S=mb\t\,
1 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 86 (376) Anul II
„Dac\ `l dispre]uim pe
Dumnezeu, lum=narea
PAGINA 16
vie]ii se stinge“
La Muzeul Auschwitz
nu sunt expuse
obiecte, ci oameni
a Muzeul este localizat pe teritoriul a dou\ dintre cele mai mari lag\re de concentrare naziste:
Auschwitz I, `n localitatea Oswiecim, [i Auschwitz II sau Birkenau a Interioarele ad\postesc gr\mezi
impresionante de lucruri personale care au apar]inut condamna]ilor (pantofi, p\m\tufuri de ras,
proteze pentru invalizi, textile din p\r uman) a Cele cinci crematorii lucrau cu spor, `n trei schimburi
a Multe dintre cl\dirile Muzeului Auschwitz-Birkenau reprezint\, de fapt, fostele bar\ci `n care erau
caza]i prizonierii [i ofer\ indicii pre]ioase asupra regimului de via]\ `n lag\r a PAGINILE 8-9
POZA ZILEI
Zeci de persoane [i-au pierdut via]a [i sute
au fost r\nite `n urma cutremurului cu magni-
tudinea de 6,0 grade pe scara Richter de ieri din
vestul Iranului. Circa 330 de sate au fost par]ial
sau total distruse. Num\rul victimelor nu este
foarte ridicat, deoarece cutremurul a fost prece-
dat de mi[c\ri seismice de mai mic\ intensitate,
care i-au scos pe locuitori din case. a
T\riceanu anun]\ majorarea pensiilor
Delega]ia Permanent\ a
Partidului Na]ional Liberal
(PNL) a aprobat, ieri, o serie
de m\suri sociale [i economice
`n conformitate cu angaja-
mentele asumate `n Progra-
mul de guvernare. Unul din-
tre angajamente vizeaz\ ma-
Doi militari rom=ni au fost r\ni]i `n Afganistan
Cei doi militari r\ni]i ieri
diminea]\ `n Afganistan vor fi
transporta]i la un spital din
Germania, a precizat purt\to-
rul de cuv=nt al MApN, col.
Cristinel Ghiga. Maiorul C\t\-
lin Ticulescu, ofi]er de stat ma-
jor din cadrul batalionului 341
Infanterie „Rechinii Albi“, a su-
ferit de o fractur\ de calcaneu
drept, iar plutonierului adju-
tant Florin Bolovan, cadru sani-
tar, i s-au tasat patru vertebre
lombare, f\r\ afectarea func]iu-
nilor neurologice. Militarii au
fost r\ni]i u[or ieri diminea]\,
`n jurul orei 8,30 (ora Rom=-
niei), `n timpul execut\rii unei
misiuni la aproximativ 30 de
kilometri sud-est de baza de la
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
B\sescu va participa
la prima [edin]\
PAGINA 7
a CNSAS
ARENA
Dresura de naivi
„Dac\ nu e scandal, nu se uit\
lumea!“. A[a sun\ una dintre con-
vingerile de fier ale unor produ-
c\tori de televiziune. ~n criz\ de
idei atractive, presa]i de amenin-
]area falimentului sau gra]ie edu-
ca]iei lor, respectivii sfâr[esc prin
a aduce `njur\tura [i poalele `n
cap, din mahala, la televizor. E, `n
fond, acela[i principiu ca la un ac-
cident de ma[in\. De[i imaginea e
oribil\, imediat se adun\ o mul-
]ime de gur\-casc\.
PAGINA 3
IMM-urile
trebuie
s\ fac\ eforturi
mari pentru
a dep\[i
cu succes
momentul
1 ianuarie 2007
PAGINA 6
Un nou stare]
la M\n\stirea
Petru Vod\
PAGINA 5
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
aprilie a acestui an,
s\pt\m=nalul
jorarea `n termeni reali a pen- siile mai mici de 3.010.000 lei -
siilor cu 30% `n perioada
2005-2008.
Primul-ministru a anun]at,
venitul minim pe economie -,
cuantumul major\rii urm=nd
s\ fie anun]at `n reuniunea
LUMINA DE
`ntr-o conferin]\ de pres\, c\,
`n urm\toarea [edin]\ de Gu-
vern, va propune ca `ntr-o pri-
Executivului. Aceast\ sum\ ar
putea fi alocat\ `ncep=nd din
perioada s\rb\torilor de Pa[ti,
DUMINIC|
m\ etap\ s\ fie majorate pen- a spus premierul. a apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE
DUMINIC|
Meteo
U
Kandahar, din Afganistan. Un cutau o misiune de patrulare `n Precipita]ii
deta[ament format din 23 de zona de responsabilitate. Dis-
militari, cu trei transportoare pozitivul exploziv a afectat cel maxima 14 °C
amfibii blindate [i un autove- de-al doilea blindat rom=nesc minima 6 °C
hicul al armatei canadiene exe- aflat `n patrul\. a sursa: www.intellicast.com
2 S=mb\t\, 1 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXIX)
Cultura `n Imperiul
Bizantin (I)
Pentru c\ `n [coala bizantin\,
dup\ secolul al IV-lea, se mai
p\stra p\gânismul, Sfin]ii
P\rin]i ai Bisericii au com-
b\tut institu]ia care putea
s\ corup\ [i s\ perverteasc\
sufletele tinere. Sfântul Ioan
Cassian (sec. V) critica „fab-
ulele u[uratice [i povestirile
triviale pe care le `nv\]ase
`n [coal\: „~n vreme ce fan-
tomele acestea `mi batjoco-
reau spiritul, sufletul meu
era `mpiedicat s\ contemple
lumea celest\“. Cultura p\-
gân\ din [coli `mpiedica su-
fletele cre[tine s\-[i g\seas-
c\ mântuirea. De aceea, cul-
tura p\gân\ trebuia `nlocui-
t\ cu cea autentic cre[tin\:
„Ce dorin]\ nu-]i satisface
cuvântul lui Dumnezeu de
vrei s\ dai ascultare acestor
fabule p\gâne?“, `ntreba Di-
dascalia apostolic\, o com-
pila]ie foarte cunoscut\. So-
lu]ia o ofer\ Ioan Hrisosto-
mul: copiii trebuie educa]i
de c\lug\ri, cei care ignorau
cultura antic\, considerat\
a fi „`n]elepciunea `n]elep]i-
lor f\r\ de `n]elepciune“.
P\rin]ii tr\itori `n de[ert [i
pân\ la Theodor Studitul, `n
secolul al VIII-lea, [i la ma-
rele Maximos Planudes (sec.
XIII), c\lug\rii bizantini au
fost foarte cul]i. La `nceputul
secolului al III-lea, Clement
din Alexandria sus]inea c\
filosofia greac\ trebuie cu-
noscut\ chiar [i numai pen-
tru a-i demonstra de[ert\ciu-
nea, `n timp ce Origen, dis-
cipolul lui, a deschis o [coal\
de gramatic\, pe care a p\-
r\sit-o pentru a preda cate-
heza la Alexandria. Mai târ-
ziu, Grigorie Taumaturgul,
elev al lui Origen, afirma c\
„cei care batjocoresc educa]ia
primit\ din afar\“ nu sunt
demni de laud\, ci, dim-
potriv\, trebuie considera]i
„ignoran]i [i incul]i“. Tradi]ia
spune c\ atunci când a de-
venit episcop `n Neocezareea
erau doar 17 cre[tini, iar la
moartea sa au r\mas 17
p\gâni. Rolul `nv\]\torului
cre[tin era nu s\ interzic\
min]ilor tinere accesul la cul-
tura clasic\, ci s\ le arate
utilitatea acesteia, `n scopul
de a evita exemplele proaste
[i de a profita de incompara-
bila sa virtute formatoare:
acesta este sensul lucr\rii
Sfântului Vasile cel Mare,
Pentru tineri, despre folosul
pe care `l pot aduce scrierile
grece[ti. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Drumul lui Dumnezeu
Odat\, avva Ammonas a vrut
s\ treac\ fluviul, dar g\sind
corabia `n repara]ie s-a a[e-
zat lâng\ ea. A venit o alt\
luntre [i i-a trecut pe to]i cei
care se aflau pe mal. Fra]ii `l
`mbie: „Vino [i tu, avva, s\
treci cu noi!“. Dar el zice: „Eu
nu m\ urc decât `n corabia
pentru toat\ lumea“. Avea cu
el un snop de ramuri de pal-
mier [i s-a a[ezat s\ `mple-
teasc\ funie [i s-o despleteas-
c\, pân\ când s-a dres cora-
bia. {i atunci a trecut. Fra]ii
i s-au `nchinat [i l-au `ntre-
bat: „De ce-ai f\cut aceasta?“.
B\trânul zice: „Ca s\ nu um-
blu tot timpul gr\bit de gân-
dul t\u, ci s\ merg `ncet, cu
rânduial\, pe drumul lui
Dumnezeu“. (Pateric, edi]ia
Polirom, 2005)
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Ce spune Biserica despre p\c\leala de 1 aprilie?
Am auzit undeva c\ p\c\-
leala de 1 aprilie ar fi un lucru
nepermis din punct de vedere
cre[tinesc. Chiar a[a este?
~nv\]\tura cre[tin\ pune
foarte mult accent pe adev\r:
adev\rul dogmelor, adev\rul
m\rturisirii de credin]\, au-
tenticitatea tr\irii de zi cu zi
`n duhul Evangheliei. ~n bine-
cunoscuta rug\ciune „~mp\-
rate ceresc“, noi `l numim pe
Sf=ntul Duh drept „Duh al
adev\rului“, pentru c\, prin
ajutorul S\u, noi avem certi-
tudinea c\ r\m=nem ancora]i
`n fundamentele autentice ale
credin]ei. Sf=ntul Duh ne ga-
ranteaz\ aceast\ ferm\ tr\ire
a credin]ei m=ntuitoare. {i tot
Sf=ntul Duh este cel care a in-
spirat [i i-a asistat `ndeaproa-
pe pe scriitorii c\r]ilor biblice,
a[a `nc=t ace[tia au transmis
prin scrierile lor (cele care au
intrat `n cuprinsul Sfintei
Scripturi) doar adev\ruri de-
spre Dumnezeu [i despre lu-
crarea Lui `n lume.
Dar ce leg\tur\ este `ntre
aceste lucruri pe care mi le
spui [i ziua de 1 aprilie? S\
fim serio[i, tradi]ionala „p\c\-
leal\“ nu atenteaz\ la vreo
`nv\]\tur\ de credin]\.
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sâmb\t\: Cuvioasa
Maria Egipteanca
Cuvioasa Maria a fost ori-
ginar\ din Egipt [i tr\ia `n
desfrânare. Când a mers la
Ierusalim, a fost oprit\ `n
chip nev\zut la intrarea unei
biserici. A l\sat totul [i a mers
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Lucreaz\ la mântuirea sufletului t\u
Iisus a zis: „Adev\rat, ade-
v\rat zic vou\: Cel ce ascult\
cuvântul Meu [i crede `n Cel ce
M-a trimis are via]\ ve[nic\ [i
la judecat\ nu va veni, ci s-a
mutat de la moarte la via]\. A-
dev\rat, adev\rat zic vou\, c\
vine ceasul [i acum este, când
mor]ii vor auzi glasul Fiului lui
Dumnezeu [i cei ce vor auzi vor
`nvia. C\ci precum Tat\l are
via]\ `n Sine, a[a I-a dat [i
Fiului s\ aib\ via]\ `n Sine; [i
I-a dat putere s\ fac\ judecat\,
pentru c\ este Fiul Omului. Nu
v\ mira]i de aceasta; c\ci vine
ceasul când to]i cei din mor-
minte vor auzi glasul Lui, [i vor
ie[i, cei ce au f\cut cele bune
spre `nvierea vie]ii [i cei ce au
f\cut cele rele spre `nvierea o-
sândirii. Eu nu pot s\ fac de la
Mine nimic; precum aud, judec;
E foarte simplu s\ `n]elegi
ce vreau s\-]i spun: p\c\leala
este `n mod necesar o min-
ciun\, [i orice minciun\ este
`n dezacord cu tr\irea cre[ti-
n\ - pentru c\ `n]elegem
aceast\ tr\ire ca o comuniune
permanent\ cu Dumnezeu,
`n pustiu, s-a nevoit 47 de ani,
ferindu-se s\ se `ntâlneasc\
cu al]i oameni.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Cuviosului Macarie,
egumenul Peleichitului; a
Sfin]ilor Mucenici Gherontie
[i Vasilid, [i a Sfântului [i
Dreptului Ahaz.
Duminic\: Cuviosul Tit,
f\c\torul de minuni
Cuviosul Tit s-a c\lug\rit
de tân\r [i s-a supus `ntr-atât
smereniei [i ascult\rii, `ncât
i-a `ntrecut pe ceilal]i fra]i ai
m\n\stirii. Pentru virtu]ile
sale a fost hirotonit preot, iar
pentru via]a curat\ Dumne-
zeu l-a `nzestrat cu darul fa-
cerii de minuni.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea sfin]ilor mucenici [i
fra]i Amfian [i Edesie; a Sfân-
tului Mucenic Policarp [i a
Sfântului Grigorie din Nico-
midia.
dar judecata Mea este dreapt\,
pentru c\ nu caut la voia Mea,
ci voia Celui care M-a trimis.“
(Ioan 5, 24-30)
***
~n toate sâmbetele Postului
Mare, cu excep]ia sâmbetei lui
Laz\r (cea dinaintea Floriilor),
se cite[te `n biserici, la Sfânta
Liturghie, acest fragment e-
vanghelic. Dar aceasta se
cite[te [i la slujba `nmor-
mânt\rii. Este textul consacrat
`n care Domnul nostru Iisus
Hristos vorbe[te despre moar-
te, judecat\, `nviere [i via]a vi-
itoare. La toate acestea noi ne
raport\m `n m\sura credin]ei
`n Domnul Hristos. Se amin-
te[te la desp\r]irea de aceast\
via]\ c\ via]a viitoare se
despre care am spus c\ este
garantul adev\rului. Nici
m\car nu po]i al\tura cuvin-
tele „Dumnezeu“ [i „min-
ciun\“, a[a cum nu po]i s\ ac-
cep]i ideea c\ acolo unde este
lumin\ poate fi, `n acela[i
timp, [i `ntuneric.
~n ziua de 1 aprilie
istoria consemneaz\:
a 1578 - S-a n\scut Wil-
liam Harvey, medic englez,
descoperitorul circula]iei
sangvine;
a 1778 - A fost creat sim-
bolul dolarului american ($),
de c\tre designerul Oliver
Pollok;
a 1815 - S-a n\scut Otto
von Bismark, om politic ger-
man, prim-ministru al Prusiei
(1862-1871); cancelar al Impe-
riului german, supranumit
„cancelarul de fier“ pentru po-
litica sa dur\;
a 1859 - Dubla alegere a
lui Alexandru Ioan Cuza ca
domn al Munteniei [i Moldo-
vei a fost recunoscut\ de
Fran]a, Marea Britanie, Ru-
sia, Prusia [i Regatul Sardi-
niei, `n cadrul Conferin]ei re-
prezentan]ilor puterilor ga-
rante de la Paris;
a 1866 - S-a `nfiin]at
Societatea Literar\ Român\,
care, din 1 august 1867, s-a
transformat `n Societatea
preg\te[te de aici, `n func]ie de
cum ascul]i [i `mpline[ti porun-
cile lui Dumnezeu, dar [i de
credin]a lucr\toare pe care o ai.
La judecata lui Dumnezeu, cei
care au f\cut fapte bune vor
primi bucuria `nvierii [i a vie]ii
ve[nice `n `mp\r\]ia divin\, iar
cei care nu au lucrat cele bune
vor merge la osânda ve[nic\.
Cutremur\tor mesaj, dar `n
acela[i timp [i mobilizator. Deci
lucreaz\ la mântuirea sufletu-
lui t\u `ncepând din aceast\
clip\. ~n ciuda faptului c\ as-
t\zi este 1 aprilie, numit\ [i „ziua
p\c\lelilor“ sau a farselor, s\
[tii c\ mesajul lui Hristos nu
este o glum\. Fiecare clip\ a
vie]ii trebuie s\ fie sub semnul
dragostei pentru Dumnezeu [i
pentru semeni. (Pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
~ns\ o p\c\leal\ este un
simplu gest nevinovat. Bise-
rica este at=t de obtuz\ `nc=t
s\ nu accepte o glum\?
Ba da, Biserica accept\ [i
`ncurajeaz\ umorul de bun\
calitate, care are o bun\
vecin\tate cu bucuria adev\-
rat\. De foarte multe ori, co-
muniunea cu semenii se ex-
prim\ [i prin umor, prin
glum\, iar dac\ gluma este un
liant `ntre oameni, `nseamn\
c\ ea este un lucru bun. Ceea
ce se condamn\ totu[i este
p\c\leala care se manifest\
ca form\ de dispre]uire a oa-
menilor. De multe ori, cel care
gust\ cel mai pu]in p\c\leala
este tocmai cel p\c\lit.
P\c\leala devine motiv
pentru a r=de de al]ii, pentru
a-i pune pe al]ii `n situa]ii
jenante, ceea ce nu-i foarte
cre[tine[te. S\ `n]elegi de aici
c\ adev\ratul cre[tin este un
om `n]elept, care nu face nici
un gest prin care ar putea s\-l
deranjeze sau s\-l supere pe
aproapele s\u. Dac\ acest
principiu este respectat, z=m-
betul sau hohotul de r=s nu
doar c\ sunt permise, dar
chiar sunt recomandate cu
c\ldur\. (Rubrica realizat\ de
Ioan AVRAM)
Academic\ Român\, iar din
30 martie 1879 a devenit A-
cademia Rom=n\;
a 1884 - S-a n\scut Daniel
Danielopolu (d. 1955), medic,
ini]iatorul `nfiin]\rii Acade-
miei de Medicin\;
a 1881 - S-a n\scut Oc-
tavian Goga (d. 1938), poet,
publicist [i om politic, fost
prim-ministru al Rom=niei
(dec. 1937 - febr. 1938);
a 1900 - S-a n\scut Ale-
xandru Philippide, poet [i ese-
ist; intens\ activitate de tra-
duc\tor din literatura univer-
sal\; membru al Academiei
Române [i laureat al Premiu-
lui Herder `n anul 1965;
a 1919 - Trecerea la calen-
darul gregorian (calendarul
pe stil nou), 1 aprilie 1919 de-
venind 14 aprilie 1919 (stil
nou);
a 1921 - ~nfiin]area Operei
Române din Bucure[ti;
a 2002 - Scriitorul ameri-
can Ray Bradbury (n. 1920) a
primit cea de-a 2.193-a stea
pe „Walk of Fame“ din Holly-
wood. a
 OPINII & COMENTARII S=mb\t\, 1 aprilie 2006 3
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE ARENA

Portretul unui prieten Dresura de naivi

cure. Era un om `ntreg, un om viu.
a Cine reu[e[te s\ aduc\ pe
Dar foarte exigent. ~n preajma lui ecrane un „accident“ sau cine
de Carmelia LEONTE intrai `n alert\, pentru c\ [tacheta
era foarte `nalt\. {i nu aveai voie
poate s\-l inventeze este un om
Ca o arip\ care iese pe nea[tep-
tate din um\rul hainei, a[a era el: s\ dezam\ge[ti. Odat\ c\zut, nu- bogat. C\ci mul]imea `mbulzit\
mai Dumnezeu te mai putea ridica
surprinz\tor [i curat. Avea o vorb\
`n ochii aceia aspri, ne`ndupleca]i. lâng\ cutia aceea de plastic
bun\ pentru toat\ lumea de[i, pe
de alt\ parte, era de o sinceritate Odat\, mi-a dezv\luit un secret: prin care se scurg imaginile
el vorbea cu Dumnezeu! ~n [oapt\,
dezarmant\, t\ioas\. Nu avea
dar [i cu voce tare, vorbea cu Dum- `nghite [i reclame. Iar banii
mul]i prieteni. Câ]i ar fi putut s\
suporte adev\rurile pe care el le nezeu `n fiecare sear\, prin gea- din difuzarea lor intr\ tocmai
mul de la buc\t\rie. A[a mi-a spus.
spunea, `n total\ neglijen]\ fa]\ de
polite]e? Era ca un copil. Nu gân- ~n definitiv, de ce nu? Dumnezeu `n buzunarul produc\torilor a
dea nici o clip\ c\ ar putea fi ceva poate fi oriunde, poate alege orice
r\u `n a spune adev\rul, c\ ar pu- cale de comunicare. L-am crezut.
tea fi stigmatizat din aceast\ pri- Povestea c\ iarna sau pe vreme de Mihai MOCANU
rea deschidea geamul, s\ intre c\m\[ile asupra lor, s\ se prefac\
cin\. De obicei, p\rin]ii `[i `nva]\ „Dac\ nu e scandal, nu se uit\ lumea!“.
Dumnezeu `n cas\, nu cumva s\-i pentru totdeauna `n oameni… Afl\
copiii: „S\ spui adev\rul!“ {i apoi, A[a sun\ una dintre convingerile de fier ale
tot ei: „ De ce ai vorbit a[a? Nu tre- fie frig. {i Dumnezeu intra. Se c\ unul dintre fra]ii aceia sunt eu!“
f\cea o lumin\ mare `n interiorul „Tu?!“ i-am strigat. „E[ti tocmai cel unor produc\tori de televiziune. ~n criz\ de
buia s\ spui asta!“, `ncât ace[ti idei atractive, presa]i de amenin]area fali-
p\rin]i, oricât de bine inten]iona]i, c\reia un om obi[nuit, a[ezat pe pentru care nu a reu[it s\ termine
taburetul din buc\t\rie, se sim]ea c\ma[a [i ai r\mas, din aceast\ mentului sau gra]ie educa]iei lor, respectivii
devin derutan]i cu totul. sfâr[esc prin a aduce `njur\tura [i poalele
O asemenea dram\ tr\ia [i el. ca un mare ales, `n mantie pricin\, cu o arip\ blestemat\?“
regeasc\. Dar acesta era un secret. „Da, mi-a r\spuns. Decât c\ nu e `n cap, din mahala, la televizor. E, `n fond,
Se str\duia s\ existe la hotarul acela[i principiu ca la un accident de ma[i-
dintre adev\r [i consecin]ele t\- ~n rest, via]a lui se desf\[ura zilnic blestemat\. E modul meu de a fi `n
dup\ tiparele cunoscute. Din când lume, unic [i copil\resc.“ n\. De[i imaginea e oribil\, imediat se adu-
ioase pe care acesta le sap\. Dac\ n\ o mul]ime de gur\-casc\. Sunt dezgusta]i
ar fi fost o insect\ necunoscut\, cu `n când, la o mi[care gr\bit\, o A[a era el, `ntr-adev\r, unic [i
arip\ `i ie[ea surprinz\tor din de ce v\d, dar se uit\. Asta e cel mai impor-
aripi str\vezii, prins\ f\r\ sc\pare copil\ros. Uita]i-v\ cu aten]ie `n tant - se uit\. Ei bine, cine reu[e[te s\
`ntr-un insectar, la fel ar fi fost. A mânec\ [i atunci el clipea [\galnic: jur, poate `l `ntâlni]i undeva [i cu
„~]i mai aminte[ti povestea aceea aduc\ pe ecrane un „accident“ sau cine poa-
spus cineva c\ via]a noastr\, de la siguran]\ `l ve]i recunoa[te. Bine- te s\-l inventeze este un om bogat. C\ci
na[tere pân\ la moarte, este supra- cu fata care avea unsprezece fra]i `n]eles, `n acest caz v\ rog s\ `mi mul]imea `mbulzit\ lâng\ cutia aceea de
vie]uire, dep\[irea continu\ a unor blestema]i s\ se prefac\ noaptea `n da]i de veste. A[ vrea s\ `l rev\d. plastic prin care se scurg imaginile `nghite
momente neprielnice. Ei bine, nu! lebede? {i fata, `ntemni]at\, le-a [i reclame. Iar banii din difuzarea lor intr\
Via]a lui era via]\! El tr\ia cu bu- `mpletit unsprezece c\m\[i din fire * Carmelia Leonte este scriitoare, tocmai `n buzunarul produc\torilor mai sus
curie [i `nv\]a [i pe al]ii s\ se bu- de urzic\ [i diminea]a a aruncat redactor la revista „Dacia literar\“
aminti]i. Societatea e a[a cum este, de ce
[i-ar mai bate ei capul s\ o schimbe? Iese
LUMEA CUV+NTULUI vreun ban din asta? Uneori se poate, dar
foarte greu, a[a c\ mizeaz\ pe mitoc\nie,
singura care aduce sigur profit. {i mitoc\-
nia asta cap\t\ `nf\]i[\ri diferite, `n func]ie
de pretinsul [taif al posturilor TV. Cei cu
punga mai groas\ `[i permit s\ aduc\ vede-
te ale genului. A[a se face c\ diver[i cânt\-
re]i [i ravisante starlete se sc\lâmb\ie fre-
netic `n urletele asisten]ei. Invita]i sunt al]i
cânt\re]i [i alte starlete, din aceia care
provoac\ omului de rând o reac]ie simpl\:
„cine-i [i \sta?“. De[i produc]iile sunt scum-
pe [i protagoni[tii cât de cât mai r\s\ri]i, pe
lâng\ prostul gust al spectacolului, mai e-
xist\ [i un efect pervers - impresia indus\
privitorilor c\ a[a ar trebui s\ arate [i s\ se
distreze lumea bun\. Cine se strope[te din
cap p=n\ `n picioare, cel care accept\ pos-
turile cele mai jenante posibile nu mai este
un b\d\ran, ci „un om de via]\“. ~ncerca]i
numai s\ face]i abstrac]ie de privire [i `n-
toarce]i spatele ecranului. Chiar dac\ nu
vede]i „arti[tii“, urletele lor, striden]a
glumelor f\r\ perdea spun tot. ~n alte
cazuri e [i mai r\u. La televiziunile mai
mici, produc]iile mari sunt `nlocuite cu
folosirea cinic\ a dramelor reale. Cazuri
Prier `ncepea, mai demult, prim\vara. Iar verbul (a) priera
„a deschide p\[unatul, a duce prima dat\ la p\[une,
pe munte, turmele de oi“, de[i a mai fost `nregistrat
sunt destule. ~n fiecare zi e câte un viol, un
accident ori o sinucidere. Folosite cores-
punz\tor, toate acestea sunt aur curat pen-
de Stelian DUMISTR|CEL doar izolat (Dic]ionarul Academiei), ne poate ajuta s\ tru un `ntreprinz\tor versat. OTV-ul dep\-
`n]elegem de ce prier a fost apropiat de (a) prii. Lat. [e[te orice `nchipuire la acest capitol. Când
Dublat, `nc\ din secolul al XVI-lea, de forma c\rtu- aperire este prezent ast\zi `n vorbirea noastr\ printr-un se `ntâmpl\ s\ moar\ cineva mai cunoscut,
r\reasc\ aprilie, termenul prier este un descendent reflex fran]uzesc, apéritif, „deschiz\tor“ al poftei de atunci sunt chemate rudele r\posatului,
direct al lat. aprilis (mensis), atestat `n scris de la mâncare (vezi G. Toh\neanu, Dic]ionar de imagini vecinii, colegii de serviciu, prietenii, pri-
Coresi [i utilizat `n graiuri [i ast\zi. C\utându-i-se o pierdute, 1995, p. 53). etenii prietenilor. ~n plus, aici se speculeaz\
„explica]ie“, cuvântul a fost apropiat de verbul (a) prii „P\c\lelile“ de 1 aprilie nu sunt (`nc\) la noi re- feroce predispozi]iile mul]imii pentru
„a fi prielnic, favorabil; a avea urm\ri bune“. ~n ma- senza]ional [i mister ieftin. Pentru unele
flectate paremiologic. Obiceiul respectiv este recent [i televiziuni, nimeni n-a murit de moarte
teriale `nregistrate `n anchete etnolingvistice, de la
aceea a lui Ha[deu (1883) pân\ la cele din a doua caracterizeaz\ rela]ii sociale or\[ene[ti, fiind `mpru- bun\. ~n fiecare caz e ceva ascuns, sunt
jum\tate a secolului trecut, pentru atlasele lingvistice mutat de la „fra]ii“ no[tri de pe Sena, unde s-a `nfiri- for]e obscure care ar acoperi adev\rul.
regionale, ca [i `n alte surse, au fost notate numeroase pat dup\ 1563, când Carol al IX-lea a legiferat `nce- Produc\torul cheam\ tot felul de exalta]i
formule ce subliniaz\ consecin]ele, pozitive sau putul anului la 1 ianuarie (mai `nainte `ncepea la care scot pe gur\ tone de baliverne [i de `n-
negative, ale „timpului“ din aceast\ lun\: „ori prie[te, Pa[ti). Urmarea a fost c\ darurile ce se f\ceau cu chipuiri. Se nasc astfel zeci de teorii ale
ori despoaie“ (Hasdeu); „[i prie[te, [i pârle[te“; „prier ocazia amintit\ au fost `nlocuite de cadouri simulate, conspira]iei, provocând cu bun\ [tiin]\
prie[te, dar\ [i jupe[te“ (I.-A. Candrea); „preierul ori de false mesaje de felicitare, iar, la noi, de nervozitate, ne`ncredere [i indignare privi-
prie[te, ori bele[te“ (de exemplu, la G. Cr\iniceanu, „cacealmale“ (vezi Scriban, Dic]ionar, care preia infor- torului. ~ns\ asta e doar una din tehnici.
Igiena ]\ranului român, 1895, p. 29). ma]ii din Larousse!). Cum sunt [i cele „mitoc\ne[ti“ Alteori sunt adu[i `n studio diver[i indivizi
Este un „to be or not to be“ autohton, `ntrucât cele `nf\]i[ate de Caragiale `ntr-un „moment“ [i `ntr-un care au ceva `njur\turi s\-[i transmit\.
dou\ alternative se refer\ (aproape criptic pentru noi) Moderatorul are un rol limitat. Totul e s\
monolog, ambele intitulate 1 Aprilie.
la faptul c\ ierbivorele domestice au sau nu ce pa[te nu intervin\, s\-[i lase invita]ii `n voia lor,
Se poate sus]ine c\, indirect, `ns\[i interpretarea s\-[i slobozeasc\ gura. Din când `n când,
(`n cel de al doilea caz, urmând s\ fie „sacrificate“). „benefic\“ a vechii denumiri a inspirat firme comer-
C\ci agricultorul, abia ie[it din iarn\, urm\rea atent atunci când scandalul se domole[te sau,
ciale de ast\zi când [i-au luat numele de PRIER (prin- mai grav, când se `ntrevede o `mp\care,
„bursa“ ploilor: „Prier f\r\ ploaie cheful românului
moaie“ (Hasdeu), o preocupare de sezon consemnat\ [i tre acestea, „Prier – Vinexpert“ se recomand\ chiar ca are grij\ s\ pun\ paie pe foc, s\ provoace
`n paremiologia altor popoare. Francezii v\d `n tune- de]in\toare de „magazine de vinuri“, respectiv c\ vrea iritare. {i nici nu e greu de f\cut asta când
tul din aprilie un semn bun: „En avril s’il tonne, c’est „s\ descurajeze comer]ul la buza camionului“); exist\ `n col]urile ringului stau Becali sau Vadim.
nouvelle bonne“; iar `ntr-o sentin]\ italian\ se face o [i o editur\ „Prier“, la Turnu Severin. CNA-ul e u[or de p\c\lit. E greu de sanc-
apreciere hiperbolic\ (la scara „balercii“) a fiec\rei ~n sfâr[it, bucuria pentru `nceputul anului vege- ]ionat un post de televiziune. Seam\n\
pic\turi de ploaie din aceast\ luna din perspectiva ta]iei a fost surprins\ `n enun]ul unui titlu de articol mult cu cenzura [i e u[or de invocat liber-
recoltei de vin: „D’aprile, ogni gocciolo un barile“. de pe „CrestinOrtodox.ro“, modelat dup\ o formul\ a tatea de expresie. Dac\ totu[i se `nchide
Pentru G. S\ulescu, prier `nseamn\ „deschiz\tor“ poeziei populare: „Frunz\ verde de prier“! televiziunea, ea poate fi iar pornit\ cu al]i
(Ce este calendariul, 1847, p. 15) [i, `ntr-adev\r, ac]ionari, prin abilitatea unor avoca]i. {i
aprilis este un derivat al verbului aperire „a circul iar `ncepe. ~n program-dresur\ de
* Stelian Dumistr\cel este lingvist, profesor universitar la De-
deschide“, pe când anul „natural“, cel al vegeta]iei, partamentul de Jurnalistic\ de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i naivi [i jonglerie de falsuri. a
4 S=mb\t\, 1 aprilie 2006
PE SCURT
Conferin]ele ASCOR
Ia[i din Postul Mare
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Rom=ni (ASCOR),
filiala Ia[i, organizeaz\ `n
postul Sfintelor Pa[ti trei con-
ferin]e sub genericul „~nvie-
rea lui Hristos – garan]ia
`nvierii noastre“. Prima con-
ferin]\ va avea loc mar]i, 4 a-
prilie, cu `ncepere de la ora
18.00, `n Aula „Mihai Emi-
nescu“ a Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ din Ia[i. Tema con-
ferin]ei va fi „Taina ~nvierii
lui Hristos [i a `nvierii noas-
tre“, invitat fiind PS Irineu
Sl\tineanul, Arhiereu vicar al
Episcopiei R=mnicului.
Detalii despre conferin]ele din
aceast\ perioad\ a Postului
Mare am aflat de la Ioan
Puiu, pre[edintele ASCOR
Ia[i: „Cea de a doua conferin-
]\ va avea loc luni, 10 aprilie,
tot la ora 18.00, `n Aula
«Mihai Eminescu» a Universi-
t\]ii «Al. I. Cuza», cu titlul
«Bucuria pascal\ - pregusta-
rea `n timp din bucuria cea
netrec\toare», av=ndu-l ca in-
vitat pe pr. prof. dr. Viorel
Sava, decanul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ din Ia[i.
Cea de-a treia conferin]\ va
avea loc miercuri, 12 aprilie,
de la ora 18.00, iar tema
abordat\ va fi «Sf=nta
M\rturisire - Taina `nvierii
suflete[ti», iar ca invitat pe
pr. prof. dr. Vasile Mihoc,
prodecanul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ «Andrei
{aguna» din Sibiu“. (M.D.)
PF Patriarh Teoctist,
cet\]ean de onoare al
municipiului Giurgiu
PF P\rinte Teoctist, Patri-
arhul Bisericii Ortodoxe Ro-
m=ne, i-a fost conferit `n ca-
drul [edin]ei ordinare a Con-
siliului Local Giurgiu titlul de
cet\]ean de onoare al mu-
nicipiului, ca urmare a con-
tribu]iei decisive pe care a
avut-o la `nfiin]area Episco-
piei Giurgiului, informeaz\
Rompres. Pe data de 9 aprilie
va avea loc `ntronizarea epis-
copului de Giurgiu, PS Am-
brozie, ales de c\tre Colegiul
Electoral Bisericesc. (M.D.)
Sinaxa stare]ilor
[i a stare]elor
din Episcopia
Maramure[ului
[i S\tmarului
Cu binecuv=ntarea PS Justi-
nian Chira, Episcop al Mara-
mure[ului [i S\tmarului, la
Catedrala episcopal\ „Sf. Trei-
me“ din Baia Mare a avut loc
joi sinaxa stare]ilor [i a stare-
]elor din aceast\ eparhie. ~n
cadrul sinaxei au fost prezen-
tate ultimele hot\r=ri ale
Sf=ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne `n ceea ce
prive[te via]a monahal\ [i dis-
ciplina cinului monahal. „A
avut loc `n Sala Bizantin\, din
interiorul Catedralei. S-au
abordat probleme specific mo-
nahale. Le-a fost prezentat\
stare]ilor [i stare]elor prima
hot\r=re a Sf=ntul Sinod `n
ceea ce prive[te via]a monaha-
l\ [i disciplina cinului mona-
hal [i alte probleme specifice
pentru a armoniza, eficientiza
[i pentru a `nt\ri via]a mona-
hal\ aici, `n acest ]inut, unde
sunt urmele str\vechilor vetre
monahale, ca cea de la Perii
Maramure[ului. A fost o `nt=l-
nire binecuv=ntat\, pentru c\
a fost pus\ `n aceast\ zi sub o-
crotirea Cuv. Ioan Sc\rarul,
cel care este normativ pentru
monahismul nostru r\s\ri-
tean“, ne-a declarat PS Iustin
Sigheteanul, Arhiereu vical al
Episcopiei Maramure[ului [i
S\tmarului. Men]ion\m c\ `n
aceast\ eparhie sunt 26 de
a[ez\minte monahale. (M.D.)
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Protopopiatul ortodox din Sf=ntu
Gheorghe a dat `n judecat\ Guvernul
a PS Ioan, Episcopul Covasnei [i Harghitei, consider\ c\ este
prima dat\ dup\ 1948 c=nd Bisericii Ortodoxe i se ia un imobil a
Protopopiatul Ortodox vern prin care ni s-a atribuit
Român din Sfântu Gheorghe cl\direa. Ceea ce este foarte
a dat `n judecat\ Guvernul interesant [i sub semnul `n-
României pe motiv c\ a ex- treb\rii este c\ nu am fost
propriat un imobil din jude- `n[tiin]a]i c\ ni se ia cl\di-
]ul Covasna, informeaz\ co- rea. Nu ni s-a dat nici o ex-
respondentul Rompres. Prin- plica]ie. S-a trecut peste
tr-o Hot\r=re de Guvern, `n noapte la emiterea unei ho-
anul 2004, Episcopiei Covas- t\r=ri de Guvern, f\r\ s\
nei [i Harghitei i-a fost fim `n[tiin]a]i. Am aflat din
atribuit\ o cl\dire `n care a Monitorul Oficial. Conside-
fost c=ndva sediul B\ncii r\m aceast\ fapt\ a Guver-
Na]ionale `n Sf=ntu Gheor- nului drept neavenit\ [i
ghe. De la Prea Sfin]itul cerem s\ ne repun\ `n drep-
Ioan, Episcopul Covasnei [i turile pe care le-am avut di-
Harghitei, am aflat c\ in- nainte. Aceast\ hot\r=re de
ten]iona s\ `nchirieze biro- Guvern reprezint\ dup\
urile cl\dirii, urm=nd ca 1948 primul act de na]io-
sumele ob]inute din chirie nalizare din Rom=nia. Din
s\ fie folosite la finan]area ‘48 [i p=n\ ast\zi Bisericii
programelor sociale ale e- noastre nu i s-a mai luat nici
parhiei. „S-a v\zut c\ [i o bucat\ de p\m=nt sau vreo
iarna aceasta a fost foarte cl\dire. Numai nou\, unei
grea, cu temperaturi care au Episcopii misionare, care se Prea Sfin]itul Ioan, Episcopul Covasnei [i Harghitei,
oscilat `ntre -20 [i -36 de confrunt\ cu probleme de-
grade Celsius. De aceea noi osebit de dificile, iat\ c\ inten]iona s\ `nchirieze birourile cl\dirii
am luat hot\r=rea de a spri- acest Guvern a g\sit de cu- expropriate de Guvern, urm=nd ca sumele ob]inute
din chirie s\ fie folosite la finan]area programelor
jini mai multe familii care se viin]\ s\ ne na]ionalizeze
g\seau `n imposibilitatea de cl\direa“, ne-a declarat PS sociale ale Eparhiei Covasnei [i Harghitei
a trece peste aceast\ perioa- Ioan, Episcopul Covasnei [i
d\ deosebit de grea. Cl\di- Harghitei. De asemenea, el a mai de- ssuth Lajos din Sfântu Ghe-
rea din ora[ul Sf=ntu Gheor- Reprezentan]ii Bisericii clarat pentru Rompres c\ orghe, unde dore[te s\ ame-
ghe ne-ar fi adus anumite sus]in c\ nici un guvern nu este posibil s\ dea `n judecat\ najeze, un muzeu de art\ con-
beneficii, bani pe care i-am fi poate anula dreptul de inta- [i Consiliul Jude]ean Covas- temporan\, s\ `nfiin]eze se-
investit `n principal `n acti- bulare, acest lucru fiind de na pentru tulburare de pose- diul noii Agen]ii de dezvoltare
vit\]i filantropice. competen]a instan]elor de sie. Conducerea Consiliului rural\ [i pescuit [i, dup\ u-
Iat\ c\ acest Guvern, a- judecat\. „Justi]ia va spune a Jude]ean Covasna a semnat, nele versiuni neoficiale, o fili-
flat acum la putere, a emis o cui e cl\direa“, a declarat pro- la finele anului trecut, proto- al\ a Centrului cultural al
nou\ hot\r=re, prin care a- topopul ortodox de Sf=ntu colul de predare-primire a Republicii Ungaria de la
nuleaz\ Hot\r=rea de Gu- Gheorghe, Florin Toh\nean. cl\dirii aflate pe strada Ko- Bucure[ti. (M.D.)
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a
a PATRIARHUL ECUME- U| P|R}I ALE BISERICII Bisericii Ortodoxe Ruse. devin\ patrie pentru oameni
(T.G.) de diferite religii [i culturi.“
NIC VIZITEAZ| EGIPTUL: ~n ORTODOXE RUSE: Sanctita-
data de 31 martie, Sanctita- tea Sa Alexei al II-lea, Patri- a IDEILE CRE{TINE A- De asemenea, Patriarhul
tea Sa Bartolomeu I, Patriar- arhul Moscovei [i al `ntregii SIGUR| LIBERTATEA {I E- Alexei al II-lea a spus c\
hul Ecumenic, [i-a `nceput „dac\ privim cu impar]iali-
Rusii, dore[te unificarea Bise- GALITATEA DE DREPTURI: tate, tot ceea ce Europa a ob-
vizita oficial\ `n Egipt, care se ricii Ortodoxe Ruse cu Biseri-
Sanctitatea Sa Alexei al II- ]inut [i o caracterizeaz\ as-
va `ncheia `n data de 5 aprilie ca Ortodox\ Rus\ din afara lea, Patriarhul Moscovei [i al
a.c. Sanctitatea Sa va s\vâr[i grani]elor Rusiei. ~n data de t\zi are ca fundament credin-
`ntregii Rusii, a declarat c\ ]a cre[tin\.“ (T.G.)
cu aceast\ ocazie slujba de 29 martie, Patriarhul a afir- ideile cre[tine sunt acelea ca-
sfin]ire a noului sediu central mat presei din Rusia c\ „apre- re asigur\ libertatea [i egali- a A FOST DECERNAT
al Patriarhiei Alexandriei. ~n
data de 2 aprilie, Patriarhul
ciaz\ vizita Mitropolitului tatea de drepturi pentru po- PREMIUL FUNDA}IEI IN-
Laurus `n Rusia, care a [i par- poarele de diferite religii [i TERNA}IONALE A UNIT|}II
Ecumenic va prezida Sfânta ticipat la câteva servicii reli- culturi din Europa. „Mai mult
Liturghie, al\turi de Patriar- gioase patriarhale. Cred c\ `n decât r\d\cin\ a b\trânului
POPOARELOR ORTODOXE:
hul Theodoros al Alexandriei acest fel comuniunea de ru- ~n data de 29 martie a.c., sub
[i al Africii [i de Episcopul g\ciune a fost restabilit\.“
continent, Cre[tinismul poate
pre[edin]ia Sanctit\]ii Sale
[i trebuie s\ r\mân\ o for]\
Atenagoras de Sinope. Va fi Sanctitatea Sa a ad\ugat c\ spiritual\ `n Europa.“ – a afir- Alexei al II-lea, Patriarhul
prezent pre[edintele Greciei, „acum trebuie restaurat\ co- mat Patriarhul Moscovei `n Moscovei [i al `ntregii Rusii, a
Karolos Papoulias. Slujba va muniunea Euharistic\, dar mesajul transmis participan- avut loc la Moscova decerna-
avea loc `n Catedrala patri- aceast\ decizie trebuie luat\ ]ilor la conferin]a dedicat\ rea Premiului Funda]iei In-
arhal\ cu hramul „Bunaves- de c\tre Sinodul Bisericii temei „Biserica [i seculariza- terna]ionale a Unit\]ii popoa-
tire“, care a fost recent restau- Ortodoxe Ruse din afara gra- rea `n societatea modern\ – relor Ortodoxe. Distinc]ia a
rat\. Men]ion\m faptul c\ fost acordat\ Mitropolitului
ni]elor Rusiei.“ din perspectiv\ ortodox\ [i ca-
vechiul sediu al Patriarhiei Men]ion\m faptul c\ tolic\“, care are loc `n aceast\ Sava al Var[oviei [i al `ntregii
Alexandriei a fost amenajat
[edin]a acestui Sinod va avea perioad\ la Roma. Sancti- Polonii, pre[edintelui Arme-
ca Institut de Teologie Or- loc `n luna mai a.c., iar subiec- tatea Sa [i-a exprimat cu a- niei, Robert Kotcharian, [i so-
todox\. (T.G.)
tul cel mai important de ceea[i ocazie regretul c\ dac\ ciet\]ii Gazprom pentru efor-
a EXIST| POSIBILITA- discu]ii va fi posibilitatea „Europa nu se identific\ cu turile de binefacere [i pentru
TEA UNIFIC|RII CELOR DO- unific\rii celor dou\ p\r]i ale civiliza]ia cre[tin\, risc\ s\ construirea de biserici. (T.G.)
Pre]:
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
transpor
dejun
\ dubl\ cu mic grup,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ cam er
to r de
inclus, `nsoti ferry boat Informa]ii:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii Tel: 0232.276.907;
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la
Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula Email:
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din office@centruldepelerinaj.ro
Sfintelor Pa[ti la biserica care ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia. www.centruldepelerinaj.ro

Un nou stare] la M\n\stirea Petru Vod\
Ierom. Lavrentie `i urmeaz\
`n scaunul de st\re]ie protosin-
ghelului Iustin P=rvu. Detalii ne-a
oferit arhim. Timotei Aioanei, ca-
re a declarat: „P\rintele protosin-
ghel Iustin P=rvu a fost vreme de
15 ani stare] al M\n\stirii Petru
Vod\ pe care a fondat-o, care es-
te, a[adar, ctitoria sa. ~n data de
23 martie 2006 p\rintele Iustin a
cerut, printr-o scrisoare adresat\
IPS Mitropolit Daniel, retragerea
sa din ascultarea de stare], ur-
m=nd ca la conducerea acestei
m\n\stiri s\ fie numit un ucenic
de al s\u pe care l-a format `n ul-
timii ani, ieromonahul Lavrentie.
P\rintele Lavrentie Carp s-a
n\scut la 12 decembrie 1978, la
Piatra Neam], din p\rin]ii Vasile
[i Elena. A urmat Facultatea de
Teologie la Ia[i, a fost vie]uitor la
M\n\stirea P=ng\ra]i din anul
1998, iar `n anul 2003 a intrat `n
ob[tea M\n\stirii Petru Vod\.
La Petru Vod\ a fost [i secretarul
m\n\stirii, dar [i slujitor la
Sf=ntul Altar, precum [i redactor
la revista «Glasul monahilor».
P\rintele Iustin P=rvu l-a dorit
pe el, pentru a-l putea ajuta `n
„V\ felicit\m [i v\ mul]umim pentru toat\
activitatea de stare] desf\[urat\ pân\ acum“
a Cuv=nt de r\spuns al IPS Daniel la scrisoarea
P\rintelui Iustin P=rvu, din data de 23 martie a.c. a
Prea Cuvioase
P\rinte Stare] Iustin,
Urmare cererii pe care ne-a]i
adresat-o pentru a ne face cu-
noscut\ dorin]a Prea Cuvio[iei
Voastre de-a fi dezlegat de slu-
jirea de stare] al M\n\stirii
Petru Vod\, m\n\stire ctitorit\
de Sfin]ia Voastr\, precum [i
dorin]a ca noul stare] al M\-
n\stirii Petru Vod\ s\ fie Prea
Cuviosul P\rinte Ieromonah
Lavrentie Carp, pân\ `n pre-
zent secretar al aceleia[i m\-
n\stiri, V\ facem cunoscut c\
am citit cu mult\ aten]ie mo-
tivele care v-au determinat s\
cere]i aceast\ schimbare. Astfel
am `n]eles c\ vârsta `naintat\ a
Prea Cuvio[iei Voastre [i starea
de s\n\tate nu v\ mai permit
s\ `mplini]i toate obliga]iile
legate de func]ia de stare] [i de
duhovnic al m\n\stirii.
De asemenea, am `n]eles [i
am apreciat mult faptul c\
dori]i s\-l `ndruma]i [i s\-l aju-
ta]i pe p\rintele Ieromonah
Lavrentie Carp, pe care l-a]i
format duhovnice[te [i l-a]i pro-
pus ca un nou stare], s\ con-
duc\ M\n\stirea Petru Vod\
dup\ toat\ rânduiala canonic\
[i administrativ\, mai ales c\
m\n\stirea aceasta are [i o fun-
M\n\stirea Petru Vod\ l-a avut vreme de 15 ani ca stare] pe p\rintele Iustin P=rvu
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Ieromonahul Lavrentie Carp Lucian va fi instalat
m=ine, 2 aprilie, `n func]ia de stare] al M\n\stirii
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil“ - Petru Vod\ din
jude]ul Neam]. Pentru slujba de instalare ~nalt Prea
Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,
a numit ca delegat oficial pe arhim. Dosoftei
{cheul, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane
din Ia[i. La instalare va participa [i arhim. Pavel
Toderi]\, exarhul din zona Neam].
perioada urm\toare, astfel `nc=t
acesta s\ `nve]e r=nduiala. Mo-
tivele pentru care p\rintele re-
nun]\ la aceast\ func]ie sunt: `n
primul r=nd, v=rsta `naintat\,
apoi faptul c\ este foarte ocupat
cu sf\tuirea credincio[ilor [i a fi-
ilor duhovnice[ti care `l caut\,
dar [i a pelerinilor care vin ade-
sea la m\n\stire. P\rintele este
un om al rug\ciunii care acord\
foarte mult\ asisten]\ duhovni-
ceasc\. ~n plus, pe l=ng\ proble-
da]ie cu o bogat\ activitate so-
cial-caritativ\.
Consider\m c\ propunerile
Prea Cuvio[iei Voastre arat\ o
grij\ p\rinteasc\ [i o responsa-
bilitate deosebit\ atât pentru
prezentul, cât [i pentru viitorul
m\n\stirii pe care a]i ctitorit-o.
Prin urmare, am aprobat
demisia Prea Cuvio[iei Voastre
din postul de stare] al M\n\s-
tirii Petru Vod\ [i l-am numit
ca succesor `n postul de stare]
pe Prea Cuviosul P\rinte Lav-
rentie Carp, având `n vedere:
formarea sa duhovniceasc\ pe
care i-a]i dat-o ca fiu duhovni-
cesc al sfin]iei voastre, diploma
de licen]iat `n teologie dobân-
dit\ la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“
din Ia[i, precum [i experien]a sa
administrativ\ de mai mul]i
ani, ca secretar al m\n\stirii.
P\rintele Lavrentie Carp va
fi instalat `n postul de stare] al
M\n\stirii Petru Vod\ `n du-
minica a IV-a din Postul Mare,
a Sfântului Ioan Sc\rarul, 2 a-
prilie 2006, de c\tre delega]ii
no[tri Prea Cuvio[ii Arhiman-
dri]i Dosoftei {cheul [i Pavel
Toderi]\. Apoi, `n viitorul apro-
piat, când vom fi prezent `n zo-
na Neam], vom citi pentru el o
rug\ciune de binecuvântare [i `i
vom acorda rangul de Protosin-
mele st\re]iei m\n\stirii, tre-
buie s\ amintim [i faptul c\ `n
apropiere se afl\ un c\min de
b\tr=ni [i un orfelinat, iar aces-
tea sunt `n administrarea m\-
n\stirii. Prin urmare, aceast\
ini]iativ\ de schimbare a noului
stare] nu apar]ine Mitropoliei, ci
tocmai p\rintelui Iustin, care
dore[te ca `n perioada de via]\
pe care i-o va mai d\rui Dumne-
zeu s\-l preg\teasc\ pe acest
t=n\r ucenic al s\u“. a
ghel. Pân\ atunci P\rintele
Lavrentie Carp trebuie s\-[i
`nsu[easc\, cu ajutorul Exarhi-
lor, toate regulile [i cuno[tin]ele
administrative legate de postul
de stare]. Ca semn de apreciere
pentru faptul c\ a]i ctitorit [i
organizat M\n\stirea Petru Vo-
d\, Prea Cuvio[ia Voastr\ P\-
rinte Iustin ve]i fi pomenit la
slujbe, dup\ noul stare] Lavren-
tie, cu titlul de „proin-stare]ul
Iustin“.
V\ felicit\m [i v\ mul]umim
pentru toat\ activitatea de sta-
re] desf\[urat\ pân\ acum [i
pentru grija pe care o ave]i ca
succesorul sfin]iei voastre `n
postul de stare] s\ fie preg\tit
cu mult\ responsabilitate [i `n-
]elepciune, cu n\dejdea c\ va
avea mereu `n vedere buna rân-
duial\ a m\n\stirii [i mântu-
irea ob[tii monahale `ncredin]a-
t\ lui spre p\storire.
Rug\m pe Hristos - Domnul
s\ v\ d\ruiasc\ ani mul]i cu s\-
n\tate, precum [i bucuria du-
hovniceasc\ de a `ndruma `n
continuare, ca duhovnic, pe cu-
vio[ii monahi [i pe credincio[ii
mireni pe calea mântuirii!
† Daniel,
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei
S=mb\t\, 1 aprilie 2006 5
70 de ani al\turi de Hristos
P\rintele Iustin P=rvu a `ntrat `n via]a monahal\ `n 1936, la
Schitul Dur\u, pe când avea numai 17 ani. Dup\ doi-trei ani a fost
trimis spre des\vâr[ire la Seminarul monahal de la Cernica, lâng\
Bucure[ti. ~n timpul r\zboiului a slujit ca preot militar pe Frontul de
Est. Dup\ r\zboi, a fost a condamnat la 12 ani de temni]\ grea. Dup\
ce a fost eliberat, a venit la M\n\stirea Secu s\ slujeasc\. Din neferi-
cire, `n anul 1975 a fost din nou arestat de comuni[ti, care l-au for]at,
pentru o supraveghere mai lesne, s\ se stabileasc\ la M\n\stirea
Bistri]a. ~n 1989 s-a `ntors la Secu, iar doi ani mai t=rziu s-a retras `n
sih\strie, cu gândul de a-[i petrece restul zilelor `n post [i rug\ciune.
~ns\ vrerea Domnului a fost alta, astfel `nc=t `n 1991 a `ntemeiat
m\n\stirea de la Petru Vod\, unde se afl\ [i ast\zi.
„Am socotit nimerit s\ las pe
ieromonahul Lavrentie Carp `n
func]ia de stare] al m\n\stirii“
a Scrisoarea protosinghelului Iustin P=rvu adresat\
IPS Mitropolit Daniel, `n data de 23 martie 2006 a
~nalt Prea Sfin]ite St\p=ne, sarcina de a purta de grij\ de
bunul mers al m\n\stirii [i, fiind
numit de mine personal, pentru
Subsemnatul, protosinghelul
Iustin P=rvu, stare] al M\n\sti- a evita eventuale ne`n]elegeri ce
rii „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i s-ar isca [i ca pacea [i lini[tea
Gavriil“ - Petru Vod\, fiind la o duhovniceasc\ a ob[tii s\ nu fie
v=rst\ `naintat\ de 87 de ani, [tirbite `n nici un chip.
dup\ 15 ani de st\re]ie `n aceas- Cel ales de mine pentru a pre-
t\ m\n\stire pe care am `nce-
lua func]ia de stare] [i pe care
put-o din temelii [i am adus-o la m\ angajez c\-l voi sus]ine [i-l
o stare de stabilitate material\ [i voi `ndruma `n dificila sarcin\ a
duhovniceasc\, v\ rog s\ binevo- p\storirii sufletelor [i a slujirii
i]i a asculta cererea mea de a m\ lui Dumnezeu din aceast\ pos-
retrage din func]ia de stare]. tur\ este ieromonahul Lavrentie
Motivele care m-au `ndemnat Carp Lucian. Motivul acestei
s\ iau aceast\ hot\r=re sunt at=t alegeri este c\ `l cunosc de mult\
v=rsta `naintat\, c=t [i dorin]a vreme, `nc\ `nainte de a intra `n
de a l\sa `nc\ din via]\ un succe- m\n\stire, [i am v\zut c\ este
sor care s\ continue ampla acti- cel mai potrivit, d=nd dovad\ de
vitate a m\n\stirii noastre. ascultare, de putere de lucru,
Dac\, la `nceput, `n anul dragoste de Dumnezeu, de o
1990, locurile acestea erau pus- bun\ preg\tire duhovniceasc\.
tii, dup\ 15 ani s-au schimbat cu A intrat `n monahism la v=rs-
totul, v\z=ndu-mi cu ochii `mpli- ta de 20 de ani, `n anul 1998, la
nit visul de a ctitori o m\n\stire 14 septembrie, la M\n\stirea
care s\ fie `n slujba oamenilor, P=ng\ra]i, de unde a urmat cur-
spre a m=ng=ia durerile [i sufe- surile Facult\]ii de Teologie „Du-
rin]ele at=t de multe ale oame-
mitru St\niloae“ din Ia[i, pe care
nilor care caut\ sc\pare la ad\-
a absolvit-o `n anul 2004. A fost
postul Bisericii [i la ajutorul lui
Dumnezeu. hirotonit diacon de ~nalt Prea
Nu numai at=t, ci, dup\ cum Sfin]ia Voastr\ la data de 25 iulie
bine [ti]i, avem de c=]iva ani `n 2002. A venit `n m\n\stirea
ocrotirea noastr\ [i o funda]ie de noastr\ la 14 octombrie 2003, un-
asisten]\ social\, un azil pentru de a dat dovad\ de ascultare [i
b\tr=ni [i un orfelinat pentru d\ruire pentru via]a monahal\.
copii, care sunt deservite de un Aici a fost hirotonit ieromonah de
num\r de maici. c\tre ~nalt Prea Sfin]ia Voastr\
Toat\ aceast\ bogat\ activi- `n data de 29 octombrie 2005.
tate are nevoie de o supraveghe- Cu speran]\ c\ cererea mea
re atent\, de mult\ putere de lu- va g\si ascultare la ~nalt Prea
cru. Deoarece eu `nsumi, la v=rs- Sfin]ia Voastr\, v\ rog s\ lua]i o
ta mea, fiind ocupat [i cu pro- hot\r=re care s\ statorniceasc\
blemele credincio[ilor care vin la pacea [i buna r=nduial\ dup\ vo-
m\n\stire, nu pot s\ m\ `ngri- ia lui Dumnezeu [i dup\ `n]elep-
jesc de toate acestea cum s-ar cu- ciunea pe care o ave]i.
veni, am socotit nimerit s\ las pe
ieromonahul Lavrentie Carp, Al ~nalt Prea Sfin]iei Voastre
vie]uitor `n ob[tea noastr\, `n supus ascult\tor,
func]ia de stare] al m\n\stirii Stare] protosinghel
pentru a putea prelua din timp Iustin P=rvu
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
6 S=mb\t\, 1 aprilie 2006
PE SCURT
Turismul de afaceri,
solu]ia turismului
rom=nesc
Turismul de afaceri reprezint\
una dintre solu]iile pentru dez-
voltarea turismului românesc,
mai ales `n aceast\ perioad\,
când România se confrunt\ cu
gripa aviar\ [i cu probleme ale
litoralului. „Marea problem\ a
României este aceea c\ `n
prezent nu exist\ un brand de
]ar\. De aceea, turismul de
afaceri este una dintre solu]iile
pentru dezvoltarea turismului
românesc. Este un turism de
ni[\ [i, dac\ ne uit\m la ce se
`ntâmpl\ din cauza gripei
aviare [i la situa]ia de pe
litoral, constat\m c\ este cea
mai important\ [ans\ pentru
România“, a explicat Alin
Burcea, pre[edintele Paralelei
45. Participan]ii la seminar au
sus]inut c\ `nregistrarea online
poate aduce beneficii turismu-
lui românesc, dar, deocamdat\
„este mai greu s\-i faci pe hote-
lieri s\ `n]eleag\“ sistemul. ~n
urma `nregistr\rii online pot fi
ob]inute beneficii atât de c\tre
clien]i, cât [i de operatorii din
turism [i furnizorii de servicii.
Noul autoturism
de familie Kia va fi
lansat la Madrid
Produc\torul sud-coreean de
autovehicule Kia Motors
Corporation a publicat ieri
primele schi]e ale noii genera]ii
a autoturismului de familie, cu
[apte locuri, Kia Carens, din
clasa monovolumelor compacte,
[i a confirmat lansarea sa `n
premier\ mondial\ la
apropiatul salon auto
interna]ional de la Madrid.
Mai lung, mai `nalt [i mai lat
decât genera]ia anterioar\,
noul Carens va fi disponibil,
pentru prima oar\ `n Europa,
cu [apte locuri `ntr-o con-
figura]ie 2-3-2, ultimul rând de
scaune putând fi rabatat com-
plet `n podeaua compartimen-
tului de bagaje, conform in-
forma]iilor oferite de importa-
torul Kia Rom Auto. Carens va
reprezenta al cincilea model -
dup\ Picanto, Rio, Sportage [i
Carnival - care cunoa[te debu-
tul la un salon auto european,
marcând `nc\ o dat\ impor-
tan]a pie]ei europene `n strate-
gia de dezvoltare a m\rcii Kia.
~n februarie,
economiile
popula]iei au
crescut cu 0,8%
Economiile `n lei ale popula]iei
s-au majorat `n luna februarie
cu 0,8%, pân\ la 17,35 mili-
arde lei (RON), ponderea aces-
tora `n masa monetar\ fiind de
20,3%, conform datelor publi-
cate ieri de Banca Na]ional\ a
României (BNR). La 28 febru-
arie 2006, economiile popula-
]iei `nregistrau o cre[tere de
17,2% (8% `n termeni reali)
fa]\ de aceea[i perioad\ a anu-
lui 2005. Potrivit BNR, cvasi-
banii - care cuprind economiile
`n lei ale popula]iei, depozitele
`n lei ale persoanelor juridice [i
depunerile `n valut\ ale rezi-
den]ilor, persoane fizice [i ju-
ridice - s-au men]inut la un
nivel relativ constant,
situându-se la 62,169 miliarde
RON. Depozitele `n lei ale per-
soanelor juridice s-au diminuat
cu 1,2%, pân\ la 18,584 mili-
arde RON. ~n cadrul acestora,
depozitele la termen s-au redus
cu 1% (pân\ la 14,143 miliarde
RON), depozitele condi]ionate
au sc\zut cu 0,9% (cifrându-se
la 1,898 miliarde RON), iar
certificatele de depozit s-au re-
dus cu 2,4% (pân\ la 2,542
miliarde RON). a
Se scumpe[te gazul cu aproape 4%
a Principala cauz\ a cre[terii este ascensiunea pre]ului
barilului de petrol pe pia]a mondial\ a ~n compensa]ie, Executivul
a anun]at c\ va sprijini `n continuare persoanele cu venituri mici a
Cele 29 de societ\]i de dis-
tribu]ie vor ajusta, de la 1
aprilie, pre]ul gazelor natu-
rale `n medie cu 3,8%, `n func-
]ie de categoriile de consu-
matori. ~n cazul consumato-
rilor casnici (categoria B1),
ajustarea medie va fi de 3,6%,
informeaz\ Autoritatea de
Reglementare `n sectorul
Gazelor Naturale.
Noile pre]uri pentru con-
sumatorii casnici (categoria
B1) vor fi de 830,68 RON/1.000
mc (8.306.800 ROL) `n cazul
Distrigaz Sud [i de 830,24
RON/1.000 mc (8.302.340 ROL)
`n cazul Distrigaz Nord (pre-
]urile nu includ TVA).
Principala cauz\ a acestei
ajust\ri este cre[terea pre]u-
lui barilului de petrol pe pia]a
mondial\ `n intervalul ul-
timelor [ase-nou\ luni, care
va duce la influen]area pre]u-
lui gazelor naturale pe plan
IMM-urile trebuie s\ fac\ eforturi mari pentru
a dep\[i cu succes momentul 1 ianuarie 2007
a Singura [ans\ dat\ de ministrul delegat pentru comer], Iuliu Winkler, pentru ca `ntreprinderile mici
[i mijlocii s\ nu se pr\bu[easc\ este cea a asocierilor a ~n perspectiva intr\rii Rom=niei `n UE,
Ministerul Economiei [i Comer]ului a ini]iat programe de promovare a unor ramuri economice a
~ntreprinderile mici [i mij-
locii sunt cele mai expuse la
[ocul integr\rii `n Uniunea
European\, ele trebuind s\
fac\ eforturi mai mari pentru
a supravie]ui dup\ 2007, este
de p\rere ministrul delegat
pentru comer], Iuliu Winkler.
Acesta a declarat ieri c\ „`n-
treprinderile mici [i mijlocii
trebuie s\ g\seasc\ forme de
asociere, fie prin Camerele de
Comer] [i Industrie, fie prin
asocia]ii de ramur\, deoarece,
de multe ori, un IMM nu are
puterea administrativ\ de a
prelua toate informa]iile `n
timp util“.
Iuliu Winkler a spus c\ Mi-
nisterul Economiei [i Comer-
]ului a ini]iat deja activit\]i
de branding, prin Strategia
Na]ional\ de Export (SNE),
pentru ramuri care sunt im-
portante pentru exportul Ro-
mâniei, respectiv industria u-
[oar\, industria mobilei, cea
viticol\, domeniul IT [i al co-
munica]iilor. Alte domenii ca-
re ar putea ob]ine rezultate
bune la export dup\ 2007
sunt, `n opinia ministrului
Winkler, cele cu valoare
ad\ugat\ mare, cum ar fi in-
dustria electrotehnic\, elec-
tronic\ [i de prelucrare a me-
talelor.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FIRME DIN 22 DE }|RI
LA T+RGUL DE TURISM:
Peste 310 firme din 22 de ]\ri
vor participa la cea de-a XV-a
edi]ie a Târgului Na]ional de
Turism (TNT) organizat\ `n pe-
rioada 6-9 aprilie la Bucure[ti,
`n cre[tere cu 10% fa]\ de edi]ia
precedent\. Suprafa]a de ex-
punere total\ a crescut cu circa
20%. {i la aceast\ edi]ie se re-
marc\ o cre[tere continu\ a
particip\rii reprezentan]ilor de
hoteluri, pensiuni [i alte unit\]i
de cazare. ~ntre nout\]ile din
acest an se num\r\ prezen-
tarea diferitelor regiuni ale
României `ntr-un stand, prin
ini]iativa Autorit\]ii Na]ionale
pentru Turism. De asemenea,
va fi organizat primul salon
specializat referitor la turismul
ECONOMIC
interna]ional. Pentru a nu
crea presiuni suplimentare
asupra pre]ului la consuma-
tori, Guvernul României a
propus ca, `n al doilea trimes-
tru al anului 2006, pre]ul pro-
duc]iei interne s\ r\mân\
nemodificat fa]\ de trimestrul
patru 2005 (adic\ 110 do-
lari/1.000 mc).
Conform SNE, pân\ `n 2009
sectorul textile ar putea ob]ine
o cre[tere anual\ a exporturi-
lor directe de 5%, prin trecerea
de la sistemul de fabrica]ie `n
lohn la produse fabricate sub
marca proprie, iar exportatorii
viticoli [i-au propus o cre[tere
anual\ `ntre 10 [i 15%.
~n 2005, exporturile româ-
ne[ti au crescut cu 17,5% fa]\
de anul precedent, iar pentru
anul `n curs schimburile co-
merciale se vor situa `n jurul
a 70 de miliarde de euro.
De asemenea, ministrul de-
legat pentru comer], Iuliu
Winkler, [i-a exprimat speran-
]a ca actuala coali]ie de gu-
vernare s\ reu[easc\ trecerea
`n subordinea Camerelor de
Comer] a Registrelor comer]u-
lui, a[a cum este prev\zut `n
programul de guvernare.
Reprezentantul Ministeru-
lui Economiei [i Comer]ului
sus]ine necesitatea organiz\-
rii unor dezbateri `ntre Gu-
vern, mediul de afaceri [i Ca-
merele de Comer] pe aceast\
tem\, idee sus]inut\ [i de
ministrul Justi]iei, Monica
Macovei. „Aceast\ dezbatere
nu trebuie s\ fie nici una
politic\, nici una legat\ de in-
terese personale sau, even-
tual, de interese patrimoni-
`n zona M\rii Negre. Vor par-
ticipa autorit\]i na]ionale [i
asocia]ii profesionale din tur-
ism din Albania, Armenia,
Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia,
Grecia, Republica Moldova,
România, Federa]ia Rus\,
Serbia [i Muntenegru, Turcia [i
Ucraina.
a IA{UL, ~N TOPUL JUDE-
}ELOR CU CELE MAI MULTE
LOCURI DE MUNC|: Agen]ia
Na]ional\ pentru Ocuparea
For]ei de Munc\ (ANOFM) a i-
dentificat pân\ `n prezent
24.202 locuri de munc\ pentru
a fi oferite la Bursa general\ a
locurilor de munc\, organizat\
la nivel na]ional pe 7 aprilie, in-
formeaz\ ANOFM. Din totalul
locurilor de munc\, 1.320 sunt
adresate persoanelor cu studii
~n paralel, Guvernul
României a implementat un
important pachet de m\suri
sociale, prin care persoanele
cu venituri mici primesc aju-
toare financiare pentru achi-
tarea facturilor la gaze. De
asemenea, Guvernul a majo-
rat de la 1.000 la 1.500 RON
cuantumul ajutoarelor pentru
ale“, a spus Iuliu Winkler, ca-
re sper\ c\ se va lua decizia
corect\ [i la nivelul Parla-
mentului.
Unul dintre criticii vehe-
men]i ai acestei ini]iative este
[i deputatul PD de Bistri]a-
superioare, de lung\ [i scurt\
durat\. Cele mai multe locuri
de munc\ sunt oferite `n Bucu-
re[ti (4.468), Constan]a (3.053),
Arge[ (1.078), Bac\u (934), Ga-
la]i (679), Cara[-Severin (664),
Suceava (595), Boto[ani (553),
Ia[i (539), Br\ila (457) [i Bra[ov
(456). Principalele ocupa]ii pen-
tru care sunt oferite locuri de
munc\ persoanelor f\r\ studii
superioare sunt cele de confec-
]ioner asamblor articole din tex-
tile, confec]ioner `mbr\c\minte,
croitor confec]ioner `mbr\c\-
minte (4.576), agent paz\ (884),
osp\tar (738), zidar (683), dul-
gher (555), vânz\tor (501),
l\c\tu[ (418), agent asigurare
(338), precum [i 2.223 e locuri
de munc\ pentru muncitori
necalifica]i din diverse ramuri
de activitate. a
achizi]ionarea de centrale ter-
mice [i de la 200 la 300 RON
cuantumul ajutoarelor pentru
achizi]ionarea de arz\toare
automatizate. Executivul a
anun]at c\ va implementa `n
acest an programul na]ional
de reabilitare termic\ a
cl\dirilor, care va reduce con-
sistent valoarea facturilor la
energia termic\ `n iarna vi-
itoare. De la `nceputul acestui
an a crescut [i cuantumul aju-
toarelor sociale, acordate `n
func]ie de venitul mediu lunar
pe membru de familie. De e-
xemplu, familiilor [i persoa-
nelor al c\ror venit net mediu
lunar pe membru de familie
se situeaz\ pân\ la 110 RON
(1,1 milioane lei) li se acord\
lunar un ajutor de 190 RON
(1,9 milioane lei).
M\sura de ajustare a pre-
]urilor de la 1 aprilie 2006 a
primit avizul favorabil al Con-
siliului Consultativ, a c\rui
componen]\ a fost modificat\
anul trecut. ~n noua structur\
a Consiliului Consultativ in-
teresele consumatorilor sunt
reprezentate `n mod egal cu
cele ale operatorilor. a
N\s\ud, Augustin Zegrean,
care sus]ine c\, `n majoritatea
]\rilor europene, Registrele
comer]ului sunt subordonate
Ministerului Justi]iei, a[a
cum se `ntâmpl\ [i acum `n
România, iar o eventual\ tre-
cere a acestora `n subordinea
Camerelor de Comer] ar pro-
duce un haos `n activitatea
registrelor. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 1 aprilie
~n jum\tatea de nord-vest a ]\rii
cerul va deveni mai mult noros [i va
ploua pe arii extinse `n Banat, Cri[a-
na, Maramure[ [i Transilvania, [i lo-
cal `n Oltenia [i nordul Moldovei, iar
spre sear\ aria ploilor se va
restr=nge c\tre regiunile estice. ~n
nord-vest [i la munte cantit\]ile de
ap\ vor fi mai `nsemnate. Tempera-
turile minime: 2 [i 10 grade; tem-
peraturile: 10 [i 20 de grade
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 1.04.2006
Dolar SUA 2,9079 (29 079)
Euro 3,5210 (35 210)

Liberalii ]in la nominalizarea lui Dobre
ca ministru pentru rela]ia cu Parlamentul
Pre[edintele Traian B\ses-
cu va cere, foarte probabil,
Partidului Na]ional Liberal
(PNL) s\ nominalizeze o alt\
persoan\ pentru func]ia de
ministru delegat pentru rela-
]ia cu Parlamentul, au decla-
rat surse oficiale de la Palatul
Cotroceni.
{eful statului i-a transmis,
joi, o scrisoare premierului
C\lin Popescu-T\riceanu prin
care `i propune s\ g\seasc\ o
alt\ persoan\ pentru func]ia
de ministru delegat pentru
rela]ia cu Parlamentul `n
locul lui Victor Paul Dobre.
Argumentul lui Traian B\-
sescu este c\ Victor Paul Do-
bre `ndepline[te o func]ie ex-
trem de important\ `n cadrul
Ministerului Administra]iei
[i Internelor, fiind respon-
sabil de activitatea prefec]ilor
[i av=nd `n coordonare Co-
mandamentul pentru situa]ii
de urgen]\.
„Voi analiza scrisoarea
pre[edintelui [i `i voi comu-
nica punctul meu de vedere,
pentru c\ nu vreau s\ comu-
nic cu pre[edintele prin inter-
ACTUALITATE
mediul mass-media“, a decla-
rat, ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, C\lin Popescu-T\-
riceanu.
Primul-ministru a afirmat
c\ este convins c\ se va g\si o
persoan\ la fel de competent\
pentru a fi numit\ pe func]ia
de secretar de stat `n MAI
care ar urma s\ fie l\sat\ va-
cant\ de Victor Paul Dobre
dac\ acesta va fi numit mi-
nistru.
„Rom=nia are 22 de mi-
lioane de cet\]eni [i nu pot
s\-mi imaginez c\ depindem
de un singur om, fie el foarte
S=mb\t\, 1 aprilie 2006
profesionist. Sunt convins c\
exist\ `n Rom=nia [i alte per-
soane care au pricepere `n ac-
tivit\]ile organizatorice [i
ne`ndoielnic Victor Dobre va
putea s\-i `mp\rt\[easc\ ex-
perien]a pe care a c\p\tat-o“,
a spus premierul.
Surse din PNL au declarat
c\ liberalii nu inten]ioneaz\
s\ fac\ o alt\ nominalizare
pentru func]ia de ministru
delegat pentru rela]ia cu
Parlamentul.
Victor Paul Dobre a fost
nominalizat la `nceputul s\p-
t\m=nii de conducerea PNL
pentru a ocupa fotoliul minis-
terial l\sat liber de Bogdan
Olteanu, `n urma alegerii sale
`n func]ia de pre[edinte al
Camerei Deputa]ilor. a
c\ pre[edintele B\sescu ar
7
LUMEA PE SCURT
Cutremur de 6 grade
Richter `n Iran
Cel pu]in 66 de persoane [i-au
pierdut via]a, iar alte peste
1.000 au fost r\nite `n urma u-
nui cutremur cu magnitudinea
de 6,0 grade pe scara Richter,
care s-a produs `n zorii zilei de
ieri, la ora local\ 04,47 (01,17
GMT), `n provincia Lorestan din
vestul Iranului - transmit agen-
]iile interna]ionale de [tiri. Du-
p\ cum informeaz\ posturile de
televiziune iraniene, circa 200
de sate au fost par]ial sau total
distruse `n zona afectat\ de
seism. Epicentrul mi[c\rii telu-
rice a fost localizat `n dreptul
ora[elor Boroujerd [i Doroud.
Echipele speciale de interven]ie

B\sescu va participa putea s\ g\seasc\ o cale de

deblocare a situa]iei din a-
ceast\ institu]ie.
care ac]ioneaz\ la locul dezastru-
lui `ncearc\ s\ g\seasc\ posibili
supravie]uitori sub d\r\m\turi.
~n ultimele 12 ore, vestul

la prima [edin]\ a CNSAS

Pre[edintele Traian B\ses-
cu va participa la prima [edin-
]\ a Colegiului Consiliului Na-
]ional de Studiere a Arhivelor
Securit\]ii (CNSAS), dup\ ce
a Pre[edintele Colegiului CNSAS, Corneliu Turianu, a declarat, ieri, `ntr-o at=t Constantin Ticu Dumi-
conferin]\ de pres\, c\ i-a trimis liderului PNL o scrisoare deschis\ `n trescu, c=t [i Corneliu Turianu
i-au solicitat pre[edintelui o
care `l acuz\ de faptul c\ a declan[at un „atac incalificabil“ la adresa sa `ntrevedere particular\.
Iranului a fost zguduit `n trei
r=nduri, cel mai puternic ultima
oar\. Primele dou\ cutremure,
care au avut magnitudinea de
4,7 [i, respectiv, 5,1 grade pe
scara Richter, s-au produs joi
seara [i `n cursul nop]ii de joi
spre vineri, potrivit Institutului
de seismologie de la Teheran.

[i a func]iei sale, „de pre[edinte al CNSAS ales democratic“ Potrivit unor surse oficiale,
pre[edintele Traian B\sescu a Naufragiul
a Pre[edintele Traian B\sescu va participa la prima [edin]\ a Colegiului fost sunat de Constantin Ticu din Golful Persic a
Dumitrescu imediat dup\ ce
Consiliului Na]ional de Studiere a Arhivelor Securit\]ii (CNSAS), acesta a pierdut func]ia de f\cut 57 de victime
dup\ ce at=t Constantin Ticu Dumitrescu, c=t [i Corneliu Turianu pre[edinte al Colegiului CN-
SAS. Acelea[i surse arat\ c\ [i Cel pu]in 57 de persoane [i-au
i-au solicitat pre[edintelui o `ntrevedere particular\ a nou-numitul pre[edinte al Co-
pierdut via]a `n naufragiul, sur-
venit joi seara, al vasului de
legiului, Corneliu Turianu, ar croazier\ al-Dana `n Golful
Pre[edintele CNSAS, Cor- SAS, Ticu Dumitrescu i-a membru `n Colegiul CNSAS fi inten]ionat s\-i cear\ lui
neliu Turianu, a sus]inut ieri chemat pe jurnali[ti pe sc\- desemnat de PD, care ar fi Persic/Arab, `n largul coastelor
B\sescu o `ntrevedere la Pala- Bahreinului - transmit agen]iile
c\ premierul T\riceanu, al\- rile cl\dirii, `n fa]a unui nu- disp\rut de la domiciliu, pen- tul Cotroceni. Decizia pre[e- interna]ionale de [tiri, cit=nd
turi de „c=]iva consilieri“, a meros grup de protestatari, tru ca demisionarul vicepre- dintelui a fost aceea de a par- mai mul]i oficiali locali. ~n mo-
„regizat organizarea unui in- care `i sus]ineau candidatura. [edinte al CNSAS s\ „deslu- ticipa la prima reuniune a Co- mentul catastrofei, vremea era
explicabil puci democratic“ Dumitrescu a anun]at c\ a [easc\“ public ce s-a `nt=m- legiului, pentru a asculta p\- excelent\, iar cauza accidentu-
`mpotriva sa. vorbit la telefon cu pre[edin- plat `n ziua votului. rerile tuturor membrilor, f\r\ lui nu este cunoscut\. Vasul,
Discursul lui Turianu a fost tele Traian B\sescu [i c\ De asemenea, Claudiu Se- o `nt=lnire prealabil\ cu cei care a naufragiat la numai o
`ntrerupt de Constantin Ticu acesta [i-a exprimat disponi- ca[iu, numit de PNL `n doi candida]i care [i-au dispu- mil\ (1,5 km) de coasta emira-
Dumitrescu - membru al Cole- bilitatea de a participa la Colegiul CNSAS, a sus]inut tat [efia Colegiului CNSAS. a tului Bahrein, era „supra`nc\r-
giului printr-un anun] care l-a prima [edin]\ a Colegiului cat“, [i s-a r\sturnat dup\ ce
„blocat“ pentru c=teva mo- CNSAS, de s\pt\m=na vi- mai mul]i pasageri s-au adunat
mente pe [eful CNSAS. itoare. `ntr-un singur bord, a afirmat
proprietarul ambarca]iunii, `n
„Vine domnul pre[edinte ~ntrebat despre expirarea declara]ii la televiziunea din
B\sescu, v\ rog s\ v\ `ntre- termenului de 48 de ore pe Bahrein. Ministerul de Interne
rupe]i conferin]a de pres\. care [i l-a acordat pentru a a anun]at c\ au fost salvate 67
Conferin]a de pres\ e a mea, demisiona, Dumitrescu a afir- persoane. Pasagerii, de 16
e convocat\ de mine, ca mem- mat c\ s-a g=ndit s\ nu re- na]ionalit\]i, erau angaja]i ai
bru al Consiliului“, a anun]at nun]e, cu at=t mai mult cu c=t unei companii din Bahrein.
Dumitrescu, din cadrul u[ii `n a v\zut manifest\rile de soli- Exist\ printre ei 25 de britanici,
care se desf\[ura conferin]a. daritate din partea revolu]io- 10 sud-africani, 20 filipinezi, 10
„Nu v\ las, pentru c\ e con- narilor, studen]ilor [i so- egipteni dar [i indieni, ameri-
ferin]a mea de pres\“, i-a ciet\]ii civile. cani, cet\]eni din Bangladesh [i
transmis Dumitrescu lui El a sus]inut c\ are docu- localnici, a indicat Ministerul de
Interne de la Manama.
Turianu, cer=ndu-i totodat\ mente din care rezult\ c\
s\ plece din sal\. Dup\ acest exist\ 1.901.353 de dosare
moment, Turianu a continuat din arhiva Securit\]ii din de- Berlusconi vrea s\
citirea scrisorii sale deschise cembrie 1989, la care se mai fac\ un nou partid
adresate lui T\riceanu. adaug\ 319.168 de dosare
operative ale acelui moment Pre[edintele Consiliului italian
[i 132.671 de dosare penale. de Mini[tri (Guvernul), Silvio
Ticu sus]ine c\ num\rul Ticu Dumitrescu a precizat Berlusconi, a anun]at joi seara
dosarelor din arhiva SRI c\ `n custodia SRI exist\ la Roma c\ va forma un nou
partid moderat `n Italia, sub
este de dou\ milioane 875.752 de dosare, nu Ticu Dumitrescu i-a transmis pre[edintelui numele „Partidul Poporului
100.000 de dosare, dup\ cum c\ este dezinformat de datele primite de la Italian“, dac\ va c=[tiga
Nemul]umit c\ Turianu nu sus]ine oficial Serviciul. El a alegerile legislative din 9-10
l-a l\sat s\ `[i organizeze con- mai declarat c\ i-a adresat o serviciile secrete, „care au interesul aprilie, transmite AFP.
ferin]a de pres\ `n sediul CN- scrisoare lui Dan Lazea - s\ apere r\d\cinile securiste“ Berlusconi dore[te ca noul par-
tid, care ar putea s\-i includ\
pe alia]ii s\i democrat-cre[tini
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a [i partidul Alian]a Na]ional\
(AN, de dreapta), „s\ marcheze
a DISCURS PREZIDEN- dul s\u, pre[edintele PPCD fo[tii comandan]i de nave [i m=nul r\nit grav `n incendiul istoria politic\ a Italiei `n
Gheorghe Ciuhandu a apre- aeronave. „Mie mi se pare o izbucnit `n noaptea de joi spre aceea[i manier\ `n care
}IAL CU SIGLA PD ~N SPA- ciat drept pozitiv\ prezen]a inep]ie, deplasat\, o astfel de vineri la `nchisoarea Koryda- Partidul Popular European“ a
TE: Afi[area siglei Partidului pre[edintelui Traian B\sescu prevedere `ntr-o lege, coman- llos din Atena, care a fost in-
marcat-o pe cea a Uniunii
Democrat pe ecranul din spa- Europene (UE).
la Roma, dar a ad\ugat c\ dan]ii de nave [i aeronave. ternat la Spitalul Nikea cu
tele lui Traian B\sescu, `n afi[area siglei PD a fost „ino- Sigur c\ este absolut clar c\ arsuri de gradul I pe 40% din
timp ce [eful statului rom=n portun\“. Reprezentan]ii este vizat pre[edintele Rom=- suprafa]a corpului, are [anse Atentat `n Cisiordania
sus]inea o alocu]iune cu prile- Partidului Democrat au sub- niei [i condamn aceast\ for- de recuperare dac\ supravie-
jul celui de-al 17-lea Congres Patru israelieni au fost uci[i, joi
liniat c\ este vorba de o mulare“, a declarat, ieri, C\- ]uie[te urm\toarelor patru seara, `ntr-un atentat-sinuciga[
al Partidului Popular Euro- gre[eal\ a organizatorilor, ca- lin Popescu-T\riceanu, `ntr-o
pean, de la Roma, a st=rnit zile ce sunt critice pentru sta- comis la intrarea `n colonia
re nu apar]ine nici PD, nici conferin]\ de pres\. La r=n- rea acestuia, potrivit consulu- Kedumim (nordul Cisiordaniei),
ieri controverse printre repre- pre[edintelui Traian B\sescu. dul s\u, liderul grupului care a costat [i via]a autorului
zentan]ii partidelor politice lui Rom=niei `n capitala ele-
a AMENDAMENTUL CU PNL-PD din Senat, Puiu Ha- n\, C\t\lin Botoni. ~n incen- s\u palestinian, potrivit unui
rom=ne[ti prezen]i la reuni- [otti, a spus c\ `n comisia ju- nou bilan] furnizat de surse mi-
une. ~n opinia reprezentan- COMANDAN}I DE NAVE ES- ridic\ l\rgit\ amendamentul
diul declan[at `ntr-o celul\ a litare israeliene. Brig\zile Mar-
]ilor UDMR, prezen]a siglei TE O „INEP}IE“: Pre[edinte- respectiv a fost respins de
`nchisorii elene de maxim\ tirilor al-Aqsa, legate de mi[ca-
PD „a fost o gaf\ destul de le Partidului Na]ional Liberal parlamentarii liberali [i de securitate Korydallos au de- rea Al Fatah, au revendicat aten-
mare“. „Gre[eala nu vine din (PNL), premierul C\lin Po- cei democra]i. cedat doi de]inu]i rom=ni din tatul [i l-au identificat pe atenta-
partea PPE, ci a celor ce au pescu-T\riceanu, a calificat Grecia, C\t\lin Botoni pre- torul kamikaze drept Ahmad
a DOI DE}INU}I RO- ciz=nd c\ ace[tia, al\turi de Macharka, 24 de ani, originar
for]at nota [i au impus sigla“, drept „o inep]ie“ amendamen-
a declarat ieri pre[edintele tul prin care ar urma s\ cad\ M+NI, MOR}I ~NTR-O ~N- un alt de]inut grec, nu au mai din Hebron. Acesta este primul
UDMR Marko Bela. La r=n- sub inciden]a legii lustra]iei CHISOARE DIN ATENA: Ro- putut fi salva]i. a atentat antiisraelian dup\
alegerile de mar]i `n Israel. a
8 S=mb\t\, 1 aprilie 2006 DOCUMENTAR

La Muzeul Auschwitz nu sunt expuse

Holocaust, exterminarea evreilor sunt realit\]i istorice pe
care le cunoa[tem cu to]ii, mai mult sau mai pu]in, dar
pe care le privim cu destul\ deta[are, ca [i cum s-ar fi
petrecut departe [i odat\ demult. Adev\rul e c\ toate
cruzimile lag\rului de concentrare nu sunt atât de
distan]ate de noi nici `n spa]iu [i nici `n timp, dovad\
stând Muzeul Auschwitz, situat `n sudul Poloniei, la o
c\l\torie nu mai lung\ de o zi (cu ma[ina) fa]\ de ]ara
noastr\. Aici turi[tii intr\ senini, cu zâmbetul de c\l\torie
pe buze, [i ies cu figuri grave, semn c\ au `n]eles ce s-a
petrecut pe p\mântul pe care tocmai au c\lcat.

trebuie s\ fie preg\ti]i pentru

de Simona {ERBAN
Muzeul Auschwitz a fost
fondat `n iulie 1947, la doi ani
dup\ ce Armata Ro[ie a elibe-
rat prizonierii condamna]i de
Germania nazist\. El este lo-
calizat pe teritoriul a dou\
dintre cele mai mari lag\re de
concentrare: Auschwitz I, `n
localitatea Oswiecim, [i A-
uschwitz II sau Birkenau, la
trei kilometri dep\rtare. Mu-
zeul poate fi vizitat f\r\ a fi
perceput\ vreo tax\, `n semn
de respect fa]\ de cei ce au cu-
noscut suferin]a. ~n schimb,
grupurile de vizitatori au po-
sibilitatea de a pl\ti un ghid
(vorbitor de limbi str\ine) ca-
re le va asigura un tur de do-
u\ ore, deplasându-se `mpre-
un\ cu ei [i `n partea a doua a
spa]iului muzeal – la Birke-
nau. Extrem de `ntins, muze-
ul ocup\ practic un teritoriu
de 200 de hectare, cuprinzând
circa 150 de cl\diri intacte [i
ruinele altor 300. Turi[tii nu
vor fi purta]i prin toate, `ns\
mersul pe jos [i adev\rurile
zguduitoare. Ceea ce se p\s-
treaz\ aici sunt lucruri d\t\-
toare de fiori: gardurile elec-
trificate care `mprejmuiau ta-
b\ra, crematoriile [i camerele
de gazare, celulele de tortur\
din subteran, bar\cile prizo-
nierilor [i platforma mor]ii,
unde noii veni]i erau „sorta]i“
de doctorii germani `n ap]i de
munc\ [i buni de gazare. In-
terioarele ad\postesc gr\mezi
impresionante de lucruri per-
sonale care au apar]inut con-
damna]ilor (haine, valize,
pantofi, p\m\tufuri de ras,
piepteni) [i unele vitrine cu
un con]inut descifrabil doar
de aproape – [apte tone de p\r
uman, pe care ofi]erii germani
l-au colectat pentru fabricarea
]es\turilor.
Boabe negre, boabe
albe, ca de orez
Un buchet mare de flori st\
acum pe [inele de cale ferat\
de la Birkenau, unde alt\dat\
erau „desc\rca]i“ prizonierii.
Ai fi tentat s\ spui c\ nu e
mare lucru de v\zut `n exte-
rior, o poart\ prin care p\-
trundea trenul mor]ii [i o sim-
pl\ platform\, dar locul geme
de poveste. Cei mai mul]i e-
vrei au ajuns `n lag\r cu ideea
c\ vor fi „reloca]i“ `n Europa
de Est, unde vor lua via]a de
la cap\t. Nazi[ii nu numai c\
i-au min]it, dar le-au [i vân-
dut, pentru credibilitate, par-
cele inexistente de teren, fer-
me, magazine [i le-au promis
locuri de munc\ `n fabrici fic-
tive. C\l\toria spre lag\r, `n
vagoane de m\rfuri `ntuneca-
te [i z\vorâte pân\ la destina-
]ie, prevestea, `ns\, nenoroci-
rea. Strivindu-se unul pe altul
`n `nghesuial\, evreii depor-
ta]i se chinuiau a[a câte o
s\pt\mân\ sau zece zile dac\
locul unde se efectuase ares-
tarea se afla la mii de kilo-
metri dep\rtare. Când, `n
sfâr[it, avea loc „desigilarea“,
printre vii se g\seau [i mor]i –
sufoca]i, mor]i de foame, c\l-
ca]i `n picioare de cei mai vi-
guro[i. O dat\ trecut\ prima
`ncercare, examenul medical
ad–hoc le hot\ra `n continu-
are soarta, ca `ntr-o triere de
boabe de orez: cele negre, bol-
nave sau prea slabe ca s\ fac\
fa]\ muncii din lag\r mergeau
la stânga, iar cele albe, la
dreapta, `ntr-un regim poate
mai `ngrozitor decât pieirea.
Se spune c\ foarte pu]ini
erau cei care mai poposeau `n
lag\r, trei sferturi fiind trimi[i
f\r\ preget la gazare. Cei
p\stra]i `n via]\ erau `n[tiin-
]a]i c\ au ajuns `ntr-un lag\r
de concentrare [i c\ singura e-
vadare posibil\ era prin co[ul
crematoriului. Li se confiscau
toate bunurile, erau ra[i `n
cap, `nve[mânta]i `n haine
v\rgate [i eticheta]i printr-un
cod numeric care li se tatua pe
bra], `ntr-un stigmat pentru o
via]\. Auschwitz era de altfel
singura tab\r\ `n care identi-
ficarea `nsemna tatuare, iar
de la ea nu se puteau sustrage
nici m\car copiii. Culmea cru-
zimii, copiii erau trimi[i `n la-
g\r laolalt\ cu adul]ii, pu[i la
munc\ dac\ nu se ar\tau prea
firavi, sau transforma]i `n
cobai pentru experimente de
medicin\. Gemenii ajungeau
direct `n laborator, ca material
pentru programul de cercetare
genetic\ [i antropologic\ a
doctorului Joseph Mengele.
O galerie `ntreag\ de por-
trete ale celor care [i-au g\sit
sfâr[itul `n co[marul Ausch-
witz ocup\ pere]ii cl\dirii cu
num\rul [ase din muzeu.
B\rba]i, femei, f\r\ prea ma-
re deosebire din cauza chipu-
rilor schimonosite [i a capului
ple[uv, au to]i `nscrise data
arestului [i a decesului sub fo-
tografie. {ansa de supravie-
]uire `n lag\r nu era mai mare
de un an jum\tate la b\rba]i
[i trei luni la femei, li se a-
trage aten]ia turi[tilor.
Piramida uman\
[i crematoriile
Cumplit\ priveli[te came-
rele de gazare [i hornul care
alt\dat\ r\spândea zi [i
noapte fum gros [i miros de
carne ars\. Vizitatorii sunt
`ntâmpina]i aici de o inscrip-
]ie care le cere s\ p\streze li-
ni[tea, iar ghidul vorbe[te, la
rândul lui, `n [oapt\. Acum
`ntuneacoase [i pustii, `nc\pe-
rile de gazare `nghi]eau câte
2.000 de oameni odat\. Nou-
veni]ilor respin[i de doctorii
SS li se promitea un du[, erau
dirija]i c\tre aceste camere a-
sem\n\toare cu o sal\ de ba-
ie, `ns\ du[urile nu erau co-
nectate la re]eaua de ap\.
U[ile se `ncuiau [i ofi]erii
nem]i turnau cristale otr\vi-
toare de Zyclon B prin des-
chiz\turi speciale din tavan.
Nu dura mai mult de 15–20 de
minute pân\ când victimele se
sufocau, iar tot ce r\mânea `n
urm\ era o „piramid\“ uman\.
Func]ionând pe principiul di-
zolv\rii `n contact cu aerul,
Zyclon B consuma tot oxigenul
din `nc\pere, iar oamenii se
c\]\rau unii peste al]ii `n dis-
perarea de a mai putea res-
pira. A[a ap\rea dealul de ca-
davre, o amintire `ngrozitoare
a pu]inilor noroco[i care au a-
pucat eliberarea din 1945 a ar-
matei ruse[ti.
Muzeul Auschwitz p\strea-
z\ de altfel o vitrin\ cu sute
de ambalaje metalice, ca ni[te
cutii de conserve, `n care se
cump\ra gazul. Ucig\tor pen-
tru de]inu]i, Zyclon B era cât

„Reciclarea“ uman\ izolate, iar, `n plus, situarea

~nsp\imânt\toare dovezi ale
procesului de „reciclare“ uman\
zac `n vitrinele `ntotdeauna spa-
]ioase, care cuprind, nu ca muze-
ele obi[nuite un exponat de fie-
care tip, ci mii de exponate. Pe
de o parte, p\rul `mpletit `n cozi
[i având al\turi textilele prelu-
crate din el cutremur\ vizitato-
rul neavizat. Se pot vedea, apoi,
mii de proteze pentru invalizi,
[aluri de rug\ciune ale evreilor,
boluri metalice [i tacâmuri rugi-
nite aduse `n valize de oamenii
ce soseau aici `n speran]a celei
de-a doua [anse. Astfel p\c\li]i,
evreii deporta]i `[i `mpachetau
cu sine cele mai valoroase pose-
sii, care erau, desigur, confiscate
la cel dintâi pas `n temni]a gar-
durilor electrice. Toate bunurile
erau sortate pe categorii, `nma-
gazinate `n depozite imense [i
transportate `n patria nazist\ la
intervale regulate, pentru uzul
partizanilor SS, dar [i al civili-
lor. Multe obiecte ajungeau `n
mâinile supraveghetorilor, care
deseori interveneau pe lâng\ co-
mandant, solicitând haine sau
c\rucioare pentru copii. Chiar
dac\ trenurile `nc\rcate pân\ la
refuz alimentau mereu ]ara, de-
pozitele „pocneau“ de marf\, iar
uneori bagaje nesortate erau l\-
sate s\ se adune `n spatele ma-
gaziilor. ~n acord cu apropierea
armatei sovietice, germanii au
ascuns, `ns\, tot ce era mai de
valoare. Dispera]i de a [terge ur-
mele monstruozit\]ilor s\vâr[i-
te, ace[tia au incendiat depo-
zitele, dintre care 30 s-au trans-
format `n pulbere.
Dar nu a fost de ajuns ca la
Auschwitz fiin]a s\ fie consuma-
t\ doar din exterior – s\ i se
smulg\ bunurile materiale, s\ i
se exploateze munca, s\ i se „re-
cicleze“ podoaba capilar\. Inclu-
siv cenu[a uman a primit o `ntre-
buin]are aparte. Din ea s-au `n-
gr\[at p\mânturile lag\rului [i
s-au secat parcelele ml\[tinoase
[i v\ile râurilor.
La Auschwitz nu sunt expuse
obiecte, ci oameni. Fiecare p\r-
ticic\ dintr-o aglomerare n\uci-
toare de obiecte pr\fuite a fost,
cândva, legat\ de o existen]\ u-
man\ timpuriu curmat\. Iar da-
c\ un tablou dintr-o galerie de
art\, de pild\, gr\ie[te despre
bucuria pictorului, aici domne[te
plângerea. Dac\ o moned\ din-
tr-un muzeu numismatic arat\
evolu]ia, aici vedem regresul. ~n
sfâr[it, dac\ o decora]ie de pe un
raft de muzeu al eroilor m\rturi-
se[te moartea `n glorie, la Au-
schwitz a fost `n zadar.
Un co[mar
ce trebuie reamintit
Dup\ `nfrângerea din septem-
brie 1939, când solda]ii polonezi
au `ncercat `n zadar s\ resping\
invazia Germaniei hitleriste,
ora[ul Oswiecim a fost `nglobat `n
Cel de-al Treilea Reich. Tot a-
tunci numele s\u a fost schimbat
`n Auschwitz, iar locul a fost g\sit
favorabil pentru construirea de
noi `nchisori destinate prizonieri-
lor de r\zboi. Cum temni]ele din
Silezia deveniser\ ne`nc\p\toare
pentru aresta]ii polonezi, auto-
rit\]ile naziste SS mizau pe fap-
tul c\ ora[ul poseda deja, dinain-
te de r\zboi, un num\r de bar\ci
p\r\site. Acestea puteau fi u[or
Oswiecim–ului `ntr-un impor-
tant punct nodal al c\ilor fe-
roviare ar fi permis „`nc\rcarea“
ei din bel[ug.
Primii prizonieri politici po-
lonezi au fost adu[i `n iunie 1940.
Treptat, nem]ii au `nceput s\ de-
porteze oameni din toat\ Europa
– `n special evrei, dar [i ]igani,
ru[i, cehi, iugoslavi, francezi,
austrieci [i criminali germani,
care luau `ns\ pozi]ii de [efi [i
tartori `n bar\cile condamna-
]ilor. Pe m\sur\ ce trenurile so-
seau, cei `nchi[i erau obliga]i s\
lucreze la extinderea taberei. ~n-
tre 1941 [i 1942, fiec\rei cl\diri
existente i s-a mai ad\ugat un e-
taj, iar `n momentul `n care nici
aceast\ metod\ nu a mai acope-
rit afluxul de prizonieri, Ausch-
witz a fost transformat `ntr-un
complex de tabere. 43 de uzine
ale decim\rii au fost ridicate `n
cele din urm\: Auschwitz I (Os-
wiecim), Auschwitz II `n satul
Brzezinka, Auschwitz III `n Mo-
nowice [i 40 de ramuri mai mici,
situate `n preajma unor mine [i
fabrici, unde erau exploata]i pri-
zonierii. Moartea venea `n lag\r
pe c\i diverse: munc\ istovitoa-
re, `nfometare, boli, experimente
medicale [i execu]ii.

obiecte, ci oameni
se poate de profitabil pentru
firma produc\toare „Degesch“,
localizat\ `n ora[ul Dessau.
Se apreciaz\ c\ acesta [i-a `n-
su[it, `ntre 1941 [i 1944, veni-
turi de 300.000 de m\rci din
vânz\ri, o sum\ considerabil\
pe atunci. Iar când te gânde[ti
c\ bani mul]i se traduc printr-o
cantitate mare de otrav\, iar
mult\ otrav\, prin enorm de
multe victime, socoteala devi-
ne dureroas\. Conform docu-
mentelor pe care nazi[tii n-au
avut vreme s\ le ard\ la a-
bandonarea taberei, 20.000 de
kilograme de Zyclon B au fost
consumate `ntr-un singur an
(1942–1943) numai `n Oswie-
cim. Cinci pân\ la [apte kilo-
grame ajungeau ca s\ ucid\
`n jur de 1.500 de oameni. ~n-
mul]irile le pute]i face dum-
neavoastr\, dar num\rul e-
xact de victime ale Holocaus-
tului nu a fost fixat vreodat\.
S-au putut dovedi un milion
jum\tate, dar s-a vorbit [i de
[ase milioane.
Munca cea grea abia `nce-
pea o dat\ cu sfâr[itul celor
masacra]i: trebuiau „despleti-
te“ cadavrele, „cur\]ate“, puse
`n c\rucioare, `nc\rcate `n
cuptoarele crematoriului [i
f\cute s\ dispar\. „Cur\]a-
rea“ se referea la jefuirea mor-
]ilor, c\rora li se extr\geau
din]ii de aur, inelele, cerceii [i
li se r\dea p\rul. Nimic nu
vroiau s\ iroseasc\ germanii,
c\ci [i b\rba]ii erau tun[i, `n
condi]iile `n care podoaba lor
capilar\ dep\[ea câ]iva mili-
metri. Cadavrele se plasau a-
poi `n vagone]i [i se `mpin-
geau pe o linie ferat\. Cei care
aveau sarcina s\ execute a-
ceast\ munc\ dificil\ [i sca-
broas\ erau de]inu]ii din a[a-
numitul „Sonderkommando“
(„Comandoul special“), care
p\r\seau tab\ra dup\ cel
mult dou\ luni, tot pe co[. Nu
se putea risca supravie]uirea
unor martori ai atrocit\]ilor,
era politica ofi]erilor SS, totul
trebuia lucrat `n tain\. Iar
crematoriile lucrau cu spor, `n
trei schimburi ale „Sonder-
kommando“-ului, un cremato-
riu la Auschwitz, iar mai
târziu, `nc\ patru la Bir-
kenau. Turi[tilor li se spun [i
capacit\]ile acestor mon[tri ai
cenu[ei: 350 de corpuri pu-
teau fi arse pe zi la Oswiecim
[i aproximativ 1.400 pentru
cel mai „performant“ cremato-
riu din Birkenau.
Celulele de tortur\
De parc\ traiul `n lag\rul
de concentrare n-ar fi fost des-
tul o tortur\, `n tab\r\ au fost
construite [i celule speciale de
pedeaps\. Acestea pot fi vizi-
tate `n subteranul „Blocului
mor]ii“, o cl\dire complet sepa-
rat\ de restul taberei. Feres-
trele cl\dirii sunt acoperite cu
scânduri, iar holul extrem de
`ngust impune ca grupurile de
turi[ti s\ `nainteze numai pe
partea stâng\ [i s\ se `ndrep-
te spre ie[ire pe cea dreapt\.
Pivni]ele de pedeaps\ sunt de
trei tipuri: celule ale `nfome-
t\rii, celule ale beznei [i ale
statului for]at `n picioare.
Moartea prin inani]ie era de
obicei prescris\ pentru evada-
rea unui coleg, dar [i pentru
`nc\lcarea regulilor generale
ale taberei, `nc\lcare adev\-
rat\ sau nu `n func]ie de dis-
pozi]ia supraveghetorului. ~n
celulele `ntunericului erau
blocate toate aerisirile [i dâ-
rele de lumin\, iar de]inutul
se zvârcolea ca o cârti]\ pân\
la sufocare. Celulele verticale,
inven]ii `nc\ [i mai „ingenioa-
se“, constau `ntr-un fel de „cu-
tii“ paralelipipedice din c\r\-
mid\. ~ntr-un spa]iu de 90 x
90 cm, câte patru persoane e-
rau vârâte r\suflare `n r\su-
flare [i silite s\ stea `n picioa-
re zece - dou\sprezece zile.
Practic, `ntemni]area putea
surveni pentru absolut orice,
cu vin\ sau f\r\ vin\: pentru
un moment `n care de]inutul
[i-a tras sufletul `n timpul
programului de munc\, pen-
tru a fi cules mere dintr-un
pom al lag\rului, pentru o
plomb\ de aur dat\ la schimb
pe o f\râm\ de pâine.
„Dormitoarele“
cu latrine
Multe dintre cl\dirile Mu-
zeului Auschwitz–Birkenau
reprezint\, de fapt, fostele
DOCUMENTAR S=mb\t\, 1 aprilie 2006 9
bar\ci `n care erau caza]i pri-
zonierii [i ofer\ indicii pre]i-
oase asupra regimului de via-
]\ `n lag\r. Dac\ `n Oswiecim
de]inu]ii se puteau considera
„favoriza]i“, `ntrucât locuiau
`n cl\diri de c\r\mid\ cu un
etaj, la Birkenau bar\cile nu
aveau funda]ii [i erau plasate
regiment i se acordau doar câ- riat“ de]inu]i a fost IG Far-
direct pe p\mânt. Câteva `n- teva minute, ceea ce f\cea s\ benindustrie, produc\toare de
c\peri sigilate cu o vitrin\ de
se ajung\ la `nc\ier\ri pentru cauciuc sintetic.
sticl\ conserv\ dormitoarele a prinde un loc. Cei care cur\- Ziua sec\tuitoare de pu-
din Auschwitz I: camere goale
]au, cu mâinile goale, latri- teri, f\r\ nici un moment de
cu paie r\spândite pe podelele nele, erau intelectualii - profe- odihn\, se `ncheia la fel de
de ciment, unde erau `nghe-
sori, medici, ingineri - care trist: condamna]ii `[i târau pe
suite câte 200 de persoane, umeri sau, `n cel mai bun caz,
trebuiau deposeda]i de orice
chiar dac\ spa]iul ar fi putut `n roaba de c\rbune camarazii
g\zdui maximum 40–50 de urm\ a respectului de sine.
r\ni]i. ~nc\ ace[tia erau cei
persoane. Treptat, aici s-au
ocroti]i de sus, c\ci, nu de pu-
introdus saltele cu paie uscate Regimul de lucru [i ]ine ori, locul de munc\ deve-
care se a[ezau tot pe jos [i, `n
cele din urm\, paturi supra- hr\nirea de]inu]ilor nea locul de veci pentru câte
puse pe trei nivele. La Birke- un muncitor care a stat `n ca-
Chiar de la intrarea `n Mu- lea mâniei supraveghetorului.
nau, situa]ia nu s-a schimbat zeul Auschwitz, o inscrip]ie ci-
pe parcursul celor cinci ani: Urma masa de sear\, poate
nic\ `nso]e[te poarta grea, de cea mai lini[tit\ faz\ a zilei, `n
de]inu]ii dormeau pe etajere metal `nnegrit: „Arbeit macht
de lemn acoperite cu paie, iar care hrana se putea spune c\
frei“ („Munca te face liber“). „abund\“ fa]\ de batjocurile
cei care aveau cel mai mult de P\trun[i aici, `n sunetele unei de diminea]\ [i prânz: 300 -
suferit erau locatarii de la
mici orchestre care trebuia s\ 350 de grame de pâine neagr\,
parter. Ace[tia `[i petreceau
nop]ile pe p\mânt, `n b\l]ile `i „`nvioreze“ `n timp ce ofi]e- margarin\, 20 de grame de
care se formau ori de câte ori rii SS desf\[urau num\r\toa- cârna]i [i ceai de ierburi. ~n
ploua pe teritoriul [i a[a ml\[- rea, de]inu]ii reveneau `n ba- zori, când de]inu]ii aveau ne-
tinos al taberei, `ntr-un a[ter- r\ci abia 12 ore mai târziu. voie de cât mai multe resurse,
Munca era de altfel o alt\ me- ceea ce li se d\dea era 1 litru
nut de paie, evident, putrezi-
te. {obolanii, `ngr\[a]i de mi- tod\ eficient\ de a le sl\bi re- de presupus\ cafea, o zeam\
zisten]a, al\turi de b\t\i con- diluat\ pe care o primeau `n-
zeria din tab\r\, nu le d\deau
pace toat\ noaptea, iar de]i- tinue, h\r]uire, pedepse [i tr-un singur castron, trecut
subnutrire. O dat\ `ncheiat din gur\ `n gur\. La prânz,
nu]ii de la nivelurile superi-
oare `[i f\ceau, neinten]ionat, lucrul la extinderea taberei, meniul consta tot `ntr-o fier-
de]inu]ii au `nceput s\ fie tur\, o sup\ g\tit\ adesea din
nevoile pe ei. Condi]iile insa-
lubre f\ceau omniprezent\ folosi]i ca mân\ de lucru ief- legume putrede. A[a se face c\
dizenteria. Mai mult decât tin\, de fapt gratuit\, de c\tre o mare parte a celor salva]i,
atât, pe etajerele ticsite de su- diversele ramuri ale industri- totu[i, `n 1945, s-au pierdut
flete de]inu]ii erau obliga]i s\ ei din Cel de-al Treilea Reich. pân\ a mai ajunge s\ fie con-
doarm\ `ntr-un um\r [i nu `[i Ace[tia erau sili]i s\ lucreze sulta]i de medici, r\pu[i fiind
puteau permite s\ se `ntoarc\ `n mine de c\rbune, `n fabrici de emaciere, dizenterie, febr\
de produse chimice [i arme tifoid\, tifos sau malarie. Fe-
de pe o parte pe alta decât la o
sau pe diverse planta]ii indus- mei cânt\rind 23 – 30 de kg `n
comand\ pentru `ntregul
grup. Evident, ceea ce se `n- triale. Una dintre primele fir- momentul eliber\rii conturau
tâmpla nu se mai numea me germane care [i-a „`nchi- o apari]ie halucinant\. a
somn, iar chinul [ederii la
parter se sfâr[ea `ntr-o peri-
oad\ de cel mult dou\ luni –
ace[ti de]inu]i aveau cea mai
scurt\ speran]\ de via]\.
~n mijlocul primelor dormi-
toare de la Birkenau se g\sesc
latrinele, singurele din toat\
tab\ra. Slujind umilin]ei [i
dezumaniz\rii urm\rite de
nazi[ti, aceste „toalete“ constau
`n simple g\uri aglomerate
una lâng\ alta, câte 20, `ntr-
un suport cimentat. Dac\ nu
erai atent, colegul din fa]\,
din dreapta sau din stânga, se
u[ura pe tine. ~n plus, de]inu-
]ii nu aveau dreptul s\ se de-
plaseze pe cont propriu la a-
ceste latrine, ci erau mâna]i a-
colo de ofi]eri o dat\ sau de
dou\ ori pe zi. Unui `ntreg
10 S=mb\t\, 1 aprilie 2006
PE SCURT
Dun\rea a dep\[it
cota de inunda]ie
Nivelul Dun\rii a dep\[it, ieri,
cota de inunda]ie cu patru cen-
timetri, ajung=nd la 604 cen-
timetri [i la un debit de 12.850
de metri cubi pe secund\.
Prefectul jude]ului Gala]i,
Mihai Capr\, a analizat modul
de punere `n aplicare a planu-
rilor de interven]ie `n situa]ii
de urgen]\, constat=nd c\ nu
sunt probleme majore `n zona
riveran\ Dun\rii. Cre[terea
nivelului Dun\rii a dus la
inundarea mai multor por]iuni
de pe faleza inferioar\ a fluvi-
ului, `n zon\ fiind trimise mai
multe camioane cu p\m=nt
pentru crearea unor diguri
provizorii, care s\ `mpiedice
extinderea rev\rs\rii spre lo-
calurile publice amplasate `n
apropierea malului. 40% din
suprafa]a {antierului Naval
Damen Gala]i a fost inundat\.
Nivelul Siretului a crescut cu
zece centimetri `n apropierea
localit\]ii g\l\]ene Cosme[ti,
cu 54 de centimetri la Lungoci
[i cu 30 de centimetri la {en-
dreni. Prutul a `nregistrat o
cre[tere u[oar\ de nivel, ajun-
g=nd, ieri, la 432 de centime-
tri, cu 68 de centimetri sub
cota de aten]ie. Conform Pre-
fecturii Gala]i, a `nceput dev-
ersarea controlat\ a apelor din
Acumularea St=nca Coste[ti.
Speciali[tii de la Direc]ia
Apelor Prut au stabilit, pentru
ieri, evacuarea unui debit de
480 de metri cubi pe secund\.
Deversarea apei din Acumu-
larea St=nca Coste[ti va deter-
mina cre[terea semnificativ\ a
nivelului Prutului. Hidrologii
estimeaz\ c\, `n jurul datei de
10 aprilie 2006, Prutul va
atinge [i chiar va dep\[i cota
de inunda]ie, stabilit\ la 600
de centimetri, `n zona lo-
calit\]ii g\l\]ene Oancea.
Un elev a aruncat
cu acadeaua
`n profesoar\
Un elev din clasa a VI-a de la
{coala nr. 3 din Vaslui a arun-
cat `n timpul orei de curs cu o
acadea [i a nimerit-o `n plin\
figur\ pe profesoar\, dup\
care i-a adresat cuvinte ob-
scene. Conducerea [colii a
cerut not\ explicativ\ profe-
soarei, iar elevul a fost pus `n
discu]ie `n cadrul consiliului
de profesori ai clasei [i al
p\rin]ilor. „Am discutat `n
cadrul [edin]ei cu p\rin]ii, ele-
vul a fost [i el prezent, [i-a
cerut scuze [i a recunoscut c\
a gre[it. Am decis ca el s\ fie
eliminat trei zile [i va primi
nota 6 la purtare“, a declarat
directorul [colii, Florinel
Moraru. Potrivit inspectorului
general al Inspectoratului {co-
lar Jude]ean Vaslui, Gheorghe
C=rj\, `n cazul elevului
sanc]iunile se pot lua la
nivelul [colii. ~n ceea ce o
prive[te pe profesoar\, se va
demara o anchet\ [i la nivel
de inspectorat.
PSD Bac\u se
preg\te[te de alegeri
Organiza]ia PSD Bac\u a de-
cis declan[area, `ncep=nd de
s\pt\m=na viitoare, a unei
campanii ce vizeaz\ „reacti-
varea imaginii [i activit\]ii
partidului“ `n toate comunele
jude]ului. „Ne vom prezenta `n
fa]a oamenilor cu propuneri, ce
vor constitui, `n mod cert, sur-
prize pentru adversarii no[tri
politici din Alian]a PNL-PD“, a
declarat pre[edintele PSD
Bac\u, Viorel Hrebenciuc. Un
reprezentat al conducerii PSD
Bac\u spune, sub acoperirea
anonimatului, c\ `n cursul
acestei ac]iuni ar urma s\ fie
„identifica]i posibilii candida]i
la posturile de primari din lo-
calit\]ile b\c\uane“. a
ACTUALITATE
A XI-a
a Conferin]\ European\ de {tiin]\ [i Teologie are loc la Ia[i
Facultatea de Teologie Ortodo- Daniel, Arhiepiscop al Ia[ilor [i p=n\ acum `n ]\ri precum Ger- Printre temele de discu]ie poa-
x\ „Dumitru Staniloae“ a Univer- Mitropolit al Moldovei [i Bucovi- mania, Olanda, Elve]ia, Italia, te fi amintit\ semnifica]ia terme-
sit\]ii „Al. I. Cuza“, Facultatea de nei, Ana Primavesi (Marea Brita- Spania, Polonia, Marea Britanie, nilor „Puritate“ [i „Pericol“, sem-
Chimie Industrial\ a Universi-
t\]ii Tehnice „Gh. Asachi“ [i Mi-
nie), Noreen Herzfeld (Statele U-
nite ale Americii), Jan Boersema
`n acest an fiind g\zduit\ `n Ro-
m=nia, la Ia[i. „Este o societate
nifica]ia ecologic\ [i teologic\ a
acestora, diversitatea, de la [tiin-
tropolia Moldovei [i Bucovinei vor (Olanda), Regina Kather (Germa- interdisciplinar\ care promovea- ]\ [i moralitate la religie, `n]elege-
g\zdui cea de-a XI-a Conferin]\ nia) [i al]i invita]i din domeniul z\ dialogul `ntre [tiin]e [i teolo- rea adev\ratei naturi `n antichi-
European\ de {tiin]\ [i Teologie [tiin]ei, filosofiei sau teologiei. gie“, a mai men]ionat pr. Gheor- tate, preliminarii la un studiu
`n perioada 5-10 aprilie 2006. Lu- Conform celor precizate de pr. ghe Popa care a ad\ugat c\ des- comparativ asupra [tiin]ei [i teo-
cr\rile conferin]ei se vor desf\- Gheorghe Popa, prorector cu stra- chiderea lucr\rilor va avea loc pe logiei `n comunicarea uman\, uni-
[ura pe tema „Diversitate durabi- tegia la Universitatea „Al. I. Cu- 5 aprilie la Sala „Henri Coand\“ tatea cunoa[terii [i rela]ia dintre
l\. {tiin]a, teologia [i viitorul cre- za“, conferin]a ESSSAT - Euro- de la palatul Culturii, iar pe 6 a- teologie [i [tiin]\ la Roger Bacon,
a]iei“. ~n cadrul manifest\rii vor pean Society for the Study of Sci- prilie la Aula „Mihai Eminescu“ filosofia mediului `nconjur\tor `n
conferen]ia ~nalt Prea Sfin]itul ence and Theology s-a sus]inut de la Universitatea „Al. I. Cuza“. diverse religii. (Oana R.)
B\taie pentru autoriza]iile de taximetrie Festivalul
a Pentru doar 13 autoriza]ii disponibile `n taximetria ie[ean\ au fost depuse informaticienilor
peste 140 de cereri la Prim\ria Ia[i a B\t\lia este foarte mare pentru autoriza]iile ]ine mai mult
de taximetrie deoarece a fost plafonat num\rul de ma[ini care pot face acest
gen de servicii la 1.800 pe tot municipiul a Fiecare dosar de autorizare este de o lun\
evaluat de reprezentan]ii Prim\riei, ]in=ndu-se seam\ de mai multe criterii a ~n perioada 6 aprilie – 14 mai
Peste 140 de persoane fi- 2006, Asocia]ia Studen]ilor Infor-
zice [i operatori de transport maticieni Ie[eni (ASII), `n colabo-
s-au „b\tut“ pentru 13 auto- rare cu Web Group [i Grupul Mi-
riza]ii de taximetrie pe care crosoft de la Facultatea de Infor-
le-a eliberat ieri municipali- matic\ (FII) din cadrul Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“ (UAIC), organi-
tatea ie[ean\. Pentru doar 3 zeaz\ Festivalul „ASII StudentFest
locuri care s-au eliberat pe
2006“ dedicat studen]ilor [i elevilor.
lista persoanelor juridice au Manifestarea se va desf\[ura pe
fost depuse nu mai pu]in de trei sec]iuni: DigiPhoto - concurs
181 de cereri, iar pentru cele na]ional [i seminar de fotografie
10 locuri eliberate la per- digital\, Summer Web - workshop
soanele fizice au fost depuse na]ional de tehnologii web, Cupa
64 de solicit\ri. ASII – concurs sportiv destinat
B\t\lia pentru autoriza- studen]ilor din Facultatea de
]iile de taximetrie este foar- Informatic\.
te mare deoarece, prin Ho- Concursul de fotografie [i art\
t\r=rea 588 din 2003 a Con- digital\ va promova un domeniu
siliului Local, a fost limitat cultural nou - arta digital\, ofe-
rind tinerilor posibilitatea de a se
num\rul de taxiuri la 1.800, unui accident, pasagerul fac\ taximetrie trebuie s\
consilierii locali consider=nd remarca. Anul trecut, pe parcursul
este mai expus. `n]eleag\ c\ nu se eliberea- a dou\ s\pt\m=ni, s-au `nregis-
c\ num\rul este suficient, De asemenea, ma[inile z\ autoriza]ii dec=t `n mo- trat peste 300 de participan]i, pes-
`ns\ persoanele care inten- care folosesc drept combus- mentul `n care se elibereaz\ te 800 de poze selectate [i un nu-
]ioneaz\ s\ fac\ taximetrie tibil GPL primesc un punct, locuri. Nu avem locuri libe- m\r de 7.023 de vizitatori. Work-
dep\[esc cifra aprobat\ de cele pe benzin\ 0,75, iar cele re, ci d\m autoriza]ii `n locul shop-ul Summer Web este dedicat
Prim\rie. Tocmai pentru a pe baz\ de motorin\ c=te altora care au fost retrase. tehnologiilor internet, proiect\rii
limita num\rul de ma[ini a- jum\tate de punct. Dac\ au fost suspendate 3 [i implement\rii de site-uri Web.
flate la strad\, au fost elabo- Mai mult, este luat\ `n autoriza]ii, at=tea acord\m. La edi]ia precedent\ a workshop-
rate [i o serie de criterii de considera]ie [i forma de pro- Nu putem emite mai mult de ului au participat peste 150 de
evaluare a ma[inilor care
vor s\ fac\ taximetrie.
prietate a ma[inii, cel mai 1.200 de autoriza]ii pentru studen]i, precum [i un num\r im-
portant de liceeni. Pentru stimula-
bun punctaj fiind ob]inut de operatori [i 600 pentru per-
Conform datelor furnizate persoanele care au ma[ini soane fizice“, a declarat An- rea participan]ilor, organizatorii
de reprezentan]ii Biroului vor continua colaborarea cu
Reglement\ri Transport Ur-
personale, nu `nchiriate sau
aflate `n leasing.
drei Trofor, purt\torul de
cuv=nt al Prim\riei Ia[i. partenerii industriali care, anul
ban din cadrul Prim\riei ~n cazul operatorilor de Locuri libere apar pe list\ trecut, au angajat f\r\ concurs o
Ia[i, ma[inile mai noi de 5 `n momentul `n care un ta- serie de participan]i la workshop.
transport, se ]ine cont de
ani primesc un punct la eval- Cupa ASII la fotbal este una
num\rul de autoriza]ii soli- ximetrist renun]\ de bun\ din cele mai a[teptate competi]ii
uare, iar cele mai vechi de 5 citate, c=te un punct pri- voie la autoriza]ie, deoarece
de c\tre studen]ii Facult\]ii de In-
ani primesc doar c=te ju- mind firmele care solicit\ nu mai vrea s\ se ocupe de a- formatic\. Concursul se va desf\-
m\tate de punct. cele mai pu]ine autoriza]ii. cest gen de serviciu, sau `n
[ura `n perioada 26 aprilie – 11
Un alt criteriu este cel al Foarte multe dintre per- cazul `n care sunt depista]i c\ mai 2006, pe terenul artificial al
gradului de confort [i sigu-
soanele care solicit\ autori- au `nc\lcat prevederile legii Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ [i
ran]\, ma[inile mari pri- za]ii sunt nemul]umite de sau normele impuse de Pri- Sport de la „Cuza“. ~n mod tradi-
mind un punct, cum ar fi Lo- num\rul limitat de locuri a- m\rie. ~n baza punctajului ]ional, cupa se `ncheie cu un meci
gan, Renault, Cielo, pe c=nd probate de Prim\rie, deoa- ob]inut, se `ntocme[te o list\, de fotbal `ntre echipa studen]ilor [i
cele mici, Tico sau Matiz, rece nu cunosc procedura de iar autoriza]iile sunt eli- cea a profesorilor de la Facultatea
ob]in doar jum\tate de evaluare [i de acordare a au- berate `n func]ie de eliberarea de Informatic\. (Oana R.)
punct deoarece `n cazul toriza]iilor. „Cei care vor s\ locurilor. (Nicolae POPA)
la num\rul 0232/406.225, prin e-mail
PELERINII LUMINII la adresa info@ziarullumina.ro sau
telefonic, la num\rul 0232/ 406.224
lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul urm=nd a fi trimi[i prin mandat po[tal
(pentru rela]ii `n acest sens se va con-
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40 tacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
Nu se vor lua `n considerare listele de
Ziarul „Lumina“, `n colaborare parohie s\ contracteze minimum 10
cu Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- abonamente la „Lumina de Dumini-
abona]i pentru care nu s-au trimis [i
sumele aferente.
cheva“, organizeaz\ concursul c\“ direct la redac]ie. „ La sf=r[itul fiec\rei luni se va
destinat comunit\]ilor parohiale [i „ Abonamentele se fac direct la `ntocmi un clasament general cu
intitulat PELERINII LUMINII. Regu- redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pen- parohiile din mediul urban [i separat
lile acestui concurs sunt urm\- tru a avea o eviden]\ clar\ a parohiei un clasament cu parohiile din mediul
toarele: din care provin abona]ii. Modalitatea rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare
„ La concurs pot participa toate de abonare este urm\toarea:
de la fiecare categorie vor primi din
parohiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i partea ziarului „Lumina“ c=te un pele-
Zilnic se vor publica `n ziar, `ncep=nd `ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze rinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
cu data de 10 aprilie 2006, clasamen- la „Lumina de Duminic\“. trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
te cu parohiile care au cele mai multe „ Listele cu abonamentele la „Lu-
m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
abonamente la „Lumina de Dumi- mina de Duminic\“ [i sumele afe- [ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\-
nic\“ din fiecare protopopiat. rente pot fi aduse direct la redac]ia din torului. Dac\ dou\ sau mai multe
„ ~n clasament nu vor fi publicate Ia[i, pe B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt parohii au un num\r egal de abona-
dec=t primele zece locuri de la fiecare nr. 14 (la biroul de preluare anun]uri mente, c=[tig\toare va fi declarat\
de l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Da-
sec]iune (urban/rural) [i de la fiecare parohia cu cele mai pu]ine familii.
protopopiat `n parte. Condi]ia pentru c\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, (COLEGIUL EDITORIAL AL COTI-
a intra `n acest clasament este ca o preotul paroh poate transmite prin fax DIANULUI LUMINA)

