\-
t\]it prima parte a Axionului
Sfintei Fecioare: Cuvine-se cu
adev\rat... Serbarea se limi-
teaz\ doar la m\n\stirile
athonite.
Cultul `ngerilor
`n Biserica Ortodox\,
`n trecut [i prezent
~n primele secole, cultul `n-
Duminic\, 8 noiembrie 2009
Icoana soborului Sfin]ilor
Arhangheli Mihail [i Gavriil
tul de controversat, acest lu-
cru fiind cauzat `n mod cert
de amestecul nepotrivit al
gnosticilor. Ace[tia le suprali-
citau `n mod for]at puterea,
considerându-i intermediari
`ntre Dumnezeu [i oameni.
Cât despre popula]ia p\gân\,
pentru ace[tia `ngerii erau
confunda]i cu diverse divini-
t\]i locale. {tim c\, la evrei,
secta esenian\ a supralicitat
puterea `ngerilor, ajungând
s\ refuze din anumite puncte
de vedere `nchinarea direct\
la Dumnezeu. Sfântul Apostol
Pavel critic\ aceste manifes-
t\ri existente [i `n comunita-
tea din Colose, avertizând:
„Nimeni s\ nu v\ smulg\ bi-
ruin]a printr-o pref\cut\
smerenie [i printr-o f\]arnic\
`nchinare la `ngeri, `ncercând
s\ p\trund\ `n cele ce n-a v\-
zut [i `ngâmfându-se zadar-
nic cu `nchipuirea lui tru-
peasc\“ (Col. 2, 18). R\t\cirea
esenian\ o reg\sim a[a cum
am spus [i la gnostici, ceva
mai târziu. Din aceast\, prici-
n\ p\rerile Sfin]ilor P\rin]i
din primele veacuri sunt des-
tul de diferite privind cultul
`ngerilor. Sfântul Irineu de
Lyon nu recunoa[te existen]a
unui cult al `ngerilor, `n timp
ce Origen [i Sfântul Iustin
Martirul [i Filosoful `l sus]in.
~ncepând cu secolul al IV-lea,
cultul `ngerilor cunoa[te o pe-
rioad\ `nfloritoare, dezvol-
tându-se din ce `n ce mai
mult. Cu toate acestea,
Canonul 35 al Sinodului de la
Laodiceea (343) precizeaz\:
„Nu se cuvine cre[tinilor s\
p\r\seasc\ Biserica lui Dum-
nezeu [i s\ se `ndep\rteze, [i
s\ invoce pe `ngeri, [i s\ fac\
adun\ri, c\ci acestea sunt
oprite. Deci, de se va afla ci-
neva c\ st\ruie[te `n idolatria
Documentar realizat de Adrian AGACHI
aceasta ascuns\, s\ fie anate-
ma, c\ci a p\r\sit pe Domnul
nostru Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, [i a venit la idola-
trie“ (Canoanele Bisericii Or-
todoxe, Sibiu, 2005, p. 248).
Canonul face referire direc-
t\ la manifest\rile gnostice [i
nu interzice cultul `ngerilor.
Ca urmare a manifest\rilor
gnostice [i consider\rii `nge-
rilor drept intermediari `ntre
Dumnezeu [i om, cultul `nge-
rilor c\p\tase o func]ie funda-
mental\, uitându-se de rela-
]ia direct\ `ntre Dumnezeu [i
om. ~n Biserica Ortodox\, cul-
tul sfin]ilor `ngeri s-a dezvol-
tat armonios [i prezint\ mai
multe forme de exprimare.
Dup\ cum afirm\ p\rintele
Ene Brani[te, acestea constau
`n: „invocarea puterii lor su-
pranaturale `n rug\ciuni,
consacrarea unei zile pe s\p-
t\mân\ (luni), slujbele speci-
ale (Acatiste, Canoane), rug\-
ciunile [i imnele compuse de
marii imnografi cre[tini, dar
mai ales bisericile `nchinate
lor [i s\rb\torile rânduite `n
cinstea lor.
Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
Gavriil, `mpreun\ cu toate ce-
tele `ngere[ti sunt ap\r\torii
no[tri, care se str\duiesc s\
ne ajute `ntru mântuirea
noastr\. De aceea, trebuie s\
ne rug\m s\ ne fie al\turi `n
cele ce ne sunt de folos. ~n de-
finitiv, fiecare cre[tin trebuie
s\ aib\ o evlavie fa]\ de `nge-
rul s\u p\zitor. Nu mai mare
decât rânduiesc `nv\]\turile
Bisericii, a[a cum s-a amintit
mai sus, dar nici mai mic\.
A[a cum la slujbe ne rug\m
`mpreun\ cu `ngerii, este bine
s\ nu uit\m c\ sunt al\turi
de noi [i `n via]a de zi cu zi. a
 Duminic\, 8 noiembrie 2009 Ora de Religie 11
S-a
a dat startul concursului na]ional de art\
fotografic\ religioas\ „Transfigur\rile Luminii“
Pân\ pe 15 martie 2010, elevii [i profesorii din
`nv\]\mântul preuniversitar se pot `nscrie la
concursul na]ional de art\ fotografic\ cu subiect
religios „Transfigur\rile Luminii“, organizat de
Episcopia Ortodox\ a Caransebe[ului,
Inspectoratul {colar Jude]ean Cara[-Severin [i
Casa Corpului Didactic Cara[-Severin. Câ[tig\torii
vor fi premia]i de c\tre Preasfin]itul Lucian,
Episcopul Caransebe[ului, `n cadrul unei gale
festive organizat `n perioada 11-15 aprilie 2010.

scriere `n concurs s\ se com-

de Raluca BRODNER
Cei interesa]i pot opta pen-
tru una din cele trei sec]iuni:
crea]ii de art\ fotografic\ ale
cadrelor didactice; crea]ii de
art\ fotografic\ ale elevilor din
ciclul gimnazial (clasele V-
VIII); crea]ii de art\ fotografi-
c\ ale elevilor din ciclul liceal
(clasele IX-XII). Jurizarea con-
cursului va fi f\cut\ de foto-
grafi profesioni[ti, profesori,
arti[ti plastici [i teologi.
~nscriere
Pentru a lua startul `n com-
peti]ia fotografic\, participan-
]ii trebuie s\ completeze mai
`ntâi o cerere de `nscriere `n
concurs (se va desc\rca de pe
site-ul www.foto.religie-edu.ro),
pe care o vor expedia, `n ata[a-
ment, prin e-mail, la adresa:
religie_cs@yahoo.com. Cererea
de `nscriere va fi `nso]it\ de o
copie scanat\ a chitan]ei ob]i-
nute dup\ plata taxei de parti-
cipare [i de un num\r maxim
de 3 fotografii, `n format digi-
tal, care vor fi postate pe site-ul
concursului.
De asemenea, trebuie avut
`n vedere ca `n cererea de `n-
pleteze obligatoriu datele exac-
te ale camerei foto digitale cu
care au fost f\cute fotografii-
le, date care vor fi verificate
de c\tre organizatori `nainte
de a permite expunerea foto-
grafiilor `n galeria de concurs
a site-ului.
~n cazul `n care fotografiile
trimise nu se `ncadreaz\ `n
tematica concursului [i nu pot
fi postate pe site-ul concursu-
lui, organizatorii vor returna
taxa de participare. Data li-
mit\ de expediere prin e-mail
a cererii, fotografiilor [i copiei
scanate dup\ chitan]a prin
care s-a efectuat plata taxei
de participare este 15 martie
2010.
Condi]ii
Fotografiile lansate `n con-
curs vor fi obligatoriu `n for-
mat digital de tip JPEG, la di-
mensiunea digital\ original\,
a[a cum au fost ob]inute cu
ajutorul camerei foto digitale,
dar nu mai mici de 1.600x1.200
de pixeli. ~n cazul `n care foto-
grafiile vor fi prelucrate, aces-
tea trebuie s\ con]in\ datele
EXIF, verificabile cu progra-
mul gratuit PhotoME (poate
fi desc\rcat [i instalat de pe
site-ul: www.photome.de. Es-
te un program care confirm\
autenticitatea crea]iilor foto-
grafice). ~n cazul `n care vor fi
descoperite fotografii copiate
de pe alte site-uri, acestea vor
fi eliminate din concurs, iar
taxa de participare nu va fi
returnat\!
Taxa de participare este de
50 de lei pentru fiecare set de
3 fotografii propuse pentru
`nscrierea `n concurs [i va fi
depus\ `n contul: RO46 RZBR
0000 0600 1201 0202 - RAIF-
FEISEN BANK - O]elariu
David Sorin, cu precizarea:
Pentru concursul de art\ foto-
grafic\ „Transfigur\rile Lu-
minii“.
Evaluare
Orice vizitator al site-ului-
gazd\ www.foto.religie-edu.ro
poate acorda o singur\ not\ -
de la 1 la 10 - fiec\rei fotogra-
fii expuse `n galerie. La eva-
luarea final\, juriul va lua `n
considerare [i calificativul ob-
]inut din votarea public\ prin
calcularea automat\ a mediei
de notare ce va fi publicat\
al\turi de fiecare fotografie
participant\. ~n galeria de
concurs nu vor fi trecute date
personale ale autorilor foto-
grafiilor, tocmai pentru a asi-
gura un vot impar]ial.
terii: nota ob]inut\ prin votul
de pe site-ul galeriei de con-
curs; expresia estetic\; tehni-
ca fotografic\ utilizat\ (expu-
nere, filtre, post-procesare di-
gital\); puterea de sugestie a
momentului spiritual surprins.
Pentru fiecare sec]iune din
concurs, juriul va selecta 10
fotografii care vor participa la
faza final\ a juriz\rii.
Premierea
Stabilirea câ[tig\torilor va
avea loc `n data de 12 aprilie
2010. Rezultatele finale vor fi
publicate pe site-ul cocursu-
lui: www.foto.religie-edu.ro.
Premiile se vor acorda `n
perioada 11-15 aprilie 2010,
ocazie cu care se va organiza
[i o expozi]ie cu fotografiile
câ[tig\toare, `n cadrul mani-
fest\rii „Zilele credin]ei [i cul-
turii `n Cara[-Severin“, prile-
juit\ de sfin]irea Catedralei
episcopale de la Caransebe[,
la care va participa Preaferi-
citul P\rinte Daniel, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, `mpreun\ cu al]i ierarhi.
Premiile vor fi `nmânate câ[-
tig\torilor de c\tre Preasfin-
]ia Sa Lucian, Episcopul Ca-
ransebe[ului, `n cadrul unei
gale festive.
Câ[tig\torii concursului
(Premiul al III-lea). Liceenii
vor putea primi un aparat fo-
to compact cu performan]e su-
perioare (Premiul I); pelerinaj
cu scop fotografic (Premiul al
II-lea). Elevii din clasele V-
VIII pot câ[tiga un aparat fo-
to digital de ultim\ genera]ie
(Premiul I); pelerinaj cu scop
fotografic (Premiul al II-lea);
participarea la un seminar fo-
to organizat de unul dintre fo-
tografii profesioni[ti (Premiul
al III-lea).
„Concursul este la a patra
edi]ie, primele trei desf\[u-
rându-se la nivel jude]ean.
Pentru c\ a avut succes, ne-am
propus sa `l extindem la nivel
na]ional. Sper s\ existe o par-
ticipare bogat\ [i s\ primim
cât mai multe fotografii. Ide-
ea mi-a venit demult, de mai
bine de doi ani de zile. Sunt
preocupat de zona multime-
dia. De fiecare dat\ am avut
expozi]ii cu fotografiile trimi-
se [i au fost chiar foarte reu[i-
te. De fiecare dat\ am dat
premii foarte consistente,
aparate foto digitale, apara-
tur\ foto“, a declarat pr. prof.
Sorin O]elariu, inspector [co-
lar de specialitate, Inspecto-
ratul {colar Jude]ean Cara[-
Severin.
* FOTOGRAFIILE FOLOSITE LA ILUSTRAREA ACESTUI
ARTICOL APAR}IN ELEVILOR PREMIA}I LA

Evaluarea pentru desem- vor fi anun]a]i atât prin inter- CONCURSUL DE FOTOGRAFIE RELIGIOAS|
„TRANSFIGUR|RILE LUMINII“, ORGANIZAT `N DATA DE
narea final\ a câ[tig\torilor mediul site-ului, care g\zdu- 20 DECEMBRIE 2006, DE ISJ CARA[-SEVERIN,
se va face de c\tre un juriu ie[te concursul, cât [i prin mij- `N COLABORARE CU EPISCOPIA CARANSEBE{ULUI

avizat care va acorda note de loacele media puse la dispozi-

la 1 la 10 pe urm\toarele cri-
]ie de partenerii care contribu-
ie la organizarea concursului.
Sumele `ncasate `n urma
taxei de participare vor aco-
peri valoarea premiilor, orga-
nizarea expozi]iilor [i a mani-
fest\rii, editarea albumului
foto al concursului [i diplome-
lor oferite, contravaloarea pe-
lerinajelor, deconturile oferite
invita]ilor [i juriului, cheltu-
ielile de protocol.
Premiile pentru profesori
vor consta `n: un aparat foto
DSLR (Premiul I); pelerinaj
cu scop fotografic (Premiul al
II-lea); participarea la un se-
minar foto organizat de unul
dintre fotografii profesioni[ti
 CM
YK

12 {tiin]\ Duminic\, 8 noiembrie 2009

Frontiere `n adâncul p\mântului

Foarte adesea, facem judec\]i cu privire la uimitorul
ambient terestru `n care tr\im, luând `n considera]ie doar
cele existente la suprafa]\. Includem poate aici, `n cel mai
bun caz, [i mediul submarin, cu bog\]ia lui inestimabil\ de
specii, depozitarul unor mecanisme ce contribuie esen]ial
la prezervarea vie]ii. ~ntr-adev\r, `n fiecare dintre aceste
teritorii vaste, [tiin]ele naturii au scos la iveal\ o mul]ime
de date ce relev\ complexitatea extraordinar\ a `ntregului
ecosistem terestru. ~n paralel cu na[terea sau migra]ia a
milioane de exemplare din mii de specii, cantit\]i
impresionante dintr-o list\ lung\ de resurse minerale, gaze
[i ap\ sunt deplasate dintr-o regiune a globului terestru
c\tre o alt\ regiune, mai mult sau mai pu]in `ndep\rtat\.

Complexitatea acestor trans- P\mântului, este suficient de

form\ri, scara regiunilor care
intr\ `n joc, mul]imea specii-
lor [i cantit\]ile de resurse an-
trenate `n aceast\ mi[care a
vie]ii fac din ambientul teres-
tru cel mai mare [i mai com-
plex sistem termodinamic pe
care `l putem avea la `ndemâ-
na experien]ei directe. Totu[i,
aceast\ imagine de ansamblu
`nc\ nu cuprinde toate fa]etele
mediului nostru de via]\. Pen-
tru c\ `n adâncurile P\mântu-
lui se produc `n permanen]\
procese care se dovedesc la fel
de cruciale pentru supravie]u-
irea organismelor vii.
Continente `ntregi
`n mi[care
Potrivit datelor actuale,
scoar]a P\mântului `nvele[te
globul terestru `n forma unei
p\turi cu grosimi medii de 40
de kilometri, dar care, `n anu-
mite regiuni, atinge valori cu-
prinse `ntre 10 [i 100 de kilo-
metri. Deriva continentelor,
mi[carea prin care „platforme-
le“ gigantice de sol „plutesc“ la
suprafa]a P\mântului, este
binecunoscut\. Al\turi de
aceast\ mi[care, `ns\, exist\ o
alta care deplaseaz\ de fapt
`ntreaga suprafa]\ terestr\ [i
adâncurile ei. Dac\ structura
intern\ a Terrei, atât cât este
ea cunoscut\ pân\ acum, a
dovedit c\ P\mântul este pla-
neta cu cea mai mare diversi-
tate de forma]iuni geologice
din `ntreg sistemul solarI, se
datoreaz\, de asemenea, aces-
tei dinamici ascunse `n adânc,
adic\ mi[carea pl\cilor tecto-
nice [i a nucleului fierbinte.
~ntreg globul p\mântesc
este `nf\[urat `n [apte mari
pl\ci tectonice care `l acoper\
`n propor]ie de 95% (placa Pa-
cificului, placa African\, cea
Eurasiatic\, Indo-Australia-
n\, Nord-American\, Antarc-
tic\ [i Sud-American\), restul
fiind acoperit de pl\ci mai mici.
Toate aceste pl\ci tectonice se
mi[c\, cu o vitez\ foarte mic\,
de câ]iva centimetri pe an. De-
sigur, `n epoca vitezei, depla-
sarea aceasta pare foarte `n-
ceat\. Dimensiunile enorme
ale acestor „platforme“ natu-
rale care totu[i se mi[c\ tr\-
deaz\ existen]a unei energii
impresionante. Ast\zi se cu-
noa[te c\ aceast\ energie, ca-
re are, de asemenea, repercu-
siuni `n activitatea vulcanic\
[i seismic\ a Terrei, este ali-
mentat\ de materialul radio-
activ din miezul P\mântului.
O energie `nc\ prea pu]in cu-
noscut\, ascuns\ `n adâncul
puternic\ `ncât mi[c\ cu totul
pl\ci tectonice gigantice pe
care sunt a[ezate continente
`ntregi!
Contrar unei judec\]i gr\-
bite, mi[carea pl\cilor tecto-
nice [i procesele din scoar]a
fierbinte a P\mântului au
multe benefice asupra ambi-
entului terestru. Tectonica
pl\cilor permite, `n primul
rând, tuturor fragmentelor s\
se deplaseze ne`ncetat pe su-
prafa]a globului, diversificând
aspectul geografic [i resursele
minerale ale fiec\rui loc. „Es-
te posibil ca rocile granitice
caracteristice scoar]ei conti-
nentale a P\mântului s\ `[i
datoreze existen]a subduc]iei
[i apei, care au ac]ionat `m-
preun\ pentru a produce
aceste magme neobi[nuite [...]
pe planeta noastr\ [ce] nu au
pereche, cel pu]in `n acest Sis-
tem Solar.“II
Izvoare arteziene
naturale din
abisul terestru
Pe de alt\ parte, trebuie
spus c\, `n ocean, la mii de
metri adâncime, exist\ nume-
roase cr\p\turi, `n forma
unor canale `nguste [i adânci
(numite zone de rift oceanic).
Prin aceste incizii naturale,
apa oceanic\ p\trunde mult,
`n interiorul extrem de fier-
binte al scoar]ei terestre. ~n
scoar]\, `ns\, temperatura es-
te extrem de ridicat\. ~n acest
fel, apa oceanului este `nc\l-
zit\ [i `mbog\]it\ cu resurse
minerale din scoar]\. Dup\
acest proces, apa este scoas\
la suprafa]\, fiind eliberat\ `n
adâncul oceanului, `n forma
unor izvoare fierbin]iIII. Pân\
la a face leg\tura dintre aces-
Zonele de rift permit observa]ii directe asupra
por]iunilor dezgolite din pl\cile continentale
te zone de rift [i activitatea
din scoar]a fierbinte a P\mân-
tului, trebuie spus c\, pe glob,
exist\ locuri unde procesele
acestea se desf\[oar\, cumva,
la suprafa]\. Plan[eul `ntreg
urc\ pân\ la nivelul apei. Cea
mai mare dintre locurile aces-
tea, unde procesele din adân-
cul `ntunecat [i fierbinte al
P\mântului se desf\[oar\ la
suprafa]\, este Islanda. Aici
exist\ numeroase izvoare ter-
male care scot apa fierbinte
din P\mânt, `n forma unor
gheizere, a unor jeturi de ap\
fierbin]i. De fapt, `ns\[i cu-
vântul gheizer provine de la
Geysir, un izvor artezian na-
tural celebru, cu ap\ fierbinte
[i aburi. Putem spune aici c\
Islanda a valorificat acest
amplasament geografic, o zo-
n\ unde adâncul fierbinte al
planetei „iese“ la suprafa]\.
Aproape jum\tate din necesi-
t\]ile sale energetice sunt
acoperite de instala]iile desti-
nate s\ capteze c\ldura din
P\mântIV.
Circuitul apei [i vulcani
din adâncul oceanelor
~n adâncul oceanului lu-
crurile se petrec `ntr-un mod
asem\n\tor. Apa ce erupe
prin fisuri are o temperatur\
de peste 3000C [i este este des-
tul de limpede. Totu[i, când
jetul fierbinte vine `n contact
cu apa mult mai rece din a-
dâncul oceanului, particule
mici [i negre de sulfur\ de
fier [i alte minerale prezente
`n el se precipit\. Ele se de-
pun treptat, dând na[tere u-
{apte pl\ci tectonice gigantice [i alte c=teva mai mici
acoper\ `ntreaga suprafa]\ terestr\
nor hornuri lungi [i sub]iri,
prin care apa fierbinte este eli-
berat\ `n ocean. Aceste izvoa-
re fierbin]i active au fost des-
coperite pe fundul oceanelor,
`n apropierea rifturilor ocea-
nice. „Hornurile negre“ se g\-
sesc la o adâncime de câ]iva
kilometri sub nivelul m\rii,
pe Dorsala Pacificului de Est.
A[adar, circuitul apei `n
natur\ nu se desf\[oar\ doar
la suprafa]a terestr\, `ntre
cer [i sol, legând ploaia, apele
continentale [i norii `ntr-un
circuit al substan]elor. Acesta
este doar o parte din „dru-
mul“ pe care `l fac rezervele
minerale [i apa oceanic\. Apa
intr\, de fapt, [i `n adâncul
P\mântului, preluând de aco-
lo unele rezerve de constitu-
en]i chimici [i eliberându-se
de altele. Numai a[a unele
dintre elemente pot fi dizolva-
te din roci [i ad\ugate apei de
mare, pentru a o `mbog\]i, `n
timp ce altele pot fi `ndep\r-
tate din ap\ prin reac]ii cu ro-
cile scoar]ei fierbin]i. De exem-
plu, „sodiul [i magneziul din
apa de mare se pierd [i, astfel,
concentra]iile lor sunt `mpie-
dicate s\ ating\ niveluri prea
mari. ~n schimb, cantit\]ile
de fier [i mangan din apa de
mare cresc. Schimb\rile pro-
duse `n compozi]ia chimic\ a
apei se manifest\ prin ceea ce
Falia
dintre
dou\
pl\ci
tectonice
se `ntâmpl\ la ie[irea din iz-
voarele submarine fierbin]i“V.
Pe de alt\ parte, reac]iile apei
de mare cu rocile din scoar]\
determin\ „`ncorporarea“ apei
`n minerale, ceea ce face posi-
bil ca, ulterior, rocile s\ poat\
fi topite la o temperatur\
mult mai sc\zut\ decât de
obicei.
Scoar]a terestr\ -
uzin\ de mineralizare
La nivel global, se estimea-
z\ c\ 25% din apa planetei es-
te depozitat\ `n scoar]a teres-
tr\, fiind „`ncorporat\“ `n ro-
cile scoar]ei. ~n acest circuit
combinat, o cantitate de imen-
s\ de ap\ este transportat\
din adâncul oceanului `n
scoar]a fierbinte a P\mântu-
lui, o parte din aceasta fiind
re]inut\ `n rocile de acolo, iar
o alta este deversat\ `napoi,
`n ocean. ~ntregul volum al
oceanului trece prin aceste
sp\rturi (zone de rift) o dat\
la zece aniVI. ~n fine, dar `n
mod esen]ial, prin acest sur-
prinz\tor circuit subteran, la
temperaturi [i presiuni deose-
bit de mari, sunt asigurate re-
zervele minerale necesare
vie]uitoarelor.
Mai mult, procesele geofizi-
ce [i celelalte caracteristici

CM
YK

Duminic\, 8 noiembrie 2009
Ad=ncul oceanelor ascunde hornuri pe unde apa
`nc\lzit\ la 300 de grade Celsius [i `mbog\]it\ cu
minerale este redat\ pe[tilor din ocean pentru hran\
ale ambientului terestru par
admirabil potrivite cu grosi-
mea scoar]ei. Potrivit unor
calcule, se apreciaz\ c\, dac\
scoar]a ar fi mai groas\,
atunci ea ar transfera prea
mult oxigen din atmosfer\ `n
scoar]\. Dimpotriv\, dac\
scoar]a ar fi mai sub]ire decât
cea existent\ ast\zi, activita-
tea vulcanic\ a P\mântului [i
mi[c\rile tectonice ar fi mult
prea intenseVII.
Centrala termic\
cu termostat din
adâncurile p\mântului
Pe de alt\ parte, mi[carea
pl\cilor tectonice terestre se
dovede[te important\ `n re-
glarea temperaturilor teres-
tre. Este binecunoscut faptul
c\ dioxidul de carbon are un
traseu deosebit de complex, ce
trece prin toate etajele biosfe-
rei. Pe continent, rocile de si-
licat se dezagreg\, determi-
nând eliminarea calciului [i
magneziului, substan]e care
la rândul lor sunt transporta-
te `n ocean. ~n adâncul m\rii,
aceste reziduuri reac]ioneaz\
cu dioxidul de carbon dizol-
vat, formând carbona]i de cal-
ciu [i magneziu, care apoi se
depun pe fundul oceanului,
producând calcare. ~n acest
fel, oceanul „extrage“ tot mai
mult dioxid de carbon (`n for-
m\ gazoas\) din atmosfer\.
Procesul gole[te atmosfera de
dioxidul de carbon [i izoleaz\
acest gaz, cu efect de ser\, `n
rocile de pe fundul oceanuluiVIII.
Ei bine, ce s-ar `ntâmpla
dac\ aceast\ extrac]ie a dio-
xidului de carbon ar conti-
nua? Este binecunoscut fap-
tul c\ abunden]a de dioxid de
carbon are efecte devastatoa-
re asupra ecosistemului teres-
tru. Ei bine, efectele dispari]i-
ei totale a dioxidului de car-
bon din atmosfer\ ar fi la fel
de dramatice pentru organis-
mele vii ca [i abunden]a lui.
De exemplu, lipsa dioxidului
de carbon din atmosfera teres-
tr\ ar determina, cel mai pro-
babil, `nghe]area oceanelor.
Unele calcule sugereaz\ c\
un proces de acest fel ar putea
extrage `ntreg dioxidul de
carbon existent `n atmosfer\,
`ntr-o perioad\ de timp mai
scurt\ de un milion de ani.
Faptul c\ dioxidul de car-
bon este extras `n permanen-
]\ din atmosfer\, [i el nu se e-
puizeaz\ niciodat\, este posi-
bil prin tectonica pl\cilor:
„Calcarele de pe fundul m\rii
[unde este depozitat\ o parte
important\ din constituen]ii
chimici ai acestui gaz] pot fi,
`n cele din urm\, subduse `n
manta, unde sunt `nc\lzite.
Metamorfismul determin\ re-
cristalizarea carbona]ilor `n
minerale noi, proces `n care
se elimin\ dioxid de carbon.
Acest gaz `[i croie[te, `n final,
drum `napoi, c\tre suprafa]\,
[i este din nou eliberat `n at-
mosfer\“IX.
Mai mult decât atât, ritmul
de eliberare `n atmosfer\ a
dioxidului de carbon din a-
dânc nu depinde de clim\,
permi]ând func]ionarea unui
mecanism de reglare a tempe-
raturilor terestre. Dioxidul de
carbon este recunoscut pen-
tru func]ia sa de „termostat“
natural. Pe m\sur\ ce abun-
den]a dioxidului de carbon `n-
c\lze[te tot mai mult P\mân-
tul, precipita]iile cresc, [i vite-
za reac]iilor de dezagregare a
rocilor se intensific\. Aceasta
`nseamn\ c\ dioxidul de car-
bon este „`ncorporat“ mai ra-
pid `n calcarele de pe fundul
oceanului. Aici intervine tec-
tonica pl\cilor terestre, pen-
tru c\ propor]ia `n care dioxi-
dul de carbon se `ntoarce `n
atmosfer\ prin procesele din
scoar]\ nu este afectat\ de
clim\. ~nte]irea ploilor poate
duce la extragerea unei canti-
t\]i mai mari de dioxid de car-
bon, pentru c\ „intr\rile“ `n
atmosfer\, date de activitatea
tectonic\, sunt neschimbate,
sc\derea cantit\]ii de dioxid
de carbon din atmosfer\ de-
terminând sc\derea tempera-
turii.
Procesul este valabil [i in-
vers, pentru c\ r\cirea climei
`ncetine[te ritmul de dezagre-
gare, iar cantitatea de calcar
depus\ `n oceane scade. Me-
canismul tectonic de eliberare
a dioxidului de carbon din
CM
YK
scoar]\ aduce `ns\ `n atmos-
fer\ mai mult din acest gaz cu
efect de ser\, contribuind la
cre[terea temperaturiiX. ~n fi-
ne, planeta Marte ne arat\ ce
rol important are tectonica
pl\cilor `n prezervarea am-
bientului favorabil vie]ii. Este
binecunoscut c\ atmosfera lui
Marte, o planet\ de dimensi-
uni apropiate Terrei, con]ine
dioxid de carbon (95%)XI. ~n
plus, se [tie c\ aici a existat,
`n trecut, [i ap\XII. Cu toate
acestea, Marte este foarte di-
ferit\ de P\mânt, temperatu-
rile având valori cuprinse `n-
tre -70 [i -1300C. ~ntre carac-
teristicile esen]iale care `i lip-
sesc planetei Marte este chiar
tectonica pl\cilor. Depus `n
sol, de posibilele precipita]ii
din trecut, dioxidul de carbon
nu a mai fost eliberat din nou
`n atmosfer\, tocmai pentru
c\ nu a existat ceva similar
tectonicii pl\cilor, care s\
permit\ aspirarea lui `n man-
taua lui Marte [i topirea lui
pentru lichefiereXIII.
Adâncurile Terrei -
un teritoriu necunoscut
Toate aceste aspecte arat\
c\ mi[carea pl\cilor tectonice,
structura interiorului teres-
tru `n general, influen]eaz\
`n mod determinant `ntreaga
via]\ a ecosistemelor. Cu toa-
te c\ o parte din caracteristi-
Mantaua
fierbinte a
P\m=ntului
`nc\lze[te
apa [i o
elibereaz\ la
suprafa]\ cu
putere
CM
YK
~ntreaga via]\ terestr\ depinde str=ns de temperaturile
extreme [i de dinamica ascuns\ `n miezul P\m=ntului
cile acestor procese sunt bine-
cunoscute, totu[i, o serie de
`ntreb\ri esen]iale sunt f\r\
r\spuns. Geofizicienii de as-
t\zi sunt preocupa]i s\ identi-
fice cauzele mi[c\rilor pl\ci-
lor tectonice [i s\ l\mureasc\
dac\ `n mantaua P\mântului
exist\ curen]i de convec]ie.
Dificult\]ile de cercetare, de
sondare a adâncului terestru
sunt, `ns\, majore. Centrul
P\mântului este la 6.400 de
kilometri adâncime. Poate
p\rea c\, `n raport cu distan-
]ele astronomice investigate
`n prezent, adâncimea aceas-
ta este infim\. ~ns\, [tiin]a [i
tehnologia nu au putut pune
la punct nici o metod\ care s\
permit\ „str\baterea“ acestei
distan]e spre miezul P\mân-
tului, pân\ la o asemenea adân-
cime. ~n prezent, nici m\car
nu se cunoa[te, cu precizie,
cum s-a ajuns ca P\mântul s\
posede pl\ci tectonice. Mai
mult, nici una dintre planete-
le cunoscute pân\ acum nu
posed\ o structur\ asem\n\-
toare. Chestiunea este extrem
important\ dac\ se are `n ve-
dere faptul c\ ambientul exis-
tent la suprafa]a P\mântului,
favorabil vie]ii, este strâns le-
gat de existen]a pl\cilor tecto-
nice. ~n fapt, existen]a vie]ii
pe P\mânt nu poate fi des-
p\r]it\ nici chiar de compozi-
]ia nucleului terestruXIV.
Pân\ `n prezent, cea mai
adânc\ sondare a P\m=ntu-
lui prin contact direct este
sonda superadânc\ din nor-
dul Rusiei, de la Zapolyarny,
care a atins adâncimi de 12
kilometri. Straturile situate
mai adânc nu au putut fi in-
vestigate decât prin m\sur\-
tori indirecte, efectuate asu-
pra undelor seismice care r\z-
bat pân\ la suprafa]\. De
asemenea, o alt\ metod\ folo-
se[te m\surarea atent\ a
atrac]iei gravita]ionale `n
diferite locuri de pe glob, ]i-
nând seama de faptul c\ gra-
vita]ia poate fi influen]at\ de
densitatea de mas\ a stratu-
rilor de dedesubt. Pe baza da-
telor ob]inute pân\ acum, se
crede c\, la 2.900 de kilometri
adâncime, mantaua plute[te
pe un nucleu lichid, de fier to-
pit, `n interiorul c\ruia se g\-
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE,
Centrul de Studii Interdisciplinare `n Religie [i {tiin]\,
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“, Ia[i
13
se[te un nucleu [i mai mic, de
data aceasta solid, situat la
5.000 de kilometri adâncime.
Totu[i, acestea sunt, mai de-
grab\, contururile unui mo-
del de lucru, care necesit\
multe `mbun\t\]iri. ~n afar\
de aceasta, mai sunt disponi-
bile un set de ipoteze [i o serie
destul de restrâns\ de date
certe cu privire la `nveli[urile
aflate mai aproape de supra-
fa]\, `ncât, `n multe privin]e,
cercetarea interiorului teres-
tru este abia la `nceput.
I
Cecil Folescu, Ce este Univer-
sul?, Editura Albatros, Bucure[ti,
1988, p. 246;
II
Harry Y. McSween Jr., Parti-
tur\ pentru Terra. Originile plane-
tei [i ale vie]ii, Editura All, Bucu-
re[ti, 2001, p. 155;
III
Harry Y. McSween Jr., op. cit.,
p. 164;
IV
Nigel Cadler, Universul Magic,
Editura All, Bucure[ti, 2008, p. 747;
V
Harry Y. McSween Jr., op. cit.,
p. 165;
VI
Ibidem;
VII
Material tradus dup\ articolul
Design Evidences in the Cosmos by
Hugh Ross, © 1998 , Reasons To
Believe, reluat [i completat în The
Creator and the Cosmos, 3rd edi-
tion, Colorado Springs, CO: Nav
Press, 2001, pp. 145-157, 245-248.
Materialul este disponibil în format
electronic la adresa http://www.rea
sons.org. Hugh Ross este astrofizi-
cian, profesor la Institute of Apolo-
getics, Trinity Law School, Toron-
to, Canada;
VIII
Harry Y. McSween Jr., op.
cit., p. 167;
IX
Ibidem, p. 168;
X
Ibidem;
XI
Date preluate din articolul în
format electronic Mars, g\zduit de
NASA’s Observatorium, disponibil
la adresa observe.arc.nasa.gov. Se
apreciaz\ c\ pe Marte, în primele 2
miliarde de ani, vârsta planetei fi-
ind estimat\ la 4,5 miliarde de ani,
au existat rezerve de ap\ [i, de ase-
menea, o atmosfer\ mult mai cal-
d\; Calvin J. Hamilton, Views of
the Solar Sistem. Venus, text în va-
rianta electronic\, disponibil la
adresa solarviews.com;
XII
Cf. Robert Roy Britt, The Gro-
wing Case for Water on Mars în
Science Tuesday Archive, 3 februa-
rie 2004, în format electronic la
adresa www.space.com;
XIII
Harry Y. McSween Jr., op.
cit., p. 169;
XIV
Cf. David J. Stevenson, A pla-
netary perspective on the deep
Earth, în rev. Nature, vol. 451, 17
ianuarie (2008), pp. 261-265.
14 Amintirile unei pagini de ziar Duminic\, 8 noiembrie 2009

„Pe Br=ncu[ l’a izgonit de aici un

mediu ne`n]eleg\tor [i du[man“
me a copil\riei, un l\utar,
Arta popular\ rom=neasc\ a fost „Academia“ la care c=nt=nd din vioar\, ca `ndemn
pentru cl\ca[i. Nu mai era chip
s-au format cei mai mul]i dintre arti[tii aprecia]i ai ca b\ie]a[ul s\ poat\ fi desp\r-
perioadei interbelice. ~n lipsa unor forme de studii ]it de l\utar, parc\ ar fi voit s\-
l soarb\, cu vioara lui cu tot.
`nalte `n acest domeniu `n ]ar\, cei mai mul]i `[i Nu s’a l\sat p=n\ ce p\rin]ii nu
realizau voca]ia `n str\in\tate unde erau [i mai s’au dus la ora[, s\-i cumpere [i
lui o vioar\ de copii, pe care
cunoscu]i. Criticii de art\ apreciau influen]ele artei sc=r]=ia toat\ ziulica (...) ~n
cuprinsul acestei comuni (n.r.
populare `n opera unor arti[ti rom=ni care deveneau Stupca) s\l\[luiau, de lung\
celebri `n Rom=nia [i `n str\in\tate. Una dintre vreme, [etre de ]igani, cari nu pu]in at=t ni-i vestit prin Nou- tre ace[tia fiind Nicolae Iorga
se `ndeletniceau dec=t cu l\u- velles litteraires“. care preda la Sorbona. Ziarul
ambasadoarele c=ntului popular rom=nesc a fost t\ritul. F\r\ studii sistematice Victor Ion Popa depl=nge `n „Adev\rul“: din 28 martie 1924
Maria T\nase, care, la numai un an de la un debut de [coal\ sau tipic, cu talentul articol faptul c\ pictura rom=- anun]a „O carte a d-lui Iorga
n\scut [i mo[tenit din tat\ `n neasc\ nu este mai bine cunos- «Arta popular\ `n Rom=nia»
fulminant la Radio, a fost chemat\ s\ c=nte `n Statele fiu, prindeau melodiile, numai cut\ la Paris, apoi aminte[te de («L’art populaire en Roma-
dup\ ureche, auzite o singur\ Br=ncu[i care a f\cut cunoscut\ nie»)“. „~n general, arta popula-
Unite ale Americii. Despre zvonurile plec\rii ei peste arta tradi]ional\ rom=neasc\ `n r\ rom=neasc\ nu-i o art\ po-
dat\. ~n tot cuprinsul satului,
Ocean scriau [i ziarele de la Paris. era un concert permanent, o lume: „De Br=ncu[ s’aude iar pularizat\, dup\ cum se `nt=m-
sc=r]iitur\ [i exerci]iu f\r\ vorbindu-se. ~ndep\rtarea lui pl\ cu mare parte dintre mani-
`ntrerupere. ~ntre ei, se `nv\- de ]ar\ e o ran\ veche `n trupul fest\rile artistice ale noroade-
Am primit scrisori multe dela ]au unii pe al]ii. Din a[a zisa plasticei noastre [i orice veste lor. Doar `n vestmitenele din
de OANA RUSU admiratori [i dela 20 Februarie «academie» de la Stupca, por- dela d=nsul sau despre d=nsul, o c=teva p\r]i ale ]\rii, sau `n u-
anul trecut - data debutului neau l\utari [i se r\sfirau prin `ns=ngereaz\ iar. C\ pe Br=n- nele ornamente exterioare de
Pe 24 martie 1939, „Eveni- meu - am mers numai cu drep- toat\ Bucovina [i partea de sus cu[ l’a izgonit de aici un mediu pe la case s’ar putea recunoa[te
mentul Zilei“ ob]ine cu greutate tul `nainte“. Dup\ doar un an a Moldovei c=[tig=ndu-[i traiul ne`n]eleg\tor [i du[man [i i-a oarecari influen]e ale cur]ilor
un interviu cu Maria T\nase de la debut, Maria T\nase era pentru ei [i ai lor“. `ntrerupt brutal un drum care domne[ti [i ale bisericii pornite
care era cunoscut\ pentru dis- cunoscut\ `n toat\ lumea. ne era nou\ mai folositor ca tot din Bizan]. Dar dac\ urm\re[ti
Apoi, Ciprian a cump\rat
cre]ia ei `n ceea ce prive[te via- academismul at=tor sculptori de formele astea chiar `n vest-
scripca chiar de la un b\tr=n
]a personal\. „M\ duceam `ntr- pietre funerare. T=rziu, `ncoace, mintele acele, `n felul de cl\-
o p\dure cu p\s\rele multe [i „~n tot cuprinsul l\utar, f\r\ s\ [tie ce comoar\
`n perspectiva vremii, opera lui dire, `n ornamenta]ia sculptat\
avea: „era un fabricat autentic
c=ntam p=n\ m’auzeam eu“,
a[a a r\spuns reporterului care
satului, era un concert a lui Nicolo Amati, lucrat de a `nceput s\ se arate luminoas\, sau pictat\ (de pild\ pe ou\le
puternic\ [i cu ad=nci r\d\cini de Pa[ti), recuno[ti numaidec=t
a `ntrebat-o pe marea solist\ permanent, o sc=r]iitur\ maestru Antonio Stradivari. Pe
un bilet `ng\lbenit de vreme, `n tendin]ele plastice ale sufle- caracterul care-i stilizarea geo-
cum a `nv\]at s\ c=nte. „De [i exerci]iu f\r\ tului rom=nesc. {i `n timpul metric\, absolut abstract\, a
timpuriu, din copil\rie, m-au a- g\sit `n fundul vioarei s’a putut tuturor modelelor `nf\]i[ate de
acesta, critica nem]easc\ f\cea
tras c=ntecele mamei, Maria `ntrerupere“ descifra inscrip]ia: «Fecit Cre- natur\“.
din Br=ncu[ p\rintele expresio-
Coand\ T\nase originar\ din monae Nicolaus Amati 1626“, nismului german. Ciud\]enia u- Pentru a fi cunoscut\ [i p\s-
F\g\ra[. O `ng=nam deseori [i Un alt artist care a prins violin\ care a apar]inut p=n\ la nei asemenea constat\ri a arun- trat\, arta popular\ rom=neas-
tatii `i pl\cea grozav s\ m\ as- gustul muzicii populare de moartea-i, unui eminent ocu- cat asupra marelui sculptor o c\ avea nevoie de o cas\. Ar-
culte. Tot tata `mi d\dea pre- copil a fost Ciprian Porumbes- list, fost Profesor la Facultatea lumin\ str=mb\. Primitivismul ticolul „Rolul educativ al mu-
mii (tata e din Dolj) pentru ori- cu a[a cum arat\ articolul „Se- de medicin\ din Cluj“. lui, naivitatea ad=nc\ [i suges- zeului. Conferin]a d-lui Tzigara
ce c=ntec `nv\]at de la munci- micentenarul mor]ii lui Ciprian tiv\ a subiectelor lui nu putea - Samurca[ la Institutul Social
torii ardeleni cari lucrau la gr\- Porumbescu“ din „Adev\rul“ 7
iunie 1933, care face [i un scurt
„~ndep\rtarea lui aminti nem]ilor nimic altceva, Rom=n“, din ziarul „Adev\rul“
dina cu flori [i cari f\ceau hore cum de pild\ ne-ar fi amintit 22 mai 1928, sus]ine apelul
`n zilele de s\rb\toare. C=nte- rezumat al nefericitei vie]i a Br=ncu[ de ]ar\ e o nou\. Pentru noi el deschidea o f\cut de ini]iatorul Muzeului
cele din Ardeal m\ atr\geau fi- muzicianului. Pe c=nd era copil ran\ veche `n trupul cale nou\: sculptura rom=neas- de la {osea, cunoscut azi ca
indc\ erau ale mamei... Am fost de 4-5 ani d\dea „semne de c\. C\ noi n’am avut sculptur\. Muzeu }\ranului Rom=n. Din
`n c=teva vacan]e la casa ei sim] muzical particular. Prin- plasticei noastre“ Me[terul nostru pietrar n’a aceast\ conferin]\ afl\m c\
dela ]ar\. {i-acolo am `nv\]at dea cu repeziciune uimitoare f\cut dec=t ornamenta]ie arhi- „Al\turi de biseric\, de [coal\ -
c=ntece... Sunt n\scut\ `n Bu- tonurile [i reproducea melodiile Artele plastice sunt [i ele in- tectonic\, liniar\ [i `ngera[i pe spunea d-sa - muzeul contri-
cure[ti! (...) C=nd so]ul meu a ce le auzea `n jurul s\u, spre fluen]ate de arta popular\. O mominte nu’s mul]i s\ fi f\cut. buie la `n\l]area unui popor, la
pierdut regisoratul [i a p\r\sit uimirea celor ce-l auzeau. (...) A cronic\ intitulat\ „S\pt\m=na Tradi]ia pe care o avem `n pic- `mbl=nzirea [i `nfr\]irea popoa-
ziaristica - m-am decis, `mpin- mai r\mas amintirea c\ la o plastic\“, semnat\ de Victor tur\, `n sculptur\ n’am avut-o. relor. El este, `n acela[i timp,
s\ de nevoi, s\ `ncerc s\-mi c=[- clac\ de tors, `n casa p\rin- Ion Popa pe 9 februarie 1924, Ne-a lipsit valul conving\tor al un templu de p\strare a odo-
tig existen]a c=nt=nd la... radio. teasc\, auzise, tot pe acea vre- din „Adev\rul“, anun]\ „dou\ artei anonime [i de aceia ne-a arelor celor mai scumpe ale
expozi]ii valoroase: N. Tonitza lipsit `ns\[i sculptura (...) «Cu- unui popor, [i mai e o [coal\ din
[i D\r\scu. (...) Expozi]ia dom- min]enia p\m=ntului» a lui cele mai `nalte [i mai simple.
nului Tonitza [i-a putut evi- Br=ncu[ de aici a pornit. Ea a Muzeul urm\re[te, `ns\, reali-
den]ia `nc\ acea fr\gezime [i fost `nt=ia oper\ sculptural\ z\ri imediate [i practice. Astfel,
transparen]\ a culorii care-i cult\ de la noi. Primitivismul el salveaz\ [i conserv\ obiec-
caracterizeaz\ `ntr’o bun\ m\- concep]iei [i al trat\rii nu era tele de cultur\ [i educa]ie. Cu
sur\ pictura. (...) Cerebralul dec=t continuarea unei direc]ii elemente adunate el ajut\ la
din pictor e atras tot mai mult nev\zute. Modernismul excesiv fixarea specificului artei na]io-
de interiorul viu, de via]a care al sculptorului nu era `n fond nale. De exemplu, pentru arta
bate `ntre ziduri, de fiin]ele altceva. {i asta, fire[te, n’o rom=neasc\ exist\ o not\ (un
care intoneaz\ blajin [i trist cu puteau [ti teoreticienii expre- stil) individual\ [i particular\
atmosfera casei cald\, `nchis\ sionismului nem]esc [i cu at=t ce o caracterizeaz\ `n largul
[i du[m\noas\ aripelor, de mai pu]in academicienii no[tri. artei universale, `n cuprinsul
copil cu ochii pierdu]i `n vis\ri Br=ncu[ `nseamn\ astfel pentru frumosului individual [i etern.
ce le-au ofilit copil\ria“. ]ara noastr\ `n scultur\ pe c=t Aceast\ not\ o `nt\re[te
O alt\ cronic\ anun]\ o ex- `nseamn\ Lukian `n pictur\“. muzeul (...) Nepre]uite odoare
pozi]ie de la Paris, `n „Adev\- are Rom=nia care a[teapt\ s\
rul“ de pe 1 martie 1924: „Sa- fie a[ezate `n muzee, ca patri-
lonul independen]ilor din Pa- „Nepre]uite odoare moniu na]ional de art\. «Nu e-
ris, `n care str\in\tatea a fost are Rom=nia“ xist\ ]ar\ mai splendid [i mai
a[a de bogat reprezentat\, n’a complect avut\ `n obiecte re-
adus pentru noi, rom=nii, dec=t Arta popular\ `[i g\sea tot prezentative de art\ din toate
un singur nume, d. Chivu, cel mai mul]i sus]in\tori, unul din- epocile» arat\ d-sa“. a

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al
B|LINI{TEANU, Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 -
Bogdan CRON}, Silviu DASC|LU, {tefan secretariat; 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224,
M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU, 0232/244.302; fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU, e-m
mail: info@ziarullumina.ro,
Dan TEODORESCU, pr. Cezar }|B+RN|
www.ziarullumina.ro CONSILIER PATRIARHAL: ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr.
Cosmin OLINICI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: 19318
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul
DIRECTOR Foto : „NONY“ redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin
Florin ZAMFIRESCU Tehnoredactare: Lucian APOPEI, factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Constantin MATEI, Andreea TOMA urm\toare. Abonamentele pentru Muntenia, Dobrogea [i
REDACTOR-{EF Corectura : Alina Narcisa BOSAC, Oltenia se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\
diac. Cosmin PRICOP de contact Ioan GRIGORE) sau prin factorii po[tali p=n\ pe
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI Departament distribu]ie:
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
De asemenea, s\pt\m=nalul
„LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\ `n
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA)
(ACTUALITATE SOCIAL|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Tip\rit la BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Cristina LECA ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) Pia]a Presei Libere 1)
ISSN 1841-141X Consilier juridic : Ana MANEA IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 8 noiembrie 2009
Remedii naturiste contra intoxica]iei cu tutun
Simptomele intoxic\rii cu tutun `ncep cu dureri de
cap, ame]eli, grea]\, vom\, oboseal\ general\,
pierderea memoriei, tremur\turi, sughi], transpi-
ra]ii reci, saliva]ie abundent\, degradarea din]ilor
[i a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare,
sc\derea rapid\ `n greutate, uneori le[in. Dat fiind
c\ aceast\ intoxicare d\ o dependen]\ greu de
controlat, `ncerca]i s\ renun]a]i la fumat la timp,
utiliz=nd remedii fitoterapeutice la `ndem=n\.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Principalul compus toxic
din fumul de ]igar\ este nico-
tina, implicat\ `n provocarea
bolilor cardiovasculare, cu ac-
]iune direct\ asupra vaselor
sanguine [i a celulelor ner-
voase din creier; cre[te tensi-
unea arterial\ [i colesterolul
din sânge, cu risc de congestie
cerebral\ [i tromboze vascu-
lare. Gudronul are efecte pu-
ternic cancerigene, cu locali-
zare mai frecvent\ pe esofag,
laringe, buze, stomac, ficat,
pancreas [i rinichi.
Monoxidul de carbon irit\
laringele, bronhiile [i pl\mâ-
nii, fiind implicat `n declan[a-
rea cancerelor la nivelul apa-
ratului respirator. Prin trece-
re din pl\mâni `n sânge se cu-
pleaz\ cu hemoglobina din eri-
trocitele sanguine [i blochea-
z\ oxigenarea creierului pân\
la asfixiere total\.
Din cauza acestor efecte no-
cive, tabagismul este conside-
rat o toxicomanie licit\, o ma-
ladie cu atributele unei epide-
mii grave, `ntr-o continu\ ex-
tindere, cu aprobarea tacit\ a
factorilor de r\spundere din
toate ]\rile, indiferent de sta-
diul lor de civiliza]ie [i cultur\.
Tabagismul se afl\ la origi-
nea multor boli:
- afec]iuni cardiovasculare,
inclusiv angina pectoral\, in-
farct miocardic, cre[terea ten-
siunii arteriale, arterite obli-
terante [i tromboze;
- boli pulmonare cronice [i
acute, bron[ite, tuse tabagic\,
pneumonie, scleroz\ pulmo-
Semin]ele de dovleac,
consumate diminea]a, pe
nem=ncate, sunt eficiente
pentru a stopa dependen]a
nar\, emfizem pulmonar, tu-
berculoz\;
- cancere cu diferite locali-
z\ri (pl\mâni, laringe, esofag,
buze, limb\, pancreas, ficat,
stomac, colon, prostat\);
- boli gastro-intestinale
(gastrite, ulcer gastric [i duo-
denal, halen\);
- sl\birea reflexelor la con-
duc\torii auto, contribuind la
cre[terea riscurilor de acci-
dente.
Fum\torii pasivi,
`mboln\vi]i f\r\ voia lor
O boal\ grav\ provocat\ de
tabagism este bronho-pneu-
monia obstructiv\ cronic\
(BPOC). Aceasta prezint\ câ-
teva simptome distincte: sufo-
care sever\, producerea exce-
siv\ de sput\, respira]ie [uie-
r\toare, usturime `n gât, con-
gestie [i hipersecre]ie nazal\,
tuse, febr\, somnolen]\, into-
xicare cu CO2, insomnie, de-
presie psihic\, poft\ de ali-
mente dulci [i reducerea aten-
]iei. La o acutizare mai avan-
sat\, unul din opt pacien]i ne-
cesit\ spitalizare [i terapie
intensiv\.
La copii [i adolescen]i exis-
t\ riscul cel mai mare al de-
penden]ei [i intoxic\rii cu tu-
tun. ~n primul rând, din mai
multe motive psihologice, ti-
nerii adopt\ cu mare u[urin]\
fumatul, pe care `l asociaz\
cu maturitatea, independen-
]a, virilitatea [i modernismul,
f\r\ s\ cunoasc\ riscurile
majore ale unor `mboln\viri
grave dup\ instalarea depen-
den]ei de nicotin\.
Nefum\torii care inhalea-
z\, f\r\ voia lor, fumul de ]i-
gar\ din mediul de via]\ (lo-
cuin]e, birouri, [edin]e, resta-
urante, trenuri) vor trebui s\
beneficieze de o protec]ie spe-
cial\, `ntrucât se apreciaz\ c\
fum\torii preiau doar 15%
din fum, iar restul de 85% se
`mpr\[tie `n atmosfera din
jur. Fum\torii pasivi, `n pri-
mul rând copiii, se pot `mbol-
n\vi de acelea[i boli ca [i fu-
m\torii activi. Mai `ntâi apar
irita]ii oculare, urmate de a-
fec]iuni ale c\ilor respiratorii
(tuse, bron[ite), ulcere, boli
coronariene [i unele forme de
cancer (pulmonar [i laringi-
an). S-a constatat c\ un nefu-
m\tor care st\ 20 de ani lân-
g\ o persoan\ ce fumeaz\ câ-
te 20 de ]ig\ri pe zi acumulea-
z\ `n pl\mâni circa 4 kg de
funingine, prezentând canti-
t\]i mari de nicotin\ `n sânge
[i urin\.
Remedii pentru a
renun]a la fumat
~n uz intern, se recomand\
folosirea produselor care modi-
Infuzia de cimbri[or v\ ajut\
s\ renun]a]i mai u[or la fumat
fic\ gustul nicotinei sau ac]i-
oneaz\ `mpotriva tulbur\rilor
provocate de lipsa acestui drog:
- infuzie de pedicu]\, numi-
t\ [i br\di[or, preparat\ din
5 g pulbere uscat\ [i m\cina-
t\ la 200 ml ap\ clocotit\: se
infuzeaz\ 5 minute, se stre-
coar\ [i se bea diminea]a, pe
stomacul gol, cu o or\ `nainte
de micul dejun, `ntr-o cur\ de
durat\ pân\ la abandonarea
fumatului, provocând o sen-
za]ie de vom\ la aprinderea
]ig\rii;
- infuzie de cimbri[or (4 lin-
guri la un litru ap\ clocotit\;
se infuzeaz\ 3 minute, se
strecoar\ [i se bea `ntreaga
cantitate frac]ionat\ `n doze
de 50 ml, la intervale de 15-20
de minute. La aprinderea ]i-
g\rii apare senza]ia de vom\
care dispare imediat dup\ `n-
l\turarea fumului;
- decoct din rizomi de obli-
gean\, din care se bea câte o
lingur\, `nainte [i dup\ mese-
le din cursul zilei;
- sirop de creson, din care
se ia câte o linguri]\ de 8-10
ori pe zi, la intervale de dou\
ore;
- mestecarea unei linguri]e
de rizomi sau frunze uscate
de obligean\, care se ]ine `n
gur\ timp de 5-10 minute, de
3-4 ori pe zi, având un gust
amar [i aromat, cu efect de di-
minuare a poftei de fumat [i
de respingere a fumului.
Un procedeu str\vechi de
denicotinizare, absolut ino-
fensiv, const\ `n utilizarea
unui extract alcoolic cu plante
verzi de ov\z, luând câte un
p\h\rel (80-100 ml) de 3 ori
pe zi, cu efect imediat de dez-
intoxicare [i inhibare a apeti-
tului pentru fumat.
Alte tratamente recoman-
d\ ceaiuri cu alga brun\ sau
c\tunic\, decoct din frunze de
nuc sau hrean (dou\ c\ni pe
zi), macerat din usturoi (o ca-
n\ diminea]a), leurd\, frunze
de p\trunjel, ulei de ment\
sau de ricin.
Re]eta autorului: pedicu]\,
obligean\, cimbri[or, cimbru,
dovleac, hrean, usturoi, men-
t\, nuc, pelin.
~n uz extern, se pot aplica
pe abdomen cataplasme cu
frunze fierte de pelin.
Consuma]i multe
semin]e de dovleac
[i fructe
Regimul alimentar va in-
clude câteva re]ete care [i-au
dovedit eficacitatea:
- semin]e de dovleac (60 g)
decojite [i pisate, care se a-
mestec\ cu 20 g zah\r [i 10 g
coji de portocale rase `n 160
ml ap\; se bea prin `nghi]ituri
rare, iar dup\ 5 ore se ia o lin-
gur\ cu ulei de ricin;
- semin]e de dovleac (300 g)
decojite [i bine pisate, ames-
tecate cu miere de albine pen-
tru a fi consumate diminea]a,
pe nemâncate, iar dup\ câte-
va ore se ia o lingur\ de ulei
de ricin.
La acest tratament se ada-
ug\ o cur\ cu propolis, drojdie
de bere, bor[ de t\râ]e [i o]et
de mere.
Se vor evita alimentele cu
gust amar (cafea, ciocolat\ a-
m\ruie, bere, sucuri cu cofei-
n\, alcooluri tari, unele miro-
denii), care pot trezi dorin]a
de fumat. De asemenea, se
vor evita alimentele care `n-
gra[\ (dulciuri, paste f\inoa-
se, pâine) [i se vor `nlocui cu
fructe, legume sau alte ali-
mente s\race `n calorii.
Ce trebuie f\cut `n
perioada de sevraj
Renun]area definitiv\ la
fumat este un act de mare vo-
in]\, pentru fiecare fum\tor
existând o motiva]ie individu-
al\, pro sau contra. Pentru
abandonarea definitiv\ a fu-
matului se propun urm\toa-
rele ac]iuni:
- alegerea perioadei optime
de renun]are la fumat, `n zile
lipsite de stres, fiind prefera-
te concediile petrecute la
munte sau `n momentul apa-
ri]iei unor afec]iuni care im-
pun interzicerea fumatului
(gripe, guturai, bron[ite, viro-
ze respiratorii, pneumonie,
ulcere, infarct miocardic);
- evitarea locurilor cu mul]i
fum\tori (restaurante, cafe-
nele, cluburi, discoteci);
- evitarea fumatului `n spa-
]ii `nchise (birouri, dormitor,
camera copiilor);
- renun]area la fumatul din
timpul nop]ii [i mai ales la ]i-
gara foarte d\un\toare de di-
minea]\, luat\ pe nemâncate;
- vor fi `ndep\rtate toate
obiectele ispititoare (]ig\ri,
pipe, scrumiere, brichete, chi-
brituri), care nu vor mai fi l\-
sate pe masa de lucru sau `n
buzunarele fum\torului;
- diminea]a [i seara se va
face o baie cald\ [i o sp\lare
pe din]ii `ng\lbeni]i;
- membrii de familie, prie-
tenii [i colegii de munc\, de
preferat nefum\tori, vor sus-
]ine ideea renun]\rii totale [i
definitive la fumat, `ntrucât
reducerea treptat\ a num\-
rului de ]ig\ri s-a dovedit ine-
ficace, pacientul c\utând u[or
noi pretexte de a relua fuma-
tul intensiv;
15
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este speciali-
zat `n fitoterapie [i trateaz\,
anual, sute de persoane din
toate col]urile ]\rii, prescri-
ind pentru orice boal\ prepa-
rate complexe din plante pe
care, cel mai adesea, le igno-
r\m. A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [anse de
supravie]uire, preparatele fi-
ind realizate `n laborator,
dup\ metode [tiin]ifice [i du-
p\ atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
- `n perioada de sevraj,
când reapare pofta de fumat,
se va mesteca un fruct, un
morcov, bomboane mentolate
[i se va bea mult\ ap\ pentru
a elimina toxinele din sânge.
Sport [i alimenta]ie
s\n\toas\
Timpul liber va fi ocupat cu
plimb\ri pe jos sau cu bicicle-
ta, alerg\ri zilnice, exerci]ii
de inspirare a aerului curat,
practicarea unor sporturi
u[oare `n compania nefum\-
torilor, vizionarea de specta-
cole [i lectur\ `n s\li de nefu-
m\tori.
~n cazul copiilor [i tinerilor
fum\tori este necesar\ o edu-
ca]ie mai atent\, atât `n fami-
lie cât [i `n [coli, f\r\ pedepse
[i interdic]ii severe, dar cu
exemplu personal al educato-
rului, urm\rind inocularea
convingerii c\ prin renun]are
la fumat scade riscul unor `m-
boln\viri grave, cre[te spe-
ran]a de via]\ [i se pot econo-
misi sume importante din bu-
getul familiei.
Exist\ opinia c\ renun]area
la tutun poate duce la cre[te-
rea `n greutate a corpului, `n
medie, cu 2-3 kg la b\rba]i [i
cu peste 5 kg la femei. ~n acest
caz se va reduce o cantitate de
300-500 de calorii din alimen-
ta]ia zilnic\, mai ales la carne,
mezeluri, sosuri, cartofi pr\-
ji]i, pâine alb\, alcool [i cafea.
Dup\ reu[ita renun]\rii de-
finitive la fumat, monoxidul de
carbon va fi `nl\turat din orga-
nism `n timp de 12 ore, nicotina
va disp\rea dup\ dou\ zile, du-
p\ dou\ luni se va `mbun\t\]i
circula]ia sângelui `n membre-
le inferioare, iar riscul canceru-
lui pulmonar [i al bolilor cardi-
ovasculare se va reduce sub-
stan]ial dup\ un an. a
Pagin\ realizat\ de
Otilia B|LINI{TEANU
 CM
YK

16 Pagina copiilor Duminic\, 8 noiembrie 2009

Despre `ngeri
P\rin]ii care vor s\ le vorbeasc\ despre
bine [i r\u copiilor ajung deseori la
povestea `ngera[ului care `i ocrote[te, `n
timp ce „michidu]\“ `i `ndeamn\ s\ fac\
rele. Dar nu este deloc u[or s\ le descrii
copiilor lumea nev\zut\. Ce este dincolo
de lumea noastr\ nu putem cunoa[te prin
sim]uri [i ra]iune! Sfânta Scriptur\ [i
descoperirile care au fost f\cute sfin]ilor
prin voia lui Dumnezeu ne-au dezv\luit
c\ El este `nconjurat de c\tre `ngeri,
locuitorii lumii cere[ti, care ~l slujesc cu
dragoste. ~ndeplinind poruncile Domnului,
`ngerii s-au ar\tat uneori oamenilor,
pricinuindu-le, pe lâng\ uimire, [i o
spaim\ grozav\. S\ ne temem sau nu de
`ngeri? Ca s\ afl\m r\spunsul la aceast\
`ntrebare, trebuie s\-i cunoa[tem…

Se spune c\ Dumnezeu a tul, s\ se `nmul]easc\ [i s\ nezeu [i ~l sl\vesc ne`ncetat. La

creat `ngerii `nainte de facerea
lumii, ca s\-L ajute s\ conduc\
lumea. Omului i-a dat p\mân-
~ntâmpl\ri minunate cu `ngeri
a ~ngerii ne p\zesc
Cuviosul Paisie cel Mare a
v\zut odat\ pustia plin\ de
`ngeri. S-a minunat [i s-a `n-
trebat:
- Ce caut\, oare, atâ]ia `n-
geri `n pustiu?
Un `nger s-a apropiat de el
[i i-a spus:
- Suntem `ngerii p\zitori ai
monahilor. Suntem trimi[i de
Dumnezeu s\-i `nso]im [i s\-i
p\zim pe monahi.
Alt\dat\, un c\lug\r s-a
dus la Cuviosul Paisie s\-i
cear\ un sfat [i l-a g\sit dor-
mind. Un `nger `l p\zea cu
dragoste. Monahul s-a minu-
nat [i a spus:
creasc\, iar `ngerilor le-a dat Sfânta Liturghie sunt prezen]i
cerul. ~ngerii nu au trup mate- `n chip nev\zut [i ~l laud\ pe
rial, ca oamenii, dar o form\ Domnul al\turi de oameni. {i
au, c\ci [i ei sunt totu[i noi, oamenii, `i facem ne-
f\pturi create. De ferici]i pe `ngerii p\zitori, care
aceea, de[i sunt ne `nso]esc de la na[tere pân\
nev\zu]i, când dincolo de moarte, c\ci tot ei ne
vrea Domnul, pot duc sufletele `n cer, ferindu-le
s\ se arate `n de duhurile rele la trecerea
diferite chipuri. prin v\mile v\zduhului. Spun
{i s-au ar\tat ca sfin]ii c\ `ngerii ne iubesc [i
ni[te tineri lumi- sufer\ pentru p\catele noastre,
no[i, stâlpi de foc prin care ne `ndep\rt\m de
sau de nor [i Dumnezeu. ~ngerii ne ap\r\
chiar ca animale. f\r\ r\gaz de duhurile r\u-
~ngerii `mpli- t\]ii, ne dau sfaturi [i `ncura-
nesc poruncile jeaz\ pornirile noastre bune.
Domnului [i veg- Au mult\ r\bdare cu noi [i iu-
heaz\ ca totul `n birea lor seam\n\ cu iubirea
lume s\ „func]io-
neze“ bine: apele, mamei, care nu cere r\splat\
focul, anotimpu- pentru jertfa ei. Acestei iubiri
sfinte nu-i putem oferi, ca re- despre care se zice c\ era cel r\i au c\zut din cer [i au deve-
rile, plantele [i a- mai puternic dintre `ngerii `n- nit duhuri `ntunecate.
nimalele. Se spu- cuno[tin]\, decât fapte bune;
când omul se `ndreapt\, [i `n- s\rcina]i cu crearea lumii, [i-a Lucifer a vrut s\ st\pâneas-
ne c\ [i pedepsele pierdut dragostea pentru Dum- c\ lumea oamenilor, `ndep\r-
date lumii de gerul se bucur\!
nezeu [i a c\zut `n mândrie. A tându-l pe om de Dumnezeu
Domnul tot `nge- f\cut mult\ tulburare `n cer, prin p\cat. De aceea, `n gr\dina
rii le `mplinesc!
Cât de ferici]i
C\derea `ngerilor care s-a `ncheiat cu o lupt\ `n- Edenului, i-a ispitit pe Adam [i
tre `ngerii care au ales binele [i Eva, f\cându-i s\ piard\ raiul.
sunt `ngerii! ~n Lumea `ngerilor a fost tulbu- cei care au ales r\ul. Condu[i
cer, cetele `nge- Toat\ istoria omeneasc\ e o lup-
rat\ de un mare necaz [i se cre- de Arhanghelul Mihail, `ngerii t\ pentru sufletele oamenilor [i,
re[ti stau `n jurul de c\ aceasta s-a `ntâmplat `na- buni au luptat cu dragoste, pâ-
tronului lui Dum- dac\ duhurile necurate se lupt\
inte de facerea lumii. Lucifer, n\ la jertf\. Lucifer [i `ngerii
din r\sputeri s\ dobândeasc\
putere asupra oamenilor, cu
tare zgârcit [i r\u, pe nume bun. Un `nger luminos a venit aceea[i `ndârjire lupt\ [i `ngerii
Petru. Nu d\duse niciodat\
nim\nui nici m\car o bucat\
cu o pâine [i a zis:
- Nu este adev\rat! Ieri, Pe-
pentru a-i feri. Dar rezultatul
luptei depinde de om, c\ci, prin
- Cu adev\rat, Dumnezeu `i de pâine. tru a dat o pâine unui s\rac. Patimile, R\stignirea [i ~nvierea
p\ze[te prin sfin]ii S\i `ngeri Odat\, s\racii au vorbit de- Iat\ pâinea! Domnului, omul a fost eliberat
pe cei ce-[i pun n\dejdea `n El! spre el [i unul, mai [ugub\], a Judec\torul, care era Dom- de p\catul lui Adam [i se poate
a ~ngerii slujesc Sfânta Li- f\cut prinsoare c\ el va reu[i nul Hristos, a spus: mântui. Dup\ ~nvierea Sa,
turghie `mpreun\ cu oamenii s\ ob]in\ o poman\ de la - S\ punem pe cântar fap- Domnul a pogorât `n iad [i a eli-
Cuviosul Iacov regreta c\ Petru. S-a dus la vame[, care tele rele ale lui Petru `ntr-o berat sufletele drep]ilor care a[-
oamenii nu [tiu câ]i `ngeri tocmai desc\rca o c\ru]\ cu parte [i pâinea `n cealalt\ teptau mântuirea…
sunt `n altar `n timpul Sfintei Pe data de 8 noiembrie, Bi-
Liturghii. Odat\, minunân- pâine. Atâta g\l\gie a f\cut parte.
s\racul, cerându-i de poman\, {i ce s\ vezi? Prin mila serica pr\znuie[te pe Sfin]ii
du-se de ei, uitase s\ ias\ cu Arhangheli Mihail [i Gavriil [i
Sfintele Daruri. Atunci a sim- `ncât, furios, Petru a luat o Domnului, pâinea a cânt\rit
pâine [i a aruncat-o `n el, ca mai mult decât faptele rele, [i soborul `ngerilor aduna]i `n ju-
]it c\-l `mpinge ceva de um\r:
era o arip\ uria[\, cu care un s\ `l alunge. S\racul a luat-o necura]ii au disp\rut. Dup\ rul Arhanghelului Mihail dup\
arhanghel `l `ndemna s\ fac\ bucuros [i a plecat. ce s-a trezit, Petru s-a gândit: alungarea `ngerilor c\zu]i. a
Vohodul Mare. Noaptea, Petru a avut un vis - Dac\ o pâine dat\ f\r\ vo-
a Lupta dintre `ngeri [i `nfrico[\tor. Se f\cea c\ se afla ie unui s\rac m-a ajutat atât
draci pentru sufletul omului… `n fa]a unui Judec\tor [i ni[te de mult, cât de pl\cu]i sunt,
A fost odat\, prin p\r]ile A- negri urâ]i voiau s\-i ia sufle- oare, lui Dumnezeu cei ce fac
fricii, un vame[ cre[tin, dar tul, deoarece nu a f\cut nimic milostenie tot timpul?

~ngeri din Sfânta Scriptur\ Spun Tradi]iile Bisericii c\ a

Din Vechiul Testament se
vede c\ `ngerii s-au ar\tat de-
seori ale[ilor lui Dumnezeu!
Doi `ngeri i-au scos pe Lot [i fi-
icele sale din Sodoma, apoi au
distrus cetatea. Un `nger a aju-
tat-o pe Agar, alungat\ de Sar-
ra `n pustiu cu fiul ei, Ismael,
s\ nu piar\. Se spune c\
Arhanghelul Mihail este `n-
gerul poporului ales, care i-a
scos din Egipt. ~ngerii au lup-
tat, nev\zu]i, `n b\t\lii, al\turi
de poporul ales. Dar tot `ngerii
i-au pedepsit pe evrei, pentru
p\catele lor, ca atunci când
regele David [i-a num\rat su-
pu[ii [i `ngerul a provocat o epi-
demie de cium\! Cei trei b\r-
ba]i care nu s-au `nchinat idol-
ului lui Nabucodonosor [i au
fost arunca]i `n cuptor au fost
p\zi]i nev\t\ma]i de `nger, iar
Daniel a fost p\zit `n groapa cu
lei. {i multe altele…
~n Sfintele Evanghelii, `nge-
rii vestesc [i particip\ la ~ntru-
parea Domnului. Arhanghelul
Gavriil a slujit-o pe Maica
Domnului din copil\rie: i-a
ap\rut Sfintei Fecioare `n tem-
plu [i i-a dat hran\ `ngereasc\;
i-a dat vestea Na[terii Dom-
nului, i-a adeverit-o lui Iosif; i
s-a ar\tat preotului Zaharia,
pentru a-i anun]a na[terea
Sfântului Ioan Botez\torul.
Pagin\ realizat\ de Ana PASCU
prevenit-o pe Maica Domnului
c\ se va muta la cer [i a mers `n
Hai
fruntea cortegiului de `nmor-
mântare.
s\ ne
La ~nvierea Domnului, `n-
gerii au dat la o parte piatra juc\m!
mormântului [i s-au ar\tat
Sfintelor Mironosi]e. La ~n\l-
1. Num\r\ `ngerii
]area Domnului, tot doi `ngeri din desen.
au vestit a doua venire a Dom- 2. Caut\, `n ima-
nului. ~ngerii l-au scos pe Pe- gine, un simbol al
tru din temni]\, rupând lan]u- Duhului Sfânt.
3. Combin\ litere-
rile, i-au `nt\rit pe mucenici
`n suferin]\ [i le-au u[urat le, ca s\ afli numele
Arhanghelului din
r\nile, `i ajut\ pe monahi s\-i
biruiasc\ pe cei r\i, dau hra- desen.
4. Caut\ `n desen
n\ sfin]ilor `n pustie [i multe un simbol al puru-
altele, toate pentru mântuirea rea-fecioriei Maicii
oamenilor! Domnului.
5. Caut\ dou\ de-
talii nepotrivite.
 CM
YK

Luni, 9 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 258 (1460) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR PATRISTICA CULTUR|

Biserica cu Lun\ din Patriarhul Fotie al O biseric\ de lemn

Oradea, m\rturie a Constantinopolului - din Muzeul Satului
spiritualit\]ii cri[ene primul umanist cre[tin? va fi resfin]it\
PAGINILE 8-9 PAGINA 16 PAGINA 12

Piatr\ de hotar
`n istoria
Arhiepiscopiei
basilica.ro
Buz\ului [i Vrancei
ECONOMIC
Ieri, 8 noiembrie 2009, `n Catedrala din municipiul
RATA {OMAJULUI AR PU-
Buz\u a avut loc festivitatea de ridicare a Episcopiei TEA AJUNGE LA 10% ~N
Buz\ului [i Vrancei `n rang de arhiepiscopie, 2010: {eful misiunii
FMI, Jeffrey Franks, a
conform Hot\rârii Sfântului Sinod. apreciat c\ România se
S\rb\toarea a `nceput cu slujba de sfin]ire a afl\ „la finalul c\derii li-
bere“ din punctul de ve-
altarului noii Catedrale cu hramurile „~n\l]area dere al contrac]iei produ-
Domnului“ [i „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din municipiul sului intern brut (PIB),
dar rata [omajului va
Buz\u [i cu Sfânta Liturghie oficiat\ de c\tre continua s\ creasc\.
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Pagina 5
noastre, `nconjurat de un sobor de 18 ierarhi, ROM+NIA ~N UE
membri ai Sfântului Sinod al BOR. Sfânta Liturghie EUROPA, SUB AL DOILEA
a fost urmat\ de festivitatea solemn\ a ridic\rii `n VAL DE GRIP| NOU|: ~n CM
YK
Germania, Institutul de
rang a Episcopiei Buz\ului [i Vrancei. La eveniment Specialitate Robert Koch
CM
YK
au participat autorit\]i centrale [i locale, invita]i [i din Berlin a avertizat po-
pula]ia c\ va fi lovit\ de
câteva mii de credincio[i. Citi]i `n paginile 2-3 un nou val de `mboln\viri
cu gripa porcin\, iar ca-
binetele medicale `nregis-
POZA ZILEI
~n Republica Moldova va fi declarat\ stare de epidemie treaz\ tot mai multe soli-
cit\ri de vaccinare
Este posibil ca s\pt\mâ- mate sâmb\t\ seara, potrivit `mpotriva virusului
na viitoare `n Republica Jurnal.md. A(H1N1). Francezii `ns\
Moldova s\ fie declarat\ Sâmb\t\ seara a fost `nre- sunt sceptici `n ceea ce
stare de epidemie, a decla- gistrat [i al treilea deces cau- prive[te imunizarea `mpo-
rat ministrul S\n\t\]ii de zat de virusul gripal de tip triva gripei porcine.
la Chi[in\u, Vladimir Hoti- nou. Este vorba de un b\rbat
neanu. de 46 de ani, care s-a `ntors Pagina 7
Declara]iile ministrului recent de la Moscova. Potrivit au fost reprofilate, pentru ca
au fost f\cute `n contextul `n medicilor, el s-a internat `n s\ poat\ fi interna]i bolnavii DOSARELE ISTORIEI
care `n ultimele zile num\rul spital abia pe 4 noiembrie, [i de grip\. ~n spitale a fost in- 20 DE ANI DE LA C|DEREA
bolnavilor de grip\ A s-a du- nu a mai putut fi salvat. Une- trodus\ carantin\, iar [colile ZIDULUI: Ast\zi, lideri
blat `n fiecare zi, ajungând la le sec]ii din mai multe spita- [i universit\]ile au fost `nchi- marcan]i ai Europei se
peste 200 de cazuri, confir- le, `n special din Chi-[in\u, se pentru o s\pt\mân\. a reunesc la Berlin pentru a
marca sf=r[itul diviz\rii
`ntre Est [i Vest. La data
Grupul G20 continu\ s\ sus]in\ ie[irea de 9 noiembrie se `mpli-
nesc 20 de ani de la mo-
Potir de o remarcabil\ frumuse-
]e decorativ\, dat=nd din 1757. Fa-
din recesiune a economiei mondiale mentul istoric al c\derii
ce parte din patrimoniul M\n\sti- Mini[trii de Finan]e [i gu- n\, Statele Unite [i Japonia, mai grave recesiuni de dup\ Zidului Berlinului, un
rii Putna, fiind d\ruit de ieroschi- vernatorii b\ncilor centrale au ie[it sau sunt a[teptate s\ anii 1930. simbol al opresiunii [i al
monahul Sila, egumenul Sih\striei din statele G20 s-au angajat s\ fi `ncheiat recesiunea `n tri- Oficialii celor mai mari 20 R\zboiului Rece.
Putnei. Cupa sa este cuprins\ `n- men]in\ programele de stimu- mestrul al treilea. Reluarea de state dezvoltate [i emer- Pagina 15
tr-un decor floral, ajurat, filigranat lare pân\ la asigurarea unei cre[terii economice a cauzat gente au declarat, la finalul
[i `ncrustat cu pietre pre]ioase, spri- recuper\ri economice, dar [i s\ discu]ii privind momentul `n- discu]iilor, desf\[urate `n Sco-
jinindu-se pe un picior hexagonal, preg\teasc\ strategii de elimi- ceperii reducerii ajutoarelor ]ia, c\ de[i situa]ia economic\
ornat la mijloc cu o sfer\ turtit\. nare a m\surilor de sprijin. de stat economice `n valoare s-a `mbun\t\]it recuperarea
Interiorul potirului este aurit. a Cele mai mari economii de mii de miliarde de dolari, este, `nc\, neuniform\ [i de-
ale lumii, Uniunea Europea- destinate combaterii celei pinde de ajutoarele de stat. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Eveniment Luni, 9 noiembrie 2009

Piatr\ de hotar `n istoria

Arhiepiscopiei Buz\ului [i Vrancei
Ieri, 8 noiembrie 2009, `n Catedrala din
municipiul Buz\u a avut loc
festivitatea de ridicare a Episcopiei
Buz\ului [i Vrancei `n rang de
arhiepiscopie, conform Hot\rârii
Sfântului Sinod.
S\rb\toarea a `nceput cu slujba de
sfin]ire a altarului noii Catedrale cu
hramurile „~n\l]area Domnului“ [i
„Sfin]ii Trei Ierarhi“ din municipiul
de Ciprian B+RA
Evenimentele prilejuite de
ridicarea `n rang de arhiepis-
copie a Eparhiei Buz\ului [i
Vrancei au `nceput sâmb\t\
seara, `n ajunul zilei pr\znui-
rii Sfin]ilor Arhangheli Mihail
[i Gavriil [i a tuturor cere[ti-
lor netrupe[ti puteri, când
credincio[ii de pe plaiurile bu-
zoiene [i vrâncene, `mpreun\
cu mul]i preo]i [i monahi, `n
Buz\u [i cu Sfânta Liturghie oficiat\
de c\tre Preafericitul P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii noastre, `nconjurat
de un sobor de 18 ierarhi, membri ai
Sfântului Sinod al BOR. Sfânta
Liturghie a fost urmat\ de festivitatea
solemn\ a ridic\rii `n rang a Episcopiei
Buz\ului [i Vrancei. La eveniment au
participat autorit\]i centrale [i locale,
invita]i [i câteva mii de credincio[i.
cii noastre, `nconjurat de un tar, eviden]iind c\ acest gest,
sobor de 18 ierarhi. aceast\ tradi]ie româneasc\
„vrea s\ arate c\ to]i cre[tinii
„Chipul de lumin\ sunt chema]i s\ intre `n `mp\-
r\]ia lui Dumnezeu, pentru c\
al acestei biserici se sf=ntul altar cu u[ile sale `m-
imprim\ `n sufletul p\r\te[ti simbolizeaz\ `mp\-
celor care au contribuit r\]ia Tat\lui, a Fiului [i a
la zidirea [i Sfântului Duh. To]i cei care
poart\ `n sufletul lor credin]\
`nfrumuse]area ei“ puternic\ [i dreapt\ `n Sfânta
La finalul slujbei de sfin]i- Treime [i tr\iesc potrivit
re, P\rintele Patriarh a rostit Evangheliei Mântuitorului Ii-
un cuvânt de `nv\]\tur\ `n sus Hristos au n\dejdea in-
FOTO: MIRCEA POPA

fruntea c\rora s-a aflat ~ntâi-
st\t\torul acestei eparhii, l-au
`ntâmpinat, `n vechea cate-
dral\ episcopal\ cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului“
din municipiul Buz\u, pe
Preafericitul P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, care a vizitat cu a-
cest prilej [i noul muzeu bise-
ricesc al Episcopiei Buz\ului
[i Vrancei.
Ieri, s\rb\toarea a `nceput
cu slujba de sfin]ire a altaru-
lui noii Catedrale episcopale
cu hramurile „~n\l]area Dom-
nului“ [i „Sfin]ii Trei Ierarhi“
din municipiul Buz\u, dup\
care a urmat Sfânta Liturghie,
oficiat\ de Patriarhul Biseri-
care a subliniat c\ este o mare
binecuvântare de la Dumne-
zeu ca aceast\ catedral\ s\ fie
oferit\ Preasfintei Treimi ca
dar al credincio[ilor, ca mul]u-
mire adus\ Preasfintei Treimi
pentru binefacerile rev\rsate
asupra acestei eparhii, care
de la re`nfiin]area ei, din
1502, `n mod ne`ntrerupt, a
m\rturist dreapta credin]\ [i
a ap\rat vie]uirea cre[tin\, a
creat cultur\ cre[tin\ [i a lu-
crat [i a luptat pentru unitate
na]ional\.
~ntâist\t\torul Bisericii
noastre a ar\tat, de asemenea,
c\ ast\zi, `n ziua sfin]irii bise-
ricii, credincio[ii [i credincioa-
sele pot trece prin sfântul al-
tr\rii `n `mp\r\]ia Preasfintei
Treimi“, a spus PF P\rinte
Patriarh Daniel.
Patriarhul României a evi-
den]iat c\ ferici]i sunt cei care
au `mprumutat mâinile lor lui
Hristos, ca s\ zideasc\ aceast\
biseric\. Ferici]ii [i pururea
pomeni]ii ctitori au, `n con[ti-
in]a Bisericii noastre, un loc
aparte [i de aceea `n rug\ciu-
nile Bisericii ei sunt pomeni]i
cu formula aceasta de ferici]ii
[i pururea pomeni]ii ctitori.
Când nu mai au rude, când nu
mai au prieteni, când nu mai
au vecini, care i-au cunoscut [i
ar putea s\-i pomeneasc\ `n
rug\ciune, Biserica `i pome-
ne[te `n rug\ciune pe ferici]ii
[i pururea pomeni]ii ctitori.
Chipul de lumin\ al acestei
biserici se imprim\ `n sufletul
celor care au contribuit la zi-
direa [i `nfrumuse]area ei [i,
când sufletul ctitorilor, [i mi-
luitorilor, [i binef\c\torilor
unei biserici urc\ `n ceruri,
chipul bisericii pe care au aju-
tat-o este `ntip\rit ca o lumi-
n\ intens\ `n sufletul celor ca-
re au `mprumutat munca lor,
mâinile lor, ca s\ fac\ lui
Hristos [i Sfintei Treimi cas\,
a spus Patriarhul României.
Noua Catedral\
arhiepiscopal\ s-a zidit,
`mpodobit [i
`nfrumuse]at `n 7 ani
~naintea `nceperii Sfintei
Liturghii, p\rintele Alexan-
dru Mo]oc, inspector general
bisericesc, a citit hrisovul de
sfin]ire, `n care s-a ar\tat c\
noua Catedral\ arhiepiscopa-
l\ s-a zidit, `mpodobit [i `nfru-
muse]at dup\ ce `n ziua de 10
noiembrie 2002 a avut loc mo-

Puterea credin]ei [i a smereniei Hristos acestei femei care era `n suferin-

~n cadrul Sfintei Liturghii, PF P\rinte
Patriarh Daniel a explicat `n]elesurile du-
hovnice[ti ale pericopei evanghelice, ex-
plic=nd c\ Evanghelia Duminicii a XXIV-a
dup\ Rusalii este una a suferin]ei, a `n-
trist\rii care este preschimbat\, prin iu-
birea de oameni a Mântuitorului Hristos
cel milostiv, `n `nviere [i t\m\duire.
Evanghelia de la Luca evoc\ dou\ mi-
nuni: cea a vindec\rii femeii cu scurgerea
de sânge [i `nvierea fiicei mai-marelui si-
nagogii, Iair. Dup\ cum se [tie, de[i mai-
marii sinagogilor erau ostili lui Iisus, Iair
arat\ o smerenie deosebit\. El cade `n
genunchi la picioarele lui Iisus, pentru c\
are ceva de cerut pe care nimeni nu poate
s\ i-l d\ruiasc\. Iisus i-a spus c\ va veni,
dar `nainte de a ajunge la casa unde se a-
fla fiica lui Iair bolnav\, `n fa]a lui Hris-
tos a ap\rut o alt\ suferin]\: o femeie
bolnav\, ce de 12 ani avea scurgere de
sânge, hemoragie, pentru care cheltuise
toat\ averea sa [i nu se vindecase.
Darurile oferite de Hristos
femeii care suferea de 12 ani
S-a atins de haina Lui pe furi[, venind
plecat\, smerit\, pe la spate. Iisus a `n-
trebat: „Cine s-a atins de Mine?“. „Mân-
tuitorul voia s\ scoat\ `n eviden]\ o per-
soan\ care s-a atins de El, dar se deose-
bea de toate celelalte persoane prin mul-
ta ei credin]\ [i smerenie. {i pentru c\
era foarte credincioas\ [i smerit\, a vrut
s\ o arate El tuturor, s\ o eviden]ieze,
pentru c\ ea se ascundea. Nu `ndr\znea
s\ apar\ `n fa]a Lui s\-I cear\ ceva, dar
avea credin]a puternic\ c\ dac\ se va
atinge doar de haina Lui se va vindeca.
Când a auzit c\ Hristos a `ntrebat «Cine
s-a atins de Mine, c\ci am sim]it putere
mare ie[ind din Mine», femeia a `n]eles
c\ puterea harului Duhului Sfânt a vin-
decat-o pe ea. V\zând c\ a fost descope-
rit\ a `nceput s\ tremure de sfial\ [i de
emo]ie mare“, a spus P\rintele Patriarh.
~n acel moment Hristos o `ncurajeaz\
spunându-i: „~ndr\zne[te fiic\. Credin]a
ta te-a mântuit. Mergi `n pace“. Nu i-a
spus `ndr\zne[te femeie, ci i-a zis fiic\, a
continuat Preafericirea Sa, explic=nd c\
atunci c=nd Mântuitorul nume[te pe ci-
neva fiu sau fiic\ `nseamn\ c\ a recunos-
cut `n persoana respectiv\ o credin]\
foarte puternic\. Ea devine fiic\ sau fiu
al credin]ei. Urm\torul cuvânt al lui Ii-
sus este: „Mergi `n pace“. Dup\ ce Hris-
tos a voit s\ arate smerenia acestei femei
a descoperit [i multa ei credin]\ numind-
o fiic\. Trei daruri a oferit Mântuitorul
]\ de 12 ani: darul s\n\t\]ii, onoarea de
fiic\ duhovniceasc\, care prin Iisus Hris-
tos simte iubirea p\rinteasc\ a lui Dum-
nezeu [i binecuvântarea s\n\t\]ii [i a
vie]ii ei schimbate, `nnoite. Multa ei sme-
renie vine din multa ei suferin]\, multa
ei credin]\ vine din adânca ei p\timire.
„~nv\]\m de la aceast\ femeie smerit\ [i
suferind\ st\ruin]a [i credin]a `n vinde-
care. ~nv\]\m de la ea c\ darul s\n\t\]ii
dat de la Dumnezeu trebuie p\strat când
`l avem [i redobândit când l-am pierdut.
12 ani de `ncercare de vindecare, de st\-
ruin]\ pentru a-[i dobândi s\n\tatea ne
arat\ c\ femeia aceasta este un mare `n-
v\]\tor pentru noi to]i. Ea nu cade `n
dezn\dejde sau disperare, ea st\ruie, in-
sist\ s\-[i recapete s\n\tatea [i s\-[i ali-
ne suferin]a. La cap\tul puterilor ei [i la
cap\tul [tiin]ei medicale umane, Hristos
Domnul, Doctorul sufletelor [i al trupuri-
lor noastre, `i d\ruie[te s\n\tate deplin\
[i o binecuvinteaz\“, a subliniat Patriar-
hul Rom=niei.
Evanghelia speran]ei
[i a vindec\rii
~n cel\lalt registru, Evanghelia din
Duminica a XXIV-a dup\ Rusalii ne ara-
t\ pe Iair. Dup\ ce M=ntuitorul a vinde-
cat pe femeia bolnav\, un om de la casa
mai-marelui sinagogii `i spune Acestuia
c\ fiica lui deja a murit. V\z=ndu-l cople-
[it de durere, Hristos `i spune: „Nu te te-
me. Crede numai [i fiica ta se va mân-
tui“. „Astfel, `n prezen]a doar a trei uce-
nici [i a p\rin]ilor moartei, adic\ a cre-
dincio[ilor [i a suferinzilor, nu a curio[i-
lor, Hristos s\vâr[e[te minunea `nvierii
din mor]i. Vedem c\, `n cazul femeii bol-
nave, El scoate `n eviden]\ smerenia ei,
iar `n cazul `nvierii fiicei lui Iair, Hristos
porunce[te s\ nu se spun\ nim\nui ni-
mic, pentru a ar\ta c\ nu face minuni
spre a fi l\udat de oameni. Observ\m
aici smerenia Domnului Hristos“, a spus
Patriarhul nostru, ar\t=nd c\ de la
acest p\rinte cople[it de durere, Iair,
`nv\]\m smerenia, credin]a puternic\
[i dragostea de p\rinte care se identifi-
c\ pân\ la cap\t cu suferin]a copilului
bolnav. Pentru c\ este un p\rinte milos
[i bun, Dumnezeu `i arat\ iubirea Sa
milostiv\ [i bun\tatea Sa. „Evanghelia
ne arat\ c\ un cre[tin smerit nu cade
niciodat\ `n dezn\dejde, ci se interesea-
z\ tot timpul cum s\-[i redobândeasc\
s\n\tatea, ca dar al lui Dumnezeu, [i,
`n acela[i timp, nu ajunge la un impas
atunci când medicii nu `l mai pot vinde-
ca. Deci, Evanghelia aceasta, care pare
la `nceput a suferin]ei, este una a spe-
ran]ei [i a vindec\rii, prin iubirea mi-
lostiv\ a lui Hristos“, a subliniat `n fi-
nal PF P\rinte Patriarh. (A.P.)
 Luni, 9 noiembrie 2009
mentul sfin]irii locului [i al
punerii pietrei de temelie. In-
teriorul bisericii este, `n pre-
zent, pictat `n propor]ie de pes-
te 90%, prin osteneala preotu-
lui pictor buzoian Petre Bra-
[oveanu, `mpreun\ cu echipa
sa de ucenici. Toate lucr\rile
de pân\ acum s-au f\cut prin
contribu]ia financiar\ - `n
propor]ie de 90% - a Centrului
Eparhial Buz\u, la care s-au
ad\ugat sprijinul autorit\]i-
lor locale [i cel al Guvernului
din acea vreme, ajutoarele ve-
nite de la unele parohii [i a[e-
z\minte monahale, precum [i
dona]iile f\cute de diver[i cre-
dincio[i care au [tiut s\-[i ara-
te iubirea fa]\ de casa lui
Dumnezeu prin fapta cea bu-
n\ a milosteniei.
Tomos patriarhal
de vestire [i
`nsemne arhiepiscopale
La finalul Sfintei Liturghii,
PS Ioachim B\c\uanul, Epis-
cop-Vicar al Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului, a citit
Tomosul patriarhal prin care
s-a vestit Hot\rârea Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române [i s-a f\cut cunoscut
tuturor clericilor [i credincio-
[ilor `n\l]area Episcopiei Bu-
z\ului [i Vrancei la rangul de
arhiepiscopie, cu titulatura
Arhiepiscopia Buz\ului [i
Vrancei, precum [i ridicarea
Preasfin]itului P\rinte Epifa-
nie `n demnitatea de Arhie-
piscop al Buz\ului [i Vrancei,
care va purta titulatura ~nalt
Preasfin]itul P\rinte Epifa-
nie, Arhiepiscopul Buz\ului [i
Vrancei.
~n Tomos s-au enumerat,
de asemenea, [i motivele pen-
tru care Episcopia Buz\ului [i
Vrancei a devenit arhiepisco-
pie. „Cunoscând rolul pe care
l-a avut `n istoria Bisericii
noastre Episcopia Buz\ului [i
Vrancei, cu o existen]\ ne`n-
trerupt\ de 506 ani, `nfiin]at\
`n vremea Sfântului Ierarh
Nifon, patriarhul Constanti-
nopolului, organizator al vie]ii
biserice[ti din }ara Româ-
neasc\, unde a p\storit ca mi-
tropolit, Episcopul Buz\ului
fiind continuatorul activit\]ii
celui dintâi ierarh cunoscut
aici, arhiepiscopul Dositei, a-
mintit `n pomelnicul bisericu-
]ei rupestre Agatonul Nou din
Mun]ii Buz\ului, ]inut `n care
au vie]uit Sfântul Mucenic
Sava de la Buz\u, Sfântul Ie-
rarh Mucenic Teodosie de la
M\n\stirea Brazi, precum [i
Sfântul Cuvios Vasile de la
Poiana M\rului;
}inând seama c\ Episcopia
Buz\ului [i Vrancei a fost
p\storit\ de vrednici ierarhi,
precum: Mitrofan, marele c\r-
turar, care a imprimat Biblia
de la Bucure[ti (1688) `n ti-
parni]a domneasc\, iar mai
târziu, la Buz\u, a prefa]at [i
tip\rit numeroase c\r]i de
cult, `ntre care cele 12 Minee
[i M\rturisirea Ortodox\ a
FOTO: MIRCEA POPA
Sfântului Ierarh Petru Movi-
l\, Mitropolitul Kievului;
Chesarie, c\rturar [i editorul
„Vestitorului bisericesc“, pri-
ma foaie bisericeasc\ ortodo-
x\ (1839); Filotei, ctitor de
[coli [i sus]in\tor al Unirii
Principatelor Române (1859);
Dionisie Romano, reorganiza-
torul tipografiei eparhiale, pe-
dagog [i sprijinitor al `nv\]\-
mântului românesc, patriot,
om de cultur\ [i cel dintâi
membru de onoare al Acade-
miei Române (1868);
~n lumina rânduielilor ca-
nonice [i pe temeiul statorni-
cirilor biserice[ti `nscrise `n
art. 7 alin. (3) din Statutul
pentru organizarea [i func]io-
narea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, care prev\d c\: «episco-
piile vechi pot deveni arhie-
piscopii, pe baza unei motiva-
]ii temeinice», `n consultare cu
Sinodul Permanent, `n calita-
te de Patriarh al Bisericii Or-
FOTO: MIRCEA POPA
todoxe Române, am propus
Sfântului Sinod ridicarea la
rangul de arhiepiscopie a [ase
episcopii cu continuitate isto-
ric\ secular\, `ntre care [i
Episcopia Buz\ului [i Vran-
cei“, s-a ar\tat `n Tomosul pa-
triarhal. ~n continuare, Patri-
arhul Daniel a oferit Chiarhu-
lui buzoian `nsemnele arhie-
piscopale (mantia, crucea, en-
golpionul [i cârja arhiereas-
c\), iar mai apoi noul Arhie-
piscop a binecuvântat poporul
drept-credincios, `n noua
demnitate.
Recunoa[tere a
ostenelilor pentru
Biserica str\mo[easc\
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Arhiepiscop Epifanie, Arhie-
piscopul Buz\ului [i Vrancei,
a rostit cu acest prilej un cu-
vânt solemn `n care a sublini-
at importan]a deosebit\ pen-
tru Eparhia Buz\ului [i Vran-
cei a acestui eveniment litur-
gic `n cadrul c\ruia a avut loc
sfin]irea noii Catedrale arhie-
piscopale, ca binecuvântare a
ostenelilor jertfite pân\ `n
prezent aici [i, `n acela[i timp,
ca suport moral pentru duce-
rea la bun sfâr[it a lucr\rilor,
[i a eviden]iat, de asemenea,
c\ `ntreaga suflare ortodox\
buzoian\ se cuvine s\ fie re-
cunosc\toare Tat\lui ceresc
pentru ceasul istoric de acum
al ridic\rii Episcopiei Buz\u-
Slujba de sfin]ire a noii Catedrale arhiepiscopale din Buz\u
lui [i Vrancei la rang de arhie-
piscopie. „Tomosul patriarhal
de ridicare a Eparhiei noastre
la rang de arhiepiscopie, care
s-a citit ast\zi, a ar\tat c\ a-
ceast\ hot\râre reprezint\ un
gest de confirmare din partea
Sfântului Sinod, `n frunte cu
Preafericitul P\rinte Patriah
Daniel, a importan]ei pe care
Episcopia Buz\ului [i Vrancei
a avut-o `n via]a bisericeasc\,
`n istoria [i cultura poporului
român [i de apreciere a `mpli-
nirilor de pân\ acum la Curbu-
ra Carpa]ilor. S-a v\zut, toto-
dat\, grija deosebit\ a Preafe-
ricirii Voastre, Preafericite
P\rinte Patriarh, pentru evi-
den]ierea reperelor biserice[ti
[i culturale ale unor eparhii
cu valoare de simbol din ]ara
noastr\, care, ca [i noi, au tr\-
it bucuria unui asemenea mo-
ment sau urmeaz\ a beneficia
de roadele duhovnice[ti ale ri-
dic\rii lor la rang de arhiepis-
copie“, a spus IPS Epifanie.
Pentru aceast\ clip\ de bu-
curie duhovniceasc\ care va
deveni piatr\ de hotar `n isto-
ria Eparhiei Buz\ului [i
Vrancei, implicit a Ortodoxiei
române[ti, IPS Epifanie a
mul]umit PF P\rinte Patri-
Citirea Tomosului prin care Eparhia Buz\ului
[i Vrancei a fost ridicat\ la rangul de arhiepiscopie
arh: „Purtarea de grij\ ce o
ar\ta]i fa]\ de aceast\ epar-
hie ne `nt\re[te [i mai mult `n
lucrarea de propov\duire [i de
ap\rare a credin]ei str\mo-
[e[ti, de slujire a lui Dumne-
zeu [i a oamenilor. Evenimen-
tul solemn la care am fost
martori cu to]ii reprezint\ o
recunoa[tere a ostenelilor pe
care fiii duhovnice[ti ai aces-
tor meleaguri le-au jertfit,
dintru `nceput [i pân\ ast\zi,
pentru Biserica str\mo[easc\.
~n numele clerului, al vie]ui-
torilor din m\n\stiri [i al cre-
dincio[ilor, dorim s\ mul]u-
mim, din inim\ [i cu respect,
Preafericirii Voastre. De ase-
menea, cuvânt de recuno[tin-
]\ aducem `nal]ilor ierarhi ca-
re au binevoit a fi prezen]i la
aceste solemnit\]i, precum [i
celorla]i membri ai Sfântului
Sinod, care, din binecuvântate
pricini, nu se afl\ acum aici,
pentru Hot\rârea luat\ `n [e-
din]a de lucru din data de 19
iunie 2009 [i felicit\m pe slu-
jitorii sfintelor altare, pe mo-
nahii, monahiile [i binecre-
dincio[ii cre[tini din celelalte
eparhii care au fost ridicate la
rangul de arhiepiscopie, dim-
preun\ cu ierarhii lor, unii fi-
3
ind chiar acum de fa]\“, a mai
spus Arhiepiscopul Buz\ului [i
Vrancei.
„Dumnezeu ne
d\ruie[te bucurie din
bucuria sfin]ilor“
Patriarhul României a feli-
citat pe noul Arhiepiscop, care
`n anii de arhip\storire la Bu-
z\u [i Vrancea a construit pes-
te 170 de biserici noi [i a re-
parat peste 200 de biserici, a
`nfiin]at sau re`nfiin]at 28 de
m\n\stiri [i schituri, precum
[i dou\ seminarii monahale.
Preafericirea Sa a eviden]iat
c\ acest moment festiv din
Eparhia Buz\ului [i Vrancei
are loc spre sfâr[itul anului
comemorativ-omagial al Sfân-
tului Vasile cel Mare [i al ce-
lorlal]i Sfin]i Capadocieni care
au avut leg\turi intense cu Bi-
serica de pe teritoriul ]\rii
noastre, mai ales din aceast\
parte a ]\rii, precum [i `n `n-
tâmpinarea unui an nou oma-
gial, „Anul Crezului Ortodox“.
„Dumnezeu ne d\ruie[te bu-
curie din bucuria sfin]ilor [i ne
cheam\ la comuniune a[a cum
se afl\ sfin]ii `n comuniunea
de iubire, lumin\ [i fericire
ve[nic\ a Preasfintei Treimi“,
a spus PF Daniel. Patriarhul
României a d\ruit cu acest
prilej noului Arhiepiscop o
cruce de binecuvântare. Pen-
tru altarul noii Catedrale ar-
hiepiscopale, ~ntâist\t\torul
Bisericii noastre a oferit un set
de sfinte vase, confec]ionate `n
atelierele Patriarhiei Române,
precum [i Biblia - edi]ia sino-
dal\ jubiliar\ din anul 2008,
albumul Catedralei patriarha-
le - „Duhul Sfânt a `nnoit-o“,
precum [i „Sinaxarul Sfin]ilor
Capadocieni“. IPS Epifanie,
Arhiepiscopul Buz\ului [i
Vrancei, a d\ruit Patriarhului
României o icoan\ a ~n\l]\rii
Domnului, hramul principal al
noii Catedrale arhiepiscopale.
Tot ieri, la finalul eveni-
mentelor festive, P\rintele
Patriarh a binecuvântat [i
inaugurat Sala „Sfântul Voie-
vod Martir Constantin Brân-
coveanu“ din Re[edin]a arhie-
piscopal\, recent pictat\. a

4 Calendarul zilei
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Sfânta Cuvioas\
Matroana,
mam\ a fecioarelor
„Fecioarele au iubit pe Mire-
le [i Domnul, ascultând de `n-
v\]\tura ta [i lep\dând ne-
putin]a trupului prin Duhul, au
biruit patimile cu osârdie `n
dreapta credin]\, [i au intrat
`mpreun\ cu tine, Matroano, `n
c\mara cea cereasc\ a Mirelui,
bucurându-te totdeauna.“ (Mi-
nei pe Noiembrie, EIBMBOR,
Bucure[ti, 1972, p. 116.)
***
Sfânta Cuvioas\ Matroana
a fost `ntr-adev\r mam\ a fe-
cioarelor pe care le-a pov\]uit
spre Mirele ceresc [i ve[nic,
n\scând duhovnice[te pe uce-
ni]e [i al\ptându-le cu laptele
sfânt al smereniei [i al rug\-
ciunii. Iar frumuse]ea `nmires-
SF+NTUL ZILEI
Sfin]ii Mucenici
Claudiu, Castor,
Sempronian, Nicostrat
[i Simpliciu
Ace[ti mucenici au p\timit
pe vremea `mp\ratului Diocle-
]ian (284-305). Ei erau me[teri
`n arta cioplirii [i sculpturii `n
marmur\, fiind conduc\torii
unui [antier vestit, la Smir-
num. Majoritatea lucr\torilor
erau p\gâni, iar printre cre[-
tini se aflau [i Claudiu, Castor,
Sempronian [i Nicostrat. Ace[-
tia au reu[it s\ atrag\ la cre[-
tinism pe Simpliciu. Imediat,
p\gânii i-au pârât pe me[teri
la `mp\rat, acuzându-i c\ ei
conduc lucr\rile prin magie, c\
nu vor s\ [tie decât de credin]a
`n Hristos [i c\ nu vor s\ sculp-
CM
YK
Luni, 9 noiembrie 2009
EVANGHELIA ZILEI
mat\ a fecioriei lor a adus-o
jertfire bun\ lui Dumnezeu,
P\rintele veacurilor. C\ci `n-
torcând firea omeneasc\ spre
cele mai sfinte, a feciorit-o prin
nevoin]e pustnice[ti, iar sl\bi-
ciunea femeiasc\ a pref\cut-o
`n b\rb\]ie biruitoare de dia-
voli [i de patimi. C\ci Duhul
Sfânt se odihnea `n sufletul ei
smerit, [i `i d\ruia puterea de-
a c\lca peste toate hotarele fi-
rii omene[ti [i de-a sim]i `nc\
din via]a aceasta lumina raiu-
lui frumuse]ii [i iubirii de
Dumnezeu, acolo unde nimeni
nu se `nsoar\ sau se m\rit\, ci
sunt to]i ca `ngerii lui Dumne-
zeu din cer. {i zidindu-[i c\ma-
r\ de tain\ `n suflet, Sfânta a
aflat C\mara cea preafrumoa-
s\ a lui Hristos, `mpodobit\ cu
ve[mântul nestric\ciunii [i cu
porfira cea nestric\cioas\ a iu-
birii. (pr. asist. dr. Ioan Valen-
tin ISTRATI)
rific\ prin Spovedanie, ne sfin]e[-
Dumnezeu ne iube[te te prin Euharistie, ne `nt\re[te [i
ne vindec\ prin Maslu, ne rode[te
dragostea prin Cununie, ne `nva-
Iisus a spus: „«Iat\, v-am dat Mul]i prooroci [i regi au voit s\
putere s\ c\lca]i peste [erpi [i vad\ ceea ce vede]i voi, dar n-au ]\, sfin]e[te [i ne ocrote[te prin
peste scorpii, [i peste toat\ put- v\zut, [i s\ aud\ ceea ce auzi]i, Preo]ie. Tot El, `n milostivirea Sa
erea vr\jma[ului, [i nimic nu v\ dar n-au auzit».“ (Luca 10, 19-24) divin\, ne ad\poste[te `n Biserica
Sa, ne ocrote[te prin Crucea Sa,
va v\t\ma. Dar nu v\ bucura]i de ne mântuie[te prin Na[terea [i ~n-
aceasta, c\ duhurile vi se pleac\, ***
vierea Sa. El ne cuprinde `n bra-
ci v\ bucura]i c\ numele voastre Mul]i dintre noi ne-am dori s\ ]ele Sale ca pe fiul cel risipitor, ne
sunt scrise `n ceruri». ~n acest auzim cuvintele rostite ast\zi de mângâie ca pe cel lepros, ne `ncu-
ceas, El S-a bucurat `n Duhul Domnul Iisus Hristos: „Bucura]i- rajeaz\ ca pe ucenici. El ne spal\
Sfânt [i a zis: «Te sl\vesc pe Tine, v\ c\ numele voastre sunt scrise cu lacrimile Sale, ne `mbuneaz\
P\rinte, Doamne al cerului [i al `n ceruri“. {tim c\ `n cartea vie]ii prin blânde]ea chipului S\u, ne
p\mântului, c\ ai ascuns acestea ve[nice a lui Dumnezeu sunt `n- `nsenineaz\ cu mângâierea Sa.
de cei `n]elep]i [i de cei pricepu]i [i scri[i cei ce s-au `nvrednicit de bi- Oricât de `ncrâncena]i [i de preo-
le-ai descoperit pruncilor. A[a, necuvântarea [i milostivirea Lui cupa]i am fi s\ ne gândim la chi-
P\rinte, c\ci a[a a fost `naintea [i se bucur\ de ve[nicia raiului. pul Domnului Hristos. Dac\ ne
Ta, bun\voin]a Ta. Toate Mi-au Oare cine dintre noi nu-[i dore[te sunt dragi p\rin]ii care ne-au dat
fost date de c\tre Tat\l Meu [i ni- s\ ajung\ `n rai? De altfel, acesta via]a, s\ iubim [i pe Mântuitorul
meni nu cunoa[te cine este Fiul, este scopul vie]ii noastre cre[tine - care ne d\ via]a ve[nic\. Dac\ ne
decât numai Tat\l, [i cine este Ta- mântuirea sufletului. Domnul sunt dragi copiii, s\ ne fie drag [i
t\l, decât numai Fiul [i c\ruia vo- Hristos ne pune la dispozi]ie cele Domnul Hristos, Cel ce este izvo-
ie[te Fiul s\-i descopere». {i `ntor- ce ne pot `nlesni finalizarea aces- rul dragostei. Prive[te `n inima
cându-Se c\tre ucenici, de o parte tui demers duhovnicesc. Ne cur\- ta! Acolo scrie cu litere mari: Dum-
a zis: «Ferici]i sunt ochii care v\d ]\ prin Botez, ne `nnoie[te prin nezeu m\ iube[te! (pr. Dumitru
cele ce vede]i voi! C\ci zic vou\: Mirungere, ne `ndreapt\ [i ne pu- P|DURARU, Radio Trinitas)
teze chipul zeului Asclepios.
~mp\ratul i-a `ncredin]at pe
cei cinci cre[tini dreg\torului
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
Lampadie ca s\ fac\ cercet\ri.
Acesta le-a poruncit s\ aduc\
jertfe zeilor, dar ei au refuzat.
Lampadie i-a arestat, dup\ ca-
re i-a `nvr\jbit pe p\gâni `m-
potriva cre[tinilor. S-au iscat
r\scoale, iar `n timpul uneia
dintre ele, Lampadie a fost o-
morât. ~mp\ratul s-a temut ca
rudele mortului s\ nu porneas-
c\ o r\scoal\ general\ [i a po-
runcit `nchiderea cre[tinilor `n
sicrie de plumb [i aruncarea lor
`n apele fluviului Sava. Dup\
câteva zile, cre[tinul Nicodim a
scos sicriele din ap\ [i a `nmor-
mântat osemintele sfin]ilor.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sf=ntului Nectarie
Taumaturgul; a Sfin]ilor Mu-
cenici Onisifor [i Porfirie; a Ion Constantinescu
Sfintei Cuvioase Matroana; a Nicolae Andreescu, Ion Dr\goi, fotografie `n fa]a bisericii de la
Sfintei Cuvioase Teoctista; a fotografie de la de la arestare, Poen\rei, pe care a
Sfântului Cuvios Simeon Me- arestare, 2 martie 1958 28 ianuarie 1959 ridicat-o [i `n care a slujit
tafrastul; a Sfintelor femei
Eustolia [i Sopatra; a Sfântu- Martirii Muscelului din regimului ateist. Dintre ace[tia cut `ntr-o grot\. Altul, transmi-
lui Mucenic Antonie; a Sfin]i- `i amintim pe martirii Muscelu- tea ajutoarele [i cuvintele de `n-
vremea comunismului lui, preo]ii Nicolae Andreescu, curajare lupt\torilor din mun]i.
lor Cristofor [i Mavra; a Sfân-
tului Cuvios Ioan Colovul; a Dup\ evenimentele din de- Ion Dr\goi [i Ion Constantines- Iar al treilea, prin puterea cu-
Sfântului Cuvios Eladie; a cembrie 1989, românilor li s-a cu care, `n fa]a lui Dumnezeu [i vântului `i mângâia pe cei ne-
Sfin]ilor Mucenici Narsi [i Ar- dat s\-[i aduc\ aminte de `na- a celor pe care trebuia s\-i p\s- c\ji]i suflete[te. To]i ace[tia au
temon, [i a Sfin]ilor Cuvio[i Ef- inta[ii lor, a celor care [i-au dat toreasc\, nu s-au dezis de la mi- refuzat s\-i dea pe lupt\tori pe
timie [i Neofit, ctitorii M\n\s- via]a pentru credin]\ [i neam siune. Ace[ti trei m\rturisitori mâna Securit\]ii. Pentru fapte-
tirii Dohiar din Muntele Athos. (Evrei 13, 7). ~ns\, [i ast\zi, la ai lui Hristos au fost al\turi de le lor, la 19 iulie 1959, cei trei
20 de ani de libertate, inten]io- credincio[ii lor, [i pentru c\ preo]i erau executa]i la Jilava,
Mâine, Biserica face pome- nat sau nu, sunt ignora]i mare erau persecuta]i au suferit cu urmare a condamn\rii la moar-
nirea Sfin]ilor Apostoli Rodion, parte din acei m\rturisitori ei. Unul dintre ace[tia le-a bote- te dat\ de regim. (Adrian Nico-
Olimp, Erast [i Sosipatru. a pentru credin]\ din vremea zat copilul celor din mun]i, n\s- lae PETCU)
CM
YK

România are nevoie de cel pu]in 5 miliarde de euro
România ar putea avea nevoie
de cinci miliarde de euro pân\ la
sfâr[itul anului, pentru a putea
s\-[i achite obiga]iile, a declarat
Adrian Vasilescu, consilierul gu-
vernatorului BNR Mugur Is\res-
cu. „Este o mare problem\ deoa-
rece cred c\ deja suma necesar\,
`n total, s-a ridicat la cinci mili-
arde de euro“, a spus Vasilescu,
`n opinia c\ruia aceasta ar putea
s\ creasc\ odat\ cu amânarea
Rata [omajului ar putea
ajunge la 10% `n 2010
a {eful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a apreciat c\ România se afl\ „la
finalul c\derii libere“ din punctul de vedere al contrac]iei produsului
intern brut (PIB), dar rata [omajului va continua s\ creasc\ a
Rata [omajului ar putea
ajunge la un vârf de 10% `n
România `n prima parte din
2010, `n condi]iile `n care e-
conomia se afl\ `n prezent „la
finalul c\derii libere“, a spus
vineri sear\ [eful misiunii
FMI, Jeffrey Franks, la The
Money Channel.
„{omajul este la 8% [i va con-
tinua s\ creasc\ `n prima ju-
m\tate din 2010. Nu a[ fi sur-
prins s\ ajung\ la 10% `n acea
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROMÂNII ~{I ACHIT| autorit\]ilor locale. ~n primele opt a pierdut `n acest interval a- noroco[i au `mp\r]it marele pre-
TOT MAI GREU RATELE: Si- luni ale acestui an num\rul proape 200.000 de locuri de mun- miu de 91 de milioane de lire
tua]ia financiar\ a românilor s-a
`nr\ut\]it. Num\rul celor care nu
[i-au mai pl\tit impozitele sau
amenzile e `n cre[tere. Valoarea
total\ a acestor restan]e dep\-
[e[te 100 de milioane de euro `n
primele opt luni ale anului. ~n
acest interval, aproape 70 de mii
de români s-au trezit cu conturile
blocate din cauza nepl\]ii im-
pozitelor la stat sau la consiliile lo-
cale. 30 de mii sunt cei care au
primit mai pu]in la salariu din
acelea]i motive. Poprirea poate s\
v\ bat\ la u[\ atât din partea
ANAF, dar mai ales din partea
Luni, 9 noiembrie 2009
tran[elor din `mprumutul de la
FMI [i Comisia European\.
Oficialul BNR a ad\ugat c\
autorit\]ile române nu vor apela
la emisiunea de moned\ pentru
a suplini necesarul de bani.
„Din 1997, România nu a f\-
cut nici o emisiune monetar\ f\-
r\ acoperire `n valut\, reintr\ri
de valut\ `n ]ar\. Cine viseaz\ la
afluxuri mari de bani dinspre
BNR f\r\ aceast\ acoperire vi-
perioad\, `nainte s\ `nceap\
s\ scad\“, a spus Franks.
~n acela[i timp, el a apre-
ciat c\ România se afl\ „la fi-
nalul c\derii libere“ din punc-
tul de vedere al contrac]iei
produsului intern brut (PIB).
„Cifrele pe trimestrul al
treilea din 2009 ar putea ar\-
ta mai r\u decât `n trimestrul
al doilea. Ultimul trimestru al
acestui an va fi tot negativ,
dar probabil va ar\ta mai
soma]iilor de plat\ a crescut cu
50%, fa]\ de aceea[i perioad\ a
anului trecut. Fiscul v\ `ntreab\
de bani când e vorba de câ[tigurile
individuale. Autorit\]ile vor impo-
zitele pe ma[in\, teren sau cas\.
a RATA {OMAJULUI ~N
SUA A DEP|{IT 10%: Rata
[omajului `n SUA a trecut de 10
procente pentru prima oar\ din
aprilie 1983, iar anali[tii estimea-
z\ c\ situa]ia s-ar putea `nr\u-
t\]i. Potrivit Departamentului
Muncii, [omajul a crescut la 10,2
procente `n octombrie, de la 9,8 `n
septembrie. Economia american\
CM
YK
seaz\ degeaba“, a comentat Va-
silescu. La rândul s\u, analistul
economic Daniel D\ianu a aten-
]ionat, la acela[i post de televi-
ziune, c\ „vom pl\ti pentru
aceasta criz\ politic\“.
„Vom pl\ti o prim\ pentru in-
stabilitatea politic\ indus\ de
alegerile preziden]iale, pentru
faptul c\ b\ncile ce opereaz\ `n
România au prins statul la strân-
soare, cel care, `n condi]ii de criz\
bine, se va situa `n apropierea
nivelului minim. Cred c\ `n
primele trei luni din 2010
putem vedea o aplatizare, ast-
fel `ncât T2 [i T3 s\ fie pozi-
tive“, a spus Franks.
El a subliniat `ns\ c\ nive-
lul cre[terii PIB va r\mâne
slab pentru `ntreg 2010.
~n acela[i timp, reprezen-
tantul FMI a afirmat c\ rata
creditelor neperformante la ni-
velul sistemului bancar va con-
c\, mai mult decât estimaser\ i-
ni]ial anali[tii. Num\rul [omeri-
lor americani a ajuns astfel la
aproape 16 milioane. ~n aceste
condi]ii, bursele europene au
`nchis [edin]a de vineri f\r\ o di-
rec]ie clar\. Administra]ia Oba-
ma caut\ metode de a impulsiona
cre[terea ofertelor de munc\.
a CÂ{TIG RECORD LA LO-
TERIA DIN MAREA BRITANIE:
Recordul de câ[tig la loterie `n
Marea Britanie a fost doborât du-
p\ ce, la ultima extragere, doi
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
CM
YK
global\, se bucur\, totu[i, `ntr-un
spa]iu na]ional, de cea mai bun\
bonitate. ~n mod normal, statul
ar fi trebuit s\ beneficieze de o
prim\ de risc, s\ pl\teasc\ mai
pu]in decât pl\te[te sectorul pri-
vat“, a afirmat D\ianu. La
`nceputul acestei luni, fostul pre-
mier desemnat, Lucian Croitoru,
anun]a c\ România are nevoie
pân\ la finele anului de 3,5 mili-
arde de euro. a
tinua s\ creasc\, `ns\ `n acest
moment solvabilitatea ridicat\
ofer\ o plas\ de siguran]\,
situându-se `n medie la 13%,
semnificativ peste nivelul
minim reglementat, de 8%.
„Nu s-a ajuns `nc\ la vârf
pentru creditele neperforman-
te, acestea vor continua s\
creasc\ `n România“, a spus
Jeffrey Franks.
Franks: O ]int\
rezonabil\ de deficit
bugetar `n 2011 ar fi
`ntre 3 [i 4% din PIB
Deficitul bugetar al Româ-
niei `n 2011 ar putea cobor` cu
`nc\ „unul-dou\ puncte pro-
centuale fa]\ de 2010“, când
este programat la 5,9% din
PIB, plasându-se astfel „un-
deva `ntre 3 [i 4% din PIB“, a
declarat vineri sear\ [eful mi-
siunii FMI, Jeffrey Franks.
„O ]int\ rezonabil\ pentru
2011, dac\ ]inem cont de cea
de 5,9% din PIB `n 2010, ar
putea fi `ntre 3 [i 4% din PIB.
Cred c\ deficitul bugetar `n
2011 trebuie s\ coboare cu `n-
c\ 1-2 puncte procentuale
fa]\ de anul precedent“, a
spus Franks.
Ini]ial, România se anga-
jase s\ reduc\ deficitul buge-
tar sub 3% din PIB `n 2011, `n
vederea adopt\rii euro la ori-
zontul lui 2014.
Pentru acest an, ]inta de de-
ficit bugetar este fixat\ la 7,3%
din PIB, `ns\ nivelul efectiv
este estimat la 7,8% din PIB.
Tot `n privin]a dezechili-
brului bugetar `n acest an,
Franks a spus c\ ar constitui
o problem\ serioas\ dep\[i-
rea semnificativ\ a ]intei asu-
mate de autorit\]ile române.
„Dac\ deficitul ajunge la 9-
10% din PIB `n 2009 ar fi r\u.
Nu a[ declara acordul cu FMI
mort, `ns\ ar fi o problem\“, a
men]ionat reprezentantul Fon-
dului Monetar Interna]ional. a
sterline, anun]\ cotidianul „The
Telegraph“. Cei doi au câ[tigat la
loteria EuroMillions, pentru care
se vând bilete `n Marea Britanie,
Spania, Fran]a, Austria, Belgia,
Irlanda, Luxemburg, Portugalia
[i Elve]ia. Precedentul record al
câ[tigurilor `n Marea Britanie
era de 35,4 milioane de lire ster-
line. Recordul european a fost
stabilit `n mai, când o femeie de
25 de ani din Spania a câ[tigat e-
chivalentul a 110 milioane de lire
sterline, tot la EuroMillions. a
Economic 5
PE SCURT
România reia exportul
de produse prelucrate
din carne de porc
România va relua, `ncepând cu
anul viitor, exportul produselor
din carne de porc prelucrate `n
România c\tre statele membre
ale UE, precum salamul de
Sibiu, urmând ca ulterior s\ fie
reluat [i exportul c\rnii de porc
produse `n totalitate `n ]ar\. Din
cauza pestei porcine, România
nu are voie `n prezent s\ livreze
carne [i mezeluri din carne de
porc `n statele UE, produsele
putând fi vândute doar pe pia]a
intern\. Comisia European\ a
decis `n luna septembrie 2007 s\
prelungeasc\, pân\ la 31 decem-
brie 2009, interdic]ia impus\
firmelor române[ti privind
livr\rile de carne de porc, con-
siderând c\ pesta porcin\ nu
este `nc\ ]inut\ sub control.
Gazele din Irak
[i din Asia Central\,
suficiente pentru
Nabucco
Gazele naturale care vor fi
furnizate de Irak [i de ]\ri din
Asia Central\ sunt suficiente
pentru a alimenta Nabucco, a de-
clarat directorul consor]iului care
dezvolt\ gazoductul, Reinhard
Mitschek, indicând ca nefondate
temerile anali[tilor privind
aprovizionarea, potrivit Reuters.
Anali[tii din domeniul energetic
au exprimat `ndoieli privind pla-
nurile consor]iului Nabucco de a
CM
transporta 31 de miliarde de YK
metri cubi de gaze naturale pe an
din regiunea M\rii Caspice c\tre
Turcia, Bulgaria, România,
Ungaria [i Austria, ca urmare a
lipsei acordurilor privind ali-
mentarea gazoductului. Nabucco
ar putea transporta primele gaze
naturale c\tre Europa `n 2014,
iar cel mai probabil acestea vor
proveni din Irak, a spus Mitschek
`ntr-un interviu acordat Reuters.
„Nabucco [i companiile implicate
`n proiect sunt `ntr-o situa]ie con-
fortabil\, `ntrucât putem umple
Nabucco, chiar [i cu 31 miliarde
de metri cubi anual, folosind
gazele livrate de Irak [i state din
Asia Central\, ca Azerbaidjanul“,
a afirmat el.
Scad pre]urile
locuin]elor noi
Garsoniere finalizate la 40.000 de
euro [i apartamente de pân\ la
60.000 de euro, nou-nou]e, la
cheie. P\rea un vis acum doi ani,
dar azi e realitate. Banii pu[i la
dipozi]ie de programul guverna-
mental „Prima Cas\“ pot garanta
[i achizi]ia unui apartament `ntr-
un imobil nou, dar la periferie.
„Este foarte greu s\ g\se[ti oferte
de asemenea gen `n zone semicen-
trale sau care nu sunt la mar-
ginea Bucure[tiului. Costul de
achizi]ie al terenului a fost mai
mare când au `nceput proiectele,
costurile de construc]ii au fost
mai mari - una e s\ intri de sute
de ori cu camioanele `n ora[ [i
alta e s\ construie[ti la periferie -
[i nici dezvoltatorii proiectelor din
zone mai bune nu vor `nc\ s\
coboare pre]urile“, spune Valentin
Ilie, CEO al Coldwell Banker
Affiliates of Romania. a
Cursul valutar
9.11.2009
Dolar SUA 2,8862
Euro 4,2988
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Ceaiul de salvie
regleaz\ foarte bine
glicemia la diabetici
Nicolae H., Oradea: „Am 59 de
ani [i suf\r de diabet. A[ vrea
s\ `l `ntreb pe profesorul
Constantin Milic\ dac\ salvia
este bun\ pentru tratament `n
cazul bolii mele.“
Prof. Constantin Milic\: Salvia
este, `ntr-adev\r, indicat\ per-
soanelor cu diabet zaharat,
ceaiul de salvie av=nd efecte
foarte bune `n reducerea glice-
miei `ntre limite normale.
~ns\, preparatele din aceast\
plant\ sunt recomandate [i `n
multe alte afec]iuni, fiind ex-
trem de folosit\ `n medicina
naturist\. Astfel, salvia este
cel mai bun remediu `n oprirea
transpira]iei nocturne la bol-
navii de tuberculoz\ (mai ales
`n amestec cu flori de lavan-
d\). De asemenea, intervine `n
bron[ite cronice, astm bron[ic,
angin\, catar pulmonar, expec-
tora]ii, tuse, laringite, amigda-
lite [i st\ri de sl\biciune care
`nso]esc alte boli de piept. ~n
cazul apari]iei unor afec]iuni
la nivelul organelor digestive
nu poate fi neglijat\ aceast\
plant\ minune, care are un rol
important `n reglarea func]ii-
lor stomacului [i ale ficatului,
`n inflama]ii gastrointestinale,
indigestii, colici, spasme [i
dureri ale stomacului. Ceaiul
de salvie `nl\tur\ gre]urile, di-
areea (mai ales la sugari), in-
tensific\ secre]iile vezicii bili-
are, vindec\ dischinezia bilia-
r\, balon\rile [i flatulen]a la
stomac [i intestine, halena,
lipsa poftei de mâncare. Dato-
rit\ propriet\]ilor antiseptice,
salvia reduce ritmul fermen-
ta]iilor intestinale, mai ales
cele provocate de microbii im-
plica]i `n infec]iile intestinale,
cur\]ind mucoasele [i eli-
minând mucozit\]ile. Ac]iuni
remarcabile ale tratamentelor
cu salvie au fost `nregistrate
contra st\rilor de nervozitate,
oboseal\ mental\, pierderea
memoriei, migrene, dureri de
cap, astenie nervoas\, surme-
naj, depresii psihice, tremur\-
turi ale membrelor (boala
Parkinson), epilepsie, paralizie
[i st\ri de sl\biciune, mai ales
la copiii debili [i la convales-
cen]ii dup\ opera]ii sau dup\
boli prelungite. La vârstnici,
salvia `ntre]ine vitalitatea,
`ntrucât ac]ioneaz\ ca un dis-
trug\tor al radicalilor liberi,
care declan[eaz\ unele boli
grele [i gr\besc `mb\trânirea.
Tratamentele cu salvie au
dovedit eficacitate [i `n bolile
reumatismale, cardio-vascu-
lare, gut\ atonic\, circula]ie
defectuoas\ a sângelui, pre-
venirea infarctului, reglarea
tensiunii arteriale [i fortifi-
carea organismului. ~n utili-
z\ri externe, planta este indi-
cat\ sub form\ de gargar\ `n
abcese dentare cu puroi, gin-
givite sângerânde, paradon-
toze, afte [i ulcera]ii bucale,
stomatite [i amigdalite. La
mul]i copii ar putea fi evitat\
opera]ia de amigdalit\, dac\
ar bea zilnic ceai de salvie.
Uleiul de salvie este cica-
trizant `n r\ni sângerânde sau
purulente, `n ulcera]ii ale
pielii, deger\turi, transpira]ii
excesive la mâini [i picioare,
hemoroizi, acnee, seboreea
fe]ei, dezumflarea nasului, `n-
t\rirea vederii [i a auzului. a
Pericolul obezit\]ii la copii
~n trecut, dac\ un copil era gras `nsemna c\ este
s\n\tos [i c\ are mai multe [anse de a supravie]ui
infec]iilor [i subnutri]iei. ~n orice caz, `n secolul
trecut, greutatea excesiv\ a fost primar\ `n
problemele de s\n\tate ale copiilor. Ast\zi, `ns\,
se [tie c\ obezitatea copiilor poate duce la
apari]ia multor complica]ii, put=nd avea ca rezultat
atât probleme fizice, cât [i emo]ionale
(o proast\ p\rere despre sine, depresie).
de dr. C\t\lina
PANAINTE
Obezitatea este definit\ ca
acumularea excesiv\ a gr\si-
mii. Obezitatea la copii [i ado-
lescen]i a `nceput s\ fie con-
siderat\ o problem\ de s\n\-
tate din momentul `n care s-a
constatat c\, de exemplu, `n
Statele Unite aproxima-
tiv 25% dintre copii
sunt considera]i
obezi, iar costu-
rile `ngrijirilor
complica]iilor `n
spital au deve-
nit foarte mari.
Statisticile o-
bezit\]ii sunt a-
larmante. ~n
timp ce `n 1982
doar 4% dintre co-
pii aveau pro-
bleme de s\n\-
tate cauzate de
excesul ponde-
ral, `n 1994 pro-
centul lor se ri-
dicase la 16%.
Potrivit statisti-
cilor din 2001, a-
proape 25% dintre
copiii albi [i 33%
dintre cei afro-ameri-
cani [i hispanici erau
obezi. ~n Rom=nia, sta-
tisticile arata c\ `n pre-
zent unul din patru copii
este obez, iar aceast\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ANTIDOT MODERN PEN-
TRU MALNUTRI}IE - GUM| DE
MESTECAT CU VITAMINA A: O
firm\ din Danemarca a conceput [i
realizat o gum\ de mestecat `mbo-
g\]it\ cu vitamina A, un produs cu
care se poate lupta `mpotriva mal-
nutri]iei existente `n ]\rile `n curs
de dezvoltare. Fiecare tablet\ de
gum\ de mestecat f\r\ zah\r con]i-
ne 375 de micrograme de vitamina
A, al c\rei consum zilnic este reco-
mandat de UNICEF [i de Organi-
za]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS),
se afirm\ `n comunicatul oficial emis
de compania danez\ Gumlink Group.
Produsul este destinat `n special
copiilor cu vârste cuprinse `ntre trei
[i cinci ani care sufer\ de caren]\ de
vitamina A, aceast\ avitaminoz\
put=nd s\ provoace orbire, rujeol\ [i
s\ afecteze sistemul imunitar.
Luni, 9 noiembrie 2009
zoase dulci) a `nceput s\ afec-
teze starea de s\n\tate a copi-
ilor. ~n plus, alimenta]ia defici-
tar\ `n fructe [i legume, seden-
tarismul [i statul mult timp `n
fa]a televizorului sau cal-
culatorului sunt alte cauze im-
portante ale obezit\]ii infantile.
Un copil este considerat
obez dac\ greutatea sa dep\-
[e[te cu mult greutatea con-
siderat\ ideal\ pentru vârsta
[i `n\l]imea sa. Schema de
cre[tere evalueaz\ greutatea
tendin]\ este `n cre[tere. Din [i `n\l]imea unui copil `n func-
punctul de vedere al num\ru- ]ie de vârst\. Analiza schemei
lui de copii obezi, Rom=nia se de cre[tere a unui copil, de c\-
claseaz\ pe locul al treilea `n tre medicul pediatru, poate
Europa. da, din timp, informa]ii despre
~n ]ara noastr\, adoptarea predispozi]ia la `ngr\[are.
stilului de alimenta]ie ameri- Obezitatea se calculeaz\
folosind indicele de mas\ cor-
can (mâncarea de tip fast-
food, chipsuri, pizza, b\uturi poral\ (notat prescurtat IMC),
carboga- care const\ `n m\su-
rarea
gr\-
Adoptarea stilului de alimenta]ie american
a `nceput s\ afecteze starea de s\n\tate a copiilor
a MEDICAMENT CONTRA A- Universitatea din Tel Aviv, coordo-
TACURILOR CEREBRALE, BUN {I natoarea studiului. Substan]a iden-
~MPOTRIVA CANCERULUI DE tificat\ de cercet\torii israelieni,
care amân\ diviziunea celular\ a-
S+N: O substan]\ dintr-un medica- tât `n cazul celulelor s\n\toase, cât
ment folosit `n cazul pacien]ilor ca- [i al celor canceroase, este o compo-
re au suferit atacuri cerebrale s-a
nent\ a unui medicament fabricat
dovedit benefic\ [i `mpotriva celu-
`n urm\ cu un deceniu [i destinat
lelor canceroase mamare, l\sând
intacte celulele s\n\toase din orga- protej\rii celulelor nervoase [i pre-
venirii distrugerii lor `n urma unui
nism. Descoperirea apar]ine cerce-
t\torilor israelieni de la Universita- atac cerebral. ~n timp ce aceast\
substan]\ conduce la moartea rapi-
tea din Tel Aviv [i de la Sheba
Medical Center [i a fost publicat\ d\ a celulelor canceroase, celulele
s\n\toase activeaz\ un mecanism
`n cel mai recent num\r al revistei
medicale „Breast Cancer Research“. care blocheaz\ procesul de stopare
„Am descoperit, de fapt, c\lcâiul lui a diviziunii celulare `n doar câteva
Achile al celulelor canceroase. ~nda- ore, aceste celule continuând apoi
t\ ce po]i s\ ]inte[ti doar celulele s\ se `nmul]easc\ exact `n acela[i
canceroase, f\r\ s\ le distrugi pe fel ca [i celulele ce nu au fost expu-
cele s\n\toase, po]i s\ produci me- se la aceast\ substan]\. Noul medi-
dicamente care vor cauza mult mai cament a fost testat pe mai multe
pu]in\ suferin]\ pacien]ilor. Vom tipuri de cancer, `ns\, pân\ acum,
putea ob]ine tratamente mult mai doar rezultatele testelor pentru
agresive, f\r\ s\ ne mai temem c\ cancerul mamar au fost publicate.
distrugem ]esuturile s\n\toase“, a a P+N| LA CE V+RST| PU-
explicat Malka Cohen-Armon de la TE}I DEVENI M|MIC|?: Potrivit
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
simii din corp. Determinarea
indicelui de mas\ corporal\
(IMC) este alegerea multor
medici [i speciali[ti care studi-
az\ obezitatea. Se folose[te o
formul\ matematic\, iar a-
ceasta ]ine cont de `n\l]ime [i
greutate. Indicele de mas\
corporal\ se calculeaz\ `m-
p\r]ind greutatea (exprimat\
`n kg) la `n\l]imea (`n metri)
la p\trat.
Un indice de mas\ corpo-
ral\ IMC de 18,5 pân\ la 25
`ncadreaz\ greutatea `n limite
normale, `n timp ce o valoare
cuprins\ `ntre 25 [i 30 sem-
nific\ o greutate peste normal
(persoane supraponderale),
iar indicele IMC de peste 30
indic\ o obezitate clar\.
Diagnosticul de obezitate la
copii mici se pune dup\ un cri-
teriu u[or modificat al evalu\-
rii IMC: pân\ la vârsta de 5
ani se consider\ obezitate da-
c\ IMC este mai mare de 20,
pân\ la vârsta de 10 ani se
consider\ obezitate dac\
IMC este mai mare de
24, iar peste aceast\
vârst\ se consider\
obezitate dac\ IMC
este mai mare de 30.
Mul]i copii sunt in-
fluen]a]i de comporta-
mentul p\rin]ilor.
Deci, dac\ p\rin]ii
adopt\ un stil de via-
]\ s\n\tos, [ansele
sunt foarte mari ca [i
copilul s\-l urmeze.
Obezitatea nu este o
problem\ doar pentru
copil, ci pentru `n-
treaga familie, de
aceea trebuie s\ v\ asi-
gura]i c\ toat\ familia
are obiceiuri de via]\
s\n\toase. O via]\ s\n\-
toas\ pentru noi este o
via]\ s\n\toas\ [i pentru
copiii no[tri.
ESTE MEMBRU
* DR. C|T|LINA PANAINTE
AMFOR (ASOCIA}IA MEDICILOR
{I FARMACI{TILOR ORTODOC{I ROM+NI)
unui studiu publicat de revista bri-
tanic\ „New Scientist“, un test de
fertilitate, bazat pe analiza
ADN-ului femeilor de peste 18 ani,
le avertizeaz\ pe acestea `n privin-
]a num\rului de ani care le-au r\-
mas pentru a da na[tere unui copil.
Prin monitorizarea vitezei cea-
sului biologic, noul test calculea-
z\, pe baza unui model previzio-
nar, num\rul de ovule de care mai
dispune o femeie dup\ vârsta de
18 ani, oferind astfel primele es-
tim\ri [i avertismente `n privin]a
descre[terii fertilit\]ii.
Speciali[tii `n fertilitate con-
sider\ c\ num\rul de foliculi
r\ma[i `n ovare reprezint\ un bun
indiciu pentru a prezice num\rul
anilor `n care o femeie va mai fi
fertil\. Cele mai multe dintre fe-
mei cunosc o sc\dere dramatic\ a
rezervei de ovule dup\ vârsta de
35 de ani. Noul test de fertilitate
ar putea fi disponibil pe pia]\ `n
2010. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

Europa, sub al doilea val de grip\ nou\
a ~n Germania, Institutul de Specialitate Robert Koch din Berlin a avertizat popula]ia c\ va fi lovit\ de un nou
val de `mboln\viri cu gripa porcin\, iar cabinetele medicale `nregistreaz\ tot mai multe solicit\ri de vaccinare
`mpotriva virusului A(H1N1) a Francezii `ns\ sunt sceptici `n ceea ce prive[te imunizarea `mpotriva gripei
porcine, marea majoritate refuz=nd vaccinarea, potrivit ultimelor sondaje a ~n Spania, gripa nou\ a afectat `n
ultima s\pt\mân\ alte peste 125.000 de persoane, rata mortalit\]ii fiind de sub un procent la mia de bolnavi a
Potrivit institutului de spe-
cialitate Robert Koch din Berlin,
Germania se confrunt\ cu al
doilea val de `mboln\viri cu gripa
porcin\, `n ultima s\pt\mân\ pe
teritoriul Republicii Federale fi-
ind `nregistrate 3.000 de noi
cazuri, de dou\ ori mai mult ca `n
s\pt\mâna premerg\toare, scrie
publica]ia „Deutsche Welle“.
Toate analizele efectuate de
Institutul Robert Koch arat\ c\
Germania se afl\ `n pragul iz-
bucnirii unei epidemii, spune
pre[edintele institutului, Jörg
Hacker. „Din punct de vedere e-
pidemiologic, valul de `mboln\-
viri a `nceput. ~nregistr\m `n
Germania o cre[tere semnifica-
tiv\ a num\rului de noi cazuri
de `mboln\vire cu gripa porcin\.
Boala evolueaz\ `n general u[or,
dar exist\ [i cazuri grave. Facem
tot posibilul pentru a diminua nu-
m\rul cazurilor grave“, a apreciat
Hacker, citat de „DW“. Aproxi-
mativ 90% dintre bolnavii de gri-
p\ porcin\ s-au infectat `n Germa-
nia [i nu ca la primul val, `n afa-
ra grani]elor Republicii Federale.
Cazurile de deces de pe urma
`mboln\virii cu gripa porcin\ [i a-
vertismentele emise de Institutul
Robert Koch din Berlin au con-
vins popula]ia german\, pân\ a-
cum majoritar sceptic\, s\ se lase
vaccinat\. Multe cabinete medi-
cale anun]\ c\ sunt luate cu asalt
de persoane care vor s\ se vacci-
neze `mpotriva gripei porcine.
R\spândirea virusului A(H1N1)
pare a fi `ns\ mult mai grav\ `n
alte ]\ri. De exemplu, `n Ucraina
au fost luate m\suri excep]io-
nale, toate [colile fiind `nchise
pentru trei s\pt\mâni [i `ntru-
nirile publice au fost interzise.
Spania, lovit\
puternic de grip\
Cel mai recent buletin epide-
miologic, publicat s\pt\m=na
trecut\ de Ministerul S\n\t\]ii,
indic\ o intensificare a epidemiei
`n ultima s\pt\mân\ din octom-
brie, când 39 de bolnavi au fost
interna]i la terapie intensiv\ sau
reanimare, iar patru au decedat,
ridicând la 22 bilan]ul victime-
lor. Gripa A a afectat `n ultima
Cele mai multe cazuri de decese din cauza infect\rii cu virusul A(H1N1)
au fost `nregistrate, la nivel european, `n Marea Britanie
Luni, 9 noiembrie 2009
s\pt\mân\ alte peste 125.000 de
persoane `n Spania, dup\ ce a
cauzat moartea a 73 de oameni,
`nregistrându-se astfel o rat\ a
mortalit\]ii de sub un procent la
mia de bolnavi, a indicat postul
public de radio.
Rata contamin\rii cu virusul
noii gripe este de 292,45 de ca-
zuri la suta de mii de locuitori -
aceasta crescând `ngrijor\tor fa-
]\ de cea `nregistrat\ s\pt\mâ-
na trecut\ - 182,45 la acela[i nu-
m\r de locuitori. ~n ultima s\p-
t\mân\ au fost `nregistrate pes-
te 130.000 de cazuri de grip\, iar
potrivit analizelor, 97% dintre a-
cestea au fost diagnosticate cu
gripa A. Ministerul spaniol al
S\n\t\]ii a amintit, odat\ cu
prezentarea acestor cifre, c\ a-
proape `n toate cazurile pacien]ii
au r\spuns la tratamentele con-
ven]ionale.
Ministrul spaniol al s\n\t\]ii,
Trinidad Jiménez, a atras aten]ia
c\, „`n urm\toarele s\pt\mâni
va avea loc o cre[tere progresiv\
a apari]iei gripei A“, dar a dat a-
sigur\ri c\ sistemul sanitar este
preg\tit s\ fac\ fa]\ situa]iei.
Vaccinarea `mpotriva gripei A
`ncepe `n Spania la 16 noiembrie,
`n toate comunit\]ile autonome,
primii vaccina]i fiind cei care fac
parte din grupurile de risc - per-
sonalul sanitar, cei din serviciile
publice de baz\, femeile `ns\rci-
nate [i bolnavii cronici.
Fran]a recomand\
vaccinarea cu dou\ doze
Ministerul francez al S\n\t\-
]ii men]ine recomandarea ca i-
munizarea `mpotriva gripei
A(H1N1) s\ se fac\ cu dou\ doze
de vaccin, nu cu una singur\, pâ-
n\ când testele clinice `n curs vor
indica o schem\ fix\ de vaccina-
re, transmite Reuters.
„Roselyne Bachelot-Narquin,
ministrul S\n\t\]ii, recomand\
cu putere vaccinarea `mpotriva
virusului A(H1N1). Ea men]ine,
`n acest stadiu, o schem\ de vac-
cinare cu dou\ injec]ii pentru
ansamblul popula]iei“, se arat\
`n comunicatul difuzat recent,
care invoc\ motive de precau]ie.
Dintre europeni, cei mai reticen]i
`n privin]a vaccin\rii sunt francezii
Recomandarea intervine `n
urma controversei iscate dup\ ce
autorit\]ile franceze au achizi-
]ionat stocuri masive de vacci-
nuri prin contracte cu clauze
contestate.
Fran]a a comandat laboratoa-
relor farmaceutice 94 milioane
de doze, cea mai mare cantitate
pentru o ]ar\ european\, `n
schimbul unei sume de 712 mili-
oane de euro. Ini]ial considerate
confiden]iale, anumite contracte
de achizi]ie au fost date publici-
t\]ii de minister dup\ ce articole
de pres\ au denun]at lipsa de
transparen]\ a autorit\]ilor. Pu-
blicarea contractelor a dat la
iveal\ c\ unele laboratoare au
Rom=nia `n UE 7
ob]inut garan]ii juridice [i finan-
ciare superioare celor normale,
pentru cazul `n care vor fi ac]io-
nate `n instan]\ pentru efecte se-
cundare ale vaccinului, statul
francez urmând s\ `[i asume sin-
gur eventuale sanc]iuni financia-
re pronun]ate `n justi]ie.
Sondajele arat\ c\ francezii
sunt reticen]i fa]\ de vaccinare,
pe care unii epidemiologi nu o
consider\ indispensabil\ pentru
grupele de popula]ie ce nu pre-
zint\ vulnerabilitate anterioar\.
Cel pu]in 352 de decese
la nivel european
La nivel european au fost `n-
registrate pân\ `n prezent cel
pu]in 352 de decese (aici sunt in-
cluse [i ]\rile membre EFTA -
Asocia]ia European\ a Liberului
Schimb, potrivit statisticilor Cen-
trului European pentru Contro-
lul [i Prevenirea Bolilor (ECDC)
de pe urma `mboln\virii cu gripa
porcin\, noul virus f\când cele
mai multe victime europene `n
Marea Britanie, cu 143 de mor]i:
Austria, Cehia, Finlanda, Islan-
da, Luxemburg, Croa]ia, Ucraina
c=te un deces, Belgia - 8 decese,
Bulgaria [i Portugalia - c=te 5,
Fran]a - 49 decese, Germania - 6
decese, Grecia: 3 decese, Irlanda:
10 decese, Italia: 24 de decese,
Malta: 3 decese, Marea Britanie:
143 de decese, Olanda: 10 dece-
se, Norvegia: 15 decese, Spania:
63 de decese, Suedia: 3 decese ([i
analizeaz\ un al patrulea), Un-
garia: 5 decese, Belarus: 7 dece-
se, Republica Moldova: 2 decese,
Rusia: 14 decese, Serbia: 2 de-
cese). a
PE SCURT
~n ce condi]ii
se poate t\ia
conexiunea la internet
Reprezentan]ii Parlamentului
European [i ai Consiliului de Mi-
ni[tri, `mpreun\ cu cei ai Comi-
siei Europene, au ajuns la un
acord privind condi]iile `n care se
poate t\ia conexiunea la internet
a utilizatorilor europeni acuza]i
de activit\]i ilegale. Textul nu
men]ioneaz\ explicit obligativi-
tatea unei decizii judec\tore[ti,
`ns\ stipuleaz\ ca orice m\sur\
de restric]ionare a accesului la
internet necesit\ `nainte o proce-
dur\ corect\ [i impar]ial\, inclu-
siv dreptul unei audieri [i ulte-
rior a unei analize judiciare efi-
ciente [i `n timp util. ~n forma ac-
tual\, documentul permite
statelor membre s\ lase `n seama
unor autorit\]i indepedente, nu [i
judiciare, posibilitatea de a de-
cide restric]ionarea accesului de
internet. Dac\ acest text va primi
`n aceasta lun\ aprobarea ple-
nurilor Parlamentului European
[i Consiliului de Mini[tri, `ntreg
pachetul telecom din UE va intra
`n vigoare la `nceputul lui 2010.
Europenii pot achita
facturile, oriunde `n UE
La `nceputul acestei luni, a intrat
`n func]iune un sistem care le
permite `ntreprinderilor s\ de-
biteze direct contul unui client
situat `ntr-o alt\ ]ar\ a UE. Da-
torit\ opera]iunilor de debitare
direct\, clien]ii unei b\nci nu vor
mai fi nevoi]i s\ completeze ce-
curi sau s\ efectueze transferuri
bancare pentru a-[i achita factu-
rile. Este vorba de un instrument
utilizat, `n special, pentru plata
unor servicii recurente. Odat\ cu
introducerea noilor m\suri, mai
mult de 2.500 de b\nci permit `n
prezent utilizarea acestei modali-
t\]i de plat\ `n afara frontierelor
na]ionale. Toate b\ncile de pe
teritoriul ]\rilor din zona euro
sunt obligate s\ ofere serviciul de
debitare direct\ transfrontalier\,
pân\ cel târziu `n noiembrie
2010, pentru b\ncile situate `n
afara zonei euro, termenul limit\
fiind noiembrie 2014. ~n afar\ de
cele 27 de state membre ale UE,
mai ader\ la sistem [i Elve]ia,
Islanda, Liechtenstein,
Monaco [i Norvegia.
UE nu are obliga]ii
financiare
fa]\ de Ucraina
Uniunea European\ nu are vreo
obliga]ie s\ acorde Ucrainei un
`mprumut pentru a achita livr\-
rile de gaze din Rusia pentru
aceast\ iarn\, potrivit afirma-
]iilor ministrului suedez al E-
nergiei, Maud Olofsson. „Nu
acesta este rolul nostru“, a afir-
mat oficialul suedez, a c\rui ]ar\
de]ine pre[edin]ia rotativ\ a UE.
Olofsson a subliniat c\ „rolul
Uniunii Europene const\ `n a
garanta securitatea livr\rilor de
hidrocarburi spre Europa“ [i c\
UE `ncearc\ s\-[i dezvolte pro-
priile surse de energie pentru „a-
[i asigura o mai mare siguran]\“
`n acest domeniu. Reac]ia
vine la sccurt timp dup\ ce pre-
mierul rus, Vladimir Putin, a in-
vitat UE s\ ajute Ucraina s\
pl\teasc\ gazul rusesc. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar Luni, 9 noiembrie 2009

Biserica cu Lun\ din Oradea,

m\rturie a spiritualit\]ii cri[ene
~ntre reperele culturale ale cet\]ii de pe Cri[ul
Repede se num\r\ [i Biserica cu Lun\, cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului“, vatr\ secular\ de
spiritualitate româneasc\ ce ascunde `ntre zidurile
sale memoria unui neam pl\m\dit din multe
`ncerc\ri. „Biserica cu Lun\ este o m\rturie
ortodox\ [i româneasc\, o m\rturie a continuit\]ii,
a d\inuirii noastre `n aceast\ extremitate vestic\ a
p\mântului românesc“, spunea vrednicul de
pomenire mitropolit al Ardealului Antonie
Pl\m\deal\. Biserica cu Lun\ din Oradea, veche
Catedral\ episcopal\ a Eparhiei Oradiei,
`mpline[te ast\zi 225 de ani de existen]\.

Istoria Bisericii cu Lun\ se Capel\ [i [coal\

`mplete[te cu istoria urbei, iar
`nceputurile sale sunt legate de
amplele demersuri de emancipa-
re na]ional\ ale românilor din
inima Apusenilor. {i când spu-
nem acest lucru, avem `n vedere
r\scoala lui Horea, Clo[ca [i Cri-
[an de la 1784, care, de[i nu a
avut rezultatele scontate, a con-
stituit un imbold pentru dobân-
direa drepturilor [i libert\]ilor
na]ionale române[ti. Spiritul de
libertate al lui Horea, care `n
drumul s\u spre Viena a trecut
prin aceste locuri, i-a cuprins [i
pe locuitorii vechii cet\]i a Biha-
riei `ntr-o hor\ a fr\]iet\]ii. ~n-
tr-un astfel de context va lua
na[tere Biserica cu Lun\, rod al
comuniunii [i str\daniilor mate-
riale ale credincio[ilor ortodoc[i
români, macedo-români [i sârbi.
Ast\zi, Biserica cu Lun\ aniver-
seaz\ 225 de ani de existen]\,
mai bine de dou\ veacuri de
când a fost pus\ piatra de teme-
lie (9 noiembrie 1784).
~nainte de zidirea Bisericii cu
Lun\, cea mai veche [i singura
biseric\ ortodox\ din aceast\ ur-
be atestat\ documentar (1667), a
fost cea din Velen]a, pe l=ng\ ca-
re mult\ vreme [i-au avut re[e-
din]a episcopii ortodoc[i care au
obl\duit pe credincio[ii din aces-
te locuri [i, tot aici, a func]ionat
[i Consitoriul ortodox (organism
administrativ de conducere echi-
valent Sinodului eparhial).
Pentru a `n]elege istoria Bise-
ricii cu Lun\ trebuie s\ o `nca-
dr\m `n contextul politico-social
[i religios al vremii. Dup\ alun-
garea trupelor otomane din Ora-
dea (1692) [i intrarea acestei ur-
be sub zona de influen]\ a impe-
riul austriac, cet\]enii - români,
maghiari, greci (macedo-români)
[i sârbi - vor semna un Contract
(aflat `n Arhivele Statului), care
va fi `naintat Cur]ii de la Viena
(3 ianuarie 1713). Contractul `n
cauz\ avea rolul de a prezenta
`mp\ratului convivialitatea cet\-
]enilor urbei [i dorin]a lor de a se
organiza liber, f\r\ ingerin]a
episcopiei latine [i a capitlului
catolic (autoritatea suprem\ a ora-
[ului), mai cu seam\ c\ majorita-
tea credincio[ilor catolici ai ora-
[ului `mbr\]i[aser\ Reforma.
Dincolo de disputa pentru su-
prema]ia ora[ului, important de
men]ionat este faptul c\ urbea se
extinsese foarte mult, gra]ie nu-
m\rului mare de locuitori.
ortodox\ `n casa lui
Mihai Kristoff
Din punct de vedere religios,
perioada turcocra]iei a constituit
o perioad\ de lini[te pentru cre-
dincio[ii ortodoc[i ai urbei, care
deveniser\ majoritari. Biserica
protului Ioan din Velen]a deve-
nea tot mai ne`nc\p\toare, iar,
prin extinderea ora[ului, tot mai
greu accesibil\.
Astfel, `n anul 1743, ortodoc[ii
din Ora[ul vechi prezint\ o peti-
]ie primarului ora[ului, `n care,
pe lâng\ alte drepturi civile [i re-
ligioase, cer [i dreptul de a se pu-
tea stabili `n Ora[ul nou [i de a-
[i zidi aici o biseric\. R\spunsul
prim\riei, datat din 28 decem-
brie 1743, a fost mai mult decât
favorabil, deoarece, pe lâng\ con-
firmarea acestor drepturi, li s-au
promis subven]ii considerabile
pentru realizarea acestor dolean-
]e. Uzitând de aceast\ decizie, `n
casa lui Mihai Kristoff (str. Pe-
]ei), macedo-român de origine, u-
nul dintre ctitorii de seam\ ai Bi-
sericii cu Lun\, al\turi de Mihai De ce „Biserica cu Lun\“ `n peretele din turla bisericii, vizibil `n exterior
(jum\tate auriu, jum\tate negru), care func]io-
Puspoki (amândoi fiind `nmor- Ceea ce a creat de-a lungul vremii o faim\ neaz\ `n interdependen]\. Mecanismul globu-
mânta]i `n naosul Bisericii cu bisericii, dincolo de semnifica]ia istoric\, este lui st\ `n leg\tur\ cu mecanismul orologiului,
Lun\), credincio[ii ortodoc[i vor mecanismul - unic `n Europa - situat `n turla astfel `ncât, tot la 28 de zile, globul face o rotire
deschide o capel\ [i o [coal\ orto- bisericii, care poart\ amprenta me[terului vie- `n jurul axei sale, indicând fazele Lunii. Acest
dox\, slujbele religioase fiind ofi- nez Georg Rueppe. Este vorba despre un orolo- sistem mecanic dateaz\ de la finele anului
ciate de preo]ii de la biserica din giu creat `n combina]ie cu un glob lunar situat 1793.
Velen]a. Cu toate acestea, de-
mersurile pentru zidirea bisericii
`n Ora[ul nou vor r\mâne `nc\ lor spirituale, nu au un l\ca[ de c\“. Vicarul unit Meletie Covaci [i ta f\ceau parte [i nobili catolici
mult\ vreme la stadiul de dezide- cult pe m\sur\. ~ntre altele, peti- urma[ul s\u Moise Drago[ au ce- maghiari) care respinge ca nefon-
rat. ~n anul 1753, pentru a face ]ia mai preciza faptul c\ distan]a rut cu insisten]\ Consiliului or\- dat\ aceast\ cerere, deoarece `n
sim]it\ necesitatea existen]ei u- mare `ntre Ora[ul nou [i Velen]a, [enesc, `n repetate rânduri, s\ nu r\spuns se men]iona c\ „ortodoc-
nei biserici `n Ora[ul nou [i pen- frecventele inunda]ii ale Cri[ului acorde drept de stabilire credin- [ii au biseric\ `n Velen]a“. Pentru
tru a face cât mai vizibil\ prezen- reprezint\ obstacole majore pen- cio[ilor ortodoc[i `n Ora[ul nou. c\ era recunoscut\ afabilitatea [i
]a [i num\rul mare de credincio[i tru credincio[ii din Ora[ul nou deschiderea `mp\ratului fa]\ de
ortodoc[i aici, episcopul Sinesie (aproximativ 148 de capi de fami- supu[ii s\i, singura cale r\mas\
Jivanovici al Aradului, care obl\- lie) de a avea parte de o asisten- Practic\ liber\ a cultului a fost cea spre Curtea de la Vie-
duia spiritual [i pe credincio[ii ]\ religioas\ optim\, astfel `ncât ortodox `n Ora[ul nou na. Dup\ o nou\ peti]ie adresat\
ortodoc[i din zona Bihorului, a foarte mul]i b\trâni r\mân lip- `n prealabil Prefecturii ora[ului,
petrecut câteva luni la Re[edin]a si]i de Sfânta ~mp\rt\[anie `na- Istoria `ns\ a devenit un aliat doi frunta[i ai comunit\]ii ortodo-
episcopal\ de la Velen]a, timp `n inte de a trece pragul mor]ii. ~n al românilor ortodoc[i bihoreni. xe, Mihail Puspoki [i Mihail Kris-
care a slujit de nenum\rate ori `n ciuda acestei st\ri de fapt, de co- La 26 octombrie 1781, `mp\ratul toff, de profesie avoca]i [i nobili
capela ortodox\ din Ora[ul nou. niven]\ cu capitlul latin al ora[u- Iosif al II-lea a emis cunoscutul E- cu bun\stare, vor merge la Viena
~n 3 martie 1758, episcopul Sine- lui sau, mai exact, la „sugestiile“ dict de toleran]\, care, de[i men]i- [i vor `nainta direct `mp\ratului
sie `nainta un memoriu al credin- acestuia, `mp\r\teasa Maria Te- nea prerogativele confesiunii ro- cererea comunit\]ii ortodoxe. ~n
cio[ilor „neuni]i“ din Ora[ul nou reza a replicat printr-un refuz mano-catolice, acorda dreptul de 27 septembrie 1784, `n preajma
Mitropoliei de la Carlovi], pentru vehement acestei cereri. Din p\- exerci]iu liber [i celorlalte confe- r\scoalei lui Horea, `mp\ratul a-
a sus]ine, la Curtea de la Viena, cate, peti]iile urm\toare, din anii siuni, printre care [i „neuni]ilor“. prob\ zidirea bisericii [i dreptul
cauza zidirii unei biserici `n par- 1760 [i 1773, au primit o rezolu- ~n baza edictului [i a hot\rârii de practic\ liber\ a cultului orto-
tea nou\ a ora[ului. ~n memoriu ]ie similar\. ~n anii urm\tori, Consiliului or\[enesc, care pro- dox `n Ora[ul nou. Se pare c\
se specifica faptul c\ locuitorii starea de fapt s-a acutizat [i mai mitea nu doar fonduri pentru zi- decizia `mp\ratului s-a aflat
ortodoc[i, de[i `n num\r net su- mult, ajungându-se pân\ la a `n- direa bisericii, ci [i alocarea unui sub impulsul temerilor iminen-
perior locuitorilor de rit latin sau gr\di preo]ilor din Velen]a acce- loc `n acest sens, la 1 martie 1782 ]ei revoltelor populare din Apu-
unit, care au [i biserici [i preo]i sul la capela din Ora[ul nou [i la comunitatea ortodox\ se adresea- seni, conduse de Horea, Clo[ca
care s\ deserveasc\ necesit\]ile [coala confesional\ „schismati- z\ Locotenen]ei regale (din aceas- [i Cri[an.

CM
YK

Luni, 9 noiembrie 2009
„Poart\ spre cer“
pentru sufletele
mistuite de dorul
libert\]ii de credin]\
La foarte scurt\ vreme, ca nu
cumva protestele locale s\ deter-
mine revocarea hot\rârii imperi-
ale, la 9 noiembrie 1784 episco-
pul Aradului Petru Petrovici a[a-
z\ piatra de temelie a bisericii,
moment care avea s\ `nsumeze
memoria suferin]elor [i idealuri-
le de emancipare na]ional\ [i re-
ligioas\ ale românilor de la braz-
da de nord-vest a ]\rii. Deasupra
cafasului bisericii, trei pl\ci de
marmur\, inscrip]ionate `n lim-
bile român\, greac\ [i slavon\,
sunt m\rturia acestui eveniment
`n\l]\tor: „Temeiul cel din `nce-
put s-a pus `n anul 1784 `n zi no-
iembrie, cu voia [i cu slobozenia
Prea`n\l]atului `mp\rat Iosif al
II-lea c\ruia fie pomenire ve[ni-
c\, st\pânind `n eparhia Aradu-
lui Petru Petrovici, fiind proto-
prezbiter al Or\zii Mari George
Ranisavlievici, iar\ Mihai Pus-
poki [i Mihai Kristoff ctitori, s-a
zidit cu cheltuiala norodului
dreptcredincios neunit de neam
grecesc, românesc [i sârbesc, lo-
cuitori ai ora[ului acestuia [i a
hramului Adormirii N\sc\toarei
de Dumnezeu fii ascult\tori, prin
chime[ (arhitect) Iacob Eder [i
Ioan Lins“. Deasupra acestei in-
scrip]ii se afl\ chipul `mp\ratu-
lui Iosif al II-lea al Austriei,
semn al recuno[tin]ei pentru fap-
tul c\ [i-a dat acordul pentru zi-
direa bisericii.
Desigur c\ zidirea acestei bi-
serici monumentale, cu turnul ce
se va `n\l]a spre cer, deasupra
cl\dirilor ora[ului, `ntr-o vreme
`n care nici o biseric\ din Ora[ul
nou nu avea turn, era considera-
t\ o sfidare a realit\]ilor istorice,
care va stârni suficiente repro-
[uri [i proteste. Cu toate acestea,
biserica se `n\l]a nestingherit\
de racilele [i fr\mânt\rile de ca-
re nu a fost scutit\.
~n anul 1786, urmare a unor
ploi toren]iale ce au durat câteva
zile, precum [i a calit\]ii slabe a
c\r\mizilor, bolta bisericii s-a
pr\bu[it. Ancheta comisiei de ar-
hitec]i [i a celei juridice, ce trebu-
iau s\ stabileasc\ cauzele inci-
dentului, a `ntârziat reluarea lu-
cr\rilor timp de câteva luni.
~n ciuda acestui fapt nefast, `n
[ase ani au fost `ncununate lu-
cr\rile de zidire. O nou\ „poart\
spre cer“ era deschis\ pentru su-
fletele mistuite de dorul libert\]ii
de neam [i credin]\. La 17 no-
iembrie 1790 biserica `[i primea
odoarele sale, pe credincio[ii ce
a[teptau `n tinda istoriei `mplini-
rea acestui act.
Dup\ Edictul iosefin, credin-
cio[ii ortodoc[i s-au mutat din ca-
pela de pe strada Pe]ei, `n casa
„jupânului“ Nyri Andras, care e-
ra situat\ peste drum de altarul
noii biserici (actualmente str.
Traian Mo[oiu), capel\ care de-
venise ne`nc\p\toare. Pe lâng\
biseric\, `ncepând cu anul 1783
va func]iona o [coal\ confesiona-
l\ ([coala care func]ionase al\-
turi de capela din casa lui Mihai
Kristoff a fost desfiin]at\ odat\
cu aceasta din urm\), care avea
dasc\li de limba român\, greac\
[i sârb\. Profesorii acestei [coli,
unii dintre ei preo]i, nu erau re-
tribui]i din fondul de stat, ca [i
catehe]ii celorlalte culte, ci erau
sus]inu]i de Comunitatea biseri-
cii. {coala confesional\ `[i va `n-
ceta activitatea `n anul 1919,
când `n patria re`ntregit\ s-au
deschis [colile de stat.
Zidirea bisericii [i, mai apoi,
`nzestrarea ei cu toate cele ne-ce-
sare cultului liturgic s-au f\cut
prin lucrarea jertfelnic\ a credin-
cio[ilor neuni]i (ortodoc[i) români,
greci sau macedo-români, cum
erau cunoscu]i, [i a celor sârbi,
precum [i prin diferitele `mpru-
muturi care s-au f\cut de la dife-
rite institu]ii comerciale [i de la
anumite persoane private cu sta-
re material\ bun\. Faptul c\ bi-
serica s-a ridicat `n doar [ase ani
se explic\ [i prin num\rul mare
de credincio[i ortodoc[i care locu-
iau `n Ora[ul nou [i care se ocu-
pau cu comer]ul. C\ biserica s-a
bucurat de d\rnicia [i jertfelnicia
multor binef\c\tori este dovedit [i
prin faptul c\ mitropolitul Andrei
{aguna, trecând prin Oradea,
aflat `n drum spre Viena `mpre-
un\ cu vicarul Nicolae Popea, a
donat pe seama acesteia un bal-
dachin, care se p\streaz\ [i azi.
~n anul 1792 a fost procurat un
clopot mai mic (ce se afl\ [i azi `n
turla bisericii), iar `n perioada
1803-1804 au fost achizi]ionate
alte trei, confec]ionate la Buda de
Francisc Millner, foarte mari ca
dimensiuni, pe care era inscrip]io-
nat faptul c\ ele au fost achizi]io-
nate „pe cheltuiala norodului gre-
cesc, sârbesc [i românesc“. ~n 26
iunie 1917, armata austro-ungar\
a rechizi]ionat cele dou\ clopote
mai mari, iar `n 8 februarie 1918,
[i pe cel mai mic (cel confec]ionat
la Budapesta), a[a cum a procedat
[i cu alte clopote ale bisericilor ro-
mâne[ti, folosindu-le pentru mu-
ni]ie. Epitropia bisericii a primit
„rebonificare“ 8.432 de coroane
pentru achizi]ionarea de clopote
noi. Abia `n anul 1925, dup\ re`n-
fiin]area Episcopiei Oradiei, co-
munitatea Bisericii cu Lun\ [i-a
putut procura clopote noi, care au
fost turnate la Arad, de c\tre fir-
ma Honig.
Credincio[ii `[i
ipotecheaz\ bunurile
pentru pictarea bisericii
Dac\ construc]ia bisericii s-a
realizat `n doar [ase ani, pictarea
ei a durat mult mai mult, deoare-
ce fondurile bisericii erau foarte
reduse. Ca urmare a faptului c\,
din punct de vedere economic, un
astfel de demers nu putea fi sus-
CM
YK
]inut de comunitatea bisericii,
singura solu]ie a fost realizarea
unui `mprumut pe termen lung.
~n anul 1816, Comunitatea
hot\r\[te s\ contracteze un `m-
prumut de 8.000 fl. din Fondul
Na]ional {colar din Carlovi], un
fond alimentat din contribu]iile
tuturor eparhiilor [i administrat
de mitropolia de la Carlovi]. Dar
cererea este respins\, deoarece
mitropolia cere garan]ii materia-
le. ~n acest context, membrii Co-
munit\]ii recurg la un gest extra-
ordinar, acela de a-[i ipoteca bu-
nurile pentru girarea `mprumu-
tului. Pictura a fost realizat\ de
doi dintre cei mai renumi]i pic-
tori ai vremii, fra]ii Alexandru [i
Arsenie Theodorovici, care vor
picta cea mai mare parte a bise-
ricii, atât `n ceea ce prive[te pic-
tura mural\, cât [i iconostasul.
La realizarea picturii au mai con-
tribuit [i pictorii Pavel Murgu,
colaborator al lui Arsenie Theo-
dorovici, c\ruia i se datoreaz\ o
mic\ parte a picturii murale [i
icoanele zugr\vite pe cele dou\
str\ni [i pe amvon, Schutz Josef
[i Iacob Golsz, precum [i tâmpla-
rul Iosif Mitrutzer. Tehnica `n
care s-a pictat, atât `n ceea ce
prive[te pictura mural\, cât [i
cea pe lemn (iconostasul, amvo-
nul, scaunul arhieresc, stranele)
a fost cea `n ulei. ~n privin]a sti-
lului `n care s-a realizat pictura,
s-au p\strat `n mare m\sur\ ca-
noanele erminiei bizantine (ne
referim la modul dispunerii re-
gistrelor iconografice), maniera
artistic\ fiind cea renascentist\
cu influen]e ale stilului baroc. In-
fluen]ele apusene sunt sesizabile
[i vizavi de abordarea teologic\ a
tematicii iconografice. Câteva
dintre icoanele pe lemn, pictate
de Paul Murgu, reflect\ `ns\ sti-
lul neobizantin.
Dac\ pictura iconostasului [i
a celorlalte elemente din lemn
este cea original\, desigur cu res-
taur\rile minore f\cute de-a lu-
gul vremii, pictura mural\ a fost
ref\cut\ `n totalitate. Din cauza
deterior\rii masive, `n perioada
1977-1979, vechea pictur\ a bise-
ricii a fost `ndep\rtat\ pân\ la
zid\rie [i repictat\ integral (pic-
tura mural\ veche ocupa doar
20% din suprafa]a pere]ilor [i a
CM
YK
9
bol]ii, restul de 80% era zugr\- melie, când au fost ref\cute aco-
veal\ cu imita]ie de marmur\) `n peri[ul, ferestrele, pardoseala,
tehnica fresco. Cel care a realizat cur\]at\ pictura, vopsit mobilie-
aceast\ lucrare de propor]ii a rul de interior etc. ~ntre cei care
fost renumitul pictor Eremia au contribuit la aceast\ restau-
Profeta, autor [i al picturii din rare de propor]ii s-a num\rat [i
Paraclisul [i Re[edin]a episcopa- episcopul Aradului Ioan Papp
l\. Stilul picturii, original `n felul (fiu al Bihorului, originar din sa-
s\u, respir\ valen]e bizantine, tul Pocioveli[te), care a donat su-
dar nu este lipsit de influen]e oc- ma de 1.000 de coroane.
cidentale, `n special `n privin]a a-
bord\rii teologice a imaginilor
reprezentate. Putem vorbi de- Catedral\ [i
spre un stil aparte, ce armonizea- necropol\ episcopal\
z\ stilul bizantin cu anumite ele-
mente artistice formate `n spa- Odat\ cu anul 1918, anul Re-
de[tept\rii na]ionale, s-au ivit [i
]iul românesc, str\b\tute de
anumite influen]e occidentale. zorii re`nvierii Bisericii noastre
str\bune din Bihor. La Biserica
cu Lun\, Protopopul Vasile Popo-
Biserica scap\ de vici „proclamase“, `n noapte de
incendiul care a distrus ~nviere (20 aprilie 1919), [i `nvie-
rea neamului [i a Bisericii str\-
peste 100 de case mo[e[ti, ce avea s\ se `nf\ptuias-
Dup\ mai bine de patru dece- c\ odat\ cu eliberarea ultimei
nii de jertfe materiale, idealurile brazde de p\mânt românesc de
credincio[ilor din Ora[ul nou au c\tre Armia român\.
devenit `mplinire, biserica era Dup\ re`nvierea Episcopiei O-
gata pentru sfin]ire. Actul sfin]i- radiei (30 august 1920) [i venirea
rii s-a f\cut la 11 iunie 1832 de `ntâiului ei st\t\tor, dr. Roman
c\tre Maxim Manuilovici, Episco- Ciorogariu, reputatul om politic [i
pul Vâr[e]ului [i administrator al epitrop al Bisericii cu Lun\, dr. Au-
Eparhiei Aradului, care fusese rel Laz\r propune, `n baza unei
protopop [i pre[edinte al Consis- argument\ri istorice solide a rolu-
toriului de la Velen]a - Oradea. lui pe care Biserica cu Lun\ l-a
~n cuvântarea rostit\ cu acel pri- avut `n trecutul românilor biho-
lej, episcopul a spus: „Aceast\ bi- reni, ca acest\ biseric\ s\ devin\
seric\ este menit\ a vesti gene- ctedral\ episcopal\, lucru care se
ra]iilor viitoare t\ria `nv\]\turii ratific\ la Sinodul eparhial din 25
septembrie 1921. Biserica cu lun\
cre[tine ortodoxe“.
La scurt\ vreme dup\ sfin]i- a devenit astfel catedral\ episco-
pal\ [i, totodat\, necropol\ episco-
rea bisericii, locuitorii ora[ului a-
veau s\ treac\ printr-o experien- pal\. Aici `[i dorm somnul, pân\
la a doua `nviere, osemintele celui
]\ `nfior\toare, incendiul din a-
nul 1836. Timp de patru zile ora- dintâi episcop al re`nfiin]atei Epis-
copii a Oradiei, dr. Roman Cioro-
[ul a fost supus unui adev\rat „a-
gariu (1920-1936) [i ale vrednici-
sediu“ al fl\c\rilor [i norilor de
lor s\i urma[i: dr. Nicolae Popo-
fum. Au pierit atunci `n fl\c\ri
peste 100 de case `n Ora[ul nou [i vici (1936-1950), ale c\rui osemin-
te au fost aduse la Oradea `n anul
toate casele din jurul Bisericii cu
Lun\, inclusiv cl\direa [colii. 1991 de la Biertan, [i dr. Vasile
Coman (1970-1992).
Singura, Biserica cu Lun\, sub
poala providen]ei dumnezeie[ti, ~ntre preo]ii care au slujit cu
con[tiin]\ ecleziastic\ destinele
a r\mas neatins\, `nnegrit\ doar
de fumul ce f\cea ca atmosfera acestei biserici de-a lungul vre-
mii, men]ion\m pe: Horvat Sa-
s\ fie [i mai ap\s\toare.
Deoarece biserica era rodul muil, Mihai Manuilovici, Ioan
Clintoc, Iosif Popovici, Atanasie
str\daniilor tuturor ortodoc[ilor
din Urbea nou\, indiferent de Bo]co, Simion Bica, Toma P\ca-
l\, Andrei Horvath, Vasile Popo-
na]ionalitate, pân\ pe la 1900
(dup\ 1849, odat\ cu „instaura- vici, Andrei Lup[a, iar dintre
b\rba]ii de frunte ai bisericii care
rea“ st\pânirii maghiare `n Bi-
hor, pentru a nu-[i pierde privile- s-au implicat `n bunul ei mers
amintim pe: Emanuil Gojdu, Ni-
giile, o parte din macedo-români
s-a maghiarizat, iar al]ii au fost colae Jiga, Teodor Laz\r, tat\l
lui Aurel Laz\r, Nicolae Zigre,
asimila]i de români cu trecerea
vremii), cântarea liturgic\ la Bi- dr. Aurel Laz\r, Iosif Diamandi,
dr. Dumitru Mangra, dr. Alexan-
serica cu Luna s-a f\cut `n trei
dru Ha[a[ [i mul]i al]ii.
limbi: român\, sârb\ [i greac\.
De-a lungul vremii, biserica a Realit\]ile istorice au dovedit
cu prisosin]\ faptul c\ Biserica
suferit mai multe renov\ri, atât
cu Lun\, vatr\ de spiritualitate
exterioare, cât [i de interior. ~n a-
la grani]a de nord-vest a ]\rii, a
nul 1870, cunoscutul mecena Ni-
ocupat un rol deosebit `n via]a
colae Jiga, prim-epitrop al biseri-
cii, subven]iona aurirea turnului credincio[ilor plaiurilor bihorene.
[i a crucii, care, `n urma incendiu- La poala ei [i-au plâns amarul [i
lui din 1836, r\m\seser\ `nne- durerea `nainta[ii no[tri [i tot
grite. ~ntre anii 1887-1888 se va aici au `ntrez\rit zorii mângâie-
face renovarea acoperi[ului, a rii. Ea a fost un simbol al unit\]ii
geamurilor [i a clopotni]ei. Reno- de credin]\ [i neam [i a r\mas un
varea de propor]ii va fi cea din a- stindard c\l\uzitor pe arena is-
nul 1909, la `mplinirea a 125 de toriei, pentru genera]iile ce vin.
ani de la punerea pietrei de te- (pr. Ioan CODOREAN)
Particularitatea picturii
O particularitate `n ceea ce prive[te pictura Bisericii cu Lun\
este prezen]a `n partea de mijloc a arcului median de deasupra ico-
nostasului a chipului lui Horea, pictat pe sfânta n\fram\, a[a cum
~l g\sim reprezentat pe Mântuitorul. Diferen]a `ntre imaginea
Mântuitorului reprezentat pe sfânta n\fram\ [i cea a lui Horea,
din Biserica cu Lun\, este aceea c\, de[i chipul lui Horea este re-
prezentat frontal, nu are aureol\ sau nimb [i nici nu este `ncadrat
de ini]ialele IC-XC. Motivul acestei reprezent\ri este, pe de o par-
te, recunoa[terea rolului pe care l-a avut R\scoala lui Horea la na[-
terea acestui sfânt l\ca[, `n vremuri de mare cenzur\ spiritual\,
iar pe de alta, denot\ discre]ia acestui gest `n fa]a oric\ror suspi-
ciuni ale vremii. A[a se explic\ faptul c\ portretul s\u a fost a[ezat
`n partea de r\s\rit [i nu `n partea de apus, unde, conform ermini-
ei bizantine, sunt a[ezate chipurile domnitorilor [i ale ctitorilor.
10 Opinii Luni, 9 noiembrie 2009

LA R|SCRUCE DE SENSURI

S\ ne rug\m unii pentru al]ii!
de pr. Mihai GOJGAR
Duminica a XXIV-a dup\ Rusalii
este un prilej foarte bun s\ ne gândim
la moarte. ~n plus, pericopa ascultat\
`n cadrul Sfintei Liturghii (Luca 8, 41-
56) ne ajut\ s\ `n]elegem mai bine [i
mai profund slujbele pentru cei ador-
mi]i, pomeni]i de Biseric\ `n ziua pre-
cedent\, Mo[ii de toamn\. Ne-am ru-
gat pentru ei, am `mp\r]it câte ceva,
fiecare dup\ putere, ne-am adus a-
minte de clipe petrecute cu ei, am rea-
lizat c\ ne este dor de ei [i cât de trist
este s\ te despar]i de cineva. Moartea
ne sperie [i nu o `n]elegem. Ce este
dincolo? Cum o putem evita? O putem
evita? O mul]ime de `ntreb\ri adresa-
te forului nostru interior cu o zi `nain-
te. ~nvierea fiicei lui Iair este un popas
potrivit [i necesar. Cine era Iair? Era
mai marele sinagogii, rabin `ntr-un o-
ra[ mic de provincie, Capernaum. Lo-
calitate cunoscut\ drept casa Mântui-
torului, pentru c\ o bun\ perioad\ din
activitatea Sa s-a desf\[urat aici (nu-
mele s\u apare de 16 ori `n Noul Tes-
tament). „Capernaum“ `nseamn\ „ce-
tatea mângâierii“, alinare pe care [i
Iair, o autoritate religioas\ `n acest
sat de la malul M\rii Galileei, avea s\
o primeasc\ `n cel mai `nalt grad. Pen-
tru c\ Iair vine `n fa]a lui Iisus dispe-
rat c\ este pe cale s\-[i piard\ fiica de
numai 12 ani. Am mai vorbit de du-
rerea unui p\rinte `n momentul pier-
derii unui fiu `n urm\ cu numai trei
duminici, atunci când Biserica a pus
`n fa]a credincio[ilor s\i pericopa ~n-
vierii tân\rului din Nain (Luca 7, 11-
16). Fiica era foarte bolnav\, „era pe
moarte“ (v. 42) [i dorin]a rabinului era
ca Hristos s\ intre `n casa lui. O s\
zice]i c\ nu era o cerere prea mare sau
c\, pân\ la urm\, nu este nimic spe-
cial `n solicitarea sa. S\ nu uit\m c\
Iair era rabin, era propov\duitor al
Legii vechi [i c\ Iisus vorbea despre
`mp\r\]ia lui Dumnezeu, despre iubi-
rea du[manilor, despre faptul c\ este
Fiul lui Dumnezeu. Adic\, `nv\]\turi
care `mplineau profe]iile vechi-testa-
mentare, dar care erau greu de accep-
tat de oameni incapabili s\ priceap\
„semnele vremii“. Iair era unul de-al
fariseilor [i saducheilor, al c\rturari-
lor ce-L du[m\neau pe Iisus [i doreau
s\-L obstruc]ioneze [i aveau s\-L [i
condamne la moarte. Deci, Iair a c\l-
cat pe mândria sa, pe demnitatea sa [i
s-a pus `n genunchi `n fa]a Domnului.
Mult\ lume era de fa]\, „mul]imile ~l
`mpresurau“ (v. 42) pe Hristos. Semn
c\ Mântuitorul era foarte apreciat, iu-
bit [i a[teptat aici. Iair nu se mai gân-
de[te la ru[ine, la umilin]\, la statut.
De fapt, realiz\m c\ `n genunchi
stând la picioarele Domnului, `[i câ[ti-
g\ demintatea de om, de smerit ascul-
t\tor al lui Hristos. Pân\ s\ aculte, `n-
s\, cuvântul lui Iisus, aude anun]ul u-
neia dintre slugile sale: „A murit fiica
ta. Nu mai sup\ra pe ~nv\]\torul“ (v.
49). Glasul dezn\dejdii, al renun]\rii
la lupt\, glasul celui predispus [i c\u-
t\tor de e[ec. V\ da]i seama ce este `n
sufletul rabinului, to]i cei care a]i luat
la cuno[tin]\ c\ cineva drag, foarte a-
propiat, a p\r\sit lumea aceasta. Este
pe punctul de a izbucni `n lacrimi,
când... aude, `n sfâr[it, cuvântul ~nv\-
]\torului: „Nu te teme; crede numai [i
se va izb\vi“ (v. 50). Cum s\ se izb\-
veasc\ din moarte? Ce s\ mai faci a-
cum? Cum s\ cerem de la Dumnezeu
chiar a[a ceva? Este prea târziu. Dum-
nezeu trebuia s\ intervin\ mai de-
mult, acum... Mai mult, oamenii au
`nceput s\ râd\ auzindu-l pe Iisus c\
fata nu a murit, ci doarme. Un râs iro-
nic, contrastant cu imensa durere a
p\rin]ilor care „plângeau [i se tângu-
iau pentru ea“ (v. 52). „Iar El, sco]ând
pe to]i afar\ [i apucând-o de mân\, a
strigat, zicând: Copil\, scoal\-te! {i
duhul ei s-a `ntors [i a `nviat `ndat\; [i
a poruncit El s\ i se dea s\ m\nânce.
{i au r\mas uimi]i p\rin]ii ei. Iar El
le-a poruncit s\ nu spun\ nim\nui ce
s-a `ntâmplat“ (v. 54-56). Incredibilul
s-a produs. Fata a `nviat. Rug\ciunea
[i credin]a lui Iair au dus la `mplinirea
miracolului. Iair este un model de ru-
g\ciune pentru al]ii. El nu a spus
„Doamne, ajut\-m\!“, ci „Doamne,
ajut-o pe fata mea!“. El ne `ndeamn\
s\ uit\m uneori de cererile noastre, a-
celea care privesc bun\starea [i lini[-
tea vie]ii noastre [i s\ ne aducem a-
minte de vecinul nostru care nu `[i
poate pl\ti `ntre]inerea, de cer[etoa-
rea de la col] care tremur\ `n frig, de
copilul de la etajul 2 care umbl\ cu a-
dida[ii rup]i, de românul care mun-
ce[te `n Italia departe de familie sau
de irakianul care se roag\ pentru pa-
cea din ]ara sa. Rug\ciunea pentru
to]i este semn de iubire de semeni [i
cred c\ una dintre lec]iile importante
ale acestei evanghelii este aceasta: s\
ne rug\m unii pentru al]ii! „M\rturi-
si]i-v\ deci unul altuia p\catele [i v\
ruga]i unul pentru altul, ca s\ v\
vindeca]i, c\ mult poate rug\ciunea
st\ruitoare a dreptului“ (Iacov 5, 16).
* PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|
{I REDACTOR TRINITAS TV

SEMNAL EDITORIAL

Satul rom=nesc la r\scruce „explice, cu cuvintele lor, ce

de Raluca BRODNER
~n num\rul 16-17 (2008-
2009) al revistei „Deisis“ - pu-
blica]ie de cultur\ [i spiritua-
litate editat\ de Mitropolia
Ortodox\ Român\ pentru
Germania, Europa Central\ [i
de Nord -, Nicolae Stroescu-
Stâni[oar\ semneaz\ un edi-
torial intitulat „Satul româ-
nesc la r\scruce“.
Autorul nume[te „sindrom
prelungit `n timp“ desconside-
rarea ]\ranilor „`ntr-o ]ar\ `n
cea mai mare parte de origine
[i substan]\ ]\r\neasc\“ [i a-
tribuie transmiterea acestui
morb intelectualit\]ii, dar [i
altor categorii, inclusiv cea a
proletariatului urban [i pân\
la acei ]\rani dornici s\ mi-
greze spre ora[. Apostrofarea
imperativ\ pe care o auzim
tot mai des `n zilele noastre -
„Nu fi ]\ran!“ - a avut dintot-
deauna accep]ia de a-l disci-
plina pe vreun necivilizat, lip-
sit de cei [apte ani de-acas\.
Mul]i nu mai voiau s\ fie
]\rani. Iar comunismul a ali-
mentat din plin aceast\ do-
rin]\, pentru ca `n perioada
postcomunist\ ]\ranului s\ i
se acorde, „alert, pronosticul
grabnicei dispari]ii“.
Nicolae Stroescu-Stâni[oar\
arat\ c\ ]\ranul este, totu[i,
prezent „prin incon[tientul co-
lectiv al poporului român“, de a
c\rui perenitate Constantin
Noica este convins [i o confir-
m\ chiar la cel mai `nalt nivel
al gândirii române[ti: „~ntrea-
ga noastr\ filozofie cult\ este
`n consonan]\ cu ]\r\nescul“
(Pagini despre Sufletul Româ-
nesc, Bucure[ti, Humanitas,
2000, pag. 85). {i continu\:
„Oricât de disparate ar fi aceste
filozofii valabile, fie c\ e vorba
de doctrina lui Conta, de pild\,
sau de cea a lui Blaga, pretin-
dem s\ ar\t\m c\ ele sunt `n
consonan]\ cu orientarea adân-
c\ a culturii noastre populare“
(ibidem, pag. 85, 86).
Mai departe, editorialistul
`[i mut\ privirea de la cultur\
la politic\, unde enumer\ câ-
teva experien]e personale me-
nite s\ sublinieze rolul deloc
de neglijat al ]\r\nimii `n so-
cietate. {i continu\ cu câteva
aspecte desprinse din soarta
istoric\ a ]\ranului român -
`mpropriet\rirea ]\ranilor
sub domnitorul Alexandru
Ioan Cuza; Legile reformei a-
grare din anul 1921; Legea
pentru organizarea [i `ncura-
jarea agriculturii, 1937. Ast-
fel, `nainte de cel de-al Doilea
R\zboi Mondial, ]\ranii devin
tot mai con[tien]i de dreptu-
rile ce le revin, le cer, [i sunt
anima]i de o cre[tere `nsem-
nat\ a con[tiin]ei de clas\.
Drept urmare, „`ntr-o perioa-
d\ scurt\… de numai 15 ani,
]\ranul român din proprietar
devine colectivist sau sala-
riat…“ (academician P\un Ion
Otiman). Urmarea acestei
transform\ri bru[te a fost
apari]ia unui vid de memorie
istoric\ [i cultural\, pentru
c\, a[a cum arat\ academicia-
nul Otiman, `ntr-o `ntâmplare
din anul 1986, nepo]ii [i str\-
nepo]ii ]\ranilor prosperi, `n-
dr\gosti]i, odinioar\, de p\-
mânturile lor, nu au reu[it s\
reprezint\ pentru ei glia str\-
bun\“ [i cu atât mai pu]in ce a
`nsemnat pentru ]\ranul ro-
mân ogorul s\u.
Un aspect care merit\ re]i-
nut este c\ acest popor cu o-
bâr[ii pastorale [i agrare nu a
`nregistrat „un exemplu de
mai mare coeziune, solidari-
tate [i lealitate reciproc\ ca
acela dintre ]\r\nime [i Bise-
ric\“. Cauza principal\ detec-
tat\ de Nicolae Stroescu-Stâ-
ni[oar\ const\ `n faptul c\ `n-
s\[i formarea neamului, ur-
mat\ mai apoi de `ntemeierea
statalit\]ii, a fost `nso]it\ de
cre[tinismul timpuriu. De
asemenea, `n stabilirea aces-
tei istorice reuniri, un rol im-
portant l-a avut leg\tura din-
tre monahismul românesc [i
]\ranul român. ~nc\ din pri-
mele secole de cre[tinare a po-
porului român au existat a[a
numitele „sih\strii s\te[ti“,
formate din mireni sau din
c\lug\ri. Aceast\ leg\tur\
ne`ncetat\ dintre Biseric\ [i
sat [i-a dovedit puterea `n pe-
rioada comunismului, fapt
pentru care „satul românesc
nu a putut fi mai deloc tulbu-
rat `n continuarea unei tra-
di]ii cre[tine intacte [i `n cu-
rajul spontan al normalit\]ii
religioase“. Mai mult, „cel
care se [tie `n rela]ie cu Dum-
nezeu al Iubirii nu poate fi de
nimeni pe deplin subjugat“. ~n
sensul acesta, comunismul
absolutist avea inten]ia clar\
ca „omul `nchin\tor“, cum l-a
numit Vasile B\ncil\ pe ]\ra-
nul român, s\ dispar\.
De aceea, autorul `ndeamn\
ca „acum, când satul românesc
se afl\ la r\scruce, reciproca
gratitudine [i solidaritate din-
tre poporul acesta [i Biseric\,
la toate nivelurile, nu se cu-
vine s\ fie cumva eclipsat\“.
~nainte de a v\ `ntreba da-
c\ [i cum este posibil\ salva-
rea clasei ]\r\ne[ti sau a fer-
mierilor (indiferent de ce nu-
me i se va atribui pe viitor),
este bine s\ ave]i `n minte
r\spunsul - care s\ capete un
sens [i s\ devin\ o `ndatorire
pentru noi, cei de ast\zi - dat
de Mircea Eliade p\rintelui
Gheorghe Calciu la `ntrebarea
referitoare la credin]a sa reli-
gioas\: „P\rinte Calciu, cre-
din]a mea este cea a ]\ranului
român“. a

CM
YK
 Luni, 9 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
CRE{TINISMULUI
Pe cei ce tr\iesc virtuos (MCCCLXIII)

nu `i pot atinge vorbele rele

Cum pot p\rin]ii s\ nu mai fie „is- rosti nici un cuv=nt sup\r\tor [i potrivnic,
piti]i“ de dragostea oarb\ pentru c\ci blestemul se transform\ `n binecuv=nta-
copii? re. A[adar, prin aceasta se `n]elege c\ pe cei
Multor p\rin]i, av=nd dragoste oarb\ pen- ce tr\iesc virtuos nu `i pot atinge vorbele rele.
tru copii, le e mil\ s\-i pedepseasc\ pentru
faptele lor rele, iar dup\ ce ace[tia cresc [i Cum `i prive[te Biserica pe copiii
n\scu]i din p\rin]i necununa]i?
devin ni[te neispr\vi]i, p\rin]ii `[i recunosc
gre[eala. ~n afar\ de aceasta, copiilor trebuie ~n Biserica Ortodox\ fiecare persoan\
s\ li se interzic\ ferm s\ se `mprieteneasc\ este apreciat\ dup\ valoarea ei moral\, iar
cu cei r\i, deoarece r\utatea schimb\ [i ra- nu dup\ p\catele p\rin]ilor, chiar dac\ aces-
]iunea cea bun\ [i chiar [i p\rin]ii trebuie s\ te p\cate apas\ `ntr-un anumit fel asupra Mitropolitul primat
se fereasc\ s\ nu `i duc\ pe copii `n ispit\ acesteia. Dumnezeu lucreaz\ pedagogic, pe- Calinic Miclescu
prin ceva anume. depsindu-i pe p\rin]i prin `ncerc\rile co-
piilor lor. Oricum, Taina Sf=ntului Botez
Are vreo influen]\ blestemul asupra [terge p\catele celui botezat, indiferent dac\ ~nfiin]area
celui ce tr\ie[te `n Dumnezeu? p\rin]ii acestuia sunt sau nu cununa]i.
Sunt convins c\ cel ce are de g=nd s\-i ( 1.000 de `ntreb\ri [i r\spunsuri despre
`nv\]\mântului
blesteme pe cei ce tr\iesc virtuos nu poate via]a duhovniceasc\ ) teologic superior `n
}ara Româneasc\ (III)
BIBLIA - VERSET CU VERSET La st\ruin]ele mitropolitului
primat Calinic Miclescu, la 12
noiembrie 1881 a avut loc des-
Filosofia slujnicei Agar chiderea solemn\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti.
Cursurile au `nceput la 16
Facerea 16, 8: „{i i-a zis `ngerul Domnului: «Agar, noiembrie 1881. Facultatea a
slujnica Saraii, de unde vii [i unde te duci?». Iar ea primit `nc\ de la `nceputurile
existen]ei ei câteva dona]ii
a r\spuns: «Fug de la fa]a Saraii, st\p=na mea».“ `nsemnate. Astfel, o credin-
cioas\ din Bucure[ti, Maria
~n ciuda faptului c\ a fugit din casa patriarhului Avraam, Agar r\- {chiopescu, originar\ din p\r]ile
m=ne `n continuare o slujnic\. ~ngerul Domnului `i confirm\ acest Mehedin]ilor, a f\cut o danie de
statut [i `ns\[i Agar dezv\luie un sentiment de vinov\]ie, recunos- 85.000 de lei, `n vederea con-
c=nd c\ fuge de la fa]a Saraii, „st\p=na mea“. struirii unui internat teologic. ~n
Situa]ia reliefat\ de fragmentul biblic de mai sus este aproape mai 1896 a `nceput zidirea unei
identic\ cu cea `nt=lnit\ `n capitolul 3 al c\r]ii Facerii, c=nd a fost re- cl\diri monumentale lâng\
latat\ c\derea protop\rin]ilor Adam [i Eva `n p\cat. „{i a strigat Biserica Radu Vod\, `n care a
Domnul Dumnezeu pe Adam [i i-a zis: «Adame, unde e[ti?»“ (versetul fost mutat internatul, `n toamna
9). Iat\ c\ [i acum, de[i c\zut\ `n p\cat tot printr-un soi de neascul- anului 1898. Aceea[i Maria
{chiopescu a donat Facult\]ii [i
tare, fiin]a uman\ este cercetat\ de Dumnezeu, a[tept=nd poc\in]\: o cas\. Episcopul Inochentie
„De unde vii [i unde te duci?“. ~ntrebarea `ngerului Domnului nu Chi]ulescu al Buz\ului a insti-
semnific\ faptul c\ nu cuno[tea voin]a slujnicei Agar, dar se cerea de tuit, prin testament, un fond,
la ea o recunoa[tere, implicit o poc\in]\, a situa]iei `n care a ajuns urmând ca dou\ treimi din veni-
dup\ neascultare. Iar r\spunsul dat de Agar dezv\luie `ntru totul turile sale s\ fie distribuite ca
filosofia ei: „N-a spus: «M-a pedepsit [i de-asta am fugit, ca s\ nu burse studen]ilor teologi. La fel,
`ndur du[m\nia ei (n.r. a Sarei) cea mare“. N-a rostit nici un cuv=nt episcopul Silvestru B\l\nescu al
du[m\nos, ci s-a `nvinuit numai pe ea c\ a fugit. Ai v\zut sufletul ei Hu[ilor, prin testamentul s\u, a
`n]elept?“, a scris Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur. (Lucian APOPEI) d\ruit Facult\]ii de Teologie
dou\ case `n Bucure[ti. Din
chiriile acestora prevedea s\ se
MICUL CATEHISM acorde burse studen]ilor teologi
din Bucure[ti, iar dup\ ce se va
`nfiin]a o Facultate la Ia[i, veni-
Ra]iunea ne `ndeamn\ s\ nu credem `n astrologie! turile urmau s\ se `mpart\ `n
dou\. ~n 1900 episcopul
Gherasim Timu[ a f\cut o danie
Astrologia, potrivit Dic]ionaru- usc\ciune, de v=nturi [i de altele de 10.000 de lei, urmând ca din
lui Explicativ al Limbii Rom=ne, asemenea, dar nici `ntr-un caz dobânzi s\ se acorde burse unor
este definit\ ca prezicere a viitoru- semne ale faptelor noastre, c\ci noi licen]ia]i `n teologie, care ar dori
lui pe baza studierii pozi]iei [i mi[- am fost f\cu]i liberi de Creator [i s\ fac\ studii de specializare `n
c\rii a[trilor, a constela]iilor sau a suntem st\p=nii faptelor noastre. str\in\tate (din dona]ia sa au
unor fenomene cere[ti. Dac\ facem toate din cauza mi[c\- fost ajuta]i Ioan Mih\lcescu [i
~n vechime, oamenii considerau rii stelelor, facem cu necesitate Gala Galaction). ~n anul 1906,
c\ vie]ile lor sunt influen]ate de ste- ceea ce facem: iar ceea ce se face cu fostul mitropolit primat
le [i se `nchinau acestora. Ei le acor- necesitate nu este nici virtute, nici Ghenadie Petrescu a oferit
dau a[trilor un cult de cinstire, a- viciu. Iar dac\ nu am dob=ndit nici Facult\]ii 50.000 de lei, urmând
ceasta fiind una dintre cele mai veci virtute, nici viciu, atunci nu sun- ca din dobânzi s\ se acorde
forme de astrologie. Chiar dac\ `n tem vrednici nici de laude, nici de burse studen]ilor teologi s\raci
zilele noastre au r\mas pu]ini oa- [i sârguincio[i. Mai mul]i ierarhi
pedepse. Dumnezeu va fi nedrept
meni care cinstesc stelele ca pe ni[- au f\cut danii `nsemnate `n
te zeit\]i, totu[i, num\rul celor care dac\ d\ unora bun\t\]i, iar altora
c\r]i pentru biblioteca Facult\]ii
„ghicesc `n stele“, al celor care prac- necazuri. Apoi Dumnezeu nu ar (Ghenadie En\ceanu, Silvestru
tic\ astrologia, este foarte mare. c=rmui [i nici nu ar purta de grij\ B\l\nescu, Gherasim Timu[
~n Dogmatica Sf. Ioan Damas- de f\pturile Sale, dac\ toate s-ar [.a.). Num\rul studen]ilor a fost
chin g\sim urm\toarele preciz\ri: conduce [i s-ar produce din necesi- `n continu\ cre[tere. Mai ales `n
„elinii spun c\ prin r\s\ritul, apu- tate. De prisos ar fi ra]iunea primii ani ai secolului al XX-lea
sul [i prin conjunc]ia acestor stele, noastr\, c\ci nu am fi st\p=nii nici s-au `nscris [i tineri români
a soarelui [i a lunii, se conduc des- unei fapte [i `n de[ert am delibera. ardeleni, aromâni, bulgari, greci
tinele noastre. Cu aceasta se ocup\ Dar negre[it ra]iunea ni s-a dat `n [i de alte etnii. Facultatea a
astrologia. Dar noi sus]inem c\ ele scopul deliber\rii; pentru aceea tot echivalat numeroase diplome
sunt semne de ploaie, de secet\, de ce este ra]ional este [i liber“. (pr. ob]inute la Atena, Kiev [i
frig, de c\ldur\, de umezeal\, de Gheorghe MIH|IL|) Cern\u]i. (pr. Cezar }|BÂRN|)

ISTORII CU T+LC Amicul i-a r\spuns: - Nu vorbi a[a zicându-mi a-

TEZAUR PATRISTIC
„Acela[i lucru `l vom spune [i
despre `ngeri. C\ci [i ace[tia
sunt `ntr-un anumit fel trupe[ti
[i circumscri[i `n compara]ie cu
firea nematerial\ [i netrupeasc\
a dumnezeirii, dup\ cum s-a
scris: Trupuri cere[ti [i trupuri
p\mânte[ti (I Cor.15,40). […] `n
compara]ie cu firea cea dumne-
zeiasc\ [i necreat\ [i cu totul
netrupeasc\ [i necircumscris\,
`ngerii sunt crea]i [i circum-
scri[i, dar fa]\ de noi sunt cu to-
tul netrupe[ti, necuprin[i [i ne-
v\zu]i.“ (Sf. Simeon Noul Teolog,
Cuvânt\ri morale, cuv. 5, `n Fil.
rom., vol. VI, p. 126)
Prietenul adev\rat
Un om avea trei prieteni: ba-
nii, so]ia [i credin]a `n Dumne-
zeu. ~nainte de a `nchide ochii,
i-a chemat pe to]i trei pentru
a-[i lua r\mas bun. Celui dintâi
i-a zis:
- Prietene, mor, adio!
- Adio prietene, am s\-]i a-
prind o lum=nare spre odihna
sufletului t\u!
Cel de-al doilea [i-a luat r\-
mas bun f\g\duindu-i c\ o s\-l
`nso]easc\ pân\ la mormânt.
~n sfâr[it a venit [i cel de al
treilea.
- Mor, adio, a [optit muri-
bundul.
dio, a r\spuns prietenul. De tine
nu o s\ m\ despart niciodat\:
dac\ tr\ie[ti, o s\ tr\iesc [i eu,
dac\ mori, o s\ te urmez. Omul
a murit. Banii i-au dat o lum=-
nare, so]ia l-a `nso]it pân\ la
groap\, dar credin]a `n Dumne-
zeu l-a urmat [i dup\ moarte.
(Grigorie Com[a, O mie de pilde)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Luni, 9 noiembrie 2009

PE SCURT Cet\]i antice [i medievale `n campania de restaurare a TVR

Premier\ absolut\ de
Gaetano Donizetti
`n România
Lucrarea „Gemma di Vergy“, de Gaetano
Donizetti, va fi interpretat\ mar]i, `n
premier\ absolut\ `n România, `n Foaie-
rul Galben al Operei Na]ionale Bucu-
re[ti (ONB), conform Agerpres. Specta-
colul, `n variant\ de concert, are loc sub
`ndrumarea sopranei Mariana Nicolesco
[i este o produc]ie a Studioului Experi-
mental de Oper\ [i Balet „Ludovic
Spiess“ din ONB care face parte din
proiectul „Opera Rara“, ce `[i propune s\
ofere publicului capodopere pu]in cunos-
cute mai ales pentru virtu]ile excep]io-
nale cerute interpre]ilor. Distribu]ia pre-
mierei absolute la ONB cuprinde tineri
arti[ti precum: soprana Aurelia Florian,
tenorul Bogdan Mihai, baritonul Dorin
Mara, basul Horia Sandu, mezzosoprana
Sidonia Nica, acompaniamentul fiind
asigurat de pianistul corepetitor Ioana
Maxim. „Gemma di Vergy“ a fost
reprezentat\ pentru prima dat\ la Scala
din Milano, acum 175 de ani.
Civiliza]ia Cucuteni
la New York
România particip\ la o expozi]ie in-
terna]ional\ dedicat\ civiliza]iei
Cucuteni - „The Lost World of Old
Europe: The Danube Valley, 5000-3500
BC“ -, care va cuprinde 250 de exponate
din trei ]\ri, la Institutul pentru Studiul
Antichit\]ii de la New York. România
contribuie la expozi]ie cu majoritatea
pieselor - 175 -, ce provin din 19 muzee
din ]ar\. Printre ele se afl\ sculpturile
„Gânditorul“ [i perechea sa, de la
Cernavod\, o serie de vase antropomorfe
[i câteva dintre primele obiecte realizate
din aur [i din cupru descoperite `n
Europa. Principalul organizator [i
partener al evenimentului din partea
României este Muzeul Na]ional de
Istorie a României (MNIR). Celelalte ex-
ponate din cadrul expozi]iei, ce prezint\
un ciclu de culturi legate `ntre ele prin
care s-a atins un vârf de creativitate pe
teritoriul Europei de Sud-Est, `n pe-
rioada 5000-3500 `naintea erei noastre,
provin din Bulgaria [i Republica
Moldova, conform Mediafax.
„Concertul“,
film cu succes la
publicul francez
Lungmetrajul „Concertul“, de Radu
Mih\ileanu, a fost printre cele mai
vizionate premiere de pe marile ecrane
din Fran]a, cu 2.508 spectatori `n data
de 4 noiembrie, conform Mediafax.
„Concertul“ a devansat liderul de pân\
atunci al box-office-ului francez, filmul
lui Alain Resnais „Les herbes folles“,
care a avut, `n aceea[i zi, 1.496 de spec-
tatori. ~n Paris, „Concertul“ a rulat pe 21
de ecrane. „Concertul“, care a avut
cronici pozitive `n presa de specialitate,
i-a adus actri]ei Mélanie Laurent „un
moment de gra]ie `n cariera sa artis-
tic\“, dup\ cum a m\rturisit aceasta `n
„Le Parisien“. Lungmetrajul „Concertul“
a fost filmat `n România, la Moscova [i
la Paris. a
Cetatea medieval\ Oradea, Cetatea Aiud [i a fost `n mare parte obiectiv militar, utilizat atât bol]i de c\r\mid\ [i un etaj. ~n palat func]ioneaz\
Castrul roman de la Porolissum au fost monumen- de Ministerul de Interne cât [i de Ministerul Ap\- `n prezent Muzeul de Istorie din Aiud.
tele propuse asear\ `n cadrul emisunii „Restaura- r\rii Na]ionale. Dup\ 1975, cetatea este folosit\ pe Castrul roman de la Porolissum, jude]ul S\-
re“ a TVR. Telespectatorii au posibilitatea s\ vote-
ze unul dintre aceste monumente care va intra `n
post de depozit, ceea ce accelereaz\ procesul de de-
gradare care continu\ [i `n prezent.
laj, este unul dintre cele mai mari [i bine p\stra-
te situri arheologice din România. Porolissum es-
finala ce se va `ncheia pe 1 decembrie. Atunci va fi Cetatea Aiud este unul dintre cele mai impor- te un toponim dacic, cu sensul de „loc de trecere“,
ales, din zece monumente finaliste, monumentul tante edificii medievale ale Transilvaniei. ~n inte- „trec\toare“. A[ezarea militar\ [i civil\ ia fiin]\
care va primi fonduri pentru restaurare. riorul cet\]ii sunt amplasate dou\ edificii de cult, `nc\ din timpul lui Traian, `n anul 106 e.n., ca un
Cele treizeci de cl\diri-monumente istorice Biserica Reformat\ [i Biserica Luteran\, [i patru punct de leg\tur\ `ntre drumurile comerciale [i
care au intrat `n campania TVR, acestea fiind se- edificii din secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea, de ap\rare a trecerii principale dinspre Carpa]i
lectate cu ajutorul Comisiei Na]ionale a Monu- apar]inând acum cultului reformat calvin. Cl\- spre Dacia Porolissensis. S\p\turile arheologice
mentelor. direa, cu plan dreptunghiular, a beneficiat doar de au scos la iveal\ faptul c\ a[ezarea a beneficiat
Cetatea medieval\ Oradea, compus\ dintr-un câteva repara]ii, `n urm\ cu peste dou\ decenii. `nc\ de la `nceput de un plan urbanistic bine sta-
fort pentagonal, cu ziduri flancate de cinci bastioa- Ea se compune din dou\ p\r]i distincte: turnul bilit: drumuri realizate din dale de piatr\, cl\diri
ne, dateaz\ din secolul al XVI-lea, fiind ref\cut\ `n por]ii [i cl\direa exterioar\ incintei cet\]ii, alipit\ civile, un amfiteatru, temple, b\i, apeducte, vas-
secolul al XVIII-lea. ~n perioada 1945-1989 cetatea turnului, compus\ dintr-un parter acoperit cu te necropole. a
O biseric\ de lemn din Muzeul Satului va fi resfin]it\
serica din Timi[eni, Gorj, 1773,
Directorul general al Muzeului Na]ional al Satului [i biserica din Turea - Cluj, 1760,
conform Agerpres.
„Dimitrie Gusti“, Paula Popoiu, a spus, `n cadrul
Sesiunii Na]ionale de Conservare-Restaurare Sesiune na]ional\ de
„Doina Darva[“, desf\[urat\ la Sala Multimedia conservare-restaurare
a Ministerului Culturii, Cultelor [i Patrimoniului „Clasic [i modern `n proteja-
Na]ional (MCCPN), c\ inten]ioneaz\ rea patrimoniului - dialog `ntre
genera]ii“ a fost tema Sesiunii
s\ resfin]easc\ biserica de lemn din satul Na]ionale de Conservare-Restau-
R\pciuni (Neam]), aflat\ `n patrimoniul rare „Doina Darva[“ - ConScience
2009, care a avut loc `ntre 6-8 no-
muzeului [i inaugurat\ `n prim\var\. iembrie la Ministerul Culturii,
Cultelor [i Patrimoniului Na]io-
nal (MCCPN). Organizat\ de
„Vrem s\ resfin]im aceast\ luni. A doua etap\ a constat `n Muzeul Na]ional al Satului „Di-
frumoas\ biseric\ [i, `n acest restaurarea picturii murale pe o mitrie Gusti“, manifestarea a re-
sens, am discutat cu Patriarhia“, suprafa]\ total\ de 214 mp, care unit peste 100 de speciali[ti `n do-
a spus Paula Popoiu, men]io- a durat aproximativ un an, inter- meniul conserv\rii-restaur\rii de
nând c\ dore[te ca „`n acest l\ca[ ven]ii anterioare acestui proces la prestigioase institu]ii muzeale
vare-restaurare a patrimoniului
s\ se oficieze Sfânta Liturghie [i, fiind f\cute, potrivit speciali[ti- sau de la institu]ii de cercetare `n mobil [i imobil, de investiga]ii fi-
nu foarte des, s\ se boteze [i s\ lor, `n 1820 [i `n 1834.
domeniu din Bucure[ti [i din ]a- zico-chimice [i biologice, de micro-
se cunune, evenimente care vor Numeroase, `n trecut, `n re- r\. Directorul general al Muzeu- climat, precum [i problematica
da via]\ [i vor spori func]ionali- giunile montane, l\ca[urile de lui Satului, Paula Popoiu, a spus form\rii speciali[tilor din dome-
tatea acestui muzeu“, conform cult din lemn sunt considerate c\ ac]iunea s-a dovedit „un cadru niu. Restaurarea textilelor, a
Agerpres. Datând din 1773, bise- unanim, `n prezent, monumen- generos, `n care vechea [i noua unor icoane pe sticl\ sau din
rica din satul R\pciuni (Neam]), te, o parte dintre ele devenind genera]ie de restauratori s\ dia-
bronz, salvarea [i reconstituirea
care a fost transferat\ Muzeului repere de cultur\ [i civiliza]ie logheze, astfel `ncât, prin prelua- unor stampe japoneze, problema-
Satului, `n 1957, ca urmare a `n- ]\r\neasc\. ~ntre acestea, cu o rea [tafetei, [coala româneasc\ tica restaur\rii textilelor, dezin-
ceperii construc]iei barajului valoare de patrimoniu incontes- de restaurare s\-[i dobândeasc\ fectarea printr-o serie de trata-
hidroenergetic de la Bicaz, a fost tabil\ sunt bisericile aflate la locul pe care `l merit\ pe plan na- mente a arhivelor, ca [i utilizarea
restaurat\ pe baza unui proiect Muzeul Na]ional al Satului „Di- ]ional [i interna]ional“, conform tehnicilor moderne `n protejarea
arhitectural elaborat de Niels mitrie Gusti“, precum cele din Agerpres. ~n cadrul lucr\rilor se- patrimoniului religios [i a unor
Auner, `n 2006, lucr\rile `nce- Dragomire[ti - Maramure[, 1727, siunii, aflat\ la a doua edi]ie, au obiecte etnografice au fost subiec-
pând `n 2007 [i durând [apte din R\pciuni - Neam], 1773, bi- fost analizate subiecte de conser- tele abordate de speciali[ti. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a O PROGRAM| {COLA- fie aleatorie (computerizat\) pen- Societ\]ii Române de Fizic\, Radu ar fi g\zduit atât ceremonia de sem-
tru fiecare elev, iar societ\]ile pro- Gologan, pre[edintele Societ\]ii de nare a actelor de preluare a Dobro-
R| SIMPLIFICAT|, PROPU- fesionale s\ fie implicate `n elabo- {tiin]e Matematice [i Despina Pas- gei de c\tre România, cât [i pe
NERE A SAR: Programa [colar\ rarea [i aprobarea programelor de cal, formator [i consultant indepen- regele Carol I [i regina Elisabeta, s-
trebuie mult simplificat\, iar baca- `nv\]\mânt. Raportul aminte[te c\ dent, conform Agerpres. a ridicat o construc]ie din beton
laureatul s\ se desf\[oare dup\ mediul de afaceri consider\ c\ exis- a ALBUM FOTO CU CL|- care amenin]\ structura de rezis-
principiul fiecare elev cu subiectul ta o pr\pastie `ntre [coal\ româ- ten]\ a imobilului de patrimoniu.
s\u, aleator ales de computer, [i nu neasc\ [i economia real\. Audierea DIRILE-MONUMENT DIN Managerul de proiect Lidia Vi[an a
cu subiect unic, relev\ un raport re- exper]ilor a fost organizat\ cu spri- TULCEA: Asocia]ia tulcean\ Cen- spus c\ proiectul va fi promovat `n
alizat de Societatea Academic\ Ro- jinul Academiei de Advocacy [i trul European pentru Diversitate cinci licee tulcene, apoi urm=nd s\
mân\, conform Agerpres. Astfel, SIVECO Romania [i este parte din- va realiza un album foto cu cl\dirile fie selecta]i 12 tineri voluntari care
examenul de bacalaureat ar trebui tr-un proiect derulat de Societatea de patrimoniu din municipiu, `n s\ se implice `n realizarea albumu-
`nlocuit cu un examen na]ional de Academic\ din România, „Cum cadrul proiectului „Redescoper\-]i lui. a
tip SAT (Standard Achievement pred\m [tiin]ele exacte `n [coala? O ora[ul“. Ideea de a ini]ia acest
Test, care este administrat de ETS, propunere de reform\“. Comisia de proiect, la care se dore[te o semni-
(SUA), urmând ca acest examen s\ exper]i a fost alc\tuit\ din Ionel ficativ\ implicare a tinerilor, a Pagin\ realizat\
fie administrat de un organism in- Haiduc, pre[edintele Academiei Ro- ap\rut dup\ ce lâng\ o cl\dire de de Oana RUSU
dependent, iar alocarea testelor s\ mâne, Nicolae Zamfir, pre[edintele patrimoniu, despre care se spune c\

Pelerinaj Israel - Iordania
23 noiembrie-1 decembrie 2009
Organizat de Centrul de Pelerinaj
„Sf. Ap. Pavel“ al Patriarhiei Rom=ne
Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3; tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788.728.542; pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46; 0788.728.544 patriarhia_pelerinaje@ya-
hoo.com
Ziua 1: ~nt=lnire Aeroport Otopeni 8:15. Sosire pe
Aeroportul Ben Gurion - 13:50. Deplasare pe coasta
Mediteranei la Haifa, ora[ la poalele Muntelui Carmel.
Vizitarea M\n\stirii Stela Maris; vom privi „Gr\dinile
suspendate“. P\r\sim Haifa [i ne `ndrept\m spre Tibe-
rias. Cazare [i cin\ `n Tiberias, Hotel 4*.
Ziua 2: Mic dejun. Deplasare la Muntele Tabor. Vi-
zitarea Bisericii ortodoxe ridicate pe locul unde s-a pe-
trecut Schimbarea la Fa]\. Cana Galileii - loc unde
Domnul a f\cut prima minune - transformarea apei `n
vin. Nazaret, vizitarea Bisericii catolice „Buna Vesti-
re“, ridicat\ pe locul casei Sf. Ioachim [i Ana [i a Bise-
ricii ortodoxe „Sf. Gavriil“, ridicat\ pe locul Izvorului
Mariei. Op]ional, plimbare cu o copie a „b\rcii lui Ii-
sus“, pe Marea Galileii. Cin\ [i cazare `n Tiberias.
Ziua 3: Mic dejun. Deplasare la Capernaum - su-
pranumit „Ora[ul Domnului“, Tabgha - unde Iisus a
s\vâr[it minunea `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Mun-
tele Fericirilor - locul unde Mântuitorul a rostit Ferici-
rile, Râul Iordan. Ora 16:00 - Deplasare la Ben She“an
(Decapolis), trecând din Israel `n Iordania. Ne `ndrep-
t\m spre Aman, capitala Iordaniei, numit\ `n Antichi-
tate Philadelphia. Cin\ [i cazare `n hotel 3*.
Ziua 4: Mic dejun. Deplasare la Petra. Vizitarea ex-
traordinarei capitale a Nabateenilor. Petra a fost inclus\
prin vot universal, `n anul 2007, `n rândul celor 7 minuni
ale lumii antice [i moderne. P\r\sim Petra [i, trecând
peste Valea lui Moise, revenim la Aman. Cin\ [i cazare.
Ziua 5: Mic dejun. Deplasare la Jerash (anticul Gera-
sa) - Forumul Oval, templul lui Zeus [i Artemis, b\i [i
teatre. Continu\m la Mabada -ora[ul mozaicurilor, pen-
tru a vizita Biserica ortodoxa „Sf. Gheorghe“, cuprinzând
un mare mozaic cu cea mai veche hart\ a }\rii Sfinte cu
centrul la Ierusalim. Apoi vom vizita Muntele Nebo, de
unde Moise a v\zut P\mântul F\g\duin]ei. Tur panora-
mic al ora[ului Aman. Cin\ [i cazare `n Aman.
Ziua 6: Mic dejun. Deplasare spre valea Iordanului
[i vom vizita locul botezului lui Iisus, apoi ne `ndrep-
t\m spre grani]\ si vom trece `n Israel `n dreptul ora-
[ului Ierihon - cel mai vechi ora[ din lume. Prima opri-
re va fi la Qumran, la Marea Moart\. Scurt\ oprire la
magazinul cu produse cosmetice. Intrare `n ora[ul Ieri-
hon - vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la Biserica româ-
neasc\. Cin\ [i cazare Ierusalim, hotel 4*.
Ziua 7: Mic dejun. Deplasare la Bethleem. Vizita-
rea Bisericii ortodoxe ridicate pe locul unde s-a n\scut
Domnul, apoi a Bisericii catolice [i a Grotei Laptelui.
Ierusalim - intrare prin Poarta „Sf. {tefan“, parcurge-
rea pe jos a Drumului Crucii pân\ la Sfântul Mormânt.
Urcare pe Golgota, Piatra Ungerii, vizitarea paraclise-
lor sfinte din Biserica Sf. Mormânt. Cin\ [i cazare `n
Ierusalim- hotel 4*.
Ziua 8: Mic dejun. Muntele M\slinilor - se vor vizi-
ta: Biserica Pater Noster (Tat\l Nostru), Biserica Do-
minus Flevit (Domnul a plâns), Gr\dina Getsimani cu
Biserica Na]iunilor, Mormântul Maicii Domnului [i
Pe[tera Getsimani. Urc\m apoi pe Muntele Sion, la Bi-
serica „Adormirii Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea
de Tain\“, Mormântul psalmistului David [i Zidul
Plângerii. Cin\ [i cazare `n Ierusalim - hotel 4*.
Ziua 9: Mic dejun. Deplasare la Ein Karem - patria
Sf. Ioan Botez\torul, unde vom vizita Biserica „Sf.
Ioan“, ridicat\ pe locul na[terii Sf. Ioan Botez\torul, [i
Fântâna Fecioarei Maria. Continuam drumul nostru
spre Lida, unde vom vizita Biserica „Sf. Gheorghe“, [i
apoi ne deplas\m la Aeroportul Ben Gurion; decolare -
ora 17:10, cursa LY571; aterizare - 20:05.
TARIF: 1.110 euro/persoan\, grup de 40 de per-
soane;
1.150 de euro/persoan\, grup 30-4 40 de persoane.
SERVICII INCLUSE:
- bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe
de aeroport;
- cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasificare local\)
`n camer\ dubl\ (3 stele `n Aman), demipensiune (bu-
fet suedez);
- transport cu autocar modern cu aer condi]ionat;
- taxe de intrare la obiective, taxa de viz\ israelia-
n\, tax\ de viz\ Iordania, asigurare medical\;
- asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbitor de lim-
ba român\ `n Israel (englez\, `n Iordania);
- `nso]itor de grup din partea Patriarhiei (vorbitor
de limb\ englez\).
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 40 de euro care se va achita `nso]itoru-
lui de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri care nu
sunt incluse `n program;
~n func]ie de m\surile de securitate, programul
poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare, sau se pot
`nlocui unele obiective [i hoteluri.
NOT|: ~N PRE} SUNT INCLUSE {I INTR|RILE
LA OBIECTIVE CARE DEP|{ESC 100 $!

CM
YK
 CM
YK

Luni, 9 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
 9002 eirbmeion 9 ,inuL rebil pmiT 41
VT SATINIRT emargorp ed alirG
SATINIRT lanruJ 02.22-00.22 |}AENIMID ED RARO LULAVRETNI
omorP
ailacoliF
52.22-02.22
03.22-52.22
)00.61-00.80( |ZAIMA I{ \cinimuD \t\bm=S ireniV-inuL
acitsirtaP 54.22-03.22 ii]eiV aetraC - raxaniS 03.80-52.80
telfus urtnep tn=vuC 00.90-03.80 abjuls nid ir\tnâC 03.50 abjuls nid ir\tnâC 03.50 abjuls nid ir\tnâC 03.50
\nimul i[ tenuS 05.22-54.22
\rcas \trA 55.22-05.22 )\tcerid enuisimsnart( eihgrutiL atn=fS 03.01-00.90 -ur i[ ieinertU inuic\gur i[ ieinertU -ur i[ ieinertU
“animuL luraiZ„ eratnezerP 85.22-55.22 \rcas \trA 04.01-53.01 urtnep inuic\g \taot urtnep urtnep inuic\g
)eraot\mru auiz nid ai]ide( ie]niderC aelaC 55.01-04.01 a]niubert \taot a]niubert a]niubert \taot
omorP 00.32-85.22 ailacoliF 00.11-55.01 ;lanoi]an lunmI 0 0 . 6 0
SATINIRT ofnI 20.11-00.11 ;lanoi]an lunmI 00.60 ;lanoi]an lunmI 00.60
mliF ;)ireniv-inul( telfus urtnep tn=vuC 03.32-00.32 aenuic\guR
)\cinimud i[ \t\bm=s( ratnemucod omorP 50.11-20.11 aenuic\guR aenuic\guR
,)i]ram i[ inul( )r( enub roletpaf animuL 50.21-50.11 \]aenimid ed \]aenimid ed
iulunireleP ii[aP 73.32-03.32 \]aenimid ed
)\t\bm=s-irucreim( )r( eirotsi n` ailbiB ie]niderc eletnivuC 0 2 . 6 0 ie]niderc eletnivuC 02.60
omorP 04.32-73.32 ie]niderc eletnivuC 02.60
ie]niderC aelaC 55.32-04.32 enit \gn=l ed lumO 01.21-50.21 \]aiv i[ eilehgnavE 0 3 . 6 0
lu[aregn~ 51.21-01.21 )r( ii]\tec a]aiV 03.60 ii]\teC a]aiV 03.60
enit \gn=l ed lumO 00.42-55.32
;)i]ram i[ inul( )r( enub roletpaf animuL 00.10-00.42 iulunireleP ii[aP 22.21-51.21 iiciresiB a]aiV 00.70 eihgrutiL .fS 50.90 eihgrutiL .fS 50.90
)r( )iirutpircS eletnivuC( eirotsi n` ailbiB omorP 52.21-22.21 eihgrutiL .fS 50.90 cilbib saltA 04.01
tupecirp lumO 03.21-52.21 cilbib saltA 04.01
eirotsi n` ailbiB ;)ireniv i[ irucreim( iinuic\gur alaoc{ 5 0 . 2 1 iz al ain=moR 50.11
n` ailbiB ;)ioj( )r( )ineicodapaC ii]nifS( )r( telfus urtnep tn=vuC 00.31-03.21 ieir\lipoc lusrevinU 50.11
SATINIRT ofnI 20.31-00.31 nizagam dne-keeW 03.21 etat\n\s i[ \]niderC 50.21 etateicos i[ \ciresiB 53.31
-m=s( )r( )iicinimuD ailehgnavE( eirotsi
)\cinimud( )r( \saot\n\s a]aiV ;)\t\b omorP 50.31-20.31 aixodotrO 5 0 . 4 1 iza ed aemuL 50.41
-ap a]aiV ;)inul( )r( \saot\n\s a]aiV 50.41-50.31 nizagam dne-keeW 03.21
rorutut lusele]n` ep ainreceV 50.61
)00.70-00.10( NRUTCON RARO LULAVRETNI -ihorap a]aiV ;)ireniv-i]ram( )r( roliihor azaima-\pud \nuB 03.41 aixodotrO 50.41
;)\t\bm=s( )r( rolirits\n\m a]aiV /roli
sserpxe larutluC 50.71
i[ ainreceV 50.61 rorutut lusele]n` ep
\rcas \trA 50.10-00.10 ailehgnavE( eirotsi n` ailbiB aetatilautcA 00.81
eirotsi ed inigaP 02.10-50.10 )\cinimud( )iicinimuD iiciaM lusilcaraP azaima-\pud \nuB 03.41
aetatilautcA 01.81
raxaniS 03.10-02.10 eirotsi ed inigaP 02.41-50.41 iulunmoD ainreceV 50.61 \saoigiler
iulunireleP ii[aP 03.10-32.10 iulunireleP ii[aP 72.41-02.41 aetatilautcA 0 0 . 8 1 aetatilautcA 00.81
uoN lec eirtimiD iulutn=fS lusilcaraP 52.20-03.10 omorP 03.41-72.41 satinirT elirugolaiD 03.81
aetatilautcA 0 1 . 8 1 \saoigiler aetatilautcA 01.81
-etoB naoI iulutn=fS lusilcaraP ;)inul( -esiB ;)inul( )r( SATINIRT eliribrovnoC 03.51-03.41 \saoigiler rolclof ed inigaP 50.91
-ivuC ietnifS lusilcaraP ;)i]ram( lurot\z eliribrovnoC ;)ireniv-i]ram( )r( izA acir \]aiv i[ ailehgnavE 03.81 erac lutn=vuC 53.91
lusilcaraP ;)irucreim( avehcsaraP esao ed elirugolaiD 0 3 . 8 1
)\cinimud i] \t\bm=s( )r( SATINIRT rolclof ed inigaP 50.91 et[ediz
-araP ;)ioj( ealociN hrareI iulutn=fS \nimul i[ tenuS 53.51-03.51 \cinimud
-iv( ierdnA lotsopA iulutn=fS lusilc rolclof ed inigaP 5 0 . 9 1 csen=mor uem lu[aregn~ 05.91
acitsirtaP 05.51-53.51
iulunmoD iiciaM lusilcaraP ;)iren ii]eiV aetraC – raxaniS 55.51-05.51 csenâmor uem lu[aregn~ 05.91 ed aetsevoP(
iiciaM la silcaraP aeliod lA ;)\t\bm=s( SATINIRT ofnI 75.51-55.51 iiciresiB airotsI 0 3 . 9 1 )\raes ed aetsevoP( )\raes
)\cinimud( iulunmoD omorP 00.61-75.51 uem lu[aregn~ 05.91 iicizum ai]aziliviC 50.02 nit[erc dnomapaM 50.02
omorP 03.20-52.20
00.30-03.20
)\raes ed aetsevoP( solof ed tn=vuC 00.12 telfus urtnep inimuL 01.12
)r( telfus urtnep tn=vuC )00.10-00.61( |RAES ED RARO LULAVRETNI
eliribrovnoC ;)ioj-inul( )r( izA aciresiB 00.40-00.30 iicizum ai]aziliviC 5 0 . 0 2 csecinvohud ie]niderc eletpaF 04.12
)\cinimud-ireniv( )r( SATINIRT -inul( )\tcerid enuisimsnart( ainreceV 00.71-00.61 solof ed tnâvuC 0 0 . 1 2 elirucol al inireleP 03.12 \lacizum atareS 00.22
)r( SATINIRT lanruJ 02.40-00.40 lusilcaraP i[ ainreceV ;)\t\bm=s csecinvohud
52.40-02.40 -id enuisimsnart( iulunmoD iiciaM etnifs aenuic\guR 00.32
ailacoliF elirucol n` enireleP 0 3 . 1 2
raxaniS 72.40-52.40 )\cinimud( )\tcer !enmaoD ,iov-eT-ibuI 00.22 \raes ed
etnifs
omorP 03.40-72.40 -ap a]aiV ;)ioj-inul( roliihorap a]aiV 00.81-00.71 \raes ed elinuic\guR 00.32 ,iiciresiB ii]nir\P 51.32
;)i]ram i[ inul( )r( enub roletpaf animuL 03.50-03.40 )ireniv( rolirits\n\m a]aiV /roliihor !enmoD ,iov-eT-ibuI 00.22
,iiciresiB ii]nir\P 51.32 irt[on iirot\]\vn`
)r( )iirutpircS eletnivuC( eirotsi n` ailbiB SATINIRT lanruJ 02.81-00.81 ed elinuic\guR 00.32
\raes irt[on iirot\]\vn` ieliz lutsitacA 03.32
eirotsi n` ailbiB ;)ireniv i[ irucreim( omorP 52.81-02.81
n` ailbiB ;)ioj( )r( )ineicodapaC ii]nifS( telfus urtnep tn=vuC 55.81-52.81 ,iiciresib ii]nir\P 5 1 . 3 2 acitponozeiM 00.00 acitponozeiM 00.00
-m=s( )r( )iicinimuD ailehgnavE( eirotsi raxaniS 75.81-55.81 )r( irt[on iirot\]\vn` )r( etat\n\s i[ \]niderC 00.10 )r( cilbib saltA 00.10
)\cinimud( )r( \saot\n\s a]aiV ;)\t\b \rcas \trA 00.91-75.81 ieliz lutsitacA 03.32 )r( et[ediz erac lutn=vuC 02.10
iulunireleP ii[aP 73.50-03.50 ;)i]ram i[ inul( enub roletpaf animuL 00.02-00.91 elirucol al inireleP 03.10
omorP 04.50-73.50 )iirutpircS eletnivuC( eirotsi n` ailbiB acitponozeiM 00.00
)r( etnifs )r( etateicos i[ \ciresiB 53.10
ie]niderC aelaC 55.50-04.50 ii]nifS( eirotsi n` ailbiB ;)irucreim( )r( iinuic\gur alaoc{ 0 0 . 1 0 )r( aetatilautcA 00.20
n` inireleP 52.10
)r( aetatilautcA 00.20
\nimul i[ tenuS 00.60-55.50 eirotsi n` ailbiB ;)ioj( )ineicodapaC )r( \saoigiler aetatilautcA 01.20
lutsitacA/ilehgnahrA roli]nifS lutsitacA 55.60-00.60 n` ailbiB ;)ireniv( )iirutpircS eletnivuC( )r( etnifs elirucol )r( \saoigiler etatilautcA 01.20
)r( ehgev ed iinomrA 03.20
lutsitacA ;)inul( ealociN iulutn=fS )iicinimuD ailehgnavE( eirotsi )r( aetatilautcA 0 0 . 2 0 onimoD etatnaC 03.20
;)i]ram( lurot\zetoB naoI iulutn=fS )\cinimud( \saot\n\s a]aiV ;)\t\bm=s( )r( ie]niderc eletpaF 00.40
)r( \saoigiler etatilautcA 01.20 )r( cilbib saltA 00.40 ,iiciresiB ii]nir\P 02.40
;)irucreim( icurC ietnifS lutsitacA SATINIRT ofnI 20.02-00.02
uoN lec eirtimiD iulutn=fS lutsitacA omorP 50.02-20.02 onimoD etatnaC 03.20 ,iiciresiB ii]nir\P 02.40 )r( irt[on iirot\]\vn`
esaoivuC ietnifS lutsitacA ;)ioj( ie]niderC aelaC 02.02-50.02 ed elirugolaiD 0 0 . 4 0 )r( irt[on iirot\]\vn~
52.02-02.02 )r( \cinimud
)r( telfus urtnep inimuL 53.40
ienuB lutsitacA ;)ireniv( avehcsaraP enit \gn=l ed lumO )r( eirotsi ed eliF 53.40
-utn=M lutsitacA ;)\t\bm=s( iritseV tupecirp lumO 03.02-52.02 ,iiciresiB ii]nir\P 5 2 . 4 0 )r( satinirT elirugolaiD 00.50
)\cinimud( iuluroti lu[aregn~ 53.02-03.02 solof ed tn=vuC 00.50 ,00.31 ,00.70 :elanruJ
)r( irt[on iirot\]\vn`
ii]eiV aetraC - raxaniS 00.70-55.60 eirotsi ed inigaP 05.02-53.02 csecinvohud 00.12
75.02-05.02
solof ed tn=vuC 0 0 . 5 0
-ihorap a]aiV ;)inul( )r( \saot\n\s a]aiV 00.80-00.70 iulunireleP ii[aP ,00.90 ,00.80 ,00.70 :irit{ ,00.11 ,00.90 ,00.80 :irit{
-ihorap a]aiV ;)ireniv-i]ram( )r( roli nid ai]ide( “animuL luraiZ„ eratnezerP 00.12-75.02 )r( csecinvohud
;)\t\bm=s( )r( rolirits\n\m a]aiV/roli )eraot\mru auiz ,00.41 ,00.31 ,00.21 :irit{ ,00.31 ,00.21 ,00.11 ,00.51 ,00.41 ,00.21
ailehgnavE( eirotsi n` ailbiB eliribrovnoC ;)ioj-inul( izA aciresiB 00.22-00.12 ,00.71 ,00.61 ,00.51 ,00.61 ,00.51 ,00.41 ,00.91 ,00.71 ,00.61
)\cinimud( )iicinimuD )\cinimud-ireniv( SATINIRT .00.02 ,00.91 .00.02 ,00.91 ,00.71 .00.02

iel ed 002.1 :]erP

:esulcni iicivreS !anivocuB n` uoN lunA i]irot\br\S
;avaecuS n` **** letoh erazac i]pon 3 -
margorp uc uoN lunA ed \vitsef \sam -
;citsitra
0102 eiraunai 20 - 9002 eirbmeced 03
-oh enic 3 ,znârp ed esem 2 ,nujed cim 2 -
;**** let nid rolirot\ru a i[ rolirot\dniloc aerimirp -ardetaC ,it[erucuB )00:70 aro( :I auiZ ‹
;***nredom racotua tropsnart - .****letoh ,anivocuB -udoveiov airotitc ,u\zuB nid \lapocsipe al
.goloet uas toerp roti]osn` dihg - -rutiL atnâfS al erapicitraP :III auiZ ‹ -ihra alardetaC - u\caB - barasaB ietaM iul
ed \sam ,eraM lec elisaV iulutnâfS a eihg iulurotinmod airotitc ,namoR nid \lapocsipe
:tcatnoc ed etaD -its\n\M \zaetiziv es \zaima-\pud ,znârp anelE anmaod elas iei]os a i[ [eraR urteP \lardetac O
csenâmor iulumaen lumilasureI„ ,antuP aer i[ erazac ,avaecuS - inecitl\F - icivocnarB !\latipaC urtnep
3 rotces ,D1 .rn usopoC ludB al eranihcn` ,“elanoi]an ie]niit[noc luratla i[ .****letoh \sam
31.84.733.120 ,12.99.013.120 :leT \sam ,eraM lec nafet{ iulutnâfS lutnâmrom -sipeihra alardetaC ,nujed ciM :II auiZ ‹
- RCB al esihcsed elirutnoC
- it[erucuB 4 rotces alailif
245.827.8870 .****letoh \raes ed .fS elet[aom al eranihcn` ,avaecuS \lapoc iiriurtsnoc aereni]sus urtnep
moc.oohay@aerinu_ejanirelep -rap ,]maeN ugrâT ,nujed ciM :VI auiZ ‹ -itc ,anrimogarD aerits\n\M ,uoN lec naoI IULUMAEN IIRIUTNÂM IELARDETAC
1 rotces ,54 .rn ieirotciV aelaC iruiecibo ,rolirot\dniloC adarap al erapicit -aip ed asaeriM„ ,acmirC eisatsanA iul airot
;64.73.313.120 ,54.73.313.120 :leT ,ina[coF ,u\caB ,]maeN anoz nid ii]idart i[ ,i]u\rt\P nid aciresiB - “ienivocuB a \rt 9010 3059 8400 5700 BCNR 35OR :IEL
445.827.8870 .it[erucuB ,u\zuB ed \sam ,avaecuS - “roli]nifs adaclavaC„ 0110 3059 8400 5700 BCNR 62OR :DSU
moc.oohay@ejanirelep_aihrairtap ,\vitsef \sam 03:91 aro ,rebil pmit ,znârp 1110 3059 8400 5700 BCNR 69OR :ORUE

unaenudroC ]unoI .rp : cidiruj reilisnoC ,UNAET{INIL|B ailitO ,EIAOLUCINA egroeG .caid :ai]cadeR
,ROB la enuisiM ed i[ cilbiB lututitsnI - IT{ERUCUB :ASERDA ,}NORC nadgoB ,RENDORB aculaR ,AR+B nairpiC
;tairaterces - 521.001.4130 xaF/.leT ,6 .rn aetsirC noriM aerartnI ,ROTSIN anaO ,UL|CSAD uivliS ,UFOIC nitnatsnoC
.ei]ubirtsid - 393.001.4130 ;ai]cader - 081.001.4130
;203.442/2320 ,422.604/2320 nofelet ,96 .rn \livoM urteP .rtS - I{AI
,USUR anaO ,|}AOHOP sicraN ,UIONU|P nitsuguA
;522.604/2320 :xaf
|NR+B|} razeC .rp ,UZRUTS anitsirC or.animulluraiz.www
moc.oohay@animulluraiz ,or.animulluraiz@ofni :liam-e
:EI}CADER ED LARENEG RATERCES :LAHRAIRTAP REILISNOC
UIRTIMUD naitsirC ICINILO nimsoC
81391 .rn al elartneC ieserP lugolataC n` \zaerugif “animuL luraiZ„
“YNON„ ,EROGIRG naoI .caid : otoF :LAIROTIDE ROTCERID
iei]cader luides al atcartnoc top es avodloM anoz nid eletnemanobA
ilat[op iirotcaf nirp uas )EIAONOIA \ciJ tcatnoc ed \naosrep( i[aI ,IEPOPA naicuL :eratcaderonheT
ROTCERID UCSERIFMAZ nirolF
-obA .eraot\mru anul urtnep sruc n` iinul a 02 ed atad ep \n=p AMOT aeerdnA ,IETAM nitnatsnoC
al atcartnoc top es ainetlO i[ aegorboD ,ainetnuM urtnep eletneman ,CASOB asicraN anilA : arutceroC :CIGOLOET TNEMATRAPED FE{-ROTCADER
uas )EROGIRG naoI tcatnoc ed \naosrep( it[erucuB iei]cader luides
anul urtnep sruc n` iinul a 02 ed atad ep \n=p ilat[op iirotcaf nirp
URALO atelociN ,U}ERC nemraC POCIRP nimsoC .caid :)|LAICOS ETATILAUTCA(
.eraot\mru :ei]ubirtsid tnematrapeD ACEL anitsirC
\zaerugif “|CINIMUD ED ANIMUL„ lulan=m\tp\s ,aenemesa eD )AVODLOM urtnep( EIAONOIA \ciJ \tnargetni etrap etse “animuL luraiZ„
.43291 .rn al elartneC ieserP lugolataC n` ,AINETNUM urtnep( EROGIRG naoI .caid la ACILISAB \serP ed iulurtneC a FE{-ROTCADER
,NAMOMORC aifargopiT( IT{ERUCUB :al tir\piT )AINETLO i[ AEGORBOD
)1 erebiL ieserP a]aiP :cimonoce tnematrapeD en=moR exodotrO ieihrairtaP :)|SAOIGILER ETATILAUTCA(
.)96 \livoM urteP .rts ,ANIMUL aifargopiT( I{AI )i[aI( |LI|HIM alenoI .ce ;)it[erucuB( NACIOV niroD .ce X141-1481 NSSI NABALAB anelE asicraN

XAFAIDEM ed i[ SERPREGA \serP ed \lanoi]aN ai]negA ed ,en=moR ieihrairtaP a ACILISAB \serP ed ai]negA ed etazinruf ii]amrofni \zaezilitu “animuL luraiZ„
 CM
YK

Luni, 9 noiembrie 2009 Dosarele istoriei 15

20 de ani de la c\derea Zidului

Ast\zi, lideri marcan]i ai Europei se reunesc la Berlin
pentru a marca sf=r[itul diviz\rii `ntre Est [i Vest. La
data de 9 noiembrie se `mplinesc 20 de ani de la mo-
mentul istoric al c\derii Zidului Berlinului, un simbol
al opresiunii [i al R\zboiului Rece. 1989 a fost un an
cu o `nc\rc\tur\ istoric\ aparte, evenimentele petre-
cute `n acea perioad\ f\c=nd posibil\ c\derea, r=nd pe
r=nd, a regimurilor comuniste din Europa de Est.

S=rma ghimpat\ a fost `n- Zidul Berlinului, un simbol al

l\turat\, Zidul Berlinului c\-
z=nd odat\ cu decizia Guvernu-
lui est-german de a `nl\tura re-
stric]iile de c\l\torie `ntre cele
dou\ Germanii. A urmat o ex-
plozie de entuziasm - petreceri
stradale, cozi lungi pentru a tre-
ce `n „partea cealalt\“, reg\siri
emo]ionante.
Evenimentele de atunci vor fi
rememorate ast\zi, `n cadrul cer-
emoniilor desf\[urate sub titlul
generic „S\rb\toarea Libert\]ii“,
de numero[i lideri marcan]i ai
Europei, printre care premierul
britanic Gordon Brown, pre[e-
din]ii rus, Dmitri Medvedev, [i
francez, Nicolas Sarkozy. Pre[e-
dintele american Barack Obama
va fi reprezentat de secretarul de
stat Hillary Clinton. Vor exista
`ns\ [i figuri marcante ale acelor
vremuri care vor lipsi din cauza
problemelor de s\n\tate, fostul
cancelar german Helmut Kohl,
cunoscut drept „cancelarul Re-
unific\rii“, anun]=ndu-[i neparti-
ciparea. Helmut Kohl guverna
R\zboiului Rece, al diviz\rii ger-
manilor, a fost construit `n anul
1961, de c\tre conducerea comu-
nist\ a Germaniei R\s\ritene,
av=nd, deopotriv\, acceptul lid-
erului sovietic Nikita Hru[ciov,
cu scopul de a st\vili valul emi-
gr\rilor de la Est la Vest, care
aducea cu sine mai pu]in\ for]\
de munc\ [i pierderi economice.
~n perioada 1962-1989, doar 5
mii de est-germani au reu[it s\
evadeze.
Zidul Berlinului a fost distrus aproape `n totalitate, cu excep]ia a trei locuri:
o sec]iune de 80 m lâng\ Potsdamer Platz, o sec]iune mai lung\
„Zidurile din min]ile de-a lungul râului Spree, poreclit\ [i Galeria din cartierul de est,
noastre“ [i o a treia bucat\ la nord de Bernauer Straße, transformat\ `n monument
La 20 de ani distan]\ de acest comenteaz\ Yve Stöbel-Richter, F\r\ 9 octombrie, n-ar fi fost 9 putea ajunge din urm\ partea
eveniment istoric, nem]ii re- coautoarea singurului studiu ca- noiembrie. Legenda spune c\ o bogat\ a ]\rii.
cunosc c\ diferen]ele `ntre Est [i re a analizat, pe termen lung, e- ma[in\ care purta simbolul unui Institutul de cercetare eco-
Vest nu au disp\rut `n totalitate. volu]ia st\rii de spirit a celor din jude] din nord, poate chiar al nomic\ IW, cu sediul la Koeln, a-
„Le e dat s\ creasc\ `mpreun\ fosta RDG - `ncepând chiar din Berlinului, capitala RDG, sosise la firma s\pt\mâna aceasta c\ PIB-
o benzin\rie din Leipzig, `n sep-
celor ce trebuie s\ fie `mpreun\, 1987, nu neap\rat diferit `n sens ul pe cap de locuitor din Est va
proorocea, dup\ c\derea Zidului negativ: „Problema e c\ nu s-a tembrie sau octombrie 1989. Ben- cre[te `n deceniul urm\tor la cir-
zinarii saxoni au refuzat s\ ser-
Berlinului, fostul cancelar fed- sinchisit nimeni s\ identifice lu- ca 80% din nivelul vestic, de la
eral, Willy Brandt, pe atunci [ef crurile bune din R\s\rit. Asta nu veasc\ combustibil, spunând: „Du- 70% c=t este acum. Produsul in-
ce]i-v\ [i manifesta]i, v\ ve]i pu-
al social-democra]ilor germani. trebuie interpretat ca o dorin]\ a tern brut din Est reprezenta, `n CM
YK

Germania Federal\ când a c\zut
Zidul Berlinului, el fiind cel care
a negociat cu cele patru puteri a-
liate reunificarea ]\rii, care s-a
produs la 3 octombrie 1990, la
mai pu]in de un an dup\ eveni-
mentul istoric.
Mii de piese de domino din po-
listiren, `nalte de 2,50 m, ur-
meaz\ s\ se d\râme una pe alta
`ntr-un [ir de doi kilometri `n
centrul Berlinului, simbolizând
pr\bu[irea Zidului `n urm\ cu
dou\ decenii.
Unele lucruri au mers a[a cum a
prev\zut Brandt. Au r\mas, `n-
s\, [i diferen]e. Unii vorbesc,
chiar, despre „Zidurile din min-
]ile noastre“, scrie publica]ia ger-
man\ „Deutsche Welle“.
Li se spune „Ossis“, de la Ost,
germanul pentru est. Uneori li se
repro[eaz\ c\ se lamenteaz\
prea mult; sau c\, pur [i simplu,
`[i vor `napoi RDG-ul.
Sistemul de valori din Est a
fost - [i continu\ s\ r\mân\ - di-
ferit fa]\ de cel al vesticilor. {i,
fo[tilor redegi[ti de a-[i primi `n-
d\r\t RDG-ul. Vor, pur [i simplu,
o abordare obiectiv\ a lucrurilor“,
sus]ine Richter, citat\ de „DW“.
„Zidul a c\zut
la Leipzig“
Berlin [i Zidul lui sunt sim-
bolul sfâr[itului comunismului `n
Europa. Totu[i, regimul Germa-
niei de Est a `nceput `ntâi s\ se
cutremure `n capitala Saxoniei
cu o lun\ `nainte, pe 9 octombrie
1989. F\r\ marea demonstra]ie
din ziua aceea, aminte[te „Die
Zeit“ - important ziar de informa-
]ie [i analiz\ politic\ al Germani-
ei, istoria ar fi fost diferit\.
Umbra unei minciuni istorice a
fost `ntotdeauna legat\ de aceast\
comemorare centrat\ pe capital\,
`ntrucât drama n-a culminat `n
Politburo, ci `n Leipzig.
Acolo, pe 9 octombrie, statul a
fost pentru prima oar\ `n inca-
pacitate, când 70.000 de persoa-
ne au invadat ora[ul [i au parali-
zat aparatul de represiune. S-ar
putea spune c\ Zidul a c\zut, de
fapt, la Leipzig, sus]ine prestigi-
oasa publica]ie german\.
tea `ntoarce dup\ aceea !“
Migra]ia banilor
de la Vest la Est
Un studiu recent, elaborat `n
ajunul festivit\]ilor pentru ani-
versarea a 20 de ani de la c\-
derea Zidului Berlinului, indic\
faptul c\ pân\ acum au fost
transfera]i 1,3 trilioane (1.300 de
miliarde) de euro din Vest pentru
reconstruc]ia Estului german,
transmite Reuters, citând o pub-
lica]ie german\.
Raportul, elaborat de institu-
tul de cercetare IWH, cu sediul la
Halle (landul Sachsen-Anhalt -
est), preluat de s\pt\mânalul
„Welt am Sonntag“, indic\ faptul
c\ transferurile nete dinspre
Vest c\tre Est, o sum\ echiva-
lent\ cu peste jum\tate din pro-
dusul intern brut al Germaniei
`n 2008, au crescut semnificativ
`n ultimul deceniu. Estul s-a de-
barasat de multe din vestigiile
trecutului comunist, mul]umit\
par]ial acestor transferuri de su-
me de bani, `ns\ [omajul r\mâne
aproape dublu fa]\ de Vest, iar
economi[tii afirm\ c\ va mai
dura ani pân\ c=nd Estul va
1991, circa 33% din cel vestic.
Estul Europei fierbea
acum 20 de ani
Multe ora[e din Europa g\z-
duiesc `n aceast\ perioad\ nu-
meroase evenimente culturale
organizate pentru a celebra c\de-
rea Cortinei de Fier. ~n România
se vor organiza expozi]ii de foto-
grafie, seri dedicate filmelor doc-
umentare despre perioada comu-
nist\ `n Europa, precum [i lec]ii
de istorie contemporan\.
Semnele schimb\rii apar `n
1988, c=nd, dup\ un val de greve,
Guvernul Poloniei decide s\ intre
`n dialog cu mi[carea anticomu-
nist\ „Solidaritatea“ iar ecourile
manifest\rilor de revolt\ se pro-
pag\ rapid `n regiune.
~n august 1989, 2 milioane de
oameni `[i dau mâna `n statele
baltice (Letonia, Estonia [i Litu-
ania), formând `ntre cele 3 capi-
tale un lan] uman lung de 600 de
km, pentru a atrage aten]ia asu-
pra dorin]ei lor de independen]\.
La 3 octombrie 1990, Germa-
nia de Vest se reunific\ oficial cu
Germania de Est. a

1989, anul schimb\rii 11 septembrie: 13.000 de refugia]i est-

Cortina de Fier a separat Europa timp
de jum\tate de secol `nainte ca regi-
murile comuniste s\ cad\ dup\ 1989, un
an considerat al eliber\rii datorit\ nu-
meroaselor evenimente [i mi[c\ri popu-
lare care au f\cut posibile instaurarea re-
gimurilor democratice `n ]\ri aflate p=n\
atunci sub influen]a Uniunii Sovietice:
martie: 80.000 de persoane particip\
la un miting pentru democra]ie `n Buda-
pesta. Se formeaz\ opozi]ia `n Ungaria;
4 [i 18 iunie: alegeri semi-libere `n
Polonia.
27 iunie: mini[trii de Externe austriac
[i maghiar taie gardul de sârm\ ghim-
pat\ de la grani]a dintre cele dou\ ]\ri `n
Sankt Margarethen/ Sopronkohida;
19 august: deschiderea simbolic\ a
grani]ei `n Sankt Margarethen/Sopron-
kohida, timp de trei ore, pentru „Picnicul
Pan-european“. Peste 600 de cet\]eni din
Germania de Est profit\ de ocazie pentru
a trece grani]a prin Ungaria `n Austria.
23 august: „Lan]ul Baltic“: dou\ mil-
ioane de oameni [i-au dat mâna pe par-
cursul a peste 600 de km de-a lungul
Estoniei, Letoniei si Lituaniei.
24 august: Tadeusz Mazowiecki (Soli-
daritatea) formeaz\ primul guvern neco-
munist din Europa comunist\;
germani trec prin Ungaria `n Austria,
apoi `n Germania de Vest. Cortina de
Fier dispare `ntre Austria [i Ungaria;
9 octombrie: demonstra]ii uria[e `n
Leipzig: 70.000 de oameni ies `n strad\;
18 octombrie: Erich Honecker (politici-
an comunist german care a condus RDG [i
care a coordonat construirea Zidului Berli-
nului) demisioneaz\ `n Germania de Est;
4 noiembrie: peste un milion de oa-
meni se strâng pentru a demonstra `n
Berlinul de Est;
9 noiembrie: datorit\ protestelor [i
emigr\rii `n mas\, guvernul est-german
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
`nl\tur\ restric]iile de c\l\torie, cade Zi-
dul Berlinului;
17 noiembrie: `nceputul „Revolu]iei de
catifea“: poli]ia `n\bu[\ o demonstra]ie a
studen]ilor [i activi[tilor sociali[ti `n
Praga.
16 decembrie : apar proteste la
Timi[oara, România. Mai târziu, apar
demonstra]ii `n Bucure[ti. ~ncepe revo-
lu]ia, care a putut fi urm\rit\ `n direct la
televizor;
25 decembrie, Nicolae Ceau[escu [i
so]ia sa sunt executa]i.

CM
YK

16 Patristica
Patriarhul Fotie al Constantinopolului
- primul umanist cre[tin?
Atunci când vorbim de umani[ti cre[tini
`n]elegem, de regul\, acel tip de
persoane care au f\cut mai mult r\u
decât bine `n direc]ia vie]ii duhovnice[ti.
Nu `ntotdeauna lucrurile stau astfel.
~nainte de Rena[terea italian\, a existat
o Rena[tere bizantin\, din care cea
dintâi a extras anumite principii, unele
de Adrian AGACHI
Definirea termenului
de „umanist cre[tin“
~ntrebarea esen]ial\ a a-
cestui material este dac\ `l
putem considera pe Sfântul
Fotie unul dintre primii uma-
ni[ti cre[tini. Despina Stra-
toudaki-White, autoare a do-
u\ c\r]i asupra vie]ii [i operei
Sfântului Fotie, este de p\-
rere c\ da, precizând c\ ar pu-
tea fi considerat chiar primul
reprezentant al acestui cu-
rent. Trebuie s\ definim mai
`ntâi no]iunea de umanist
cre[tin. Prin aceasta `n]ele-
gem `n primul rând o persoa-
n\ cu solide cuno[tin]e cultu-
rale [i teologice, dar care, toto-
dat\, abordeaz\ critic sursele
folosite, folosind principii din
diverse [tiin]e. Bine`n]eles, ni
s-ar putea r\spunde c\ Sfân-
tul Vasile cel Mare trebuie
considerat primul exemplu `n
aceast\ direc]ie, dar sunt a-
numite diferen]e pe care Sfân-
tul Fotie le dovede[te, cel pu-
]in `n abordarea critic\ a gân-
dirii teologice. Sfântul Fotie
vorbe[te de stil `n cadrul scri-
erilor teologice, se declar\ re-
zervat fa]\ de anumite p\reri
teologice [i demonstreaz\ clar
o influen]\ cultural\ diferit\
fa]\ de cea a Sfântului Vasile
cel Mare.
Bazele culturii sale
Sfântul Fotie s-a n\scut `n
Constantinopol `n jurul anu-
lui 810, `ntr-o familie nobilia-
r\. Tat\l s\u, Sergius, `nde-
plinea func]ia de spatharios `n
cadrul administra]iei imperia-
le. Unchiul s\u, Tarasius, a
fost unul dintre cei mai longe-
vivi patriarhi constantinopoli-
tani. Datorit\ controverselor
iconoclaste, tat\l s\u a fost e-
xilat [i `mpreun\ cu el au ple-
cat to]i membrii familiei. ~n
837 un sinod iconoclast i-a
condamnat pe Tarasius [i Fo-
tie, dar ace[tia au fost reabili-
ta]i `n scurt timp. Sfântul Fo-
tie a studiat o perioad\ `nde-
lungat\ la Universitatea Im-
perial\ din Constantinopol,
devenind [i profesor. Niketas,
biograful patriarhul Ignatie,
contemporan cu Fotie, preci-
zeaz\ c\ „era priceput `n gra-
matic\, filosofie, poezie, reto-
ric\ [i, `n general, `n orice [ti-
in]\ pe care `nv\]\mântul o
benefice, altele mai pu]in folositoare.
Reprezentan]ii Rena[terii bizantine au
fost preponderent intelectualii, cu o
forma]ie teologic\ [i cultural\ deosebit\.
Printre ace[tia se num\r\ [i patriarhul
Fotie al Constantinopolului, pe care `l
pr\znuim `n fiecare an pe data de 6
februarie.
putea oferi“ (D. Stratoudaki
White and Joseph R. Berrigan
Jr. The Patriarch and the
Prince…, p. 15). Cuno[tin]ele
dobândite de Fotie au fost din-
tre cele mai diverse. Spiritul
s\u cultural se observ\ cel mai
u[or din lucrarea sa Biblioteca.
Biblioteca -
prima colec]ie de
recenzii din istorie
Biblioteca este principala
lucrare a patriarhului Fotie al
Constantinopolului. Cuprinde
rezumate a 279 de lucr\ri,
dintre care 158 sunt opere te-
ologice, iar 122 reprezint\ lu-
cr\ri din cele mai diverse do-
menii. Cu toate c\ scrierile te-
ologice sunt majoritare la nu-
m\r, spa]iul dedicat lor ocup\
doar 43% din `ntregul corpus,
l\sând astfel 57% celorlalte
domenii. Care sunt celelalte
domenii? Despina Stratouda-
ki precizeaz\: „Sunt 37 de lu-
cr\ri istorice, urmate de nu-
meroase scrieri legate de c\l\-
torii. ~ntâlnim de asemenea
16 discursuri filosofice, dintre
care trei apar]inând filosofilor
evrei, 5 c\r]i despre geografie,
6 lucr\ri asupra papilor [i
preo]ilor din Apus, 6 din do-
meniul medicinei, câteva asu-
pra mitologiei [i [tiin]elor ma-
tematice“ (D. Stratoudaki
White, Patriarch Photios of
Constantinople…, p. 50). Inte-
resul patriarhului Fotie asu-
pra lucr\rilor istorice, filosofi-
ce [i geografice se explic\ prin
dou\ elemente. Primul dintre
ele este c\ iubea enorm c\l\-
toriile [i discu]iile cu repre-
zentan]i ai altor popoare. Cu-
noa[tem foarte clar c\, `n ju-
rul anului 845, a `ndeplinit u-
na sau mai multe misiuni di-
plomatice `n lumea arab\. ~n
medicin\ era interesat `n
principal de modul de dezvol-
tare a bolilor. Nu se sfie[te s\
acorde [i sfaturi `n câteva
scrisori cu privire la trata-
mente corecte. Frapant nu es-
te, `n esen]\, faptul c\ a reu[it
s\ citeasc\ enorm pentru pe-
rioada `n care a tr\it. Uimitor
este faptul c\ a reu[it [i o a-
bordare critic\.
Atitudinea critic\ fa]\
de textele hagiografice
~n ciuda faptului c\ Biblio-
teca cuprinde recenzii a 280
de c\r]i, doar 8 texte sunt re-
zumate de Vie]i ale Sfin]ilor.
CM
YK
Ceea ce uime[te de prima da-
t\ este felul `n care Sfântul
Fotie discut\ aceste scrieri [i
cât accent pune asupra utili-
z\rii unui stil corect. Astfel,
cu privire la textul Vie]ii
Sfântului Atanasie cel Mare,
spune urm\toarele: „Lucrarea
pe care o prezint acum `nclin\
mai mult spre neglijen]\ de-
cât precizie, `n mod principal
`n privin]a aranj\rii materia-
lului. ~n multe capitole, pove-
stirea este pur\ fantezie `n
compara]ie cu alte lucr\ri pe
aceea[i tem\“ (The Bibliothe-
ca…, p. 243). Nu ne-am a[tep-
ta ca un astfel de comentariu
s\ apar\ asupra unei Vie]i de
Sfânt, dar Fotie demonstrea-
z\ clar c\ acurate]ea [i obiec-
tivitatea trebuie p\strate
chiar [i atunci când discut\m
despre o lucrare hagiografic\.
Cu privire la autorul Vie]ii pa-
triarhului Gheorghe de Ale-
xandria, noteaz\: „Stilul folo-
sit este simplu [i deseori vul-
gar, pentru c\ autorul nu este
precis nici m\car `n folosirea
substantivelor [i verbelor, de-
monstrându-[i astfel lipsa de
educa]ie“ (The Bibliotheca…,
p. 113). Lucrurile par [i mai
complicate atunci când Fotie
respinge atribuirea unei lu-
cr\ri Sfântului Ioan Hrisos-
tom tocmai pentru c\ stilul e-
ra sub orice critic\ [i nu se pu-
tea ca un om atât de cultivat
s\ fac\ o lucrare atât de sla-
b\. Despre una dintre operele
Sfântului Efrem Sirul afirm\
c\ este o adev\rat\ minune
c\ un mesaj atât de puternic
poate fi transmis `n condi]ii a-
[a grele din punct de vedere
stilistic (T. Hägg, „Photius as
a Reader of Hagiography: Se-
lection and Criticism“, p. 56).
Stilul epistolar
Nu doar `n privin]a textelor
hagiografice s-a dovedit Fotie
critic, ci [i cu privire la epis-
tole [i modul `n care acestea
trebuie scrise. A p\strat patru
caracteristici esen]iale: conci-
zia, claritatea, simplitatea [i
delicate]ea. Drept model abso-
lut `n aceast\ privin]\ `l con-
sidera pe Sfântul Vasile cel
Mare, care ne-a l\sat o bogat\
colec]ie de epistole, scrise `n-
tr-un stil des\vâr[it. Cu privi-
re la epistolele Sfântului Ma-
xim M\rturisitorul, Sfântul
Fotie se plânge de obscurita-
tea textului [i critic\ formule-
le de adresare ale acestuia. A-
tunci când este `ntrebat de
CM
YK
Luni, 9 noiembrie 2009
Antonie al Cyzicului care sunt
scriitorii care pot fi urma]i ca
modele `n privin]a epistolelor,
Fotie r\spunde cu o lung\ lis-
t\ de autori, dintre care pot fi
aminti]i tiranul Phalaris, re-
torul Libanius, generalul ro-
man Brutus, dar [i Sfin]ii Va-
sile cel Mare, Grigorie Teolo-
gul [i Isidor de Pelusium. A-
crivia patriarhului Fotie `n
privin]a identific\rii [i p\s-
tr\rii unor reguli corecte de
scris este indubitabil\.
Sfaturi oferite pe
m\sura `n]elegerii
Atunci când decide s\ `i tri-
mit\ o scrisoare hanului bul-
gar Boris, botezat de curând,
Sfântul Fotie nu ofer\ nici un
citat direct `n cadrul textului.
Speciali[tii au reconstituit `n-
s\ sursele folosite, ajungând
la concluzia c\ ponderea cita-
telor clasice este mai mare de-
cât cea a surselor patristice.
Doar Sfântul Vasile cel Mare
[i Sfântul Ioan Hrisostom, `m-
preun\ cu autorii vechi-testa-
mentari Solomon [i Iisus Si-
rah se reg\sesc `n cadrul sur-
selor patristice [i biblice. ~n
rest, lucrarea este `n]esat\ cu
argumente din Isocrate, Plu-
tarh, Demostene [i Aristotel.
De ce a ales patriarhul Fotie
aceast\ cale? Tocmai pentru
c\ proasp\tul botezat nu era
`nc\ `n stare s\ `n]eleag\
multe aspecte ale vie]ii cre[ti-
ne. ~i sunt oferite al\turi de
cuvinte simple ale Sfin]ilor
P\rin]i [i multe axiome ale `n-
]elepciunii antice conforme cu
poruncile evanghelice. Scri-
soarea este de fapt un mic tra-
tat asem\n\tor cu ~nv\]\turi-
le lui Neagoe Basarab c\tre fi-
ul s\u Teodosie, abordând
principalele aspecte ale vie]ii
CM
YK
unui monarh cre[tin [i princi-
piile care trebuie s\ `i c\l\u-
zeasc\ activitatea.
Concluzii
Modalit\]ile prin care
Sfântul Fotie `ncearc\ s\ folo-
seasc\ principii filosofice pen-
tru descoperirea calit\]ilor
stilului constituie variante `n-
cercate mai târziu `n mod ero-
nat [i de renascenti[ti `n A-
pus. Cultura deosebit\, abor-
darea critic\ viguroas\, inclu-
siv `n privin]a lucr\rilor pa-
tristice, constituie o remarca-
bil\ avangard\ nu doar a gân-
dirii renascentiste bizantine,
ci [i a discu]iilor moderne cu
privire la stilul scrierilor teo-
logice. Toate aceste am\nunte
`l recomand\ pe Sfântul Fotie
ca un prim umanist cre[tin,
dar unul de o factur\ deosebi-
t\ fa]\ de cei care i-au urmat.
Sfântul Fotie nu a pus nicio-
dat\ cultura mai presus de te-
ologie, ci a subordonat-o aces-
teia. De aceea `l putem consi-
dera [i unul dintre umani[tii
cre[tini autentici. Mul]i dintre
cei care i-au urmat au fost
doar umani[ti. a
Surse:
Hägg, Tomas, „Photius as a Rea-
der of Hagiography: Selection and
Criticism“, Dumbarton Oaks Papers,
Vol. 53 (1999), pp. 43-58.
Photius, The Bibliotheca, a selec-
tion translated with notes by N. G.
Wilson (2nd edn., London: Gerald
Duckworth & Co. Ltd., 2002).
Stratoudaki White, Despina, Pa-
triarch Photios of Constantinople:
His Life, Scholarly Contributions,
and Correspondence Together with a
translation of Fifty-two of His Let-
ters (Brookline: Holy Cross Orthodox
Press, 1981).
Stratoudaki White, Despina and
Berrigan Jr., Joseph R., The Patri-
arch and the Prince: The Letter of
Patriarch Photios of Constantinople
to Khan Boris of Bulgaria (Brookline:
Holy Cross Orthodox Press, 1982).
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Luni, 9 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 258 (1460) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 234 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT DOCUMENTAR PATRISTICA
Expozi]ia de fotografie Biserica cu Lun\ Patriarhul Fotie al
„Memorie [i din Oradea, m\rturie Constantinopolului -
spiritualitate“ la Centrul a spiritualit\]ii primul umanist
Cultural Francez din Ia[i cri[ene cre[tin?
PAGINA 16 PAGINILE 8-9 PAGINA 14

Piatr\ de hotar
`n istoria
Arhiepiscopiei
basilica.ro
Buz\ului [i Vrancei
ECONOMIC
Ieri, 8 noiembrie 2009, `n Catedrala din municipiul
RATA {OMAJULUI AR PU-
Buz\u a avut loc festivitatea de ridicare a Episcopiei TEA AJUNGE LA 10% ~N
Buz\ului [i Vrancei `n rang de arhiepiscopie, 2010: {eful misiunii
FMI, Jeffrey Franks, a
conform Hot\rârii Sfântului Sinod. apreciat c\ România se
S\rb\toarea a `nceput cu slujba de sfin]ire a afl\ „la finalul c\derii li-
bere“ din punctul de ve-
altarului noii Catedrale cu hramurile „~n\l]area dere al contrac]iei produ-
Domnului“ [i „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din municipiul sului intern brut (PIB),
dar rata [omajului va
Buz\u [i cu Sfânta Liturghie oficiat\ de c\tre continua s\ creasc\.
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Pagina 5
noastre, `nconjurat de un sobor de 18 ierarhi, ROM+NIA ~N UE
membri ai Sfântului Sinod al BOR. Sfânta Liturghie EUROPA, SUB AL DOILEA
a fost urmat\ de festivitatea solemn\ a ridic\rii `n VAL DE GRIP| NOU|: ~n CM
YK
Germania, Institutul de
rang a Episcopiei Buz\ului [i Vrancei. La eveniment Specialitate Robert Koch
CM
YK
au participat autorit\]i centrale [i locale, invita]i [i din Berlin a avertizat po-
pula]ia c\ va fi lovit\ de
câteva mii de credincio[i. Citi]i `n paginile 2-3 un nou val de `mboln\viri
cu gripa porcin\, iar ca-
binetele medicale `nregis-
POZA ZILEI
~n Republica Moldova va fi declarat\ stare de epidemie treaz\ tot mai multe soli-
cit\ri de vaccinare
Este posibil ca s\pt\mâ- mate sâmb\t\ seara, potrivit `mpotriva virusului
na viitoare `n Republica Jurnal.md. A(H1N1). Francezii `ns\
Moldova s\ fie declarat\ Sâmb\t\ seara a fost `nre- sunt sceptici `n ceea ce
stare de epidemie, a decla- gistrat [i al treilea deces cau- prive[te imunizarea `mpo-
rat ministrul S\n\t\]ii de zat de virusul gripal de tip triva gripei porcine.
la Chi[in\u, Vladimir Hoti- nou. Este vorba de un b\rbat
neanu. de 46 de ani, care s-a `ntors Pagina 7
Declara]iile ministrului recent de la Moscova. Potrivit fost reprofilate, pentru ca s\
au fost f\cute `n contextul `n medicilor, el s-a internat `n poat\ fi interna]i bolnavii de DOSARELE ISTORIEI
care `n ultimele zile num\rul spital abia pe 4 noiembrie, [i grip\. ~n spitale a fost intro- 20 DE ANI DE LA C|DEREA
bolnavilor de grip\ A s-a du- nu a mai putut fi salvat. Une- dus\ carantin\, iar [colile [i ZIDULUI: Ast\zi, lideri
blat `n fiecare zi, ajungând la le sec]ii din mai multe spita- universit\]ile au fost `nchise marcan]i ai Europei se
peste 200 de cazuri, confir- le, `n special din Chi[in\u, au pentru o s\pt\mân\. a reunesc la Berlin pentru a
marca sf=r[itul diviz\rii
`ntre Est [i Vest. La data
Grupul G20 continu\ s\ sus]in\ ie[irea de 9 noiembrie se `mpli-
nesc 20 de ani de la mo-
Potir de o remarcabil\ frumuse-
]e decorativ\, dat=nd din 1757. Fa-
din recesiune a economiei mondiale mentul istoric al c\derii
ce parte din patrimoniul M\n\sti- Mini[trii de Finan]e [i gu- n\, Statele Unite [i Japonia, mai grave recesiuni de dup\ Zidului Berlinului, un
rii Putna, fiind d\ruit de ieroschi- vernatorii b\ncilor centrale au ie[it sau sunt a[teptate s\ anii 1930. simbol al opresiunii [i al
monahul Sila, egumenul Sih\striei din statele G20 s-au angajat s\ fi `ncheiat recesiunea `n tri- Oficialii celor mai mari 20 R\zboiului Rece.
Putnei. Cupa sa este cuprins\ `n- men]in\ programele de stimu- mestrul al treilea. Reluarea de state dezvoltate [i emer- Pagina 13
tr-un decor floral, ajurat, filigranat lare pân\ la asigurarea unei cre[terii economice a cauzat gente au declarat, la finalul
[i `ncrustat cu pietre pre]ioase, spri- recuper\ri economice, dar [i s\ discu]ii privind momentul `n- discu]iilor, desf\[urate `n Sco-
jinindu-se pe un picior hexagonal, preg\teasc\ strategii de elimi- ceperii reducerii ajutoarelor ]ia, c\ de[i situa]ia economic\
ornat la mijloc cu o sfer\ turtit\. nare a m\surilor de sprijin. de stat economice `n valoare s-a `mbun\t\]it recuperarea
Interiorul potirului este aurit. a Cele mai mari economii de mii de miliarde de dolari, este, `nc\, neuniform\ [i de-
ale lumii, Uniunea Europea- destinate combaterii celei pinde de ajutoarele de stat. a
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Luni, 9 noiembrie 2009

PE SCURT Cet\]i antice [i medievale `n campania de restaurare a TVR

Premier\ absolut\ de
Gaetano Donizetti
`n România
Lucrarea „Gemma di Vergy“, de Gaetano
Donizetti, va fi interpretat\ mar]i, `n
premier\ absolut\ `n România, `n Foaie-
rul Galben al Operei Na]ionale Bucu-
re[ti (ONB), conform Agerpres. Specta-
colul, `n variant\ de concert, are loc sub
`ndrumarea sopranei Mariana Nicolesco
[i este o produc]ie a Studioului Experi-
mental de Oper\ [i Balet „Ludovic
Spiess“ din ONB care face parte din
proiectul „Opera Rara“, ce `[i propune s\
ofere publicului capodopere pu]in cunos-
cute mai ales pentru virtu]ile excep]io-
nale cerute interpre]ilor. Distribu]ia pre-
mierei absolute la ONB cuprinde tineri
arti[ti precum: soprana Aurelia Florian,
tenorul Bogdan Mihai, baritonul Dorin
Mara, basul Horia Sandu, mezzosoprana
Sidonia Nica, acompaniamentul fiind
asigurat de pianistul corepetitor Ioana
Maxim. „Gemma di Vergy“ a fost
reprezentat\ pentru prima dat\ la Scala
din Milano, acum 175 de ani.
Civiliza]ia Cucuteni
la New York
România particip\ la o expozi]ie in-
terna]ional\ dedicat\ civiliza]iei
Cucuteni - „The Lost World of Old
Europe: The Danube Valley, 5000-3500
BC“ -, care va cuprinde 250 de exponate
din trei ]\ri, la Institutul pentru Studiul
Antichit\]ii de la New York. România
contribuie la expozi]ie cu majoritatea
pieselor - 175 -, ce provin din 19 muzee
din ]ar\. Printre ele se afl\ sculpturile
„Gânditorul“ [i perechea sa, de la
Cernavod\, o serie de vase antropomorfe
[i câteva dintre primele obiecte realizate
din aur [i din cupru descoperite `n
Europa. Principalul organizator [i
partener al evenimentului din partea
României este Muzeul Na]ional de
Istorie a României (MNIR). Celelalte ex-
ponate din cadrul expozi]iei, ce prezint\
un ciclu de culturi legate `ntre ele prin
care s-a atins un vârf de creativitate pe
teritoriul Europei de Sud-Est, `n pe-
rioada 5000-3500 `naintea erei noastre,
provin din Bulgaria [i Republica
Moldova, conform Mediafax.
„Concertul“,
film cu succes la
publicul francez
Lungmetrajul „Concertul“, de Radu
Mih\ileanu, a fost printre cele mai
vizionate premiere de pe marile ecrane
din Fran]a, cu 2.508 spectatori `n data
de 4 noiembrie, conform Mediafax.
„Concertul“ a devansat liderul de pân\
atunci al box-office-ului francez, filmul
lui Alain Resnais „Les herbes folles“,
care a avut, `n aceea[i zi, 1.496 de spec-
tatori. ~n Paris, „Concertul“ a rulat pe 21
de ecrane. „Concertul“, care a avut
cronici pozitive `n presa de specialitate,
i-a adus actri]ei Mélanie Laurent „un
moment de gra]ie `n cariera sa artis-
tic\“, dup\ cum a m\rturisit aceasta `n
„Le Parisien“. Lungmetrajul „Concertul“
a fost filmat `n România, la Moscova [i
la Paris. a
Cetatea medieval\ Oradea, Cetatea Aiud [i a fost `n mare parte obiectiv militar, utilizat atât bol]i de c\r\mid\ [i un etaj. ~n palat func]ioneaz\
Castrul roman de la Porolissum au fost monumen- de Ministerul de Interne cât [i de Ministerul Ap\- `n prezent Muzeul de Istorie din Aiud.
tele propuse asear\ `n cadrul emisunii „Restaura- r\rii Na]ionale. Dup\ 1975, cetatea este folosit\ pe Castrul roman de la Porolissum, jude]ul S\-
re“ a TVR. Telespectatorii au posibilitatea s\ vote-
ze unul dintre aceste monumente care va intra `n
post de depozit, ceea ce accelereaz\ procesul de de-
gradare care continu\ [i `n prezent.
laj, este unul dintre cele mai mari [i bine p\stra-
te situri arheologice din România. Porolissum es-
finala ce se va `ncheia pe 1 decembrie. Atunci va fi Cetatea Aiud este unul dintre cele mai impor- te un toponim dacic, cu sensul de „loc de trecere“,
ales, din zece monumente finaliste, monumentul tante edificii medievale ale Transilvaniei. ~n inte- „trec\toare“. A[ezarea militar\ [i civil\ ia fiin]\
care va primi fonduri pentru restaurare. riorul cet\]ii sunt amplasate dou\ edificii de cult, `nc\ din timpul lui Traian, `n anul 106 e.n., ca un
Cele treizeci de cl\diri-monumente istorice Biserica Reformat\ [i Biserica Luteran\, [i patru punct de leg\tur\ `ntre drumurile comerciale [i
care au intrat `n campania TVR, acestea fiind se- edificii din secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea, de ap\rare a trecerii principale dinspre Carpa]i
lectate cu ajutorul Comisiei Na]ionale a Monu- apar]inând acum cultului reformat calvin. Cl\- spre Dacia Porolissensis. S\p\turile arheologice
mentelor. direa, cu plan dreptunghiular, a beneficiat doar de au scos la iveal\ faptul c\ a[ezarea a beneficiat
Cetatea medieval\ Oradea, compus\ dintr-un câteva repara]ii, `n urm\ cu peste dou\ decenii. `nc\ de la `nceput de un plan urbanistic bine sta-
fort pentagonal, cu ziduri flancate de cinci bastioa- Ea se compune din dou\ p\r]i distincte: turnul bilit: drumuri realizate din dale de piatr\, cl\diri
ne, dateaz\ din secolul al XVI-lea, fiind ref\cut\ `n por]ii [i cl\direa exterioar\ incintei cet\]ii, alipit\ civile, un amfiteatru, temple, b\i, apeducte, vas-
secolul al XVIII-lea. ~n perioada 1945-1989 cetatea turnului, compus\ dintr-un parter acoperit cu te necropole. a
O biseric\ de lemn din Muzeul Satului va fi resfin]it\
serica din Timi[eni, Gorj, 1773,
Directorul general al Muzeului Na]ional al Satului [i biserica din Turea - Cluj, 1760,
conform Agerpres.
„Dimitrie Gusti“, Paula Popoiu, a spus, `n cadrul
Sesiunii Na]ionale de Conservare-Restaurare Sesiune na]ional\ de
„Doina Darva[“, desf\[urat\ la Sala Multimedia conservare-restaurare
a Ministerului Culturii, Cultelor [i Patrimoniului „Clasic [i modern `n proteja-
Na]ional (MCCPN), c\ inten]ioneaz\ rea patrimoniului - dialog `ntre
genera]ii“ a fost tema Sesiunii
s\ resfin]easc\ biserica de lemn din satul Na]ionale de Conservare-Restau-
R\pciuni (Neam]), aflat\ `n patrimoniul rare „Doina Darva[“ - ConScience
2009, care a avut loc `ntre 6-8 no-
muzeului [i inaugurat\ `n prim\var\. iembrie la Ministerul Culturii,
Cultelor [i Patrimoniului Na]io-
nal (MCCPN). Organizat\ de
„Vrem s\ resfin]im aceast\ luni. A doua etap\ a constat `n Muzeul Na]ional al Satului „Di-
frumoas\ biseric\ [i, `n acest restaurarea picturii murale pe o mitrie Gusti“, manifestarea a re-
sens, am discutat cu Patriarhia“, suprafa]\ total\ de 214 mp, care unit peste 100 de speciali[ti `n do-
a spus Paula Popoiu, men]io- a durat aproximativ un an, inter- meniul conserv\rii-restaur\rii de
nând c\ dore[te ca „`n acest l\ca[ ven]ii anterioare acestui proces la prestigioase institu]ii muzeale
vare-restaurare a patrimoniului
s\ se oficieze Sfânta Liturghie [i, fiind f\cute, potrivit speciali[ti- sau de la institu]ii de cercetare `n mobil [i imobil, de investiga]ii fi-
nu foarte des, s\ se boteze [i s\ lor, `n 1820 [i `n 1834.
domeniu din Bucure[ti [i din ]a- zico-chimice [i biologice, de micro-
se cunune, evenimente care vor Numeroase, `n trecut, `n re- r\. Directorul general al Muzeu- climat, precum [i problematica
da via]\ [i vor spori func]ionali- giunile montane, l\ca[urile de lui Satului, Paula Popoiu, a spus form\rii speciali[tilor din dome-
tatea acestui muzeu“, conform cult din lemn sunt considerate c\ ac]iunea s-a dovedit „un cadru niu. Restaurarea textilelor, a
Agerpres. Datând din 1773, bise- unanim, `n prezent, monumen- generos, `n care vechea [i noua unor icoane pe sticl\ sau din
rica din satul R\pciuni (Neam]), te, o parte dintre ele devenind genera]ie de restauratori s\ dia-
bronz, salvarea [i reconstituirea
care a fost transferat\ Muzeului repere de cultur\ [i civiliza]ie logheze, astfel `ncât, prin prelua- unor stampe japoneze, problema-
Satului, `n 1957, ca urmare a `n- ]\r\neasc\. ~ntre acestea, cu o rea [tafetei, [coala româneasc\ tica restaur\rii textilelor, dezin-
ceperii construc]iei barajului valoare de patrimoniu incontes- de restaurare s\-[i dobândeasc\ fectarea printr-o serie de trata-
hidroenergetic de la Bicaz, a fost tabil\ sunt bisericile aflate la locul pe care `l merit\ pe plan na- mente a arhivelor, ca [i utilizarea
restaurat\ pe baza unui proiect Muzeul Na]ional al Satului „Di- ]ional [i interna]ional“, conform tehnicilor moderne `n protejarea
arhitectural elaborat de Niels mitrie Gusti“, precum cele din Agerpres. ~n cadrul lucr\rilor se- patrimoniului religios [i a unor
Auner, `n 2006, lucr\rile `nce- Dragomire[ti - Maramure[, 1727, siunii, aflat\ la a doua edi]ie, au obiecte etnografice au fost subiec-
pând `n 2007 [i durând [apte din R\pciuni - Neam], 1773, bi- fost analizate subiecte de conser- tele abordate de speciali[ti. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a O PROGRAM| {COLA- fie aleatorie (computerizat\) pen- Societ\]ii Române de Fizic\, Radu ar fi g\zduit atât ceremonia de sem-
tru fiecare elev, iar societ\]ile pro- Gologan, pre[edintele Societ\]ii de nare a actelor de preluare a Dobro-
R| SIMPLIFICAT|, PROPU- fesionale s\ fie implicate `n elabo- {tiin]e Matematice [i Despina Pas- gei de c\tre România, cât [i pe
NERE A SAR: Programa [colar\ rarea [i aprobarea programelor de cal, formator [i consultant indepen- regele Carol I [i regina Elisabeta, s-
trebuie mult simplificat\, iar baca- `nv\]\mânt. Raportul aminte[te c\ dent, conform Agerpres. a ridicat o construc]ie din beton
laureatul s\ se desf\[oare dup\ mediul de afaceri consider\ c\ exis- a ALBUM FOTO CU CL|- care amenin]\ structura de rezis-
principiul fiecare elev cu subiectul ta o pr\pastie `ntre [coal\ româ- ten]\ a imobilului de patrimoniu.
s\u, aleator ales de computer, [i nu neasc\ [i economia real\. Audierea DIRILE-MONUMENT DIN Managerul de proiect Lidia Vi[an a
cu subiect unic, relev\ un raport re- exper]ilor a fost organizat\ cu spri- TULCEA: Asocia]ia tulcean\ Cen- spus c\ proiectul va fi promovat `n
alizat de Societatea Academic\ Ro- jinul Academiei de Advocacy [i trul European pentru Diversitate cinci licee tulcene, apoi urm=nd s\
mân\, conform Agerpres. Astfel, SIVECO Romania [i este parte din- va realiza un album foto cu cl\dirile fie selecta]i 12 tineri voluntari care
examenul de bacalaureat ar trebui tr-un proiect derulat de Societatea de patrimoniu din municipiu, `n s\ se implice `n realizarea albumu-
`nlocuit cu un examen na]ional de Academic\ din România, „Cum cadrul proiectului „Redescoper\-]i lui. a
tip SAT (Standard Achievement pred\m [tiin]ele exacte `n [coala? O ora[ul“. Ideea de a ini]ia acest
Test, care este administrat de ETS, propunere de reform\“. Comisia de proiect, la care se dore[te o semni-
(SUA), urmând ca acest examen s\ exper]i a fost alc\tuit\ din Ionel ficativ\ implicare a tinerilor, a Pagin\ realizat\
fie administrat de un organism in- Haiduc, pre[edintele Academiei Ro- ap\rut dup\ ce lâng\ o cl\dire de de Oana RUSU
dependent, iar alocarea testelor s\ mâne, Nicolae Zamfir, pre[edintele patrimoniu, despre care se spune c\

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A PERSOANELOR

DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza:
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup
strict confiden]ial\;
„ evaluare psihologic\;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi
[i Al-Anon;
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i
duhovnicesc;
„ tabere terapeutice.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-
socio-spiritual\, folosim metode care se bazea-
z\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e
sociale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei
afecta]i de alcool [i alte droguri s\-[i reg\seas-
c\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spi-
ritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter
de prevenire în [coli [i licee, spitale, parohii, pe-
nitenciare, case de copii [i oriunde suntem so-
licita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere
pentru membrii familiei afectate de consumul
de alcool al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Fun-
da]iei „Solidaritate [i Speran]\“în parteneriat
cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul
Prim\riei Ia[i.
La num\rul de tel: 0332.456.013, v\ a[-
teapt\ un consilier în adic]ie preg\tit s\ stea
de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialita-
tea este regula de aur a Centrului nostru.
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail:
centrulsfnicolae@yahoo.com
„Roade ale credin]ei `n Sf=ntul Munte Athos“
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la un pelerinaj `n Sfântul
Munte Athos `n perioada 15 - 25 noiembrie 2009.
Se vor vizita m\n\stirile: Xeropotamou, Kutlumusiu, Vatoped, Schitul Sf. Ilie,
Pantokrator, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\ [i Schiturile Române[ti Prodromu [i Lacu.
~n Tesalonic pelerinii vor avea bucuria de a se `nchina la moa[tele Sf. Mucenic
Dimitrie Izvorâtorul de Mir [i ale Sf. Mc. Anisia.
Pre]ul pelerinajului este de 315 EURO + 290 RON. Servicii incluse: transport cu mi-
crobuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i
cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse in pret - mesele de prânz [i cina; taxa de intrare in Muntele Athos (25
EUR); transportul in Muntele Athos (app. 100 EUR); asigurarea medicala.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi accesat\ pe pagina de internet:
www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefon:
0232 276907 sau la sediul Centrului de Pelerinaj «Sf. Parascheva»
din Ia[i (`n incinta Catedralei Mitropolitane).

CM
YK
 CM
YK

Luni, 9 noiembrie 2009 Dosarele istoriei 13

20 de ani de la c\derea Zidului

Ast\zi, lideri marcan]i ai Europei se reunesc la Berlin
pentru a marca sf=r[itul diviz\rii `ntre Est [i Vest. La
data de 9 noiembrie se `mplinesc 20 de ani de la mo-
mentul istoric al c\derii Zidului Berlinului, un simbol
al opresiunii [i al R\zboiului Rece. 1989 a fost un an
cu o `nc\rc\tur\ istoric\ aparte, evenimentele petre-
cute `n acea perioad\ f\c=nd posibil\ c\derea, r=nd pe
r=nd, a regimurilor comuniste din Europa de Est.

S=rma ghimpat\ a fost `n- Zidul Berlinului, un simbol al

l\turat\, Zidul Berlinului c\-
z=nd odat\ cu decizia Guvernu-
lui est-german de a `nl\tura re-
stric]iile de c\l\torie `ntre cele
dou\ Germanii. A urmat o ex-
plozie de entuziasm - petreceri
stradale, cozi lungi pentru a tre-
ce `n „partea cealalt\“, reg\siri
emo]ionante.
Evenimentele de atunci vor fi
rememorate ast\zi, `n cadrul cer-
emoniilor desf\[urate sub titlul
generic „S\rb\toarea Libert\]ii“,
de numero[i lideri marcan]i ai
Europei, printre care premierul
britanic Gordon Brown, pre[e-
din]ii rus, Dmitri Medvedev, [i
francez, Nicolas Sarkozy. Pre[e-
dintele american Barack Obama
va fi reprezentat de secretarul de
stat Hillary Clinton. Vor exista
`ns\ [i figuri marcante ale acelor
vremuri care vor lipsi din cauza
problemelor de s\n\tate, fostul
cancelar german Helmut Kohl,
cunoscut drept „cancelarul Re-
unific\rii“, anun]=ndu-[i neparti-
ciparea. Helmut Kohl guverna
R\zboiului Rece, al diviz\rii ger-
manilor, a fost construit `n anul
1961, de c\tre conducerea comu-
nist\ a Germaniei R\s\ritene,
av=nd, deopotriv\, acceptul lid-
erului sovietic Nikita Hru[ciov,
cu scopul de a st\vili valul emi-
gr\rilor de la Est la Vest, care
aducea cu sine mai pu]in\ for]\
de munc\ [i pierderi economice.
~n perioada 1962-1989, doar 5
mii de est-germani au reu[it s\
evadeze.
Zidul Berlinului a fost distrus aproape `n totalitate, cu excep]ia a trei locuri:
o sec]iune de 80 m lâng\ Potsdamer Platz, o sec]iune mai lung\
„Zidurile din min]ile de-a lungul râului Spree, poreclit\ [i Galeria din cartierul de est,
noastre“ [i o a treia bucat\ la nord de Bernauer Straße, transformat\ `n monument
La 20 de ani distan]\ de acest comenteaz\ Yve Stöbel-Richter, F\r\ 9 octombrie, n-ar fi fost 9 putea ajunge din urm\ partea
eveniment istoric, nem]ii re- coautoarea singurului studiu ca- noiembrie. Legenda spune c\ o bogat\ a ]\rii.
cunosc c\ diferen]ele `ntre Est [i re a analizat, pe termen lung, e- ma[in\ care purta simbolul unui Institutul de cercetare eco-
Vest nu au disp\rut `n totalitate. volu]ia st\rii de spirit a celor din jude] din nord, poate chiar al nomic\ IW, cu sediul la Koeln, a-
„Le e dat s\ creasc\ `mpreun\ fosta RDG - `ncepând chiar din Berlinului, capitala RDG, sosise la firma s\pt\mâna aceasta c\ PIB-
o benzin\rie din Leipzig, `n sep-
celor ce trebuie s\ fie `mpreun\, 1987, nu neap\rat diferit `n sens ul pe cap de locuitor din Est va
proorocea, dup\ c\derea Zidului negativ: „Problema e c\ nu s-a tembrie sau octombrie 1989. Ben- cre[te `n deceniul urm\tor la cir-
zinarii saxoni au refuzat s\ ser-
Berlinului, fostul cancelar fed- sinchisit nimeni s\ identifice lu- ca 80% din nivelul vestic, de la
eral, Willy Brandt, pe atunci [ef crurile bune din R\s\rit. Asta nu veasc\ combustibil, spunând: „Du- 70% c=t este acum. Produsul in-
ce]i-v\ [i manifesta]i, v\ ve]i pu-
al social-democra]ilor germani. trebuie interpretat ca o dorin]\ a tern brut din Est reprezenta, `n CM
YK

Germania Federal\ când a c\zut
Zidul Berlinului, el fiind cel care
a negociat cu cele patru puteri a-
liate reunificarea ]\rii, care s-a
produs la 3 octombrie 1990, la
mai pu]in de un an dup\ eveni-
mentul istoric.
Mii de piese de domino din po-
listiren, `nalte de 2,50 m, ur-
meaz\ s\ se d\râme una pe alta
`ntr-un [ir de doi kilometri `n
centrul Berlinului, simbolizând
pr\bu[irea Zidului `n urm\ cu
dou\ decenii.
Unele lucruri au mers a[a cum a
prev\zut Brandt. Au r\mas, `n-
s\, [i diferen]e. Unii vorbesc,
chiar, despre „Zidurile din min-
]ile noastre“, scrie publica]ia ger-
man\ „Deutsche Welle“.
Li se spune „Ossis“, de la Ost,
germanul pentru est. Uneori li se
repro[eaz\ c\ se lamenteaz\
prea mult; sau c\, pur [i simplu,
`[i vor `napoi RDG-ul.
Sistemul de valori din Est a
fost - [i continu\ s\ r\mân\ - di-
ferit fa]\ de cel al vesticilor. {i,
fo[tilor redegi[ti de a-[i primi `n-
d\r\t RDG-ul. Vor, pur [i simplu,
o abordare obiectiv\ a lucrurilor“,
sus]ine Richter, citat\ de „DW“.
„Zidul a c\zut
la Leipzig“
Berlin [i Zidul lui sunt sim-
bolul sfâr[itului comunismului `n
Europa. Totu[i, regimul Germa-
niei de Est a `nceput `ntâi s\ se
cutremure `n capitala Saxoniei
cu o lun\ `nainte, pe 9 octombrie
1989. F\r\ marea demonstra]ie
din ziua aceea, aminte[te „Die
Zeit“ - important ziar de informa-
]ie [i analiz\ politic\ al Germani-
ei, istoria ar fi fost diferit\.
Umbra unei minciuni istorice a
fost `ntotdeauna legat\ de aceast\
comemorare centrat\ pe capital\,
`ntrucât drama n-a culminat `n
Politburo, ci `n Leipzig.
Acolo, pe 9 octombrie, statul a
fost pentru prima oar\ `n inca-
pacitate, când 70.000 de persoa-
ne au invadat ora[ul [i au parali-
zat aparatul de represiune. S-ar
putea spune c\ Zidul a c\zut, de
fapt, la Leipzig, sus]ine prestigi-
oasa publica]ie german\.
tea `ntoarce dup\ aceea !“
Migra]ia banilor
de la Vest la Est
Un studiu recent, elaborat `n
ajunul festivit\]ilor pentru ani-
versarea a 20 de ani de la c\-
derea Zidului Berlinului, indic\
faptul c\ pân\ acum au fost
transfera]i 1,3 trilioane (1.300 de
miliarde) de euro din Vest pentru
reconstruc]ia Estului german,
transmite Reuters, citând o pub-
lica]ie german\.
Raportul, elaborat de institu-
tul de cercetare IWH, cu sediul la
Halle (landul Sachsen-Anhalt -
est), preluat de s\pt\mânalul
„Welt am Sonntag“, indic\ faptul
c\ transferurile nete dinspre
Vest c\tre Est, o sum\ echiva-
lent\ cu peste jum\tate din pro-
dusul intern brut al Germaniei
`n 2008, au crescut semnificativ
`n ultimul deceniu. Estul s-a de-
barasat de multe din vestigiile
trecutului comunist, mul]umit\
par]ial acestor transferuri de su-
me de bani, `ns\ [omajul r\mâne
aproape dublu fa]\ de Vest, iar
economi[tii afirm\ c\ va mai
dura ani pân\ c=nd Estul va
1991, circa 33% din cel vestic.
Estul Europei fierbea
acum 20 de ani
Multe ora[e din Europa g\z-
duiesc `n aceast\ perioad\ nu-
meroase evenimente culturale
organizate pentru a celebra c\de-
rea Cortinei de Fier. ~n România
se vor organiza expozi]ii de foto-
grafie, seri dedicate filmelor doc-
umentare despre perioada comu-
nist\ `n Europa, precum [i lec]ii
de istorie contemporan\.
Semnele schimb\rii apar `n
1988, c=nd, dup\ un val de greve,
Guvernul Poloniei decide s\ intre
`n dialog cu mi[carea anticomu-
nist\ „Solidaritatea“ iar ecourile
manifest\rilor de revolt\ se pro-
pag\ rapid `n regiune.
~n august 1989, 2 milioane de
oameni `[i dau mâna `n statele
baltice (Letonia, Estonia [i Litu-
ania), formând `ntre cele 3 capi-
tale un lan] uman lung de 600 de
km, pentru a atrage aten]ia asu-
pra dorin]ei lor de independen]\.
La 3 octombrie 1990, Germa-
nia de Vest se reunific\ oficial cu
Germania de Est. a

1989, anul schimb\rii 11 septembrie: 13.000 de refugia]i est-

Cortina de Fier a separat Europa timp
de jum\tate de secol `nainte ca regi-
murile comuniste s\ cad\ dup\ 1989, un
an considerat al eliber\rii datorit\ nu-
meroaselor evenimente [i mi[c\ri popu-
lare care au f\cut posibile instaurarea re-
gimurilor democratice `n ]\ri aflate p=n\
atunci sub influen]a Uniunii Sovietice:
martie: 80.000 de persoane particip\
la un miting pentru democra]ie `n Buda-
pesta. Se formeaz\ opozi]ia `n Ungaria;
4 [i 18 iunie: alegeri semi-libere `n
Polonia.
27 iunie: mini[trii de Externe austriac
[i maghiar taie gardul de sârm\ ghim-
pat\ de la grani]a dintre cele dou\ ]\ri `n
Sankt Margarethen/ Sopronkohida;
19 august: deschiderea simbolic\ a
grani]ei `n Sankt Margarethen/Sopron-
kohida, timp de trei ore, pentru „Picnicul
Pan-european“. Peste 600 de cet\]eni din
Germania de Est profit\ de ocazie pentru
a trece grani]a prin Ungaria `n Austria.
23 august: „Lan]ul Baltic“: dou\ mil-
ioane de oameni [i-au dat mâna pe par-
cursul a peste 600 de km de-a lungul
Estoniei, Letoniei si Lituaniei.
24 august: Tadeusz Mazowiecki (Soli-
daritatea) formeaz\ primul guvern neco-
munist din Europa comunist\;
germani trec prin Ungaria `n Austria,
apoi `n Germania de Vest. Cortina de
Fier dispare `ntre Austria [i Ungaria;
9 octombrie: demonstra]ii uria[e `n
Leipzig: 70.000 de oameni ies `n strad\;
18 octombrie: Erich Honecker (politici-
an comunist german care a condus RDG [i
care a coordonat construirea Zidului Berli-
nului) demisioneaz\ `n Germania de Est;
4 noiembrie: peste un milion de oa-
meni se strâng pentru a demonstra `n
Berlinul de Est;
9 noiembrie: datorit\ protestelor [i
emigr\rii `n mas\, guvernul est-german
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
`nl\tur\ restric]iile de c\l\torie, cade Zi-
dul Berlinului;
17 noiembrie: `nceputul „Revolu]iei de
catifea“: poli]ia `n\bu[\ o demonstra]ie a
studen]ilor [i activi[tilor sociali[ti `n
Praga.
16 decembrie : apar proteste la
Timi[oara, România. Mai târziu, apar
demonstra]ii `n Bucure[ti. ~ncepe revo-
lu]ia, care a putut fi urm\rit\ `n direct la
televizor;
25 decembrie, Nicolae Ceau[escu [i
so]ia sa sunt executa]i.

CM
YK

14 Patristica
Patriarhul Fotie al Constantinopolului
- primul umanist cre[tin?
Atunci când vorbim de umani[ti cre[tini
`n]elegem, de regul\, acel tip de
persoane care au f\cut mai mult r\u
decât bine `n direc]ia vie]ii duhovnice[ti.
Nu `ntotdeauna lucrurile stau astfel.
~nainte de Rena[terea italian\, a existat
o Rena[tere bizantin\, din care cea
dintâi a extras anumite principii, unele
de Adrian AGACHI
Definirea termenului
de „umanist cre[tin“
~ntrebarea esen]ial\ a a-
cestui material este dac\ `l
putem considera pe Sfântul
Fotie unul dintre primii uma-
ni[ti cre[tini. Despina Stra-
toudaki-White, autoare a do-
u\ c\r]i asupra vie]ii [i operei
Sfântului Fotie, este de p\-
rere c\ da, precizând c\ ar pu-
tea fi considerat chiar primul
reprezentant al acestui cu-
rent. Trebuie s\ definim mai
`ntâi no]iunea de umanist
cre[tin. Prin aceasta `n]ele-
gem `n primul rând o persoa-
n\ cu solide cuno[tin]e cultu-
rale [i teologice, dar care, toto-
dat\, abordeaz\ critic sursele
folosite, folosind principii din
diverse [tiin]e. Bine`n]eles, ni
s-ar putea r\spunde c\ Sfân-
tul Vasile cel Mare trebuie
considerat primul exemplu `n
aceast\ direc]ie, dar sunt a-
numite diferen]e pe care Sfân-
tul Fotie le dovede[te, cel pu-
]in `n abordarea critic\ a gân-
dirii teologice. Sfântul Fotie
vorbe[te de stil `n cadrul scri-
erilor teologice, se declar\ re-
zervat fa]\ de anumite p\reri
teologice [i demonstreaz\ clar
o influen]\ cultural\ diferit\
fa]\ de cea a Sfântului Vasile
cel Mare.
Bazele culturii sale
Sfântul Fotie s-a n\scut `n
Constantinopol `n jurul anu-
lui 810, `ntr-o familie nobilia-
r\. Tat\l s\u, Sergius, `nde-
plinea func]ia de spatharios `n
cadrul administra]iei imperia-
le. Unchiul s\u, Tarasius, a
fost unul dintre cei mai longe-
vivi patriarhi constantinopoli-
tani. Datorit\ controverselor
iconoclaste, tat\l s\u a fost e-
xilat [i `mpreun\ cu el au ple-
cat to]i membrii familiei. ~n
837 un sinod iconoclast i-a
condamnat pe Tarasius [i Fo-
tie, dar ace[tia au fost reabili-
ta]i `n scurt timp. Sfântul Fo-
tie a studiat o perioad\ `nde-
lungat\ la Universitatea Im-
perial\ din Constantinopol,
devenind [i profesor. Niketas,
biograful patriarhul Ignatie,
contemporan cu Fotie, preci-
zeaz\ c\ „era priceput `n gra-
matic\, filosofie, poezie, reto-
ric\ [i, `n general, `n orice [ti-
in]\ pe care `nv\]\mântul o
benefice, altele mai pu]in folositoare.
Reprezentan]ii Rena[terii bizantine au
fost preponderent intelectualii, cu o
forma]ie teologic\ [i cultural\ deosebit\.
Printre ace[tia se num\r\ [i patriarhul
Fotie al Constantinopolului, pe care `l
pr\znuim `n fiecare an pe data de 6
februarie.
putea oferi“ (D. Stratoudaki
White and Joseph R. Berrigan
Jr. The Patriarch and the
Prince…, p. 15). Cuno[tin]ele
dobândite de Fotie au fost din-
tre cele mai diverse. Spiritul
s\u cultural se observ\ cel mai
u[or din lucrarea sa Biblioteca.
Biblioteca -
prima colec]ie de
recenzii din istorie
Biblioteca este principala
lucrare a patriarhului Fotie al
Constantinopolului. Cuprinde
rezumate a 279 de lucr\ri,
dintre care 158 sunt opere te-
ologice, iar 122 reprezint\ lu-
cr\ri din cele mai diverse do-
menii. Cu toate c\ scrierile te-
ologice sunt majoritare la nu-
m\r, spa]iul dedicat lor ocup\
doar 43% din `ntregul corpus,
l\sând astfel 57% celorlalte
domenii. Care sunt celelalte
domenii? Despina Stratouda-
ki precizeaz\: „Sunt 37 de lu-
cr\ri istorice, urmate de nu-
meroase scrieri legate de c\l\-
torii. ~ntâlnim de asemenea
16 discursuri filosofice, dintre
care trei apar]inând filosofilor
evrei, 5 c\r]i despre geografie,
6 lucr\ri asupra papilor [i
preo]ilor din Apus, 6 din do-
meniul medicinei, câteva asu-
pra mitologiei [i [tiin]elor ma-
tematice“ (D. Stratoudaki
White, Patriarch Photios of
Constantinople…, p. 50). Inte-
resul patriarhului Fotie asu-
pra lucr\rilor istorice, filosofi-
ce [i geografice se explic\ prin
dou\ elemente. Primul dintre
ele este c\ iubea enorm c\l\-
toriile [i discu]iile cu repre-
zentan]i ai altor popoare. Cu-
noa[tem foarte clar c\, `n ju-
rul anului 845, a `ndeplinit u-
na sau mai multe misiuni di-
plomatice `n lumea arab\. ~n
medicin\ era interesat `n
principal de modul de dezvol-
tare a bolilor. Nu se sfie[te s\
acorde [i sfaturi `n câteva
scrisori cu privire la trata-
mente corecte. Frapant nu es-
te, `n esen]\, faptul c\ a reu[it
s\ citeasc\ enorm pentru pe-
rioada `n care a tr\it. Uimitor
este faptul c\ a reu[it [i o a-
bordare critic\.
Atitudinea critic\ fa]\
de textele hagiografice
~n ciuda faptului c\ Biblio-
teca cuprinde recenzii a 280
de c\r]i, doar 8 texte sunt re-
zumate de Vie]i ale Sfin]ilor.
CM
YK
Ceea ce uime[te de prima da-
t\ este felul `n care Sfântul
Fotie discut\ aceste scrieri [i
cât accent pune asupra utili-
z\rii unui stil corect. Astfel,
cu privire la textul Vie]ii
Sfântului Atanasie cel Mare,
spune urm\toarele: „Lucrarea
pe care o prezint acum `nclin\
mai mult spre neglijen]\ de-
cât precizie, `n mod principal
`n privin]a aranj\rii materia-
lului. ~n multe capitole, pove-
stirea este pur\ fantezie `n
compara]ie cu alte lucr\ri pe
aceea[i tem\“ (The Bibliothe-
ca…, p. 243). Nu ne-am a[tep-
ta ca un astfel de comentariu
s\ apar\ asupra unei Vie]i de
Sfânt, dar Fotie demonstrea-
z\ clar c\ acurate]ea [i obiec-
tivitatea trebuie p\strate
chiar [i atunci când discut\m
despre o lucrare hagiografic\.
Cu privire la autorul Vie]ii pa-
triarhului Gheorghe de Ale-
xandria, noteaz\: „Stilul folo-
sit este simplu [i deseori vul-
gar, pentru c\ autorul nu este
precis nici m\car `n folosirea
substantivelor [i verbelor, de-
monstrându-[i astfel lipsa de
educa]ie“ (The Bibliotheca…,
p. 113). Lucrurile par [i mai
complicate atunci când Fotie
respinge atribuirea unei lu-
cr\ri Sfântului Ioan Hrisos-
tom tocmai pentru c\ stilul e-
ra sub orice critic\ [i nu se pu-
tea ca un om atât de cultivat
s\ fac\ o lucrare atât de sla-
b\. Despre una dintre operele
Sfântului Efrem Sirul afirm\
c\ este o adev\rat\ minune
c\ un mesaj atât de puternic
poate fi transmis `n condi]ii a-
[a grele din punct de vedere
stilistic (T. Hägg, „Photius as
a Reader of Hagiography: Se-
lection and Criticism“, p. 56).
Stilul epistolar
Nu doar `n privin]a textelor
hagiografice s-a dovedit Fotie
critic, ci [i cu privire la epis-
tole [i modul `n care acestea
trebuie scrise. A p\strat patru
caracteristici esen]iale: conci-
zia, claritatea, simplitatea [i
delicate]ea. Drept model abso-
lut `n aceast\ privin]\ `l con-
sidera pe Sfântul Vasile cel
Mare, care ne-a l\sat o bogat\
colec]ie de epistole, scrise `n-
tr-un stil des\vâr[it. Cu privi-
re la epistolele Sfântului Ma-
xim M\rturisitorul, Sfântul
Fotie se plânge de obscurita-
tea textului [i critic\ formule-
le de adresare ale acestuia. A-
tunci când este `ntrebat de
CM
YK
Luni, 9 noiembrie 2009
Antonie al Cyzicului care sunt
scriitorii care pot fi urma]i ca
modele `n privin]a epistolelor,
Fotie r\spunde cu o lung\ lis-
t\ de autori, dintre care pot fi
aminti]i tiranul Phalaris, re-
torul Libanius, generalul ro-
man Brutus, dar [i Sfin]ii Va-
sile cel Mare, Grigorie Teolo-
gul [i Isidor de Pelusium. A-
crivia patriarhului Fotie `n
privin]a identific\rii [i p\s-
tr\rii unor reguli corecte de
scris este indubitabil\.
Sfaturi oferite pe
m\sura `n]elegerii
Atunci când decide s\ `i tri-
mit\ o scrisoare hanului bul-
gar Boris, botezat de curând,
Sfântul Fotie nu ofer\ nici un
citat direct `n cadrul textului.
Speciali[tii au reconstituit `n-
s\ sursele folosite, ajungând
la concluzia c\ ponderea cita-
telor clasice este mai mare de-
cât cea a surselor patristice.
Doar Sfântul Vasile cel Mare
[i Sfântul Ioan Hrisostom, `m-
preun\ cu autorii vechi-testa-
mentari Solomon [i Iisus Si-
rah se reg\sesc `n cadrul sur-
selor patristice [i biblice. ~n
rest, lucrarea este `n]esat\ cu
argumente din Isocrate, Plu-
tarh, Demostene [i Aristotel.
De ce a ales patriarhul Fotie
aceast\ cale? Tocmai pentru
c\ proasp\tul botezat nu era
`nc\ `n stare s\ `n]eleag\
multe aspecte ale vie]ii cre[ti-
ne. ~i sunt oferite al\turi de
cuvinte simple ale Sfin]ilor
P\rin]i [i multe axiome ale `n-
]elepciunii antice conforme cu
poruncile evanghelice. Scri-
soarea este de fapt un mic tra-
tat asem\n\tor cu ~nv\]\turi-
le lui Neagoe Basarab c\tre fi-
ul s\u Teodosie, abordând
principalele aspecte ale vie]ii
CM
YK
unui monarh cre[tin [i princi-
piile care trebuie s\ `i c\l\u-
zeasc\ activitatea.
Concluzii
Modalit\]ile prin care
Sfântul Fotie `ncearc\ s\ folo-
seasc\ principii filosofice pen-
tru descoperirea calit\]ilor
stilului constituie variante `n-
cercate mai târziu `n mod ero-
nat [i de renascenti[ti `n A-
pus. Cultura deosebit\, abor-
darea critic\ viguroas\, inclu-
siv `n privin]a lucr\rilor pa-
tristice, constituie o remarca-
bil\ avangard\ nu doar a gân-
dirii renascentiste bizantine,
ci [i a discu]iilor moderne cu
privire la stilul scrierilor teo-
logice. Toate aceste am\nunte
`l recomand\ pe Sfântul Fotie
ca un prim umanist cre[tin,
dar unul de o factur\ deosebi-
t\ fa]\ de cei care i-au urmat.
Sfântul Fotie nu a pus nicio-
dat\ cultura mai presus de te-
ologie, ci a subordonat-o aces-
teia. De aceea `l putem consi-
dera [i unul dintre umani[tii
cre[tini autentici. Mul]i dintre
cei care i-au urmat au fost
doar umani[ti. a
Surse:
Hägg, Tomas, „Photius as a Rea-
der of Hagiography: Selection and
Criticism“, Dumbarton Oaks Papers,
Vol. 53 (1999), pp. 43-58.
Photius, The Bibliotheca, a selec-
tion translated with notes by N. G.
Wilson (2nd edn., London: Gerald
Duckworth & Co. Ltd., 2002).
Stratoudaki White, Despina, Pa-
triarch Photios of Constantinople:
His Life, Scholarly Contributions,
and Correspondence Together with a
translation of Fifty-two of His Let-
ters (Brookline: Holy Cross Orthodox
Press, 1981).
Stratoudaki White, Despina and
Berrigan Jr., Joseph R., The Patri-
arch and the Prince: The Letter of
Patriarch Photios of Constantinople
to Khan Boris of Bulgaria (Brookline:
Holy Cross Orthodox Press, 1982).
 Cuv=ntul ierarhului
Luni, 9 noiembrie 2009, Nr. 234, Anul I
15

Biserica are nevoie de sfin]i, nu de „`nv\]\tori ai legii“

† Ioachim
B|C|UANUL,
Episcop-V
Vicar al
Arhiepiscopiei
Romanului [i Bac\ului
La 15 noiembrie, `n fiecare
an, `ncepe Postul Cr\ciunului:
timp de preg\tire, de ascez\,
de rug\ciune, pentru a primi,
`nc\ odat\, `n bra]e [i-n inimi,
pe Pruncul Iisus, „Fiul lui
Dumnezeu `ntrupat“, „Domnul
istoriei“ [i „Mântuitorul lumii“.
Postul Cr\ciunului are
menirea de a ne
reaminti c\ suntem
fii ai lui Dumnezeu
Postul acesta, mai mult ca
celelalte, are menirea s\ tre-
zeasc\ `n fiin]a noastr\ senti-
mentul c\ noi suntem crea]i
dup\ „chipul lui Dumnezeu“,
iar `n aceast\ via]\ trebuie,
prin ascez\ [i osteneal\, s\
realiz\m „asem\narea cu El“,
Cel care „la plinirea vremii“
S-a f\cut om, ca pe om s\-l `n-
dumnezeiasc\. A realiza `n
„chip“, „asem\narea cu Dum-
nezeu“ `nseamn\ a modela
via]a dup\ Hristos, a tr\i ca
El [i cu El, a iubi ca El [i prin
El. Numai a[a vom `n]elege c\
Dumnezeu d\ruie[te dragos-
tea Sa celui ce o prime[te [i c\
Dumnezeu nu poate fi dragos-
te dac\ nu are pe nimeni s\
iubeasc\ [i pe cineva care s\-L
iubeasc\. De aceea, Dumne-
zeu-Unul nu poate fi „solitar“,
ci „Treime“, ca s\ fie posibil\
dragostea: Tat\l iube[te pe
Fiul, Fiul iube[te pe Tat\l, iar
dragostea reciproc\ se perso-
nific\ `n Duhul Sfânt. A reali-
za `n „chipul“ creat „asem\-
narea cu Dumnezeu“ `nseam-
n\ a fi chema]i s\ devenim fii
ai lui Dumnezeu dup\ har,
adic\ s\ ne `mp\rt\[im din
reciprocitatea dragostei din-
tre Tat\l [i Fiul `n Duhul
Sfânt: „Dac\ M\ iube[te cine-
va … [i Tat\l Meu `l va iubi, [i
vom veni la el, [i vom face lo-
ca[ `n el“ (Ioan 14, 23).
Dup\ crearea noastr\ de
c\tre Dumnezeu [i dup\ ~n-
truparea Fiului Mântuitor, noi
avem, a[adar, posibilitatea, pe
acest p\mânt, s\ devenim
temple ale dumnezeirii, `n ca-
re cântul Fiului c\tre Tat\l „Te
iubesc“ trebuie s\ se asocieze
cu „te iubesc“-ul nostru ca `n-
tr-un „cor ceresc“ ce cânt\ un
„imn de slav\“ `ntr-un templu
sfânt. Aceasta este unirea `n
dragostea lui Dumnezeu: fie-
care persoan\ tr\ie[te pleni-
tudinea Sfintei Treimi iubind
pe cel\lalt deliberat.
Unirea cu Hristos este cu
atât mai solid\ cu cât noi `n-
cerc\m s\ sesiz\m profunzi-
mea iubirii treimice `n fiin]a
noastr\. Se vede aceasta din
cuvintele Mântuitorului `n ru-
g\ciunea sacerdotal\ din
Ghetsimani: „Le-am f\cut cu-
noscut numele T\u [i-l voi fa-
ce cunoscut, ca iubirea cu ca-
re M-ai iubit Tu s\ fie `n ei [i
Eu `n ei“ (Ioan 17, 26). Deci,
`n func]ie de intensitatea iubi-
rii de Dumnezeu prin Iisus
Hristos putem cunoa[te lucra-
rea Lui `n noi [i `n lume.
„Flagelurile“ lumii
contemporane
Suntem `ns\ dup\ dou\
mii de ani de la marea kenoz\
a Logosului. Am parcurs deja
primii ani ai mileniului trei.
Dar via]a, `n general, este mai
angoasant\ [i mai instabil\
ca oricând. Fresca lumii con-
temporane pare a avea doar
dou\ teme: agita]ie [i violen-
]\. To]i oamenii, inclusiv cre[-
tinii, sunt prad\ acestor dou\
flageluri diametral opuse vie-
]ii interiorizate, mistice, care
ne-a implantat-o Hristos „la
plinirea vremii“.
Agita]ia f\r\ sens pare a do-
mina via]a de toate zilele. ~n
acest context, nu se mai poate
tr\i via]a `n Hristos nici chiar
`n intimitate. Agita]ia exterioa-
r\ a lumii [i-a pus amprenta
chiar pe str\fundurile inimii,
p\trunzând acolo unde ar tre-
bui s\ Se s\l\[luiasc\ Hristos.
Vidul din afar\ s-a produs [i-n\-
untru. Putem spune c\ omeni-
rea tr\ie[te `n acest timp cultu-
ra agita]iei [i tumultului. Pen-
tru a ne da seama de acest fapt,
deschide]i doar televizorul sau
r\suci]i butonul oric\rui apa-
rat de radio. Nu auzim decât de
agita]ie, violen]\, muzic\ voci-
ferant\, filme terifiante de
groaz\ sau obsesionale. {i toa-
t\ lumea prive[te sau ascult\
aceast\ panoplie a dezm\]ului
uman, care nu produce decât
vidul spiritual. Lumea a pier-
dut gustul lini[tii, resemn\rii,
poc\in]ei, p\cii, venirii `n sine
etc. Ce poate fi mai p\gubos
pentru natura uman\ decât
aceast\ ie[ire din sine ce echi-
valeaz\ cu `ndep\rtarea de
Dumnezeu, cum s-a `ntâmplat
cu fiul cel risipitor.
Violen]a: O catastrof\ de
dimensiuni incomensurabile!
Absen]a vie]ii duhovnice[ti,
interiorizate, a favorizat [i fa-
vorizeaz\ civiliza]ia materia-
list\ care perturb\ for]ele psiho-
somatice ale omului ca `n vre-
mea p\gânismului greco-ro-
man. Sporturile violente, la
mod\ ast\zi, atrag tot mai
mul]i spectatori [i au devenit
o afacere din ce `n ce mai per-
fid\. Chiar [i sporturile fru-
moase, la care particip\ mul-
t\ lume din categorii sociale
diferite, nu mai sunt ceea ce
ar trebuie s\ fie, o `ntrecere
cinstit\ ca aceea de care vor-
bea Sfântul Pavel. Acum, oa-
menii `[i pierd min]ile `n tri-
bunele hipersaturate, incapa-
bili s\-[i mai controleze dezin-
voltura ce degenereaz\ `n fa-
natism atroce [i `n vacarm di-
abolizant.
Nu mai vorbesc aici de vio-
len]a `n familie, `n [coal\, `n
locuri de munc\, pe str\zi, `n
locuri publice etc.; apoi, de vi-
olen]a colectiv\ a r\zboaielor
de tot felul pe toate continente-
le, a suicidurilor `n comun, a
atacurilor teroriste etc. Toate
acestea dau impresia c\ p\-
mântul a devenit un loc de ma-
sacru, imposibil de st\pânit.
„A vorbi despre
Dumnezeu
nu este acela[i lucru
cu a vorbi cu El“
Se na[te `ntrebarea: Oare
nu s-a uitat total voca]ia pri-
mordial\ a cre[tinismului?
Ar trebui s\ ne retrezim din
letargia spiritual\ pentru a-l
repune pe om `n propria exis-
ten]\ [i a-l reorienta c\tre
Hristos, Care nu-i undeva, de-
parte, ci poate fi reg\sit `n ini-
ma lui. Vreau s\ spun c\ unul
dintre obiectivele principale
ale teologilor, preo]ilor este de
a reveni la via]a mistic\, inte-
riorizat\, pentru a fi propov\-
duitorii [i tr\itorii teologiei
ascetice [i mistice. Teologia
mistic\ ar trebui s\ prevaleze
Dogmaticii [i Moralei sau,
mai curând, acestea din urm\
s\ se pun\ `n serviciul celei-
lalte - a Misticii - care are
drept scop redescoperirea lui
Hristos `n interiorul fiin]ei
umane [i `n firea lucrurilor.
Teologia dogmatic\ este, mai
curând, speculativ\ [i f\r\
priz\ direct\ asupra vie]i
cre[tine. Teologia moral\, de
asemenea, stabile[te mai cu-
rând preceptele morale ale
vie]ii [i nu ajut\ la formarea
interioar\, mistic\, a oameni-
lor. S-ar p\rea c\ facult\]ile
noastre de teologie, la ora ac-
tual\, prepar\ mai mul]i teo-
reticieni `n teologie decât p\s-
tori de suflete. {i `n acest con-
text nu ne putem a[tepta nici-
cum la o revigorare a vie]ii
mistice, interiorizate, specifi-
c\ Ortodoxiei. P\rin]ii filoca-
lici au precizat foarte bine
faptul c\: a vorbi despre Dum-
nezeu nu este acela[i lucru cu
a vorbi cu El sau a tr\i cu El
[i prin El. Altfel spus, nu-i
destul s\ [tii multe despre
Dumnezeu, dac\ nu ajungi
s\-L tr\ie[ti, s\-L sim]i `n fi-
in]a ta. Spre exemplu, Sfântul
Pavel, atâta vreme cât [tia
foarte multe despre Hristos, ~l
prigonea, iar, dup\ ce L-a cu-
noscut pe calea Damascului, a
devenit cel mai fervent ap\r\-
tor [i tr\itor al lui Hristos,
ajungând s\ spun\ c\ „Via]a
mea este ascuns\ `n Hristos
[i nu mai sunt eu, ci Hristos
este Cel ce tr\ie[te `n mine“.
Or, se [tie c\ pentru a se uni
cu Hristos `n Duhul Sfânt tre-
buie ca omul s\ se angajeze la
o via]\ interioar\, mistic\,
contemplativ\; dac\ nu, `nv\-
]\tura noastr\ poate c\dea
CM
YK
u[or `n scolasticismul occiden-
tal, iar via]a Bisericii se tran-
sform\ `ntr-un tradi]ionalism
steril. De aceea, dac\ scoatem
din Ortodoxie Filocalia, aceas-
ta r\mâne o adun\tur\ de ri-
turi [i canoane sterile [i lipsite
de sens. Deci, via]a filocalic\,
tr\irea evenimentelor sfinte,
nu doar recapitularea lor, pot
aduce unirea cu Hristos.
~n consecin]\, trebuie s\ re-
venim la tr\irea `n Hristos du-
p\ modelul celor dinaintea
noastr\. S\ avem mereu `n
imagine pe Maria din Betania,
a[ezat\ la picioarele lui Hristos
pentru a-L asculta; pe Ioan, ca-
re se apleca pe pieptul lui Hris-
tos s\ asculte dac\ inima Lui
bate `n acela[i ritm cu inima
Sa, sau pe atâ]ia al]i sfin]i, din
toate timpurile [i locurile, care
au [tiut s\ realizeze `n chipul
lor asem\narea cu Dumnezeu,
iar Hristos S-a recunoscut `n ei
[i-n faptele pe care le-au `mpli-
nit spre slava Lui.
A[adar, `n acest timp `n-
c\rcat de agita]ie [i violen]\,
Biserica [i umanitatea au ne-
voie de sfin]i, nu de „`nv\]\-
tori ai legii“. a

Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei

ofer\: „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis,
endovaginal, s=n);
I. Servicii medicale clinice (consulta-
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
]ii `n majoritatea specialit\]ilor medicale
[i chirurgicale). „ Audiograme (tonale, vocale, impedan-
]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
II. Servicii medicale paraclinice:
„ Analize de laborator (biochimie, he- „ Electroencefalograme (EEG);
matologie, imunologie, microbiologie); „ Spirometrii;
„ Radiografii (toate tipurile); „ Oscilometrii;
„ Mamografii; „ Rectoscopii.
III. Interven]ii chirurgicale (pentru
ORL [i mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i pro-
grame:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului
S\n\t\]ii de prevenire a cancerului de
s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru
conduc\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
este necesar numai biletul de trimitere. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940
sau la secretariatul Centrului Medical: Bdul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
16
PE SCURT
IPS Eftimie `mpline[te
ast\zi 95 de ani
~nalt Preasfin]itul Eftimie, Arhiepisco-
pul Romanului [i Bac\ului, `mpline[te
ast\zi venerabila vârst\ de 95 de ani.
N\scut `n anul izbucnirii Primului
R\zboi Mondial, la 9 noiembrie 1914,
ierarhul de la Roman avea s\ fie hiro-
tonit ieromonah `n anul 1947. Dup\ ce
a condus ca stare] M\n\stirile Bistri]a
- Neam] [i „Sf. Ioan cel Nou“ de la
Suceava, `n anul 1972 a fost ridicat `n
demnitatea de arhiereu-vicar al
Episcopiei Romanului [i Hu[ilor, iar la
23 aprilie 1978 a fost ales [i instalat ca
episcop titular al Eparhiei Romanului
[i Hu[ilor. Din anul 1994, cele dou\
eparhii s-au separat, Preasfin]itul
Eftimie r\mânând episcop titular al
Eparhiei Romanului, avându-l ca
arhiereu-vicar, din anul 2000, pe PS
Ioachim B\c\uanul. Anul acesta, pe
13 septembrie, `n ziua ridic\rii oficiale
`n rang a Episcopiei Romanului, la
rangul de arhiepiscopie, cu titulatura
de Arhiepiscopia Romanului [i
Bac\ului, Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel a `nmânat celor doi
ierarhi de la Roman `nsemnele
arhiepiscopale [i, respectiv, pe cele de
episcop-vicar. (Biroul de Pres\ al
Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului)
Comemorare la mormântul
lui Mihail Kog\lniceanu
Muzeul Memorial „Mihail
Kog\lniceanu“, subordonat Muzeului
de Istorie al Moldovei din cadrul
Complexului Muzeal MOLDOVA Ia[i,
a organizat sâmb\t\, 7 noiembrie
2009, o slujb\ de pomenire la cavoul
familiei lui Mihail Kog\lniceanu, fost
om politic, scriitor [i gazetar român.
La ini]iativa dnei Mihaela Tudose,
muzeograf `n cadrul Muzeului
Memorial „Mihail Kog\lniceanu“ din
Ia[i, cavoul `n care este `nmormântat\
familia unuia dintre cei mai talenta]i
reprezentan]i ai perioadei pa[optiste a
fost restaurat. La slujba de parastas a
participat conducerea Complexului
Muzeal MOLDOVA Ia[i, muzeografi,
istorici, profesori [i elevi de la Grupul
{colar Agricol „Mihail Kog\lniceanu“
din Miroslava [i de la Colegiul „Mihai
Eminescu“ din Ia[i. La final au fost
sus]inute câteva alocu]iuni `n care s-a
reliefat personalitatea lui Mihail
Kog\lniceanu `n lupta sa pentru
Unirea Principatelor Române. (C.C.)
Examen `n Episcopia
Hu[ilor, pentru ocuparea
posturilor de parohi
Episcopia Hu[ilor organizeaz\, `n pe-
rioada 12-13 noiembrie 2009, cu
binecuvântarea PS Corneliu, Episcopul
Hu[ilor, examenul de selec]ionare pen-
tru transferarea `n posturile de preo]i
parohi `n parohiile „Sf. Voievozi“ II din
Hu[i, „Sf. Ioachim [i Ana“ din Hu[i,
„Sf. Spiridon“ I din Bârlad, „Sf. Trei
Ierarhi“ II din Bârlad, „Sf. Ap. Petru [i
Pavel“ II din Vaslui [i „Sf. Nicolae“ I
din Vaslui. Potrivit site-ului Episcopiei
Hu[ilor, examenul de selec]ionare
const\ `n realizarea unui memoriu
asupra activit\]ii pastorale, misionare
[i gospod\re[ti desf\[urate `n ultimii
cinci ani, sus]inerea unei probe scrise
[i a dou\ probe orale, precum [i o
prob\ de slujire `n biseric\. Perioada
de `nscriere a `nceput pe 12 octombrie
[i se `ncheie ast\zi. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
Luni, 9 noiembrie 2009, Nr. 234, Anul I
Expozi]ia de fotografie „Memorie [i spiritualitate“
la Centrul Cultural Francez din Ia[i
Centrul Cultural Francez din
Ia[i, `n parteneriat cu
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, a organizat vineri,
6 noiembrie 2009, vernisajul
expozi]iei de fotografie
„Memorie [i spiritualitate“,
de Lucian Muntean, `n cadrul
Proiectului „Decretul 410 -
izgonirea din rai“.
Evenimentul a fost urmat de
o prezentare de fotografii
realizate `n M\n\stirile
Agapia [i Sih\stria.
de Constantin CIOFU
~n perioada 6-7 noiembrie,
Centrul Cultural Francez
(CCF) din Ia[i a preg\tit un
dublu eveniment fotografic:
vernisajul expozi]iei de foto-
grafie „Memorie [i spiritua-
litate“, de Lucian Muntean,
[i organizarea unei noi sesi-
uni a Atelierului de fotogra-
fie cu tema: „Fotografia do-
cumentar\“. ~n deschiderea
vernisajului, Dan Daia, asis-
tent cultural al CCF Ia[i, a
explicat celor prezen]i `n ce
a constat Decretul 410 [i ca-
re au fost consecin]ele apli-
c\rii acestuia. A urmat alo-
cu]iunea lui Lucian Mun-
tean, fotograf al cotidianului
„Adev\rul“, care a apreciat
faptul c\ a fost invitat s\ co-
laboreze `n cadrul Proiectu-
lui „Decretul 410 - izgonirea
din rai“, urmând ca mai apoi
s\ povesteasc\ ie[enilor pre-
zen]i la vernisaj câteva din
impresiile sale `n urma do-
cument\rilor la M\n\stiri-
le Agapia, V\ratec [i Sih\s-
tria. „Mi s-a p\rut intere-
sant faptul c\ maicile [i c\-
lug\rii care au suferit `n ur-
ma Decretului 410, chiar da-
c\ povesteau ni[te lucruri
teribile care li s-au `ntâm-
plat, priveau totul ca pe o `n-
Cas\ social\ [i troi]\, sfin]ite `n parohia
Balciu cu prilejul hramului
Biserica „Sf. Arhangheli Mi-
hail [i Gavriil“ din parohia Bal-
ciu, Protopopiatul Ia[i 1, [i-a
serbat ieri hramul. Programul
liturgic dedicat acestui eveni-
ment a `nceput sâmb\t\ seara,
cu slujba Vecerniei unit\ cu Li-
tia, la care a participat un so-
bor de 16 preo]i. Ieri a avut loc
slujba Utreniei, Acatistul [i
Sfânta Liturghie, iar apoi au
fost sfin]ite casa social\ [i troi-
]a aflate `n curtea sfântului l\-
ca[. Dup\ slujba de pomenire a
celor adormi]i, a avut loc o aga-
p\ fr\]easc\. Biserica „Sf. Ar-
hangheli“ din Balciu a fost ridi-
cat\ cu sprijinul enoria[ilor din
parohie imediat dup\ Revolu-
]ie, lucr\rile fiind coordonate
de pr. Mihai Rusu, parohul de
la Miroslava. ~n toamna anului
2006, pe seama fostei filii a pa-
rohiei Miroslava a fost hiroto-
nit paroh pr. Ionu] Lehaci, de
c\tre PF P\rinte Daniel, Patri-
cercare a credin]ei de la Dum-
nezeu. Monahii [i monahiile
nu au f\cut declara]ii acuza-
toare [i nu au povestit cele
prin care au trecut cu ur\.
Tocmai acesta este un exerci-
]iu care `]i d\ ocazia s\-]i m\r-
turise[ti credin]a `n Dumne-
zeu. Vizitându-i `n chiliile lor,
am observat c\ monahii
aveau amenajate mai multe
icoane a[ezate asem\n\tor
cu cele din biserici“, a m\rtu-
risit Lucian Muntean.
„Implicarea
Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei `n acest
proiect este esen]ial\“
Expozi]ia ce apar]ine lui
Lucian Muntean face parte
din Proiectul „Decretul 410 -
izgonirea din rai“, care pre-
supune realizarea, de c\tre
Dan Daia, a [apte m\rturii
audio despre evenimentul
istoric ce a afectat profund
m\n\stirile din România.
arhul Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, pe atunci Mitropolit al Mol-
dovei [i Bucovinei. ~n anul
2007, la Biserica „Sf. Arhan-
gheli“ au fost demarate ample
lucr\ri de reconsolidare [i ex-
La sfâr[itul anului 1959,
Guvernul de la Bucure[ti vo-
teaz\ un decret special - De-
cretul 410. Prin litera sa
erau exclu[i din m\n\stiri
to]i c\lug\rii mai tineri de
55 de ani [i toate maicile de
pân\ `n 50. Documentarul
audio „Decretul 410 - izgoni-
rea din rai“ va relua, pe par-
cursul a [apte episoade, tot
atâtea „felii de via]\“ sur-
prinse `n imagini de c\tre
fotograful Lucian Muntean.
~n perioada urm\toare va fi
lansat site-ul www.decretul
410.ro, care dore[te s\ reu-
neasc\ cât mai multe infor-
ma]ii despre Decretul 410 [i
despre cei care au avut de
suferit de pe urma acestuia.
„Implicarea Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei `n acest
proiect este esen]ial\ mai
ales pentru faptul c\ am pri-
mit binecuvântarea ~nalt
Preasfin]itului P\rinte Teo-
fan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
tindere: sfântul l\ca[ a fost `n\l-
]at cu doi metri, iar apoi a fost
montat un alt acoperi[ `n stil
moldovenesc, s-a tencuit la in-
terior pentru pictarea `n tehni-
ca fresc\, dar [i la exterior, l\-
covinei. IPS Teofan este le-
gat de anul 1959, pentru c\
este anul `n care s-a n\scut.
~n acela[i timp, apropia]i ai
~nalt Preasfin]iei Sale au
avut de suferit de pe urma
Decretului din 1959. Pe par- CM
YK
cursul deplas\rilor noastre
`n câteva din m\n\stirile
nem]ene, pentru a realiza in-
terviurile necesare, am fost
`nso]i]i de arhim. lect. dr.
Emilian Nica, exarhul m\-
n\stirilor din jude]ul Ia[i [i ,
Episcopul-Vicar ales al E-
piscopiei Râmnicului. F\r\
sprijinul sfin]iei sale nu pu-
team realiza prima parte a
document\rii“, ne-a spus
Dan Daia. Sâmb\t\, 7 no-
iembrie, Lucian Muntean a
animat Atelierul de fotogra-
fie `mp\rt\[ind publicului
ie[ean experien]a sa de mai
bine de 10 ani `n domeniul
fotografiei documentare. Ex-
pozi]ia „Memorie [i spiritua-
litate“ va putea fi vizitat\
pân\ pe 30 noiembrie. a
ca[ul de `nchin\ciune a fost `m-
prejmuit cu un gard din fier,
iar anul trecut s-a montat o
central\ termic\ cu gaz, s-au
achizi]ionat obiecte liturgice
necesare desf\[ur\rii slujbelor
religioase. ~n urm\ cu dou\
luni au `nceput lucr\rile la ca-
sa social\, care cuprinde [i do-
u\ camere, aflate `n stadiul de
finisare, pentru familia preotu-
lui. De asemenea, `n aceast\
s\pt\mân\ s-a ridicat o troi]\
unde se vor s\vâr[i slujbele re-
ligioase de ~nviere, Boboteaz\
sau când vor avea loc pomeniri
ale eroilor neamului. „Hramul
bisericii noastre din acest an a
fost deosebit pentru c\, pe lân-
g\ cinstirea Sfin]ilor Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil, am par-
ticipat cu to]ii, preo]i [i credin-
cio[i, la sfin]irea casei sociale [i
a troi]ei. Cu ajutorul ocrotitori-
lor no[tri, sper\m ca `n perioa-
da urm\toare s\ demar\m lu-
cr\rile de pictur\ `n interiorul
sfântului l\ca[“, a spus pr. pa-
roh Ionu] Lehaci. (C.C.)
 CM
YK

Mar]i, 10 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 259 (1461) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

ACTUALITATEA RELIGIOAS| VIE}ILE SFIN}ILOR VIA}A DINTR-O VORB|

Sfântul Ierarh Sculptori cre[tini Timpurile lui
Nectarie de Eghina „`ncorona]i“ cu mucenicia: „a mânca“: s\
a fost cinstit la Claudiu, Castor, c\ut\m hrana `n
M\n\stirea Radu Vod\ Sempronian [i Nicostrat Sfânta Scriptur\
PAGINA 3 PAGINA 5 PAGINA 16

Cântarea bisericeasc\ fixeaz\

cel mai bine `nv\]\tura
dogmatic\ [i tradi]ia cre[tin\ basilica.ro

„Muzica bisericeasc\ este Evanghelia RELIGIOS

cântat\“, spunea, `ntr-unul din cuvintele sale TINERII ROM+NI DIN EUROPA
OCCIDENTAL| {I MERIDIONA-
de `nv\]\tur\, P\rintele Patriarh Daniel. Ea nu L| S-AU ~NT+LNIT ~N CON-
GRES: Sâmb\t\, 7 noiembrie
produce o simpl\ emo]ie, ci reprezint\ 2009, a avut loc, la Paris, al
m\rturisirea de credin]\ transpus\ `ntr-o X-lea Congres Nepsis.
form\ melodioas\. Cântarea `ndulce[te Pagina 4

rug\ciunea [i sl\virea celor care o execut\. ROM+NIA ~N UE

Cântarea lipe[te mai mult inima celui ce o FRAN}A NU DORE{TE DIMINU-
s\vâr[e[te de darul cerut ori primit sau de AREA SUBVEN}IILOR DIN
2014: Principala beneficiar\
persoana de la care este cerut darul. ~n a fondurilor derulate de Uni-
unea European\ prin inter-
interviul de mai jos, p\rintele profesor Nicu mediul Politicii Agricole Co-
Moldoveanu de la Facultatea de Teologie mune (PAC), Fran]a ia atitu-
dine `mpotriva inten]iei Co-
Ortodox\ „Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti misiei Europene de reducere
CM
YK

CM
YK
POZA ZILEI
M\n\stirea Zica, construit\
la `nceputul secolului al XIII-
lea, se afl\ `n apropiere de
Kraljevo, la intrarea `n Golful
Ibar din Serbia Central\. Ctito-
rie a domnitorului s=rb {tefan
Nemanja, Primul ~ncoronat, a
fost ridicat\ `ntre anii 1208 [i
1230. ~n aceast\ m\n\stire au
fost `ncorona]i aproape to]i
domnitorii s=rbilor. a
Cod galben de ploi `n sud-vestul ]\rii
Administra]ia Na]ional\
de Meteorologie a emis ieri
Cod galben de ploi pentru
[apte jude]e. Avertizarea
meteorologic\ se refer\ la
ploi `nsemnate cantitativ,
care vor afecta mai ales sud-
vestul ]\rii, `n intervalul 10
noiembrie, ora 01:00, 11 no-
iembrie, ora 06:00.
Astfel, `n intervalul men-
]ionat va ploua `n toate regi-
unile, iar `n Oltenia, Mun]ii
Lansarea `n spa]iu a primei
rachete rom=ne[ti a fost am=nat\
Lansarea rachetei româ-
ne[ti Helen, programat\ ini]i-
al ast\zi, a fost amânat\ din
cauza condi]iilor meteorologi-
ce nefavorabile, urm\toarea
dat\ probabil\ de lansare fi-
ind prev\zut\ pentru vineri
sau sâmb\t\ (13-14 noiembri-
e), au anun]at reprezentan]ii
ARCA. „~n aceast\ perioad\ a
ne ofer\ date despre istoria muzicii biserice[ti
[i interpret\rile pe care le fac Sfin]ii P\rin]i
asupra acesteia. Citi]i `n paginile 8-9
Banatului, Carpa]ii Meri-
dionali [i Subcarpa]ii
Getici, cantit\]ile de a-
p\ vor dep\[i
local 25-30 l/mp
[i izolat 50-60 l/mp,
informeaz\ Admi-
nistra]ia Na]ional\
de Meteorologie.
Vor fi afectate jude-
]ele Dolj, Mehedin]i,
Gorj, Vâlcea, Arge[, Dâmbo-
vi]a [i Prahova. a
anului (intersezon), deasupra
M\rii Negre condi]iile meteo
sunt extrem de dinamice, iar
prognozele meteo generate nu
pot oferi o precizie similar\ u-
nei perioade `n general stabi-
le“, au precizat pentru Media-
fax reprezentan]ii Asocia]iei
Române pentru Cosmonauti-
c\ [i Aeronautic\.
Zborul rachetei Helen,
proiectat\ [i construit\ de
ARCA, reprezint\ ultimul
antrenament `n cadrul com-
peti]iei Google Lunar X Pri-
ze [i, implicit, intrarea Ro-
mâniei `n cercul ]\rilor care
dezvolt\ programe spa]iale
de anvergur\.
Helen este o rachet\ spa]i-
al\ realizat\ `n trei trepte,
capabil\ s\ ating\, `n zbor
suborbital, spa]iul cosmic. a
a bugetului `n acest sector `n-
cep=nd cu anul 2014.
Pagina 7
CULTUR|
O „C|L|TORIE ~N BRETANIA“ LA
MUZEUL NA}IONAL DE ART| AL
ROM+NIEI: Peste 200 de obiecte
de art\ plastic\ [i decorativ\
create de arti[ti români [i
francezi la sfâr[itul secolului
al XIX-lea [i `n prima parte
a secolului al XX-lea sunt
prezentate `n expozi]ia
„C\l\torie `n Bretania“, des-
chis\ la MNAR.
Pagina 12
S|N|TATE
GRIPA NOU| - MAI
CONTAGIOAS|, DAR
MAI U{OAR| DEC+T O
GRIP| OBI{NUIT|: Arealul de
r\sp=ndire a noii gripe la ni-
vel na]ional se extinde de la
o zi la alta, num\rul persoa-
nelor care au contactat deja
boala apropiindu-se rapid de
o mie `n numai dou\
s\pt\m=ni.
Pagina 15

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Mar]i, 10 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Sfin]ii care au adus
prim\vara harului peste lume Cel ce caut\ g\se[te [i celui
Ca ni[te vulturi `ntraripa]i,
trecând `nvederat plinirea lu-
mii, sfin]ii propov\duitori, pe cei
c\tre `n\l]imi, iar apostolii,
zburând spre cerurile iubirii
lui Dumnezeu, dobândesc str\-
ce bate i se va deschide
ce erau vâna]i de vr\jma[ul i-a]i vederea istoriei [i lumina ve[- „{i pe când Se ruga Iisus
tras la credin]a cea f\r\ pri- niciei, pentru c\ Hristos, ~m- `ntr-un loc, când a `ncetat, unul
han\. Pentru aceasta ruga]i-v\ p\ratul veacurilor, gânde[te [i dintre ucenicii Lui I-a zis: «Doam-
s\ se d\ruiasc\ sufletelor noas- simte [i iube[te `n ei cu iubire ne, `nva]\-ne s\ ne rug\m, cum a
tre pace [i mare mil\. (Minei pe sfânt\ pe to]i oamenii. Iar pli- `nv\]at [i Ioan pe ucenicii lui». {i
Noiembrie, EIBMBOR, Bucu- nirea lumii este cu adev\rat le-a zis: «Când v\ ruga]i, zice]i:
re[ti, 1972, p. 128) Biserica lui Hristos, cea `n care Tat\l nostru, Care e[ti `n ceruri,
ra]iunile crea]iei se plinesc `n sfin]easc\-se numele T\u. Vie
*** harul necreat al lui Dumnezeu, `mp\r\]ia Ta. Fac\-se voia Ta,
Sfin]ii Apostoli Olimpas, Ro- iar timpul se une[te cu ve[ni- precum `n cer a[a [i pe p\mânt.
dion, Sosipatru, Ter]iu, Erast cia `n Jertfa lui Hristos, Dum- Pâinea noastr\ cea spre fiin]\,
[i Cvart au `nv\]at pe oameni nezeu [i Om. (pr. asist. dr. Ioan d\-ne-o nou\ `n fiecare zi. {i ne
Evanghelia Vie]ii ve[nice [i au Valentin ISTRATI) iart\ nou\ p\catele noastre, c\ci
adus prim\vara harului [i noi `n[ine iert\m tuturor celor
peste lume. Pentru a- ce ne gre[esc nou\. {i nu ne duce
ceasta au devenit icoane pe noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de
ale Duhului Sfânt, vul- cel r\u». {i a zis c\tre ei: «Cine
turi `ntraripa]i ai lui dintre voi, având un prieten [i se
Hristos, care privesc din va duce la el `n miez de noapte
`n\l]ime asupra oameni- [i-i va zice: Prietene, `mprumu-
lor [i v\d frumuse]ea in- t\-mi trei pâini, c\ a venit, din
tegral\ a Creatorului `n cale, un prieten la mine [i n-am
diversitatea crea]iei. ce s\-i pun `nainte, iar acela,
C\ci cu adev\rat vultu- r\spunzând din\untru, s\-i zic\:
rul poate privi cerul [i Nu m\ da de osteneal\. Acum
p\mântul `n zborul s\u u[a e `ncuiat\ [i copiii mei sunt
`n pat cu mine. Nu pot s\ m\ scol
s\-]i dau. Zic vou\: Chiar dac\,
sculându-se, nu i-ar da pentru
SF+NTUL ZILEI c\-i este prieten, dar, pentru `n-
dr\zneala lui, sculându-se, `i va
Sfin]ii Apostoli Olimp, Rodion, da cât `i trebuie. {i Eu zic vou\:
Cere]i [i vi se va da; c\uta]i [i
Sosipatru, Erast [i Cvart ve]i afla; bate]i [i vi se va des-
chide. C\ oricine cere ia; [i cel ce
Ace[ti apostoli au f\cut parte din cei [aptezeci de ucenici ai caut\ g\se[te, [i celui ce bate i se
Domnului. Olimp [i Rodion au fost decapita]i `n Roma, din po- va deschide».“ (Luca 11, 1-10)
runca `mp\ratului Nero. Sosipatru a fost episcop la Iconiu, iar sunt [apte momente de rug\- considera]ie pentru milostivirea
Erast episcop al Paneadei. Cvart, episcopul Beritului, a p\timit *** ciune `ntr-o zi. Momentul culmi- lui Dumnezeu. O rug\ciune nu
pentru dreapta credin]\ [i a convertit pe mul]i greci la credin]a nant al rug\ciunii zilnice este trebuie s\ fie o `n[iruire de cu-
cre[tin\. Ferici]i vor fi fost Sfin]ii Apos- Sfânta Liturghie. ~n mod partic- vinte ne`n]elese sau banale. Ros-
toli ai Domnului nostru Iisus ular ne rug\m de câte ori sim]im te[te Tat\l nostru, Crezul, Psal-
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea Sfântului Mucenic Orest; Hristos când au fost `nv\]a]i cum nevoia. ~n fiecare moment se mul 50, Psalmul 142, Cuvine-se
a Sfântului Cuvios s\ se roage. Ca ucenici ai Fiului poate rosti rug\ciunea: „Doam- cu adev\rat, cite[te un acatist al
Teostirict din Simvo- lui Dumnezeu sim]eau nevoia s\ ne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Domnului Iisus Hristos sau al
la; a Sfântului Cuvios se roage, s\ ]in\ leg\tura cu Dumnezeu, miluie[te-m\ pe mi- Maicii Domnului sau al unui
Nonnos; a Sfântului Dumnezeu, s\ simt\ c\ldura di- ne, p\c\tosul“. Ne rug\m [i do- sfânt. Cei mai râvnitori pot citi
Sfin]itului Mucenic vin\ `n inima lor. Referitor la rim ca Dumnezeu s\ ne `nt\reas- câte o catism\ din Psaltire. Apoi,
Mil, episcopul, cu doi rug\ciune, p\rintele arhiman- c\, s\ putem dep\[i anumite mo- trebuie s\ particip\m la Sfânta
ucenici ai s\i [i a Sfin- drit Teofil P\r\ian mereu a- mente dificile, când suntem bol- Liturghie, `n special duminica, fi-
]ilor Mucenici Calio- mintea de urm\torul principiu navi, dar [i când suntem s\n\- indc\ este ziua lui Dumnezeu.
pie, Nir [i Orion. duhovnicesc: „Roag\-te cum po]i, to[i, când suntem sup\ra]i sau Un Sfânt P\rinte ne `nva]\:
ca s\ ajungi s\ te rogi cum tre- când suntem bucuro[i. Ne rug\m „Când `]i aminte[ti de Dumne-
Mâine, Biserica fa- buie!“. Te `ntrebi cum trebuie s\ diminea]a [i seara, dar nu s\ ne zeu, roag\-te, ca atunci când tu
ce pomenirea Sfântu- ne rug\m [i mai ales cât trebuie am\gim [i s\ c\ut\m scuze c\ ui]i de Dumnezeu, s\-[i amin-
lui Mare Mucenic s\ ne rug\m? Obliga]ia unui diminea]a suntem gr\bi]i [i sea- teasc\ Dumnezeu de tine!“. (pr.
Mina. a cre[tin este s\ se roage `n fiecare ra suntem obosi]i. Rug\ciunea s\ Dumitru P|DURARU, Radio
zi. ~n cultul Bisericii noastre fie [i un prilej de recuno[tin]\ [i Trinitas)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Primirea vl\dic\i Visarion ~nsc\unarea mitropolitului Visarion

`n gara Burdujeni, fost punct
de frontier\ cu statul austro-ungar
10 noiembrie 1935 - `nsc\unarea
mitropolitului Visarion Puiu la Cern\u]i
Ziua de 10 noiembrie 1935 a r\mas memorabil\ `n
istoria eparhiei Bucovinei. A fost o zi „`ntr-adev\r s\r-
b\toreasc\“, dup\ cum scria Visarion Puiu `n `nsem-
n\rile sale. Dac\ ini]ial refuzase chemarea Sfântului
Mitropolitul Visarion Puiu `nso]it de
Alexandru Lapedatu, ministrul Cultelor
Sinod, ulterior vl\dica Visarion accepta cu gândul „de
a folosi pentru Biseric\ averile acestei eparhii“. ~nsu[i
mitropolitul spunea c\ „dup\ examenul dat `ntr-o
eparhie totalmente s\rac\, cum era cea a Arge[ului,
voia lui Dumnezeu a fost s\ trec `n alta bogat\, cea
mai bogat\ din Ortodoxie“. Din veniturile date de fon-
dul forestier bisericesc, mitropolitul Visarion a ridicat
[i a reparat sute de biserici, a oferit burse tinerilor teo-
de c\tre Nicodim Munteanu, mitropolitul
Moldovei, `n Catedrala din Cern\u]i
logi, a acordat ajutoare materiale [i b\ne[ti func]iona-
rilor biserice[ti, a `ntemeiat Episcopia Maramure[ului,
a sprijinit l\ca[urile Ortodoxiei din str\in\tate [i
obiectivele culturale din eparhie, punând piatra de te-
melie la Palatul Culturii din Cern\u]i. Din cauza mul-
tiplelor piedici venite din partea politicienilor, `n mai
1940 mitropolitul Visarion se retr\gea din scaun.
(Adrian Nicolae PETCU)
 Mar]i, 10 noiembrie 2009
Coordonatorii activit\]ilor social-ffilantropice
din Patriarhia Rom=n\ se `ntrunesc la Timi[oara
Cu binecuvântarea Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel, `n perioada 11-13 noiembrie
2009, la Timi[oara, va avea loc `ntâlnirea con-
silierilor coordonatori ai activit\]ilor social-fi-
lantropice din eparhiile Patriarhiei Române.
Delegatul Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel este pr. Dorel Nicolae Mo]oc, consilier
patriarhal al Sectorului social-filantropic al
Patriarhiei Române. Potrivit Biroului de Pre-
s\ al Patriarhiei Rom=ne, pe ordinea de zi se
afl\: propuneri de actualizare [i `mbun\t\]ire
a Regulamentului de organizare [i func]iona-
re a sistemului de asisten]\ social\ a Bisericii
Ortodoxe Române `n concordan]\ cu prevede-
rile noului Statut pentru organizarea [i func-
]ionarea Bisericii Ortodoxe Române; propu-
neri pentru alc\tuirea unui Regulament al
activit\]ii de asisten]\ religioas\ desf\[urat\
de Biserica Ortodox\ Român\ `n spitale, ar-
mat\, penitenciare, a[ez\minte biserice[ti
etc.; prezentarea programelor [i proiectelor
social-filantropice cu finan]are european\ `n
care sunt implicate eparhiile sau asocia]iile [i
funda]iile acestora (proiecte aflate `n derulare
sau nou depuse); prezentarea programelor [i
activit\]ilor noi, `mbun\t\]ire [i asigurarea
sustenabilit\]ii; planificarea temelor Grupu-
lui Executiv de lucru pentru anul 2010.
Actualitatea religioas\ 3
~n timpul `ntâlnirii de la Timi[oara, vor a-
vea loc [i lucr\rile Adun\rii Generale Extra-
ordinare a Federa]iei Filantropia - alc\tuit\
din 11 asocia]ii [i funda]ii eparhiale - care
func]ioneaz\ cu binecuvântarea Sfântului Si-
nod al Bisericii Ortodoxe Române.
Pe ordinea de zi se afl\: prezentarea Ra-
portului de activitate pentru primele 10 luni
ale anului 2009 [i a proiectelor câ[tig\toare
sau depuse spre finan]are; prezentarea modi-
fic\rilor la statutul Federa]iei Filantropia [i a
noilor membri ai Federa]iei; stabilirea ele-
mentelor de identitate vizual\ (sigl\ [i site) a
Federa]iei Filantropia. a
PE SCURT
Conferin]e
pastoral-misionare
`n Arhiepiscopia
Bucure[tilor
~n zilele de 11-12 noiembrie
2009, `n Arhiepiscopia Bucu-
re[tilor vor avea loc Conferin-
]ele pastoral-misionare semes-
triale cu tema „Mesajul cre-
din]ei `mp\rt\[it prin mijloa-
ce moderne de comnunicare“,
informeaz\ Biroul de Pres\ al
Patriarhiei Rom=ne. Miercuri,
11 noiembrie 2009, de la orele
10:00, `n Aula Magna „Teoc-
tist Patriarhul“ a Palatului

Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina Patriarhiei, sub pre[edin]ia

Preafericitului P\rinte Dani-
el, Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Române, va avea loc

a fost cinstit la M\n\stirea Radu Vod\ Conferin]a pastoral-misionar\

cu preo]ii din Protopopiatele I,
II [i III Capital\, Ilfov Nord [i
Ilfov Sud, precum [i cu preo]ii
de caritate din spitale, c\mine
Ieri, 9 noiembrie, M\n\stirea Radu Vod\ din de b\trâni, cimitire [i alte ins-
titu]ii social-filantropice aflate
Bucure[ti [i-a serbat al doilea hram, Sfântul Ierarh `n jurisdic]ia protoieriilor
Nectarie de Eghina, f\c\torul de minuni. Cu men]ionate. ~n deschiderea
conferin]ei, de la orele 8:00,
aceast\ ocazie, PS Varsanufie Prahoveanul Preasfin]itul P\rinte Varsa-
nufie Prahoveanul, Episcop-
`mpreun\ cu cei doi exarhi ai Arhiepiscopiei Vicar al Arhiepiscopiei Bucu-
Bucure[tilor, arhim. Timotei Aioanei [i arhim. re[tilor, va oficia Sfânta Li-
turghie [i slujba de Te Deum
Teofil An\st\soaie, `nconjura]i de un sobor de la biserica M\n\stirii Radu
Vod\ din Bucure[ti, `nconju-
ieromonahi [i preo]i profesori de la Seminarul rat de un sobor de preo]i [i di-
Teologic din Bucure[ti, au oficiat Sfânta Liturghie. aconi. Joi, 12 noiembrie 2009,
orele 10:00, `n Sala Mare a
Pelerinii au venit [i `n acest an `n num\r Teatrului „Toma Caragiu“ din
impresionant pentru a se ruga Sf=ntului Nectarie. Ploie[ti, sub pre[edin]ia Prea-
sfin]itului P\rinte Ciprian
Câmpineanul, Episcop-Vicar
M\n\stirea Radu Vod\ din chinul a[ezat `n partea de Patriarhal, delegatul Preaferi-
Capital\ este unul dintre l\- nord a bisericii, pentru a fi citului P\rinte Patriarh Da-
ca[urile de cult importante ale cinstite de cei veni]i s\ se roa- niel, va avea loc Conferin]a
Bucure[tiului, nu doar prin ge Sfântului [i vor r\mâne a- pastoral-misionar\ cu preo]ii
sa afl\m c\ de multe ori nu M-a ajutat mult acest sfânt. din Protoieriile Ploie[ti, Câm-
vechimea sa, ca fiind ctitorie far\ ziua [i noaptea, pân\ pina, V\lenii de Munte [i
voievodal\ de secolul al XVI- când to]i pelerinii vor reu[i s\ pedepsea elevii, ci se pedepsea Eu am ajuns `n Eghina la Urla]i. De la orele 8:00, Prea-
lea, ci [i prin valoarea duhov- se `nchine. „M\n\stirea Radu pe sine [i se cunoa[te asceza Sfântul Nectarie [i cred c\ sfin]itul P\rinte Episcop Cipri-
niceasc\ pe care i-a dat-o Vod\ `[i serbeaz\ ast\zi cel pe care o s\vâr[ea tocmai pen- prin rug\ciunile lui mi-am l\- an Câmpineanul, `nconjurat de
venirea moa[telor Sfântului de-al doilea ocrotitor, ea fiind tru a câ[tiga pe oameni, con- murit `n momentul respectiv un sobor de preo]i [i diaconi, va
Ierarh Nectarie Taumaturgul pus\ [i sub obl\duirea Prea- vertindu-i la credin]\ [i dra- ni[te probleme suflete[ti. Sim- oficia Sfânta Liturghie [i slujba
`n anul 2002. Fostul arhiereu sfintei Treimi, `ns\ acest goste pentru Dumnezeu. Nu ]eam c\ l-am mâhnit pe Dum- de Te Deum la Biserica „Sfânta
al Pentapolisului a devenit al hram este serbat cu mai mul- se sfia s\ `mplineasc\ lipsuri- nezeu [i atunci mi-am desc\r- Vineri“ din municipiul Ploie[ti.
doilea ocrotitor al m\n\stirii, t\ cinste, fiindc\ Sfântul Ie- le celor din jurul lui, pentru ca cat sufletul `naintea lui. Ca [i
pentru c\, de[i este un sfânt rarh Nectarie este aproape de ei s\ nu sufere `n vreun fel sau ceilal]i sfin]i, Siluan, Serafim, Cursuri la seminarii
mai nou `n evlavia poporului sufletul oamenilor, r\spun- altul. Cred c\ profesorii `l pot Ioan Maximovici, Nectarie ne
avea pe Sfântul Nectarie ca este apropiat pentru c\ a tr\it
teologice, suspendate
român, mul]imea credincio[i- zând la rug\ciunile credincio-
lor veni]i s\ se `nchine [i [ilor care trec pragul acestui model de h\rnicie, de blânde- nu departe de zilele noastre. E din cauza gripei
dragostea pe care o manifest\ l\ca[ de `nchinare. Nu este o ]e, de d\rnicie, dar [i de mare un model de sfin]enie [i ne d\ Cursurile Seminariilor Teolo-
fa]\ de ierarhul ale c\rui `ntâmplare prezen]a Sfântului credin]\ [i de o dragoste `nfl\- dovad\ c\ prin virtu]i putem gice Ortodoxe din Boto[ani [i
moa[te sunt aici, care au Ierarh Nectarie `n incinta u- c\rat\ pentru Dumnezeu“, ne- ajunge [i noi ca el. Cred c\ vir- Suceava au fost suspendate
izvorât multe vindec\ri de boli nei m\n\stiri care ad\poste[- a declarat p\rintele arhiman- tutea lui principal\ este jertfa timp de o s\pt\m\n\. M\-
incurabile, au determinat s\ te [i Seminarul Teologic din drit Policarp Chi]ulescu, unul pentru ceilal]i, d\ruirea de si- sura a fost dispus\ de Direc-
fie ales ocrotitor al m\n\stirii. Bucure[ti. Precum se [tie din din ieromonahii participan]i ne pentru binele aproapelui“. ]iile de S\n\tate Public\ ale
Num\rul mare de cre[tini ve- via]a lui, Sfântul a fost direc- la hram, membru al ob[tii m\- Mihaela Rusu (profesoar\) jude]elor Boto[ani [i Sucea-
n\stirii. Cu prilejul hramului a venit „cu toat\ dragostea“ la va, dup\ ce s-a confirmat
ni]i la acest praznic demon- tor de seminar teologic. ~n a- contactarea, de c\tre elevi ai
streaz\ aceast\ putere [i aju- cest sens el este un model pen- au fost `mp\r]ite pachete cu Sf=ntul Nectarie, „cu gânduri
institu]iilor amintite, virusu-
tor pe care `l simt to]i cei care tru cadrele didactice ale Semi- hran\ celor nevoia[i, pentru a- de cur\]ire sufleteasc\, de lu- lui A(H1N1). La Seminarul
se roag\ acestui doctor [i ma- narului din Bucure[ti [i pen- i mângâia `n necazurile lor. minare, pentru iertarea p\ca- Teologic „Sfântul Ioan Iacob“
re t\m\duitor sufletesc. tru elevii de aici. Mul]i semi- telor s\vâr[ite cu voie [i f\r\ din Dorohoi au fost depista]i
Sfintele moa[te au fost a[e- nari[ti au evlavie mult\ la „Dac\ Sfântul de voie. Acest sfânt, Nectarie, [ase elevi cu virusul noii gri-
zate `nc\ de duminic\, 8 no- Sfântul Nectarie, citind zilnic este pentru mine izb\vitorul pe, `n prezent derulându-se
iembrie, de la prânz, `n balda- rug\ciuni c\tre el. Din via]a
nu m-ar fi miluit, nu de toate neputin]ele trupe[ti, lucr\ri de dezinfec]ie `n in-
puteam sc\pa cu via]\“ suflete[ti. Totul este s\ crezi. treaga institu]ie, dup\ cum a
Am sim]it mult ajutorul Sfân- declarat pentru Radio TRI-
Sf=ntul vindec\tor de cancer Au venit [i `n acest an `n
num\r impresionant pentru a tului, mergând un an de zile
NITAS p\rintele Constantin
Muha, directorul seminaru-
Sfântul Nectarie Taumaturgul, unul dintre cei mai iubi]i sfin]i se ruga Sf=ntului Nectarie pe- s\pt\mânal la Sfântul Maslu lui. De asemenea, [i la Semi-
de dat\ recent\, este cunoscut mai ales ca vindec\tor al uneia din- lerini din mai multe localit\]i aici, la m\n\stire. Am avut un narul Teologic Ortodox „Mi-
tre cele mai cumplite boli: cancerul. Puterea f\c\toare de minuni ale ]\rii. Ana Maria (jurist) a diagnostic foarte sever. Nu tropolitul Dosoftei“ din Su-
ce izvor\[te din moa[tele sale, aflate la M\n\stirea „Sfânta Trei- venit din Bra[ov, `mpreun\ cu trebuia s\ mai fiu acum `n ceava au fost confirmate
me“ din Insula Eghina, atrage mii de credincio[i. via]\. Dar cu sprijinul Sfântu- dou\ cazuri de contactare a
so]ul ei, pentru a se ruga Sfân- noii gripe. La sf=r[itul
Sfântul Nectarie a tr\it `ntre anii 1846-1920. A trecut la cele lui am reu[it s\ ignor boala,
ve[nice dup\ ce a `ndurat un an [i jum\tate chinurile cancerului.
tului Ierarh Nectarie. „Am be- s\pt\mânii trecute au fost
neficiat practic de o delega]ie s\ o `ndep\rtez din mintea
A fost `nmormântat `n m\n\stirea sa, „Sfânta Treime“, de c\tre depista]i un elev de clasa a
`n scop profesional `n Capital\ mea. Dac\ Sfântul nu m-ar fi 9-a [i unul de clasa a 12-a
ieromonahul iconar Sava care, mai târziu, a pictat prima icoan\ a
Sfântului. Dup\ moartea sa, s-a descoperit printr-o minune c\ din [i am zis c\ nu se poate s\ nu miluit, nu puteam sc\pa cu având virusul gripei pan-
trupul s\u izvorau pic\turi de mir, iar Patriarhia Ecumenic\ din ajungem aici pentru a aduce via]\. Pentru mine este un demice. La ambele institu]ii,
Constantinopol l-a proclamat sfânt al Bisericii `n 1961, cu pome- cinstirea noastr\ Sfântului. mare f\c\tor de minuni“. (A. cursurile vor fi reluate la
nirea pe 9 noiembrie. Lucr\m `n domeniul juridic. P|UNOIU) `nceputul s\pt\mânii vi-
itoare. a
 CM
YK

4 Eveniment Mar]i, 10 noiembrie 2009

Congresul tinerilor rom=ni din

Europa Occidental\ [i Meridional\
Sâmb\t\, 7 noiembrie
2009, s-a desf\[urat la
Paris al X-lea Congres
Nepsis. ~ntrunirea a avut
loc `n Catedrala
mitropolitan\ „Sfin]ii
Arhangheli Mihail, Gavriil
[i Rafail“, cu participarea
IPS Iosif al Mitropoliei
Ortodoxe Române a
Europei Occidentale [i
Meridionale, PS Siluan al
Episcopiei Ortodoxe
Române a Italiei, PS
Timotei al Episcopiei
Ortodoxe Române a
Spaniei [i Portugaliei, PS
Marc Nem]eanul,
Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Ortodoxe
Rom=ne a Europei
Occidentale, p\rintele
Syméon Cossec, stare]ul
M\n\stirii „Sfântul
Siluan“ din Fran]a, mai
mul]i preo]i slujitori ai
acestei mitropolii [i un
num\r semnificativ de
tineri, membri ai
Asocia]iei Nepsis [i nu
numai.
de Lucian-G
Gheorghe
DUCA
Cel de-al X-lea congres Nepsis
de sâmb\t\ s-a ]inut pe tema „A-
dame, unde e[ti ?“, sesiunea de
diminea]\ fiind animat\ de p\-
rintele Syméon Cossec, stare]ul
M\n\stirii „Sfântul Siluan“ din
Fran]a, care a fost `ndrum\tor [i
sus]in\tor al tinerilor din Nepsis
`nc\ de la `nceput. Sfin]ia s-a a
men]ionat faptul c\ „a[a cum
Dumnezeu a c\utat pe Adam `n
rai dup\ s\vâr[irea p\catului,
tot a[a [i Hristos merge `n iad
pentru a c\uta pe cel pierdut. ~n-
s\, trebuie s\ fim foarte aten]i la
iubirea lui Dumnezeu pentru noi,
c\ci adesea gre[im, p\c\tuim [i,
asemenea lui Adam, ne ascun-
dem, atunci când con[tientiz\m
ceea ce am f\cut. Dar, `n acela[i
timp, trebuie s\ fim con[tien]i de
iubirea lui Dumnezeu pentru noi,
Care a trimis pe ~nsu[i Fiul S\u
ca s\ ne salveze [i s\ ne deschi-
dem inima `n fa]a Sa, neascun-
zându-ne, ci cerând iertare“.
Congresul se va ]ine `n
fiecare din capitalele
europene ale Mitropoliei
~n sesiunea de dup\-amiaz\,
Sinodul Mitropolitan `n frunte cu
IPS Iosif a propus Adun\rii gene-
rale a Asocia]iei ca Congresul
Nepsis s\ se ]in\, pe viitor, `n fie-
care an, `n toate capitalele euro-
pene ale Mitropoliei, dup\ Paris
urmând s\ fie gazd\ Roma, apoi
Madrid [.a.m.d. De asemenea, o
alt\ propunere a fost ca Sfântul
Voievod Neagoe Basarab, canoni-
zat de Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române `n [edin]a din
8-9 iulie 2008, s\ fie ocrotitor al
Asocia]iei Nepsis, c\ci din opera
sa „~nv\]\turile lui Neagoe Basa-
rab c\tre fiul s\u, Teodosie“ care
este un adev\rat testament du-
hovnicesc, pedagogic, filosofic [i
moral-spiritual, tinerii din Nep-
sis pot primi un adev\rat ajutor
spiritual.
Apoi, fiecare reprezentant
Nepsis al tuturor ora[elor europe-
ne `n care aceast\ asocia]ie [i-a
f\cut sim]it\ prezen]a a luat cu-
vântul, prezentând proiectele lor
`mplinite, dar [i cele de viitor, cât
[i problemele `ntâmpinate `n rea-
lizarea lor, cerând sfatul [i ajuto-
rul, acolo unde a fost cazul, Sino-
dului Mitropolitan [i celor care se
ocup\ de bunul mers al asocia]iei.
Nepsis a fost `nfiin]at\
`n urm\ cu zece ani
Nepsis este Asocia]ia tinerilor
din Mitropolia Ortodox\ Român\
a Europei Occidentale [i Meridio-
nale [i, a[a cum a men]ionat [i
IPS Iosif `n cuvântul s\u de in-
troducere de la congres, cei care
au `nfiin]at aceast\ asocia]ie `n
urm\ cu zece ani au ales numele
de Nepsis (nume ce provine din
limba greac\ [i `nseamn\ trez-
vie) vrând s\ sublinieze scopul a-
cestei asocia]ii: acela de a p\stra
aprins\ flac\ra credin]ei sau de a
trezi aceast\ credin]\ `n rândul
tinerilor. Nepsis a fost constitui-
t\ la data de 13 noiembrie 1999
la ini]iativa IPS Mitropolit Iosif,
iar adunarea constitutiv\ a avut
loc la parohia „Sfântul Serafim
de Sarov“ din Paris, prin prezen-
]a a 45 de tineri `ndruma]i de IPS
Iosif, PS Siluan al Italiei [i de al]i
preo]i ai Mitropoliei, ca mai apoi,
pe 3 februarie 2000, asocia]ia s\
fie `nregistrat\ la Prefectura De-
partamentului Yvelines.
Obiectivele
Asocia]iei Nepsis
~nc\ de la `nfiin]are, Asocia]ia
Nepsis [i-a propus ca obiective [i
activit\]i principale `ntâlniri,
congrese, conferin]e, colocvii `n
cadrul schimburilor culturale [i
duhovnice[ti dintre tineri, crea-
rea de leg\turi `ntre membri, dis-
cu]ii despre exigen]ele vie]ii du-
hovnice[ti [i despre angajamen-
tul `n Biseric\, organiz\ri de pe-
lerinaje, de c\l\torii cu scop cul-
tural `n diferite ]\ri ale Mitropo-
liei Ortodoxe Române a Europei
Occidentale [i Meridionale, dar [i
`n România, ajutorarea orfanilor,
a adolescen]ilor f\r\ domiciliu, a
familiilor numeroase etc. Majori-
tatea acestor activit\]i propuse,
odat\ cu trecerea timpului, au
devenit [i realitate, c\ci nou-`nfi-
in]ata Asocia]ie Nepsis, plin\ de
dorin]\ [i `nfl\c\rare, va orga-
niza weekenduri duhovnice[ti,
tabere la munte, discu]ii duhov-
nice[ti animate de duhovnici pre-
cum p\rintele Rafail Noica, vizi-
te la diverse m\n\stiri ortodoxe
de pe teritoriul Mitropoliei, `n
fiecare an un pelerinaj `n Rom=-
nia, congrese anuale etc., Proiec-
tul Nepsis extinzându-se [i cre-
ându-se asocia]ii surori `n Italia
[i Spania [i filiale `n ]\ri ca Bel-
gia [i Irlanda. Astfel, s-a ajuns ca
de la primul congres organizat de
Nepsis `n septembrie 2000, la
tab\ra tineretului ortodox rus `n
Alpi, la cel de-al X-lea congres
Nepsis, ]inut la Paris, s\ partici-
pe un num\r mult mai mare de
tineri, veni]i din toate col]urile
Mitropoliei: `n afar\ de membrii
din Fran]a, au participat tineri
din Episcopia Italiei (Nepsis Ita-
lia a fost constituit\ oficial la da-
ta de 6 decembrie 2008, cu bine-
La congres au participat ierarhii
din Mitropolia Ortodox\ Român\
a Europei Occidentale [i Meridionale
cuvântarea PS Siluan), cu partic-
ipan]i din Roma, Milano, Torino;
din Episcopia Spaniei [i Portuga-
liei (Nepsis Spania `nfiin]at\ pe
17 martie 2007), cu reprezentan]i
din Madrid, Valencia, Barçelona,
Castellon, Lerida; din Belgia (`n-
cepând cu anul 2004) de la Bru-
xelles; din Anglia de la Londra;
din Irlanda (prima `ntâlnire Nep-
sis din Irlanda a avut loc pe 16-17
mai 2009) de la Dublin [i Cork.
Proiectele Nepsis
De asemenea, când Nepsis a
devenit destul de matur\, a dat
na[tere [i altor proiecte: primul
dintre acestea a fost Nepsis Juni-
or, `nfiin]at pe 13 iunie 2004, la
Limours, sediul Mitropoliei Orto-
doxe Române a Europei Occiden-
tale [i Meridionale, care are ca
scop `mp\rt\[irea credin]ei orto-
doxe copiilor proveni]i din famili-
ile ortodoxe din Fran]a, `n special
cele române[ti, copii care nu be-
neficiaz\ de o educa]ie religioas\
`n [colile occidentale; al doilea
proiect este Axios, o asocia]ie ca-
re se ocup\ de dou\ orfelinate
din România: cel de la M\n\sti-
rea Dumbrava (jude]ul Alba) [i
cel de la Valea Plopului (jude]ul
Prahova).
Actualmente, pre[edinte al a-
socia]iei Nepsis este Christian
C\dere, tân\r român n\scut `n
Fran]a, care ne-a `mp\rt\[it câte-
va din gândurile sale: „Fac parte
din Asocia]ia Nepsis de la `ncepu-
tul ei, acum 10 ani. Chiar dac\ nu
m-am implicat foarte mult la `n-
ceput, am f\cut-o mai târziu, asu-
mându-mi func]ia de pre[edinte
pe care o de]in de 6 ani. Simt bu-
curia de a fi organizat evenimente
care au marcat via]a mea [i a
celor care au participat. Cu toate
acestea, s-ar fi putut realiza mult
mai mult, nu am f\cut destul pen-
tru asocia]ie. Totu[i, faptul c\ am
`ntâlnit Asocia]ia Nepsis m-a
schimbat, m-a f\cut s\ avansez
duhovnice[te [i mi-a d\ruit pri-
eteni pentru tot restul vie]ii“. a

Hram la Catedrala mitropolitan\ din Paris

Duminic\, 8 noiembrie, Catedrala mitropoli-
tan\ „Sfin]ii Arhangheli Mihail, Gavriil [i Ra-
fail“ din Paris, locul unde s-a ]inut cel de-al X-
lea congres Nepsis, [i-a s\rb\torit hramul `n
prezen]a IPS Iosif [i a tuturor celor care au par-
ticipat la congres cu o zi `nainte, care [i-au pre-
lungit astfel vizita `n capitala francez\. Cate-
drala din strada Jean de Beauvais, construit\
`n secolul al XIV-lea, a fost cump\rat\ de
regele Carol I `n anul 1882, pentru a servi ro-
mânilor stabili]i `n Paris drept l\ca[ de cult, fi-
ind apoi amenajat\ conform cerin]elor cultului
ortodox, iar din data de 10 mai 2009 a devenit
Catedral\ mitropolitan\.

CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 10 noiembrie 2009 Vie]ile sfin]ilor 5

Sculptori cre[tini „`ncorona]i“ cu mucenicia:
Claudiu, Castor, Sempronian [i Nicostrat
Ieri, 9 noiembrie, `n calendarul ortodox au fost pomeni]i
patru sfin]i mucenici romani, cu numele Claudiu,
Castor, Sempronian [i Nicostrat. Ace[tia au p\timit
moarte martiric\ `n timpul persecu]iei `mp\ratului
Diocle]ian (284-305), `n cetatea Sirmium, `ntr-o zon\
geografic\ locuit\, `n principal, de str\mo[ii no[tri
daco-romani [i de traci romaniza]i. Erau me[teri
pietrari, iscusi]i sculptori `n marmur\ afla]i `n slujba
`mp\ratului, `ns\ au refuzat s\ se `nchine idolilor [i au
m\rturisit c\ sunt cre[tini. Pentru aceasta, au fost
`ntemni]a]i [i [i-au g\sit mucenicescul sfâr[it `n valurile
râului Sava. P\timirea lor este relatat\ `n colec]ia „Acta
Sanctorum“, izvor ce reface rechizitoriul proceselor de
judecare a cre[tinilor [i reproduce chinurile
numero[ilor martiri din perioada persecu]iilor.

cel atelier, patru sunt aminti]i

de Alexandru BRICIU
Domnia lui Diocle]ian asu-
pra Imperiului Roman a `n-
semnat, pentru cre[tinism, u-
na dintre cele mai grele peri-
oade din istorie, cea a perse-
cu]iilor. Acest `mp\rat coman-
dase ridicarea unui palat `n
cetatea Salonae, ast\zi Split,
`n Croa]ia, pe ]\rmul M\rii A-
driatice. Pentru prelucrarea
marmurii destinate construc-
cu numele: Claudiu, Castor,
Sempronian [i Nicostrat, iscu-
si]i lucr\tori `n piatr\. ~n tai-
n\, ei erau cre[tini, boteza]i `n
numele Sfintei Treimi de epis-
copul Chiril al Antiohiei, aflat
`n exil `n ]inutul Iliricului.
Al\turi de cei patru lucra un
alt me[ter, p\gân, cu numele
Simpliciu, care, urmându-le
exemplul, s-a convertit la
cre[tinism, primind botezul de
la acela[i arhiereu. CM
YK

]iei, func]iona un atelier cu Martirizarea Sfin]ilor Claudiu, Castor,

peste [ase sute de lucr\tori, Refuz\ s\
lâng\ cetatea Sirmium din sculpteze idoli
Panonia Inferioar\ (ast\zi
Mitrovi]a, `n Serbia, lâng\ Pentru c\ obi[nuiau s\ pu-
Belgrad). ~ntre me[terii din a- n\ `nceput bun oric\rei activi-
Basilica di Santi Quattro Coronati, Roma
Santi Quattro Coronati, Roma. P\timirea
Sfin]ilor Claudiu, Castor, Sempronian
[i Nicostrat - 7 fresce (partea de jos).
Martiriul sfin]ilor militari - 4 fresce (deasupra).
Icoana tuturor sfin]ilor (Cupola)
Sempronian [i Nicostrat (pictur\ din secolul al XIV-lea)
t\]i [i s\ o `ncheie cu semnul
Sfintei Cruci, cei cinci me[teri
cre[tini au fost v\zu]i de cole-
~n secolele IV-V a fost ridica-
t\ o biseric\ pe una dintre cele
[apte coline ale Romei, restau-
rat\ de-a lungul timpului [i cu-
noscut\ ast\zi sub numele de
„Basilica di Santi Quattro Co-
ronati“, adic\ a celor patru
sfin]i „`ncorona]i“ cu cununa
muceniciei. Papa Miltiade
(311-314) a fost cel care a `nchi-
nat biserica unor sfin]i militari
martiriza]i `n timpul persecu]i-
ei aceluia[i `mp\rat Diocle]ian.
Ace[tia au fost decapita]i pen-
tru refuzul de a jertfi zeului As-
clepios, la doi ani dup\ marti-
riul sfin]ilor sculptori pomeni]i
ast\zi. ~n jurul anului 850, `n
timpul papei Leon al IV-lea
(847-855), sfintele odoare le-au
fost aduse dintr-un cimitir din
afara Romei [i depuse spre ve-
nerare `n acel sfânt l\ca[, al\-
turi de moa[tele celor cinci
martiri din aceea[i perioad\,
sculptori din Panonia Inferioar\:
Claudiu, Castor, Sempronian,
Nicostrat [i Simpliciu. Astfel,
biserica `nchinat\ sfin]ilor `n-
corona]i din Roma `[i cinste[te
nou\ ocrotitori spirituali. ~n se-
colul al XVII-lea, pe peretele
unei abside au fost pictate [ap-
te fresce ce reproduc p\timirea
celor cinci sfin]i sculptori [i alte
patru fresce care `nf\]i[eaz\
martiriul sfin]ilor militari a-
minti]i. ~n Italia, ziua pr\znui-
rii sfin]ilor Claudiu, Castor,
Sempronian [i Nicostrat este
celebrat\, anual, drept s\rb\-
toare a marmurarilor. a
gii lor p\gâni, care nu au ezi-
tat s\-i denun]e pentru cre-
din]a lor. Dintr-un bloc de
marmur\ adus din Insula
Thassos, din Grecia, au primit
porunc\ s\ ridice o statuie `n-
chinat\ zeului Asclepios, al
medicinei. Când au ajuns la
cioplirea chipului statuii, cei
patru me[teri cre[tini [i uce-
nicul lor au refuzat, m\rturi-
sind c\ sunt cre[tini [i nu vor
primi s\ ajute la confec]iona-
rea unui idol. Dup\ treizeci [i
una de zile, statuia a fost dez-
velit\ `naintea `mp\ratului,
finisat\ de al]i sculptori, p\-
gâni. ~mp\ratul a fost mul]u-
mit de lucrarea me[terilor [i,
cunoscând c\ sculptorii cei
mai buni din atelier sunt Cla-
udiu, Castor, Sempronian [i
Nicostrat, a crezut c\ este o-
pera lor. Slujitorii p\gâni, `n-
s\, i-au spus c\ ace[tia sunt
cre[tini [i au refuzat porunca
imperial\ de a ridica statuia
zeului vindec\tor. Auzind a-
cestea, `mp\ratul a `ns\rcinat
pe un dreg\tor cu numele
Lampadie s\ `ncerce s\-i con-
ving\ s\ apostazieze, c\ci cu-
no[tea me[te[ugul lor, iar da-
ca vor refuza, s\ fie pedepsi]i
pentru sacrilegiu.
P\timirea [i `ncununarea
cu mucenicescul sfâr[it
Timp de cinci zile, Lampa-
die i-a adus `naintea templu-
lui lui Apollo, cerându-le s\
jertfeasc\ zeului. Pe de o par-
te, `i ademenea cu diverse
dreg\torii [i bog\]ii promise.
De cealalt\, `i amenin]a cu fe-
lurite chinuri. Toate, pentru a
renun]a la credin]a cre[tin\,
`ns\ nimic nu i-a clintit. Au
fost `ntemni]a]i [i biciui]i. ~n
timp ce erau chinui]i, Lampa-
die, aflat `n scaunul de jude-
cat\, a c\zut mort „ca lovit de
un duh r\u“. Rudele acestuia
`i g\seau vinova]i de moartea
sa pe cei cinci p\timitori, ast-
fel c\ `mp\ratul, gândind c\
va evita o r\scoal\ `n cetate, a
hot\rât s\-i sacrifice. A po-
runcit s\ fie `nchi[i de vii `n
sicrie confec]ionate din plumb
[i arunca]i `n apa râului Sava,
un afluent al Dun\rii. Astfel
[i-au g\sit mucenicescul sfâr-
[it me[terii cre[tini Claudiu,
Castor, Sempronian [i Nicos-
trat, al\turi de Simpliciu, uce-
nicul lor. Auzind de cumplitul
lor sfâr[it, episcopul Chiril,
p\rintele lor spiritual, [i el `n-
chis `n temni]\, [i-a dat du-
hul, de sup\rare. Martirolo-
giul aminte[te pe un cre[tin
cu numele Nicodim, care a
scos din ap\ sicriele [i s-a `n-
grijit de `nmormântarea sfin-
]ilor. Calendarul roman din a-
nul 354 `i num\r\ `n rândul
sfin]ilor, având data de pr\z-
nuire la 9 noiembrie. Un jur-
nal de pelerinaj din aceea[i
perioad\, intitulat „Epitome
libri de locis sanctorum mar-
tyrum“, con]ine numele a pa-
tru martiri ale c\ror mormin-
te erau cinstite de cre[tini: „IV
Coronati, id est Claudius, Ni-
costratus, Simpronianus et
Castorius“. a

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Ceapa, cel mai bun
remediu contra
varicelor
Ileana D., 49 de ani, Gala]i:
„Ce alimenta]ie este recoman-
dat\ `n cazul flebitelor [i
varicelor?“
Prof. Constantin Milic\: ~n ca-
zul flebitelor [i tromboflebi-
telor alimenta]ia se bazeaz\
pe consumul de crudit\]i [i
sucuri de legume, precum [i
sucuri de fructe (mere, l\mâi,
portocale, grepfrut). Bune
rezultate d\ amestecul de su-
curi cu: sfecl\ ro[ie (300 ml),
morcov (200 ml), mere ro[ii
(100 ml), varz\ alb\ (100 ml),
]elin\ (50 ml) [i cartofi cruzi
(20 ml) care se fragmenteaz\
`n 3-4 reprize. Se continu\ cu
o alimenta]ie strict hiposodat\
vegetarian\, urmat\ de pro-
duse lactate [i, treptat, se
intr\ `ntr-o diet\ normal\.
Este eficace un regim bogat `n
ceap\, care `mpiedic\ trombo-
za, precum [i alimente care
previn constipa]ia [i obezita-
tea. Necesarull de vitamine
(K, A, B, C, E, PP) [i de s\ruri
minerale (K, Co, Mn, Fe) este
asigurat, zilnic, cu suc de mor-
cov [i sfecl\ ro[ie, germeni de
grâu (50-100 g) [i drojdie de
bere uscat\ (2-3 linguri]e). Se
exclud din alimenta]ie carnea
gras\ (de porc, ra]\ [i gâsc\),
sl\nina, mezelurile, zah\rul,
cafeaua, ciocolata, alcoolul [i
tutunul. ~n cazul `n care
suferi]i de varice [i ulcere
varicoase se adopt\ un regim
alimentar de cru]are timp de
2-3 zile pe s\pt\mân\, `n care
sunt interzise carnea de porc,
gr\simi animale, mezeluri,
afum\turi, conserve, sosuri [i
b\uturi alcoolice. ~n schimb,
sunt indicate alimentele bo-
gate `n vitamine (varz\, mor-
cov, tomate, salat\, p\trunjel,
ridichi, castane comestibile,
l\mâi, portocale, afine). Cu
efecte evidente va fi tratamen-
tul cu vitamina E (300-500 mg
pe zi), pe o perioad\ mai
`ndelungat\, care asigur\ re-
ducerea varicelor pân\ la vin-
decare. Se insist\ mult pe
ac]iunile benefice ale apitera-
piei, folosind un preparat ob]i-
nut din 300 g miere de salcâm
[i 600 ml suc de ceap\ ro[ie;
dup\ omogenizare se
p\streaz\ la rece [i se consu-
m\ câte 50 g, de 3 ori pe zi,
`nainte de mesele principale,
timp de o lun\. Dup\ o pauz\
de 30 de zile, tratamentul se
repet\. Este contraindicat `n
gastritele hiperacide [i `n ul-
cere gastroduodenale. Pe
l=ng\ aceste m\suri legate de
regimul alimentar, se va evita
repausul prelungit `n pat sau
la televizor, dar [i statul pre-
lungit `n picioare. ~n cas\ se
vor face exerci]ii cu picioarele
`n sus [i mi[c\ri rotatorii sau
pendulare ale membrelor infe-
rioare. ~mbr\c\mintea va fi
lejer\, f\r\ pantaloni strâm]i
pe picior [i f\r\ jartiere circu-
lare. ~nc\l]\mintea va fi co-
mod\, cu tocuri de maximum
5 cm, evitându-se cizmele
strâmte pe picior. La nevoie se
vor folosi ciorapi elastici sau
bandaje compresive, aplicate
`n fiecare diminea]\ pe zona
varicoas\. Bandajul poate fi
impregnat cu substan]e an-
tibiotice [i cicatrizante.
Noaptea se va dormi descul],
cu piciorul bolnav a[ezat mai
sus, pe o pern\. a
„Cui pe cui se scoate“
Sfâr[itul verii [i `nceputul toamnei
constituie perioada `n care, `n mediul
rural, func]ioneaz\ cazanele de ]uic\ [i
teascurile de vin. Pu]ini [tiu c\, `n
procesul de distilare, pe lâng\ alcoolul
etilic se separ\ [i alcool metilic, un produs
foarte toxic. Alcoolul metilic se distileaz\
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Astfel, un studiu efectuat `n
zona Tg. Mure[, de c\tre servi-
ciul SMURD - dr. Raed Arafat,
la produc\torii individuali de
]uic\, a relevat concentra]ii de
metanol peste limita admis\ la
marea majoritate a produselor
de ]uic\ examinate.
~n cantit\]i mult mai mici, a-
cest alcool este prezent [i `n u-
nele vinuri [i lichioruri, dup\
cum arat\ un studiu britanic,
care atrage aten]ia asupra fap-
tului c\ pot ap\rea fenomene
toxice [i dup\ consumul de mari
cantit\]i de vin sau lichior. Pro-
dusul este atât de toxic `ncât fe-
nomenele apar chiar dup\ inge-
rarea a 15 ml de alcool metilic.
Dup\ ingestie, metanolul se ab-
soarbe repede [i atinge concen-
tra]ia maxim\ `n aproximativ o
or\. Toxicitatea sa apare ca ur-
mare a faptului c\ ficatul pose-
d\ un ferment numit alcoolde-
hidrogenaz\, care `l transform\
`n formaldehid\, aceasta, la
rândul ei, transform=ndu-se `n
câteva minute `n acid formic. A-
cidul formic este considerat to-
xina principal\ responsabil\ de
efectele devastatoare la nivelul
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VITAMINA E PROTEJEA-
Z| ARTICULA}IILE: Potrivit in-
forma]iilor publicate `n daily-
mail.co.uk, vitamina E din fruc-
tele de avocado ar putea s\ revo-
lu]ioneze chirurgia reparatorie,
prelungind considerabil durata
de via]\ a protezelor de [old. A-
ceast\ vitamin\ contribuie la
conservarea stratului protector al
articula]iei, care de obicei tinde
s\ se uzeze, obligându-i pe paci-
en]i s\ suporte `nc\ o interven]ie
chirurgical\ de `nlocuire a pro-
tezei. Durata de via]\ a unei pro-
teze de [old este `n medie de 10-
15 ani, deoarece mici fragmente
din stratul de plastic `ncep s\ se
desprind\ `n timp, pe m\sur\ ce
acesta intr\ `n contact cu oxige-
nul din organism, provocând sub-
]ierea progresiv\ a stratului pro-
tector de plastic. ~n timp, aceste
Mar]i, 10 noiembrie 2009
lic este fomepizolul, considerat
mai util, deoarece are o afini-
tate mai mare pentru fermentul
sus-amintit.
Consider util s\ men]ionez
la o temperatur\ mai mic\ decât alcoolul c\, `n afara ]uicii [i vinului, al-
etilic, de aceea el se reg\se[te `n ceea ce coolul metilic se mai g\se[te `n
lichidul antigel, solu]iile de sp\-
se nume[te „fruntea [i coada“ ]uicii, lat parbrize, precum [i `n sol-
ven]ii pentru vopsele [i lacuri.
frac]iuni care, de regul\, trebuie aruncate.
Astfel au fost descrise cazuri [i
Din p\cate, unii produc\tori, `n l\comia lor, de intoxica]ie inhalatorie, acci-
nu arunc\ aceste frac]iuni [i le amestec\ dental\ (`n industriile care uti-
`n mod nepermis cu restul ]uicii. lizeaz\ metanolul) sau delibera-
t\ (`n cazul „aurolacilor“).
~n concluzie, este necesar\ o
ochiului [i la nivelul sistemului nu se poate metaboliza `n acid aten]ie deosebit\ pentru mani-
nervos. Intoxicatul prezint\ o formic [i este eliminat ca atare pularea produselor de mai sus,
stare de be]ie `nso]it\ de tulbu- prin rinichi. De regul\, se caut\ astfel `nc=t s\ nu ajung\ la `n-
r\ri vizuale (pete galbene, vede- a se ob]ine o alcoolemie de 1- demâna copiilor sau s\ nu fie
re `n cea]\, `ngustarea câmpu- 1,5g‰, doza administrat\ fiind confundate cu b\uturile alco-
lui vizual [i orbire brusc\ sau mai mare `n cazul etilicilor cro- olice obi[nuite.
progresiv\, tranzitorie sau de- nici. O alt\ substan]\ cu ac]iu-
finitiv\). * PROF. UNIV. DR. OSTIN C. MUNGIU ESTE PRE{EDINTELE
ne asem\n\toare alcoolului eti- ASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
Tensiunea arterial\ scade,
inima bate mai rar, pacientul
poate fi agitat, delireaz\, poate
intra `n convulsii, respira]ia es-
te dificil\ [i, `n func]ie de gravi-
tatea intoxica]iei, se produce
deprimarea respira]iei, care
duce la deces. ~n situa]ia când
acesta nu se produce, metanolul
poate cauza orbire `ntr-un nu-
m\r mare de cazuri.
Aceste fenomene dramatice
pot fi ameliorate dac\ intoxica-
tul este supus unui tratament
adecvat instituit `n primele ore
dup\ ingestie. De regul\, dac\
trec mai mult de zece ore `ntre
ingestia toxicului [i ini]ierea
tratamentului, sunt pu]ine [an-
se de revenire.
Tratamentul se realizeaz\ `n
prima or\ de la ingestie, prin
`ncercarea de a elimina toxicul
prin evacuarea con]inutului
gastric. ~ns\, deoarece metano-
lul se absoarbe foarte repede, se
recurge la administrarea unui
antidot, care nu este altul decât
alcoolul etilic. Ra]iunea folosirii
alcoolului etilic este aceea c\
are o afinitate de cinci ori mai
mare decât a alcoolului metilic
pentru fixare pe alcoolde-hidro-
genaz\. ~n acest mod fermentul
este „ocupat“ continuu de alcoo-
lul etilic, timp `n care metanolul
fragmente mici erodeaz\ osul din zei, se ob]ine o prelungire consi- arat\ c\ bebelu[ii `n vârst\ de
jur, iar `nlocuirea protezei de [old derabil\ a duratei de via]\ a pro- doar câteva zile plâng `n mod
devine de fiecare dat\ tot mai di- tezei de [old. Vitamina E prote- diferit, fiind capabili s\ disting\
ficil de realizat, deoarece frag- jeaz\ acest strat de plastic `n ace- accentul ce caracterizeaz\ limba
mentul osos de care este ata[at la[i fel `n care vitaminele prote- p\rin]ilor lor `nc\ din stadiul in-
devine tot mai sub]ire [i tot mai jeaz\ organismul prin `ndep\rta- trauterin. Oamenii de [tiin]\ au
scurt. ~n consecin]\, pacien]ilor rea radicalilor liberi care cauzea- studiat felul `n care plângeau 60
`n vârst\ de 30-40 de ani li se z\ diverse maladii, precum can- de bebelu[i s\n\to[i, n\scu]i `n
spune, de regul\, c\ sunt prea ti- cerul, `nainte ca aceste molecule familii vorbitoare de limb\ fran-
neri pentru o `nlocuire a articula- s\ `[i `nceap\ activitatea distruc- cez\ sau german\. Astfel, plânse-
]iei [oldului, deoarece un astfel de tiv\. Injectat\ `n stratul de plas- tul bebelu[ilor francezi are un ac-
dispozitiv necesit\ mai multe `n- tic, vitamina E absoarbe radicalii cent „`n crescendo“, iar cel al be-
locuiri pe durata vie]ii pacientu- liberi din plastic, `nainte ca ace[- belu[ilor germani, o tonalitate de-
lui. Pân\ s\ ajung\ la o vârst\ tia s\ ias\ la suprafa]\ [i s\ ero- scresc\toare. Autorii studiului
compatibil\ cu o astfel de inter- deze articula]ia [oldului. Aceast\ consider\ c\ bebelu[ii `ncearc\
ven]ie, pacien]ii mai tineri sunt tehnic\, cunoscut\ sub denumi- s\ creeze o leg\tur\ cu mamele
obliga]i s\ a[tepte foarte mul]i rea de E-Poly, este folosit\ `n pre- lor, prin imitarea tonalit\]ii voci-
ani, `n care se confrunt\ cu du- zent `n 20 de centre medicale din lor acestora. Acest studiu suge-
reri fizice acute. ~n urm\ cu [ase Marea Britanie. Cercet\torii spe- reaz\ c\, `n perioada intraute-
ani, `ns\, cercet\torii americani r\ c\ ea va putea fi folosit\ `n vii- rin\, copiii sunt influen]a]i de
au descoperit c\ printr-o procedu- tor [i `n interven]iile de `nlocuire sunetele ambientale [i de primele
r\ de „`mb\iere“ a stratului de a altor articula]ii. voci pe care le aud. Oamenii de
plastic dintre cele dou\ piese a BEBELU{II RECUNOSC [tiin]\ consider\ c\ bebelu[ii au
componente ale protezei de [old nevoie doar de un sistem respira-
`ntr-o cantitate mic\ de vitamina
LIMBA ~N CARE VORBESC tor-laringal bine coordonat pen-
E, comparabil\ cu cea con]inut\ P|RIN}II ~NC| DIN STADIUL tru a imita anumite linii melodi-
de un fruct de avocado, `n timpul INTRAUTERIN: Un studiu publi- ce, nu de un anumit control vocal,
procedurii de fabrica]ie a prote- cat `n revista „Current Biology“ care apare mult mai târziu. a
Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Ce posturi de comisari `[i doresc marile puteri ale Europei
Al\turi de dezbaterile privind
pre[edin]ia Uniunii Europene
(UE) [i a[a-zisa func]ie de minis-
tru de Externe al UE, o miz\ la
fel de mare este [i repartizarea
posturilor `n cadrul noii Comisiei
Europene. }\rile depun eforturi
considerabile pentru a ob]ine ce-
le mai bune posturi, `ncepând cu
marile portofolii economice, pen-
Fran]a nu dore[te diminuarea
subven]iilor din 2014
a Principala beneficiar\ a fondurilor derulate de Uniunea European\ prin intermediul Politicii Agricole
Comune (PAC), Fran]a ia atitudine `mpotriva inten]iei Comisiei Europene de reducere a bugetului `n
acest sector `ncep=nd cu anul 2014 a Acest lucru se va realiza prin diminuarea [i redistribuirea
subven]iilor, `ns\ Executivul european ar da m=n\ liber\ statelor comunitare de a acorda subven]ii
agricole, potrivit unui document citat de portalul german Europaticker a „Nu sunt de acord, consider
c\ este o gre[eal\ major\“, a estimat ministrul francez al Agriculturii, Bruno Le Maire, ad\ugând c\
„acest lucru `nseamn\ c\, de fapt, agricultura nu mai este o chestiune strategic\, iar acest sector este
mult mai strategic acum decât era `nainte“ a Bugetul PAC absoarbe 47% din bugetul total al UE a
Reforma Politicii Agricole Co-
mune (PAC) continu\ s\ despart\
viziunile statelor membre ale Uni-
unii Europene. Astfel, ministrul
francez al Agriculturii, Bruno Le
Maire, a declarat c\ diminuarea
semnificativ\ a subven]iilor agri-
cole europene, prev\zut\ de Bru-
xelles pentru 2014, este „o gre[eal\
major\“. „Nu sunt de acord, consi-
der c\ este o gre[eal\ major\“, a
estimat Le Maire pentru Radio
Europe 1, ad\ugând c\ „Acest lu-
cru `nseamn\ c\, de fapt, agricul-
tura nu mai este o chestiune stra-
tegic\“, iar el consider\ c\ acest
sector este mult mai strategic a-
cum decât era `nainte, scrie AFP.
~ntr-un proiect de propunere
privind viitorul cadru bugetar euro-
pean multianual care va debuta `n
2014, Bruxellesul prevede o evolu]ie
sensibil\ a Politicii Agricole Comu-
ne (PAC), foarte costisitoare, [i are
`n vedere o diminuare „semnifica-
tiv\“ a subven]iilor agricole.
~n prezent, bugetul PAC (aju-
toare directe pentru agricultori [i
dezvoltare rural\) absoarbe nu-
mai el singur 47% din bugetul to-
tal al UE, care s-a ridicat la 116
miliarde de euro `n 2008.
„Nu-mi voi asuma niciodat\
r\spunderea de a pune Europa `n
situa]ia de a depinde din punct de
vedere alimentar de ]\ri din afara
Europei“, a declarat Le Maire,
precizând c\ „nu exist\ alt viitor
pentru agricultura francez\, de-
cât `n cadrul PAC“.
De asemenea, ministrul a a-
nun]at c\ agricultorii francezi ar
putea s\ cear\ „de mar]i“ (n.r. - de
ast\zi) b\ncilor lor un `mprumut
cu dobând\ redus\, una din m\su-
rile de sus]inere a acestui sector `n
criz\ `n cadrul unui plan de aju-
toare `n valoare de 1,65 miliarde
de euro anun]at la sfâr[itul lui oc-
tombrie de pre[edintele Sarkozy.
Prima putere agricol\ a Euro-
pei, Fran]a este [i principala be-
neficiar\ a PAC.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UTILIZATORII CARTELE-
LOR PREPAY DIN SPANIA TRE-
BUIE S|-{I DECLINE IDENTI-
TATEA: Utilizatorii de cartele de
telefon mobil prepay care nu
s-au identificat pân\ duminic\,
a[a cum cer autorit\]ile spanio-
le, [i-au pierdut conexiunea `n-
cepând de luni, `ns\ vor putea
s\-[i reactiveze cartelele [i s\-[i
recupereze numerele dac\ pre-
Mar]i, 10 noiembrie 2009
tru care concureaz\ Fran]a, Ger-
mania, Spania, Polonia [i alte
]\ri, transmite AFP.
Comisia European\ are un rol
central `n func]ionarea „triun-
ghiului institu]ional“ al UE, deoa-
rece, `n numele interesului gene-
ral european, ea de]ine exclusivi-
tate `n ceea ce prive[te ini]iativele
legislative. Propunerile sale sunt
Comisia European\ a comuni-
cat c\ a[teapt\ „detalii“ privind
planul francez, ca s\ vad\ dac\
respect\ sau nu regulile de concu-
ren]\ europene. Bruno Le Maire a
asigurat de mai multe ori c\ toate
m\surile franceze sunt „conforme
cu regulile europene“.
Bugetul agriculturii
europene, redus treptat
Agricultura nu se num\r\
printre priorit\]ile politice ale
pre[edintelui Comisiei Europene
zint\ operatorilor de telefonie
mobil\ datele personale `n ur-
m\toarele [ase luni. M\sura,
pus\ `n aplicare `ncepând de
acum doi ani, are drept obiectiv
evitarea folosirii anonime a car-
telelor de telefon, `n scopuri te-
roriste ori general delincvente.
Potrivit ministrului, faptul c\
utilizatorii `[i vor putea recu-
pera numerele arat\ c\ este „o
solu]ie inteligent\“.
apoi supuse unui examen din par-
tea statelor membre ale UE (re-
prezentate `n cadrul Consiliului)
[i din partea Parlamentului Euro-
pean. Fran]a vizeaz\ pia]a inter-
n\ pentru candidatul ei Michel
Barnier, Spania vrea s\-[i p\s-
treze postul pentru afaceri eco-
nomice [i monetare, iar Germania
s-ar putea interesa de comer] sau
Jose Manuel Durao Barroso, pen-
tru cel de-al doilea mandat al s\u.
Din aceast\ cauz\, bugetul agri-
culturii dup\ 2013 va fi redus
treptat, propune Barroso `ntr-un
document citat de portalul ger-
man „Europaticker“.
Potrivit unui proiect de buget al
UE solicitat de statele membre, dar
care nu a primit deocamdat\ accep-
tul membrilor Comisiei, prioritare
pentru pre[edintele Executivului
comunitar sunt crearea de noi lo-
curi de munc\, protec]ia mediului
[i securitatea energetic\. De aceea,
pentru a face rost de mai multe fon-
a AMENZI MAI MARI PEN-
TRU FIRMELE POLUATOARE
DIN MAREA BRITANIE: Agen]ia
pentru Protec]ia Mediului din
Marea Britanie cere instan]elor
s\ aplice sanc]iuni mai aspre fir-
melor care polueaz\, informeaz\
„The Ecologist“. Institu]ia sus]i-
ne c\ amenzile mai mari sunt ne-
cesare pentru a evita repetarea
unor accidente precum poluarea
cu cianur\ a r=ului Trent de luna
Rom=nia `n UE 7
energie, afirm\ diploma]i. ~n orice
caz, Barroso preconizeaz\ crearea
a cel pu]in dou\ noi portofolii: un
post de comisar pentru probleme
climatice [i altul pentru libert\]i
publice.
Numit pentru o perioad\ de
cinci ani, un comisar trebuie s\
fie confirmat `n func]ie de Parla-
mentul European. a
duri pentru aceste obiective, buge-
tul agriculturii trebuie diminuat,
se mai arat\ `n documentul men-
]ionat. Totu[i, pentru ca agricultu-
ra s\ nu sufere prea tare, Barroso
las\ statelor membre posibilitatea
de a acorda subven]ii agricole.
Pl\]ile directe c\tre agricultori
vor fi nu doar diminuate, ci [i re-
distribuite. ~n schimb, cel de-al
doilea pilon al Politicii Agricole
Comune (PAC), dezvoltarea ru-
ral\, va avea de câ[tigat, mai ales
dac\ proiectele depuse `n cadrul
acestui pilon pun un accent mai
mare pe protec]ia mediului. a
trecut\, care a omor=t mii de
pe[ti. Num\rul cazurilor de polu-
are grav\ a sc\zut cu 13% de la
827 `n 2007, la 723 `n 2008, dar
media este `nc\ de peste dou\ ca-
zuri pe zi. Agen]ia a mai anun]at
c\ va `ncepe s\ lucreze cu Inter-
pol pentru a investiga leg\turi
dintre re]elele de crim\ organi-
zat\ [i exporturile ilegale de de-
[euri, `n special de[euri electron-
ice exportate `n ]\rile s\race. a
PE SCURT
Italienii `l v\d favorit
pe Miliband
Fostul premier italian, Massimo
D'Alema, estimeaz\ c\ are pu]ine
[anse s\ devin\ noul [ef al diplo-
ma]iei europene, considerând c\
favorit `n aceast\ curs\ este mi-
nistrul de Externe al Marii
Britanii, David Miliband, in-
formeaz\ AFP. „~n mod clar mai
pu]in de 50%“, a declarat D'Alema
pentru cotidianul italian „Corriera
della Sera“, referindu-se la [ansele
sale de a ob]ine acest post presti-
gios. „Nu sunt posibile dou\ decizii
negative pentru britanici“, a expli-
cat D'Alema, referindu-se la candi-
datura lui Tony Blair la func]ia de
pre[edinte al Uniunii Europene
(UE) [i estimând drept „aproape
nule“ [ansele fostului premier bri-
tanic la aceast\ func]ie. UE sper\
s\ aleag\ la finele acestei
s\pt\mâni pre[edintele [i mi-
nistrul de Externe al uniunii.
Potrivit prognozelor, favori]i ar fi
tandemul belgiano-britanic format
din Herman Van Rompuy (pentru
func]ia de pre[edinte al UE) [i
David Miliband (pentru func]ia de
ministru de Externe al UE).
Mii de angaja]i
da]i afar\
de la British Airways
British Airways inten]ioneaz\ s\
renun]e la 4.900 de angaja]i,
aproximativ 12% din total, dup\
un sezon de var\ dezastruos, au
anun]at oficialii companiei. ~n al]i
ani, aceast\ perioad\ era v=rful
sezonului, din punct de vedere al
c=[tigurilor, pentru compania de
transport aerian. Pierderile de
anul acesta sunt cele mai mari
`nregistrate vreodat\ `n perioada
de var\ de British Airways.
Decizia privind disponibiliz\rile
vine dup\ ce compania a raportat
pierderi de 485 de milioane de
dolari `n perioada aprilie-septem-
brie 2009. Speciali[tii estimeaz\ o
revenire pe profit a companiei abia
`n 2011, dar numai dac\ se reduc
drastic cheltuielile.
Finan]i[tii
bulgari, soma]i s\
reduc\ dob=nzile
Ministrul de Finan]e al Bulgariei,
Simeon Djankov, [i-a re`nnoit ape-
lul c\tre b\nci s\ reduc\ rata do-
bânzii cu cel pu]in 3%, informeaz\
Novinite. Djankov a declarat c\
unul dintre mijloacele pentru a re-
aliza acest deziderat este emisi-
unea de eurobonduri pe pie]ele in-
terna]ionale sau deblocarea pl\-
]ilor c\tre companiile din sectorul
construc]iilor [i infrastructurii.
Ministrul a declarat c\ a[teapt\
propunerile cu privire la modali-
t\]ile de reducere a ratei dobânzii
pentru credite, la urm\toarea `n-
tâlnire cu bancherii, care va avea
loc m=ine. „De la instalarea noului
guvern, nivelul dobânzilor externe
percepute Bulgariei s-a redus cu
3,5%, ceea ce ar trebui s\ se tra-
duc\ printr-o sc\dere de 3% a
ratei dobânzii la credite, `n apro-
ximativ patru luni“, a declarat
Djankov. Bancherii bulgari au
promis c\ vor propune o serie de
m\suri pentru ameliorarea condi-
]iilor de pia]\ [i pentru a preg\ti
terenul `n vederea reducerii ratei
dobânzii. B\ncile bulgare pl\tesc
la ora actual\ o rat\ a dobânzii
`ntre 7 [i 8% la depozitele `n euro,
[i `ntre 9 [i 10% la depozitele `n
leva. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR

8 Interviu
Cântarea bisericeasc\ fixeaz\ cel mai bine
`nv\]\tura dogmatic\ [i tradi]ia cre[tin\
„Muzica bisericeasc\ este Evanghelia
cântat\“, spunea, `ntr-unul din
cuvintele sale de `nv\]\tur\, P\rintele
Patriarh Daniel. Ea nu produce o simpl\
emo]ie, ci reprezint\ m\rturisirea de
credin]\ transpus\ `ntr-o form\
melodioas\. Cântarea `ndulce[te
rug\ciunea [i sl\virea celor care o
execut\. Cântarea lipe[te mai mult
P\rinte profesor, aproape
80% din slujbele Bisericii
se s\vâr[esc `n form\ cân-
tat\. Este o propor]ie
zdrobitoare `n favoarea
cânt\rii fa]\ de rostirea
simpl\, fa]\ de lectur\.
Cum explica]i importan]a
[i `ncrederea pe care Bise-
rica a acordat-oo muzicii `n
cultul s\u?
Cre[tinismul a recunoscut
necesitatea cânt\rii religioase
din momentul `n care Mântui-
torul Iisus Hristos, cu ceva
timp `nainte de Sfintele Pa-
timi, dup\ Cina cea de Tain\,
a cântat laude lui Dumnezeu,
`mpreun\ cu ucenicii s\i, du-
p\ cum relateaz\ Sf. Evanghe-
list Matei (26, 30), când spune:
„{i dup\ ce au cântat laude,
au ie[it la Muntele M\slini-
lor“. Ce laude vor fi cântat?
Probabil ceea ce cânt\ evreii [i
ast\zi, adic\ versete din Psal-
mul 118 (117) „L\uda]i `n veci
pe Domnul…“ [i Hallel-ul din
Psalmul 113 (112) „L\uda]i
mereu pe Domnul…“.
Cântarea bisericeasc\
`n veacurile primare
Deci, nu numai s-au rugat,
ci au [i cântat realmente, cum
se cânta la Templul iudaic. De
altfel, Noul Testament rela-
teaz\ `n multe locuri c\ primii
cre[tini, fie acas\, fie `n adu-
n\rile comune, foloseau cân-
tarea religioas\. Fundamen-
tele sunt [i `ndemnurile mare-
lui Apostol Pavel c\tre cre[ti-
nii din diverse comunit\]i:
„Vorbi]i `ntre voi `n psalmi [i
`n laude [i `n cânt\ri duhovni-
ce[ti“ sau „cânta]i `n inimile
voastre lui Dumnezeu, mul]u-
mindu-I `n psalmi, `n laude [i
`n cânt\ri duhovnice[ti“ (Efe-
seni 5, 19 [i Coloseni 3, 16).
Nu insist\m asupra aces-
tei forme de cântare, fiind-
c\ ea necesit\ discu]ii mai
largi.
Iat\ ce spunea marele nos-
tru etnomuzicolog George
Breazul (1887-1961) `ntr-una
din conferin]ele sale radiofo-
nice, acum optzeci [i ceva de
ani: „Drept de la `nceputul `n-
firip\rii sale, de la primele
forme de cult sacru pe care [i
le organizeaz\ cre[tinismul,
muzica se impune ca element
hot\râtor. […] Mai mult, du-
p\ cum se poate vedea din
scrierile multor Sfin]i P\rin]i
ai Bisericii Cre[tine, muzica
inima celui ce o s\vâr[e[te de darul
cerut ori primit sau de persoana de la
care este cerut darul. ~n interviul de mai
jos, p\rintele profesor Nicu Moldoveanu
de la Facultatea de Teologie Ortodox\
„Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti ne
ofer\ date despre istoria muzicii
biserice[ti [i interpret\rile pe care le
fac Sfin]ii P\rin]i asupra acesteia.
devine arm\ de ap\rare [i ele-
ment de demonstra]ie `n lup-
tele spirituale care au loc pen-
tru l\murirea [i fixarea dog-
matic\ a `nv\]\turii [i tradi]i-
ei cre[tine. S\ amintim doar
ce rol precump\nitor a avut
muzica `n combatereaa ereziei
lui Arie [i `n r\spândirea
dreptei credin]e“.
~n secolul al IV-lea, din `n-
demnul Sfântului Vasile cel
Mare, al Sfântului Ioan Gur\
de Aur [i al altor Sfin]i P\rin]i,
se dezvolt\, `n aproape tot Ori-
entul cre[tin, cântarea respon-
sorial\ (când cânt\re]ul cano-
nic `ncepea cântarea, iar popo-
rul `i r\spundea, de obicei cu
un refren: „C\ `n veac e mila
Lui“ sau cu alt verset din ace-
la[i psalm) [i cântarea antifoni-
c\ (când credincio[ii se `mp\r-
]eau `n dou\ grupuri, cum ar fi
ast\zi strana dreapt\ [i strana
stâng\, cântând fie simultan,
fie alternativ). {i continu\
George Breazul: „Acest sistem
de cântare a f\cut o profund\
impresie asupra credincio[ilor.
Dar ne`n]elegerile dintre arieni
[i ortodoc[i nu se termin\ a[a
de repede, ci ele accentuându-
se, muzica a fost luat\ atunci
drept arm\ de atrac]ie, propa-
gand\ [i lupt\, `n ambele tabe-
re. Chiar [i dup\ condamnarea
lor la Sinodul I de la Niceea
(325), arienii n-au `ncetat de a
executa cu mult\ expresie pe
str\zile ora[ului imnuri inspi-
rate din doctrina lor. Aseme-
nea procesiuni aveau un adânc
r\sunet `n popor. De aceea, or-
todoc[ii au ripostat cu acelea[i
mijloace, organizându-se, dup\
`ndemnul Sfântului Ioan Hris-
tostom, `n coruri [i procesiuni,
`n care era cântat\ [i proclama-
t\ `nv\]\tura ortodox\. Nu-i
mai pu]in adev\rat c\ aceste
ac]iuni au contribuit la ridica-
rea [i perfec]ionarea mijloace-
lor ei de expresie. A[a s-a [i
n\scut imnodia, psalmodia,
modurile de cântare cu formule
melodioase [i m\rturii, ca-
den]e, nota]ie, ritm, ca rezultat
al muncii [i priceperii zecilor [i
sutelor de poe]i, melozi, me-
lurgi, maistori.“
Muzica [i Sfin]ii
P\rin]i ai Bisericii
Ce spun Sfin]ii P\rin]i de-
spre folosirea muzicii `n
cultul cre[tin? Ce rol `i a-
cord\ `n Biseric\?
CM
YK
To]i Sfin]ii P\rin]i pledea-
z\ pentru o cântare frumoas\,
duhovniceasc\, izvorât\ din
adâncul sufletului, executat\
cu bun\ cuviin]\, numai cu
vocea uman\, renun]ând la
„zgomotul“ instrumentelor `n
favoarea câ[tigului duhovni-
cesc, fiind executat\ „cu o sin-
gur\ gur\ [i o singur\ inim\“,
cu mult\ sim]ire, nesilindu-se
firea spre r\cnire.
Dac\ noua religie (cre[ti-
nismul) s-a `nfiripat la `nce-
put `n mediul evreiesc al Tem-
plului, era firesc s\ se folo-
seasc\ de muzica sau de cân-
t\rile iudaice, evitând instru-
mentele sau dansurile, pe ca-
re Biserica cre[tin\ de atunci,
dar [i de mai târziu le-a ex-
clus din cultul ei, recoman-
dând prin excelen]\ cântarea
vocal\, recomandare pe care o
vom g\si la majoritatea Sfin-
]ilor P\rin]i cre[tini.
Cauza era una nobil\ [i du-
hovniceasc\, `n sensul c\ a-
ceast\ cântare cre[tin\ nu
trebuia s\ impresioneze prin
zgomot, precum cea a evreilor,
ci trebuia executat\ de c\tre
to]i cei care participau, urm\-
rindu-se `n primul rând nu
desf\tarea auzului, ci mângâ-
ierea sau alinarea sufletului.
Deci, cântarea trebuia s\
aib\, a[a cum vor pleda Sfin]ii
P\rin]i, un rol duhovnicesc,
s\ izvorasc\ din adâncul su-
fletului, fiind executat\ nu-
mai cu voce uman\.
Cu vremea, cre[tinismul s-
a r\spândit, comunit\]ile de-
venind puternice, dar [i nu-
meroase, a[a c\ se impunea ca
mul]imile s\ fie strunite, pen-
tru evitarea dezordinii.
De aceea, autorit\]ile bise-
rice[ti, prin canoane sau prin
alte recomand\ri, vor fi nevoi-
te s\ reglementeze multe as-
pecte `n ceea ce prive[te cân-
tarea bisericeasc\ `n l\ca[uri-
le de cult, fixând atribu]ii pre-
cise, atât pentru ierarhia su-
perioar\, cât mai ales pentru
cânt\re]i [i membrii comu-
nit\]ilor.
Celebre sunt Canoanele 15
[i 59 ale sinodului local din
Laodiceea din secolul al IV-
lea, precum [i Canonul 75 al
Sinodului Trulan din 691. Pri-
mul recomand\ poporului
drept-credincios, care partici-
p\ la cântarea `n biseric\, s\
asculte de psal]ii sau cânt\re-
]ii canonici, care erau desem-
CM
YK
Mar]i, 10 noiembrie 2009
P\rintele profesor univ. dr. Nicu Moldoveanu activeaz\ `n cali-
tate de cadru didactic `n Facultatea de Teologie Ortodox\ „Justi-
nian Patriarhul“, Bucure[ti, din anul 1968. A reu[it ca, `mpreun\
cu ceilal]i membri de la Sec]ia Teologie Practic\, specializarea
Muzic\ bisericeasc\, s\ editeze, diortoseasc\ [i completeze c\r]ile
care cuprind cânt\rile Sfintei Liturghii, ale Vecerniei [i Utreniei
pe cele opt glasuri, slujbelor sfin]ilor, a celor din perioada
Triodului [i a Penticostarului, Catavasiilor de peste an, Cânt\rile
la Sfintele Taine [i Ierurgii [i cele din Repertoriul coral. Este un
profesionist al muzicii biserice[ti, a f\cut [i face parte din comisi-
ile de examinare doctoral\, el `nsu[i coordoneaz\ lucr\ri de doc-
torat pentru candida]ii `nscri[i la specializarea Muzic\ bi-
sericeasc\ la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul“.
na]i special s\ conduc\ orga- celelalte pomenite [i ast\zi `n
nizat cântarea; al doilea inter- stihurile psalmilor, dar care
zicea `ntrebuin]area imnuri- `n cultul cre[tin au disp\rut
lor particulare `n biseric\, a- treptat, pân\ spre anul 800,
ceasta din grija de a nu se in- când orga a fost f\cut\ cadou
festa cântarea [i imnografia de c\tre `mp\ratul bizantin
cre[tin\ cu crea]ii, con]inând Constantin Copronim lui Pi-
idei p\gâne sau eretice; al pin cel Scurt, la anul 757. Ce-
treilea recomanda celor ce se va mai târziu, Carol ce Mare
afl\ `n biseric\ pentru a cânta recomand\ generalizarea or-
„s\ nu se foloseasc\ de strig\- gii `n cultul apusean, la `nce-
te netocmite, silind firea spre put `n bisericile din centre
r\cnire, nici s\ adauge ceva `n mari ale Apusului [i apoi `n
afar\ de cele ce sunt rânduite toate l\ca[urile de cult.
de Biseric\ [i care nu-i sunt Acest fapt a atras dup\ si-
potrivite, nici cuviincioase, ci ne dezvoltarea `n mileniul al
cu mult\ luare aminte [i sme- II-lea a muzicii instrumentale
renie s\ aduc\ laude lui Dum- [i a celei corale, deci o dezvol-
nezeu, Cel ce vegheaz\ asu- tare pe vertical\, pe când `n
pra celor ascunse, c\ci Sfântul r\s\rit, mai ales la greci, cân-
tarea s-a dezvoltat pe orizon-
Cuvânt a `nv\]at pe fiii lui Is-
rael s\ fie cucernici“. tal\, adic\ melismatic.
Aceasta s-a `ntâmplat din
Ce reprezint\ introduce- cauz\ c\ cei mai mul]i Sfin]i
rea instrumentelor de P\rin]i r\s\riteni au preferat
cântat `n cult care vedem
c\ s-a
a `ntâmplat `n Apus? eliminarea instrumentelor `n
Este un plus sau un mi- sus]inerea cânt\rii, punând
nus? De ce s-a
a f\cut aceas- accentul pe vocea uman\, or-
t\ mi[care? gan al Duhului Sfânt. De alt-
Instrumentele folosite o fel, [i `n Apus a r\mas doar
vreme la cultul divin prove- orga, care, bine`n]eles, cuprin-
neau `n special de la Templul de `ntreaga gam\ de instru-
iudaic (afar\ de org\): chitare
mente. F\r\ s\ fim ipocri]i, n-
cu [apte corzi, al\uta, chimva- am putea spune c\ nu ne pla-
lul, organonul, flautul [i toate ce orga, dar nou\ ni se pare

Mar]i, 10 noiembrie 2009
mai corect\ folosirea vocii o-
mene[ti `n cultul divin.
„{i textul, [i melodia
trebuie s\ predispun\
la rug\ciune…“
Muzica bisericeasc\ este
Evanghelia cântat\. Cum
trebuie s\ ne raport\m la
piesele muzicale, cum s\
primim cântarea, [tiind c\
a[a cum spunea Fericitul
Augustin, „dac\ `mi place
mai mult muzica decât
con]inutul, este deja un
p\cat?“
„Nu orice compozi]ie muzi-
cal\ merit\ calificativul litur-
gic\ sau bisericeasc\. Nu ori-
ce muzic\ profan\ se potrive[-
te cu spa]iul eclezial“, zicea
regretatul preot, profesor,
compozitor [i dirijor sibian,
Gheorghe {oima (1911-1985),
`ntr-o carte intitulat\ „Func-
]iunile muzicii liturgice“ (Si-
biu, 1945).
Biserica cre[tin\ a refuzat
[i a respins `ntotdeauna efec-
tele de tip teatral, spectacu-
loase [i, `n general, orice cân-
tare care nu concord\ cu at-
mosfera de religiozitate, de re-
culegere `n smerenie, de rug\-
ciune a cultului ortodox.
Sfin]ii P\rin]i - r\s\riteni [i
apuseni - au luat permanent
atitudine `mpotriva cânt\rii
nepotrivite, pernicioase, tea-
trale [i mai ales `mpotriva a-
celei muzici sau melodii care
nu concord\ cu frumuse]ea [i
doctrina textului liturgic, ne-
maivorbind de prozodie, adic\
de potrivirea ideii textului cu
accentele tonice [i ritmice ale
unei melodii, a[a `ncât s\ ne
plac\ deopotriv\ [i una, [i al-
ta, adic\ [i textul, [i melodia,
`n aceea[i m\sur\, c\ci altfel,
`i d\m dreptate Fericitului
Augustin, care spunea c\ „da-
c\ `mi place mai mult muzica
decât con]inutul, este deja un
p\cat“.
Deci [i textul, [i melodia
trebuie s\ predispun\ la ru-
g\ciune.
Cântarea aduce darul Du-
hului Sfânt, spun Sfin]ii
P\rin]i. Care este impac-
tul muzicii `n general asu-
pra sufletului uman? Dar
al muzicii biserice[ti?
Sfântul Vasile cel Mare, `n
„Cuvânt c\tre tineri…“, `i `n-
deamn\ pe cei viza]i s\-[i p\s-
treze nep\tat\ cur\]enia su-
fletului printr-o cântare adec-
vat\, zicând: „S\ `nchidem u-
rechile la cântecele care per-
vertesc sufletul, c\ci prin a-
cest fel de cântare se nasc, `n
general, pasiunile servile [i
josnice. S\ cânt\m mai degra-
b\ cel\lalt fel de cântare, ce
conduce la bine, [i de care se
folosea David, poetul cânt\ri-
lor sfinte“.
Interesante r\mân comen-
tariile la unii psalmi, atunci
când acela[i Sfânt P\rinte
vorbe[te de frumuse]ea psal-
milor biblici, inspira]i de Du-
hul Sfânt, c\ci unii obi[nuiau
probabil s\ cânte [i psalmi ne-
inspira]i de Duhul Sfânt, cu
totul particulari [i nerecepta]i
de comunitatea religioas\.
Analizând mai profund,
ne d\m seama c\ muzica
bisericeasc\ nu este [i nu
Prof. Nicu Moldoveanu: „Cu ocazia concursului «Tineri, l\uda]i pe Domnul!»,
petrecut `n toamna acestui an, am constatat cu bucurie c\ se poate cânta
muzic\ psaltic\ `n toat\ România, deci [i `n provinciile unde nu s-a mai cântat de
sute de ani, f\r\ s\ existe `n acest sens nici un fel de for]are din partea cuiva“
produce o simpl\ emo]ie.
Ea are rolul de a m\rturi-
si credin]a. Cuvântul este
con]inutul muzicii. Expli-
ca]i leg\tura `ntre muzica
bisericeasc\ [i credin]\.
Vorbi]i despre poezia cân-
t\rilor biserice[ti.
De când e lumea, se [tie c\
muzica, [i `n special cea religi-
oas\, are o influen]\ covâr[i-
toare asupra sufletului ome-
nesc [i, prin extensie, asupra
`ntregii naturi `nconjur\toare
(iarb\, flori, pomi, anumite
vie]uitoare), alinând chiar u-
nele suferin]e psihice [i fizice.
Este o constatare a medicinii
moderne, ce nu poate fi con-
trazis\, dar mai ales o consta-
tare a Bisericii cre[tine, care
propov\duie[te de veacuri
credin]a, n\dejdea [i dragos-
tea prin cuvânt [i muzic\.
~ntre muzic\ [i imnografie
exist\ o leg\tur\ indestructi-
bil\. Toate formele poeziei im-
nografice (tropar, condac, ca-
non), ca [i celelalte ap\rute
ceva mai târziu (luminânde,
voscresne, stihiri, slave) cap\-
t\ o dubl\ importan]\ când
sunt `nso]ite de melodii potri-
vite, creatoare de emo]ii reli-
gioase, `n adev\ratul sens al
cuvântului, dar mai ales de
bucurii duhovnice[ti [i de `n-
v\]\turi dogmatice profunde.
Istoricul celor
opt glasuri din
muzica psaltic\
P\rinte profesor, s\ vor-
bim pu]in despre istoria
muzicii biserice[ti. Mul]i
spun c\ muzica bizantin\
greac\ este mama muzicii
biserice[ti. Istoria spune
c\ cele opt glasuri au fost
compuse de un sirian,
Sfântul Ioan Damaschin.
Muzica [i toate celelalte ar-
te constituie rezultatul [i pro-
dusul efervescen]ei culturale a
Imperiului Bizantin, care se
`ntindea `n aproape toat\ lu-
mea oriental\ cunoscut\ `na-
inte de Hristos [i cucerit\ de
Alexandru cel Mare (323 a.Hr.)
CM
YK
Ce este de fapt muzica bi-
zantin\? Este cântarea biseri-
ceasc\ [i laic\ oriental\, prac-
ticat\ `n Bizan], [i nu numai
aici, ci `n tot spa]iul geografic,
destul de `ntins, care intra `n
sfera de influen]\ a `mp\ra]i-
lor bizantini, elenismul ju-
când un rol principal.
Grecii cuno[teau din anti-
chitate tetracordul, apoi pen-
tacordul, heptacordul, scara
diapazon [i disdiapason. Mo-
durile antice existau la greci
`nainte de cre[tinism, dar `n
forma `n care le avem acum
sunt un produs al cre[tinis-
mului, al Sfin]ilor P\rin]i din
primele opt secole (Vasile cel
Mare, Ioan Hrisostom, Niceta
de Remesiana, Ambrozie al
Milanului, Roman Melodul,
Andrei Criteanul), culminând
cu Sfântul Ioan Damaschin
(†749), cel care adun\ imnele
deja existente, completându-
le cu scrieri proprii, dând na[-
tere Octoihului, care cuprinde
cânt\ri de sâmb\t\ [i dumini-
c\ diminea]a, pe cele opt gla-
suri, moduri sau echuri biseri-
ce[ti, care existau `n diferite
provincii ale Imperiului Bi-
zantin, cum ar fi Doria din Pe-
loponezul Greciei, Lidia, Fri-
gia, Milesia (Milet), toate din
Asia Mic\. Deci, nu cineva a-
nume [i nici m\car Sfântul
Ioan Damaschin ar fi creat ce-
le opt moduri; ele existau, dar
trebuiau organizate.
Preciz\m c\ aproape to]i
imnografii erau [i melurgi
(f\c\tori, creatori de melodii)
[i melozi (cânt\re]i, execu-
tan]i), iar, mai târziu, apar
`nfrumuse]\torii, maistorii,
exighisitorii sau `ndrept\to-
rii [i traduc\torii.
A[adar, cre[tinismul a pre-
lucrat, de la caz la caz [i dup\
nevoile sale, bogatul patrimo-
niu muzical [i imnografic al u-
nei civiliza]ii milenare. Sfin]ii
P\rin]i au selectat cu mare
grij\ [i sub inspira]ia Sfântu-
lui Duh, din mul]imea de sti-
huri [i variante de cântare, ce
CM
YK
se practicau `n diferitele pro-
vincii ale imperiului, numai a-
ceste opt versiuni de cântare,
care, dup\ constat\rile lor, se
potriveau de minune cu at-
mosfera de pietate [i de rug\-
ciune ce trebuie s\ `nso]easc\
slujbele cre[tine.
„Cânt\, m\i frate
române, pe graiul
[i limba ta“
Ce s-a
a `ntâmplat cu muzi-
ca bisericeasc\ româneas-
c\ dup\ 1989? Care este
direc]ia spre care tinde ac-
tualmente muzica biseri-
ceasc\ de la noi?
Dup\ 1989, cântarea noas-
tr\ bisericeasc\ [i-a v\zut de
drumul ei, chiar dac\ s-au ivit
indivizi sau grupuri c\rora nu
le mai plac frumoasele noas-
tre cânt\ri psaltice, `ntru a-
p\rarea [i promovarea c\rora
corifeii muzicii române[ti,
Macarie, Anton Pann, Dimi-
trie Suceveanu [i mul]i al]ii,
au depus eforturi deosebite,
mai ales c\ elementul grecesc
era atunci foarte prezent.
Proverbiale au r\mas con-
stat\rile lui Macarie Ieromo-
nahul [i ale lui Anton Pann,
când afirmau cu un veac [i ju-
m\tate `n urm\ c\ „muzica
noastr\ româneasc\ demult
[i-a c\p\tat un caracter na]io-
nal“. Memorabil este apelul lui
Pann adresat tuturor cânt\re-
]ilor: „Cânt\, m\i frate româ-
ne, pe graiul [i limba ta [i las\
cele str\ine ei de a [i le cânta“.
Macarie nu dezavua cânta-
rea greceasc\ `n sine, c\ doar
[i el traducea textul [i prelu-
cra melodia, dar tuna [i fulge-
ra `mpotriva abuzurilor [i e-
xager\rilor `n perceperea [i e-
xecutarea acestora, „c\ci
mul]i dintre cei care `nva]\
pu]in\ elineasc\ `[i t\g\du-
iesc [i patria, [i neamul. A[ij-
derea [i cei ce `nv\]au câte pu-
]in\ psaltichie greceasc\,
Interviu realizat de Augustin P|UNOIU
9
pân\ `n ziua de ast\zi, zicea
el `n 182, se ru[ineaz\ nu nu-
mai de a cânta Heruvic [i al-
tele române[ti, ci [i Doamne
miluie[te de a zice pre limba
lui“. Cu alte cuvinte, Macarie
nu avea nimic `mpotriva cân-
t\rilor grece[ti, ci `mpotriva
schimonoselilor [i a exager\-
rilor `n executarea nazalizat\
excesiv, `mpotriva autohtoni-
lor care imitau f\r\ noim\ pe
greci. Cântarea greceasc\ este
foarte frumoas\, dar s\ fie ex-
ecutat\ de greci pricepu]i [i
bine instrui]i. De curând, mai
precis cu ocazia concursului
„Tineri, l\uda]i pe Domnul“,
petrecut `n toamna acestui
an, am avut un pl\cut sen-
timent ascultând grupurile
celor [ase Seminarii Teologice
ajunse `n faza final\, care au
executat `n prezen]a P\rinte-
lui Patriarh Daniel [i a oas-
pe]ilor români [i str\ini cân-
t\ri psaltice române[ti. Am
constatat cu bucurie c\ se
poate cânta muzic\ psaltic\
`n toat\ România, deci [i `n
provinciile unde nu s-a mai
cântat de sute de ani, f\r\ s\
existe `n acest sens nici un fel
de for]are din partea cuiva.
Iar executarea cânt\rilor s-a
f\cut f\r\ exager\ri, f\r\ imi-
ta]ii grece[ti, p\strându-se `n
limitele caracterului nostru n-
a]ional de care pomenea An-
ton Pann. Precizez, una este
s\ `]i `mbog\]e[ti repertoriul
cânt\rii de stran\ recurgând
la vechii protopsal]i români[i,
alta este s\ ignori sau s\ deni-
grezi munca [i opera unor oa-
meni care s-au strecurat cum
au putut printre furcile caudi-
ne ale unui regim „atotveghe-
tor“ [i extrem de suspicios cu
orice lucrare a Bisericii. Po]i
s\ te apropii `n ceea ce prive[-
te sistemul de interpretare a
cânt\rilor psaltice de izvoare-
le grece[ti, dar s\ nu exage-
rezi `ncât nici chiar grecii s\
nu mai recunoasc\ nimic. De
aceea, s\ l\s\m pe fra]ii greci
s\-[i cânte ceea ce este al lor
[i cum [tiu ei mai bine, iar noi
s\-i imit\m cât mai pu]in [i cu
mare grij\, vâzându-ne de
cânt\rile noastre frumos alc\-
tuite de marii creatori ai mu-
zicii biserice[ti române[ti.
Ce prefera]i `n cult, muzi-
ca psaltic\ sau cea coral\?
Suntem singurul popor or-
todox din vecin\tatea Balca-
nilor `n al c\rui cult coexist\
`n bun\ pace de peste 150 de
ani [i nota]ia psaltic\, [i cea
liniar\, [i cântarea omofon\
sau monodic\, [i cea coral\.
La cele mai multe biserici,
mai ales din mediul urban,
se cânt\ la stran\ diminea]a
la Utrenie psaltichie, iar la
Sfânta Liturghie se cânt\, `n
cafas sau la stran\, muzic\
coral\, f\r\ s\ se exclud\ u-
na pe alta, ceea ce place cre-
dincio[ilor. La fel se `ntâm-
pl\ [i cu cele dou\ feluri de
nota]ii, ele nu se exclud, ci se
completeaz\, iar un execu-
tant inteligent le urm\re[te
simultan, fiindc\ scopul fi-
nal este `nsu[irea sau execu-
tarea corect\ a cânt\rilor bi-
serice[ti. a
10 Opinii Mar]i, 10 noiembrie 2009

~N}ELESURI NEB|NUITE

Cel trimis de Dumnezeu

de Dumitru Horia
IONESCU
Dumnezeu a vrut ca un ter-
men militar s\ capete `n cre[ti-
nism o importan]\ deosebit\. ~n
Grecia antic\ „apostolii“ erau a-
cei solda]i care constituiau un fel
de avangard\ [i care `ncepeau o
b\t\lie. Semnifica]ia termenului
s-a extins, „apostolii“ fiind „cei
trimi[i `nainte“ pentru a anun]a,
de exemplu, o vizit\. Mai târziu,
cre[tinismul a `nnobilat terme-
nul, d\ruindu-i o semnifica]ie cu
totul nou\, spiritual\. Ucenicii
Mântuitorului vor fi numi]i Sfin-
]ii Apostoli, propov\duind `n lu-
me cuvântul Mântuitorului nos-
tru Iisus Hristos. {i ei pot fi con-
sidera]i ca fiind „cei trimi[i `na-
inte“, cei care `ncep o b\t\lie,
chiar dac\ nu mai este vorba de
un r\zboi crud [i sângeros, ci de
lupta `mpotriva oric\rei ispite [i
p\catului, spre mântuirea noas-
tr\. Este important de reamintit
c\ ucenicii Domnului erau oa-
meni obi[nui]i, pe care Iisus Hris-
tos i-a ales, recunoscând `n ei pe
aceia care au puterea de a duce
mai departe ceea ce El a ini]iat
prin activitatea Sa p\mânteasc\.
Dar tocmai pentru c\ au fost oa-
meni obi[nui]i, putem afirma c\
fiecare dintre noi poate s\ le fie
un demn urma[, cu condi]ia de a
dovedi credin]a [i cutezan]a lor.
Pavel va vorbi `n fa]a `nv\]a]i-
lor de la Atena, aducând `n con-
tact Cuvântul Mântuitorului cu
filosofia [i spiritualitatea greac\.
Tot Pavel va propov\dui `nv\]\-
tura sfânt\ la Roma, pe atunci
centrul lumii civilizate. Din acest
motiv, de[i nu L-a cunoscut direct
pe Iisus Hristos, el `mbog\]e[te
semnifica]ia termenului de „apos-
tol“. Pavel s-a str\duit [i a luptat
pentru o `n]elegere a cre[tinismu-
lui bazat\ pe cuno[tin]ele [i senti-
mentele civiliza]iilor europene cu
care el a intrat `n contact [i pe ca-
re dorea s\ le aduc\ la credin]a a-
dev\rat\. S\ ne imagin\m c\ a-
vem `n fa]\ tabloul lui Caravaggio
„Convertirea lui Saul“. De `ndat\
`n]elegem care sunt grani]ele pu-
terii intelectuale omene[ti, sau,
altfel spus, locul unde discern\-
mântul se estompeaz\ `n fa]a u-
nei am\giri fatale. Saul, prigoni-
torul cre[tinilor, se considera a fi
om ce [tie s\ ia decizii bine cum-
p\nite. Dup\ cum vedem `n ta-
blou, nu mai r\mâne nimic din
grandoarea unui p\mântean tru-
fa[ ce se credea infailibil. Se spu-
ne c\ omul pl\nuie[te [i Dum-
nezeu hot\r\[te. Saul r\mâne `n
]\rân\, aruncat de pe cal, orbit, `n
`ntuneric. Lumina puternic\ a
soarelui din de[ert cade doar
peste calul r\mas f\r\ st\pân,
Saul se afl\ `ntr-un con de umbr\,
aproape c\ nu se mai vede.
Dumnezeu `i redeschide ochii [i,
dac\ Saul dispare definitiv `n
umbr\, o alt\ lumin\ se va r\s-
frânge, vie [i generoas\, peste Pa-
vel. Acela[i om, aceea[i for]\, dar
acum un alt nume, dat de Domnul
nostru Iisus Hristos pentru a face
cunoscut\ vestea cea mare a
~nvierii Sale [i a mântuirii lumii.
Putem afirma cu certitudine
c\ autonomia decizional\ a min-
]ii omene[ti, atât de drag\ lui
Kant, nu este valabil\ decât `n
contextul precis al leg\turii omu-
lui cu Dumnezeu. Realitatea auto-
nomei noastre intelectuale poate fi
pus\ `n eviden]\ exclusiv prin ru-
g\ciune. Ne rug\m Domnului
pentru ajutor. Condu[i de Duhul
Sfânt ne schimb\m, asemenea lui
Pavel. Rug\ciunea devine factor
de inspira]ie [i ne duce spre o mo-
tiva]ie pozitiv\ a deciziilor.
~ns\ nici m\car Saul, c\zut de
pe cal, nu a fost obligat s\ devin\
Pavel `mpotriva voii sale. Ajuto-
rul de la Domnul poate fi acceptat
sau nu. Ne alegem singuri soarta.
Sau, mai bine spus, lu\m singuri
deciziile. Doar c\ cele luate f\r\
Dumnezeu ne fac s\ fim cu inima
[i ochii `nchi[i, s\ rec\dem `n
rolul lui Saul. Atunci ne a[ez\m
singuri `n col]ul `ntunecat al
vie]ii, f\r\ speran]\, p\c\to[i,
prea slabi pentru a ne mai numi
oameni. Frunze ve[tejite, uscate,
purtate de vântul capricios al
toamnei, f\r\ rost. Nu cred c\ `n
mod ra]ional cineva dore[te s\
r\mân\ ca Saul, atunci când
poate fi un urma[ al lui Pavel.
Fiindc\ Sfântul Apostol Pavel
este un admirabil exemplu de
`mbinare a unei gândirii pline de
discern\mânt cu o credin]\ pu-
ternic\ `n Dumnezeu. S\ lu\m
de exemplu Epistola c\tre Ro-
mani. La Roma, sentimentul reli-
gios era ancorat `n legea roman\,
statul [i religia având numeroase
puncte de contact. Autoritatea ci-
vil\ era garantul intelectual al
religiei. ~ntr-un asemenea con-
text, Pavel caut\ o explica]ie a-
proape juridic\ a faptului c\ prin
gre[eala unuia singur, Adam, au
fost pedepsi]i mul]i. Exist\ o logi-
c\ implicit\ `n faptul c\: „prin
ascultarea Unuia se vor face
drep]i cei mul]i“ (Rom. 5, 20).
Astfel, prin Lege, omul a fost pe-
depsit pentru p\catul lui, [i tot
prin Lege harul `l salveaz\: „Pen-
tru c\ precum a `mp\r\]it p\ca-
tul prin moarte, a[a [i harul s\
`mp\r\]easc\ prin dreptate, spre
via]a ve[nic\, prin Iisus Hristos,
Domnul nostru.“ (Rom. 5, 21).
Noua lege este purtat\ prin ha-
rul divin, mai mult, harul este
`nlocuitorul legii vechi. Ea, legea
veche, a fost necesar\ ca form\
concret\ de conduit\ a oamenilor
dup\ alungarea din rai. Tot ea a
definit, pân\ la Hristos, leg\tura
cu Dumnezeu, `n forma sa incom-
plet\, mereu a[ezat\ sub umbra
p\catului str\mo[esc. Omul r\s-
cump\rat de Mântuitorul pri-
me[te capacitatea de a se raporta
Domnului, prin har, `ntr-o leg\-
tur\ de iubire. Harul nu abole[te
legea, ci o purific\, o inspir\, o
`ndumnezeie[te. Omul cap\t\ a-
cea f\râm\ de divinitate care-l
face s\ aib\ discern\mântul pro-
priilor decizii, de a putea alege
binele de r\u, ca dorin]\ liber\
de a fi al\turi de Domnul `n `m-
p\r\]ia cerurilor. Dezb\rat de
p\cat, omul devine „rob al drep-
t\]ii“ (Rom. 6, 18) ceea ce are o
singur\ consecin]\, via]a ve[ni-
c\. Evident, reabilitarea legii
prin sfin]enia harului conduce
inevitabil [i c\tre desfiin]area
consecin]elor sociale ale legii
„vechi“. Omul este legat de Hris-
tos, indiferent dac\ este sclav
sau `mp\rat roman, b\rbat sau
femeie. Reabilitarea prin jertfa
pe cruce are o prim\ consecin]\
`n `mplinirea noastr\ spiritua-
l\, `n puterea de a ne ruga Dom-
nului [i a lupta efectiv pentru a
cre[te duhovnice[te. Dar restau-
rarea omului are [i consecin]e
concrete, de ordin moral [i so-
cial, care, pentru lumea roma-
n\, erau mai u[or de `n]eles. De
aceea, gândirea [i spiritualitat-
ea paulin\ au influen]at ontolo-
gic dezvoltarea civiliza]iei euro-
pene. Ar fi putut exista o civili-
za]ie european\, `n forma ei mo-
dern\, cu visul de toleran]\ [i
umanism, f\r\ Sfântul Apostol
Pavel? Uit\m prea u[or [i prea
des cât de mult dator\m acestui
om devenit, pe drumul plin de
soare [i praf, „cel trimis `na-
inte“. Orice clip\ din via]\ poa-
te fi cea a schimb\rii fundamen-
tale, când ne dep\[im pe noi `n-
[ine, când Dumnezeu ne face
mai puternici decât am fi crezut
vreodat\ c\ am putea fi. Atunci
fiecare din noi este „cel trimis
de Dumnezeu“. a

IDEEA CRE{TIN|

„Cu m\sura cu care m\sura]i vi se va m\sura“

de Monica PATRICHE
Titlul piesei M\sur\ pentru m\sur\ de
Shakespeare se inspir\ din Noul Testa-
ment: „Nu judeca]i ca s\ nu fi]i judeca]i [i
cu m\sura cu care m\sura]i vi se va m\-
sura“ (Matei VII, 1-2) sau „Cu ce m\sur\
m\sura]i, vi se va m\sura“ [i „ierta]i [i
ve]i fi ierta]i“ (Luca VI, 37-38). Tâlcul ti-
tlului nu se opre[te deci la r\zbunarea ve-
tero-testamentar\ „ochi pentru ochi“ [i
„dinte pentru dinte“, cum a fost uneori in-
terpretat. Comentariile privind aceast\
pies\ au fost `mp\r]ite, cele mai multe v\-
zând titlul ca pe o laud\ a liniei de mijloc
aristotelice, ]intind modera]ia.
Problemele ]inând de autoritatea stata-
l\ [i justi]ie erau `n centrul preocup\rilor
contemporanilor lui Shakespeare. Con]i-
nutul piesei are inserat motivul evanghe-
lic al regelui care pleac\ `n c\l\torie [i la-
s\ un loc]iitor. Sfatul referitor la felul câr-
muirii este urm\torul: „R\mâne numai
[tiin]a s-o `mbini cu con[tiin]a `n tot ce
faci.“ Cre[tinii sunt „lumina lumii“, dar
virtu]ile ne`mp\r]ite sunt ca [i cum n-ar
fi: „Ca faclele, noi lumin\m pe al]ii, [i ce
virtu]i se-aprind acum `n noi [i-n noi se
sting de nu le `mp\r]im - e ca [i cum n-ar
fi.“ Piesa are deci ca tem\ central\ o pro-
blem\ moral\, fiind construit\ dialectic,
cu ajutorul contrastelor. Personaje virtu-
oase [i mai pu]in virtuoase tr\iesc `ntr-un
spa]iu `n care doar iertarea le va putea pu-
ne `n armonie.
Ducele Vienei se deghizeaz\ `n c\lug\r
[i urm\re[te de aproape ce se `ntâmpl\ `n
lipsa sa `n cetate, cercetând `n principal
felul `n care Angelo, loc]iitorul ales datori-
t\ virtu]ilor sale, conduce treburile cet\]ii.
Angelo era cunoscut ca „om cump\tat [i
aspru cu sine `nsu[i.“ Se [tia c\ „Angelo e
un puritan, nu rabd\ nedreptatea.“ Tra-
iectoria spiritual\ a acestui personaj este
de la „sfântul des\vâr[it“ la „tic\losul de-
s\vâr[it.“ El d\ dovad\ de mult\ asprime
`n aplicarea legii. Condamn\ la moarte un
tân\r pe nume Claudio care „cu-a sa iubi-
t\ s-a unit“ [i „sporitu-i pântec v\de[te
plug\ritul lui destoinic.“ Sora tân\rului,
Isabella, novice `ntr-o m\n\stire, implor\
gra]ierea lui Claudio, dar Angelo, ispitit
de frumuse]ea fetei [i a virtu]ilor ei, este
`mpins de patim\ spre desfrânare, [antaj,
minciun\, crim\. Angelo ordon\ moartea
lui Claudio pentru a sc\pa de un martor
incomod al c\derii sale. Din umbr\, duce-
le-c\lug\r schimb\ firul epic astfel `ncât
toate se termin\ cu bine: Isabella `[i p\s-
treaz\ fecioria, Claudio scap\ de moarte,
iar Angelo, `n `ntuneric, o cunoa[te trupe[-
te nu pe cea râvnit\, ci pe logodnica pe ca-
re o p\r\sise din vanitate. ~n final ducele
demasc\ viclenia loc]iitorului s\u, iart\ a-
colo unde trebuia s\ ierte, `mplinind po-
runca evanghelic\.
Comentatorii piesei sunt de acord cu
beneficiul cump\t\rii `n defavoarea unei
maxime severit\]i, aducând argumente
din De clementia de Seneca: „Cu privire la
moravurile publice, acestea pot fi `ndrep-
tate cel mai bine dac\ suntem cump\ta]i
`n darea pedepselor; pentru c\ un mare
num\r de delicven]i creeaz\ obiceiul de a
comite delicte /…/, iar severitatea pierde,
prin `ns\[i frecven]a cu care se manifest\,
ceea ce are mai eficace: influen]a exemplu-
lui...“ sau: „O autoritate mai pu]in aspr\
este cea mai ascultat\. Spiritul uman este
nesupus din fire; se `nver[uneaz\ `mpotri-
va obstacolelor [i constrângerilor, ascult\
mai bucuros atunci când nu e silit s\ as-
culte. {i tot a[a cum un cal mândru [i ge-
neros se acomodeaz\ cel mai bine cu un
frâu mai liber, [i morala public\ p\[e[te
`nainte cu o mi[care spontan\, ca urmare
a clemen]ei...“
Conform criticului J. W. Lever, Angelo
„nu este un ipocrit con[tient, ci mai degra-
b\ un om ale c\rui principale defecte sunt
auto`n[elarea [i mândria, c\ e atât de
drept.“ Escalus, un sfetnic `n vârst\, `i
spune loc]iitorului ducelui: „Gânde[te-te
/.../ Dac\-n vâltoarea propriilor patimi /…/
niciodat\/ N-ai cunoscut tu vina ce-i
aduci…“ Isabella `i spune de asemenea:
„Ci bate la a inimii porti]\/ {i-ntreab\ de
n-a cunoscut cumva/ o vin\ ca a fratelui
meu Claudio...“
Isabella este un personaj controversat
din pies\, considerat la extreme, sau o re-
u[it\ deplin\, sau un e[ec, `ntruchiparea
bun\t\]ii sau, dimpotriv\, o egocentric\.
~i este pus\ la `ncercare virtutea. Silit\ de
Angelo s\ aleag\ `ntre moartea fratelui ei
[i via]a lui, cu pre]ul `ntin\rii ei trupe[ti,
alege cu fermitate virtutea. Ea `[i spune:
„Tr\ie[te cast\, Isabella; mori, frate. Mai
mult decât un frate-i cur\]ia.“ Se sup\r\
când fratele ei o `ndeamn\ s\-l salveze,
p\c\tuind: „Fiar\!/ Mi[el sperjur! Netreb-
nic f\r\ cinste!/ S\ te fac om vânzându- ~n final, justificând titlul piesei [i `m-
m\-n gheen\? /.../ }i-e obicei p\catul, nu- plinind preceptul biblic „cu ce m\sur\ m\-
ntâmplare;/ chiar mila e o târf\ pentru ti- sura]i, vi se va m\sura“ [i „ierta]i ca s\ fi]i
ne./ Mori, cât mai grabnic.“ Tot Isabella ieta]i“, Isabella `l iart\ pe Angelo, care-i
subliniaz\ falsitatea loc]iitorului ducelui: condamnase fratele la moarte (ea crezând
„Sfântul p\relnic/ cu chip sever, cu vorb\ c\ fratele ei a murit): „Te rog, Doamne,/
`n]eleapt\/ ce-n cre[tet cioc\ne[te tinere- prive[te-l pe acest om, [tii, ca [i cum/ ar fi
]ea/ [i-neac\ nebuniile `n ap\/ cum [oimul `n via]\ Claudio/ Nu cred c\ pân-a m\ ve-
pl\cerea, este un drac.“ dea, l-a st\pânit/ vreun gând viclean. {i-a-
De altfel, Angelo recunoa[te c\ r\ul e-n tunci, de ce s\ moar\?“ Isabella [tie s\
inim\ [i, chinuit de acest r\u, nu se poate discearn\ `ntre om [i p\catul lui. Ea `l ru-
ruga: „M\ rog [i cuget, cuget [i m\ rog,/ gase pe Angelo: „{ti]i, am un frate osândit
Dar mintea-mi nu se poate aduna./ Spre la moarte/ s\ nu moar\ el, ci vina lui.“
Cer merg vorbe goale,-n timp ce gândul/ E M\sur\ pentru m\sur\ este o pies\
surd la tot ce-mi spun [i popose[te/ La controversat\ a lui Shakespeare, unii cri-
pieptul ei; `n gura mea e cerul,/ [i parc\-i tici considerând-o „cel mai interesant
rumeg numele; iar r\ul/ e-n inim\ - acolo e[ec“ al s\u, al]ii admirând-o [i neputân-
i-am dat via]\.“ du-i t\g\dui for]a. Dialogul despre vir-
Salvarea din aceast\ lume c\zut\, „`n- tute, problema iert\rii, personajele foarte
toars\ pe dos“, depinde `n primul rând de bine conturate, poezia minunat\, toate
autocunoa[tere. Personajele piesei repet\, acestea ne atrag s\ citim sau s\ recitim o
sub o form\ sau alta, `ndemnul la autocu- oper\ `n care lumea c\zut\ nu este doar
noa[tere. Escalus spune despre Duce: „Se prezentat\, descris\, ci are o [ans\ de a fi
str\duia `n primul rând s\ se cunoasc\ pe salvat\, prin cunoa[tere [i autocunoa[te-
sine `nsu[i“, iar Isabella vorbe[te despre re, prin virtute [i prin credin]\.
om `n general: „Necunoscând ce-i mai v\-
dit `n el, oglinda-suflet...“ *MONICA PATRICHE ESTE DOCTOR `N MATEMATIC|

CM
YK
 Mar]i, 10 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
CRE{TINISMULUI
A fi `ndumnezeit `nseamn\
zeirea nu schimb\ firea omeneas-
c\, precum fierul `nro[it `n foc nu (MCCCLXIV)
schimb\ firea fierului. Dar, pre-
cum fierul `nro[it, datorit\ focului,

a fi unit cu Dumnezeu dobânde[te o `nsu[ire nou\, de a

Cum poate deveni omul lo-
ca[ al Preasfintei Treimi?
Prin Taina Sfântului Botez, s\-
vâr[it `n numele Tat\lui, [i al Fiu-
lui, [i al Sfântului Duh, orice fiin]\
omeneasc\ poate deveni loca[ de
drept al Preasfintei Treimi, iar
prin poc\in]\ [i prin s\vâr[irea
faptelor bune devine loca[, de fapt,
biseric\ vie a Preasfintei Treimi,
ca la Botez.
De când se `ntip\re[te chi-
pul lui Dmnezeu `n om?
Chipul lui Dumnezeu este `nti-
p\rit `n om de la na[terea lui [i es-
te luminat `n chip deosebit prin
Taina Sfântului Botez. ~n mod
practic, acest chip sau aceast\
icoan\ vie a lui Dumnezeu din noi
se acoper\ cu praful [i cu fumul
p\catelor noastre, s\vâr[ite de-a
BIBLIA - VERSET CU VERSET
lungul vie]ii. Pentru cur\]irea [i
luminarea chipului dumnezeiesc
din noi se poate proceda ca la cur\-
]irea unei icoane `nnegrite de vre-
me, de fum ori de mucegai. ~ns\, `n
loc de solven]ii sau solu]iile folosite
la cur\]irea unor asemenea icoane,
aici se folosesc lacrimile poc\in]ei
sincere, izvorâte din adâncul fiin]ei
noastre. Taina Poc\in]ei, prin care
se dobânde[te iertarea p\catelor, [i
faptele de milostenie f\cute cu dra-
goste [i smerenie, `mpreun\ cu ru-
g\ciunea curat\, zilnic\, ne cur\]\,
ne lumineaz\ [i ne `ndumnezeiesc.
Ce este un om `ndumneze-
it [i cum poate ajunge la
aceast\ treapt\ `nalt\?
Un om `ndumnezeit este un om
unit cu Dumnezeu prin mijlocirea
harului Duhului Sfânt. Aceast\
unire a naturii umane cu dumne-
deveni incandescent [i a arde, tot
a[a natura uman\, datorit\ ener-
giilor divine care sunt razele fiin]ei
divine, dep\[e[te grani]ele natura-
le f\r\ `ns\ a-[i schimba firea ome-
neasc\ [i f\r\ a se uni cu natura
sau firea divin\.
Omul `ndumnezeit tr\ie[te el
`nsu[i noua sa stare de „Dumnezeu
~nfiin]area
prin har“, con[tient, `n acela[i de `nv\]\mântului
timp, de Creatorul s\u dup\ fire.
El gust\ o fericire dumnezeiasc\, teologic `n Bucovina
dar cu nerecuno[tin]a de f\ptur\...
Dup\ ocuparea p\r]ii de nord a
Cu alte cuvinte, e dumnezeu, dar
Moldovei, Bucovina, de c\tre
nu `nceteaz\ de a fi, `n acela[i habsburgi, [coala teologic\ de la
timp, om; e dumnezeu prin lucruri-
Putna, `ntemeiat\ de mitropoli-
le pe care le s\vâr[e[te, prin func- tul Iacob Putneanul [i arhiman-
]iunile sale, dar con[tient c\ e un dritul Vartolomei M\z\reanu,
dumnezeu prin mila unicului [i [i-a continuat activitatea
marelui Dumnezeu, cum spune p\- aproape un deceniu. ~n anul
rintele Dumitru St\niloae, `n car- 1786 s-a `nfiin]at o „[coal\
tea sa de Teologie Moral\ (arhim. cliriceasc\“ la M\n\stirea
Ioanichie B|LAN, Convorbiri du- „Sfântul Ilie“ de lâng\ Suceava,
hovnice[ti) condus\ de arhimandritul
Daniil Vlahovici. Dup\ ce `n
1789 acesta a fost numit epis-
cop, [coala a fost mutat\ la
Cern\u]i, unde se stabilise [i

Aici, `ngerul vorbe[te despre o sediul Episcopiei `nc\ din 1781.