Terenul promis pentru casele a 3.000 de tineri este `n litigiu
a De[i Prim\ria are titlu de proprietate pentru un teren din Moara de V=nt, acesta este contestat `n instan]\ de
o firm\ din Bac\u a Terenul aflat `n litigiu a fost promis de municipalitate tinerilor, pentru a-[i ridica locuin]e a
Litigiul `n care este impli-
cat\ Prim\ria Ia[i cu societatea
comercial\ Podgoria Copou SA
din Bac\u, care vrea s\ ob]in\
170 de hectare de teren `n zona
Moara de V=nt, face ca cele
aproximativ 3.000 de cereri ale
tinerilor ie[eni pentru teren de
cas\ s\ fie am=nate pentru `nc\
o bun\ perioad\ de timp. Consi-
liul Local Ia[i a hot\r=t `n baza
Legii 15 din 2003 s\ acorde
acel teren tinerilor pentru
locuin]e, `ns\ firma din Bac\u
nu recunoa[te dreptul de pro-
La Ia[i va func]iona un Centru regional
de studii [i monitorizare a migra]iei
a {eful Delega]iei Comisiei Europene la Bucure[ti, Jonathan Scheele, a agreat ideea `nfiin]\rii acestui centru la Ia[i [i
a promis c\ va comunica `n scurt timp [i variantele de finan]are a proiectului a „Acest centru are drept scop nu
numai studiul teoretic al fenomenului migra]iei, ci [i de a culege cu exactitate din teritoriu date c=t mai diverse [i mai
complete despre fenomenul migra]iei“, a subliniat prefectul a Potrivit datelor statistice, cel pu]in 1,5 milioane de
rom=ni lucreaz\ la ora actual\ `n str\in\tate a Proiectele de infrastructur\ [i investi]iile `n construc]ii ar putea
determina un aflux de muncitori din afara ]\rii, `n special din ]\ri ca Moldova, Ucraina, Pakistan sau India a
Conducerea Prefecturii Ia[i
a propus [efului Delega]iei Co-
misiei Europene la Bucure[ti,
Jonathan Scheele, `nfiin]area
la Ia[i a unui „Centru regional
de studii [i monitorizare a mi-
gra]iei“. Acest centru va avea ca
scop studiul fenomenului mi-
gra]iei [i consilierea pe proble-
me de migra]ie. Personalul cen-
trului va fi unul interdiscipli-
nar, compus din sociologi, psi-
hologi [i ofi]eri din cadrul Mi-
nisterului Administra]iei [i In-
ternelor (MAI). „Domnul Jona-
than Scheele a agreat ideea
`nfiin]\rii acestui centru la Ia[i
[i a promis c\ ne va comunica
`n scurt timp [i variantele de fi-
nan]are a proiectului propus de
noi. De asemenea, am propus
ministrului Blaga `nfiin]area
la Ia[i a unui Oficiu Na]ional
pentru Migra]ia For]ei de
Munc\, pentru o mai bun\ or-
ganizare a situa]iei permiselor
de munc\“, a declarat prefectul
Radu Pris\caru.
Cel pu]in 1,5 milioane
de rom=ni lucreaz\
`n str\in\tate
Potrivit datelor statistice,
procentul emigra]iei din regi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DOT|RI DE 9 MILIARDE ~N
C|MINUL C2: Universitatea „Al.
I. Cuza“ a aprobat, `n cadrul unui
Birou Senat, acordarea sumei de
nou\ miliarde de lei ca investi]ie `n
dotarea c\minului C2, conform ce-
lor precizate de prorectorul cu stra-
tegia pr. Gheorghe Popa. Astfel, `n
perioada urm\toare, vor fi achizi-
]ionate mobilierul, covoarele, p\-
turile [i a[ternuturile pentru noul
c\min ce va primi studen]ii la 1 oc-
tombrie 2006. C\minul C2 din
campusul Copou T=rgu[or a fost
exclus `n acest an univesitar din
circuitul caz\rilor pentru a putea fi
ref\cut dup\ standarde moderne.
P=n\ `n acest moment s-au cheltuit
50 de miliarde de lei, urm=nd ca
p=n\ la toamn\ s\ mai fie cheltuit
`nc\ pe at=ta pentru finalizarea
lucr\rilor. „Universitatea derulea-
z\ un proiect de patru ani care
prive[te reabilitarea c\minelor“, a
precizat pr. Gheorghe Popa care a
ad\ugat c\ `n acest an Universita-
tea a stabilit suma de 22 de miliarde
de lei pentru reabilitare. (O.R.)
a A ~NCERCAT S| SE SINU-
CID| INHAL+ND GAZ: O femeie
de 57 de ani din Ia[i a fost trans-
portat\ ieri `n stare grav\ la
Spitalul Clinic de Urgen]e, dup\ ce
a suferit o intoxica]ie cu monoxid
de carbon. Medicii de gard\ au de-
clarat c\ femeia [i-a b\gat singur\
prietate al Prim\riei. Respecti-
vul teren a fost folosit `n trecut
de IAS-ul Podgoria Copou [i
preluat de firma din Bac\u, care
`n momentul de fa]\ sus]ine c\
ar trebui s\ `i apar]in\.
De[i Prim\ria a primit titlu
de proprietate pentru suprafa]a
respectiv\, totu[i, firma din Ba-
c\u a contestat titlul `n instan-
]\, ini]ial pierz=nd procesul ju-
decat la Judec\toria Ia[i. V\-
z=nd c\ au pierdut primul pro-
ces, reprezentan]ii firmei din
Bac\u au f\cut apel la Tri-
Cel pu]in 1,5 milioane de rom=ni
muncesc `n Italia sau `n Spania
unea de Nord Est dep\[e[te
cu mult media pe ]ar\.
Sociologul Sebastian L\z\-
roiu a f\cut publice datele u-
nui recent sondaj CURS, reali-
zat `n luna martie a acestui an
la nivelul `ntregii ]\ri, care
arat\ c\ 25% din gospod\riile
din Rom=nia au cel pu]in un
membru plecat la munc\ `n
str\in\tate, ceea ce `nseamn\
capul `n aragaz [i a tras gaz `n
piept, vr=nd s\-[i pun\ astfel
cap\t zilelor. „Pacienta a ajuns la
spital `n com\ de gradul I. I s-a
f\cut imediat lavaj gastric [i am
descoperit [i urme de insecticid,
dovad\ c\ anterior a mai existat o
tentativ\ de suicid. A fost ulterior
stabilizat\, intubat\, `ns\ prog-
nosticul vital este extrem de rezer-
vat“, a declarat dr. Tudor Ciuho-
daru, purt\torul de cuv=nt al spi-
talului. (O.B.)
a „PROJECT CITIZEN“ ~N 23
DE {COLI DIN IA{I: „Project Ci-
tizen“, un proiect care s-a desf\[u-
rat ini]ial `n jude]ele Ia[i, Timi[oa-
ra [i `n Bucure[ti, se extinde acum
`n alte zece jude]e. Proiectul a luat
na[tere `n urma parteneriatului
dintre Ministerul Educa]iei [i Cer-
cet\rii [i Institutul Intercultural
din Timi[oara [i este elaborat de
c\tre Florida Law Education [i
Center Civic Education - SUA, con-
form celor precizate de Cristina
Dasc\lu, purt\tor de cuv=nt al
Inspectoratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ). Elevii ie[eni din 23 de
[coli particip\ pentru al treilea an
la acest proiect, iar vineri, 7 apri-
lie, la Sala de Festivit\]i a Cole-
giului de Art\ „Octav B\ncil\“, va
avea loc prezentarea portofoliilor
realizate de elevi `n cadrul progra-
mului. (O.R.)
ACTUALITATE
bunalul din Cluj, sus]in=nd c\
instan]a ie[ean\ a fost influ-
en]at\ `n luarea deciziei. „La ul-
timul termen, au depus motive
noi, de[i termenul prev\zut de
procedura civil\ era dep\[it. Din
aceast\ cauz\ a mai fost acordat
`nc\ un termen“, a precizat
L\cr\mioara Vernic\, secre-
tarul Consiliului Local Ia[i.
Litigiul pentru aceast\ su-
prafa]\ de teren a `nceput `nc\
din anul 2003, c=nd a fost ata-
cat `n instan]\ titlul de propri-
etate al Prim\riei de firma
cel pu]in 1,5 milioane de ro-
m=ni. Datele statistice mai
arat\ faptul c\ un procent de
15% din popula]ia adult\ do-
re[te s\-[i g\seasc\ un loc de
munc\ `n alt\ ]ar\. „Acest cen-
tru are drept scop nu numai
studiul teoretic al fenomenului
migra]iei, ci [i de a culege cu
exactitate din teritoriu date
c=t mai diverse [i mai com-
plete despre fenomenul mi-
gra]iei“, a subliniat prefectul.
Lipsa unor date concrete
legate de acest fenomen a pus
autorit\]ile rom=ne `n imposi-
bilitatea de a estima corect ni-
velul [omajului din Rom=nia,
structura for]ei de munc\ e-
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor paci-
en]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensi-
une arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i
escarelor, profilaxia esca-
relor de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din
spital, `n care s\ se speci-
S=mb\t\, 1 aprilie 2006
b\c\uan\. Toate aceste ac]iuni
nu fac dec=t s\ prelungeasc\ [i
mai mult perioada de a[teptare
a tinerilor, p=n\ s\ primeasc\
terenuri de cas\.
Tinerii care pot primi teren
pentru cas\ trebuie s\ fi `mpli-
nit 18 ani la data depunerii
cererii, s\ nu de]in\ locuin]\ sau
teren proprietate personal\, iar
p\rin]ii s\ nu fi de]inut `n ul-
timii 10 ani un teren mai mare
de 500 de metri p\tra]i `n me-
diul urban sau 5.000 de metri
p\tra]i `n mediul rural. (N.P.)
migrante sau de a concepe
programe de solu]ionare a
problemelor asociate fenome-
nului migra]iei.
Muncitori din Moldova,
Ucraina, Pakistan
sau India, `n Rom=nia
Pre[edintele Federa]iei Sin-
dicale din Construc]ii „Fami-
lia“, Dan Cristescu, declara re-
cent `ntr-un interviu c\ fi-
nan]\rile `n proiecte de infra-
structur\ [i investi]iile `n cons-
truc]ii vor determina un aflux
de muncitori din afara ]\rii, `n
special din ]\ri ca Moldova, U-
craina, Pakistan sau India. Din
momentul ader\rii la Uniunea
European\, regiunea de Nord-
Est devine regiunea cu cea mai
lung\ grani]\ non- european\ a
UE [i, implicit, principala
poart\ de intrare a imigran]ilor
finali sau de tranzit. „Va trebui
s\ analiz\m foarte serios dac\
Rom=nia a devenit o ]ar\ din
care for]a de munc\ emigreaz\
masiv [i care va fi obligat\ s\
apeleze, dup\ 2007, la for]\ de
munc\ din alte ]\ri“, a declarat
prefectul. Pe l=ng\ institu]iile
de la nivelul jude]ului Ia[i, [i-
au manifestat inten]ia de a par-
ticipa la acest proiect, `n cali-
tate de parteneri, British Coun-
cil Ia[i, Centrul Cultural Ger-
man, Catedra de Sociologie a
Universit\]ii „Al. I. CUZA“,
Direc]ia Poli]iei de Frontier\ [i
Institutul Teritorial de Munc\.
(Bogdan CRON})
fice procedurile medicale de
care ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata -
mente cu produse din ga-
ma Gerovital [i Aslavital,
prin singura persoan\ au-
torizat\ din Ia[i, prof. dr.
Rodica Ghiuru, medic pri-
mar medicin\ intern\,
specialist `n geriatrie [i
gerontologie [i tratamente
homeopatice, prin inter-
mediul dr. Mihai Vieriu,
medic medicin\ general\,
doctor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Scheele va reveni
la Ia[i `n mai
Jonathan Scheele, [eful Dele-
ga]iei Comisiei Europene `n
Rom=nia, a vizitat s\pt\m=na
trecut\ Universitatea „Al. I.
Cuza“ (UAIC), prilej cu care a
fost fixat\ [i data ceremoniei de
acordare a titlului de Doctor
Honoris Causa din partea
UAIC, [i anume pe 26 mai, la
ora 11.00. ~naltul oficial euro-
pean va primi acest titlu din
partea universit\]ii pentru
eforturile sale de sprijinire a
Rom=niei `n procesul de adera-
re la Uniunea European\ [i
pentru impactul pe care pro-
gramele europene pe care le
promoveaz\ `l au `n dezvolta-
rea `nv\]\m=ntului superior
rom=nesc. Comisia de decerna-
re a titlului este alc\tuit\ din
Dumitru Oprea, rectorul uni-
versit\]ii, pre[edintele comisiei,
ministrul Mihai-R\zvan Ungu-
reanu, ~nalt Preasfiin]ia Sa
Daniel, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, ambasadorul Andrei
Hoi[ie, Episcopul Diecezei de
Ia[i, Petru Gherghel, prof. dr.
Andrei Ple[u, prof. dr. Henri
Luchian. (O.R.)
Prim\ria nu va mai
face diferen]e
`ntre ONG-urile
care cer finan]are
~n urma unor discu]ii dintre
reprezentan]ii Prim\riei Ia[i [i
o parte dintre organiza]iile
neguvernamentale (ONG),
reprezentan]ii municipalit\]ii
au decis s\ nu mai fac\
diferen]ieri `ntre funda]iile care
depun proiecte de finan]are.
Dac\ `nainte erau prioritare
ONG-urile care au mai avut
proiecte `n parteneriat cu
prim\ria, de acum nu va mai fi
nici o difren]\. Fiecare ONG va
avea acelea[i [anse `n momen-
tul `n care depune un proiect,
indiferent dac\ este nou
`nfiin]at sau dac\ a mai fost im-
plicat [i `n alte proiecte. Totu[i,
pentru a fi declarate eligibile de
c\tre Prim\rie, ONG-urile tre-
buie s\ de]in\ 40 la sut\ din
valoarea proiectului, urm=nd ca
municipalitatea s\ acorde restul
banilor dar nu mai mult de un
miliard de lei. Modific\rile
aduse la regulamentul de aco-
dare a banilor urmeaz\ s\ fie
aprobat `n urm\toarea [edin]\
de Consiliu Local. (N.P.)
Parteneriat cu
Universitatea
„Lomonosov“
Facultatea de Litere din cadrul
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ [i cea
de Filologie din cadrul Univer-
sit\]ii „Lomonosov“ din Moscova
vor `ncheia un acord de colabo-
rare `n domeniul didactic [i al
cercet\rii. Conform celor pre-
cizate de prorectorul prof. dr. pr.
Gheorghe Popa, „acest partneri-
at onoreaz\ Facultatea de Lite-
re. Universitatea «Lomonosov»
este cea mai veche universitate
din Federa]ia Rus\, are 250 de
ani. De asemenea, la nivel euro-
pean, universitatea rus\ este pe
locul 19, iar la nivel mondial
este pe locul 67“. ~n urma aces-
tui parteneriat, studen]ii de la
sec]ia de Limb\ rom=n\ a uni-
versit\]ii ruse[ti vor efectua
stagii de practic\ de un semes-
tru `n Ia[i, `ntr-un program de
schimb cu studen]ii rom=ni. De
asemenea, Facultatea de
Filologie de la „Lomonosov“ a
trimis deja, `n luna februarie a
acestui an, o important\ dona]ie
de carte pentru Catedra de
Slavistic\ a Facult\]ii de Litere
de la „Cuza“, cuprinz=nd litera-
tur\ [tiin]ific\ [i didactic\ rea-
lizat\ `n cadrul facult\]ii
moscovite. De acest parteneriat
se vor putea bucura `n special
cei 51 de studen]i care studiaz\
limba rus\ la „Cuza“. (O.R.)
12 S=mb\t\, 1 aprilie 2006
PE SCURT
Program sportiv f\r\
p\c\leli de 1 aprilie!
A doua etap\ a returului din
cadrul grupei valorice pentru
locurile 5-10 aferente Diviziei
A1 de volei feminin progra-
mez\ ast\zi, de la ora 13.00,
`n Sala Penicilina, meciul din-
tre gazdele cu acela[i nume [i
CSU Metal Gala]i. ~ntr-un
adev\rat derby moldav, ele-
vele lui Nicu Roibescu [i So-
rin Pop doresc o revan[\ `n
fa]a dun\rencelor, dup\ ce
forma]ia preg\tit\ de Adrian
Radu le-a `nvins de trei ori pe
ie[ence `n acest sezon, `n con-
frunt\rile anterioare. Tot
ast\zi, `n dou\ sporturi dife-
rite (rugby [i baschet), forma-
]iile din Arad [i Ia[i se `nt=l-
nesc `n ora[ul de pe Mure[.
De la ora 10.00, puternica
Contor Zenner Arad se va
confrunta cu Poli Agro Unirea
Ia[i, `ntr-un meci din cadrul
Diviziei Na]ionale de rugby.
Tot la Arad, dar de la ora
18.00, West Petrom din locali-
tate se va confrunta cu mai
modesta CSM Ia[i, `n cadrul
Diviziei A de baschet mas-
culin. Gazdele ar\dene, con-
duse de pe banca tehnic\ de
bosniacul Dragan Petricevic,
care ieri [i-a aniversat ziua de
na[tere, sunt super-favoritele
partidei contra elevilor lui
Radu Boi[teanu, `ntr-un meci
arbitrat de brigada Viorel
Constantinescu - Radu Bucer-
zan - Cosmin Pri[c\, comisa-
rul FRB fiind Aurelian Ni-
culescu. Partida de handbal
masculin dintre Poli Ia[i [i
HCM Constan]a, programat
ini]ial m=ine, a fost am=nat\
pentru 5 aprilie (ora 11.00),
din motive de cupe europene,
deoarece „marinarii“ sus]in
duminic\ returul cu CMB
Valladolid, din semifinalele
Cupei Cupelor. (D.T.)
Tenismenii ceferi[ti
sunt convoca]i la
loturile na]ionale
~n perioada 2-8 aprilie, doi
tenismeni de la clubul CFR
Ia[i au fost invita]i la un sta-
giu de preg\tire la Centrul
Na]ional de Tenis de la Bucu-
re[ti, din cadrul complexului
sportiv „Lia Manoliu“. Cei doi
tineri sportivi ie[eni sunt
Alexandra Zm\u [i Bogdan
Apostol, care sunt pozi]iona]i
`n primii opt tenismeni din
]ar\ la categoria 10 ani. „Voi
merge la Bucure[ti `mpreun\
cu elevii mei, pentru o preg\-
tire centralizat\, `n perspec-
tiva viitoarelor turnee na]io-
nale [i interna]ionale care vor
urma. Cred c\ cei doi sportivi
vor avea un cuv=nt greu de
spus `n tenisul rom=nesc
peste c=]iva ani, ei fiind ex-
trem de talenta]i [i plini de
ambi]ie“, ne-a declarat la fi-
nal antrenorul de tenis al
clubului CFR Ia[i, ing. Vergil
Aghion. (D.T.)
Hochei[tii defileaz\
la Mondiale
Echipa de hochei a Rom=niei a
ob]inut a treia victorie din tot
at=tea meciuri la Campionatul
Mondial, Divizia a II-a (Grupa
A), 16-3 (6-0, 5-0, 5-3), la Pa-
latul Sporturilor de iarn\ din
Sofia, care g\zduie[te acest
turneu. Echipa preg\tit\ de
Daniel Herlea a surclasat
Spania, cei mai `n form\ tri-
colori fiind Elekes (5 goluri) [i
Ervin Moldovan (3 goluri). ~n
clasament, Rom=nia, care a
f\cut astfel un nou pas spre
promovarea `n Divizia I (al
doilea e[alon valoric), conduce
cu 6 puncte, urmat\ de Bul-
garia, 4 p (un joc mai pu]in),
Serbia-Muntenegru, 3 p (2 j),
Belgia, 1 p (2 j), Africa de Sud,
0 p (2 j), Spania, 0 p (3 j). a
Fotbal total
Rapid [i Steaua au oferit un spectacol agreabil `n
primul derby rom=nesc `ntr-o competi]ie
european\, `ncheind la egalitate, scor 1-1, `n prima
man[\ a sferturilor de final\ ale Cupei UEFA. Steaua
a condus la pauz\, prin golul lui Nicoli]\, dar s-a
v\zut egalat\ `n partea secund\, `n urma unei gafe
monumentale a portarului portughez Carlos.
de Narcis POHOA}|
Derby-ul rom=nesc din
Europa disputat joi sear\ `n
Giule[ti s-a ridicat la nivelul
a[tept\rilor. Rapid [i Steaua
au oferit spectacol celor a-
proape 20.000 de spectatori [i
zecilor de milioane de telespec-
tatori. Ambele echipe s-au
d\ruit, au f\cut o enorm\
risip\ de energie, nu au p\c\-
lit fotbalul. At=t giule[tenii,
c=t [i steli[tii au demonstrat
c\ pot juca [i fotbal, dup\ ce
dezam\gesc crunt `n Divizia
A. Arbitrajul a fost de excep-
]ie, f\r\ cusur, `n tribune
fair-play-ul a fost la el acas\,
scand\rile rasiste nu [i-au
avut locul sub „Grant“. La fel
au stat lucrurile [i pe gazon.
Juc\torii [i-au v\zut de joc,
nu s-au pretat la durit\]i,
dovad\ [i num\rul mic de
cartona[e galbene acordate de
arbitru. Iat\ de ce prima con-
fruntare rom=neasc\ `ntr-o
competi]ie european\ s-a
dovedit a fi un spectacol.
Partida a avut dou\ reprize
diametral opuse. Prima parte
a fost dominat\ de Steaua,
care a `nscris un gol [i [i-a
creat alte c=teva bune oportu-
nit\]i, a doua a avut-o pe
Rapid `n prim-plan, gazdele
profit=nd [i de pasul `napoi
f\cut de steli[ti `n minutul 60.
Scorul a fost deschis de Ni-
coli]\, chiar `n minutul 4,
acesta `nscriind din careu du-
p\ o centrare perfect\ de pe
dreapta a lui Opri]a. Giule[-
tenii se arunc\ `n atac [i au
dou\ [anse foarte bune de
egalare `ntr-un singur minut
(’10): mai `nt=i Buga scap\ `n
careu, dar nu `i ies pa[ii, fiind
blocat de portarul Carlos, iar
la cornerul executat de Stan-
cu, atacantul Daniel Niculae
a trimis mingea `n bar\, cu
capul, la col]ul scurt.
P=n\ la pauz\ pe teren nu
a existat dec=t Steaua, care
Favoritele s-a
au impus f\r\ probleme
FC Sevilla, FC Basel [i
mai ales Schalke 04 au ob]i-
nut joi seara victorii ce le
ofer\ prima [ans\ la califica-
rea `n semifinalele Cupei
UEFA la fotbal.
FC Basel a `nvins cu
scorul de 2-0 (2-0) pe Mid-
dlesbrough, `n prima man[\
a sferturilor de final\, [i este
favorit\ pentru accederea `n
semifinale, unde urmeaz\ s\
Poli vrea un punct pe terenul lui Dinamo
Ie[enii `ncep `n acest week-
end o perioad\ de foc, extrem
de important\ pentru viitorul
`n Divizia A. Urmeaz\ dou\
s\pt\m=ni `n care vor juca cinci
meciuri, primele dou\ av=nd
loc `n deplasare, pe terenul
unor forma]ii din prima parte a
clasamentului. „Obiectivul nos-
tru este c=[tigarea a cel pu]in
patru puncte. Dac\ lu\m patru
puncte `n urm\toarele cinci
meciuri putem spune c\ vom
SPORT
printr-un pressing sufocant a
reu[it s\ ]in\ mingea departe
de poarta lui Carlos, ap\r=nd
totodat\ deseori la finalizare.
Astfel au ap\rut [i ocaziile,
campion fiind Dic\: [ut Dic\
respins incredibil de Coman
(’20), deviere Dic\ pe l=ng\
poart\, singur cu Coman (’35),
vole Dic\ peste poart\ (’42).
Steaua a mai `nscris o da-
t\ prin Opri]a (’45), dar golul
a fost anulat de arbitru, pe
motiv c\ mingea a p\r\sit te-
renul, la cornerul lui Nicoli]\.
Repriza a doua `ncepe la
fel de nebun ca [i prima, Ra-
pid reu[ind egalarea `n minu-
tul 4 de la reluare (’49), dup\
gre[eli `n lan] ale steli[tilor:
mai `nt=i a gafat Ghionea,
Buga a recuperat [i a pasat
lui Emil Dic\, al c\rui [ut a
fost sc\pat de portarul Car-
los, iar Viorel Moldovan a
`mpins mingea `n poart\: 1-1.
Meciul devine unul „care pe
care“, cu Rapid pres=nd mai
mult, `n timp ce Steaua replic\
pe contraatac. Nicolae Dic\
trimite un [ut centrare prin
fa]a por]ii lui Coman (’56), trei
minute mai t=rziu Stancu
trim]=nd cu capul la col]ul
scurt, minge prins\ de Carlos.
Ol\roiu mut\ defensiv
prin scoaterea lui Cristea [i
introducerea lui Lovin, dup\
care R\zvan Lucescu replic\,
`nt\rind ofensiva. Apar [i
ocaziile la poarta lui Carlos,
dar Burdujan, Niculae [i
Buga nu g\sesc drumul spre
golul victoriei, `n prelungiri
golgeterul giule[tenilor `n
UEFA (Buga) trimi]=nd ra-
zant cu bara, din fa]a por]ii,
`n pozi]ie de unu la unu cu
portarul Carlos.
Partida retur este progra-
mat\ pe 6 aprilie, de la ora
20.30, pe Stadionul Na]ional
din Capital\, Steaua av=nd
prima [ans\ la calificare
dup\ golul marcat `n depla-
sare. „Paradoxal, p=n\ acum
`nt=lneasc\ `nving\toarea
dintre Rapid [i Steaua (1-1 `n
tur).
Cele mai mari [anse le are
Schalke, ce a c=[tigat cu
scorul de 3-1 la Sofia, `n dis-
puta cu Levski. FC Sevilla a
dispus cu 4-1 de Zenit St.
Petersburg, marc=nd de do-
u\ ori pe final, `n ultimele
zece minute.
Rezultate:
r\m=ne `n «A». ~mi doresc c=t
mai multe puncte `n aceste
dou\ s\pt\m=ni, pentru a
risipi c=t mai repede emo]iile
privind retrogradarea“, spune
tehnicianul ie[ean, Ionu] Popa.
Acesta nu va putea alinia
`n partida de la Bucure[ti, cu
Dinamo, nu mai pu]in de cinci
titulari. B=lb\, Bernard [i
Onofra[ sunt suspenda]i, `n
timp ce Mitruc [i Gavatorta
sunt accidenta]i, accidentarea
Acest duel pentru minge `ntre Burdujan
[i Petre Marin demonstreaz\ `ncr=ncenarea
cu care s-a jucat `n Giule[ti
am fost critica]i la 0-0, acum
ne putem califica cu acest
rezultat, pe teren propriu“, a
declarat la final, z=mbind,
Cosmin Ol\roiu.
Rezultat echitabil
Antrenorul echipei de fot-
bal Steaua Bucure[ti, Cosmin
Ol\roiu, a declarat dup\ me-
ciul cu Rapid (1-1), din prima
man[\ a sferturilor de final\,
c\ echipa calificat\ se va de-
cide `n man[a a doua, soarta
confrunt\rii fiind `nc\ des-
chis\.
„R\m=ne ca echipa califi-
cat\ s\ se decid\ `n man[a a
doua. Nu [tiu dac\ avem pri-
ma [ans\ de calificare, cred
c\ meciul este deschis“, a
afirmat Ol\roiu.
Antrenorul Stelei a mai
spus: „Am `nt=lnit o echip\
foarte bun\, puteam c=[tiga,
dar, foarte bine, la final
puteam pierde. Cred c\ nu
am ar\tat ca o echip\ defen-
siv\. Am jucat, am avut pose-
sie, am avut multe ocazii.
Pentru fiecare dintre echipe
era foarte important acest
joc, dar [i pentru juc\tori, iar
cei cu probleme au dorit s\
joace [i [i-au asumat respon-
sabilitatea de a intra nere-
f\cu]i. Din punctul meu de
vedere ambele echipe au ju-
cat [i cred c\ a fost un spec-
tacol pl\cut“.
FC Sevilla (Spania) - Zenit
St. Petersburg (Rusia) 4-1 1
(Saviola ’15, ’82, Marti ’53
penalty, Correia ’90^2 - Ker-
jakov ’45)
Cartona[e ro[ii: Erik Ha-
gen (’53), Andrei Ar[avin
(’90), ambii de la Zenit.
FC Basel (Elve]ia) - Mi -
ddlesbrough (Anglia) 2-0 0 Meciurile retur sunt pro-
(Delgado ’43, Degen ’45^1)
acestuia din urm\ din meciul
de la Gala]i, ce p\rea ini]ial
u[oar\, dovedindu-se a fi des-
tul de serioas\.
Indisponibilit\]ile din lotul
ie[ean anuleaz\ avantajul dat
de faptul c\ meciul din {tefan
cel Mare se va disputa cu tri-
bunele goale. „Avem [i avan-
taje, dar [i dezavantaje. Fap-
tul c\ Dinamo va juca f\r\ su-
porteri constituie un atu pen-
tru noi, dar Popic\ nu poate
~n replic\, R\zvan Luces-
cu, antrenorul echipei Rapid
Bucure[ti, a apreciat ca echi-
tabil rezultatul de egalitate.
„Pot spune c\ este un rezul-
tat echitabil, care d\ prima
[ans\ Stelei, `n orice caz pre-
lunge[te suspansul pentru
retur“, a declarat Lucescu la
conferin]a de pres\. a
Rapid – Steaua
1-1 (0-1)
Au marcat: Viorel Mol-
dovan ’49 – Nicoli]\ ’4
Forma]ii:
Rapid: Coman - M.
Constantin, Maftei, Ra-
da, B\doi, R. Stancu, E.
Dic\ (’79 Negru), I. Stan-
cu (’46 Grigore), Buga,
Moldovan (’66 Burdu-
jan), Niculae. Antrenor:
R\zvan Lucescu.
Steaua: Carlos - Og\-
raru, Goian, Ghionea, P.
Marin, Opri]a, R\doi,
Paraschiv (’67 Cristo-
cea), Nicoli]\ (’90 Ne[u),
Cristea (’60 Lovin), N.
Dic\. Antrenor: Cosmin
Ol\roiu.
Arbitri: Wolfgang
Stark, Markus Scheibel,
Jan-Hendrik Salver;
Cartona[e galbene: O-
g\raru (’43), N. Grigore
(’51), Nicoli]\ (’58),
R\doi (’76).
Rapid Bucure[ti (Rom= -
nia) – Steaua Bucure[ti (Ro -
m=nia) 1-1 1 (Moldovan ’49 -
Nicoli]\ ’4)
Levski Sofia (Bulgaria) –
Schalke 04 (Germania) 1-3 3
(Borimirov ’6 - Varela ’48,
Lincoln ’69, Asamoah ’79).
Cartona[ ro[u: Cedric Bar-
don (Levski), min. 35.
gramate pe 6 aprilie. (N.P.)
conta pe serviciile a cinci
juc\tori, astfel c\ atu-ul este
oarecum anulat. Noi mergem
s\ scoatem un rezulat bun cu
Dinamo. Avem [ansa noastr\,
e drept, una destul de mic\,
dar trebuie s\ credem `n ea“,
a precizat pre[edintele clubu-
lui ie[ean, Sorin Boca.
Partida dintre Dinamo [i
Poli Ia[i, cont=nd pentru
etapa a XIX-a, se va disputa
`n aceast\ sear\, de la ora
20.30 [i va fi transmis\ `n di-
rect de Antena 1. (N.P.)

20% dintre adul]i sunt afecta]i de varice
~n aceast\ perioad\, cabi-
netele medicale sunt tot mai
des vizitate de pacien]i care
acuz\ dureri de picioare, de -
scriind simptomele caracteris-
tice pentru varice [i ulcere
varicoase.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Varicele sunt dilat\ri, de-
form\ri [i alungiri patologice,
permanente [i neregulate, ale
unor vase superficiale, mai
ales la picioare, cauzate de
pierderea elasticit\]ii [i a
structurii laxe a peretelui ve-
nos. Se apreciaz\ c\ 20% din-
tre adul]i prezint\ varice pe
membrele inferioare. Unele
varice apar dup\ trombofle-
bite profunde sau dup\ pre-
siuni mecanice pe vena cav\
inferioar\ sau pe venele iliace.
Formarea varicelor, la unul
sau la ambele picioare, poate
constitui urmarea unor pre-
dispozi]ii ereditare sau survin
la persoane cu profesii care
impun statul prelungit `n pi-
cioare (frizeri, coafeze, por-
tari, osp\tari, buc\tari, vân-
z\tori, sp\l\torese, ]es\toare,
farmaci[ti). Sunt mai frec-
vente de 5 ori la femei decât la
b\rba]i, mai ales la gravide,
lehuze, obeze [i femei cu
constipa]ii cronice.
Simptomele caracteristice
ale bolii varicoase sunt: obo-
seal\, `n]ep\turi [i dureri `n
gamb\ la mers, crampe dure-
roase nocturne, furnic\turi,
edeme spre sear\, pigmenta]ii
maronii ale pielii, apari]ia de
cordoane venoase subcutana-
te cu traiect sinuos, eczeme [i
ulcera]ii, cu slab\ tendin]\ de
cicatrizare.
Degradarea pere]ilor ve-
no[i `ncepe cu atrofia fibrelor
musculare netede cauzate de
infec]ii repetate sau `n con-
di]ii de frig, alcoolism [i unele
avitaminoze. Evolu]ia bolii
este cronic\, progresiv\ [i se
complic\ prin tromboflebit\
varicoas\ cu blocarea circu-
la]iei sângelui spre inim\, ul-
cera]ia gambei, eczeme, rup-
turi de varice cu sânger\ri.
Ulcerul varicos este o com-
plica]ie a varicelor care pro-
voac\ o ulcera]ie cronic\, greu
vindecabil\. Apare la ambele
sexe `n treimea inferioar\ a
gambei, mai ales la glezna
piciorului stâng.
Apari]ia bolii este favoriza-
t\ de statul prelungit `n pici-
oare, tulbur\ri endocrine [i
metabolice, diabet zaharat, a-
nemie avansat\, obezitate, hi-
pertensiune arterial\, tulbu-
r\ri de circula]ie [i, mai ales,
dup\ traumatisme locale cu
necroz\ri. La `nceput se for-
meaz\ o crust\ neagr\ care
cade treptat l\sând o plag\
adânc\ [i supurând\. Din ul-
cera]ie curge un lichid clar,
uneori amestecat cu sânge
sau puroi `n urma suprain-
fect\rii cu microbi. Pielea din
jur se `nro[e[te iar rana se
m\re[te [i se adânce[te.
POR}IA DE S|N|TATE
Tratamente
fitoterapeutice pentru
diminuarea inflama]iilor
Re]etele folosite intern sau
extern au rolul de a `nl\tura
blocajele existente `n circula-
]ia venoas\ a sângelui, dimi-
nuând procesele inflamatoare
[i edemele la nivelul gambei.
Intern se recomand\:
- infuzie de salvie (o lingu-
ri]\ frunze uscate la 200 ml
ap\ clocotit\); se beau 2 cea-
iuri pe zi cu efecte excelente
`n tratarea varicelor;
- infuzie de urzic\ vie (o
linguri]\ fruze uscate [i m\-
run]ite la 200 ml ap\ cloco-
tit\), se beau 2-3 c\ni pe zi, a-
vând efecte cicatrizante, de-
purative [i tonifiante `n acti-
varea circula]iei sângelui [i `n
stimularea refacerii ]esutu-
rilor lezate prin ulcera]ii;
- infuzie de sulfin\ galben\
(1-2 linguri]\ ramuri uscate [i
m\cinate la 200 ml ap\ `n
clocot); se infuzeaz\ acoperit
timp de 20-30 minute [i se
beau 1-2 c\ni pe zi, având
ac]iuni `n prevenirea [i com-
baterea varicelor datorit\
con]inutului `n cumarine;
- infuzii simple din p\p\die
[i salvie, b\ute dup\ mesele
principale, cu ac]iune veno-
tonic\ [i de restabilire a
circula]iei sângelui;
- infuzii simple din urzic\
moart\, coada-calului, patla-
gin\, r\chitan, sun\toare,
alun, t\t\neas\, ienup\r [i
traista-ciobanului;
- amestecuri din flori de
g\lbenele, frunze de salvie,
herba de coada-calului, fuma-
ri]\, turi]\ mare [i r\d\cini
de t\t\neas\, din care se pre-
par\ o infuzie dintr-o linguri-
]\ la 200 ml ap\ clocotit\ [i se
beau 2-3 ceaiuri pe zi;
- amestec din arnic\,
coada-[oricelului [i g\lbenele
(flori), podbal [i sun\toare
S=mb\t\, 1 aprilie 2006
(herba), luate `n p\r]i egale;
din amestec se ia o lingur\ la
250 ml ap\ clocotit\, se infu-
zeaz\ acoperit 5 minute [i se
beau 3 ceaiuri calde pe zi;
- amestec din scoar]\ [i
flori de castan s\lbatic, flori
de arnic\, mu[e]el [i p\ducel,
frunze de nalb\, fructe de m\-
ce[ [i r\d\cini de t\t\neas\
(`n p\r]i egale); se iau 3 lin-
guri]e amestec la 500 ml ap\
clocotit\, se infuzeaz\ acope-
rit 10 minute [i se beau 2-3
ce[ti pe zi;
- amestec din frunze de
vi]\-de-vie [i alun cu herba de
coada-[oricelului, din care se
ia o lingur]\ la 200 ml ap\ `n
clocot, se infuzeaz\ acoperit [i
se beau 2-3 ceaiuri, având
efecte `n sub]ierea sângelui [i
`n oprirea proceselor inflama-
toare;
- tinctur\ din frunze de
alun; se beau câte 20-30 pi-
c\turi zilnic;
- tinctur\ 10% din scoar]\
de castan s\lbatic (10 p\r]i),
scoar]\ de stejar (6 p.), flori de
sulfin\ (6 p.), frunze de tuia (5
p.), frunze de p\p\die (4 p.),
scoar]\ de salcie (4 p.), flori de
coada-[oricelului (3 p.) [i
herba de rostopasc\ (1 p.); se
administreaz\ câte 10-30
pic\turi, de 2-3 ori pe zi, `ntre
mese, timp de 1-2 luni pe tri-
mestru, cu efect de vindecare
a ulcerului varicos;
- lichior preparat din 100 g
scoar]\ de castan [i 20 g frun-
ze de ieder\, care se macerea-
z\ timp de 10 zile `n 200 ml
alcool 400, cu adaus de 1 litru
vin dulce.
Tratamentele externe se
fac cu:
- comprese din frunze de
alun sau semin]e de in, fierte
timp de 10-20 minute [i a-
plicate pe zonele cu varice;
- comprese din amestecuri
de plante `n care intr\, `n pro-
por]ii variate, flori de mu[e]el
[i lavand\, frunze de alun [i
13
Prof. univ. dr.
Constantin I. Milic\
rozmarin, herba de coada-ca-
lului [i sun\toare, conuri de
hamei, din care se prepar\ o
infuzie concentrat\;
- cataplasm\ cu frunze de
varz\ proaspet\ sau murat\
pentru decongestionarea [i re-
vitalizarea ]esuturilor lezate
prin ulcera]ii;
- cataplasm\ din amestec
cu flori de g\lbenele [i coada-
[oricelului, frunze de urzic\,
salvie [i rozmarin, herba de
coada-calului;
- cataplasm\ cu terci de
coada-calului [i argil\ rece;
- b\i de picioare cu infuzie
din frunze tocate de nuc, p\-
p\die, urzic\ [i ace de brad,
herba de coada-calului;
- b\i de mâini [i de picioare
cu un amestec, `n p\r]i egale,
din flori de trandafir ro[u, p\-
ducel, m\turi [i coada-[orice-
lului [i frunze de p\tlagin\;
- unguent din flori de g\l-
benele [i fructe m\cinate de
castan, aplicate pe zonele ul-
cerate.
~n ulcerul varicos se fo-
lose[te o solu]ie alcoolic\ 5%
de propolis, care se pulve-
rizeaz\ pe ran\ timp de 3-4
minute, cu repetare `n 10-20
[edin]e pân\ la cicatrizare [i
vindecare definitiv\. Dup\
pulverizare se aplic\ un pan-
sament cu unguent din pro-
polis (20% `n vaselin\). a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n); t\]ii de prevenire a can-
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. „ Audiograme (tonale,
tra]iei fiscale. medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14
s=mb\t\ la tv
S=mb\t\, 1 aprilie 2006 TIMP LIBER

TVR
TVR 1 TVR 2 Antena 1 PRO TV ACAS|
Cultural
06.00 Formula 1. MP al 07.00 Pescar hoinar (r) 07.00 Jurnalul cultural 07.00 Xena (s, r) 07.00 Marcelino, pan y vino (d.a.) 06.30 Iubire t=rzie (r)
Australiei. Calific\ri 07.30 Zoom/2 (r) 07.05 Via]a [i iubirile lui 08.00 ~nt=mpl\ri hazlii 07.30 O familie tr\snit\ (s) 08.30 S\ iube[ti din nou (r)
07.00 Elina 08.30 Rock Story Oscar Wilde 08.30 ~n gura presei (r) 08.00 {tirile PRO TV 09.30 ~nger s\lbatic (s)
(dram\, coprod., ‘02) 09.00 D’ale lu’ Mitic\ (r) 08.05 Atlas Cu Mircea Badea 10.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ Cu: Natalia Oreiro,
08.25 Club Disney (d.a.) Prezint\ Mitic\ 08.35 Pitica ro[ie 09.30 Cas\ de piatr\ 10.30 Familia Bundy (r) Facundo Arana
09.20 Circul Soarelui Popescu 09.05 Exploratorii galactici 10.15 Roata de rezerv\ * Dinastia Campionilor 11.30 St\p=na destinului (r)
09.30 Vreau s\ fiu...! 10.00 Zestrea românilor 09.55 Simbolica 11.00 Incredibil, dar adev\rat! 11.15 ProMotor. Cu Roxana 12.30 Amy, feti]a cu ghioz-
10.00 Mic, da’ voinic! Ninja 10.30 Aventuri secrete (s) 10.05 Aventura sunetelor 12.15 Rezervat V.I.P. (r) Ciuhulescu danul albastru (s) Cu:
10.30 Culori (doc.) Cu Jeremy Brudenell 10.35 Doi ta]i 13.00 Observator 12.15 Magazin UCL Nora Salinas, Danna
11.00 Roata la roat\ 11.20 Clipuri de art\ 13.00 {tirile PRO TV Paola * Teleshopping
11.00 Orizont 2007 13.15 V.I.P. (s)
11.30 Bazar (r) 11.30 Best of cultural Cu Pamela Anderson 13.15 Dansez pentru tine (r) 15.30 Iubire t=rzie (s) Cu:
12.00 TVR 50
12.00 Lumea azi 12.00 Jurnalul cultural Emisiune concurs pre- Laura Flores, Sergio
12.15 Ed 14.30 Secretul Mariei (s, r)
13.00 Amy (s) (AP) Cu Amy 12.10 Piperul-gr\untele de foc zentat\ de Olivia Steer Goyri, Raquel Olmedo
(comedie, SUA, ‘96) Cu: Ioan Isaiu,
Brenneman 13.00 Dialoguri despre Anemona Niculescu, [i {tefan B\nic\ jr. 17.30 Pove[tiri adev\rate
Cu Matt LeBlanc alt\dat\
14.00 Dincolo de hart\ George Mih\i]\, Dana 16.15 ~narma]i [i periculo[i Prezint\ Cabral
14.00 Jurnalul TVR 13.30 R=nduiala
14.30 Hollywood reporter Magdici, Olga Delia (com., SUA, 1986) Cu 18.25 Vremea de Acas\
14.20 Meseria - vedet\ 14.00 Susie Q
15.00 Fotbal. Divizia A: Mateescu, Oana John Candy 18.30 Peregrina (s) Cu: Africa
15.00 O vedet\... popular\ 15.30 Clipuri de art\
FC Arge[ - CFR Cluj S=rbu, Toma D\nil\ 18.15 Stilul Oana Cuzino Zavala, Helena Rojo
16.30 Numai cu 15.45 Zodiac
17.00 TVR 50 18.30 S\pt\m=na financiar\. 18.55 Sport 19.45 ~n numele iubirii
acordul minorilor 16.00 Tat\l meu
18.00 Miracole (s) Cu: Linda Cu Gabriela 19.00 {tirile PRO TV (dram\, Italia, 2001,
17.00 Documentar e prim-ministru
Batista, Paola Pitagora Vr=nceanu-Firea * Sport * Vremea partea a II-a) Cu: Virna
18.00 Teleenciclopedia 16.30 Art autor
19.00 Megatehnicus 19.00 Observator 20.30 Teren minat Lisi, Claudia Pandolfi,
19.00 Jurnalul TVR 17.00 Winston Churchill.
20.00 Europa altfel. Prezint\ Anii de cump\n\ Cu Gabriela (ac]., SUA, 1994) R: Alessandro Gassman,
* Sport * Meteo Adriana Muraru Vr=nceanu-Firea Helmut Griem
17.55 Simbolica Steven Seagal. Cu:
20.10 Surprize, surprize... - 20.15 Tineri la Hollywood 20.30 Fotbal din Divizia A: Steven Seagal, Joan 21.30 P\catele Evei (s) (12)
prima parte. Prezint\ 18.00 Jurnal de mod\
20.45 Marc\ `nregistrat\. 19.00 Fotograme Dinamo - Poli Ia[i Chen, Michael Caine, Cu: Oana Z\voranu,
Andreea Marin 22.30 Cursa contra cronometru Billy Bob Thornton Alexandru Papadopol
Publicitatea bate via]a! 19.30 Al doilea R\zboi
21.50 Jurnalul TVR (aventuri, coprod., ‘02) 22.30 Soldatul 22.30 C=ntec de iubire (s)
21.30 Jurnalul TVR Mondial
22.05 Surprize, surprize... (II) 20.30 Rom=nia optimist\ (12) Cu: Kimberley (SF, SUA, ‘98) R: Paul (AP) Cu Lucero
22.10 K-Pax
23.10 Profesioni[tii 21.00 Performdance Davies, Antonio Anderson. Cu: Kurt 23.30 St\p=na destinului (s)
(dram\ SF, SUA, ‘01)
00.10 TVR 50 Cu: Kevin Spacey, 21.30 Corpora]ia Sabato Jr., Kate Russell, Jason Scott Cu: Susana Vieira,
00.20 B\ietii de pe malul r=ului Jeff Bridges 22.30 Jurnalul cultural Beahan Lee, Connie Nielsen, José Mayer
(thriller, SUA, ‘86) Cu 00.10 Transfer 22.45 Clipuri arta 00.30 V.I.P. (s, r) Cu Pamela Sean Pertwee 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
Keanu Reeves 00.40 Baschet. Meci din 23.00 Banchet de absolvire Anderson 00.30 Teren minat (r) * Vremea de Acasa
02.00 Jurnalul TVR NBA: Detroit Pistons - 00.40 S\ uit\m Vene]ia 01.30 Concurs interactiv 02.30 Stilul Oana Cuzino (r) 01.30 P\catele Evei (r)
03.00 Elina Milwakee Bucks (r) 02.25 Jurnalul cultural 02.30 Observator (r) 03.00 Soldatul (r) 02.30 Corazon latino (r)
(dram\, coprod., ‘02, r) 02.30 Fotbal. Divizia A: FC 02.40 Al doilea 03.15 S\pt\m=na financiar\ 04.30 ~narma]i [i 04.00 Pove[tiri adev\rate (r)
04.25 Destine secrete (s) a Arge[ - CFR Cluj (r) a R\zboi Mondial a (reluare) a periculo[i (r) a 05.00 Jesus (r) a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

10:00 O mare de [erpi 09.10 Soarele nostru secret 07.00 Mega constructori: 10.00 Mistere: Mediterana 08.00 O nou\ genera]ie de 10.00 Nefertiti
11:00 Explor\ri: Secretele 10.00 Planeta s\lbatic\: Str\b\tând Harlemul milionarilor grizzly 2 10.55 Femei-faraon
mirosului Dincolo de radar; (New York City) 10.55 Aventuri culinare pe 09.00 Cele mai nostime ani- 11.50 Câmpuri de b\t\lie:
11:30 Extinct: Marele pinguin Uciga[i reci ca ghea]a 08.00 Confrunt\ri [i fiare Route 66: ep. 1 male din lume: ep. 13 Destina]ie: Okinawa
nordic 10.55 Magazin Discovery: vechi: Arunc\torul de 11.20 Aventuri culinare `n 09.30 Cele mai nostime ani- Partea `ntâi
12:00 Ma[in\rii marine: Nemurirea bombe Canada cu Greg [i male din lume: ep. 14 12.45 Câmpuri de b\t\lie:
Ghea]a 11.45 Viitorul omenirii: 09.00 Motociclete americane Max: ep. 1 10.00 Vân\torul de crocodili: I- Destina]ie: Okinawa
13:00 ~ntâlniri periculoase: Computerele 10.00 Confruntarea fiarelor: Ur- 11.50 Proiecte de vis: ep. 1 magini surprinse pe film Partea `ntâi
Ultimii crocodili 12.10 Elefantul preistoric sul polar contra morsei 12.45 M\rturisiri: La `n\l]ime 11.00 Parcul maimu]elor: ep. 9 13.40 Mumiile din Canare
14:00 Pove[ti furtunoase: 13.00 Demen]a avioanelor 11.00 Cum se fabric\ 13.10 Aventuri la golf: 11.30 Mo[ia mangustelor: 14.35 Vân\torii de fantome
Alunec\rile din La 13.50 Magazin Discovery: 12.00 Vân\torii de mituri Japonia Alegerea lui Daisy 15.05 Un secol modelat de
Conchita Nemurirea 13.00 Mega constructori: 13.40 ~n voia drumului: Noua 12.00 B\t\lia babuinului r\zboaie: episodul 1
14:30 Pove[ti furtunoase: 14.40 Viitorul omenirii: Str\b\tând Harlemul Zeeland\ Braveheart 16.00 Nefertiti
Transplant prin furtun\ Computerele (New York City) 14.35 Superlocuin]e: Via]a ca 12.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 16.55 Femei-faraon
15:00 Megastructuri: Airbus 15.10 Soarele nostru secret o plaj\ Parcul Na]ional Regina
14.00 Confrunt\ri [i fiare 17.50 Câmpuri de b\t\lie:
A380 16.00 Planeta s\lbatic\: 15.05 Proiecte de vis: ep. 1 Elizabeta
vechi: Arunc\torul de Destina]ie: Okinawa
16:00 Dezastre `n aer: Dincolo de radar; bombe 16.00 Mistere: Mediterana 13.00 Cele mai nostime ani- Partea `ntâi
Atârna]i de-un fir Uciga[i reci ca ghea]a milionarilor male din lume
15.00 Motociclete americane 18.45 Câmpuri de b\t\lie:
17:00 Dezastre `n aer 2: 16.55 Magazin Discovery: 16.55 Aventuri culinare pe 14.00 Miami - Poli]ia ani- Destina]ie: Okinawa
Nemurirea 16.00 Ma[ini pe alese: MRII Route 66: ep. 1 malelor: ep. 1
Incident la altitudine (Partea a doua)
17.45 Viitorul omenirii: Mark I (Part. 1 [i 2) 17.20 Aventuri culinare `n 15.00 Câinii din Tokyo
18:00 C\l\torie `n Amazonia: 19.40 Mumiile din Canare
Marele acoperi[ (pre- Computerele 17.00 Brainiac: Maniaci ai Canada cu Greg [i 16.00 S-a n\scut un panda
18.10 Elefantul preistoric [tiin]ei: episodul 2 Max: ep. 1 20.35 Vân\torii de fantome
mier\) 17.00 Parcul maimu]elor: ep. 9
19.00 Totul despre: Controlul 18.00 Mistere: Fenomenul 17.50 Proiecte de vis: ep. 1 21.05 Un secol modelat de
19:00 Triumful vie]ii: R\zboiul 17.30 Mo[ia mangustelor:
celor patru miliarde de Traficului Aerian Beatles 18.45 M\rturisiri: La `n\l]ime r\zboaie: episodul 1
Alegerea lui Daisy
ani (premier\) 19.50 Totul despre: Lumea 19.00 Cum se fabricâ diverse 19.10 Aventuri la golf: 18.00 B\t\lia babuinului 22.00 Nefertiti
20:00 ~n c\utarea unei cibernetic\ 2020 lucruri ? episodul 1 Japonia Braveheart 22.55 Femei-faraon
prin]ese pierdute 20.40 Cum s-au construit: 20.00 Ma[in\rii minunate: 19.40 ~n voia drumului: Noua 18.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 23.50 Câmpuri de b\t\lie:
21:00 Vân\torii din adâncuri: Arcade Macarale; Zeeland\ Parcul Na]ional Regina Destina]ie: Okinawa
Plaja Juno [i câmpul 21.10 Un ochi critic: Medicin\ Vehicule-amfibie 20.35 Superlocuin]e: Via]a ca Elizabeta Partea `ntâi
de lupt\ de sub apele alternativ\ 21.00 Tu alegi azi! o plaj\ 19.00 Animale-simbol: F\lci 00.45 Câmpuri de b\t\lie:
Normandiei 22.00 OZN-uri pe P\mânt: Telespectatorii pot 21.05 Proiecte de vis: ep. 1 20.00 Animal Planet la film: Destina]ie: Okinawa
22:00 Megastructuri: Recuperare alege programele di- 22.00 Mistere: Mediterana Pe platoul de filmare Partea `ntâi
Penitenciarul North 22.55 Universul: Via]a fuzate `n aceast\ sear\ milionarilor de la „Miracle at Sage 01.40 Mumiile din Canare
Branch 23.45 Cum s-au construit: de Discovery Channel, 22.55 Aventuri culinare pe Creek“ [i „Lassie“ 02.35 Vân\torii de fantome:
23:00 ~nchisoare de maxim\ Arcade `nregistrându-[i voturile Route 66: ep. 1 21.00 Ecuatorul: Râurile Vân\torii de fantome
securitate 00.10 Cuceritorul cosmosului online. 23.20 Aventuri culinare `n soarelui la lucru
00:00 Scene uimitoare: 01.00 Totul despre: Controlul 00.00 Moarte [i boli `n familia Canada cu Greg [i 22.00 Jane Goodall - Când 03.05 Un secol modelat de
Pericol maxim a Traficului Aerian a regal\: episodul 2 a Max: ep. 1 a animalele vorbesc a r\zboaie: episodul 1 a

Program Radio TRINITAS a Recomand\ri din program a MINISTERUL EDUCA}IEI {I CERCET|RII

S=mb\t\, 1 aprilie Duminic\, 2 aprilie UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI“ din IA{I
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
ENCICLOPEDIA MUZICAL| - un pro- Facultatea de Psihologie, Asisten]\ Social\ [i Sociologie,
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\ 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\ gram muzical difuzat `n fiecare zi de sâmb\t\ [i Str. Ghica Vod\ nr.13, Etajul 4 Tel./Fax 0232/ 215190
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei duminic\, `ncepând cu ora 10.35, respectiv
06.35 Via]a Cet\]ii 06.30 Florilegiu muzical bizantin
17.02. Emisiunea abordeaz\ tematici muzicale Web: www.fapa.ro Email: office@fapa.ro
09.00 Sf. Liturghie 07.00 Evanghelie [i via]\ (r)
10.35 Enciclopedie muzical\ 07.30 Via]a Bisericii [i culturale, na]ionale [i interna]ionale, promo-
11.35 Credin]\ [i s\n\tate
12.02 Week-end Magazin
14.02 Faptele credin]ei
09.00 Sf. Liturghie
12.02 Week-end Magazin
14.02 Faptele credin]ei
veaz\ valorile clasice ale culturii române[ti [i u-
niversale, cu accent preponderent pe sfera mu- KREATIKON
14.35 Univers FM 14.35 Univers FM zical\ [i a `n]elegerii adecvate a culturii [i a ne-
16.00 Vecernia 16.00 Vecernia cesit\]ii `mbog\]irii suflete[ti a ascult\torilor. Pe data de 1 aprilie 2006 are loc a III-a edi]ie a Simpozionului
18.02 Evanghelie [i via]\ 17.02 Enciclopedie muzical\
18.35 Pelerini la locurile sfinte
19.02 Pagini de folclor rom=nesc
18.02 {coala rug\ciunii CREDIN}| {I S|N|TATE - o emisiune Na]ional „Kreatikon“: Creativitate - Formare - Performan]\.
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
18.35 Pelerini la locurile sfinte de dezbatere pe teme medicale, care se difuzeaz\ Deschiderea simpozionului se desf\[oar\ `ncepând cu ora 9.30, la
19.02 Pagini de folclor românesc
20.02 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) s=mb\ta, `n intervalul orar 11.35-12.00. Rea- Casa de Cultur\ a Municipiului Ia[i „Mihai Ursachi“, Sala Diotima,
20.35 Istoria cre[tinismului 20.02 Dialoguri de duminic\ lizatorii emisiunii sunt membri ai Asocia]iei Me- unde au loc comunic\rile `n plen.
21.00 Civiliza]ia Muzicii
22.00 Cuv=nt de folos duhovnicesc
20.35 File de istorie dicilor [i Farmaci[tilor Ortodoc[i din România. Invita]i speciali: prof. dr. Camelia Gavril\, prof. univ. dr. Ion
21.00 Intermezzo liric
22.30 C=ntul bizantin
22.00 Cuv=nt de folos duhovnicesc WEEK-END MAGAZIN - un radiopro- Mânzat, prof. univ. dr. Traian Dinorel St\nciulescu, psihosociolog
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
22.30 Itinerarii corale
gram `n format magazin radiofonic, ce `[i pro- drd. Ionel Mohâr]\, conf. univ. dr. Mariana Caluschi, lect. univ. dr.
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.30 Faptele credin]ei (r)
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri pune s\ ofere ascult\torilor informa]ii cultura- Mihai Stanciu.
00.00 C=nt\ri psaltice
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
23.30 Faptele credin]ei (r) le, sociale, religioase [i muzic\ de bun\ calitate. Comunic\rile pe sec]iuni au loc la {coala „Al. Vlahu]\“ din Ia[i,
Acatistul zilei
00.00 C=nt\ri psaltice
Emisiunea se difuzeaz\ sâmb\ta [i duminica, `ncepând cu ora 14.00.
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; Acatistul
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
zilei `n intervalul orar 12.02 - 14.02, [i cuprinde in- Parteneri: Universitatea „Petre Andrei“ din Ia[i, Inspectoratul
01.30 Armonii de veghe
03.00 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
01.00 {coala rug\ciunii (r) forma]ii utile, coresponden]e de la evenimente {colar Jude]ean Ia[i, {coala „Al. Vlahu]\“ Ia[i, Asocia]ia Român\ de
01.30 Armonii de veghe
03.30 Memento muzical
03.00 File de istorie (r) de larg interes, precum [i muzic\ de bun\ cali- Psihologie Transpersonal\, Centrul Jude]ean de Asisten]\
04.30 Pelerini la locurile sfinte (r) Psihopedagogic\ Ia[i, Asocia]ia Studen]ilor „Petre Andrei“ (ASPA).
05.00 Istoria cre[tinismului (r)
03.30 Memento muzical tate. ~n spa]iul emisiunii sunt prezente [i rubri-
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 04.30 Pelerini la locurile sfinte (r) cile religioase, precum [i momentele dedicate Casa de Cultur\ a Municipiului Ia[i „Mihai Ursachi“ v\ invit\
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 18.30, 05.00 Dialoguri de duminic\ (r)
19.30, 20.30. {tiri: 12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, cuvânt\rilor sus]inute de mari duhovnici [i ie- ast\zi, 1 aprilie 2006, ora 16.00, la Sala Diotima, unde are loc un
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 18.30, 19.30, 20.30. rarhi ai Bisericii noastre. a moment literar sus]inut de prof. univ. dr. Ion Mânzat, pre[edintele
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 18.00, {tiri pe scurt: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
19.00, 20.00. 17.00, 18.00, 19.00, 20.00 Asocia]iei Române de Psihologie Transpersonal\.
duminic\ la tv
TVR 1
07.00 Formula 1. Marele
Premiu al Australiei
09.00 TVR 50
09.10 Clubul Disney (d.a.)
10.00 TVR 50: Timi[oara
11.00 TVR 50. 50 de ore `n
ora[ul t\u!
11.10 R\pit de pira]i (s)
Cu: Tania Anderson,
Emily Barclay
11.40 TVR 50
11.50 Via]a satului. Prezint\
Valentin Uritescu
13.00 Agenda politic\
14.00 Jurnalul TVR
14.20 TVR 50
14.30 D\nutz SRL - super-
market de divertis-
ment. Prezint\ Dan
Bittman
16.00 TVR 50
16.10 Cealalt\ Românie
17.00 TVR 50
19.00 Jurnalul TVR
20.10 Minutul 91. Prezint\
Vlad En\chescu
20.30 Fotbal din Divizia A:
Poli Timi[oara -
Rapid
23.10 Garantat 100%
00.10 Mama
(thriller, Rusia, ‘99)
Cu Nonna Mordiukova
01.55 Jurnalul TVR
02.50 B\ie]ii de pe
malul r=ului
(thriller, SUA, ‘86, r)
Cu Ione Skye a
TVR 2
07.00 Arca lui Noe (r)
07.30 Info... baza `n direct (r)
08.30 Dincolo de c=ntec
09.00 Ferma. Prezint\
Ernest Maftei
10.00 Pescar hoinar
10.30 Uli]a spre Europa
11.00 Moto Magia
11.30 Raport... Off Road (r)
12.00 Cel]ii
13.00 {lag\re `n revenire
14.00 Casa ta
14.30 Poft\ bun\! (doc.)
15.00 Lois [i Clark - noile
aventuri ale lui
Superman (s)
16.00 COOLmea distrac]iei.
Prezint\ Julia [i Sabrina
17.00 Verdict: crim\! (s)
17.50 Celebrit\]ile timpului t\u
18.05 Farmece (s)
19.00 Zile care au zguduit
lumea (doc.)
20.00 Atlas
20.30 Fortifica]ii transilv\nene
21.00 Top 7. Retrospectiva
celor mai importante 7
[tiri ale s\pt\m=nii
21.30 Jurnalul TVR
22.10 Kingdom: Spitalul cu
fantome (s)
23.25 Plumbul din s=nge
(thriller, ‘03, p. a VI-a)
Cu: Robson Green,
Hermione Norris
01.05 Muzica la maximum
02.05 K-Pax (r)
Cu Kevin Spacey a
TIMP LIBER
TVR
Cultural
07.00 Jurnalul cultural
07.05 Winston Churchill.
Anii de cump\n\
08.00 Profetul Mahomed
09.00 Susie Q
10.30 Clipuri de art\
10.45 Zodiac
11.00 Clio magazin
11.30 Best of cultural
12.00 Jurnalul cultural
12.05 Gala
13.00 Muzic\ [i muzicieni
13.30 Seniorii micului ecran
14.00 La por]ile ceriului
14.30 Istoria operei
15.00 Tom Jones
15.55 Clip arta
16.00 Mesaje din sticl\
16.15 Clip arta
16.30 Artefacte
17.00 Winston Churchill.
Anii de cump\n\
17.55 Simbolica
18.00 Intrarea actorilor
18.30 Simetrii
19.00 Art 21
19.30 Despre documentar
`nc\ ceva `n plus
20.30 Revolta clasicilor
21.00 Prin nestr\b\tut
21.30 Regizorii *Carl Franklin
22.30 Jurnalul cultural
22.45 Clipuri art\
23.00 Salonul de frumuse]e
00.45 Stelele filmului.
Nathalie Baye
01.15 Jurnal de mod\ a
S=mb\t\, 1 aprilie 2006
Antena 1 PRO TV
07.00 Concurs interactiv 07.00 Marcelino, pan y vino
08.00 Hercule (s) (d.a.)
10.00 C\l\torie `n 07.30 O familie tr\snit\ (s)
lumea legendelor 08.00 {tirile PRO TV
(fantezie, SUA, 2001, 10.00 ProVest
ultima parte) 11.00 Parte de carte
Cu: Beau Bridges, Cu Cristian Tab\r\
Chantal Conlin, * Dinastia Campionilor
Heather McEwen, 12.00 Profe]ii despre trecut
Mackenzie Gray 13.00 {tirile PRO TV
12.00 Dispari]ii (s) Cu: Gloria
13.15 Apropo TV
Reuben, Vivica A. Fox Cu Andi Moisescu
13.00 Observator 14.15 Rebel `n California (s)
13.15 Misiunea Casa Cu: Peter Gallagher,
14.00 Animat Planet (r) Kelly Rowan
14.45 Aproape perfect\ (s) 16.15 Willow
15.30 Duminica `n familie. Cu (aventuri, SUA, 1988)
Mihaela R\dulescu
Cu: Val Kilmer,
18.30 Extragerea Loto 6/49
Joanne Whalley
[i Noroc
18.15 Te vezi la {tirile PRO TV
18.40 7 zile
18.55 Sport
19.00 Observator
19.00 {tirile PRO TV
20.30 Revan[a starurilor (di- 20.30 Vacan]a mare
vertisment) Cu Pepe Cu: Radu Pietreanu,
22.15 Pia]a Divertis. Cu: Toni
Mugur Mih\escu,
Grecu, Ioan Gyuri Mirela Stoian
Pascu, C\t\lin Mireu]\, 21.45 Solo
Silviu Petcu, Monica (ac]iune, SUA- Mexic,
Anghel, Jojo ‘96) R: Norberto
23.30 Recursul etapei Barba. Cu: Mario Van
Cu Ovidiu Ioani]oaia Peebles , Barry
01.30 Observator (r) Corbin, Bill Sadler,
02.15 C\l\torie `n lumea Adrien Brody
legendelor (r) 23.45 Fete cu lipici (s) (12)
Cu: Beau Bridges, Cu: Laura Cosoi, Dana
Chantal Conlin Rogoz, Tili Nicolae
03.45 Duminica `n familie 00.30 Apropo TV (r)
(divertisment, r) a 01.30 Solo (r) a
15
ACAS|
06.30 Iubire t=rzie (r)
08.30 S\ iube[ti din nou (r)
09.30 ~nger s\lbatic (s)
Cu: Natalia Oreiro,
Facundo Arana
11.30 St\p=na destinului (r)
12.30 Acas\ `n buc\t\rie
13.30 Fetele Gilmore (s)
14.30 Al [aptelea cer (s)
Cu: Stephen Collins,
Catherine Hicks
15.30 Iubire t=rzie (s)
Cu: Laura Flores
17.30 Pove[tiri adev\rate
Prezint\ Cabral
18.25 Vremea de Acas\
18.30 Peregrina (s)
Cu: Africa Zavala
19.30 Lori (AP)
20.30 Poveste de dragoste
(dragoste, SUA, ‘94)
Cu: Warren Beatty,
Annette Bening,
Katharine Hepburn,
Pierce Brosnan, Kate
Capshaw
22.45 Totul despre sex (s)
Cu: Kristin Davis
23.30 St\p=na destinului (s)
Cu: Susana Vieira
00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
* Vremea de Acasa a
Legend\:
[tiri
film artistic

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Tragedie pe mare
10:00 Vân\torii din adâncuri:
Scufundarea navei
Wilhelm Gustloff
11:00 Vân\torul vânat:
Uciga[ul din Kodiak
12:00 Megastructuri:
Transport aerian mili-
tar
13:00 Super-felinele din
Kalahari
14:00 Animale de coºmar:
ªobolanii
14:30 D-ale maimu]elor:
Episodul 1
15:00 Momente uimitoare
16:00 Momente uimitoare:
Episodul 1
16:30 Momente uimitoare:
Episodul 2
17:00 Crocodilul indian (croc-
odylus palustris)
18:00 Dezastre `n aer:
Atârna]i de-un fir
19:00 Evolu]ia: Extincþia!
20:00 Clipe de co[mar:
Naveta Columbia
21:00 Megastructuri: USS
Virginia
22:00 Dezastre `n aer:
Atârna]i de-un fir
23:00 Dezastre `n aer:
Deturnare `n stil
african (premier\)
00:00 Domnia terorii:
Ostatic TV
01:00 Domnia terorii: La tele-
fon Al Qaeda! a
07.00 Totul despre:
Controlul Traficului
Aerian; Lumea ciber-
netic\ 2020
08.40 Cum s-au construit:
Arcade
09.10 Un ochi critic: Medicin\
alternativ\
10.00 OZN-uri pe P\mânt:
Recuperare
10.55 Universul: Via]a
11.45 Cum s-au construit:
Arcade
12.10 Cuceritorul cosmosului
13.00 Totul despre:
Controlul Traficului
Aerian; Lumea
cibernetic\ 2020
14.40 Cum s-au construit:
Arcade
15.10 Un ochi critic: Medicin\
alternativ\
16.00 OZN-uri pe P\mânt:
Recuperare
16.55 Universul: Via]a
17.45 Cum s-au construit:
Arcade
18.10 Cuceritorul cosmosului
19.00 ~n lumea avia]iei
19.50 M\rci de top: Bugatti;
Lambourghini
20.40 Cum s-au construit:
Poduri suspendate
21.10 Jurassica: Puii de di-
nozaur; Valea veninului
22.00 Misterul penei
de dinozaur
22.55 Universul se dezv\luie
23.45 Cum s-au construit:
Poduri suspendate a
07.00 Mega constructori: 10.00 Mistere: Fenomenul 08.00 Jane Goodall - Când 10.00 Palatul Cleopatrei - Pe
Insula Fanteziei Beatles animalele vorbesc: urmele unei legende
(Dubai) 10.55 Renovare la mare [i la epis. 1 [i 2 10.55 Capul Teroarei
08.00 Confrunt\ri [i fiare soare: Spania - Partea 10.00 Vân\torul de crocodili: 11.50 Câmpuri de b\t\lie:
vechi: ~n rucsac 1 R\zbunarea lui Scandinavia, frontul
09.00 Motociclete americane: 11.20 Superlocuin]e: Via]a ca Graham uitat: Partea 1
Motocicleta lui Mikey [i o plaj\ 11.00 Parcul maimu]elor: 12.45 Câmpuri de b\t\lie:
Vinnie 2 episodul 10
11.50 Proiecte de vis: Malaga Scandinavia, frontul
10.00 Confruntarea fiarelor: - Spania 11.30 Mo[ia mangustelor: uitat: Partea 2
Anaconda contra
12.45 Aventuri la golf: Dubai Flower Power 13.40 Adev\rul despre Iason
jaguarului
13.10 Cu undi]a la drum: 12.00 Animale-simbol: F\lci [i expedi]ia
11.00 Cum se fabric\ Canada/Somonul 13.00 Animal Planet la film: argonau]ilor
12.00 Vân\torii de mituri:
13.40 Lonely Planet: Hoinar Pe platoul de filmare 14.35 Vân\torii de fantome:
episodul 45 prin lume: Auckland de la „Miracle at Sage Sala de bal bântuit\
13.00 Mega constructori:
14.35 Delicii pesc\re[ti: Creek“ [i „Lassie“ 15.05 Un secol modelat de
Insula Fanteziei 14.00 Austin Stevens... `n r\zboaie: episodul 2
(Dubai) Mexic
15.05 Proiecte de vis: Malaga c\utarea pitonului 16.00 Palatul Cleopatrei - Pe
14.00 Confrunt\ri [i fiare mânc\tor de oameni
vechi: ~n rucsac - Spania urmele unei legende
16.00 Mistere: Fenomenul 15.00 Ciud\]enii ale naturii 16.55 Capul Teroarei
15.00 Motociclete americane
Beatles 15.30 Supranatural: Pas\rea 17.50 Câmpuri de b\t\lie:
16.00 Ma[ini pe alese: Peu- Tunetului
geot 205 (Part. [i 2) 16.55 Renovare la mare [i la Scandinavia, frontul
soare: Spania - Partea 16.00 Mânc\torii de oameni: uitat: Partea 1
17.00 Brainiac: Maniaci ai
[tiin]ei: episodul 3 1 Lupii 18.45 Câmpuri de b\t\lie:
17.20 Superlocuin]e: Via]a ca 16.30 Prada pr\d\torului: Scandinavia, frontul
18.00 Hotelul de Ghea]\
o plaj\ Supersim]uri uitat: Partea 2
19.00 Cum se fabricâ diverse
lucruri ?: episodul 2 17.50 Proiecte de vis: Malaga 17.00 Parcul maimu]elor: 19.40 Adev\rul despre Iason
- Spania episodul 10 [i expedi]ia
20.00 Portavionul: Un ora[ `n
18.45 Aventuri la golf: Dubai 17.30 Mo[ia mangustelor: argonau]ilor
largul m\rii
21.00 Detonatorii: episodul 1 19.10 Cu undi]a la drum: Flower Power 20.35 Vân\torii de fantome:
Sala de bal bântuit\
22.00 Cowboyii iceberg-urilor Canada/Somonul 18.00 Printre cai: episodul 2
23.00 Zece metode: Zece 19.40 Lonely Planet: Hoinar 18.30 Via]\ de cal: episodul 2 21.05 Un secol modelat de
metode de a provoca prin lume: Auckland 19.00 Aventuri `n ocean: ep. 5 r\zboaie: episodul 2
sfâr[itul lumii 20.35 Delicii pesc\re[ti: 20.00 Soarta ursului panda 22.00 Palatul Cleopatrei - Pe
00.00 Pove[tile celor care nu Mexic 21.00 Via]a mamiferelor: urmele unei legende
mai sunt: Marilyn 21.05 Proiecte de vis: Malaga C\]\r\tori sociali 22.55 Capul Teroarei
Monroe - Spania 22.00 Poli]ia veterinar\ din 23.50 Câmpuri de b\t\lie:
01.00 Cei mai boga]i oameni 22.00 Mistere: Fenomenul Houston: Acte crimi- Scandinavia, frontul
din Europa a Beatles a nale a uitat: Partea 1 a

a UNDE MERG IE{ENII a
Centrul Cultural Francez
P=n\ pe 2 aprilie, Sala
Pa[ilor Pierdu]i - Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i: „S\pt\m=na
[tiin]elor“ - Expozi]ie interac-
tiv\ „Un avion, cum func]io-
neaz\“.
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Centrul Cultural German
Ast\zi, 1 aprilie, ora 12.00:
Dezbatere a Grupului de Dialog
Social, „Reforma `n administra-
]ie“. Invitat: Liviu Radu - Secre-
tar de stat pentru reform\ `n
administra]ia public\ `n cadrul
Ministerului de Interne [i Admi-
nistra]iei. La dezbatere par-
ticip\ [i Tudor Chiuariu, secre-
tar de stat la Cancelaria primu-
lui-ministru.
Teatrul pentru Copii
[i Tineret „Luceaf\rul“
M=ine, 2 aprilie, ora 11.30:
„Povestea prostiei“ (A con-
semnat Oana RUSU)
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara MIHAI
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis
POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53,
cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic:
M\d\lina Andreea L|C|TU{U
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14,
etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i
Sf=nt nr. 14, parter (l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la
nr. 17104 (num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de
Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4,
Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la
sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin
intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL , tel.
0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Cotoranu).
16 S=mb\t\, 1 aprilie 2006 PAGINA COPIILOR

„Dac\ `l dispre]uim pe Dumnezeu,

lum=narea vie]ii se stinge“
Ce mai face]i, copii? Ce jocuri a]i mai `nv\]at `n
aceast\ s\pt\m=n\? Dac\ a]i `nv\]at un joc frumos,
`l pute]i trimite [i pe adresa redac]iei noastre,
pentru a `mp\rt\[i bucuria cu ceilal]i copii ca voi.
Ast\zi ve]i citi `n pagina noastr\ `nva]\turi din pilde,
de ce `i cinstim pe sfin]i, c=teva g=nduri despre
prim\var\, dar [i despre cum trebuie s\ v\
spovedi]i la preot. Sfaturile vin din partea p\rintelui
Cleopa, cel care ne `nva]\ multe lucruri bune. Tema
pentru data viitoare, despre care v\ invit\m s\
scrie]i, este „Personajul preferat dintr-un desen
animat“. A[tept\m crea]iile voastre la adresa: ziarul
„Lumina“, b-dul {tefan cel Mare nr 14, et. 2, Ia[i sau
prin e-mail la adresa: info@ziarullumina.ro.
Cee sunt meetaniilee: „Meetaniilee sunt o
gimnasticc\ creedinccioas\“
(Teodor Zaica, 7 ani)
Gânduri de prim\var\
Prim\var\, prim\var\,
Ai sosit la noi în ]ar\,
Aducând de sub z\pezi
Ghiocei [i gâze verzi.
Ne-ai trimis [i iepura[i,
Must\cio[i [i dr\g\la[i.
Noi, copiii, te iubim,
Cu mult drag noi te
primim!
Viviana-M M\d\lina
Lucaciu, clasa a V-a a A,
Sfin]ii sunt ca [i prietenii no[tri
C=nd auzim cuv=ntul „sf=nt“ ne ducem cu
g=ndul c\tre Dumnezeu. Dar de ce? Ce sunt
sfin]ii? Sunt oameni. Dar nu to]i oamenii sunt
sfin]i. Poate c\ e cam greu de definit.
Sfin]ii au fost [i ei oameni, dar care au fost
mai credincio[i dec=t to]i ceilal]i [i care au
f\cut lucruri m\re]e `n numele lui Dumnezeu.
Dup\ moarte, ei au fost r\spl\ti]i [i au fost
numi]i un fel de ucenici ai lui Hristos.
C=nd noi ne rug\m la un sf=nt, el se duce [i `i
spune lui Dumnezeu [i, prin puterea lui, el ne
ajut\. E ca [i cum am fi bolnavi sau am avea ceva
pe suflet [i i-am spune necazul unui frate, care
apoi s-ar duce la p\rin]i [i le-ar cere ajutorul.
Sfin]ii sunt ca [i prietenii no[tri. De[i nu
suntem demni de un nume de sf=nt, fiecare
dintre noi este unul `n interior [i `i ajut\m pe
ceilal]i rug=ndu-ne la Dumnezeu pentru aju-
torul lui. (Miruna Maria }upu, clasa a V-a a)
Cum studiem sfin]ii?
De la ~nvierea Domnului nostru Iisus
Hristos [i p=n\ ast\zi au ap\rut mul]i sfin]i.
Noi, cre[tinii ortodoc[i, cinstim ace[ti sfin]i
Continua]i desenul!
care au p\timit [i s-au jertfit pentru p\strarea
credin]ei ortodoxe.
Acas\, aprindem candela, o lum=nare [i citim ne rug\m pentru noi [i pentru cei apropia]i
Acatistul sfin]ilor, rug=ndu-i s\ ne fie mijlocitori nou\.
c\tre Domnul nostru Iisus Hristos pentru ~n familie, nu e de ajuns ca p\rin]ii s\
spun\ copiilor cum s\ tr\iasc\ `n Hristos, ci ei
iertarea p\catelor [i m=ntuirea sufletului. Seara
`n[i[i s\ fie pilde vii de via]\ cre[tineasc\
mergem la biseric\, la Privegherea care se face
`n cinstea sf=ntului, [i a doua zi de diminea]\ nep\tat\.
venim s\ particip\m la Sf=nta Liturghie. Dac\ ~ntr-adev\r, acea cas\ va fi p\zit\ de multe
putem, aducem jertf\ la biseric\ `n cinstea necazuri [i mult bine va g\si. A[adar, noi cre[-
sf=ntului (lum=n\ri, t\m=ie, ulei). Dup\ Sf=nta tinii ortodoc[i, s\ avem ca pild\ via]a sfin]ilor
Liturghie, mergem acas\ [i nu facem treab\, ci mucenici [i cuvio[i [i s\-i cinstim cum se cuvine,
citim via]a sf=ntului sau alt\ carte sf=nt\. c\ci ei vor fi mijlocitori pentru noi `n fa]a
Dac\ moa[tele sf=ntului se afl\ `n ora[ul judec\torului suprem Iisus Hristos la a doua
nostru, mergem s\ ne `nchin\m acestora, s\ venire a sa. (Andreea }urcanu, clasa a V-a a)
a ~nv\]\turi a ~nv\]\turi a ~nv\]\turi a ~nv\]\turi a ~nv\]\turi a

Prim\vara se nasc [i pui[orii

{coala „Elena Cuza“
din Ia[i Urma]i sfaturile din pilde!
~n Rai, l=ng\ Dumnezeu se
afl\ c=te o lum=nare pentru fie-
Vânt de prim\var\ care om de pe p\m=nt care se
stinge odat\ cu sf=r[itul vie]ii
Albinu]e verzi zburând, lui. Dac\ vom fi credincio[i [i
Prim\vara ne r\sfa]\, vom respecta `nv\]\turile lui
Mii de fluturi alergând... Dumnezeu, flac\ra va arde mai
Toate ies din nou la via]\. intens [i ne va lumina sufletele
[i min]ile, dar dac\ `l vom dis-
E o mare s\rb\toare, pre]ui, aceasta, `ncetul cu `nce-
Totu-n jur e înflorit, tul, se va stinge.
Mul]umesc, raz\ de soare! Pentru a ne apropia de el,
Prim\var\, bun venit! Dumnezeu a l\sat pe p\m=nt,
prin fiul s\u, mai multe pilde.
Alina Teodorescu, Printre ele se afl\ [i Pilda fiului
clasa a V-a
a A, {coala „Elena risipitor, Pilda celor zece fe-
Cuza“ din Ia[i cioare, Pilda samarineanului
milostiv [i Pilda neghinei.
Fiecare dintre ele con]ine o
`nv\]\tur\ foarte folositoare
pentru vie]ile noastre. Prima
este s\ ne preg\tim permanent
pentru a doua venire a lui
Hristos. Am putea-o `ndeplini
cu mare u[urin]\, f\c=nd fapte
bune, merg=nd de fiecare dat\
la biseric\, `mp\rt\[indu-ne [i
spovedindu-ne. A doua este c\
faptele bune sunt proprii per- tima este s\ [tim c\ faptele bu-
soanei care le s\v=r[e[te [i ele ne ne vor fi r\spl\tite la Jude-
nu pot fi transmise. {i pe a- cata de apoi.
ceasta o putem urma f\c=nd Urma]i aceste sfaturi pentru
fapte bune, g=ndindu-ne c\ a fi mai aproape de Dumnezeu
Dumnezeu ne va r\spl\ti, ori- [i pentru a face flac\ra mai in-
c=t de mic\ este. A treia este s\ tens\ [i mai luminoas\! N-o
fim preg\ti]i [i fizic, [i trupe[te l\sa]i s\ piar\! (Andreea
pentru sf=r[itul lumii. Iar ul- T\nas\, clasa a V-a a)

a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a Sfaturi a

Spovedania copiilor f\r\ s\ fac rug\ciune de

M\rturisesc Domnului nos-
tru Iisus Hristos, Preasfintei
N\sc\toare de Dumnezeu, tu-
turor sfin]ilor, sf=ntului `n-
ger, p\zitorul vie]ii mele, [i
sfin]iei voastre, p\rinte, toate
p\catele mele de la ultima
spovedanie p=n\ ast\zi:
Fac r\u [i str=mb semnul
Sfintei Cruci pe fa]a mea, su-
p\r=nd pe Dumnezeu;
Nu fac semnul Sfintei Cruci
seara c=nd m\ culc, nici dimi-
nea]a c=nd m\ trezesc, nici
c=nd m\ a[ez la mas\, nici
c=nd m\ scol de la mas\, nici
c=nd merg la [coal\ sau c=nd
trec prin fa]a sfintei biserici;
Nu [tiu pe de rost Tat\l
nostru [i Crezul, nici alte ru-
g\ciuni pentru copii;
Nu zic Tat\l nostru [i alte
rug\ciuni pentru copii c=nd
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
m\ culc, nici c=nd m\ scol,
nici c=nd m\ a[ez la mas\;
Nu fac metanii [i `nchin\-
ciuni seara [i diminea]a, cum
m\ `nva]\ mama [i preotul;
Nu citesc rug\ciuni din
cartea de rug\ciuni, pentru
lauda lui Dumnezeu, a Maicii
Domnului [i a tuturor sfin]ilor;
Nu port permanent cruce
la piept, nici c=nd merg la
[coal\ [i la biseric\, nici c=nd
dorm `n patul meu;
Nu [tiu pe de rost rug\ciu-
nile `ncep\toare, adic\ ~mp\-
rate Ceresc, Sfinte Dumne-
zeule, Preasf=nt\ Trime [i
Tat\l nostru, nici Crezul,
Psalmul 50 [i Cuvine-se cu a-
dev\rat, nici rug\ciunile ce se
spun la mas\;
Am m=ncat f\r\ rug\ciune
[i m-am sculat de la mas\
mul]umire;
Nu ascult uneori de p\-
rin]i, mai ales de mama, ci fac
voia mea;
Nu ascult de bunici, de
na[ul de botez, de preot [i de
`nv\]\torii de la [coal\;
Am furat bani din cas\, de
la p\rin]i, de la bunici [i de la
copiii din clas\;
Nu am spus p\rin]ilor c\
am furat bani [i alte lucruri
de la ei, nici c=t am luat, nici
ce am f\cut cu banii [i cu lu-
crurile furate;
Am m=ncat de dulce pe as-
cuns miercurea [i vinerea [i `n
posturi, f\r\ voia p\rin]ilor;
Am sup\rat pe mama [i pe
tata [i m-au b\tut, iar eu nu
mi-am cerut iertare, nici nu
am promis c\ `i voi asculta;
M-am certat [i m-am b\tut piatra [i cu b\]ul [i nu le-am de la [coal\, nici nu le cer ier-
cu fra]ii mei, cu colegii de [coa- cerut iertare; tare c=nd `i sup\r; (Povestiri
l\ [i cu copiii la joac\ [i i-am Nu s\rut m=na mamei, a [i rug\ciuni pentru copii, ar-
`njurat, i-am dr\cuit, i-am lo- tat\lui [i a bunicilor, seara la him. Cleopa Ilie)
vit cu pumnul, cu piciorul, cu culcare, diminea]a [i c=nd vin Continuare data viitoare!
 Duminic\
2 aprilie 2006
Nr. 1 (25) Anul II - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro
1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul info@ziarullumina.ro
5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
lunar - cu taxele po[tale incluse

Iranul [i Dac\ ave]i pietre la rinichi,

amenin]area
PAGINA 15

PAGINA 13
face]i cur\ cu suc de mere
nuclear\
Ultimul interviu cu filosoful PETRE }U}EA:

A venit Lumina!
EDITORIAL
„Istoria e f\cut\ de Ale[i“
„...Mai mult dec=t at=t,
Lumina de Duminic\ este un a Citi]i ultimul interviu acordat de filosoful PETRE }U}EA
a „Dac\ americanii n-ar g=ndi negustore[te, ci teologic,
spa]iu de reflec]ie, din perspec-
tiv\ cre[tin\, asupra aspecte-
lor importante ale vie]ii socia-
le. Cre[tinul nu tr\ie[te nici
plutind deasupra problemelor
ar muta Sf=ntul Scaun de la Roma la Washington“ a „Bol[evismul
curente, nici `n izolare fa]\ de o
lume «rea [i corupt\». Activi- a putut prinde la un popor agrar, nu la or\[eni“ a PAGINILE 8-9
t\]ile `n care se implic\ `i in-
fluen]eaz\ [i evolu]ia duhov-
niceasc\.“

PAGINA 3

Rolul „sc\rii“
`ntr-o lume orizontal\
PAGINA 5

12 RE}ETE
DE POST
PAGINILE 6-7

ABONAMENTE
la Lumina de Duminic\
V\ pute]i abona la s\p-
t\mânalul LUMINA DE
DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\.
LUMINA DE DUMINIC|
figureaz\ `n Catalogul
Presei Centrale al Po[tei
Române la pozi]ia 19234.
Anun]a]i-v\ rudele, pri-
etenii [i cuno[tin]ele c\
abonamentele la LUMINA
DE DUMINIC| se pot face
pân\ la 20 aprilie pentru
Omul, când pierde echilibrul interior, nu se
„
luna mai. Campania de
promovare a abonamen-
telor gratuite se desf\[oa-
r\ numai `n luna aprilie!
Pre]ul unui abona-
mai cunoa[te pe sine [i cade astfel `n extreme.
„
ment: 50.000 lei vechi, cu
toate taxele incluse. Sfântul Ioan Sc\rarul
2 Duminic\, 2 aprilie 2006
RELIGIE {I FENOMEN
De ce o tot mai larg\ deschidere spre noi „oferte“ religioase?
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
~n Europa de ast\zi, a de-
venit aproape o mod\ cererea
pentru o a[a-zis\ „ofert\“, dar
[i „supliment“ neoreligios. Ca
[i `n economia de pia]\, acolo
unde „cererea religioas\“ de-
vine foarte evident\, apare [i
o ofert\ pe m\sur\. Exist\ su-
ficien]i „produc\tori“ sau „ma-
nageri“ pe aceast\ adev\rat\
psiho-pia]\ religioas\ care
evalueaz\ cererea dup\ toate
criteriile de rigoare, venind cu
o ofert\ corespunz\toare.
A[a se face c\ intrând `ntr-
o libr\rie obi[nuit\ din Oc-
cident, iar mai recent [i pe
multe dintre „tarabele“ stra-
dale de la noi, g\sim un
num\r impresionant de titluri
exotice: Astrologie, Yoga, Zen
etc. Asemenea lucr\ri, dorin-
du-se un fel de solu]ii certe
pentru criza spiritual\, socia-
l\, stres, st\ri depresive etc.,
BIOETIC|
Bioetica, o necesitate `n lumea contemporan\
de prof. univ. dr. Vasile
AST|R|STOAE
Progresul [tiin]ific [i tehno-
logiile moderne au crescut
acurate]ea explor\rilor [i con-
fortul individului, conferind
omului o imagine de maxim\
securitate. Pentru prima oar\
Prof. univ. dr.
Vasile Ast\r\stoae,
vicepre[edinte al
Colegiului Medicilor din
România
CODUL LUI DUMNEZEU
Când [i cum postim?
de pr. prof. univ.
Petre SEMEN
Din predica de pe munte, ca [i
din alte `mprejur\ri `n care s-a
referit la post, rezult\ clar c\
Iisus ne le impune cre[tinilor
postul, dar nici nu le interzice s-o
fac\, ba chiar `l recomand\,
ar\tând `n ce fel trebuie ]inut.
Gre[eala de a-L uita
pe Dumnezeu
~nainte de toate, postul se
constituie `ntr-un semn al
dragostei pentru Dumnezeu [i
al grijii pentru suflet. P\rin]ii
Bisericii afirm\ c\ l\comia l-a
alungat pe om din rai [i tot ea l-a
desp\r]it de Dumnezeu. Pa-
rafrazând proverbul „plenus ven-
sunt aparent atr\g\toare:
Hatha-Yoga, Medita]ie trans-
cendental\, Acces la st\rile de
senin\tate, Explorarea con[-
tiin]ei etc.
E[ecul secularismului
ca atitudine spiritual\
Fire[te, nu doar curiozi-
tatea fa]\ de nou, de exotic `i
motiveaz\ pe mul]i tineri (dar
nu numai) spre o deschidere
tot mai mare pentru „oferta“
noilor mi[c\ri religioase. Mo-
tivul real `l reprezint\, `n
fond, e[ecul secularismului,
(postulat de unii critici ai re-
ligiei), ca atitudine spiritual\.
Este cert c\ nici materialis-
mul plat, dup\ cum nici
umanismul imanent, n-au
reu[it nici pe departe, de la
iluminism `ncoace, s\ r\s-
pund\ `ntreb\rilor funda-
mentale care se nasc `n om, de
pild\, `n situa]iile de criz\ pe
care le traverseaz\ `n anu-
mite momente ale vie]ii. ~n
`n istoria sa, omul a devenit
st\pân al procrea]iei, al eredi-
t\]ii, al gândirii [i tinde tot mai
mult s\ `nlocuiasc\ sacra-
litatea [i c\ldura vie]ii cu ri-
goarea rece a [tiin]ei. Apare
pericolul real ca feti[izarea pro-
gresului [tiin]ei, ca biotehno-
logiile s\ transforme omul din
subiect `n obiect, ajungându-
se, `n final, la `nc\lcarea drep-
turilor acestuia [i la dezu-
manizarea speciei. O civiliza-
]ie exclusiv material\ ar fi un
haos social, ar conduce la apa-
ri]ia speciali[tilor f\r\ spirit
[i a indivizilor f\r\ inim\,
deda]i exclusiv pl\cerilor
(Max Webber – Etica protes-
tant\ [i spiritul capita-
lismului).
{tiin]a evolueaz\
mai repede decât
con[tiin]a
Scopul [tiin]ei este acela de
a integra omul [i de a-l `m-
p\ca cu natura. De aceea, `n
[tiin]ele vie]ii, numai cunoa[-
terea nu este suficient\; ea
trebuie `nconjurat\ de uman-
ter non studet libenter“ (o burt\
plin\ nu iube[te studiul),
Sfântul Ioan Sc\rarul aten]iona
[i el c\ „cine este prea s\tul de-
vine incapabil s\ se mai roage,
a[a cum p\s\rile grase nu
izbutesc s\ se mai ridice `n
v\zduh“. Rezult\ c\ putem
posti ori de câte ori se impune a
ne limpezi mintea pentru lu-
crarea spiritual\, pentru c\
„postul `nt\re[te mintea“, cum
sublinia Sfântul Vasile.
Prin Moise evreii au fost a-
vertiza]i de primejdia abunden-
]ei [i a traiului prea bun care
poate stopa serios progresul
spiritual. De aceea `i [i aten-
]ioneaz\ c\ atunci când vor lua
`n st\pânire ]ara promis\ [i vor
tr\i `n bel[ug, s\ se fereasc\ de
gre[eala de a-L uita pe Dum-
nezeu (Deut. 8-11). Cât prive[te
forma postului, r\mâne vala-
bil\ recomandarea profetului
OPINII
astfel de situa]ii, omul se re-
descoper\, cumva, `n calitatea
sa de chip al lui Dumnezeu, se
reg\se[te `n rela]ia sa cu o an-
umit\ Realitate care `l de-
p\[e[te, care se afl\ dincolo [i
mai presus de el.
Pentru c\ pân\ `n acel mo-
ment a ignorat-o, a fost `ndru-
mat sau i s-a impus s\ o ig-
nore, nu o poate `nc\ defini.
Totodat\, `ns\, el a devenit [i
a r\mas atât de dependent de
mediul [i de educa]ia primit\,
de ra]ionalismul care `l domi-
n\, `ncât refuz\ – chiar `n a-
ceast\ nou\ situa]ie – s\ pri-
measc\ sau s\ accepte vreun
fel de recomand\ri pe linie de
credin]\ din partea vreunei
autorit\]i `n materie. Este mo-
mentul `n care intr\ `n febra
c\ut\rilor refuzând, pe de o
parte, s\ se mai identifice cu
ceea ce a crezut sau nu a
crezut pân\ aici, iar pe de alt\
parte ignorând totalmente, de
pild\, tradi]iile [i valorile reli-
gios-morale pe care i le-ar
putea recomanda sau oferi o
ism [i controlat\ de valorile
moralei care sunt supreme.
Faptul c\ [tiin]a evolueaz\
mai repede decât con[tiin]a
omului a impus apari]ia [i
necesitatea bioeticii, care a
evoluat de la un minimum de
moral\ la o surs\ de norma-
tivitate juridic\.
Termenul „bioetic\“ a fost
introdus de medicul american
Van Rensselaer Potter `n lu-
crarea Bioethics: Bridge to the
Future (1971); atunci s-a pus
problema dac\ exist\ reguli
care ar putea permite re-
zolvarea dilemelor etice [i da-
c\ aceste reguli erau explicite
sau subiacente.
Necesitatea unor regle-
ment\ri etice este cu atât mai
evident\ cu cât efectele tehno-
logiilor actuale ating un nu-
m\r din ce `n ce mai mare de
oameni. Promisiunile bioteh-
nologiilor sunt, f\r\ `ndoial\,
`ncurajatoare dac\ ne referim
doar la posibilitatea depist\rii
[i corect\rii malforma]iilor, a
diminu\rii anumitor handica-
puri, a trat\rii unor maladii
grave. Cu toate acestea, m\su-
rile de protec]ie ar trebui s\ fie
severe, anticipative [i eficiente
Isaia de a nu-l limita doar la
trup, ci s\ angajeze, `n primul
rând, lucrarea spiritual\. Pos-
tul poate fi `n]eles [i ca un fel de
autodisciplin\. Cel ce poste[te
se cuvine s\ con[tientizeze c\
se impune [i re]inerea de la
vorba prea mult\. Nu mul]i pot
intui c\ atunci când ]ii cu orice
pre] s\ te `ntre]ii cu cineva,
dac\ te cercetezi atent, observi
c\, aproape de fiecare dat\, e[ti
p\gubit suflete[te, deoarece `n
orice conversa]ie inutil\ este a-
proape imposibil s\ nu comitem
vreo gre[eal\, iar Biblia ne a-
vertizeaz\ c\ pentru orice cu-
vânt rostit f\r\ rost va trebui
s\ d\m seam\ `naintea lui
Dumnezeu.
Ce „`nfrupt\“ sufletul?
Chiar dac\ `n Scriptura
Sfânt\ postul nu apare ca o
porunc\, el nu poate fi desp\r]it
de via]a cre[tin\, `ntrucât aceasta
este conceput\ ca o lupt\, dup\
expresia Apostolului Pavel, sau
ca o ascez\. El poate fi `n]eles,
deci, [i ca un fel de exerci]iu as-
institu]ie tradi]ional\ precum
Biserica. Este mai degrab\
dispus s\ caute o alt\ „ofert\“,
cum ar fi aceea a unor expe-
rien]e mistice orientale, care
neag\ existen]a unui Dumne-
zeu personal, experien]e [i psi-
hotehnici `n care omul `nsu[i
se substituie lui Dumnezeu.
De fapt, este ceea ce ar pu-
tea corespunde exact concep-
]iei sale despre lume [i nece-
sit\]ilor proprii acumulate `n
timp sub influen]a educa]iei
primite.
Noua religiozitate,
o deplasare a
sentimentului religios
La nivelul unei `ntregi ge-
nera]ii, s-a trecut de la ati-
tudinea de adeziune f\r\ difi-
cultate la aceea de perma-
nent\ c\utare, de la „discurs“
la „parcurs“, de la „vino s\
auzi“ la „vino s\ vezi“, la „vino
s\ experimentezi“ etc. ~n psi-
hologia oamenilor se pro-
pentru evitarea folosirii gre[ite
a cuno[tin]elor. Dorin]a de a
atinge perfec]iunea prin bio-
tehnologii ar putea s\ conduc\
la riscul de a deveni inumani.
„Consecin]\ fireasc\ a ego-
ismului uman, a creerii de
speran]e ireale [i a ispitei in-
solite este `ncercarea de a te
substitui lui Dumnezeu, de a
ac]iona nu numai asupra me-
diului [i lucrurilor ne`nsu-
fle]ite, dar [i asupra celulei
vii, embrionului viu, a genei, a
b\trânului invalid sau a
copilului handicapat. Omul
tinde s\ se dezvolte `ntr-un
sine f\r\ dragoste, f\r\ as-
pira]ie, f\r\ perspectiv\, f\r\
independen]\, f\r\ libertate“
(PF Hristodoulos, Arhiepiscop
al Atenei [i al `ntregii Elade,
„Revista Român\ de Bioetic\“
vol I, nr. 3, 2003).
Bioetica d\ sens
[tiin]ei
Problemele poten]iale cre-
ate de noile tehnologii sunt
numeroase [i trebuie s\ me-
dit\m `ndelung dac\ ele vor
face mai mult bine decât r\u.
cetic de restabilire a bunelor ra-
porturi sau, mai exact, a echili-
brului dintre trup [i suflet. {i,
prin post, omul `[i poate au-
toimpune o anumit\ disciplin\
corporal\, pentru ca [i trupul
s\ devin\ mai spiritualizat. Or,
aceasta nu se poate concepe
f\r\ o reducere efectiv\ a unor
cerin]e corporale, cum ar fi
hrana, b\utura, `mbr\c\-
mintea prea sofisticat\, chiar [i
somnul.
Sfântul Ioan Casian reco-
mand\ insistent ca postul tru-
pului s\ fie extins [i la cel al su-
fletului, adic\ s\ activ\m pos-
tul trupesc prin ab]inerea de la
p\cate. Nu este suficient\, a-
firm\ acela[i sfânt, ab]inerea
numai de la mâncare, dac\ nu
se va uni [i sufletul cu postul
trupului, pentru c\ [i acesta, ca
[i trupul, are „mânc\rurile“ lui
v\t\m\toare, de care `ngr\-
[ându-se, se poate u[or rosto-
goli `n pr\pastia desfrâului,
chiar [i f\r\ bel[ug de hran\. O
astfel de hran\, cu care dac\ se
hr\ne[te sufletul se `ncalc\
postul, este def\imarea aproa-
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar de
Istoria Religiilor
fileaz\ tot mai mult primatul
experien]ei religioase directe,
personale asupra dogmei
principiului, normei, tradi]iei,
institu]iei `n sine etc. Aceasta
presupune c\ tr\irea, expe-
rien]a nemijlocit\ este sacra-
lizat\, iar institu]ia relati-
vizat\. Omul dore[te s\ vad\
cu propriii ochi. Orice adev\r
recunoscut se subordoneaz\
autenticit\]ii unei experien]e
personale. a
Dezvoltarea acestora va con-
tinua f\r\ `ndoial\ fie c\
vrem sau nu, pentru c\ ele
reprezint\ o ramur\ impor-
tant\ a [tiin]ei. De aceea,
bioetica [i reglement\rile leg-
islative vor trebui s\ inter-
vin\ permanent pentru sta-
bilirea limitelor de utilizare [i
a principiilor ce trebuie res-
pectate, protejând omul de
eventualele efecte negative pe
care aceste tehnologii ar
putea s\ le aib\ asupra lui.
Bioetica face, deci, leg\tura
`ntre [tiin]\ [i drepturile omu-
lui [i include dou\ aspecte: res-
pectul omului ca `ntreg [i evita-
rea oric\ror extreme sau abu-
zuri asupra libert\]ii omului.
Nelini[tilor privind posibil-
itatea schimb\rii speciei u-
mane prin [tiin]\, bioetica le
aduce speran]a respectului [i
rena[terii permanente a valo-
rilor umane, a rena[terii spir-
ituale a omului ca unicat de-
terminat prin individuali-
tatea biologic\ [i individuali-
tatea evolu]iei ontogenetice.
Bioetica d\ sens [tiin]ei.
De aceea, bioetica este o nece-
sitate `n lumea contempo-
ran\. a
Pr. Petre Semen,
profesor universitar
de Ebraic\ [i Vechiul
Testament
pelui. {i mânia este tot o hran\
rea pentru suflet, [i invidia, la
care se mai poate ad\uga slava
de[art\.
A[adar, nu trebuie s\ facem
din post un scop `n sine, ci s\-l
folosim ca pe un mijloc foarte
eficient pentru a progresa
duhovnice[te. a
 OPINII Duminic\, 2 aprilie 2006 3
LUMINA DIN CUV+NT