Cursurile durau trei ani, [i se
acordau zece burse `n fiecare

supunere pedagogic\, nu social\ clas\. Din nefericire, n-au dat

Facerea 16, 9: „{i `ngerul
Domnului i-a zis iar\[i:
«~ntoarce-te la st\p=na ta [i te
supune sub m=na ei!»“
~ngerul Domnului `i spune slujnicei Agar s\
se `ntoarc\ la st\p=na sa, Sara. Este o reconfir-
mare a statutului ei [i o judecat\ care nu se `n-
dep\rta de cea a dreptului Avraam, care, `n
versetul 6 al acestui capitol, `i conserva aceea[i
soart\: „Iar Avram a zis c\tre Sarai: «Iat\, sluj-
nica ta (n.r. - Agar) e `n m=inile tale, f\ cu ea
ce-]i place!»“. Acum intervine acest imperativ al
`ngerului Domnului, „~ntoarce-te la st\p=na ta
[i te supune sub m=na ei!“, care cerea, dincolo
de clasarea ei `ntr-o ordine social\ a vremii,
smerenie din partea lui Agar, cea care nesocoti-
se binele g\sit `n familia patriarhului. Ea tre-
MICUL CATEHISM
„V\zând soarele, luna, stelele, s\ nu
rezultatele a[teptate, din cauza
insuficientei preg\tiri a celor
buie acum s\ se `ntoarc\ la st\p=na ei [i s\ fac\
ascultare. „Pentru c\ din pricina m=ndriei [i `n-
doi profesori [i, ca urmare, a
fost `nchis\ `n 1817. Abia la 4
g=mf\rii ei de[teptase urgia st\p=nei sale, `n- octombrie 1827 episcopul Isaia
gerul `i spune: «{i smere[te-te sub m=na ei, su- Balo[escu (1823-1834) a reu[it
pune-te ei! Asta e spre folosul t\u. Recunoa[te s\ deschid\ la Cern\u]i cursu-
c\ tu e[ti roab\ [i nu uita c\ ea ]i-i st\p=n\! Nu rile unui institut teologic, cu pa-
te `ng=mfa, nu te `nchipui mai mult dec=t e[ti: tru ani de studii, `n care se
Smere[te-te sub m=na ei, d\-i deplin\ asculta-
primeau numai absolven]i de
re!» Cuvintele `ngerului i-au muiat destul su- liceu. Cursurile se predau `n
fletul, i-au smerit cugetul, i-au `nfr=nat m=nia
limbile român\, german\ [i
[i i-au lini[tit mult g=ndurile“, a scris Sf=ntul
Ioan Gur\ de Aur, `n ale c\rui scrieri `nt=lnim latin\. Peste câteva luni s-a
traducerea veche a versetului. Astfel, varianta deschis [i un internat (numit
de text prezentat\ mai sus, „[i te supune sub „seminar clerical“) pentru 50 de
m=na ei!“ exist\, dup\ alte traduceri, sub for- bursieri, ambele fiind `ntre]inu-
ma „[i smere[te-te sub m=na ei!“. Ca urmare, te din Fondul religionar. Pro-
ideea de supunere trebuie deslu[it\ `n cheie fesorii erau recruta]i dintre
pedagogic\, [i nu doar `n virtutea rela]iilor so- teologii care studiaser\ la insti-
ciale `ntre clase existente la acea vreme. tutele romano-catolice din Vie-
(Lucian APOPEI) na [i Lvov (Lemberg). Institutul
fondat de episcopul Isaia a
func]ionat pân\ `n 1875, pre-
g\tind numero[i preo]i pentru
parohiile din Bucovina. Tot `n
anul 1875 s-a inaugurat noua
Universitate din Cern\u]i, care
avea `n cadrul ei [i o facultate

te la[i am\git ca s\ te `nchini lor“ de teologie. Cursurile noii facul-

TEZAUR PATRISTIC
„Dar, de[i chipul lui Dumne-
zeu `l avem noi pân\ azi mai
mult decât `ngerii, `n asem\na-
Studiile de istorie arat\ c\ as-
trologia a fost cultivat\ la babilo-
neni, egipteni, greci, romani, indi-
eni, precum [i alte popoare. Aceas-
t\ r\sp=ndire arat\ c\, din cele
mai vehi timpuri, oamenii au `n-
cercat s\ fac\ o leg\tur\ `ntre ce-
ea ce vedeau pe cer [i ceea ce li se
`nt=mpla `n via]a de zi cu zi. Se
consider\ c\ exist\ trei tipuri de
astrologie: `n primul, care este [i
cel mai vechi de altfel, stelele sunt
considerate zeit\]i, `n al doilea
planetele sunt v\zute ca obiecte
ale c\ror emana]ii impersonale in-
fluen]eaz\ vie]ile oamenilor, iar `n
al treilea tip planetele se afl\ `ntr-o
coresponden]\ magic\ cu oamenii
(astrologia simbolic\), pe care `i
influen]eaz\ prin rezonan]\.
~n Sf=nta Scriptur\ a Vechiu-
lui Testament se combate forma
de astrologie care se `nt=lnea `n
acele timpuri, iar Sf. Biseric\ con-
rea cu Dumnezeu am r\mas,
mai ales acum, cu mult mai pre-
jos decât `ngerii buni.“ (Sf. Gri-
gorie Palama, Despre cuno[tin]a
natural\, cap. 64, `n Fil. rom.,
vol. VII, p. 464)
damn\ toate formele de astrolo-
gie. Oamenii care nu-L cuno[teau
pe adev\ratul Dumnezeu se `n-
chinau stelelor, acord=ndu-le un
cult de adora]ie asemenea zeit\]i-
lor. Iat\ ce g\sim `n cartea Deute-
ronom despre cei care practicau
astrologia: „Privind la cer [i v\-
zând soarele, luna, stelele [i toat\
o[tirea cerului, s\ nu te la[i am\-
git ca s\ te `nchini lor, nici s\ le
sluje[ti“. Iar „de se va afla la tine,
`n vreuna din cet\]ile tale pe care
]i le va da Domnul Dumnezeul
t\u, b\rbat sau femeie care s\ fi
f\cut r\u `naintea ochilor Dom-
nului Dumnezeului t\u, c\lcând
leg\mântul Lui, [i se va duce [i se
ISTORII CU T+LC
Darurile lui Dumnezeu
Odat\, un drume] se odihnea la
umbra unui copac. Deodat\ a v\-
zut o tr\sur\ boiereasc\ cu patru
cai, `n care [edea comod un boier.
Omul, v\zând tr\sura, `[i zise:
- Cum nu face Dumnezeu
dreptate pe p\mânt! De ce aces-
va apuca s\ slujeasc\ altor dum-
nezei [i se va `nchina acelora, sau
soarelui, sau lunii, sau la toat\
o[tirea cereasc\, (...) s\ sco]i pe
b\rbatul acela sau pe femeia ace-
ea care au f\cut r\ul acesta la
por]ile tale [i s\-i ucizi cu pietre“.
Observ\m c\ astrologia era
considerat\ o form\ de p\r\sire a
lui Dumnezeu [i de adorare a altor
dumnezei, adic\ o idolatrie, de
aceea pedeapsa venea asupra `n-
tregii comunit\]i care era de acord
cu astfel de practici. Cartea profe-
tului Ieremia ne descoper\ c\
Dumnezeu se `ndep\rta de cet\]i-
le idolatre [i nu le mai ocrotea. (pr.
Gheorghe MIH|IL|)
tuia i-a dat tr\sur\ cu patru cai,
iar mie nu mi-a dat m\car un cal,
cât de r\u, s\-mi pot târâi [i eu
p\catele?
Dup\ cum ofta [i `[i plângea
norocul, a v\zut un orb ducea `n
spate pe un olog. C\l\torul, chiar
dac\ n\c\jit, s-a lini[tit [i a zis cu
bucurie:
- Mul]umesc lui Dumnezeu c\
sunt s\n\tos, m\ pot hr\ni sin-
t\]i se f\ceau `n limbile ger-
man\ [i român\. La Facultatea
de teologie din Cern\u]i au
desf\[urat o activitate didactic\
deosebit\ profesori teologi de
mare prestigiu, cu studii de spe-
cializare la facult\]ile de teolo-
gie romano-catolice sau protes-
tante din Viena, Bonn, Mün-
chen sau ortodoxe din Grecia [i
Rusia. Prin ace[ti profesori,
Facultatea din Cern\u]i a de-
venit una dintre cele mai bune
facult\]i de teologie ortodox\
din lume. Aici au studiat [i nu-
mero[i tineri din vechea Româ-
nie, Transilvania [i Banat, pre-
cum [i mul]i sârbi, bulgari,
ucraineni [i de alte na]ionali-
t\]i. (pr. Cezar }|BÂRN|)
gur [i nu sunt ca ace[tia. Bine au
mai zis p\rin]ii no[tri: oamenii
sunt asemenea degetelor de la
mân\ - nu sunt la fel.
Aceast\ pild\ ne `nva]\ s\-I
mul]umim lui Dumnezeu pentru
darurile pe care le primim de la
El [i c\ milostenia `nt\re[te leg\-
tura dintre oameni. (Grigorie
Com[a, O mie de pilde)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Comunismul [i
victimele lui la M}R
Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului `n
Rom=nia, Muzeul Na]ional de
Istorie a Transilvaniei din
Cluj-Napoca, Funda]ia Konrad
Adenauer [i Muzeul }\ranului
Rom=n, cu sprijinul Projects
Abroad [i al Consiliului Na]io-
nal pentru Studierea Arhivelor
Securit\]ii prezint\ expozi]ia
„Numitorul comun: moartea“,
organizat\ `n urma desf\[u-
r\rii a 10 ac]iuni de deshuma-
re a unor opozan]i ai regimului
comunist, executa]i de Secu-
ritate `n perioada 1948-1952.
Expozi]ia cuprinde obiecte des-
coperite asupra celor `mpu[-
ca]i, fotografii (de familie, din
arhiva fostei Securit\]i, din
timpul ac]iunilor arheologice
de deshumare), imagini video
de la deshum\ri [i interviuri
cu rude [i urma[i sau cu anu-
mite persoane care i-au cunos-
cut. Proiectul se adreseaz\ `n
primul r=nd elevilor de liceu,
studen]ilor, dar [i celor care au
tr\it `n perioada comunist\
`ns\ [tiu prea pu]in despre
atrocit\]ile [i victimele directe
ale Securit\]ii de la `ncepu-
turile regimului comunist `n
Rom=nia. Expozi]ia a mai fost
prezentat\ `n Cluj-Napoca,
urm=nd ca anul viitor s\ fie
itinerat\ [i `n alte localit\]i din
]ar\, precum [i `n str\in\tate.
~n Bucure[ti vernisajul
expozi]iei va avea loc m=ine, 11
noiembrie, ora 17:00, la
Muzeul }\ranului Rom=n,
Sala Foaier, publicul interesat
put=nd s\ o viziteze p=n\ pe
29 noiembrie.
Octav Anghelu]\,
omagiat la Muzeul
Na]ional de Istorie
Muzeul Na]ional de Istorie a
Rom=niei va g\zdui `n perioa-
da 10-30 noiembrie, expozi]ia-
retrospectiv\ a pictorului
Octav Anghelu]\ (1904-1978).
Fiica pictorului, organizator
principal al manifest\rii, a
spus c\ expozi]ia va reuni
câteva zeci de tablouri ale lui
Octav Anghelu]\ provenind
din Muzeul Na]ional de Art\
al României (Palatul Regal),
Muzeul Br\ilei, Muzeul de Ar-
t\ Vizual\ din Gala]i [i colec]ii
particulare, conform Agerpres.
Vernisajul expozi]iei are loc
ast\zi, 10 noiembrie. Cu
aceast\ ocazie se va lansa
monografia artistului.
Absolvent al Academiei de
Arte frumoase din Bucure[ti `n
1927, sub `ndrumarea lui G.
D. Mirea [i Camil Ressu,
Octav Anghelu]\ a ob]inut
primele premii ca pictor `n
1929. Artistul a fost director al
Pinacotecii Statului [i fondator
al Asocia]iei pictorilor [i sculp-
torilor români, al\turi de pic-
tori precum Dumitru Ghia]\,
Ion }uculescu, Alexandru
Moscu, Alexandru Ciucurencu,
Lucian Grigorescu. A fost, de
asemenea, profesor la catedra
de pictur\ a Institutului de
Arte Plastice „Nicolae
Grigorescu“ din Bucure[ti. Lui
Octav Anghelu]\ i se datorea-
z\ mutarea [i salvarea fondu-
lui de patrimoniu din muzeele
bucure[tene `n timpul bombar-
damentelor din cel de-al
Doilea R\zboi Mondial. a
CM
YK
Mar]i, 10 noiembrie 2009
Paul Greengrass `n 2004 [i, respec-
Un film rom=nesc `n topul deceniului din „Times“ tiv, 2007.
Pelicula de Oscar a fra]ilor Joel [i
Filmul românesc „4 luni, 3 s\p- Aflat pe locul al 14-lea, filmul 2000 [i 2009 produc]ia „Hidden“
Ethan Coen, „No Country for Old
t\mâni [i dou\ zile“, al regizorului
Cristian Mungiu, distins cu Palme
regizat de Cristian Mungiu devan-
seaz\ multe alte pelicule conside-
(„Ascuns“) a cineastului german Mi-
chael Haneke din 2005, care are `n Men“, devansat\ `n 2007 la Cannes
d’Or, la Cannes, `n urm\ cu 2 ani, rate ca fiind de referin]\ din ulti- palmares 21 de premii [i 22 de no- de filmul lui Cristian Mungiu, a ocu-
se num\r\ printre cele mai bune mii 10 ani, precum „Traffic“, „St\- minaliz\ri, la diverse festivaluri de pat locul trei `n clasamentul „Times“.
100 de pelicule ale deceniului, `n- pânul Inelelor - ~ntoarcerea Rege- film de renume din `ntreaga lume. O alt\ produc]ie de Oscar, „Vaga-
tr-un clasament publicat de cotidi- lui“ sau „Crash“. Pe locul doi se afl\, la egalitate, bondul milionar“, produc]ie din 2008
anul britanic „Times“, conform Topul ziarului britanic desemnea- „The Bourne Supremacy“ [i „The a britanicului Danny Boyle, s-a cla-
Agerpres. z\ drept cel mai bun film f\cut `ntre Bourne Ultimatum“, regizate de sat pe locul al [aselea. a
O „C\l\torie `n Bretania“ la Muzeul
Na]ional de Art\ al Rom=niei
Peste 200 de obiecte de art\ plastic\ [i decorativ\
create de arti[ti români [i francezi la sfâr[itul
secolului al XIX-lea [i `n prima parte a secolului al
XX-lea sunt prezentate `n expozi]ia „C\l\torie
`n Bretania“, deschis\ la parterul Galeriei
Na]ionale a Muzeului Na]ional de Art\ al României
(MNAR). ~n vara acestui an, publicul francez a
descoperit cu uimire [i entuziasm crea]iile
arti[tilor români, expozi]ia din Fran]a reu[ind
s\ atrag\ aproape 30.000 de vizitatori.
Organizat\ de MNAR `n co- a rela]iilor profunde dintre
laborare cu Muzeul Departa- Fran]a [i România, care a dep\-
mental Breton din Quimper, [it cadrul strict formal al rapor-
Ambasada Fran]ei `n România turilor protocolare“, a spus noul
[i Institutul Francez din Bucu- director al Institutului Francez
re[ti, expozi]ia `ncearc\ s\ ofe- din Bucure[ti, Denis Soriot, ca- multor genera]ii de arti[ti ro- proape 30.000 de vizitatori. Pu-
mâni. Inspira]i de vechile ora[e blicul din România are ocazia
re publicului bucure[tean o re a amintit c\ o expozi]ie dedi- medievale, de tradi]iile [i bog\- s\ admire, pân\ pe 7 februarie
imagine complet\ a particulari- cat\ Bretaniei s-a deschis la
]ia culturii populare, de fiziono- 2010, nu numai operele arti[ti-
t\]ilor [i originalit\]ii spa]iului Muzeul Brukenthal din Sibiu, miile aspre ale locuitorilor [i nu lor români care au pictat `n
breton [i a elementelor care au conform Agerpres.
`n ultimul rând de peisajul Bretania, dar [i pictur\, grafi-
fascinat de-a lungul timpului ~n perioada iunie-octombrie grandios [i s\lbatic, pictorii ro- c\, sculptur\, costume, obiecte
arti[ti din toate col]urile lumii. 2009 au fost expuse `n Fran]a 77
mâni au iubit aceast\ regiune, populare [i piese de mobilier
„Expozi]ia `[i propune s\ de lucr\ri de pictur\ [i grafic\ considerând-o ca o adev\rat\ din aceast\ zon\, care explic\
ilustreze nu numai puterea de din patrimoniul MNAR, rea- [coal\. Cu to]ii au c\l\torit [i lu- de ce arti[tii români au iubit
seduc]ie a lumii bretone asupra lizate `n Bretania de arti[ti ro- crat `n Bretania `nc\ din tinere- aceast\ regiune [i au venit aici
arti[tilor din orizonturi cultura- mâni precum Nicolae Grigores- ]e, revenind apoi de numeroase s\ lucreze `n mai mare m\sur\
le diferite, ci mai ales s\ redea cu, Gheorghe Petra[cu, Theodor ori la Vitré, Saint-Malo sau la decât `n celelalte provincii fran-
arti[tilor români locul care li se Pallady, Eusta]iu Stoenescu, Io- Douarnenez, Audierne sau Con- ceze. Acestea apar]in Muzeului
cuvine `n contextul artistic eu- sif Iser sau Jean Al. Steriadi. A- carneau, preferând aceast\ par- Departamental Breton, lor ad\-
ropean, pentru care Bretania a cum, expozi]ia se `ntoarce la Bu- te a Fran]ei celorlalte provincii. ugându-li-se peste treizeci de
fost un adev\rat centru“, a spus cure[ti `mbog\]it\ cu obiecte din Publicul francez a descoperit desene [i gravuri de arti[ti fran-
directorul general al MNAR, colec]ia muzeului din Quimper. cu uimire [i entuziasm crea]iile cezi din colec]ia cabinetului de
Roxana Theodorescu. „Este o Proiectul ini]ial a ilustrat im- arti[tilor români, expozi]ia din desene [i gravuri al MNAR,
expozi]ie remarcabil\, m\rturie pactul lumii bretone asupra mai Fran]a reu[ind s\ atrag\ a- conform Agerpres. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BAC PENTRU OLIMPICI organizat de Uniunea Studen]ilor brie expozi]ia „Ink Not Ink“, `n ca- Cultelor [i Patrimoniului Na]ional,
LA ~NCEPUTUL LUI IUNIE: Ba- din România (USR), a spus pre[e- re este prezentat\ arta contempo- `mpreun\ cu Centrul Cultural al
calaureatul pentru olimpici se va dintele organiza]iei studen]e[ti, ran\ a tu[ului din China. Eveni- Republicii Ungare la Bucure[ti, or-
desf\[ura cel mai probabil `n peri- Andrei Botez, conform Agerpres. mentul face parte dintr-o serie de ganizeaz\ a treia edi]ie a S\pt\-
oada 6-12 iunie 2010, potrivit Mi- Festivalul se desf\[oar\ `n Ia[i, proiecte culturale ini]iate de Mi- mânii Filmului Maghiar la Bucu-
nisterului Educa]iei, Cercet\rii [i Cluj-Napoca, Timi[oara, Bra[ov, nisterul Culturii, Cultelor [i Patri- re[ti, care va avea loc la Centrul
Inov\rii. Acest lucru va fi posibil Sibiu, Arad, Oradea, Târgu Mure[, moniului Na]ional, `mpreun\ cu Na]ional de Art\ „Tinerimea Ro-
`ntrucât olimpiadele [i concursuri- Suceava, Ploie[ti, Pite[ti, Târgu reprezentan]ii Ambasadei Repu- mân\“ Bucure[ti, intrarea fiind li-
le interna]ionale se desf\[oar\, `n Jiu, Târgovi[te, Craiova [i Con- blicii Populare Chineze la Bucu- ber\. Anul acesta vor fi proiectate
majoritatea cazurilor, `n lunile iu- stan]a. Studen]ii vor avea acces re[ti, `n vederea marc\rii `n acest lungmetraje noi, produc]ii 2008-
nie [i iulie, perioad\ `n care are gratuit la spectacole de teatru [i de an a 60 de ani de rela]ii diplomati- 2009, precum [i filme documenta-
loc prima sesiune a examenului de oper\, la concerte [i la filme, pre- ce rom=no-chineze, fapt de o `nsem- re [i scurtmetraje. Filmele de lung
bacalaureat. cum [i la muzee. n\tate deosebit\ atât pentru statul metraj vor fi prezentate `n fiecare
român, cât [i pentru cel chinez. sear\ de criticul de film Radu
a UNIFEST PENTRU STU- ARTA CONTEMPORAN| A Igazsag. a
DEN}I: Studen]ii din toate centre- TU{ULUI DIN CHINA, LA MNAC: a S|PT|M+NA FILMULUI
le universitare sunt a[tepta]i `n La Muzeul Na]ional de Art\ Con- MAGHIAR LA „TINERIMEA RO-
M+N|“: ~n perioada 9-14 noiem- Pagin\ realizat\
perioada 9-19 noiembrie la cea de-a temporan\ din Bucure[ti (MNAC)
opta edi]ie a festivalului Unifest, poate fi vizitat\ p=n\ pe 14 noiem- brie 2009, Ministerul Culturii, de Oana RUSU
Pelerinaj de Cr\ciun `n Bulgaria - Balcik 4 zile/3 nop]i
24-27 decembrie 2009
Ziua I Ziua a III-a
a Transport cu autocar modern, cu aer Informa]ii suplimentare: Patriarhia
Bucure[ti - Catedrala arhiepiscopal\ Mic dejun, se viziteaz\: Castelul Re- condi]ionat; Rom=n\, Centrul de Pelerinaj „Sf.
din Constan]a - M-rea Techirghiol - Ca- ginei Maria [i Gr\dina Botanic\; dup\- 3 nop]i cazare la hotel***; Ap. Pavel“, Bdul Coposu nr. 1 D, sec-
pul Kaliakra - Balcik; cazare [i cin\ ho- amiaz\ liber\, cazare [i cin\ la hotel***; Cin\ [i mic dejun;
tel***; tor 3; Tel: 021.310.99.21,
Ziua a II-a
a
Ziua a IV-aa Ghid preot/teolog.
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
Mic dejun - M\n\stirea „Sf=ntul Di-
Mic dejun, deplasare la Varna, Cate- pelerinaje_antim@yahoo.com
drala mitropolitan\ „Adormirea Maicii mitrie Basarabov“ - Ruse, Catedrala mi- NU SUNT INCLUSE:
tropolitan\ - Bucure[ti. Intr\rile la obiective (20 de leva, cir- Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
Domnului“, participare la Sf=nta Litur-
ghie de Cr\ciun - M-rea Alagea din stân- ca 10 euro); Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
c\ - Balcik; cazare [i cin\ festiv\ la ho- PRE}: 175 de euro Asigurarea medical\; 0788/ 728.544;
tel***; SERVICII INCLUSE: Masa de prânz. patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 10 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber Mar]i, 10 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

S\rb\tori]i Anul Nou `n Bucovina! Pre]: 1.200 de lei

O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
30 decembrie 2009 - 02 ianuarie 2010
‹ Ziua I: (ora 07:00) Bucure[ti, Catedra-
la episcopal\ din Buz\u, ctitoria voievodu-
lui Matei Basarab - Bac\u - Catedrala arhi-
episcopal\ din Roman, ctitoria domnitorului
Petru Rare[ [i a so]iei sale doamna Elena
Brancovici - F\lticeni - Suceava, cazare [i
mas\ hotel****.
‹ Ziua II: Mic dejun, Catedrala arhiepis-
copal\ Suceava, `nchinare la moa[tele Sf.
Ioan cel Nou, M\n\stirea Dragomirna, cti-
toria lui Anastasie Crimca, „Mireasa de pia-
tr\ a Bucovinei“ - Biserica din P\tr\u]i,
„Cavalcada sfin]ilor“ - Suceava, mas\ de
prânz, timp liber, ora 19:30 mas\ festiv\,
Servicii incluse:
- 3 nop]i cazare hotel **** `n Suceava;
- mas\ festiv\ de Anul Nou cu program
artistic;
- 2 mic dejun, 2 mese de prânz, 3 cine ho-
primirea colind\torilor [i a ur\torilor din tel ****;
Bucovina, hotel****. - transport autocar modern***;
‹ Ziua III: Participare la Sfânta Litur- - ghid `nso]itor preot sau teolog.
ghie a Sfântului Vasile cel Mare, mas\ de
prânz, dup\-amiaz\ se viziteaz\ M\n\sti- Date de contact:
rea Putna, „Ierusalimul neamului românesc
[i altarul con[tiin]ei na]ionale“, `nchinare la Bdul Coposu nr. 1D, sector 3
mormântul Sfântului {tefan cel Mare, mas\ Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13
de sear\ hotel****. 0788.728.542
‹ Ziua IV: Mic dejun, Târgu Neam], par- pelerinaje_unirea@yahoo.com
ticipare la parada Colind\torilor, obiceiuri Calea Victoriei nr. 45, sector 1
[i tradi]ii din zona Neam], Bac\u, Foc[ani, Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
Buz\u, Bucure[ti. 0788.728.544
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Mar]i, 10 noiembrie 2009 S\n\tate 15

Gripa nou\ - mai contagioas\, dar
mai u[oar\ dec=t o grip\ obi[nuit\
Arealul de r\sp=ndire a noii gripe la nivel na]ional
se extinde de la o zi la alta, num\rul persoanelor
care au contactat deja boala apropiindu-se rapid
de o mie `n numai dou\ s\pt\m=ni. Epidemiologii
au avertizat asupra iminen]ei unei pandemii cu un
virus gripal nou `nc\ de acum trei-patru ani, `ns\
semnele care s\ `ngrijoreze cu adev\rat popula]ia
au fost vizibile cu adev\rat doar `n ultimul an.
De[i, teoretic, virusul poate fi contactat de orice
persoan\, practic, [ansele de `mboln\vire se
diminueaz\ considerabil dac\ sunt respectate o
serie de reguli generale, ce ]in `n primul r=nd de
igien\ [i de sim]ul civic.

Potrivit medicilor epidemi- Aceasta a mai precizat c\

ologi, virusul A(H1N1) face
parte din categoria virusuri-
lor gripale de tip A, cele care
sufer\ `n timp cele mai multe
varia]ii. De altfel, speciali[tii
`n domeniu din `ntreaga lume
au prev\zut c\ omenirea se
va confrunta cu o pandemie
provocat\ de un astfel de vi-
rus, complet nou, `nc\ de a-
cum c=]iva ani.
„Virusul A(H1N1) este o
tulpin\ cu o muta]ie major\,
care era de a[teptat [i demon-
strat [tiin]ific c\ va determi-
na o pandemie. ~n primul
r=nd, e important ca oamenii
s\ `n]eleag\ c\ acest virus nu
este al gripei porcine. Este vi-
rusul A(H1N1) de tip nou,
pentru c\ mai exist\ un virus
A(H1N1) de tip sezonier, care
nu are aceste varia]ii antige-
nice majore. Deci, tulpina
A(H1N1) complet nou ap\ru-
t\ este consecin]a unei rea-
ranj\ri genetice, care s-a pro-
dus ca urmare a contactului
natural dintre organismul
uman cu cel aviar bolnav de
grip\ aviar\ [i cu organismul
porcin bolnav de grip\
A(H1N1). Din aceast\ ames-
tecare a rezultat un virus
uman cu particularit\]i, pe de
o parte, de la structura viru-
sului aviar, pe de alt\ parte
cu particularit\]i de la struc-
tura virusului porcin, adapta-
te la organismul uman“, a de-
clarat prof. univ. dr. Doina
Azoic\i, epidemiolog, mem-
bru `n Comisia de Epidemio-
logie a Ministerului S\n\t\]ii.
Se recomand\ sp\larea frecvent\
a m=inilor cu ap\ [i s\pun
gripa nou\ prezint\ un ritm
mai ridicat de contagiozitate
dec=t gripa sezonier\, deoare-
ce organismul uman nu a mai
intrat `n contact cu un astfel
de virus [i, prin urmare, nu
exist\ anticorpi specifici de
ap\rare. A[adar, `n teorie,
exist\ posibilitatea ca 100%
din popula]ie s\ fac\ grip\
nou\, iar `mboln\virea inter-
vine la contactul direct cu un
bolnav sau cu diferite obiecte
personale ale bolnavului, con-
taminate cu secre]iile sale nazo-
faringiene.
Totu[i, exist\ c=teva m\-
suri de ordin general care pot
limita r\sp=ndirea virusului
[i, implicit, num\rul de `m-
boln\viri.
„Individul trebuie s\ aib\ o
atitudine con[tient\ [i, dac\
vre]i, civic\. Astfel, cei care au
fenomene acute respiratorii,
respectiv catar (rinoree [i l\-
crimare specific\ gripei), stare
general\ influen]at\, senza]ie
de arsur\ la nivelul mucoasei
faringiene, face febr\ (corect
termometrizat\) peste 37,5
grade nu trebuie s\ vin\ `n
contact direct cu persoanele
cu anturaj, tocmai pentru a le
proteja“, a precizat epidemio-
logul Doina Azoic\i.
Organismele sanitare
previzioneaz\
doi ani de pandemie
Potrivit organismelor sani-
tare interna]ionale, pandemia
de grip\ ar putea dura doi
ani [i ar putea `nregistra pa-
tru valuri diferite. ~n Ro-
m=nia, epidemiologii se a[-
teapt\ la un v=rf al num\ru-
lui de `mboln\viri `n lunie ia-
nuarie-februarie (2010). „A-
tunci oamenii revin `n colec-
tivit\]i, dup\ vacan]a de s\r-
b\tori, [i riscul de r\sp=ndire
a bolii cre[te“, a declarat prof.
dr. Doina Azoic\i.
~n cel mai pesimist scena-
riu, datele Organiza]iei Mon-
diale a S\n\t\]ii (OMS) arat\
c\ rata de infectare cu virusul
gripei noi, la nivel mondial, ar
fi de 30% (unul din trei), dar
ultimele estim\ri care fac re-
ferire la acest val arat\ c\ ra-
ta de infectare ar fi de 22% [i
chiar sub acest procent.
De asemenea, mortalitatea
anun]at\ de OMS `n cazul
pandemiei ar putea fi `ntre
0,1% [i maximum 2%, acest
maxim fiind `nregistrat `n
1918, an `n care istoria evoc\
pandemia de grip\ cu cel mai
mare num\r de victime.
~n Rom=nia, num\rul `m-
boln\virilor cu virusul gripei
noi se apropie de o mie, cele
mai mari focare fiind `n Ia[i [i
Bucure[ti.
Speciali[tii estimeaz\ c\
num\rul de `mboln\viri poa-
te cre[te alarmant, de aceea
se recomand\ respectarea re-
gulilor generale de igien\,
astfel `nc=t s\ se poat\ limita
r\sp=ndirea virusului.
Informa]ii privind
campania de vaccinare
`mpotriva virusului
A(H1N1)
Guvernul României a apro-
bat s\pt\m=na trecut\ achi-
zi]ionarea, de pe pia]a inter-
na]ional\, a unui num\r de
500.000 de doze de vaccin
pandemic pentru copii [i su-
plimentarea fondurilor prin
care va fi dublat num\rul de
doze produse de Institutul
Na]ional de Cercetare-Dez-
voltare Cantacuzino.
Vaccinul pandemic pentru
copii va fi achizi]ionat de la
produc\torul interna]ional
GlaxoSmithKline, la pre]ul
unic reglementat de c\tre Uni-
unea European\ pentru ]\rile
din Centrul [i Estul Europei,
de 4,5 euro/doz\, f\r\ TVA.
Vaccinul va fi utilizat pen-
tru imunizarea copiilor cu
vârste cuprinse `ntre 6 luni [i
6 ani, categorie la risc neaco-
perit\ de vaccinul produs de
Institutul Cantacuzino. Potri-
vit Ministerului S\n\t\]ii
(MS), vaccinul produs `n ]ara
noastr\ respect\ toate stan-
dardele interna]ionale de fa-
brica]ie, protocoalele dup\ ca-
re se efectueaz\ studiile clini-
ce fiind identice cu ale celor-
lal]i produc\tori. Din punctul
de vedere al modului de pro-
ducere, vaccinul pandemic es-
te similar cu cel `mpotriva gri-
pei de sezon. Ca urmare, rec]i-
ile adverse care pot ap\rea
sunt acelea[i cu reac]iile date
de vaccinul sezonier: ro[ea]\
la locul `n]ep\turii, u[oare
st\ri febrile [i alergii minore,
`n cazul persoanelor sensibile.
Ca `n cazul celorlalte cam-
panii din calendarul de vac-
cinare al Ministerului S\n\-
t\]ii, [i vaccinarea `mpotriva
virusului pandemic este reco-
mandat\, dar nu obligatorie.
Orice persoan\ poate lua deci-
zia de a refuza vaccinarea, dar
trebuie s\ [tie [i s\ fie con[ti-
ent\ c\ este singura modalita-
te de a se proteja pe sine [i pe
cei din jurul s\u.
Pân\ `n prezent, Institutul
Cantacuzino a produs o canti-
tate de 1.300.000 de doze de
vaccin, care sunt deja infiolate.
Ministerul preconizeaz\ c\,
pentru `nceperea campaniei
de vaccinare, aceste doze vor
putea fi livrate c\tre DSP ju-
de]ene `ncepând cu data de 26
noiembrie a.c. Ca [i `n cazul
celorlalte campanii derulate
de minister, direc]iile de s\-
n\tate public\ jude]ene vor
distribui vaccinul medicilor de
familie [i celor [colari, dup\
caz, pentru demararea vacci-
n\rii. ~n caz de necesitate, vor
fi mobilizate la vaccinare toa-
te categoriile de medici.
MS va asigura
vaccinarea profilactic\
pentru 40% din popula]ie
CM
YK
Pentru limitarea r\spândi-
rii virusului, MS a stabilit ur-
m\toarele grupe-]int\: elevii
(`ncepând cu grupa de vârst\
de 15 ani) [i studen]ii din ora-
[ele universitare (Ia[i, Bucu-
re[ti, Craiova, Cluj, Timi[oa-
ra), personalul medico-sani-
tar [i personalul serviciilor e-
sen]iale (poli]ie, armat\). Din
4 ianuarie, vor fi vaccina]i [i
elevii cu vârste cuprinse `ntre
6 [i 14 ani.
Pân\ la finele anului 2009,
Institutului Cantacuzino va
produce o cantitate de aprox.
5.000.000 de doze de vaccin
pandemic, urmând ca, `n anul
2010, s\ mai produc\ `nc\
5.000.000 de doze. Pentru cele
10.000.000 de doze de vaccin
pandemic, costurile se ridic\ la
valoarea de aprox. 50.000.000
de lei.
Conform recomand\rilor
OMS [i CE, MS va asigura
vaccinarea profilactic\ pentru
aproximativ 40% din popu-
la]ia României, din care un
procent 5% - din personalul
serviciilor publice esen]iale
(ex.: medico-sanitar, persona-
lul care asigur\ securitatea
na]ional\ [i local\, sectoare
economice vitale) [i 35% - din
categoriile popula]ionale cele
mai expuse la riscul de `mbol-
n\vire, la dezvoltarea unor
complica]ii ale bolii.
Comitetul na]ional pentru
grip\ a luat decizia ca, `n Ro-
mânia, vaccinarea `mpotriva
virusului pandemic s\ fie rea-
lizat\ `n cadru organizat. Ca
urmare, vaccinul `mpotriva
virusului A(H1N1) nu se va
g\si `n farmaciile cu circuit
deschis. a
Pagin\ realizat\ de
Otilia B|LINI{TEANU

CM
YK

16 Via]a dintr-o vorb\
Timpurile lui „a mânca“: s\ c\ut\m
hrana `n Sfânta Scriptur\
Verbul „a mânca“ are o conjugare existen]ial\
aberant\, neregulat\. Se `ntâlne[te `n via]a
noastr\ fie la trecut („am mâncat“) - `l vom numi
trecutul consumat sau des-compus -, fie la
prezent („m\nânc“), mai exact prezentul simplu
sau imediat. Viitorul `i lipse[te. Nu putem mânca
ceap\ ast\zi pentru mâine. Singurul text care
deschide o perspectiv\ viitoare pentru actul
mânc\rii este Sfânta Scriptur\, unde vom `ntâlni
verbul nostru [i la viitor, ba chiar un viitor
absolut sau mai-mult-decât-perfect: ve[nicia.
de pr. drd. Ilie TOADER
A mânca la
timpul prezent
Ne na[tem mâncând [i ne auto-
definim prin ceea ce „consum\m“
(vegetarieni, fum\tori, cre[tini
etc.). Mâncarea este seva vie]ii
(organice) [i tot mâncarea `nso-
]e[te [i consfin]e[te momentele
importante ale vie]ii: la nunt\
mânc\m [i bem cu rubedeniile, la
`nmormântare le l\s\m mâncând
pomana `n lipsa noastr\. Mânca-
rea este perceput\ ast\zi din per-
spective tot mai variate, ceea ce
`nseamn\ c\ suscit\, `ntr-un fel
sau altul, un interes maxim, fie
c\ apare ca un important factor
de stratificare social\, cu milioa-
ne de oameni subnutri]i, ori ca
preocupare monden\ pentru ali-
menta]ie „s\n\toas\“, fie c\ `n-
truchipeaz\ noul idol feti[ist cu
multe arome [i cu tot mai mul]i
aderen]i purtându-[i ofrandele `n
c\rucioarele supermarketurilor.
Sunt timpurile lui „a mânca“!
Nu contest\ nimeni faptul c\
lumea, aflat\ `n c\utarea propri-
ei existen]e, a fost dintotdeauna
preocupat\ de mâncare. ~ns\ a-
ceast\ c\utare a trecut din buc\-
t\rie `n filosofie, de la mijloc de
trai la mod de trai, ba chiar de la
firesc la suprafiresc. Mâncarea a
p\truns, astfel, chiar [i `n religie,
cu zei greci `nfruptându-se la
banchete copioase [i cu mult pilaf
`n „raiul“ mahomedan, iar ast\zi
tinde s\ devin\ ea `ns\[i o reli-
gie, un cult al gestului de a mân-
ca, cerându-[i jertfele de casero-
le, baxuri, mega-doze, meniuri
extra-size, recorduri mondiale `n
lungimea cârnatului sau a gogo-
[ii, toate sub masca aceluia[i cult
al `ndop\rii omului modern.
Foamea-n gând sau
trecutul lui a mânca
Tot stând cu gândul la mânca-
re, unii au ajuns s\ o [i „gândeas-
c\“, s\ o ridice din spectrul nece-
sit\]ii imediate, biologice `n cel al
sublimului filosofal sau artistic.
„Moartea nu `nseamn\ nimic
pentru noi, c\ci atunci când sun-
tem noi, ea nu este, iar când sur-
vine, noi nu mai suntem.“ A[a
avea s\ dea Epicur startul ideo-
logic spre c\utarea pl\cerilor ime-
diate. {i, cu toate c\ el propunea
c\utarea unor pl\ceri rafinate,
spirituale, reducându-[i `n mod
pilduitor masa la pâine [i ap\, to-
tu[i urma[ii s\i l-au r\st\lm\cit
prozaic, convertindu-i gândirea
`n special c\tre... mâncare: „Mân-
ca]i, be]i, dup\ moarte nu mai es-
te nici o pl\cere“!
Prevalen]a stomacului asupra
spiritului s-a repercutat [i asu-
pra literaturii grecilor, cea care
ne-a l\sat nu doar epopei inega-
labile, tragedii nepieritoare sau
sisteme filosofico-morale mus-
tind de idei „precre[tine“ (s\ nu
uit\m c\ filosofi precum Socrate,
Platon sau Aristotel apar picta]i
chiar [i `n pronaosul unor bise-
rici), ci [i crea]ii cu preten]ii mai
mici de cultivare, u[or digerabile
[i `ndemnând finalmente la di-
gestie. Un loc de frunte `n ideali-
zarea senza]iilor gustative `l ocu-
p\ poezia pl\cerilor, numit\ ana-
creontic\ (de la numele poetului
Anacreon din Teos), precum ur-
m\toarea scurt\, dar [ugubea]\
crea]ie de prin secolul al III-lea
d.Hr.: „P\mântul negru soarbe,/
copacii sorb p\mântul,/ iar soare-
le bea marea./ Pe soare `l bea lu-
na./ {i-atunci de ce, prieteni,/ Nu
m-a]i l\sat s\ beau?“.
Dependen]a omului de hrana
necesar\ vie]ii biologice a susci-
tat `n continuare un interes atât
de mare, `ncât ceva mai aproape
de zilele noastre a sfâr[it prin re-
ducerea omului la hrana sa.
„Omul este ceea ce m\nânc\“,
dup\ cum avea s\ proclame Feu-
erbach (sec. al XIX-lea) propria
rezolvare a misterului existen]ei
umane. Cu gândul la Feuerbach
& co, s\ revenim `n prezent! Ree-
valuând afirma]ia acestuia, pu-
tem `ncerca [i noi o defini]ie a
omului actual ca fiind... ceea ce
nu se m\nânc\! Cum a[a? Excep-
tând devorarea propriilor se-
meni, de care `nc\ ne-a ferit
Dumnezeu, se pare c\ nimic nu
mai scap\ voracit\]ii moderne.
Viermi, câini, broa[te, acizi, „E“-
uri, fum, nu lipsesc din meniu.
Nici de pe nota de plat\ nu lip-
sesc infarcturile, obezitatea, boli
grave ale trupului [i ale sufle-
tului, cu consecin]ele lor nefaste.
Foamea-n suflet sau
ve[nicia lui a mânca
Ei bine, dac\ tot a fost mânca-
rea atât de c\utat\ [i cântat\,
râvnit\ [i adorat\ de-a lungul is-
toriei [i de-a latul lumii, se impu-
ne s\ z\bovim asupra acestei te-
me [i din lumina Sfintei Scrip-
turi [i a `nv\]\turii noastre de
credin]\. Unii caut\ de-ale gurii
[i-n gaur\ de [arpe; noi, cre[tinii,
ne vom c\uta hrana `n dumneze-
iasca Scriptur\. Vom fi, astfel,
surprin[i s\ descoperim c\ Biblia
`ncepe [i se termin\ tot „la ma-
CM
YK
s\“, c\ ideea osp\]ului leag\
Scriptura ca un fir ro[u, c\ mân-
carea a servit ca mijloc de revela-
re a lui Dumnezeu `n lume, c\ o-
mul mâncând ~l pierde pe Dum-
nezeu [i tot mâncând ~l reg\se[te.
Prima porunc\ adresat\ de
Dumnezeu omului avea de-a face
cu mâncarea: „S\ nu mânca]i, c\ci
`n ziua `n care ve]i mânca din el
[pomul cuno[tin]ei binelui [i r\u-
lui, n.n.] ve]i muri negre[it“ (Face-
re 2, 17). Adam [i Eva nu ascult\
[i m\nânc\, pierzând dulcea]a ra-
iului [i comuniunea cu Dumne-
zeu. Urma[ii protop\rin]ilor, sim-
]ind nevoia de a reintra `n comu-
niune cu Creatorul, fac primul
gest istoric al `ntoarcerii omului
c\tre Dumnezeu: renun]\ la o
parte din bucatele lor, aducându-le
jertf\ (Cain din „roadele p\mân-
tului“, Abel din turmele sale). Oa-
re s\ fi crezut ei c\ lui Dumnezeu
~i place s\ [ad\ la mas\ cu omul
sau doar `[i aminteau c\ toate se
trag de la mâncare? Probabil
amândou\. Dar, cu siguran]\, ei,
oamenii `nceputurilor, [i-au ex-
primat astfel - organic, rudimen-
tar - dorin]a de a reintra `n comu-
niune cu Dumnezeu, invitându-L
pur [i simplu la mas\.
Apoi, poporul ales `[i urmeaz\
parcursul istoric [i leg\tura a-
parte cu Iahve tot mâncând. Eli-
berarea din robia egiptean\ [i in-
stituirea s\rb\torii Pa[tilor - cel
mai important praznic iudaic - se
consum\ `n jurul unui osp\] ini-
]iatic, prescris pân\ `n cel mai
mic am\nunt de Dumnezeu prin
mesagerii s\i, Moise [i Aaron:
„~n ziua a zecea a lunii acesteia
s\-[i ia fiecare din capii de fami-
lie un miel [...]. Mielul s\ fie de
un an, parte b\rb\teasc\ [i f\r\
meteahn\ [...]. S\-l ]ine]i pân\ `n
ziua a paisprezecea a lunii aces-
teia [i atunci toat\ adunarea ob-
[tii fiilor lui Israel s\-l junghie
c\tre sear\ [...]. {i s\ m\nânce
`n noaptea aceea carnea lui frip-
t\ la foc; dar s-o m\nânce cu azi-
m\ [i cu ierburi amare. Dar s\
nu-l mânca]i nefript de-ajuns sau
fiert `n ap\, ci s\-l mânca]i totul
fript bine pe foc, [i capul cu picioa-
rele [i m\runtaiele [...]. {i s\-l
CM
YK
Mar]i, 10 noiembrie 2009
mânca]i cu grab\, c\ci este Pa[ti-
le Domnului“ (Ie[ire 12).
Slobozi]i din robie, iudeii pur-
ced spre ]ara f\g\duin]ei, loc mi-
rific, conturat tot prin repere cu-
linare: „]ara unde curg laptele [i
mierea“. ~n cei patruzeci de ani
de r\t\cire prin pustiu, timp `n
care s-au r\zvr\tit `mpotriva lui
Dumnezeu când de foame (Ie[ire
16), când de sete (Ie[ire 17), un
nou leg\mânt statueaz\ rela]ia
poporului ales cu Iahve. Obiectul
contractului `l constituie, din
nou, mâncarea, care deja nu mai
este una obi[nuit\, ci prime[te
un nou ingredient, cel ceresc, an-
ticipând Sfânta Euharistie. „Ia-
t\, Eu le voi ploua pâine din cer“:
mana, hran\ nou\, „pâine `nge-
reasc\“ (Psalmul 77, 29), [i p\-
mânteasc\ dar [i cereasc\, rezer-
vat\ celor afla]i `ntr-o leg\tur\
special\ cu Dumnezeu.
Acest nou fel de mâncare va
dospi des\vâr[it `n Noul Testa-
ment. Hristos ~[i `ncepe activita-
tea misionar\ - descoperindu-Se
pe sine ca Dumnezeu `ntrupat -
printr-o minune asupra mânc\rii
(vinul de la nunta din Cana) [i
nu Se `nal]\ la ceruri pân\ ce nu
„prânze[te“ cu ucenicii S\i dup\
~nviere (Luca 24, 30; Ioan 21, 12
[i urm.). ~nmul]e[te bucatele [i
vorbe[te `n pilde despre mâncare
[i mântuire (pilda cu s\racul La-
z\r, parabola fiului r\t\citor
etc.). M\nânc\ cu fariseii [i este
considerat de ace[tia „mânc\cios
[i b\utor“: „A venit [i Fiul Omu-
lui, mâncând [i bând, [i zice]i: ia-
t\ un om mânc\cios [i b\utor de
vin, prieten al vame[ilor [i al p\-
c\to[ilor“ (Luca 7, 34). Poste[te
`n pustie [i bea o]et cu fiere din
vârf de suli]\ pentru a ne deschi-
de nou\ `mp\r\]ia cerurilor, [i
ne descrie aceast\ `mp\r\]ie tot
ca mâncare [i b\utur\: „Eu v\
`ncredin]ez vou\ `mp\r\]ia cum
Mi-a `ncredin]at-o Mie Tat\l Meu,
ca s\ mânca]i [i s\ be]i la Cina
Mea `ntru `mp\r\]ia Mea“ (Luca
20, 20). Ba, mai mult, Hristos ne
cheam\ pe to]i la osp\]: „Lua]i,
mânca]i..., be]i to]i [...]. Aceasta
s\ o face]i spre pomenirea Mea!“.
Dac\ primilor oameni Dum-
nezeu le-a refuzat o mâncare dar
tot au gustat-o, iar dup\ c\dere
omul nu a mai avut decât con[ti-
CM
YK
in]a unui „ceva `n plus“ legat de
hran\, a unei c\ut\ri, acum
Hristos ne invit\ la mas\. Nu
mai este nici refuz, nici c\utare,
ci chemare - la cin\ tainic\ [i os-
p\] euharistic. Cui `i este adresa-
t\? Ferici]ilor care fl\mânzesc [i
`nseteaz\ de dreptate, cre[tini-
lor, celor care se vor s\tura.
Dac\ oamenii `nceputurilor, co-
ple[i]i de povara p\catului, jindu-
iau s\-[i `mpart\ bucatele cu
Dumnezeu `ntr-o `ncercare genui-
n\ de comuniune, `n schimb hra-
na Noului Testament cuprinde `n
sine comuniunea deplin\ cu Dum-
nezeu: este pâine [i vin, dar devine
Trupul [i Sângele Domnului, u-
nind materia cu Creatorul materi-
ei [i unind f\ptura care prime[te
aceast\ hran\ cu Hr\nitorul care
prime[te la Sine f\ptura.
{i iar\[i, dac\ mana era hra-
n\ „din cer“ pentru câ]iva consu-
matori selec]i - evreii care-l ur-
mau pe Moise via Canaan -, `n
schimb Euharistia este [i hran\,
[i Cer, pentru to]i oamenii. „Deci
Iisus le-a zis: Adev\rat, adev\rat
zic vou\: Nu Moise v-a dat pâi-
nea cea din cer; ci Tat\l Meu v\
d\ din cer pâinea cea adev\rat\.
C\ci pâinea lui Dumnezeu este
cea care se coboar\ din cer [i care
d\ via]\ lumii. Deci au zis c\tre
El: Doamne, d\-ne totdeauna
pâinea aceasta. {i Iisus le-a zis:
Eu sunt pâinea vie]ii; cel ce vine
la Mine nu va fl\mânzi [i cel ce
va crede `n Mine nu va `nseta
niciodat\“ (Ioan 6, 31-35).
~nc\ un lucru legat de aceast\
hran\: este neperisabil\, cu ter-
men de valabilitate nelimitat,
„merind\ pentru drumul ve[nici-
ei“ (Sf. Vasile cel Mare); [i `l ridi-
c\ pe cre[tinul care se `nvredni-
ce[te s\ o guste dincolo de acrea-
la pestilen]ial\ a p\catului [i a
mor]ii: „Lucra]i nu pentru mân-
carea cea pieritoare, ci pentru
mâncarea ce r\mâne spre via]a
ve[nic\ [i pe care o va da vou\
Fiul Omului“ (Ioan 6, 27). Spre
`ncredin]are, r\mânem la „vor-
ba“ psalmistului: „Gusta]i [i ve-
de]i c\ bun este Domnul“ (Psal-
mul 33, 8)! a

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Mar]i, 10 noiembrie 2009
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 259 (1461) Anul V - SERIE NA}IONAL|
Nr. 235 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT
„Dorim s\ zidim
aceast\ catedral\
`n sufletele tuturor
credincio[ilor“
PAGINA 16
Cântarea bisericeasc\ fixeaz\
cel mai bine `nv\]\tura
dogmatic\ [i tradi]ia cre[tin\
POZA ZILEI
M\n\stirea Zica, construit\
la `nceputul secolului al XIII-
lea, se afl\ `n apropiere de
Kraljevo, la intrarea `n Golful
Ibar din Serbia Central\. Ctito-
rie a domnitorului s=rb {tefan
Nemanja, Primul ~ncoronat, a
fost ridicat\ `ntre anii 1208 [i
1230. ~n aceast\ m\n\stire au
fost `ncorona]i aproape to]i
domnitorii s=rbilor. a
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
Sfântul Ierarh
Nectarie de Eghina
a fost cinstit la
M\n\stirea Radu Vod\
Cod galben de ploi `n sud-vestul ]\rii
Administra]ia Na]ional\
de Meteorologie a emis ieri
Cod galben de ploi pentru
[apte jude]e. Avertizarea
meteorologic\ se refer\ la
ploi `nsemnate cantitativ,
care vor afecta mai ales sud-
vestul ]\rii, `n intervalul 10
noiembrie, ora 01:00, 11 no-
iembrie, ora 06:00.
Astfel, `n intervalul men-
]ionat va ploua `n toate regi-
unile, iar `n Oltenia, Mun]ii
Lansarea `n spa]iu a primei
rachete rom=ne[ti a fost am=nat\
Lansarea rachetei româ-
ne[ti Helen, programat\ ini]i-
al ast\zi, a fost amânat\ din
cauza condi]iilor meteorologi-
ce nefavorabile, urm\toarea
dat\ probabil\ de lansare fi-
ind prev\zut\ pentru vineri
sau sâmb\t\ (13-14 noiembri-
e), au anun]at reprezentan]ii
ARCA. „~n aceast\ perioad\ a
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
ACTUALITATEA RELIGIOAS| VIE}ILE SFIN}ILOR
Sculptori cre[tini
„`ncorona]i“ cu mucenicia:
Claudiu, Castor,
Sempronian [i Nicostrat
PAGINA 3 PAGINA 5
basilica.ro
„Muzica bisericeasc\ este Evanghelia RELIGIOS
cântat\“, spunea, `ntr-unul din cuvintele sale TINERII ROM+NI DIN EUROPA
OCCIDENTAL| {I MERIDIONA-
de `nv\]\tur\, P\rintele Patriarh Daniel. Ea nu L| S-AU ~NT+LNIT ~N CON-
GRES: Sâmb\t\, 7 noiembrie
produce o simpl\ emo]ie, ci reprezint\ 2009, a avut loc, la Paris, al
m\rturisirea de credin]\ transpus\ `ntr-o X-lea Congres Nepsis.
form\ melodioas\. Cântarea `ndulce[te Pagina 4
rug\ciunea [i sl\virea celor care o execut\. ROM+NIA ~N UE
Cântarea lipe[te mai mult inima celui ce o FRAN}A NU DORE{TE DIMINU-
s\vâr[e[te de darul cerut ori primit sau de AREA SUBVEN}IILOR DIN
2014: Principala beneficiar\
persoana de la care este cerut darul. ~n a fondurilor derulate de Uni-
unea European\ prin inter-
interviul de mai jos, p\rintele profesor Nicu mediul Politicii Agricole Co-
Moldoveanu de la Facultatea de Teologie mune (PAC), Fran]a ia atitu-
dine `mpotriva inten]iei Co-
Ortodox\ „Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti misiei Europene de reducere
ne ofer\ date despre istoria muzicii biserice[ti a bugetului `n acest sector `n-
cep=nd cu anul 2014.
[i interpret\rile pe care le fac Sfin]ii P\rin]i Pagina 7
asupra acesteia. Citi]i `n paginile 8-9
CULTUR|
O „C|L|TORIE ~N BRETANIA“ LA
MUZEUL NA}IONAL DE ART| AL
ROM+NIEI: Peste 200 de obiecte
Banatului, Carpa]ii Meri- de art\ plastic\ [i decorativ\
dionali [i Subcarpa]ii create de arti[ti români [i
Getici, cantit\]ile de a- francezi la sfâr[itul secolului
p\ vor dep\[i al XIX-lea [i `n prima parte
a secolului al XX-lea sunt
local 25-30 l/mp prezentate `n expozi]ia
[i izolat 50-60 l/mp, „C\l\torie `n Bretania“, des-
informeaz\ Admi- chis\ la MNAR.
nistra]ia Na]ional\
de Meteorologie. Pagina 12
Vor fi afectate jude-
]ele Dolj, Mehedin]i, S|N|TATE
Gorj, Vâlcea, Arge[, Dâmbo- GRIPA NOU| - MAI
vi]a [i Prahova. a CONTAGIOAS|, DAR
MAI U{OAR| DEC+T O
GRIP| OBI{NUIT|: Arealul de
r\sp=ndire a noii gripe la ni-
Zborul rachetei Helen,
proiectat\ [i construit\ de vel na]ional se extinde de la
ARCA, reprezint\ ultimul o zi la alta, num\rul persoa-
nelor care au contactat deja
anului (intersezon), deasupra antrenament `n cadrul com- boala apropiindu-se rapid de
peti]iei Google Lunar X Pri- o mie `n numai dou\
M\rii Negre condi]iile meteo
sunt extrem de dinamice, iar ze [i, implicit, intrarea Ro- s\pt\m=ni.
prognozele meteo generate nu mâniei `n cercul ]\rilor care Pagina 15
pot oferi o precizie similar\ u- dezvolt\ programe spa]iale
nei perioade `n general stabi- de anvergur\.
le“, au precizat pentru Media- Helen este o rachet\ spa]i-
fax reprezentan]ii Asocia]iei al\ realizat\ `n trei trepte,
Române pentru Cosmonauti- capabil\ s\ ating\, `n zbor
c\ [i Aeronautic\. suborbital, spa]iul cosmic. a

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Comunismul [i
victimele lui la M}R
Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului `n
Rom=nia, Muzeul Na]ional de
Istorie a Transilvaniei din
Cluj-Napoca, Funda]ia Konrad
Adenauer [i Muzeul }\ranului
Rom=n, cu sprijinul Projects
Abroad [i al Consiliului Na]io-
nal pentru Studierea Arhivelor
Securit\]ii prezint\ expozi]ia
„Numitorul comun: moartea“,
organizat\ `n urma desf\[u-
r\rii a 10 ac]iuni de deshuma-
re a unor opozan]i ai regimului
comunist, executa]i de Secu-
ritate `n perioada 1948-1952.
Expozi]ia cuprinde obiecte des-
coperite asupra celor `mpu[-
ca]i, fotografii (de familie, din
arhiva fostei Securit\]i, din
timpul ac]iunilor arheologice
de deshumare), imagini video
de la deshum\ri [i interviuri
cu rude [i urma[i sau cu anu-
mite persoane care i-au cunos-
cut. Proiectul se adreseaz\ `n
primul r=nd elevilor de liceu,
studen]ilor, dar [i celor care au
tr\it `n perioada comunist\
`ns\ [tiu prea pu]in despre
atrocit\]ile [i victimele directe
ale Securit\]ii de la `ncepu-
turile regimului comunist `n
Rom=nia. Expozi]ia a mai fost
prezentat\ `n Cluj-Napoca,
urm=nd ca anul viitor s\ fie
itinerat\ [i `n alte localit\]i din
]ar\, precum [i `n str\in\tate.
~n Bucure[ti vernisajul
expozi]iei va avea loc m=ine, 11
noiembrie, ora 17:00, la
Muzeul }\ranului Rom=n,
Sala Foaier, publicul interesat
put=nd s\ o viziteze p=n\ pe
29 noiembrie.
Octav Anghelu]\,
omagiat la Muzeul
Na]ional de Istorie
Muzeul Na]ional de Istorie a
Rom=niei va g\zdui `n perioa-
da 10-30 noiembrie, expozi]ia-
retrospectiv\ a pictorului
Octav Anghelu]\ (1904-1978).
Fiica pictorului, organizator
principal al manifest\rii, a
spus c\ expozi]ia va reuni
câteva zeci de tablouri ale lui
Octav Anghelu]\ provenind
din Muzeul Na]ional de Art\
al României (Palatul Regal),
Muzeul Br\ilei, Muzeul de Ar-
t\ Vizual\ din Gala]i [i colec]ii
particulare, conform Agerpres.
Vernisajul expozi]iei are loc
ast\zi, 10 noiembrie. Cu
aceast\ ocazie se va lansa
monografia artistului.
Absolvent al Academiei de
Arte frumoase din Bucure[ti `n
1927, sub `ndrumarea lui G.
D. Mirea [i Camil Ressu,
Octav Anghelu]\ a ob]inut
primele premii ca pictor `n
1929. Artistul a fost director al
Pinacotecii Statului [i fondator
al Asocia]iei pictorilor [i sculp-
torilor români, al\turi de pic-
tori precum Dumitru Ghia]\,
Ion }uculescu, Alexandru
Moscu, Alexandru Ciucurencu,
Lucian Grigorescu. A fost, de
asemenea, profesor la catedra
de pictur\ a Institutului de
Arte Plastice „Nicolae
Grigorescu“ din Bucure[ti. Lui
Octav Anghelu]\ i se datorea-
z\ mutarea [i salvarea fondu-
lui de patrimoniu din muzeele
bucure[tene `n timpul bombar-
damentelor din cel de-al
Doilea R\zboi Mondial. a
CM
YK
Mar]i, 10 noiembrie 2009
Paul Greengrass `n 2004 [i, respec-
Un film rom=nesc `n topul deceniului din „Times“ tiv, 2007.
Pelicula de Oscar a fra]ilor Joel [i
Filmul românesc „4 luni, 3 s\p- Aflat pe locul al 14-lea, filmul 2000 [i 2009 produc]ia „Hidden“
Ethan Coen, „No Country for Old
t\mâni [i dou\ zile“, al regizorului
Cristian Mungiu, distins cu Palme
regizat de Cristian Mungiu devan-
seaz\ multe alte pelicule conside-
(„Ascuns“) a cineastului german Mi-
chael Haneke din 2005, care are `n Men“, devansat\ `n 2007 la Cannes
d’Or, la Cannes, `n urm\ cu 2 ani, rate ca fiind de referin]\ din ulti- palmares 21 de premii [i 22 de no- de filmul lui Cristian Mungiu, a ocu-
se num\r\ printre cele mai bune mii 10 ani, precum „Traffic“, „St\- minaliz\ri, la diverse festivaluri de pat locul trei `n clasamentul „Times“.
100 de pelicule ale deceniului, `n- pânul Inelelor - ~ntoarcerea Rege- film de renume din `ntreaga lume. O alt\ produc]ie de Oscar, „Vaga-
tr-un clasament publicat de cotidi- lui“ sau „Crash“. Pe locul doi se afl\, la egalitate, bondul milionar“, produc]ie din 2008
anul britanic „Times“, conform Topul ziarului britanic desemnea- „The Bourne Supremacy“ [i „The a britanicului Danny Boyle, s-a cla-
Agerpres. z\ drept cel mai bun film f\cut `ntre Bourne Ultimatum“, regizate de sat pe locul al [aselea. a
O „C\l\torie `n Bretania“ la Muzeul
Na]ional de Art\ al Rom=niei
Peste 200 de obiecte de art\ plastic\ [i decorativ\ create
de arti[ti români [i francezi la sfâr[itul secolului al XIX-lea
[i `n prima parte a secolului al XX-lea sunt prezentate `n
expozi]ia „C\l\torie `n Bretania“, deschis\ la parterul
Galeriei Na]ionale a Muzeului Na]ional de Art\ al României
(MNAR). ~n vara acestui an, publicul francez a descoperit
cu uimire [i entuziasm crea]iile arti[tilor români, expozi]ia
din Fran]a reu[ind s\ atrag\ aproape 30.000 de vizitatori.
Organizat\ de MNAR `n cola- Institutului Francez din Bucure[ti,
borare cu Muzeul Departamental Denis Soriot, care a amintit c\ o
Breton din Quimper, Ambasada expozi]ie dedicat\ Bretaniei s-a de-
Fran]ei `n România [i Institutul schis la Muzeul Brukenthal din
Francez din Bucure[ti, expozi]ia Sibiu, conform Agerpres. batic, pictorii români au iubit a- operele arti[tilor români care au
`ncearc\ s\ ofere publicului bu- ~n perioada iunie-octombrie 2009 ceast\ regiune, considerând-o ca o pictat `n Bretania, dar [i pictur\,
cure[tean o imagine complet\ a au fost expuse `n Fran]a 77 de lu- adev\rat\ [coal\. Cu to]ii au c\l\-
grafic\, sculptur\, costume, obiecte
particularit\]ilor [i originalit\]ii cr\ri de pictur\ [i grafic\ din patri- torit [i lucrat `n Bretania `nc\ din populare [i piese de mobilier din
spa]iului breton [i a elementelor moniul MNAR, realizate `n Bretania tinere]e, revenind apoi de numeroa-
aceast\ zon\, care explic\ de ce
care au fascinat de-a lungul timpu- de arti[ti români precum Nicolae se ori la Vitré, Saint-Malo sau la arti[tii români au iubit aceast\
lui arti[ti din toate col]urile lumii. Grigorescu, Gheorghe Petra[cu, Douarnenez, Audierne sau Concar-
regiune [i au venit aici s\ lucreze
„Expozi]ia `[i propune s\ ilus- Theodor Pallady, Eusta]iu Stoenes- neau, preferând aceast\ parte a
cu, Iosif Iser sau Jean Al. Steriadi. `n mai mare m\sur\ decât `n cele-
treze nu numai puterea de seduc]ie Fran]ei celorlalte provincii.
a lumii bretone asupra arti[tilor Acum, expozi]ia se `ntoarce la Bu- Publicul francez a descoperit cu lalte provincii franceze. Acestea
din orizonturi culturale diferite, ci cure[ti `mbog\]it\ cu obiecte din uimire [i entuziasm crea]iile ar- apar]in Muzeului Departamental
mai ales s\ redea arti[tilor români colec]ia muzeului din Quimper. ti[tilor români, expozi]ia din Fran- Breton, lor ad\ugându-li-se peste
locul care li se cuvine `n contextul Proiectul ini]ial a ilustrat im- ]a reu[ind s\ atrag\ aproape treizeci de desene [i gravuri de
artistic european, pentru care pactul lumii bretone asupra mai 30.000 de vizitatori. Publicul din arti[ti francezi din colec]ia cabine-
Bretania a fost un adev\rat cen- multor genera]ii de arti[ti români. România are ocazia s\ admire, pâ- tului de desene [i gravuri al
tru“, a spus directorul general al Inspira]i de vechile ora[e me- n\ pe 7 februarie 2010, nu numai MNAR, conform Agerpres. a
MNAR, Roxana Theodorescu. „Este dievale, de tradi]iile [i
o expozi]ie remarcabil\, m\rturie a bog\]ia culturii popu-
rela]iilor profunde dintre Fran]a [i lare, de fizionomiile as-
România, care a dep\[it cadrul pre ale locuitorilor [i nu
strict formal al raporturilor proto- `n ultimul rând de pei-
colare“, a spus noul director al sajul grandios [i s\l-
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BAC PENTRU OLIMPICI LA ~NCEPUTUL LUI IU-
NIE: Bacalaureatul pentru olimpici se va desf\[ura cel mai
probabil `n perioada 6-12 iunie 2010, potrivit Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i Inov\rii. Acest lucru va fi posibil `n-
trucât olimpiadele [i concursurile interna]ionale se desf\[oar\,
`n majoritatea cazurilor, `n lunile iunie [i iulie, perioad\ `n
care are loc prima sesiune a examenului de bacalaureat.
a UNIFEST PENTRU STUDEN}I: Studen]ii din toate
centrele universitare sunt a[tepta]i `n perioada 9-19 noiembri-
e la cea de-a opta edi]ie a festivalului Unifest, organizat de U-
niunea Studen]ilor din România (USR), a spus pre[edintele or-
ganiza]iei studen]e[ti, Andrei Botez, conform Agerpres. Fes-
tivalul se desf\[oar\ `n Ia[i, Cluj-Napoca, Timi[oara, Bra[ov,
Sibiu, Arad, Oradea, Târgu Mure[, Suceava, Ploie[ti, Pite[ti,
Târgu Jiu, Târgovi[te, Craiova [i Constan]a. Studen]ii vor avea
acces gratuit la spectacole de teatru [i de oper\, la concerte [i
la filme, precum [i la muzee.
ARTA CONTEMPORAN| A TU{ULUI DIN CHINA, LA
MNAC: La Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\ din Bu-
cure[ti (MNAC) poate fi vizitat\ p=n\ pe 14 noiembrie ex-
pozi]ia „Ink Not Ink“, `n care este prezentat\ arta contempora-
n\ a tu[ului din China. Evenimentul face parte dintr-o serie
de proiecte culturale ini]iate de Ministerul Culturii, Cultelor [i
Patrimoniului Na]ional, `mpreun\ cu reprezentan]ii Amba-
sadei Republicii Populare Chineze la Bucure[ti, `n vederea
marc\rii `n acest an a 60 de ani de rela]ii diplomatice rom=no-
chineze, fapt de o `nsemn\tate deosebit\ atât pentru statul ro-
mân, cât [i pentru cel chinez.
a S|PT|M+NA FILMULUI MAGHIAR LA „TINERI-
MEA ROM+N|“: ~n perioada 9-14 noiembrie 2009, Mi-
nisterul Culturii, Cultelor [i Patrimoniului Na]ional, `mpreun\
cu Centrul Cultural al Republicii Ungare la Bucure[ti, orga-
nizeaz\ a treia edi]ie a S\pt\mânii Filmului Maghiar la Bucu-
re[ti, care va avea loc la Centrul Na]ional de Art\ „Tinerimea
Român\“ Bucure[ti, intrarea fiind liber\. Anul acesta vor fi
proiectate lungmetraje noi, produc]ii 2008-2009, precum [i fil-
me documentare [i scurtmetraje. Filmele de lung metraj vor fi
prezentate `n fiecare sear\ de criticul de film Radu Igazsag. a
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 10 noiembrie 2009 Via]a dintr-o vorb\ 13

Timpurile lui „a mânca“: s\ c\ut\m

hrana `n Sfânta Scriptur\
Verbul „a mânca“ are o conjugare existen]ial\
aberant\, neregulat\. Se `ntâlne[te `n via]a
noastr\ fie la trecut („am mâncat“) - `l vom numi
trecutul consumat sau des-compus -, fie la
prezent („m\nânc“), mai exact prezentul simplu
sau imediat. Viitorul `i lipse[te. Nu putem mânca
ceap\ ast\zi pentru mâine. Singurul text care
deschide o perspectiv\ viitoare pentru actul
mânc\rii este Sfânta Scriptur\, unde vom `ntâlni
verbul nostru [i la viitor, ba chiar un viitor
absolut sau mai-mult-decât-perfect: ve[nicia.
de pr. drd. Ilie TOADER
A mânca la
timpul prezent
Ne na[tem mâncând [i ne auto-
definim prin ceea ce „consum\m“
(vegetarieni, fum\tori, cre[tini
etc.). Mâncarea este seva vie]ii
(organice) [i tot mâncarea `nso-
]e[te [i consfin]e[te momentele
importante ale vie]ii: la nunt\
mânc\m [i bem cu rubedeniile, la
`nmormântare le l\s\m mâncând
pomana `n lipsa noastr\. Mânca-
rea este perceput\ ast\zi din per-
spective tot mai variate, ceea ce
`nseamn\ c\ suscit\, `ntr-un fel
sau altul, un interes maxim, fie
c\ apare ca un important factor
de stratificare social\, cu milioa-
ne de oameni subnutri]i, ori ca
preocupare monden\ pentru ali-
menta]ie „s\n\toas\“, fie c\ `n-
truchipeaz\ noul idol feti[ist cu
multe arome [i cu tot mai mul]i
aderen]i purtându-[i ofrandele `n
c\rucioarele supermarketurilor.
Sunt timpurile lui „a mânca“!
Nu contest\ nimeni faptul c\
lumea, aflat\ `n c\utarea propri-
ei existen]e, a fost dintotdeauna
preocupat\ de mâncare. ~ns\ a-
ceast\ c\utare a trecut din buc\-
t\rie `n filosofie, de la mijloc de
trai la mod de trai, ba chiar de la
firesc la suprafiresc. Mâncarea a
p\truns, astfel, chiar [i `n religie,
cu zei greci `nfruptându-se la
banchete copioase [i cu mult pilaf
`n „raiul“ mahomedan, iar ast\zi
tinde s\ devin\ ea `ns\[i o reli-
gie, un cult al gestului de a mân-
ca, cerându-[i jertfele de casero-
le, baxuri, mega-doze, meniuri
extra-size, recorduri mondiale `n
lungimea cârnatului sau a gogo-
[ii, toate sub masca aceluia[i cult
al `ndop\rii omului modern.
Foamea-n gând sau
trecutul lui a mânca
Tot stând cu gândul la mânca-
re, unii au ajuns s\ o [i „gândeas-
c\“, s\ o ridice din spectrul nece-
sit\]ii imediate, biologice `n cel al
sublimului filosofal sau artistic.
„Moartea nu `nseamn\ nimic
pentru noi, c\ci atunci când sun-
tem noi, ea nu este, iar când sur-
vine, noi nu mai suntem.“ A[a
avea s\ dea Epicur startul ideo-
logic spre c\utarea pl\cerilor ime-
diate. {i, cu toate c\ el propunea
c\utarea unor pl\ceri rafinate,
spirituale, reducându-[i `n mod
pilduitor masa la pâine [i ap\, to-
tu[i urma[ii s\i l-au r\st\lm\cit
prozaic, convertindu-i gândirea
`n special c\tre... mâncare: „Mân-
ca]i, be]i, dup\ moarte nu mai es-
te nici o pl\cere“!
Prevalen]a stomacului asupra
spiritului s-a repercutat [i asu-
pra literaturii grecilor, cea care
ne-a l\sat nu doar epopei inega-
labile, tragedii nepieritoare sau
sisteme filosofico-morale mus-
tind de idei „precre[tine“ (s\ nu
uit\m c\ filosofi precum Socrate,
Platon sau Aristotel apar picta]i
chiar [i `n pronaosul unor bise-
rici), ci [i crea]ii cu preten]ii mai
mici de cultivare, u[or digerabile
[i `ndemnând finalmente la di-
gestie. Un loc de frunte `n ideali-
zarea senza]iilor gustative `l ocu-
p\ poezia pl\cerilor, numit\ ana-
creontic\ (de la numele poetului
Anacreon din Teos), precum ur-
m\toarea scurt\, dar [ugubea]\
crea]ie de prin secolul al III-lea
d.Hr.: „P\mântul negru soarbe,/
copacii sorb p\mântul,/ iar soare-
le bea marea./ Pe soare `l bea lu-
na./ {i-atunci de ce, prieteni,/ Nu
m-a]i l\sat s\ beau?“.
Dependen]a omului de hrana
necesar\ vie]ii biologice a susci-
tat `n continuare un interes atât
de mare, `ncât ceva mai aproape
de zilele noastre a sfâr[it prin re-
ducerea omului la hrana sa.
„Omul este ceea ce m\nânc\“,
dup\ cum avea s\ proclame Feu-
erbach (sec. al XIX-lea) propria
rezolvare a misterului existen]ei
umane. Cu gândul la Feuerbach
& co, s\ revenim `n prezent! Ree-
valuând afirma]ia acestuia, pu-
tem `ncerca [i noi o defini]ie a
omului actual ca fiind... ceea ce
nu se m\nânc\! Cum a[a? Excep-
tând devorarea propriilor se-
meni, de care `nc\ ne-a ferit
Dumnezeu, se pare c\ nimic nu
mai scap\ voracit\]ii moderne.
Viermi, câini, broa[te, acizi, „E“-
uri, fum, nu lipsesc din meniu.
Nici de pe nota de plat\ nu lip-
sesc infarcturile, obezitatea, boli
grave ale trupului [i ale sufle-
tului, cu consecin]ele lor nefaste.
Foamea-n suflet sau
ve[nicia lui a mânca
Ei bine, dac\ tot a fost mânca-
rea atât de c\utat\ [i cântat\,
râvnit\ [i adorat\ de-a lungul is-
toriei [i de-a latul lumii, se impu-
ne s\ z\bovim asupra acestei te-
me [i din lumina Sfintei Scrip-
turi [i a `nv\]\turii noastre de
credin]\. Unii caut\ de-ale gurii
[i-n gaur\ de [arpe; noi, cre[tinii,
ne vom c\uta hrana `n dumneze-
iasca Scriptur\. Vom fi, astfel,
surprin[i s\ descoperim c\ Biblia
`ncepe [i se termin\ tot „la ma-
s\“, c\ ideea osp\]ului leag\
Scriptura ca un fir ro[u, c\ mân-
carea a servit ca mijloc de revela-
re a lui Dumnezeu `n lume, c\ o-
mul mâncând ~l pierde pe Dum-
nezeu [i tot mâncând ~l reg\se[te.
Prima porunc\ adresat\ de
Dumnezeu omului avea de-a face
cu mâncarea: „S\ nu mânca]i, c\ci
`n ziua `n care ve]i mânca din el
[pomul cuno[tin]ei binelui [i r\u-
lui, n.n.] ve]i muri negre[it“ (Face-
re 2, 17). Adam [i Eva nu ascult\
[i m\nânc\, pierzând dulcea]a ra-
iului [i comuniunea cu Dumne-
zeu. Urma[ii protop\rin]ilor, sim-
]ind nevoia de a reintra `n comu-
niune cu Creatorul, fac primul
gest istoric al `ntoarcerii omului
c\tre Dumnezeu: renun]\ la o
parte din bucatele lor, aducându-le
jertf\ (Cain din „roadele p\mân-
tului“, Abel din turmele sale). Oa-
re s\ fi crezut ei c\ lui Dumnezeu
~i place s\ [ad\ la mas\ cu omul
sau doar `[i aminteau c\ toate se
trag de la mâncare? Probabil
amândou\. Dar, cu siguran]\, ei,
oamenii `nceputurilor, [i-au ex-
primat astfel - organic, rudimen-
tar - dorin]a de a reintra `n comu-
niune cu Dumnezeu, invitându-L
pur [i simplu la mas\.
Apoi, poporul ales `[i urmeaz\
parcursul istoric [i leg\tura a-
parte cu Iahve tot mâncând. Eli-
berarea din robia egiptean\ [i in-
stituirea s\rb\torii Pa[tilor - cel
mai important praznic iudaic - se
consum\ `n jurul unui osp\] ini-
]iatic, prescris pân\ `n cel mai
mic am\nunt de Dumnezeu prin
mesagerii s\i, Moise [i Aaron:
„~n ziua a zecea a lunii acesteia
s\-[i ia fiecare din capii de fami-
lie un miel [...]. Mielul s\ fie de
un an, parte b\rb\teasc\ [i f\r\
meteahn\ [...]. S\-l ]ine]i pân\ `n
ziua a paisprezecea a lunii aces-
teia [i atunci toat\ adunarea ob-
[tii fiilor lui Israel s\-l junghie
c\tre sear\ [...]. {i s\ m\nânce
`n noaptea aceea carnea lui frip-
t\ la foc; dar s-o m\nânce cu azi-
m\ [i cu ierburi amare. Dar s\
nu-l mânca]i nefript de-ajuns sau
fiert `n ap\, ci s\-l mânca]i totul
fript bine pe foc, [i capul cu picioa-
rele [i m\runtaiele [...]. {i s\-l
mânca]i cu grab\, c\ci este Pa[ti-
le Domnului“ (Ie[ire 12).
Slobozi]i din robie, iudeii pur-
ced spre ]ara f\g\duin]ei, loc mi-
rific, conturat tot prin repere cu-
linare: „]ara unde curg laptele [i
mierea“. ~n cei patruzeci de ani
de r\t\cire prin pustiu, timp `n
care s-au r\zvr\tit `mpotriva lui
Dumnezeu când de foame (Ie[ire
16), când de sete (Ie[ire 17), un
nou leg\mânt statueaz\ rela]ia
poporului ales cu Iahve. Obiectul
contractului `l constituie, din
nou, mâncarea, care deja nu mai
este una obi[nuit\, ci prime[te
un nou ingredient, cel ceresc, an-
ticipând Sfânta Euharistie. „Ia-
t\, Eu le voi ploua pâine din cer“:
mana, hran\ nou\, „pâine `nge-
reasc\“ (Psalmul 77, 29), [i p\-
mânteasc\ dar [i cereasc\, rezer-
vat\ celor afla]i `ntr-o leg\tur\
special\ cu Dumnezeu.
Acest nou fel de mâncare va
dospi des\vâr[it `n Noul Testa-
ment. Hristos ~[i `ncepe activita-
tea misionar\ - descoperindu-Se
pe sine ca Dumnezeu `ntrupat -
printr-o minune asupra mânc\rii
(vinul de la nunta din Cana) [i
nu Se `nal]\ la ceruri pân\ ce nu
„prânze[te“ cu ucenicii S\i dup\
~nviere (Luca 24, 30; Ioan 21, 12
[i urm.). ~nmul]e[te bucatele [i
vorbe[te `n pilde despre mâncare
[i mântuire (pilda cu s\racul La-
z\r, parabola fiului r\t\citor
etc.). M\nânc\ cu fariseii [i este
considerat de ace[tia „mânc\cios
[i b\utor“: „A venit [i Fiul Omu-
lui, mâncând [i bând, [i zice]i: ia-
t\ un om mânc\cios [i b\utor de
vin, prieten al vame[ilor [i al p\-
c\to[ilor“ (Luca 7, 34). Poste[te
`n pustie [i bea o]et cu fiere din
vârf de suli]\ pentru a ne deschi-
de nou\ `mp\r\]ia cerurilor, [i
ne descrie aceast\ `mp\r\]ie tot
ca mâncare [i b\utur\: „Eu v\
`ncredin]ez vou\ `mp\r\]ia cum
Mi-a `ncredin]at-o Mie Tat\l Meu,
ca s\ mânca]i [i s\ be]i la Cina
Mea `ntru `mp\r\]ia Mea“ (Luca
20, 20). Ba, mai mult, Hristos ne
cheam\ pe to]i la osp\]: „Lua]i,
mânca]i..., be]i to]i [...]. Aceasta
s\ o face]i spre pomenirea Mea!“.
Dac\ primilor oameni Dum-
nezeu le-a refuzat o mâncare dar
tot au gustat-o, iar dup\ c\dere
omul nu a mai avut decât con[ti-
CM
YK
in]a unui „ceva `n plus“ legat de
hran\, a unei c\ut\ri, acum
Hristos ne invit\ la mas\. Nu
mai este nici refuz, nici c\utare,
ci chemare - la cin\ tainic\ [i os-
p\] euharistic. Cui `i este adresa-
t\? Ferici]ilor care fl\mânzesc [i
`nseteaz\ de dreptate, cre[tini-
lor, celor care se vor s\tura.
Dac\ oamenii `nceputurilor, co-
ple[i]i de povara p\catului, jindu-
iau s\-[i `mpart\ bucatele cu
Dumnezeu `ntr-o `ncercare genui-
n\ de comuniune, `n schimb hra-
na Noului Testament cuprinde `n
sine comuniunea deplin\ cu Dum-
nezeu: este pâine [i vin, dar devine
Trupul [i Sângele Domnului, u-
nind materia cu Creatorul materi-
ei [i unind f\ptura care prime[te
aceast\ hran\ cu Hr\nitorul care
prime[te la Sine f\ptura.
{i iar\[i, dac\ mana era hra-
n\ „din cer“ pentru câ]iva consu-
matori selec]i - evreii care-l ur-
mau pe Moise via Canaan -, `n
schimb Euharistia este [i hran\,
[i Cer, pentru to]i oamenii. „Deci
Iisus le-a zis: Adev\rat, adev\rat
zic vou\: Nu Moise v-a dat pâi-
nea cea din cer; ci Tat\l Meu v\
d\ din cer pâinea cea adev\rat\.
C\ci pâinea lui Dumnezeu este
cea care se coboar\ din cer [i care
d\ via]\ lumii. Deci au zis c\tre
El: Doamne, d\-ne totdeauna
pâinea aceasta. {i Iisus le-a zis:
Eu sunt pâinea vie]ii; cel ce vine
la Mine nu va fl\mânzi [i cel ce
va crede `n Mine nu va `nseta
niciodat\“ (Ioan 6, 31-35).
~nc\ un lucru legat de aceast\
hran\: este neperisabil\, cu ter-
men de valabilitate nelimitat,
„merind\ pentru drumul ve[nici-
ei“ (Sf. Vasile cel Mare); [i `l ridi-
c\ pe cre[tinul care se `nvredni-
ce[te s\ o guste dincolo de acrea-
la pestilen]ial\ a p\catului [i a
mor]ii: „Lucra]i nu pentru mân-
carea cea pieritoare, ci pentru
mâncarea ce r\mâne spre via]a
ve[nic\ [i pe care o va da vou\
Fiul Omului“ (Ioan 6, 27). Spre
`ncredin]are, r\mânem la „vor-
ba“ psalmistului: „Gusta]i [i ve-
de]i c\ bun este Domnul“ (Psal-
mul 33, 8)! a

CM
YK

14 Actualitate
PE SCURT
Is\rescu cere
bancherilor s\ reduc\
dobânzile la credite
Diferen]a dintre dobânzile per-
cepute de b\nci la creditele `n
lei, de 14%-19% pe an, [i rata-
cheie a B\ncii Na]ionale, de
8%, este enorm\, a spus guver-
natorul BNR, Mugur Is\rescu.
Aceasta este prima dat\ când
guvernatorul critic\ deschis
b\ncile pentru dobânzile prea
mari. Bancherii `[i men]in `ns\
opinia c\ dobânzile nu pot s\
scad\ f\r\ noi impulsuri de la
BNR. {i `n Bulgaria, ministrul
de Finan]e Simeon Djankov, [i-a
re`nnoit apelul c\tre b\nci s\
reduc\ rata dobânzii cu cel
pu]in 3%, informeaz\ Novinite.
Acesta a declarat c\ unul din-
tre mijloacele pentru a realiza
acest deziderat este emisiunea
de eurobonduri pe pie]ele inter-
na]ionale sau deblocarea pl\-
]ilor c\tre companiile din sec-
torul construc]iilor [i infra-
structurii.
Hidroelectrica vrea
s\ produc\
energie eolian\
Compania de stat
Hidroelectrica inten]ioneaz\
s\-[i diversifice investi]iile `n
domeniul produc]iei de energie.
Astfel, cel mai mare produc\tor
de energie din România [i-a
anun]at inten]ia de a realiza
anul viitor prima sa central\
pe biomas\, `n Transilvania,
proiect care va costa 40 de mi-
lioane de euro. „Vrem s\ facem
cinci astfel de centrale electrice
pe biomas\. Costul lor s-ar pu-
tea ridica `n total la 200 de mi-
lioane de euro“, a declarat di-
rectorul general al Hidro-
electrica, Mihai David. ~n plus,
compania vrea s\ mai cumpere
[i un parc eolian, prima in-
vesti]ie de acest gen din porto-
foliul companiei, negocierile ur-
mând s\ `nceap\ s\pt\mâna
aceasta. Directorul produc\-
torului de stat nu a precizat
valoarea viitoarei achizi]ii.
Banca poate lua pân\
la jum\tate din
salariul datornicului
Institu]iile financiare pot cere
firmei la care lucreaz\ un da-
tornic s\ le vireze chiar [i 50%
din remunera]ia acestuia, dac\
angajatul nu [i-a pl\tit ratele.
~n ultima vreme, tot mai mul]i
clien]i ai b\ncilor refuz\ s\-[i
pl\teasc\ ratele, tocmai pe mo-
tivul c\ este criz\ [i nu vor p\]i
nimic. De precizat c\ aici nu ne
referim la cei care sunt `n im-
posibilitatea de a pl\ti din
cauza concedierii, ci doar la cei
care nu pl\tesc pe motiv de
rea-voin]\. ~n aceste condi]ii, `n
situa]ia creditelor negarantate
cu un bun mobil sau imobil,
b\ncile apeleaz\ la poprirea
salariului debitorului. ~n ul-
tima vreme, tot mai mul]i
clien]i ai b\ncilor refuz\ s\-[i
pl\teasc\ ratele, tocmai pe mo-
tivul c\ este criz\ [i nu vor p\]i
nimic. a
Cursul valutar
10.11.2009
Dolar SUA 2,8655
Euro 4,2968
CM
YK
Mar]i, 10 noiembrie 2009
Ucraina d\ asigur\ri c\ nu va ap\rea o nou\ criz\ a gazelor
Ucraina a informat Comisia European\ c\ rane [i sus]in c\ aceast\ cantitate este sufici- la plata gazului rusesc, care ar putea provoca
rezervoarele sale con]in 25 de miliarde de me-
tri cubi de gaz, o cantitate suficient\ pentru a
ent\ pentru perioada de iarn\“, a declarat Jo-
sé Manuel Barroso, ad\ugând c\ Uniunea
perturb\ri `n tranzitul gazelor spre Europa.
Premierul ucrainean Iulia Timo[enko a anun-
putea evita orice perturbare `n livr\rile de European\ nu poate decât s\ fie satisf\cut\ ]at vineri c\ societatea ucrainean\ de hidro-
gaze ruse[ti c\tre Europa, a declarat [eful
Executivului european José Manuel Barroso,
de informa]ia furnizat\ de partea ucrainean\.
{eful Comisiei Europene a avut joi o con-
carburi Naftogaz a achitat factura la gazele li-
vrate de Gazprom `n luna octombrie, al c\rei
citat de RIA Novosti. vorbire telefonic\ cu pre[edintele ucrainean termen limit\ era data de 7 noiembrie. Gaz-
„Ei (ucrainenii) spun c\ au 25 de miliarde Viktor Iu[cenko, c\ruia i-a cerut s\ ia toate prom nu a confirmat deocamdat\ efectuarea
de metri cubi de gaz `n rezervoarele lor subte- m\surile ce se impun pentru a evita `ntârzieri pl\]ii de c\tre Naftogaz. a
Jum\tate din firme au redus cheltuielile cu angaja]ii
a Jum\tate dintre firmele de pe pia]a local\ au redus bugetele de resurse umane a Aproape una
din dou\ companii de pe pia]a local\ a redus `n acest an bugetele alocate resurselor umane
(sume alocate programelor de preg\tire, evaluare [i motivare a angaja]ilor), majoritatea companiilor
medii [i mari apel=nd la aceast\ m\sur\, `n timp ce mai mult de jum\tate dintre firmele mici
au p\strat bugetele la nivelul celor de anul trecut, potrivit unui studiu publicat recent a
Mai pu]in de 30% dintre sub media de 300 de euro, `n-
firmele mici de pe pia]a local\ registrat\ `n Europa Centra-
au restrâns cheltuielile cu an- l\ [i de Est, potrivit unui stu-
diu realizat de compania de
gaja]ii, `n timp ce aproape ju-
m\tate dintre firmele medii [i consultan]\ PwC.
mari [i-au redus bugetele de Totu[i, [i pe pia]a româ-
resurse umane ca m\sur\ de neasc\ sunt firme care aloc\
reducere a costurilor. sume importante pentru pro-
~n ceea ce prive[te stabilirea gramele de instruire. De exem-
bugetelor de resurse umane, plu, cei peste 20.000 de anga-
studiile arat\ c\ `n cele mai ja]i din toate diviziile Petrom
multe dintre cazuri, managerii au participat anul trecut la
de resurse umane nu au nici programe de instruire `n va-
un cuvânt de spus cu privire la loare de 5,6 milioane de euro.
stabilirea bugetelor de resurse ~n cadrul acestor programe,
umane, directorul economic [i angaja]ii [i-au dezvoltat abili-
t\]ile de limb\ str\in\, de IT,
directorul general sunt princi-
palii deciden]i. Astfel, de multe abilit\]ile tehnice [i de mana-
ori, directorii de resurse umane gement, `n acordul a peste
trebuie s\ se mul]umeasc\ cu 67.500 de ore de curs. Pre]uri-
ce li se ofer\ [i s\ g\seasc\ so- le practicate pe pia]a de trai-
lu]ii `n func]ie de priorit\]i. ning din România variaz\ `n-
„Indiferent de condi]iile econo- tre 600 de euro pe zi, pe grupa
mice, speciali[tii `n resurse Potrivit acesteia, valoarea se num\r\ printre primele de participan]i, [i pot ajunge
umane trebuie s\ g\seasc\ so- bugetelor de resurse umane care cad victim\ m\surilor de pân\ la 3.000 sau chiar 4.000
lu]ii pentru a ajuta organiza]i- variaz\ `n func]ie de mai mul]i reducere a costurilor. Multe de euro, dac\ vorbim despre
factori, unul dintre ace[tia fi- dintre firme renun]\ la trai- traininguri de leadership sau
ile s\ ob]in\ performan]e. Ei
trebuie s\ men]in\ [i chiar s\ ind m\rimea companiei. ning f\r\ a ]ine seama de programe de preg\tire la nivel
creasc\ productivitatea anga- efectele pe termen mediu asu- de top management. Astfel,
ja]ilor folosind toate instru- Bugetele de training, pra competitivit\]ii. pre]ul trainingului per anga-
mentele pe care le au la dispo- primele t\iate Companiile de pe pia]a ro- jat variaz\ `ntre 50 [i 400 de
zi]ie“, spune Oana Datki, re- mâneasc\ au investit `n trai- euro pe zi, conform datelor
prezentant al firmei care a f\- Potrivit speciali[tilor, bu- ning, `n 2008, aproximativ furnizate de reprezentan]ii
cut studiul. getele de training [i formare 170 de euro per angajat, mult companiilor de profil. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PUTIN, NOSTALGIC DU- de ani de la c\derea Zidului Ber- zat pe Barack Obama `n leg\tu- vernul britanic nu de]ine partici-
P| GERMANIA DE EST: Cu linului. „Sunt foarte recunosc\- r\ cu un „ordin de agresiune des- pa]ii `n cele dou\ institu]ii finan-
prilejul `mplinirii a 20 de ani de tor pentru acest lucru. Din acest chis\ `mpotriva Venezuelei din ciare, scrie „The Independent“.
la c\derea Zidului Berlinului, punct de vedere, exist\ un senti- Columbia“. Potrivit unui acord Cele dou\ b\nci vor face publice,
premierul rus Vladimir Putin, ment de nostalgie“, a ad\ugat el, `ntre cele dou\ state, SUA vor `n aceast\ s\pt\mân\, rezulta-
fost agent al KGB deta[at la potrivit unor fragmente din in- putea folosi [apte baze militare tele financiare aferente celui de-al
Dresden `n perioada comunist\, terviu publicate de agen]iile ruse. din Columbia, iar pre[edintele treilea trimestru, `mpreun\ cu
s-a declarat nostalgic dup\ fosta a SITUA}IE TENSIONAT| Chavez consider\ acordul o ame- alte mari b\nci interna]ionale.
Germanie de Est, `ntr-un inter- ~N VENEZUELA: Liderul vene- nin]are pentru `ntreaga regiune. Oficialii britanici au cerut Royal
viu acordat postului rus de tele- zuelean Hugo Chavez le-a amin- Vineri, liderul cubanez Fidel Bank of Scotland, de]inut\ de
viziune NTV, relateaz\ AFP. tit, duminic\, militarilor c\ tre- Castro a spus c\ acest acord stat, s\ nu mai acorde prime-re-
Printre amintirile sale frumoase buie s\ fie preg\ti]i „de r\zboi“ [i echivaleaz\ cu o „anexare“ a Co- cord, dar HSBC [i Barclays vor
din acest ora[, unde a locuit `ntre [i-a invitat concet\]enii s\-[i lumbiei, pentru preg\tirea unui avea parte de critici mai blânde,
1985 [i 1990, Putin a evocat fap- apere patria `mpotriva unei atac `mpotriva Venezuelei. deoarece au avut rezultate bune
tul c\ a `nv\]at german\ din excur- eventuale agresiuni din partea
a PRIME-RECORD ~N pân\ acum [i nu au cerut sprijin
siile la munte [i contactul cu cole- SUA din Columbia. „S\ ne pre- guvernamental. a
gii s\i din Germania de Est. „~mi g\tim de r\zboi [i s\ ajut\m po- SECTORUL BANCAR BRITA-
amintesc `nc\ de acea c\ldur\, porul s\ se preg\teasc\ de r\z- NIC: HSBC [i Barclays vor a- Pagin\ realizat\
de acea cordialitate“, a spus pre- boi, pentru c\ aceasta este res- nun]a, cel mai probabil, c\ au
de Bogdan CRON}
mierul `n interviul difuzat dumi- ponsabilitatea noastr\, a tutu- acordat din nou prime uria[e an-
nic\, `nainte de `mplinirea a 20 ror“, a spus el. Chavez l-a averti- gaja]ilor, `n contextul `n care Gu- [i Silviu DASC|LU
CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A PERSOANELOR droguri s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\,
emo]ional\ [i spiritual\.
DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de pre-
venire în [coli [i licee, spitale, parohii, penitenciare,
Sub deviza: case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pen-
FII TARE, F|R| T|RIE! tru membrii familiei afectate de consumul de alcool
al cuiva.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei
Oferim gratuit urm\toarele servicii: „Solidaritate [i Speran]\“în parteneriat cu struc-
turile de asisten]\ social\ din cadrul Prim\riei Ia[i.
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict „ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; La num\rul de tel: 0332.456.013, v\ a[teapt\ un
confiden]ial\; „ tabere terapeutice. consilier în adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu
„ evaluare psihologic\; dumneavoastr\. Confiden]ialitatea este regula de
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio- aur a Centrului nostru.
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al- spiritual\, folosim metode care se bazeaz\ pe Cre-
Anon; din]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e sociale. Scopul Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48;
„ literatur\ de specialitate; nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
CM
YK
16 Edi]ia de Moldova
Mar]i, 10 noiembrie 2009, Nr. 235, Anul I

„Dorim s\ zidim aceast\ catedral\

minunea prin care moa[tele
Sfântului Nectarie au ajuns la
Ia[i.
S\rb\toarea de la Biserica

`n sufletele tuturor credincio[ilor“

Biserica Ortodox\ l-a poste[te moa[tele Sfântului
Nectarie. Unii au venit s\-i
pr\znuit ieri pe Sfântul mul]umeasc\, al]ii s\-i cear\ a-
Ierarh Nectarie Taumaturgul. jutorul, atât cei mari cât [i cei
mici.
Cu acest prilej, biserica din
cartierul ie[ean Alexandru
Mai mul]i copii
cel Bun, impun\toare ca o cu numele
catedral\, `nchinat\ Nectarie sau Nectaria
Sf=ntului din Eghina
Dup\ slujba Utreniei, sobo-
(Grecia), [i-a serbat hramul. rul de 16 preo]i s-a `ndreptat
La acest eveniment au c\tre baldachinul Sf=ntului,
unde s-a oficiat slujba Acatistu-
participat peste 3.000 de lui. ~n timpul Sfintei Liturghii
credincio[i din Ia[i, dar [i oficiate de pr. Ionel Darie, de la
din alte jude]e ale Moldovei. Biserica „Sf. Parascheva“ din
Vaslui, credincio[ii care au tre-
cut pe la moa[tele Sfântului au
de Constantin CIOFU fost mirui]i [i binecuvânta]i de
preo]ii slujitori. R\spunsurile
Biserica cu hramurile „Sf. la stran\ au fost date de corala
Nectarie“, „Na[terea Maicii Bisericii „Sf. Nectarie“, dirijat\
Domnului“ [i „Sf. Ilie Tesvitea- de Ana Dumitru. Cuvântul de
nul“, Protopopiatul Ia[i 1, [i-a `nv\]\tur\ a fost ]inut de pr.
cinstit ieri unul dintre ocro- Nicolae Dorneanu de la parohia
titori. Duminic\, 8 noiembrie „Sf. Mahram\“ [i „Sf. Martiri
2009, `ncepând cu ora 16:00, a Brâncoveni“, Protopopiatul Ia[i
avut loc un concert de muzic\ 2, care a vorbit despre rug\ciu-
religioas\ sus]inut de Corul nile pe care Sf. Nectarie le `nal-
Academic „Gavriil Musicescu“ ]\ pentru oameni la Dumnezeu
„Sf. Nectarie“ s-a `ncheiat a-
sear\ cu slujba Sfântului Maslu
oficiat\ de un sobor impresion-
ant de preo]i, `n prezen]a a sute
de credincio[i.
Lucr\rile de pictur\,
`n desf\[urare
~n ultimul an, la Biserica
„Sf. Nectarie“ din Ia[i au conti-
nuat lucr\rile de pictur\ `n teh-
nica fresc\, `n prezent fiind fi-
nalizat\ `n propor]ie de 80%
pictura `n sfântul altar. S-au
mai realizat lucr\ri din piatr\
la treptele [i soclul bisericii. De
asemenea, `n balconul de la in-
trarea `n sfântul l\ca[, s-a pic-
tat `n mozaic, cu binecuvânta-
rea ~nalt Preasfin]itului P\rin-
te Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor
[i Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, [i sub `ndrumarea PS
Calinic Boto[\neanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
scena Na[terii Maicii Domnu-
lui, Sf. Nectarie [i Sf. Ioan Ru-
sul. „Sunt foarte mul]i credin-
cio[i care au o deosebit\ evlavie
atât la Sf. Nectarie, cât [i la Sf.
Ioan Rusul, atât de cunoscut nu
numai `n Grecia, ci `n toat\
lumea. Dorim s\ accentu\m CM
YK

al Filarmonicii de Stat „Mol- [i despre minunile pe care partea duhovniceasc\, s\ zidim

dova“, dirijat de maestrul Doru
Morariu. A urmat slujba Vecer-
niei unit\ cu Litia, la finalul
c\reia pr. Gabriel Coroam\ de
la parohia Breazu, profesor la
Seminarul Teologic Liceal Or-
todox „Sf. Vasile cel Mare“ din
Ia[i, a ]inut un cuvânt de `nv\-
]\tur\. R\spunsurile la stran\,
atât la Vecernie cât [i la U-
trenia din ziua hramului, au
fost date de grupul psaltic al
Bisericii „Sf. Nectarie“, dirijat
de Daniel Popa. Credincio[ii,
veni]i s\-l cinsteasc\ `n mod
deosebit de ziua lui pe Sf=ntul
vindec\tor de cancer, s-au a[e-
zat la rând pentru a se `nchina
cinstitelor moa[te, aflate `n
acest sfânt l\ca[ de trei ani.
Veni]i de departe, purtând `n
mâini flori, lumân\ri, pomel-
nice, pelerinii nu-[i puteau
st\pâni lacrimile `n momentul
`n care s\rutau racla ce ad\-
Sfântul le-a s\vâr[it `nc\ de
când a fost sfin]it locul pentru
actuala biseric\ din cartierul
Alexandru cel Bun. La final, pr.
paroh Petric\ Lehaci a amintit
faptul c\, dup\ aducerea moa[-
telor Sfântului Nectarie la Ia[i,
mul]i dintre prunci au fost bo-
teza]i cu numele Nectarie sau
Nectaria. De asemenea, pr. pa-
roh a reamintit celor prezen]i
aceast\ catedral\ `n sufletele
tuturor credincio[ilor. De-a lun-
gul celor trei ani de când
moa[tele Sfântului Nectarie se
afl\ la Ia[i, s-au `ntâmplat
multe minuni atât la biserica
noastr\, cât [i `n via]a multor
credincio[i, care mul]umesc [i
ast\zi pentru binefacerile pri-
mite“, a spus pr. paroh Petric\
Lehaci. a

PE SCURT SEMNAL EDITORIAL

Ultima conferin]\
semestrial\ din
Arhiepiscopia
Sucevei [i
R\d\u]ilor
IPS Pimen, Arhiepisco-
pul Sucevei [i R\d\u]i-
lor, va prezida mâine
ultima [edin]a preo]eas-
c\ din Arhiepiscopia
Sucevei [i R\d\u]ilor,
care va avea loc la
sediul Protopopiatului
Câmpulung Moldove-
nesc. Urmare a Hot\-
rârii Sfântului Sinod
din 4 noiembrie 2008 [i
a Permanen]ei Consiliu-
lui Eparhial al Arhie-
piscopiei Sucevei [i
R\d\u]ilor din 7 august
2009, tema pentru con-
ferin]a pastoral-misio-
nar\ semestrial\ de
toamn\ din acest an `n
Arhiepiscopia Sucevei [i
R\d\u]ilor a fost „Pas-
tora]ia tinerilor“. Planul
temelor prezentate
pân\ `n prezent a fost
structurat `n patru ca-
pitole: I - Destinatarii, II
- Pastora]ia tinerilor la
ora[, III - Pastora]ia
tinerilor la sat [i IV -
Metode pastorale de a-
tragere a tinerilor. (C.C.)
Sf=nta Liturghie - Hristos d\ruit lumii `n Biseric\
de pr. asist. dr. Ioan
Valentin ISTRATI
A ap\rut la Editura Doxologia a
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
bro[ura „Despre Sfânta Liturghie“.
Aceasta face parte din colec]ia
„Credin]a ortodox\“, nr. 10, [i are
binecuvântarea ~nalt Preasfin]itu-
lui P\rinte Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei.
Cartea este un excurs catehetic [i
misionar `n `nv\]\tura Bisericii de-
spre Sfânta [i dumnezeiasca Litur-
ghie, inima cultului liturgic al Bise-
ricii [i fundamentul prezen]ei lui
Hristos `n Biseric\, pân\ la sfâr[itul
veacurilor. Prin Sfânta Liturghie,
Hristos Cel `nviat Se extinde duhov-
nice[te `n credincio[i [i `i transfor-
m\ `n miride ale Trupului Lui, care
este Biserica, integrându-i `n via]a
Sa ve[nic\.
Lucrarea con]ine informa]ii
esen]iale [i necesare oric\rui cre-
dincios pentru a tr\i cu adev\rat
taina prezen]ei [i lucr\rii mântui-
toare a lui Hristos `n Biserica Sa.
Astfel, citind lucrarea, afl\m `n]e-
lesul [i con]inutul Sfintei [i dum-
nezeie[tii Liturghii, timpul s\vâr-
[irii ei `n Biseric\, p\r]ile funda-
mentale ale slujbei (Proscomidie,
Liturghia Cuvântului, Liturghia
euharistic\), rânduiala [i `n]elesul
teologic [i mistagogic al miridelor,
sensul [i contextul liturgic al ecte-
niilor, ie[irea cu Sfintele Daruri [i cunoa[tere temeinic\, fundamen-
tâlcuirea ei, devenirea euharistic\ tat\ scripturistic [i patristic a sen-
a pâinii [i a vinului `n Trupul [i surilor [i con]inutului Sfintei Li-
Sângele Domnului Hristos prin in- turghii vine s\ `ncununeze o via]\
vocarea P\rintelui ceresc pentru a cre[tin\ autentic\, hr\nit\ din
trimite pe Duhul Sfânt asupra Hristos `n Biseric\ [i ad\pat\ de
Cinstitelor Daruri etc. râurile de har ale Duhului Sfânt.
Prin aceast\ lucrare, Sfânta Li- Doar cre[tinii care particip\ frec-
turghie `[i dezv\luie `n chip esen]i- vent [i activ la Liturghia Bisericii
al dimensiunea integratoare `n sunt cre[tini adev\ra]i, purt\tori
Hristos, cea ecleziologic\, de for- de Dumnezeu [i lumin\tori ai lu-
mare a comunit\]ii euharistice, [i mii `n Hristos.
cea eshatologic\, de apropiere a Recomand\m aceast\ bro[ur\
`mp\r\]iei lui Dumnezeu. Litur- tuturor credincio[ilor Bisericii
ghia este Hristos d\ruit lumii `n noastre, ca fiind o piatr\ funda-
Biseric\ prin slujire euharistic\ [i mental\ `n edificiul lor interior, `n
jertf\ nesângeroas\. catedrala de lumin\ pe care o zi-
Ast\zi, când sensul adânc al Li- desc `n suflete prin rug\ciune [i o
turghiei este obnubilat `n diversi- d\ruiesc lui Dumnezeu prin fapte
tatea n\ucitoare de informa]ii, o bune. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la un pelerinaj `n Sfântul Munte Athos `n perioada 15-2
25 noiembrie 2009:
„Roade ale credin]ei `n Sf=ntul Munte Athos“
Se vor vizita m\n\stirile: Xeropotamou, Kutlumusiu, Vatoped, Schitul „Sf. Ilie“, Pantokrator, Iviron,
Filotheu, Marea Lavr\ [i schiturile române[ti Prodromu [i Lacu. ~n Tesalonic pelerinii vor avea bucu-
ria de a se `nchina la moa[tele Sf. Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, [i ale Sf. Muceni]e Anisia.
Pre]ul pelerinajului este de 315 euro + 290 de lei. Servicii incluse: transport cu microbuz; 1 noapte ca-
zare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre]: mesele de prânz [i cina; taxa de intrare `n Muntele Athos (25 de euro); transpor-
tul `n Muntele Athos (aprox. 100 de euro); asigurarea medical\.
Oferta Centrului de Pelerinaj poate fi accesat\ pe pagina de internet: www.centruldepelerinaj.ro. Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
la telefon: 0232 276907 sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i (`n incinta Catedralei mitropolitane).
 CM
YK

Miercuri, 11 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 260 (1462) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

CHIPURI {I FAPTE ANALIZ| ECONOMIC

DIN VIA}A BOR
Cum ar trebui Primele 9 b\nci str\ine
Episcopul s\ `nve]e din Rom=nia [i-au
Teofil, cel cu elevii [tiin]ele redus finan]\rile
darul rug\ciunii exacte cu 0,7 miliarde de euro
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 5

Comunismul ne-a a `nv\]at

s\ fugim de r\spundere basilica.ro
„Dac\ analiz\m entuziasmul ader\rii la Uniunea
European\, `n subcon[tient, to]i visam atunci s\
import\m institu]iile Uniunii Europene. To]i RELIGIOS
vorbeam despre cât de `n ordine sunt lucrurile A FOST SFIN}IT PARACLISUL
CENTRULUI DE ~NGRIJIRE ME-
`n ]\rile din Vest. Prin nevoia de ordine pe care DICO-SOCIAL| DE LA CUJMIR:
ne-o exprimam, ne exprimam nevoia de institu]ii ~n ziua de pr\znuire a Sf=n-
tului Ierarh Nectarie Tauma-
care s\-[i fac\ treaba. Este, de fapt, criza turgul, PS Nicodim, Episco-
societ\]ii române[ti dintotdeauna.“ „Cel mai pul Severinului [i Strehaiei,
a sfin]it paraclisul Centrului
mare r\u pe care ni l-a f\cut comunismul a fost de `ngrijire medico-social\ de
c\ ne-a `nv\]at s\ fugim de asumarea la Cujmir, jude]ul Mehedin]i.
r\spunderii, dincolo de anumite traume care ]in Pagina 3
de o genera]ie. Comunismul a indus puternic PAGINA VERDE
fuga de asumare, fuga de a te implica, de a lua INSTITU}IILE PUBLICE VOR A-
atitudine. Ne-am obi[nuit s\ ironiz\m orice sim] VEA }INTE OBLIGATORII DE
CUMP|R|TURI ECOLOGICE:
civic, penalizându-l ironic, pentru c\ era folosit Planul de ac]iune privind a- CM
`n alte scopuri. Acestea sunt problemele chizi]iile publice ecologice ar YK

putea fi adoptat la `nceputul

CM
societ\]ii române[ti.“ Interviu cu dl Florin
YK
Pogonaru, pre[edintele Asocia]iei Oamenilor de
Afaceri din România. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
A murit Gheorghe Dinic\
Gheorghe Dinic\, unul dintre cei mai mari
actori români, a murit, ieri, la vârsta de 75 de
ani, la Spitalul Floreasca din Capital\, infor-
meaz\ surse oficiale. Actorul a fost operat
asear\ de colecist, iar starea s-a agravat du-
p\ interven]ie.
Gheorghe Dinic\ s-a n\scut pe 1 ianuarie
1934, la Bucure[ti. „Am fost un copil liber,
n\zdr\van, curios, mai degrab\ crescut de
strad\ [i de prieteni decât de familie, iar su-
fletul [i mintea mea de copil au memorat doar
farmecul str\zii [i al jocurilor de pu[tani. Nici
Parlamentul de la Chi[in\u nu a reu[it
nu mai [tiu câte roluri
am jucat cu trupa de a-
matori, zeci de perso-
naje“, spunea actorul.
„Primul meu rol a
fost cu o trup\ de ama-
tori de la Po[t\, iar eu
interpretam rolul loco-
tenentului Stamatescu
din spectacolul «Tita-
nic-vals» de Tudor Mu[atescu. Eram pe scen\
[i parc\ visam. Nici nu [tiam ce se `ntâmpl\
cu mine. La un moment dat, m-au trezit ni[te
aplauze din sal\“, `[i amintea el. a
anului viitor.
Pagina 7
CULTUR|
ART|, CULTUR| {I TRADI}II RO-
ME LA PALATUL COPIILOR DIN
BUCURE{TI: Festivalul de art\,
cultur\ [i tradi]ii rome, Roma
Cult Fest, va avea loc sâmb\-
t\, 14 noiembrie, la Palatul
Copiilor din Bucure[ti, cu pro-
iec]ii de filme, o expozi]ie de fo-
tografie, târgul me[te[ugarilor,
mâncare tradi]ional\ [i un
concert, Damian & Brothers.
Pagina 12
S|N|TATE
TERAPIA PRIN ALIMENTA}IE:
Alimenta]ia func]ional\ este
definit\ de Food of Specific
Health Use ca fiind reprezen-
tat\ de „acele alimente care
au ca efect specific men]ine-

M\n\stirea rupestr\ Inker-

man, din Republica Autonom\ Cri-
meea (Ucraina), a fost construit\
pe locul `n care a vie]uit Sf=ntul
Clement Romanul (secolul I), exi-
lat de `mp\ratul Traian [i martiri-
zat `n Crimeea. M\n\stirea din
Pe[tera Sf=ntului Clement Roma-
nul a fost construit\ `ntre secolele
al VII-lea [i al IX-lea. a
s\ aleag\ pre[edintele Republicii Moldova
Parlamentul Republicii
Moldova nu a reu[it ieri s\ a-
leag\ pre[edintele ]\rii, func-
]ie pentru care singurul can-
didat `nscris este Marian Lu-
pu, pre[edintele Partidului
Democrat, relateaz\ site-ul
Unimedia.md.
Ion Ple[ca, pre[edintele
Comisiei speciale pentru ale-
gerea [efului statului, a de-
clarat c\ „Marian Lupu a a-
dunat 53 dintre voturile de-
puta]ilor [i nu a fost ales `n
calitate de [ef al statului“.
Deputa]ii Partidului Co-
muni[tilor din Republica Mol-
dova (PCRM) au p\r\sit sala
Parlamentului `n cursul [e-
din]ei pentru desemnarea
rea s\n\t\]ii datorit\ consti-
tuen]ilor lor [i datorit\ intro-
pre[edintelui ]\rii, `naintea ducerii sau scoaterii din com-
votului, dup\ ce forma]iunea ponente a unor elemente
a decis s\ nu sus]in\ candida- eventual nocive“.
tul propus de Alian]a pentru Pagina 6
Integrare European\ (AIE).
Potrivit legisla]iei moldo-
vene, un nou vot pentru de-
semnarea [efului statului va
fi organizat `n termen de 30
de zile. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei Miercuri, 11 noiembrie 2009

C+NT|RILE ORTODOXIEI EVANGHELIA ZILEI

Sfântul Mare Mucenic Mina,
modelul nevinov\]iei smerite
R\nit fiind `n b\t\i, [i fiind terioar\ a vie]ii lui, strunjirea
Cuvintele-ttestament
ale Domnului Hristos
`ntins pe lemn, ca mai `nainte coastelor cu fiare ascu]ite a ar\tat
St\pânul; [i strujindu-]i coastele izvorul de via]\ care ]â[ne[te din
`n toate p\r]ile cu fier, nu te-ai Coasta dumnezeiasc\, str\puns\
lep\dat de numele lui Hristos, a lui Hristos. C\ci firea ascult\-
fiindu-]i ochii sufletului c\tre El. toare de Dumnezeu e cu adev\rat
C\tre care uitându-te ne`ncetat, mai puternic\ decât focul [i decât „{i Eu zic vou\: «Cere]i [i vi se
Sfinte, ai suferit durerile trupu- fierul, pentru c\ schimb\ `ntru va da; c\uta]i [i ve]i afla; bate]i [i
lui, Mina fericite. (Minei pe No- lumin\ pe oameni prin har, [i face vi se va deschide. C\ oricine cere
iembrie, EIBMBOR, Bucure[ti, sfin]i din oameni ai pierz\rii [i ia; [i cel ce caut\ g\se[te, [i celui
1972, p. 141.) aduce `n rai mul]ime de credin- ce bate i se va deschide. {i care
*** cio[i `nchin\tori la moa[tele mu- tat\ dintre voi, dac\ `i va cere
cenicilor. (pr. asist. dr. Ioan fiul pâine, oare, `i va da piatr\?
Sfântul Mare Mucenic Mina Valentin ISTRATI) Sau dac\ `i va cere pe[te, oare `i
este un model al nevinov\]iei va da, `n loc de pe[te, [arpe? Sau
smerite, al `n]elepciunii profunde, dac\-i va cere un ou, `i va da
al `nsingur\rii iubitoare [i al jert- scorpie? Deci dac\ voi, r\i fiind,
firii de sine pe altarul lui Dum- [ti]i s\ da]i fiilor vo[tri daruri
nezeu. Iar firea lui ]inut\ de r\su-
flarea Duhului Sfânt a fost bune, cu cât mai mult Tat\l
sfin]it\ [i pâinea trupului lui s-a vostru Cel din ceruri va da Duh
frânt, ca o prescur\ `nmiresmat\, Sfânt celor care `l cer de la El!»“
pentru a hr\ni credin]a [i via]a (Luca 11, 9-13)
Bisericii. C\ci via]a lui a fost o
urmare a vie]ii lui Hristos, iar ***
moartea sa muceniceasc\ a fost o Fragmentul evanghelic de
Liturghie a iubirii dumnezeie[ti. ast\zi ne atrage aten]ia asupra
{i iat\ c\ r\nile mucenicului au unui lucru u[or de observat, `ns\
fost o `mpreun\-p\timire cu Hris- mai greu de `n]eles. Dac\ noi,
tos care `l `nt\rea, `ntinderea du- care uneori avem o via]\ plin\ de
reroas\ pe lemn a fost Crucea in- p\cate [i de r\ut\]i, [tim s\
facem daruri bune copiilor no[tri,
oare ce fel de daruri ne va face
SF+NTUL ZILEI Dumnezeu, Cel ce este Izvorul bi-
nelui [i al dragostei? Din bun\-
tatea Sa pleac\ dragostea [i bi-
Sfântul Mare Mucenic Mina necuvântarea Sa. Descoperim [i
Originar din Egipt, Sfântul Mina a tr\it `n timpul `mp\ratului ast\zi, prin cuvintele Evangheli-
Maximian (286-305). A fost osta[ cre[tin `n cohorta Rutalia. Pentru ei, cum Domnul Iisus Hristos ne
c\ nu credea `n idoli [i `n jertfele aduse lor, s-a urcat pe un munte [i face responsabili pentru via]a,
s-a cur\]it prin post [i rug\ciune, apoi a coborât, a mers `n fa]a faptele [i sufletul nostru. Ne spu-
p\gânilor [i L-a propov\duit pe ne Mântuitorul: „Cere]i [i vi se
Hristos. Pentru curajul de a-[i va da; c\uta]i [i ve]i afla; bate]i [i
m\rturisi credin]a cre[tin\, Sfân- vi se va deschide“; acestea sunt
tul Mina a fost supus la multe [i cuvintele-testament ale Domnu-
grele chinuri, `n timpul c\rora a lui Hristos. Nici urm\ de „crede
r\posat. Biserica `l consider\ pe
Sfântul Mina ca fiind protectorul [i nu cerceta“, a[a cum `n mod
p\gubi]ilor. denigrator s-au auzit acuze la
adresa Evangheliei, venite din
Tot ast\zi, Biserica face pome- partea indolen]ilor [i a necredin- min]ii vine de la Dumnezeu dac\ dat exemplu pe chivernisitorul
nirea Sfântului Mucenic Victor; a cio[ilor. Cele trei verbe, a cere, a [i tu te deschizi [i dore[ti acest cel `n]elept. Deci nu exist\ moti-
Sfântului Mucenic Vichentie, dia- c\uta [i a bate, sunt la imperativ lucru. Harul ]i-l ofer\ Dumne- ve s\ credem c\ Dumnezeu este
conul; a Sfintei Muceni]e {tefani- [i ne privesc pe fiecare dintre noi. zeu, dar credin]a [i faptele bune asemenea unui despot insensibil
da [i a Sfântului Cuvios Teodor Deci este imperativ necesar s\ te ]in de contribu]ia [i eforturile fie- [i intangibil. Dar dac\ vrei s\-L
M\rturisitorul sau Studitul, egu- implici personal [i responsabil `n c\ruia. Nu cred c\ Dumnezeu a- `n]elegi pe Dumnezeu, caut\ [i te
menul M\n\stirii Studion, din drumul sinuos al dobândirii vie]ii preciaz\ pe cei care nu `ntreab\, `n]elege mai `ntâi pe tine [i via]a
Constantinopol.
ve[nice. Lucrurile omene[ti `ntâi nu se intereseaz\, nu au dorin]a ta. Un sfânt P\rinte spunea a[a:
Mâine, Biserica face pomeni- trebuie s\ le cuno[ti pentru a le de a cerceta. Domnul Hristos a a- „~mpac\-te cu tine `nsu]i [i vei fi
rea Sfântului Ioan cel Milostiv, putea iubi; lucrurile divine mai preciat pe tân\rul care se intere- `n pace cu Dumnezeu [i cu se-
patriarhul Alexandriei. a `ntâi trebuie s\ le iube[ti pentru sa de via]a ve[nic\, a explicat a- menii t\i!“. (pr. Dumitru P|DU-
a le putea cunoa[te. Luminarea postolilor cine are `ntâietate [i a RARU, Radio Trinitas)

a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a

Sinodul Bisericii Ortodoxe

Române acum 60 de ani
Fotografiile sunt f\cute dup\ [edin]e ale `naltului for
bisericesc [i reflect\ componen]a acestuia. ~n prima fo-
tografie, al\turi de sinodali, figureaz\ Petru Groza,
unul dintre factorii politici care n-au ezitat s\ se implice
`n problemele biserice[ti, ca un vechi membru al con-
gresului eparhial de la Sibiu, dar [i Stanciu Stoian, cel
care reprezenta interfa]a partidului comunist `n rela]ia
cu Biserica. Nu de pu]ine ori rela]ia lui Stoian cu patri-
arhul Justinian a fost tensionat\.
~n a doua fotografie nu mai figureaz\ episcopul Nico-
lae Popovici, scos din scaun `n 1950 la presiunile lui
Stanciu Stoian, `ns\ este prezent ministrul Pog\ceanu,
un fidel al liderului comunist Vasile Luca. Pog\ceanu
avea s\ fie demis din func]ia de ministru, dup\ lungi
conflicte cu patriarhul Justinian.
6 iunie 1949, Palatul patriarhal, de la stânga la Colan al Clujului, episcopul Iosif Gafton al Râmnicului, Justinian, Vasile Pog\ceanu, ministrul cultelor, mitro-
dreapta, primul rând: mitropolitul Nicolae B\lan al Ar- episcopul Chesarie P\unescu al Constan]ei; al treilea politul Vasile L\z\rescu, episcopul Teofil Herineanu,
dealului, Petru Groza, prim-ministru, patriarhul Justi- rând: episcopul Antim Nica, loc]iitor la Dun\rea de Jos, episcopul Antim Nica, vicar patriarhal; rândul din
nian Marina, Stanciu Stoian, ministrul cultelor, arhie- episcopul Andrei Magieru al Aradului, episcopul Ni- spate: mitropolitul Firmilian Marin, episcopul Teoctist
piscopul Firmilian Marin al Craiovei, mitropolitul Va- colae Popovici al Oradei [i Teofil Herineanu, ales epis- Ar\pa[u, vicar patriarhal, mitropolitul Sebastian
sile L\z\rescu al Banatului; al doilea rând: episcopul cop al Romanului Rusan al Moldovei [i Sucevei, episcopul Iosif Gafton,
Antim Angelescu al Buz\ului, arhiepiscopul Sebastian 1951, Palatul patriarhal, de la stânga la dreapta, episcopul Nicolae Colan, episcopul Chesarie P\unescu.
Rusan al Sucevei [i Maramure[ului, episcopul Nicolae rândul din fa]\: mitropolitul Nicolae B\lan, patriarhul (Adrian Nicolae PETCU)
 Miercuri, 11 noiembrie 2009
Atelier interna]ional de pictur\
Grupul EIKONA [i Facultatea de Teologie
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i, `n colaborare cu
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, organizeaz\
`n perioada 16-20 noiembrie un atelier interna-
]ional de pictur\. Pictori de seam\ din mai
multe ]\ri vor realiza picturi murale [i vor par-
ticipa [i la o sesiune de comunic\ri [tiin]ifice.
~n primele trei zile ale atelierului, invita]ii
vor realiza câte o pictur\ mural\ `n incinta Fa-
cult\]ii de Teologie „Dumitru Staniloae“ din
Ia[i. Pe toata durata atelierului, spa]iul va fi
deschis publicului. Joi, 19 noiembrie, `n cea de
a patra zi a atelierului, va avea loc o sesiune de
comunic\ri [tiin]ifice cu tema „Metode de pre-
dare a picturii biserice[ti“.
Invita]i la evenimentul care se va desf\[ura
la Ia[i particip\ speciali[ti din Grecia, Rusia,
Serbia, Bulgaria [i Rom=nia. Invitat de onoare
al acestui simpozion este maestrul Grigore Po-
pescu, restaurator [i pictor bisericesc.
Grupul EIKONA, unul dintre cei trei parte-
neri ai comitetului de organizare, s-a constituit
cu scopul de a face cunoscut\ pictura bisericeas-
c\ de stil bizantin [i este alc\tuit din profesori de
Actualitatea religioas\ 3
pictur\ bisericeasc\ din universit\]i din Bulga-
ria, Grecia, România, Rusia [i Serbia. Prin inter-
mediul unui spectru larg de manifest\ri, ateliere
PE SCURT
deschise, simpozioane, cursuri, expozi]ii, confe- Conferin]e
rin]e, membrii grupului urm\resc promovarea
picturii bizantine, explicarea sensului [i func]io- pastorale `n
nalit\]ii acesteia. Un accent deosebit se pune pe Arhiepiscopia
eviden]ierea dimensiunii creative a artei liturgi-
ce. Pictura, ca [i arta bisericeasc\ `n general, re- Bucure[tilor
prezint\ modalitatea, limbajul prin care comuni- Ast\zi, 11 noiembrie 2009,
tatea eclesial\ realizeaz\ dialogul viu [i perso- de la ora 10:00, `n Aula
nal cu Dumnezeu `n prezent. Varietatea formal\ Magna „Teoctist Patriar-
reprezentat\ de membrii Grupului EIKONA va hul“ a Palatului Patriarhi-
ajuta la `n]elegerea creativit\]ii [i aprofundarea ei, sub pre[edin]ia Preafe-
picturii biserice[ti bizantine. a ricitului P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Orto-

A fost sfin]it paraclisul Centrului de

doxe Române, va avea loc
Conferin]a pastoral-misio-
nar\ cu preo]ii din proto-
popiatele I, II [i III Capi-
tal\, Ilfov Nord [i Ilfov

`ngrijire medico-social\ de la Cujmir Sud, precum [i cu preo]ii

a ~n ziua de pr\znuire a Sf=ntului Ierarh Nectarie Taumaturgul, PS Nicodim, Episcopul
Severinului [i Strehaiei, a sfin]it paraclisul Centrului de `ngrijire medico-social\
de la Cujmir, jude]ul Mehedin]i a Centrul a fost a[ezat sub obl\duirea unuia
dintre cei mai iubi]i sfin]i ai zilelor noastre, Sf=ntul Nectarie, vindec\torul de cancer a
~ncep=nd de pe 9 noiembrie,
cele 27 de persoane vârstnice,
care sunt institu]ionalizate `n
Centrul de `ngrijire medico-so-
cial\ de la Cujmir, se pot ruga
chiar `n capela din interiorul
centrului. Acest lucru s-a reali-
zat gra]ie eforturilor f\cute de
doamna director a Direc]iei Ge-
nerale de Asisten]\ Social\ [i
Protec]ia Copilului Mehedin]i
(DGASPC), Georgeta Aproto-
soaie. Spre bucuria fiec\ruia,
preotul va sluji aici slujbele im-
portante. Slujba de sfin]ire a
paraclisului cu hramul „Sfân-
tul Nectarie“, din incinta Cen-
trului, a fost s\vâr[it\ luni de
c\tre Preasfin]itul Nicodim, E-
piscopul Severinului [i Streha-
iei, `nconjurat de un sobor de
preo]i. „Am sfin]it acest para-
clis cu hramul «Sfântul Necta-
rie de la Eghina», ca prim\ bi-
sericu]\ din Episcopia noastr\
`nchinat\ acestui sfânt, fa]\ de
care cre[tinii din România [i
din alte ]\ri ortodoxe se al\tu-
r\ prin evlavia manifestat\
prin pelerinaj binecredincio[i-
lor cre[tini din Grecia, care `n
momentele grele din via]\ fac
un drum pân\ acolo la mor-
mântul acestui sfânt arhicu-
noscut“, a spus Preasfin]ia Sa.
La eveniment au fost prezen]i
atât b\trânii institu]ionaliza]i
`n Centru, cât [i personalul ca-
re lucreaz\ aici.
Piatra de temelie a acestui
paraclis a fost pus\ `n decem-
brie anul trecut. „Mul]umim
Preasfin]itului P\rinte Nico-
dim c\ a binecuvântat acest
paraclis s\ poarte hramul
Sfântului Nectarie de la Eghi-
na care e cunoscut `n toata lu-
mea ca vindec\tor. Rog pe
Sf=ntul Nectarie s\-[i coboare
asupra asista]ilor [i a salaria-
]ilor harul s\u t\m\duitor cu
bun\tatea sa [i cu `n]elegerea
pe care a avut-o fa]\ de seme-
nii s\i“.
A[ezat sub ocrotirea
Sf=ntului Nectarie
La realizarea acestui para-
clis au contribuit [i sponsori [i
donatori, care s-au implicat cu
dragoste `n aceast\ lucrare de
ajutorare a semenilor.
La acest moment, directorul
Centrului de `ngrijire medico-
social\ de la Cujmir, Constan-
tin Alflori, a declarat c\ de a-
cum `nainte s-a hot\rât ca a-
cest centru s\ se numeasc\
„Centrul de `ngrijire medico-so-
cial\ «Sf. Nectarie Taumatur-
gul»“: „Ast\zi este o zi `nsemna-
t\ pentru Centrul de asisten]\
medico-social\ Cujmir, pentru
c\ s-a sfin]it aceast\ mic\ ca-
pel\ cu sprijinul Consiliului Ju-
de]ean Mehedin]i `n ceea ce pri-
ve[te finan]area cheltuielilor,
care s-au derulat pe parcursul
unui an de zile de la turnarea
pietrei de temelie, [i fiindc\
hramul ei este «Sfântul Necta-
rie», am discutat [i am hot\rât
ca `n cinstea acestei zile Centrul
de asisten]\ social\ s\ se nu-
measc\ «Sf=ntul Nectarie». Am
vrea s\ mul]umim tuturor par-
ticipan]ilor care, cu vorba sau
cu fapta, ne-au ajutat `n acest
an de zile ca s\ realiz\m acest
mic obiectiv“.
R\ma[i f\r\ cei apropia]i,
vârstnicii s-au apropiat de
Dumnezeu, g\sindu-[i bucuria
`n credin]\. Construirea aces-
tui l\ca[ de cult este cea mai
mare bucurie a b\trânilor. A-
vând `n interiorul acestui Cen-
tru o bisericu]\, rug\ciunea ce-
lor care sunt g\zdui]i aici va fi
mai adânc\. „Foarte mult ne
bucur\m de lucrul acesta pe
care l-a f\cut doamna directoa-
re [i Episcopia Severinului. Ne
u[ureaz\ sufletele, suntem
foarte mul]umi]i de acest as-
pect. P\rintele venea `ntotdea-
una la noi, ne spovedea, ne `m-
part\[ea, f\cea slujbe [i de
Pa[ti [i de Cr\ciun [i `n dumi-
nici câteodat\. Noi suntem
foarte mul]umi]i [i mul]umim
tuturor care au ajutat aceast\
biseric\“, m\rturise[te una
dintre persoanele asistate.
Cine sunt beneficiarii
Centrului?
La Centrul de `ngrijire medi-
co-social\ de la Cujmir, 27 de
b\trâni au al\turi pe Dum-
nezeu [i ni[te oameni extraordi-
nari care `i `ngrijesc cu aten]ie
[i cu mult\ dragoste. Tot perso-
nalul care lucreaz\ la acest c\-
min este calificat. Exist\ doctor,
asistent social, infirmiere, buc\-
t\rese [i personal administrativ
corespunz\tor. C\minul are `n
grij\ [i persoane cu probleme
sociale cauzate de pensiile foar-
te mici sau de lipsa locuin]elor,
b\trâne abandonate, victime a-
le violen]ei familiale [i persoane
cu afec]iuni foarte grave, care
nu pot fi tratate `n familie. A-
cestora li se acord\ toat\ aten-
]ia: hran\, `mbr\c\minte, `ngri-
jire corporal\, `ngrijire medica-
l\. Ei au de acum `nainte [i un
l\ca[ de `nchinare, unde se va
s\vâr[i Sfânta Liturghie. B\-
trânii, credincio[i fiind, au nevo-
ie s\ mearg\ la biseric\, pentru
c\ [i `n satul sau ora[ul din care
au venit erau obi[nui]i s\ mear-
g\ la slujb\.
~n cadrul Direc]iei Generale
de Asisten]\ Social\ [i Protec-
]ia Copilului `[i desf\[oar\ ac-
tivitatea 4 centre `n domeniul
persoanelor adulte. Pe lâng\
cele 4 centre, se construie[te
un complex de locuin]e prote-
jate, la Ilov\], [i un centru
pentru persoanele cu Alzhei-
mer [i demen]\ senil\, la Cire-
[u. (Daniela CIOBANU)
de caritate din spitale, c\-
mine de b\trâni, cimitire
[i alte institu]ii social-fi-
lantropice aflate `n juris-
dic]ia protoieriilor men]io-
nate. ~n deschiderea Con-
ferin]ei, de la ora 8:00,
Preasfin]itul Varsanufie
Prahoveanul, Episcop-Vi-
car al Arhiepiscopiei Bucu-
re[tilor, va oficia Sfânta
Liturghie [i slujba de Te
Deum la biserica M\n\sti-
rii Radu Vod\ din Bucu-
re[ti, `nconjurat de un so-
bor de preo]i [i diaconi.
M=ine, de la ora 10:00, `n
Sala Mare a Teatrului
„Toma Caragiu“ din Plo-
ie[ti, sub pre[edin]ia Prea-
sfin]itului P\rinte Ciprian
Câmpineanul, Episcop-Vi-
car Patriarhal, delegatul
Preafericitului P\rinte Pa-
triarh Daniel, va avea loc
Conferin]a pastoral-misio-
nar\ cu preo]ii din protoie-
riile Ploie[ti, Câmpina,
V\lenii de Munte [i Urla]i.
Simpozion
[tiin]ific na]ional
de muzic\
bisericeasc\
la Arad
Corul „Armonia“ al Cate-
dralei ortodoxe Vechi din
Arad `mpline[te anul aces-
ta 90 de ani de existen]\
ne`ntrerupt\ (1919-2009),
informeaz\ BASILICA. Cu
acest prilej, parohia orto-
dox\ român\ din Centrul
Aradului (Catedrala Ve-
che) `mpreun\ cu Centrul
de Studii Teologice-Istori-
ce [i de Prognoz\ Pastoral-
Misionar\ al Facult\]ii de
Teologie din cadrul Uni-
versit\]ii „Aurel Vlaicu“
din Arad vor organiza un
Simpozion [tiin]ific na]io-
nal sub genericul: „Muzica
coral\ `n Biserica Ortodo-
x\ Român\ `n veacul al
XXI-lea - istoric [i perspec-
tive“, m=ine, 12 noiembrie
2009, cu `ncepere de la ora
9:00, `n Aula „Ilarion V.
Felea“ a Facult\]ii de Teo-
logie. Vor prezenta refe-
rate profesorii: pr. dr. Va-
sile Gr\jdian (Sibiu), pr.
dr. Nicolae Belean (Timi-
[oara), pr. dr. Mihai Brie
(Oradea), pr. dr. Pavel
Vesa, dr. Mircea Buta [i
diac. Tiberiu Ardelean
(Arad). Vineri, 13 noiem-
brie, la ora 19:00, la
Palatul Cultural din Arad,
Corul „Armonia“ va oferi
iubitorilor de muzic\ bi-
sericeasc\ un concert
aniversar, sub conducerea
d-lui prof. Ovidiu Boar. a

4 Biserica `n lume
PE SCURT
Biseric\ armeneasc\
din secolul al XII-lea,
redeschis\ `n Turcia
O biseric\ ortodox\ armeneasc\
din Turcia, datând din secolul al
XII-lea, considerat\ a fi fost pri-
ma din Anatolia, a fost redeschi-
s\, duminic\, 8 noiembrie 2009,
dup\ un an de renov\ri, potrivit
allvoices.com. Slujba de târnosire
[i Sfânta Liturghie au fost ofici-
ate de c\tre arhiepiscopul Aram
Ateshian din Patriarhia Armean\
a Turciei, situat\ `n Istanbul
(Nord-Vest). Biserica „Sfântul
Grigorie Lumin\torul“ din Kay-
seri (centrul Turciei) a fost `nchi-
s\ aproape un an pentru lucr\ri
de renovare, ultimele interven]ii
asupra bisericii datând din anul
1990. Evenimentul a reprezentat
un nou semn de re`nnoire a rela-
]iilor de apropiere istorice dintre
Turcia [i Armenia, care au sem-
nat unele acorduri de reconciliere
pe 10 octombrie. Rela]iile dintre
turci [i armeni sunt afectate, de
aproape un secol, de amintirea
masacrelor [i deport\rilor de ar-
meni `n ultimii ani ai Imperiului
Otoman 1915-1917 (mai mult de
un milion [i jum\tate de mor]i,
conform Armeniei, 300.000-
500.000 conform Turciei, care
respinge termenul de genocid).
Francezii [i ru[ii,
`n disput\ pentru
o catedral\
Credincio[ii francezi din Nice au
dat `n judecat\ statul rus pentru
a ob]ine proprietatea asupra ce-
lui mai mare l\ca[ de cult din a-
fara Rusiei, informeaz\ tele-
graph.co.uk. Catedrala „Sf. Nico-
lae“ din Nice (Fran]a) a fost con-
struit\ pentru ru[ii (marea ma-
joritate, aristocra]i) care `[i pe-
treceau vacan]ele sau se stabi-
leau pe Riviera Francez\ pe un
teren achizi]ionat de ]arul Ale-
xandru al II-lea `n 1865. Biserica
a fost finalizat\ `n 1912, cu 5 ani
`nainte de Revolu]ia bol[evic\.
Procesul trebuie s\ l\mureasc\
dac\ biserica a fost ridicat\ cu
banii familiei imperiale sau cu ai
statului rus. Catedrala este mo-
nument istoric `n Fran]a [i con-
]ine multe piese de valoare, prin-
tre care 300 de icoane. Avocatul
parohiei din Nice crede c\ statul
rus sper\ s\ aduc\ biserica sub
controlul Patriarhiei Moscovei [i
apoi a Kremlinului. Consiliul pa-
rohial a fost afiliat, din 1931,
Patriarhiei Ecumenice de
Constantinopol.
Americanii dau mai
pu]in pentru filantropie
„Christian Newswire“ anun]\ c\
o treime dintre americani dau
mai pu]in pentru ac]iuni filantro-
pice, din cauza climatului eco-
nomic. Sponsoriz\rile din partea
firmelor au crescut cu 3% fa]\ de
2008, dar dona]iile din partea
oamenilor au sc\zut cu acela[i
procent. F\cându-se o compara]ie
cu perioada Cr\ciunului din
2008, se arat\ c\, atunci, 7 din
zece americani au declarat c\ vor
cheltui mai pu]in pe vacan]e [i
cump\r\turi, dar jum\tate dintre
ei `nclinau s\ fac\ acte de binefa-
cere cu ocazia s\rb\torilor. Acum,
sentimentul s-a diminuat, peste
60% dintre reponden]i spunând
c\ organiza]iile [i asocia]iile cu
profil religios, precum [i funda]ii-
le nonprofit sunt cele care ar tre-
bui s\ ajute s\racii lumii. a
CM
YK
Miercuri, 11 noiembrie 2009
~ntâlnire `ntre `ntâist\t\torii Bisericilor Rus\ [i Georgian\
Pentru prima oar\ dup\ alegerea Patri- [i fraterne dintre cele dou\ Biserici sunt ga-
arhului Chiril al Moscovei, `ntâist\t\torii ran]ia restabilirii depline a bunelor rapor-
Bisericilor Rus\ [i Georgian\ au avut o `n- turi dintre cele dou\ popoare [i cele dou\
trevedere, informeaz\ egliserusse.eu. ~ntâl- state“. Patriarhul Chiril a afirmat c\ cele
nirea s-a desf\[urat vineri, 6 noiembrie, la dou\ Biserici pot face s\ se dep\[easc\ im-
Baku (capitala Azerbaidjanului) [i a fost o pasul `n care se afl\ rela]iile bilaterale din-
nou\ ocazie de a sublinia faptul c\ rela]iile tre Rusia [i Georgia. Cei doi `ntâist\t\tori
dintre Bisericile Rus\ [i Georgian\ sunt au abordat [i situa]ia pastoral\ din Abhazia
„fr\]e[ti [i nimic nu le poate tulbura“. P\rin- [i din Osetia de Sud, care apar]in canonic de
tele Nikolai Bala[ov, vicepre[edintele De- Patriarhia Georgiei. „Vom continua consul-
partamentului de Rela]ii externe al Patriar- t\rile `n toate aceste probleme [i a altora ca-
hiei Moscovei, care a asistat la `ntâlnirea ce- re reprezint\ un interes comun pentru Bise-
lor doi `nal]i ierarhi, a declarat c\ „priete- ricile Ortodoxe Rus\ [i Georgian\“, a mai a-
nia, `n]elegerea reciproc\, rela]iile cordiale firmat p\rintele Nikolai Bala[ov. a
A doua `nt=lnire a Patriarhului Colocviu
pe tema
Sfintei Cruci
Ecumenic cu pre[edintele SUA
Pe 9 [i 10 noiem-
brie s-a desf\[urat
a S\pt\m=na trecut\, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic la Lourdes, `n Fran-
]a, un colocviu ecu-
de la Constantinopol, a avut o `ntrevedere cu pre[edintele american, menic cu tema
Barack Obama, anun]\ patriarchate.org a ~ntâlnirea de la Casa Alb\ „Semnul Crucii,
sinteza credin]ei
a avut caracter privat [i a fost prilej pentru discutarea unor noastre“, informea-
probleme sensibile, precum protejarea mediului `nconjur\tor [i lupta pentru z\ Lourdes-fran-
ce.org. ~ntrunirea a
câ[tigarea libert\]ilor religioase ale cre[tin-ortodoc[ilor din Turcia a fost organizat\ de
comunitatea de la
Sanctitatea Sa este cunoscut Lourdes, `n parte-
ca „Patriarhul Verde“, pentru ca- neriat cu Institutul
litatea de lider `n probleme de Catolic din Tou-
mediu, precum [i pentru organi- louse. Luni, progra-
zarea unei conferin]e privind me- mul a inclus mai
multe comunic\ri
diul, la New Orleans, sosind `n
[tiin]ifice, dintre
Statele Unite cu aproape dou\
s\pt\mâni `n urm\. Guvernul care amintim: „Un
semn pe frunte: de
turc a refuzat s\-l recunoasc\ pe la Iezechiel la Apo-
Bartolomeu ca patriarh ecume- calips\“ (prof. Ber-
nic, insistând asupra implic\rii `n
nadette Escaffre,
selectarea viitorilor `ntâist\t\tori prodecan la Institu-
[i confiscând mii de propriet\]i tul Catolic din Tou-
apar]inând Bisericii Ortodoxe. louse), Sfântul Pa-
Patriarhul l-a felicitat pe lide- vel [i Crucea lui
rul de la Casa Alb\ pentru ini]ia- Hristos (Pierre De-
tivele sale, `ndemnându-l s\ se berge, rector al ace-
implice [i mai activ `n campanii- leia[i universit\]i),
le de responsabilizare ecologic\. Semnul Crucii la
La rândul s\u, pre[edintele Oba- P\rin]ii Bisericii
ma a mul]umit Patriarhului Ecu- (Daniel Vigne, Tou-
menic pentru modul `n care se louse). Profesorul
implic\ `n problemele legate de Michel Stavrou, ca-
mediu [i, mai ales, pentru parti- pe agenda `ntâlnirii dintre Oba- Hillary Clinton [i cu al]i membri dru didactic la In-
ciparea [i cuvântul de deschidere ma [i premierul turc Recep Tay- ai Administra]iei americane. „A- stitutul „Saint Ser-
yip Erdogan, pe 7 decembrie. ~n ceasta este o onoare pentru noi, ge“ din Paris, a sus-
de la simpozionul dedicat fluviu- ]inut ieri o conferin-
lui Mississippi (21-25 octombrie, `ncheierea `ntrevederii, Patriar- pentru Biserica noastr\, [i este
hul Ecumenic l-a asigurat pe li- un semn concret al respectului ]\ intitulat\ „Sem-
Memphis, statul Tennessee). De nul Crucii `n Tradi-
asemenea, a apreciat [i rolul u- derul american de rug\ciunile specific Administra]iei america-
sale pentru reu[ita ini]iativelor ne, fa]\ de institu]iile cu o istorie ]ia ortodox\“, ur-
nic pe care Patriarhul Bartolo- mat fiind de sora
meu `l are `n lumea ortodox\, acestuia din domeniul s\n\t\]ii, `ndelungat\ [i cu o activitate va-
Odette Sarda (Ser-
precum [i caracterul unic al Pa- pentru binele celor nevoia[i. loroas\ pus\ `n slujba naturii u- viciul Na]ional de
triarhiei Ecumenice, ca institu]ie. Aceast\ `ntâlnire a fost a doua, mane, cum este Patriarhia Ecu- Pastora]ie Liturgi-
prima `ntâlnire `ntre pre[edintele menic\“, a spus Patriarhul Barto- c\ [i Sacramental\),
Obama [i Patriarhul Ecumenic lomeu. „Patriarhia Ecumenic\ nu care a vorbit despre
„Patriarhia Ecumenic\ Bartolomeu având loc la Istanbul, este, pur [i simplu, un centru reli- „Semnul Crucii `n
contribuie mult la cultura `n data de 7 aprilie 2009. „Pre[e- gios, este centrul cre\rii civiliza]i- riturile de ini]iere“,
[i civiliza]ia european\“ dintele, cu delicate]ea [i deschide- ei, ea contribuind mult la cultura [i p\rintele Olivier
rea recunoscute, m-a primit, `m- [i civiliza]ia european\. Ea este a- de Cagny, profesor
~n cele din urm\, [i-a expri- preun\ cu delega]ia mea, cu dra- colo. Nu trebuie s\ uit\m asta. la Facultatea No-
mat speran]a redeschiderii {colii goste [i cinste“, a spus Sanctita- Este acolo, `n Istanbul, fostul tre-Dame din Pa-
Teologice de la Halki, enume- tea Sa, imediat dup\ ie[irea din Constantinopol, de 17 secole. Es- ris, cu un referat
despre „Semnul
rând [i avantaje pe care chiar Casa Alb\. Bartolomeu I a mai a- te, deci, u[or de `n]eles acest inte-
Turcia le-ar avea `n urma aces- vut `ntrevederi cu vicepre[edinte- res al Casei Albe“, a conchis Sanc- Crucii `n Sfânta Li-
turghie“. a
tui act. De altfel, subiectul va fi le Joe Biden, secretarul de stat titatea Sa a
Decizie istoric\ la Vatican `n scris“ [i s\ adere la Catehismul „specific
Bisericii Catolice“. Cu toate acestea, ei pot
s\ p\streze Liturghia „proprie tradi]iei an-
Vaticanul a anun]at, luni 9 noiembrie, portant\ pentru anglicani, care se opun e- glicane“. Fo[tii anglicani vor fi regrupa]i `n
promulgarea Constitu]iei Apostolice, care volu]iilor din Biseric\, incluzând aici hiro- „dioceze specifice“ (fixate direct de Pap\),
va permite convertirea colectiv\ la catoli- tonia femeilor [i binecuvântarea c\s\torii- dup\ modelul diocezelor din armat\, „insti-
cism a tradi]ionali[tilor anglicani dezam\- lor homosexuale. Constitu]ia Apostolic\ tuite dup\ consultarea conferin]elor episco-
gi]i de evolu]iile recente din Biserica lor, re- „Anglicanorum Coetibus“, nume dat celor pale locale“. Anun]ând aceast\ deschidere,
lateaz\ vatican.va. Textul, semnat de Papa mai importante legi ale Bisericii, este un Vaticanul a amintit un num\r de „20-30 de
Benedict al XVI-lea, instituie o structur\ cadru care stabile[te principiile acesteia. episcopi [i câteva sute de credincio[i“ angli-
„canonic\“ specific\, „prin care s\ se r\s- Celibatul preo]ilor trebuie s\ fie respectat, cani care ar putea reveni de bun\voie `n sâ-
pund\ numeroaselor cereri primite de Bise- dar convertirea anglicanilor deja c\s\tori]i nul Romei, la aproape 500 de ani de la
rica din Roma, de la grupuri de preo]i [i va fi examinat\ „de la caz la caz“, prevede schisma anglican\ (1534). a
credincio[i anglicani, aflate `n diferite p\r]i noul text. Credincio[ii de rând, anglicani,
ale lumii“. Decizia era anun]at\ din data de care doresc s\ intre `n Biserica Catolic\, Pagin\ realizat\
20 octombrie 2009 [i este deosebit de im- trebuie „s\ demonstreze acest angajament
de pr. Mihai GOJGAR
CM
YK

Programul „Prima Cas\“ ar putea fi prelungit [i `n 2010
Cel pu]in aceasta este solici-
tarea Fondului Na]ional de Ga-
rantare a Creditelor pentru IM-
M-uri c\tre Ministerul Finan]e-
lor. Pre[edintele Fondului, Au-
rel {aramet, sus]ine c\, pân\ la
sfâr[itul acestui an, nu se va
consuma nici m\car jum\tate
din banii aloca]i.
„Sunt deja depuse documen-
ta]ii pentru peste 8.000 de dosa-
re pentru «Prima Cas\». Asta `n-
seamn\ deja aproape 340 de mi-
Primele 9 b\nci str\ine din Rom=nia [i-au
redus finan]\rile cu 0,7 miliarde de euro
a Principalele nou\ b\nci cu capital str\in din România [i-au respectat angajamentele
asumate la Viena, dar [i-au redus expunerea pe pia]a local\ cu 0,7 miliarde de euro
comparativ cu finele lunii martie, a declarat ieri prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu a
„B\ncile din angajamentul
de la Viena s-au comportat co-
rect, [i-au respectat angaja-
mentele. Este adev\rat c\ ex-
punerea este pu]in mai mic\
fa]\ de martie, dar, efectiv,
entit\]ile respective au consi-
derat c\ nu exist\ suficiente
alternative de plasament a-
tractive“, a afirmat prim-vice-
guvernatorul BNR, Florin
Georgescu.
El a precizat c\ `ntâlnirea
care va avea loc pe 18 noiem-
brie la Bruxelles, la care vor
participa reprezentan]i ai
principalelor nou\ b\nci str\i-
ne din România, ai BNR, FMI
[i Comisiei Europene, va fi o
reuniune de reconfirmare a
angajamentului ini]ial [i de
punctare a modului de func]io-
nare a acestui acord, care face
parte din cadrul `ntregului
memorandum semnat de Ro-
mânia cu institu]iile financia-
re interna]ionale.
„Consider c\ vor fi semnale
pozitive dup\ aceast\ `ntâlni-
re. Reducerea expunerii celor
9 b\nci pe România a fost de
0,7 miliarde de euro. Nu este
o sum\ foarte mare, dimpotri-
v\, unele institu]ii au o expu-
nere mai mare“, a continuat
Georgescu.
El a precizat c\ b\ncile
str\ine au afirmat c\ au f\cut
investi]ii `n România când au
luat decizia de a activa `n me-
diul bancar local.
Capitalurile proprii ale sis-
temului bancar au sc\zut `n
septembrie 2009 cu 0,4% com-
parativ cu luna similar\ din
anul anterior, `n timp ce rata
anual\ de cre[tere dup\ pri-
mele nou\ luni ale anului tre-
cut era de 19%.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GREV| DE AVERTIS- sindicali[tii au cerut o majorare
MENT LA METROU: Metroul salarial\ direct propor]ional\ cu
bucure[tean nu va fi func]ional
m=ine, 12 noiembrie, `ntre orele
4:00 [i 6:00, `ntrucât angaja]ii
se vor afla `n grev\ de avertis-
ment, a declarat Ion R\doi, pre-
[edintele Uniunii Sindicatelor
Libere Metrou (USLM). Con-
tractul Colectiv de Munc\ al an-
gaja]ilor de la metrou a expirat
la 1 noiembrie 2009. ~n cadrul
negocierilor cu administra]ia,
Miercuri, 11 noiembrie 2009
lioane de euro. Dac\ avem `n ve-
dere c\ programul a demarat la
sfâr[itul lunii iulie, asta `nseam-
n\ c\ `n 3 luni s-au consumat
cam 33-34% din banii aloca]i pen-
tru program“, a explicat Aurel {a-
ramet, pre[edintele FNGCIMM.
Fondul Na]ional de Garan-
tare a Creditelor pentru IMM-uri
prime[te zilnic aproximativ 120
de cereri pentru „Prima Cas\“.
~n acest ritm, fondul de 1 miliard
de euro destinat programului nu
„B\ncile str\ine din Româ-
nia [i-au redus `n ultima peri-
oad\ de timp expunerea pe
România cu 2%. BNR, FMI [i
CE vor cere la Bruxelles b\n-
cilor str\ine ca expunerea s\
r\mân\ la nivelul din 31 mar-
tie 2009. O sc\dere a expune-
rii acestor b\nci `n perioada
urm\toare `nseamn\ practic
c\ acestea nu vor mai putea
`mprumuta statul român“, a
declarat pentru „Cotidianul“
[i consilierul guvernatorului
BNR, Adrian Vasilescu.
Datoriile b\ncilor,
`n cre[tere
Datoriile sistemului bancar
din România au crescut `n sep-
tembrie cu o rat\ anual\ de
3,8%, comparativ cu un ritm de
31,3% consemnat dup\ prime-
le nou\ luni ale anului trecut.
infla]ia [i devalorizarea leului,
precum [i `mbun\t\]irea condi-
]iilor de munc\. Luni, `n cadrul
concilierii care a avut loc la se-
diul Metrorex, `n prezen]a re-
prezentan]ilor Camerei de Mun-
c\ Bucure[ti, nu s-a ajuns la
nici o `n]elegere, sindicali[tii fi-
ind deci[i s\ declan[eze greva de
avertisment, iar s\pt\mâna vii-
toare s\ intre `n grev\ general\.
CM
YK
va fi consumat pân\ la sfâr[itul
acestui an.
„Noi estim\m c\ se vor con-
suma pân\ `n 450-460 de mili-
oane de euro. Am f\cut demer-
suri la Ministerul de Finan]e
pentru c\ diferen]a neconsuma-
t\ anul acesta s\ fie transferat\
`n bugetul anului viitor, tot pe
garan]ii de stat“, a explicat pre-
[edintele FNGCIMM. Multe
dintre locuin]ele cump\rate de-
ja prin Programul „Prima Cas\“
~mprumuturile subordona-
te au urcat `n septembrie cu
32% fa]\ de perioada similar\
din 2008, avans similar cu cel
raportat pentru cre[terea a-
nual\ din luna septembrie de
anul trecut, de 34,8%.
„~n ceea ce prive[te datorii-
le privind rela]iile cu alte in-
stitu]ii de credit, respectiv `m-
prumuturile [i depozitele a-
trase de la alte b\nci, vedem
c\ ritmul este unul negativ,
respectiv o sc\dere de 1,7%“, a
precizat Georgescu.
Valoarea datoriilor b\nci-
lor privind clientela, respectiv
depozitele atrase de la clien]ii
nebancari, a crescut `n sep-
tembrie cu 6,1% comparativ
cu luna similar\ din 2008, du-
p\ ce avansaser\ cu o rat\ a-
nual\ de 22,4% dup\ primele
nou\ luni din 2008.
{eful misiunii Fondului Mo-
netar Interna]ional `n Româ-
a PRODUC}IA INDUSTRI-
AL| {I-A REVENIT ~N SEP-
TEMBRIE: Produc]ia industrial\
a sc\zut dup\ primele nou\ luni
ale anului cu 8,5%, declinul fiind
mai mic fa]\ de cel `nregistrat `n
perioada ianuarie-august, pe fon-
dul unei reveniri a produc]iei `n
septembrie fa]\ de luna prece-
dent\, când a urcat cu 21,3% `n
serie brut\, potrivit datelor INS.
~n primele opt luni, sc\derea pro-
duc]iei industriale a fost de 9,1%
CM
YK
sunt mai ieftine decât media
pie]ei. „Pre]urile pe metru p\-
trat util se situeaz\, `n medie,
undeva la 880 de euro pe metru
p\trat, ceea ce `nseamn\ cu
15% mai pu]in pe mp construit“,
spune Aurel {aramet.
Din totalul fondurilor acorda-
te pân\ `n prezent, numai 5 pro-
cente au fost destinate construc-
]iei de locuin]e noi, iar cei mai
mul]i dintre cump\r\tori au pâ-
n\ `n 35 de ani. a
nia, Jeffrey Franks, a declarat
s\pt\mâna trecut\ c\ FMI va
colabora cu b\ncile-mam\ ale
sucursalelor din România pen-
tru a readuce expunerea pe
România la nivelul din luna
martie, finan]\rile sc\zând de
atunci cu 2%.
Grupurile-mam\ ale prin-
cipalelor 9 b\nci cu capital
str\in au semnat, `n luna au-
gust, la Viena, scrisori bilate-
rale de angajament pentru
men]inerea nivelului expune-
rii pe pia]a româneasc\ [i a
ratei de solvabilitate a sucursa-
lelor peste 10%.
B\ncile care au semnat a-
cordurile - Erste Bank, Raif-
feisen International, Euro-
bank EFG, National Bank of
Greece, Societe Generale, Al-
pha Bank, Volksbank, Pira-
eus Bank [i UniCredit - con-
troleaz\ 70% din pia]a din
România. a
`n serie brut\. ~n perioada ianua-
rie-septembrie, comparativ cu a-
ceea[i perioad\ din anul prece-
dent, sc\derea produc]iei indus-
triale a fost determinat\ de redu-
ceri `nregistrate `n industria ex-
tractiv\ (-11,8%) [i `n industria
prelucr\toare (-9,7%). Produc]ia
[i furnizarea de energie electric\
[i termic\, gaze, ap\ cald\ [i aer
condi]ionat a crescut cu 4,9%. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Creditele restante au
crescut de patru ori
Ponderea creditelor restante a
crescut de peste patru ori `n
septembrie 2009, comparativ cu
septembrie 2008, a declarat
prim-viceguvernatorul BNR,
Florin Georgescu, la un forum
bancar. „Creditele restante au
crescut de patru ori pân\ `n sep-
tembrie 2008, comparativ
aceea[i perioad\ a anului trecut.
Ponderea creditelor restante `n
capitalurile proprii a crescut cu
10,5% fa]\ de 3,4% `n perioada
de referin]\ a anului trecut, `n
timp ce ponderea creditelor
restante `n total active a crescut
cu 0,92%, fa]\ de 0,22% anul
trecut“, a spus Georgescu.
Acesta a precizat c\, `n privin]a
acestor credite restante se ob-
serv\ o plafonare a cre[terilor,
astfel `ncât este de a[teptat o
evolu]ie `n sc\dere, cel mai
probabil `ncepând cu anul viitor.
Legea salariz\rii
unice a fost publicat\
`n „Monitorul Oficial“
Decretul pentru promulgarea
Legii-cadru privind salarizarea
unitar\ a personalului pl\tit din
fonduri publice a fost publicat\,
luni seara, `n „Monitorul Oficial“.
Pre[edintele Traian B\sescu a
semnat pe 5 noiembrie decretul
privind promulgarea legii referi-
toare la salarizarea unitar\ a
personalului pl\tit din fonduri
publice, dup\ ce a fost validat\
de Curtea Constitu]ional\. CM
YK
Legea unic\ a salariz\rii a fost
adoptat\ prin asumarea r\spun-
derii Guvernului `n fa]a
Parlamentului pe 15 septembrie.
Tot luni a fost publicat\ `n „MO“
[i legea privind reorganizarea
unor autorit\]i [i institu]ii pu-
blice, ra]ionalizarea cheltuielilor
publice, sus]inerea mediului de
afaceri [i respectarea acor-
durilor-cadru cu Comisia
European\ [i Fondul Monetar
Interna]ional.
Nokia va `nlocui
14 milioane de
`nc\rc\toare cu risc
de electrocutare
Produc\torul finlandez de tele-
foane mobile Nokia va `nlocui
14 milioane de `nc\rc\toare
fabricate de compania chinez\
BYD `n acest an, deoarece car-
casele acestora se pot des-
prinde, expunând utilizatorul la
riscul electrocut\rii.
~nc\rc\toarele respective fac
parte din gamele AC-3E, AC-3U
[i AC-4U. „Am ini]iat acest pro-
gram de schimb ca m\sur\ de
precau]ie. Nu cunoa[tem inci-
dente sau v\t\m\ri cauzate de
aceste trei modele“, se arat\
`ntr-un comunicat al grupului
finlandez. Carcasa de plastic se
poate separa de aparat, ex-
punând, astfel, componentele
interne, situa]ie `n care utiliza-
torul se poate electrocuta dac\
`nc\rc\torul este conectat la
re]eaua de curent electric, pre-
cizeaz\ comunicatul. BYD va
suporta toate cheltuielile legate
de `nlocuirea aparatelor. a
Cursul valutar
11.11.2009
Dolar SUA 2,8623
Euro 4,2961
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Vitamina D,
esen]ial\ pentru ca
bebelu[ii s\ nu
sufere de rahitism
Lumini]a S., Bra[ov: „De ce
apare deficitul de vitamina D
la nou-n
n\scu]i?“
Dr. Doina Dumitriu, medic
de familie: Cauzele care de-
termin\ o caren]\ sau o inac-
tivitate a vitaminei D `n or-
ganismul uman sunt foarte
numeroase. Aportul inadec-
vat de vitamina D reprezint\
cea mai frecvent\ cauz\ a
deficitului de vitamina D la
nou-n\scu]i din mame caren-
]iale [i la sugari. Alimenta]ia
exclusiv lactat\, `n special cu
lapte de vac\, f\r\ suplimen-
tare de vitamina D, lipsa ex-
punerii la soare [i diversifi-
carea incorect\ a alimen-
ta]iei reprezint\ alte cauze
des `nt=lnite ale deficitului
de vitamina D la sugar. {i
sugarii alimenta]i la s=n
prezint\, de asemenea, riscul
deficitului de vitamina D,
deoarece laptele de mam\
con]ine cantit\]i mici de vita-
mina D. ~n cazul sugarului
alimentat la s=n, o expunere
corect\ la soare ar putea ex-
clude posibilitatea deficitului
de vitamina D. Cum `ns\
aceast\ condi]ie este greu de
respectat [i `n unele zone ge-
ografice sau industrializate
este aproape imposibil de re-
alizat, sistemul sintezei in-
terne de vitamina D func]io-
neaz\ vicios, deci suplimen-
tarea din surse externe or-
ganismului devine necesar\
[i `n cazul alimenta]iei natu-
rale. Manifestarea clinic\ a
deficitului de vitamina D es-
te rahitismul caren]ial. Acest
deficit se traduce clinic prin
deform\ri osoase caracteris-
tice (deformarea tibiilor [i a
coloanei vertebrale, torace
evazat la baz\). ~ntinderea [i
intensitatea acestor modi-
fic\ri sunt propor]ionale cu
gradul deficitului. La aceste
manifest\ri se asociaz\ hipo-
tonie muscular\, anemie, iar
`n formele severe se pot pro-
duce fracturi spontane. Pre-
maturitatea este considerat\,
`n general, ca o stare cu pre-
dispozi]ie particular\ pentru
deficitul de vitamina D, mai
ales c=nd greutatea la na[te-
re este foarte mic\. Alimen-
ta]ia cu lapte fortificat cu vit-
amina D nu previne mani-
fest\rile clinice, deoarece
aportul alimentar cantitativ
mic, corespunz\tor cu greu-
tatea, nu asigur\ cantitatea
necesar\ zilnic. O alt\ cauz\
a deficitului de vitamina D o
reprezint\ deficitul de ab-
sorb]ie al acesteia. Se [tie c\
`n toate bolile digestive `nso-
]ite de modific\ri digestive
[i/sau de absorb]ie intesti-
nal\ a principiilor nutritive,
`n special a gr\similor, se ob-
serv\ [i o perturbare a ab-
sorb]iei vitaminei D. Defi-
citul de vitamina D antre-
neaz\ o caren]\ de calciu [i
fosfor, cu instalarea semnelor
de rahitism caren]ial. Nu `n
ultimul r=nd, tulbur\rile me-
tabolismului hepatic pot de-
termina deficit de vitamina
D. Astfel, `n insuficien]a he-
patic\ este alterat\ activarea
hepatic\ a vitaminei D. a
Terapia prin alimenta]ie
Alimenta]ia func]ional\ este definit\ de
Food of Specific Health Use ca fiind
reprezentat\ de „acele alimente care
au ca efect specific men]inerea
s\n\t\]ii datorit\ constituen]ilor lor [i
datorit\ introducerii sau scoaterii din
componente a unor elemente eventual
de dr. Vlad - Dorin
BEJAN
~n aceste categorii de alimen-
te se reg\sesc fructele de p\du-
re, ceaiurile medicinale, iaurtu-
rile cu adaos de bacterii probio-
tice, alimentele din care s-au eli-
minat acizii gra[i nesatura]i, ali-
mentele pentru copiii `n care
pectinele au fost hidrolizate pen-
tru a sc\dea poten]ialul alergen.
Regimul vegetarian exclude,
prin defini]ie, alimentele de ori-
gine animal\. Prin lipsa de pro-
teine cu valoare biologic\ mare
acesta este un regim caren]at [i
dezechilibrat, dac\ se men]ine
timp `ndelungat, chiar dac\ se
folosesc leguminoase care con-
]in, `ns\, proteine cu valoare bi-
ologic\ sc\zut\. De asemenea,
din cauza con]inutului ridicat `n
celuloz\, prezint\ un coeficient
sc\zut de utilizare digestiv\.
Regimul alimentar vegetari-
an este mai pu]in toxic, deoare-
ce crudit\]ile con]in multe vita-
mine antioxidante [i potasiu.
Pe l=ng\ regimul vegetarian
exclusivist, mai exist\ regimul
lacto-ovo-vegetarian, care, fiind
mai echilibrat prin aportul de
proteine animale valoroase [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a M|{TILE DE PROTEC}IE
AR TREBUI PURTATE DOAR DE
CEI R|CI}I SAU GRIPA}I: Di-
rectorul general al Administra]iei
Spitalelor din cadrul Prim\riei
Municipiului Bucure[ti, dr. Ma-
rius Savu, a declarat luni pentru
Agerpres c\ este necesar\ distri-
buirea m\[tilor de protec]ie pen-
tru cei care au simptome de r\-
ceal\. „~n mod firesc, persoanele
care simt c\ au simptome de r\-
ceal\ sau grip\ [i trebuie s\ ias\
totu[i din cas\ trebuie s\ poarte
masca de protec]ie. Cei s\n\to[i
nu sunt obliga]i s\ o poarte, nu s-
a `n]eles clar acest lucru de c\tre
popula]ie. Cei bolnavi au `ns\ o-
bliga]ia moral\ s\ o fac\“, a de-
clarat dr. Savu. Potrivit acestuia,
`n prezent, nu se impun m\suri
suplimentare la nivelul unit\]ilor
de `nv\]\mânt, `n afar\ de cele
Miercuri, 11 noiembrie 2009
nocive“. Aceste alimente-medicament Tehnici s\n\toase
de preparare
au o contribu]ie superioar\ la ap\rarea a alimentelor
organismului `mpotriva stresului
Fierberea sub presiune per-
oxidativ, reglarea proceselor mite cre[terea temperaturii de
metabolice, cre[terea [i dezvoltarea prelucrare peste valori obi[nu-
ite, favoriz=nd fr\gezirea mai
organismului, protec]ia rapid\ [i complet\.
cardiovascular\, protec]ia digestiv\. Pr\jirea cu aer fierbinte `n
cuptor nu presupune folosirea
gr\similor, care devin d\un\-
u[or digerabile, se poate folosi preparate pe baz\ de conser- toare pentru s\n\tate. Uleiul se
pentru perioade lungi de timp, van]i, coloran]i sau ameliora- poate ad\uga la sf=r[itul pre-
av=nd caracter dietetic. tori, care amenin]\ s\n\tatea. par\rii alimentelor.
Regimul de crudit\]i este de- Pe tot lan]ul de produc]ie, de Stoarcerea fructelor, legume-
osebit de bogat `n vitamine, s\- la materialul de `ns\m=n]are, lor, r\d\cinoaselor, semin]elor
ruri minerale, enzime antioxi- mediul de cre[tere, recoltare, pentru ob]inerea de sucuri na-
dante [i este hipocaloric. Incon- transport, prelucrare [i p=n\ la turale se face f\r\ a folosi pre-
venientele sunt date de faptul preparare, nu trebuie s\ existe lucrarea termic\ sau diluan]i,
c\ intestinul nu tolereaz\ u[or care d\uneaz\ s\n\t\]ii [i dis-
nici o surs\ de modificare a pro-
crudit\]ile, m\rindu-se peri-
dusului biologic normal [i trug vitaminele.
staltismul, [i de riscul de a vehi- * DR. VLAD - DORIN BEJAN
cula agen]i microbieni [i para- s\n\tos. ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG
zi]i ce nu sunt distru[i prin pre-
lucrare termic\. Aici este `nca-
drat\ cura de fructe, care asigu-
r\ un aport de potasiu cu efect
diuretic, are poten]ial alcalini-
zant, detoxific\ organismul, fa-
vorizeaz\ oxida]iile biologice.
Cura de fructe are multiple in-
dica]ii: cura de prune [i smochi-
ne `n constipa]ie, cura de l\m=i
(10-20 pe zi) `n reumatism, cura
de c\p[uni `n reumatism [i
gut\, cura de struguri `n gut\,
cura de afine `n afec]iuni renale
[i hepatice, cura de gutui `n dia-
ree, cura de mere rase `n diaree
[i enterite. Aceast\ cur\ nu
poate fi folosit\ mai mult de
dou\-patru zile. De asemenea,
trebuie avute `n vedere [i afec-
]iunile asociate, c=nd asemenea
cure sunt contraindicate. ~n ex-
ces, acestea produc distensia
tubului digestiv, colici hepatice
[i biliare.
Alimenta]ia ecologic\ presu-
pune folosirea de materii prime
`n preg\tirea alimentelor, f\r\
poluan]i, insecticide, erbicide,
hormoni de cre[tere, antibiotice, Cura de l\m=i (10-20 pe zi) este recomandat\
produse modificate genetic sau `n tratamentul reumatismului
luate deja (triajul epidemiologic CONTRAINDICATE ~N CAZ DE zoniere se pot vaccina [i `mpotri-
[i distribuirea dezinfectantului GRIP| NOU|!: Potrivit specia- va gripei pandemice, cele dou\
sub form\ de gel elevilor). ~n ceea li[tilor din Ministerul S\n\t\]ii produse vaccinale acoperind tul-
ce prive[te limitarea num\rului (MS), tratarea acas\ cu antibio- pini diferite. Pentru a preveni
de `mboln\viri, situa]ia poate fi tice sau cu alte medicamente ca- r\sp=ndirea virusului A(H1N1)
gestionat\, dac\ oamenii vor `n]e- re nu au fost prescrise de medic trebuie respectate c=teva m\suri
lege s\ respecte normele generale este extrem de periculoas\ [i to- de ordin general. „Ne sp\l\m des
de igien\ [i cele de protec]ie pen- tal nerecomandat\ `n cazul bol- cu ap\ [i s\pun, mai des ca
tru a nu r\sp=ndi virusul. De la navilor de grip\ A(H1N1). „~n oricând `n aceast\ perioad\ tre-
`nceputul lunii, Administra]ia momentul `n care o persoan\ se buie s\ ne sp\l\m fa]a [i nasul,
Spitalelor [i Serviciilor Medicale `mboln\ve[te, primul lucru pe pentru sc\derea `nc\rc\turii mi-
din Municipiul Bucure[ti (ASSMB) care acesta trebuie s\-l fac\ este crobiene. De asemenea, atunci
a distribuit `n [coli peste 6.000 de acela de a se autoizola, urm\to- când str\nut\m va fi folosit\ ba-
litri de substan]e dezinfectante a- rul pas este de a suna la medicul tist\ de unic\ folosin]\, iar dac\
tât pentru mâini, cât [i pentru
de familie. ~n cazul `n care nu are aceasta lipse[te, este de preferat
suprafe]e, 7.000 de flacoane pen- medic de familie va merge la una ca str\nutul s\ se fac\ pe mâ-
tru dezinfectarea pupitrelor [i a
din sec]iile de boli infec]ioase, nec\ sau pe um\r, pentru a evita
clan]elor [i nu `n ultimul rând dar dup\ ce `[i acoper\ gura cu o r\spândirea particulelor posibil
60.000 de m\[ti de unic\ folosin]\
masc\ de protec]ie sau cu o batis- infectate. Evit\m `n aceste zile
(pentru personalul medico-sanitar t\“, a declarat pentru Mediafax gesturile familiale precum `m-
din unit\]ile de `nv\]\mânt). M\-
directorul general `n Ministerul br\]i[\ri, stângerea mâinilor, s\-
surile au fost luate având `n vede- S\n\t\]ii, Amalia Canton. De a- ruturile [i c\l\toriile `n str\in\-
re cazurile confirmate de grip\ cu
semenea, speciali[tii au atras tate, dac\ acestea din urm\ nu
virus A(H1N1) la nivelul institu]ii- aten]ia [i asupra faptului c\ vac- sunt absolut necesare. Folosim
lor pre[colare [i [colare `n perioada
cinul `mpotriva gripei sezoniere m\[ti sau ne protej\m cu batiste
15-30 octombrie. nu protejeaz\ [i `mpotriva gripei `n locurile aglomerate [i expuse
a ATEN}IE! AUTOMEDICA- noi, astfel c\ persoanele care s- la risc“, a subliniat dr. Amalia
}IA {I ANTIBIOTICELE SUNT au vaccinat `mpotriva gripei se- Canton. a
Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

Ma[ini prin Programul „Rabla“ [i pentru firme
Persoanele juridice vor putea
s\ cumpere autoturisme [i auto-
utilitare u[oare noi prin inter-
mediul Programului „Rabla“, `n
condi]iile `n care, luni, a fost pu-
blicat\ `n „Monitorul Oficial“
modificarea legisla]iei referi-
toare la acest program.
~n actul normativ a fost intro-
dus\ [i no]iunea de tichet valo-
ric, care reprezint\ documentul
a c\rui valoare nominal\ repre-
zint\ echivalentul primei de ca-
sare, iar modelul, procedura de
confec]ionare, eliberare [i vala-
bilitatea tichetelor valorice vor
fi aprobate prin ordin comun al
ministrului Mediului [i minis-
trului Finan]elor publice. In-
struc]iunile de aplicare a ordo-
Institu]iile publice vor avea ]inte
obligatorii de cump\r\turi ecologice
a Planul de ac]iune privind achizi]iile publice ecologice ar putea fi adoptat la `nceputul anului viitor, cu
o `nt=rziere de mai bine de 12 luni fa]\ de angajamentul luat `n fa]a Uniunii Europene a Potrivit lui
Florin Andrei, secretar general adjunct `n Ministerul Mediului, a existat un proiect `n acest sens care
`ns\ nu a mai fost promovat a Documentul, care trebuie promovat prin hot\râre de guvern, va avea o
anex\ cuprinzând cele nou\ tipuri de produse [i servicii pentru care vor fi stabilite cote voluntare sau
]inte obligatorii pentru cump\r\turi ecologice `n totalul achizi]iilor publice f\cute de institu]ii a
România nu are `nc\ un
plan na]ional de ac]iune pri-
vind achizi]iile publice ecolo-
gice, de[i se angajase `n fa]a
Uniunii Europene c\ va avea
o strategie `n acest domeniu
pân\ la finalul anului trecut,
a declarat Florin Andrei, se-
cretar general adjunct `n Mi-
nisterul Mediului, citat de a-
gen]ia „NewsIn“. „Un plan de
ac]iune `n acest sens fusese
finalizat anul trecut, iar fos-
tul ministru al Mediului, At-
tila Korodi, introdusese o no-
t\ privind necesitatea adop-
t\rii planului na]ional de ac-
]iune privind achizi]iile pu-
blice verzi. ~ns\ acesta n-a
fost promovat. Acum trebuie
reluat procedeul, `n acest an
ori la `nceputul anului viitor“,
a mai spus reprezentantul
Ministerului Mediului, ad\u-
gând c\ decizia are nevoie de
avize de la toate ministerele.
Documentul - care trebuie
promovat prin hot\râre de
guvern - va avea o anex\ cu-
prinzând cele nou\ tipuri de
produse [i servicii pentru ca-
re vor fi stabilite cote volun-
tare sau ]inte obligatorii pen-
tru cump\r\turi ecologice `n
totalul achizi]iilor publice
f\cute de institu]ii.
România stabilise, `n pro-
iectul finalizat anterior, ]inte
voluntare pentru acest an
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ALBATROSUL AR PUTEA
DISP|REA DIN CAUZA ME-
TODELOR FOLOSITE ~N PES-
CUIT: Apetitul oamenilor pen-
tru ton ar putea contribui deci-
siv la dispari]ia unor specii rare
de p\s\ri, printre care [i alba-
trosul, informeaz\ „The Tele-
graph“. Un studiu recent reali-
zat de Societatea Regal\ pentru
Protec]ia P\s\rilor (RSPB) a-
vertizeaz\ c\ metodele folosite
`n pescuit ucid un num\r foarte
Miercuri, 11 noiembrie 2009
nan]ei privind Programul „Ra-
bla“ vor fi modificate corespun-
pentru energie [i electricitate,
alimente [i b\uturi ecologice,
echipamente IT, produse [i
servicii pentru cur\]enie, lu-
cr\ri `n construc]ii, mobil\,
hârtie, autobuze [i servicii
pentru autobuze, iar din 2010,
pentru o parte din aceste pro-
duse [i servicii, fuseser\ im-
puse [i ]inte obligatorii. Pen-
tru mijloace de transport [i a-
utomobile nu au fost stabilite
`nc\ asemenea ]inte. „Cunoa[-
tem reticen]a achizitorilor `n
ce prive[te introducerea de
criterii ecologice `n caietul de
sarcini. E mai lejer pentru a-
ce[tia s\ fac\ achizi]ii ca pân\
acum, deoarece criteriile vor
trebui justificate `n cazul unor
controale de la Autoritatea
Na]ional\ pentru Reglemen-
tarea [i Monitorizarea Achizi-
]iilor Publice (ANRMAP) sau
Curtea de Conturi. Iar cât\
vreme nu exist\ o strategie
na]ional\ `n acest sens [i nici
o reglementare de la Uniunea
European\, ei prefer\ s\ lase
lucrurile a[a cum sunt“, a mai
spus oficialul Ministerului
Mediului.
De[i sunt mai scumpe, pe
termen lung produsele ecolo-
gice se dovedesc mai eficiente
din punct de vedere economic
pentru autorit\]i, nu doar
mai s\n\toase pentru mediu,
a completat Andrei.
mare de p\s\ri: vasele de pescu-
it arunc\ o serie de c=rlige cu
momeli, de care p\s\rile se aga-
]\. 37 de specii de p\s\ri, dintre
care 18 sunt deja pe cale de dis-
pari]ie, sunt amenin]ate de me-
todele folosite `n pescuit. Depo-
zitele de pe[te din Atlantic [i
Mediterana se num\r\ printre
apele cel mai intens pescuite din
lume, iar cererea de pe[te este `n
continu\ cre[tere. Studiul arat\
c\ un albatros moare la fiecare
z\tor, `n termen de 10 zile de la
apari]ia acestei legi. Potrivit re-
„Nefiind o cerere mare
pentru aceste produse, `n
prezent [i costul acestora
este mai mare pentru ca pro-
duc\torii s\-[i acopere cos-
turile de produc]ie care sunt
mai ridicate. ~ns\ `n mo-
mentul când (cererea) va e-
xista, produsele se vor iefti-
ni“, a mai spus secretarul
general adjunct din Ministe-
rul Mediului.
Andrei a afirmat c\ `n pre-
zent exist\ doar o recoman-
dare a UE privind achizi]iile
publice ecologice, care las\
cinci minute, rata de dispari]ie
fiind mai mare dec=t `n cazul
oric\rei alte specii de p\s\ri.
a UR{I F|R| BLAN| LA
ZOO ~N GERMANIA: Trei ur[i
de la o gr\din\ zoologic\ din
estul Germaniei au r\mas f\r\
blan\, spre surprinderea oame-
nilor de [tiin]\, ce nu reu[esc
s\ g\seasc\ o explica]ie, infor-
meaz\ BBC. Ur[ii de la gr\di-
na zoologic\ din Leipzig se afl\
`n stadii diferite de avansare a
Pagina verde 7
glement\rilor, persoanele fizice
[i juridice pot s\ caseze cel mult
trei ma[ini vechi [i, astfel, s\
primeasc\ pân\ la 11.400 de lei
prin trei tichete valorice, cu care
s\-[i cumpere o ma[in\ nou\.
Tot din Fondul de Mediu va fi
finan]at [i programul pentru sti-
mularea `nnoirii parcului na]io-
nal de tractoare [i ma[ini agri-
cole autopropulsate, prin scoate-
rea din uz a celor vechi de cel
pu]in 10 ani [i cu perioad\ de
exploatare dep\[it\, care se va
adresa atât persoanelor fizice,
cât [i celor juridice.
Ultima faz\ a Programului
„Rabla“ din acest an se va de-
rula `ntre 1 noiembrie [i 11 de-
cembrie, perioad\ `n care sunt
`nc\ disponibile 23.445 de
autoturisme. a
stabilirea cotelor la latitudi-
nea statelor membre, dar ca-
re ar putea fi urmat\ de un
regulament cu procente clare
impuse pentru achizi]iile
verzi `n totalul achizi]iilor
publice la nivel na]ional..
~n comunicarea Comisiei
Europene c\tre Consiliul [i
Parlamentul European „A-
chizi]ii publice pentru un me-
diu mai bun“, a fost propus\
o ]int\ politic\ voluntar\ de
50% achizi]ii ecologice care
s\ fie atins\ de statele mem-
bre pân\ `n anul 2010. a
bolii. Unii exper]i sus]in c\ die-
ta [i clima la care sunt supuse
animalele ar putea cauza feno-
menul. Habitatul natural al ur-
[ilor din Leipzig este America
de Sud. Exper]ii Funda]iei In-
terna]ionale pentru Ur[i afir-
m\ c\ mamiferele trebuie s\
tr\iasc\ `ntr-un spa]iu `nchis,
care s\ imite climatul de la
tropice. Ur[ii de munte au ne-
voie de un climat aparte, care
s\ imite succesiunea anotim-
purilor. a
PE SCURT
Peste jum\tate din
electricitatea folosit\
de spanioli este
generat\ de v=nt
Vântul genereaz\ pentru prima
oar\ `n Spania peste jum\tate din
electricitatea folosit\, scria luni
cotidianul catalan „El Periodico“,
precizând c\ energia eolian\ a
ajuns s\ acopere 53% din cererea
de curent electric, `n condi]iile `n
care anul trecut aceasta a
acoperit doar 11,5% din cerere, iar
`n `ntreg anul 2009 - 13,5%.
Energia produs\ de vânt a aco-
perit duminic\ 53% din cererea de
electricitate `nregistrat\ la nivel
na]ional - peste 10 mii de
megawa]i - cu 10 puncte procen-
tuale mai mult decât recordul
`nregistrat anterior, potrivit com-
paniei na]ionale de electricitate.
Motivul acestei cre[teri bru[te a
produc]iei eoliene `l reprezint\
vântul puternic de la acest sfâr[it
de s\pt\mân\, care a dus la in-
tensificarea activit\]ii morilor de
vânt. De altfel, `n primele cinci
zile ale lunii noiembrie, energia
eolian\ a fost prima tehnologie
folosit\ `n sistemul electric spa-
niol, atingând nivelul celor
913.251 GW/h [i dep\[ind produc-
]ia combinat\, de 907.894 GW/h [i
cea nuclear\, de 593.553 GW/h.
Cel mai `nalt v=rf
muntos din Europa
a sc\zut cu
jum\tate de metru
Mont Blanc, cel mai `nalt v=rf al
Europei Occidentale, a pierdut 45
de centimetri din `n\l]ime `n doi
ani, noua altitudine oficial\ fiind
de 4.810,45 metri, au anun]at ex-
per]ii. Ace[tia au apreciat `ns\ c\
nu poate fi f\cut\ o leg\tur\ `n-
tre aceast\ evolu]ie [i `nc\lzirea
climatic\, relateaz\ AFP. Campa-
nia de m\sur\tori prin inter-
mediului sistemelor GPS garan-
teaz\ o precizie de c=]iva cen-
timetri [i a debutat `n 2001, c=nd
Mont Blanc m\sura 4.810,40
metri. ~n 2003 [i `n 2005, alti-
tudinea s-a redus u[or, pentru a
atinge recordul `n 2007 (4.810,90
metri). S-a mai constatat c\ volu-
mul z\pezilor situate la alti-
tudinea de peste 4.800 de metri s-
a redus `n raport cu 2007, de la
24.062 metri cubi la 21.626 m3 `n
2009, din cauza sc\derii
cantit\]ilor de precipita]ii.
APEC va cere
reducerea cu 50%
a emisiilor de CO2
Liderii celor 21 de ]\ri care vor
participa `n aceast\ s\pt\m=n\ la
Forumul de Cooperare Asia-Pacific
(APEC) vor cere reducerea la ju-
m\tate p=n\ `n 2050 a emisiilor
de dioxid de carbon fa]\ de nivelul
din 1990, precum [i men]inerea
planurilor de relansare economic\,
potrivit unui proiect de rezolu]ie,
citat de AFP. Solicitarea vine cu
doar c=teva s\pt\m=ni `naintea
summitului crucial de la Copen-
haga, de unde se a[teapt\ adopta-
rea unui nou acord privind clima-
tul, care s\ `nlocuiasc\ protocolul
de la Kyoto. Summitul APEC la
care este a[teptat [i pre[edintele
SUA, Barack, Obama, dar [i re-
prezentan]i ai Chinei, este progra-
mat pentru 14-15 noiembrie. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR

8 Interviu
„Cel mai mare r\u pe care ni l-a f\cut comunismul
a fost c\ ne-a `nv\]at s\ fugim de r\spundere“
a „Dac\ analiz\m entuziasmul ader\rii la Uniunea European\, `n subcon[tient, to]i visam atunci s\ import\m
institu]iile Uniunii Europene. To]i vorbeam despre cât de `n ordine sunt lucrurile `n ]\rile din Vest. Prin nevoia
de ordine pe care ne-o exprimam, ne exprimam nevoia de institu]ii care s\-[i fac\ treaba. Este, de fapt,
criza societ\]ii române[ti dintotdeauna“ a „Cel mai mare r\u pe care ni l-a f\cut comunismul a fost c\
ne-a `nv\]at s\ fugim de asumarea r\spunderii, dincolo de anumite traume care ]in de o genera]ie.
Comunismul a indus puternic fuga de asumare, fuga de a te implica, de a lua atitudine. Ne-am obi[nuit s\ ironiz\m
orice sim] civic, penalizându-l ironic, pentru c\ era folosit `n alte scopuri. Acestea sunt problemele societ\]ii
române[ti“ a Interviu cu dl Florin Pogonaru, pre[edintele Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din România a
Domnule pre[edinte, cum
caracteriza]i actuala criz\
economic\, cu argumente
sau elemente de referin]\
din România?
Oricum am analiza proble-
ma, societatea româneasc\ es-
te, `n momentul de fa]\, r\v\-
[it\ de cuplarea a dou\ crize,
pe care le-am numit „criza lor“
[i „criza noastr\“. Caracte-
ristica crizei noastre este ace-
ea c\ societatea româneasc\
trece printr-o criz\ profund\
a func]ion\rii institu]iilor
Statului. Problema num\rul
unu o constituie problemele
din institu]iile Statului. Cum
se va ajunge ca Statul [i insti-
tu]iile române[ti s\-[i `ndepli-
neasc\ func]iile? Asta este
marea criz\ prin care trecem.
Dac\ analiz\m entuziasmul
ader\rii la Uniunea Europea-
n\, `n subcon[tient, to]i visam
atunci s\ import\m institu]ii-
le Uniunii Europene. To]i e-
ram s\tui de ambiguit\]ile
noastre, de birocra]ia noastr\,
de corup]ia noastr\ endemi-
c\... To]i vorbeam despre cât
de `n ordine sunt lucrurile `n
]\rile din Vest. Prin nevoia de
ordine pe care ne-o exprimam,
ne exprimam nevoia de insti-
tu]ii care s\-[i fac\ treaba.
Este, de fapt, criza societ\]ii
române[ti dintotdeauna.
La aceste probleme se a-
daug\ deprinderile legate
de imobilitate, de ne`ncre-
dere, `nsu[iri c\p\tate `n
comunism, nu?
Cel mai mare r\u pe care
ni l-a f\cut comunismul a fost
c\ ne-a `nv\]at s\ fugim de a-
sumarea r\spunderii, dincolo
de anumite traume care ]in de
o genera]ie. Comunismul a in-
dus puternic fuga de asumare,
fuga de a te implica, de a lua
atitudine. Ne-am obi[nuit s\
ironiz\m orice sim] civic, pe-
nalizându-l ironic, pentru c\
era folosit `n alte scopuri. A-
cestea sunt problemele socie-
t\]ii române[ti. Bine`n]eles
c\, dup\ 1989, s-a produs [i o
r\sturnare a valorilor. Socie-
tatea româneasc\ mai are `n-
c\ un sentiment de lips\ a
„nordului“. Unde sunt repere-
le, valorile adev\rate, pornind
de la comportamentul celor
din tagma „nouveau riche“?
Pân\ unde mergi cu nevoile
de consum? Iat\ câteva `ntre-
b\ri f\r\ r\spuns.
Exist\ teama c\ tr\im
o criz\ structural\
{i „criza lor“ `n ce const\?
Ca s\ `n]elegem [i defecte-
le sistemului spre care tin-
dem s\ mergem noi acum.
Nu se [tie `nc\ dac\ este o
criz\ u[oar\ ciclic\ sau o criz\
structural\. Exist\ pericolul
s\ fie o criz\ structural\.
Chiar exist\ teama c\ tr\im o
criz\ structural\, `n care `m-
prumuturile neperformante a-
dunate, pe plan interna]ional,
`n portofoliul b\ncilor, ar pu-
tea s\ ne dea mult de furc\.
Dar esen]a crizei, dac\ vre]i,
este dat\ de globalizare, `n
contextul unor diferen]e cul-
turale fundamentale [i `n con-
textul faptului c\ banii se cre-
eaz\ `ntr-o parte a lumii, `n
]\rile manifacturiere, de]in\-
toare de resurse - China, In-
dia, ]\rile arabe -, iar consu-
mul e situat `n ]\rile occiden-
tale, Europa de Vest [i Statele
Unite. Dincolo de orice, atâta
timp cât culturile vor fi atât
de opuse, `n care chinezul este
obligat s\ economiseasc\ ori-
ce ban pe care-l câ[tig\, iar a-
mericanul s\ cheltuie orice
ban pe care viseaz\ c\-l va
produce vreodat\, se va ajun-
ge ca, tot timpul, partea asta
care cheltuie, orientat\ spre
consum, s\ absoarb\ acel tsu-
nami de bani dinspre China,
]\rile arabe [i s\ g\seasc\
mecanisme, prin care s\ `n-
vârt\ ace[ti bani, pentru a-i
introduce `n societ\]ile res-
pective. {i, introduc`ndu-i
imoral sau ilegal, la un mo-
ment dat, este inevitabil\ o
explozie. Aceast\ criz\ nu es-
te prima. ~naintea ei, pe ace-
la[i sistem, datorit\ dezechili-
brului dintre locul unde se
creeaz\ banii [i unde se con-
sum\ banii, [i al culturilor de
la capul acestei logistici, a fost
criza `mprumuturilor c\tre
]\rile africane. Exista legenda
c\ o ]ar\ nu d\ niciodat\ fali-
ment, [i ]\rile au dat fali-
ment... A trebuit creat Grupul
de la Roma... Dar, tot a[a, au
fost sup]i bani dintr-o parte [i,
prin intermediul ]\rilor dez-
voltate, au fost arunca]i, chi-
purile, ca `mprumuturi, spre
diverse ]\ri, cm ar fi America
Latin\.
Noi unde ne situ\m, `n ca-
drul acestui mecanism in-
terna]ional? ~n grupul ]\-
rilor manufacturiere? A-
vem, mai nou, [i tenta]ia
de a consuma...
Prin natura for]ei de mun-
c\ de la noi, suntem v\zu]i ca
o ]ar\ manufacturier\. Ceea
ce s-a f\cut la noi [i, chiar `n-
tr-un mod abuziv, a fost a-
ceast\ explozie a nevoilor de
CM
YK
Florin Pogonaru, pre[edintele Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din România
consum, dincolo de posibilit\-
]ile noastre. Am fost `mpin[i
spre o cultur\ de tip ameri-
can, un mod impropriu nou\
[i departe de posibilit\]ile
noastre. Vom r\mâne manu-
facturieri, printr-o for]\ de
munc\ educat\, cât de cât...
Dar, `n acela[i timp, ne-am
dezvoltat ni[te nevoi de con-
sum, care nu ]in de cultura
noastr\, de la creditul cu bu-
letinul, pân\ la cine [tie ce
metode de `mprumut...
Prin natura lucrurilor,
chiar cred `n capitalul
românesc
No]iunea de „capital na-
]ional“ mai este valabil\
`n condi]iile `n care apare
globalizarea, sau `n condi-
]iile intr\rii noastre `n U-
niunea European\?
Ca pre[edinte al Asocia]iei
Oamenilor de Afaceri Români,
prin natura lucrurilor, chiar
cred `n capitalul românesc.
Din acest punct de vedere, a-
cum, constat\m cu to]ii c\ s-
au f\cut gre[eli, l\sându-se a-
numite ramuri ale economiei
f\r\ control, dac\ ne gândim
la ponderea pe care au avut-o.
Acum ne plângem. Banca Na-
]ional\, de exemplu, se plânge
c\ are probleme cu sistemul
bancar din cauza faptului c\
89% din activele bancare sunt
active str\ine. ~n acest mo-
ment, `ncepi s\ ai probleme:
b\ncile-mam\, care iau banii
afar\ [.a. Ar trebui s\ `nv\-
CM
YK
Miercuri, 11 noiembrie 2009
]\m din aceste gre[eli. Apoi,
excesul de privatizare cu capi-
tal str\in n-a fost `ntotdeauna
bun pentru noi. Ar trebui s\
ne gândim la viitor, mai ales
`n domenii ca cel energetic...
Dac\ nu cumva exist\ o pon-
dere a capitalului str\in de la
care lucrurile trebuie discuta-
te, cum o fac [i francezii, [i
nem]ii, care vorbesc despre
concepte strategice. ~n felul a-
cesta, putem defini interesul
na]ional. Pe de alt\ parte, nu
sunt de acord cu cei care exa-
cerbeaz\ rolul capitalului lo-
cal, urm\rind ni[te avantaje
la o privatizare, [i, dup\ ce au
fost avantaja]i la privatizare,
pentru c\ sunt români, a doua
zi vând totul unei firme str\i-
ne. De ce s\ favoriz\m astfel o
firm\ româneasc\? Sigur, e-
xist\ situa]ii strig\toare la
cer. ~n majoritatea licita]iilor
organizate, pân\ acum, pen-
tru diverse proiecte europene,
este o favorizare clar\ a capi-
talului str\in, prin condi]iile
impuse la licita]ie. La nici 10
ani de la Revolu]ie, una din
condi]ii pentru participare la
marile licita]ii era ca firmele
s\ aib\ o experien]\ de 15 ani.
Interesant este c\ acest de-
zechilibru pe care-ll men]io-
na]i acum a fost f\cut sub
obl\duirea unor institu]ii
din Uniunea European\
sau dirijat chiar prin politi-
cile impuse de Fondul Mo-
netar Interna]ional [i Ban-
ca Mondial\. Am fost in-
du[i `n eroare sau a fost o
gre[eal\ de orientare gene-
ral\, pe care nimeni n-oo cu-
no[tea [i observ\m abia a-
cum - având `n vedere [i
criza - c\ acest tip de orien-
tare nu mai este bun, nu
mai este productiv?
Este adev\rat, era doctrina
liberalismului fundamenta-
list, pe de o parte, c\ mâna in-
vizibil\ regleaz\ totul, inclu-
siv `ntr-o economie, care nu a-
re nici primele `nceputuri de
economie de pia]\. {i asta a
fost o idee fals\. Pe aceast\ i-
dee general\, s\ spunem, au
fost introduse [i diverse inte-
rese. Noi am pl\tit, pentru a-
derarea la Uniunea Europea-
n\, pentru situa]ia bun\ de a-
cum, inclusiv de criz\ (fereas-
c\ Dumnezeu, s\ fi fost acum
`n pozi]ia Ucrainei, `n afara
Uniunii Europene). {i am pl\-
tit inclusiv cu privatiz\rile
noastre. S\ nu uit\m, de e-
xemplu, c\, la un moment dat,
Petrom-ul era condi]ionat. E-
rau condi]ii `n scrisorile de `n-
]elegere cu FMI. Este un fapt
de via]\. Privatizarea Petro-
mului s-a f\cut cu un singur
partener, `ntr-o perioad\ `n
care nu era conjunctura s\
vinzi... E limpede, sunt ni[te
lucruri care au venit din afa-
r\, fiind orientate [i de diver-
se interese. Tr\im `ntr-o lume
care func]ioneaz\ astfel...
Patru scenarii
de ie[ire din criz\
Mai ales c\ tr\im un mo-
ment de criz\ intern\, de-
clan[at\ [i din cauz\ c\ in-
stitu]iile Statului nu func-

Miercuri, 11 noiembrie 2009
]ioneaz\. M\rind rolul
Statului, ar `nsemna s\ a-
dâncim aceast\ criz\. Pe
de alt\ parte, se pune pro-
blema c\ Statul nu mai a-
re resurse, a vândut totul,
ca s\ poat\ negocia solu]i-
ile bune, pe care ar trebui
s\ le induc\. Care ar fi so-
lu]iile pentru România `n
urm\torii ani?
Statul, de fapt, nu mai are
pârghii s\ se mi[te `ntr-o di-
rec]ie sau alta. Noi am `ncer-
cat s\ analiz\m diverse posi-
bilit\]i. Suntem la cuplajul a
dou\ crize: criza lor [i criza
noastr\. Primul scenariu pen-
tru ie[irea din criz\ este sce-
nariul „Merge [i a[a“. Este un
scenariu tipic românesc, ne
facem c\ facem reduceri din
sectorul bugetar, dar reducem
doar pe ici, pe colo. Deficitul
bugetar este foarte mare [i,
deodat\, sesiz\m c\ banii de
la FMI nu ne ajung. ~ncep dis-
cu]ii `n mass-media despre
noi `mprumuturi. {i care vor
fi semnalele prevestitoare ca-
re ne vor ar\ta ce se `ntâm-
pl\? Vom vedea c\ `n mass-
media se discut\ despre nevo-
ia de noi privatiz\ri, pentru
ca Statul s\ aib\ bani s\ pl\-
teasc\ mai departe. Atunci
când criza interna]ional\ este
slab\, firmele str\ine sunt
puternice, nu se pr\bu[esc,
Statul român [i institu]iile
noastre sunt disfunc]ionale.
Vom vedea tot mai multe
firme române[ti intrând `n in-
solven]\ [i firme str\ine care
le vor cump\ra. Acesta este
scenariul „Merge [i a[a“, sce-
nariul mediocrit\]ii.
Un al doilea scenariu este
cel mai grav, colapsul. Scena-
riul `n care Statul român [i in-
stitu]iile sale sunt disfunc]io-
nale, [i atunci criza este struc-
tural\, adic\ este foarte mare.
~n acest scenariu, toat\ econo-
mia mondial\ este ca un avion
`n picaj. Comenzile nu mai
func]ioneaz\, lumea e dispe-
rat\, protec]ionismul se ac-
centueaz\. Uniunea Europea-
n\ `ncepe s\ aib\ probleme,
unele state vor s\ se retrag\.
Pentru România, semnele c\
suntem `ntr-un asemenea sce-
nariu sunt legate de `nceperea
activ\rii clauzelor de salvgar-
dare. Nu la prima clauz\, dar,
la a doua sau la a treia clauz\
activat\, `ncepem s\ avem
probleme, care ne-ar ar\ta c\
ne-am situa `n acest scenariu.
Al treilea scenariu a fost
numit „Lumea lui Putin“, dar
nu are de a face cu Rusia, ci cu
un tip de atitudine. Este sce-
nariul pentru nostalgici, al
pensionarilor care se `ntrea-
b\: „Unde-i Statul acela pu-
ternic, care s\-i pun\ pe to]i
la punct, care s\ duc\ lu-
crurile spre bine?“ Este un
scenariu `n care exist\ un „big
brother“, care supravegheaz\
totul, dar avem, totu[i, econo-
mie de pia]\, ca `n Rusia.
Semnele prevestitoare: `n
mass-media `ncepe un atac al
oric\rui simbol al `mbog\]i]i-
lor, care poart\ obiecte de lux
etc. ~n acest scenariu, protec-
]ionismul se accentueaz\, dar
ca blocuri. România este `n
cadrul Uniunii Europene, ca-
re devine bloc protec]ionist.
{i exist\ al patrulea scena-
riu, total pozitiv, de restabili-
re a `ncrederii. Acesta este un
scenariu bun, dar care `ncepe
foarte prost. Semnele preves-
titoare ale lui sunt mi[c\rile
de strad\ foarte puternice din
partea func]ionarilor publici,
din partea celor da]i afar\ din
`ntreprinderile insolvabile
[.a.m.d. ~n scenariile de criz\
slab\ avem [i elemente `n ca-
re pre]ul alimentelor, al petro-
lului cresc. De ce? Dac\ este o
criz\ slab\, la nivel interna-
]ional, economia `ncepe s\
mearg\. Cererea de materii
prime, de petrol, de alimente
cre[te. ~n acest scenariu, vom
vedea semne `n comasarea te-
renurilor agricole [i stimula-
rea produc]iei agricole `n Ro-
mânia. Vom vedea str\inii in-
trând foarte tare `n domeniul
prelucr\rii produselor agrico-
le sau al organiz\rii industri-
ei agricole. De ce? Vor fi `m-
pin[i de pre]urile tot mai mari
la alimente [i de faptul c\ la
noi pre]urile terenurilor agri-
cole, convergen]a lor cu Occi-
dentul nu s-a produs `nc\.
România a fost
tras\ `nainte de
geopolitic, mult mai
mult decât de elite
Care sunt p\rerile dvs. pri-
vind politicile Uniunii Eu-
ropene, care ne vizeaz\ pe
noi? Exist\ aceast\ idee
comun\ c\ Uniunea Euro-
pean\ creeaz\ doar baz\
de consum, ca excesul de
produc]ie economic\ s\ fie
desf\cut la noi. Prin acest
mod, noi nu putem s\ fim
decât consumatori de ser-
vicii [i bunuri, fapt cuplat
cu lipsa afacerilor serioase,
care mereu va face s\
creasc\ datoria public\.
Astfel au procedat englezii
`n India, la sfâr[itul sec. al
XIX-llea, care i-a
au organi-
zat pe indieni atât de bine,
`ncât, pentru o minim\
infrastructur\ construit\,
i-a
au f\cut pe localnici da-
tori pentru totdeauna.
P\cat c\ pân\ acum n-am
f\cut infrastructura, dar am
aruncat banii pe altceva. {i `n
continuare ace[ti bani se vor
cheltui cu salariile, cheltuieli
absolut nerezonabile. Excesul
de func]ion\rime este o pa-
gub\. Noi distrugem valoarea
CM
YK
prin modul prost de organiza-
re a societ\]ii. Totul ]ine de a
ne defini propriul interes [i de
a ne defini moralitatea noas-
tr\, ]ine de compromisurile pe
care le accept\m. V\ dau un
exemplu. ~n societatea ro-
mâneasc\, exist\ o problem\
`n domeniul fiscalit\]ii. De ce
nu spunem c\ avem o pro-
blem\? Contribu]iile sociale
sunt mult prea mari, s\ rezol-
v\m aceast\ problem\. De ce
societatea româneasc\ creea-
z\ mecanisme perverse de e-
vitare a contribu]iilor sociale,
gen micro`ntreprinderi, gen
alte subterfugii, de care nu
profit\ nici m\car acei oameni
care vor s\-[i fac\ un salariu
cât de cât rezonabil. Pân\ la
urm\, de micro`ntreprinderi
s-au folosit cei care au f\cut
mari specula]ii imobiliare,
folosindu-le pentru specula]ii
de zeci [i sute de milioane de
euro. Este o chestiune de
imoralitate profund\, inclusiv
a mediului de afaceri. Acestea
sunt problemele noastre. ~n
privin]a Uniunii Europene, eu
sunt zguduit de politicile de
subven]ii `n domeniul agricol.
Cum de ei se lupt\ pentru un
pre] al laptelui de un euro
optzeci de cen]i? Este incredi-
bil. Noi vorbim, `ns\, doar
`ntre noi, [i nu ne cre\m me-
canisme de reprezentare la ni-
velul Bruxellesului, ca s\ a-
vem pozi]ii ferme. Dar cehii,
polonezii [i chiar bulgarii au
deja aceste mecanisme... Noi
avem o problem\ tot timpul u-
nii cu al]ii, `ntre noi. Politicul
transfer\ discursul `n dome-
niul corup]iei. Se discut\ de-
spre institu]iile Statului, `n
loc s\ se discute despre incom-
peten]a endemic\. Din incom-
peten]\ ajungem s\ avem co-
rup]ie. Dac\ `n ]ara asta dis-
cursul principal ar fi despre
incompeten]i [i nu despre
corup]i, am avea numai de
câ[tigat.
Care ar fi, `n condi]iile de
acum, resursele economiei
române[ti?
Una din concluziile anali-
zelor noastre este c\ România
a fost tras\ `nainte `ntotdeau-
na de geopolitic, mult mai
mult decât de propriile elite.
~n istorie, geopoliticul, situa-
rea noastr\ `ntr-un context
CM
YK
politic ne-a f\cut s\ facem sal-
turi mai mari. Acum, princi-
palul factor geopolitic este
procesul de convergen]\ la U-
niunea European\. Discutând
strict economic, acest proces
`n România va continua. Sunt
factori de produc]ie, gen p\-
mântul `n agricultur\, care
`nc\ nu au ajuns la nivelul din
Uniunea European\. Acolo
sunt resurse [i vom vedea, la
un moment dat, cum resurse-
le, venind din Uniunea Euro-
pean\, se `ndreapt\ spre in-
vesti]ii `n acel domeniu [i va fi
un factor care ne va trage `na-
inte. ~n toate scenariile pe ca-
re le-am f\cut, cel pu]in `n
scenariile `n care criza econo-
mic\ interna]ional\ este sla-
b\, adic\ scenariile unu [i pa-
tru, for]a de munc\ va r\mâ-
ne `n continuare atrac]ia `n
mediul de afaceri românesc.
Va exista, `n continuare, `n
condi]iile unei crize slabe, ten-
ta]ia de delocalizare a unor
capacit\]i de produc]ie din
Vest c\tre noi. Faptul c\ exis-
t\ aceast\ inconcordan]\ `n-
tre ce producem [i ce consu-
m\m nu e bine. A stimula
consumul `n România, `n mo-
mentul de fa]\, nu [tiu dac\ e
un lucru `n]elept. Acel con-
sum risca s\ se duc\ `n pro-
duc]ie german\. Cum s-a `n-
tâmplat cu consumul german,
care s-a dus `n produc]ia Daci-
ei române[ti. Nu ne-ar fi pl\-
cut ca noi s\ arunc\m cu ba-
nii - inclusiv cum discut\m de
crearea infrastructurii -, [i s\
ne trezim c\ vine produc]ie
turceasc\, cum a [i venit, o]e-
lul-beton din Turcia. Proble-
ma este c\ noi nu producem
pentru consumul românesc.
Dovada este domeniul agroa-
limentar. Nu se poate s\ fii pe
penultimul din punct de vede-
re al exporturilor de produse
agricole [i pe locul trei din
punct de vedere al poten]ialu-
lui agricol.
Ruralul este o mare
surs\ de dezvoltare
pentru România
Care-ii problema agricul-
turii la noi? Lipsa investi-
]iilor?
Interviu realizat de Larisa [i Constantin IFTIME
9
Problema agriculturii `nce-
pe de la modul cum s-a f\cut
distribuirea p\mântului [i de
la lipsa de concentrare a p\-
mânturilor `n agricultur\. Pe
de alt\ parte, agricultura ro-
mâneasc\ este foarte slab\,
constat\m asta cu triste]e [i
spaim\. Ea nu poate func]io-
na, nu este interesant s\ func-
]ioneze `n economii de scar\.
Acum s-a f\cut primul pas cu
colectarea cerealelor [i darea
unei recipise-garant. Prin a-
ceasta se pot comercializa ce-
reale existente `n depozite,
standardizate [.a.m.d. Orga-
nizarea pe baze industriale a
agriculturii la noi va implica
fiscalizarea agriculturii, iar a-
ceasta va crea mari zguduiri.
Când se vor pune impozite pe
terenurile agricole, toat\ lu-
mea va fi obligat\ s\ le vân-
d\. Se vor comasa p\mânturi-
le. Va lua mult timp, dar acest
lucru trebuie s\ se `ntâmple.
E o resurs\ subutilizat\ p\-
mântul la noi, enorm de risipi-
t\, datorit\ subutiliz\rii p\-
mântului [.a.m.d., iar comasa-
rea lui n-ai cum s-o faci decât
prin fiscalizare. Ca s\ te apuci
s\ faci iriga]ie, trebuie s\ [tii
c\ ai ni[te p\mânturi pentru
care merit\ s\ faci iriga]ie [i
costurile iriga]iei se distribuie
la o anumit\ suprafa]\. Altfel,
e o discu]ie pur teoretic\, dac\
nu te `mpinge banul [i profitul
din urm\.
Ce se va `ntâmpla `n sat?
Satul este, totu[i, legat de
tradi]ie?
F\r\ discu]ie, ruralul tre-
buie s\ fie o prioritate, [i Uni-
unea European\ a alocat o su-
m\ enorm\ pentru reabilita-
rea ruralului, inclusiv ap\ [i
canalizare. Ruralul este o ma-
re surs\ de dezvoltare pentru
România. Totu[i, cât\ popula-
]ie a mai r\mas `n rural [i câ-
t\ este plecat\ `n Spania [i `n
Italia? Aud diverse estim\ri...
Dar dac\ te duci la ]ar\, `n lo-
cul horei, ai un televizor `n
mijloc [i b\trânii stau [i se ui-
t\ la televizor.
Crede]i c\ se poate ajunge
la rediscutarea marilor
concepte privind echili-
brul politic, economic
mondial cândva? La sfâr-
[itul comunismului, se
vorbea de sfâr[itul istori-
ei, adic\, gata, am ajuns
la sfâr[itul istoriei, avem
Statul democratic cu eco-
nomie liberalist\. Ele se
cuplau cumva... {i iat\ c\
economia strict liberalist\
a primit acum o lovitur\.
Ar putea s\ se ajung\ a-
cum la rediscutarea aces-
tor concepte, care au a[e-
zat lumea, `ntr-uun fel?
Lumea vestic\ se bazeaz\
pe urm\torul principiu: dez-
voltare `nseamn\ consum...
Consum\ mai mult [i vei fi eti-
chetat ca fiind mai dezvoltat
decât al]ii. Dar `ncep s\ apar\
reac]ii chiar din lumea vestic\,
cum este de exemplul Sarkozi,
care, parafrazându-l pe Joseph
Stiglitz, sus]ine, stai pu]in c\
nu PIB-ul arat\ dezvoltarea u-
nei na]iuni, ci PIB-ul plus un
coeficient de fericire, modul de
folosire a timpului liber etc. E
o muta]ie extraordinar\. a
10 Opinii Miercuri, 11 noiembrie 2009

LUMEA CUVÂNTULUI

Diacritice
de Stelian DUMISTR|CEL
La Simpozionul interna]ional „Di-
aspora cultural\ româneasc\: para-
digme lingvistice, literare [i etnofol-
clorice“, organizat de Institutul de Fi-
lologie Român\ „A. Philippide“ al Fili-
alei Ia[i a Academiei Române [i de
Asocia]ia Cultural\ „A. Philippide“,
care a avut loc `ntre 5-7 noiembrie, co-
municarea unei profesoare, Ioana Ji-
eanu, care pred\ limba român\ `n
Spania, la colegiul „Lope de Vega“ din
ora[ul Castellón de la Plana, ne-a a-
tras aten]ia, din nou, asupra efectelor
scrierii f\r\ semne diacritice. S-a por-
nit de la un test urm\rind capacitatea
elevilor români de a se exprima `n
scris `n limba matern\: elevilor li s-a
cerut s\ alc\tuiasc\ o compunere `n
limba român\, fire[te. Se constat\ c\
cei mai mul]i dintre copii nu vorbesc
corect limba român\, iar cei mai mici
abia o `n]eleg; cu toate c\ o mai vor-
besc `n familie, la [coal\ [i `n diferite
medii [i `mprejur\ri, ei vorbesc spani-
ola sau catalana, chiar „valenciana“.
~n ceea ce prive[te scrierea, urm\rile
sunt pe m\sur\, iar unul dintre efecte
este mai mult decât... indiferen]a pri- at\ de elevi: de exemplu, Ni]\, Neac- dreptul o infamie. Dintr-un comunicat „Monitorul Oficial“, unde numele teh-
vind folosirea diacriticelor, ceea ce se [u, }i]ei au devenit, pentru colegii spa- de pres\ emis de Administra]ia Prezi- nicianului este, totu[i, Ciob\nescu!
poate constata [i din copia al\turat\, nioli [i români, Nita, Neacsu, Titei. den]ial\ la data de 15 ianuarie 2006, (/veganet.ro/).
dup\ textul care ar fi trebuit s\ fie o Este u[or de g\sit una dintre surse- am aflat c\ „asistentei Hauta V. Mioa- Un asemenea... model produce nu
compunere (`nlocuire pentru care cel le acestor deform\ri; [i `n România ra Minodora, asistent medical princi- numai regretabile ne`n]elegeri, ci con-
ce semneaz\ printr-un simbol electro- stituie, parc\, o declara]ie public\ de
apare uneori o astfel de scriere, chiar pal“, membr\ a echipajului „Smurd“
nic `[i cere scuze): lipsa, frecvent\, a nep\sare institu]ionalizat\ fa]\ de
„p\l\riei“ de la litera \, apari]ia, pen- `n enun]uri din mass-media, `n special care [i-a pierdut via]a `ntr-un accident
când este vorba de nume de localit\]i - aviatic, i s-a acordat, post-mortem, Me- scrierea corect\ [i fa]\ de actul cultu-
tru aceea[i liter\, a lui â (câ]elu[), ab- ral `n genere. Termenul (semne) dia-
sen]a sedilei la [ (stiu), iar, `n ceea ce luate „de pe surs\“. Astfel, datorit\ dalia „Meritul Sanitar“ clasa a III-a
suportului electronic al transmiterii (/www.presidency.ro/). Care este, oare, critice, la baza c\ruia se afl\ grecescul
prive[te gre[elile referitoare la orto- diacriticós `nsemnând „care permite
grafie, ignorarea cratimei pentru a unor [tiri, am `nregistrat pronun]iile numele adev\rat al decoratei [i cum
Motca, Tutuieni sau Vlahita, pentru va fi fost scris pe decretul preziden]i- s\ distingi“ [i folosirea acestor semne
desp\r]i pronumele de verb (la prins = sunt `nv\]ate chiar din prima clas\
l-a prins, am facuto = am f\cut-o). Mai numele localit\]ilor Mo]ca, }u]uieni [i al? Oare tot… economic? C\ci `n tex-
Vl\hi]a, ba chiar Flamanzi, dar f\r\ tul aceluia[i comunicat de pres\ g\- [colar\, iar respectarea lor `n scris `n
mult, am aflat c\ absen]a diacriticelor texte din registrul public marcheaz\
duce [i la o pronun]are deformat\ a vreo refeire la Flandra, ci la o localita- sim, de exemplu, numele unui tehnici-
deosebirea dintre cel instruit, `nv\]at,
numelor proprii; deoarece sunt scrise te din jude]ul Boto[ani, Fl\mânzi! an Ciobanescu, „[ef forma]ie «Roba- [i semianalfabet.
`n catalog f\r\ astfel de semne distinc- („Realitatea TV“, august 2009). nesti» S.G.A. Dolj“; toponimul este, si-
tive, neinteresante pentru profesorii Sunt `ns\ situa]ii când o asemenea gur, Rob\ne[ti, dar grafia gre[it\ apa- * STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST,
PROFESOR UNIVERSITAR LADEPARTAMENTUL DE JURNALISTIC|
spanioli, pronun]ia aceasta este prelu- neglijen]\ ar putea reprezenta de-a re [i `n textul decretului publicat `n DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I

IDEEA CRE{TIN|

Demagogia - profanare a cuvintelor Cum recunoa[tem un de-

de Adrian AGACHI
~nc\ de la Nae Ca]avencu,
faimosul personaj al lui Cara-
giale, am `nceput s\ cunoa[-
tem efectele devastatoare ale
demagogiei. Titu Maiorescu a
atras [i el aten]ia asupra aces-
tui pericol `n studiul s\u
„Oratori, retori [i limbu]i“. Re-
zultatele demagogiei se v\d
pretutindeni ast\zi: oameni
ne`ncrez\tori `n promisiuni,
vorbe grele adresate diverse-
lor guvern\ri trecute, prezen-
te [i viitoare, dezam\gire per-
petu\. Cuvintele se desacrali-
zeaz\ cu repeziciune, iar reto-
rica at=t de pre]uit\ odinioar\
a devenit ast\zi un simplu in-
strument `n m=na celor obi[-
nui]i s\ manipuleze.
~nc\ din vechime, cuv=ntul
era considerat un dar de origi-
ne divin\, pe care zeii, `n mi-
lostivirea lor, l-au dat oameni-
lor. ~n credin]a cre[tin\, cu-
v=ntul a c\p\tat o adev\rat\
ontologie divin\, fiind un atri-
but dumnezeiesc [i creator.
Hristos este numit [i Cuv=n-
tul lui Dumnezeu, El fiind Cel
prin care s-a realizat crea]ia,
cu binecuv=ntarea Tat\lui [i
des\v=r[irea (sfin]irea) Duhu-
lui Sf=nt. Cuv=ntul este, toto-
dat\, o calitate pe care doar
omul o posed\. Fiecare ani-
mal are un limbaj, dar care se
reduce la emiterea unor sune-
te [i la manifest\ri preponde-
rent „non-verbale“ (fizice). Po-
ezia, literatura, discursurile
faimoase nu ar fi fost posibile
f\r\ vehiculul de aur al cu-
v=ntului. Dac\ putem vorbi
despre o sfin]enie a cuv=ntu-
lui, putem s\ discut\m [i de-
spre o profanare a sa.
Ast\zi, mai mult ca nicio-
dat\, s-au `nmul]it discursuri-
le pompoase [i cuv=nt\rile `n-
dr\zne]e. Avem mai mul]i
oratori dec=t `n toat\ istoria
vechimii, mai mul]i retori de-
c=t au existat vreodat\, cu al-
te cuvinte, o mul]ime de lim-
bu]i. Ce vestesc ace[ti lim-
bu]i? Sf=r[itul. Nu acesta este
subiectul discursului uzitat,
desigur, dar prin comporta-
mentul lor profe]esc acea peri-
oad\ a minciunii solemne. Pe-
rioad\ a distrugerii spirituale
avansate, p=n\ la o putrezire
interioar\ des\v=r[it\. „O ci-
viliza]ie este, realmente, foar-
te greu de salvat c=nd i-a sosit
ceasul s\ cad\ sub influen]a
demagogilor. Demagogii au
fost marii strangulatori de
civiliza]ii. (...) Demagogia e-
sen]ial\ a demagogului se
afl\ `n mintea sa [i `[i are r\-
d\cinile `n lipsa de responsa-
bilitate fa]\ de `nse[i ideile
pe care le manevreaz\, idei
care nu `i apar]in, ci le-a
primit de la adev\ra]ii cre-
atori“ (Ortega y Gasset, „Re-
volta maselor“, p. 32-33). Ni-
mic `n plus de ad\ugat.
magog? Este foarte simplu de
recunoscut, deoarece se afl\
mereu `n centrul aten]iei, de[i
nu are nimic important de
spus. Vorbe[te tot timpul u-
manit\]ii [i, `n esen]\, nu vor-
be[te nim\nui. Spune lucruri
banale [i promite multe f\r\
nici un fel de acoperire practi-
c\. Profitor, viclean, manipu-
lator, nu [tie s\ se respecte
dec=t pe sine [i s\ `[i caute c=t
mai mul]i sus]in\tori. Un pro-
fanator de cuvinte. Din nou
Ortega y Gasset ne amin-
te[te: „S-a abuzat de cuvinte
[i de aceea prestigiul lor s-a
pr\bu[it. Ca la multe alte lu-
cruri, [i aici abuzul a constat
`n folosirea instrumentului
f\r\ precau]ie, f\r\ con[tiin]a
limitelor acestuia. De aproa-
pe dou\ secole, se crede c\ a
vorbi `nseamn\ a cuv=nta tu-
turor [i nim\nui“ („Revolta
maselor“, p. 7). Din nou, ni-
mic de ad\ugat.
Dac\ `nc\ mai c\ut\m cu-
vinte sfinte, le putem g\si `n
locul `n care acestea nu se pot
`nvechi sau denatura nicioda-
t\. ~n Sf=nta Scriptur\, `n
scrierile Sfin]ilor P\rin]i, `n
predicile vii ale preo]ilor [i ie-
rarhilor no[tri. Este zadarnic
s\ le mai c\ut\m `n discursu-
rile obi[nuite de ast\zi. Nietz-
sche a scris o carte intitulat\
„Amurgul zeilor“, dar, dac\ ar
fi tr\it ast\zi, ar fi intitulat-o
probabil „Amurgul cuvinte-
lor“. {i dup\ dou\ mii de ani
r\sun\ cu putere cuv=ntul
M=ntuitorului din Evanghe-
lie: „V\ spun c\ pentru orice
cuv=nt de[ert, pe care-l vor
rosti, oamenii vor da socoteal\
`n ziua judec\]ii“ (Mt. 12, 36).
Poate c\ ar fi bine s\ lu\m
aminte la noi `n[ine [i s\ `n-
cerc\m s\ nu ajungem `n ace-
ea[i situa]ie precum demago-
gii. S\ nu ne folosim de cuvin-
te f\r\ respect [i pruden]\,
pentru c\, de fapt, „cuv=ntul
este o tain\ sf=nt\, care nu
trebuie administrat\ dec=t cu
o extrem\ delicate]e“ („Revol-
ta maselor“, p. 8-9). a

CM
YK
 Miercuri, 11 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA
CRE{TINISMULUI
„E r\u s\ nu mai fie (MCCCLXV)

un neam `ntr-oo credin]\“

Cât de strâns\ este leg\tura dintre
credin]\ [i na]iune?
E r\u s\ nu mai fie un neam `ntr-o cre-
din]\. Nu mai este una `n toate. Am primit o
scrisoare anonim\, unde mi se spune c\ fac o
leg\tur\ prea strâns\ `ntre Ortodoxie [i
na]iune, c\ na]iunea ar fi pe planul doi. ~ntâi
s\-L iube[ti pe Dumnezeu [i apoi na]iunea.
Na]ia este l\sat\ [i ea de Dumnezeu. Fiecare
na]ie are un fel de a prinde spiritualitatea, a[a
cum are [i fiecare om. Na]iunea noastr\ de la
`nceput a fost a[a, cre[tin-ortodox\. Nu po]i
desp\r]i cele dou\ aspecte, cel pu]in la noi.
Este o deosebire `ntre a sluji Sfânta
Liturghie [i a scrie c\r]i teologice?
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Amândou\ sunt importante. S\ te sim]i `n
Hristos, s\ te rogi Lui s\ vin\ `n timpul Li-
turghiei, s\ te rogi Tat\lui s\ trimit\ pe Du-
hul Sfânt, ca s\ prefac\ pâinea [i vinul `n
Trupul [i Sângele lui Hristos. S\ te rogi `m-
preun\ cu oamenii din biseric\, mereu cu ~nceputurile
con[tiin]a c\ e[ti `n prezen]a lui Iisus
Hristos. Sigur, este important [i a l\muri lu- `nv\]\mântului
crurile despre Sfânta Treime, despre Hristos. teologic `n
Am tr\it amândou\ aceste bucurii. Eu le-am
v\zut totdeauna `mpreun\. Nu poate exista Transilvania (I)
una f\r\ cealalt\. Cât m-au ]inut puterile, Candida]ii la preo]ie din Tran-
slujeam Sfânta Liturghie `n fiecare duminic\
silvania, asemenea celor din
[i s\rb\torile la vreo biseric\ din apropiere, Moldova [i `n }ara Româneas-
sau pe unde eram invitat. (Dialog cu pr. c\, aveau cuno[tin]e sumare
Dumitru St\niloae) dobândite `n m\n\stiri sau la
centrele eparhiale, de la clerici
cu mai mult\ `nv\]\tur\. De
obicei, ei se preg\teau `n fami-
lie, c\ci preo]ia se „mo[tenea“

„Iar noi, fra]ilor, suntem din tat\ `n fiu. Spre sfâr[itul

secolului al XVIII-lea, episco-
pul Ghedeon Nichitici de la

dup\ Isaac, fii ai f\g\duin]ei“ Sibiu a `ncercat s\ `nfiin]eze

Facerea 16, 10: „Apoi i-a mai
zis `ngerul Domnului:
«Voi `nmul]i pe urma[ii t\i
foarte tare, `nc=t nu se vor putea
num\ra din pricina mul]imii»“.
Slujnica Agar se `mp\rt\[e[te [i ea din f\-
g\duin]a f\cut\ de Dumnezeu lui Avraam,
rodind un popor at=t de numeros, `nc=t ur-
ma[ii s\i „nu se vor putea num\ra din prici-
na mul]imii“. Dumnezeu recunoa[te `mpreju-
r\rile grele `n care s\ g\sea Agar, nu o p\-
r\se[te `n strâmtorarea ei [i nu o mustr\.
De[i fiul ei nu avea s\ fie fiul planului divin,
totu[i va avea parte de f\g\duin]a f\cut\ lui
Avraam. Deosebirea binecuv=nt\rii date de
Dumnezeu lui Avraam prin fiul Isaac, pe care
`l va na[te Sara, [i cea dat\ prin fiul Ismael,
pe care `l va na[te slujnica Agar, este limpede
explicat\ `n Sf=nta Scriptur\, `n Epistola
MICUL CATEHISM
c\tre Galateni a Sfântului Apostol Pavel:
„C\ci scris este c\ Avraam a avut doi fii: unul
din femeia roab\ [i altul din femeia liber\.
Dar cel din roab\ s-a n\scut dup\ trup, iar
cel din cea liber\ s-a n\scut dup\ f\g\duin-
]\. Unele ca acestea au alt\ `nsemnare, c\ci
acestea (femei) sunt dou\ testamente: Unul
de la Muntele Sinai, `n Arabia, [i r\spunde
Ierusalimului de acum, care zace `n robie cu
copiii lui; Iar cea liber\ este Ierusalimul cel
de sus, care este mama noastr\. C\ci scris
este: «Vesele[te-te, tu, cea stearp\, care nu
na[ti! Izbucne[te de bucurie [i strig\, tu care
nu ai durerile na[terii, c\ci mul]i sunt copiii
celei p\r\site, mai mul]i decât ai celei care
are b\rbat». Iar noi, fra]ilor, suntem dup\
Isaac, fii ai f\g\duin]ei. Ci precum atunci cel
ce se n\scuse dup\ trup prigonea pe cel ce se
n\scuse dup\ Duh, tot a[a [i acum. Dar ce
zice Scriptura? «Izgone[te pe roab\ [i fiul ei,
c\ci nu va mo[teni fiul roabei, `mpreun\ cu
fiul celei libere». Deci, fra]ilor, nu suntem
copii ai roabei, ci copii ai celei libere“ (4, 22-
30). (Lucian APOPEI)
un seminar pentru preg\tirea
preo]ilor ortodoc[i. De[i Cur-
tea din Viena aprobase `n
principiu deschiderea unui
„seminar central“ ortodox la
Timi[oara, aceast\ [coal\ teo-
logic\ nu s-a realizat. ~ns\
câ]iva c\rturari ortodoc[i au
deschis primele cursuri, spo-
radice, pentru preg\tirea `n-
v\]\torilor de la [colile „popo-
rale“ române[ti ortodoxe [i a
slujitorilor altarelor. ~n cadrul
reformelor [colare din Impe-
riul Habsburgic, ini]iate de
`mp\r\teasa Maria Tereza
(1740-1780) [i continuate de
fiul [i succesorul ei, `mp\ratul
Iosif II (1780-1790), [i dup\
elaborarea unor legi speciale
pentru organizarea `nv\]\-
mântului românesc din Tran-
silvania (1781 [i 1784), se
sim]ea nevoia preg\tirii unor
`nv\]\tori pentru [colile ro-
mâne[ti, puse sub `ndrumarea
Bisericii. ~n acest context s-au
creat dou\ posturi de directori

P\rin]ii Bisericii sunt `mpotriva doctor, pentru c\ acea hot\râre ce

prezicerilor de orice fel
Curiozitatea omului de a afla
evenimentele care vor avea loc nu
este nou\. Dintotdeauna a exis-
tat dorin]a de a [ti ce se va `n-
t=mpla, `ns\ practica de a preve-
dea nu a fost recomandat\ de P\-
rin]ii Bisericii pentru c\ omul
este st\p=nul faptelor sale. Ni-
meni nu poate [ti ceea ce se va `n-
t=mpla, dec=t Dumnezeu care es-
te Atot[tiutor.
Sf. Simeon al Tesalonicului a
scris `mpotriva celor care sus]i-
neau c\ cercetarea astrologic\
este folositoare: „a vorbi despre
noroc, despre ursitori, despre ex-
plicarea na[terilor, dup\ zodii sau
stele [i pentru citirile de stele e lu-
cru nebunesc [i f\r\ de Dum-
nezeu... `ns\ bun\t\]ile [i r\ut\]i-
le noastre se mi[c\ dup\ a noastr\
singur\ voin]\“.
Vechile Pravile biserice[ti au
luat atitudine `mpotriva prezice-
rilor de orice fel: „Via]a omului nu
are nici un soroc pus, nici este vre-
unui om vremea scris\ mai `nain-
te, sau socoteala impus\ ca atâ]ia
ani s\ tr\iasc\; cu sfatul [i voia lui
Dumnezeu, atunci omul moare; de
ar fi fost mai `nainte o hot\râre [i
o predestina]ie a omului, atâ]ia
ani s\ tr\iasc\, nimeni nu s-ar
vindeca vreodat\ de vreo boal\; [i
nici n-ar chema vreodat\ pe vreun
a hot\rât mai `nainte Dumnezeu
ar fi neschimbat\“.
~n lucrarea „Despre idoli“, Ter-
tulian a scris urm\toarele: „Nu voi
spune c\ a a[eza nume de dum-
nezei fal[i `n cer, a le atribui un fel
de atotputernicie [i a-i abate pe
oameni de la `n\l]area rug\ciu-
nilor c\tre Dumnezeu, insuflându-
le credin]a c\ destinul lor este in-
variabil predeterminat de astre -
nu voi spune c\ toate acestea ar fi
totuna cu venerarea unor dumne-
zei fal[i. Eu afirm `ns\ c\ astrolo-
gia, `n acest caz, se asemuie[te
`ngerilor c\zu]i care s-au `ndep\r-
tat de la Dumnezeu pentru a `n[e-
la neamul omenesc...“.
Din momentul `n care l-a creat
pe om, Dumnezeu i-a oferit acestu-
ia libertatea de a alege binele sau
r\ul. Aleg=nd binele, persever=nd
`n virtute, cre[tinul r\m=ne a-
proape de Dumnezeu [i beneficia-
z\ de ajutorul divin. (pr. Gheorghe
MIH|IL|)
ai [colilor „confesionale“ din
„marele Principat al Ardea-
lului“, cele unite fiind puse
sub conducerea lui Gheorghe
{incai (1782), iar cele ortodoxe
sub conducerea lui Dimitrie
Eustatievici. ~n anul 1786 a
luat na[tere, la Sibiu, un mod-
est curs de pedagogie [i teolo-
gie, condus de Dimitrie
Eustatievici (1730-1795), fiu
de preot din Bra[ov, cu studii
la Academia duhovniceasc\
din Kiev. Dup\ moartea sa (27
mai 1795), conducerea acestui
curs, precum [i a „[colilor
na]ionale neunite“ din Ardeal
a fost preluat\ de un alt
c\rturar bra[ovean, preotul
Radu Tempea V (1768-1824),
care le-a condus pân\ `n 1808,
când a fost ales protopop la
Bra[ov, urmat, pentru o pe-
rioad\ scurt\, de dasc\lul
Simion Jinariu.
(pr. Cezar }|BÂRN|)

ISTORII CU T+LC - Eu nu [tiu, dar Dumnezeu

TEZAUR PATRISTIC
„Dumnezeul meu, Dumne-
zeul meu, de cât care nimic nu e
mai mare, ca Cel ce e[ti necu-
prins, ca Cel ce e[ti totul, ca F\-
c\tor al totului [i de nesfâr[ite
ori nesfâr[it mai presus de toate,
ca Cel mai presus de fiin]\;
Doamne al meu, Doamne, sfânt\
unire negr\it\ [i net\lm\cit\,
`mpreun\ suflare a cre[tinilor,
slav\ }ie!“. (Calist Patriarhul,
Capete despre rug\ciune, cap.
83, `n Fil. rom., vol. VIII, p. 347)
Despre purtarea de
grij\ a lui Dumnezeu
Un om evlavios avea obice-
iul s\ zic\ la orice `ntâmplare:
„E bine a[a“. Odat\ trebuia s\
plece s\ `ncheie o afacere.
Când `ns\ a dorit s\ se urce pe
vapor, a alunecat [i [i-a rupt
piciorul. La comp\timirile pri-
etenilor el a r\spuns: „E bine
a[a“. Atunci prietenii s-au su-
p\rat [i l-au `ntrebat indig-
na]i, cum poate s\ fie bine cu
un picior rupt [i cu c\l\toria
amânat\. El a r\spuns:
[tie, [i ce face El este bine pen-
tru mine.
Peste câteva zile, prietenii
i-au adus vestea c\ vaporul cu
care trebuia el s\ plece s-a scu-
fundat.
- Ei, a replicat bunul cre[tin,
nu-i a[a-i c\ ceea ce face Dum-
nezeu este bine pentru noi? (Gri-
gorie Com[a, O mie de pilde)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Grigore Le[e aduce
folclorul na]ional `n
context interna]ional
„Grigore Le[e - Cântec din L\-
pu[“ este titlul celei mai recen-
te produc]ii discografice a pres-
tigioasei colec]ii de muzic\ tra-
di]ional\ Ocora, acest album fi-
ind editat ca parte a colabo-
r\rii dintre Uniunea Euro-
pean\ de Radio [i Radio
România. Selec]ia reprezenta-
tiv\ realizat\ pentru discul
Ocora este `nso]it\ de un text
de prezentare semnat de Gruia
Stoia [i con]ine cântece, doine
[i colinde din zona L\pu[ului,
care pun `n lumin\ arta auten-
tic româneasc\ pe plan in-
terna]ional, conform Mediafax.
Grigore Le[e, un nume sonor
`n cultura româneasc\, este
originar din }ara L\pu[ului -
Maramure[, o regiune ale c\rei
tradi]ii le preia [i le duce mai
departe `n calitate de interpret
de folclor, fiind unul dintre
rarii cunosc\tori ai tehnicii vo-
cale a „horei `n grumaz“ (`n
registru acut, n.r.). ~ntoarcerea
la obâr[ii `nseamn\ pentru
Grigore Le[e `ntoarcerea la
muzica interpretat\ `n
maniera arhaic\ [i la cântece
de ceremonial uitate, ce
p\streaz\ `nc\ amintirea mitu-
lui. Ocora este casa de discuri
a Radio France, specializat\ `n
muzica folcloric\ autentic\ din
`ntreaga lume. ~n 2009, Radio
France a dedicat noile
produc]ii discografice Ocora
tradi]iilor muzicale din
România [i Portugalia.
Festivalul „Via]a e
frumoas\“, dedicat
artelor spectacolului
Concerte ale trupelor „Pink
Martini“ [i „Trei parale“, dar [i
proiec]ii de filme [i spectacole
de operet\, vor avea loc `n ca-
drul celei de-a doua edi]ii a
Festivalului Interna]ional al
Artelor Spectacolului Muzical
„Via]a e frumoas\!“, care va
avea loc `ntre 12-20 noiembrie,
conform Mediafax. Unicul fes-
tival din România dedicat ex-
clusiv artelor spectacolului
muzical, care se desf\[oar\ la
Bucure[ti, revine anul acesta
cu reprezentan]ii ale unor im-
portante teatre [i institu]ii
muzicale din Europa. Progra-
mul include premiera operetei
„Silvia“ a Teatrului Na]ional
de Operet\ „Ion Dacian“, spec-
tacolele „Barb\ Albastr\“
(Teatrul de Stat de Comedie
Muzical\ din Sankt Peters-
burg), „Liliacul“ (Teatrul de
Operet\ [i Musical din Buda-
pesta), „V\duva Vesel\“ (Ope-
ra de Stat din Slovacia), „Bo-
lero“ - o serie de cinci specta-
cole scurte de dans (Teatrul
Na]ional Slovac din Bratis-
lava), „Cântarea Cânt\rilor“
(Asocia]ia „Mnémosyne“,
Marsilia) [i „Odiseea V`so]ki“,
dar [i musicalul de succes al
Teatrului Na]ional de Operet\
- „Romeo [i Julieta“. Nu lipsesc
Galele Interna]ionale de
Operet\ [i Balet, concertul de
muzica veche „Trei parale“ [i
cel al grupului maramure[ean
„Iza“, lans\ri de carte, seri
tradi]ionale (Rusia, Ungaria,
Slovacia), workshop-uri pentru
copii [i studen]i, proiecte so-
ciale, conferin]e, `ntâlniri,
mese rotunde, vizion\ri de
filme etc. a
CM
YK
Miercuri, 11 noiembrie 2009
Solu]ii de urbanism pentru „cutiile de chibrituri“ la M}R
Expozi]ia „Magic Blocks - sce- perioada 9-26 noiembrie. Printre guvernamentale [i locale. ~n acest parte a popula]iei urbane din
narii pentru blocurile din pe- ini]iatorii proiectului „Magic sens, sunt prezentate studii de caz România. Din 1990 `ncoace, cam
rioada socialist\ `n Bucure[ti“, ce Blocks“ se num\r\ organiza]ia ce con]in posibile solu]ii, diferen- toate au ajuns `n proprietate pri-
propune idei [i principii pentru o nonprofit Archis Interventions, ]iate pentru fiecare zon\ abordat\. vat\, se vând, se cump\r\ [i se
strategie de regenerare urban\, a Asocia]ia Zeppelin, revista „Arhi- Pe 16 noiembrie, `n Studioul „Ho- amenajeaz\ frenetic - [i strict in-
fost vernisat\ ieri la Muzeul tectura“ [i Biroul de arhitectur\ ria Bernea“ de la M}R, `ncepând dividual. (...) Acest proiect pune
}\ranului Român (M}R) din Point 4. Proiectul a fost finan]at cu ora 16:00, vor fi organizate o se- `n discu]ie problemele sociale [i
Bucure[ti. de Institutul Cultural Român, rie de conferin]e profesionale cu in- culturale, cele legate de arhitec-
Expozi]ia „Magic Blocks“, ini- prin Programul Cantemir, con- vita]i români [i str\ini. tur\ [i spa]iu public, de economie
]ial prezentat\ la Berlin, `n peri- form Mediafax. „Oamenii le numesc cutii de [i comunitate, de identitate [i,
oada 8 septembrie-29 octombrie, Proiectul urm\re[te articularea chibrituri. Nimeni nu iube[te mai ales, de energia [i poten]ialul
este adus\ [i la Bucure[ti, la Mu- unei strategii de regenerare ur- blocurile din perioada socialist\, ascunse `n aceste cutii“, arat\ or-
zeul }\ranului Român (MTR), `n ban\, `n colaborare cu autorit\]ile `ns\ `n ele locuie[te cea mai mare ganizatorii proiectului. a
Art\, cultur\ [i tradi]ii rome la Palatul Copiilor din Bucure[ti
Festivalul de art\, cultur\ [i tradi]ii rome, Roma Cult
Fest, va avea loc sâmb\t\, 14 noiembrie, la Palatul
Copiilor din Bucure[ti, cu proiec]ii de filme, o expo-
zi]ie de fotografie, târgul me[te[ugarilor, mâncare
tradi]ional\ [i un concert Damian & Brothers.
Secretariatul General al Gu- Budrala, „M\m\liga te a[-
vernului `ncheie Programul teapt\“, regizat de Lauren]iu
SPER (Stop Prejudec\]ilor de- Calciu, care prezint\ supra-
spre Etnia Rom\) 2009 cu vie]uirea unor familii de romi
Roma Cult Fest. Sâmb\t\, 14 extrem de s\race, [i „Barhta-
noiembrie, `ntre orele 11:00 [i lo!“, `n regia lui Robert La-
21:00, publicul larg este invitat katos, film artistic documen-
la Palatul Copiilor pentru a cu- tar care urm\re[te c\l\toria a
noa[te mai bine arta [i tradi]ia dou\ personaje prin România,
rom\. Intrarea la eveniment Ungaria, Austria [i Egipt.
este liber\, conform Mediafax. Momentele artistice vor fi di]ional\ gipsy, revine `n Ro- Cunoa[te-i `nainte s\-i judeci!“
Pe parcursul `ntregii zile vor fi prezentate publicului de c\tre mânia pentru a cânta `n ca- [i vizeaz\ `mbun\t\]irea per-
deschise o expozi]ie de fotogra- gazdele evenimentului, care drul programului SPER. Este cep]iei popula]iei majoritare
fie cu tema antidiscriminare [i vor avea [i un cadou-surpriz\ recunoscut pentru implicarea fa]\ de romi - [i o component\
târgul me[te[ugarilor romi, la pentru vizitatori [i partici- sa `n promovarea proiectelor media na]ional\ de informare,
care particip\ aurari, argin- pan]i. „Buc\tarii festivalului“ adresate etniei rome, motiv con[tientizare [i educa]ie, a-
tari, lingurari [i pielari. vor a[tepta publicul cu mân- pentru care, `n anul 2007, a dresat\, `n premier\, popula-
~ntre orele 11:30 [i 17:00 care tradi]ional\ rom\, turt\ fost desemnat Ambasador al ]iei de etnie rom\, sub mesajul
vor avea loc proiec]iile docu- dulce [i ciubuc. Anului Egalit\]ii de {anse. „Jan angle, romale!“ („F\ un
mentarelor „Dureri ascunse“, Ziua se va `ncheia cu un Concertul va fi deschis de pas `nainte!“). Lansat `n mai
un film realizat de Michelle concert extraordinar Damian trupa de l\utari Kali. 2007, primul program na]ional
Kelso despre Holocaustul ro- & Brothers, care va `ncepe la Programul SPER a fost re- de informare [i combatere a
milor, „Azi eram frumoas\, ju- ora 20:00. Dup\ concertele de lansat anul acesta pe 21 sep- prejudec\]ilor structurale pri-
n\“, `n regia Alexandrei Gu- la Arenele Romane [i Sala Pa- tembrie, printr-o campanie vind romii - SPER - este imple-
lea, care exploreaz\ transpu- latului de anul trecut, Damian media na]ional\ adresat\ po- mentat de Guvernul Româ-
nerea credin]elor [i supersti- Dr\ghici, câ[tig\tor al unui pula]iei majoritare - care are niei, prin fonduri Phare [i are
]iilor `n muzica romani, „Bles- premiu Grammy `n 2006, al\- `n centru mesajul „Discrimina- ca beneficiar Agen]ia Na]iona-
temul ariciului“, de Dumitru turi de trupa sa de muzic\ tra- rea romilor se `nva]\ acas\. l\ pentru Romi. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROGRAM DE CONSILI- gata s\ fac\ din experien]a lor un carea activ\ a tinerilor `n via]a pu- româno-franceze de restaurare
ERE EDUCATIV|: Centrul de `n- ghid util pentru to]i cei care vor blic\. Vicepre[edintele MIERT, arhitectural\ organizate de Ecole
v\]are a limbii engleze „Shakes- s\ `i urmeze“, a spus directorul Robert Gruman, a precizat c\ trai- de Chaillot - Paris [i Universita-
centrului, Adriana Alionte, con- ningul este organizat cu sprijinul tea de Arhitectur\ [i Urbanism
peare School“ prezint\ primul
program de consiliere educativ\ form Agerpres. Comisiei Europene prin Progra- „Ion Mincu“ Bucure[ti. La verni-
a CURS INTERNA}IONAL mul „Youth in Action“, iar la aces- sajul care va avea loc vineri, la
din România, intitulat „Destina-
tion UK“, care explic\ `n mod PE TEMA DIVERSIT|}II CUL- ta particip\ tineri din Ungaria, A- Muzeul Costumului Popular din
ustria, Portugalia, Malta, Bulga- Palatul Parlamentului, vor fi pre-
structurat procesul de admitere TURALE: Tineri din [apte ]\ri eu- ria, Turcia [i România. zen]i directorul Institutului
la o universitate britanic\, pro- ropene particip\ s\pt\mâna aces-
gram conceput [i adaptat special ta la un curs interna]ional pe tema a EXPOZI}IE DESPRE PA- Francez, Denis Soriot, consilier
pentru tinerii români. „Vom avea TRIMONIUL ROM+NESC LA cultural al Ambasadei Republicii
diversit\]ii culturale, organizat la Franceze, Paula Popoiu, director
invita]i traineri care sunt tineri Arcu[ de Tineretul Maghiar din MUZEUL SATULUI: Muzeul al Muzeului Satului, Emil Barbu
români ce au trecut prin aceast\ România (MIERT) cu sprijinul Co- Costumului Popular, sec]ie a Mu- Popescu, pre[edinte al Universi-
experien]\. Orele de training sunt misiei Europene, conform Ager- zeului Na]ional al Satului „Dimi- t\]ii de Arhitectur\ [i Urbanism,
adresate ideal elevilor claselor a pres. Trainingul, intitulat „Culori, trie Gusti“, g\zduie[te `n perioa- Sergiu Nistor, pre[edinte al ICO-
XI-a [i a XII-a sau tinerilor care culturi“, `[i propune c\ consolideze da 13 noiembrie 2009-15 ianuarie
`nc\ nu [i-au completat studiile MOS România. a
rela]iile de colaborare dintre orga- 2010 expozi]ia „O dubl\ perspec-
universitare `n ]ar\. Programul a niza]iile de tineret din Europa [i tiv\ asupra patrimoniului româ-
fost creat de tineri români, trai- pune accent pe teme precum tole- nesc - Un double regard sur le pa- Pagin\ realizat\
neri certifica]i, care studiaz\ `n ran]a, respectarea drepturilor o- trimoine roumain“, prilejuit\ de de Oana RUSU
Marea Britanie [i care sunt acum mului, muticulturalitate [i impli- aniversarea a 15 ani de ateliere
Pelerinaj de Anul Nou la Sofia Ghid preot/teolog
NU SUNT INCLUSE ~N PRE}:
Intr\rile la obiectivele op]ionale
4 zile/3 nop]i: 30 dec. 2009 - 02 ian. 2010 (aprox. 15 leva)
Ziua I : Nedelea“, cazare hotel. Cina festiv\ `n politan\ [i la Cetatea medieval\ T=r-
Asigurarea medical\
Masa de prânz
Bucure[ti-Ruse, Catedrala mitro- noaptea de Anul Nou. novo (op]ional) - Bucure[ti
politan\-M-rea Drianovo-Troian, M- Ziua III: PRE}: 230 de euro/pers. Informa]ii suplimentare:
rea Troianski-Sofia, cazare [i mas\ la Mic dejun, participare la Sf. SERVICII INCLUSE: Patriarhia Rom=n\, Centrul de Pelerinaj „Sf.
hotel. Liturghie la biserica româneasc\ din Transport cu autocar modern, cu Ap. Pavel“, Bdul Coposu nr. 1 D, sector 3;
Ziua II: Sofia, vizit\ la Biserica Boyana aer condi]ionat Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13;
0788/ 728.542;
Mic dejun, Sofia: Catedrala patri- (op]ional), cazare [i mas\ hotel. Cazare 3 nop]i hotel 3* pelerinaje_antim@yahoo.com
arhal\ „Sf. Alexandru - Nevski“, Ziua IV 5 mese: 2 - cin\; 3 - mic dejun Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
Biserica „Sf. Sofia“, Biserica rus\ „Sf. Mic dejun, Deplasare la Veliko Cina festiv\ `n noaptea de Anul 021.313.37.45, 021.313.37.46; 0788/ 728.544;
Nicolae“, Catedrala mitropolitan\ „Sf. T=rnovo, vizit\ la Catedrala mitro- Nou patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 11 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber Miercuri, 11 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

S\rb\tori]i Anul Nou `n Bucovina! Cr\ciun cre[tin

O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
30 decembrie 2009 - 02 ianuarie 2010
‹ Ziua I: (ora 07:00) Bucure[ti, Ca-
tedrala episcopal\ din Buz\u, ctitoria
voievodului Matei Basarab - Bac\u -
Catedrala arhiepiscopal\ din Roman,
ctitoria domnitorului Petru Rare[ [i a
so]iei sale doamna Elena Brancovici -
F\lticeni - Suceava, cazare [i mas\ ho-
tel****.
‹ Ziua II: Mic dejun, Catedrala
arhiepiscopal\ Suceava, `nchinare la
moa[tele Sf. Ioan cel Nou, M\n\stirea
Dragomirna, ctitoria lui Anastasie
Crimca, „Mireasa de piatr\ a Bucovinei“
- Biserica din P\tr\u]i, „Cavalcada sfin]i-
lor“ - Suceava, mas\ de prânz, timp liber,
ora 19:30 mas\ festiv\, primirea co-
lind\torilor [i a ur\torilor din Bucovina,
hotel****.
‹ Ziua III: Participare la Sfânta Li-
turghie a Sfântului Vasile cel Mare,
mas\ de prânz, dup\-amiaz\ se
viziteaz\ M\n\stirea Putna, „Ierusali-
mul neamului românesc [i altarul con-
[tiin]ei na]ionale“, `nchinare la mor-
mântul Sfântului {tefan cel Mare, mas\
de sear\ hotel****.
‹ Ziua IV: Mic dejun, Târgu Neam],
participare la parada colind\torilor, obi-
ceiuri [i tradi]ii din zona Neam], Bac\u,
Foc[ani, Buz\u, Bucure[ti.
Pre]: 1.200 de lei
Servicii incluse:
- 3 nop]i cazare hotel **** `n
Suceava;
- mas\ festiv\ de Anul Nou cu pro-
gram artistic;
- 2 mic dejun, 2 mese de prânz, 3 cine
hotel ****;
- transport autocar modern***;
- ghid `nso]itor preot sau teolog.
Date de contact:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13
0788.728.542, pelerinaje_unirea@ya-
hoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
la Sâmb\ta de Sus
24-27 decembrie 2009 (4 zile/3 nop]i)
Program individual Hotel Academia 3*
TARIF: 350 LEI/PERS/SEJUR
Servicii incluse:
- 3 nop]i cazare la Hotel Academia 3* `n in-
cinta M\n\stirii Br=ncoveanu;
- 24.XII - cin\;
- 25.XII - mic dejun [i „Cin\ festiv\“
- 26.XII - mic dejun [i cin\ ;
Mesele sunt servite la Restaurantul Comple-
xului Turistc Sâmb\ta de Sus.
Servicii neincluse:
- cheltuielile personale, mesele de prânz.
Obiective de vizitat `n zon\:
M-rea Brâncoveanu, M-rea Câr]i[oara, M-rea
Dejani, M-rea Berivoi, M-rea Bucium, Cetatea
F\g\ra[, Herghelia Sâmb\ta de Jos, Muzeul Ba-
dea Car]an, Complexul textile „La Vâltori“.
DATE DE CONTACT:
www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - Costel Birleanu
- tel: 0732.128.993;
e-m
mail: costel.birleanu@basilicatravel.ro -
Director Agen]ie - DIANA IORGA
- tel: 0732128997;
e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro -

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Miercuri, 11 noiembrie 2009 Analiz\ 15

Cum ar trebui s\ `nve]e elevii [tiin]ele exacte
Programa [colar\ trebuie mult simplificat\, iar
bacalaureatul ar trebui s\ se desf\[oare cu subiecte
aleatoriu alese de computer, dup\ cum arat\ raportul
realizat de Societatea Academic\ Român\ (SAR), realizat
`n urma audierii mai multor exper]i `n educa]ie. Unii
dintre ace[tia au propus chiar eliminarea `n totalitate
din [coala româneasc\ a testelor cu subiecte [i solu]ii
pre-publicate [i trecerea la teste de tip SAT, dup\ model
american. Programele [colare ar trebui s\ fie „aerisite“,
s\ se pun\ accentul mai mult pe preg\tirea practic\
dec=t pe cea teoretic\ pe care elevul o poate dezvolta `n
cadrul `nv\]\m=ntului superior. Preg\tirea `n [coal\ ar
trebui s\ pun\ accent pe dezvoltarea unor competen]e-
cheie, definite la nivel european.