„Dac\ e[ti prea agitat, `ntâi te rogi, a[a, ca agitatul“

citesc din Scriptur\, citim [i atunci când omul crede c\
P\rintele TEOFIL P|R|IAN ( footoo) r\spunde, noi! Cei credincio[i `[i fac da- poate face lucruri mai presus
toria, ne facem [i noi datoria! de puterile lui. P\rintele
s\pt\mânal, `ntreb\rilor adresate de Cei credincio[i se roag\ Arsenie Boca mi-a spus, `n
„Lumina de Duminic\“. A[tept\m nel\muri- diminea]a [i seara [i la mas\, 1942, c\ nu to]i cei din lume
rile dumneavoastr\ duhovnice[ti la adresa facem [i noi la fel! se pr\p\desc [i nici to]i cei
Astfel ne cre[te credin]a. {i din m\n\stire se mântuiesc.
po[tal\ sau de e-mmail a s\pt\m=nalului nos- dac\ ne cre[te credin]a, sigur
- P\rinte, cum `[i poate
tru, pentru a le transmite p\rintelui Teofil. ne cre[te [i n\dejdea.
g\si un om agitat lini[-
- Cum `]i po]i da seama tea pentru a se putea
- Ce s\ facem atunci avem faptele credin]ei, adic\ c\ e[ti chemat la c\lug\- ruga?
când ne `ncearc\ senti- s\ facem ce fac cei credincio[i. rie, c\ ai aceast\ voca]ie? Nu ai nevoie neap\rat de
mente de dezn\dejde? Cei credincio[i merg la bi- P\i… asta e o chestie l\un- lini[te ca s\ te po]i ruga. ~n-
Când ne scade n\dejdea, seric\, s\ mergem [i noi la bi- tric\, sim]i singur c\ asta e tâi, te po]i ruga ca agitat! {i
atunci ne scade [i credin]a. {i seric\! Cei credincio[i postesc, calea ta. ~]i descoper\ Dum- apoi, `ncet, `ncet, se potole[te
ca s\ avem credin]\, trebuie s\ postim [i noi! Cei credincio[i nezeu ce ai de f\cut. E r\u agita]ia. a

EDUCA}IE & INTEGRARE EDITORIAL

Calitatea educa]iei `n `nv\]\mântul superior
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
O lege vizând calitatea serviciilor
educa]ionale, cum este cea lansat\
recent de ministerul de resort, este
un semn de normalitate, binevenit, a[-
teptat. ~n mod evident, calitatea este
constitutiv\ oric\rui lucru bine [i
chibzuit f\cut, dar `n condi]iile plu-
raliz\rii ac]iunilor e nevoie de o nor-
mare a calit\]ii, de o prefigurare a a-
cesteia `n acord cu anumite standar-
de. A ac]iona numai sub `nsemnul in-
spira]iei, al eventualului ghidaj spon-
tan ]ine de vremuri revolute [i nu
mai este o dovad\ de profesionalism.
Probleme…
Redefinirea `nv\]\mântului su-
perior `n acord cu chem\rile calit\]ii
este dublat\ de unificarea struc-
tural\ [i procesual\ la scar\ euro-
pean\, `n conformitate cu exigen]ele
Procesului de la Bologna. O astfel de
a[ezare a structurilor de formare (3
ani licen]\, 2 ani master [i 3 ani doc-
torat), care pune `n chestiune partic-
ularisme [i tradi]ii didactice, nu are
cum s\ nu ridice [i o serie de proble-
me (cunoa[tem deja mari univer-
sit\]i de mare tradi]ie din Germania
sau Anglia care se opun vehement
acestei standardiz\ri). ~n general,
orice form\ de aliniere este proble-
matic\, impunând diminuarea unor
prerogative, iar definirea calit\]ii `n
mod unitar pentru un bloc educa-
]ional eterogen este `ntr-un fel `n
contradic]ie cu no]iunea de calitate,
`n]eleas\ de cele mai multe ori plu-
ral, multinivelar, contextual.
~n ceea ce prive[te calitatea, o
prim\ problem\ se ive[te prin aceea
c\ ea se aplic\ `nv\]\mântului su-
perior ca [i când ar fi o unitate de
produc]ie, cu „intr\ri“ [i „ie[iri“, cu
servicii adiacente ce vizeaz\ ob]i-
nerea unui „produs“, absolventul, ce
`ncorporeaz\ un anumit „savoir“ [i
„savoir-faire“. M\sura eficien]ei pro-
dusului este dat\ de performativi-
tatea absolventului pe pia]a for]ei de
munc\. Inser]ia „produsului“ `n eco-
nomia societ\]ii nu este mecanic\ [i
nu ]ine numai de `nsu[irile stricte
CALENDAR
~n calendarul ortodox,
pe data de 2 aprilie,
este pomenit Cuviosul Tit,
f\c\torul de minuni
Cuviosul Tit s-a c\lug\rit de
tân\r [i s-a supus `ntr-atât smereniei
[i ascult\rii, `ncât i-a `ntrecut pe
ceilal]i fra]i ai m\n\stirii. Pentru
virtu]ile sale a fost hirotonit preot, iar
pentru via]a curat\ Dumnezeu l-a
`nzestrat cu darul facerii de minuni.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea sfin]ilor mucenici [i fra]i
Amfian [i Edesie; a Sfântului Mu-
cenic Policarp [i a Sfântului Grigorie
din Nicomidia.
ale acestuia, lan]ul valorific\rii fiind
destul de sinuos [i supus acciden-
telor existen]iale (proximit\]i, con-
juncturi, „pile“). Societatea `ns\[i
poate fi deficitar\ sau mioap\ la un
moment dat, dup\ cum [i absolven-
tul se poate reorienta c\tre alte z\ri
ocupa]ionale sau geografice. Unul
poate fi sistemul de formare, [i cu to-
tul altul sistemul de valorificare a
rezultatului (vezi „fuga“ materiei
cenu[ii dinspre România spre alte
]\ri ce ofer\ alte oportunit\]i).
~n alt\ ordine de idei, a defini ca-
litatea numai `n termeni de tr\s\-
turi identificabile, concrete, m\sura-
bile (ce cunoa[te [i ce [tie s\ fac\
efectiv un absolvent la un moment
dat) nu este suficient sau conclu-
dent. Individul uman se define[te [i
prin proiectivitate, prin poten]ialita-
te. Un absolvent este valoros [i prin
ceea ce ar putea s\ `ntreprind\. Cu
atât mai mult cu cât abilit\]ile lui
sunt de-abia „trezite“ `n spa]iul uni-
versitar, ele a[teptând s\ fie activa-
te deplin `n timpul care urmeaz\.
Competen]ele, din anumite puncte
de vedere, sunt autogenerative, se
„fac“ din mers. Criteriile formale de
vizare a calit\]ii absolventului nu
sunt suficient de atente fa]\ de di-
mensiunile virtuale ale acesteia,
fa]\ de factori ce ]in de evolu]ii posi-
bile la nivel individual, societal. ~n
nici un caz nu trebuie uitat\ cali-
tatea intrinsec\ individual\, peste
care se adaug\ celelalte note [i
tr\s\turi. S\ nu transfer\m la
nivelul structurii ceea ce individul,
cu tr\s\turile sale de personalitate,
aduce, fructific\, amplific\. Nu atât
sistemul de instruire este bun, cât
individul ce intr\ `n el!
Ce conteaz\
Calitatea absolventului este ge-
nerat\, desigur, [i de calitatea siste-
mului de formare care l-a urmat. Ea
este o rezultant\ [i a altor calit\]i (a-
le structurii institu]ionale, ale ma-
nagementului, ale curriculumului u-
niversitar, ale resurselor etc.). Core-
lativitatea dintre acestea nu este di-
rect\, univoc\, cumulativ\, ci este me-
diat\, polivalent\, selectiv\. E po-
sibil ca `ntr-o structur\ de formare
necalitativ\ s\ se „mi[te“ indivizi per-
2 aprilie 2005
A `ncetat din via]\ Sanctitatea
Sa Papa Ioan Paul al II-lea, pe nu-
mele s\u original Karol Jozef Woj-
tyla, conduc\torul Bisericii Romano-
Catolice `ncepând cu anul 1978. A fost
primul pap\ ne-italian `n 445 de ani
[i primul provenind dintr-o ]ar\ de
origine slav\. Ini]iativele sale `mpo-
triva opresiunii politice au fost `nde-
lung l\udate, iar c\l\toriile sale `n
str\in\tate (aproximativ 90, la ni-
velul anului 2000) au atras mul]imi
imense (unele dintre cele mai nume-
roase adunate vreodat\). Prin aces-
te c\l\torii, Papa Ioan Paul al II-lea
a acoperit o suprafa]\ cu mult mai
mare decât cea atins\ de ceilal]i pre-
decesori la un loc. Semnifica]ia aces-
tora a fost aceea de a construi pun]i
de comunicare `ntre na]iuni, confe-
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
forman]i. E de domeniul vizibilului
c\ `n structuri performative „`ncap“
[i persoane necompetitive (`n uni-
versit\]ile noastre identific\m [i
multe persoane suspecte!). ~n acela[i
timp, structura se dovede[te a fi de
calitate oarecum a posteriori, dup\
ce absolven]ii au ie[it din sistem,
printr-o rabatere a `nsu[irilor `nspre
dispozitivul de formare, edificând `n
timp calitatea acestuia prin cumu-
lare axiologic\. O universitate devi-
ne prestigioas\ prin prestan]a do-
bândit\ de absolven]ii ei, aureolând-o,
meritat sau nu, [i atr\gând noi com-
peten]e `n procesul de formare.
Ca principiu, postul\m autores-
ponsabilizarea actorilor `n leg\tur\
cu calitatea propriei lor presta]ii.
Strategiile formale, „legaliste“, se
cer a fi ajutate de gesticula]iile in-
formale, de autocontrol, de reglajul
deontologic individual. C\ci, pân\
la o calitate cerut\ sau atribuit\ de
al]ii, e mult mai „sfânt\“ cea pe care
tu o patronezi. Aceast\ complemen-
taritate de validare poate asigura,
pân\ una alta, un pasaj c\tre o rafi-
nare a tehnicilor de explicitare a ca-
lit\]ii prin parametri „exac]i“, insti-
tui]i de al]ii.
C\ci nu atât exactitatea contea-
z\, cât calitatea `n sine - care-i, evi-
dent, destul de evanescent\, greu
de distins [i de atins! a
siuni [i religii, fapt care a constituit
un obiectiv central al pontificatului
s\u. De asemenea, ini]iativa Papei a
jucat un rol important `n ultimii ani
ai r\zboiului rece, când activismul
non-violent pe care l-a promovat a
inspirat [i `ncurajat importante mi[-
c\ri populare, ce aveau s\ determi-
ne disolu]ia blocului sovietic `n 1989.
Prin vizita `ntreprins\ `n mai
1999, `n ]ara noastr\, la invita]ia Sf.
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
[i a Statului Român, Papa Ioan Paul
al II-lea a devenit primul Pap\ care
viziteaz\ o ]ar\ majoritar ortodox\.
Prin `ntreaga sa activitate,
Papa Ioan Paul al II-lea a `ncercat
s\-i ajute pe credincio[ii catolici [i
lumea `ntreag\ s\ evite violen]a - o
preocupare `nr\d\cinat\ `n dra-
mele pe care le-a tr\it `n anii for-
m\rii sale teologice [i pastorale. a
A venit Lumina!
de Constantin STURZU
Consemn\m `n acest editorial o premier\: Room=nia
aree, `nccep=nd cu 2 aprilliee 2006, un s\pt\m=nall cree[tin
cu audieen]\ na]ioonall\! Se va `nscrie, desigur, acest
moment `n istoria presei rom=ne[ti la acela[i capitol `n
care vor fi amintite data de 17 aprilie 1998 (moment `n
care a `nceput s\ emit\, la Ia[i, primul post de radio
ortodox) sau data de 7 februarie 2005 (c=nd s-a lansat,
tot `n capitala moldav\, primul cotidian cre[tin din
spa]iul ortodoxiei r\s\ritene). Pentru cei care, chiar
`ncep=nd cu luna februarie a anului trecut, ne contac-
tau deja din diverse col]uri ale ]\rii, aceast\ lansare
reprezint\ `mplinirea unui vis. Vizit=nd pagina
noastr\ de internet (www.ziarulllumina.roo) sau afl=nd
despre con]inutul ziarului din emisiunile postului de
radio Trinitas (care este recep]ionat acum de mai bine
de 60% din popula]ia ]\rii), numeroase persoane ne-au
contactat `ntreb=ndu-ne cum se pot abona la
„Lumina“. Din p\cate, resursele financiare nu ne per-
mit s\ difuz\m cotidianul „Lumina“ dec=t la nivelul
jude]elor din Moldova.
Edi]ia de duminic\ a acestuia `ns\, `n fapt o
publica]ie de sine st\t\toare, devine acum, prin a-
mabilitatea Po[tei Rom=ne, un bun na]ional.
Indiferent de localitatea `n care se afl\, orice rom=n
se poate abona acum la acest s\pt\m=nal.
Lansat\ `n toamna anului trecut, de hramul
Sfintei Parascheva, „Lumina dee Duminicc\“ s-a definit
ca o publica]ie unde se reg\sesc preocup\rile cre[ti-
nului care, dup\ o s\pt\m=n\ de munc\, are nevoie
de un spa]iu `n care s\ poat\ respira aerul curat al
spiritualit\]ii ortodoxe. Diferen]a dintre cotidianul
„Lumina“ [i s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“ es-
te, prin analogie, diferen]a dintre timpul pe care fie-
care credincios `l aloc\ zi de zi muncii, familiei etc. [i
cel pe care cel pu]in o dat\ pe s\pt\m=n\, duminica,
`l folose[te cu prec\dere pentru a se apropia mai mult
de Dumnezeu (prin participarea la slujbe, prin lecturi
ziditoare, prin rug\ciunea particular\).
Mai mult dec=t at=t, „Lumina de Duminic\“ este
un spa]iu de reflec]ie, din perspectiv\ cre[tin\,
asupra aspectelor importante ale vie]ii sociale.
Cre[tinul nu tr\ie[te nici plutind deasupra proble-
melor curente, nici `n izolare fa]\ de o lume „rea [i
corupt\“. Activit\]ile `n care se implic\ `i influen-
]eaz\ [i evolu]ia duhovniceasc\. De aceea vom aloca
ample spa]ii dezbaterii unor probleme arz\toare,
prezent\rii de opinii care formeaz\ con[tiin]e sau
analizei de situa]ii [i evenimente cu impact `n soci-
etatea rom=neasc\. Economia de pia]\, integrarea
european\, explozia informa]ional\ [i multicultura-
litatea - iat\ doar c=teva dintre elementele care
marcheaz\ ast\zi (inclusiv) via]a cre[tinilor din Ro-
m=nia. Era nevoie de o publica]ie la care s\ te po]i
raporta, de un ghid prin h\]i[ul de probleme [i `n-
treb\ri care se nasc din tumultul cotidian.
Pe de alt\ parte, „Lumina dee Duminicc\“ vinee s\
complleteezee un gool caree exist\ pee pia]a preeseei
room=nee[ti. Comentariul strecurat `n paginile unui
cotidian sau o rubric\ `ntr-un s\pt\m=nal cultural
reprezint\ prea pu]in fa]\ de multitudinea de proble-
me [i aspecte specifice cre[tinismului din Rom=nia.
Pentru unul dintre cele mai religioase popoare din
Europa, un s\pt\m=nal e chiar prea pu]in. Sunt ]\ri,
cum ar fi Fran]a, care au astfel de publica]ii chiar
dac\ num\rul celor care se declar\ credincio[i e mult
mai mic dec=t la noi (procentual vorbind). „Lumina
de Duminic\“ va fi [i locul care va oferi presei, oame-
nilor de cultur\, politicienilor sau chiar oamenilor de
afaceri pulsul „Rom=niei religioase“.
A[adar, cei care citesc aceste r=nduri pot spune
al\turi de miile de abona]i pe care publica]ia `i are `n
toat\ ]ara: a venit Lumina! Aceast\ exclama]ie e mai
mult dec=t replica peste timp a momentelor de ju-
bila]ie ale rom=nilor din perioada `n care energia elec-
tric\ era furnizat\ cu por]ia. ~ntunericul ignoran]ei
prime[te o lovitur\ grea. De acum nimeni nu va mai
putea s\ se scuze c\ nu a avut de unde s\ se informeze
despre via]a religioas\. Energia luminoas\ poate
ajunge `n casele tuturor, ne e la `ndem=n\. Trebuie
doar s\ acces\m lunar „butonul“ numit aboonameent. a
4 Duminic\, 2 aprilie 2006 CUV+NTUL DE ~N}ELEPCIUNE

„~n inimile celor blânzi se odihne[te Domnul“

Ideea de a publica `n paginile unui ziar fragmente
din Filocalia este pe cât de binevenit\, pe atât de
provocatoare. Binevenit\, pentru c\ Filocalia este un
tezaur de tr\ire duhovniceasc\ pl\m\dit de-a lungul
secolelor, cules [i transmis cu grij\ de monahi
vrednici [i `mbun\t\]i]i suflete[te. Provocatoare,
pentru c\ nici autorii textelor, nici destinatarii de
drept ai acestora [i nici culeg\torii ori traduc\torii lor
nu au avut inten]ia expres\ ca Filocalia s\ apar\ `n
paginile unui cotidian din secolul XXI.
Fragmentul care urmeaz\ reprezint\ o
selec]ie de texte din capitolul 24 al scrierii
intitulate „Scara“, atribuit\ Sf. Ioan, care a fost
numit „Sc\rarul“, dup\ opera sa.

„Lumina zorilor se ive[te valurile ce izbesc `n ea, ne-

`naintea soarelui [i blânde]ea
este `nainte merg\toarea
smeritei cuget\ri.
Blânde]ea este starea ne-
cl\tinat\ a min]ii, care r\mâ-
ne la fel `n cinstiri [i `n necin-
stiri. Blânde]ea st\ `n a ne
ruga `n chip netulburat [i sin-
cer pentru cel ce ne tulbur\ `n
vremea tulbur\rilor [i ni le
pricinuie[te. Blânde]ea este
lespedea a[ezat\ peste marea
mâniei, care risipe[te toate
Sfântul Ioan
Sc\rarul
A tr\it `n Orientul seco-
lelor VI-VII. ~n lucrarea
sa, intitulat\ Scara, de-
scrie, cu o fine]e psiholo-
gic\ deosebit\, urcu[ul
spiritual al cre[tinului
c\tre starea de des\vâr-
[ire sufleteasc\ [i de co-
muniune deplin\ cu
Dumnezeu [i semenii.
Cele 30 de capitole ale lu-
cr\rii corespund unor
„trepte“ ale vie]ii duhov-
nice[ti, care `l conduc pe
cre[tin de la poc\in]a fa]\
de p\cat [i hot\rârea
`nnoirii vie]ii, la starea
de „nep\timire“ sau „de-
s\vâr[irea f\r\ cap\t“ a
celor des\vâr[i]i.
suferind nici o cl\tinare.
Blânde]ea este propteaua
r\bd\rii; u[a sau mai bine zis
maica r\bd\rii, pricin\ a dis-
cern\mântului. C\ci: „~nv\]a-
va Domnul pe cei blânzi c\ile
Lui“ (Ps. 24, 2). E pricina ier-
t\rii, `ndr\zneala rug\ciunii;
`nc\perea Duhului Sfânt.
C\ci zice: „Spre cine voi privi,
dac\ nu spre cel blând [i li-
ni[tit“ (Is. 66, 2).
Blânde]ea este ajut\toarea
ascult\rii, pov\]uitoarea fr\-
]iet\]ii, frâna celor ce se `nfu-
rie, potolirea celor ce se mâ-
nie, d\ruitoarea bucuriei, ur-
marea lui Hristos, `nsu[irea
`ngerilor, legarea diavolilor [i
pav\za am\r\ciunii.
~n inimile celor blânzi se
odihne[te Domnul, iar sufle-
tul tulburat e scaunul diavo-
lului. „Cei blânzi vor mo[teni
p\mântul“ (Mt. 5, 5), mai bine
zis `l vor st\pâni.
„F\]\rnicia este
o stare potrivnic\
sufletului [i trupului“
„Sufletul blând e tronul
simplit\]ii. Iar mintea mâni-
oas\ e pricinuitoarea r\ut\]ii.
~n sufletul lin va `nc\pea cu-
vântul `n]elepciunii. „Domnul
va pov\]ui pe cei blânzi la
judecat\“ (Ps. 24, 10), mai bi-
ne zis `n lucrarea dreptei soco-
teli (a discern\mântului). Su-
fletul drept este so]ul smere-
niei. Iar cel viclean este sluji-
torul mândriei. Sufletele celor
blânzi se vor `mbog\]i `ntru
cuno[tin]\; iar mintea st\pâ-
nit\ de iu]ime locuie[te `m-
preun\ cu `ntunericul [i ne[-
tiin]a.
Mâniosul [i f\]arnicul s-au
`ntâlnit [i nu se va putea afla
cuvânt sincer `n convorbirea
lor. Dac\ vei cerceta inima celui
dintâi, vei afla nebunie; dac\
vei cerceta sufletul celui de-al
doilea, vei vedea viclenie.
Viclenia este prefacerea
st\rii de dreptate, cuget r\-
t\cit, mincinoas\ cârmuire de
sine; jur\minte supuse pedep-
sei; cuvinte `mpletite; adânc
(voit ascuns) al inimii; min-
ciuna `mbibat\ `n fire; `nchi-
puirea de sine devenit\ fireas-
c\; contrara smereniei; f\]\r-
nicia poc\in]ei; du[manul
m\rturisirii; regul\ de via]\
dup\ pl\cerea proprie; pricina
c\derilor; potrivnica `nvierii.
F\]\rnicia este o stare
potrivnic\ sufletului [i trupu-
lui, `mpletit\ cu tot felul de
gânduri.
Greu vor intra boga]ii `n
~mp\r\]ie [i `n]elep]ii f\r\
Scara Raiului - M\n\stirea Sucevi]a
minte (cei `n]elep]i `n fa]a lor
`n[i[i), `n simplitate.
Lupt\-te s\-]i `n[eli pricepe-
rea (prin confruntarea ei cu p\-
Filocalia – un ghid
pentru suflet
Filocalia (`n sens literal:
iubirea de frumuse]e [i bu-
n\tate) este o antologie de
texte apar]inând monahis-
mului cre[tin r\s\ritean,
culese la sfâr[itul secolului
al XVIII-lea [i publicate pen-
tru prima oar\ la Vene]ia `n
1782. De[i au fost elaborate
`n `mprejur\ri diferite, de
c\tre autori monahi de etnii
diferite, cu niveluri de cul-
tur\ [i mijloace de expri-
mare diferite, `n textele filo-
calice transpare o unitate in-
trinsec\: toate au `n vedere
cur\]irea interioar\ de pa-
timi a cre[tinului, luminarea
lui prin harul lui Dumnezeu
[i des\vâr[irea lui.
Distinsul teolog [i c\rtu-
rar Dumitru St\niloae,
primul traduc\tor `n limba
român\ a celor 12 volume
ale Filocaliei, motiva utilita-
rerile altora, mai experimen-
ta]i). {i f\când a[a, vei afla mân-
tuire [i nevinov\]ie, `n Hristos
Iisus, Domnul nostru. Amin.“ a
tea acesteia pentru cre[tini
apelând la o compara]ie
plin\ de sens: „C\ci `n do-
meniul sufletesc, ca [i `n cel
fizic, nu po]i face nimic cu
formule generale. Precum
nu po]i s\pa o gr\din\
f\când un gest general,
chiar dac\ l-ai repeta me-
reu, ci trebuie s\ te apuci s\
sapi bucat\ cu bucat\,
folosindu-te de mi[c\ri pre-
cise [i pricepute, [i precum
nu cresc florile `n ea repe-
zind asupra ei un val de
bun\voin]\, ci purcezând de
fiecare dat\ la lucr\ri a-
m\nun]ite [i delicate, a[a [i
`n domeniul sufletesc: n-ajun-
ge s\-i spui omului `n cu-
vinte duioase s\ vie]uiasc\
dup\ voia lui Dumnezeu, ci
trebuie s\-l `ndrumi pas cu
pas cum s\ procedeze pen-
tru a se `nt\ri `n via]a vir-
tuoas\, care-i deschide dru-
mul spre lumina cunoa[terii
lui Dumnezeu“.

LOGOS {I POESIE ISTORII CU T+LC nul, zicând: iat\ am ar\tat-o lui

Oda 9
1. Deschide urechile tale [i-]i voi gr\i ]ie.
2. D\ruie[te-Mi-te Mie,
ca [i Eu s\ M\ d\ruiesc ]ie.
3. Cuvântul Domnului [i doririle Lui,
gândul cel sfânt pe care l-a gândit
despre Hristosul (Mesia) S\u.
4. Pentru c\ via]a ta este `n voirea Domnului
[i sfâr[itul t\u este ve[nicia
[i des\vâr[irea ta este f\r\ stric\ciune.
5. ~mbog\]e[te-te `n Dumnezeu Tat\l
[i prime[te gândul Celui Prea ~nalt.
Fii puternic [i mântuit prin harul S\u.
6. C\ci v\ vestesc vou\ pace, celor sfin]i ai S\i,
ca nici unul din cei ce ascult\
s\ nu cad\ `n r\zboi.
7. Si cei ce L-au cunoscut pe El s\ nu piar\,
ca acei ce-L primesc pe El
s\ nu fie ru[ina]i.
8. Cunun\ ve[nic\ este Adev\rul;
ferici]i sunt cei ce [i-o pun pe cre[tet.
9. Este o piatr\ de mult pre],
c\ci r\zboaie s-au purtat pentru ea.
10. Dar Dreptatea a dobândit-o [i ]i-a dat-o ]ie.
11. ~mpodobe[te-te cu cununa
`n Leg\mântul cel adev\rat al Domnului.
{i to]i cei ce-au cucerit-o vor fi `nscri[i
`n cartea Lui.
12. C\ci cartea lor este r\splata biruin]ei
celei pentru tine.
C\ci biruin]a te vede `nainte ei [i dore[te
s\ te mântuie[ti.
Aliluia.
(Din volumul Odele luii Solomon
diin sec. I-III, trad. I. V. Istrati, Anastasia, 2003)
Pre]ul nepre]uitului
Au zis unii pentru avva
Ghelasie c\ avea o carte `n
membrane (pergament), al
c\rei pre] era de optsprezece
bani. {i era scris\ `n ea toat\
Scriptura cea veche [i cea nou\
[i se afla pus\ `n biseric\, a[a
`ncât oricare din fra]i va voi s\
o citeasc\. {i venind un frate
str\in, cum a v\zut-o pe ea, a
poftit-o [i, furând-o, a ie[it. Iar
b\trânul nu a alergat dup\
dânsul, ca s\-l prind\, m\car
c\ a priceput.
R|SPUNS PENTRU SUFLET
Cauza relelor
O femeie bolnav\ s-a m\r-
turisit la p\rintele Paisie (n.r.
Olaru) [i a cerut canon, iar el
i-a r\spuns :
Canonul bolnavului este
patul, patul suferin]ei. S\
rabzi boala cu mul]umire [i te
mântuie[ti. Cât mai po]i, zi
„Tat\l nostru“, rug\ciunea
„Doamne Iisuse“, „Sfinte Dum-
n. Rug\ciiun
ni cre[[tiine
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
Deci, mergând acela `n ce-
tate, c\uta s\ o vând\ [i g\-
sind pe cineva care voia s\ o
cumpere, cerea pre]ul de
[aisprezece bani. Iar cel ce
voia s\ o cumpere, `i zicea lui:
d\-mi-o s\ o cerc [i a[a `]i voi
da pre]ul ei. Deci, a dat-o lui.
Iar el luând-o, a dus-o la avva
Ghelasie, s\ o cerce, spunân-
du-i suma cerut\ de cel ce o
vindea. {i i-a zis b\trânul:
cump\r-o, c\ este bun\ [i face
pre]ul care l-ai spus! {i venind
omul, a spus celui ce o vindea
altele [i nu cele ce a zis b\trâ-
nezeule“, „Crezul“, „Doamne
ajut\“ [i dac\ nu cârte[ti `n
boal\ [i te spovede[ti regulat,
dobânde[ti via]a ve[nic\ `na-
intea multora.
***
Unii b\trâni l-au `ntrebat
pe p\rintele Paisie: Care este
cel mai greu p\cat `n lume,
ast\zi?
avva Ghelasie [i mi-a zis c\ este
scump\ [i nu face pre]ul care l-
ai zis. Acela auzind, i-a zis lui:
nimic altceva nu ]i-a zis
b\trânul? Zis-a lui: nu! Atunci a
zis: nu mai voiesc s\ vând.
{i umilindu-se, a venit la
b\trânul, poc\indu-se [i ru-
gându-l pe el s\ o primeasc\.
Iar b\trânul nu voia s\ o ia.
Atunci i-a zis lui fratele: de nu
o vei lua, nu am odihn\. Zis-a
lui b\trânul: dac\ nu te odih-
ne[ti, iat\ o primesc. {i a r\-
mas fratele acela acolo pân\ la
sfâr[itul lui, fiindc\ s-a folosit
de exemplul b\trânului. a
Cel mai greu p\cat care
st\pâne[te `n lume ast\zi este
necredin]a `n Dumnezeu, c\
de aici se nasc toate p\catele
pe p\mânt. C\ dac\ omul nu
crede [i nu se teme de Dumne-
zeu, nu mai are nici un spri-
jin, nici o n\dejde, nici o bu-
curie, nici un scop pe p\mânt
[i cade `n toate relele [i `n
pr\pastia dezn\dejdii, de care
s\ ne izb\veasc\ Hristos [i
Maica Domnului. (Arhim. Ioa-
nichie B\lan - P\rintele Pai -
sie Duhovnicul)

Rolul „sc\rii“ `ntr-o lume orizontal\
Evanghelia duminicii a IV-a din Post
(a Sfântului Ioan Sc\rarul)
Matei 4, 25; 5, 1-12
25. {i mul]imi multe mergeau dup\ Iisus,
din Galileea, din Decapole, din Ierusalim,
din Iudeea [i de dincolo de Iordan.
1. V\zând mul]imile, Iisus S-a suit `n
munte, [i a[ezându-se, ucenicii Lui au venit
la El.
2. {i deschizându-[i gura, `i `nv\]a zicând:
3. Ferici]i cei s\raci cu duhul, c\ a lor este
`mp\r\]ia cerurilor.
4. Ferici]i cei ce plâng, c\ aceia se vor
mângâia.
EVANGHELIA DE DUMINIC| Duminic\, 2 aprilie 2006 5
5. Ferici]i cei blânzi, c\ aceia vor mo[teni
p\mântul.
6. Ferici]i cei ce fl\mânzesc [i `nseteaz\
de dreptate, c\ aceia se vor s\tura.
7. Ferici]i cei milostivi, c\ aceia se vor
milui.
8. Ferici]i cei cura]i cu inima, c\ aceia vor
vedea pe Dumnezeu.
9. Ferici]i f\c\torii de pace, c\ aceia fiii
lui Dumnezeu se vor chema.
10. Ferici]i cei prigoni]i pentru dreptate,
c\ a lor este `mp\r\]ia cerurilor.
11. Ferici]i ve]i fi voi când v\ vor oc\r` [i
min]ind, v\ vor prigoni din pricina Mea [i
vor zice tot cuvântul r\u `mpotriva voastr\.
12. Bucura]i-v\ [i v\ veseli]i, c\ plata voas-
tr\ mult\ este `n ceruri, c\ a[a au prigonit pe
proorocii cei dinainte de voi.

aten]ie, [i echilibru, [i, mai copac sau palierele unui

ales, efort. Pe punte doar bloc, ea poate uni pom-
de Cristian-P
Petru mergem, pe când pe scar\ pierul salvator de cel pe
R|D|{ANU urc\m sau coborâm. {i a- care trebuie s\-l salveze de
Scara este un obiect care ceasta necesit\ o lucrare fl\c\ri… este foarte greu s\
une[te. Asemeni pun]ilor mult mai complex\ decât g\se[ti o `ntrebuin]are ne-
sau podurilor, o scar\ u- simplul mers. Deoarece ur- gativ\ unei sc\ri. De cele
ne[te. Singura diferen]\, când `ncepem a ne certa cu mai multe ori ea se aso-
de altfel o diferen]\ destul p\mântul tat\ care `ntot- ciaz\ cu dorin]ele legitime
de important\, este aceea deauna `ncearc\ s\ ne ]in\ ale umanit\]ii de mai bine,
c\ puntea une[te spa]ii pe al\turi de el, s\ ne trag\ de mai mult, de mai sus, de
orizontal\ pe când scara al\turi de el. {i când cobo- mai liber, de mai `ncolo.
une[te spa]ii pe vertical\. râm de pe scar\ avem a- Sc\rile pot fi `ns\ [i unel-
Puntea face dintr-un de- ceea[i problem\. P\mântul te de tortur\. Prin acest fel
parte un aproape, scara ne cheam\ `napoi. de sc\ri chiar voin]a omului pentru c\ erau sc\ri pe ea, potrivit Scripturii, nu
face din sus, un jos [i din De aceea, scara poate fi de a sta drept [i de a sta care oamenii [i Dumnezeu se urc\ nici porcii avizi de
jos, un sus. ~ntotdeauna sca- un mare vr\jma[ al p\- sus este luat\ `n râs. Iar nu se `ntâlneau deloc. Pe mocirl\ nici câinii care se
ra se sprijin\ jos pe ceva, mântului… al p\mântes- acest tip de scar\ se cruce, `ns\, Dumnezeu [i `ntorc la v\rs\tura lor.
iar sus are drept sprijin cului. Scara trimite spre nume[te cruce. Pogorât pe omul s-au `ntâlnit `ntr-o Scara Crucii este altceva
altceva. Nu `nseamn\ `ns\ altceva decât spre p\mânt. scara bunelor vestiri ale `mbr\]i[are atât de strân- decât sc\rile noastre de
c\ acel altceva este sur- O scar\ `n\l]at\ e o de- arhanghelului Gavriil, Fiul s\ c\ nici moartea nu a bloc, de pild\, iar cei care
prins `n totalitatea lui de clara]ie de independen]\ a lui Dumnezeu s-a v\zut ur- mai putut-o desface. urc\ pe ea sunt altcineva,
cap\tul de sus al sc\rii. Cu omului fa]\ de p\mântul cat pe o astfel de scar\ a sunt cu mult altcineva de-
din care a fost luat [i zidit. batjocurii. Numai c\ pe El
alte cuvinte, acesta poate
Chiar [i când coboar\ de pe
Spre `n\l]imi a[adar! cât unii dintre indivizii mo-
reprezenta un punct de nu-l izgone[ti a[a cu una cu horâ]i sau idiotiza]i ai vre-
plecare la rându-i spre un scar\, oamenii fac aceasta dou\. El s-a coborât pentru Pe aceast\ scar\ a `m- murilor noastre. Altceva
mai sus. De aici [i calitatea tot cu gândul la aerul tare noi [i f\r\ noi nu avea de br\]i[\rii ve[nice suntem decât aceast\ lume, adic\
de intermediar a sc\rii. de sus, la vântul care bate gând s\ urce `napoi de noi chema]i s\ urc\m. Nu, semn al ~mp\r\]iei lui
mai liber, mai neoprit de unde venise. El s-a pogorât crucea nu este o scar\ care Dumnezeu [i altcineva
nimeni, la soarele care nu pentru c\ noi ne-am cobo- s\ ne sperie! Cel mult co- decât omul lumii, adic\
Puntea [i scara g\se[te opreli[ti care s\-l rât mai `ntâi [i apoi ne-am moditatea noastr\, lenea `nsu[i omul lui Dumnezeu.
Nu este scara totul, ce umbreasc\… când coboa- `nc\p\]ânat s\ nu mai noastr\ modern\ pot s\ fie
urmeaz\ dup\ ce se ter- r\, oamenii poart\ `n inimi urc\m. El s-a urcat `ns\ pe speriate de aceast\ scar\,
mina scara este cu adev\- gustul `n\l]imii libere, li- scara noastr\ [i f\cut-o doar autosuficien]a, r\uta- ****
rat interesant. Scara doar bere de `mbr\]i[area une- scara Lui. tea, egoismul [i alte lucruri
ori uciga[\ a p\mântului. ~n duminica a IV-a a
deschide gustul pentru ur- Pentru prima dat\ scara neesen]iale pot fi speriate Postului Mare, `n care este
cat, este asemeni unui in- pe care am f\cut-o noi s-a de scara aceasta care este pomenit Sfântul Ioan Sc\-
dicator `nspre acel altceva Crucea, un alt fel sprijinit cu voia Celui de crucea. {i, astfel, `n]elegem rarul, Evanghelia red\ mo-
care ne determin\ la urma sus pe marginea de sus a c\ de voim s\ ne mântuim
de scar\ nu trebuie s\ ne lu\m `n mentul `n care Domnul a
urmei s\ alegem urcarea ~mp\r\]iei Sale. Pentru rostit Fericirile. Iar aceas-
spre el. Pentru a trece pun- Scara une[te, a[adar, di- prima dat\ turnul nostru spate crucea decât pentru a
o urca, cu toat\ respon- ta `nseamn\ c\ pe sc\rile
tea nu se cere mare efort. verse planuri [i o face `ntr-un Babel [i-a atins n\dejdea. lui Dumnezeu pentru noi
Pu]in\ aten]ie [i uneori mod propriu. Ea une[te talpa Sc\rile pe care le-am tot sabilitatea [i cu tot riscul.
Pe scara aceasta urc\ exist\ un singur sens: pe
echilibru. Pentru a urca pe cu podul casei, ea une[te `n\l]at noi erau sc\ri care ele doar se urc\. Re]inu]i
o scar\ `ns\ trebuie [i p\mântul cu coroana unui nu-[i `mplineau menirea numai oamenii vii, numai
oamenii care vor s\-[i `n „hainele de piele“ ale
schimbe via]a oribil\ sau joasei cuget\ri ne-am fi
„Torentul“ poc\in]ei pur [i simplu anost\, oa- a[teptat s\ vedem `n El un
menii care se mi[ca [i dup\ rege, gata s\ ne sature
Frica este o `nsu[ire copil\reasc\ alte criterii decât cele fizio- pântecele, s\ ne mângâie
pe care o manifest\ sufletul `m- logice, oamenii care vor- orgoliile, s\ ne dea `ntot-
b\trânit `ntru slava de[art\. Frica besc [i cu alte cuvinte decât deauna dreptate, s\ ne
este lipsa credin]ei ar\tat\ `n binecuvânteze meschin\ri-
a[teptare plin\ de spaima unor lu-
cele ale bârfelor mondene,
oameni care aud [i lucruri ile. Dar El ne spune cum se
cruri neprev\zute. Este o presim- urc\ din r\utate `nspre
]ire a unei primejdii `nchipuite, o care nu pot fi gr\ite `ntru
cutremurare a inimii care se frumuse]ea lor cereasc\. binecuvântare, [i având
`nsp\imânt\ [i se `mpu]ineaz\ pen- Scara Crucii nu este pen- har s\ dobândim [i mai
tru unele nenorociri `ndoielnice. tru mort\ciuni, pentru in- mult. Spre `n\l]imi a[a-
Teama este lipsirea de orice certitu- sensibili sau vânz\tori. Pe dar... a
dine chiar [i `n lucrurile cele mai
sigure. Când cineva cade din m\su-
ra chibzuielii, devine atât fricos cât Dumnezeu zice: «S\ ne sârguim pân\
[i `ndr\zne], c\ci sufletul s\u este ce vom ajunge to]i la `mpre-
sl\bit. Omul când pierde echilibrul
este iubirea unarea credin]ei [i a cuno[-
interior nu se mai cunoa[te pe sine tin]ei lui Dumnezeu, la sta-
Sui]i-v\, fra]ilor, sui]i-
[i cade astfel `n extreme. Precum v\, punând sui[uri `n inimi- rea de b\rbat des\vâr[it, la
apa strâmtorat\ ]â[ne[te spre le voastre [i luând aminte m\sura vârstei deplin\t\]ii
`n\l]ime, a[a, de multe ori, [i sufle- la proorocul care zice: «Ve- lui Hristos» (Efeseni 4, 13),
tul strâmtorat de primejdii urc\ ni]i s\ ne suim `n muntele care a fost botezat `n cel de
spre Dumnezeu prin poc\in]\ [i se Domnului, `n casa Dumne- al treizecilea an al vie]ii
mântuie[te. C\ci de la Hristos zeului nostru, care ne face sale v\zute [i care a urcat
`ncoace nu mai poate spune nimeni: picioarele noastre ca ale pe cea de-a treizecea treap-
„Doamne, om nu am“ c\ci to]i `l cerbului [i ne pune `ntru lu- t\ a sc\rii celei duhov-
avem pe Hristos, dar Hristos lu- cruri `nalte ca s\ biruim nice[ti, c\ci Dumnezeu este
creaz\ prin cei ce cred `n El. (Scara `ntru calea lui» (Isaia 2, 3). iubirea. (Scara - Sfântul
- Sfântul Ioan Sc\rarul) Alerga]i, rogu-v\, cu cel ce Ioan Sc\rarul)
6 Duminic\, 2 aprilie 2006
12 re]ete de post
a Suntem `n mijlocul Postului Mare a Postul cre[tin presupune,
pe l=ng\ ab]inerea de la anumite m=nc\ruri, o intensificare a
rug\ciunii [i o aplecare mai atent\ fa]\ de semenul aflat `n suferin]\
a ~n cele ce urmeaz\, v\ prezent\m 12 re]ete de post, organizate
`n 4 meniuri, a[a cum ne-au fost recomandate la trapeza Catedralei
mitropolitane din Ia[i a ~n ce prive[te rug\ciunea [i milostenia...
v\ recomand\m s\ v\ sf\tui]i cu duhovnicul dumneavoastr\ a
Pentru o mare parte a
cre[tinilor, postul const\, din
p\cate, doar `n respectarea
unui anumit num\r de re-
guli [i prescrip]ii formale im-
puse de Biseric\. ~ns\ scopul
postului este nu de a impune
obliga]ii exterioare, ci de a
determina credinciosul s\ re-
grete p\catele s\vâr[ite, s\
caute `ndreptarea [i comuni-
unea cu Dumnezeu. Tocmai
de aceea, `n aceast\ perioa-
d\ `n bisericile ortodoxe este
o atmosfer\ unic\, pe care pr.
profesor Alexander Schme-
mann o nume[te „triste]e lu-
minoas\“.
{ansa eliber\rii din
rutina p\catului
Postul este, prin defini]ie,
o ab]inere total\ sau par]ia-
l\ de la anumite mânc\ruri,
de la b\uturi [i, `n primul
rând, de la p\cate. Biserica
nu pune accentul pe postul
alimentar, ci pe cel spiritual,
adic\ ab]inerea de la p\cate
[i s\vâr[irea faptelor bune.
~mbinând cele dou\ aspecte,
postul se poate dovedi un ur-
cu[ spiritual. Postul este o
fapt\ de virtute, un exerci]iu
de `nfrânare a poftelor tru-
pului [i de `nt\rire a voin]ei,
o form\ de poc\in]\ [i un
mijloc de mântuire.
Biserica a rânduit un
timp special pentru poc\in-
]\, invitând pe credincio[i la
un efort trupesc [i spiritual
Salata de varz\ murat\ este o garnitur\
apreciat\ pentru m=nc\rurile de post
sus]inut, concretizat `n ceea
ce numim Postul Mare, o c\-
l\torie duhovniceasc\ ce are
ca destina]ie Pa[tele. Astfel,
Biserica ne ofer\ un ajutor
pentru a putea primi ~nvi-
erea Domnului nu doar ca pe
o simpl\ permisiune de a
mânca, ci ca pe o intrare a
noastr\ `ntr-o via]\ „nou\“.
~n primele veacuri, Postul
Mare avea [i rolul de a pre-
g\ti pe catehumeni pentru
botez. Ace[tia se botezau `n
cadrul Sfintei Liturghii pas-
cale. De aceea, putem privi
Pa[tele ca pe o re`ntoarcere
a noastr\ la botez, pentru ca
dup\ un efort sus]inut s\ fa-
cem „trecerea“ spre via]a cea
nou\ `n Iisus Hristos.
Cel mai lung
[i mai aspru post
Postul Pa[tilor este postul
dinaintea ~nvierii Domnului
[i este cel mai lung [i mai as-
pru din timpul unui an bise-
ricesc. Pe durata a [apte
s\pt\mâni, acest post ne
preg\te[te pentru `ntâmpi-
narea cu vrednicie a ~nvierii
lui Hristos, dar ne aduce a-
minte [i de postul pe care
Mântuitorul l-a ]inut 40 de
zile `nainte de `nceperea ac-
tivit\]ii Sale publice. ~n a-
far\ de acest argument, Pos-
tul Pa[telui se `ntemeiaz\ [i
pe tradi]ia Vechiului Testa-
ment: potopul, care a cur\]it
p\mântul de p\cate, a ]inut
REPORTAJ
40 de zile [i 40 de nop]i;
evreii au mâncat man\ `n
pustie 40 de ani; `nainte de a
primi tablele Legii, Moise a
stat pe munte 40 de zile;
ninivitenii au postit 40 de
zile `n semn de poc\in]\ [.a.
Postul Mare, a[a cum `l
[tim noi, este rodul unei
lungi [i extrem de complexe
evolu]ii istorice. ~n primele
trei secole cre[tine, durata [i
felul postirii nu erau unifor-
me. Abia `n secolul al IV-lea,
la Sinodul I Ecumenic de la
Niceea (325) s-au stabilit du-
rata [i asprimea postului, a-
[a cum le recomand\ [i as-
t\zi Biserica.
Dezleg\rile
din Postul Mare
Conform tradi]iei stabilite
`n Biseric\ de-a lungul tim-
pului, `n primele dou\ zile
din Postul Mare se recoman-
d\ post complet sau ajunare
spre sear\; la fel [i `n S\p-
t\mâna Patimilor (ultima
s\pt\mân\ a Postului Ma-
re). ~n vechime, `n fiecare
miercuri se ajuna pân\ sea-
ra, când se s\vâr[ea Litur-
ghia Darurilor mai `nainte
sfin]ite.
~n timpul Postului Mare
se dezleag\ la vin [i ulei, in-
diferent `n ce zi ar c\dea, la
urm\toarele s\rb\tori: Afla-
rea capului Sfântului Ioan
Botez\torul (24 februarie);
Sfin]ii 40 de mucenici (9
Meniul I
Bor[ de legume
Ingrediente: cartofi, ceap\,
morcovi, r\d\cini de p\trunjel,
]elin\, r\d\cini de varz\, bor[
acru, bulion, ulei, sare, verdea-
]\ tocat\ m\runt.
Mod de preparare
Zarzavaturile se cur\]\, se
spal\ [i se dau prin r\z\toarea
mare. Ceapa se taie m\runt [i
se pune la fiert cu pu]in\ ap\
[i ulei. Se adaug\ zarzavatul [i
se mai las\ la fiert. Se adaug\
apoi cartofii t\ia]i cubule]e
mici, sare dup\ gust, iar c=nd
toate sunt fierte, se adaug\ bu-
lionul [i imediat bor[ul care se
las\ s\ dea numai `n dou\-trei
Meniul II
Bor[ de hribi cu cartofi
Ingrediente: hribi congela]i
sau usca]i, ceap\, morcov, car-
tofi, r\d\cin\ de ]elin\, p\-
trunjel verde, bor[ acru [i ulei.
Mod de preparare
Se taie ceapa m\runt [i
`mpreun\ cu morcovul, ]elina
r\d\cin\ (date prin r\z\toare)
se pun la fiert `mpreun\ [i cu
hribii t\ia]i fidelu]e sau cu-
bule]e. Apoi se adaug\ cartofii
t\ia]i cuburi, sarea [i piperul,
dup\ gust. C=nd toate sunt
fierte, se adaug\ bor[ul acru
dup\ gust. Uleiul se `ncinge [i
se adaug\ pu]in bulion, apoi se
La Catedrala mitropolitan\ din Ia[i,
monahii au primit `n prima s\pt\m=n\ din post doar
cartofi cop]i `n staniol, ceai [i gri[ cu zah\r. „Am
descoperit noi c\, `nveli]i `n staniol, cartofii `[i
p\streaz\ mai bine propriet\]ile. Se prepar\ foarte
simplu: se cur\]\ cartoful de coaj\, se spal\, se
`nvele[te `n staniol [i se pune la cuptor, unde se
las\ aproximativ o or\. Cartofii pot fi [i fier]i `n
acela[i mod“ - ne-a spus maica Iuliana Ciobanu
legile statului interziceau
martie); Joia Canonului Ma-
re; `nainte [i dup\ serbarea toate petrecerile, jocurile [i
Buneivestiri (24 [i 26 mar- spectacolele `n Postul Mare.
tie) [i `n ziua Sfântului Copiii, bolnavii [i b\trânii
Gheorghe (23 aprilie). La sunt scuti]i de post.
Bunavestire [i la Florii (du-
minica dinaintea Pa[telui)
se face dezlegare [i la pe[te Rug\ciuni [i slujbe
(dac\ Bunavestire cade `n specifice Postului Mare
primele patru zile din S\p-
t\mâna Patimilor, se dezlea- Rug\ciunea specific\ Pos-
g\ numai la ulei [i vin). tului Mare este cea a Sfân-
~ntrucât Postul Mare este tului Efrem Sirul:
un timp de poc\in]\ [i sobri-
etate, `n aceast\ perioad\ „Doamne [i St\pânul vie-
sunt oprite nun]ile, serbarea ]ii mele, duhul trând\viei, al
zilelor onomastice [i, `n gene- grijii de multe, al iubirii de
ral, toate petrecerile. ~n ve- st\pânire [i al gr\irii `n
chime, `n Imperiul Bizantin, de[ert, nu mi-l da mie!/ Iar
clocote. Se adaug\ verdea]a fin
tocat\.
tav\ se `ntinde sosul cu ardei
(`n lips\, se face un sos din bu-
Pizza de post lion, cu pu]in\ ap\ sau ketchup)
Ingrediente: f\in\ de gr=u, peste care se pune compozi]ia
drojdie, ulei, ardei `n sos, (toc\ni]\ cu ciuperci), uniform
m\sline, ciuperci, sare [i piper. pe tot blatul. Se amestec\ cu
Mod de preparare m\sline t\iate feliu]e. Se d\ la
Se amestec\ f\ina cu droj- cuptor 30-40 de minute.
dia dizolvat\ `n pu]in\ ap\ Mere la cuptor
c\ldu]\ [i sare. Se face un Ingrediente: mere, gem
aluat `n care, pe parcursul (dulcea]\ de vi[ine), mar-
fr\m=nt\rii, se adaug\ [i ulei. garin\, zah\r.
Se `ntinde o foaie de aluat `n Mod de preparare
tava uns\ cu margarin\ [i Merele se spal\, se scobesc
tapetat\ cu f\in\. de cotoare. ~n scobitur\ se
Separat, ceapa t\iat\ pe[- pune pu]in\ margarin\, pu]in
ti[or [i morcovul dat prin r\z\- zah\r [i o linguri]\ de dul-
toare se c\lesc. Se adaug\ ciu- cea]\. Se a[az\ `n tava uns\ cu
percile. Se pune sare [i piper margarin\ [i se dau la cuptor
dup\ gust. Pe foaia `ntins\ `n p=n\ se `nmoaie.
pune `n ciorb\. Se adaug\ Mod de preparare
verdea]\: p\trunjel, leu[tean. Se rade morcovul prin r\-
Stufat de maz\re z\toarea mic\, se freac\ apoi
Ingrediente: maz\re, ciu- cu zah\rul [i se pune la c\lit.
perci, ceap\, usturoi, ardei, ro- Dup\ ce a sc\zut zeama, se
[ii, ulei, sare, piper, verdea]\. adaug\ margarina [i se las\
Mod de preparare la r\cit. Se adaug\ f\ina, bi-
Maz\rea [i ciupercile se spa- carbonatul, se amestec\ bine
l\ cu ap\ c\ldu]\. Ceapa [i us-
[i se `mparte aluatul `n do-
turoiul se taie m\runt, iar ar-
deii [i ro[iile se taie felii. Se a- u\. O jum\tate de aluat se
mestec\ totul, se pune ulei, sa- `ntinde `n tav\ (tava este un-
re, piper, ap\ [i se las\ la cup- s\ cu margarin\ [i tapetat\
tor p=n\ scade. La sf=r[it se a- cu f\in\) peste care se a[az\
daug\ verdea]a t\iat\ m\runt. un strat de gem de prune sau
Pr\jitur\ cu morcov oricare alt soi, dup\ care se
Ingrediente: morcov, zah\r, acoper\ cu cea de a doua
margarin\, f\in\, bicarbonat, jum\tate de aluat [i se pune
gem. la cuptor.

duhul cur\]iei, al gândului
smerit, al r\bd\rii [i al dra-
gostei, d\ruie[te-l mie, slu-
gii Tale./ A[a, Doamne-~m-
p\rate, ajut\-m\ s\-mi v\d
gre[elile mele [i s\ nu osân-
desc pe fratele meu, c\ bine-
cuvântat e[ti `n vecii vecilor.
Amin“.
La fiecare cerere din a-
ceast\ rug\ciune se face câte
o metanie, apoi fiecare cre-
dincios spune patru stihuri
de 3 ori cu 12 `nchin\ciuni
„Dumnezeule, milostiv fii
mie p\c\tosului“, „Dumne-
zeule, cur\]e[te-m\ pe mine
p\c\tosul!“, „Cel ce m-ai zi-
dit, Dumnezeule, mântuie[-
te-m\“, „F\r\ de num\r am
gre[it, Doamne, iart\-m\“.
Despre importan]a aces-
tei rug\ciuni `n via]a cre[ti-
nului, IPS Daniel, Mitropoli-
tul Moldovei [i Bucovinei,
spune: „E bine s\ zicem aca-
s\, sau pe drum, sau la ser-
viciu, `n gândul nostru, dac\
nu putem, dac\ nu suntem
singuri, aceast\ rug\ciune.
Ori de câte ori sim]im nevoia
`nt\ririi vie]ii noastre du-
hovnice[ti, dac\ zicem a-
ceast\ rug\ciune `n particu-
lar ne este de folos, pentru
c\ este rug\ciunea Bisericii,
ca [i „Tat\l nostru“. Este o
rug\ciune cu care se roag\
`ntreaga Biseric\, nu doar o
categorie, a[a-zis\ a peni-
ten]ilor. Noi acum to]i sun-
tem peniten]i, to]i avem
nevoie de poc\in]\“.
Ce este
Liturghia Darurilor
mai `nainte sfin]ite?
~n primele patru zile ale
Postului Mare, `n biserici se
Salata de fructe e un desert apreciat
[i la `ndem=na oricui care vrea s\ ]in\ post
Meniul III
Ciorb\ de zarzavaturi
Ingrediente: cartofi, cea-
p\, morcov, ]elin\, p\trunjel
(r\d\cini), ardei, bor[ acru,
past\ de tomate, p\trunjel
verde [i sare.
Mod de preparare
Se taie ceapa cubule]e/
pe[ti[or [i, `mpreun\ cu mor-
covul, r\d\cinile de ]elin\ [i
p\trunjel, se pune la fiert `n-
tr-un vas cu un sfert de ap\
din cantitatea total\. Apoi se
adaug\ cartofii t\ia]i cubu-
le]e. Se las\ la fiert, apoi spre
final se adaug\ uleiul, sarea
dup\ gust, pasta de tomate [i
bor[ul acru. Pasta de tomate
se mai poate amesteca cu
uleiul `ncins `ntr-o tigaie [i
apoi se toarn\ aceast\ com-
pozi]ie peste ciorba prepara-
t\. La sf=r[it se adaug\ leu[-
tean t\iat [i p\trunjel.
S\rm\lu]e `n frunz\ de
[tevie
Ingrediente: ceap\, ulei,
orez, morcov, r\d\cin\ de
Un alt fel de m=ncare preparat `n primele zile ale Postului Mare la trapeza Catedralei mitropolitane
din Ia[i este gri[ul fiert cu zah\r. ~n 5 litri de ap\ cu zah\r, chiar `nainte de a `ncepe s\ dea `n clocot,
maicile au ad\ugat `n ploaie 500 de grame de gri[. Gri[ul s-a omogenizat, devenind o crem\
s\vâr[e[te Canonul de po-
c\in]\ al Sfântului Andrei
Criteanul. Aceast\ slujb\ ne
arat\ greutatea p\catelor [i,
totodat\, ne insufl\ n\dej-
dea mântuirii. Astfel sunt e-
vocate momentele importan-
te din istoria biblic\: Adam
[i Eva, patriarhii, Noe [i po-
topul, David, ca `n cele din
urm\ s\ se ajung\ la
Hristos [i la Biseric\. Aceas-
t\ `ntoarcere la lumea crea-
]iei are rolul de a-l face pe
credincios s\-[i reg\seasc\
adev\rata dimensiune a vie-
]ii [i s\ se poc\iasc\.
~n timpul Postului Mare
se s\vâr[e[te Liturghia Da-
]elin\ [i p\trunjel, frunze de
p\trunjel, bulion, sare, piper,
bor[ acru [i frunze de [tevie.
Mod de preparare
Ceapa se taie m\runt [i se
c\le[te `n ulei. Se adaug\ ore-
zul, morcovul ras, r\d\cinile
de ]elin\ [i p\trunjel. Se toac\
p\trunjelul verde [i se ames-
tec\ `n compozi]ie. Se adaug\
sare [i piper dup\ gust.
~n umplutur\ se pot pune
ciupercu]e t\iate, soia gra-
nule etc. Frunzele de [tevie
se op\resc, apoi se umplu cu
compozi]ia ob]inut\. Sarma-
lele se pun `ntr-o crati]\ uns\
cu ulei, se adaug\ sosul
ob]inut din bulion [i bor[
acru, apoi se fierb la cuptor.
Salat\ de fructe
Ingrediente: portocale, ba-
nane, mere, kiwi, grapefruit
(`n func]ie de gusturi), zah\r
vanilat
Mod de preparare
Fructele se cur\]\, se taie
cuburi [i se amestec\. Dup\
preferin]\, se adaug\ zah\r
vanilat.
REPORTAJ
rurilor mai `nainte sfin]ite,
dar sâmb\ta se oficiaz\ Li-
turghia Sfântului Ioan Gur\
de Aur, iar duminica, `n pri-
mele cinci duminici de post
Liturghia Sfântului Vasile
cel Mare, apoi `n duminica
Floriilor Liturghia Sfântului
Ioan Gur\ de Aur. ~n S\pt\-
mâna Patimilor, joi [i sâm-
b\t\, se oficiaz\ Liturghia
Sfântului Vasile cel Mare. ~n
celelalte zile, dar mai ales
miercurea [i vinerea, se s\-
vâr[e[te Liturghia Darurilor
mai `nainte sfin]ite, care
este, de fapt, o slujb\ de `m-
p\rt\[ire a credincio[ilor,
`mpreunat\ cu vecernia.
~n m\n\stiri
nu se face m=ncare
cu ulei `n acest post
Pe l=ng\ rug\ciune [i mi-
lostenie, postul presupune [i
ab]inerea de la anumite
m=nc\ruri. De[i mul]i spun
c\ ast\zi este foarte greu s\
poste[ti, `ntruc=t „noi mer-
gem la munc\ [i avem nevo-
ie de o alimenta]ie s\n\toa-
s\ [i bogat\“, m=ncarea s\-
n\toas\ nu e `n mod necesar
pe baz\ de carne, ou\ [i
br=nz\. Mai mult dec=t at=t,
oamenii de la ]ar\ spun c\
Postul Pa[telui este mai u-
[or de ]inut, pentru c\ o dat\
cu prim\vara apar urzicile,
spanacul, [tevia [i alte plan-
te [i legume care pot asigura
o alimenta]ie s\n\toas\.
~n m\n\stiri, `n aceast\
perioad\ nu se folose[te ulei
Meniul IV
Sup\ crem\ de legume cu
crutoane
Ingrediente: morcov, r\d\-
cin\ de p\trunjel [i ]elin\, car-
tofi, ceap\, varz\ verde [i cono-
pid\, dac\ este.
Mod de preparare
Zarzavaturile se cur\]\, se
spal\ [i se fierb bine `n ap\ cu
sare. Dup\ ce au fiert bine se
scurg, se paseaz\ cu mixerul.
Legumele pasate foarte bine se
pun `n zeama `n care au fiert,
se adaug\ uleiul, verdea]a to-
cat\ m\runt [i se potrive[te de
sare [i piper. Se serve[te cu
crutoane.
Crutoanele sunt ni[te felii
de p=ine care se ung cu marga-
Pagini realizate de pr. Cezar }|B+RN| [i Narcisa BALABAN
Duminic\, 2 aprilie 2006
la m=ncare, dec=t s=mb\ta
[i duminica [i `n alte s\rb\-
tori cu dezlegare. S-ar putea
crede astfel c\, `n cele 40 de
zile, monahii m\n=nc\ nu-
mai ceai [i p=ine uscat\.
Este adev\rat c\ unii mon-
ahi adopt\ [i astfel de
regimuri severe, `ns\ tot `n
m\n\stiri se prepar\ sute
de m=nc\ruri de post care se
dovedesc a fi la fel de gus-
toase [i hr\nitoare ca [i cele
de frupt. Pentru a afla
c=teva dintre acestea, am
mers la trapeza Catedralei
mitropolitane din Ia[i.
Am reu[it s\ lu\m leg\tu-
ra cu maica Iuliana Ciobanu
care ne-a `mp\rt\[it c=teva
dintre secretele m=nc\ruri-
lor de post.
M=ncare s\n\toas\
cu bani pu]ini
Asociate `n mod corect [i
servite `n ordine, m=nc\ru-
rile de post pot s\tura pe
oricare dintre noi. ~mpreu-
n\ cu maica Iuliana, am
„compus“ patru meniuri de
pr=nz, `n cadrul c\rora se
va servi m=ncare numai de
post [i pe care vi le vom pre-
zenta `n continuare. „Sunt
foarte multe re]ete care se
pot combina `n cele mai fe-
ricite situa]ii. Iat\, de e-
xemplu, un meniu. O s\
vorbesc despre cum se face
`n general [i cum pot fi a-
ceste m=nc\ruri combinate.
Oricum, ]in s\ v\ spun c\
nu toate aceste m=nc\ruri
rin\ [i se taie cubule]e mici,
dup\ care se pun `ntr-o tav\
uns\ cu margarin\ [i se dau la
cuptor p=n\ se rumenesc.
Ciuperci à la grec
~ngrediente: ciuperci, cea-
p\, ulei, vin, l\m=ie, verdea]\,
sare [i piper.
Mod de preparare
Ciupercile se cur\]\, se spa-
l\ [i se taie buc\]i mari. Ceapa
t\iat\ m\runt se c\le[te `n
ulei `ncins, se adaug\ ciuper-
cile, vinul [i se las\ la fiert.
C=nd s-au `nmuiat ciuper-
cile se adaug\ zeam\ de l\-
m=ie, verdea]\ tocat\ m\runt
[i se mai fierbe foarte pu]in. Se
pune sare [i piper, dup\ gust.
Pr\jitur\ cu miere [i nuci
7
sunt preparate la noi la bu-
c\t\rie. A[adar, orice mas\
de pr=nz `ncepe cu aperi-
tive. Noi la aperitive punem
ardei cop]i da]i prin o]et [i
pu]in ulei [i sare, ciuperci la
gr\tar, salat\ de ciuper-
cu]e, m\sline, ro[ii, dovlecei
pane, salat\ de vinete sau
ro[ii umplute cu salat\ de
vinete, eventual salat\ ver-
de [i lista poate continua.
S\ trecem `ns\ la primul
meniu. Se poate servi, la
felul `nt=i, o ciorb\ de zar-
zavaturi. La felul al doilea,
sarmale `n frunze de [tevie
cu m\m\ligu]\ cald\. Ca
desert, se poate servi o sala-
t\ de fructe. Un alt meniu
poate include: bor[ de hribi,
la felul `nt=i, stufat de ma-
z\re, la felul al doilea com-
binat cu salat\ de varz\
murat\ [i ca desert se poate
servi o pr\jitur\ cu morcov,
de exemplu. Apoi, se mai
poate servi un bor[ s\n\tos
de prim\var\ (de legume),
la felul I, cu pizza de post la
felul al doilea [i mere la cup-
tor, ca desert. Mai putem
foarte bine combina o sup\
crem\ de legume cu crutoa-
ne, la felul `nt=i, la felul al
doilea ciuperci à la grec [i ca
desert se poate servi pr\ji-
tur\ cu miere [i nuci“.
Pentru a putea servi un
meniu ca cele descrise mai
sus nu este nevoie de mari
cheltuieli, ci mai degrab\ de
pu]in\ r\bdare [i voin]\. V\
prezent\m `n aceste pagini
re]etele preparatelor din me-
niurile amintite. a
Ingrediente: bicarbonat,
miere de albine, f\in\, ulei,
drojdie, sare, dulcea]\, nuci,
zah\r, margarin\.
Mod de preparare
Mierea amestecat\ cu bicar-
bonatul se pun `ntr-o crati]\ [i
se las\ la foc mic p=n\ se to-
pe[te. Se toarn\ peste f\in\ [i
se adaug\ uleiul, drojdia `nmu-
iat\ [i sarea. Se fr\m=nt\ [i se
las\ o jum\tate de or\. Aluatul
se `mparte `n dou\ [i se `ntind
dou\ foi care se ung cu dul-
cea]\ de care ave]i [i se pre-
soar\ cu nuci [i zah\r. Fiecare
foaie se ruleaz\, nu prea
str=ns, [i se a[az\ `ntr-o tav\
uns\ cu margarin\ [i tapetat\
cu f\in\. Se taie felii groase din
acea rulad\ [i se dau la cuptor.
8 Duminic\, 2 aprilie 2006 INTERVIU

Dialog cu filosoful PETRE }U}EA:

„Istoria e f\cut\ de Ale[i“

a Citi]i ultimul interviu acordat de filosoful PETRE }U}EA a „Dac\ americanii
n-ar g=ndi negustore[te, ci teologic, ar muta Sf=ntul Scaun de la Roma la Washington“
a „Bol[evismul a putut prinde la un popor agrar, nu la or\[eni“ a

La `nceputul anilor ’70, c=nd l-am a-l lua sub tutel\, pe motiv c\-i
cunoscut pe filosoful Petre }u]ea, iresponsabil, senil [i trebuie `ngrijit
eram student la Politehnica ca atare; drept r\spuns la inten]iile
bucure[tean\ [i frecventam, ca rudelor, Poetul a participat la
proasp\t aspirant la gloria literar\, concursul dramatic din Atena
restaurantul Uniunii Scriitorilor din acelui timp cu piesa „Antigona“.
casa lui Sadoveanu, de pe Calea Astfel, cum spunea }u]ea
Victoriei. Aici, `n una din dup\- (v-a]i dat seama c\ el era): „La 90
amieze, un b\tr=n `nalt [i falnic, cu, de ani le-a tras o «Antigona»!“,
`nc\ de pe atunci, o chelie r=z=nd `nc=ntat [i a[tept=nd,
glorioas\, a intrat peror=nd despre cum `i era obiceiul, sus]inerea [i
Sofocle [i `ncercarea rudelor lui de aprobarea auditoriului.
Am mai avut [ansa, de `nceput publicarea `n seri- Greut\]ile financiare [i de
c=teva ori, s\-i stau `n al al primului volum Pro- alt\ natur\ m-au `mpiedi-
preajm\. E drept, pe a- blemele sau cartea `ntre- cat. ~ntre timp au ap\rut
tunci nu realizam dimen- b\rilor din Omul – Tratat c=teva c\r]i semnate de
siunile reale ale g=ndito- de antropologie cre[tin\ al filosof, cuprinz=nd p\r]i
rului, [i aceasta mai ales marelui g=nditor Petre din oper\, mai pu]in sem-
din lipsa posibilit\]ilor de }u]ea. Am continuat s\ nificative pentru marele
cunoa[tere a vie]ii, operei public, `n serial, din acest g=nditor cre[tin ce era.
[i pozi]iei sale `n cadrul volum, p=n\ `n octombrie Abia `n 1993 am publicat
glorioasei genera]ii din 1991, c=nd am plecat de la primul volum din Omul.
care a f\cut parte, a lui revista „Timpul“ (unde in- Tratat de antropologie
Mircea Eliade, Emil Cio- trasem `n conflict cu „spon- cre[tin\– Problemele sau
ran, Eugen Ionescu, Mir- sorii“) la revista „Cronica“. cartea `ntreb\rilor. Au ur- fului, aflat\ la etajul 8 al g\tit pentru un dialog care
cea Vulc\nescu, Constan- Ultima oar\ c=nd am mat [i celelalte volume, ca, unui bloc bucure[tean, pe nu putea fi dec=t un ade-
tin Noica... Reparti]ia de vorbit cu Petre }u]ea, a- `n 2004, s\-l editez inte- strada {ipotului. Era un v\rat banchet platonician.
la terminarea facult\]ii, cesta se afla la a[ez\m=n- gral. spa]iu auster, cu un pat Eram `nso]it `n austera
undeva `n nordul Moldo- tul Christiana. Am discu- Sper c\ de acolo, de Sus, mare `n dreapta, cum in- garsonier\, c=nd am f\cut
vei, a `ntrerupt, practic to- tat ultimele detalii privind cum `i pl\cea lui s\ spun\, trai `n `nc\pere. La cap\- `nregistrarea, `ntre al]ii, [i
tal, leg\tura cu filosoful editarea Tratatului de an- s\ `mi acorde clemen]\, tul patului era o lad\ pen- de Titus Ceia.
cre[tin Petre }u]ea. tropologie cre[tin\. L-am pentru c\ motive `n afara tru a[ternuturi, iar la pe- La ultima `nt=lnire cu
A venit decembrie 1989, `ntrebat despre Nae Iones- voin]ei mele m-au `mpie- rete un raft plin de c\r]i, filosoful, la patul de spital,
odat\ cu el libertatea at=t cu [i Mircea Vulc\nescu; dicat s\ public primul vo- `n principal `n limba ger- eram `mpreun\ cu Marcel
a[teptat\ [i sperat\, [i nu mai avea vigoarea [i lum din Tratat, `n timpul man\. ~n fa]a patului era Petri[or, scriitor [i fost de-
iat\, visul din adolescen]\, for]a spiritului pe care vie]ii sale. o mas\ `nconjurat\ de c=- ]inut politic – aveam re-
de a scoate o revist\, s-a at=t de mult le admiram, teva scaune, iar `n st=nga portofon, dar, cum am pre-
materializat. `[i pierduse vlaga, deja era `nc\perii un alt raft cu cizat, Petre }u]ea era o pa-
La `nceputul lui ianuarie mai mult `n cer dec=t aici, Umbra palid\ c=teva poli]e, la fel de plin lid\ umbr\ a celui pe care
1990, lansam la Ia[i s\p- cu noi. I-am promis atunci a lui Petre }u]ea cu c\r]i vechi. Nu eram l-am cunoscut `n anii ’70 [i
t\m=nalul „Timpul“, ce-[i – era la sf=r[itul lui mai prima oar\ prezent `n gar- care era `nc\ at=t de plin
propunea a continua linia ’91 – c\ voi face tot posibi- Interviul pe care `l pro- soniera filosofului. De a- de for]\ spiritual\ doar cu
„Timpului“ eminescian. lul ca, `n timp util, s\ aib\ pun `n continuare l-am re- ceast\ dat\ aveam la mine c=teva luni `n urm\, c=nd
Din al treilea num\r, ap\- `n m=n\ acest prim volum alizat `n toamna anului un reportofon. Petre }u]ea `nregistram acest dialog.
rut tot `n ianuarie ’90, am tip\rit. N-a fost s\ fie. 1990, `n garsoniera filoso- era, ca `ntotdeauna, pre- (Cassian Maria Spiridon)

Tovar\[ul Stalin
i-a dizolvat suflete[te
[i i-a ucis biologic
Ce crede]i, domnule }u-
]ea, despre economia de
pia]\?
Asta e o vorb\ pur [i sim-
plu. P\i ce, poate s\ existe e-
conomie f\r\ pia]\? P=n\ a-
cum n-a fost pia]\? L\s=nd
gluma deoparte, `ntr-o eco-
nomie conteaz\ cel mai mult
`ntreprinz\torul. La ora[,
`ntreprinz\torul – la ]ar\,
gospodarul! Lozinca libera-
lilor moderni e c\ statul e un
prost gospodar. Pentru asta
`ns\, nu exist\ dec=t un sin-
gur remediu: triumful in-
teresului privat. O liberali-
zare a economiei! Dup\ dum-
neavoastr\, care ar fi cea
mai puternic\ cetate econo-
mic\ `n ziua de azi? V\ spun
eu: liberala Americ\! Din
punctul acesta de vedere,
europenii sunt, pardon de
cuv=nt, ni[te b\[ino[i.
Nu crede]i, totu[i, c\
Germania, dup\ ce s-a a
reunificat, a dob=ndit o
mare [ans\?
Deocamdat\ nu arat\. A-
ceasta, deoarece germanii
nu au voca]ie politic\. Sunt
doar ni[te buni gospodari [i
asta nu ajunge. Nici al]i eu-
ropeni nu au [anse mai
mari. S\ lu\m, de pild\,
francezii care s-au democra-
tizat total. Ei bine, demo-
cra]ia total\ este cimitir is-
toric. Europa poate azi ex-
porta idei tehnice, [tiin]\,
politic `ns\, zero.
~n urm\ cu ani a]i pre-
zentat comuni[tilor un
proiect de reforme econo-
mice…
Nici nu mi-au r\spuns. N-
aveau ei ce discuta cu un om
pe care-l [tiau de dreapta. Eu
am fost totdeauna de p\rere
c\ singurul mijloc de a ridica
omul din cele patru labe
antropoidale `n care a c\zut
este dreapta. Chiar extrema
dreapt\. Indolen]ilor, b=te
pe spinare p=n\ fac b\[ici. La
figurat, bine`n]eles, de[i n-ar
strica nici la propriu. Ru[ii
ar fi putut avea o [ans\ prin
extrema dreapt\. Dar ru[ii
nu au voca]ie istoric\. Au
doar voca]ia de ciread\.
Ru[ii au f\cut `n schimb
bol[evismul. Zic unii c\ l-ar
fi f\cut evreii, dar, `ntreb eu,
de ce nu l-au f\cut evreii la
francezi? Sau la germani, c\
Marx era german. Nu l-au
f\cut pentru c\ \[tia, m\-
car, nu sunt cirezi! Bol[evis-
mul a putut prinde la un po-
por agrar, nu la or\[eni. {i
de fapt, socialismul ar merge
la citadini! La un popor de
]\rani `ns\, a dat-o `n bar\.
Ca s\ v\ spun drept, are
mare importan]\ [i un alt
lucru: fondul rasial. Socialis-
mul „prinde“ pe un fond ra-
sial imbecil. Cultur\ inexis-

tent\, cirezi rurale, plus un
fond rasial imbecil, [i iat\ c\
socialismul devine doctrin\
[i se `ndreapt\ spre fali-
ment. S-a `nceput cu o min-
ciun\: li s-a spus oamenilor
c\ li se d\ p\m=nt, dup\
asta au fost beli]i [i li s-a
luat p\m=ntul `napoi.
Unii [i-a au pierdut [i
vie]ile …
S\ tot fie vreo 15 milioa-
ne, numai `n Rusia. Tovar\-
[ul Stalin i-a dizolvat su-
flete[te [i i-a ucis biologic.
Din punct de vedere rom=-
nesc, c\ci eu g=ndesc rom=-
ne[te, asta a fost pentru noi
o adev\rat\ binefacere, s\
m\ ierte Dumnezeu!
~n bel[ugul de acolo nu
poate ap\rea o g=ndire
teologic\
G=ndind rom=ne[te, ce
crede]i, va mai fi o Rom=nie
Mare?
P\i este aproape mare.
Ce-i mai lipse[te? Doar Bu-
covina [i Basarabia. Numai
c\ nu prea depinde de noi pro-
blema Basarabiei, c\ acolo e
c\pc\unul rusesc. C=t mai
e… C=nd m\ g=ndesc: dac\
nu i se `ntindea Rusiei m=na
de c\tre evreii americani, a-
cum se puteau `nt=mpla
multe lucruri importante `n
lume. Era o vorb\: s\ ne fe-
reasc\ Dumnezeu de trium-
ful Americii [i al Rusiei, [i au
triumfat am=ndou\. Acum
se `n]eleg de minune.
Pe noi ru[ii ne ur\sc. Ei
ne consider\, Hru[ciov a [i
declarat-o, „o insul\ latin\
care izoleaz\ slavii de nord
[i slavii de sud“. {i nu mai e
nimeni care s\ ne ajute.
Statele Unite nici nu s-au
n\scut, sunt un munte care
st\ pe loc. Asta din cauza
raselor care exist\ acolo.
Americanii fac haosul pla-
netar, ei g=ndesc negus-
tore[te.
Dac\ americanii n-a ar
g=ndi negustore[te, ci,
s\ zicem, teologic, ce s-a
ar
`nt=mpla?
Ar muta Sf=ntul Scaun de
la Roma la Washington. Ar
crea unitatea cre[tin\. Dar `n
bel[ugul de acolo nu poate
ap\rea o g=ndire teologic\.
N-au voca]ie, ci `l invoc\ pe
Dumnezeu s\ le binecuv=n-
teze pr\v\liile. Numai c\ se
`nt=mpl\ un fenomen ciudat:
un german, un francez, un
orice care ajunge `n America
se americanizeaz\. }in minte
c\ am fost odat\, la Moscova,
`n conflict cu un american. ~n
salonul lui Gafencu. I-am
f\cut o impresie detestabil\
americanului acela.
Tragedia omului de azi e
c\ americanii dicteaz\. Dic-
teaz\ economic, vamal, na-
val, aerian. Doar at=t c\ nu
exercit\ cum ar trebui st\-
p=nirea lumii, dec=t la
casele de bani. N-au orgoliu
politic. Nenorocirea este c\
americanii sunt foarte pu-
ternici [i nu se poate deo-
camdat\ ca lumea s\ le
scape de sub control. Sunt
cei mai bine `narma]i; ru[ii
nu pot duce cursa `narm\rii
cu americanii, cu surprizele
lor tehnice.
{i totu[i americanii i-a
au
menajat pe ru[i `ntr-u un
moment destul de impor-
tant.
Asta `i va costa. De altfel,
dup\ cum [tii, au disp\rut ei
[i romanii… Istoria nu iart\,
americanii vor `mb\tr=ni [i
ei. Eu c=nd eram t=n\r, am
scris o prostie: c\ marile
puteri au murit. N-au murit
`nc\, dar e inevitabil. Cu
progresul tehnic `ns\, as-
t\zi, s-ar putea ajunge la
situa]ii hilare: dac\ Elve]ia,
de pild\, ar avea superiori-
tate tehnic\ militar\, i-ar pu-
tea cere o capitulare URSS-
ului. La asta ar putea duce
concentr\rile de energii
imense `n spa]ii mici. Repet,
`ns\, orice democra]ie este
un cimitir istoric.
C=t a[ fi de aristocrat
`n g=ndire, politic sunt
democrat
S\ `n]elegem c\ noi ne
facem intrarea `ntr-u
un
cimitir istoric?
Noi n-avem nici m\car
democra]ie. Un cimitir is-
toric presupune un trecut de
via]\ care s\ fie `ngropat.
Noi am jucat `n Evul Mediu
un rol foarte important.
Principatele, [i Muntenia [i
Moldova, ba chiar [i Transil-
vania, s-au b\tut separat cu
Imperiul Otoman `ntr-un
mod glorios. C=nd Ungaria
era f\cut\ pa[al=c, noi `i
b\team pe turci.
Pentru c\ veni vorba de
Ungaria, se agit\ `n ul-
tima vreme ideea c\ Un-
garia este un pericol. Dum-
neavoastr\ ce crede]i?
Pentru cine? Pentru Ro-
m=nia?! {ti]i ceva, eu nu
mor de r=s, c\ nu sunt car-
diac. Iar dac\ fac g\l\gie
d=n[ii, fac a[a, ca o tob\ pe
care o ba]i, dar nu spune
nimic.
{i totu[i, de mai multe
luni se perpetueaz\ o
stare de tensiune.
P\i, nu sunt ei de vin\.
Vinova]i sunt m\garii de la
Bucure[ti care nu [tiu s\
fac\ ordine. La posibilit\]ile
noastre, s-ar putea face or-
dine la T=rgu Mure[ [i `n se-
INTERVIU
cuime `n trei ore. Cu scuze!
Dar cine s\ fac\ uz de for]a
de ordine a rom=nilor dac\
rom=nii sunt condu[i de
ni[te nevolnici? Aici nu e
vorba de legi, ci de oameni.
S\ [ti]i un lucru: eu, c=t
a[ fi de aristocrat `n g=ndire,
politic sunt democrat. Masa
e absolut\: fiecare prost luat
`n parte e un prost [i at=t.
Dar to]i pro[tii \[tia `mpre-
un\ sunt un principiu is-
toric. Cineva, `mi pare c\
Aldous Huxley, a spus: „Un
singur lucru mi se pare sub-
lim. Nu un spectacol cosmic,
care nu-mi spune nimic prin
materialitatea lui, ci o mul-
]ime desf\[urat\ revolu]io-
nar `n ac]iune“. Dar revolu]ia
n-o face mul]imea. Ea joac\
doar rolul apei `n vas: `l
umple, nu d\ forma vasului.
Domnule }u]ea, care ar
fi, dup\ dumneavoastr\,
cea mai ilustr\ figur\ is-
toric\ a secolului al
XVIII-llea?
Napoleon. Un om care a
ref\cut ordinea natural\ pu-
n=nd parul pe haimanalele
de pe uli]\. El face ade-
v\rata istorie a Revolu]iei
Franceze. C=nd a fost `ntre-
bat Napoleon cum `[i explic\
intrarea armatelor sale `n
}\rile de Jos, ca pe bule-
vard, `n timp ce regii Fran]ei
se opinteau la ele zadarnic,
d=nsul a r\spuns: „N-au in-
trat armatele Fran]ei, ci
ideile revolu]ionare de pe
drapel!“. ~ncepuse o nou\
filosofie a Istoriei!
Social-democra]ia
e anticamera
comunismului
Crede]i c\ ideea comu-
nismului ar fi avut vreo
[ans\ dac\ `nc\pea pe
alte m=ini?
Care m=ini pot transfor-
ma o eroare `n adev\r? Cel
mult, dac\ `nc\pea pe alte
m=ini, se termina mai repe-
de cu comunismul. Sigur!
Duminic\, 2 aprilie 2006
Ce p\rere ave]i dum-
neavoastr\ despre so-
cial-d
democra]ie?
Social - democra]ia e anti-
camera comunismului. Co-
muni[tii nu sunt dec=t
mo[tenitorii social-demo-
cra]iei. Pentru atitudinea
mea fa]\ de social-democra-
]ie s-a g\sit un motiv `n plus
s\ fiu b\tut la fund c=nd
eram `n `nchisoare.
Dac\ veni vorba, hai s\ v\
povestesc ceva: odat\, un
codo[ de acesta cum mi[unau
printre tor]ionarii no[tri s-a
dus la comandantul `nchi-
sorii [i l-a rugat s\-i dea voie
s\ vin\ pe la mine ca s\ m\
asculte vorbind. „P\i bine,
m\i boule, ce `n]elegi tu din
ce vorbe[te acela?“, l-a `ntre-
bat comandantul. „Nimic,
dar le vorbe[te grozav!“, a
r\spuns individul.
La anchet\ m-au `ntre-
bat: „E adev\rat c\ ai l\udat
social-democra]ia?“. Iar eu
le-am r\spuns: „E laptele
b\tut al comunismului“.
{ti]i ce vor social-democra-
]ii? S\ fac\ [i bine, dac\ se
poate, dar s\ nu fac\ cum
trebuie. Numai c\, dac\ prin
social-democra]ie s-a intrat
`n comunism, nu se poate
ie[i din comunism tot pe-
acolo. E ca o u[\ care se poate
deschide numai dintr-o par-
te, social-democra]ii nu au
for]\ activ\ de lupt\.
N-au guvernat Germania
social-democra]ii? Drept care
„au f\cut pe ei“. Acum cea
mai bun\ doctrin\ politic\
ar putea fi cea liberal\.
Liberalii clasici, care orga-
nizeaz\ societatea pe per-
sonalitatea uman\.
{i care crede]i c\ este
sistemul social cel mai
bun?
Cel care pleac\ de la res-
pectul m\[tii de om; demo-
cra]ia. Democra]ia oblig\,
prin `ns\[i ordinea ei ideo-
logic\, idiotul s\ stea al\turi
de geniu [i s\-i poat\ zice:
„Ce mai faci, frate?“. Partea
proast\ este c\ oamenii de
excep]ie pot ajunge captivi
`n cirezile democratice. Ce
decide masa are un caracter
absolut, deoarece prin mas\
9
se exprim\ specia. Prin indi-
vid se exprim\ personali-
tatea. Numai c\, uneori, un
individ ajunge s\ influen-
]eze foarte mult asupra
maselor. Ace[tia sunt Ale[ii.
Istoria este f\cut\ de Ale[i.
Paradoxul societ\]ii umane
este c\ mul]imea `i produce
pe conduc\tori, iar ace[tia o
conduc.
Domnule }u]ea, nu cre-
de]i c\ acum poporul
rom=n tr\ie[te, dup\ 45
de ani de comunism, o
rena[tere na]ional\?
N-am ie[it `nc\ din comu-
nism. N-am ie[it `nc\ din
aceast\ inven]ie n\uc\. a
Francmasoneria
Ce-a
a]i putea s\ ne
spune]i dumneavoas-
tr\ despre francma-
sonerie?
S-a n\scut `n Evul Me-
diu ca o reac]iune `mpotri-
va tiraniei de atunci. Pe
parcurs au luat-o `n st\-
p=nire evreii. Au transfor-
mat-o `n unealt\ de st\-
p=nire iudaic\. Ini]ial, ni-
meni nu putea deveni, s\
zicem, Cavaler de Rose-
Croix dac\ era evreu.
Ulterior, s-a putut orice.
Asta a fost de fapt, - uite,
aici fac poate un p\cat [i
sunt totu[i fecior de pop\,
dar o spun - fructul nepu-
tin]ei cre[tinismului tole-
rant p=n\ la refuz. Argen-
toianu a fost odat\ `ntre-
bat de ni[te tineri: „S=n-
te]i francmason, domnule
ministru?“ La care le-a
r\spuns: „Fugi b\, de-aici.
Am fost, e un fleac“. Franc-
masoneria dore[te pute-
rea, cu lozinci democra-
tice. Nu sunt religio[i. Au
o singur\ religie: propria
lor doctrin\. Pe du[mani
`i anuleaz\ social. Au o
structur\ suprana]ional\.
Deci, sunt antinaturali.
To]i cei care aspir\ la uni-
tatea speciei om anuleaz\
principiul competi]iei `n-
tre popoare. Anuleaz\ `n-
s\[i principiul civiliza]iei
moderne, n\scut\ prin
lupt\.
10 Duminic\, 2 aprilie 2006
De ce facem fapte bune?
Aceasta este `ntrebarea la care r\spund
intervieva]ii no[tri de ast\zi. Pe lâng\ aceasta, v\ vor
spune [i de ce trebuie s\ facem fapte bune, cu ce
scop. Care este r\splata pentru faptele bune pe care
le facem? Unde primim r\splata? Exist\ vreo
leg\tur\ `ntre datoria civic\ [i faptele bune? Care
este ultima fapt\ bun\ f\cut\?
Poate c\ `ntreb\rile enun]ate v-au predispus [i pe
dumneavoastr\ la medita]ie fa]\ de semnifica]ia
faptelor s\vâr[ite zi de zi. Mai `ntâi `ns\ v\ invit\m
s\ citi]i opiniile de mai jos.
„Faptele bune
nu se spun“
Nadia Ungureanu, 53 de
ani, pensionar\
Este bine [i este normal s\
facem fapte bune. Nu este
neap\rat o datorie, dar a[a
ne-am n\scut [i a[a cred c\
este bine [i normal. Noi spe-
r\m c\ plata pentru faptele
noastre este acolo sus [i o vom
primi dup\ ce vom pleca din
aceast\ lume. Acolo sus vom
r\spunde pentru ceea ce am
f\cut bine [i pentru ceea ce
am f\cut r\u. Sper\m s\
primim bine dac\ facem bine.
Trebuie s\ [i merite acel
cineva pentru care facem o
fapt\ bun\. Sunt care nu
merit\ [i, `n cazul acesta, de-
pinde de fiecare dac\ vrea
s\-l ia `n seam\ sau nu.
Petru]a Popa, 34 de ani
Faptele bune nu se spun.
Dac\ le faci, le faci pentru li-
ni[tea [i pentru siguran]a su-
fletului t\u. Nu trebuie s\
avem neap\rat o plat\ pentru
faptele pe care le facem.
Gheorghe Boldea, 65 de
ani, profesor
Mi se pare corect s\ facem
fapte bune din moment ce tr\-
im `ntr-o societate civilizat\.
Binele dintotdeauna a fost c\-
utat, iar noi trebuie s\-l fa-
cem. {ti]i cum se zice: „A face
bine `nseamn\ a tr\i bine“.
Dac\ tr\im `ntre oameni tre-
buie s\ facem bine. Dac\ nu,
s\ ne transform\m `ntr-o
hait\ de câini! A-l respecta pe
cel\lalt este o fapt\ bun\,
este o regul\ de convie]uire,
iar cadrul social este cel care
ne dicteaz\ s\ facem bine.
Georgel Popa, 41 de ani
Nu [tiu dac\ ast\zi faptele
bune sunt `ntotdeauna [i dez-
interesate. Ideal ar fi ca fapte-
le bune s\ fie f\cute din su-
flet, f\r\ ideea de interes. Din
p\cate, din câte se observ\,
`nregistr\m din ce `n ce mai
pu]ine fapte bune. La ce ne a-
jut\ s\vâr[irea faptelor bu-
ne?! Se spune c\ „d\ruind vei
dobândi“. Depinde de fiecare
om `n parte. Dac\ el simte
pornirea s\ fac\ o fapt\ bun\,
trebuie s\ o fac\ dezinteresat.
(Care este ultima fapt\ bun\
pe care a]i f\cut-o?) Vai!
(pufne[te `n râs) M-a]i lovit
acum! Nu pot s\ r\spund. Nu
mai [tiu.
„Este o datorie fa]\ de
semenii no[tri“
Georgiana Ionescu, 12 ani,
elev\
A face fapte bune `n-
seamn\ s\ aju]i pe cineva, cu
un sfat, cu un dar. {i cred c\
fac acestea pentru ca oamenii
s\ m\ considere bine crescut\
sau poate numai pentru sufle-
tul meu. ~mi place s\ ajut oa-
menii [i o fac, de obicei incon-
[tient, nu m\ gândesc c\ a[a e
normal. Ultima fapt\ bun\ pe
care am facut-o a fost mier-
curea trecut\ când am ajutat
o b\trân\, la biseric\ la mine
`n cartier, dându-i bani, pen-
tru c\ era s\rac\ [i nici nu
putea s\ mearg\.
Elisabeta Nechifor, pen -
sionar\
S\ [ti]i c\ `n toat\ via]a
mea am f\cut fapte bune, dar
mul]umiri nu prea aud. Eu fac
bine pentru c\ a[a simt. Când
v\d c\ omul este nec\jit, nu
pot s\ nu-i dau o mân\ de aju-
tor. Toat\ via]a mea a[a am
f\cut. {i când am fost `n ser-
viciu, pe to]i, cât am putut, i-
am ajutat. Am ajutat f\r\ s\
am preten]ia s\-mi dea o
cafea m\car, dar s\ aib\ un
respect, a[a. „M\i, doamna as-
ta mi-a f\cut un bine când-
RAID
va!“. Dar de unde?! Eu sin-
gur\ m-am oferit s\ ajut pe
cineva, dar a[a am p\]it
mereu. I-am spus [i preotului
paroh, p\rintele la care m\
spovedesc, c\ sunt tare ne-
mul]umit\ din punctul acesta
de vedere.
Armand, 19 ani, student la
medicin\
Nu spun, pentru c\ am
p\reri proprii… ~n medicin\,
fapte bune, sau a[a… `n gene-
ral?… Dac\ faci fapte bune
ajungi `n Rai [i dac\ faci fapte
rele ajungi `n Iad. P\i, `n ce
constau faptele bune!? Cons-
tau `n salvarea unei vie]i, de
exemplu. Este o datorie civic\
pân\ la urm\ fa]\ de umani-
tate, fa]\ de semenii no[tri.
Moise, 70 de ani, pensionar
Facem fapte bune pentru
c\ a[a este normal, a[a este
firesc, uman. Este o datorie s\
facem fapte bune. {ti]i, eu
sunt liber cuget\tor, iar ideea
pl\]ii `n cer pentru faptele
bune este o intimitate care nu
poate fi discutat\ pe strad\.
Eu fac fapte bune `n orice
moment. La anii mei, nu mai
intru `n contact nemijlocit cu
persoane de categorii sociale
diferite ca s\ fiu cel care face o
fapt\ bun\, dar, dat fiind fap-
tul c\ nu stau la pat, c\ nu su-
p\r pe nimeni, c\ tr\iesc pe pi-
cioarele mele, c\ tr\iesc verti-
cal, sunt fapte bune. Chiar [i e-
xisten]a mea este o fapt\ bun\.
„Fapta bun\
este o datorie fa]\
de Iisus Hristos“
Aurica Brum\, 50 de ani,
func]ionar public
Este foarte important s\
facem fapte bune, pentru c\
ele ne ajut\ s\ devenim buni.
Pân\ la urm\, s\vâr[irea
faptelor bune este o datorie
fa]\ de noi [i fa]\ de ceilal]i de
lâng\ noi. Fapta bun\ este
mul]umirea noastr\. A face
fapte bune `nseamn\ a-]i aju-
ta aproapele, a nu-l sup\ra, a
nu-l jigni, a te purta frumos
cu oricine. Eu nu-mi contori-
zez faptele bune, dar `ncerc s\
nu sup\r pe nimeni, s\ nu de-
ranjez, s\-l ajut cu ceva dac\
are nevoie.
Constantin Bi]\, 78 de ani,
agricultor
Vrei s\ m\ `nregistrezi a-
colo?! (n.r: arat\ spre reporto-
fon) Aha! P\i, dac\ suntem
cre[tini, dac\ ne numim cre[-
tini, trebuie s\ facem fapte
bune, iar plata pentru aceste
Maria, 58 de ani, asistent medical: „A face fapte
bune este o datorie fa]\ de tine `nsu]i“
fapte bune pe care le facem
este dincolo, `n ceruri. Este o
datorie fa]\ de Iisus Hristos,
pentru umilin]a lui, c\ el s-a
n\scut [i a suferit pentru noi
[i pentru mântuirea noastr\.
De asta noi trebuie s\ ne jert-
fim pentru el. S\ facem fapte
frumoase, s\ ascult\m de cu-
vintele [i sfaturile sale [i s\
`ndeplinim toate cuvintele din
evanghelii. {i asta pentru a
deveni cre[tini adev\ra]i [i
pentru a dobândi via]a ve[-
nic\, ~mp\r\]ia Cerurilor.
Oricând trebuie s\ `l aju-
t\m pe cel de lâng\ noi, pe a-
proapele nostru, pe care tre-
buie s\-l iubim ca pe noi `n[i-
ne. {i cine este aproapele nos-
tru?! Acela care este nec\jit,
care are nevoie de noi, acela
care face voia Tat\lui Ceresc.
Maria, 58 de ani, asistent\
medical\
A face fapte bune e totuna
cu a da la un s\rac de po-
man\, a-i spune o vorb\ bun\
dac\ are nevoie, a-l `ncuraja.
Faptele bune nu se fac cu in-
teres, nu se fac, neap\rat,
con[tient, totul porne[te din
inim\. Ne gândim poate doar
c\ aceste fapte pe care le
facem `[i vor primi plata acolo
sus, pe lumea cealalt\. A face
fapte bune este o datorie fa]\
de tine `nsu]i… Ultima fapt\
bun\ pe care am f\cut-o: am
dat la un s\rac de poman\.
Dan Cov\taru, 62 de ani,
artist plastic
Fapta bun\ este fapta unui
om de bun\ condi]ie [i cu su-
flet bun, `n primul rând. Pri-
mim `ncât sim]im nevoia s\
d\ruim. Fapta bun\ este o
necesitate a oamenilor buni.
Vlad Amariei, 19 ani, stu-
dent
P\i, nu [tiu ce `nseamn\
fapt\ bun\. Cred c\ `nseamn\
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
s\ aju]i pe cineva f\r\ s\
a[tep]i ceva `n schimb. Nu cred
c\ trebuie s\ primim ceva `n
schimb ca s\ socotim ceea ce
am f\cut ca fiind ceva bun.
Cred c\ r\splata este `nsu[i
faptul c\ te sim]i tu bine… Ha,
cine mai [tie care este ultima
fapta bun\ pe care am f\cut-o.
Fapte bune mici, zilnice, sunt
multe. Poate c\, dându-le
tema colegilor mei, fac o fapt\
bun\, nu [tiu. Sau dac\ le-am
suflat la un examen am f\cut
ceva bun?! (Le-ai cerut ceva `n
schimb?) Ei, da de unde? Erau
ni[te am\râ]i, obosi]i…
Biserica ne `nva]\ s\ facem
fapte bune ca s\ ajungem `n
Rai, dar ce crezi c\ ajungem
`n Rai?!
Sergiu Tudose, 70 de ani,
actor Teatrul Na]ional „Vasile
Alecsandri“
E complicat de spus. Tot ce
]ine de legile adev\rate, tot ce
]ine de adev\r, de fapte bune,
de fapte care se cer f\cute, tot
ce ]ine de demnitatea omului,
toate acestea fac parte din
bagajul faptelor care ne aduc
pe calea cea bun\. Exist\ o
leg\tur\ `ntre datoria civic\
[i fapta bun\. Civismul face
parte din legile care trebuie
s\ fie respectate.
Atât timp cât noi ne ghid\m
dup\ ni[te principii `n care
credem, faptele bune ajut\ la
lini[tea noastr\ personal\.
Cred c\ fac foarte multe
fapte bune, dar pe care nu le
monitorizez. Mai simplu mi-ar
fi s\ v\ spun una rea (râde).
~n general, tot ceea ce vreau
s\ fac se `ncadreaz\ `n faptele
bune. De exemplu, unele din
faptele bune pe care le fac
sunt: am grij\ de familia mea,
am grij\ de nepotul meu, am
grij\ s\ ajung la timp când
joc, astfel `ncât spectatorii s\
nu a[tepte. Dar astea fac par-
te din civismul despre care
spuneam mai `nainte. a

„Poporul moldovenesc“ - o crea]ie politic\
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
Cu n\dejdea c\ exist\ o
u[\ `ntredeschis\ spre Eu-
ropa [i pentru fra]ii no[tri de
peste Prut [i c\ noi, cei care
aproape am p\truns prin ea,
vom fi capabili s\-i motiv\m
mai bine `n aceea[i direc]ie,
s\ fim optimi[ti [i s\ spe-
r\m c\ va veni din nou o pri-
m\var\ a re`ntregirii noas-
tre, de data aceasta `ntr-o
Europ\ Unit\. Ne putem `n-
temeia legitimele speran]e [i
a[tept\ri pe c=teva conside-
rente teoretice [i constat\ri
practice. F\r\ preten]ia de a
le epuiza, vom prezenta c=-
teva dintre ele.
Noi analize ale
na]ionalismelor
Resurgen]a na]ionalis-
melor de tot felul, `n special
dup\ colapsul comunismu-
lui `n centrul [i estul conti-
nentului, a determinat co-
munitatea [tiin]ific\ anga-
jat\ `n c=mpul disciplinelor
socio-umane la un nou [i
prolific efort de analizare a
na]ionalismului [i etnicit\-
]ii. Consecin]a direct\ a a-
cestei realit\]i a fost eroda-
rea continu\ a c=[tigurilor
analitice formulate `n seri-
oase tomuri de autori apre-
cia]i precum: Benedict An-
derson, John Armstrong,
Ernest Gellner, Eric Hobs-
bawm, Anthony D. Smith,
John Breuilly [.a.m.d. Re-
zultatul final al acestui pro-
ces a fost amplificarea hao-
sului metodologic [i concep-
tual `n cel mai curat spirit
postmodern.
Din p\cate, deconstruc-
]ia nu ne-a ajutat s\ `n]e-
legem mai bine nici origi-
nile na]ionalismului, nici
raporturile acestuia cu et-
nicitatea [i nici nu ne-a spo-
Luna martie aduce aminte rom=nilor, mereu,
de `nceputul unei prim\veri cum `nc\ nu a fost
alta: o prim\var\ a neamului nostru care,
`n 1918, [i-a v\zut `mplinit un vechi [i legitim vis.
~n acel martie, Basarabia [i-a legat din nou
destinul de cel al ]\rii-mam\ aflat\ atunci `n
amare [i cumplite clipe de restri[te.
rit capacitatea de predic]ie
`n leg\tur\ cu un eventual
sf=r[it al epocii statelor na-
]iune. Tot ceea ce [tim as-
t\zi `n plus este faptul c\
un nou efort analitic, di-
rec]ionat punctual, este mai
mult dec=t necesar. Afirm
acest lucru deoarece chiar
cei care au `ncercat deman-
telarea miturilor legate de
na]iune au creat practic noi
mituri. Care ar fi acestea?
Mituri contemporane
legate de na]iune
~n primul r=nd a fost a-
creditat mitul potrivit c\-
ruia diferendele na]ionale
pot fi rezolvate `ntr-o nou\
„arhitectur\ global\“ prin
promovarea exhaustiv\ a
principiului na]ionalit\]ilor
[i al autodetermin\rii de-
pline. Walker Connor a-
vertiza `nc\ acum trei ani
c\ exist\ nu mai pu]in de
6.000 de homeland-uri pe
suprafa]a globului [i c\ va
fi practic imposibil ca toate
acestea s\ devin\ state-na-
]iune. Este deci limpede c\
viitorul previzibil nu va cu-
noa[te o alt\ form\ de
structurare politic\ la nivel
global. Chiar dac\ „noul me-
dievalism“ articulat teoretic
de Hedley Bull va triumfa,
elementul na]ional este un
ingredient indispensabil
oric\rei noi lumi.
Un al doilea mit, care ne
intereseaz\ `n mod deose-
bit, afirm\ c\ centrul [i sud-
PAGINA DE ISTORIE
estul Europei este locul `n
care fierbe „mustul“ unui
na]ionalism funciarmente
r\u [i violent - gata s\ iz-
bucneasc\ oric=nd - [i c\ a-
cesta reprezint\ baza poli-
ticii [i culturii din aceast\
regiune. Am demonstrat
altundeva c\ „dihotomia
Hans Kohn“, care st\ [i la
baza acestui nou mit, nu
este numai o abera]ie ci,
mai mult, ea este `nc\rcat\
etic `n spiritul unei vremi
vetuste. Ca s\ fiu limpede:
popula]ia din acest areal eu-
ropean nu are [i nici nu a
avut o predeterminare ge-
netic\ sau cultural\ c\tre
na]ionalismul violent (`n
opozi]ie cu cel civic).
Na]ionalismul,
manipulare a elitelor?
Al treilea mit afirm\ c\
na]ionalismul resurgent de
azi - `n aceast\ zon\ a Eu-
ropei - este rezultatul unui
na]ionalism anterior repri-
mat `n vremea comunismu-
lui [i reizbucnit dup\ pr\-
bu[irea acestuia cu [i mai
mult\ vigoare. A sus]ine
„`nghe]ul“ na]ionalismului
`n vremea comunismului
nu este numai fals, ci [i pe-
riculos din punctul de ve-
dere al analiz\rii realit\]ii
istorice parcurse de statele
fostului lag\r socialist.
Na]ionalismul a avut [i are
`n continuare o dinamic\ [i
o evolu]ie proprie `n conexi-
Duminic\, 2 aprilie 2006
une cu un cadru social dat
[i cu un context anumit.
Un al patrulea mit afir-
m\ c\ na]ionalismul se da-
toreaz\ `n exclusivitate eli-
telor manipulatoare. Aceas-
t\ viziune instrumentalist\
trebuie amendat\ sever, ca
[i cea care sus]ine c\ na]iu-
nile sunt un eventual dat
divin imemorial.
O alt\ viziune proiectat\
asupra na]iunilor, un al
cincilea mit `n opinia mea,
sus]ine c\ acestea sunt nu
numai extrem de omogene,
ci [i foarte u[or de `ngr\dit
`n frontiere precise, perfect
conturate [i inexpugnabile.
O remarc\ general\ `n le-
g\tur\ cu aceste noi mituri
ap\rute la sf=r[itul secolului
trecut se impune: ele sunt
toate de sorginte normativ\
[i nu rezist\ aplic\rii unor
principii analitice.
„Frontiere etnice“
O dezbatere similar\ - `n
jurul altor chestiuni `ns\ -
de mai mic\ amploare [i, a-
parent, f\r\ implica]ii at=t
de profunde se poart\ `n ju-
rul conceptului de etnicita-
te, concept resuscitat `n de-
ceniul [apte al secolului tre-
cut [i prezent ast\zi `ntr-o
multitudine de lucr\ri de
specialitate. Etnicitatea es-
te acum conceput\ ca o mo-
dalitate „de dicto“ [i nu „de
re“. Ea presupune `ntru-
nirea a patru caracteristici:
continuitate biologic\, va-
lori culturale `mp\rt\[ite la
nivelul `ntregii comunit\]i,
un spa]iu de comunicare [i
interac]iune, `n fine, o cate-
gorie cultural\ unic\. Ca [i
`n cazul na]ionalismului e-
xist\ o oarecare confuzie `n
definirea etnicit\]ii.
Cele mai multe `ncerc\ri
de a o defini merg pe subli-
nierea apartenen]ei la un
grup etnic care `mp\rt\[e[-
te o serie de atribute pe ca-
re alte grupuri nu le au `n
comun. Aceasta este dimen-
siunea subiectiv\ a et-
nicit\]ii, la care trebuie a-
d\ugat\ cea obiectiv\, ge-
nerat\ de teritoriul comun,
religie, tr\s\turi fizice, ex-
perien]\ istoric\ etc.
Frederick Barth scria:
„…acord\m o importan]\
fundamental\ faptului c\
grupurile etnice sunt cate-
gorii de atribuire [i identifi-
care operate de c\tre actorii
`n[i[i [i au deci menirea de
a organiza interac]iunile
Etnicitatea transcende politicul
Pierre Van den Berghe
sublinia cu mult temei: „Un
grup etnic… `mp\rt\[e[te o
tradi]ie cultural\ [i are `n-
tr-un anumit grad con[ti-
in]a faptului de a fi diferit
de celelalte grupuri. Res-
ping deopotriv\ vechea con-
cep]ie etnografic\ potrivit
c\reia un grup etnic este
pur [i simplu un grup uman
care are aceea[i limb\, obi-
ceiuri [i a[a mai departe,
precum [i noua accep]iune
la mod\ potrivit c\reia un
grup etnic exist\ numai
prin faptul c\ cineva spune
c\ el exist\“.
Etnicitatea transcende,
deci, `ntr-o manier\ speci-
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul I
la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
dintre indivizi“. ~n esen]\,
Barth sublinia c\ ceea ce
este definitoriu nu sunt
at=t caracterele comune ale
unui grup etnic considerat
`n sine, c=t cele atribuite de
c\tre acesta [i de c\tre cele-
lalte cu care se afl\ `n con-
tact `n vederea construirii
[i `ntre]inerii unor „fron-
tiere etnice“ de natur\ s\
reglementeze aceast\ in-
terac]iune.
De ce opereaz\
distinc]ia
moldovean - oltean?
Dac\ ar fi s\ aplic\m a-
ceast\ viziune subiectului
nostru, nu ar fi cazul s\ vor-
bim despre ansamblul tr\-
s\turilor definitorii ale ro-
m=nilor sau, la alt nivel, ale
moldovenilor, transilv\neni-
lor, muntenilor etc., c=t mai
degrab\ despre atribuirile
reciproce operate `n cadrul
interac]iunilor cu ceilal]i -
slavi, maghiari, respectiv
moldoveni `n raport cu ol-
tenii [.a.m.d. - [i `ntre]i-
nerea pe aceast\ cale a unor
frontiere etnice `n ciuda evi-
dentelor `ntrep\trunderi de-
mografice [i culturale.
Problema nu este, deci,
„ce este moldoveanul?“, ci
cum [i de ce opereaz\ dis-
tinc]ia moldovean - oltean
`n cadrul unor rela]ii sociale
determinate de ace[tia. Pro-
blema se rezum\ la „fron-
tiera etnic\“ pe care o con-
struiesc [i o `ntre]in cele
dou\ grupuri, precum [i la
modul `n care o fac. Exist\,
desigur, [i cealalt\ dimen-
siune care accentueaz\ asu-
pra „datului“ istoric mani-
festat `n origini, limb\, cul-
tur\ etc. Cele dou\ dimensi-
uni trebuie `ns\ luate `m-
preun\. (n.r. titlul [i interti-
tlurile apar]in redac]iei)
fic\, politicul. Consider\m
c\, `n lumina celor de mai
sus, „basna“ cu „poporul
moldovenesc“ nici nu mai
trebuie discutat\. Admitem
`ns\ c\ ea este o crea]ie po-
litic\ [i c\ va disp\rea tot
prin intermediul politicii.
~ncerc=nd s\ analiz\m -
cu preciz\rile teoretice [i
precau]iile expuse mai sus -
situa]ia Basarabiei, vom
constata c\ exist\ c=teva
etape distincte din acest
punct de vedere, etape care
se suprapun marilor eveni-
mente istorice care au mar-
cat liniile de fr=ntur\ `n
destinele rom=nilor tr\itori
la r\s\rit de Prut.
12 Duminic\, 2 aprilie 2006
PE SCURT
Be]i c=t mai mult suc
de morcovi
Uniunea European\ a lansat, re-
cent, o campanie intitulat\ „E[ti
gata pentru?..“, menit\ s\ pro-
moveze consumul de suc de mor-
covi [i nectaruri. Aceasta urm\-
re[te `ncurajarea consumului de
suc de morcovi la toate v=rstele,
copii, adul]i, v=rstnici, av=nd `n
vedere c\ produsul asigur\ toate
elementele nutritive necesare or-
ganismului. Institutul pentru
Ocrotirea Mamei [i Copilului
„Alfred Rusescu“ sus]ine campania,
`ntruc=t jum\tate dintre nou-
n\scu]i [i copiii de p=n\ la 5 ani
sufer\ de malnutri]ie sau de com-
plica]ii generate de caren]e ali-
mentare. „Studii clinice dovedesc
multiplele beneficii ale consumului
de suc de morcovi, iar noi, medicii,
recomand\m `ntotdeauna pacien-
]ilor liniile directoare pentru o
diet\ echilibrat\. Toat\ lumea [tie
c\ vitamina A este foarte util\ `n
sporirea acuit\]ii vizuale pe timp
de noapte [i pentru s\n\tatea
pielii, `ns\, nu `n ultimul r=nd, [i
pentru stimularea imunit\]ii“, a
declarat directorul general al insti-
tutului, prof. dr. Adrian Georgescu.
Dr. Adrian Georgescu a subliniat
c\ provitamina A (beta-carotenul)
nu se degradeaz\ prin fierbere.
Potrivit sursei citate, sucurile [i
piureurile de morcovi sunt reco-
mandate at=t pentru bebelu[i, c=t
[i pentru copii. Totu[i, mamele
sunt sf\tuite s\ le serveasc\ f\r\
zah\r, pentru c\ acesta, `n special
cel rafinat, este cauza principal\ a
obezit\]ii la copii.
Noi tratamente
pentru psoriazis
Terapiile moderne biologice `n bo-
lile inflamatorii mediate imun s-au
dovedit eficiente `n patru domenii,
anume poliartrita reumatoid\,
spondilita anchilopoetic\, psoriazis
[i artrita psoriazic\, precum [i `n
boala Crohn. Acest tip de terapie
biologic\ utilizeaz\ produse
asem\n\toare cu substan]ele pe
care le produce organismul viu, a
subliniat prof. dr. Ioan Nedelcu,
[eful Sec]iei de Dermatologie de la
Spitalul Militar Central.
Utilizarea infliximab `n psoriazis
amelioreaz\ via]a pacien]ilor.
Inciden]a psoriazisului la
popula]ia general\ este de 3%,
adic\ 660.000 de persoane sufer\
de aceast\ afec]iune, iar 25% din-
tre acestea fac forme grave de pso-
riazis, a explicat prof. dr. Ioan
Nedelcu. El a men]ionat c\ pa-
cien]ii selecta]i pentru aceast\
schem\ de tratament sunt ale[i pe
criterii bine stabilite pentru c\
tratamentul este foarte scump, `n
jur de 20.000-30.000 dolari/an pen-
tru fiecare pacient. Tratamentul
este suportat de c\tre CNAS.
O alt\ afec]iune foarte r\sp=ndit\
pentru care se folose[te tratamen-
tul cu infliximab este poliartrita
reumatoid\, cea mai frecvent\
form\ de reumatism inflamator.
Ea se `nt=lne[te la aproximativ
1% din popula]ia general\, ceea ce
permite s\ se estimeze c\ `n
Rom=nia exist\ peste 200.000 de
pacien]i cu aceast\ suferin]\, a
precizat dr. Constantin Codreanu
de la Institutul de Reumatologie.
Scade num\rul
cazurilor de tuberculoz\
~n 2005, un num\r de 30.336 de
rom=ni au fost trata]i de tubercu-
loz\, o boal\ curabil\. Cu toate c\
num\rul cazurilor de tuberculoz\
a sc\zut de la un an la altul, tu-
berculoza continu\ s\ r\m=n\ o
important\ problem\ de s\n\tate
public\ `n Rom=nia. Tom
Dougherty, Director Executiv al
organiza]iei Doctors of the World -
USA, a declarat: „Num\rul
cazurilor noi de tuberculoz\ `n
Rom=nia a crescut zguduitor
dup\ 1990. ~n mod alarmant,
`ntre 2000 [i 2004 s-au `nregistrat
145.601 cazuri de tuberculoz\. a
Bolile reno-urinare pot fi tratate acas\,
dar sub supravegherea medicului
de dr. Doina
DUMITRIU
Dispensarizarea repre-
zint\ o metod\ individua-
l\ de asisten]\ medical\
cu caracter profilactic,
prin care se supraveghea-
z\ continuu [i activ unele
categorii de persoane s\-
n\toase, dar mai expuse
`mboln\virilor, sau bol-
navii suferinzi de anumite
boli, cu aplicarea unui
complex de m\suri me-
dico-sociale.
Prin dispensarizare se
urm\re[te prevenirea bo-
lilor, `nt\rirea s\n\t\]ii,
depistarea [i tratarea `m-
boln\virilor, precum [i
pre`nt=mpinarea evolu]i-
ilor nefavorabile ale aces-
a O PLANT| PE S|PT|M+N| a O PLANT| PE S|PT|M+N| a O PLANT| PE S|PT|M+N| a
Accesele de tuse convulsiv\ dispar dac\ be]i decoct de cimbri[or
Cimbri[orul, cimbrul cio -
banului sau buruiana de bal -
sam este o plant\ medicinal\
important\ pentru proprie -
t\]ile sale terapeutice, fiind
supranumit\ „antibioticul
s\racului“.
~n fitoterapie este folosit\
partea aerian\ a plantei. Cim-
bri[orul are efect curativ `n
laringite, traheite, grip\,
bron[ite acute, infec]ii respi-
ratorii [i tuse convulsiv\,
stimuleaz\ func]iile hepatice
(secre]iile bilei de c\tre ficat [i
contrac]iile veziculei biliare) [i
pofta de m=ncare la anemici [i
are rol `n dischinezie biliar\,
enterocolite, enterite, dureri
de stomac, crampe abdomi-
nale [i hemoragii interne. De
asemenea, combate reumatis-
mul, scleroza `n pl\ci, nevroza
astenic\, st\rile de oboseal\,
POR}IA DE S|N|TATE
Anumite boli trebuie urm\rite cu aten]ie de
medicul de familie, `ncadr=ndu-se `n metoda
de interven]ie medical\ numit\
dispensarizare. Prin aceasta se urm\re[te,
`nainte de toate, prevenirea bolilor [i, apoi,
depistarea [i tratarea `n timp util a acestora.
tora, a recidivelor, com-
plica]iilor [i croniciz\rii
bolilor.
Dispensarizarea se des-
f\[oar\ `n trei etape: de-
pistarea bolnavilor, preci-
zarea diagnosticului, in-
stituirea tratamentului [i
luarea `n eviden]\; stabi-
lirea unor m\suri medica-
le [i sociale ce urmeaz\ a
se institui prin colabora-
rea medicului specialist
din spital cu medicul de
depresia psihic\, apatia, epi-
lepsia [i paralizia, are rolul de
a stimula memoria, combate
alcoolismul, ulcera]iile tegu-
mentare [i elimin\ viermii in-
testinali.
Forme de utilizare
UZ INTERN
DECOCT: dintr-o linguri-
]\ de amestec, `n p\r]i egale,
cu herba de cimbri[or [i
herba de scai v=n\t sau ana-
son verde la 200 ml de ap\;
se fierbe 2 minute, se las\ s\
infuzeze 10 minute, se `ndul-
ce[te cu miere [i se bea c=te o
`nghi]itur\ `n fiecare sear\ [i
`n accese de tuse convulsiv\.
VIN DE CIMBRI{OR:
dintr-o lingur\ de herba us-
cat\, care se fierbe `n 500 ml
de vin; se strecoar\, se `n-
familie care v\ asigur\
dispensarizarea; suprave-
gherea activ\ a dispen-
sariza]ilor.
Cum se procedeaz\
`n dispensarizarea
bolilor renale?
Exist\ multe categorii
de boli care necesit\ dis-
pensarizare, dar ast\zi ne
vom opri la bolile renale,
care se `nscriu `n principi-
ile enumerate mai sus,
prezent=nd `ns\ [i o serie
de particularit\]i. Catego-
riile de boli pentru care se
face dispensarizare sunt:
glomerulopatiile, nefropa-
tiile intersti]iale, tubu-
lopatiile, litiaza reno-uri-
nar\, anomaliile congeni-
tale ale aparatului reno-
urinar, hipertensiunea re-
no-vascular\, insuficien]a
renal\ cronic\.
Depistarea acestor afec-
]iuni se face fie cu ocazia
examenelor medicale cli-
nico-biologice ce se prac-
tic\ periodic, fie `n cadrul
consult\rilor zilnice la ni-
velul diverselor unit\]i
medico-sanitare.
Copiii cu risc crescut,
care necesit\ investiga]ii
active, sunt cei cu amigda-
lite repetate, infec]ii cro-
nice de focar, boli post-
streptococice, deficit imu-
nologic, afec]iuni renale
mo[tenite ereditar (litiaza
metabolic\, nefropatii me-
tabolice, tubulopatii).
Aceast\ ac]iune de de-
pistare este urmat\ de
stabilirea formei clinico-
biologico-histologice de
boal\ [i instituirea trata-
mentului adecvat. Respec-
tiva etap\ se desf\[oar\
dulce[te cu miere de albine [i
se ia c=te un p\h\rel `nainte
de mese `n boli de stomac,
gaze intestinale, afec]iuni re-
nale, tuse, migrene, astenie
[i ca stimulent al circula]iei
periferice.
LICHIOR: din 3-4 l\stari
de cimbri[or `n 250 ml de al-
cool de 40 de grade; se ma-
cereaz\ 3-4 zile, se strecoar\
[i se consum\ c=te o lin-
guri]\ pe zi `n boli de stomac.
UZ EXTERN
INFUZIE: din amestec, `n
p\r]i egale, cu cimbri[or,
flori de lavand\, utilizat\
pentru sp\l\turi vaginale `n
caz de leucoree sau gar-
garisme pentru afte [i ul-
cera]ii bucale.
TINCTUR|: din herba
proasp\t\ introdus\ `ntr-o
sticl\ peste care se toarn\ al-
cool de 40 de grade; se ]ine la
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
numai `n unit\]i spitali-
ce[ti bine dotate tehnic [i
medical. Urmeaz\ exter-
narea bolnavului, cu pre-
cizarea regimului de via]\
[i orientarea profesional\,
regimul alimentar, trata-
mentul medicamentos ce
urmeaz\ a fi efectuat, dar
[i calendarul controalelor
[i elementele clinice [i bio-
logice care trebuie urm\-
rite.
Leg\tura dintre unita-
tea spitaliceasc\ [i medi-
cul care asigur\ dispensa-
rizarea se va face pe baza
biletului de ie[ire din spi-
tal. Medicul care asigur\
dispensarizarea va com-
pleta `n fi[a de consulta]ii
principalele caracteristici
clinico-biologice la exter-
narea din spital, modific\-
rile constatate cu ocazia
fiec\rui control [i trata-
mentul efectuat. Aceast\
leg\tur\ permanent\ `n-
tre medicul specialist din
spital [i medicul care asi-
gur\ dispensarizarea con-
[tientizeaz\ bolnavul de
leg\tura cu boala de care
sufer\.
Deoarece majoritatea a-
fec]iunilor renale cu ca-
racter cronic duc la o limi-
tare a poten]ialului func-
]ional [i de efort, copiii su-
ferinzi vor fi orienta]i spre
acele profesiuni a c\ror
solicitare energetic\ este
sub 1.000 de calorii /8 ore.
Regimul alimentar `n
tratamentul medicamen-
tos sa va stabili de la caz
la caz, `n func]ie de starea
gineco-biologic\ [i stadiul
evolutiv al bolii. a
soare sau la loc cald timp de
14 zile [i se folose[te ca frec]ii
[i masaje pentru paralizii,
scleroze, dureri ale coloanei
vertebrale [i ale muscula-
turii membrelor. (Dup\ car -
tea profesorului Constantin
I. Milic\ - Plante medicinale
autohtone )

Dac\ ave]i pietre la rinichi, face]i cur\ de suc de mere
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
În multe cazuri apar dureri
violente, aproape de nesupor-
tat, în zona celor doi rinichi [i în
regiunea lombar\ ([ale), cu ira-
dieri în abdomen [i spre orga-
nele genitale. Durerile acute
sunt înso]ite de urin\ri frecven-
te cu cantit\]i reduse, balon\ri,
v\rs\turi, transpira]ii reci, an-
xietate [i chiar st\ri de le[in
survenite brusc, mai ales în
timpul nop]ii. Factorii favori-
zan]i ai litiazei sunt:
- prezen]a în urin\ a unor
substan]e care pot cristaliza:
acid uric (rezultat dintr-o ali-
menta]ie bogat\ în c\rnuri), a-
cid oxalic (din cafea, cacao, ceai
chinezesc), acid fosforic (pro-
venit din regimuri alimentare
bogate în proteine [i exces de
hormoni paratiroidieni) [i cal-
ciu în exces (provenit din decal-
cifieri rapide în urma mobili-
z\rilor rezervelor de calciu din
oase);
- reac]ii fizico-chimice care
favorizeaz\ cristalizarea (oligu-
rie, boli metabolice, gut\, leuce-
mie mieloid\, pH-ul urinar,
tratamente cu sulfamide [i
staz\ urinar\);
- obstacole în eliminarea nor-
mal\ a urinei (adenom de pro-
stat\, steatoz\ uretral\, infec]ie
urinar\, sarcin\ la femei, pa-
raplegie cu imobilizare la pat);
- compozi]ia apei de b\ut cu
exces de s\ruri minerale;
- consumul exagerat de car-
tofi, cacao, cafea, ceai negru [i
alte dulciuri (favorizeaz\ preci-
pitarea acidului oxalic), excesul
de carne, lapte [i derivate lacta-
te (favorizeaz\ precipitarea ura-
]ilor, fosfa]ilor [i carbona]ilor),
administrare excesiv\ de vita-
min\ D [i deficit de vitamin\ A;
- predispozi]ie ereditar\ [i
malforma]ii congenitale.
Simptomele bolii constau din
colic\ renal\ cu dureri acute (la
litiaza oxalic\) [i dureri u[oare,
surde (la litiaza uric\). Aceste
Regimul alimentar
Înainte de a cunoa[te concret
compozi]ia pietrelor se va începe
cu o cur\ de 3 zile în care se vor
consuma:
- în primele 2 zile câte 1,5 litri
suc de mere, frac]ionate în 5 re-
prize a câte 300 ml;
- în ziua a 3-a se începe cu un
pahar (150 ml) suc de mere la ora
8 diminea]a urmat, dup\ 30 de
minute, de 50 ml ulei de m\sline
[i 150 ml suc de mere; în contin-
uare, se repet\, de 6 ori, consumul
de ulei de m\sline [i suc de mere
la intervale de 2 ore pân\ seara;
- dup\ 3 zile se vor consuma
supe de legume (morcov, fasole
verde, cartofi, tomate, dovlecei),
salate de crudit\]i (ceap\, morcov,
lactuca, ardei gras, usturoi, sfecl\
ro[ie, ridiche neagr\ ras\, napi,
varz\, p\trunjel, m\rar, p\stâr-
nac, praz, castrave]i), salat\ de
vinete, cartofi fier]i, piper negru
(1-10 boabe, în cre[tere [i descre[-
tere zilnic\), fructe crude, sucuri [i
Litiaza renal\, o afec]iune grav\, rezultat\ prin formarea
de calculi sau nisip în bazinet, vezica urinar\ [i în c\ile
renale, ca urmare a precipit\rii unor substan]e dizolvate
în urin\, este mai frecvent\ la b\rba]i, în special cu
vârste între 30-50 de ani, de 3 ori mai mult decât la femei.
dureri sunt cauzate de migra-
rea unor calculi existen]i în ri-
nichi [i deplasa]i prin c\ile uri-
nare, în urma unor eforturi fizi-
ce exagerate sau dup\ o c\l\to-
rie cu un mijloc de transport ca-
re zdruncin\ (c\ru]\, motocicle-
t\, biciclet\, ma[in\ pe dru-
muri neasfaltate sau c\l\rie).
Tratamentele
fitoterapeutice
Afec]iunile litiazice ale apa-
ratului urinar beneficiaz\ de
propriet\]ile terapeutice ale
multor specii de plante medici-
nale completând, cu succes, tra-
tamentele medicamentoase [i
regimul igieno-dietetic.
În forme simple se vor con-
suma ceaiuri preparate astfel:
Infuzii din:
- m\tase de porumb (1 lin-
guri]\ la 250 ml ap\ clocotit\,
din care se beau 2 c\ni pe zi, una
cu 60 de minute înainte de micul
dejun [i a doua în cursul serii);
- frunze de afin, ment\,
roib\, p\trunjel, leu[tean, urzi-
c\ [i mesteac\n;
- muguri de plop negru, pin
[i fag;
- herba de rotungioar\, fe-
cioric\, turi]\ mare, patlagin\,
coada calului (pentru elimina-
rea nisipului), troscot, sovârv,
sl\b\nog, ventrilic\, vindecea,
pufuli]\ cu flori mici;
- coaja verde a fructelor de
nuc;
- coji de mere uscate (50 g la
1 litru ap\ clocotit\).
Decocturi din:
- fructe de ienup\r (10-20
boabe la 1 litru de ap\ din care
se beau 2 c\ni pe zi, cu mare efi-
cien]\ antiseptic\ (nu se ad-
compoturi din mere, pere, cire[e,
l\mâi (2-4 fructe pe zi), pepene
verde, pepene galben, coac\ze,
fragi (300-500 g pe zi), afine, alune
de p\dure, stafide, struguri (1-2 kg
pe zi pe o durat\ 1-2 zile s\pt\mâ-
nal). Aceste alimente au efecte di-
uretice prin s\rurile de potasiu
care alcalinizeaz\ urina.
Se vor evita alimentele cu
con]inut ridicat în proteine ani-
male [i mai ales în sare, care pre-
dispun la formarea de calculi. Se
va controla abuzul de alimente
unilaterale, atât predominant ve-
getariene (]elin\, spanac, ciuperci,
hrean, mur\turi, mu[tar, boia de
ardei, condimente iu]i, fructe
acre), precum [i abuzul de carne,
gr\simi, ou\, creier, ficat, rinichi
[i alcooluri tari care favorizeaz\
precipitarea ura]ilor. Prin acest
regim cu caren]\ în sare se va
elimina o mare cantitate de ap\
din organism u[urând, totodat\,
activitatea inimii.
În litiaza oxalic\ se recomand\
un regim s\rac în alimente bogate
în calciu [i oxala]i (lapte, brânze-
POR}IA DE S|N|TATE
ministreaz\ la gravide [i la bol-
navi cu leziuni renale grave);
- fructe de m\ce[ (2 c\ni pe
zi) cu efecte diuretice [i în blo-
carea form\rii calculilor renali,
în cure de lung\ durat\;
- frunze de meri[or (2 c\ni pe
zi) pentru efecte diuretice [i an-
tiseptice;
- m\tase de porumb (30 g la
1 litru ap\ care se fierbe la foc
domol timp de 2 ore [i se bea,
frac]ionat, în cursul zilei);
- r\d\cini de osul iepurelui
(contra litiazei urice [i calcice [i
pentru îndep\rtarea toxinelor),
iarb\ mare, fr\sinel, pir (3-4
c\ni pe zi), ]elin\ [i p\trunjel
(20 g la 500 ml ap\);
- herba de ghimpe, într-o
cur\ de durat\ cu ac]iune di-
uretic\ [i de eliminare a nisipu-
lui [i a calculilor mici (gravele),
coada calului (se bea 1-1,5 litri
pe zi), coada racului (500 ml pe
zi în cure prelungite), linari]\,
vulturic\ [i z\mo[i]\ cu ac]iune
diuretic\ [i de eliminare a
nisipului [i calculilor mici;
- paie de ov\z (2 linguri
m\run]ite la 250 ml ap\, fierte
3 minute, din care se beau 3
c\ni pe zi) contra nisipului din
vezica urinar\.
O cur\ de lung\ durat\ pre-
supune consumul zilnic de in-
fuzie preparat\ din m\tase de
porumb, frunze de mesteac\n [i
cozi de cire[e, luate în p\r]i
egale, care prezint\ efecte sigure
în dizolvarea pietrelor din c\ile
renale [i eliminarea lor treptat\,
în aproximativ 3 luni. Curele de
ceaiuri diuretice [i litotripice
(care sparg calculii) sunt de mare
folos, întrucât constituie o alter-
nativ\ la consumul apei de b\ut.
În litiaz\ oxalic\ se reco-
mand\ ceaiuri diuretice care a-
cidific\ urina pentru men]inerea
solubilit\]ii s\rurilor [i împiedi-
carea precipit\rii lor.
- Infuzie din urzic\ vie (o lin-
gur\ la 250 ml ap\ clocotit\); se
infuzeaz\ acoperit 15 minute [i
se beau 2-3 c\ni pe zi, cu efecte
de ridicare a diurezei [i învi-
orarea organismului.
- Decoct din herba de coada
racului (o lingur\ în 500 ml
ap\) care se fierbe 15 minute la
foc mic [i se bea cald în 3 re-
prize, dup\ mesele principale,
cu rol în blocarea form\rii cal-
culilor de oxala]i, prin cure de
lung\ durat\.
În amestec se folose[te de-
coct din rizomi de pir, r\d\cini
de brusture, flori de alb\strele,
fructe de m\ce[e, m\tase de po-
rumb, herba de trei-fra]i-p\ta]i,
fecioric\ [i rostopasc\ (în p\r]i
turi, smântân\, ou\, fasole, ma-
z\re, bob, varz\, conopid\, spanac,
p\trunjel, sfecl\, m\cri[, revent,
[tevie, sparanghel, caise uscate,
ciocolat\). Carnea se admite fiar-
t\, în cantitate limitat\ (150-200 g
la dou\ zile). De asemenea, sunt
indicate alimentele bogate în mag-
neziu, care u[ureaz\ dizolvarea o-
xala]ilor de calciu (orez, fulgi de
ov\z, pâine integral\, gr\simi ve-
getale, pr\jituri [i alte preparate
din cereale). Ra]ia zilnic\ trebuie
s\ totalizeze 2.500-3.000 de calorii,
cu 400 g glucide, 80 g proteine [i
100 g gr\simi vegetale.
În litiaza uric\ se scot din ali-
menta]ie carnea de animal tân\r
(miel, vi]el), gr\simi animale, m\-
runtaie, icre, conserve, supe de
carne, ou\, brânzeturi s\rate, ciu-
perci, ceai chinezesc, cafea, fasole
boabe, maz\re, spanac, [tevie, spa-
ranghel, varz\ de Bruxelles, bob.
În litiaza fosfo-calcic\ se re-
duce consumul de lapte, conserve,
legume verzi, fructe proaspete,
nuci, alune, condimente.
Duminic\, 2 aprilie 2006 13
Constantin I. Milic\ este profesor universitar la
Universitatea de {tiin]e Agricole [i Medicin\ Veteri-
nar\ (USAMV) din Ia[i. Este specializat `n fitotera-
pie [i trateaz\ anual sute de persoane din toate
col]urile ]\rii, prescriind pentru orice boal\ preparate
complexe din plante pe care cel mai adesea le ig-
nor\m. A salvat oameni c\rora nu li se mai d\deau
[anse de supravie]uire, preparatele fiind realizate `n
laborator, dup\ metode [tiin]ifice [i dup\ atenta
analiz\ a fiec\rei afec]iuni `n parte.
egale) din care se iau 1-2 linguri - codi]e de cire[e sau vi[ine,
la 250 ml ap\; se fierbe 10 m\tase de porumb [i herba de
minute [i se consum\ câte 3-4 z\mo[i]\ (în p\r]i egale) din
ceaiuri calde între mese. care se ia 1 lingur\ amestec la
În litiaza uric\ sunt folosite 200 ml ap\, se fierbe 5 minute
mai frecvent: [i se beau 2-3 c\ni pe zi;
- infuzie de mesteac\n (2-3 - r\d\cini de roib\ (100 g),
linguri de frunze uscate la 250
frunze de mesteac\n (20 g),
ml ap\ clocotit\); se infuzeaz\
fructe de ienup\r (15 g) [i
10 minute, iar dup\ r\cire se
fructe de m\ce[ (15 g) din care
adaug\ un vârf de cu]it de bi- se iau 3 linguri]e amestec la
carbonat de sodiu pentru neu- 600 ml ap\, se fierbe 5-10 mi-
tralizare. Dup\ o macerare de 6 nute, se strecoar\ [i se beau 3
ore se filtreaz\ [i se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi. a
c\ni în cursul zilei, având efecte
de dizolvare a calculilor uretici,
mic[orarea cantit\]ii de acid Regimul de via]\
uric [i de colesterol;
- decoct din frunze de coac\z Pe lâng\ tratamentul medi-
negru [i frunze de frasin (2 lin- camentos cu preparate anti-
guri]e de frunze uscate [i spastice [i analgezice se reco-
mand\ ca în timpul crizelor du-
m\run]ite la 200 ml ap\ care se reroase s\ se aplice atât com-
fierbe 2-3 minute la foc mic); prese, cât [i cataplasme calde
dup\ o infuzare de 15 minute se sau sticle din plastic cu ap\ fier-
strecoar\ [i se beau 3 c\ni pe zi, binte puse pe zona rinichiului
înainte de mese; bolnav [i pe traiectul ureterelor.
- decoct de meri[or (1 lin- În plus, se fac b\i calde de [ezut
guri]\ frunze uscate care se (de dou\ ori pe s\pt\mân\) [i
b\i ascendente de picioare în
fierb 15 minute în 200 ml ap\); fiecare sear\. Pentru a stabili
se infuzeaz\ acoperit 10-15
natura litiazei, urinatul se va
minute, se adaug\ un vârf de face într-un borcan pe care se
cu]it de bicarbonat de sodiu, se a[az\ un tifon, care re]ine
strecoar\ [i se ia câte o lingur\ calculii [i nisipul ce se trimit la
la intervale de 3-4 ore. laboratorul de analiz\.
În litiaza fosfatic\ [i fosfo- Zilnic se vor consuma 2-3
calcic\ se recomand\ infuzii din litri de lichide, de preferat cea-
iuri diuretice, care vor înlocui
cozi de cire[e, m\tase de po- apa simpl\ de b\ut. Din aceas-
rumb, frunze tinere de mestea- t\ cantitate, se beau diminea]a
c\n, frunze de gutui, coji de 1-1,5 litri sub form\ de infuzii
mere uscate (un litru pe zi) [i calde, îndulcite, care vor com-
decoct din r\d\cini de ]elin\ [i pensa pierderile de lichide prin
transpira]ie abundent\, diaree
herba de z\mo[i]\ (2-3 linguri]e
la 500 ml ap\ care se fierbe 5 sau v\rs\turi. Dac\ este posi-
bil, se va consuma sev\ de mes-
minute [i se bea înainte de
teac\n timp de 2 luni în prim\-
mesele principale). var\ (câte ½ pahar diminea]a,
Sub form\ de amestecuri
pe stomacul gol, 15 zile lunar).
sunt eficiente dou\ re]ete:
cu colibaciloz\ sunt indicate apele
Tratamentele cloruro-sodice [i magneziene de la
balneoclimaterice Herculane (izvoarele Hercule [i
Hygeea) [i C\ciulata. În litiaza
Se fac cu ape minerale oligo- fosfatic\ sunt eficiente apele sul-
fatate, calcice-magneziene din
metalice, cu efecte spasmolitice [i
de decongestionare, de la sta]iu- sta]iunile Govora, Ol\ne[ti, C\-
nile C\lim\ne[ti, Ol\ne[ti, Co- ciulata, Strunga, Vizantea [i
vasna, Lipova, Sinaia (izvorul Vulcana. Expulzarea calculilor se
Piscul Câinelui), Sl\nic-Moldova face atât în timpul curei de ape,
[i Vatra Dornei. În litiaza oxalic\ cât [i dup\ aproximativ 2 luni.
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Duminic\, 2 aprilie 2006 PAGINA AGRICULTORULUI

1 ianuarie 2007 va `nsemna continuarea

programelor pentru agricultura rom=neasc\
La 1 ianuarie 2007 Rom=nia va `ncheia un lung
proces `n alinierea la tot ce `nseamn\ civiliza]ie
[i un trai mai bun, cu plec\ri la munc\ `n Spania
f\r\ pa[apoarte [i cu euro care s\ aplece
buzunarele bie]ilor rom=ni afecta]i de tranzi]ia
parc\ nesf=r[it\ a economiei de pia]\. Aceast\
dat\, de 1 ianuarie, de[i `nseamn\ un nou
`nceput de an, nu va fi un nou `nceput pentru
rom=ni, ci doar continuarea unui drum care s-a
dovedit [i va fi [i de-acum `nainte, pentru c\]iva
ani buni, poate mai anevoios dec=t a fost pentru
alte ]\ri aflate `n aceea[i situa]ie.

Ce este politica cre[terea productivit\]ii agri-

agricol\ comun\?
Pentru a adera la structurile
Europei unite, Rom=nia, ca de
altfel toate ]\rile care au trecut
printr-un proces similar, a tre-
buit s\ negocieze [i s\ accepte
`n ultim\ instan]\ anumite reg-
uli impuse de pia]a dezvoltat\,
reguli care pentru a fi mai u[or
de `n]eles au fost `mp\r]ite `n
a[a numite capitole de negocie-
re. Printre acestea, s-a num\rat
[i Capitolul 7 – Agricultura, un
capitol de altfel extrem de di-
ficil `n contextul `n care `n
pragul secolului XXI, `n Ro-
m=nia agricultura se f\cea cu
plugul tras de boi sau cai, ima-
gine care `nc\ mai este vizibil\
pe c=mpurile patriei.
Sinteza capitolului de nego-
ciere const\ `n fapt `n alinierea
agriculturii rom=ne[ti la polit-
ica agricol\ comun\, ale c\rei
obiective sunt reprezentate de
Probleme punctuale pe care Rom=nia
trebuie s\ le rezolve p=n\ la data integr\rii
- Fermele de subzisten]\,
respectiv gospod\riile care
produc doar pentru consumul
propriu nu se `ncadreaz\ `n
Politica Agricol\ Comun\.
- ~n negocieri s-a ob]inut
recunoa[terea `ntregii supra-
fe]e de vie. UE interzice doar
anumite tipuri de vii hibride.
Rom=nia a ob]inut `n nego-
cieri ca numai 30.000 ha s\
fie `nlocuite p=n\ la sf=r[itul
anului 2015.
- T\ierea animalelor pen-
tru larg consum prevede asu-
marea acestora [i respectarea
condi]iilor de igien\ (t\iere `n
abatoare). T\ierea porcului
de Cr\ciun sau a mielului de
Pa[te nu va disp\rea, dar va
trebui s\ ]in\ cont de normele
de `ngrijire a animalelor.
- De la 1 ianuarie 2007
animalele trebuie s\ poarte
„cercei“ [i s\ aib\ pa[apoarte,
ceea ce reprezint\ metode de
cole, asigurarea unui nivel de
trai echitabil pentru agricul-
tori, stabilizarea pie]elor, ga-
rantarea securit\]ii aprovizio-
n\rii [i asigurarea unor pre]uri
rezonabile pentru consumatori.
Pentru a putea accede la polit-
ica comun\ a Uniunii Europene
[i mai ales pentru a putea face
fa]\ competitivit\]ii din cadrul
pie]ei comune, Rom=nia a tre-
buit s\ adopte o serie de m\suri
pentru „ridicarea“ agriculturii.
Acest lucru a `nsemnat armo-
nizarea legisla]iei rom=ne[ti la
cea european\, cel mai bun ex-
emplu de dat `n acest context fi-
ind modificarea legisla]iei pri-
vind acordarea de subven]ii
pentru sus]inerea micului fer-
mier. Dac\ p=n\ `n 2006 sub-
ven]iile se acordau pe culturi,
`ncep=nd cu acest an subven-
]iile se acord\ pe suprafe]ele de
terenuri cultivate [i `n special
pe suprafe]ele cultivate cu plan-
te competitive, c\utate pe pia]a
ducerea prin mijloace tradi]io-
nale pentru aproape 60 de
tipuri de br=nz\ [i produse
lactate de vac\, oaie, capr\ [i
bivoli]\, produse prin tehno-
logii tradi]ionale. Alte m\rci
rom=ne[ti mai pot fi `nregis-
trate p=n\ la data ader\rii.
~n UE se acord\ aten]ie de-
osebit\ siguran]ei alimentare,
pentru protec]ia consumato-
rilor. Pentru abatoare [i fa-
brici de lapte Rom=nia a ob-
]inut perioade de tranzi]ie de 3
ani pentru mai multe unit\]i
de t\iere [i procesare a c\rnii
ro[ii, a c\rnii de pas\re, a cen-
trelor de colectare [i a celor de
standardizare a laptelui [i a
calit\]ii laptelui crud ob[inut.
Toate unit\]ile vor trebui `ns\
s\ respecte, de la data ader\-
rii, condi]iile de igien\ cerute
de UE, tocmai pentru a pro-
teja consumatorii.
european\ [i mondial\ - plante plicate `n sectoarele agricol [i
tehnice, soia, in, c=nep\, etc., `n forestier;
general, alte culturi dec=t tra- - instalarea tinerilor fermieri
di]ionalele suprafe]e `ntinse de `n mediul rural;
porumb [i gr=u. - pensionarea anticipat\ a
Un alt aspect care conteaz\ fermierilor [i a lucr\torilor
agricoli;
`n reu[ita acestui proces const\
`n optimizarea muncii viitoru- - modernizarea exploata]iilor
lui fermier [i este reprezentat agricole;
f\r\ `ndoial\ de mecanizare, de - cre[terea valorii economice
necesitatea lucrului cu ajutorul a p\durilor;
utilajelor corespunz\toare at=t - cre[terea valorii ad\ugate
pentru principala produc]ie
pentru accelerarea activit\]ii,
c=t [i pentru `ndeplinirea tutu- agricol\ [i forestier\;
- sprijin pentru agricultori `n
ror standardelor de igien\ a
produsului finit. vederea adapt\rii la standar-
dele comunitare;
- sprijin pentru fermele de
~n ce sens merge semi-subzistenta care se afl\ `n
proces de restructurare;
agricultura - sprijin pentru `nfiin]area
rom=neasc\? grupelor de produc\tori;
- compensa]ii acordate fer-
mierilor din zonele montane cu
De[i la `nceput s-a observat o
dezvoltare a agriculturii rom=- handicapuri naturale;
- `nfiin]area planta]iilor pe
ne[ti `n tandem cu pasul melcu-
lui sau al crustaceului, europenii terenuri agricole;
tax=ndu-ne astfel cu bine meri- - `nfiin]area planta]iilor pe
tatele stegule]e ro[ii `n domeniul terenuri neagricole;
alimentar, al sacrific\rii [i pro- - sprijin pentru crearea [i dez-
ces\rii din sectorul zootehnic, voltarea micro`ntreprinderilor;
lucrurile se pare c\ au intrat pe - `ncurajarea turismului (ru-
un f\ga[ normal de ascensiune, ral);
de[i pa[ii care se fac nu excelea- - protejarea [i cre[terea
poten]ialului natural, care s\
z\ prin vitez\. ~n acest sens vi-
contribuie la dezvoltarea eco-
itorii fermieri vor fi ajuta]i `n pe-
nomic\ durabil\.
rioada de postaderare at=t cu ~n plus, pentru asigurarea
fonduri interne, guvernamen- unor venituri care s\ favorizeze
tale incluse `n Planul Na]ional
modernizarea fermelor, agri-
de Dezvoltare Rural\, c=t [i cu cultorii rom=ni vor beneficia, de
fonduri externe, comunitare.
la data ader\rii, de la bugetul
Programul Na]ional de Dez- Uniunii Europene, de pl\]i
voltare Rural\ se va derula `n pe-
directe, acordate pe suprafa]a
rioada 2007-2013, dup\ modelul de teren agricol; restitu]iile la
acces\rii fondurilor SAPARD,
exportul produselor agricole
adic\ prin `ntocmirea de proiecte c\tre ]\rile ter]e; interven]iile
viabile, [i va viza, printre cele
destinate regulariz\rii pie]elor
mai importante puncte:
- informarea [i preg\tirea
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
profesional\ a persoanelor im-
GRILA DE PROGRAME Radio TRINITAS
Luni-vineri S=mb\t\
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\ 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\
agricole, dar [i de fonduri pen-
tru m\suri de dezvoltare rural\.
M\suri stimulative
pentru agricultori
~n `ncercarea de aliniere la
competitivitatea ridicat\ impus\
de pia]a comun\ a UE, Minis-
terul Agriculturii a luat o serie de
m\suri care vin tocmai s\ spri-
jine efortul viitorului fermier, fie
el mic sau mijlociu. Astfel, `n a-
cest moment se deruleaz\ mai
multe proiecte nu at=t de spriji-
nire a agricultorilor, c=t mai ales
de determinare a acestora pentru
dezvoltare, pentru `ndeplinirea
unor standarde mai mari, compa-
tibile cu cele europene.
Programul „Fermierul“ se de-
ruleaz\ cu scopul stimul\rii in-
vesti]iilor efectuate `n agricul-
tur\ [i `n sectoarele de procesa-
re, depozitare, conservare [i val-
orificare a produselor, precum [i
`n alte sectoare legate de specifi-
cul activit\]ilor agricole. Un alt
program aflat `n plin\ derulare
este reprezentat de programul
rentei viagere care are ca scop
comasarea suprafe]elor de teren
[i determinarea b\tr=nilor agri-
cultori s\ lase pe cei mai tineri
s\ pun\ `n practic\ ideile noi [i
europenizate pentru a ob]ine o
produc]ie mult mai bun\.
Pe de alt\ parte, va func]iona
[i Fondul pentru creditarea in-
vesti]iilor `n agricultur\, la dis-
pozi]ia Ministerului Agriculturii.
Fondul se constituie din aloca]iile
aprobate prin bugetul de stat cu
aceast\ destina]ie, la dispozi]ia
MAPDR, [i din sumele rambur-
sate [i din dob=nzile pl\tite de
c\tre institu]iile de credit. a
Duminic\
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\

identificare [i de urm\rire a - ~n negocierile cu UE, Ro- 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.35 Via]a Cet\]ii 06.35 Via]a Cet\]ii 06.30 Florilegiu muzical bizantin
st\rii de s\n\tate [i a traseu- m=niei i s-a stabilit, dup\ ne- 09.00 Sf. Liturghie 09.00 Sf. Liturghie 07.00 Evanghelie [i via]\ (r)

lui animalului - pentru sigu-
ran]a alimentar\ a consuma-
torilor. F\r\ acestea, agricul-
torii rom=ni nu vor putea
primi subven]ii de la UE.
- Pentru o mai bun\ recla-
m\ la produsele rom=ne[ti, ro-
m=nii trebuie s\ profite de re-
cunoa[terea interna]ional\ a
ceea ce se numesc „produse
tradi]ionale“. Rom=nia a ob]i-
nut recunoa[terea [i protec]ia
denumirilor de origine [i geo-
grafice pentru mai multe ti-
puri de b\uturi (p\linc\, ]ui-
c\, horinc\, turt), pentru ia-
urt, ca[, ca[caval, magiun, c=r-
na]i, pl\cint\, covrigi etc. S-a
ob]inut derogare de la normele
sanitar-veterinare pentru pro-
gocieri, o a[a numit\ cot\ de
lapte de 3,245 milioane de to-
ne de lapte, din care 0,188 mi-
lioane de tone reprezint\ cota
pentru restructurare care va
fi folosit\ din anul 2009. Cota
de lapte se refer\ numai la
laptele de vac\ [i reprezint\
cantitatea maxim\ pe care o
poate produce un produc\tor
pentru a o comercializa prin
livr\ri la unit\]ile de proce-
sare sau prin vinz\ri directe.
Cota de lapte este str=ns lega-
t\ de con]inutul de gr\sime.
Fiecare ]ar\ membr\ a UE
are un con]inut de gr\sime de
referin]\, iar fiecare fermier
are un con]inut de gr\sime in-
dividual.
10.35 Lumea de azi 10.35 Enciclopedie muzical\
11.35 Credin]\ [i s\n\tate
07.30 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie
13.02 Atlas biblic
13.35 Bun\ dup\-amiaza! 12.02 Week-end Magazin 12.02 Week-end Magazin
14.02 Faptele credin]ei
15.35 Lumini pentru suflet
16.00 Vecernia 14.35 Univers FM
14.02 Faptele credin]ei
14.35 Univers FM
17.02 Cultural Express 16.00 Vecernia 16.00 Vecernia
18.02 Evanghelie [i via]\
18.30 Actualitatea
18.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 18.35 Pelerini la locurile sfinte
17.02 Enciclopedie muzical\
18.02 {coala rug\ciunii
19.00 Pagini de folclor rom=nesc 19.02 Pagini de folclor rom=nesc
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
18.35 Pelerini la locurile sfinte
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) 19.02 Pagini de folclor românesc
20.02 Dialogurile TRINITAS 20.02 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.35 Istoria cre[tinismului
20.35 Serata muzical\
21.00 Civiliza]ia Muzicii
20.02 Dialoguri de duminic\
21.35 Cuv=ntul care zide[te 20.35 File de istorie
22.00 Cantate Domino 22.00 Cuv=nt de folos duhovnicesc 21.00 Intermezzo liric
22.30 C=ntul bizantin
22.30 Biseric\ [i societate
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.00 Rug\ciunea de sear\
22.00 Cuv=nt de folos duhovnicesc
22.30 Itinerarii corale
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Faptele credin]ei (r)
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Lumini pentru suflet (r)
00.00 C=nt\ri psaltice
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Faptele credin]ei (r)
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei
00.00 C=nt\ri psaltice
Acatistul zilei
01.00 Atlas biblic (r)
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) 00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; Acatistul
zilei
01.30 Armonii de veghe
01.30 Armonii de veghe
03.00 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
01.00 {coala rug\ciunii (r)
03.00 Biseric\ [i societate (r) 01.30 Armonii de veghe
03.30 Memento muzical
03.30 Memento muzical
04.30 Pelerini la locurile sfinte (r)
03.00 File de istorie (r)
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) 05.00 Istoria cre[tinismului (r)
03.30 Memento muzical
04.30 Pelerini la locurile sfinte (r)
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30,
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 18.30, 05.00 Dialoguri de duminic\ (r)
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 12.30, 13.30, 14.30,
15.30, 17.30, 19.30, 20.30, 21.30.
19.30, 20.30.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00,
{tiri: 12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30,
18.30, 19.30, 20.30.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, 13.00, 14.00, 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 18.00, {tiri pe scurt: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
15.00, 17.00, 18.00, 20.00, 21.00. 19.00, 20.00. 17.00, 18.00, 19.00, 20.00

Iranul [i amenin]area nuclear\
De mai bine de 30 de ani, revolu]ia islamic\ iranian\
[i-a f\cut din Statele Unite cel mai mare du[man.
Pentru `nfruntarea „Marii Satane“, regimul de la
Teheran are nevoie de cea mai puternic\ dintre
arme, ambi]ie ce `l pune `ntr-o pozi]ie conflictual\ cu
comunitatea interna]ional\.
Confruntat\ deja cu imense
dificult\]i `n campaniile sale
anti-teroriste din Afghanistan
[i Irak, administra]ia de la
Washington se confrunt\ `n
regiune cu o problem\ `nc\ [i
mai grav\. Este vorba de am-
bi]iile nucleare ale Iranului.
R\d\cinile acestora se pot
identifica `n nevoia guvernului
revolu]ionar islamic de a se
pune la ad\post de orice presu-
pus\ interven]ie str\in\ [i `n
eforturile de a deveni o mare
putere regional\. ~n plus, `n-
treaga zon\ are o lung\ istorie
de instabilitate [i confrunt\ri,
atât `ntre statele arabe, cât [i
`ntre unele dintre ele [i Israel.
Apoi, `nse[i idealurile de ex-
pansiune ale mi[c\rii revolu-
]ionare iraniene au nevoie de
un asemenea suport militar. {i
asta `n condi]iile `n care econo-
mia ]\rii este la p\mânt.
Acord militar `ntre
Iran [i Coreea de Nord
~n ciuda imenselor profituri
rezultate din cre[terea pre]u-
lui resurselor naturale pe pia-
]a mondial\, finan]ele Tehera-
nului nu sunt destinate ridic\-
rii nivelului de trai al popula-
]iei. Cele 40 de miliarde de do-
lari depozita]i `n b\ncile str\-
ine au cu totul alte destina]ii.
Ele sunt destinate atingerii
unor obiective militare strate-
gice, `n primul rând legate de
domeniul atomic. ~nceputurile
programului sunt greu de i-
dentificat, mai ales c\ o ase-
menea `ntreprindere se desf\-
[oar\ `n cel mai mare secret.
Expertiza [tiin]ific\ pentru
dezvoltarea `mbog\]irii urani-
ului se face, probabil, atât prin
eforturile exper]ilor proprii,
cât [i prin racolarea unor ingi-
neri din state cu experien]\ `n
Capacit\]ile nucleare
ale Israelului
De[i nu recunoa[te oficial
c\ ar de]ine arme nucleare,
Israelul nu a ratificat nici
un tratat de neproliferare a
armelor de distrugere `n
mas\. Este [tiut `ns\ faptul
c\, `n anii ’50-’60, Fran]a [i
Marea Britanie au f\cut ne-
num\rate transporturi ile-
gale de materiale [i echipa-
mente pentru programul a-
tomic al statului evreu. Du-
p\ 1990, Israelul a cump\-
rat 3 submarine germane
performante, despre care se
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Nicolae HULPOI
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
domeniu, ca Rusia sau Pakis-
tan. Mai mult, Teheranul a
semnat recent un acord militar
bilateral cu Coreea de Nord,
pentru achizi]ionarea unor ra-
chete cu raz\ medie de ac]iu-
ne, capabile s\ transporte o `n-
c\rc\tur\ nuclear\ pentru dis-
trugerea unor ]inte din Israel
[i chiar Uniunea European\.
Pe lâng\ chestiunile legate
direct de problema atomic\, Sta-
tele Unite se confrunt\ [i cu di-
ficult\]i militare conven]ionale
create de Teheran. La Penta-
gon exist\ convingerea ferm\
c\ unit\]i ale for]elor speciale
iraniene sunt implicate `n ali-
mentarea cu materiale explozi-
bile a terori[tilor din Irak [i, de
asemenea, `n alimentarea con-
stant\ cu fonduri a mi[c\rilor
teroriste palestiniene.
Pe cine irit\ programul
atomic iranian?
Eforturile Statelor Unite [i
ale Uniunii Europene de a de-
termina Teheranul s\ renun]e
la cercet\rile sale din domeniul
atomic p\reau s\ dea rezultate.
~n noiembrie 2004, se reu-
[ise semnarea unui acord prin
care se stabilea `ncetarea `m-
bog\]irii uraniului, `n schim-
bul unor recompense economi-
ce [i politice. Politica intern\
iranian\ nefiind `ns\ una pre-
vizibil\, pe parcurs au ap\rut
presiuni constante din partea
radicalilor pentru suspenda-
rea acestui acord. Rezultatul
este c\, `n august 2005, gu-
vernul iranian a anun]at an-
gajamentul s\u de a duce cu
orice pre] la cap\t programul
de cercetare atomic\. Asta a
`nsemnat intrarea abrupt\
`ntr-o criz\ politico-diplo-
matic\ la nivel interna]ional.
b\nuie[te c\ ar fi echipate
cu rachete americane, mo-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis
POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U
LUMEA ~N CARE TR|IM
Motivele sunt simple. Sta-
tele Unite, Uniunea Europea-
n\ [i Israelul nu accept\ cu
nici un chip s\ permit\ un
dezechilibru strategic `n zon\
[i s\ suporte o amenin]are per-
manent\ din partea unui stat
v\dit ostil. Pentru a sublinia
gravitatea situa]iei, domnul El
Baradei, pre[edintele Agen]iei
Interna]ionale de Energie Ato-
mic\, a afirmat c\ Teheranul
de]ine facilit\]i extinse [i ex-
trem de avansate pentru `mbo-
g\]irea uraniului.
Amenin]\ri cu
`ncetarea dialogului
Date fiind aceste circum-
stan]e, comunitatea interna]io-
nal\ se precipit\ pentru g\si-
rea imediat\ a unei solu]ii.
Chiar [i `n aceast\ situa]ie `n-
s\, intervin vechile jocuri diplo-
matice `ntre marile puteri. Fie
din considerente economice, fie
din motive politice, Rusia [i
China doresc o nuan]are a
reac]iilor fa]\ de regimul pre[e-
dintelui Ahmadinejad. Ele con-
sider\ c\ presiunile excesive
asupra acestuia l-ar `mpinge [i
mai mult spre radicalism,
`ndep\rtând perspectiva unei
rezolv\ri pa[nice a crizei.
Chiar Ayatolahul Ali Kha-
menei, autoritatea ultim\ `n
ierarhia puterii de la Teheran,
a afirmat deja c\ dac\ ]ara sa
va sim]i vreo presiune sau des-
considerare din partea Ame-
ricii sau a Consiliului de Secu-
ritate al ONU, atunci va sus-
penda orice discu]ii cu organis-
mele interna]ionale. De aceea,
exist\ temerea c\ escaladarea
crizei ar duce imediat la expul-
zarea observatorilor interna]io-
nali [i la `ndreptarea c\tre un
deznod\mânt militar, solu]ie
care nu este dorit\ de nimeni.
Acestea sunt motivele pen-
tru care exist\ negocieri con-
stante la Consiliul de Securi-
tate pentru g\sirea unei pozi-
]ii comune `n vederea stabili-
rii pa[ilor de urmat `n conti-
nuare. Criza este `ns\ cu atât
mai grav\ cu cât totul se des-
f\[oar\ contra-cronometru,
pentru pre`ntâmpinarea fi-
naliz\rii programului atomic.
dificate pentru a purta fo-
coase nucleare.
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
700036, Ia[i
Consilier juridic: Ana MANEA
Duminic\, 2 aprilie 2006 15
La 6 august 1945, bombardierul american
Enola Gay a aruncat asupra ora[ului japonez
Hiroshima prima `nc\rc\tur\ nuclear\ din istorie.
Poreclit\ Little Boy (B\ie]elul), bomba a f\cut 80.000
de mor]i, mul]i al]i r\ni]i, distrugând 80% din ora[.
De[i Washingtonul a trimis la Tokio `nainte de atac o
`nregistrare filmat\ a consecin]elor unei eventuale
lovituri, amenin]area nu a fost luat\ `n serios.
La 6 zile dup\ cataclismele de la Hiroshima [i
Nagasaki, Japonia capitula necondi]ionat
Israelul amenin]\ condi]ionat Israelul aprinde
[i mai mult ura arabilor fa]\
cu atacuri aeriene de puterile str\ine. Cum in-
fluen]ele iraniene asupra
Chiar dac\ regimul pre[e-
dintelui Ahmadinejad d\ asi- majorit\]ii [iite din parla-
mentul irakian sunt destul
gur\ri constante despre desti-
na]ia civil\ a cercet\rilor sale, de puternice, prezen]a [i in-
teresele americane din a-
este clar c\ miza r\mâne una
militar\ [i nu energetic\. ceast\ ]ar\ vor avea [i mai
Amenin]\rile iraniene de- mult de suferit.
La cap\tul acestei crize
spre un atac asupra Israelului
nu sunt nici ele noi. O con- exist\ `ns\ posibilitatea des-
fruntare istoric\ tinde acum tul de `nsemnat\ a unui nou
s\ capete aspecte apocaliptice
r\zboi. Or, Iranul export\
pentru `ntreaga umanitate, `n 15% din petrolul produs `n
condi]iile `n care George Bush
zona Golfului Persic [i este
[i-a subliniat `nc\ o dat\ anga-
al doilea produc\tor mondial
jamentul ferm de a-[i ap\ra cu de gaz. Consecin]ele unei
orice pre] aliatul tradi]ional.
confrunt\ri militare sau m\-
Chiar guvernul de la Tel Aviv car a unui embargo asupra
a anun]at c\ ia serios `n con-
siderare posibilitatea unui pre]urilor pe pia]a resur-
atac aerian asem\n\tor cu cel selor naturale pot fi devasta-
din 1981 asupra Irakului, toare pentru economiile mul-
ac]iune care a pus cap\t la vre- tor state de pe glob. {i toate
mea respectiv\ ambi]iilor nu- acestea `n condi]iile `n care
cleare ale lui Saddam Hussein. Federa]ia Rus\ s-a sim]it
Chiar practica din rela]iile `ndeajuns de puternic\ pen-
interna]ionale este aceea de a tru a m\ri `n plin\ iarn\
nu accepta dezvoltarea altor pre]ul la gaze cu câteva zeci
puteri nucleare, cu atât mai de procente. Suntem cu alte
mult dac\ acestea profereaz\ cuvinte `n fa]a unei situa]ii
amenin]\ri la adresa altor grave, cu consecin]e incalcu-
state. Urm\rile escalad\rii labile `nc\ pentru cet\]enii
acestei crize asupra sta- `ntregii lumi.
bilit\]ii `n regiune sunt evi- Este vorba de un conflict cu
dente. Sentimentele antiame-
miz\ nuclear\ [i care, `n plus,
ricane [i antioccidentale nu reclam\ un pre] economic
pot decât s\ creasc\.
pl\tit de fiecare dintre noi. ~n
aceste condi]ii, r\mâne spe-
Repercusiuni ran]a c\ pân\ la urm\, `n ve-
economice chea Persie, se vor mai des-
coperi `nc\ resurse de `n]e-
Angajamentul ferm al Wa- lepciune [i pacea va fi prefe-
shingtonului de a sprijini ne- rat\ r\zboiului. a
Pagin\ realizat\ de Mihai MOCANU
Adresa redac]iei: Ia[i, Bd. {t. cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i
Sf=nt nr. 14, parter (l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
email: info@ziarullumina.ro
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ `n
Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4,
Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de con-
tact: Larisa Cotoranu).
16 Duminic\, 2 aprilie 2006 ROM+NIA DE ORIUNDE

„Rom=nia de oriunde“ este pagina dedicat\ diasporei rom=ne[ti de pretutindeni.

Ve]i afla aici despre organizarea comunit\]ilor [i parohiilor rom=ne[ti din afar\.
De asemenea, v\ vom ]ine la curent cu ultimele reglement\ri ale statelor europene cu privire la
regimul de vize pentru munc\, dar [i cu alte informa]ii utile rom=nilor din str\in\tate [i de acas\.

Rom=nii din Roma se roag\ la „Scara Cerului“ Spania:

De c=]iva ani, `n Biserica „Scala Coeli“ a Aba]iei
„Tre Fontane“ este g\zduit\ Comunitatea Ortodox\
Rom=n\ „Sf. Ioan Casian“ din Roma. ~n fiecare
duminic\, sute de rom=ni ortodoc[i se `nt=lnesc la
Sf=nta Liturghie, iar s=mb\t\ seara, la vecernie.
Istoria parohiei
Dup\ evenimentele din 1989
din Estul Europei, `ntreg Occi-
dentul asista la un amplu val de
emigran]i `n cautarea unui loc de
munc\ [i a unei vie]i mai bune.
~nainte de 1989, `n Italia exis-
tau doar patru parohii rom=-
ne[ti: la Milano, la Torino, la Flo-
ren]a [i la Bari. ~n 1994, datorit\
num\rului din ce `n ce mai mare
de credincio[i, vine la Roma p\-
rintele Iuvenalie Iona[cu, ca stu-
dent al Universit\]ii Pontificale
„San Tommaso d’Aquino“. ~n 18
decembrie 1994 ia na[tere Paro-
hia „Sf. Ioan Casian“ din Roma,
desf\[ur=ndu-[i slujbele `n cape-
la Institutului „Le Suore dell’A-
dorazione“. Din 1 mai 1995, din
motive de spa]iu, comunitatea se
transfer\ pentru slujbe `n cripta
Bisericii „All Saints“. Aici, comu-
nitatea [i-a desf\[urat slujbele
timp de cinci ani. ~n 1999, `n
pragul Marelui Jubileu, av=nd
concursul determinant al am-
basadorului de atunci pe l=ng\
Sf=ntul Scaun, dl. Teodor Ba-
conski, cunoscut teolog [i scrii-
tor, comunitatea primea Biserica
„S. Maria del Buon Consiglio“ a-
par]in=nd ordinului preo]ilor
combonieni. ~ns\ condi]ile nu
erau satisf\c\toare, biserica fi-
ind prea mic\ pentru a putea cu-
prinde mul]imea de credincio[i
care venea la slujbe.
~n primele zile ale lunii mai
1999, Sanctitatea Sa Ioan Paul
al II-lea f\cea o istoric\ vizit\ `n
Romania. ~n]eleg=nd importan]a
evenimentului, Episcopia Romei
a considerat oportun s\ `ncredin-
]eze comunit\]ii rom=ne din Ro-
ma, `n scop liturgic, Biserica
„Scala Coeli“ (Scara cerului) din
P\rintele arhimandrit Iuve-
nalie Iona[cu, parohul comu-
nit\]ii, este licen]iat al Academiei
Teologice „Andrei {aguna“ din
Sibiu, licen]iat [i doctor `n teolo-
gie al Universit\]ii Pontificale „S.
Tommaso d’Aquino“ din Roma. A
publicat mai multe lucr\ri, `n
limbile rom=n\ [i italian\, dintre
care enumer\m: Stare]ul Gheor-
ghe de la Cernica [i Mi[carea
paisian\ (Anastasia, Bucure[ti,
1999), Terori[tii uterului (Anas-
tasia, Bucure[ti, 2002), L’es-
perienza della preghiera di Gesù
nella spiritualità romena (Libre-
ria Editrice Vaticana, Città del
Vaticano, 2002), Ispita fausti-
an\. Aspecte ale bioeticii con-
temporane `n lumina Ortodoxiei
(Christiana, Bucure[ti, 2005).
cadrul aba]iei „Tre Fontane“. {i
aici, contribu]ia ambasadorului
Baconsky a fost hot\r=toare.
400 de rom=ni la un loc
Biserica „Scala Coeli“ ne era
cunoscut\ de mul]i ani. ~n „Scala
Coeli“ nu se slujea, ea av=nd doar
importan]\ turistic\. ~n 2000,
dup\ restaurare, biserica revine
comunit\]ii rom=ne[ti, devenind
un punct de mare importan]\ pen-
tru emigran]ii rom=ni. ~n fiecare
duminic\, particip\ la slujb\ mai
mult de 400 de persoane.
S=mb\ta, preotul este pre-
zent `n biseric\ de diminea]\,
pentru spovedanii, sfaturi [i ru-
g\ciuni; dup\-amiaz\ se fac bo-
tezuri, iar seara vecernia. ~n pe-
rioadele de post (al Pa[telui sau
al Na[terii Domnului), `n locul
vecerniei se s\v=r[e[te Sf. Mas-
lu. Provenien]a social\ a credin-
cio[ilor comunit\]ii noastre este
c=t se poate de variat\. Mul]i de-
]in diplome de licen]\ `n diverse
domenii: sunt medici, profesori,
ingineri, teologi. Al]ii sunt mun-
citori cu experien]\ `n domeniul
lor. Marea majoritate o consti-
tuie tinerii [i, de aceea, prin com-
para]ie cu parohiile din Rom=-
nia, comunitatea noastr\ poate fi
considerat\ „t=n\r\“, a[a cum o
calific\, de multe ori, oaspe]ii
care ne trec pragul.
„Ne facem cunoscu]i
ca [i comunitate“
Comunitatea editeaz\ o revis-
t\ denumit\ simbolic „Scala Co-
eli“, cu apari]ie lunar\. Publica-
]ia este un instrument indispen-
sabil pentru comunicarea dintre
tinerii rom=ni, dar [i pentru ra-
portarea la fra]ii lor catolici,
multe din articole fiind publicate
`n italian\. Un num\r mare de
studen]i rom=ni, afla]i `n Italia
la studii de perfec]ionare `n di-
verse universit\]i italiene, g\-
sesc loc de `mbog\]ire spiritual\
[i cultural\ `n biserica noastr\,
implic=ndu-se rodnic `n diferitele
activit\]i ale comunit\]ii.
~n fiecare duminic\, un fru-
mos cor de tineri `nsote[te sluji-
rea Sfintei Liturghii. Unii dintre
ei au o bun\ preg\tire muzical\;
`n preajma Cr\ciunului, orga-
nizeaz\ concerte de colinde.
Bunele raporturi pe care le
avem cu „Accademia di Roma-
nia“ ne permit s\ ne facem cu-
noscu]i ca [i comunitate prin cul-
tura [i specificul nostru. Rapor-
turi asem\n\toare desf\[ur\m
[i cu Universit\]ile Pontificale.
Locul unde
se rezolv\ probleme
Condi]iile de via]\ ale unora
dintre confra]ii no[tri determin\
nevoia unei asisten]e sociale [i
umanitare speciale, chiar dac\
nu avem mijloace s\ oferim spri-
jin `n mod sistematic tuturor ce-
lor ce ne solicit\. Totu[i, biserica
noastr\ este locul `n care se lea-
g\ prietenii [i credincio[ii au po-
sibilitatea s\ se ajute unul pe ce-
l\lalt. Astfel, se g\sesc locuin]e
de `nchiriat [i locuri de munc\.
(Pr. Iuvenalie IONA{CU)
300 de copii
rom=ni
n\scu]i `n
dou\ luni
~n primele dou\ luni ale
acestui an, au fost deja
eliberate 300 de certificate
de na[tere pentru copiii
rom=ni n\scu]i pe terito-
riul spaniol. Se pare c\ nu-
m\rul nou-n\scu]ilor ai
c\ror p\rin]i rom=ni mun-
cesc [i locuiesc `n Spania
este `n cre[tere `n ultimii
ani. Consulul general al
Rom=niei la Madrid, Nicu
Stan, a estimat o dublare a
cifrelor: „~n cursul anului
2006, vom elibera un nu-
m\r dublu de certificate,
comparativ cu anul trecut,
av=nd `n vedere [i faptul c\
`n ianuarie [i februarie am
eliberat 300 de certificate“.
Deocamdat\, la consu-
lat nu se cunoa[te o cifr\
exact\ a copiilor n\scu]i
din p\rin]i rom=ni pe teri-
toriul spaniol. „Nu v\ pot
preciza exact c=]i copii ro-
m=ni s-au n\scut `n Spania
`n anul 2005. Din datele pe
care le am rezult\ `ns\ c\
`n anul 2004, numai `n
Comunitatea Madrid s-au
n\scut 1.960 de copii
rom=ni“, a mai precizat con-
sulul general Nicu Stan.
Confrunta]i cu un nu-
m\r mare de solicit\ri pe
partea consular\ din par-
tea rom=nilor afla]i `n zo-
na Madrid - aproximativ
120.000 de rom=ni locuiesc
legal `n Comunitatea Ma-
drid -, angaja]ii consulatu-
lui de la Madrid sper\ c\
deschiderea unui nou con-
sulat la Sevilla s\ rezolve
m\car par]ial problema
aglomer\rii. a
Pagin\ coordonat\
de Nicolae HULPOI

a PE SCURT, DESPRE TOATE a PE SCURT, DESPRE TOATE a

Italia: personalul
medical are prioritate
În fiecare provincie a fost
creat un birou care s\ se ocupe
special de luarea în eviden]\ [i
integrarea muncitorilor str\ini.
Decretele care stabilesc nu-
m\rul de muncitori imigran]i
devin facultative. Angajatorul
trebuie s\ garanteze c\ munci-
torul are unde s\ locuiasc\, iar
dac\ are angaja]i f\r\ acte
risc\ închisoare [i amend\ de
5.000 de euro.
Infirmierii [i asisten]ii medi-
cali au, prin lege, prioritate la
legalizare. Aceasta pentru c\
Italia are o mare nevoie de
ace[ti profesioni[ti. Conform
legii, str\inii nu pot veni în
Italia s\-[i g\seasc\ un loc de
munc\, ci trebuie s\ vin\ cu un
contract de munc\ deja aranjat.
Legea veche le permitea s\
caute un loc de munc\ timp de
un an, îns\ italienilor li s-a
p\rut c\ riscau astfel prea mult.
(Actualitatea româneasc\)
Hirotonie la Montreal
PS Episcop Irineu, Vicarul
Episcopiei de la Vatra Româ-
neasc\, se va afla duminic\, 9
aprilie, în rândul comunit\]ii de
români de la Biserica ortodox\
român\ „Sf. Nicolae“ din
Montreal, prilej cu care îl va hi-
rotoni întru diacon pe teologul
Daniel Ungurenu.
De-a lungul celor 12 ani de ac-
tivitate, l\ca[ul de cult românesc
din Montreal a mai primit vizita
altor înal]i ierarhi. Astfel, IPS
Nathanael a vizitat parohia în
mai 1999 [i în decembrie 2000,
iar PS Episcop Vicar Irineu, în
august 2005, la împlinirea a zece
ani de la întemeierea parohiei.
(Adrian Gherman)
 Luni,
3 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 87 (377) Anul II
„Trebuie s\ existe
un anumit discern\m=nt
PAGINA 16
`n ceea ce sfin]im“
„Trec cu u[urin]\ de la
preocup\rile medicale la
cele muzicale [i invers“
a Profesorul universitar ION SILION reprezint\ `mbinarea perfect\ `ntre
con[tiinciozitate [i pasiune a Specialist recunoscut `n medicina muncii, profesorul
Silion s-a remarcat [i ca violonist `n diferite orchestre de filarmonic\ din Moldova a De
asemenea, este un cercet\tor atent al beneficiilor terapiei prin muzic\ a PAGINILE 8-9
Rom=nia [i Bulgaria, und\ verde pentru aderare
O VESTE EXCEP}IONAL| Comisia European\ pl\-
nuie[te s\ recomande `n ra-
portul de monitorizare din
~ncep=nd din luna aprilie a luna mai admiterea `n Uniu-
nea European\ a Rom=niei [i
acestui an, s\pt\m=nalul Bulgariei la 1 ianuarie 2007,
de[i ambele ]\ri vor fi invi-
LUMINA DE
Eugen Simion candideaz\ din
nou la [efia Academiei Rom=ne
DUMINIC| Pre[edintele Academiei
Rom=ne, Eugen Simion (fo-
apare `n toate jude]ele to), va candida la alegerile
din 4 aprilie pentru un nou
din Rom=nia. mandat la pre[edin]ia insti-
tu]iei pe care o conduce de opt
ani. „Mi-am p\strat, s\ spun,
~n PAGINA 10, 5% posibilitatea de a m\
r\zg=ndi“, a declarat Eugen
un concurs organizat de Simion.
De[i consider\ c\ [i-a „`n-
LUMINA DE deplinit misiunea“, Eugen Si-
mion a declarat c\ „la nevoie“
va candida pentru a `mpiedi-
ca „instaurarea `n Academia
DUMINIC| Rom=n\ a stilului de intrig\,
dela]iune [i mic\ afacere“.
PAGINA 5
tate s\ continue eforturile
pentru punerea `n aplicare a
reformelor, scrie `n edi]ia sa
de ieri ziarul german „Die
Welt“. S\pt\m=na trecut\,
comisarul european pentru
extindere, Olli Rehn, a decla-
~n prezent, pe site-ul Aca-
demiei Rom=ne `n cursa pen-
tru ocuparea func]iei de pre-
[edinte al institu]iei sunt pro-
pu[i [i `nscri[i acad. Florin
Gheorghe Filip, vicepre[edin-
te al Academiei Rom=ne, a-
cad. Ionel Haiduc, pre[edin-
tele filialei din Cluj-Napoca a
Academiei, Mircea Ioan Va-
lentin S\ndulescu, pre[edin-
tele Sec]iei de {tiin]e Geono-
mice, Eugen Simion, pre[e-
dintele Academiei Rom=ne,
acad. Maia Simionescu, vice-
pre[edinte al Academiei Ro-
m=ne, [i Victor Voicu, secre-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
Tratamente
naturiste pentru
picioare grele
[i dureroase
Comunicat
de pres\
Incidentul care a avut loc
duminic\, 2 aprilie 2006, la
M\n\stirea Petru-Vod\ din
jude]ul Neam], cu prilejul
instal\rii noului stare], Ie-
romonahul Lavrentie Carp,
propus de P\rintele Iustin
P=rvu, arat\ c\ exist\ `nc\
`n aceast\ m\n\stire ele-
mente care nu se pot obi[-
nui cu ascultarea c\lug\-
reasc\ [i cu buna r=nduial\
specific\ ob[tilor monahale.
Probabil din acest motiv
P\rintele Iustin P=rvu a do-
rit ca s\ fie numit un stare]
nou `nc\ din timpul vie]ii
sale, cu scopul de a asigura
un viitor canonic [i statutar
M\n\stirii Petru-Vod\.
Secretariatul
Centrului Eparhial Ia[i
EDITORIAL
Ultima revolu]ie
moral\ neterminat\
Una dintre cele mai nocive
realiz\ri ale comunismului este,
dincolo de teroare, s\r\cie sau
distrugerea oric\rui ideal, rupe-
rea leg\turilor fire[ti dintre oa-
meni. Peste toate acestea a tro-
nat, atotst\pânitoare, Securita-
tea comunist\, care a f\cut ca oa-
menii s\ `nceteze a mai fi oameni.
Toate acestea conduc spre o reali-
tate simpl\ [i necru]\toare: prin-
tre noi tr\iesc oameni care [i-au
vândut rudele, prietenii, cuno[-
tin]ele, colegii de munc\ organe-
lor de represiune comunist\.
PAGINA 3
Nicu Roibescu,
la ora
dest\inuirilor
rat c\ va face ast\zi, 3 apri-
lie, un anun] preliminar cu PAGINA 13
privire la faptul dac\ Ro-
m=nia [i Bulgaria au f\cut
suficiente progrese pentru a
se al\tura blocului celor 25,
la 1 ianuarie 2007. a
Dac\ BNR
nu intervine,
programul
„Fermierul“
risc\ s\ devin\
o iluzie
PAGINA 11
Meteo
Precipita]ii U
maxima 15 °C
tar general al Academiei
Rom=ne. a
minima 6 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Luni, 3 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXX)
Cultura `n Imperiul
Bizantin (II)
La `nceputul secolului al
VII-lea, cultura `n Imperiul
Bizantin a atins cel mai
sc\zut nivel. ~ns\ nici
cuceririle musulmanilor [i
ale bulgarilor [i nici icono-
clasmul nu au fost, a[a cum
au afirmat unii istorici,
cauzele acestei sl\biciuni,
dar cu siguran]\ c\ i-au ac-
centuat consecin]ele, având
`n vedere c\ imperiul, aflat
`ntre „ciocan [i nicoval\“, nu
a avut niciodat\ r\gazul s\
sus]in\ cultura, iar oamenii
de rând, confrunta]i cu
atâtea probleme, au `nceput
s\ o uite. A[adar, religia a
fost singurul refugiu [i nu
este surprinz\tor c\ `ntre
secolele VII-IX a `nflorit o
bogat\ literatur\ religioas\.
~n aceast\ perioad\ a
ap\rut o nou\ hagiografie,
`n centrul c\reia se aflau
victimele islamismului [i
mai ales ale iconoclasmului.
~n secolul al IX-lea au fost
scrise [i primele cronici uni-
versale, `ntre care cea mai
cunoscut\ este scrierea
c\lug\rului Teofan, care is-
torise[te cele `ntâmplate de
la facerea lumii pân\ `n
anul 813.
~ns\ cultura Clasic\ nu a
disp\rut cu totul `n Bizan].
Sfântul Maxim M\rturisi-
torul a studiat gramatica,
retorica [i filosofia la
Constantinopol, `n jurul a-
nului 600, iar Sfântul Ioan
Damaschinul a fost primul
dintre Sfin]ii P\rin]i greci
ai Bisericii care a construit
o teologie bazat\ pe o per-
fect\ cunoa[tere a logicii
aristotelice. Este posibil ca
`n secolul al VIII-lea s\ fi
disp\rut `nv\]\mântul pu-
blic superior, `ns\, `n com-
pensa]ie, a crescut nivelul
[colilor secundare, despre
care nu [tim aproape nimic.
Dar cei mai `nzestra]i au
fost autodidac]ii: patriarhul
Nichifor a dobândit astfel o
impresionant\ cultur\, iar
Leon Matematicianul a luat
lec]ii, la cump\na secolelor
VIII-IX, de la un savant
modest din Andros, conti-
nuând s\ `nve]e apoi `n bi-
bliotecile m\n\stirilor de pe
aceast\ insul\.
Spre deosebire de ceea ce se
`ntâmplase `n Apusul ca-
rolingian, `ntr-o epoc\
apropiat\, `n Bizan],
rena[terea cultural\ a pre-
cedat reafirmarea politic\ [i
militar\ [i chiar dezvoltarea
economic\. (Rubric\ rea-
lizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Nichita
M\rturisitorul,
egumenul
M\n\stirii Midichia
Cuviosul Nichita, dorind
din tinere]e `nfrânarea pof-
telor, a locuit `n mun]i, unde
s-a des\vâr[it. A fost hirotonit
preot [i a fost izgonit de lup-
t\torii `mpotriva icoanelor, fi-
ind osândit la chinuri grele.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Mucenic
Elpidifor; a Sfântului Mucenic
Diu; a Sfântului Mucenic Vi-
tonie; a Sfântului Mucenic Ga-
EVANGHELIA ZILEI
Cum putem intra `n rai
Iisus a spus: „«Adev\rat,
adev\rat zic vou\: Cel ce nu
intr\ pe u[\, `n staulul oilor, ci
sare pe aiurea, acela este fur [i
tâlhar. Iar cel ce intr\ prin u[\
este p\storul oilor. Acestuia
portarul `i deschide [i oile as-
cult\ de glasul lui, [i oile sale le
cheam\ pe nume [i le mân\
afar\. {i când le scoate afar\
pe toate ale sale, merge `nain-
tea lor, [i oile merg dup\ el,
c\ci cunosc glasul lui. Iar dup\
un str\in, ele nu vor merge, ci
vor fugi de el, pentru c\ nu cu-
nosc glasul lui». Aceast\ pild\
le-a spus-o Iisus, dar ei n-au
`n]eles ce `nseamn\ cuvintele
Lui. A zis deci iar\[i Iisus: «A-
dev\rat, adev\rat zic vou\: Eu
sunt u[a oilor. To]i câ]i au venit
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Ce obliga]ii are p\rintele fa]\ de copii?
Mi-aai vorbit despre datorii -
le pe care copiii le au fa]\ de
p\rin]i, dar nu mi-a ai spus ca -
re sunt datoriile p\rin]ilor
fa]\ de copii.
~n dou\ cuvinte, copiii le
datoreaz\ p\rin]ilor dragoste
[i respect. La r=ndul lor, p\-
lic; a Cuviosului Ilirie din
Muntele Mirsiona [i a Sfân-
tului Mucenic Pavel Rusul.
Mâine, Biserica face po -
menirea Cuvio[ilor Gheorghe
de la Maleon, Zosima, Platon
[i Iosif imnograful.
~n ziua de 3 aprilie
istoria consemneaz\:
a „Ziua Jandarmeriei
Române“ - stabilit\ prin Le-
gea proprie de organizare [i
func]ionare 116/1998 (la
1.IX.1893 fusese promulgat\
Legea asupra jandarmeriei
rurale, act ce a marcat, dup\
CALENDARUL ZILEI
mai `nainte de Mine sunt furi
[i tâlhari, dar oile nu i-au as-
cultat. Eu sunt u[a: de va intra
cineva prin Mine, se va mân-
tui; [i va intra [i va ie[i [i p\-
[une va afla».“ (Ioan 10, 1-9)
***
Cum putem intra `n rai?
Suntem `ns\ preocupa]i de
acest lucru? La aceste `ntre-
b\ri g\sim r\spunsuri concre-
te. ~n rai intr\m numai dac\
nu ne dorim iadul! Cele dou\
realit\]i sunt diametral opuse,
iar un cre[tin are libertatea de
a alege `ncotro `[i va duce
ve[nicia vie]ii. Sunt convins c\
majoritatea doresc s\ ajung\
`n rai, `n fa]a lui Dumnezeu
rin]ii trebuie s\ fac\ `n `n-
treaga lor via]\ tot ceea ce
este de natur\ s\ le aduc\
dragostea [i respectul copiilor.
Din p\cate, vedem adesea c\
sunt destul de mul]i p\rin]ii
care nu `n]eleg c\ fa]\ de copii
nu trebuie s\ se poarte ca [i
modelul francez al timpului,
`nfiin]area jandarmeriei mod-
erne `n România);
a „Ziua NATO `n România“
- se marcheaz\ `ncepând din
2005, pe baza unei propuneri
legislative; la alegerea datei
s-a ]inut seama de apropierea
de data oficial\ a ader\rii Ro-
mâniei la Alian]a Nord-Atlan-
tic\ (29 martie 2004) [i de da-
ta arbor\rii oficiale a drapelu-
lui român la sediul NATO de
la Bruxelles (2 aprilie 2004);
a 1930 - S-a n\scut Hel-
mut Kohl, om politic german;
fost cancelar federal (1982-
1998); artizanul reunific\rii
germane (1990); partizan,
f\r\ rezerve, al extinderii
Tat\l, Fiul [i Sfântul Duh.
Pentru a ajunge acolo trebuie
s\ ]inem cont de urm\toarele:
credin]a trebuie s\ fie puter-
nic\, s\n\toas\ [i lucr\toare;
s\ folose[ti fiecare clip\ ca pri-
lej pentru ve[nicie; roag\-te `n
momentele de bucurie [i `n cli-
pele de sup\rare sau cump\n\;
poste[te atunci când trebuie; nu
te considera superior celorlal]i,
pentru c\ [i cei care au func]ii
de conducere sunt muritori; fii
cinstit cu tine `nsu]i [i cu
ceilal]i; particip\ la Sfânta
Liturghie, pentru c\ din inima
bisericii vei `ntrez\ri fericirea
~nvierii; Noul Testament s\-]i
fie respira]ia zilnic\; nu amâna
faptele bune, pretextând con-
juncturi nefavorabile; munce[-
te cinstit [i nu alerga dup\ hi-
mere; s\ iube[ti pe Dumnezeu
[i vei sim]i dragostea Sa. Astfel
po]i ajunge `n rai! E a[a com-
plicat? (Pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
cu ni[te sclavi. De[i sunt ca-
zuri izolate, vedem totu[i cum
uneori copiii sunt trata]i cu
mare cruzime de c\tre p\rin-
]ii lor, c\rora li se pare c\ au
drepturi nelimitate fa]\ de
copii. A[adar, putem spune c\
prima `ndatorire pe care o are
un p\rinte este aceea de a
oferi copilului s\u protec]ie
`mpotriva pericolelor de
natur\ fizic\ sau psihic\ [i de
a-i crea un mediu potrivit
pentru ca acel copil s\ creasc\
armonios din toate punctele
de vedere.
Dar sunt [i copii care
primesc din partea p\rin]ilor
o aten]ie exagerat\, adic\ pri -
mesc dreptul de a face ce do -
resc [i primesc [i mijloacele
materiale prin care s\ duc\ o
copil\rie [i o adolescen]\ lip -
sit\ de orice griji.
Atunci c=nd un p\rinte `[i
alint\ `n mod exagerat copi-
lul, el face o gre[eal\. Copilul
nu trebuie supus unor pre-
siuni de natur\ psihic\, el nu
trebuie s\ [tie care sunt difi-
cult\]ile financiare ale fami-
liei sale, dar orice copil tre-
buie s\ [tie c\ lucrurile de
care se bucur\ sunt dob=ndi-
te, prin munc\ cinstit\ [i prin
efort de c\tre p\rin]ii s\i.
C=nd `n]elege acest mecanism
al vie]ii, copilul va dob=ndi o
corect\ viziune asupra lumii -
[i deci va [ti s\ evalueze
corect lucrurile materiale din
jurul s\u. Dimpotriv\, copilul
care are prea multe libert\]i [i
care crede c\ toate lucrurile
`n via]\ sunt u[or de ob]inut,
acela va tr\i cu o viziune de-
format\ asupra lumii.
Uniunii Europene [i al cre\rii
monedei unice europene,
Euro;
a 1844 - Alexandru Ioan
Cuza s-a c\s\torit cu Elena
Rosetti-Solescu, fiica cea
mare a postelnicului Iordache
Rosetti [i a Catinc\i Rosetti,
n\scut\ Sturdza. Cu acest
prilej, Cuza a refuzat s\ pri-
measc\ ]iganii robi trecu]i `n
lista dotal\ a so]iei, fiind ast-
fel printre primii care au ac-
ceptat hot\rârea Adun\rii
Ob[te[ti din 31 ianuarie 1844,
privind dezrobirea ]iganilor;
a 1945 - A murit dictatorul
Adolf Hitler. Ca Führer (Con-
duc\tor) [i cancelar, Hitler a
devenit un st\pânitor absolut
Deci datoriile p\rin]ilor
fa]\ de copii se limiteaz\ la a
oferi copiilor ce le este necesar
pentru a cre[te?
Da, dar nu doar material
vorbind. Oricum, fiecare om
simte `n mod natural c\ are
datoria de a-[i `ngriji copiii,
dar poate c\ ar trebui s\ fim
mai aten]i la modul cum `i
educ\m pe copii [i la ceea ce le
spunem despre credin]\. F\r\
`ndoial\, purt\m responsabi-
litatea pentru devenirea spiri-
tual\ a copiilor no[tri [i deci
suntem responsabili `n mare
m\sur\ pentru m=ntuirea lor.
{i probabil c\ ar mai trebui
ad\ugat c\ nu trebuie s\ le
transmitem copiilor obsesiile
noastre [i nici s\ ne r\zbu-
n\m pe ei pentru micile sau
marile noastre insuccese. (Ru -
bric\ realizat\ de Ioan
AVRAM)
ISTORII CU T+LC
Calea cea `ngust\
[i strâmt\
Avva Ammonas a fost
`ntrebat: „Ce `nseamn\
calea `ngust\ [i strâm-
t\?“. El a r\spuns: „Iat\
ce `nseamn\ calea `ngus-
t\ [i strâmt\: s\-]i zdro-
be[ti gândurile [i s\-]i tai
propriile dorin]e pentru
voia lui Dumnezeu. Asta
`nseamn\: «Iat\, noi am
l\sat totul [i am venit du-
p\ Tine»“. (Pateric, edi]ia
Polirom, 2005)
al Reichului german. Promo-
torul ideologiei superiorit\]ii
rasei germane a ini]iat o cam-
panie f\r\ precedent de exter-
minare a popula]iei de origine
evreiasc\. A târât cea mai
mare parte a ]\rilor lumii `n-
tr-un r\zboi care a costat
via]a a aproape 50 de milioa-
ne de oameni (n. 20.04.1889);
a 1979 - A decedat Panteli-
mon N. Halippa, patriot [i
frunta[ al luptei pentru cauza
unirii Basarabiei cu România,
poet [i publicist (n. 1.08.1883)
a 1994 - A murit geneticia-
nul francez Jerome Lejeune;
unul dintre consilierii Papei
Ioan Paul al II-lea pentru
problemele de moral\. a

SCRISORI C|TRE APROAPELE
Bucuria iert\rii
de Lidia POPI}A-
STOICESCU
To]i am fost copii, to]i am nec\jit-o
uneori pe mama cu n\zdr\v\niile
noastre. Ne certa, ne pedepsea oprin-
du-ne de la joac\, sau cu alte metode
de „cumin]ire“. Câteodat\ tata `l mai
[i d\dea jos din cui - vorba lui
Creang\ - pe Sfântu' Nicolae... Dar
sup\rarea p\rinteasc\ nu dura mult
[i era de-ajuns un zâmbet pe fa]a
mamei ca s\ alerg\m, mântui]i, `n
bra]ele ei, semn c\ furtuna trecuse.
Sprâncenele `ncruntate ale tatei o-
dat\ destinse, chiar se ivea soarele!
La pieptul lor, cuprin[i de bra]ele iu-
bitoare [i mângâia]i de sfintele lor
mâini bune, le sim]eam inimile b\-
tând mai tare, de iubire [i bucuria
iert\rii. O bucurie dubl\: ei se bucu-
rau c\ ne-au iertat, iar noi c\ am fost
ierta]i. A[adar, a ierta `nseamn\ de-
opotriv\ a d\rui [i a primi. Rezul-
tanta - un inefabil sentiment de bu-
curie pân\ la lacrimi!
Apoi, odat\ intra]i `n vâltoarea
vie]ii, venim `n contact cu „aproape-
VE{TI BUNE
Maestrul [i discipolii
de Liviu ANTONESEI
Acum patru sau cinci ani, am
citit `ntr-un volum coordonat de
academicianul Al. Zub [i ap\rut
sub egida Institutului Xenopol, pe
care `l [i conduce, un studiu al u-
nui t=n\r autor, cercet\tor la in-
stitu]ia amintit\, despre care nu
[tiam mare lucru. Studiul care
mi-a pl\cut foarte mult, nu doar
prin tem\, ci [i printr-un fel de
nonconformism metodologic, se
chema Hru[ciov [i negocierea lu-
dic\ a legitimit\]ii [i era semnat
de Andi Mihalache. Dup\ aceea,
am citit, nu mai [tiu exact unde,
un studiu despre Ceau[escu [i
tenta]ia utopiei, care iar\[i mi-a
pl\cut [i mi-a confirmat g=ndul c\
dl. Zub „are m=n\ bun\“ la depis-
tat tinerele talente `n domeniul
cercet\rii. S\ ne g=ndim doar c\,
de la {tefan Lemny [i Sorin Anto-
hi la Florea Ioncioaia, Lucian
Nastas\, Adrian Ciofl=nc\ ori
Bogdan Mo[neagu, o pleiad\ `n-
treag\ de cercet\tori s-au format
`n proximitatea sa. {i nu i-am a-
mintit dec=t pe cei cu forma]ie
ini]ial\ de istorici.
~ns\ recolta de studii de comu-
nismologie a lui Andi Mihalache
este mult mai mare dec=t reu[isem
eu s\ bag de seam\. Iat\-le acum,
`n num\r de unsprezece, adunate
`ntre paginile unei c\r]i – Pe
urmele lui Marx. Studii despre co-
munsim [i consecin]ele sale, Edi-
tura Alfa, Ia[i, 2006 –[i grupate `n
trei sec]iuni: Portrete (`n care, `n
afara lui Hru[ciov, mai apar b\tr=-
nul Marx `nsu[i, Miron Constanti-
nescu, intelectual comunist cu bio-
grafie complicat\, [i Arghezi, `n
ipostaza sa de scriitor colabora]io-
nist cu regimul comunist), Practici
(pe l=ng\ studiul despre Ceau[es-
cu, putem citi unul dedicat insta-
l\rii regimului comunist `n Rom=-
nia [i altul despre na]ional-comu-
nism, strania trecere a comunis-
mului de la interna]ionalism la na-
]ionalism). Iar studiile din sec]iu-
nea Posterit\]i se numesc: Despre
memorie, s\r\cie [i sinonimele de
consolare, Locuire [i memorie `n
„Epoca de Aur“. Cazul Ol\ne[ti,
Mitologii spontane la sf=r[it de
mileniu: Securitatea [i Dosarele
Securit\]ii [i autocenzura social\,
titlurile vorbind de la sine despre
OPINII & COMENTARII
le“ [i rela]iile se diversific\, fie spre
polul plus, generând prietenia, fie
spre polul minus, rezultând nenu-
m\rate forme ale adversit\]ii, deter-
minate de cauze externe sau imbol-
dul interior. Greut\]ile vie]ii, neca-
zurile, stresul fac ca ace[ti poli s\ in-
tre `n conflict [i, de cele mai multe
ori, valoarea negativ\ e mai mare [i
atunci plus cu minus va da minus!
Astfel se sparge comuniunea [i `i ia
locul un „r\zboi“ ale c\rui arme
sunt... cuvintele! Cuvântul, deci, ros-
tit cu duritate, cu dispre], cu intole-
ran]\ [i chiar cu ur\. Apoi, de la cu-
vânt la gest nu e decât un pas pân\
la o ruptur\ poate pentru toat\ via-
]a! Sunt familii - [tim bine! - care se
du[m\nesc de zeci de ani, fra]i care
nu-[i vorbesc de nu-[i calc\ pragul,
copii care-[i blestem\ sau chiar `[i
lovesc p\rin]ii etc. Sunt vecini care
nu-[i dau bine]e, `[i trântesc u[a `n
nas, `[i otr\vesc câinele, sau se des-
fat\ cu voluptatea proceselor prin
tribunale, pentru pricini ridicole. In
toate aceste cazuri, tot iertarea este
remediul cel mai eficient, pentru su-
fletele care-i deschid u[a. E nevoie
doar de o mân\ `ntins\, o vorb\ bu-
n\, un salut firesc. ~n felul acesta,
importan]a temelor. Teme impor-
tante deci, `ns\ abordate [i cu o
mare suple]e metodologic\, t=n\-
rul istoric fiind `narmat cu instru-
mentele istoriei ideilor, al istoriei
mentalit\]ilor, precum [i cu cele
venind dinspre analiza imagina-
relor sociale, dinspre [tiin]ele poli-
tice ori antropologie.
Sigur, nu este un studiu amplu
[i compact despre comunism, ci o
culegere de studii. Dar, ca `ntr-un
puzzle bine g=ndit, dac\ un extra-
terestru care nu [tie absolut nimic
despre doctrina [i sistemul comu-
niste ar citi doar aceast\ carte, ar
`n]elege totul. At=t de bine sunt
alese temele [i at=t de inteligent
sunt tratate. Pe urmele lui Volodia
Tism\neanu de la University of
Maryland [i a lui Sorin Antohi de
la CEU, iat\ se contureaz\ o di-
rec]ie de cercetare ocultat\ p=n\ a-
cum la noi – comunismologia. Cum
se contureaz\ [i o indiscutabil\
`nnoire teoretic\ [i metodologic\ a
cercet\rii istorice. S\ fie primit!
De altfel, aceste impresii `mi
sunt confirmate [i de un volum co-
lectiv, editat sub egida Institutului
Xenopol, sub coordonarea acade-
micianului Al. Zub [i a altui t=n\r
discipol al Domniei Sale, Adrian
Ciofl=nc\, cu prilejul Congresului
Mondial de {tiin]e Istorice, de
anul trecut, de la Sydney.
Volumul masiv [i elegant
– Cultur\ politic\ [i po-
litici culturale `n Rom=-
nia modern\ - cuprinde,
pe l=ng\ contribu]iile
unor autori deja con-
sacra]i – Al. Zub, desigur,
Paul E. Michelson,
Vladimir Tism\neanu,
Leon Volovici, Keith
Hitchins, Andrei Oi[-
teanu, Alina Mungiu,
Florin Platon, Daniel
Barbu etc -, studiile unor
autori tineri, chiar foarte
tineri, cei mai mul]i din
Ia[i, `ns\ [i din celelalte
centre universitare. Cei
mai mul]i dintre ei se ocu-
p\ de istoria recent\, iar
cei care abordeaz\ teme
din secolul al XIX-lea ori
din secolul trecut o fac, f\-
r\ excep]ie, apel=nd la ce-
le mai recente teorii [i la
metodologiile `nnoitoare,
`ntr-un frumos sincro-
asemenea minusuri dau - cum se `n-
tâmpl\ uneori `n matematic\ - plus!
Cu o condi]ie, [i anume ca acolo, `n
ungherul ascuns al sufletului nos-
tru, unde Dumnezeu a pus, când ne-a
creat pe fiecare, scânteia de dumne-
zeire, `ntru asem\narea cu El, s\ re-
nasc\ iubirea, dragostea de aproa-
pele! Bucuria acestei iert\ri este
sporit\ prin faptul c\ cei care o
acord\ unii altora sunt oameni ma-
turi care [tiu c\, pentru a o realiza,
trebuie s\ se purifice ei `n[i[i de un
r\u care le-a otr\vit - con[tient [i
voit! - fiin]a. Trebuie, a[adar, ca
cineva s\ fac\ primul pas [i primul
gest? Da, dar se pot face [i concomi-
tent, din ambele sensuri.
Cum s-ar putea numi, oare, cu un
cuvânt, aceast\ bucurie, rezultant\
a iert\rii reciproce? Poate, REG|-
SIRE A SINELUI celui creat de
Dumnezeu!? Intrucât chiar ast\zi ne
afl\m `n Sfântul [i Marele Post,
putem `ncepe cu o propozi]ie simpl\:
„Iart\-m\!“ Fiecare [tim cui s-o
adres\m [i de la cine s-o a[tept\m.
{i de ce. Totul e s\ fie spus\ cu
adev\rat\ dragoste [i din inim\. {i
s\ mai [tii, aproapele meu cel de pre-
tutindeni, c\, oricare ar fi pricina
sfâ[ierii dintre noi [i ceilal]i care ne
vor fi gre[it sau c\rora noi le-am
gre[it, nimic nu va `ntrece iubirea [i
puterea de iertare a lui Dumnezeu.
Pentru c\ El este chiar IUBIRE! a
nism cu cercetarea occidental\ a
momentului. Iat\ doar c=teva ti-
tluri: Commemorating and forget-
ting the 1848 Revolution up to the
20-th century (Mihai Chiper), A
„grammar of exculpation“ in com-
munism historiography: distorsion
of the history of the Holocaust un-
der Ceasescu (Adrian Ciofl=nc\,
membru `n Comisia Holocaustu-
lui), Public policies regarding the
Holocaust in post-communist
Romania (Felicia Waldman), The
political culture approach to the
study of communism: the case of
Romania (Drago[ Petrescu), Seven
faces of dissent. A micro perspec-
tive on the study of political
(sub)cultures under communism
(Cristina Petrescu, prima abor-
dare complet\ [i sistematic\ a
diziden]ei intelectuale rom=ne[ti
din timpul comunismului), Meta-
for\ [i monumentalitate `n proza
de c\l\torie a lui Nicolae Iorga,
Politicile culturale ale Bisericii
ortodoxe rom=ne sub regimul co-
munist – 1948-1949 (Bogdan
Mo[neagu) [.a.
M\rturisesc c\ lectura acestor
dou\ c\r]i mi-a provocat sentimen-
tul reconfortant c\ viitorul cer-
cet\rii istorice rom=ne[ti este pe
cale s\ `ncap\ pe m=ini mai bune,
pentru c\ mai libere!, dec=t cele `n
care s-a aflat `n trecutul recent [i,
`n mare m\sur\, `nc\ se mai afl\.
* Liviu Antonesei este scriitor,
profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 3 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Ultima revolu]ie
moral\ neterminat\
a Spa]iul public pare a se `mp\r]i
`ntre cei care caut\ cu tot dinadinsul
s\ ascund\ trecutul [i cei care caut\
s\ profite politic de pe urma lui a Cei
care lupt\ cu adev\rat pentru a
[terge durerile acestui trecut sunt,
oricât i-ai c\uta, extrem de pu]ini a
de Vasile PLE{CA
Pentru cine se uit\ cu aten]ie, România
este ]ara lucrurilor neterminate.
Românii au r\sturnat `n modul cel mai vi-
olent comunismul, dar `n fruntea lor, vreme
de un deceniu [i jum\tate, au fost tot per-
soane marcate (mai mult sau mai pu]in) de
educa]ia comunist\. Au `ntors spatele colec-
tivismului, dar s-au transformat `ntr-un
popor de asista]i, aproape f\r\ ini]iativ\. Vor
adera la UE, dar, `n loc s\-[i `nsu[easc\ [i
principiile acesteia, par mai degrab\ hot\râ]i
s\ impun\ propriile defecte `n toat\ Europa.
Dar cel mai important dintre toate, Româ-
nia are cea mai ambigu\ atitudine fa]\ de tre-
cutul s\u. Dac\, [i aceasta doar la presiune in-
terna]ional\, s-a acceptat faptul c\ România a
f\cut [i multe lucruri rele `n timpul celui de-al
doilea r\zboi mondial, `n cazul comunismului
lucrurile sunt mult mai dificile. Aceasta pen-
tru c\ ruptura fa]\ de comunism nu s-a produs
`nc\, mai ales `n mintea [i fapta multor dintre
cei care conduc aceast\ ]ar\.
Una dintre cele mai nocive realiz\ri ale
comunismului este, dincolo de teroare, s\r\-
cie sau distrugerea oric\rui ideal, ruperea
leg\turilor fire[ti dintre oameni. Peste toate
acestea a tronat, atotst\pânitoare, Secu-
ritatea comunist\, care a f\cut ca oamenii s\
`nceteze a mai fi oameni.
Toate acestea conduc spre o realitate sim-
pl\ [i necru]\toare: printre noi tr\iesc oa-
meni care [i-au vândut rudele, prietenii,
cuno[tin]ele, colegii de munc\ organelor de
represiune comunist\. Mai sunt [i dintre
aceia care au judecat, `nchis, torturat oameni
pentru felul `n care gândeau. {i toate acestea
nu s-au f\cut, de cele mai multe ori, din dedi-
ca]ie pentru cauza comunist\, ci din motive
meschine: un salariu mai mare, accesul la un
magazin cu circuit `nchis, un apartament de
la stat mai `n centru, un loc mai sus pe lista
pentru Dacia cea de toate zilele sau, pur [i
simplu, locul celui pârât. Unii dintre ei `[i
tr\iesc o b\trâne]e chinuit\, dar al]ii se afl\
`n fruntea acestei ]\ri. Poate exist\, printre
primii, cazuri de regret, `ns\ e sigur c\ cei
care de]in func]ii de conducere [i `n prim\-
vara lui 2006 nu au nici o remu[care pentru
ceea ce au f\cut `nainte de 1990. Din contr\,
odat\ cu pr\bu[irea comunismului, au avut
grij\ s\ profite de pozi]ia privilegiat\, câ[ti-
gat\ din c\lcatul peste cadavre, pentru a [i-o
pemanentiza. O activitate performant\ a CN-
SAS [i o lege a lustra]iei ar distruge orice
via]\ public\ a acestora.
Dar ceea ce `ngroap\ `nc\ o dat\ demersul
f\cut pentru purificarea societ\]ii române[ti
este faptul c\ totul este f\cul doar la nivelul
politic. Nu primeaz\ ceea ce este bine [i ceea
ce este r\u, ci ceea ce conteaz\ sau nu pentru
un partid sau pentru o personalitate politic\.
De cele mai multe ori, `n spatele haosului me-
dia `n care nu mai [tii precis cine pentru cine
[i pentru ce lupt\, se ascunde zâmbetul cinic
al celor care folosesc durerea celor care au
suferit doar pentru a promova politic. Cu alte
cuvinte, spa]iul public pare a se `mp\r]i `ntre
cei care caut\ cu tot dinadinsul s\ ascund\
trecutul [i cei care caut\ s\ profite politic de
pe urma lui. Cei care lupt\ cu adev\rat pentru
a [terge durerile acestui trecut sunt, oricât i-ai
c\uta, extrem de pu]ini. Din aceast\ cauz\,
atunci când acele persoane sunt g\site, tre-
buie sprijinite cu toate puterile. Este greu de
crezut c\ fo[ti demnitari comuni[ti au puterea
de a lupta onest pentru aflarea adev\rului...
C\ci totul se reduce la adev\r! Iar adev\-
rul va mântui [i va `ndrepta aceast\ societate
român\ bolnav\ [i corupt\. Exist\ anali[ti
care repet\, obsesiv, c\ deschiderea arhivelor
Securit\]ii [i legea lustra]iei nu se afl\ pe
agenda electoratului. Ceea ce nu spun este
c\, dac\, prin absurd, s\n\tatea moral\ a
unei na]iuni nu ar conta, trebuie spus c\ as-
cunderea adev\rului `nseamn\ corup]ie, iar
corup]ia `nseamn\ s\r\cie. Cu alte cuvinte,
minciuna `nseamn\ nu doar s\r\cia min]ii [i
a sufletului, ci [i cea pur material\. a
4 Luni, 3 aprilie 2006 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT Dr. Emilian Popescu, profesor al Facult\]ii de Teologie

„Chipuri de
lumin\“ la Biserica
„Sf. Ap. Toma“
Parohia „Sf=ntul Toma“ din
Ia[i a ini]iat programul mi-
sionar-cultural „Tu, Doamne,
ai cuvintele vie]ii ve[nice“. ~n
cadrul acestui program se
desf\[oar\ periodic expozi]ii
de icoane, conferin]e [i con-
certe de muzic\ religioas\.
Un prim eveniment a avut
loc duminic\ la ora 17.00 la
Biserica „Sf=ntul Apostol
Ortodox\ din Ia[i, membru de onoare al Academiei Române
Un comunicat de pres\ al
Secretariatului Centrului Epar-
hial Ia[i ne informeaz\ c\ `n
data de 24 martie 2006 Aduna-
rea General\ a Academiei Ro-
mâne a confirmat propunerea
sec]iei de Istorie [i Arheologie
de a se acorda prof. dr. Emilian
Popescu statutul de membru de
onoare al Academiei Române,
iar `n ziua de 31 martie, `ntr-un
cadru festiv, i-au fost oferite
`nsemnele de membru al Aca-
demiei Române de c\tre pre-
[edintele Academiei Române,
Eugen Simion `n fa]a prezidiu-
lui [i a numero[i academicieni
[i a altor membri ale[i `n acest
for de [tiin]\ [i cultur\.
~nsemnele constau `n diplo-
ma [i insigna oferite de pre[e-
dintele Academiei, carnetul de
membru al Academiei Române,
precum [i o serie `ntreag\ de
publica]ii ale Academiei [i in-
vita]ia de a participa, `n zilele
de 3 - 5 aprilie 2006, la festivi-
t\]ile legate de aniversarea a
140 de ani de la `nfiin]area
Academiei Române. La aceste
festivit\]i, care se vor desf\[ura
`n colaborare cu Academia
Francez\, vor participa [i al]i 40
de pre[edin]i sau reprezentan]i
ai Academiilor din `ntreaga
Europ\. De asemenea, aceste
festivit\]i vor fi onorate [i de
prezen]a Traian B\sescu, pre-
[edintele României.
Acad. prof. dr. Emilian Po-
pescu este cercet\tor de ex-
cep]ie `n domeniul istoriei,
arheologiei [i epigrafiei antice
[i cre[tine, al spiritualit\]ii
bizantine, autor al unei opere
`ntinse [i profunde, demn\ de
cinstire la nivelul `naltului for
al Academiei Române.
Domnia sa s-a remarcat `n
mod cu totul deosebit prin cer-
cetarea [i punerea `n lumin\ a
izvoarelor istorico-literare care
atest\ apostolicitatea cre[ti-
nismului românesc, predica
Sfin]ilor Apostoli Andrei [i Filip
pe teritoriul str\vechi al Ro-
mâniei de ast\zi [i prin studiul
organiz\rii biserice[ti `n primul
mileniu cre[tin. a

Toma“. P\rintele Toma
Gradinaciuc, parohul bise-
ricii, ne-a oferit detalii:
„Expozi]ia de icoane bizan-
tine se desf\[oar\ sub nu-
mele «Chipuri de lumin\».
Au expus elevi ai Semina-
rului Teologic Ortodox
«Sf=ntul Vasile cel Mare»
din Ia[i. Vernisajul a avut
loc la biserica `n construc]ie
cu hramul «Sf=ntul Apostol
Toma», din cartierul Alexan-
dru cel Bun. Programul a
continuat cu prezentarea
unor referate sus]inute de
preo]i [i profesori de la
Facultatea de Teologie Orto-
dox\ «Dumitru St\niloae» [i
de la Seminarul «Sf=ntul
Vasile cel Mare». ~n `nche-
iere corul Seminarului a
prezentat un mic concert de
muzic\ bizantin\.
PS Daniil
Stoenescu a
`mplinit 5 ani
de arhierie
PS Daniil Stoenescu, epis-
cop loc]iitor al Episcopiei
Ortodoxe Rom=ne a V=r[e-
]ului, s-a n\scut la data de
23 septembrie 1957, `n satul
H\]\gel, jude]ul Hunedoara.
A absolvit `n anul 1977 cur-
surile Seminarului Teologic
Liceal Ortodox din Caranse-
be[, iar `n anul 1982 pe ace-
lea ale Institutului Teologic
Universitar din Sibiu,
lu=ndu-[i licen]a `n Teologie
la disciplina Patrologie.
~ntre anii 1982-1985 a ur-
mat cursurile postuniver-
sitare pentru doctorat la
Institutul Teologic Ortodox
din Bucure[ti, iar `n luna
februarie 1988 a sus]inut
examenul aprofundat pen-
tru doctorat la acela[i insti-
tut. ~n perioada 1993-1996 a
fost bursier al Bisericii
Ortodoxe din Grecia la
Facultatea de Teologie a
Universit\]ii din Tesalonic.
{i-a sus]inut teza de doc-
torat `n octombrie 1996 cu
lucrarea „~nv\]\turi dog-
matice `n Apophthegmata
Patrum“. A intrat `n mona-
hism la 25 martie 1984, la
M\n\stirea Hodo[-Bodrog
din cadrul Episcopiei Aradu-
lui, Ienopolei [i H\lmagiu-
lui, fiind hirotonit preot pe
seama acestei m\n\stiri la
1 aprilie 1984. Din anul
1991 este cadru universitar
la Facultatea de Teologie
Ortodox\ din Arad, discipli-
na Patrologie [i Literatura
Postpatristic\. Din aprilie
1986 p=n\ `n septembrie
1996 a slujit ca preot duhov-
nic la M\n\stirea Prislop. A
fost ucenicul marelui duhov-
nic p\rintele Arsenie Boca
(1910-1989) al c\rui mor-
mant din cimitirul M\n\sti-
rii Prislop este, de 11 ani,
loc de pelerinaj pentru cre-
dincio[i din toat\ ]ara. La
data de 1 aprilie 2001 a fost
hirotonit arhiereu. a
Boto[\nenii se
„Moarte
cre[tinilor“ din
preg\tesc pentru Pa[te Afganistan
Agen]ia de [tiri cre[tin\
Compass Direct din SUA in-
a Cu trei s\pt\m=ni `nainte de Pa[te, la Boto[ani formeaz\ c\ mai mul]i cre[tini
au fost aresta]i pentru credin]a
sunt organizate mai multe activit\]i filantropice, religioase [i culturale lor `n Afganistan, chiar `naintea
a Expozi]iile de icoane [i conferin]ele pe teme duhovnice[ti eliber\rii lui Abdul Rahman.
Cazul localnicului arestat s\p-
sunt `ncununate prin ac]iuni de ajutorare a aproapelui a t\m=na trecut\ pentru c\ s-a
convertit la cre[tinism a f\cut
~n perioada Postului Ma- mente din pia]\: fructe, le- Gheorghe Popa de la deja `nconjurul lumii, st=rnind
re, Protopopiatul Boto[ani, `n gume, zarzavat, pe care le- Facultatea de Teologie Orto- numeroase reac]ii. ~nc\ doi fo[ti
colaborare cu Liga Cre[tin\ a au donat cre[tinilor no[tri dox\ „Dumitru St\niloae“ [i musulmani trecu]i la cre[tinism
Tinerilor Ortodoc[i, organi- care fac aceast\ activitate de prorector al Universit\]ii au fost aresta]i `n alte zone ale
zeaz\ colecte de alimente `n comer] cu alimente. Iat\ c\ „Al. I. Cuza“ din Ia[i. Despre ]\rii, `ns\ informa]ia a fost tre-
pie]ele din ora[. Produsele ace[ti oameni au `n]eles im- acest eveniment pr. pro- cut\ sub t\cere din cauza „si-
ob]inute sunt donate c\mi- topop Lucian Leonte ne-a tua]iei sensibile“ provocat\ de
portan]\ misiunii pe care o mediatizarea cazului lui Rah-
nului social de la parohia facem cu s\racii, cu cei care declarat: „La Protopopiatul
Boto[ani continu\m seria de man. La vestea oficial\ a elibe-
„Sf=ntul Ilie“. Despre aceas- nu au ce m=nca acas\. Au r\rii lui Rahman au avut loc
t\ colect\ din pie]e ne-a o- fost b\tr=ni care au venit [i conferin]e duhovnice[ti din
acest Sf=nt [i Mare Post. Am demonstra]ii `n care protesta-
ferit detalii p\rintele pro-
topop Lucian Leonte: „Un lu-
ne-au mul]umit c=nd au
ales aceast\ tema `n mod tarii au scandat „moarte cre[ti-
v\zut c\ tinerii no[tri le des- nilor“. Compass, un serviciu de
cru inedit pe care l-am ini]at chid u[a, le ofer\ ceva de special, pentru c\ este o te-
m\ de mare actualitate pen-
[tiri care urm\re[te persecu]iile
`n activitatea caritativ\ a `mpotriva cre[tinilor, `n special
cantinei sociale la Biserica
m=ncare [i, mai important
dec=t at=t, o vorb\ bun\“. tru Biserica Ortodox\, pen- `n ]\rile islamice, apreciaz\ c\
tru teologi, pentru preo]i [i
«Sf=ntul Ilie» din Boto[ani, a
fost o colect\ `n pie]ele ora- pentru cre[tinii ortodoc[i“.
h\r]uirea comunit\]ii cre[tine a
sporit. Relat\ri despre b\tai [i
[ului, pe care am hot\r=t s\ Conferin]ele Postului Conferin]a care a `nceput la raiduri ale poli]iei asupra ca-
o facem periodic. ~n ajutorul Pa[telui continu\ ora 18.00 s-a desf\[urat `n selor cre[tinilor au r\zb\tut `n
nostru au venit tinerii de la sala de festivit\]i a Protopo- afara ]\rii prin misiunile locale.
Liga Cre[tin\ a Tinerilor Tot `n Protopopiatul Bo- piatului Boto[ani. Amenin]area mor]ii at=rn\ dea-
Ortodoc[i din Boto[ani. I-am to[ani a fost organizat\ ieri, supra capetelor tuturor cre[tini-
dotat cu ecusoane [i cu pli- 2 aprilie, o nou\ conferin]\ Expozi]ie lor afgani, despre care Compass
ante de prezentare, au mers cu tema „Afirmarea cre[tin\ afirm\ c\ ar fi `n num\r de circa
de icoane `n prag 10.000. Ace[tia se `nt=lnesc `n
`n pia]\, la produc\tori. Am `ntr-un mediu socio-cultural
constatat c\ au fost aduse liber“. Invitatul din aceast\ de s\rb\tori pascale secret, `n case, pentru rug\ciuni
[i studii biblice. Sub legea is-
cantit\]i apreciabile de ali- duminic\ a fost pr. prof. dr. Ieri, 2 aprilie, Galeriile de lamic\, aplicabil\ `n Afganistan,
art\ „{tefan Luchian“ din convertirea la alt\ religie este o
Boto[ani au g\zduit ver- ofens\ capital\. ~n ceea ce `l pri-
nisajul unei expozi]ii de ve[te pe fostul prizonier, cotidi-
icoan\. Au expus studen]i de anul italian „La Republica“ a
publicat un interviu cu acesta,
la Facultatea de Arte Plastice pe care l-a ob]inut prin inter-
din Ia[i al\turi de profesorii
mediul unui lucr\tor al unei so-
lor [i c=]iva boto[\neni. Mul]i ciet\]i caritabile. Rahman a
dintre participan]i sunt mem- spus ziarului c\, de[i nu vrea s\
bri ai Centrului de Cercetare moar\, este gata s\ `[i dea via]a
[i Conservare CREAT din ca- pentru credin]a sa. Dup\ elibe-
drul Facult\]ii de Arte Plas- rare, Rahman se ascunde [i se
tice din Ia[i. ~ntre pictorii de crede c\ ar fi sub protec]ia ONU.
icoane care au expus s-au Alte surse afirm\ c\ el ar fi fost
aflat Aida {u[ter [i Doina deja transferat `n Italia, unde
ministrul de Externe Gianfranco
Grig. La eveniment, Carmen Fini a anun]at c\ va cere Con-
Solomonea, profesor [i resta- siliului de Mini[tri acordarea de
urator la M\n\stirea „Sf=n- azil lui Rahman. a
tul Nicolae Domnesc“ din Bo-
to[ani, a vorbit despre activi-
tatea pe care o desf\[oar\ [i
Membrii Ligii Cre[tine a Tinerilor Ortodoc[i despre valoarea deosebit\ a Pagin\ realizat\
din Boto[ani organizeaz\ colecte picturii de la m\n\stirea bo- de Monica DUMITRESCU
de alimente `n pie]ele din ora[ to[\nean\. a
Pre]:
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
or
transp dejun
\ dubl\ cu mic grup,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ cam er
to r de
inclus, `nsoti ferry boat Informa]ii:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii Tel: 0232.276.907;
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula Email:
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
office@centruldepelerinaj.ro
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Sfintelor Pa[ti la biserica care ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
www.centruldepelerinaj.ro
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia.