Audierea exper]ilor din edu- tare, cine se preg\te[te pentru

ca]ie a fost organizat\ cu spri-
jinul Academiei de Advocacy [i
Siveco Rom=nia [i este parte
dintr-un proiect derulat de
SAR - „Cum pred\m [tiin]ele
exacte `n [coal\? O propunere
de reform\“.
Comisia care a `ntocmit ra-
portul a fost alc\tuit\ din ex-
per]i precum Ionel Haiduc, pre-
[edintele Academiei Române,
Nicolae Zamfir, pre[edintele
Societ\]ii Române de Fizic\,
Radu Gologan, pre[edintele So-
ciet\]ii de {tiin]e Matematice,
[i Despina Pascal, formator [i
consultant independent.
~n scopul `ntocmirii raportu-
lui a avut loc o audiere public\,
cu tema: „Formarea de compe-
ten]e - o necesitate pentru soci-
etatea secolului XXI?“, cu acest
prilej fiind `nregistrate mai
multe depozi]ii, scrise [i audio,
ale unor speciali[ti din `nv\]\-
mânt [i cercetare.
Referitor la subiectul acestui
raport, pre[edintele Academiei
Române, Ionel Haiduc, este de
p\rere c\ manualele [i progra-
mele din `nv\]\mântul preuni-
versitar ar trebui pu]in „aerisi-
te“, pentru c\ sunt greoaie, `n-
c\rcate cu multe cuno[tin]e inu-
tile. Haiduc consider\ c\, `n
prezent, studen]ii sunt „bom-
barda]i“ cu un volum prea mare
de cuno[tin]e, de multe ori f\r\
leg\tur\ cu practica [i cu expe-
rien]a. Ionel Haiduc sus]ine c\
ar fi necesar\ o finan]are mai
bun\ a [colilor `n vederea cre\-
rii de laboratoare: „~nv\]\mân-
tul superior trebuie s\ aib\, din
acest punct de vedere, modelul
american - s\ fie democratic la
baz\ [i deschis unui num\r ma-
re de aspiran]i, dar elitist la
vârf, s\ cultive elitele, iar pe de
alt\ parte s\ stratifice [i s\ sis-
tematizeze nevoile [i s\ fie clar
cine se preg\te[te pentru cerce-
`nv\]\mânt“.
Competen]ele
care trebuiesc
formate la [coal\
~n cuprinsul raportului-sin-
tez\ elaborat de SAR dup\ au-
dierea public\ din 28 octom-
brie, competen]ele sunt definite
ca o combina]ie de cuno[tin]e,
abilit\]i [i atitudini adecvate
contextului de care are nevoie
fiecare individ pentru `mplini-
rea [i dezvoltarea personal\,
pentru exercitarea unei cet\]e-
nii active `n societate, pentru
incluziune social\ [i angajare
pe pia]a for]ei de munc\. Din
depozi]ii reiese nevoia impri-
m\rii caracterului experimen-
tal `n predarea disciplinelor
matematic\, fizic\, chimie; ne-
cesitatea `n]elegerii educa]iei
prin [tiin]ele exacte [i, `n speci-
al, matematica, ca principal
mijloc pentru formarea compe-
ten]ei majore a omului modern:
gândirea corect\ [i posibilita-
tea unui ra]ionament logic `n
situa]ii de orice tip.
Se consider\ c\ este necesa-
r\ reformarea [colii prin cen-
trarea pe competen]e `n detri-
mentul abandon\rii focaliz\rii
pe transmiterea de informa]ii,
memorizarea [i redarea auto-
mat\ a acestora `n procesele de
examinare/evaluare.
Schimbarea focaliz\rii pe
formarea de competen]e impli-
c\ un alt nivel de dotare tehni-
c\ [i cu materiale didactice a
[colilor, `nl\turarea discrepan-
]elor de `nzestrare tehnic\ din-
tre urban [i rural, preg\tirea
cadrelor didactice [i asigurarea
resurselor pentru preg\tirea de
competen]e necesare `n societa-
tea bazat\ pe cunoa[tere.
S-a scos `n relief faptul c\ re-
forma `n educa]ie implic\ [i
centrarea pe nevoile exprimate
de mediul de afaceri [i de exi-
gen]ele de pe pia]a for]ei de
munc\; studierea [i preluarea
nevoilor exprimate de mediul
de afaceri `n proiectarea curri-
cular\. Reprezentantul mediu-
lui de afaceri prezent la audiere
a semnalat decalajul `ntre com-
peten]ele care le furnizeaz\
[coala [i cele cerute de pia]a
for]ei de munc\.
Programe de preg\tire
noi pentru formarea
profesorilor
Raportul SAR mai atrage
aten]ia asupra preg\tirii profe-
sorilor. Se consider\ ca fiind
necesar\ dezvoltarea unei pie]e
autohtone a serviciilor de for-
mare continu\ care s\ `ncuraje-
ze competi]ia [i calitatea pro-
gramelor de formare [i a furni-
zorilor. O alt\ propunere se re-
fer\ la un curriculum echilibrat
pentru programul de preg\tire
ini]ial\ a profesorilor, respectiv
o alocare orar\ suficient\ pen-
tru didactici [i pentru practica
`n [coal\. Este important\ ini]i-
erea de programe de preg\tire
noi, pentru a r\spunde unor noi
nevoi ale sistemului: licen]\ [i
masterat pentru nivelul pre-
[colar [i primar; derularea de
programe de preg\tire pentru
managerii de institu]ii [colare,
`n condi]iile descentraliz\rii [i
autonomiei locale (Cum altfel
s-ar putea construi „[coala care
`nva]\“?).
O propunere se refer\ la pro-
movarea de programe de mas-
terat didactic [i de doctorat `n
didactic\, pentru a implica pro-
fesorii `ntr-o preg\tire profesio-
nal\ de lung\ durat\ [i orienta-
t\ spre cercetare.
Profesorul, manualul [i com-
puterul trebuie s\ se sus]in\ [i
valorizeze reciproc `n procesul de
`nv\]\mânt modern, sus]ine ra-
portul SAR, realizat pe baza de-
pozi]iilor exper]ilor din educa]ie.
Calculatorul trebuie s\ fie v\zut
ca parte a procesului de `nv\]\-
mânt, [i nu `nlocuitor formal al
manualului sau dasc\lului.
Prin urmare, calculatorul s\
fie folosit ca instrument de pre-
dare [i `nv\]are, s\ nu fie un
scop `n sine.
Un curriculum „aerisit“
Problema reform\rii curri-
culumului a fost una dintre cele
mai importante teme abordate.
Astfel, societ\]ile profesionale
precum Societatea de Matemati-
c\, Societatea de Fizic\, Societa-
tea de Chimie, Societatea de Bi-
ologie ar trebui s\ fie implicate
`n elaborarea [i aprobarea pro-
gramelor de `nv\]\mânt (curri-
culum) prin consultarea profeso-
rilor de liceu [i universitari,
chiar [i a elevilor (olimpici).
Este important ca la elabo-
rarea acestora s\ se evite ten-
din]a autorilor „de a ar\ta ce
[tiu ei“ sau de a considera c\
„totul este important, rezulta-
tul fiind programe greoaie, su-
pra`nc\rcate, stufoase, dup\
cum recomand\ exper]ii `n edu-
ca]ie, conform raportului SAR.
Programele ar trebui s\ fie
„aerisite“, s\ con]in\ cuno[tin-
]ele de baz\ din disciplina res-
pectiv\, cu gândul ca absolven-
tul nu va lucra `n domeniul ace-
lei discipline. Preg\tirea `n
acest scop revine universit\]ii!
{coala trebuie doar s\ asigure
preg\tirea de cultur\ general\
pentru fiecare disciplin\, aten-
]ioneaz\ exper]ii `n educa]ie.
Ideal na]ional de
intelectualitate
S-au exprimat [i opinii refe-
ritoare la problematica mai lar-
g\ a condi]iei intelectualului
din România, nevoia unor veri-
tabili formatori de opinie, defi-
nirea idealului na]ional despre
intelectualitate, identificarea
de resurse spre a fi alocate pu-
nerii `n practic\ a m\surilor de
reform\, valorificarea rezulta-
telor [tiin]ei; introducerea edu-
ca]iei inovative, prin experi-
ment, respectiv saltul de la pe-
dagogia clasic\ de transmitere
de cuno[tin]e la cea bazat\ pe
investigare [i descoperire, ob-
servare, analiz\ [i sintez\; dez-
voltarea ra]ionamentului, [i nu
`nsu[irea de formule [i de algo-
ritmi; `n]elegerea conceptual\ a
fenomenelor, [i nu memorarea
lor; dezvoltarea unor deprin-
deri de a ac]iona `ntr-o situa]ie
dat\ pe baza informa]iilor [i
abilit\]ilor dobândite anterior.
Elevul trebuie antrenat s\ ju-
dece `n mod autonom o proble-
m\ din via]a real\, s\ `[i forme-
ze o opinie [i s\ g\seasc\ un
r\spuns.
Profesorul trebuie s\ fie un
mediator, cel care creeaz\ ambi-
an]a, cadrul de desf\[urare a
procesului de `nv\]are [i care
formuleaz\ problemele sau aju-
t\ la identificarea acestora de
c\tre elevi. Se insist\ asupra in-
troducerii `n studiul [tiin]elor
exacte la nivel liceal a unor ele-
mente ce privesc natura [tiin]ei
CM
YK
(ce are specific o explica]ie de tip
[tiin]ific; rolul experimentelor,
ipotezelor [i principiilor `ntr-o
teorie [tiin]ific\; ideea c\ teorii-
le [tiin]ifice sunt `ntr-o continu\
revizuire etc.) [i a unor episoade
din istoria [tiin]ei.
Trei competen]e-cheie
Printre concluziile extrase
din depozi]iile prezentate de c\-
tre participan]i, `n majoritatea
lor, cei care au f\cut depozi]ii
sunt de acord c\ sunt necesare
cele trei competen]e-cheie, de
matematic\, fizic\, [tiin]e [i
tehnologie, cele de `nv\]are de-a
lungul `ntregii vie]i [i cele digi-
tale care sunt esen]iale oric\rui
absolvent de [coal\ care va tr\i
[i munci `n economia bazat\ pe
cunoa[tere.
{coala `mparte responsabili-
tatea cu familia [i comunitatea
pentru a cre[te [i educa noile
genera]ii `n spiritul nevoii de
`nv\]are continu\, de-a lungul
`ntregii vie]i, chiar de schim-
bare pro-activ\, [i nu reactiv\,
la impulsurile pie]ei for]ei de
munc\, a profesiei de câteva ori
pe timpul unei vie]i profesion-
ale active.
Depozi]iile au scos `n relief [i
deficien]ele calitative ale `nv\-
]\mântului preuniversitar, de-
ficien]e care se amplific\ [i de-
vin extrem de vizibile la intra-
rea `n nivelul urm\tor de stu-
dii. Nu de pu]ine ori, nivelul
universitar se vede nevoit fie s\
reduc\ [tacheta exigen]elor, fie
s\ adauge [i s\ completeze ceea
ce lipse[te sub aspectul cuno[-
tin]elor sau abilit\]ilor pentru o
bun\ continuare a studiilor. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU

CM
YK
 CM
YK

16 Chipuri [i fapte din via]a BOR Miercuri, 11 noiembrie 2009

Episcopul Teofil, cel cu darul rug\ciunii

„}in s\ men]ionez c\ nu doresc nici un fel de
distinc]ie; visez via]a de m\n\stire pentru
eventualitatea c\ voi fi liber de obliga]ia de a-mi
sus]ine mama v\duv\ [i boln\vicioas\. Fizice[te
nu sunt deloc robust. Talent oratoric hot\rât nu
am. Din contra, din pricina timidit\]ii sunt un
vorbitor submediocru. M\ simt fericit când nimeni
nu m\ remarc\, nici `n bine, nici `n r\u.“
„Eu nu sunt o energie politic\-administrativ\. Eu
am o preferin]\ pentru rug\ciune, pietate [i
medita]ie. Vreau ca preo]imea eparhiei mele s\
`nve]e a se ruga. […] Eu doresc pace `ntre to]i
preo]ii [i popor. Permanent sunt pe teren, unde
prin rug\ciune [i rede[teptarea la o nou\ via]\
mistic\ cre[tin\ a preo]ilor [i a poporului s\ putem
regenera na]iunea. M\ mul]umesc s\ v\d episcopia
plin\ de credincio[i din toate clasele sociale
venind [i urmându-mi pilda `n a se ruga.“
rile biserice[ti, iar ortodoc[ii rea [i dragostea manifestat\ Teofil Herineanu nu avea `n-
„vechi“ priveau cu destul\ fa]\ de colaboratorii pe care i-a s\ nevoie de indica]iile Secu-
lice. Cu dispens\ papal\ de e- suspiciune pe fo[tii greco-ca- g\sit `n Eparhia Romanului. rit\]ii `n acest domeniu. Prin
tate, el era hirotonit preot ce- tolici. Pentru toate p\r]ile im- Pentru fostul preot greco-ca- natura lui un om al p\cii, a
dr. George ENACHE lib la 19 iunie 1932, gestul plicate, lini[titul preot de ]ar\ tolic din regiunea Clujului, zo- c\utat s\ g\seasc\ c\ile cele
Cele dou\ fragmente de marcând [i o recunoa[tere a Herineanu era solu]ia cea mai na Moldovei era o mare necu- mai potrivite de apropiere a
mai sus reprezint\ autocarac- calit\]ilor unui tân\r care [i-a bun\, fiecare parte sperând noscut\, dar pe care s-a oste- „vechilor“ ortodoc[i cu greco-
teriz\ri succinte, f\cute `n di- asumat `n mod deplin [i irevo- s\-l poat\ controla `n intere- nit s\ o cunoasc\ prin nume-
cabil calea credin]ei. Cel care catolicii reveni]i [i s\ men]in\
ferite etape ale vie]ii, de unul sul propriu pe timidul [i „ti- roase vizite pastorale. A fost deschise c\ile dialogului cu CM
dintre cei mai longevivi [i, `n iubea `n primul rând lini[tea moratul“ p\rinte Teofil. YK

bibliotecii [i tainele medita]iei cucerit de spiritul „mistic“ al greco-catolicii „nereveni]i“. {i

acela[i timp, pu]in cunoscu]i
ierarhi ai Bisericii Ortodoxe
Române, anume episcopul (ul-
terior arhiepiscopul) Teofil
Herineanu. Ca ierarh al Bise-
ricii a acoperit practic `ntrea-
ga perioad\ comunist\ (devine
episcop `n 1949, trecând la ce-
le ve[nice `n 1992), iar existen-
]a sa p\mântean\ a fost mar-
cat\, mai mult ca la al]i epis-
copi din acea vreme, de „urâ-
ciunile“ [i fr\mânt\rile unor
timpuri grele pentru Biseric\.
Cu toate acestea, `n pofida
multelor „defecte“ pe care [i le
sublinia din smerenie, IPS Te-
ofil s-a dovedit `n timp un `n-
ving\tor. Victoria sa este una
a rug\ciunii, r\bd\rii [i a
jertfei de sine.
Un tân\r [i „timid“
preot celib
Viitorul episcop Teofil s-a
n\scut la 11 noiembrie 1909, `n
comuna Arcalia, fostul jude]
N\s\ud, `n familia morarului
Vasile Herineanu, de confesiu-
ne greco-catolic\. O familie f\-
r\ resurse materiale deosebite,
dar care a sprijinit constant vo-
ca]ia intelectual\ a tân\rului
care, `n 1928, p\[ea `n s\lile de
curs ale Academiei teologice
din Gherla, unde s-a dovedit
un student str\lucit. Conduce-
rea Academiei l-a trimis s\-[i
completeze studiile la Faculta-
tea de teologie catolic\ din Pa-
ris, `ns\ banii oferi]i ca stipen-
diu s-au dovedit insuficien]i,
tân\rul Herineanu fiind obli-
gat s\ se `ntoarc\ `n ]ar\ dup\
doar [ase luni.
Lipsa mijloacelor de exis-
ten]\ este una dintre cauzele
care l-au determinat pe Teofil
Herineanu s\ intre `n cinul
preo]esc mai devreme decât e-
rau rânduielile Bisericii Cato-
s-a trezit „aruncat“ `n lumea
dureros de concret\ a satului
românesc transilv\nean, `n
care preotul, fie ortodox sau
greco-catolic, era v\zut ca un
lider de la care se a[teptau
foarte multe. Cu voin]\ [i
mult\ r\bdare, tân\rul preot
a reu[it s\ dep\[easc\ toate
dificult\]ile, reu[ind s\ aib\
realiz\ri biserice[ti notabile
deopotriv\ pe plan spiritual [i
material, `n mai multe parohii
din zona Clujului.
~n anii celui de-al Doilea
R\zboi Mondial s-a aflat `n
zona ocupat\ a Ardealului,
unde, al\turi de al]i preo]i
greco-catolici [i ortodoc[i, a
militat pentru p\strarea iden-
tit\]ii na]ionale române[ti. Pe
acest teren practic se cimen-
teaz\ leg\turile sale cu preo]ii
ortodoc[i, Teofil Herineanu
devenind un sprijinitor al
„Oastei Domnului“ [i al tutu-
ror ac]iunilor pe care le consi-
dera c\ aduc un plus `n via]a
spiritual\ a românilor.
Simbol al reunific\rii
biserice[ti
Dup\ 1947, când s-a pus `n
discu]ie problema reunific\rii
celor dou\ biserici române[ti,
Teofil Herineanu nu s-a aflat
printre primii „reveni]i“, `ns\,
odat\ hot\rârea luat\, ea a
r\mas definitiv\ [i irevocabi-
l\. ~n acel moment nu [tia c\
istoria `i rezerva un rol impor-
tant, acela de a deveni simbo-
lul reunific\rii biserice[ti, ca
primul fost cleric al Bisericii
Greco-Catolice care devenea
ierarh `n cadrul Bisericii Or-
todoxe. Alegerea sa s-a f\cut
`ntr-un context deosebit de di-
ficil, `n condi]iile `n care auto-
rit\]ile statului comunist se a-
mestecau permanent `n trebu-
Dup\ tratative `ndelunga-
te, `n cele din urm\ p\rintele
Teofil a fost ales episcop al
Eparhiei Romanului `n iunie
1949. Pu]ini `i acordau vreo
[ans\ tân\rului cu ochelari cu
dioptrii mari [i un aspect foar-
te asem\n\tor papei Pius al
XII-lea, care mul]umea timid
`n fa]a Sf. Sinod pentru alege-
rea sa `n `nalta demnitate.
To]i s-au `n[elat. S-au `n[elat
acei greco-catolici care au cre-
zut c\-l pot manipula `n ideea
sabot\rii reunific\rii. S-au `n-
[elat [i „vechii“ ortodoc[i, ca-
re-l priveau drept un cal tro-
ian greco-catolic `n inima Bi-
sericii. Teofil Herineanu s-a
dovedit un ierarh loial al Bise-
ricii Ortodoxe, f\r\ a-[i uita
sau tr\da vechii prieteni,
chiar dac\ ace[tia au ales s\
r\mân\ fideli Bisericii Greco-
Catolice. Principiile erau una,
rela]iile interumane altceva.
S-a `n[elat [i Securitatea,
care a sperat c\ noul ierarh va
fi un executant fidel al indica-
]iilor partidului [i va ac]iona
pentru subminarea din interi-
orul Bisericii a vie]ii religioase.
Rug\ciune, catehez\
[i filantropie `n
Eparhia Romanului
Manifestând aceea[i tena-
citate, de mirare la un om atât
de firav, PS Teofil s-a pus la
punct rapid cu tot ceea ce era
necesar pentru a-[i `ndeplini
datoria de episcop al Bisericii
Ortodoxe. Cre[terea b\rbii a
fost `nso]it\ de achizi]ia trep-
tat\ a acelor elemente de doc-
trin\ [i practic\ bisericeasc\
a R\s\ritului, care `i fuseser\
str\ine pân\ atunci, iar ab-
sen]a `ndemân\rii adminis-
trative la un a[a `nalt nivel a
fost compensat\ de deschide-
oamenilor locului, care rezona
cu firea sa `nclinat\ spre ru-
g\ciune, devenind un apropi-
at al monahilor din marile la-
vre ale Moldovei. ~n acela[i
timp, a propus molcomilor [i
„romanticilor“ moldoveni or-
ganizarea riguroas\ a ac]iuni-
lor misionar-caritabile, inspi-
rat de modelul bine pus la
punct al Bisericii Catolice. ~n
timp, PS Teofil Herineanu ca-
p\t\ `n rândul credincio[ilor
din Eparhia Romanului faim\
de „sfânt [i milostiv“. A fost
perioada cea mai frumoas\
din activitatea de ierarh, `n
care PS Teofil a avut parte de
multe `mpliniri suflete[ti.
„Prizonier“
la Cluj-Napoca
Activitatea sa pe teren bi-
sericesc a stârnit nemul]umi-
rea organelor de represiune.
Cateheza, organizarea de aju-
toare materiale pentru cei `n
nevoie, rânduiala [i frecven]a
slujbelor nu erau lucruri de
natur\ a `ncânta un regim ca-
re dorea o biseric\ cât mai ne-
putincioas\ cu putin]\. Spriji-
nul puternic acordat monahi-
lor p\trun[i de „misticismul
boln\vicios“, cum se exprimau
ideologii comuni[ti, a `ngrijo-
rat cel mai mult, f\cându-l s\
intre `n aten]ia agen]ilor Se-
curit\]ii. Mutarea PS Teofil
ca episcop la Cluj `n 1957 a
fost privit\ de Securitate [i ca
o solu]ie pentru `ndep\rtarea
sa de focarul de „misticism“
din m\n\stirile Moldovei. ~n
acela[i timp, Securitatea spe-
ra c\ venirea episcopului Teo-
fil la Cluj, `ntr-o zon\ atât de
familiar\ lui, unde existau `n-
c\ puternice fr\mânt\ri con-
fesionale, va contribui la in-
staurarea lini[tii. Episcopul
`n cadrul Eparhiei Clujului a
manifestat aceea[i deschidere
[i dragoste ca [i la Roman, a-
ceea[i implicare `n ac]iuni fi-
lantropice [i de catehizare.
Din p\cate, ambi]iile din
metropola Ardealului erau
mult mai mari decât cele din
patriarhalul târg din Moldova.
Interese mai mult sau mai pu-
]in meschine s-au pr\v\lit din
toate p\r]ile asupra episcopu-
lui. La acestea s-au ad\ugat
suspiciunile patologice mani-
festate fa]\ de persoana sa de
c\tre Securitate, o institu]ie
care nu a f\cut altceva decât
s\ distrug\ sistematic ceea ce
proclama c\ ap\r\: spunea c\
aduce pacea, stârnea mai ma-
re ur\, afirma c\ contribuie la
siguran]a oamenilor, genera o
[i mai mare suspiciune.
Demen]a sistemului [i mes-
chin\ria oamenilor l-au izolat
[i lovit cumplit pe PS Teofil.
~n aceste condi]ii, el nu a mai
reu[it `n urm\torii ani s\ mai
aib\ o activitate semnificati-
v\. Din acest motiv, cei care
nu l-au cunoscut direct [i nu
i-au `n]eles suferin]a l-au ju-
decat aspru pe nedrept. Refu-
giul [i sprijinul s\u a fost ru-
g\ciunea care i-a dat putere
s\ treac\ peste toate greut\]ile.
A apucat s\ vad\ România
eliberat\ de comunism [i s\
ajute la rena[terea valorilor
credin]ei pentru care a mili-
tat o via]\. A trecut la cele
ve[nice la 13 noiembrie 1992.
Momentele dificile pe plan
bisericesc din acea perioad\
a `mpiedicat o evaluare co-
rect\ a activit\]ii sale. ~n zi-
lele mai senine de ast\zi, oa-
meni care l-au cunoscut sau
tineri cercet\tori `ncearc\ s\
readuc\ `n aten]ie chipul
smerit al unui mare ierarh,
pe nedrept ignorat. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Miercuri, 11 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 260 (1462) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 236 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
ACTUALITATE ANALIZ| ECONOMIC
Sfântul Mina, Cum ar trebui Primele 9 b\nci str\ine
cinstit `n s\ `nve]e din Rom=nia [i-au
bisericile pe elevii [tiin]ele redus finan]\rile
care le ocrote[te exacte cu 0,7 miliarde de euro
PAGINA 16 PAGINA 15 PAGINA 5

Comunismul ne-a `nv\]at

s\ fugim de r\spundere basilica.ro
„Dac\ analiz\m entuziasmul ader\rii la Uniunea
European\, `n subcon[tient, to]i visam atunci s\
import\m institu]iile Uniunii Europene. To]i RELIGIOS
vorbeam despre cât de `n ordine sunt lucrurile A FOST SFIN}IT PARACLISUL
CENTRULUI DE ~NGRIJIRE ME-
`n ]\rile din Vest. Prin nevoia de ordine pe care DICO-SOCIAL| DE LA CUJMIR:
ne-o exprimam, ne exprimam nevoia de institu]ii ~n ziua de pr\znuire a Sf=n-
tului Ierarh Nectarie Tauma-
care s\-[i fac\ treaba. Este, de fapt, criza turgul, PS Nicodim, Episco-
societ\]ii române[ti dintotdeauna.“ „Cel mai pul Severinului [i Strehaiei,
a sfin]it paraclisul Centrului
mare r\u pe care ni l-a f\cut comunismul a fost de `ngrijire medico-social\ de
c\ ne-a `nv\]at s\ fugim de asumarea la Cujmir, jude]ul Mehedin]i.
r\spunderii, dincolo de anumite traume care ]in Pagina 3
de o genera]ie. Comunismul a indus puternic PAGINA VERDE
fuga de asumare, fuga de a te implica, de a lua INSTITU}IILE PUBLICE VOR A-
atitudine. Ne-am obi[nuit s\ ironiz\m orice sim] VEA }INTE OBLIGATORII DE
CUMP|R|TURI ECOLOGICE:
civic, penalizându-l ironic, pentru c\ era folosit Planul de ac]iune privind a- CM
`n alte scopuri. Acestea sunt problemele chizi]iile publice ecologice ar YK

putea fi adoptat la `nceputul

CM
societ\]ii române[ti.“ Interviu cu dl Florin
YK
Pogonaru, pre[edintele Asocia]iei Oamenilor de
Afaceri din România. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI
A murit Gheorghe Dinic\
Gheorghe Dinic\, unul dintre cei mai mari
actori români, a murit, ieri, la vârsta de 75 de
ani, la Spitalul Floreasca din Capital\, infor-
meaz\ surse oficiale. Actorul a fost operat
asear\ de colecist, iar starea s-a agravat du-
p\ interven]ie.
Gheorghe Dinic\ s-a n\scut pe 1 ianuarie
1934, la Bucure[ti. „Am fost un copil liber,
n\zdr\van, curios, mai degrab\ crescut de
strad\ [i de prieteni decât de familie, iar su-
fletul [i mintea mea de copil au memorat doar
farmecul str\zii [i al jocurilor de pu[tani. Nici
Parlamentul de la Chi[in\u nu a reu[it
nu mai [tiu câte roluri
am jucat cu trupa de a-
matori, zeci de perso-
naje“, spunea actorul.
„Primul meu rol a
fost cu o trup\ de ama-
tori de la Po[t\, iar eu
interpretam rolul loco-
tenentului Stamatescu
din spectacolul «Tita-
nic-vals» de Tudor Mu[atescu. Eram pe scen\
[i parc\ visam. Nici nu [tiam ce se `ntâmpl\
cu mine. La un moment dat, m-au trezit ni[te
aplauze din sal\“, `[i amintea el. a
anului viitor.
Pagina 7
CULTUR|
ART|, CULTUR| {I TRADI}II RO-
ME LA PALATUL COPIILOR DIN
BUCURE{TI: Festivalul de art\,
cultur\ [i tradi]ii rome, Roma
Cult Fest, va avea loc sâmb\-
t\, 14 noiembrie, la Palatul
Copiilor din Bucure[ti, cu pro-
iec]ii de filme, o expozi]ie de fo-
tografie, târgul me[te[ugarilor,
mâncare tradi]ional\ [i un
concert, Damian & Brothers.
Pagina 12
S|N|TATE
TERAPIA PRIN ALIMENTA}IE:
Alimenta]ia func]ional\ este
definit\ de Food of Specific
Health Use ca fiind reprezen-
tat\ de „acele alimente care
au ca efect specific men]ine-

M\n\stirea rupestr\ Inker-

man, din Republica Autonom\ Cri-
meea (Ucraina), a fost construit\
pe locul `n care a vie]uit Sf=ntul
Clement Romanul (secolul I), exi-
lat de `mp\ratul Traian [i martiri-
zat `n Crimeea. M\n\stirea din
Pe[tera Sf=ntului Clement Roma-
nul a fost construit\ `ntre secolele
al VII-lea [i al IX-lea. a
s\ aleag\ pre[edintele Republicii Moldova
Parlamentul Republicii
Moldova nu a reu[it ieri s\ a-
leag\ pre[edintele ]\rii, func-
]ie pentru care singurul can-
didat `nscris este Marian Lu-
pu, pre[edintele Partidului
Democrat, relateaz\ site-ul
Unimedia.md.
Ion Ple[ca, pre[edintele
Comisiei speciale pentru ale-
gerea [efului statului, a de-
clarat c\ „Marian Lupu a a-
dunat 53 dintre voturile de-
puta]ilor [i nu a fost ales `n
calitate de [ef al statului“.
Deputa]ii Partidului Co-
muni[tilor din Republica Mol-
dova (PCRM) au p\r\sit sala
Parlamentului `n cursul [e-
din]ei pentru desemnarea
rea s\n\t\]ii datorit\ consti-
tuen]ilor lor [i datorit\ intro-
pre[edintelui ]\rii, `naintea ducerii sau scoaterii din com-
votului, dup\ ce forma]iunea ponente a unor elemente
a decis s\ nu sus]in\ candida- eventual nocive“.
tul propus de Alian]a pentru Pagina 6
Integrare European\ (AIE).
Potrivit legisla]iei moldo-
vene, un nou vot pentru de-
semnarea [efului statului va
fi organizat `n termen de 30
de zile. a

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Grigore Le[e aduce
folclorul na]ional `n
context interna]ional
„Grigore Le[e - Cântec din L\-
pu[“ este titlul celei mai recen-
te produc]ii discografice a pres-
tigioasei colec]ii de muzic\ tra-
di]ional\ Ocora, acest album fi-
ind editat ca parte a colabo-
r\rii dintre Uniunea Euro-
pean\ de Radio [i Radio
România. Selec]ia reprezenta-
tiv\ realizat\ pentru discul
Ocora este `nso]it\ de un text
de prezentare semnat de Gruia
Stoia [i con]ine cântece, doine
[i colinde din zona L\pu[ului,
care pun `n lumin\ arta auten-
tic româneasc\ pe plan in-
terna]ional, conform Mediafax.
Grigore Le[e, un nume sonor
`n cultura româneasc\, este
originar din }ara L\pu[ului -
Maramure[, o regiune ale c\rei
tradi]ii le preia [i le duce mai
departe `n calitate de interpret
de folclor, fiind unul dintre
rarii cunosc\tori ai tehnicii vo-
cale a „horei `n grumaz“ (`n
registru acut, n.r.). ~ntoarcerea
la obâr[ii `nseamn\ pentru
Grigore Le[e `ntoarcerea la
muzica interpretat\ `n
maniera arhaic\ [i la cântece
de ceremonial uitate, ce
p\streaz\ `nc\ amintirea mitu-
lui. Ocora este casa de discuri
a Radio France, specializat\ `n
muzica folcloric\ autentic\ din
`ntreaga lume. ~n 2009, Radio
France a dedicat noile
produc]ii discografice Ocora
tradi]iilor muzicale din
România [i Portugalia.
Festivalul „Via]a e
frumoas\“, dedicat
artelor spectacolului
Concerte ale trupelor „Pink
Martini“ [i „Trei parale“, dar [i
proiec]ii de filme [i spectacole
de operet\, vor avea loc `n ca-
drul celei de-a doua edi]ii a
Festivalului Interna]ional al
Artelor Spectacolului Muzical
„Via]a e frumoas\!“, care va
avea loc `ntre 12-20 noiembrie,
conform Mediafax. Unicul fes-
tival din România dedicat ex-
clusiv artelor spectacolului
muzical, care se desf\[oar\ la
Bucure[ti, revine anul acesta
cu reprezentan]ii ale unor im-
portante teatre [i institu]ii
muzicale din Europa. Progra-
mul include premiera operetei
„Silvia“ a Teatrului Na]ional
de Operet\ „Ion Dacian“, spec-
tacolele „Barb\ Albastr\“
(Teatrul de Stat de Comedie
Muzical\ din Sankt Peters-
burg), „Liliacul“ (Teatrul de
Operet\ [i Musical din Buda-
pesta), „V\duva Vesel\“ (Ope-
ra de Stat din Slovacia), „Bo-
lero“ - o serie de cinci specta-
cole scurte de dans (Teatrul
Na]ional Slovac din Bratis-
lava), „Cântarea Cânt\rilor“
(Asocia]ia „Mnémosyne“,
Marsilia) [i „Odiseea V`so]ki“,
dar [i musicalul de succes al
Teatrului Na]ional de Operet\
- „Romeo [i Julieta“. Nu lipsesc
Galele Interna]ionale de
Operet\ [i Balet, concertul de
muzica veche „Trei parale“ [i
cel al grupului maramure[ean
„Iza“, lans\ri de carte, seri
tradi]ionale (Rusia, Ungaria,
Slovacia), workshop-uri pentru
copii [i studen]i, proiecte so-
ciale, conferin]e, `ntâlniri,
mese rotunde, vizion\ri de
filme etc. a
CM
YK
Miercuri, 11 noiembrie 2009
Solu]ii de urbanism pentru „cutiile de chibrituri“ la M}R
Expozi]ia „Magic Blocks - sce- 26 noiembrie. Printre ini]iatorii pro- studii de caz ce con]in posibile solu- România. Din 1990 `ncoace, cam
narii pentru blocurile din perioada
socialist\ `n Bucure[ti“, ce propune
iectului „Magic Blocks“ se num\r\
organiza]ia nonprofit Archis Inter-
]ii, diferen]iate pentru fiecare zon\
abordat\. Pe 16 noiembrie, `n
toate au ajuns `n proprietate pri-
vat\, se vând, se cump\r\ [i se
idei [i principii pentru o strategie ventions, Asocia]ia Zeppelin, revista Studioul „Horia Bernea“ de la M}R, amenajeaz\ frenetic - [i strict indi-
de regenerare urban\, a fost verni-
sat\ ieri la Muzeul }\ranului Ro-
„Arhitectura“ [i Biroul de arhitec-
tur\ Point 4. Proiectul a fost finan-
`ncepând cu ora 16:00, vor fi organi-
zate o serie de conferin]e profesion-
vidual. (...) Acest proiect pune `n
discu]ie problemele sociale [i cul-
mân (M}R) din Bucure[ti. ]at de Institutul Cultural Român, ale cu invita]i români [i str\ini. turale, cele legate de arhitectur\ [i
Expozi]ia „Magic Blocks“, ini]ial prin Programul Cantemir. Proiectul „Oamenii le numesc cutii de spa]iu public, de economie [i comu-
prezentat\ la Berlin, `n perioada 8 urm\re[te articularea unei strategii chibrituri. Nimeni nu iube[te nitate, de identitate [i, mai ales, de
septembrie-29 octombrie, este adu- de regenerare urban\, `n colaborare blocurile din perioada socialist\, energia [i poten]ialul ascunse `n
s\ [i la Bucure[ti, la Muzeul }\ra- cu autorit\]ile guvernamentale [i lo- `ns\ `n ele locuie[te cea mai mare aceste cutii“, arat\ organizatorii
nului Român (MTR), `n perioada 9- cale. ~n acest sens, sunt prezentate parte a popula]iei urbane din proiectului. a
Art\, cultur\ [i tradi]ii rome la Palatul Copiilor din Bucure[ti
Festivalul de art\, cultur\ [i tradi]ii rome, Roma Cult Fest,
va avea loc sâmb\t\, 14 noiembrie, la Palatul Copiilor
din Bucure[ti, cu proiec]ii de filme, o expozi]ie de
fotografie, târgul me[te[ugarilor, mâncare tradi]ional\
[i un concert Damian & Brothers.
Secretariatul General al Gu- „Blestemul ariciului“, de Dumi-
vernului `ncheie Programul SPER tru Budrala, „M\m\liga te a[-
(Stop Prejudec\]ilor despre Etnia teapt\“, regizat de Lauren]iu
Rom\) 2009 cu Roma Cult Fest. Calciu, care prezint\ supravie]ui-
Sâmb\t\, 14 noiembrie, `ntre rea unor familii de romi extrem
orele 11:00 [i 21:00, publicul larg de s\race, [i „Barhtalo!“, `n regia
este invitat la Palatul Copiilor lui Robert Lakatos, film artistic
pentru a cunoa[te mai bine arta [i documentar care urm\re[te c\l\-
premiu Grammy `n 2006, al\turi `nva]\ acas\. Cunoa[te-i `nainte
tradi]ia rom\. Intrarea la eveni- toria a dou\ personaje prin Ro- de trupa sa de muzic\ tradi]ional\ s\-i judeci!“ [i vizeaz\ `mbun\-
ment este liber\. Pe parcursul mânia, Ungaria, Austria [i Egipt.
gipsy, revine `n România pentru a t\]irea percep]iei popula]iei ma-
`ntregii zile vor fi deschise o ex- Momentele artistice vor fi cânta `n cadrul programului joritare fa]\ de romi - [i o compo-
pozi]ie de fotografie cu tema an- prezentate publicului de c\tre
SPER. Este recunoscut pentru im- nent\ media na]ional\ de infor-
tidiscriminare [i târgul me[te[uga- gazdele evenimentului, care vor plicarea sa `n promovarea proiec- mare, con[tientizare [i educa]ie,
rilor romi, la care particip\ aurari, avea [i un cadou-surpriz\ pentru
telor adresate etniei rome, motiv adresat\, `n premier\, popula]iei
argintari, lingurari [i pielari. vizitatori [i participan]i. „Buc\- pentru care, `n anul 2007, a fost de etnie rom\, sub mesajul „Jan
~ntre orele 11:30 [i 17:00 vor tarii festivalului“ vor a[tepta desemnat Ambasador al Anului angle, romale!“ („F\ un pas
avea loc proiec]iile documentare- publicul cu mâncare tradi]ional\ Egalit\]ii de {anse. Concertul va fi `nainte!“). Lansat `n mai 2007,
lor „Dureri ascunse“, un film rea- rom\, turt\ dulce [i ciubuc. deschis de trupa de l\utari Kali. primul program na]ional de infor-
lizat de Michelle Kelso despre Ziua se va `ncheia cu un concert Programul SPER a fost re- mare [i combatere a prejude-
Holocaustul romilor, „Azi eram extraordinar Damian & Brothers, lansat anul acesta pe 21 septem- c\]ilor structurale privind romii -
frumoas\, jun\“, `n regia Alexan- care va `ncepe la ora 20:00. Dup\ brie, printr-o campanie media SPER - este implementat de Gu-
drei Gulea, care exploreaz\ concertele de la Arenele Romane [i na]ional\ adresat\ popula]iei ma- vernul României, prin fonduri
transpunerea credin]elor [i su- Sala Palatului de anul trecut, Da- joritare - care are `n centru me- Phare [i are ca beneficiar Agen]ia
persti]iilor `n muzica romani, mian Dr\ghici, câ[tig\tor al unui sajul „Discriminarea romilor se Na]ional\ pentru Romi. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROGRAM DE CONSILIERE EDUCATIV|: Centrul
de `nv\]are a limbii engleze „Shakespeare School“ prezint\
primul program de consiliere educativ\ din România, intitu-
lat „Destination UK“, care explic\ `n mod structurat procesul
de admitere la o universitate britanic\, program conceput [i
adaptat special pentru tinerii români. „Vom avea invita]i
traineri care sunt tineri români ce au trecut prin aceast\ ex-
perien]\. Orele de training sunt adresate ideal elevilor
claselor a XI-a [i a XII-a sau tinerilor care `nc\ nu [i-au com-
pletat studiile universitare `n ]ar\. Programul a fost creat de
tineri români, traineri certifica]i, care studiaz\ `n Marea
Britanie [i care sunt acum gata s\ fac\ din experien]a lor un
ghid util pentru to]i cei care vor s\ `i urmeze“, a spus direc-
torul centrului, Adriana Alionte, conform Agerpres.
a CURS INTERNA}IONAL PE TEMA DIVERSIT|}II
CULTURALE: Tineri din [apte ]\ri europene particip\
s\pt\mâna acesta la un curs interna]ional pe tema diversit\]ii
culturale, organizat la Arcu[ de Tineretul Maghiar din Ro-
mânia (MIERT) cu sprijinul Comisiei Europene, conform Ager-
pres. Trainingul, intitulat „Culori, culturi“, `[i propune c\ con-
solideze rela]iile de colaborare dintre organiza]iile de tineret
din Europa [i pune accent pe teme precum toleran]a, respec-
tarea drepturilor omului, muticulturalitate [i implicarea ac-
tiv\ a tinerilor `n via]a public\. Vicepre[edintele MIERT, Ro-
bert Gruman, a precizat c\ trainingul este organizat cu spri-
jinul Comisiei Europene prin Programul „Youth in Action“, iar
la acesta particip\ tineri din Ungaria, Austria, Portugalia,
Malta, Bulgaria, Turcia [i România.
a EXPOZI}IE DESPRE PATRIMONIUL ROM+NESC
LA MUZEUL SATULUI: Muzeul Costumului Popular,
sec]ie a Muzeului Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti“,
g\zduie[te `n perioada 13 noiembrie 2009-15 ianuarie 2010
expozi]ia „O dubl\ perspectiv\ asupra patrimoniului româ-
nesc - Un double regard sur le patrimoine roumain“, prile-
juit\ de aniversarea a 15 ani de ateliere româno-franceze de
restaurare arhitectural\ organizate de Ecole de Chaillot -
Paris [i Universitatea de Arhitectur\ [i Urbanism „Ion
Mincu“ Bucure[ti. La vernisajul care va avea loc vineri, la
Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului, vor
fi prezen]i directorul Institutului Francez, Denis Soriot, con-
silier cultural al Ambasadei Republicii Franceze, Paula Po-
poiu, director al Muzeului Satului, Emil Barbu Popescu,
pre[edinte al Universit\]ii de Arhitectur\ [i Urbanism,
Sergiu Nistor, pre[edinte al ICOMOS România. a
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 11 noiembrie 2009 Chipuri [i fapte din via]a BOR 13

Episcopul Teofil, cel cu darul rug\ciunii

„}in s\ men]ionez c\ nu doresc nici un fel de
distinc]ie; visez via]a de m\n\stire pentru
eventualitatea c\ voi fi liber de obliga]ia de a-mi
sus]ine mama v\duv\ [i boln\vicioas\. Fizice[te
nu sunt deloc robust. Talent oratoric hot\rât nu
am. Din contra, din pricina timidit\]ii sunt un
vorbitor submediocru. M\ simt fericit când nimeni
nu m\ remarc\, nici `n bine, nici `n r\u.“
„Eu nu sunt o energie politic\-administrativ\. Eu
am o preferin]\ pentru rug\ciune, pietate [i
medita]ie. Vreau ca preo]imea eparhiei mele s\
`nve]e a se ruga. […] Eu doresc pace `ntre to]i
preo]ii [i popor. Permanent sunt pe teren, unde
prin rug\ciune [i rede[teptarea la o nou\ via]\
mistic\ cre[tin\ a preo]ilor [i a poporului s\ putem
regenera na]iunea. M\ mul]umesc s\ v\d episcopia
plin\ de credincio[i din toate clasele sociale
venind [i urmându-mi pilda `n a se ruga.“
rile biserice[ti, iar ortodoc[ii rea [i dragostea manifestat\ Teofil Herineanu nu avea `n-
„vechi“ priveau cu destul\ fa]\ de colaboratorii pe care i-a s\ nevoie de indica]iile Secu-
lice. Cu dispens\ papal\ de e- suspiciune pe fo[tii greco-ca- g\sit `n Eparhia Romanului. rit\]ii `n acest domeniu. Prin
tate, el era hirotonit preot ce- tolici. Pentru toate p\r]ile im- Pentru fostul preot greco-ca- natura lui un om al p\cii, a
dr. George ENACHE lib la 19 iunie 1932, gestul plicate, lini[titul preot de ]ar\ tolic din regiunea Clujului, zo- c\utat s\ g\seasc\ c\ile cele
Cele dou\ fragmente de marcând [i o recunoa[tere a Herineanu era solu]ia cea mai na Moldovei era o mare necu- mai potrivite de apropiere a
mai sus reprezint\ autocarac- calit\]ilor unui tân\r care [i-a bun\, fiecare parte sperând noscut\, dar pe care s-a oste- „vechilor“ ortodoc[i cu greco-
teriz\ri succinte, f\cute `n di- asumat `n mod deplin [i irevo- s\-l poat\ controla `n intere- nit s\ o cunoasc\ prin nume-
cabil calea credin]ei. Cel care catolicii reveni]i [i s\ men]in\
ferite etape ale vie]ii, de unul sul propriu pe timidul [i „ti- roase vizite pastorale. A fost deschise c\ile dialogului cu CM
dintre cei mai longevivi [i, `n iubea `n primul rând lini[tea moratul“ p\rinte Teofil. YK

bibliotecii [i tainele medita]iei cucerit de spiritul „mistic“ al greco-catolicii „nereveni]i“. {i

acela[i timp, pu]in cunoscu]i
ierarhi ai Bisericii Ortodoxe
Române, anume episcopul (ul-
terior arhiepiscopul) Teofil
Herineanu. Ca ierarh al Bise-
ricii a acoperit practic `ntrea-
ga perioad\ comunist\ (devine
episcop `n 1949, trecând la ce-
le ve[nice `n 1992), iar existen-
]a sa p\mântean\ a fost mar-
cat\, mai mult ca la al]i epis-
copi din acea vreme, de „urâ-
ciunile“ [i fr\mânt\rile unor
timpuri grele pentru Biseric\.
Cu toate acestea, `n pofida
multelor „defecte“ pe care [i le
sublinia din smerenie, IPS Te-
ofil s-a dovedit `n timp un `n-
ving\tor. Victoria sa este una
a rug\ciunii, r\bd\rii [i a
jertfei de sine.
Un tân\r [i „timid“
preot celib
Viitorul episcop Teofil s-a
n\scut la 11 noiembrie 1909, `n
comuna Arcalia, fostul jude]
N\s\ud, `n familia morarului
Vasile Herineanu, de confesiu-
ne greco-catolic\. O familie f\-
r\ resurse materiale deosebite,
dar care a sprijinit constant vo-
ca]ia intelectual\ a tân\rului
care, `n 1928, p\[ea `n s\lile de
curs ale Academiei teologice
din Gherla, unde s-a dovedit
un student str\lucit. Conduce-
rea Academiei l-a trimis s\-[i
completeze studiile la Faculta-
tea de teologie catolic\ din Pa-
ris, `ns\ banii oferi]i ca stipen-
diu s-au dovedit insuficien]i,
tân\rul Herineanu fiind obli-
gat s\ se `ntoarc\ `n ]ar\ dup\
doar [ase luni.
Lipsa mijloacelor de exis-
ten]\ este una dintre cauzele
care l-au determinat pe Teofil
Herineanu s\ intre `n cinul
preo]esc mai devreme decât e-
rau rânduielile Bisericii Cato-
s-a trezit „aruncat“ `n lumea
dureros de concret\ a satului
românesc transilv\nean, `n
care preotul, fie ortodox sau
greco-catolic, era v\zut ca un
lider de la care se a[teptau
foarte multe. Cu voin]\ [i
mult\ r\bdare, tân\rul preot
a reu[it s\ dep\[easc\ toate
dificult\]ile, reu[ind s\ aib\
realiz\ri biserice[ti notabile
deopotriv\ pe plan spiritual [i
material, `n mai multe parohii
din zona Clujului.
~n anii celui de-al Doilea
R\zboi Mondial s-a aflat `n
zona ocupat\ a Ardealului,
unde, al\turi de al]i preo]i
greco-catolici [i ortodoc[i, a
militat pentru p\strarea iden-
tit\]ii na]ionale române[ti. Pe
acest teren practic se cimen-
teaz\ leg\turile sale cu preo]ii
ortodoc[i, Teofil Herineanu
devenind un sprijinitor al
„Oastei Domnului“ [i al tutu-
ror ac]iunilor pe care le consi-
dera c\ aduc un plus `n via]a
spiritual\ a românilor.
Simbol al reunific\rii
biserice[ti
Dup\ 1947, când s-a pus `n
discu]ie problema reunific\rii
celor dou\ biserici române[ti,
Teofil Herineanu nu s-a aflat
printre primii „reveni]i“, `ns\,
odat\ hot\rârea luat\, ea a
r\mas definitiv\ [i irevocabi-
l\. ~n acel moment nu [tia c\
istoria `i rezerva un rol impor-
tant, acela de a deveni simbo-
lul reunific\rii biserice[ti, ca
primul fost cleric al Bisericii
Greco-Catolice care devenea
ierarh `n cadrul Bisericii Or-
todoxe. Alegerea sa s-a f\cut
`ntr-un context deosebit de di-
ficil, `n condi]iile `n care auto-
rit\]ile statului comunist se a-
mestecau permanent `n trebu-
Dup\ tratative `ndelunga-
te, `n cele din urm\ p\rintele
Teofil a fost ales episcop al
Eparhiei Romanului `n iunie
1949. Pu]ini `i acordau vreo
[ans\ tân\rului cu ochelari cu
dioptrii mari [i un aspect foar-
te asem\n\tor papei Pius al
XII-lea, care mul]umea timid
`n fa]a Sf. Sinod pentru alege-
rea sa `n `nalta demnitate.
To]i s-au `n[elat. S-au `n[elat
acei greco-catolici care au cre-
zut c\-l pot manipula `n ideea
sabot\rii reunific\rii. S-au `n-
[elat [i „vechii“ ortodoc[i, ca-
re-l priveau drept un cal tro-
ian greco-catolic `n inima Bi-
sericii. Teofil Herineanu s-a
dovedit un ierarh loial al Bise-
ricii Ortodoxe, f\r\ a-[i uita
sau tr\da vechii prieteni,
chiar dac\ ace[tia au ales s\
r\mân\ fideli Bisericii Greco-
Catolice. Principiile erau una,
rela]iile interumane altceva.
S-a `n[elat [i Securitatea,
care a sperat c\ noul ierarh va
fi un executant fidel al indica-
]iilor partidului [i va ac]iona
pentru subminarea din interi-
orul Bisericii a vie]ii religioase.
Rug\ciune, catehez\
[i filantropie `n
Eparhia Romanului
Manifestând aceea[i tena-
citate, de mirare la un om atât
de firav, PS Teofil s-a pus la
punct rapid cu tot ceea ce era
necesar pentru a-[i `ndeplini
datoria de episcop al Bisericii
Ortodoxe. Cre[terea b\rbii a
fost `nso]it\ de achizi]ia trep-
tat\ a acelor elemente de doc-
trin\ [i practic\ bisericeasc\
a R\s\ritului, care `i fuseser\
str\ine pân\ atunci, iar ab-
sen]a `ndemân\rii adminis-
trative la un a[a `nalt nivel a
fost compensat\ de deschide-
oamenilor locului, care rezona
cu firea sa `nclinat\ spre ru-
g\ciune, devenind un apropi-
at al monahilor din marile la-
vre ale Moldovei. ~n acela[i
timp, a propus molcomilor [i
„romanticilor“ moldoveni or-
ganizarea riguroas\ a ac]iuni-
lor misionar-caritabile, inspi-
rat de modelul bine pus la
punct al Bisericii Catolice. ~n
timp, PS Teofil Herineanu ca-
p\t\ `n rândul credincio[ilor
din Eparhia Romanului faim\
de „sfânt [i milostiv“. A fost
perioada cea mai frumoas\
din activitatea de ierarh, `n
care PS Teofil a avut parte de
multe `mpliniri suflete[ti.
„Prizonier“
la Cluj-Napoca
Activitatea sa pe teren bi-
sericesc a stârnit nemul]umi-
rea organelor de represiune.
Cateheza, organizarea de aju-
toare materiale pentru cei `n
nevoie, rânduiala [i frecven]a
slujbelor nu erau lucruri de
natur\ a `ncânta un regim ca-
re dorea o biseric\ cât mai ne-
putincioas\ cu putin]\. Spriji-
nul puternic acordat monahi-
lor p\trun[i de „misticismul
boln\vicios“, cum se exprimau
ideologii comuni[ti, a `ngrijo-
rat cel mai mult, f\cându-l s\
intre `n aten]ia agen]ilor Se-
curit\]ii. Mutarea PS Teofil
ca episcop la Cluj `n 1957 a
fost privit\ de Securitate [i ca
o solu]ie pentru `ndep\rtarea
sa de focarul de „misticism“
din m\n\stirile Moldovei. ~n
acela[i timp, Securitatea spe-
ra c\ venirea episcopului Teo-
fil la Cluj, `ntr-o zon\ atât de
familiar\ lui, unde existau `n-
c\ puternice fr\mânt\ri con-
fesionale, va contribui la in-
staurarea lini[tii. Episcopul
`n cadrul Eparhiei Clujului a
manifestat aceea[i deschidere
[i dragoste ca [i la Roman, a-
ceea[i implicare `n ac]iuni fi-
lantropice [i de catehizare.
Din p\cate, ambi]iile din
metropola Ardealului erau
mult mai mari decât cele din
patriarhalul târg din Moldova.
Interese mai mult sau mai pu-
]in meschine s-au pr\v\lit din
toate p\r]ile asupra episcopu-
lui. La acestea s-au ad\ugat
suspiciunile patologice mani-
festate fa]\ de persoana sa de
c\tre Securitate, o institu]ie
care nu a f\cut altceva decât
s\ distrug\ sistematic ceea ce
proclama c\ ap\r\: spunea c\
aduce pacea, stârnea mai ma-
re ur\, afirma c\ contribuie la
siguran]a oamenilor, genera o
[i mai mare suspiciune.
Demen]a sistemului [i mes-
chin\ria oamenilor l-au izolat
[i lovit cumplit pe PS Teofil.
~n aceste condi]ii, el nu a mai
reu[it `n urm\torii ani s\ mai
aib\ o activitate semnificati-
v\. Din acest motiv, cei care
nu l-au cunoscut direct [i nu
i-au `n]eles suferin]a l-au ju-
decat aspru pe nedrept. Refu-
giul [i sprijinul s\u a fost ru-
g\ciunea care i-a dat putere
s\ treac\ peste toate greut\]ile.
A apucat s\ vad\ România
eliberat\ de comunism [i s\
ajute la rena[terea valorilor
credin]ei pentru care a mili-
tat o via]\. A trecut la cele
ve[nice la 13 noiembrie 1992.
Momentele dificile pe plan
bisericesc din acea perioad\
a `mpiedicat o evaluare co-
rect\ a activit\]ii sale. ~n zi-
lele mai senine de ast\zi, oa-
meni care l-au cunoscut sau
tineri cercet\tori `ncearc\ s\
readuc\ `n aten]ie chipul
smerit al unui mare ierarh,
pe nedrept ignorat. a

CM
YK

14 Actualitate
PE SCURT
Recul al gripei,
`n Ucraina
Epidemia de grip\ din Ucraina
a `nregistrat, `n ultimele zile,
un recul, dar Organiza]ia
Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) nu
exclude un nou val al epidemiei,
relateaz\ AFP. „Num\rul celor
afecta]i de grip\ [i viroze, care
a culminat `n data de 4 noiem-
brie, când au fost `nregistra]i
peste 127 de mii de pacien]i, a
sc\zut duminic\ la 32 de mii“, a
declarat ministrul adjunct al
S\n\t\]ii, Vasili Lazori[ne]. ~n
total, circa un milion de
ucraineni au fost afecta]i de epi-
demie, `ncepând cu mijlocul lu-
nii octombrie. „Aproximativ 49
de mii dintre ace[tia au fost spi-
taliza]i, dintre care 155 au mu-
rit“, a precizat ministrul. ~n
ceea ce prive[te gripa nou\, `n
Ucraina au fost `nregistrate ofi-
cial 65 de cazuri de `mboln\vire
cu virusul A(H1N1), dintre care
14 au avut un deznod\mânt
letal, a specificat Mihail
Golubcikov, un responsabil din
acela[i minister.
Danemarca ofer\ bani
pentru plecarea
imigran]ilor
Guvernul danez a decis cre[terea
de zece ori a primei de `ntoarcere
definitiv\ `n ]\rile lor pentru
imigran]i, de la 11 mii, la 100 de
mii de coroane daneze (13.443
euro), relateaz\ AFP. Decizia a
fost luat\ `n cadrul unui acord
`ncheiat, duminic\ seara, cu
Partidul Poporului Danez (PPD,
de extrema dreapt\), aliat parla-
mentar al Guvernului, `n cursul
negocierilor privind Legea fi-
nan]elor pe 2010. „Oferta este
destinat\ imigran]ilor [i
refugia]ilor care nu pot sau nu
vor s\ se integreze `n societatea
danez\“, a declarat pre[edintele
grupului parlamentar al PPD,
Kristian Tuelesen Dahl. Acordul
prevede un ajutor `n valoare to-
tal\ de 20 de milioane de coroane
(2,7 milioane de euro), pentru
„a-i motiva“ pe str\ini s\ se
`ntoarc\ acas\ [i s\ renun]e la ti-
tlul de sejur. Potrivit oficialilor
danezi, imigran]ii reprezint\
7,3% din popula]ia de 5,5 mi-
lioane de locuitori ai
Danemarcei, din care 4,5%
provin din ]\ri non-occidentale.
Confruntare naval\
`ntre cele dou\ Corei
O nav\ nord-coreean\ a fost se-
rios avariat\, ieri, `n cursul unei
confrunt\ri navale `ntre Coreea
de Nord [i Coreea de Sud, `n
largul coastelor lor occidentale,
au declarat oficiali ai Ministeru-
lui Ap\r\rii de la Seul. Potrivit
unei surse guvernamentale sud-
coreene citate de agen]ia Yon-
hap, un vapor nord-coreean de
patrulare a dep\[it o frontier\
maritim\ `n Marea Galben\,
fapt ce a provocat tiruri de aver-
tizare din partea navelor sud-co-
reene. ~n final, for]ele navale din
sud au deschis focul asupra va-
porului nord-coreean, care a ig-
norat avertismentul [i care a
replicat la rândul s\u. „Nu au
existat victime de partea noas-
tr\, dar ambarca]iunea nord-
coreean\, pe jum\tate distrus\,
s-a `ntors din drum“, a declarat
aceea[i surs\. Frontiera ma-
ritim\ a c\rei `nc\lcare a provo-
cat incidentul de ieri nu este re-
cunoscut\ de Coreea de Nord. a
CM
YK
Miercuri, 11 noiembrie 2009
La aniversarea c\derii Zidului Berlinului, mi[carea pe care acesta a condus-o a oferit o
„`ncurajare incredibil\“ est-germanilor.
Germania a organizat, luni, o serie de
cancelarul Merkel i-a mul]umit lui Gorbaciov evenimente pentru a marca cei 20 de ani de
Cancelarul german Angela Merkel i-a „Am [tiut dintotdeauna c\ ceva trebuia s\ la deschiderea grani]elor, dup\ c\derea
mul]umit fostului lider sovietic Mihail se `ntâmple acolo (`n URSS - n.r.), pentru ca Zidului care i-a desp\r]it pe germani timp de
Gorbaciov pentru c\ a f\cut posibil\ schim- lucrurile s\ se schimbe mai mult aici. A]i f\cut 28 de ani. Au avut loc ceremonii `n memoria
barea `n Germania de Est, relateaz\ acest lucru posibil. A]i l\sat `n mod curajos ca celor 136 de persoane care au murit `ncer-
Associated Press. Cancelarul german, care a lucrurile s\ se desf\[oare [i aceasta a fost mai când s\ treac\ grani]a, iar, spre sear\,
crescut `n Germania de Est [i care a fost una mult decât ne-am fi a[teptat“, i-a spus Merkel piesele de domino din polistiren, care
dintre cele câteva mii de persoane care au lui Gorbaciov `n fa]a câtorva sute de persoane ref\ceau traseul Zidului, au fost d\râmate.
traversat Zidul `n acea noapte din urm\ cu 20 prezente la ceremonie. Cancelarul german l-a La ceremoniile de la Berlin au fost prezen]i
de ani, [i-a amintit c\ „mul]i oameni au salutat [i pe fostul lider al sindicatului polonez liderii celor 27 de state din UE, precum [i
suferit `nainte ca bucuria libert\]ii s\ vin\“. Solidaritatea, Lech Walesa, afirmând c\ pre[edintele rus Dmitri Medvedev. a
Judec\tor CCR: „Noul pre[edinte nu
poate dizolva Parlamentul dup\ alegeri“
a Noul pre[edinte, indiferent care va fi acesta, nu poate dizolva Parlamentul
dup\ alegeri, `n cazul c\derii unui al doilea Guvern, `ntrucât raporturile
Pre[edin]ie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat, a declarat
Ion Predescu, judec\tor al Cur]ii Constitu]ionale a Rom=niei (CCR) a
Judec\torul Cur]ii Consti-
tu]ionale a explicat ce urmea-
z\ dac\ [i Guvernul Negoi]\
nu va primi votul de `ncredere
al Parlamentului, cum s-a `n-
t=mplat `n cazul Guvernului
Croitoru. „Un pre[edinte nu
poate dizolva Parlamentul,
decât dac\ aceast\ institu]ie
respinge de dou\ ori, `n ter-
men de 60 de zile, formarea
unui nou Guvern. De aseme-
nea, Constitu]ia mai spune c\
pre[edintele nu poate dizolva
Parlamentul `n ultimele [ase
luni ale mandatului s\u. Du-
p\ alegeri, termenii nu mai
sunt aceia[i. Chiar B\sescu,
dac\ revine, este un alt man-
dat. Pe mandate nu exist\
jonc]iuni, nici la parlamen-
tari, nici la pre[edinte. Fieca-
re mandat are durata lui, a-
tribu]iile lui, r\spunderile [i
imunitatea lui. Raporturile `nceteaz\ mandatul, a disp\- parte a acestei rela]ii“, a de- Pre[edintele Traian B\ses-
Pre[edin]ie-Parlament sunt rut [i termenul. Nu mai am clarat judec\torul Ion Pre- cu a declarat, pe 16 octom-
brie, c\, `n cazul `n care Par-
reprezentate pe perioada termenul «mandat» [i ter- descu pentru ziarul „G=ndul“,
unui mandat. Dac\ unuia `i menul «pre[edinte». Dispare o citat de Mediafax. lamentul nu va valida, pân\
la preziden]iale, dou\ propu-
neri de Guvern, Constitu]ia i-
Liberalii cer sesizarea Cur]ii Constitu]ionale ar permite s\ dizolve Legisla-
tivul, `ncepând cu 7 decem-
`n conflictul pre[edinte-Parlament brie, dac\ ar fi pre[edinte `n
exerci]iu. Pre[edintele a reve-
Liderul PNL Crin Antonescu a transmis, semn\rii unui candidat la func]ia de prim- nit a doua zi, spunând c\ `n
ieri, o scrisoare pre[edintelui Consiliului ministru. „La propunerea PNL, partidele declara]ia privind posibili-
tatea dizolv\rii Parlamen-
Suprem al Magistraturii, `n care `i solicit\ reprezentând o majoritate absolut\ `n
sesizarea Cur]ii Constitu]ionale `n leg\tu- Parlament - PNL, PSD, PC, UDMR [i gru- tului `ncepând din 7 decem-
r\ cu existen]a unui conflict juridic, de pul parlamentar al minorit\]ilor na]ionale brie fost vorba de „o eroare de
natur\ constitu]ional\, `ntre pre[edintele - au `naintat pre[edintelui propunerea de exprimare“ [i a men]ionat c\
]\rii [i Parlament, cu privire la procedura a-l desemna pe domnul Klaus Werner s-a referit la o dat\ de dup\
de `nvestitur\ a Guvernului. Crin Anto- Johannis, primarul Sibiului, drept prim- alegeri. {eful statului a mai
nescu aminte[te c\, `n urma demiterii Gu- ministru desemnat. Ulterior, aceea[i ma- spus, `n 5 noiembrie, c\ nu ar
vernului Boc prin mo]iunea de cenzur\ a- joritate a votat, `n Parlament, o hot\râre fi de dorit s\ se ajung\ la
alegeri anticipate [i a su-
doptat\ de Parlament `n data de 13 octom- privind sus]inerea domnului Johannis pen-
brie 2009, [eful statului a ini]iat consult\ri tru func]ia de prim-ministru“, men]ioneaz\ bliniat c\ România nu mai
poate suporta `nc\ un
cu partidele parlamentare, `n vederea de- pre[edintele PNL.
scrutin. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~NC| TREI LICEE DIN cazuri de grip\ nou\ la elevi din DENTA}I DE R|ZBOI AR PU- func]ie de evolu]ia pre]urilor [i
BUCURE{TI {I-AU SUSPEN- clase diferite. Dou\ cazuri de gri- TEA FI MAJORAT: Ajutorul a- posibilit\]ile bugetului de stat.
p\ au fost confirmate, luni, la Li- „Majorarea propus\ ]ine cont de
DAT CURSURILE: Trei licee din ceul „Marin Preda“ din Bucu-
nual pentru acoperirea unei cre[terea pre]urilor la utilit\]i,
Bucure[ti - „Marin Preda“, Cole- p\r]i din costul chiriei, energiei
re[ti, iar pentru alte trei s-au respectiv la energie termic\ [i
giul „Mihai Viteazu“, Colegiul a[teptat rezultatele analizelor. electrice [i termice acordat energie electric\ [i are drept
German „Goethe“ - [i-au suspen-
Colegiul Na]ional „Matei Basa- veteranilor, v\duvelor [i acci- scop sus]inerea acestor persoane
dat, ieri, cursurile, pentru [apte denta]ilor de r\zboi ar putea fi [i acoperirea unei p\r]i din cos-
zile, `n urma confirm\rii in- rab“ din Capital\ [i-a suspendat,
luni, cursurile pentru o s\pt\mâ- majorat cu 24 de lei, de la 111 la tul chiriei, energiei electrice [i
fect\rii cu virusul A(H1N1) a mai 135 de lei, potrivit unui proiect energiei termice pentru nevoi
multor persoane, elevi [i cadre di- n\, dup\ ce trei elevi din clasele
a IX-a [i a X-a [i un cadru didac- de hot\râre. Cuantumul acestui casnice“, se arat\ `n nota de fun-
dactice. Potrivit purt\torului de ajutor se stabile[te anual, prin damentare care `nso]e[te proiec-
cuvânt al Inspectoratului {colar tic au fost infecta]i cu virusul
gripei noi. hot\râre a Guvernului, `n tul de act normativ. a
al Municipiului Bucure[ti, Ma-
rian Banu, la Colegiul „Mihai a AJUTORUL PENTRU VE-
Viteazu“ au fost depistate patru TERANI, V|DUVE {I ACCI- Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
CM
YK
16
Conferin]e
preo]e[ti `n trei
protopopiate din
Mitropolia
Moldovei [i
Bucovinei
~nalt Preasfin]itul P\rinte Teofan,
Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, a prezidat ieri
[edin]a preo]ilor din Protopopiatul
Ia[i 1. Slujba Sfintei Liturghii a avut
loc `n Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“
- vechea Catedral\ mitropolitan\ din
Ia[i. Tema `ntrunirii care a avut loc `n
Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a Centru-
lui Eparhial Ia[i a fost „Bibliotecile
parohiale, mijloc de misiune `n paro-
hii“ [i a fost sus]inut\ de pr. Mihai
Andi Iord\chescu de la parohia Ez\-
reni. Dup\ sus]inerea referatului,
IPS Teofan a f\cut câteva complet\ri
cu privire la tema sus]inut\, prezen-
tând pa[ii pe care preo]ii trebuie s\-i
urmeze pentru realizarea unei biblio-
teci pentru credincio[ii din parohii.
IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei
[i R\d\u]ilor, a prezidat ieri confe-
rin]a preo]ilor din Protopopiatul
Câmpulung Moldovenesc. Tema `n-
trunirii, „Pastora]ia tinerilor“, a fost
prezentat\ de pr. prof. dr. Mihai
Valic\ de la parohia „Sf. Treime“ din
Vatra Dornei. „Expunerea p\rintelui
a fost realizat\ prin videoproiector,
fiind foarte bine documentat\. La
conferin]\ a mai fost prezent pr.
Gheorghe Ho[tiuc, inspector `n cadrul
Sectorului ~nv\]\mânt religios al
Arhiepiscopiei Sucevei [i R\d\u]ilor,
care a vorbit despre derularea Pro-
iectului «Hristos `mp\rt\[it copiilor»
`n parohii“, a declarat pr. Aurel Go-
ra[, protoiereu al Protopopiatului
Câmpulung Moldovenesc.
PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i
Bac\ului, a prezidat ieri conferin]a
de toamn\ a preo]ilor din Protopopia-
tul Bac\u Nord. Tema `ntrunirii a
fost „Contabilitatea bisericeasc\ `n
lumina noilor exigen]e financiare“.
Dup\ cum ne-a informat pr. Constan-
tin Gherasim, consilier pe probleme
de tineret [i mass-media al Arhiepis-
copiei Romanului [i Bac\ului, PS
Ioachim B\c\uanul a abordat [i alte
probleme legate de activitatea social-
misionar\, pastoral\ [i filantropic\
din parohiile Protopopiatului Bac\u
Nord. (C.C.)
IN MEMORIAM
Sfin]ii Arhangheli l-a
au luat `n ceruri pe p\rintele Mihai Mocanu
Duminic\, 8 noiembrie 2009, de
pr\znuirea Sfin]ilor Arhangheli Mi-
hail [i Gavriil, s-a mutat la Domnul
vrednicul de pomenire preot Mihai
Mocanu, slujitor devotat al altaru-
lui Bisericii lui Hristos, al culturii
teologice [i al sufletelor credincio-
[ilor `ncredin]a]i lui spre p\storire.
De ziua sa onomastic\, de hramul
bisericii pe care a slujit-o timp de
29 de ani, Hristos Domnul l-a che-
mat la El de pe patul suferin]ei.
P\rintele Mihai Mocanu s-a
n\scut la 6 august 1938, `n satul
Cogeasca, jude]ul Ia[i. A absolvit
Seminarul Teologic de la M\n\sti-
rea Neam], iar `n anul 1964 a fost
licen]iat al Facult\]ii de Teologie
din Bucure[ti. Pentru o perioad\
scurt\ de timp, a fost profesor de is-
Edi]ia de Moldova
Miercuri, 11 noiembrie 2009, Nr. 236, Anul I
Sfântul Mina, cinstit `n bisericile pe care le ocrote[te
Biserica Ortodox\ `l
pr\znuie[te ast\zi pe
Sf=ntul Mare Mucenic
Mina. Mai multe l\ca[uri
de `nchin\ciune
parohiale, schituri [i
m\n\stiri din Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
poart\ acest hram.
La Biserica „Sf. M. Mc.
Mina“ din Piatra Neam]
au fost aduse spre
`nchinare moa[tele Sf.
Epictet [i Astion de la
Catedrala arhiepiscopal\
din Constan]a,
iar `n parohia Tulbureni
din Protopopiatul
Boto[ani au fost sfin]ite
asear\ casa social\ [i
casa mortuar\.
de Constantin CIOFU
Biserica „Sf. M. Mc. Mi-
na“ din cartierul ie[ean P\-
curari, ce apar]ine de Proto-
popiatul Ia[i 1, `[i cinste[te
ast\zi ocrotitorul. Progra-
mul liturgic dedicat acestui
eveniment a `nceput asear\
cu slujba Vecerniei unit\ cu
Litia. Ast\zi va avea loc
slujba Utreniei, a Acatistu-
lui [i Sfânta Liturghie, iar
la final vor fi pomeni]i ctito-
rii sfântului l\ca[ `n cadrul
slujbei Parastasului. S\rb\-
toare va fi ast\zi [i la biseri-
ca cu hramurile „Sf. Ap. An-
drei“ [i „Sf. M. Mc. Mina“ din
cartierul ie[ean Podu-Ro[,
ce apar]ine de Protopopiatul
Ia[i 2. Slujba Sfintei Litur-
ghii va fi s\vâr[it\ de c\tre
~nalt Preasfin]itului P\rin-
te Teofan, Arhiepiscopul Ia-
[ilor [i Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, care va
prezida apoi [edin]a preo]i-
lor din Protopopiatul Ia[i 2,
ce va avea loc la Centrul de
Conferin]e „Providen]a“ al
torie `n comuna Dobrov\] din
jude]ul Ia[i [i ghid la M\n\stirea
Humor din jude]ul Suceava. ~n
anul 1967, dup\ c\s\torie, a fost
hirotonit pe seama parohiei Hu-
moreni din jude]ul Suceava, iar `n
anul 1975 este transferat la pa-
rohia H\rm\ne[tii Vechi, Proto-
popiatul Pa[cani, devenind [i preot
misionar `n cadrul protopopiatului.
~n anul 1976 este numit protoiereu
al Protopopiatul Pa[cani, func]ie pe
care o ocup\ pân\ `n anul 1990.
Din 1980 este transferat la parohia
„Sf. Voievozi“ din Pa[cani, de unde
se pensioneaz\ `n anul 2004.
Ca preot paroh [i protopop s-a
dovedit un slujitor cu timp [i f\r\
timp `n ogorul Bisericii lui Hristos
[i al inimilor credincio[ilor. Labori-
Mitropoliei Moldovei [i Bu-
covinei.
Dup\ slujba Vecerniei
unit\ cu Litia de la biserica
parohiei Tulbureni, Proto-
popiatul Boto[ani, de asea-
r\, a avut loc sfin]irea casei
sociale [i a casei mortuare
construite dup\ standarde
europene. Dup\ cum ne-a
relatat pr. paroh Ovidiu
M\rgineanu, lucr\rile au
`nceput acum [ase ani, pe o
suprafa]\ de peste 270 de
metri p\tra]i. „Cel mai ma-
re sprijin l-am avut din par-
tea Firmei «Victor Con-
struct» din Boto[ani, Prim\-
riei Municipiului Boto[ani,
dar am fost ajuta]i [i de cre-
dincio[ii din parohie [i din
ora[ul Boto[ani“, a spus pr.
M\rgineanu, care a mai a-
d\ugat faptul c\, ast\zi,
credincio[ii sunt a[tepta]i
s\ participe la slujba Utre-
niei, a Sfântei Liturghii [i,
apoi, la slujba de pomenire
pentru cei adormi]i.
oasa, dinamica [i eficienta activi-
tate pastoral-misionar\, cultural-
spiritual\, umanitar\ [i gospod\-
reasc\ se reflect\ ast\zi din urmele
l\sate pe oriunde [i-a purtat pa[ii.
Autoritar [i blând, exigent [i ier-
t\tor, a `ndemnat totdeauna pe
preo]i la `mplinirea datoriei sacer-
dotale printr-o permanent\ preg\-
tire teologic\, cultural\ [i duhovni-
ceasc\. Ostenelile sale `n domeniul
scrisului teologic [i cultural au
v\zut lumina tiparului `ntr-o alc\-
tuire intitulat\ „Omul - un adânc
din adâncul lui Dumnezeu“, ap\ru-
t\ la Editura Moldopress din Pa[cani,
[i `n lucrarea „Pe urmele arhim.
Isaia Teodorescu (Popa Duhu), `n-
v\]\torul lui Ion Creang\“, ap\-
rut\ la Editura Golia `n anul 2005.
Complexul parohial de la
parohia Tulbureni,
Protopopiatul Boto[ani
Pelerinaj cu moa[tele Biserica „Sf. M. Mc. Mi- CM
na“ din Bârlad este, [i ea, YK
Sfin]ilor Epictet [i ast\zi, `n straie de s\rb\-
Astion la Piatra Neam] toare. Sfântul l\ca[ a fost ri-
Credincio[ii din munici- dicat `n anul 1856 de c\tre
piul Piatra Neam] se `nchi- enoria[ii acestei parohii,
n\, `ncepând de ieri, moa[te- sub `ndrumarea pr. Ioan
Ghinea. ~n anul 1905 a fost
lor Sfin]ilor Epictet [i As-
pictat\ `n ulei, iar `n anul
tion, aduse la Biserica „Sf.
1938 pictura a fost restau-
M. Mc. Mina“ de la Catedra-
la arhiepiscopal\ din Con- rat\. ~n urma cutremurului
din 1992, tencuiala interioa-
stan]a, cu binecuvântarea
IPS Teofan [i a IPS Teodo- r\ a fost `nlocuit\, sfântul
l\ca[ fiind pictat din nou, `n
sie, Arhiepiscopul Tomisu-
lui. Sfântul l\ca[ `nchinat tehnica fresc\.
ocrotitorului celor p\gubi]i Hram va fi ast\zi [i la
Schitul „Sf. M. Mc. Mina“ al
se afl\ `ntr-un stadiu avan-
sat de construc]ie, anul aces- M\n\stirii Sih\stria, la
ta efectuându-se lucr\ri de Schitul „Sf. M. Mc. Mina“ al
M\n\stirii Nechit din jude-
peste 4 miliarde de lei. „Pro-
gramul liturgic cu prilejul ]ul Neam] [i la M\n\stirea
hramului acestui sfânt l\ca[ „Sf. M. Mc. Mina“ - Ro[iori,
a `nceput asear\ cu slujba din jude]ul Suceava. A[a
Veceniei unit\ cu Litia, care cum este rânduiala `n m\-
a fost urmat\ de o agap\ n\stiri, programul liturgic a
fr\]easc\. Ast\zi va avea loc `nceput asear\ cu slujba Pri-
slujba Utreniei, Acatistul vegherii a Sfântului Mina [i
Sfântului Mina [i Sfânta Li- va continua ast\zi cu slujba
turghie“, a afirmat pr. paroh Ceasurilor, a Sfintei Litur-
Gheorghe Pu[c\l\u. ghii [i a Parastasului. a
P\rintele Mihai Mocanu a fost
cel mai d=rz ap\r\tor al mitropoli-
tului Visarion Puiu. El a fost pro-
motorul campaniei de reabilitare a
mitropolitului p\[c\nean, printr-o
neobosit\ activitate de docu-
mentare [i publicistic\. Scrierile
sale au constituit temelia nume-
roaselor lucr\ri de specialitate des-
pre via]a [i activitatea mitropo-
litului Visarion Puiu, scrise de is-
torici [i documentari[ti. Slujba de
`nmormântare va avea loc m=ine,
12 noiembrie 2009, `ncepând cu
ora 10:30, la Biserica „Sf. Arhan-
gheli“ din Pa[cani.
Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n
pace!
(pr. Daniel IOAN , secretarul
Protopopiatului Pa[cani)
 CM
YK

Joi, 12 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 261 (1463) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

VIE}ILE SFIN}ILOR THEOLOGICA INTERVIU

Ap\r\tor fervent A scris Amos sfâr[itul Dirijorul care ridic\

al cinstirii propriei c\r]i? muzica „aproape de
sfintelor icoane Despre Amos 9, 11-15 tronul lui Dumnezeu“
PAGINA 4 PAGINA 16 PAGINILE 8-9

„Mesajul credin]ei `mp\rt\[it prin

mijloace moderne de comunicare“
La Palatul Patriarhiei s-a
desf\[urat ieri, 11 noiembrie, basilica.ro
Conferin]a pastoral-misionar\
cu tema „Mesajul credin]ei S|N|TATE
`mp\rt\[it prin mijloace CONSUMUL DE FRUCTE ZE-
moderne de comunicare“. ~n MOASE PREVINE CARIA
Aula Magna „Teoctist DENTAR|: Un studiu reali-
zat `n SUA arat\ c\ sucul
Patriarhul“ a Palatului de cire[e poate neutraliza
Patriarhiei, sub pre[edin]ia 90% din activitatea enzi-
Preafericitului P\rinte Daniel, matic\ implicat\ `n
formarea pl\cii dentare [i
Patriarhul Bisericii Ortodoxe a cariilor.
Române, s-au reunit 650 de Pagina 6
preo]i din Protopopiatele 1, 2
[i 3 Capital\, precum [i din ANALIZ|

Protoieriile Ilfov Nord [i Ilfov REDUCEREA TAXELOR, SO-

LU}IE APROAPE UNANIM
Sud. Cu acest prilej au fost ACCEPTAT| LA NIVEL EU-
CM
YK

CM
sus]inute trei referate [i au ROPEAN: Reducerea anu-
YK
avut loc discu]ii pe baza temei mitor taxe pare a fi solu-
]ia de relansare economic\
propuse. Citi]i `n pagina 3 cea mai agreat\ de guver-
nele europene de centru
POZA ZILEI
sau de dreapta, `n timp ce
„Un duhovnic bun face cunoscut\ ]\rile conduse de guverne
de centru-stânga propun

iubirea Preasfintei Treimi“ m\rirea impozitelor, in-

clusiv a TVA.
Pagina 15
Mar]i, 10 noiembrie 2009, Preafericitul silier administrativ al Arhiepiscopiei Bucu-
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe re[tilor, P\rintele Patriarh a ]inut un cuvânt
Române, a s\vâr[it slujba de hirotesie `ntru de `nv\]\tur\ prin care a ar\tat c\ aceast\ CULTUR|
duhovnic a unor noi preo]i hirotoni]i, din Arhi- demnitate de duhovnic este mare [i sfânt\ [i CUM ARAT| ACUM „CAME-
episcopia Bucure[tilor. La finalul slujbei, s\- presupune o r\spundere, o responsabilitate RA BUN|“ DE LA }AR|: Et-
vâr[it\ `n Re[edin]a patriarhal\, la care au deosebit\ [i are ca scop cre[terea duhovni-
mai participat p\rintele arhimandrit Timotei ceasc\ a fiilor [i fiicelor duhovnice[ti din pa- nologul Anamaria Iuga a
Aioanei, mare eclesiarh al Catedralei patriar- rohie sau din m\n\stire. „Este o lucrare, `n remarcat la o dezbatere
hale [i exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucu- primul rând, de rug\ciune pentru cei care se desf\[urat\ la Clubul }\-
re[tilor, [i p\rintele Veniamin Goreanu, con- spovedesc, ca Dumnezeu s\ le ierte p\catele, o ranului c\ `n casele ]\r\-
Biserica M\n\stirii de maici lucrare de `ndrumare duhovniceasc\ ca omul
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii ne[ti noi, de regul\, ca-
s\ evite r\ul [i s\ s\vâr[easc\ binele [i, desi-
Domnului“ din localitatea Cole- gur, o lucrare de cre[tere duhovniceasc\ prin- mera bun\ se afl\ la etaj
lia, jude]ul Constan]a, a fost tr-o urm\rire a evolu]iei vie]ii duhovnice[ti a [i este din ce `n ce mai
construit\ la `nceputul secolu- credinciosului. Taina Spovedaniei este o tain\ mic\, fiind `nlocuit\ cu o
lui al XX-lea de c\tre etnicii a eliber\rii de p\cate, a eliber\rii de un trecut a[a-zis\ „camer\ cu mo-
germani de religie catolic\. ~n ap\s\tor [i, `n acela[i timp, este taina `ncepu- bil\“.
anul 1942, când ace[tia s-au re- tului bun `n via]a. Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii
tras `n Germania, statul român au asem\nat taina aceasta a duhovniciei sau Pagina 12
le-a oferit desp\gubiri pentru slujba de p\rinte duhovnicesc nu cu una de ju-
construc]iile r\mase. L\ca[ul dec\tor, ci cu o lucrare de doctor de suflete“, a
de cult apar]ine acum Bisericii spus PF P\rinte Patriarh.
Ortodoxe Române. a
Continuare `n pagina 3

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
Apostolul, p\rintele care na[te
`n ve[nicie suflete curate
„Astfel, iubindu-v\, eram bucuro[i
s\ v\ d\m nu numai Evanghelia lui
Dumnezeu, ci chiar [i sufletele noastre
pentru c\ ne-a]i devenit iubi]i. V\ adu-
ce]i aminte, fra]ilor, de osteneala [i de
truda noastr\; lucrând zi [i noapte, ca
s\ nu fim povar\ nici unuia din voi, a[a
v-am propov\duit Evanghelia lui Dum-
nezeu. Voi sunte]i martori, [i Dumnezeu
de asemenea, cât de sfânt [i cât de drept
[i f\r\ de prihan\ ne-am purtat `ntre
voi credincio[ii; ca un p\rinte pe copiii
s\i, precum [ti]i, a[a v-am rugat [i v-am
mângâiat. {i v-am rugat cu st\ruin]\ s\
umbla]i cum se cuvine `naintea lui
Dumnezeu, Celui ce v\ cheam\ la
`mp\r\]ia [i la slava Sa. De aceea [i noi
mul]umim lui Dumnezeu ne`ncetat, c\
luând voi cuvântul ascult\rii de Dum-
nezeu de la noi, nu l-a]i primit ca pe un
cuvânt al oamenilor, ci, a[a precum este
`ntr-adev\r, ca pe un cuvânt al lui
Dumnezeu, care [i lucreaz\ `ntru voi cei
ce crede]i. C\ci voi, fra]ilor, v-a]i f\cut
urm\tori ai Bisericilor lui Dumnezeu,
care sunt `n Iudeea, `ntru Hristos Iisus,
pentru c\ a]i suferit [i voi acelea[i de la
cei de un neam cu voi, dup\ cum [i ele
de la iudei.“ (I Tesaloniceni 2, 9-14)
***
De multe ori Sfântul Apostol Pavel
le aminte[te destinatarilor scrisorilor sa-
le de multa d\ruire pe care a ar\tat-o
`n predicarea Evangheliei. „Zi [i noap-
Sfântul Ioan cel Milostiv,
patriarhul Alexandriei
Sfântul Ioan a fost fiul lui Epifanie,
conduc\torul Ciprului, [i a tr\it `n tim-
pul `mp\ratului bizantin Heraclie (610-
641). Dup\ ce i-au murit so]ia [i copiii,
s-a c\lug\rit [i, datorit\ virtu]ilor sale,
a fost ales patriarh al Alexandriei. A
s\vâr[it multe minuni [i a miluit pe
s\raci. ~n anul 619, dorind s\ mearg\
la Constantinopol, pe drum l-au p\r\sit
puterile [i, ab\tându-se `n Cipru, a mu-
rit `n Alexandria, cinstit nu numai de
cre[tini, ci [i de necredincio[i.
†) Sfin]ii Mucenici Atanasie
Todoran din Bichigiu, Vasile
din Mocod, Grigore din
Zagra [i Vasile din Telciu
Atanasie Todoran s-a n\scut `n Bi-
chigiu, `ntr-o familie de ]\rani liberi.
Sunt pu]ine informa]ii despre via]a lui.
Frunta[ `n comun\, a fost jude [i colec-
tor al d\rilor `n comunele de pe Valea
Bichigiului [i a S\l\utei. Probabil a f\-
cut parte dintr-un regiment de lâng\
Viena de unde, tot amânându-i-se elibe-
rarea, a dezertat. Urm\rit de oamenii
`mp\r\]iei, s-a refugiat `n Moldova, un-
de, dup\ ce a slujit 13 ani o[tirea de aici
Mitropolit al R\zboiului
[i al `ntregirii Neamului
Românesc
La 2 februarie 1909, Marele
Colegiu Electoral `l alegea ca mi-
tropolit al Moldovei [i Sucevei pe
episcopul Pimen Georgescu al Du-
n\rii de Jos, atunci când Biserica
]\rii era v\duvit\ de chiriarhi atât
la Bucure[ti, cât [i la Ia[i, situa]ie
unic\ `n istoria românilor. A slujit
la altarul str\bun 50 de ani [i a
fost ierarh timp de 34 de ani. ~n
[edin]a Sf=ntului Sinod din 14 fe-
bruarie 1934, atunci când era o-
magiat pentru 25 de ani de arhi-
p\storire la Ia[i, mitropolitul Pi-
men spunea: „C\ am servit Biseri-
APOSTOLUL ZILEI
te“, „cu timp [i f\r\ timp“ sunt doar
câteva expresii care trec c\tre lumin\
permanenta grij\ a p\storului de su-
flete fa]\ de credincio[ii pe care i-a `n-
tâlnit [i care l-au ascultat. Am putea fi
ispiti]i de gândul c\ apostolul se laud\,
dore[te ca lucrarea lui s\ fie apreciat\
[i consemnat\. Dou\ idei din acest frag-
ment apostolic nu las\ acest gând s\
prind\ contur. Primul ar fi rela]ia pe
care o stabile[te apostolul `ntre el [i co-
munitate, anume leg\tura paterno-fili-
al\. ~ntre p\rin]i [i copii [i `ntre copii [i
p\rin]i nu exist\ dorin]a de eviden]iere
a sacrificiilor; tot efortul [i toat\ jertfa
`[i topesc valoarea `n dragostea din fa-
milie. Atunci când mama [i tat\l `[i a-
duc aminte de nop]ile nedormite [i d\-
ruite pruncului o fac cu mult\ bucurie
[i niciodat\ regretul nu `[i g\se[te locul
`n aceste amintiri. Astfel, apostolul de-
vine p\rintele care na[te `n ve[nicie su-
flete curate, iar bucuria vie]ii lui este
s\-[i vad\ ucenicii crescând, a[a cum
bucuria p\rin]ilor este s\ priveasc\
cum pruncii lor `nainteaz\ c\tre matu-
ritate. Sfântul Pavel gânde[te `n toate
scrierile sale ca un tat\ care nu dore[te
s\ fie vreodat\ povar\ copiilor s\i (I
Tes. 2, 9), care vrea s\ d\ruiasc\ f\r\ a
primi [i dore[te ca nici un gest de-al s\u
s\ aduc\ tulburare `n sufletele celor iu-
bi]i. Doar la finalul epistolelor sale cere
o singur\ favoare: destinatarii s\ nu-l
uite `n rug\ciunile lor. ~n al doilea
SF+NTUL ZILEI
cu rangul de c\pitan, a fost eliberat de
domnitorul Mihai Racovi]\. Pentru ve-
chea dezertare, a fost `nchis câ]iva ani
`n Turnul Dogarilor din cetatea Bistri-
]ei. Dup\ ce a fost eliberat, s-a `ntors la
Bichigiu. ~n anii 1761-1762 a tratat cu
guvernul din Viena, al\turi de al]i frun-
ta[i, militarizarea a 21 de comune de pe
Valea Bichigiului, S\l\utei [i Some[u-
lui Mare. El a cerut ca prin `nfiin]area
regimentului de grani]\, românii s\ nu
fie sili]i s\-[i lepede credin]a. ~ntors a-
cas\ [i-a dat seama c\ nu s-a ]inut sea-
ma de dorin]a românilor [i a `nceput s\
se opun\ procesului de militarizare. La
10 mai 1763, la Salva, pe platoul numit
„La mocirl\“, unde era organizat\ sfin-
]irea drapelelor de lupt\ [i depunerea
jur\mântului de companii ale Regi-
mentului de grani]\ nou-`nfiin]at, `n
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
cii [i }\rii un timp a[a de `ndelun-
gat nu este un merit al meu, ci e
un dar al lui Dumnezeu. […] Cel
mai `nsemnat timp al p\storirii
mele `l socot pe acela din Marele
R\zboi, când mi-a fost dat s\ bine-
cuvântez o[tirea pe front, s\ `ngri-
jim de r\ni]i `n spitale, de refu-
gia]i [i de soarta celor jertfi]i pen-
tru idealul na]ional“. Discursul
s\u nu era o laud\ de sine, ci o re-
alitate tr\it\ [i recunoscut\ de
contemporanii s\i, deoarece a fost
considerat „Mitropolit al R\zboiu-
lui [i al `ntregirii Neamului Româ-
nesc“. La 12 noiembrie 1934, mi-
tropolitul Pimen Georgescu al
Moldovei a trecut la cele ve[nice,
anul acesta `mplinindu-se 75 de
ani. (Adrian Nicolae PETCU)
Joi, 12 noiembrie 2009
EVANGHELIA ZILEI
Iisus Hristos a schimbat
cursul istoriei [i
destinul fiec\rui om
„{i Iisus a scos un demon, [i acela era mut. {i când a ie[it de-
monul, mutul a vorbit, iar mul]imile s-au minunat. Iar unii din-
tre ei au zis: «Cu Beelzebul, c\petenia demonilor, scoate pe de-
moni». Iar al]ii, ispitindu-L, cereau de la El semn din cer. Dar El,
cunoscând gândurile lor, le-a zis: «Orice `mp\r\]ie, dezbinându-
se `n sine, se pustie[te [i cas\ peste cas\ cade. {i dac\ satana
s-a dezbinat `n sine, cum va mai sta `mp\r\]ia lui? Fiindc\ zice]i
c\ Eu scot pe demoni cu Beelzebul. Iar dac\ Eu scot demonii cu
Beelzebul, fiii vo[tri cu cine `i scot? De aceea ei v\ vor fi
judec\tori. Iar dac\ Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe demoni
iat\ a ajuns la voi `mp\r\]ia lui Dumnezeu. Când cel tare [i `nar-
mat fiind `[i p\ze[te curtea, avu]iile lui sunt `n pace. Dar când
rând, apostolul nu consider\ c\ persoa- unul mai tare decât el vine asupra lui [i-l `nfrânge, `i ia toate
na sa are cel mai mare merit `n forma-
armele pe care se bizuia, iar pr\zile de la el le `mparte. Cel ce nu
rea comunit\]ii cre[tine din Tesalonic. este cu Mine este `mpotriva Mea; [i cel ce nu adun\ cu Mine
El a lucrat ce i s-a dat, a predicat `n
risipe[te».“ (Luca 11, 14-23)
lume Evanghelia, iar acel cuvânt nu de-
venea lucr\tor dac\ cei care l-au ascul-
***
tat nu-l primeau ca pe un „cuvânt al lui
Dumnezeu“. Descoperind ceea ce a pri- De câte ori citim cu aten]ie [i responsabilitate cuvintele Sfin-
mit, apostolul nu face doar o simpl\ le- telor Evanghelii, avem puternica impresie c\ pe fiecare pagin\ a
g\tura `ntre autor [i cititor, ci se im- Scripturii putem vedea chipul Domnului nostru Iisus Hristos. Pe
plic\ `n aceast\ lucrare, f\când din via- Mântuitorul ~l descoperim `n fiecare cuvânt [i `n spatele fiec\rui
]a sa evanghelie. Dac\ am dori s\ `n- verset. Mai mult, credem c\ prin fiecare cuvânt scripturistic
]elegem acest zel misionar, l-am putea Dumnezeu a[teapt\ s\ fie descoperit. Despre via]a [i activitatea
considera pe Apostolul Pavel ca pe un Domnului Hristos s-au scris patru evanghelii, ceea ce `nseamn\
om pasionat de ceea ce face, o persoan\ `n jur de 200 de pagini. Catalogând, vedem c\ avem m\rturii de-
care `[i identific\ via]a cu lucrarea mi- spre aproximativ 50 de pilde rostite de Mântuitorul [i aproxima-
sionar\. Numai o astfel de implicare te tiv 40 de minuni s\vâr[ite. Ar mai fi vreo 7.000 de cuvinte
poate recomanda pentru a fi p\rinte [i folosite pentru a prezenta cele spuse [i s\vâr[ite de Fiul lui
p\stor de suflete. (Ciprian OLINICI, Dumnezeu. Dar acestea ar fi doar ni[te date statistice [i au mai
Radio Trinitas) pu]in\ importan]\. Iisus din Nazaretul Galileii a l\sat peste ani
numele, dragostea [i `nv\]\turile Sale. A schimbat prin na[terea
Sa cursul istoriei, a schimbat destinul fiec\rui om [i a popoare
`ntregi. Pentru numele Domnului Hristos [i pentru `nv\]\turile
Sale au fost martiriza]i milioane de cre[tini. ~n numele S\u sunt
construite biserici care coboar\ divinitatea pe p\mânt [i `nal]\
umanitatea. ~n numele S\u se s\vâr[e[te, `n fiecare zi [i `n orice
fa]\ a ie[it, c\lare, „mo[ T\nase Todo-
ran“, `n vârst\ de 104 ani, [i le-a cerut
loc, Sfânta Liturghie, iar credincio[ii se `mp\rt\[esc cu Trupul [i
Sângele S\u. Sfântul Ioan Gur\ de Aur spune c\ prin Iisus
gr\nicerilor s\ nu renun]e la credin]a Hristos tot p\mântul a fost eliberat din `ntunericul am\girii. El
lor str\mo[easc\. Cuvintele b\trânului este Cel care de Cr\ciun ofer\ ging\[ia copil\riei, la Pa[ti ne
au dat roade [i solda]ii au aruncat ar-
d\ruie[te ~nvierea, iar la ~n\l]are ne binecuvânteaz\. El este `n
mele, `n semn de protest [i nesupunere. to]i [i `n toate, `n spicul de grâu [i `n inima ta. Caut\-L [i nu vei
La 12 noiembrie 1763, pe acela[i platou
regreta! (pr. Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
din Salva a avut loc execu]ia celor g\si]i
vinova]i de revolta din luna mai. Ata-
nasie Todoran a fost frânt cu roata
„pentru ca i-a re]inut pe oameni de la
unire [i de la `nrolarea `n statutul mili-
tar gr\niceresc...“. ~mpreun\ cu Ata-
nasie au fost martiriza]i prin spânzu-
rare, „pentru aceea[i vin\“, Vasile Du-
mitru din Mocod, Grigore Manu din
Zagra [i Vasile Oichi din Telciu.
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea
Sfântului Cuvios Nil Pustnicul; a Sfân-
tului Cuvios Martin de Tours, f\c\torul
de minuni, episcopul Franciei (Fran]a);
a Sfântului Prooroc Ahia; a Sfântului
Cuvios Martin, episcopul Tarachinului;
a Sfin]ilor Mucenici Antonie [i cei `m-
preun\ cu dânsul Zevina, Ghermanos,
Nichifor [i Marato, fecioara; a Sfântului
Mucenic Arsachie; a Sfântului Leon,
patriarhul Constantinopolului; a Sfân-
tului Mucenic Sava Nigdeli [i a Sfântu-
lui Mucenic Nicolae Constantinopolitul.
Mâine, Biserica face pomenirea †)
Sfântului Ioan Gur\ de Aur, arhiepis-
copul Constantinopolului. a
1912, Mitropolitul
Pimen Georgescu al 12 noiembrie 1934, Mitropolitul
Moldovei [i Sucevei Pimen Georgescu `n sicriu
 Joi, 12 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3

„Mesajul credin]ei `mp\rt\[it prin

mijloace moderne de comunicare“
La Palatul Patriarhiei s-a desf\[urat ieri, 11
noiembrie, conferin]a pastoral-misionar\ cu tema
„Mesajul credin]ei `mp\rt\[it prin mijloace
moderne de comunicare“. ~n Aula Magna „Teoctist
Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei, sub pre[edin]ia
Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, s-au reunit 650 de preo]i din
Protopopiatele 1, 2 [i 3 Capital\, precum [i din
Protoieriile Ilfov Nord [i Ilfov Sud. Cu acest prilej
au fost sus]inute trei referate [i au avut loc discu]ii
pe baza temei propuse.
sericii, precum [i activitatea per-
sonalit\]ilor de prim rang ale Bi-
de Ciprian BÂRA sericii. Tot prin mass-media se
~n deschiderea conferin]ei, de poate realiza cunoa[terea frumu-
la ora 8:00, Preasfin]itul Varsa- se]ii cultului ortodox, a bog\]iei
nufie Prahoveanul, Episcop-Vi- lui, a vie]ii biserice[ti ortodoxe [i
car al Arhiepiscopiei Bucure[ti- a Sfintei Tradi]ii, informa]ia reli-
lor, a oficiat Sfânta Liturghie [i gioas\ fiind transmis\ prompt [i
slujba de Te Deum la biserica `n timp util. Biserica, prin mass-
M\n\stirii Radu Vod\ din Bucu- media, cu ajutorul unor persoane
re[ti, `nconjurat de un sobor de competente, poate ap\ra dreapta
preo]i [i diaconi, iar apoi `n Aula credin]\ de atacurile prozelitis-
te“, a spus pr. Lep\datu. Centrului BASILICA. Acestea vântului lui Dumnezeu cuprins mâne au mul]umit preo]ilor pen-
Magna „Teoctist Patriarhul“ a sunt mijloacele pentru a-L vesti `n Sfânta Scriptur\, de luminare tru sprijinul acordat [i au subli-
Palatului Patriarhiei, Preaferici- pe Hristos, `ns\ informa]ia tre- a poporului, de p\strare a identi- niat importan]a transmiterii me-
tul P\rinte Daniel, Patriarhul „Informa]ia trebuie buie s\ mi[te sim]irea [i voin]a t\]ii na]ionale, a credin]ei [i a sajului evanghelic prin noile mij-
Bisericii Ortodoxe Române, a s\ mi[te sim]irea oamenilor pentru s\vâr[irea fap- Tradi]iei ortodoxe pentru românii loace de comunicare.
deschis lucr\rile conferin]ei [i a telor bune, spre rug\ciune, spre din diaspor\, de a-i apropia pe oa- Cu aceast\ ocazie, p\rintele
reliefat actualitatea [i importan- [i voin]a oamenilor participarea la slujbe [i `mp\rt\- meni `ntre ei [i cu Dumnezeu“, a consilier patriarhal Nicolae Das-
]a temei supus\ dezbaterii. pentru s\vâr[irea [irea cu Hristos euharistic. Mij- spus p\rintele Iulian Popescu. c\lu, director Radio TRINITAS [i
Seria referatelor sus]inute a loacele moderne de comunicare
fost deschis\ de c\tre p\rintele faptelor bune“ pot s\ transmit\ o stare de via]\
coordonator al Centrului de Pre-
„Noi nu transmitem s\ BASILICA, a subliniat trei as-
Daniel Vraciu de la parohia „Sfin- Ultimul dintre cei trei preo]i religioas\ suficient\ omului mo- pecte legate de rela]ia dintre slu-
]ii Voievozi“, Protopopiatul 1 Ca- care au sus]inut referate despre dern, `ns\ redactorii au datoria `ndoieli, ci transmitem jirea la parohie [i slujirea media-
pital\, care a subliniat c\ „Biseri- mesajul credin]ei `mp\rt\[it\ de a insufla oamenilor frumuse-
ca folose[te mijloacele media pen- certitudini ale credin]ei“ tic\, eviden]iind c\ mijloacele de
prin mijloace moderne de comu- ]ea, dorin]a [i binele primit prin comunicare ale Bisericii contri-
tru a p\trunde `n casele celor ne- nicare a fost p\rintele Iulian Po- participarea la via]a Bisericii.
putincio[i, a celor nehot\râ]i, a La final, Preafericitul P\rinte buie la unitatea Bisericii, la arti-
pescu de la parohia Balote[ti din Mântuirea se realizeaz\ `n Bi- Patriarh a eviden]iat c\ origina- cularea mesajului nostru. „Con-
celor `mpotrivitori, dar [i a celor Protoieria Ilfov-Nord. P\rintele seric\ prin dobândirea harului
credincio[i, `ns\, `n acela[i timp, lul care nu mai ]ine seam\ de sider c\ `ntre noi trebuie s\ fie o
Popescu a subliniat c\ Biserica Sfântului Duh prin Sfintele Tai- Tradi]ia Sfin]ilor Apostoli [i Sfin- leg\tur\ permanent\. Noi sun-
ar trebui ca acest tip de exprima- are misiunea de a vesti oameni- ne. Prin aceste mijloace de comu-
re al Bisericii prin media, fie ea [i ]ilor P\rin]i se nume[te eretic, li- tem la `nceput [i ne cerem iertare
lor pe Hristos [i de a sfin]i omul nicare, Biserica `[i exprim\ punc- bertatea ortodox\ `n telogie este pentru unele imperfec]iuni. Este
bisericeasc\, s\ nu ia locul viului, [i natura cu harul Sfântului Duh tul de vedere `n mod public `n fa-
ca omul s\ nu uite s\ tânjeasc\ mare, limita ei este erezia [i exco- o misiune nou\, Preafericitul P\-
`mp\rt\[it oamenilor prin Sfin- ]a unor probleme de interes na]io- municarea din Biseric\ [i a mai rinte Patriarh Daniel a ctitorit a-
dup\ Dumnezeu [i Biserica Sa. tele Taine. „Din cauza schimb\ri- nal, privind etica medical\ [i soci-
Omul trebuie s\ ajung\ s\ se `n- subliniat nevoia de foarte mult\ ceste institu]ii [i inspir\ mereu
lor omului modern, autonomie, al\, [i promoveaz\ drepturile responsabilitate pentru cuvântul un duh ortodox `n formarea tine-
tâlneasc\ nemijlocit cu Dum- c\utarea pl\cerii [i consumarea fundamentale ale fiec\rui cre[tin.
nezeu, chiar dac\ aceast\ `ntâlni- public. „Misionarul cre[tin care rilor. Ne bucur\m c\ de anul vii-
imediat\ a informa]iei, Biserica Radio TRINITAS, TV TRINI- lucreaz\ `n mass-media nu are tor [i la Facultatea de Teologie o
re nu se petrece dintr-o dat\ [i [i-a actualizat mijloacele de ves- TAS [i Ziarul Lumina sunt mij-
implic\ nenum\rate c\ut\ri. O- voie sa transmit\ opinii persona- s\ fie un masterat `n teologie [i
tire a lui Hristos prin `nfiin]area loace moderne de vestire ale Cu- le, ci mai `ntâi credin]a Bisericii. comunicare, pentru c\ avem ne-
mul are privilegiul de a participa
`n mod real [i nemijlocit, ca la un Acela[i lucru este valabil pentru voie s\ cre[tem genera]iile vii-
eveniment, la simfonia din spa- predic\. Noi nu transmitem `n- toare de comunicatori care s\
]iul Bisericii, acolo unde se `ntâl- doieli, ci transmitem certitudini continue ceea ce lucr\m noi `n
nesc cerul [i p\mântul“, a spus ale credin]ei, noi nu transmitem prezent [i bine`n]eles c\ dum-
parohul Bisericii „Sfin]ii Voie- opinii personale, ci gândirea `n neavostr\ sunte]i formatori [i e-
vozi“ din Bucure[ti. comuniune, cu Sfin]ii Apostoli, cu ducatori pentru comunicare“, a
Din partea Protoieriei III Ca- Sfin]ii P\rin]i“, a spus Patriarhul spus p\rintele consilier patriar-
pital\ a conferen]iat p\rintele României. hal Nicolae Dasc\lu.
Marius Lep\datu de la parohia ~n `ncheiere, unii preo]i dintre Ast\zi, de la ora 10:00, `n Sala
„Sfântul Mercurie“, care a men- cei prezen]i au luat cuvântul [i Mare a Teatrului „Toma Caragiu“
]ionat c\ un alt mijloc prin care au f\cut aprecieri asupra temei din Ploie[ti, sub pre[edin]ia Preas-
preotul poate interveni `n promo- [i chiar propuneri pentru diversi- fin]itului P\rinte Ciprian Câmpi-
varea culturii, teologiei [i vie]ii ficarea emisiunilor [i articolelor neanul, Episcop-Vicar Patriarhal,
parohiale este crearea unui site realizate `n cadrul componente- delegatul Preafericitului P\rinte
al parohiei, astfel `ncât s\ existe lor Centrului de Pres\ BASILI- Patriarh Daniel, va avea loc Confe-
un contact permanent `ntre om [i CA. De asemenea, reprezentan]ii rin]a pastoral-misionar\ cu preo]ii
preot. „Mass-media poate face celor cinci componente ale Cen- din protoieriile Ploie[ti, Câmpina,
cunoscut\ via]a [i activitatea Bi- trului de Pres\ al Patriarhiei Ro- V\lenii de Munte [i Urla]i. a

„Un duhovnic bun face cunoscut\ iubirea Preasfintei Treimi“

Continuare din pagina 1
~n continuare, Patriarhul României a
ar\tat c\ scopul acestei lucr\ri este unul
de cur\]ire de p\cate, de sfin]ire a vie]ii
[i de vindecare a r\nilor suflete[ti, pe
care p\catul le aduce `n via]a omului, [i
a subliniat c\ duhovnicul nu este doar
un dezleg\tor de p\cate, ci este [i un lup-
t\tor `mpreun\ cu penitentul, `mpreun\
cu cel ce se poc\ie[te, eviden]iind c\ „es-
te foarte important ca un duhovnic s\ fie
un lupt\tor, s\ fie un om care ajut\ cu
sfatul bun, dar [i cu rug\ciunea proprie
pentru cei care se afl\ `n situa]ii de ne-
putin]\ de ridicare“.
Patriarhul României a explicat noilor
duhovnici c\ `ntotdeauna duhovnicul tre-
buie s\ g\seasc\ calea `n]eleapt\, de mij-
loc, ca un medic bun al sufletelor, [i s\ e-
vite extremele, atât indiferentismul secu-
larist [i secularizant, iar pe de alt\ parte
trebuie evitat\ un fel de teologie terorist\
de `nfrico[are. „Un duhovnic bun face cu-
noscut\ iubirea Preasfintei Treimi celor
care vin s\-[i `ndrepte via]a prin poc\in]\,
prin spovedanie [i prin f\g\duin]a unui
nou `nceput de via]\ duhovniceasc\. ~n
scaunul de spovedanie, credinciosul mai
`ntâi simte prin prezen]a [i rug\ciunile
duhovnicului iubirea lui Dumnezeu Tat\l,
Care prime[te pe fiul risipitor [i care iese
`n `ntâmpinarea lui“, a mai spus P\rintele
Patriarh Daniel. (C.B.)
 CM
YK

4 Vie]ile sfin]ilor Joi, 12 noiembrie 2009

Ap\r\tor fervent al
cinstirii sfintelor icoane drept\]ii [i a veseliei. Ad\pa-
Sfântul Teodor Studitul reprezint\, al\turi de Sfântul ]i-v\ cu apa fecioriei [i a `n]e-
Ioan Damaschin, unul dintre cei mai ferven]i ap\r\tori lepciunii“ (Cuvintele Duhovni-
ce[ti, Editura Episcopiei orto-
ai cinstirii sfintelor icoane. Tratatele [i scrisorile sale doxe Alba-Iulia, 1994, p.103).
au fost piese importante `n determinarea adev\ratei Dac\ l-am caracteriza pe
credin]e `n aceast\ privin]\. Observând stilul [i scurt, Sfântul Teodor Studitul,
`n afara râvnei pentru ap\ra-
puternica râvn\ care anim\ aceste scrieri, l-am putea rea sfintelor icoane, a fost mo-
num\ra pe Sfântul Teodor printre cei mai abili delul des\vâr[it al vie]ii de ob-
polemi[ti, cu o cunoa[tere exact\ a argumentelor [i o [te. A pre]uit foarte mult via]a
`n comunitate [i a `ncercat `n-
prezentare clar\ a adev\rurilor de credin]\. Via]a sa totdeauna s\ ofere celorlal]i
reprezint\ un [ir perpetuu de suferin]e, exiluri [i posibilitatea de a se exercita `n
sfânta aplicare a ascult\rii.
denigr\ri, `n care, `n cele din urm\, Duhul Sfânt l-a Spovedania deas\, ascultarea
ar\tat drept un real biruitor. fa]\ de un singur duhovnic,
tr\irea `n dragoste fa]\ de cei-
lahor, ne`ng\duindu-[i nici o lal]i, acestea au fost binefaceri-
odihn\, spre mirarea unchiu- le vie]ii de ob[te, pe care Sfân-
de Adrian AGACHI lui s\u [i a celorlal]i monahi. tul Teodor Studitul le-a ap\rat
Se a[teptau probabil ca bine- `n numeroase cuvânt\ri.
Sfântul Teodor Studitul s-a
n\scut `n anul 759 `n puterni- f\c\torul (fusese, pân\ la ur-
ca cetate a Constantinopolu- m\, donatorul banilor nece- Comportamentul fa]\
lui, `ntr-o perioad\ zguduit\ sari [i al terenului de con- de cei r\zvr\ti]i
de erezia iconoclasmului. Fiu struc]ie) s\ nu fie prea impli-
al lui Fotino [i al Teoctistei, cat `n muncile de jos, dar lu- Sfântul Teodor nu a `ncura-
n\scut `ntr-o familie nobilia- crurile nu au stat astfel. jat niciodat\ plecarea dintr-o
r\, dobândind o educa]ie `nal- m\n\stire `n alta [i a criticat
t\, Sfântul Teodor Studitul a Nevoin]ele aspru pe cei care doreau s\
decis s\ urmeze pilda p\rin]i- p\r\seasc\ locul de mântuire
egumenului Teodor f\r\ ascultare. ~ntr-o cuvân-
lor s\i atunci când a intrat `n
monahism. Atât Fotino, cât [i ~n programul zilnic al mo- tare, Sfântul Teodor ofer\ sfa-
Teoctista, erau cre[tini drept- nahului Teodor erau incluse turile necesare `mpotriva ex-
credincio[i, care au dorit s\ atât citirea Sfintei Scripturi, tinderii acestei ispite a vie]ii
monahale: „Nici unul dintre
evite melanjul cu ideile icono- cât [i cea a operelor Sfin]ilor la domnie a `mp\r\tesei Iri- du-i Sfântului Teodor [i unei voi s\ nu se amestece cu vicle-
claste. De aceea, la scurt\ vre- P\rin]i. Autorul s\u patristic na, exilul Sfântului Teodor a p\r]i considerabile din ob[tea nii [i s\ nu [ad\ cu p\gânii;
me de la na[terea propriului preferat era Sfântul Vasile cel `ncetat, iar curtea imperial\ i-a sa s\ se re`ntoarc\ `n m\n\s- c\ci p\gân [i viclean este cel
fiu, au hot\rât, de comun Mare, din ale c\rui scrieri pri- redevenit favorabil\. ~n tire. Au dus `mpreun\ lupta care sf\tuie[te pe fratele s\u
acord, s\ `[i continue calea vind via]a monastic\ Sfântul schimb, de[i rezolvase proble- `mpotriva iconocla[tilor. Sfân- s\ fug\ sau `l `ndeamn\ la
mântuirii `ntr-o m\n\stire. Teodor a folosit multe reguli mele cu autoritatea secular\, tul Teodor a fost exilat din vreo patim\, spre pierzarea [i
Au `mp\r]it o mare parte din pentru reglementarea vie]ii Sfântul Teodor a refuzat s\ nou `ncepând cu anul 815 de a unuia, [i a celuilalt. A[adar,
averea proprie s\racilor [i au monastice la Studion. Hiroto- intre `n comuniune cu patriar- `mp\ratul Leon al V-lea Ar- dac\ pe oricare dintre voi `l va
pornit pe drumul cel strâmt al nit preot `n anul 787, dup\ o hul Tarasie al Constantinopo- meanul. Abia `n cursul domni- lupta un frate `n acest chip,
mântuirii. Cel care s-a ocupat anumit\ perioad\ de timp, `n lului, acuzându-l c\ nu l-a ca- ei lui Mihail al II-lea Gânga- v\rsând otrav\ prin limba sa,
`ndeaproape de educa]ia [i 794, a devenit egumen `n locul terisit pe preotul Iosif care `n- vul (820-829) a mai putut s\ tu s\ nu dai ascultare, ci s\
cre[terea tân\rului Teodor a unchiului s\u Platon. Nu a cuviin]ase c\s\toria `mp\ra- se re`ntoarc\, pentru scurt\ fugi, s\ te dep\rtezi de el, as-
fost unchiul s\u Platon, un fost vorba despre o cedare a tului Constantin al VI-lea cu vreme, `n Constantinopol, dar tupându-]i urechile, ca astfel
monah `mbun\t\]it care tr\ia egumeniei, pentru c\ ob[tea una dintre rudele tat\lui aces- Studionul fusese distrus `ntre s\ te mântuie[ti [i pe tine, [i
`n apropiere de Muntele O- era cea care, la decesul sau re- tuia, Teodotia. Conflictul a `n- timp. A murit `n apropiere de pe el. C\ci chiar dac\ te `n-
limp. ~n anul 781, la vârsta de tragerea actualului egumen, cetat [i aici, dup\ ce patriar- Nicomedia, pe data pr\znuirii tristezi, dar `i dai ascultare, a-
doar 22 de ani, tân\rul Teodor propunea o anumit\ persoan\ hul a luat deciza corect\. ~n a- sale actuale, 11 noiembrie, `n tunci mai vârtos se va nevoi
a decis c\ a venit momentul pentru ocuparea func]iei va- nul 798, Sfântul Teodor a pri- cursul anului 826. s\ te ispiteasc\. Tu `ns\ nu-i
s\ intre `n monahism. A lep\- cante. Ispitele nu au `ntârziat mit din partea Patriarhiei da ascultare [i nu-i primi sfa-
dat averile lume[ti [i posibi- s\ apar\, iar `n 795 prima M\n\stirea Studion din Con- Via]a de ob[te tul, c\ci [arpe este [i me[te[u-
litatea unei cariere `n cadrul controvers\ a fost `nf\ptuit\. stantinopol pentru ob[tea sa ge[te s\ te `n[ele ca s\ te scoa-
administra]iei imperiale, ale- ~mp\ratul din acea vreme a numeroas\. Studionul a cu-
cea mult pre]uit\
t\ afar\ din ob[te. Pentru ace-
gând mai degrab\ via]a `n decis c\ este momentul s\ di- noscut cea mai `nfloritoare pe- „Vede]i, dar, fiilor [i fra]ii ea, când `ncepe s\ def\imeze
lini[te. A participat `mpreun\ vor]eze f\r\ vreun motiv anu- rioad\ a sa sub p\storirea mei (…), nu mai ferici]i altfel raiul vie]ii de ob[te sau s\
cu unchiul s\u Platon la lu- me, iar gestul s\u de a-[i c\lu- Sfântului Teodor, ajungând de via]\, `n afar\ de a voastr\, bârfeasc\ pe oricare dintre
cr\rile Sinodului al VII-lea g\ri for]at actuala so]ie pen- s\ cuprind\ o ob[te de aproa- dac\ o ve]i tr\i a[a cum se cu- fra]ii t\i, ori s\ gr\iasc\ de
Ecumenic, ]inut la Niceea `n tru a se putea rec\s\tori a pe 1.000 de c\lug\ri. Cu toate vine. Chiar [i la carte scrie c\ r\u despre ceva, tu izgone[te-l
anul 787, unde cei 360 de p\- fost preluat de mul]i nobili acestea, `ncepând cu anul 806 `ntr-o vedenie s-au ar\tat cele [i `mpotrive[te-te lui cu cu-
rin]i prezen]i au anatemizat dornici de schimbare. Protes- problemele au re`nceput s\ trei st\ri: a pustnicului, a bol- vântul potrivit; ca s\-l `n]e-
erezia iconoclast\. ~n jurul ace- tul Sfântului Teodor Studitul apar\. Atunci când `mp\ratul navului [i a ascult\torului. lep]e[ti pe el [i s\ te mântu-
luia[i an, `mpreun\ cu Platon a fost foarte direct. ~n momen- Nichifor I (802-811) i-a cerut Dintre to]i, cea mai frumoas\ ie[ti [i tu“ (Cuvintele Duhov-
[i cei doi fra]i ai s\i, Iosif [i Ef- tul `n care `nsu[i `mp\ratul a sfatul `n privin]a alegerii vii- cunun\ o avea ascult\torul. nice[ti, p. 66-67). Cu toate c\
timie, Sfântul Teodor a `nce- decis s\ vin\ [i s\ discute cu torului patriarh, Sfântul Teo- S\ [ti]i deci, fra]ii mei, c\ ma- pot p\rea destul de aspre, cu-
put construc]ia unei m\n\s- el, Sfântul Teodor nu a dorit dor l-a sf\tuit s\ nu pun\ un re [i sfânt\ este vie]uirea voas- vintele Sfântului Teodor Stu-
tiri pe un domeniu apar]inând s\ `i deschid\ por]ile m\n\s- laic `n aceast\ treapt\, dar nu tr\ [i, de o ve]i petrece bine, ditul sunt cât se poate de sin-
familiei sale, aflat la poalele tirii. Acest lucru l-a `nt\râtat a fost ascultat. Din cauza opo- ve]i fi sl\vi]i `mpreun\ cu cere [i adev\rate. Pericolul
Muntelui Olimp, `n localita- profund pe conduc\tor, care a zi]iei fa]\ de noul patriarh Ni- Avraam, ve]i d\n]ui cu muce- major `mpotriva vie]ii de ob[te
tea Saccudion. Aici au reu[it decis s\ `l exileze `n Tesalo- chifor, Sfântul Teodor Studi- nicii [i ve]i locui cu drep]ii. este p\r\sirea ei f\r\ asculta-
s\ termine `n scurt timp con- nic, dup\ ce a poruncit s\ fie tul a fost exilat din nou, iar Alerga]i, a[adar, cu osârdie. re, lucru care echivaleaz\ cu o
struirea unei biserici cu hra- b\tut crunt. Aici, Sfântul Teo- ob[tea sa a fost risipit\, dup\ Unge]i picioarele voastre cu p\r\sire a propriei des\vâr-
mul Sfântului Ioan Evanghe- dor s-a adresat papei de la Ro- un sinod ]inut `n anul 809. Cu untdelemnul r\bd\rii, ca s\ se [iri. O p\r\sire pe care Sfân-
listul. Sfântul Teodor a luat ma, care l-a sus]inut [i i-a toate acestea, dup\ doar doi `nc\lzeasc\ vinele voastre su- tul Teodor Studitul nu a expe-
parte activ\ la aceast\ lucra- aprobat protestul. ~ncepând ani, `n 811, patriarhul [i-a re- flete[ti [i s\ v\ `nt\ri]i la rimentat-o niciodat\, `n ciuda
re, muncind ca un simplu sa- cu anul 797, odat\ cu venirea cunoscut gre[eala, permi]ân- drum. ~mbr\ca]i-v\ cu haina numeroaselor sale exiluri.a

CM
YK

Nostalgia a re`nviat Trabantul `n Germania
Germanii s\rb\toresc 20 de
ani de la c\derea Zidului Berli-
nului ciocnind o cup\ de vin spu-
mant Rotkaeppchen, unul dintre
brandurile est-germane care au
trecut cu succes peste schimb\-
rile politice, [i a[teptând lansa-
rea noului Trabant.
„Trabbi Group“, investitorii
care au realizat noul Trabant [i
Noi reglement\ri privind rambursarea
creditelor [i plata cu cardul
a Dup\ numeroasele critici aduse b\ncilor [i sistemului bancar din Rom=nia, Asocia]ia Rom=n\
a B\ncilor a impus un nou regulament privind rambursarea creditelor, precum [i informa]iile
despre costurile aferente gestion\rii cardurilor a Actualele norme prev\d c\, `n cazul unui credit
`ndoielnic sau considerat ca pierdere, provizionarea este de 100%, pân\ la momentul scaden]ei a
Noi reglement\ri europe-
ne privind plata cu cardul,
rambursarea creditelor [i
mutarea conturilor de la o
banc\ la alta vor fi impuse
pe pia]a bancar\ din Româ-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a COMISIA EUROPEAN|
NE CERE S| SCUMPIM GA-
ZELE: România va prezenta
Comisiei Europene pân\ `n luna
martie a anului viitor un pro-
gram privind liberalizarea pre-
]ului la gazele din produc]ia in-
tern\, `n urma solicit\rilor repe-
tate primite de la executivul U-
niunii Europene. ~n ultimii ani,
unii politicieni au afirmat c\ a
fost stabilit cu UE un calendar
pentru cre[terea treptat\ a pre-
]ului pân\ la nivelul gazelor din
import, `n timp ce al]ii au negat
existen]a unei astfel de `n]ele-
geri. Un calendar al alinierii pre-
Joi, 12 noiembrie 2009
l-au ar\tat recent publicului, este
o companie de miniaturi auto, un
tunner auto [i o companie de
piese de schimb.
Grupul a investit 2,2 mil. euro
`n proiectul Trabant [i se afl\ `n
c\utarea unor investitori pentru
a trece la produc]ia de serie.
Dac\ Trabantul este un succes
poten]ial, alte câteva zeci de
nia din 2010, a anun]at,
mar]i, Radu Gra]ian Ghe]ea,
pre[edintele Asocia]iei Ro-
mâne a B\ncilor.
„De la 15 decembrie va in-
tra `n vigoare Directiva de
]ului gazelor a fost inclus `n vari-
anta ini]ial\ a unei strategii pen-
tru sectorul energetic elaborat\
`n 2007 de Ministerul Economiei.
a UE A RETRAS PROGRA-
MELE DE STIMULARE A E-
CONOMIEI: Mini[trii de Finan-
]e din Uniunea European\ au a-
juns mar]i la un acord privind re-
tragerea programelor de stimu-
lare a economiei `n valoare de
miliarde de euro pân\ cel târziu
`n 2011, transmite AP. Ministrul
de Finan]e al Suediei, Anders
Borg, a c\rui ]ar\ de]ine la ora
actual\ pre[edin]ia UE, a apre-
ciat c\ este „prematur\“ retra-
CM
YK
branduri est-germane au reu[it
deja s\ se impun\ pe dificila
pia]\ a Germaniei.
Nostalgia a fost motivul pentru
care, `n 2007, compania Herpa, un
produc\tor renumit de mini-mo-
dele auto, a fost prima ce a
prezentat publicului un Trabant
restilizat. Atât de puternic\ a fost
reac]ia, `ncât Herpa [i-a unit for-
Implementare a unui nou sis-
tem de pl\]i, prin care se vor
simplifica, `n beneficiul clien-
]ilor, opera]iunile cu cardul.
De asemenea, vor fi noi ter-
mene de plat\ la biletele la
ordin, mult mai rapide, iar
contractele vor con]ine toate
informa]iile despre costurile
aferente gestion\rii carduri-
lor“, a spus Ghe]ea, cu ocazia
unui forum bancar.
Acesta a precizat c\ b\nci-
le vor avea dificult\]i mai ales
`n ceea ce prive[te cei circa 15
milioane de clien]i care vor
trebui s\ vin\ la banc\ pen-
tru a semna noul contract.
De asemenea, pre[edintele
ARB a anun]at c\ de la 1 iu-
nie 2010 b\ncile vor aplica
Directiva 48 a Comisiei Euro-
pene, care prevede pentru
toate b\ncile aplicarea unui
comision de unu la sut\ pen-
tru rambursarea creditelor de
consum cu o valoare `ntre 200
[i 75.000 de euro.
Provizionare
de 100% `n cazul
creditelor `ndoielnice
Totodat\, din primul tri-
mestru al anului 2010 b\ncile
din România vor trebui s\ a-
plice o decizie a Comisiei Eu-
ropene care prevede reguli
clare la mutarea conturilor de
la o banc\ la alta, reguli prin
care banca la care alege s\ se
mute clientul va suporta toate
costurile.
Ghe]ea a cerut B\ncii Na-
]ionale a României modifica-
gerea suportului pentru sectorul
financiar. Comisia executiv\ a
UE a sugerat ca retragerea aju-
torului pentru b\nci s\ aib\ loc
`n 2010, când guvernele ar trebui
s\ m\reasc\ pre]ul pentru
garan]iile de stat pentru b\nci.
a HOTELIERII POT DEPU-
NE PROIECTE ~N A TREIA E-
TAP| „CASA VERDE“: Admi-
nistra]ia Fondului de Mediu
(AFM) demareaz\, `n perioada
9-27 noiembrie, a treia etap\ a
Programului „Casa Verde“, care
se adreseaz\, de aceast\ dat\,
hotelierilor denumi]i „operatorii
economici“, pentru noua sesiune
CM
YK
]ele cu IndiKar, un important tun-
ner auto, [i cu IAV, un produc\tor
de piese, pentru a realiza un mo-
del cu totul nou. Proiectul de 2,2
mil. euro a fost coordonat de de-
signerul Nils Poschwatta, care a
renun]at la slujba de la Volkswa-
gen pentru a se dedica ma[inii `n
care, spune el, a `nv\]at s\ condu-
c\ acum 20 de ani. a
rea normelor privind provizio-
narea, pentru a continua pro-
cesul de restructurare sau re-
e[alonare a creditelor neper-
formante.
„Una dintre problemele
delicate pe care le avem este
legat\ de provizionare, deoa-
rece, potrivit normelor actu-
ale, nu putem ajuta clien]ii
`n cazul unor restructur\ri
sau ree[alon\ri f\r\ s\ ne
cre\m nou\ probleme de pro-
fitabilitate [i solvabilitate“, a
spus Ghe]ea.
Acesta a precizat c\ actu-
alele norme prev\d c\, `n ca-
zul unui credit `ndoielnic sau
considerat ca pierdere, provi-
zionarea este de 100%, pân\
la momentul scaden]ei. Ast-
fel, dac\ banca `mpreun\ cu
clientul au g\sit o solu]ie de
amânare a ratelor `n urm\-
torul an sau de ree[alonare
de la o perioad\, de exemplu
de la cinci la [apte ani, ban-
ca va avea pierderi provizio-
nate timp de [apte ani, pân\
la `nchiderea creditului.
„Acum doi ani, situa]ia era
complet diferit\ [i preferam
s\ execut\m un client decât
s\ `i amân\m ratele sau s\
ree[alon\m creditul. ~n con-
textul actual trebuie s\ aju-
t\m clien]ii, `ns\ p\strarea
actualului nivel de provizioa-
ne afecteaz\ lichiditatea [i
profitabilitatea [i indicatorii
de pruden]ialitate ai b\ncii.
Sper\m ca, `mpreun\ cu
BNR [i Banca Mondial\, s\
tran[\m aceast\ problem\“,
a spus Ghe]ea. a
fiind alocat\ suma de 100.000
de lei. Potrivit unei dispozi]ii
parafate `n data de 3 noiembrie
2009, AFM organizeaz\ sesiu-
nea de depunere a proiectelor
pentru operatorii economici, `n
cadrul Programului `nlocuire
sau de completare a sistemelor
clasice de `nc\lzire cu sisteme
care utilizeaz\ energie solar\,
energie geotermal\ [i energie
eolian\, ori alte sisteme care
conduc la `mbun\t\]irea calit\-
]ii aerului, apei [i solului, deru-
lat `n anul 2009. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Economic 5
PE SCURT
Restric]ii pe
Autostrada Soarelui
Circula]ia rutier\ pe Autostrada
Bucure[ti-Constan]a (A2) este re-
stric]ionat\, `n perioada 10-30
noiembrie, la km 21+125, `n vede-
rea execut\rii lucr\rilor de re-
para]ii la rosturile de dilata]ie,
potrivit Companiei Na]ionale de
Autostr\zi [i Drumuri Na]ionale
din România (CNADNR), a infor-
mat ieri Centrul Infotrafic al
Poli]iei Române. ~n perioada 10-16
noiembrie, sunt `nchise banda I [i
banda de urgen]\ pe sensul
Cernavod\-Bucure[ti, iar, `n pe-
rioada 16-30, va fi `nchis\ banda II
pe sensul Cernavod\-Bucure[ti. De
asemenea, `n intervalul 11-14
noiembrie, circula]ia pe autostrada
A2 va fi restric]ionat\ pe podurile
de la km 14 [i 16, `n vederea exe-
cut\rii lucr\rilor de repara]ii la
partea carosabil\, dup\ cum
urmeaz\: 11 noiembrie va fi
`nchis\ banda 1 pe sensul Bucu-
re[ti-Cernavod\, 12 noiembrie -
banda 2 pe sensul Bucure[ti-Cer-
navod\, 13 noiembrie - banda I pe
sensul Cernavod\-Bucure[ti, iar pe
14 noiembrie - banda II pe sensul
Cernavod\-Bucure[ti. CNADNR,
prin Direc]ia Regional\ de
Drumuri [i Poduri Bucure[ti, va
asigura semnalizarea temporar\ [i
va monitoriza desf\[urarea trafi-
cului pe autostrad\.
Din 2010 se pot
schimba trei rable
pentru o ma[in\ nou\
No]iunea de tichet valoric prin ca-
re persoanele fizice pot s\ caseze,
CM
`ncepând din 2010, cel mult trei YK
ma[ini vechi pentru achizi]ionarea
uneia noi a fost introdus\ `n modi-
ficarea legisla]iei referitoare la
Programul „Rabla“. Instruc]iunile
de aplicare a ordonan]ei privind
Programul „Rabla“ vor fi mo-
dificate conform noilor reglemen-
t\ri `n termen de zece zile de la
apari]ia noii legi, nr. 329 privind
reorganizarea unor autorit\]i [i in-
stitu]ii publice, ra]ionalizarea chel-
tuielilor publice, sus]inerea mediu-
lui de afaceri [i respectarea acor-
durilor-cadru cu Comisia Euro-
pean\ [i Fondul Monetar Inter-
na]ional. Astfel, actul normativ
prevede c\ termenul de tichet
valoric este documentul a c\rui
valoare nominal\ reprezint\
echivalentul primei de casare,
acum de 3.800 de lei.
23.000 de firme vor
intra `n insolven]\
Circa 23.000 de firme vor intra `n
insolven]\ `n acest an, cu 58,6%
mai multe decât `n anul precedent,
`n timp ce la sfâr[itul lunii septem-
brie num\rul acestora era de
15.300, a declarat unul dintre di-
rectorii BCR, Dan Weiler. Potrivit
acestuia, num\rul cazurilor de in-
solven]\ de la finele lunii septem-
brie (15.300) ar fi fost mai mare
dac\ nu s-ar fi suprapus cu greva
judec\torilor, iar dintre acestea
doar 2,5%, adic\ 400 de companii,
au intrat `n reorganizare sau re-
structurare. „Companiile care au
intrat `n insolven]\ ar fi fost mai
multe dac\ nu ar fi fost greva
judec\torilor `n luna septembrie.
Num\rul firmelor care aleg s\ se
reorganizeze sau s\ se restruc-
tureze este foarte mic, spre deose-
bire de al celor care intr\ `n insol-
ven]\“, a declarat Dan Weiler. a
Cursul valutar
12.11.2009
Dolar SUA 2.8623
Euro 4.2961
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Consumul de fructe
zemoase previne
caria dentar\
Silvia F., Baia Mare: „Cum
putem preveni apari]ia cariilor
dentare, mai ales la copii?“
Prof. Constantin Milic\: La
toate vârstele, predispozi]ia
pentru formarea cariilor den-
tare este dependent\ de lipsa
de calciu, molibden [i fluor din
organism, care poate fi com-
pensat\ prin adausuri din ex-
terior. Existen]a unei afec]iuni
dentare poate constitui un fac-
tor de risc `n declan[area unor
boli cardiovasculare (miocardi-
t\, endocardit\), digestive, in-
fec]ii pulmonare, reumatisme
articulare, artroze la genunchi,
la care se adaug\ o stare ge-
neral\ proast\, lipsa interesu-
lui pentru mâncare (de teama
durerilor), agita]ie, insomnii.
~n plus, modificarea culorii
din]ilor poate fi un indiciu clar
al unor afec]iuni: din]ii ma-
ronii arat\ un sistem imunitar
sl\bit, iar din]ii cu nuan]\
ro[ietic\ indic\ o func]ionare
anormal\ a glandelor
suprarenale. Extinderea cari-
ilor dentare poate fi cauzat\
de o alimenta]ie modern\ din
care nu lipsesc dulciurile lipi-
cioase (caramele, fondante, [er-
beturi, `nghe]ate) [i zah\rul
rafinat `n produse f\inoase. O
alimenta]ie echilibrat\ [i con-
trolat\ cere s\ se consume mai
multe produse lacto-vege-
tariene (lapte dulce, iaurt,
brânzeturi, supe de legume,
mere, citrice, compoturi de
fructe), precum [i uleiuri vege-
tale, untur\ de pe[te bogat\ `n
vitamina D. Un studiu realizat
`n SUA arat\ c\ sucul de
cire[e poate neutraliza 90%
din activitatea enzimatic\ im-
plicat\ `n formarea pl\cii den-
tare [i a cariilor. Ca desert [i
`ntre mese se vor consuma
fructe zemoase pentru a asigu-
ra necesarul de s\ruri [i vita-
mine, precum [i o autocur\]ire
buco-dentar\, evitând apari]ia
cariilor. Prevenirea [i comba-
terea cariilor dentare se rea-
lizeaz\ printr-o igien\ zilnic\,
efectuat\ corect timp de minim
3 minute), urmat\ de cl\tirea
viguroas\ cu ap\ c\ldu]\, de
cel pu]in 3 ori pe zi, dup\ me-
sele principale [i seara, `nainte
de culcare, pentru ca gura s\
fie curat\ `n timpul nop]ii. Pe-
ria de din]i are rolul de a de-
sprinde placa bacterian\ de pe
suprafa]a din]ilor, `ndep\rtând
microbii cariogeni [i resturile
zaharoase. Pasta de din]i con-
]ine s\pun, substan]e
abrazive, substan]e antisep-
tice, precum [i substan]e
antienzimatice, ultimele
având rolul de a bloca enz-
imele care acidific\ mediul bu-
cal, care declan[eaz\ decla-
cifierea smal]ului [i permit in-
vazia microbian\ `n interiorul
dintelui. Se va evita spargerea
`ntre din]i de nuci, alune,
sâmburi, bomboane, precum [i
alimentele [i b\uturile foarte
reci sau fierbin]i. Detartrajul
efectuat la un cabinet stoma-
tologic constituie una dintre
cele mai eficiente metode de
prevenire a `mboln\virii gingi-
ilor. Dup\ detartrajul ultra-
sonic poate s\ apar\ o sensibi-
lizare tranzitorie la alimente
reci sau dulci care va disp\rea
`n 3-4 zile. Dac\ durerea per-
sist\ pe o perioad\ mai lung\,
se vor aplica produse speciale
de desensibilizare. a
Simptome [i recomand\ri
terapeutice `n fibroza chistic\
Fibroza chistic\ (FC) sau
mucoviscidoza este o boal\ ce
afecteaz\ toate glandele cu secre]ie
intern\, care produc o secre]ie
anormal de v=scoas\, s\rac\ `n ap\ [i
substan]e organice. Un mucus
anormal de vâscos blocheaz\
pl\mânii [i sistemul digestiv, acest
lucru put=nd duce `n final chiar la
La majoritatea pacien]ilor,
simptomele apar `n primul an
de via]\. Cele mai frecvente
simptome care apar sunt cele
respiratorii [i cele gastrointes-
tinale. Simptomele respiratorii
sunt: infec]iile repetate, cauza-
te de acumularea de mucus
vâscos, care creeaz\ un mediu
favorabil de cre[tere a microor-
ganismele patogene, tusea cro-
nic\ [i persistent\, bron[ite re-
curente, pneumonii, bron[iec-
tazii, pneumotorax, hemopti-
zie, cord pulmonar, sinuzit\,
polipi nazali. Aproape to]i pa-
cien]ii cu FC (peste 90%) pre-
zint\ insuficien]\ pancreatic\
exocrin\.
~n prezent nu exist\ un
tratament curativ pentru FC.
Tratamentul simptomelor este
unul foarte complex, se aplic\
pe durat\ `ndelungat\ (toat\
via]a) [i are ca obiective men]i-
nerea st\rii optime de nutri]ie,
controlul infec]iei pulmonare,
`mbun\t\]irea secre]iilor mu-
coase, tratamentul complica]ii-
lor, sus]inerea psihologic\ a
bolnavului [i a familiei. Trata-
mentul insuficien]ei pancrea-
tice exocrine se bazeaz\ pe a-
portul substitutiv (extern) de
enzime pancreatice. Dozele
sunt stabilite astfel `ncât s\ se
ob]in\ un tranzit intestinal
normal [i, implicit, o stare nu-
tri]ional\ bun\.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aFEMEILE CARE PRACTI-
C| SPORT ~N EXCES AU {AN-
SE MAI MICI S| DEVIN| MA-
ME: Cercet\torii norvegieni au
descoperit faptul c\ femeile care
practic\ sportul intensiv sunt de
trei ori mai predispuse s\ aib\
probleme legate de fertilitate, a-
cesta sec\tuind organismul de e-
nergia necesar\ unei sarcini reu-
[ite. Studiul a fost realizat de cer-
cet\torii de la Universitatea de
{tiin]e [i Tehnologie din Norve-
gia, pe un e[antion alc\tuit din
3.000 de femei. Acestea au fost
monitorizate pe durata a zece ani,
speciali[tii lu=nd `n considerare
factori precum vârsta, greutatea
corporal\, starea civil\ [i fuma-
tul. Cifrele au relevat faptul c\ fe-
meile care au practicat cele mai
intense programe de exerci]ii fizi-
ce se confruntau cu un risc de in-
fertilitate de trei ori mai mare
comparativ cu femeile care au
preferat un regim sportiv mode-
rat. Cele mai vulnerabile `n fa]a
acestui risc sunt femeile tinere.
Joi, 12 noiembrie 2009
cilita eliminarea mucusului.
deces. Nu exist\, deocamdat\, un Acestea pot fi administrate o-
tratament de vindecare, ci numai unul ral, injectabil sau prin aerosoli
(aceast\ metod\ este de prefe-
de ameliorare a simptomelor [i de rat, deoarece are o ac]iune rapi-
d\, local\ [i efectele secundare
`ncetinire a evolu]iei bolii. ~ns\, o
sunt minime).
depistare precoce a afec]iunii, o ~n perioada 9-15 noiembrie
monitorizare competent\, un 2009, Cystic Fibrosis Europe [i
organiza]iile pacien]ilor din 33
tratament administrat corect [i de ]\ri europene, printre care [i
continuu pot face ca pacientul s\ Rom=nia, organizeaz\ Prima
S\pt\mân\ European\ a Fi-
duc\ o via]\ aproape normal\. brozei Chistice, `n `ncercarea
de a lansa o ampl\ campanie
de informare a publicului asu-
Regimul alimentar prevede fizioterapie, utilizându-se di-
cre[terea aportului energetic verse tehnici, `n func]ie de vâr- pra acestei boli rare, foarte pu-
pân\ la 120-150 %, prin dieta sta [i statusul pulmonar al pa- ]in cunoscute [i extrem de ne-
`nalt caloric\, cu con]inut ridi- miloase. (Autor: Georgiana NI-
cientului, dar [i prin exerci]ii }U, pre[edintele Asocia]iei de
cat de proteine [i lipide. Dato- fizice (s\rituri la trambulin\,
Fibroz\ Chistic\ din România
rit\ malabsorb]iei lipidelor, se `not, gimnastic\ etc.). Substan-
(AFCR); articol revizuit de
produce un deficit de vitamine ]ele mucolitice se utilizeaz\ `n prof. univ. dr. Florea IORD|-
liposolubile A, D, E, K [i, astfel, aerosoli, `naintea [edin]elor de CHESCU, medic la Spitalul
dieta trebuie suplimentat\ cu fizioterapie, pentru a reduce Clinic de Urgen]\ pentru Copii
aceste vitamine. La aceasta se vâscozitatea mucusului. Bron- „Marie Curie“, membru al Co-
asociaz\ [i suplimentul de sa- hodilatatoarele se administrea- misiei de exper]i CNAS pentru
re, mai ales `n perioadele c\l- z\ la nevoie pentru a deschide tratamentul bolnavilor cu mu-
duroase, `n timpul efortului fi-
c\ile respiratorii [i pentru a fa- coviscidoz\)
zic intens sau `n st\rile febrile.
Tratamentul bolii pulmona-
re se refer\ la dou\ aspecte:
tratamentul cu antibiotice al
infec]iilor pulmonare [i clear-
anceul (reducerea v=scozit\]ii)
mucusului care se acumuleaz\
`n c\ile respiratorii, acesta re-
alizându-se prin administra-
rea de medicamente, prin fizio-
terapie [i activitate fizic\. Tra-
tamentul infec]iilor pulmonare
se face prin administrarea de
antibiotice, de regul\ `n func-
]ie de sensibilitatea germenu-
lui izolat din secre]iile laringo-
traheale. La ace[ti pacien]i,
tratamentul cu antibiotice se
face cu doze mai mari [i pe du-
rate mai lungi decât la per-
soanele s\n\toase. O problem\
major\ la administrarea repe-
tat\ a antibioticelor este apari-
]ia formelor rezistente.
Reducerea v=scozit\]ii se-
cre]iilor bron[ice se face prin
afec]iunile secundare ce apar du- transportator pentru medicamen-
p\ aceste traumatisme. Potrivit te `n organism. Acest tratament
Reuters, acest tratament experi- profit\ de avantajele [i de propri-
mental folose[te mai multe sfere, et\]ile chimice ale micelelor, care
denumite agregate (micele) copo- ajut\ la vindecarea membranelor
limerice, care fuzioneaz\ cu ner- celulare v\t\mate [i `mpiedic\
vii afecta]i `n urma accidentului producerea unor v\t\m\ri secun-
[i previne inflamarea acestora, dare. Atunci când aceste sfere de
eliminând riscul de producere a mici dimensiuni sunt injectate `n
unor v\t\m\ri suplimentare a fluxul sangvin, ele se `ndreapt\
nervilor din jur. „Ceea ce am f\- c\tre zona v\t\mat\, iar poli-
a TRATAMENT REVOLU}I-
cut noi aici a fost s\ invent\m o merul cu strat exterior hidrofilic
ONAR PENTRU REFACEREA nou\ metod\ de tratare a acci- se aplic\ imediat peste membra-
COLOANEI: Un tratament pus la dentelor coloanei vertebrale, `ntr- na v\t\mat\, c\ptu[ind ca un
o faz\ incipient\“, a explicat Ji- plasture `ntreaga zon\. Nucleul
punct de cercet\torii americani, Xin Cheng, de la Universitatea acestor polimeri men]ine mem-
care const\ `n injectarea unor Purdue din statul american Indi- brana stabil\. Studiile viitoare
sfere polimerice de mici dimensi-
ana, coordonatorul studiului [ti- vor `ncerca s\ determine cu ex-
uni `n spatele [oarecilor ce au su- in]ific. Micelele copolimerice, al actitate momentul `n care acest
ferit accidente la nivelul coloanei c\ror diametru este de 100 de ori tratament trebuie acordat pa-
vertebrale, a ajutat animalele s\ mai mic decât cel al unei hematii, cien]ilor, dup\ un traumatism,
`[i recapete capacitatea de mi[ca- sunt utilizate de peste trei dece- pentru a ob]ine maximum de
re [i a contribuit la prevenirea nii `n medicin\, cu rol de agent beneficii. a
Scrie]i-ne pe adresa: Pagin\ realizat\
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i de Otilia
sau pe adresa de e-mail: B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com otilia_balinisteanu@yahoo.com

V=nz\rile de Cr\ciun vor salva pia]a telefoanelor mobile
Vânz\rile mondiale de tele-
foane mobile vor cre[te `n ultime-
le trei luni ale acestui an, pu-
nând cap\t unei perioade de pa-
tru trimestre consecutive de sc\-
dere, `n condi]iile `n care indus-
tria telefoniei mobile va beneficia
de relansarea economiei mondia-
le, arat\ rezultatele unui sondaj
derulat de Reuters `n rândul
anali[tilor.
Candida]ii la postul de
pre[edinte permanent al UE
a S\pt\m=na viitoare s-ar putea hot\r` numele primului pre[edinte permanent al Uniunii
Europene, func]ie creat\ odat\ cu intrarea `n vigoare a Tratatului de la Lisabona
a ~n cancelariile europene se vehiculeaz\ nu mai pu]in de [apte nume pentru func]ia suprem\,
presa european\ analiz=nd pe larg `n aceste zile [ansele fiec\ruia dintre posibilii candida]i
a „Nu exist\ favorit deocamdat\, exist\ nume care circul\, al fostului premier britanic
(Tony Blair) , al prim-ministrului belgian (Herman Van Rompuy), al premierului luxemburghez
(Jean-Claude Juncker)“, a declarat ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner a
Liderii statelor membre ale
Uniunii Europene urmeaz\ s\
decid\ `n viitorul apropiat cine
va fi primul pre[edinte perma-
nent al Consiliului European,
func]ie creat\ prin intrarea `n
vigoare a Tratatului de la Lisa-
bona, ce va avea loc la 1 decem-
brie, noteaz\ Reuters.
Pre[edintele Consiliului Euro-
pean va fi ales pentru un mandat
de doi ani [i jum\tate, care poate
fi re`nnoit o singur\ dat\. P=n\ la
intrarea `n vigoare a Tratatului
de reform\ a UE, pre[edin]ia Con-
siliului UE era de]inut\ semestri-
al, prin rota]ie, de fiecare stat
membru al Uniunii.
Cotat cu cele mai mari [anse
la noua func]ie european\ este
premierul belgian Herman Van
Rompuy (62 de ani), membru al
Partidului Cre[tin-Democrat
Flamand (CD&V). De[i asigur\
postul de premier de mai pu]in
de un an, el a dovedit c\ poate
conduce o coali]ie guvernamen-
tal\ extrem de eterogen\ pre-
cum cea care gestioneaz\ aface-
rile federale `n Belgia (format\
din cre[tin-democrat, sociali[ti
[i liberali, atât flamanzi, cât [i
francofoni). „Pozi]ia lui Van
Rompuy de om al compromisu-
lui face din el o alegere foarte
bun\“, comenteaz\ cotidianul
belgian „De Morgen“.
{i numele premierului olan-
dez, Jan-Peter Balkenende (53
de ani), figureaz\ pe lista celor cu
[anse la func]ia de top `n UE.
{eful Guvernului Olandei apare
[i el ca un candidat al compro-
misului. El este apreciat pentru
eforturile de a spori rolul Olan-
dei, stat fondator al UE, pe scena
interna]ional\, cunoscute fiind
demersurile sale pentru ca ]ara
sa s\ devin\ participant\ perma-
nent\ la reuniunile G8 [i G20.
Totu[i, Balkenende era la putere
atunci când electoratul olandez a
respins Constitu]ia UE, `n 2005,
ceea ce ar putea fi un impedi-
ment `n accederea sa la postul de
pre[edinte al Uniunii.
Premierul Luxemburgului,
Jean-Claude Juncker (54 de
ani), politician de centru-dreap-
ta cu mare experien]\ [i unul
dintre arhitec]ii Tratatului de la
Maastricht din 1993, este [i el
inclus pe lista candida]ilor la
pre[edin]ia Consiliului Euro-
pean. Este foarte apreciat pen-
tru rolul de mediator `ntre ]\rile
Joi, 12 noiembrie 2009
~n trimestrul patru al acestui
an vânz\rile mondiale de telefoa-
ne mobile ar urma s\ creasc\ cu
trei procente, perioada Cr\ciunu-
lui urmând s\ atenueze par]ial
declinul de 6,9% preconizat pen-
tru ansamblul acestui an, au apre-
ciat cei 31 de anali[ti intervieva]i
de Reuters. „Industria global\ a
telefoniei mobile va ie[i din rece-
siune `n trimestrul patru“, a de-
mari din UE [i conduce Euro-
grupul, format din mini[trii de
Finan]e ai ]\rilor ce au adoptat
moneda euro.
Tony Blair mai
are pu]ine [anse
{ansele fostului premier bri-
tanic Tony Blair (55 de ani, la-
burist) la func]ia de top `n UE au
sc\zut evident `n ultima s\p-
t\mân\, el nereu[ind s\ ob]in\
sprijinul sociali[tilor europeni.
Pre[edintele francez Nicolas Sar-
kozy a anun]at chiar c\ el va sus-
]ine un alt candidat, f\r\ a da `n-
s\ nume. Candidatura lui Blair a
fost `ns\ afectat\ masiv de pozi-
]ia sa ferm\ fa]\ de r\zboiul din
Irak. Dezavantajul s\u este [i
acela c\ Marea Britanie nu face
parte din cele 16 ]\ri din zona
euro [i nici din Spa]iul Schengen,
aspecte invocate de adversarii
s\i la nivel european.
Fostul premier finlandez
Paavo Lipponen (63 de ani, so-
clarat analistul Strategy Analy-
tics, Neil Mawston. Chiar dac\, pe
ansamblu, industria telefoniei mo-
bile s-a confruntat cu dificult\]i `n
acest an, anali[tii estimeaz\ c\
segmentul de pia]\ reprezentat de
telefoanele mobile inteligente
(smartphone) va `nregistra o cre[-
tere de 20-30 de procente `n acest
an. Cu toate acestea exist\ sem-
nale care arat\ o cre[tere a concu-
cial-democrat) ar putea oferi un
compromis `ntre ]\rile membre
mari [i mici ale UE. Fost jurna-
list, el a introdus conceptul de
Constitu]ie european\ `ntr-un
discurs din anul 2000, [i a fost
[ef al Guvernului de la Helsinki
`ntre 1995 [i 2003.
Wolfgand Schuessel (64 de
ani), fost cancelar al Austriei, a
fost men]ionat `n presa euro-
pean\ ca un posibil candidat de
centru-dreapta. El a fost cance-
lar al Austriei `n perioada 2000-
2007 [i are bune rela]ii cu actu-
alul cancelar german Angela
Merkel. Candidaturii sale i se
opune Fran]a, care nu a v\zut
cu ochi buni coali]ia f\cut\ `n
2000 de cre[tin-democra]ii aus-
trieci cu forma]iunea extremist\
a lui Jorg Haider.
Fostul pre[edinte al Letoniei,
Vaira Vike-Freiberga (71 de
ani), numit\ de unii politicieni
europeni [i „Doamna de fier a
Estului“, a condus fosta republi-
c\ sovietic\ devenit\ ulterior
România `n UE 7
ren]ei [i pe acest segment. Recent
grupul HTC, al patrulea produc\-
tor mondial de smartphone, a esti-
mat c\ `n trimestrul patru veni-
turile sale vor `nregistra o sc\dere
de aproape 15%, comparativ cu
perioada similar\ a anului trecut.
„Credem c\ vânz\rile de Cr\ciun
vor fi mult mai bune `n acest an“,
apreciaz\ analistul Gartner, Ca-
rolina Milanesi. a
membr\ a UE [i NATO, timp de
opt ani, `ntre 1999 [i 2007.
„Nu exist\,
deocamdat\, un favorit“
Ministrul de Externe francez,
Bernard Kouchner, s-a pronun]at
pentru alegerea unei perso-
nalit\]i puternice `n func]ia de
pre[edinte al Consiliului Euro-
pean, dar a refuzat s\ indice pre-
ferin]a sa dintre numele vehicu-
late, transmite AFP. „Nu exist\
favorit deocamdat\, exist\ nume
care circul\, al (fostului premier
britanic) Tony Blair, al prim-min-
istrului belgian (Herman Van
Rompuy), al (premierului luxem-
burghez) Jean-Claude Juncker“,
a declarat Kouchner la Radio
France Inter.
El a reamintit c\ „Fran]a [i
Germania vor avea candida]i co-
muni“ pentru acest post [i pen-
tru cel de ~nalt Reprezentant al
UE pentru Afaceri Externe [i
politic\ de securitate. a
PE SCURT
Marea Britanie, locul
`nt=i `n Europa la
furturi din magazine
Furtul din magazine a atins un
nivel record `n Marea Britanie,
valoarea produselor sustrase
ajungând la aproape 5 miliarde
de lire sterline `n primele [ase
luni ale anului, potrivit unui
studiu realizat de Centrul pen-
tru cercet\ri `n retail, in-
formeaz\ „BBC News“. Marea
Britanie se afl\ pe primul loc `n
Europa `n ce prive[te valoarea
m\rfurilor sustrase din maga-
zine, [i pe locul al treilea `n
lume, dup\ SUA [i Japonia.
Cre[terea de 20% a fost alimen-
tat\ de recesiunea economic\,
tot mai numeroase fiind per-
soanele din clasa de mijloc care
fur\ din magazine pentru a-[i
p\stra nivelul de trai, nu pentru
a vinde apoi produsele. Cel mai
mult se fur\ cosmetice, parfu-
muri, creme de fa]\, alcool,
carne, telefoane mobile, jocuri pe
computer, DVD-uri, iPod-uri,
alte gadgeturi. Un barometru
global `n domeniu pe anul 2009
arat\ c\ nu numai furturile
comise ocazional sau de bande
organizate sunt `n cre[tere, ci [i
cele având ca autori angaja]i ai
magazinelor. ~n Marea Britanie,
acestea `i „cost\“ pe comercian]i
`n medie 1.600 de lire sterline
pe incident, comparativ cu 80 de
lire pierdute prin furturi „ex-
terne“. ~n 2009, SUA au fost cele
mai afectate de furturile din
magazine, cu pierderi de 26,4
miliarde de lire sterline, urmate
de Japonia, cu 6 miliarde.
Danezii ofer\
peste 13 mii de euro
imigran]ilor s\ se
`ntoarc\ acas\
Guvernul liberal-conservator
danez a decis cre[terea de zece
ori a primei de `ntoarcere defini-
tiv\ `n ]\rile lor pentru imi-
gran]i, de la 11.000 la 100.000
de coroane daneze (13.443 de
euro), s-a aflat luni dintr-o
surs\ parlamentar\, relateaz\
AFP. Aceast\ decizie a fost
luat\ `n cadrul unui acord
`ncheiat cu Partidul Poporului
Danez (PPD, de extrema
dreapt\), aliat parlamentar al
Guvernului, `n cursul negocier-
ilor privind Legea finan]elor pe
2010. Oferta este destinat\ imi-
gran]ilor [i refugia]ilor care „nu
pot sau nu vor s\ se integreze `n
societatea danez\“, declara pre-
sei pre[edintele grupului parla-
mentar al PPD, Kristian
Tuelesen Dahl. Acordul prevede
astfel un ajutor de 20 de mil-
ioane de coroane (2,7 milioane
de euro) pentru prim\rii, respon-
sabile cu integrarea imigran]ilor,
pentru „a-i motiva“ pe str\ini s\
se `ntoarc\ acas\ [i s\ renun]e la
titlul de sejur. Potrivit Ministe-
rului danez pentru refugia]i, imi-
gran]i [i integrare, 2.524 de per-
soane, `ndeosebi din fosta Iugo-
slavie, Irak, Iran, Liban, Somalia
[i Turcia, au p\r\sit Danemarca
din 1997, data introducerii `n
aceast\ ]ar\ a unui regim de
repatriere. Imigran]ii reprezen-
tau 7,3% din popula]ia danez\ de
5,5 milioane de locuitori pe 1
iulie 2009, din care 4,5% din ]\ri
non-occidentale. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Interviu Joi, 12 noiembrie 2009

Dirijorul care ridic\ muzica

Plin\ de tradi]ie [i de con]inut, muzica bisericeasc\ a
fost menit\ dintotdeauna s\ pun\ `n valoare cultul
nostru nepre]uit, s\-i aduc\ pe `ngeri drept coslujitori
Liturghiei [i ofrandelor noastre. De câteva zeci de ani,
`n fiecare duminic\ [i s\rb\toare, la Catedrala
mitropolitan\ din Craiova maestrul Alexandru Racu
are grij\ ca muzica s\ stea acolo unde `i este locul:
„aproape de tronul lui Dumnezeu, unde `[i d\ mâna cu
poezia [i cu filosofia“. Despre experien]a sa de via]\ [i
despre prinosul adus lui Dumnezeu prin muzic\ va
vorbi `n cele ce urmeaz\.

Maestre, care a fost pri- c\, a cam r\mas pe gânduri. A

mul contact cu muzica din venit momentul s\ merg s\
via]a dumneavoastr\ [i
cum v-a a]i hot\rât s\ ale- m\ `nscriu la Bucure[ti, la
ge]i acest drum? Conservator. Pe peronul G\rii
P\rin]ii mei erau `nv\]\- de Nord, situa]ia `nc\ nu era
tori amândoi, absolviser\ o tran[at\, [i tat\l meu m-a
[coal\ normal\ unde se f\cea mai `ntrebat o dat\: „B\iatu-
pe vremea aceea muzic\ seri- le, unde mergem?“. {i eu i-am
oas\. Tata [tia s\ cânte la vi- r\spuns c\ vreau s\ merg tot
oar\, la chitar\, la mandoli- la Conservator. El a fost de a-
n\, la balalaic\, de pild\, ma- cord, dar m-a pus s\ promit c\
ma avea [i ea o voce foarte o s\ mai fac [i alt\ facultate,
frumoas\, a[a c\ probabil `n- iar eu i-am promis. Promisiu-
c\ din pântecele ei am auzit nea aceea mi-am ]inut-o doar
muzic\ la noi `n cas\. Poate pe jum\tate; am terminat dou\
prima mea aventur\ muzical\ sec]ii la Conservator, am dat
a fost la vreo patru ani, când dou\ examene de stat [i am do-
u\ diplome de licen]\: una `n
tata m-a luat pe bra]e, iar el pedagogie muzical\ [i cea de-a
pun=nd degetele la o mandoli- doua `n dirijat cor academic.
n\ pe care o avea, foarte fru-
moas\, eu d\deam cu mâna
pe coarde. Se pare c\ am dat „Pe vremea
bine `n ritm, pentru c\ tata e- aceea, Uniunea
ra entuziasmat. Compozitorilor era o a fost unul foarte greu, printre un mare meseria[ care r\s- de colectiv de care este mare
De[i p\rin]ii `[i doreau cele mai grele pe care le-am pundea de acest examen, ne-a nevoie, am experien]a a peste
mult s\ devin muzician, pe ramur\ foarte `nchis\“ dat. }in minte c\ a `nceput la spus cu o zi `nainte s\ venim 1.000 de piese dirijate, `nce-
vremea aceea muzica nu avea ora nou\, de diminea]\, [i s-a la noi cu câte un borc\nel cu pând cu miniaturi de folclor [i
un statut prea bine v\zut `n Sunte]i membru activ al
Uniunii Compozitorilor terminat la [ase seara. M-au nes. ~n tot intervalul acesta de sfâr[ind cu lucr\ri vocal-sim-
societate. Eu nu am f\cut lice- din România. Cât de greu `nchis `ntr-o camer\ cu un pi- timp, din dou\ `n dou\ ore, fonice. Ca dirijor, `ndr\znesc
ul de muzic\, am absolvit Co- v-a
a fost s\ ajunge]i pe a- an la dispozi]ie [i mi s-a dat venea pe la noi pentru a ne s\ spun c\ totu[i m\ descurc
legiul „Fra]ii Buze[ti“. Am a- ceast\ treapt\?
s\ compun un bas cifrat - un aduce cafeaua care trebuia s\ onorabil, chiar bine poate. ~n
vut `ns\ un profesor foarte Eu activam deja `n cenaclul ne ]in\ `n form\. Eram tân\r calitate de compozitor, treaba
bun [i am fost un elev foarte compozitorilor din Craiova, lucru simplu pe care `l `nve]i
pe atunci, inima nu zicea ni- st\ diferit. Scriu mult mai
sârguincios. Cu toate astea, dar aceasta nu era echivalent `n [coal\, dup\ asta a trebuit mic când beam nes mult [i, greu, `mi trebuie mult timp,
dasc\lii mei `i spuneau ade- cu a fi membru `n Uniunea s\ armonizez o melodie popu- pân\ la urm\, a fost bine. fac ciorne, nu merg la sigur.
sea tatei: „Ei, domnu’ Racu, Compozitorilor. Condi]ia a lar\ [i `n final [tiu c\ a fost o Cinci ani dup\ acest examen Ca dirijor, aproape niciodat\
ce, vrei s\-l faci l\utar pe fiul fost s\ trimit acolo [apte sau poezie pe care trebuia s\ o am fost membru stagiar, am `n toat\ via]a nu m-am preg\-
matale!? Las\-l s\ fac\ altce- opt piese care deja primiser\ a[ez pe note. ~mi amintesc c\ mai trimis o serie `ntreag\ de tit de acas\ pentru ce urma s\
va“. La aceste sugestii, tata, avizul de difuzare [i, dup\ ace- maestrul Wilhenbergher, alte compozi]ii [i abia dup\ dirijez, chiar dac\ erau piese
care voia de fapt s\ fac muzi- ea, s\ dau examen. Examenul Dumnezeu s\-l odihneasc\, aceea am devenit membru de- total necunoscute, pentru c\
finitiv. Pe vremea aceea, Uni- `mi era la `ndemân\ s\ le iau
unea Compozitorilor era o ra- direct. Pentru compozitor e
A pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova mur\ foarte `nchis\, foarte in- mult mai complicat\ treaba,
P\rintele Alexandru Racu s-a n\scut `n din cadrul {colii Populare de Art\, iar din tolerant\ cu elementele care dar pân\ la urm\ `mi ajut\
Republica Moldova, la Chi[n\u. A fost nevoit anul 2000 a re`nfiin]at cursul de teorie [i nu meritau s\ fie acolo. Iat\ foarte mult `n dirijat, [i invers.
s\ p\r\seasc\ meleagurile natale `n timpul solfegii din cadrul aceleia[i [coli. ~n perioa- c\ eu, din anii ’80, când am Fiind dirijor, [tiu posibilit\]ile
Primului R\zboi Mondial, astfel ajungând da 1992-1994 a func]ionat ca lector la Uni- devenit membru, am carnetul vocii omene[ti, [tiu ce se poa-
`mpreun\ cu `ntreaga familie la Craiova. Es- versitatea „Mihai Viteazul“, iar din 2003 418, aceasta dac\ de gândim te, ce nu se poate, ce sun\, ce
te absolvent al cursurilor {colii Populare de pred\ cursuri de dirijat coral pentru studen- c\ Uniunea a fost `nfiin]at\ nu sun\, [tiu s\ conduc fru-
Art\, pe care le-a urmat `n paralel cu cele ale ]ii sec]iei de muzic\ din cadrul Facult\]ii de prin 1920-1921. mos melodia. Am atâtea exem-
Liceului „Fra]ii Buze[ti“ din cetatea B\niei. Litere din Craiova. ~n decursul laborioasei ple ale atâtor compozitori [i
Pasiunea pentru muzic\ l-a determinat s\ se sale activit\]i profesionale, s-a bucurat de „Eu m\ consider `n toate acestea [i-au pus am-
`nscrie la Conservatorul „Ciprian Porumbes- numeroase distinc]ii [i premii `n ]ar\ [i pes- primul rând dirijor“ prenta asupra componisticii
cu“ din Capital\, pe care l-a absolvit `n peri- te hotare, peste 30 la num\r (Brevetul [i In- mele, dar [i componistica mi-a
oada 1959-1960, prin sus]inerea a dou\ exa- signa de Profesor eviden]iat, Trofeul „Cipri- A]i compus foarte multe
influen]at dirijatul. Dac\, ca
mene de stat: primul la sec]iunea de pedago- an Porumbescu“, „Meritul Cultural `n grad piese de valoare. Care cre- dirijor, vii cumva din afar\ [i
gie muzical\ [i cel de-al doilea la sec]iunea de Cavaler“, conferit `n 2004 de Pre[edin]ie de]i c\ ar fi aceea care v-a
ar iei contact cu testamentul ar-
de dirijat cor. A pus bazele Corului Filarmo- etc). Este membru al Uniunii Compozitori- caracteriza cel mai bine? tistic pe care ]i l-a l\sat scris-
nicii din Craiova [i, dup\ o munc\ laborioa- lor din România, lucru cu care se mândre[te E greu de spus. Dar vreau cifrat `n note compozitorul, `n
s\ de opt ani, a reu[it s\ sus]in\, `n 1962, cel mai mult. s\ fac o precizare: chiar dac\ postura de compozitor cuno[ti
primul concert a capella [i primul oratoriu Sub bagheta maestrului au func]ionat a fost examenul greu, chiar dinl\untru sistemul [i deci,
integral din capitala Olteniei. Are la activ zeci de ani corurile Catedralei mitropolitane dac\ am compus mult, eu m\ focalizând [i din afar\, [i din
peste 350 de prime audi]ii absolute [i peste „Sfântul Dumitru“ [i al Bisericii „Madona consider `n primul rând diri- interior, po]i s\ ajungi la o cu-
1.000 de concerte dirijate. Dudu“ din Craiova. ~n anul 2007, maestrul jor. Acolo am la `ndemân\ noa[tere dirijoral\ foarte bu-
~n ceea ce prive[te activitatea didactic\, Alexandru Racu a primit taina diaconiei. As- tehnica necesar\, atât cea di- n\. Nu te po]i apropia de ma-
`n anul 1962 a fost profesor la Liceul de Ar- t\zi, la 72 de ani, p\rintele diacon Racu diri- rijoral\, cât [i cea conceptua- rii compozitori a[a, cu mâinile
t\ „Marin Sorescu“ din Craiova la sec]iile de jeaz\ `n fiecare duminic\ [i s\rb\toare Co- l\, asupra piesei, [tiu [i peda- murdare. Publicul nu are ac-
pian, muzic\ de camer\ [i acompaniament, rul Catedralei mitropolitane, asigurând r\s- gogie pentru a putea lucra cu ces la partitura muzical\,
`n 1992 a pus bazele clasei de canto-clasic punsurile la Sfânta Liturghie. oamenii, cunosc [i psihologia pentru el este ceva cu totul

CM
YK
 CM
YK

Joi, 12 noiembrie 2009 9

„aproape de tronul lui Dumnezeu“

nou, la fel ca o scriere chine- la care a fost chemat. Trebuie
zeasc\. Este nevoie de cineva s\ ai respect fa]\ de aceste lu-
care s\ traduc\. Acesta este cruri, dar `n clipa `n care vii
dirijorul sau corul care cânt\. s\-I cân]i [i s\-I sluje[ti lui
Este un mare pericol de a veni Dumnezeu se ridic\ alte ce-
cu datele noastre, cu p\rerile rin]e. Sunt dou\ dimensiuni
noastre, proprii, [i s\ `ndr\z- pe care trebuie s\ le respec]i,
nim s\ schimb\m ceva din indiferent c\ e[ti sau nu cle-
textul l\sat de compozitor. De ric, sau dirijor, sau simplu co-
aceea dirijorul nu trebuie s\ rist, sau credincios.
devin\ o oglind\ strâmb\ a Ce moment v\ sensibili-
muzicii. zeaz\ cel mai mult `n
Sfânta Liturghie?
Un public cunosc\tor Ca diacon cred c\ sunt cel
mai emo]ionat `n momentul `n
nu serve[te care zic la ectenie: „Sfâr[it
subcultura muzical\ cre[tinesc vie]ii noastre, f\r\
Prin urmare, a[ putea spune durere, ne`nfruntat `n pace [i
c\ nu am o piesa anume care r\spuns bun la `nfrico[\toa-
s\ m\ reprezinte, ci programe- rea judecat\ a lui Hristos s\
cerem“, asta poate [i din cau-
le sunt acelea care m\ caracte-
za vârstei, [i „Pre Tine Te l\u-
rizeaz\ ca artist-compozitor. A-
d\m“, atunci când dirijez. Mo-
tât din perspectiva dirijorului,
mente frumoase sunt mereu
cât [i din cea a compozitorului,
`n Sfânta Liturghie, care este,
prefer lucr\rile de introspec]ie,
practic, o continu\ `n[iruire
de profunzime, lucr\rile unde de piscuri f\r\ nici un fel de
muzica se ridic\ foarte sus, a- v\i `ntre ele, iar cel mai greu
proape de tronul lui Dum- lucru este acela de a-i face pe
nezeu, unde `[i d\ mâna cu po- oameni aten]i `n aceste mo-
ezia [i cu filosofia. Aceasta este Maestrul Alexandru Racu dirij=nd Corul Filarmonicii din Craiova, iunie 2008
mente, s\-i faci s\ se apropie
o lume absolut superb\ pe care Muzica bisericeasc\ am des- zele corului Mitropoliei de la orchestre, iar coruri profesio- de Dumnezeu. ~n cazul meu,
a[ asem\na-o cu lumea alpini[- coperit-o tot a[a, de mic copil. Craiova. A beneficiat [i de niste mai erau, [i ele, aproape apropierea de divinitate nu vi-
tilor de performan]\, de mare P\rin]ii mei, f\r\ a fi exage- sprijinul necondi]ionat al mitro- zece `n toat\ ]ara, a[a c\ rân- ne nici din modul ra]ional care
altitudine, care acolo, `n lumea rat, erau ni[te oameni profund politului Firmilian Marin, un dul pentru a cânta a[a ceva `]i nu te duce nic\ieri, nici din
lor, v\d totul curat, v\d totul religio[i. ~n fiecare duminic\ mare iubitor al muzicii biseri- venea o dat\ la 5-6 ani. modul emotiv, ci doar prin mu-
pur, tr\iesc sentimente `n\l]\- mergeam la biseric\. Cred c\ ce[ti. Ajunseser\ s\ aib\ la Ca studen]i, am g\sit solu- zic\, ofranda pe care m\ str\-
toare observând l\murit lucra- dragostea pentru cele sfinte s-a un moment dat dou\sprezece ]ia. Ne-am dus [i am cântat `n duiesc s\ o aduc St\pânului.
rea mâinilor lui Dumnezeu. La transmis la fel ca primele acor- Liturghii complete `n reperto- coruri de biseric\. De multe
fel este [i `n muzic\, te po]i ri- duri de mandolin\. riu, ceea ce este fantastic. Cel ori urcam `n cafas, la maes-
dica pe `n\l]imi numai prin Aici, la Catedrala mitropo- pu]in teoretic, nu se repeta ace- trul Bârc\, [i cântam la prima
„Nu cer omului
piese de calitate. litan\, a existat un cor foarte ea[i muzic\ decât din 12 `n 12 vedere, spre marea mirare a ce nu poate s\ dea“
Dintre lucr\rile mele, cea bun [i foarte vechi la care au s\pt\mâni. cori[tilor care nu erau [coli]i
mai drag\ `mi este „Culegerea dirijat nume mari `nainte de pe vremea aceea. M\ duceam Care ar fi psihologia coru-
de podobii [i chinonice“, care a r\zboi. Eu l-am apucat pe ma- când puteam acolo, mai ales lui pe care `l conduce]i?
fost editat\ chiar la Editura „Din anul IV-V ni s-a ~n mai toate corurile pe ca-
estrul Nin\, dirijorul care a `n vacan]e. ~n Bucure[ti am
Mitropoliei Olteniei. Aici este murit `n cafasul Bisericii interzis definitiv s\ mai cântat pe vremea studen]iei la re le-am condus am `ntâlnit [i
locul `n care am reu[it s\ m\ „Sfântul Ilie“. O moarte tare cânt\m `n biseric\“ Biserica „Mihai Vod\“, la bi- oameni oportuni[ti care, de fi-
apropii cumva de vechea mu- frumoas\; a `nchis ochii, l\u- serica de lâng\ pia]a Mata- ecare dat\, veneau cu ve[nice-
zic\ psaltic\. Aranjamentul dându-L pe Dumnezeu. Au Cum a]i reu[it s\ `mpleti]i che, am cântat mult la Biseri- le [i tristele argumente: „Las\,
unui astfel de stil este ca o urmat o serie de mari dirijori, cele dou\ stiluri de muzi- ca Vergului etc. Pe deasupra, maestre, c\, la cât ne pl\tesc
munc\ de pionerat, o munc\ dup\ care corul a fost preluat c\ `n activitatea dumnea- mai câ[tigam [i bani frumo[i ei, noi cânt\m bine“. Pe de al-
pe un teren `nc\ nedefri[at, voastr\? t\ parte, sunt [i oameni demni
de maestrul Mihail Bârc\, un din care `mi puteam asigura
deoarece nu exist\ reguli `n a adev\rat clasic al muzicii co- Nu puteam s\ le al\tur\m, c\l\toriile cu tramvaiul [i car- de tot respectul, oameni care
prelua muzica bisericeasc\, rale române[ti [i un dirijor de nici m\car nu se punea pro- tela la cantin\. Atunci când ni cânt\ de cincizeci de ani `n Co-
este foarte greu s\ o preiei [i renume. Cu toate acestea, ma- blema aceasta pe atunci, pen- s-a interzis total, noi am f\cut rul Catedralei. Este ceva extra-
mai ales s\ o supui rigorilor estrul era un personaj foarte tru c\ erau vremuri tulburi, gur\ [i am zis: „Foarte bine, ordinar. Am [i cori[ti de 80 de
componisticii armonice. Este o pitoresc. De pild\, `n Primul regimul comunist excluzând dar, da]i-ne dumneavoastr\ ani, la care vocea `nc\ mai
adev\rat\ aventur\, ceva de-a R\zboi mondial a fost pilot. categoric muzica cu tent\ reli- banii \[tia, c\ noi nu ne du- merge. Spre deosebire de opor-
dreptul fascinant. Povestea c\ `[i controla moto- gioas\ din sistemul de `nv\]\- cem, vezi Doamne, pentru edu- tuni[ti, oamenii stabili vin aici
rul avionului cu diapazonul: mânt. ~n muzica armonic\, ca]ia mistic\, ci ca s\ câ[ti- dintr-o chemare. De aceea ]in
dac\ era pe Si bemol, motorul mai bine de 90% din marile g\m un ban“. N-a prea ]inut foarte mult la ei [i nici m\car
„Mihail Bârc\ a pus lucr\ri coral-simfonice apuse- nu m\ pot sup\ra atunci când
mergea bine, dac\ era pe Si treaba asta [i din anul IV-V ni
cu adev\rat bazele natural, `nsemna c\ era supra- ne au tent\ religioas\. Aproa- s-a interzis definitiv s\ mai sunt greoi `n reac]ii, când se
corului Mitropoliei turat [i trebuia s\ aterizeze pe `ntreg tezaurul acesta ne cânt\m `n biseric\. Cam a[a mai `ntâmpl\ s\ nu aud\ foar-
de la Craiova“ pentru a nu avea probleme. Ia- era interzis. ~n toat\ ]ara se m-am apropiat de muzica bi- te bine ce le spun.
t\ o `mbinare cu totul inedit\ putea cânta `ntr-o stagiune sericeasc\. Este greu s\-i ridici `mpre-
Când [i cum a]i descoperit `ntre muzic\ [i avia]ie! Maes- doar dou\ lucr\ri religioase un\ undeva, sus, dar, pe de
pentru prima dat\ muzica trul Mihail Bârc\ a fost dirijo- vocal-simfonice. V\ da]i sea- „~n clipa `n care vii s\-I alt\ parte, nici eu nu pot s\
bisericeasc\? rul care a pus cu adev\rat ba- ma c\ erau vreo optsprezece renun]. Uneori cânt\ bine [i
sluje[ti lui Dumnezeu se foarte bine, dar nu vor s\ fac\
ridic\ alte cerin]e“ pasul acela pentru a cânta ex-
„Pentru c\ nu aveam voie `n s\lile de curs, cep]ional. Asta m\ sup\r\, nu
Cu câ]iva ani `n urm\, cer omului ce nu poate s\ dea,
repetam colinde `ntr-u
un subsol“ maestrul, dirijorul [i com-
pozitorul Alexandru Racu
poate `i cer doar ceea nu e dis-
Care este cea mai frumoas\ amintire care avut profesor. {i cam a[a era toat\ povestea: ve- a devenit p\rintele diacon
pus s\ ofere. ~n tinere]e, am
v\ duce `napoi, la vremea studen]iei? neau 20 de cori[ti din corul Radio, artileria grea, Alexandru Racu. Cum v\ f\cut alpinism de performan-
~n primii trei ani de facultate mergeam cu co- veneau din corul Filarmonicii, de asemenea, [i sim]i]i `n postura aceasta ]\, am colindat aproape to]i
lindul pe la profesori. Ne strângeam cam 20 de mai eram [i noi, tinerii. Se f\cea un cor de 60 de de muzician [i sacerdot? mun]ii ]\rii [i [tiu c\ la `n\l]i-
studen]i [i, pentru c\ nu aveam voie s\ cânt\m oameni. Nu aveam loc to]i `n cas\ [i ie[eam `n S-a ad\ugat o nou\ dimen- me aerul este puternic [i rare-
colinde `n s\lile de curs, f\ceam repeti]ie `ntr-un curte. Maestrul venea `n fa]a noastr\ [i `ncepea siune la ni[te lucruri cu care fiat [i nu po]i rezista mult\
subsol. Trebuia s\ fim foarte bine preg\ti]i, pen- s\ ne dirijeze. ~ntotdeauna era ca pies\ obligato- luasem contact de foarte mul]i vreme. Ei sunt asemenea alpi-
tru c\ profesorii no[trii erau cât se poate de exi- rie „Domnule] [i Domn din cer, mare-i seara de ani. ~n ambele situa]ii lucrezi nistului care se ridic\ acolo, `i
gen]i [i nu tolerau gre[elile. Nu o s\ uit niciodat\ ast\zi sear\“. Dup\ cum vezi, dirijorii [i profeso-
c\ ultimul colind se `ncheia pe la ora 1:00 din rii pe care i-am avut au fost un reper pentru mu- cu tot ceea ce a dat Dumnezeu place, dar nu rezist\ mult [i
noapte, la u[a casei maestrului Dumitru Botez, zica bisericeasc\ de care m-am `ndr\gostit. Chiar mai bun. Dirijorul nu poate fi se duce jos, pentru a bea o ]ui-
dirijorul corului Filarmonicii [i al fostului cor Ra- dac\ au fost condi]ii foarte grele, am avut parte o oglind\ strâmb\ a muzicii c\ fiart\ la caban\. (diac.
dio din Bucure[ti, o somitate; sunt fericit c\ l-am de o instruire muzical\ foarte bun\. sale [i nici sacerdotul slujirii Ioni]\ APOSTOLACHE)

CM
YK
10 Opinii Joi, 12 noiembrie 2009

LUMINA DIN INIMI

Amintire
ne[tears\ (I)
de arhim. Timotei AIOANEI
Foarte rar se `ntâmpl\ ca aminti-
rea unor persoane s\ r\mân\ ne[tear-
s\ odat\ cu trecerea anilor. ~n cele
mai multe cazuri se a[terne uitarea [i,
`mpreun\ cu ea, nerecuno[tin]a seme-
nilor. Dincolo de aceste realit\]i pe ca-
re le observ\m `n jurul nostru exist\
unele perspective care ne ofer\ posibi-
litatea de a spera c\ lucrurile pot sta
[i altfel. Acest adev\r se `ntemeiaz\
pe ne[tearsa amintire ce o purt\m
unui monah [i mare duhovnic din zbu-
ciumatul veac XX, Arsenie Boca, care
[i-a legat numele de M\n\stirile Sâm-
b\ta din F\g\ra[ [i Prislop din ]ara
Ha]egului.
Slujirea sa `n vremuri tulburi [i `n-
cerc\rile `mpov\r\toare prin care a
trecut, „exilul“ de 30 de ani [i umilin-
]ele nedrepte [i repetate `l a[az\ pe
Arsenie Boca printre martirii veacului
al XX-lea, un „martiraj“ asumat prin-
tr-o smerenie, ascultare [i r\bdare pil-
duitoare.
Totodat\, p\rintele Arsenie a deve-
nit unul dintre cei mai cunoscu]i sluji-
tori ai Bisericii Ortodoxe Române din
ultima perioad\. Despre el s-au scris
mii de pagini, adunate `n numeroase
c\r]i [i articole. Se adaug\ mereu
m\rturii culese de la credincio[i din
diferite zone ale ]\rii, cu predilec]ie
din ]inutul F\g\ra[ului, unde-i aureo-
lat aidoma sfin]ilor.
La mul]imea acestor m\rturii, ada-
ug [i eu câteva legate de renumitul p\-
rinte Arsenie Boca.
~n noiembrie 1989 eram ierodiacon
[i student la Institutul Teologic de
Grad Universitar din Bucure[ti. ~n-
tr-una din zile, lâng\ cl\direa Facul- gândul de a asista la Sfânta Liturghie, v\ - unde-i cimitirul m\n\stirii. Un `n afara grani]elor ]\rii, [i am g\sit la
t\]ii, o femeie necunoscut\ mi-a spus dar ajuns acolo am avut bucuria s\ fac mormânt era acoperit cu sumedenie de fel covorul de flori [i candela iubirii
c\ p\rintele Arsenie a trecut la cele parte din soborul de slujitori. flori, precum ar fi fost a[ezat cineva cu nestins\. Din pu]ina mea experien]\,
ve[nice [i urma s\ fie `ngropat la Pris- Mul]imea impresionant\ prezent\ o zi-dou\ `nainte sub p\mântul pot spune c\ n-am mai `ntâlnit o aseme-
lop. N-am putut ajunge `n acele zile la la hram s-a `ndreptat `mpreun\ cu ev- proasp\t. Episcopul [i soborul sluji- nea grij\ fa]\ de cei pleca]i din aceast\
cunoscuta m\n\stire pentru a partici- laviosul sobor, dup\ apolisul Liturghi- torilor au cântat Trisaghionul, iar mul- lume, nici chiar la sfântul necanonizat
pa la slujba `nmormânt\rii. Dar, dup\ ei, c\tre mormântul protosinghelului ]imea de credincio[i a r\mas aproape de Paisie Olaru sau la neobositul misionar
mul]i ani, `ntr-un pelerinaj `n zona Arsenie Boca. mormânt pân\ târziu. Am aflat apoi c\ [i avv\ Cleopa Ilie.
Ha]egului, am poposit la Prislop chiar La câteva minute de mers, pe o c\ra- sutele de flori nu erau a[ezate doar `n ~n fiecare zi, chiar [i `n cele geroase
`n ziua hramului, de ~n\l]area Sfintei re aflat\ sub coroanele bogate ale fa- ziua hramului. Am revenit alt\dat\ la [i acoperite cu om\t `nalt, se adaug\
Cruci. Am plecat spre m\n\stire cu gilor, am ajuns `ntr-o poian\ - dumbra- Prislop, la `ntoarcerea dintr-o c\l\torie florile recuno[tin]ei. a

DESPRE LUME, CU SIMPLITATE

Topul s\racilor [ului ce aduce ajutorul social

de Gabriel
ANDRONACHE
Dac\ `n România sunt 300
de supermilionari `n euro, cu
siguran]\ c\ exist\ [i reversul
medaliei. Echipa unei televizi-
uni locale i-a g\sit pe unii din-
tre cei mai s\raci oameni din
or\[elul J, `n `ncercarea de a
realiza un top al acestora, dar
a constatat c\ propunerile
pentru podium sunt de ordi-
nul miilor. Ca atare, redacto-
rii s-au limitat la schi]area
unor portrete `n culori vii ale
unor oameni care, spre mira-
rea lor, sunt, [i ei, `nc\ vii. Pe
locul trei s-a plasat doamna
Geta C., surprins\ pe o
str\du]\ l\turalnic\ a micu-
lui or\[el.
~n saco[a de plastic refrige-
ratoare [i protejat\ septic,
doamna Geta avea o pâine,
trei sute de grame de brânz\
cu smântân\ [i o cutie de
plastic plin\ cu ciorb\. Con-
sultantul financiar care-l `n-
so]ea pe reporter i-a `ntocmit
imediat doamnei Geta un por-
tret economic, spunând c\
managementul investi]iilor a
devenit o problem\ de via]\ [i
de moarte pentru dna Geta.
Trendul pre]urilor la pia]a de
zarzavat [i politica de credita-
re a vecinilor sunt indicatori
urm\ri]i cu aten]ie de c\tre
domnia sa. ~ntârzierea po[ta-
echivaleaz\ cu un crah finan-
ciar care atrage dup\ sine o
perioad\ de recesiune greu de
dep\[it, ce poate duce la o in-
capacitate de plat\ `n m\sur\
s\ creasc\ suspiciunea credi-
torilor.
Al doilea personaj `ntâlnit
pe strad\ a fost Dorel H., care
tocmai respira aerul tare al
dimine]ii deschizând larg cu-
tia de carton `n care locuia.
Analistul economic i-a f\cut
imediat o radiografie finan-
ciar\, spunând c\ targetul pe
termen scurt al domnului
Hârjoab\ este g\sirea unui
job `ntr-o brut\rie. Pentru
acest lucru, domnul H.
participa la cursuri de re-
calificare. Dar, cum imple-
mentarea know-how-ului `n
ale brut\riei reprezint\ o pre-
ocupare ce implica mult stres,
acesta este risipit `n weekend
de hobby-ul preferat, fumarea
chi[toacelor de Carpa]i. Ceea
ce nu e deloc s\n\tos, domnu-
le H.!
~n sfâr[it, primul ocupant
al topului celor mai s\raci trei
oameni din or\[elul J a fost
desemnat Anghel S., care sfo-
r\ia adânc `ntr-o scar\ de
bloc. ~ntrebat cum se simte `n
postura de campion al foamei,
domnul S. a spus c\ nu mai
simte nimic, fiind `nghe]at
bocn\. Emo]ionat, consul-
tantul financiar a f\cut rapid
analiza situa]iei domnului
S\nduleac, din care putem ci-
ta: „~n cazul s\u, pot spune ca
exist\ o vârst\ la care e bine
s\ te retragi din afaceri. La fel
a f\cut [i domnia sa acum
mul]i ani `n urm\, când [i-a
vândut sifon\ria. ~ns\ banii
s-au risipit, ca un stol de ciori
`n fa]a unei sperietori `nfipte
pe câmp, dac\-mi permite]i
metafora. Din p\cate, domnul
S. [i-a cheltuit to]i banii, ceea
ce indic\ o proast\ gestiune a
resurselor financiare. Plasa-
mentele riscante, creditele ne-
performante [i os-cila]iile hao-
tice ale cursului de schimb
vodc\-leu au gr\bit pr\-
bu[irea unui nume respectat
`n cartier“.
~n final, to]i cei trei premi-
an]i au f\cut o poz\ de grup,
coco]a]i pe un podium. Foto-
graful le-a spus c\ fotografia e
f\cut\ pentru eternitate. Oa-
menii au plecat nedumeri]i,
`ntrebându-se dac\ nu cumva
e vorba despre Eternitatea, ci-
mitirul ora[ului. a

CM
YK

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„Ferici]i sunt tinerii care
poart\ mare grij\ de b\trânii lor“
BIBLIA - VERSET CU VERSET
„N-am v\zut eu, oare,
`n fa]\ pe Cel ce m-a v\zut?“
Facerea 16, 11: „Iat\, tu ai
r\mas grea - `i zise `ngerul
Domnului - [i vei na[te un
fiu [i-i vei pune numele
Ismael, pentru c\ a auzit
Domnul suferin]a ta.“
Ar\t=ndu-i lui Agar c\-i cu-
noa[te situa]ia [i m\rturisind de-
spre ea [i viitorul fiului ei, `ngerul
Domnului `[i dezv\luie identi-
tatea, ceea ce o va determina pe
slujnic\ s\ remarce mai t=rziu:
MICUL CATEHISM
Spiritismul - `nv\]\tur\ [i practic\
primejdioas\ pentru cre[tin
Una dintre cele mai r\sp=n-
dite [i mai periculoase `nv\]\turi
[i practici oculte este spiritismul.
Cei mai mul]i dintre practican]ii
TEZAUR PATRISTIC
„Dumnezeu se nume[te Unul
nu numai pentru c\ este simplu,
aflat mai presus de toat\ com-
pozi]ia, ci [i pentru c\ El singur
exist\ propriu-zis `ntre cele ce se
zic c\ exist\, dar `[i au existen]a
de la El. C\ci ceea ce nu exist\ `n
Joi, 12 noiembrie 2009
Cum trebuie s\ ne com-
port\m cu bolnavii din
spitale, azile [i case de
copii?
Trebuie s\-i `ngrijim cu aceea[i
r\bdare [i mil\ cre[tin\ pe care o
acord\m [i bolnavilor din familiile
noastre, [tiind c\, pe lâng\ medi-
camente, au nevoie de mângâiere
[i de cuvinte cre[tine de `mb\rb\-
tare. Mare plat\ au de la Dumne-
zeu medicii, asistentele medicale [i
personalul de serviciu care `ngri-
jesc cu dragoste [i dezinteres mate-
rial pe to]i bolnavii [i b\trânii din
spitale [i azile, indiferent de cre-
din]a [i starea lor social\. Nu este
pe p\mânt o fapt\ a milei cre[tine
mai mare ca aceasta.
~n schimb, vai de medicii, asis-
tentele [i personalul de serviciu
din spitale, sanatorii, dispensare,
„N-am v\zut eu, oare, `n fa]\ pe
Cel ce m-a v\zut?“, numind ea
apoi pe Domnul, „Cel ce-i gr\ise,
cu numele acesta: Ata-El-Roi (care
se t=lcuie[te: Tu e[ti Dumnezeu
atotv\z\tor)“.
Privind versetul de mai sus, ob-
serv\m un act de milostivire a
Domnului venit pe fondul `mpre-
jur\rilor grele `n care s\ g\sea
Agar. Dumnezeu, pentru c\ a
auzit suferin]a ei, nu o p\r\se[te,
nu o mustr\, ci `i alin\ slujnicei
durerea sufleteasc\. ~i vorbe[te
despre fiul ei, `nc\ nen\scut, f\-
acestei `nv\]\turi amestec\ doc-
trina spiritist\ cu elemente cre[-
tine, pretinz=nd uneori chiar ei a
fi [i buni cre[tini. ~n acest fel, ei
sens propriu [i simplu, nu este
nici Unul `n sens propriu [i sim-
plu. De asemenea se nume[te
Unul, pentru c\ este la fel pre-
tutindeni `n chip necuprins, [i
pentru c\ singur El e nease-
menea cu toate [i `n afar\ de
toate; apoi pentru c\ e ve[nic,
f\r\ `nceput [i f\r\ `ncetare, [i
azile [i case de copii orfani [i han-
dicapa]i care iau bani chiar [i de la
rudele lor, pentru a-i opera [i trata
cum trebuie. Aceea[i osând\ o au [i
medicii [i asistentele care, fiind
neglijen]i [i lipsi]i de mil\, las\
bolnavii s\ moar\, domina]i de in-
terese materiale.
Dar cea mai grea osând\ o vor
lua de la Dumnezeu medicii [i asis-
tentele care opereaz\ avorturi, a-
tât la spitale, cât [i `n familie, pen-
tru bani [i daruri. Pentru cei care
sunt vinova]i `n mod direct de a-
cest p\cat nu este mântuire, decât
dac\ se poc\iesc pân\ la moarte [i
din toat\ inima.
Pentru b\trâni, trebuie s\ pur-
t\m aceea[i grij\ ca [i pentru p\-
rin]ii no[tri trupe[ti. De aceea, ru-
dele lor, mai ales fiii, fra]ii [i nepo]ii
sunt obliga]i cre[tine[te [i omene[te
g\duindu-i sprijin prin dezv\lui-
rea viitorului s\u [i a urma[ilor
lui. ~ns\[i numele fiului ei reflect\
pronia divin\. Numele Ismael `n-
seamn\ Dumnezeu aude, conform
unei note a Bibliei sau Sfintei
Scripturi, Edi]ie jubiliar\ a Sf=n-
tului Sinod, versiune diortosit\
dup\ Septuaginta, `n timp ce nu-
mele Agarei e legat de acela al
Agari]ilor (Agarienilor), arabi no-
mazi din sudul pustiu al Pales-
tinei, teritoriu sub domina]ie egip-
tean\. (Lucian APOPEI)
reu[esc s\ p\c\leasc\ pe unii
dintre credincio[ii Bisericii cre[-
tine, care nu realizeaz\ `n ce r\-
t\cire, `n ce primejdie [i `n ce p\-
cat alunec\ atunci c=nd accept\
s\ fie ini]ia]i `n doctrina spiri-
tist\ sau sunt atra[i la [edin]ele
spiritiste.
Spiritismul este credin]a `n
existen]a spiritelor [i `n posibili-
tatea de a comunica cu ele prin
diferite mijloace [i procedee.
Cre[tinismul are [i el, desigur,
cultul mor]ilor, stabilind o leg\tu-
r\ duioas\ `ntre cei vii [i cei
pleca]i la Domnul, prin slujbe reli-
gioase speciale, rug\ciuni, pome-
niri, milostenii. Spiritismul, spe-
cul=nd durerea fireasc\ a celor
care au pierdut o persoan\ drag\,
promite o leg\tur\ mai apropiat\
cu cei care au p\r\sit aceast\
via]\, pretinz=nd c\ `i pot face s\
aib\ cu ei convorbiri [i chiar atin-
geri directe `n cadrul „[edin]elor
spiritiste“. Formele de practicare
pentru c\ trimite tuturor la fel,
`n chip prea curat, raza dum-
nezeiasc\ a proniei Sale, chiar
dac\ nu toate o primesc la fel. ~n
sfâr[it, fiindc\ se face cunoscut
tuturor…“. (Calist Catafygiotul,
Despre unirea dumnezeiasc\ [i
via]a contemplativ\, cap. 42, `n
Fil. rom., vol. VIII, p. 424, 425).
Agenda cre[tinului 11
s\ le dea cinstea, ascultarea [i re-
spectul cuvenit, apoi s\-i `ngri-
jeasc\, s\ le asigure cele necesare,
s\-i duc\ la preo]i [i la biseric\ [i s\
le asculte sfatul [i cuvântul.
Ferici]i sunt tinerii, fiii [i ne-
po]ii care poart\ mare grij\ de b\-
trânii lor, de cei bolnavi [i v\duvi
[i de cei p\r\si]i, `n spitale [i `n
azile. Iar cei ce persecut\, oc\r\sc
[i chiar lovesc pe p\rin]ii lor b\-
trâni [i bolnavi vor lua grea osân-
d\ de la Dumnezeu.
Prima grij\ ce trebuie s\ o a-
vem pentru cei b\trâni este ca a-
ce[tia s\ fie spovedi]i din copil\rie
la preo]i, `mp\rt\[i]i [i `mp\ca]i cu
to]i ai lor, ca s\ nu mearg\ la
Hristos `n hain\ nevrednic\ de
`mp\r\]ia cerurilor. (C\l\uz\ orto-
dox\ `n familie [i societate, arhim.
Ioanichie B|LAN)
a spiritismului sunt numeroase.
Cu ajutorul mediilor (persoane
sensibile care sus]in c\ pot comu-
nica cu spiritele), spiriti[tii sus]in
c\ au loc fenomene care mai de
care mai surprinz\toare: vederea
[i auzirea la distan]\, cum ar fi ci-
tirea unei scrisori sau a unei pa-
gini dintr-o carte `nchis\; vorbirea
`n limbi necunoscute; citirea sau
viziunea `n cristal; psihometria
(descrierea unei epoci istorice pe
baza unui obiect din acea peri-
oad\ istoric\); moni]iunile, adic\
cunoa[terea faptelor din trecut;
premoni]iunile, adic\ cunoa[terea
faptelor care vor avea loc.
Spiritismul, sub forma `n care
este cunoscut [i practicat `n zilele
noastre, nu se deosebe[te substan-
]ial de animismul primitiv, magia,
[amanismul [i vr\jitoria din
vechime, din perioada c=nd oa-
menii nu-l mai cuno[teau pe ade-
v\ratul Dumnezeu. (pr. Gheorghe
MIH|IL|)
ISTORII CU T+LC
Pilda unui episcop
Episcopul Epifanie din Cipru
(sec. IV) a trimis odat\ dup\ sta-
re]ul Ilarie, spunându-i c\ do-
re[te s\-l vad\ `nainte de a mu-
ri. Stare]ul a venit [i episcopul
l-a invitat la mas\, unde li s-a
servit carne de pas\re, pe care
stare]ul a refuzat-o, zicând:
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(MCCCLXVI)
~nceputurile
`nv\]\mântului
teologic `n
Transilvania (II)
~n anul 1786 a luat na[tere, la
Sibiu, un modest curs de peda-
gogie [i teologie, condus de Di-
mitrie Eustatievici (1730-1795),
fiu de preot din Bra[ov, cu stu-
dii la Academia duhovniceasc\
din Kiev. Dup\ moartea sa (27
mai 1795), conducerea acestui
curs, precum [i a „[colilor na]io-
nale neunite“ din Ardeal a fost
preluat\ de un alt c\rturar
bra[ovean, preotul Radu Tem-
pea V (1768-1824). ~n 1807, ne-
gustorul sibian Hagi Constan-
tin Pop, proprietarul unei `n-
semnate case de comer] din
Transilvania, deschidea o „[coa-
l\ de norm\“ pe lâng\ biserica
„din groap\“ din Sibiu, ctitoria
sa, pentru preg\tirea viitorilor
`nv\]\tori, pus\ sub conducerea
dasc\lului f\g\r\[an Simion
Jinariu. Acesta a fost numit,
prin 1810, de c\tre protopopul
Gheorghe Haines din Bra[ov,
urma[ul lui Tempea la „direc-
]ia“ [colilor, urmând s\ preg\-
teasc\ [i pe viitorii preo]i. Pri-
mele cursuri sistematice de pre-
g\tire a clerului ortodox român
s-au deschis la 15 martie 1811
`ntr-o cas\ dintr-un cartier al
Sibiului, iar ca profesor a fost
numit tân\rul c\rturar Gheor-
ghe Laz\r (1779-1823). Acesta
studiase teologia la Viena, cu o
burs\ oferit\ de Consistoriul
din Sibiu, la recomandarea vi-
carului Episcopiei, protopopul
Nicolae Hu]ovici. ~ntors `n
Transilvania, la Sibiu, a fost hi-
rotonit arhidiacon. A tradus `n
limba român\ o serie de lucr\ri
cu caracter pedagogic [i chiar
un manual de pedagogie. Timp
de aproximativ trei ani, Gheor-
ghe Laz\r a fost nevoit s\ pre-
dea singur Dogmatica, Morala,
Cânt\rile biserice[ti [i Tipicul.
Ne`n]elegerile avute cu epis-
copul Vasile Moga l-au f\cut s\
p\r\seasc\ Sibiul spre sfâr[itul
anului 1815, stabilindu-se un
timp la Bra[ov, ca apoi s\ se
`ndrepte spre Bucure[ti. ~n }a-
ra Româneasc\, Gheorghe La-
z\r a fost un promotor al ideii
de `nfiin]are a unei [coli româ-
ne[ti la cel mai `nalt nivel,
`ntr-o vreme `n care `nv\]\-
mântul se desf\[ura `n limba
greac\. La 24 martie 1818,
ob]inând aprobarea pentru
`nfiin]area [colii române[ti, [i-a
`nceput activitatea `ntr-un local
impropriu din centrul capitalei,
la „Sfântul Sava“. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
- Iart\-m\, p\rinte, dar de
când am `mbr\cat rasa c\lug\-
reasc\, n-am mai mâncat carne.
- Eu, a r\spuns episcopul, de
când sunt preot, n-am l\sat pe ni-
meni s\ adoarm\ dac\ a avut ce-
va `mpotriva cuiva, f\r\ s\-l fi iertat.
- Iart\-m\, a zis stare]ul, via-
]a ta este cu mult mai des\vâr-
[it\ decât a mea. (Grigorie Com-
[a, O mie de pilde)
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Joi, 12 noiembrie 2009

PE SCURT Târgul Kilipirim propune „Cite[te [i d\ lui va fi amenajat\ o bibliotec\ `n ca-

Festivalul Ars Hungarica
la Sibiu
Dansuri populare maghiare, expozi]ii,
spectacole cultural-artistice [i concerte
vor avea loc la Sibiu, la cea de-a patra
edi]ie a Festivalului Ars Hungarica, ce
se va desf\[ura `n perioada 13-15
noiembrie, conform Mediafax. „Acest
festival a devenit de la an la an mai
c\utat [i mai apreciat atât de publicul
maghiar, cât [i de publicul de alte etnii
din Sibiu [i de turi[ti. Anul acesta am
inclus printre evenimente o gam\ larg\
din spectrul cultural, precum dansul
popular maghiar, expozi]ii, spectacole
cultural-artistice, de umor, dar [i mo-
mente literare, `ntâlniri cu scriitori,
dezbateri istorice [i un concert de gal\“,
arat\ Biroul Cultural Maghiar din
Sibiu, organizatorul evenimentului.
Evenimentul de deschidere a festivalu-
lui va avea loc `n 13 noiembrie, de la
ora 18:00, `n Sala Thalia din Sibiu, fi-
ind urmat de un spectacol de dansuri
sus]inut de Ansamblul „Napsugár“ din
Târgu Mure[. Seara va continua cu un
curs deschis de dans popular maghiar,
csárdás, al\turi de dansatori profe-
sioni[ti [i profesori renumi]i, acompa-
nia]i de Orchestra „Mure[ul“ din Târgu
Mure[. ~n cea de-a doua zi de festival
vor fi vernisate expozi]ii `n locuri
inedite, printre care una `n Turnul
Sfatului din Sibiu - unul dintre cele mai
renumite obiective turistice ale ora[ului.
Festival interna]ional
de muzic\ de camer\
la Târgu Mure[
La Filarmonica de Stat din Târgu
Mure[ se desf\[oar\ `n aceast\
s\pt\m=n\ cea de-a IV-a edi]ie a
Festivalului Interna]ional de Muzic\
de Camer\ „S\pt\mâna Tiberius“.
Evenimentul de la Târgu Mure[, care
se `ncheie pe 15 noiembrie, este unicul
de acest gen din România [i Europa de
Est, deoarece sunt organizate cursuri
zilnice de m\iestrie pentru cvartete
profesioniste, dar [i pentru muzicieni
amatori, iar `n fiecare sear\ au loc
concerte de muzic\ de camer\ cu in-
vita]i de renume na]ional [i
intrena]ional. Concertele au loc `n cele
trei s\li ale Palatului Culturii din
Târgu Mure[, `n care evolueaz\
cvartete de coarde, l\rgite cu diferite
instrumente - cvartet [i pian, cvartet
[i clarinet, cvartet [i bas, cvartet [i
voce. La cursurile de m\iestrie par-
ticip\ cvartete din România, Finlanda,
Anglia, SUA [i Germania, precum [i
profesori [i interpre]i renumi]i din
SUA, Ungaria, Anglia, Canada,
Olanda [i România. Evenimentul este
organizat cu sprijinul Consiliului
Jude]ean Mure[ [i al Filarmonicii de
Stat din Târgu Mure[, al Asocia]iilor
„Tiberius Q“ [i „Promoart“. De aseme-
nea, av=nd `n vedere c\ dou\ cvartete
de muzicieni-amatori vor participa la
masterclass, Festivalul „S\pt\mâna
Tiberius“ este sprijinit [i `n acest an
de ACMP - USA (Organiza]ia Mon-
dial\ a Muzicienilor Amatori). a
re sunt a[teptate dona]ii de carte ale
tuturor celor care doresc s\ contribu-
mai departe - Fii donator de carte!“ ie la campanie.
Nu va lipsi tombola, la care pot
Târgul Kilipirim de carte, muzic\ te, autori, editori români [i str\ini. punde, `n acest an, [i nevoii de lectu- participa to]i vizitatorii târgului Kili-
[i film va avea loc `ntre 18 [i 22 no- Este anun]at\ prezen]a a peste 30 de r\ a celor mici. Astfel, dou\ biblioteci pirim. Câ[tig\torii vor pleca acas\ cu
iembrie, la Sala Dalles din Bucure[ti. edituri, printre care Humanitas, Poli- vor ajunge `n Complexul de servicii câte 3 kilograme de carte, iar premii-
~ntr-un spa]iu complet renovat, cu un rom [i Curtea Veche, conform Media- sociale „Sfântul Nectarie“ din Bucu- le vor corespunde domeniilor de carte
concept de eveniment re`nnoit, Kilipi- fax. re[ti - centru de asisten]\ social\ a pentru copii, beletristic\, hobby [i
rim `[i a[teapt\ publicul cu oferte La târg va fi prezentat proiectul persoanelor vârstnice, precum [i `n business. Galeria Dalles va g\zdui [i
speciale, oferind iubitorilor de carte, „Cite[te [i d\ mai departe - Fii dona- Centrul socio-cultural Provita, al pa- o expozi]ie de fotografie, unic\ `n Ro-
[i nu numai, o excelent\ ocazie s\-[i tor de carte!“. Orientat c\tre nevoia rohiei Valea Plopului - centru de asis- mânia, a fotografului Mihai Moicea-
completeze colec]iile [i s\ descopere de lectur\ a genera]iei a treia din ten]\ social\ a copiilor abandona]i. ~n nu - o excursie fantastic\ pe cele mai
sau s\ redescopere noi titluri de car- centrele de batrâni, proiectul va r\s- cadrul spa]iului expozi]ional al târgu- `nalte vârfuri de mun]i din lume. a
Cum arat\ acum „camera bun\“ de la ]ar\ juc\riile de plu[ coexist\ cu [tergarul
Etnologul Anamaria Iuga a remarcat, la o dezbatere [i icoana“. El a spus c\ a remarcat „o
anumit\ tensiune `ntre tendin]a indi-
desf\[urat\ la Clubul }\ranului, c\ `n casele ]\r\ne[ti vizilor de a rupe cu trecutul [i cea de
a-l transforma `n altceva“.
noi, de regul\, camera bun\ se afl\ la etaj [i este din Organizate lunar [i adresate deo-
ce `n ce mai mic\, fiind `nlocuit\ cu o a[a-zis\ potriv\ publicului larg [i tinerilor
speciali[ti din domeniile umaniste,
„camer\ cu mobil\“. O dezbatere cu tema „De la „Conferin]ele de la {osea“ vor abor-
camera bun\ la living“ a avut loc la Muzeul }\ranului da un ciclu de patru dezbateri dedi-
cate casei de la ]ar\, pornind de la
Român (M}R), `n ciclul de conferin]e vizând observa]ia c\ satele române[ti sunt,
`n majoritatea lor, de nerecunoscut
dezbaterea public\ a problematicii vaste a dup\ 20 de ani de „tranzi]ie“, con-
tradi]iilor `n cultura româneasc\ actual\. form Agerpres.
Anamaria Iuga a vorbit despre nu mai sunt confec]ionate din lân\,
„Blocurile magice“
camera bun\ (camera curat\, came- ci din melan\, considerându-se c\ ale comunismului
ra dinainte, camera de parade, ca- aceasta se spal\ mai u[or, iar `n ju-
mera `mbr\cat\ ]\r\ne[te) de pe rul mesei din unele case nu mai Dac\ o parte dintre ]\ranii de al-
t\ dat\ au ajus la ora[, pe vremea co-
Valea Izei (Maramure[), caracteri-
zând-o drept spa]iu `n care omul se
sunt a[ezate lavi]ele, ci scaune.
Etnologul a spus `ns\ c\ exist\ munismului cei mai mul]i dintre
pune la ad\post de tot ceea ce este [i fenomenul opus, „`mbucur\tor, ace[tia au ajuns s\ locuiasc\ la bloc.
cotidian. Manifestându-[i preferin]a când intelectualii `[i amenajeaz\ o Expozi]ia „Magic Blocks, scenarii
pentru denumirea „camera `mbr\- camer\ `mbr\cat\ ]\r\ne[te, rein- pentru blocurile din perioada socia- aspectele problemei, inclusiv cele
cat\ ]\r\ne[te“, care câ[tig\ tot mai ventând tradi]ia“, fenomen caracte- list\ `n Bucure[ti“ poate fi vizitat\ la sociale [i economice. „Ne-am dat
mult teren `n zona cercetat\, Ana- rizat de antropologul Vintil\ Mih\i- Muzeul }\ranului Român. Expozi]ia seama c\ nu se mi[c\ nimic `n jurul
maria Iuga a apreciat c\ „aceasta lescu, directorul institu]iei, drept o [i-a propus s\ caute solu]ii privind nostru [i c\ am putea s\ facem o
exprim\ dualitatea lumii contempo- „dispari]ie a tradi]iei“. revalorizarea [i reabilitarea acestor gr\mad\ de lucruri, ne-am hot\rât
construc]ii. Potrivit arhitec]ilor, rea- s\ ne apuc\m de ceva, respectiv de
rane, fiind un loc `n care se reg\se[- Mai tran[ant, antropologul Bog-
te dinamica artei tradi]ionale“. dan Iancu este de p\rere, `n urma bilitarea cartierelor nu se poate re- acest proiect. Este o provocare [i o
invita]ie la discu]ie cu autorit\]ile,
Ea a eviden]iat faptul c\ obiecte- cercet\rilor din teren de la Cacica zuma la rezolvarea unor probleme
le (cergi, covoare, desagi, fe]e de ma- (Suceava) [i Pucheni (Dâmbovi]a), c\ tehnice, ci trebuie s\ fie gândit\ ca cu profesioni[tii [i mai ales cu lo-
s\ sau c\p\tâie de pern\) care sunt „putem vorbi de camera bun\ `n ter- un pro-gram complex de regenerare catarii din blocuri“, a spus arhitectul
a[ezate la vedere, expuse „pe rut\“, meni de sufragerie sau living, `n care urban\, care s\ ]in\ seama de toate Constantin Goagea. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a „ANTOLOGIA POE}I- poe]ilor tineri“, a spus directorul vor fi analizate [i verificate de lescu. Dezv\luirile f\cute mie de c\-
general al MNLR, Lucian Chi[u, OSIM, iar lista final\ a inven]iilor tre general `n ceea ce prive[te ac]iu-
LOR TINERI“, EXPOZI}IE LA conform Agerpres. participante va fi aprobat\ de Mi- nile sale din 22 decembrie sunt,
MNLR: O expozi]ie reunind 55 de a ROM+NIA SE PREG|- nisterul Educa]iei, Cercet\rii [i Ino- cred, unele dintre primele relat\ri
desene-portret semnate de Marga- v\rii prin ANCS. f\cute de el [i de aceea le prezint `n
TE{TE PENTRU SALONUL DE
reta Sterian din „Antologia poe]ilor
tineri“ de Zaharia Stancu a fost des- INVENTIC| EUREKA: Autorita- a CONFERIN}| DESPRE comunicarea mea. Ele scot `n evi-
REVOLU}IA ROM+N| LA BBC: den]\ ambiguitatea situa]iei `n care
chis\ `n Rotonda Muzeului Na]ional tea Na]ional\ pentru Cercetare {ti- se g\seau unele persoane de rang
al Literaturii Române (MNLR). Vo- in]ific\ (ANCS), prin Direc]ia Tran- Celebrul politolog britanic, Dennis
Deletant, declarat persona non `nalt din armat\“, a spus politolo-
lumul a fost reeditat de Funda]ia sfer Tehnologic [i Infrastructuri, or- gul. Despre acele zile va vorbi Dele-
Na]ional\ pentru {tiin]\ [i Art\, cu ganizeaz\ participarea României la grata de Nicolae Ceau[escu [i care a
o prefa]\ de acad. Eugen Simion [i cea de-a 58-a edi]ie a Concursului participat la Revolu]ia român\ din tant `n conferin]a de la TNB. Istori-
cul britanic este specialist `n istoria
coperta realizat\ de Mircia Dumi- interna]ional „Bruxelles-EUREKA“, 1989 `n calitate de consultant al
trescu. Printre portretele expuse, dedicat inventicii, organizat `n ca- BBC, va sus]ine pe 15 noiembrie, de contemporan\ a României, profesor
prezente `n volum, sunt cele ale lui drul Salonului „INNOVA“, care va la ora 11:00, la Sala Atelier a Tea- la School of Slavonic and East Euro-
Eugen Ionescu, Mariei Banu[, Radu avea loc `n perioada 19-21 noiem- trului Na]ional din Bucure[ti (TNB), pean Studies (SSEES), de la Uni-
Gyr, Eugen Jebeleanu, George Les- brie, la Bruxelles. Selec]ia este f\cu- conferin]a cu tema „Revolu]ia româ- versitatea din Londra, [i la Univer-
nea, Horia Stamatu, Ilarie Voronca, t\ de Comisia de Manifest\ri {tiin- n\ v\zut\ de BBC“, conform Ager- sitatea din Amsterdam. a
Vladimir Streinu, Cicerone Theodo- ]ifice [i Expozi]ionale a Colegiului pres. „Pe 31 decembrie am ajuns la
rescu. „Este de remarcat faptul c\ Consultativ pentru Cercetare-Dez- Bucure[ti. Printre actorii principali Pagin\ realizat\
Margareta Sterian n-a mai desenat voltare [i Inovare al ANCS. Datele ai Revolu]iei, am avut ocazia s\-l `n-
niciodat\, dup\ aceste desene ale de `nscriere transmise de solicitan]i tâlnesc pe generalul Victor St\ncu- de Oana RUSU

Pelerinaj de Cr\ciun `n Israel
24-30 decembrie 2009
Ziua 1 - 24.12 - ~ntâlnire la Aeroportul Hen-
ri Coand\ (Otopeni) la ora 08:15, decolare la
ora 11:15 - cursa LY-574, sosire Aeroport Ben
Gurion, ora 13:55. Deplasare la Ein Karem -
patria Sf. Ioan Botez\torul, vizitarea Bisericii
„Sf. Ioan Botez\torul“, ridicat\ pe locul `n care
s-a n\scut „cel mai mare om n\scut dintr-o fe-
meie“, [i fântâna Sf. Fecioare Maria. Cazare [i
cin\ `n Ierusalim - hotel Ganei Moriah 4*.
Ora 22:30 - deplasare `n Pia]a Central\ din
BETHLEEM, unde, `n Biserica „Sf. Ecaterina“,
se oficiaz\ Sf. Liturghie, care se transmite pe
platoul din fa]a bisericii [i `n `ntreaga lume, pe
posturile TV. Program liber, `n ambian]a deo-
sebit\ pentru cei veni]i din }ara Colindelor.
Ziua 2 - 25.12 - Mic dejun. Participare la Sf.
Liturghie la Biserica româneasc\ din Ierusa-
lim. Vizit\ pe Muntele Sion, la Biserica „Ador-
mirii Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul psalmistului David. Vizi-
t\ la Zidul Plângerii. Cazare [i CIN| DE
CR|CIUN - hotel Ganei Moriah 4* Ierusalim.
Ziua 3 - 26.12 - Mic dejun. Deplasare pe Mun-
tele Scopus, pentru a vedea de sus panorama Ie-
rusalimului. Coborâre pe Muntele M\slinilor, vi-
zitarea M\n\stirii Eleon, a Bisericii „Pater Nos-
ter“ (Tat\l nostru) [i a Bisericii „Dominus Flevit“
(Domnul a plâns), Gr\dina Getsimani cu Biseri-
ca Na]iunilor, Mormântul Maicii Domnului [i
Pe[tera Getsimani. Vom intra `n cetate prin
Poarta Sf. {tefan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolo-
rosa, `nchinare la Sf. Mormânt. Cazare [i cin\ `n
Ierusalim - hotel Ganei Moriah 4*.
Ora 23:30 (op]ional) Participarea la Sf. Li-
turghie de la miezul nop]ii, la Sf. Mormânt.
Ziua 4 - 27.12 - Mic dejun. Deplasare la Ie-
rihon, cel mai vechi ora[ din lume, vizit\ la
„Dudul lui Zacheu“ [i la A[ez\mântul Româ-
nesc din Ierihon. Op]ional (10 euro), se poate
continua cu ma[ini de teren arabe pân\ la Ho-
zeva (vizitarea M\n\stirii „Sf. Gheorghe“, un-
de se afl\ moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul [i
pe[tera Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul). Coborâm
la Marea Moart\ - Qumran - (vechiul Centru
al Esenienilor) pentru o scurt\ oprire la maga-
zinul cu produse cosmetice. Cazare si cin\ `n
Ierusalim - hotel Ganei Moriah 4*.
Ziua 5 - 28.12 - Mic dejun. Ne `ndrept\m
spre nordul ]\rii spre Galileea, oprire la Naza-
reth - vizitarea Bisericii catolice „Buna Vestire“,
cea mai mare construc]ie de cult din Orientul A-
propiat, [i a Bisericii ortodoxe „Sf. Gavriil“, ridi-
cat\ pe locul unde a fost izvorul Sf. Fecioare Ma-
ria. Deplasare `n satul Cana, vizitarea Bisericii
ortodoxe ridicate pe locul casei Sf. Simon Cana-
anitul, unde Iisus a f\cut prima minune, a tran-
sform\rii apei `n vin. Muntele Tabor, vizitarea
Biseri-cii ortodoxe ridicate pe locul unde s-a pe-
trecut Schimbarea la Fa]\. Cazare [i cin\ `n Ti-
berias - Hotel King Solomon 4*.
Ziua 6 - 29.12 - Mic dejun. Deplasare la Ca-
pernaum, ora[ denumit [i „Cetatea Domnu-
lui“, vizitarea sinagogii unde Iisus a predicat
[i ruinele casei Sf. Petru. Continu\m drumul
la Tabgha, unde Iisus a s\vâr[it minunea `n-
mul]irii pâinilor [i pe[tilor, apoi vizit\m Bise-
rica de pe Muntele Fericirilor. Deplasare la
Râul Iordan - Yardenit. Op]ional, plimbare cu
o copie a b\rcii lui Iisus, pe apele M\rii Gali-
leii. Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua 7 - 30.12 - Mic dejun. Plecare spre Hai-
fa. Vom privi Templul cultului Bahai, cu gr\di-
nile pe terase. Vizitarea M\n\stirii Stella Maris
cu pe[tera Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul. P\r\sim
Haifa [i ne oprim la Lod - mormântul Sf. Gheor-
ghe. Ne `ndrept\m spre Aeroportul Ben Gurion
pentru decolarea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cur-
sa EL-AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 825 de euro/persoan\ pentru grup
de minimum 40 de persoane;
850 de euro/persoan\ pentru grup de 30-39
de persoane.
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti/Tel Aviv/Bucu-
re[ti, taxe de aeroport, transport cu autocar
modern cu aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasificare
local\) `n camer\ dubl\, demipensiune (bu-
fet), CIN| DE CR|CIUN;
- Taxe de intrare la obiective, asigurare
medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbi-
tor de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro care se va achita `n-
so]itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri
care nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate, progra-
mul poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare,
sau se pot `nlocui unele obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul Coposu
nr. 1 D, sector 3; Tel: 021.310.99.21,
021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel:
021.313.37.45, 021.313.37.46; 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
 CM
YK

Joi, 12 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber Joi, 12 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

S\rb\tori]i Anul Nou `n Bucovina! Pelerinaj la Sf. Spiridon

O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
30 decembrie 2009 - 02 ianuarie 2010
‹ Ziua I: (ora 07:00) Bucure[ti, Ca-
tedrala episcopal\ din Buz\u, ctitoria
voievodului Matei Basarab - Bac\u -
Catedrala arhiepiscopal\ din Roman,
ctitoria domnitorului Petru Rare[ [i a
so]iei sale doamna Elena Brancovici -
F\lticeni - Suceava, cazare [i mas\ ho-
tel****.
‹ Ziua II: Mic dejun, Catedrala
arhiepiscopal\ Suceava, `nchinare la
moa[tele Sf. Ioan cel Nou, M\n\stirea
Dragomirna, ctitoria lui Anastasie
Crimca, „Mireasa de piatr\ a Bucovinei“
- Biserica din P\tr\u]i, „Cavalcada sfin]i-
lor“ - Suceava, mas\ de prânz, timp liber,
ora 19:30 mas\ festiv\, primirea co-
lind\torilor [i a ur\torilor din Bucovina,
hotel****.
‹ Ziua III: Participare la Sfânta Li-
turghie a Sfântului Vasile cel Mare,
mas\ de prânz, dup\-amiaz\ se
viziteaz\ M\n\stirea Putna, „Ierusali-
mul neamului românesc [i altarul con-
[tiin]ei na]ionale“, `nchinare la mor-
mântul Sfântului {tefan cel Mare, mas\
de sear\ hotel****.
‹ Ziua IV: Mic dejun, Târgu Neam],
participare la parada colind\torilor, obi-
ceiuri [i tradi]ii din zona Neam], Bac\u,
Foc[ani, Buz\u, Bucure[ti.
Pre]: 1.200 de lei
Servicii incluse:
- 3 nop]i cazare hotel **** `n
Suceava;
- mas\ festiv\ de Anul Nou cu pro-
gram artistic;
- 2 mic dejun, 2 mese de prânz, 3 cine
hotel ****;
- transport autocar modern***;
- ghid `nso]itor preot sau teolog.
Date de contact:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13
0788.728.542, pelerinaje_unirea@ya-
hoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
`n Insula Corfu
- 10-14 decembrie 2009 -
Se viziteaz\: Salonic, Corfu, Kalambaka - Me- Excursie op]ional\:
teora. tur de insul\ 10 euro/persoan\.
TARIF : 165 de euro/pers. DATE DE CONTACT:
www.basilicatravel.ro
Servicii incluse: Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Transport cu autocar licen]iat minimum 2*, Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
AC; DVD, scaune rabatabile; Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
Cazare 2 nop]i, cu mic dejun, la hotel 3*, `n E-m
mail: office@basilicatravel.ro
Dassia; CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
Taxa de feribot; CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
Ghid pe tot parcursul excursiei.
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - Costel Birleanu
Servicii neincluse: - tel: 0732.128.993;
Asigurarea medical\ (26 de lei); e-m
mail: costel.birleanu@basilicatravel.ro -
Intr\rile la obiectivele turistice: 2 euro/pers., Director Agen]ie - DIANA IORGA
m\n\stirea de la Meteora; - tel: 0732128997;
e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro -
Alte cheltuieli personale;

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Joi, 12 noiembrie 2009 Analiz\ 15

Reducerea taxelor, solu]ie aproape
unanim acceptat\ la nivel european
Reducerea anumitor taxe pare a fi solu]ia de
relansare economic\ cea mai agreat\ de
guvernele europene de centru sau de dreapta, `n
timp ce ]\rile conduse de guverne de centru-
stânga propun m\rirea impozitelor, inclusiv a
TVA. Criza economic\ i-a for]at pe politicienii
europeni s\ se gândeasc\ la m\suri grabnice de
atenuare a efectelor sale [i de dep\[ire a ei `ntr-
un timp cât mai scurt. Guvernele europene de
centru-dreapta se gândesc, `n majoritate, la
reduceri de impozite ca m\sur\ principal\ de
`nviorare economic\.

Cea mai recent\ m\sur\ de [irea crizei economice. Guvernul

acest fel a unui Guvern de cen-
tru-dreapta a fost anun]at\ de
cancelarul german Angela Mer-
kel. „Este vorba despre reduce-
rea impozitelor familiilor, de re-
forma impozitului pentru `n-
treprinderi [i a impozitului pe
mo[teniri“, a spus cancelarul
Merkel, `ntr-o conferin]\ co-
mun\ de pres\ cu Guido West-
erwelle, viitorul ministru al
Afacerilor Externe.
Aceast\ tendin]\ care mizea-
z\ pe relansare este `n de-
trimentul reducerii deficitelor
bugetare care trebuie s\ a[tepte
spaniol inten]ioneaz\ s\ m\reas-
c\ impozitele [i taxele, inclusiv a
TVA, pentru venituri suplimen-
tare la buget. ~n 2010, se esti-
meaz\ c\ 11 miliarde de euro vor
intra suplimentar `n vistieria
statului spaniol. M\sura este
gândit\ pentru a proteja bugetul
de adâncirea deficitului.
FMI crede c\ relansarea
economic\ ar putea
`ncepe `n acest an
Redresarea economiei mon-
Cele mai multe state europene prefer\ s\ reduc\ taxele [i impozitele
ten]ioneaz\ s\ restrâng\ cheltu-
ielile bugetare la maximum, pen-
tru a preveni un declin accentuat
al economiei. Potrivit estim\rilor
sale, economia ]\rii vecine se va
contracta cu 6% `n acest an.
Din acest motiv, el a precizat
c\ inten]ioneaz\ s\ reduc\
cheltuielile cu 1,3 mii de mili-
pentru a permite relansarea afacerilor
ta fiind anun]ate o serie de mi[-
c\ri de protest. Gordon Bajnai a
precizat c\ nu se va l\sa `ndu-
plecat, deoarece nu este intere-
sat de politic\. Premierul ma-
ghiar este un om de afaceri care
nu face parte din nici un partid
[i a declarat c\ singurul s\u con-
tact cu politica va fi acest man-
Excep]iile sunt Luxemburg [i
Cipru, care au optat pentru un
TVA de 15%.
Ini]iativa Executivului euro-
pean vine dup\ ce Guvernul
britanic a anun]at reducerea
TVA de la 17,5% la 15%,
m\sur\ care va intra `n vigoare
CM

diale ar putea `ncepe din acest de la 1 decembrie [i va opera YK

vremuri mai bune. Cancelarul
german [i echipa sa de e-
conomi[ti iau `n calcul renun-
]area de c\tre stat `n favoarea
contribuabililor [i a societ\]ilor
comerciale la 24 miliarde de
euro. Ministrul german de
Finan]e Wolfgang Schauble a ex-
clus echilibrarea bugetului de
stat pân\ `n 2013, calificând-o
drept o utopie pentru aceast\ le-
gislatur\, anun]\ Agen]ia Fran-
ce Presse. Amânarea echilibr\rii
bugetare, a mai spus Schauble,
va `nsemna o `ndatorare public\
ridicat\ care va fi dep\[it\ a-
tunci când criza va fi anihilat\.
Anterior, Italia [i Suedia au
adoptat acelea[i m\suri de re-
ducere a impozitelor pentru a
sus]ine relansarea economic\.
Guvernul de centru-dreapta con-
dus de Silvio Berlusconi crede
`ntr-un program de m\suri simi-
lar de reducere a fiscalit\]ii pen-
tru sus]inerea activit\]ii e-
conomice. Chiar dac\ `ntâmpin\
`ns\[i opozi]ia ministrului s\u al
Economiei, Guvernul Berlusconi
vrea s\ mearg\ chiar mai de-
parte [i s\ desfiin]eze temporar
taxa profesional\. Reducerea ta-
xelor va l\sa `n conturile firme-
lor [i contribuabililor din Italia
aproximativ 12 miliarde de euro
`n anul 2010. M\surile de reduc-
ere a impozitelor preconizate de
Guvernul italian au luat ca
model cele franceze sub manda-
tul pre[edintelui de centru-
dreapta Nicolas Sarkozy.
Guvernul suedez de centru-
dreapta, ]ar\ care de]ine pre[e-
din]ia Uniunii Europene, a
adoptat m\suri similare de re-
ducere a impozitelor pe venituri,
`ns\ suma este mic\, aproxima-
tiv 900 de milioane de euro.
Guvernele de centru-stânga
au o alt\ strategie pentru dep\-
an, `n loc de prima jum\tate a
anului 2010, cum este prev\zut
`n estim\rile Fondului Monetar
Interna]ional, a declarat direc-
torul general al FMI, Domini-
que Strauss-Kahn.
Refacerea „ar putea `ncepe
mai devreme de prima jum\ta-
te a lui 2010, la sfâr[itul lui
2009“, a afirmat Strauss-Kahn,
`ntr-un discurs sus]inut `n capi-
tala norvegian\ Oslo.
El a precizat c\ actuale prog-
noze ale FMI includ o cre[tere de
3% a economiei mondiale `n 2010,
dup\ un declin de 1% `n 2009.
Strauss-Kahn a reiterat c\
guvernele nu trebuie s\ retrag\
prea rapid m\surile de stimu-
lare economic\, care ar putea
declan[a „o recesiune dubl\, de
tipul W“.
Directorul FMI a mai spus c\
`n mod normal [omajul continu\
s\ creasc\ timp de un an dup\
`nceputul redres\rii, perioad\
`n care autorit\]ile trebuie s\ nu
retrag\ m\surile de sprijin.
„Nu putem afirma c\ am
dep\[it problemele pân\ nu
[tim care este vârful [omaju-
lui“, a ad\ugat el.
Strauss-Kahn a precizat c\
Fondul va acorda `n acest an `m-
prumuturi de patru ori mai mari,
comparativ cu 2008, pentru a
sprijini ]\rile afectate de criz\.
{eful FMI a mai ar\tat c\
G20, grupul celor mai mari eco-
nomii ale lumii, ar avea o re-
prezentativitate mai mare dac\
ar include câ]iva noi membri,
dar nu a numit anumite ]\ri.
M\suri nepopulare
`n Ungaria
Noul premier maghiar Gor-
don Bajnai a declarat c\ in-
arde de forin]i (4,3 miliarde de dat `n fruntea Executivului. p=n\ la sf=r[itul anului 2009.
euro) pân\ `n 2010, pentru a
Germania [i Fran]a au respins
p\stra deficitul bugetar sub 3% Comisia European\ `ns\ ideea unei reduceri a TVA.
din PIB. Dincolo de aceste cifre
ar putea propune Comisia European\ ar putea
reci, care aparent nu ar spune aminti, `n textul final, pro-
nimic omului simplu, premierul reducerea TVA `n toate
punerea `naintat\ `n luna iulie
va lua cele mai nepopulare ]\rile
privind extinderea listei de pro-
m\suri pe care administra]ia
duse [i servicii pentru care
de la Budapesta le-a luat `n ul- Comisia European\ ar putea statele membre pot aplica rate
timii 20 de ani, printre care se propune statelor membre s\ ur-
num\r\ anularea celei de-a 13 reduse de TVA.
meze exemplul Marii Britanii [i Propunerea, privit\ cu ostili-
pensii pe care o primea pân\ s\ reduc\ taxa pe valoarea
acum pensionarii, `nghe]area tate de Germania, nu a fost
ad\ugat\ ca posibil instrument
subven]iilor pentru cre[terea pentru sus]inerea economiilor `nc\ adoptat\ la nivelul ]\rilor
copilului pentru urm\torii doi na]ionale, `n cadrul planului membre.
ani [i majorarea gradual\ a european de relansare. Bruxelles va men]iona [i
vârstei de pensionare. „Diversele propuneri `n jurul posibilitatea de a aplica un
„Ungaria este `ntr-un cerc vi- TVA ar trebui s\ fie men]ionate TVA redus pentru bunurile [i
cios. Rata mare a redistribuirilor `n textul final. Ar trebui s\ fie serviciile „verzi“, respectiv pu-
guvernamentale scade poten]ia- `n special men]ionat faptul c\ ]in consumatoare de energie.
lul de cre[tere al ]\rii, sc\derea reducerea nivelului TVA face ~n cadrul planului general de
cre[terii afecteaz\ `ncrederea, parte dintre m\surile de relan- relansare, Comisia ar putea pro-
iar o `ncredere sc\zut\ afecteaz\ sare care ar putea fi utilizate la pune, de asemenea, m\suri fa-
economia din cauza ratelor mari nivel na]ional“, precizeaz\ sur- cultative privind pia]a muncii,
la dobânzi“, a spus el. se apropiate CE. referitoare `n principal la re-
De[i anun]\ c\ aceste m\suri Nivelul minim al TVA este ducerea impozitelor `n acest seg-
vor avea un efect benefic asupra stabilit la 15%, dar 25 de ]\ri ment de activitate. Un alt set de
economiei, o parte a popula]iei nu membre din totalul de 27 uti- m\suri care ar putea face parte
este de acord cu m\surile Guver- lizeaz\, `n prezent, procente su- din acest plan va `ncuraja sus]i-
nului, pentru s\pt\mâna aceas- perioare plafonului minimal. nerea sectorului de cercetare. a
M\surile anticriz\ din România, printre cele mai ineficiente
M\surile anticriz\ adoptate `n România sunt Celelalte ]\ri ale c\ror m\suri anticriz\ au
printre cele mai ineficiente din Europa [i din lume, dep\[it nota 7 sunt China, Australia [i Dane-
ca amploare [i structur\, iar criza economic\ de-
marca.
termin\ companiile române[ti s\ reduc\ eforturile Statele Unite, cea mai mare economie a lumii,
de combatere a corup]iei, potrivit unui studiu al
au primit nota 5 de la economi[tii intervieva]i de
CESifo. Pe o scar\ de la 1 la 9, m\surile de com- CESifo pentru programele anticriz\ introduse.
batere a crizei financiare [i economice adoptate `n
Nota 1 reprezint\ m\suri insuficiente ca am-
România au fost evaluate cu nota 1,3, punctaj
rezultat `n urma centraliz\rii opiniilor a 12 ploare [i structur\ pentru a ameliora efectele
economi[ti din România intervieva]i de CESifo. crizei, nota 5 indic\ m\suri „mai mult sau mai
Singura ]ar\ din Europa cu o clasare mai slab\ pu]in suficiente“, iar nota 9 reprezint\ ini]iative
este Letonia, cu nota 1, iar la nivel mondial doar absolut suficiente, precizeaz\ CESifo, un grup de
Bolivia, Guatemala [i Venezuela au ob]inut cercetare patronat de Centrul pentru Studii Eco-
evalu\ri inferioare, scorul acestor state fiind tot 1. nomice al Universit\]ii din Munchen [i Institutul
Norvegia a ob]inut cea mai ridicat\ not\, 7,4, de Cercetare Economic\ Ifo, din Germania.
nici un stat din lume nereu[ind s\ dep\[easc\
acest nivel [i s\ se apropie de scorul maxim. Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU

CM
YK

16 Theologica
A scris Amos sfâr[itul propriei
c\r]i? Despre Amos 9, 11-115
~n concep]ia de [coal\ fiecare profet a
fost [i propriul scrib sau cel pu]in a
folosit un scrib foarte apropiat care a
scris la dictarea sa (gen Ieremia [i
Baruh, fiul lui Neria). Mai mult, leg\m
aproape incon[tient autoritatea,
inspira]ia [i canonicitatea unei c\r]i
biblice de paternitatea ei literar\,
de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
Cine a scris cartea
profetului Amos?
La nivel general, cartea `i
este atribuit\ profetului care a
tr\it `n jurul anului 750, dup\
cum arat\ [i titlul: „Cuvintele
lui Amos, […] `n vremea lui O-
zia, regele lui Iuda, `n vremea
lui Ieroboam, fiul lui Ioa[, re-
gele lui Israel“ (Amos 1, 1). O-
zia (sau Azaria) a domnit a-
proximativ `ntre 773-735 `n
Iuda, iar Ieroboam II a domnit
`n regatul nordic cu capitala la
Samaria `ntre 787-747.
Totu[i, cercet\torii vetero-
testamentari consider\ c\ fi-
nalul c\r]ii, Amos 9, 11-15, nu
a ie[it din condeiul profetului
din Tecoa (Hans Walter Wolff,
A Commentary on the Books of
Prophets Joel and Amos, trad.
din lb. germ., Fortress Press,
Philadelphia, 1977, p. 352-353;
Francis I. Andersen/David No-
el Freedman, Amos. A New
Translation with Introduction
and Commentary, The Anchor
Bible, 24 A, Doubleday, 1989,
Yale University Press, 2008, p.
893; Paul M. Shalom, A Com-
mentary on the Book of Amos,
Hermeneia, Fortress Press,
Minneapolis, 1991, pp. 288-
295). Se pune deci `ntrebarea:
dac\ Scriptura `ns\[i `i atribu-
ie cartea profetului Amos, de
ce este contestat\ paternitatea
literar\ a unor texte? Nu se
`nscriu asemenea cercet\tori
pe pozi]ii `mpotriva Bibliei `n-
se[i? N-ar trebui stigmatiza]i
[i urechea]i?
Se cuvinte, mai `ntâi, s\
cercet\m argumentele, care
mi se par `ns\ foarte simple [i
conving\toare. Textul este ur-
m\torul: „~n ziua aceea voi ri-
dica cortul cel c\zut al lui Da-
vid [i voi drege sp\rturile lui
[i d\râm\turile le voi ridica la
loc [i-l voi zidi ca `n vremurile
cele dintru `nceput; ca astfel
ei s\ ia `n st\pânire r\m\[i]a
Edomului [i toate popoarele
peste care s-a chemat numele
Meu, zice Domnul, Care face
acestea. […] {i Eu voi `ntoar-
ce din robie pe poporul Meu
Israel, [i ei vor zidi cet\]ile ce-
le pustiite [i le vor locui, vor
s\di vii [i vor bea din vinul
poate pentru c\ ne-am obi[nuit s\
acord\m aten]ie doar lucrurilor
socotite autentice, semnate de autorul
c\ruia `i sunt atribuite, pierzând din
vedere ceea ce s-ar numi istoria
redact\rii ulterioare a c\r]ii respective.
Un caz clasic `n aceast\ privin]\ este
Amos 9, 11-15.
lor, vor face gr\dini [i din roa-
dele lor vor mânca. {i `i voi
r\s\di `n p\mântul lor [i nu
vor mai fi smul[i din ]ara pe
care le-am dat-o `n st\pânire“,
zice Domnul Dumnezeul t\u“.
Se observ\ c\ Iahve promite
„ridicarea cortului c\zut al lui
David“. Despre ce cort este vor-
ba? Nu poate fi decât dinastia
lui David care, spre diferen]\
de succesiunea diferitelor fa-
milii pe tronul regatului nor-
dic, s-a p\strat `n regatul sudic
cu capitala la Ierusalim pân\
`n 587/586 `.d.Hr. Atunci, la a
doua cucerire a Ierusalimului,
ultimul rege, Sedechia, a fost
orbit de babilonieni [i luat `n
captivitate. Se punea cap\t di-
nastiei davidice care st\pânise
`n Ierusalim vreme de aproape
400 de ani.
Dilema paternit\]ii
finalului c\r]ii
Amos 9, 11-15
Textul din Amos compar\
dinastia cu un cort. Nu este o
jignire, ci se `nscrie `n limbajul
autorului deuteronomist. De
altfel, `n II Regi 7, se face un
joc de cuvinte `ntre cas\ `n `n-
]eles de „templu“ (David dore[-
te s\-I ridice lui Iahve un tem-
plu, pentru c\ pân\ atunci a
locuit `n cort) [i cas\ `n `n]eles
de „dinastie“ (`n loc, Iahve `i
promite evlaviosului rege s\-i
`nt\reasc\ propria cas\, s\-l a-
pere pe urma[ul acestuia [i s\
`nt\reasc\ ve[nic tronul din
Ierusalim). ~n 587/586 p\rea
c\ Iahve {i-a `nc\lcat f\g\du-
in]a, mâniat pe p\catele iudei-
lor [i decis s\-i „lepede“ pe a-
ce[tia, ca s\ folosesc limbajul
deuteronomistic.
Textul din Amos face referi-
re tocmai la p\strarea acestei
f\g\duin]e. Iahve a „lep\dat“
temporar casa/cortul lui Da-
vid. „~n ziua aceea“, adic\ `n
ziua pe care o alege Iahve ~n-
su[i, va ridica iar\[i dinastia
davidic\, simbolizat\ de cort,
ca `n vremurile de `nceput.
Interpretarea ne este con-
firmat\ de v. 14-15. ~ntr-ade-
v\r, dispari]ia dinastiei lui
David a `nsemnat [i `nceputul
exilului babilonic pentru po-
por. Mul]i sunt deporta]i, du-
p\ o mod\ pe care babilonienii
au `nv\]at-o de la asirieni,
pentru a cumin]i popula]iile
cucerite. Textul din Amos f\-
CM
YK
g\duie[te tocmai „`ntoarcerea
din robie“ a poporului Israel,
refacerea cet\]ilor [i mai ales
faptul c\ nu vor mai experi-
menta exilul: nu vor mai fi
smul[i din ]ar\.
Contextul acesta este apoi
`nt\rit [i de referirea la Edom.
Edomi]ii au profitat de decapi-
tarea conducerii regatului Iu-
da de c\tre babilonieni `n
587/586 [i au invadat din zona
lor s\r\c\cioas\ din sudul
M\rii Moarte regiunea meri-
dional\ a Iudeii, `ntemeind
chiar o unitate etnic\ ce se va
p\stra pân\ `n perioada Nou-
lui Testament: Idumeea (Irod
cel Mare nu este de neam e-
vreu, ci idumeu). Atitudinea
vr\jma[\ a edomi]ilor a fost
taxat\ `n scurta carte a lui Av-
die, care deplânge `nc\lcarea
leg\turii fr\]e[ti (v. 10, 12),
profitul pe care edomi]ii l-au
luat din jaful celor n\p\stui]i
de distrugerea babilonian\ (v.
13-14). {i Avdie, ca [i textul
nostru, veste[te r\zbunarea a-
supra Edomului: „Casa lui Ia-
cov va st\pâni pe cei care au
st\pânit-o. {i va fi casa lui Ia-
cov foc, a lui Iosif v\paie [i a
lui Isav paie. Ele o vor aprinde
[i mistui, [i nici unul din casa
lui Isav nu va sc\pa, zice
Domnul“ (Avdie 17-8). Altfel
spus, Israelul `[i va lua revan-
[a `n fa]a Edomului.
Având `n vedere toate aces-
te aspecte, dac\ ne `ntoarcem
la contextul profetului Amos,
vom observa c\ suntem `ntr-
un decalaj de 200 de ani. Pro-
fetul din Tecoa a activat `n
timpul regilor Ozia [i Ierobo-
am II, deci sigur la mijlocul
secolului VIII `.d.Hr. Totu[i,
finalul 9, 11-15 reflect\ `m-
prejur\rile istorice din prima
jum\tate a sec. VI `.d.Hr.
Ce ne facem?
Reconsiderarea
rolului redactorilor,
ucenicilor [i scribilor
~n primul rând, cred c\ tre-
buie s\ excludem din start i-
deea c\ profetul ar fi tr\it mai
bine de 200 de ani (tradi]ia
dreptului Simeon este pân\ la
urm\ o legend\). Cu aseme-
nea argument\ri, nu am ajun-
ge nic\ieri. Lumea de dup\
potop este lumea a[a cum o
[tim [i sub legile c\reia tr\im.
Dar s-ar pune `ntrebarea:
oare Amos nu era profet, deci
CM
YK
Joi, 12 noiembrie 2009
putea prin `ns\[i fi[a postului
s\ vad\ evenimente viitoare?
Din p\cate, de[i recunosc evi-
dent aceast\ capacitate pe ca-
re o poate da Duhul lui Dum-
nezeu, trebuie s\ exclud [i a-
ceast\ posibilitate, dintr-un
motiv logic. Profe]ii aveau `n
primul rând misiunea s\ vor-
beasc\ poporului. ~n orice
schem\ a chem\rii apare tri-
miterea lor la propov\duire.
Deci, trebuie s\ existe o cores-
ponden]\ `ntre cuvântul pro-
fetului [i mentalul colectiv al
celor c\rora li se adreseaz\
cuvântul. Or, Amos s-a adre-
sat regatului nordic `ntr-o pe-
rioad\ de entuziasm. Sub Ie-
roboam II, regatul nordic a cu-
cerit teritorii importante tran-
siordaniene. Dac\ Amos ar fi
anun]at: „Iahve promite ridi-
carea din nou a cortului c\zut
al lui David [i re`ntoarcerea
din robie a Israelului“, ascul-
t\torii s-ar fi uitat unii la al]ii
f\r\ s\ `n]eleag\ nimic.
A[adar, nu putem decât s\
afirm\m c\ textul din Amos 9,
11-15 presupune `n mod evi-
dent distrugerea dinastiei iu-
daice din 587/586 [i exilarea
poporului ca evenimente deja
petrecute.
Cea mai simpl\ solu]ie este
s\ ne revizuim concep]ia dup\
care autorul biblic a scris `n `n-
tregime cartea care `i este atri-
buit\. Trebuie s\ reconside-
r\m rolul redactorilor, al uce-
nicilor, al scribilor care au con-
tinuat gândirea unui profet [i
au adaptat-o noilor provoc\ri
ale istoriei. Redactarea `ns\[i
este tot atât de inspirat\ ca [i
cuvintele autentice ale profetu-
lui, pentru c\ izvorul ultim es-
te acela[i Duh Sfânt. Vom ve-
dea [i alte exemple `n care pa-
ternitatea trebuie separat\ net
de autoritatea pe seama c\reia
este pus\ o carte biblic\.
CM
YK
Pentru a nu p\rea c\ aceas-
t\ concluzie submineaz\ `n-
s\[i credin]a ortodox\, m\ voi
servi de un exemplu dintr-un
domeniu conex: liturgica. La fi-
nalul Sf. Liturghii, `l m\rturi-
sim pe Sf. Ioan Gur\ de Aur,
s\ zicem, ca autor al acesteia:
preotul `l pomene[te la sfâr[it
pe Sf. Ioan „a c\rui Liturghie
am s\vâr[it-o“. Totu[i, orice
credincios, f\r\ nici un studiu
de teologie `n prealabil, `[i poa-
te da cu u[urin]\ seama c\ for-
ma actual\ a Liturghiei nu are
cum s\ dateze din timpul Sf.
Ioan. ~n Ectenia mare, ne ru-
g\m deopotriv\ pentru „cei ce
c\l\toresc pe uscat, pe ap\… [i
prin aer“. Nu prea erau avioa-
ne pe timpul Sf. Ioan Gur\ de
Aur, nici m\car zeppeline… E-
vident, avem de-a face cu o a-
daptare modern\. Desigur c\
oricine apoi studiaz\ istoria
Liturghiei, vede cum diverse
p\r]i [i rug\ciuni au fost ad\u-
gate `n secolele ulterioare, fapt
probat de atestarea manu-
scriselor.
La fel stau lucrurile [i `n
cazul c\r]ilor biblice. Cuvân-
t\ri disparate ale unui profet
(`n cazul lui Amos a se re-
marca pluralul, „cuvintele
lui Amos“, din titlul c\r]ii)
au fost adunate de un redac-
tor ulterior. Se vorbe[te de
altfel de redactori deuterono-
mi[ti care au adunat [i editat
textele profetice. Pentru c\ i-
maginea de ansamblu a c\r-
]ii lui Amos este `ntunecat\,
profetul vestind cu prec\dere
pedepse prin foc, cutremur [i
distrugeri, adaosul de la fi-
nal dore[te s\ arate c\ pe-
deapsa nu este ultima reali-
tate a rela]iei dintre Dum-
nezeu [i poporul Israel, ci
constituie etapa cur\]itoare
care va deschide `mplinirea
f\g\duin]elor. a
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Joi, 12 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 261 (1463) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 237 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT VIE}ILE SFIN}ILOR INTERVIU
S\rb\toare
la Biserica Ap\r\tor fervent Dirijorul care ridic\
„Sfântul Mina“ al cinstirii muzica „aproape de
din Ia[i sfintelor icoane tronul lui Dumnezeu“
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINILE 8-9

„Mesajul credin]ei `mp\rt\[it prin

mijloace moderne de comunicare“
La Palatul Patriarhiei s-a
desf\[urat ieri, 11 noiembrie, basilica.ro
Conferin]a pastoral-misionar\
cu tema „Mesajul credin]ei S|N|TATE
`mp\rt\[it prin mijloace CONSUMUL DE FRUCTE ZE-
moderne de comunicare“. ~n MOASE PREVINE CARIA
Aula Magna „Teoctist DENTAR|: Un studiu reali-
zat `n SUA arat\ c\ sucul
Patriarhul“ a Palatului de cire[e poate neutraliza
Patriarhiei, sub pre[edin]ia 90% din activitatea enzi-
Preafericitului P\rinte Daniel, matic\ implicat\ `n
formarea pl\cii dentare [i
Patriarhul Bisericii Ortodoxe a cariilor.
Române, s-au reunit 650 de Pagina 6
preo]i din Protopopiatele 1, 2
[i 3 Capital\, precum [i din ANALIZ|

Protoieriile Ilfov Nord [i Ilfov REDUCEREA TAXELOR, SO-

LU}IE APROAPE UNANIM
Sud. Cu acest prilej au fost ACCEPTAT| LA NIVEL EU-
CM
YK

CM
sus]inute trei referate [i au ROPEAN: Reducerea anu-
YK
avut loc discu]ii pe baza temei mitor taxe pare a fi solu-
]ia de relansare economic\
propuse. Citi]i `n pagina 3 cea mai agreat\ de guver-
nele europene de centru
POZA ZILEI
sau de dreapta, `n timp ce
„Un duhovnic bun face cunoscut\ ]\rile conduse de guverne
de centru-stânga propun

iubirea Preasfintei Treimi“ m\rirea impozitelor, in-

clusiv a TVA.
Pagina 15
Mar]i, 10 noiembrie 2009, Preafericitul silier administrativ al Arhiepiscopiei Bucu-
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe re[tilor, P\rintele Patriarh a ]inut un cuvânt
Române, a s\vâr[it slujba de hirotesie `ntru de `nv\]\tur\ prin care a ar\tat c\ aceast\ CULTUR|
duhovnic a unor noi preo]i hirotoni]i, din Arhi- demnitate de duhovnic este mare [i sfânt\ [i CUM ARAT| ACUM „CAME-
episcopia Bucure[tilor. La finalul slujbei, s\- presupune o r\spundere, o responsabilitate RA BUN|“ DE LA }AR|: Et-
vâr[it\ `n Re[edin]a patriarhal\, la care au deosebit\ [i are ca scop cre[terea duhovni-
mai participat p\rintele arhimandrit Timotei ceasc\ a fiilor [i fiicelor duhovnice[ti din pa- nologul Anamaria Iuga a
Aioanei, mare eclesiarh al Catedralei patriar- rohie sau din m\n\stire. „Este o lucrare, `n remarcat la o dezbatere
hale [i exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucu- primul rând, de rug\ciune pentru cei care se desf\[urat\ la Clubul }\-
re[tilor, [i p\rintele Veniamin Goreanu, con- spovedesc, ca Dumnezeu s\ le ierte p\catele, o ranului c\ `n casele ]\r\-
Biserica M\n\stirii de maici lucrare de `ndrumare duhovniceasc\ ca omul
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii ne[ti noi, de regul\, ca-
s\ evite r\ul [i s\ s\vâr[easc\ binele [i, desi-
Domnului“ din localitatea Cole- gur, o lucrare de cre[tere duhovniceasc\ prin- mera bun\ se afl\ la etaj
lia, jude]ul Constan]a, a fost tr-o urm\rire a evolu]iei vie]ii duhovnice[ti a [i este din ce `n ce mai
construit\ la `nceputul secolu- credinciosului. Taina Spovedaniei este o tain\ mic\, fiind `nlocuit\ cu o
lui al XX-lea de c\tre etnicii a eliber\rii de p\cate, a eliber\rii de un trecut a[a-zis\ „camer\ cu mo-
germani de religie catolic\. ~n ap\s\tor [i, `n acela[i timp, este taina `ncepu- bil\“.
anul 1942, când ace[tia s-au re- tului bun `n via]a. Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii
tras `n Germania, statul român au asem\nat taina aceasta a duhovniciei sau Pagina 12
le-a oferit desp\gubiri pentru slujba de p\rinte duhovnicesc nu cu una de ju-
construc]iile r\mase. L\ca[ul dec\tor, ci cu o lucrare de doctor de suflete“, a
de cult apar]ine acum Bisericii spus PF P\rinte Patriarh.
Ortodoxe Române. a
Continuare `n pagina 3
 CM
YK

12 Educa]ie [i cultur\ Joi, 12 noiembrie 2009

Târgul Kilipirim propune „Cite[te [i d\ mai departe - Fii donator de carte!“

Târgul Kilipirim de carte, muzic\ [i film va
avea loc `ntre 18 [i 22 noiembrie, la Sala Dalles
din Bucure[ti. ~ntr-un spa]iu complet renovat,
cu un concept de eveniment re`nnoit, Kilipirim
`[i a[teapt\ publicul cu oferte speciale, oferind
iubitorilor de carte, [i nu numai, o excelent\
ocazie s\-[i completeze colec]iile [i s\ descopere
sau s\ redescopere noi titluri de carte, autori,
editori români [i str\ini. Este anun]at\ prezen-
]a a peste 30 de edituri, printre care Humanitas,
Polirom [i Curtea Veche, conform Mediafax.
La târg va fi prezentat proiectul „Cite[te [i
d\ mai departe - Fii donator de carte!“.
Orientat c\tre nevoia de lectur\ a genera]iei
a treia din centrele de batrâni, proiectul va
r\spunde, `n acest an, [i nevoii de lectur\ a
celor mici. Astfel, dou\ biblioteci vor ajunge
`n Complexul de servicii sociale „Sfântul Nec-
tarie“ din Bucure[ti - centru de asisten]\ so-
cial\ a persoanelor vârstnice, precum [i `n
Centrul socio-cultural Provita, al parohiei
Valea Plopului - centru de asisten]\ social\ a
copiilor abandona]i. ~n cadrul spa]iului ex-
pozi]ional al târgului va fi amenajat\ o bib-
liotec\ `n care sunt a[teptate dona]ii de carte
ale tuturor celor care doresc s\ contribuie la
campanie.
Nu va lipsi tombola, la care pot participa to]i
vizitatorii târgului Kilipirim. Câ[tig\torii vor
pleca acas\ cu câte 3 kilograme de carte, iar
premiile vor corespunde domeniilor de carte pen-
tru copii, beletristic\, hobby [i business. Galeria
Dalles va g\zdui [i o expozi]ie de fotografie,
unic\ `n România, a fotografului Mihai Moicea-
nu - o excursie fantastic\ pe cele mai `nalte vâr-
furi de mun]i din lume. a

PE SCURT
Festivalul Ars Hungarica
la Sibiu
Dansuri populare maghiare,
expozi]ii, spectacole cultural-artis-
tice [i concerte vor avea loc la Sibiu,
la cea de-a patra edi]ie a
Festivalului Ars Hungarica, ce se va
desf\[ura `n perioada 13-15 noiem-
brie, conform Mediafax. „Acest festi-
val a devenit de la an la an mai
c\utat [i mai apreciat atât de pub-
licul maghiar, cât [i de publicul de
alte etnii din Sibiu [i de turi[ti.
Anul acesta am inclus printre eveni-
mente o gam\ larg\ din spectrul
cultural, precum dansul popular
maghiar, expozi]ii, spectacole cul-
tural-artistice, de umor, dar [i mo-
mente literare, `ntâlniri cu scriitori,
dezbateri istorice [i un concert de
gal\“, arat\ Biroul Cultural
Maghiar din Sibiu, organizatorul
evenimentului. Evenimentul de de-
schidere a festivalului va avea loc `n
13 noiembrie, de la ora 18:00, `n
Sala Thalia din Sibiu, fiind urmat
de un spectacol de dansuri sus]inut
de Ansamblul „Napsugár“ din Târgu
Mure[. Seara va continua cu un
curs deschis de dans popular
maghiar, csárdás, al\turi de
dansatori profesioni[ti [i profesori
renumi]i, acompania]i de Orchestra
„Mure[ul“ din Târgu Mure[. ~n cea
de-a doua zi de festival vor fi
vernisate expozi]ii `n locuri inedite,
printre care una `n Turnul Sfatului
din Sibiu - unul dintre cele mai ren-
umite obiective turistice ale
ora[ului.
Festival interna]ional
de muzic\ de camer\
la Târgu Mure[
La Filarmonica de Stat din Târgu
Mure[ se desf\[oar\ `n aceast\
s\pt\m=n\ cea de-a IV-a edi]ie a
Festivalului Interna]ional de
Muzic\ de Camer\ „S\pt\mâna
Tiberius“. Evenimentul de la Târgu
Mure[, care se `ncheie pe 15 noiem-
brie, este unicul de acest gen din
România [i Europa de Est, deoarece
sunt organizate cursuri zilnice de
m\iestrie pentru cvartete profesion-
iste, dar [i pentru muzicieni ama-
tori, iar `n fiecare sear\ au loc con-
certe de muzic\ de camer\ cu in-
vita]i de renume na]ional [i in-
trena]ional. Concertele au loc `n cele
trei s\li ale Palatului Culturii din
Târgu Mure[, `n care evolueaz\
cvartete de coarde, l\rgite cu
diferite instrumente - cvartet [i
pian, cvartet [i clarinet, cvartet [i
bas, cvartet [i voce. La cursurile de
m\iestrie particip\ cvartete din
România, Finlanda, Anglia, SUA [i
Germania, precum [i profesori [i in-
terpre]i renumi]i din SUA, Ungaria,
Anglia, Canada, Olanda [i România.
Evenimentul este organizat cu spri-
jinul Consiliului Jude]ean Mure[ [i
al Filarmonicii de Stat din Târgu
Mure[, al Asocia]iilor „Tiberius Q“ [i
„Promoart“. De asemenea, av=nd `n
vedere c\ dou\ cvartete de muzi-
cieni-amatori vor participa la mas-
terclass, Festivalul „S\pt\mâna
Tiberius“ este sprijinit [i `n acest an
de ACMP - USA (Organiza]ia Mon-
dial\ a Muzicienilor Amatori). a
Cum arat\ acum „camera bun\“ de la ]ar\
anumit\ tensiune `ntre tendin]a indi-
Etnologul Anamaria Iuga a remarcat, la o dezbatere vizilor de a rupe cu trecutul [i cea de
a-l transforma `n altceva“.
desf\[urat\ la Clubul }\ranului, c\ `n casele Organizate lunar [i adresate deo-
potriv\ publicului larg [i tinerilor
]\r\ne[ti noi, de regul\, camera bun\ se afl\ la etaj speciali[ti din domeniile umaniste,
„Conferin]ele de la {osea“ vor abor-
[i este din ce `n ce mai mic\, fiind `nlocuit\ cu o da un ciclu de patru dezbateri dedi-
cate casei de la ]ar\, pornind de la
a[a-zis\ „camer\ cu mobil\“. O dezbatere cu tema observa]ia c\ satele române[ti sunt,
„De la camera bun\ la living“ a avut loc la Muzeul `n majoritatea lor, de nerecunoscut
dup\ 20 de ani de „tranzi]ie“, con-
}\ranului Român (M}R), `n ciclul de conferin]e form Agerpres.
vizând dezbaterea public\ a problematicii vaste a
„Blocurile magice“
tradi]iilor `n cultura româneasc\ actual\.
ale comunismului
Dac\ o parte dintre ]\ranii de al-
Anamaria Iuga a vorbit despre ci din melan\, considerându-se c\
camera bun\ (camera curat\, came- aceasta se spal\ mai u[or, iar `n ju- t\ dat\ au ajus la ora[, pe vremea co-
ra dinainte, camera de parade, ca- rul mesei din unele case nu mai munismului cei mai mul]i dintre
mera `mbr\cat\ ]\r\ne[te) de pe sunt a[ezate lavi]ele, ci scaune. ace[tia au ajuns s\ locuiasc\ la bloc.
Valea Izei (Maramure[), caracteri- Etnologul a spus `ns\ c\ exist\ Expozi]ia „Magic Blocks, scenarii
zând-o drept spa]iu `n care omul se [i fenomenul opus, „`mbucur\tor, pentru blocurile din perioada socia-
pune la ad\post de tot ceea ce este când intelectualii `[i amenajeaz\ o list\ `n Bucure[ti“ poate fi vizitat\ la
Muzeul }\ranului Român. Expozi]ia
cotidian. Manifestându-[i preferin]a camer\ `mbr\cat\ ]\r\ne[te, rein-
[i-a propus s\ caute solu]ii privind
pentru denumirea „camera `mbr\- ventând tradi]ia“, fenomen caracte- revalorizarea [i reabilitarea acestor
cat\ ]\r\ne[te“, care câ[tig\ tot mai rizat de antropologul Vintil\ Mih\i- construc]ii. Potrivit arhitec]ilor, rea-
mult teren `n zona cercetat\, Ana- lescu, directorul institu]iei, drept o bilitarea cartierelor nu se poate re-
maria Iuga a apreciat c\ „aceasta „dispari]ie a tradi]iei“. zuma la rezolvarea unor probleme
exprim\ dualitatea lumii contempo- Mai tran[ant, antropologul Bog- tehnice, ci trebuie s\ fie gândit\ ca
rane, fiind un loc `n care se reg\se[- dan Iancu este de p\rere, `n urma un pro-gram complex de regenerare
te dinamica artei tradi]ionale“. cercet\rilor din teren de la Cacica urban\, care s\ ]in\ seama de toate s\ ne apuc\m de ceva, respectiv de
acest proiect. Este o provocare [i o
Ea a eviden]iat faptul c\ obiecte- (Suceava) [i Pucheni (Dâmbovi]a), c\ aspectele problemei, inclusiv cele
le (cergi, covoare, desagi, fe]e de ma- „putem vorbi de camera bun\ `n ter- invita]ie la discu]ie cu autorit\]ile,
sociale [i economice. „Ne-am dat
s\ sau c\p\tâie de pern\) care sunt meni de sufragerie sau living, `n care seama c\ nu se mi[c\ nimic `n jurul cu profesioni[tii [i mai ales cu lo-
a[ezate la vedere, expuse „pe rut\“, juc\riile de plu[ coexist\ cu [tergarul nostru [i c\ am putea s\ facem o catarii din blocuri“, a spus arhitectul
nu mai sunt confec]ionate din lân\, [i icoana“. El a spus c\ a remarcat „o gr\mad\ de lucruri, ne-am hot\rât Constantin Goagea. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a „ANTOLOGIA POE}ILOR TINERI“, EXPOZI-
}IE LA MNLR: O expozi]ie reunind 55 de desene-portret
semnate de Margareta Sterian din „Antologia poe]ilor tineri“
de Zaharia Stancu a fost deschis\ `n Rotonda Muzeului
Na]ional al Literaturii Române (MNLR). Volumul a fost reed-
itat de Funda]ia Na]ional\ pentru {tiin]\ [i Art\, cu o prefa]\
de acad. Eugen Simion [i coperta realizat\ de Mircia Dumi-
trescu. Printre portretele expuse, prezente `n volum, sunt cele
ale lui Eugen Ionescu, Mariei Banu[, Radu Gyr, Eugen Jebe-
leanu, George Lesnea, Horia Stamatu, Ilarie Voronca, Vla-
dimir Streinu, Cicerone Theodorescu. „Este de remarcat fap-
tul c\ Margareta Sterian n-a mai desenat niciodat\, dup\
aceste desene ale poe]ilor tineri“, a spus directorul general al
MNLR, Lucian Chi[u, conform Agerpres.
a ROM+NIA SE PREG|TE{TE PENTRU SALO-
NUL DE INVENTIC| EUREKA: Autoritatea Na]ional\
pentru Cercetare {tiin]ific\ (ANCS), prin Direc]ia Transfer
Tehnologic [i Infrastructuri, organizeaz\ participarea Româ-
niei la cea de-a 58-a edi]ie a Concursului interna]ional „Bruxel-
les-EUREKA“, dedicat inventicii, organizat `n cadrul Salonului
„INNOVA“, care va avea loc `n perioada 19-21 noiembrie, la
Bruxelles. Selec]ia este f\cut\ de Comisia de Manifest\ri {tiin-
]ifice [i Expozi]ionale a Colegiului Consultativ pentru
Cercetare-Dezvoltare [i Inovare al ANCS. Datele de `nscriere
transmise de solicitan]i vor fi analizate [i verificate de OSIM,
iar lista final\ a inven]iilor participante va fi aprobat\ de Mi-
nisterul Educa]iei, Cercet\rii [i Inov\rii prin ANCS.
a CONFERIN}| DESPRE REVOLU}IA ROM+-
N| LA BBC: Celebrul politolog britanic, Dennis Deletant,
declarat persona non grata de Nicolae Ceau[escu [i care a
participat la Revolu]ia român\ din 1989 `n calitate de con-
sultant al BBC, va sus]ine pe 15 noiembrie, de la ora 11:00,
la Sala Atelier a Teatrului Na]ional din Bucure[ti (TNB),
conferin]a cu tema „Revolu]ia român\ v\zut\ de BBC“, con-
form Agerpres. „Pe 31 decembrie am ajuns la Bucure[ti.
Printre actorii principali ai Revolu]iei, am avut ocazia s\-l
`ntâlnesc pe generalul Victor St\nculescu. Dezv\luirile
f\cute mie de c\tre general `n ceea ce prive[te ac]iunile sale
din 22 decembrie sunt, cred, unele dintre primele relat\ri f\-
cute de el [i de aceea le prezint `n comunicarea mea. Ele scot
`n eviden]\ ambiguitatea situa]iei `n care se g\seau unele
persoane de rang `nalt din armat\“, a spus politologul.
Despre acele zile va vorbi Deletant `n conferin]a de la TNB.
Istoricul britanic este specialist `n istoria contemporan\ a
României, profesor la School of Slavonic and East European
Studies (SSEES), de la Universitatea din Londra, [i la Uni-
versitatea din Amsterdam. a
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU

CM
YK

Joi, 12 noiembrie 2009
A scris Amos sfâr[itul propriei
c\r]i? Despre Amos 9, 11-115
~n concep]ia de [coal\ fiecare profet a
fost [i propriul scrib sau cel pu]in a
folosit un scrib foarte apropiat care a
scris la dictarea sa (gen Ieremia [i
Baruh, fiul lui Neria). Mai mult, leg\m
aproape incon[tient autoritatea,
inspira]ia [i canonicitatea unei c\r]i
biblice de paternitatea ei literar\,
de lect. dr. Alexandru
MIH|IL|
Cine a scris cartea
profetului Amos?
La nivel general, cartea `i
este atribuit\ profetului care a
tr\it `n jurul anului 750, dup\
cum arat\ [i titlul: „Cuvintele
lui Amos, […] `n vremea lui O-
zia, regele lui Iuda, `n vremea
lui Ieroboam, fiul lui Ioa[, re-
gele lui Israel“ (Amos 1, 1). O-
zia (sau Azaria) a domnit a-
proximativ `ntre 773-735 `n
Iuda, iar Ieroboam II a domnit
`n regatul nordic cu capitala la
Samaria `ntre 787-747.
Totu[i, cercet\torii vetero-
testamentari consider\ c\ fi-
nalul c\r]ii, Amos 9, 11-15, nu
a ie[it din condeiul profetului
din Tecoa (Hans Walter Wolff,
A Commentary on the Books of
Prophets Joel and Amos, trad.
din lb. germ., Fortress Press,
Philadelphia, 1977, p. 352-353;
Francis I. Andersen/David No-
el Freedman, Amos. A New
Translation with Introduction
and Commentary, The Anchor
Bible, 24 A, Doubleday, 1989,
Yale University Press, 2008, p.
893; Paul M. Shalom, A Com-
mentary on the Book of Amos,
Hermeneia, Fortress Press,
Minneapolis, 1991, pp. 288-
295). Se pune deci `ntrebarea:
dac\ Scriptura `ns\[i `i atribu-
ie cartea profetului Amos, de
ce este contestat\ paternitatea
literar\ a unor texte? Nu se
`nscriu asemenea cercet\tori
pe pozi]ii `mpotriva Bibliei `n-
se[i? N-ar trebui stigmatiza]i
[i urechea]i?
Se cuvinte, mai `ntâi, s\
cercet\m argumentele, care
mi se par `ns\ foarte simple [i
conving\toare. Textul este ur-
m\torul: „~n ziua aceea voi ri-
dica cortul cel c\zut al lui Da-
vid [i voi drege sp\rturile lui
[i d\râm\turile le voi ridica la
loc [i-l voi zidi ca `n vremurile
cele dintru `nceput; ca astfel
ei s\ ia `n st\pânire r\m\[i]a
Edomului [i toate popoarele
peste care s-a chemat numele
Meu, zice Domnul, Care face
acestea. […] {i Eu voi `ntoar-
ce din robie pe poporul Meu
Israel, [i ei vor zidi cet\]ile ce-
le pustiite [i le vor locui, vor
s\di vii [i vor bea din vinul
poate pentru c\ ne-am obi[nuit s\
acord\m aten]ie doar lucrurilor
socotite autentice, semnate de autorul
c\ruia `i sunt atribuite, pierzând din
vedere ceea ce s-ar numi istoria
redact\rii ulterioare a c\r]ii respective.
Un caz clasic `n aceast\ privin]\ este
Amos 9, 11-15.
lor, vor face gr\dini [i din roa-
dele lor vor mânca. {i `i voi
r\s\di `n p\mântul lor [i nu
vor mai fi smul[i din ]ara pe
care le-am dat-o `n st\pânire“,
zice Domnul Dumnezeul t\u“.
Se observ\ c\ Iahve promite
„ridicarea cortului c\zut al lui
David“. Despre ce cort este vor-
ba? Nu poate fi decât dinastia
lui David care, spre diferen]\
de succesiunea diferitelor fa-
milii pe tronul regatului nor-
dic, s-a p\strat `n regatul sudic
cu capitala la Ierusalim pân\
`n 587/586 `.d.Hr. Atunci, la a
doua cucerire a Ierusalimului,
ultimul rege, Sedechia, a fost
orbit de babilonieni [i luat `n
captivitate. Se punea cap\t di-
nastiei davidice care st\pânise
`n Ierusalim vreme de aproape
400 de ani.
Dilema paternit\]ii
finalului c\r]ii
Amos 9, 11-15
Textul din Amos compar\
dinastia cu un cort. Nu este o
jignire, ci se `nscrie `n limbajul
autorului deuteronomist. De
altfel, `n II Regi 7, se face un
joc de cuvinte `ntre cas\ `n `n-
]eles de „templu“ (David dore[-
te s\-I ridice lui Iahve un tem-
plu, pentru c\ pân\ atunci a
locuit `n cort) [i cas\ `n `n]eles
de „dinastie“ (`n loc, Iahve `i
promite evlaviosului rege s\-i
`nt\reasc\ propria cas\, s\-l a-
pere pe urma[ul acestuia [i s\
`nt\reasc\ ve[nic tronul din
Ierusalim). ~n 587/586 p\rea
c\ Iahve {i-a `nc\lcat f\g\du-
in]a, mâniat pe p\catele iudei-
lor [i decis s\-i „lepede“ pe a-
ce[tia, ca s\ folosesc limbajul
deuteronomistic.
Textul din Amos face referi-
re tocmai la p\strarea acestei
f\g\duin]e. Iahve a „lep\dat“
temporar casa/cortul lui Da-
vid. „~n ziua aceea“, adic\ `n
ziua pe care o alege Iahve ~n-
su[i, va ridica iar\[i dinastia
davidic\, simbolizat\ de cort,
ca `n vremurile de `nceput.
Interpretarea ne este con-
firmat\ de v. 14-15. ~ntr-ade-
v\r, dispari]ia dinastiei lui
David a `nsemnat [i `nceputul
exilului babilonic pentru po-
por. Mul]i sunt deporta]i, du-
p\ o mod\ pe care babilonienii
au `nv\]at-o de la asirieni,
pentru a cumin]i popula]iile
cucerite. Textul din Amos f\-
CM
YK
g\duie[te tocmai „`ntoarcerea
din robie“ a poporului Israel,
refacerea cet\]ilor [i mai ales
faptul c\ nu vor mai experi-
menta exilul: nu vor mai fi
smul[i din ]ar\.
Contextul acesta este apoi
`nt\rit [i de referirea la Edom.
Edomi]ii au profitat de decapi-
tarea conducerii regatului Iu-
da de c\tre babilonieni `n
587/586 [i au invadat din zona
lor s\r\c\cioas\ din sudul
M\rii Moarte regiunea meri-
dional\ a Iudeii, `ntemeind
chiar o unitate etnic\ ce se va
p\stra pân\ `n perioada Nou-
lui Testament: Idumeea (Irod
cel Mare nu este de neam e-
vreu, ci idumeu). Atitudinea
vr\jma[\ a edomi]ilor a fost
taxat\ `n scurta carte a lui Av-
die, care deplânge `nc\lcarea
leg\turii fr\]e[ti (v. 10, 12),
profitul pe care edomi]ii l-au
luat din jaful celor n\p\stui]i
de distrugerea babilonian\ (v.
13-14). {i Avdie, ca [i textul
nostru, veste[te r\zbunarea a-
supra Edomului: „Casa lui Ia-
cov va st\pâni pe cei care au
st\pânit-o. {i va fi casa lui Ia-
cov foc, a lui Iosif v\paie [i a
lui Isav paie. Ele o vor aprinde
[i mistui, [i nici unul din casa
lui Isav nu va sc\pa, zice
Domnul“ (Avdie 17-8). Altfel
spus, Israelul `[i va lua revan-
[a `n fa]a Edomului.
Având `n vedere toate aces-
te aspecte, dac\ ne `ntoarcem
la contextul profetului Amos,
vom observa c\ suntem `ntr-
un decalaj de 200 de ani. Pro-
fetul din Tecoa a activat `n
timpul regilor Ozia [i Ierobo-
am II, deci sigur la mijlocul
secolului VIII `.d.Hr. Totu[i,
finalul 9, 11-15 reflect\ `m-
prejur\rile istorice din prima
jum\tate a sec. VI `.d.Hr.
Ce ne facem?
Reconsiderarea
rolului redactorilor,
ucenicilor [i scribilor
~n primul rând, cred c\ tre-
buie s\ excludem din start i-
deea c\ profetul ar fi tr\it mai
bine de 200 de ani (tradi]ia
dreptului Simeon este pân\ la
urm\ o legend\). Cu aseme-
nea argument\ri, nu am ajun-
ge nic\ieri. Lumea de dup\
potop este lumea a[a cum o
[tim [i sub legile c\reia tr\im.
Dar s-ar pune `ntrebarea:
oare Amos nu era profet, deci
CM
YK
putea prin `ns\[i fi[a postului
s\ vad\ evenimente viitoare?
Din p\cate, de[i recunosc evi-
dent aceast\ capacitate pe ca-
re o poate da Duhul lui Dum-
nezeu, trebuie s\ exclud [i a-
ceast\ posibilitate, dintr-un
motiv logic. Profe]ii aveau `n
primul rând misiunea s\ vor-
beasc\ poporului. ~n orice
schem\ a chem\rii apare tri-
miterea lor la propov\duire.
Deci, trebuie s\ existe o cores-
ponden]\ `ntre cuvântul pro-
fetului [i mentalul colectiv al
celor c\rora li se adreseaz\
cuvântul. Or, Amos s-a adre-
sat regatului nordic `ntr-o pe-
rioad\ de entuziasm. Sub Ie-
roboam II, regatul nordic a cu-
cerit teritorii importante tran-
siordaniene. Dac\ Amos ar fi
anun]at: „Iahve promite ridi-
carea din nou a cortului c\zut
al lui David [i re`ntoarcerea
din robie a Israelului“, ascul-
t\torii s-ar fi uitat unii la al]ii
f\r\ s\ `n]eleag\ nimic.
A[adar, nu putem decât s\
afirm\m c\ textul din Amos 9,
11-15 presupune `n mod evi-
dent distrugerea dinastiei iu-
daice din 587/586 [i exilarea
poporului ca evenimente deja
petrecute.
Cea mai simpl\ solu]ie este
s\ ne revizuim concep]ia dup\
care autorul biblic a scris `n `n-
tregime cartea care `i este atri-
buit\. Trebuie s\ reconside-
r\m rolul redactorilor, al uce-
nicilor, al scribilor care au con-
tinuat gândirea unui profet [i
au adaptat-o noilor provoc\ri
ale istoriei. Redactarea `ns\[i
este tot atât de inspirat\ ca [i
cuvintele autentice ale profetu-
lui, pentru c\ izvorul ultim es-
te acela[i Duh Sfânt. Vom ve-
dea [i alte exemple `n care pa-
ternitatea trebuie separat\ net
de autoritatea pe seama c\reia
este pus\ o carte biblic\.
Theologica 13
CM
YK
Pentru a nu p\rea c\ aceas-
t\ concluzie submineaz\ `n-
s\[i credin]a ortodox\, m\ voi
servi de un exemplu dintr-un
domeniu conex: liturgica. La fi-
nalul Sf. Liturghii, `l m\rturi-
sim pe Sf. Ioan Gur\ de Aur,
s\ zicem, ca autor al acesteia:
preotul `l pomene[te la sfâr[it
pe Sf. Ioan „a c\rui Liturghie
am s\vâr[it-o“. Totu[i, orice
credincios, f\r\ nici un studiu
de teologie `n prealabil, `[i poa-
te da cu u[urin]\ seama c\ for-
ma actual\ a Liturghiei nu are
cum s\ dateze din timpul Sf.
Ioan. ~n Ectenia mare, ne ru-
g\m deopotriv\ pentru „cei ce
c\l\toresc pe uscat, pe ap\… [i
prin aer“. Nu prea erau avioa-
ne pe timpul Sf. Ioan Gur\ de
Aur, nici m\car zeppeline… E-
vident, avem de-a face cu o a-
daptare modern\. Desigur c\
oricine apoi studiaz\ istoria
Liturghiei, vede cum diverse
p\r]i [i rug\ciuni au fost ad\u-
gate `n secolele ulterioare, fapt
probat de atestarea manu-
scriselor.
La fel stau lucrurile [i `n
cazul c\r]ilor biblice. Cuvân-
t\ri disparate ale unui profet
(`n cazul lui Amos a se re-
marca pluralul, „cuvintele
lui Amos“, din titlul c\r]ii)
au fost adunate de un redac-
tor ulterior. Se vorbe[te de
altfel de redactori deuterono-
mi[ti care au adunat [i editat
textele profetice. Pentru c\ i-
maginea de ansamblu a c\r-
]ii lui Amos este `ntunecat\,
profetul vestind cu prec\dere
pedepse prin foc, cutremur [i
distrugeri, adaosul de la fi-
nal dore[te s\ arate c\ pe-
deapsa nu este ultima reali-
tate a rela]iei dintre Dum-
nezeu [i poporul Israel, ci
constituie etapa cur\]itoare
care va deschide `mplinirea
f\g\duin]elor. a

14 Actualitate
PE SCURT
Summit extraordinar
al UE, pe 19 noiembrie
Summitul extraordinar al
Uniunii Europene, consacrat de-
semn\rii celor care vor ocupa
trei pozi]ii importante `n UE, va
avea loc `n data de 19 noiem-
brie, la Bruxelles. Anun]ul a
fost f\cut, ieri diminea]\, de
c\tre pre[edin]ia suedez\ a
Consiliului UE. Premierul
Fredrik Reinfeldt a luat aceast\
decizie dup\ o prim\ rund\ de
consult\ri avute cu [efii de stat
[i de guvern ai Celor 27. Este de
a[teptat ca la aceast\ reuniune,
care se va desf\[ura sub forma
unei cine de lucru, s\ se ajung\
la un consens asupra posturilor
de pre[edinte al Consiliului
European (func]ie nou creat\
prin Tratatul de la Lisabona),
~nalt Reprezentant al UE pen-
tru afaceri externe [i politic\ de
securitate (care va fi [i vi-
cepre[edinte al Comisiei
Europene) [i secretar general al
Secretariatului Consiliului (post
care pân\ acum era asigurat de
~naltul Reprezentant). Pre[edin-
tele Consiliului European va fi
ales pentru un mandat de doi
ani [i jum\tate, care poate fi
re`nnoit o dat\.
Acord „tacit“ `ntre
Turcia [i Fran]a
Turcia [i Fran]a au `ncheiat un
acord „tacit“ `n trei puncte, pen-
tru a „lini[ti lucrurile“ `ntre cele
dou\ ]\ri, divizate de problema
ader\rii Ankarei la Uniunea
European\, a declarat Pierre
Lellouche, secretarul de stat
francez pentru Afaceri
Europene. Potrivit ministrului,
„calmarea lucrurilor“ se rezum\
la un „acord tacit, nu `n scris“,
`ncheiat `ntre pre[edintele
Nicolas Sarkozy [i omologul
turc, Abdullah Gul, cu ocazia
vizitei oficiale a acestuia la
Paris, la `nceputul lunii oc-
tombrie. Pierre Lellouche a
prezentat, `n fa]a Comisiei pen-
tru Afaceri Externe a Adun\rii
Generale, cele trei puncte ale
acordului: „Primul este c\ ne
respect\m, dar suntem `n deza-
cord asupra punctului final. Cel
de-al doilea punct este c\ ne-
gocierile continu\, iar ultimul
punct este s\ `ncerc\m s\ dez-
volt\m la maximum interesele
politice, economice [i strategice
pe care le avem `n comun“.
Marea Britanie face
lobby pentru
unificarea Ciprului
Marea Britanie `[i reitereaz\
formal propunerea de a preda
jum\tate din teritoriul cipriot
asupra c\ruia `[i exercit\ suver-
nitatea, pentru a facilita un
acord de reunificare a insulei, au
anun]at Na]iunile Unite, `ntr-un
comunicat citat de BBC News.
Marea Britanie controleaz\ 3%
din teritoriul Ciprului, fosta sa
colonie pân\ `n 1960, divizat\,
din 1974, `ntre comunit\]ile
greac\ [i turc\. Propunerea
vizeaz\ predarea a ceva mai
pu]in de jum\tate din cei 254
kilometri p\tra]i controla]i de
britanici [i este menit\ s\ im-
pulsioneze negocierile de pace
`ncepute `n septembrie 2008, dar
`n care s-au `nregistrat pu]ine
progrese. a
CM
YK
Joi, 12 noiembrie 2009
Comuni[tii `mpiedic\ alegerea pre[edintelui cedeze PCRM func]ia de pre-
[edinte al Parlamentului.
La rândul s\u, Marian Lupu,
`n Republica Moldova [i a[teapt\ negocierile unicul candidat pentru func]ia
Parlamentul moldovean a `n- alegeri anticipate, dup\ ce pe Alian]ei pentru Integrare Euro- de [ef al statului, este de p\rere
cercat mar]i, f\r\ succes, pentru parcursul acestui an s-au desf\- pean\ la func]ia de pre[edin- c\ este nevoie de dialog `ntre
a treia oar\ `n acest an, s\ a- [urat deja dou\ scrutine parla- te. „Exist\ un grup de deputa]i, Alian]\ [i comuni[ti [i c\ ambele
leag\ pre[edintele ]\rii, dup\ ce mentare, care au `mpins-o `ntr-o nu v\ spun num\rul acestora, p\r]i trebuie s\ dea dovad\ de
opozi]ia comunist\ a pus `n criz\ politic\, dar [i economic\ care vrea s\ evite alegerile an- maturitate politic\. „Pronosticul
practic\ declara]iile f\cute ante- profund\. Un grup de deputa]i ticipate. Dar pentru aceasta tre- meu pentru alegerile repetate
rior [i nu a sus]inut candidatura comuni[ti din Parlamentul de la buie s\ g\sim unele compro- este de 50/50. Dialogul `ntre cele
lui Marian Lupu, liderul Par- Chi[in\u sus]ine, `ns\, c\ do- misuri“, a spus deputatul comu- dou\ p\r]i trebuie s\ continue [i
tidului Democrat, la aceast\ re[te evitarea alegerilor antici- nist Vladimir }urcan. ~n aceea[i s\ fie mult mai aprofundat.
func]ie. Noul e[ec al alegerii pate, `n pofida faptului c\ frac- ordine de idei, deputatul a men- Inclusiv [i colegii din AIE trebuie
pre[edintelui Republicii Moldo- ]iunea comunist\ a anun]at c\ ]ionat c\, dac\ AIE `[i dore[te s\ dea dovad\ de maturitate
va aduce ]ara la un pas de noi nu-l va sprijini pe candidatul stabilitate, atunci trebuie s\ politic\“, a spus Lupu. a
Guvernul a primit und\ verde
pentru a face bugetul pe 2010
a Plenul Senatului a adoptat, ieri, cu 93 de voturi „pentru“, proiectul de modificare a Legii de
organizare a Guvernului, prin care Cabinetul demis al premierului interimar Emil Boc este abilitat s\
`nainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigur\rilor sociale, dar [i Legea responsabilit\]ii
fiscale a Adoptarea bugetului pentru 2010 este o condi]ie-cheie pentru ca FMI s\ deblocheze cea de
a treia tran[\, `n valoare de 1,5 miliarde de euro, din `mprumutul acordat Rom=niei a
Senatorii au adoptat, ieri, buget pentru anul viitor, Le- Guvernul Boc a primit ciuntite, astfel `ncât s\ re-
`n unanimitate, modificarea gea responsabilit\]ii fiscale. „pu]in\ putere“ spect\m tratatele interna]io-
Legii 90/2001 privind organi- „Prin derogare de la prevede- nale“, a declarat Anca Boagiu.
zarea [i func]ionarea Guver- rile alineatului 3, `n situa]ii Vicepre[edintele Senatului, ~n opinia pre[edintelui Comi-
nului, astfel `ncât Cabinetul extraordinare, a c\ror regle- Anca Boagiu, a declarat c\, siei pentru politic\ extern\
Boc va putea prezenta Parla- mentare nu poate fi amânat\, prin adoptarea proiectului de din Senat, senatorul PSD Ti-
mentului proiectul de buget Guvernul poate ini]ia proiecte lege privind modificarea Legii tus Corl\]ean, adoptarea pro-
pe anul 2010. Comisia juri- de lege pentru ratificarea u- 90/2001, Guvernului Boc i se iectului de lege este un „gest
dic\ din Senat a `ntocmit nor tratate interna]ionale [i acord\ „pu]in\ putere“. „D\m, responsabil ce trebuie salu-
mar]i un raport de admitere a proiectele de lege privind bu- prin acest vot, pu]in\ putere tat“. „Decizia Parlamentului
proiectului de lege, cu un a- getul de stat [i bugetul asigu- unui Guvern care nu are, de [i responsabilitatea parlamen-
mendament, adoptat cu larg\ r\rilor sociale, precum [i Le- fapt, putere. Din punctul meu tarilor, care adesea sunt con-
majoritate, prin care Guver- gea responsabilit\]ii fiscale“, de vedere, cel mai important damna]i uneori pe nedrept, ne
nul poate prezenta Parlamen- se prevede `n amendamentul ar fi fost s\ avem un Guvern va permite s\ dezbatem buge-
tului, pe lâng\ proiectul de adoptat. legitim [i nu s\ d\m legi[oare tul de anul viitor“, a spus Cor-
l\]ean. Totodat\, liderul gru-
pului parlamentar al PNL,
Puiu Ha[otti, a ]inut s\ preci-
zeze c\, `n opinia sa, adopta-
rea proiectului reprezint\ „un
mic pas pentru Guvern [i un
mare pas pentru Parlament“.
La r=ndul s\u, secretarul
de stat Valentin Iliescu, repre-
zentant al Executivului `n
plen, a ar\tat c\ proiectul de
lege a fost adoptat de Camera
Deputa]ilor `n regim de ur-
gen]\, astfel c\ punctul de ve-
dere al Guvernului nu a fost
elaborat. „Guvernul este hot\-
rât [i ferm s\ execute orice de-
cizie venit\ din partea Par-
lamentului, prin care Româ-
nia s\ `[i onoreze obliga]iile [i
angajamentele cu Fondul Mo-
netar Interna]ional, Banca
Mondial\ [i Comisia Europea-
n\“, a spus Valentin Iliescu. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PLOILE AU DISTRUS UN comunei Vl\de[ti. El a precizat c\ niei, reprezentat de c\tre Amba- pentru c\ sunt mai mul]i factori
DRUM ~N V+LCEA: Ploile c\- a luat leg\tura cu Consiliul sada României `n Republica Mol- care joac\ un rol aici. Bine`n]e-
zute `n ultimele 24 de ore `n ju- Jude]ean [i s-a format o echip\ dova, organizeaz\ o procedur\ les, interesul este maxim din
de]ul Vâlcea au distrus complet mixt\, inclusiv cu persoane de la de achizi]ie a dou\ imobile, loca- partea ambelor p\r]i ca acestea
drumul care face leg\tura `ntre Regia Jude]ean\ de Drumuri [i lizate `n ora[ele B\l]i [i Cahul, s\ devin\ opera]ionale cât mai
centrul comunei Vl\de[ti [i satele Poduri, pentru a remedia `n cel pentru a g\zdui consulatele ro- devreme posibil“, a declarat A-
mai scurt timp aceast\ por]iune mâne[ti ce urmeaz\ a fi deschise lexandru Mure[an, `ns\rcinat cu
Plea[a [i Fund\tura. „Cet\]enii
de drum. „Sunt copii care trebuie `n aceste localit\]i. Potrivit unui afaceri la Ambasada României.
din aceast\ zon\ sunt, pur [i sim-
s\ mearg\ la [coal\, plus c\ dru- anun] difuzat de Ambasada Deschiderea celor dou\ consu-
plu, izola]i din punctul de vedere mul spre M\n\stirea Lacul
al transportului. Ca s\ ajung\ `n român\, ofertele pot fi depuse ltate a fost cerut\ de România `n
Frumos, loc de pelerinaj, este pân\ la 30 noiembrie la sediul 2006, pentru a se fluidiza astfel
centrul comunei vin prin p\dure, complet inaccesibil“, a spus pri-
pe poteci, prin gr\dini. Nici nu se Ambasadei, iar plicurile vor fi procesul acord\rii vizelor pentru
marul. deschise pe data de 2 decembrie. cet\]enii moldoveni dup\ adera-
pune `n discu]ie ca vreun mijloc
de transport, m\car vreun atelaj, a ROM+NIA CAUT| SEDII „Nu putem spune `n cât timp rea ]\rii noastre la Uniunea Eu-
s\ poat\ circula. Este dezastru“, PENTRU CONSULATELE DE aceste consulate vor fi deschise, ropean\, la 1 ianuarie 2007. a
a declarat, ieri diminea]\, pentru LA CAHUL {I B|L}I: Ministe-
Agerpres, Sorin Ghi]\, primarul rul Afacerilor Externe al Româ- Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
CM
YK
16
PE SCURT
Conferin]a preo]ilor
din Protopopiatul Ia[i 2
La Centrul de Conferin]e „Pro-
viden]a“ al Mitropoliei Moldo-
vei [i Bucovinei a avut loc ieri
`ntrunirea preo]ilor din Proto-
popiatul Ia[i 2, care a fost pre-
zidat\ de Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei. Tema confe-
rin]ei - „Bibliotecile parohiale,
mijloc de misiune `n parohii“ -
a fost sus]inut\ de pr. Matei
Coruga de la Biserica „Sf. Va-
sile“ din T\t\ra[i. ~ntrunirea
preo]ilor din Protopopiatul
Ia[i 2 a fost precedat\ de
Sf=nta Liturghie, s\v=r[it\ de
Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei la biserica cu hramurile
„Sf. Ap. Andrei“ [i „Sf. M. Mc.
Mina“ din Ia[i. La finalul sluj-
bei s\v=r[ite `n sfântul l\ca[
ce ad\poste[te o icoan\ f\c\-
toare de minuni a Sfântului
Mina, ~nalt Preasfin]ia Sa a
rostit un cuvânt de `nv\]\tur\
`n care a explicat `n]elesurile
duhovnice[ti ale Evangheliei
citite `n cadrul Sfintei Litur-
ghii, punct=nd mesajul pe care
aceasta `l transmite. „Pentru
a-L avea pe Hristos ]int\, tre-
buie s\-L m\rturise[ti [i s\ nu
te lepezi de Dânsul, adic\ s\ ai
`n duh de smerenie, curaj
m\rturisitor al adev\rului [i al
dreptei credin]e“, a spus IPS
Teofan. (C.C.)
Conferin]\ ASCOR
Ia[i dedicat\ arhim.
Teofil P\r\ianu
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Români (ASCOR) -
filiala Ia[i va organiza mâine,
`ncepând cu ora 19:00, confe-
rin]a cu tema: „Bucuriile cre-
din]ei - In memoriam, arhi-
mandrit Teofil P\r\ianu“. In-
vitatul conferin]ei, ce va avea
loc `n Amfiteatrul T3 din incin-
ta rectoratului Universit\]ii
Tehnice „Gheorghe Asachi“, va
fi pr. prof. dr. Ioan Cristinel
Te[u - disciplina Spiritualitate
cre[tin\, director de Departa-
ment `n cadrul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ a Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ din Ia[i. Apropiat al p\-
rintelui Teofil, invitatul ASCOR
Ia[i din aceast\ s\pt\mân\ va
`mp\rt\[i studen]ilor câteva
dintre amintirile legate de
„duhovnicul bucuriei“. (C.C.)
Troi]\ sfin]it\ cu
ocazia hramului
Parohia Poiana - Vorona, jude-
]ul Boto[ani, [i-a serbat dumi-
nic\, 8 noiembrie 2009, de
Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
Gavriil, hramul. Dup\ s\vâr-
[irea Sfintei Liturghii, credin-
cio[ii au primit din partea
parohiei sarmale, pl\cinte [i
câte un pahar cu vin, `ntru
pomenirea ctitorilor bisericii.
Tot cu acest prilej, soborul de
preo]i a sfin]it o troi]\ ridicat\
prin osteneala familiei Macuc
Gheorghe [i Lucia, `n aminti-
rea fiului lor Mihai, trecut la
cele ve[nice la o vârst\ fraged\
(20 de ani). Dup\ sfin]irea
troi]ei din marmur\, a avut loc
slujba Parastasului pentru cel
`n memoria c\ruia s-a ridicat
acest edificiu.
La aceste evenimente a partici-
pat [i primarul comunei
Vorona, Aurel {tefan, enoria[ii
parohiei, precum [i al]i invita]i.
(pr. Andrei BUC{|)
Edi]ia de Moldova
TOB-u
ul revine de ast\zi la Ia[i
~n perioada 12-14 noiembrie
2009, la Centrul de Conferin]e
„Providen]a“ al Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei va avea loc
Târgul interna]ional de ve[min-
te, icoane, c\r]i [i Obiecte Biseri-
ce[ti (TOB). Deschiderea oficial\
a târgului va avea loc ast\zi, `n-
cepând cu ora 11:00, fiind invita]i
s\ participe to]i ierarhii din Sino-
dul Mitropolitan al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei. Progra-
mul de vizitare este `ntre orele
10:00-18:00, iar intrarea este li-
ber\.
TOB este organizat a treia oa-
r\ la Ia[i, `n parteneriat cu Mi-
S\rb\toare la Biserica „Sfântul Mina“ din Ia[i
Biserica „Sf. M. Mc.
Mina“ din cartierul ie[ean
P\curari [i-a cinstit ieri
ocrotitorul. Enoria[ii din
parohie, dar [i din alte
zone ale Ia[ului au
participat `n num\r mare
la slujba Vecerniei unit\
cu Litia, care a avut loc
mar]i seara, [i la slujba
Sfintei Liturghii, din ziua
de hram. Din anul 2008,
sfântul l\ca[ ad\poste[te
o p\rticic\ din moa[tele
Sfântului Mina.
de Constantin CIOFU
Una dintre cele mai vechi bi-
serici din Ia[i `nchinate Sfântu-
lui Mina [i-a serbat ieri hra-
mul. Programul liturgic dedicat
acestei s\rb\tori a `nceput
mar]i seara, cu slujba Vecerniei
unit\ cu Litia, la care au parti-
cipat 20 de preo]i, `n prezen]a a
numero[i credincio[i. La final,
un grup de copii de la {coala
„Ion Creang\“, aflat\ `n peri-
metrul parohiei, a sus]inut un
concert de cântece religioase.
Pr. paroh Constantin Prodan i-a
felicitat pe elevi, numindu-i
„icoan\ vie a parohiei“.
Ieri-diminea]\ a avut loc sluj-
ba Utreniei, a Acatistului, Sfân-
ta Liturghie [i Parastasul pen-
tru cei adormi]i. Sfântul l\ca[ a
`mbr\cat straie de s\rb\toare.
Catapeteasma `mpodobit\ cu
flori [i icoanele pictate `n stil
bizantin `i `ndemnau pe oameni
ORA DE RELIGIE
Concursul „2009 - Anul comemorativ
Sfântul Vasile cel Mare“, la final
~n perioada 21 septembrie-11
noiembrie 2009, Funda]ia „Solida-
ritate [i Speran]\“ - filiala Boto-
[ani a Mitropoliei Moldovei [i Bu-
covinei a derulat concursul de ese-
uri pentru elevi boto[\neni de-
dicat Anului comemorativ al Sf=n-
tului Vasile cel Mare, intitulat
„2009 - Anul comemorativ Sfântul
Vasile cel Mare“. ~n concurs s-au
`nscris 65 de lucr\ri apar]inând
unor elevi cu vârsta cuprins\ `ntre
11 [i 18 ani, de la trei [coli gen-
erale [i 7 colegii [i grupuri [colare
din municipiul Boto[ani.
Joi, 12 noiembrie 2009, Nr. 237, Anul I
tropolia Moldovei [i Bucovinei, [i
`l are ca ocrotitor pe Sf. M. Mc.
Ioan cel Nou de la Suceava. Vor fi
expuse ve[minte, icoane, clopote
[i candelabre, catapetesme [i sca-
une arhiere[ti, carte [i revist\
cre[tin\ etc. din Germania, Gre-
cia, Bielorusia, Ucraina [i Rom=-
nia. Atelierele de ve[minte expun
`mbr\c\minte complet\ pentru
episcop [i preot, care au `ncorpo-
rate broderii cu 96 de culori pe
cm2. Din partea Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei particip\ Li-
br\riile TRINITAS, Editura Do-
xologia [i Gr\dini]a „Buna Vesti-
re“. (C.C.)
s\ lepede grija cea lumeasc\
pentru a se l\sa cuprin[i de du-
hul rug\ciunii. Icoana Sfântu-
lui Mina, ce cuprinde [i o p\rti-
cic\ din cinstitele sale moa[te,
str\lucea mai frumos ca ori-
când. Sfânta Liturghie, oficiat\
de pr. Dumitru P\duraru, misi-
onar la Biserica „Sf. Atanasie [i
Chiril“ din Ia[i, a avut loc `ntr-o
atmosfer\ duhovniceasc\, cre-
dincio[ii rugându-se cu smere-
nie lui Dumnezeu ca, prin rug\-
ciunile Sfântului Mina, s\ fie
izb\vi]i de primejdii [i s\ pri-
measc\ s\n\tate. Cuvântul de
`nv\]\tur\ a fost rostit de pr.
Dumitru P\duraru, care a vor-
bit despre via]a Sfântului Mina
[i despre semnifica]iile Evan-
gheliei citite ieri. „S\rb\toarea
Sfântului Mina este s\rb\toa-
rea dumneavoastr\, nu este
doar a Bisericii, pentru c\ dum-
neavoastr\ forma]i Biserica.
Sfântul Mina c\l\tore[te prin
casa fiec\rui credincios din
aceast\ parohie [i `l binecuvin-
teaz\. El v\ `ncurajeaz\, v\
Lucr\rile s-au `ncadrat `n pa-
tru teme generale referitoare la
opera [i activitatea Sfântului
Vasile cel Mare [i au fost evalu-
ate de o comisie. S-au acordat 36
de premii [i men]iuni, pe dou\
categorii de vârst\, 11-15 ani [i
15-18 ani. Premiile, `n valoare to-
tal\ de 1.800 de lei, au constat `n
biblii, c\r]i [i atlase [colare. S-au
eviden]iat elevii boto[\neni: Io-
nela Cuciureanu de la Colegiul
Na]ional „A. T. Laurian“ - pre-
miul I, Ioana Sabina Stoian, Co-
legiul Na]ional „M. Eminescu“ -
`mb\rb\teaz\, el este cel care
v\ ocrote[te cu rug\ciunile sale
pe care le duce `n fa]a lui Dum-
nezeu“, a spus pr. Dumitru P\-
duraru, care a mai ad\ugat c\
prezen]a credincio[ilor `n Sfân-
ta Biseric\ reprezint\ o m\rtu-
risire a credin]ei. A urmat cu-
vântul pr. Vasile Irina, slujitor
la Biserica „Sf. M. Mc. Mina“,
care a asem\nat s\rb\toarea
de hram a unei biserici cu mari-
le s\rb\tori `mp\r\te[ti de pes-
te an.
Sfânt l\ca[ donat de
comunitatea german\
Biserica „Sf. M. Mc. Mina“ a
fost ctitorit\ `n anul 1812 de
fiul generalului rus Jochan
Gheorg von Städter (1751-
1812), pentru a veni `n ajutorul
comunit\]ii germane, dar [i
pentru a p\stra vie memoria
tat\lui s\u. Din anul 1945,
pentru a fi salvat\ de furia
postbelic\ de distrugere a ceea
ce fusese german, comunitatea
premiul I, Emilia Lupu, Liceul de
{tiin]e ale Naturii - premiul al
II-lea, Maria Oprea, {coala cu
clasele I-VIII nr. 13 - premiul al
II-lea, {tefan B\l\uc\, Colegiul
Na]ional „A. T. Laurian“ - pre-
miul al II-lea, Prisacaru M\d\li-
na, Liceul de {tiin]e ale Naturii -
premiul al III-lea [i Andreea Mi-
ronic\, {coala cu clasele I-VIII
nr. 11 - premiul al III-lea. Lucr\-
rile elevilor premian]i vor fi pu-
blicate `ntr-o bro[ur\ dedicat\
Sfântului Vasile cel Mare.
luteran\ cedeaz\ biserica paro-
hiei ortodoxe. La `nceput a
fost `nfiin]at\ pe lâng\ a-
cest sfânt l\ca[ parohia
Toma Cozma II, iar
apoi s-a numit paro-
hia „Sf. Mina“.
Pentru c\ ortodoc-
[ii `ncepuser\ s\
se roage `n aceas-
t\ biseric\, ru[ii
nu au mai `n-
dr\znit s\ o d\-
râme. „Prin dialo-
gul dintre cele do-
u\ comunit\]i a CM
YK
fost salvat\ aceast\
biseric\, unde se `nal-
]\ rug\ciuni c\tre
Dumnezeu [i acum. Chiar
ast\zi (n.r. - ieri) au venit mem-
brii comunit\]ii luterane pen-
tru a vizita biserica [i pentru a
vedea lucr\rile de `nfrumuse]a-
re care au fost realizate anul
acesta. Au fost `ncânta]i pentru
c\ au g\sit o biseric\ frumoas\,
curat\, `ngrijit\. Am stabilit cu
membrii comunit\]ii luterane
s\ punem o pl\cu]\ comemora-
tiv\, `n român\ [i german\, ca-
re s\ cuprind\ un scurt istoric“,
a spus pr. paroh Constantin
Prodan. De c=nd este casa de
rug\ciune a credincio[ilor orto-
doc[i, l\ca[ul de cult a fost cu-
prins `ntr-un amplu proces de
restaurare: schimbarea acope-
ri[ului, refacerea tencuielilor
interioare [i exterioare, schim-
barea plafonului [i a pardoselii,
pictarea interioar\, dotarea cu
catapeteasm\. P\rintele paroh,
sprijinit [i de pr. Bogdan }if-
rea, slujitor la acest sfânt l\ca[,
inten]ioneaz\ ca, dup\ dobân-
direa actelor pentru terenul bi-
sericii, s\ demareze lucr\rile
de construc]ie pentru un com-
plex parohial. a
Bugetul proiectului s-a ridicat
la 2.800 de lei, 2.500 de lei repre-
zentând finan]are nerambursabi-
l\ din partea Consiliului Local Bo-
to[ani [i Prim\riei Boto[ani. Pro-
iectul a avut ca punct de plecare
num\rul redus de concursuri [co-
lare la disciplina Religie [i faptul
c\ majoritatea concursurilor [co-
lare solicit\ contribu]ia financiar\
a participan]ilor. Concursul a ur-
m\rit antrenarea elevilor `n acti-
vit\]i extracurriculare, valorifica-
rea cuno[tin]elor acestora [i sti-
mularea manifest\rii creativit\]ii
prin lucr\ri literare, folosind in-
strumentele potrivite. (Dorina
RA}|, coordonator de programe
`n cadrul Funda]iei „Solidaritate
[i Speran]\“ - filiala Boto[ani)

Vineri, 13 noiembrie 2009
Nr. 262 (1464) Anul V - SERIE NA}IONAL|
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Preo]ii prahoveni,
`n dialog despre
misiunea Bisericii
prin mass-media
CM
YK
POZA ZILEI
Montserrat este o m\n\sti-
re benedictin\ de pe vârful es-
tic al masivului muntos cu a-
cela[i nume. ~n apropierea a-
[ez\mântului monahal de pe
„muntele sfânt“, cum este nu-
mit, al Cataloniei, se afl\
„Drumul Crucii“, unde este a-
menajat\ „Pe[tera Sfânt\“ [i
locul legendar unde a fost g\-
sit\ icoana Sfintei Fecioare
din Montserrat. Se spune c\
`nceputul monahismului aici a
ap\rut, `n secolele al XI-lea [i
al XII-lea. a
„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Tiraj auditat BRAT (Biroul
Rom=n de Auditare a Tirajelor)
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
DOCUMENTAR FILOCALIA
Sfânta Talasie Libianul -
Scriptur\ sau un simplu epigon
calea spre al Sfântului Maxim
`mp\r\]ie M\rturisitorul?
PAGINA 3 PAGINA 5 PAGINA 16
Teologul de
neegalat `n exegeza
Sfintei Scripturi basilica.ro
Nici o carte nu poate cuprinde tot ceea ce a f\cut acest
RELIGIOS
P\rinte al Bisericii. Ca orice mare personalitate [i ca PATRIARHUL DANIEL VA E-
P\rinte al Bisericii, nu se las\ u[or abordat sau cuprins FECTUA O VIZIT| CANONIC|
~N EPISCOPIA RÂMNICULUI:
`n câteva fraze, oricât s-ar str\dui ele s\ alc\tuiasc\ o ~n zilele de 13-15 noiembrie
2009, Preafericitul P\rinte
sintez\. Cu cât timpul trece, cu atât statura lui cre[te. Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, va efectua
Nici un P\rinte bisericesc nu a l\sat o mo[tenire literar\ o vizit\ canonic\ `n Episco-
atât de vast\. Ioan a fost contemporan cu oameni pia Râmnicului.
Pagina 4
influen]i. O glorioas\ constela]ie de genii a fost cea
care lumina perioada acelor ani `n care Sfântul Ioan S|N|TATE
predica la Constantinopol. ~n vest erau Ambrozie, FORME {I MANIFEST|RI ALE
VIROZELOR CUTANATE LA CO-
Ieronim, Augustin. ~n est erau cei trei Sfin]i PILUL MIC: ~n rubrica de as-
t\zi v\ vom prezenta c=teva
Capadocieni: Vasile, Grigorie de Nazianz [i Grigorie de dintre cele mai frecvente for- CM
YK
me de manifestare ale der-
Nyssa, educa]i, magnetici [i de-a dreptul fascinan]i. matozelor provocate de viru-
Ace[tia au fost b\rba]ii cu care Sf=ntul Ioan Hrisostom suri la nivelul pielii copilului.
Pagina 6
a `mp\r]it aten]ia lumii. Citi]i `n paginile 8-9
ROM+NIA ~N UE
C+TE ZIDURI MAI SUNT DE
Patriarhia Român\, `n sprijinul prevenirii D|R+MAT ~N EUROPA? Un zid
a c\zut `n Europa, un altul
`mboln\virilor cu grip\ a popula]iei ucrainene este `nc\ `n picioare. ~n mo-
mentul `n care europenii `[i
strig\ bucuria, marc=nd a
Cu binecuvântarea Prea- dou\zecea aniversare a c\de-
fericitului P\rinte Patriarh rii Zidului din Berlin [i a
Daniel, ieri, 12 noiembrie sfâr[itul R\zboiului Rece, o
2009, Patriarhia Român\ a mic\ parcel\ a Uniunii Eu-
oferit gratuit autorit\]ilor ropene se afl\ de treizeci [i
ucrainene - prin interme- cinci de ani `n stare de r\z-
diul Ambasadei Ucrainei la boi `nghe]at.
Bucure[ti - 20.000 de m\[ti Pagina 7
medicale de protec]ie pentru
prevenirea `mboln\virilor CULTUR|
cu diferite tipuri de grip\, C|R}ILE, SURS| DE CULTUR|
informeaz\ Biroul de Pres\ PE TIMP DE CRIZ|: Un Baro-
al Patriarhiei Române. metru realizat de Centrul de
M\[tile medicale oferite Studii [i Cercet\ri `n Dome-
respect\ standardele euro- niul Culturii (CSCDC) arat\
pene de calitate cu 3 stra- c\ `n anul 2009 consumul
cultural a sc\zut fa]\ de anii
turi (ISO 9001:2000; ISO
preceden]i.
13485:2003, conform Direc-
tivei nr. 89/686 a Comisiei Pagina 12
Europene privind echipa-
mentele de protec]ie perso- Ajutorul Patriarhiei Ro- autorit\]ile ucrainene `n
nal\), urmând a fi distribu- mâne are `n vedere lipsa urma declan[\rii [i extin-
ite `n special locuitorilor din acut\ de m\[ti sterile din derii unui focar de grip\ `n
regiunea Cern\u]i. tifon cu care se confrunt\ Ucraina. a
CM
YK
2 Calendarul zilei
Dac\ pot p\c\tui de unul
singur, nu m\ pot ridica singur
„C\ci voi, fra]ilor, v-a]i f\cut ur-
m\tori ai Bisericilor lui Dumnezeu,
care sunt `n Iudeea, `ntru Hristos
Iisus, pentru c\ a]i suferit [i voi
acelea[i de la cei de un neam cu voi,
dup\ cum [i ele de la iudei, care [i
pe Domnul Iisus L-au omorât ca [i
pe proorocii lor; [i pe noi ne-au
prigonit [i sunt nepl\cu]i lui Dum-
nezeu [i tuturor oamenilor sunt
potrivnici, fiindc\ ne opresc s\ vor-
bim neamurilor, ca s\ se mântuias-
c\, spre a se `mplini pururea m\su-
ra p\catelor lor. Dar la urm\, i-a
ajuns mânia lui Dumnezeu. Iar noi,
fra]ilor, fiind desp\r]i]i de voi, o bu-
cat\ de vreme, cu ochii nu cu ini-
ma, ne-am sârguit cu atât mai
mult, cu mare dor, s\ vedem fa]a
voastr\. Pentru aceea, am voit s\
venim la voi, `ndeosebi eu Pavel - o
dat\ [i `nc\ alt\ dat\, - dar ne-a
`mpiedicat satana. C\ci care este
n\dejdea noastr\, sau bucuria, sau
cununa laudei noastre, dac\ nu
chiar voi, `naintea Domnului nos-
tru Iisus, `ntru a Lui venire? C\ci
voi sunte]i slava [i bucuria noas-
tr\.“ (I Tesaloniceni 2, 14-20)
***
Se vorbe[te mult ast\zi de
transferarea religiei `n sfera pri-
vat\. Astfel, este afirmat\ inutili-
tatea Bisericii [i a preo]ilor `n leg\-
tura dintre om [i Dumnezeu. Gra-
tuitatea acestui curent o g\sim tai-
†) Sfântul Ioan Gur\
de Aur, arhiepiscopul
Constantinopolului
Sfântul Ioan s-a n\scut `n
anul 344, `n Antiohia. Mama sa,
r\mas\ v\duv\ de tân\r\, [i-a
`nchinat via]a cre[terii copilului.
Ioan a fost botezat la vârsta de 20
de ani [i a avut cei mai vesti]i
dasc\li din Antiohia: Libanius [i
Andragatie. Posteritatea `i va a-
d\uga supranumele „Gur\ de
Aur“ (Hrisostom). ~n mun]ii din
preajma Antiohiei [i-a petrecut
patru ani `ntr-o m\n\stire [i doi
ani de pustnicie, `ntr-o pe[ter\.
Arhiepiscopul Meletie l-a hiro-
tonit diacon (38l), iar Flavian,
urma[ul lui Meletie, l-a hirotonit
preot (386). ~n aceast\ vreme,
Sfântul Ioan a scris tratatul Des-
pre preo]ie, `nchinat prietenului
s\u Vasile. Ca preot, timp de 12
ani, a fost slujitorul [i predicato-
rul Patriarhiei din Antiohia. Din
acest timp ne-au r\mas Cuvânt\-
rile asupra Evangheliei de la Ma-
tei, Cuvânt\rile despre statui [i
Cuvânt\rile la cele l4 Epistole
8 iunie 1949, preotul Teofil Herineanu
felicitat de patriarhul Justinian `n sala Sf=ntului
Sinod, dup\ alegerea ca episcop al Romanului
APOSTOLUL ZILEI
nic semnalat\ `n fragmentul apos-
tolic de ast\zi. Sfântul Pavel se a-
dreseaz\ tesalonicenilor ca unul
care le cunoa[te meritele, dar [i ne-
putin]ele. De[i departe de ei, el
poart\ cu sine icoana familiei din
Tesalonic. ~n atitudinea sa g\sim
utilitatea Bisericii [i a ierarhiei
slujitoare, care, propov\duind cu-
vântul lui Dumnezeu, creeaz\ nu
numai leg\tura cu Cerul, ci [i rela-
]ii `ntre oameni. F\r\ un p\rinte
care s\ poarte grija acelei comu-
nit\]i probabil c\ mul]i tesaloni-
ceni nu ar mai fi devenit urm\tori
ai Evangheliei. Apostolul Pavel,
de[i departe de ei „cu ochii“, nu s-a
`ndep\ratat niciodat\ cu inima.
Exprimând dorin]a de a-i vedea pe
destinatarii epistolei, el nu face
altceva decât s\ semnaleze fireas-
ca nevoie de a se `ntâlni cu cei fa]\
de care poart\ d\ruitoare dragos-
te. Fiind aproape de ei cu inima,
dore[te s\ le vad\ fa]a, s\ le pri-
veasc\ chipul, pentru c\ ei au de-
venit bucuria, slava [i n\dejdea lui
(I Tes. 2, 19-20). Atât de mult se u-
ne[te p\rintele duhovnicesc cu u-
cenicul sau fiul s\u `ncât sl\biciu-
nile ucenicului aduc dureri p\rin-
telui. ~n aceste c\deri umane se ve-
de, `nc\ o dat\, nevoia unui preot.
Dac\ pot p\c\tui de unul singur,
nu m\ pot ridica singur, am nevoie
de cineva care s\ fie, asemenea a-
postolului Pavel, cu inima al\turi
SF+NTUL ZILEI
ale Sfântului Apostol Pavel. Du-
p\ moartea lui Nectarie, patri-
arhul Constantinopolului, Sfân-
tul Ioan a fost ales patriarh al
Constantinopolului, fiind hiroto-
nit de patriarhul Teofil al Ale-
xandriei, la 28 februarie 398.
Sfântul Ioan s-a ostenit mult cu
r\spândirea credin]ei [i conver-
tirea la ortodoxie a go]ilor arieni
de la Dun\re, cu evanghelizarea
locuitorilor de la sate, cu `nteme-
ierea de a[ez\minte pentru bol-
navi [i s\raci, pentru fecioare [i
v\duve. A alc\tuit Sfânta Litur-
ghie care-i poart\ numele [i a
scris cca 500 de predici pentru `n-
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
de mine. Ca s\ po]i cre[te ai nevoie
de repere, de ajutor [i de `ndruma-
re. Tocmai aceste puncte de sprijin,
`mbr\cate `n haina iubirii [i d\rui-
rii, le ofer\ credinciosului Biserica
prin slujitorii ei. Sfatul tainic al
Preasfintei Treimi a ales s\-l ridice
pe om prin `nomenirea Cuvântu-
lui. Dumnezeu se face unul dintre
noi, adic\ om, pentru a ne `n\l]a
pe noi, p\mântenii. Tocmai de ace-
ea, acela[i Dumnezeu a ales s\ tri-
mit\ prin oameni cuvântul S\u `n
istorie. Sfântul Pavel este o astfel
de persoan\ [i el descrie `n cuvin-
tele apostolului de ast\zi cât de a-
propiat a devenit de cei c\tre care
a predicat Evanghelia. Dar cine l-a
oprit pe apostolul Pavel s\ vin\ `n
Tesalonic? O spune chiar el: Sata-
na (I Tes. 2, 18). Dorin]a celui r\u
este de a desp\r]i inimi [i de a `m-
piedica `ntâlnirea chipurilor cura-
te. El este cel care pune bariere `n-
tre oameni, dep\rtându-i unii de
al]ii. De aceea, numai la el `[i are
izvorul `ncercarea de a transfera
credin]a de la via]\ `n comuniune
c\tre moarte prin izolare. (Ciprian
OLINICI, Radio Trinitas)
dreptarea n\ravurilor, `mpotriva
luxului, a l\comiei [i pentru E-
vanghelia iubirii de oameni. ~ns\
din porunca `mp\r\tesei
Eudoxia, Sfântul Ioan a fost
alungat din scaun [i surghiunit
la Cucuz, `n Armenia. A r\posat
la Comane, `n Armenia, la 14
septembrie 407. Ultimele sale cu-
vinte au fost: „Slav\ lui Dumne-
zeu pentru toate!“.
~n anul 438, patriarhul Proclu
al Constantinopolului a mutat
moa[tele Sfântului Ioan `n Biseri-
ca „Sfin]ilor Apostoli“ din Constan-
tinopol. ~mp\ratul Teodosie cel
Tân\r [i sora sa Pulheria au cerut
iertare pentru p\rin]ii lor. Din 1
mai 1626, moa[tele Sfântului Ioan
Gur\ de Aur se g\sesc la Roma.
Sfântul Ioan este pomenit de
trei ori pe an: 13 noiembrie, 27 [i
30 ianuarie.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea Sfântului Cuvios Mucenic
Damaschin.
Mâine, Biserica face pomeni-
rea † Sfântului Apostol Filip (l\-
satul secului pentru Postul Cr\-
ciunului). a
1973, arhiepiscopul Teofil
Herineanu al Clujului
Vineri, 13 noiembrie 2009
EVANGHELIA ZILEI
Cre[tinul, mica reflexie
a unei mari Lumini
Iisus a spus: „Cel ce nu este cu
Mine este `mpotriva Mea; [i cel ce nu
adun\ cu Mine risipe[te. Când duhul
cel necurat iese din om, umbl\ prin
locuri f\r\ ap\, c\utând odihn\, [i,
neg\sind, zice: M\ voi `ntoarce la ca-
sa mea, de unde am ie[it. {i, venind,
o afl\ m\turat\ [i `mpodobit\. A-
tunci merge [i ia cu el alte [apte du-
huri mai rele decât el [i, intrând, lo-
cuie[te acolo; [i se fac cele de pe ur-
m\ ale omului aceluia mai rele decât
cele dintâi.“ (Luca 11, 23-26)
***
Cuvintele fragmentului evanghe-
lic de ast\zi ne l\muresc asupra a ce-
ea ce numim afundarea `n p\cat sau,
altfel spus, prinderea `n mrejele p\-
catului. Cuvintele divine ale Domnu-
lui nostru Iisus Hristos ne arat\ cât
de vulnerabil este omul care tr\ie[te
departe de `nv\]\turile [i binecuvân-
tarea lui Dumnezeu. Privind la via]a
de zi cu zi, putem observa cum cei ce
nu cinstesc pe Mântuitorul devin
lupt\tori virulen]i `mpotriva Fiului
lui Dumnezeu [i a poruncilor Sale.
Ace[tia pun sub semnul `ntreb\rii
tot ceea ce are leg\tur\ cu principiile
de via]\ religioas\, cu moralitatea [i
buna rânduial\ a vie]ii omului, cu
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Sfântul Ioan, fiind
r\nit de iubirea
St\pânului, a `nceput
s\ semene cu El
„Pe Botez\torul asemenea cu
numele l-ai urmat bine cu `nfrâ-
narea, P\rinte, [i pe marele Ilie
cu postul [i cu cur\]ia. Cu râvna
amândurora fiind r\nit Gur\ de
Aur, asupra slavei `mp\r\te[ti
`ndr\znind, ca un p\stor al Bi-
sericii lui Hristos“. (Minei pe No-
iembrie, EIBMBOR, Bucure[ti,
1972, p. 174)
***
Sfântul Ioan Gur\ de Aur a
sim]it `n sufletul s\u iubirea
ve[nic\ a lui Hristos rev\rsat\
Episcopul rug\tor
[i mângâietor
Dup\ revenirea greco-catolici-
lor români la Ortodoxie, autorit\-
]ile comuniste au f\cut presiuni a-
supra conducerii Bisericii Ortodo-
xe Române s\ accepte alegerea u-
nor episcopi care s\ provin\ din
rândul acestora. Dup\ tensiuni `n-
tre cele dou\ p\r]i [i dup\ amâna-
rea alegerilor de episcopi pentru
Ia[i [i Gala]i, la presiunile autori-
t\]ilor comuniste, preotul fost gre-
co-catolic Teofil Herineanu, din
Pânticeu, jude]ul Cluj, era ales e-
piscop al Romanului [i Hu[ilor. Re-
venise la dreapta credin]\ dup\ un
viata [i minunile Domnului Hristos.
Pentru ei nu este de ajuns s\ nege
existen]a lui Dumnezeu, ci vor, dac\
ar fi posibil, ca Hristos s\ fie scos `n
afara legii. ~n numele libert\]ii lor
vor s\ ne interzic\ s\ credem `n
Dumnezeu. Noi am tr\it o astfel de
experien]\ [i acum se poate lesne ob-
serva consecin]ele ateismului mili-
tant [i exclusivist. Domnul Hristos
ne mai atrage aten]ia asupra unui
lucru: un cre[tin adev\rat `nmul]e[te
darurile primite de la Dumnezeu [i
ajunge apoi s\ culeag\ roadele as-
cult\rii [i ale binecuvânt\rii. Cei ce
tr\iesc la voia `ntâmpl\rii, f\r\ prin-
cipii morale [i f\r\ o perspectiv\ reli-
gioas\ a zilei de mâine, devin risipi-
tori. ~[i risipesc timpul, via]a, talan-
]ii, sentimentele [i pierd [ansa `nve[-
nicirii sufletului. Ce ne ofer\ Dom-
nul Hristos? O cruce! ~ns\ aceast\
cruce devine rani]a pentru toate fap-
tele noastre, atât cele bune, cât [i
pentru cele mai pu]in bune. Depinde
ce vrei s\ aduni [i s\ duci `n spate
toat\ via]a. Adun\ `n rani]\ r\bda-
re, dragoste, milostenie, credin]\,
toate gândurile bune [i mult\ seni-
n\tate. Sfântul Grigorie de Nazianz
ne `ndeamn\: „Fi]i mica reflexie a
unei mari Lumini!“. (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
`n istorie prin sfin]i [i a `n]eles
lumea ca o icoan\ diacronic\ a
acestei iubiri infinite. S-a `nv\-
]at cu luare-aminte s\ urmeze
pilda sfin]ilor [i s-a `mpodobit cu
virtu]ile marilor oameni, plini de
Dumnezeu. A[a c\ `n el Dumne-
zeu a recunoscut asceza, vederea
prooroceasc\, jertfa [i iubirea
~naintemerg\torului, râvna [i
r\nirea de suflet a lui Ilie, v\z\-
torul de Dumnezeu, puterea de a
scrie Legea lui Dumnezeu a lui
Moise, iubirea de str\ini [i
n\dejdea [i iubirea lui Avraam.
{i marele Ioan, fiind r\nit de iu-
birea St\pânului, a `nceput s\
semene cu El, Iubitorul de oa-
meni [i Izvorul `ndur\rilor peste
tot veacul. (pr. asist. dr. Ioan Va-
lentin ISTRATI)
examen de con[tiin]\, la insisten-
]ele mamei [i ale parohienilor s\i.
Nici un episcop ortodox nu-l consi-
dera cu un viitor `n Biserica Orto-
dox\ Român\. Providen]a a ar\tat
c\ un revenit poate deveni un ie-
rarh iubit de credincio[i [i respec-
tat de slujitori. Poate c\ `mpre-
jur\rile politice au dictat de prea
multe ori `n via]a acestui ierarh,
`ns\ episcopul Teofil, un rug\tor
permanent la icoana credin]ei orto-
doxe, [i-a `n]eles menirea de mân-
gâietor al suferinzilor [i un spriji-
nitor al preo]imii n\p\stuite de
regimul ateist-comunist. La 13 no-
iembrie 1992 a trecut la cele ve[ni-
ce. (Adrian Nicolae PETCU)
 Vineri, 13 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3

Preo]ii prahoveni, `n dialog despre

misiunea Bisericii prin mass-mmedia
Conferin]a pastoral-misionar\ cu preo]ii din
Protoieriile din jude]ul Prahova (Ploie[ti, Câmpina,
V\lenii de Munte [i Urla]i) s-a desf\[urat ieri, 12
noiembrie, `n Sala Mare a Teatrului „Toma Caragiu“
din Ploie[ti. Conferin]a, care a fost prezidat\ de
Preasfin]itul P\rinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, delegatul Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel, a avut ca tem\ „Mesajul credin]ei
`mp\rt\[it prin mijloace moderne de comunicare“. Au
fost prezen]i [i coordonatorul Centrului de Pres\
BASILICA [i director al Radio TRINITAS, pr. consilier
patriarhal Nicolae Dasc\lu, [i directorul TRINITAS TV,
pr. consilier patriarhal Nicolae Dima, care au r\spuns
`ntreb\rilor venite din sal\.

Preasfin]itul Episcop Cipri- t\ `n sfera hedonismului, a

an C=mpineanul a vorbit `n
deschiderea evenimentului de-
spre importan]a `nfiin]\rii de
c\tre Biseric\ a propriilor mij-
loace de comunicare `n mas\,
reunite `n Centrul de pres\
BASILICA al Patriarhiei Ro-
mâne. „~n condi]iile `n care `n
ultimii ani au ap\rut o sume-
denie de posturi de radio [i te-
leviziune, precum [i numeroa-
se publica]ii, toate cu un con]i-
nut foarte variat, se impunea
ca Biserica s\ vin\, la rândul
ei, `n `nt=mpinarea credincio-
[ilor, s\ le transmit\ cuvântul
Evangheliei [i prin aceste in-
strumente. Preo]ii au datoria
de a contribui la func]ionarea
acestor mijloace care `ndepli-
nesc, a[adar, o misiune a Bise-
ricii“, a ar\tat Preasfin]ia Sa.
Primul referat sus]inut a
fost al p\rintelui Ioanin Chi-
lan, de la parohia „Na[terea
Domnului“ [i „Sfântul Apostol
Andrei“ din Ploie[ti. „Tr\im [i
vom tr\i vremuri ale comuni-
c\rii. Comunic\m peste tot [i
cu mijloace tot mai perfec]io-
nate. Presa vizual\ (cu predi-
lec]ie...), cea audio [i cea scri-
s\, telefoanele (mobile), inter-
netul [i multe altele (care
sunt [i care vor mai veni) cre-
eaz\ [i `ntre]in o atmosfer\
foarte dens\ a comunic\rii (la
nivel macrosocial). Pare s\ nu
mai existe loc pentru izolare,
indiferen]\, deta[are sau t\-
cere.“ Cu aceste cuvinte ne in-
troduce pe t\râmul comunic\-
rii interpersonale domnul Ga-
briel Albu, ales pedagog al
[colii ploie[tene. ~ntemeiat pe
cele mai recente [i mai consis-
tente studii, subliniaz\: „Pa-
re, `ns\, c\ undeva se produce
o ruptur\, c\ ceva alimentea-
z\ o criz\. Pare c\ ceva nu
(mai) merge. Iar din punctul
nostru de vedere, ceea ce cre-
dem c\ ne amenin]\ este lipsa
tot mai evident\ de con]inut a
comunic\rii interumane; cu
alte cuvinte, oamenii nu mai
au ce (sau nu mai pot, nu mai
vor) s\-[i comunice profund“.
„Mesajul transmis prin mij-
loacele mediatice de c\tre Bi-
serica noastr\ nu se manifes-
concuren]elor politice, a con-
sumismului, a kitschului [i
prostului gust“, a mai spus pr.
Ioanin Chilian. Acesta, vor-
bind despre rolul Bisericii `n
mass-media, a `mprumutat ti-
tlurile mai multor emisiuni de
la TRINITAS TV [i Radio
TRINITAS: „Folosindu-se de
cele mai moderne mijloace de
comunicare, «Biserica Azi» ne
cheam\ pe «Calea Credin]ei»,
unde `ntâlnim «Pa[ii Peleri-
nului» [i devenim aten]i la
«Omul de lâng\ noi». Deloc
departe de «Via]a cet\]ii», «Bi-
serica Azi» ne cheam\ s\ r\s-
foim «File de istorie», «Atlasul
biblic» sau «Sinaxarul». Reg\-
sind «Universul copil\riei»,
intr\m `n «{coala rug\ciunii»,
unde-i ascult\m pe «P\rin]ii
Bisericii, `nv\]\torii no[tri»,
f\când «Ortodoxia pe `n]elesul
tuturor», prin «Convorbirile»
`n care se roste[te «Cuvânt
pentru suflet», «Cuvânt de fo-
los duhovnicesc», «Cuvântul
care zide[te»“.
~nsu[irile misionarului
mediatic
Mass-media, poate fi consi-
derat\ un miracol al secolului
al XX-lea [i, poate, blestemul
secolului al XXI-lea, a remar-
cat pr. Adrian Albu, de la pa-
rohia Ghighiu. Depersonaliza-
rea rela]iilor interumane,
apari]ia r\zboaielor mediati-
ce, manipularea implicit\ [i
permanent\ a con]inutului
simbolic ne pot duce c\tre cea
mai dur\ atomizare a societ\-
]ii, ascuns\ sub faldurile co-
munit\]ii globale, a mai spus
acesta. „Este bine c\ Biserica
`[i are propriile canale media-
tice. ~n toate domeniile mass-
mediei, Biserica trebuie s\
atrag\ [i s\ formeze specia-
li[ti, oameni cu preg\tire teo-
logic\, dar [i cu cuno[tin]e de
[tiin]a comunic\rii, care s\
poat\ face fa]\ cerin]elor epo-
cii moderne. Mai mult, am pu-
tea spune c\ fiecare dintre cei
ce slujesc `n acest domeniu, al
comunic\rii, s\ simt\ bucuria
c\ nu sunt singuri când trans-
mit Evanghelia Mântuitoru-
lui, ci, `n mod tainic prin Sfân-
tul Duh, iubirea Mântuitoru-
lui este prezent\ `n inimile ce-
lor care transmit Evanghelia
[i, de aici, bucuria celui care
se simte chemat, nu doar n\i-
mit“, a spus pr. Adrian Albu.
Atunci când vorbim [i ne
raport\m la mijloacele de co-
municare `n mas\ la nivelul
Bisericii, trebuie s\ avem `n
vedere [i rela]ia dintre teolo-
gie [i cultur\. „Astfel, este ne-
voie azi de libertate creatoa-
re, de o interpretare creatoare
a `ntregii istorii a Bisericii [i
a `ntregii Tradi]ii mo[tenite
de la Sfin]ii P\rin]i.“ Pr. A-
drian Albu a enumerat [i [ap-
te calit\]i pe care trebuie s\ [i deosebit\, constituindu-se ferin]a pastoral-misionar\, la
ast\zi `ntr-o for]\ imens\, care au participat peste 300
le `nsu[easc\ misionarul me-
diatic, calit\]i ce se formeaz\ care nu numai c\ informea- de preo]i, s-a `ncercat s\ se l\-
z\, dar [i modeleaz\ atitu- mureasc\ anumite probleme
de-a lungul `ntregii vie]i:
credin]\ matur\, cultur\ soli- dini [i comportamente. legate de mijloacele moderne
„Mass-media `i influen]eaz\ de comunicare a credin]ei. La
d\, con[tiin]\ misionar\ [i
responsabilitate ecleziastic\, profund pe oameni `n felul de `ntreb\rile din sal\ au r\s-
a `n]elege via]a, lumea [i pro- puns Preasfin]itul Ciprian, E-
stare spiritual\ de pace [i bu-
curie pentru slujirea sa, dis- pria lor existen]\: influen]ea- piscop Vicar-Patriarhal, coor-
z\ deci un univers care ]ine donatorul Centrului de Pres\
cern\mânt multiplu pentru a
deosebi `ntre comuniune [i co- prin excelen]\ de rosturile [i BASILICA [i director al pos-
competen]ele Bisericii“ , a tului Radio TRINITAS, pr.
mercializare, respect [i r\b-
dare pentru al]ii. mai spus pr. Du]u. Biserica consilier patriarhal Nicolae
nu se mai poate limita la pro- Dasc\lu, [i directorul TRINI-
pov\duirea adev\rurilor de TAS TV, pr. consilier patriar-
Sfântul Apostol Pavel, credin]\ numai de la `n\l]i- hal Nicolae Dima. „La final,
primul „jurnalist“ mea amvonului, ci, pe lâng\ cei doi consilieri patriarhali
al lumii activitatea misionar\ `n spi- au ]inut s\ mul]umeasc\ pre-
tale, aziluri, `n orfelinate, `n o]ilor pentru osteneala, pen-
Pr. Stan Du]u, de la paro- penitenciare sau `n unit\]ile tru dragostea cu care r\spund
hia „Adormirea Maicii Dom- militare, mesajul Evangheli- la solicit\rile de a sus]ine
nului“, Protopopiatul Ploie[ti, ei trebuie cunoscut, cu toat\ Centrul BASILICA, pentru c\
crede c\ „tr\im `ntr-o lume puterea, prin toate mijloace- prin aceasta, fiecare dintre ei
secularizat\. Realitatea aces- le de comunicare `n mas\. nu face altceva decât s\ aduc\
tei afirma]ii se constituie, cre- „Ac]iunea mediatic\ [i voca- cuvântul credin]ei `n casele
dem noi, `n premiza funda- ]ia comunic\rii `n mas\ au credincio[ilor. Dorin]a multo-
mental\ a oric\rui discurs tradi]ii [i temeiuri `nc\ de la ra dintre preo]ii prezen]i a
privind rela]ia [i raporturile `nceputurile cre[tinismului. fost aceea ca to]i credincio[ii
`ntre Biseric\ [i mass-media, Dac\ Mântuitorul Hristos se no[tri s\ `n]eleag\ c\ este de
pe de o parte, pentru c\ mass- adresa, verbal, mul]imilor, mare folos sufletesc pentru fi-
media este un exponent im- Sfântul Apostol Pavel a fost ecare dintre ei dac\ particip\
portant al unei societ\]i secu- cel dintâi cre[tin care a sim- la Sfintele Liturghii s\vâr[ite
larizate, iar pe de alt\ parte, ]it nevoia s\ comunice prin `n parohii. Iar, prin compo-
`n perspectiva necesit\]ii folo- epistole, nu numai cu uceni- nentele Centrului BASILICA,
sirii de c\tre Biseric\ a mijloa- cii s\i, ci [i `n mas\, cu gru- oamenii trebuie s\ `[i comple-
celor de comunicare `n mas\ puri [i comunit\]i `ntregi“, a teze cuno[tin]ele despre cre-
ca modalit\]i reale, eficiente punctat pr. Stan Du]u. din]a noastr\ str\mo[easc\“,
de propov\duire [i de ap\rare Potrivit pr. {tefan Mu[at, ne-a declarat pr. protopop
a `nv\]\turii de credin]\“. protoiereu de Ploie[ti, la con- {tefan Mu[at. a
Mass-media are pretutin-
deni `n lume o importan]\ Pagin\ realizat\ de diac. George ANICULOAIE

4 Actualitatea religioas\
PE SCURT
Patriarhul Daniel
va efectua o vizit\
canonic\ `n Episcopia
Râmnicului
~n zilele de 13-15 noiembrie 2009,
Preafericitul P\rinte Daniel, Pa-
triarhul Bisericii Ortodoxe Româ-
ne, va efectua o vizit\ canonic\ `n
Episcopia Râmnicului. Dintre mo-
mentele principale ale vizitei,
Biroul de Pres\ al Patriarhiei
Rom=ne men]ioneaz\:
a M=ine, 14 noiembrie 2009, de la
ora 9:30, Preafericitul P\rinte
Patriarh Daniel, `nconjurat de un
sobor de ierarhi, preo]i [i diaconi,
va oficia Sf. Liturghie `n Catedrala
episcopal\ cu hramul „Sfântul Ie-
rarh Nicolae“ din municipiul Râm-
nicu Vâlcea. ~n cadrul Sfintei Li-
turghii, va avea loc hirotonia `ntru
arhiereu a p\rintelui arhimandrit
lector dr. Emilian Nica, ales Epis-
cop-Vicar al Episcopiei Râmnicului
cu titulatura Lovi[teanul `n [edin-
]a de lucru a Sfântului Sinod din
ziua din 29 octombrie 2009.
a Sfânta Liturghie va fi urmat\,
la ora 11:30, de ceremonia de ridi-
care a Episcopiei Râmnicului la
rang de Arhiepiscopie, conform
hot\rârii Sfântului Sinod din ziua
de 18 iunie 2009. ~n continuare, de
la ora 12:30, Patriarhul României
va binecuvânta [i inaugura
A[ez\mântul religios-cultural „Sf.
Ierarh Martir Antim Ivireanul“ de
la Centrul eparhial. Dup\-amiaz\,
Preafericirea Sa va vizita M\n\s-
tirea Dintr-un Lemn, unde va bi-
necuvânta noua biseric\ cu hra-
mul „Na[terea Maicii Domnului“,
aflat\ `n construc]ie.
a Duminic\, 15 noiembrie 2009,
`ncepând cu ora 9:45, Patriarhul
României va participa la Sfânta
Liturghie, oficiat\ `n biserica M\-
n\stirii Hurezi, iar dup\-amiaz\,
va vizita M\n\stirea Arnota, unde
va binecuvânta noul paraclis cu
hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesvi-
teanul“, precum [i M\n\stirea Bis-
tri]a. ~n cursul serii, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel se va re`n-
toarce la Bucure[ti.
Asocia]ia Tinerilor
Ortodoc[i Români din
Germania `[i discut\
proiectele de viitor
Membrii Asocia]iei Tinerilor Orto-
doc[i Români din Germania se vor
`ntâlni `n perioada 13-15 noiem-
brie la Nürnberg pentru a discuta
proiectele de viitor pentru urm\-
toarea perioad\. ~ntrunirea va a-
vea loc la sediul Mitropoliei Româ-
ne din Germania, informeaz\ basi-
lica.ro. Preasfin]itul Episcop-Vicar
Sofian Bra[oveanul al Arhiepiscopi-
ei Ortodoxe Române a Germaniei,
Austriei [i Luxemburgului a oferit
detalii pentru Radio TRINITAS:
„~ntâlnirea strânge la un loc tineri
de pe teritoriul `ntregii Germanii, `i
vom ajuta s\ se cunoasc\ [i vom `n-
treprinde unele activit\]i `mpreu-
n\; este vorba de activit\]i `n pri-
mul rând cu caracter bisericesc,
pentru ca ei s\ fie mai bine `nca-
dra]i `n via]a liturgic\ [i spiritual\
a Bisericii noastre, pelerinaje, con-
ferin]e; `ncerc\m s\ organiz\m de
asemenea ac]iuni caritative [i alte
lucruri care contribuie la zidirea
sufleteasc\. Vom discuta [i anumite
chestiuni organizatorice [i o s\ `l
avem ca invitat de onoare pe pr.
Vasile Mihoc, profesor de Noul Tes-
tament la Facultatea de Teologie
Ortodox\ din Sibiu, care are o fami-
lie numeroas\ [i care cunoa[te
situa]ia din Germania [i din Vest
destul de bine“. a
CM
YK
Vineri, 13 noiembrie 2009
O mare lumin\ a Bisericii [i un sfânt rug\tor `n ceruri
a Mesajul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
adresat participan]ilor la Simpozionul na]ional „Sfântul Vasile cel Mare [i
Sfin]ii Capadocieni“, M\n\stirea Bârsana, jude]ul Maramure[, 11-13 noiembrie 2009 a
Anul acesta se `mplinesc 1630 de ani re dasc\l al credin]ei ortodoxe, `n]elept hale, datoria permanent\ a fiec\rui cre[-
de la trecerea la cele ve[nice a Sfântului p\stor al vie]ii biserice[ti, bun organiza- tin de a lucra pentru unitatea Bisericii,
Vasile cel Mare (330-379), teolog [i `n- tor al monahismului r\s\ritean [i `nno- implicarea cre[tinului `n via]a social\,
]elept p\stor de suflete. Cu acest prilej, itor al Liturghiei. pentru promovarea binelui comun.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro- S-a n\scut `n anul 330, `n Cezareea Sfântul Vasile cel Mare a sintetizat
mâne a declarat 2009 „An comemorativ- Capadociei, `ntr-o familie credincioas\, `n persoana sa gândirea profund\ teolo-
omagial al Sfântului Vasile cel Mare [i vestit\ pentru noble]ea, bog\]ia sa ma- gic\ greac\ cre[tin\ [i sim]ul organiza-
al celorlal]i Sfin]i Capadocieni“. terial\ [i spiritual\. Pe mama sa o che- toric latin, fiind numit de unii patrologi
ma Emilia, iar pe tat\l s\u, Vasile. Te-
Capadocia, provincie a Asiei Mici, o- „un latin printre greci“. Erudit [i evlavi-
dinioar\ parte din Imperiul Bizantin, melia educa]iei sale este a[ezat\ de ta- os, reflexiv [i pragmatic, echilibrat [i cu-
ast\zi inclus\ `n statul modern Turcia, t\l s\u, profesor de retoric\ la Neoceza- rajos, st\ruitor `n rug\ciune [i convin-
a dat Bisericii oameni remarcabili prin reea `n Pont. Sfântul Vasile cel Mare a g\tor `n argumentare, toate aceste vir-
forma]ia lor duhovniceasc\ [i intelectu- f\cut parte dintr-o familie cu zece copii, tu]i erau purtate `ntr-un trup sl\bit de
al\. Speciali[tii patrologi au identificat dintre care trei vor deveni episcopi: ascez\ [i de boal\. Felul `n care acest
`n calendarul bisericesc 56 de sfin]i ori- Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigo- sfânt capadocian a unit `n\l]imea `nv\-
ginari din aceast\ provincie, `ntre care rie de Nyssa [i Sfântul Petru de Sevas- ]\turilor sale cu smerita sa vie]uire, te-
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Gri- ta. Dintre membrii familiei sale, [ase ologia duhovniceasc\ [i implicarea prac-
sunt cinsti]i ca sfin]i: cei trei episcopi
gorie de Nyssa sunt nume consacrate `n tic\ `n problemele Bisericii, `l arat\ a fi
istoria Bisericii prin opera lor teologic\, men]iona]i, Sfânta Macrina cea Tân\r\ un model de urmat `n pastora]ia cre[ti-
pastoral\ [i apologetic-misionar\. (sora marelui ierarh), Sfânta Macrina n\ din toate timpurile.
Prin ace[ti sfin]i din Capadocia cea B\trân\ (bunica sa) [i Sfânta Emi- Felicit\m pe organizatorii acestui
omagiem pe cei care au realizat fericita lia (mama sa). simpozion na]ional, binecuvânt\m cu
`ntâlnire `ntre credin]a cre[tin\ [i cul- p\rinteasc\ dragoste pe participan]i [i
tura antic\, `ntre Filocalie [i filosofie, Model de urmat `n pastora]ia rug\m pe Sfântul Vasile cel Mare [i pe
`ntre omilia pastoral\ [i retorica antic\, to]i Sfin]ii Capadocieni s\ ne c\l\uzeas-
`ntre Liturghie [i filantropie. ~n
cre[tin\ din toate timpurile
c\ `n slujirea lui Dumnezeu [i a semeni-
chipurile Sfin]ilor Capadocieni din Marele ierarh este contemporanul nos- lor, spre slava Preasfintei Treimi [i bi-
icoane str\luce[te lumina haric\ a tru prin mesajul s\u privind valoarea in- nele Bisericii lui Hristos.
transfigur\rii lumii [i a culturilor. finit\ a persoanei umane, lumea ca dar [i
Sfântul Vasile s-a bucurat de cinstea limbaj al `n]elepciunii lui Dumnezeu, va- † Daniel,
de a fi numit „cel Mare“ datorit\ daruri- loarea sacr\ a familiei credincioase [i vir- Patriarhul Bisericii
lor speciale cu care a fost `nzestrat: ma- tuoase, lumina sfin]itoare a vie]ii mona- Ortodoxe Române
Simpozion interna]ional `nchinat
Sfântului Grigorie Palama
Miercuri, 11 noiembrie 2009, a avut loc
deschiderea oficial\ a lucr\rilor Simpozionului
teologic interna]ional cu titlul „Teologie [i via]\ `n
opera Sfântului Grigorie Palama“, la M\n\stirea
Tismana. Evenimentul a fost deschis `n prezen]a
~nalt Preasfin]itului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei
[i Mitropolitul Olteniei. Lucr\rile se vor `ncheia
m=ine, 14 octombrie, de hramul Sfântului Grigorie
Palama, prin participarea la slujba Sfintei
Liturghii, care va fi oficiat\ `n biserica m\n\stirii.
~n discursul s\u, IPS Iri- cire dumnezeiasc\ la care
neu a vorbit despre rolul [i monahii isiha[ti doreau s\ a-
personalitatea Sfântului Gri- jung\. De aceea, ei exersau
gorie Palama: „Sfântul Gri- permanent pentru a dobândi
gorie Palama este considerat experien]a aceasta a luminii
P\rintele energiilor divine, dumnezeie[ti, [i cu cât se
al harului divin, cel care l-a concentrau mai mult, cu cât
comb\tut pe Varlaam de Ca- practicau mai mult rug\ciu-
labria [i pe to]i cei care au nea, cu atât ei se intensificau s\ ias\ din Muntele Athos, din Balamand, dr. Wolfgang
s\ coboare din chilia sa de Leyk, Universitatea Erlan-
fost de partea ra]ionalist\ a `n râvn\ dumnezeiasc\, pen-
gândirii teologice, din ilumi- tru a ajunge s\ dobândeasc\ deasupra Marii Lavre [i s\ gen-Nuerenberg - Germania,
nism am putea spune, dar f\- aceast\ stare. Fire[te c\ ajung\ mai `ntâi la Tesalonic pr. prof. univ. dr. Ioan Ic\ jr.
r\ lumin\. El vorbe[te ade- Sfântul Grigorie Palama, [i apoi la Constantinopol, de la Facultatea de Teologie
sea despre lumina taboric\, tr\ind `n Muntele Athos, a a- pentru a-i combate pe valaa- din Sibiu, pr. prof. univ. dr.
despre lumina Schimb\rii la vut cuno[tin]\ de foarte mi]i [i pentru a-i ap\ra pe c\- Nicu Dumitra[cu, decanul
Fa]\ pe care o consider\, la mul]i tr\itori, mul]i oameni lug\ri. Cu atâta u[urin]\ Facult\]ii de Teologie Orto-
fel ca cei dinaintea sa (Sfân- care practicau rug\ciunea i- vorbea despre lumina aceas- dox\ din Oradea, pr. prof.
tul Simeon Noul Teolog, nimii. Ace[tia au fost consi- ta dumnezeiasc\, `ncât a cre- univ. dr. Ioan Popescu, deca-
Sfântul Grigorie de Nyssa), dera]i de urma[ii lui Varla- at confuzie printre adversari, nul Facult\]ii de Teologie Or-
care nu se puteau ridica la todox\ din Pite[ti, pr. prof.
ca fiind necreat\. Ceea ce ~l am din Calabria «privitori
`nconjoar\ pe Mântuitorul Ii- spre buric», un termen batjo- nivelul cunoa[terii sale expe- dr. Mihai Himcinschi de la
sus Hristos ca str\lucire nu coritor. Valaami]ii nu puteau rimentale“. Facultatea de Teologie din
sunt altceva decât razele a- concepe c\ aceast\ lumin\, a- Printre invita]ii la simpo- Alba Iulia etc.
cestea ale energiei divine ca- ceast\ bucurie duhovniceasc\, zion se num\r\ teologi din Lucr\rile se vor `ncheia
re izvor\sc din Fiin]a Prea- ar putea s\ fie alta decât cea a ]ar\ [i din str\in\tate ca: chiar `n ziua Sfântului Grigo-
sfintei Treimi [i se `mp\rt\- filosofiei aristotelice, ai c\rei prof. univ. dr. Fadi A. Georgi, rie Palama prin oficierea
[esc oamenilor `n Biseric\ adep]i erau. De aceea, Sfântul de la Institutul de Teologie Sfintei Liturghii la biserica
spre mântuire, este o str\lu- Grigorie Palama a fost nevoit „Sfântul Ioan Damaschin“ m\n\stirii. (I.A.)
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 13 noiembrie 2009 Documentar 5

Sfânta Scriptur\ sau calea spre `mp\r\]ie
Dumnezeu a trimis cuvântul S\u
oamenilor spre a le fi, cum zice
psalmistul, „f\clie picioarelor“
pe c\rarea vie]ii. Izvoarele prin
care Dumnezeu {i-a descoperit
fiin]a, planul [i voia Sa sunt
Sfânta Scriptur\ [i Sfânta
Tradi]ie. Sfânta Scriptur\, Biblia,
Cartea C\r]ilor sau Cartea
ve[nic\ este documentul unic
care exprim\ iubirea lui
Dumnezeu fa]\ de oameni,
c\rora le arat\ calea spre
fericirea ve[nic\.
Nici o carte pe lume nu suport\ compa-
ra]ie cu Sfânta Scriptur\. De[i e ca un mo-
zaic de 66 de c\r]i canonice, scrise de a-
proape 40 de autori deosebi]i ca stare soci-
al\ [i intelectual\, de la ciobani pân\ la
`mp\ra]i, ea p\streaz\ acea unitate minu-
nat\, care face din aceast\ carte, care iat\
se adreseaz\ tuturor (mesajul scripturistic
e universal), o carte a istoriei, a viziunilor,
a omului, a lui Dumnezeu, a Mântuitoru-
lui, un monument al unit\]ii dumnezeie[ti,
pe care i-a imprimat-o Duhul Sfânt. Scris\
de-a lungul unei perioade de aproximativ
1.000 de ani, Biblia are un caracter poli-
fonic [i simfonic `n acela[i timp, aceste
c\r]i scrise de mai mul]i autori, care `[i fac
auzite glasurile sub inspira]ie divin\, toate
aceste c\r]i formeaz\ o singur\ carte, prin
care vorbe[te Dumnezeu.
s\ fie c\r]i biserice[ti [i tip\rite `n ateliere
m\n\stire[ti [i c\ prima carte de cult a
fost Liturghierul, cartea care se folose[te
`n cadrul celei mai importante slujbe din
cultul bisericesc, Sfânta Liturghie. ~n ca-
drul acesteia se bineveste[te [i Evanghelia
lui Hristos.
Un adev\r istoric elementar c\ poporul
român s-a n\scut cre[tin. Str\mo[ii no[tri
n-ar fi putut s\ fie cre[tini f\r\ a le fi fost
propov\duit pe `n]eles, `n limba lor, cu-
vântul lui Dumnezeu. ~n primul rând, ei
luau contact cu fragmente din Biblie prin
participarea lor la sfintele slujbe. Astfel,
primele texte `n limba român\ vor fi
psalmi, adic\ tocmai partea din Sf. Scrip-
tur\ cel mai mult folosit\ `n cultul orto-
dox. Astfel, cele mai vechi texte române[ti
sunt Psaltirea {cheian\, Psaltirea Voro-
ne]ean\ [i Psaltirea Hurmuzachi.
Temelia limbii române literare
Prima edi]ie integral\ a Noului Testa-
ment apare prin grija mitropolitului Simi-
on {tefan la Belgrad (Alba Iulia) `n anul
1648. Prin aceasta, limba român\ s-a `m-
bog\]it cu o serie de neologisme, ca sinago-
g\, filosofi, iot\, canon, aeropag. ~n ceea ce Biblia lui Andrei {aguna (Sibiu, 1856-1858)
prive[te traducerea propriu-zis\, dup\
Septuaginta, primul lucru care impresio- [i {erban Greceanu [i rev\zut\ de arhie- tuiasc\ sufletele sale“. Nu e e ajuns s\ a-
reul Gherman din Nissa Capadociei. Tip\- vem traduceri bune ale Bibliei. Mitropoli-
neaz\ la citirea c\r]ii este acela c\ s-a fo-
losit o limb\ pl\cut\, mult apropiat\ de a rirea Bibliei a `nceput la data de 5 noiem- tul `ndemna, `ntr-o pagin\ vibrant\, pe
brie 1687 [i s-a sfâr[it `n septembrie 1688. to]i credincio[ii, s\ se str\duiasc\ a p\-
poporului, de o mare frumuse]e literar\.
Con[tien]i de originea latin\ a limbii ~n luna urm\toare, {erban Cantacuzino a trunde „duhul cel mântuitoriu“ al Bibliei,
murit, iar tronul a fost ocupat de nepotul pentru a fi „vrednici cet\]eni ai `mp\r\]iei
noastre, traduc\torii s-au orientat spre a-
s\u, domnitorul Constantin Brâncoveanu. lui Dumnezeu ceii din Ceriu“. Biblia lui
ceasta, preluând din ea o serie de fonetis-
Acesta a dispus s\ se pun\ o nou\ foaie de {aguna fructific\ `ntreaga tradi]ie a tra-
me, forme [i cuvinte necunoscute pân\ a-
titlu pe exemplarele nedifuzate `nc\, `n ducerii Bibliei `n limba român\.
tunci. Cunoa[terea des\vâr[it\ a limbii care se men]iona faptul c\ tip\rirea s-a
vorbite a f\cut ca traduc\torii s\ dea un terminat sub el, la 10 noiembrie.
text de o deosebit\ claritate, care a putut Prin Biblia de la Bucure[ti, clericii [i Grija patriarhilor fa]\
fi citit u[or de to]i românii din toate locu- credincio[ii no[tri au dobândit acces ne- de r\spândirea luminii
rile `n care erau r\sfira]i [i din toate tim- mijlocit la textul sfânt, ceea ce a dat un
CM
YK

„Cuvântul `ntrupat“ purile pân\ azi. Pr. prof. acad. dr. Mircea nou impuls dezvolt\rii culturii teologice
dumnezeie[tii Scripturi
P\curariu afirm\ c\ din aceste motive, „a- române[ti [i adâncirii vie]ii cre[tine.
l\turi de Cazania lui Varlaam, Noul Tes- Biserica Ortodox\ nu a oprit citirea [i
Marele P\rinte, „dasc\l al lumii [i ie- Este o oper\ de mari propor]ii pentru `n particular, de c\tre credincio[i, a Sfin-
rarh“, Sfântul Ioan Gur\ de Aur, pr\z- tament de la Alba Iulia constituie temelia acel timp, având 994 de pagini, format
pe care s-a f\urit, `n secolele urm\toare, tei Scripturi, ci din contr\ a `ncurajat a-
nuit ast\zi, sintetizeaz\ `ntr-o formul\ mare, textul imprimat cu litere m\runte cest lucru, dovad\ c\ de timpuriu s-a `n-
pe cât de succint\, tot pe atât de sugesti- limba român\ literar\“. pe dou\ coloane, fiind a[a cum spunea grijit de traducerea c\r]ilor sfinte `n limba
v\, ceea ce este `n sine Sfânta Scriptur\. Dan Simionescu, „un monument literar de poporului [i de r\spândirea de Biblii `n ca-
El o define[te ca fiind „Cuvântul `ntru- Biblia de la Bucure[ti limb\, dar, `n acela[i timp, [i un act edito- sele credincio[ilor. Dar ea a insistat asu-
pat“, `n Omilia de la Matei. Marele teo- rial f\r\ egal, raportat chiar la tehnica ti-
log român Dumitru St\niloae afirm\ c\ sau un monument literar pografic\ modern\“.
pra unei interpret\ri eclesiale, `n consens
cu Tradi]ia, a Sfintei Scripturi. Regula pe
Sfânta Scriptur\ este „Fiul [i Cuvântul ~n anul 1682 se tip\re[te la Bucure[ti o O alt\ tip\ritur\ `nsemnat\ a Bibliei care a cultivat-o dintotdeauna Ortodoxia
lui Dumnezeu, Care s-a t\lm\cit pe Sine Evanghelie `n române[te. Trebuie remar- a fost realizat\ `n timpul [i cu cheltuiala este aceasta: „Scriptura se propov\duie[te
`n cuvinte, `n lucrarea Lui de apropiere cat c\ textul Evagheliei din 1682 este dife- episcopului Filotei al Buz\ului, `ntre a- [i se interpreteaz\ `n contextul unei tradi-
de oameni, pentru ridicarea lor la El, pâ- rit de cel din Noul Testament de la 1648. nii 1854-1856. Cunoscut\ sub denumirea ]ii exegetice [i liturgice pe care o poart\ cu
n\ la ~ntruparea, ~nvierea [i ~n\l]area Un an mai târziu, `n anul 1683, a ap\- de Biblia de la Buz\u, având un num\r sine Biserica“.
Lui ca om. Scriptura red\ ceea ce conti- rut tot `n Bucure[ti [i tot `n limba român\ de 5 volume, noua edi]ie avea la baz\ La `nceputul secolului al XX-lea, fieca-
nu\ s\ fac\ Fiul lui Dumnezeu cu noi Apostolul, reeditat de episcopul Damas- textul Bibliei de la Blaj, din 1795, care i re patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
din aceast\ stare de Dumnezeu [i om de- chin la Buz\u, `n 1704. Prin aceste tip\ri- s-a p\rut „mai bine t\lm\cit\ [i mai lu- [i-a propus, aidoma vrednicilor `nainta[i,
s\vâr[it, deci Scriptura t\lm\ce[te lu- turi, din 1682 [i 1683, s-a f\cut un nou pas minat\ `n `n]eles“. Oamenii de carte din a avea o grij\ cu totul aparte fa]\ de r\s-
crarea prezent\ a lui Hristos“. `nainte `n vederea introducerii limbii ro- jurul lui Filotei, care i-au stat `n ajutor pândirea luminii dumnezeie[tii Scripturi.
mâne `n Biseric\. la tip\rirea Bibliei, au `nl\turat o serie Astfel, `n 1914, se tip\re[te o nou\ edi]ie a
de regionalisme ori au schimbat unele
Un popor al Bibliei Un alt moment de o importan]\ deose-
cuvinte [i expresii, ceea ce a f\cut ca no-
Bibliei, edi]ie a Sfântului Sinod. O alt\ e-
bit\ a fost anul 1688, când a ie[it de sub di]ie a fost Biblia din 1936, tradus\ dup\
Trebuie s\ men]ion\m c\ Sfânta Scrip- teascuri Biblia supranumit\ de la Bucu- ua edi]ie s\ fie superioar\ celor dinainte textul masoretic de c\tre Gala Galaction,
tur\ este `n]eleas\ cu adev\rat abia atunci re[ti (locul apari]iei) sau a lui Cantacuzino `n ce prive[te puritatea limbii. Vasile Radu [i Nicodim Munteanu.
când este transpus\ `n cadrul vie]ii uma- (pentru c\ a fost tip\rit\ din cheltuiala [i ~n timpul p\storirii patriarhului Justi-
ne, atunci când este tr\it\ de persoane. `n timpul domnitorului {erban Cantacuzi- Biblia lui {aguna sau nian Marina (1968-1977), pe timpul regi-
Nu a fost deloc `ntâmpl\tor faptul ca no), aceasta a fost realizat\ de c\tre epis- mului comunist, s-a tip\rit Biblia `n dou\
primele c\r]i de pe teritoriul ]\rii noastre copul Mitrofan al Hu[ilor [i de fra]ii Radu Biblia ilustrat\ de la Sibiu edi]ii, 1968 [i 1975, ambele cu câte un tiraj
O realizare deosebit\ [i prima de acest de 100.000 de exemplare, iar Noul Testa-
gen `n ]ara noastr\ a constituit-o Biblia ment `n 125.000 de exemplare, apoi `n
13 noiembrie - Ziua Bibliei lui {aguna sau Biblia cu ilustra]ii, tip\ri- timpul patriarhului Iustin Moisescu
(1977-1986) o nou\ edi]ie a Sfintei Scrip-
t\ `ntre anii 1856-1858 la Sibiu. Dup\
~n leg\tur\ cu instituirea [i serbarea Zilei Bibliei `n fiecare an la 13 noiembrie cum m\rturisea Andrei {aguna, noua edi- turi, `n anul 1982, cu un tiraj de 100.000
de c\tre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfin]itul P\rinte Visari- ]ie avea la baz\ vechile traduceri româ- de exemplare, iar Noul Testament `n
on, Episcopul Tulcii, ne-a declarat c\ la data de 19 mai 1992 a avut loc, la ne[ti ale Sfintei Scripturi (Noul Testa- 110.000 de exemplare.
Facultatea de Teologie din Bucure[ti, Adunarea General\ de `nfiin]are [i consti- ment din 1648 [i edi]iile integrale ale Bi- ~ncepând cu patriarhul Teoctist [i cu
tuire a Societ\]ii Biblice Interconfesionale din România. La Adunare au participat bliei: Bucure[ti - 1688, Blaj - 1795, Peter- anul 1988, când a fost publicat\ o nou\
10 Biserici [i culte din România, `ntre care [i Biserica Ortodox\ Român\. Cu sburg - 1819 [i Buz\u - 1854-1856), con- edi]ie a Bibliei, `n colaborare cu Societ\-
aceast\ ocazie, a fost ales [i Comitetul de conducere al SBIR, vicepre[edinte fiind fruntate cu textul grecesc al Septuagintei ]ile Biblice Unite [i `ntr-un tiraj ini]ial
ales vrednicul de pomenire episcop Damaschin Severineanul. ~n cadrul [edin]ei de (edi]ia de la Atena din 1843) [i cu o intro- de 100.000 de exemplare, Biblia a fost
lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 14-15 noiembrie 2006, ducere `n limba slavon\. retip\rit\ de 11 ori, tirajul total al aces-
acesta a hot\rât, la propunerea PS Damaschin Coravu, instituirea unei zile din Andrei {aguna a v\zut `n carte un in- tei edi]ii num\rând pân\ `n anul 2001
cursul anului dedicat\ Bibliei, cartea ce cuprinde cuvântul lui Dumnezeu, comoara strument fundamental pentru schimbarea peste 380.000 de exemplare la care se a-
cea mai pre]ioas\ de lumin\ [i mântuire pe care El a dat-o oamenilor. O asemenea st\rii de lucruri dup\ instalarea sa ca e- daug\ [i Edi]ia jubiliar\ a Sfântului Si-
zi are drept scop s\ reaminteasc\ fiec\ruia datoria moral\ [i de con[tiin]\ ca piscop, apoi recunoa[terea ca mitropolit. nod (2001). Nu trebuie uitat faptul c\ au
fiecare credincios s\ aib\ o Biblie [i s\ citeasc\ din ea, având `n vedere rolul Sfintei „Cetirea Sf. Scripturi, spune Andrei {agu- fost tip\rite pentru nevoile credincio[ilor
Scripturi `n via]a liturgic\ [i formarea duhovniceasc\ a credincio[ilor. Luând `n na `n preacuvântare, e de trebuin]a Bise- [i ale slujitorilor Mica Biblie, Sfânta E-
considerare aceste lucruri [i faptul c\ este necesar\ o con[tientizare mai profund\ ricei, va s\ zic\ preo]imei, ca s\ [tie p\s- vanghelie, Apostolul, Psaltirea `n diferi-
a rolului pe care Sfânta Scriptur\ `l are `n via]a cre[tinilor ca baz\ a Revela]iei tori cu bun spor pe cre[tini c\tr\ via]a de te centre eparhiale din ]ar\, Sibiu, Ia[i,
cre[tine [i a misiunii Bisericii, Sfântul Sinod a hot\rât instituirea Zilei Bibliei `n veci; iar cre[tinilor este de trebuin]\ ca s\ Cluj-Napoca, Alba Iulia, Baia Mare etc.
data de 13 noiembrie, ziua pomenirii Sfântului Ioan Gur\ de Aur. [tie `n ce cred [i cum s\ cread\ ca s\ mân- (Alexandru CHITU}|)

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Inhala]iile cu ulei de
salvie, indicate
contra pneumoniei
George L., jud. Prahova:
„Urm\resc cu mare aten]ie
rubricile profesorului
Constantin Milic\ publicate `n
ziarul dumneavoastr\. A[ dori
s\ aflu c=teva dintre reco-
mand\rile dumnealui legate
de tratamentul naturist al
pneumoniei.“
Prof. Constantin Milic\: ~n
tratamentul intern au bune
efecte infuziile sau decocturile
cu plante medicinale, luate
separat sau `n amestecuri din
flori de soc, tei, ciubo]ica-cucu-
lui, nalb\ mare, lumân\ric\,
herba de isop, cimbri[or, sal-
vie, podbal, patlagin\, fructe
de m\ce[, anason [i c\tin\,
r\d\cini de t\t\neas\ [i
troscot, cu ac]iuni emoliente [i
antibacteriene. Se mai pot lua
zilnic câte trei linguri de vin
alb, diluat cu ap\ fierbinte, `n
care se macereaz\ r\d\cini de
t\t\neas\. Bune rezultate se
ob]in cu ulei de pin (câte 25
pic\turi de 2-3 ori pe zi, cu
20-30 minute `nainte de mese-
le principale, `ntr-o cur\ de 2-
3 s\pt\mâni). ~n perioada de
convalescen]\ se recomand\
ceaiuri c\ldu]e, vitaminizante,
cu m\ce[e, c\tin\, ciubo]ica-
cucului, roini]\ sau tei, `ndul-
cite cu miere de albine. Ex-
tern se fac `mpachet\ri pe
piept sau spate cu extract de
coada calului, patlagin\ [i
podbal, comprese cu bitter
suedez [i cataplasme cu se-
min]e fierte de in (`n 4 [edin]e
pe zi) sau cu f\in\ de mu[tar
negru, aplicate zilnic pe piept,
având efecte revulsive. Sunt
benefice frec]iile pe piept [i pe
spate cu ulei de sun\toare sau
cu solu]ie alcoolic\ de ment\
[i lavand\ `n perioada febril\.
~n unele zone se folosesc cata-
plasme cu brânz\ proasp\t\,
aplicat\ `n patru reprize pe zi
a câte 20 minute. Dup\ ce a
disp\rut starea de febr\ se
pot face b\i generale cu cim-
bri[or sau cu mu[tar negru
(100-200 g semin]e puse
`ntr-un s\cule] de tifon care se
scufund\ `n ap\ cald\ cu 5
minute `nainte de baia ce
dureaz\ 20 de minute). Dup\
baie, corpul nu se [terge, se
`mbrac\ `ntr-un halat gros [i
se trece `n pat cald pentru a
transpira abundent. Pentru
degajarea c\ilor respiratorii
se vor face inhala]ii calde cu
uleiuri esen]iale de brad, pin,
salvie, cimbri[or [i eucalipt.
Regimul alimentar trebuie s\
includ\ multe lichide (supe
calde, sucuri de fructe), salate
din legume proaspete [i multe
fructe bogate `n vitamine [i
minerale (l\mâi, portocale,
grepfruturi, coac\ze negre,
afine etc). Se mai recomand\
propolis, drojdie de bere, grâu
germinat [i fulgi de ov\z. Re-
gimul de via]\ impune un re-
paus la pat, unde bolnavul va
fi bine `nvelit, `ntr-o camer\
`nc\lzit\ [i aerisit\, cu respec-
tarea strict\ a normelor de
igien\. ~ntrucât boala este
transmisibil\, pacientul va fi
izolat, `n spital sau la domici-
liu, mai ales `n cazul pneumo-
niei bacteriene, astfel ca mem-
brii familiei sau alte persoane
s\ nu fie contaminate. a
Forme [i manifest\ri ale
virozelor cutanate la copilul mic
~n rubrica de ast\zi v\ vom prezenta
c=teva dintre cele mai frecvente
forme de manifestare ale
dermatozelor provocate de virusuri la
nivelul pielii copilului. Simptomele
de dr. Doina DUMITRIU
Molluscum contagiosum este
o dermatoz\ frecvent\ la un nou-
n\scut [i sugar, fiind provocat\
de un agent viral din familia
poxvirus. Aceast\ afec]iune este
transmis\ de la mam\ c\tre f\t
[i se caracterizeaz\ prin mici tu-
morete de m\rimi diferite, de la
o g\m\lie de ac p=n\ la un bob
de linte, globuloase, de culoarea
pielii normale sau roz, care apar
pe fa]\, pleoape, regiunea g=-
tului [i a organelor genitale.
Infec]ia cu virusul molluscum
nu determin\ apari]ia de anti-
corpi specifici. Autoinocularea
este frecvent\ [i explic\ multi-
plicarea [i perpetuarea leziuni-
lor. S-a constatat c\ afec]iunea
are o inciden]\ mai mare `n r=n-
dul copiilor care frecventeaz\
bazinele de `not.
Verucile (negii) sunt excres-
cen]e cutanate neinflamatoare,
produse de un virus care se sta-
bile[te `n epiderm [i care deter-
min\ dezvoltarea acestui strat.
Verucile vulgare sunt mici
forma]iuni tumorale cutanate,
neinflamatoare, dure, de culoare
cenu[ie, br\zdate de [an]uri a-
d=nci, variind ca m\rime de la
aceea a unei g\m\lii de ac, p=n\
la aceea a unui bob de linte. U-
neori, forma]iunile mai vechi pot
dep\[i diametrul de 1 cm sau se
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TRANSPLANTUL DE CE-
LULE SU{| AR PUTEA RESTA-
BILI CAPACIT|}ILE COGNI-
TIVE AFECTATE DE RADIOTE-
RAPIE: Potrivit concluziilor unui
studiu recent efectuat `n Statele
Unite, transplantul de celule su[\
embrionare umane ar putea s\
restabileasc\, `n viitor, capacit\-
]ile cerebrale cognitive diminuate
de radioterapie. „Rezultatele stu-
diului nostru ofer\ prima dovad\
c\ astfel de celule su[\ pot s\ re-
pare ]esuturile cerebrale v\t\ma-
te de radia]iile folosite `n timpul
Vineri, 13 noiembrie 2009
descrise mai jos v\ vor ajuta s\
identifica]i fiecare afec]iune [i s\ v\
adresa]i de urgen]\ medicului
dermatolog sau de familie, pentru
control [i tratament de specialitate.
pot reuni `n placarde verucoase gare nu sunt foarte contagioase
destul de mari. Nu sunt dure- [i se transmit doar prin contact
roase dec=t cele care se afl\ `n direct. Acestea pot persista timp
vecin\tatea unghiei sau `n tal- `ndelungat, dar sunt [i cazuri
p\, care determin\ [i o jen\ c=nd pot disp\rea prin resorb]ie
func]ional\. spontan\, chiar dup\ ce au per-
Verucile vulgare sunt mai sistat unul sau mai mul]i ani.
frecvente la copiii de v=rst\ [co- Verucile plane sunt [i ele
lar\ [i la adolescen]i [i foarte ra- foarte frecvent `nt=lnite `n pe-
re la copiii mai mici. Sunt loca- rioada copil\riei, av=nd aspectul
lizate, `n mod obi[nuit, pe dosul unor mici papule la nivelul pie-
m=inii, mai rar pe genunchi, lii, cu diametrul 1-3 mm, abia
palme [i t\lpi, cu posibilitate de reliefate, de culoare cenu[ie, roz
autoinoculare, ceea ce explic\ sau de culoarea pielii normale.
multiplicarea lor. Verucile vul- Localizarea lor cea mai frecven-
radioterapiei“, a explicat Charles nismul care a permis ameliorarea
Limoli, oncolog [i profesor de me- cognitiv\ a creierelor iradiate [i
dicin\ la Universitatea Califor-
au avansat dou\ ipoteze. ~n opi-
nia din Irvine, principalul autor
nia lor, celulele su[\ pot s\ se in-
al studiului. Prin acest studiu, ce-
tegreze `n ]esuturi pentru a sti-
lule su[\ embrionare umane au
mula dezvoltarea acestora. ~ns\,
fost transplantate la [oareci care
ele pot s\ contribuie, totodat\, la
au f\cut radioterapie. Celulele
repararea [i men]inerea celulelor
su[\ au migrat c\tre o zon\ din
cerebrale existente.
creier cunoscut\ pentru faptul c\
a SOLU}IE NAZAL|, OPRI-
favorizeaz\ cre[terea neuronilor.
Radioterapia folosit\ `n trata- T| DE LA V+NZAREA ~N FAR-
mentul contra tumorilor cerebra- MACII: Direc]ia de S\n\tate Pu-
le este limitat\ de gradul de to- blic\ (DSP) Arge[ a dispus opri-
leran]\ a ]esuturilor din vecin\- rea de la comercializare a unei
tatea tumorilor. Pacien]ii care ur- solu]ii nazale, dup\ ce o femeie
meaz\ acest tratament pentru re- din Pite[ti a reclamat c\ fiica ei a
ducerea tumorilor cerebrale sufe- suferit arsuri `n urma adminis-
r\, `n grade diferite, de o sc\dere tr\rii medicamentului, potrivit
a capacit\]ilor lor de `nv\]are [i Agerpres. Reprezentan]ii DSP
memorizare, care le afecteaz\ ca- Arge[ au identificat produse din
litatea vie]ii. Cercet\torii `ncear- lotul suspect, cu num\rul 3033,
c\ s\ determine cu precizie meca- `n [ase farmacii din jude]ul Arge[
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
t\ este pe fa]\, mai rar pe dosul
m=inii [i pe degete. Cel mai ade-
sea, verucile plane apar ca ur-
mare a radia]iilor ultraviolete de
prim\var\.
Condiloamele acuminate re-
prezint\ mici excrescen]e papi-
lare, de culoare roz-ro[ie, aduna-
te. Acestea apar foarte rar la co-
pil [i la sugarul mic, fiind locali-
zate la nivel perianal, din cauza
condi]iilor locale de umiditate
crescut\, cu ph-ul modificat [i de
macera]ie consecutiv\ a pielii.
~n cazul `n care copilul dum-
neavoastr\ sufer\ de una dintre
afec]iunile virale prezentate mai
sus este recomandat s\ consulta]i
obligatoriu medicul de familie sau
specialistul, care va recomanda
tratamentul igienico-dietetic [i
medicamentos cel mai potrivit
pentru fiecare bolnav `n parte.
* DR. DOINA DUMITRIU ESTE
MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE
[i au dispus oprirea lor de la co-
mercializare pân\ când analizele
de laborator vor stabili dac\ pre-
zint\ pericol pentru s\n\tatea
popula]iei. „Lotul respectiv este
blocat pân\ când cei de la Agen-
]ia Na]ional\ a Medicamentului
vor finaliza analizele substan]e-
lor componente. ~n func]ie de re-
zultat, se va dispune fie retrage-
rea medicamentului, fie reluarea
vânz\rii“, a declarat dr. Anca A-
lexandrescu, directorul coordona-
tor al DSP Arge[. Potrivit datelor
de]inute de DSP Arge[, `n jude]
au fost distribuite `n ultima lun\
72 de flacoane de „Nazomer“, din-
tre care [ase au fost vândute, iar
30 au fost deja retrase de produ-
c\tor. Celelalte 36 de flacoane au
fost depistate `n cinci farmacii
din municipiul Pite[ti [i `ntr-o
farmacie din ora[ul Mioveni. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

Discriminarea pe criterii de v=rst\, accentuat\ de criza economic\
a Un sondaj efectuat de Comisia European\ arat\ c\ fiecare al [aselea european se simte discriminat a Potrivit
sondajului, cel mai puternic este resim]it\ discriminarea de vârst\ [i cea a persoanelor cu handicap a
Cel mai recent sondaj realizat
de UE arat\ c\ temerile conform
c\rora vârsta poate reprezenta
un dezavantaj pe pia]a locurilor
de munc\ câ[tig\ teren `n con-
textul recesiunii. Circa 58% din
cet\]enii UE consider\ c\ dis-
criminarea pe criterii de vârst\ a
devenit o problem\ frecvent\ `n
]ara lor - anul trecut, num\rul a-
cestora nu dep\[ea 42%. {i mai
mul]i dintre ei (64%) se tem c\
„Linia verde“ taie Insula Cipru din est `n vest [i `mparte capitala Nicosia `n dou\; peretele din Cipru
este f\cut din bidoane, sârm\ ghimpat\ dezordonat\ [i blocuri de beton pe care au crescut pomi
Vineri, 13 noiembrie 2009
lucr\torii din Europa se vor con-
frunta mai des cu astfel de situa-
]ii, dat\ fiind criza economic\.
Noi curente de opinie s-au
semnalat [i `n ceea ce prive[te
discriminarea persoanelor cu
handicap. Un sondaj similar ar\-
ta anul trecut c\ majoritatea res-
ponden]ilor considerau aceast\
form\ de discriminare ca fiind
rar `ntâlnit\. Acum, cei mai mul]i
declar\ c\ aceast\ atitudine este
mai degrab\ larg r\spândit\ [i
c\ lucrurile se pot agrava odat\
cu cre[terea [omajului.
Totu[i, num\rul cet\]enilor
care afirm\ c\ au fost victimele
unui tratament discriminatoriu
r\mâne acela[i ca [i anul trecut
(16%).
61% din responden]i (procen-
taj aproape neschimbat fa]\ de
anul trecut) au declarat c\ dis-
criminarea pe criterii etnice este
România `n UE 7
des `ntâlnit\ `n ]ara `n care
tr\iesc.
Au fost intervieva]i aproape
27.000 de cet\]eni din 30 de ]\ri
- cele 27 de state membre, plus 3
]\ri candidate la aderare (Croa-
]ia, Fosta Republic\ Iugoslav\ a
Macedoniei [i Turcia) [i au fost
vizate [ase forme de discrimina-
re, pe criterii de etnie, sex, vâr-
st\, handicap, orientare sexual\
[i religie. a
PE SCURT
Massimo D'Alema,
favorit pentru postul de
[ef al diploma]iei UE
Fostului premier [i ministru de
Externe al Italiei, Massimo
D'Alema, i-a fost confirmat mier-
curi sprijinul pentru candidatura
sa la func]ia de [ef al diploma]iei
UE din partea Partidului
Socialist European (PSE) [i al
Grupului Sociali[tilor [i
Democra]ilor (S&D) din
Parlamentul European. Sprijinul
pentru D'Alema a fost afirmat `n
unanimitate `n urma unei reuni-
uni a PSE [i S&D, ]inut\ mier-
curi la Bruxelles [i la care a par-
tipat [i Poul Nyrup Rasmussen,
liderul sociali[tilor europeni, se
arat\ `ntr-un comunicat comun
transmis miercuri seara presei
italiene de David Sassoli, [eful
delega]iei la PE a Partidului
Democrat (PD) din Italia, Gianni
Pittella, vicepre[edintele PE.
„F\r\ `ndoial\, Massimo D'Alema
este personalitatea cea mai auto-
rizat\ [i calificat\ pentru a de]ine
aceast\ func]ie, care trebuie
reprezentat\ `n tabloul unei
Europe tot mai puternice de o
figur\ capabil\ de dialog interin-
stitu]ional [i de rolul de a fi vocea
Europei `n `ntreaga lume“, se mai
arat\ `n comunicatul citat de
agen]ia Adnkronos. Dup\ anun]ul
oficial de mar]i al ministrului de
Externe laburist de la Londra,
David Miliband, c\ nu va candida
pentru aceast\ func]ie, D'Alema
r\m\sese principalul favorit din
rândul Grupului S&D pentru a
candida la func]ie. Printre posibilii
candida]i vehicula]i `n ultimele
dou\ s\pt\mâni s-a aflat [i nu-
mele europarlamentarului român
din partea PSD, Adrian Severin,
fost ministru de Externe.
Candidatura lui D'Alema este

C=te ziduri mai sunt de d\r=mat `n Europa? sus]inut\ [i de guvernul de la

Roma, premierul Silvio Berlusconi
[i ministrul de Externe Franco
a Un zid a c\zut `n Europa, un altul este `nc\ `n picioare a ~n momentul `n care Frattini repetând de mai multe ori
`n ultimele zile c\ de[i acesta a
europenii `[i strig\ bucuria, marc=nd a dou\zecea aniversare a c\derii Zidului din Berlin fost membru al fostului partid co-
munist italian [i este un repre-
[i a sfâr[itul R\zboiului Rece, o mic\ parcel\ a Uniunii Europene se afl\ de treizeci zentant al opozi]iei, este `n intere-
[i cinci de ani `n stare de r\zboi `nghe]at: Republica Cipru, t\iat\ de nordul insulei de la invazia sul na]ional al Italiei ca viitorul
[ef al diploma]iei UE s\ fie italian.
turceasc\ din 1974, scrie „Le Monde“, principalul cotidian francofon de pe planet\ a
La dou\zeci de ani de la `nl\- nume turcesc, Siret Bahçeli. Pâ- mod artificial popula]ia cipriot\ de stat pus\ la cale de colonei S-a deschis
turarea barierelor impuse de re- n\ `n aprilie 2008, un zid o bloca turceasc\ [i pentru a avea un greci pentru a lipi insula de Gre-
gimurile dictatoriale, presa eu- complet. O gaur\ permite ast\zi câ[tig politic. cia ofer\ un pretext pentru in- Consulatul Rom=niei
ropean\ aminte[te de existen]a o trecere. „Linia verde“ care taie Insula terven]ia Turciei. ~n 2004, Con- de la Ciudad Real
unor conflicte parc\ nesf=r[ite Cipru din est `n vest [i despic\ siliul European a comis impru-
pe b\tr=nul continent. Prestigi- ca briciul capitala Nicosia nu are den]a de a sus]ine aderarea Re- Consulatul României din Ciudad
oasa publica]ie „Le Monde“ ara- Ciprio]ii intr\ cu totu[i violen]a unui Zid al publicii Cipru la UE `nainte de a Real [i-a `nceput activitatea la
t\ cu degetul `n special `nspre pa[aportul la ei `n cas\ Berlinului. Peretele din Cipru realiza reunificarea. Ciprio]ii sediul din Calle Mata nr. 37, cu
drama ce persist\ de treizeci [i este f\cut din bidoane, sârm\ greci au acceptat aderarea, dar un orar de lucru `ntre orele 9:00-
cinci de ani `ntre ciprio]i. Cu condi]ia de a nu fi un co- ghimpat\ dezordonat\, blocuri refuz\ planul de reunificare al 17:00, de luni pân\ vineri, infor-
Este recunoscut\ de comuni- lon turc, v\zut r\u de c\tre ci- de beton pe care au crescut pomi. lui Kofi Annan. Negocierile au meaz\ un comunicat de pres\
tatea interna]ional\, dar, de la prio]ii greci, pentru a trece, a- Numai ciprio]ii turci constru- fost reluate cu greu, sus]inute de transmis de Ambasada României
ocuparea p\r]ii de nord de c\tre junge s\-]i prezin]i pa[aportul; iesc [i supravegheaz\ o grani]\ bun\voin]a pre[edintelui cipriot la Madrid. Noul oficiu consular
armata turc\, `n 1974, „Republi- `ns\, brusc, se schimb\ lumea: care nu este recunoscut\ de ci- Demetris Christofias, [i de lide- de carier\ are `n responsabilitate
ca Turc\ a Ciprului de Nord“, cântece turce[ti sfârâie `n maga- prio]ii greci. Din 2002, sub pre- rul comunit\]ii cipriote turce[ti, circumscrip]iile comunit\]ilor au-
autoproclamat\ de c\tre ciprio- zinele cu neoane mai rare, un siunea popular\, s-au deschis Mehmet Ali Talat. Fiecare do- tonome Castilla-La Mancha (To-
]ii turci, nu este recunoscut\ de- minaret dep\[e[te acoperi[urile, puncte de trecere: trei `n capi- re[te integrarea Turciei `n UE, ledo, Ciudad Real, Albacete,
cât de Turcia. trec\torii se fac mai rari, McDo- tal\, dou\ `n alte locuri din in- care ar pune cap\t acestui con- Cuenca [i Guadalajara) [i Extre-
Criza nu are efecte vizibile a- nald’s nu a considerat oportun sul\. Dar ciprio]ii greci prefer\ flict din alte timpuri: `n inima madura (Caceres [i Badajoz), fi-
supra Republicii Cipru, locuit\ s\ se instaleze, semiluna stea- s\ nu treac\, decât s\ `nfrunte Europei, ocupa]ia unei ]\ri de ind menit s\ acorde sprijin
de 900.000 de ciprio]i greci, `n gurilor turce[ti [i cipriote tur- ofensa de a-[i prezenta pa[a- c\tre alta. cet\]enilor români din provinciile
2004 [i `n zona euro `n 2008, pu- ce[ti triumf\ peste tot, doamne- poartele ca s\ intre „la ei `n Altundeva `n Europa, conflic- men]ionate, cu o serie de servicii
ternic\, cu o cre[tere economic\ le poart\ voaluri. cas\“. te mici persist\: Gibraltar, ]inut consulare, cum sunt: eliberarea
`nc\ u[or pozitiv\ (0,2%) [i un Mai departe, zona tampon de britanici [i al c\rui Guvern de documente de c\l\torie, de
[omaj sc\zut (6%). PIB-ul pe cap ad\poste[te resturile fostei am- nu este recunoscut de Spania, cu identitate, acte de stare civil\ ori
de locuitor este de trei ori cel al basade franceze, o cl\dire neo- Conflicte Fosta Republic\ Iugoslav\ a acte notariale (procuri, decla-
„Ciprului Nord“, [i el `n UE, dar gotic\ invadat\ de vegeta]ie [i deschise `n Europa Macedoniei c\reia Grecia, mân- ra]ii). Datele de contact ale
unde valorile comunitare sunt jefuit\ dup\ invazia turc\ din dr\ de provincia sa omonim\, noului oficiu consular sunt: tele-
`nghe]ate [i unde se pl\te[te `n 1974. Partea de nord a insulei Ciprul este povestea a dou\ nu vrea s\-i cedeze numele, Slo- fon fix 926.25.17.51, telefon de
lire turce[ti. este `nc\ ocupat\ de 40.000 de comunit\]i [i dou\ temeri. ~nce- venia [i Croa]ia, care abia `ncep urgen]\ 609.513.790, e-mail cru-
Strada Lidri, partea greac\, solda]i turci, `n plus de cei pând cu 1963, conflictul a provo- s\-[i rezolve disputa lor de fron- ciudadreal@telefonica.net. a
un McDonald’s [i magazine la aproximativ 200.000 de ciprio]i cat 5.000 de mor]i. Din 1964, pa- tier\. Uniunea European\, ma-
mod\ str\lucesc ca zeci de stele. turci [i coloni veni]i din Turcia. tru ani dup\ independen]a ]\rii, [ina de pacificat state, nu [i-a
~n mijloc, mergând spre nord, Ace[tia sunt `mpin[i la emigrare ONU s-a instalat pe insul\ ca o rezolvat `nc\ disputele, `ncheie Pagin\ realizat\
strada se opre[te brusc [i ia un de Ankara pentru a cre[te `n for]\-tampon. ~n 1974, lovitura „Le Monde“. a de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Documentar Vineri, 13 noiembrie 2009

Teologul de neegalat `n
cestei loialit\]i fa]\ de el, fusese-
Nici o carte nu poate cuprinde tot ceea ce a f\cut r\ `nchi[i, tortura]i sau exila]i.
Se poate ca autorul, prizonier `n
acest P\rinte al Bisericii. Ca orice mare de[ertul s\u, s\ fi fost supus cen-
personalitate [i ca P\rinte al Bisericii, nu se las\ zurii, dar [i forma]ia sa clasic\ la
[coala lui Libanius se simte `ntr-o
u[or abordat sau cuprins `n câteva fraze, oricât s-ar oarecare m\sur\. ~nv\]ase s\
str\dui ele s\ alc\tuiasc\ o sintez\. Cu cât timpul trateze coresponden]a ca pe un
gen literar, de]inând legi [i re-
trece, cu atât statura lui cre[te. Nici un P\rinte guli proprii, la care, ca un om
bisericesc nu a l\sat o mo[tenire literar\ atât de cultivat, ]inuse. Aceast\ conside-
ra]ie ne va explica de ce Sfântul
vast\. Ioan a fost contemporan cu oameni Ioan Hrisostom, care de altfel fa-
influen]i. O glorioas\ constela]ie de genii a fost ce dovada unei veritabile st\pâ-
niri a limbii, n-are aici aceea[i ]i-
cea care lumina perioada acelor ani `n care Sfântul nut\ literar\.
Ioan predica la Constantinopol. ~n vest erau
Ambrozie, Ieronim, Augustin. ~n est erau cei trei Sf=ntul Ioan,
Sfin]i Capadocieni: Vasile, Grigorie de Nazianz [i remarcabil teolog
Grigorie de Nyssa, educa]i, magnetici [i de-a ~n teologie, Sf. Ioan Gur\ de
Aur este, `nainte de toate, un
dreptul fascinan]i. Ace[tia au fost b\rba]ii cu care moralist care extrage din `nv\-
Sf=ntul Ioan Hrisostom a `mp\r]it aten]ia lumii. ]\tura curent\ consecin]e prac-
tice. El cunoa[te, de altfel, foar-
te bine doctrina cre[tin\ [i, `n
Scrierile Sfântului Ioan Gu- anumite discursuri de contro-
r\ de Aur, dintre cele mai boga- vers\, a expus-o `ntr-un mod
de diac. drd. Liviu te [i alese ale literaturii mondi- savant, dar nu a aprofundat-o
PETCU ale, s-au p\strat aproape `n to- pentru ea `ns\[i, nici nu s-a a-
talitate. Opera sa con]ine trata- mestecat `n discu]ii teologice.
~n privin]a aspectului fizic, te, omilii, cateheze, comentarii S-a spus, adeseori, c\ Sfântul
Gur\ de Aur era mic de statur\ biblice, cuvânt\ri, epistole, pre- Ioan Gur\ de Aur a fost mai pu-
[i pl\pând, avea fa]a pl\cut\, cum [i c\r]i de cult, dintre care ]in preocupat de problemele
dar sl\bit\ de post [i suferind\, cea mai celebr\ r\mâne, f\r\ dogmatice [i mai mult de cele
obrajii tra[i, fruntea `nalt\, libe- `ndoial\, Slujba Sfintei Litur- morale. O astfel de disociere es-
r\ [i ridat\, proeminent\, capul ghii, dup\ care se oficiaz\ Li- te neavenit\, deoarece `nv\]\-
ple[uv, urechile pu]in mari, un turghia `n cea mai mare parte a turile sale morale sunt mereu
chip plat, cu barb\, ochii adânci Bisericii Ortodoxe. ancorate `n structurile doctri-
erau ca dou\ tor]e arzând [i deo- Majoritatea acestor scrieri nare biblice [i ale Tradi]iei Bi-
sebit de ageri [i de p\trunz\tori. sunt la origine predici sus]inute sericii. Putem `n]elege mai bine
Stomacul `i crea des probleme [i de Sfântul Ioan `n Antiohia [i pasionanta lui preocupare fa]\
adesea febr\. Era foarte sensibil Constantinopol. Unele dintre a- de moral\ dac\ avem `n vedere
la frig. La fizic nu avea nimic cestea nu au fost scrise propriu- faptul c\ el s-a considerat, `na-
prin care s\ se impun\ mul]imii. zis de Ioan, ci stenografiate de inte de toate, p\stor de suflete
~ntreaga sa via]\ era `n ochii vii tahigrafi `n timp ce el le vorbea [i abia apoi `nv\]\tor. Ca p\s-
[i str\lucitori [i `n voce, relativ Aproape fiecare fraz\ din o- ascult\torilor [i cititorilor, pen-
credincio[ilor, iar `naintea edi- miliile sale este certificat\ cu tru care oratorul are o afec]iune tor de suflete, el a `n]eles [i a
slab\, dar de o rar\ putere de t\rii acestora erau verificate [i cultivat datoria sfânt\ de a-i
persuasiune (Cf. J. Tixeront, un citat din Sfânta Scriptur\. aparte. A fost bine spus c\ dac\
corectate de Sfântul Ioan. Fiecare idee este imediat l\mu- `nv\]a pe credincio[i ce `nseam-
Précis de Patrologie, Paris, 1927, Ipponate ilumina min]ile, Hri- n\, `n realitate, transpunerea
Toate scrierile Sfântului rit\ prin diferite exemple sau sostom reu[e[te s\ `nt\reasc\
pp. 264-266). Gusturile sale erau Ioan atrag [i uimesc `ntr-atât, no]iunilor de credin]\ `n via]\,
asem\n\ri luate din fenomene- voin]a. Scrisorile sunt circa 240 asumându-[i astfel sarcina pro-
dintre cele mai simple, iar via]a `ncât `l cuceresc cu totul pe citi- le naturii, din regnul plantelor
sa, de o austeritate continu\. la num\r, foarte scurte, aproape pov\duirii cuvântului evanghe-
tor. Operele sale literare sunt sau al animalelor, din faptele toate scrise `n exil [i pe tema
Era o natur\ delicat\, sim]ind un izvor nesecat nu doar pentru lic. Putem spune c\ Sfântul
omene[ti, [i cu deosebire din Providen]ei, tem\ ce era cea mai Ioan a fost, oarecum, re]inut `n
cu putere lucrurile [i traducân- teologi, ci [i pentru arheologi [i moravurile [i obiceiurile oame-
du-[i impresiile `ntr-un mod potrivit\ pentru a mângâia su- specula]ii despre tainele divine.
pentru istoricii culturii. nilor de atunci. fletele de tulbur\rile suferite
tran[ant. Gra]ios, bun, afectuos Atributele lui Dumnezeu `i
Scrierile Sfântului Ioan au atunci de c\tre Biseric\, tulbu- sunt familiare, dar el caut\ mai
[i vesel cu cei apropia]i, r\mâ-
nea, `n rela]iile sale exterioare, Con]inutul scrierilor un caracter particular ce `]i re- r\ri care `l `ntristau foarte mult, pu]in s\ le analizeze, dorind
veleaz\ imediat dac\ scrierea mai mult decât propriile lui sufe-
tot timpul rezervat. Hrisostom Sfântului Ioan apar]ine Sfântului sau nu, rin]e. ~n aceast\ privin]\, sunt
mai mult s\ le tr\iasc\ [i s\ le
atacat, calomniat, a refuzat lup- fac\ tr\ite. Sfântul Ioan Gur\
Scrierile lui Ioan analizeaz\ chiar dac\ nu se cunoa[te de la deosebite cele 17 scrisori `nchi- de Aur nu a avut curiozitatea
ta [i i-a pl\cut mai mult s\ cede- `nceput numele autorului, ci se
ze decât s\ lupte. ~n fa]a du[ma- cu limpezime [i convingere pro- nate v\duvei Olimpiada; de ma- de a cerceta modul `n care, `n
bleme morale, sociale, dogmati- voie[te a se dovedi din lectura re interes istoric s-au dovedit a fi Hristos, cele dou\ firi s-au unit,
nilor f\r\ con[tiin]\, el a avut scrierii. C\ci, `ntr-adev\r, toate
scrupule [i nu [i-a valorizat ce [i interpretative, comentea- [i cele dou\ scrisori dedicate pa- iar, pe de alt\ parte, ca un veri-
z\ practicile vie]ii cotidiene, in- scrierile Sfântului Ioan, fie ele pei Inocen]iu, `n care Hrisostom tabil antiohian, el a insistat cu
drepturile. dogmatice, fie morale, fie co-
terpreteaz\ c\r]ile Vechiului [i formuleaz\ o adresare elocven- prec\dere asupra umanit\]ii
Noului Testament, elogiaz\ mentarii la Scriptur\, poart\ t\. Epistolele sunt adresate ve- sfinte, a vie]ii, a operei [i a mor-
Opera Sfântului personalitatea multor persona- ca tip particular urm\toarea chilor prieteni din Antiohia [i ]ii lui Hristos.
Ioan Hrisostom je biblice, a sfin]ilor [i a con- caracteristic\: nici scrierile Constantinopol, episcopi, preo]i, Trebuie `ns\ subliniat faptul
temporanilor s\i de seam\, se dogmatice nu sunt curat dog- c\lug\ri, func]ionari, care `i lua- c\, la acea vreme, nu erau erezii
~n ceea ce prive[te opera, pu- opresc asupra `nv\]\turilor matice, nici cele morale nu sunt ser\ partea [i care, din pricina a- `ngrijor\toare de comb\tut, a[a
tem spune c\ acesta las\ poste- fundamentale ale Bisericii [i a- curat morale [i lipsite de partea
rit\]ii o oper\ uria[\, inegalabi- p\r\ `nv\]\tura genuin-cre[ti- dogmatic\, [i nici explic\rile
l\ atât ca dimensiuni, cât [i prin
con]inut, cuprinzând 18 volume
n\ de asaltul ereziilor destul de
numeroase `n acea perioad\.
sau herminiile lui asupra Sfin-
tei Scripturi nu pot fi curat her- Apostolul milosteniei [i
meneutice f\r\ partea dogmati-
`n edi]ia Migne (vol. 47-64), com-
parabil\ doar cu cea a lui Origen
Bog\]ia, profunzimea [i logi-
ca ideilor sale, cuno[tin]ele lui c\, ci toate se prezint\ sub ambasadorul s\racilor
sau a Fericitului Augustin. Din- enciclopedice, memoria sa feno- aceste trei fe]e: dogmatic\, her- Sfântul Ioan Gur\ de Aur este, prin excelen]\, [i apostolul mi-
tre anticii antiohieni, Sfântul menal\ [i precizia `n citarea [i meneutic\ [i moral\. losteniei. El [i-a `ndemnat ascult\torii la milostenie. A condam-
Ioan este singurul ale c\rui scri- interpretarea Scripturii, pre- nat cu duritate avari]ia (`n Omiliile despre Laz\r [i bogatul r\u)
[i s-a f\cut panegiristul milosteniei. Elocin]a sa este inepuizabi-
eri au d\inuit, `n timp, aproape cum [i descoperirea bog\]iilor Coresponden]a l\ `n a relua aceast\ tem\ f\r\ `ncetare. A da unui s\rac `n-
`n `ntregime. Acest privilegiu es- de sensuri ale scrierilor aceste- Sfântului Ioan seamn\ a da lui Dumnezeu [i Ioan a g\sit, `naintea lui Bossuet,
te datorat personalit\]ii autoru- ia, frumuse]ea [i atrac]ia stilu- accentele magnifice pentru a celebra eminenta demnitate a s\-
lui, dar nu `ntr-o mai mic\ m\- lui, figurile retorice, jocul de cu- ~n scrisorile sale, se pare c\ racilor. ~n zelul s\u, s-a l\sat dus pân\ acolo `ncât apare ca un
sur\ valorii lor. Nici un scriitor vinte folosit `n unele locuri des- vorba sa este mai pu]in nervoa- tribun ce discut\ de la `n\l]imea scaunului problema social\.
oriental nu a ob]inut `n aseme- fat\ sufletul cititorului, consti- s\, mai pu]in profund\, subtil\, Dar, `n loc s\ concluzioneze ca un tribun dreptul de revolt\ al s\-
nea m\sur\ admira]ia [i apreci- tuind un adev\rat festin du- `ns\ de o inteligen]\ ascu]it\, racului fa]\ de bogat, el nu are alt scop decât de a-l aduce pe cel
erea posterit\]ii. hovnicesc pentru acesta. mai eficace [i mai pe `n]elesul bogat la milostenie [i la practicarea `ntrajutor\rii.

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 13 noiembrie 2009 9

exegeza Sfintei Scripturi

cum fuseser\ `nainte [i dup\ el. cele consacrate Sfântului Apos- mai amintim: convertirea go]i-
~n acest domeniu, Sfântul Ioan tol Pavel. Aproape la fiecare lor la Ortodoxie (le-a dat o bise-
nu a avut mult de lucru [i nici nu pas pomene[te cu drag numele ric\ [i le-a hirotonit preo]i din-
s-a v\zut constrâns s\ aprofun- marelui apostol. tre ei) [i trimiterea unor c\lu-
deze grave probleme teologice, g\ri pentru r\spândirea cre[ti-
a[a cum li s-a `ntâmplat Sfântu- Ne`ntrecut predicator nismului `n Sci]ia, Persia [i Fe-
lui Atanasie, Sfântului Vasile, nicia. Deci, pe sci]ii care locuiau
Fericitului Augustin. A luptat Ca predicator, Sfântul Ioan `mprejurul Dun\rii i-a luminat
mai ales `mpotriva ereticilor a- Gur\ de Aur a fost considerat (adic\ popula]iile care locuiau
nomei, alc\tuind [i o lucrare in- cel dintâi. F\când o paralel\ `n- pe teritoriul ]\rii noastre, pe
titulat\ „Contra anomeilor“. tre Hrisostom [i Augustin, teo- str\mo[ii no[tri). ~n timpul a-
~n exegez\, el caut\ mai `n- logul Bardenhewer spunea: cesta, Sfântul Ioan [i slujea,
tâi sensul literal [i nu se teme „Augustin vorbea scurt, prefera predica, medita, catehiza, f\cea
s\ fac\, atunci când se impune, silogismul; Hrisostom foarte vizite pastorale, cerceta a[ez\-
considera]ii gramaticale [i ling- lung, adesea câte dou\ ore f\r\ mintele Bisericii, f\cea adminis-
vistice pentru a explica un pa- s\ produc\ oboseal\ ascult\to- tra]ie, citea [i scria. Cele mai
saj dificil, dar aceasta nu sem- rilor, ci dimpotriv\. Augustin multe din aceste obliga]ii le `n-
nific\ decât o preg\tire pentru se adresa mai mult min]ii, Hri- deplinea zilnic, ca Sfântul Vasi-
a desprinde sensul tipic sau `n- sostom sufletului `ntreg, pe ca- le cel Mare [i Fericitul Augus-
v\]\tura moral\ a textului. re voia s\-l vad\ mi[cat la fapte tin. E greu de `nchipuit cum re-
Este de net\g\duit c\ Sfân- cre[tine. Augustin urma `n cu- u[ea el s\ fac\ fa]\ unei aseme-
tul Ioan ocup\ primul loc `n li- vântarea sa o cale sever\, logi- nea munci enorme, mai ales c\
teratura noastr\ bisericeasc\, c\, rece, abstract\, de multe ori era o mân\ de om, [i deseori
mai ales ca hermeneut ne`n- chiar greoaie, Sf. Ioan `ns\ vor- bolnav.
trecut al Sfintei Scripturi. Fi- bea cald, cursiv, figurat, se in- Nectarie, patriarhul anteri-
del principiilor {colii din Anti- spira de la auditoriul s\u sau or, fusese un mare senior, [i
ohia, al c\rei ilustru reprezen- de la `mprejur\ri; ]inea conti- fastul clerului `nalt ajunsese la
tant [i este, el se ata[eaz\ mai nuu `ncordat\ aten]ia ascult\- concuren]\ cu cel al aristocra]i-
ales exegezei literare. Totu[i, torilor prin exemplele vii [i ei civile. Mare parte dintre cle-
tempereaz\ rigiditatea acestei plastice de care se servea, prin ricii colaboratori au fost foarte
metode fie printr-un recurs figurile de stil, care niciodat\ nemul]umi]i de austeritatea [i
prudent [i moderat la un oare- nu erau exagerate. Predica lui frugalitatea noului patriarh,
care alegorism, mereu fondat era un fel de exegez\. G\sim la care cerea s\ fie vândute obiec-
pe liter\, fie prin insisten]a a- el unele interpret\ri de o rar\ tele de lux din Patriarhie, care
supra `nv\]\turii morale [i bo- frumuse]e. Despre corabia lui refuza mesele copioase, totdea-
g\]iei aplica]iilor practice. Hri- Noe, spune el undeva: Aceasta una mânca singur.
sostom era omul unei singure avea un sens tainic, era proto- A reorganizat spitalele [i os-
C\r]i. Biblia sa nu era nicioda- tip al celor viitoare; c\ci prin piciile ora[ului mergând pân\
t\ `nchis\. O [tia pe de rost. O corabie era pre`nchipuit\ Bise- la a `ncerca s\-l dep\[easc\ pe
citeaz\, o explic\, o comentea- rica; prin Noe, Hristos; prin po- Sfântul Vasile `n `ncercarea sa
z\ [i recomand\ permanent ci- rumbel, Sfântul Duh, prin frun- de a pune pe picioare o institu-
tirea acesteia. Sfânta Scriptu- za de m\slin, dragostea lui re, nu conteneau s\-l proclame compara]ii; acestea sunt, de ase- ]ie pentru lepro[i ; a vândut bu-
r\ este, pentru Sfântul Ioan, Dumnezeu pentru oameni cel mai mare dintre oratorii Bi- menea, corelate, `n exordii [i nuri biserice[ti, folosind banii
sursa principal\ [i unic\ a („Geschihte der Altkirchlichen sericii grece[ti. Papa Pius al X- concluzii, cu evenimente con- `n scopuri filantropice; [i, chiar
gândirii sale. El face din aceas- Literatur“, 1923, p. 355). lea l-a decretat patron al predi- temporane [i, uneori, `mbog\]i- `n exil fiind, a r\scump\rat cap-
ta o lege pentru orice orator Cuvântul a fost voca]ia [i do- catorilor cre[tini (Berthold Al- te de digresiuni `n jurul unor tivi pe care i-a redat familiilor.
cre[tin. Biblia este, pentru Sfân- rin]a sa arz\toare [i cea mai taner, „Patrologia“, Ed. Mariet- argumente de mare interes. Pentru aceasta, ca [i al]i epis-
tul Ioan Hrisostom, cartea prin pur\ m\re]ie. Contemporanilor ti, 1977, p. 334), iar numele s\u copi de dinainte [i de dup\ el, a
excelen]\, care reune[te lec]iile s\i le pl\cea deja s\ spun\: {i st\ [i ast\zi pe buzele tuturor. Un arhip\stor exemplar folosit banii de la sus]in\torii
cele mai variate [i cele mai prac- din gura sa ie[eau cuvinte mai Predica [i `ngrijirea sufletu- `nst\ri]i.
tice pentru instruirea credin- dulci ca mierea. Toate secolele lui devenir\, pentru Sfântul Pe cât a fost de mare orator,
cio[ilor. Din textele sfinte, Sfân- cre[tine au confirmat acest elo- Ioan, scopul principal al vie]ii pe atât a fost de mare p\stor su-
tul Ioan Hrisostom `[i propune giu. A fost numit Homer al ora- sale; `n fapt, au fost transmise fletesc. Sfântul Ioan Gur\ de Mare `nv\]\tor al lumii
s\ scoat\ `ntreaga profunzime. torilor. El cuno[tea regulile artei urma[ilor mai mult de 700 de Aur a slujit preo]ia ca diacon, ca Acest virtuoz al cuvântului
Cu imagina]ia sa prolific\, el `[i oratorice `ncât nici un scriitor predici autentice, rod al celor 12 preot [i ca episcop. Principiile dumnezeiesc a lucrat pentru
`nchipuie f\r\ greutate perso- grec cre[tin nu i s-ar fi putut ani de misiune `n Antiohia [i al preo]iei sunt trasate cu mân\ Biseric\ toat\ via]a sa cu o ne-
najele, intr\ f\r\ greutate `n in- compara, iar aceste reguli le celor 6 ani de episcopat (pân\ la de maestru `n tratatul s\u „De- spus\ ardoare [i Biserica l-a a-
teriorul sfin]ilor, `n sentimente- aplica cu cea mai mare libertate. exilarea sa) `n Constantinopol. spre preo]ie“, la care au meditat [ezat nu numai printre P\rin]ii
le lor, pân\ a [i le `nsu[i [i apoi Cu toate aceste elogii, este prea Predicile sale erau practice. atâ]ia preo]i care g\sesc `n el biserice[ti, ci [i printre doctorii
le transmite cu o vitalitate a c\- pu]in cunoscut [i, cu siguran]\, Predica pe subiecte sau teme sfaturi, `ndrum\ri [i consol\ri [i scriitorii ei cei mai celebri. De
rei emo]ie te molipse[te. prea pu]in cercetat chiar [i de cei ap\s\toare - p\cat, c\in]\, cre- admirabile. El a avut atitudini, asemenea, calit\]ile literare ale
Marele arhiepiscop al Con- care consider\ numele s\u un din]\, lucrarea pentru mântui- `nv\]\turi, tâlcuiri, `ndrum\ri operelor sale care i-au captivat
stantinopolului comenteaz\ cea simbol. re a lui Hristos. Multe dintre e- [i explica]ii care sunt valabile [i pe contemporanii s\i `l impun
mai mare parte a c\r]ilor Ve- Pe când al]ii sunt doar sluji- le explic\ Sfânta Scriptur\, ast\zi. Tragedia vie]ii Sfântului pentru totdeauna literaturii
chiului [i Noului Testament, de tori ai regulilor [colare, Sfântul surs\ inepuizabil\ de `nv\]\- Ioan ne arat\ ce adânc\ con[ti- cre[tine [i universale. La pu]in
la Facere [i pân\ la Epistola c\- Ioan Hrisostom aplic\ aceste turi morale [i pretext de `ndem- in]\ religioas\ a avut ierarhul, timp dup\ moartea sa, Sfântul
tre Evrei. Sfântul Pavel este, reguli oarecum f\r\ s\ se gân- nuri la sfin]enie. `n fa]a moa[telor c\ruia a tre- Ioan Hrisostom a fost privit
pentru dânsul, obiectul unei deasc\, f\r\ vreun artificiu [i Predicile sale, care durau de- buit s\ se plece `mp\ratul Teo- atât de ortodoc[i, cât [i de cato-
predilec]ii speciale. F\r\ `ndo- cu un sim] perfect al m\surii. seori chiar [i dou\ ore, nu plic- dosie al II-lea (408-450) [i s\ `n- lici nu numai ca un predicator
ial\, cele mai numeroase [i cele Contemporanii s\i, [i al\turi tisesc, nici nu obosesc `ntrucât genuncheze, cerând iertare pen- [i exeget remarcabil, ci [i ca o
mai vii cuvânt\ri de laud\ sunt de ace[tia, genera]iile urm\toa- sunt `nsufle]ite de imagini [i tru p\catele p\rin]ilor s\i. voce autoritar\ `n probleme de
~n calitate de episcop, Ioan a credin]\. Pentru c\ Hrisostom
aplanat unele conflicte `ntre a fost [i un mare interpret - de[i
Apelativul de Hrisostom meni, care-[i constituie slava lui particular\, este
calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o se- `mp\rat [i oficialii s\i, `n speci- nu [i sistematizator - al doctri-
Dac\ ne `ntreb\m care a fost calitatea lui colele de dup\ dânsul. al `n probleme foarte importan- nei cre[tine, Biserica l-a numit
principal\ [i care a fost caracteristica sa deosebi- Acesta este Sfântul Ioan din Constantinopol: te; a intervenit `n probleme dis- marele `nv\]\tor al lumii. Si-
t\, negre[it vom r\spunde c\ `n privin]a culturii un mesager al poporului, o inim\ mare, un `m- ciplinare convocând sinoade, noadele Ecumenice din Calce-
filosofice [i enciclopedice nu era mai prejos dec=t p\timit al studiului C\r]ii (adic\ al Bibliei - destituind episcopi, `nchizând don (451), Constantinopol (680)
scriitorii din timpurile sale; ca hermeneut al Sfin- n.n.) [i iubitor de semeni; un om care p\rea s\ biserici non-niceene; de aseme- [i Niceea (787) `l arat\ ca mar-
tei Scripturi a fost aproape de ne`ntrecut, pentru [tie intuitiv care erau nevoile oamenilor [i s\ nea, a vizitat deseori m\n\sti- tor al adev\ratei credin]e. La fel,
care to]i hermeneu]ii de dup\ dânsul pe el l-au disting\ adev\rul de fals. A fost cu adev\rat rile pentru maici din vecin\tate papii Leon cel Mare [i Agaton.
avut de baz\ `n herminiile lor; `n privin]a sfin]e- gur\ de aur, a fost cel mai elocvent retor al Bi- pentru a instrui membrii comu- Sfântul Ioan Gur\ de Aur
niei vie]ii, a fost unul dintre cei mai rari b\rba]i sericii cre[tine, pân\ `n ziua de ast\zi. Cre[ti- nit\]ii. Sfântul Ioan nu s-a sfiit r\mâne cel mai cunoscut dintre
ai Bisericii cre[tine, iar ca p\stor [i administrator n\tatea `ntreag\, imediat dup\ `ncetarea lui s\ pun\ ordine chiar `n eparhii P\rin]ii greci [i una dintre cele
a fost de admirat. Dar cu asemenea calit\]i `i g\- din via]\, l-a proclamat dasc\l ecumenic, cel
sim `mpodobi]i [i pe al]ii dintre P\rin]ii Bisericii mai mare lumin\tor al lumii, stâlpul Bisericii,
str\ine, cum a fost cea a Efesu- mai fascinante figuri ale Anti-
cre[tine. Aceea `ns\ care `l distinge pe Sfântul lumina adev\rului, trâmbi]a lui Hristos, proo- lui, [i a depus, `ntr-un sinod lo- chit\]ii cre[tine. Cu vie venera-
Ioan de to]i ceilal]i P\rin]i, dasc\li [i scriitori ai roc [i vorbitor al tainelor lui Dumnezeu, Theo- cal, pe [ase episcopi care-[i ]ie ne aducem aminte de el, pe
Bisericii cre[tine, aceea care-l arat\ a fi de ne`n- forul Ioan, Hrisostomul Ioan, voind prin aceas- cump\raser\ dreg\toria cu care `n toate Liturghiile `l che-
trecut [i `n care n-a avut pân\ acum egal pe ni- ta a `nvedera marele lui talent oratoric. bani. Din lucrarea sa misionar\ m\m [i ni-l dorim ocrotitor. a

CM
YK
10 Opinii
CRONICA DETALIILOR
Senza]ii tari
de Sorin LAVRIC
E un prilej de bucurie s\
vezi c=t\ filosofie implicit\ se
ascunde `n spatele unei expre-
sii curente, aparent banale, ca
cea de „senza]ii tari“. La pri-
ma vedere, `n]elesul e simplu
[i la `ndem=na oricui, iar de el
ai parte `n at=tea anun]uri
publicitare care `]i f\g\duiesc
tr\iri r\scolitoare [i dure: o
supralicitare a pragului sensi-
bilit\]ii dup\ logica obi[nuit\
a m\ririi stimulului. Vrei ex-
perien]e memorabile, atunci
spore[te intensitatea lor. Re-
]eta e sigur\ [i cu valabilitate
universal\. O navigare pe in-
ternet, o curs\ la volanul ma-
[inii, un osp\] cu m=nc\ruri
condimentate sau un festin cu
b\uturi tari, toate `]i dau, `n
form\ direct\, gustul esen]ei
[i impresia ad=ncimii. ~n fond,
EXERCI}II ~N FA}A LIBERT|}II
Ierarhia valorilor [i toleran]a
de Ioana BIDILIC|-
VASILACHE
Ideea inconsecven]ei morale
a indivizilor nu este deloc una
nou\. De fapt, miza tuturor te-
oriilor morale, prin faptul c\
prescriu comportamente sau o-
fer\ regulile deliber\rii `ntre
diverse solu]ii `n cazul dileme-
lor morale, este tocmai de a e-
limina acest neajuns al omu-
lui: ele `[i propun s\ instituie
un principiu al ac]iunii bune,
juste, `n virtutea c\ruia s\
existe o unitate `ntre g=ndirea,
voin]a [i ac]iunea noastr\. Cu
toate acestea, faptul c\ sun-
tem cunosc\tori ai legilor mo-
rale sau ai Constitu]iei ]\rii nu
ne determin\ s\ ac]ion\m `ntot-
deauna moral sau legal.
Orice ac]iune, g=nd, cuv=nt
este purt\tor de valoare, `n
sensul `n care, la originea lor,
se afl\, con[tient sau incon[ti-
ent, o valoare din panteonul
nostru, func]ion=nd ca un re-
glator pentru comportament
`n situa]ia respectiv\. Incon-
secven]a noastr\ apare ca ur-
mare a faptului c\ pentru anu-
mite tipuri de situa]ii facem
apel la anumite valori sau c\,
`n situa]ii similare, dar la mo-
mente de timp diferite, la ba-
za deciziei noastre stau valori
diferite. ~ns\ aceasta s-ar pu-
tea s\ nu fie `ntotdeauna un
defect, ci ar putea fi un semn
al evolu]iei noastre. Dac\ am
pre]ui consecven]a mai mult
dec=t orice altceva, ar exista
riscul s\ apreciem comporta-
mente negative, dar consec-
vente. Mai mult dec=t at=t, de
dragul consecven]ei, am putea
ajunge s\ ne comport\m me-
canic, uit=nd c\ fiecare situa-
nu po]i tr\i intens [i profund
dec=t sub forma concentrat\ a
unor por]ii de densitate maxi-
m\. E ca [i `n cazul unui medi-
cament al c\rui principiu activ
nu `[i face efectul dec=t admi-
nistrat `n concentra]ii mari.
Frumuse]ea acestei situa]ii
este c\, sub pretextul senza]i-
ilor tari, se ascunde o `nclina-
]ie irepresibil\ de a merge la
esen]e, la temeiul ultim al lu-
crurilor, la miezul misterului.
Toat\ civiliza]ia noastr\ se
define[te prin ambi]ia de a
scoate esen]e, de a extrage pu-
rit\]i [i de a ob]ine principii
c=t mai eficiente. Aur, medi-
camente, parfumuri, alcoo-
luri, principii nutritive - cu
c=t sunt mai pure [i mai con-
centrate, cu at=t efectul lor a-
supra noastr\ e mai puternic.
~n realitate, vrem senza]ii tari
pentru c\ am pierdut organul
misterului vie]ii. ~n lipsa te-
]ie este unic\ [i c\ ea necesit\
aten]ie special\ pentru a nu
sc\pa din vedere vreun deta-
liu important. De aceea, omul
trebuie s\ fie treaz mereu;
vorbind despre trezvie, p\rin-
tele Teofil P\r\ian atr\gea
aten]ia c\ aceasta are darul
de a pune `n eviden]\ `n speci-
al g=ndurile, `nclin\rile, c\
este o supraveghere de noi `n-
[ine, este starea `n care putem
s\ ac]ion\m asupra `ntregii
noastre vie]i ulterioare.
Dilemele morale se traduc,
de cele mai multe ori, `n con-
flicte de valori, iar tragismul
situa]iei rezid\ `n neputin]a
sau ne[tiin]a noastr\ de a le
ierarhiza. Se spune c\ `]i este
Dumnezeu lucrul pentru care
]i-ai l\sa propriul copil s\ fie
ucis. Exemplul bun este cel al
Sf=ntului Constantin Br=nco-
veanu, `ns\ realitatea vremu-
meliei, ne mul]umim cu sub-
stitute care `i mimeaz\ ad=n-
cimea f\r\ s\-i poat\ reda
gustul. E ca [i cum sensibilita-
tea noastr\ s-a atrofiat, ne-
maiput=nd percepe dec=t adi-
erile venite din stratul lumii
acesteia. De aceea, ahtia]ii de
senza]ii tari sunt precum ni[te
lilieci a c\ror receptivitate s-a
dezvoltat pe o singur\ direc]ie:
vor ad=ncul vie]ii acum [i aici,
f\r\ `nt=rzieri [i m\suri de
precau]ie, dar, fiindc\ nu au
organ pentru lumin\, se mul-
]umesc cu ultrasunete. E ca [i
cum un tropism al tainei `i `m-
pinge `n ad=nc f\r\ s\ le pun\
la `ndem=n\ [i sim]ul de tre-
buin]\ pentru intuirea ei. {i a-
tunci, `n lipsa ei, alearg\ dup\
cutremur\ri ob]inute la co-
mand\ [i `n chip discret.
Ce `nseamn\ asta? C\ ceea
ce ne atrage la senza]iile tari
nu e statutul lor ilicit, de fruct
oprit, [i nici m\car eficien]a
lor rapid\, ci faptul c\ adev\-
ratul lor rol e s\ `nlocuiasc\ a-
cele esen]e pentru care ne-am
pierdut acuitatea. De acest de-
rilor pe care le tr\im ne de-
monstreaz\ c\ ierarhia valo-
rilor s-a r\sturnat [i c\ nu
dragostea [i credin]a se afl\ `n
v=rful piramidei, ci acele lu-
cruri care ne fac via]a mai
simpl\ [i mai comod\. Prin
urmare, ierarhia fiec\ruia, ce
reiese cu u[urin]\ din alegerile
acelui om, devine un instru-
ment bun pentru caracteriza-
rea sa moral\. Prin prisma a-
cestui fapt, a accepta un com-
portament `nseamn\ de cele
mai multe ori [i a-l recomanda.
Discu]iile dintre persoanele
care nu au acela[i sistem de va-
lori se dovedesc a fi, de cele mai
multe ori, un dialog al surzilor.
Cu toate acestea, at=ta vreme
c=t suntem con[tien]i c\ fiecare
om cu care intr\m `n contact
are propriile neputin]e, ispite [i
`ncerc\ri, adic\ at=ta vreme
c=t `l `nt=mpin\m pe cel\lalt
CM
YK
Vineri, 13 noiembrie 2009
taliu `]i dai seama c=nd reali-
zezi c\ o senza]ie e cu at=t mai
tare cu c=t e mai pu]in cizela-
t\, ceea ce `nseamn\ c\ inten-
sitatea unei experien]e e in-
vers propor]ional\ cu rafina-
mentul ei. Cazul lecturii e gr\-
itor, c\ci nim\nui nu i-ar trece
prin cap s-o a[eze `n categoria
`ndeletnicirilor care provoac\
senza]ii tari. {i totu[i, orice
om care a cunoscut farmecul
reveriei cu o carte `n m=n\,
voluptatea asocia]iilor nea[-
teptate de idei [i clipele de in-
spira]ie fulger\toare [tie c\,
dintre actele pur umane, lec-
tura e printre singurele care
merg direct la esen]e. Sau
g=ndi]i-v\ la o plimbare toam-
na, pe aleile unui cimitir. Sen-
za]iile promenadei nu sunt
tari, dar sunt de o fine]e dure-
roas\. P\str=nd analogia, vo-
luptatea vie]ii seam\n\ cu
desf\t\rile lecturii sau cu cele
ale plimb\rii: ele cer dozaj
(concentra]ie ]inut\ `n fr=u),
`ncetineal\ (efectul se ob]ine
`n timp) [i alternan]\ (alterne-
zi c\r]ile sau experien]ele, `n-
cu dragoste, rela]ia noastr\ nu
are cum e[ua. Dac\ mut\m `n-
s\ aceast\ problem\ la nivel
social, situa]ia se schimb\.
C=nd avem de-a face cu gru-
puri de opinii care, ac]ion=nd
pe baza propriilor valori, do-
resc s\-[i promoveze interesele
sau s\ c=[tige adep]i, trebuie
s\ ne g=ndim bine pe care din-
tre acelea le accept\m drept
modele `n societatea noastr\.
Exist\ o diferen]\ esen]ial\ `n-
tre legalizarea prostitu]iei [i
povestea din Pateric cu un av-
va care, `ntrebat ce face dac\
un frate adoarme al\turi `n bi-
seric\, r\spunde c\ `[i pune ge-
nunchiul sub capul s\u ca s\-l
odihneasc\.
Putem spune c\ dumnezeul
epocii noastre este diversita-
tea, `n sensul `n care accep-
t\m opinia lui Dostoievski c\
acolo unde nu este Dumnezeu
torc=ndu-te la cele care te-au
trezit la alt prag de sim]ire).
~n concluzie, sunt delicii pe
care le descoperi la o v=rst\
c=nd nu te mai po]i bucura de
ele, ceea ce e totuna cu a spune
c\ exist\ senza]ii pe care, a-
tunci c=nd ai fi putut s\ le
gu[ti, nu erai destul de copt ca
s-o faci, iar atunci c=nd te-ai
maturizat, ai pierdut putin]a
de a le percepe. Via]a poate fi
definit\ ca o restr=ngere trep-
tat\ a num\rului de sim]uri
prin care putem percepe miste-
rul lumii. Se produce o atrofie-
re din cauza c\reia, `n absen]a
esen]elor [i temeiurilor, ne a-
g\]\m de senza]ii tari [i experi-
en]e senza]ionale. {i, cum m\
`ndoiesc c\ voi tr\i clipa c=nd
cineva va dori s\ fac\ o afacere
prosper\ promi]=nd senza]ii
„slabe“ sau tr\iri „moi“, nu-mi
r\m=ne dec=t s\ m\ `ntorc la
experien]ele esen]iale pe care
istoria le-a verificat secole la
r=nd: lectura, plimbarea, reve-
ria. Vi le recomand din plin: nu
sunt tari, dar sunt profunde [i
rafinate. a
totul este permis. Propov\du-
im toleran]a ca pe o supra-va-
loare care permite existen]a
simultan\ a mai multor siste-
me de valori, `n speran]a c\ `n
felul acesta vom evita conflic-
tele `ntre indivizi sau `ntre
grupuri sociale. ~ns\ toleran-
]a, `n sine, nu este dragoste,
ea este relativizarea tuturor
valorilor. A fi tolerant `nseam-
n\ doar s\ accep]i c\ incom-
patibilitatea dintre tine [i ce-
l\lalt este una esen]ial\ [i c\
tu trebuie s\ ai grij\ ca prin
comportamentul t\u s\ nu
v\t\mezi libertatea celuilalt,
s\ nu emi]i judec\]i de valoa-
re la adresa alegerilor sale de
via]\, `nseamn\ s\ te retragi
cu totul din via]a celuilalt [i,
totodat\, s\-l elimini din a ta.
Principala consecin]\ a rela-
tivismului este absen]a autori-
t\]ii. Nu este vorba, din p\cate,
doar de absen]a unei autorit\]i
(absolute) la nivel social, aceas-
t\ autoritate pare s\ dispar\ [i
de la nivelul con[tiin]ei indivi-
duale, fiind din ce `n ce mai pu-
]in dispu[i s\ ne lupt\m cu noi
`n[ine, dar [i s\ lu\m atitudine
public, `n fa]a celorlal]i, atunci
c=nd situa]ia o pretinde. ~n ab-
sen]a autorit\]ii, to]i devenim
judec\torii tuturor lucrurilor [i
nici unul judec\torul nim\nui.
Hristos este, simultan, demni-
tate [i dragoste - `n func]ie de
ceea se cere `n situa]ia respec-
tiv\, o accentueaz\ pe una din
ele, adic\ alege s\ mustre c=nd
este necesar\ mustrarea [i o-
dihne[te, atunci c=nd prin dra-
goste [i pace poate preschimba
omul `n bine. At=ta vreme c=t
vedem `n autoritatea celui de
l=ng\ noi dragoste [i demnita-
te, nu o vom mai vedea ca pe
un atentat la propria libertate,
adic\ vom c\p\ta un criteriu
de care s\ facem uz consecvent
`n alegerile noastre. a
 Vineri, 13 noiembrie 2009 Agenda cre[tinului 11
MICUL CATEHISM ISTORIA
CRE{TINISMULUI
Cre[tinului nu `i sunt necesare semnele [i minunile (MCCCLXVII)

pentru dovedirea adev\rurilor de credin]\

Biserica Ortodox\ a condamnat
dintotdeauna `nv\]\tura [i practi-
cile spiritiste. Sf=nta Scriptur\ a
Vechiului Testament con]ine
multe texte prin care se interzice,
sub pedeapsa cu moartea, practi-
cile spiritiste. Proorocul Isaia `[i
`ndemna contemporanii s\ nu
cerceteze ghicitorii, „pe cei care
cheam\ mor]ii“, [i se `ntreab\: „nu
se cuvine oare poporului s\ alerge
la Dumnezeul s\u? S\ `ntrebe
oare pe mor]i pentru soarta celor
vii?“
Regele Saul, pentru c\ a cerut
unei vr\jitoare s\ cheme spiritul
lui Samuel, a fost pedepsit: „a mu-
rit Saul pentru nelegiuirea sa pe
care o f\cuse el `naintea Domnu-
lui, pentru c\ n-a p\zit cuvântul
Domnului [i pentru c\ a `ntrebat
[i a cercetat o vr\jitoare. {i nu a
cercetat pe Domnul. De aceea a [i
fost el omorât [i domnia a fost dat\
lui David, fiul lui Iesei“, ne spune
autorul c\r]ii `nt=i a Cronicilor.
Unii P\rin]i ai Bisericii au co-
mentat ini]iativa regelui Saul de
a cere ajutorul vr\jitoarei din En-
dor [i consider\ c\ spiritul lui
Samuel care s-a ar\tat nu a fost
dec=t o apari]ie diavoleasc\: „Du-
hul de care vr\jitoarea era conti-
nuu st\p=nit\, el a fost acela care
`mpreun\ a luat [i pe alte duhuri
BIBLIA - VERSET CU VERSET
spre a `n[ela pe acea femeie [i
prin ea [i pe Saul (...) se vede lim-
pede c\ `n locul lui Samuel s-a
ar\tat un duh r\u“, ne spune Sf.
Grigorie de Nyssa, `n lucrarea
„Despre pitonist\“.
Pentru cre[tinul practicant nu
mai sunt necesare semnele [i mi-
nunile pentru dovedirea adev\ru-
rilor de credin]\. M=ntuitorul a
condamnat de multe ori pe cei ca-
re cer probe [i dovezi pentru cre-
din]a lor. Credin]a, a[a cum a de-
finit-o Sf. Ap. Pavel, ca „dovada
celor nev\zute“, exclude probele
materiale. Fariseilor care cereau
semne din cer, M=ntuitorul le-a
spus „Pentru ce neamul acesta ce-
re semne?“. Apostolul Toma s-a
convins de `nvierea Domnului,
dar a fost mustrat pentru `ndoia-
la ar\tat\; apoi M=ntuitorul a fe-
ricit pe cei ce n-au v\zut [i au cre-
zut. Din parabola bogatului ne-
milostiv [i a s\racului Laz\r a-
fl\m lipsa de valoare a dovezilor
privind via]a dup\ moarte pentru
cei necredincio[i: „Dac\ de Moise
[i de profe]i nu ascult\, nu se vor
`ndupleca nici c=nd va `nvia vre-
unul dintre mor]i“.
Chemarea mor]ilor este consi-
derat\ o vr\jitorie [i nu este urma-
t\ de folos duhovnicesc. (pr. Gheor-
ghe MIH|IL|)
~nceputurile
`nv\]\mântului
teologic `n
Transilvania (III)
Primele cursuri sistematice de
preg\tire a clerului ortodox
român s-au deschis la 15 mar-
tie 1811 `ntr-o cas\ dintr-un
cartier al Sibiului, iar ca pro-
fesor a fost numit tân\rul
c\rturar Gheorghe Laz\r
(1779-1823). ~n 1814, epis-
copul Vasile Moga (1811-1845)
a chemat de la studii din
Viena pe nepotul s\u, Moise
Fulea, pe care l-a numit profe-
sor la „cursurile de preo]ie“ de
la Sibiu, unde a predat pân\
`n anul 1849 Cânt\rile bise-
rice[ti, Tipicul [i „Manuarea
protocoalelor matriculare“
(no]iuni de administra]ie bi-
sericeasc\). Moise Fulea a fost
„cel mai activ militant pentru
ridicarea poporului prin `nv\-
]\tur\, respectiv prin carte.
Circulare, apeluri, amenin]\ri,
inspec]ii, amenzi, compara]ii

Despre un cu alte popoare au fost pro-

cedee folosite de Moise Fulea
pentru ca dasc\lii s\-[i fac\

asin s\lbatic datoria, p\rin]ii s\-i pl\teasc\

Facerea 16, 12: „Acela
va fi ca un asin s\lbatic
`ntre oameni; m=inile lui vor fi
asupra tuturor [i m=inile
tuturor asupra lui, dar el va sta
d=rz `n fa]a tuturor fra]ilor lui“.
Fragmentul biblic de mai sus ne prezint\
o caracterizare figurat\ a fiului pe care-l va
na[te slujnica Agar. Expresia „va fi ca un a-
sin s\lbatic `ntre oameni“ mai este `nt=lnit\,
`n alte traduceri, sub forma „va fi o s\lb\tici-
une de om“ sau „va fi om care va lucra p\-
m=ntul“. ~ntr-o not\ a Bibliei sau Sfintei
Scripturi, Edi]ie jubiliar\ a Sf=ntului Sinod,
versiune diortosit\ dup\ Septuaginta, expre-
sia este explicat\ prin prisma urma[ilor lui
Ismael, fiul `nc\ nen\scut al slujnicei Agar:
„Ismaeli]ii, identifica]i cu arabii, locuitori ai
de[ertului, vor fi asemenea asinilor s\lbatici:
r\t\citori [i izola]i“. Vorbirea figurat\ care
face referire la un m\gar s\lbatic, un animal
de ne`mblânzit, care r\t\ce[te `n voie prin
de[ert, descrie dragostea de libertate a bedui-
nului, când c\l\re[te, petrecând timpul `n
frumuse]ea variat\ a naturii [i dispre]uind
via]a de ora[. ~n cartea lui Iov g\sim par]ial
[i descrierea asinului s\lbatic cu care este
comparat Ismael: „Cine a l\sat slobod asinul
s\lbatic [i l-a dezlegat de la iesle? I-am dat
pustiul ca s\-l locuiasc\ [i p\mântul s\rat i
TEZAUR PATRISTIC
„Precum e[ti Tu, Doamne, necuprins
dup\ fiin]\ de nimeni [i de nici o fire ra]io-
nal\ [i `n]eleg\toare sau de nici o cuno[-
tin]\ creat\, nici m\car de cea heruvimic\,
ci e[ti `n afar\ [i mai presus, de nesfâr[ite
ori `n chip nesfâr[it de orice cuno[tin]\, tot
a[a sunt, St\pâne, [i cele din jurul T\u,
l-am h\r\zit ocol; El `[i bate joc de zarva ora-
[elor; el nu aude strig\tele nici unui st\pân;
El str\bate mun]ii, locul s\u de p\[une, [i
umbl\ dup\ ori[ice verdea]\“ (Iov 39, 5-8).
Ar\tarea `ngerului [i lini[tirea slujnicei
Agar sunt puse de Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur
pe seama meritelor patriarhului Avraam, cel
care-[i revendic\ paternitatea lui Ismael. „Ai
v\zut c\ St\p=nul cinste[te pe patriarh prin
bun\t\]ile date slujnicei? Purtarea de grij\
ar\tat\ de St\p=n slujnicei arat\ tocmai
bun\voin]a St\p=nului fa]\ de patriarh“, a
scris Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur, a c\rui
pomenire o pr\znuim ast\zi.
Cea de-a doua parte a versetului, „m=inile
lui vor fi asupra tuturor [i m=inile tuturor
nesfâr[ite [i nehot\rnicite… C\ci e[ti, `n
chip mai presus de fire, necuprins nu nu-
mai dup\ fire, ci [i `n cele naturale aflate
`n jurul T\u, ca Unul ce e[ti `n]elepciune
mai presus de `n]elepciune, putere mai
presus de putere, dragoste [i bun\tate mai
presus de tot `n]elesul dragostei [i al bu-
n\t\]ii“. (Calist Catafygiotul, Despre uni -
rea dumnezeiasc\ [i via]a contemplativ\ ,
cap. 71, `n Fil. rom., vol. VIII, p. 448, 449)
asupra lui, dar el va sta d=rz `n fa]a tuturor
fra]ilor lui“, reprezint\ o profe]ie care este [i
ast\zi de actualitate. Arabii, dintre care
mul]i `l revendic\ pe Ismael ca tat\ al lor, au
constituit de-a lungul istoriei o na]iune puter-
nic\ pe care mul]i au `ncercat s\ o cucereasc\,
`ns\ nici una nu a avut un succes permanent.
Arabii [i-au men]inut independen]a, iar Dum-
nezeu i-a p\strat ca o trainic\ amintire a gri-
jii Sale providen]iale. Ei constituie ast\zi pen-
tru unii un argument al adev\rului acestei
preziceri divine. (Lucian APOPEI)
ISTORII CU T+LC
Re]eta armoniei `n familie
Se istorise[te c\ un `mp\rat din
China a trecut `ntr-o zi pe lâng\ o cas\,
ai c\rei locuitori numero[i p\rin]i, copii,
nepo]i, gineri [i nurori tr\iau `n cea mai
bun\ `n]elegere. El a `ntrebat pe capul
familiei, un b\trân venerabil, prin ce
mijloc se poate realiza aceast\ bun\ `n-
]elegere. Atunci b\trânul scrise pe o hâr-
tie: „R\bdare, r\bdare, r\bdare“. (Grigo-
rie Com[a, O mie de pilde)
pe dasc\li, copiii s\ frecven-
teze [coala, poporul s\ pros-
pere. Din textul circularelor
pe care le-a adresat protopopi-
lor se desprinde hot\rârea
ferm\ a acestui dasc\l pentru
luminarea neamului româ-
nesc. ~n circulara pe care a
adresat-o la 23 septembrie
1820, Moise Fulea i-a scris
protopopului Iosif Ighian al
Zlatnei c\, de când este „`ntru
aceast\ slujb\ de la prea `nalt
loc orânduit“, a `ndemnat pe
protopopi „ca s\ porunceasc\
subordona]ilor preo]i ca [i
Sfin]iile lor `nsu[i s\ `ndemne
[i s\ dojeneasc\ pe preo]ii [i
credincio[ii no[tri [i cu cuvân-
tul [i cu fapta `ntru urmarea
prea `naltelor milostive orân-
duieli, s\ fac\ rând `n tot
satul unde iaste preot de cas\,
de [coal\, de dasc\l [i de plat\
la dasc\l [i s\ s\ deprind\ `n
temeiurile credin]ii [i a
n\ravurilor bune, adic\ s\ s\
`nve]e cre[tini buni [i oameni
de omenie“. Amintindu-i de
situa]ia deficitar\ a `nv\-
]\mântului din Protopopiatul
Zlatna, `n care „p\n\ acum
necum s\ mai fie ridicat [i
`ntralte sate din acest Proto-
popiat [coale [i s\ fie `nv\]at
pruncii legea [i credin]a, dar\
`nc\ nici cele pomenite nu
s-au ]inut“, Moise Fulea [i-a
exprimat speran]a c\ „poate
doar\ s\ vor `ndemna mai
bine cei noi Preo]i, care cu
mult mai bine [tiu ce pl\te[te
[coala ca cei b\trâni“ [i d\ cu-
venitele sfaturi pentru
desf\[urarea procesului de
`nv\]\mânt `n condi]ii optime.
(pr. Cezar }|BÂRN|)

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Pictura din Balcani
admirat\ `n nocturn\,
la MNAR
Muzeul Na]ional de Art\ al
României (MNAR) invit\ publicul
m=ine, 14 noiembrie, `n s\lile ex-
pozi]iei „Ipostaze ale modernismu-
lui. Pictura `n Bulgaria, Grecia,
România, 1910-1940“, care va
putea fi vizitat\ pân\ la ora 4:00
diminea]a. Manifestarea va fi
`nso]it\ de performance-uri dada,
o `ntâlnire cu avangardi[tii bul-
gari, greci [i români, reprezen-
tan]i ai unor curente precum sim-
bolism, postimpresionism, cubism,
futurism, expresionism, suprarea-
lism sau abstrac]ionism, printre
care Marcel Iancu, Max Herman
Maxy, Victor Brauner, Ivan
Abra[ev, Chiril }onev Nikos
Chatzikyriakos-Ghikas, Tristan
Tzara. Tineri de la mai multe licee
din Bucure[ti vor lectura texte
dadaiste, vor recita fragmente
semnate de autori precum Sa[a
Pan\, Ion Vinea, Geo Bogza sau
Eugen Ionescu. Accesul este gra-
tuit la acest eveniment organizat
cu sprijinul Programului Cultura
2007-2013 al Uniunii Europene,
conform Agerpres.
Festival de Dramaturgie
Contemporan\ la
Bra[ov
Festivalul de Dramaturgie
Contemporan\, edi]ia a XXI-a, a
`nceput ieri la Bra[ov, seara de
gal\ fiind programat\ pentru 20
noiembrie. La singurul festival
dedicat exclusiv dramaturgiei con-
temporane, organizat `n România,
spectacolele vor fi `nso]ite de dez-
bateri, spectacole-lectur\, lans\ri
de carte de gen [i evenimente
legate de preocup\rile, tendin]ele,
problematica lumii contemporane,
reflectate prin textul [i spectacolul
de teatru, dup\ cum sus]in orga-
nizatorii, Teatrul „Sic\
Alexandrescu“, `n parteneriat cu
Prim\ria Bra[ov, Ministerul
Culturii, Cultelor [i Patrimoniului
Cultural [i UNITER, conform
Agerpres. Printre actorii prezen]i
pe scena festivalului se afl\ Dana
Dogaru, Emilia Popescu, Marcel
Iure[, Hora]iu M\l\ele, Ion
Caramitru. La festivalul de la
Bra[ov partcip\ mai multe teatre
din ]ar\.
„Ora[e, Intersec]ii,
Culturi“ la Gold Art
Gallery [i
Hilton Art Club
La Gold Art Gallery [i Hilton Art
Club are loc expozi]ia „Ora[e,
Intersec]ii, Culturi“ a artistei
Bogdana Contra[ ce va fi deschis\
p=n\ la sf=r[itul lunii noiembrie.
Absolvent\ a Universit\]ii de
Art\ Bucure[ti, Sec]ia Pictur\, la
clasa profesorului Vladimir
Zamfirescu [i masterand\ la clasa
profesorului Marin Gherasim, au-
toarea este membr\ a Uniunii
Arti[tilor Plastici din România din
2001. „Ora[e, Intersec]ii, Culturi“
marcheaz\ o nou\ viziune imagis-
tic\, dar [i o epurare a mijloacelor
de expresie folosite. Geografia sen-
timental\ propus\ de artist\
alege `nsemne culturale
recognoscibile, care, odat\ intro-
duse `n imaginea plastic\, devin
simboluri. ~n compozi]iile cu h\r]i
se reg\sesc atât monumentele sau
muzeele preferate ale artistei, cât
[i impresiile adunate [i `nsemnate
pe hart\. a
Rom=nia, la T=rgul Interna]ional de Carte de la Viena
Institutul Cultural Român
(ICR) organizeaz\, `n perioada 12
- 15 noiembrie, standul României
la Târgul Interna]ional de Carte
de la Viena/Buch Wien 2009,
eveniment cultural amplu care
cuprinde atât un târg interna]io-
nal de carte, cât [i un important
festival de literatur\, „S\pt\-
mâna Lecturii de la Viena“ -
„Lesefestwoche“, care are loc `n
spa]ii neconven]ionale p=n\ pe 15
noiembrie. ~n standul României,
care are ca tem\ aniversarea a
dou\zeci de ani de la c\derea co-
munismului, sunt expuse peste
130 de volume apar]inând edi-
turilor române[ti Academia Civi-
C\r]ile, surs\ de cultur\ pe timp de criz\
Un Barometru realizat de Centrul
de Studii [i Cercet\ri `n Domeniul
Culturii (CSCDC) arat\ c\ `n anul
2009 consumul cultural a sc\zut
fa]\ de anii preceden]i. Num\rul
celor care merg la teatre, la
cinema, la muzee [i la expozi]ii a
sc\zut `n 2009, `n schimb a
crescut num\rul celor care au
achizi]ionat telefoane mobile,
telefoane 3G (16%) [i MP3
playere. O sc\dere mai pu]in
dramatic\ s-a `nregistrat doar `n
cazul achizi]ion\rii de c\r]i.
Consumul de teatru a sc\zut cu 15% `n
2009 fa]\ de anul 2008, ca [i `n cazul vi-
zitelor la muzee, `nregistrându-se cea mai
mic\ frecven]\ de participare din ultimii
cinci ani, potrivit Barometrului de
Consum Cultural 2009, cercetare rea-
lizat\ de Centrul de Studii [i Cercet\ri `n
Domeniul Culturii (CSCDC), lansat\ la
sediul Ministerului Culturii, Cultelor [i
Patrimoniului Na]ional (MCCPN).
Potrivit studiului, frecventarea specta-
colelor de cinema a sc\zut `n medie cu
17%.
~n 2009, media consumului cultural a
`nregistrat cele mai sc\zute valori din ul-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ART| GRAFIC| LA ASE: Un
num\r de 20 de sculpturi [i 31 de
opere de art\ grafic\ pot fi admi-
rate p=n\ pe 20 noiembrie la
Academia de Studii Economice
din Bucure[ti, `n cadrul expozi]iei
„Ritmuri“ a artistului Liviu Bre-
zeanu.
Artistul Liviu Brezeanu a ab-
solvit Institutul de Arte Plastice
„Nicolae Grigorescu“ din Bucu-
re[ti, promo]ia 1984, clasa profe-
sorului Geta Gheorghi]a Caragiu,
[i este membru al Uniunii
Arti[tilor Plastici din 1985. Lu-
cr\rile lui sunt prezente `n
colec]ii particulare din România,
SUA, Fran]a, Canada [i Luxem-
burg, conform Agerpres.
Praznicul Na[terii Domnului nostru Iisus Hristos
`n }ara F\g\ra[ului
Ziua I: 24 decembrie
M\n\stirea Sinaia, M\n\stirea
Caraiman, Biserica Neagr\ Bra[ov,
Biserica „Sfântul Nicolae - {cheii Bra-
[ovului“, M\n\stirea Sâmb\ta, cazare
[i mas\ restaurant.
Ziua II: 25 decembrie
Participare la Sfânta Liturghie la
M\n\stirea Sâmb\ta de Sus, mas\
CM
YK
Vineri, 13 noiembrie 2009
c\, All, Art, Cartea Româneasc\, „Circul nostru v\ prezint\...“ Centrului Na]ional al C\r]ii, stra-
Curtea Veche, Humanitas Clasic,
Ideea European\, Igloo Media,
(Polirom, 2007), tradus `n limba
german\ de Georg Aescht, iar
tegiile române[ti de implementare
a programelor de finan]are a
Paralela 45, Polirom, Vremea, m=ine, Ion Vianu va citi din cel traducerilor, rezultatele ob]inute
IDEA, Nemira, Editura Institu- mai recent roman al s\u, „Tsilla“, `n cei trei ani de derulare a aces-
tului Cultural Român, precum [i o aflat `n curs de publicare la tor programe. La conferin]e vor
selec]ie din cele mai reprezenta- Editura Polirom. Lecturile [i participa funda]ii [i institu]ii in-
tive titluri ap\rute `n str\in\tate discu]iile - `n limba german\ - vor terna]ionale, precum Erste Stif-
prin programele de finan]are fi moderate de reputatul scriitor tung, Comisia European\, Minis-
derulate de Institutul Cultural austriac Jan Koneffke. terul de Externe al Austriei,
Român prin Centrul Na]ional al La invita]ia organizatorilor NextPage (Bulgaria), Federation
C\r]ii. Buch Wien 2009, Centrul Na]io- of European Publishers etc.
La invita]ia ICR, scriitorii nal al C\r]ii (CENNAC) va partic- ~n cadrul „S\pt\mânii Lectu-
Lucian Dan Teodorovici [i Ion ipa la seria de dezbateri despre rii“ de la Viena, ICR Viena va or-
Vianu vor sus]ine lecturi publice traduceri [i politici de finan]are ganiza duminic\, 15 noiembrie, o
la Forum Literatur. editorial\ - „On Translation“. Co- lectur\ scenic\, particip=nd mai
Lucian Dan Teodorovici va citi, rina Bernic ([ef de serviciu CEN- mul]i autori români contempo-
azi, un fragment din romanul NAC) va prezenta activitatea rani, conform Agerpres. a
timii cinci ani, pentru toate tipurile de ac-
tivit\]i. Cel mai puternic au sc\zut, `n
2009, petrecerea timpului liber `n
c\l\torii, activit\]ile de `ngrijire corporal\
[i vizitarea muzeelor.
Astfel, fa]\ de 2008, vizitarea muze-
elor/expozi]iilor a sc\zut cu 20%, `nre-
gistrând cea mai mic\ valoare din ultimii
cinci ani. Totodat\, potrivit Barometrului,
`n 2009 se remarc\ o sc\dere a cum-
p\r\rii de muzic\ [i, `ntr-o m\sur\ mai
mic\, de c\r]i.
O explica]ie pentru aceast\ sc\dere ar
putea consta `n reducerea re]elelor de
distribu]ie de astfel de bunuri culturale.
Potrivit lui Liviu Chelcea, directorul
CSCDC, `n 2009 se poate vorbi de exis-
ten]a unei tendin]e de economisire [i de
reducere a timpului destinat activit\]ilor
culturale [i de timp liber.
„Noi estim\m c\, anul acesta, consumul
cultural va fi mai sc\zut decât `n ceilal]i
ani, sunt lucruri care ]in de criz\, dar sunt
[i lucruri conjuncturale. Consumul cul-
tural poate fi trecut [i el la capitolul telefoane mobile, telefoane 3G (16%) [i
domeniilor afectate de criza economic\“, a MP3 Playere, fa]\ de anul trecut.
spus Liviu Chelcea, conform Agerpres. Cercetarea realizat\ de CSCDC are
~n perioada analizat\ `n cadrul Baro- scopul de a eviden]ia cât [i cum a fost con-
metrului, s-a constatat faptul c\ `n prima sumat produsul cultural `n 2009, modul `n
jum\tate a anului 2008, comparativ cu care criza economic\ a afectat cererea de
prima jum\tate a anului 2009, procentul cultur\, precum [i care au fost cele mai
din veniturile familiei cheltuit pe ac- c\utate produse culturale.
tivit\]i culturale a sc\zut, astfel, 44% din- Barometrul de Consum Cultural 2009 a
tre responden]i nu au cheltuit bani din constat `ntr-un sondaj reprezentativ la
veniturile familiale pentru activit\]i cul- nivel na]ional, aplicat pe un e[antion de
turale. ~n acela[i timp, anul `n curs a 1.100 de responden]i, cu vârsta de peste
`nregistrat o cre[tere a consumului de 15 ani. a
a MUZEUL TURI{TILOR ~N de peste 1.400 de insigne repre- dievale ale Muzeului Na]ional
CETATEA DIN T+RGU MURE{: ~n zentând turismul montan din ]ar\ Cotroceni. ~n cadrul expozi]iei fi-
Cetatea din Târgu Mure[, [i din str\in\tate. Colec]ia `i gureaz\ lucr\ri de sculptur\, gra-
Serviciul Salvamont - Salvaspeo apar]ine lui Titus {tefanov, din fic\ [i tapiserie care ilustreaz\ o-
Mure[, `n colaborare cu Muzeul Arad, care a spus c\ piesa cea mai pera unuia dintre cei mai cunoscu]i
Jude]ean Mure[, a inaugurat un veche este o insign\ a Clubului sculptori monumentali[ti din Ro-
Muzeu al Turi[tilor, unic `n Ro- Austriac din 1862. Muzeul mânia. De-a lungul carierei ar-
mânia. Inspectorul Hints Zoltan, prezint\ [i obiecte specifice excur- tistice, Pavel Bucur a participat la
din cadrul Salvamont Mure[, a
spus c\ Muzeul Turi[tilor de]ine o
siilor montane, piese de echi- peste 90 de expozi]ii na]ionale, 60
de expozi]ii interna]ionale [i a rea-
pament, corturi, echipament per-
colec]ie unic\ de documente refe- sonal - `mbr\c\minte, bocanci, lizat 39 de expozi]ii personale. Cele
ritoare la turismul montan din schiuri cu leg\turi dintre cele mai mai multe dintre expozi]iile per-
Transilvania [i c\ unicitatea ex- primitive -, echipament speologic, sonale au fost organizate `n Româ-
pozi]iei este dat\ de plaja mare de echipament de alpinist [i echipa- nia, dar [i `n Germania, Italia,
timp acoperit\, de la mijlocul ment de cerceta[. Fran]a [i Elve]ia. a
anilor 1800 [i pân\ dup\ al doilea a „POR}I CERE{TI“ LA MUZEUL
R\zboi Mondial, conform Ager- COTROCENI: O expozi]ie cu titlul Pagin\ realizat\
pres. Pân\ la mijlocul lunii de- „Por]i cere[ti“ semnat\ Pavel Bu-
cembrie poate fi vizitat\ expozi]ia de Oana RUSU
cur s-a deschis `n spa]iile me-
(24-27 decembrie 2009)
tradi]ional\ de Cr\ciun, timp liber, Participare Sfânta Liturghie la sector 3; Tel: 021.310.99.21,
cin\. M\n\stirea Sâmb\ta de Sus, mas\ de 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
Ziua III: 26 decembrie prânz, M\n\stirea Cozia, Pite[ti, Bu- pelerinaje_antim@yahoo.com
Participare la Sfânta Liturghie la cure[ti. Calea Victoriei nr. 45, sector 1;
M\n\stirea Sâmb\ta de Sus, mas\ de Pre]: 950 de lei
prânz, vizitarea Catedralei mitro- Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
politane Sibiu, Pia]a Mare din Sibiu, Informa]ii suplimentare: Patriarhia 0788/ 728.544;
cin\. Rom=n\, Centrul de Pelerinaj „Sf. patriarhia_pelerinaje@ya-
Ziua IV: 27 decembrie Ap. Pavel“, Bdul Coposu nr. 1 D, hoo.com.
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 13 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ modele proprii sau dup\ modele
solicitate de clien]i. Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie [i tricotaje, numai pe baz\
`mp\rt\[it\ tuturor!
de comand\. De asemenea, ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. CM
YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber Vineri, 13 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

S\rb\tori]i Anul Nou `n Bucovina! Cr\ciun cre[tin

O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
30 decembrie 2009 - 02 ianuarie 2010
‹ Ziua I: (ora 07:00) Bucure[ti, Ca-
tedrala episcopal\ din Buz\u, ctitoria
voievodului Matei Basarab - Bac\u -
Catedrala arhiepiscopal\ din Roman,
ctitoria domnitorului Petru Rare[ [i a
so]iei sale doamna Elena Brancovici -
F\lticeni - Suceava, cazare [i mas\ ho-
tel****.
‹ Ziua II: Mic dejun, Catedrala
arhiepiscopal\ Suceava, `nchinare la
moa[tele Sf. Ioan cel Nou, M\n\stirea
Dragomirna, ctitoria lui Anastasie
Crimca, „Mireasa de piatr\ a Bucovinei“
- Biserica din P\tr\u]i, „Cavalcada sfin]i-
lor“ - Suceava, mas\ de prânz, timp liber,
ora 19:30 mas\ festiv\, primirea co-
lind\torilor [i a ur\torilor din Bucovina,
hotel****.
‹ Ziua III: Participare la Sfânta Li-
turghie a Sfântului Vasile cel Mare,
mas\ de prânz, dup\-amiaz\ se
viziteaz\ M\n\stirea Putna, „Ierusali-
mul neamului românesc [i altarul con-
[tiin]ei na]ionale“, `nchinare la mor-
mântul Sfântului {tefan cel Mare, mas\
de sear\ hotel****.
‹ Ziua IV: Mic dejun, Târgu Neam],
participare la parada colind\torilor, obi-
ceiuri [i tradi]ii din zona Neam], Bac\u,
Foc[ani, Buz\u, Bucure[ti.
Pre]: 1.200 de lei
Servicii incluse:
- 3 nop]i cazare hotel**** `n Sucea-
va;
- mas\ festiv\ de Anul Nou cu pro-
gram artistic;
- 2 mic dejun, 2 mese de prânz, 3 cine
hotel****;
- transport autocar modern***;
- ghid `nso]itor preot sau teolog.
Date de contact:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13
0788.728.542, pelerinaje_unirea@ya-
hoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
la Sâmb\ta de Sus
24-27 decembrie 2009 (4 zile/3 nop]i)
Program individual - Hotel Academia 3*
TARIF: 350 de lei/pers./sejur
Servicii incluse:
- 3 nop]i cazare la Hotel Academia 3*, `n incin-
ta M\n\stirii Br=ncoveanu;
- 24.XII - cin\;
- 25.XII - mic dejun [i „Cin\ festiv\“;
- 26.XII - mic dejun [i cin\;
Mesele sunt asigurate la Restaurantul Com-
plexului Turistic Sâmb\ta de Sus.
Servicii neincluse:
- cheltuielile personale, mesele de prânz.
Obiective de vizitat `n zon\:
M-rea Brâncoveanu, M-rea Câr]i[oara, M-rea
Dejani, M-rea Berivoi, M-rea Bucium, Cetatea
F\g\ra[, Herghelia Sâmb\ta de Jos, Muzeul Ba-
dea C=r]an, Complexul textil „La Vâltori“.
DATE DE CONTACT:
www.basilicatravel.ro
Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
E-m
mail: office@basilicatravel.ro
CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - Costel Birleanu
- tel: 0732.128.993;
e-m
mail: costel.birleanu@basilicatravel.ro -
Director Agen]ie - DIANA IORGA
- tel: 0732128997;
e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro -

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX

Putin amenin]\ din nou cu reducerea livr\rilor de gaze
Rusia va reduce livr\rile de
gaze c\tre Europa via Ucraina,
dac\ aceasta va sustrage gaze
f\r\ s\ `[i pl\teasc\ factura, a a-
vertizat miercuri premierul rus,
Vladimir Putin.
„Dac\ partenerii no[tri pl\-
tesc pentru propriul consum, ei
Guvernatorul BNR recomand\
politicienilor s\ nu creasc\ impozitele
a Guvernatorul BNR, Mugur Is\rescu, a mai avertizat c\ trebuie reduse neap\rat cheltuielile
publice a Is\rescu a atras aten]ia c\ este nevoie de restabilirea echilibrelor solide la nivelul
economiei, nu doar din punct de vedere financiar, ci [i „la nivelul societ\]ii ca atare a
Solu]ia optimal\ de ajus-
tare pentru România vizeaz\
cheltuielile publice, `n sensul
reducerii celor salariale [i ma-
teriale [i concentr\rii pe in-
vesti]ii, una din alternative
constând `n majorarea im-
pozitelor, „care e exact ce nu
trebuie `n recesiune“, a spus
guvernatorul BNR, Mugur
Is\rescu. „T\ierea cheltuieli-
lor salariale [i materiale, care
nu produc locuri de munc\ [i
venituri viitoare, trebuie rea-
lizat\, [i resursele `ndreptate
c\tre investi]ii. Aceasta ar fi
solu]ia optimal\ pentru Ro-
mânia“, a afirmat Is\rescu `n-
tr-o cuvântare ]inut\ la ASE,
cu ocazia primirii diplomei
Virgil Magearu, cu medalie de
aur, pentru activitatea `n do-
meniul financiar-economic.
„O alt\ solu]ie este majora-
rea impozitelor, care este exact
ce nu ne trebuie `n recesiune.
Dac\ nici asta nu va fi op]iu-
nea, atunci pia]a va face ajusta-
rea [i va fi dur\“, a mai spus el.
Programul extern de finan-
]are al României este `n pri-
mul rând cu Uniunea Euro-
pean\ [i `n subsidiar cu FMI [i
Banca Mondial\, a c\ror im-
plicare `n acord a fost determi-
nat\ de profunzimea crizei
economice, a declarat guverna-
torul BNR, Mugur Is\rescu.
El a subliniat, totodat\, c\
România nu are alternativ\
viabil\ [i valid\ la acordul cu
institu]iile financiare in-
terna]ionale.
„Nu cred c\ avem alterna-
tiv\ viabil\ [i valid\ la acest
acord cu UE [i FMI. Observa]i
[i ierarhizarea. Discu]iile Ro-
mâniei au `nceput cu UE.
Faptul c\ am ajuns ulterior s\
negociem [i cu FMI [i Banca
Mondial\ este legat de acui-
tatea crizei, profuzimea aces-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PENSII PENTRU CAS- sunt casnice [i care nu mai au tal\ numai luna trecut\. 24.000 terviu acordat cotidianului „Dai-
NICE: Ministerul Muncii, Fami- so]i, n-au nici dreptul la pensie de [omeri `nseamn\ cu 2.500 ly Mail“ c\ va `n\spri sistemul
liei [i Protec]iei Sociale (MMF-
PS) lucreaz\ la un proiect de lege
care ar urma s\ asigure venituri
la b\trâne]e [i persoanelor care
nu au contribuit niciodat\ la bu-
getul asigur\rilor sociale. Potri-
vit secretarului de stat `n Minis-
terul Muncii, Mihai {eitan, este
vorba de o pensie social\ care va
fi pl\tit\ de stat dup\ introdu-
cerea unui a[a-numit pilon zero
al pensiilor. „~ntr-o ]ar\ ca Ro-
mânia, exist\ `nc\ femei care
Vineri, 13 noiembrie 2009
vor primi gaze, iar dac\ nu pl\-
tesc, nu vor primi, `ns\ dac\ nu
primesc, se vor servi din gazo-
ductele de tranzit. ~n cazul `n
care vor face acest lucru, vom
reduce livr\rile“, a declarat
Putin `ntr-o conferin]\, la `n-
cheierea unei `ntâlniri cu omo-
teia. Fac o parantez\ s\ spun
c\ nu credeam s\ ajung, dup\
20 de ani, s\ negociez tot cu
Fondul“, a spus Is\rescu mier-
curi, precizând c\ rolul princi-
pal al FMI este determinat de
experien]a institu]iei `n ges-
tionarea mi[c\rilor masive de
capital.
Astfel, guvernatorul BNR a
explicat c\ „exist\ o dominan-
t\ a FMI“ `n compensarea
mi[c\rilor brutale de capital
privat cu fonduri publice [i a
reamintit c\ România este
membr\ a UE.
„Exist\ dorin]a normal\,
dar iluzorie, c\ putem face
dintr-o dat\ din România un
stat al bun\st\rii“
Anul 2009 este
un an al corec]iei
România „nu se afl\ la r\s-
cruce de drumuri“, `ns\ tre-
de urma[ [i n-au venituri sau vin
din zona agricol\. Atunci s-a pus
problema s\ g\sim o solu]ie `n
care s\ cre\m un a[a-numit pi-
lon zero, o pensie social\ care a
fost `nceput\, de altfel, cu cei 350
de lei pe care `i acoperim acum“,
a declarat, ieri, pentru un post
de radio, Mihai {eitan.
a RATA {OMAJULUI
CRE{TE ~NCET-~NCET {I ~N
CAPITAL|: Aproape 24.000 de
[omeri erau `nregistra]i `n Capi-
CM
YK
logul s\u austriac, Werner Fay-
mann.
Orice indiciu al unor noi ten-
siuni `ntre Moscova [i Kiev re-
prezint\ o surs\ de `ngrijorare
pentru Uniunea European\, a-
vând `n vedere c\ un sfert din
gazele consumate `n Uniune pro-
Guvernatorul BNR, Mugur Is\rescu
buie „s\ mearg\ `ncotro a
semnalizat“, respectiv `n sen-
sul credibiliz\rii, a spus mier-
curi guvernatorul BNR, Mu-
gur Is\rescu, amintind c\
2009 este un an al corec]iei,
care nu s-ar fi f\cut f\r\ im-
pactul crizei financiare in-
terna]ionale.
„Exist\ dorin]a normal\,
dar iluzorie, c\ putem face
dintr-o dat\ din România un
stat al bun\st\rii. Acest lucru
nu se poate realiza f\r\ stimu-
larea concuren]ei, muncii `n-
ver[unate [i descurajarea in-
competen]ei [i risipei banului
public“, a spus Is\rescu, aver-
tizând c\ graba exagerat\ `n
acest sens „nu poate aduce
decât amare deziluzii“.
Guvernatorul a atras aten-
]ia, totodat\, c\ este nevoie de
restabilirea echilibrelor solide
la nivelul economiei, nu doar
din punct de vedere financiar,
mai mul]i decât `n septembrie.
Agen]ia Municipal\ pentru Ocu-
parea For]ei de Munc\ Bucu-
re[ti anun]\ c\ rata [omajului a
ajuns la 2,1%, `n timp ce `n ]ar\
aceea[i rat\ este de aproape 7%.
Cea mai mare rat\ a [omajului
`n România s-a `nregistrat `n
Mehedin]i: 12,8%.
a MAREA BRITANIE ~-
N|SPRE{TE LEGISLA}IA
PRIVIND IMIGRA}IA: Prim-
ministrul a declarat `ntr-un in-
CM
YK
vin din Rusia, iar 80% dintre
acestea tranziteaz\ Ucraina.
La `nceputul lui ianuarie, eu-
ropenii au suferit o perioad\ lun-
g\, `n urma `ntreruperii livr\-
rilor ruse `n mijlocul iernii, din
cauza unui conflict `ntre Kiev [i
Moscova. a
ci [i „la nivelul societ\]ii ca
atare“.
„~n 1990, erau 10 milioane
de pl\titori de impozite [i sub
un milion de bugetari, iar in-
dustria era suprapopulat\.
Acum sunt mai pu]in de 5
milioane de angaja]i [i 1,5
milioane de bugetari. Totoda-
t\, `n 1990 erau sub 3 mili-
oane pensionari [i asista]i so-
cial, acum sunt peste 5 mili-
oane“, a afirmat Is\rescu.
De asemenea, el a reiterat
c\ veniturile care cresc mai
repede decât productivitatea
muncii sunt „t\iate de infla]ie
[i de ajust\rile de curs“.
~n România, „`ncepi s\ te
gânde[ti dac\ societatea nu
tr\ie[te mai mult `n ajusta-
re“, a spus Is\rescu, apreciind
c\ aceste corec]ii ale econo-
miei, „de[i s\n\toase, sunt
dureroase“ [i pot stârni con-
vulsii la nivelul societ\]ii. a
de puncte pe baza c\ruia se
ofer\ vizele de munc\. Gordon
Brown a recunoscut ca imigra]ia
a reprezentat o „for]\ econo-
mic\, social\ [i cultural\ pentru
Marea Britanie“, `ns\ trebuie s\
ia `n calcul `ngrijor\rile britani-
cilor fa]\ de locurile de munc\,
mai ales acum, `n perioada de
criz\. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
Economic 15
PE SCURT
BERD: România are
nevoie de un Guvern,
oricare ar fi acela
Formarea unui nou Guvern este
una dintre sarcinile imediate pe
care România trebuie s\ le duc\ la
`ndeplinire `n eforturile sale de a
r\spunde crizei economice, pentru
a nu exista `ntârzieri `n procesul
de decizie [i implementare a re-
formelor [i `n aplicarea acordului
`ncheiat cu Fondul Monetar
Interna]ional [i Uniunea
European\, spune Erik Berglof,
economist-[ef al B\ncii Europene
pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare.
„Criza politic\, suprapus\ peste
criza economic\, a complicat lu-
crurile. Este foarte important ca
perioada de incertitudine de la
nivel guvernamental s\ se
sfâr[easc\ cât mai repede. Sunt
decizii care trebuie luate f\r\
`ntârziere. România are nevoie de
un Guvern care s\ implementeze
reformele“ a spus Berglof.
Sume suplimentare
la bugetul general
consolidat
Sume suplimentare `n valoare de
582,23 milioane de lei au fost sta-
bilite la bugetul general consolidat
`n urma unor controale realizate
de Agen]ia Na]ional\ de
Administrare Fiscal\, `n luna oc-
tombrie, potrivit unui comunicat
al ANAF. Ac]iunile de control
desf\[urate au vizat respectarea
disciplinei financiar-fiscale, a
normelor de comer], precum [i re-
alitatea [i legalitatea opera]iunilor
comerciale. Totodat\, pentru defi- CM
YK
cien]ele constatate au fost aplicate
1.522 de amenzi contraven]ionale
`n sum\ total\ de 4,026 milioane
de lei [i au fost `naintate or-
ganelor abilitate pentru conti-
nuarea cercet\rilor 160 de sesiz\ri
penale pentru un prejudiciu de
peste 355 de milioane de lei.
Principalele deficien]e constatate,
care au condus la calcularea de
obliga]ii fiscale suplimentare [i la
aplicarea de amenzi
contraven]ionale [i `ntocmirea de
sesiz\ri penale au fost sustragerea
de la plata taxelor [i impozitelor
Cota unic\ [i TVA
nu vor fi majorate
`n 2010
Cota unic\ [i taxa pe valoarea
ad\ugat\ (TVA) nu vor fi majo-
rate `n 2010, a declarat, ieri, mi-
nistrul Economiei, Adriean
Videanu, care particip\ la Summit
Economic Forum 2009. „Orice de-
cizie de majorare a fiscalit\]ii ar fi
prociclic\ [i ar fi o eroare“, a spus
Videanu. Purt\torul de cuvânt al
Guvernului, Ioana Muntean, a de-
clarat miercuri c\ Guvernul lu-
creaz\ din punct de vedere tehnic
la construc]ia proiectului de buget
pe 2010. Camera Deputa]ilor a de-
cis, mar]i, modificarea articolului
26 din Legea privind organizarea
[i func]ionarea Guvernului, care
va permite Cabinetului Boc,
demis, s\ prezinte `n Parlament
proiectul de buget pe anul 2010.
Camera Deputa]ilor este primul
for sesizat, proiectul `n cauz\ ur-
mând a fi dezb\tut [i de Senat.
Proiectul de buget pentru anul
2010 se bazeaz\ pe o cre[tere eco-
nomic\ de 0,5%, anul viitor, [i pe
o infla]ie medie de 3,7%. a
Cursul valutar
13.11.2009
Dolar SUA 2,8747
Euro 4,2967
 CM
YK