Tratamente naturiste pentru picioare grele [i dureroase
~n lunile de iarn\, per -
soanele mai `n v=rst\ se de-
plaseaz\ `ncet [i cu mare risc
datorit\ stratului gros de z\-
pad\ [i a ghe]u[ului alunecos.
La venirea prim\verii, preo -
cup\rile cotidiene cer mai
mult\ mi[care, at=t `n lucr\ -
rile din gr\din\ [i c=mp, c=t [i
`n deplas\rile pe asfaltul str\-
zilor. Acum apare un mare
impediment. Picioarele grele
[i obosite se mi[c\ cu dureri
mari, fie la nivelul mu[chilor,
din cauza bolilor acutizate de
circula]ia periferic\ a s=nge-
lui prin artere [i vene, fie `n
oasele `mb\tr=nite, cu reuma-
tisme [i artroze.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Flebita se manifest\ prin
inflamarea venelor, uneori cu
formare de cheaguri `n inte-
rior, care blocheaz\ curgerea
s=ngelui pe vertical\.
Flebita superficial\ se ca-
racterizeaz\ prin apari]ia
unui cordon ro[u, inflamat [i
dureros `n lungul traectului
venei.
Simptomele bolii constau
`n dureri intense la palparea
pulpei, hipertermia cutanat\,
dilata]ia venelor superficiale,
senza]ia de tensiune a gam-
bei, febr\ u[oar\ [i puls cres-
cut. Poate s\ apar\ la bolnavii
de pl\m=ni, pancreas, cancer
de prostat\ [i ovare, insufi-
cien]\ cardiac\ [i la l\uze.
Cauzele bolii sunt legate de
traumatismele venelor prin
loviri, injec]ii intravenoase,
interven]ii chirurgicale [i la
l\uze.
Tromboflebita este o boal\
localizat\ la nivelul venelor [i
const\ `n inflamarea peretelui
vasului sanguin [i formarea
unui cheag (tromb), aderent
pe peretele interior, ca urma-
re a coagul\rii intravenoase a
s=ngelui. Are loc o obturare,
par]ial\ sau total\, a venei,
mai `nt=i `n talpa piciorului [i
ulterior `n venele gambei,
vena femural\ [i iliac\. Boala
evolueaz\ cu risc de embolie
pulmonar\ sau cerebral\, `n
urma desprinderii cheagului
de s=nge, cu trombocite,
hematii [i plachete, `ntr-o
re]ea de fibrin\. Dup\ des-
prindere, cheagul se dirijeaz\
spre pl\m=ni sau creier.
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Afec]iunea este frecvent\
dup\ v=rsta de 40 de ani, mai
ales la persoane cu activitate
static\, sedentare, care folos-
esc mijloacele de transport `n
orice delasare.
Factorii favorizan]i sunt:
infec]iile microbiene (gripe,
pneumonie, febr\ tifoid\, a-
migdalit\, abces dentar, sep-
ticemii), injectarea unor solu-
]ii sclerozante `n vene, admi-
nistrarea unor medicamente
(penicilin\, cortizon, ACTH [i
vitamina K), existen]a unor
boli de inim\ (insuficien]\
cardiac\, accidente cerebrale,
ischemie arterial\, leucemie,
hipercoagulabilitatea s=nge-
lui), cancere, na[teri, avor-
turi, traumatisme locale cu
fracturi, opera]ii la [old [i ge-
nunchi care impun repaus
prelungit `n pat (imobilizarea
`n pat implic\ riscul m\rit al
tromboflebitei).
Dup\ tipul venelor afectate
exist\:
- tromboflebite superficiale
la venele subcutanate, cu grad
redus de periculozitate, mani-
festate prin subfebrilitate, ta-
hicardie, cre[terea pulsului,
ro[ea]a pielii, dureri la mers,
formarea cordonului ro[u `n
lungul venei;
- tromboflebite profunde la
venele musculare, manifestate
prin tahicardie, febr\ (380C),
frisoane, risc `n producerea em-
boliilor pulmonare, st\ri de
nelini[te, dilatarea venelor,
dureri `n gamb\ chiar `n re-
paus [i accentuate la mers
for]at, u[oar\ cianozare, edeme
voluminoase, ulcere varicoase,
leziuni cutanate [i cangrene (la
degete [i c\lc=ie). ~n cazul imo-
biliz\rii prelungite `n pat este
posibil\ acumularea de lichid
`n genunchi (hidrartroz\), o
u[oar\ inflamare a ganglion-
ilor inghinali (adenopatie) [i
chiar atrofia muscular\ evolu-
tiv\, la ambele picioare, chiar
dac\ unul pare s\n\tos.
Tratamente
fitoterapeutice
~n tratament intern se uti-
lizeaz\:
- infuzie de sulfin\ galben\
(1 linguri]\ la 250 ml ap\ clo-
cotit\); se infuzeaz\ acoperit
timp de 15-20 minute [i se
beau 1-2 ceaiuri pe zi, av=nd
Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora.
POR}IA DE S|N|TATE
efecte `n fluidizarea s=ngelui
`ngro[at, `n blocarea coagu-
l\rii (datorit\ con]inutului `n
cumarine) [i `n combaterea
insuficien]ei veno-limfatice
(prin ac]iunea benefic\ a fla-
vonoidelor);
- infuzie din frunze de afin
(1 linguri]\ la 200 ml ap\ fiar-
t\); cu infuzare 20-30 minute
din care se beau 2-3 c\ni pe zi,
cu ac]iune vindec\toare da-
torit\ con]inutului `n flavono-
ide, taninuri [i vitamina P, cu
efect `n reducerea proceselor
inflamatorii, `n cre[terea re-
zisten]ei capilare [i `n regla-
rea permeabilit\]ii vaselor de
s=nge;
- infuzie din frunze uscate
de vi]\-de-vie (soiuri ro[ii) cu
efecte de reducere a fragilit\-
]ii capilarelor [i cre[terea
rezisten]ei lor datorit\ con-
]inutului `n antocianozide;
- infuzie din flori de alb\s-
trele [i g\lbenele, frunze de
urzic\, salvie sau p\p\die (1-
2 linguri la 200 ml ap\ cloco-
tit\) consum=nd zilnic 2 cea-
iuri pe zi, frac]ionate `n mai
multe reprize;
- decoct din frunze uscate
de ghimpe [i traista-ciobanu-
lui (2 linguri]e la 200 ml ap\);
se fierbe 10-15 minute, se
strecoar\, se `ndulce[te cu
miere de albine [i se beau 2
ceaiuri pe zi cu rol `n evitarea
form\rii cheagurilor, fiind un
bun tonic al musculaturii ne-
tede [i al pere]ilor vaselor;
- decoct din 2 linguri frunze
de alun la 500 ml ap\, cu fier-
bere timp de 5-10 minute; se
bea `ntreaga cantitate `n cur-
sul zilei pentru efectele va-
sodilatatoare;
- decoct din frunze de
Gingko biloba, din care se
beau c=te 80 ml, cu 10 minute
`nainte de fiecare mas\;
- tinctur\ din frunze de
vi]\-de-vie macerat\ timp de
8-10 zile `n cantit\]i egale de
alcool 700, lu=nd zilnic c=te 1-
2 linguri]e, cu efect preventiv
[i curativ;
- tinctur\ din flori de sul-
fin\ [i coada-[oricelului, her-
ba de rostopasc\ [i trei-fra]i-
p\ta]i, scoar]\ de salcie, ste-
jar [i castan s\lbatic (`n p\r]i
egale); se iau c=te 30 pic\turi
de 2-3 ori pe zi, cu 20-30 mi-
nute `nainte de mesele princi-
pale, `n cure de 2-3 s\pt\m=ni
pe lun\;
- vin de cimbri[or (o lingu-
r\ herba se fierbe 10 minute
`n 500 ml ap\); dup\ `ndulcire
cu miere de albine se bea c=te
un p\h\rel `nainte de mese,
cu rol de stimulare a circula-
]iei periferice;
- lichior din scoar]\ de cas-
tan (50 g) [i traista-ciobanului
(20 g) macerate 5 zile `n 200 ml
alcool 400; dup\ filtrare se
adaug\ 1 litru vin dulce care
st\ 8 zile [i apoi se beau c=te
3 p\h\rele pe zi;
- amestec din scoar]\ de
castan s\lbatic [i salcie, herba
de coada-[oicelului [i troscot,
frunze de urzic\ vie [i p\ducel
(`n p\r]i egale) din care se iau
c=te 2 linguri]e infuzate `n
500 ml ap\ clocotit\ [i se beau
2 c\ni pe zi, `nainte de mese,
cu adaus de bitter suedez (1
lingur\);
- amestec din flori de cas-
tan s\lbatic, arnic\ [i p\du-
cel, fructe de m\ce[ [i scoru[
de munte, frunze de coada-
calului [i mesteac\n (`n p\r]i
egale) din care se prepar\ o
Luni, 3 aprilie 2006
infuzie cu 3 linguri]e amestec
m\run]it la 500 ml ap\ clo-
cotit\; se beau 3 ce[ti pe zi,
dup\ mese.
~n uz extern se recomand\:
- comprese la picioare cu
decoct din scoar]\ de castan
sau alun, rizomi de ferig\ sau
infuzie de pedicu]\ sau ru[-
cu]\ de prim\var\ (un pumn
la 1 litru ap\), cu adaos de pu-
]in o]et;
- comprese locale cu infuzii
c\ldu]e din flori de g\lbenele
[i mu[e]el, herba de coada
calului sau r\d\cini m\cinate
de iarb\ mare;
- cataplasm\ c\ldu]\ cu
200 g herba de lum=n\ric\ [i
100 g f\in\ din semin]e de in
puse `n 500 ml ap\; se fierbe
20 minute [i se aplic\ pe pi-
ciorul dureros;
- cataplasm\ cu pulbere
din flori de arnic\ sau sun\-
toare, amestecate cu praf de
argil\ `n pu]in\ ap\;
- b\i locale cu coaj\ de sal-
cie, frunze de maz\re, nuc,
mesteac\n, pelin, ment\,
zmeur sau patlagin\, flori [i
frunze de castan s\lbatic,
f=nea]\ sau soc, r\d\cini de
t\t\neas\, paie de ov\z, her-
ba de coada-calului (50-60 g se
fierb `n 3 litri ap\, la care se
adaug\ 1 lingur\ de bicarbo-
nat de sodiu);
- b\i de picioare, `nainte de
culcare, cu 5-6 linguri boabe
de ienup\r m\cinate [i fierte
8-10 minute `n 3 litri ap\;
- baie la picioare cu sare de
mare sau de Bazna (6 linguri
la 3 litri ap\ clocotit\);
- masaje locale, zilnice, de
jos `n sus, cu macerat alcoolic
din fructe de castan s\lbatic
(200 mg la 1 litru alcool 400),
tinctur\ de arnic\ sau traista-
ciobanului, extract uleios de
castan (flori sau fructe), salvie,
ienup\r, muguri de plop;
- unguent cu g\lbenele,
brusture `n seu de oaie sau
venin de viper\.
Regimul de via]\
Necesit\ un ansamblu de
m\suri pentru a `mpiedica
apari]ia [i extinderea bolilor
venoase (flebit\, tromboz\,
varice [i ulcere varicoase).
~n acest scop se evit\ re-
pausul prelungit `n pat sau la
televizor, dar [i statul prelun-
git `n picioare. La nevoie se
recurge la reconversia pro-
fesional\ prin schimbarea
locului de munc\, renun]=nd
la activit\]ile care necesit\
prea mult\ mi[care [i pozi]ie
ortostatic\ prelungit\.
Zilnic se recomand\ mi[-
care `n aer liber prin mers pe
distan]e mici [i practicarea
unor sporturi u[oare (nata]ie,
biciclet\ [i gimnastic\ med-
ical\). Se vor evita eforturile
fizice mari, sporturile cu s\ri-
turi, trop\itul [i expunerea
varicelor la soare puternic,
`ntruc=t exist\ riscul de
spargere [i hemoragii.
~n cas\ se vor face exerci]ii
cu picioarele `n sus [i mi[c\ri
rotatorii sau pendulare ale
membrelor inferioare.
Sunt indicate b\i [i du[uri
reci sau alternative (calde-reci
`n jum\tatea inferioar\ a cor-
pului (timp de 10-15 minute)
sau `nvelirea picioarelor `ntr-o
p=nz\ muiat\ `n ap\ rece cu
pu]in o]et. Urmeaz\ masaje
terapeutice de jos `n sus, `nce-
p=nd cu piciorul s\n\tos. Sunt
5
Prof. univ. dr.
Constantin I. Milic\
interzise b\ile fierbin]i,
sauna, baia turceasc\ [i `mpa-
chet\rile prea calde.
~mbr\c\mintea va fi lejer\,
f\r\ pantaloni str=m]i pe pi-
cior [i f\r\ jartiere circulare.
~nc\l]\mintea va fi comod\,
cu tocuri de maxim 5 cm,
evit=ndu-se cizmele str=mte
pe picior. La nevoie se vor
folosi ciorapi elastici sau ban-
daje compresive, aplicate `n
fiecare diminea]\ pe zona
varicoas\. Bandajul poate fi
impregnat cu substan]e an-
tibiotice [i cicatrizante.
Noaptea se va dormi des-
cul], cu piciorul bolnav a[ezat
mai sus, pe o pern\.
Ca m\sur\ general\ se va
combate constipa]ia, seden-
tarismul [i obezitatea.
Tratamentul
balneoclimateric
Se realizeaz\ prin `mpa-
chet\ri reci cu n\mol, he-
lioterapie (diminea]a p=n\ la
ora 10.00), mofete sau b\i gal-
vanice la ambele picioare, pre-
fer=nd sta]iunile Techirghiol,
Eforie, Neptun, Mangalia,
Borsec, Covasna, Tu[nad, C\-
ciulata, Buzia[.
~n lips\ de n\mol se poate
folosi argila. a
Regimul alimentar
Se bazeaz\ pe consumul
de crudit\]i [i sucuri de le-
gume precum [i sucuri de
fructe (mere, l\m=i, porto-
cale, grapefruit). Bune re-
zultate d\ amestecul de su-
curi cu: sfecl\ ro[ie (300 ml),
morcov (200 ml), mere ro[ii
(100 ml), varz\ alb\ (100 ml),
]elin\ (50 ml) [i cartofi cruzi
(20 ml) care se fragmen-
teaz\ `n 3-4 reprize.
Se continu\ cu o alimen-
ta]ie strict hiposodat\ vege-
tarian\, urmat\ de produse
lactate [i, treptat, se intr\
`ntr-o diet\ normal\. Este
eficient un regim bogat `n
ceap\, care `mpiedic\ trom-
boza, precum [i alimente
care previn constipa]ia [i
obezitatea.
Necesarul de vitamine
(K, A, B, C, E, PP) [i de
s\ruri minerale (K, Co, Mn,
Fe) este asigurat, zilnic, cu
suc de morcov [i sfecl\
ro[ie, germeni de gr=u (50-
100 g) [i drojdie de bere us-
cat\ (2-3 linguri]e)
Se exclud din ali-
menta]ie carnea gras\ (de
porc, ra]\ [i g=sc\), sl\ni-
na, mezelurile, zah\rul,
cafeaua, ciocolata, alcoolul
[i tutunul.
Scrie]i-ne pe adresa
Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
6 Luni, 3 aprilie 2006
PE SCURT TVA de 9% la produsele de baz\
Cre[tere `n produc]ia
industrial\
Produc]ia industrial\ a
Rom=niei va `nregistra anul
acesta o cre[tere estimat\ la
3%, comparativ cu anul 2005,
c=nd majorarea a fost de nu-
mai 2%, potrivit prognozei de
prim\var\ a Comisiei
Na]ionale de Prognoz\.
Produc]ia din sectorul indus-
triei extractive va `nregistra o
sc\dere de circa 0,1%, `n timp
ce produc]ia industriei de pre-
lucrare va cre[te cu 3,4%. ~n
produc]ie, transportul [i dis-
tribu]ia de energie electric\ [i
termic\ cre[terea va fi de 2%.
Cele mai mari cre[teri de pro-
duc]ie se vor `nregistra `n in-
dustria mijloacelor de trans-
port rutier - 12%, industria de
prelucrare a lemnului - 8%,
produc]ia de mobilier - 7,5%,
industria de prelucrare a
]i]eiului - 6,5% etc. Anul
acesta se vor `nregistra `ns\ [i
sc\deri ale produc]iei `n in-
dustria textil\ [i a produselor
textile - 6%, industria
confec]iilor din textile, bl\nuri
[i piele - 8%, industria
piel\riei [i `nc\l]\mintei - 5%,
`n timp ce produc]ia de
c\rbune [i cea de aparatur\
medical\, de precizie, optic\ [i
ceasornic\rie va sc\dea.
Grip\ aviar\
la o bufni]\
Laboratorul Na]ional de
Referin]\ a examinat vineri
un num\r de 22 de probe pre-
levate de la p\s\ri bolnave [i
moarte, din localit\]ile aflate
`n zonele de protec]ie [i supra-
veghere, 21 dintre probe
av=nd rezultat negativ. O pro-
b\ prelevat\ de la o pas\re
s\lbatic\ (bufni]\) din mu-
nicipiul Constan]a a avut
rezultat pozitiv la testul viru-
sologic. Fa]\ de aceast\ situa-
]ie, de[i nu se notific\ drept fo-
car de grip\ aviar\, Direc]ia
Sanitar\ Veterinar\ [i pentru
Siguran]a Alimentelor Con-
stan]a va intensifica m\surile
de supraveghere a p\s\rilor
s\lbatice [i domestice. ~n ca-
drul Laboratoarelor Sanitare
Veterinare jude]ene au fost e-
xaminate pentru gripa aviar\
alte 1.010 probe, toate cu
rezultat negativ. P=n\ `n pre-
zent, nu a mai fost semnalat\
nici o suspiciune de grip\
aviar\ la p\s\ri domestice.
Bilete securizate la
meciul Steaua-Rapid
Imprimeria Na]ional\ a a-
nun]at c\ pentru a descuraja
frauda, biletele la meciul Stea-
ua - Rapid vor avea un ele-
ment de securizare `n plus,
realizat `n premier\. ~n urma
verific\rii biletelor de specia-
li[tii Companiei Na]ionale Im-
primeria Na]ional\ la meciul
Rapid- Steaua de pe stadionul
din Giule[ti au fost depistate
trei `ncerc\ri de falsificare a
tichetelor. La meciul Steaua-
Rapid, care se va desf\[ura pe
6 aprilie 2006, pe Stadionul
„Lia Manoliu“ din Capital\,
laboratorul mobil al Impri-
meriei Na]ionale va fi din nou
deplasat [i pus la dispozi]ie
gratuit organizatorilor. Acce-
sul pe stadion se va face doar
dup\ verificarea biletelor de
speciali[tii Imprimeriei Na]io-
nale. „Biletele pentru acest
meci vor con]ine un element
de securizare `n plus fa]\ de
cele precedente, element care
nu a mai fost folosit p=n\
acum, cu ajutorul c\ruia spe-
ciali[tii vor depista mai u[or
eventualele falsuri“, a ad\u-
gat Dan Docan, reprezentan-
tul Imprimeriei Na]ionale. a
ECONOMIC
a Conservatorii propun un proiect de lege pentru
reducerea TVA la produsele de baz\ cu 10% a
Conservatorii sper\ c\ vor
fi sprijini]i de partenerii din
coali]ia guvernamental\ pen-
tru adoptarea proiectului de
lege privind reducerea TVA
de la 19% la 9% la produsele
alimentare de baz\. Purt\to-
rul de cuv=nt al Partidului
Conservator, Bogdan Ciuc\,
[i-a exprimat satisfac]ia fa]\
de faptul c\ actul normativ
urmeaz\ s\ primeasc\, la
Vosganian: Rom=nia
nu are o problem\ de
reglementare a fiscalit\]ii
Pre[edintele Comisiei de
buget finan]e din Senat,
liberalul Varujan
Vosganian, consider\ c\
pre[edintele Traian
B\sescu se pronun]\ pe
chestiuni ce ]in de
integrarea Rom=niei `n
Uniunea European\ (UE)
`n func]ie de apartenen]a
politic\ a mini[trilor.
„Nu este normal s\ se vor-
beasc\ despre problemele in-
tegr\rii `n func]ie de aparte-
nen]a politic\ a mini[trilor.
{tiu c\ avem probleme mari
la capitolul mediu, nu `n]eleg
de ce nu se vorbe[te despre
acestea. Mai ales c\ risc\ s\
pun\ pe butuci o bun\ parte a
industriei rom=ne[ti“, a de-
clarat, ieri, senatorul.
„Este prima dat\ c=nd aud
c\ Rom=nia ar avea o proble-
m\ de reglementare a fisca-
lit\]ii `n ceea ce prive[te inte-
grarea. Am avut o `ntrevedere
de trei ore cu comisarul euro-
pean pe probleme economice
[i monetare, Joaquin Almu-
nia, [i nu mi-a pomenit de a[a
ceva. Singura lui problem\
era legat\ de compatibilizarea
bugetului ]\rii noastre cu cel
al UE“, a declarat Varujan
Vosganian.
El a precizat c\ problema
metodologiei de calcul a TVA
va fi rezolvat\ `n Legea Co-
dului Fiscal, ce va fi finalizat\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aMODIFIC|RI ~N MERSUL
TRENURILOR: Circula]ia unor
trenuri de c\l\tori va fi modifi-
cat\ `ncep=nd de ast\zi, 3 apri-
lie, din cauza lucr\rilor de re-
abilitare a infrastructurii ferovi-
are, informeaz\ SNTCF „CFR
C\l\tori“ SA. Astfel, `n zilele de
25/26, 26/27, 27/28 aprilie, Ac-
celeratul 1837/1830 Ia[i - Timi-
[oara Nord va circula pe rut\ de-
viat\ pe rela]ia Lugoj - Timi[oa-
ra Nord, prin Reca[, ca tren Ac-
celerat 11837, iar `n zilele de 26,
27, 28 aprilie, R 811/814 Sibiu -
Timi[oara Nord va circula pe
rut\ deviat\ pe rela]ia Lugoj -
Timi[oara Nord, prin Reca[, ca
tren R 11811. De asemenea, `n
perioada 3 aprilie - 12 iulie 2006,
IC 591 [i IC 594 Bucure[ti Nord
- Timi[oara [i retur vor circula
numai s=mb\ta [i duminica.
a RATA {OMAJULUI ~N SC|-
DERE: Num\rul total al [o-
merilor din Rom=nia se va situa
anul acesta la 520.000 persoane,
`nceputul s\pt\m=nii viitoa-
re, girul comisiei pentru bu-
get-finan]e din Senat, ur-
m=nd s\ intre astfel `n plenul
camerei superioare a Parla-
mentului. „Ne-am b\tut pen-
tru acest proiect de mult
timp [i vom continua s\ ne
batem. Aceast\ b\t\lie este
pe cale acum s\ aib\ un final
fericit“, a spus Bogdan Ciuc\,
reamintind c\ proiectul este
cel mai t=rziu la sf=r[itul lunii
mai, pentru a putea fi adop-
tat\ p=n\ `n a doua jum\tate
a acestui an.
Varujan Vosganian a ad\-
ugat c\ pentru contribu]ia la
bugetul UE Rom=nia are
nevoie de 1,3% din PIB, sum\
`n care autorit\]ile se pot
`ncadra f\r\ o m\rire a TVA.
Pre[edintele Traian B\ses-
cu a criticat, vineri seara, la
`ntoarcerea de la Congresul
popularilor europeni desf\[u-
rat la Roma, performan]ele
Guvernului `n ceea ce prive[te
domeniul agriculturii [i fi-
nan]elor, cu o referire direct\
la `ncasarea TVA.
{eful statului a semnalat
„problemele mari“ ce ar afecta
situa]ia Rom=niei dup\ de-
cizia de aderare la Uniunea
European\, f\r\ a declan[a
clauza de salvgardare, dar ca-
re ar aduce importante preju-
dicii financiare ]\rii noastre.
„Vreau s\ nu-mi repro[a]i la
momentul raportului (de moni-
torizare al Comisiei Europene -
n.r.) c\ uite ce probleme mari
sunt. Singura mare problem\,
care ne ridic\ un semn de
`ntrebare dintre zonele ce nu
sunt `n pachetul ce pot activa
clauza, este legat\ de sistemul
de calcul pentru urm\rirea
`ncas\rii de TVA“, a atras
aten]ia Traian B\sescu.
El a calificat aceast\ si-
tua]ie drept „o inexplicabil\
`nt=rziere, av=nd `n vedere c\
trebuie urm\rite resursele fi-
nanciare din care Rom=nia `[i
pl\te[te contribu]iile la UE“.
Traian B\sescu a ar\tat c\
sunt firme care nu sunt obi[-
nuite s\ pl\teasc\ TVA. „Vor
rata [omajului urm=nd s\ se
cifreze la nivelul de 5,9%,
potrivit prognozei de prim\var\
a Comisiei Na]ionale de Progno-
z\ (CNP). Num\rul salaria]ilor
va cre[te cu 100.000 persoane
(2,1%) fa]\ de 2005, urm=nd s\
ajung\ la 4,675 milioane an-
gaja]i, iar productivitatea
muncii va `nregistra o cre[tere
de 5,9%, fa]\ de 4% `n 2005.
Potrivit datelor CNP, popula]ia
]\rii va `nregistra o sc\dere cu
50.000 persoane, urm=nd s\
ajung\ la 21,520 milioane per-
soane, `n timp ce popula]ia ac-
tiv\ va atinge nivelul de 8,780
persoane, `n sc\dere cu 0,1%
fa]\ de 2005.
a FERMIERII AMERICANI
~MPOTRIVA MCDONALD’S: Re-
prezentan]ii fermierilor au de-
monstrat `n fa]a celui mai re-
prezentativ dintre restauran-
tele McDonald’s, solicit=nd sa-
larii mai bune pentru cei care
culeg ro[iile pe care le folose[te
depus la Parlament de peste
un an. Senatorul conservator
Silvia Ciornei a reiterat
obiectivul principal al proiec-
tului de lege care este menit
s\ compenseze cre[terea pre-
]urilor la gazele naturale, la
energie electric\, la utilit\]i.
Ea a subliniat c\ ]\rile
membre ale Uniunii Euro-
pene au TVA extrem de redus
sau zero la produsele alimen-
„Nu este normal s\ se
vorbeasc\ despre
problemele integr\rii `n
func]ie de apartenen]a
politic\ a mini[trilor“,
a declarat pre[edintele
Comisiei de buget finan]e
din Senat, liberalul
Varujan Vosganian
fi lucruri foarte nepl\cute
pentru cei ce sunt obi[nui]i s\
nu pl\teasc\ TVA, mari fir-
me, probleme, complica]ii“, a
spus pre[edintele B\sescu,
promi]=nd c\ va aborda su-
biectul cu alt\ ocazie.
{eful statului consider\ c\
nu exist\ probleme `n dome-
niile ce ar fi putut declan[a
clauza de salvgardare, nomi-
naliz=nd mediul, justi]ia [i in-
ternele. a
gigantul fast-food, informeaz\
AP. Manifestarea a fost organi-
zat\ de Coali]ia Muncitorilor
din Immokalee, din Florida, cea
mai puternic\ organiza]ie a
for]ei de munc\ hispanice din
Statele Unite ale Americii.
Coali]ia `ndeamn\ consuma-
torii s\ sus]in\ o campanie `n
vederea cre[terii salariilor pen-
tru mai mult de trei mii de cu-
leg\tori din Florida. Propu-
nerea de cre[tere a salariilor
formulat\ de organiza]ie are `n
vedere o cre[tere de un cent
pentru un pound (aproximativ
453 de grame). Furnizorii Mc-
Donald’s au adresat un mesaj
companiei potrivit c\ruia vor
implementa cre[terea de un
cent pentru un pound `n cazul
`n care studiul arat\ c\ ac-
tualele salarii sunt inadecvate,
a precizat purt\torul de cuv=nt
Lisa Howard. „Furnizorii vor
aloca aceast\ m\sur\ retroac-
tiv, de la `nceputul actualului
sezon de cre[tere“. a
tare de baz\. Proiectul de le-
ge are ca scop reducerea TVA
de la 19% la 9% pentru cate-
goriile mari de produse a-
limentare de baz\ [i deri-
vatele acestora: p=ine, carne,
lapte, pe[te, lapte praf, pro-
duse lactate, uleiuri vegetale,
zah\r, ou\.
Prin acest act normativ,
conservatorii doresc cre[-
terea nivelului de trai [i de-
p\[irea, prin reducerea TVA,
a curbei de major\ri pe care
popula]ia o suport\. Potrivit
membrilor PC, proiectul are
sus]inerea sindicatelor [i pa-
tronatelor din domeniu. a
Rom=nii f\r\
permise de
[edere `n Italia
pot c\l\tori
cu „recipise“
Cet\]enilor rom=ni care se
afl\, p=n\ la data de 15 mai,
`n a[teptarea permiselor de
[edere pe teritoriul Italiei li
se permite c\l\toria `n ]ara
de origine [i re`ntoarcerea `n
statul italian pe baza unor re-
cipise, a informat s=mb\t\ un
comunicat al Ministerului
Administra]iei [i Internelor.
Potrivit sursei citate, c\l\-
toria `n baza recipisei este su-
pus\ unor reguli, `ntre care:
ie[irea [i intrarea din Italia
prin acela[i punct de fron-
tier\, prezentarea unui docu-
ment de c\l\torie valabil,
`nso]it de recipis\ [i de copia
originalului permisului de
[edere expirat. De asemenea,
cet\]eanul rom=n nu va trebui
s\ tranziteze teritoriile altor
state din Spa]iul Schengen.
Autorit\]ile italiene vor
aplica [tampila de ie[ire din
Italia at=t pe pa[aport, c=t [i
pe recipis\.
Conform estim\rilor au-
torit\]ilor rom=ne, num\rul
de rom=ni afla]i `n aceast\ si-
tua]ie, care urmeaz\ s\ intre
`n ]ar\ `n perioada urm\-
toare, este ridicat. ~n aceste
condi]ii, Inspectoratul Gene-
ral al Poli]iei de Frontier\ a
informat personalul care `[i
desf\[oar\ activitatea `n
v\mi cu privire la aceste re-
glement\ri, fiind dispuse m\-
surile care se impun pentru
fluidizarea traficului `n punc-
tele de frontier\. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
7 29 3 16 21 34
Report cumulat cat. I:
8.069.016,00 lei
C=[tig cat. a II-a:
52 x 7.453,96 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
1690330
Report cumulat cat. I:
952.054,54 lei
Report cumulat cat. a II-a:
102.534,95 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 3 aprilie
Vremea va fi `n general in-
stabil\, exceptand regiunile
sud-estice, unde va fi predomi-
nant frumoas\. Temperatura
aerului, `n u[oar\ sc\dere, va
avea valori minime cuprinse `n-
tre 2 [i 10 grade [i maxime
cuprinse `ntre 11 [i 19 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 3.04.2006
Dolar SUA 2,9079 (29 079)
Euro 3,5210 (35 210)

Liberalilor le e ru[ine c\ au fost condu[i doi ani de Stolojan
a Deputatul PNL Crin Antonescu a declarat, ieri, la conferin]a teritorial\ extraordinar\ a
filialei liberale din jude]ul Prahova c\ `n prezent pe liberali `i despart „multe de PD“
a „Mi-e ru[ine c\ Stolojan ne-a condus doi ani“, a mai spus Antonescu a
El a spus c\ PNL nu mai are
nimic comun cu pre[edintele
Traian B\sescu [i nici cu pre[e-
dintele PD, Emil Boc. „Nu mai
avem cu cine discuta acolo“, a
afirmat Crin Antonescu.
Deputatul liberal a spus c\
s-a opus termenilor `n care s-a
`ncheiat Alian]a D.A. [i s-a opus
momentului [i locului ocupat de
PNL `n Alian]\. „Cred c\ eveni-
mentele din ultima vreme `mi
confirm\ `ndoielile“, a spus Crin
Antonescu.
Totodat\, liderul liberal este
de p\rere c\ Alian]a D.A este o
Boc cere asumarea r\spunderii
Guvernului pentru Legea lustra]iei
PD cere Alian]ei [i Coali-
]iei asumarea r\spunderii
pentru Legea lustra]iei [i sus-
]ine c\ solu]ia angaj\rii r\s-
punderii guvernamentale es-
te singura cale pentru adop-
tarea rapid\ a Legii lustra-
]iei, f\r\ tergivers\ri, a de-
clarat, s=mb\t\, pre[edintele
PD Emil Boc.
„Aceast\ modalitate de a-
doptare a Legii lustra]iei va
provoca `naintarea unei mo-
]iuni de cenzur\, din partea
celor care nu doresc ca aceas-
t\ lege s\ existe `n Rom=nia.
Astfel, se va vedea foarte clar
cine dore[te [i cine nu dore[te
cu adev\rat adoptarea Legii
lustra]iei, dincolo de orice
campanii de imagine“, a sus-
]inut Boc, conform unui co-
municat al PD.
PD `[i reafirm\ sprijinul
ferm pentru deconspirarea
fostei securit\]i ca poli]ie po-
litic\ [i pentru adoptarea Le-
gii lustra]iei, adaug\ Boc.
Senatorii din trei comisii
reunite au votat, miercuri, ra-
portul favorabil proiectului de
lege privind lustra]ia, adop-
t=nd amendamente prin care
se interzice accesul la func]ii
publice [i `n cazul fo[tilor co-
mandan]i de nave, al ierar-
hilor Bisericii care au avut
func]ii sau au colaborat cu se-
curitatea, ori al responsabi-
lilor misiunilor `n domeniul
opera]iunilor valutare.
Raportul favorabil la ini-
]iativa PNL a fost adoptat cu
opt voturi „pentru“, din par-
tea senatorilor PNL [i PC, [i
cu [ase ab]ineri, din partea
reprezentan]ilor opozi]iei.
Deputatul PNL Mona Mus-
c\ - unul dintre ini]iatorii
Legii lustra]iei - a apreciat c\
amendamentele senatorilor
privind includerea comandan-
]ilor de nave [i a reprezen-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a S| SE RETRAG| {I TICU,
{I TURIANU: Senatorul PD Ra-
du Berceanu a declarat, s=m-
b\t\, la Craiova, unde a parti-
cipat la alegerile tinerilor de-
mocra]i doljeni, c\ va propune
ca Turianu [i Ticu Dumitrescu
s\ se retrag\ din CNSAS, iar `n
locul celor doi s\ propun\ PNL
pe cine dore[te. Berceanu l-a a-
tacat dur pe premierul C\lin
Popescu T\riceanu `n momen-
tul `n care a vorbit despre criza
din CNSAS. Vicepre[edintele
Senatului s-a ar\tat uimit de
faptul c\ premierul T\riceanu
consider\ alegerea lui Turianu
`n func]ia de pre[edinte al CN-
SAS un „lucru oribil“. Pre[edin-
tele PD Dolj a ]inut s\ precize-
form\ politic\ „conjunctural\,
necesar\, `nt=lnirea dintre doi
subiec]i diferi]i“. Crin Antones-
cu consider\ c\ Partidul Demo-
crat nu are de ap\rat nimic, `n
timp ce PNL-ul are de ap\rat o
„identitate“.
Crin Antonescu l-a acuzat pe
fostul pre[edinte al PNL Theodor
Stolojan pentru modul cum a
condus partidul timp de doi ani.
„Mi-e ru[ine c\ Stolojan ne-a
condus doi ani“, a spus Antones-
cu. „Salut decizia acelora care au
considerat c\ domnul Stolojan a
tan]ilor misiunilor diploma-
tice comerciale `n proiectul
legislativ sunt „absurde“ [i `i
vizeaz\ pe pre[edintele Tra-
ian B\sescu [i pe consilierul
preziden]ial Theodor Stolojan.
Pre[edintele Traian B\ses-
cu a cerut, joi, scuze coman-
dan]ilor de nave, inclu[i, la
Senat, `n prevederile Legii
lustra]iei [i a recomandat ini-
]iatorilor proiectului s\ scrie
`n text „Traian B\sescu“.
Olteanu cere
votarea Legii lustra]iei
cu vot deschis
Pre[edintele Camerei De-
puta]ilor, Bogdan Olteanu,
este de p\rere c\ din cauza
„num\rului mare al celor care
au fost `n solda dictaturii“
este necesar\ o dezbatere
public\ `n Parlament asupra
Legii lustra]iei.
„Cred c\ to]i rom=nii tre-
buie s\ [tie cine vrea aflarea
adev\rului [i cine vrea s\-l
ascund\“, afirm\ Olteanu `n-
tr-o declara]ie de pres\.
Pre[edintele Camerei De-
puta]ilor „salut\ determina-
rea ar\tat\ de Partidul De-
mocrat (PD) `n ceea ce pri-
ve[te adoptarea Legii lustra-
]iei, dar crede c\ nu se poate
vorbi de asumarea r\spun-
derii Guvernului“.
Conform lui Bogdan Oltea-
nu, guvernul [i-a exprimat
deja punctul de vedere `n sus-
]inerea legii, iar, „acum, nu
mai putem vorbi dec=t de o
asumare a responsabilit\]ii
parlamentarilor pentru sus-
]inerea legii“.
~n opinia sa, aceast\ asu-
mare „nu se poate ascunde `n
spatele votului secret obliga-
toriu `n cazul asum\rii r\s-
punderii Guvernului, ci prin
exprimarea, de c\tre fiecare
ze c\ Turianu nu a vrut s\ can-
dideze la CNSAS, ci [i-a dorit
func]ia de Avocat al Poporului.
a B|SESCU A VORBIT CU
VORONIN: Pre[edintele Traian
B\sescu a avut o convorbire te-
lefonic\ cu omologul s\u mol-
dovean, Vladimir Voronin, in-
formeaz\ s=mb\t\ Moldpres.
Cu acest prilej, au fost abordate
diverse aspecte ale rela]iilor bi-
laterale. Potrivit biroului de
pres\ al Pre[edin]iei de la Chi-
[in\u, Vladimir Voronin [i Tra-
ian B\sescu au avut un schimb
de opinii referitor [i la rezul-
tatele alegerilor parlamentare
din Ucraina.
a GIC| PETRESCU A ~M-
PLINIT 91 DE ANI: Inconfun-
ACTUALITATE
trebuit s\ se `mboln\veasc\“, a
afirmat deputatul PNL.
De asemenea, Crin Anto-
nescu consider\ c\ PNL [i
T\riceanu trebuie s\-i r\spun-
d\ „pe loc“ pre[edintelui Tra-
ian B\sescu. „Nu mai vreau s\
ne complacem `n situa]ia de
administrator numit de Traian
B\sescu la Guvern“, a afirmat
Antonescu.
Referindu-se la Dinu Patri-
ciu, Antonescu a spus c\ „`n-
tr-un oarecare fel acesta este un
simbol“. „Dinu Patriciu a ajuns
incomod pentru c\ este prea pu-
Emil Boc sus]ine c\ solu]ia angaj\rii r\spunderii
guvernamentale este singura cale pentru
adoptarea rapid\ a Legii lustra]iei, f\r\ tergivers\ri
parlamentar, a op]iunii sale,
prin vot deschis“.
PSD: un „demers
populist al democra]ilor“
Deputatul Titus Corl\-
]ean, vicepre[edinte al PSD, a
declarat, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ nu crede
`n „onestitatea“ demersului
pre[edintelui PD, Emil Boc,
de a cere Guvernului s\ `[i
asume r\spunderea pentru
Legea lustra]iei.
Titus Corl\]ean a subliniat
c\ Emil Boc a fost `nainte de
1989 secretar al Uniunii Aso-
cia]iilor Studen]ilor Comu-
ni[ti din Rom=nia (UASCR),
iar dac\ Legea lustra]iei ar fi
dabilul Gic\ Petrescu [i-a ani-
versat ieri venerabila v=rst\ de
91 de ani. „Din punctul meu de
vedere, profesional, Gic\ Pe-
trescu a fost un c=nt\re] mult
mai bun dec=t Maurice
Chevalier. La francezi, Cheva-
lier este monument na]ional, la
noi, Gic\ Petrescu este erou de
bancuri proaste“, spune com-
pozitorul Horia Moculescu de-
spre cea mai longeviv\ voce a
muzicii de estrad\ de la noi.
a ARDELENII DIN PSD NU
VOR CONGRES EXTRAORDI-
NAR: Organiza]iile din Ardeal
[i Banat ale Partidului Social
Democrat nu cred c\ este opor-
tun\ organizarea unui congres
extraordinar, a declarat, s=m-
Luni, 3 aprilie 2006
ternic, f\r\ s\ depind\ de vreun
guvern“, a spus Antonescu.
Prezent [i el ieri la Ploie[ti,
Dinu Patriciu, fostul pre[edinte
al Organiza]iei Prahova a
Partidului Na]ional Liberal
(PNL), a declarat c\ demisia sa
din func]ie nu reprezint\ „o ple-
care, ci o retragere temporar\“.
El a spus c\ nu este `nt=m-
pl\tor ceea ce i se `nt=mpl\ [i c\
acest lucru este cauzat de faptul
c\ „`ntotdeauna a fost indepen-
dent“. Referindu-se la Traian
B\sescu, el a afirmat c\ [eful
statului nu are nici cea mai
mic\ apropiere fa]\ de libera-
lism. Dinu Patriciu a spus c\
PNL poate schimba lucrurile fie
guvern=nd singur, fie `n urma
alegerilor anticipate. a
adoptat\ `n forma `n care se
afl\ la Senat, pre[edintele PD
ar trebui s\ intre `ntr-o stare
de inactivitate politic\.
Deputatul social-democrat
a spus c\ solicitarea lui Emil
Boc este un „demers populist
al democra]ilor `n cadrul b\-
t\liei de imagine care se poar-
t\ `n prezent `ntre PD [i PNL,
`n aceast\ lupt\ fiind inclus
[i episodul privind Consiliul
Na]ional pentru Studierea
Arhivelor Securit\]ii“.
De asemenea, Titus Corl\-
]ean a criticat r\zboiul per-
manent pentru controlul
„p=rghiilor statului“ dintre
cele dou\ partide ale Alian]ei
D.A., `ntruc=t afecteaz\ re-
zultatele guvern\rii [i, im-
plicit, cet\]enii. a
b\t\, purt\torul de cuv=nt al
filialei clujene a social-demo-
cra]ilor, Ancu]a Abrudan. Pre-
[edintele PSD, Mircea Geoan\,
a spus, la Cluj, `ntr-o conferin-
]\ de pres\, c\ liderii filialelor
din zon\ au adus vorba [i de or-
ganizarea congresului, dar nu-
mai marginal. „Colegii din
Transilvania [i Banat ar pre-
fera s\ se organizeze un Consi-
liu Na]ional. Ideea congresului
pare s\ fie ast\zi mai pu]in in-
teresant\ [i mai pu]in imi-
nent\ dec=t acum c=teva zile.
A[adar, vom discuta despre ce
mai este de f\cut la Consiliul
Na]ional din mai sau iunie“, a
spus Geoan\. a
7
LUMEA PE SCURT
Stare de urgen]\
din cauza
inunda]iilor `n Cehia
Evacu\rile de popula]ie au con-
tinuat ieri `n Republica Ceh\,
mai ales `n ora[ul Olomuc,
par]ial inundat, `n timp ce
jum\tatea regiunilor au de-
clarat stare de urgen]\ din
cauza cre[terii nivelului apelor
`n urma ploilor [i a topirii
z\pezilor - informeaz\ AFP. Cel
pu]in cinci persoane [i-au pier-
dut via]a din cauza cre[terii
nivelului apelor `n ultimele zile
`n Cehia [i `n Slovacia. Ora[ul
istoric Olomuc (est) a fost
par]ial inundat `n noaptea de
s=mb\t\ spre duminic\, dup\
ce s-a rupt un dig al Moravei [i
apele au acoperit cartierul
Cernovira. Ma[inile poli]iei au
str\b\tut ora[ul pentru a-i pre-
veni pe locuitori [i a le cere s\
ias\ din cas\. „Nivelul apelor
Moravei s-a stabilizat, dar
situa]ia continu\ s\ fie critic\
dat fiind faptul c\ alte diguri ar
putea ceda“, a declarat pentru
AFP primarul Martin Novotny,
`ntr-o convorbire telefonic\. ~n
nordul ]\rii, situa]ia r\m=ne
`ngrijor\toare pentru apele
Elbei. Sute de persoane au fost
evacuate din precau]ie de la
`nceputul s\pt\m=nii.
Un an de la
moartea Papei
Ioan Paul al II-lea
Papa Benedict al XVI-lea a o-
magiat ieri „imensa mo[tenire“
l\sat\ de predecesorul s\u Ioan
Paul al II-lea, care a marcat
profund „istoria Bisericii [i a
umanit\]ii“, potrivit EFE, AFP
[i AP. „Acest mare Pap\ ne-a
l\sat o mo[tenire imens\“, a
afirmat Papa Benedict al XVI-
lea plin de emo]ie, `n discursul
rostit de la fereastra biroului
s\u, `n fa]a a zeci de mii de pe-
lerini veni]i s\-l asculte `n Pia]a
Sf. Petru, la un an de la dispa-
ri]ia lui Ioan Paul al II-lea. „Dar
mesajul pontificatului s\u lung
se poate rezuma `n cuvintele pe
care acesta le-a rostit la inaugu-
rare, aici, `n Pia]a Sf. Petru, la
22 octombrie 1978: „Deschide]i,
deschide]i larg por]ile lui
Hristos’“, a ad\ugat Suveranul
Pontif. Benedict al XVI-lea a
adus un al doilea omagiu prede-
cesorului s\u, ieri, la ora local\
21.37 (19.37 GMT), ora exact\ a
decesului lui Ioan Paul al II-lea,
c=nd a f\cut lectura rug\ciu-
nilor din rozariu de la fereastra
biroului s\u `n prezen]a a peste
100.000 de persoane. Pelerini
din toate col]urile lumii au venit
la Roma pentru a vizita mor-
m=ntul lui Ioan Paul al II-lea,
unde au depus flori [i s-au rugat.
Chirac a anun]at
modificarea legii
primului contract
Pre[edintele francez Jacques
Chirac a anun]at, vineri, pro-
mulgarea legii instituind con-
tractul pentru tineri, promi]=nd
`n acela[i timp c\ ea va fi ime-
diat modificat\ pentru revizui-
rea punctelor controversate, `n-
tr-o alocu]iune radiotelevizat\.
„De mai multe s\pt\m=ni, nu
s-a putut ajunge la dialog [i
situa]ia r\m=ne blocat\ `n ju-
rul chestiunii retrageii sau
men]inerii acestui text“ insti-
tuind Contractul primei an-
gaj\ri (CPE), a dat asigur\ri
Chirac. Subliniind c\ legea a
fost votat\ de Parlament [i c\ a
fost validat\ de Consiliul con-
stitu]ional, Chirac a afirmat c\
el este nevoit s\ o promulge.
Dar, a ad\ugat el imediat, „as-
cult, de asemenea, `ngrijor\rile
care se exprim\, `n r=ndul a
numero[i tineri [i al p\rin]ilor
lor. {i le voi r\spunde“. a
8 Luni, 3 aprilie 2006
„Trec cu u[urin]\ de la preocup\rile
Cine este profesorul Ion
Silion?
C=nd mi-a]i solicitat un in-
terviu m-am g=ndit la in-
evitabilitatea unei astfel de
`ntreb\ri, ce ar putea induce
cititorului impresia, nedorit\
de mine, de a se afla `n fa]a
unui cultivator [i chiar a unui
„`nfometat“ de imagine. R\s-
punsul este `ns\ obligatoriu,
c=t mai concis [i c=t mai com-
plet: Ion Silion este profesor
universitar consultant la Uni-
versitatea de Medicin\ [i Far-
macie „Gr. T. Popa“ din Ia[i,
doctor `n medicin\ [i medic
primar de medicina muncii.
De ce a]i ales tocmai a-
ceast\ specialitate medi-
cal\?
M-am g=ndit, dup\ c=t
`mi amintesc, la bine cunos-
cuta aser]iune „Este mai u-
[or s\ previi dec=t s\ vin-
deci“, de[i experien]a mi-a
dovedit c\, de multe ori, este
mai u[or s\ vindeci, dec=t s\
previi boala. Acum, privind
retrospectiv, `mi imaginez
num\rul imens de oameni
salva]i de la boal\ [i chiar
moarte practic=nd o astfel de
specialitate, drept compen-
sa]ie la „spectaculozitatea“,
de pild\, a unei profesiuni
chirurgicale, a[a cum apare
ea `n ochii publicului larg.
No]iunea care apare ca
fundamental\ `n defini-
rea medicinei este „boa-
Muzica, alternativa la medicin\
A]i profesat [i `nc\ pro-
fesa]i (sunte]i conduc\-
tor de doctorat) `n do-
meniul medicinei mun-
cii, dar, `n acela[i timp,
a]i fost [i sunte]i pa-
sionat de muzic\. Cum
func]ioneaz\ aceast\
combina]ie `ntre medi-
cin\ [i muzic\?
Func]ioneaz\ bine, chiar
foarte bine. Dup\ cum me-
dicina e [tiin]\ [i art\, tot
a[a muzica e art\ [i [tiin]\.
Ele apar]in unuia [i acelu-
ia[i, omul. ~n ce m\ prive[-
te, trec cu u[urin]\ de la
preocup\rile medicale la
cele muzicale [i invers.
C=nd simt c\ una `mi lip-
se[te, schimb terenul. Am
sim]it din plin efectele `m-
bin\rii lor `n ce prive[te
echilibrul interior.
A]i fost la un moment
dat [i dirijor de or-
chestr\?
Da. Instrumentul muzi-
cal care mi-a fost prieten
mai apropiat, `nc\ din co-
pil\rie, a fost vioara. Am
c=ntat `n diferite forma]ii
muzicale. Am fost dirijor `n
orchestra Liceului „A. T.
Laurian“ din Boto[ani, am
c=ntat apoi ca violonist la
Filarmonica din Boto[ani,
`ntr-un cvartet de coarde la
Dorohoi [i `n Orchestra
Operei din Ia[i `ntre 1956-
1959. Muzica preferat\ a
fost cea simfonic\ [i de ca-
mer\, muzica numit\ cla-
sic\ `n sensul larg al cuv=n-
tului. Practicarea unui in-
strument muzical mi-a `n-
lesnit p\trunderea [i `n zo-
na cunoa[terii muzicii [i nu
numai a audierii ei.
Ce reprezint\ muzica
pentru dumneavoas-
tr\?
O alternativ\ la medi-
cin\. M\ `ntreb uneori cum
ar fi decurs via]a mea f\r\
INTERVIU
Profesorul universitar Ion Silion reprezint\
`mbinarea perfect\ `ntre con[tiinciozitate [i
pasiune. Specialist recunoscut `n medicina
muncii, profesorul Silion s-a remarcat [i ca
violonist `n diferite orchestre de filarmonic\ din
Moldova. De asemenea, este un cercet\tor atent
al beneficiilor terapiei prin muzic\.
la“. Poate munca s\-ll celei de-a doua direc]ii, avizul
`mboln\veasc\ pe om? medical fiind esen]ial pentru
Cum e privit\ aceast\ s\n\tate. Lipsa aplic\rii m\-
problem\ din perspec- surilor pe direc]ia secu-
tiva medicinei muncii? rit\]ii [i s\n\t\]ii `n munc\,
Munca `n sine este sano- `n raport cu normele de pro-
gen\, esen]ial\ pentru o sta- tec]ia muncii, are drept con-
re de s\n\tate bun\. Anu- secin]\ accidente de munc\ [i
mite condi]ii `ns\, `n care are boli profesionale. De remar-
loc munca, pot genera factori cat este faptul c\, pe c=nd
ocupa]ionali de risc, denumi]i rela]ia dintre un accident [i
[i noxe profesionale. St\ `n condi]iile de munc\ este rela-
puterea omului s\ previn\ [i tiv u[or de stabilit, `n cazul
s\ combat\ astfel de riscuri. rela]iei unei anumite boli cu
~n plus, no]iunea de „s\n\- anumi]i factori, precum efor-
tate optim\“ presupune in- tul excesiv sau agen]i fizici,
terven]ii `n zona s\n\t\]ii, la chimici sau biologici de la
care este chemat\ a[a-numi- locurile de munc\ se `nt=m-
ta medicin\ a omului s\n\- pin\ dificult\]i, cu excep]ia
tos. Medicina muncii ac]io- anumitor boli acute, cum
neaz\ `n dou\ direc]ii: cu- sunt intoxica]iile, care sunt
noa[terea [i ameliorarea con- considerate [i accidente de
di]iilor de munc\ pe de o munc\. Etiologia unei anu-
parte [i monitorizarea st\rii mite boli este, de obicei, plu-
de s\n\tate `n rela]ia cu rifactorial\, diagnosticul fi-
munca, pe de alt\ parte. E- ind posibil pe grupe ocupa]io- Ion Silion este profesor universitar consultant la
xamenele medicale la anga- nale [i nu pe cazuri indivi- Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Gr. T. Popa“ din Ia[i,
jare [i cele periodice apar]in duale. De aceea, diagnosticul doctor `n medicin\ [i medic primar de medicina muncii
implic\ de cele mai multe ori
investiga]ii suplimentare, cli- tate `n munc\. Ce lipse[te? cred c\ `n ceea ce prive[te
nice [i de laborator, corelate
cu natura, nivelul [i durata
Revizuirea periodic\ a aces- protec]ia angaja]ilor mai
tora, dar sunt serioase lip- sunt multe de f\cut.
muzic\ [i nu mi-o pot `n- expunerii la anumite noxe,
chipui. Cultura muzical\ suri [i `n ceea ce prive[te Inspectorii de medicina
precum [i luarea `n consider- respectarea legisla]iei. muncii sus]in c\ medicii
mi-a fost permanent ali-
mentat\ [i de literatur\, are a unor particularit\]i in- din unit\]ile mari nu se-
dividuale [i a condi]iilor ex- Este protejat angajatul
prin care am cunoscut mai `n vreun fel `n caz de sizeaz\ numeroase ca-
profund via]a muzicienilor, traprofesionale, pentru diag- boal\ profesional\? zuri suspecte de boli pro-
ca [i opusurile lor. ~n zona nosticul diferen]ial. fesionale. Care ar fi ex-
Par]ial sau total, `n m\- plica]ia?
central\ a vie]ii mele spiri- sura respect\rii legisla]iei.
tuale s-au situat cei trei E posibil\ o anumit\ re-
mari ai muzicii clasice:
„Serioase lipsuri `n A[ reaminti `ns\ c\ a proteja ]inere, din mai multe motive:
Haydn, Mozart [i Beetho- respectarea legisla]iei“ `nseamn\ [i a suporta toate costurile ce trebuie suportate
ven. De la ace[tia am ajuns consecin]ele bolii profesio- de angajator, ca [i r\spun-
la muzica, tot de aceea[i nale, inclusiv costurile fi- derea, inclusiv penal\ `n
Cunoa[te]i foarte bine
factur\, modern\ [i post- acest domeniu al medi- nanciare. {i nu doar `n caz anumite cazuri. Poate inter-
modern\, cu revenire frec- de boal\. M\ refer la costu-
cinei. Ce lipse[te `n acest veni, `ns\ `mi place s\ cred
vent\ la preclasici, mai ales moment `n legisla]ia rile aferente examenelor me- c\ mai rar, preg\tirea medi-
la Bach. La v=rsta t=n\r\
muncii? dicale profilactice, la anga- cului `n domeniu. O astfel de
am apelat mai ales la ro- ~n Rom=nia s-au depus jare [i periodice, efectuate de situa]ie ridic\ iar\[i prob-
mantici. Eminescu, Enescu
eforturi pentru adaptarea serviciile de medicina mun- lema form\rii medicului de
[i Br=ncu[i m-au fascinat legisla]iei muncii la cea din cii, inclusiv de serviciile [i medicina muncii, exist=nd o
`ntotdeauna. M\ `ntreb c=]i
]\rile Uniunii Europene. sec]iile de medicina muncii acut\ lips\ de medici `n acest
melomani s-au apropiat c=t
de c=t de muzica lui George Dispunem la ora actual\ de din spitale, nu numai cele domeniu, manifestat\ ca ur-
Enescu, poate doar de poe- norme de securitate [i s\n\- din ambulatorii. A[adar, mare a nesatisfacerii cerin-
m\ [i rapsodii, c=]i au r\-
mas transporta]i de sonori-
t\]ile pe care nu m\ sfiesc
s\ le consider dumnezeie[ti
din Simfonia a treia?
Ce rol are muzica `n
via]a omului?
Imens. V-a]i putea `nchi-
pui o via]\ f\r\ muzic\?
Sunt evidente cel pu]in do-
u\ roluri: cel de divertis-
ment, `nso]it adeseori de
dans, [i cel cultural, doar
pentru cei „ini]ia]i“, mai
corect spus educa]i muzical.
Educa]ia muzical\, `ncepu-
t\ chiar la o v=rst\ t=n\r\,
nu-[i arat\ roadele f\r\
perseveren]\, dificult\]ile
de percep]ie determin=ndu-i
pe mul]i s\ renun]e. Li-
teratura are un rol deosebit
pentru educa]ia muzical\,
ca [i practicarea unui ins-
trument muzical; aceste
elemente contribuie la cu-
noa[terea muzicii de un a-
numit gen. Muzica de diver-
tisment r\m=ne, de obicei,
`ntr-o zon\ superficial\ a
spiritualit\]ii umane.

medicale la cele muzicale [i invers“
]elor ader\rii la UE. S-a re-
curs la o solu]ie de compro-
mis, sper\m cu caracter
tranzitoriu, de a investi `n u-
nii medici cu competen]\ `n
medicina de `ntreprindere,
av=nd la baz\ o alt\ speciali-
tate. Poate interveni `ns\ [i o
problem\ de diagnostic. Este
dificil s\ diferen]iezi boala
realmente profesional\, de
cauz\ cert profesional\, de o
a[a-numit\ boal\ legat\ de
profesie, de etiologie plurifac-
torial\, cu factor profesional
contribuitor (declan[ant, `n-
tre]in\tor, agravant sau con-
di]ional) [i nu principal de-
terminant. Astfel de situa]ii
nu sunt deloc rare.
Sunt angajatorii inte-
resa]i s\ existe o legis-
la]ie a muncii bine pus\
la punct?
Nu v\d de ce nu ar fi in-
teresa]i `ntruc=t, pe l=ng\
aspectul moral, umanitar,
s\n\tatea angaja]ilor condi-
]ioneaz\ rezultatele muncii
[i profitul. O astfel de per-
cep]ie `ns\ este deficitar\
pentru o parte dintre anga-
jatori, f\r\ a se `n]elege `n
mod corespunz\tor cerin]ele
economiei de pia]\. ~nainte
de 1989 obligativitatea de-
clar\rii bolii profesionale
era foarte bine pus\ la
punct. Nedeclararea unui
caz se solda cu o sanc]iune.
Acum dac\ un om se `mbol-
n\ve[te de o boal\ profe-
sional\, medicul o recunoa[-
te [i el nu este de acord s\ o
declare ca boal\ profesio-
nal\, medicul nu o declar\.
Deci, statisticile de boli pro-
fesionale de la ora actual\
nu corespund cu realitatea.
Dumneavoastr\ a]i lu-
crat o vreme ca igienist.
C=t de util era igienistul
`n cadrul comunit\]ii?
~nainte de 1989 obligativitatea declar\rii bolii
profesionale era foarte bine pus\ la punct.
Nedeclararea unui caz se solda cu o sanc]iune
Interviu realizat de Otilia B|LINI{TEANU
Igienistul avea contribu]ie
major\ la `mbun\t\]irea con-
di]iilor de munc\, `n calitate
de medic sau asistent. ~n ma-
joritatea ]\rilor europene [i
`n alte ]\ri ale lumii exist\
igieni[ti, medici, ingineri sau
tehnicieni, av=nd misiunea
aplic\rii m\surilor de igien\
a muncii, igiena muncii fiind
parte component\ a medi-
cinei muncii. La noi medicii
igieni[ti [i asisten]ii de acest
profil au disp\rut din sistem.
Nu exist\ nici structuri adec-
vate pentru formarea acesto-
ra, dup\ cum nu exist\, de-
c=t foarte rar, medici sau
asisten]i de medicin\ [colar\.
V\ pute]i `nchipui efectele
asupra s\n\t\]ii pe termen
scurt (asisten]a de urgen]\,
de pild\), mediu [i lung.
Este [i acum nevoie de
igieni[ti?
Insist asupra rolului asis-
tentului de medicina muncii,
colaborator indispensabil al
medicului de profil.
Meloterapia,
eficient\ `n asociere
cu alte tratamente
{tiu c\ sunte]i preocupat
de meloterapie. Cum
poate fi utilizat\ muzica
drept terapie medical\?
Voi `ncepe printr-un citat
al unui cunoscut psihiatru [i
meloman rom=n : „Tot ce am
spus despre muzic\ cuprin-
de aceste lucruri: a-i `mbo-
g\]i indvidualitatea, a-i dez-
volta sensibilitatea, a-i ajuta
s\ comunice cu ceilal]i, a-i
lumina spiritul, a-i facilita
contactele sociale, a-i pre-
veni tulbur\rile de compor-
tament, a-i lini[ti angoasa;
toate de la prima la ultima
sunt demersuri terapeutice“.
INTERVIU Luni, 3 aprilie 2006 9
Profesorul Ion Filion s-a n\scut
`n anul 1929 `n localitatea Rom=-
ne[ti, jude]ul Boto[ani. A absolvit
Liceul „A. T. Laurian“ din Boto-
[ani `n anul 1947 [i Facultatea de
Medicin\, la Ia[i, `n 1953. Timp de
trei ani, `ntre 1953-1956, a lucrat
`n cadrul Sanepidului Regional
Dorohoi, apoi a practicat `nc\ 10
ani `n cadrul Inspectoratului Sa-
nitar de Stat Ia[i. Timp de 38 de
ani a fost profesor de Medicina
muncii la UMF „Gr. T. Popa“ Ia[i,
dup\ ce a parcurs toate treptele
universitare. A avut o bogat\ acti-
vitate [tiin]ific\, remarc=ndu-se
prin cercetarea asupra bronhopa-
tiilor profesionale, a muncilor au-
tomatizate [i a celor desf\[urate
pe timp de noapte. Este autorul a
peste 200 de lucr\ri [tiin]ifice [i a
[apte c\r]i de specialitate, ultima
ap\rut\ `n 2003 – Bazele medi-
cinei muncii.
Meloterapia a constituit pro- soanele lipsite de receptivi- boli profesionale [i `n leg\-
blematica multor manifes- tate muzical\, rare de altfel. tur\ cu profesia. Muzica es-
t\ri [tiin]ifice `n ultimii 40 te o profesiune deosebit de
Poate avea muzica [i e-
de ani. S-au pus `n discu]ie fecte negative asupra solicitant\ psihic, senzorial
metodele, rezultatele [i c\ile [i chiar fizic. Se poate pune
de urmat. Disting=nd trei ti-
s\n\t\]ii?
`ntrebarea dac\ exist\ efec-
Din p\cate, da, c=nd nu se
puri de „ascultare“ a muzi-
cunosc [i nu se aplic\ anu- te negative asupra s\n\t\]ii
cii, s-a eviden]iat importan]a
aplic\rii muzicoterapiei `n- mite m\suri protective. Mu- ascult\torilor. R\spunsul se
zicianul este [i el un profe- afl\ `nc\ `n cea mai mare
tr-un cadru organizat, dup\ m\sur\ `n domeniul ipoteze-
un prealabil bilan] psiho- sionist ce poate fi expus anu-
mitor riscuri, din punctul de lor, de pild\ a efectelor anu-
muzical receptiv sau activ,
efectuat de c\tre un terape- vedere al medicinei muncii, mitor genuri de muzic\ asu-
cu corectarea posibil\ a unor pra agresivit\]ii. a
ut cu preg\tire `n domeniu.
Diferite tipuri de „ascultare“
se aplic\ diferen]iat pentru
destindere, calmare [i rela-
xare. Sunt deja cunoscute
domeniile predilecte ale a-
plic\rii muzicoterapiei: sto-
matologia, chirurgia, anes-
teziologia, obstetrica, gine-
cologia, psihiatria [i, `n ge-
neral, domeniul psihologiei
medicale. Indica]iile sunt
simptomatice sau nosogra-
fice (nevroze, psihoze). De
asemenea, meloterapia se
poate aplica [i `n afec]iuni
psihosomatice. Pentru a nu
deforma sau exagera efectele
terapiei prin muzic\, ca de
altfel [i efectele a[a-nu-
mitelor terapii alternative, e
bine s\ se [tie c\ acestea au
anumite limite. ~n ce prive[te
eficacitatea, muzicoterapia
nu poate `nlocui alte terapii,
ci se poate asocia acestora.
Unele persoane, mai ales
muzicienii, sunt rezistente la
o astfel de terapie, ca [i per-
10 Luni, 3 aprilie 2006
PE SCURT
Festival de teatru
la Bac\u
Gala Star, care se desf\[oar\ la
Teatrul Municipal din Bac\u, a
adunat s=mb\t\ un public nu-
meros, `n program fiind incluse
patru spectacole recital, reali-
zate `n chei diferite. Astfel de
spectacole one-man-show s-au
dovedit provocatoare `n special
pentru publicul t=n\r, care
revine pe aceast\ cale la teatru
[i se `nt=lne[te cu un gen al ar-
tei teatrale mai pu]in obi[nuit,
cel ar recitalului actoricesc.
~n concurs s-au aflat s=mb\t\
Ala Men[icov, o actri]\ cu dis-
ponibilit\]i teatrale deosebite,
de la Teatrul „Eugen Ionescu“
din Chi[in\u, care a prezentat
„Femeile lui Picasso. Jacque-
line“ de Brian McAvera; Fabrice
Dubusset de la Zebre Theatre
Vichy din Fran]a, cu recitalul
„Manual practic pentru zbor“,
amuz=nd publicul cu o „lec]ie `n
care `nve]i s\ zbori“ [i Adrian
V\ncic\, cu un spectacol inde-
pendent de o institu]ie teatral\
- „Angaja]i-l pe clovn“ dup\
Matei Vi[niec, t=n\rul actor
cucerind sala printr-un comic
s\n\tos ce `l caracterizeaz\.
Seara de 1 aprilie s-a `ncheiat
cu un recital extraordinar (`n
afara concursului), sus]inut de
actri]a Irina Movil\. S=mb\t\,
la Sala Studio a Teatrului din
Bac\u, actorul Mircea Albulescu
a avut o `nt=lnire cu un grup de
elevi de la cinci licee din Bac\u,
care urm\resc zilnic eveni-
mentele din festival.
~n paralel cu recitalurile din
program, actorul Radu
Gheorghe sus]ine, cu tinerii ac-
tori din Teatrul „Bacovia“, un
work-shop.
Cozi la farmaciile
din Vaslui
Zeci de vasluieni au stat
s=mb\t\, ore `n [ir, la cozi in-
terminabile pentru a-[i procura
medicamentele gratuite sau
compensate. Unii oameni s-au
a[ezat la r=nd `nc\ de noapte,
de fric\ s\ nu r\m=n\ f\r\
medicamentele necesare. Al]ii,
chiar dac\ au stat la r=nd mai
bine de trei ore, fie nu au g\sit
medicamente, fie fondurile s-au
terminat. „Am stat aproape trei
ore la r=nd [i c=nd am ajuns mi
s-a spus c\ nu sunt medica-
mentele de pe re]et\. P\i de ce
mai d\ medicul dac\ tot nu se
g\sesc. Acum trebuie s\ m\ duc
s\ m\ a[ez la r=nd la alt\ far-
macie. {i de multe ori mi se
`nt=mpl\ s\ nu iau nici de
acolo, c\ se termin\ fondurile“,
a declarat Ion Marcu, din mu-
nicipiul Vaslui.
Farmaciile elibereaz\ re]ete `n
limita fondurilor care se epui-
zeaz\ `ns\ chiar din prima zi.
Un primar PSD
din Vrancea
a trecut la PNL
Primarul comunei vr=ncene
Andreia[u de Jos, social-demo-
cratul Ionel Budeanu, s-a
`nscris `n Partidul Na]ional
Liberal (PNL), a anun]at, ieri,
`n cadrul unei conferin]e de
pres\, vicepre[edintele orga-
niza]iei liberale, Valeric\ Zam-
firescu. Potrivit acestuia, al\-
turi de primar, `n PNL au intrat
viceprimarul comunei [i to]i cei
[ase consilieri comunali ai
Partidului Social-Democrat
(PSD). Vicepre[edintele PNL a
anun]at faptul c\ [i al]i primari
ai PSD [i-au anun]at inten]ia de
a se `nscrie, `n viitorul apropiat,
`n organiza]ia liberalilor vr=n-
ceni. ~n ultima lun\, al]i [apte
primari PSD s-au `nscris `n
PNL [i patru au optat `n favoa-
rea Partidului Democrat. a
ACTUALITATE
Pentru mansardarea blocurilor nu va mai fi s\-[i dea acordul pentru o e-
ventual\ construc]ie. Tot la
Oradea, a fost f\cut\ propune-
nevoie de acordul tuturor proprietarilor rea, ca pe viitor, fiecare bloc cu
mai mult de patru etaje s\ fie
a Dac\ se va ]ine seama de propunerile f\cute de primari `n cadrul prev\zut cu lift, acest lucru
permi]=nd, totodat\, [i con-
`nt=lnirii de la Oradea, pentru construc]ia mansardelor nu va mai fi nevoie de struc]ia de mansarde.
acordul tuturor proprietarilor dintr-un bloc, ci doar de acordul majorit\]ii O alt\ discu]ie aflat\ pe or-
dinea de zi a `nt=lnirii de la Ora-
a ~n prezent, dac\ un singur proprietar este `mpotriva construc]iei, mansarda dea a fost cea cu privire la cri-
nu poate fi ridicat\ a Tot la Oradea s-a propus ca fiecare Prim\rie s\ fie cea care teriile de salarizare a angaja]i-
lor Prim\riei. Primarii au propus
stabile[te care sunt criteriile de salarizare a propriilor angaja]i a ca pe viitor fiecare Prim\rie s\
stabileasc\ singur\ pe cine pl\-
Problema construc]iilor de mentul de fa]\, dac\ este un f\cut\ construc]ia“, a declarat te[te mai mult [i pe cine mai pu-
mansarde ar putea lua sf=r[it singur locatar din bloc care s\ viceprimarul Constantin ]in. „Avem cazuri `n care o per-
dac\ Guvernul Rom=niei va ]i- nu fie de acord cu construc]ia Neculau, prezent la `nt=lnirea soan\ care munce[te mai mult
ne seama de propunerea f\cut\ mansardei, aceasta nu poate fi de la Oradea. prime[te acela[i salariu ca unul
s\pt\m=na trecut\ de primarii construit\. S-au f\cut propu- Solu]ia propus\ de primari care nu face mai nimic, deoarece
marilor municipii `n cadrul neri ca pe viitor s\ fie nevoie este modificarea legisla]iei a[a este legisla]ia. Am propus ca
`nt=lnirii de la Oradea. Ace[tia doar de acodul majorit\]ii sim- printr-o Ordonan]\ de Urgen- fiecare Prim\rie s\ aib\ dreptul
au propus ca pentru con- ple, adic\ jum\tate plus unu, ]\, prin care s\ fie scoas\ te- s\ stabileasc\ propriile criterii
struc]ia unei mansarde s\ nu deoarece construc]iile de man- rasa din punct de vedere juri- de salarizare, pentru a putea fi
mai fie nevoie de acordul tu- sarde `nc\ `nt=mpin\ mari dic din cadrul cotei indivize r\spl\ti]i oamenii care mun-
turor locatarilor din bloc, ci probleme din cauz\ c\ nu sunt (proprietatea tuturor locata- cesc“, a mai declarat Neculau.
doar de cel al majorit\]ii, mai to]i locatarii de acord. Avem ca- rilor), deoarece, `n momentul Discu]iile primarilor avute la
ales c\ o mansard\ opre[te in- zuri `n care trei persoane dintr-un de fa]\ se consider\ c\ fiecare Oradea ar putea fi puse `n prac-
filtra]iile de la ploi [i ofer\ [i bloc `ntreg sunt `mpotriv\ [i din proprietar din bloc are o bucat\ tic\ prin hot\r=ri de urgen]\ ale
spa]ii `n plus de locuit. „~n mo- aceast\ cauz\ nu poate fi din teras\, prin urmare trebuie Guvernului. (N. POPA)
Elevii supraevalua]i de profesori
ob]in note mici la testele na]ionale
a Simularea testelor na]ionale a adus note slabe elevilor din clasa a VIII-a, doar aproape jum\tate dintre
participan]i ob]in=nd note de trecere a Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i (ISJ) a reanalizat rezultatele [i a
solicitat directorilor din [coli s\ preg\teasc\ m\suri concrete de ameliorare a situa]iei a Dac\ la istorie [i
geografie notele sub cinci sunt `n propor]ie de 34,56%, respectiv 36,02%, la rom=n\ au fost 58,10% note sub
cinci, iar la matematic\ 56,58% a Conform analizei ISJ, reiese c\ rezultatele slabe sunt cauzate [i de
supraevaluarea elevilor la clas\ [i crearea unei false percep]ii asupra propriului nivel de cuno[tin]e a
pleni]a, Maxut - Deleni, Mi- Dag=]a, Valea Oilor - B\l]a]i,
de Oana RUSU roneasa, M\n\stirea). Zmeu - Lungani. Se mai ob-
Nu trebuie uitate nici cau- serv\ la elevii de clasa a VIII-
„Este vorba despre o su- zele de natur\ economic\ [i a o diminuare a motiva]iei
praevaluare a elevilor la clas\ social\, dificult\]ile materi- elevilor pentru sus]inerea
[i crearea unei false percep]ii ale, implicarea slab\ a p\- testelor na]ionale `n condi]iile
asupra valorii lor. Notele sunt rin]ilor sau chiar absen]a lor, `n care ei pot continua studiile
ace[tia fiind pleca]i `n str\i- la [coala de arte [i meserii.
puse diferit de la o [coal\ la
alta“, `n acest caz afl=ndu-se n\tate, implicarea elevilor `n Directorii [colilor cu rezul-
[colile Butea, F\rc\[eni, Cor- muncile gospod\re[ti. tate slabe au fost solicita]i s\
ne[ti, Slobozia, a declarat Ca- De asemenea, s-a remarcat discute cu profesorii, elevii [i
melia Gavril\, inspector [co- implicarea insuficient\ a co- p\rin]ii [i s\ stabileasc\ un
lar general al ISJ Ia[i. munit\]ii locale `n rezolvarea plan de m\suri. Printre aces-
Un alt factor este formalis- problemelor legate de simula- tea se num\r\ propunerea u-
mul sau participarea slab\ a rea examenului, de dotare, dar nor teme individualizate pen-
[i de transportul elevilor la tru elevii care au ob]inut note
elevilor la orele de preg\tire
Dolhe[ti sau Br\dice[ti. ISJ a mici, aplicarea la clase, `n mod
suplimentar\ `n unele [coli, mai semnalat existen]a unor periodic, a unor lucr\ri conce-
precum cele de la Ru[i - Bel- caren]e `n activitatea manage- pute dup\ modelul probei de
ce[ti, Perieni - Probota, Erbi- rial\ a directorilor unor [coli, examen, [edin]e de consiliere Supraevaluarea elevilor
ceni, B=rle[ti. Se mai amin- `n special `n ceea ce prive[te realizate de psihologii de la creeaz\ o fals\ percep]ie
te[te de existen]a unui num\r monitorizarea [i evaluarea ac- Centrului Jude]ean de Asis- asupra valorii lor.
mare de cadre necalificate `n tivit\]ii didactice (asisten]a la ten]\ Psiho-Pedagogic\. De Notele sunt puse diferit
[colile din mediul rural la dis- ore, analiza rezultatelor elevi- asemenea, se vor realiza cam-
cipline de examen sau exis- de la o [coal\ la alta,
lor, monitorizarea progresului panii de con[tientizare a p\-
ten]a catedrelor mozaic [i a [colar) la Jigoreni, }ib\ne[ti, rin]ilor `n vederea sus]inerii [i a declarat Camelia
cadrelor didactice care fac {coala „Gheorghe M=rzescu“ motiv\rii elevilor pentru par- Gavril\, inspector [colar
naveta (Poiana M\rului, Ce- Ia[i, Voine[ti, M\n\stirea - ticiparea la examen la [coli. a general al ISJ Ia[i
la num\rul 0232/406.225, prin e-mail
PELERINII LUMINII la adresa info@ziarullumina.ro sau
telefonic, la num\rul 0232/ 406.224
lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul urm=nd a fi trimi[i prin mandat po[tal
(pentru rela]ii `n acest sens se va con-
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40
tacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
Nu se vor lua `n considerare listele de
Ziarul „Lumina“, `n colaborare parohie s\ contracteze minimum 10 abona]i pentru care nu s-au trimis [i
cu Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- abonamente la „Lumina de Dumini-
sumele aferente.
cheva“, organizeaz\ concursul c\“ direct la redac]ie. „ La sf=r[itul fiec\rei luni se va
destinat comunit\]ilor parohiale [i „ Abonamentele se fac direct la `ntocmi un clasament general cu
intitulat PELERINII LUMINII. Regu- redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pen- parohiile din mediul urban [i separat
lile acestui concurs sunt urm\- tru a avea o eviden]\ clar\ a parohiei un clasament cu parohiile din mediul
toarele: din care provin abona]ii. Modalitatea rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare
„ La concurs pot participa toate de abonare este urm\toarea:
de la fiecare categorie vor primi din
parohiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i partea ziarului „Lumina“ c=te un pele-
Zilnic se vor publica `n ziar, `ncep=nd `ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze rinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
cu data de 10 aprilie 2006, clasamen- la „Lumina de Duminic\“. trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
te cu parohiile care au cele mai multe „ Listele cu abonamentele la „Lu- m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
abonamente la „Lumina de Dumi- mina de Duminic\“ [i sumele afe- [ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\-
nic\“ din fiecare protopopiat. rente pot fi aduse direct la redac]ia din torului. Dac\ dou\ sau mai multe
„ ~n clasament nu vor fi publicate Ia[i, pe B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
parohii au un num\r egal de abona-
dec=t primele zece locuri de la fiecare nr. 14 (la biroul de preluare anun]uri mente, c=[tig\toare va fi declarat\
sec]iune (urban/rural) [i de la fiecare de l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Da- parohia cu cele mai pu]ine familii.
protopopiat `n parte. Condi]ia pentru c\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, (COLEGIUL EDITORIAL AL COTI-
a intra `n acest clasament este ca o preotul paroh poate transmite prin fax DIANULUI LUMINA)

Dac\ BNR nu intervine, programul
„Fermierul“ risc\ s\ devin\ o iluzie
a Nemul]umit de num\rul foarte mic de proiecte derulate la nivelul `ntregii ]\ri prin programul
„Fermierul“, pre[edintele Comisiei buget finan]e b\nci a Senatului, Varujan Vosganian, a declarat c\
este necesar\ interven]ia BNR `n contractul dintre b\nci [i agricultori a „De[i nu este o m\sur\ care
s\ se plieze pe regulile economiei de pia]\, vom `ncerca s\ g\sim anumite p=rghii, prin care BNR s\
garanteze `mprumuturile contractate de agricultori“, a declarat senatorul liberal a ~n privin]a
propunerii `naintate de conservatori, de a se reduce la 9% TVA-ul la alimentele de baz\, Vosganian
a declarat c\ aceast\ m\sur\ ar crea o gaur\ de 500 de milioane de euro la bugetul statului a
de Bogdan CRON}
Senatorul liberal de Ia[i
Varujan Vosganian, pre[edin-
tele Comisiei buget finan]e
b\nci a Senatului, a declarat
ieri, `n cadrul unei conferin]e
de pres\, c\ programul „Fer-
mierul“ risc\ s\ devin\ o
„iluzie“. Afirma]ia senatorului
liberal a pornit de la faptul c\,
la nivelul jude]ului Ia[i, doar
un singur proiect se afl\ la
aceast\ dat\ `ntr-o faz\ mai
avansat\ de derulare.
Varujan Vosganian a mai de-
clarat, `n premier\, c\ pentru
modul `n care se deruleaz\ pro-
gramul „Fermierul“ vor fi tra[i
la r\spundere [i directorii insti-
tu]iilor jude]ene implicate `n a-
cest program. „Conducerile di-
rec]iilor deconcentrate r\spund
cu capul de rezultatele pe care le
au. Jude]ul Ia[i ar trebui s\ ab-
soarb\ prin acest program apro-
ximativ 20 de milioane de euro,
ceea ce ar `nsemna ca, p=n\ la
sf=r[itul anului, s\ fie `n deru-
lare `n jur de 200 de proiecte,
care s\ creeze cel pu]in o mie de
noi locuri de munc\. Problema
Ia[ului nu este `ns\ singular\.
La nivelul `ntregii ]\ri ne con-
frunt\m cu aceea[i situa]ie, cau-
zat\ `n principal de imposibili-
tatea agricultorilor de a oferi b\n-
cilor garan]ii pentru fondurile
necesare derul\rii proiectelor“,
a explicat Varujan Vosganian.
Pentru a face acest program
accesibil investitorilor mici [i
mijlocii din sectorul agricol,
senatorul liberal a declarat c\
se va `nt=lni joi cu guverna-
torul B\ncii Na]ionale a Ro-
m=niei (BNR), Mugur Ias\-
rescu, cu ministrul Agricultu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a „CUZA“ ANGAJEAZ|
STUDEN}I ECONOMI{TI: Stu-
den]ii de la Facultatea de Econo-
mie [i Administrarea Afacerilor
(FEAA) a Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ au posibilitatea de a se
angaja cu norm\ `ntreag\ chiar
`n cadrul Universit\]ii cu atri-
bu]ii `n scrierea proiectelor de
cercetare. {coala Economic\
Postuniversitar\ FIBAS scoate
la concurs dou\ posturi de admi-
nistrator financiar patrimoniu
cu atribu]ii `n participarea la
scrierea proiectelor de cercetare,
pentru studen]ii din anii doi sau
trei de la FEAA. Candida]ii tre-
buie s\ aib\ studii `n domeniu,
s\ fac\ dovada experien]ei ante-
rioare `n posturi similare (sau s\
fi absolvit un curs de manage-
mentul proiectelor) [i s\ cunoas-
c\ una sau dou\ limbi str\ine,
conform celor precizate de pr.
Gheorghe Popa, prorector cu
strategia la „Cuza“.
Concursul se va desf\[ura
luni, 10 aprilie 2006, la ora
14.00, `n Corpul C al Univer-
sit\]ii, etajul 4, sala C602 [i va
consta `n analizarea dosarului
(prob\ eliminatorie) [i interviu.
Studen]ii vor fi implica]i `n
scrierea proiectelor de cerceta-
re, tehnoredactarea unor lu-
cr\ri [tiin]ifice, referate, c\r]i,
pliante, precum [i elaborarea
unor scheme [i grafice, tradu-
ceri [i aranjare `n pagin\, de-
Agricultorii sunt `n imposibilitatea
de a accesa programele destinate lor
deoarece nu pot oferi b\ncilor garan]ii
pentru fondurile necesare derul\rii proiectelor
rii, Gheorghe Flutur, [i cu re-
prezentan]ii b\ncilor implicate
`n programul „Fermierul“.
„De[i nu este o m\sur\ care s\
se plize pe regulile economiei
de pia]\, vom `ncerca s\ g\sim
anumite p=rghii, prin care
BNR s\ garanteze `mprumu-
turile contractate de agricul-
tori“, a explicat senatorul libe-
ral, care a dezv\luit [i faptul c\
guvernatorul BNR va efectua
la `nceputul lunii mai o vizit\
la Ia[i. Cele trei institu]ii de
creditare, acceptate pentru pri-
ma faz\ a programului „Fer-
mierul“, sunt CEC-ul, banca
Carpatica [i BRD.
Reducerea TVA
la alimentele
de baz\ este
deocamdat\ exclus\
Propunerea `naintat\ de
conservatori, de a se reduce la
sign [i realizarea unor materi-
ale promo]ionale. (O.R.)
a PESTE 60.000 DE
EURO DIN RE~NMATRICU-
L|RI LA „CUZA“: Conform
situa]iei centralizate pe facul-
t\]i, la Universitatea „Al. I.
Cuza“ au fost exmatricula]i `n
semestrul `nt=i 1.193 de stu-
den]i. ~n semestrul al doilea s-au
re`nmatriculat 1.258 de stu-
den]i, din care o parte sunt cei
exmatricula]i `n acest an univer-
sitar, iar o parte anul trecut,
conform celor precizate de pro-
rectorul cu strategia didactic\
pr. Gheorghe Popa. „Cei mai
mul]i studen]i exmatricula]i [i
re`nmatricula]i sunt acolo unde
sunt [i cei mai mul]i studen]i“, a
precizat prorectorul care a ad\-
ugat c\ la Facultatea de Econo-
mie [i Administrarea Afacerilor
au fost exmatricula]i 287 de
studen]i [i s-au re`nmatriculat
481. La Psihologie [i {tiin]ele
Educa]iei au fost exmatricula]i
167 [i s-au re`nmatriculat 85,
la Geografie - Geologie raportul
a fost de 117 la 46, la Infor-
matic\ 130 la 95, `n timp ce la
Drept au fost exmatricula]i 104
[i re`nmatricula]i 132. Din a-
ceste re`nmatricul\ri au intrat
`n visteria Universit\]ii peste
62.000 de euro, re`nmatricu-
larea unui student fiind posi-
bil\ dup\ plata unei taxe de 50
de euro. (O.R.)
ACTUALITATE
9% TVA-ul la alimentele de baz\,
a fost primit\ cu scepticism de
pre[edintele Comisiei buget fi-
nan]e b\nci a Senatului. Potrivit
senatorului liberal, aceast\ m\-
sur\ ar crea o gaur\ de aproxi-
mativ 500 de milioane de euro la
bugetul statului [i nu ar conduce
nici la o economie pentru buzu-
narul cet\]enilor.
„Dac\ noi am sc\dea TVA-ul
la alimentele de baz\, crede]i
c\ [i patronatele ar ieftini a-
ceste produse? ~n nici un caz.
Vor invoca o multitudine de
motive pentru a nu mic[ora
pre]urile. Aceast\ m\sur\ nu
ar `nsemna dec=t un transfer
de bani de la bugetul statului
la patronate“, a comentat Va-
rujan Vosganian.
Mai mult dec=t at=t, senato-
rul liberal a declarat c\ cel pu]in
40% din produsele de panifica]ie
din Rom=nia se v=nd la negru,
f\r\ baz\ fiscal\, `n condi]iile `n
care pre]ul p=inii trebuie s\
creasc\ `nc\ de dou\ ori, pentru
a se alinia la standardele euro-
pene. „De[i se afl\ la guvernare,
Partidul Conservator este un
partid lipsit de responsabili-
tatea guvern\rii. Drept urmare,
`[i permite s\ insiste pe astfel de
teme sensibile, cu o `nc\rc\tur\
populist\ foarte mare, menite
doar s\ atrag\ aten]ia electorat-
ului“, a subliniat Varujan
Vosganian. Senatorul liberal a
recunoscut `ns\ c\ parlamen-
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor paci-
en]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmie-
ri. Printre serviciile oferite
se num\r\ monitorizarea
parametrilor fiziologici
(temperatur\, respira]ie,
tensiune arterial\, puls),
administrarea medica-
mentelor intramuscular [i
intravenos, `ngrijirea pl\-
gilor [i escarelor, profila-
xia escarelor de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard
de la medicul specialist din
spital, `n care s\ se speci-
Luni, 3 aprilie 2006
tarii conservatori au un vot
hot\r=tor `n comisia de analiz\
a acestei propuneri, astfel `nc=t
m\sura de reducere a TVA-ului
la alimentele de baz\ ar putea
ajunge `n Parlament, pentru a fi
supus\ votului.
PNL cere colegilor
de alian]\ respectarea
cuv=ntului dat
~n privin]a scandalului de-
clan[at `n interiorul Alian]ei
D.A., `n urma alegerii lui
Corneliu Turianu `n func]ia de
pre[edinte al Consiliului Na]io-
nal de Studiere a Arhivelor
Securit\]ii (CNSAS), senatorul
liberal a declarat c\ PNL
a[teapt\ de la colegii de alian]\
reorganizarea alegerilor pen-
tru acest post.
„Singura posibilitate pentru
a mai repara aceast\ gre[eal\
este ca domnul Turianu s\-[i
dea demisia. De altfel, noul
pre[edinte al CNSAS a [i de-
clarat c\ nu se va retrage din
func]ie dec=t dac\ i-o cere
Traian B\sescu sau pre[edin-
tele PD, Emil Boc. A[tept\m de
la colegii de alian]\ s\ fac\
acest pas [i s\ respecte ceea ce
am stabilit ini]ial, adic\ sus]i-
nerea lui Ticu Dumitrescu `n
func]ia de pre[edinte“, a subli-
niat Varujan Vosganian.
Senatorul liberal a calificat
drept intolerabil\ colaborarea
dintre PD, PSD [i PRM, pentru
aducerea lui Corneliu Turianu
pe scaunul de pre[edinte al
CNSAS, dar a preferat s\ a-
dopte o pozi]ie rezervat\ fa]\
de mediatizata ruptur\ `ntre
PNL [i PD. „Dincolo de aceste
ne`n]elegeri, colegii democra]i
au fost de acord s\ sus]in\
asumarea r\spunderii Guver-
nului pe Legea lustra]ie. Acest
lucru arat\ c\ alian]a func-
]ioneaz\. Nu cred c\ vor avea
loc r\sturn\ri de situa]ie dup\
raportul de ]ar\ din luna mai,
ci, dimpotriv\, colaborarea
`ntre PNL [i PD ar tebui s\ fie
mai str=ns\“, a declarat Varu-
jan Vosganian. a
fice procedurile medicale
de care ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din ga-
ma Gerovital [i Aslavital,
prin singura persoan\ au-
torizat\ din Ia[i, prof. dr.
Rodica Ghiuru, medic pri-
mar medicin\ intern\,
specialist `n geriatrie [i
gerontologie [i tratamente
homeopatice, prin inter-
mediul dr. Mihai Vieriu,
medic medicin\ general\,
doctor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
~ncepe simularea
Bacalaureatului
Simularea examenului de baca-
laureat din acest an debutez\
ast\zi, 3 aprilie 2006, ora 9.00,
cu proba de limba [i literatura
rom=n\. Proba D este pe 6 apri-
lie [i se sus]ine la specializarea
obligatorie matematic\ (matem-
atic\-informatic\; [tiin]e ale na-
turii), istoria rom=nilor, ge-
ografia Rom=niei. La probele E
[i F de pe 11 aprilie se sus]ine
simularea la alegere dintre mai
multe discipline.
La simularea examenului de ba-
calaureat ar putea participa `n
jude]ul Ia[i aproximativ 6.800
de elevi, c=]i se afl\ `n acest mo-
ment `n clasa a XII-a, pentru
sus]inerea probelor fiind organi-
zate 13 centre de examen.
Pentru proba la limba rom=n\
s-au `nscris 6.144 de candida]i,
pentru proba D, corespunz\-
toare specializ\rii, s-au `nscris
5.897 candida]i, pentru proba E,
la alegere din aria specializ\rii,
sunt 2.638 de candida]i, iar la
proba F, la alegere, sunt 168 de
candida]i `nscri[i. ~n acest an,
cursurile pentru clasa a XII-a se
vor `ncheia `n data de 16 iunie,
iar examenul na]ional de Baca-
laureat va avea loc `n perioada
26 iunie - 14 iulie 2006. (O.R.)
Prim\ria Ia[i a fost
ac]ionat\ `n judecat\
pentru gropile din ora[
Prim\ria Ia[i a fost ac]ionat\ `n
judecat\ de firma de asigur\ri
Omniasig din cauza gropilor din
ora[, deoarece aceast\ firm\ a
fost nevoit\ s\ pl\teasc\ repa-
ra]ia unor ma[ini asigurate care
s-au stricat din cauza gropilor.
Este vorba de dou\ procese in-
tentate de aceast\ firm\, care a
considerat c\ Prim\ria este de
vin\ c\ nu a reparat drumurile.
Primul proces este pentru o
Dacie a c\rei repara]ie a costat
6 milioane de lei, iar al doilea
este pentru un Renault, a c\rui
repara]ie a costat 11 milioane
de lei. Omniasig vrea s\ `[i re-
cupereze de la prim\rie banii pe
care i-a dat pentru cele dou\
ma[ini deoarece expertiza a
confirmat drept cauz\ a
defec]iunilor gropile din caros-
abil. „Dac\ vor s\ primeasc\
banii trebuie s\ fac\ dovada c\
ma[inile respective s-au stricat
pe drumurile administrate de
Prim\rie [i nu pe alte drumuri.
Este destul de dificil de demon-
strat, deoarece Prim\ria con-
sider\ c\ nu este nici o leg\tur\
de cauzalitate `ntre defec]iunile
pe care le-au avut ma[inile [i
str\zile administrate de
Prim\rie“, a declarat Andrei
Trofor, purt\torul de cuv=nt al
Prim\riei Ia[i. (N.P.)
Asisten]ii medicali
sunt evalua]i
Ordinul Asisten]ilor Medicali [i
Moa[elor din Rom=nia
(OAMMR) a `nceput evaluarea
num\rului de credite ob]inute
de membrii s\i `n perioada 1
noiembrie 2003 - 1 noiembrie
2006, `n conformitate cu dis-
pozi]iile Programului Na]ional
de Educa]ie Medical\ Continu\.
Un asistent medical trebuie s\
fi ob]inut, `n aceast\ perioad\,
110 credite EMC.
Conform conducerii OAMMR,
membrii care nu au exercitat
profesia `ntr-un an calendaristic
pe o perioad\ mai mare de [ase
luni sunt excepta]i de la
obliga]ia de a ob]ine credite
pentru anul respectiv. Este
cazul membrilor OAMMR care
au fost `n concediu de `ngrijire a
copilului, `n concediu de mater-
nitate, concediu medical, pre-
cum [i cazul asisten]ilor medi-
cali debutan]i `n profesie. (O.B.)
12 Luni, 3 aprilie 2006
PE SCURT
La mul]i ani,
Helmut Duckadam!
Helmut Duckadam, cel supranu-
mit „Eroul de la Sevilla“, a
`mplinit, s=mb\t\, v=rsta de 47
de ani. Duckadam s-a n\scut la
data de 1 aprile 1959, `n comuna
Semlac din jude]ul Arad. A
`nceput s\ joace fotbal la echipa
din comuna natal\, Semlecana,
`ns\ debutul `n fotbalul de per-
forman]\ [i l-a f\cut `n anul
1977, la divizionara C
Constructorul Arad, unde l-a
avut ca antrenor pe regretatul
Nicolae „Coco“ Dumitrescu.
Dup\ un an se transfer\ la UTA,
debut=nd `n Divizia A la data de
17 septembrie 1978, cu ocazia
partidei CS T=rgovi[te - UTA 2-
0. R\m=ne sub culorile „B\tr=nei
Doamne“ timp de patru sezoane,
dup\ care se transfer\ la Steaua
Bucure[ti, ajung=nd `n scurt
timp titular al postului de portar.
Dup\ c=[tigarea de c\tre Steaua
`n anul 1986 a Cupei
Campionilor Europeni, dup\ o fi-
nal\ dramatic\ cu FC Barcelona,
`n care Duckadam a ap\rat pa-
tru lovituri de departajare execu-
tate de Alesanco, Pedrazza,
Alonso [i Marcos, av=nd o con-
tribu]ie enorm\ la c=[tigarea tro-
feului de Steaua Bucure[ti, aces-
tuia i se spune „Eroul de la
Sevilla“, performan]a sa fiind
`nscris\ `n Guiness Book of
Records (Cartea Recordurilor).
Din p\cate, `n acela[i an, 1986, o
accidentare la bra] `l scoate din
fotbalul de performan]\ la numai
27 de ani. Totu[i, dup\ trei ani
de la finala de la Sevilla, `n 1989,
Duckadam revine pe gazon,
evolu=nd `n ultimele dou\ se-
zoane ale carierei sale la Vagonul
Arad, `n Divizia B.
~n prezent, la 47 de ani, ocup\
func]ia de manager general la
FCM UTA Arad, `ncerc=nd „s\
pun\ um\rul“ pentru revenirea
„B\tr=nei Doamne“ `n Divizia A.
Meci de adio
pentru Roy Keane
Echipa sco]ian\ de fotbal Celtic
Glasgow va juca `mpotriva
forma]iei engleze Manchester
United `ntr-un meci de adio pen-
tru Roy Keane, pe celebra aren\
Old Trafford, `n ziua de 9 mai,
au anun]at conduc\torii ligii
profesioniste sco]iene.
Fost c\pitan al forma]iei Man-
chester United, irlandezul Roy
Keane, care din decembrie evolu-
eaz\ la Celtic, are acum 34 de
ani, dar nu duce lips\ de oferte,
una dintre acestea venind chiar
de la MU, unde suporterii `l
doresc dup\ ce a purtat 12 ani
banderola de c\pitan. Keane a ju-
cat de 66 de ori pentru selec]io-
nata Irlandei, a cucerit de 7 ori
titlul de campion al Angliei, iar
`n 1999 a cucerit Cupa Europei.
Beckham
vrea s\ r\m=n\
la Real Madrid
Fotbalistul englez David
Beckham [i-a reafirmat dorin]a
de a-[i continua [i `ncheia cariera
de juc\tor activ la Real Madrid,
iar aceast\ finalizare a contrac-
tului, care expir\ `n 2007, este
posibil\ indiferent de venirea se-
lec]ionerului Angliei, suedezul
Sven-Goran Eriksson, la Real, a
precizat mijloca[ul ofensiv.
Beckham nu s-a ar\tat afectat
de schimbarea de pre[edinte de
la forma]ia madrilen\. „Sunt aici
de 3 sezoane, timp `n care am lu-
crat cu 5 manageri diferi]i [i cu
2 pre[edin]i, [tiu c\ lucrurile se
schimb\ foarte repede la acest
club“, a spus Beckham, care a
explicat c\ vrea s\ continue la
Madrid mai ales din cauza fami-
liei. „Copiii sunt ferici]i aici,
so]ia mea la fel. Iar de cur=nd
am cump\rat o cas\ nou\, iat\
destule motive s\ r\m=n la
Real“, a subliniat Beckham. a
P\c\leal\? Nu, e realitate!
a De 1 aprilie, ziua p\c\lelii, Poli Ia[i a remizat pe terenul
liderului Dinamo, la cap\tul unui meci anost, disputat f\r\ spectatori
`n tribune a Ie[enii au evoluat slab `n prima parte, dar au reu[it
o a doua parte mult mai bun\, pun=nd liderul deseori `n dificultate
a Golul egalizator al ie[enilor a fost marcat de Daniel Rednic, nimeni
altul dec=t viitorul fin al pre[edintelui dinamovist Gigi Ne]oiu a
de Narcis POHOA}|
De[i multe voci s-au g=n-
dit la o p\c\leal\ a fotbalului
de 1 aprilie la partida dintre
Dinamo [i Poli Ia[i, ]in=nd
cont de prietenia dintre Ionu]
Popa [i Gigi Ne]oiu (pre[e-
dintele lui Dinamo), disputa
de s=mb\t\ din {tefan cel
Mare s-a disputat pe teren,
spre lauda tuturor celor im-
plica]i. F\r\ cinci titulari [i
cu sacii aproape `n c\ru]\ (ie-
[enii sunt mai mult ca sigur
sc\pa]i de retrogradare), Poli
a reu[it s\ scoat\ un punct
nesperat pe terenul liderului,
dovedind `nc\ o dat\ c\ se
simte mult mai bine `n de-
plasare dec=t `n Copou, `n
cele 19 runde scurse p=n\ a-
cum moldovenii pierz=nd
doar trei `nt=lniri „afar\“.
Partida a avut dou\ p\r]i
distincte. Prima a fost domi-
nat\ clar de Dinamo, care `n
afara golului marcat dintr-un
ofsaid clar de D\nciulescu, `n
minutul 18, a mai ratat alte
trei bune situa]ii. Poli a p\rut
timorat\ de renumele adver-
sarului [i a pus `n pericol poar-
ta dinamovist\ doar o singur\
dat\, prin Rednic, `n finalul
primei reprize, [utul acestuia
din lovitur\ liber\ de la 30 de
metri trec=nd pu]in al\turi.
~n repriza secund\ pe te-
ren a ap\rut o echip\ ie[ean\
mult schimbat\ `n bine, iar
la prima ac]iune mai pericu-
loas\ a restabilit egalitatea
prin Rednic (’60), acesta fruc-
tific=nd cu un vole de excep-
]ie o minge trimis\ gre[it la
portar de c\tre B\rc\uan. ~n
continuare gazdele au c\utat
cu disperare golul victoriei,
dar Poli a fost st\p=n\ pe
situa]ie la mijlocul terenului,
liderul fiind sufocat de cele
mai multe ori de presingul
agresiv al oaspe]ilor, dar [i
Vasluiul, din nou `n deriv\
a FC Vaslui a fost `nvins\ acas\ cu 3-0
de Sportul Studen]esc [i [i-a diminuat serios
[ansele de a se salva de la retrogradare
a Bac\ul pare a fi a doua echip\ condamnat\
s\ evolueze `n sezonul viitor `n „B“ a
Startul excelent de retur al
Vasluiului s-a dovedit a fi un
simplu foc de paie, dup\ cum a
evoluat echipa lui Mircea Red-
nic (foto) `n compania Sportu-
lui, `n prima partid\ a acestei
Clasament
1. Dinamo 19 12 3 4 40-17
2. Steaua 19 11 6 2 32-11
3. CFR Cluj 19 9 6 4 22-17
4. Sportul 19 9 5 5 30-18
5. Timi[ oara 18 9 5 4 23-11
6. Na]ional 19 9 5 5 21-20
7. Rapid 18 8 6 4 22-16
8. FC Arge[ 19 7 6 6 20-17
9. Farul 19 8 2 9 24-27
10. Poli Ia[ i 19 7 4 8 14-18
11. Gloria 19 6 5 8 14-23
12. Jiul 19 4 7 8 18-26
13. O]elul 19 3 7 9 16-28
14. Pandurii 19 4 4 11 13-25
15. Bac\u 19 3 4 12 13-32
16. Vaslui 19 1 7 11 10-26 10p (-17)
SPORT
Dinamovistul Grigorie (`n dreapta)
a avut pu]ine [anse de reu[it\ `n fa]a
masivului stoper ie[ean Radu Ciobanu
de posesia prelungit\ a ele-
vilor lui Popa.
Ion Marin a mutat ofensiv
pe final, i-a trimis `n teren pe
Niculescu (menajat `n start),
Vlad Munteanu [i pe ex-
ie[eanul Adi Cristea, dar
tabela a r\mas intact\, cea
mai mare situa]ie de gol
apar]in=nd tot moldovenilor,
`n prelungiri, Tincu c\z=nd
prad\ emo]iilor `n apropierea
careului gazdelor, `ntr-o si-
tua]ie clar\ de a `nscrie.
„Le-am spus
c\ putem c=[tiga“
Antrenorul oaspe]ilor, Io-
nu] Popa, a declarat la fina-
etape. Moldovenii au jucat apa-
tic, f\r\ nici un orizont [i au ce-
dat pe propriul teren cu 0-3 `n
fa]a unei echipe (Sportul) ce
„amenin]\“ tot mai mult zona
podiumului. Astfel, dac\ dup\
remiza din Giule[ti [i
victoria cu Bistri]a se
p\rea c\ Vasluiul va
39p (+9)
fi revela]ia returului,
39p (+12) acest meci i-a readus
cu picioarele pe p\-
33p (+6)
32p (+5)
m=nt pe elevii lui
Mircea Rednic, teh-
32p (+5) nicianul declar=nd c\
32p (+2) „`n acest mod echipa
nu se va salva de la
30p (+3)
retrogradare“.
27p (0) ~ntr-un alt meci
26p (-4) cu implica]ii `n „zona
minat\“, Pandurii a
25p (-5)
`nvins cu 2-1 pe
23p (-4) FCM Bac\u, forma-
19p (-8) ]ia moldovean\ alu-
nec=nd vertiginos
16p (-14) c\tre „B“. ~ntr-un
16p (-14) derby al revela]iilor
13p (-17) acestui sezon, CFR
Cluj s-a impus la
lul partidei c\ la pauz\ i-a
`ncurajat pe juc\torii s\i pe
un ton lini[tit, spun=ndu-le
c\ pot `nvinge `n {tefan cel
Mare. „Dac\ la pauza meciu-
lui cu Pandurii am ]ipat `n
vestiar, acum am vorbit calm
cu ei, le-am spus c\ `n afar\
de o `nfr=ngere nu avem ce
s\ p\]im. Le-am cerut s\ joa-
ce cu mai mult curaj, s\ ]in\
mai mult de minge, s\ fac\
presing, le-am spus c\ putem
chiar s\ c=[tig\m dac\ ju-
c\m altceva dec=t `n prima
repriz\. St=nd pe margine,
am v\zut mai bine jocul de-
c=t ei [i mi-am dat seama c\
Dinamo poate fi dep\[it\.
Ce-i drept, am avut [i mult
noroc, `n prima repriz\ Dina-
limit\ la Mioveni, `n fa]a lui
FC Arge[, unicul gol fiind mar-
cat de Anca, dintr-un penalty
inventat de arbitrul ie[ean An-
ton Hele[teanu, vehement cri-
ticat la final de c\tre oficialii
forma]iei pite[tene. (N.P.)
Rezultatele etapei
a XIX-a a Diviziei A:
FC Vaslui - Sportul Stu-
den]esc 0-3 (0-1). Au marcat:
Ferfelea ’43, Mazilu ’66, Curelea
’90^2
FC Arge[ - CFR Ecomax Cluj
0-1 (0-1). A marcat: Anca 45^1
penalty
FC Na]ional Bucure[ti - Glo-
ria Bistri]a 2-0 (0-0). Au marcat:
Burc\ ’85, Griffiths ’89
Pandurii Tg Jiu - FCM Bac\u
2-1 (1-0). Au marcat: Vranjkovic
’32, Iulian {tefan ’86 -
Gheorghiu ’68; Cartona[ ro[u:
Ionu] Matei (Bac\u, ‘90^2).
Dinamo Bucure[ti - Poli Ia[i
1-1 (1-0). Au marcat: D\nci-
ulescu ’18 - Rednic ’60
Jiul Petro[ani - Farul Con-
stan]a 3-1 (1-0). Au marcat:
Dini]\ ’37, Drida ’81, C. Petre
’90^2 / Guri]\ ’75
O]elul Gala]i - Steaua Bucu-
re[ti 0-3 (0-1). Au marcat: A.
Cristea ’35, ’90^2), R\doi ’47,
pen.
Dinamo – Poli Ia[i
1-1 (1-0)
Au marcat: D\nciulescu
’18 – Rednic ’60
Forma]ii:
Dinamo: Cristi Muntea-
nu – Galamaz, B\rc\uan,
Mo]i – Fl. Petre (’77 Ad.
Cristea), Alexa, C. Mun-
teanu (’67 V. Munteanu),
Florea – D\nciulescu, Bra-
tu, Grigorie (’63 Niculescu).
Antrenor: Ion Marin.
Poli Ia[i: Br\ne] – To-
ma, Onu], Radu Ciobanu,
Bordeanu – Miclea (’76
Arhire), Dianu, Mitruc (’84
Tincu), Iuri[ni]i, Rednic –
P\limaru (’90 Ciub\ncan).
Antrenor: Ionu] Popa.
Cartona[e galbene: B\r-
c\uan, Galamaz - P\lima-
ru, Ciub\ncan.
Arbitri: Victor Berbe-
caru 6, Gheorghe Negoi]\
4, Florin Buz\rnescu 6.
mo putea `nscrie `nc\ dou\
goluri `n afara reu[itei lui
D\nciulescu“, a spus Popa.
Derby-ul Dinamo
– Steaua se va juca
cu spectatori
Comisia Federala de Apel
a decis s\ admit\ memoriul
`naintat de clubul FC Dina-
mo Bucure[ti [i s\ reduc\ de
la 2 etape la 1 etap\ inter-
dic]ia echipei din {tefan cel
Mare de a disputa jocurile pe
teren propriu cu spectatori.
~n urma acestui fapt, derby-
ul Diviziei A, dintre Dinamo
[i Steaua (9 aprilie, etapa a
21-a) se va desf\[ura cu spec-
tatori `n tribune. Comisia de
Disciplin\ sanc]ionase pe
Dinamo, duminic\, 26 mar-
tie, la o zi dup\ jocul cu Farul
Constan]a, din etapa a 18-a a
Diviziei A (1-0 pentru Dina-
mo, pe malul M\rii) dup\-a-
miaz\, s\ dispute cu por]ile
`nchise urm\toarele dou\
partide de pe teren propriu,
din cauza incidentelor produ-
se de galeria „c=inilor“.
Astfel, Dinamo a disputat
f\r\ spectatori doar partida
cu Politehnica Ia[i, acest
meci fiind al doilea din acest
sezon disputat de c\tre di-
namovi[ti cu por]ile `nchise,
dup\ cel cu Jiul, din etapa a
11-a. a
La Gala]i s-au putut
vedea scene incredibile
`n urma `mbulzelii
de la intrarea `n stadion,
g\l\]enii venind `n
num\r foarte mare
la meciul cu Steaua
Partida Poli Timi[oara - Rapid
Bucure[ti s-a disputat asear\,
dup\ `nchiderea edi]iei.
Etapa viitoare, a XX-a:
Farul Constan]a – Poli Ia[i
(`n trur, 1-3)
FCM Bac\u – Dinamo (0-6)
Steaua – Pandurii (2-1)
Rapid – O]elul (3-3)
Gloria – Poli Timi[oara (0-4)
CFR Cluj – FC Na]ional (4-0)
Sportul – FC Arge[ (2-2)
Jiul – FC Vaslui (2-1) a
 SPORT Luni, 3 aprilie 2006 13
Calificare `n ultima secund\ din play-off-ul pentru Cam-
pionatul Mondial din 2007.
Pentru noi e foarte bine c\
ne-am calificat `n final\, tre-
PE SCURT
a Steaua va juca finala Cupei Challenge la handbal masculin, c=nd de o echip\ din Croa]ia,
Ceahl\ul [i Craiova,
calificarea `n ultimul act fiind ob]inut\ `n ultima secund\ ]ara care este campioana virtual promovate
olimpic\“, a declarat antre-
a returului cu croa]ii de la Agram-Medvescak Zagreb norul Vasile St=ng\. Liderii din primele dou\ serii au
confirmat `n etapa a XVIII-a c\
Ultimul trofeu al hand-
(scor 24-25) a Steli[tii lui Vasile St=ng\ vor juca cu trofeul balului masculin de club din
nu mai au emo]ii `n ceea ce
prive[te promovarea. Ceahl\ul a
pe mas\ `mpotriva portughezilor de la Sporting Club Horta a Rom=nia dateaz\ din 1988, remizat alb la Boto[ani [i se
c=nd HC Minaur Baia Mare men]ine la 9 puncte `n fa]a
Echipa masculin\ de La Zagreb, Steaua a ob- ~n final\, Steaua va `nt=l- c=[tiga Cupa IHF. Totu[i, Forex-ului, `n timp ce oltenii au
handbal Steaua Bucure[ti s-a ]inut calificarea `ntr-un mod ni echipa portughez\ Spor- Steaua are `n palmares dou\ `nvins cu 5-2 Astra Ploie[ti, la
calificat s=mb\t\ seara `n fi- dramatic: cu dou\ secunde ting Club Horta, care s-a cali- Cupe ale Campionilor Euro- cap\tul unui meci `ntrerupt din
ficat dup\ 32-25 [i 28-28 cu peni (1968, 1977), dar [i dou\ cauza problemelor cu nocturna.
nala Cupei Challenge, dup\ `nainte de final, la scorul de ~n seria a III-a lider este Gaz
forma]ia elve]ian\ BSV Ber- finale pierdute, `n 1971 cu
ce a pierdut la limit\, cu 24- 25-23 pentru gazde, la care Metan, pentru promovare mai fi-
na Muri. Jocurile, care vor fi VfL Gumersbach (RF Germa-
25 (14-12), `n depalsare, cu Medvescak era `n final\ nia) [i `n 1989 cu SKA Minsk ind `n grafic Liberty [i FC Bihor,
decise prin tragerea la sor]i, ecartul dintre primul loc [i
forma]ia croat\ Agram-Med- (avea mai multe goluri mar- vor avea loc pe 22 aprilie, res- (URSS).
vescak Zagreb. cate `n deplasare), rezerva pozi]ia a treia fiind de 8 puncte.
pectiv 30 aprilie. Ultimul trofeu al hand- Rezultate `nregistrate `n
~n prima man[\ a semifi- Marian-Viorel R\pciug\ a „Este o victorie foarte im- balului rom=nesc de club a meciurile etapei a 18-a
nalelor, Steaua c=[tigase marcat un gol de aur ce a dus portant\ pentru handbalul fost adus de Universitatea a Diviziei B la fotbal:
s=mb\t\, la Bucure[ti, cu echipa lui Vasile St=ng\ `n rom=nesc, mai ales `nainte REMIN Deva, Cupa Chal- Seria I: Dun\rea Gala]i -
scorul de 30-28 (10-10). ultimul act al competi]iei. de marea lupt\ cu Norvegia, lenge, `n 2002. a Callatis 0-0, Buz\u - Moine[ti 2-
1, FC Bra[ov - Cetatea Suceava
3-2, FC Boto[ani - Ceahl\ul 0-0,
Nicu Roibescu, la ora dest\inuirilor echipe din campionatul in-
tern folosesc foarte multe
voleibaliste din str\in\tate,
Dacia Br\ila - Portul 1-1, FCM
T=rgovi[te - Forex 0-1,
Laminorul - Altay 1-0, S\cele -
a La 74 de ani, aflat `nc\ `n activitate, antrenorul [i conduc\torul `n detrimentul juc\toarelor
autohtone, care nu mai au
Midia 3-0 (Midia N\vodari s-a
retras din campionat).
echipei de volei Penicilina Ia[i propune solu]ii noi pentru unde juca! Ne sugrum\m sin- ~n clasament conduce Ceahl\ul,
guri! Din aceast\ cauz\, cu 43 de puncte, urmat\ de
redresarea sportului cu mingea la fileu din ]ara noastr\ a propun ca din viitorul campi- Forex Bra[ov – 34 de puncte [i
onat intern fiecare echip\ s\ FC Bra[ov – 32 de puncte.
N\scut la Arad pe 7 martie 1932, crescut c=[tig\ `n carier\ dou\ titluri na]ionale poat\ juca doar cu dou\ Seria a II-a: Intergaz - Rapid II
de mic copil la Craiova, apoi la Roman [i (1970, 1971) [i cucere[te o dat\ Cupa „straniere“, iar num\rul de 2-0, Minerul Motru - CSM Rm.
Dorohoi (unde p\rin]ii au avut la un mo- Rom=niei (2001). Particip\ cu Penicilina Ia[i forma]ii s\ fie m\rit la 12, V=lcea 1-1, Petrolul - FC Sibiu 2-
pentru ca unele centre de 1, CS Otopeni - C=mpina 2-1,
ment dat domiciliu for]at, tat\l s\u fiind `n Cupele Europene, este selec]ionerul Dinamo II - Giurgiu 0-1, FC
maior de armat\ care a luptat pe frontul de na]ionalei feminine a Rom=niei `n trei volei s\ nu se piard\! Vreau
Caracal - Juventus 1-0, „U“
est), antrenorul ie[ean de volei Nicu Roi- r=nduri [i conduce echipa ]\rii noastre la de asemenea s\ dispar\ huli- Craiova - Astra 5-2 (s-a jucat
bescu a `mplinit nu cu mult timp `n urm\ Jocurile Olimpice de la Moscova, dar [i la ganii din arenele sportive, iar vineri sear\).
frumoasa v=rst\ de 74 ani. A ajuns dup\ cel Campionatele Mondiale, Europene [i Balca- jocul de volei s\ fie mai mult ~n clasament conduce „U“
de-a
al doilea r\zboi mondial `n „dulcele t=rg nice de-a
a lungul timpului. La `nceputul aces- popularizat `n presa cen- Craiova, cu 42 de puncte, ur-
al Ie[ilor“ [i a devenit juc\tor de volei la tui an, veteranul voleiului rom=nesc [i cel tral\. Se scrie `n prezent de- mat\ de CSM Rm. V=lcea – 34
„CSU“ din localitate. ~ncepe meseria de an- mai `n v=rst\ antrenor din Rom=nia aflat spre volei mai mult `n presa de puncte [i Petrolul Ploie[ti –
trenor la echipa Igiena Ia[i [i conduce apoi `nc\ `n activitate la 74 de ani prime[te un local\, dec=t `n cea central\. 33 de puncte.
Penicilina Ia[i timp de 45 de ani, fiind [i premiu de excelen]\ pentru `ntreaga carier\ La Ia[i avem din fericire Seria a III-a: Olimpia Satu
ast\zi pe banca tehnic\ a forma]iei moldave. din partea reprezentan]ilor presei sportive [apte cotidiane [i toate scriu Mare - ISCT 1-0, Liberty -
Prin „cumul“ de func]ii, ocup\ de mai mul]i ie[ene, dar nici o recuno[tin]\, din p\cate, despre volei, dar `n alte ju- Corvinul 2-0, Gaz Metan - UTA
ani [i postul de director executiv al clubului din partea oficialit\]ilor locale [i na]ionale [i, de]e lucrurile sunt mai pu]in 1-0, FC Bihor - Lupeni 3-1, FCM
de volei Penicilina, iar cu echipa ie[ean\ `n primul r=nd, din partea FR Volei. bune la acest capitol. Vom Re[i]a - Apulum 1-0, Unirea Dej
– „U“ Cluj 0-1, CFR Timi[oara -
discuta `ns\ toate aceste as- Unirea S=nicolau Mare 2-1.
pecte la viitoarea Adunare Gloria Bistri]a II a stat.
Au trecut 45 de ani de General\ a federa]iei, de
c=nd conduce]i Penicili- Conduce `n clasamentul seriei a
na Ia[i, iar la 74 de ani peste c=teva zile, mai precis III-a forma]ia Gaz Metan
sunte]i cel mai `n v=rst\ din 6 aprilie. Media[, cu 37 de puncte, pe
antrenor activ din spor- locurile urm\toare situ=ndu-se
Care este cea mai bun\ Liberty Oradea – 33 de puncte [i
tul rom=nesc. V\ g=n- juc\toare pe care a]i
di]i s\ continua]i? FC Bihor – 29 de puncte. (N.P.)
antrenat-oo `n carier\?
~mi spunea directorul Ioan Sunt mai multe, pe diferi-
Nani, sponsorul meu princi- te genera]ii. Au fost Floren- Golovin va sta `n
pal de la SC Antibiotice SA, tina Itu, Ana Chiri]escu [i
c\ de ce nu mi-am crescut un Cezara Rux\ndoiu. Nu po]i
afara terenului mai
urma[, c\ atunci nu ar mai fi s\ spui c\ una a fost mai mult de o lun\
trebuit s\ cobor `n sala de bun\ dec=t alta.
antrenamente [i de meci la Tatiana Golovin va fi indisponi-
aceast\ v=rst\. Da' ce, al]ii Ce `nseamn\ voleiul bil\ „`ntre 4 [i 6 s\pt\m=ni, ca
de ce nu au crescut un al pentru dumneavoastr\? urmare a accident\rii suferite `n
doilea Eminescu? Iar de con- Totul! Mai ales c\ acest semifinala turneului WTA de la
tinuat, voi continua c=t m\ sport mi-a adus mari satis- Miami, pe care a disputat-o joi
fac]ii pe linie profesional\, at=t cu rusoaica Maria {arapova, a
vor ]ine balamalele. Adev\- anun]at juc\toarea francez\.
rul e c\ `n acest an l-am mai pe plan intern, c=t [i inter- Golovin (18 ani [i nr. 24 mon-
l\sat singur pe banca tehnic\ na]ional. Voleiul e via]a mea! dial) s-a accidentat la glezna
[i pe Sorin Pop (NR - antre- De ce v\ este fric\ cel st=ng\ `n momentul `n care sco-
norul secund) s\ vedem cum se mai mult `n acest mo- rul era 1-1 la seturi, iar {arapo-
descurc\. {i de multe ori s-a ment? va conducea cu 4-3 `n setul deci-
descurcat bine... siv. Dup\ ce i s-au acordat `ngri-
Domnule, nu m\ doare jiri medicale timp de 7 minute,
Cum caracteriza]i vole- nimic, nu iau nici un fel de Golovin a `ncercat s\ joace din
iul care se practic\ `n medicamente, nu stau la nou, dar s-a oprit, fiindu-i im-
campionatul intern la regres. Dup\ cum se [tie, `n mat\ din juc\toare care r=nd la compensate [i acest posibil s\ pun\ piciorul jos.
ora actual\? orice sport, nota o d\ echipa evolueaz\ `n str\in\tate, din lucru parc\ e nefiresc la 74 „Voi avea piciorul `n ghips timp
Jocul de volei practicat `n na]ional\. {i cum na]ionala competi]ia intern\ nu se mai de ani. Nu? (Interviu realizat de 10 zile, iar perioada de refa-
Rom=nia este `ntr-un mare `n propor]ie de 99% este for- ridic\ nimeni. Plus c\ unele de Dan TEODORESCU) cere va fi `ntre 4 [i 6 s\pt\-
m=ni“, a declarat fran]uzoaica,
ad\ug=nd c\ a suferit o acci-
Final de sezon previzibil 23! ~n ultima repriz\ a ie-
[encelor `n actualul sezon,
CS Na]ional `nscrie doar 8
Gavrilescu 12 [i Bordeanu 3
(Ia[i), respectiv Ni]ulescu 26,
Boco[ 12, Bradford 6, Cu]a[
dentare destul de grav\: are „un
ligament smuls, altul aproape
a CS Na]ional Ia[i – Biandra Livas T=rgovi[te 31-95 puncte, prin Suman (2), Bor- 17, Istr\]escu 10 (1x3), Laz\r
smuls [i un traumatism osos“.
Golovin va lipsi astfel din `nt=l-
(8-28, 13-21, 2-27, 8-19) `n ultima etap\ a sezonului deanu (2) [i Gavrilescu (4), 12 [i Yaroshka 12 (T=rgo- nirea din Fed Cup, pe care echi-
dar prime[te 19. Elevele lui vi[te). Dup\ partid\, antre- pa Fran]ei o va disputa pe 22 [i
regulat din cadrul Diviziei A de baschet feminin a C\t\lin T\nase termin\ norul ie[ean Gabriel Mih\i- 23 aprilie la Nancy, cu Italia.
Chiar dac\ au venit la Ia[i 2 `n primul minut de joc, du- meciul cu un avantaj confort- lescu a declarat: „Vom lua
abil, de 64 de puncte (95-31). acum o vacan]\ de 2-3 s\pt\-
f\r\ vedeta Monika Bro- p\ dou\ co[uri de 3 puncte
Oricum, mult mai pu]in m=ni, `n care ne vom stabili Sab\u s-a oprit
sovszky-Boriga, campioanele reu[ite de conduc\toarea de
de la Biandra Livas T=rgo- joc Simona Benedic. T=rgo- dec=t `n meciul tur, atunci obiectivele pentru urm\torul `n sferturi la
c=nd Biandra Livas s-a impus sezon. Oricum, dac\ nu trans-
vi[te au fost o „nuc\“ prea
tare pentru tinerele baschet-
vi[tencele au egalat apoi la 6-
6 (min. 2) [i s-au distan]at `n fa]a Na]ionalului ie[ean la fer\m 3-4 juc\toare, n-avem Ciudad de Mexico
baliste de la CS Na]ional Ia[i, confortabil la 28-8 (dup\ 99 de puncte diferen]\ (137- nici o [ans\ pe viitor, `ns\ Tenismanul rom=n R\zvan
care au `ncheiat sezonul cu o prima repriz\) [i 49-21 (la 38)! Echipa ie[ean\ se acest lucru depinde `n totali- Sab\u, cap de serie nr. 6, s-a
`nfr=ngere ustur\toare, pre- pauza mare). ~n sfertul cu nr. claseaz\ finalmente pe locul tate de sursele de finan]are oprit `n sferturile de final\ ale
vizibil\ de altfel. Numai c\ 3, singurele puncte ale gaz- 10 [i evit\ retrogradarea, la pe care le vom avea la dis- turneului cu premii totale `n
debutul partidei g\zduite de delor au fost reu[ite de Ci- prima sa participare `n pri- pozi]ie. Remarc `ntreaga valoare de 125.000 de dolari de
Sala Polivalent\ a avut un libiu, `n min. 29, iar Biandra ma lig\. Marcatoarele celor forma]ie ie[ean\ pentru com- la Ciudad de Mexico. Sab\u a
`nceput de zile mari pentru Livas conducea dup\ primele dou\ echipe au fost: Suman portarea ei la primul sezon `n fost `nvins de paraguayanul
ie[ence, care au condus cu 6- trei reprize cu scorul de 76- 2, Cilibiu 8, Benedic 6 (2x3), Divizia A“. (D.T.) Ramon Delgado `n trei seturi,
6-3, 4-6, 6-3. a
14 Luni, 3 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a