16 Filocalia Vineri, 13 noiembrie 2009

Talasie Libianul - un simplu epigon

al Sfântului Maxim M\rturisitorul?
Cuviosul Talasie Libianul este,
`n dese rânduri, considerat un
simplu tributar al operei
Sfântului Maxim M\rturisitorul.
Ne-am propus, `n cele ce
urmeaz\, s\ descoperim partea
original\ [i proprie a scrierii sale
„Despre dragoste, `nfrânare [i
petrecerea cea dup\ minte“,
cunoscut\ mai ales sub
denumirea prescurtat\ „Despre
dragoste“. De[i patrologii
moderni consider\ c\ Talasie
este doar un simplu epigon al
Sfântului Maxim M\rturisitorul [i
i-a fost [i ucenic `n mod direct,
scrisoarea celui din urm\
adresat\ acestuia, din debutul
„R\spunsurilor c\tre Talasie“,
afirm\ exact contrariul.
de Adrian AGACHI
ma liter\ a fiec\rei prime propozi]ii
face parte din o fraz\ final\). Primul
acrostih este: „Fratelui duhovnicesc
Domn Pavel, Talasie, la ar\tare isi-
hast, dar `n realitate c\ut\tor de sla-
v\ de[art\“ (Despre dragoste, `n: Filo-
calia, vol. IV, p. 9) Scrierea este adre-
sat\ unui anume Pavel preotul, de-
spre care nu [tim absolut nimic. Cuvi-
osul Talasie se consider\ prin urmare
un adept al isihasmului, dar, din sme-
renie, se preface p\c\tos. Al doilea a-
crostih sun\ astfel: „Roag\-te pentru
mine, frate preacinstite, c\ mari rele
a[tept, vrednice de mine, `ntrist\ri
pentru suflet [i dureri pentru trup“ (p.
15). ~ntrist\ri [i dureri, doar atât a[-
tepta Talasie, considerându-se dup\
pilda Sfin]ilor P\rin]i drept un om
plin de patimi, de[i era plin de Duh
Sfânt. Cel de-al treilea acrostih este [i
mai aspru: „dar rele cu adev\rat nu
sunt cele care `ntristeaz\ trupul, dar
sufletul `l cur\]\, ci cele care `ntris-
teaz\ con[tiin]a, iar trupul `l desf\tea-
z\“ (p. 22). Nu durerile trupului ne
provoac\ adev\ratele necazuri, ci pl\-
cerile acestuia, pentru c\ trupul me-
reu pofte[te `mpotriva duhului. Al pa-
trulea acrostih este cel conclusiv: „Cu
CM
toate acestea, roag\-te st\ruitor de YK

Domnul Dumnezeul nostru, s\ ne iz-

Asem\n\ri [i deosebiri
~n scurta introducere a operei lui
Talasie din volumul al IV-lea al Filoca-
liei, p\rintele Dumitru St\niloae dis-
cut\ influen]a Sfântului Maxim M\r-
turisitorul asupra acestuia. Se pare c\
Talasie a fost egumen al unei m\n\s-
tiri din Libia [i a f\cut cuno[tin]\ cu
Sfântul Maxim M\rturisitorul atunci
când acesta a mai `ntreprins câteva c\-
l\torii prin Africa. Data primei lor `n-
tâlniri poate fi stabilit\ `n jurul anului
626. ~ntre 631 [i 633, Sfântul Maxim `i
adreseaz\ scrierea sa „R\spunsuri c\-
tre Talasie“, con]inând tâlcuirea a 65
de pasaje dificile din Sfânta Scriptur\
pe care Talasie i le indicase printr-o
scrisoare. ~n epistola din debutul aces-
tei scrieri, Sfântul Maxim M\rturisito-
rul se declar\ ucenic al lui Talasie. Es-
te foarte posibil ca amândoi s\ fi `ntre-
]inut doar o rela]ie amical\, f\r\ a in-
tra `ntr-o filia]ie duhovniceasc\. Este
greu de crezut c\ Talasie putea fi ma-
estrul Sfântului Maxim, dar este la fel
de greu de crezut c\ un p\rinte spiritu-
al se poate considera „ucenicul“ uceni-
cului s\u. P\rintele St\niloae remarc\
unele am\nunte trecute cu vederea de
cercet\torii actuali. ~n ciuda faptului
c\ Talasie este considerat clar „depen-
dent“ de Sfântul Maxim, scrierea sa es-
te mult mai ordonat\ din punct de vede-
re stilistic, con]ine acrostihuri interesa-
nte [i insist\ mai mult asupra terme-
nului de lini[te, isihie. Citându-l pe Ma-
nsi, p\rintele St\niloae discut\ chiar de
o eventual\ prezen]\ a lui Talasie la Si-
nodul de la Lateran (649). Dac\ lucruri-
le s-au petrecut astfel, este datorit\
Sfântului Maxim M\rturisitorul, pe ca-
re Talasie l-a urmat `n drumul s\u spre
Roma (prezentarea acestor informa]ii
se g\se[te `n Filocalia vol. IV, Editura
Humanitas, 2005, p. 7-8).
Acrostihurile scrierii
Lucrarea Cuviosului Talasie se `m-
parte `n patru centurii (câte o sut\ de
capete), fiecare având un acrostih (pri-
b\veasc\ pe noi din relele adev\rate [i
din cele neadev\rate“ (p. 28). Afla]i
ve[nic `n calea uneltirilor satanei, tre-
buie s\ cerem necurmat ajutorul divin
pentru izb\virea din p\cat.
Leacuri `mpotriva slavei
de[arte [i mândriei
„Slava de[art\ o stingi f\ptuind `n
ascuns, iar mândria o izgone[ti nedis-
pre]uind pe nimeni“ (p. 10). Este a-
proape imposibil s\ sc\p\m de lan]uri-
le slavei de[arte atâta vreme cât nu re-
u[im câtu[i de pu]in s\ ne ascundem
virtu]ile [i faptele bune. Dac\ acestea
sunt descoperite f\r\ voia noastr\, a-
tunci avem o [ans\ de sc\pare, dar da-
c\ noi `n[ine le ar\t\m tuturor, nu tre-
buie s\ ne mai plângem de cre[terea
mândriei [i orgoliului `n interiorul nos-
tru. Dispre]uirea aproapelui este una
dintre r\d\cinile de baz\ ale mândriei,
care sap\ adânc `n sufletul omului.
Dispre]uind pe cel de lâng\ noi, ~l dis-
pre]uim pe Dumnezeu Cel care l-a cre-
at, iar mândria ne cuprinde cu u[urin-
]\ inimile. „St\pânindu-]i iubirea de
slav\ de[art\, ia aminte dinspre curvie
ca nu cumva, fugind de cinstiri, s\ cazi
`n necinste“ (p. 30). Cea mai mare cap-
can\ a demonilor este s\ ne fac\ s\
credem c\ am sc\pat de patimi. Prin
urmare, cel care fuge de cinste [i `[i
strune[te cu aten]ie dorin]a de slav\
de[art\ poate fi ispitit s\ se considere
atât de p\c\tos `ncât s\ p\c\tuiasc\
cu fapta. Alteori, demonii te fac s\
crezi c\ ai biruit patima astfel `ncât s\
te ispiteasc\ u[or cu altele prin mân-
dria interioar\. ~mpotriva mândriei,
Cuviosul Talasie recomand\: „ca s\ `n-
l\turi mândria, trebuie s\ te rogi cu la-
crimi, s\ nu dispre]uie[ti pe nimeni [i
s\ prime[ti necazurile cele f\r\ de vo-
ie“ (p. 31). Primirea necazurilor f\r\
de voie este una dintre cele mai mari
virtu]i, care duce la cre[terea smere-
niei [i cur\]area obi[nuin]ei patimilor.
Rug\ciunea cu lacrimi, o dovad\ a
zdrobirii inimii, nimice[te mândria, a-
ducând `n suflet pace [i lini[te.
~nfrânarea gândurilor
„Trei sunt c\ile prin care prime[ti
gânduri: sim]irea (lucrarea sim]uri-
lor), amintirea [i starea mustului (a-
mestecarea) din trup. Dar cele mai
st\ruitoare sunt cele din amintire“ (p.
12). Cele trei c\i de intrare a gânduri-
lor sunt prin urmare: percep]ia exteri-
oar\, starea trupeasc\ [i memoria (a-
mintirea). Acestea sunt influen]ate la
rândul lor de altele. Trupe[te, „când
nu bei vin, s\ nu te saturi de ap\; iar
de nu, `i dai curviei aceea[i materie“
(p. 30) Echilibrul ascetic influen]eaz\
[i el starea trupului. „P\ze[te aceea[i
`nfrânare totdeauna ca s\ nu cazi,
prin neegalitate, `n cele contrare“ (p.
21). Nu doar `nfrânarea excesiv\ tul-
bur\ echilibrul ascetic: „acestea trei
schimb\ `n r\u starea trupului: lipsa
de regul\ `n hran\, schimbarea aeru-
lui [i atingerea dracilor“ (p. 24) De a-
semenea, aten]ia trebuie `ndreptat\ [i
asupra izb\virii de amintire. Cuvinte-
le dumnezeie[ti sunt cele care cur\]\
mintea. „Lucrarea proprie a min]ii este
s\ se ocupe ne`ncetat cu cuvintele di-
vine“ (p. 11). Cele patru lucruri care
contribuie, `ns\, la urcarea min]ii spre
Dumnezeu sunt considerate de Talasie:
„Lini[tea (isihia), rug\ciunea, dragos-
tea [i `nfrânarea sunt o c\ru]\ cu patru
ro]i, care suie mintea la ceruri.“ (p. 10)
Rug\ciunea st\ruitoare
a egumenului
Pe scurt, opera Sfântului Talasie
Libianul este mult mai dezvoltat\
decât ni se spune. Cu siguran]\, me-
rit\ mai mult\ aten]ie [i din partea
cercet\torilor actuali, dar acest lucru
nu depinde de noi. ~n `ncheiere pre-
zent\m una dintre cele mai frumoase
rug\ciuni prezente `n cadrul Filocali-
ei, `n finalul celei de-a treia centurii
a lucr\rii Despre dragoste a Cuviosu-
lui Talasie. „St\pâne al tuturor,
Hristoase, sloboze[te-ne pe noi de
toate acestea, de patimile pierz\toa-
re [i de gândurile ce se nasc din ele.
Pentru Tine am fost f\cu]i, ca s\ ne
desf\tam, aseza]i fiind `n raiul f\cut
de Tine. Dar ne-am atras nou\ necin-
ste, alegând `n locul desf\t\rii ferici-
te stric\ciunea. A c\rei plat\ am lu-
at-o `n noi `n[ine, schimbând via]a
ve[nic\ cu moartea. Acum, deci, St\-
pâne, precum ai c\utat la noi, caut\
pân\ la sfâr[it; precum te-ai `ntru-
pat, a[a ne [i mântuie[te pe noi to]i.
C\ci ai venit s\ ne mântuie[ti pe noi
cei pierdu]i. S\ nu ne despar]i pe noi
de partea celor ce se mântuiesc. Ri-
dic\ sufletele [i mântuie[te trupuri-
le. Cur\]e[te-ne pe noi to]i de toat\
`ntin\ciunea. Rupe leg\turile pati-
milor care ne st\pânesc pe noi, Cel
ce ai rupt cetele dracilor. {i ne izb\-
ve[te pe noi de asuprirea lor, ca nu-
mai }ie s\-}i slujim, Luminii celei
ve[nice, `nviind din mor]i [i cântând
`mpreun\ cu `ngerii cântarea ferici-
t\, ve[nic\ si nesfârsit\“ (Despre
dragoste, p. 27-28). Amintirea iubirii
lui Dumnezeu pentru noi [i a daru-
rilor Sale trebuie s\ ne `nso]easc\
pururea. Pe Sfântul Talasie nu l-a
p\r\sit niciodat\. a

CM
YK

~n aten]ia
abona]ilor
Vineri, 13 noiembrie 2009
Edi]ia
de
Moldova
Nr. 262 (1464) Anul V - SERIE NA}IONAL|
Nr. 238 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
„Organizatorii TOB
nu-[i dezmint
calit\]ile“ nici `n cel
de-al treilea an la Ia[i
CM
YK
POZA ZILEI
Montserrat este o m\n\sti-
re benedictin\ de pe vârful es-
tic al masivului muntos cu a-
cela[i nume. ~n apropierea a-
[ez\mântului monahal de pe
„muntele sfânt“, cum este nu-
mit, al Cataloniei, se afl\
„Drumul Crucii“, unde este a-
menajat\ „Pe[tera Sfânt\“ [i
locul legendar unde a fost g\-
sit\ icoana Sfintei Fecioare
din Montserrat. Se spune c\
`nceputul monahismului aici a
ap\rut, `n secolele al XI-lea [i
al XII-lea. a
CM
YK
Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele
Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
EVENIMENT ACTUALITATEA RELIGIOAS| DOCUMENTAR
Preo]ii prahoveni, Sfânta
`n dialog despre Scriptur\ sau
misiunea Bisericii calea spre
prin mass-media `mp\r\]ie
PAGINA 16 PAGINA 3 PAGINA 5
Teologul de
neegalat `n exegeza
Sfintei Scripturi basilica.ro
Nici o carte nu poate cuprinde tot ceea ce a f\cut acest
RELIGIOS
P\rinte al Bisericii. Ca orice mare personalitate [i ca PATRIARHUL DANIEL VA E-
P\rinte al Bisericii, nu se las\ u[or abordat sau cuprins FECTUA O VIZIT| CANONIC|
~N EPISCOPIA RÂMNICULUI:
`n câteva fraze, oricât s-ar str\dui ele s\ alc\tuiasc\ o ~n zilele de 13-15 noiembrie
2009, Preafericitul P\rinte
sintez\. Cu cât timpul trece, cu atât statura lui cre[te. Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, va efectua
Nici un P\rinte bisericesc nu a l\sat o mo[tenire literar\ o vizit\ canonic\ `n Episco-
atât de vast\. Ioan a fost contemporan cu oameni pia Râmnicului.
Pagina 4
influen]i. O glorioas\ constela]ie de genii a fost cea
care lumina perioada acelor ani `n care Sfântul Ioan S|N|TATE
predica la Constantinopol. ~n vest erau Ambrozie, FORME {I MANIFEST|RI ALE
VIROZELOR CUTANATE LA CO-
Ieronim, Augustin. ~n est erau cei trei Sfin]i PILUL MIC: ~n rubrica de as-
t\zi v\ vom prezenta c=teva
Capadocieni: Vasile, Grigorie de Nazianz [i Grigorie de dintre cele mai frecvente for- CM
YK
me de manifestare ale der-
Nyssa, educa]i, magnetici [i de-a dreptul fascinan]i. matozelor provocate de viru-
Ace[tia au fost b\rba]ii cu care Sf=ntul Ioan Hrisostom suri la nivelul pielii copilului.
Pagina 6
a `mp\r]it aten]ia lumii. Citi]i `n paginile 8-9
ROM+NIA ~N UE
C+TE ZIDURI MAI SUNT DE
Patriarhia Român\, `n sprijinul prevenirii D|R+MAT ~N EUROPA? Un zid
a c\zut `n Europa, un altul
`mboln\virilor cu grip\ a popula]iei ucrainene este `nc\ `n picioare. ~n mo-
mentul `n care europenii `[i
strig\ bucuria, marc=nd a
Cu binecuvântarea Prea- dou\zecea aniversare a c\de-
fericitului P\rinte Patriarh rii Zidului din Berlin [i a
Daniel, ieri, 12 noiembrie sfâr[itul R\zboiului Rece, o
2009, Patriarhia Român\ a mic\ parcel\ a Uniunii Eu-
oferit gratuit autorit\]ilor ropene se afl\ de treizeci [i
ucrainene - prin interme- cinci de ani `n stare de r\z-
diul Ambasadei Ucrainei la boi `nghe]at.
Bucure[ti - 20.000 de m\[ti Pagina 7
medicale de protec]ie pentru
prevenirea `mboln\virilor CULTUR|
cu diferite tipuri de grip\, C|R}ILE, SURS| DE CULTUR|
informeaz\ Biroul de Pres\ PE TIMP DE CRIZ|: Un Baro-
al Patriarhiei Române. metru realizat de Centrul de
M\[tile medicale oferite Studii [i Cercet\ri `n Dome-
respect\ standardele euro- niul Culturii (CSCDC) arat\
pene de calitate cu 3 stra- c\ `n anul 2009 consumul
cultural a sc\zut fa]\ de anii
turi (ISO 9001:2000; ISO
preceden]i.
13485:2003, conform Direc-
tivei nr. 89/686 a Comisiei Pagina 12
Europene privind echipa-
mentele de protec]ie perso- Ajutorul Patriarhiei Ro- autorit\]ile ucrainene `n
nal\), urmând a fi distribu- mâne are `n vedere lipsa urma declan[\rii [i extin-
ite `n special locuitorilor din acut\ de m\[ti sterile din derii unui focar de grip\ `n
regiunea Cern\u]i. tifon cu care se confrunt\ Ucraina. a

12 Educa]ie [i cultur\
PE SCURT
Pictura din Balcani
admirat\ `n nocturn\,
la MNAR
Muzeul Na]ional de Art\ al
României (MNAR) invit\ publicul
m=ine, 14 noiembrie, `n s\lile ex-
pozi]iei „Ipostaze ale modernismu-
lui. Pictura `n Bulgaria, Grecia,
România, 1910-1940“, care va
putea fi vizitat\ pân\ la ora 4:00
diminea]a. Manifestarea va fi
`nso]it\ de performance-uri dada,
o `ntâlnire cu avangardi[tii bul-
gari, greci [i români, reprezen-
tan]i ai unor curente precum sim-
bolism, postimpresionism, cubism,
futurism, expresionism, suprarea-
lism sau abstrac]ionism, printre
care Marcel Iancu, Max Herman
Maxy, Victor Brauner, Ivan
Abra[ev, Chiril }onev Nikos
Chatzikyriakos-Ghikas, Tristan
Tzara. Tineri de la mai multe licee
din Bucure[ti vor lectura texte
dadaiste, vor recita fragmente
semnate de autori precum Sa[a
Pan\, Ion Vinea, Geo Bogza sau
Eugen Ionescu. Accesul este gra-
tuit la acest eveniment organizat
cu sprijinul Programului Cultura
2007-2013 al Uniunii Europene,
conform Agerpres.
Festival de Dramaturgie
Contemporan\ la
Bra[ov
Festivalul de Dramaturgie
Contemporan\, edi]ia a XXI-a, a
`nceput ieri la Bra[ov, seara de
gal\ fiind programat\ pentru 20
noiembrie. La singurul festival
dedicat exclusiv dramaturgiei con-
temporane, organizat `n România,
spectacolele vor fi `nso]ite de dez-
bateri, spectacole-lectur\, lans\ri
de carte de gen [i evenimente
legate de preocup\rile, tendin]ele,
problematica lumii contemporane,
reflectate prin textul [i spectacolul
de teatru, dup\ cum sus]in orga-
nizatorii, Teatrul „Sic\
Alexandrescu“, `n parteneriat cu
Prim\ria Bra[ov, Ministerul
Culturii, Cultelor [i Patrimoniului
Cultural [i UNITER, conform
Agerpres. Printre actorii prezen]i
pe scena festivalului se afl\ Dana
Dogaru, Emilia Popescu, Marcel
Iure[, Hora]iu M\l\ele, Ion
Caramitru. La festivalul de la
Bra[ov partcip\ mai multe teatre
din ]ar\.
„Ora[e, Intersec]ii,
Culturi“ la Gold Art
Gallery [i
Hilton Art Club
La Gold Art Gallery [i Hilton Art
Club are loc expozi]ia „Ora[e,
Intersec]ii, Culturi“ a artistei
Bogdana Contra[ ce va fi deschis\
p=n\ la sf=r[itul lunii noiembrie.
Absolvent\ a Universit\]ii de
Art\ Bucure[ti, Sec]ia Pictur\, la
clasa profesorului Vladimir
Zamfirescu [i masterand\ la clasa
profesorului Marin Gherasim, au-
toarea este membr\ a Uniunii
Arti[tilor Plastici din România din
2001. „Ora[e, Intersec]ii, Culturi“
marcheaz\ o nou\ viziune imagis-
tic\, dar [i o epurare a mijloacelor
de expresie folosite. Geografia sen-
timental\ propus\ de artist\
alege `nsemne culturale
recognoscibile, care, odat\ intro-
duse `n imaginea plastic\, devin
simboluri. ~n compozi]iile cu h\r]i
se reg\sesc atât monumentele sau
muzeele preferate ale artistei, cât
[i impresiile adunate [i `nsemnate
pe hart\. a
CM
YK
Vineri, 13 noiembrie 2009
Rom=nia, la T=rgul Interna]ional de Carte de la Viena
Institutul Cultural Român c\, All, Art, Cartea Româneasc\, „Circul nostru v\ prezint\...“ Centrului Na]ional al C\r]ii, stra-
(ICR) organizeaz\, `n perioada 12
- 15 noiembrie, standul României
Curtea Veche, Humanitas Clasic,
Ideea European\, Igloo Media,
(Polirom, 2007), tradus `n limba
german\ de Georg Aescht, iar
tegiile române[ti de implementare
a programelor de finan]are a
la Târgul Interna]ional de Carte Paralela 45, Polirom, Vremea, m=ine, Ion Vianu va citi din cel traducerilor, rezultatele ob]inute
de la Viena/Buch Wien 2009, IDEA, Nemira, Editura Institu- mai recent roman al s\u, „Tsilla“, `n cei trei ani de derulare a aces-
eveniment cultural amplu care tului Cultural Român, precum [i o aflat `n curs de publicare la tor programe. La conferin]e vor
cuprinde atât un târg interna]io- selec]ie din cele mai reprezenta- Editura Polirom. Lecturile [i participa funda]ii [i institu]ii in-
nal de carte, cât [i un important tive titluri ap\rute `n str\in\tate discu]iile - `n limba german\ - vor terna]ionale, precum Erste Stif-
festival de literatur\, „S\pt\- prin programele de finan]are fi moderate de reputatul scriitor tung, Comisia European\, Minis-
mâna Lecturii de la Viena“ - derulate de Institutul Cultural austriac Jan Koneffke. terul de Externe al Austriei,
„Lesefestwoche“, care are loc `n Român prin Centrul Na]ional al La invita]ia organizatorilor NextPage (Bulgaria), Federation
spa]ii neconven]ionale p=n\ pe 15 C\r]ii. Buch Wien 2009, Centrul Na]io- of European Publishers etc.
noiembrie. ~n standul României, La invita]ia ICR, scriitorii nal al C\r]ii (CENNAC) va partic- ~n cadrul „S\pt\mânii Lectu-
care are ca tem\ aniversarea a Lucian Dan Teodorovici [i Ion ipa la seria de dezbateri despre rii“ de la Viena, ICR Viena va or-
dou\zeci de ani de la c\derea co- Vianu vor sus]ine lecturi publice traduceri [i politici de finan]are ganiza duminic\, 15 noiembrie, o
munismului, sunt expuse peste la Forum Literatur. editorial\ - „On Translation“. Co- lectur\ scenic\, particip=nd mai
130 de volume apar]inând edi- Lucian Dan Teodorovici va citi, rina Bernic ([ef de serviciu CEN- mul]i autori români contempo-
turilor române[ti Academia Civi- azi, un fragment din romanul NAC) va prezenta activitatea rani, conform Agerpres. a
C\r]ile, surs\ de cultur\ pe timp de criz\
Un Barometru realizat de Centrul de Studii [i Cercet\ri `n Domeniul Culturii
(CSCDC) arat\ c\ `n anul 2009 consumul cultural a sc\zut fa]\ de anii
preceden]i. Num\rul celor care merg la teatre, la cinema, la muzee [i la expozi]ii
a sc\zut `n 2009, `n schimb a crescut num\rul celor care au achizi]ionat
telefoane mobile, telefoane 3G (16%) [i MP3 playere. O sc\dere mai pu]in
dramatic\ s-a `nregistrat doar `n cazul achizi]ion\rii de c\r]i.
Consumul de teatru a sc\zut cu 15% `n mai mic\ valoare din ultimii cinci ani. Toto-
2009 fa]\ de anul 2008, ca [i `n cazul vizitelor dat\, potrivit Barometrului, `n 2009 se remar-
la muzee, `nregistrându-se cea mai mic\ c\ o sc\dere a cump\r\rii de muzic\ [i, `ntr-o
frecven]\ de participare din ultimii cinci ani, m\sur\ mai mic\, de c\r]i.
potrivit Barometrului de Consum Cultural O explica]ie pentru aceast\ sc\dere ar
2009, cercetare realizat\ de Centrul de Studii putea consta `n reducerea re]elelor de distri-
[i Cercet\ri `n Domeniul Culturii (CSCDC), bu]ie de astfel de bunuri culturale.
lansat\ la sediul Ministerului Culturii, Potrivit lui Liviu Chelcea, directorul CSCDC,
Cultelor [i Patrimoniului Na]ional (MCCPN). `n 2009 se poate vorbi de existen]a unei tendin]e
Potrivit studiului, frecventarea specta- de economisire [i de reducere a timpului desti-
colelor de cinema a sc\zut `n medie cu 17%. veniturile familiei cheltuit pe activit\]i cul-
nat activit\]ilor culturale [i de timp liber.
~n 2009, media consumului cultural a turale a sc\zut, astfel, 44% dintre responden]i
„Noi estim\m c\, anul acesta, consumul cul-
`nregistrat cele mai sc\zute valori din ultimii tural va fi mai sc\zut decât `n ceilal]i ani, sunt nu au cheltuit bani din veniturile familiale
cinci ani, pentru toate tipurile de activit\]i. lucruri care ]in de criz\, dar sunt [i lucruri con- pentru activit\]i culturale. ~n acela[i timp,
Cel mai puternic au sc\zut, `n 2009, petre- juncturale. Consumul cultural poate fi trecut [i anul `n curs a `nregistrat o cre[tere a consu-
cerea timpului liber `n c\l\torii, activit\]ile de el la capitolul domeniilor afectate de criza econo- mului de telefoane mobile, telefoane 3G (16%)
`ngrijire corporal\ [i vizitarea muzeelor. mic\“, a spus Liviu Chelcea, conform Agerpres. [i MP3 Playere, fa]\ de anul trecut.
Astfel, fa]\ de 2008, vizitarea muzeelor/ex- ~n perioada analizat\ `n cadrul Baro- Cercetarea realizat\ de CSCDC are scopul
pozi]iilor a sc\zut cu 20%, `nregistrând cea metrului, s-a constatat faptul c\ `n prima de a eviden]ia cât [i cum a fost consumat pro-
jum\tate a dusul cultural `n 2009, modul `n care criza eco-
anului 2008, nomic\ a afectat cererea de cultur\, precum [i
comparativ care au fost cele mai c\utate produse culturale.
cu prima ju- Barometrul de Consum Cultural 2009 a
m\tate a a- constat `ntr-un sondaj reprezentativ la nivel
nului 2009, na]ional, aplicat pe un e[antion de 1.100 de re-
procentul din sponden]i, cu vârsta de peste 15 ani. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ART| GRAFIC| LA ASE: Un num\r de 20 de sculpturi [i 31
de opere de art\ grafic\ pot fi admirate p=n\ pe 20 noiembrie
la Academia de Studii Economice din Bucure[ti, `n cadrul ex-
pozi]iei „Ritmuri“ a artistului Liviu Brezeanu.
Artistul Liviu Brezeanu a absolvit Institutul de Arte Plas-
tice „Nicolae Grigorescu“ din Bucure[ti, promo]ia 1984, clasa
profesorului Geta Gheorghi]a Caragiu, [i este membru al
Uniunii Arti[tilor Plastici din 1985. Lucr\rile lui sunt prezente
`n colec]ii particulare din România, SUA, Fran]a, Canada [i
Luxemburg, conform Agerpres.
a MUZEUL TURI{TILOR ~N CETATEA DIN T+RGU MURE{: ~n
Cetatea din Târgu Mure[, Serviciul Salvamont - Salvaspeo
Mure[, `n colaborare cu Muzeul Jude]ean Mure[, a inaugurat
un Muzeu al Turi[tilor, unic `n România. Inspectorul Hints
Zoltan, din cadrul Salvamont Mure[, a spus c\ Muzeul
Turi[tilor de]ine o colec]ie unic\ de documente referitoare la
turismul montan din Transilvania [i c\ unicitatea expozi]iei
este dat\ de plaja mare de timp acoperit\, de la mijlocul anilor
1800 [i pân\ dup\ al doilea R\zboi Mondial, conform Agerpres.
Pân\ la mijlocul lunii decembrie poate fi vizitat\ expozi]ia de
peste 1.400 de insigne reprezentând turismul montan din ]ar\
[i din str\in\tate. Colec]ia `i apar]ine lui Titus {tefanov, din
Arad, care a spus c\ piesa cea mai veche este o insign\ a Clu-
bului Austriac din 1862. Muzeul prezint\ [i obiecte specifice ex-
cursiilor montane, piese de echipament, corturi, echipament
personal - `mbr\c\minte, bocanci, schiuri cu leg\turi dintre cele
mai primitive -, echipament speologic, echipament de alpinist [i
echipament de cerceta[.
a „POR}I CERE{TI“ LA MUZEUL COTROCENI: O expozi]ie cu ti-
tlul „Por]i cere[ti“ semnat\ Pavel Bucur s-a deschis `n spa]iile me-
dievale ale Muzeului Na]ional Cotroceni. ~n cadrul expozi]iei fi-
gureaz\ lucr\ri de sculptur\, grafic\ [i tapiserie care ilustreaz\ o-
pera unuia dintre cei mai cunoscu]i sculptori monumentali[ti din
România. De-a lungul carierei artistice, Pavel Bucur a participat
la peste 90 de expozi]ii na]ionale, 60 de expozi]ii interna]ionale [i
a realizat 39 de expozi]ii personale. Cele mai multe dintre ex-
pozi]iile personale au fost organizate `n România, dar [i `n
Germania, Italia, Fran]a [i Elve]ia. a
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 13 noiembrie 2009 Filocalia 13

Talasie Libianul - un simplu epigon

al Sfântului Maxim M\rturisitorul?
Cuviosul Talasie Libianul este,
`n dese rânduri, considerat un
simplu tributar al operei
Sfântului Maxim M\rturisitorul.
Ne-am propus, `n cele ce
urmeaz\, s\ descoperim partea
original\ [i proprie a scrierii sale
„Despre dragoste, `nfrânare [i
petrecerea cea dup\ minte“,
cunoscut\ mai ales sub
denumirea prescurtat\ „Despre
dragoste“. De[i patrologii
moderni consider\ c\ Talasie
este doar un simplu epigon al
Sfântului Maxim M\rturisitorul [i
i-a fost [i ucenic `n mod direct,
scrisoarea celui din urm\
adresat\ acestuia, din debutul
„R\spunsurilor c\tre Talasie“,
afirm\ exact contrariul.
de Adrian AGACHI
ma liter\ a fiec\rei prime propozi]ii
face parte din o fraz\ final\). Primul
acrostih este: „Fratelui duhovnicesc
Domn Pavel, Talasie, la ar\tare isi-
hast, dar `n realitate c\ut\tor de sla-
v\ de[art\“ (Despre dragoste, `n: Filo-
calia, vol. IV, p. 9) Scrierea este adre-
sat\ unui anume Pavel preotul, de-
spre care nu [tim absolut nimic. Cuvi-
osul Talasie se consider\ prin urmare
un adept al isihasmului, dar, din sme-
renie, se preface p\c\tos. Al doilea a-
crostih sun\ astfel: „Roag\-te pentru
mine, frate preacinstite, c\ mari rele
a[tept, vrednice de mine, `ntrist\ri
pentru suflet [i dureri pentru trup“ (p.
15). ~ntrist\ri [i dureri, doar atât a[-
tepta Talasie, considerându-se dup\
pilda Sfin]ilor P\rin]i drept un om
plin de patimi, de[i era plin de Duh
Sfânt. Cel de-al treilea acrostih este [i
mai aspru: „dar rele cu adev\rat nu
sunt cele care `ntristeaz\ trupul, dar
sufletul `l cur\]\, ci cele care `ntris-
teaz\ con[tiin]a, iar trupul `l desf\tea-
z\“ (p. 22). Nu durerile trupului ne
provoac\ adev\ratele necazuri, ci pl\-
cerile acestuia, pentru c\ trupul me-
reu pofte[te `mpotriva duhului. Al pa-
trulea acrostih este cel conclusiv: „Cu
CM
toate acestea, roag\-te st\ruitor de YK

Domnul Dumnezeul nostru, s\ ne iz-

Asem\n\ri [i deosebiri
~n scurta introducere a operei lui
Talasie din volumul al IV-lea al Filoca-
liei, p\rintele Dumitru St\niloae dis-
cut\ influen]a Sfântului Maxim M\r-
turisitorul asupra acestuia. Se pare c\
Talasie a fost egumen al unei m\n\s-
tiri din Libia [i a f\cut cuno[tin]\ cu
Sfântul Maxim M\rturisitorul atunci
când acesta a mai `ntreprins câteva c\-
l\torii prin Africa. Data primei lor `n-
tâlniri poate fi stabilit\ `n jurul anului
626. ~ntre 631 [i 633, Sfântul Maxim `i
adreseaz\ scrierea sa „R\spunsuri c\-
tre Talasie“, con]inând tâlcuirea a 65
de pasaje dificile din Sfânta Scriptur\
pe care Talasie i le indicase printr-o
scrisoare. ~n epistola din debutul aces-
tei scrieri, Sfântul Maxim M\rturisito-
rul se declar\ ucenic al lui Talasie. Es-
te foarte posibil ca amândoi s\ fi `ntre-
]inut doar o rela]ie amical\, f\r\ a in-
tra `ntr-o filia]ie duhovniceasc\. Este
greu de crezut c\ Talasie putea fi ma-
estrul Sfântului Maxim, dar este la fel
de greu de crezut c\ un p\rinte spiritu-
al se poate considera „ucenicul“ uceni-
cului s\u. P\rintele St\niloae remarc\
unele am\nunte trecute cu vederea de
cercet\torii actuali. ~n ciuda faptului
c\ Talasie este considerat clar „depen-
dent“ de Sfântul Maxim, scrierea sa es-
te mult mai ordonat\ din punct de vede-
re stilistic, con]ine acrostihuri interesa-
nte [i insist\ mai mult asupra terme-
nului de lini[te, isihie. Citându-l pe Ma-
nsi, p\rintele St\niloae discut\ chiar de
o eventual\ prezen]\ a lui Talasie la Si-
nodul de la Lateran (649). Dac\ lucruri-
le s-au petrecut astfel, este datorit\
Sfântului Maxim M\rturisitorul, pe ca-
re Talasie l-a urmat `n drumul s\u spre
Roma (prezentarea acestor informa]ii
se g\se[te `n Filocalia vol. IV, Editura
Humanitas, 2005, p. 7-8).
Acrostihurile scrierii
Lucrarea Cuviosului Talasie se `m-
parte `n patru centurii (câte o sut\ de
capete), fiecare având un acrostih (pri-
b\veasc\ pe noi din relele adev\rate [i
din cele neadev\rate“ (p. 28). Afla]i
ve[nic `n calea uneltirilor satanei, tre-
buie s\ cerem necurmat ajutorul divin
pentru izb\virea din p\cat.
Leacuri `mpotriva slavei
de[arte [i mândriei
„Slava de[art\ o stingi f\ptuind `n
ascuns, iar mândria o izgone[ti nedis-
pre]uind pe nimeni“ (p. 10). Este a-
proape imposibil s\ sc\p\m de lan]uri-
le slavei de[arte atâta vreme cât nu re-
u[im câtu[i de pu]in s\ ne ascundem
virtu]ile [i faptele bune. Dac\ acestea
sunt descoperite f\r\ voia noastr\, a-
tunci avem o [ans\ de sc\pare, dar da-
c\ noi `n[ine le ar\t\m tuturor, nu tre-
buie s\ ne mai plângem de cre[terea
mândriei [i orgoliului `n interiorul nos-
tru. Dispre]uirea aproapelui este una
dintre r\d\cinile de baz\ ale mândriei,
care sap\ adânc `n sufletul omului.
Dispre]uind pe cel de lâng\ noi, ~l dis-
pre]uim pe Dumnezeu Cel care l-a cre-
at, iar mândria ne cuprinde cu u[urin-
]\ inimile. „St\pânindu-]i iubirea de
slav\ de[art\, ia aminte dinspre curvie
ca nu cumva, fugind de cinstiri, s\ cazi
`n necinste“ (p. 30). Cea mai mare cap-
can\ a demonilor este s\ ne fac\ s\
credem c\ am sc\pat de patimi. Prin
urmare, cel care fuge de cinste [i `[i
strune[te cu aten]ie dorin]a de slav\
de[art\ poate fi ispitit s\ se considere
atât de p\c\tos `ncât s\ p\c\tuiasc\
cu fapta. Alteori, demonii te fac s\
crezi c\ ai biruit patima astfel `ncât s\
te ispiteasc\ u[or cu altele prin mân-
dria interioar\. ~mpotriva mândriei,
Cuviosul Talasie recomand\: „ca s\ `n-
l\turi mândria, trebuie s\ te rogi cu la-
crimi, s\ nu dispre]uie[ti pe nimeni [i
s\ prime[ti necazurile cele f\r\ de vo-
ie“ (p. 31). Primirea necazurilor f\r\
de voie este una dintre cele mai mari
virtu]i, care duce la cre[terea smere-
niei [i cur\]area obi[nuin]ei patimilor.
Rug\ciunea cu lacrimi, o dovad\ a
zdrobirii inimii, nimice[te mândria, a-
ducând `n suflet pace [i lini[te.
~nfrânarea gândurilor
„Trei sunt c\ile prin care prime[ti
gânduri: sim]irea (lucrarea sim]uri-
lor), amintirea [i starea mustului (a-
mestecarea) din trup. Dar cele mai
st\ruitoare sunt cele din amintire“ (p.
12). Cele trei c\i de intrare a gânduri-
lor sunt prin urmare: percep]ia exteri-
oar\, starea trupeasc\ [i memoria (a-
mintirea). Acestea sunt influen]ate la
rândul lor de altele. Trupe[te, „când
nu bei vin, s\ nu te saturi de ap\; iar
de nu, `i dai curviei aceea[i materie“
(p. 30) Echilibrul ascetic influen]eaz\
[i el starea trupului. „P\ze[te aceea[i
`nfrânare totdeauna ca s\ nu cazi,
prin neegalitate, `n cele contrare“ (p.
21). Nu doar `nfrânarea excesiv\ tul-
bur\ echilibrul ascetic: „acestea trei
schimb\ `n r\u starea trupului: lipsa
de regul\ `n hran\, schimbarea aeru-
lui [i atingerea dracilor“ (p. 24) De a-
semenea, aten]ia trebuie `ndreptat\ [i
asupra izb\virii de amintire. Cuvinte-
le dumnezeie[ti sunt cele care cur\]\
mintea. „Lucrarea proprie a min]ii este
s\ se ocupe ne`ncetat cu cuvintele di-
vine“ (p. 11). Cele patru lucruri care
contribuie, `ns\, la urcarea min]ii spre
Dumnezeu sunt considerate de Talasie:
„Lini[tea (isihia), rug\ciunea, dragos-
tea [i `nfrânarea sunt o c\ru]\ cu patru
ro]i, care suie mintea la ceruri.“ (p. 10)
Rug\ciunea st\ruitoare
a egumenului
Pe scurt, opera Sfântului Talasie
Libianul este mult mai dezvoltat\
decât ni se spune. Cu siguran]\, me-
rit\ mai mult\ aten]ie [i din partea
cercet\torilor actuali, dar acest lucru
nu depinde de noi. ~n `ncheiere pre-
zent\m una dintre cele mai frumoase
rug\ciuni prezente `n cadrul Filocali-
ei, `n finalul celei de-a treia centurii
a lucr\rii Despre dragoste a Cuviosu-
lui Talasie. „St\pâne al tuturor,
Hristoase, sloboze[te-ne pe noi de
toate acestea, de patimile pierz\toa-
re [i de gândurile ce se nasc din ele.
Pentru Tine am fost f\cu]i, ca s\ ne
desf\tam, aseza]i fiind `n raiul f\cut
de Tine. Dar ne-am atras nou\ necin-
ste, alegând `n locul desf\t\rii ferici-
te stric\ciunea. A c\rei plat\ am lu-
at-o `n noi `n[ine, schimbând via]a
ve[nic\ cu moartea. Acum, deci, St\-
pâne, precum ai c\utat la noi, caut\
pân\ la sfâr[it; precum te-ai `ntru-
pat, a[a ne [i mântuie[te pe noi to]i.
C\ci ai venit s\ ne mântuie[ti pe noi
cei pierdu]i. S\ nu ne despar]i pe noi
de partea celor ce se mântuiesc. Ri-
dic\ sufletele [i mântuie[te trupuri-
le. Cur\]e[te-ne pe noi to]i de toat\
`ntin\ciunea. Rupe leg\turile pati-
milor care ne st\pânesc pe noi, Cel
ce ai rupt cetele dracilor. {i ne izb\-
ve[te pe noi de asuprirea lor, ca nu-
mai }ie s\-}i slujim, Luminii celei
ve[nice, `nviind din mor]i [i cântând
`mpreun\ cu `ngerii cântarea ferici-
t\, ve[nic\ si nesfârsit\“ (Despre
dragoste, p. 27-28). Amintirea iubirii
lui Dumnezeu pentru noi [i a daru-
rilor Sale trebuie s\ ne `nso]easc\
pururea. Pe Sfântul Talasie nu l-a
p\r\sit niciodat\. a

CM
YK

14 Actualitate
PE SCURT
Acord al UE pentru
candidatura Albaniei
}\rile membre ale Uniunii
Europene au convenit, miercuri,
s\ transmit\ Comisiei, spre
avizare, candidatura Albaniei la
aderare, noteaz\ AFP. Decizia a
fost luat\ la nivelul ambasado-
rilor celor 27 de state membre [i
mai necesit\ aprobarea oficial\
a mini[trilor de Externe din
UE, care se vor reuni la
Bruxelles `n perioada 16 [i 17
noiembrie. Dup\ `ntrevederea
cu comisarul european pentru
extindere, Olli Rehn, ministrul
albanez de Externe, Ilir Meta, a
afirmat c\ ]ara sa este
„hot\rât\ s\ avanseze pe calea
reformelor“. Albania [i-a depus
candidatura la aderare `n
aprilie, când s-a al\turat
NATO. Reprezentan]ii celor 27
au decis s\ a[tepte mai `ntâi
rezultatul definitiv al alegerilor
din iunie din aceast\ ]ar\, pen-
tru a cere apoi avizul Comisiei
Europene.
Schimb de informa]ii
secrete `ntre
Rusia [i UE
Rusia [i Uniunea European\
urmeaz\ s\ semneze
s\pt\mâna viitoare, cu ocazia
summitului de la Stockholm, un
proiect de acord cu privire la
schimbul de informa]ii clasifi-
cate `ntre cele dou\ p\r]i, dup\
[ase ani de negocieri, relateaz\
RIA Novosti, citând publica]ia
norvegian\ „Aftenposten“.
Potrivit ziari[tilor de la cotidi-
anul norvegian, care au intrat
`n posesia textului, Rusia [i UE
vor decide, „`n fiecare caz con-
cret, `n func]ie de interesele
proprii de securitate, ce fel de
informa]ii secrete s\ ofere una
alteia“. Moscova [i Bruxelles-ul
mai au de pus la punct unele
aspecte legate de protec]ia in-
forma]iilor [i stabilirea cercului
de persoane care pot avea acces
la documentele clasificate.
Potrivit mass-mediei norve-
giene, cooperarea `n acest dome-
niu este coordonat\ din partea
rus\ de c\tre serviciul de in-
forma]ii FSB, iar din partea eu-
ropean\ de ~naltul reprezentant
pentru politica extern\ [i secu-
ritate european\, Javier Solana.
Grev\ mondial\ a
foamei, pentru o zi
Directorul general al Organiza-
]iei Na]iunilor Unite pentru
Alimenta]ie [i Agricultur\
(FAO), Jacques Diouf, a f\cut
apel la popula]ia lumii s\ i se
al\ture `ntr-o grev\ a foamei
simbolic\, `n semn de protest
fa]\ de existen]a a peste 1 mil-
iard de persoane care sufer\ de
foame `n lume, relateaz\ AP.
Jacques Diouf [i-a exprimat
speran]a c\ un astfel de gest va
`ncuraja mai multe ac]iuni din
partea liderilor lumii, care vor
participa la un summit de trei
zile consacrat alimenta]iei, la
sediul FAO, `ncepând de luni.
~n cadrul unei conferin]e de
pres\ dedicate prezent\rii
evenimentului, [eful agen]iei
ONU a f\cut apel la „o grev\ a
foamei global\ de o zi `n ajunul
summitului, ca un semn sim-
bolic de solidaritate cu cele un
miliard de persoane care sufer\
de foame `n lume“. Diouf a spus
c\ `[i va `ncepe greva de 24 de
ore m=ine diminea]\. a
Premierul bulgar cere suspendarea pre[edintelui ]\rii
Nori negri se adun\ deasupra
capului pre[edintelui bulgar,
Gheorghi Pârvanov, dup\ ce [i
premierul Boiko Borisov a anun-
]at c\ sprijin\ propunerea pen-
tru suspendarea sa, anun]\ co-
tidianul sofiot „Sega“. La `nce-
putul s\pt\mânii, dou\ partide
de dreapta - Democra]i pentru o
Bulgarie Puternic\ (DSB) [i
22% dintre rom=ni au r\mas
nostalgici dup\ „epoca de aur“
a Potrivit unui sondaj dat publicit\]ii, miercuri, de Biroul de Cercet\ri Sociale (BCS), peste 40%
dintre persoanele chestionate spun c\ au o via]\ mai grea decât cea de dinainte de 1989 [i
aproape 70% dintre responden]i sunt de p\rere c\ politicienii de ast\zi stau mai prost din punctul
de vedere al moralit\]ii decât clasa politic\ de `nainte de 1989 a
Mai mult de jum\tate din-
tre români cred c\ lucrurile
merg, ast\zi, mai r\u decât `n
regimul comunist [i peste
40% dintre ei spun c\ au o
via]\ mai grea decât cea de
dinainte de 1989, relev\ un
sondaj dat publicit\]ii, mier-
curi, de Biroul de Cercet\ri
Sociale (BCS). Aproape 70%
dintre responden]i sunt de
p\rere c\ politicienii de as-
t\zi stau mai prost din punc-
tul de vedere al moralit\]ii
decât clasa politic\ de `nainte
de 1989, `n timp ce un procent
de 55% dintre persoanele
chestionate consider\ c\ „dic-
tatura comunist\ avea mai
mult respect fa]\ de cet\]eni“.
Din punct de vedere eco-
nomic, 64% dintre cei inter-
vieva]i au sus]inut c\ lu-
crurile merg mai r\u dec=t `n
perioada comunist\. La 20 de
ani de la evenimentele din
1989, aproape 42% dintre ro-
mâni consider\ c\ ]ara noas-
tr\ nu s-a desp\r]it de trecu-
tul comunist. Cu toate aces-
tea, peste 60% dintre ei nu ar
prefera ca România s\ revin\
la „rânduielile“ din vremea lui
Ceau[escu, `ns\ procentul
„nostalgicilor“ se men]ine la
22%.
Revolu]ia, `n continuare
un mister
La `ntrebarea „Ce crede]i
c\ au reprezentat evenimen-
tele din decembrie 1989?“, a-
proape 38% dintre cei inter-
vieva]i au r\spuns c\ a fost „o
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRE{EDINTELE A PRO-
MULGAT „LEGEA CET|}E-
NIEI“: Pre[edintele Traian B\-
sescu a semnat, miercuri, decre-
tul pentru promulgarea legii de
aprobare a Ordonan]ei de Urgen-
]\ care modific\ [i completeaz\
Legea cet\]eniei române, `n sen-
sul simplific\rii procedurilor de
redobândire [i acordare a cet\]e-
niei. Camera Deputa]ilor a adop-
tat, la sfâr[itul lunii octombrie,
OUG care simplific\ procedura
de reacordare a cet\]eniei ro-
mâne persoanelor care au dobân-
dit dreptul prin na[tere sau prin
adop]ie [i care l-au pierdut din
CM
YK
Ataka - au anun]at c\ inten]io-
neaz\ s\ ini]ieze o procedur\ de
suspendare a [efului statului
bulgar. ~ntrebat de ziari[tii de la
„Sega“ dac\ va sprijini acest de-
mers, premierul Borisov a r\s-
puns „da“. Conflictul `ntre exe-
cutiv [i pre[edin]ie a izbucnit
dup\ ce pre[edintele a refuzat
s\ semneze un decret pentru
revolu]ie“, 24,7% - un complot
pus la cale din interior, iar
20,7% - un complot pus la cale
din exterior. ~n acest context,
mai mult de o treime dintre
responden]i au fost de p\rere
c\ r\sturnarea regimului co-
munist a fost `n dauna ]\rii.
Nici unul dintre [efii de stat
de dup\ 1990 nu a f\cut
multe eforturi pentru aflarea
adev\rurilor despre eveni-
mentele din 1989, consider\
peste 40% dintre rom=nii
chestiona]i `n cadrul sondaju-
lui de opinie realizat de BCS.
Un procent de aproape 15%
dintre responden]i cred c\
motive neimputabile. Potrivit
Ordonan]ei, `n cazul acestor per-
soane nu se mai justific\ etapa
procedural\ a interviului, „fiind
vorba de fo[ti cet\]eni români,
care, `n mod evident, cunosc lim-
ba român\ [i posed\ no]iuni ele-
mentare de cultur\ [i civiliza]ie,
`n m\sur\ suficient\ pentru a se
integra `n via]a social\, a[a cum
prevede legisla]ia `n vigoare“.
Ordonan]a prevede ca verifica-
rea de c\tre Comisia pentru ce-
t\]enie a `ndeplinirii condi]iilor
pentru redobândirea cet\]eniei
române s\ se fac\ `n termen de
cel mult cinci luni de la data
`nregistr\rii cererii.
CM
YK
Vineri, 13 noiembrie 2009
demiterea ambasadorilor Bulga-
riei `n Statele Unite [i `n Turcia
propus\ de Guvern, care `i
acuz\ pe diploma]i de o serie de
nereguli la sec]iile de vot de-
schise `n cele dou\ ]\ri pentru
alegerile legislative din iulie. Un
alt motiv care l-a nemul]umit pe
[eful Guvernului de la Sofia `l
reprezint\ faptul c\ pre[edin-
pre[edintele Traian B\sescu
a f\cut cele mai multe efor-
turi pentru aflarea adev\ru-
lui despre Revolu]ia din de-
cembrie 1989, acesta fiind ur-
mat de fostul pre[edinte Ion
Iliescu - 11,7% [i de fostul
pre[edinte Emil Constanti-
nescu - 10%.
Majoritatea celor ches-
tiona]i (73%) afirm\ c\ so]ii
Ceau[escu nu trebuia s\ fie
executa]i, `n timp ce 12% cred
c\ cei doi [i-au meritat soarta.
Un procent de 42,6% dintre
responden]i nu [tiu dac\
Securitatea a jucat un rol la
evenimentele din 1989, 30,2%
a DEPUTA}II INTR| ~N na viitoare este ultima s\pt\mâ-
CONCEDIU F|R| PLAT|: De- n\ de campanie electoral\ pen-
puta]ii nu vor lucra s\pt\mâna
viitoare [i nu vor primi nici in-
demniza]ie de [edin]\ [i nici di-
urn\, a anun]at pre[edintele
Camerei Deputa]ilor, Roberta
Anastase, ar\tând c\, astfel, va
fi aplicat\ hot\rârea privind
obligativitatea bugetarilor de a-
[i lua concediu f\r\ plat\. Pre-
[edintele Camerei Deputa]ilor a
precizat c\ se vor ]ine doar
[edin]ele Biroului permanent al
Camerei Deputa]ilor. S\pt\mâ-
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
tele Pârvanov a s\rit `n ap\-
rarea fostului premier Serghei
Stani[ev, declarând c\ acesta
este pe cale s\ fie condamnat
doar pentru chestiuni minore, `n
timp ce nu se face nimic `mpo-
triva liderilor mafiei. Premierul
Borisov sus]ine c\ nu el este cel
care a `nceput conflictul `ntre
guvern [i pre[edin]ie. a
consider\ c\ a jucat „un rol
negativ“, iar 19,5% c\ a jucat
„un rol pozitiv“. Procentul ce-
lor care declar\ c\ simt nevoia
de a `n]elege mai bine cele
`ntâmplate `n decembrie 1989
se situeaz\ la 48,4%, `n timp
ce 33,6% spun c\ nu sunt in-
teresa]i de acest aspect.
Sondajul a fost realizat de
BCS `n perioada 15-19 oc-
tombrie, pe un e[antion re-
prezentativ de 1.222 de
persoane, având o marj\ de
eroare de ^/-2,9%. Finan]ato-
rul sondajului este Marsh
Copsey ^ Associates, Inc. - Wa-
shington DC, SUA. a
tru alegerile preziden]iale. Ro-
berta Anastase a mai spus c\, la
urm\toarele [edin]e ale Biroului
permanent al Camerei, se va
discuta [i despre angaja]ii de la
Camera Deputa]ilor, `n contex-
tul aplic\rii legii privind acor-
darea concediului f\r\ plat\.
Anastase a f\cut aceste pre-
ciz\ri, dup\ ce Biroul perma-
nent al Camerei Deputa]ilor nu
s-a putut ]ine, miercuri, din
lips\ de cvorum. a
16
PE SCURT
Conferin]a
Na]ional\ „Text [i
discurs religios“
Facultatea de Litere a Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“
(UAIC) din Ia[i, `n parte-
neriat cu Direc]ia Jude]ea-
n\ de Cultur\ [i Prim\ria
Ia[i, organizeaz\ `n perioa-
da 13-14 noiembrie 2009
Conferin]a Na]ional\ „Text
[i discurs religios“. Deschi-
derea conferin]ei va avea
loc ast\zi, `ncepând cu ora
10:00, `n Aula Magna „Mi-
hai Eminescu“ a UAIC. Cu
aceast\ ocazie, vor sus]ine
alocu]iuni ~nalt Preasfin]i-
tul P\rinte Teofan, Arhie-
piscopul Ia[ilor [i Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei,
pr. prof. dr. Wilhelm Dan-
c\, rectorul Institutului
Teologic Romano-Catolic
„Sf. Iosif“ din Ia[i, precum
[i al]i invita]i. Dezbaterile
vor continua, `n fiecare din
cele dou\ zile, `n cadrul
sec]iunilor „Traducerea
textului sacru“, „Retorica
discursului religios“ [i
„Literatura [i sacrul“. La
lucr\ri vor participa peste
50 de invita]i de la diverse
institu]ii de cultur\, edu-
ca]ie [i cercetare din Ia[i [i
din ]ar\. (C.C.)
~ntrunirea
preo]ilor din
Protopopiatele
Târgu Neam]
[i Ceahl\u
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Teofan, Arhiepiscopul Ia[i-
lor [i Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, a prezidat ieri
[edin]a preo]ilor din Proto-
popiatul Târgu Neam].
Tema conferin]ei - „Biblio-
tecile parohiale, mijloc de
misiune `n parohii“ - a fost
sus]inut\ de pr. Bogdan
Ailenei. Diminea]\ a avut
loc slujba Sfintei Liturghii
`n parohia Brusturi, ofi-
ciat\ de IPS Teofan, `ncon-
jurat de un sobor de preo]i
[i diaconi.
Preo]ii din cadrul
Protopopiatului Ceahl\u
s-au `ntrunit ieri `n [edin]\
lunar\. Tema `ntrunirii a
fost „Scaunul de spoveda-
nie, mijloc de pastora]ie in-
dividual\“ [i a fost sus]i-
nut\ de pr. Ioan Irina, de
la parohia Bistricioara -
Ceahl\u. „Subiectul a fost
foarte bine documentat, iar
preo]ii s-au `nscris la cu-
vânt, mai ales c\ suntem
`n perioada preg\titoare a
postului. P\rintele a atins
toate punctele principale `n
ceea ce prive[te rostul Spo-
vedaniei, misiunea preotu-
lui `n Spovedanie, canonul
care trebuie dat. S-a mai
discutat despre intabul\-
rile terenurilor. O parte
din parohii au procesele pe
rol, iar altele a[teapt\ pro-
nun]area definitiv\, `n
timp ce doar trei parohii
urmeaz\ s\ depun\ dosa-
rele. S-a mai prezentat
situa]ia inventarelor la
parohii [i s-a discutat de-
spre prevenirea incendi-
ilor“, a spus pr. Mihai Da-
mian, protoiereu al Proto-
popiatului Ceahl\u. (C.C.)
Edi]ia de Moldova
„Organizatorii TOB nu-[i dezmint calit\]ile“
nici `n cel de-al treilea an la Ia[i
La Centrul de Conferin]e
„Providen]a“ al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei a avut loc
ieri, 12 noiembrie 2009,
deschiderea oficial\ a Târgului
interna]ional de ve[minte, icoane,
c\r]i [i Obiecte Biserice[ti (TOB).
~ncepând cu ora 11:00 a avut loc
o slujb\ de binecuvântare
pentru cei prezen]i. La târg, din
partea Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei sunt prezente
Libr\riile mitropolitane „Sf. Cuv.
Parascheva“, Editura Doxologia,
Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“
din Ia[i [i Gr\dini]a „Buna
Vestire“.
Oferte din partea
de Constantin CIOFU firmelor specializate
~n cuvântul de bun venit, Andrei
Epure, PR manager al TOB, a mul-
]umit expozan]ilor [i vizitatorilor
pentru prezen]\, invit=ndu-i `n ace-
la[i timp s\ participe la slujba de
binecuvântare cu prilejul deschide-
rii oficiale a Târgului interna]ional
de ve[minte, icoane, c\r]i [i Obiecte
Biserice[ti care a fost s\v=r[it\ de
pr. Iulian Necula, consilier `n Secto-
rul economic-financiar al Arhiepis-
copiei Ia[ilor, [i de pr. Ciprian Roa-
BISERICA ~N LUME
Misionar ortodox dincolo de ocean
de pr. Constantin
GHERASIM
A venit `n ]ar\ pentru a se ruga,
a petrece timpul [i a dep\na amin-
tiri al\turi de fo[tii colegi de facul-
tate, preo]i `n ora[ sau `n `mprejuri-
mile acestuia. La Biserica „Sf.
Gheorghe“ din municipiul Bac\u,
p\rintele Mircea Panciuk a oficiat
slujba `n limba rom=n\ aproape
perfect. N-aveam nici un motiv s\
cred c\ e preot canadian al c\rui
contact cu limba rom=n\ l-au repre-
zentat cei patru ani de facultate f\-
cu]i la Teologie, la Bucure[ti, `ntre
1963-1967, `n calitate de bursier al
Patriarhiei Rom=ne. Ca la mul]i
dintre moldovenii de dincolo de
ocean, r\d\cinile bucovinene ale p\-
rintelui Mircea s-au p\strat vii, `n
ciuda trecerii anilor. „Nu a fost u[or
s\ p\strez contactul cu limba rom=-
n\. La `nceput, ca preot `n Canada,
slujeam [i `n rom=n\, [i `n englez\.
Acum - doar `n englez\, pentru c\
num\rul vorbitorilor `n graiul at=t
de drag sufletului meu s-a redus“,
mi-a spus p\rintele. Aveam s\ `n]e-
leg c\ a avut de ales `ntre a cultiva
cultura rom=neasc\ sau credin]a or-
todox\. A ales credin]a. „Este o lup-
t\ continu\. Te `ntrebi ce este mai
important: a men]ine cultura sau
credin]a? Personal, cred c\ mai `n-
semnat este s\ tr\iasc\ `n om cre-
din]a ortodox\. S\ comunic\m cu-
v=ntul lui Dumnezeu `n limba pe ca-
re o `n]eleg oamenii“, a precizat pre-
otul Mircea, d=ndu-mi ca exemplu
negativ comunitatea ortodox\ ucrai-
nean\ `n care s-a p\strat limba `n
cadrul slujbelor, dar `n care s-au
pierdut credincio[ii, mai atra[i de
englez\ dec=t de ritual rusesc.
Pe sub rama aurie a ochelarilor,
p\rintele din Boian mi-a povestit `n
c=teva cuvinte via]a sa. „M-am n\s-
Vineri, 13 noiembrie 2009, Nr. 238, Anul I
t\, directorul Libr\riilor mitropoli-
tane „Sf. Cuv. Parascheva“. La fi-
nalul slujbei, p\rintele Iulian Ne-
cula a transmis binecuvântarea ~-
nalt Preasfin]itului P\rinte Teofan,
Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, pentru ca ac-
tivitatea din cadrul TOB s\ se
desf\[oare spre folosul tuturor.
„Parohiile din Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei au ocazia prin acest
târg s\ s\ fie dotate cu obiecte de
cult frumoase [i mai ales necesare.
Credincio[ii pot vedea aici ce `n-
seamn\ cultura religioas\ care se
manifest\ prin obiectele de cult [i
prin cartea religioas\“, a spus pr.
Iulian Necula. A urmat cuvântul vi-
ceprimarului municipiului Ia[i, Ro-
meo Olteanu, care a remarcat fap-
tul c\ TOB este un semn al implic\-
rii Bisericii `n mediul social, felici-
tându-i `n acela[i timp pe organiza-
tori, „care nu-[i dezmint calit\]ile“.
TOB este organizat a treia oar\
la Ia[i, `n parteneriat cu Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei, [i `l are ca
ocrotitor pe Sf. M. Mc. Ioan cel Nou
de la Suceava. Libr\riile mitropoli-
tane „Sf. Cuv. Parascheva“ ale Mi-
tropoliei Moldovei [i Bucovinei au
expus la acest târg podoabe biseri-
ce[ti, ve[minte, obiecte de cult, art\
bisericeasc\, icoane, policandre, clo-
pote, c\r]i etc. De asemenea, a mai
fost amenajat un stand al Gr\dini]ei
cut `n 1940 l=ng\ Montreal, din p\-
rin]i rom=ni. Tata era originar din
Tereblecea, un sat din Bucovina de
alt\dat\, ast\zi `n Ucraina. ~n 1930
a plecat la Montreal, s-a c\s\torit
acolo cu mama, [i ea canadianc\ de
sorginte moldoveneasc\, de loc din
B\l\ceana, [i au r\mas acolo“, s-a
dest\inuit p\rintele.
Dup\ studiile liceale la Montreal
[i Ontario, `n 1963, `n urma vizitei
f\cute `n Canada de c\tre IPS Ius-
tin, pe atunci mitropolit al Moldovei
[i Sucevei, a venit ca bursier la Fa-
cultatea de Teologie Ortodox\ din
Bucure[ti. Aici a cunoscut-o pe Ilea-
na Ani, cea care avea s\-i devin\ so-
]ie. Dup\ un an de diaconie, timp `n
care „am deprins tainele [i r=nduie-
lile slujbelor religioase“, dup\ cum a
m\rturisit, `n 1967 a revenit `n Ca-
nada. Celor doi li s-a al\turat `ntre
timp [i b\iatul cel mare, Mircea,
n\scut la Bucure[ti. Doi ani [i-a f\-
cut datoria de slujitor al altarului la
Catedrala din Windsor (Ontario),
„unde era decan Bartolomeu Ana-
nia“, actualul Mitropolit al Clujului,
Albei, Cri[anei [i Maramure[ului.
„Buna Vestire“ a Mitropoliei Moldo-
vei [i Bucovinei [i unul pentru Se-
minarul Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Vasile cel Mare“. Aflat\ pentru pri-
ma dat\ `n cadrul TOB, M\n\stirea
Copou - Podgorii a expus spre vân-
zare ve[minte preo]e[ti. Preo]ii sau
credincio[ii interesa]i pot analiza
ofertele firmelor de turn\torie [i
manufactur\, ale atelierelor de i-
coane [i materiale pentru pictur\
sau ale celor care produc vitralii [i
mozaicuri religioase. Sculptori de
catapetesme [i de mobilier bis-
ericesc, produc\tori [i importatori
de obiecte biserice[ti, precum [i con-
structori de l\ca[uri sfinte pot fi
g\si]i `n cadrul TOB. Târgul este or-
ganizat de Media Scai, agen]ie de
rela]ii publice, publicitate [i man-
agement cultural, care `mpreun\ cu
firma Atou din Grecia formeaz\ un
consor]iu. Echipa Media Scai este
format\ din tineri speciali[ti `n co-
municare [i are ca scop promovarea
~n 1969, dornic s\ fac\ misiune `n
parohie, s\ se dedice vie]ii pastora-
le, a cerut dezlegare [i a plecat la Al-
berta. Adic\ la 5.000 km distan]\.
Aici a avut `n grij\ dou\ parohii:
Boian [i Edmonton. „Boian este o co-
munitate `nfiin]at\ de rom=nii bu-
covineni veni]i `n Canada la sf=r[i-
tul veacului al XIX-lea. Acum este
`n descre[tere. Nu prea mai vin oa-
menii s\ se fac\ fermieri“, mi-a spus
p\rintele Mircea, el `nsu[i un fermi-
er legat de p\m=nt, a[a cum au fost
[i p\rin]i s\i. M-a convins ar\t=n-
du-mi palmele sale aspre. „Prin mi-
ne nu curge s=nge, ci p\m=nt“, a ad\-
ugat el.
~n ceea ce prive[te Edmonton,
ora[ situat la vreo 125 km de Boian,
acesta avea o comunitate de rom=ni
sosi]i tot la finele veacului al XIX-
lea, f\r\ l\ca[ de cult. ~n majoritate
moldoveni, c=nd au auzit de p\rin-
tele Mircea, ace[tia `l chemau la ser-
vicii religioase [i la sute de kilome-
tri distan]\. „Odat\, am fost invitat
s\ oficiez o cununie la 1.200 km de-
p\rtare de Boian. Cre[tinii de acolo
voiau un preot ortodox rom=n. Au
[i sus]inerea valorilor cre[tine.
Media Scai, agen]ie de comunicare,
rela]ii publice [i management cul-
tural, organizeaz\ târguri [i ex-
pozi]ii de specialitate [i evenimente
[i se preocup\ [i de rela]ii publice
(PR) pentru mediul bisericesc, cum
ar fi bro[uri, CD-uri, fotografii, pli-
ante, reclame, c\r]i de vizit\. a
CM
YK
trimis dup\ mine [i m-am dus“, [i-a
amintit p\rintele Mircea. Dup\ trei
ani de activitate sus]inut\, `n 1972,
sprijinit de credincio[i, a reu[it s\
construiasc\ la Edmonton Biserica
„Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Ele-
na“, un l\ca[ de cult care s\ aduc\
mai aproape de sufletele rom=nilor
credin]a p\rin]ilor [i bunicilor din
]ar\. Astfel, a `ncheiat seria slujbe-
lor s\v=r[ite prin case particulare.
Ani buni, ori de c=te ori se impunea,
a f\cut naveta `ntre cele dou\ paro-
hii, f\r\ a se g=ndi la aspectele ma-
teriale ale existen]ei. ~n 1992, la ce-
rerea sa, a fost adus la Edmonton
un preot rom=n, p\rintele George
Bascan din Piatra Neam], cu care
are o rela]ie de colaborare [i comu-
nicare exemplar\. „Comunitatea ro-
m=neasc\ se m\rise dup\ 1990. Era
nevoie de `nc\ un preot. Acum, p\-
rintele este `n Edmonton, iar eu `n
Boian. }inem leg\tura `n perma-
nen]\ [i comunic\m foarte bine“,
mi-a explicat p\rintele Mircea.
C=nd a auzit c\ vreau s\-l `ntreb
despre ce `nsemn\ a fi ortodox `n
Canada de azi, p\rintele Mircea a
z=mbit. „Ortodoxia `nseamn\ aici
misionarism continuu. Biserica din
Canada nu este sus]inut\ de Stat, ci
de dona]iile care vin de la oameni.
Se ofer\ burse diferitelor centre cul-
turale, dar nu [i Bisericii. Mul]i din-
tre preo]i sunt asemenea Sf=ntului A-
postol Pavel, care se `ntre]inea f\-
c=nd corturi, [i au diferite meserii.
Eu, dup\ ce am venit din Rom=nia ca
preot, am urmat cursuri de biblioteco-
nomie [i am activat ca bibliotecar.
Altfel e greu. Nu te po]i descurca doar
din preo]ie. Doar dac\ ajungi `ntr-o
comunitate mare de rom=ni“, a mai
spus preotul Mircea. ~ns\ viitorul
pentru Biserica Ortodox\ din Cana-
da este `ncurajator. „Sunt perspective
bune pentru Ortodoxie. P\m=ntul es-
te roditor pentru credin]\“, a conchis
p\rintele Panciuk.
* PR.CONSTANTIN GHERASIM ESTE CONSILIER
`N PROBLEME DE TINERET [I MASS-MEDIA
AL ARHIEPISCOPIEI ROMANULUI [I BAC|ULUI
 CM
YK

S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 263 (1465) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

CHIPURI {I FAPTE DOCUMENTAR OPINII

DIN VIA}A BOR
Trista poveste Postul Cr\ciunului, Europa [i
a mitropolitului pelerinaj c\tre Pruncul Sfântul Ioan
Gurie Grosu Iisus din Betleem Gur\ de Rai
PAGINA 4 PAGINA 16 PAGINA 11

Râmnicul
prime[te un
arhiepiscop [i un basilica.ro
nou episcop-v
vicar RELIGIOS
LA PAROHIA VÂN|TORI, RU-
G|CIUNEA SE ~MPLETE{TE
Episcopia Râmnicului se va numi oficial, de ast\zi, CU MUNCA: La 50 de kilo-
„Arhiepiscopia Râmnicului“. PS Gherasim al Râmnicului va metri S-E de Turnu Severin,
nu departe de ora[ul Cala-
fi ridicat `n rang de arhiepiscop, iar noul vicar ales, p\rintele fat, pe drumul na]ional 56A,
se afl\ comuna mehedin]ea-
arhimandrit dr. Emilian Nic\, care va fi hirotonit episcop tot n\ Vân\tori.
ast\zi, va avea titulatura de Lovi[teanul. Sfânta Liturghie [i Pagina 3
ceremonia solemn\ vor fi s\vâr[ite de ~ntâist\t\torul
S|N|TATE
Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul P\rinte Daniel, `n FORME DE MANIFESTARE A
Catedrala episcopal\. La eveniment sunt a[tepta]i mai mul]i ALERGIEI NAZOSINUSALE: A-
lergia c\ilor respiratorii su-
membri ai Sfântului Sinod al BOR. Hot\rârea istoric\ de perioare cuprinde, `n gene-
ridicare `n rang a Episcopiei Râmnicului s-a luat `n cadrul ral, `ntreg arborele respira-
tor, `n ultimii ani simpto-
[edin]ei Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2009, iar alegerea matologia [i manifest\rile
CM
YK

noului vicar `n persoana p\rintelui arhimandrit dr. Emilian cunosc=nd schimb\ri sem-
CM nificative, care duc la croni-
YK
Nica s-a f\cut `n cadrul [edin]ei Sfântului Sinod din 29 cizarea bolii.
octombrie 2009. Citi]i `n paginile 8-9 Pagina 6

POZA ZILEI
M\n\stirea „Sfânta Teresa“
din Avila (Spania) a fost con-
struit\ `ntre anii 1629 [i 1636,
imediat dup\ canonizarea Sfin-
tei Teresa, pe locul casei `n care
aceasta a tr\it `n prima parte a
vie]ii. ~n partea m\n\stirii des-
chis\ publicului, de pe strada
Pia]a Sfintei, se g\sesc moa[te-
le Sfintei Teresa, dar [i ale
Sfântului Ioan al Crucii. a
ROM+NIA ~N UE
Programul „Rabla“ se extinde [i la firme SPANIOLII VOR S| REDUC|
{OMAJUL DUP| MODELUL
Extinderea programului o cot\ de 60.000 de unit\]i, GERMAN: Ministrul spaniol
de `nnoire a parcului auto [i ne putem a[tepta la o cre[te- al Muncii [i Imigra]iei
la persoanele juridice ar pu- re a pie]ei cu 15%-20%“, a a- negociaz\ `n prezent un
plan de limitare a num\ru-
tea duce la o cre[tere a pie]ei firmat [eful Asocia]iei Con- lui de [omeri dup\ modelul
de automobile noi cu 15%- structorilor de Automobile Germaniei, respectiv com-
20% `n 2010, `n condi]iile `n din România (ACAROM), ca- binarea orarului redus de
care vânz\rile de anul acesta re ocup\ `n acela[i timp [i po- munc\ cu primirea unuia
nu vor dep\[i 130.000 de uni- zi]ia de vicepre[edinte al con- dintre ajutoarele de [omaj.
t\]i, a declarat pentru Medi- structorului Dacia. Pagina 7
afax pre[edintele ACAROM, Conform unei ordonan]e de
Constantin Stroe. urgen]\ publicat\ luni `n CULTUR|
„M\sura extinderii Pro- „Monitorul Oficial“, progra-
gramului «Rabla» la persoa- mul na]ional de `nnoire a par- CET|}ILE LUI {TEFAN, ~N
nele juridice va mai dezghe]a cului auto a fost extins [i la ]are a m\surii urmând a fi CAMPANIA PENTRU „RESTAU-
pia]a de ma[ini noi. Dac\ [i persoanele juridice, metodolo- stabilit\ de Administra]ia RARE“ LA TVR 1: Campania
pentru anul viitor se va aloca gia de implementare [i finan- Fondului de Mediu. a „Restaurare“ se apropie de
final. Pe TVR 1 poate fi ur-
m\rit\, m=ine sear\, poves-
tea Cet\]ii lui {tefan de la
UE a ie[it din recesiune terminat\ `n primul rând de statele mai bo-
gate din Vest.
H=rl\u, a Cur]ii Domne[ti
de la Suceava [i a Bisericii
Uniunea European\ (UE) a ie[it din rece- Recesiunea tehnic\ este definit\ ca dou\ de la P\rh\u]i.
siune tehnic\ `n trimestrul al treilea, cu o trimestre consecutive de contrac]ie economi-
Pagina 5
cre[tere economic\ de 0,2% fa]\ de perioada c\ fa]\ de trimestrul respectiv anterior.
aprilie-iunie, potrivit primelor estim\ri ale Dintre cele 17 state membre care au rapor-
Eurostat, prezentate ieri. tat deja c\tre Eurostat datele privind PIB pe
Produsul intern brut al zonei euro s-a trimestrul al treilea, [apte (inclusiv România)
majorat `n trimestrul al treilea cu 0,4%, in- au `nregistrat contrac]ie economic\, iar zece au
dicând c\ ie[irea UE din recesiune a fost de- raportat cre[tere fa]\ de trimestrul al doilea. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
„S\ nu l\s\m `n seama Providen]ei pe s\racii
pe care Providen]a i-a l\sat `n seama noastr\“
„{i v\ fac cunoscut, fra]ilor, ha-
rul lui Dumnezeu cel d\ruit `n Bi-
sericile Macedoniei; c\ `n multa
lor `ncercare de necaz, prisosul bu-
curiei lor [i s\r\cia lor cea adânc\
au sporit `n bog\]ia d\rniciei
lor, c\ci m\rturisesc c\ de voia lor
au dat, dup\ putere [i peste put-
ere, cu mult\ rug\minte cerând
har de a lua [i ei parte la aju-
torarea sfin]ilor. {i au f\cut nu
dup\ cum au n\d\jduit, ci s-au dat
pe ei `n[i[i `ntâi Domnului [i apoi
nou\, prin voia lui Dumnezeu“. (II
Corinteni 8, 1-5)
Ast\zi: † Sfântul Apostol
Filip (l\satul secului
pentru Postul
Cr\ciunului)
Originar din Betsaida Galileii,
Sfântul Filip a fost chemat de Dom-
nul Iisus Hristos s\-i devin\ ucenic
[i apostol. Sfântul Filip, `ntâlnin-
du-l pe Natanael, i-a zis: „Am g\sit
pe Cel despre Care a scris Moise `n
Lege [i prooroci, pe Iisus, fiul lui Io-
sif cel din Nazaret“. Dup\ `n\l]area
Domnului la cer, Sfântul Filip a
propov\duit credin]a cre[tin\ `n
Asia. A murit la Ierapole, unde a
fost r\stignit cu capul `n jos.
Tot ast\zi, Biserica face pomeni-
rea Sfântului Grigorie Palama, ar-
hiepiscopul Tesalonicului, f\c\torul
de minuni, [i a Sfântului Mucenic
Constantin.
M=ine: † ) Sfântul Cuvios
Paisie
de la Neam] (`nceputul
Postului Cr\ciunului)
Paisie este cunoscut [i sub nu-
mele de Paisie Velicicovski. S-a n\s-
cut la 21 decembrie 1722 ca fiu al
protopopului Ioan din Poltava, pri-
mind la botez numele Petru. La 4
ani a r\mas orfan. A urmat cursuri-
le câ]iva ani la [coala m\n\stireas-
c\ Bratska. ~ntâlnirea cu mitropoli-
tul Antonie al Moldovei a fost deci-
siv\ `n hot\rârea tân\rului de a `m-
br\]i[a via]a monahal\. La vârsta
de 12 ani a fost tuns rasofor. La
Schitul Tr\isteni a auzit, pentru
prima dat\, de pravila [i rug\ciuni-
le f\cute la Sfântul Munte. Dornic
Episcopul
Justinian Teculescu 1924, Catedrala din Alba Iulia, episcopul Justinian cu preo]ii colaboratori
APOSTOLUL ZILEI
***
~n cuvintele lecturii apostolice de
ast\zi, Sfântul Pavel laud\ d\rnicia
cre[tinilor din Macedonia, care au
strâns fonduri pentru ajutorarea al-
tor comunit\]i. „Dup\ putere [i pes-
te putere“, ajutând din s\r\cia lor
pe cei mai s\raci decât ei, comunita-
tea din Macedonia s-a `mbog\]it
prin d\rnicie. ~n acest sens, Sfântul
Ioan Gur\ de Aur afirma c\ „bogat
nu este cel care a dobândit multe, ci
acela care a d\ruit multe“. Dac\ `n
alte fragmente scripturistice g\sim
descris modul `n care trebuie s\ fa-
cem milostenia, apostolul de ast\zi
ne prezint\ rezultatul unui act de
caritate. Astfel, d\ruitorii devin e-
xemple `n istorie [i `ntre]in, prin da-
rul lor, dragostea dintre persoane
care nu se cunosc, dar care au cre-
din]\ [i iubire. De cele mai multe ori
nu cunoa[tem via]a celor care ne cer
ajutorul. Ei sunt pentru noi [i noi
suntem pentru ei anonimi. Nu le
[tim nici numele [i nici neputin]a,
dar suntem solidari cu suferin]a lor,
iar acest anonimat `mbrac\ darul
SF+NTUL ZILEI
de des\vâr[ire, a luat hot\rârea de
a merge la Muntele Athos. La 4 iulie
1746, la vârsta de 24 de ani, a intrat
`n M\n\stirea Pantocrator. Dup\
patru ani de vie]uire sih\streasc\, a
venit la Sfântul Munte stare]ul Va-
sile de la Poiana M\rului [i l-a tuns
ca monah, sub numele de Paisie. La
vârsta de 36 de ani, Paisie a fost hi-
rotonit ieromonah de episcopul Gri-
gorie de la Athos. Paisie a `nfiin]at,
`n 1757, Schitul „Sfântul Ilie“, a-
vând ca rânduial\ Regulile Sfântu-
lui Vasile cel Mare. ~n 1763, `mpre-
un\ cu al]i 63 de fra]i, a venit `n
Moldova, unde s-a a[ezat la M\n\s-
tirea Dragomirna. ~n urma conflic-
tului ruso-turc (1768-1744), partea
de nord a Moldovei a trecut sub st\-
pânirea Austriei. La 14 octombrie
1775, Paisie a plecat la M\n\stirea
Secu [i a organizat via]a monahal\
de aici dup\ rânduiala Sfântului
Munte. Dup\ patru ani, Paisie, `m-
preun\ cu ob[tea sa, va primi `n dar
de la voievodul Constantin Moruzzi
M\n\stirea Neam]. Aici, Paisie a
reu[it ca s\ ridice via]a monahal\ [i
a transformat Neam]ul `ntr-o acad-
emie de traducere a scrierilor
Sfin]ilor P\rin]i. Paisie a ar\tat [i o
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
S=mb\t\, 14 noiembrie 2009
nostru `ntr-o frumoas\ tain\, unde
nu mai g\sim sl\biciunea omeneas-
c\ de a [ti, de a calcula [i de a con-
trola totul.
Ne mai atrage aten]ia un mic a-
m\nunt din scrisoarea paulin\:
cre[tinii d\ruitori erau [i ei `ntr-o
`ncercare. Rari sunt oamenii care au
mil\ f\r\ s\-i fi atins vreodat\ sufe-
rin]a. ~n astfel de momente devenim
mai sensibili, nu ne mai ag\]\m de
avere [i `ncepem s\ `n]elegem nefe-
ricirea celui care ne-a `ntins mâna [i
pe lâng\ care, cu indiferen]\, am
trecut. Sfântul Pavel mai scrie c\
ace[ti cre[tini milostivi „s-au dat pe
ei `n[i[i `naintea Domnului“, adic\
nu au mai calculat cât le trebuie
pentru a-[i asigura existen]a, ci au
oferit `ns\[i via]a lor pentru a ajuta
via]a altora. Acest mod de a oferi
confer\ darului o valoare ve[nic\.
Omul milostiv a dep\[it starea de
indiferen]\. Astfel, un cuvânt `n]e-
lept consemna urm\torul `ndemn:
s\ nu l\s\m `n seama Providen]ei
pe s\racii pe care Providen]a i-a l\-
sat `n seama noastr\. (Ciprian
OLINICI, Radio Trinitas)
grij\ deosebit\ fa]\ de cei s\raci,
bolnavi [i refugia]i. ~n anul 1791,
Paisie a fost hirotesit arhimandrit
de c\tre arhiepiscopul Ambrosie
Serebrenikov. ~n ziua de 15 noiem-
brie 1749, Paisie a r\posat. Cea mai
important\ lucrare r\mas\ de la
Cuviosul Paisie este A[ez\mântul,
`n 8 puncte, alc\tuit\ odat\ cu sta-
bilirea la Dragomirna, prin care sta-
bilea normele vie]ii monahale.
Pravila sa a fost aprobat\ [i `nt\rit\
prin hrisoave domne[ti. Sistemul or-
ganizatoric al lui Paisie s-a r\spân-
dit `n secolul al XIX-lea la un num\r
de 117 m\n\stiri [i schituri din 35
de eparhii. Numeroase manuscrise
slavone ale lui Paisie s-au r\spândit
`n copii [i se p\streaz\ `n m\n\stir-
ile din Bulgaria, Serbia, din Athos,
[i din alte biblioteci de peste hotare.
Tot `n aceast\ zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Mucenici [i
M\rturisitori Gurie, Samona [i
Aviv; a Sfântului Cuvios Chintian,
episcopul Seleuciei; a binecredincio-
[ilor `mp\ra]i Iustin [i Teodora; a
Sfin]ilor Mucenici Elpidie, Marcel,
Eustohie [i cei `mpreun\ cu dân[ii,
[i a Sfântului Mucenic Dimitrie. a
EVANGHELIA ZILEI
Ce daruri ~i aduci
Pruncului Iisus Hristos?
Iisus a zis: „«Nimeni, aprinzând
f\clia, n-o ascunde sub un vas sau n-
o pune sub pat, ci o a[az\ `n sfe[nic,
pentru ca cei ce intr\ s\ vad\ lumina.
C\ci nu este nimic ascuns, care s\ nu
se dea pe fa]\ [i nimic tainic, care s\
nu se cunoasc\ [i s\ nu vin\ la ar\ta-
re. Lua]i seama deci cum auzi]i: Celui
ce are i se va da; iar de la cel ce nu
are, [i ce i se pare c\ are se va lua de
la el». {i au venit la El mama Lui [i
fra]ii; dar nu puteau s\ se apropie de
El din pricina mul]imii. {i I s-a vestit:
«Mama Ta [i fra]ii T\i stau afar\ [i
voiesc s\ Te vad\». Iar El, r\spun-
zând, a zis c\tre ei: «Mama mea [i
fra]ii Mei sunt ace[tia care ascult\ cu-
vântul lui Dumnezeu [i-l `ndepli-
nesc».“ (Luca 8, 16-21)
***
Din via]a de zi cu zi vedem c\ fie-
care om are o m\sur\ personal\ a
timpului. Unii `[i m\soar\ via]a `n
zile de lucru, al]ii `n zile de odihn\,
unii se gândesc cât au tr\it, al]ii cât
mai au de tr\it. Cre[tinul este [i el
preocupat de timp [i de trecerea lui,
`ns\ dintr-o alt\ perspectiv\. El cau-
t\ s\ foloseasc\ timpul pentru a do-
bândi ve[nicia divin\. ~n via]a unui
om credincios exist\ trei timpuri: pre-
zentul trecutului, prezentul prezentu-
lui [i prezentul viitorului. Este uimi-
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Apostolii
transform\ euharistic
lumea prin Liturghie
„O preasl\vit\ minune! Fiind
trimis de Dumnezeu, Apostolul Fi-
lip, oaie `n mijlocul lupilor, f\r\ de
temere a umblat. Pe fiare, miei cu
credin]\ le-a ar\tat. Lumea dumne-
zeie[te o a pref\cut: O, lucrurile cre-
din]ei! O, puteri negr\ite! Pentru
ale c\ror rug\ciuni, Hristoase, mân-
tuie[te sufletele noastre, ca un mi-
lostiv“. (Minei pe Noiembrie, EIB-
MBOR, Bucure[ti, 1972, p. 196).
***
Apostolul Filip, dumnezeiesc
glas al Cuvântului lui Dumnezeu, a
propov\duit Evanghelia vie]ii la
toat\ f\ptura. {i a privit cu ochii
sufletului larg deschi[i lumina care
Primul episcop
al Armatei Române
Activitatea depus\ pentru unirea
Transilvaniei cu patria-mam\, ca or-
ganizator al g\rzilor patriotice de la
1918, delegat `n Marea Adunare Na-
]ional\ de la 1 decembrie, ca senator
al primului parlament al României
re`ntregite [i ca slujitor timp de 22 de
ani la Alba Iulia, au constituit argu-
mentele ca, `n 1922, Justinian Tecu-
lescu, la vârsta de 58 de ani, s\ fie a-
les de Sf=ntul Sinod al Bisericii Orto-
doxe Române `n postul de episcop al
Armatei. Ca primul ierarh al Arma-
tor cât de repede se succed orele, zile-
le, s\pt\mânile [i lunile. Parc\ ieri
`ncepeam anul [i iat\ acum sunt mai
pu]in de 50 de zile pân\ la sfâr[itul
lui. De mâine vom `ncepe Postul Na[-
terii Domnului nostru Iisus Hristos.
Cr\ciunul este prin excelen]\ perioa-
da bucuriei [i a ging\[iei divine. Oare
cum ar trebui s\ ne preg\tim pentru
acest moment deosebit, pentru Na[te-
rea Prietenului nostru cel mai apro-
piat [i mai sincer? Postul acesta dedi-
cat Na[terii Domnului Iisus Hristos
se `ntinde pe durata a 40 de zile, de la
15 noiembrie la 25 decembrie. Este o
perioad\ de rug\ciune pentru a ajun-
ge la momentele pline de puritate tr\-
ite lâng\ pe[tera din Bethleem. Prin
defini]ie, postul este perioada de ab-
stinen]\ de la anumite mânc\ri,
b\uturi [i pl\ceri. Scopul postului
este de a-]i `nt\ri firea, este un semn
al libert\]ii [i al biruin]ei asupra
voin]ei [i a tenta]iilor. O zi de post nu
este mai lung\, nici mai scurt\ decât
o zi obi[nuit\. Durata ei este aceea[i,
`ns\ osteneala [i r\splata sunt mai
mari. Ca s\ nu poste[ti, g\se[ti
nenum\rate scuze [i motive. Pentru a
posti ai un singur motiv - s\ devii ase-
menea `ngerilor [i p\storilor de lâng\
staulul binecuvântat al Bethleemu-
lui. ~n acest an ce daruri `i aduci
Pruncului Iisus Hristos? (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
`nfiin]eaz\ toat\ f\ptura. C\ci
apostolii transform\ euharistic lu-
mea prin Liturghie, lucrând dum-
nezeie[te devenirea `ntru lumin\ a
lumii `n Biseric\ a iubirii, deveni-
rea fiarelor s\lbatice `n miei [i a
p\gânilor `n mucenici. Cât de mi-
nunat\ este aceast\ lucrare de de-
venire a lumii, c\ci urma[ii uciga[i-
lor de mucenici, ast\zi, `i sl\vesc [i
se roag\, [i s\rut\ moa[tele lor, iar
sfin]ii martiri d\ruiesc t\m\duire
[i ajutor str\nepo]ilor celor care
i-au chinuit [i ucis. C\ci, prin rug\-
ciune, omul lui Dumnezeu a `m-
blânzit pe p\gâni, cel slab a biruit
pe cel tare, omul rug\tor `n ge-
nunchi c\tre St\pânul a convins pe
tiranii, care, `n adâncul inimii lor,
aveau, abia frem\tând, acoperit\
de robia materiei, flac\ra iubirii de
Dumnezeu. (pr. asist. dr. Ioan
Valentin ISTRATI)
tei Române, vl\dica Justinian Tecu-
lescu a pus bazele acestei eparhii mi-
sionare care `[i avea jurisdic]ie nu-
mai `n mediul militar. A f\cut pri-
mele recrut\ri de preo]i militari [i a
constituit aparatul eparhial. Aptitu-
dinile sale de conduc\tor bisericesc [i
activitatea sa `n folosul neamului au
determinat Sf=ntul Sinod ca, `n 1924,
s\-l aleag\ `n postul de episcop la Ce-
tatea Alb\-Ismail, acolo unde se con-
sumau provoc\rile bol[evice. A pus rân-
duial\ `n problemele biserice[ti [i a
capacitat institu]iile statului s\ ac]io-
neze `n folosul credin]ei [i ]\rii. ~n 1932,
episcopul Justinian a trecut la cele
ve[nice. (Adrian Nicolae PETCU)
 S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 Actualitatea religioas\ 3
VIA}A PAROHIILOR PE SCURT
Procesiune cu
La parohia Vân\tori, rug\ciunea moa[tele Sf. Ioan
Gur\ de Aur la

se `mplete[te cu munca Catedrala episcopal\

din Arad
a La 50 de kilometri S-E de Turnu Severin, nu departe de ora[ul Calafat, pe drumul na]ional 56A, Sute de credincio[i ar\deni au
participat, pe 12 noiembrie, la
se afl\ comuna mehedin]ean\ Vân\tori a Este un loc plin de tradi]ie, unde fiecare localnic o procesiune cu moa[tele Sfân-
tului Ioan Gur\ de Aur, `n ju-
are doar dou\ valori supreme: pe Dumnezeu [i p\mântul mo[tenit din mo[i-str\mo[i rul Catedralei episcopale, infor-
a Biserica este la fel de veche ca [i satul, ea fiind printre primele cl\diri din comun\ a meaz\ Radio TRINITAS, citat
de BASILICA. Procesiunea s-a
La altarul bisericii din comuna Vâ- desf\[urat dup\ slujba Vecer-
n\tori sluje[te de aproape 33 de ani Biserica din comuna niei, oficiat\ de Preasfin]itul
V=n\tori dateaz\ din Timotei, Episcopul Aradului, `n
p\rintele Nicolae Prun\. Ca [i oamenii cinstea sfântului pr\znuit ieri
acestor locuri, p\rintele paroh este le- 1901 [i este a[ezat\ `n de Biserica Ortodox\. Cinstite-
gat cu inima de glie: „La noi, la vân\- centrul localit\]ii le moa[te au fost purtate `n ju-
toreni, oamenii sunt lega]i de p\mân- rul Catedralei de preo]i [i de
tul pe care s-au n\scut. Au r\d\cinile credincio[i, iar apoi au fost de-
puse spre `nchinarea pelerini-
adânc `nfipte `n aceste locuri [i, lor timp de 3 zile, `n interiorul
asemenea lor, sunt [i eu, pentru c\ a- l\ca[ului.
ici m-am n\scut [i aici a rânduit Dum-
nezeu s\ slujesc. Nu a[ putea s\-mi Hramul Parohiei
imaginez via]a f\r\ aceste locuri care
`mi sunt atât de dragi“, m\rturise[te Ortodoxe Române
p\rintele paroh. Dup\ biseric\, p\- din Livorno
mântul pe care l-au mo[tenit din gene- M=ine, 15 noiembrie 2009, Pa-
ra]ie `n genera]ie este pentru vân\to- rohia Ortodox\ „Sf. Cuv. Paisie
reni bunul cel mai de pre], este locul de la Neam]“ din Livorno (Ita-
unde `ngroap\ ultimele suspine ale lia) `[i va s\rb\tori hramul. Cu
acest prilej va fi prezent PS E-
vie]ii: „Aici, oamenii muncesc foarte piscop Siluan al Episcopiei Or-
mult. P\mântul este singura lor surs\ todoxe Române a Italiei. Prea-
de via]\. Am `ntâlnit foarte multe ca- sfin]ia Sa va oficia Sfânta [i
zuri `n care a trebuit s\ merg pe câmp dumnezeiasca Liturghie `nce-
pentru a le citi b\trânilor rug\ciunea pând cu ora 10:00, iar dup\
de ie[ire a sufletului. Cu to]ii s-au n\s- mas\ la ora 16:30 va ]ine o con-
ferin]\ cu tema „Biserica Or-
cut pe p\mântul acesta [i mor `mbr\- dincio[ii s\i. Lucrul `ncepe [i se ter- re de copii care-i trec pragul. Dintot- todox\ Român\ `n Italia“, po-
]i[ându-l. Muncesc pân\ mor. Este o min\ cu câte o rug\ciune [i, de multe deauna biserica de aici a avut o cola- trivit Departamentului de in-
mo[tenire: dac\ p\rin]ii lor au murit ori, orele de sem\nat sau de recoltat borare frumoas\ cu [coala: „De când formare [i mass-media al Epis-
]inând `n mân\ coarnele plugului, a[a se transform\ `n adev\rate lec]ii de m\ [tiu [coala [i biserica din Vân\tori copiei Ortodoxe Române a Itali-
trebuie s\ fac\ [i ei“, mai spune p\rin- catehez\: „Din lucrul nostru nu lip- au fost `nfr\]ite, spune p\rintele pa- ei. Liturghia [i conferin]a vor a-
vea loc `n Biserica „Misericor-
tele Nicolae. se[te niciodat\ rug\ciunea pe care o roh. Avem `n fiecare duminic\ cel pu- dia“ din Livorno.
facem `mpreun\ [i chiar dac\ mul]i ]in 30 de [colari care ne calc\ pragul.
„La noi, rug\ciunea nu dintre credincio[i nu cunosc dictonul Participarea la slujbe `ncepe `nc\ din
latin «ora et labora», v\ asigur c\ to]i clasele primare, atunci când fiecare Sfin]iri de biserici
se termin\ la biseric\“ a M=ine, 15 noiembrie 2009,
`l practic\. La noi, rug\ciunea nu se `nva]\ s\ citeasc\ Apostolul. La noi la
P\rinele se [tie de o via]\ pe aceste termin\ la biseric\, ea continu\ [i pe biseric\ doar copiii cânt\ Apostolul“. va avea loc târnosirea bisericii
locuri [i printre ace[ti oameni [i nu ar ~nv\]\turile din biseric\ sunt com- cu hramul „Buna Vestire“, din
ogor, iar oamenii m\ ajut\ s\ lucrez municipiul Târgovi[te, zidit\
pleca din comun\ pentru nimic `n lu- p\mântul bisericii. Pe câmp vorbim pletate [i de `ntâlnirile de la [coal\, `n ultimii 5 ani, un important
me. Pentru sfin]ia sa munca [i predi- de multe ori despre religie, sunt curi- unde p\rintele vine de dou\ ori pe moment pentru via]a spiritua-
ca au fost dintotdeauna dou\ lucruri o[i s\ afle cât mai multe lucruri des- s\pt\mân\ pentru a le vorbi micu]ilor l\ a credincio[ilor din vechea
care s-au completat reciproc: „Nu a[ pre Dumnezeu, chiar [i cei care nu despre Dumnezeu. Este deja o tradi]ie Cetate de Scaun a }\rii Ro-
pleca niciodat\ de aici. De 33 de ani ca `n fiecare diminea]\, la `nceputul o- mâne[ti, informeaz\ Biroul de
prea dau pe la slujb\ `nva]\ foarte Pres\ al Arhiepiscopiei Târgo-
muncesc atât ogorul bisericii, prin multe“, completeaz\ p\rintele Prun\. relor, copiii s\ spun\ rug\ciunea, vi[tei. Slujba târnosirii,
sfintele slujbe, c=t [i pe ogorul pe care chiar dac\ p\rintele nu este de fa]\: `mpreun\ cu Sfânta Liturghie
l-am mo[tenit de la p\rin]ii [i de la „Copiii no[tri fac rug\ciunea „Atunci când nu am ore de diminea]\, arhiereasc\, va fi oficiat\ de
bunicii mei. Eu sunt fiu de ]\ran. P\- copiii no[tri fac rug\ciunea al\turi de c\tre ~nalt Preasfin]itul Mi-
al\turi de directorul [colii“ tropolit Nifon, Arhiepiscopul
rin]ii m-au luat de mic la muncile directorul [colii, un om foarte credin- Târgovi[tei, care a ini]iat `nfi-
câmpului [i nu eram eu singurul e- De[i categoria de vârst\ predomi- cios, care pre]uie[te foarte mult educa- in]area acestui nou l\ca[ de
xemplu, pentru c\ to]i copiii satului nant\ `ntr-o parohie de ]ar\ este cea ]ia religios-moral\“, `ncheie p\rintele cult [i care va fi `nso]it de nu-
mergeau s\ lucreze câmpul“. a oamenilor de v=rsta a treia, Biseri- Nicolae Prun\, parohul Bisericii mero[i preo]i [i diaconi. Bise-
La Vân\tori, p\rintele Prun\ mun- ca „Sfântul Gheorghe“ poate fi consi- „Sfântul Gheorghe“ din comuna Vân\- rica cu hramul „Buna Vestire“
este construit\ `n form\ de
ce[te terenul bisericii al\turi de cre- derat\ una tân\r\, prin num\rul ma- tori. (diac. Ioni]\ APOSTOLACHE) cruce, cu o singur\ turl\ pe
naosul bisericii, cu abside [i
Concurs de eseuri Sesiune de comunic\ri la pridvor deschis, iar pictura
bisericii este realizat\ `n teh-
religioase la Boto[ani Seminarul Teologic din Tulcea nica ,fresco, `n stil bizantin.
La Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Casian“ din Tulcea a `nceput ieri, a Biserica cu hramul „Na[te-
~n perioada 21 septembrie-11 noiembrie 2009, Funda]ia „Solida- 13 noiembrie, sesiunea de comunic\ri [tiin]ifice dedicate Zilelor Dobrogei.
ritate [i Speran]\“, filiala Boto[ani a Mitropoliei Moldovei [i Bu- rea Maicii Domnului“ din pa-
Ac]iunea se `nscrie `n cadrul mai larg al manifest\rilor dedicate a- rohia Dalbo[e], jude]ul Cara[-
covinei a derulat concursul de eseuri pentru elevi boto[\neni de- cestui moment istoric, dup\ cum a declarat, la Radio TRINITAS, Severin, va fi resfin]it\ m=i-
dicat Anului comemorativ Sf. Vasile cel Mare intitulat „2009 - Anul p\rintele Felix Nicolae, consilier cultural al Episcopiei Tulcei. ne, 15 noiembrie, dup\ ce a
comemorativ Sfântul Vasile cel Mare“, informeaz\ mmb.ro. ~n con- Ac]iunile organizate de Seminarul Teologic s-au deschis ieri diminea- fost recent renovat\, infor-
curs s-au `nscris 65 de lucr\ri apar]inând unor elevi cu vârsta ]\, la ora 9:00. Preasfin]itul Episcop Visarion a oficiat slujba de Te Deum meaz\ Radio TRINITAS, citat
cuprins\ `ntre 11 [i 18 ani, de la trei [coli generale [i 7 colegii [i pentru Ziua Dobrogei urmat\ de un cuvânt duhovnicesc prin care s-au e- de BASILICA. Slujba va fi ofi-
grupuri [colare din municipiul Boto[ani. Lucr\rile s-au `ncadrat `n vocat [i conota]iile actului 14 noiembrie 1878 [i rezonan]a lui pân\ as- ciat\ de Preasfin]itul Lucian,
patru teme generale referitoare la opera [i activitatea Sfântului t\zi. Dup\ ce toat\ s\pt\mân\ aceasta, la nivelul claselor [colii au fost Episcopul Caransebe[ului,
abordate teme care tratau diversificat Ziua Dobrogei, ieri s-a deschis se- `nconjurat de un numeros so-
Vasile cel Mare [i au fost evaluate de o comisie. S-au acordat 36 de bor de preo]i [i diaconi. ~n
siunea de referate [i comunic\ri organizate pe sec]iunea limba [i litera-
premii [i men]iuni, pe dou\ categorii de vârst\, 11-15 ani [i 15-18 tura rom=n\, crea]ie literar\, istorie, religie, socio-umane [i reviste [co- cursul serii, Chiriarhul va
ani. Premiile, `n valoare total\ de 1.800 de lei, au constat `n biblii, lare, cu participarea reprezentan]ilor de la toate liceele jude]ului, aproxi- s\vâr[i slujba Vecerniei `n
c\r]i [i atlase [colare. Bugetul proiectului s-a ridicat la suma de mativ 70 de elevi [i cadre didactice. Corul seminarului va interpreta o su- biserica parohiei L\pu[nicel
2.800 de lei, 2.500 de lei, reprezentând finan]are nerambursabil\ it\ de cântece patriotice sub bagheta lui {tefan George. Manifest\rile vor cu hramul „Sfântul Apostol
din partea Consiliului Local Boto[ani [i Prim\riei Boto[ani. a continua [i s\pt\mâna viitoare printr-un concurs cu teme istorice. a Toma“ din Protopopiatul
B\ile Herculane. a
 CM
YK

4 Chipuri [i fapte din via]a BOR S=mb\t\, 14 noiembrie 2009

Trista poveste a mitropolitului Gurie Grosu

Pentru mul]i dintre români, Basarabia
este o „ran\“ care doare [i ast\zi. Din
p\cate, reprezentarea noastr\ despre
acest spa]iu este mai mult una mitic\,
decât o percep]ie concret\ [i corect\.
Acest lucru a fost valabil [i `n
perioada interbelic\, când teritoriul
dintre Prut [i Nistru a revenit, aproape
miraculos, `n cadrele Statului na]ional
român, prin eforturile unor patrio]i
care dup\ aceea au pl\tit din greu
sprijinul acordat ideii române[ti.
Majoritatea vor fi lichida]i de agen]ii
NKVD, dup\ invazia sovietic\, `ns\
unii au devenit chiar victime ale
fra]ilor, oamenii politici de la
Bucure[ti, care nu au `n]eles, `n
marea lor majoritate, specificul [i
durerile Basarabiei. Poate cea mai
cunoscut\ victim\ a eternelor
fr\mânt\ri româno-române este
mitropolitul Basarabiei, Gurie Grosu.

tân\rului Gurie din aceast\ re p\stor duhovnicesc, care s-a

de dr. George ENACHE
Gurie Grosu (din botez
Gheorghe) s-a n\scut la 1 ia-
nuarie 1877 `n satul Nimo-
reni, jude]ul L\pu[na, `ntr-o
familie preo]easc\. R\mâ-
nând orfan de tat\, la opt ani
a fost dus la vestita m\n\stire
Curchi din jude]ul Orhei, un-
de a urmat cursurile [colii pri-
mare. A mers apoi la semina-
rul din Chi[in\u, pe care l-a
absolvit printre primii, fapt
care i-a dat dreptul s\ urmeze
cursurile uneia din cele patru
vestite academii teologice or-
todoxe care existau `n acea
vreme `n Imperiul Rus. A ales
Kievul, de unde a revenit `n
Basarabia `n anul 1902, exact
perioad\ este arderea c\r]ilor
scoase de el cu atâta trud\, `n
curtea Palatului episcopal,
din ordinul lui Serafim. Isto-
ria `ns\ s-a r\zbunat [i, `n
scurt timp, s-au creat premi-
sele nesperate ale unirii Basa-
rabiei cu România. Gurie a
fost printre frunta[ii preo]ilor
români din Basarabia care a
ac]ionat consecvent pentru ca
leg\turile dintre cele dou\
maluri ale Prutului s\ se ci-
menteze cât mai grabnic.
Alegerea preo]ilor
din Basarabia
Dup\ actul unific\rii, ie-
rarhii ru[i care se aflau `n
fruntea Bisericii Basarabene
integrat cu tot sufletul `n via]a
Bisericii Ortodoxe Române. A
acceptat cu bucurie crearea a
dou\ noi eparhii pe t\râm ba-
sarabean, `n momentul `n care
s-a pus problema reorganiz\rii
vie]ii biserice[ti din România,
[i a fost de acord ca Episcopia
Hotinului s\ intre sub jurisdic-
]ia Mitropoliei Bucovinei. Chi-
[in\ul devenea scaun mitropo-
litan, având `ns\ ca eparhie su-
fragan\ doar Episcopia de Ce-
tatea Alb\-Ismail.
Ceremonia ridic\rii IPS
Gurie la demnitatea de mitro-
polit a fost prilej de noi fr\-
mânt\ri [i de reiterare a ape- l\, f\r\ ca acesta s\-[i dea venit o hot\râre a Ministeru-
lativului de „bol[evic“. Totul a seama ce furtun\ stârnise `n lui Cultelor care anula, f\r\
sufletul regelui [i a camarilei nici un drept, decizia ierarhu-
pornit de la gestul lui Gurie
de a-[i pune pe cap o camilaf- sale. Pe moment, lucrurile au lui. Gestul a `ncurajat pe du[- CM
fost „ocultate“, `ns\ nu uitate. manii mitropolitului. Tot Du-
YK

la timp pentru a participa la
opera de rena[tere na]ional\ a
românilor din Basarabia.
Lupt\tor pentru
limba român\
Timp de decenii, `n Basara-
bia se dusese o politic\ aspr\
de rusificare prin Biseric\.
Revolu]ia din 1905, care a
zguduit autocraticul regim ]a-
rist, a permis dezvoltarea u-
nei vie]i na]ionale proprii, in-
clusiv pentru românii basara-
beni. Gheorghe Grosu (deve-
nit `ntre timp monah sub nu-
mele de Gurie) a fost printre
primii clerici care a reintro-
dus limba român\ `n cultul di-
vin [i a desf\[urat o prodigi-
oas\ activitate publicistic\ `n
limba român\, totul din pu]i-
nele sale economii.
Venirea unui nou arhiepis-
cop, Serafim, la Chi[in\u, cu
sentimente [ovine, a `ntrerupt
temporar acest demers. Cea
mai dureroas\ experien]\ a
au refuzat s\ intre `n Sinodul
Bisericii Ortodoxe Române, a-
legând calea exilului. Se im-
punea urgent ca scaunul vl\-
dicesc de la Chi[in\u s\ fie ur-
gent ocupat. Politicieni [i oa-
meni ai Bisericii din vechea
Românie, mâna]i fie de am-
bi]ii personale, fie de ne`ncre-
dere `n oamenii Basarabiei,
au inten]ionat s\ numeasc\ ei
un vl\dic\. ~ns\ clerul basa-
rabean a dorit [i l-a impus `n
cele din urm\ ca arhiepiscop
al Chi[in\ului pe Gurie Gro-
su. Acest gest, care s-a dorit
un semn al autonomiei Biseri-
cii [i expresia libert\]ii `n
sfâr[it câ[tigate, a fost inter-
pretat gre[it, drept un act de
r\zvr\tire, iar Gurie Grosu a
fost considerat exponentul u-
nor tendin]e centrifuge, de na-
tur\ a rupe Basarabia de tru-
pul României Mari.
Nimic din aceste acuze nu a-
veau `ndrept\]ire. ~n to]i anii
de p\storire, IPS Gurie s-a do-
vedit un mare român [i un ma-
c\ alb\, a[a cum purtau ierar-
hii ru[i [i cum erau obi[nui]i
basarabenii s\ vad\. Cu greu
lucrurile s-au lini[tit.
O vorb\ cu
consecin]e neb\nuite
Altul a fost `ns\ faptul care
a afectat grav imaginea mitro-
politului Gurie `n fa]a politici-
enilor de la Bucure[ti. ~n 1930,
regele Carol al II-lea a f\cut o
vizit\ la Chi[in\u, unde urma
s\ se `ntâlneasc\ [i cu mitro-
politul Gurie. „La ora fixat\,
poveste[te profesorul Con-
stantin Tomescu `n memoriile
sale, regele a intrat `n biseri-
ca-catedral\. Arhiepiscopul,
`nconjurat de numero[i preo]i,
`n ve[minte s\rb\tore[ti, `l `n-
tâmpin\ la intrare pe rege, cu
Sf. Evanghelie `n mân\, [i-l
conduce pe rege `n mijloc, …,
iar el, Gurie, se ridic\ `n fa]a
u[ilor `mp\r\te[ti, de unde-i
cite[te de pe foaie un salut de
bun\ venire…
Dar adaug\, liber, urm\toa-
rele cuvinte: „M\ria Ta, noi am
fost deprin[i s\ `ntâmpin\m `n
biseric\ pe `mp\rat, dar având
al\turi de dânsul [i pe `mp\r\-
teas\. Am dori s\ o vedem al\-
turi de M\ria Ta [i pe Majesta-
tea Sa, regina Elena“.
Conform m\rturiilor celor
care l-au cunoscut, IPS Gurie
a fost un mare slujitor, un
foarte bun teolog [i predica-
tor, `ns\ lipsit de calit\]i ad-
ministrative [i `ncrez\tor pâ-
n\ la naivitate `n oameni. Cu-
vintele rostite `n fa]a regelui
porniser\ dintr-o dorin]\ sin-
cer\ a ierarhului de a vedea
din nou reunit\ familia rega-
O campanie denigratoare
bine instrumentat\
R\zboiul `mpotriva IPS Gu-
rie a izbucnit `n 1934, `n mo-
mentul `n care a fost descope-
rit punctul slab al mitropolitu-
lui, anume administra]ia bise-
riceasc\. Preocupat mai mult
de chestiunile spirituale, el l\-
sase treburile administrative
pe seama unor preo]i, conside-
ra]i de `ncredere, care, se pare,
nu luaser\ cele mai bune m\-
suri. IPS Gurie a fost mai `ntâi
incriminat de un deputat libe-
ral, Dumitru Topciu, membru
`n Adunarea eparhial\ a Arhi-
episcopiei de Chi[in\u, care l-a
acuzat de numiri [i destituiri
abuzive de preo]i, printre noii
preo]i numi]i aflându-se [i o
persoan\ cu moralitate dubi-
oas\. Rapid, mitropolitul l-a
revocat pe cel `n cauz\, `ns\
zadarnic, deoarece scandalul a
izbucnit rapid, fiind alimentat
din exteriorul Bisericii, cu acu-
ze despre modul `n care mitro-
politul a gestionat averile e-
parhiale.
Din cauza numeroaselor
fr\mânt\ri pe marginea ches-
tiunilor administrativ-finan-
ciare, `n ianuarie 1936 mitro-
politul a decis desfiin]area
sec]iei administrative a Con-
siliului eparhial, pe motivul
c\ membrii acesteia `n loc s\
`[i fac\ datoria mai mult se
certau. Pentru acest gest, unii
membri ai Adun\rii eparhiale
l-au atacat dur pe IPS Gurie,
de[i aceast\ dizolvare intra `n
atribu]iile sale. Lucrurile s-ar
fi aranjat, dac\ nu ar fi inter-
mitru Topciu `l va acuza `n
Senat de exploatarea, `n bene-
ficiu personal, a unor bunuri
ale Mitropoliei.
Dreptate sau
compromis?
Mai multe comisii au venit
`n control la Arhiepiscopia
Chi[in\ului, constatând unele
nereguli, dar care nu erau im-
putabile mitropolitului. Prin
pres\ s-a manipulat `ns\ ide-
ea c\ el este principalul vino-
vat. Oficial, i s-a imputat un
deficit de 11.500.000 de lei. A
fost chemat `n fa]a ministru-
lui Cultelor, Victor Iamandi,
care i-a cerut s\ aleag\: ori
merge `n fa]a ~naltei Cur]i de
Casa]ie pentru judecat\, ori
demisioneaz\.
{tiindu-se nevinovat, IPS
Gurie a refuzat s\ demisione-
ze sau s\ ajung\ la un com-
promis, punându-se la dispozi-
]ia organelor de justi]ie. El a
uitat astfel, `n opinia profeso-
rului Tomescu, „cugetarea s\-
n\toas\ a poporului, c\ e mai
bun\ o `mp\care strâmb\ de-
cât o judecat\ dreapt\“. Ani de
zile a durat procesul mitropo-
litului, timp `n care el a fost
„suspendat temporar“ din
func]ie. Cum nici abdicarea re-
gelui Carol al II-lea [i venirea
altui regim politic nu a adus o
solu]ionare a problemei sale,
IPS Gurie a f\cut `n 1941 ce-
rere de pensionare. A murit,
cu mult\ triste]e `n suflet, pe
14 noiembrie 1943, fiind `n-
gropat la M\n\stirea Cernica.
Dup\ decesul mitropolitului,
dosarul a fost casat… a

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 Educa]ie [i cultur\ 5

Eurovisionul scurtmetrajelor `n 11 ]\ri europene
Festivalul Interna]ional de
scurtmetraj „Betting on Shorts -
More than a Eurovision of Short
Film“ care are loc azi, `ncepând cu
ora 20:30, `n 11 ora[e europene, va
fi g\zduit la Bucure[ti de The Ark -
Bursa M\rfurilor. Edi]ia bucure[-
tean\ a evenimentului este organi-
zat\ de Institutul Cultural Român
`n parteneriat cu The Ark - Bursa
M\rfurilor. Tema edi]iei din acest
an a festivalului, derulat simultan
la Atena, Barcelona, Londra, Mari-
bor, Napoli, Novi Sad, Poznan,
Stockholm, Salonic, Wiesbaden [i
Bucure[ti, este „Control!“. Vor fi
proiectate de la ora 20:30, la Bu-
cure[ti de la ora 21:00, cele 12
scurtmetraje selectate pentru com-
peti]ia final\. Jurii formate din ci-
nea[ti [i critici de film vor de-
semna, `n fiecare dintre ora[ele
participante, câ[tig\torul local. ~n
aceea[i sear\, dup\ centralizarea
voturilor, va fi anun]at filmul pre-
miat al edi]iei. Scurtmetrajul
românesc aflat `n concurs este „O
familie“, `n regia lui Emanuel
Pârvu.
~n cadrul evenimentului de la
Bucure[ti, vor mai fi proiectate
scurtmetrajele „Vene]ia“, `n regia
lui Florin Piersic Jr., [i „Valuri“, `n
regia lui Adrian Sitaru.
Cei doi regizori ai scurtmetra-
jelor proiectate `n afara competi]iei
fac parte, `mpreun\ cu Irina-Mar-
gareta Nistor - critic de film, din ju-
riul românesc al edi]iei.
Desf\[urarea simultan\ `n 11
ora[e este completat\ de un alt ele-
ment care distinge acest festival
`ntre manifest\rile de gen: specta-
torii pot paria pe câ[tig\tor pe
www.icr.ro/betting_on_shorts [i
www.bettingonshorts.com.
Betting on Shorts este un festi-
val competitiv de scurtmetraj care
se desf\[oar\ anual, `n mai multe
ora[e. ~n fiecare an, organizatorii
lanseaz\ o invita]ie de participare
c\tre cinea[tii din `ntreaga lume
pentru a-[i `nscrie `n curs\ filme de
scurtmetraj, realizate pe o tem\
dat\, cu durata maxim\ de 10 mi-
nute. ~n urma selec]iei, 10-15 scurt-
metraje particip\ `n competi]ia fi-
nal\, eveniment ce are loc simultan
`n toate ora[ele participante. Prima
edi]ie a festivalului a avut loc `n
2005, `n cadrul Institutului de Arte
Contemporane (ICA) din Londra.
Temele edi]iilor precedente au fost
„Playtime“, „Vacancy“, „Mad or bad“
[i „Money! Money! Money!“. ~n-
cepând din 2008, Institutul Cul-
tural Român este partener al festi-
valului, conform Agerpres. a
PE SCURT
Bienala interna]ional\ a
artelor plastice la Arad
Edi]ia a doua a Bienalei Interna]ionale
de Pictur\, Sculptur\ [i Grafic\ având
ca tem\ „Puterea arhetipului: densitate
formal\, densitate semantic\“ a
`nceput `n foaierul Teatrului Clasic
„Ioan Slavici“ din Arad, `n organizarea
filialei Arad a Uniunii Arti[tilor Plastici
din România, `mpreun\ cu Centrul
Cultural Jude]ean Arad, Muzeul de
Art\ Arad, Pecsi Galeria din Pecs,
Ungaria. Sculptorul Dumitru {erban,
pre[edintele UAP, a spus c\ `ntre obiec-
tivele Bienalei se num\r\ `ntâlnirea, `n
cadrul unei manifest\ri de cultur\ de

Cet\]ile lui {tefan, `n campania anvergur\, a unor mostre reprezenta-

tive din crea]ia arti[tilor contemporani
din România, Ungaria, Cehia [i Croa]ia
`n domeniul picturii, sculpturii [i

pentru „Restaurare“ la TVR 1 graficii de [evalet, realizarea unei

Campania „Restaurare“ se
apropie de final. M=ine sear\ vor
fi prezentate monumentele din
regiunea de nord-est a Rom=niei,
urm=nd ca peste o s\pt\m=n\ s\
fie prezentate monumentele
propuse pentru restaurare din
Bucure[ti. Pe TVR 1 poate fi
urm\rit\, m=ine sear\, povestea
Cet\]ii lui {tefan de la H=rl\u, a
Cur]ii Domne[ti de la Suceava [i
a Bisericii de la P\rh\u]i.
~n fiecare s\pt\mân\, la TVR 1 au fost
prezentate câte trei monumente dintr-o
zon\ a ]\rii, iar telespectatorii au posibili-
tatea de a vota pentru unul dintre acestea,
desem=nd astfel monumentul ce poate intra
`n final\ pentru câ[tigarea fondurilor nece-
sare restaur\rii, care va avea loc pe 1 de-
cembrie. C\t\lin Sava, prezentatorul emi-
siunii, va dezv\lui secretele acestor monu-
mente. Campania „Restaurare“ este reali-
zat\ de Televiziunea Român\ `n parteneriat
cu Ministerul Culturii Cultelor [i Patri-
moniului Na]ional, cu Oficiul Na]ional al
Monumentelor Istorice [i Funda]ia „Pro
Patrimonio“, precum [i cu sprijinul autori-
t\]ilor locale din fiecare zon\.
M=ine sear\ la TVR 1 vor fi prezentate
monumente din nord-estul ]\rii. Palatul lui
{tefan de la H=rl\u, jude]ul Ia[i, este unul
dintre acestea. Curtea Domneasc\ din
Hârl\u a fost una dintre re[edin]ele prefe-
rate ale lui {tefan cel Mare, dar aici au
locuit [i urma[ii s\i, `ndeosebi Petru Rare[,
care a construit `n apropierea cur]ii o bi-
seric\ cu hramul „Sf=ntul Dumitru“. Aici
s-au emis hrisoave domne[ti [i s-au `ncheiat
tratate de pace sau de alian]\. Distrugerea
ei s-a produs `n secolul al XIX-lea, când lo-
calnicii au d\râmat-o pentru a folosi piatra
la pavarea str\zilor [i la construc]ia de case.
Pentru a proteja ceea ce mai r\m\sese, `n
anul 1921, autorit\]ile statului au declarat
drept monumente istorice ruinele care au
r\mas p=n\ ast\zi
Un alt monument ce va fi prezentat
m=ine este Curtea Domneasc\ de la Su-
ceava, ridicat\ la sfâr[itul secolului al XIV-
lea. Una dintre caracteristicile construc]iilor
lui {tefan cel Mare, mo[tenit\ de la pla-
nimetria edificiilor bizantine, const\ `n dis-
punerea `nc\perilor `n jurul unei cur]i cen-
trale, care concentra `ntreaga activitate a
Cur]ii Domne[ti, izolat\ de exterior, pe
latura de sud, de un zid. ~n stadiul actual al
cercet\rilor, sediul voievodal era cel mai
mare din ]ar\, pentru acea epoc\ (având o
suprafa]\ de peste 0,25 hectare).
Biserica de la P\rh\u]i, jude]ul Suceava,
numit\ [i Biserica Tuturor Sfin]ilor, a fost
ridicat\ `n anul 1522 de logof\tul Gavril
Trotu[an (1516-1523). Biserica masiv\ [i ro-
bust\ are form\ dreptunghiular\, caracte-
ristic fiind pridvorul deschis cu dou\ arcade,
peste care se suprapune `nc\perea clopo-
telor. Pictura interioar\ este cea original\,
realizat\ dup\ anul 1530, `n care se con-
stat\ anumite detalii foarte interesante,
cum ar fi tabloul votiv, `n care ctitorul nu
]ine chivotul bisericii `n mâini. Scena „Pie-
ta“ se afl\ `ntr-o firid\ din altar, dovad\ a
influen]ei picturii italiene `n Moldova. a
panorame asupra unei `nsemnate p\r]i
din arta central [i sud-est european\ la
nivelul anilor 2007-2009 etc. Sunt ex-
puse peste 275 de lucr\ri, din care 175
au ca autori pictori, graficieni [i sculp-
tori români, fiecare artist participând
cu câte o singur\ lucrare.
Dans contemporan
„pe un picior de plai“
Spectacolul „OuiBaDa“, realizat de
coregraful Gigi C\ciuleanu, va fi
prezentat pe 19 [i 20 noiembrie la
Centrul Na]ional al Dansului din
Bucure[ti (CNDB), conform Agerpres.
La baza spectacolului st\ balada
na]ional\ româneasc\ „Miori]a“. Având
ca punct de plecare prima imagine a
baladei, „OuiBaDa“ schi]eaz\ un
univers specific românesc, cel al unei
]\ri europene pu]in cunoscute de
marele public din Occident, dar, totu[i,
o Românie a lui Ionescu, Brâncu[i,
Tzara, Enescu, Eliade sau Cioran.
Muzica este un montaj de muzic\
româneasc\, de la folclor pân\ la
muzic\ actual\. „OuiBaDa“ se dore[te
mai mult decât un balet, este o pies\ de
teatru coregrafic realizat\ `ntr-un stil
conceput de Gigi C\ciuleanu, pe care
acesta l-a dezvoltat `n Fran]a, ca direc-
tor artistic al unuia dintre primele
Centre Coregrafice Na]ionale Franceze,
cel din Rennes.

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a „Filmul de Piatr\“

a CULTUR| ANTREPRE-
NORIAL| PENTRU STUDEN-
}II DIN BUCURE{TI: Universi-
tatea „Titu Maiorescu“ din Bucu-
re[ti, `n parteneriat cu Universi-
tatea Politehnic\ din Bucure[ti [i cu
Institutul de Antreprenoriat din ca-
drul Universit\]ii de {tiin]e Aplica-
te din Frankfurt am Main, imple-
menteaz\, pân\ `n vara anului
2010, un proiect pentru promovarea
culturii antreprenoriale `n rândul
studen]ilor. Proiectul „Tineri antre-
prenori `n spa]iul European. Promo-
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
varea culturii [i dezvoltarea compe-
ten]elor antreprenoriale la studen]ii
universit\]ilor private [i publice din
Bucure[ti, prin parteneriat transna-
]ional“ cu o durat\ de 18 luni este
cofinan]at din Fondul Social Euro-
pean. Proiectul se adreseaz\ stu-
den]ilor care doresc [i au poten]ial
de a ini]ia o afacere pe cont propriu,
conform Agerpres. Prima etap\ va
consta `n formarea unei echipe de
formatori români, trainerii fiind
speciali[ti germani `n dezvoltarea
competen]elor antreprenoriale. Ul-
terior, 108 studen]i interesa]i s\-[i
deschid\ o afacere vor beneficia de
sesiuni de formare [i de consiliere, o
sesiune sus]inut\ de exper]ii str\ini
[i dou\ sesiuni sus]inute de echipa
de formatori români.
a SPECTACOL DE CR|-
CIUN, PREG|TIT DIN TIMP
LA SALA PALATULUI: Specta-
colul „Christmas in Vienna“, care va
fi sus]inut de „Johann Strauss En-
semble“ la Sala Palatului, din Bu-
cure[ti, pe 16 decembrie, a `nceput
deja s\ preg\teasc\ detaliile pove[-
tii de Cr\ciun ce va fi prezentat\
spectatorilor români. Florile, perso-
najele `n costume de epoc\, deco-
ra]iunile de Cr\ciun [i colindele in-
terpretate de un cor, al\turi de co-
vorul ro[u [i [ampanie, sunt ele-
mente ce `i vor `ntâmpina pe cei ce
vor veni la concert, conform
Agerpres. Va fi organizat [i un mic
târg de Cr\ciun cu scop caritabil
unde vor fi vândute diverse obiecte
oferite de câ]iva parteneri ai eveni-
mentului, `ncas\rile urmând s\
ajung\ la o cas\ de copii. „Johann
Strauss Ensemble“ se va afla pentru
a cincea oar\ consecutiv `n Româ-
nia. „Vom fi pentru al cincilea an
consecutiv `n Bucure[ti. Pentru noi
este o aniversare deosebit\, mai ales
c\, de trei ani, desf\[ur\m spec-
tacolele noastre sub patronajul Am-
basadei Austriei. Reprezent\m cu
mândrie cultura ]\rii noastre `n ori-
ce col] al lumii ne-am duce. România
este o destina]ie aparte pentru noi [i
am putea spune c\ `ntre «Johann
Strauss Ensemble» [i publicul ro-
mân exist\ deja o poveste de dra-
goste“, a spus Erich Buchmann, di-
rector artistic al „Johann Strauss
Ensemble“, conform Agerpres. a
s-a amânat
Cea de-a doua edi]ie a Festivalului
„Filmul de Piatr\“, care urma s\ se
desf\[oare, `n perioada 6-10 ianuarie
2010, la Piatra Neam], a fost amânat\
din lips\ de fonduri, conform Agerpres.
„E trist c\ trebuie s\ amân\m a doua
edi]ie dup\ ce succesul de anul acesta
ne-a surprins chiar [i pe noi, organiza-
torii. Mai ales c\ am avut `nc\ de la
`nceput un concept, acela de «festival `n
z\pad\», pentru c\ la Piatra Neam] se
poate schia, exist\ telescaun [i telegon-
dol\, patinoar [i alte facilit\]i, care i-au
f\cut pe to]i participan]ii s\ se simt\
extraordinar [i s\ a[tepte cu ner\bdare
edi]ia a doua. Ca nout\]i, doream s\ in-
troducem o sec]iune nou\: videoclipul“,
a declarat regizorul Andrei D\sc\lescu,
organizatorul festivalului. a

PELERINAJ de BOBOTEAZ| `n }ARA SF+NT|
- 14-20 ianuarie 2010 -
Ziua 1 - ~ntâlnire Aeroportul „Henri Coand\“
(Otopeni) la ora 08:15, decolare ora 11:15 - cursa
LY-574, sosire Aeroport „Ben Gurion“, ora 13:55.
Deplasare la Ein Karem - patria Sf=ntului Ioan Bo-
tez\torul, vizitarea Bisericii „Sf=ntul Ioan Botez\-
torul“ ridicat\ pe locul unde care s-a n\scut „cel
mai mare om n\scut dintr-o femeie“ [i fântâna
Sfintei Fecioare Maria. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 2-a
a - Mic dejun. Deplasare la Bethleem -
se viziteaz\ Biserica Na[terii, Biserica catolic\
„Sf=nta Ecaterina“, Grota Laptelui. ~ntoarcerea la
Ierusalim, vizit\ pe Muntele Sion la Biserica „A-
dormirea Maicii Domnului“, Foi[orul „Cina cea de
Tain\“ [i Mormântul Psalmistului David. Vizit\ la
Zidul Plângerii. Deplasare la A[ez\mântul româ-
nesc de la Ierusalim. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 3-aa - Mic dejun. Deplasare pe Muntele
Scopus, pentru a vedea de sus panorama Ierusali-
mului. Coborâre pe Muntele M\slinilor, vizitarea
M\n\stirii Eleon, a Bisericii Pater Noster (Tat\l
nostru) [i a Bisericii Dominus Flevit (Domnul a
plâns), Gr\dina Ghetsimani cu Biserica Na]iunilor,
Mormântul Maicii Domnului [i Pe[tera Ghetsi-
mani. Vom intra `n cetate prin Poarta Sf=ntului
{tefan. Parcurgerea pe jos a Viei Dolorosa, `nchina-
re la Sf=ntul Mormânt. Cazare [i cin\ `n Ierusalim.
Ora 23:30 (Op]ional) Participarea la Sf=nta
Liturghie de la miezul nop]ii la Sf=ntul Mormânt.
Ziua a 4-a a - Mic dejun. Deplasare la Ierihon,
cel mai vechi ora[ din lume, vizit\ la „Dudul lui
Zacheu“ [i la A[ez\mântul Românesc din Ierihon.
Op]ional (10 euro), se poate continua cu ma[ini de
teren arabe pân\ la Hozeva (vizitarea M\n\stiri
„Sf=ntul Gheorghe, unde se afl\ moa[tele Sf=ntu-
lui Ioan Iacob Românul [i pe[tera Sf=ntului Proo-
roc Ilie Tesviteanul). Coborâm la Marea Moart\ -
Qumran - (vechiul Centru al Esenienilor) pentru o
scurt\ oprire la magazinul cu produse cosmetice.
Cazare si cin\ `n Ierusalim.
Ziua a 5-aa - Mic dejun. Deplasare la Râul Ior-
dan - participare la S\rb\toarea BOBOTEZEI, o-
ficiat\ de Patriarhul greco-oortodox al Ierusalimu-
lui. Ne `ndrept\m spre nordul ]\rii, spre Galile-
ea, urcând pe Valea Iordanului pân\ la Yardenit
- vizit\ la locul amenajat al Botezului Domnului.
Cazare [i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 6-aa - Mic dejun. Deplasare `n satul Ca-
na, vizitarea Bisericii ortodoxe ridicate pe locul
casei Sf=ntului Simon Canaanitul, unde Iisus a
f\cut prima minune a transform\rii apei `n vin.
Oprire la Nazareth - vizitarea Bisericii catolice
„Buna Vestire“, cea mai mare construc]ie de cult
din Orientul Apropiat, [i a Bisericii ortodoxe
„Sf=ntul Gavriil“, ridicat\ pe locul unde a fost iz-
vorul Sfintei Fecioare Maria. Deplasare la Caper-
naum, ora[ denumit [i „Cetatea Domnului“, vizi-
tarea sinagogii unde Iisus a predicat [i ruinele ca-
sei Sf=ntului Petru. Continu\m drumul la Tab-
gha, unde Iisus a s\vâr[it minunea `nmul]irii
pâinilor [i a pe[tilor, apoi vizit\m Biserica de pe
Muntele Fericirilor. Op]ional, plimbare cu o copie
a „b\rcii lui Iisus“ pe apele M\rii Galileii. Cazare
[i cin\ `n Tiberias.
Ziua a 7-aa - Mic dejun. Deplasare pe Muntele
Tabor, vizitarea Bisericii ortodoxe ridicate pe lo-
cul unde s-a petrecut Schimbarea la Fa]\. Plecare
spre Haifa. Vom privi Templul cultului Bahai, cu
gr\dinile pe terase. Vizitarea M\n\stirii Stella
Maris, cu pe[tera Sf=ntului Prooroc Ilie Tesvitea-
nul. Ne `ndrept\m spre Aeroportul „Ben Gurion“
pentru decolarea spre Bucure[ti - ora 17:10 (cur-
sa EL-AL), aterizare Otopeni la 20:05.
TARIF: 825 de euro/persoan\ pentru grup de
minimum 40 de persoane;
850 de euro/persoan\ pentru grup de 30-39 de
persoane.
SERVICII INCLUSE:
- Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti,
taxe de aeroport, transport cu autocar modern cu
aer condi]ionat;
- Cazare hoteluri 3 stele (4 stele clasificare lo-
cal\), `n camer\ dubl\, demipensiune (bufet),
CIN| DE CR|CIUN;
- Taxe de intrare la obiective, asigurare medical\;
- Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbitor
de limb\ român\ `n Israel.
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achita `nso-
[itorului de grup la aeroport;
- B\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri care
nu sunt incluse `n program.
~n func]ie de m\surile de securitate, programul
poate fi modificat, ca ordine de desf\[urare sau se
pot `nlocui unele obiective [i hoteluri.
Informa]ii suplimentare: Patriarhia Rom=n\, Centrul
de Pelerinaj „Sf. Ap. Pavel“, Bdul Coposu nr. 1 D, sec-
tor 3; Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13; 0788/ 728.542;
pelerinaje_antim@yahoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1; Tel: 021.313.37.45,
021.313.37.46; 0788/ 728.544;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com.

CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Extragerea
amigdalelor la copil
nu previne infec]ia
cu streptococ
Iolanda T., Hunedoara: „A[
vrea s\ [tiu care sunt cauzele
infec]iilor streptococice la
copii [i dac\ este eficient\ `n
aceste cazuri extragerea
amigdalelor?“
Dr. Doina Dumitriu, medic de
familie: Transmiterea infec-
]iei cu streptococ grup A este
rezultatul contactului direct
`ntre persoanele infectate sau
purt\torii s\n\to[i [i persoa-
nele respective. Nu exist\ un
rezervor de streptococ extrau-
man important; totu[i, ocazio-
nal, infec]ia poate s\ apar\ [i
prin intermediul alimentelor,
mai precis prin lapte. Copiii
sunt principalii responsabili
de r\sp=ndirea bolii strepto-
cocice, deoarece, la ei, infec]ia
este mai frecvent\, iar purt\-
torii s\n\to[i din r=ndul lor
sunt numero[i. Prezen]a unui
copil infectat [i netratat `ntr-o
familie este urmat\ de infec-
]ie faringian\ a unui num\r
mare de copii [i adul]i din fa-
milia respectiv\. Sunt situa]ii
`n care infec]ia se prezint\
sub o form\ clinic\ u[oar\,
f\r\ simptome [i atunci per-
soanele respective nu se adre-
seaz\ medicului, nu primesc
tratament [i sunt `n totalitate
capabile s\ r\sp=ndeasc\
streptococul. Factori epidemi-
ologici, cum sunt climatul, se-
zonul [i zona geografic\ sunt
importan]i `n m\sura `n care
determin\ contractul str=ns
`ntre indivizi. De exemplu,
colectivit\]ile de copii din c\-
mine, gr\din]ie, internate, `n
timpul sezonului rece, reali-
zeaz\ condi]ii ideale pentru
trecerea rapid\ a streptococu-
lui de la individ la individ, de-
clan[=nd astfel cele mai se-
vere epidemii.
Tratamentul antimicrobian vi-
zeaz\ urm\toarele obiective:
- controlul prompt al procesu-
lui supurativ acut din tractul
respirator superior sau din
orice alt\ parte;
- prevenirea complica]iilor
supurative;
- prevenirea complica]iilor ne-
supurative: reumatismul ar-
ticular acut [i glomerulone-
frita acut\;
- eliminarea st\rii de pur-
t\tor [i prevenirea transmi-
terii streptococului la alte
persoane.
Pentru prevenirea reumatis-
mului articular acut, trata-
mentul faringitei streptoco-
cice trebuie `nceput c=t mai
repede posibil, dup\ preciza-
rea diagnosticului. Nu exist\
nici o form\ de imunizare ac-
tiv\ `mpotriva streptococilor.
Depistarea prompt\ [i trata-
mentul adecvat al infec]iilor
streptococice, efectuarea de
rutin\ a culturilor faringiene
pot reduce epidermele de boli
streptococice. Extragerea
amigdalelor este ineficient\,
deoarece nu previne infec]ia
cu streptococ. Bolile respira-
torii streptococice dob=ndite
dup\ amigdalectomie pot fi
mai pu]in severe, dar frecven-
]a complica]iilor nesupurative
r\m=ne aceea[i. a
Forme de manifestare a alergiei nazosinusale
Alergia c\ilor respiratorii superioare
cuprinde, `n general, `ntreg arborele
respirator, `n ultimii ani
simptomatologia [i manifest\rile
cunosc=nd schimb\ri semnificative,
care duc la cronicizarea bolii. Aceste
alergii nu pot fi abordate dec=t
de dr. Simona Alina
STRUGARIU
Una dintre principalele for-
me ale alergiei nazosinusale
este coriza spasmodic\ perio-
dic\ sezonier\. Cele trei simp-
tome principale `n aceast\ for-
m\ a alergiei sunt str\nutul,
obstruc]ia nazal\ [i rinoreea
seroas\ (nasul curge apos [i
este `nfundat) [i au caracter
sezonier. Depistarea se face
rapid de c\tre medic, iar tra-
tamentul este u[or de reglat.
Frecven]a acestei forme clini-
ce este `n jur de 11% dintre a-
lergici, `n timp ce formele ape-
riodice (permanente) sunt `n
propor]ie de 90%. Simptomele
oculare sunt [i ele vizibile [i
constante (ochi ro[ii, care l\-
crimeaz\ `n exces, m=nc\rimi
ale ochilor).
Pneumoalergenii respon-
sabili (`n special `n ultima
s\pt\m=n\ a lunii mai) sunt
`n special gramineele, care se
asociaz\ cu alergia la polenul
arborilor, la plantele erbacee
[i la arbu[ti.
Evolu]ia bolii este variabi-
l\; `n mod obi[nuit, manifes-
t\rile clinice apar `n to]i anii
la o dat\ fix\, cu intensitate
variabil\. Alergia poate disp\-
rea brusc sau este posibil ca,
`n timp, s\-[i piard\ gravita-
tea [i s\ se sting\ progresiv
spre v=rsta de 50 de ani. O le-
ziune bron[ic\ poate ap\rea
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~NCEPE CAMPANIA DE
VACCINARE ~MPOTRIVA HPV:
Ministerul S\n\t\]ii (MS) a a-
nun]at demararea campaniei de
vaccinare `mpotriva Human Pa-
pilloma Virus (HPV), `ncep=nd cu
23 noiembrie, `n prima etap\ ur-
m=nd s\ fie vaccinate feti]ele din
clasele a VI-a [i a VII-a cu prima
doz\ de vaccin, iar `n lunile ianu-
arie [i mai 2010 s\ le fie adminis-
trate a doua [i a treia doz\. Ama-
lia Canton, director general al
Ministerului S\n\t\]ii, a precizat
c\ se va proceda similar altor cam-
panii de vaccinare [colare: feti]ele
S=mb\t\, 14 noiembrie 2009
`mpreun\ cu manifest\rile alergice
care se produc [i la nivelul
sinusurilor. Cronicitatea maladiei
alergice ocup\ toat\ via]a pacientului,
cu intermiten]e, de la copil la adult,
cu elemente de instabilitate [i
localiz\ri variate la acela[i bolnav.
de la `nceput sau secundar. vent `nt=lnit\. Boala are o
Un astm bron[ic necesit\, de simptomatologie aproape per-
obicei, mai mul]i ani pentru a manent\, `n tot cursul anului,
ap\rea. cele trei semne descrise mai
sus sunt mai atenuate, iar ma-
Rinita alergic\ nifest\rile oculare lipsesc. Se
semnaleaz\ o evolu]ie insta-
aperiodic\ nesezonier\ bil\ a bolii, caracterizat\ prin
Aceasta reprezint\ o a doua alternan]a `ntre puseele acu-
form\ de alergie foarte frec- te, care apar `n orice perioad\
vor fi vaccinate de medicul [colar [ans\ la via]\ pe care o acord\m
sau, dup\ caz, de medicul de fa- fiicelor noastre, [i pentru c\ [i p\-
milie care are `n arondare [coala rin]ii au `n]eles importan]a aces-
respectiv\. ~nainte de vaccinare, tei ac]iuni, am decis reluarea
fiecare elev\ va fi evaluat\ de campaniei de vaccinare“, a pre-
medic, iar ulterior administr\rii cizat `ntr-un comunicat de pres\
vaccinului va fi supravegheat\ dr. Cristian-Anton Irimie, Secre-
timp de 15 minute. Potrivit es- tar de Stat `n Ministerul S\n\t\-
tim\rilor MS, `n cadrul acestei ]ii. Sondajul de opinie realizat `n
campanii vor fi vaccinate circa cadrul Campaniei de informare
110.000 de feti]e. Vaccinaraea pentru prevenirea cancerului de
anti-HPV nu va fi obligatorie, dar col uterin „Tu decizi pentru s\n\-
este ferm recomandat\ de specia- tatea fiicei tale. Informeaz\-te!“
li[tii rom=ni [i str\ini, care sus]in arat\ c\ mai mult de jum\tate
c\ vaccinul este foarte eficient, din p\rin]ii fetelor din clasele a
util [i sigur. „Statisticile demon- VI-a [i a VII-a care au luat deja o
streaz\ c\, vaccinarea adolescen- decizie sunt de acord cu vaccina-
telor `mpotriva HPV [i scree- rea anti- HPV.
ningul periodic prin testul Babe[- a TINERII, MAI VULNERA-
Papanicolau pot preveni 94% din
cazurile de cancer de col uterin.
BILI ~N FA}A GRIPEI, ~NS|
~n fiecare an, peste 40.000 de ro- V+RSTNICII, MAI PREDIS-
mânce au diagnosticul de cancer PU{I LA COMPLICA}II: Noi
de col uterin. La peste 3.000 de date provenind din Mexic, prima
cazuri noi diagnosticate anual, se ]ar\ afectat\ de pandemia gripei
`nregistreaz\ peste 2.000 de de- H1N1, arat\ c\ tinerii risc\ mai
cese din cauza acestui tip de can- mult s\ se `mboln\veasc\ de gri-
cer. Imunizarea anti-HPV este o pa nou\, dar persoanele vârstnice
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
a anului [i faze de laten]\ a
bolii. Jum\tate din num\rul
cazurilor de alergii respira-
torii sunt cauzate de praful de
cas\.
Evolu]ia acestei rinite este
imprevizibil\. Unii alergici nu
prezint\ dec=t manifest\ri
sporadice, de gravitate mode-
rat\, separate `ntre ele de in-
tervale mari. Al]ii sunt chiar
incomoda]i de intensitatea pu-
seelor. Ulterior, apare asocie-
rea sau alternan]a cu alte le-
z\ri ale c\ilor respiratorii [i,
`n mod particular, cu astmul
bron[ic. La cei mai mul]i, mal-
adia se agraveaz\ prin supra-
infec]ie, apar rinosinuzite a-
cute sau cronice.
* DR. SIMONA ALINA STRUGARIU
ESTE MEDIC SPECIALIST ORL
mor mai des din cauza ei, potrivit
unui studiu publicat online joi de
revista „The Lancet“, citat de
AFP. O echip\ de epidemiologi,
condus\ de Victor Borja-Aburto,
de la Institutul mexican al secu-
rit\]ii sociale, a studiat dosarele
a 63.479 de persoane care sufer\
de simptomele gripei [i s-a de-
plasat `n institu]ii de s\n\tate
publice, `ntre sfâr[itul lunii a-
prilie [i sfâr[itul lunii iulie. Tes-
tele au confirmat c\ 11% din
cazuri (adic\ 6.945 de persoane)
au fost infectate de virusul
A(H1N1). 56% din aceste cazuri
sunt persoane de vârste `ntre 10-
39 ani. Persoanele vârstnice afec-
tate sunt mult mai pu]ine, `ntru-
cât ele au putut c\p\ta o imuni-
tate când erau mai tinere [i au
fost expuse unui virus `nrudit cu
acesta. Totu[i, la pacien]ii de pes-
te 70 de ani, rata deceselor este
de 10,3%, iar la cei cuprin[i `ntre
60-69 de ani - de 5,7%. ~n schimb,
la tinerii `ntre 20-29 de ani, rata
mortalit\]ii este de doar 0,9%. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 14 noiembrie 2009
Tratatul aduce
[i schimb\ri,
doar pe h=rtie
Odat\ cu intrarea `n vigoare a
Tratatului de la Lisabona, cet\]enii
europeni vor avea la dispozi]ie un in-
strument cu ajutorul c\ruia vor
putea determina Comisia Europea-
n\ s\ ac]ioneze `n domenii de interes
pentru ei.
„Ini]iativa cet\]enilor“ este una
dintre schimb\rile majore introduse
de Tratatul de reform\ al Uniunii
Europene, care va intra `n vigoare de
la 1 decembrie a.c.
~n prezent, cet\]enii europeni au
posibilitatea de a adresa peti]ii Par-
lamentului [i de a vota la alegerile
parlamentare. Cu toate acestea, nu a
fost `nc\ stabilit\ o procedur\ for-
mal\ pentru participarea publicului
la elaborarea politicilor de c\tre in-
stitu]ia cu puteri executive, respec-
tiv Comisia European\.
Unele aspecte ale ini]iativei cet\-
]enilor nu au fost `nc\ definitivate,
astfel c\ Executivul european a a-
nun]at lansarea unei consult\ri pu-
blice pentru a afla care sunt opiniile
cet\]enilor cu privire la func]ionarea
sistemului. Potrivit prevederilor
Tratatului, o peti]ie trebuie semnat\
de cel pu]in un milion de cet\]eni
provenind dintr-un num\r „semni-
ficativ“ de ]\ri. a
România `n UE 7
Laurea]ii Nobel pentru Pace au militat PE SCURT
pentru „un p\m=nt f\r\ r\zboaie [i arme“ Rom=n n\scut
a 18 laurea]i ai Premiului Nobel s-au `ntâlnit miercuri `n capitala Germaniei, `n ziua c\derii Zidului
pentru a atrage aten]ia asupra zidurilor care mai exist\ [i ast\zi: Berlinului,
ziduri din arme, ziduri din diferen]e sociale, scrie presa german\ a `n vizit\ la PE
La reuniune, printre lau- Parlamentul European ar trebui s\
rea]i s-au num\rat Mihail Gor- aib\, `ntr-o oarecare m\sur\, pu-
baciov [i Frederik Willem de teri sporite fa]\ de cele actuale,
Klerk, ambii recompensa]i `ntrucât este singurul organism
pentru aportul pe care l-au a- ales direct de c\tre to]i europenii, a
dus `n beneficiul p\cii. Partici- declarat fostul pre[edinte ceh
pan]i din partea a 300 de orga- Václav Havel, `n discursul rostit `n
niza]ii nonguvernamentale din plenul Parlamentului European, cu
`ntreaga lume au tras un sem- ocazia marc\rii a 20 de ani de la
nal de alarm\ privind lupta schimb\rile democratice din
`mpotriva armelor atomice, Europa Central\ [i de Est.
scrie „Deutsche Welle“. Sesiunea solemn\ a fost precedat\
Expertul pe teme de securi- de o dezbatere `ntre pre[edintele
tate Jonathan Granoff a vorbit PE [i cei 89 de tineri invita]i,
despre necesitatea dezarm\rii printre care [i 3 tineri români, inti-
nucleare, bombele atomice ne- tulat\ „Ce `nseamn\ Europa pen-
fiind altceva decât o risip\ in- tru mine?“. Unul dintre români,
util\ a resurselor de care dis- Cosmin Stoica, n\scut chiar `n 9
pune umanitatea. noiembrie 1989, a m\rturisit c\
Ultimul pre[edinte al Uniu- `ntâlnirea cu ceilal]i 86 tineri din
nii Sovietice, Mihail Gorbaciov, `ns\ nevoie de un p\mânt f\r\ uniunii. „Judecând dup\ rezul- UE [i cu pre[edintele PE i-a prile-
unul dintre organizatorii sum- r\zboaie [i arme. Doar atunci tatele reuniunilor din trecut, juit un schimb de opinii interesant
mitului aflat la a zecea edi]ie, a vom reu[i s\ rezolv\m pro- sunt foarte pesimist `n ceea ce [i i-a dovedit c\ [i vocea tinerilor
reiterat ideea c\ dezarmarea blemele cu care ne confrunt\m prive[te efectul solicit\rilor europeni este luat\ `n considerare.
este posibil\. `n secolul XXI“, crede Gorbaciov. noastre. La fiecare `ntâlnire
ajungem la concluzii importante
„Nesiguran]a [i toate dificul-
t\]ile aflate aparent `n calea
Nobelul sud-african pentru
Pace, Frederik Willem de Klerk, pe care le prezent\m apoi presei
De s\rb\tori, est-
dezarm\rii nu sunt decât pre- a considerat c\ tocmai entuzias- `ntr-un document, dar, de obicei, europenii vor
texte invocate de persoane care mul participan]ilor, `n mare efectul lor este de scurt\ durat\.
au motivele lor de a p\stra ar- parte tineri invita]i, este una Sper c\ de data aceasta va fi cheltui la fel de mult
mele atomice `n arsenale. Avem dintre marile realiz\ri ale re- mai bine“, a remarcat Klerk. a ca anul trecut
Europenii `[i vor reduce bugetul

Ca s\ limiteze num\rul [omerilor, spaniolii pentru s\rb\tori `n acest an de

criz\, orientându-se mai ales spre
cadouri utile [i durabile sau chiar
de ocazie, potrivit unui studiu al

ar putea s\ adopte modelul german cabinetului Deloitte, preluat de

a Ministrul spaniol al Muncii [i Imigra]iei negociaz\ `n prezent un plan de limitare
a num\rului de [omeri dup\ modelul Germaniei, respectiv combinarea orarului redus
de munc\ cu primirea unuia dintre ajutoarele de [omaj a Presa spaniol\ sus]ine,
cit=nd un oficial al unuia dintre cele mai importante sindicate spaniole, c\ un asemenea plan
ar putea salva peste 450.000 de locuri de munc\ a Rom=nii, care reprezint\ cea mai
numeroas\ comunitate de str\ini din peninsul\, ar fi beneficiarii reali ai acestei m\suri a
Unul dintre modelele germane folosite pe nu mai pu]in de 450.000 de slujbe“. Toxo a o contrapondere, care ar presupune genera-
pia]a muncii - combinarea unui loc de mun- precizat c\ sindicatul pe care `l conduce a lizarea dreptului de participare sindical\ al
c\ cu zi de lucru redus\ cu primirea unora prezentat deja propunerea `n acest sens [i a companiei, prin interven]ia reprezentan]ilor
dintre ajutoarele de [omaj -, odat\ aplicat `n subliniat c\ `n Spania exist\ aceast\ posi- angaja]ilor `n organiza]ie, mai ales `n ceea
Spania, ar putea salva peste 450.000 de lo- bilitate, `ns\ nu este folosit\, pentru c\ este
ce prive[te orarele zilelor de munc\.
curi de munc\, scrie presa local\, precizând mai u[or s\ nu se re`nnoiasc\ contractele Pe de alt\ parte, de[i Guvernul a primit
c\ ministrul spaniol al Muncii [i Imigra]iei temporare, decât s\ se fac\ efortul organiz\- bine propunerea liderului CCOO pentru sti-
sus]ine negocierile asupra unui astfel de rii muncii altfel decât `n companii. Astfel, mularea zilei de lucru cu bani publici, adic\
plan. aplicarea unui model de acest fel `n Spania asigurarea pentru [omaj ca alternativ\ la
Astfel, potrivit „ABC“, secretarul general ar cere un soi de ajustare, cu mai multe com- concedierea angaja]ilor, liderul celuilalt
al Comisiilor Muncitore[ti (CCOO, unul din- peten]e acordate negocierii colective, pentru mare sindicat spaniol, Uniunea General\ a
tre cele mai importante sindicate spaniole, ca aceasta s\ fie eficient\. Muncitorilor (UGT), Cándido Méndez, a co-
n.r.), Ignacio Fernández Toxo, consider\ c\ Nici modelul suedez - `n cadrul c\ruia o- mentat-o cu r\ceal\. {i, dat\ fiind influen]a
a[a-numitul model german este o m\sur\ „ce rele de lucru dintr-un an se `mpart `n func- sa la premierul spaniol, observ\ cotidianul
poate fi eficient\ `n Spania, mai mult decât ]ie de cererea de munc\ - nu este o cale rea, catalan „El Periodico“, exist\ acum dubii cu
`n Germania, `n ceea ce prive[te p\strarea a mai spus Toxo, apreciind `ns\ c\ aplicarea privire la care ar putea fi rezultatul unei
locurilor de munc\, aici putând fi men]inute unui astfel de model ar trebui s\ prezinte [i astfel de ini]iative.
Candido Mendez a ]inut s\ atrag\ aten-
]ia c\ discutarea de chestiuni specifice dia-
logului tripartit (dintre executiv, patronat [i
sindicate) `nainte de a rezolva chestiunea
negocierii contractului colectiv de munc\
pentru anul 2009 [i cei urm\tori este ca [i
cum ai pune carul `naintea boilor, iar
m\sura propus\ nu favorizeaz\ „“revenirea
`ncrederii“. Liderul UGT spune c\ „nu ar
trebui s\ ne l\s\m tra[i de experien]a altor
]\ri, sus]inând c\ pe pia]a spaniol\, spre de-
osebire de cea german\, sunt numeroase
mici `ntreprinderi, unde este aplicat\ f\r\
succes m\sura reducerii zilei de lucru cu
sus]inerea banilor publici [i cu bonusuri de
pân\ la 50% `n plata asigur\rilor sociale.
Dup\ ce ministrul spaniol al Economiei,
Elena Salgado, a declarat c\ Guvernul ar fi
dispus s\ accepte primirea de presta]ii so-
ciale pentru [omaj, concomitent cu câteva
ore de lucru temporar, dup\ cum se pro-
cedeaz\ `n prezent `n Germania, ministrul
spaniol al Muncii, Celestino Corbacho, s-a
`ntâlnit cu Salgado pentru a discuta pe mar-
ginea acestui subiect, iar aceasta din urm\
[i-a nuan]at afirma]iile. a
AFP. Cheltuielile dedicate
cadourilor, produselor alimentare [i
divertismentului vor sc\dea cu
3,8% pe ansamblul Europei, mai
pu]in totu[i decât `n 2008, când
sc\derea a fost de [ase procente. ~n
medie, pe fiecare vest-european
s\rb\torile `l vor costa 700 de euro,
cu 6,3% mai pu]in decât `n 2008.
To]i vest-europenii, exceptându-i pe
elve]ieni, inten]ioneaz\ s\ cheltu-
iasc\ mai pu]in, cei mai categorici
fiind irlandezii (-22,4 %), englezii (-
17,4 %) [i spaniolii (-9,1 %), cei mai
afecta]i de criz\. ~n schimb, est-eu-
ropenii par a avea un moral mai
bun, cu excep]ia cehilor, ei `[i
propun s\ cheltuiasc\ tot atât sau
mai mult decât anul trecut, cu o
medie de 415 euro. Studiul Deloitte
a fost realizat `n 18 ]\ri, pe un
e[antion de 17.567 de persoane, `n
lunile septembrie [i octombrie.
La Berlin, t=rg cu
produse tradi]ionale
din 57 de ]\ri
~n aceste zile, `n capitala
Germaniei se desf\[oar\ cea de-a
47-a edi]ie a celui mai exotic târg
din lume - Import Shop Berlin
2009. 530 de expozan]i au adus `n
capitala german\ articole
tradi]ionale de `mbr\c\minte, acce-
sorii pentru design interior, biju-
terii, mobilier, produse alimentare
[i cosmetice, din 57 de ]\ri. Anul
trecut, peste 42.000 de vizitatori au
plecat cu plasele pline de la Import
Shop, dup\ zile intregi de c\ut\ri
[i descoperiri fascinante, printre
standurile, care au reconstruit,
prin design, gusturi [i arome,
globul p\m=ntesc `n miniatur\,
scrie publica]ia „Deustche Welle“.
}ara partener\ `n acest an -
Columbia, a inundat halele com-
plexului expozi]ional Messe Berlin
cu arom\ irezistibil\ de cafea,
pietre pre]ioase, manufacturi din
ceramic\ [i argint, articole din
piele [i ornamente pentru Cr\ciun,
confec]ionate din lemn. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Reportaj S=mb\t\, 14 noiembrie 2009

Râmnicul prime[te un arhiepiscop

[i un nou episcop-v
vicar
Episcopia Râmnicului se va numi Preafericitul P\rinte Daniel, `n
oficial, de ast\zi, „Arhiepiscopia Catedrala episcopal\. La eveniment
Râmnicului“. PS Gherasim al sunt a[tepta]i mai mul]i membri ai
Râmnicului va fi ridicat `n rang de Sfântului Sinod al BOR. Hot\rârea
arhiepiscop, iar noul vicar ales, istoric\ de ridicare `n rang a Episcopiei
p\rintele arhimandrit dr. Emilian Nic\, Râmnicului s-a luat `n cadrul [edin]ei
care va fi hirotonit episcop tot ast\zi, Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2009,
va avea titulatura de Lovi[teanul. iar alegerea noului vicar `n persoana
Sfânta Liturghie [i ceremonia solemn\ p\rintelui arhimandrit dr. Emilian Nic\
vor fi s\vâr[ite de ~ntâist\t\torul s-a f\cut `n cadrul [edin]ei Sfântului
Bisericii Ortodoxe Române, Sinod din 29 octombrie 2009.
nii“, ne-a declarat viitorul Ar- motiv de bucurie, pentru c\ `n
hiepiscop al Râmnicului. acest ]inut al Olteniei, „a `n-
de diac. George Evenimentele istorice de col]it de timpuriu ideile cre[ti-
ANICULOAIE ast\zi, `ntâlnite foarte rar - o nismului, prefigurând prin a-
Conferirea noului rang de hirotonie `n episcop [i o ridica- cestea zorii neamului cre[ti-
„Arhiepiscopie“, Episcopiei re `n rang a unei episcopii - nesc [i contribu]ia acestui a-
Râmnicului, pentru Preasfin- sunt de „o `nsemn\tate deose- real la istoria Bisericii ortodo-
]itul Gherasim semnific\ „o bit\, atât pentru eparhia care xe“, ne-a spus pr. Constantin
`ncununare a celor cinci vea- particip\ [i prime[te aceste C`rstea, consilier cultural al
curi de existen]\ ne`ntrerup- daruri de la Dumnezeu, cât [i Episcopiei Râmnicului. „Acest
t\, o cinste deosebit\ pentru pentru `ntreaga Biseric\ Or- spa]iu care s-a `nc\p\]ânat s\
noi [i o mobilizare pe m\sura todox\ Român\. Este un mo- r\mân\ ata[at tradi]iei pe ca-
noului s\u statut organizato- ment [i de bucurie, pentru c\ re s-a rezemat `n toate timpu-
ric“. Aceast\ cinste [i moment o eparhie cu mai mult de 500 rile istoriei sale romanitatea,
solemn „ne cople[esc de o i- de ani de istorie prime[te o deslu[e[te, mai bine decât ori-
mens\ bucurie [i mul]umim nou\ demnitate. ~i este recu- care altul, miraculoasa noas-
Preasfintei Treimi c\ ne-a a- noscut\ contribu]ia ei la isto- tr\ etnogenez\: «ortodoxia
les pe noi s\ fim beneficiarii a- ria BOR prin ierarhii care au noastr\ latin\ [i latinitatea
cestui eveniment plin de sem- p\storit aici. {i amintesc pe noastr\ ortodox\» (R\zvan
nifica]ie sfânt\. ~ns\, conside- Sfântul Antim Ivireanul [i pe Theodorescu)“, crede acela[i
r\m c\ aceste daruri [i acest Sfântul Ierarh Calinic de la p\rinte. Ceea ce a f\cut s\ se
moment nu sunt numai ale E- Cernica, [i apoi pe clericii, mo- deta[eze de restul provinciilor pe meleagurile vâlcene o a- lexandru Basarab, `n 1370, `n
piscopiei Râmnicului, ci ale nahii [i drept-m\ritorii cre[- române[ti, spune acesta, a vem din diploma dat\ de rege- }ara Româneasc\, s-a mai `n-
`ntregii Biserici Ortodoxe, tini care s-au ostenit ca s\ fost sacralitatea acestui spa- le Bela IV al Ungariei (1235- fiin]at, `n dreapta Oltului, Mi-
pentru c\ ea este numai o p\streze lumina credin]ei or- ]iu geografic. „A[a se explic\ 1270) cavalerilor ioani]i la 2 tropolia Severinului, având ca
ml\di]\ a acestui mare arbore todoxe aprins\ `n aceast\ zo- zestrea spiritual\ a Râmnicu- iunie 1247, la instalarea aces- mitropolit pe Antim Critopo-
al Ortodoxiei române[ti“. E- n\ a ]\rii“, ne-a spus arhim. lui care, cu toate c\ n-a fost tora `n }ara Severinului. Din los (1370-1381). Aceast\ Mi-
piscopia Râmnicului este mo[- dr. Emilian Nic\, Episcopul- un ora[ mare, totu[i, a devenit aceasta rezult\ c\ `n cnezate- tropolie a avut re[edin]a `n
tenitoarea celui de-al doilea Vicar ales al Râmnicului. unul din centrele majore de le lui Ioan (la dreapta Oltului, Severin, `ns\ din cauza h\r]u-
scaun mitropolitan al }\rii spiritualitate româneasc\, `n `n S-E Olteniei), Farca[ (pe te- ielilor ungurilor (1375) va fi
Române[ti, iar „`ntâietatea ei Râmnicul - Noul Severin raport cu modestele sale di- ritoriul actual al jude]ului mutat\ la Strehaia, ajungând
`n fa]a celor mai vechi eparhii mensiuni geografice, `n care Vâlcea) [i `n ]ara lui Litovoi `n cele din urm\ la Râmnic.
vine din faptul c\ este conti- Ridicarea `n rang a episco- unicitatea s-a materializat `n (pe Valea Jiului [i `n }ara Ha- Când Severinul a revenit
nuatoarea Mitropoliei Severi- piei constituie un moment is- sinteza de `nnoire [i de curio- ]egului) existau biserici, epis- }\rii Române[ti, s-a re`nfiin]at
nului, cu mult `nainte de sfâr- toric pentru credincio[ii, cle- zitate fa]\ de tot ce apar]ine copi [i arhiepiscopi. Dup\ re- [i Episcopia din dreapta Oltu-
[itul secolului al XV-lea, juris- rul [i vie]uitorii a[ez\mintelor altor orizonturi“. cunoa[terea Mitropoliei }\rii lui, cu numele de Episcopia
dic]ia ei s-a `ntins pentru mul- monahale din dreapta Oltu- Prima men]iune despre e- Române[ti `n mai 1359, `n Râmnicului - Noul Severin,
t\ vreme asupra `ntregii Olte- lui, dar `n acela[i timp [i un xisten]a unei vie]i biserice[ti timpul domniei lui Nicolae A- fapt `ntâmplat `n timpul dom-
nitorului Radu cel Mare, `n a-
nul 1503-1504. Aceast\ Episco-
Noul Episcop-V
Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului pie a fost `nfiin]at\ `n aminti-
rea Mitropoliei disp\rute, a c\-
Ast\zi are loc [i hirotonia `n treapta de e- pentru c\ simt chemarea lui Dumnezeu la rei biseric\-catedral\ cu hra-
piscop a arhim. dr. Emilian Nic\, ales aceast\ slujire, prin alegerea s\vâr[it\ de mul „Sfântul Ierarh Nicolae“ a
Episcop-Vicar al Episcopiei Râmnicului, de c\tre Sfântul Sinod al BOR. La hirotonia u- fost zidit\ pe locul unde se afla
ast\zi Arhiepiscopie, `n [edin]a Sfântului Si- nui preot `n treapta de episcop, arhiereii ca- actuala catedral\. Ea avea `n
nod din 29 octombrie 2009. Noul Episcop-Vi- re `l hirotonesc ]in pe capul s\u Sfânta E- jurisdic]ie via]a religioas\ a Ol-
car a fost membru `n Comisia liturgic\ a Ar- vanghelie, pentru a ar\ta c\ episcopul este teniei, depinzând direct de Mi-
hiepiscopiei Ia[ilor, membru [i apoi pre[edinte `n mod nemijlocit slujitorul cuvântului iubi-
al Consistoriului monahal din Arhiepiscopia rii lui Dumnezeu pentru lume, martor, ico- tropolia Ungro-Vlahiei.
Ia[ilor, consilier cultural al Arhiepiscopiei nom [i slujitor al lui Hristos, ve[nicul Arhi-
Ia[ilor [i exarh pentru jude]ul Ia[i. Arhim. ereu. Duhul Sfânt instituie `n Biseric\ epis- „Focar de spiritualitate
Emilian Nic\ s-a n\scut pe 12 februarie 1972, copi pentru ca ei s\ p\storeasc\ Biserica lui
`n localitatea Berezeni, jud. Vaslui. A f\cut Dumnezeu, pe care a câ[tigat-o cu `nsu[i [i un centru
studii de teologie `n ]ar\ (Constan]a, Ia[i), dar Sângele S\u. Acest moment cu greu poate fi de emula]ie cultural\“
[i `n str\in\tate (Marea Britanie). Din 2004 a exprimat `n cuvinte, deoarece harul lui
fost asistent universitar `n cadrul Facult\]ii Dumnezeu va lucra prin mine, iar eu trebu- „Dup\ instaurarea scaunu-
de Teologie Ortodox\ a Universit\]ii „Al. I. ie s\ am grij\ ca acest har s\ lucreze `n folo- lui episcopal `n urbea de sub
Cuza“ din Ia[i, actualmente fiind lector. ~n do- sul celor pe care sunt chema]i s\-i p\storesc poalele Capelei, se poate spu-
meniul [tiin]ific are o activitate constant\. A al\turi de PS Gherasim. Doresc ca prin da- ne c\ Vâlcea a devenit un ade-
publicat numeroase studii [i recenzii `n volu- rurile pe care le-am primit de la Dumnezeu, v\rat focar de spiritualitate [i
me colective [i reviste de specialitate. De ase- [i acum prin harul hirotoniei `n treapta de un centru de emula]ie cultu-
menea, a fost angrenat `n numeroase comuni- arhiereu, s\ m\ adaug slujirii [i cre[terii
c\ri [tiin]ifice, conferin]e [i simpozioane na- duhovnice[ti, spirituale, culturale [i istorice ral\, iar vl\dicii de la Râmnic
]ionale [i interna]ionale, dar [i emisiuni de ra- Hirotonia `ntru arhiereu, pentru arhim. a Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos de a- s-au erijat nu numai `n ap\r\-
dio [i televiziune. Emilian Nic\, `nseamn\ „un moment sfânt, ici“, a spus arhim. Emilian Nic\. tori ai credin]ei st\mo[e[ti,

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 9

M\n\stirea Fr\sinei de sfin]i: Nicodim de la Tis-

mana, Ioan Valahul, Cuv. An-
]a, care tip\re[te la 1508 Li- tonie de la Schitul Iezer,
turghierul slavon; de la M\- Sfin]ii Martiri Brân-
n\stirea Govora, care scoate coveni, Constantin
`ntre alte c\r]i româ- Vod\ cu cei patru fii ai
ne[ti [i slavone bine-cu- s\i: Constantin, {te-
noscuta Pravil\ de la 1640, fan, Radu, Ma-
numit\ [i „Pravila tei [i sfetni-
PS Episcop Gherasim: „Consider\m cea Mic\“, [i tipo-
c\ aceste daruri [i acest moment cul Ianache
grafia de la Râmnic [i, bine`n]e-
nu sunt numai ale Episcopiei Râmnicului, a Sfântului Ierarh les, cei doi
ci ale `ntregii Biserici Ortodoxe Române, Martir Antim Ivi- sfin]i ie-
pentru c\ ea este numai o ml\di]\ a reanul care va ti- rarhi amin-
acestui mare arbore al Ortodoxiei române[ti“ p\ri c\r]i `n limba ti]i mai sus.
român\ [i greac\, Dup\ ce
prea des `ncercate `n vremuri- s\ contribuie `n mod deosebit pentru }ara Româ-
le trecute, ci [i adev\ra]i p\- la p\strarea flac\rei credin]ei s-a `nfiin]at
neasc\, Biserica Mitropolia
rin]i ai culturii, al\turi de vo- ortodoxe [i a ideii noastre de Greac\ [i Biserica Olteniei
ievozii vremii, dovedindu-se cultur\ na]ional\, asigurân- din Ierusalim. Tot (1939) [i
continuatori demni a ceea ce du-[i durata `n timp [i exis- tipografia de la Arhiepis-
`ncepuser\ `nainta[ii afla]i `n ten]a `n spa]iu“, explic\ pr. Râmnic, la 1806, copia Cra-
scaunul de la Severin. ~n aces- Constantin C`rstea. a tip\rit `n limba i o v e i
te condi]ii, rolul Episcopiei Aceast\ episcopie a pro- bulgar\ Chiriaco- (1946), cu
Râmnicului - Noul Severin a movat cultura prin [colile de dromionul episco- re[edin]a
fost de-o importan]\ capital\ copi[ti de la Bistri]a, Hurezi pului Sofronie la Craio-
`n p\strarea autonomiei Bise- [i alte m\n\stiri, prin tipo- de Vra]a, pen- va, E-
ricii Oltene `n raport cu Mi- grafiile de la Govora [i mai a- tru Biserica pisco-
tropolia sufragan\ de la Bel- les prin cele de la Râmnic, `n bulgar\. pia Râm-
grad, care datoritr\ depen- care a ap\rut prima edi]ie „Prin aceste nicului a
den]ei de Curtea Imperial\ româneasc\ a Liturghierului c\r]i [i slove ti- r\mas cu
vienez\ `n]elegea s\-[i rezer- `n 1706, iar mai târziu Mine- p\rite `n urbea de sub jurisdic]ia teri-
ve dreptul de a exercita con- ele lui Filaret [i Chesarie. Pe poalele Capelei [i di- torial\ asupra jude]elor
trolul asupra Bisericii din Ol- linie cultural\, Râmnicul st\ fuzate `n tot spa]iu balcanic, Vâlcea [i Romana]i. ~n
tenia. ~n aceast\ stare de fapt, `n fruntea ]\rii prin tipogra- Râmnicul nu face altceva de- timpul patriarhului Ius-
Episcopia Râmnicului a reu[it fiile de la M\n\stirea Bistri- cât s\-[i asume rolul [i `ntâ- tinian, `ntre 1948-1949
s-a hot\rât unirea aces-
tei episcopii cu Eparhia
Vâlcea este `mpânzit\ cu multe biserici [i m\n\stiri ietatea `n fa]a celorlalte cen- Arge[ului, sub denumirea de
Episcopia Râmnicului [i Ar-
tre tipografice [i s\-[i pri-
Jurisdic]ia Arhiepiscopiei Râmnicului se `n- calce picior de femeie aici; M\n\stirea Govora, measc\ pe drept cuvânt cali- ge[ului, cu sediul la Râmnic,
tinde peste jude]ul Vâlcea, adic\ ora[ele Râmni- fost centru renumit de tip\ritur\; M\n\stirea având ca episcop pe Iosif Ga-
cu Vâlcea, Dr\g\[ani, Horezu, Brezoi, Voineasa, Hurezi [i M\n\stirea Mamu ale Sfântului dom-
ficativul de „capital\ a tipo-
grafilor“, socotindu-se c\ ar- fton (1949-1984). Timp de a-
C\lim\ne[ti - C\ciulata, B\ile Ol\ne[ti, B\ile nitor Constantin Brâncoveanu; M\n\stirea S\- proape 51 de ani aceast\ E-
Govora, Ocnele Mari, B\beni, B\lce[ti, Berbe[ti - r\cine[ti; M\n\stirea Stâni[oara; M\n\stirea ta tipografic\ râmnicean\ s-
Alunu. Ca grani]e, la est are jude]ele Arge[ [i Olt, a constituit `ntr-o adev\rat\ piscopie a avut `n jurisdic]ie
Surpatele; M\n\stirea Turnu [i schiturile Bra- jude]ele: Vâlcea, Arge[, Olt [i
la vest Hunedoara, Gorj [i Dolj, la nord Alba [i du, Dobru[a, Iezer, Jgheaburi, Lacul Frumos, Os- [coal\ a tiparului românesc“,
Sibiu, iar la sud jude]ul Olt. crede pr. consilier cultural al o parte din Teleorman. Din
trov, Pahomie, P\trunsa [i Troianu. 1984, Episcopia Râmnicului
~n cadrul eparhiei se g\sesc 324 Râmnicului.
de parohii [i 375 de preo]i, iar `n cele este p\storit\ de Preasfin-
15 m\n\stiri [i 9 schituri se nevoiesc ]itul Episcop Gherasim Cris-
182 de monahi [i 307 de monahii. Din patru jude]e a tea, care a activat ca Arhi-
Dintre acestea amintim: M\n\stirea r\mas doar Vâlcea ereu-Vicar la Râmnic `nc\
Arnota, ctitorie a domnitorului Ma- din 1975. ~nsc\unarea ca e-
tei Basarab, `n care a fost `ngropat De la `nfiin]area Episcopiei piscop s-a f\cut `n ziua de 2
cu doamna sa Elina [i cu tat\l s\u [i pân\ `n zilele noastre, la decembrie 1984.
Danciu; M\n\stirea Bistri]a, ctitorie Râmnic au p\storit 40 de ie- ~n anul 1990, Episcopia Ar-
a lui Barbu Craiovescu `mpreun\ cu rarhi dintre care se cuvine s\ ge[ului [i Muscelului s-a re`n-
fra]ii s\i, Pârvu, Danciu [i Radu; men]ion\m pe Sfântul Ierarh fiin]at cu sediul la Curtea de
M\n\stirea Boia; M\n\stirea Cor- Martir Antim Ivireanul, pa- Arge[, iar Episcopia Râmnicu-
netu; M\n\stirea Cozia (foto), ctito- tronul [i ocrotitorul ora[ului lui a r\mas cu jude]ele Vâlcea
rie a lui Mirecea cel B\trân; M\n\- Râmnicu Vâlcea, [i Sfântul Ie- [i Olt. Din data de 1 februarie
stirea Dintr-un Lemn, ctitorit\ de rarh Calinic Cernicanul, care 2008 [i-a `nceput activitatea
bunicul lui Constantin Brâncoveanu, a ref\cut Re[edin]a episcopa-
marele vornic Preda Brâncoveanu;
nou-`nfiin]ata Episcopie a Sla-
M\n\stirea Fr\sinei, ctitorit\ de
l\ a Râmnicului. Episcopia tinei, Episcopiei Râmnicului
Sfântul Calinic de la Cernica, cel ca- Râmnicului a dat Bisericii r\mânându-i `n jurisdic]ie
re pune cu limb\ de moarte ca s\ nu noastre [i un num\r `nsemnat doar jude]ul Vâlcea. a

CM
YK
10 Opinii
EUROPA CRE{TIN|
Lupta pentru cruce
de pr. Cornel CADAR
Sentin]a Cur]ii Europene a
Drepturilor Omului (CEDO)
de la Strasbourg de la `nce-
putul lunii noiembrie, prin
care se cere scoaterea crucifi-
xelor din [coli, a trezit reac]ii
`n multe p\r]i ale lumii.
Decizia CEDO consider\ c\
prezen]a crucifixelor `n s\lile
de clas\ `nseamn\ o `nc\lcare
a drepturilor p\rin]ilor de „a
educa fiii dup\ propriile con-
vingeri“ [i o `nc\lcare a „liber-
t\]ii de religie a elevilor“.
Curtea s-a pronun]at `n ur-
ma recursului unei femei ita-
lo-finlandez\, care ceruse `n-
dep\rtarea crucifixului din
s\lile unui institut italian din
Abano Terme (provincia Pado-
va), frecventat de cei doi copii
ai s\i. De la Roma, Guvernul -
care trebuie s\ pl\teasc\ fe-
meii o desp\gubire de cinci
mii de euro pentru pagube
morale - a `naintat recurs `m-
potriva sentin]ei.
Lu\rile de pozi]ie `mpotri-
va sentin]ei nu s-au l\sat a[-
SEMNAL EDITORIAL
O carte-eveniment la Chi[in\u
Noua apari]ie editorial\ este
semnat\ de doi muzeologi cu
mare experien]\ de la Muzeul
Na]ional de Etnografie [i Istorie
Natural\ din Chi[in\u [i totali-
zeaz\ o cercetare de peste trei
decenii. Autorii abordeaz\ arhi-
tectura popular\ `n piatr\ ca un
domeniu foarte reprezentativ al
culturii române[ti de la est de
Prut, aceasta fiind aici „expresi-
v\, original\, dezvoltat\ plenar
ca fenomen artistic [i firesc inte-
grat\ `n peisajul cultural rural“
(p. 7); mai ad\ug\m [i faptul c\
este total necunoscut\ pân\ [i
marilor exege]i ai culturii popu-
lare române[ti.
Lucrarea pune `n valoare, `ntr-
un mod cu totul exemplar, crea]i-
ile umane `n piatr\, de le cele mai
simple, precum erau râ[ni]ele,
pietrele de moar\, ulucile [i cola-
cii de la fântâni, lespezile [i cruci-
le de mormânt, pân\ la cele mai
complexe, cum sunt gospod\riile
de piatr\ din zona Orheiului
Vechi, `n care componentele prin-
cipale (stâlpii de poart\, fa]ada
casei sau a beciului) sunt din pia-
tr\ de calcar prelucrat\ artistic
de me[terii locali. Civiliza]ia pie-
trei `n aceast\ parte a românimii
este una distinct\ [i prezint\ o re-
plic\ fidel\ a civiliza]iei lemnului,
cu toate trecerile [i complet\rile
de rigoare.
Autorii basarabeni fac o re-
trospectiv\ minu]ioas\ a contri-
bu]iilor anterioare la cercetarea
domeniului, urm\rind paradoxu-
rile care i-au marcat prezen]a is-
toriografic\. „De[i s-a impus `n
con[tiin]a social\ `nc\ din Anti-
chitate, prin construc]ii citadine
[i sacre, apoi s-a constituit `n E-
vul Mediu ca fenomen artistic de
o mai larg\ cuprindere, arhitec-
teptate. Aceasta a trezit uimi-
re [i am\r\ciune `n Vatican.
„Crucifixul a fost dintotdeau-
na un semn al iubirii lui Dum-
nezeu, un semn al unirii [i al
accept\rii `ntregii umanit\]i.
Ne mâhne[te c\ este conside-
rat un semn de diviziune, de
excludere [i de limitare a li-
bert\]ii“, a fost comentariul
directorului S\lii de Pres\ a
Sfântului Scaun, p\rintele
Federico Lombardi. „Nu pe
aceast\ cale putem fi atra[i s\
iubim [i s\ `mp\rt\[im [i mai
mult ideea european\ pe care,
`n calitate de catolici, am sus-
]inut-o cu putere `nc\ de la
originile ei. Pare c\ se dore[te
nerecunoa[terea rolului cre[-
tinismului `n formarea iden-
tit\]ii europene care - de fapt
- a fost [i r\mâne esen]ial\“, a
`ncheiat pr. Lombardi.
O sentin]\ orientat\ ideo-
logic, a declarat cardinalul
Angelo Bagnasco, Arhiepiscop
de Genova [i pre[edinte al
Conferin]ei Episcopilor din
Italia. „Sentin]a Cur]ii nu ]ine
cont de istoria noastr\: este
nevoie de o laicitate nu exclu-
tura vernacular\ `n piatr\ (din
zona Orheiului Vechi n.n.) a fost
descoperit\ de cercet\tori destul
de târziu - la mijlocul secolului al
XX-lea“ (p. 10), `ns\ [i atunci a
fost tratat\ ca o influen]\.
Perspectiva istoric\ asupra
domeniului studiat, profunzi-
mea analizei [i metodologia apli-
cat\ au permis elucidarea unor
aspecte ale domeniului destul de
controversate. Primul capitol es-
te dedicat analizei critice a mo-
dului `n care aceast\ arhitectu-
r\ a fost descoperit\ de c\tre ob-
servatori, iar, mai târziu, apreci-
at\ de c\tre cercet\tori. Genera-
lizând, este important s\ subli-
niem c\, `n [irul contribu]iilor la
elucidarea fenomenului arhitec-
turii populare `n piatr\, este pri-
ma lucrare care ia `n discu]ie
to]i factorii care au condus etap\
cu etap\ la configurarea reper-
toriului arhitectural. Cei doi au-
torii au analizat varietatea [i bo-
g\]ia rocii `n diferite locuri ale
teritoriului pruto-nistrean, in-
strumentele de prelucrare a pie-
trei de la cele mai simple pân\
la cele mai evoluate, dar [i prac-
ticile comunitare, evenimentele
istorice, credin]ele [i reprezent\-
rile sociale, `ncât au reu[it s\ de-
monstreze, f\r\ putin]\ de t\ga-
d\, c\ arhitectura popular\ `n
piatr\ are o vechime secular\,
mult mai mare decât considerau
al]i autori ai domeniului cercetat.
Preciz\m c\ la baza elabor\-
rii lucr\rii au stat mii de ima-
gini, descrieri, m\sur\tori teh-
nice [i arhitecturale. Parte din
ele, peste 1.000, au fost inserate
`n carte. Sunt fotografii alb-ne-
gru [i color, relevee arhitectura-
le, schi]e `n creion [i `n acuarel\
`n care este surprins detaliul [i
siv\, ci inclusiv\, adic\ de asi-
milarea elementelor specifice
unei identit\]i culturale“, a
mai spus cardinalul.
{i Conferin]a Episcopilor
din Germania a criticat deci-
zia de la Strasbourg. Sentin]a
constituie o mare dezam\gire,
`ntrucât este unilateral\; cru-
cea nu este numai un simbol
religios, ci [i un semn cultu-
ral, au afirmat episcopii cato-
lici germani.
Decizia CEDO a f\cut ca,
`n Italia, s\ se promoveze ini-
]iative [i manifest\ri `n favoa-
rea crucii. ~n [colile din mai
multe ora[e (Parma, Sanre-
mo, Imperia, Sassuolo, Trapa-
ni etc.) a fost o adev\rat\ mo-
bilizare: toate s\lile de clas\
au fost dotate cu crucifixe. ~n-
tr-o [coal\ din Roma, `ntr-o
clas\ renovat\, elevii au cerut
`nv\]\toarei s\ aga]e crucifi-
xul mai sus, ca nimeni s\ nu
ajung\ s\-l dea jos. ~n Trieste,
primarul Roberto Dipiazza a
declarat: „Cât voi fi primar de
Trieste nici un crucifix nu va
fi scos din [coli [i din birouri“.
Pe internet, grupul „Da, pen-
`ntregul, vechiul [i noul, tipicul
[i atipicul, localul [i regionalul,
autohtonul [i alogenul, popula-
rul [i cultul, iar `n definitiv sim-
bioza produs\ de virtu]ile crea-
toare ale omului `nr\d\cinat `n
piatr\, la fel de puternic ca [i `n
p\mânt. Sau, conform logicii
culturii populare, `nr\d\cina]i [i
prin piatr\ `n p\mânt. Fiecare
capitol (10 `n total) cuprinde i-
magini relevante [i consistente
pentru a putea rezolva argu-
mentat problematica luat\ `n
dezbatere.
Rezultatele investiga]iilor de
teren au permis identificarea
mai multor centre distincte de
prelucrare a pietrei. Sunt preci-
zate caracteristicele, diversita-
tea crea]iilor, monumentele mai
valoroase p\strate pân\ `n pre-
zent, sunt prezenta]i me[terii
cioplitori care au impulsionat
perpetuarea me[te[ugului. Dar,
principala zon\ asupra c\reia `[i
focalizeaz\ cu insisten]\ aten]ia
cei doi autori r\mâne cea din ju-
rul Orheiului Vechi, zon\ care a
influen]at timp de secole r\s-
pândirea arhitecturii `n celelalte
p\r]i ale Moldovei. Cartea pre-
zint\, `n diferite ipostaze, foarte
conving\tor, civiliza]ia pietrei
din aceast\ zon\, fiind un de-
mers substan]ial `n sus]inerea
inten]iei Republicii Moldova de
a `nainta Complexul Muzeal
„Orheiul Vechi“ `n Lista Patri-
moniului Universal UNESCO.
Mesajul fundamental al aces-
tei c\r]i transpare de la prima
pân\ la ultima ei idee: odat\ ce
`nainta[ii au investit atât de
mult `n arhitectura vernacular\
`n piatr\, `ncât au format o civi-
liza]ie unic\ `n Europa, este de
datoria cercet\torilor s\ o evalu-
CM
YK
S=mb\t\, 14 noiembrie 2009
tru crucifixele `n [coli“ a adu-
nat deja peste 27 de mii de
semn\turi, iar un alt grup „S\
readucem crucifixul `n [coli“ a
adunat aproape zece mii. Nu-
meroase magazine au luat de-
cizia de a a[eza crucea la loc
de cinste. Nu lipsesc scrisorile
la redac]iile ziarelor, interpe-
l\ri `n consiliile comunale,
mesaje e-mail, telefoane la ra-
dio, mese rotunde, `ntâlniri de
rug\ciune... toate pentru a a-
p\ra [i sus]ine prezen]a cruci-
fixului nu numai `n s\lile de
clas\, ci [i `n locurile publice.
De ce toate aceste reac]ii?
De ce trebuie men]inute cruci-
fixele `n [coli? De ce cre[tinii
trebuie s\ reac]ioneze de fie-
care dat\ când unii `ncearc\,
`n numele libert\]ii sau sub
masca ap\r\rii drepturilor o-
mului, s\ impun\ alte reguli?
R\spunsul nu este greu de
`ntrev\zut. Episcopul italian
de Terni-Amalia-Narni, Mons.
Vincenzo Paglia, a comentat la
Radio Vatican: „~n fa]a golului
etic, moral, pe care adesea `l
vedem [i `n copiii no[tri,
crezând c\ li se vine `n ajutor,
[tergând toate, mi se pare cu
adev\rat miopie. Aceasta pre-
supune o concep]ie a unei cul-
turi care se consider\ liber\
doar `n m\sura `n care nu are
eze, s\ o fac\ accesibil\, dar [i,
cei care sunt `n stare, s-o conti-
nue, ca pe un bun cultural de
mare valoare pentru societatea
contemporan\.
Cartea surprinde prin pros-
pe]imea abord\rii, prin bog\]ia
factologic\ [i prin meticulozita-
tea argument\rii problemelor a-
sumate ca cercetare. Ea convin-
ge cititorul c\ arhitectura verna-
cular\ `n piatr\ din Republica
Moldova constituie un fenomen
cultural de mare sincretism,
foarte valoros pentru a demon-
stra diversitatea cultural\ a ro-
mânimii `n context european.
nimic, sau care are doar ceea
ce r\mâne `n urma dezr\d\-
cin\rii de orice istorie, de orice
tradi]ie, de orice patrimoniu“.
Aceast\ ultim\ sentin]a de
la Strasbourg nu e singular\.
Iar `n România ne mai amin-
tim `nc\ de lupta `mpotriva
icoanelor. Sub masca luptei
pentru drepturile omului se
afl\ de fapt un plan cu b\taie
lung\: a-l scoate pe Cristos din
min]ile oamenilor. ~n numele
toleran]ei, se `ncepe o nou\ in-
toleran]\: cea secular\.
Dincolo de faptul c\ este un
semn al identit\]ii, un semn
care face parte din cultur\,
semn al unei civiliza]ii, crucea
este semnul unei iubiri ce nu
cunoa[te margini, al unei iu-
biri care este dispus\ s\-[i
dea via]a pentru al]ii. Crucea
r\mâne o amintire a ceea ce i
se `ntâmpl\ omului când
dreptatea nu este respectat\
[i o amintire a faptului c\ Ci-
neva a murit pentru p\catele
lui. Iar omului modern nu-i
place s\ i se aminteasc\ de a-
ceste lucruri. ~l deranjeaz\ [i,
de aceea, este gata s\ arunce
la gunoi tot ce-i aminte[te de
p\cat [i nedreptate.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL
AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA{I
Calit\]ile [tiin]ifice ale mono-
grafiei-album sunt sus]inute de
]inuta grafic\ impecabil\. Con-
sider\m c\ ar fi foarte potrivit
ca aceast\ carte s\ intre cel pu-
]in `n marile biblioteci din Ro-
mânia [i `n cele române[ti din
Occident [i din Statele Unite ale
Americii, fiind un extrem de util
instrument de lucru pentru spe-
ciali[ti, dar [i pentru publicul in-
teresat de cunoa[terea unui ast-
fel de subiect! Sincere [i cole-
giale felicit\ri autorilor pentru
aceast\ apari]ie editorial\ real-
mente de excep]ie! (etnolog
Marcel LUTIC)

IDEEA CRE{TIN|
Europa [i Sfântul Ioan Gur\ de Rai
Europa este o enigm\ care se prelinge
pe obrazul istoriei, când lent, când
rapid, l\sând urme prin repetabile
na[teri: individualit\]i [i identit\]i,
no]iuni [i na]iuni, bunuri [i valori (cult
[i cultur\, r\zboaie [i `mpliniri).
Europa nu poate fi definit\. Ea nu are
limite [i `n interiorul ei nu trebuie s\
existe frontiere. Ast\zi, Europa este
gândit\ altfel decât `n trecutul
de preot Sever
NEGRESCU
De la individualitate
la identitate
~n Antichitate, Europa n-a
avut individualitate, n\scân-
du-se ca o simpl\ expresie ge-
ografic\, f\r\ unitate [i f\r\
limite (... dar p\mântul era
nedeslu[it [i nemplinit...)
{i pentru greci, [i pentru
romani, cuvântul Europa
devine un instrument comod
care delimiteaz\ un spa]iu.
Istoria european\ este
str\b\tut\ de mai multe
`ncerc\ri de individualizare [i
unificare, distingându-se prin
respectarea particularit\]ilor.
De la romanitate pân\ la
bizantinism; de la Carol cel
Mare [i Napoleon Bonaparte
pân\ la Republica C\r-
turarilor, recunoa[terea pu-
terii ducea la libertate `n in-
teriorul propriei identit\]i. Ia-
t\, `ncercarea de `n\l]are a in-
dividualit\]ii europene se re-
alizeaz\ pe temeliile identit\-
]ilor na]ionale. C\tre sfâr[itul
secolului al XX-lea, apropie-
rea direc]iilor sociale [i cultu-
rale, ca mod comun de via]\
pentru popula]iile europene,
devine element esen]ial al re-
aliz\rii unei identit\]i inter-
culturale [i transna]ionale.
Ast\zi, mai mult ca oricând,
se impun dezbateri asupra
modului de func]ionare a Eu-
ropei ca o comunitate de va-
lori. Aici, se observ\ cel pu]in
un paralelism, de dou\ ori mi-
lenar, `ntre comunitatea cre[-
tin\ [i cea european\, cea din-
tâi dovedindu-[i vitalitatea
prin transformarea timpului
istoric `ntr-un timp duhovni-
cesc al comuniunii.
De la bunuri la valori,
de la no]iuni la na]iuni,
de la na]iuni la familie
Cre[tinismul vine [i zgudu-
ie lumea european\, `n primul
rând, din temelii, f\r\ a aduce
un mod nou de organizare a
vie]ii sociale. Biserica nu con-
stituie un organism social `n
Europa, ea este limanul ar\-
t\rii harului, nu amelioreaz\
via]a, ci transfigureaz\ lumea
comunit\]ilor locale de credin-
S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 11
`ndep\rtat sau chiar `n cel apropiat.
Timp de 27 de veacuri acest cuvânt
(poetul Hesiod l-a folosit primul, la
sfâr[itul secolului al VIII-lea `. Hr.) nu a
murit, nu s-a schimbat, n-a fost uitat,
n-a fost schilodit, a r\mas proasp\t [i
viu. Spa]iu [i civiliza]ie, om [i popor,
sat [i cetate, spirit [i contabilitate,
moarte [i via]\, Europa na[te ast\zi
europeni, re`ncepându-[i istoria.
cio[i. Biserica nu personali- ga ei istorie, Cartea a `nsem-
zeaz\ legile sau structurile, nat lumin\, hran\ spiritual\
dar nici nu transform\ per- f\r\ frontiere, care a conferit
soanele `n mecanisme. tr\inicie umanului [i l-a `n\l-
Europa a `n\l]at (construit ]at c\tre Dumnezeu. Ce-ar fi
[i reconstruit) [i a distrus bu- fost Europa f\r\ Carte, f\r\
nuri materiale `ntr-un ritm aceast\ valoare comun\ care,
sus]inut. Europa a cunoscut e- sub forma literei, a cultivat
lasticitatea no]iunilor de pa- darurile duhului: dragostea,
trimoniu, credin]\, cultur\, a- bucuria, pacea, `ndelunga-
cestea f\când parte din sacra- r\bdare, bun\tatea, facerea
litatea fiec\rei na]iuni. Cele de bine, credin]a,blânde]ea,
trei no]iuni (din care se nasc `nfrânarea, cur\]ia.
altele: aproapele, martirajul, Pacea (lui Dumnezeu) este
cartea, pacea etc.) se includ [i o valoare pe care Europa va
fiin]eaz\ una prin celelalte. trebui s\ o dobândeasc\. ~n
Sfântul Ioan Gur\ de Aur Persoana lui Dumnezeu omul
m\rturise[te `n acest sens: `[i g\se[te pacea cu Acesta, cu
Dumnezeu d\ cu `mbel[ugare sine [i cu toat\ crea]ia. Nici
toate cele ce sunt mai de tre- bucuria, nici pacea nu izvo-
buin]\ decât banii, precum a- r\sc din lucr\rile acestei
erul, apa, focul, soarele [i toa- lumi. S-a v\zut cât de limita-
te asemenea acestora. Nu se t\ [i cât de fragil\ a fost pacea
este nimic mai onorabil `n lu- neasc\ ceea ce l-ai `nv\]at es-
poate spune c\ unul se desf\- Europei. Pacea lui Dumnezeu
me ca omul). te un lucru de admirat;
teaz\ de raza soarelui mai este des\vâr[irea comuniunii
Atâta `n]elepciune (pe care 7. Smerenie `nseamn\:
mult, iar altul mai pu]in, c\ u- personale, iubirii [i jertfei. De când e[ti mare s\ te mic[orezi.
nul mai `mbel[ugat aer respi- aceea, prezen]a ei `n via]a so- mersul vremurilor nu a corup-
t-o), atâta tinere]e (pe care Cel ce a f\cut din slujirea
r\, iar altul nu, ci toate sunt cial\ clatin\ pacea conven]io- Cuvântului o art\ cre[tin\ ne
deopotriv\ [i de ob[te. nal\ omeneasc\. toate b\trâne]ile de pân\ a-
cum n-au irosit-o), atâta fru- las\ drept testament semnul
Toate drumurile europene egal dintre iubire [i omenie:
trebuie s\ duc\, iar\ [i iar\, la muse]e (pe care nimeni nu a
Volorile comune distrus-o) [i atâta for]\ a cu- dac\ arta de a vorbi ar disp\-
familie. Comunitatea europea-
ale Europei n\ nu poate exista f\r\ fami- vântului (pe care toate mor- rea, omenirea n-ar pierde ma-
mintele din lume nu l-au ve[- re lucru, dar, dac\ iubirea ar
Cre[tinismul aduce Euro- lie, familia nu poate fi dura- disp\rea, nu ve]i mai vedea
pei no]iunea de aproapele ca bil\ f\r\ credin]\ [i dragoste. tejit) nu cred c\ po]i `ntâlni
decât amestec [i ur\. F\r\ o-
sens al oric\rui dialog. Legile Dac\ Aristotel spunea pen- decât la to]i exege]ii scriptu- menie, via]a pe p\mânt ar fi
societ\]ii nu re]in acest ter- tru prima dat\ despre euro- ristici [i la to]i Sfin]ii P\rin]i
imposibil\.
men. {i cine este aproapele peni c\ formeaz\ na]iuni pline aduna]i la un loc, `ntr-un Peste suflet, u[or se depune
meu? - iat\ `ntrebarea c\reia de curaj, dar câteodat\ s\race Sfânt Potir al tr\irilor [i al cu-
p\catul, peste aur, greu se a[-
veacuri de europenism nu i-au `n inteligen]\ [i `ndemânare, get\rilor cre[tine. terne praful; de aceea ne pu-
putut pl\m\di un r\spuns. a[a `ncât r\mân, `n compara- Sfântul Ioan Gur\ de Aur
tem considera contemporanii
Altfel, de unde atâta sânge al ]ie cu asiaticii, liberi, lipsindu- este o sintez\ a raiului. Cei ca- Sfântului Ioan Gur\ de Aur:
martirilor?! le totu[i organizarea politic\ [i re doresc s\ `ntrez\reasc\ ra-
alt\dat\, casele erau biserici,
Martirajul este o alt\ va- capacitatea de a-[i guverna ve- iul trebuie s\-l citeasc\ pe ast\zi, biserica a ajuns aproa-
loare comun\ europenilor. Im- cinii, iat\ c\ ast\zi europenii
Sfântul Ioan Gur\ de Aur, s\-l pe o simpl\ cas\; alt\dat\, ca-
portan]a m\rturisirii martiri- au ajuns s\ realizeze o entita- asculte [i s\-i urmeze sfaturile. sele nu ad\posteau lucruri lu-
ce const\ `n faptul c\ define[- te politic\, cultural\ [i, posi-
Sunt decizii care taie cu sa- me[ti, ast\zi, `n biserici sunt
te coordonatele identit\]ii bil, spiritual\. Popoarele care bia cerului `n trupul de carne, tot mai pu]ine lucruri ale ce-
personale ca via]\ adev\rat\, compun Europa acum `[i des-
nevrednic, al p\mântului. Ia- rului [i tot mai multe preocu-
sim]itoare, nemincinoas\ [i coper\ apartenen]a comun\ la p\ri ale vie]ii publice, - iat\
acelea[i valori. t\ doar [apte, luate la `ntâm-
vie, dup\ chipul [i asem\na- plare, câte una pentru fiecare ceea ce `mi smulge lacrimi [i
rea adev\ratei credin]e. Nu mi le va smulge mereu.
zi a s\pt\mânii:
este nimic mai luminos [i mai Sfântul Ioan Gur\ de 1. Cre[tinii sunt `nv\]\torii Dac\ via]a i-a pus supra-
tare decât adev\rul. Acesta [i Aur, „sintez\“ a raiului [i mântuitorii cet\]ii; numele Gur\ de Aur, ve[ni-
numai acesta este d\t\tor de cia `ntrerupe [irul necontenit
2. Condi]ia esen]ial\ a feri-
libertate. ~ntr-o Europ\ `n ca- Sfântul Ioan Gur\ de Rai
cirii este s\ po]i a-]i asculta cu
de mor]i pentru a ni-l trans-
re na]ionalismul se aga]\ de [i-a `nmuiat pana de `nger `n figura, ca arvun\ a `nvierii
religie pentru a nu se `nneca, c\limara jertfei mântuitoare libertate complet\ impulsuri- noastre, `n Sfântul Ioan Gu-
oamenii se `nstr\ineaz\ unii de pe Golgota pentru a scrie le inimii; r\ de Rai.
de al]ii, desacralizeaz\ pân\ cu Sânge dumnezeiesc Litur- 3. Insulta nu aduce suferin]\ Dintr-o Europ\ a aproape-
[i Cuvântul, ajungând o lume ghia Cuvântului. dac\ este suportat\ `n t\cere; lui, dintr-o Europ\ a martiri-
de litere care nu se mai pot a- ~ntreaga lui via]\, `ntreaga 4. Cununa poate fi purtat\ lor, dintr-o Europ\ a c\r]ii,
duna (na]iunile pot exista `n lui oper\, dar mai ales Sfânta-i doar de c\tre cei `ncerca]i; dintr-o Europ\ a p\cii [i din-
afara oric\rui na]ionalism). Liturghie (aceasta neputând 5. S\ ne `ntrist\m de pro- tr-o Europ\ a familiei, -
~ntoarcerea la Carte (ca va- fi numit\ oper\) reprezint\ priile rele, nu de fericirea al- Sfântul Ioan Gur\ de Rai nu
loare, ca oper\ salvatoare) es- Gura de Rai a cre[tinismului, tora; trebuie `nl\turat. Altfel, vom
te `nc\ un pas pe care Europa f\r\ de care am fi uitat cum 6. A `nv\]a pe cineva este avea aceea[i Europ\ f\r\
nu `l poate neglija. ~n `ntrea- este s\ fii om (el spunea c\ nu u[or lucru, a-l face s\ `mpli- europeni. a
 CM
YK

12 Agenda cre[tinului S=mb\t\, 14 noiembrie 2009

ISTORIA R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI

CRE{TINISMULUI
(MCCCLXVIII)
~nceputurile
`nv\]\mântului
teologic `n
Transilvania (IV)
Primele cursuri sistematice de
preg\tire a clerului ortodox
român s-au deschis la 15 martie
1811 `ntr-o cas\ dintr-un cartier
al Sibiului, iar profesor a fost nu-
mit tân\rul c\rturar Gheorghe
Laz\r (1779-1823). Peste doi ani,
`n locul lui Laz\r a fost numit
profesor Ioan Moga, supranumit
Teologul, nepotul episcopului
Vasile Moga (1811-1845), care
f\cuse studii de teologie la Viena.
Timp de peste trei decenii, Moise
Fulea [i Ioan Moga au fost sin-
gurii profesori ai [colii de preo]ie
de la Sibiu, pân\ dup\ 1848.
Cursurile erau de [ase luni, deci
se ]ineau [i câte dou\ cicluri pe
an. Se preda tinerilor teologi
Dogmatica, Morala, Cânt\rile
biserice[ti [i Tipicul, no]iuni de
Administra]ie bisericeasc\. De o
preg\tire mai bun\ s-au bucurat
cei care au avut [ansa s\
studieze sub `ndrumarea str\lu-
citului ierarh Andrei {aguna.
Venit `n Transilvania `n 1846, ca
„vicar general“ al Episcopiei,
Andrei {aguna - fost profesor de
teologie [i om de cultur\ supe-
rioar\ - a ini]iat un proces de
`nnoire `n via]a „[colii clericale“
sibiene. ~n anul 1846 a hot\rât
ridicarea cursurilor de la [ase
luni la un an, urmând ca, pe
lâng\ materiile de studiu de
pân\ atunci, s\ se introduc\ [i
Exegeza, Pastorala, Metodica [i
Limba român\. ~n primul Sinod
al Eparhiei, convocat la 12 mar-
tie 1850, s-a hot\rât ca „[coala
clerical\ a diocezei acesteia s\ se
prefac\ `ntr-un institut teologic-
pedagogic, s\ se `nzestreze `ntoc-
mai dup\ cum sunt `ntocmite
alte seminarii [i tot clerul s\ fie
dator `nainte de ce s-ar preo]i a fi
`nv\]\tor, dup\ st\rile `mpre-
jur“. Pe baza acestei hot\râri, `n
1852 durata cursurilor de teolo-
gie a fost m\rit\ la doi ani de
studii, `n care se preda toate dis-
ciplinele teologiei, dar [i unele
pedagogice, `ncât absolven]ii s\
fie [i `nv\]\tori, `nainte de hiro-
tonie. ~n anul 1861 durata cur-
surilor a fost m\rit\ la trei ani,
cum au r\mas timp de 60 de ani,
pân\ `n 1921. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
„A te ruga des `nseamn\ ca `n orice lucru `nceput
s\-]i ridici mintea [i inima la Dumnezeu“
~n orice fapt\ bun\ exist\ ispite? ruga des `nseamn\ ca `n orice lucru `nceput s\-]i
~n orice fapt\ binepl\cut\ exist\, din pricina ridici mintea [i inima [i suflarea la Dumnezeu [i
lucr\rii vr\jma[ului, ispite; cu c=t este mai m=n- s\-I ceri mil\, ajutor [i ocrotire.
tuitoare fapta, cu at=t mai puternic se repede vr\j- De ce trebuie s\ ne rug\m ne`ncetat?
ma[ul asupra omului ca s\ nimiceasc\ fapta cea
bun\. Pentru c\ satana ne atac\ `n orice moment cu
slugile sale rele [i, de asemenea, trupul `ntotdea-
Ce `nseamn\ a te ruga des? una are pofte `mpotriva duhului [i nu ne putem
A te ruga des nu `nseamn\ a citi `ntotdeauna `mpotrivi singuri vr\jma[ului. De aceea, trebuie
psalmi sau rug\ciuni scrise. Acest lucru este cu s\ ne `narm\m, s\ rezist\m [i s\ ne `nt\rim cu
neputin]\. C\ci fiecare cre[tin trebuie s\ fac\ ce- rug\ciunea. Cu mintea [i cu duhul ne putem ruga
va, dup\ chemarea sa; de asemenea, trupul oste- `n orice vreme [i `n orice loc. (1.000 de `ntreb\ri [i
nit are nevoie de odihna somnului [i celelalte. A te r\spunsuri despre via]a duhovniceasc\)
BIBLIA - VERSET CU VERSET
„N-a
am v\zut eu, oare, `n fa]\
pe Cel ce m-a
a v\zut?“
Facerea 16, 13: „{i a numit Agar mintea ei apare genul de `ntrebare: „Cum de e
posibil ca Dumnezeu s\ mi se arate tocmai
pe Domnul, Cel ce-i gr\ise, cu mie?“. ~n al doilea r=nd `ns\, conform percep-
numele acesta: Ata-El-Roi (care telor acelor vremuri, cine-l vedea pe Dumnezeu
nu mai r\m=nea apoi `n via]\. Aceasta e cea
se t=lcuie[te: Tu e[ti Dumnezeu de-a doua nuan]\ pe care o cap\t\ `ntrebarea
atotv\z\tor), c\ci zicea ea: din finalul fragmentului biblic: „N-am v\zut eu,
oare, `n fa]\ pe Cel ce m-a v\zut?“, sau, dup\ o
«N-am v\zut eu, oare, `n fa]\ pe alt\ traducere: „Oare mai sunt eu `n stare s\
Cel ce m-a v\zut?».“ v\d dup\ ce L-am v\zut?“ `n sensul: Oare L-am
v\zut eu `ntr-adev\r [i mai sunt vie dup\ ce
Dezv\luirile pe care i le-a f\cut `ngerul slu- L-am v\zut?, c\ci, dup\ cum spuneam, potrivit
jnicei Agar [i puterea cu care i-a vorbit au de- Legii, omul nu putea s\-L vad\ pe Dumnezeu [i
terminat-o pe aceasta s\ se `ntrebe dac\ nu s\ r\mân\ `n via]\: „Fa]a Mea `ns\ nu vei pu-
cumva ~nsu[i Dumnezeu i s-a ar\tat [i i-a gr\it. tea s-o vezi, c\ nu poate vedea omul fa]a Mea [i
s\ tr\iasc\“ (Ie[irea 33, 20). De aceea, Agar L-a
Semnul de `ntrebare pe care [i-l pune slujnica
cap\t\ aici dou\ conota]ii: una de natur\ spiri- numit „Dumnezeul vederii“ sau „Dumnezeu a-
tual\ [i una practic\. ~n primul r=nd, `i era totv\z\tor“, pentru c\ Dumnezeu nu numai c\
greu a `n]elege, `n smerenia ei - de care trebuie o v\zuse [i venise la ea `n suferin]a ei, dar `i `n-
s\ amintim c\ a dat dovad\ c=nd [i-a recunos- g\duise s\-L [i vad\ [i s\ tr\iasc\ ulterior. mordial al cuv=ntului nu poate fi stabilit exact,
cut vina p\r\sirii c\minului lui Avraam -, cum Iahve este numit aici el-roi, reprezent=nd dar toate etimologiile dezb\tute converg spre
a fost posibil s\ se `nt=mple acest lucru. ~n denumirea semitic\ a divinit\]ii. Sensul pri- ideea de putere, m\re]ie. (Lucian APOPEI)
MICUL CATEHISM
Spiritismul era interzis [i `n perioada Vechiului Testament
Revela]ia bilbic\, at=t a Vechiu- popoarele p\g=ne, fiind interzis\ lui Iesei“. Proorocul Isaia a interzis s\u? S\ `ntrebe oare pe mor]i pen-
lui, c=t [i a Noului Testament, in- poporului ales: „S\ nu se g\seasc\ [i el practicile spiritiste, asemenea tru soarta celor vii?“
terzice toate practicile spiritiste. ~n la tine de aceia care trec pe fiul sau lui Moise: „Când v\ vor zice: ~ntre- ~n toate aceste texte ale Vechiu-
special Legea lui Moise interzice a- fiica lor prin foc, nici prezic\tor, ba]i pe cei ce cheam\ mor]ii [i ghi- lui Testament, chemarea mor]ilor
ceste practici, sub pedeapsa cu sau ghicitor, sau vr\jitor, sau fer- citorii care [optesc [i bolborosesc, era interzis\ [i condamnat\ ase-
moartea. „S\ nu alerga]i la cei ce mec\tor, nici descânt\tor, nici che- s\ le r\spunde]i: Nu se cuvine oare menea vr\jitoriei. (pr. Gheorghe
cheam\ mor]ii, pe la vr\jitori s\ m\tor de duhuri, nici mag, nici de poporului s\ alerge la Dumnezeul MIH|IL|)
nu umbla]i [i s\ nu v\ `ntina]i cu cei ce gr\iesc cu mor]ii. C\ci urâci-
ei“, g\sim `n cartea Levitic. Cei une este `naintea Domnului tot cel
care chemau duhurile mor]ilor e- ce face acestea, [i pentru aceast\ u-
rau evalua]i, dup\ Vechiul Testa- râciune `i izgone[te Domnul Dum-
ment, asemenea vr\jitoriilor [i a- nezeul t\u de la fa]a ta“.
veau parte de acelea[i pedepse. Cei Regele Saul, care a `nc\lcat a-
care aveau de-a face cu chem\torii ceast\ porunc\, cer=nd unei vr\ji-
de duhuri erau pedepsi]i, iar cei toare s\ cheme spiritul lui Samuel,
care erau prin[i c\ se ocup\ cu a fost pedepsit: „~ns\ Saul a murit
aceste practici erau omor=]i: „B\r- pentru nelegiuirea sa pe care o f\-
batul sau femeia, de vor chema cuse el `naintea Domnului, pentru
mor]i sau de vor vr\ji, s\ moar\ c\ n-a p\zit cuvântul Domnului [i
neap\rat: cu pietre s\ fie uci[i, c\ pentru c\ a `ntrebat [i a cercetat o
sângele lor este asupra lor“. ~n vr\jitoare [i nu a cercetat pe Dom-
Deuteronom, evocarea mor]ilor era nul. De aceea a [i fost el omorât [i
trecut\ `ntre faptele s\v=r[ite de domnia a fost dat\ lui David, fiul

TEZAUR PATRISTIC
„Ce Te-ar putea numi pe Tine
cineva? Lumin\ neapropiat\?
Dar e[ti mai presus de lumin\.
Judec\tor ce cunoa[te toate mai
`nainte de a se face? Dar unde are
un Judec\tor acestea? Deci e[ti
cu mult mai presus de orice jude-
c\tor. S\ te numim F\c\tor? Dar
ce fel de f\c\tor e[ti Tu, care cre-
ezi printr-o singur\ `nclinare a
voin]ei multele [i feluritele exis-
ten]e materiale? Dar ce s\ spu-
nem de cele nemateriale? O, ce
adânc care `ntrece toate! Printr-o
singur\ `nclinare a duhului sunt
produse toate cele duhovnice[ti,
care sunt de o singur\ fire, dar
foarte multe dup\ deosebirile de
dispozi]ii, sau, dac\ vrei, [i de
persoane. Iar aceasta e tot ce e
mai minunat [i ceea ce scap\ prin
covâr[irea ei oric\rei `n]elegeri a
oric\rui care cuget\. Oare aces-
tea sunt proprii F\c\torului?
Nicidecum. Deci sunt mai presus
de F\c\tor. S\ Te numim Ziditor
[i Me[ter? Dar care ziditor zide[-
te f\r\ o temelie, f\r\ nici un
fundament, m\car cel mai mic lu-
cru, ca Tine, St\pâne, p\mântul
atât de `ntins, cu atâ]ia mun]i [i
pietre [i altfel de materii, `nteme-
indu-l pe nimic (Iov 26, 7) [i `nc\
atât de sigur? Sau care me[ter
aduce la existen]\ din cele ce nu
sunt nicidecum [i `nc\ `ntr-o cli-
p\, [i numai cu cuvântul [i atât
de multe [i de mari lucruri, cum
le-ai adus Tu la fiin]\? Deci spu-
nând cineva c\ lucrurile Tale
sunt ale unui ziditor sau me[ter,
va spune ceea ce se cuvine? Nici-
decum. C\ci e[ti nesfâr[it mai
presus de un ziditor [i de un me[-
ter, Dumnezeule!… negr\itule,
ne`n]elesule, nem\rginitule, ne-
cuprinsule [i, scurt vorbind, atot-
nesfâr[itule, dup\ fiin]\ [i dup\
lucrare. Amin“. (Calist Catafygio-
tul, Despre unirea dumnezeiasc\
[i via]a contemplativ\, cap. 71, `n
Fil. rom., vol. VIII, p. 449, 450)
ISTORII CU T+LC
Cum te po]i apropia
de des\vâr[ire
Sfântul Antonie zise odat\
c\tre un c\lug\r:
- Tu trebuie s\ spore[ti `nc\
mult `ntru frica lui Dumnezeu,
deoarece `]i lipse[te `nc\ foarte
mult pân\ la des\vâr[ire.
Apoi `l conduse la o piatr\ [i-i
zise:
- Oc\r\[te piatra aceasta [i
bate-o `ntruna.
C\lug\rul f\cu a[a, iar Anto-
nie `l `ntreb\ dac\ i-a r\spuns
ceva piatra. C\lug\rul r\spunse
negativ.
- A[a trebuie s\ `nduri [i tu
toate nedrept\]ile, f\r\ a le lua
`n seam\. Abia atunci te vei a-
propia de des\vâr[ire. (Grigorie
Com[a, O mie de pilde)

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 Publicitate 13

Bucure[ti - Muntenia 95,30 MHz; Vaslui 106,70 MHz; Moine[ti 99,80 MHz; Bac\u 96,80 MHz; Bicaz - Toaca 93,30 MHz; One[ti 88,40
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS
MHz; Topli]a 90,10 MHz; Putna 94, 80 MHz; Suceava 106, 90 MHz; Darabani 95,60 MHz; Zal\u 93,10 MHz; Bârlad 93,70 MHz;
Piatra-Neam] 91,20 MHz; Ia[i 92,70 MHz; Hârl\u 92,20 MHz; Boto[ani 88,90 MHz; Ha]eg 100,20 MHz; Moldova Nou\ 104, 30 MHz;
Harghita - Gheorgheni 93,00 MHz; Târgu-Neam] 106,80 MHz; Gura Humorului 92,80 MHz; R\d\u]i 97,80 MHz; Sibiu 93,30 MHz;
Baia Mare-Mogo[a 94,30 MHz; Dur\u 91,80 MHz; Gala]i 96,50 MHz; Craiova 100,00 MHz; Balota 98,50 MHz; Novaci 96,20 MHz;
Arad 94,20 MHz; Tg. Jiu 93,40 MHz; Bechet 103,10 MHz; Tg. C\rbune[ti 95,40 MHz; Timi[oara 90,30 MHz.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re-
]eaua RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i
Boom, precum [i de sute de re]ele de dimensiuni medii
[i mici de pe `ntreg cuprinsul ]\rii. TRINITAS TV emite
[i pe satelitul Amos 2, frecven]a de recep]ie 11649,75
MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu re-
transmite televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita pre-
luarea postului nostru tv direct la casieria operatorului
de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar
ast\zi, este rugat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea
„Pentru Televiziunea TRINITAS TV“, `n urm\toarele
conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de
finan]are ale televiziunii Patriarhiei Române pute]i
g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

Atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Rom=ne

™ obiecte de cult bisericesc din metal prin

presare, ambutisare, ajustaj, cizelare, obiecte
execut\:
™ ve[minte arhiere[ti, preo]e[ti [i dia-
cone[ti, acoper\minte pentru sf. mas\, mantii
basilica.ro
24 din 24 [tiri din via]a Bisericii
care apoi se trateaz\ `n sta]ie de galvanizare arhiere[ti [i c\lug\re[ti;
prin acoperire cu metale pre]ioase;
™ catapetesme, strane, iconostase, tâmpl\-
rie, mobilier din lemn de stejar, brad [.a.;
™ material ]esut din bumbac cu m\tase sau
fir pentru ve[minte [i tapi]erii, reverende, rase
[i veste, pulovere, veste [i fulare tricotate.
Vestea bun\
Produsele men]ionate anterior se realizeaz\ dup\ mo-
dele proprii sau dup\ modele solicitate de clien]i.
Atelierele Institutului Biblic realizeaz\ `n sec]iile
sale [i alte lucr\ri din metal [i lemn, lucr\ri de croitorie
[i tricotaje, numai pe baz\ de comand\. De asemenea,
`mp\rt\[it\ tuturor!
CM
ofer\ servicii de repara]ii metale [i tâmpl\rie. YK

Detalii [i comenzi:
La sediul din Bucure[ti, str. Olteni]ei nr. 255
Telefon: 021 3614716/ 0723.242.900
Fax: 021 3614756
E-m
mail: atelierelepatriarhiei@yahoo.com

CM
YK
14 Timp liber S=mb\t\, 14 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

S\rb\tori]i Anul Nou `n Bucovina! Patriarhia Rom=n\

O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
30 decembrie 2009 - 02 ianuarie 2010
‹ Ziua I: (ora 07:00) Bucure[ti, Ca-
tedrala episcopal\ din Buz\u, ctitoria
voievodului Matei Basarab - Bac\u -
Catedrala arhiepiscopal\ din Roman,
ctitoria domnitorului Petru Rare[ [i a
so]iei sale doamna Elena Brancovici -
F\lticeni - Suceava, cazare [i mas\ ho-
tel****.
‹ Ziua II: Mic dejun, Catedrala
arhiepiscopal\ Suceava, `nchinare la
moa[tele Sf. Ioan cel Nou, M\n\stirea
Dragomirna, ctitoria lui Anastasie
Crimca, „Mireasa de piatr\ a Bucovinei“
- Biserica din P\tr\u]i, „Cavalcada sfin]i-
lor“ - Suceava, mas\ de prânz, timp liber,
ora 19:30 mas\ festiv\, primirea co-
lind\torilor [i a ur\torilor din Bucovina,
hotel****.
‹ Ziua III: Participare la Sfânta Li-
turghie a Sfântului Vasile cel Mare,
mas\ de prânz, dup\-amiaz\ se
viziteaz\ M\n\stirea Putna, „Ierusali-
mul neamului românesc [i altarul con-
[tiin]ei na]ionale“, `nchinare la mor-
mântul Sfântului {tefan cel Mare, mas\
de sear\ hotel****.
Agen]ia de Pelerinaj BASILICA
‹ Ziua IV: Mic dejun, Târgu Neam],
participare la parada colind\torilor, obi- TRAVEL v\ invit\ s\ lua]i parte
ceiuri [i tradi]ii din zona Neam], Bac\u,
Foc[ani, Buz\u, Bucure[ti. la urm\toarele pelerinaje:
Pre]: 1.200 de lei 1. Boboteaz\ - 2. Boboteaz\ - pelerinaj Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei,
Servicii incluse: nr. 20, sector 3;
- 3 nop]i cazare hotel**** `n Sucea- pelerinaj `n Israel `n Israel [i Egipt Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126
va; 04 24;
- mas\ festiv\ de Anul Nou cu pro- Perioada 14-2 20 ianuarie Perioada 11-1 19 ianuarie E-m mail: office@basilicatravel.ro
gram artistic; 2010; 7 zile-6
6 nop]i 2010; 9 zile-8
8 nop]i
- 2 mic dejun, 2 mese de prânz, 3 cine
hotel****; Cazare `n regim demipen- Cazare cu mic dejun la hote-
CUI: 23045133 - RC:
J40/300/15.01.2008
luri 3* [i 4*. CONT LEI:
- transport autocar modern***;
- ghid `nso]itor preot sau teolog.
siune la hotel 4*
Se viziteaz\: Nazareth, Ie-
Se viziteaz\: Nazareth, Ie- RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO:
rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- RO54RNCB0080097907720002
Date de contact: rusalem, Ierihon, Hozeva, Beth- leem, Eilat, Sf. Ecaterina
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ -
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3 leem. Pre]: 840 de euro cu toate Agen]ia Doamnei
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13 Pre]: 730 de euro cu toate taxele incluse, mai pu]in asigu- Director Programe Interne -
0788.728.542, pelerinaje_unirea@ya- Costel Birleanu
taxele incluse, mai pu]in asigu- rarea medical\.
hoo.com - tel: 0732.128.993;
Calea Victoriei nr. 45, sector 1 rarea medical\. CADOU un DVD: „ISRAE- e-m
mail: costel.birleanu@basilicatra-
LUL, P|M+NTUL M+NTUIRII“
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46; CADOU un DVD: „ISRAE- vel.ro -
0788.728.544, Director Agen]ie - DIANA IORGA
LUL, P|M+NTUL M+NTUI- DATE DE CONTACT: - tel: 0732128997;
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
RII“ www.basilicatravel.ro e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro -

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Dosarele istoriei 15
S=mb\t\, 14 noiembrie 2009

Jeliu Jelev: „Comunismul este mai periculos decât fascismul“

a Cu ocazia `mplinirii a 20 de ani de la c\derea regimurilor comuniste din Europa de Est, fostul pre[edinte
al Bulgariei [i un eminent disident din perioada comunist\ a acestei ]\ri, Jeliu Jelev, vorbe[te `ntr-un interviu
acordat agen]iei Agerpres despre situa]ia actual\ a Rom=niei [i Bulgariei, despre ipocrizia „comunismului bun“,
despre pozi]ia duplicitar\ a Uniunii Europene `n privin]a acestui subiect, dar [i despre cum
inten]ionau fo[tii lideri comuni[ti de la Sofia s\ transforme Bulgaria `n cea de a 16-a republic\ sovietic\ a
Comunismul este mai pericu-
los [i mult mai bine pus la punct
decât fascismul, crede Jeliu Je-
lev, primul pre[edinte al Bulga-
riei ales dup\ un scrutin demo-
cratic [i un eminent disident din
perioada comunist\ a acestei
]\ri. Cu ocazia `mplinirii a 20 de
ani de la c\derea regimurilor co-
muniste din Europa de Est, fos-
tul pre[edinte al Bulgariei este
de p\rere c\ perioada de tran-
zi]ie s-a `ncheiat, iar procesul
este ireversibil, deoarece comu-
nismul nu se poate `ntoarce.
„~n Bulgaria [i `n celelalte ]\ri
care au aderat la Uniunea Euro-
pean\ [i NATO lucrurile sunt ire-
versibile. Nu este a[a de simplu
s\ fie construit un stat totalitar,
dar este posibil s\ apar\ undeva
elementele unui autoritarism,
când un stat este condus de o per-
soan\ puternic\, care `[i permite
pu]in mai mult de ceea ce permite
legea. Regimul totalitar este,
`ns\, cea mai complex\ dictatur\
inventat\ `n istoria umanit\]ii.
Construirea unui sistem totalitar
se consider\ finalizat\ atunci
când se impune monopolul unui
singur partid [i când toate
func]iile de stat importante se
ocup\ de c\tre membri ai aces-
Regimurile comuniste din Europa de Est
au c\zut, unul c=te unul, `n 1989
tuia. Acest lucru este valabil [i
pentru comunism, [i pentru fas-
cism. Dar comunismul mai are
ceva care face din acesta un
regim «des\vâr[it», `n compara]ie
cu care fascismul pare destul de
«liberal», [i acesta este propri-
etatea. Spre deosebire de comu-
nism, fascismul nu-i priveaz\ pe
cet\]eni de proprietate. A[a c\,
dac\ cineva se lupt\ cu regimul
fascist, el [tie c\, chiar dac\ ar fi
ucis, ceea ce a avut va r\mâne
pentru familia lui [i aceasta va
putea tr\i. Dar `n comunism
cet\]eanul nu are nimic, ci totul
apar]ine statului, adic\ partidu-
lui. Pentru c\, `n comunism, par-
tidul este stat [i statul este par-
tid, iar dac\ cineva `[i permite s\
critice partidul, el este judecat c\
a tr\dat statul“, afirm\ fostul [ef
al statului bulgar.
Comunismul trebuie
condamnat `n mod
categoric `n Europa
Faptul c\ timp de 20 de ani
acest lucru n-a fost f\cut nici de
Uniunea European\, nici de Con-
siliul Europei, nici de NATO arat\
c\ se aplic\ un standard dublu,
crede fostul lider bulgar. „Este o
mare eroare s\ se afirme c\, spre
deosebire de fasci[ti, comuni[tii ar
fi dorit binele omenirii, dar mij-
loacele ar fi gre[ite. Aceasta nu
poate fi o scuz\: un clasament re-
cent al celor mai mari uciga[i din
istorie i-a plasat pe primul loc pe
comuni[ti - Mao Zedong [i Stalin,
urma]i de Hitler, iar acest fapt
spune mult“, men]ioneaz\ Jelev.
Fostul pre[edinte bulgar sus-
]ine c\ asist\ la o lips\ de dorin-
]\ pentru condamnarea comunis-
mului, explicat\ prin faptul c\ ar
fi existat dou\ feluri de comu-
nism: comunismul totalitar, care
a ucis mul]i oameni, [i comunis-
mul ideal al partidelor comunis-
te, care viseaz\ binele poporului.
„Sunt unii care afirm\ c\ ideile
comuniste ar fi bune, dar vedem
c\ nic\ieri `n lume acest comu-
nism «bun» nu a fost transpus `n
realitate. Comunismul este ceea
ce a fost: lag\re de concentrare,
`nchisori, asasinate politice,
teroare. Sub comunism, statul
duce un r\zboi `mpotriva propri- Jeliu Jelev, ex-disident anticomunist
ului s\u popor“, subliniaz\ fostul [i pre[edinte al Bulgariei `ntre 1991 [i 1997
pre[edinte bulgar.
Polonia, Ungaria, dar apoi a r\- [edin]e secrete din 1963 [i din
mas `n urm\, din cauza neputin- 1973, conducerea Partidului Co-
Jelev: „Violen]a nu a
]ei guvernului Uniunii For]elor munist Bulgar a discutat posibili-
adus nimic `n plus Democratice de a face reformele tatea ca Bulgaria s\ devin\ a 16-a
României“ economice necesare. republic\ sovietic\.
„Propunerea a fost acceptat\ CM
YK
Fostul disident comunist crede [i trimis\ la Moscova, dar liderii
c\ Bulgaria [i România nu au
Liderii comuni[ti bulgari ru[i s-au opus, deoarece nu voiau
pierdut din faptul c\ nu au f\cut voiau s\ anexeze s\ fie acuza]i c\ anexeaz\ alte
lustra]ia [i d\ exemplul Poloniei Bulgaria la URSS state“, spune Jelev. Cele dou\
[i Ungariei, unde, de asemenea, [edin]e au fost secrete, pentru c\
nu a fost aplicat\ aceast\ lege, Fostul disident comunist re- liderii comuni[ti bulgari [tiau c\
spre deosebire de fosta Cehoslo- gret\ faptul c\, dup\ c\derea re- fac o crim\, subliniaz\ fostul di-
vacie, care a fost criticat\ de Con- gimului lui Todor Jivkov (secre- sident comunist.
siliul Europei pentru c\ prin lus- tarul general al Partidului Comu- „Aveam toate documentele [i
tra]ie a exclus o parte din po- nist bulgar - n.r.), acesta n-a fost Jivkov ar fi putut fi condamnat
pula]ie din via]a public\. „Ceea ce condamnat pentru tr\dare na- la `nchisoare pe via]\. Bine`n]e-
trebuia f\cut imediat dup\ c\- ]ional\. „Aveam motive mult mai les, l-a[ fi eliberat dup\ un an
derea comunismului era dese- serioase decât cele ale românilor sau doi, pentru c\ avea o vârst\
cretizarea dosarelor serviciilor se- care l-au condamnat pe Ceau[es- `naintat\“, m\rturise[te fostul
crete. ~n Bulgaria, acest lucru nu cu“, spune Jelev. ~n cadrul a dou\ pre[edinte. a
s-a `ntâmplat deoarece sociali[tii,
fo[tii comuni[ti, au câ[tigat ale-
gerile pentru Marea Adunare Na-
]ional\ din 1990, iar apoi fiecare
partid la putere deschidea doar
10 noiembrie 1989:
dosarele adversarilor politici“, ex-
plic\ fostul [ef al statului.
Fostul pre[edinte de la Sofia
debarcarea lui Jivkov
subliniaz\ c\, spre deosebire de 35 de ani a condus Todor Jivkov destinele Bulgariei. Dup\ nu-
România, `n Bulgaria tranzi]ia mai o zi de la c\derea Zidului Berlinului, el a fost `ndep\rtat de
de la comunism la democra]ie a la putere datorit\ `n egal\ m\sur\ unui puci din interiorul par-
fost pa[nic\. „Violen]a nu a adus tidului, dar [i activit\]ii opozi]iei.
nimic `n plus României, nu a ac- La 10 noiembrie 1989 premierul bulgar Gheorghi Atanassov a
celerat schimb\rile“, crede Jelev. anun]at `n cursul unei [edin]e a CC al PC bulgar c\ Todor Jivkov
Pân\ `n 1992, Bulgaria f\cea a renu]at la func]iile de secretar general al Partidului [i de mem-
parte din grupul ]\rilor din cen- bru al Biroului Politic. De[i i se promisese c\ va r\mâne pre[e-
trul Europei: Cehoslovacia, dinte dup\ demisie, Comitetul Central al Partidului Comunist
Bulgar `l demite [i din func]ia de [ef al statului. Mai mult de
5.000 de oameni au ie[it pe str\zile Sofiei pentru a s\rb\tori.

Jeliu Jelev, interzis de comuni[ti
pentru o carte `n care critica fascismul
N\scut pe 3 martie 1935 `ntr-un sat din nord-
estul Bulgariei, Jeliu Jelev a absolvit Facultatea
de Filosofie a Universit\]ii din Sofia. ~n 1967 a
terminat cartea „Statul totalitar“, care a ap\rut,
15 ani mai târziu, sub titlul „Fascismul“. La trei
s\pt\mâni dup\ apari]ie, cartea a fost interzis\ [i
retras\ din libr\rii, deoarece Partidul Comunist
[i-a dat seama c\ afirma]iile despre fascism
lansate de Jelev sunt, `ntr-o foarte mare m\sur\,
valabile [i pentru politica regimului comunist.
~n 1988, Jeliu Jelev a pus bazele Clubului de
Sprijin pentru Glasnost [i Perestroika - asocia]ie
neoficial\ ce lupta pentru democratizare. Pe 10
noiembrie 1989, o coali]ie din conducerea Partidu-
lui Comunist Bulgar l-a obligat pe secretarul gene-
ral al Partidului, Todor Jivkov, s\ demisioneze.
~n decembrie 1989, la Sofia a fost `nfiin]at\
„Uniunea For]elor Democrate“, condus\ de Jeliu
Jelev. Sub presiunea poporului ie[it pe strad\, co-
muni[tii au `nceput negocieri cu opozi]ia condus\
de Jelev `n cadrul unei mese rotunde. Negocierile
au avut loc `n ianuarie-februarie 1990 [i Partidul
Comunist a acceptat organizarea unor alegeri
libere `n luna iunie, fapt care a garantat tranzi]ia
pa[nic\ `n Bulgaria. ~n acela[i an, Jelev este ales
de Parlament pre[edinte al Bulgariei, iar `n 1992 a
fost reales pentru un nou mandat `n cadrul
primelor alegeri preziden]iale din aceast\ ]ar\.
~nc\ de la `nceputul carierei politice, `n 1932, Jivkov s-a com-
portat ca un aliat fidel al Uniunii Sovietice. Bulgaria era consi-
derat\ cel mai loial partener al URSS-ului [i a dat o mân\ de
ajutor la invazia Cehoslovaciei. ~n 1968, Jivkov a cerut chiar, `n
mod neoficial, ca Bulgaria s\ devin\ cel de-al [aisprezecelea stat
al Uniunii Sovietice, dar a fost refuzat de Leonid Brejnev.
~n anii ’80, regimul comunist al lui Jivkov devine din ce `n ce mai
corupt, autocratic [i anarhic. Persecutarea etniei turce, care repre-
zenta 10% din totalul popula]iei, o aduce `ntr-o pozi]ie delicat\ fa]\
de Occident, `nr\ut\]ind rela]iile economice, iar protectorul de la
R\s\rit sistase ajutoarele financiare [i livr\rile de ]i]ei ieftin.
~nlocuirea lui Todor Jivkov cu Petar Mladenov a fost doar un
r\gaz pentru Partidul Comunist Bulgar, care a renun]at de
bun\voie la monopulul asupra puterii `n februarie 1990. ~n luna
iunie a aceluia[i an, au avut loc primele alegeri parlamentare
libere, dup\ 59 de ani.
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}

CM
YK
 CM
YK

16 Documentar S=mb\t\, 14 noiembrie 2009

Postul Cr\ciunului, pelerinaj

c\tre Pruncul Iisus din Betleem
M=ine `ncepe Postul Cr\ciunului. ~ncepând cu ziua
de 15 noiembrie pân\ la 24 decembrie, inclusiv,
cre[tinii se preg\tesc pentru marele praznic al
Na[terii Domnului. Din punct de vedere
calendaristic, acesta este primul post din cele
patru de durat\ ale anului bisericesc, dat fiind
faptul c\ anul liturgic `ncepe la 1 septembrie.
Dureaz\ 40 de zile, iar ca importan]\ este al doilea
dup\ Postul Sfintelor Pa[ti. Ca fel de postire, este
mai u[or decât Postul Pa[tilor, asem\nându-se
postului de var\, al Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel.
Totodat\, perioada Postului Cr\ciunului este strâns
legat\ de numeroase tradi]ii ale poporului român.
tr\rii `n Biseric\ a Maicii Dom-
nului (21 noiembrie), `n orice zi
de Alexandru BRICIU ar c\dea. ~ntre sfin]ii ale c\ror
Ziua de 14 noiembrie este s\rb\tori sunt anul acesta pri-
men]ionat\ `n calendarul orto- lej de dezlegare la pe[te, `n cur-
dox drept „L\satul secului pen- sul s\pt\mânii, amintim: Sfân-
tru Postul Cr\ciunului“. Cele tul Apostol Andrei (30 noiem-
40 de zile de post ce urmeaz\ a- brie), Sfântul Cuvios Gheorghe
mintesc de aceea[i perioad\ pe- de la Cernica (3 decembrie), CM
YK

trecut\ de Moise pe Muntele Si- Sfânta Muceni]\ Filofteia de la

nai `nainte de primirea Table-
lor Legii. Asemenea celor din
Vechiul Testament, noi, cre[ti-
nii, avem datoria de a ne pre-
g\ti, prin post [i rug\ciune,
pentru primirea Mântuitorului
Hristos, Cel ce Se na[te din
Sfânta Fecioar\ Maria. ~nc\
din secolele IV-V, P\rin]ii Bise-
ricii amintesc de Postul Na[te-
rii Domnului, `ns\ cu durat\
diferit\. Fericitul Augustin `l
men]ioneaz\, iar episcopul Le-
on cel Mare al Romei (440-461)
a rostit nou\ cuvânt\ri despre
acest post, numit „postul din lu-
na a zecea“. Uniformizarea se
va face `n anul 1166, când, la
Sinodul de la Constantinopol,
sub pre[edin]ia patriarhului
Luca Hrisoveghi, se va stabili
ca durata Postului Na[terii
Domnului s\ fie de 40 de zile,
de la 15 noiembrie la 24 decem-
brie. ~ntrucât acest post `nchi-
puie timpul Vechiului Testa-
ment, cânt\rile liturgice rându-
ite se caracterizeaz\ prin nu-
meroase profe]ii mesianice [i
cuvinte despre `mplinirea f\g\-
duin]ei R\scump\r\torului.
S\rb\torile sfin]ilor
din timpul postului
Acest post preg\te[te marele
praznic al Na[terii Domnului,
prilej de bucurie pentru `ntrea-
ga cre[tin\tate. Felul postirii
st\ `n leg\tur\ tocmai cu acest
moment, unul dintre cele mai
fericite din istoria mântuirii.
Perioada de toamn\ târzie g\-
se[te c\m\rile gospodinelor `n-
c\rcate de alimente conservate,
iar Biserica a rânduit ca, `n fie-
care sâmb\t\ [i duminic\ pân\
la 20 decembrie (pomenirea
Sfântului Ignatie Teoforul),
precum [i la fiecare sfânt cu
priveghere, pr\znuit `n aceast\
perioad\, s\ se dezlege la pe[te,
untdelemn [i vin, asemenea [i
la praznicul `mp\r\tesc al In-
Curtea de Arge[ (7 decembrie)
[i Sfântul Cuvios Daniil Sihas-
trul (18 decembrie). ~n perioada
20-24 decembrie, postul va de-
veni mai aspru.
S\rb\toarea Intr\rii `n Bise-
ric\ a Maicii Domnului repre-
zint\, din punct de vedere isto-
ric, unul dintre primele eveni-
mente cursive care au dus la
Na[terea Mântuitorului. Sfânta
Fecioar\ este afierosit\ Dom-
nului, pe un drum ce o va face
vrednic\ a fi N\sc\toare de
Dumnezeu. ~ncepând cu aceas-
t\ s\rb\toare, la stran\ se cân-
t\, la slujba Utreniei, Catava-
siile Na[terii Domnului, pân\ la
data de 30 decembrie, inclusiv.
La 30 noiembrie este pome-
nit Sfântul Apostol Andrei, O-
crotitorul României. Sfântul ca-
re a propov\duit Evanghelia lui
Hristos pân\ `n p\r]ile noastre
a dat na[tere la numeroase tra-
di]ii p\strate pân\ ast\zi `n fol-
clorul românesc, inclusiv un
frumos colind.
S\rb\toarea Sfântului Ie-
rarh Nicolae, pomenit de Bise-
ric\ la 6 decembrie, are o istori-
e aparte. ~n seara dinaintea
praznicului, copiii `[i preg\tesc
`nc\l]\mintea, a[teptând da-
ruri de la „Mo[ Nicolae“. Pentru
cei cumin]i, este aduc\tor de
cadouri, iar celor neastâmp\-
ra]i le aduce o nuia. Asocierea
Sfântului Ierarh Nicolae cu ca-
dourile aduse celor mici are ori-
gini `n cultul `nchinat sfântului
`n Olanda, ca ocrotitor al ora[u-
lui Amsterdam. De „Sinter Nik-
laas“ - numele sfântului `n o-
landez\ - pantofii copiilor erau
umplu]i cu cadouri. Aceast\ i-
magine a prins la majoritatea
popoarelor [i cultelor, drept
s\rb\toare a copiilor. ~n secolul
al XX-lea, o companie produc\-
toare de b\uturi r\coritoare
produce, probabil, cea mai im-
portant\ campanie publicitar\
care a existat vreodat\: Sinter
Niklaas devine Santa Claus.
Din ra]iuni comerciale, Sfântul
Nicolae nu mai este prezentat
ca arhiepiscop al Mirelor Lichi-
ei, cu ve[minte, mitr\ [i cârj\
arhiereasc\, ci ca un b\trânel
vesel cu barb\ alb\, `mbr\cat
`n mantie ro[ie, cu margini albe
din blan\. ~n tradi]ia româ-
neasc\, numele s\rb\torii a dat
[i numele caracterului care `m-
parte cadouri `n seara de Ajun:
Mo[ Cr\ciun.
Tradi]ii române[ti `n
Postul Cr\ciunului
Odat\ cu `nceputul Postului
Cr\ciunului, cre[tinii se adun\
[i repet\ colinde. Cei dintâi co-
lind\tori ai primului Cr\ciun
au fost `ngerii, care, potrivit
Sfântului Evanghelist Luca, la
Na[terea Domnului cântau:
„Slav\ `ntru cei de sus lui Dum-
nezeu, [i pe p\mânt pace, `ntre
oameni bun\voire!“. Colindul
românesc are atât motive reli-
gioase (Sfânta Treime, facerea
lumii, c\derea `n p\cat, Maica
Domnului, Buna Vestire, Na[-
terea Domnului), cât [i elemen-
te profane (colinda gazdei, co-
linde pentru fl\c\u, pentru fe-
cioar\, pentru tinerii c\s\tori]i,
pentru prunci, pentru v\duv\
sau pentru b\trâni). La ro-
mâni, colindul reprezint\ un li-
ant `ntre genera]ii, p\strat,
parc\, mai fidel decât la oricare
alt popor. Colind\torii sunt me-
sageri ai lui Dumnezeu: vin cu
pace, `ndeamn\ la n\dejde, u-
reaz\ s\n\tate [i fericire [i ves-
tesc mântuirea. A[a se explic\
deosebita cinste cu care sunt
`ntâmpina]i de gospodari. Mi-
tropolitul de fericit\ pomenire
Antonie Pl\m\deal\ afirma c\
autorii cuvintelor colindelor
sunt necunoscu]i, iar poporul
credincios a g\sit cuvintele [i
melodiile cele mai potrivite, care
„se prind a[a de u[or, se `nva]\
atât de u[or, se transmit atât de
u[or de la o genera]ie la alta,
tocmai pentru c\ au reu[it s\
prind\ cuvintele `n cele mai a-
decvate melodii care r\spund
sensibilit\]ii noastre celei mai a-
dânci“. Cuvintele provin din teo-
logia Na[terii Domnului, iar me-
lodiile vin din geniul poporului
nostru.
~n ziua de 24 decembrie, `na-
inte de Cr\ciun, se ajuneaz\ pâ-
n\ la ora Ceasului al IX-lea. A-
poi se obi[nuie[te a se consuma
grâu fiert amestecat cu miez de
nuc\, fructe [i miere, amintind
de postul proorocului Daniel [i
al celor trei tineri `n Babilon,
„care, de[i erau hr\ni]i cu
semin]e, s-au ar\tat mai fru-
mo[i decât cei hr\ni]i cu multe
desf\t\ri.“ Potrivit pr. prof. dr.
Nicolae Necula, „`n ziua respec-
tiv\, `n multe p\r]i din ]ar\ se
face [i poman\ cu asemenea
grâu fiert, ducându-se pe la ca-
sele rudelor [i ale celor nevoia[i,
`mpreun\ cu foi]e sub]iri ca de
pl\cint\ coapte, `n care se `nf\-
[oar\ miez de nuc\ amestecat
cu zah\r sau miere. Ele se nu-
mesc «scutecele» Mântuitoru-
lui“. Ajunarea din aceast\ zi a-
minte[te de postul din perioada
primar\ a cre[tinismului, când
catehumenii ajunau `n seara di-
naintea Cr\ciunului, urmând a
primi pentru prima oar\ Sfânta
Tain\ a Euharistiei.
Preg\tirea credincio[ilor
pentru praznicul
Na[terii Domnului
Despre preg\tirea credin-
cio[ilor pentru marele praznic
al Na[terii Domnului ne-a vor-
bit pr. prof. drd. Vasile Dumi-
trescu, de la Seminarul Teo-
logic „Sfântul Voievod Neagoe
Basarab“ din Curtea de Arge[:
„Momentul `ntrup\rii Fiului
lui Dumnezeu a fost tr\it cu
mare intensitate de `ntreg cos-
mosul `mpodobit de Dum-
nezeu cu energii minunate,
create, dar capabile s\ pri-
measc\ lucrarea nev\zut\ a e-
nergiilor necreate ale harului
dumnezeiesc. De aceea, Sfân-
tul Ioan Teologul spune c\ «`n-
tru ale Sale a venit». ~n acele
clipe minunate lumea a tr\it o
simfonie cosmic\. Naturalul [i
supranaturalul s-au `mpletit
spre slava lui Dumnezeu [i
pentru pacea celor de pe p\-
mânt. ~ngerii au cântat,
p\storii s-au `nchinat, f\ptura
a oferit g\zduire [i c\ldur\,
magii au unit bog\]ia lumii cu
filosofia vremii [i au proster-
nat-o la picioarele Cuvântului
ce era dintru `nceput la Dum-
nezeu [i care era Dumnezeu.
Numai `n acest context poate
fi `n]eles Postul Cr\ciunului,
ca participare personal\ prin
jertf\ la bucuria ~ntrup\rii
Domnului. Postul Na[terii
Domnului se v\de[te ca o pe-
rioad\ de preg\tire pentru
`ntâlnirea tainic\, dar real\,
cu Hristos, Pruncul din Betle-
em. Citim, medit\m, ne ru-
g\m, ne `mp\c\m cu semenii
[i cu `ntreg cosmosul, ne spo-
vedim [i ne `mp\rt\[im cu
Trupul [i Sângele Domnului,
`ntr-o atmosfer\ minunat\ de
iarn\, cu foc `n sob\ [i glasuri
de colind\tori pe la ferestre.
Re`nnod\m [irul anilor `nc\r-
ca]i de tradi]ii ortodoxe [i bi-
ruim duhul lui halloween [i
valentine’s day“. a

CM
YK
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 263 (1465) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 239 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT DOCUMENTAR OPINII
„Prin cuvânt Europa [i
ne exprim\m Postul Cr\ciunului,
pelerinaj c\tre Pruncul Sfântul Ioan
eul cel mai
l\untric“ Iisus din Betleem Gur\ de Rai
PAGINA 16 PAGINA 13 PAGINA 11

Râmnicul
prime[te un
arhiepiscop [i un basilica.ro
nou episcop-vicar RELIGIOS
LA PAROHIA VÂN|TORI, RU-
G|CIUNEA SE ~MPLETE{TE
Episcopia Râmnicului se va numi oficial, de ast\zi, CU MUNCA: La 50 de kilo-
„Arhiepiscopia Râmnicului“. PS Gherasim al Râmnicului va metri S-E de Turnu Severin,
nu departe de ora[ul Cala-
fi ridicat `n rang de arhiepiscop, iar noul vicar ales, p\rintele fat, pe drumul na]ional 56A,
se afl\ comuna mehedin]ea-
arhimandrit dr. Emilian Nic\, care va fi hirotonit episcop tot n\ Vân\tori.
ast\zi, va avea titulatura de Lovi[teanul. Sfânta Liturghie [i Pagina 3
ceremonia solemn\ vor fi s\vâr[ite de ~ntâist\t\torul
S|N|TATE
Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul P\rinte Daniel, `n FORME DE MANIFESTARE A
Catedrala episcopal\. La eveniment sunt a[tepta]i mai mul]i ALERGIEI NAZOSINUSALE: A-
lergia c\ilor respiratorii su-
membri ai Sfântului Sinod al BOR. Hot\rârea istoric\ de perioare cuprinde, `n gene-
ridicare `n rang a Episcopiei Râmnicului s-a luat `n cadrul ral, `ntreg arborele respira-
tor, `n ultimii ani simpto-
[edin]ei Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2009, iar alegerea matologia [i manifest\rile
CM
YK

noului vicar `n persoana p\rintelui arhimandrit dr. Emilian cunosc=nd schimb\ri sem-
CM nificative, care duc la croni-
YK
Nic\ s-a f\cut `n cadrul [edin]ei Sfântului Sinod din 29 cizarea bolii.
octombrie 2009. Citi]i `n paginile 8-9 Pagina 6

POZA ZILEI
M\n\stirea „Sfânta Teresa“
din Avila (Spania) a fost con-
struit\ `ntre anii 1629 [i 1636,
imediat dup\ canonizarea Sfin-
tei Teresa, pe locul casei `n care
aceasta a tr\it `n prima parte a
vie]ii. ~n partea m\n\stirii des-
chis\ publicului, de pe strada
Pia]a Sfintei, se g\sesc moa[te-
le Sfintei Teresa, dar [i ale
Sfântului Ioan al Crucii. a
ROM+NIA ~N UE
Programul „Rabla“ se extinde [i la firme SPANIOLII VOR S| REDUC|
{OMAJUL DUP| MODELUL
Extinderea programului o cot\ de 60.000 de unit\]i, GERMAN: Ministrul spaniol
de `nnoire a parcului auto [i ne putem a[tepta la o cre[te- al Muncii [i Imigra]iei
la persoanele juridice ar pu- re a pie]ei cu 15%-20%“, a a- negociaz\ `n prezent un
plan de limitare a num\ru-
tea duce la o cre[tere a pie]ei firmat [eful Asocia]iei Con- lui de [omeri dup\ modelul
de automobile noi cu 15%- structorilor de Automobile Germaniei, respectiv com-
20% `n 2010, `n condi]iile `n din România (ACAROM), ca- binarea orarului redus de
care vânz\rile de anul acesta re ocup\ `n acela[i timp [i po- munc\ cu primirea unuia
nu vor dep\[i 130.000 de uni- zi]ia de vicepre[edinte al con- dintre ajutoarele de [omaj.
t\]i, a declarat pentru Medi- structorului Dacia. Pagina 7
afax pre[edintele ACAROM, Conform unei ordonan]e de
Constantin Stroe. urgen]\ publicat\ luni `n CULTUR|
„M\sura extinderii Pro- „Monitorul Oficial“, progra-
gramului «Rabla» la persoa- mul na]ional de `nnoire a par- CET|}ILE LUI {TEFAN, ~N
nele juridice va mai dezghe]a cului auto a fost extins [i la ]are a m\surii urmând a fi CAMPANIA PENTRU „RESTAU-
pia]a de ma[ini noi. Dac\ [i persoanele juridice, metodolo- stabilit\ de Administra]ia RARE“ LA TVR 1: Campania
pentru anul viitor se va aloca gia de implementare [i finan- Fondului de Mediu. a „Restaurare“ se apropie de
final. Pe TVR 1 poate fi ur-
m\rit\, m=ine sear\, poves-
tea Cet\]ii lui {tefan de la
UE a ie[it din recesiune terminat\ `n primul rând de statele mai bo-
gate din Vest.
H=rl\u, a Cur]ii Domne[ti
de la Suceava [i a Bisericii
Uniunea European\ (UE) a ie[it din rece- Recesiunea tehnic\ este definit\ ca dou\ de la P\rh\u]i.
siune tehnic\ `n trimestrul al treilea, cu o trimestre consecutive de contrac]ie economi-
Pagina 5
cre[tere economic\ de 0,2% fa]\ de perioada c\ fa]\ de trimestrul respectiv anterior.
aprilie-iunie, potrivit primelor estim\ri ale Dintre cele 17 state membre care au rapor-
Eurostat, prezentate ieri. tat deja c\tre Eurostat datele privind PIB pe
Produsul intern brut al zonei euro s-a trimestrul al treilea, [apte (inclusiv România)
majorat `n trimestrul al treilea cu 0,4%, in- au `nregistrat contrac]ie economic\, iar zece au
dicând c\ ie[irea UE din recesiune a fost de- raportat cre[tere fa]\ de trimestrul al doilea. a

S=mb\t\, 14 noiembrie 2009
Eurovisionul scurtmetrajelor `n 11 ]\ri europene
Festivalul Interna]ional de scurtmetraj
„Betting on Shorts - More than a Eurovision of
Short Film“ care are loc azi, `ncepând cu ora
20:30, `n 11 ora[e europene, va fi g\zduit la
Bucure[ti de The Ark - Bursa M\rfurilor.
Edi]ia bucure[tean\ a evenimentului este or-
ganizat\ de Institutul Cultural Român `n par-
teneriat cu The Ark - Bursa M\rfurilor. Tema
edi]iei din acest an a festivalului, derulat si-
multan la Atena, Barcelona, Londra, Maribor,
Napoli, Novi Sad, Poznan, Stockholm, Salonic,
Wiesbaden [i Bucure[ti, este „Control!“. Vor fi
proiectate de la ora 20:30, la Bucure[ti de la
Cet\]ile lui {tefan, `n campania
pentru „Restaurare“ la TVR 1
Campania „Restaurare“ se apropie
de final. M=ine sear\ vor fi
prezentate monumentele din
regiunea de nord-est a Rom=niei,
urm=nd ca peste o s\pt\m=n\ s\ fie
prezentate monumentele propuse
pentru restaurare din Bucure[ti. Pe
TVR 1 poate fi urm\rit\, m=ine
sear\, povestea Cet\]ii lui {tefan de
la H=rl\u, a Cur]ii Domne[ti de la
Suceava [i a Bisericii de la P\rh\u]i.
~n fiecare s\pt\mân\, la TVR 1 au fost
prezentate câte trei monumente dintr-o
zon\ a ]\rii, iar telespectatorii au posibili-
tatea de a vota pentru unul dintre acestea,
desem=nd astfel monumentul ce poate intra
`n final\ pentru câ[tigarea fondurilor nece-
sare restaur\rii, care va avea loc pe 1 de-
cembrie. C\t\lin Sava, prezentatorul emi-
siunii, va dezv\lui secretele acestor monu-
mente. Campania „Restaurare“ este reali-
zat\ de Televiziunea Român\ `n parteneriat
cu Ministerul Culturii Cultelor [i Patri-
moniului Na]ional, cu Oficiul Na]ional al
CM
YK
Educa]ie [i cultur\ 5
ora 21:00, cele 12 scurtmetraje selectate pen- Cei doi regizori ai scurtmetrajelor proiec-
tru competi]ia final\. Jurii formate din ci- tate `n afara competi]iei fac parte, `mpreun\
nea[ti [i critici de film vor desemna, `n fiecare cu Irina-Margareta Nistor - critic de film, din
dintre ora[ele participante, câ[tig\torul local. juriul românesc al edi]iei.
Desf\[urarea simultan\ `n 11 ora[e este
~n aceea[i sear\, dup\ centralizarea voturilor,
va fi anun]at filmul premiat al edi]iei. completat\ de un alt element care distinge
acest festival `ntre manifest\rile de gen:
Scurtmetrajul românesc aflat `n concurs este spectatorii pot paria pe câ[tig\tor pe
„O familie“, `n regia lui Emanuel Pârvu. www.icr.ro/ betting_on_shorts [i www.bettin-
~n cadrul evenimentului de la Bucure[ti, gonshorts.com.
vor mai fi proiectate scurtmetrajele „Vene]ia“, Betting on Shorts este un festival competi-
`n regia lui Florin Piersic Jr., [i „Valuri“, `n re- tiv de scurtmetraj care se desf\[oar\ anual, `n
gia lui Adrian Sitaru. mai multe ora[e. ~n fiecare an, organizatorii
Monumentelor Istorice [i Funda]ia „Pro const\ `n dispunerea `nc\perilor `n jurul
Patrimonio“, precum [i cu sprijinul autori- unei cur]i centrale, care concentra `ntreaga
t\]ilor locale din fiecare zon\. activitate a Cur]ii Domne[ti, izolat\ de exte-
M=ine sear\ la TVR 1 vor fi prezentate rior, pe latura de sud, de un zid. ~n stadiul
monumente din nord-estul ]\rii. Palatul lui actual al cercet\rilor, sediul voievodal era
{tefan de la H=rl\u, jude]ul Ia[i, este unul cel mai mare din ]ar\, pentru acea epoc\
dintre acestea. Curtea Domneasc\ din
(având o suprafa]\ de peste 0,25 hectare).
Hârl\u a fost una dintre re[edin]ele prefe- Biserica de la P\rh\u]i, jude]ul Suceava,
rate ale lui {tefan cel Mare, dar aici au numit\ [i Biserica Tuturor Sfin]ilor, a fost
locuit [i urma[ii s\i, `ndeosebi Petru Rare[, ridicat\ `n anul 1522 de logof\tul Gavril
care a construit `n apropierea cur]ii o bi- Trotu[an (1516-1523). Biserica masiv\ [i ro-
seric\ cu hramul „Sf=ntul Dumitru“. Aici bust\ are form\ dreptunghiular\, caracte-
s-au emis hrisoave domne[ti [i s-au `nche- ristic fiind pridvorul deschis cu dou\ arcade,
iat tratate de pace sau de alian]\. Distru-
peste care se suprapune `nc\perea clopo-
gerea ei s-a produs `n secolul al XIX-lea, telor. Pictura interioar\ este cea original\,
când localnicii au d\râmat-o pentru a folosi realizat\ dup\ anul 1530, `n care se con-
piatra la pavarea str\zilor [i la construc]ia stat\ anumite detalii foarte interesante,
de case. Pentru a proteja ceea ce mai r\m\- cum ar fi tabloul votiv, `n care ctitorul nu
sese, `n anul 1921, autorit\]ile statului au ]ine chivotul bisericii `n mâini. Scena „Pie-
ta“ se afl\ `ntr-o firid\ din altar, dovad\ a
declarat drept monumente istorice ruinele
care au r\mas p=n\ ast\zi influen]ei picturii italiene `n Moldova. a
Un alt monument ce va fi
prezentat m=ine este Curtea
Domneasc\ de la Suceava, ridi-
cat\ la sfâr[itul secolului al
XIV-lea. Una dintre caracteris-
ticile construc]iilor lui {tefan
cel Mare, mo[tenit\ de la pla-
nimetria edificiilor bizantine,
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CULTUR| ANTREPRENORIAL| PENTRU STU-
DEN}II DIN BUCURE{TI: Universitatea „Titu Maiorescu“ din
Bucure[ti, `n parteneriat cu Universitatea Politehnic\ din Bu-
cure[ti [i cu Institutul de Antreprenoriat din cadrul Universit\]ii de
{tiin]e Aplicate din Frankfurt am Main, implementeaz\, pân\ `n
vara anului 2010, un proiect pentru promovarea culturii antre-
prenoriale `n rândul studen]ilor. Proiectul „Tineri antreprenori `n
spa]iul European. Promovarea culturii [i dezvoltarea competen]elor
antreprenoriale la studen]ii universit\]ilor private [i publice din
Bucure[ti, prin parteneriat transna]ional“ cu o durat\ de 18 luni
este cofinan]at din Fondul Social European. Proiectul se adreseaz\
studen]ilor care doresc [i au poten]ial de a ini]ia o afacere pe cont
propriu, conform Agerpres. Prima etap\ va consta `n formarea unei
echipe de formatori români, trainerii fiind speciali[ti germani `n
dezvoltarea competen]elor antreprenoriale. Ulterior, 108 studen]i
interesa]i s\-[i deschid\ o afacere vor beneficia de sesiuni de for-
mare [i de consiliere, o sesiune sus]inut\ de exper]ii str\ini [i dou\
sesiuni sus]inute de echipa de formatori români.
a SPECTACOL DE CR|CIUN, PREG|TIT DIN TIMP
LA SALA PALATULUI: Spectacolul „Christmas in Vienna“,
care va fi sus]inut de „Johann Strauss Ensemble“ la Sala Pala-
tului, din Bucure[ti, pe 16 decembrie, a `nceput deja s\
preg\teasc\ detaliile pove[tii de Cr\ciun ce va fi prezentat\ spec-
tatorilor români. Florile, personajele `n costume de epoc\, deco-
ra]iunile de Cr\ciun [i colindele interpretate de un cor, al\turi de
covorul ro[u [i [ampanie, sunt elemente ce `i vor `ntâmpina pe cei
ce vor veni la concert, conform Agerpres. Va fi organizat [i un mic
târg de Cr\ciun cu scop caritabil unde vor fi vândute diverse
obiecte oferite de câ]iva parteneri ai evenimentului, `ncas\rile ur-
mând s\ ajung\ la o cas\ de copii. „Johann Strauss Ensemble“ se
va afla pentru a cincea oar\ consecutiv `n România. „Vom fi pen-
tru al cincilea an consecutiv `n Bucure[ti. Pentru noi este o aniver-
sare deosebit\, mai ales c\, de trei ani, desf\[ur\m spectacolele
noastre sub patronajul Ambasadei Austriei. Reprezent\m cu mân-
drie cultura ]\rii noastre `n orice col] al lumii ne-am duce.
România este o destina]ie aparte pentru noi [i am putea spune c\
`ntre «Johann Strauss Ensemble» [i publicul român exist\ deja o
poveste de dragoste“, a spus Erich Buchmann, director artistic al
„Johann Strauss Ensemble“, conform Agerpres. a
CM
YK
lanseaz\ o invita]ie de participare c\tre
cinea[tii din `ntreaga lume pentru a-[i `nscrie
`n curs\ filme de scurtmetraj, realizate pe o
tem\ dat\, cu durata maxim\ de 10 minute. ~n
urma selec]iei, 10-15 scurtmetraje particip\ `n
competi]ia final\, eveniment ce are loc simul-
tan `n toate ora[ele participante.
Prima edi]ie a festivalului a avut loc `n
2005, `n cadrul Institutului de Arte Con-
temporane (ICA) din Londra. Temele edi]iilor
precedente au fost „Playtime“, „Vacancy“,
„Mad or bad“ [i „Money! Money! Money!“. ~n-
cepând din 2008, Institutul Cultural Român
este partener al festivalului, conform A-
gerpres. a
PE SCURT
Bienala interna]ional\ a
artelor plastice la Arad
Edi]ia a doua a Bienalei
Interna]ionale de Pictur\, Sculptur\
[i Grafic\ având ca tem\ „Puterea
arhetipului: densitate formal\, densi-
tate semantic\“ a `nceput `n foaierul
Teatrului Clasic „Ioan Slavici“ din
Arad, `n organizarea filialei Arad a
Uniunii Arti[tilor Plastici din
România, `mpreun\ cu Centrul
Cultural Jude]ean Arad, Muzeul de
Art\ Arad, Pecsi Galeria din Pecs,
Ungaria. Sculptorul Dumitru {erban,
pre[edintele UAP, a spus c\ `ntre
obiectivele Bienalei se num\r\ `ntâl-
nirea, `n cadrul unei manifest\ri de
cultur\ de anvergur\, a unor mostre
reprezentative din crea]ia arti[tilor
contemporani din România, Ungaria,
Cehia [i Croa]ia `n domeniul picturii,
sculpturii [i graficii de [evalet, re-
alizarea unei panorame asupra unei
`nsemnate p\r]i din arta central [i
sud-est european\ la nivelul anilor
2007-2009 etc. Sunt expuse peste 275
de lucr\ri, din care 175 au ca autori
pictori, graficieni [i sculptori români,
fiecare artist participând cu câte o
singur\ lucrare.
Dans contemporan
„pe un picior de plai“
Spectacolul „OuiBaDa“, realizat de
coregraful Gigi C\ciuleanu, va fi
prezentat pe 19 [i 20 noiembrie la
Centrul Na]ional al Dansului din
Bucure[ti (CNDB), conform Agerpres.
La baza spectacolului st\ balada
na]ional\ româneasc\ „Miori]a“.
Având ca punct de plecare prima
imagine a baladei, „OuiBaDa“
schi]eaz\ un univers specific româ-
nesc, cel al unei ]\ri europene pu]in
cunoscute de marele public din
Occident, dar, totu[i, o Românie a lui
Ionescu, Brâncu[i, Tzara, Enescu,
Eliade sau Cioran. Muzica este un
montaj de muzic\ româneasc\, de la
folclor pân\ la muzic\ actual\.
„OuiBaDa“ se dore[te mai mult decât
un balet, este o pies\ de teatru core-
grafic realizat\ `ntr-un stil conceput
de Gigi C\ciuleanu, pe care acesta l-a
dezvoltat `n Fran]a, ca director artis-
tic al unuia dintre primele Centre
Coregrafice Na]ionale Franceze, cel
din Rennes.
„Filmul de Piatr\“
s-a amânat
Cea de-a doua edi]ie a Festivalului
„Filmul de Piatr\“, care urma s\ se
desf\[oare, `n perioada 6-10 ianuarie
2010, la Piatra Neam], a fost amânat\
din lips\ de fonduri, conform
Agerpres. „E trist c\ trebuie s\
amân\m a doua edi]ie dup\ ce succe-
sul de anul acesta ne-a surprins chiar
[i pe noi, organizatorii. Mai ales c\
am avut `nc\ de la `nceput un con-
cept, acela de «festival `n z\pad\»,
pentru c\ la Piatra Neam] se poate
schia, exist\ telescaun [i telegondol\,
patinoar [i alte facilit\]i, care i-au
f\cut pe to]i participan]ii s\ se simt\
extraordinar [i s\ a[tepte cu
ner\bdare edi]ia a doua. Ca nout\]i,
doream s\ introducem o sec]iune
nou\: videoclipul“, a declarat regi-
zorul Andrei D\sc\lescu, organiza-
torul festivalului. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 CM
YK

S=mb\t\, 14 noiembrie 2009 Documentar 13

Postul Cr\ciunului, pelerinaj

c\tre Pruncul Iisus din Betleem
M=ine `ncepe Postul Cr\ciunului. ~ncepând cu ziua
de 15 noiembrie pân\ la 24 decembrie, inclusiv,
cre[tinii se preg\tesc pentru marele praznic al
Na[terii Domnului. Din punct de vedere
calendaristic, acesta este primul post din cele
patru de durat\ ale anului bisericesc, dat fiind
faptul c\ anul liturgic `ncepe la 1 septembrie.
Dureaz\ 40 de zile, iar ca importan]\ este al doilea
dup\ Postul Sfintelor Pa[ti. Ca fel de postire, este
mai u[or decât Postul Pa[tilor, asem\nându-se
postului de var\, al Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel.
Totodat\, perioada Postului Cr\ciunului este strâns
legat\ de numeroase tradi]ii ale poporului român.
tr\rii `n Biseric\ a Maicii Dom-
nului (21 noiembrie), `n orice zi
de Alexandru BRICIU ar c\dea. ~ntre sfin]ii ale c\ror
Ziua de 14 noiembrie este s\rb\tori sunt anul acesta pri-
men]ionat\ `n calendarul orto- lej de dezlegare la pe[te, `n cur-
dox drept „L\satul secului pen- sul s\pt\mânii, amintim: Sfân-
tru Postul Cr\ciunului“. Cele tul Apostol Andrei (30 noiem-
40 de zile de post ce urmeaz\ a- brie), Sfântul Cuvios Gheorghe
mintesc de aceea[i perioad\ pe- de la Cernica (3 decembrie), CM
YK

trecut\ de Moise pe Muntele Si- Sfânta Muceni]\ Filofteia de la

nai `nainte de primirea Table-
lor Legii. Asemenea celor din
Vechiul Testament, noi, cre[ti-
nii, avem datoria de a ne pre-
g\ti, prin post [i rug\ciune,
pentru primirea Mântuitorului
Hristos, Cel ce Se na[te din
Sfânta Fecioar\ Maria. ~nc\
din secolele IV-V, P\rin]ii Bise-
ricii amintesc de Postul Na[te-
rii Domnului, `ns\ cu durat\
diferit\. Fericitul Augustin `l
men]ioneaz\, iar episcopul Le-
on cel Mare al Romei (440-461)
a rostit nou\ cuvânt\ri despre
acest post, numit „postul din lu-
na a zecea“. Uniformizarea se
va face `n anul 1166, când, la
Sinodul de la Constantinopol,
sub pre[edin]ia patriarhului
Luca Hrisoveghi, se va stabili
ca durata Postului Na[terii
Domnului s\ fie de 40 de zile,
de la 15 noiembrie la 24 decem-
brie. ~ntrucât acest post `nchi-
puie timpul Vechiului Testa-
ment, cânt\rile liturgice rându-
ite se caracterizeaz\ prin nu-
meroase profe]ii mesianice [i
cuvinte despre `mplinirea f\g\-
duin]ei R\scump\r\torului.
S\rb\torile sfin]ilor
din timpul postului
Acest post preg\te[te marele
praznic al Na[terii Domnului,
prilej de bucurie pentru `ntrea-
ga cre[tin\tate. Felul postirii
st\ `n leg\tur\ tocmai cu acest
moment, unul dintre cele mai
fericite din istoria mântuirii.
Perioada de toamn\ târzie g\-
se[te c\m\rile gospodinelor `n-
c\rcate de alimente conservate,
iar Biserica a rânduit ca, `n fie-
care sâmb\t\ [i duminic\ pân\
la 20 decembrie (pomenirea
Sfântului Ignatie Teoforul),
precum [i la fiecare sfânt cu
priveghere, pr\znuit `n aceast\
perioad\, s\ se dezlege la pe[te,
untdelemn [i vin, asemenea [i
la praznicul `mp\r\tesc al In-
Curtea de Arge[ (7 decembrie)
[i Sfântul Cuvios Daniil Sihas-
trul (18 decembrie). ~n perioada
20-24 decembrie, postul va de-
veni mai aspru.
S\rb\toarea Intr\rii `n Bise-
ric\ a Maicii Domnului repre-
zint\, din punct de vedere isto-
ric, unul dintre primele eveni-
mente cursive care au dus la
Na[terea Mântuitorului. Sfânta
Fecioar\ este afierosit\ Dom-
nului, pe un drum ce o va face
vrednic\ a fi N\sc\toare de
Dumnezeu. ~ncepând cu aceas-
t\ s\rb\toare, la stran\ se cân-
t\, la slujba Utreniei, Catava-
siile Na[terii Domnului, pân\ la
data de 30 decembrie, inclusiv.
La 30 noiembrie este pome-
nit Sfântul Apostol Andrei, O-
crotitorul României. Sfântul ca-
re a propov\duit Evanghelia lui
Hristos pân\ `n p\r]ile noastre
a dat na[tere la numeroase tra-
di]ii p\strate pân\ ast\zi `n fol-
clorul românesc, inclusiv un
frumos colind.
S\rb\toarea Sfântului Ie-
rarh Nicolae, pomenit de Bise-
ric\ la 6 decembrie, are o istori-
e aparte. ~n seara dinaintea
praznicului, copiii `[i preg\tesc
`nc\l]\mintea, a[teptând da-
ruri de la „Mo[ Nicolae“. Pentru
cei cumin]i, este aduc\tor de
cadouri, iar celor neastâmp\-
ra]i le aduce o nuia. Asocierea
Sfântului Ierarh Nicolae cu ca-
dourile aduse celor mici are ori-
gini `n cultul `nchinat sfântului
`n Olanda, ca ocrotitor al ora[u-
lui Amsterdam. De „Sinter Nik-
laas“ - numele sfântului `n o-
landez\ - pantofii copiilor erau
umplu]i cu cadouri. Aceast\ i-
magine a prins la majoritatea
popoarelor [i cultelor, drept
s\rb\toare a copiilor. ~n secolul
al XX-lea, o companie produc\-
toare de b\uturi r\coritoare
produce, probabil, cea mai im-
portant\ campanie publicitar\
care a existat vreodat\: Sinter
Niklaas devine Santa Claus.
Din ra]iuni comerciale, Sfântul
Nicolae nu mai este prezentat
ca arhiepiscop al Mirelor Lichi-
ei, cu ve[minte, mitr\ [i cârj\
arhiereasc\, ci ca un b\trânel
vesel cu barb\ alb\, `mbr\cat
`n mantie ro[ie, cu margini albe
din blan\. ~n tradi]ia româ-
neasc\, numele s\rb\torii a dat
[i numele caracterului care `m-
parte cadouri `n seara de Ajun:
Mo[ Cr\ciun.
Tradi]ii române[ti `n
Postul Cr\ciunului
Odat\ cu `nceputul Postului
Cr\ciunului, cre[tinii se adun\
[i repet\ colinde. Cei dintâi co-
lind\tori ai primului Cr\ciun
au fost `ngerii, care, potrivit
Sfântului Evanghelist Luca, la
Na[terea Domnului cântau:
„Slav\ `ntru cei de sus lui Dum-
nezeu, [i pe p\mânt pace, `ntre
oameni bun\voire!“. Colindul
românesc are atât motive reli-
gioase (Sfânta Treime, facerea
lumii, c\derea `n p\cat, Maica
Domnului, Buna Vestire, Na[-
terea Domnului), cât [i elemen-
te profane (colinda gazdei, co-
linde pentru fl\c\u, pentru fe-
cioar\, pentru tinerii c\s\tori]i,
pentru prunci, pentru v\duv\
sau pentru b\trâni). La ro-
mâni, colindul reprezint\ un li-
ant `ntre genera]ii, p\strat,
parc\, mai fidel decât la oricare
alt popor. Colind\torii sunt me-
sageri ai lui Dumnezeu: vin cu
pace, `ndeamn\ la n\dejde, u-
reaz\ s\n\tate [i fericire [i ves-
tesc mântuirea. A[a se explic\
deosebita cinste cu care sunt
`ntâmpina]i de gospodari. Mi-
tropolitul de fericit\ pomenire
Antonie Pl\m\deal\ afirma c\
autorii cuvintelor colindelor
sunt necunoscu]i, iar poporul
credincios a g\sit cuvintele [i
melodiile cele mai potrivite, care
„se prind a[a de u[or, se `nva]\
atât de u[or, se transmit atât de
u[or de la o genera]ie la alta,
tocmai pentru c\ au reu[it s\
prind\ cuvintele `n cele mai a-
decvate melodii care r\spund
sensibilit\]ii noastre celei mai a-
dânci“. Cuvintele provin din teo-
logia Na[terii Domnului, iar me-
lodiile vin din geniul poporului
nostru.
~n ziua de 24 decembrie, `na-
inte de Cr\ciun, se ajuneaz\ pâ-
n\ la ora Ceasului al IX-lea. A-
poi se obi[nuie[te a se consuma
grâu fiert amestecat cu miez de
nuc\, fructe [i miere, amintind
de postul proorocului Daniel [i
al celor trei tineri `n Babilon,
„care, de[i erau hr\ni]i cu
semin]e, s-au ar\tat mai fru-
mo[i decât cei hr\ni]i cu multe
desf\t\ri.“ Potrivit pr. prof. dr.
Nicolae Necula, „`n ziua respec-
tiv\, `n multe p\r]i din ]ar\ se
face [i poman\ cu asemenea
grâu fiert, ducându-se pe la ca-
sele rudelor [i ale celor nevoia[i,
`mpreun\ cu foi]e sub]iri ca de
pl\cint\ coapte, `n care se `nf\-
[oar\ miez de nuc\ amestecat
cu zah\r sau miere. Ele se nu-
mesc «scutecele» Mântuitoru-
lui“. Ajunarea din aceast\ zi a-
minte[te de postul din perioada
primar\ a cre[tinismului, când
catehumenii ajunau `n seara di-
naintea Cr\ciunului, urmând a
primi pentru prima oar\ Sfânta
Tain\ a Euharistiei.
Preg\tirea credincio[ilor
pentru praznicul
Na[terii Domnului
Despre preg\tirea credin-
cio[ilor pentru marele praznic
al Na[terii Domnului ne-a vor-
bit pr. prof. drd. Vasile Dumi-
trescu, de la Seminarul Teo-
logic „Sfântul Voievod Neagoe
Basarab“ din Curtea de Arge[:
„Momentul `ntrup\rii Fiului
lui Dumnezeu a fost tr\it cu
mare intensitate de `ntreg cos-
mosul `mpodobit de Dum-
nezeu cu energii minunate,
create, dar capabile s\ pri-
measc\ lucrarea nev\zut\ a e-
nergiilor necreate ale harului
dumnezeiesc. De aceea, Sfân-
tul Ioan Teologul spune c\ «`n-
tru ale Sale a venit». ~n acele
clipe minunate lumea a tr\it o
simfonie cosmic\. Naturalul [i
supranaturalul s-au `mpletit
spre slava lui Dumnezeu [i
pentru pacea celor de pe p\-
mânt. ~ngerii au cântat,
p\storii s-au `nchinat, f\ptura
a oferit g\zduire [i c\ldur\,
magii au unit bog\]ia lumii cu
filosofia vremii [i au proster-
nat-o la picioarele Cuvântului
ce era dintru `nceput la Dum-
nezeu [i care era Dumnezeu.
Numai `n acest context poate
fi `n]eles Postul Cr\ciunului,
ca participare personal\ prin
jertf\ la bucuria ~ntrup\rii
Domnului. Postul Na[terii
Domnului se v\de[te ca o pe-
rioad\ de preg\tire pentru
`ntâlnirea tainic\, dar real\,
cu Hristos, Pruncul din Betle-
em. Citim, medit\m, ne ru-
g\m, ne `mp\c\m cu semenii
[i cu `ntreg cosmosul, ne spo-
vedim [i ne `mp\rt\[im cu
Trupul [i Sângele Domnului,
`ntr-o atmosfer\ minunat\ de
iarn\, cu foc `n sob\ [i glasuri
de colind\tori pe la ferestre.
Re`nnod\m [irul anilor `nc\r-
ca]i de tradi]ii ortodoxe [i bi-
ruim duhul lui halloween [i
valentine’s day“. a

CM
YK

14 Economic
PE SCURT
Ucraina sper\ s\
ob]in\ 500 milioane
de euro de la UE
pentru gaze
Guvernul ucrainean al premieru-
lui Iulia Timo[enko sper\ s\
ob]in\ 500 milioane de euro de la
Uniunea European\ pentru plata
importurilor de gaze ruse[ti,
potrivit unei declara]ii f\cute joi
la Kiev de ministrul interimar al
Finan]elor Igor Umanski, pre-
luat\ de RIA Novosti. „~n ceea ce
prive[te acordarea unui ajutor
macrofinanciar din partea
Uniunii Europene, s\pt\mâna
aceasta s-a `ncheiat practic evalu-
area situa]iei din Ucraina. A fost
examinat\ posibilitatea de a se
acorda acest ajutor. ~n prezent, se
discut\ despre cuantumul sumei.
Este vorba de aproximativ 500
milioane de dolari“, a spus
Umanski. Premierul rus Vladimir
Putin avertizase `n urm\ cu o zi
Ucraina c\, `n cazul `n care nu `[i
va achita la timp facturile la gaze
[i va sustrage ilegal hidrocarburi
din conducta de tranzit, Rusia va
suspenda livrarea acestora.
Profitul Antibiotice
a sc\zut cu 7%
Produc\torul de medicamente
Antibiotice Ia[i a raportat un
profit net de 15,766 milioane lei
pe primele nou\ luni din 2009, `n
sc\dere cu 7% fa]\ de aceea[i pe-
rioad\ din 2008, conform
rapoartelor financiare transmise
Bursei de Valori Bucure[ti (BVB).
Cifra de afaceri net\ a consemnat
un avans u[or `n perioada de
referin]\, de la 155,41 milioane
de lei la 157,79 milioane de lei, `n
timp ce veniturile totale au
sc\zut de la 167,68 milioane de
lei la 161,395 milioane de lei, iar
cheltuielile s-au diminuat de la
147,56 milioane de lei la 142,23
milioane de lei. Crean]ele de
`ncasat au sc\zut de la 169,16
milioane de lei la 168,67 milioane
de lei, iar nivelul datoriilor a
coborât la 100,28 milioane de lei
de la 112,05 milioane de lei. ~n
intervalul analizat, num\rul an-
gaja]ilor a sc\zut de la 1.538 la
1.383. Ac]ionarii principali ai
companiei sunt Ministerul
S\n\t\]ii - cu 53,073% din
ac]iuni, SIF Oltenia, 10,10% [i
al]i ac]ionari - 36,89%.
Cosmeticele, cele
mai c\utate cadouri
de s\rb\tori
Cosmeticele, parfumurile,
`mbr\c\mintea, `nc\l]\mintea, bi-
juteriile [i ceasurile sunt produsele
aflate `n topul listei românilor
atunci când fac cump\r\turi pen-
tru cadouri `n sezonul s\rb\torilor
de iarn\, potrivit unui studiu
Deloitte. Diminuarea bugetelor de
consum `n contextul situa]iei eco-
nomice actuale are un impact di-
rect asupra cump\r\turilor de se-
zon, 68% dintre români declarând
c\ se vor orienta spre cadouri utile.
Cu toate acestea, 30% din
popula]ie inten]ioneaz\ s\ cheltuie
mai mult pe cadouri `n acest an,
fa]\ de 28% care au decis s\ re-
strâng\ acest buget. Peste 20%
dintre responden]i au declarat c\
vor cump\ra cadouri dup\
s\rb\tori, pentru a beneficia de
cele mai avantajoase pre]uri [i a
evita aglomera]ia din magazine. a
Cursul valutar
14.11.2009
Dolar SUA 2.8893
Euro 4.2978
2009, un an bun pentru agricultura rom=neasc\
România a produs, `n acest
an, aproximativ 13,88 milioane
tone de cereale p\ioase (grâu,
orz, orzoaic\, porumb [i orez), `n
sc\dere cu circa 15,5% fa]\ de
recolta anului 2008, care a
dep\[it 16,441 milioane tone,
potrivit datelor Ministerului
Agriculturii, P\durilor [i Dezvol-
t\rii Rurale (MAPDR). Grâul [i
porumbul reprezint\ 12,685 mi-
Economia mondial\ se va confrunta
`n 2010 cu obstacole serioase
a Economia mondial\ se va confrunta `n 2010 cu obstacole serioase, `n special cu un [omaj ridicat `n
statele dezvoltate, revenirea protec]ionismului [i riscul unor bule speculative bursiere [i imobiliare, a
avertizat pre[edintele B\ncii Mondiale (BM), Robert Zoellick a Produsul intern brut (PIB) al României a
continuat s\ scad\ [i `n trimestrul III, când a fost cu 0,7% mai mic `n termeni reali fa]\ de trimestrul
anterior, `n timp ce, fa]\ de perioada similar\ din 2008, declinul a fost de 7,1% a
„Economia se afl\ `n faza
de revenire, iar `ncrederea
este foarte important\. Dac\
nu sunt comb\tute `n manie-
r\ adecvat\ bulele specula-
tive imobiliare [i bursiere,
`ncrederea risc\ s\ fie din nou
afectat\ `n 2010“, a declarat
Zoellick.
Nivelul ridicat al [omaju-
lui, `n special `n statele dez-
voltate, va reprezenta un nou
pericol pentru b\nci, deoarece
creditele, de consum sau ipo-
tecare, nu vor mai putea fi
rambursate, a precizat el.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a RELANSAREA ECONO-
MIC| A GERMANIEI SE AC-
CELEREAZ|: Produsul Intern
Brut (PIB) al Germaniei a cres-
cut cu 0,7% `n trimestrul al
treilea comparativ cu trimestrul
al doilea, `n principal datorit\ ex-
porturilor [i investi]iilor `n
echipamente [i construc]ii, potri-
vit datelor oficiale preliminare
prezentate vineri. Cre[terea PIB-
ului celei mai mari economii din
Europa s-a plasat sub estim\rile
anali[tilor, care anticipau `n me-
die o majorare trimestrial\ de
0,8%. Biroul Federal de Statisti-
c\ a revizuit totodat\ cifrele pri-
vind avansul PIB `n trimestrul al
doilea, de la 0,3% la 0,4%. Com-
CM
YK
Sâmb\t\, 14 noiembrie 2009
lioane tone, respectiv 91% din to-
talul produc]iei de cereale, `n
condi]iile `n care au fost recoltate
5,287 milioane de tone de grâu [i
7,397 milioane tone de boabe de
porumb. Potrivit datelor MAP-
DR, produc]ia total\ de cereale
ar mai putea cre[te sensibil cu
câteva procente, ]inând cont de
faptul c\ la data de 11 noiembrie
era recoltat\ doar 71% din
Totodat\, pre[edintele BM
a subliniat c\ exist\ un risc
ridicat ca anumite state afec-
tate de criz\ s\ recurg\ la
m\suri protec]ioniste pentru
a sus]ine economiile.
„{omajul va presa, din ne-
fericire, autorit\]ile, care vor
fi tentate s\ ridice bariere
(pentru importuri - n.r.)“, a
afirmat pre[edintele BM.
El a mai atras aten]ia asu-
pra faptului c\, dac\ b\ncile
centrale vor urma exemplul
Rezervei Federale din SUA [i
vor men]ine dobânzile-cheie
parativ cu trimestrul al treilea al
anului trecut, economia german\
a `nregistrat o contrac]ie de 4,7%,
dup\ o c\dere de 7% `n perioada
aprilie-iunie. Economi[tii progno-
zau o sc\dere anual\ a PIB-ului
de 4,8% `n trimestrul al treilea.
a ~MPRUMUTURI DE 1,5 a ESCROCHERII CU CEN-
MILIARDE DE EURO ~N 2010:
TRALE EOLIENE, O NOU|
Banca European\ de Investi]ii MOD| ~N ITALIA: Poli]ia din
(BEI) estimeaz\ c\ va acorda `n
România, anul viitor, credite de
1,5 miliarde de euro, `n principal
pentru investi]ii `n energie, spri-
jinirea IMM-urilor [i a proiecte-
lor municipalit\]ilor, a declarat
vicepre[edintele BEI Matthias
Kollatz-Ahnen. „Am acordat `n
2008 `mprumuturi de 1,1 miliar-
CM
YK
suprafa]a cultivat\ cu orez `n
2009, de 9.200 hectare. Pân\ la
data men]ionat\ a fost ob]inut\
o produc]ie de orez de 56.400
tone.
Potrivit datelor centralizate
de MAPDR, recolta de grâu a
sc\zut de la 7,313 milioane de
tone, `n 2008, la 5,287 milioane
tone, `n acest an. Produc]ia me-
die `nregistrat\ a fost de numai
la niveluri sc\zute, vor sus-
]ine infla]ia. Pe de alt\ parte,
dac\ aceste institu]ii vor ma-
jora dobânzile, monedele na-
]ionale se vor aprecia, ceea ce
va afecta exporturile.
Economia României
scade al cincilea
trimestru la rând
Produsul intern brut (PIB)
al României a continuat s\
scad\ [i `n trimestrul III,
când a fost cu 0,7% mai mic
de de euro. ~n 2009 [i 2010 vrem
s\ acord\m câte circa 1,5 miliar-
de euro. Suntem aproape de atin-
gerea acestei cifre anul acesta,
anticipez c\ o vom atinge sau
vom fi u[or sub acest nivel“, a
spus Ahnen.
Avellino a emis patru mandate
de arestare [i a pus sub sechestru
7 parcuri eoliene, cu o valoare de
peste 153 milioane de euro, `n
cadrul unei opera]iuni a poli]iei
contra escrocheriilor din dome-
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
2.337 kilograme/ha, fa]\ de
3.393 kg/ha `n 2008, de[i supra-
fa]a a fost mai mare cu 106.400
ha, pân\ la 2,261 milioane ha.
~n 2009, recolta de porumb [i
sorg a atins 7,397 milioane de
tone (3.308 kg/ha), `n timp ce
anul trecut dep\[ise 7,87 mi-
lioane tone (3.212 kg/ha), dar pe
o suprafa]\ mai mare cu circa
200.000 ha. a
`n termeni reali fa]\ de
trimestrul anterior, `n timp
ce fa]\ de perioada similar\
din 2008, declinul a fost de
7,1%, arat\ primele estim\ri
de ieri ale Statisticii. Este al
cincilea trimestru consecutiv
de sc\dere a PIB fa]\ de
trimestrul anterior, `ns\ rata
de contrac]ie s-a temperat `n
trimestrul III 2009 la cel mai
mic nivel din trimestrul III
2008.
Primul trimestru de sc\-
dere fa]\ de trimestrul ante-
rior a fost trimestrul III din
2008, cu un declin al PIB de
0,1%. Ulterior, contrac]ia
economic\ s-a accentuat `n
trimestrul IV 2008 (-2,8%) [i
`n primul trimestru din acest
an (-4,6%), pentru ca `n
trimestrul al doilea s\ se
`nregistreze o prim\ tempe-
rare, la -1,1%.
Datele fa]\ de trimestrul II
sunt ajustate sezonier, `n
schimb, cele referitoare la
trimestrul III din 2008 sunt
`n serie brut\, se mai arat\ `n
comunicat.
Pentru primele nou\ luni
din 2009, sc\derea PIB a fost
de 7,4%, mai mic\ decât cea
`nregistrat\ la [ase luni, de
7,6%.
Pe 6 noiembrie, [eful misi-
unii FMI `n România, Jeffrey
Franks, declara c\ România
se afl\ „la finalul c\derii
libere“ din punctul de vedere
al contrac]iei produsului in-
tern brut (PIB). a
niul mediului, a anun]at joi Po-
li]ia din Avellino (sudul Italiei),
transmite AFP. „15 persoane fac
obiectul unei anchete a acestei o-
pera]iuni, care a `nceput `n 2007.
Au fost emise mandate de ares-
tare pe numele a patru dintre ele,
pentru escrocherie organizat\“, a
declarat pentru AFP, Mario Im-
parato, comandat al Poli]iei din
Avellino, `n apropiere de Napoli.
Cele patru persoane, printre care
[i Oreste Vigorito, pre[edintele
`ntreprinderii energetice IVPC,
sunt acuzate c\ au deturnat sub-
ven]iile publice pentru realizarea
de parcuri eoliene. a
16 Edi]ia de Moldova
S=mb\t\, 14 noiembrie 2009, Nr. 239, Anul I

„Prin cuvânt ne exprim\m eul cel mai l\untric“

Arhimandritul
Teofil P\r\ian,
omagiat `ntr-oo
conferin]\
ASCOR - Ia[i
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini Or-
todoc[i Români (ASCOR) - filiala Ia[i
a organizat joi, 12 noiembrie 2009,
conferin]a cu tema: „Bucuriile credin-
]ei - In memoriam, arhimandrit Teofil
P\r\ian“. Invitatul conferin]ei mode-
rate de Silviu Cluci, coordonatorul De-
partamentului de credin]\-cultur\ al
ASCOR Ia[i, a fost pr. prof. dr. Ioan
Cristinel Te[u - disciplina Spirituali-
tate cre[tin\, director de Departa-
ment `n cadrul Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ a Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i. ~ntâl-
nirea tinerilor ascoreni din aceast\
s\pt\mân\ a avut loc `n Amfiteatrul
T3 din incinta rectoratului Universi-
t\]ii Tehnice „Gheorghe Asachi“. „A[
dori s\ socotim `ntâlnirea noastr\ o
Facultatea de Litere a
Universit\]ii „Al. I. Cuza“
(UAIC) din Ia[i, `n
parteneriat cu Direc]ia
Jude]ean\ de Cultur\ [i
Prim\ria Ia[i, organizeaz\,
`n perioada 13-14 noiembrie
2009, Conferin]a Na]ional\
„Text [i discurs religios“.
La deschiderea oficial\ care
a avut loc ieri `n Aula
Magna „Mihai Eminescu“ a
UAIC a participat [i ~nalt
Preasfin]itul P\rinte Teofan,
Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei.
de Constantin CIOFU
Conferin]a Na]ional\ „Text este perceput\ de c\tre P\- participare la via]a Fiului ene: Cuvântul `nseamn\
[i discurs religios“ a fost des- rin]ii Bisericii ca un dar al lui Dumnezeu pogorât prin- mult `n via]a noastr\. Prin
chis\ de ~nalt Preasfin]itul lui Dumnezeu. A[adar, tre noi, pentru a ne `nv\]a [i cuvânt ne exprim\m eul cel
P\rinte Teofan, care a sus]i- avem litera, adic\ trupul de c\ este important s\ cinstim mai l\untric, prin cuvânt
nut o prelegere cu titlul „Li- sunete, expresii, intona]ii pe Cuvântul prin cuvinte. po]i s\ bucuri pe cineva sau
tera ucide, Duhul d\ via]\ ale cuvântului, [i avem du- Prezen]a lui Dumnezeu face po]i `ntrista. Tot prin cuvânt
(II Cor. 3, 6)“. „Cuvintele pe ca trupul [i sufletul cuvinte- po]i salva un suflet sau `l
hul, adic\ l\untrul de `n]e-
care le rostim la tot pasul au les al acestuia. Cele dou\ lor noastre s\ fie valorificate po]i arunca `n dezn\dejde.
un trup al lor, care este for- trebuie s\ stea `mpreun\. `ntr-un sens autentic, ceea Cuvântul `i poate apropia pe
ma lor exterioar\, aspectul Pentru c\ nici un cuvânt ca- ce `nseamn\ c\ un cuvânt oameni, dar `i poate [i `nde- CM
YK

rug\ciune pentru p\rintele Teofil, `n
speran]a c\ Bunul Mântuitor `i va da
r\splata ostenelilor sale, mult mai
pronun]ate, mai dificile decât osteneli-
le noastre, ale celor care avem vedere,
care avem auz, care avem glas. Se cu-
vine ca fiecare dintre noi, atât timp
cât mai avem duhovnici `n mijlocul
nostru, s\ `ncerc\m s\-i c\ut\m [i s\
le primim cu dragoste sfatul“, a spus
pr. prof. dr. Ioan Cristinel Te[u, care
[i-a continuat prelegerea prin a `m-
p\rt\[i celor prezen]i câteva din expe-
rien]ele tr\ite al\turi de marele du-
hovnic de la S=mb\ta de Sus. ~n `n-
cheierea conferin]ei, pr. Te[u le-a
transmis participan]ilor s\ `mplineas-
c\ `ndemnul p\rintelui Teofil de a pro-
pov\dui binele [i bucuria. (C.C.)
lor formal. Acest trup este
important, deoarece prin
acesta oamenii reu[esc s\ se
`n]eleag\. F\r\ formele cu-
vintelor nu am putea s\
transmitem nimic semenilor
no[tri, orice comunicare fiin-
du-ne astfel imposibil\. Este
suficient s\ deschidem o car-
te `ntr-o limb\ pe care nu o
putem pricepe pentru a rea-
liza c\ [i formele cuvintelor
sunt importante. Dar cuvin-
tele au [i un suflet al lor, o
realitate ra]ional\, un as-
pect interior care particip\
la Logosul lui Dumnezeu.
Capacitatea omului de a se
exprima articulat [i coerent
re nu este exprimat corect [i
care nu este animat de un
`n]eles l\untric autentic nu
poate s\ lege pe oameni `n-
tre ei, [i pe to]i deopotriv\ cu
Dumnezeu. Litera ucide, dar
Duhul d\ via]\“, a spus IPS
Teofan, care a continuat pre-
legerea explic=nd sensurile
cuvântului `n via]a oameni-
lor.
Cuvântul poate salva
un suflet sau `l poate
arunca `n dezn\dejde
„Participarea la adâncul
cuvintelor este, de fapt, o
spus, rostit, gândit `n pre-
zen]a lui Dumnezeu este un
cuvânt veritabil, un cuvânt
responsabil. Din p\cate, o-
mul are aceast\ capacitate
de a goli de `n]eles cuvintele
[i de a le orienta gre[it. De
aceea [i este responsabilizat:
«V\ spun c\ pentru orice cu-
vânt de[ert pe care-l vor ros-
ti oamenii vor da socoteal\
`n ziua Judec\]ii» (Matei 12,
36). ~ntr-o poezie, simpl\ `n
form\ [i puternic\ prin du-
hul ei, Sfântul Ioan Iacob
punea, la vremea aceea,
semn de `ntrebare asupra
utilit\]ii tuturor vorbirilor [i
convorbirilor noastre cotidi-
p\rta. Sunt, de asemenea,
cuvinte care distrug vie]i,
precum sunt cuvinte care le
creeaz\“, a mai ad\ugat Mi-
tropolitul Moldovei [i Buco-
vinei. A urmat comunicarea
sus]inut\ de pr. prof. dr.
Wilhelm Danc\, rectorul In-
stitutului Teologic Romano-
Catolic „Sf. Iosif“ din Ia[i,
cea a rectorului UAIC, Vasi-
le I[an, precum [i ale altor
invita]i. Dezbaterile s-au
desf\[urat, pe parcursul ce-
lor dou\ zile, `n cadrul sec]i-
unilor: „Traducerea textului
sacru“, „Retorica discursului
religios“ [i „Literatura [i sa-
crul“. a

AM CITIT, NE-A PL|CUT

Apropierea de Dumnezeu. Un proiect intelectual au r\bdarea [i deschiderea s\ le

de Codrin Liviu
CU}ITARU
Am citit cu interes, recent, no-
tele f\cute de Andrei Ple[u (`n
„Dilema veche“, nr. 262/2009, p.
3) pe marginea unui interviu te-
levizat (vizionat la Berlin!) al fi-
losofului german Peter Sloter-
dijk, profesor la Universitatea
din Karlsruhe. Sunt m\car trei
motive - observa cunoscutul inte-
lectual german - pentru care te-
ma existen]ei lui Dumnezeu nu
poate fi pus\ la `ndoial\, nici m\-
car `n planul strict ra]ional, al
cunoa[terii silogistice [i al logicii
deterministe. Primul dintre ele `l
reprezint\ problema mor]ii. Co-
menteaz\, succint, Ple[u afirma-
]iile lui Sloterdijk: „Ea (moartea,
n.n.) aduce, `n con[tiin]a fiec\ru-
ia, masivitatea unui absolut `n
acela[i timp indeniabil [i inexpli-
cabil. Eviden]\ de necontestat [i
de neocolit, dar, totodat\, mister
etan[“. Apoi, ar fi textele revela-
te, `n spe]\ Biblia. Nu ai cum s\
nu recuno[ti - oric=t de `ncreme-
nit ai fi `n empirismul imediat [i
rudimentar - dimensiunea sa su-
pra-temporal\ [i singular\. „Car-
tea c\r]ilor“ nu poate fi compara-
t\ cu „operele mari“ ale umanit\-
]ii, `ntruc=t ea dep\[e[te, prin re-
alitatea [i materialitatea „epicu-
lui“ s\u, simpla idee a grandiosu-
lui estetic. Spune Andrei Ple[u,
rezum=ndu-l pe filosoful german:
„Oric=t de formidabil e Shakes-
peare, el n-a reu[it s\ marcheze,
nici `n adânc, nici `n amplitudine,
via]a unei comunit\]i, a[a cum au
f\cut-o (...) Evangheliile (...). Aces-
tea nu sunt capodopere, ci eveni-
mente. Evenimente creatoare de
istorie, de reform\, de stil“. „Na-
ra]iunea“ lor trece din dimensiu-
nea limitat-textual\ `n cea real\,
istoric\.
~n sf=r[it, pe ultimul loc, dar,
`n esen]\, cel mai privilegiat, vi-
ne a[a-zisa structur\ a inteligen-
]ei. Prin inteligen]\, noi ie[im ul-
timativ din noi `n[ine, p\r\sim
„materialul“ vizibil ([i `n[el\tor),
pentru a ne situa `n transcenden-
]a invizibil\ (deloc `n[el\toare `n-
s\). Dezv\luim, altfel zis, ape-
ten]\ pentru un univers spiritual
care, de[i disimulat `n lumea per-
cep]iilor noastre brute, se dove-
de[te mai consistent [i mai aca-
parator dec=t orice variant\ de
existen]\ a materiei. Comentea-
z\ Sloterdijk, prin medierea lui
Ple[u: „St\ `n firea min]ii noastre
s\ se raporteze constant la reali-
t\]i care o dep\[esc. Putem con-
cepe inteligen]e mai `nalte dec=t
a noastr\, putem concepe «de-ne-
conceputul», alteritatea total\,
supra-ra]ionalitatea. Avem o `n-
n\scut\ disponibilitate anagogi-
c\. Tr\im, necontenit, cu sub`n-
]elesul unui nivel de existen]\ [i
de g=ndire aflat deasupra nivelu-
lui propriu. Intelectul uman pare
prefigurat pentru a se raporta la
un intelect transcendent“. Mai
mult, a[ ad\uga eu, structura si-
metric\ (logic\, ra]ional\) a inte-
ligen]ei umane constituie o con-
firmare absolut\ a crea]iei divi-
ne. Evolu]ionismul r\m=ne opac
la frumuse]ea - de artefact sub-
lim - a inteligen]ei, sus]inând,
sub semnul unui absurd extrem,
c\ toat\ aceast\ m\re]ie a ordi-
nii [i rigorii intelectului omenesc
s-ar fi ivit, „accidental“, din haos.
~n fapt, `ns\[i identificarea indi-
vidului drept entitate inteligent\
devine argumentul absolut al
crea]iei. Interviul lui Sloterdijk -
descris de Andrei Ple[u - demon-
streaz\ c\, prin onestitatea ob-
serva]iei, cunoa[terea lui Dum-
nezeu este posibil\ [i la nivelul
strict ra]ional, at=t de apropiat
intelectualilor dintotdeauna.
Mai mult, se demonteaz\ aici
un mit evolu]ionist, care a f\cut
carier\ `n secolul al XX-lea, mi-
tul naturii prezumtiv candide a
crea]ionistului. Spunea, cu ani
`n urm\, un distins genetician
american c\, la urma urmelor,
crea]ioni[tii nu sunt decât ni[te
vis\tori naivi, dispu[i `nc\ s\
mai cread\ `n pove[ti infantile,
de tipul celor `n care soarele [i
luna sunt trase pe cer de cai
`naripa]i, aidoma unor care de
foc. ~n realitate, cunoa[terea teo-
logic\ este una primordial ra]io-
nal\, a rigorii absolute. ~ns\[i
ideea crea]iei ascunde, `n interi-
orul s\u, un model esen]ial-
mente ra]ional, articulat pe
nevoia de armonie [i determi-
nare a detaliilor. Crea]ionismul
leag\, subtil, a[a-zisele „co-
inciden]e“ ale fiin]\rii `ntr-un
sistem al cauzalit\]ilor inexpug-
nabile (desigur, pentru cei care
parcurg\). Pe acest palier al cu-
noa[terii, fenomenele cap\t\
sens, derulându-se dup\ legile
unei matematici (ontologice) su-
perioare. Convingerea ultim\ ([i
legitim\) a crea]ionismului e a-
ceea c\ nimic logic [i cauzal nu
poate ie[i din haos, adic\ din ilo-
gic [i necauzal. Evolu]ionismul,
dimpotriv\, se focalizeaz\ pe
„salturi“ (inexplicabile) ale natu-
rii, pe „rupturi“ ale ordinii uni-
versale, pe „excep]ii“ multiple.
Gândirea evolu]ionist\ constitu-
ie un permanent exerci]iu de to-
lerare a „verigilor lips\“. Univer-
sul se na[te, pentru savan]ii dar-
winieni, din „accidente“ ale ma-
teriei, via]a irumpe din „supa
primordial\“ printr-o „coinciden-
]\“ stranie, inteligen]a vine din-
tr-o „nevoie“, iar maimu]a evo-
lueaz\, subit, c\tre umanitate,
`n urma unui „salt“. Nu-mi r\-
m=ne dec=t s\ m\ ar\t profund
surprins c\ tocmai un intelec-
tual al evolu]iei ironiza „carele
de foc“, trase de caii `naripa]i ai
v\zduhului...
* TEXT PUBLICAT `N REVISTA „CUVÂNT [I SUFLET“,
EDITAT| DE FR|}IA ORTODOX| ROMÂN| IA[I
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Limitele [i 15 noiembrie 2009
substan]a curajului Nr. 97 (211) Anul V - SERIE NA}IONAL|
1,50 LEI exemplarul
Când faci un lucru nea[tep- 5 LEI abonamentul
tat [i foarte riscant, vei ob]ine lunar - cu taxele po[tale incluse
probabil admira]ia martorilor
oculari. Dar, dup\ ce trece valul
de adrenalin\, vei r\mâne cu
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
rezultatele concrete ale gestu-
lui t\u. Ele pot fi majore, a[a
cum pot fi complet neglijabile.
Pe scurt, curajul e o mare vir-
tute. Trebuie doar s\-i define[ti Congres Interna]ional
substan]a [i s\-i stabile[ti limi-
tele. (arhid. Nicolae DIMA) de Teologie Pu]in\

PAGINA 15
PAGINA 11
PAGINA 3 `nchinat Sfântului gramatic\
Vasile cel Mare

P\rintele Dumitru St\niloae -

www.basilica.ro
amintirea `ntâlnirii
Nici un lucru care se petrece `n via]a omului
nu e `ntâmpl\tor. Totul este providen]ial.
A[a spunea p\rintele Constantin Galeriu. La
fel s-a `ntâmplat [i cu cei care au avut
privilegiul de a-l cunoa[te [i de a-i fi
aproape p\rintelui Dumitru St\niloae, de la
a c\rui na[tere se `mplinesc 116 ani, `n data
de 16 noiembrie. A fost pentru ei ceva
providen]ial. ~ntâlnirea cu cel mai mare
Samarineanul milostiv - teolog român al secolului al XX-lea a r\mas,
chip al lui Hristos pentru totdeauna, p\strat\ ca o amintire
[i al omului bun scump\ [i de neuitat. „P\rintele profesor se
PAGINILE 4-5 hr\nea din spiritualitatea monastic\ mai
mult decât ne d\deam noi seama [i asta l-a
ajutat, probabil, `n preocuparea pentru
scrierile filocalice. De[i era c\s\torit [i a
tr\it toat\ via]a `n lume, cred c\ o parte din
inima sa era `n mijlocul vie]uitorilor din
m\n\stiri.“ „P\rintele St\niloae ne invit\,
ne`ncetat, s\ facem ceea ce el a f\cut, s\ ne
~ncepe Postul rug\m cum s-a rugat el [i s\ descoperim
Na[terii Domnului astfel, `mpreun\ cu sfin]ii, prietenii s\i,
PAGINA 10 chipul nemuritor al Mântuitorului Hristos,
cum el ni-l arat\.“ PAGINILE 6-9
P\rintele St\niloae -
dasc\l sfin]it
[i teolog rug\tor
PAGINA 3

Buruiana „supersti]iilor“
[i fariseismul
propagandei comuniste
PAGINILE 12-13

Precum dintre zeci de mii de oameni de-a abia se afl\ unul care a `mplinit pu]in poruncile [i
legile [i a ajuns la cur\]ia sufletului, a[a dintre mii de oameni de-aabia unul s-a
a `nvrednicit s\ ajung\ „
„
cu mult\ paz\ la rug\ciunea curat\ [i s\ sparg\ hotarul ei, [i s\ se `mp\rt\[easc\ de taina aceea.
Pentru c\ cei mai mul]i nu s-a au `nvrednicit nicidecum de rug\ciunea curat\, ci numai pu]ini. Iar la
taina aceea de dup\ ea de-a abia ajuns unul din neam `n neam, prin harului lui Dumnezeu.

Sfântul Isaac Sirul

CM
YK
2 Opinii Duminic\, 15 noiembrie 2009

RELIGIE {I FENOMEN

Cum privesc sociologii consecin]ele

individualiz\rii societ\]ii de azi asupra religiei
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Este `ndeob[te cunoscut fap-
tul c\, de-a lungul timpului,
mul]i sociologi [i istorici au per-
ceput rela]ia dintre religie [i
modernitate ca pe una tensiona-
t\. Cei mai mul]i dintre ace[tia
erau convin[i c\ pe m\sur\ ce
formele [i stilurile moderne de
via]\ se vor r\spândi, iar indus-
trializarea, urbanizarea, cre[te-
rea bun\st\rii, ca [i pluralizarea
[i individualizarea se vor impu-
ne, `n mod automat semnifica]ia
social\ a religiei [i Bisericii se va
diminua, la fel cum concep]ia re-
ligioas\ despre lume va fi `nlo-
cuit\ de una secular\ [i secula-
rizant\.
Ast\zi lucrurile stau altfel [i
pu]in invers, `n sensul c\ num\-
rul celor care `mp\rt\[esc sem-
nifica]ia teoriei clasice a secula-
riz\rii a sc\zut sim]itor. Ba mai
mult decât atât, dincolo de a-
ceast\ realitate incontestabil\ a
fenomenului seculariz\rii `n
societatea modern\, se vorbe[te
`n egal\ m\sur\ de „deseculari-
zare“, a[a cum o face P. L. Ber-
ger, o no]iune care vine `n total\
contradic]ie cu supozi]iile sale
anterioare privind viitorul re-
ligiei (vezi P. L. Berger (Ed.),
The Desecularization of the
World. Resurgent Religion and
World Politics, Washington
D.C., 1999). Pe aceea[i linie se
`nscriu, de asemenea, [i al]i
anali[ti de prim\ mân\, precum
M. Horx, care vorbe[te de o „res-
piritualizare“ a lumii (M. Horx,
Trendbuch, Bd. I, Der erste
grosse deutsche Trendreport,
München, 1993), José Casano-
va, care aduce `n discu]ie con-
ceptul de „deprivatizare“ a re-
ligiei (J. Casanova, Public Reli-
gions in the Modern World, Chi-
cago, 1994); [i mai departe, de
pild\, Martin Riesebrodt care
sugereaz\ ipoteza „re`ntoarcerii
religiilor“ (M. Riesebrodt, Die
Rückkehr der Religionen: Fun-
damentalismus und der „Kampf
der Kulturen“, München, 2000)
sau a „re`ntoarcerii zeilor“, a[a
cum se exprim\ F. W. Graf, `n-
tr-o lucrare care poart\ tocmai
acest titlu (vezi F. W. Graf, Die
Wiederkehr der Götter. Religion
in der modernen Kultur, Mün-
chen, 2004). ~n num\r crescând,
sociologi [i istorici accept\ ideea
c\ religia `[i las\ amprenta a-
supra societ\]ii moderne, c\ re-
ligia nu este incompatibil\ cu
modernitatea, ba chiar se poate
constitui, `n multe privin]e,
`ntr-un izvor al modernit\]ii.
Consecin]ele procesului
individualiz\rii
asupra religiei
{i totu[i, dincolo de aceste in-
terpret\ri ale teoriei seculariz\-
rii, un lucru este cert, [i anume
c\ ast\zi, mai mult ca oricând,
tr\im `ntr-o societate tot mai in-
dividualizat\ [i pluralizat\ sub
toate aspectele. Spre deosebire
de societ\]ile premoderne, `n so-
cietatea de azi este tot mai greu
de stabilit, `n func]ie de origine [i
mediul `n care tr\ie[te, ceea ce
cineva gânde[te, simte sau crede
(vezi U. Beck, „Jenseits von
Stand und Klasse? Soziale Un-
gleichheit, gesellschaftliche Indi-
vidualisierung stendenzen und
die Entstehung neuer sozialer
Formationen und Identitäten“,
`n Soziale Welt, Sonderband 2,
1983, pp. 35-74; idem, Risikoge-
sellschaft. Auf dem Weg in eine
andere Moderne, Frankfurt a.
M., 1986). Din ce `n ce mai mult,
omul de ast\zi `[i impune singur
propriul stil de via]\, `[i creeaz\
statutul social [i `[i contureaz\
propriile convingeri, emancipân-
du-se de orice condi]ii contex-
tuale, indiferent de natura lor.
Consecin]ele procesului indi-
vidualiz\rii asupra religiei con-
stau, `n primul rând, `n faptul
c\ individul se simte mai pu]in
sprijinit `n orient\rile [i ac-
tivit\]ile sale religioase decât `n
societ\]ile premoderne, motiv
pentru care concep]ia [i practi-
cile sale religioase devin cu
mult mai permisive. Astfel, se
observ\ cum `n contextul aces-
tui proces de individualizare
structural\ a societ\]ii, indi-
vidul are posibilitatea de a se
manifesta religios `ntr-un mod
cu totul deosebit, f\r\ ca reli-
giozitatea sa s\ mai fie depen-
dent\ de institu]iile religioase
tradi]ionale (vezi D. Hervieu-
Leger, Pilger und Konvertiten.
Religion in Bewegung, Würz-
burg, 2004; P. Heelas, L. Wood-
head, The Spiritual Revolution.
Why Religion Is Giving Way to
Spirituality, Oxford, 2005); mai
ales `n condi]iile postmoder-
nit\]ii, religiozitatea `[i pierde
ve[mântul ei conven]ional [i se
exprim\ `n ceea ce prive[te cre-
din]a [i practicile tradi]ionale
`ntr-un mod cu totul liber. ~ns\,
acolo unde angajamentul reli-
gios, subliniaz\ sociologii, nu
mai ]ine strict de cutum\, de
tradi]ie, cre[te [i probabilitatea
ca individul s\ se angajeze [i s\
se exprime mai pregnant. Acum
se poate vorbi realmente de cre-
din]\, fiindc\ `n societ\]ile pre-
moderne credinciosul ca individ
participa pur [i simplu la un
consens `mp\rt\[it colectiv,
f\r\ a fi obligat s\ dovedeasc\
plauzibilitatea acestuia. De a-
ceea, nu `ntâmpl\tor, anumi]i
sociologi ai religiilor pornesc `n
demersul lor de la premisa c\
formele sociale institu]iona-
lizate ale religiosului [i religio-
zitatea individualizat\ se pozi-
]ioneaz\ una fa]\ de cealalt\
`ntr-o rela]ie invers propor]io-
nal\ (vezi G. Davie, Europe.
The Exceptional Case. Para-
meters of Faith in the Modern
World, London, 2002, p. 8).
Strâns legat\ de individu-
alizarea societ\]ii moderne este,
`n mod clar, pluralizarea orien-
t\rilor [i identit\]ilor culturale.
Fire[te, procesul moderniz\rii
se caracterizeaz\ [i prin tendin-
]ele de globalizare, ca [i printr-o
standardizare a valorilor cultu-
rale. Totu[i, diversificarea apar-
tenen]elor etnice, a orient\rilor
culturale [i identit\]ilor reli-
gioase, secondate de concuren]a
`ntre ele rezultat\ de aici, par
s\ r\mân\ dominante. ~n ace-
la[i timp, pluralizarea cultural\
[i religioas\ implic\ automat o
relativizare a criteriilor proprii
de evaluare. Mai mult decât a-
tât, `ntr-o atare perspectiv\,
nici o comunitate religioas\ nu
mai poate emite preten]ia, decât
`ntr-o form\ pur subiectiv\, c\
de]ine adev\rul absolut. Adev\-
rurile de credin]\ [i ritualurile
proprii nu mai sunt `nglobate
`ntr-un sistem sau structur\
plauzibil\ general\, ci trebuie
s\ `ncerce s\ se impun\ sub
presiunea altor m\rturii [i prac-
tici religioase. Bine`n]eles, `ntr-
o asemenea situa]ie, este posibil
s\ se valideze [i o alt\ ipotez\
sus]inut\ de sociologi, [i anume
c\ „vitalitatea religioas\“ cap\-
t\ un caracter tot mai pronun-
]at, cu cât „pia]a religioas\“ este
mai divers\ (cf. L. Iannaccone,
„The Consequences of Religious
Market Structure. Adam Smith
and the Economics of Religion“,
`n Rationality and Society, 3,
1991, pp. 156-177; idem, „Reli-
gious Market and the Econo-
mics of Religion“, `n Social Com-
pass, 39, 1992, pp. 123-131).
Individualizarea
stimuleaz\ apari]ia unor
noi forme de religie
Desigur, analiza f\cut\ de so-
ciologi pe tema de fa]\ este una
foarte complex\ [i foarte contro-
versat\, ]inând seama de con-
cluziile exprimate, dintre care
unele sunt foarte contradictorii.
Câteva dintre ele, `ns\, merit\ o
aten]ie deosebit\ mai ales din
partea noastr\, a teologilor, care,
din p\cate, folosim foarte pu]in
sau chiar deloc instrumente
[tiin]ifice de analiz\ sociologic\
a fenomenului religios, riscând
de foarte multe ori ca opiniile ex-
primate s\ nu aib\ nici o aco-
perire `n realitate.
~n primul rând, re]inem c\
procesul de individualizare a so-
ciet\]ii moderne a condus `n
Europa Occidental\ cel pu]in `n
ultimele 4-5 decenii, la o diminu-
are a rolului credin]ei [i practi-
cilor religioase `n via]a omului.
Totodat\, individualizarea sti-
muleaz\ apari]ia unor noi forme
de religie, de cele mai multe ori
pr. Nicolae Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
dezinstitu]ionalizat\, sincretis-
t\ [i difuz\. Conform unor stu-
dii elaborate `n mai multe ]\ri,
e vorba de o religiozitate necon-
ven]ional\, `n afara Bisericii,
care nu are nimic de a face cu
faptul dac\ un copil, de pild\, a
primit o anume educa]ie reli-
gioas\ `n familie sau nu (vezi O.
Müller, „Religiosity in Central
and Eastern Europe. Results
from the PCE Study“, `n: D. M.
Jerolimov, S. Zrinš?ak [i I. Bo-
rowik (Eds.), Religion and Pat-
terns of Social Transformation,
Zagreb, 2004, p. 73).
Nu `n ultimul rând, plu-
ralizarea religioas\ [i cultural\,
care a condus `n toate ]\rile oc-
cidentale, `nc\ de prin anii ’60
ai secolului trecut, la o diversi-
tate tot mai mare a identit\]ilor
religioase [i culturale, n-a sporit
nivelul vie]ii religioase, ba dim-
potriv\ l-a diminuat (cf. M.
Chaves, P. S. Gorski, „Religious
Pluralism and Religious Partici-
pation“, `n Annual Review of
Sociology, 27, 2001, pp. 261-
281). ~n acela[i timp, `ns\, tre-
buie re]inut c\, nu de pu]ine ori,
angajamentul religios, impli-
carea [i solidaritatea sunt
tr\s\turi cu mult mai prezente
`n comunit\]ile religioase mi-
noritare decât `n cele ma-
joritare. Chiar dac\, `n general,
efectele individualiz\rii [i plu-
raliz\rii societ\]ii de azi sunt
predominant negative, exist\ [i
efecte pozitive. a

CUV+NT PASTORAL
L\comia [i somnul
de pr. Horia Nicolae
PRIOTEASA
Unul dintre cei mai `nver[una]i lupt\-
tori `mpotriva l\comiei este Sfântul Ioan
Gur\ de Aur, P\rinte bisericesc al seco-
lului al IV-lea. Spun „este“, fiindc\ in-
spira]ia dumnezeiasc\ nu are termen de
valabilitate [i, deci, nu „expir\“. Acest
sfânt, al\turi de majoritatea scriitorilor
biserice[ti, critic\ aspru, dar ziditor, a-
ceast\ „urâciune“ `naintea lui Dumne-
zeu, care este l\comia, fie cea de mo-
ment, a pântecelui, fie cea de durat\,
având ca izvor iubirea de argin]i.
Tân\rul bogat [i virtuos ce-L `ntâlnise
pe Hristos Domnul, care c\uta des\vâr-
[irea, la r\spunsul chem\rii la apostolat
prin dezr\d\cinarea de cele ale bog\]iei
lume[ti, pleac\ `ntristat, incapabil de as-
cultare, s\r\cie [i cur\]ie.
L\comia, care alimenteaz\ toate p\-
catele [i dep\rteaz\ cu u[urin]\ pe om
de Dumnezeu, form\ profund\ de ego-
ism, nu cunoa[te limite, deci este „f\r\
frâu“, adic\ „sor\ bun\“ cu desfrânarea.
Cel biruit r\mâne dezgolit de fapte
bune, `nsetat de dorul lui Dumnezeu,
str\in de toate Tainele cele dumneze-
ie[ti, `nchis `n propria `nsingurare, ne-
putincios m\dular al Bisericii. El nu
poate s\ „`nghit\“ pe nimeni, mai ales pe
aproapele s\u, fiindc\ nu poate s\
cuprind\ pe cineva `n inima sa.
Somnul este chipul mor]ii. Nimeni nu
poate garanta r\s\ritul fiec\rei dimine]i.
Pentru cel bogat, nemilostiv [i lacom
noaptea este chinuitoare [i somnul un
co[mar. Gândul c\ nu se mai poate trezi
provoac\ spaim\, team\ [i nesiguran]\.
Glasul evanghelic: Nebune, `n noap-
tea aceasta se va cere de la tine sufletul
t\u pare tot mai str\in pentru oamenii
`mbog\]i]i peste noapte, dornici, cu orice
pre], s\ fie `n centrul aten]iei, conta-
mina]i de „virusul VIP“.
Boga]ii nemilostivi [i lacomi, c\zu]i `n
„cursa narcisist\“, nu percep c\ oricând
patul poate s\ le fie mormânt, uitând de
moarte [i refuzând orice discu]ie folosi-
toare de suflet despre „marea trecere“.
Ei se risipesc u[or, dar pr\p\stios, `n i-
deile r\t\cite ale re`ncarn\rii, gând p\gu-
bitor [i lipsit de sens. Uit\ c\ se pot „re`n-
carna“ de 365 de ori pe an, fiecare zi fiind
un bun prilej de poc\in]\ [i `ndreptare.
„Elixirul“ c\utat, dar neg\sit al
tinere]ii f\r\ de b\trâne]e [i al vie]ii f\r\
de moarte nu poate fi comercializat `n
pie]e, dar este propov\duit de Biseric\
de 2000 de ani, ca fiind starea de fericire
ve[nic\ `n `mp\r\]ia f\g\duit\ de Dum-
nezeu oamenilor prin Iisus Hristos Dom-
nul nostru.
Gestul involuntar, neobservat [i lipsit
de orice importan]\ al a[ez\rii pe propria
Pr. ic. stavr. Horia Nicolae
Prioteasa, coordonator al
preo]ilor de spitale din Bucure[ti
[i slujitor al Bisericii „Sfin]ii
Doctori f\r\ de argin]i Cosma [i
Damian“ din cadrul Institutului
Clinic Fundeni din Bucure[ti
pern\ poate `nsemna moment de reflec]ie
asupra zilei ce a trecut, cu n\dejdea
des\vâr[irii lucrului `nceput [i pl\cut lui
Dumnezeu. ~n timpul somnului, nimeni
nu mai are nimic, fie argin]i, slugi sau
]arini. Nimic nu ne mai apar]ine, de[i ne
credem a fi st\pâni f\r\ a cugeta la cu-
vintele apostolice: „Ce lucru ai, pe care s\
nu-l fi primit [i dac\ l-ai primit, de ce te
lauzi ca [i cum nu l-ai fi primit?“. Practic,
suntem `n mâinile lui Dumnezeu `n
fiecare zi, dar mai ales `n fiecare noapte.
„Lucra]i cât este lumin\!“ este un alt
`ndemn biblic `n]elept, care responsabili-
zeaz\ conving\tor „...pe tot omul care
vine `n lume“.
„Miezul nop]ii“ trebuie s\ ne g\seasc\
`n privegherea gândului c\tre Dumne-
zeu, lipsit de orice grij\ lumeasc\, trupul
nefiind `mpov\rat de `mbuibare, ci su-
pus postului [i `nfrân\rii.
Mântuirea sufletului nu e „plesnire
din palme“, ci este un proces de `nde-
lung\ durat\ [i de `ndelung\ r\bdare.
Pentru unii, biserica este doar un re-
per urbanistic sau rural, dar pentru noi
reprezint\ calea c\tre mântuirea suflete-
lor noastre, spre rug\ciunea pentru cei
adormi]i [i spre catehizarea celor tineri.
~n auzul celor credincio[i predomin\
cânt\rile biserice[ti, sfaturile duhovni-
cilor, vie]ile pilduitoare ale sfin]ilor. Ei
resping „`mboln\virea iubirii de argin]i“
[i „a se `ngreuia cu somnul“, [tiind c\
prin acestea „se dau mor]ii“ [i „se `ncuie“
afar\ de ~mp\r\]ia Cerurilor.
Gândul la „somnul“ pe care trebuie
s\-l „dormim“ [i din care vom fi „de[-
tepta]i“ pentru a da r\spuns pentru fie-
care „talant primit“ treze[te `n noi f\g\-
duin]\ grabnic\ de desp\timire. a
 Duminic\, 15 noiembrie 2009 Opinii 3
LUMINA DIN CUV+NT
soane decât ceea ce-i material, ce-
„Patimile trupe[ti nu mai re]in din lucruri ea ce poate satisface pofta trupu-
lui nostru; iar mânia, `ntrista-
[i din persoane decât ceea ce-ii material“ rea, slava de[art\ se explic\ tot
prin aceast\ reducere a lucruri-
~nfrânarea, exercitat\ liber nii noastre [i s\ o `nal]e dincolo nostru spiritual prin negr\itele lor la aspectul lor util trupului [i
de omul credincios, nu e `nfrâ- de acel lucru. Orice lucru, prin [i nesfâr[itele puteri de `ncura- m\rginit. Lucrurile nu mai sunt
nare din urcu[ul spre Dumne- infinitul sensului [i prin `nr\- jare, de `ncredere ce iradiaz\ decât ceea ce se m\nânc\ sau
zeu, ci dep\rtare de rele, având d\cinarea lui `n infinit, prin le- din el! dau alte `nlesniri [i pl\ceri tru-
rostul s\-l fereasc\ pe om de g\turile lui, de nesfâr[it\ com- Lumea lucrurilor [i persoane- pului: `l duc repede, `i dau miro-
scufundarea total\ `n lume. plexitate, cu sensurile tuturor lor e menit\ astfel s\ fie scar\ suri [i gusturi pl\cute, `i prezin-
Desigur lumea, ca zidire a lui lucrurilor, este un mister. Cu c\tre Dumnezeu, sprijin `n urcu- t\ un aspect material lucios, `i
Dumnezeu, `[i are rostul ei po- atât mai mult, persoana unui [ul spre El. Dar prin patimi ofer\ o odihn\ comod\; iar per-
zitiv. Ea are s\ ne ajute `n ur- semen al nostru, care niciodat\ omul ia lumii aceast\ adâncime soana semenului e numai un
cu[ul spre Dumnezeu. Ra]iuni- nu poate `nc\pea `ntr-o formu- luminoas\, aceast\ transparen- trup care poate trezi pl\ceri
le divine ce iradiaz\ din ea o l\ ra]ional\ `nchis\, care nu se ]\ ce merge pân\ la infinit. ~n loc trupului nostru, sau un cuan-
umplu de o lumin\ [i de o tran- poate niciodat\ epuiza `n co- s\ mai fie „orizont de mistere“, tum de cai putere, utilizabil ca
sparen]\ care dau o perspecti- municarea ei [i `n setea ei de lumea devine un con]inut mate- unealt\ pentru produc]ia de bu- P\rintele Dumitru
v\ infinit\ `n]elegerii noastre. cunoa[tere [i de iubire. Cât de rial consumabil, un zid impene- nuri pl\cute trupului. Lucrurile St\niloae (1903-1993)
Orice lucru, prin sensul lui mult nu ne ajut\ un semen al trabil, nestr\b\tut de nici o lu- [i persoanele nu mai cuprind de-
niciodat\ epuizat, prin rostul nostru s\ ne ridic\m spre infi- min\ de dincolo. De fapt, patimi- cât ceea ce cade imediat sub sim- reliefuri de alt ordin decât cel
lui niciodat\ deplin deslu[it `n nitul de taine prin `n]elesurile le trupe[ti - l\comia pântecelui, ]uri, [i nimic dincolo de sim]uri. sensibil. P\catul `mpotriva lui
ansamblul universului, trebuie interminabile din el; cât de iubirea de avu]ie, curvia - nu Ele au devenit opace. Lumea a Dumnezeu, Spiritul creator, e [i
s\ dea mereu de meditat ra]iu- mult nu ne fortific\ `n urcu[ul mai re]in din lucruri [i din per- devenit unilateral\, s\rac\, f\r\ un p\cat `mpotriva lumii. a

INVITATUL S|PT|M+NII EDITORIAL

P\rintele St\niloae - dasc\l Limitele [i substan]a curajului

sfin]it [i teolog rug\tor
† CASIAN,
Arhiepiscopul Dun\rii de Jos
Cu cât trece timpul, cu atât cei care ne-au mar-
cat existen]a cre[tineasc\ sunt mai vii, chiar
dac\ ne-au p\r\sit trupe[te. Ei sunt mai
prezen]i `ntr-un ne`ncetat dialog duhovnicesc,
chiar dac\ nu mai vorbesc, direct [i personal, cu
noi. Noi `ns\ `i descoperim mereu `n viul
prezentului continuu, prin lucrarea [i opera lor,
prin rug\ciune [i prin binefacerile a[ezate de
via]a lor `n l\untrul nostru.
Un astfel de m\rturisitor [i de tr\itor al reali-
t\]ilor inefabile, dar mereu accesibil c\ut\rilor
noastre spirituale este p\rintele St\niloae.
~l c\ut\m ori de câte ori dorim a afla un sens
mai profund al vie]uirii cre[tine `n cotidianul
nostru, tot mai reduc]ionist `n cele spirituale [i
tot mai deschis solu]iilor efemere [i trec\toare.
Mai sim]im aceasta la soroacele amintirii sale,
ziua onomastic\, de na[tere sau cea a trecerii la
Domnul ori chiar atunci când `l redescoperim cât
de aproape se afl\, smerit [i binevoitor, mereu
zâmbitor [i apropiat `n c\r]ile din rafturile bibli-
otecilor noastre. {i mai conving\toare sunt m\r-
turiile prezen]ei [i lucr\rii sale `n sufletele [i `n
inimile noastre.
Dar p\rintele St\niloae nu are trebuin]\ de
sublinierile noastre despre impresionanta sa
personalitate sau despre inegalabila sa oper\ te-
ologic\. Mai curând noi avem de câ[tigat experi-
en]\ [i r\spunsuri conving\toare la nenum\ra-
tele noastre nedumeriri ori c\ut\ri `n leg\tur\
cu sensul teologic [i duhovnicesc al vie]ii.
„Lumina de Duminic\“ `i consacr\, `n paginile
sale, spa]ii de recuno[tin]\ [i-i ofer\ prilejul de a-
[i prelungi binef\c\toarea prezen]\ c\tre noi, ca
dasc\l sfin]it al teologhisirii rug\toare [i ca m\r-
turisitor smerit [i profund al experien]ei vie]uirii
`n Hristos, dup\ pildele vii ale Sfin]ilor P\rin]i,
`nv\]\torii, sfin]itorii [i modelele noastre ve[nice.
P\rintele St\niloae, de[i `n parte, mai ales
pentru ucenicii direc]i, ne este cunoscut, trebuie
ne`ncetat redescoperit ori descoperit pentru cei
ce bat mereu la „u[ile“ harului. El este cunoscut
`ndeob[te `n Occident, ca [i la noi, `n R\s\ritul
cre[tin, ca un edificator de „poduri“ spirituale,
cum arat\ Mitropolitul Kallistos Ware. El este
„unul din principalii, dac\ nu principalul purt\-
tor de cuvânt al Ortodoxiei contemporane [i, foar-
te simplu, al cre[tin\t\]ii“, cum m\rturisea Oli-
vier Clément. Este „cel mai influent [i mai cre-
ativ teolog ortodox contemporan“, cum `l prezin-
t\ teologul Jürgen Moltmann. De asemenea, el
este „un m\rturisitor al iub`irii divine [i al dem-
nit\]ii umane“, a[a cum l-a cunoscut ucenicul s\u
direct, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel.
~n aceast\ succint\ evocare, m\rturie perso-
nal\, dorim a reliefa chipul de „icoan\“ luminoa-
s\ al p\rintelui Dumitru, care te atr\gea atât `n
propria sa chilie din apartamentul s\u modest,
cât [i `ntr-o convorbire care devenea urcu[ du-
hovnicesc de la ne`n]elesurile omene[ti la pute-
rea integratoare a bucuriei, pe care el o ar\ta,
mai `nainte de a vorbi despre ea.
~nalt Preasfin]itul CASIAN,
Arhiepiscopul Dun\rii de Jos
Invariabil ne cheam\ la `n]elesurile „Teologiei
concrete“. Cât\ dreptate are reverendul Donald
Allchin, unul din prietenii s\i occidentali [i, toto-
dat\, ucenic [i admirator, când scrie: „Este un om
care restaureaz\ `ncrederea `n via]\“. Mai lumi-
nos `l afl\m `n descrierea Mitropolitului Kallistos
Ware: „Când vorbe[te `n «Experien]a lui Dumne-
zeu» despre umanitate, tandre]ea [i delicate]ea
sfin]ilor, el zugr\ve[te involuntar propriul s\u
portret (s.n.). Are o fa]\ plin\ de lumin\, ilumi-
nat\ de acela[i surâs `n ochii s\i ca [i pe buzele
sale. Se schimb\ u[or de la zâmbet la seriozitate.
Are darul pre]ios de a transmite, prin simpla sa
prezen]\, un sentiment de totalitate (plenitudi-
ne) [i pace. Nu este numai profesor, ci [i preot ca-
re iube[te Liturghia, nu numai un savant, ci [i
p\rinte duhovnicesc. Leg\tura dintre teologie [i
rug\ciune, atât de des subliniat\ `n opera sa, es-
te evident\, de asemenea, `n persoana sa. Teolo-
gia nu este pentru el doar ceea ce studiaz\, ci es-
te ceea ce tr\ie[te [i este. Vorbe[te cu `n]elepciu-
nea inimii (s.n.)“.
P\rintele St\niloae ne invit\, ne`ncetat, s\
facem ceea ce el a f\cut, s\ ne rug\m cum s-a ru-
gat el [i s\ descoperim astfel `mpreun\ cu sfin]ii,
prietenii s\i, chipul nemuritor al Mântuitorului
Hristos, cum el ni-l arat\. „Am urmat pe Hristos
ca Lumin\ sau ca sens pozitiv suprem al lumii [i
oamenilor.“
Ce bine ar fi dac\ tot mai mul]i am ar\ta `n
concretul vie]ii noastre de slujitori, de tineri, de
credincio[i, `n Biserica lui Hristos, cât de bine fa-
ce p\rintele St\niloae, dasc\lul [i rug\torul, te-
ologul [i prietenul nostru, m\rturisitor al iubirii,
f\r\ de care nu suntem nici persoane, nici prie-
teni, nici fra]i, nici ucenici ai Mântuitorului.
~n Ardeal, despre {aguna se spune: „Da, Andrei,
tu n-ai murit!“. De ce n-am prelungi aceast\ `n]e-
leapt\ m\rturie [i pentru p\rintele St\niloae? a
de arhid. Nicolae
DIMA
Am dat o simpl\ c\utare
pe internet cu „cei mai cura-
jo[i oameni“. ~n englez\, pen-
tru c\ `n român\ sunt doar
rezultate neserioase. Am g\-
sit câteva liste cu oameni de-
spre care se crede c\ au stabi-
lit adev\rate performan]e `n
dep\[irea limitelor fricii. {i
nu doar atât, pentru c\ ade-
v\rat curaj nu are doar cel
care face lucruri nebune[ti, ci
mai ales cel care lucreaz\ `n
interesul comunit\]ii.
Am ales câteva cazuri de
oameni practic necunoscu]i.
De exemplu, Rosa Parks, o fe-
meie de culoare care, `n ziua
de 1 decembrie 1955, a refuzat
s\ se ridice de pe scaun `n au-
tobuz. Iat\ `ntreaga situa]ie:
`n anii `n care `n SUA `nc\ era
`n vigoare segregarea rasial\,
negrii aveau obliga]ia s\ se
a[eze pe scaunele din autobuz
`ncepând de la ultimele rân-
duri din spate [i continuând
spre mijlocul autobuzului, pâ-
n\ la rândurile care erau ocu-
pate de albi. Dac\ toate locuri-
le erau ocupate [i mai urca un
pasager cu pielea alb\, negrii
care erau a[eza]i cel mai `n fa-
]\ erau obliga]i s\ se ridice [i
s\ elibereze tot rândul respec-
tiv. Ei bine, Rosa Parks (avea
vârsta de 43 de ani `n acel mo-
ment) a tr\it o astfel de situa-
]ie [i, `n momentul `n care tre-
buia s\ se ridice de pe scaun, a
refuzat. I-a invitat pe oamenii
albi care urcaser\ `n autobuz
s\ stea pe locul liber de lâng\
ea. Atitudinea Rosei Parks a
creat un adev\rat scandal. A
fost arestat\, judecat\, con-
damnat\ s\ pl\teasc\ amen-
d\. A refuzat s\ pl\teasc\ [i a
f\cut recurs. Gestul ei n-a fost
`n zadar, ci a declan[at ceea ce
s-a numit Boicotul Autobuze-
lor din Montgomery: un pro-
test al negrilor `n urma c\ruia
autorit\]ile au fost for]ate s\
anuleze m\surile inumane de
segregare dup\ culoarea pielii.
Un alt exemplu de curaj es-
te cel al lui Pat Tillman, un ju-
c\tor de fotbal american, care
s-a `nrolat voluntar `n US Ar-
my `n 2002, la 8 luni dup\ ata-
curile de la 11 septembrie. ~n
momentul `nrol\rii, a trebuit
s\ refuze un contract pe trei
ani, `n valoare de 3,6 milioane
de dolari, de la echipa Arizona
Cardinals. Tillman a murit doi
ani mai târziu, pe frontul din
Afganistan.
Din aceea[i categorie fac
parte [i salvatorii de la World
Trade Center, miile de pompi-
eri care au intervenit pentru
scoaterea de sub ruine a supra-
vie]uitorilor. 70% dintre salva-
tori s-au `mboln\vit grav, cei
mai mul]i de cancer la nivelul
aparatului respirator, iar pes-
te 360 au murit - explica]ia fi-
ind expunerea deosebit de in-
tens\ la gazele toxice de la lo-
cul atentatelor.
~ntr-o sear\ târziu, pe ca-
nalul Eurosport era o tran-
smisiune de la un eveniment
sportiv din SUA, respectiv un
show cu s\rituri cu motocicle-
ta pe trambuline. Nu [tiu cum
se nume[te acest sport, dar es-
te spectaculos [i plin de sus-
pans. ~n acea sear\ am v\zut
`ntâmplându-se co[marul ori-
c\rui sportiv - dar [i al oric\-
rui spectator: unul dintre mo-
tocicli[ti, dup\ ce a f\cut câte-
va salturi de `nc\lzire reu[ite,
a `ncercat o cascadorie. Trebu-
ia s\ se roteasc\ `n aer, `n
plan vertical, `n plin salt, iar
apoi s\ aterizeze pe cap\tul
opus al trambulinei, spre co-
borâre. Saltul nu i-a reu[it. A
s\rit, s-a `n\l]at la vreo 9-10
metri, dar [i-a calculat gre[it
avântul [i a f\cut, `n loc de o
singur\ rotire, o rotire [i ju-
m\tate. Când [i-a dat seama
c\ nu va mai ateriza pe ro]i,
s-a desprins de pe motocicle-
t\, pentru ca m\car s\ nu fie
zdrobit de ma[in\rie, `n c\de-
re. S-a pr\bu[it, practic, de la
`n\l]imea saltului acrobatic [i
a c\zut ca un manechin din
cârp\. Sala a `nghe]at. A[a
cum nu-]i imaginezi c\ vei ve-
dea vreodat\ un trapezist c\-
zând, chiar dac\-[i face nu-
m\rul f\r\ plas\ de siguran-
]\, a[a nimeni nu [i-a imagi-
nat c\ e posibil s\ vad\ vreo-
dat\ `n sala de concurs un
motociclist pr\bu[indu-se de
la 10 metri. Obi[nuin]a succe-
sului a eliminat din con[tiin]a
publicului posibilitatea e[ecu-
lui. Sportivul a p\r\sit incin-
ta `n ambulan]\, imobilizat,
dup\ ce fusese cules de pe pis-
t\. Spectacolul s-a `ncheiat `n
acel moment. Cupa aurie a
disp\rut `n culise, `nso]it\ de
sticlele de [ampanie. ~n urma
ambulan]ei a r\mas o `ntre-
bare: a fost omul acela, moto-
ciclistul, un om curajos? Cine
e de vin\ atunci când limita
dintre succes [i mutilare pe
via]\ sau chiar deces e prea
sub]ire? a
4 Evanghelia de duminic\
Samarineanul milostiv - chip
al lui Hristos [i al omului bun
Evanghelia Duminicii a
XXV-a dup\ Rusalii
(Pilda samarineanului
milostiv)
Luca 10, 25-3
37
~n vremea aceea a venit
la Iisus un `nv\]\tor de
lege, ispitindu-LL [i `ntre -
bându-L L: ~nv\]\torule, ce
s\ fac eu ca s\ mo[tenesc
via]a cea de veci? Dar Iisus
l-a
a `ntrebat: ce este scris `n
Lege? Cum cite[ti? Iar el,
r\spunzând, a zis: s\ iu-
be[ti pe Domnul Dumne -
zeul t\u din toat\ inima ta
[i din tot sufletul t\u [i din
toat\ vârtutea ta [i din tot
cugetul t\u; iar pe aproa-
pele t\u, ca pe tine `nsu]i.
Atunci Iisus i-aa spus: drept
ai r\spuns, f\ aceasta [i vei
fi viu. Dar el, voind s\ se
`ndrept\]easc\ pe sine, a
zis c\tre Iisus: [i cine este
aproapele meu? Iar Iisus,
r\spunzând, a zis: un om
oarecare se cobora din Ieru-
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
~n Evanghelia Duminicii a
XXV-a dup\ Rusalii, Sfântul
Evanghelist Luca prezint\ u-
na dintre cele mai frumoase
parabole rostite de Mântuito-
rul Iisus Hristos, cunoscut\
sub numele de Pilda samari-
neanului milostiv. Aceast\
pild\ ne `nva]\ c\ orice om a-
flat `n pericol trebuie sprijinit
[i ajutat, f\r\ a ]ine cont de
diferen]ele etnice, religioase,
sociale ori de alt\ natur\.
Preo]ia Vechiului
Testament ajunsese
un cult formalist,
f\r\ duh filantropic
„Pilda Samarineanului mi-
lostiv“ pare a fi, la o prim\ ve-
dere, o `ntâmplare din via]a u-
nui om oarecare, `ns\ Sfin]ii
P\rin]i ai Bisericii au ar\tat,
`n tâlcuirile lor, c\ aceast\
pild\ ne descoper\ `ns\[i tai-
na mântuirii neamului ome-
nesc, `n Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Cel ce a coborât
din ceruri [i S-a f\cut Om,
pentru ca pe oameni s\-i mân-
tuiasc\ de p\cat [i de moarte,
d\ruindu-le via]\ ve[nic\.
Astfel, omul care a coborât
de la Ierusalim spre Ierihon [i
a c\zut `ntre tâlhari reprezin-
t\ `ntreg neamul omenesc ca-
re a c\zut din comuniunea cu
Dumnezeu, prin neascultarea
protop\rin]ilor Adam [i Eva,
iar apoi a fost jefuit de daru-
rile duhovnice[ti ale priete-
niei cu Dumnezeu [i a suferit
lovituri aproape mortale de la
tâlharii suflete[ti, adic\ de la
demonii care `i `ndeamn\ pe
oameni spre p\cate [i patimi
Duminic\, 15 noiembrie 2009
salim `n Ierihon [i a c\zut
`ntre tâlhari, care, dup\ ce
l-a
au dezbr\cat [i l-a au r\nit,
s-a
au dus, l\sându-ll abia
viu. Din `ntâmplare un
preot cobora pe calea aceea,
dar, v\zându-ll, a trecut pe
al\turi. Tot a[a [i un levit,
sosind la acel loc, a venit, a
v\zut [i a trecut pe al\turi.
Dar un samarinean care
era c\l\tor, ajungând lâng\
lâng\ el [i v\zându-ll, i s-a a
f\cut lui mil\ de el [i, a-
propiindu-sse, i-a a legat r\-
nile turnând peste ele unt-
delemn [i vin; apoi, punân-
du-ll pe asinul s\u, l-a a dus
la o cas\ de oaspe]i [i a avut
grij\ de el. Iar a doua zi, la
plecare, sco]ând doi dinari,
i-a
a dat gazdei [i i-a a zis: ai
grij\ de el [i ce vei mai chel-
tui, când m\ voi `ntoarce eu
`]i voi da `napoi. Deci care
din ace[ti trei ]i se pare c\ a
fost aproapele celui care
c\zuse `n mâinile tâlhari-
lor? Iar el a r\spuns: cel
care a f\cut mil\ cu el. A-
tunci Iisus a zis c\tre el: du-
te de f\ [i tu asemenea.
care r\nesc [i `mboln\vesc
sufletul [i trupul.
Preotul [i levitul din pild\
simbolizeaz\ preo]ia Vechiu-
lui Testament care, de[i la `n-
ceput era un semn al lucr\rii
lui Dumnezeu `n istorie, ea a-
junsese un cult formalist [i o
liter\ moart\, pentru c\ des-
p\r]ea adorarea lui Dumnezeu
de iubirea milostiv\ [i smerit\
fa]\ de aproapele. Mesajul
Evangheliei acestei duminici
este mai `ntâi un corectiv adus
unei religii autosuficiente,
care devenise exclusiv preocu-
pat\ de propria afirmare `n so-
cietate, transformându-se `n-
tr-un scop `n sine, `n loc s\ fie
un mediu [i un mijloc de mân-
tuire a oamenilor.
Samarineanul, care s-a dis-
tins prin omenia [i bun\tatea
sa, `n pilda spus\ de Mântui-
torul, f\cea parte dintr-un
neam considerat inferior de
iudeii timpului, atât `n pri-
vin]a credin]ei, cât [i a etniei
lui `n }ara Sfânt\. Surpriza,
`ns\, vine tocmai din faptul
c\ un om apar]inând unui P\rintele Patriarh Daniel: „Aproapele nu trebuie neap\rat s\ fie o rud\, nu e obligato-
neam str\in [i dispre]uit se riu s\ fie un prieten ori un cona]ional, ci aproapele este omul care are iubire
distinge, prin bun\tatea sa, milostiv\ fa]\ de semenii s\i, este omul prin care Dumnezeu vine spre noi ca s\ ne
de un preot [i un levit, persoa-
ajute, aproapele este omul lui Dumnezeu, pentru c\ e milostiv ca Dumnezeu. Adesea,
ne de vaz\ ale societ\]ii iu-
daice antice. Samarineanul, aproapele este un necunoscut, unul la care nu te-ai fi a[teptat vreodat\ c\-]i va fi de
de la care, din cauza prejude- mare folos pentru a-]i vindeca r\nile trupe[ti [i suflete[ti, pentru a te sprijini `n
c\]ilor existente, nimeni nu necazuri [i situa]ii dificile, ori pentru a-]i duce sufletul la casa de oaspe]i, adic\ a te
a[tepta ceva bun, se dove- ajuta s\ te apropii mai mult de Biseric\, de `nnoirea vie]ii [i mântuirea sufletului“
de[te a fi cel mai omenos `n
diferite (cf. Isaia 8, 23; Matei fa]\ de omul aflat `n dificul- neam, de stare social\ [i de
raport cu semenul s\u aflat
`n suferin]\. Din acest motiv, 4, 15). tate. Aceast\ iubire milostiv\ situa]ie*. Pentru Dumnezeu,
samarineanul milostiv a fost [i smerit\, care se arat\ `n omul are valoare [i când este
considerat chipul ori simbolul Preotul [i levitul au fapta samarineanului milos- puternic, [i când este slab, [i
Mântuitorului Iisus Hristos, tiv, este chipul iubirii dum- când este s\n\tos, [i când
Care vine smerit `n lume, dar venit, au v\zut [i au nezeie[ti milostive, care are este bolnav, [i când se afl\ `n
este `ntâmpinat cu suspiciune plecat indiferen]i mil\ de fiecare om, fiindc\ stare de bucurie, [i când se
de mai-marii poporului S\u. Dumnezeu „voie[te ca to]i oa- afl\ `n stare de necaz, [i când
De pild\, opozan]ii Mântuito- Samarineanul milostiv se menii s\ se mântuiasc\ [i la se afl\ `n libertate, [i când se
rul Iisus Hristos eviden]iau deosebe[te de preotul [i levi- cuno[tin]a adev\rului s\ vi- afl\ `n `nchisoare ori `n alt\
originea Sa galileian\ (cf. tul Legii Vechi prin mila, n\“ (I Timotei 2, 4). Cu alte dificultate.
Ioan 7, 52), pentru a-L des- compasiunea [i iubirea sa ne- cuvinte, Evanghelia acestei Preotul [i levitul au venit
considera, `ntrucât, Galileea calculat\, adic\ f\r\ dorin]\ duminici arat\ valoarea uni- lâng\ cel r\nit, l-au v\zut [i au
era, de mult\ vreme, un de câ[tig, ar\tând un compor- c\ [i infinit\ a fiec\rei per- plecat indiferen]i, t\cu]i [i ne-
amestec de etnii sau neamuri tament atent [i comp\timitor soane umane, indiferent de milostivi. Au v\zut situa]ia
 Duminic\, 15 noiembrie 2009
omului „abia viu“, adic\ a-
proape mort, care se zb\tea
`ntre via]\ [i moarte, dup\ ce
fusese b\tut [i jefuit de tâlhari,
dar nu au f\cut nimic pentru
a-l ajuta. ~ns\ samarineanul
milostiv, un anonim care nu se
remarc\ nici prin rang, nici
prin bog\]ie, nici prin noble]ea
neamului s\u, devine un om al
compasiunii [i al ac]iunii,
venind `n ajutorul celui r\nit,
care se zb\tea `ntre via]\ [i
moarte. ~i leag\ r\nile, toarn\
pe ele untdelemn [i vin - ele-
mente care simbolizeaz\ Bote-
zul [i Euharistia - `l pune pe
asinul s\u [i `l duce la o cas\
de oaspe]i.
Casa de oaspe]i, unde cel
jefuit [i r\nit de tâlhari a fost
dus de bunul samarinean,
este, `n `n]eles duhovnicesc,
Biserica, pentru c\ `n Bise-
ric\ se vindec\ cei r\ni]i de
tâlharii sufletului, adic\ de de-
moni [i de p\cate. Biserica este
un spital, nu un tribunal,
spune Sfântul Ioan Gur\ de
Aur, este locul unde se vindec\
cei bolnavi de p\cate [i ame-
nin]a]i de moartea sufleteasc\.
Ea este „locul unde se mântui-
esc cei condamna]i la moarte“ -
zice Sfântul Efrem Sirul -, pen-
tru c\ plata p\catului este
moartea (Cf. Romani 6, 23). ~n
Biseric\ ne vindec\m de p\ca-
te [i ne preg\tim pentru `nvie-
re: acum pentru `nvierea sufle-
tului, iar `nvierea trupului o
dobândim când va avea loc `n-
vierea cea de ob[te, la venirea
`n slav\ a lui Hristos.
Cei doi dinari pe care i-a dat
samarineanul milostiv st\-
pânului casei de oaspe]i, ca s\
`ngrijeasc\ de cel r\nit,
reprezint\, `n tâlcuirea Sfin-
]ilor P\rin]i, Vechiul [i Noul
Testament. Iar cuvintele
samarineanului milostiv: „[i
ce vei mai cheltui, când m\ voi
`ntoarce eu `]i voi da `napoi“,
se refer\ la r\splata pe care
Hristos-Domnul o va da celor
care lucreaz\ pentru mân-
tuirea [i pentru vindecarea oa-
menilor, atunci când se va
`ntoarce, la a doua Sa venire,
„ca s\ judece viii [i mor]ii“.
Aproapele este omul
bun care ajut\ pe al]ii
imediat [i necondi]ionat
Dup\ ce Mântuitorul Iisus
Hristos explic\ cine este
aproapele nostru, prin inter-
mediul acestei parabole, `nv\-
]\torul de Lege care L-a ispi-
tit a `n]eles c\ aproapele este
omul care ajut\ imediat [i
necondi]ionat.
Aproapele nu trebuie nea-
p\rat s\ fie o rud\, nu e obli-
gatoriu s\ fie un prieten ori
un cona]ional, ci aproapele
este omul care are iubire
milostiv\ fa]\ de semenii s\i,
este omul prin care Dumne-
zeu vine spre noi ca s\ ne a-
jute, aproapele este omul lui
Dumnezeu pentru c\ e milos-
tiv ca Dumnezeu. Adesea, a-
proapele este un necunoscut,
unul la care nu te-ai fi a[tep-
tat vreodat\ c\-]i va fi de ma-
re folos pentru a-]i vindeca
r\nile trupe[ti [i suflete[ti,
pentru a te sprijini `n neca-
zuri [i situa]ii dificile, ori pen-
tru a-]i duce sufletul la casa
de oaspe]i, adic\ a te ajuta s\
te apropii mai mult de Bise-
ric\, de `nnoirea vie]ii [i mân-
tuirea sufletului.
Fiecare om poate fi aproa-
pele nostru dac\, prin ajutorul
s\u milostiv, devine lucr\tor
5
al iubirii milostive a lui Dum-
nezeu, devine mân\ milostiv\
a lui Dumnezeu pentru a ajuta
pe cei care au nevoie de ridi-
care [i vindecare.
Credin]a lucr\toare
prin iubire
Finalul pildei din Evan-
ghelie `l determin\ pe `nv\]\-
torul de Lege care L-a ispitit
pe Mântuitorul Hristos s\ re-
cunoasc\ faptul c\ samari-
neanul milostiv a fost aproa-
pele celui jefuit [i r\nit de tâl-
hari. Evanghelia acestei du-
minici, `ns\, nu se `ncheie cu
aceast\ constatare, fapt care
ar fi `nsemnat c\ prin pilda
Sa Mântuitorul a r\spuns
doar unei curiozit\]i, ci ea
con]ine [i un `ndemn puter-
nic: „du-te de f\ [i tu aseme-
nea!“. ~ndemnul Mântuitoru-
lui, adresat c\rturarului care
L-a `ntrebat: „cine este aproa-
pele meu?“ [i care a recunos-
cut valoarea faptei milostive
a bunului samarinean, `l obli-
g\ pe acesta s\ arate [i el a-
ceea[i atitudine. F\r\ acest
`ndemn, pilda Mântuitorului
ar fi r\mas doar o povestioar\
frumoas\. ~ndemnul S\u
ferm: „du-te de f\ [i tu aseme-
nea!“, `ns\, transform\ pilda
`ntr-un program pentru do-
bândirea mântuirii, adresat
nu doar acelui c\rturar, ci [i
tuturor oamenilor din toate
timpurile [i din toate locurile.
Inspirat\ de aceast\ para-
bol\, Biserica a `n]eles, `nc\
de la `nceputurile ei, c\ nu se
poate ocupa numai de rug\-
ciune [i de citirea Sfintei
Scripturi, ci trebuie ca, dup\
Liturghie, s\ dezvolte [i filan-
tropia sau opera de caritate.
De aceea, multe a[ez\minte a-
le Bisericii, fie case pentru
pelerini, spitale, orfelinate
sau azile de b\trâni, s-au nu-
mit ori `nc\ poart\ numele de
„Bunul Samarinean“, iar lu-
crarea lor filantropic\ se mai
nume[te [i „oper\ samarinea-
n\“, adic\ oper\ inspirat\ [i P\rintele Patriarh Daniel: „Samarineanul, de la care, din cauza prejudec\]ilor exis-
motivat\ de `ndemnul Mân- tente, nimeni nu a[tepta ceva bun, se dovede[te a fi cel mai omenos `n raport cu
tuitorului Iisus Hristos „du-te semenul s\u aflat `n suferin]\. Din acest motiv, samarineanul milostiv a fost
de f\ [i tu asemenea!“, din Pil-
da samarineanului milostiv. considerat chipul ori simbolul Mântuitorului Iisus Hristos, Care vine smerit `n
Deci, `n lumina Evangheliei lume, dar este `ntâmpinat cu suspiciune de mai-marii poporului S\u“
lui Hristos, Biserica a organi-
zat primele spitale pentru bol-
tirea deas\ a Sfintei Scrip- ghelia acestei duminici ca fi- Nota:
turi, cât [i prin rug\ciune mai ind un program deodat\ du- *
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii,
navi, cantine pentru s\raci, intens\, spovedanie [i `mp\r- hovnicesc [i filantropic (ca- în]elegând valoarea pe care
ad\post pentru c\l\tori [i al- t\[ire euharistic\, prin milos- ritabil), pentru toat\ pe- Dumnezeu o acord\ milos-
tele asemenea acestora, astfel tenie mai sporit\, prin ajuta- rioada postului care urmeaz\ tivirii [i ajutor\rii semenu-
`ncât `ntreaga sa lucrare de rea celor c\zu]i `n gre[eli [i a- [i pentru toat\ via]a noastr\. lui, indiferent de originea
ajutorare a oamenilor afla]i `n fla]i `n situa]ii grele, ca s\ se Programul este mai `ntâi sau identitatea acestuia, au
nevoi s\ devin\ o punere `n ridice, prin vindecarea r\ni- duhovnicesc, `ntrucât iubirea multiplicat [i r\spândit în
practic\ a Evangheliei [i o lor suflete[ti [i trupe[ti ale se- curat\, smerit\ [i milostiv\ societate mesajul
credin]\ lucr\toare prin iu- menilor no[tri. Vedem din E- se dobânde[te prin rug\- Evangheliei, contribuind ast-
bire (cf. Galateni 5, 6). vanghelia acestei duminici c\ ciune, ca dar al harului lui fel la pacea [i buna
Mântuitorul Iisus Hristos do- Dumnezeu, lucr\tor `n sufle- în]elegere dintre oameni [i
Lucrarea lui Dumnezeu re[te mai `ntâi ca omul s\ fie tul omului. Programul este, comunit\]i. Iat\ un exemplu
milostiv fa]\ de semenii s\i, de asemenea, filantropic, `n- din Filocalia XI:
se arat\ prin oamenii s\-i ajute f\r\ s\-i judece, trucât iubirea milostiv\ din „Întrebare: Un mirean iubitor
buni [i milostivi pentru ca fiecare persoan\ inimi se arat\ prin lucrarea de Hristos a întrebat: voiesc
suferind\ sau nec\jit\, care mâinilor care s\vâr[esc fap- s\ storc în teascul meu vinul
Biserica a rânduit citirea are nevoie de ajutorul lui tele bune de ajutorare a oa- unui iudeu. Oare e p\cat?
acestei Evanghelii acum, la Dumnezeu, s\ simt\ c\ menilor `n nevoi. R\spuns: Dac\ Dumnezeu,
`nceputul Postului Na[terii Dumnezeu vine la noi prin Rug\m pe Hristos-Domnul plouând peste ]arina ta, n-ar
Domnului, ca o preg\tire pen- oameni milostivi [i buni. De s\ d\ruiasc\ bucurie mult\ ploua [i peste cea a iudeului,
tru primirea luminii ~ntrup\- aceea, poporul român spune celor milostivi, s\ `nt\reasc\ nici tu n-ar trebui s\ storci
rii Fiului lui Dumnezeu `n despre un om milostiv [i bun [i s\ r\spl\teasc\ cu vinul lui. Dar dac\ iubirea
lume. Evanghelia acestei du- c\ este „un om al lui Dum- darurile Sale cere[ti, sfin- Lui de oameni se întinde pes-
minici ne ajut\ s\ ne preg\tim nezeu“. ~n acest sens, omul ]itoare [i mântuitoare, pe te to]i [i plou\ peste drep]i [i
mai bine pentru `ntâlnirea cu milostiv [i smerit, bun [i dar- to]i cei care ajut\ pe semenii nedrep]i, de ce tu voie[ti s\
Mântuitorul Iisus Hristos Ca- nic devine o lumin\ [i un lor `n spitale, `n c\mine de fii neomenos [i nu mai de-
re, tainic, coboar\ din cer pe izvor de bucurie pentru se- b\trâni, `n case pentru copii grab\ milostiv, precum El
p\mânt, ca s\ ne mântuiasc\ menii s\i, mai ales `ntr-o [i pe to]i cei ce particip\ la însu[i zice: «Fi]i milostivi,
pe noi, vindecându-ne de p\- lume `n care `ntunericul l\- programele [i activit\]ile precum Tat\l vostru Cel din
cate [i boli, d\ruindu-ne s\n\- comiei [i al nep\s\rii fa]\ de care alin\ suferin]a, vindec\ ceruri milostiv este»“. Sfin]ii
tate [i via]\ cereasc\ prin suferin]a oamenilor aduce bolile [i `nal]\ demnitatea o- Varsanufie [i Ioan - Scrisori
harul S\u. Aceast\ preg\tire, mult\ `ntristare [i dezn\- mului iubit de Hristos [i de duhovnice[ti, r\spunsul 686
pentru `ntâmpinarea s\rb\- dejde celor care sufer\. sfin]ii Lui, spre slava (al lui Ioan), în Filocalia sfin-
torii Na[terii Domnului, tre- S\ ne ajute Milostivul Dum- Preasfintei Treimi [i spre a telor nevoin]e ale
buie s\ se fac\ atât prin ci- nezeu s\ `n]elegem Evan- noastr\ mântuire! Amin. des\vâr[irii, vol. XI, Editura
6 Biografii luminoase Duminic\, 15 noiembrie 2009

La ziua de na[tere a tat\lui meu,

p\rintele Dumitru St\niloae
„Cine vrea s\ cread\ ajunge la putin]a de a
crede“, spune p\rintele Dumitru St\niloae
undeva `n opera sa. ~n noi este prezent un har
care ni s-a dat [i care ne ajut\ s\ credem, f\r\
`ns\ a fi sili]i s-o facem. Tocmai `n aceasta st\
libertatea noastr\. Ea statornice[te ra]iunea
`ntr-o atitudine de via]\ care convinge. {i `mi
amintesc de cuvintele lui Bulgakov `n Tragödie
der Philosophie: „Eul nu este existen]a, ci
supraexisten]a“. Exist\ deci un supraplan
spiritual care se poate face accesibil `n fiecare
moment. Trebuie doar s\ vrem s\-l vedem. S\
vedem c\ lumea a e[uat cu tendin]ele ei
materialiste, cu toat\ cohorta de catastrofe pe
care acestea au adus-o. Oamenii au nevoie de
altceva, de transparen]a pe care o d\ credin]a,
`n]elegerea pentru ceilal]i, dorin]a de a-i ajuta,
bun\tatea, lipsa de egoism. Oamenii au nevoie
de transfigurarea pe care o dau materiei toate
acestea, iluminând-o. Delicate]ea sfin]eniei,
dragostea pentru ceilal]i, con[tiin]a c\ suntem
f\pturile Domnului, iat\ ce d\ conturul unui
umanism adev\rat, nepervertit de interese
meschine. A crede `n ele este un mare curaj, o
mare perseveren]\. Un eroism modest, discret,
mult mai greu de atins decât spectaculosul
momentan. Este o integritate exemplar\,
ne`ntrerupt\, de zi cu zi.

interioar\, s\ nu se lase am\- Convingerea c\ `n via]\ tre-

de Lidia ST|NILOAE
Din fericire exist\ printre
noi asemenea personalit\]i,
oameni de o ]inut\ moral\
des\vâr[it\, de un mare curaj
calm, ancora]i `n credin]a fer-
m\, `n r\bdare, `n nesfâr[it\
`n]elegere [i r\bdare.
Aceast\ atitudine am v\-
zut-o la tat\l meu, zi de zi.
Era modul s\u de via]\. El a
`n]eles c\ este singura moda-
litate de existen]\ adev\rat\.
De aceea, cuvintele de mai
sus i se potrivesc atât de bine.
De aceea, Dumnezeu i-a d\-
ruit putin]a de a crede, de a
crede cu adev\rat. Pentru el,
leg\tura cu Dumnezeu era
concret\, personal\. Din a-
ceast\ rela]ie concret\ a luat
for]a de a fi senin, lini[tit,
calm, `n cele mai grele mo-
mente ale vie]ii - care nu l-au
cru]at - `n fa]a nenum\ratelor
`mprejur\ri din care se p\rea
c\ nu exist\ ie[ire. „Ai `ncre-
dere `n Dumnezeu“, spunea,
„El nu ne uit\.“
De aceea nu am s\ vorbesc
despre opera sa monumenta-
l\, despre o mo[tenirea teolo-
gic\, cultural\, filosofic\ pe
care a l\sat-o. Au f\cut-o [i o
fac `n continuare teologi, ling-
vi[ti, bizantinologi, anali[ti ai
fenomenului cultural, ai ope-
rei impun\toare care a l\sat
urme adânci `n profilul, `n
zestrea de spiritualitate [i
cultur\, nu numai române[ti.
Ele presupun asiduitate, seri-
ozitate, perseveren]\, tot ceea
ce duce la marile realiz\ri.
Dar dincolo de erudi]ia, de
spa]iul conceptual al unei o-
pere ale c\rei dimensiuni
sprituale trebuie `nc\ desco-
perite, dincolo de toate calit\-
]ile unei mari personalit\]i, el
a fost un exemplu de d\ruire
[i devotament, de tr\ire, de
ilustrare a concep]iei pe care
a propov\duit-o [i a c\rei
martor\ am fost zi de zi.
Dumitru St\niloae a fost
profund ancorat `n credin]\,
pe care a tr\it-o, a luat-o `n
serios. „Noi suntem o familie
de preot, trebuie s\ ne com-
port\m ca atare“, l-am auzit
spunând de nenum\rate ori.
{i-a `nsu[it un stil de via]\
unitar [i consecvent, pentru
sine, pentru con[tiin]a sa, nu
pentru a impresiona sau a-l
impune altora. Aceast\ con-
secven]\ luminat\ i-a `ng\du-
it s\ tr\iasc\ o mare libertate
git de aparen]ele unui bigo-
tism `ngust [i f\r\ con]inut.
O sensibilitate
ie[it\ din comun,
poten]at\ de rug\ciune,
iluminat\ de har
A-[i p\stra curajul, a-l in-
sufla [i celorlal]i, a fost pentru
el o problem\ de con[tiin]\
prin care confirma, o dat\ `n
plus, intensitatea leg\turii cu
Dumnezeu. Uneori o f\cea cu
oarecare asprime. „Crezi `n
Dumnezeu sau nu crezi?“, m-a
`ntrebat odat\ când m\ aflam
`ntr-o situa]ie limit\. „Dac\
da, atunci concretizeaz\-]i
credin]a prin r\bdare [i con-
vingerea c\ El te ajut\. Dac\
nu, atunci trebuie s\-]i recon-
sideri modul de existen]\. G\-
se[te-l [i g\se[te-te pe tine. Cu
trud\, cu efort. Via]a, a[a cum
o `n]elegem noi, cre[tinii, este
efort, ascensiune continu\, `n
care nu exist\ decât un sens,
`n sus. F\r\ trud\, f\r\ efort,
f\r\ n\dejde, nu se poate“.
Acesta este lucrul pre]ios
pe care l-am `nv\]at de la el.
P\rintele Dumitru St\niloae `mpreun\
cu fiica sa Lidia St\niloae la Köln.
Fotografia a fost realizat\ `n anul 1976,
cu ocazia unui simpozion organizat
de Consiliul Ecumenic unde
au sus]inut amândoi comunic\ri
buie s\ descoperim ni[te sen-
suri, care s\ ne asigure c\ as-
pira]ia c\tre `mbun\t\]irea
spiritual\ real\ nu este o ilu-
zie sau un accident trec\tor,
nel\sând urme. Ea ne ajut\
s\ supravie]uim `n cele mai
tulburi [i `ngrijor\toare mo-
mente, când altfel nu [tim `n-
cotro s-o apuc\m. Când sun-
tem pu[i s\ alegem, ca Hercu-
le la r\spântie, s\ ne deter-
min\m modul [i concep]ia de
existen]\. {i nu e u[or. ~n ase-
menea momente avem nevoia
de a [ti c\ nu suntem singuri,
c\ exist\ totdeauna alterna-
tiva de a fi asculta]i [i ajuta]i.
C\ dac\ `l cerem, ajutorul ni
se d\. C\, `n mod suprinz\tor
[i nea[teptat pentru mentali-
tatea noastr\, ni se deschid
drumuri noi, apar solu]ii pe
care nu le-am `ntrev\zut.
E adev\rat, este greu a te
educa, a descoperi `n tine ca-
lit\]i umane care s\ te deter-
mine a aduce la suprafa]\
consecven]a, devotamentul,
interesul pentru ceilal]i, a fi,
a[a cum se spune `n Scriptur\
„tuturor toate“.
Acesta a fost p\rintele Du-
mitru St\niloae. O sensibili-
P\rintele Dumitru St\niloae
(16 noiembrie 1903-3 octombrie 1993)
tate ie[it\ din comun, poten-
]at\ de rug\ciune, iluminat\
de har. De harul care este
iubire pentru divinitate, pen-
tru ceilal]i, asumare a respon-
sabilit\]ii pentru ei, dar f\r\
a-i `n\bu[i. Dar aceast\ `n]e-
legere [i gentile]e nu au `n-
semnat abdicarea de la prin-
cipiile care au fost `ns\[i coor-
donatele spa]iului s\u exis-
ten]ial. Nu a tolerat nici la
al]ii abateri de la ele. De câte-
va ori l-am v\zut mustrând
cu asprime [i am\r\ciune. A
avut unit\]i de m\sur\ de-
osebit de severe pentru cei
P\rintele Dumitru St\niloae
cu so]ia, presbitera Maria
chema]i a fi un exemplu [i un
focar de restaurare a virtu]i-
lor biblice, dezaprobând aba-
teri de la calea dreptei credin-
]e. A c\uta spectaculosul, a
c\dea `n p\catul de slav\ de-
[art\ cu toat\ cohorta lui de
devieri periculoase, p\r\sind
rigoarea modului de via]\
filocalic [i autentica smerenie
l-au contrariat profund [i n-a
ezitat s\-[i exprime dezapro-
barea.
O linearitate consecvent\,
o asprime luminat\, convinge-
rea de a tr\i `ntr-o rela]ie biu-
nivoc\ atât cu divinitatea, cât
[i cu ceilal]i semeni, o corec-
titudine [i generozitate f\r\
gre[ i-au adus dragostea [i re-
spectul celor care l-au cunos-
cut [i pentru care a fost un e-
xemplu, de urmat pân\ ast\zi.
„Ce ar fi via]a
asta f\r\ Dumnezeu?“
{i am s\ `nchei men]io-
nând dou\ `ntâmpl\ri. Una
mi-a fost relatat\ de academi-
cianul Gh. Vl\du]escu. Ce-
rându-i s\ scrie ceva despre
Blaga, cu care, se [tie, a avut
o controvers\ destul de vie,
tata i-a r\spuns: „Nu pot.
Blaga a murit [i n-ar putea
s\-mi r\spund\“.
A doua `ntâmplare a fost
povestit\ chiar de tata `ntr-un
interviu `n „Jurnalul Literar“.
Citez: „`n `nchisoare, atunci
când ne aflam mai mul]i `n
celul\, oficiam zilnic Litur-
ghia. Odat\, un gardian, ui-
tându-se prin vizet\ ne-a sur-
prins la rug\ciune. A intrat
imediat [i a `ntrebat: «Ce
face]i voi aici?». «Ne rug\m.»
«Voi crede]i `n Dumnezeu?»,
a `ntrebat el. «Ce ar fi via]a
asta f\r\ Dumnezeu?» i-am
r\spuns. S-a uitat lung [i a
spus: «Da, domnule, s-ar pu-
tea s\ ave]i dreptate»“. a
 Duminic\, 15 noiembrie 2009
„Era o `ncântare pentru noi atunci
când lua cuvântul p\rintele St\niloae“
P\rintele {tefan Buchiu, decanul
Facult\]ii bucure[tene de Teologie
Ortodox\ „Justinian Patriarhul“, este
unul dintre profesorii de teologie care
au avut [ansa de a se num\ra printre
ucenicii p\rintelui Dumitru St\niloae.
~n interviul ce urmeaz\, p\rinte
de Raluca BRODNER
V\ mai aminti]i momen-
tul `n care l-a
a]i v\zut pen-
tru prima dat\ pe p\rinte-
le Dumitru St\niloae?
Eram student `n anul `ntâi.
Se `ntâmpla prin 1973. Auzi-
sem anterior de p\rintele pro-
fesor. L-am z\rit, `ntr-o zi, tre-
când pe coridor, `n drum spre
sala de curs, unde preda docto-
ranzilor s\i. Când l-am v\zut,
nu am `ndr\znit s\-i adresez
vreo `ntrebare. Avea un aer de
filosof cre[tin. Când mergea,
fie probabil se ruga, fie filosofa,
pentru c\ p\rea cufundat `n
interiorul dânsului.
L-am cunoscut, mai apoi,
`n scris. Se vorbea foarte mult
de p\rintele profesor, `nc\
din vremea aceea. Un frate
de-al meu mai mare, care era
la doctorat, mi-a spus despre
p\rintele [i modul cum f\cea
teologie.
Cu prilejul vizitelor unor
teologi str\ini la noi `n ]ar\ se
organizau conferin]e, diverse
evenimente, la care luam par-
te [i noi, studen]ii. Era o pl\-
cere s\ audiem discursurile
personalit\]ilor prezente, la
care se ad\ugau cele ale pro-
fesorilor no[tri, dar de fiecare
dat\ era o `ncântare pentru
noi atunci când lua cuvântul
p\rintele St\niloae.
~nc\ de pe atunci `ntrez\-
ream noi ceva din oceanul te-
ologiei sale, dar ceea ce era iz-
bitor era modul specific `n ca-
re f\cea teologie.
A venit [i toamna anului
1977, când am intrat la docto-
rat. Am fost ultima genera]ie
care l-a audiat, pentru c\ a-
nul urm\tor a ie[it la pensie.
{i acum `mi amintesc c\ ne-a
vorbit despre dogma Sfintei
Treimi - despre ce iubea dân-
sul mai mult, pentru c\ este
teologul Preasfintei Treimi.
Care era metoda pe care
profesorul Dumitru St\ni-
loae o aplica la clas\?
P\rintele profesor, care era
un munte al gândirii teologi-
ce, nu era foarte sistematic, [i
tocmai aceasta a fost afinita-
tea pe care a avut-o cu Sfin]ii
P\rin]i. Ace[tia, când descri-
au taina lui Dumnezeu, taina
omului, nu-[i propuneau s\
fie foarte sistematici, pentru
c\ a fi foarte sistematic `n-
semna a merge doar pe teolo-
gie catafatic\, pozitiv\. Ori,
este specific teologiei ortodoxe
s\ indice [i cealalt\ metod\
de cunoa[tere, cea apofatic\,
la care ne trimite `nsu[i cultul
nostru ortodox. Dânsul a reu-
[it s\ fac\ sinteza `ntre cata-
fatism [i apofatism, ceea ce a-
rat\ resursele adânci ale teo-
logiei p\rintelui profesor.
profesor {tefan Bughiu `[i aminte[te
de omul, profesorul, preotul,
duhovnicul Dumitru St\niloae cu o
recuno[tin]\ `nalt\ [i m\rturise[te: „M-
a marcat `n mod definitiv. Mi-a
descoperit drumul spre cunoa[terea
lui Dumnezeu“.
Era modul personalist de a
face teologie, nicidecum unul
didactic, a[a cum eram obi[-
nui]i. P\rintele profesor vor-
bea parc\ fascinat despre ade-
v\rurile teologice. Mai mult,
sim]eam c\ suntem atra[i de o
tain\, pentru c\ de[i explica
lucrurile `ntr-o manier\ pa-
tristic\, dânsul sugera c\ din-
colo de cuvinte este o realitate
[i mai adânc\. ~ncerca, astfel,
s\ te introduc\ `n teologia
Sfin]ilor P\rin]i.
O alt\ cale de cunoa[tere,
pe care tot dânsul a pus-o `n
eviden]\ pentru prima dat\ -
cunoa[terea lui Dumnezeu `n
`mprejur\rile concrete ale
vie]ii. Aceast\ metod\ de cu-
noa[tere este specific\ spiri-
tualit\]ii ortodoxe [i la ea face
referire [i cultul ortodox.
„O parte din inima
dânsului era `n
mijlocul vie]uitorilor
din m\n\stiri“
Care sunt cele mai frumoa-
se amintiri care v\ leag\
de p\rintele St\niloae?
~n vara anului 1977, dup\
ce am dat licen]a, am mers la
M\n\stirea Sih\stria, [i acolo
m-am apropiat mai mult de
p\rintele St\niloae. Ceea ce
`nc\ m\ impresioneaz\ [i as-
t\zi, legat de vizit\ la Sih\s-
tria, este modul `n care a de-
curs `ntâlnirea sa cu p\rintele
Cleopa. P\rintele profesor s-a
aplecat [i i-a s\rutat mâna
p\rintelui Cleopa [i acesta din
urm\ a repetat gestul. Am a-
vut atunci senza]ia c\ `n fa]a
mea sunt dou\ vârfuri - unul
al teologiei, cel\lalt al spiritu-
alit\]ii. {i chiar a[a era.
P\rintele profesor se hr\-
nea din spiritualitatea mo-
nastic\ mai mult decât ne d\-
deam noi seama, [i asta l-a a-
jutat, probabil, `n preocupa-
rea pentru scrierile filocalice.
De[i era c\s\torit [i a tr\it
toat\ via]a `n lume, cred c\ o
parte din inima sa era `n mij-
locul vie]uitorilor din m\n\s-
tiri. Asta `n mod cert. I-a iubit
mult pe Sfin]ii P\rin]i, pe
Sfântul Grigorie Palama - vi-
e]uitorul cel mai ales al Mun-
telui Athos.
~n cadrul aceluia[i dialog
purtat la Sih\stria, p\rintele
mi-a m\rturisit c\ inten]iona
s\ scrie o explicare dogmatic\
a Sfintei Liturghii. Poate c\
am fost printre primii care a
aflat lucrul acesta, fiindc\ `n
vremea aceea era doar un
proiect. Au trecut nou\ ani,
pentru ca `n 1986 s\ apar\
„Spiritualitate [i comuniune
`n Liturghia ortodox\“. Pen-
tru mine, ca viitor dogmatist,
de-atunci mi-am dat seama
c\ nu putem separa teologia
dogmatic\ de cult. Trebuie s\
o `ntemeiem pe cult, a[a cum
o `ntemeiem pe Sfânta Scrip-
tur\ [i cum o `ntemeiem pe
Sfin]ii P\rin]i. Mai apoi, am
putut observa `n scrisul p\-
rintelui profesor deschiderea
teologiei dogmatice c\tre cult
[i c\tre spiritualitate. Asta
am `nv\]at de la p\rintele
St\niloae - teologia, ca s\ nu
fie ispitit\ de secularizare,
trebuie mereu s\ se deschid\
c\tre spiritualitatea ortodox\
[i c\tre cult.
Munca la catedr\, `n
mediul universitar
De regul\, noi, românii,
ne valid\m personalit\]ile
de-a
abia dup\ ce p\r\sesc
aceast\ via]\. Cât timp
tr\iesc nu le recunoa[tem
adev\ratele merite, poate
din invidie, din ignoran]\
sau dezinteres. Cum era
privit p\rintele de cei din
jur?
Cu admira]ie. Era apreciat
de studen]i, dar mai ales de
doctoranzi (p\rintele preda
doar la doctorat, acestea erau
restric]iile pe vremea aceea).
Unii dintre ucenicii s\i `l `n-
so]eau, seara, pe drumul de la
facultate spre cas\ [i se `m-
p\rt\[eau de multe adev\ruri
din aceast\ teologie pe care el
le rostea. Acum, s\ nu ne
imagin\m c\ era `nconjurat
de cete de studen]i. Nici nu
era posibil pe vremea aceea.
Aveam o re]inere `n a nu ne
manifesta foarte zgomotos
sau prea vizibil. Dar la cur-
suri aveam libertatea de a pu-
ne `ntreb\ri [i dânsul ne ex-
plica tainele teologiei dogma-
tice [i ale spiritualit\]ii.
Cei care erau mai apropia]i
de dânsul mergeau [i acas\.
Am mers [i eu de multe ori la
p\rintele acas\ [i mi-au r\-
mas `ntip\rite cuvintele sale,
pentru c\ erau adev\rate afo-
risme sau apoftegme ale P\-
rin]ilor.
Teologia poate ajunge
la adev\rurile ultime
L-a
a]i surprins vreodat\
nemul]umit, `ntristat?
~ntr-una din convorbirile
intime, pe care am avut bucu-
ria s\ le am cu p\rintele pro-
fesor, `[i exprima regretul c\
nu avem, `nc\, `n societatea
româneasc\, adev\ra]i filo-
sofi cre[tini. Cred c\ dânsul
[i-ar fi dorit discu]ii cu astfel
de oameni. Practic, a [i f\cut-
o dup\ 1990, atât cât i-a mai
d\ruit Dumnezeu via]\. P\-
Pr. profesor {tefan Buchiu, decanul
Facult\]ii de Teologie Ortodox\
„Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti
rintele vroia ca teologul s\
poat\ da r\spunsurile esen-
]iale, a[a cum filosofia sau
[tiin]a nu le pot oferi. Dânsul
a sus]inut mereu c\ teologia,
pe baza Revela]iei dumne-
zeie[ti, poate ajunge la ade-
v\rurile ultime. Unul din a-
ceste adev\ruri ultime este
Sfânta Treime, adev\rul cen-
tral care este pe acela[i loc cu
Iisus Hristos, Dumnezeul
adev\rat [i Om des\vâr[it.
Aceste adev\ruri hr\nesc
con[tiin]a [i via]a Bisericii.
Dânsul considera c\ via]a Bi-
sericii [i spiritualitatea mo-
nahal\ au suficiente resurse
ca omul de ast\zi s\ nu se se-
cularizeze. Avea ceva fasci-
nant p\rintele St\niloae, dar
nu sim]eai acest lucru decât
dup\ ce erai ini]iat `n gândi-
rea dânsului. Ast\zi, eu le su-
gerez studen]ilor s\ citeasc\
din p\rintele St\niloae, ca mai
târziu, fiind [i ei ini]ia]i, s\-[i
`ntemeieze cultura teologic\ pe
opera vast\ a p\rintelui.
~nsu[i Dogmatica sa nu es-
te un simplu manual, ci un
tratat foarte complex.
Noi, cei de ast\zi, care ne
consider\m a doua genera]ie
a profesorului St\niloae (pri-
ma genera]ie au constituit-o
profesorii care i-au fost con-
temporani p\rintelui) `ncer-
c\m s\ descifr\m [i s\ popu-
lariz\m teologia sa, cunoscu-
t\ [i `n str\in\tate.
Care erau momentele de
senin\tate ale p\rintelui?
Avea astfel de momente
mai ales `n prezen]a discret\
a doamnei preotese, Maria.
Interviu 7
P\rintele se sim]ea foarte bi-
ne `n atmosfera familial\ [i
devenea foarte colocvial, mai
mult decât putea s\ o fac\ la
catedr\. Acas\, f\cea `ns\ [i
alte considera]ii, cum ar fi ce-
le asupra vie]ii eclesiale de la
noi din ]ar\, a p\r]ilor poziti-
ve, pe care le `mbina cu per-
cep]iile critice asupra lucruri-
lor negative din societate [i
din via]a unor credincio[i. A-
cas\, era asemenea unui p\-
rinte duhovnic. Sim]eai c\ a-
vea ceva din duhul marilor
duhovnici. Erau mul]i oameni
care veneau s\-i cear\ sfatul
[i multora le era duhovnic. ~n
momentul `n care plecam din
casa p\rintelui, sim]eam o a-
numit\ lini[te care era filoca-
lic\, pentru c\ era un mare
rug\tor. {tiu c\ avea foarte a-
proape de suflet Rug\ciunea
inimii.
„Trebuie s\ sim]im
prezen]a lui Dumnezeu“
Cum era ca orator?
Nu f\cea caz de oratorie.
Vorbea foarte modest, de o
manier\ simpl\. Acesta este
iar\[i o lec]ie pe care am `n-
v\]at-o de la p\rintele [i `n-
cerc s\ o pun cât pot [i eu `n
practic\, vorbindu-le studen-
]ilor s\ nu facem caz de un
limbaj foarte preten]ios, fiind-
c\ adev\rul dumnezeiesc este
dumnezeiesc de simplu. {i as-
ta am `nv\]at-o de la p\rinte-
le Dumitru St\niloae, `n al
c\rui discurs nu g\seai vreo-
dat\ ceva artificial. a

8 Biografii luminoase
P\rintele Dumitru St\niloae - amintirea `ntâlnirii
Nici un lucru care se
petrece `n via]a omului
nu e `ntâmpl\tor. Totul
este providen]ial. A[a
spunea p\rintele
Constantin Galeriu. La
fel s-a `ntâmplat [i cu
cei care au avut
privilegiul de a-l
cunoa[te [i de a-i fi
aproape p\rintelui
Dumitru St\niloae, de
la a c\rui na[tere se
`mplinesc 116 ani, `n
data de 16 noiembrie. A
fost pentru ei ceva
providen]ial. ~ntâlnirea
cu cel mai mare teolog
român al secolului al
XX-lea a r\mas, pentru
totdeauna, p\strat\
ca o amintire scump\
[i de neuitat.
„P\rintele se bucura de fiecare nou\ `ntâlnire“
a Doamna Florela Suceava, membr\ `n Orchestra Simfonic\ a Filarmonicii „George Enescu“,
deap\n\ un remember al intr\rii `n casa teologului n\scut la Vl\deni a
Cum l-am `ntâlnit prima
oar\? Costion Nicolescu ne-a
`ntrebat pur [i simplu: „Nu
vre]i s\-l cunoa[te]i pe p\rin-
tele St\niloae?“. Cred c\ era
pentru prima oar\ când vor-
beam. Ne intersectasem dese-
ori prin s\li de concerte [i la
vernisaje, dar, mai adev\rat,
so]ul meu `l `ntâlnise la cursu-
rile lui Ioan Alexandru. Mi se
p\rea c\ [i eu `l [tiu de când
lumea. Nici nu m-am mirat
când ne-a `ntrebat: „Vre]i s\ `l
cunoa[te]i pe p\rintele St\ni-
loae? Peste câteva zile este ziua
dânsului, 16 noiembrie. Ne `n-
tâlnim `n sta]ie la Biserica Ar-
meneasc\“. Abia am a[teptat
ziua aceea. Era destul de rece
afar\, era spre sear\, dup\ ce
se terminase programul de lu-
cru. Am ajuns repede la locu-
in]a p\rintelui. Ne-a `ntâmpi-
nat M\icu]a, so]ia p\rintelui.
Era numai bucurie. P\rintele
era a[ezat la un birou; s-a ridi-
cat, ne-a binecuvântat [i ne-a
invitat s\ ne a[ez\m. ~nc\pe-
rea era plin\. Se aflau acolo
cei care aveau s\ devin\ prie-
tenii no[tri cei mai apropia]i.
Pe câ]iva dintre ei `i [tiam din
vedere de la Bisericile Antim
[i „Sfântul Silvestru“.
Cuvântul lui
era direct [i simplu;
`]i atingea inima
P\rintele se bucura de fie-
care nou\ `ntâlnire. Avea un
chip luminos, ochi foarte vii [i
blânzi. ~n acela[i timp, sim]eai
la el o discre]ie [i o delicate]e
aparte. Era foarte atent cu fie-
care dintre noi, vorbea cu fie-
care pe rând [i asculta cu mul-
t\ luare-aminte pe fiecare. Nu
am mai `ntâlnit pe nimeni ca
dânsul. Interlocutorul era pen-
tru dânsul persoana cea mai
pre]ioas\. Era atent s\ nu-l
r\neasc\ cumva, fie din neb\-
gare de seam\, fie din prea
mult\ prip\. Aveam timp la
p\rintele, era blând [i r\bd\-
tor. Era atât de simplu s\ te
`ntâlne[ti cu p\rintele `ncât
puteai rata `ntâlnirea. Noi, oa-
menii, suntem foarte compli-
ca]i. Din aceast\ cauz\ putem
rata `ntâlnirea cu noi `n[ine, [i
asta duce spre schizofrenie.
Noi d\m spectacol chiar `n fa-
]a noastr\ `n[ine, cu alte cu-
vinte ne fur\m c\ciula. P\rin-
tele era foarte departe de ast-
fel de lucruri. Cuvântul dân-
sului era direct [i simplu; `]i
atingea inima.
Am revenit de multe ori `n
casa p\rintelui. Erau perioade
`n care veneam zi de zi, dar `n
general `l vizitam de dou\-trei
ori pe s\pt\mân\. Era un loc
`n care `ncepeai s\ fii tu `n-
su]i. Locuin]a p\rintelui nu
cred c\ avea mai mult de 30 de
metri. O camer\ mai mare, de
vreo 14-15 metri, unde avea
biroul, [i tot acolo erau [i dou\
paturi. Era pu]in mai lumi-
noas\ [i acolo lucra p\rintele.
Cealalt\ `nc\pere, un fel de
hol locuibil, cu biblioteca, un
biroua[ [i o canapea, nu avea
mai mult de 9 metri. Acolo ne
primeau p\rintele [i M\icu]a.
A[a mic\ cum era, od\i]a pu-
tea cuprinde uneori 10-12 oas-
pe]i. De obicei, când era asal-
tat de vizitatori [i prieteni, pri-
mii veni]i plecau, pentru a face
loc noilor sosi]i. {i p\rintele [i
M\icu]a p\reau neobosi]i [i se
bucurau de fiecare. Sim]eam
c\ fiecare dintre noi aveam un
loc anume `n inimile lor.
P\rintele se trezea pe la pa-
tru [i jum\tate diminea]a. Mai
r\mânea culcat gândindu-se
la ce are `n lucru: „Dac\-mi vi-
ne vreo idee, m\ ridic [i o no-
tez imediat“. La ora 6 se ridica
cu totul [i la ora 7 `ncepea lu-
crul la masa de scris, aproxi-
mativ pân\ la ora 12. Urma
masa de prânz, ceva timp de
CM
YK
P\rintele Dumitru St\niloae cu so]ia sa, prezbitera Maria
odihn\ [i, dup\ ora trei [i ju-
m\tate, relua lucrul pân\ a-
p\reau primii vizitatori. A-
veam grij\ s\ nu venim `nain-
te de ora 18, pentru a nu-l de-
ranja. La ora 19 ap\rea [i Ho-
rea Pa[tina, care `i vizita zil-
nic. Dac\ se `ntâmpla s\ `n-
târzie, M\icu]a d\dea semne
de nelini[te: „Ce-o fi cu Horea?
Trebuia s\ vin\!“. {i Horea ve-
nea `ntr-adev\r. Discu]iile
erau simple, despre lucruri co-
mune de via]\; uneori, M\icu]a
ne istorisea `ntâmpl\ri petre-
cute demult. Avea mult\ ver-
v\ [i cele evocate de dânsa
prindeau contur [i parc\ le ve-
deai [i le tr\iai aievea. A[a
aveam s\ aflu c\ avuseser\
parte de multe necazuri `n via-
]\. Doi din cei trei copii ai lor
muriser\ de mici. Apoi au tre-
buit s\ p\r\seasc\ Sibiul, la
cererea expres\ adresat\ de
Petru Groza mitropolitului
B\lan [i `n urma unor intrigi
locale. Mitropolitul `ncerca
s\-l protejeze pe p\rintele, dar
Petru Groza amenin]a cu des-
fiin]area institutului `n caz c\
nu i se urma cererea. Au venit
la Bucure[ti.
Venirea acas\, dup\
deten]ia de la Aiud
A urmat o perioad\ grea, de
lipsuri [i priva]iuni, perioad\
resim]it\ de altfel de to]i ro-
mânii. A f\cut 5 ani de temni-
]\ grea la Aiud, acuzat ca
„du[man al poporului“. A fost
acuzat [i judecat `mpreun\ cu
lotul „Rugul Aprins“. Despre
perioada de deten]ie vorbea
pu]in [i, când o f\cea, o f\cea
cu discre]ie [i re]inere. Cred c\
nu voia s\ `ntristeze [i s\ `n-
carce pe cel\lalt. Amintea `n
schimb de cei care l-au ajutat
`n `nchisoare. „Era un tân\r
acolo foarte bun, foarte gene-
ros. El mi-a cârpit ciorapii [i
CM
YK
Duminic\, 15 noiembrie 2009
mi-a cârpit [i o p\tur\ cu care
s\ m\ pot `nveli, pentru c\ era
tare frig. Improvizase ceva cu
care a reu[it s\ fac\ toate as-
tea. N-a[ fi putut face asta
niciodat\. Cât\ dragoste avea
acel tân\r!“
Cinci ani familia nu a [tiut
nimic de dânsul. Singura ves-
te au primit-o de la un fost de-
]inut care `[i isp\[ise pedeap-
sa [i care a venit, `ntr-o dimi-
nea]\ devreme, s\ le spun\ c\
p\rintele tr\ie[te, este la
Aiud, este s\n\tos [i are un
moral bun. Cu alt\ ocazie,
M\icu]a povestea: „~ntr-o di-
minea]\, foarte devreme, a su-
nat telefonul. M-am speriat
grozav. Am auzit o voce care a
spus: «Vreau s\ v\ anun] o bu-
curie. P\rintele va veni cu-
rând acas\! Sunte]i s\n\toa-
se?» «Când?» am `ntrebat.
Plângeam. «Foarte curând!
Sunte]i s\n\toase?» «Da, da,
suntem bine [i noi [i copilul».
«Ave]i un copil?» «Da, am un
nepo]el!». La scurt timp telefo-
nul a sunat din nou. Aceea[i
voce spune: «P\rintele va veni
curând». «Când? Cât de repe-
de?» «M\rioar\, nu m\ recu-
no[ti?» Era p\rintele. De tea-
m\ s\ nu ne produc\ o emo]ie
prea puternic\, un [oc, a `n-
cercat s\ ne preg\teasc\ `n
acest fel! Sosise `n toiul nop]ii
`n Gara de Nord [i a[teptase
s\ se fac\ diminea]\. Bucuria
[i emo]ia revederii au fost atât
de mari - povestea mai de-
parte M\icu]a - `ncât Dumi-
tra[, nepo]elul lor de câ]iva
ani, a s\rit din pat [i, v\zând
pe p\rintele, a `ntrebat: «Cine
este?» «Este tata-mare!».“ El
cuno[tea chipul p\rintelui
dintr-o fotografie pe care o
aveau `n cas\; chiar se intere-
sase unde e tata-mare [i aflase
c\ e plecat `n delega]ie. A luat-o
pe M\icu]a de-o parte [i i-a
spus tainic: «Mam\-mare, \s-
ta nu e tata-mare, tata-mare
are barb\!“.
„Dumnezeu ne
iube[te cu aceea[i
iubire cu care ~l iube[te
pe Fiul S\u…“
P\rintele predica uneori la
Biserica Negustori. }inea un
cuvânt scurt [i foarte limpede.
Reu[ea s\ aprind\ `n suflet un
dor [i un foc cu care plecai spre
cas\ zburând. Nu l-am auzit
de multe ori predicând `n bise-
ric\. Dar de fiecare dat\ `mi
r\mâneau `n minte cuvintele
precise [i arzânde ale p\rinte-
lui: „Dumnezeu ne iube[te cu
aceea[i iubire cu care ~l iube[-
te pe Fiul S\u Unul-N\scut,
Iisus Hristos“. Glasul s\u era
catifelat [i blând, nu r\suna `n
biseric\; trebuia s\-]i ascu]i
pu]in auzul ca s\-l percepi.
Chipul lui str\lucea, avea un
zâmbet cald [i bun. Parc\ ne
`mp\rt\[eam [i noi din acea
str\lucire [i blânde]e.
Fiecare vizit\ a noastr\ la
p\rintele se `ncheia cu un cu-
vânt de folos; totul decurgea
foarte firesc [i simplu. P\rin-
tele St\niloae ne explica `n
mod natural [i pe `n]elesul
nostru toate pericolele pe care
o deviere cât de mic\ le-ar pu-
tea aduce credin]ei; de[i lipsi]i
de o cunoa[tere mai aprofun-
dat\ a dogmelor credin]ei
noastre, primeam de la dânsul
cea mai curat\ [i mai accesibi-
l\ explicare a acestora. {i a-
cum, dup\ ani [i ani, devierile
uneori foarte subtile ale prac-
ticii cre[tine ne afl\ `narma]i
cu predania limpede a respec-
tului pentru pravila adev\ra-
t\ [i tradi]ia autentic\, a[a `n-
cât s\ fim preg\ti]i s\ respin-
gem asalturile `nv\]\turilor
mincinoase ale acestor vre-
muri atât de amestecate.
Acum, dup\ ani [i ani de la
plecarea lor de aici, [tiu c\ a
fost un privilegiu, un dar a-
parte pe care Dumnezeu mi l-a
f\cut: `ntâlnirea cu p\rintele
St\niloae [i cu M\icu]a, so]ia
dânsului.

Duminic\, 15 noiembrie 2009
Ultima rug\ciune a p\rintelui Dumitru St\niloae
P\rintele St\niloae a plecat la Domnul `n seara zilei
de 4 octombrie 1993, pe patul de spital, r\pus de un
cancer la stomac. ~nainte de a muri, se ruga. Vorbea
cu `ngerul p\zitor, cu Maica Domnului [i cu
Dumnezeu. Ultimele cuvinte ale p\rintelui au fost
`nregistrate de doi studen]i la medicin\ care st\teau
noaptea cu dânsul. Textul integral al rug\ciunii a
fost reprodus de fiica p\rintelui, Lidia St\niloae, `n
cartea „Lumina faptei din lumina cuvântului.
~mpreun\ cu tat\l meu, Dumitru St\niloae“.
„... S\ ie[im de aici, s\ ie-
[im de aici, s\ ie[im de aici,
s\ ie[im de aici... Scoate-ne
de aici, Doamne... Scoate-ne
de aici, nu mai vrem s\ r\mâ-
nem aici, nu mai vrem s\ r\-
mânem aici, nu mai vrem s\
r\mânem aici... Doamne,
scoate-ne de aici...
Vorbim despre Tine, Doam-
ne... Vorbim pentru Tine,
Doamne..., ...Vorbim pentru
Tine, Doamne..., ... Vorbim
pentru Tine, Doamne...
Plini de har [i de adev\r
ne scul\m din somn, nu mai
suntem `n somn...
Maica Domnului, s\ ie[im
de aici... Hai s\ ne scul\m...
Maica Domnului, nu mai
vrem s\ r\mânem aici... Mai-
ca Domnului, nu mai vrem s\
r\mânem aici... Maica Dom-
nului, nu mai vrem s\ r\mâ-
nem aici... Nu mai vrem s\
r\mânem `n somn... Pân\
când s\ r\mânem? ... Pân\
când s\ r\mânem? ... Pân\
când s\ r\mânem? ... Nu mai
vrem s\ r\mânem aici... Nu
mai vrem s\ r\mânem aici...
Nu mai vrem s\ r\mânem
aici...
Plini de har [i de adev\r...
... Vai, vai, vai... Vai, vai,
vai... Vrem s\ ne scul\m...
Plini de har... Avem [i noi
Ultima aniversare
S\ vorbe[ti despre p\rinte-
le St\niloae pare un fapt prea
`ndr\zne] [i, `n acela[i timp,
simplu. ~ndr\zne], pentru c\
ai `n fa]\ un uria[ al gândirii,
al sim]irii [i al tr\irii ortodoxe
despre care po]i s\ scrii to-
muri `ntregi, f\r\ s\-l cu-
prinzi decât par]ial. Simplu
pentru c\ toat\ `n\l]imea [i
m\re]ia sa se arat\ sub un
chip u[or de recunoscut, ex-
primat printr-un singur cu-
vânt: dragoste. Dragostea,
„sarea p\mântului“, virtutea
care le aduce la via]\ [i le hr\-
ne[te pe toate celelalte.
P\rintele St\niloae era o fi-
in]\ mult iubit\ [i iubitoare.
Cât de iubit? Ne r\spund m\r-
turiile r\mase dup\ „trecerea“
sa dincolo de hotarul nev\zut,
m\rturii ale zilei noastre, p\s-
trându-ni-l viu `n con[tiin]\,
cu puteri `ntins roditoare. ~n
timpul vie]ii, felurite i-au fost
`ntâlnirile cu semenii.
~l ascultam cu sentimentul
c\-L avem pe Dumnezeu
`n mijlocul nostru
~mi amintesc o aniversare
a sfin]iei sale, ultima aniver-
sare - cine ar fi prev\zut
atunci? -, `n toamna anului
haine... Avem haine... Doam-
ne... Plini de har [i de ade-
v\r... Plini de har [i de voin]a
de a vorbi, [i de cuvântul ade-
v\rului...
Vorbim despre Tine,
Doamne...
... Cu voin]a... Plini de har
[i de adev\r... Hai... Hai...
Hai!... Plini de har [i de ade-
v\r. Hai... hai... hai... Hai s\
ne trezim... Hai s\ ne scu-
l\m... Hai s\ vorbim... Haide,
Doamne... Hai... Hai... Hai...
Hai s\ vorbim... Haide, Doam-
ne... Hai... Hai... Hai s\ vor-
bim... Hai... Haide, Doamne...
Hai s\ vorbim...“
Dobândirea plin\t\]ii
harului [i adev\rului
„Textul Rug\ciunii, atât
cât a putut fi `nregistrat de
c\tre cei doi studen]i, este, de
fapt, o convorbire cu Dumne-
zeu, cu Maica Domnului, cu
`ngerii [i sfin]ii“, ne-a spus
acad. Emilian Popescu, un
apropiat [i rud\ a p\rintelui
Dumitru St\niloae, explicând
`n]elesul acestei Rug\ciuni.
„P\rintele St\niloae, adre-
sându-se lui Dumnezeu [i
Maicii Domnului, vorbe[te la
plural, nu numai `n numele
1992. Ne adunasem, seara, `n
locuin]a sfin]iei sale din stra-
da Cernica, to]i ai casei [i noi,
„copiii lor de suflet“. Stam `n-
ghesui]i, strân[i unii lâng\
al]ii, `n c\m\ru]a strâmt\,
ne`nc\p\toare, dar `ntotdea-
una atât de primitoare. ~l as-
cultam pe p\rintele vorbin-
du-ne, `l ascultam cu senti-
mentul c\-L avem pe Dumne-
zeu, iubitor, `n mijlocul nos-
tru. Era, `n atmosfera aceea,
o pace blând\, o plutire de
har, la care venise s\ se ada-
uge bucuria unui telefon de
departe. Deodat\, un zvon
puternic de glasuri tinere se
aude suind de undeva, din-
spre parter. O tres\ltare de
bucurie a m\icu]ei preotese,
p\[ii repede spre u[\… o cân-
tare dumnezeiasc\ p\trunde
`n cas\, odat\ cu ceata de ti-
neri `nal]i ca brazii [i frumo[i
ca `ngerii. Ceata aceea se con-
tinua de la u[a casei pe sc\ri,
umplea curtea [i ie[ea pe
poart\ rev\rsându-se pe toa-
t\ strada Cernica, pân\ la Bi-
serica Sfin]ilor. Tineret, tine-
ret, tineret…, studen]i, preo]i
`n devenire, profesori, nu mai
[tiai ce sunt. Strada r\suna
de ur\ri de Mul]i Ani, de cân-
tece religioase, frem\ta de
bucurie [i entuziasm. Emo]ie
puternic\ ne-a cople[it [i pe
noi, cei din cas\, care, pentru
CM
YK
s\u personal, ci [i al altor fi-
in]e: S\ ie[im de aici..., scoa-
te-ne de aici, Doamne... Nu
mai vrem s\ r\mânem aici...
Vorbim despre Tine, Doam-
ne, ne scul\m din somn...
Maica Domnului, s\ ie[im de
aici... Hai s\ ne scul\m... Nu
mai vrem s\ r\mânem aici...
Vorbim despre Tine, Doamne...
etc. Cine este cea de-a doua
sau celelalte fiin]e? Socot c\
`ngerul p\zitor `mpreun\ cu
sfântul (sfin]ii protectori -
Sfântul Dumitru [i al]ii)“, spu-
ne prof. dr. Emilian Popescu.
Textul sugereaz\ câteva
etape pe calea desprinderii
din lumea aceasta [i trecerea
`n cea de dincolo. „~n prima
etap\, se exprim\ dorin]a [i
voin]a de a ie[i de aici (din lu-
mea aceasta), invocându-se
ajutorul lui Dumnezeu de a fi
scos de aici. Apoi, p\rintele
Dumitru se adreseaz\ mai di-
rect [i insistent lui Dumne-
zeu, cu urm\toarele expresii,
repetate de patru ori: Vorbim
despre Tine, Doamne... Vor-
bim pentru Tine, Doamne,
ad\ugând cuvintele mai greu
de interpretat: Plini de har [i
de adev\r, ne scul\m din
somn, nu mai suntem `n
somn... Somnul ar putea fi
via]a din lumea aceasta, iar
scularea din el este posibil\
datorit\ dobândirii plin\t\]ii
harului [i adev\rului“.
„Duhul Sfânt i-a dat
puterea de a gr\i
aceste cuvinte“
„~n etapa urm\toare apare
Maica Domnului, c\reia p\-
rintele Dumitru `i cere ajuto-
rul pentru a ie[i de aici, nemai-
existând voin]a de a r\mâne
aici (`n via]a p\mânteasc\).
Cererea aceasta este expri-
un moment, ne-am z\p\cit.
Cum s\ te `mpar]i? Cum s\-i
cuprinzi pe to]i `n aten]ie?
Cum s\ le mul]ume[ti? - celor
de pe scar\, celor din curte,
celor din strad\?
S-a apropiat p\rintele de
fereastr\ deschis\, cineva i-a
adus o lamp\ cu lumin\ ma-
re, care a despicat `ntunericul
str\zii [i i-a luminat fa]a; [i
de acolo, de sus, a binecuvân-
tat mul]imea [i i-a vorbit, mai
degrab\ a strigat ca `nge-
rul bunelor vestiri, c\ci glasul
era slab, se pierdea.
Dar tinerilor le era de a-
juns, vedeau chipul lui iubit,
primeau duhul puternic ce li
se transmitea, le `n\l]a sufle-
tele dragostea lui. Minunat\
a fost seara aceea, de neuitat!
A iubit tineretul
O asemenea mul]ime, cer-
nit\, dup\ un an, avea s\ se
opreasc\ pentru scurtul po-
pas de r\mas-bun `n locul
acela cu povara scump\ pur-
tat\ pe umeri. Era tot perioa-
da Sinodului, ca [i atunci,
când se adun\ teologi din
multe col]uri ale ]\rii.
L-au dus pe dasc\lul, pe
`nv\]\torul lor la locul unde
avea s\ i se deschid\ taina
c\r]ii despre care scrisese
„cartea care nu se termin\
niciodat\“. P\rintele St\nilo-
ae a iubit mult tineretul - o
CM
YK
Academicianul Emilian Popescu
mat\ de opt ori, iar `n cadrul
ei se adaug\ `ntrebarea repe-
tat\ de patru ori: Pân\ când
s\ r\mânem? ... Pân\ când
s\ r\mânem? ... Pân\ când
s\ r\mânem?...“.
~n partea final\, convorbi-
rea se duce din nou cu Dum-
nezeu, [i rug\torul pare c\
r\spunde la o `ntrebare care i
se pune, anume dac\ el are
„haine de intrare `n `mp\r\-
]ia Cerurilor, zicând: Avem [i
noi haine... Avem haine...
Doamne..., iar aceste haine
sunt strâns legate de cuvinte-
le: Plini de har [i de adev\r,
repetate de opt ori, la care se
adaug\ o singur\ dat\ voin]a
de a vorbi cu Dumnezeu. Se
deduce din aceste cuvinte c\
hainele necesare pentru in-
trarea `n `mp\r\]ia cerurilor
constau `n dobândirea plin\-
t\]ii harului [i adev\rului. Cu
acestea rug\torul `ndeamn\
la trezire, la sculare, pentru a
vorbi cu Dumnezeu, [i ulti-
mele cuvinte rostite sunt
acestea: Haide, Doamne...
f\g\duin]\ pentru `mprosp\-
tarea energiilor spirituale ale
lumii; trebuia ocrotit, crescut
[i `ndrumat. Sear\ de sear\,
noi, m\run]ii `nv\]\cei, ne a-
dunam `n „chilia de propor]ii
cosmice a Ortodoxiei româ-
ne[ti, unde, când [i când ne
`ntâlneam cu `nalte staturi
ale teologiei universale, veni]i
din Apus [i R\s\rit s\-[i po-
ten]eze [i s\-[i limpezeasc\
luminile. A iubit tineretul. ~n
ultimele sale zile, la spital,
când surorile ne `ndep\rtau
de la patul sfin]iei sale, sub
drept cuvânt c\-l obosim, el
c\uta s\ ne mângâie, zicând:
„voi nu m\ obosi]i niciodat\“.
„E foarte frumos, nene
Stelian. S\ mai scrii!“
Venea la dânsul un b\-
trân, mo[ Stelian sau Traian,
nu mai [tiu cum `l chema, o
via]\ de pustnic `n mijlocul
ora[ului; f\r\ cas\ [i f\r\ fa-
milie, f\r\ nimeni care s\-i
poarte de grij\. Casa lui era
biserica, hrana - sfintele sluj-
be [i cuvintele c\r]ilor sfinte.
Prinsese dragul scrisului [i,
oriunde apuca, pe o piatr\,
ori `ntr-un cotlon de cas\ p\-
r\sit\, scria versuri c\tre
Maica Domnului; simple, ne-
c\utate, ]â[nite dintr-o tr\ire
fierbinte. Cine s\-i spun\ da-
c\ ~i plac lui Dumnezeu ver-
9
Hai s\ vorbim...“, a mai spus
acad. Emilian Popescu.
„De[i nu avem un buletin
medical asupra st\rii clinice
`n care se afla p\rintele St\-
niloae la rostirea acestor cu-
vinte, socotim, dup\ informa-
]iile date de familie, c\ el era
sleit de puteri, ca urmare a
cancerului generalizat. Tru-
pul `i era total neputincios,
dar sufletul [i mintea, ilumi-
nate de Duhul Sfânt, i-au dat
puterea de a gr\i cuvintele pe
care le-am reprodus. Nimeni
nu rezist\ la chinuri dac\-l
p\r\se[te harul lui Dumne-
zeu, [i acesta a fost [i cazul
p\rintelui St\niloae. ~nainte
de aceste cuvinte el trebuie
s\ mai fi rostit [i altele, fie `n
tain\, fie sensibil, f\r\ s\ fi
fost `ns\ `nregistrate [i m\
gândesc la `ntâlnirea cu Mai-
ca Domnului, pe care o simte
deja lâng\ el, de vreme ce zi-
ce Maica Domnului, s\ ie[im
de aici..., la `ngerul p\zitor [i
la sfin]i“, a mai ad\ugat acad.
Emilian Popescu.
surile lui, decât cel care ~l cu-
noa[te cel mai bine pe Dum-
nezeu - p\rintele. Vine la
sfin]ia sa ca la cineva apropi-
at, ca la o rud\; cu `ncredere,
cu `ndr\zneala celui care are
de oferit o bog\]ie; e primit cu
dragoste, cu bucurie.
P\rintele `l ascult\ când `i
recit\, `l ascult\ cu duio[ie,
cu aten]ie nesimulat\, cu res-
pect, `l ascult\ smerit [i cu
pre]uire. Are haine ponosite
care miros a fum [i a ad\pos-
turi improvizate, dar sfin]ia
sa nu ia seama decât la cre-
din]a lui fierbinte [i la sufle-
tul curat.
„E foarte frumos, nene Ste-
lian. S\ mai scrii! S\ te bucu-
re Maica Domnului! Mai vi-
no!“
A[a pleca b\trânul fericit,
miluit cu binecuvântarea p\-
rintelui [i cu darurile strecu-
rate de M\icu]a, discret, la
plecare.
De-ar fi s\ scrii despre bine-
facerile p\rintelui [i ale M\i-
cu]ei Maria, preoteasa, ai aco-
peri cu ele c\r]i `ntregi…
Dumnezeu ne-a creat din
iubire, o iubire pe care ne-a l\-
sat-o mo[tenire, ca s-o tr\im
cu frumuse]ea [i limpezimea
izvorului de unde a pornit.
A[a au tr\it-o p\rintele
Dumitru St\niloae [i maica
preoteas\ Maria, [i `n ea s-a
luminat via]a lor de sfin]enie.
(Maria VÂRCIOROVEANU)
10 Documentar Duminic\, 15 noiembrie 2009

~ncepe Postul Na[terii Domnului

Credincio[ii ortodoc[i `ncep preg\tirea duhovni-
ceasc\ pentru Na[terea Domnului. Postul Cr\ciu-
nului este unul luminos, `ntrucât `n Postul Na[terii
Domnului, care ]ine 40 de zile, sunt numai pome-
niri ale bucuriei, ale n\dejdii de bucurie. Ca orice
post, `n primul rând el trebuie s\ reprezinte o
ab]inere de la toate lucrurile rele, care ne `ndep\r-
teaz\ de Dumnezeu [i de oameni. ~ns\, odat\ cu
gândurile noastre, `n post ne angaj\m [i la o dis-
ciplin\ `n ceea ce prive[te hrana. Ne folosim numai
de hrana vegetal\ [i, `n zilele hot\râte pentru
dezlegare, folosim pe[te [i untdelemn. Astfel, din
punctul de vedere al alimenta]iei, Postul
Cr\ciunului este mai u[or fa]\ de cel al Pa[telui,
având multe dezleg\ri la pe[te, ulei [i vin.

Postul Cr\ciunului a- a[tept\m“, explica vredni-

minte[te de postul `ndelun- cul de pomenire arhiman-
gat al patriarhilor [i drep- dritul Teofil P\r\ian, de la
]ilor din Vechiul Testa- M\n\stirea Brâncoveanu -
ment, `n a[teptarea venirii Sâmb\ta de Sus, jude]ul
lui Mesia - Izb\vitorul. Bra[ov.
Dup\ unii tâlcuitori ai cul- Ca orice post, `n primul
tului ortodox, prin durata rând el trebuie s\ repre-
lui de 40 de zile, acest post zinte o ab]inere de la lucru- cuprinse `n perioada 21 sfânt cu Priveghere (5, 6, 9, credincio[ii `l a[teapt\ pe
ne aduce aminte [i de pos- rile rele care ne `ndep\r- noiembrie-16 decembrie, 12 [i 13 decembrie) sau hra- preot ca s\ le aduc\ vestea
tul lui Moise de pe Muntele teaz\ de Dumnezeu [i de oa- inclusiv. Zilele cu dezlegare mul bisericii, atunci se dez- Na[terii Mântuitorului. Ei
Sinai, când acesta a[tepta meni. Postul e un act liber sunt marcate, de regul\, `n leag\ la untdelemn, pe[te [i `[i primenesc casele, pre-
s\ primeasc\ cuvintele lui consim]it, reglementat de Calendarul cre[tin/ortodox vin. g\tesc bucate pentru cel
Dumnezeu, Decalogul (cele disciplina religioas\ pentru fie prin men]iunea dezle- mai important musafir, pre-
10 porunci), scrise pe lespe- a `ntâmpina un eveniment gare la pe[te, fie prin sim- Rânduieli liturgice otul, `n ziua de Ajun, `n felul
zile de piatr\ ale Tablelor important `n istoria mân- bolul unui pe[ti[or. acesta cinstind marea s\r-
Legii. Tot a[a se cuvine s\ Potrivit p\rintelui Ene speciale b\toare care are s\ vin\.
tuirii. Acum, cre[tinii tre-
a[tepte cre[tinii, pentru a buie s\ se spovedeasc\ [i s\ Brani[te („Liturgica genera- ~n perioada Postului Cr\- „Ziua de Ajun este o zi de
putea `ntâmpina prin aju- se `mp\rt\[easc\ pentru a l\“), acest post este de as- ciunului apar modific\ri `n post mai aspru decât `n
nare Cuvântul lui Dumne- se preg\ti suflete[te pentru prime mijlocie, asem\n\tor programul liturgic. ~nce- celelalte zile. Se ajuneaz\
zeu n\scut din Fecioara primirea, `n ieslea sufletu- celui al Sfin]ilor Apostoli. pând cu data de 21 noiem- pân\ la ceasul al IX-lea,
Maria. „Este un post lumi- lui, a Pruncului `ntrupat. Dup\ rânduiala din pravile, brie, se introduc `n cadrul când se obi[nuie[te s\ se
nos, `ntrucât ne preg\tim `n timpul acestui post, `n slujbei Utreniei Catavasiile m\nânce, `n unele p\r]i,
pentru o bucurie. ~n Postul m\n\stiri se ajuneaz\ lu- Na[terii Domnului, care se grâu fiert amestecat cu fruc-
Cr\ciunului sunt numai po- Un post mai u[or, nea, miercurea [i vinerea te [i miere, `n amintirea
cânt\ pân\ `n data de 30
meniri ale bucuriei, ale n\- dezleg\ri la pe[te pân\ `n ceasul al IX-lea (a- decembrie inclusiv. La Cea- postului lui Daniel [i al
dejdii de bucurie. Ne gân- proximativ orele 15:00- suri [i Pavecerni]\ stihirile celor trei tineri din Babilon.
dim la ~ntruparea Fiului lui ~ns\, odat\ cu gândurile 16:00), când se m\nânc\ ~n unele zone se ajuneaz\
noastre, `n post ne angaj\m [i troparele nu se cânt\, ci
Dumnezeu, ne gândim la hran\ uscat\ sau legume se citesc. Dac\ Ajunul Cr\- pân\ la r\s\ritul luceaf\ru-
Maica Preacurat\, ne gân- [i la o disciplin\ `n ceea ce fierte, f\r\ untdelemn; mar- lui de sear\, care ne amin-
prive[te hrana, pentru c\ ciunului cade sâmb\ta sau
dim la Dreptul Iosif, ales de ]ea [i joia se m\nânc\ plan- duminica, slujba Ceasurilor te[te de steaua ce a vestit
Dumnezeu pentru a fi o- a[a este rânduiala Bisericii te fierte, drese cu untde- magilor na[terea Mântui-
noastre. Ne folosim numai ~mp\r\te[ti se mut\ `n vi-
crotitor al Domnului Hris- lemn, [i se bea vin, iar sâm- nerea de dinainte, aceast\ torului. Aceast\ ajunare a-
tos, ne gândim la bun\tatea de hrana vegetal\ [i, `n zi- b\ta [i duminica se `n- minte[te, de asemenea, de
lele hot\râte pentru dezle- zi devenind aliturgic\. De a-
lui Dumnezeu, ne gândim g\duie [i pe[te (cu excep]ia semenea, dac\ Ajunul Cr\- postul ]inut odinioar\ de
la iubirea lui Dumnezeu- gare, folosim pe[te [i unt- perioadei dintre 20 [i 25 de- catehumenii care, `n seara
ciunului cade `ntr-una din
Tat\l, care L-a trimis pe delemn. cembrie, când postul devine acestei zile, primeau Bote-
zilele din cursul s\pt\mânii
Fiul s\u `n lume, ne gân- Astfel, din punctul de ve- mai aspru). Dac\ lunea, (de luni pân\ vineri), se va zul cre[tin [i apoi prima `m-
dim la iubirea Fiului lui dere al alimenta]iei, Postul mar]ea sau joia cade pr\z- oficia `n aceast\ zi Litur- p\rt\[ire la Liturghia s\-
Dumnezeu, care, pentru noi Cr\ciunului este mai u[or nuirea vreunui sfânt cu do- ghia Sfântului Vasile cel vâr[it\ atunci `n acest scop.
[i pentru a noastr\ mântui- fa]\ de cel al Pa[telui, a- xologie mare, se dezleag\ la Mare, urmând ca `n ziua („Liturgica general\“, pr.
re, s-a `ntrupat din Duhul vând multe dezleg\ri la pe[te, iar miercurea [i vine- praznicului s\ se s\vâr- prof. dr. Ene Brani[te, EIM-
Sfânt [i din Fecioara Maria pe[te, ulei [i vin. Este dez- rea, la vin [i untdelemn, dar [easc\ Sfânta Liturghie a BOR, 1985)
[i s-a f\cut Om. Postul are legare la pe[te [i preparate se m\nânc\ numai o dat\ Sfântului Ioan Gur\ de Aur. Tot din ziua de Ajun, `n-
doar rostul s\ ne pun\ cu din pe[te, precum [i la vin, pe zi. Tot a[a, dac\ miercuri Dac\ ajunul va fi sâmb\ta cep colindele, cânt\rile prin
mai mult\ grij\ `n aten]ie untdelemn `n toate zilele sau vineri se `ntâmpl\ s\ sau duminica, `n ziua de care glasurile cristaline ale
evenimentele pe care le de sâmb\t\ [i duminic\, cad\ s\rb\torirea unui ajun se va oficia Liturghia copiilor vestesc marea bu-
Sfântului Ioan Gur\ de Aur, curie a ~ntrup\rii Domnu-
iar `n ziua Cr\ciunului - lui. ~n fiecare an, mergând
De c=nd se poste[te? formizat durata Postului Na[terii Dom-
nului `n Bisericile Ortodoxe, hot\rând ca Liturghia Sfântului Vasile din cas\ `n cas\, `n lini[tea
Primele men]iuni despre respectarea to]i credincio[ii s\ posteasc\ timp de 40 de cel Mare unit\ cu Vecernia. nop]ii de dinaintea s\rb\to-
acestei perioade de `nfrânare alimentar\ zile, `ncepând cu data de 15 noiembrie. Postul Cr\ciunului este rii Cr\ciunului, colind\torii
[i trupeasc\ provin din secolele IV-V, de Evenimentul Na[terii Mântuitorului ]inut [i `n Biserica Romano- reactualizeaz\ simfonia di-
la Fericitul Augustin [i de la episcopul este prezentat `n dou\ Evanghelii - la Catolic\, unde este numit vin\ a cetelor `ngere[ti [i
Leon cel Mare al Romei, care a rostit nou\ Sfin]ii Evangheli[ti Matei [i Luca -, „Jejunium Adventus Domi- cântarea p\storilor ce au
cuvânt\ri despre acest post, numit „pos- fiecare punctând anumite elemente is- ni“ (Postul venirii Domnu- vestit na[terea Domnului,
tul din luna a zecea“. torice [i cosmice de la Na[terea Mântui- lui), dar care dureaz\ doar `n urm\ cu 2000 de ani. A
La `nceput, nu to]i cre[tinii posteau `n torului Iisus Hristos. Sfântul Evanghelist trei s\pt\mâni. doua zi, dup\ ce particip\ la
acela[i mod [i acela[i num\r de zile. De e- Matei aminte[te de stea, de magi [i de Sfânta Liturghie, credin-
xemplu, unii posteau numai [apte zile, al]ii fuga `n Egipt, pe când Sfântul Evanghe- cio[ii se `ntorc la casele lor,
[ase s\pt\mâni; unii ]ineau un post mai list Luca descrie c\l\toria de la Nazaret Marea s\rb\toare
`nfruptându-se din bucate de
aspru, al]ii unul mai u[or. ~ns\ Sinodul lo- la Betleem, na[terea Pruncului [i a[e- ~n ultima zi a Postului dulce [i bucurându-se de ma-
cal din Constantinopol, ]inut la anul 1166 zarea Lui `n iesle, `nchinarea p\storilor [i Cr\ciunului (24 decembrie), rea s\rb\toare a cre[tin\-
(sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uni- bucuria cereasc\ a `ngerilor. numit\ Ajunul Cr\ciunului, t\]ii. (Narcisa BALABAN)
 Duminic\, 15 noiembrie 2009 Anul Sfin]ilor Capadocieni 11

Congres Interna]ional de Teologie

`nchinat Sfântului Vasile cel Mare
Cu prilejul Anului comemorativ-omagial al
Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei
Capadociei, [i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni, `n
perioada 1-4 noiembrie 2009, la Palatul Patriarhiei
din Bucure[ti s-a desf\[urat, cu binecuvântarea
Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, Congresul Interna]ional de
Teologie `nchinat Sfântului Vasile cel Mare. Tema
acestui congres, organizat de c\tre Sectorul
teologic-educa]ional al Patriarhiei Române [i de
Facultatea de Teologie Ortodox\ „Justinian
Patriarhul“ din cadrul Universit\]ii Bucure[ti, a
fost structurat\ pe patru direc]ii prin care s-au
eviden]iat contribu]iile Sfântului Vasile cel Mare la
dezvoltarea teologiei [i spiritualit\]ii Bisericii.

Congresul interna]ional a- Capadocieni, Preafericitul P\-

dus ca prinos de omagiere a
Sfântului Ierarh Vasile cel
Mare a `nceput duminic\, cu
s\vâr[irea Sfintei Liturghii `n
Catedrala patriarhal\, la ca-
re au participat oaspe]i de
seam\ a trei Biserici Orto-
doxe surori, precum [i profe-
sori, clerici [i credincio[i.
Mesaje ale Bisericilor
Ortodoxe surori [i ale
institu]iilor Statului
român
Lucr\rile festive ale con-
gresului s-au deschis dumi-
nic\, 1 noiembrie 2009, `nce-
pând cu ora 17:30, la Palatul
Patriarhiei din Bucure[ti.
Dup\ un cuvânt introductiv al
Preasfin]itului Ciprian Câm-
pineanul, Episcop-Vicar Pa-
triarhal [i secretar al Sfân-
tului Sinod, `n care a fost sub-
liniat faptul c\ acest congres
se `nscrie `n cadrul activit\-
]ilor cultural-misionare orga-
nizate cu prilejul anului 2009,
an comemorativ-omagial `n-
chinat Sfântului Vasile cel
Mare, arhiepiscopul Cezareei
Capadociei, [i celorlal]i Sfin]i
La Congresul Interna]ional de Teologie `nchinat
Sf=ntului Vasile cel Mare au participat oaspe]i de
seam\ din partea a trei Biserici Ortodoxe surori,
precum [i profesori, clerici [i credincio[i
rinte Patriarh Daniel a rostit
un cuvânt de bun venit parti-
cipan]ilor [i a binecuvântat lu-
cr\rile acestui congres.
Cuvântul ~ntâist\t\torului
Bisericii Ortodoxe Române a
fost urmat de mesajele Biseri-
cilor Ortodoxe surori [i ale in-
stitu]iilor statului român. IPS
Ioannis Zizioulas, Mitropolit
de Pergam, a transmis mesa-
jul Sanctit\]ii Sale Barto-
lomeu, Patriarhul Ecumenic,
IPS Pavel, Arhiepiscop de
Ryazan [i Kasimov, a citit me-
sajul Sanctit\]ii Sale Kiril,
Patriarhul Moscovei [i al `n-
tregii Rusii, iar mesajul din
partea Bisericii Ortodoxe a
Greciei a fost transmis profe-
sorilor, preo]ilor [i studen]ilor
participan]i la congres de c\-
tre IPS Ierotei Vlachos, Mitro-
polit de Nafpaktos [i Aghios
Vlasios
Alocu]iunea festiv\, de de-
schidere, a apar]inut profeso-
rului universitar doctor Ste-
lianos Papadopoulos, care a
vorbit despre „Cutezan]e teo-
logice fundamentale `n opera
Sfântului Vasile cel Mare“. ~n
`nchiderea primei sesiuni,
domnul academician Emilian
Popescu a prezentat primele
IPS Ioan de Pergam a primit din partea PF Daniel medalia de aur,
comemorativ-omagial\, cu chipul Sf=ntului Vasile cel Mare,
precum [i un set arhieresc, cruce [i engolpion
dou\ volume din opera Sfân-
tului Vasile cel Mare, ap\rute
`n colec]ia P\rin]i [i Scriitori
Biserice[ti (PSB), serie nou\,
precum [i alte publica]ii a-
p\rute la Patriarhia Român\,
iar p\rintele profesor Daniel
Benga a prezentat harta Asiei
Mici, `n timpul Sfin]ilor Capa-
docieni
Expunerile tematice despre
importan]a operei [i persona-
lit\]ii acestui mare P\rinte al
Bisericii au continuat luni, 2
noiembrie, `n alte trei sesiuni
de comunic\ri, `n cadrul
c\rora au sus]inut referate
[tiin]ifice nume sonore ale
vie]ii academice ortodoxe din
]ar\ [i din str\in\tate, printre
care amintim pe IPS prof. dr.
Ioannis Zizioulas, Mitropolit
de Pergam, IPS Hierotheos
Vlachos, Mitropolit de Naf-
paktos [i Aghios Vlasios.
Sala „Conventus“ a Palatu-
lui Patriarhiei a fost gazda se-
siunii a IV-a a congresului,
sesiune moderat\ de c\tre
p\rintele Daniel Benga, pro-
decanul Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ din Bucure[ti
Sesiune [tiin]ific\ [i
expozi]ie de manuscrise
[i carte româneasc\
veche la Academia
Român\
Congresul Interna]ional
dedicat Sfântului Vasile cel
Mare a continuat mar]i, 3 no-
iembrie, la Academia Româ-
n\ unde, `n cadrul celei de-a
cincea sesiuni de comunic\ri,
ce a fost moderat\ de acad.
prof. dr. Ionel Haiduc, pre[e-
dintele Academiei Române,
au conferen]iat acad. prof. dr.
Emilian Popescu [i prof. dr.
Tudor Teoteoi de la Faculta-
tea de Istorie, Universitatea
din Bucure[ti.
Tot la Academia Român\ a
avut loc cu acest prilej verni-
sarea „Expozi]iei de Manuscri-
se [i Carte româneasc\ veche“,
prezentat\ de pr. conf. dr.
Ionu] Moldoveanu, de la Fa-
cultatea de Teologie Ortodox\
„Justinian Patriarhul“, din
Bucure[ti.
Concluzii [i lansare
de carte
Ultima sesiune de comuni-
c\ri s-a ]inut mar]i, 3 noiem-
brie, dup\ ora 17:00, `n Aula
Magna „Teoctist Patriarhul“ a
Palatului Patriarhiei. Dup\
scurte discu]ii [i dezbateri pe
baza temelor prezentate de ul-
timii trei referen]i, p\rintele pro-
fesor {tefan Buchiu, decanul
Facult\]ii de Teologie Ortodo-
x\ din Bucure[ti, a expus celor
prezen]i documentul final al
acestui congres din care red\m
mai jos concluziile acestuia:
Comunic\rile sus]inute de-a
lungul celor trei zile au scos
`n relief personalitatea deose-
bit\ [i opera bogat\ a Sfân-
tului Ierarh Vasile cel Mare,
subliniind, `n mod special,
urm\toarele dimensiuni:
- dimensiunea teologic\
(contribu]ia la elaborarea
dogmei trinitare, la preciza-
rea vocabularului teologic, a
`nv\]\turii despre Sfântul
Duh, Biseric\, om [i cosmos);
- dimensiunea spiritual\
(contribu]ia la fundamentarea
teologic\ a vie]ii isihaste [i a
vie]ii spirituale, `n general);
- dimensiunea exegetic\
(interpretarea Sfintei Scrip-
turi `n lumina Tradi]iei A-
postolice);
- dimensiunea monastic\
(contribu]ii la organizarea
monahismului cenobitic);
- dimensiunea liturgic\
(redactarea Sfintei Liturghii,
`ntocmirea unor rug\ciuni
importante `n cultul Bisericii,
re`nnoirea vie]ii liturgice);
- dimensiunea misionar\
(reorganizarea vie]ii biseri-
ce[ti din Capadocia, trimiterea
de misionari `n teritoriile
bizantine - Scitia Minor -, dar
[i `n cele limitrofe imperiului,
precum [i `ntre]inerea unei bo-
gate coresponden]e pastoral-
misionare);
- dimensiunea catehetic\
(redactarea de predici, omilii,
cateheze fundamentate biblic,
dogmatic [i cu perspectiv\
pastoral-misionar\);
- dimensiunea social-filan-
tropic\ (organizarea a[a-nu-
mitei Vasiliade, adev\rat or\-
[el lâng\ Cezareea Capadociei
ce cuprindea farmacie, spitale
[i azile de b\trâni).
Toate aceste dimensiuni
eviden]iaz\ contribu]ia fun-
damental\ a Sfântului Vasile
cel Mare la dezvoltarea teolo-
giei, a spiritualit\]ii, cultului,
vie]ii monahale, misionare [i
sociale a Bisericii.
Pentru noi, cei de ast\zi,
apelul constant la `n]elepciu-
nea, evlavia [i puterea de
munc\ a Sfântului Vasile cel
Mare constituie o surs\ sigu-
r\ `n formularea r\spunsu-
rilor pe care Biserica poate [i
trebuie s\ le ofere societ\]ii
contemporane, marcat\ de e-
goism, secularism sau indife-
rentism, dar [i `n permanent\
c\utare de repere moral-spi-
rituale.
Sper\m ca dezbaterile teo-
logice prilejuite de acest con-
gres s\ se constituie `ntr-un
smerit prinos de omagiere a
Sfântului Ierarh Vasile, mare
rug\tor pentru noi `n fa]a
Preasfintei Treimi.
Evenimentul s-a `ncheiat
cu lansarea c\r]ii „Euharistie,
Episcop, Biseric\“ a ~nalt
Preasfin]itului Ioannis Ziziou-
las, Mitropolit al Pergamului.
~n acest cadru festiv, IPS Ioa-
nnis a primit diploma „P\rin-
tele Dumitru St\niloae“, `n-
so]it\ de medalia p\rintelui
Dumitru St\niloae, medalia
de aur, comemorativ-omagia-
l\, cu chipul Sfântului Vasile
cel Mare, precum [i un set
arhieresc, cruce [i engolpion,
din partea Preafericitului P\-
rinte Patriarh Daniel. a
Pagin\ realizat\
de Ciprian BÂRA
 CM
YK

12 Biserica [i comunismul Duminic\, 15 noiembrie 2009

Buruiana „supersti]iilor“ [i
fariseismul propagandei comuniste
„Religia `[i are r\d\cinile `n asuprirea social\“,
subliniau clasicii marxismului. ~n consecin]\,
pentru lichidarea concep]iilor religioase trebuia
desfiin]at\ baza social\ pe care se men]ineau
acestea, proprietatea privat\ asupra mijloacelor de
produc]ie, lichidarea claselor exploatatoare [i
instaurarea dictaturii proletariatului. Prin urmare,
`n logica simpl\ a bol[evicilor, dac\ desfiin]ai
„exploatarea omului de c\tre om“, religia urma s\
dispar\ automat. Dar, ca dup\ orice demolare,
r\mâneau resturi, fragmente. A[a [i `n cazul
religiei. Ceea ce s-a `n]eles oficial prin „lupta
`mpotriva religiei“ a fost lupta cu acele „r\m\[i]e“,
„credin]e b\be[ti“, „supersti]ii“, care subzistau `n
sânul maselor populare ignorante [i min]ite de
fo[tii st\pâni. De[i prin victoria proletariatului `n
URSS „religia nu mai poate juca rolul pe care l-a Grupe mobile de propagand\ ateist\ prin satele Rusiei
avut [i `l are `n societatea capitalist\“, „r\m\[i]ele“ larg\ a aparatului represiv t\ a continuat `n URSS nea- mului, `n URSS au fost lichi-
care se perpetuau erau d\un\toare construc]iei al statului, libertatea tacit\ b\tut, ba chiar s-a `nte]it, date clasele exploatatoare
dat\ propagandi[tilor atei prin mijloacele cele mai crân- care propagau [i sus]ineau
societ\]ii socialiste, deoarece: „neag\ pentru a face orice [i `mpiedi- cene. Abia `n anii celui de-al religia [i organiza]iile re-
posibilitatea transform\rii con[tiente, carea credinciosului ca s\ ri- Doilea R\zboi Mondial, sub ligioase [i biserice[ti. Prin a-
posteze. ~ns\ toate acestea, presiunea invaziei germane, ceasta au fost zdruncinate
revolu]ionare a societ\]ii“, „insufl\ credincio[ilor `n pofida eviden]elor, erau Stalin „redescoperea“ utilita- bazele sociale ale religiei. ~n
speran]a `ntr-o via]\ mai bun\ dup\ moarte“, negate cu vehemen]\. tea religiei ca form\ de soli- acela[i timp, datorit\ revolu-
Din când `n când, se sim- darizare a oamenilor. Deoda- ]iei culturale [i propagandei
„predic\ individualismul [i cultiv\ psihologia de ]ea nevoia re`mprosp\t\rii t\, Biserica Ortodox\ deve- ateist-[tiin]ifice, majoritatea
mic proprietar“, „`mpiedic\ apropierea `ntre minciunii oficiale, prin „deli- nea parte a patrimoniului is- covâr[itoare a popula]iei U-
mitarea“ fariseic\ a conduce- toriei URSS, iar morala reli- niunii Sovietice a rupt defini-
popoare“, sunt ostile „eliber\rii oamenilor muncii rii superioare de partid de giei ortodoxe nu mai prezen- tiv cu religia […] Totu[i, o a-
„gre[elile“ (voite) ale celor ta incompatibilit\]i cu cea co- numit\ parte a cet\]enilor,
de sub jugul na]ional [i social“. din subordine, gre[eli care munist\, dimpotriv\, cele de[i s-au `ndep\rtat de reli-
jigneau „sentimentele religi- dou\ ajutând deopotriv\ la gie, nu [i-au `nsu[it `nc\ o
Cu alte cuvinte, dispari]ia oase ale credincio[ilor“: „Este construirea fericirii oameni- concep]ie [tiin]ific\ ferm\ de-
ultimelor „supersti]ii“ urma necesar s\ fie lichidate acele lor. Astfel, G.G. Carpov, pre- spre lume, mai au o atitudine
de dr. George ENACHE s\ se produc\ (oficial) printr- `ncerc\ri de a duce lupta `m- [edintele Consiliului pentru [ov\ielnic\. ~n afar\ de a-
o „pedagogie“ atent\ [i civili- potriva prejudec\]ilor religi- problemele Bisericii Orto- ceasta, `n sânul unei p\r]i `n-
Dac\ statul sovietic, che- doxe, ar\ta: „Statul sovietic a semnate a popula]iei ]\rii se
mat s\ asigure drepturile [i zat\. Pentru atingerea obiec- oase prin m\suri administra-
tivelor propuse, „s-a `nfiin]at tive, ca, de pild\, `nchiderea experimentat `n ace[ti 27 de p\streaz\ diferite credin]e
libert\]ile tuturor cet\]eni- ani vitalitatea credin]ei re- religioase […] Existen]a cre-
lor, nu era (teoretic) intere- Uniunea Ateilor Militan]i, s- bisericilor, moscheilor, sina-
a organizat editarea literatu- gogilor, caselor de rug\ciuni, ligioase, precum [i aportul ei din]elor religioase se dato-
sat direct de concep]iile reli- pozitiv la marea oper\ a pro- reaz\ ac]iunii unui `ntreg [ir
gioase, membrii de partid, rii antireligioase, s-au tip\rit bisericilor catolice etc. Propa-
un ziar [i o revist\ special\ ganda antireligioas\ la sate gresului social. {i cum regi- de cauze, atât cauze care de-
„cei mai lumina]i membri ai mul comunist este un regim termin\ men]inerea altor r\-
proletariatului“, erau che- pentru problemele ateismu- trebuie s\ aib\ un caracter
lui, s-a desf\[urat o larg\ de explicare exclusiv materi- realist, ce ]ine seama [i se m\[i]e ale trecutului, cât [i
ma]i s\ r\spândeasc\ `n folose[te de toate for]ele re- cauze specifice, referitoare
mod obligatoriu ateismul. propagand\ antireligioas\ alist\ a fenomenelor natura-
prin viu grai maselor“. Se le [i sociale de care se love[te ale, trainice, nevestejite de numai la religie.
Comitetul Central al Parti- dialectica evolu]iei istorice, Dintre cauzele generale ca-
dului Comunist al Uniunii spera c\ aceste elemente, ]\ranul. Explicarea prove-
combinate cu „marile succe- nien]ei grindinii, ploii, furtu- exist\ puternice temeiuri de re fac ca `n condi]iile socialis-
Sovietice (CC al PCUS) a crezut c\ el va persista pe li- mului credin]a religioas\ s\
precizat `n numeroase rân- se“ pe care le cuno[tea socie- nii, secetei, apari]iei d\un\-
tatea sovietic\, s\ conduc\ la torilor, propriet\]ilor solului, nia dezvolt\rii [i adâncirii ra- se men]in\ un anumit timp,
duri con]inuturile [i mo- porturile armonioase cu Bi- trebuie amintit\, `n primul
dalit\]ile luptei `mpotriva eradicarea rapid\ a „prejude- ac]iunii `ngr\[\mintelor etc.
c\]ilor religioase“. constituie cea mai bun\ for- serica“. Uria[ul sprijin moral rând, r\mânerea `n urm\ a
religiei. Astfel, `n cadrul ple- [i material dat de Biseric\ con[tiin]ei sociale fa]\ de exis-
narei din 1921, s-a ar\tat c\ m\ de propagand\ antireligi-
oas\. Centrul acestei propa- pentru victoria `mpotriva ar- ten]a social\ […] O alt\ cauz\
„sarcina `ntregii munci [tiin- Grija „p\rinteasc\“ gande trebuie s\ devin\ [co- matelor germane a f\cut ca, […] este existen]a sistemului
]ifico-ateiste“ const\ `n „a
`nlocui concep]ia religioas\ a partidului pentru lile [i casele de citit, sub con- cel pu]in o perioad\, persecu- mondial capitalist, care duce
ducerea organiza]iilor de ]iile s\ `nceteze, iar propa- o intens\ lupt\ ideologic\ `m-
despre lume printr-un sis- evitarea abuzurilor ganda ateist\ s\ sl\beasc\. potriva ]\rilor socialiste […]
tem [tiin]ific, care s\ clarifi- partid. Este necesar s\ avem
Aceasta a fost singura o grij\ deosebit\ s\ nu fie jig- Una dintre direc]iile acestei
ce toate problemele ale c\ror lupte o constituie propaganda
solu]ii oamenii muncii le „lupt\ `mpotriva religiei“ re- nit sentimentul religios al Un nou asalt ateist [i un religioas\ […] La men]inerea
c\utau `n religie“. ~n hot\râ- cunoscut\ oficial de regimul credinciosului, sentiment ca- set de explica]ii absurde
re poate fi `nvins numai prin- credin]elor religioase contri-
rile plenarei se men]iona c\ bol[evic: cea prin propagan-
tr-o munc\ educativ\ foarte buie [i faptul c\ sistemul
„este necesar ca propaganda d\ [i „educa]ie“, f\cut\ de Mica perioad\ de relaxare mondial capitalist preg\te[te
[tiin]ific/ateist\ s\ fie legat\ „voluntari“, f\r\ instrumen- `ndelungat\, care poate s\ ia sfâr[it `n 1954, când se de-
dureze zeci de ani. Aceast\ a- un nou r\zboi de extermina-
de practic\, de problemele tele statului. Zecile de mii de clan[eaz\ o nou\ ac]iune sus- re, racheto-nuclear“.
privind reorganizarea `ntre- clerici aresta]i erau conside- titudine prudent\ este deose- ]inut\ de promovare a ateis-
gului mod de trai [i a condi- ra]i exponen]i ai vechiului re- bit de necesar\ `n regiunile [i mului ([i combatere a religi-
]iilor economice, de dezvolta- gim [i lichida]i `n numele republicile din Orient“. ei). Problema cea mare a con- Cauze „specifice“ ale
rea [i aplicarea tehnicii [i e- luptei de clas\. ~n plus, au e- stituit-o nivelul mare al reli- supravie]uirii religiei
lectrific\rii, de introducerea xistat nenum\rate metode de Al Doilea R\zboi giozit\]ii populare, chiar [i
celui mai bun sistem de aso- presiune neoficiale prin care dup\ patru decenii de ate- {i mai interesante sunt ca-
lamente [i de alte ac]iuni oamenii simpli, „beneficiarii“ Mondial [i sl\birea ism. Propagandi[tii au `ncer- uzele specifice ale existen]ei
practice, care contribuie la comunismului, au fost for]a]i propagandei ateiste cat s\ explice acest fenomen credin]elor religioase. Una
u[urarea muncii [i la `mbu- s\ renun]e la credin]\: m\- „straniu“. Iat\ un fragment din aceste „explica]ii“ merit\
n\t\]irea traiului oamenilor suri administrative aparent De fapt, `n toat\ perioada dintr-o asemenea analiz\: s\ fie redat\ pe larg, datorit\
muncii“. inocente, utilizarea pe scar\ interbelic\ propaganda ateis- „~n urma victoriei socialis- absurdului ei: „De[i r\d\cini-

CM
YK

Duminic\, 15 noiembrie 2009
le de clas\ ale religiei au fost
lichidate `n societatea socia-
list\, r\d\cinile ei gnoseolo-
gice, care se exprim\ `n per-
ceperea subiectiv\, unilate-
ral\ a realit\]ii, se men]in.
Aceast\ particularitate a
con[tiin]ei omene[ti contri-
buie uneori la alimentarea
concep]iilor religioase.
Con[tiin]a omului poate
smulge `n mod arbitrar una
dintre laturile realit\]ii din
conexiunile ei reale [i s-o ab-
solutizeze, atribuindu-i dife-
rite `nsu[iri supranaturale.
Astfel, ca rezultat al abord\-
rii subiectiviste a fenomene-
lor, con[tiin]a omului poate
s\ desprind\ no]iunile gene-
rale de lucrurile reale, s\ le
absolutizeze [i s\ `nceap\ s\
priveasc\ lucrurile reale ca
provenind din no]iunea gene-
ral\. Bun\oar\, no]iunea de
„fruct“ a luat na[tere ca re-
flectare a propriet\]ilor gene-
rale, comune diferitelor fruc-
te existente `n realitate: m\r,
par\ etc. Abordarea subiecti-
vist\ poate face ca no]iunea
de „fruct“ sa fie desprins\ de
fructele reale ale c\ror pro-
priet\]i generale le exprim\
de fapt [i s\ fie privit\ ca e-
xistând `naintea fructelor [i
independent de ele; `n cazul
acesta fructele reale sunt
prezentate ca produsul no]iu-
nii generale de „fruct“.
~ntrucât toate no]iunile cu
care opereaz\ con[tiin]a o-
meneasc\ sunt rezultatul u-
nei abstrac]ii, o abordare su-
biectivist\ poate determina o
opera]ie asem\n\toare cu
cea descris\ mai sus `n cazul
oric\rei no]iuni. Ruperea no-
]iunilor de lucrurile [i feno-
menele reale, absolutizarea
lor [i atribuirea de proprie-
t\]i supranaturale no]iunilor
stau la baza reprezent\rilor
lui Dumnezeu, diavolului, `n-
gerilor etc“.
O „cauz\ serioas\“ care
contribuia la men]inerea cre-
din]ei religioase o constituia,
`n opinia propagandi[tilor,
„marea influen]\ emo]ional\
a s\rb\torilor [i ritualurilor
religioase“. „Fastul calculat
Obsesia lui Hru[ciov (foto) ca URSS s\ devin\
primul stat deplin ateu din lume a avut consecin]e
grave `n tot lag\rul comunist, unde s-au
declan[at persecu]ii antireligioase f\r\ precedent
[i teatralismul slujbelor reli-
gioase“ `i emo]iona pe credin-
cio[ii, majoritatea `nc\ igno-
ran]i, `ntr-ale ateismului.
Apoi, autorit\]ile `[i repro-
[au c\ au permis „organiza]i-
ilor religioase [i biserice[ti“
s\ adopte o atitudine de „lo-
ialitate“ fa]\ de puterea so-
vietic\ [i s\ `ncerce adapta-
rea „ideologiei“ lor la ideolo-
gia comunist\ „pentru a frâ-
na `ndep\rtarea credincio[i-
lor de religie“. Toate achizi]i-
ile din vremea celui de-al
Doilea R\zboi Mondial erau
anulate astfel cu o tr\s\tur\
de condei.
Reorganizarea
propagandei
ateiste `n anii ’50
„Autocritici“, ideologii atei
s-au `ntors [i c\tre ei `n[i[i,
considerându-se vinova]i de
slaba organizare a muncii de
propagand\ [i de prea mare
„`ng\duin]\“. Pentru ca lip-
surile constatate s\ fie elimi-
nate, organele de partid [i de
stat au adoptat succesiv mai
multe m\suri. Pe 7 iulie
1954, CC al PCUS elabora o
hot\râre prin care stimula
propaganda ateist\ `n [coli,
`n familie, `n colectivele de
munc\, `n rândurile tinere-
tului. Prin aceast\ hot\râre,
cadrele didactice c\p\tau ro-
luri sporite `n ac]iunile de
promovare a ateismului. La
25 august 1954, Colegiul Mi-
nisterului Culturii al URSS
adopta hot\rârea „cu privire
la intensificarea propagandei
antireligioase [i a ateismului
[tiin]ific“, prin care [i orga-
niza]iile sportive, teatrele,
palatele republicane de crea-
]ie popular\ erau implicate
`n ac]iunile de propagand\.
Pe 10 noiembrie CC al PCUS
`ndemna din nou la cre[terea
lec]iilor cu con]inut ateist,
ar\tând c\ „religia `ntunec\
con[tiin]a omului, condam-
nându-l la pasivitate `n fa]a
for]elor naturii, `nc\tu[ând
activitatea [i ini]iativa sa
creatoare“. Textul hot\rârii
CM
YK
Propaganda comunist\ sovietic\ a impus `n `ntreprinderi
lecturi obligatorii despre ateism [i prefacerea naturii
din data amintit\, „Cu privi-
re la gre[elile s\vâr[ite `n
desf\[urarea propagandei
[tiin]ific-ateiste `n sânul po-
pula]iei“, este extrem de in-
teresant prin efortul pe care-l
face de a concilia amplifica-
rea propagandei ateiste cu o
atitudine „de `n]elegere“ fa]\
de cet\]enii loiali ai URSS,
r\ma[i totu[i credincio[i: „~n
loc s\ se desf\[oare o munc\
sistematic\, atent\, de pro-
pagare a datelor [tiin]elor
naturii [i o lupt\ ideologic\
`mpotriva religiei, unele zia-
re centrale [i locale, precum
[i unii lectori [i conferen]iari
se dedau la atacuri jignitoare
la adresa clerului [i a credin-
cio[ilor care `ndeplinesc rit-
uri religioase. Exist\ cazuri
când `n coloanele ziarelor [i
`n expunerile verbale ale
propagandi[tilor unii sluji-
tori ai cultelor religioase [i
credincio[i sunt `nf\]i[a]i, f\-
r\ nici un temei, ca ni[te oa-
meni care nu merit\ `ncre-
dere politic\. ~ntr-o serie de
raioane, organiza]iile locale
[i diferite persoane au inter-
venit pe cale administrativ\
`n activitatea asocia]iilor [i
grupurilor religioase, luând o
atitudine brutal\ fa]\ de cler
[…] Comitetele regionale [i
comitetele de ]inut ale PCUS,
CC ale partidelor comuniste
din republicile unionale [i
toate organiza]iile de partid
trebuie s\ lichideze cu hot\-
râre gre[elile `n desf\[urarea
propagandei ateiste [i de
acum `nainte s\ nu admit\
`n nici un caz jignirea senti-
mentelor credincio[ilor [i nici
amestecul administrativ `n
activitatea Bisericii […]. Nu
se poate s\ nu se ]in\ seama
c\ exist\ [i cet\]eni care,
participând activ la via]a
]\rii [i `ndeplinindu-[i cu cin-
ste datoria lor cet\]eneasc\
fa]\ de patrie, se afl\ sub in-
fluen]a diverselor credin]e
religioase. Fa]\ de ace[ti oa-
meni credincio[i, partidul a
cerut [i va cere [i de acum
`nainte o atitudine delicat\,
atent\ […] Orice fel de m\-
suri administrative [i de at-
acuri jignitoare la adresa
credincio[ilor [i a clericilor
nu pot aduce decât prejudicii,
nu pot avea alt efect decât
CM
YK
men]inerea [i chiar `nt\rirea
prejudec\]ilor religioase. ~n
desf\[urarea propagandei
[tiin]ifice-ateiste trebuie s\
se ]in\ seama c\ nu se poate
identifica situa]ia Bisericii `n
]ara socialismului cu situa]ia
Bisericii `n societatea bazat\
pe exploatare. ~n societatea
burghez\, Biserica este un
sprijin [i un instrument al
claselor dominante, care o fo-
losesc `n scopul `nrobirii ce-
lor ce muncesc. Aceasta nu
`nseamn\ c\ [i `n societatea
capitalist\ nu pot exista cle-
rici care, `ntr-o serie de proble-
me politice fundamentale, pot
s\ adopte [i adopt\ punctul de
vedere al oamenilor muncii.
Dar pentru atitudinea lor, ca-
re contravine intereselor cla-
selor exploatatoare, ace[ti slu-
jitori ai Bisericii sunt, de regu-
l\, prigoni]i de cercurile ecle-
ziastice [i guvernamentale din
]\rile capitaliste“.
Fariseismul se p\stra `n
continuare la cote `nalte.
Minciun\, persecu]ie,
umilin]\, crim\
Succesul acestor ini]iative
s-a l\sat a[teptat, astfel c\ `n
1959 se ini]iaz\ o nou\ serie
de m\suri, de aceast\ dat\
cu un caracter administrativ
manifest (acestea `n afara ac-
]iunilor de persecu]ie). Pe 10
noiembrie 1959 CC al PCUS
elaboreaz\ hot\rârea „Cu
privire la gre[elile comise `n
propagarea ateismului [tiin-
]ific `n rândul popula]iei“.
Din acel moment structurile
de stat [i cele mai `nalte or-
ganisme unionale [i re-
publicane ale partidului [i or-
ganiza]iilor de tineret deve-
neau direct responsabile, a-
l\turi de ministerele de cul-
tur\ [i organiza]iile sindica-
le, de propaganda ateist\, fi-
ind organizate noi structuri
specializate, precum Centrul
de Instruire Politic\, Societa-
tea „{tiin]a“ [i {coala Tân\-
rului Ateist. O nou\ hot\râre
din 9 ianuarie 1960 „Cu pri-
vire la sarcinile propagandei
de partid `n condi]iile actua-
le“ critica dur atitudinea „pa-
siv\, defensiv\ fa]\ de ideo-
logia idealist\, religioas\“ a
13
unor conduc\tori de organi-
za]ii de partid.
~n sfâr[it, cu ocazia Con-
gresului al XXII-lea al PCUS
din 17 octombrie 1961, s-a
discutat crearea unui sistem
bine chibzuit de educa]ie
[tiin]ifico-ateist\, care s\
cuprind\ toate p\turile [i
grupurile sociale.
Astfel, exasperat de rezis-
ten]a „supersti]iilor“, statul
comunist renun]a la falsa sa
neutralitate `n chestiunea re-
ligioas\ [i se implica `n mod
f\]i[ de partea ateismului.
Obsesia lui Hru[ciov ca
URSS s\ devin\ primul stat
deplin ateu din lume a avut
consecin]e grave `n tot lag\-
rul comunist, unde s-au de-
clan[at persecu]ii antireligi-
oase f\r\ precedent. ~n Ro-
mânia, `n perioada 1959-
1961, mii de preo]i au fost a-
resta]i [i s-a adoptat funestul
decret 410/1959, prin care s-a
dat o grav\ lovitur\ mona-
hismului ortodox. ~n anii `n
care au urmat, destr\marea
for]ei ideologice a comunis-
mului a f\cut ca [i propagan-
da ateist\ [i lupta `mpotriva
religiei s\ devin\ o simpl\
butaforie `ntr-o lume `n care
absurdul era prezent pretu-
tindeni. Minciuna devenise
parol\ pentru men]inerea u-
nui mecanism greoi [i inefici-
ent, care s-a pr\bu[it la pri-
mele semne mai serioase de
criz\. ~n schimb, „supersti]ii-
le“ au r\mas.
Un discurs sovietic din a-
nii ’60 ar\ta c\: „lupta `mpo-
triva prejudec\]ilor religioa-
se trebuie dus\ prin l\muri-
rea cu r\bdare [i perseve-
ren]\ a caracterului reac]io-
nar al oric\rei religii, f\r\ a
jigni câtu[i de pu]in senti-
mentele credincio[ilor“. De
fapt, adev\rata „propagan-
d\“ ateist\ a `nsemnat cri-
m\, persecu]ie, umilin]\,
minciuna oficial\ ascunzând
de fapt sute de mii de victi-
me care au fost ucise doar
pentru faptul c\ se rugau lui
Dumnezeu. V\zând c\ nu
pot eradica ideea din con[ti-
in]a omului, comuni[tii au
decis c\ e mai simplu s\ ni-
miceasc\ omul cu totul. Dar,
evident, acest lucru nu a fost
recunoscut vreodat\. a
14 Por]ia de s\n\tate Duminic\, 15 noiembrie 2009

Alimenta]ia `n primii ani de via]\, decisiv\

pentru greutatea de mai t=rziu a copilului
~n starea de s\n\tate a copilului
un loc important `l ocup\ [i
supraalimenta]ia, care este tot at=t de
d\un\toare ca [i subalimenta]ia. Excesul
nutritiv, mai ales cel `n substan]e
energetice, `n cursul copil\riei este
bine tolerat, `ns\ influen]ele nefavorabile
ale acestuia au consecin]e abia
la v=rsta adult\, atunci c=nd posibilit\]ile
terapeutice sunt mai limitate.

tul general al copilului, acor- Cum apare obezitatea ?