Luni - Vineri a Din programul Radio Trinitas a

05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de a CUVINTELE CREDIN- lea din primul mileniu al
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei }EI: Este o emisiune care istoriei cre[tine).
06.35 Via]a Cet\]ii se difuzeaz\ `n fiecare zi, a LUMINI PENTRU SU-
09.00 Sf. Liturghie
10.35 Lumea de azi de luni pân\ duminic\, `n FLET: Este o emisiune reli-
13.02 Atlas biblic intervalul orar 06.20- gioas\ cu o durat\ de 20 de
13.35 Bun\ dup\-amiaza!
15.35 Lumini pentru suflet
06.30. Este un program ra- minute, care se difuzeaz\
16.00 Vecernia diofonic ce cuprinde: `n fiecare zi, de luni pân\
17.02 Cultural Express
18.30 Actualitatea
a. Sinaxar - prezentarea vineri, `ncepând cu ora
18.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ vie]ii sfântului zilei din 15.35, iar `n reluare `n-
19.00 Pagini de folclor rom=nesc
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
Calendarul Bisericii Orto- cepând cu ora 00.00. ~n
20.02 Dialogurile TRINITAS doxe [i men]ionarea nu- aceast\ emisiune sunt di-
20.35 Serata muzical\ melui sfântului (sfin]ilor) fuzate materiale `nregis-
21.35 Cuv=ntul care zide[te
22.00 Cantate Domino din Calendarul Bisericii trate cu con]inut duhovni-
22.30 Biseric\ [i societate Romano-Catolice; cesc, pastoral-misionar,
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri b. Lectur\ biblic\ - cu- ecumenic etc., care se
23.30 Iubi-Te-voi Doamne prinde lectura unui text `nscriu `n genericul emisi-
00.00 Lumini pentru suflet (r)
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
din Sfânta Scriptur\ a Ve- unii. Astfel, se difuzeaz\
Acatistul zilei chiului Testament [i a conferin]e (fragmentate, `n
01.00 Atlas biblic (r) func]ie de spa]iul alocat
01.30 Armonii de veghe
unui text din Sfânta Scrip-
03.00 Biseric\ [i societate (r) tur\ a Noului Testament; emisiunii), predici, cuvinte Teatrul Na]ional cerea muzical\ - Corneliu
„Vasile Alecsandri“ Calistru, regia artistic\ -
03.30 Memento muzical c. Lectur\ patristic\- ocazionale, mesaje adre-
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) Anda T\b\caru-Hogea.
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r) cuprinde lectura unui text sate de ierarhi, interviuri M=ine, 4 aprilie, ora 19.00
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, din Sfin]ii P\rin]i ai Bi- cu personalit\]i teologice [i are loc concertul „Balade -
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30,
sericii Cre[tine nedesp\r- duhovnice[ti ale Bisericii pentru tine“ al forma]iei Pro- Casa C\r]ii
19.30, 20.30, 21.30.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, ]ite (pân\ `n sec. al VIII- Ortodoxe. a consul, la Teatrul Na]ional. Aprilie: Galeriile de Art\:
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 18.00, Joi, 6 aprilie, ora 19.00:
20.00, 21.00. Expozi]ie de icoane sculp-
„Pesc\ru[ul“ de A. P. Cehov. tate de Costel Iftinchi, cu ti-
tlul „Iart\-ne, Doamne!“
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje Opera Na]ional\ Rom=n\
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, Ast\zi, 3 aprilie, ora T=rgul Na]ional de Carte
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel
Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf.
Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\
18.30: Recital - Stagiune ca- „Librex“ Palatul Culturii
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu meral\ `n Foyer-ul Teatrului
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\ moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea Hiromi Kashima (Japonia) - 5 - 9 aprilie 2006 - Librex
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n- Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\ 2006 - Prim\vara c\r]ilor la
noiri duhovnice[ti. sopran\, Toshio Matsumoto
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. (Japonia) - tenor. La pian: Ia[i.
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
Simona Tanas\. Program de vizitare:
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169
25 - 30 mai 2006, 22 - 27 iunie 2006.
a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\
athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. ~n program, pagini muzi- Miercuri-Vineri: 10.00-18.30
Dintre obiective men]ion\m: Mu untele Tab bor ,
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu, cale din crea]ia universal\. S=mb\t\: 10.00-19.30
Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la:
Nazaret, Cana Galileii, Muuntele Fericirilor, Betleem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu, Centrul de Pelerinaj Miercuri, 5 aprilie, ora Duminic\: 10.00-14.00.
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieruusalim:
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi-
Iviron, Filotheu [i multe altele.
~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“ 18.30: „Don Pasquale“ - Joi, 6 aprilie, ora 16.00-
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt Oper\ comic\ `n trei acte de Lansarea de carte „Ghidul
mânt, Hozeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa Gaetano Donizetti. studentului la Drept“.
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\- Orchestra [i corul Operei, Autori: avocat Cerasela Carp
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include:
niloae“) conducerea muzical\ - Leo- [i sociolog Drago[ Panainte.
Pelerinaj `n Ucraina Tel: 0232.276.907; Fax:
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867 nard Dumitriu, regia artis-
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: tic\ - Anda T\b\caru Hogea. Centrul Cultural Francez
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: Duminic\, 9 aprilie, ora
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro 18.30: „Elixirul dragostei“ - 5-12 aprilie: „S\pt\m=na
Oper\ comic\ `n dou\ acte cafenelelor“: ~n [ase cafenele
de Gaetano Donizetti. din ora[ vor avea loc specta-
Orchestra, corul [i an- cole, dezbateri, concerte. (A
samblul de balet. Condu- consemnat Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Top 7 (r) 06.00 Gala *Documentar 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Iubire t=rzie (r)
08.00 Interes general (r) 07.30 Lec]ia de englez\ 07.00 Jurnalul cultural Cu Mircea Badea * Ce se `nt=mpl\, doctore? 08.30 S\ iube[ti din nou (r)
08.50 Doar o vorb\ 08.00 CeZar [i tipar 07.05 Cite[te cu mine! 07.00 Observator Prezinta Oana Cuzino 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
s\-]i mai spun! (r) 09.00 Roat\ la roat\ (r) 07.10 Istoria cuvintelor Cu Carmen Safta 09.10 Omul care aduce cartea Cu: Lorena Rojas,
09.00 Fascina]ia zborului 09.30 Poft\ bun\! (r) rom=ne[ti [i Vlad Ionescu 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Humberto Zurita
10.00 Tonomatul DP2 07.15 Zodiac 08.00 Canalul de [tiri 10.00 ProMotor (r) 11.30 St\p=na destinului (r)
10.00 Surprize, surprize... (r)
11.30 Uli]a spre Europa (r) 07.30 Atlas Cu Ovidiu Uscat, 11.00 Ultimul discurs 12.30 Inger rebel (s)
12.35 Teleenciclopedia (r) Constantin Trofin, Cu: Victor Noriega
12.00 Casa ta (r) 08.00 Winston Churchill. (dram\, SUA, 2000)
13.30 Sabrina (d.a.) Anii de cump\n\ Roxana Ionescu [i Eva 13.30 P\durea blestemat\ (s)
14.00 Jurnalul TVR 12.45 Pasiuni (s) Cu Daniel Baldwin
09.00 Minorit\]i 10.00 ~n gura presei (r) Cu Edith Gonzalez
14.30 Cory [i restul lumii (s) 14.00 Fergus McPhail (s) 13.00 {tirile PRO TV
09.30 Best of cultural 11.00 Concurs interactiv 15.30 Iubire t=rzie (s)
Cu Ben Savage 14.30 Minorit\]i sub trei dicta- 13.30 Rebel `n California (r) Cu: Laura Flores
turi (doc., r) 10.00 Dialoguri despre alt\dat\ 12.00 Pia]a Divertis (r)
15.00 Teleshopping 13.00 Observator 15.30 Familia Bundy (s) 16.30 Peregrina (s)
15.00 ~mpreun\ `n Europa 10.30 Clio magazin Cu: Ed O'Neill, Katey
15.30 Kronika. Emisiune `n Cu Simona Gherghe Cu: Africa Zavala
16.00 Jurnalul TVR 11.00 Rom=nia optimist\ Sagal, David Garrison, 17.20 Re]eta de Acas\
limba maghiar\ 11.30 Cultura.doc 13.45 Revan[a starurilor (r)
16.30 Zona de conflict Amanda Bearse 17.30 Pove[tiri adev\rate
17.00 Femei adev\rate (s) 12.00 Jurnalul cultural 15.30 Vivere (s) 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s)
17.00 Lec]ia de englez\ (r) 18.25 Vremea de Acas\
18.00 S\n\tate pentru to]i! 12.15 Arhiva de serviciu Cu Edoardo Costa 17.00 {tirile PRO TV
17.30 M\rturii 18.30 Marilyn (s)
18.50 Doar o vorb\ s\-]i mai 12.20 Cite[te cu mine! 16.00 Observator
18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 17.45 Teo (divertisment) Cu Scarlet Ortiz
spun! Prezint\ George 12.25 Istoria cuvintelor 16.45 Rezervat V.I.P.
18.30 V=n\torii de comori (s) (divertisment) 19.00 {tirile PRO TV 19.30 La Tormenta (s)
Pruteanu Cu Tia Carrere rom=ne[ti
17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 20.30 Atrac]ie exploziv\ Cu Christian Meier
19.00 Jurnalul TVR 19.30 Tr\sni]ii din Queens (s) 12.30 Gala premiilor Radio
faci. Cu Cristian Andrei (ac]iune, SUA, 1995) 20.30 Lacrimi de iubire (s)
Prezint\ Cosmin 20.00 Motocicli[tii pofticio[i Rom=nia Cultural Cu: Cindy Crawford, Cu: Elvira Deatcu,
Prelipceanu 13.30 Tom Jones 19.00 Observator
20.30 Arena William Baldwin, Lucian Viziru
* Sport * Meteo 14.25 Jurnalul cultural * Sport * Meteo
21.30 Ora de [tiri Steven Berkoff, Chris 21.30 De 3 x femeie
20.15 Gala premiilor 14.30 Concert de pr=nz 20.30 D\-i papucii! McDonald
Cu Adriana Muraru Cu Lumini]a Anghel * Visuri otr\vite
UNITER 2005 * Sport * Meteo 15.30 Cinematica 22.15 La bloc (s) (dram\, Rom., 2006)
00.00 TVR 50 16.00 Best of cultural [i Luana Ibacka
22.30 Nu-i a[a c\ e grozav\? Cu: Tili Nicolae, Cu: Maia Morgenstern,
02.00 Jurnalul TVR 22.00 Secretul Mariei (s) Drago[ Mo[tenescu
(com., SUA, ’00) 16.30 Legende `ndep\rtate Cu: Ioan Isaiu, Dana {erban Ionescu
* Sport * Meteo Cu: Bette Midler, 17.00 Pitica ro[ie Magdici, Anemona 23.00 {tirile PRO TV 23.30 St\p=na destinului (s)
03.05 Mama Nathan Lane, 17.30 Scena Niculescu, Toma * Sport Cu: Jose Mayer
(thriller, Rusia, ’99, r) Stockard Channing 18.00 Cum se restaureaz\ o D\nil\, Oana S=rbu * Dinastia Campionilor 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
Cu: Nonna 00.15 Desene animate: capodoper\ 23.00 Observator 00.00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (s) * Vremea de Acas\ a
Mordyukova, Vladimir Futurama 18.30 Cultura.doc *arte 00.00 Punct final 01.00 Icstrim tivi
Mashkov, Maksim 00.45 Jurnalul Euronews 19.00 Arti[tii pentru arti[ti 01.45 Familia Bundy (r)
Sukhanov 01.00 Charlie Jade (s) 20.15 Teatru *Poiana boilor
(ac]iune, ’97) (12) Cu:
02.10 Omul care aduce cartea
Legend\:
Don Mogavero, Steve
04.45 Fascina]ia zborului 01.50 Celebrit\]ile timpului t\u 21.30 Interoga]ii radicale Railsback, Larry 02.15 {tirile PRO TV [tiri
(doc.) 02.05 Plumbul din s=nge 22.25 Simbolica *Catedrala Linville, Linda Ljoka 03.15 ProVest (r) film artistic
05.10 Interes general (r) a (dram\, Anglia, ’02, r) a Notre Dame a 02.00 Concurs interactiv a 04.15 Parte de carte (r) a
 TIMP LIBER Luni, 3 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Salat\ combinat\ Guliile se spal\, se cur\]\, Umplutura: 400 gr nuci,
se taie fidelu]\ [i se pun `ntr-o 300 gr zah\r, 4 plicuri zah\r
6 cartofi fier]i, 6 morcovi crati]\ cu ulei fierbinte. Se vanilat, esen]\ rom.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
fier]i, 4 mere, 3 castrave]i adaug\ o lingur\ de zah\r
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
mura]i, p\trunjel, 2 ro[ii, 6 pisat [i din când `n când câte Se amestec\ f\ina cu ulei,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI linguri maionez\ de post, 1 1-2 linguri de ap\. Crati]a se o]et, sare [i ap\ cald\. Se
lingur\ mu[tar, piper, sare. acoper\. Când guliile sunt adaug\ bicarbonatul stins `n
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Cartofii, morcovii, merele fierte se pun `n apa pentru o]et. Coca ob]inut\ se bate
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, [i castrave]ii se taie m\runt. sup\. Se face un rânta[ din bine 15 minute, apoi se las\
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| Se amestec\ u[or cu mu[tarul ulei [i f\in\ (`ntr-o tigaie 30 de minute. Se `mparte coca
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU [i maioneza de post, sarea [i `ncins\ se pune 100 ml ulei [i `n 3 buc\]i [i se `ntinde fie-
Foto: „NONY“ piperul. Se orneaz\ cu ro[ii [i 2 linguri de f\in\) [i se care. Foaia de [trudel se
p\trunjel verde. adaug\ `n sup\. `ntinde pe mas\, se presar\
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC cu nuc\ pisat\ amestecat\ cu
Sup\ de gulii {trudel cu nuci zah\r pudr\, zah\r vanilat [i
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i esen]\ de rom. Se ruleaz\ [i
4 l ap\, 8 gulii mai mici, 1 1 kg f\in\, 350 ml ulei, 2 ruloul se pune `n tava uns\ cu
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE lingur\ zah\r pisat, p\trun- linguri o]et, 1 linguri]\ sare, 2 ulei. Dup\ ce rulourile sunt
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U jel, 2 linguri f\in\, 3 linguri pahare cu ap\ cald\, 1 lin- coapte, se stropesc cu sirop de
Consilier juridic: Ana MANEA ulei, 2 cepe, sare, 1 vârf de guri]\ bicarbonat de sodiu zah\r (200 gr zah\r care se
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2 cu]it de boia dulce de ardei. stins cu o]et. fierbe `n 100 ml ap\). a
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 7 3 8 9
ISSN 1841-141X 4 8 5
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
5 9
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
1 2 8 6 3
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 6 4 8
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 7 5 3 1 4
9 3
CABINETUL STOMATOLOGIC 6 1 7
„SF. PANTELIMON“ 6 7 1 4
ofer\:
Rezolvarea careului
- servicii medicale clinice din num\rul de vineri
- stomatologie general\ Sudoku este
- tratamentul cariilor [i parodontopatiilor, lucr\ri un fel de rebus, 9 4 8 3 6 5 2 1 7
protetice moderne, mica chirurgie oro-dentar\
- ortodontie
RATP Ia[i dar numai cu
cifre, de la 1 la
9. Jocul a fost
1 5 3 7 2 8 4 9 6
6 2 7 4 1 9 5 8 3
cu sediul `n Ia[i str. Silvestru nr. 5, lansat [i pe In-
- servicii medicale paraclinice organizeaz\ pe data de 10.04.2006 - orele 10.00
ternet [i s-a 2 7 6 8 5 1 9 3 4
r\sp=ndit cu
- radiodiagnostic dentar succes `n Sta- 5 3 9 6 7 4 1 2 8
tele Unite, No-
- tehnic\ dentar\ modern\ concurs `n vederea ocup\rii ua Zeeland\ [i 4 8 1 2 9 3 6 7 5
Croa]ia, iar `n
Cabinetul „Sf. Pantelimon“ a 8 posturi de controlor vehicule Marea Brita- 8 1 2 5 4 7 3 6 9
- prime[te orice pacient, indiferent de confesiune nie este deja 3 6 4 9 8 2 7 5 1
Rela]ii se pot ob]ine la Serv. Management considerat un
sau statut social; Resurse Umane - tel. 0332404709. fenomen. Com- 7 9 5 1 3 6 8 4 2
- are contract cu CJAS Ia[i; pleta]i careul
de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
- este deschis `ntre orele 8.00-19.00. fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Cabinetul „Sf. Pantelimon“ este situat `n B-dul {tefan cel acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
Mare [i Sf=nt, nr. 16, `n curtea Mitropoliei Moldovei [i Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
Bucovinei. Rela]ii [i program\ri la tel/fax 0232.245.373 de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Copii la comand\
10:00 Tragedie pe mare
11:00 Vân\torii din adâncuri:
Scufundarea navei
Wilhelm Gustloff
12:00 Real?: Fantomele
13:00 Podul de pe râul Kwai:
Documentarul
14:00 Confruntarea felinelor
mari
15:00 Tragedie pe mare
16:00 Vân\torii din adâncuri:
Scufundarea navei
Wilhelm Gustloff
17:00 D-ale maimu]elor:
Episodul 7
17:30 D-ale maimu]elor:
Episodul 8
18:00 Blestemul regelui Tut
19:00 Copii la comand\
20:00 Confruntarea felinelor
mari
21:00 Podul de pe râul Kwai:
Documentarul
22:00 Vân\torii din adâncuri:
Plaja Juno [i câmpul
de lupt\ de sub apele
Normandiei
23:00 Misterul Dakarului
00:00 Clipe de co[mar:
Naveta Columbia
01:00 Vân\torii din adâncuri:
Plaja Juno [i câmpul
de lupt\ de sub apele
Normandiei
02:00 Copii la comand\ a
07.00 ~n lumea avia]iei
07.50 M\rci de top: Bugatti;
Lambourghini
08.40 Cum s-au construit:
Poduri suspendate
09.10 Jurassica: Puii de di-
nozaur; Valea veninului
10.00 Misterul penei de di-
nozaur
10.55 Universul se dezv\luie
11.45 Cum s-au construit:
Poduri suspendate
12.10 Exodul planetei
13.00 ~n lumea avia]iei
13.50 M\rci de top: Bugatti;
Lambourghini
14.40 Cum s-au construit:
Poduri suspendate
15.10 Jurassica: Puii de di-
nozaur; Valea veninului
16.00 Misterul penei de di-
nozaur
16.55 Universul se dezv\luie
17.45 Cum s-au construit:
Poduri suspendate
18.10 Exodul planetei
19.00 Demen]a avioanelor
19.50 {tiin]a frumuse]ii:
Frumuse]ea chipului
20.40 Ultra[tiin]\: Aeronava
neagr\
21.10 Armisti]iu `n cosmos
22.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Valuri uciga[e
22.55 {tiin]a frumuse]ii:
Frumuse]ea chipului
23.45 Ultra[tiin]\: Aeronava
neagr\ a
07.00 Cei mai boga]i oameni 10.00 C\l\torii: Queensland & 07.00 Salva]i animalele: ep. 20 10.00 Cele [apte minuni ale
din Europa Marea Barier\ de Corali 07.30 Cele mai nostime ani- Egiptului Antic
08.00 Vreme de r\zboi: 10.55 C\l\torii `n duet - male din lume: ep. 28 10.55 Istorii neelucidate:
z R\zboi `n de[ert - Europa de Est: Praga, 08.00 Vie]uitoare uluitoare Cine a tr\dat-o pe
B\t\lia de la El Republica Ceh\ 08.30 Parcul maimu]elor: ep. 2 Anne Frank?
Alamein, 1942;
11.20 Trasee: Forturile 09.00 Mo[ia mangustelor 11.50 Detectivi pe câmpul de
z R\zboi `n noroaie - Lordului Palmerston lupt\: Waterloo
09.30 Veterinari `n s\lb\ticie
B\t\lia pentru Ypres, 11.50 Aventuri culinare 12.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
1917 10.00 Animal Planet la film:
12.45 Jurnal de cazino: De-a Pe platoul de filmare Imperii [i armate
09.00 Confrunt\ri [i fiare [oarecele [i pisica 13.40 Ce se [tia `n lumea an-
vechi: episodul 9 de la „Miracle at Sage
13.10 Situa]ii de criz\: ep. 1 Creek“ [i „Lassie“ tic\: Romanii
10.00 Confruntarea fiarelor:
13.40 Pe [ine: Valea Colne 11.00 Vân\torul de crocodili: 15.05 Un secol modelat de
Leul contra tigrului r\zboaie: episodul 3
11.00 Ma[ini extreme: Raid `n 14.05 Vehicule off-road: Raliu Fluvii s\lbatice din Africa
adâncuri [i aventuri 12.00 Poli]ia veterinar\ din 16.00 Cele [apte minuni ale
14.35 Cutia cu mirodenii: Detroit: La vân\toare Egiptului Antic
12.00 S-a n\scut un 4x4
Bangkok de gâ[te s\lbatice 16.55 Istorii neelucidate:
12.30 S-a n\scut o motoci-
clet\: Harley (Partea 1) 15.05 Aventuri culinare 13.00 Salva]i animalele: ep. 20 Cine a tr\dat-o pe
Anne Frank?
13.00 Cei mai boga]i oameni 16.00 C\l\torii pe glob: 13.30 Cele mai nostime ani-
din Europa Queensland & Marea male din lume: ep. 28 17.50 Detectivi pe câmpul de
lupt\: Waterloo
14.00 Vreme de r\zboi: Barier\ de Corali 14.00 Vie]uitoare uluitoare
z R\zboi `n de[ert - 16.55 C\l\torii `n duet - 18.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
14.30 Parcul maimu]elor: ep. 2 Imperii [i armate
B\t\lia de la El Europa de Est: Praga,
Republica Ceh\ 15.00 Animale-simbol: F\lci 19.40 Ce se [tia `n lumea an-
Alamein, 1942: 16.00 Animal Planet la film:
z R\zboi `n noroaie - 17.20 Trasee: Forturile tic\: Romanii
B\t\lia pentru Ypres, ’17 Lordului Palmerston Pe platoul de filmare 20.35 Vân\torii de fantome:
17.50 Aventuri culinare de la „Miracle at Sage Inteligen]a invizibil\
15.00 Confrunt\ri [i fiare Creek“ [i „Lassie“
vechi: episodul 9 18.45 Jurnal de cazino: De-a 21.05 Un secol modelat de
17.00 Miami - Poli]ia animalelor
16.00 Cum se fabric\ [oarecele [i pisica r\zboaie: episodul 3
18.00 Salva]i animalele: ep. 21
17.00 Curse: Capsula timpului 19.10 Situa]ii de criz\: episo- 22.00 Cele [apte minuni ale
18.00 O prad\ mortal\: dul 1 18.30 SOS Animalele: ep. 10 Egiptului Antic
Om peste bord 19.40 Pe [ine: Valea Colne 19.00 Vie]uitoare uluitoare 22.55 Istorii neelucidate:
19.30 Cele mai nostime ani-
19.00 Ma[ini extreme 20.05 Vehicule off-road: Raliu Cine a tr\dat-o pe
[i aventuri male din lume: ep. 29 Anne Frank?
20.00 Vân\torii de mituri:
Mituri reluate 20.35 Cutia cu mirodenii: 20.00 Mo[ia mangustelor 23.50 Detectivi pe câmpul de
21.00 Motociclete americane Bangkok 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 3 lupt\: Waterloo
22.00 Cei mai boga]i oameni 21.05 Aventuri culinare 21.00 RSPCA: E[ti potrivit 00.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
din Europa 22.00 C\l\torii pe glob: pentru aceast\ Imperii [i armate
23.00 Pompierii americani: Queensland & Marea meserie?: ep. 9 01.40 Ce se [tia `n lumea an-
episodul 1 a Barier\ de Corali a 21.30 SOS Animalele a tic\: Romanii a
16 Luni, 3 aprilie 2006 GHIDUL CRE{TINULUI

„Trebuie s\ existe un anumit discern\m=nt `n ceea ce sfin]im“

La fiecare `nceput de lun\ exist\ obiceiul de a chema
preotul pentru oficierea slujbei sfe[taniei [i chiar
pentru sfin]irea casei. {i pentru c\ acum suntem la
un nou `nceput de lun\, v\ prezent\m un interviu cu
pr. conf. dr. Constantin P\tuleanu, parohul Bisericii
Udricani din Bucure[ti, difuzat la Radio Trinitas, din
care ve]i putea afla c=te ceva despre ce sfin]im, c=nd
[i cum facem acest lucru. De asemenea, v\ oferim
informa]ii cu privire la semnifica]ia [i la cele ce sunt
necesare la slujba de sfin]ire a casei.
Slujba de sfe[tanie sau Care este ritualul de s\-
de sfin]ire a casei o pu- vâr[ire a slujbei de sfin-
tem solicita numai la `n- ]ire a casei? Ce efecte are
ceputul unei luni sau `n aceast\ slujb\ asupra
orice perioad\ a anului? credincio[ilor?
Vreau s\ v\ spun mai `ntâi Pentru o sfin]ire de cas\
c\ exist\ dou\ slujbe de trebuie s\ te preg\te[ti pu]in.
sfin]ire a apei: este vorba de- ~n primul rând, trebuie s\ faci
spre sfin]irea Apei celei Mari, cur\]enie `n cas\. ~n al doilea
care se face la Boboteaz\, o rând, trebuie s\ preg\te[ti o
singur\ dat\ pe an, [i slujba m\su]\, de pe care s\ nu lip- Slujba de sfin]ire Duh, prin stropirea cu a- care se transmite lucrarea
de sfin]ire a apei mici, aghias- seasc\ un vas cu ap\, t\mâie, ceast\ ap\ sfin]it\ s\ se sfin]itoare a harului Sf=ntu-
ma mic\, iar aceasta se poate c\rbune, precum [i anumite a casei dep\rteze toat\ lucrarea lui Duh. Tot prin ungerea cu
s\vâr[i `n orice zi de peste an, elemente necesare vie]ii noas- diavoleasc\ cea viclean\. untdelemn sfin]it se trans-
tre: pâine, pu]in vin, untde- Sfin]irea casei se poate Amin.“ Cineva din cei pre- mite lucrarea t\m\duitoare
atunci când credinciosul are face atunci c=nd ne mut\m
nevoie. Exist\ aceast\ tra- lemn, deoarece acestea sunt zen]i va purta vasul cu ap\ a Duhului lui Dumnezeu la
sfin]ite de preot `mpreun\ cu `ntr-o locuin]\ nou\ [i, cu sfin]it\, `nso]indu-l pe preot
di]ie: credinciosul cheam\ slujba Sf=ntului Maslu.
aghiasma. Pe de alt\ parte, at=t mai mult, dup\ ce am
preotul acas\ la `nceput de construit o cas\. De aseme- [i toate u[ile camerelor casei Copilul se unge [i el cu unt-
lun\, pentru a oficia aceast\ familia trebuie s\ se preg\- vor fi larg deschise pentru ca delemnul sfin]it `nainte de
teasc\ `n mod special, pentru nea, se face sfin]irea casei
slujb\ [i pentru a-i sfin]i casa dup\ renovarea acesteia. preotul s\ poat\ intra `n ele botez. De asemenea, la sf=r-
[i este bine c\ se `ntâmpl\ a-l primi `n cas\ pe preot, pentru a le binecuv=nta [i [itul Sfintei Liturghii [i al
pentru a putea s\vâr[i slujba Slujba se face nu numai la
a[a. ~ns\ trebuie s\ spunem casa ridicat\ de noi, ci [i la sfin]i. altor slujbe, credincio[ii sunt
c\ `n luna martie, de obicei, `mpreun\ cu preotul, pentru Dup\ ce a stropit peste mirui]i, `nsemna]i pe frunte
cea cump\rat\.
oamenii cheam\ `n mod spe- c\ nu numai preotul se roag\, tot, preotul ia un be]i[or cu untdelemn sfin]it. Prin
Casa nesfin]it\, ca [i o-
ci [i credinciosul se roag\ `m- `nf\[urat la un cap\t cu ungerea cu untdelemnul
cial preotul pentru a le sfin]i mul nebotezat, este vulnera-
preun\ cu preotul. Efectele bil\ lucr\rii celui viclean [i vat\ sau bumbac, `l `nmoaie sfin]it omul, casa sau oricare
casele [i s\ spunem c\ exist\ sunt benefice, pentru c\ via]a
tradi]ia aceasta [i din per- tuturor relelor. Dimpotriv\, `n untdelemnul sfin]it [i obiect prime[te pecetea
noastr\ ar trebui s\ stea tot casa sfin]it\ [i cei care locu- `nsemneaz\ pere]ii tuturor dumnezeirii, prin care este
spectiva faptului c\ `ncepe timpul sub semnul sfin]eniei.
Postul Mare [i este bine ca iesc `n casa sfin]it\ [i bine- camerelor cu semnul Sfintei consacrat lui Dumnezeu.
Or, aghiasma este unul din cuv=ntat\ sunt ocroti]i `n fa- Cruci, zic=nd: „Se binecu- Ca [i la punerea temeliei,
orice om s\ `[i sfin]easc\ locu- mijloacele prin care ne sfin-
in]a, mai ales `n Postul Sfin- ]a tuturor relelor, dac\ ei `n- v=nteaz\ casa aceasta, prin [i acum se poate organiza o
]im, `ndep\rt\m toat\ zgura [i[i nu aduc r\ul `n cas\ prin ungerea cu acest untdelemn mic\ agap\ (mas\), ca ex-
telor Pa[ti, dar [i pentru c\ `n a[ezat\ asupra noastr\, p\ca-
luna martie, se spune, lu- sav=r[irea lui. sfin]it, `n numele Tat\lui [i presie a mul]umirii [i a bu-
tul, cu efectele lui distructive, Preotul, `nmuind busuio- al Fiului [i al Sf=ntului Duh. curiei pe care o tr\iesc cei
creaz\ mai intens cei care se [i devenim mai cura]i, mai
ocup\ cu vr\jitoria, cu dezle- cul `n ap\ sfin]it\, strope[te Amin.“ care au reu[it s\-[i ridice
buni, ca rug\ciunea noastr\ to]i pere]ii casei de jur `m- Untdelemnul este foarte casa sau s\ se mute `n cas\
garea apelor [i cu toate practi- s\ fie bineprimit\ `n fa]a lui
cile acestea p\gâne, care nu prejur [i `n toate camerele, mult folosit `n lucrarea sfin- nou\. Este bine ca bucuria
Dumnezeu. zic=nd: „~n numele Tat\lui ]itoare a Bisericii. Untde- aceasta s\ o `mpart\ cu cei
au nimic `n comun cu cre[ti-
nismul. De aceea este bine ca Ne afl\m la `nceput de [i al Fiului [i al Sf=ntului lemnul este materia prin dragi ai lor.
omul s\ cheme preotul acas\, prim\var\, dar se pare
s\ sfin]easc\ locuin]a, nu nu- c\ iarna se d\ cu greu
plecat\ de pe meleagu- se `ntâmpl\ ast\zi pe [oselele Ce alte obiecte din via]a `ns\, un anumit discern\mânt
mai `n martie [i nu numai la rile noastre, lucru ce le noastre. Având [i rug\ciunea noastr\ putem sfin]i? [i `n ceea ce sfin]im. Pot fi sfin-
`nceput de lun\, ci ori de câte d\ b\taie de cap con- Putem sfin]i, de pild\, ]ite aproape toate lucrurile [i a-
pentru cei ce c\l\toresc, pu-
ori simte nevoia, ori de câte duc\torilor auto. Având locul pe care vrem s\
tem spune c\ cel care conduce proape toate obiectele unde [i
ori simte c\ via]a lui este ata- `n vedere [i acest aspect, construim o cas\?
cat\ de diavol. S\ nu uit\m c\ o ma[in\ este `n permanent\ cu care lucreaz\ oamenii. To-
ne pute]i spune dac\ c\l\torie, el trebuie s\ sfin- Sigur c\ da. Exist\ [i o ru- tu[i, nu trebuie f\cut un spec-
diavolul „umbl\ r\cnind, ca este necesar sau nu s\
]easc\ ma[ina [i s\ spun\ g\ciune special\ `n Molitfelnic tacol din aceast\ slujb\, ea nu
un leu, c\utând pe cine s\ `n- sfin]im ma[ina?
ghit\“. De aceea, via]a noas- mereu rug\ciunea: „Doamne, pentru sfin]irea locului pe care trebuie folosit\ pentru a face
Dac\ ne uit\m `n Molitfel- urmeaz\ a fi ridicat\ o cas\, a- publicitate celor care doresc a-
tr\ trebuie s\ stea sub sem- nic, vom constata c\ nu avem Cel ce `mpreun\ cu Luca [i cu
nul sfin]eniei. Sfin]enia vine Cleopa ai c\l\torit, c\l\tore[- [a cum este o rug\ciune pe ca- cest lucru. Putem sfin]i, a[a-
o rug\ciune de sfin]ire a ma-
[i prin sfin]irea cea mic\ a [inii, dar avem o rug\ciune de te [i cu robii t\i“. Avem nevoie re o cite[te arhiereul atunci dar, `ns\ cu decen]\ [i `n]elep-
apei, pe care trebuie nu nu- sfin]ire a corabiei [i cu aceas- de `nger p\zitor, de `nger când se hot\r\[te ca un anumit ciune. (Interviu realizat de
mai s\ o avem `n case pentru t\ rug\ciune se poate sfin]i `mpreun\-c\l\tor cu noi, ca loc s\ fie `nchinat construirii u- Bogdan }IFREA, redactor-[[ef
a le stropi, ci este bine s\ o [i ma[ina. Este necesar ca ma- s\ fim feri]i de toate ispitele [i nei biserici. Trebuie s\ existe, al postului de radio Trinitas)
lu\m pe nemâncate, dac\ se [ina s\ fie sfin]it\, având `n necazurile care se `ntâmpl\ `n
poate `n fiecare diminea]\. vedere toate necazurile care lume [i pe [oselele noastre.

Ce trebuie s\ preg\tim „ c=teva be]i[oare `nf\[u- „ un pomelnic (o list\) cu

pentru sfin]irea casei
noi?
Credinciosul va avea grij\
ca, mai `nainte, s\ pre-
g\teasc\ `n casa nou\ o
m\su]\ orientat\ spre r\s\-
rit, pe care va a[eza urm\-
toarele:
„ un vas larg la gur\ (cas-
tron) cu ap\ curat\;
„ c=teva fire de busuioc;
„ un pahar sau o cea[c\
cu untdelemn curat;
rate la unul din capete cu
vat\;
„ unul sau dou\ sfe[nice
mici de mas\ cu lum=n\ri
curate de cear\;
„ c\]uie cu c\rbune a-
prins [i t\m=ie;
„ o p=ine, o sticl\ de unt-
delemn [i una de vin;
„ din fructele sau alimen-
tele specifice zonei [i peri-
oadei `n care se s\v=r[e[te
slujba;
„ un prosop curat de care
preotul `[i va [terge m=na
dup\ sfin]irea apei;
numele celor care vor locui `n
casa nou\, pe care preotul `i
va pomeni la momentul po-
trivit. Al\turi de stap=nii ca-
sei mai pot fi trecu]i `n pomel-
nic membrii familiei, cei a-
propia]i [i cei prezen]i la sluj-
b\. Se poate face un pomelnic
[i pentru mor]ii familiei.
Pe aceea[i mas\, preotul
va a[eza Sf=nta Evanghelie,
Sf=nta Cruce [i cartea de
slujb\.
 Mar]i,
4 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 88 (378) Anul II
Ia[ul are, de ieri,
o leg\tur\
PAGINA 16
direct\ cu Viena
„Nu vom avea cutremure
mari c=]iva ani buni“
a „V\ spun, cu 95% probabilitate, c\ nu vom avea cutremure catastrofale `n urm\toarea
perioad\ `n Rom=nia“ a „~ntre 1970-1977 standardul de proiectare a cl\dirilor `n
Bucure[ti, adic\ intensitatea de proiectare, a fost redus\ la jum\tate, pentru a se face
economie la o]el“ a „Exist\ tsunami `n Marea Neagr\, nu ca cele care sunt `n Japonia,
dar exist\“ a Un interviu cu GHEORGHE M|RMUREANU, directorul Institutului
Na]ional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica P\m=ntului (INCDFP) a PAGINA 8
POZA ZILEI PD nu se retrage de la guvernare
Partidul Democrat (PD)
nu se va retrage de la guver-
nare [i va r\m=ne „ata[at
programului de guvernare
pentru care a fost votat `n
campania electoral\“, a de-
Ajutor de Pa[ti pentru 3 milioane de pensionari
Peste trei milioane de
pensionari vor primi un aju-
tor b\nesc, probabil `n va-
loare de 500.000 de lei vechi
(ROL), care va fi acordat `n
perioada imediat urm\toa-
re, `nainte de s\rb\torile de
Pa[ti, a declarat ieri, pentru
Rompres, pre[edintele Casei
Na]ionale de Pensii [i Alte
Drepturi de Asigur\ri Socia-
le (CNPAS), Mihai {eitan.
{eitan a precizat c\ a-
ceast\ decizie va fi luat\ `n
Sute de locuitori din estul Germaniei au
fost evacua]i din locuin]ele lor `n ultimele [edin]a de Guvern de m=i-
zile din cauza cre[terii nivelului apelor flu- ne, c=nd va fi stabilit nive-
viului Elba. Cotele apelor fluviului Elba au lul ajutorului, precum [i
ajuns duminic\ la 7,29 metri, cota normal\ plafonul de pensie p=n\ la
fiind de numai 2 metri. a care va fi acordat\ aceast\
sum\ fix\, pl\tit\ o singur\
PAGINA 5
clarat, ieri, liderul democra-
]ilor, Emil Boc.
Boc a afirmat c\ PD sus-
]ine Guvernul [i a f\cut un
apel la unitate c\tre parte-
nerii din Alian]a D.A. [i din
dat\ [i care nu va figura pe
talonul de pensie deoarece
nu reprezint\ o majorare a
acesteia. Cel mai probabil,
plafonul va fi de 3.010.000
lei vechi - pensia medie
pentru anul 2006.
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
Un prim proiect `n
cadrul Programului
Fermierul este pe cale
de a fi aprobat la Ia[i
EDITORIAL
Reclama
cu gust r\suflat
Reclama despre care vor-
bim te las\ cu senza]ia c\ al-
coolul este singurul simbol
`n numele caruia se poate
creea starea de buna dispo-
zi]ie. Veselia nu este `ns\
gratuit\, ea are o victim\:
nevinovatul care este luat
peste picior [i chiar dispre-
]uit. Astfel, de[i este un spot
care a costat probabil foarte
mult, reclama asta are un
gust de drojdie sau de ]uic\
r\suflat\.
PAGINA 3
Se scumpe[te
p=inea
PAGINA 6
Dun\rea
va atinge
un maxim
`n perioada
9-10 aprilie
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
aprilie a acestui an,
s\pt\m=nalul
coali]ie. „Invit\m to]i colegii
no[tri din Alian]\ [i din
coali]ie s\ ne `ntoarcem fa]a
spre problemele cu care se
LUMINA DE
confrunt\ oamenii“, a afir-
mat Emil Boc. a DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE
DUMINIC|
De asemenea, spre sf=r[i-
Meteo
U
tul anului, `n func]ie de fon-
durile avute la dispozi]ie, ar Precipita]ii
putea fi acordat din nou un
ajutor b\nesc pentru per- maxima 16 °C
soanele cu pensii mici, sub minima 7 °C
un anumit plafon. a sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 4 aprilie 2006 CALENDARUL ZILEI

Istoria cre[tinismului EVANGHELIA ZILEI

(CCCXXXI)
Cultura `n Imperiul
Bizantin (III)
Mic[orarea suprafe]ei imperiu-
lui, dar [i a mijloacelor de care
dispunea acesta, dup\ anul
1071, a antrenat [i regresul
unei educa]ii care presupunea
existen]a a numeroase func]ii
publice [i a posibilit\]ilor de a
intra `n serviciul particular al
puternicilor vremii. Dar f\r\
s\ dispar\ [i f\r\ s\ aib\ pro-
gramul modificat esen]ial,
[coala pe care Bizan]ul a dez-
voltat-o `n secolul al X-lea a
pierdut o bun\ parte dintre
elevi `n secolul al XII-lea.
Doar Biserica [i-a p\strat
statutul, putând oferi func]ii
clericilor, dar [i laicilor. Astfel,
multe l\ca[uri de `nv\]\mânt
au ajuns `n grija Bisericii,
care a adus `n [coli un corp
profesoral monastic, al c\rui
num\r era `n cre[tere.
Urmeaz\ pentru Bizan] o pe-
Prin r\bdare dob=ndim raiul
„Iisus a spus: ~[i vor pune
mâinile pe voi [i v\ vor prigoni,
dându-v\ `n sinagogi [i `n
temni]e, ducându-v\ la `mp\-
ra]i [i la dreg\tori, pentru nu-
mele Meu. {i va fi vou\ spre
m\rturie. Pune]i deci `n inimi-
le voastre s\ nu gândi]i de mai
`nainte ce ve]i r\spunde; c\ci
Eu v\ voi da gur\ [i `n]elepciu-
ne, c\reia nu-i vor putea sta
`mpotriv\, nici s\-i r\spund\
to]i potrivnicii vo[tri. {i ve]i fi
da]i [i de p\rin]i [i de fra]i [i de
neamuri [i de prieteni, [i vor
ucide dintre voi. {i ve]i fi urâ]i
de to]i pentru numele Meu. {i
p\r din capul vostru nu va
pieri. Prin r\bdarea voastr\
ve]i dobândi sufletele voastre.“
(Luca 21, 12-19)
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
***
„A fi sau a nu fi `n rai“ este
`ntrebarea de c\p\tâi a vie]ii
fiec\rui cre[tin. Plecând de la
cuvintele Domnului nostru
Iisus Hristos din fragmentul
evanghelic de ast\zi, vedem
c\ pentru mântuirea sufletu-
lui foarte important\ este
r\bdarea. Atunci când Dom-
nul Hristos spune aceasta, le-a sau `mp\rt\[anie. E[ti privit melui Meu ve]i fi urâ]i [i
vorbit ucenicilor despre vre- cu oarecare suspiciune când prigoni]i“. Dar nu disper\m!
murile ce vor veni, vremuri de spui c\ mergi la biseric\ sau Dumnezeu vede zilele [i anii
prigoan\, când vor fi urâ]i când ar\]i c\ e[ti un familist vie]ii noastre. Pentru str\da-
cre[tini adev\ra]i, chiar de convins [i un om moral. Parc\ nia noastr\ Domnul ne va
fra]i [i p\rin]i. Observ\m [i chiar te sim]i c\ e[ti exclus spune: „Bine slug\ credin-
ast\zi printre cei din jurul din grupul de prieteni sau cioas\, prin r\bdare ai dobân-
nostru o oarecare stâng\cie colegi de serviciu. Chiar de-ar dit ve[nicia raiului!“. (Pr.
când vorbesc despre Hristos, fi a[a, Domnul Hristos ne Dumitru P|DURARU, Radio
despre Biseric\, despre post aten]ioneaz\: „Din pricina nu- Trinitas)

Cum se `mparte vinov\]ia `n cazul unei crime?

rioad\ de aur a literaturii [i a
vie]ii artistice, f\r\ s\ ating\
profunzimea secolului de aur
(secolul al IV-lea). Aceast\
epoc\ a `nceput `n anul 1081,
la pu]in timp dup\ ascensi-
unea la putere a lui Alexie
Comnenul.
Prin Eustrat, episcop de
Niceea, un pasionat al scrieri-
lor aristotelice despre care a
scris mai multe comentarii,
traduse `n limba latin\ `n sec-
olul al XII-lea, [i unul dintre
protagoni[tii bizantini ai
discu]iilor r\mase f\r\ rezul-
tat purtate cu Roma, Occi-
dentul a avut acces la filosofia
greac\ pe care nu o cuno[tea
decât prin comentatorii arabi.
Cel pu]in pân\ `n secolul al
XIV-lea, filosofia [i teologia
bizantin\ au fost dominate de
Aristotel, dar nici operele lui
Platon nu fuseser\ abando-
nate. ~ns\ cei nemul]umi]i de
formalismul filosofic s-au refu-
giat `n mistica tradi]ional\.
Spre exemplu, Sfântul Simeon
Noul Teolog (950-1022) [i-a
abandonat studiile clasice pen-
tru a reg\si, la M\n\stirea
Studion, disciplina [i `nv\]\-
tura Sfântului Maxim M\rtur-
isitorul, iar elevul s\u, Nichita
Stethatul, `[i `ndemna cititorii
s\ renun]e la patimile ome-
ne[ti pentru a atinge lini[tea
mistic\. Scolastica [i mistica,
cum se `ntâmpla [i `n Occiden-
tul secolului al XIII-lea, erau
cele dou\ chipuri ale societ\]ii,
c\reia Biserica `i propunea un
mod de a-l cunoa[te pe
Dumnezeu. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Fere[te-te de
`ntristare
Au venit odat\ trei b\trâni la
avva Achilas, unul dintre ei cu
prost renume. Un b\trân i-a
zis: „Avvo, f\-mi un n\vod“. El
a r\spuns: „Nu“. Al doilea a
zis: „F\-]i poman\, ca s\ avem
o amintire de la tine `n m\-
n\stire“. El a r\spuns: „N-am
timp“. Apoi `i zice [i fratele cu
prost renume: „Avva, f\-mi
mie un n\vod, ca s\-l am din
mâinile tale“. B\trânul a r\s-
puns `ndat\: „}ie am s\-]i fac“.
Ceilal]i doi b\trâni l-au luat
deoparte [i l-au `ntrebat: „Cum,
noi te-am rugat s\ ne faci [i n-
ai vrut, iar lui ai zis c\-i faci?“.
B\trânul le zice: „Pe voi v-am
refuzat [i nu v-]i mâhnit, pen-
tru c\ n-am timp. Acesta `ns\,
dac\-l refuz, va spune: „A
auzit b\trânul de p\catul meu
[i de aceea n-a vrut s\-mi
fac\“. {i `ndat\ rupem
leg\tura! I-am ridicat sufletul,
pentru ca un asemenea om s\
nu fie cople[it de `ntristare“.
(Pateericc, edi]ia Polirom, 2005)
Chiar dac\ nu ar fi existat imprevizibile `n istoria lumii,
nici o lege a Bisericii referitoa- [i cu urm\ri ce pot r\m=ne
re la crim\, e limpede c\ nimeni ve[nice `n ~mp\r\]ia ceruri-
nu ar fi putut crede c\ uciderea lor, de aceea crima nu este de-
este o fapt\ acceptabil\. Dar a[ loc un lucru acceptabil.
vrea s\ [tiu ce crede Biserica
despre uciderea din culp\, c=nd Dac\ cineva moare ca urma-
f\ptuitorul nu are inten]ia de a
re a unui accident de munc\,
lua via]a victimei sale. atunci patronul are vreo vin\
Atunci c=nd din vina ta
din punct de vedere religios?
moare un om, principala pro- Da, `n cazul `n care anga-
blem\ este c\ acel om nu mai jatul respectiv nu fusese in-
poate lucra apentru m=ntuirea struit suficient, nu avea echi-
lui personal\ [i pentru binele pament adecvat sau nu f\cea o
semenilor s\i. Chiar dac\ ai activitate pentru care s\ fie el
omor=t pe un uciga[ ([i-]i spui cel mai competent. Dac\ vic-
astfel c\ ai sc\pat lumea de un tima repara instala]ia elec-
om r\u), vina ta este la fel de
tric\, de[i nu era electrician,
mare, pentru c\ Biserica ana-
cel care i-a desemnat aceast\
lizeaz\ toate faptele din per-
spectiva vie]ii ve[nice. E clar c\ sarcin\ este vinovat. Dac\ vic-
omul acela, mort fiind, nu mai tima era supus\ unui ritm de
poate face nimic pentru m=n- munc\ exagerat, iar\[i este vi-
novat cel care i-a cerut s\
tuirea personal\, [i din aceast\
cauz\ trebuie s\-l pomene[ti `n munceasc\ at=t de mult. ~n
aceste cazuri, indiferent ce
rug\ciuni pentru tot restul
vie]ii tale. Asta `n ce prive[te u- spune ancheta organismelor
ciderea f\r\ inten]ie. ~n ce pri- Dar se prea poate s\ ucizi pentru a evita ca acel om s\ statului, patronul respectiv
ve[te `ns\ crima cu premedita- pe cineva `n legitim\ ap\rare, fac\ r\u la r=ndul s\u, acesta are datoria de a se `ngriji de fa-
re, ea este un fapt deosebit de caz `n care legea penal\ nu te poate fi un lucru bun. Dac\ milia victimei, pentru ca astfel
grav, pentru c\ `ncalc\ cel mai pedepse[te. Ce spune Biserica `ns\ `n sufletul t\u a existat s\ repare m\car par]ial r\ul
sf=nt drept al oric\rui om, drep- despre asta? fie chiar numai o umbr\ de pe care l-a f\cut. Este `ns\
tul de a tr\i. Dac\ Dumnezeu `i Biserica nu se pronun]\ satisfac]ie morbid\ `n mo- bine de re]inut c\, indiferent
d\ omului via]a, tot El este sin- niciodat\ „`n principiu“, ci mentul crimei, atunci asta de vinov\]ie, o crim\ r\m=ne
gurul care i-o poate lua. Ni- vorbe[te `ntotdeauna precis, `nseamn\ c\ ai o oarecare un fapt ce nu mai poate fi
meni altcineva nu poate [i nu reparat `n nici un fel. (Rubric\
`n func]ie de fiecare caz `n vin\. S\ iei via]a cuiva este
trebuie s\-[i aroge acest drept. parte. Dac\ ai ucis pe cineva un fapt cu consecin]e absolut realizat\ de Ioan AVRAM)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Tot ast\zi, Biserica face pomenirea tarea lui Petru Aron de la hotarele
Cuviosului Gheorghe din Maleon; a Moldovei, recunoa[terea suzeranit\]ii
Iosif imnograful Sfintei Muceni]e Fervuta [i a slujnicei ei; polone de c\tre {tefan;
a Cuviosului Puplie; a Cuviosului Platon, a 1765 - a murit Mihail Lomonosov,
Iosif a fost originar din Sicilia. Când egumenul M\n\stirii Studion; a Cu- om de [tiin]\ (a enun]at principiul con-
au n\v\lit turcii, a fugit `n Peloponez [i vio[ilor Teona, Simeon [i Forvin; a serv\rii materiei, precursor al teoriei
de acolo `n Tesalonic, unde s-a c\lug\rit. Cuviosului Zosima [i a Cuviosului Teona, atomiste) [i scriitor rus; a ini]iat studiul
A dus o via]\ foarte aspr\: dormea pe jos, episcopul Tesalonicului. [tiin]ific al limbii ruse, contribuind la
se `mbr\ca s\r\c\cios, mânca pu]in [i a crearea limbii literare;
b\ut numai ap\. Pentru via]a sa curat\ a Mâine, Biserica face pomenirea Sfin - a 1818 - Congresul american a decre-
fost hirotonit preot [i `n scurt timp a ]ilor Mucenici Claudie, Diodor, Nichifor, tat arborarea unui steag cu câte o stea
pentru fiecare stat al SUA;
ajuns la Constantinopol `mpreun\ cu Serapion, Teodul [i Agatopod (denie -
Sfântul Grigorie Decapolitul, stabilindu- Canonul cel Mare). a 1920 - A fost realizat primul film de
se `n biserica Sfântului Mucenic Antipa. desene animate românesc, „P\cal\ `n Lu-
Când a izbucnit criza iconoclast\, Iosif a n\“, creat de desenatorul Aurel Petrescu;
vrut s\ mearg\ la Roma, dar pe drum a
~n ziua de 4 aprilie istoria a 1921 - S-a `nfiin]at, la Bucure[ti,
fost prins de barbari, care l-au consemneaz\: Institutul de seruri [i vaccinuri „Dr. Ion
`ntemni]at `n Creta, unde i-a `nv\]at pe Cantacuzino“;
to]i credin]a cre[tin\. Când s-a restabilit a „Ziua Academiei Române - Ziua a 1949 - A fost creat\ Organiza]ia
u[ilor deschise“, marcat\ din anul 2000, Tratatului Atlanticului de Nord - NATO,
cultul icoanelor, Iosif a fost eliberat din pe baza unei hot\râri a Prezidiului
prin semnarea Tratatului Atlanticului de
`nchisoare [i a plecat la Constantinopol, Academiei Române; Nord, cunoscut sub numele de Tratatul
unde a primit `n dar o parte din sfintele a 1199 - a decedat Richard I Inim\ de de la Washington;
moa[te ale Sfântului Apostol Bartolomeu Leu (n. 1157, rege al Angliei `ntre 1189- a 1953 - A decedat Regele Carol al II-
[i, `mpreun\ cu Sfântul Grigorie Deca- 1199. Rege din dinastia Plantagenet, el a lea (n. 1893), rege al României `ntre 1930-
politul, a f\cut o biseric\ `n numele apos- participat la cruciade [i a devenit simbol 1939;
tolului. Iosif s-a rugat lui Dumnezeu s\-i al cavalerului medieval); a 1965 - A murit medicul Marius
d\ruiasc\ darul de a alc\tui cânt\ri reli- a 1459 - Tratat de pace `ntre {tefan cel Nasta (n. 1890), unul dintre fondatorii
gioase [i a v\zut un om cu chip de apos- Mare, domn al Moldovei (1457-1504) [i [colii române de ftiziologie; membru al
tol, care a i-a pus Evanghelia pe piept [i reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz, Academiei Române;
apoi l-a binecuvântat. De atunci a prin care se prevedea `ncetarea st\rii de a 1983 - Prima misiune orbital\ a
alc\tuit numeroase cânt\ri religioase. r\zboi `ntre Moldova [i Polonia, `ndep\r- navetei spa]iale „Challanger“. a

ARENA POLITIC|
Ruptura
de Mihai MOCANU
Alian]a DA e istorie. O recunosc
chiar cei implica]i. Cum convie]ui-
rea din interes nu aduce fericire,
mariajul de form\ al liberalilor cu
democra]ii e pe ultima sut\ de
metri. Fisurile au `nceput `nc\ din
primul an. B\sescu vrea s\ con-
duc\ a[a cum vrea el [i, `n ideea
asta, liberalii ar trebui s\ se supu-
n\ sau s\ dispar\. Singurul s\u
ajutor e PD-ul. F\r\ s\ fac\ multe
valuri, executând sârguincios ordi-
nele venite de la locatarul Cotroce-
nilor, partidul domnului Boc a
crescut `ncet dar sigur `n sondaje.
Odat\ cu procentele, au `nceput
`ns\ s\ creasc\ [i ambi]iile. Or,
asta `nseamn\ nici mai mult, nici
mai pu]in decât ajungerea la statu-
tul de prim\ for]\ politic\ `n Ro-
mânia. {i dac\ lupta contra PSD-
ului, actualul de]in\tor al acestei
râvnite pozi]ii, nu deranjeaz\ deloc
pe liberali, `i deranjeaz\ `n schimb
atacurile contra lor. E sigur c\ pre-
[edintelui i-ar fi convenit un pre-
mier docil. ~n acest sens, Stolojan
ar fi fost probabil coechipierul per-
fect. N-a fost s\ fie `ns\. Cu stilul
s\u nespectaculos dar `nc\p\]â-
CORTINA DE STICL|
~n gr\dina lui Ion, toate p\s\rile mor
de Ioan HOLBAN
Nu, nu e un articol pe teme poli-
tice ori sociale, ci o „gloss\“ despre
soarta p\s\retului p=ndit pe toate
apele curg\toare [i st\t\toare de
la noi [i de aiurea, pentru a i se lua
„probe“, analizate la Londra, unde
s-a mutat creierul Inchizi]iei sani-
tar-veterinare `n lupt\ dreapt\ cu
gripa aviar\. O [tire alarmant\ de
pres\ a pus capac la oala `n care
fierbe ap\ chioar\, f\r\ g\ina
H5N1: de Pa[ti, se interzice v=n-
zarea, `n pie]ele publice, a g\inilor
[i ou\lor. De g\ini nu-mi pare r\u;
n-am t\iat g=tul niciuneia, `n
toat\ via]a mea de „gospodar“; las\
c\ trebuie fiart\, „penit\“, t\iat\,
cur\]at\, fript\ etc. De Sfintele
S\rb\tori, cu ou\le e problema; `n-
t=i le num\r\m (horribile dictu!),
cam o sut\ dou\zeci. Cele „de la ]\-
rani“ au coaja groas\, nu se sparg
c=nd fierb [i, apoi, cand le vopse[ti;
cele „de la stat“ (prejudec\]i rezis-
tente!) sunt, poate, vechi, n-avem
`ncredere, g\inile au fost hr\nite
cu „chimicale“, calciu, ioc, se sparg
`n apa clocotind\. Ce facem, acum,
cu ou\le? Cump\r\m „de la ]\-
rani“, acas\ la ei, le fierbem mult
(s\ piar\ aviara, naibii!) [i le m=n-
c\m frison=nd, `nfrico[a]i de vorba
unei vedete de televiziune care ne
spune `n fiecare sear\, t=rziu, s\
ne a[tept\m la ce ne a[tept\m mai
pu]in? Le lu\m „de la stat“ [i vop-
sim g\lbenu[ul c\zut `n oal\? Cu
vorba lui Caragiale, tat\l, din
aceast\ dilem\ nu pute]i ie[i.
De la banalele griji pentru me-
niul de S\rb\tori, `n `naltele [i ra-
finatele sfere ale culturii [i her-
meneuticii. Descoperind virusul fa-
tal, omul mai pune un stigmat pe
natur\; nimeni nu va mai putea
privi [i admira o pas\re `n „s\lb\-
ticia“ ei sau `n cutare peisaj do-
mestic, f\r\ s\ se `mpart\ `ntre
compasiunea pentru bietele `nari-
pate, p=ndite de H5N1, [i frica
pentru sine: dac\ `[i mut\ mon-
strul „tulpina“ [i vine la tine? Pen-
tru c\ de mutan]i nu ducem lips\;
s-au... mutat [i ei din filmele hor-
ror `n (i)realitatea imediat\. Copil,
sufeream pentru ra]ele c\rora -
credeam - le `nghea]\ labele `n apa
rece a toamnelor friguroase. Acum,
OPINII & COMENTARII
nat, T\riceanu a suportat toate [i-
canele f\cute de B\sescu. Apoi n-a
mai demisionat când toat\ lumea
se a[tepta s\ fac\ asta [i Alian]a a
`nceput s\ plesneasc\. De atunci,
nimic n-a mai putut opri ruptura.
Ea s-a adâncit mereu, transfor-
mându-se `n ur\. Dac\ `n trecut
protagoni[tii se mai criticau cu a-
luzii, `ncercând s\ p\streze apa-
ren]ele, acum menajamentele au
disp\rut cu des\vâr[ire. T\ricea-
nu a fost umilit la Cotroceni la
`ntrunirea partidelor, liberalii se
jur\ c\ nu l-ar mai sus]ine pe
B\sescu la viitoarele alegeri prezi-
den]iale. ~n concluzie, combatan]ii
se pare c\ au `n]eles mai degrab\
ce `i desparte, decât ce `i ]ine lao-
lalt\. A[a c\ fiecare pl\nuie[te un
divor] cu partaj avantajos. Or, asta
nu `nseamn\ nimic altceva decât
alegeri anticipate. La urma urmei,
gândind strict politicianist, mo-
mentul e cum nu se poate mai pri-
elnic pentru a[a ceva. PSD-ul e la
p\mânt, iar alt\ for]\ serioas\ a
opozi]iei nu se `ntrevede. ~n plus,
eventualul anun] al unui succes
european `n 2007 ar cre[te mult
cota celor afla]i acum la putere. Un
singur obstacol poate interveni, [i
anume acela ca raportul de ]ar\
din mai s\ fie provizoriu. Asta ar
`nsemna ca decizia integr\rii `n
UE s\ fie amânat\ pân\ la toam-
privind de departe cum zburd\ pe
luciul lacului, m\ `nghea]\ g=ndul
c\ bucuria le va fi scurt\ [i va
sf=r[i cum e mai r\u. Astfel, pe
l=ng\ at=tea pericole, cultura omu-
lui mai descoper\ unul `n natura
cu care este `n conflict declarat de
la origini p=n\ `n prezent.
Ce ne facem cu literatura, `ns\?
Cum mai citim pe Eminescu, de
pild\, cel din Somnoroase p\s\re-
le, Cu penetul ca sideful, ~ntre p\-
s\ri, Antropomorfism, Lacul, Peste
V=rfuri... , Codru [i salon, Leb\da?
Cu mefien]\? S\ ne (re)amintim,
pe scurt: „Cu penetul ca sideful/
Str\luce[te-o porumbi]\,/ Cu c\p-
[orul sub arip\/ Adormit sub o
via]\./ {i t\cere e afar\./ Lumi-
neaz\ aer, stele./ Mut\-i noaptea -
n\, ceea ce, `n mod normal, ar tre-
bui s\ suspende orice mi[care ma-
jor\ pe scena politic\ de la noi. Dar
ce mai este oare normal `n Româ-
nia? Liberalii [i democra]ii nu par
a mai ]ine cont de nimic. Au scos la
b\taie tunurile grele [i b\t\lia e `n
toi. Se zvone[te chiar c\ mini[trii
democra]i se vor retrage de la gu-
vernare [i vor face opozi]ie numai
atâta vreme cât preg\tesc alegeri-
le. Guvernarea asta de un an [i ce-
va are destule nerealiz\ri [i ele
trebuie pasate de la un partid la al-
tul. Asta va fi toat\ miza. Cine este
vinovat pentru e[ecuri [i cine me-
rit\ laudele pentru succese. Libe-
ralii `n]eleg ce `i a[teapt\ `ntr-un
meci cu democra]ii: o confruntare
cu B\sescu. Or, asta poate fi de-
vastator. Pentru omul de rând, toc-
mai asta e problema: c\ politicienii
gândesc `n propriii lor termeni.
Dac\ `ntrebi azi 100 de oameni pe
strad\ dac\ vor sau nu alegeri an-
ticipate, nu e greu de `nchipuit
care va fi r\spunsul. Lumea vrea
s\-[i vad\ de treaba ei, s\ fie l\-
sat\ `n pace [i ale[ii s\-[i fac\ tre-
aba pentru care au fost vota]i. Dar
deocamdat\ asta e o utopie. Cei pe
care-i vedem `nfruntându-se pe la
televizor tr\iesc `ntr-o lume a lor.
Ceea ce se `ntâmpl\ acum nu e nu-
mai un divor] urât, cu rufele `n
strad\, `ntre dou\ partide, ci `n
fapt este vorba de ruptura dintre o
`ntreag\ clas\ politic\ [i poporul
care le suport\ toanele. a
numai r=ul/ Se fr\m=nt\-n pietri-
cele“ (Cu penetul ca sideful); sau:
„C=nd printre valuri ce salt\/ Pe
balt\/ ~n ritm u[or,/ Leb\da alb\
cu-aripile-n v=nturi/ ~n c=nturi/ Se
leag\n\-n dor;/ Aripile-i albe `n
apa cea cald\/ Le scald\,/ Din ele
b\t=nd,/ {i-apoi pe luciu, pe unda
d-oglinde./ Le-ntinde:/ O barc\ de
v=nt“ (Leb\da). Oricum, porumbi-
]a, leb\da, somnoroasele p\s\rele,
g\inile [i coco[ii, r=ndunelele [i tot
p\s\retul eminescian s-au salvat
`n istoria literaturii: imun\ la
virusul H5N1, ca [i la ceilal]i viru[i
r\sp=ndi]i de infec]io[ii mutan]i
contemporani.
* Ioan Holban este scriitor,
director al Teatrului Na]ional
„Vasile Alecsandri“ din Ia[i
Mar]i, 4 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Reclama cu
gust r\suflat
a Om obi[nuit fiind, nu po]i evita dou\
lucruri: s\ fii pus `n situa]ii umilitoare
de colegii de serviciu, oricare ar fi
locul t\u de munc\, [i s\ onorezi
invita]ia de a bea, care ]i se adreseaz\
cu aceea[i naturale]e [i spontaneitate
ca [i ordinul impetuos de a munci
mai repede [i mai eficient a
de Nicolae DIMA
Cu siguran]\ [ti]i despre ce reclam\ este
vorba. Se difuzeaz\ de multi[or, [i este `ntr-un
fel amuzant\, adic\ are `n ea un fel de umor
irezistibil, simplu, de margine de cartier.
Vorbe[te, `n c=teva imagini, despre o scen\
u[or de `nt=lnit pe orice [antier din Rom=nia
sau de aiurea: un oarecare maistru (s\-i spu-
nem a[a, de[i spotul nu-l indic\ drept purt\-
tor de trese) `l treze[te brusc din somn pe un
novice. Numele nu conteaz\, totul se petrece
`ntr-un semianonimat ce proiecteaz\ `ntrea-
ga `nt=mplare `n eternul prezent rom=nesc.
Dup\ ce-l treze[te brusc, maistrul `l pune pe
t=n\rul muncitor s\ descarce o ma[in\ cu
nisip, `n timp ce „cei mari“, adic\ muncitorii
cu experien]\, `mpart fr\]e[te o sticl\ cu al-
cool. C=nd novicele mai are doar c=teva lo-
pe]i, „maistrul“ porunce[te unui subordonat,
cu voce plictisit\ [i superioar\, printr-o glu-
m\ de cartier: „Hai b\, du-te tu, c\ p=n\ ter-
min\ \sta, `nchide la non-stop!“. Respectivul
se duce [i basculeaz\ bena camionului, f\-
c=nd astfel demonsta]ia c\ efortul t=n\rului
a fost absolut zadarnic [i ineficient. Finalul
spotului, `n care novicele este invitat [i el la
masa b\utorilor cu experien]\, demonstrea-
z\ c\ `n via]\ ierarhiile se construiesc `ntr-un
mod bizar [i c\, p=n\ `ntr-un anumit mo-
ment, nu po]i evita s\ devii subiect de glume
[i de ironii mai mult sau mai pu]in subtile.
Poate m\ ve]i `ntreba unde este problema
cu acest spot simpatic [i bine f\cut. Problema
const\, iat\, `n urm\toarele: reclama aceasta
vorbe[te despre b\taia de joc ca despre o
etap\ de ini]iere peste care nu se poate trece.
Om obi[nuit fiind, nu po]i evita dou\ lucruri:
s\ fii pus `n situa]ii umilitoare de colegii de
serviciu, oricare ar fi locul t\u de munc\, [i s\
onorezi invita]ia de a bea, care ]i se adreseaz\
cu aceea[i naturale]e [i spontaneitate ca [i or-
dinul impetuos de a munci mai repede [i mai
eficient (chiar dac\ lipsit de sens). Superiori-
tatea aceasta primar\, dreptul celui mai
[mecher, se asociaz\ `n modul cel mai neferi-
cit cu putin]\ cu consumul de alcool, iar de aici
[i p=n\ la extinderea teribilismului nu mai e
dec=t un pas. Din aceea[i serie de spoturi tv,
a fost re]inut\ `n folclorul contemporan cele-
bra fraz\: „Gogule, probleme?“, care arat\ c\
p=n\ [i strada devine domeniul public al g\[-
tii care este unit\ de un singur ideal comun,
acela de a se cinsti din aceea[i sticl\ de co-
niac. ~n numele aceleia[i b\uturi, acela[i grup
de prieteni „se fac c\ plou\“ atunci c=nd sunt
lua]i la rost de [eful de tren dup\ ce au tras
nejustificat semnalul de alarm\. {i, cu toate
c\ ga[ca nu d\ semne de agita]ie inutil\, po]i
ghici `n spatele fiec\ruia dintre participan]ii
la faz\ un larg poten]ial de violen]\.
A[adar, reclama despre care vorbim te la-
s\ cu senza]ia c\ alcoolul este singurul simbol
`n numele caruia se poate crea starea de bu-
n\ dispozi]ie. Veselia nu este `ns\ gratuit\,
ea are o victima: nevinovatul care este luat
peste picior [i chiar dispre]uit. Astfel, de[i es-
te un spot care a costat probabil foarte mult,
reclama asta are un gust de drojdie sau de
]uic\ r\suflat\. Spotul dovede[te c\ poten]ia-
lul de vulgaritate `n rela]iile `nterumane la
rom=ni (de tipul celui at=t de u[or de `nt=lnit
`n cadrul serviciului militar obligatoriu) este
de neevaluat. El conserv\ ierarhia simpl\,
s\teasc\, `n care cel mai iste] are `nt=ietate,
dar iese din logica satului atunci c=nd re-
nun]\ la bun-sim]. Evident, nu este prima
dat\ c=nd valorile conven]ionale sunt aban-
donate `n favoarea vulgarit\]ii care vinde
produsul, dar este un exemplu optim de recla-
m\ bine f\cut\, care are un mesaj cu mare
doz\ de perversitate. Iar ce-i cel mai trist este
c\, din c=te pot observa, spotul cu pricina nu
face dec=t s\ pun\ pe ecran un trist dar au-
tentic fragment din realitatea imediat\. a
4 Mar]i, 4 aprilie 2006
PE SCURT
Concursul organizat
de Centrul de
Pelerinaj [i-a
desemnat c=[tig\torii
Concursul organizat `n pe-
rioada 2-31 martie de
Centrul de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“ din Ia[i s-a
`ncheiat. Cei care au dorit s\
participe au trimis trei
taloane de concurs,
r\spunz=nd la `ntreb\rile pe
care le con]ineau acestea.
Astfel, s-au ar\tat interesa]i
de c=[tigarea premiului pus
`n joc, un sejur de dou\ per-
soane `n perioada 15-21
aprilie `n sta]iunea montan\
Dur\u, cititori ai ziarului
„Lumina“ din Ia[i, Vaslui,
Foc[ani, Bucure[ti, Neam] [i
Boto[ani. Tragerea la sor]i a
avut loc ieri, 3 aprilie, la
sediul Centrului de Peleri-
naj, `n cadrul unei comisii
formate din angaja]i ai cen-
trului [i un reporter al ziaru-
lui „Lumina“. C=[tig\torii
sunt: Andrei Mitache din Ia[i
[i Mirela Adeina Gania din
Boto[ani. Pentru informa]ii
suplimentare, c=[tig\torii
sunt ruga]i s\ se adreseze
Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“ din Ia[i,
apel=nd num\rul de telefon
0232/276.907. (N.B.)
Patru premii
pentru seminari[tii
din Boto[ani
Taraful „Dorule]ul“, condus
de pr. prof. Constantin Z\i-
ceanu, din cadrul Semina-
rului Teologic Liceal Ortodox
„Sf. Gheorghe“ din Boto[ani
a ob]inut patru premii la
Festivalul-concurs de inter-
pretare a cântecului [i dan-
sului popular moldovenesc
„Dorule, floare de dor“, orga-
nizat de Casa de Cultur\ a
Sindicatelor „Nicolae Iorga“ -
Boto[ani [i de Inspectoratul
{colar al Jude]ului Boto[ani
`n zilele de 1 [i 2 aprilie
2006. „Elevul Cristian Dumi-
tra[, solist vioar\, a ob]inut
premiul I, iar Paul Loghin,
solit vocal, a ob]inut premiul
al II-lea. La o alt\ sec]iune,
grupul vocal de b\ie]i de la
seminar a ob]inut locul al II-
lea, iar Seminarul Teologic
Liceal Ortodox «Sf. Gheor-
ghe» - Boto[ani a ob]inut lo-
cul I“, a declarat pr. prof. Da-
niel Dasc\lu, purt\tor de cu-
vânt al Seminarului Teologic
Liceal Ortodox „Sf. Gheor-
ghe“ din Boto[ani. (N.B.)
Vizionare
de filme religioase
la biseric\
La `nceputul postului, toate
parohiile din Protopopiatul
Ia[i 1 au primit un pliant [i
un CD cu informa]ii despre
avort. Acest program se des-
f\[oar\ `n cadrul campaniei
`mpotriva avortului, desf\[u-
rat\ `n parteneriat cu
AIDROM. Scopul acestei
ac]iuni este ca, la nivel de
parohie, preo]ii s\ organizeze
vizionarea [i studiul cu aten-
]ie a acestor materiale, pen-
tru a veni `n `nt=mpinarea
femeilor care sunt tentate s\
apeleze la `ntreruperi de sar-
cin\. Obiceiul de a difuza fil-
me `n biseric\ exist\ [i `n
Protopopiatul H=rl\u. Cre-
dincio[ii de aici pot viziona
filme cu tematic\ religioas\
`n parohiile: B\deni, Belce[ti,
Buhalni]a, Coarnele-Caprei,
Feredeni, Frumu[ica,
Poiana-Deleni, P=rcovaci,
Deleni II, {endreni. (N.B.)
Ast\zi `ncepe simpozionul „Conservarea
[i restaurarea artei religioase“
~n cadrul celei de-a XI-a con-
ferin]e Europene de {tiin]\ [i
Teologie, organizat\ de Faculta-
tea de Teologie Ortodox\ „Du-
mitru St\niloae“ a Universit\]ii
„Al. I. Cuza“, Facultatea de Chi-
mie Industrial\ a Universit\]ii
Tehnice „Gh. Asachi“ [i Mitro-
polia Moldovei [i Bucovinei, ca-
re va avea loc `n perioada 5-10
aprilie la Ia[i, ast\zi, 4 aprilie
2006, va `ncepe simpozionul sa-
~n Postul Mare au loc zeci de
conferin]e pe teme teologice
a Acestea se desf\[oar\ pe toat\ perioada Postului Mare, fiind
organizate `n parohii sau de membrii asocia]iilor cre[tin-ortodoxe a
Dup\ cum a]i putut citi `n
ziarul nostru, pe toat\ pe-
rioada Postului Mare, `n paro-
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor
se desf\[oar\ diverse activit\]i
socio-culturale cu tematici le-
gate de aceast\ perioad\.
~nc\ de la `nceputul postu-
lui, `n Protopopiatul Ia[i 2 au
avut loc mai multe conferin]e,
urm=nd ca `n continuare s\ se
desf\[oare urm\toarele: „In-
stalarea preotului `n parohie -
latura misionar\ a activit\]ii
preo]e[ti“, „Sf=nta Cruce -
p\zitoarea cre[tinilor“, „Sfin-
tele icoane `n via]a Bisericii [i
a credincio[ilor, combaterea
`nv\]\turii eterodoxe“ [i „Ro-
lul mamei `n p\strarea, trans-
miterea [i ap\rarea dreptei
credin]e“. Aceste conferin]e au
loc dup\ oficierea Sfintei Li-
turghii [i Taina Sf=ntului
Maslu. La dezbateri sunt in-
vita]i s\ participe at=t credin-
cio[ii, c=t [i reprezentan]i ai
prim\riilor, ai [colilor [i ai di-
rec]iilor sanitare.
„~n fa]a patimilor
Domnului“
~n Protopopiatul Ceahl\u,
la parohia Soci, va avea loc
m=ine, 5 aprilie, o dezbatere
pe marginea temei „Canonul
Sf=ntului Andrei Criteanul,
mijloc de `ndreptare [i via]\
Ast\zi are loc prima dintre conferin]ele
ASCOR Ia[i din Postul Mare
Asocia]ia Studen]ilor Cre[-
tini Ortodoc[i Români (AS-
COR), filiala Ia[i, organizeaz\
`n Postul Sfintelor Pa[ti trei
conferin]e sub genericul „~nvi-
erea lui Hristos - garan]ia `n-
vierii noastre“. Prima confe-
rin]\ va avea loc ast\zi, 4 a-
prilie, de la ora 18.00, `n Aula
„Mihai Eminescu“ a Univer-
sit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i.
Tema conferin]ei este „Taina
~nvierii lui Hristos [i a `nvierii
www.centruldepelerinaj.ro
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia
organizat `n perioada 19-28 aprilie
~n cadrul Complexului monahal Meteora se
va asista la Slujba Prohodul Domnului.
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te
moa[tele Sf. Ioan Rusul.
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
telit „Conservarea [i restaura-
rea artei religioase“. La simpo-
zionul care se va desf\[ura [i pe
parcursul zilei de m=ine, `n
Sala Consiliului Profesoral a
Facult\]ii de Teologie „Dumitru
St\niloae“, sunt a[tepta]i 40 de
invita]i de la alte facult\]i de
profil din ]ar\. ~n deschiderea
evenimentului, vor lua cu-
v=ntul ast\zi: Chris Wiltsher,
pre[edintele „European Society
cre[tin\“, iar pe 11
aprilie, la Boboteni,
se va desf\[ura o
dezbatere pe tema
„~mbinarea postului
cu milostenia [i ru-
g\ciunea“.
Pe 9 aprilie, la
Sabasa, `n acela[i
protopopiat, va avea
loc conferin]a pe te-
ma „Model de via]\
aleas\ la Cuvioasa
Maria Egipteanca -
biruin]a p\catului
prin post [i rug\-
ciune“, iar la Bis-
tricioara, „Rug\-
ciunea st\ruitoare,
prilej de apropiere
c\tre Dumnezeu“.
Pe 12 aprilie, cre-
dincio[ii [i preo]ii
din zona parohiei
Frumosu vor dis-
cuta despre „Biseri-
ca - adev\ratul l\-
ca[ de rug\ciune“,
iar pe 16 aprilie la
parohia Ceahl\u va
avea loc dezbaterea
cu tema „~n fa]a pa-
timilor Domnului“.
{i `n Protopopia-
tul S\veni, `n fiecare dumi-
nic\ preo]ii discut\ cu credin-
cio[ii pe anumite teme. Astfel,
duminic\, 9 aprilie, la Casa
de Cultur\ din satul Co]u[ca,
pr. Ioan Manoliu va sus]ine
noastre“, invitat fiind pr. prof.
dr. Gheorghe Popa, prorector
al Universit\]ii „Al. I Cuza“
din Ia[i, profesor la Facultatea
de Teologie „D. St\niloae“.
Urm\toarele dou\ confe-
rin]e sunt programate `n
zilele de 10 aprilie - «Bucuria
pascal\ - pregustarea `n timp
din bucuria cea netrec\toare»
- [i 12 aprilie a.c. - «Sfânta
M\rturisire - Taina `nvierii
suflete[ti».
~n cadrul programului pelerinii
vor avea ocazia de a se `nchina [i la
moa[tele Sfântului Nectarie din insula
Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la
M\n\stirea Kato Xenia.
for the Study of Science and
Theology“, Iulian Rusu, vice-
pre[edintele aceluia[i for, pr.
cons. lect. dr. Mihai Vizitiu,
consilier pe probleme de `nv\]\-
m=nt `n Arhiepiscopia Ia[ilor,
pr. prof. dr. Gheorghe Popa,
prorector al Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ Ia[i, pr. prof. dr. Viorel
Sava, decanul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ din Ia[i, [i
dir. dr. Margareta Florescu, re-
un referat pe tema „Rolul
Bisericii `n societatea contem-
poran\“. Dup\ cum ne-a spus
pr. Liviu Nechita, protopop de
S\veni, „~n deschiderea eveni-
mentului la care vor participa
to]i preo]ii din jurul acestei
parohii, dar [i credincio[i,
unul dintre grupurile vocale
ale Seminarului Teologic Or-
todox «Sf. Gheorghe» din Bo-
to[ani va sus]ine un concert
de c=ntece religioase“.
Pe l=ng\ faptul c\ `n fieca-
re parohie preo]ii organizeaz\
conferin]e [i alte activit\]i
specifice postului, `n Protopo-
piatul Boto[ani, preo]ii se vor
`nt=lni `n S\pt\m=na Patimi-
lor, pe 17 aprilie, [i vor discu-
ta pe tema: „H\rnicia - expre-
sie a particip\rii cre[tinului la
construc]ia lumii“. (Narcisa
BALABAN)
Pre]:
0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
or
transp dejun
\ dubl\ cu mic grup,
cam er
to r de
inclus, `nsoti ferry boat
taxele de
prezentant al Ministerului
Educa]iei [i Cercet\rii.
De la conf. dr. Nicoleta Mel-
niciuc Puic\, pre[edintele comi-
tetului de organizare din partea
Facult\]ii de Teologie, am aflat
c\ ast\zi, `ntre orele 10.00 [i
10.30, `n sala T9 a facult\]ii va
avea loc [i vernisajul unei expo-
zi]ii a studen]ilor de la sec]ia Ar-
t\ Sacr\ a facult\]ii ie[ene. ~n
cadrul acesteia vor fi expuse co-
lec]ii de icoan\ nou\, proiecte
murale de art\ bizantin\, mini-
aturi, icoane pe sticl\, carte reli-
gioas\ veche [i icoane restaura-
te. (Narcisa BALABAN)
Proiectul
„Copiii,
ctitori de
biseric\“
continu\
~n cadrul proiectului
„Copiii, ctitori de biseric\“,
care se desf\[oar\ `n paro-
hia Bocni]a, Protopopiatul
Ia[i 1, `nso]i]i de preotul
paroh Liviu Imanuel Crau-
ciuc, copiii din corul paro-
hiei au mers duminic\, 2
aprilie, la Biserica „Sf.
Nicolae“ - Popricani, pen-
tru a da r\spunsurile la
Sf=nta Liturghie, oficiat\
de preotul paroh Alexan-
dru Argatu `mpreun\ cu
pr. Crauciuc. „Ne bucur\m
c\ am reluat proiectul nos-
tru [i ne-am dori ca p=n\
la toamn\ s\ termin\m
pictura `n biseric\, `n
func]ie de c=t vom reu[i s\
adun\m. Micu]ii au fost
foarte ferici]i c\ au ie[it din
parohie, pentru ei aceste
ie[iri fiind ca ni[te excur-
sii. La Popricani, s-au
str=ns 8 milioane de lei
vechi. A mai str=ns [i p\-
rintele `nainte, dar copiii
sunt cei care au adunat cei
mai mul]i bani“.
V\ amintim c\ `n paro-
hia Bocni]a p\rintele Liviu
Crauciuc, `mpreun\ cu
so]ia Raluca, au ini]iat `n
anul 2004 un proiect `n
care i-au implicat pe copiii
din sat care formeaz\ corul
parohiei. Copiii, `mpreun\
cu p\rintele, merg la mai
multe parohii duminica [i
str=ng bani pentru finali-
zarea picturii `n biserica
parohial\. P\rintele slu-
je[te `mpreun\ cu preotul
gazd\ la Sf=ntul Altar, iar
copiii dau r\spunsurile la
Sf=nta Liturghie. Totul se
face organizat, preotul gaz-
d\ anun]=nd din timp pe e-
noria[i despre prezen]a
oaspe]ilor. (N.B.)
Informa]ii:
CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
Tel: 0232.276.907;
Fax: 0232.276.867
Email:
office@centruldepelerinaj.ro
Website:
www.centruldepelerinaj.ro

Un prim proiect `n cadrul Programului
Fermierul este pe cale de a fi aprobat la Ia[i
a Zilele trecute a fost acordat\ prima scrisoare de confort bancar pentru
un proiect depus `n cadrul Programului Fermierul `n care beneficiarul a folosit ca garan]ie
un depozit bancar de 15% din valoarea investi]iei a Prin acest proiect va fi `nfiin]at\
o ferm\ de cre[tere a porcilor la standarde europene, `n valoare de 25 de miliarde de lei
a Alte 23 de proiecte au fost trimise pentru a fi ref\cute, ca apoi s\ fie prezentate
[i la alte b\nci a Motivul pentru care sunt acordate at=t de greu creditele
pentru agricultur\ este c\ BCR solicita prea multe garan]ii la acordarea de credite a
Dintr-un total de 24 de
proiecte depuse spre finan-
]are prin intermediul Pro-
gramului Fermierul `n ju-
de]ul Ia[i, doar unul singur
a reu[it s\ primeasc\ scri-
soarea de confort bancar
pentru acordarea `mpru-
mutului.
~n urm\ cu c=teva zile a
fost emis\ o scrisoare de
confort pentru un proiect de
cre[tere a porcilor `n valoa-
re de 25 miliarde lei, depus
de o firm\ din Podu Iloaiei.
Motivul pentru care sunt
acordate at=t de greu credi-
tele pentru agricultur\ este
faptul c\ Banca Comercial\
Rom=n\ a fost ini]ial sin-
gura care putea acorda cre-
dite pentru Fermierul, iar
aceasta impunea condi]ii
drastice poten]ialilor inves-
titori. Au fost cazuri `n care
reprezentan]ii acestei b\nci
au solicitat garan]ii imobi-
liare - de exemplu, aparta-
mente - imposibil de oferit
de c\tre cei mai mul]i dintre
agricultori. Firma care a
reu[it s\ ob]in\ prima scri-
soare de confort este SC Eu-
roferma SA din Podu Iloaiei,
care inten]ioneaz\ s\ pun\
Ce este scrisoarea
de confort bancar
Scrisoarea de confort
bancar este primul docu-
ment care demonstreaz\
c\ proiectul respectiv are
[anse s\ fie pus `n apli-
care. Este documentul
prin care banca asigur\
solicitantul c\ va primi
creditul solicitat [i c\
garan]iile depuse sunt
aprobate. Abia dup\ ce a
fost emis acest document,
se poate considera c\ va
fi acordat creditul.
pe picioare o ferm\ de cre[-
tere a porcilor la standarde
europene.
Afacerea este a doi tineri
din aceast\ localitate, Luci-
an [i Mihai Alexa, care s-au
g=ndit s\ beneficieze [i de
sprijinul Programului Fer-
mierul, pe l=ng\ cel acordat
de SAPARD, `n luarea cre-
ditului bancar. „Reprezen-
tan]ii acestei firme au folo-
sit ca garan]ie pentru acor-
darea `mprumutului banii
depu[i `ntr-un cont deschis
la aceast\ banc\ pe numele
firmei, `n valoare de peste
15% din valoarea proiectu-
lui. Acest depozit a fost con-
siderat de BCR drept o
garan]ie suficient\, motiv
pentru care a acceptat fi-
nan ]area“, a declarat Cons-
tantin Aru[tei, director ex-
ecutiv al Direc]iei pentru
Agricultur\ [i Dezvoltare
Rural\ Ia[i.
Celelalte 23 de proiecte
au fost trimise `napoi firme-
lor de consultan]\ pentru a
fi ref\cute, urm=nd ca `n
perioada urm\toare s\ fie
prezentate la alte b\nci
pentru a solicita finan]are.
PAGINA AGRICULTORULUI
Doar 40 de mii de euro
prin Fermierul
Av=nd `n vedere c\ pro-
iectul depus are o valoare
foarte mare, Euroferma SA
a beneficiat prin Fermierul
de 40 de mii de euro, iar
restul banilor necesari au
fost ob]inu]i printr-un `m-
prumut bancar separat fa]\
de cel acordat pentru Fer-
mierul.
Pentru banii lua]i de la
BCR prin intermediul Pro-
gramului Fermierul, firma
va pl\ti o dob=nd\ de doar
5% timp de 10 ani, av=nd [i
o perioad\ de gra]ie mai
mare `n caz c\ nu reu[e[te
s\ pl\teasc\ la timp.
Dup\ ce BCR a emis
scrisoarea de confort ban-
car, urmeaz\ ca exper]i din
cadrul Agen]iei de Pl\]i
pentru Dezvoltare Rural\ [i
Pescuit (APDRP) s\ se de-
plaseze la sediul firmei din
Podu Iloaiei pentru a veri-
fica terenul.
„Deocamdat\, noi am dat
un aviz provizoriu, deoare-
ce avizul favorabil va fi dat
abia dup\ ce vor fi urma]i
Mar]i, 4 aprilie 2006
to]ii pa[ii necesari. Voi tri-
mite exper]ii pe teren s\ fo-
tografieze terenul unde va
fi construit\ ferma, pe care
le voi ata[a la dosarul pro-
iectului. Dup\ aceea, acesta
va fi trimis la Agen]ie pen-
tru a fi verificat“, a declarat
Liviu Bulgaru, directorul
APDRP.
„Proiectul are o valoare
total\ de aproximativ 2,5
milioane RON (aproximativ
700 mii euro) [i prevede în-
fiin]area unei ferme pentru
cre[terea tineretului porcin
la standarde europene. Fer-
ma va avea o capacitate de
1.000 de capete pe an, iar
porcii vor fi crescu]i p=n\ la
greutatea de 110 kilogra-
me, dup\ care vor fi comer-
cializa]i“, a mai declarat
Constantin Aru[tei.
~n perioada urm\toare,
creditele pentru Programul
Fermierul se vor putea ob]i-
ne [i de la BRD, CEC [i
Banca Carpatica. Av=nd `n
vedere c\ va interveni feno-
menul de concuren]\ dintre
b\nci, fiecare va fi intere-
sat\ s\ `[i atrag\ clien]i. a
Pagin\ realizat\
de Nicolae POPA
5
SFATUL VETERINARULUI
SIDA cailor, o boal\
f\r\ tratament
a Anemia infec]ioas\ ecvin\
sau SIDA cailor duce la
sc\derea for]ei calului
a Odat\ depistat\ anemia,
calul respectiv nu mai poate
fi tratat, singura solu]ie ca
proprietarul s\ `[i recupereze
banii este sacrificarea
sau eutanasierea
animalului respectiv a
Anemia infec]ioas\ ecvin\,
numit\ [i SIDA cailor, este o
boal\ cronic\ ce poate fi trans-
mis\ de la un cal la altul prin
intermediul insectelor. Potri-
vit autorit\]ilor veterinare,
aceast\ boal\ nu prezint\
pericol pentru om, `ns\ fiecare
Direc]ie Sanitar-Veterinar\
din ]ar\ a luat m\suri pentru
a `mpiedica r\sp=ndirea mala-
diei. Odat\ ce a contactat a-
ceast\ boal\, calului respectiv
`ncepe s\ `i sl\beasc\ capaci-
tatea de efort, starea de s\n\-
tate agrav=ndu-se pe zi ce tre-
ce, chiar dac\ are o alimenta-
]ie corespunz\toare [i nu este
pus la nici un fel de munc\.
Conform informa]iilor furniza-
te de medicul veterinar Chiri-
l\ Covaliu din cadrul Direc]iei
Sanitar-Veterinare din Ia[i,
aceast\ boal\ poate fi depis-
tat\ de medici prin testul de
s=nge ce este f\cut tuturor cai-
lor dup\ ce au `mplinit v=rsta
de 6 luni.
Proprietarii de cai bolnavi
de anemie infec]ioas\ ecvin\
care v=nd caii bolnavi la un
abator sau care accept\ s\ le
fie eutanasia]i sunt desp\gu-
bi]i cu bani de la stat printr-un
program guvernamental la va-
loarea pie]ei. Totu[i, cei mai
mul]i refuz\ s\ `[i sacrifice a-
nimalele deoarece nu au `ncre-
dere c\ vor primi bani de la
stat. „Exist\ o problem\ cu
banii deoarece se mai `nt=rzie
[i de aceea oamenii sunt destul
de reticen]i. Banii pentru
desp\gubiri vin greu [i de
aceea oamenii prefer\ s\ r\-
m=n\ cu animalele bolnave
acas\. Totu[i, trebuie s\ aib\
grij\ ca animalele care au
aceast\ boal\ s\ nu intre `n
contact cu al]i cai deoarece
boala este contagioas\“, a de-
clarat doctorul Chiril\ Covaliu.
Carnea cailor bolnavi de
anemie infec]ioas\ poate fi
consumat\ de oameni deoare-
ce s-a demonstrat c\ nu pre-
zint\ nici un fel de pericol.
Problema este c\ `n jude]ul
Ia[i nu exist\ nici un abator
care s\ preia [i caii pentru
sacrificare. ~n jude]ul Ia[i sunt
`nregistra]i peste 100 de cai cu
o asemenea boal\. a
6 Mar]i, 4 aprilie 2006
PE SCURT
Credit cu acces
continuu la bani
Banca Comercial\ Rom=n\
(BCR) lanseaz\ MaxiPlus BCR,
un nou produs de creditare des-
tinat persoanelor fizice, unic pe
pia]a bancar\ rom=neasc\, au
anun]at, ieri, oficiali ai b\ncii.
MaxiPlus BCR `mbin\ avan-
tajele unei linii de credit, care
permite beneficiarului s\ aib\
acces continuu la bani pe o pe-
rioad\ mai `ndelungat\ de
timp, cu avantajele creditului
de nevoi personale garantat cu
garan]ii reale - care ofer\ o
limit\ mare de credit, potrivit
unui comunicat al b\ncii.
Creditul MaxiPlus se acord\ pe
termen de p=n\ la 20 de ani.
Din aceast\ perioad\, `n primii
cinci ani se pot efectua trageri
[i ramburs\ri multiple `n
limita plafonului de credit
disponibil, timp `n care creditul
func]ioneaz\ ca o linie de
credit. Dup\ primii cinci ani,
p=n\ la scaden]\, beneficiarul
poate efectua numai rambur-
sarea creditului, care se va de-
rula `n condi]iile `mprumutului
de tip MAXICREDIT Clasic.
~n cadrul perioadei de cinci ani
(sau 10 de ani `n cazul prelun-
girii), dac\ beneficiarul rambur-
seaz\, par]ial sau integral, su-
ma `mprumutat\, el poate face
noi trageri `n limita soldului
disponibil `n contul de credit,
f\r\ a putea dep\[i termenul
limit\ stabilit pentru trageri.
38 de focare de grip\
aviar\ au fost `nchise
Un num\r de 38 de focare de
grip\ aviar\ au fost `nchise de-
ja, iar restul de 15 sunt `n curs
de lichidare, Laboratorul Na]io-
nal de Referin]\ confirm=nd
p=n\ `n prezent un num\r to-
tal de 53 de focare, precizeaz\
un comunicat al Ministerului
Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale (MAPDR).
Ca urmare a ac]iunilor de supra-
veghere, au fost recoltate numai
`n luna martie circa 21.000 de
probe, provenite de la nou\ labo-
ratoare jude]ene, din care s\p-
t\m=na trecut\ 4.583 de probe.
Au fost efectuate 1.412 con-
troale, `n urma c\rora au fost
aplicate 166 de sanc]iuni `n
valoare de 68.500 RON. Un
num\r de 16 primari [i nou\
medici veterinari au primit
avertismente, iar 36 de pos-
turi de poli]ie au fost amen-
date pentru nerespectarea
m\surilor impuse de coman-
damentele antiepizootice lo-
cale, `n special `n jude]ele
Tulcea, Teleorman [i Giurgiu.
~n Rom=nia vor intra
17 miliarde de euro
fonduri structurale
Rom=nia ar putea beneficia de
fonduri structurale `n valoare
de 17 miliarde de euro, `n pe-
rioada 2007 - 2013, potrivit es-
tim\rilor bazate pe prelungirea
pachetului financiar 2007 -
2009, garantat prin Tratatul de
Aderare, potrivit Grupului de
Economie Aplicat\.
Rom=nia beneficiaz\ de fonduri
oferite de Uniunea European\
`nc\ din anul 1991. Aceste fon-
duri de pre-aderare (PHARE,
ISPA, SAPARD) au ajuns s\ re-
prezinte peste 25% din totalul
investi]iilor din bugetul na]ional
[i sunt concepute pentru a
acoperi proiecte p=n\ `n anul
2010, prin cele trei fonduri ma-
jore, Fondul European pentru
Dezvoltare Regional\ (FEDR),
Fondul Social European (FSE)
[i Fondul de Coeziune (FC).
Sumele ce vor fi alocate
dup\ aderare, prin fondurile
structurale, vor fi cu mult mai
mari dec=t cele puse la dis-
pozi]ia Rom=niei `n perioada
de pre-aderare. a
Se scumpe[te p=inea
a Pre]ul p=inii va cre[te cu 10% `n aceast\ perioad\
din cauza major\rii pre]ului de achizi]ie la gr=ul
panificabil de pe pia]a intern\, cu circa 200 - 300 de lei,
a declarat, ieri, pre[edintele Patronatului din Industria de
Mor\rit [i Panifica]ie - ROMPAN, Aurel Popescu a
„Din p\cate, majorarea este
o realitate, cheltuielile proce-
satorilor fiind la ora actual\
mai mari dec=t pre]ul produsu-
lui, din cauza cre[terii pre]u-
rilor de achizi]ie la materia
prim\ cu circa 200 - 300 de lei“,
a precizat Popescu.
De asemenea, cre[terea tari-
felor la utilit\]i [i investi]iile re-
alizate de procesatori pentru a-
Operatorii de turism cred c\
plajele trebuie administrate de stat
a Statul, prin autorit\]ile locale, trebuie s\ asigure administrarea plajelor,
pentru a rezolva problema litoralului rom=nesc, preferat de turi[tii str\ini, tot mai pu]ini,
doar pentru pre]urile accesibile sau unele facilit\]i balneare, potrivit reprezentan]ilor
Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de Turism (ANAT) a Licita]ia pentru `nchirierea plajelor
din Mamaia [i N\vodari a `nceput ieri, iar de m=ine va demara pentru celelalte zone,
dar numai dup\ ce va exista o decizie definitiv\ a Tribunalului Municipiului Constan]a a
„Calitatea apei m\rii, cali-
tatea nisipului [i poluarea
aerului sunt `n totala respon-
sabilitate a statului, cum aces-
te elemente apar]in bunului
na]ional [i nu cred c\ este o
idee bun\ concesionarea pla-
jelor, lucru care va `mpiedica
pe viitor realizarea unor pro-
iecte de anvergur\“, a declarat
ieri, pentru Rompres, pre[e-
dintele Comisiei de incoming
ANAT, Gheorghe Fodoreanu.
Reprezentanul ANAT a
spus c\ trebuie reg=ndit mo-
dul `n care litoralul rom=nesc
este oferit turi[tilor str\ini.
„La ora actual\, turi[tii
str\ini, `n sc\dere, prefer\ fa-
cilit\]ile balneare din Eforie
sau Olimp sau pre]urile accesi-
bile pentru b\utur\ [i m=nca-
re, deci turismul motiva]ional.
Nu reu[im, din p\cate, s\ atra-
gem mul]i turi[ti pe segmentul
25 - 40 de ani, pentru care tre-
buie s\ oferi alte servicii [i de
calitate a plajei, [i apoi, [i de
petrecere a timpului liber“, a
explicat Fodoreanu.
„~n prezent, plaja noastr\
este bolnav\, `ntr-o erodare
continu\ [i dac\ vrei s\ o vin-
deci nu este o idee prea bun\
s\ o `mpar]i“, consider\ Gheor-
ghe Fodoreanu.
Acesta a explicat c\ `n ]\-
rile vecine, precum Bulgaria
sau Grecia, sunt concesionate
doar plajele artificiale, con-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRIORIPOST ~N 19 LO-
CALIT|}I DIN JUDE}ELE
BAC|U: Serviciul de curierat
rapid intern Prioripost oferit de
Po[ta Rom=n\ este disponibil,
`ncep=nd de ieri, `n 19 localit\]i
din jude]ele Bac\u, Neam] [i
Vrancea, re]eaua na]ional\ fi-
ind astfel extins\ la 937 de lo-
calit\]i, dintre care 745 sunt si-
tuate `n mediul rural, infor-
meaz\ Po[ta Rom=n\.
Vor avea acces la serviciile
de curierat rapid oferite de ope-
ratorul na]ional `n domeniul
serviciilor po[tale locuitorii din
Ag\[, Berzun]i, Brusturoasa [i
Gura V\ii din jude]ul Bac\u,
Ceahl\u, Dumbrava Ro[ie,
Grinties, Ion Creang\, Panga-
rati, Secuieni, T\m\seni, Tasca
[i Tupila]i din jude]ul Neam] [i
Cote[ti, Carligele, Nereju, P\u-
ne[ti, Rugine[ti [i Tanasoiaia
din jude]ul Vrancea.
ECONOMIC
tingerea normelor europene au
influen]e `n acest\ perioad\ `n
pre]ul p=inii. ~n prezent gr=ul
este achizi]ionat de pe pia]a in-
tern\ la un pre] de 3.800 de
lei/kg adus la moar\.
Cu toate acestea, pre[edin-
tele Rompan a subliniat c\ nu-
mai o parte dintre procesatori vor
opera major\ri `n aceast\ s\p-
struite de anumite hoteluri
sau cele private.
Acesta a spus c\ nu crede c\
o plaj\ din Rom=nia are o
[ans\ `n acest an s\ fie inclus\
`n programul Blue Flag, dedi-
cat plajelor de o calitate supe-
rioar\. ~n prezent, `n Rom=nia
nu exista nici o plaj\ sau port
atestate de c\tre organiza]ia
interna]ional\ Blue Flag, `ns\
zece plaje au fost luate sub ob-
serva]ie de exper]ii Blue Flag.
Acestea se afl\ la Mamaia, E-
forie Nord, Mangalia, Neptun,
Saturn [i Venus.
Cerere de anulare
a licita]iei, `n justi]ie
Licita]ia pentru `nchirierea
plajelor din Mamaia [i N\vo-
dari a `nceput ieri, iar de
m=ine va demara pentru cele-
lalte zone, dar numai dup\ ce
va exista o decizie definitiv\ a
Tribunalului Municipiului
Constan]a.
O serie de operatori din
turism, asocia]ii profesionale
ale acestora, au `naintat
justi]iei o cerere de anulare a
licita]iei deoarece nu ar fi fost
consulta]i la elaborarea or-
dinului. ~nc\ de la primele [e-
din]e care au vizat schimb\-
rile `n procesul de `nchiriere a
plajelor, reprezentan]ii MM-
GA s-au consultat at=t cu spe-
ciali[ti din Ministerul Trans-
Prin intermediul Prioripost
pot fi expediate documente [i
colete. Greutatea maxim\ pen-
tru coletele obi[nuite este de 15
kg, iar pentru cele cu un con-
]inut indivizibil se accept\ o
greutate de maxim de 20 kg.
a 60% DIN IMM-URI NU
VOR REZISTA INTR|RII ~N
UE: Aderarea Rom=niei la Uni-
unea European\, cel mai proba-
bil de la 1 ianuarie 2007, va
provoca `nchiderea a circa 60%
din `ntreprinderile mici [i mi-
jlocii, potrivit declara]iei unui
oficial al B\ncii Na]ionale a
Rom=niei, citat de agen]ia
elen\ ANA.
Oficialul a explicat c\ una
dintre cauze poate fi g\sit\ `n
lipsa abilit\]ii oamenilor de
afaceri din Rom=nia `n ceea ce
prive[te absorb]ia fondurilor
europene destinate acestui sec-
tor, locul IMM-urilor rom=ne[ti
t\m=n\, majoritatea aplic=nd m\-
sura dup\ s\rb\torile de Pa[te.
Dac\ `n prezent o p=ine de
300 de grame poate fi cump\-
rat\ cu 6.000 de lei vechi, dup\
majorare rom=nii vor mai scoa-
te din buzunare `nc\ cinci sute
de lei vechi cel pu]in, pentru
aceea[i p=ine.
Pre[edintele ROMPAN con-
sider\ c\ gr=ul autohton este su-
ficient p=n\ la noua recolt\, de[i
cantit\]ile de gr=u panificabil
sunt mult mai pu]ine [i acest
fapt va conduce la achizi]ionarea
materiei prime necesare pro-
ces\rii la pre]uri mai ridicate.
Din datele Ministerului Agri-
culturii, P\durilor [i Dezvolt\rii
Rurale reiese c\ la data de 15
februarie 2006 existau `n stoc, la
porturilor, Construc]iilor [i
Turismului, c=t [i de la patro-
natele din turism.
Licita]ia va avea loc `n
Constan]a, Direc]ia Dobrogea-
Litoral de la Administra]ia
Na]ional\ Apele Rom=ne fiind
cea care se va ocupa de `n-
tregul protocol al procesului
de alocare a plajelor `n regim
de `nchiriere. Reprezentan]ii
MMGA apreciaz\ c\ instan]a
din Constan]a va da un ver-
dict favorabil `nceperii licita-
]iei chiar `n urm\toarele ore.
Numai 83 de firme, din cele
300 care au cump\rat caietele
de sarcini, s-au `nscris la lici-
ta]ia pentru `nchirierea celor
33 de sectoare de plaje turis-
tice de pe litoralul rom=nesc
al M\rii Negre. Firmele care
vor c=[tiga licita]iile au obli-
urm=nd s\ fie luat de compani-
ile cu capital str\in, mult mai
preg\tite pentru a lucra cu pro-
gramele Uniunii Europene.
a CREDIT DE CONSUM
CA ~N MAREA BRITANIE:
BRD Société Générale a lansat,
`ncep=nd din 3 aprilie, creditul
de consum Expreso Non Stop, ca-
re `mprumut\ modele de credita-
re din Marea Britanie [i Fran]a.
Creditul Expreso Non Stop
este un credit de consum cu ipo-
tec\, re`nc\rcabil, [i func]ionea-
z\ pe sistemul aliment\rii con-
tului cu partea de credit ram-
bursat\ de client dup\ o anu-
mit\ perioad\ de timp, dac\
acesta dore[te s\ fie refinan]at
creditul, potrivit unui comuni-
cat al BRD.
Dac\, de exemplu, un client
`mprumut\ 100 RON [i rambur-
seaz\ `n doi ani 20 RON banca a-
limenteaz\ automat contul aces-
nivelul `ntregii ]\ri, 3,7 milioane
tone de gr=u, din care 1,5 mili-
oane tone `n unit\]i de depozi-
tare specializate, iar restul la
produc\torii individuali. Pre]u-
rile raportate de direc]iile pen-
tru agricultur\ jude]ene, pe pia-
]a gr=ului, erau de 2.500 - 3.500
lei/kg, `n func]ie de zon\ [i de
calitatea gr=ului.
~n 2005, produc]ia total\ de
cereale a Rom=niei a fost de a-
proape 19 milioane de tone, cu
circa [ase milioane tone mai
pu]in dec=t `n 2004, produc]ia de
gr=u reprezent=nd 7,32 milioane
de tone. ROMPAN este cel mai
mare patronat din industria de
mor\rit [i panifica]ie, cu 250 de
membri, asigur=nd 40% din
necesarul de p=ine. a
ga]ia s\ `ntre]in\ [i s\ igie-
nizeze zilnic suprafa]a de pla-
j\ `nchiriat\, s\ men]in\ `n
bun\ stare de func]ionare
dot\rile de pe plaj\, inclusiv
cele de agrement, s\ asigure
condi]iile sanitare [i de pro-
tec]ie a mediului `n zonele de
`mb\iere [i pe plaj\, s\ se-
sizeze autorit\]ile de gos-
pod\rirea apelor [i protec]ia
mediului, precum [i auto-
rit\]ile de s\n\tate public\ `n
cazul prezen]ei `n apa m\rii a
substan]elor poluante [i s\
`ndep\rteze de pe plaj\ [i din
zona submers\ de `mb\iere
obiectele periculoase.
Contractele de `nchiriere
sunt valabile timp de 10 ani,
iar nerespectarea obliga]iilor
asumate de chiria[i poate du-
ce la rezilierea contractelor. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 4 aprilie
Vremea va fi `n general insta-
bil\. Cerul va fi temporar noros
[i va ploua local dup\-amiaz\.
Vor fi condi]ii de grindin\.
V=ntul va prezenta intensific\ri
de scurt\ durat\ `n timpul a-
verselor de ploaie. Temperaturile
minime: 0 [i 8 grade. Tempe-
raturile maxime: 10 [i 18 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 4.04.2006
Dolar SUA 2,9142 (2,9142)
Euro 3,5121 (35 121)
tuia `n cazul `n care clientul
dore[te acest lucru, men]in=nd
dob=nda ini]ial\ la care a fost
contractat `mprumutul.
Dob=nda la acest credit este
de 7,9% pe an la euro [i de 8,5%
pe an la RON. a