de dr. Doina
DUMITRIU
Obezitatea se poate defini
ca fiind o stare `n care orga-
nismul copilului acumuleaz\
excesiv gr\simi de rezerv\, a-
cestea fiind repartizate la ni-
velul ]esutului gros subcuta-
nat, precum [i `n alte regiuni:
trunchi, abdomen, r\d\cinile
m=inilor [i picioarelor. Acu-
mularea `n exces a gr\similor
de rezerv\ are ca rezultat [i o
cre[tere `n greutate. Evalua-
rea exact\ a dep\[irii limite-
lor st\rii de nutri]ie normal\
este cu at=t mai dificil\ cu c=t
v=rsta este mai mic\. Apre-
cierea momentului instituirii
obezit\]ii, precum [i delimita-
rea acestei st\ri solicit\ core-
larea greut\]ii corporale `n
raport de talie sau alte crite-
rii antropometrice [i cu aspec-
d=ndu-se o aten]ie deosebit\
stadiului de dezvoltare [i re-
parti]iei ]esutului gros subcu-
tanat.
Dezvoltarea ]esutului adi-
pos este necesar\ la toate v=r-
stele, dar p=n\ la un anumit
grad, deoarece numai prin in-
termediul acestui ]esut se pot
realiza condi]ii necesare des-
f\[ur\rii normale a metabo-
lismelor lipidic [i glucidic.
~n afara sintezei sau a `n-
corpor\rii gr\similor la nive-
lul ficatului [i din alimenta-
]ie, adipocitele au o mare ca-
pacitate de neosintez\ a aces-
tora, din geneza p\truns\ la
nivelul [i sub influen]a insu-
linei [i activitatea sinergic\ a
hormonilor estrogeni.
Men]inerea unui bilan] nor-
mal dintre procesele de lipoli-
z\ (descompunerea gr\similor
`n celulele grase pentru a eli-
bera energie) [i lipogenez\
(formarea stratului adipos `n-
cep=nd de la glucoz\) se reali-
zeaz\ numai `n condi]iile asi-
gur\rii unui aport caloric echi-
librat fa]\ de cheltuielile orga-
nismului, lipogeneza predomi-
n=nd atunci c=nd aportul este
excesiv, mai ales `n glucide [i
`ndeosebi de cele rafinate.
~n reglarea echilibrului din-
tre procesele de lipoliz\ [i li-
pogenez\, adipocitele (celule
cu gr\sime) de]in un rol im-
portant [i `n mod deosebit
prin num\rul [i activitatea
lor. Multiplicarea excesiv\ are
loc sub influen]a direct\ a ex-
cesului nutritiv, care se exer-
cit\ `n perioada copil\riei, cu
at=t mai intens cu c=t v=rsta
copilului este mai mic\.
Din cele expuse mai sus se
poate extrage o singur\ con-
cluzie: profilaxia obezit\]ii a-
dultului trebuie indus\ `nc\
din perioadele cele mai frage-
de ale copil\riei. Trebuie su-
bliniat c\ influen]a supraali-
menta]iei asupra multiplic\-
rii adipocitelor are loc din pe-
rioada intrauterin\ [i scade
treptat spre pubertate, c=nd
num\rul adipocitelor nu mai
poate fi modificat, acumul\-
rile de ]esut gros dup\ aceas-
t\ v=rst\ petrec=ndu-se nu-
mai pe seama cre[terii volu-
mului lor.
Factorii constitu]ionali [i
mo[teni]i sunt recunoscu]i ca
factori favorizan]i `n apari]ia
obezit\]ii. Apari]ia cu o frec-
ven]\ crescut\ a obezit\]ii `n
r=ndurile aceleia[i familii es-
te `n mare m\sur\ determi-
nat\ de concep]ia comun\
fa]\ de alimenta]ie [i practica
ei excesiv\, dar nu este mai
pu]in adev\rat c\ exist\ [i o
predispozi]ie genetic\.
Un alt rol favorizant `n
producerea obezit\]ii `l au
factorii socio-culturali. Obezi-
tatea mai apare [i la cei care
au o activitate fizic\ redus\.
Factorii psihologici, `n anu-
mite circumstan]e, sunt capa-
bili s\ favorizeze [i s\ deter-
mine chiar st\ri grave de obe-
zitate. Modific\rile de com-
portament sunt consecutive
anxiet\]ii, unor st\ri conflic-
tuale, de complexare sau unor
sim]\minte de frustare pe
care copilul [i le compenseaz\
prin satisfac]ia oferit\ din ali-
menta]ie. ~n cadrul factorilor
psihologici se pot include [i
impulsurile copilului pentru
anumite alimente cum ar fi:
p=inea proasp\t\ [i crocant\,
dulciurile concentrate, care de
cele mai multe ori sunt `ncu-
rajate [i de c\tre familie.
O alt\ cauz\ predispozan-
t\ o reprezint\ lipsa de preo-
cupare `n educa]ia copilului
pentru formarea deprinderii
cump\t\rii. Starea de obezi-
tate poate fi apreciat\ c=nd
greutatea copilului dep\[e[te
cu 20% valorile medii cores-
punz\toare v=rstei [i sexului.
Debutul aparent al obezi-
t\]ii poate fi observat la toate
v=rstele, dar mai frecvent `n
primul an de via]\, `ntre 5 [i
6 ani [i `n perioada de adoles-
cen]\.
Simptomele
copilului obez
Tabloul clinic al obezit\]ii
prin supraalimenta]ie este
dominat de dezvoltarea exa-
gerat\ a ]esutului gros subcu-
tanat, modific=nd astfel as-
pectul general al copilului.
Ace[ti copii par mult mai
mari, prezent=nd o talie mai
mare fa]\ de cea corespunz\-
toare v=rstei lor.
Aspectul fe]ei apare oare-
cum dispropor]ionat, prin di-
mensiunile mai mici ale nasu-
lui [i gurii fa]\ de obrajii bine
rotunji]i, b\rbia cu dublu con-
tur, iar g=tul [i mai ales ceafa
sunt scurte [i groase. Torace-
le este acoperit de un strat
gros de ]esut adipos, mai ales
`n regiunea mamar\. }esutul
adipos este bine reprezentat
[i la nivelul bra]elor, regiunea
abdominal\, [olduri, fese [i
coapse.
~n afara modific\rilor ce
intereseaz\ aspectul general
al copilului, obezitatea angre-
neaz\ tulbur\ri importante,
care afecteaz\ `ntreaga acti-
vitate a organismului copilu-
lui. Apar modific\ri importan-
te de ordin metabolic, privind
metabolismul glucidic, lipidic,
hidroelectrolitic. Activitatea
cardio-circulatorie [i respira-
torie este `ngreunat\. Apar
modific\ri ale sistemului os-
teoarticular, cum ar fi luxa]ia
[oldului, artroze, cifoscolioze.
De asemenea, apar [i modifi-
c\ri de ordin psihologic, de or-
din afectiv [i comportamen-
tal. Copiii obezi sunt [i labili
[i lene[i, cu pl\cere [i putere
de munc\ sc\zute. Ei obosesc
u[or [i la efortul intelectual.
Unii dintre ace[tia sufer\
adev\rate complexe de inferi-
oritate, devin retra[i, timizi,
nemul]umi]i [i irascibili.
Nutri]ie corect\ pentru
copii `n primii ani de via]\
Pentru pre`nt=mpinarea
apari]iei obezit\]ii un rol deo-
sebit `l de]in m\surile profi-
lactice. O aten]ie sporit\ tre-
buie acordat\ copiilor cu greu-
tate mare la na[tere, a celor
proveni]i din p\rin]i cu obezi-
tate, a celor cu preferin]e pen-
tru dulciuri sau f\inoase. O
grij\ deosebit\ trebuie acor-
dat\ tuturor copiilor `n primii
3 ani [i apoi `n perioada de
`nceput de [coal\, c=nd acti-
vitatea lor fizic\ este mult re-
dus\.
M\surile profilactice sunt
simple, dar greu de aplicat,
dac\ se ]ine seama de dificul-
t\]ile legate de cooperarea lor
[i a familiei lor. De asemenea,
aceste m\suri sunt de ordin
educativ [i vizeaz\ aplicarea
riguroas\ a principiilor privi-
toare la alimenta]ia ra]iona-
l\, echilibrat\. Dezvoltarea
sim]\m=ntului de cump\tare
din fraged\ copil\rie este de o
importan]\ major\. Aceea[i
valoare o are [i deprinderea
copilului `n practicarea unor
activit\]i fizice constante, se-
dentarismul `nt=lnindu-se as-
t\zi `ntr-o propor]ie foarte
mare `n r=ndul copiilor.
Totodat\ este necesar s\
fie `nl\tura]i factorii psiholo-
gici, afectivi [i comportamen-
tali favorizan]i.
Tratamentul curativ al o-
bezit\]ii prin exces alimentar
este dificil [i complex [i va fi
strict supravegheat de medi-
cul specialist, av=nd la baz\
un control riguros privind a-
portul zilnic nutritiv al copi-
lului, `n raport cu cheltuielile
lui energetice.
* DR. DOINA DUMITRIU ESTE MEDIC
PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE
Pagin\ realizat\ de Otilia
B|LINI{TEANU

www.ziarullumina.ro
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
REDACTOR-{EF
(ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia
B|LINI{TEANU, Ciprian B+RA, Raluca BRODNER,
Bogdan CRON}, Silviu DASC|LU, {tefan
M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU,
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU,
Dan TEODORESCU, pr. Cezar }|B+RN|
CONSILIER PATRIARHAL:
Cosmin OLINICI SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
DIRECTOR Foto : „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI,
DEPARTAMENT TEOLOGIC: Constantin MATEI, Andreea TOMA
Corectura : Alina Narcisa BOSAC,
diac. Cosmin PRICOP
Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
a Centrului de Pres\ BASILICA Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA,
DOBROGEA [i OLTENIA)
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic:
ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i)
ISSN 1841-141X Consilier juridic : Ana MANEA
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al
BOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 -
secretariat; 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224,
0232/244.302; fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro,
ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr.
19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul
redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin
factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
urm\toare. Abonamentele pentru Muntenia, Dobrogea [i
Oltenia se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\
de contact Ioan GRIGORE) sau prin factorii po[tali p=n\ pe
data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
De asemenea, s\pt\m=nalul
„LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\ `n
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
Tip\rit la BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
Pia]a Presei Libere 1)
IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 15 noiembrie 2009
Pu]in\ gramatic\
O gre[eal\ frecvent repetat\ [i `nsu[it\ de
majoritate ajunge s\ fie regul\, cel pu]in atunci
c=nd e vorba de limb\, a[a cum observau unii
lingvi[ti de la `nceputul [i de la mijlocul secolului
al XX-lea. O istorie a unei limbi poate fi f\cut\
urm\rind erorile care devin loc comun: „poporul
face limba, dar o face f\r\ s\-[i dea seama cum o
face“. De[i poporul nu ]ine seama de gramatici [i
tratate, „exist\ ceva de care se influen]eaz\ [i
poporul. Sunt dou\ lucruri: presa, mai ales cea
cotidian\, [i literatura“.
La `nceputul secolului al
XX-lea, dup\ `ndeplinirea
idealului na]ional, rom=nii
devin aten]i la limba pe care
o vorbesc. Ziarele abordau
frecvent „chestiuni de
limb\“, aduc=nd `n discu]ie
necesitatea `ntocmirii unor
tratate, istorii, dic]ionare, at-
lase, `n care s\ fie surprins
fenomenul lingvistic din baz-
inul carpato-danubian. O
asemenea „chestiune“ nu era
tocmai u[or de `ndeplinit,
mai ales c\ era o munc\ ti-
tanic\ care nu aducea rezul-
tate imediate [i nici c=[tiguri
financiare. Totu[i, unii ling-
vi[ti dezb\teau fenomenul `n
pres\, aceasta fiind direct in-
teresat\ de modul `n care se
vorbea [i de cum ar trebui s\
se vorbeasc\.
~ntr-un serial intitulat
„Pu]in\ gramatic\“ din zia-
rul „Adev\rul“, Gh. Reviga
observ\ care sunt gre[elile ce
ap\reau frecvent `n limba
vorbit\ [i scris\ de la mijlo-
cul secolului al XX-lea. ~n
„Pu]in\ gramatic\: Gerun-
ziul“ din 4 ianuarie 1931, zia-
rul „Adev\rul“, Gh. Reviga
arat\ c\ „Limba literar\ se
serve[te de modul gerunziu
pentru a prescurta o propo-
zi]ie secundar\: «v\z=nd c\
nu mai vine» e mai scurt de-
c=t «din cauz\ c\ am v\zut c\
nu mai vine». ~n limba noas-
tr\ popular\ `ns\, gerunziul
nu se `ntrebuin]eaz\ dec=t
foarte rar [i mai cu seam\ ca
adverb de mod: «te v\d r=-
z=nd», etc. De aici rezult\ c\
oamenii incul]i, c=nd pun
m=na pe condei [i vor s\-[i
arate educa]ia, abuzeaz\ de
gerunziu, deoarece au b\gat
de seam\ c\ `n limba literar\
acest mod se `ntrebuin]eaz\
mai des dec=t cea vorbit\.
(...) Un elev scrie `ntr'o com-
pozi]ie c\ avea un coleg cu ca-
re era bun prieten. Apoi, dup\
punct: «P\r=ndu-mi r\u c\
ne-am desp\r]it, el fiind acum
la alt liceu». Propozi]ia prin-
cipal\ e deci [i ea exprimat\
tot printr'un gerunziu“. Gre-
[eli apar chiar [i `n romane:
„«Tat\l ei sosind acas\,
Annie dormea `nc\» sau: «~[i
puse ochelarii citind ziarul»“.
Un alt episod din „Pu]in\
gramatic\“ din „Adev\rul“ de
pe 17 martie 1931 trateaz\
„Disimilarea“: „dou\ sunete
asem\n\toare, `n interiorul
unui cuv=nt, au uneori ten-
din]a de a se diferen]ia. Unul
din ele sufere o schimbare
care le face s\ nu mai
semene (...) Cel mai simplu
fel de disimilare este `nlocui-
rea unui sunet cu altul dar
exist\ [i semne de disimilare
total\, adic\ de dispari]ia
complect\ a unui sunet. Su-
netele cele mai aplecate spre
disimilare sunt «r» [i «n». Din
«trotuar», mahalagii no[tri
au f\cut «trotal», `nlocuind
pe al doilea «r» prin «l». Pri-
mul «r» din «artilerie», jenat
de «l» [i «r» urm\tori, a fost
pref\cut `n «n» (antilerie).
Din «trior», ]\ranii au f\cut
«trion», «cartu[ier\» a deve-
nit «cartu[el\», iar «n» din
«manutan]\» a devenit «l»
(malotan]\)“.
Autorul ofer\ [i „exemple
de disimilare total\: `n loc de
«portret» se aude la ]ar\ «po-
tret», cu primul «r» disp\rut;
`n loc de «recrut», se spune
curent «r\cut» (...) «Proprie-
tar» e pronun]at de toat\ lu-
mea «propietar», c\ci, acesta
are trei de «r». ~n loc de «an-
treprenor» se poate citi «an-
teprenor»“. Alte expemple o-
ferite de Gh. Reviga sunt: `n
loc de „contingent“, „cotin-
gent“ sau „cotigent“; `n loc de
„recens\m=nt“, „reces\m=nt“:
„Mul]i scriu «incediu» `n loc
de «incendiu». ~n loc de «opro-
briu» se cite[te adesea «opro-
biu», `n loc de «frustra»,
«frusta»“.
Un alt episod din „Adev\-
rul“, din „Pu]in\ gramatic\“,
cel din 1 aprilie 1931 tratea-
z\ „Analogia“, prin care „se
creaz\ sau se transform\ cu-
vintele din cauz\ c\, prin
analogie, sunt puse `n leg\-
tur\ cu alte cuvinte, pu]in
deosebite ca form\“. Un e-
xemplu este „Forma veche
rom=neasc\ «strein» (de ori-
Amintirile unei pagini de ziar 15
gine nel\murit\) a devenit
azi pentru mul]i «str\in»
pentru c\ vorbitorii vedeau
`n partea lui de la `nceput
prefixul «str\» de la «str\-
bun», «str\muta», «str\bate».
Cuv=ntul de origine greac\
«dizenterie» e pronun]at de
unii «dezinterie» pentru c\ se
crede c\ are la `nceput pre-
fixul rom=nesc «dez» din
«dezarma», «dezonora», etc.
~n realitate, prefixul e greces-
cul «digs», care `nseamn\
«r\u» (...) Cuv=ntul de origine
latin\ «inimic» a fost schim-
bat `n «inamic» ca s\ semene
cu «amic» (...) ~n unele p\r]i
ale Capitalei se spune «m\
a[ed» `n loc de «m\ a[ez» de-
oarece am avea de a face cu
un compus al lui «[ed» (...)
Cuvintele create prin analo-
gie sunt foarte numeroase [i
chiar necesare, c\ci acesta
este felul cel mai fericit pen-
tru `mbog\]irea unei limbi.
Sunt `ns\ [i cazuri `n care
analogia este r\u `n]eleas\.
Dup\ fructifer, somnifer, a-
dic\ «produc\tor», «purt\tor,
de fructe de somn», s'a for-
mat cuv=ntul «petrolifer», cu
`n]elesul de produc\tor de
petrol. Dar cuv=ntul cel nou
s'a `ntrebuin]at [i `n expresii
ca: «ac]iuni petrolifere», «con-
ven]ii petrolifere», ceia ce, lo-
gic vorbind, este absurd.
Bine `n]eles, nimeni nu va
mai putea scoate ast\zi din
limb\ aceast\ gre[eal\“.
„O parte a publicului
cititor a `nceput
s\ se intereseze [i de
felul cum se scrie“
Articolul „Atlasul linguis-
tic al Rom=niei“ din „Adev\-
rul“, de pe 15 septembrie
1933, semnat de Al. Graur,
arat\ c\ „Din ini]iativa Mu-
zeului Limbii Rom=ne din
Cluj s'a `nceput acum c=]iva
ani ancheta care trebuie s\
duc\ la publicarea Atlasului
linguistic al Rom=niei. Dom-
nii S. Popp [i E. Petrovici,
dela Universitatea din Cluj,
parcurg tot teritoriul ]\rii [i
chestioneaz\ persoane anumi-
te alese, dup\ un chestionar
dinainte stabilit. R\spun-
surile ob]inute `n felul acesta
sunt apoi `nscrise pe h\r]i,
care dau posibilitatea s\ se
urm\reasc\ geografice[te `n-
tinderea unui cuv=nt sau a
unei expresii [i diferen]ele de
pronun]are `ntre o regiune [i
alta (...) Cuv=ntul asupra c\-
ruia s'a cerut informa]iuni
este «m`ni», pluralul de la
«m`n\». Cifrele reprezint\ lo-
calit\]ile cercetate (...) Dac\
examin\m cu luare aminte
harta, vom vedea c\, pe l=n-
g\ forma noastr\ «m=ini» ca-
re nu se g\se[te pe hart\
pentru c\ Muntenia n'a fost
`nc\ explorat\, se mai utili-
zeaz\ formele «br=nci», «la-
be», «m`nuri» etc. (...) O for-
m\ destul de curioas\ este
pluralul «m`nuri» cu termi-
na]ia de neutru. Anchetatorii
`l socotesc provenit din plu-
ralul vechi rom=nesc «m`nu»
existent\ [i ast\zi“.
Articolul „Pentru limba
rom=neasc\“ de Ion Romo-
[ian din „Adev\rul“ de pe 14
februarie 1924, arat\ c\
„Discu]iunile iscate `n timpu-
rile din urm\, `n jurul c=tor-
va chestiuni m\runte de or-
tografie [i de limb\, `n unele
periodice [i mai ales `n Ziarul
«Diminea]a», dovedesc c\ o
parte a publicului cititor de
toate zilele a `nceput s\ se in-
tereseze [i de felul cum se
scrie, nu numai de ceea ce se
scrie. Ivirea acestui `nceput
de interes din partea publi-
cului ar trebui s\ fie semna-
lul care s\ provoace o `ncer-
care de a pune bazele unei o-
pere de refacere `n studiile
linguistice, refacere care s\
cuprind\ `n sfera ei o restau-
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
ra]iune a monumentelor de
limb\ [i o «instauratio mag-
na» `n cunoa[terea limbii ac-
tuale“. Autorul se arat\ scep-
tic `n posibilitatea Academiei
Rom=ne de la acea vreme de
a realiza aceast\ oper\: „Aca-
demia Rom=n\ nu a putut
`nf\ptui un dic]ionar, chiar
mai redus dec=t al lui Littré,
necum s\ continue Magnum
Etymologicum a lui Hasdeu,
[i m\ `nndoiesc c\ dic]iona-
rul ce lucreaz\ `n prezent
sub conducerea d-lui Sextil
Pu[cariu, va fi, c=nd va fi,
terminat, de[i i-o doresc din
suflet (...)“.
„Sunt forme sintactice
care au fost
transformate de pres\“
~n articolul „Chestiuni de
limb\“ din ziarul „Adev\rul“
de pe 20 martie 1924, autorul
TH. D. Sperantia arat\ cum
„Chestiunile de limb\ ocup\
[i ele din c=nd `n c=nd c=te
un loc `n pres\. C=te o dat\
ocup\ a[a de `nsemnat loc c\
se `ntinde c=te o hor\ `n care
intr\ [i presa cotidian\ [i pe-
riodicele“.
Autorul observ\ c\ uneori
o form\ gre[it\ a unui cuv=nt
intr\ `n uz: „Cine s\ hot\ras-
c\ `ns\, cine s\ aleag\ forma
care trebue sau care merit\
s'o p\str\m `n limb\? Acade-
mia? Gr\m\ticii? Dic]iona-
rul? Dar poporul care vorbe[-
te limba nu [tie de nici una de
astea (...) {i cu toate acestea
poporul face limba, dar o face
f\r\ s\-[i dea seama cum o
face. Acele cuvinte, acele for-
me r\m=n [i tr\iesc `n limb\
care `i convin poporului s\ le
`ntrebuin]eze, care `i vin mai
`ndem=n\ a le `ntrebuin]a,
care `i vin mai lesne la gur\,
etc.. Care nu `ndeplinesc aces-
te condi]iuni r\m=n ne`ntre-
buin]ate, se uit\, mor. De gea-
ba scrii tu `n gramatic\, el nu
[tie ce ai scris (...) Cu toate a-
cestea exist\ ceva de care se
influen]eaz\ [i poporul. Sunt
dou\ lucruri: presa, mai ales
cea cotidian\, [i literatura (...)
Sunt forme sintactice care au
fost transformate de pres\ [i
forme care au fost aduse din
nou (...) Prin influen]a presei
a ajuns a se zice ast\zi: «Ziua
reginei Maria» `n loc de «regi-
nei Mariei», «biserica sfintei A-
na» `n loc de «sfintei Anei»“. a
 CM
YK

16 Pagina copiilor Duminic\, 15 noiembrie 2009

{ez\torile din Postul Cr\ciunului

~n satul vechi, oamenilor le era drag s\ fie
`mpreun\! Deseori se `ntov\r\[eau la munc\, dar [i
la distrac]ii. Duminica se `ntâlneau la biseric\, iar
`n timpul s\pt\mânii, se ajutau la lucru: prim\vara -
la arat, vara [i toamna - la cules. Iarna, când zilele
erau scurte, se `ntâlneau la [ez\tori. Acolo, tinerii
lucrau, `nv\]au, dar se [i cuno[teau mai bine `ntre
ei [i mul]i se c\s\toreau `n câ[legi! Din p\cate, azi
nu se mai fac [ez\tori. Oamenii au televizor…
La sfâr[itul toamnei, mun- nerii mai jucau diferite jocuri,
cile agricole `ncetau, dar a- cu pedepse pline de haz. Prin-
ceasta nu `nsemna c\ s\tenii tre glume [i cântece, se d\-
nu mai aveau treab\! B\rba- deau [i sfaturi, iar tinerii a-
]ii vedeau de animale, femeile flau [i din „gura satului“ ce e
de treburile casei, dar mai a- bine [i ce nu e bine s\ faci.
les de tors [i ]esut, munci care Oamenii alegeau o gazd\
durau pân\ la Sfintele Pa[ti. cu o cas\ mai mare, s\ aib\
Pe vremea aceea, nu aveau loc. Aduceau de-ale gurii,
curent electric [i, cum ziua es- lemne pentru foc [i gaz pen-
te scurt\ iarna, femeile lucrau tru lamp\. Uneori, f\cea [e-
mai mult la lumina slab\ a z\toare un om care avea mai
opai]elor, a focului din sob\ [i multe fete de m\ritat sau
a l\mpilor cu gaz. Când li se vreo b\bu]\ singur\. ~n zilele
f\cea urât, femeile se adunau de post, mâncau floricele de
`ntre ele la [ez\toare. Fetele porumb, v\rz\ri, uruial\ de
tinere torceau cânep\ cot la porumb fiart\ cu dovleac, go- {ez\toare `n }ara Ha]egului. Fotografie
cot cu mamele [i bunicile. Ve- go[i, m\lai cald, cartofi cop]i,
neau [i fl\c\ii la [ez\toare, turte sau nuci cu pâine cald\. din arhiva de imagine a Muzeului }\ranului Român
c\ci era un bun prilej de pe- Beau vin. Fiecare aducea câte gazd\, de obicei un om mai bine, iar munca grea era uita- aceea cred c\ au ap\rut tot fe-
trecere. A[a c\, de la sfâr[itul ceva. ~n zilele de frupt, oame- bogat din sat, care avea nevo- t\. Oamenii [tiau [i s\ mun- lul de pove[ti `n care duhuri
lunii octombrie [i pân\ `n pos- nii mâncau ou\, sl\nin\, ali- ie de ajutor. F\ceau cl\ci pen- ceasc\, [i s\ se bucure, [i s\ rele `i pedepsesc pe cei care `n-
tul Sfintelor Pa[ti, oamenii se venci, pl\cinte cu brânz\ sau tru strâns fân, la pr\[it, la a- fac\ fapte bune! calc\ regulile. Mar]olea le pe-
`ntâlneau la [ez\tori. m\lai cu smântân\, p\sat cu dunat porumbul, grâul sau la
lapte, bucate simple al c\ror depse[te pe femeile care torc
Dup\ cât aveau de lucru, cules la vie. Toamna, se f\cea mar]i seara, c\ci intr\ `n ziua
femeile se adunau `n fiecare gust or\[enii l-au cam uitat. clac\ pentru dep\nu[at po- Aventuri la [ez\toare de miercuri, zi de post. Iar `n
sear\ sau mai rar. Nu se f\- Tot `n afara zilelor de post, rumbul. Gazda oferea [i mân-
multe [ez\tori se `ncheiau cu Nu era f\r\ primejdii s\ prima s\pt\mân\ de post,
ceau [ez\tori `n zi de s\rb\- care, [i b\utur\ [i, când avea `nainte de s\rb\toarea Sfân-
toare sau duminica. Femeile, muzic\ [i dans. Fl\c\ii pl\- participi la [ez\toare, mai ales
ocazia, `ntorcea ajutorul. ~n dac\ se face `ntr-o zi de post! tului Teodor Tiron, fetele nu
fetele de m\ritat [i feti]ele teau muzican]i [i `ncingeau, sat, nimeni nu st\tea pe gân-
mai m\ri[oare torceau, `mple- dup\ terminarea muncii, un Oamenii credincio[i nu sunt f\ceau [ez\tori, Doamne fe-
duri s\ sar\ `n ajutorul alto- re[te! Oamenii credeau c\ um-
teau dantele sau ciorapi, sc\r- joc stra[nic, de ridicau praful ra! Oamenii milo[i f\ceau cla- de acord s\ te distrezi `n post,
m\nau pene, coseau, pân\ la pân\ `n tavan! c\ci ~l superi pe Dumnezeu. bl\ caii-lui-Sântoader, care le
c\ [i pentru v\duve [i bol-
primul cântat al coco[ilor, adi- navi, pentru b\trâni singuri. Din acest motiv, [ez\torile din pedepsesc pe fetele care se dis-
post trebuiau s\ se `ncheie de- treaz\ `n aceast\ perioad\, `n
c\ la miezul nop]ii. B\ie]ii f\- Claca {i la clac\ obi[nuiau s\
vreme [i s\ nu fie dans. De loc s\ se roage. a
ceau glume, iar b\trânii spu- cânte [i s\ joace, mai ales da-
neau basme sau pove[ti `nfri- La clac\, oamenii se adu- c\ f\ceau v\l\tuci sau b\teau
co[\toare cu duhuri rele. Ti- nau ca s\ munceasc\ pentru lutul din temelia unei case.
A[a, p\mântul se a[eza mai Caii-llui-S
Sântoader
S\ v\ spun o poveste foarte veche.
Nu tuturor le pl\cea la [ez\toare Ghici ghicitoarea Cic\ ni[te fete s-au adunat, `n postul mare, la o [ez\toa-
Se spune c\ trei fii ai familiei Ilie, Vasile, Gheorghe [i re. Pe când torceau [i râdeau, au intrat `n cas\ nou\ feciori
Constantin, voiau s\ intre `n m\n\stire. Mama voia s\-i mea! necunoscu]i, frumo[i, dar cu din]ii cam la]i.
`nsoare [i, de aceea, chema fete la clac\, sperând s\ se `n- Feciorii `ncep s\ glumeasc\, s\ povesteasc\, iau fetele
~n p\dure n\scui, la joc... Una dintre ele, mai ru[inoas\, st\tea cu ochii `n
soare m\car unul dintre ei. Dar fl\c\ii nu renun]au la vi- ~n p\dure crescui,
sul lor, ba chiar Constantin le povestea tinerilor de la clac\ p\mânt [i nu juca. La un moment dat, observ\ c\ unul
Acas\ dac\ m\ aduser\ dintre ei avea o coad\ de cal vârât\ `n cizm\. „Aoleu, se
din Vie]ile sfin]ilor. Unele fete chiar au intrat dup\ aceea S\ le tot cânt m\ puser\.
`n via]a monahal\. (fluierul) gânde[te, \[tia sunt caii-lui-Sântoader! Ce m\ fac acum?“
~ntr-o sear\ de prin anii 1925-1926, tinerii din sat s-au Sora ei era [i ea acolo. ~i [opte[te s\ plece acas\, sora nu
adunat s\ joace din nou `n casa familiei Ilie. Gheorghe a vrea. Prea se distra bine! Atunci fata a `nceput s\ toarc\
Am trei surori: mai repede. Torcea [i murmura:
v\zut icoana Maicii Domnului plângând [i fra]ii au `n]eles Una zice s\ se fac\ ziua,
c\ e p\cat ce fac. Au ie[it din cas\ [i s-au ascuns. Mama i-a - Folomoc `n foc! Gu[\ dup\ u[\! Hai, soro, acas\! Folo-
Alta ba, iar a treia, moc `n foc! Gu[\ dup\ u[\! Hai, soro, acas\!
c\utat [i, când i-a g\sit, i-a `ntrebat: C\-i e totuna.
- Voi de ce ne face]i de râs `n sat? Veni]i la joc! (fereastra, patul, u[a) {i arunca câte un ghemotoc de câl]i din caier `n foc, ca
Gheorghe [i-a t\iat pe furi[ ghetele [i i-a r\spuns: s\-l ispr\veasc\ mai repede.
- Cum s\ vin la joc, mam\, dac\ mi s-au stricat ghetele? Surorile erau gata de plecare, dar celelalte nu le l\sau s\
Turt\ peste turt\ plece, nici feciorii. Fata le-a ar\tat furca goal\ [i le-a spus:
P\rin]ii au `n]eles c\ fiii lor au ales o alt\ cale `n via]\ {i la mijloc urd\.
[i i-au l\sat s\ intre `n m\n\stire. Cel mai mic, Constan- (pl\cinta) - M\ duc acas\ s\-mi mai aduc de lucru, ne `ntoarcem!
tin, a devenit, cu timpul, unul dintre cei mai iubi]i duhov- Feciorii nu le credeau. Pân\ la urm\, le-au spus:
nici ai no[tri, p\rintele Cleopa Ilie… (dup\ A. Gorovei, Cimi- - V\ l\s\m s\ pleca]i, dac\ `nnoda]i capetele br\cirilor,
(din Via]a p\rintelui Cleopa, arhim. Ioanichie B|LAN, liturile românilor, Editura un cap\t `l ]inem noi, cel\lalt `l ]ine]i voi!
Editura Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, 1999) Eminescu, Bucure[ti, 1972) Fetele au acceptat, numai s\ plece. Au ajuns acas\ [i i-au
povestit mamei toat\ `ntâmplarea. Mama a `ncuiat u[a [i
le-a poruncit fetelor s\ `ntoarc\ toate obiectele cu gura `n
jos. Fetele le-au `ntors, apoi s-au culcat repede.
Hai s\ ne juc\m! Sântoaderii le-au pedepsit pe fete cum au [tiut ei, apoi
au pornit, pe urma br\cirilor, pân\ la cele dou\ surori.
1. Din ce [i-au adus femeile la [ez\toare Cum u[a era `ncuiat\, au `nceput s\ strige obiectele, s\ le
ce obiect aminte[te de o clac\ de toamn\? deschid\ u[a. Fiind `ntoarse, obiectele nu le-au r\spuns.
2. Caut\ `n desen dou\ cifre, care `]i ara- Femeia avea un hârb de oal\ sub pat [i uitase s\-l `n-
t\ data când `ncepe Postul Cr\ciunului, da- toarc\. Sântoaderii au strigat:
t\ la care `ncepeau, de obicei, [i [ez\torile. - Ciobule de sub pat, deschide u[a!
3. Caut\ trei detalii nepotrivite. Ciobul a plecat spre u[\. Mama a strigat:
4. Ce obiect este desenat mai mare decât - Pil\ din grind\, sari [i sparge ciobul, c\-i nemernic!
`n realitate? Pila a s\rit peste ciob [i l-a spart. Sântoaderii nu au pu-
5. G\se[te un instrument muzical din ca- tut intra [i fetele au sc\pat.
re se cânta la [ez\toare.
6. {tii cine ar\ta ora la care se `ncheiau
[ez\torile `n satul tradi]ional? Pagin\ realizat\ de Ana PASCU
 CM
YK

Luni, 16 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul

15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Tiraj auditat BRAT (Biroul

Rom=n de Auditare a Tirajelor)

Nr. 264 (1466) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române

DOCUMENTAR VIE}ILE SFIN}ILOR PATRISTICA

Om al ne`ncetatei Autorul primei Despre paternitatea

rug\ciuni, Sfinte Evanghelii duhovniceasc\
c\rturar [i ctitor
PAGINA 4 PAGINA 5 PAGINA 16

~ntreit\ bucurie la R=mnic

~n Eparhia Râmnicului, sâmb\t\, a fost tripl\
s\rb\toare. ~n primul rând a fost hirotonit
un nou arhiereu-vicar `n persoana arhim.
Emilian Nic\, care a primit titulatura de basilica.ro
Lovi[teanul. ~n al doilea rând, la sfâr[itul
Sfintei Liturghii, oficiat\ de Preafericitul RELIGIOS
P\rinte Patriarh Daniel, `mpreun\ cu 21 de 116 ANI DE LA NA{TEREA P|-
RINTELUI DUMITRU ST|NI-
ierarhi ai Sfântului Sinod al BOR, LOAE: Ast\zi se `mplinesc
~ntâist\t\torul Bisericii noastre a s\vâr[it 116 ani de la na[terea celui
care a r\mas `n memoria
ceremonia de ridicare `n rang a IPS cre[tin\t\]ii ca unul dintre
Gherasim [i a PS Emilian Lovi[teanul. Iar marii teologi ai Bisericii [i
poate cel mai mare teolog al
cel de-al treilea eveniment a constat `n secolului al XX-lea: p\rintele
binecuvântarea [i inaugurarea de c\tre profesor Dumitru St\niloae.
Pagina 3
Patriarhul României a A[ez\mântului
religios-cultural „Sfântul Ierarh Martir Antim S|N|TATE
Ivireanul“, de la Centrul eparhial al CAUZELE {I CONSECIN}ELE
OBEZIT|}II LA COPII: ~n Ro-
Râmnicului. La acestea se adaug\ [i m=nia, a devenit alarmant\
`mplinirea vârstei de 95 de ani a IPS cre[terea num\rului de CM
YK
copii cu greutate mai mare
CM
Arhiepiscop Gherasim, dintre care 34 i-a decât cea considerat\ nor-
mal\ pentru vârsta [i
YK
petrecut ca arhiereu-vicar [i apoi episcop `n\l]imea lor.
titular la Râmnic. Citi]i `n paginile 8-9 Pagina 6

„Ziarul Lumina“
POZA ZILEI
Patriarhul Bisericii Ortodoxe scoate la concurs un
post de CORECTOR

S=rbe a trecut la cele ve[nice CONDI}II MINIME

Sfânta M\n\stire Filoteu
este a dou\sprezecea `n ierar-
hia m\n\stirilor din Athos.
A[ez\mântul de cult poart\
hramul Bunei Vestiri [i este
atestat\ documentar din seco-
lul al XI-lea. ~n biseric\ se
afl\ o renumit\ icoan\, Glyco-
philousa, `n traducere „Dulcea
S\rutare“. Icoana Maicii
Domnului este una dintre cele
mai vechi icoane pe lemn care
se p\streaz\ pân\ `n zilele
noastre. a
PENTRU PRESELEC}IE:
• perfect\ cunoa[tere a gramaticii
limbii rom ne;
Patriarhul Bisericii Ortodoxe S=rbe, PF • cultur\ general\ solid\;
Pavle, a trecut ieri la cele ve[nice, la v=rsta • studii superioare de factur\ umanist\.
de 95 de ani, `ntr-un spital din Belgrad, in-
POT CONSTITUI UN AVANTAJ:
formeaz\ Agen]ia Beta, citat\ de AFP. • studii superioare de teologie,
Grav bolnav [i internat din noiembrie • experien]\ anterioar\ de corector,
2007, Patriarhul Pavle ceruse Sinodului `n `n redac]ia unui cotidian.
luna octombrie a anului trecut s\ `i aprobe CV-ul `mpreun\ cu o scrisoare de in-
retragerea din func]ia pe care o de]ine, dar ten]ie se depun p n\ vineri, 27 noiem-
brie 2009, la sediul redac]iei publica]iilor
Sinodul a decis c\ va fi Patriarh pe via]\. „Lumina“ - Intrarea Miron Cristea nr. 6,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe a fost fax 031/40.00.125 sau la adresa
internat la spitalul militar din Belgrad `n publicatiilelumina@gmail.com
urm\ cu doi ani, pentru diferite probleme Concursul [i interviurile, `n vederea
de s\n\tate, a c\ror natur\ exact\ nu a calific\rii pentru ultima etap\ a concur-
fost niciodat\ dezv\luit\ de autorit\]ile re- sului, se vor desf\[ura `n perioada 1-4
decembrie 2009, la sediul redac]iei
ligioase de la Belgrad. „Ziarului Lumina“. Candida]ii selecta]i
PF Pavle, al 44-lea patriarh al Bisericii vor fi programa]i telefonic, p n\ la data
Ortodoxe Sârbe, a preluat conducerea Bise- de 1 decembrie.
ricii Ortodoxe Sârbe `n 1990, chiar `nainte
de destr\marea sângeroas\ a Federa]iei
Iugoslave. Potrivit Agerpres, Biserica Orto-
dox\ a câ[tigat o mare influen]\ `n rândul
popula]iei sub autoritatea sa. a

„ LA FIECARE SFÂR{IT DE S|PT|MÂN| APARE „LUMINA DE DUMINIC|“ - S|PT|MÂNAL DE SPIRITUALITATE {I ATITUDINE CRE{TIN|
„ „LUMINA DE DUMINIC|“ SE POATE CUMP|RA DE LA CHIO{CURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN TOAT| }ARA, DE MIERCURI PÂN|
DUMINIC| INCLUSIV „ CERE}I LA CHIO{CURILE DE PRES| „LUMINA DE DUMINIC|“, S|PT|MÂNALUL PATRIARHIEI ROM+NE! „
CM
YK
2 Calendarul zilei
„Acum noi suntem vii, dac\ voi sta]i
neclinti]i `ntru Domnul“
„De aceea, nemaiputând r\b-
da, noi am hot\rât s\ r\mânem
singuri la Atena. {i am trimis pe
Timotei, fratele nostru [i sluji-
torul lui Dumnezeu [i `mpreun\-
lucr\tor cu noi la Evanghelia lui
Hristos, ca s\ v\ `nt\reasc\ [i s\
v\ `ndemne `n credin]a voastr\,
ca nimeni s\ nu se clatine `n a-
ceste necazuri, c\ci singuri [ti]i
c\ spre aceasta suntem pu[i.
C\ci [i când eram la voi, v-am
spus de mai `nainte c\ vom avea
de suferit necazuri, precum s-a [i
`ntâmplat [i [ti]i prea bine. Pen-
tru aceea [i eu, fiind ner\bd\tor,
am trimis ca s\ cunosc credin]a
voastr\, ca nu cumva s\ v\ fi is-
pitit ispititorul [i `n zadar s\ ne
fie osteneala. Acum `ns\, venind
Timotei de la voi la noi [i dându-
ne vestea bun\ despre credin]a [i
dragostea voastr\ [i c\ ave]i
bun\ amintire de noi totdeauna,
dorind s\ ne vede]i; la fel [i noi
pe voi, de aceea, fra]ilor, ne-am
sim]it mângâia]i `ntru voi, prin
† Sfântul Apostol
[i Evanghelist Matei
Evreul Levi era vame[ `n Ca-
pernaum [i a fost chemat de
Mântuitorul Iisus Hristos s\-i fie
ucenic. Levi a l\sat totul [i L-a
urmat pe Domnul, care i-a schim-
bat numele `n Matei. Eusebiu [i
Sfântul Epifanie ne spun c\, du-
p\ s\rb\toarea Cincizecimii, pri-
mind puterea Duhului Sfânt,
Sfântul Matei a scris Evanghelia
21 septembrie 1969,
sfin]irea bisericii din
Vl\deni, jud. Bra[ov
Pelerinul care merge de la Bra-
[ov spre Sibiu va trece prin Vl\-
deni. Acesta trebuie s\ [tie c\ Vl\-
deni este satul natal al marelui teo-
log român Dumitru St\niloae. Aici,
Dumitru St\niloae a v\zut lumina
zilei, a fost botezat, [i-a petrecut co-
pil\ria, a urmat primii ani de [coa-
l\ [i tot din Vl\deni a plecat pentru
a se forma ca teolog `n Sibiul [agun-
ian. ~n biserica `n care a fost cre[-
tinat, „Sf. Vasile cel Mare“, Dumi-
tru St\niloae avea s\ revin\. {i nu
`n orice ocazie, ci la sfin]irea aces-
teia, ca la un moment de suflet. A
venit cu patriarhul Justinian [i cu
mitropolitul Nicolae Mladin, co-
legul s\u de catedr\ de la Sibiu. La
40 de ani dup\ acest eveniment,
APOSTOLUL ZILEI
credin]a voastr\, `n toat\ nevoia
[i strâmtorarea noastr\. C\ci
acum noi suntem vii, dac\ voi
sta]i neclinti]i `ntru Domnul.“ (I
Tesaloniceni 3, 1-8)
***
La `nceputul acestui fragment
de scrisoare Apostolul Pavel `[i
m\rturise[te imperioasa dorin]\
de a cunoa[te starea credin]ei
tesalonicenilor. Astfel, `l trimite
pe Timotei s\-i aduc\ ve[ti de-
spre ei. E ner\bd\tor `n dorin]a
de a le [ti starea, de[i a avut
mult\ r\bdare `n convertirea lor.
Sunt mul]i oameni care vor
binele semenilor, care au sincera
dorin]\ ca to]i cei cunoscu]i s\ fie
credincio[i, morali, `mplini]i sau
lini[ti]i. ~ns\, pu]ini au r\bdarea
ca toate acestea s\ se `mplin-
easc\ `n timp. Nu to]i se pot
schimba deodat\, uneori trebuie
zeci de ani pentru a renun]a la
anumite sl\biciuni sau patimi.
Ne descurajeaz\ orice pas f\cut
SF+NTUL ZILEI
sa `n dou\ limbi: `n aramaic\ [i,
prin anii 62-63, `n grece[te, limba
care se vorbea `n Imperiul Ro-
man. Matei a propov\duit credin-
]a `n Hristos la per[i, etiopieni [i
nubieni, s\vâr[ind multe minuni.
O tradi]ie spune c\ Sfântul Matei
ar fi primit moartea de mucenic
`n Etiopia, fiind ars pe rug de
p\gâni.
Mâine, Biserica face pomeni-
rea Sfântului Grigorie Tauma-
turgul. a
a MEMORIA BISERICII ~N IMAGINI a
Interiorul Bisericii
„Sf. Vasile cel Mare“ din Vl\deni
vl\denii lui Dumitru St\niloae a-
veau s\ primeasc\ din nou pe ~nt=i-
st\t\torul Bisericii Ortodoxe Ro-
`napoi de cel de lâng\ noi [i
obosim sau renun]\m repede `n
a-l ridica, pe motiv c\ noi voiam,
dar el a fost nep\s\tor. Apostolul
[tia c\ tarele r\ut\]ii sunt greu
de `nlocuit, de aceea el l\uda
fiecare pas mic f\cut de cre[tini
[i se `ntrista pentru fiecare pas
gre[it. Cuno[tea bine aceast\
fragilitate [i instabilitate uman\
[i cerceta des, cu mult\ r\bdare -
personal, prin ucenici sau prin
scrisori - comunit\]ile `nte-
meiate. Sfântul Pavel a `n]eles
cât de greu este s\ aju]i sufletul
unui om, cât de mult trebuie s\
lup]i, de cât de mult\ speran]\ ai
nevoie. ~nv\]\m din grija lui con-
stant\ cum putem ridica pe
cineva respectându-i libertatea,
f\r\ a-l for]a, dar [i f\r\ a-l
abandona.
Aflând de la Timotei ve[ti bu-
ne despre „credin]a [i dragostea“
tesalonicenilor, Pavel exprim\
unul dintre cele mai teribile cu-
vinte ce pot fi rostite vreodat\ de
un om: „acum noi suntem vii
dac\ voi sta]i neclinti]i `ntru
Domnul“. Tr\irea lui era depen-
dent\ de via]a lor, lini[tea lui ur-
ma doar lini[tii lor. Mântuitorul
~nsu[i, `nainte de patimile Sale, a
descris aceast\ atitudine ca fiind
expresia celei mai profunde iu-
biri: „mai mare dragoste decât a-
ceasta nimeni nu are: ca sufletul
lui s\ [i-l pun\ pentru prietenii
s\i“ (Ioan 15, 13). Sufletul A-
postolului Pavel tr\ia al\turi de
sufletul cre[tinilor converti]i prin
misiunea lui [i deveni]i prietenii
s\i. ~nv\]\m de la acest mare
apostol s\ dorim, cu r\bdare [i `n
permanen]\, binele celor din jur,
dar `n acela[i timp s\ fim aten]i
c\ poate, lâng\ noi, exist\ oa-
meni care ne vor binele [i, astfel,
s\ nu-i ignor\m. (Ciprian
OLINICI, Radio Trinitas)
Primirea patriarhului Justinian
de c\tre credincio[ii din Vl\deni
mâne. La 21 august 2009, Preaferi-
citul Daniel a sfin]it Casa memori-
al\ a celui care a dat Teologiei ro-
Luni, 16 noiembrie 2009
EVANGHELIA ZILEI
Domnul Hristos este darul minunat
f\cut de Dumnezeu oamenilor
„Iar `ngr\m\dindu-se mul]imile,
Iisus a `nceput a zice: «Neamul acesta
este un neam viclean; cere semn dar
semn nu i se va da decât semnul
proorocului Iona. C\ci precum a fost
Iona un semn pentru niniviteni a[a
va fi [i Fiul Omului semn pentru
acest neam. Regina de la miaz\zi se
va ridica la judecat\ cu b\rba]ii nea-
mului acestuia [i-i va osândi, pentru
c\ a venit de la marginile p\mântu-
lui, ca s\ asculte `n]elepciunea lui So-
lomon; [i, iat\, mai mult decât Solo-
mon este aici. B\rba]ii din Ninive se
vor scula la judecat\ cu neamul aces-
ta [i-l vor osândi, pentru c\ s-au po-
c\it la propov\duirea lui Iona; [i,
iat\, mai mult decât Iona este aici.
Nimeni, aprinzând f\clie, nu o pune
`n loc ascuns, nici sub obroc, ci `n sfe[-
nic, ca aceia care intr\ s\ vad\ lu-
mina».“ (Luca 11, 29-33)
***
Na[terea Domnului nostru Iisus
Hristos este precedat\ de o perioad\
de preg\tire duhovniceasc\. Dac\
suntem aten]i la felul cum ne `mbr\-
c\m [i ne comport\m atunci când ne
preg\tim pentru un anume eveni-
ment din via]a noastr\ sau a celor
apropia]i, oare cum ne preg\tim pen-
tru a primi minunatul dar al
Na[terii Fiului lui Dumne-
zeu? Domnul Hristos este
minunatul dar f\cut de
Dumnezeu omenirii `ntregi.
Ne preg\tim s\ fim martori
la acest moment a[teptat.
De multe ori, poate, când `n-
cepe un post, te gânde[ti c\
este prea lung, prea aspru,
prea obositor sau chiar f\r\
rost. Oare [i `n acest an se
va `ntâmpla la fel? Pentru
tine Na[terea Domnului
Hristos `nseamn\ doar câ-
teva aten]ii, cu preten]ii de
cadouri, din partea celor a-
C+NT|RILE ORTODOXIEI
Sfântul Evanghelist
Matei, o minune a istoriei
Trâmbi]a cea de Dumnezeu cu-
vânt\toare a lui Matei, `n]elep]itul
de Dumnezeu, a luminat popoare-
le, c\ci a vestit cu osârdie str\lu-
cirea Treimii [i `ntruparea cea mai
presus de minte a Cuvântului, cea
din tine, Preacurat\. (Minei pe
Noiembrie, EIBMBOR, Bucure[ti,
1972, p. 219.)
***
Sfântul Apostol [i Evanghelist
Matei este o minune a istoriei, c\ci
fiind luat de la vam\, de la str=n-
gerea de taxe `nrobitoare pentru
Citirea Sfintei Evanghelii de c\tre
mitropolitul Nicolae Mladin, al\turi de
patriarhul Justinian, Alexandru Ionescu,
vicarul Arhiepiscopiei Bucure[tilor [i
p\rintele Dumitru St\niloae
mâne[ti prestigiu peste hotare [i a
s\vâr[it o slujb\ de pomenire. Anul
acesta comemor\m 16 ani de când
propia]i, un brad, câteva ghirlande,
câteva lumini]e, ceva cârna]i, tob\
sau sarmale? F\ un efort de maturi-
tate [i seriozitate. Po]i avea cele de
mai sus `n orice zi a anului. Dar ele
cap\t\ valoare doar dac\ le pui `n
leg\tur\ cu Na[terea Fiului lui
Dumnezeu. El le binecuvânteaz\ [i
devin daruri pentru suflet. Deci des-
chide]i sufletul, f\ curat `n inim\ [i `n
con[tiin]\, m\tur\ [i aspir\ prin pro-
pria fiin]\. Cu ajutorul postului te
po]i apropia de Pruncul divin. Pentru
tine El S-a n\scut [i pentru sufletul
t\u a venit `n lume. ~n acest an pri-
ve[te postul cu maturitate, ca un ade-
v\rat cre[tin. Nu scuzele [i motivele
care ocolesc postul sunt determinante
pentru via]a ta, ci angajarea serioas\,
con[tient\ [i responsabil\ `n via]a
cre[tin\. Sfântul Simeon Noul Teolog
ne `nva]\: „Postul este doctorul su-
fletelor noastre. El face pe fiecare s\
ia aminte la sine `nsu[i [i ne `nva]\ s\
ne amintim de p\catele [i lipsurile
noastre“. ~n rând cu p\storii vreau [i
eu s\ aduc un dar Pruncului divin;
asemenea `ngerilor vreau [i eu s\
cânt: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul
Savaot! Plin este cerul [i p\mântul de
m\rirea Lui! (pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
st\pânire, a `n]eles taina chem\rii
sale [i [i-a d\ruit via]a Marelui
St\pânitor, lui Dumnezeu. {i
bog\]ia cea mult\ care vine din
puterea ce silnic\ a acestui veac a
d\ruit-o s\racilor, iar de la Hristos
a primit bog\]ia cea nestric\cioa-
s\, pe care nimeni nu o poate fura,
comoara de har [i de lumin\ a
Bisericii. Iar c\r]ile cele `n care se
scria cu lacrimi [i cu sânge s\r\cia
oamenilor le-a dat pe Cartea cea
dumnezeiasc\ a Evangheliei sale,
`n care se scrie de c\tre Duhul Cel
Sfânt Taina Jertfei iubitoare a
Fiului lui Dumnezeu pentru p\ca-
tele lumii. (pr. asist. dr. Ioan Va-
lentin ISTRATI)
Dumitru St\niloae a trecut `n lu-
mea drep]ilor. (Adrian Nicolae
PETCU)
 Luni, 16 noiembrie 2009
„Fiecare om poate s\ devin\ mâna prin care Dumnezeu lucreaz\“
~n cadrul vizitei canonice `n
Episcopia Râmnicului, Preafericitul
P\rinte Patriarh Daniel s-a aflat,
sâmb\t\ seara, la M\n\stirea
Dintr-un Lemn, unde a
binecuvântat [antierul noii biserici
a m\n\stirii cu hramul „Na[terea
Maicii Domnului“. Ieri, Patriarhul
României a participat la Sfânta
Liturghie, oficiat\ `n biserica
M\n\stirii Hurezi. ~n partea a doua
a zilei a vizitat M\n\stirea Bistri]a.
Vizita canonic\ a P\rintelui Patriarh
`n Episcopia Râmnicului, `nceput\ vineri
seara, care a avut ca prim eveniment hiro-
tonia `n episcop a arhimandritului Emili-
an Nic\, corelat cu ridicarea `n rang de arhi-
episcopie a Episcopiei Râmnicului [i a titu-
larului ei, PS Gherasim, `n rang de arhie-
piscop, desf\[urate sâmb\t\ diminea]a.
Sâmb\t\ seara, Patriarhul nostru, `nso-
]it de cei doi ierarhi ai Râmnicului, de IPS
Irineu al Olteniei, dar [i de al]i ierarhi ai
Sfântului Sinod, a vizitat M\n\stirea Din-
tr-un Lemn. A fost primit de locuitorii din
preajma m\n\stirii, `mbr\ca]i `n straie popu-
lare. Prima oprire a f\cut-o `n biserica m\-
n\stirii. Aici, Preafericirea Sa s-a `nchinat
la icoana Maicii Domnului, f\c\toare de
minuni, construit\ dintr-un lemn. Icoana,
pictat\ `n secolul al IV-lea, este p\strat\,
`n cadrul bisericii, `n condi]ii de muzeu. Im-
presionat de modul unic de p\strare, Patri-
arhul Daniel a spus c\ „noi trebuie s\ p\s-
tr\m tradi]ia ortodox\, dar nu s\ transfor-
m\m totul `n muzeu, ci muzeul s\ devin\ o
biseric\, a[a cum este aici“. A urmat vizita-
rea [antierului noii biserici, unde PF P\-
rinte Patriarh a binecuvântat construc]ia,
urându-i maicii stare]e s\ o finalizeze `ntr-un
timp cât mai scurt.
Evanghelia ne arat\ un
program de ac]iune
Ieri, Patriarhul Rom=niei a participat
la Sfânta Liturghie oficiat\ `n biserica
M\n\stirii Hurezi de cinci ierarhi, `n
frunte cu IPS Calinic al Arge[ului [i Mus-
celului. La finalul slujbei, ~ntâist\t\torul
Actualitatea religioas\ 3
Bisericii noastre a explicat `n]elesurile
Evangheliei de ieri, care vorbe[te despre
pilda samarineanului milostiv. Evanghe-
lia ne arat\ un program de ac]iune, „nu
r\mâne la contempla]ie a sensurilor du-
hovnice[ti, ci `ndeamn\ la ac]iune, la fap-
t\, la lucrare“, atunci când zice: „Du-te [i
f\ [i tu asemenea!“. „Aproapele nostru
poate s\ fie orice om, foarte adesea oa-
meni la care nu te a[tep]i. ~n general, cre-
dem c\ aproapele sunt rudele, dar ne `n[e-
l\m. ~n vreme de necaz, de `ncercare, nu
se poate tot timpul conta pe rude. Se `n-
tâmpl\ s\ vin\ un str\in, s\ te ajute, pe
care nu l-ai mai v\zut sau la care nu te-ai
a[teptat c\ ar putea fi aproapele t\u.
Evanghelia vrea s\ ne arate c\ fiecare om
din lumea aceasta, indiferent de rang, de
etnie, de neam sau popor, indiferent de
vârst\ sau de stare social\, are o valoare
etern\ [i unic\. Fiecare om poate s\ devi-
n\ mâna prin care Dumnezeu lucreaz\ ca
s\ ne ridice“, a mai spus PF Daniel.
La ie[irea din biserica m\n\stirii, Pa-
triarhul Rom=niei a fost `ntâmpinat de
membrii Ansamblului de muzic\ popular\
„Cheile Olte]ului“, din Polovragi. Ace[tia Vizita canonic\ `n Episcopia Râmnicului
l-au `ncântat pe ~ntâist\t\torul Bisericii s-a `ncheiat la M\n\stirea Bistri]a. (diac.
Române cu cântece specifice zonei Vâlcei. George ANICULOAIE)

PE SCURT
106 ani de la na[terea Hram la Seminarul
Teologic „Sf. Ioan Gur\
de Aur“ din Târgovi[te

p\rintelui Dumitru St\niloae Vineri, 13 noiembrie 2009, a avut

loc inaugurarea noii cl\diri a Semi-
narului Teologic „Sf. Ioan Gur\ de
Aur“ din Târgovi[te, inclusiv sfin]i-
Ast\zi se `mplinesc 106 ani de la na[terea celui care a rea noului paraclis, `n prezen]a IPS
Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul
r\mas `n memoria cre[tin\t\]ii ca unul dintre marii Târgovi[tei, [i a unor oficialit\]i
teologi ai Bisericii [i poate cel mai mare teolog al municipale [i jude]ene, cu ocazia
hramului acestei institu]ii, infor-
secolului al XX-lea: p\rintele profesor Dumitru meaz\ basilica.ro. Dup\ aceea, a a-
St\niloae. Supranumit adesea „teologul dragostei vut loc, `ntr-un cadru solemn, `n sa-
la de festivit\]i a Seminarului, un
cre[tine“, „teologul speran]ei“, „patriarhul teologiei frumos program artistic, deschis de
române[ti“, „sfântul c\r]ilor“, p\rintele Dumitru cuvântul de bun venit al directoru-
lui [colii. ~n `ncheierea manifest\ri-
St\niloae r\mâne, vreme `ndelungat\ de acum lor omagiale, Mitropolitul Nifon a
`nainte, teologul cel mai de seam\ pe care neamul eviden]iat rolul Sf. Ioan Gur\ de
Aur pentru via]a [i teologia cre[ti-
românesc l-a dat Ortodoxiei. n\, dar [i actualitatea gândirii [i e-
xemplului s\u pentru misiunea [i
pastora]ia Bisericii. Str\lucit ex-
Teolog, profesor de Teologie ori, pentru a ar\ta c\ adev\ra- eget al Sfintei Scripturi, liturghisi-
Dogmatic\, traduc\tor [i co- ta rug\ciune este izvor de pu- tor des\vâr[it, slujitor al nevoilor
mentator al Sfântului Grigorie tere pentru a purta Crucea cu aproapelui, model de sfin]enie [i de
Palama, al Sfântului Maxim n\dejdea ~nvierii“, ar\ta anul iubire, Sf. Ioan Gur\ de Aur este [i
M\rturisitorul, al Sfântului trecut, pe 3 octombrie, la M\- unul dintre promotorii dialogului
Grigorie de Nyssa etc., autor a n\stirea Cernica, unde a ofici- dintre credin]\ [i cultur\, demers
numeroase c\r]i de hristologie at o slujb\ de pomenire, P\rin- deosebit de actual ast\zi, mai ales
[i antropologie, p\rintele Du- tele Patriarh Daniel, unul din- c\ `n cadrul Seminarului func]io-
mitru St\niloae a marcat, prin tre discipolii marelui teolog. neaz\ [i clase liceale de filologie [i
personalitatea [i opera sa, `n- De[i autor al unei opere mo- clase gimnaziale de excelen]\, cu
treaga Biseric\ Ortodox\ con- numentale, p\rintele Dumitru materii preponderent [tiin]ifice [i
temporan\. St\niloae era un om de o mo- umaniste, care se constituie `ntr-un
S-a n\scut la 16 noiembrie destie impresionant\. Nu con- model de dialog `ntre [tiin]\ [i reli-
cepea Teologia altfel decât ca gie, `ntre cultur\ [i credin]\.
1903 `n comuna Vl\deni, jude-
]ul Bra[ov, [i a trecut la Dom- pe o `ntâlnire vie a oamenilor
nul `n data de 4 octombrie obi[nui]i cu Dumnezeu Cel viu. 1976-1991, la Sibiu [i Bucu- pul nostru, permanenta fru- „~ntâlnirea Genera]iilor“,
1993, `n vârst\ de aproape 90 re[ti, reprezint\ opera de c\- muse]e [i fr\gezime sau pros- la Gyula
de ani. „Teologia sa cea mai Un teolog al iubirii p\tâi `n spiritualitatea rom=- pe]ime a teologiei P\rin]ilor
creatoare [i m\rturisitoare a neasc\. Spre deosebire de alte Sfin]i, lumina]i de Duhul Sfânt, La Gyula, `n Ungaria, s=mb\t\, 14
fost elaborat\ `n timpul regi- Preasfintei Treimi colec]ii, Filocalia `ngrijit\ de Care arat\ mereu Bisericii c\ noiembrie 2009, a avut loc mani-
mului comunist din România [i un `nnoitor al p\rintele St\niloae include [i «Iisus Hristos, ieri, [i azi, [i `n festarea „~ntâlnirea Genera]iilor“,
`ncepând cu anul 1946, iar lu- opere scrise dup\ secolul al IX- veci, este acela[i» (Evrei 13, 8)“, organizat\ cu prilejul anivers\rii a
cr\rile sale de sintez\ au fost
teologiei ortodoxe [aizeci de ani de la `nfiin]area Lice-
lea (Sf. Simeon Noul Teolog [i sublinia Patriarhul Daniel, pre-
scrise `n cei 20 de ani pe când ului Românesc „Nicolae B\lcescu“
P\rintele profesor Dumitru Sf. Grigorie Palama), precum ciz=nd c\ p\rintele St\niloae din Gyula, informeaz\ Biroul de
era pensionar (1973-1993). ~n- St\niloae a l\sat posterit\]ii o [i lucr\ri ale unor asce]i din r\mâne ve[nic un teolog al iubi- Pres\ al Episcopiei Oradiei. La
tre 4 septembrie 1958 [i ianua- oper\ teologic\ impresionant\. spa]iul românesc (Vasile de la rii Preasfintei Treimi, un prie- eveniment au participat Preasfin]i-
rie 1963, p\rintele Dumitru ~n opera sa de mii de pagini - Poiana M\rului, Gheorghe de ten fidel al Sfin]ilor P\rin]i ai tul Sofronie, Episcopul Oradiei, [i
St\niloae a fost cercetat, jude- la care se adaug\ necontenit la Cernica, Iosif de la V\ratec). Bisericii [i un `nnoitor al teolo- Preasfin]itul Siluan, Episcopul Or-
cat [i `ntemni]at mai `ntâi la alte mii, [i mii care trateaz\ „Teologia Sfin]ilor P\rin]i, pe giei ortodoxe, pe baza Tradi]iei todox Român din Ungaria. Aniver-
Bucure[ti (`nchisorile din stra- despre ceea ce ne-a l\sat p\- care p\rintele Dumitru St\ni- din trecut [i a crea]iei intelectu- sarea celor 60 de ani este strâns le-
da Uranus [i strada Plevna), rintele St\niloae - domin\ o loae i-a iubit, i-a tradus [i ex- ale [i duhovnice[ti din prezent. gat\ de manifest\rile de acum trei
iar apoi la Aiud. Anii grei de impresionant\ c\ldur\ scriito- plicat, este baza tradi]ional\ a Mai multe despre cine a fost ani, când, la 27 martie 2006, s-au
`nchisoare au fost tr\i]i de ma- riceasc\, o fine]e [i o profunzi- teologiei sale creatoare [i m\r- [i despre ceea ce ne-a l\sat p\- `mplinit [aizeci de ani de la `nfiin-
rele teolog român ca fiind pen- me spiritual\ remarcabil\. turisitoare. El `ns\ nu numai rintele Dumitru St\niloae pu- ]area Eparhiei Ortodoxe Române
tru el o [coal\ a rug\ciunii [i a Toate c\r]ile p\rintelui St\ni- c\ a citat din operele Sfin]ilor te]i citi `n s\pt\m=nalul „Lu- din Ungaria. Preciz\m c\, pân\ `n
suferin]elor, cu speran]a elibe- loae sunt fundamentale. Cele P\rin]i, ci le-a [i continuat [i mina de Duminic\“, care i-a anul 1949, `nv\]\mântul românesc
r\rii. «~n `nchisoare am `nv\- 12 volume ale Filocaliei, ap\- le-a aprofundat, `n mod fidel [i dedicat mai multe pagini din din Ungaria a fost unul de tip con-
]at s\ m\ rog» - spunea el une- rute `n perioadele 1946-1948 [i creator, ar\tând, pentru tim- edi]ia din 15 noiembrie. a fesional, fiind patronat de Biserica
Ortodox\. a
 CM
YK

4 Documentar Luni, 16 noiembrie 2009

Om al ne`ncetatei rug\ciuni, c\rturar [i ctitor

apoi s\-l traduc\ `n limba sla-
~n fiecare an, la 15 noiembrie, Biserica Ortodox\ `l von\, iar ucenicii lui - `n limba
român\.
pr\znuie[te pe Sfântul Paisie de la Neam],
`nnoitorul monahismului ortodox, personalitate Neam]ul - f\clia
uria[\ a vie]ii culturale [i spirituale, monah monahismului ortodox
des\vâr[it [i c\rturar de geniu. De la Athos pân\ Privind la tehnica de lucru pe
`n nordul `ndep\rtat al Rusiei, g\sim pân\ târziu, care a aplicat-o `n activitatea lui
de traduc\tor, vedem c\ el este
spre sfâr[itul secolului al XIX-lea, referiri la cel care face pentru prima dat\
preceptele Sfântului Paisie, la influen]a lui asupra `n Europa o traducere [tiin]ific\
comparativ\. Acest lucru `l va
monahilor, la rolul pe care l-a jucat `n revigorarea mai face, la sfâr[itul secolului al
monahismului ortodox de pretutindeni. Prin XIX-lea, `n Fran]a, Jean Paul
Migne, pentru ca mai apoi s\ de-
aceasta, Paisie a devenit, practic, universal, vin\ o metod\ de lucru consa-
n\scut `ntr-un spa]iu slav, crescut duhovnice[te `n crat\ unei traduceri serioase.
Pentru a spori ritmul [i cali-
spa]iul grecesc [i des\vâr[it `n spa]iul românesc. tatea traducerilor, Paisie va tri-
~n istoria Bisericii Ortodoxe, `n general, [i a mite monahi la studii la vestita
Academie Domneasc\ de la
Bisericii rom=ne[ti, `n special, a doua jum\tate a „Sfântul Sava“, de la Bucure[ti.
secolului al XVIII-lea r\mâne `nscris\ cu litere de De aceea, nu pu]ini dintre mo-
nahi au r\mas `n memoria fra-
aur, fiind epoca unui mare ascet [i c\rturar, ]ilor cu apelativul de t\lm\citor
destoinic organizator al vie]ii monahale: Paisie sau dasc\l.
Dup\ cum sublinia protoiere-
Malorusianul, cum `i pl\cea s\ se semneze, sau ul Serghie Cetfericov, la Neam]
Velicicovski, sau, pur [i simplu, de la Neam]. „stare]ul `ntemeiaz\ o `ntreag\
[coal\ pentru formarea de co-
rectori [i traduc\tori; ei [tiu s\
tudinea de na]ionalit\]i convie- ridice [i s\ stârneasc\ interesul
]uitoare `n comunitatea paisia- c\tre ocupa]iunea c\rtur\reas-
de Elena RUSU n\ de la Dragomirna, se conti- c\, cititul [i copierea; Lavra sa,
Peste tot unde s-a stabilit cu nu\ tradi]ia slujbelor alternati- Neam]u, o f\cu centrul [i f\clia
ucenicii s\i, spa]iul de locuit ve, strana dreapt\ cântând sla- ~n cei 54 de ani `nchina]i lui Hristos, Sf. Paisie a monahismului ortodox [i [coala
devenea curând ne`nc\p\tor, vone[te, iar cea stâng\ româ- fost pelerin `n nu mai pu]in de 15 a[ez\minte vie]ii sih\stre[ti [i a culturii du-
trebuind s\ construiasc\ `n ne[te. Aceast\ tradi]ie va fi p\s- hovnice[ti pentru tot orientul
trat\ `n toate comunit\]ile mul- monahale, de cele mai variate ranguri, cu toate
permanen]\ noi chilii sau s\ se ortodox. Pentru nordul ortodox,
tina]ionale paisiene. formele vie]ii monahale, cunoscând atât s\r\cia [i ea a fost o `nalt\ [coal\ de via]\
mute `n locuri mai generoase CM
YK

din punctul de vedere al spa]iu-
lui. Acest lucru `l va face la Chi-
lia „Sfântul Constantin“, la
Chilia „Sfântul Prooroc Ilie“, la
M\n\stirea Dragomirna, la
M\n\stirea Secu [i la M\n\sti-
rea Neam].
Din punctul de vedere al `n-
drum\rii duhovnice[ti, pentru
`nceput comunitatea paisian\
avea drept c\l\uz\ Sfânta
Scriptur\ [i `nv\]\turile Sfin]i-
lor P\rin]i, iar pravila se s\vâr-
[ea `n limba vlah\. Dup\ muta-
rea la Chilia „Sfântul Constan-
tin“, din cauza num\rului de
fra]i tot mai mare, va fi intro-
dus\ [i limba slav\ `n cult, de-
oarece aici `ncep s\ li se al\ture
[i fra]i de limb\ slav\, fiind doi-
sprezece vlahi [i cinci slavi.
Toate principiile dup\ care
se conducea comunitatea lui
Paisie erau cuprinse `n „A[ez\-
mântul“ redactat la Dragomir-
na. Aceste reguli au fost stabili-
te pornind de la `nv\]\turile
Sfintei Scripturi, ale Sfin]ilor
P\rin]i, punând un accent deo-
sebit pe „Regulile monahale“
ale Sfântului Vasile cel Mare [i
pe rânduiala athonit\.
Structurat `n [aptesprezece
capitole, „A[ez\mântul“ stare-
]ului Paisie a fost aprobat ime-
diat de c\tre mitropolit, fiind
un adev\rat regulament mona-
hal care s-a respectat `n m\n\-
stirile din Moldova, dar care a
inspirat [i alte regulamente al-
c\tuite de c\tre ucenicii lui Pa-
isie care au ajuns stare]i.
Activitatea lui Paisie la Dra-
gomirna va fi centrat\ pe trei
mari aspecte: via]a liturgic\,
via]a cultural\ [i activit\]ile zil-
nice. Via]a liturgic\ era extrem
de bine stabilit\, urmând `ntru
totul rânduiala de la Sfântul
Munte Athos. Dat\ fiind multi-
Niciodat\ nu slujea
Sfânta Liturghie
f\r\ lacrimi
To]i cei care luau contact cu
aceast\ comunitate erau fasci-
na]i de dragostea cu care `[i
conducea Paisie ucenicii [i de
devotamentul acestora ca roade
ale practic\rii cu prec\dere a
Rug\ciunii lui Iisus [i a studiu-
lui Sfintelor Scripturi [i al lite-
raturii ascetice, care acum era
la dispozi]ia tuturor cu `mbel-
[ugare, prin truda stare]ului [i
a ucenicilor s\i c\rturari.
Pentru a `n]elege autoritatea
[i pre]uirea de care se bucura
Paisie, este suficient s\ amin-
tim de vizita pe care i-a f\cut-o
Constantin Caragea la una din-
tre s\rb\torile ~n\l]\rii Dom-
nului. Cu aceast\ ocazie, vizita-
torul a r\mas profund marcat
de m\sura duhovniceasc\ la ca-
re ajunsese stare]ul, m\rturi-
sind: „Pentru `ntâia oar\ `n via-
]\ am v\zut cu ochii mei sfin]e-
nia `ntrupat\ [i nepref\cut\.
F\cea impresia omului desprins
cu totul de trup“.
Aceast\ caracterizare i-au
f\cut-o to]i cei care l-au v\zut,
mai ales, slujind Sfânta Litur-
ghie. Patriarhul Serafim al
Constantinopolului `nsu[i, re-
tras la Pantocrator, era impre-
sionat de dragostea deosebit\
cu care liturghisea Paisie, de
tr\irea acestuia, deoarece, spun
martorii, niciodat\ nu slujea
Sfânta Liturghie f\r\ lacrimi.
Lacrimile la rug\ciune nu
erau decât unul dintre semnele
prin care contemporanii au re-
cunoscut `n Paisie un om al pro-
fundei rug\ciuni, al tr\irii mo-
nahale, un ascet care a `mpletit
`n modul cel mai fericit asceza
greul extrem, cât [i gloria, f\r\ a se l\sa `ns\
cople[it de ea, control=nd-o cu o t\rie de fier,
`narmat cu cea mai puternic\ arm\, Rug\ciunea
lui Iisus, practicat\ cu smerenie. A trecut la cele
ve[nice la 15 noiembrie 1794, la 72 de ani
cu preocup\rile intelectuale.
De aceea el era c\utat atât de
c\tre simpli monahi, dornici de
des\vâr[ire, cât [i de oameni
`nv\]a]i, uimi]i de ampla lucra-
re pe care o `ntreprindea cu un
sim] al responsabilit\]ii extra-
ordinar.
Prima traducere
a Filocaliei
`ntr-o limb\ vorbit\
~ntreaga lui via]\, Paisie s-a
ostenit pentru a le pune fra]ilor
la dispozi]ie o literatur\ auten-
tic\, `ndreptând vechile tradu-
ceri mai `ntâi prin reconstitui-
rea textului original, compa-
rând traducerile existente atât
`n român\, cât [i `n slavon\, iar
mai apoi f\când traducerea
propriu-zis\ `n aceste dou\
limbi, român\ [i slavon\. Ceea
ce a rezultat din aceast\ munc\
titanic\ a fost prima traducere
a Filocaliei `ntr-o limb\ vorbi-
t\, rena[terea spiritului Sfin]i-
lor P\rin]i [i revigorarea mona-
hismului `n `ntreg spa]iul orto-
dox. A[adar, importan]a operei
sale const\ [i `n faptul c\ noi,
românii, suntem primul popor
care am avut parte de textele fi-
localice `n limba vorbit\. Pân\
acum, traducerile se f\ceau `n
limbile p\rin]ilor, care nu erau
accesibile decât unui num\r re-
strâns de cititori, buni cunosc\-
tori ai acestor limbi.
Vorbind despre `nceputul ac-
tivit\]ii lui de traduc\tor, Pai-
sie precizeaz\: „Atunci m-am
apucat s\ scriu cu mâna mea
cartea Sf. Isihie, prezviterul Ie-
rusalimului, [i a Sf. Filoteiu Si-
naitul, [i a Sf. Teodor al Edesei,
dup\ patru copii, n\d\jduind
s\ pun de acord aceste patru
manuscripte [i s\ g\sesc `n ele
vreun `n]eles gramatical. Dar
toat\ munca mea s-a dovedit a
fi zadarnic\, pentru c\ nici `n
concordan]a f\cut\ de mine a
celor patru manuscripte n-am
dat de nici un `n]eles“.
Ceea ce l-a surprins mai mult
a fost faptul c\, `n c\utarea tex-
telor originale, s-a lovit de o pro-
blem\ pe care nu ar fi b\nuit-o:
grecii, nu doar c\ nu cuno[teau
limba greac\ veche [i nu aveau
cuno[tin]\ de c\r]ile pe care Pai-
sie le c\uta, dar nici m\car de-
spre autorii lor nu prea auziser\.
Aceast\ situa]ie ne arat\ limpe-
de care era starea monahismului
la Sfântul Munte Athos `n seco-
lul al XVIII-lea, acolo unde odi-
nioar\ str\luciser\ Sfântul A-
thanasie Athonitul, Sfântul Si-
meon Noul Teolog [i al]i c\lug\ri
athoni]i c\rturari, acolo de unde
ar fi trebuit s\ izvorasc\ necon-
tenit râuri de `nv\]\turi ale as-
ce]ilor tr\itori `n rug\ciune, via-
]\ curat\ [i contemplarea lui
Dumnezeu.
~n aceste condi]ii, munca lui
era foarte anevoioas\, dormea
doar trei ore pe noapte, fiind
nevoit s\ le caute cu insisten]\,
s\ pl\teasc\ scump pentru fie-
care copie a vreuneia dintre ele,
dar, mai ales, s\ depun\ un
efort titanic pentru stabilirea
textului original, pentru ca mai
moral\“.
Dup\ ce ob[tea de la Neam]
atinsese deja num\rul de 700 de
fra]i moldoveni, sârbi, bulgari,
ungureni, cu]ovlachi, greci, ar-
meni, evrei, turci, ru[i [i malo-
ru[i, Paisie `[i concentr\ aten]ia
mai mult asupra copierii, revi-
zuirii [i traducerii literaturii pa-
tristice. Pentru el, timpul deveni
un factor de presiune, deveni in-
suficient pentru imensa activi-
tate pe care o avea de desf\[u-
rat. Pentru a se putea `ncadra `n
timpul pe care `l mai avea la dis-
pozi]ie, ar fi fost necesar\ o dila-
tare a acestuia, cu toate c\ cea-
surile de odihn\ erau foarte pu-
]ine [i din pricina vârstei pe care
o avea. „Nop]ile le petrecea tra-
ducând [i `ndreptând la c\r]i;
stare]ul ducea o munc\ care tre-
cea peste puterile unui om; toa-
t\ partea dreapt\ a trupului
stare]ului, pân\ `n t\lpi, era
acoperit\ de r\ni. {ezând `nghe-
bo[at pe patul s\u, era `ngropat
`n c\r]i: diferite dic]ionare, Bi-
blia greac\ [i slavon\, gramati-
ca greac\ [i slavon\ [i cartea ca-
re se traducea. Tot aici erau lu-
mân\ri aprinse. Ucenicul trebu-
ia s\-i repete de multe ori stare-
]ului cuvintele sale, pân\ s\ pri-
measc\ de la el r\spunsul“. „Pâ-
n\-mi desprind mintea de carte,
sunt tot acoperit de sudoare“,
m\rturise[te stare]ul, sublini-
ind seriozitatea cu care a abor-
dat el aceast\ art\.
Ca form\ grafic\, paginile
scrise de Paisie erau foarte `n-
grijite, având câte 70 de rân-
duri de scriere obi[nuit\, linia
literelor fiind sub]ire ca firul de
p\r, ca form\ suple, lizibile [i
curate, p\strând `ntotdeauna
oglinda paginii `n mod uniform.
Instrumentul pe care `l folosea
Paisie era pana de gâsc\. a

CM
YK

Luni, 16 noiembrie 2009
Autorul primei Sfinte Evanghelii
Atunci când vorbim despre cei patru evangheli[ti ne putem
minuna cu u[urin]\ de bog\]ia operei lor, de[i pu]ine
am\nunte ne-au parvenit cu privire la via]a lor concret\.
Ast\zi vom `ncerca s\ deslu[im pu]in din via]a Sfântului
Apostol [i Evanghelist Matei, primul autor al unei Sfinte
Evanghelii, pentru c\ este necesar s\ cunoa[tem [i autorul
unei scrieri, nu doar scrierea `n sine.
de Adrian AGACHI
Cine a fost de fapt Sfântul Apostol
[i Evanghelist Matei? Unde s-a n\s-
cut? Care este data na[terii sale? {tim
doar c\ a fost vame[ pân\ la chemarea
sa de c\tre Mântuitorul. Cam pu]in.
~n afara unei men]iuni chiar la `nce-
putul vie]ii sale conform c\reia ar fi
fost frate cu Iacob al lui Alfeu, nu mai
posed\m alte detalii legate de familia
sa. Nu [tim dac\ era sau nu c\s\torit.
Nu [tim dac\ avea o situa]ie materia-
l\ `nfloritoare, sau, din contr\, era
cinstit `n meseria sa de vame[, neprac-
ticând taxe suplimentare. Putem doar
s\ deducem acest fapt din relat\rile
sale sau ale celorlal]i evangheli[ti.
Singura sa men]iune cu privire la sine
`n propria Evanghelie o g\sim `n capi-
tolul al IX-lea: „{i plecând Iisus de a-
colo, a v\zut un om care [edea la va-
m\, cu numele Matei, [i i-a zis acestu-
ia: Vino dup\ Mine. {i sculându-se, a
mers dup\ El“ (Mt. 9, 9). Sfântul A-
postol Matei a r\spuns rapid chem\rii
Mântuitorului. Putem desprinde câte-
va ipoteze din acest verset coroborat [i
cu m\rturiile celorlal]i evangheli[ti.
Astfel, Sfântul Matei a renun]at la
slujba sa de vame[ [i a f\cut un osp\]
pentru Mântuitorul [i ceilal]i ucenici.
~n aceast\ privin]\, avem m\rturia
Sfântului Apostol [i Evanghelist Luca:
„{i dup\ aceasta a ie[it [i a v\zut un
vame[, cu numele Levi, care [edea la
vam\, [i i-a zis: Vino dup\ Mine. {i,
l\sând toate, el s-a sculat [i a mers du-
p\ El. {i I-a f\cut Levi un osp\] mare
`n casa sa. {i era mul]ime mult\ de
vame[i [i de al]ii care [edeau cu ei la
mas\“ (Lc. 5, 25-27). M\rturia Sfântu-
lui Apostol [i Evanghelist Luca `nt\-
re[te ipoteza anterioar\ conform c\re-
ia Sfântul Apostol [i Evanghelist Ma-
tei a renun]at imediat la slujba sa [i
„l\sând toate“ i-a urmat Mântuitoru-
lui. Din urm\toarea afirma]ie dedu-
cem c\ Sfântul Matei avea o reputa]ie
destul de ridicat\ printre confra]ii s\i,
de vreme ce „mul]ime mult\ de va-
me[i“ a venit la osp\]ul preg\tit de el
pentru Mântuitorul. Se pare c\ era
destul de bogat, poate nu la fel ca Za-
heu, dar `n mod sigur dispunea de o
situa]ie material\ bun\. Dac\ fusese [i
cinstit `nainte sau nu, acest lucru nu
poate fi determinat cu exactitate. Cert
este c\, dup\ chemarea Mântuitorului,
a renun]at la bun\stare [i a `nceput
via]a dificil\ de apostol.
}inuturile evanghelizate
Sfântul Apostol Matei a predicat `n
Persia [i Etiopia, apoi a venit la locul
muceniciei sale `n mijlocul unui trib de
canibali din cetatea Mirmeniei. Ace[tia
nu trebuie considera]i decât canibali
ritualici, adic\ oameni care obi[nuiau
s\ se hr\neasc\ cu carnea semenilor
doar `n cadrul unor anumite s\rb\to-
riri. Canibali ritualici au fost, spre e-
xemplu, [i aztecii. Sfântul Apostol Ma-
CM
YK
Vie]ile sfin]ilor 5
tei a putut s\ evanghelizeze par]ial a-
cest trib nemilos. Dup\ ce a câ[tigat
câteva suflete, a hirotonit un episcop,
pe nume Platon, [i s-a retras `ntr-un
munte din apropiere, unde a `nceput
s\ se roage pentru `ntoarcerea po-
porului din cetate la Dumnezeu. A a-
vut o descoperire prin care Domnul i-a
d\ruit un toiag pe care l-a `ndemnat s\
`l `nfig\ `n fa]a bisericii construite `n
cetate: „c\ci degrab\ se va `nr\d\cina
[i va cre[te copac `nalt cu puterea mea
[i va aduce mult\ road\, `ntrec=nd cu
m\rimea [i cu dulcea]a toate celelalte
roade. Iar din r\d\cina lui va curge
izvor de ap\ curat\ [i, dac\ m=nc\torii
de oameni se vor sp\la, vor deveni albi,
[i cei ce vor gusta din roada lui, vor le-
p\da n\ravurile cele de fiar\ [i vor fi
oameni bl=nzi [i buni“ (Vie]ile sfin]ilor
pe noiembrie, p. 297). Venind `n cetate,
lucrurile s-au petrecut `ntocmai. Sfân-
tul Apostol Matei a botezat mai `ntâi
familia conduc\torului cet\]ii, iar apoi
o parte din popor `n izvorul care curgea
din r\d\cina pomului.
Chinurile [i mucenicia
Sfântului Apostol Matei
Din nefericire, conduc\torul acestui
trib, pe nume Flavian, a considerat c\
Sfântul Matei este un vr\jitor [i a hot\-
rât s\ `l dea pe mâna chinuitorilor. A
trimis trei cete de solda]i la biseric\
pentru a-l prinde, dar nici una nu s-a
putut apropia de Sfântul Apostol. ~n ce-
le din urm\, a venit el `nsu[i, dar, apro-
piindu-se de biseric\, a orbit dintr-o da-
t\. Rugându-l pe Sfântul Matei s\ `i re-
dea vederea, a dobândit repede acest botezat cel dintâi, primind numele de tic, el `l `mbun\t\]e[te pe Marcu, sur-
lucru. F\când semnul crucii peste ochii Matei. M\rturisirea lui nu s-a oprit aici, sa lui, folosind un lexic mai precis [i
care nu mai vedeau lumina, [i rugându- ci a urmat c\ii drepte [i din treapta de mai elevat; Matei este mai concis, vrea
se, Sfântul Apostol Matei i-a redat ve- episcop mai târziu. „Astfel, lu=nd voie- s\ prezinte esen]a nara]iunilor [i are
derea. R\splata sa a venit imediat. A vodul din botez numele Apostolului, s-a inten]ii didactice. Stilul s\u este `n
fost prins [i dus s\ fie ars de viu. Dup\ s=rguit a fi urm\tor al faptelor lui apos- mod deliberat influen]at de limba folo-
ce au `ncercat de dou\ ori s\ `l ard\, ne- tole[ti. C\ci degrab\, `ncredin]=nd altu- sit\ `n Septuaginta. Papias din Hiera-
reu[ind acest lucru, s-au speriat. A ia domnia sa, s-a lep\dat de lumea a- pole (Eusebiu, Istoria bisericeasc\, III,
dou\ oar\, când au turnat smoal\ ceasta de[art\ [i se s=rguia `ntru rug\- 39, 17) cuno[tea o tradi]ie care afirma:
asupra lui [i au adus [i idolii de aur, ciuni `n biserica lui Dumnezeu. Apoi a «Matei a alc\tuit culegerile `n limba e-
Sfântul Apostol a f\cut o rug\ciune, iar fost `nvrednicit r=nduielii preo]e[ti de braic\, fiecare le-a interpretat apoi du-
idolii s-au sf\râmat, iar smoala s-a c\tre Sf=ntul Platon episcopul. Iar du- p\ puterile sale». Totu[i, Evanghelia
r\cit. Flavian a vrut s\ `l scoat\ din foc p\ trei ani, murind episcopul, Sf=ntul care ne-a parvenit nu e o traducere
pe Sfântul Matei, dar acesta, rugându- Matei s-a ar\tat `n vedenie preotului dintr-o limb\ semitic\, ci depinde de
se, a trecut la Domnul. ~nc\ uimit de Matei, celui ce-[i l\sase domnia [i l-a texte grece[ti ca Marcu [i Q (Culegeri
cele petrecute [i cu o inim\ sfâ[iat\ de sf\tuit s\ primeasc\ scaunul episcopal, de sentin]e), folose[te Septuaginta ca
necredin]\ [i `ndoial\, Flavian a hot\- dup\ fericitul Platon“ (Vie]ile sfin]ilor text biblic, iar stilul s\u este grecesc [i
rât s\ mai pun\ `nc\ o dat\ la `ncercare pe noiembrie, p. 300). con]ine jocuri de cuvinte grece[ti“ (Cla-
puterea Sfântului. A luat trupul aces- udio Moreschinni, Enrico Norelli, Isto-
tuia [i l-a a[ezat `ntr-un sicriu de fier O p\rere actual\ cu privire la ria literaturii cre[tine vechi grece[ti [i
`nainte de a-l arunca `n mare spunând latine, vol. I, Editura Polirom, 2001, p.
celor din jur: „Dac\ Cel ce l-a p\zit pe Sfânta Evanghelie dup\ Matei 66-67). Pe scurt, dup\ ce a scris o vari-
Matei `ntreg `n foc, `l va p\zi pe el [i de De[i cunoa[tem faptul c\ Sfântul A- ant\ `n ebraic\, Sfântul Apostol Matei
`nnec, apoi cu adev\rat Acela este postol Matei a scris mai `ntâi Evan- a rescris Sfânta Evanghelie, de data a-
Dumnezeu [i Aceluia ne vom `nchina, ghelia `n limba ebraic\, acest text ini- ceasta `n greac\, folosindu-se de izvoa-
l\s=nd pe to]i zeii no[tri, care n-au ]ial nu ni s-a p\strat. Ceea ce este fra- re ca Sfânta Evanghelie dup\ Marcu [i
putut s\ se izb\veasc\ de arderea focu- pant `n toat\ aceast\ controvers\ „Culegerile de sentin]e“ care au existat
lui“ (Vie]ile sfin]ilor pe noiembrie, p. (pentru c\ textul actual este scris `n ca texte de baz\ `nainte de apari]ia
299-300). Desigur, a doua zi moa[tele greac\) r\mâne faptul c\ Evanghelia Sfintelor Evanghelii ca atare. Acest a-
erau scoase din ap\ de episcopul Platon nu pare a fi o traducere a unui text e- m\nunt are o deosebit\ importan]\ da-
dup\ o minunat\ descoperire `n vis. V\- braic, ci o nou\ crea]ie `n greac\. Enri- torit\ faptului c\, fiind scris\ `n greac\,
zând aceasta, nobilii cet\]ii s-au co Norelli afirm\: „Limba [i stilul lui Evanghelia se adresa tuturor neamuri-
botezat, abjurând idolii [i c\indu-se Matei au fost definite drept «greaca de lor, nu doar iudeilor. Evanghelia se des-
pentru uciderea f\cut\. Flavian s-a sinagog\»: din punct de vedere sintac- chidea astfel lumii `ntregi… a
CM
YK
6 Por]ia de s\n\tate
R|SPUNDEM CITITORILOR
Tehnici pentru
evitarea stresului
Ana Maria G., jud. Mehedin]i:
„Cum pot sc\pa de st\rile de
stres, din ce `n ce mai accen-
tuate `n ultima vreme?“
Prof. univ. dr. Ostin Mungiu:
Confruntat cu stresul, orga-
nismul reac]ioneaz\ `ntr-un
mod asem\n\tor ca `n fa]a
unei amenin]\ri fizice, este ca
un fel de blindaj automat
pentru a putea face fa]\
provoc\rilor din exterior
(lupt\) sau se mobilizeaz\ e-
nergie pentru a se feri din
calea pericolului (fug\,
evadare). Aceast\ reac]ie de
„lupt\ sau fug\“ apare `n
urma unei puternice secre]ii
de hormoni, care mobilizeaz\
tot organismul. Inima bate
mai repede, cre[te tensiunea
arterial\, respira]ia este su-
perficial\ [i accelerat\. Se
produce o transpira]ie accen-
tuat\ [i o `ncordare a mu[chi-
lor fe]ei. Stresul negativ,
cronic determin\ o stare de
presiune constant\ [i intens\
care aduce tulbur\ri de con-
centrare [i o stare de anxi-
etate care duce la intensifi-
carea durerii. Stresul se poate
produce din cauza unor fac-
tori externi (serviciu, familia,
colectivul, mediul, evenimen-
te neprev\zute) sau interni
(atitudini [i sentimente nega-
tive, comportament irespon-
sabil, obiceiuri nes\n\toase,
a[tept\ri prea mari [i nerea-
liste). Primul pas `n oprirea
acestui ciclu durere-stres este
s\ se `n]eleag\ c\ stresul este
r\spunsul la un anumit
eveniment [i nu evenimentul
`n sine. Stresul este ceva care
se poate controla, iar atunci
când nu se poate face acest
lucru trebuie c\utate modali-
t\]i de adaptare. Exist\ nu-
meroase tehnici care pot ajuta
la reducerea surselor de stres
[i la controlul acestuia. Iat\
câteva sugestii:
- planifica]i-v\ ziua, pentru
c\ a[a v\ ve]i sim]i st\pân pe
via]a dumneavoastr\;
- face]i-v\ un orar al
activit\]ilor zilnice, dar [i un
plan de rezerv\ `n cazul `n
care durerea v\ `mpiedic\ s\
v\ realiza]i planul ini]ial;
- simplifica]i-v\ programul
zilnic, identificându-v\ pri-
orit\]ile [i menajându-v\;
- organiza]i-v\ spa]iul de aca-
s\ [i de la serviciu `ncât s\
ave]i lucrurile la `ndemân\;
- `ncerca]i s\ ave]i o activitate
fizic\ regulat\, deoarece a-
ceasta v\ ajut\ s\ v\ elibera]i
tensiunea emo]ional\;
- dormi]i suficient [i ave]i o
alimenta]ie echilibrat\;
- nu v\ izola]i de familie [i de
prieteni;
- fi]i r\bd\tor [i con[tient c\
`mbun\t\]irea s\n\t\]ii dum-
neavoastr\ poate cere timp;
- gândi]i pozitiv, evitând con-
versa]ia negativ\; petrece]i-
v\ timpul pe cât posibil lâng\
oameni care au o atitudine
pozitiv\ [i care au sim]ul
umorului. Râsul ajut\ la
u[urarea durerii, deoarece
prin râs se secret\ unele sub-
stan]e la nivelul creierului
(endorfine) care dau o
senza]ie general\ de bine. a
Cauzele [i consecin]ele obezit\]ii la copii
~n Rom=nia, a devenit alarmant\
cre[terea num\rului de copii cu
greutate mai mare decât cea
considerat\ normal\
de dr. C\t\lina
PANAINTE
Exist\ mai mul]i factori care
contribuie la apari]ia obezit\]ii la
copii. Cre[terea ponderal\ exce-
siv\ este determinat\ de o combi-
nare a acestor factori. Obiceiurile
proaste de a mânca [i lipsa e-
xerci]iilor fizice se num\r\ printre
cei mai importan]i dintre ace[tia.
Factori genetici - obezitatea
este considerat\ o boal\ cu compo-
nent\ genetic\. Riscul de a deveni
obez este mai mare la copiii ai
c\ror p\rin]i sunt obezi. Iar la
aceasta se adaug\ impactul stilu-
lui de via]\, incluzând alimenta]ia
excesiv\ [i lipsa exerci]iilor fizice.
Factorii de mediu joac\ un rol
important `n apari]ia obezit\]ii la
un copil. Obiceiul nes\n\tos de a
consuma alimente cu multe ca-
lorii poate cauza obezitatea. Une-
le studii arat\ c\ timpul petrecut
`n fa]a televizorului poate avea [i
el ca efect obezitatea. ~n timp ce
st\ pe canapea, copilul `nlocuie[-
te activitatea fizic\ [i consum\
multe dulciuri, snacksuri, bogate
`n calorii.
Factorii psihici contribuie [i ei
la apari]ia obezit\]ii, deoarece in-
fluen]eaz\ obiceiurile copiilor de
a mânca. Mul]i oameni m\nânc\
mai mult atunci când sunt tri[ti,
nervo[i sau când trec prin alte
st\ri asem\n\toare, iar copiii pot
fi influen]a]i de aceste obiceiuri
alimentare nes\n\toase.
De asemenea, boli precum hi-
potiroidismul, sindromul Cu-
shing, unele probleme neurologice
pot duce la obezitate sau la ten-
din]a de `ngr\[are a unui copil.
Efectele asupra
st\rii de s\n\tate
Excesul ponderal poate avea
drept consecin]\ apari]ia de pro-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aNUM|RUL DIABETICI-
LOR CRE{TE ~NGRIJOR|TOR:
Statisticile realizate la nivel mon-
dial, dar [i cele care se refer\ la
situa]ia diabeticilor din Rom=nia
sunt alarmante, iar datele pri-
vind previziunile `n ce prive[te
num\rul `mboln\virilor `n urm\-
torii ani nu sunt deloc `ncuraja-
toare. Potrivit declara]iilor prof.
univ. dr. Nicolae H=ncu, pre[e-
dintele Federa]iei Rom=ne pen-
tru Diabet (FRD), p=n\ `n 2025
num\rul diabeticilor, la nivel
mondial, ar putea ajunge la 380
de milioane de persoane. „Cre[te-
rea num\rului cazurilor de dia-
bet de la an la an este alarmant\,
iar previziunile pentru viitor nu
sunt deloc optimiste. Situa]ia ac-
tual\ este `n primul rând dovada
Luni, 16 noiembrie 2009
pentru vârsta [i `n\l]imea lor.
Aten]ie, `ns\! Copiii supraponderali
sau obezi risc\ s\ r\mân\
obezi [i ca adolescen]i, [i ca adul]i.
bleme la nivelul articula]iilor sau slab\ `ncredere `n sine, apari]ia
oaselor (cum ar fi, de exemplu, de complexe de inferioritate fa]\
alunecarea epifizei femurale, pi- de cei din jur, ceea ce poate duce
cioare deformate), apari]ia de hi- la izolare social\. Ace[ti copii se
pertensiune cranian\ benign\ simt exterioriza]i, respin[i, de a-
ceea ajung s\ nu mai `nve]e bine,
(caracterizat\ prin dureri de cap
[i tulbur\ri de vedere), instalarea devin isterici, cu o mare dorin]\
hipoventila]iei (care explic\ sta- de afirmare, de a ar\ta c\ acest
defect nu `i face mai slabi.
rea de ame]eal\ [i performan]ele
slabe `n timpul zilei, sfor\itul),
apari]ia de boli ale vezicii biliare, M\suri de
sindromului de ovar polichistic, preven]ie a bolii
cre[terilor tensiunii arteriale [i a-
pari]ia nivelurilor `nalte ale gr\- S\ prevenim obezitatea este
similor sau glucidelor `n sânge. mai u[or decât s\ o trat\m. Edu-
Exist\, totodat\, [i importante e- carea p\rin]ilor este cea mai im-
fecte psihologice, care duc la o portant\. P\rin]ii ar trebui `nv\-
Oferi]i-le copiilor fructe, legume [i alimente cu num\r sc\zut de calorii
unei lipse de informare [i educa- brie, `n `ntreaga lumea s-au des-
]ie `n cadrul publicului larg, dar f\[urat evenimente [i campanii
[i a unei atitudini pasive genera- de sensibilizare a opiniei publice
le. Preven]ia diabetului nu presu- `n leg\tur\ cu riscul cre[terii in-
pune deloc un efort deosebit, ci `n ciden]ei acestei boli, cu ocazia
primul rând asumarea unei vie]i Zilei Mondiale a Diabetului.
echilibrate din punct de vedere a PESTE 7 MILIOANE DE
alimentar [i al activit\]ii fizice“, a EUROPENI AU ALZHEIMER:
precizat prof. Nicolae Hâncu. Da- Datele prezentate de speciali[tii
tele speciali[tilor arat\ c\ 90% Parlamentului European (PE)
dintre elevi nu m\nânc\ dimi-
aduc `n aten]ia public\ o boal\
nea]a, ci abia spre prânz, când care `n ultimii ani a avut o inci-
cump\r\ ce g\sesc la chio[curi den]\ `n continu\ cre[tere `n ma-
sau la fast-food. ~n România e- joritatea ]\rilor europene. Este
xist\ aproape 2,5 milioane de di- vorba de boala Alzheimer, `nre-
abetici, `n 2008 fiind `n trata-
gistrat\ la circa 7,3 milioane de
ment peste 550.000 de bolnavi, europeni, cifr\ care s-ar putea
iar num\rul copiilor care sufer\
dubla pân\ `n 2020. Parlamentul
de aceast\ boal\ este sub 2.000. European a adoptat, la sf=r[itul
Datele Organiza]iei Mondiale a
s\pt\m=nii trecute, o rezolu]ie
S\n\t\]ii (OMS) arat\ c\ `n pre- prin care `ncurajeaz\ toate state-
zent, `n toat\ lumea, num\rul di- le membre s\ se angajeze activ `n
abeticilor se ridic\ la 250 de mi- elaborarea unui program comun
lioane, dintre care 55,2 milioane de cercetare `n domeniul bolilor
`n Europa. S=mb\t\, 14 noiem- neurodegenerative [i s\ `mbun\-
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
]a]i ce alimente s\ le ofere `ntot-
deauna copiilor: fructe, legume [i
alimente cu num\r sc\zut de ca-
lorii [i s\ `i `ndemne s\ fac\ cât
mai mult\ mi[care. Activitatea fi-
zic\ [i exerci]iile r\mân cele mai
bune metode de a preveni [i trata
obezitatea la copii. Tratamentul
mai include [i terapia de compor-
tament, reducerea sedentarit\]ii
[i schimbarea planurilor nutri]io-
nale [i ale activit\]ilor fizice.
O via]\ s\n\toas\ pentru noi
este o via]\ s\n\toas\ [i pentru
copiii no[tri, de aceea noi, prin e-
xemplul nostru, putem oferi co-
piilor no[tri o via]\ echilibrat\.
Mul]i copii sunt influen]a]i de
comportamentul p\rin]ilor, iar
dac\ toat\ familia adopt\ un stil
de via]\ cu obiceiuri s\n\toase,
[ansele ca [i copilul s\ adopte ace-
la[i stil de via]\ sunt foarte mari.
* DR. C|T|LINA PANAINTE ESTE MEDIC REZIDENT
FARMACOLOGIE CLINIC|, MEMBR| AMFOR (ASOCIA}IA
MEDICILOR {I FARMACI{TILOR ORTODOC{I ROM+NI)
t\]easc\ datele epidemiologice
referitoare la boala Alzheimer [i
la alte forme de demen]\, se ara-
t\ `ntr-un comunicat al institu]iei
citat de Mediafax. Potrivit Parla-
mentului European, lupta `mpo-
triva bolilor Alzheimer [i Parkin-
son trebuie s\ r\spund\ unei du-
ble provoc\ri: acordarea de `ngri-
jire zilnic\ pentru un num\r din
ce `n ce mai mare de pacien]i [i
asigurarea mai multor resurse,
astfel `ncât num\rul de pacien]i
s\ scad\ constant `n viitor. ~n
prezent nu exist\ un remediu
pentru cei care sufer\ de Alz-
heimer, iar cuno[tin]ele despre
prevenirea [i tratamentul acestei
boli sunt limitate. Deputa]ii eu-
ropeni propun realizarea studi-
ilor epidemiologice [i clinice la
scar\ larg\ `n cadrul unei cola-
bor\ri transna]ionale, ceea ce ar
aduce o valoare ad\ugat\ evi-
dent\. a
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com

1.100 de proiecte pentru spa]ii verzi
UE, mul]umit\ de sc\derea emisiilor de carbon
a Cu mai pu]in de o lun\ `nainte de summitul extraordinar pe probleme de mediu ce se va desf\[ura
sub egida ONU la Copenhaga, Danemarca, Comisia European\ a anun]at c\ UE [i-a `ndeplinit
obiectivele asumate prin protocolul de la Kyoto, privind reducerea emisiilor de CO2 a ~n decembrie,
cele 191 de state participante trebuie s\ ajung\ la un acord post-Kyoto, `ns\ [ansele de reu[it\ sunt
minime, potrivit oficialilor europeni a Ace[tia sper\ `ns\ la un acord de principiu `n privin]a luptei
`mpotriva `nc\lzirii globale a Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, s-a declarat optimist asupra
[anselor ca un „acord ambi]ios, corect [i eficient asupra climatului s\ poat\ fi atins la Copenhaga“ a
Uniunea European\ respec-
t\ angajamentele luate la Kyo-
to pentru reducerea emisiilor
sale de gaze cu efect de ser\,
spre deosebire de toate celelal-
te ]\ri industrializate, [i d\
astfel un exemplu, cu mai pu-
]in de-o lun\ `nainte de confe-
rin]a de la Copenhaga, privind
climatul, a anun]at joi Comisia
European\, relateaz\ AFP.
Unele ]\ri ale UE, precum A-
ustria, sunt foarte `n urm\, dar
„obiectivul colectiv stabilit pen-
tru UE va fi atins, deoarece al-
tele merg dincolo de obiectivul
lor na]ional“, a explicat comisa-
rul european pentru Mediu, Sta-
vros Dimas, `n cursul prezen-
t\rii datelor pentru anul 2007.
Uniunea European\ avea
15 membri când a fost semnat
Protocolul de la Kyoto [i s-a
angajat s\-[i reduc\ `n 2012 e-
misiile cu 8% `n raport cu nive-
lul lor din 1990. „Cei 15“ au e-
mis 4,04 miliarde de tone CO2
echivalent `n 2007, `nregis-
trând o reducere de 5% `n ra-
port cu 1990, [i trebuie s\ a-
jung\ la 3,92 miliarde de tone.
Potrivit Agen]iei Europene
pentru Mediu, reducerea colec-
tiv\ a „UE-15“ trebuia s\ fie de
6,2% `n 2008.
Fran]a, Germania, Regatul
Unit, Suedia, Grecia [i Belgia
erau deja sub obiectivul lor `n
2007. ~n schimb, Austria, Dane-
marca, Finlanda, Republica Ir-
landa, Italia, Luxemburg, Olan-
da, Portugalia [i Spania „trebu-
ie s\-[i continue eforturile“.
Comisarul Dimas [i-a expri-
mat convingerea c\ ]\rile care
au `ntârzieri vor fi `n m\sur\
s\-[i respecte obiectivele, cu
excep]ia Austriei.
Viena trebuie s\-[i reduc\
emisiile la 69 de milioane de
tone CO2 echivalent `n 2012, fi-
ind singurul membru al „UE-
15“ care n-a f\cut nici un efort.
Luni, 16 noiembrie 2009
Dimpotriv\, Austria [i-a sporit
emisiile, de la 79, la 88 de
milioane de tone CO2 `ntre
1999 [i 2007.
Noile state membre sunt [i
ele `n sc\dere, cu o reducere
colectiv\ de 12,5% `n raport cu
emisiile din 1990. „Uniunea
European\ demonstreaz\ ast-
fel c\-[i respect\ angajamen-
tele interna]ionale“, a subli-
niat Dimas, `ns\ nu este cazul
celorlalte ]\ri industrializate,
„care nu vor ajunge s\ le
`ndeplineasc\“, a subliniat
comisarul european.
191 de state vor
participa la summitul
de mediu din decembrie
Premierul danez Lars Loek-
ke Rasmussen a invitat oficial
La finalul celei de-a treia sesi-
uni de depunere a dosarelor pentru
Programul na]ional de `mbun\t\-
]ire a calit\]ii mediului prin rea-
lizarea de spa]ii verzi `n localit\]i,
derulat `n perioada 21 septembrie-
12 octombrie 2009, pe adresa Mi-
nisterului Mediului au fost trimise
circa 1.100 proiecte, relev\ datele
remise Agerpres de MM.
„La Ministerul Mediului au
fost `nregistrate circa 1.100 de
proiecte. Cifra exacta va putea fi
furnizat\ `n perioada urm\toare,
când se finalizeaz\ centralizarea
datelor“, a men]ionat sursa citat\.
Potrivit Ministerului Mediu-
lui, pân\ la finele acestei luni vor
fi cunoscute [i localit\]ile care au
depus cele mai multe proiecte.
Programul na]ional de `mbu-
n\t\]ire a calit\]ii mediului prin
realizarea de spa]ii verzi `n lo-
calit\]i este finan]at din bugetul
de venituri [i cheltuieli pentru a-
nul 2009 al Fondului de Mediu [i
191 de [efi de stat [i de guvern
s\ participe la summitul ONU
pentru clim\, care va `ncepe `n
7 decembrie la Copenhaga, a
anun]at cabinetul s\u, `ntr-un
comunicat citat de AFP. „Pre-
zen]a voastr\ personal\ va re-
prezenta o contribu]ie crucial\
la rezultatul fructuos“ al aces-
tei conferin]e, a scris Loekke
Rasmussen `n invita]ii.
„Eforturile noastre comune
vor fi judecate de cet\]enii pla-
netei la `ncheierea conferin]ei,
`n 18 decembrie“, a ad\ugat [e-
ful Guvernului danez.
Copenhaga va g\zdui `ntre
7 [i 18 decembrie conferin]a
interna]ional\ pentru clim\,
la care 192 de ]\ri vor `ncerca
s\ ajung\ la un acord mondial
pentru reducerea emisiilor de
gaze cu efect de ser\, care s\
`nlocuiasc\ Protocolul de la
Pagina verde 7
al Administra]iei Fondului de
Mediu (AFM).
Finan]area se face `n mod e-
[alonat, `n interiorul perioadei de
valabilitate a contractului pentru
finan]are [i pe m\sura realiz\rii
proiectului.
Executivul a aprobat, `n [edin-
]a din 7 octombrie 2009, o hot\râ-
re privind finan]area unui num\r
de 183 de proiecte apar]inând ad-
ministra]iilor publice locale din
toate jude]ele ]\rii, `n cadrul Pro-
gramului na]ional de `mbun\t\-
]ire a calit\]ii mediului, prin rea-
lizarea de spa]ii verzi `n localit\]i.
Valoarea total\ a proiectelor
este de aproximativ 123 de mi-
lioane de lei, iar acestea privesc
dezvoltarea [i modernizarea spa-
]iilor verzi din localit\]i [i `nfiin-
]area de noi parcuri, scuaruri [i
aliniamente plantate ori reabili-
tarea celor existente, iar realiza-
rea acestora va conduce la redu-
cerea concentra]iilor de noxe din
aer, cre[terea suprafe]elor spa]ii-
lor verzi din localit\]i [i apropie-
rea m\rimii acestora de standar-
dele europene `n domeniu. a
Kyoto `n 2012. Secretarul ge-
neral al ONU, Ban Ki-Moon,
i-a `ncurajat pe [efii de stat
sau de guvern ai lumii s\ r\s-
pund\ pozitiv invita]iei Dane-
marcei de a participa personal
la conferin]a de la Copenhaga
asupra climatului din decem-
brie, relateaz\ AFP. Acesta s-
a declarat „optimist asupra
[anselor ca un acord ambi]ios,
corect [i eficient asupra cli-
matului s\ poat\ fi atins la
Copenhaga“, subliniind c\
acesta ar trebui s\ fie [i „com-
plet, echitabil [i constrân-
g\tor“.
Secretarul general al Orga-
niza]iei Na]iunilor Unite, Ban
Ki-Moon, a mai cerut statelor
dezvoltate s\ `[i reduc\ emisi-
ile de gaze cu efect de ser\ cu
25 pân\ la 40 de procente,
transmite AP. a
PE SCURT
Marile ora[e asiatice,
grav afectate de
schimb\rile climatice
Re`nc\lzirea climatic\ va accentua
riscurile de inunda]ii, valuri de
c\ldur\ [i de alte dezastre natu-
rale `n marile ora[e din Asia, `n
special cele apropiate de mare, ca
Jakarta, Shanghai sau Dhaka,
potrivit unui studiu al WWF, citat
de AFP. „Schimbarea climatic\
afecteaz\ deja ora[e ale Asiei `n
curs de dezvoltare [i impactul s\u
va fi [i mai brutal `n viitor“, aver-
tizeaz\ Kim Carstensen, respon-
sabil pentru climat `n cadrul
World Wide Fund for Nature
(WWF), `n acest studiu intitulat
„Mega stress pentru mega ora[e“.
Chiar ora[ele cele mai dezvoltate -
ca Hong Kong [i Singapore, cele
dou\ centre financiare ale regiunii
- vor fi afectate, `n special prin i-
nunda]ii provocate prin cre[terea
nivelului m\rii. „Aceste ora[e tre-
buie s\ se adapteze f\r\ `ntâr-
ziere, pentru a proteja vie]ile mili-
oanelor de locuitori, enorma bog\-
]ie care se afl\ `n ele [i importanta
lor contribu]ie la PIB `n ]\rile re-
spective“, afirm\ Carstensen.
Ora[ele cele mai vulnerabile sunt
situate `n apropierea malurilor, la
mic\ altitudine, [i s\r\cia unora
face dificil\ protejarea lor.
Carnivorele mari [i
pisicile s\lbatice vor fi
obiectul unui studiu
Ministerul Mediului va da 629.000
de lei (circa 150.000 de euro)
Institutului de Cercetare [i
Amenaj\ri Silvice pe 2 studii de
estimare a popula]iilor de carni-
vore mari [i pisici s\lbatice, res-
pectiv lostri]e din România, arat\
anun]urile postate joi pe sistemul
electronic de achizi]ii publice.
Astfel, Ministerul Mediului va
pl\ti 490.000 de lei (peste 100.000
de euro) ICAS pentru estimarea
popula]iilor de carnivore mari [i
pisic\ s\lbatic\. Studiul va viza
popula]iile de ur[i, lupi, râ[i [i
pisici s\lbatice (ursus arctos, ca-
nis lupus, lynx lynx [i felis sil-
vestris) [i are ca scop men]inerea
acestora `ntr-o stare favorabil\ de
conservare, potrivit anun]ului. De
asemenea, studiul va fi util pen-
tru stabilirea num\rului de exem-
plare din speciile strict protejate
care se pot recolta `n cadrul se-
zonului de vânatoare 2009-2010.
De asemenea, se va elabora un
studiu privind popula]iile de
lostri]\ din România.
Parcuri eoliene marine
`n jurul Angliei
Corali colorati, rechini basking [i
delfini vor fi proteja]i `n urma
unor planuri de construire a unei
re]ele de parcuri marine `n jurul
Angliei [i Wales-ului, informeaz\
„Telegraph“. Astfel, aceste zone de
conservare marin\, pescuitul,
transportul naval [i accesul public
vor fi restric]ionate. Cu toate aces-
tea, exper]ii `n conservare sunt
deja `ngrijora]i c\ „parcurile na]io-
nale marine“ nu vor fi amenajate
la timp pentru a fi oprit\ distruge-
rea habitatelor [i speciilor amenin-
]ate, precum c\lu]ii de mare spi-
no[i care tr\iesc `n largul coastei
comitatului Dorset. Guvernul bri-
tanic va desemna p=n\ `n 2012
loca]iile noilor parcuri marine care
se vor afla sub protec]ia agen]iilor
guvernamentale. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
 CM
YK

8 Eveniment Luni, 16 noiembrie 2009

~ntreit\ bucurie la R=mnic

~n Eparhia Râmnicului, sâmb\t\, a fost tripl\
s\rb\toare. ~n primul rând a fost hirotonit un nou
arhiereu-vicar `n persoana arhim. Emilian Nic\,
care a primit titulatura de Lovi[teanul. ~n al doilea
rând, la sfâr[itul Sfintei Liturghii, oficiat\ de
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, `mpreun\ cu
21 de ierarhi ai Sfântului Sinod al BOR,
~ntâist\t\torul Bisericii noastre a s\vâr[it
ceremonia de ridicare `n rang a IPS Gherasim [i a
PS Emilian Lovi[teanul. Iar cel de-al treilea
eveniment a constat `n binecuvântarea [i
inaugurarea de c\tre Patriarhul României a
A[ez\mântului religios-cultural „Sfântul Ierarh
Martir Antim Ivireanul“, de la Centrul eparhial al
Râmnicului. La acestea se adaug\ [i `mplinirea
vârstei de 95 de ani a IPS Arhiepiscop Gherasim,
dintre care 34 i-a petrecut ca arhiereu-vicar [i apoi
episcop titular la Râmnic.
s\vâr[i toate sfin- duirii Evangheliei, a s\vâr[i-
tele taine, inclu- rii sfintelor taine [i a `ndru-
de diac. George siv hirotonia dia- m\rii pastorale a credincio[i-
ANICULOAIE conilor, preo]ilor, lor pe calea mântuirii“.
Sâmb\t\, 14 noiembrie, `n- dar când hiroto- „Lucrarea de luminare, `n-
tr-o diminea]\ friguroas\ de ne[te un arhie- v\]\toreasc\, sfin]itoare, pas-
toamn\ caracteristic\ mun]i- reu, nu poate sin- toral\ sunt simbolizate prin
lor vâlceni, câteva mii de cre- gur, ci `mpreun\ `nsu[i faptul c\ arhiereul poar-
dincio[i [i-au `ntâmpinat ie- cu cel pu]in al]i
doi“, a explicat t\ pe cap mitra, care, `n tradi-
rarhii. Noul arhiereu-vicar a- ]ia româneasc\ [i greceasc\, a-
les, arhim. Emilian Nic\, a PF Daniel.
Crucea [i en- re chipurile celor patru evan-
fost prezentat mul]imii, dar [i gheli[ti. Deci, gândirea sa tre-
ierarhilor Sfântului Sinod de golpionul simboli-
zeaz\ jertfelnicia, buie s\ fie conform\ cu Evan-
c\tre arhim. Timotei Aioanei, ghelia lui Hristos“, a mai spus
exarh cultural al Arhiepisco- crucea p\storirii
pe calea mântui- Preafericirea Sa, care a vorbit
piei Bucure[tilor, [i de c\tre [i despre omofor. „Este semn al
arhim. Paisie Teodorescu, slu- rii, a credincio[i-
lor, „d\ruirea purt\rii pe umerii s\i a oii ce-
jitor al Catedralei patriarhale
din Bucure[ti. ~ncadrat de cei complet\ a epis- lei r\t\cite pe care a adus-o la
doi c\lug\ri, arhim. Emilian copului fa]\ de comuniunea cu Dumnezeu [i a
Nic\ a rostit m\rturisirea de Dumnezeu [i fa]\ ridicat-o atunci când era c\zu-
credin]\ ortodox\, `n fa]a de credincio[i. Iu- t\. Omoforul reprezint\ lucra-
Preafericitului P\rinte Daniel birea jertfelnic\ rea de ridicare a celor c\zu]i,
[i a celorlal]i membri ai Sfân- copul Râmnicului, c\rora li s- prin harul Lui, cu mâinile lor ar\tat\ fa]\ de Dumnezeu `n de vindecare a celor bolnavi de
tului Sinod, `n cadrul unui ce- au al\turat [i ceilal]i episcopi lucrarea sfin]itoare din Bise- rug\ciune [i fa]\ de p\stori]i p\cate [i de ridicarea `n dem-
remonial, marcat de `ntreb\ri prezen]i. „Arhiereul are o le- ric\. Arhiereul singur poate `n fapta cea bun\ a propov\- nitatea de fiu a lui Dumnezeu
[i r\spunsuri, prin care acesta g\tur\ direct\ cu Hristos, pe
[i-a dovedit ortodoxia credin- care `l reprezint\, ca arhiereu
]ei. Aceast\ declara]ie a fost ve[nic - a spus PF P\rinte Pa- „Ne bucur\m `mpreun\ cu cei ce se bucur\“
parafat\ prin semnarea unui triarh - `n cuvântul rostit du- Câteva sute de râmniceni l-au `ntâmpinat pe
act de c\tre candidat. p\ citirea Sfintei Evanghelii. ~ntâist\t\torul Bisericii noastre, vineri seara, `n
A urmat Sfânta Liturghie. De aceea exist\ acest\ preci- curtea Catedralei episcopale din Râmnicu Vâl-
A fost s\vâr[it\ de P\rintele zare c\, `n timpul hirotoniei cea. Primirea a f\cut-o IPS Irineu al Craiovei [i
Patriarh Daniel, al\turi de 21 unei persoane care devine ar- IPS Gherasim al Râmnicului. Dup\ ce tot alaiul
de ierarhi, printre care [i IPS hiereu, pe capul s\u st\ Sfân- a intrat `n Catedral\, IPS Irineu i-a mul]umit, `n
Teofan, Mitropolitul Moldovei ta Evanghelie deschis\“. numele tuturor, Preafericitului P\rinte pentru a-
ceast\ vizit\. Apoi, P\rintele Patriarh a ar\tat
[i Bucovinei, IPS Lauren]iu, c\ „suntem binecuvânta]i de Dumnezeu ca s\ ne
Mitropolitul Ardealului, dar [i „~nfrico[\toare bucur\m `mpreun\ cu cei ce se bucur\, [i s\ mul-
IPS Irineu, Mitropolitul Olte- r\spunderea, ]umim lui Dumnezeu pentru multele daruri pe
niei. Pân\ la momentul când care ni le d\ruie[te ca r\spuns la credincio[ia
s-a cântat „Sfinte Dumnezeu- mare demnitatea, noastr\ fa]\ de El, dar `n primul rând ca expre-
le“, atunci când se s\vâr[e[te `mbucur\toare sie a milostivirii lui Dumnezeu fa]\ de noi“.
hirotonia `ntru episcop, ar- Patriarhul României a vorbit apoi despre Sfân-
lucrarea sfânt\“ tul Apostol Filip, care a fost cinstit sâmb\t\. „A[a
him. Emilian Nic\ a fost pro-
tos peste to]i preo]ii, pentru ca ~nsemnele, care se ofer\ cum arat\ profesorul vâlcean, acad. Emilian Po-
dup\ hirotonie, au diferite pescu, foarte documentat, Sfântul Apostol Filip es-
dup\ hirotonie, s\ fie protos te al\turi de Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitor al
peste to]i episcopii, deoarece semnifica]ii. „Sacosul, care es- României [i apostol al poporului nostru român“,
`n ziua hirotoniei este singura te o hain\ distinct\ de felonul deoarece cunoscutul profesor de bizantinologie a
dat\ când un episcop de rang preotului [i care simbolizeaz\ dovedit c\ [i Sfântul Apostol Filip a predicat pe te-
inferior poate s\ fie mai mare pe Hristos Arhiereul, face le- ritoriul ]\rii noastre Evanghelia lui Hristos.
peste superiorii s\i, spune g\tura `ntre pre`nchipuirea Vorbind despre ridicarea `n rang a eparhiei
rânduiala din Arhieraticon. lui Hristos din Vechiul Testa- Râmnicului, a amintit c\ aceste locuri sunt pline
Sfânta Tain\ a Hirotoniei `n- ment, prin arhiereul legii de „istorie, de rug\ciune, de sfin]i. Aici se vede chi-
tru episcop se s\vâr[e[te de vechi, [i Hristos Arhiereul cel pul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, care
minimum trei ierarhi. ~n a- Ve[nic, care acum `ns\ trimi- este, `n aceast\ eparhie, ctitor de biserici [i de cul-
tur\, `mpreun\ cu un alt mare ierarh [i martir,
ceast\ situa]ie, s\vâr[itorii au te `n lume arhierei, a[a cum a Sfântul Antim Ivireanul, care a preg\tit aici lim-
fost Patriarhul Rom=niei, Mi- trimis pe apostoli, ca s\-L re- ba român\ a c\r]ilor de cult. O mul]ime de rug\-
tropolitul Olteniei [i Arhiepis- prezinte [i s\ s\vâr[easc\ ciuni din Molitfelnicul nostru sunt datorate lui“.

CM
YK

Luni, 16 noiembrie 2009
Arhimandritul Emilian Nic\ roste[te m\rturisirea
de credin]\ ortodox\ `n fa]a Preafericitului
P\rinte Daniel [i a celorlal]i membri ai Sfântului Sinod
dup\ har, prin sfintele taine a-
le Bisericii“.
„Este `nfrico[\toare r\s-
punderea, este mare demnita-
tea, dar este `mbucur\toare
lucrarea sfânt\, pe care Dum-
nezeu o s\vâr[e[te prin sluji-
torii sfin]i]i, chema]i s\ aduc\
poporul la mântuire, `n `mp\-
r\]ia cerurilor, prin Biseric\,
care este locul de preg\tire,
arvuna `mp\r\]iei cerurilor“,
a subliniat Patriarhul.
Râmnicul d\inuie
de 507 ani
Ridicarea Episcopiei Râm-
nicului la rangul de arhiepis-
copie a avut loc la finalul Sfin-
tei Liturghii. PS Lucian, Epis-
copul Caransebe[ului, a citit
Tomosul patriarhal care su-
bliniaz\ motivele ce stau la
baza ridic\rii `n rang: „Cunos-
când rolul pe care l-a avut `n
istoria Bisericii noastre Epis-
copia Râmnicului, cu o exis-
ten]\ ne`ntrerupt\ de 507 ani,
`nfiin]at\ `n vremea Sfântului
Ierarh Nifon, patriarhul Con-
stantinopolului, organizator
al vie]ii biserice[ti din }ara
Româneasc\ [i continuatoare
a scaunului desfiin]at al str\-
vechii Mitropolii a Severinu-
lui, prin titulatura sa de odi-
nioar\ «Episcopia Râmnicului
Noului Severin», ]inând sea-
ma c\ Episcopia Râmnicului a
fost p\storit\ de vrednici ie-
rarhi, precum: Varlaam, ctito-
rul m\n\stirilor Trivale [i
Turnu, apoi mitropolit al }\-
rii Române[ti, Sfântul Ierarh
Martir Antim Ivireanul, c\r-
turar, tipograf, predicator, mi-
tropolit al }\rii Române[ti,
Damaschin Dasc\lul, Chesa-
rie [i Filaret, c\rturari, tipo-
grafi de excep]ie [i d\ltuitori
de limb\ româneasc\, Sfântul
Ierarh Calinic de la Cernica,
ctitorul Catedralei [i Re[edin-
]ei episcopale din Râmnic, `n-
noitorul tipografiei eparhiale,
al Seminarului din Râmnic [i
`nfl\c\rat sus]in\tor al Unirii
Principatelor Române, Ghe-
nadie En\ceanu, om de cultu-
r\, autor de manuale, editor
de carte [i profesor de teolo-
gie, Athanasie Mironescu, vii-
tor mitropolit primat, [i Var-
tolomeu St\nescu, ierarhi
c\rturari; din aceea[i istoric\
Episcopie a Râmnicului pro-
Ridicarea PS Arhiereu-Vicar Emilian Lovi[teanul la rang
venind [i Sfântul Cuvios An-
tonie de la Iezerul. ~n lumina
rânduielilor canonice [i pe te-
meiul statornicirilor biserice[ti
(...), `n consultare cu Sinodul
Permanent, `n calitate de Pa-
triarh al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, am propus Sfântului Si-
nod ridicarea la rangul de ar-
hiepiscopie a [ase episcopii cu
continuitate istoric\ secular\,
`ntre care [i Episcopia Râmni-
cului“. Men]ion\m c\ hot\râ-
rea de ridicare `n rang a Epis-
copiei Râmnicului s-a luat `n
cadrul [edin]ei Sfântului Sinod
din 18-19 iunie 2009.
Dup\ citirea Tomosului pa-
triarhal, au primit `nsemnele
de arhiepiscop IPS Gherasim,
[i `nsemnele de episcop-vicar
PS Emilian Lovi[teanul. La fi-
nalul ceremoniei, Preafericitul
P\rinte Patriarh le-a oferit da-
ruri celor doi ierarhi de Râm-
nic. Pentru c\ Sfântul Ierarh
Calinic de la Cernica a fost e-
piscop aici, Preafericirea Sa a
oferit o icoan\ a Sfântului, iar
„`n dreptul engolpionului, care
nu este pictat, ci lucrat `n aur,
am pus ca dar din partea sfin-
tei Patriarhii o p\rticic\ din
moa[tele Sfântului Calinic de
la Cernica, moa[te care se afl\
`n Biserica «Sfântul Gheor-
ghe», a M\n\stirii Cernica, zi-
dit\ de el“, a spus ~ntâist\t\to-
rul Bisericii noastre.
CM
YK
de Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R=mnicului
„V\ mul]umesc
pentru pilda,
dragostea [i pov\]uirea
Preafericirii Voastre“
IPS Gherasim a adresat
un cuvânt de mul]umire
Preafericitului P\rinte Pa-
triarh Daniel, deoarece a ve-
nit s\ recunoasc\ vrednicia
Eparhiei Râmnicului: „Prea-
fericirea Voastr\, prin acest
CM
YK
Hirotonia `ntru arhiereu a PS Emilian Lovi[teanul
moment solemn aduce]i cin-
stire marilor ierarhi care au
p\storit aici [i a sfin]ilor de
aici. V\ mul]umesc c\ mi-a]i
dat [i un toiag al b\trâne]i-
lor, pe Preasfin]itul Emilian
Lovi[teanul, `n care am mare
`ncredere“.
Preasfin]itul P\rinte Emili-
an Lovi[teanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei Râmnicului,
a mul]umit pentru darul arhi-
eriei. „~n aceste momente sfin-
9
te din via]a mea, aduc `n pri-
mul rând mul]umire lui Dum-
nezeu pentru darul vie]ii [i ha-
rul arhieriei, pe care l-am pri-
mit ast\zi prin punerea mâi-
nilor [i rug\ciunile citite de
Preafericitul P\rinte Patriarh
Daniel, de c\tre IPS Irineu,
Mitropolitul Olteniei, [i IPS
Gherasim, Arhiepiscopul Râm-
nicului, dar [i de ceilal]i ie-
rarhi, de fa]\ aici, membri ai
Sfântului Sinod al Bisericii Or-
todoxe Române. V\ mul]umesc
pentru pilda, dragostea [i po-
v\]uirea Preafericirii Voastre
pe care mi-a]i ar\tat-o, de
când m-a]i chemat de la M\-
n\stirea Neam], la Centrul e-
parhial din Ia[i, unde `n preaj-
ma Preafericirii Voastre am
`nv\]at ce `nseamn\ a fi ie-
rarh `n toat\ frumuse]ea, com-
plexitatea [i greutatea acestei
`nalte slujiri“.
De aici, cei 22 de ierarhi, a-
l\turi de preo]i [i diaconi, au
ie[it din Catedrala arhiepisco-
pal\. Afar\, soarele dezmor]i-
se de mult credincio[ii pre-
zen]i `n num\r foarte mare,
care a[teptau binecuvântarea
arhiereasc\. Evenimentele de
la Râmnic s-au `ncheiat cu bi-
necuvântarea [i inaugurarea
de c\tre Patriarhul României
[i ceilal]i ierarhi prezen]i a A-
[ez\mântului religios-cultural
„Sfântul Ierarh Martir Antim
Ivireanul“, de la Centrul epar-
hial al Râmnicului. a
10 Opinii Luni, 16 noiembrie 2009

LA R|SCRUCE DE SENSURI

P\catul omiterii rineanului milostiv `nchipuie vremea

de pr. Mihai GOJGAR
~n chiar prima zi a Postului Na[te-
rii Domnului, Duminica a XXV-a dup\
Rusalii, avem prilejul de a ne `ntâlni
cu unul dintre cele mai cunoscute per-
sonaje din pildele Mântuitorului, sa-
marineanul milostiv. Parabola o g\-
sim `n Evanghelia dup\ Luca (X,
25-37) [i este familiar\ celor ce par-
curg paginile Sfintei Scripturi, dar [i
celor ce particip\ cu regularitate la s\-
vâr[irea Sfintei Taine a Maslului (este
chiar prima din cele [apte pericope
evanghelice citite).
De cele mai multe ori, obi[nuim s\
vorbim de samarinean, de bun\tatea
lui, de grija lui fa]\ de cel suferind, de
felul `n care reu[e[te s\ dep\[easc\
barierele xenofobiei [i ale dispre]ului
fa]\ de reprezentantul unui neam du[-
man. {tim c\ acel samarinean este
icoana Mântuitorului Hristos, iubirea
Lui de ne`n]eles ia chipul delicate]ei
cu care milostivul din parabol\ are
grij\ de cel tâlh\rit. Hristos, Care nu
doar c\ sare `n ajutorul nostru când
suntem r\pu[i de nevoi concrete, de
foame, de lipsuri, de necazuri, ci [i ne
red\ lumina vie]uirii `ntr-o cas\ pri-
mitoare, `ntr-un mediu propice `ns\-
n\to[irii [i cre[terii noastre. Pentru c\
a[a cum samarineanul `nchipuie pe
Hristos [i cel tâlh\rit pe noi, cei c\zu]i
[i r\pu[i de p\cate [i nevoi, a[a [i r\-
pitorii sunt imaginea diavolului care
dore[te pieirea noastr\, r\t\cirea [i
jefuirea noastr\, abaterea noastr\ de
la drumul dorit [i moartea spiritual\.
Iar casa de oaspe]i nu este altceva de-
cât Biserica, locul mântuirii, salv\rii,
`n care fiecare bolnav, fiecare r\nit,
fiecare tâlh\rit `[i g\se[te leacul po-
trivit, s\la[ul de odihn\ [i este repus
pe drumul vie]ii. Iar cei care `l `ngri-
jesc sunt preo]ii, cei care, primind doi
dinari (Sfânta Scriptur\ [i Sfânta
Tradi]ie), au grij\ `n veac s\ transmi-
t\ harul t\m\duitor al Doctorului su-
fletelor [i trupurilor prin Sfintele
Taine. {i momentul `ntoarcerii sama-
Judec\]ii de Apoi, când Fiul lui Dum-
nezeu va judeca neamul omenesc. Mai
sunt, `ns\, dou\ personaje pentru care
trebuie s\ z\bovim, preotul [i levitul,
care `l ignor\ pe cel c\zut.
Sfânta Evanghelie spune c\ „Din
`ntâmplare un preot cobora pe calea
aceea [i, v\zându-l, a trecut pe al\-
turi. De asemenea [i un levit, ajun-
gând `n acel loc [i v\zând, a trecut pe
al\turi“ (v. 31-32). Se poate observa c\
cele dou\ fraze sunt aproape identice.
Amândoi treceau „din `ntâmplare“, a-
mândoi „l-au v\zut“ pe cel r\nit [i am-
bii au trecut pe al\turi. Nu vi se par
cunoscute situa]iile acestea? De câte
ori nu a]i v\zut episoade asem\n\toa-
re `n tramvai, la col] de strad\, `n ma-
gazine, `n intersec]ii sau `n câte [i mai
câte alte locuri? De câte ori „`ntâmpla-
rea“ nu ne-a f\cut „s\ vedem“ anumite
lucruri [i forul nostru interior s\ de-
cid\ picioarelor s\ mearg\ mai depar-
te, „pe al\turi“? Din grab\, din dorin]a
de a ajunge `n alt\ parte, pentru c\
vrem s\ nu `ntârziem la serviciu, pen-
tru c\ ne este jen\ sau team\. Remar-
c\m, `ns\, c\ nici de preot sau de levit
nu ni se spune c\ din anumite motive
nu s-ar fi oprit. Nu, pur [i simplu au
trecut pe al\turi. De ce? Pentru c\ nu
conteaz\. Pentru c\ atunci când cine-
va este la p\mânt, când unul dintre
semenii t\i `]i solicit\ ajutorul, orice
altceva trece pe locul secund. De aici,
putem extrage câteva concluzii.
Nici o `ntâmplare nu este „`ntâm-
pl\toare“. Orice fapt a[ezat `n fa]a t\m asem\narea cu samarineanul [i `ndurat fa]\ de cei milostivi. N-ave]i
noastr\ de Cel de Sus este o [ans\ milostiv. Ignoran]a este du[manul tu- bani? D\rui]i un pahar cu ap\, da]i o
pentru fapta cea bun\, orice s\rman turor virtu]ilor [i cred c\ dac\ nu te pâine [i ve]i primi raiul. Da]i lucruri
pe care `l vedem este o oportunitate de poate sensibiliza durerea aproapelui pieritoare [i ve]i lua fericirea ve[nic\.
`mbog\]ire a noastr\, orice r\nit este t\u, lacrimile lui, cu greu po]i fi numit Milui]i pe cel s\rac [i, chiar de ve]i t\-
ocazia t\m\duirii noastre. Preotul [i om. A nu face binele e la fel de r\u cu cea la judecat\, o mie de guri v\ vor
levitul din Evanghelie nu au `n]eles a face r\ul. P\catul omiterii aproape- lua ap\rarea. Milostenia se va ridica
c\, trecând pe al\turi de omul acela lui de la binele pe care „l-am fi putut [i va mijloci pentru voi. ~ndurarea fa]\
tâlh\rit, ei au ocolit `ntâlnirea cu face“ este unul care nu trebuie uitat `n de oameni este r\scumpararea sufle-
Dumnezeu. Gr\bindu-ne s\ ajungem momentul plec\rii genunchilor la tului“ (Sf. Ioan Gur\ de Aur).
la serviciu, ru[inându-ne de ipostaze scaunul spovedaniei. „Ave]i un ban?
care nu ne-ar face cinste sau gr\bind Cump\ra]i cerul! Nu spun c\ cerul ar LA
* PR. MIHAI GOJGAR ESTE DOCTORAND ~N OMILETIC|
FACULTATEA DE TEOLOGIE „JUSTINIAN PATRIARHUL“ DIN BUCURE{TI,
pasul la apelul de ajutor al cuiva ra- fi a[a de ieftin, dar St\pânul este bun REDACTOR TRINITAS TV

PERSPECTIVE

Ce facem cu Premiul Nobel?

de Mitru] POPOIU
Acum câteva zile `n urm\ tre-
buie s\ m\rturisesc faptul c\ nu
[tiam cine e Herta Müller [i pro-
babil a[ fi r\mas ignorant `n ce-
ea ce prive[te persoana [i opera
ei, dac\ nu ar fi fost s\ fie pre-
miat\ cu cea mai mare distinc]ie
literar\. Auzisem de Amos Oz,
vag de Philip Roth, favori]ii `n
cursa pentru câ[tigarea premiu-
lui, dar de scriitoarea, a[ ezita
s\ o numesc nem]oaic\ ori ro-
mânc\, nu.
Cine este scriitoarea Herta
Müller poate afla orice interesat
printr-o simpl\ c\utare pe inter-
net. Nu aceasta este problema.
Ce reprezint\ `ns\ ea pentru noi?
Ne putem mândri c\ `n sfâr[it
un Nobel pentru Literatur\ a-
par]ine românilor? Adic\, apar-
]ine ea cultural nou\? {i aici am
putea enun]a dou\ opinii relativ
opuse. Una, a omului de rând, ca
de pild\ a primarului din satul
ei natal, Ni]chidorf, bucuros de
realizarea unei fiice a satului,
iar cealalt\, a unor oameni de
cultur\, care au afi[at o bucurie
rezervat\ la aflarea ve[tii, mul-
]umindu-se s\ declare c\ ea a
scris doar `n german\ [i c\ nu-
mai r\d\cinile crea]iei ei sunt
române[ti. O opinie chiar mai
dur\ este cea a unor ziari[ti care
afirm\ c\ ar trebui s\ ne fie ru-
[ine c\ o scriitoare a luat No-
belul pentru o oper\ `n care des-
crie suferin]ele `ndurate `n tim-
pul perioadei comuniste `n Ro-
mânia.
Este corect\ o astfel de abor-
dare, m-a[ `ntreba? A[ crede c\
mândria primului dintre cei mai
sus-men]iona]i este una relativ
proprie ultimilor ani `n Româ-
nia. Când cineva, neapreciat la
noi, se `ntoarce cu laurii câ[ti-
ga]i prin munc\ grea undeva `n-
tr-o ]ar\ din Occident, este peste
noapte primit [i la noi cu pâine
[i sare, i se `nal]\ osanale, e in-
vitat la talk-showuri televizate,
e a[ezat `n cartea de onoare a
neamului.
Atitudinea oamenilor de cul-
tur\ români, relativ echilibrat\,
e de `n]eles. Ei privesc cu oare-
care triste]e faptul c\ valorile
noastre ajung s\ fie recunoscute
ca valori, `nainte de aprecierea
lor local\. Lipsa solu]iilor de a
descoperi propriile talente la noi
e clar\. ~ntrebarea este `ns\ da-
c\ `ntr-adev\r s-a c\utat vreo-
dat\ o modalitate de a descoperi
propriile genii. Acum 30 de ani
`n urm\ Noica se adresa chiar
autorit\]ilor comuniste, propu-
nând un plan din cale afar\ de
n\stru[nic prin optimismul s\u
`n vremurile respective. El cerea
s\ se aloce fonduri de la stat, `n
vederea descoperirii acelor genii
„unu la un milion“, care s\ fie a-
dunate apoi `ntr-o academie cul-
tural\ [i puse „la dospit“, spre a
da primul Nobel neamului ro-
mânesc. Cu siguran]\ planul lui
nu a fost luat `n seam\ [i nu pa-
re a avea succes nici azi, `ntr-o
epoc\ a toleran]ei [i deschiderii.
Cea de-a treia opinie este `n
mod v\dit gre[it\. Cu certitudi-
ne nu trebuie s\ ne ru[in\m c\
Herta Müller [i-a câ[tigat laurii
dintr-o literatur\ a suferin]ei pe
p\mântul nostru. Declara]iile ei
f\cute pentru Comitetul Nobel,
referitoare la originile româ-
ne[ti, sunt gr\itoare: de[i a `n-
v\]at româna abia la 15 ani [i a
publicat `n române[te doar o sin-
gur\ dat\, vitregia sor]ii nu a
`ndemnat-o s\ nege o limb\ pe
care o consider\ „plin\ de sens“,
bogat\ `n varietate [i metafore,
demn\ de a fi valorificat\, a[a
cum a f\cut, de pild\, Cioran. E
drept, ea critic\, [i nu f\r\ mo-
tiv, regimul de la noi, dar ce e cel
mai important, afirm\ c\ „limba
român\ m\ `nso]e[te perma-
nent, o am `n cap, chiar dac\
scriu `n limba german\“.
Nu are cum s\ ne fie ru[ine
cu Herta Müller, pentru c\ ceea
ce a determinat-o s\ scrie nu e
ura fa]\ de ]ara ei de origine, ci
fa]\ de sistemul comunist româ-
nesc. E tentant s\ c\dem `n gre-
[eala de a pune semnul egalit\-
]ii `ntre comunismul din Româ-
nia [i societatea româneasc\.
Nu noi am ales acest regim odios
pentru jum\tate de secol, ci el a
fost impus dinafar\ [i nu româ-
nii au determinat-o pe scriitoare
s\ p\r\seasc\ ]ara, ci regimul
de care trebuie s\ ne dezicem `n
fiecare moment ca r\u `n esen]\
[i total impropriu neamului ro-
mânesc.
Ce ne facem cu Premiul No-
bel atunci? Apar]ine [i româ-
nilor deopotriv\? Sau e doar al
13-lea Nobel dat unui scriitor de
limb\ german\? A[ afirma c\ nu
trebuie s\ ni-l `nsu[im. ~ns\[i i-
deea marelui inventator era ace-
ea de a premia valori care s\
apar]in\ apoi culturii umane `n
`ntregimea ei [i nu unui popor.
Nu câte premii ai `n vitrin\ e
important. Nu ne mândrim cu
Nobelul românesc sau german.
Dar premiul care apar]ine `n-
tregii umanit\]i trebuie s\ ne
fac\ s\ `n]elegem cum anume se
valorific\ o bog\]ie cultural\, pe
care noi, poate uneori prea u[or,
suntem tenta]i s\ o arunc\m la
groapa de gunoi a culturii. a

CM
YK
 Luni, 16 noiembrie 2009
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
„P\r\se[te pl\cerile p\c\toase
[i vei câ[tiga via]a de veci“
Cum putem vindeca su-
flete[te pe cei care cârtesc,
defaim\, vorbesc de r\u pe
aproapele [i nu-[[i st\pâ-
nesc gândurile, limba [i
pântecele?
„Cu iubire ve[nic\ te-am iubit
pe tine“, zice Dumnezeu. Frate
drag\, Dumnezeu, din iubire, te-a
ales din mul]imea atâtor oameni.
}i-a dat via]\ [i te-a a[ezat `n
lumea aceasta. To]i cu care tr\ie[ti
sunt ale[ii Lui pe care `i iube[te [i
`i ap\r\. Sunt lâng\ tine, ca, lao-
lalt\, s\ v\ iubi]i [i prin aceasta se
va vedea teama [i iubirea de Dum-
nezeu. Cerul [i p\mântul [i toate
fiin]ele strig\ ne`ncetat c\ iubesc
pe Dumnezeu. Soarele, luna, stele-
le, mun]ii, izvoarele, florile [i toat\
f\ptura se pare c\ strig\: „Iubi]i pe
Dumnezeu, iubi]i opera lui Dum-
nezeu!“. Ce zici de toate astea?
Crezi [i nu-L iube[ti? Te po]i gândi
s\ iube[ti altceva decât pe Hristos? s\ le dovedeasc\ c\-i iube[te [i
{i totu[i, iat\, tu vorbe[ti de r\u pe cine `i love[te ~l love[te [i pe R\s-
cei pentru care Domnul S-a jertfit cump\r\torul lor.
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Izvorul anghelofaniei care a avut-o
o tot clerul s\ fie dator, `nainte de
ca martor\ pe slujnica Agar
Facerea 16, 14: „De aceea se
nume[te f=nt=na aceasta: Beer-
Lahai-Roi (care se t=lcuie[te:
Izvorul Celui viu, Care m-a v\zut), [i
se afl\ `ntre Cade[ [i Bared.“
~nt=mplarea prin care a trecut slujnica Agar
a consacrat locul anghelofaniei, acesta r\m=-
n=nd cunoscut `n istorie sub denumirea Beer-
Lahai-Roi, „care se t=lcuie[te: Izvorul Celui viu,
Care m-a v\zut“. Timp de genera]ii, poposind `n
acest loc, oamenii [i-au amintit c\ aici Dum-
nezeu ~nsu[i S-a descoperit str\moa[ei lor. ~n
cuprinsul Vechiului Testament, ]inutul acestui
izvor mai este amintit `n cartea Facerii la 24, 62
MICUL CATEHISM
„Nu c\uta]i s\ afla]i din gura mor]ilor adev\rurile Scripturii“
TEZAUR PATRISTIC
„Dumnezeu este al tuturor; este via]a tu-
turor celor ce voiesc; este mântuirea tuturor:
al celor ce cred [i al celor ce nu cred; al celor
drep]i [i nedrep]i, al celor cinstitori de
Dumnezeu [i necinstitori; al celor nep\tima[i
Gândurile noastre mai degrab\
s\ se `ndrepte spre facerea lumii,
spre blestemata c\dere `n p\cate,
(„Isaac `ns\ venise din Beer-Lahai-Roi, c\ci el
locuia `n p\r]ile de miaz\zi“) sau la 25, 11 („Iar
dup\ moartea lui Avraam, a binecuvântat Dum-
nezeu pe Isaac, fiul lui. {i locuia Isaac la Beer-
Lahai-Roi“. Pozi]ia exact\ a izvorului este `nc\
o tem\ `n dezbatere. Conform datelor arheolo-
giei biblice, se pare c\ izvorul trebuie s\ fi fost
la apus de Cade[, pe drumul spre Egipt, pe care
Agar se `ndrepta `n vremea respectiv\, dorind
s\ fug\ din casa patriarhului Avraam. Cercet\-
torii l-au identificat cu izvorul Ain-Cade[, pe
care arabii `l numesc Moilahi-Agar.
Cele dou\ indicii din versetul de mai sus, pri-
vind pozi]ionarea exact\ a sa, con]in o simbolis-
tic\ deosebit\, Cade[ traduc=ndu-se prin sfânt,
iar Bered prin chemare. (Lucian APOPEI)
Sfin]ii P\rin]i au dezb\tut `n scrierile lor [i
problema comunic\rii cu spiritele mor]ilor, de[i
aceast\ practic\ nu pare s\ fi fost at=t de r\s-
p=ndit\. Argumentele lor `mpotriva chem\rii
spiritelor celor care au p\r\sit aceast\ via]\
sunt pline de `n]elepciune, de logic\ [i sunt con-
forme cu `nv\]\tura Bisericii. Sf. Ioan Gur\ de
Aur, `n omiliile „Despre Laz\r“, explic\ de ce
mor]ii nu se arat\ celor vii. „Nu c\uta]i, spune
el, s\ afla]i din gura mor]ilor adev\rurile pe ca-
re Scripturile ni le ofer\ `n toate zilele, cu mult
mai mult\ limpezime. Dac\ Dumnezeu ar fi so-
cotit folositor ca mor]ii s\ se arate celor vii, n-ar
fi `mpiedicat acest lucru, El care are at=ta grij\
de noi“. ~n continuare, Sf. Ioan aten]ioneaz\ c\
diavolul ne-ar putea p\c\li cu mult\ u[urin]\
prin intermediul ar\t\rilor: „Nimic nu este mai
u[or pentru diavol dec=t s\ evoce fantome sau
s\ pun\ pe cineva s\ se fac\ mort [i apoi s\-[i
bat\ joc de credulitatea mul]imii, printr-o `nvie-
re simulat\. Dac\ uneori simple visuri, `n care
unii cred c\ aud glasul mor]ilor, dau loc la at=-
tea `n[el\torii, falsit\]i, perversiuni, ce s-ar `n-
t=mpla dac\ mor]ii ar reveni `n mod obi[nuit
printre cei vii [i dac\ oamenii ar tr\i cu acest
g=nd? Ce teren pentru vicleniile duhului r\u!
[i p\tima[i; al c\lug\rilor [i al mirenilor; al
`n]elep]ilor [i al celor ne`nv\]a]i; al celor
s\n\to[i [i al celor bolnavi; al tinerilor [i al
vârstnicilor. C\ci e ca r\spândirea luminii, ca
ar\tarea soarelui, ca schimbarea ceasurilor“.
(Sf. Ioan Sc\rarul, Scara, cuv. 1, cap. 4, `n Fil.
rom., vol. IX, p. 45)
Agenda cre[tinului 11
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
spre r\scump\rarea noastr\
ve[nic\ de c\tre Dumnezeu pe
Cruce, ca s\ avem parte, str\-
(MCCCLXIX)
duindu-ne, s\ iubim pe toat\ lu-
mea, oricum ar fi, c\ to]i sunt
f\cu]i frumo[i numai pentru sin-
gur Dumnezeu.
Iubite frate, care e[ti st\pânit
de iubirea de sine, crezi c\ nu va
veni vremea la o `naripare du-
hovniceasc\ [i aripile, fiind `ntin-
se, nu vor putea zbura din cauza
nemiloasei tale l\comii?
Nu te poate obliga nimeni s\
duci o via]\ de mare ascet, care,
dup\ unii, pare o nebunie, ea fiind,
de fapt, o sfânt\ nebunie, dar ai
putea spune de la câte lucruri bune ~nceputurile
te-ai lipsit `n preocuparea de azi,
ca o fiin]\ aleas\ cu nume mare [i `nv\]\mântului
frumos, ]inând cont de sub]ietatea teologic `n
sufletului `n rug\ciuni, medita]ii,
d\ruiri [i multe altele, pentru ar- Transilvania (V)
monia cu cei cu care tr\ie[ti? ~n 1846, venit `n Transilvania,
Deci, ori p\r\se[te pl\cerile p\- ca „vicar general“ al Episcopiei,
c\toase [i vei câ[tiga via]a de veci, Andrei {aguna a ini]iat un pro-
pe care s\ ne-o ad\ug\m `n fiecare ces de `nnoire `n via]a „[colii
zi, ori tr\ie[te `ngreunat de patimi, clericale“ sibiene. El a hot\rât
care te duc la nesim]ire, spre o ridicarea cursurilor de la [ase
moarte ve[nic\. Alege, iubite frate! luni la un an, iar `n primul Si-
(arhim. Arsenie PAPACIOC, Con- nod al Eparhiei, convocat la 12
vorbiri duhovnice[ti, vol. 2) martie 1850, s-a hot\rât ca
„[coala clerical\ a diocezei aces-
teia s\ se prefac\ `ntr-un insti-
tut teologic-pedagogic, s\ se
`nzestreze `ntocmai dup\ cum
sunt `ntocmite alte seminarii [i
ce s-ar preo]i, a fi `nv\]\tor,
dup\ st\rile `mprejur“. Pe baza
acestei hot\râri, `n 1852 durata
cursurilor de teologie a fost
m\rit\ la doi ani de studii, iar
din anul 1861 durata cursurilor
a fost m\rit\ la trei ani. Con-
form hot\rârii Sinodului din
1850, `n anul 1853 s-au pus ba-
zele unei „sec]iuni pedagogice“,
pentru preg\tirea `nv\]\torilor
de la [colile confesionale orto-
doxe: se primeau absolven]i de
patru clase de gimnaziu, durata
cursurilor fiind de un an. ~n
1862 cursurile au fost ridicate
la doi ani, `n 1879 la trei, iar `n
1907 la patra, cum au r\mas
pân\ `n 1919, când, separându-
se de sec]iunea teologic\, cea
pedagogic\ a devenit „{coala
normal\ Andrei {aguna“. Mitro-
politul Transilvaniei a cump\-
rat câteva cl\diri, pe locul ac-
tualei Facult\]i de teologie, care
au servit ca local de [coal\ [i ca
internat. Mitropolitul Andrei a
manifestat o grij\ deosebit\ [i
Nu se complace el `n toate pref\c\toriile? {tiind pentru recrutarea cadrelor di-
aceasta, Dumnezeu a t\iat scurt vicleniile lui [i, dactice `n ambele sec]iuni ale
din dragoste pentru noi, El n-a `ng\duit ca cine- Institutului [i pentru tip\rirea
va s\ revin\ din lumea cealalt\ pe acest p\- manualelor didactice necesare.
m=nt, pentru a `nv\]a pe cei vii despre lucrurile ~n fiecare an, cel mai bun absol-
din via]a cealalt\“. vent de teologie era trimis, cu
Practicarea spiritismului are consecin]e ne- burs\ acordat\ de Arhiepiscopia
gative asupra psihicului uman. S-a constatat c\ Sibiului, pentru studii de specia-
lizare la una dintre universit\-
o mare parte din medii celebri au murit nebuni ]ile din Austria sau Germania,
sau au avut grave tulbur\ri nervoase. ~n lucra-
urmând s\ ocupe, la `ntoarcere,
rea „Le spiritisme en face de l'histoire, de la sci- posturi de r\spun-dere: consilier
ence, de la religion“, scris\ de Roger Glardon,
arhiepiscopesc, profesor la
g\sim m\rturisirea unui fost mediu: „Am fost Institutul teologic sau la Gimna-
mediu timp de opt ani. ~n acest timp s\n\tatea
ziile din Bra[ov [i Brad. Astfel,
mea moral\ [i sufleteasc\ s-a resim]it `ngrozi- Institutul teologic-pedagogic din
tor. Nu mi-am redob=ndit s\n\tatea dec=t du-
Sibiu a avut tot timpul profesori
p\ ce am p\r\sit spiritismul. Ast\zi a[ prefera de mare valoare, care au
s\ am holer\ `n cas\ dec=t s\ mai fiu mediu `ndeplinit un rol `nsemnat nu
spiritist. ~n timpul acestor opt ani, influen]a sa- numai `n via]a bisericeasc\, ci [i
tanic\ a spiritismului m-a lipsit complet de ra- `n cea politic\ a Transilvaniei.
]iune...“. (pr. Gheorghe MIH|IL|) (pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC b\trân, mul]i asce]i s-au adunat `n ju-
rul muribundului, care, v\zându-i, l-a
strigat pe servitorul s\u credincios [i,
Foloasele r\bd\rii apucându-l de mân\, i-a zis:
`ndelungate - R\mâi cu Dumnezeu.
Apoi, `ntorcându-[i privirea spre cei
Ioan cel nou din Theba a slujit doi- prezen]i, a continuat:
sprezece ani un b\trân. De[i [i-a `n- - Acesta nu este om, ci `nger, c\ci
deplinit sârguincios datoria, totu[i nu i- de[i doisprezece ani de-a rândul m-a
a spus nici un cuvânt de mângâiere, ci servit [i nu i-am zis nici un cuvânt mai
l-a tratat foarte aspru. Ioan a r\bdat. blând, el m-a slujit cu credin]\. (Gri-
Când s-a apropiat ceasul mor]ii pentru gorie Com[a, O mie de pilde)

12 Actualitate
PE SCURT
Impozitul pentru
camioane ar putea
cre[te din 2010
Impozitul pentru camioane ar
putea cre[te cu 4,3%, din 2010,
din cauza reactualiz\rii cursului
leu/euro, astfel c\ taxa va varia
`ntre 48 de lei [i 3.966 de lei, fa]\
de 46 de lei [i 3.800 de lei, inter-
valul actual. HG nr. 956/2009 sta-
bile[te c\ impozitul se calculeaz\
pe baza unui curs de schimb de
4,09 lei/euro. „Aceste valori vor fi
recalculate pentru a fi aplicate `n
anul 2010 luând `n considerare
rata de schimb `ntre euro [i leu `n
vigoare la 1 octombrie 2009, pu-
blicat\ `n «Jurnalul Oficial» al
Comunit\]ilor Europene. ~n acest
temei, a fost elaborat prezentul
proiect de HG, calculul valorilor
impozitelor men]ionate f\cân-
du-se la rata de schimb `ntre
euro [i leu de 4,2688 lei, la data
de 1 octombrie 2009, iar acolo
unde a fost cazul, valorile `n lei
au fost rotunjite“, se arat\ `ntr-un
proiect de hot\râre de guvern ela-
borat de Ministerul Transportu-
rilor [i Infrastructurii.
Pensionarii [i
veteranii `[i pl\tesc
transportul
Pensionarii [i veteranii vor pl\ti
din nou, `ncepând de ast\zi, inte-
gral costul c\l\toriilor efectuate cu
transportul rutier de persoane,
dup\ ce aceast\ m\sur\ a mai
fost aplicat\ [i `n perioada 15.10-
01.11.2009, dar a fost suspendat\
ca urmare a unor promisiuni ale
Ministerului Transporturilor.
Astfel, Consiliul Na]ional al
Transportatorilor Rutieri de
Persoane din Federa]ia Patronal\
a Operatorilor Români de
Transport - FORT anun]\ c\,
`ncepând de ast\zi, 16 noiembrie
2009, pensionarii [i veteranii vor
achita tariful integral pentru toate
cursele regulate jude]ene [i inter-
jude]ene efectuate de transporta-
torii de persoane. Potrivit FORT,
operatorii de transport al per-
soanelor `n trafic jude]ean [i inter-
jude]ean nu au mai primit bani
pentru deconturi de la `nceputul
lunii noiembrie [i pân\ `n prezent.
Bulgargaz scumpe[te
gazele cu 18%
Bulgargaz, compania de utilit\]i
de]inut\ de statul bulgar, a anun-
]at vineri majorarea pre]ului ga-
zelor naturale cu 18,31%, de la 1
ianuarie 2010, transmite
„Novinite“. Pre]ul estimat al
gazelor naturale `n primul
trimestru din 2010 va fi de 442,62
leva/1.000 de metri cubi.
Propunerea final\ a Bulgargaz va
fi supus\ spre examinare Comi-
siei de Stat pentru Reglementare
`n domeniul Energiei [i Apelor din
Bulgaria (DKEVR), `n 11 decem-
brie. {eful Bulgargaz, Dimitar
Gogov, a explicat c\ majorarea
pre]ului gazelor naturale este
cauzat\ doar de cre[terea
pre]urilor combustibililor pe
pie]ele interna]ionale. La sfâr[itul
anului trecut, compania bulgar\
de transport al gazelor naturale
Bulgargaz a achizi]ionat 9.000 din
cele 1,177 milioane de ac]iuni
oferite de Transgaz Media[ `n
cadrul unei oferte publice ini]iale,
pentru 1,1 milioane de leva
(aproximativ 543.000 de euro). a
Cursul valutar
16.11.2009
Dolar SUA 2,8893
Euro 4,2978
CM
YK
Luni, 16 noiembrie 2009
Prognoze optimiste pentru economia Rom=niei
Economia României va trece pe plus `n „~ncepând cu trimestrul I al anului viitor, dus\ decât anticipam, de 5-6% fa]\ de proiec-
primul trimestru din 2010 fa]\ de trimes- economia `[i va relua trendul ascendent (fa]\ ]ia actual\ de 7%“, a spus Ghizdeanu.
trul anterior, a declarat pre[edintele Comi- de trimestrul anterior, n.r.). Nu este exclus ~n plus, [eful CNP apreciaz\ c\ avansul
siei Na]ionale de Prognoz\ (CNP), Ion Ghiz- s\ avem cre[tere pozitiv\ chiar din ultimul produsului intern brut (PIB) ar putea ajunge
deanu, care nu exclude o evolu]ie pozitiv\ trimestru al acestui an, sau, `n orice caz, la „1-2% `n 2010“, comparativ cu estimarea
sau apropiat\ de 0 nici `n ultimul trimestru aproape de 0. Fa]\ de trimestrul al patrulea actual\ de 0,5%, dac\ tendin]a pozitiv\ se
din 2009. din 2008, contrac]ia economic\ va fi mai re- men]ine. a
Peste 60.000 de oameni
au murit pe [oselele Rom=niei
a Potrivit statisticilor oficiale, din 1990 pân\ `n prezent, pe drumurile din România [i-au pierdut
via]a mai mult de 62 de mii de români a Anual, o localitate de m\rime medie, de peste 3 mii
de locuitori, dispare de pe harta ]\rii, iar alte peste 10 mii de r\ni]i r\mân cu infirmit\]i
pentru tot restul vie]ii a ~n fiecare an, `n `ntreaga lume, `n a doua jum\tate a lunii noiembrie,
se desf\[oar\ Ziua Interna]ional\ de Comemorare a victimelor evenimentelor rutiere a
Accidentul rutier este un
flagel mondial care ucide pes-
te 1 milion de oameni anual,
iar alte 30-40 de milioane
sunt r\ni]i. Din p\cate, a-
proape jum\tate dintre aceste
victime sunt tineri.
~n fiecare an, `n `ntreaga
lume, `n a doua jum\tate a lu-
nii noiembrie, se desf\[oar\
Ziua Interna]ional\ de Come-
morare a victimelor eveni-
mentelor rutiere, sub sloga-
nul: „Aminte[te-]i [i reflect\,
aminte[te-]i [i r\spunde!“.
Aceast\ hot\râre a fost lua-
t\ `n urma unei rezolu]ii adop-
tate de Organiza]ia Na]iunilor
Unite (ONU) `n 2005, ca „mo-
dalitate de recunoa[tere a me-
moriei victimelor evenimente- pentru tot restul vie]ii. De la ponsabile asupra unui feno- o legisla]ie mult mai dur\ `n
lor rutiere [i a suferin]ei fami- `nceputul acestui an, 2 mii de men ale c\rui efecte dezastru- domeniu. „Omul are tendin]a
liilor acestora“, recomandân- români deceda]i `n urma acci- oase sunt `nc\ departe de a fi natural\ de a `nc\lca, de a
du-se statelor membre [i co- dentelor s-au ad\ugat acestei con[tientizate la adev\rata fenta, de a ocoli legea. Nu este
statistici cutremur\toare. Din lor anvergur\. vorba doar de educa]ie, ci [i
munit\]ii interna]ionale come-
morarea corespunz\toare a p\cate, aproape 400 dintre „Ar trebui s\ ne dea serios de pedeapsa la care el se a[-
acestui eveniment. ace[tia sunt copii [i adolescen]i de g=ndit faptul c\, `n r\zbo- teapt\ f\c=nd acest lucru. ~n
care nu dep\[iser\ vârsta de iul din Afganistan, spre exem- Olanda, spre exemplu, dac\
18 ani. plu, au fost raportate aproxi- se constat\ ca ai dep\[it vite-
Rata [i gravitatea mativ 2.800 de decese, `n timp za legal\ cu peste 30 de kilo-
accidentelor rutiere 96% din accidentele ce peste 3 mii de oameni `[i metri pe or\ atunci c=nd ai
pierd via]a, `n fiecare zi, `n ac-
din Rom=nia, cele mai de circula]ie, provocate provocat un accident rutier,
cidente rutiere. Statisticile
ridicate din Europa de o eroare uman\ arat\ c\, `n 96% din cazuri,
fapta ta este `ncadrat\ juridic
accidentele au fost provocate la crim\. Printr-o astfel de le-
România are cele mai nesi-
~n Rom=nia, comemorarea de o eroare uman\“, a decla- gisla]ie, extrem de dur\, olan-
gure drumuri, iar rata [i gra- dezii au reu[it s\ reduc\ nu-
vitatea accidentelor rutiere victimelor evenimentelor ruti- rat Doina Toma, reprezentant
ere prev\zut\ pentru acest an al Interna]ional Road Safety m\rul deceselor provocate de
sunt cele mai ridicate din Eu-
s-a desf\[urat ieri, 15 noiem- Academy Association `n Ro- accidentele rutiere de aproa-
ropa. Pe drumurile noastre
mor, zilnic, 6-7 oameni, iar al]i brie. Prin aceast\ ac]iune, ce- m=nia. pe 5 ori `ntr-un interval de
c=]iva ani. Prin compara]ie, `n
10-15 sunt r\ni]i grav. le trei mari asocia]ii care acti-
Potrivit statisticilor oficiale, veaz\ `n ]ara noastr\ - Asoci- Solu]ia: Rom=nia, ]ar\ care s-a anga-
din 1990 pân\ `n prezent, pe a]ia Victimelor Accidentelor jat, `n momentul ader\rii la
de Circula]ie (AVAC), Funda- `n\sprirea legisla]iei Uniunea European\, s\ redu-
drumurile din România [i-au
pierdut via]a mai mult de 62 ]ia Rom=n\ pentru Asistarea Potrivit reprezentantului c\ la jum\tate num\rul acci-
de mii de români de toate vâr- Victimelor Accidentelor (FR- IRSA, singurele m\suri capa- dentelor rutiere p=n\ `n 2010,
stele. Anual, o localitate de AVA) [i reprezentan]a Inter- bile s\ tempereze acest feno- nu numai c\ nu s-a observat o
m\rime medie, de peste 3 mii na]ional Road Safety Acade- men sunt con[tientizarea popu- diminuare, dar num\rul lor a
de locuitori, dispare de pe har- my Association (IRSA) - au `n- la]iei cu privire la poten]ialul crescut cu aproximativ 15
ta ]\rii, iar alte peste 10 mii de cercat s\ atrag\ aten]ia opini- mare de risc pe care `l gene- procente“, a precizat repre-
r\ni]i r\mân cu infirmit\]i ei publice [i autorit\]ilor res- reaz\ un trafic rutier haotic [i zentantul IRSA `n Rom=nia. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NOU-N|SCUT CU AR- c\ f\cuse icter. Potrivit medici- tatea `n judecat\ pentru negli- nii Europene efectueaz\, `n peri-
SURI GRAVE, DUP| CE A lor, `n astfel de cazuri, copilul jen]\. oada 15-18 noiembrie, o vizit\ de
FOST UITAT ~N INCUBATOR:
trebuie s\ stea sub o lumin\ spe- a VIZIT| DE EVALUARE evaluare Schengen `n România,
cial\, cel mult 16 ore pe zi, `n re- SCHENGEN A FRONTIERE- `n domeniul frontierelor aeriene.
Un bebelu[ n\scut `n urm\ cu prize de 3-4 ore, fiind plasat sub
trei zile la Maternitatea Bucur a LOR AERIENE ROM+NE{TI: O Vizita are drept scop verificarea
lamp\ la o distan]\ de aproxima- `n teren a `ndeplinirii tuturor
fost adus, sâmb\t\, la Spitalul tiv 50 de cm. „~n ture erau trei echip\ format\ din 11 exper]i
Clinic pentru Copii „Grigore Ale- asistente [i un medic [i nu este din statele membre Schengen [i condi]iilor necesare implement\-
xandrescu“, cu arsuri profunde admisibil s\ se `ntâmple astfel un reprezentant al Secretariatu- rii acquis-ului Schengen `n do-
pe 20% din suprafa]a corpului, de lucruri“, a spus managerul lui General al Consiliului Uniu- meniu. a
dup\ ce a fost l\sat nesuprave- Spitalului „Sf. Ioan“, prof. dr.
gheat `n incubator. Asistentele l-au Ciocâlteu. P\rin]ii copilului spun Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON} [i
pus pe micu] `n incubator pentru c\ vor da asistentele [i materni- Silviu DASC|LU
CM
YK
14 Timp liber Luni, 16 noiembrie 2009

Grila de programe TRINITAS TV

INTERVALUL ORAR DE DIMINEA}| 22.00-2
22.20 Jurnal TRINITAS
Luni-Vineri S=mb\t\ Duminic\ {I AMIAZ| (08.00-16.00) 22.20-2
22.25
22.25-2
22.30
Promo
Filocalia
08.25-0
08.30 Sinaxar - Cartea Vie]ii 22.30-2
22.45 Patristica
05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 05.30 Cânt\ri din slujba 08.30-0
09.00 Cuv=nt pentru suflet 22.45-2
22.50 Sunet [i lumin\
Utreniei [i ru- Utreniei [i rug\ciuni Utreniei [i ru- 09.00-1
10.30 Sf=nta Liturghie (transmisiune direct\) 22.50-2
22.55 Art\ sacr\
g\ciuni pentru pentru toat\ g\ciuni pentru 10.35-1
10.40 Art\ sacr\ 22.55-2
22.58 Prezentare „Ziarul Lumina“
toat\ trebuin]a trebuin]a toat\ trebuin]a 10.40-1
10.55 Calea Credin]ei (edi]ia din ziua urm\toare)
06.00 Imnul na]ional; 10.55-1
11.00 Filocalia 22.58-2
23.00 Promo
06.00 Imnul na]ional; 06.00 Imnul na]ional; 11.00-1
11.02 Info TRINITAS
Rug\ciunea 23.00-2
23.30 Cuv=nt pentru suflet (luni-vvineri); Film
Rug\ciunea Rug\ciunea 11.02-1
11.05 Promo documentar (s=mb\t\ [i duminic\)
de diminea]\ de diminea]\ 11.05-1
12.05 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i),
de diminea]\ 23.30-2
23.37 Pa[ii Pelerinului
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Biblia `n istorie (r) (miercuri-ss=mb\t\)
06.20 Cuvintele credin]ei 23.37-2
23.40 Promo
06.30 Evanghelie [i via]\ 12.05-1
12.10 Omul de l=ng\ tine 23.40-2
23.55 Calea Credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a cet\]ii (r) 12.10-1
12.15 ~ngera[ul 23.55-2
24.00 Omul de l=ng\ tine
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.00 Via]a Bisericii 12.15-1
12.22 Pa[ii Pelerinului 24.00-0
01.00 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
10.40 Atlas biblic 09.05 Sf. Liturghie 12.22-1
12.25 Promo Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
10.40 Atlas biblic 12.25-1
12.30 Omul priceput
11.05 Rom=nia la zi 12.05 {coala rug\ciunii (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
11.05 Universul copil\riei 12.30-1
13.00 Cuv=nt pentru suflet (r) (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
13.35 Biseric\ [i societate 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Week-end magazin 13.00-1
13.02 Info TRINITAS istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
14.05 Lumea de azi 14.05 Ortodoxia 13.02-1
13.05 Promo b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
12.30 Week-end magazin 13.05-1
14.05 Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a pa-
16.05 Vecernia pe `n]elesul tuturor
14.05 Ortodoxia 14.30 Bun\ dup\-amiaza rohiilor (r) (mar]i-vineri); Via]a parohi- INTERVALUL ORAR NOCTURN (01.00-07.00)
17.05 Cultural express ilor/ Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
pe `n]elesul tuturor 16.05 Vecernia [i
18.00 Actualitatea Biblia `n istorie (Evanghelia 01.00-0
01.05 Art\ sacr\
14.30 Bun\ dup\-amiaza Paraclisul Maicii 01.05-0
01.20 Pagini de istorie
18.10 Actualitatea Duminicii) (duminic\)
religioas\ 16.05 Vecernia Domnului 14.05-1
14.20 Pagini de istorie 01.20-0
01.30 Sinaxar
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 14.20-1
14.27 Pa[ii Pelerinului 01.23-0
01.30 Pa[ii Pelerinului
18.30 Dialogurile Trinitas 14.27-1
14.30 Promo 01.30-0
02.25 Paraclisul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
18.10 Actualitatea religioas\ 18.10 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor religioas\ 14.30-1
15.30 Convorbirile TRINITAS (r) (luni); Bise- (luni); Paraclisul Sf=ntului Ioan Bote-
19.35 Cuv=ntul care 18.30 Evanghelia [i via]\ rica Azi (r) (mar]i-vvineri); Convorbirile z\torul (mar]i); Paraclisul Sfintei Cuvi-
18.30 Dialogurile de oase Parascheva (miercuri); Paraclisul
zide[te 19.05 Pagini de folclor TRINITAS (r) (s=mb\t\ ]i duminic\)
duminic\ 15.30-1
15.35 Sunet [i lumin\ Sf=ntului Ierarh Nicolae (joi); Para-
19.50 ~ngera[ul meu rom=nesc 19.05 Pagini de folclor clisul Sf=ntului Apostol Andrei (vi-
15.35-1
15.50 Patristica
(Povestea de 19.50 ~ngera[ul meu românesc 15.50-1
15.55 Sinaxar – Cartea Vie]ii neri); Paraclisul Maicii Domnului
sear\) (Povestea de sear\) 19.30 Istoria Bisericii 15.55-1
15.57 Info TRINITAS (s=mb\t\); Al doilea Paraclis al Maicii
20.05 Mapamond cre[tin 20.05 Civiliza]ia muzicii 19.50 ~ngera[ul meu 15.57-1
16.00 Promo Domnului (duminic\)
02.25-0
02.30 Promo
21.10 Lumini pentru suflet 21.00 Cuv=nt de folos (Povestea de sear\) 02.30-0
03.00
INTERVALUL ORAR DE SEAR| (16.00-01.00) Cuv=nt pentru suflet (r)
21.40 Faptele credin]ei duhovnicesc 20.05 Civiliza]ia muzicii 03.00-0
04.00 Biserica Azi (r) (luni-jjoi); Convorbirile
22.00 Serata muzical\ 21.30 Pelerini la locurile 21.00 Cuvânt de folos 16.00-1
17.00 Vecernia (transmisiune direct\) (luni- TRINITAS (r) (vineri-d duminic\)
duhovnicesc s=mb\t\); Vecernia [i Paraclisul 04.00-0
04.20 Jurnal TRINITAS (r)
23.00 Rug\ciunea sfinte Maicii Domnului (transmisiune di- 04.20-0
04.25
21.30 Pelerine `n locurile Filocalia
de sear\ 22.00 Iubi-Te-voi, Doamne! rect\) (duminic\) 04.25-0
04.27 Sinaxar
sfinte
23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de sear\ 17.00-1
18.00 Via]a parohiilor (luni-jjoi); Via]a pa- 04.27-0
04.30 Promo
22.00 Iubi-Te-voi, Domne! rohiilor/ Via]a m\n\stirilor (vineri) 04.30-0
05.30 Lumina faptelor bune (r) (luni [i mar]i);
`nv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, 23.00 Rug\ciunile de 18.00-1
18.20 Jurnal TRINITAS Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) (r)
23.30 Acatistul zilei `nv\]\torii no[tri sear\ 18.20-1
18.25 Promo (miercuri [i vineri); Biblia `n istorie
00.00 Miezonoptica 00.00 Miezonoptica 23.15 P\rin]ii bisericii, 18.25-1
18.55 Cuv=nt pentru suflet (Sfin]ii Capadocieni) (r) (joi); Biblia `n
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) `nv\]\torii no[tri (r) 18.55-1
18.57 Sinaxar istorie (Evanghelia Duminicii) (r) (s=m-
01.20 Cuv=ntul care zide[te (r) 23.30 Acatistul zilei 18.57-1
19.00 Art\ sacr\ b\t\); Via]a s\n\toas\ (r) (duminic\)
01.30 Pelerini la locurile 19.00-2
20.00 Lumina faptelor bune (luni [i mar]i); 05.30-0
05.37 Pa[ii Pelerinului
01.35 Biseric\ [i societate (r) sfinte (r) 00.00 Miezonoptica Biblia `n istorie (Cuvintele Scripturii) 05.37-0
05.40 Promo
02.00 Actualitatea (r) 01.00 {coala rug\ciunii (r) (miercuri); Biblia `n istorie (Sfin]ii 05.40-0
05.55 Calea Credin]ei
02.00 Actualitatea (r) 01.25 Pelerini `n
02.10 Actualitatea religioas\ (r) Capadocieni) (joi); Biblia `n istorie 05.55-0
06.00 Sunet [i lumin\
02.10 Actualitate religioas\ (r) locurile sfinte (r) (Cuvintele Scripturii) (vineri); Biblia `n 06.00-0
06.55 Acatistul Sfin]ilor Arhangheli/Acatistul
02.30 Armonii de veghe (r)
02.30 Cantate Domino 02.00 Actualitatea (r) istorie (Evanghelia Duminicii) Sf=ntului Nicolae (luni); Acatistul
04.00 Faptele credin]ei (r) (s=mb\t\); Via]a s\n\toas\ (duminic\) Sf=ntului Ioan Botez\torul (mar]i);
04.20 P\rin]ii Bisericii, 04.00 Atlas biblic (r) 02.10 Actualitate religioas\ (r) 20.00-2
20.02 Info TRINITAS Acatistul Sfintei Cruci (miercuri);
`nv\]\torii no[tri (r) 04.20 P\rin]ii Bisericii, 02.30 Cantate Domino 20.02-2
20.05 Promo Acatistul Sf=ntului Dimitrie cel Nou
~nv\]\torii no[tri (r) 04.00 Dialogurile de 20.05-2
20.20 Calea Credin]ei (joi); Acatistul Sfintei Cuvioase
04.35 Lumini pentru suflet (r) duminic\ (r) 20.20-2
20.25 Omul de l=ng\ tine
04.35 File de istorie (r) Parascheva (vineri); Acatistul Bunei
05.00 Dialogurile Trinitas (r) 04.25 P\rin]ii Bisericii, 20.25-2
20.30 Omul priceput Vestiri (s=mb\t\); Acatistul M=ntu-
Jurnale: 07.00, 13.00, 05.00 Cuv=nt de folos 20.30-2
20.35 ~ngera[ul itorului (duminic\)
`nv\]\torii no[tri (r)
21.00 duhovnicesc 20.35-2
20.50 Pagini de istorie 06.55-0
07.00 Sinaxar - Cartea Vie]ii
05.00 Cuv=nt de folos 20.50-2
20.57 Pa[ii Pelerinului 07.00-0
08.00
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, Via]a s\n\toas\ (r) (luni); Via]a parohi-
duhovnicesc (r) 20.57-2
21.00 Prezentare „Ziarul Lumina“ (edi]ia din ilor (r) (mar]i-vvineri); Via]a parohi-
12.00, 14.00, 15.00, 11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, ziua urm\toare) ilor/Via]a m\n\stirilor (r) (s=mb\t\);
16.00, 17.00, 19.00, 14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 17.00, 21.00-2
22.00 Biserica Azi (luni-jjoi); Convorbirile Biblia `n istorie (Evanghelia
20.00. 17.00, 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. TRINITAS (vineri-d duminic\) Duminicii) (duminic\)

S\rb\tori]i Anul Nou `n Bucovina! Pelerinaj la Sf. Spiridon

O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26RNCB0075004895030110
EURO:RO96RNCB0075004895030111
30 decembrie 2009 - 02 ianuarie 2010
‹ Ziua I: (ora 07:00) Bucure[ti, Ca-
tedrala episcopal\ din Buz\u, ctitoria
voievodului Matei Basarab - Bac\u -
Catedrala arhiepiscopal\ din Roman,
ctitoria domnitorului Petru Rare[ [i a
so]iei sale doamna Elena Brancovici -
F\lticeni - Suceava, cazare [i mas\ ho-
tel****.
‹ Ziua II: Mic dejun, Catedrala
arhiepiscopal\ Suceava, `nchinare la
moa[tele Sf. Ioan cel Nou, M\n\stirea
Dragomirna, ctitoria lui Anastasie
Crimca, „Mireasa de piatr\ a Bucovinei“
- Biserica din P\tr\u]i, „Cavalcada sfin]i-
lor“ - Suceava, mas\ de prânz, timp liber,
ora 19:30 mas\ festiv\, primirea co-
lind\torilor [i a ur\torilor din Bucovina,
hotel****.
‹ Ziua III: Participare la Sfânta Li-
turghie a Sfântului Vasile cel Mare,
mas\ de prânz, dup\-amiaz\ se
viziteaz\ M\n\stirea Putna, „Ierusali-
mul neamului românesc [i altarul con-
[tiin]ei na]ionale“, `nchinare la mor-
mântul Sfântului {tefan cel Mare, mas\
de sear\ hotel****.
‹ Ziua IV: Mic dejun, Târgu Neam],
participare la parada colind\torilor, obi-
ceiuri [i tradi]ii din zona Neam], Bac\u,
Foc[ani, Buz\u, Bucure[ti.
Pre]: 1.200 de lei
Servicii incluse:
- 3 nop]i cazare hotel**** `n Sucea-
va;
- mas\ festiv\ de Anul Nou cu pro-
gram artistic;
- 2 mic dejun, 2 mese de prânz, 3 cine
hotel****;
- transport autocar modern***;
- ghid `nso]itor preot sau teolog.
Date de contact:
Bdul Coposu nr. 1D, sector 3
Tel: 021.310.99.21, 021.337.48.13
0788.728.542, pelerinaje_unirea@ya-
hoo.com
Calea Victoriei nr. 45, sector 1
Tel: 021.313.37.45, 021.313.37.46;
0788.728.544,
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com
`n Insula Corfu
- 10-14 decembrie 2009 -
Se viziteaz\: Salonic, Corfu, Kalambaka - Me- Excursie op]ional\:
teora. tur de insul\ 10 euro/persoan\.
TARIF : 165 de euro/pers. DATE DE CONTACT:
www.basilicatravel.ro
Servicii incluse: Adresa: Bucure[ti, str. Doamnei, nr. 20, sector 3;
Transport cu autocar licen]iat minimum 2*, Tel /Fax: +40 21 316 35 03;
AC; DVD, scaune rabatabile; Tel: +40 37 274 85 34; +40 74 126 04 24;
Cazare 2 nop]i, cu mic dejun, la hotel 3*, `n E-m
mail: office@basilicatravel.ro
Dassia; CUI: 23045133 - RC: J40/300/15.01.2008
Taxa de feribot; CONT LEI: RO81RNCB0080097907720001
CONT EURO: RO54RNCB0080097907720002
Ghid pe tot parcursul excursiei.
BANCA: Banca Comercial\ Rom=n\ - Agen]ia Doamnei
Director Programe Interne - Costel Birleanu
Servicii neincluse: - tel: 0732.128.993;
Asigurarea medical\ (26 de lei); e-m
mail: costel.birleanu@basilicatravel.ro -
Intr\rile la obiectivele turistice: 2 euro/pers., Director Agen]ie - DIANA IORGA
- tel: 0732128997;
m\n\stirea de la Meteora;
Alte cheltuieli personale; e-m
mail: diana.iorga@basilicatravel.ro -

Redac]ia: diac. George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, Consilier juridic : pr. Ionu] Corduneanu
Ciprian B+RA, Raluca BRODNER, Bogdan CRON}, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Constantin CIOFU, Silviu DASC|LU, Oana NISTOR, Intrarea Miron Cristea nr. 6, Tel./Fax 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia; 0314.100.393 - distribu]ie.
Augustin P|UNOIU, Narcis POHOA}|, Oana RUSU, IA{I - Str. Petru Movil\ nr. 69, telefon 0232/406.224, 0232/244.302;
www.ziarullumina.ro Cristina STURZU, pr. Cezar }|B+RN| fax: 0232/406.225;
CONSILIER PATRIARHAL: SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Cosmin OLINICI Cristian DUMITRIU
DIRECTOR EDITORIAL: Foto : diac. Ioan GRIGORE, „NONY“
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Florin ZAMFIRESCU DIRECTOR Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Constantin MATEI, Andreea TOMA p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Abo-
REDACTOR-{EF DEPARTAMENT TEOLOGIC: Corectura : Alina Narcisa BOSAC, namentele pentru Muntenia, Dobrogea [i Oltenia se pot contracta la
sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Ioan GRIGORE) sau
(ACTUALITATE SOCIAL|): diac. Cosmin PRICOP Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU
prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna
Cristina LECA Departament distribu]ie: urm\toare.
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) De asemenea, s\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
REDACTOR-{EF a Centrului de Pres\ BASILICA al diac. Ioan GRIGORE (pentru MUNTENIA, `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234.
DOBROGEA [i OLTENIA) Tip\rit la: BUCURE{TI (T Tipografia CROMOMAN,
(ACTUALITATE RELIGIOAS|): Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament economic: Pia]a Presei Libere 1)
Narcisa Elena BALABAN ISSN 1841-141X ec. Dorin VOICAN (Bucure[ti); ec. Ionela MIH|IL| (Ia[i) IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69).

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia de Pres\ BASILICA a Patriarhiei Rom=ne, de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ AGERPRES [i de MEDIAFAX
 CM
YK

Luni, 16 noiembrie 2009 Pagina consumatorului 15

Ce trebuie s\ [ti]i pentru a avea o vacan]\ lini[tit\ pean al Consumatorilor din Ro-
~n perioada s\rb\torilor de iarn\, serviciile m=nia (ECC), a fost stabilit un
num\r minim obligatoriu de cla-
turistice sunt frecvent utilizate de consumatorii uze pe care trebuie s\ le con]in\
care aleg s\-[i petreac\ concediul fie pe p=rtiile contractul pentru prest\ri de ser-
vicii turistice. Astfel, trebuie spe-
de schi din Europa, fie `n zonele rustice din mun]ii cificate clar destina]ia/destina]ii-
le c\l\toriei turistice [i, `n cazul
rom=ne[ti. Agen]iile de turism touroperatoare perioadelor de sejur, durata [i da-
ofer\ servicii complete, respectiv organizarea tele de sosire [i de plecare, mijlo-
cul/mijloacele de transport utili-
pachetelor de servicii cu tot ce implic\ aceast\ zat/utilizate, caracteristicile [i ca-
opera]iune: asigurarea transportului, caz\rii etc., tegoriile de clasificare ale acestu-
ia/acestora, datele, orele [i locuri-
apoi ofer\ spre vânzare aceste pachete `n mod le de plecare/sosire, la ducere [i la
direct sau printr-un intermediar. Turi[tii trebuie `ntoarcere.
Mai trebuie specificate data li-
s\ [tie c\ pot rezilia contractul f\r\ nici mit\ de informare a turistului
privind anularea c\l\toriei turis- Contractul pentru prest\ri de servicii turistice
o obliga]ie `n urma cre[terii pre]ului stabilit ini]ial tice comandate, ruta, vizitele, ex- trebuie s\ con]in\ un num\r minim obligatoriu de
cu peste 10%, indiferent de motivele major\rii. cursiile sau alte servicii care
clauze ce `i ofer\ consumatorului anumite drepturi
sunt incluse `n pre]ul total conve-
nit al pachetului de servicii turis- servicii turistice, num\rul de co- lia contractul f\r\ nici o obliga]ie
Nu de pu]ine ori c\l\toriile se printr-un intermediar. Spre deo- tice, pre]ul pachetului de servicii, pii, vârsta [i actele de identifica- fa]\ de agen]ia de turism.
termin\ prost chiar din momen- sebire de touroperatori, agen]iile cu indicarea cazurilor `n care re ale acestora. Consumatorul poate ceda con-
tul `n care turi[tii ajung la desti- de turism detailiste se ocup\ acesta poate fi modificat, [i tari- Contractul se `ncheie `n mo- tractul de comercializare a pa-
na]ie [i constat\ c\ fotografiile doar oferirea [i vânzarea pache- fele pentru anumite servicii: taxe mentul `n care turistul prime[te chetului de servicii turistice unei
frumoase din pliante [i promisiu- telor c\tre consumatori. de aterizare, `mbarcare/debarca- confirmarea scris\ a rezerv\rii. alte persoane cu cel pu]in 5 zile
nile agen]iilor de turism sunt de- Ace[tia din urm\ `[i pot achi- re `n porturi [i pe aeroporturi, ta- Aceasta trebuie trimis\ de agen- `naintea datei de plecare.
parte de a se reg\si `n realitate. zi]iona `n siguran]\ pachete tu- xe de turist, dac\ acestea nu sunt ]ia de turism `n cel mult 60 de zi- Rezilierea poate fi f\cut\ de
Pentru evitarea acestor situa]ii ristice de la agen]iile de turism incluse `n pre]ul pachetului de le calendaristice de la data sem- c\tre turist `n orice moment, pen-
nepl\cute [i pentru adoptarea care de]in o licen]\ [i un brevet servicii turistice. n\rii bonului de comand\. tru `ntreg contractul sau numai o
unor solu]ii `n interesul consuma- de turism eliberate de Ministerul Consumatorii vor avea trecute ~n cazul `n care con]inutul bo- parte a acestuia [i pentru orice
torului atunci c=nd raportul cali- Turismului, acestea atest=nd ca- `n contract [i clauze referitoare la nului de comand\ difer\ de con]i- motiv, incluzând aici [i cazul im-
tate-pre] nu se dovede[te a fi de- pacitatea agen]iei de a comercia- termenele `n care poate s\ trans- nutul confirm\rii c\l\toriei turis- posibilit\]ii plec\rii `n c\l\torie.
c=t o p\c\leal\, turi[tii trebuie liza servicii de calitate. mit\ o eventual\ reclama]ie pen- tice sau dac\ aceast\ confirmare O alt\ situa]ie `n care turistul
s\-[i cunoasc\ drepturile. tru neexecutarea sau executarea nu s-a f\cut `n termen de 60 de poate rezilia contractul apare `n
Agen]iile de turism touropera- necorespunz\toare a contractului zile calendaristice de la data sem- momentul modific\rii uneia din-
toare asigur\ organizarea pache- Ce trebuie s\ con]in\ de c\l\torie turistic\. n\rii bonului de comand\, turis- tre prevederile esen]iale ale con-
telor de servicii cu tot ce implic\ contractul de tul poate considera c\ voiajul nu tractului de c\tre agen]ia de tu-
aceast\ opera]iune: asigurarea Dac\ nu semna]i a fost rezervat [i are dreptul la rism. ~n acest caz, agen]ia are
transportului, caz\rii [i alte ser- comercializare a rambursarea imediat\ a tuturor obliga]ia de a-l anun]a pe turist cu
vicii cum ar fi alimenta]ia, mij- serviciilor turistice un contract, p\stra]i sumelor deja pl\tite. cel pu]in 15 zile `nainte de data
loacele de agrement, apoi oferi- bonul de comand\ plec\rii, iar acesta are obliga]ia CM
rea [i vânzarea acestor pachete, Pentru protejarea intereselor de a comunica agen]iei de turism, YK

direct c\tre consumatori sau turi[tilor, arat\ Centrul Euro- ~n cazul `n care consumatorul
nu opteaz\ pentru un pachet de
servicii pre-constituit, acesta fi-
Criza [i pandemia au tras ind alc\tuit `n func]ie de cerin]e-
le sale, agen]ia de turism are
`n jos turismul mondial obliga]ia s\ furnizeze un bon de
comand\, subliniaz\ ECC Rom=-
Turismul mondial va cunoa[te o „reluare moderat\“ `n ceea ce nia. Pentru protejarea consuma-
prive[te num\rul c\l\toriilor interna]ionale, dup\ sc\derea `n- torilor a fost stabilit [i `n acest
registrat\ `n 2009 din cauza crizei economice, conform ultimelor caz un num\r minim de elemen-
estim\ri ale Organiza]iei Mondiale a Turismului (OMT). „Turis- te ale bonului de comand\: desti-
mul interna]ional ar trebui s\ `nregistreze o reluare moderat\ na]ia/destina]iile c\l\toriei turis-
anul viitor, cu o cre[tere `ntre 1-3%“, conform estim\rilor f\cute tice, durata [i datele de sosire [i
de OMT. de plecare, mijlocul/mijloacele de
Pentru 2009, OMT anticipeaz\ un recul `ntre 4-6% al turis- transport [i categoria acestu-
mului interna]ional [i o sc\dere `ntre 6-8% a veniturilor din tu- ia/acestora, tipul [i categoria
rism. structurilor de primire, serviciile
Num\rul turi[tilor interna]ionali a sc\zut `n iulie [i august de mas\, programul turistic soli-
2009 fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, dar mai pu]in decât citat; num\rul de persoane pen-
`n primul semestru din 2009 fa]\ de primul semestru al anului 2008. tru care se comand\ pachetul de
Criza economic\ mondial\, `n\sprirea condi]iilor de credita-
re, cre[terea [omajului [i pandemia virusului H1N1 au avut efec-
te mai grave ca niciodat\ asupra turismului, a apreciat Taleb Ri-
fai. Impactul acestei crize a fost mai puternic `n privin]a venitu- Austria, preferat\ `n aceast\
rilor din turism decât asupra num\rului turi[tilor, deoarece tu-
ri[tii au tendin]a de a „cump\ra mai pu]in“ când sunt `n vacan]\,
de a c\l\tori `n locuri mai pu]in `ndep\rtate [i pentru mai pu]in
iarn\ de turi[tii rom=ni
Asocia]ia Na]ional\ a Agen-
timp, a explicat OMT. ]iilor de Turism estimeaz\,
pentru perioada s\rb\torilor
de iarn\, o sc\dere de cel mult
~n ce condi]ii se poate
rezilia contractul
Pre]urile stabilite `n contract
nu pot fi modificate - majorate
sau mic[orate - decât dac\ sunt
prev\zute `n mod explicit `n con-
tract [i dac\ majorarea are loc ca
urmare a varia]iilor costurilor de
transport sau ale cursurilor de
schimb valutar aferente pachetu-
lui de servicii turistice contractat.
Pre]urile stabilite `n contract
nu pot fi modificate, `n nici o situ-
a]ie, `n cursul celor 20 de zile ca-
lendaristice care preced\ data ple-
c\rii, iar `n cazul `n care pre]urile
stabilite `n contract sunt majorate
cu peste 10%, indiferent de moti-
vele major\rii, turistul poate rezi-
10% a circula]iei turi[tilor,
fa]\ de anul precedent. Con-
form ANAT, este posibil ca a-
ceast\ sc\dere s\ fie [i mai
`n termen de 5 zile de la data pri-
mirii `n[tiin]\rii, hot\rârea sa de
a opta pentru rezilierea contrac-
tului f\r\ plat\ de penalit\]i sau
pentru acceptarea noilor condi]ii
ale contractului.
Agen]iile de turism nu r\s-
pund când ne`ndeplinirea sau `n-
deplinirea obliga]iilor asumate
prin contract se datoreaz\ turis-
tului sau când ne`ndeplinirea obli-
ga]iilor se datoreaz\ unor cauze
de for]\ major\ (cutremure, inun-
da]ii sau alte calamit\]i natura-
le). De asemenea, agen]ia nu r\s-
punde `n momentul `n care ne`n-
deplinirea obliga]iilor se datorea-
z\ unui ter] care nu are leg\tur\
cu furnizarea serviciilor prev\zu-
te `n contract. a
mic\, ]inând cont c\ `ntr-un
an de criz\ mul]i turi[ti vor re-
zerva (de[i nu este recoman-
dat) last minute. Pân\ la ora
actual\, cel mai bine s-au vân-
dut destina]iile exotice [i pa-
chetele turistice cu pre]uri
mici [i medii la pensiuni [i ho-
teluri montane din România,
Austria [i Bulgaria. Majorita-
tea turi[tilor români merg `n
Austria cu automobilul pro-
priu, `ns\ `n acest an sunt ope-
rate mai multe zboruri, inclu-
siv `n regim charter, c\tre Vi-
ena [i Salzburg. Se observ\ o
cre[tere a interesului pentru
sta]iunile de schi din Bulgaria,
Slovacia, Slovenia [i Fran]a.
Pachetele turistice, atât de
Revelion, cât [i pentru tot sezo-
nul de iarn\, cost\ `n medie cu
15% mai pu]in fa]\ de cele de
anul trecut pentru destina]iile
române[ti, iar pentru cele ex-
terne sc\derile sunt de pân\ la
25%.

Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR

CM
YK
 CM
YK

16 Patristica Luni, 16 noiembrie 2009

Despre paternitatea duhovniceasc\

Dac\ cineva este recunoscut ca fiind cel prin care
Dumnezeu vorbe[te sau lucreaz\, acesta nu este
el `nsu[i, ci cei care vin la el fac din acesta un
p\rinte sau o maic\ duhovniceasc\. Dup\ cum
subliniaz\ [i Mitropolitul Kallistos de Diokleia, „`n
sânul vie]ii continue a comunit\]ii cre[tine, devine
clar poporului lui Dumnezeu care este adev\ratul
paznic al Sfintei Tradi]ii, c\ o persoan\ sau alta
are darul paternit\]ii spirituale. Atunci, `n mod
liber [i de o manier\ informal\ oamenii vin la ele,
pentru a cere sfat sau `nv\]\turi. De fapt, aceast\
regul\ vrea ca ini]iativa s\ vin\ din partea nu a
p\rintelui spiritual, ci a ucenicilor; astfel, copiii s\i
spirituali reveleaz\ pe duhovnic lui `nsu[i“.

Numeric vorbind, este ade- persoane, `n `mprejur\ri deo-

v\rat c\ monahii au ocupat [i
ocup\ `nc\ un loc important
`n aceast\ mi[care. Adesea,
p\rin]ii spirituali se `nscriu [i
ei `ntr-o filia]ie care poate ur-
ca pân\ departe, `n rândul
sfin]ilor. ~n secolul trecut a-
vem ca exemple pe stare]ul
Sofronie, ucenicul Sfântului
Siluan Athonitul, pe p\rintele
Paisie Aghioritul, ucenicul
Sfântului Arsenie Capadocia-
nul. Exist\ apoi `ntreaga sui-
t\ de stare]i de la M\n\stirea
Optino, care [i-au transmis a-
ceast\ harism\ aducându-ne
aminte de imaginea lui Elisei
primind cojocul lui Ilie [i ha-
rul pe care `l avea, `ndoit.
C\ ace[ti p\rin]i sunt renu-
mi]i sau nu, aceasta nu are
nici o importan]\. Esen]ial\
nu este personalitatea p\rin-
telui spiritual, ci mai impor-
tant este ca Duhul Sfânt s\-[i
poat\ face lucrarea sa prin ei.
~n majoritatea cazurilor, p\-
rin]ii spirituali au o experien-
]\ a vie]ii `n Dumnezeu care le
d\ o anumit\ frumuse]e a su-
fletului, care d\ o ner\bdare
de a-i `ntâlni pe ace[ti oameni.
~ndrum\tor al sufletelor
Avva Pimen, un p\rinte al
de[ertului egiptean din seco-
lul al IV-lea, spunea: „Fii
pentru fratele t\u un model,
nu un judec\tor“. Primul rol
pe care oamenii `l a[teapt\
de la un p\rinte spiritual es-
te, `n mod sigur, acela de sf\-
tuitor, de `ndrum\tor, ca un
ghid al mun]ilor care `]i ara-
t\ direc]ia cea bun\. Iar a-
ceasta presupune ca el s\ ai-
b\ o experien]\ a vie]ii `n
Dumnezeu, s\ cunoasc\ dru-
murile care duc `n vârf, tre-
c\torile, fund\turile, pr\-
p\stiile [i capcanele ce tre-
buie evitate. ~n aceast\ per-
spectiv\, exist\ diferite sti-
luri de paternitate spiritua-
l\, care merg de la porunca
f\r\ vreo explica]ie: „tu tre-
buie s\ faci asta“, pân\ la
propozi]ia care cheam\ la res-
ponsabilitate [i la libertate
pe ucenicul duhovnicului. Nu
trebuie s\ punem `n opozi]ie
aceste stiluri diferite: se poa-
te, `ntr-adev\r, ca anumite
sebite, s\ aib\ nevoie de `n-
drum\ri directe, f\r\ echivoc,
care s\ le arate clar sensul `n
care trebuie s\ ac]ioneze.
Dac\ este vorba de p\rinte-
le duhovnicesc, el trebuie s\
fie un canal prin care trece
Duhul Sfânt. Sfatul s\u nu
trebuie s\ vin\ dintr-un de-
mers intelectual, din propriul
s\u ra]ionament logic sau etic,
constând `n a cânt\ri dac\ s\
fie „pentru“ sau „contra“, ci
din inspira]ia pe care Dumne-
zeu i-o va comunica `n inim\,
prin rug\ciune. Cuviosul Se-
rafim de Sarov, acest mare
sfânt rus al secolului al XIX-
lea, sim]ea foarte bine acest
fapt `n discu]iile sale duhovni-
ce[ti pe care le avea cu credin-
cio[ii. El putea s\ taie scurt un
dialog, dând binecuvântarea
sa, dup\ care spunea: „Mer-
ge]i acum. S-a sfâr[it. Dac\ a[
continua, a[ vorbi de la mine [i
nu de la Duhul Sfânt“.
Totul trebuie
centrat pe rug\ciune
Nu trebuie uitat c\ pater-
nitatea spiritual\ este rela]ie,
interac]iune `ntre dou\ per-
soane. Când ucenicul vine c\-
tre p\rintele s\u duhovnicesc,
el trebuie s\ preg\teasc\ a-
ceast\ `ntrevedere prin rug\-
ciune: dac\ el nu ~l caut\ pe
Dumnezeu din toat\ inima,
dac\ orgoliul este pus `n locul
smereniei, dac\ dore[te s\
primeasc\ un r\spuns uman
sau o confirmare a proiectelor
sale, ce poate s\ fac\, cum
poate duhovnicul s\ ajute per-
soana `n cauz\ s\ afle voia lui
Dumnezeu? Nu, pentru ca
Dumnezeu s\ Se reveleze, tre-
buie s\-L dorim f\r\ condi]ii
din partea noastr\.
A spune c\ paternitatea
spiritual\ este interac]iune,
semnific\, de asemenea, c\ ea
este [i o `ntâlnire profund\.
P\rintele spiritual nu este un
num\r sau un individ, ci o
persoan\ ireductibil unic\ `n
fiin]a sa, `n experien]a sa du-
hovniceasc\, `n rela]ia sa cu
Dumnezeu, el este chemat s\
fac\ sau s\ spun\ ceea ce este
mai drept `n fiin]a sa. La o a-
ceea[i `ntrebare pus\ de dou\
Sf=ntul Ioan Evanghelistul [i Prohor, M\n\stirea decani
persoane, el poate r\spunde
„da“ uneia [i „nu“ alteia.
Ceea ce deranjeaz\ pe anu-
mite persoane vizavi de pater-
nitatea spiritual\ este faptul
c\ se utilizeaz\ cuvântul „p\-
rinte“, „tat\“ atunci când Hris-
tos a spus `n mod expres s\ nu
folosim acest cuvânt decât `n
dreptul P\rintelui ceresc. De
fapt, exist\ mai multe in-
terpret\ri asupra cuvintelor
rostite de Hristos. Exegeza co-
rect\ ar fi c\ Mântuitorul ne
pune `n gard\ mai cu seam\
pentru a nu face din noi sau
din al]ii „tat\“, adic\ de a nu
lua locul lui Dumnezeu sau de
a nu pune pe nimeni `n locul
lui Dumnezeu. Dar, mai ales
când vorbim despre p\rintele
spiritual cu liter\ mic\, aceas-
ta `nseamn\ c\ prin har, prin
determinare divin\, o persoa-
n\ a fost aleas\ pentru a ajuta
pe alta s\ se nasc\ la via]a `n
Dumnezeu, pentru a-l mângâ-
ia sau a pune `naintea ochilor
lui o oglind\, unde el s\ se
poat\ vedea a[a cum este `n
fa]a lui Dumnezeu.
P\rintele spiritual are, de-
sigur, o responsabilitate im-
portant\, dar nu trebuie pus
pe un piedestal sau cu atât
mai pu]in s\ fie idolatrizat,
c\ci nu este el, ci Duhul Sfânt
care lucreaz\ prin el. El r\-
mâne, a[adar, o persoan\ cu
propria sa c\utare spiritual\,
propriile p\cate [i suferin]e.
Pentru asta nimeni nu-[i poa-
te face un titlu de glorie din
faptul c\ este p\rinte duhov-
nicesc. Din aceast\ cauz\ el
trebuie s\ stea cu team\ [i cu
cutremur `naintea Domnului.
Traducere [i adaptare de Augustin P|UNOIU,
dup\ revista Cahiers Saint-S
Sur la paternité spirituelle , par Pasteur Pierre-A André Pouly
CM
YK
P\rintele spiritual, o
fiin]\ a compasiunii
Printre diferitele dimensi-
uni ale paternit\]ii spirituale
este una mai important\ de-
cât cea de a sf\tui - este com-
pasiunea, ca fruct al iubirii
dumnezeie[ti.
Ucenicul p\rintelui trebuie
s\ experimenteze `n duhovni-
cul s\u iubirea f\r\ margini,
infinit\ [i necondi]ionat\, [i s\
`n]eleag\ cât de mult este iubit
de Dumnezeu, oricare ar fi si-
tua]ia `n care se afl\. P\rinte-
le spiritual trebuie s\ devin\
astfel icoana compasiunii divi-
ne, el trebuie s\ poarte `n ini-
ma sa pe ucenicul s\u pân\ la
cap\t, `n]elegându-se aici [i
starea de p\cat a celui din ur-
m\. Astfel, se poate `ntâmpla
ca p\rintele duhovnicesc s\ a-
jung\ la concluzia c\, pentru
diverse ra]iuni, incapacitate
spiritual\, ru[ine personal\
sau insuficient\ preg\tire, u-
cenicul s\u nu a reu[it s\-[i
deschid\ inima complet, s\-[i
pun\ p\catele `naintea lui
Dumnezeu. Este o situa]ie care
poate fi dureroas\, dar p\rin-
tele spiritual trebuie s\ mear-
g\ pân\ la a zice lui Dum-
nezeu: „Fie ca p\catele sale s\
atârne pe umerii mei; eu sunt
cel pe care Tu trebuie s\ `l pri-
me[ti cu gre[elile lui“. Ceea ce
face dintr-o persoan\ un p\-
rinte spiritual este, mai `ntâi,
capacitatea sa de rug\ciune,
de mijlocire, de compasiune
pentru cel\lalt, apoi capacita-
tea de a lua asupra sa suferin-
]ele [i p\catele altuia `n fa]a
lui Dumnezeu. Altfel spus, p\-
Silouan , nr. 7, articolul
CM
YK
catul altuia devine p\catul
propriu, suferin]a altuia devi-
ne suferin]a sa. Acest fapt se
prezint\ `naintea lui Dum-
nezeu `ntr-o stare de str\pun-
gere a inimii, de convertire, de
lacrimi, de rug\ciune. Ne a-
fl\m aici, `n inima experien]ei
paternit\]ii, care este, de ase-
menea, sensul profund, ontolo-
gic al celei de a II-a porunci e-
vanghelice: „Iube[te pe aproa-
pele t\u ca pe tine `nsu]i“. Es-
te, desigur, lucru cel mai teri-
bil de tr\it pentru c\, dac\ o
face, p\rintele trebuie s\ [tie
s\ primeasc\ harul f\r\ de ca-
re nimic nu este posibil [i, dac\
nu o face, el devine responsabil
`naintea lui Dumnezeu de a nu
s\vâr[i ceea ce se cuvenea. A-
ceasta este crucea p\rintelui
duhovnicesc, paharul pe care
trebuie s\ `l bea pân\ la cap\t
[i care poate fi amar.
De fapt, duhovnicul nu are
alt\ op]iune. Dac\ vrea s\
tr\iasc\ `n Hristos [i ca Hris-
tos s\ tr\iasc\ `n el, duhovni-
cul trebuie s\ intre `n aceea[i
chenoz\ precum Cuvântul ca-
re S-a f\cut trup. Nu este a-
ceasta lucrarea cre[tin\ prin
experien]\?
Stare]ul Sofronie de la Essex
exemplific\, cu cuvintele Mitro-
politul Kallistos, care ilustrea-
z\ perfect ceea ce a scris despre
p\rintele Amfilohie, fondator [i
p\rinte spiritual al M\n\stirii
Evanghelismos din Patmos:
„Acest stare] ar fi zis c\ p\rin-
tele spiritual sufer\, se trude[-
te, plânge [i se roag\ mai mult
decât to]i care vin la el. Doar cu
aceast\ condi]ie poate el sluji
tuturor celorlal]i“. a
 CM
YK

~n aten]ia Ziarul Lumina - edi]ia de Moldova - se distribuie `n jude]ele

abona]ilor Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea.
Luni, 16 noiembrie 2009 1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

Edi]ia
de
Moldova
Nr. 264 (1466) Anul V - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de Pres\ BASILICA al Patriarhiei Române
Nr. 240 Anul I - EDI}IE DE MOLDOVA
EVENIMENT DOCUMENTAR VIE}ILE SFIN}ILOR
Sfântul Cuvios Paisie
Om al ne`ncetatei Autorul primei
de la Neam],
cinstit `n m\n\stirea rug\ciuni, Sfinte Evanghelii
pe care a p\storit-o c\rturar [i ctitor
PAGINA 16 PAGINA 4 PAGINA 5

~ntreit\ bucurie la R=mnic

~n Eparhia Râmnicului, sâmb\t\, a fost tripl\
s\rb\toare. ~n primul rând a fost hirotonit
un nou arhiereu-vicar `n persoana arhim.
Emilian Nic\, care a primit titulatura de basilica.ro
Lovi[teanul. ~n al doilea rând, la sfâr[itul
Sfintei Liturghii, oficiat\ de Preafericitul RELIGIOS
P\rinte Patriarh Daniel, `mpreun\ cu 21 de 116 ANI DE LA NA{TEREA P|-
RINTELUI DUMITRU ST|NI-
ierarhi ai Sfântului Sinod al BOR, LOAE: Ast\zi se `mplinesc
~ntâist\t\torul Bisericii noastre a s\vâr[it 116 ani de la na[terea celui
care a r\mas `n memoria
ceremonia de ridicare `n rang a IPS cre[tin\t\]ii ca unul dintre
Gherasim [i a PS Emilian Lovi[teanul. Iar marii teologi ai Bisericii [i
poate cel mai mare teolog al
cel de-al treilea eveniment a constat `n secolului al XX-lea: p\rintele
binecuvântarea [i inaugurarea de c\tre profesor Dumitru St\niloae.
Pagina 3
Patriarhul României a A[ez\mântului
religios-cultural „Sfântul Ierarh Martir Antim S|N|TATE
Ivireanul“, de la Centrul eparhial al CAUZELE {I CONSECIN}ELE
OBEZIT|}II LA COPII: ~n Ro-
Râmnicului. La acestea se adaug\ [i m=nia, a devenit alarmant\
`mplinirea vârstei de 95 de ani a IPS cre[terea num\rului de CM
YK
copii cu greutate mai mare
CM
Arhiepiscop Gherasim, dintre care 34 i-a decât cea considerat\ nor-
mal\ pentru vârsta [i
YK
petrecut ca arhiereu-vicar [i apoi episcop `n\l]imea lor.
titular la Râmnic. Citi]i `n paginile 8-9 Pagina 6

„Ziarul Lumina“
POZA ZILEI
Patriarhul Bisericii Ortodoxe scoate la concurs un
post de CORECTOR

S=rbe a trecut la cele ve[nice CONDI}II MINIME

Sfânta M\n\stire Filoteu
este a dou\sprezecea `n ierar-
hia m\n\stirilor din Athos.
A[ez\mântul de cult poart\
hramul Bunei Vestiri [i este
atestat\ documentar din seco-
lul al XI-lea. ~n biseric\ se
afl\ o renumit\ icoan\, Glyco-
philousa, `n traducere „Dulcea
S\rutare“. Icoana Maicii
Domnului este una dintre cele
mai vechi icoane pe lemn care
se p\streaz\ pân\ `n zilele
noastre. a
PENTRU PRESELEC}IE:
• perfect\ cunoa[tere a gramaticii
limbii rom=ne;
Patriarhul Bisericii Ortodoxe S=rbe, PF • cultur\ general\ solid\;
Pavle, a trecut ieri la cele ve[nice, la v=rsta • studii superioare de factur\ umanist\.
de 95 de ani, `ntr-un spital din Belgrad, in-
POT CONSTITUI UN AVANTAJ:
formeaz\ Agen]ia Beta, citat\ de AFP. • studii superioare de teologie,
Grav bolnav [i internat din noiembrie • experien]\ anterioar\ de corector,
2007, Patriarhul Pavle ceruse Sinodului `n `n redac]ia unui cotidian.
luna octombrie a anului trecut s\ `i aprobe CV-ul `mpreun\ cu o scrisoare de in-
retragerea din func]ia pe care o de]ine, dar ten]ie se depun p=n\ vineri, 27 noiem-
brie 2009, la sediul redac]iei publica]iilor
Sinodul a decis c\ va fi Patriarh pe via]\. „Lumina“ - Intrarea Miron Cristea nr. 6,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe a fost fax 031/40.00.125 sau la adresa
internat la spitalul militar din Belgrad `n publicatiilelumina@gmail.com
urm\ cu doi ani, pentru diferite probleme Concursul [i interviurile, `n vederea
de s\n\tate, a c\ror natur\ exact\ nu a calific\rii pentru ultima etap\ a concur-
fost niciodat\ dezv\luit\ de autorit\]ile re- sului, se vor desf\[ura `n perioada 1-4
decembrie 2009, la sediul redac]iei
ligioase de la Belgrad. „Ziarului Lumina“. Candida]ii selecta]i
PF Pavle, al 44-lea patriarh al Bisericii vor fi programa]i telefonic, p=n\ la data
Ortodoxe Sârbe, a preluat conducerea Bise- de 1 decembrie.
ricii Ortodoxe Sârbe `n 1990, chiar `nainte
de destr\marea sângeroas\ a Federa]iei
Iugoslave. Potrivit Agerpres, Biserica Orto-
dox\ a câ[tigat o mare influen]\ `n rândul
popula]iei sub autoritatea sa. a
 CM
YK

Luni, 16 noiembrie 2009 Patristica 13

Despre paternitatea duhovniceasc\

Dac\ cineva este recunoscut ca fiind cel prin care
Dumnezeu vorbe[te sau lucreaz\, acesta nu este
el `nsu[i, ci cei care vin la el fac din acesta un
p\rinte sau o maic\ duhovniceasc\. Dup\ cum
subliniaz\ [i Mitropolitul Kallistos de Diokleia, „`n
sânul vie]ii continue a comunit\]ii cre[tine, devine
clar poporului lui Dumnezeu care este adev\ratul
paznic al Sfintei Tradi]ii, c\ o persoan\ sau alta
are darul paternit\]ii spirituale. Atunci, `n mod
liber [i de o manier\ informal\ oamenii vin la ele,
pentru a cere sfat sau `nv\]\turi. De fapt, aceast\
regul\ vrea ca ini]iativa s\ vin\ din partea nu a
p\rintelui spiritual, ci a ucenicilor; astfel, copiii s\i
spirituali reveleaz\ pe duhovnic lui `nsu[i“.

Numeric vorbind, este ade- persoane, `n `mprejur\ri deo-

v\rat c\ monahii au ocupat [i
ocup\ `nc\ un loc important
`n aceast\ mi[care. Adesea,
p\rin]ii spirituali se `nscriu [i
ei `ntr-o filia]ie care poate ur-
ca pân\ departe, `n rândul
sfin]ilor. ~n secolul trecut a-
vem ca exemple pe stare]ul
Sofronie, ucenicul Sfântului
Siluan Athonitul, pe p\rintele
Paisie Aghioritul, ucenicul
Sfântului Arsenie Capadocia-
nul. Exist\ apoi `ntreaga sui-
t\ de stare]i de la M\n\stirea
Optino, care [i-au transmis a-
ceast\ harism\ aducându-ne
aminte de imaginea lui Elisei
primind cojocul lui Ilie [i ha-
rul pe care `l avea, `ndoit.
C\ ace[ti p\rin]i sunt renu-
mi]i sau nu, aceasta nu are
nici o importan]\. Esen]ial\
nu este personalitatea p\rin-
telui spiritual, ci mai impor-
tant este ca Duhul Sfânt s\-[i
poat\ face lucrarea sa prin ei.
~n majoritatea cazurilor, p\-
rin]ii spirituali au o experien-
]\ a vie]ii `n Dumnezeu care le
d\ o anumit\ frumuse]e a su-
fletului, care d\ o ner\bdare
de a-i `ntâlni pe ace[ti oameni.
~ndrum\tor al sufletelor
Avva Pimen, un p\rinte al
de[ertului egiptean din seco-
lul al IV-lea, spunea: „Fii
pentru fratele t\u un model,
nu un judec\tor“. Primul rol
pe care oamenii `l a[teapt\
de la un p\rinte spiritual es-
te, `n mod sigur, acela de sf\-
tuitor, de `ndrum\tor, ca un
ghid al mun]ilor care `]i ara-
t\ direc]ia cea bun\. Iar a-
ceasta presupune ca el s\ ai-
b\ o experien]\ a vie]ii `n
Dumnezeu, s\ cunoasc\ dru-
murile care duc `n vârf, tre-
c\torile, fund\turile, pr\-
p\stiile [i capcanele ce tre-
buie evitate. ~n aceast\ per-
spectiv\, exist\ diferite sti-
luri de paternitate spiritua-
l\, care merg de la porunca
f\r\ vreo explica]ie: „tu tre-
buie s\ faci asta“, pân\ la
propozi]ia care cheam\ la res-
ponsabilitate [i la libertate
pe ucenicul duhovnicului. Nu
trebuie s\ punem `n opozi]ie
aceste stiluri diferite: se poa-
te, `ntr-adev\r, ca anumite
sebite, s\ aib\ nevoie de `n-
drum\ri directe, f\r\ echivoc,
care s\ le arate clar sensul `n
care trebuie s\ ac]ioneze.
Dac\ este vorba de p\rinte-
le duhovnicesc, el trebuie s\
fie un canal prin care trece
Duhul Sfânt. Sfatul s\u nu
trebuie s\ vin\ dintr-un de-
mers intelectual, din propriul
s\u ra]ionament logic sau etic,
constând `n a cânt\ri dac\ s\
fie „pentru“ sau „contra“, ci
din inspira]ia pe care Dumne-
zeu i-o va comunica `n inim\,
prin rug\ciune. Cuviosul Se-
rafim de Sarov, acest mare
sfânt rus al secolului al XIX-
lea, sim]ea foarte bine acest
fapt `n discu]iile sale duhovni-
ce[ti pe care le avea cu credin-
cio[ii. El putea s\ taie scurt un
dialog, dând binecuvântarea
sa, dup\ care spunea: „Mer-
ge]i acum. S-a sfâr[it. Dac\ a[
continua, a[ vorbi de la mine [i
nu de la Duhul Sfânt“.
Totul trebuie
centrat pe rug\ciune
Nu trebuie uitat c\ pater-
nitatea spiritual\ este rela]ie,
interac]iune `ntre dou\ per-
soane. Când ucenicul vine c\-
tre p\rintele s\u duhovnicesc,
el trebuie s\ preg\teasc\ a-
ceast\ `ntrevedere prin rug\-
ciune: dac\ el nu ~l caut\ pe
Dumnezeu din toat\ inima,
dac\ orgoliul este pus `n locul
smereniei, dac\ dore[te s\
primeasc\ un r\spuns uman
sau o confirmare a proiectelor
sale, ce poate s\ fac\, cum
poate duhovnicul s\ ajute per-
soana `n cauz\ s\ afle voia lui
Dumnezeu? Nu, pentru ca
Dumnezeu s\ Se reveleze, tre-
buie s\-L dorim f\r\ condi]ii
din partea noastr\.
A spune c\ paternitatea
spiritual\ este interac]iune,
semnific\, de asemenea, c\ ea
este [i o `ntâlnire profund\.
P\rintele spiritual nu este un
num\r sau un individ, ci o
persoan\ ireductibil unic\ `n
fiin]a sa, `n experien]a sa du-
hovniceasc\, `n rela]ia sa cu
Dumnezeu, el este chemat s\
fac\ sau s\ spun\ ceea ce este
mai drept `n fiin]a sa. La o a-
ceea[i `ntrebare pus\ de dou\
Sf=ntul Ioan Evanghelistul [i Prohor, M\n\stirea decani
persoane, el poate r\spunde
„da“ uneia [i „nu“ alteia.
Ceea ce deranjeaz\ pe anu-
mite persoane vizavi de pater-
nitatea spiritual\ este faptul
c\ se utilizeaz\ cuvântul „p\-
rinte“, „tat\“ atunci când Hris-
tos a spus `n mod expres s\ nu
folosim acest cuvânt decât `n
dreptul P\rintelui ceresc. De
fapt, exist\ mai multe in-
terpret\ri asupra cuvintelor
rostite de Hristos. Exegeza co-
rect\ ar fi c\ Mântuitorul ne
pune `n gard\ mai cu seam\
pentru a nu face din noi sau
din al]ii „tat\“, adic\ de a nu
lua locul lui Dumnezeu sau de
a nu pune pe nimeni `n locul
lui Dumnezeu. Dar, mai ales
când vorbim despre p\rintele
spiritual cu liter\ mic\, aceas-
ta `nseamn\ c\ prin har, prin
determinare divin\, o persoa-
n\ a fost aleas\ pentru a ajuta
pe alta s\ se nasc\ la via]a `n
Dumnezeu, pentru a-l mângâ-
ia sau a pune `naintea ochilor
lui o oglind\, unde el s\ se
poat\ vedea a[a cum este `n
fa]a lui Dumnezeu.
P\rintele spiritual are, de-
sigur, o responsabilitate im-
portant\, dar nu trebuie pus
pe un piedestal sau cu atât
mai pu]in s\ fie idolatrizat,
c\ci nu este el, ci Duhul Sfânt
care lucreaz\ prin el. El r\-
mâne, a[adar, o persoan\ cu
propria sa c\utare spiritual\,
propriile p\cate [i suferin]e.
Pentru asta nimeni nu-[i poa-
te face un titlu de glorie din
faptul c\ este p\rinte duhov-
nicesc. Din aceast\ cauz\ el
trebuie s\ stea cu team\ [i cu
cutremur `naintea Domnului.
Traducere [i adaptare de Augustin P|UNOIU,
dup\ revista Cahiers Saint-S
Sur la paternité spirituelle , par Pasteur Pierre-A André Pouly
CM
YK
P\rintele spiritual, o
fiin]\ a compasiunii
Printre diferitele dimensi-
uni ale paternit\]ii spirituale
este una mai important\ de-
cât cea de a sf\tui - este com-
pasiunea, ca fruct al iubirii
dumnezeie[ti.
Ucenicul p\rintelui trebuie
s\ experimenteze `n duhovni-
cul s\u iubirea f\r\ margini,
infinit\ [i necondi]ionat\, [i s\
`n]eleag\ cât de mult este iubit
de Dumnezeu, oricare ar fi si-
tua]ia `n care se afl\. P\rinte-
le spiritual trebuie s\ devin\
astfel icoana compasiunii divi-
ne, el trebuie s\ poarte `n ini-
ma sa pe ucenicul s\u pân\ la
cap\t, `n]elegându-se aici [i
starea de p\cat a celui din ur-
m\. Astfel, se poate `ntâmpla
ca p\rintele duhovnicesc s\ a-
jung\ la concluzia c\, pentru
diverse ra]iuni, incapacitate
spiritual\, ru[ine personal\
sau insuficient\ preg\tire, u-
cenicul s\u nu a reu[it s\-[i
deschid\ inima complet, s\-[i
pun\ p\catele `naintea lui
Dumnezeu. Este o situa]ie care
poate fi dureroas\, dar p\rin-
tele spiritual trebuie s\ mear-
g\ pân\ la a zice lui Dum-
nezeu: „Fie ca p\catele sale s\
atârne pe umerii mei; eu sunt
cel pe care Tu trebuie s\ `l pri-
me[ti cu gre[elile lui“. Ceea ce
face dintr-o persoan\ un p\-
rinte spiritual este, mai `ntâi,
capacitatea sa de rug\ciune,
de mijlocire, de compasiune
pentru cel\lalt, apoi capacita-
tea de a lua asupra sa suferin-
]ele [i p\catele altuia `n fa]a
lui Dumnezeu. Altfel spus, p\-
Silouan , nr. 7, articolul
CM
YK
catul altuia devine p\catul
propriu, suferin]a altuia devi-
ne suferin]a sa. Acest fapt se
prezint\ `naintea lui Dum-
nezeu `ntr-o stare de str\pun-
gere a inimii, de convertire, de
lacrimi, de rug\ciune. Ne a-
fl\m aici, `n inima experien]ei
paternit\]ii, care este, de ase-
menea, sensul profund, ontolo-
gic al celei de a II-a porunci e-
vanghelice: „Iube[te pe aproa-
pele t\u ca pe tine `nsu]i“. Es-
te, desigur, lucru cel mai teri-
bil de tr\it pentru c\, dac\ o
face, p\rintele trebuie s\ [tie
s\ primeasc\ harul f\r\ de ca-
re nimic nu este posibil [i, dac\
nu o face, el devine responsabil
`naintea lui Dumnezeu de a nu
s\vâr[i ceea ce se cuvenea. A-
ceasta este crucea p\rintelui
duhovnicesc, paharul pe care
trebuie s\ `l bea pân\ la cap\t
[i care poate fi amar.
De fapt, duhovnicul nu are
alt\ op]iune. Dac\ vrea s\
tr\iasc\ `n Hristos [i ca Hris-
tos s\ tr\iasc\ `n el, duhovni-
cul trebuie s\ intre `n aceea[i
chenoz\ precum Cuvântul ca-
re S-a f\cut trup. Nu este a-
ceasta lucrarea cre[tin\ prin
experien]\?
Stare]ul Sofronie de la Essex
exemplific\, cu cuvintele Mitro-
politul Kallistos, care ilustrea-
z\ perfect ceea ce a scris despre
p\rintele Amfilohie, fondator [i
p\rinte spiritual al M\n\stirii
Evanghelismos din Patmos:
„Acest stare] ar fi zis c\ p\rin-
tele spiritual sufer\, se trude[-
te, plânge [i se roag\ mai mult
decât to]i care vin la el. Doar cu
aceast\ condi]ie poate el sluji
tuturor celorlal]i“. a
 CM
YK

14 Educa]ie [i cultur\ Luni, 16 noiembrie 2009

PE SCURT Profesorii nu se simt responsabili de abandonul elevilor

„130 de ani de pres\
tulcean\“
Tulcenii au s\rb\torit la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute `mplinirea a
131 de ani de la Unirea Dobrogei
cu patria-mam\. Cu acest prilej,
la Muzeul de Istorie [i Arheologie
s-a deschis expozi]ia „130 de ani
de pres\ tulcean\“. „Expozi]ia
surprinde atât pa[ii de `nceput
de drum ai presei tulcene, cât [i
perioada dictaturii comuniste [i
cea postrevolu]ionar\ [i putem
observa cu u[urin]\ c\ subiectele
{coala motiveaz\, fascineaz\, dar [i descu-
rajeaz\, iar profesorii, `n marea lor majoritate,
con[tientizeaz\ atât cauzele, cât [i riscurile [i
efectele fenomenului de p\r\sire timpurie a
[colii de c\tre elevi, sus]ine un raport al
Centrului Educa]ie 2000^, conform Agerpres.
Potrivit studiului, pentru unii profesori
abandonul [colar pare o „`ntâmplare, un ghi-
nion venit de la natur\“, f\r\ s\-i implice [i
s\-i culpabilizeze personal `n nici un fel. „Ro-
mânia are un abandon prematur ridicat, de[i
tendin]ele recente indic\ sc\deri, iar accesul
la educa]ie superioar\ este `n cre[tere, ceea ce
conduce la un risc ridicat de polarizare a
tinerelor genera]ii“, se arat\ `n raport.
Potrivit studiului, unul din 5 tineri nu
de]ine o calificare.
Reprezentan]ii CEDU 2000^ consider\ c\
România a cunoscut `n ultimii 2-3 ani o
cre[tere spectaculoas\ a celor ce urmeaz\ fa-
cultatea. „Este de a[teptat ca `n anii ce
urmeaz\ ponderea studen]ilor `ntr-o genera]ie
s\ continue s\ creasc\“, precizeaz\ studiul.
Elevul [i familia lui, resursele familiei
prin absen]a lor, fie c\ este vorba de suport
material sau de capital uman, pot ac]iona ca
piedic\ `n continuarea educa]iei, sus]in ex-
per]ii.
Comunitatea de provenien]\ poate deter-
mina renun]area timpurie la educa]ie, de
asemenea, [i [coala poate descuraja elevul s\
continue educa]ia sau poate preveni aban-
donul [colar.
Dificult\]ile materiale, modelul educa]io-
nal oferit de p\rin]i, modelul oferit de fra]i,
dezorganizarea familiei, implicarea `n ac-
tivit\]i aflate la limita legii, intrarea pe pia]a
muncii, `ncrederea sc\zut\ `n educa]ie, mi-
gra]ia circulatorie, etnia, norma mariajului
timpuriu, apari]ia unui copil, lipsa de securi-
zare `n zon\ - toate acestea sunt cauze ale
abandonului [colar. ~n opinia speciali[tilor,
aproape toate cazurile de abandon sunt pre-
dictibile, iar cadrele didactice ar trebui re-
sponsabilizate, conform raportului. a
morale, spirituale, de patrimoniu,

„C=t ne cost\ incultura?“

de-a lungul timpului sunt ace-
lea[i“, a spus directorul Institu-
tului de Cercet\ri Eco-Muzeale,
Florin Topoleanu. Dup\ ce
Tratatul de la Berlin semnat `n
iulie 1878 consfin]ea indepen-
den]a statului român, iar Marile
Puteri atribuiau Dobrogea
României, domnitorul Carol I
asista la trecerea trupelor [i au-
torit\]ilor `n teritoriul reintegrat
]\rii. ~ntre 14-18 noiembrie 1878,
la Babadag, Tulcea [i Constan]a
erau primite cu entuziasm
primele unit\]i ale Armatei
Române. Unirea Dobrogei cu pa-
tria-mam\ reprezenta, dup\
unirea Moldovei cu }ara Româ-
neasc\ din 1859, o nou\ etap\ `n
procesul de des\vâr[ire a unit\]ii
de stat a românilor `ncheiat prin
Marea Unire din 1918.
Dezbatere despre
miturile
comunismului
românesc
M=ine, 17 noiembrie, la Insti-
tutul Cultural Român (ICR) va
avea loc dezbaterea cu tema „Mi-
turile comunismului românesc“.
~ntâlnirea, desf\[urat\ `n cadrul
programului „Pro [i contra la
ICR“, este organizat\ `n partene-
riat cu Funda]ia „Calea Victo-
riei“. Argumentele vor fi puse `n
dezbatere de Ioana Popescu,
Raluca Grosescu, Cristian Vasile
[i Ion Manolescu. A fost practi-
cat\ normalitatea ca o form\ de
rezisten]\? Cum am supravie]uit
copil\riei literelor trucate? Ce ar
mai fi fost de spus? - sunt o parte
dintre `ntreb\rile de la care va
porni dezbaterea moderat\ de
{tefan Vianu. „Pro [i contra la
ICR“ este un program de dezba-
teri organizat de ICR la care ac-
cesul publiclui este liber.
Festival de film
românesc la Roma
Accademia di Romania din Roma
organizeaz\ `ntre 16-18 noiem-
brie Festivalul de Film „1989 -
prima e dopo nella cinemato-
grafia romena“, la Cinemato-
graful Nuovo Olimpia din Roma.
Anul 1989 va putea fi reanalizat,
`n multiplele sale fa]ete, prin
ochii noii genera]ii de regizori
români: colaps al unui sistem ca
`n „Hârtia va fi albastr\“, regia:
Radu Muntean; „Cum mi-am pe-
trecut sfâr[itul lumii“, regia:
C\t\lin Mitulescu, moment de
trezire a con[tiin]ei, precum `n
cele dou\ documentare ale lui
Alexandru Solomon, „Marele jaf
comunist“ [i „R\zboi pe calea un-
delor“, [i „Amintiri din Epoca de
Aur“ [i „4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2
zile“, `n regia lui Cristian Mun-
giu, `nceput [i chiar laitmotiv al
noilor timpuri, precum `n „Cali-
fornia Dreamin“, regia:
Cristian Nemescu, [i `n „A fost
sau n-a fost“, regia: Corneliu
Porumboiu. a
riscând s\-[i risipeasc\ pu]inele
resurse pe iluzoria educa]ie a
noilor genera]ii de copii videns“, a
mai afirmat prof. dr. Christian
La Casa de Cultur\ „Geo Cr\ciun, conform Agerpres.
Remarcat\ pentru activitatea
Bogza“ din Câmpina a avut intens\, profesionist\ `n via]a
loc, la sf=r[itul s\pt\m=nii editorial\, APLER reprezint\
trecute, cea de a XI-a edi]ie publica]ii literare [i edituri din
spa]iul cultural rom=nesc, pro-
a Galelor Asocia]iei moveaz\ interesele editorilor de
Publica]iilor Literare [i carte [i de reviste culturale `n
Editurilor din România domeniul economico-social, spe-
(APLER). Tema central\ a cific economiei de pia]\, legali-
tatea [i corectitudinea profe-
edi]iei din acest an a fost sional\ [i ac]ioneaz\ pentru re-
„Cât ne cost\ incultura?“, spectarea drepturilor de propri-
acesta fiind un semnal de etate intelectual\. De-a lungul
celor zece edi]ii ale Galelor
alarm\ tras de scriitori, APLER, aceste probleme s-au
reprezentan]ii publica]iilor au citit niciodat\ o carte `n afara ~n ceea ce prive[te impactul tot reg\sit `n dezbaterile de la
[i editurilor literare `n ceea manualelor [colare“. mai mare al calculatorului [i televi- Câmpina, de unde a pornit [i
~n cadrul dezbaterilor s-a re- zorului, scriitorii [i editorii prezen]i ini]iativa Legii pentru protejarea
ce prive[te situa]ia c\r]ii [i liefat faptul c\, pe fondul actualei au afirmat c\, potrivit studiilor so- culturii scrise (Legea nr.
a revistelor literare. crize economice mondiale, pia]a ciologice, psihologice [i pedagogi- 186/2003). La `ntâlnirea profe-
de carte [i de manuale din ce, s-a constatat c\ „lipsa lecturii sional\ anual\ a reprezentan-
România, evaluat\ `n 2008 la duce la grave deficien]e de comu- ]ilor revistelor culturale [i edi-
Dup\ 20 de ani, cultura scris\ aproximativ 150 milioane de euro nicare, de `n]elegere [i de formare turilor membre ale asocia]iei au
din ]ara noastr\ este `ntr-o con- (de dou\ ori mai pu]in decât `n a personalit\]ii umane“. participat [i invita]i de la cele-
tinu\ criz\, atât la nivelul pro- Ungaria), s-a redus cu peste 30% „A[adar, costul inculturii este lalte asocia]ii de editori, acade-
duc]iei, cât [i al consumului, sta- `n 2009, deoarece vânz\rile au acum enorm, [i va fi imens `n vi- micieni, profesori universitari,
tisticile situând România printre sc\zut `n mod dramatic, iar buge- itor, mai ales pentru o societate personalit\]i ale vie]ii culturale
ultimele ]\ri din Europa, a de- tele de achizi]ii pentru biblioteci [ubred\ social [i material, care din România, precum [i scriitori
clarat prof dr. Christian Cr\ciun, [i programul „100 euro pentru nu-[i cunoa[te suficient valorile din Fran]a [i Bulgaria. a
conform Agerpres. profesori“ au fost anulate.
Acesta a mai ar\tat c\, po- Editurile, `n mare
trivit statisticilor, „doar 45 % din- parte afectate de lipsa de
tre or\[eni [i mai pu]in de 20% capital [i de lipsa de per-
dintre locuitorii satelor au citit
m\car o carte pe an. De aseme- spectiv\, au disponi-
nea, numai 15% dintre români au bilizat peste 20% din per-
achizi]ionat mai mult de cinci sonal [i [i-au diminuat
c\r]i pe an [i, ceea ce este cel mai planurile editoriale cu
trist, peste 60% dintre elevi nu aproximativ 40%.
a TELEGRAF a TELEGRAF a
a O PICTORI}| ROM+NC| DIN AUSTRIA {I-A DO-
NAT COLEC}IA: Peste 100 de lucr\ri de art\ semnate Luiza
Asavetei, pictori]\ stabilit\ `n Austria, au intrat `n patrimoniul
Muzeului jude]ean Buz\u. Pictori]a, n\scut\ la C\l\ra[i, `n
1930, este laureat\ a Prix Europeean, Belgia, [i are peste 60 de
expozi]ii personale, dintre care 38 `n str\in\tate. „~ntreaga via]\
am pictat [i am scris cu speran]a c\ `ntr-o zi crea]iile mele vor
figura `ntr-un muzeu din ]ara `n care m-am n\scut“, a m\rturisit
Luiza Asavetei, conform Agerpres. „~ntâlnirea cu doamna Luiza
Asavetei a avut loc conform principiului v\zut-pl\cut. Domnia sa
a vizitat muzeul, apoi [i-a exprimat dorin]a de a ne dona câteva
lucr\ri personale, ulterior optând pentru `ntreaga sa colec]ie“, a
spus Doina Ciobanu, directorul Muzeului jude]ean Buz\u, con-
form Agerpres. Potrivit acesteia, alte lucr\ri vor fi expuse `ntr-un
muzeu care va purta numele pictori]ei, la N\eni, localitate unde
se afl\ [i o cunoscut\ Tab\r\ de sculptur\ `n piatr\.
a ROM+NIA PARTICIP| LA FESTIVALUL DE SCURT-
METRAJ DE LA BRISTOL: Filmele „Megatron“, de Marian Cri-
[an, laureatul Palme d’Or pentru scurtmetraj `n 2008, [i „La dru-
mul mare“, de Gabriel Sârbu, particip\ `n competi]ie la Festivalul
de Scurtmetraj Encounters de la Bristol, Marea Britanie (17-21
noiembrie), conform Institutului Cultural Român (ICR) de la
Londra. Al\turi de cele dou\ pelicule din competi]ie, va mai fi
proiectat\ o serie de scurtmetraje române[ti, `n programul Guest
Screenings, [i anume: „Un cartu[ de Kent [i un pachet de cafea“,
de Cristi Puiu, „Valuri“, de Adrian Sitaru, „Lampa cu c\ciul\“, de
Radu Jude, „Palmele“, de George Chiper, [i anima]ia „Immerse“,
realizat\ de studioul WeAreOm. Totodat\, regizorul Gabriel
Sârbu va fi prezent la eveniment. Festivalul de Scurtmetraj
Encounters se afl\, anul acesta, la cea de-a 15-a edi]ie [i cuprinde
peste 150 de filme `n competi]ie, precum [i mai multe programe
paralele. Drame, comedii, documentare, dar [i videoclipuri [i a-
nima]ii au fost selectate din 58 de ]\ri pentru aceast\ edi]ie. a
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
CM
YK
16
PE SCURT
{edin]e preo]e[ti
[i vizite pastorale
`n Arhiepiscopia
Ia[ilor
~nalt Preasfin]itul P\rinte Teo-
fan, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, va s\vâr[i ast\zi
Sfânta Liturghie la Biserica
„Sf. Ioan Botez\torul“ din
Boto[ani, iar apoi va prezida
[edin]a preo]ilor din Protopo-
piatul Boto[ani. Dup\-amiaz\,
~nalt Preasfin]ia Sa va face
vizite pastorale pentru a a[eza
sfântul antimis pe sfânta mas\
`n parohiile „~n\l]area Dom-
nului“ [i „Duminica Mare“, din
Boto[ani.
Mâine, IPS Teofan va sluji la
Biserica „Sf. ~mp. Constantin
[u Elena“ din Piatra Neam],
dup\ care va participa la
`ntrunirea preo]ilor din Pro-
topopiatul Piatra Neam]. (C.C.)
Despre medicina
cre[tin\, `ntr-o
conferin]\ ASCOR Ia[i
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Români (ASCOR) -
filiala Ia[i, `n colaborare cu
Societatea Studen]ilor Medi-
cini[ti din Ia[i vor organiza
ast\zi, `ncepând cu ora 19:00,
conferin]a cu tema: „Vindeca-
rea“. Invitatul acestei confe-
rin]e, care va avea loc `n Amfi-
teatrul „Mar]ian Cotr\u“ din
cadrul Universit\]ii de Medi-
cin\ [i Farmacie „Gr. T. Popa“
Ia[i, va fi prof. univ. dr. Pavel
Chiril\. „Cu acest prilej, va fi
lansat volumul «Vindecarea»,
semnat de invitatul nostru,
ap\rut la Editura «Christiana»,
anul acesta. Aceast\ carte este
o pledoarie pentru conceptul de
medicin\ cre[tin\, pentru actul
medical ca act eclezial. ~n Bise-
ric\ exist\ oameni de diferite
vârste duhovnice[ti: cei care
sunt `n curs de vindecare [i cei
care s-au vindecat“, a declarat
pre[edintele ASCOR Ia[i,
Marius Pavel. (C.C.)
CUV+NTUL IERARHULUI
Gând la `ncepu
Edi]ia de Moldova
Troi]\ la Mogo[e[ti, `n cinstea eroilor
PS Calinic Boto[\neanul, Epis-
cop-Vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
a sfin]it sâmb\t\, 14 noiembrie
2009, o troi]\ ridicat\ `n parohia
Mogo[e[eti, Protopopiatul Ia[i 2, `n
cinstea eroilor care au c\zut la da-
torie `n timpul celor dou\ r\zboaie
mondiale [i `n timpul R\zboiului
pentru Independen]\. La slujba de
sfin]ire a troi]ei, `n dreptul c\reia
a fost amenajat\ o plac\ din mar-
mur\ cu numele eroilor, a partici-
pat pr. Vilie Doro[inc\, protoiereu
al Protopopiatului Ia[i 2, precum [i
preo]ii slujitori din Mogo[e[ti. Du-
Sfântul Cuvios Paisie de la Neam],
cinstit `n m\n\stirea pe care a p\storit-oo
Biserica Ortodox\ l-a pr\znuit
ieri, 15 noiembrie 2009, `n
prima zi din Postul Na[terii
Domnului, pe Sfântul Cuvios
Paisie de la Neam]. Cu acest
prilej, M\n\stirea Neam] [i-a
serbat cel de-al treilea hram.
Slujba Sfintei Liturghii a fost
s\vâr[it\ de c\tre ~nalt
Preasfin]itul P\rinte Teofan,
Arhiepiscopul Ia[ilor [i
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei.
de Constantin CIOFU
Biserica mare a M\n\stirii
Neam], cu hramurile „~n\l]area
Domnului“, „Pogorârea Sfântului
Duh“ [i „Sfântul Cuvios Paisie de
la Neam]“, a `mbr\cat pentru a
treia oar\ `n acest an straie de
s\rb\toare. Clopotele uneia din-
tre cele mai vechi vetre monaha-
le din ]inutul Neam]ului i-a che-
mat pe c\lug\ri [i pelerini la ru-
g\ciune `nc\ de sâmb\t\ seara,
când a avut loc slujba Privegherii
`nchinate celui care a re`nnoit
via]a monahal\ din Moldova ulti-
mei p\r]i de veac XVIII. Progra-
mul liturgic a continuat ieri-di-
minea]\ cu slujba Ceasurilor [i
cu Acatistul Sf=ntului Cuvios.
Luni, 16 noiembrie 2009, Nr. 240, Anul I
p\ slujba de binecuvântare a troi-
]ei, a avut loc pomenirea eroilor c\-
zu]i pe câmpurile de lupt\ din co-
muna Mogo[e[ti. La final, PS Cali-
nic Boto[\neanul a ]inut un cuvânt
de `nv\]\tur\ `n care a explicat
semnifica]ia unei troi]e [i sensul
hristologic al acesteia. „~n satul
Mogo[e[ti sunt 25 de troi]e amena-
jate de c\tre credincio[i. Oamenii
le-au construit pentru a-[i aduce
aminte de Dumnezeu [i pentru a-I
mul]umi pentru binefacerile primi-
te“, a spus pr. paroh Dumitru Pu-
iu. (C.C.)
Dup\ ce [i-au `nt=mpinat Arhi-
p\storul, credincio[ii s-au `nchi-
nat la moa[tele Sfântului Necu-
noscut, precum [i la mormântul
Sfântului Paisie Velicicovski, din
Biserica „~n\l]area Domnului“ a
M\n\stirii Neam].
Modelul de sfin]enie
al Sfântului Paisie
Credincio[ii s-au rugat apoi `n
cadrul Sfintei Liturghii, oficiat\
de Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, `nconjurat de un sobor de
15 preo]i [i diaconi din care a f\-
cut parte [i protos. Hrisostom R\-
d\[anu, consilier `n cadrul Sec-
torului ~nv\]\mânt [i activit\]i cu
tineretul al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
[i arhim. Nichifor Horia, exarhul
m\n\stirilor din Arhiepiscopia
Ia[ilor. R\spunsurile la stran\ au
fost date de elevii Seminarului
Teologic Liceal Ortodox „Venia-
min Costachi“ de la M\n\stirea
Neam], care au `nfrumuse]at prin
glasurile lor slujba arhiereasc\
oficiat\ ieri la una dintre cele mai
reprezentative ctitorii ale Sf=ntu-
lui Voievod {tefan cel Mare. Dup\
slujba Sfintei Liturghii, ~nalt
Preasfin]itul Teofan a rostit un
cuvânt de `nv\]\tur\ `n care a
vorbit despre semnifica]iile Evan-
gheliei din Duminica a XXV-a
dup\ Rusalii. Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei a explicat cum
poate cre[tinul s\ fie viu, pornind
de la r\spunsul pe care Mântui-
torul Iisus Hristos l-a dat legiuito-
rului: „Drept ai r\spuns, f\
aceasta [i vei fi viu“. „Pentru a-L
m\rturisi pe Hristos Domnul [i a
vie]ui `n conformitate cu aceast\
m\rturisire, Sf. Ap. Pavel ne
spune c\ omul este chemat s\ ai-
b\ [apte lucruri: smerenie, blân-
de]e, `ndelung\ r\bdare, `ng\du-
in]\, iubire, unitate [i pace. Prin
dobândirea acestor [apte ve[min-
te, omul poate deveni fiin]\ vie“, a CM
YK
explicat IPS Teofan, care a conti-
nuat f\c=nd referire la via]a „cu-
rat\ [i sfânt\“ a Sfântului Paisie
de la Neam]. „Sfântul Paisie a `n-
trunit `ntr-o singur\ fiin]\ pe ru-
g\torul, postitorul, organizatorul
de m\n\stiri, traduc\torul, scrii-
torul, propov\duitorul, duhovni-
cul“, a spus Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei. Arhim. Bene-
dict, stare]ul M\n\stirii Neam],
a mul]umit ~nalt Preasfin]itului
P\rinte Teofan [i credincio[ilor
pentru prezen]\, amintind `n
acela[i timp faptul c\ Sf. Paisie,
de[i s-a n\scut `n Ucraina de as-
t\zi, „a c\utat pe Dumnezeu mai
`ntâi `n ]inuturile Moldovei“,
mul]i dintre ucenicii Sfântului
Paisie fiind trecu]i, [i ei, `n calen-
darul Bisericii noastre, ca urma-
re a vie]ii lor sfinte. a