Dun\rea va atinge un maxim `n perioada 9-1
Inunda]iile au continuat s\
afecteze, `n ultimele 24 de ore,
mai multe zone ale ]\rii, spe-
ciali[tii ac]ion=nd pentru pre-
venirea unor noi rev\rs\ri ale
apelor, a informat, ieri, Inspec-
toratul General pentru Situa]ii
de Urgen]\.
Potrivit sursei citate, `n
jude]ul Alba sunt inundate, de
r=ul Mure[ [i afluen]ii acestuia,
localit\]ile R\de[ti, S\li[tea,
Blandiana [i {ibot.
~n jude]ul Br\ila, av=nd `n
vedere situa]ia de pe Dun\re, ca
urmare a cre[terii nivelului [i de-
bitului, se constat\ un exces de
umiditate (prin cre[terea p=nzei
freatice) pe 523 ha, `n digul
Noianul-Chi[cani (malul st=ng al
fluviului) exist\ eroziuni puter-
nice `n talazul exterior, `n digul
V\rs\tura sunt infiltra]ii (prin
ridicarea p=nzei freatice).
~n jude]ul Boto[ani, ca ur-
mare a topirii z\pezii [i ploilor
din ultima perioad\, mai sunt
afectate urm\toarele localit\]i:
B\sescu amenin]\ Alian]a cu
accesul presei `n depozitele CNSAS
Pre[edintele Traian B\-
sescu a anun]at ieri c\, da-
c\ vor continua disputele
politice pe marginea con-
ducerii Colegiului Con-
siliului Na]ional pentru
Studierea Arhivelor Secu-
rit\]ii (CNSAS), va solicita
Guvernului emiterea unei
ordonan]e prin care presa
s\ aib\ acces direct `n de-
pozitele CNSAS.
„Dac\ vor continua b\t\lii-
le politice la CNSAS, v\ asi-
gur c\ voi cere Guvernului [i
o alt\ solu]ie: accesul presei
direct `n depozitele CNSAS.
Imediat ce voi sesiza c\ [i a-
cest CNSAS face ce a f\cut cel
dinainte, voi cere Guvernului
o ordonan]\ de urgen]\ prin
care presa s\ aib\ acces la
dosare pentru a nu mai exista
suspiciuni c\ se negociaz\
dosare prin depozitele CN-
SAS“, a spus [eful statului.
Traian B\sescu [i-a expri-
mat speran]a, `n cadrul [edin-
]ei de bilan] pe anul 2005 al
activit\]ii Serviciului Rom=n
de Informa]ii, ca actualul cole-
giu al CNSAS s\ func]ioneze,
acest lucru fiind important a-
t=t pentru cet\]eni, c=t [i pen-
tru ofi]erii SRI, pentru a nu
mai plana asupra lor sus-
piciunea c\ fac poli]ie politic\.
Pre[edintele Traian B\ses-
cu a subliniat ieri c\, p=n\ `n
momentul prelu\rii manda-
tului de [ef al statului, ser-
viciile de informa]ii ale Rom=-
niei au constituit un subiect
tabu pentru popula]ie.
{eful statului s-a aflat ieri
pentru a doua oar\ de la pre-
luarea mandatului de pre[e-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DOBRE VA FI PROPUS
DIN NOU MINISTRU: Liderul
deputa]ilor liberali, Crin Anto-
nescu, a declarat, ieri, c\ cel
mai probabil Victor Paul Dobre
va fi propus din nou de c\tre
premierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu pentru ocuparea func]iei
de ministru delegat pentru re-
la]ia cu Parlamentul. „~nt=mpi-
narea adus\ de Traian B\sescu,
chiar dac\ premierul a luat-o `n
considerare [i a analizat-o, nu
are nici un temei constitu]ional.
Premierul este cel care `[i pro-
pune mini[trii, alegerea `i
apar]ine `n exclusivitate, iar
10 aprilie
ora[ul Darabani, sat Teioasa –
20 ha p\[uni [i f=ne]e [i 40 ha
teren arabil, ora[ul Darabani,
sat Bajura – 20 ha teren arabil,
comuna Mileanca – 40 ha p\-
[uni [i f=ne]e, comuna Lunca –
100 ha p\[uni [i f=ne]e, co-
muna Bl=nde[ti – 100 ha p\-
[uni [i f=ne]e, comuna Vl\si-
ne[ti – 50 ha p\[uni [i f=ne]e,
comuna Hude[ti – 20 ha p\[uni
[i f=ne]e. D.C. 40, la km 3, `ntre
localit\]ile Lunca [i Zl\tunoaia,
este avariat pe o por]iune de cca.
50 de metri, ca urmare a ploilor
[i se circul\ cu dificultate.
~n jude]ul Constan]a, `n
localitatea Oltina au fost afec-
tate zece propriet\]i. Se pre-
conizeaz\ ca limitele maxime
probabile ale cotelor Dun\rii s\
fie atinse `n perioada 9-10
aprilie.
~n jude]ul Covasna, debitele
sunt `n sc\dere pe cursul supe-
rior [i inferior al r=ului Olt,
`nregistr=ndu-se `ns\ o u[oar\
cre[tere, dar f\r\ pericol, pe
R=ul Negru, la Chichi[.
Pre[edintele Traian B\sescu a cerut mai mult\
transparen]\ din partea SRI. {eful statului a spus
c\, de multe ori, SRI este „etichetat ca fiind vechea
securitate“ sau „poli]ie politic\“ pentru c\ la nivelul
serviciului exist\ o lips\ de transparen]\
dinte la un bilan] al SRI, pri-
mul av=nd loc la doar c=teva
zile de la instalarea sa la
Palatul Cotroceni, pe 28 de-
cembrie 2004.
La [edin]a de bilan] au par-
ticipat pre[edintele Traian B\-
sescu, ministrul Administra-
]iei [i Internelor Vasile Blaga,
membri ai Comisiei parlamen-
tare de control a activit\]ii
SRI, consilierul preziden]ial
pentru ap\rare [i securitate
na]ional\ Sergiu Medar, pro-
curorul general Ilie Boto[.
„Pre[edin]ii vin [i
pleac\“, SRI r\m=ne
Pre[edintele Traian B\-
sescu a declarat ieri c\ nu e-
pre[edintele ]\rii face, conform
Constitu]iei, doar o formalitate,
de semnare a decretului de nu-
mire“, a subliniat Crin Anto-
nescu.
a BLAGA R|SPUNDE ATA-
CURILOR LIBERALE: Secretarul
general al Partidului Democrat
(PD), ministrul Administra]iei [i
Internelor Vasile Blaga, a r\s-
puns duminic\ seara, `nainte de
reuniunea s\pt\m=nal\ a con-
ducerii partidului organizat\ la
sediul din Aleea Modrogan, ata-
curilor lansate la Ploie[ti din
partea unor lideri ai Partidului
Na]ional Liberal (PNL). ~ntrebat
ACTUALITATE
~n jude]ul Maramure[ sunt
afectate de inunda]ii locali-
t\]ile L\pu[, Bistra, Copalnic,
Dumbr\vi]a [i T=rgu Frumos.
~n jude]ul Tulcea, `n comuna
Sm=rdan sunt inundate 25 de
case [i 393 ha teren arabil, `n
comuna I. C. Br\tianu trei gos-
pod\rii, `n comuna Ceatalchioi,
sat P\tl\geanca 12 gospod\rii
[i `n comuna Jijila 473 ha teren
arabil. Directorul de la Admi-
nistra]ia Na]ional\ de Hidrolo-
xist\ o b\t\lie pentru condu-
cerea serviciilor secrete.
„Nu exist\ o asemenea b\-
t\lie. Nu exist\ nici negocieri,
ci doar Constitu]ie [i legi. Es-
te regretabil c\ SRI a ajuns `n
mijlocul unor a[a-zise dispute
politice“, a spus [eful statului,
la [edin]a de bilan] al ac-
tivit\]ii din anul 2005 a SRI.
~n opinia [efului statului,
SRI lucreaz\ pentru cet\]enii
Rom=niei, nu `mpotriva lor,
iar serviciul „nu mai este la
dispozi]ia unei clici politice“.
„Pre[edin]ii vin [i pleac\, gu-
vernele vin [i pleac\, dar SRI
[i-a f\cut deja un reflex din
ap\rarea intereselor cet\]e-
nilor“, a spus Traian B\sescu.
B\sescu le-a mai cerut luni
ofi]erilor Serviciului Rom=n
de ziari[ti cu privire la de-
clara]iile venite `n ultima pe-
rioad\ din partea liberalilor cu
privire la diferendele referitoare
la Legea lustra]iei [i Consiliul
Na]ional pentru Studierea Ar-
hivelor Securit\]ii (CNSAS), Va-
sile Blaga a spus c\ democra]ii
nu se tem de deconspirarea poli-
]iei politice. „Nici tata nu a fost
informator al securit\]ii, nici
bunica nu a fost membr\ `n CC
(Comitetul Central al Partidului
Comunist Rom=n -n.n.)“, a afir-
mat liderul PD.
a MACOVEI VREA O SCUR-
TARE A PROCEDURILOR JUDI-
Mar]i, 4 aprilie 2006
gie, Ion Sandu, a precizat c\
num\rul mare de zone inun-
date se explic\ prin cantit\]ile
uria[e de ap\ c\zute `n luna
martie, de dou\ ori mai mari
dec=t este normal `n aceast\
perioad\ a anului. Ion Sandu a
spus c\ p=n\ la sf=r[itul s\p-
t\m=nii Administra]ia Na]io-
nal\ de Hidrologie nu va emite
nici o aten]ionare, `n sensul c\
precipita]iile nu vor dep\[i 25-
30 de l/mp. a
de Informa]ii (SRI) din terito-
riu s\ nu se lase antrena]i `n
jocuri politice f\cute de re-
prezentan]ii partidelor.
„Nu intra]i `n nici o combi-
na]ie cu vreun partid politic.
Nu ei v\ pot asigura func]ia.
Respinge]i orice `ncercare de
control din partea partidelor
politice a activit\]ii dumnea-
voastr\“, a declarat Traian
B\sescu, la bilan]ul SRI pe
2005. {eful statului a dat asi-
gur\ri c\ nu va folosi nicio-
dat\ SRI `n scopuri politice.
De ce a lipsit
T\riceanu de la
[edin]a SRI
Primul-ministru C\lin Po-
pescu-T\riceanu a declarat,
ieri, c\ prezen]a sa la bilan]ul
Serviciului Rom=n de Infor-
ma]ii (SRI) nu era nimerit\,
pentru c\ el pune accent pe
structurile guvernamentale -
ministere, agen]ii, autorit\]i -
[i nu pe serviciile secrete.
„Ca prim-ministru consi-
der c\, pentru punerea `n
aplicare a programului de gu-
vernare, trebuie s\ lucrez `n
primul r=nd cu ministerele,
cu autorit\]ile, cu agen]iile
care sunt `n structura Gu-
vernului. Vreau s\ fie foarte
clar: nu `n]eleg s\ fac politica
Guvernului cu institu]iile se-
crete“, a spus C\lin Popescu-
T\riceanu.
„Este o atitudine care m\
define[te ca prim-ministru `n
compara]ie cu ceilal]i pre-
mieri din 1990 `ncoace“, a
ad\ugat [eful Executivului. a
CIARE: Trebuie s\ ne ocup\m `n
mod serios de durata proceduri-
lor judiciare, `mi doresc s\ o
scurt\m, a afirmat ieri minis-
trul Justi]iei, Monica Macovei,
la o conferin]\ pe tema „Remedii
pentru durata excesiv\ a pro-
cedurilor judiciare“. Pe rolul
Parlamentului exist\ modific\ri
ale Codului de procedur\ penal\
cu scopul scurt\rii duratei pro-
cedurilor, a precizat ministrul
Justi]iei. Monica Macovei [i-a
exprimat dorin]a de a schimba
practica din sistemul judiciar, `n
sensul ca unele instan]e-pilot s\
acorde termene mai scurte. a
7
LUMEA PE SCURT
Jill Caroll
s-a `ntors acas\
Ziarista american\ Jill Carroll,
eliberat\ joia trecut\ dup\ 12
s\pt\m=ni de captivitate `n
Irak, a revenit duminic\ `n
SUA, dup\ o scurt\ escal\ la
baza american\ de la Ramstein
(Germania), au relatat ieri AFP
[i AP. Jill Carroll, `n v=rst\ de
28 de ani, nu a f\cut declara]ii
la sosirea sa, duminic\ dup\-
amiaza (ora local\), pe aeropor-
tul interna]ional Logan din
Boston. Ea anun]ase s=mb\t\,
`ntr-un text citit s=mb\t\ la te-
leviziune de patronul de la
Christian Science Monitor, c\
`n timpul ultimei nop]i de cap-
tivitate r\pitorii au obligat-o s\
participe la o `nregistrare video
de propagand\, spun=ndu-i c\
o vor l\sa s\ plece dac\ accep-
t\ s\ „coopereze“. „Lucrurile pe
care am fost for]at\ s\ le spun
sunt luate acum de unii drept
vederile mele personale, dar nu
este a[a. Cei care m-au r\pit [i
l-au ucis pe Alan Enwiya
(translatorul ei) sunt ni[te cri-
minali“, a insistat Jill Carroll.
Centrul Europei,
sub ape
Autorit\]ile cehe au decretat
starea de urgen]\ `n [apte
regiuni ale ]\rii [i au continuat
ieri evacuarea locuitorilor din
zonele amenin]ate de inunda]ii,
transmit agen]iile de pres\ in-
terna]ionale. ~n jur de o mie per-
soane au fost evacuate la
Novosedly (200 de kilometri sud-
est de Praga), `n timp ce nive-
lurile r=urilor Dyje [i Jevisovka
continu\ s\ creasc\. Evacu\ri
de persoane au avut loc [i `n
ora[ul Olomouc (250 km sud-est
de Praga), din cauza rev\rs\rii
Moravei. La nord, ora[ul
Hrensko, situat la grani]a cu
Germania, se afl\ complet sub
apele rev\rsate ale fluviului
Elba. Autorit\]ile se a[teptau
ca nivelul Elbei s\ ating\ ieri
aproape 9 metri peste nivelul
obi[nuit. ~n Germania, peste o
mie de persoane [i-au p\r\sit
locuin]ele, inclusiv `n ora[ul
Dresda, unde totu[i apele cresc
mai lent dec=t se anticipa. ~n
Austria, un dig a cedat ieri,
oblig=nd la evacuarea par]ial\
a satului Dürnkrut, situat la 45
de kilometri nord-est de Viena,
cu o popula]ie de peste 2.000 de
locuitori. ~n centrul Serbiei,
alunec\rile de teren au provo-
cat pagube materiale estimate
la 50 de milioane de dolari, a
anun]at ministrul Investi]iilor,
Velimir Ilic. Peste o mie de
alunec\ri de teren au distrus
sute de case, zeci de drumuri [i
zeci de mii de hectare de
p\m=nt arabil, amenin]=nd
sate `ntregi.
Ehud Olmert
va fi `nvestit [ef
al Guvernului
Premierul israelian interimar
Ehud Olmert va fi `nvestit du-
minica viitoare `n func]ia de
[ef al Guvernului, `n cursul
urm\toarei reuniuni a cabine-
tului s\u, potrivit edi]iei de
ieri a cotidianului „Yediot
Aharonot“, informeaz\ AFP.
Decizia Guvernului nu va fi
efectiv\ dec=t din 14 aprilie,
dup\ perioada legal\ de 100 de
zile necesar\ pentru a-l de-
clara inapt pe premierul Ariel
Sharon, dac\ `n acest interval
de timp acesta nu iese din
starea de com\ profund\ `n
care a intrat `n urma atacului
cerebral din 4 ianuarie. Ehud
Olmert conduce partidul
Kadima (centru-dreapta), care
a c=[tigat alegerile legislative
din 28 martie [i ar urma `n
principiu s\ fie desemnat de
pre[edintele israelian Moshe
Katzav pentru a `ncerca s\
formeze viitoarea coali]ie gu-
vernamental\. a
8 Mar]i, 4 aprilie 2006
„Nu vom avea cutremure mari c=]iva ani buni“
a „V\ spun, cu 95% probabilitate, c\ nu vom avea cutremure catastrofale `n urm\toarea perioad\ `n Rom=nia“ a „Intensitatea, de
exemplu la 4 martie, la Foc[ani a fost VII [i `n Bucure[ti a fost IX,5 iar la Cluj de II-III. Intensitatea exprim\, ca s\ l\murim, gradul de
distrugere“ a „~ntre 1970-1977 standardul de proiectare a cl\dirilor `n Bucure[ti, adic\ intensitatea de proiectare, a fost redus\ la
jum\tate, pentru a se face economie la o]el“ a „Exist\ tsunami `n Marea Neagr\, nu ca cele care sunt `n Japonia, dar exist\“ a Un
interviu cu Gheorghe M\rmureanu, directorul Institutului Na]ional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica P\m=ntului (INCDFP) a
- Domnule profesor, pe-
rioada de gra]ie pe care
a]i dat-oo, `n urm\ cu
c=]iva ani, respectiv un
mare cutremur `n 2006,
a expirat [i deja `n Ro-
m=nia au ap\rut multe
discu]ii [i mul]i comenta-
tori sau speciali[ti care
sus]in c\ un astfel de cu-
tremur se apropie. C=nd
ar putea avea loc un ast-
fel de cutremur `n Rom=-
nia, un cutremur cata-
strofal, [i cum comenta]i
genul acesta de dezba-
teri?
- Dac\ mai ]ine]i minte, `nc\
din 1998, pentru c\ se discuta
atunci problema c\ vine anul
2000 [i este sf=r[itul lumii, am
spus c\ p=n\ `n 2006 nu vom
avea un cutremur catastrofal, [i
nu a fost. Tot atunci am spus c\
dup\ 2006 vom discuta [i vom
vedea care este, de fapt, situa-
]ia. ~n problema cutremurelor
nu este vorba de ghicit, ci de o
analiz\. Am spus c\ p=n\ `n
2006 nu vom avea un cutremur
catastrofal. Acum, [ti]i foarte
bine ce s-a `nt=mplat `n Asia.
Noi [tiam sigur [i avem o ana-
liz\ determinist\. Aceasta ana-
liz\ este prezentat\ `ntr-o carte
a domnului Liviu Constantines-
cu [i a domnului doctor docent
Dumitru Ionescu, `n care este o
analiz\ f\cut\ pe 600 de ani [i
[tiam c\ dup\ 2006 urmeaz\ o
situa]ie extrem de critic\ pen-
tru blocul tectonic care generea-
z\ cutremurele din Asia.
S-a `nt=mplat! A]i v\zut ce s-a
`nt=mplat `n Sumatra, dup\
aceea `n Pakistan, `n Afganistan,
acele cutremure extrem de pu-
ternice pentru c\ un cutremur
cu magnitudinea 9,4 este ceva
fantastic ca energie consumat\.
Faptul c\ aceast\ energie s-a
desc\rcat `n zon\ m\ face s\
cred, [i v\ spun, cu 95% probabi-
litate, c\ nu vom avea cutre-
mure catastrofale `n urm\toa-
rea perioad\ `n Rom=nia, pentru
c\ Vrancea este sub puternic\
influen]\ a acestei zone tecto-
nice a blocului indo-australian.
M\ refer `n special la India, pen-
tru c\ India `n mezozoic era un-
deva unde este Antarctica acu-
ma. Uita]i-v\ ce distan]\ formi-
dabil\ este de acolo.
„Nu-mi d\ voie
con[tiin]a
profesional\ s\ spun
c\ suntem preg\ti]i“
- Dumneavoastr\ a]i fost
profesor de structur\ de
rezisten]\. Crede]i c\ `n
acest moment cl\dirile
din Rom=nia sunt preg\-
Sistem de avertizare la Mangalia
- Ce crede]i c\ ar tre-
bui f\cut `n viitor pen-
tru a `mbun\t\]i [i
mai mult aceste sis-
teme de avertizare `n
timp real `n sensul de
a salva oamenii `n mo-
mentul c=nd s-a ar pro-
duce un cutremur ca-
tastrofal?
- Avem multe de f\cut. Vom
vedea cum vom face s\ imple-
ment\m sistemul nostru m\car
pentru gaz metan. Nu [tiu c=t\
lume va reu[i s\-[i pun\ la in-
trarea `n bloc acest sistem chiar
dac\ el este 200 USD (6 mil-
ioane de lei).
~n Dobrogea vom construi
un sistem integrat at=t pentru
tite pentru un seism ca-
tastrofal?
- Este o problem\ foarte com-
plicat\ [i nu-mi d\ voie
con[tiin]a profesional\ s\ spun
c\ suntem preg\ti]i. S\ nu ui-
t\m c\ `ntre 1970-1977 standar-
dul de proiectare a cl\dirilor `n
Bucure[ti, adic\ intensitatea de
proiectare, a fost redus\ la
jum\tate, pentru a se face eco-
nomie la o]el. ~n momentul de
fa]\ acele blocuri sunt cu bulin\
ro[ie. Eu nu [tiu `n ce m\sur\
acestea au fost puse pozitiv sau
negativ sau dac\ sunt bune sau
nu sunt bune. Exist\ la aceast\
or\ un program mondial de circa
205 milioane de dolari, iar pen-
tru consolidarea cl\dirilor este
de circa 75 de milioane de dolari.
Noi, la aceast\ or\, la Insti-
tut, lucr\m la noua hart\ de
hazard seismic a Rom=niei [i
am terminat harta microzonal\
a Bucure[tiului. ~n aceast\ har-
t\ Bucure[tiul este `mp\r]it `n
14 zone, fiecare fiind caracteri-
zat\ prin intensitatea maxim\
care poat\ s\ fie `n caz de
cutremur, accelera]ia maxim\ [i
partea fundamental\ maxim\.
„Ultimul mare
tsunami a fost
`n 1901 la Mangalia“
- Spune]i c\ Bucure[tiul
din punct de vedere seis-
mic seam\n\ cam peste
tot. Care sunt zonele cele
mai expuse unor seisme
puternice din ]ar\?
- Exist\ o hart\ a Rom=niei,
pentru c\ `n Rom=nia pe l=ng\
aceste cutremure produse `n
Vrancea, cutremure majore s\
spunem a[a, sunt zone seismice
`n Banat, unde se produc cu-
tremure de suprafa]\.
Aceste cutremure de supra-
fa]\ nu pot fi controlate de noi.
Pentru c\ un cutremur are
acolo 10-12 kilometrii ad=nci-
cutremure, c=t [i pentru tsuna-
mi. Cred c\ va fi, p=n\ la urm\,
calibrat, undeva `ntr-un ora[
care are [i activitate de iarn\ [i
de var\, deci o sta]iune, poate
Eforie.
Agen]ia Atomic\ de la Viena
ne cere s\ monitoriz\m cutre-
mure din apropierea centralei
nucleare de la Cernavod\. Noi
avem o sta]ie la T=rgu[or care
ne arat\ c=nd este cutremur `n
zon\, dar mai trebuie `nc\ dou\
sau trei.
Vom face un proiect, cred
imediat anul acesta, poate anul
viitor, pentru tsunami, pentru
c\, spuneam mai devreme, e-
xist\ tsunami `n Marea Nea-
gr\, nu ca cele care sunt `n
Japonia, dar exist\.
INTERVIU
me, unda seismic\ are o vitez\
de 0,8 secunde, deci `ntr-o se-
cund\ nu ai ce face, spre deose-
bire de Vrancea unde unda seis-
mic\ ajunge la Bucure[ti `n 30
de secunde.
Am v\zut ni[te exerci]ii, da-
c\ vre]i a[a copil\re[ti, oameni
care fugeau 10 etaje. N-ai
timp... p=n\ s\ te dezmetice[ti.
Am spus de Banat, urmeaz\
zona Cri[urilor, Maramure[.
Exist\ [i ni[te cutremure `n
partea Clujului - Gherla, locale,
destul de mici, 4,2-4,3 pe scara
Richter, care pot fi interesante.
Apoi exist\ zona F\g\ra[
foarte important\ [i cu efecte
foarte puternice asupra Sibiului.
A fost `n 1916, pe data de 26
ianuarie, un cutremur la ora
9.00 diminea]a care a produs
efecte c\tre Budapesta, deci nu
c\tre Bucure[ti.
Sunt multe cutremure [i `n
partea de sud a Transilvaniei,
dar sunt alte cutremure foarte
puternice `n partea de nord a
Dobrogei, `n partea de sud a
Dobrogei pentru c\ exist\ o
falie puternic\ numit\ {ablea
[i care produce [i tsunami `n
Marea Neagr\.
Ultimul mare tsunami care a
fost pe 31 martie 1901 a produs
la Mangalia valuri de 3-4 metri.
Ori, nu cred c\ este f\r\ efecte
un val de 4 metri s\ fii pe plaj\
[i s\ te prind\ pentru c\ practic
te-a omor=t.
~n partea de nord a Dobrogei
exist\, la contactul dintre dou\
mari blocuri tectonice, cutre-
mure de suprafa]\.
Mai sunt cutremure moldave
`n jurul Tutovei, B=rladului [i
respectiv Vrancea care are cutre-
mure de suprafa]\ [i de ad=n-
cime. Cutremurele de suprafa]\
niciodat\ nu sunt mai mari de 5 [i
ceva, 5,4 dar este altceva foarte
interesant `ntre 40-60 de kilome-
tri ad=ncime nu exist\ nici un
cutremur `n Vrancea. Aici este o
ad=ncime care este moart\. Nu
are cutremure de loc. Este o curi-
ozitate pe care nu o `n]elegem.
{i mai exist\ cutremure `n
partea de nord spre Bucovina, de
fapt sunt `n Ucraina acum, zona
Mih\ile[ti. ~n 1914 a fost un
cutremur c=nd un sat s-a scufun-
dat cu 14-16 metri [i a ap\rut un
lac, a fost un cutremur local. Deci
practic toat\ Rom=nia este
cuprins\ de cutremure custrale
de suprafa]\ [i de marile cutre-
mure care sunt de ad=ncime din
Vrancea cu efectul respectiv.
- {i marele cutremure de
ad=ncime din Vrancea ce
zona ar putea afecta?
- Depinde. Dac\ seismele se
produc la o ad=ncime de p=n\ la
110 kilometri, acestea au efecte
foarte puternice asupra Bucu-
re[tiului, Giurgiului [i Sofiei,
iar dac\ sunt mai ad=nci de 130
de kilometri, atunci efectele
sunt c\tre Dobrogea, Moldova,
Basarabia.
„Nu are importan]\
ce magnitudine are
cutremurul, conteaz\
ce intensitate are“
- Revenind la cutremurele
vr=ncene, sus]ine]i c\
Vrancea ne va mai l\sa `n
pace cel pu]in c=]iva ani?
- Eu zic bine, `nc\ chiar bine
c=]iva ani! Cel pu]in prin anali-
zele pe care le-am f\cut, Vran-
cea nu este `nc\rcat\ pentru a
produce un cutremur puternic.
Vor fi cutremure `n jur de 6
grade Richter, dar care nu sunt
catastrofale pentru Rom=nia.
Deci vorbesc despre cutremure
`n Vrancea date de sursa seis-
mic\ de mare ad=ncime.
Singura zon\ cea mai pericu-
loas\ este Moldova Nou\, dac\
nu m\ `n[el, care poate genera
intensit\]i de p=n\ la 8 grade
Richter. Nu are importan]\ ce
magnitudine are cutremurul,
conteaz\ ce intensitate are, adi-
c\ cum s-a sim]it cutremurul.
Spre exemplu, dac\ spunem in-
tensitate VII `nseamn\ c\ vor
c\dea co[urile de pe cl\dire,
pere]ii sunt cr\pa]i, geamurile
sar `n sus. Intensitatea se m\-
soar\ pe o scar\ Mercalli. Ea
are XII trepte. Treapta a XII-a,
de exemplu, pe Mercalli `n-
seamn\ practic dispari]ia, cr\-
parea p\m=ntului.
La 4 martie am avut `n Bu-
cure[ti intensitate IX pe Mer-
calli. Intensitatea se scrie cu
cifre romane, pe c=nd magnitu-
dine se scrie cu cifre arabe [i ea
exprim\ energia eliberat\ de fo-
car. Deci dac\ spun c\ a fost un
cutremur de 7,2, `n toat\
Rom=nia este 7,2. Pe c=nd in-
tensitatea, de exemplu la 4 mar-
tie, la Foc[ani intensitatea VII
[i `n Bucure[ti a fost IX,5 iar la
Cluj de II-III. Intensitatea ex-
prim\, ca s\ l\murim, gradul de
distrugere. (R.M.)
 CALEA PELERINULUI Mar]i, 4 aprilie 2006 9
Unde s-au tradus `n limba rom=n\ primele legi
Pierdute `n negura tim-
purilor, `nceputurile M\n\s- Ast\zi vom poposi la M\n\stirea Govora din jude]ul
tirii Govora sunt obscure. In- V=lcea, unul dintre cele mai vechi ansambluri
teresat de originile acestei m\n\stire[ti din }ara Româneasc\ [i monument arhi-
m\n\stiri, arhitectul Ion Tra- tectonic medieval de o rar\ frumuse]e.
janescu a cules, pe la 1910, o M\n\stire de maici, cu hramul „Adormirea Maicii
legend\ de prin partea locului, Domnului“, M\n\stirea Govora este amplasat\ la
potrivit c\reia, `n locul ac-
tualei biserici, la `nceput s-a poalele dealului Co[ul Mare, pe raza comunei Mih\ie[ti,
aflat o biseric\ catolic\, pe la 6 kilometri de B\ile Govora [i la 18 kilometri de
funda]ia c\reia voievodul Ra- R=mnicu V=lcea, pe fosta mo[ie Hin]a. Numele
du cel Mare a ridicat actuala m\n\stirii vine probabil de la slavonescul „gavariti“,
m\n\stire ortodox\. O alt\ care `nseamn\ „a vorbi“, „a spune“ sau, prin extensie,
ipotez\ este sus]inut\ de prof. „izvor“, „murmur de izvor“, sau din dialectul traco-d
dac
Gh. T. Ionescu, care consider\ care `nseamn\ „adâncitur\“, vale cu multe izvoare.
c\ actuala m\n\stire ar fi luat
locul unor a[ez\ri ale catarilor
(sau bogomililor). ~ns\ argu- c\ egumenul de atunci, Iosif lui Vlad Dracul, cum reiese
mentele `n favoarea acestei Govoreanul, cump\ra câteva dintr-un document al lui
p\reri nu sunt foarte solide. loturi de teren `n ora[ (la Radu cel Mare, sau chiar spre
Râmnic probabil) de la Hijul. `nceputul aceluia[i secol, cum
O m\n\stire de secol XV Alt\ teorie consemneaz\ reiese din pomelnicul m\n\s-
faptul c\ ini]ial m\n\stirea de tirii, care `ncepe cu Mircea cel
Alt document care atest\ piatr\ ar fi fost cl\dit\ pe locul B\trân. M\n\stirea Govora este amplasat\ la poalele
vechimea m\n\stirii este un unei biserici ortodoxe mai dealului Co[ul Mare, pe raza comunei Mih\ie[ti din
hrisov datat la 27 septembrie vechi din lemn, ca multe alte Din secolul jude]ul V=lcea, la 6 km de B\ile Govora [i la 18 km de
1485, care consemneaz\ faptul m\n\stiri din ]ar\, `ns\ s\-
al XVII-lea `ncepe Rm. V=lcea. Leg\tura rutier\ cu m\n\stirea se face pe
p\turile arheolo- [oseaua na]ional\ Rm. V=lcea–Tg. Jiu. Pe calea ferat\,
gice din anii 1984- activitatea tipografiei m\n\stirea se afl\ la 12 km de Gara Govora
1985 nu au desco-
perit nici un fel de ~n perioada domniei lui
nahul Anatolie (1782 - 1787) c\ `n 1890, c=nd la cl\direa re-
indiciu `n acest Vlad }epe[, `n 1440, m\n\s- ref\c=nd u[a cea mare a clo- [edin]ei episcopale de la R=m-
sens. Atunci s-a tirea a fost distrus\ de boierul potni]ei, stricat\ de Florea nic aveau loc lucr\ri de res-
constatat `n Albu cel Mare, dar `ntre 1492 Ho]ul, [i pict=nd bisericu]a cea taurare, episcopul Ghenadie
schimb c\, la sud [i 1496 a fost ref\cut\ de Vlad mic\ a egumenului Ilarion. En\ceanu s-a mutat temporar
de actuala bise- C\lug\rul [i Radu cel Mare. Dup\ aceast\ perioad\ de la Govora, s-au f\cut unele re-
ric\, mai existau ~n dorin]a de a instala aici `nflorire, evolu]ia m\n\stirii para]ii [i `mbun\t\]iri la cl\-
`nc\ funda]iile u- tiparni]a d\ruit\ de Mi- a culminat cu perioada de st\- dirile anexe ale m\n\stirii.
nei cl\diri vechi, tropolitul Petru Movil\ de la re]ie a arhimandritului Cons- Din nefericire, cutremurele
probabil din seco- Kiev, domnitorul Matei Ba- tandie (1805), care a arendat din 1940, 1977 [i 1986 au
lul al XI-lea. sarab a dispus `ntre anii 1640 p\gubos parte din mo[iile provocat mari pierderi acestui
Astfel, se con- [i 1645 executarea unor lu- m\n\stirii pe mai mul]i ani, sf=nt l\ca[.
sider\ c\ aceast\ cr\ri de repara]ii generale. atr\g=nd astfel multe datorii De la 20 iulie 1959, c=nd
cl\dire, neexcava- Aceasta se `nt=mpla `n timpul m\n\stirii. printr-un act arbitrar regimul
t\ total din cauza egumenului Meletie, unul comunist a modificat statutul
amplas\rii par]ia- dintre cei mai importan]i ~n 1959 a devenit a[ez\m=ntului monahal de la
le sub actuala bi- stare]i ai m\n\stirii. Govora, `n aceast\ m\n\stire
seric\, este bise- Un alt stare] important a m\n\stire de maici vie]uiesc maici. Prima dat\ au
rica original\ a fost ieromonahul Paisie (1683- fost aduse 21 de c\lug\ri]e de
1715), `n timpul c\ruia bise- Egumenii (greci de origine)
m\n\stirii (Gh. T. care i-au succedat au accentu- la M\n\stirea Bistri]a. Odat\
Cantacuzino). rica m\n\stirii a fost ref\cut\ cu venirea lor aici, a `nceput un
at starea de dec\dere `n care
Biserica M\n\stirii Govora este ~n lipsa altor [i extins\, iar interiorul a fost se afla m\n\stirea judecându- amplu proces de refacere [i
dovezi sau izvoare zugr\vit a[a cum se vede [i se cu creditorii, pentru ca `n modernizare a vie]ii monahale
construit\ `n plan treflat cu o singur\ scrise, presupune- ast\zi. Acela[i stare] a ref\cut
turl\ a[ezat\ pe naos. Pere]ii rile `n ceea ce 1814 toate averile m\n\stirii din acest sf=nt l\ca[, ast\zi
[i a sporit mijloacele de `ntre- s\ fie trecute `n posesia M\n\stirea Govora reprezen-
exteriori sunt drep]i, singura orna- prive[te momen- ]inere ale c\lug\rilor, de alt- t=nd una dintre bijuteriile
Epitropiei Spitalului Str\ini-
menta]ie arhitectonic\ fiind un brâu tul `ntemeierii l\- fel toate repara]iile fiind f\cu- lor. ~n 1863, `n mijlocul mona- artei medievale rom=ne[ti,
cu trei funii ce o desparte `n dou\. ca[ului de cult duc te pe cheltuiala m\n\stirii. hilor de la Govora a fost insta- care, de[i `ntr-o lupt\ cu tim-
Decora]iunea mural\ interioar\, la concluzia c\ a- Alte repara]ii, la chilii [i lat stare]ul Nicandru care a pul, [i-a p\strat str\lucirea.
`n schimb, este deosebit de bogat\, cesta s-ar fi `n- trapeza m\n\stirii, au fost stat p=n\ `n anul 1882. ~n pe- ~ntregul ansamblu a fost
lucrat\ `n tehnica fresco tâmplat pe unde-
va spre mijlocul
f\cute de c\tre stare]ul {te-
fan M\n\stireanu (1762-
rioada sa de st\re]ie au fost renovat `ntre anii 1957-1969,
de zugravi cunoscu]i ai epocii secolului al XV- ref\cute chiliile, ad\ug=ndu- iar ultima repara]ie a fost
1774; 1778-1782), lucr\rile fi- se `nc\ un etaj deasupra celui efectuat\ `ntre anii 1986-
brâncovene[ti, semn\turile acestora lea, probabil chiar ind continuate de Mihail Te- existent. {i datorit\ faptului 1988. a
fiind `nc\ bine conservate `n timpul domniei toianu (1775-1778), ieromo-

Prima carte de legi ap\rut\ `n limba rom=n\

Pe l=ng\ valoroasa pictur\
care `mbrac\ pere]ii interiori
ai bisericii M\n\stirii Govora,
`n interior vizitatorii pot ad-
mira frumoasa catapeteasm\
original\ sculptat\ `n lemn `n
stil br=ncovenesc.
Printre valorile de art\ pe
care le ad\poste[te M\n\s-
tirea Govora se num\r\: un
epitrahil d\ruit de Radu cel
Mare cu broderie lucrat\ `n fir
de aur-argint [i m\tase (sunt
broda]i Iisus, Maica Domnu-
lui, Sf=ntul Ioan [i al]i sfin]i);
icoana Maicii Domnului Hodi-
ghitria (sau C\l\uzitoarea, `n
care Maica Domnului este re-
prezentat\ cu pruncul `n bra-
]e, amândoi cu fa]a spre cel
care prive[te); icoana Maicii
Domnului ~ndurerat\ etc.
Muzeul m\n\stirii p\s-
treaz\ un clopot spart `n greu-
tate de 250 kg, care dateaz\
din timpul domniei lui Vlad
}epe[, a[a cum afl\m din in-
scrip]ia de pe el: „S-a turnat
acest clopot `n numele lui
Dumnezeu [i al Sfântului Ni-
colae 6965 (1456-1457)“. Go-
vora s-a `nscris pe lista m\-
n\stirilor de cultur\ din ]ar\,
dar [i `n istoria neamului
rom=nesc prin `ntemeierea `n
incinta sa, `n anul 1637, `n
timpul lui Matei Basarab, a
unei tipografii, devenind ast-
fel a doua tipografie cunoscu-
t\ din }ara Româneasc\, du-
p\ tip\riturile din Ardeal ale
lui Coresi. ~nc\ din primii ani
de func]ionare, de sub teascu-
rile acestei tipografii au cunos-
cut lumina tiparului lucr\ri
mari ale culturii medievale
române[ti, precum Psaltirea
slavoneasc\ la 1637 [i, mai
ales, la 1640 prima lucrare ti-
p\rit\ `n limba român\ Pra-
vila bisericeasc\ (cunoscut\
sub denumirea de Pravila de
la Govora), `n traducerea c\-
lug\rului Mihail Moxa.
Egumenul Meletie Macedo-
neanul, cel care a suprave-
gheat [i `ncurajat activitatea
de tip\rire, este unul dintre
cei mai mari stare]i ai m\n\s- Pagina de titlu a Pravilei
tirii, `n cei numai 4 ani cât a de la Govora (român\),
condus l\ca[ul (1636-1640) l-a 1640, aflat\ la Biblioteca
transformat `n cel mai impor- Academiei, Bucure[ti.
tant [i mai bogat a[ez\mânt
monahal al ]\rii din acel veac.
Pe verso paginii de titlu
~nc\perile `n care a func]ionat se afl\ Stema
vechea tipografie mai exist\ [i }\rii Române[ti. Prefa]a
ast\zi. (sursa principal\: [i epilogul sunt scrise
wikipedia.com) `n slavon\

Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN

10 Mar]i, 4 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT Un t=n\r de 28 de ani a stat 15 ani cu o otit\ netratat\

Primarul unei
comune vasluiene
are TBC
Autorit\]ile din jude]ul Vaslui
sunt `n alert\ dup\ ce au aflat
c\ primarul comunei Bogd\ni]a
are TBC pulmonar, BK pozitiv
cu complica]ii `n zona inimii.
Potrivit medicului Daniela
Boi[teanu de la Spitalul Clinic
de Pneumologie Ia[i, primarul
Florin Bleoju, `n v=rst\ de 40
de ani, are tuberculoz\ pul-
monar\ infiltrativ\ bilateral\,
pericardit\ TBC, BK pozitiv [i
i-ar fi putut infecta pe cei cu
care a intrat `n contact.
Primarul comunei Bogd\ni]a
nu a [tiut c\ este bolnav [i a
pus starea mai proast\ de
s\n\tate pe care o avea pe
seama oboselii [i a stresului.
Consecin]ele acestui caz ar
putea fi destul de grave,
deoarece, `n calitate de primar,
Florin Bleoju a intrat `n contact
cu multe persoane, salaria]i ai
Prim\riei, colegi de partid, [efi
de la jude] [i localnici. Prefectul
jude]ului Vaslui, Ioan Zaharia,
a precizat c\ va merge la medic
pentru a face examen pul-
monar, la fel [i cei doi sub-
prefec]i, precum [i al]i salaria]i
ai Prefecturii.
Peste 100 de dosare
de desp\gubiri
`n jude]ul Vaslui
~n jude]ul Vaslui au fost depuse
117 dosare privind acordarea de
compensa]ii [i desp\gubiri
cet\]enilor rom=ni pentru
bunurile trecute `n proprietatea
statului bulgar sau pentru
bunurile sechestrate, re]inute
sau r\mase `n Basarabia,
Bucovina de Nord [i }inutul
Her]ei. Potrivit subprefectului
Sergiu Marian, p=n\ `n prezent
au fost analizate `n comisia
jude]ean\ aproxiamtiv 50 de
dosare. „Dosarele care au toate
documentele `n regul\ vor fi
evaluate de c\tre Comisia
tehnic\ de specialitate, pe
m\sura analizei lor `n Comisia
Jude]ean\ de aplicare a celor
dou\ acte normative. Apoi vor
fi expediate la Comisia
Central\, urm=nd ca aceasta s\
analizeze modul de aplicare a
celor dou\ legi“, a declarat sub-
prefectul Sergiu Marian.
Desp\gubirile se vor ridica la
zeci de miliarde de lei. Eugenia
Folescu, din Vaslui, a solicitat
14 hectare de teren agricol [i
dou\ case, precum [i un hectar
de p\dure, Eleonora }ugulea,
din B=rlad, a revendicat o cas\
[i 50 de hectare de p\m=nt,
Iacob Codi]\, din G\ge[ti, a so-
licitat desp\gubiri pentru trei
case [i 25,5 hectare de teren.
Comisia jude]ean\ a evaluat [i
dou\ dosare ale unor cet\]eni
bulgari. Zamfira Droahn\, din
Hu[i, a solicitat desp\gubiri
pentru un conac `n Cadrilater [i
10 hectare de teren. Al doilea
a Prof. univ. dr. Vasile Costinescu, [eful Clinicii ORL, a declarat c\ la pacien]ii care nu se prezint\
la timp la medic, otita poate evolua spre meningit\ [i, inevitabil, poate duce la moarte a
~n ultimele dou\ s\pt\m=ni sau infec]ii puternice. „Germenii precizat c\ `n cazul `n care ace[ti afec]iune. Unul dintre cazurile
medicii de la Clinica ORL a Spi- se men]in `n stare latent\, pri- pacien]i nu se prezint\ la timp la cele mai dificile a fost acela al u-
talului „Sf. Spiridon“ s-au con- mitiv\ [i produc unele modific\ri medic, otita poate evolua spre nui t=n\r de 28 de ani din B=r-
fruntat cu foarte multe cazuri de vasculare pe o mucoas\ deja a- meningit\ [i, inevitabil, poate lad, care suferea de otit\ de
otit\ cronic\, reactualizat\ pe fectat\, iar `n aceast\ perioad\, duce la moarte. peste 15 ani.
fondul trecerii de la un anotimp de trecere `ntr-un alt anotimp, ~n cazuri de otit\ cornic\ re- „Avea dureri insuportabile,
la altul. Persoanele cu o astfel de devin activi. Pacien]ii acuz\ du- cidivat\ este obligatorie inter- pentru c\ a venit foarte t=rziu la
afec]iune nu se prezint\ din reri cumplite de cap. Infec]ia for- ven]ia chirurgical\, `n urma medic, `n faza `n care infec]ia
timp la medic, pentru tratamen- mat\ `n timp m\n=nc\ practic o- c\reia medicul elimin\ infec]ia `nainta spre endocraniu. Am in-
tul otitei, `n faza incipient\ a sul craniului [i ajunge `n veci- format\. ~n ultimele 15 zile, `n tervenit chirurgical [i i-am eli-
bolii, astfel c\ `n timp aceasta se n\tatea meningelui“, a declarat Clinica ORL au fost interna]i [i minat toat\ mastoida, iar acum
cronicizeaz\ [i poate provoca prof. univ. dr. Vasile Costinescu, opera]i nu mai pu]in de 10 pa- este bine“, a mai spus prof. Cos-
paralizie de facial, meningite [eful Clinicii ORL. Acesta a mai cien]i care sufereau de aceast\ tinescu. (O.B.)
Simularea la bacalaureat, 10% dintre ie[eni
nu mai pot
etapa „drama la limba rom=n\“ respira normal
a La simularea bacalaureatului de ieri a fost introdus\ o nou\ modalitate de
formulare a subiectelor a Subiectele la limba [i literatura rom=n\ au fost din cauza
dificile a La matematic\ vor disp\rea subiectele tip gril\, iar la geografie vor fi
introduse grafice [i interpret\ri de grafice a Camelia Gavril\, [efa ISJ, se
fumatului
a[teapt\ la un procent de promovabilitate de aproximativ 40% a Societatea Rom=n\ de Pneumologie
deruleaz\ prin intermediul spitalelor de
Dup\ rezultatele foarte pneumoftiziologie din ]ar\ o campanie de
slabe ob]inute de elevii din `mbun\t\]ire a st\rii de s\n\tate a bol-
clasa a VIII-a la simularea navilor cu Bronhopneumopatie Obstructi-
testelor na]ionale a venit v\ Cronic\ (BPOC). Concret, campania
timpul celor din clasa a XII- const\ `n `ntruniri cu bolnavii, `n cadrul
a s\ `[i dovedeasc\ preg\ti- spitalelor de pneumoftiziologie, pentru
rea la simularea examenu- consilierea acestora privind `nceperea tra-
lui de bacalaureat. Ieri, a tamentului, renun]area la fumat. ~n ca-
avut loc simularea probei la
limba rom=n\ la care au
drul acestei ac]iuni, pe 14 aprilie va avea
loc la Ia[i o `nt=lnire `ntre bolnavii de
participat 5.290 de elevi, BPOC [i medicii pneumologi, `n `ncerca-
851 fiind absen]i, din to- rea de a-i face pe cei afecta]i de boal\ s\
talul de 6.141 de elevi `ns- `n]eleag\ necesitatea tratamentului [i
cri[i la aceast\ prob\. obligativitatea renun]\rii la fumat. „Tot
Elevii care au participat pe 14 aprilie pacien]ii care vor veni la `n-
t=lnire vor fi supu[i unor test\ri gratuite
la simularea de ieri au avut
surpriza unor subiecte difi- ale func]iilor respiratorii. Este extrem de
important ca to]i fum\torii s\ [tie c\ sunt
cile, dup\ cum crede Came- pasibili de BPOC [i c\ dac\ nu au acum cu
lia Gavril\: „Subiectele siguran]\ `n c=]iva ani vor face boala“, a
sunt dificile, sunt peste ni- declarat prof. univ. dr. Traian Mih\escu,
velul mediu [i aduc schim- tra referitoare la citit [i s\ dramatic, dintr-o dram\ directorul Spitalului Clinic de Pneumofti-
b\ri de accente“. Astfel, pri- ajung\ la o concluzie intro- studiat\. Aici elevii ar fi pu- ziologie din Ia[i. BPOC este o boal\ infla-
mul subiect a fost un text dus\ cu «consider c\», «cred tut prezenta Jocul ielelor de matorie cronic\ permanent\ a c\ilor aeri-
eminescian la care elevii c\». Subiectul solicit\ g=ndi- Camil Petrescu, Me[terul ene, care se `ngusteaz\, [i a pl\m=nilor,
erau solicita]i s\ explice cu- rea, logica, exprimarea unei Manole de Lucian Blaga care nu se mai golesc complet de aer.
vintele folosite cu sens de- p\reri personale bine argu- sau Iona de Marin Sorescu, La nivelul c\ilor aeriene apare [i o
notativ, s\ explice valorile mentate“, a precizat Came- unde cei mai iste]i puteau secre]ie pe care pacientul o expectoreaz\
stilistice ale timpurilor ver- lia Gavril\ care a ad\ugat prezenta lupta cu sinele prin tuse. ~n acest fel, organismul nu mai
bale, perfectul compus care c\ elevii erau obi[nui]i cu profund a personajului. prime[te o cantitate de oxigen suficient\.
corespunde trecutului, na- „scrisoarea“ sau „cererea“, „Este un subiect frumos, Boala apare mai ales dup\ v=rsta de 45 de
turii umane: „Este un test ani [i reprezint\ a patra cauz\ de mortali-
dar c\ se puteau u[or orien- provocator, interesant“, cre-
postum `n care se vorbe[te ta dup\ „mai frumoas\ sau de Camelia Gavril\ care a tate pe plan mondial, `n Europa la fiecare
dou\ minute fiind `nregistrat un deces din
despre iubiri trecute [i di- mai de folos z\bav\“. Totu[i, ad\ugat c\ baremul este
feren]a dintre geniu [i fiin- Camelia Gavril\ crede c\ foarte detaliat, astfel `nc=t cauza BPOC. „10% din popula]ia Ia[ului
sufer\ de BPOC `ntr-o form\ sau alta, iar
]ele obi[nuite“, a remarcat elevii puteau risca [i o argu- elimin\ destul de mult in-
Camelia Gavril\ care a a- tratamentul unui bolnav este de un milion
mentare contra, folosind ca tepret\rile. de lei pe lun\, `n form\ compensat\. Grav
mintit c\ textul se asea- argument utilitatea calcula- „Subiectele sunt formu- este faptul c\ tratamentul trebuie urmat
m\n\ cu Luceaf\rul. torului, „rival care ofer\ in- late diferit, se iese din [a- toat\ via]a, pentru c\ leziunile la nivelul
La subiectul al doilea, e- forma]ie `n timp rapid, ief- bloanele existente. La ma- c\ilor aeriene sunt ireversibile“, a mai ex-
levii au avut de redactat un tin, este u[or de accesat, dar tematic\ nu vor mai fi subi- plicat prof. Mih\escu.
text argumentativ `n care s\ care pierde forma unei lec- ecte tip gril\, iar la geogra- Exist\ foarte multe persoane care au
`[i exprime opinia referitor turi integrale“. fie vor fi introduse grafice [i BPOC [i care ajung la forme cronice din
la afirma]ia lui Miron Cos- Ultimul subiect le-a `n- interpret\ri de grafice. Este cauza neglijen]ei. O testare a obstruc]iei
tin: „Nu ieste alta mai fru- trecut pe celelalte `n dificul- normal s\ evolueze [i for- c\ilor aeriene nu dureaz\ dec=t 15 minute,
moas\ [i mai de folos `n toa- tate. Elevii au avut de a fa- mularea de subiecte, dar [i cabinetul `n care se fac aceste examin\ri,
t\ via]a omului z\bav\ de- ce cu drama, acestora li s-a s\ sporeasc\ implicarea din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie
c=t cetitul c\r]ilor“. „Aici e- cerut s\ prezinte evolu]ia modului de a g=ndi al elevi- fiind deschis de luni p=n\ vineri `ntre orele
levii trebuiau s\ porneasc\ rela]iilor dintre dou\ perso- lor, adaptarea la situa]ii 12.30-14.30. (Otilia B|LINI{TEANU)
de la o ipotez\ pro sau con- naje implicate `n conflictul noi“. (Oana RUSU)
poate transmite prin fax la num\rul

dosar analizat de Comisia
Jude]ean\ a fost al lui Toader
Lificiu, din B=rlad, care solici-
tase desp\gubiri pentru o cas\
[i un teren agricol, evaluate la
1,6 miliarde de lei vechi.
Muni]ie din timpul
r\zboiului `n gr\dina
unui boto[\nean
Un locuitor al comunei
Cucuteni-Durne[ti, care efectua
lucr\ri de prim\var\ `n
gr\dina sa, a descoperit c=teva
zeci de cartu[e de r\zboi, cali-
brul 7,62 milimetri, a declarat
maior Mihai Mateiuc
Fl\m=nzeanu, de la
Inspectoratul pentru Situa]ii de
Urgen]\ Boto[ani. Chema]i la
fa]a locului, speciali[tii
pirotehni[ti ai inspectoratului
au identificat ulterior alte 200
de cartu[e, precum [i un proiec-
til antitanc de 75 de milimetri,
muni]ie r\mas\ neexplodat\
din timpul celui de-al doilea
r\zboi mondial. a
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ concursul destinat comu-
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI-
NII LUMINII. Regulile acestui concurs
sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate paro-
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor
publica `n ziar, `ncep=nd cu data de 10
aprilie 2006, clasamente cu parohiile care
au cele mai multe abonamente la „Lumi-
na de Duminic\“ din fiecare protopopiat.
„ ~n clasament nu vor fi publicate de-
c=t primele zece locuri de la fiecare sec-
]iune (urban/rural) [i de la fiecare protopo-
piat `n parte. Condi]ia pentru a intra `n
acest clasament este ca o parohie s\ con-
tracteze minimum 10 abonamente la
„Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la
redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pentru a
avea o eviden]\ clar\ a parohiei din care
provin abona]ii. Modalitatea de abonare
este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lu-
mina de Duminic\“ [i sumele aferente
pot fi aduse direct la redac]ia din Ia[i, pe
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (la
biroul de preluare anun]uri de l=ng\
libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh
0232/406.225, prin e-mail la adresa
info@ziarullumina.ro sau telefonic, la
num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
numele, prenumele [i adresa exact\ a
abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin
mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens
se va contacta d-l Jic\ Aionoaie la nu-
m\rul 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
Nu se vor lua `n considerare listele de
abona]i pentru care nu s-au trimis [i
sumele aferente.
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din
mediul urban [i separat un clasament cu
parohiile din mediul rural. Cele dou\ paro-
hii c=[tig\toare de la fiecare categorie vor
primi din partea ziarului „Lumina“ c=te un
pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un
num\r egal de abonamente, c=[tig\toare
va fi declarat\ parohia cu cele mai pu]ine
familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL
COTIDIANULUI LUMINA)

O familie din cartierul Mircea cel B\tr=n
are datorii de 500 de milioane la `ntre]inere
a Din cauza datoriilor foarte mari, fie la `ntre]inere, fie la chirie, 40 de
chiria[i ai Prim\riei vor fi evacua]i `ncep=nd de s\pt\m=na viitoare a
Reprezentan]ii Prim\riei Ia[i
vor evacua `n perioada urm\toa-
re 40 de persoane din locuin]ele
administrate de Direc]ia de Ad-
ministrare a Patrimoniului Pu-
blic [i Privat din cadrul Prim\riei
Ia[i, deoarece au mari datorii, fie
la `ntre]inere, fie la chirie. Pentru
22 de chiria[i exist\ deja hot\r=ri
judec\tore[ti de evacuare, 14 din-
tre ace[tia urm=nd s\ fie evacu-
a]i s\pt\m=na viitoare. Restul
chiria[ilor care au hot\r=ri jude-
M=ine `ncepe t=rgul de carte Librex 2006
a M=ine, 5 aprilie, debuteaz\ cea de-a XIV-a edi]ie a T=rgului Na]ional de Carte „Librex“, `n
organizarea Muzeului Literaturii Rom=ne, SC Sedcom Libris, Prim\riei Municipiului Ia[i [i
Organiza]iei Patronale „Agora“ a Manifestarea are loc la Palatul Culturii, vizitatorii av=nd ocazia
s\ `[i cumpere c\r]i cu pre]uri reduse `n intervalul orar 10.00-18.00 de miercuri p=n\ vineri,
s=mb\t\ `ntre orele 10.00-19.00, iar duminic\, `n ultima zi a t=rgului, `ntre orele 10.00-14.00 a
Conform celor precizate de
Lucian Vasiliu, directorul
Muzeului Literaturii Rom=-
ne, edi]ia din acest an a T=r-
gului Na]ional de Carte „Li-
brex“ „veste[te“ celelalte t=r-
guri na]ionale, prilej cu care
organizatorii au decis in-
titularea manifest\rii „Pri-
m\vara c\r]ilor“, pentru a su-
blinia debutul acestor mani-
fest\ri, dedicate c\r]ilor.
La edi]ia din acest an vor
participa peste 100 de edituri,
o parte dintre acestea preg\-
tind publicului lans\ri de car-
te. De asemenea, conform ce-
lor precizate de Lucian Vasi-
liu, sunt de remarcat „Coloc-
viile de literatur\“, o parte
dintre comunic\ri fiind dedi-
cate „Anului Eliade“, precum
[i conferin]a lui Florin C=ntec
care va vorbi despre „Cartea
[i c\rturarul `n tranzi]ie.
Mircea Eliade `n documente
inedite“. „Interven]ia lui Flo-
rin C=ntec se anun]\ a fi in-
teresant\, av=nd `n vedere c\
acesta s-a `ntors din Chicago
unde a studiat despre opera
lui Eliade“, a precizat Lucian
Vasiliu.
De asemenea, momente
importante ale t=rgului sunt
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INSPEC}IE LA INSPEC-
TORII DIN JUDE}: O echip\ a
Ministerului Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) se afl\ pentru c=te-
va zile `n [colile din jude]ul Ia[i
cu o tematic\ de inspec]ie care
se refer\ chiar la inspec]iile [co-
lare. Astfel, conform celor pre-
cizate de Camelia Gavril\, in-
spector general al Inspectora-
tului {colar Jude]ean Ia[i (ISJ),
inspectorii de la MEdC vor fi
`nso]i]i de c\tre inspectorii de la
ISJ [i vor face o dubl\ evaluare,
at=t a activit\]ilor din [coal\,
c=t [i a modului de lucru al
inspectorilor. Printre [colile care
au fost propuse spre a fi v\zute
se num\r\ cele din Tome[ti,
Dancu, Podul Iloaei, {coala nr.
22, grupuri [colare din Ia[i, pre-
cum [i alte licee. (O.R.)
a ACCIDENT DE MUNC| LA
USAMV: Emil D., un tehnician
`n v=rst\ de 45 de ani, angajat al
Universit\]ii de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i, a fost transportat
ieri cu ambulan]a la Spitalul
Clinic „Sf. Spiridon“ dup\ ce a
suferit un accident `n laborato-
rul `n care lucra, `n urma explo-
ziei unei baterii. „Pacientul a
fost diagnosticat cu o plag\ cor-
c\tore[ti urmeaz\ s\ fie rediscu-
ta]i `n cadrul Comisiei de Fond
Locativ, deoarece este posibil s\
fi avut datorii mai mici [i s\ le fi
pl\tit `ntre timp.
Afar\ de cei cu hot\r=rii ju-
dec\tore[ti mai sunt al]i 18 chi-
ria[i considera]i samavolnici, de-
oarece fie le-a expirat contractul
de `nchiriere, iar Prim\ria a
refuzat s\ `l mai re`nnoiasc\, fie
au ocupat `n mod abuziv locu-
in]ele `n momentul `n care au
lans\rile de carte, printre
acestea remarc=ndu-se, `n
opinia lui Lucian Vasiliu,
trei titluri ale Editurii „Pa-
ralela ’45“ care apar]in unor
scriitori ie[eni sau moldo-
veni. Lucian Vasiliu a dorit
s\ mai remarce [i participa-
rea la t=rg a Editurii „Trini-
tas“ [i a Editurii Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“ cu o serie
de titluri importante.
Nu vor lipsi premiile tra-
di]ionale ale t=rgului, `n nu-
m\r de dou\sprezece: Mare-
le Premiu LIBREX – pentru
cel mai valoros program edi-
torial, Premiul „Ovidiu“ –
pentru editarea culturii cla-
sice, latine [i neoromanice,
Premiul „Socec“ – pentru
promovarea culturii rom=ne
contemporane, Premiul „{a-
raga“ – pentru cea mai im-
portant\ edi]ie critic\, Pre-
miul „Best Seller“ – pentru
cartea de cultur\ cu cel mai
mare succes de libr\rie, Pre-
miul „Otilia Cazimir“ – pen-
tru editarea de literatur\
pentru copii [i tineret, Pre-
miul „Dosoftei“ – pentru bi-
bliofilie, Premiul „Vasile Po-
gor“ – pentru importul de
carte, publica]ii culturale [i
nean\, cu corp str\in [i arsur\
la nivelul ochiului drept. I s-au
acordat `ngrijiri `n urgen]e [i a
fost dirijat apoi spre Clinica de
Oftalmologie a spitalului pentru
consult de specialitate. Prognos-
ticul este favorabil, `n sensul c\
plaga nu este at=t de sever\
`nc=t s\ pun\ `n pericol vederea
pacientului“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u, purt\torul de
cuv=nt al spitalului. (O.B.)
a PRIM|RIA IA{I VA AN-
GAJA UN EXPERT EVALUATOR:
Prim\ria Municipiului Ia[i orga-
nizeaz\ ast\zi o selec]ie de ofer-
te pentru `ncheierea unui con-
tract cu un expert evaluator de
terenuri [i imobile. Acesta ur-
meaz\ fie s\ fac\ expertize pen-
tru prim\rie, fie contraexpertize
`n cazul celor aduse de cet\]eni,
care par a fi mai dubios `ntocmi-
te. P=n\ `n prezent, exertizele e-
rau f\cute tot de exper]i autori-
za]i, `ns\ reprezentan]ii Prim\-
riei au decis s\ `ncheie un con-
tract cu unul de care s\ se poat\
fi folosit oric=nd este nevoie.
„Dac\ vom avea [i noi evaluato-
rul nostru, nu va mai fi riscul ca
un teren sau un imobil s\ fie e-
valuat necorespunz\tor“, a de-
clarat directorul tehnic al Prim\-
riei Ia[i, Mihai Chirica. (N.P.)
ACTUALITATE
fost eliberate de al]ii. Cei 18
chiria[i samavolnici vor fi
evacua]i `n trei tran[e, primii 5
urm=nd s\ plece chiar s\pt\-
m=na viitoare. Evacu\rile au
fost votate `n cadrul unei [edin]e
de Consiliu Local din iarn\, con-
silierii specific=nd c\ sunt de
acord cu evacuarea, dar aceasta
s\ fie f\cut\ dup\ ce se va `n-
c\lzi vremea. Dintre cei care de-
]in datorii la `ntre]inere, campi-
oni `n topul datornicilor sunt lo-
[tiin]ifice, Premiul „Ioan Pe-
tru Culianu“ – pentru cea
mai important\ editur\ care
cultiv\ literatura diasporei
rom=ne[ti, Premiul „Mihail
Kog\lniceanu“ – pentru edi-
tarea c\r]ii [tiin]ifice [i de
specialitate, Premiul „Theo-
fil Simensky“ – pentru edi-
tarea literaturii universale,
[i Premiul „Lauren]iu Ulici“ –
pentru antologie literar\. La
acestea se adaug\ alte dou\
premii noi: „Theodor Pallady“ -
pentru cartea de art\, [i Pre-
miul Multimedia. De aseme-
nea, se vor acorda [i diplome
speciale pentru personalit\]i
marcante ale vie]ii [i culturii
rom=ne[ti (Premiile Opera
Omnia), precum [i pentru di-
fuzorii de carte.
Comisia care va stabili
c=[tig\torii acestei edi]ii a
T=rgului Na]ional de Carte
este format\ din scriitorul
Ioan Holban, directorul SC
Sedcom Libris SA Ia[i, pre-
[edinte al Organiza]iei Pa-
tronale „Agora“ a Distribui-
torilor de Carte din Rom=-
nia, Petru Radu, Lucian Va-
siliu - director al Literaturii
Rom=ne, Valentin Ciuc\ -
critic de art\, Dan M\nuc\ -
profesor la Facultatea de
Litere a Universit\]ii „Al. I.
Cuza“, Valeriu Stancu - se-
cretar al Uniunii Scriitorilor
din Rom=nia - filiala Ia[i.
Acestora li se al\tur\ un
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor paci-
en]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensi-
une arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i
escarelor, profilaxia esca-
relor de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din
spital, `n care s\ se speci-
Mar]i, 4 aprilie 2006
catarii unui apartament cu pa-
tru camere din cartierul Mircea
cel B\tr=n, care au adunat da-
torii de aproape 500 de milioane
de lei, reprezent=nd at=t datori-
ile la chirie, c=t [i la `ntre]inere.
Din punctul de vedere al peri-
oadei `n care nu a pl\tit chiria,
`n top este un cet\]ean din
strada Ciric, care nu a pl\tit de
79 de luni chiria. De[i este o pe-
rioad\ at=t de mare de timp,
acesta a acumulat doar o datorie
de 15 milioane de lei, deoarece
chiria este foarte mic\. Pentru o
locuin]\ de la Prim\rie, chiria
este de aproximativ 200 de mii
de lei pe lun\. Locuin]ele care
vor fi evacuate sunt incluse `n
categoria celor convenabile, nu
sociale, acestea urm=nd a fi
acordate altor persoane. (N.P.)
La edi]ia din acest an
vor participa peste
100 de edituri,
a declarat Lucian
Vasiliu, directorul
Muzeului Literaturii
Rom=ne din Ia[i, unul
dintre organizatori
t=n\r scriitor, Dan Cojocaru,
cadru didactic la Univer-
sitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i.
(Oana RUSU)
fice procedurile medicale de
care ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din ga-
ma Gerovital [i Aslavital,
prin singura persoan\ au-
torizat\ din Ia[i, prof. dr.
Rodica Ghiuru, medic pri-
mar medicin\ intern\,
specialist `n geriatrie [i
gerontologie [i tratamente
homeopatice, prin inter-
mediul dr. Mihai Vieriu,
medic medicin\ general\,
doctor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
A `nceput
semaforizarea pe
{tefan cel Mare
Reprezentan]ii Direc]iei Servi-
ciilor Publice Municipale din
cadrul Prim\riei Ia[i au `nce-
put s\ monteze noi semafoare
pe bulevardul {tefan cel Mare
[i Sf=nt, lucr\ri ce vor fi finali-
zate p=n\ pe 23 aprilie. Este
vorba de semaforizarea a trei
intersec]ii cuprinse `ntre strada
Anastasie Panu [i Pia]a Unirii,
ce vor fi programate astfel `nc=t
s\ asigure o und\ verde din
fa]\ de la Palatul Culturii [i
p=n\ `n Pia]a Unirii. Potrivit
proiectului Prim\riei, va fi se-
maforizat\ intersec]ia str\zilor
Costache Negri cu bulevardul
{tefan cel Mare, intersec]ia
Colonel Langa cu acela[i bule-
vard [i intersec]ia Horia cu
{tefan cel Mare. Fiecare inter-
sec]ie va avea at=t semafoare
auto, c=t [i pietonale. „Semafoa-
rele sunt toate legate `ntre ele,
astfel `nc=t s\ asigure verde de
la Palatul Culturii [i p=n\ `n
Pia]a Unirii. Toate sunt noi [i
sunt prev\zute cu cronometru“,
a declarat directorul tehnic al
Prim\riei Ia[i. (N.P.)
Subven]ii
de 7 mii de lei pe
litrul de motorin\
Produc\torii agrcoli vor benefi-
cia [i `n acest an de un sprijin
din partea statului pentru
achizi]ionarea de motorin\, `n
cuantum de 7 mii de lei pe
litru. Astfel, dac\ un litru de
motorin\ cost\ 32 de mii de lei,
produc\torii agricoli vor pl\ti
doar 25 de mii de lei, restul ur-
m=nd a fi pl\ti]i de c\tre stat.
Deocamdat\ nu au ap\rut nor-
mele metodologice pentru acor-
darea acestei subven]ii, `ns\
proiectul a trecut deja de Parla-
ment, subven]ia urm=nd s\ fie
acordat\ cu certitudine.
Potrivit actului normativ,
fiecare de]in\tor de teren va
primi subven]ie pentru mo-
torin\, indiferent dac\ are sau
nu tractor. Cei care nu de]in
utilaje agricole, pot ceda drep-
turile la subven]ii de]in\torilor
de tractoare care le lucreaz\
terenul. Pentru fiecare tip de
lucrare agricol\ vor fi `ntocmite
normele de consum `n care va fi
prev\zut c=t\ motorin\ este
consumat\ pentru o suprafa]\
de teren la un anume tip de lu-
crare agricol\. Pentru a benefi-
cia de subven]ie, proprietarul
de teren trebuie s\ vin\ cu
dovada c\ are teren la Direc]ia
Agricol\, de unde va primi o
h=rtie, cu care va merge la
sta]iile de comercializare a com-
bustibililor. Reprezentan]ii ben-
zin\riilor vor completa h=rtiile
respective [i vor merge cu ele la
Direc]ia Agricol\ pentru a
primi banii. (N.P.)
Credite mai mari
pentru proiecte prin
Programul Fermierul
Conform declara]iilor directoru-
lui Agen]iei de Pl\]i pentru
Dezvoltare Rural\ [i Pescuit,
Liviu Bulgaru, s\pt\m=na vi-
itoare va fi emis un ordin al
Ministrului Agriculturii
P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale
prin care vor fi majorate
plafoanele maxime de creditare
pentru unele din m\surile [i
subm\surile Programului
Fermierul. Este vorba de
dublarea plafonului maxim de
creditare pentru m\sura 1.1, cu
privire la ~mbun\t\]irea pre-
lucr\rii [i marketingului pro-
duselor agricole [i piscicole, pre-
cum [i majorarea plafoanelor la
dou\ subm\suri din cadrul
m\surii 3.1, cu privire la in-
vesti]iile `n exploata]iile agri-
cole. Astfel, dac\ la m\sura 1.1
plafonul maxim era 250 de mii
de euro, `ncep=nd cu s\pt\m=-
na viitoare se va majora la 500
de mii de euro. (N.P.)
12 Mar]i, 4 aprilie 2006
PE SCURT Rapidul, bun de plat\
Nume noi
la CSM Ia[i
Doar [apte juc\tori de la
echipa de baschet CSM Ia[i
au f\cut deplasarea cu mi-
crobuzul la Arad, pentru jocul
cu West Petrom din localitate,
din cadrul Diviziei A mascu-
line de baschet. Din vechea
trup\ nu au mai r\mas dec=t
Mladenovic, Nicolae, Lobanov
[i Andrei Moldovanu, al]i doi
venind de la echipa a doua
din Divizia B, precum Alin
SPORT
Giule[tenii trebuie s\ tri-
mit\ `n contul clubului ie[ean
aproximativ 200.000 de dolari
pentru transferul lui Daniel
Pancu.
Magistra]ii de la Curtea de
Apel Ia[i au anulat contractul
prin care Vasile Drutc\, fostul
pre[edinte al Politehnicii Ia[i,
a solicitat clubului Rapid Bu-
cure[ti suma de 80.500 de
dolari [i a renun]at la aproape
200.000 de dolari. Dup\ mai
mul]i ani de procese, recur-
suri [i apeluri, Drutc\ a fost
condamnat la trei luni de
`nchisoare cu suspendare, pen-
tru comiterea infrac]iunilor de
fals [i uz de fals `n cazul trans-
ferului lui Daniel Pancu de la
Rapid la Cesena.
Sentin]a este definitiv\,
astfel c\ Poli are [anse mari s\
recupereze de la clubul din
Giule[ti suma de aproape
200.000 de dolari. „Vom pre-
zenta hot\r=rea judec\toreas-
c\ clubului Rapid, cu care spe-
r\m s\ ajungem la o `n]elegere
pe cale amiabil\. Dac\ nu ne
vom `n]elege, clubul ie[ean
poate intenta un proces civil“,
a declarat avocatul clubului
din Copou, {tefan Damian.
La r=ndul s\u, pre[edintele
lui Poli, Sorin Boca, a declarat
c\ va `nainta documentele ne-
cesare FRF, urm=nd ca forul
fotbalistic s\ oblige clubul
Rapid s\ pl\teasc\ suma de
bani. „Vom face tot ce ne st\
`n putin]\ s\ recuper\m
banii, pentru c\ sunt ai clubu-
lui“, a precizat Boca.
Scandalul s-a iscat `n anul
1999, atunci c=nd Daniel Pan-
cu a fost transferat de la Rapid
la Cesena, pentru suma de 1,2
milioane de dolari. Conform
`n]elegerii dintre Poli [i Rapid,
`ncheiat\ `n anul 1996, c=nd
„Pancone“ a p\r\sit Copoul
pentru a juca `n Giule[ti, ie-
[enii trebuiau s\ primeasc\ un
procent de 25% din transfer,
adic\ 300.000 de dolari. Vasile
Drutc\, pe atunci pre[edinte al
lui Poli, a b\tut palma cu
Rapid pentru numai 80.500 de
dolari, renun]=nd la restul
banilor. (N.P.)

„Nu te sup\ra, na[ule!“

Moldovanu [i Constantin
Amarghioalei, la care s-a mai
ad\ugat basarabeanul Oleg
Doro[, care a bifat al doilea
joc `n acest sezon pentru CSM
Ia[i. Dup\ o c\l\torie extrem
de obositoare chiar `n ziua
partidei, elevii lui Radu
Boi[teanu au fost o prad\
sigur\ pentru forma]ia
preg\tit\ de Dragan
Petricevic, ar\denii
impun=ndu-se `n fa]a
ie[enilor cu categoricul scor
de 94-62 (25-11, 18-16, 26-15,
25-20). Punctele moldovenilor
au fost realizate de
Mladenovici 19, Nicolae 9,
Alin Moldovanu 4, Lobanov 9,
Doro[ 12, Amarghioalei 3 [i
Andrei Moldovanu 6. Dup\
meci, oaspe]ii au revenit cu
microbuzul `napoi la Ia[i,
str\b\t=nd astfel 1.400 km
`ntr-o zi [i o noapte!
Celelalte rezultate ale rundei
cu nr. 24 au fost: BCMUS
Pite[ti - Media[ 88-68, Asesoft
- Rapid 97-51, Dinamo - Poli
Cluj 89-84, CSU Sibiu - CSM
Oradea 102-93, Elba - CSU
Bra[ov 66-84. ~n aceast\
s\pt\m=n\, CSM va evolua
de dou\ ori pe teren propriu,
cu Elba (m=ine , `ntr-o par-
tid\ restant\) [i CSU Bra[ov
(s=mb\t\, `n etapa a 25-a),
ambele confrunt\ri fiind pro-
gramate `n Sala Polivalent\
`ncep=nd cu ora 17.00. ~n
aceste ultime dou\ meciuri
ale sezonului regulat, singura
problem\ a ie[enilor este
g\sirea banilor necesari
achit\rii baremurilor de arbi-
traj. Alte probleme, inclusiv
aspectul sportiv, nu intere-
seaz\ pe nimeni! (D.T.)
Viitor fin al pre[edintelui
dinamovist Gigi Ne]oiu,
Daniel Rednic nu are nici
un resentiment dup\ golul
care a adus ie[enilor un
punct `n fief-ul lui Dinamo.
„Gigi Ne]oiu mi-e na[ doar
`n afara terenului, pe
gazon suntem rivali [i
vreau s\-l bat“, spune
fotbalistul ie[ean.
de Narcis POHOA}|
La primul meci ca titular
pentru Poli `n acest retur,
Daniel Rednic a reu[it s\
`nscrie unul dintre cele mai
importante goluri ale echipei
din acest sezon. Pe terenul lid-
erului Dinamo, dup\ o prim\
repriz\ dominat\ clar de c\tre
gazde, reu[ita sa aduc=nd
Politehnicii un punct nesperat
`n fieful „c=inilor“. La final,
mijloca[ul ie[ean era extrem
de fericit, declar=nd c\ pe
gazon nu l-a interesat dec=t
presta]ia sa [i a echipei din
Copou, uit=nd de prietenia cu
unii juc\tori dinamovi[ti sau
de viitoarea leg\tur\ de rude-
nie cu pre[edintele „c=inilor“,
Gigi Ne]oiu.
Daniel Rednic (nr. 20, aici coment=nd o decizie a
arbitrului) a dat dovad\ de onoare `n meciul din {tefan
cel Mare, `nscriind un gol ce `ncurc\ serios echipa
na[ului Gigi Ne]oiu `n `ncercarea de a c=[tiga titlul
„Chiar dac\ Gigi Ne]oiu
`mi va fi na[ de cununie,
`nainte de meci [i pe teren nu
m-am g=ndit absolut deloc la
acest lucru. Vom fi rude, dar
pe teren suntem rivali oride-
c=teori voi juca `mpotriva
echipei sale. M\ bucur foarte
mult c\ am `nscris, cu at=t
mai mult cu c=t golul a `n-
semnat ob]inerea unui punct
pe terenul liderului [i `n
condi]iile `n care am jucat
f\r\ c=]iva juc\tori de baz\“,
spune Daniel Rednic, autorul
golului egalizator al lui Poli `n
disputa cu Dinamo. Acesta
sus]ine c\ echipa a intrat pe
teren `n repriza secund\ con-
vins\ c\ poate `ntoarce rezul-
tatul. „~n prima parte am ju-
cat cam timora]i, dar la pauz\
am sim]it cu to]ii c\ putem da
lovitura. Am ie[it mult mai
curajo[i de la vestiare [i, cu
pu]in noroc, mai puteam chiar
s\ `nscriem pe final. Oricum,
pentru noi e foarte bun [i
acest punct. Ne d\ speran]e c\
putem face `n continuare un
retur foarte bun“, a ad\ugat
mijloca[ul ie[ean.
La Constan]a
se pleac\ cu avionul
Conducerea clubului ie-
[ean a reu[it s\ fac\ rost de
fonduri pentru ca echipa s\
se deplaseze la Constan]a cu
un charter. Decolarea din
Ia[i este prev\zut\ s\ aib\
loc ast\zi, de la ora 17.00,
urm=nd ca ie[enii s\ se `m-
barce cu destina]ia Ia[i ime-
diat dup\ meciul cu Farul,
miercuri noaptea. „Am f\cut
eforturi pentru a merge la
Constan]a cu un charter,
pentru a-i scuti pe b\ie]i de
oboseal\, ]in=nd cont c\
s=mb\t\ avem un nou meci
extrem de important pe teren
propriu, cu FCM Bac\u. }in
s\ le mul]umesc foarte mult
oamenilor de afaceri din Ia[i
care ne-au sprijinit `n acest
demers al nostru cu fonduri“,
a precizat pre[edintele gru-
p\rii ie[ene, Sorin Boca. a

Meci sacrificat
Etapa a 13-a din cadrul
Diviziei A de rugby a fost una
cu ghinion pentru ie[enii de la
Poli Agro Unirea, care au
pierdut cu 3-79 (0-50) meciul
din deplasare cu Contor Zen-
ner Arad, forma]ia gazd\
lupt=nd pentru o clasare pe
podiumul campionatului.
~ntr-un meci `n care singurele
puncte ale oaspe]ilor au fost
reu[ite de Zaharia (printr-o
lovitur\ de pedeaps\), moldo-
venii au utilizat urm\toarea
formul\ de echip\: I. Lupu,
Onica, Formagiu – Alexa,
Bi[oc – Dru[c\, Co[eru,
F=nariu – Fl. Lupu, Zaharia –
Cernescu, Toma, Gavrila[,
Manea – Pricope. Au mai ju-
cat: Costache, Laz\r, Istrati,
Varvaroi, V\rzaru [i Cucu-
teanu. Dup\ meci, antrenorul
ie[ean Costel Verive[ a decla-
rat: „~n prima repriz\ mi-am
protejat titularii, care au in-
trat de-abia dup\ pauz\. Nu
am vrut s\ risc `n perspectiva
meciului din 8 aprilie, cu
Rulmentul B=rlad, dar tot nu
am reu[it, deoarece Alexa s-a
accidentat [i nu va juca `n
partida urm\toare“.
Celelalte rezultate: Dinamo –
„U“ Baia Mare 22-17, Farul –
Steaua 15-41, Petro[ani – „U“
Cluj 9-31, B=rlad – Suceava
29-16. Ie[enii ocup\ locul 8 al
clasamentului, cu 16 puncte.
~n etapa viitoare, pe 8 aprilie,
se vor disputa partidele:
Steaua – Dinamo, Baia Mare
–Petro[ani, Cluj – Arad,
Suceava – Farul [i Poli Ia[i –
B=rlad. (D.T.)
Ion Marin a fost demis de la Dinamo Surorile `ntre ele!
Ieri diminea]\, antrenorul echipei Penicilina a c=[tigat cu scorul de 3-
Dinamo, Ion Marin (foto), a fost demis
1 partida cu CSU Metal Gala]i, `n di -
de c\tre conducerea clubului, `n urma vizia A feminin\ de volei, surorile
rezultatului de egalitate `nregistrat Raluca [i Andreea Constantinescu fi -
s=mb\t\ cu Poli Ia[i (1-1), pe teren pro- ind rivale pe teren.
priu. ~n timp ce juc\torii s-au `ndreptat
c\tre cantonament, tehnicianul a ple- Voleibalistele de la CSU Metal
cat spre club, declar=nd: „Trebuie s\ Gala]i le-au `nvins pe colegele de com-
m\ duc s\ m\ `nt=lnesc cu [efii clubu- peti]ie de la Penicilina Ia[i de 3 ori `n
lui pentru rezilierea contractului. Am acest sezon, elevele lui Nicu Roibescu [i
stat o lun\ la Dinamo [i cred c\ este Sorin Pop dorindu-[i `ns\ revan[a `n
prea mult. Oamenii de aici au bani etapa a 7-a din grupa valoric\ pentru
mul]i [i `[i permit s\ m\ demit\ pentru locurile 5-10. Cu mult\ ambi]ie, `n pro-
pria sal\ de jocuri, ie[encele au reu[it
a aduce un nou antrenor“. Locul lui Ion
Marin pe banca tehnic\ va fi luat de ac- prima victorie `n fa]a dun\rencelor `n
acest sezon, c=[tig=nd cu scorul de 3-1
tualul selec]ioner al echipei na]ionale XIX-a, echipa lui R\zvan Lucescu a
de tineret, Florin Marin. `nvins cu scorul de 3-1 Poli Timi[oara, (25-20, 17-25, 25-22, 26-16) dup\ 84 de
chiar pe Bega, `n derby-ul rundei. Gaz- minute. La Penicilina au evoluat: Mu-
dele au deschis scorul prin Caramarin, ta[cu - Constantinescu, Androhovici,
Rapidul urc\ pe podium Diaconi]a, Ionescu, Rusu - C\]coan
din penalty, `n minutul 6, dup\ care
Dup\ un start ezitant de retur, cu o giule[tenii au pus st\p=nire pe joc [i (libero); Purice, T. Popa.
remiz\ pe teren propriu `n fa]a coda[ei au controlat clar ostilit\]ile p=n\ `n fi- De remarcat c\ `n cele dou\ echipe
FC Vaslui, Rapidul [i-a reg\sit ca- nal. Dubla lui Buga din minutele 30 [i au evoluat surorile Constantinescu,
den]a [i `ncepe s\ mearg\ ceas [i `n Raluca juc=nd pentru Penicilina, iar
52 a `ntors rezultatul `n favoarea Andreea pentru CSU Metal.
campionat, ca [i `n Cupa UEFA.
oaspe]ilor, iar golul lui Burdujan din La finalul jocului, antrenorul echipei
Duminic\, `n ultima partid\ a etapei a minutul 71 a consfin]it un succes clar ie[ene, Sorin Pop, ne-a declarat: „Chiar
[i meritat al trupei lui Lucescu junior. dac\ vorbim de un meci amical sau
Clasament
1. Dinamo 19 12 3 4 40-17 39p (+9)
Ambele echipe au `ncheiat meciul cu unul oficial, fiecare echip\ este obligat\
2. Steaua 19 11 6 2 32-11 39p (+12)
c=te un juc\tor `n minus, Ovidiu Petre s\-[i respecte ]inuta. De[i pentru noi
3. Rapid 19 9 6 4 25-17 33p (+6) (’52), respectiv Nicolae Grigore (’60) fi- acest duel nu avea importan]\ dec=t din
4. CFR Cluj 19 9 6 4 22-17 33p (+6) ind elimina]i de arbitrul Sorin Cor- punct de vedere statistic, elevele mele
5. Sportul 19 9 5 5 30-18 32p (+5) podean. ~n urma acestei victorii, Rapid [i-au dorit enorm victoria, pe care, de
6. Timi[oara 19 9 5 5 24-14 32p (+2) a urcat pe locul 3 `n clasament, fiind la altfel, au [i ob]inut-o. Nu a fost un meci
7. Na]ional 19 9 5 5 21-20 32p (+2) u[or, adversarele noastre pun=ndu-ne
[ase lungimi de ocupantele primelor
8. FC Arge[ 19 7 6 6 20-17 27p (0)
dou\ pozi]ii, Dinamo [i Steaua, `n mari probleme la serviciu. ~n final, s-a
9. Farul 19 8 2 9 24-27 26p (-4)
10. Poli Ia[i 19 7 4 8 14-18 25p (-5) timp ce Poli Timi[oara, care a suferit impus forma]ia mai motivat\, ast\zi
11. Gloria 19 6 5 8 14-23 23p (-4) primul e[ec pe teren propriu de la aceasta numindu-se Penicilina Ia[i“.
12. Jiul 19 4 7 8 18-26 19p (-8) venirea lui Hagi pe banca tehnic\, a M=ine, `n deplasare, Penicilina Ia[i
13. O]elul 19 3 7 9 16-28 16p (-14) ie[it practic din lupta pentru titlu, co- va evolua `mpotriva modestei Con-
14. Pandurii 19 4 4 11 13-25 16p (-14) bor=nd pe locul 6, la [apte puncte `n structorul IOR Bucure[ti, `ntr-o nou\
15. Bac\u 19 3 4 12 13-32 13p (-17) rund\ de campionat. (D.T.)
spatele liderului. (Narcis P.)
16. Vaslui 19 1 7 11 10-26 10p (-17)

Durere [i lege
Dou\ manifest\ri recente
care au avut loc `n capital\ au
adus `n aten]ie o problem\
care intereseaz\ multe mii de
oameni suferinzi din aceast\
]ar\. Este vorba despre accesul
la analgezice puternice, cu care
se trateaz\ durerile mari,
acute sau cronice.
de prof. univ. dr. Ostin
C. MUNGIU
~nc\ din 1998, autorul aces-
tor r=nduri a prezentat `n fa]a
participan]ilor la Congresul
Na]ional de Farmacie un pro-
gram antidurere, care `[i pro-
punea, printre altele, un punct
care viza necesitatea schimb\-
rii legisla]iei privind utilizarea
medical\ a opioidelor.
Eforturile noastre au fost
mult timp z\d\rnicite de
schimb\rile frecvente a minis-
trului S\n\t\]ii, care, de re-
gul\, a ignorat propunerile
prezentate ministrului ante-
rior. Din 2002 `ns\ s-a consti-
tuit prin ordin de ministru o
comisie care s\ contribuie la
schimbarea vechii legi - ex-
trem de restrictiv\ - [i care s\
introduc\ elemente noi, com-
parabile cu normele Comu-
nit\]ii Europene [i cu legile
americane.
Aceast\ comisie [i-a desf\-
[urat activitatea `mpreun\ cu
consilieri din SUA (cel mai
proeminent fiind domnul Da-
vid Joranson, directorul Gru-
pului de Studii ale Durerii din
Universitatea Wisconsin [i di-
rector al OMS), precum [i din
Spania, Fran]a.
Grupul de exper]i ai acestei
comisii `mpreun\ cu speciali[ti
din Ministerul S\n\t\]ii (MS)
a definitivat textul legii care,
dup\ avizul dat de mai multe
ministere, a fost `naintat Par-
lamentului. Acesta l-a aprobat
[i l-a `naintat la r=ndul s\u
spre semnare pre[edintelui.
~n decembrie anul trecut,
pre[edintele a semnat aceast\
lege, intitulat\ „Legea privind
regimul juridic al plantelor,
substan]elor [i preparatelor
stupefiante [i psihotrope“ (Le-
gea 339/2005). Dup\ cum se [tie
nici o lege nu poate fi aplicat\
`n absen]a unor norme care s\
explice am\nun]it cum trebuie
interpretate diversele articole.
De aceea, la 20 martie a.c. a
avut loc `nt=lnirea Comitetului
de Exper]i, care au f\cut ob-
serva]ii cu privire la normele
acestei legi [i au elaborat cur-
ricula cursului de implemen-
tare a acesteia. Acest curs `[i
propune s\ reactualizeze pen-
POR}IA DE S|N|TATE
Prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu este [eful
Disciplinei de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
tru to]i medicii cu drept de
liber\ practic\ modul de pre-
scriere a analgezicelor opioide.
~n ziua urm\toare, la Pala-
tul Parlamentului a avut loc,
sub egida OMS, Ministerului
S\n\t\]ii, Grupului de Studii
ale Durerii din Universitatea
Wisconsin [i Hospice „Casa
Speran]ei“, conferin]a „O legis-
la]ie rom=n\ modern\ [i echili-
brat\ viz=nd utilizarea medi-
cal\ a opioidelor“. Cu acest pri-
lej au avut loc largi consult\ri
`n vederea elabor\rii normelor
men]ionate mai sus [i pentru
definirea principalilor pa[i ce
trebuie urma]i pentru imple-
mentarea noii legisla]ii. Din
discu]ii s-a desprins clar c\ a-
ceast\ lege este util\ deoarece:
a) permite tuturor medicilor
cu drept de liber\ practic\ s\
prescrie opioide puternice;
b) permite scrierea pe a-
ceea[i re]et\ a dou\ sau mai
multe opioide dac\ situa]ia
bolnavului o cere;
c) `nl\tur\ limita de doz\
zilnic\, l\s=nd la latitudinea
medicului alegerea dozei op-
time, precum [i alte prevederi.
Consider\m c\ toate aceste
realiz\ri (la care autorul aces-
tor r=nduri consider\ c\ a con-
tribuit semnificativ) `nseamn\
un real progres care va con-
duce la alinarea suferin]elor
semenilor no[tri. a
Mar]i, 4 aprilie 2006
PILULA ZILEI
Sfaturi pentru `ntre]inerea tenului
Acneea, o afec]iune a te-
nului `nt=lnit\ mai ales `n
r=ndul tinerilor, apare ca
urmare a unei hipersecre]ii
a glandelor sebacee [i se ma-
nifest\ prin puncte negre,
puncte albe sau co[uri care
apar la suprafa]a pielii. O
cur\]are regulat\ a porilor
descurajeaz\ apari]ia co[uri-
lor. Masarea fe]ei cu aju--
torul unui amestec de boabe
de gr=u cu lo]iune tonic\
ajut\ la `mpiedicarea for-
m\rii co[urilor.
Nu `ndep\rta]i co[urile
prin str=ngerea lor. O ex-
trac]ie prin for]\ conduce la
distrugerea ]esutului pielii
[i, implicit, la apari]ia unei
infec]ii. Consulta]i un doc-
tor care s\ prescrie un medi-
cament, o crem\ sau un gel
de cur\]are eficient `n preve-
nirea co[urilor [i ad\uga]i `n
dieta zilnic\ multe fructe [i
legume. De asemenea, este
indicat s\ consuma]i mult\
ap\ [i sucuri naturale din
fructe. Un pahar cu ap\ c\l-
du]\, `n care se stoarce zea-
ma unei l\m=i, ajut\ la cu-
r\]area organismului de to-
xine [i eliminarea acestora.
Punctele negre apar ca
urmare a acumul\rii unui
amestec de seboree [i celule
moarte, care blocheaz\ porii.
Culoarea `nchis\ a punctelor
este dat\ de pigmentul din
celulele moarte [i sebum.
Cur\]a]i fa]a cu un s\pun
medicinal [i ap\ c\ldu]\
pentru a reduce `ngr\[area
tenului [i a elimina [ansele
unei infec]ii. De asemenea,
sp\larea tenului cu ap\ lim-
pede de c=te ori este posibil
v\ ap\r\ fa]a de factorii po-
luan]i din mediul `nconju-
r\tor. Punctele negre ar tre-
bui tratate doar de c\tre un
doctor, pentru a evita infec-
]iile sau cicatricele.
Porii dilata]i, o alt\ afec-
]iune frecvent\ a pielii, sunt
rezultatul unei activit\]i
excesive a glandelor sebacee.
13
Secre]ia abundent\ de gr\-
sime cauzeaz\ blocarea po-
rilor. Ace[tia sunt for]a]i s\
se acomodeze cu sebumul,
pierz=ndu-[i din elas-
ticitatea natural\.
Pentru revigorarea tenu-
lui folosi]i un s\pun medi-
cinal pentru a reduce `ngr\-
[area tenului. O cur\]are
intens\ a porilor cu ajutorul
produselor speciale v\ ajut\
enorm. Utiliza]i o lo]iune to-
nic\, care ajut\ la `ndep\r-
tarea aspectului uleios, `n-
chide porii [i asigur\ pielii o
textur\ catifelat\ [i lumi-
noas\. De obicei, lo]iunile
tonice con]in infuzii de
plante, flori, o]et sau ap\ de
trandafiri.
Cearc\nele sunt cauzate
de lipsa de somn, de obosea-
l\, stres, caren]a de vitami-
ne sau boal\. Cele 8 ore de
somn pe noapte sunt impe-
rative. Pielea din jurul ochi-
lor este foarte delicat\.
Astfel, `nainte de a merge la
culcare, cur\]a]i zona cu un
tampon de vat\ `mbibat `n
crem\ hidratant\. Orice
produs anticearc\n alege]i,
asigura]i-v\ c\ este unul cu
o compozi]ie u[oar\. Migda-
lele ajut\ la `ndep\rtarea
cearc\nelor. Nu l\sa]i nici o
lo]iune, gel sau crem\ s\
ac]ioneze mai mult de 10
minute. ~n momentul apli-
c\rii unei m\[ti de fa]\, evi-
ta]i zona din jurul ochilor.
Dou\ re]ete simple pentru a
combate cearc\nele:
- rade]i un castravete,
stoarce]i-l [i pune]i compo-
zi]ia la frigider. Ad\uga]i a-
poi zeam\ de l\m=ie, crem\
cu lanolin\ [i `ntinde]i mix-
tura pe zona delicat\ de sub
ochi, pentru 10 minute.
~ndep\rta]i-o apoi cu ap\
din abunden]\;
- aplica]i frunze de ment\
zdrobit\ `n zona de sub ochi.
Va diminua considerabil as-
pectul `ntunecat, conferin-
du-i tenului luminozitate. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n); t\]ii de prevenire a can-
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. „ Audiograme (tonale,
tra]iei fiscale. medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 4 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a

Luni - Vineri a Din programul Radio Trinitas a

05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.35 Via]a Cet\]ii
Via]a Cet\]ii `ncearc\ o cât mai fidel\
reflectare a activit\]ii
09.00 Sf. Liturghie Bisericii Ortodoxe. O
10.35 Lumea de azi Este prima emisiune
13.02 Atlas biblic `n format magazin din pondere `nsemnat\ o
13.35 Bun\ dup\-amiaza!
grila Radio Trinitas; reprezint\ [i materialele
15.35 Lumini pentru suflet
16.00 Vecernia
este difuzat\ zilnic, de (reportajele) sociale [i
17.02 Cultural Express
18.30 Actualitatea luni pân\ sâmb\t\, `n cele care con]in in-
18.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
intervalul orar 06.35 - forma]ii economice, fi-
19.00 Pagini de folclor rom=nesc
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) 09.00. Via]a Cet\]ii este nanciare, de interes pen-
20.02 Dialogurile TRINITAS
magazinul matinal al tru ascult\tori.
20.35 Serata muzical\
21.35 Cuv=ntul care zide[te postului de radio Muzica difuzat\ `n
22.00 Cantate Domino
22.30 Biseric\ [i societate Trinitas [i cuprinde in- cadrul magazinului
23.00 Rug\ciunea de sear\
forma]ii utile pentru as- matinal este aleas\ `n
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne cult\tori, raportat la deplin\ concordan]\ cu
00.00 Lumini pentru suflet (r)
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; spa]iul orar de audien]\. specificul postului de ra-
Acatistul zilei Astfel, `n cuprinsul ei se dio Trinitas, dar [i cu
01.00 Atlas biblic (r)
01.30 Armonii de veghe reg\sesc informa]ii me- acela de „matinal“ al
03.00 Biseric\ [i societate (r) teo-rutiere, [tiri, repor- emisiunii. Ilustra]ia
03.30 Memento muzical
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) taje [i materiale de larg muzical\ a emisiunii are
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
interes. Prioritate pe un rol deosebit de im-
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30,
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, acest spa]iu orar au ma- portant, având `n vedere
19.30, 20.30, 21.30.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00,
terialele religioase, prin cele dou\ principii Teatrul Na]ional Casa C\r]ii
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 18.00,
20.00, 21.00.
intermediul c\rora se enun]ate anterior. a „Vasile Alecsandri“ Aprilie: Galeriile de Art\:
Ast\zi, 4 aprilie, ora 19.00, Expozi]ie de icoane sculp-
are loc concertul „Balade - tate de Costel Iftinchi, cu ti-
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje pentru tine“ al forma]iei Pro- tlul „Iart\-ne, Doamne!“
consul, la Teatrul Na]ional.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
Pelerinaj la Sf. Munte Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska,
M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf. Joi, 6 aprilie, ora 19.00: Palatul Culturii: T=rgul
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n
Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ „Pesc\ru[ul“ de A. P. Cehov. Na]ional de Carte Librex
Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
5-9 aprilie 2006 - Librex
noiri duhovnice[ti. Opera Na]ional\ Rom=n\ 2006 - Prim\vara c\r]ilor la
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf.
M=ine, 5 aprilie, ora Ia[i.
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\ tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 18.30: „Don Pasquale“ - Program de vizitare:
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. miercuri-vineri: 10.00-18.30
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu, Oper\ comic\ `n trei acte de
Dintre obiective men]ion\m: Mu untele Tab bor , Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la: Gaetano Donizetti. s=mb\t\: 10.00-19.30
Nazaret, Cana Galileii, Muuntele Fericirilor, Betleem:
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieruusalim:
Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Iviron, Filotheu [i multe altele.
Centrul de Pelerinaj
Orchestra [i corul Operei, duminic\: 10.00-14.00.
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- ~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“
conducerea muzical\ - Leo- Joi, 6 aprilie, ora 16.00-
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
mânt, Hozeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul -
curia de a se `nchina la moa[tele Sf. Lansarea de carte „Ghidul
Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 nard Dumitriu, regia artis-
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa studentului la Drept“. Au-
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\- tic\ - Anda T\b\caru Hogea. tori: avocat Cerasela Carp [i
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina
niloae“) Duminic\, 9 aprilie, ora sociolog Drago[ Panainte.
Tel: 0232.276.907; Fax:
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
0232.276.867 18.30: „Elixirul dragostei“ -
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23-
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: Oper\ comic\ `n dou\ acte
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
Website: de Gaetano Donizetti. Centrul Cultural Francez
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro Orchestra, corul [i an- 5-12 aprilie: „S\pt\m=na
samblul de balet. Condu- cafenelelor“: ~n [ase cafenele
cerea muzical\ - Corneliu din ora[ vor avea loc specta-
Calistru, regia artistic\ - cole, dezbateri, concerte. (A
Anda T\b\caru-Hogea. consemnat Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fergus MaPhail (s, r) 07:15 *muzica lumii 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Iubire t=rzie (r)
08.00 S\n\tate pentru to]i! (r) 07.30 Lec]ia de englez\ 08:15 Pitica ro[ie 07.00 Observator *Ce se `nt=mpl\, doctore? 07.30 Peregrina (r)
08.50 Doar o vorb\ 08.00 CeZar [i tipar 08:45 Mesaje din sticl\ Cu Carmen Safta 09.10 Omul care aduce cartea 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
s\-]i mai spun! (r) 09.00 Dincolo de hart\ (r) 09:00 Identit\]i [i Vlad Ionescu 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
09.00 Fascina]ia zborului 09.30 Motocicli[tii pofticio[i 09:30 Best of cultural 08.00 Canalul de [tiri 10.00 Apropo TV (r) 11.30 St\p=na destinului (r)
10.00 Nocturne (r) (documentar, r) 10:00 Seniorii micului ecran Cu Ovidiu Uscat, 11.00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r) 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
10.50 O vedet\ popular\ (r) 10.00 Tonomatul DP2 10:30 Simeza mae[trilor Constantin Trofin, Eva 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 13.30 P\durea blestemat\ (s)
12.15 Linia vie]ii 11.30 V=n\torii de comori (r) 11:00 Cum se restaureaz\ o [i Roxana Ionescu 12.30 La bloc (r) Cu: Edith Gonzalez
12.30 Vreau s\ fiu... ! (r) 12.20 Tr\sni]ii din Queens (s) capodoper\ 10.00 ~n gura presei (r) 13.00 {tirile PRO TV 15.30 Iubire t=rzie (s)
13.00 Mic, da’ voinic! (r) 12.45 Pasiuni (s) 11:30 Cultura.doc 11.00 Concurs interactiv 13.30 Tornada Cu: Laura Flores
13.30 Club Disney (d.a.) 14.00 Fergus McPhail (s) 12:00 Jurnalul cultural 12.00 Xena (s) Cu: Lucy (thriller, SUA, 2002) 16.30 Peregrina (s)
14.00 Jurnalul TVR 14.30 Aventurile lui Tarzan (s) 12:15 Arhiva de serviciu Lawless, Ted Raimi Cu: Corbin Bernsen, Cu Africa Zavala
14.30 Cory [i restul lumii (s) 15.00 ~mpreun\ `n Europa 12:20 Cite[te cu mine! 13.00 Observator Mark-Paul Gosselaar, 17.20 Re]eta de Acas\
15.30 Oglinda retrovizoare 16.00 Jurnalul TVR 12:25 Istoria cuvintelor rom=ne[ti 13.45 D\-i papucii! (r) David Aston 17.30 Pove[tiri adev\rate
16.00 Kronika 16.30 Tribuna partidelor par- 12:30 Decalogul sentimentelor 15.30 Vivere (s) 15.30 Familia Bundy (s) Cu Drago[ St\nescu [i
17.00 La umbra copacilor lamentare 13:00 Fotograme 16.00 Observator 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) Ioana Maria Moldovan
verzi (s) 17.00 Lec]ia de engleza (r) 13:30 Interoga]ii radicale 16.45 Rezervat V.I.P. 17.00 {tirile PRO TV 18.25 Vremea de Acas\
18.00 Genera]ia contra 17.30 Minorit\]i... 14:25 Jurnalul cultural (divertisment) * Vremea 18.30 Marilyn (s) (AP)
18.50 Doar o vorb\ 18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 14:30 Concert de pr=nz 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 17.45 Teo (divertisment) 19.30 La Tormenta (s)
s\-]i mai spun! 18.30 V=n\torii de comori (s) 15:30 Scena faci. Cu dr. Andrei 19.00 {tirile PRO TV Cu: Natasha Klauss
19.00 Jurnalul TVR 19.30 Vorba lui Jim (s) 16:00 Best of cultural 19.00 Observator 19.45 Singur acas\ 20.30 Lacrimi de iubire (s)
20.15 Prim-plan. Prezint\ 20.00 {coala p\rin]ilor 16:30 Legende `ndep\rtate 20.15 Din dragoste (comedie, SUA, 1990) Cu: Elvira Deatcu,
Dan Turturic\ (documentar) Cu Mircea Radu R: Chris Columbus.
17:00 Pitica ro[ie Lucian Viziru
21.10 Sex de v=nzare. 20.30 Lumea de aproape 22.00 Secretul Mariei (s) Cu: Cu: Macaulay Culkin,
17:30 Lec]ia de privit 21.30 De 3 x femeie
Talkshow 21.00 Natur\ [i aventur\ Ioan Isaiu, Anemona Joe Pesci, Daniel
18:00 Cum se restaureaz\ o Niculescu, George * Prizoniera
22.10 Sex Traffic 21.30 Ora de [tiri Stern, John Heard
capodoper\ Mih\i]\, Toma D\nil\, (dram\, Rom., ‘06)
(dram\, Anglia, ‘04, p. I) * Sport * Meteo 21.45 Meci din Liga
Cu: Wendy Crewson, 18:30 Cultura.doc *civiliza]ii Dana Magdici, Oana Campionilor UEFA Cu: Diana Dumitrescu,
22.30 R\zboi [i pace
John Simm, 19:00 Identit\]i S=rbu, Cristian Popa Lyon - AC Milan Denis {tefan
(dram\, SUA, ‘56, p. I)
Anamaria Marinca, Cu: Henry Fonda, 19:30 Arhiva de serviciu 23.00 Observator 23.45 {tirile PRO TV 23.30 St\p=na destinului (s)
Maria Popista[u Audrey Hepburn 19:35 Cite[te cu mine! 00.00 Dovezi `n[el\toare 00.15 Rezumatul meciurilor Cu: José Mayer
23.50 Celebrit\]ile timpului... 00.30 Desene animate: 19:40 Istoria cuvintelor (thriller, SUA, 2002) din Liga Campionilor 00.30 Pove[tiri adev\rate (r) a
00.00 Jurnalul TVR Futurama (12) rom=ne[ti Cu: James Caan, UEFA
00.20 TVR 50 01.00 Charlie Jade (s) 19:45 Sup\ cu dragoste Johnathon Schaech, 01.30 Familia Bundy (r)
02.10 Jurnalul TVR 21:25 Arhiva de serviciu Elizabeth Lackey, 02.00 Omul care aduce cartea
Legend\:
01.50 Nu-i a[a c\ e grozav\?
03.15 ~nt=lnirea (comedie, SUA, ‘00, r) 21:30 Restan]ele criticii literare David Field 02.05 {tirile PRO TV [tiri
(comedie, SUA, ‘00) 03.20 Fortifica]ii 22:25 Simbolica 02.00 Concurs interactiv 02.45 Meci din Liga Cam- film artistic
Cu: Charlotte Rae a transilv\nene (r) a 22:30 Jurnalul cultural a 03.00 Observator (r) a pionilor UEFA (r) a
 TIMP LIBER Mar]i, 4 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Budinc\ de gri[ cu zah\r [i se d\ la cuptor. Se cu varza [i se presar\ piper [i
scoate, se las\ s\ se r\ceasc\ [i sare, dup\ gust.
cu mere se strope[te cu esen]\ de rom.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 8 mere potrivit de mari, ¾ Sup\ bulg\reasc\
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI pahar zah\r, ¾ litri ap\ `n- T\i]ei cu varz\
dulcit\ cu ½ pahar zah\r, 1 ½ 500 gr cartofi, 2 cepe, 100 ml
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, ce[cu]\ de gri[, 100 ml ulei, Un pachet de t\i]ei f\r\ ou, ulei, piper m\cinat, sare,
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, esen]\ de rom. 2 verze potrivite, 150 ml ulei, 1 p\trunjel r\d\cin\, 1 mor-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| Merele se cur\]\ de coaj\ [i 3 cepe, sare, piper m\cinat. cov, 3 l ap\, p\trunjel verde.
de sâmburi [i se pun `ntr-o Varza se taie m\runt, se Cepele se cur\]\, se taie
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU crati]\. Peste ele se toarn\ presar\ cu sare [i se las\ 30 m\runt sau se dau prin r\z\-
Foto: „NONY“ zah\rul [i uleiul [i se dau la de minute. ~ntr-o crati]\ se
toarea mare [i se `n\bu[\ `n
Tehnoredactare: Lucian APOPEI cuptor potrivit s\ se rume- pune ceapa t\iat\ m\runt [i
se pr\je[te pân\ `[i schimb\ ulei. Se sting cu 3 l de ap\,
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC neasc\ [i s\ scad\ zeama pe
care au l\sat-o, pân\ `ncep s\ culoarea. Se stoarce varza, se apoi se adaug\ morcovul, p\-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i se caramelizeze. Apoi se las\ pune `n crati]\ cu ceapa [i se trunjelul [i cartofii t\ia]i. Se
la rece, iar `n acest timp se rumene[te pân\ scade toat\ s\reaz\ [i se las\ s\ fiarb\ la
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE fierbe gri[ul cu ap\. Peste zeama. T\i]eii se fierb `ntr-o foc mic circa 30 de minute,
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U mere se pot pune fructe din oal\ cu ap\ s\rat\, se stre- pân\ fierbe zarzavatul. Dea-
Consilier juridic: Ana MANEA dulcea]\. Apoi se toarn\ peste coar\ [i se las\ s\ se scurg\ supra se presar\ p\trunjel
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2 mere gri[ul fiert, amestecat bine. Apoi se amestec\ t\i]eii verde tocat m\runt. a
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 8
ISSN 1841-141X 9 8
3 5
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
2 3 7
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
4 2 3
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 2 8 3 1 6 9
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 1 8 7
5 4 1
ANUN} DE MUL}UMIRE 6 4 7 1
Familia Margareta Parfene, Constantin Livia [i Livioara Miron
3
mul]umesc din ad=ncul sufletului:
Rezolvarea careului
~nalt prea Sfin]itului Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
din num\rul de ieri
Sudoku este
P\rintelui Arhimandrit P\rintelui Ionescu (pensionar) Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate un fel de rebus, 7 3 8 1 9 5 4 6 2
Timotei Aioanei P\rintelui Rusu (pensionar) dar numai cu
P\rintelui Inspector Bisericesc P\rintelui Teofil Leu[tean
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES cifre, de la 1 la 1 2 6 4 7 3 8 5 9
Florin Chiril\ P\rintelui Adrian Solescu 9. Jocul a fost 5 9 4 6 2 8 3 7 1
P\rintelui Protopop Vilie Doro[inc\ lansat [i pe In-
P\rintelui D. P\tr\uceanu
P\rintelui Dumitru Boboc
P\rintelui Ovidiu S`rghie
ternet [i s-a 4 1 2 9 8 6 5 3 7
P\rintelui Viorel Sevastre r\sp=ndit cu
6 5 3 7 1 4 9 2 8
P\rintelui Toma Gradinaciuc
P\rintelui Constantin Ciobanu
P\rintelui Adrian Giosan
P\rintelui Valerian CONDLEAN}E succes `n Sta-
tele Unite, No-
P\rintelui Florin {tirbu P\rintelui Daniel ua Zeeland\ [i 8 7 9 5 3 2 1 4 6

!
Muzeul Literaturii Rom=ne, Societatea Cultural\ Croa]ia, iar `n
„Junimea ’90“ [i redac]ia revistei „Dacia literar\“, Marea Brita- 2 4 7 8 5 1 6 9 3
rudelor, prietenilor, colegilor de serviciu din INCERC [i tuturor celor care ne-au
fost al\turi la desp\r]irea de dragul nostru `n Misa Solemnis, aduc pios omagiu lui nie este deja
considerat un
9 6 1 3 4 7 2 8 5
Preot Grigore Parfene JOZSEF BALOGH fenomen. Com- 3 8 5 2 6 9 7 1 4
Recuno[tin]\ pentru compasiunea, p\rinte[tile binecuv=nt\ri [i c\ldura cu care Personalitate marcant\ a lumii literare rom=ne[ti pleta]i careul
ne-a]i m=ng=iat [i `nt\rit. [i de expresie maghiar\, ne`ntrecutul secretar al de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
Uniunii Scriitorilor din Rom=nia, prietenul scriitorilor fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Mul]umim medicilor dr. Elena Poeat\, prof. dr. Ion Poeat\, dr. Doina Gr\mad\, dr. acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
E[anu. dr. Iuri Tomac, asistent medical Georgiana }ugui, asistent farmacist Mariana [i prieten al prietenilor. `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
Ple[ca [i tuturor cadrelor medicale care, cu profesionalism, cu prietenie [i dragoste, A[a cum l-a v\zut pe Dumnezeu `n lume, a[a s\-l p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
l-au `ngrijit. priveasc\ Dumnezeu, `n ve[nic\ pace! de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Proscrisul: Adev\ratul 07.00 Demen]a avioanelor 07.00 Cei mai boga]i oameni 10.00 C\l\torii pe glob: 08.30 Parcul maimu]elor: ep. 3 10.00 Totul despre: Piramide
Ned Kelly 07.50 {tiin]a frumuse]ii: din Europa Georgia & Armenia 09.00 Mo[ia mangustelor: 10.55 Misterioasele sicrie
10:00 Dezastre `n aer: Curs\ Frumuse]ea chipului 08.00 Marile misiuni ale SAS: 10.55 C\l\torii `n duet - Europa Sfâr[itul copil\riei suspendate din China
furtunoas\ 08.40 Ultra[tiin]\: Aeronava Cum au ap\rut trupele de Est: Talin, Estonia 09.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 11.50 Detectivi pe câmpul de
11:00 Clipe de co[mar: neagr\ SAS 11.20 Trasee: Calea ferat\ Parcul Na]ional Regina lupt\: Cine a avut
Tsunami `n mun]i 09.10 Armisti]iu `n cosmos 08.30 Marile misiuni ale SAS: Carlisle Elizabeta noroc la Hastings
12:00 Real?: Cercurile de pe 10.00 Planeta cuprins\ de fu- Distrugerea aerodro- 11.50 Turnul `nclinat din Pisa 10.00 Ecuatorul: Râurile 12.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
rie: Valuri uciga[e murilor lui Hitler 12.45 Jurnal de cazino soarelui Lupt\tori c\lare
câmpuri
10.55 {tiin]a frumuse]ii: 09.00 Confrunt\ri [i fiare 13.10 Aventurile lui Phil 11.00 Vân\torul de crocodili: 13.40 {tiin]a arca[ilor:
13:00 B\t\lia dintre Hood [i vechi: episodul 10
Bismarck: Partea 1 Frumuse]ea chipului Keoghan: Costa Rica Câ]iva elefan]i Pove[tile arcului
11.45 Ultra[tiin]\: Aeronava 10.00 Confruntarea fiarelor: 13.40 Pe [ine: Rute feroviare 12.00 Poli]ia veterinar\ din 14.35 Vân\torii de fantome:
14:00 Frica de [erpi Crocodilul de ap\
neagr\ vechi Detroit: Gloan]e Spiritele de la Bodmin
14:00 Frica de [erpi s\rat\ contra marelui
12.10 Un ochi critic: Medicin\ 14.05 Vehicule off-road: r\t\cite Moor
15:00 Dezastre `n aer: Curs\ rechin alb 13.00 Salva]i animalele: ep. 21
furtunoas\ alternativ\ Vehicule bizare 15.05 Un secol modelat de
11.00 Ma[ini extreme 13.30 Cele mai nostime ani-
13.00 Demen]a avioanelor 14.35 Cutia cu mirodenii: r\zboaie: episodul 4
16:00 Clipe de co[mar: 12.00 S-a n\scut o motoci- male din lume: ep. 29
13.50 {tiin]a frumuse]ii: Singapore 16.00 Totul despre: Piramide
Tsunami `n mun]i clet\: Harley 14.00 Vie]uitoare uluitoare
Frumuse]ea chipului 13.00 Cei mai boga]i oameni 15.05 Turnul `nclinat din Pisa 16.55 Misterioasele sicrie
17:00 D-ale maimu]elor 14.30 Parcul maimu]elor: ep. 3
14.40 Ultra[tiin]\: Aeronava din Europa 16.00 C\l\torii pe glob: suspendate din China
18:00 Napoleon-ul egiptean neagr\ Georgia & Armenia 15.00 RSPCA: E[ti potrivit 17.50 Detectivi pe câmpul de
19:00 Proscrisul: Adev\ratul 14.00 Marile misiuni ale SAS:
15.10 Armisti]iu `n cosmos Cum au ap\rut trupele 16.55 C\l\torii `n duet - Europa pentru aceast\ lupt\: Cine a avut
Ned Kelly 16.00 Planeta cuprins\ de fu- de Est: Talin, Estonia meserie?: ep. 9 noroc la Hastings
SAS
20:00 Frica de [erpi rie: Valuri uciga[e 17.20 Trasee: Calea ferat\ 15.30 SOS Animalele: ep. 9 18.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
14.30 Marile misiuni ale SAS:
20:00 Frica de [erpi 16.55 {tiin]a frumuse]ii: Distrugerea aerodro- Carlisle 16.00 Ecuatorul: Râurile soarelui Lupt\tori c\lare
21:00 B\t\lia dintre Hood [i Frumuse]ea chipului murilor lui Hitler 17.50 Turnul `nclinat din Pisa 17.00 Miami - Poli]ia ani- 19.40 {tiin]a arca[ilor:
Bismarck: Partea 1 17.45 Ultra[tiin]\: Aeronava 15.00 Confrunt\ri [i fiare 18.45 Jurnal de cazino malelor: ep. 8 Pove[tile arcului
22:00 Dezastre `n aer: neagr\ vechi: episodul 10 19.10 Aventurile lui Phil 18.00 Salva]i animalele: ep. 22 20.35 Vân\torii de fantome:
Deturnare `n stil 18.10 Un ochi critic: Medicin\ 16.00 Cum se fabric\ Keoghan: Costa Rica 18.30 SOS Animalele: ep. 11 Spiritele de la Bodmin
african alternativ\ 17.00 Curse: Impresii 19.40 Pe [ine: Rute feroviare 19.00 Vie]uitoare uluitoare Moor
23:00 Clipe de co[mar: 19.00 Vitez\ `n v\zduh: 18.00 O prad\ mortal\: vechi 19.30 Cele mai nostime ani- 21.05 Un secol modelat de
Pr\bu[ire pe au- Sentimentul de uimire Speran]e mari 20.05 Vehicule off-road: male din lume: ep. 30 r\zboaie: episodul 4
tostrad\ 19.25 Model Mania: 19.00 Ma[ini extreme: trenuri Vehicule bizare 20.00 Mo[ia mangustelor: 22.00 Totul despre: Piramide
00:00 Clipe de co[mar: Aeronave mari 20.00 Vân\torii de mituri: 20.35 Cutia cu mirodenii: B\ie]ii tot b\ie]i... 22.55 Misterioasele sicrie
Tsunami `n mun]i 19.50 Robotica: episodul 1 Scufund\torul/Ho]ii de Singapore 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 4 suspendate din China
01:00 Dezastre `n aer: 20.40 Viitorul omenirii: ma[ini 21.05 Turnul `nclinat din Pisa 21.00 Aventuri `n ocean: ep. 5 23.50 Detectivi pe câmpul de
Deturnare `n stil Computerele 21.00 Motociclete americane 22.00 C\l\torii pe glob: 22.00 Mânc\torii de oameni: lupt\: Cine a avut
african 21.10 Universul: Via]a 22.00 Cei mai boga]i oameni Georgia & Armenia Tigrii noroc la Hastings
02:00 Proscrisul: Adev\ratul 22.00 Planeta s\lbatic\: Râuri din Europa 22.55 C\l\torii `n duet - Europa 22.30 Prada pr\d\torului: 00.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
Ned Kelly a de piatr\ a 23.00 Pompierii americani a de Est: Talin, Estonia a Superdimensiuni a Lupt\tori c\lare a
16 Mar]i, 4 aprilie 2006 ACTUALITATE

Ia[ul are, de ieri, o leg\tur\ direct\ cu Viena

Ia[ul a devenit, ieri, cel de-al cincilea ora[ din Rom=nia care are o
leg\tur\ direct\ cu Viena, dup\ Bucure[ti, Timi[oara, Cluj [i Sibiu.
La festivitatea de inaugurare a noii rute au luat parte ambasadorul
Rom=niei la Viena, Andrei Corbea Hoi[ie, omologul s\u austriac,
Christian Zeileissen, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe,
secretarul de stat Lucian Leu[tean, directorul general al Austrian
Airlines, Josef Burger, directorul Tarom, Daniel Dumitrescu, [i
reprezentan]ii Prim\riei [i Consiliului Jude]ean Ia[i. „M\ aflu ast\zi
la cap\tul unui vis `mplinit [i a[ vrea s\ mul]umesc `n mod special
ministrului Mihai-R\zvan Ungureanu, care a avut o contribu]ie
decisiv\ la reu[ita acestui proiect. A fost foarte greu s\ ajungem
aici [i detaliile le voi aminti atunci c=nd `mi voi scrie memoriile“,
a glumit ambasadorul Rom=niei la Viena, Andrei Hoi[ie.

Modestul aeroport din Ia[i a glumit ambasadorul Rom=-

a g\zduit, ieri, festivitatea de
inaugurare a liniei aeriene di-
recte Ia[i-Viena. La acest eve-
niment, considerat de oficia-
lit\]ile locale un punct de re-
ferin]\ pentru apropiata trans-
formare a Ia[ului `ntr-un ora[
european, au luat parte am-
basadorul Rom=niei la Viena,
Andrei Corbea Hoi[ie, omo-
logul s\u austriac, Christian
Zeileissen, reprezentantul Mi-
nisterului Afacerilor Externe,
secretarul de stat Lucian Le-
u[tean, directorul general al
Austrian Airlines, Josef Bur-
ger, directorul Tarom, Daniel
Dumitrescu, pre[edintele [i
vicepre[edin]ii Consiliului Ju-
de]ean (CJ) Ia[i, primarul
Gheorghe Nichita, consilieri
jude]eni [i reprezentan]i ai u-
nor institu]ii locale. Delega]ia
austriac\ a fost `nso]it\ `n
zborul spre Ia[i de ambasado-
rul Andrei Hoi[ie [i de pre[e-
dintele CJ, Lucian Flai[er, cei
care, al\turi de ministrul de
Externe Mihai-R\zvan Ungu-
reanu, au f\cut posibil\ intro-
ducerea acestei noi rute pe a-
genda Austrian Airlines. „Du-
p\ 2 ani de munc\, de tato-
n\ri [i de refuzuri, am reu[it,
`n sf=r[it, s\ facem din acest
aeroport unul cu adev\rat in-
terna]ional. M\ bucur foarte
mult c\ Ia[ul este, `ncep=nd
din acest moment, legat oficial
de capitala Austriei“, a de-
clarat pre[edintele CJ Ia[i, la
cobor=rea din avion. Conform
datelor furnizate de conduce-
rea companiei austriece, Ia[ul
a devenit, ieri, cel de-al cincilea
ora[ din Rom=nia care are o
leg\tur\ direct\ cu Viena.
~n anul 1959, Austrian Air-
lines bifa pe agenda de zbor
cursa Viena-Bucure[ti, care
reprezenta [i prima leg\tur\
aerian\ cu Rom=nia. 33 de
ani mai t=rziu, a fost r=ndul
Timi[oarei s\ intre `n aten]ia
companiei austriece [i, `n a-
nul 2000, au fost introduse
servicii regulate de zbor spre
Cluj. De la sf=r[itul lunii mar-
tie, `n urma lobbyului f\cut de
autorit\]ile locale [i a analize-
lor efectuate de responsabilii
Austrian Airlines, Sibiul [i
Ia[ul au fost introduse oficial
`n re]eaua de zbor a compani-
ei. „M\ aflu ast\zi la cap\tul
unui vis `mplinit [i a[ vrea s\
mul]umesc `n mod special mi-
nistrului Mihai-R\zvan Un-
gureanu, care a avut o contri-
bu]ie decisiv\ la reu[ita aces-
tui proiect. A fost foarte greu
s\ realiz\m acest lucru [i de-
taliile le voi aminti atunci
c=nd `mi voi scrie memoriile“,
niei la Viena, Andrei Hoi[ie.
Ia[ul, un punct de
plecare pentru excursii
`n mun]ii Carpa]i
~n conferin]a de pres\, care
a urmat inaugur\rii oficiale a
rutei Ia[i-Viena, pre[edintele
Austrian Airlines, Josef Bur-
ger, a dezv\luit motivele pen-
tru care Ia[ul a intrat `n aten-
]ia companiei austriece. „Re-
giunea de N-E a Rom=niei
este o regiune cu peste 3 mili-
oane de locuitori [i Ia[ul este
cel mai mare ora[ din aceast\
zon\. A contat, de asemenea,
[i faptul c\ ora[ul dumnea-
voastr\ g\zduie[te o universi-
tate de prestigiu [i un parc
tehnologic, care va cunoa[te
`n cur=nd o puternic\ dezvol-
tare, `n special `n industria
IT. A[ vrea s\ subliniez `ns\
faptul c\ noi nu viz\m doar
oamenii de afaceri din aceast\
zon\, ci avem `n minte [i uria-
[ul poten]ial turistic al Ia[u-
lui, deoarece este un foarte
bun punct de plecare pentru
excursii organizate `n mun]ii
Carpa]i“, a explicat pre[edin-
tele Austrian Airlines. Condu-
cerea companiei austriece s-a
ar\tat foarte optimist\ `n pri-
vin]a num\rului de pasageri
care vor c\l\tori pe noile rute
[i a apreciat c\ acesta se va si-
tua `n jurul cifrei de 270 de
mii, la nivelul `ntregii ]\ri,
pentru anul 2006. Partea aus-
triac\ s-a angajat s\ efectueze
timp de 3 luni, 6 zile pe s\p-
t\m=n\ (except=nd s=mb\ta),
o curs\ dus-`ntors Ia[i-Viena,
cu avioane de 50 sau, `n func-
]ie de solicit\ri, de 70 de lo-
curi. Dac\, dup\ aceast\ pe-
rioad\, se constat\ un procent
de ocupare a locurilor de 60%,
Aeroportul din Ia[i a g\zduit, ieri, festivitatea
de inaugurare a liniei aeriene directe Ia[i-Viena
Delega]ia austriac\ a fost `nso]it\ `n zborul spre Ia[i de ambasadorul Andrei Hoi[ie [i de
pre[edintele CJ, Lucian Flai[er, cei care, al\turi de ministrul de Externe Mihai-R\zvan
Ungureanu, au f\cut posibil\ introducerea rutei Viena-Ia[i pe agenda Austrian Airlines
ceea ce ar `nsemna aproxima-
tiv 17 mii de pasageri pe an,
Austrian Airlines va men]ine
aceste curse.
Necesitatea
moderniz\rii
aeroportului ie[ean
Dincolo de marcarea festi-
v\ a momentului, introduce-
rea cursei aeriene Ia[i-Viena
a creat [i o presiune `n plus cu
privire la necesitatea moder-
niz\rii aeroportului ie[ean.
Propunerile de modernizare
cuprind prelungirea pistei p=-
n\ la 2.500 sau 2.800 metri,
triplarea capacit\]ii portante
a acesteia, construirea unei
zone cargo pe amplasamentul
actualei Avia]ii Utilitare, ex-
tinderea autog\rii, refacerea
drumului de acces spre Aero-
port, instalarea unei conducte
pentru alimentarea cu gaz
metan [i dotarea Aeroportului
cu aparatur\ modern\ de na-
viga]ie aerian\. „Sunt convins
c\, prin legarea Ia[ului de
Viena, s-a f\cut un pas impor-
tant `n demersul de transfor-
mare a aeroportului `n unul
de nivel interna]ional. Trebu-
ie s\ ne g=ndim foarte serios
la faptul c\ Ia[ul are [anse s\
devin\, `n scurt timp, un im-
portant nod aerian la grani]a
estic\ a Uniunii Europene“, a
subliniat primarul Gheorghe
Nichita. (Bogdan CRON})
Binecuv=ntare
pentru un `nceput bun
a Cuv=ntul IPS Mitropolit cu prilejul
inaugur\rii liniei aeriene Ia[i-Viena a
Inaugurarea liniei aeriene
Ia[i-Viena este deodat\ o noutate
[i o normalitate. Ea constituie o
noutate, deoarece este prima
linie aerian\ care leag\ dou\ im-
portante ora[e istorice [i cultu-
rale din Europa Central\. Este o
normalitate, deoarece Municipiul
Ia[i merit\ [i trebuie s\ fie mai
cunoscut pe plan interna]ional.
Mitropolia Moldovei [i Bu-
covinei salut\ cu felicit\ri [i
binecuv=nteaz\ cu bucurie acest
eveniment, mai ales c\ [i rela]iile
dintre Arhiepiscopia Ortodox\ a
Ia[ilor [i Arhiepiscopia Catolic\
de Viena sunt amicale, dup\ ce
Eminen]a Sa Cardinalul Chris-
toph Schönborn, Arhiepiscopul
Vienei, ne-a vizitat de mai multe
ori Arhiepiscopia Ia[ilor, iar cu
Episcopia Catolic\ de Ia[i, con-
dus\ de Prea Sfin]itul Petru
Gherghel, Eminen]a Sa are de
mai mult\ vreme rela]ii fr\]e[ti
de colaborare practic\.
~n acela[i timp, trebuie men-
]ionat\ existen]a unei mari comu-
nit\]i ortodoxe rom=ne la Viena
condus\ de P\rintele Nicolae Du-
ra, `n componen]a c\reia se afl\
[i mul]i credincio[i proveni]i din
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei.
Linia aerian\ Ia[i-Viena-Ia[i
va permite ora[ului Ia[i s\ organi-
zeze mai multe contacte admi-
nistrative [i de afaceri austro-ro-
m=ne, dar [i un num\r mai mare
de `ntruniri, conferin]e, simpozioa-
ne [i colocvii [tiin]ifice [i culturale
interna]ionale, ini]iate sau g\zdui-
te de universit\]ile ie[ene [i de
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei.
Este de-a dreptul impresio-
nant num\rul mare de ora[e,
130, din `ntreaga lume `n care se
poate ajunge folosind zborul Ia[i-
Viena al Companiei Austrian
Airlines. Dintre acestea, pentru
26 de destina]ii compania ofer\
un pre] promo]ional `n perioada
27 martie – 31 mai 2006. Astfel,
cu doar 199 euro, din Ia[i se poa-
te c\l\tori `n Austria, la Viena;
`n Germania, la Frankfurt, Mün-
chen, Stuttgart, Hanover, Ham-
burg, Berlin, Leipzig, Dresden;
`n Italia la Milano, Roma, Vene-
]ia, Bologna; `n Scandinavia, la
Stockholm, Gotheborg, Copenha-
ga; `n Elve]ia, la Zürich, Geneva;
`n Fran]a, la Paris, Lyon, Nisa;
`n Spania, la Madrid, Barcelona;
`n Olanda, la Amsterdam; `n
Marea Britanie, la Londra; `n
Belgia, la Bruxelles.
Felicit\m conducerea Consi-
liului Jude]ean Ia[i, mai ales pe
Domnul Pre[edinte Lucian Flai-
[er, precum [i pe to]i cei care au
contribuit la succesul unui demers
anevoios [i la serbarea acestui
eveniment de o importan]\ prac-
tic\ major\ [i de o valoare sim-
bolic\ `ncurajatoare.
Rug\m pe Bunul Dumnezeu
s\ d\ruiasc\ s\n\tate, succes [i
bucurie at=t angaja]ilor Com-
paniei Austrian Airlines Group,
c=t [i c\l\torilor care se folosesc
de zborul Ia[i-Viena-Ia[i.
† Daniel,
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei
 Miercuri,
5 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 89 (379) Anul II
La Ia[i se desf\[oar\
cea de a XI-a
PAGINA 16
Conferin]\ European\
de {tiin]\ [i Teologie
Canonul cel Mare, citit
numai `n postul Pa[telui
a Canonul cel Mare al Sf. Andrei Criteanul reprezint\ preg\tirea sufletului pentru ~nvierea
lui Hristos a ~nceput `n primele patru zile ale Postului, `n S\pt\mâna Mare, acest Canon
continu\ ast\zi a ~n cadrul slujbei din aceast\ sear\ se cite[te `n `ntregime Canonul cel
Mare, `mpreun\ cu via]a Sfintei Maria Egipteanca a Am\nunte despre via]a Sf. Andrei
Criteanul, autorul Canonului cel Mare, [i despre importan]a acestei slujbe afla]i `n PAGINA 9
6 parlamentari PSD, `n vizorul DNA
POZA ZILEI Doi deputa]i [i patru se-
natori ai Partidului Social
Democrat (PSD) sunt verifi-
ca]i de organele abilitate, `n
urma sesiz\rilor Ministeru-
lui Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale f\cute
Parchetului General, Depar-
Manolescu ar putea fi ales ast\zi membru al Academiei
Criticul Nicolae Ma-
nolescu (foto) ar putea fi
ales membru titular al
Academiei Rom=ne `n
[edin]a adun\rii genera-
le de ast\zi, 5 aprilie,
c=nd se vor lua `n discu-
]ie candidaturile respin-
se la scrutinul de s\pt\-
m=na trecut\.
Potrivit unor surse
din Academia Rom=n\,
la precedentul tur de
O femeie se lupt\ cu v=ntul puternic pe un scrutin prestigiosul cri-
pod care face leg\tura dintre doi zg=rie-nori `n- tic a fost respins din cau-
tr-un cartier de birouri din Tokio. Meteorologii
za unui vot `mpotriv\,
japonezi au anun]at c\ `nceputul prim\verii va
acela al matematicianu-
fi `nso]it de v=nturi extrem de puternice.
lui Marius Iosifescu, vi-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
Aderare cu
monitorizare
PAGINA 8
pentru Rom=nia
[i Bulgaria
ARENA POLITIC|
Securi[tii
râd la urm\
Povestea asta cu demas-
carea fo[tilor securi[ti dureaz\
de 16 ani. ~ntr-adev\r, chiar a
devenit o poveste. O treab\ ex-
trem de serioas\ a c\p\tat, cu
timpul, aspectul unei preocu-
p\ri desuete. Probabil c\ asta
e tot ce [i-ar putea dori mai
mult cei al c\ror nume [i ac-
tivitate nu vor s\ fie aflate.
PAGINA 3
Chiriile
declarate
la Finan]e
sunt mult mai
mici dec=t
`n realitate
PAGINA 5
Claudiu
Seca[iu este
noul pre[edinte
al CNSAS
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
aprilie a acestui an,
tamentului Na]ional Antico- unele nereguli constatate de s\pt\m=nalul
rup]ie (DNA), Inspectoratu- Corpul de Control al Minis-
lui General al Poli]iei (IGP), a
precizat, ieri, vicepre[edinte-
terului Agriculturii, Flutur a
nominalizat pe Ilie S=rbu,
LUMINA DE
le Partidului Na]ional Libe- Petre Daea, Teodor Ni]ules-
ral (PNL), Gheorghe Flutur,
`n cadrul unei conferin]e de
cu, Ion Dumitru [i Vasile Un-
gureanu, preciz=nd c\ „e o
DUMINIC|
pres\. Printre cei implica]i `n list\ care poate continua“. a apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
cepre[edinte al Acade-
miei Rom=ne. Men]io- concurs organizat de
n\m c\ la precedenta a-
dunare general\ au fost
primi]i ca membri titu-
lari ai Academiei Rom=-
LUMINA DE
ne Mugur Is\rescu, gu-
vernatorul BNR, scri-
itorul D.R. Popescu, di-
DUMINIC|
rectorul Editurii Acade-
miei, [i istoricul Florin
Constantiniu. Nicolae Meteo
U
Manolescu a declarat,
ieri, c\ `n cazul `n care,
ast\zi, Eugen Simion va
Precipita]ii
candida pentru un nou maxima 16 °C
mandat, `i va sus]ine minima 8 °C
candidatura. a sursa: www.intellicast.com
2 Miercuri, 5 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXXII)
Arta bizantin\ `n
secolele IX-XV (I)
Din secolul al IX-lea, arhi-
tectura religioas\ bizantin\
a preluat planul `n cruce
grecesc, din care s-au dez-
voltat, `n secolul al XI-lea,
dou\ tipuri paralele: biseri-
ca mic\, ce avea patru bra]e
articulate `n jurul unei cu-
pole modeste care domina
`ntregul edificiu, [i marea
bazilic\, al c\rei plan era
identic, dar a c\rei cupol\,
ridicat\ deasupra unor bolte
unghiulare l\rgea spa]iul,
accentuând `n\l]imea. ~n
Constantinopol, dar [i `n
provincie, primul tip a fost
atât de mult folosit `ntre
secolele XI-XIII, `ncât, de[i
fiecare biseric\ poart\
marca personalit\]ii con-
structorilor s\i anonimi,
este adesea dificil s\ fie da-
tate cu precizie. Din secolul
al XII-lea, asem\narea este
cu atât mai mare cu cât nu
s-au mai construit bazilici
impun\toare. Abia `n seco-
lul al XIII-lea, Sfânta Sofia
din Monemvasia va mai fi
construit\ dup\ planul ma-
rilor biserici din vremurile
`mbel[ugate, Daphni, `n
apropierea Atenei, Hosios
Loukas, `n Focida, Nea
Moni, `n Chios, edificii
`n\l]ate, de obicei, de
`mp\ra]i. Aceea[i tendin]\ a
marcat [i arta mozaicului,
care a ajuns la apogeu `n
secolul al X-lea. Religios
prin excelen]\, mozaicul s-a
limitat la trei-patru nuan]e
care se deta[eaz\ pe funda-
lul aurit, simbolizând lumi-
na divin\. La Sfânta Sofia
din Constantinopol, portre-
tele lui Leon al VI-lea, din
secolul al X-lea, ale lui Zoe
[i Constantin Monomahul,
din secolul al XI-lea, ale lui
Ioan Comnenul [i al Irinei,
din secolul urm\tor, sunt
tipice pentru aceast\ art\
care se vrea tradi]ional\,
pentru a conserva neatins
mesajul pe care-l transmite.
Acela[i lucru se poate spune
[i despre miniaturi: poleirea
cu aur [i aspectul static pot
fi observate `n marile manu-
scrise `nc\ din secolele X-XI.
~n domeniul artistic,
Bizan]ul a dat mai mult la-
tinilor decât a primit de la
ace[tia. Dup\ r\nile provo-
cate de Cruciada a IV-a,
respingerea Apusului a fost
[i mai ferm\, fiind necesare
cel pu]in dou\ secole pentru
ca unii bizantini s\ se
ini]ieze `n cultura latin\.
Secolele XIII-XIV au fost o
perioad\ a rezisten]ei [i
chiar a `mpotrivirii, c\ci,
atât `n cultur\, cât [i `n alte
domenii, Bizan]ul a `ncercat
s\ se afirme printr-o nou\
`ntoarcere spre originile
sale antice [i cre[tine.
(Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Sângele unui cuvânt
Un b\trân a venit la avva
Achilas [i-l vede scuipând
sânge. L-a `ntrebat: „Ce-i
asta, p\rinte?“. B\trânul
zice: „E cuvântul unui frate
care m-a sup\rat, iar eu m-
am luptat s\ nu i-l `ntorc [i
m-am rugat lui Dumnezeu
s\-l `ndep\rteze de la mine.
Cuvântul s-a f\cut ca sân-
gele `n gura mea; l-am
scuipat, m-am lini[tit [i am
uitat sup\rarea“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Prim\vara sufletului
„{i iat\ era un om `n Ieru-
salim, cu numele Simeon; [i
omul acesta era drept [i tem\-
tor de Dumnezeu, a[teptând
mângâierea lui Israel, [i Du-
hul Sfânt era asupra lui. {i lui
i se vestise de c\tre Duhul
Sfânt c\ nu va vedea moartea
pân\ ce nu va vedea pe Hris-
tosul Domnului. {i din `ndem-
nul Duhului a venit la templu;
[i când p\rin]ii au adus
`n\untru pe Pruncul Iisus, ca
s\ fac\ pentru El dup\ obi-
ceiul Legii, el L-a primit `n
bra]ele sale [i a binecuvântat
pe Dumnezeu [i a zis: «Acum
sloboze[te pe robul T\u, dup\
cuvântul T\u, `n pace, c\
ochii mei v\zur\ mântuirea
Ta, pe care ai g\tit-o `naintea
fe]ei tuturor popoarelor, lu-
min\ spre descoperirea nea-
murilor [i slav\ poporului
T\u Israel».“ (Luca 2, 25-32)
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Ce poate fi mai grav dec=t crima?
Mi-aai vorbit despre vinov\-
]ia `n cazul unei crime. A[
vrea s\ [tiu dac\, din punct
de vedere religios, exist\ ceva
mai grav dec=t crima.
Din punct de vedere cre[-
tin, cel mai grav lucru este s\
atentezi la m=ntuirea cuiva.
~n felul acesta, dac\ `ndemni
sau dac\ for]ezi pe cineva s\
p\r\seasc\ credin]a ortodox\
sau s\ nu mai participe la
via]a religioas\ a Bisericii
Ortodoxe, asta echivaleaz\ cu
anularea [anselor acelui om
de a se mai m=ntui vreodat\.
Dac\ un criminal `i neag\ vic-
timei sale dreptul la via]\
p\m=nteasc\, personajul de-
spre care vorbesc aici `i neag\
„victimei“ sale dreptul la via]a
ve[nic\, iar acest lucru este
mult mai grav. Asta este ceea
ce se nume[te `n mod obi[nuit
„ucidere sufleteasc\“.
Iar aceast\ ucidere spiri -
tual\ mai are [i alte forme,
sau convertirea la alt\ cre-
din]\ este cea mai grav\?
Convertirea la alte credin]e
este la fel de grav\ ca [i „con-
vertirea“ la ateism. C=nd X
convinge pe Z s\ devin\ ateu,
atunci X are o vin\ uria[\. ~n
aceea[i categorie intr\ urm\-
toarele situa]ii: p\rin]ii care
nu ofer\ copiilor lor o minim\
educa]ie religioas\; persoana
care ofer\ un exemplu nega-
tiv, iar prin aceasta devine un
model pentru al]ii, trezindu-le
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii Mucenici Teodul
[i Agatopod (denie,
Canonul cel Mare)
Teodul [i Agatopod erau
originari din Tesalonic. Pen-
tru credin]a lor `n Hristos, au
fost du[i `n fa]a st\pânitoru-
lui Faustin [i, refuzând s\
jertfeasc\ idolilor, au fost a-
runca]i `n mare.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Mucenici
Claudie, Diodor, Victor, Victo-
rin, Papia, Serapion [i Nichifor;
a Cuvioasei Teodora din Te-
salonic; a Sfin]ilor Mucenici
Teodora [i Didim; a Sfântului
Mucenic Termu; a Sfântului Mu-
cenic Pompie; a Sfântului Zi-
non; a Sfin]ilor Mucenici Ma-
CALENDARUL ZILEI
***
Când vezi atâta schimbare
[i re`nnoire a naturii din jurul
t\u nu sim]i o mân\ nev\zut\
care te `mpinge [i pe tine la
primenire? Nu au mai r\mas
multe zile din acest post [i te
po]i reg\si `n cuvintele frag-
mentului evanghelic de ast\zi,
`n persoana Dreptului Si-
meon. Acesta a a[teptat mult
timp venirea Domnului nostru
Iisus Hristos. Adam [i Eva au
a[teptat milenii s\ poat\ intra
`n rai, iar ucenicii au a[teptat
s\-L vad\ pe Domnul Hristos
`nviat. Tu ce a[tep]i? De ce nu
faci loc prim\verii `n trupul [i
sufletul t\u? Prim\vara este
anotimpul cur\]eniei [i al `n-
noirii. Dorim ca totul `n jurul
nostru s\ fie alb [i imaculat,
frumos [i luminos. Nu l\sa s\
acestora dorin]a de a p\c\tui;
cel care `i insult\ pe ceilal]i [i
le distruge `ncrederea `n ei
xim [i Terentie; a cinci sfin]i
mucenici din Lesbos [i a Sfân-
tului Nou Mucenic Gheorghe.
Mâine, Biserica face po -
menirea Sfântului Mucenic
Irineu, episcop de Sirmium.
~n ziua de 5 aprilie
istoria consemneaz\:
a „Ziua automobilistului“ -
~n anul 1904 s-a constituit
Automobil Clubul Român
(ACR), care a preluat atribu-
]iile Asocia]iei automobili[ti-
lor din România;
a 1813 - S-a n\scut Sören
Kierkegaard, teolog si filosof
danez (m. 1866);
a 1896 - Inaugurarea Jo-
curilor Olimpice moderne la
Atena;
fie un contrast nedorit `ntre
eforturile depuse pentru cur\-
]enia din cas\ [i natur\ [i lip-
sa cur\]eniei din sufletul t\u.
De aceea, apuc\ grebla postu-
`n[i[i. De asemenea, o respon-
sabilitate mare o are, de
exemplu, patronul care `[i
a 1932 - S-a n\scut scriito-
rul Fanu[ Neagu, membru co-
respondent al Academiei Ro-
m=ne, fost director al Teatru-
lui Na]ional „I. L. Caragiale“
din Bucure[ti (1993-1997);
a 1884 - S-a n\scut Ion
Incule], personalitate politic\
remarcabil\ care a depus efor-
turi sus]inute pentru realiza-
rea unirii Basarabiei cu Ro-
mânia. A de]inut func]ia de
pre[edinte al Sfatului }\rii `n
Basarabia. A fost membru al
Academiei Române (m. 1940);
a 1940 - A murit Matthias
Friedwagner, filolog [i fol-
clorist austriac; `n 1917 i-a
ap\rut, la Halle, „Dic]ionarul
limbii române“; interesat [i de
folclorul românesc, a `ntreprins
`n Bucovina o anchet\ folclo-
ric\ ampl\ [i sistematic\
(1905-1911), `ntocmind cea mai
lui [i sapa rug\ciunii [i `nno-
ie[te-]i sufletul prin spoveda-
nie [i `mp\rt\[anie! (Pr. Du-
mitru P|DURARU, Radio
Trinitas)
streseaz\ exagerat de mult
angaja]ii [i, de asemenea, pa-
tronul care le cere angaja]ilor
s\i s\ vin\ la lucru [i du-
minica sau `n s\rb\torile reli-
gioase.
Referitor la uciderea tru-
peasc\: cum se `mpart, din
punct de vedere religios, res-
ponsabilit\]ile pentru poluarea
industrial\, care otr\ve[te pla-
neta `ncetul cu `ncetul?
Crea]ia lui Dumnezeu tre-
buie respectat\ `n cele mai
mici detalii ale ei. Nu ai voie
s\ rupi o floare dac\ acest lu-
cru nu este necesar (adic\
dac\ prin asta nu produci o
bucurie cuiva). Nu ai voie s\
spargi o piatr\ `n dou\, nu ai
voie s\ scrijele[ti copacii sau
st=ncile, nu ai voie s\ arunci o
h=rtie `ntr-un r=u, nu ai voie
s\ arunci de[eurile casnice la
`nt=mplare, nu ai voie s\ la[i
la locul picnicului cutii de con-
serve, pungi sau bidoane.
Dincolo de educa]ia ecologic\,
intervine bunul-sim] care `]i
spune c\, de vreme ce lu-
crurile au fost f\cute a[a cum
le vezi, ele trebuie s\ r\m=n\
intacte. Te po]i bucura de ele
[i f\r\ s\ le distrugi. ~ns\
poluarea este mai mult dec=t
o problem\ de dispre]uire a
crea]iei, este un atentat la
via]a oamenilor, iar din acest
motiv ea nu poate fi permis\.
Cea mai mare vin\ o au, `n
acest context, cei care ar
putea stopa sau diminua polu-
area, `ns\ refuz\ acest lucru
din cauz\ c\ profitul lor mate-
rial s-ar diminua foarte mult.
(Rubric\ realizat\ de Ioan
AVRAM)
mare colec]ie de folclor româ-
nesc din perioada antebelic\;
a 1964 - A intrat `n func-
]iune primul tren f\r\ con-
ductor, folosit la metroul din
Londra;
a 1973 - La Clinica Chirur-
gical\ nr. 2 din Târgu Mure[,
o echip\ de medici, condus\
de prof. dr. Ioan Pop de Popa,
efectueaz\ prima opera]ie pe
cord deschis din România;
a 1999 - ~n urma unui raid
al NATO vizând cazarmele din
localitatea miniera Aleksinaci
(200 km la sud de Belgrad), 17
civili au fost uci[i din cauza
unei bombe de 250 kg, ghidat\
prin laser, ab\tut\ asupra
unei zone reziden]iale. La 6
aprilie, Pentagonul admite c\
bomba, lansat\ de un avion
american, „[i-a ratat, se pare,
]inta“. a

CUV+NT VERTICAL
Manele forever…
de Cristian-P
Petru
R|D|{ANU
C\ manelelor li se face publici-
tate gratuit\ [i când nu sunt vor-
bite de bine este un lucru cunoscut.
Manelele, ca o boal\ pe care te
mul]ume[ti doar s\ o consta]i [i s\
consta]i a[ijderea c\ este incura-
bil\, nu mai pot fi evitate. Feno-
menul „cultural“ pe care ele `l pre-
supun este adânc `nr\d\cinat `n
con[tiin]a milioanelor de ascult\-
tori frenetici sau ocazionali [i ne-
mul]umi]ii de pe margini n-au
decât s\ se `mpace cu statutul lor
de nemul]umi]i marginali. C\ adi-
c\ nimeni nu prea d\ doi bani pe ce
cred ei despre muzic\ [i despre
rolul ei `n formarea personalit\]ii.
Pe Pitagora cu ale lui elucubra]ii
despre logica muzicii [i despre
func]iile ei vindec\toare de spirit [i
trup `l invit\m `n ritm de buric bâ-
]âitor s\ crape de ciud\ : la noi ma-
nelele e ascultate, e respectate, e
date mai departe [i nu mai putem
face nimic `n acest sens. Gata... cu
mâinile pe piept, mortul bunului
sim], al culturii muzicale, al spe-
ran]ei c\ poate se mai poate, este
dus [i el, eventual tot `n acela[i
ritm amintit mai `nainte, `nspre
groap\. Nimic nu-l mai poate
salva. Nici m\car discu]ia de com-
plezen]\, nici m\car gândul c\ noi,
\[tia, `nchipui]ii eliti[ti care se
LUMINA}I-V| FA}A!
Melcul [i cochilia
de Lucian VASILIU
Moto:
„… Mersul melcului este mi[-
care/ sta]ionar\, c\ci el e mereu a-
cas\,/ fiind `n oricare loc (…)./ Ce
este [i la ce-i folose[te cochilia?/ Es-
te l\ca[ul vie]ii lui, pe care/ [i-l
cl\de[te `nc\ din prima clip\/ a
vie]ii, purt=ndu-l pururi cu sine“.
(Mihai Ursachi)
~n anul 1995, am aniversat,
dup\ modestele noastre posibili-
t\]i, centenarul na[terii lui Lucian
Blaga (fiu de preot). Eram, c=t\
frunz\, c=t\ iarb\, `nghesui]i `n
spa]iul de la Clubul „Pogor“ de la
Muzeu. Moderator fiind, am lansat
un „recens\m=nt“ ad-hoc. {i ce am
constatat: cei invita]i, dar [i parte
din cei prezen]i, aveau leg\turi cu
preo]ia, `n general: Ana Blandiana
(fiic\ de preot „deta[at“ `n B\r\-
gan, `n anii '50), Romulus Rusan
(nepot de preot ardelean), actri]a
Leopoldina B\l\nu]\ (fiic\ de
preot vr=ncean - Dumnezeu s\ o o-
dihneasc\!), actorul Ovidiu Iuliu
Moldovan (fiu de preot transilvan),
Grigore Ilisei (fiu de preot), Dan
M\nuc\ (idem), Ioan Holban etc.
Dup\ ce am constatat, public, a-
cest lucru, Mihai Ursachi, poetul
imprevizibil, aflat, de asemenea, `n
prezidiu, s-a ridicat [i a spus, ini-
mitabil: „Drag Luciane, ai uitat c\
[i eu sunt frate de preot!“. ~n ade-
v\r, am rectificat eu, unicul frate
al poetului auto-exilat [i revenit,
printre pu]inii, acas\, este preotul
Gheorghe din Elve]ia!...
Anul acesta, Mihai Ursachi ar fi
`mplinit 65 de ani. S-au scurs, `n
clepsidra tuturor timpurilor, nisipu-
rile a 2 ani de la trecerea `n lumea
etern\ a Magistrului din }ic\u.
Filomena, Daniel Corbu, C\lin
Cocora [i echipa de la Editura
Princeps Edit au preg\tit, cum se
cuvine, aniversarea [i comemo-
rarea, propun=nd publicului nu
mai pu]in de 4 c\r]i, plus un CD-
multimedia, precum [i un elegant
[i condensat itinerar biobibliogra-
fic dedicat poetului de pe Fundacul
OPINII & COMENTARII
`nc\p\]âneaz\ s\ asculte
Mozart, vom avea pân\ la
urm\ dreptate, nimic din
toate acestea nu mai pot
face ceva `n fa]a elanului
manelist al patriei. {i
totu[i... ce are lumea cu
Mozart? De ce la un pic-
nic nu poate fi ascultat,
de exemplu, un Concerto
a Quatro de-al lui Baltas-
sare Galuppi, asta doar
ca s\ evit\m necesara, u-
neori, referire la Anotim-
purile lui Vivaldi? Iar
populara, [i ea pe ici pe
colo manelizat\, ce a f\-
cut de merit\ o excomuni-
care atât de categoric\
din sufletele noastre? Nu
m\ `ndoiesc c\ astea sunt
chestii ce ]in de gust, dar
c\ gustul se [i poate for-
ma [i c\ acest lucru chiar
conteaz\ e o chestie ce
]ine de respectul pe care
ni-l acord\m nou\ `n[ine.
Nu pricepem nimic din
Bach? Merge [i Strauss...
Charpentier pare mai degrab\
nume de brânz\ fran]uzeasc\?
Poate c\ atunci ar trebui s\ mai
consult un dic]ionar de perso-
nalit\]i... E drept, nu trebuie s\ ne
am\gim: nu toat\ lumea e intere-
sat\ s\ digere informa]ii complexe
sau s\ fie gâdilat\ `n mod pl\cut la
urechi de ritmurile baroce, dar nici
nu trebuie s\ ne fie ru[ine `n a
osândi pe fa]\ erezia cultural\
Dochia (sper\m, `n cur=nd, ca
Prim\ria Ia[i s\ dea nume ur-
sachian unei str\zi de pe cele [apte
coline).
Suntem `n postul Pa[telui [i
smerenia funciar\ nu ne `ng\duie
s\ d\m fr=u liber povestirii unor
`nt=mpl\ri… magistrale cu poetul
at=t de inspirat, fantezist, sur-
prinz\tor.
Am avut [ansa ca Mihai Ursa-
chi s\ m\ accepte ca ucenic. El,
care impunea demnitate autori-
tar\, punctualitate, exigen]\. El,
care `[i filtra atent prieteniile cul-
turale, la r=ndu-i beneficiind de
girul unor intelectuali, scriitori in-
discutabili (de la Alexandru Pa-
leologu, care i-a fost coleg de de-
ten]ie politic\, la Petru Cre]ia, de
la Geo Dumitrescu la {tefan Au-
gustin Doina[).
Am fost `nc=ntat (`n anii '70) de o
epistol\ pe care Magistrul mi-a
trimis-o pe c=nd eram `n stagiul
militar. De o a doua misiv\, pe c=nd
`ncerca s\ m\ publice `n revista
„Convorbiri literare“, f\r\ succes…
M\ cuno[tea din vara anului 1973.
M-a cultivat [i m-a ajutat enorm s\
nu m\ r\t\cesc `n p\durile con-
juncturale de odinioar\.
Mihai Ursachi [i Lucian Vasiliu la Clubul „Pogor“
acolo unde ea se g\se[te. Cu alte
cuvinte, nim\nui, niciodat\, n-ar
trebui s\-i fie ru[ine de un om ce
ascult\ Haydn [i cite[te Kant,
chiar dac\ majoritatea crede
altceva. Majoritatea n-are decât s\
crape... La `nmormântarea ei vom
pune Mozart...
* Cristian-P
Petru R\d\[anu este
cadru didactic la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i
I-am d\ruit c=teva c\r]i din bib-
lioteca tat\lui meu interbelic (de-
spre al c\rui volum postum a [i
scris cu entuziasm…), c\r]i rare,
interzise, pentru a-i sluji la Pre-
lec]iunea dedicat\ lui Mihai E-
minescu. L-am `nso]it, dup\ 1990,
la `nt=mpl\ri culturale, fie la Satu
Mare (Zilele „Poesis“, cu George
Vulturescu), fie la Boto[ani (Zilele
„Eminescu“, datorate, `n principal,
lui Gellu Dorian), fie la Neptun
(„~nt=lnirea scriitorilor români de
pretutindeni“, cu Lauren]iu Ulici,
Eugen Uricaru, Cassian Maria
Spiridon…).
Promit s\ scriu mult mai pe
`ndelete despre cel mai fermec\tor
personaj postbelic din Ia[i! Despre
Mihai Ursachi [i S\p=n]a, despre
poet [i Valea Bistri]ei, despre
Calul Ventonic\, despre o zi pre-
merg\toare Pa[telui (`mpreun\ cu
Eugen Andoni - [i el fiu de preot),
despre papionul de la Ipote[ti, de-
spre Iolanda [i cursurile de erotic\
universal\, despre samovare [i
Emil Iordache, despre cimitirul so-
vietic din ograda lui Pogor, despre
americanul Sorkin [i avocatul
Vlasov, despre ironia lui Socrate,
Voltaire [i romanticii germani, de-
spre ironie-b\[c\lie-zeflemea, de-
spre proiectul Magistrului de a
str\bate Bahluiul, de la origini [i
p=n\ la Dun\re, `ntr-o ambarca-
]iune poeticeasc\…
* Lucian Vasiliu este scriitor, director
al Muzeului Literaturii Rom=ne din Ia[i
Miercuri, 5 aprilie 2006 3
ARENA POLITIC|
Securi[tii râd la urm\
a Compromiterea adversarului
e o arm\ teribil\ [i poate
func]iona atâta vreme
cât mai planeaz\ secretul peste
arhivele Securit\]ii a
de Mihai MOCANU
Povestea asta cu demascarea fo[tilor se-
curi[ti dureaz\ de 16 ani. ~ntr-adev\r, chiar
a devenit o poveste. O treab\ extrem de se-
rioas\ a c\p\tat, cu timpul, aspectul unei
preocup\ri desuete. Probabil c\ asta e tot ce
[i-ar putea dori mai mult cei al c\ror nume
[i activitate nu vor s\ fie aflate. Nu e vorba
aici `ns\ doar de indivizii care puneau mi-
crofoane [i `ndemnau la dela]iune oamenii,
`n ultimii ani de comunism. Cei care se ocu-
pau cu a[a ceva [i mai ales [efii lor sunt azi
capitali[ti `n toat\ regula. ~n fond, au fost
pragmatici. Aveau informa]ii despre tot ce
mi[ca `n ]ara asta [i abilitatea de a le folosi
pentru propria bun\stare. Apoi urma li s-a
pierdut prin partide, `n confuzia care a ur-
mat Revolu]iei.
Abia acum se `n]elege ce ar fi `nsemnat o
deconspirare a fostei Securit\]i imediat du-
p\ '89. Chiar dac\ nimeni nu i-ar fi putut
opri de la a face avere, m\car li s-ar fi blo-
cat accesul la func]iile publice. {i chiar dac\
asta n-ar fi `nsemnat neap\rat c\ România
ar fi dus-o mai bine, m\car era ceva mai cu-
rat\ moral. De ce nu s-a f\cut asta la vre-
mea respectiv\, e lesne de `n]eles. E[alonul
doi al partidului era la putere [i conexiunile
cu trecutul, prea puternice. Apoi a func]io-
nat, [i mai func]ioneaz\ [i acum, teroarea
dosarelor. B\ie]ii cu ochi alba[tri aveau do-
vezi despre fiecare om cât s\-l compromit\
de zece ori. Dac\ a b\ut, dac\ a furat, dac\
[i-a `n[elat nevasta, totul era strâns cu grij\
`ntre coper]ile unor dosare care pot ajunge
`n mâna oricui. A[adar, ce era pe timpuri
frica de sistem, s-a transformat azi `n spai-
ma de compromitere. A r\mas [i acum obi[-
nuin]a ca `n momente critice, când partide
sau politicieni se r\fuiesc `ntre ei, s\ apar\
prin ziare m\car câteva fragmente din ni[te
hârtii bine p\strate.
Compromiterea adversarului e o arm\ te-
ribil\ [i poate func]iona atâta vreme cât mai
planeaz\ secretul peste arhivele Securit\]ii.
~ns\ asta este numai o parte a problemei. Pe
lâng\ informa]ii despre mai marii zilei, mai
sunt acolo [i date despre partea cea mai nea-
gr\ a comunismului. C\ci oricât de grave ar
fi dela]iunea sau [antajul, nimic nu e mai ori-
bil decât `ntemni]area unei `ntregi genera]ii
[i lichidarea ei sistematic\.
Dup\ ultimele date ale istoricilor, de la
sfâr[itul r\zboiului [i pân\ la mijlocul ani-
lor ’60, `n România, au fost b\ga]i `n pu[c\-
rie 613.000 de oameni. Cu b\t\i atroce, cu
crime, cu munca for]at\ la minele de plumb,
`ntr-un cuvânt, cu tot ce are mai infect un
regim stalinist. Nici asta nu a putut fi l\-
murit pân\ acum. Fo[tii tor]ionari `[i `nca-
seaz\ lini[ti]i pensiile grase de ofi]eri `n re-
zerv\ [i victimele `ncearc\ s\ uite agonia a-
celor ani infernali. Pe lâng\ neputin]a de a
se face dreptate, mai exist\ [i frustrarea de
a nu se afla tot. Dac\ `n Fran]a mai vedem
chiar [i `n zilele noastre la putere un partid
comunist, poate c\ scoaterea la lumin\ a tot
ce a `nsemnat aceast\ doctrin\ ar face im-
posibil\ pe viitor m\car aici, la noi, o ase-
menea imbecilitate.
Dincolo de piedicile fo[tilor securi[ti [i co-
muni[ti `n aflarea adev\rului, mai exist\
`ns\ [i eterna predispozi]ie româneasc\ pen-
tru ceart\. Când realizarea acestui scop este
doar la câ]iva pa[i, vedem ce se `ntâmpl\
când `n joc e o func]ie [i o remunera]ie gras\
de la stat. Partidele [i-ar pune oamenii chiar
[i aici, la CNSAS, indiferente la miza moral\
a acestei probleme. ~n fond, nu se v\d prea
mul]i lideri de la PD sau PNL cuprin[i de ac-
cese de con[tiin]\ când vine vorba de a[a
ceva. Pentru ei e doar o problem\ inactual\,
ceva care nu aduce voturi, ci doar ni[te pos-
turi care le-ar mul]umi din clientela politic\.
{i cu ei se lupt\ a[a cum poate, tocmai unul
din cei b\tu]i cu ranga la pu[c\rie. Un b\-
trân singur [i `nc\p\]ânat, Ticu Dumi-
trescu, mai crede c\ va r\zbi prin jungla lor.
La televizor, privindu-i chinul, ni[te b\ie]i
cu ochi alba[tri râd a batjocur\. a
4 Miercuri, 5 aprilie 2006
PE SCURT
Lansare de carte
a Editurii Trinitas
Ast\zi, la T=rgul de Carte
Librex, `ncep=nd cu ora 17.00,
Editura Trinitas va lansa
volumul Ethnic Contacts and
Cultural Exchanges North
and West of the Black Sea.
From the Greek Colonization
to the Ottoman Conquest.
Volumul este `ngrijit de prof.
Victor Cojocaru [i con]ine
prelegerile [i studiile prezen-
tate la Simpozionul Interna-
]ional „Ethnic Contacts and
Cultural Exchanges North
and West of The Black Sea“,
desf\[urat la Ia[i `n perioada
12-17 iunie 2005. Materialele
reprezint\ rezultatele ac-
tivit\]ilor de cercetare `ntre-
prinse de speciali[ti presti-
gio[i din domenii ca: arheolo-
gie, istorie, literatur\, epi-
grafie, lingvistic\, numisma-
tic\ [i imagologie, din nume-
roase ]\ri precum: Bulgaria,
Germania, Polonia, Republica
Moldova, România, Rusia [i
Ucraina. Simpozionul a fost
organizat de Institutul de Ar-
heologie [i Institutul de Isto-
rie „A. D. Xenopol“ `n coope-
rare cu funda]ia ASTRA, Mi-
tropolia Moldovei [i Bucovi-
nei, Centrul Cultural German
„Goethe“, precum [i Muzeul
Literaturii Române din Ia[i.
Expozi]ie
de icoane la Casa
de Cultur\ din Copou
Casa de Cultur\ a Munici-
piului Ia[i „Mihai Ursachi“
organizeaz\ m=ine, 6 aprilie
2006, ora 17.00, la sediul
Casei de Cultur\ din Parcul
Copou, expozi]ia de icoane [i
piese de catapeteasm\ a pic-
torului Adrian Nicolae Rusu.
Manifestarea va cuprinde [i o
prelegere ilustrat\ cu imagini
despre tehnica icoanei.
Expozi]ia va fie vernisat\ de
Petru Bicer [i va modera
Nichita Danilov.
Noul stare] al
M\n\stirii Petru
Vod\ are putere de
decizie [i [tampilare
Exarhul de Neam], arhiman-
drit Pavel Toderi]\, precizea-
z\ c\ noul stare] al M\n\sti-
rii Petru Vod\ este ieromo-
narhul Lavrentie, `n ciuda
protestelor care au tulburat
ceremonia de investire desf\-
[urat\ duminic\, 2 aprilie.
P\rintele Lavrentie, care a
fost `mputernicit de Mitropo-
lia Moldovei [i Bucovinei la
propunerea p\rintelui stare]
Iustin Pârvu, are putere de
decizie [i de [tampilare, a
precizat exarhul m\n\stirilor
din Neam]. C\lug\rii care nu
vor da ascultare de noul sta-
re] pot fi exclu[i din mona-
hism, iar `n cazul celor care
au tulburat lini[tea duminica
trecut\ la M\n\stirea Petru
Vod\ se vor lua m\suri disci-
plinare. Pentru aceasta arhi-
mandritul Pavel Toderi]\,
Exarhul m\n\stirilor nem]e-
ne, a cerut Prefecturii [i Poli-
]iei s\ ia m\surile legale. P\-
rintele Iustin Pârvu, care a
ctitorit M\n\stirea Petru Vo-
d\, va fi prezent `n continuare
`n m\n\stire, sprijinind activi-
tatea noului stare]. V\ re-
amintim c\, `naintat `n vârs-
t\, p\rintele Iustin a ]inut s\-
[i lase un urma[ `nc\ din via-
]\, decizie sprijinit\ de Mitro-
polia Moldovei [i Bucovinei. ~n
aceste condi]ii, p\rintele Lav-
rentie Carp a devenit stare] al
M\n\stirii Petru Vod\. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
„Pelerinajul de Florii este urcu[ul
nostru duhovnicesc spre ~nviere“
a Organizarea pelerinajului `n S=mb\ta lui Laz\r, de dinainte de Florii, dar [i slujba Sfintei Liturghii din noaptea
de ~nviere, precum [i ideea c\ credincio[ii nu trebuie s\ transforme participarea la slujba de ~nviere
`ntr-un simplu obicei religios au fost, ieri, `n aten]ia consilierilor [i protopopilor din Arhiepiscopia Ia[ilor a
Ieri, 4 aprilie, a avut loc [e-
din]a Permanen]ei Centrului
Eparhial Ia[i la care au parti-
cipat [i cei 12 protopopi din Ar-
hiepiscopia Ia[ilor. Pe ordinea
de zi s-au aflat: pelerinajul de
Florii `n diferite ora[e ale E-
parhiei (itinerar, ore de desf\-
[urare); slujba de ~nviere [i
Pastorala de Pa[ti (probleme [i
perspective de eficien]\ misio-
nar\); programul caritativ-so-
cial de Sfintele Pa[ti [i distri-
buirea Pastoralei de Sfintele
Pa[ti [i a altor publica]ii cu in-
forma]ii despre aceast\ pe-
rioad\. „Pelerinajul de Florii
este un prilej de medita]ie, de
rug\ciune [i are o bog\]ie de
sensuri [i simboluri. Peleri-
najul este un simbol al liber-
t\]ii noastre, un semn de li-
bertate duhovniceasc\ interi-
oar\. Pelerinajul de Florii este
urcu[ul nostru duhovnicesc
spre ~nviere“, a precizat ~nalt
Prea Sfin]itul Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei,
subliniind importan]a orga-
niz\rii acestui pelerinaj. Ieri IPS Mitropolit Daniel a prezidat lucr\rile Permanen]ei Centrului Eparhial Ia[i,
la care au participat at=t consilierii, c=t [i protopopii din Arhiepiscopia Ia[ilor
Pelerinajul de Florii se dou\ zile care urmeaz\ f\- c\ credinciosului de prezen]a lui cu mii de ani `n urm\. „Es-
combin\ cu ac]iuni sociale c=nd trecerea c\tre Postul sa la acea lucrare. Pentru copii te foarte important ca credin-
Sfintelor Patimi care are o al- se pot oferi [i alte daruri sau cio[ii s\ participe la Sf=nta
S-a hot\r=t c\ pelerinajele t\ semnifica]ie“, a men]ionat Liturghie din noaptea ~nvie-
organizate de Florii `n Arhie- pot fi eviden]ia]i copiii credin-
pr. Mihai Vizitiu, consilier cu cio[i care particip\ cu regula- rii, pentru c\ ea rememoreaz\
piscopia Ia[ilor s\ se `nscrie `n probleme de `nv\]\m=nt `n jertfa M=ntuitorului pe cruce.
intervalul orar 12.00-19.00. ritate la activit\]ile organizate
Arhiepiscopia Ia[ilor. de Biseric\. Copiii care poart\ Nu s\ participe doar la procla-
„Acest pelerinaj are [i un scop ~n unele protopopiate, pele- marea ~nvierii, pentru c\
educativ `n ceea ce `i prive[te ast\zi stâlp\ri de flori `n mâini
rinajul se combin\ cu ac]iuni vor fi mâine stâlpi ai Bisericii“, atunci bucuria nu este de-
at=t pe copii, c=t [i pe adul]i, `n sociale. La Roznov, de exemplu, plin\. Dac\ vrei bucurie mai
sensul c\ credincio[ii rememo- s-a conchis la [edin]a de ieri.
se ofer\ pelerinilor (mai ales co- mare, [i jertfa trebuie s\ fie
reaz\ traseul pe care l-a par- piilor) pr\jituri, biscui]i, suc, `n mai mare“, a mai spus p\-
curs M=ntuitorul c=nd a intrat timpul popasurilor la crucile de Catehez\ privind rintele Vizitiu.
`n Ierusalim. Participan]ii tre- la intersec]iile ora[ului (24 la importan]a particip\rii ~n ceea ce prive[te slujba
buie s\ aib\ lumân\ri `n num\r). ~n organizarea acestor din noaptea de ~nviere [i dis-
mân\, flori [i iconi]e. S-a vor- activit\]i trebuie folosite pro- la Sf. Liturghie tribuirea Pastoralei de Pa[te,
bit [i despre importan]a Sfin- duse cu aviz sanitar de garan- `n noaptea de ~nviere hot\r=rile Permanen]ei mai
tei Liturghii din ziua de Flo- ]ie. ~n alte protopopiate se precizeaz\: „Se constat\ `n ul-
rii, dar [i despre importan]a ofer\ o mas\ la sfâr[itul pele- ~n ceea ce prive[te progra- timii ani, din cauza secula-
ramurilor pe care le ]in cre- rinajului pentru preo]ii par- mul de Pa[te, protopopii au riz\rii, c\ mul]i oameni vin la
dincio[ii `n m=n\, acestea ticipan]i, pentru membrii co- fost sf\tui]i s\ `ndemne pe
preo]ii parohi s\-i `nve]e pe
biseric\ doar la proclamarea
simboliz=nd, dup\ cum a spus rului, pentru organizatori [i ~nvierii, apoi pleac\ acas\.
IPS Mitropolit Daniel, faptele pentru alte persoane care au credincio[i s\ nu transforme Trebuie f\cut\ catehez\ pen-
bune pe care le-au f\cut pe
parcursul postului, pentru c\
ajutat Biserica. Se pot oferi
iconi]e, bro[uri, acatiste sau
S\rb\toarea ~nvierii `ntr-un
simplu obicei folcloric, ci
tru a ar\ta importan]a par-
ticip\rii la Sf. Liturghie `n
[tiut este, `n vinerea de dina- alte tip\rituri. „Orice lucrare sim]\mintele s\ fie exact ace- noaptea de Sfintele Pa[ti.
inte de S=mb\ta lui Laz\r, se spiritual\ trebuie s\ aib\ [i un lea pe care le-au avut cei care Trebuie organizat dup\ slujba
`ncheie Postul Pa[telui, cele semn vizibil, care s\ aminteas- au tr\it ~nvierea M=ntuitoru- de Pa[ti un moment de `ntâl-
nire cu credincio[ii care au
r\mas la toat\ slujba pentru
„Biserica Ortodox\ Rom=n\ [i integrarea european\“ salutul pascal [i `mp\r]irea
unui pache]el cu ou ro[u, co-
Pe l=ng\ tema central\, s-a pentru prima grup\, datele de pe luni, 10 aprilie, demersurile
discutat [i despre fondul cen- 21 [i 22 august, iar pentru gru- necesare pentru confec]ionarea
zonac [i un pahar de vin ro[u.
Pastorala de Pa[ti se poate
tral-misionar, dar au fost co- pa a doua, 23 [i 24 august. Te- [i amplasarea unui stâlp-cruce
municate [i datele c=nd vor a- ma conferin]ei de anul acesta `n zona P\un necesar pentru e- citi dup\ proclamarea ~nvie-
vea loc conferin]ele pastorale este „Biserica Ortodox\ Rom=- ficientizarea transmisiei Radio rii, afar\, dac\ vremea permi-
biserice[ti la Centrul de Con- n\ [i integrarea european\. Trinitas. Acest stâlp-cruce va fi te. Atunci când condi]iile me-
ferin]e „Providen]a“ - Ia[i, pro- Exigen]e, probleme [i perspec- inaugurat cu ocazia conferin- teorologice permit, `ntreaga
topopiatele fiind `mp\r]ite `n tive“. ~n plus, Protopopiatele ]elor pastorale biserice[ti din slujb\ de ~nviere se poate or-
dou\ grupe. Au fost propuse, Ia[i 1, Ia[i 2 [i Pa[cani vor `nce- august. (N.B.) ganiza afar\, `n fa]a bisericii“.
(Narcisa BALABAN)
C=[tig\torii unui abonament la Lumina de Duminic\
Chi]u Andreea - Larisa Costi[a, jud. Neam] Gavrilescu Ovidiu - Constantin Bode[ti, Jud. Neam]
Scurtu Ioan - Alexandru Costi[a, jud. Neam] Gania Mirela - Adeina Boto[ani
Mur\ra[u Maria - M\d\lina Costi[a, jud. Neam] Hordil\ Alexandra Ia[i
Participan]ii Barcan Marius - Dumitru Costi[a, jud. Neam] Mitache Andrei Ia[i
la concursul or- Rotariu Ioana Boto[ani Burlacu Dan - Mihai Gura Humorului
ganizat de Cen- Cercel Andreea Costi[a, jud. Neam] Ichim Oana - Roxana Bucure[ti
trul de pelerinaj Olariu Elena R\duc\neni, jud. Ia[i Trofin Andrei Foc[ani
„Sf. Parascheva“ Victor Constantin Ia[i Dasc\lu Maria - Magdalena com. R\duc\neni, Jud. Ia[i
au c=[tigat un a-
}\rn\ Victor - Constantin Ia[i Chiril\ Ioan Vaslui
bonament pe lu-
Trofin Leonard - Vasile T\t\r\ni, jud. Vaslui Chiril\ Raluca Vaslui
na mai la s\pt\-
Trofin Alexandra T\t\r\ni, jud. Vaslui V=rlea Alexandru - Emanuel Jud. Ia[i
m=nalul „Lumina
Trofin Maria T\t\r\ni, jud. Vaslui Bat=r Alexandra Ungureni, Jud. Boto[ani
de Duminic\“. V\
David Robert - Ioan Conce[ti, jud. Boto[ani Costa[ Dumitru - Florin Ungureni, Jud. Boto[ani
prezent\m `n con-
Horghidan Iulian - Claudiu Ia[i Chiri]\ Virginia Vaslui
tinuare numele
c=[tig\torilor. Sava Bogdan - Gheorghe Boto[ani T\nase Parascheva - Lucia Ia[i
Alexa Maria }ibana, jud. Ia[i Florea Corneliu Bac\u
Anastasiei M\d\lina Ia[i Pralea Ioan - Alexandru Ia[i
Samoil\ Drago[ - Nicolae Ia[i

Calendarul fiscal pentru anul 2006
a P=n\ pe data de 15 mai, fiecare persoan\ trebuie s\ mearg\ la administra]ia
financiar\ teritorial\ pentru a depune Declara]ia de Venit, `n baza c\reia se
calculeaz\ impozitele a Persoanele care ob]in venituri din cultivarea sau
valorificarea zarzavaturilor, a florilor, ciupercilor sau alte asemenea activit\]i
agricole trebuie s\ depun\ declara]ia pe venit p=n\ pe 30 iunie a
Persoanele care au realizat
anul trecut venituri din acti-
vit\]i independente, activit\]i
comerciale, profesii liberale,
proprietate intelectual\ sau
activit\]i agricole trebuie s\
depun\ Declara]ia de Venit la
Direc]ia General\ a Finan-
]elor Publice din jude]ul de
care apar]in, pentru fiecare
categorie [i surs\ de venit,
p=n\ pe 15 mai. Acest tip de
declara]ie se refer\ at=t la
persoanele fizice române, care
au ob]inut anul trecut veni-
Chiriile declarate la Finan]e sunt mult mai mici dec=t `n realitate
a Ie[enii declar\ c\ ob]in sume mult mai mici din `nchirierea apartamentelor, pentru a nu pl\ti impozite mari
a Exist\ multe situa]ii `n care proprietarul declarat\ o chirie de 100 de mii de lei vechi pe lun\
sau chiar faptul c\ apartamentul este `nchiriat f\r\ bani, de[i chiria pe o lun\ este `n medie de 150 de euro a
Indiferent dac\ este vor-
ba de apartamente, spa]ii
comerciale sau terenuri,
sumele care apar `n actele
de `nchiriere sunt cu mult
mai mici fa]\ de cele care
sunt pl\tite `n realitate.
„Avem `nregistrate con-
tracte `n care scrie c\ apar-
tamentul a fost `nchiriat cu
doar 100 de mii de lei vechi
pe lun\. Noi nu avem cum
s\ demonstr\m care este
de fapt valoarea chiriei, da-
c\ a[a este prev\zut `n con-
tract. Ba mai mult, avem
unele contracte `n care este
specificat c\ chiria[ii sunt
Maria }\ran, purt\torul
de cuv=nt al Direc]iei
Generale a Finan]elor
Publice Jude]ene Ia[i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROGRAM INFORMA-
TIC DE ASISTEN}| PENTRU
AGEN}II ECONOMICI: Fi-
nan]ele Publice Ia[i pun la
dispozi]ia contribuabililor `n
mod gratuit programele infor-
matice de asisten]\ prin ghi-
[eele de primire a declara]ii-
lor. Este vorba de declara]iile
privind declara]iile de plat\ la
bugetul general consolidat,
declara]iile rectificative, de-
contul de tax\ pe valoare a-
d\ugat\ [i declara]iile privind
impozitul pe profit. ~n cazul `n
care un agent economic folo-
se[te un program mai vechi
dec=t versiunea 1.07 din data
de 17 martie 2006, este nece-
sar\ procurarea ultimei versi-
uni de program care permite
turi `n România, c=t [i la cei
care au muncit [i au ob]inut
venituri `n str\in\tate.
„Din p\cate, nu avem
bani pentru a face o cam-
panie de informare cu flutu-
ra[i sau bro[uri cu declara-
]iile de venit, `ns\ `ncerc\m
prin mijloace proprii, cum ar
fi afi[ele din interiorul insti-
tu]iei, s\ anun]\m c\ p=n\
pe 15 mai trebuie depuse de-
clara]iile de venit“, a decla-
rat Maria }\ran, purt\torul
de cuv=nt al Direc]iei Gene-
rude [i c\ nu pl\tesc nici
un ban pe lun\. Aceasta `n
condi]iile `n care chiria u-
nui apartament este `n me-
die de 150 de euro pe lun\“,
a declarat Maria }\ran,
purt\torul de cuv=nt al Di-
rec]iei Generale a Finan-
]elor Publice Jude]ene Ia[i.
De cele mai multe ori,
proprietarii de imobile sau
terenuri folosesc aceste
contracte doar pentru a a-
vea un document legal la
m=n\ `n cazul unor con-
troale din partea adminis-
tra]iei financiare. De fapt,
contractele acestea repre-
zint\ o acoperire pentru
proprietari `n cazul `n care
exist\ reclama]ii f\cute de
vreun vecin la Poli]ie c\
`nchiriaz\ apartamentul.
Proprietarul ar trebui s\
pl\teasc\ un impozit re-
prezent=nd 16% din valoa-
rea contractului de `nchiri-
ere, dar impozitul se aplic\
doar pentru 75% din tota-
lul chiriei `ncasate de pro-
prietar. Un alt motiv pen-
tru care at=t proprietarii
c=t [i chiria[ii sunt inte-
resa]i de a trece `n contract
o chirie mai mic\ este fap-
tul c\, `n cazul apartamen-
telor `nchiriate prin inter-
medierea unei agen]ii imo-
biliare, suma pe care o va
primi agen]ia este mai mi-
c\, deoarece, de obicei,
agen]ia prime[te drept
codificarea informa]iei pe cod
de bare. Programul poate fi
procurat [i de pe serverul de
internet al Ministerului de Fi-
nan]e, de la adresa www.mfi-
nante.ro. Pl\titorii de impozite
[i taxe care folosesc metoda de
declarare pe cod de bare nu mai
depun [i declara]ii `n format
electronic, adic\ pe dischet\.
a APROAPE 19.000 DE
SOCIET|}I COMERCIALE SE
AFL| ~N EXECUTARE SILI-
T|: Dac\ `n jude]ul Ia[i sunt
aproximativ 27.000 de contri-
buabili, care pl\tesc taxe [i
impozite c\tre stat, tot aici
sunt `nregistrate [i un num\r
Pagin\ realizat\ de Nicolae POPA
IMPOZITE {I FINAN}E
rale a Finan]elor Publice a
Jude]ului Ia[i.
Termenul limit\ pentru de-
clara]ia de venit a contribua-
bililor care ob]in venituri din
cultivarea [i valorificarea flo-
rilor, legumelor [i zarzavatu-
rilor, în sere [i în solarii, pre-
cum [i a arbu[tilor, plantelor
decorative [i ciupercilor, din
exploatarea pepinierelor viti-
cole [i pomicole [i altele ase-
menea este 30 iunie 2005.
La trei luni dup\ ce au de-
pus declara]iile, ace[ti ultimi
plat\ contravaloarea chi-
riei de pe o lun\ de zile.
Conform datelor furniza-
te de reprezentan]ii Direc-
]iei Generale a Finan]elor
Publice Ia[i, `n Ia[i au fost
`nregistrate 12.600 de con-
tracte de `nchiriere, `ns\
nu exist\ o situa]ie genera-
l\ a banilor pe care `i `nca-
seaz\ statul din impozita-
rea chiriilor, deoarece fie-
de aproape 19.000 de societ\]i
comerciale care se afl\ `n pro-
ces de executare silit\. Acest
lucru este din cauz\ c\ de]in
datorii de cel pu]in 100 de mii
de lei vechi, bani pe care ar fi
trebuit s\ `i pl\teasc\ credito-
rilor sau statului. Executarea
silit\ este ac]iunea prin care
creditorul `ncearc\ prin inter-
mediul instan]ei s\ `[i recu-
pereze banii de la societatea co-
mercial\ debitoare, adic\ fir-
ma care datoreaz\ bani. Pro-
cesele sunt judecate de Jude-
c\torul Sindic, instan]\ spe-
cializat\ `n probleme de ordin
economic [i financiar. a
Miercuri, 5 aprilie 2006
contribuabili pot s\ pl\teas-
c\ o parte din impozite.
„Conform articolului 82 din
Codul Fiscal, pentru aceea[i
categorie de contribuabili, a-
dic\ cei care cultiv\ flori sau
zarzavaturi, efectuarea pl\-
]ilor anticipate de 50% din
impozitul pe venitul din acti-
vit\]ile agricole se poate face
pâna pe data de 1 septembrie
2006. Restul de 50%, poate fi
pl\tit p=n\ la data de 15
noiembrie“, a mai declarat
Maria }\ran.
Plata anticipat\ a impozi-
tului, aferent trimestrului doi
din anul 2006, poate fi f\cut\
p=n\ la data de 15 iunie 2006,
aici fiind incluse persoanele
care realizeaz\ venituri din
activit\]i independente [i din
cedarea folosin]ei bunurilor,
cu excep]ia impozitului pe ve-
niturile din arendare [i a
veniturilor din activit\]i agri-
care contract este f\cut pe
o alt\ sum\ de bani. „Nu
avem o situa]ie cu banii pe
care `i `ncaseaz\ finan]ele
din aceste contracte, deoa-
rece acestea au valori cu-
prinse `ntre 0 [i 200 de
euro fiecare [i nu a fost
f\cut\ `nc\ o situa]ie. Ori-
cum, nu e vorba de prea
5
cole. Pl\]ile anticipate aferen-
te trimestrului III din acest
an, pentru contribuabilii care
realizeaz\ venituri din ac-
tivit\]i independente [i din
cedarea folosin]ei bunurilor,
se fac pân\ la data de 15 sep-
tembrie 2006, iar pentru tri-
mestrul al IV-lea al acestui
an, pl\]ile anticipate pot fi
f\cute p=n\ pe data de 15 de-
cembrie 2006.
Calendarul fiscal pentru
acest an prevede [i calcula-
rea, re]inerea [i virarea im-
pozitului pe venituri sub for-
m\ de dividende, aici fiind
inclu[i pl\titorii de venituri
din dividende care nu au a-
chitat drepturile b\ne[ti afe-
rente anului 2005. Astfel, a-
ceast\ categorie de contribu-
abili sunt obliga]i s\ se achi-
te de obliga]ii p=n\ la sf=r-
[itul anului 2006. a
mul]i bani“, a mai declarat
Maria }\ran.
Chiar dac\ este o abate-
re de la lege, persoanele ca-
re declar\ valori mai mici
ale contractului nu pot fi
nici dovedite [i nici amen-
date de inspectorii de la Fi-
nan]e dec=t dac\ exist\ do-
vezi clare `n acest sens. a
6 Miercuri, 5 aprilie 2006
PE SCURT
Rom=nii sunt ultimii
`n Europa la credite
Cre[terea creditului de retail
va `nregistra o dinamic\ pu-
ternic\ `n ]\rile „Noii Europe“,
p=n\ `n 2008, dar Rom=nia se
va afla la acea dat\ pe ultimul
loc `ntre ]\rile nou intrate `n
Uniunea European\, cu numai
546 de euro pe locuitor, la
gradul de `ndatorare, fa]\ de
277 de euro `n 2005, potrivit
unui studiu f\cut public, ieri,
de UniCredit Rom=nia.
Potrivit studiului, creditul de
retail va continua s\ aib\ o di-
namic\ puternic\, urm=nd ca,
p=n\ `n 2008, `ndatorarea fi-
nanciar\ pe locuitor s\ fie de
3.416 de euro `n Croa]ia, fa]\
de 2.427 de euro `n 2005, de
3.264 de euro `n Ungaria, fa]\
de 1.971 de euro `n 2005, de
3.041 de euro `n Cehia, fa]\ de
1.677 de euro `n 2005, de 1.442
de euro `n Polonia, fa]\ de 970
de euro `n 2005, de 1.675 de
euro `n Slovacia, fa]\ de 929
de euro `n 2005, de 956 de
euro `n Bulgaria, fa]\ de 492
de euro `n 2005, de 765 de
euro `n Turcia, fa]\ de 412 de
euro `n 2005, iar pe ultimul loc
se va situa Rom=nia `n 2008,
cu o `ndatorare financiar\ pe
locuitor de 546 de euro, fa]\ de
277 de euro `n 2005. Creditul
ipotecar este principalul factor
de dinamizare a pie]ei creditu-
lui de retail `n ]\rile „noii
Europe“ `n care cre[terea me-
die anual\ a fost de 44% fa]\
de 9% `n ]\rile din zona euro.
~ndatorarea popula]iei din
]\rile noii Europe, pe tipuri de
instrumente raportat la PIB,
arat\ o cre[tere de 5% `n 2005
la creditul ipotecar, fa]\ de 1%
`n 2000, de 6% la creditul de
consum fa]\ de 4% `n 2000 [i
de 3% la alte tipuri de credite
`n 2005, fa]\ de 2% `n 2000. ~n
]\rile din zona euro `nda-
torarea popula]iei pe tipuri de
instrumente arat\ o cre[tere
de 37% la creditul ipotecar, `n
2005, fa]\ de 28% cre[terea
medie anual\ `n 2000.
Biletele de avion
se scumpesc cu p=n\
la 100 de euro
Biletele de avion se vor
scumpi `n medie cu 20 - 100
de euro de la 1 iulie, ca urma-
re a reducerii comisionului ce-
dat de TAROM agen]iilor de
turism, respectiv cu p=n\ la
cinci la sut\ pentru desti-
na]iile europene [i 20% pentru
cursele intercontinentale,
potrivit informa]iilor remise
Rompres de Patronatul
Asocia]iei Na]ionale a Agen]ii-
lor de Turism (ANAT).
TAROM a anun]at c\ va re-
duce comisionul cedat agen]ii-
lor acreditate pentru v=nzarea
de bilete de avion de la 7% la
1%, `ncep=nd cu data de 1 iu-
lie 2006. „Biletele se vor
scumpi [i pe intern, poate [i
cu peste 20 de euro pe bilet,
nu se [tie, se pot duce oriunde
cu actualul sistem de aplicare
a taxelor, cert este c\ noi vom
`ncerca s\ `mpiedic\m aceast\
ac]iune a TAROM, care este
f\cut\ pe cheltuiala pasage-
rilor“, a declarat ieri, pentru
Rompres, pre[edintele Patro-
natului ANAT, Lucia Morariu.
Pre]urile biletelor de avion
pentru curse externe, prin in-
termediul agen]iilor de tu-
rism, variaz\ `ntre 129 de
euro (Milano), 159 de euro
(Roma), Amsterdam (178 de
euro), pentru destina]iile din
Europa, [i New York (345 de
euro), Los Angeles (485 de
euro) Montreal (495 de euro),
Beijing (480 de euro) sau Du-
bai (320 de euro), pentru des-
tina]iile din afara Europei. a
Pericol crescut de inunda]ie pe Dun\re
Debitul Dun\rii la intrarea
`n ]ar\ (sec]iunea Bazia[) a fost
sta]ionar (12.100 mc/s), situ=n-
du-se peste media multianual\
lunar\ (7900 mc/s), `n timp ce,
`n intervalul 3 aprilie, ora 7.00 -
4 aprilie, ora 7.00, pe sectorul,
aval Por]ile de Fier, debitele au
fost `n cre[tere pe sectoarele
Gruia-Bechet [i Olteni]a-Tul-
81% dintre juc\torii la Burs\ au avut profit `n 2005
Pentru cei mai mul]i
dintre rom=ni, Bursa re-
prezint\ un mecanism ale
c\rui secrete sunt cunos-
cute doar de ini]ia]i. Cu
toate acestea, unii investi-
tori, priva]i sau nu, se `n-
dreapt\, timid, spre ea, fie
cu team\ de riscuri, fie din
curiozitate, fie din dorin]a
de a se sim]i actor activ pe
pia]a de capital.
Un semnal `ncurajator a
fost dat `n 2005, c=nd, `n ur-
ma diminu\rii drastice a
dob=nzilor la creditele ban-
care, ei [i-au `ndreptat aten]ia
[i spre Burs\, atra[i fiind de
cre[terea valorilor ac]iunilor
emise pe pia]\.
Un sondaj realizat de pu-
blica]ia on-line Smart Finan-
cial, `ntre 5 ianuarie [i 15 fe-
bruarie 2006, arat\ c\ 36%
din cei chestiona]i au reu[it un
profit minim de 100%, al]i
19% din participan]i la sondaj
au spus c\ veniturile lor au
fost cu 76% mai mari, 13%
dintre ei au avut un profit cu-
prins `ntre 51% [i 75%, `n
timp ce numai 13% au avut
profitul `ntre 31% [i 50%. ~n
medie, 81% din reponden]i au
indicat un profit mediu de trei
ori mai mare ob]inut pe pia]a
de capital dec=t profitul
mediu/an ob]inut din de-
pozitele bancare.
Pentru cei care nu vor s\-[i
ri[te prea mult economiile,
obliga]iunile reprezint\ o alt\
alternativ\ la depozitele ban-
care. ~n prezent, pe pia]a de
capital se desf\[oar\ o emisi-
une de obliga]iuni a societ\]ii
Her\str\u Imobiliare Inves-
ti]ii, la care dob=nda anual\
este `n func]ie de media
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a REZERVELE BNR SE
APROPIE DE 20 DE MILIARDE
DE EURO: Rezervele interna]io-
nale ale B\ncii Na]ionale a Ro-
m=niei se situau la peste 19,76
miliarde de euro, la finele lunii
martie, din care rezervele valu-
tare totalizau 18,145 miliarde
de euro, a anun]at ieri BNR. Re-
zerva de aur s-a men]inut la
104,8 tone. ~n condi]iile evolu]ii-
lor pre]urilor interna]ionale, va-
loarea acesteia a crescut la
1,624 miliarde de euro. P=n\ la
finele anului 2006, pl\]ile sca-
dente `n contul datoriei publice
externe directe [i garantate de
Ministerul Finan]elor Publice `n-
sumeaz\ 1,071 miliarde de euro.
a ROM+NIA NU PL|TE{TE
MAI SCUMP GAZUL RUSESC:
Rom=nia nu pl\te[te nici mai
mult, nici mai pu]in dec=t alte
ECONOMIC
cea, sta]ionare la Corabia [i `n
sc\dere u[oar\ pe sectorul Tr.
M\gurele-Giurgiu, informeaz\
Ministerul Mediului [i Gos-
pod\ririi Apelor.
~n urm\toarele ore, debitul
Dun\rii la intrarea `n ]ar\ (sec-
]iunea Bazia[) va fi `n cre[tere.
Pe sectorul aval Por]ile de Fier,
debitele vor fi `n cre[tere pe sec-
dob=nzii Euribor pe 6 luni,
plus 7,5% pe an.
Asta `nseamn\ c\ prima
plat\ la banii investi]i va avea
o dob=nd\ de 9,78%. Valoarea
unei obliga]iuni este una
mic\, de doar 100 de lei.
Fondurile mutuale
trebuie s\ se relanseze
Pe de alt\ parte, evolu]ia
spectaculoas\ a Bursei a in-
fluen]at apari]ia unor fonduri
de ac]iuni diversificate. Pen-
tru moment, industria fon-
durilor mutuale din Rom=nia,
raportat\ la Produsul Intern
Brut (PIB), este cu mult mai
slab\ dec=t cea a mediei sta-
telor Europei Centrale [i de
Est. Pe pia]\ exist\ 23 de fon-
duri deschise oric\rui investi-
tor [i trei fonduri `nchise (des-
tinate doar firmelor sau per-
soanelor care au cel pu]in 100
de milioane de lei vechi de in-
vestit). ~ns\, `n 2005, pia]a a
ajuns s\ creasc\ dublu fa]\ de
infla]ia anual\, „s\rind“ cu
18,8%, dac\ sunt incluse [i
fondurile `nchise, [i cu 16,2%
f\r\ acestea, ajung=nd la
71.000 de investitori - din care
1.500 de firme -, [i active to-
tale de 119,3 milioane de euro.
~n acest context, nu este de
mirare graba cu care b\ncile
[i administratorii specializa]i
vor s\ deschid\ noi fonduri de
investi]ii mutuale. Fa]\ de
anul trecut, c=nd valoarea in-
vesti]iilor pe pia]a fondurilor
deschise de investi]ii a fost de
circa 200 de milioane de euro,
anul acesta se a[teapt\ s\ se
ajung\ la aproximativ 300-
400 de milioane de euro, ten-
din]a fiind de cre[tere.
~n prezent, sunt autorizate
16 societ\]i de administrare a
investi]iilor (SAI), cinci dintre
state europene pentru gazul
natural rusesc, a declarat ieri,
la Senat, ministrul Economiei [i
Comer]ului, Codru] {ere[. Au-
diat de comisia senatorial\ pen-
tru cercetarea abuzurilor pe te-
ma pre]ului gazelor naturale,
Codru] {ere[ a subliniat c\,
personal, nu a negociat contrac-
tul de import cu Federa]ia Ru-
s\, ci a fost la Moscova „doar ca
s\ se informeze“. Potrivit mi-
nistrului Eeconomiei [i Comer-
]ului, pre]ul mediu pl\tit de
Rom=nia pentru 1.000 de metri
cubi este sub 280 de dolari,
Slovenia pl\te[te 278,30 dolari,
`n timp ce Austria 283,69
dolari.
a PRIMUL AVION ~N CARE
SE VA FOLOSI MOBILUL, ~N
2007: Compania aerian\ Air
France va primi la `nceputul
anului 2007 primul avion de
torul Gruia-Tr. M\gurele, `n
sc\dere pe sectorul Giurgiu-Ol-
teni]a [i sta]ionare la Zimnicea
[i pe sectorul C\l\ra[i-Tulcea.
~n acest context, `n jude]ul
Tulcea, la digul Mila 23 se
toarn\ 450 tone de piatr\ pen-
tru consolidarea digului. La di-
gul Cri[an ac]ioneaz\ un grei-
fer. Pe digul Ciulinet - Isaccea
se ac]ioneaz\ `n continuare la
supra`n\l]area sa [i consoli-
darea cu pari, fascine [i saci de
p\m=nt. La digul R4 se ac]io-
neaz\ `n jude]ul Constan]a.
~n ora[ul H=r[ova, sta]ia de
pompare func]ioneaz\ pentru
evacuarea apelor provenite din
Dun\re, de pe re]eaua pluvial\.
~n ora[ul Cernavod\ se ac]io-
neaz\ cu o pomp\ pentru eva-
cuarea apelor din infiltra]ie, iar
cu alte trei pompe se evacueaz\
apa din canalizarea ora[ului.
acestea f\c=nd parte din gru-
puri financiare bancare. Ast-
fel, pe pia]a fondurilor mu-
tuale activeaz\ BCR, BRD-
SocGen, Banca Transilvania [i
HVB. ~n acest an vor mai intra
`n „curs\“ [i Bancpost, Raiffei-
sen Bank [i Finansbank.
Comisia Na]ional\ a Valo-
rilor Mobiliare, institu]ie care
„supervizeaz\“ `ntreaga pia]\
de capital, a autorizat `n acest
an dou\ fonduri deschise de
investi]ii - Bancpost Plus [i
Bancpost Active Balanced - [i
sunt `n curs de autorizare alte
patru FDI. Bancpost este a
cincea banc\ comercial\ care
se implic\ [i pe pia]a fon-
durilor mutuale.
De asemenea, la CNVM a
fost `nregistrat un fond `nchis
de investi]ii (Fondul Privat
Comercial), iar altul este `n
proces de `nregistrare. De
men]ionat c\, `n 2005, str\inii
au investit pe pia]a de capital
din ]ara noastr\ 140 de milioa-
pasageri Airbus echipat special
pentru a permite utilizarea tele-
foanelor mobile `n timpul zboru-
lui, a anun]at, luni sear\, compa-
nia de telecomunica]ii OnAir, in-
formeaz\ AFP. Potrivit societ\]ii
de telecomunica]ii, o firm\ mixt\
de]inut\ de grupul Airbus [i
grupul elve]ian de tehnologia in-
forma]iei SITA, compania aeria-
n\ Air France va derula mai
multe probe cu noul sistem la
bordul unui avion Airbus A318
care va zbura pe rutele dintre
Europa [i Africa de Nord. Gra]ie
noului sistem, pasagerii Air
France vor putea utiliza, `n pre-
mier\, propriile telefoane mobile
pentru apeluri vocale sau trim-
iterea [i primirea de mesaje tip
SMS `n timpul zborului, f\r\ a
se teme de riscul interferen]ei cu
sistemele de naviga]ie ale
avionului. a
Debitele r=urilor interioare
au fost `n sc\dere, except=nd
cursurile mijlocii [i inferioare
ale Mure[ului [i Prutului, unde
au fost `n cre[tere prin propa-
gare, [i r=urile din bazinele su-
perioare [i mijlocii ale Cri[u-
rilor, unde au fost `n cre[tere ca
urmare a precipita]iilor c\zute
`n interval [i ced\rii apei din
stratul de z\pad\.
~n urm\toarele ore, debitele
r=urilor interioare vor fi `n
sc\dere, except=nd r=urile din
zonele de deal [i munte din
nord-vestul, vestul [i sud-ves-
tul ]\rii, unde vor fi `n cre[tere
din cauza precipita]iilor lichide
prognozate, ced\rii apei din
stratul de z\pad\ [i propag\rii,
[i pe cursurile inferioare ale
Cri[urilor, Mure[ului [i Pru-
tului, unde vor fi `n cre[tere
prin propagare, [i pe r=urile
din Dobrogea, unde vor fi sta-
]ionare. a
ne de euro. Intr\rile nete de
capital str\in prin plasamen-
te, `n special `n ac]iuni [i obli-
ga]iuni ale companiilor rom=-
ne[ti listate la Bursa de Valori
Bucure[ti (BVB) [i Rasdaq,
s-au dublat anul trecut, ajun-
g=nd la 138,6 milioane de euro,
rezultate din plasarea a 603,8
milioane de euro [i retragerea
a 465,2 milioane de euro, potri-
vit datelor oficiale comunicate
de Comisia Na]ional\ a Valori-
lor Mobiliare (CNVM).
Fondurile str\ine de in-
vesti]ii au realizat plasamen-
te consistente, `n condi]iile `n
care ordinele de cump\rare
ale acestora sunt mult mai
mari comparativ cu cele ale ju-
c\torilor locali. „Sumele adu-
se de investitorii str\ini `n
conturile companiilor de bro-
keraj au totalizat 2,18 mili-
arde de lei (603,8 milioane de
euro), reprezent=nd o cre[tere
de aproape 2,7 ori fa]\ de anul
2004“, spun oficialii CNVM. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 5 aprilie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\ `n prima par-
te a zilei. Spre sear\ cerul va
prezenta `nnor\ri accen-
tuate ce vor avea [i caracter
de avers\ [i vor fi `nso]ite de
desc\rc\ri electrice [i inten-
sific\ri de scurt\ durat\ ale
v=ntului. Temperaturile mi-
nime se vor situa `ntre 0 [i
10 grade. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse `ntre
12 [i 20 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 5.04.2006
Dolar SUA 2,8866 (28 866)
Euro 3,5155 (35 155)

140 de ani de la fondarea Academiei Rom=ne
Pre[edintele Academiei
Rom=ne, Eugen Simion, a a-
firmat ieri c\ academiile tre-
buie s\ devin\ un parlament
al `n]elep]ilor.
„Academiile trebuie s\ fie
un adev\rat parlament al
`n]elep]ilor, care s\ exprime
un punct de vedere moral [i
s\ devin\ un reper intelec-
tual pentru noile genera]ii `n
Europa de m=ine, `n care ne
vom reg\si `mpreun\“, a spus
Claudiu Seca[iu este noul pre[edinte al CNSAS
a Corneliu Turianu [i-a dat demisia din func]ia de pre[edinte
al Colegiului CNSAS, iar Claudiu Seca[iu a fost ales la [efia institu]iei
a La [edin]a Colegiului a participat [i pre[edintele Traian B\sescu care a fost `nt=mpinat
de manifestan]i care l-au huiduit [i au strigat: „~l vrem pe Ticu Dumitrescu!“ a
Claudiu Seca[iu a fost
ales ieri pre[edinte al Co-
legiului Consiliului Na-
]ional pentru Studierea Ar-
hivelor Securit\]ii (CN-
SAS), `n cadrul unei [edin]e
care a durat aproape trei
ore [i la care a participat [i
[eful statului, Traian B\-
sescu. Prin vot secret, Seca-
[iu a fost ales cu opt op]iuni
pentru [i dou\ `mpotriv\.
~n urma discu]iilor pur-
tate, membrii Colegiului
CNSAS au decis ca, de
acum `nainte, toate func-
]iile de conducere, inclusiv
cea de pre[edinte, s\ fie
de]inute prin rota]ie pe o
perioad\ de [ase luni.
Vicepre[edintele Cole-
giului CNSAS urmeaz\ s\
fie ales `ntr-o [edin]\ vii-
toare, iar secretar a r\mas
Constantin Buchet, ales
s\pt\m=na trecut\.
Corneliu Turianu [i-a
anun]at demisia din func]ia
de pre[edinte al Colegiului
CNSAS, decizie care nu i-a
fost impus\ [i a reie[it `n
timpul discu]iilor ca o solu-
]ie de deblocare a crizei, a
declarat Claudiu Seca[iu.
Noul pre[edinte al Cole-
giului CNSAS le-a mul]u-
mit at=t lui Constantin Ti-
cu Dumitrescu, c=t [i lui
Corneliu Turianu pentru
gestul f\cut de a nu mai
candida la func]ia de pre-
[edinte [i a salutat gestul
acestora.
„~n acest fel Colegiul
CNSAS are o [ans\ de a
lucra [i de a dovedi `ncre-
derea cu care a fost `nves-
tit de popula]ie“, a spus
Claudiu Seca[iu.
Una din priorit\]ile Co-
legiului CNSAS va fi ur-
gentarea prelu\rii docu-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a OHANESIAN A DEMI- ~n replic\, directorul ziarului
SIONAT DE LA „ROM+NIA „Rom=nia
hai B\canu, a declarat: „A de-
LIBER|“: Jurnalistul Ovidiu venit o vedet\. Scria numai
Ohanesian a anun]at, ieri, c\
[i-a dat demisia de la cotidi-
anul „Rom=nia liber\“, pe
motiv c\ de c=teva luni `ncoa-
ce i-au fost cenzurate ni[te
materiale. „Treptat, treptat
au fost cenzurate ni[te mate-
riale, titluri, [apouri, dup\
aceea s-au cenzurat materiale
cu totul, am fost apostrofat
pentru c\ am ap\rut pe tele-
viziuni [i am atras aten]ia c\
autorit\]ile nu `[i fac treaba
`n dosarul cu r\pirea [i se
mu[amalizeaz\ acest caz“, a
declarat Ovidiu Ohanesian.
Eugen Simion, `n cadrul se-
siunii omagiale dedicate `m-
plinirii a 140 de ani de la fon-
darea Academiei Rom=ne, cea
mai important\ institu]ie
[tiin]ific\ a ]\rii.
La r=ndul s\u, pre[edintele
Traian B\sescu a eviden]iat
rolul Academiei Rom=ne de-a
lungul celor 140 de ani de e-
xisten]\, caracteriz=nd-o drept
„cel mai important p\str\tor
al valorilor culturale [i [tiin]i-
fice rom=ne[ti“. ~n cadrul ace-
mentelor [i eviden]elor ca-
re `nc\ se mai g\sesc la
serviciile de informa]ii, a
declarat, ieri, noul pre[e-
dinte al Colegiului, Clau-
diu Seca[iu.
Pe de alt\ parte, noul
pre[edinte al Colegiului a
recunoscut c\ `n depozitele
CNSAS se g\sesc dosare
ale unor actuali politicieni
care au colaborat cu fosta
Securitate, dar, deocam-
dat\, aceste dosare nu au
ajuns pe masa Colegiului
pentru a fi dezb\tute [i vo-
tate. El a precizat c\, pro-
babil, `ntr-o s\pt\m=n\,
dup\ ce vor fi rezolvate un-
ele probleme administra-
tive, Colegiul CNSAS va
analiza dosarele acestor
politicieni dup\ care rezul-
tatele vor fi f\cute publice.
La plecarea de la CNSAS,
[eful statului nu a f\cut
nici o declara]ie [i a fost
huiduit, din nou, de mani-
festan]ii din fa]a sediului
institu]iei. La protestul
liber\“, Petre Mi-
c=nd vroia el, ce vroia, am tot
tras de el s\ `l aducem pe ca-
lea cea bun\. {i acum el po-
zeaz\ `n victim\. S-a specia-
lizat numai `n articole despre
cazul lui, dar el trebuie s\
mai scrie [i altceva“. Ovidiu
Ohanesian este unul dintre
cei trei jurnali[ti rom=ni
r\pi]i `n Irak `n martie 2005.
a MARIAN IANCU A
FOST ARESTAT PREVENTIV:
Tribunalul Bucure[ti a decis,
ieri, c\ cererea procurorilor
de emitere a unui mandat de
ACTUALITATE
leia[i ceremonii, pre[edintele
Academiei Rom=ne, Eugen
Simion, a acordat pre[edinte-
lui Traian B\sescu [i fo[tilor
pre[edin]i ai Rom=niei Emil
Constantinescu [i Ion Iliescu
un triptic special de monezi
aniversare din aur, argint [i
tombac cuprat.
Tripticul a fost acordat, de
asemenea, fo[tilor pre[edin]i ai
Academiei Rom=ne [i actualu-
lui pre[edinte al institu]iei,
Eugen Simion. Totodat\, au
din fa]a sediului CNSAS
au participat reprezen-
tan]i ai Blocului Na]ional
al Revolu]ionarilor, ai Mi-
li]iei spirituale, ai Alian]ei
Civice [i ai AFDPR.
Colegiul CNSAS are 11
membri: nou\ propu[i de
partidele politice parla-
mentare, unul de Guvern
[i unul de Pre[edin]ie.
~n prezent, colegiul are
doar 10 membri, Dan La-
zea, care fusese propus de
Partidul Democrat, d=ndu-[i
demisia s\pt\m=na trecu-
t\, dup\ ce Corneliu Turi-
anu fusese ales pre[edinte
al Colegiului CNSAS.
Cei 10 membri ai Colegi-
ului CNSAS sunt: Con-
stantin Ticu Dumitrescu -
propus de Guvern, Drago[
Petrescu - propus de Pre[e-
din]ie, Corneliu Turianu -
PD, Mircea Dinescu [i
Octavian Claudiu Seca[iu -
PNL, Florian Chiri]escu,
Cazimir Ionescu [i Lauren-
]iu T\nase - PSD, Constan-
arestare preventiv\, pentru
30 de zile, pe numele omului
de afaceri Marian Iancu,
acuzat de mai multe infrac-
]iuni economice `n dosarul
„Rafo-Carom“, este `ntemeia-
t\. Pe 30 martie, magistra]ii
au judecat propunerea Par-
chetului de pe l=ng\ ~nalta
Curte de Casa]ie [i Justi]ie de
arestare preventiv\ a lui
Marian Iancu [i l-au audiat
pe acesta, `ns\ au am=nat
pronun]area pentru 4 aprilie.
a 550.000 DE CERTIFI-
CATE DE CAZIER JUDICIAR
~N 3 LUNI: ~n primele trei
luni ale lui 2006, Poli]ia a
eliberat 551.625 de certificate
Miercuri, 5 aprilie 2006
fost r\spl\ti]i cu Meritul A-
cademic senatorul [i scriitorul
Varujan Vosganian, Alexan-
dru Bogdan, membru cores-
pondent al Academiei, Dorina
Rusu, secretar [tiin]ific al Sec-
]iei de [tiin]e istorice [i arheo-
logice, [i inginer constructor
Nicolae Com\nescu. Diploma
Distinc]ia cultural\ a revenit
confra]ilor din pres\ R\zvan
Dumitrescu - Realitatea TV,
Victor Ciutacu - Jurnalul Na-
]ional, Mircea Mocanu - Radio
Rom=nia Actualit\]i, Melania
Vergu - „G=ndul“. a
tin Buchet - PRM, Ladislau
Csendes - UDMR.
Ticu spune c\ el a
deblocat criza
Constantin Ticu Dumi-
trescu a declarat, ieri, c\ el
este cel care a solu]ionat
criza din cadrul CNSAS [i
nu pre[edintele Traian B\-
sescu. El a precizat c\ a
propus ca pre[edintele Cole-
giului CNSAS, Corneliu Tu-
rianu, s\ `[i dea demisia [i
s\ fie organizate noi alegeri
f\r\ a mai candida [i el.
Constantin Ticu Dumi-
trescu a spus c\ nu va
pleca din Colegiu deoarece
este obligat moral s\ spu-
n\ opiniei publice tot ceea
ce se `nt=mpl\ `n cadrul
acestei institu]ii, deoarece
primul lucru care trebuie
f\cut `n aceast\ institu]ie
este transparen]a. „Nu am
vrut s\ m\ cramponez. Nu
m\ intereseaz\ aceast\
func]ie“, a declarat Ticu
Dumitrescu.
Cine este noul
pre[edinte al CNSAS
Claudiu Seca[iu s-a n\s-
cut la 27 octombrie 1964. A
urmat Facultatea de Isto-
rie, sec]ia Istorie-Arheolo-
gie a Universit\]ii „1 De-
cembrie 1918“, Alba-Iulia.
~n perioada 1985-1991 a
fost custode la Muzeul de
Istorie Bra[ov [i apoi jur-
nalist la postul de radio
BBC, Redac]ia Rom=n\,
1991-1999. Claudiu Seca-
[iu a f\cut parte [i din pri-
mul Colegiu al CNSAS,
validat de Parlament `n
anul 2000. a
de cazier judiciar, se arat\ `n-
tr-un material dat publicit\]ii
ieri de c\tre Inspectoratul
General al Poli]iei Rom=ne.
Numai `n municipiul Bucu-
re[ti au fost depuse 48.611
(aproximativ 9%) cereri de
cazier. Certificatele de cazier
judiciar se pot elibera `n re-
gim de urgen]\ (3 zile lucr\-
toare), pentru care se achit\ o
tax\ de 5 RON, la trezoreria
din raza de domiciliu [i regim
normal 10-30 de zile lucr\toare,
pentru care nu se achit\ nici
o tax\. ~n regim de urgen]\
au fost eliberate 348.352 cer-
tificate de cazier judiciar, fapt
ce a adus bugetului de stat
peste 1.740.000 RON. a
7
LUMEA PE SCURT
Zacarias Moussaoui,
„pasibil“ de pedeapsa
cu moartea
Avocatul francez al lui Zacarias
Moussaoui, cet\]ean francez de
origine marocan\, pasibil de
pedeapsa cu moartea pentru
complicitate cu autorii aten-
tatelor de la 11 septembrie
2001 din SUA, a promis c\ va
face tot posibilul pentru a-[i
salva clientul de la pedeapsa
capital\, relateaz\ AFP. „Vom
face totul pentru a `ncerca s\
convingem juriul c\ nu trebuie
pronun]at\ pedeapsa cu moar-
tea“, a declarat ieri pentru AFP
Francois Roux, a doua zi dup\
ce juriul tribunalului federal
din Alexandria (Virginia, estul
SUA) a decis c\ Moussaoui este
„eligibil“ pentru o asemenea
sentin]\. Membrii juriului au
stabilit, dup\ 17 ore de delibe-
r\ri, c\ Moussaoui a min]it au-
torit\]ile americane, dup\ ce a
fost arestat, cu trei s\pt\m=ni
`nainte de atentate, iar aceste
minciuni au determinat
moartea a aproape 3.000 de oa-
meni [i, deci, merit\ pedeapsa
capital\. Ca urmare a deciziei
juriului, procesul va intra de
m=ine `ntr-o a doua faz\, pe
parcursul c\reia vor fi exami-
nate circumstan]ele agravante
- ca suferin]a victimelor aten-
tatelor - sau atenuante - ca
posibilele probleme mentale ale
acuzatului. Luni, acesta a re-
fuzat s\ se ridice la citirea ver-
dictului, dup\ care a p\rut s\
se roage, murmur=nd din buze,
pentru ca la escortarea sa
afar\ din sala tribunalului s\
strige: „Nu-mi ve]i lua nicio-
dat\ s=ngele. Dumnezeu s\ v\
blesteme!“.
Fran]a este
pe jum\tate
paralizat\ de greve
Traficul aerian [i transportul
`n comun erau perturbate, ieri
diminea]\, pe `ntreg teritoriul
Fran]ei, din cauza noii zile de
grev\ convocat\ de sindicate [i
organiza]iile studen]e[ti, care
protesteaz\ astfel `mpotriva
Contractului Primei Angaj\ri
(CPE), transmit agen]iile de
pres\. Zeci de curse aeriene au
fost anulate la Toulouse sau
Marsilia [i se a[teapt\ ca [i pe
aeroporturile pariziene situa]ia
s\ nu fie mai bun\, controlorii
de trafic `ncet=nd munca, dar
presa nu dispune de date pre-
cise. La c\ile ferate, circula]ia
trenurilor a fost redus\ la 70%
din capacitate. Se apreciaz\ c\
abia unul din patru trenuri
mai circul\. La Paris, metroul
circul\ aproape normal. Pentru
a se `mpiedica producerea de
acte de vandalism, poli]ia me-
tropolitan\ a mobilizat circa
4.000 de agen]i.
China reprezint\
un „factor de
destabilizare“ `n Asia
Putere militar\, dar nu demo-
cratic\, China reprezint\ un
„factor de destabilizare“ `n
Asia, a afirmat num\rul doi al
Guvernului japonez, Shinzo
Abe, potrivit unui interviu
publicat `n edi]ia de ieri a co-
tidianului Nihon Keizai
(Nikkei), informeaz\ AFP.
„Este de asemenea adev\rat c\
China reprezint\ un factor de
destabilizare“, a afirmat el,
critic=nd „cre[terea cu dou\
cifre“ a cheltuielilor militare
chineze „de 18 ani consecutiv“.
Shinzo Abe a criticat ati-
tudinea liderilor chinezi care
refuz\ orice summit cu pre-
mierul japonez Junichiro
Koizumi at=t timp c=t acesta
nu va renun]a la vizitele la
sanctuarul patriotic din
Yasukuni, considerat simbol al
na]ionalismului japonez. a
8 Miercuri, 5 aprilie 2006
Aderare cu monitorizare pentru Rom=nia [i Bulgaria
a Uniunea European\ va continua restric]iile asupra exporturilor rom=ne[ti de carne de porc, chiar dac\ aderarea se va
produce `n 2007, a declarat ieri Olli Rehn, comisarul european pentru extindere a Potrivit BBC, Rehn a dat pesta porcin\ drept
unul din cele mai clare motive care ar putea determina Uniunea European\ s\ declan[eze una din clauzele de salvgardare din
tratatul de aderare cu Rom=nia a Comisarul european a l\udat `ns\ reforma justi]iei [i lupta `mpotriva corup]iei `ntr-o discu]ie
cu un grup restr=ns de ziari[ti la Strasbourg a Olli Rehn a subliniat `n acela[i timp c\ va mai fi un raport de monitorizare `n
toamn\ [i c\ Rom=nia [i Bulgaria ar putea fi monitorizate [i `n primii ani dup\ aderare, fapt f\r\ precedent a
Aderare cu monitorizare -
este acum scenariul cel mai pro-
babil pentru Rom=nia [i Bul-
garia. A doua zi dup\ ce a de-
clarat `n fa]a comitetului pentru
rela]ii externe al Parlamentului
European c\ aderarea `n 2007 e
fezabil\, Olli Rehn a indicat din
nou c\ Rom=nia e mai avansat\
dec=t Bulgaria.
„Rom=nia a `ncheiat practic
reforma justi]iei [i a `nregistrat
primele rezultate preliminare
`n lupta `mpotriva corup]iei la
nivel `nalt, `n timp ce Bulgaria
trebuie s\ `ncheie reforma [i s\
o aplice `n mod consecvent. Dar
e nevoie ca ambele ]\ri s\
continue `n acela[i timp re-
formele, mai ales pentru a sta-
bili domnia legii“, a insistat
comisarul european.
~n Bulgaria reforma justi]iei
nu e satisf\c\toare, `n timp ce
`n Rom=nia e practic `ncheiat\,
a apreciat comisarul, acum
a[tept\m rezultate concrete `n
lupta `mpotriva corup]iei.
~n plus, a ar\tat el, persist\
probleme ce ar putea declan[a
clauze de salvgardare - adic\
restric]ii - pe anumite sectoare.
„Un exemplu concret unde
m\ a[tept c\ s-ar putea s\
avem `n vedere clauza de salv-
gardare, `n cazul c\ una sau
ambele ]\ri ader\ `n 2007,
este pesta porcin\ care afec-
teaz\ at=t Rom=nia c=t [i Bul-
garia“, a spus domnul Rehn.
Dac\ aceast\ problem\ nu e
rezolvat\ la timp, atunci nu
avem alt\ solu]ie dec=t s\
folosim clauza de salvgardare
- la fel, dac\ apar probleme
majore `n asigurarea con-
trolului la grani]ele externe.
~n Uniunea European\,
vaccinul `mpotriva pestei por-
cine e interzis. De la 1 ianua-
rie, Rom=nia a interzis [i ea
vaccinarea, cu excep]ia fer-
melor comerciale unde Comi-
sia European\ pl\te[te pen-
tru un vaccin special doar
pentru acest an. De[i Rom=-
nia a adoptat luna trecut\ o
strategie de eradicare a pestei
porcine `n urm\torii 3-4 ani,
exper]ii rom=ni recunosc c\
acest lucru nu se poate face
peste noapte.
Una din victimele de renu-
me a acestei interdic]ii e sala-
mul de Sibiu, care e maturat
doar 90 de zile, `n timp ce
Uniunea European\ cere 120
de zile.
Clauzele de salvgardare
ar putea fi declan[ate
la sf=r[itul anului
Dar clauzele de salvgardare
propriu-zise nu vor fi declan-
[ate probabil dec=t la sf=r[itul
anului, dup\ un al doilea ra-
port de monitorizare, prev\-
zut, potrivit lui Olli Rehn, `n
octombrie sau noiembrie.
Comisarul a precizat: „Clau-
zele de salvgardare pot fi acti-
vate `n general de o simpl\ de-
cizie a Comisiei Europene, de[i
regulile sunt oarecum diferite
dac\ vorbim de pia]a intern\
sau de justi]ie [i interne.“
„Dar `n general putem
spune c\ un stat membru [i
Comisia European\ reprezin-
t\ o coali]ie suficient\ pentru
a activa o clauz\ dac\ e
nevoie“, a spus domnul Rehn.
„Ele nu trebuie `ns\ toate
activate `n acela[i timp“, a
precizat comisarul, pentru c\
pot fi utilizate oric=nd `n
primii trei ani dupa aderare.
A[adar, Comisia European\
se g=nde[te deja la o aderare
sub supraveghere, chiar dac\
Olli Rehn a negat c\ Rom=nia
[i Bulgaria vor fi membre ale
Uniunii de gradul doi.
Bulgaria,
mult r\mas\ `n urm\
~n documentul de 9 pagini
asupra progreselor celor dou\
]\ri, Olli Rehn a l\udat efor-
turile Rom=niei `n lupta `m-
potriva corup]iei [i a subliniat
c\ Bulgaria este `nc\ r\mas\
`n urm\ `n acest domeniu.
„Consider\m c\ Rom=nia se
afl\ pe drumul cel bun `n re-
formarea sistemului judiciar,
cu condi]ia men]inerii a-
celuia[i tempo“, a spus Olli
Rehn. Prin deschiderea dosa-
relor de corup]ie la nivel `nalt,
se d\ un semnal `ntregii so-
ciet\]i c\, pentru prima dat\
`n istoria ]\rii, nimeni nu se
afl\ deasupra legii, sublinia el.
Pe de alt\ parte, comisarul eu-
ropean pentru extindere apre-
cia c\ este nevoie de rezultate
tangibile ale acestor anchete,
[i anume puneri sub acuzare,
condamn\ri [i sentin]e.
Aprecieri pozitive a formulat
Rehn la adresa Rom=niei [i `n
ceea ce prive[te protec]ia copi-
ilor, cer=nd `ns\ combaterea
mai ferm\ a traficului de per-
soane [i `nt\rirea colabor\rii cu
statele din UE pentru de-
pistarea re]elelor criminale.
Referitor la drepturile mi-
norit\]ilor, Rehn opina c\
Rom=nia `ndepline[te de mai
mul]i ani criteriile `n acest
domeniu [i c\ nu i se poate
cere mai mult dec=t statelor
membre ale UE. Comisarul
european a cerut totu[i efor-
turi suplimentare din partea
autorit\]ilor `n special pentru
combaterea discrimin\rii po-
pula]iei rrome. Alte deficien]e
constatate `n raport se refer\
la preg\tirile pentru aderare
`n agricultur\, sectorul veteri-
nar, administra]ie [i uti-
lizarea fondurilor structurale.
~n schimb, Bulgariei i s-a
repro[at `n raport un ritm mai
lent al reformei justi]iei [i
luptei `mpotriva corup]iei.
Comisarul Rehn a explicat c\
trebuie dus\ o lupt\ energic\
`mpotriva corup]iei la nivel
`nalt, cu rezultate concrete. {i
traficul de persoane r\m=ne o
ACTUALITATE
„Explor\m posibilitatea unui mecanism
de monitorizare dup\ aderare [i vom utiliza
probabil unele din clauzele sectoriale de
care dispunem pentru una sau ambele ]\ri,
de exemplu `n domeniul securit\]ii
alimentare sau al s\n\t\]ii animale“, a spus Rehn
problem\ pentru Bulgaria, a
ad\ugat el.
Referitor la data ader\rii, o
pozi]ie clar\ urmeaz\ s\ fie ex-
primat\ `n raportul Comisiei
Europene din 16 mai. Potrivit
lui Olli Rehn, executivul comu-
nitar ar putea recomanda
am=narea p=n\ `n 2008 numai
dac\ vor ap\rea „probleme
majore“. Comisia nu va ezita
s\ invoce celelalte clauze de
salvgardare (pentru Rom=nia,
`n pericol afl=ndu-se mai ales
domeniile agricol [i veterinar),
dac\ va considera necesar, dar
abia `n urm\toarele rapoarte
din toamn\.
Reac]iile
europarlamentarilor
„Pentru Bulgaria este mai
greu dec=t pentru Rom=nia“,
mai ales `n reforma justi]iei [i
combaterea corup]iei, aprecia
eurodeputatul socialist Han-
nes Swoboda.
Potrivit eurodeputatului
din partea Verzilor Joost La-
gendijk, Rehn a fost `n mod
clar „mai sceptic fa]\ de Bul-
garia“. „Se pare c\ exist\ o di-
feren]\ `n raport cu situa]ia de
acum un an [i jum\tate, c=nd
Rom=nia p\rea s\ fie pu]in `n
urm\“, a ad\ugat Lagendijk.
~n general, sociali[tii au ex-
primat un punct de vedere
foarte asem\n\tor cu cel re-
ie[it din discursul lui Rehn, [i
anume c\ aderarea `n 2007
este cea mai probabil\, dar cu
anumite limit\ri temporare
ale drepturilor Rom=niei [i
Bulgariei `n momentul ader\-
rii la Uniune. ~n schimb, verzii
[i cre[tin-democra]ii sunt oare-
cum `mp\r]i]i. Consensul este
`ns\ c\, cel mai probabil, Par-
lamentul European se va pro-
nun]a majoritar pentru ader-
area `n 2007, dac\ aceasta va
fi recomandarea Comisiei.
Ce cred
europarlamentarii
At=t raportorul pentru
Bulgaria, Geoffrey Van Or-
den, c=t [i cel pentru Rom=-
nia, Pierre Moscovici, au ple-
dat pentru aderarea `n a-
cela[i timp a celor dou\ ]\ri.
„Trebuie s\ avem `n vedere
tendin]a [i ritmul refor-
melor, a spus socialistul
francez Moscovici, nici un
membru al Uniunii Euro-
pene nu e perfect.“
„Trebuie s\ vedem dac\ pa-
harul e pe jum\tate plin sau
pe jum\tate gol“, a spus la
r=ndul sau conservatorul bri-
tanic Van Orden, sus]in=nd
c\ am=narea Bulgariei ar
`ncuraja extremismul [i des-
curaja opinia public\.
Ecologistul franco-german
Danny Cohn Bendit e unul
dintre pu]inii care a cerut
am=narea pentru 2008, d=nd
citate foarte critice din ra-
poartele monitorilor europeni
`n domeniul justi]iei [i corup-
]iei. „Nu e vorba dac\ paharul
e pe jum\tate plin sau gol, a
spus dl Cohn-Bendit, ci dac\ e
plin de otrav\.“
Aderarea va avea loc `n
2007, dar cu clauze de salv-
gardare sectoriale, crede so-
cialistul german Klaus Han-
sch. Aderarea va avea loc `n
2007 pentru Rom=nia, crede
[i ecologistul olandez Joost
Lagendijk.
„Pentru Bulgaria n-a[ fi a[a
de sigur - dac\ e s\ m\ iau
dupa termenii folosi]i `n spe-
cial privind reforma justi]iei,
dl Rehn a fost mai pozitiv `n
privin]a Rom=niei dec=t a Bul-
gariei“, a apreciat Lagendijk.
Am=narea Bulgariei ar
necesita `ns\ votul unanim al
guvernelor europene, ceea ce e
practic imposibil. Cu toate
acestea, pre[edintele comite-
tului pentru afaceri externe
Elmar Brok crede `nc\ `n
posibilitatea am=n\rii.
„~n primul r=nd, trebuie s\
verific\m `n detaliu informa-
]iile furnizate de comisar, iar
apoi s\ vedem care sunt im-
plica]iile politice ale am=n\-
rii, dar comisia n-a exclus a-
ceast\ solu]ie“, a declarat dl
Brok. (R.M.)
 DOCUMENTAR
Canonul cel Mare, citit
numai `n postul Pa[telui
bizantin\ [i a fost hirotonit
Canonul cel Mare al Sf. Andrei Criteanul, care se diacon. M\rturiile istorice a-
rat\ c\ Iustinian al II-lea
cite[te `n perioada Postului Mare, reprezint\ una (685-695, 705-711) l-a numit
administrator al orfelinatului
dintre treptele poc\in]ei ce conduc spre Ziua „Sf. Pavel“. El a f\cut din mi-
~nvierii lui Hristos. ~n primele patru zile ale Postului, lostenie una dintre preocup\rile
sale de baz\, ar\tându-se foarte
`n S\pt\mâna Mare, am avut prilejul de a lua parte comp\timitor fa]\ de s\raci,
la citirea câte unei p\r]i din acest Canon, `n cadrul p\rinte pentru orfani, ap\r\tor
al cauzei drept\]ii [i refugiu
slujbei Pavecerni]ei mari. Ast\zi, spre sear\, pentru cei persecuta]i. Distin-
gându-se prin numeroasele
`n biserici se s\vâr[e[te slujba Utreniei sale calit\]i, `n preajma anu-
pentru ziua urm\toare, joi. ~n cadrul acesteia lui 712 a fost ales Arhie-
piscop al Gortynei, `n insula
se cite[te `n `ntregime Canonul cel Mare, Creta. De[i s-a opus ini]ial
`mpreun\ cu via]a Sfintei Maria Egipteanca. ereziei monotelite, sub presi-
unea `mp\ratului Filip Var-
danis a acceptat pentru scur-
nu se [tiu foarte multe, exis- t\ vreme doctrina eretic\,
tând `nc\ multe controverse participând chiar [i la pseu-
de Daniela LIVADARU asupra vie]ii, dar mai ales asu- do-sinodul ( conciliabulum )
pra operei sale. Se crede c\ s-a din 712, ce a condamnat `n-
Canonul cel Mare este una n\scut `n Siria, `n ora[ul Da- v\]\tura Sinodului al VI-lea
dintre cele mai importante, da- masc, `n jurul anului 660. Ecumenic. ~n anul urm\tor
c\ nu chiar cea mai importan- Tradi]ia spune c\ Andrei nu a `ns\, s-a dezis de aceast\ c\-
t\ oper\ a imnografiei despre putut vorbi pân\ la vârsta de 7 dere, reluându-[i scaunul de
poc\in]\. De[i abund\ `n epi- ani, când a primit Sfânta ~m- arhiepiscop [i activitatea de
soade biblice, totu[i nu este o p\rt\[anie `ntr-o biseric\ din imnograf [i predicator. ~n
simpl\ concentrare a unor te- Ierusalim. Din acest motiv, Creta, binefacerile sale s-au
me biblice. Dimpotriv\, `n p\rin]ii l-au `nchinat lui Dum- `nmul]it [i s-au extins, con-
acest Canon toate faptele cretizându-se prin ridicarea
nezeu, astfel c\ dup\ moartea
scripturistice la care s-a f\cut lor a intrat `ntr-o m\n\stire mai multor a[ez\minte filan-
p\rta[ omul – crearea, c\de- ierusalimitean\, cel mai pro- tropice, `ntre care [i un spital
rea, alungarea din Rai, `ntoar- babil la „Sf. Sava“. Remarcat pentru s\raci.
cerea, a[teptarea, r\scump\- de patriarhul Teodor al Ie-
rarea – sunt personalizate. Ele
rusalimului, este ajutat de O list\ impresionant\
se transform\ `n faptele acesta s\ `[i `nsu[easc\ o bo-
fiec\ruia dintre noi: crearea gat\ cultur\ teologic\, deve- de scrieri
mea, c\derea mea, r\scump\- nind `n acela[i timp secretarul
rarea mea. Istoria personajelor lui particular. ~n jurul anului A p\storit ora[ul cretan
devine istoria mea, iar eu 685, Andrei, de[i monah, este pân\ `n jurul anului 740,
devin con[tient de profun- trimis la Constantinopol, `m- când, nu se [tie din ce motiv, a
zimea ei: „De unde voi `ncepe preun\ cu mai mul]i clerici. fost chemat la Constantino-
s\ plâng faptele vie]ii mele ce- Scopul delega]iei era de a pol. La `ntoarcere, sl\bit de
lei tic\loase?“. Canonul ne subscrie hot\rârilor Sinodului boal\ [i de b\trâne]e, se o-
introduce pe fiecare dintre noi al VI-lea Ecumenic (Constan- pre[te `n insula Lesbos (Mi-
`n istoria Sfintei Scripturi [i ne tinopol, 680-681) `n numele tilina), `n ora[ul Eresos, unde
determin\ s\ con[tientiz\m, Bisericii Ierusalimului [i de a-l `[i `ncredin]eaz\ sufletul s\u
prin intermediul modelelor de felicita pe Constantin al IV-lea lui Dumnezeu. Biograful s\u,
poc\in]\, amplitudinea p\ca- Pogonatul pentru biruin]a `m- monahul Niceta, afirm\ c\ [i-a
telor noastre [i `nstr\inarea potriva monoteli]ilor (cei care cunoscut dinainte sfâr[itul
fa]\ de Dumnezeu. sus]ineau c\ Hristos a avut o p\mântesc. A fost `nmormân-
singur\ voin]\). tat `n una dintre cele mai
Un monah tân\r vechi biserici ale insulei, cu-
noscut\ ulterior drept Bise-
[i erudit P\rintele s\racilor rica „Sf. Andrei“. Lista scrie-
rilor pe care le-a l\sat `n ur-
Despre autorul Canonului ~ndeplinindu-[i obliga]iile, m\ nu este pe deplin finali-
Andrei a r\mas `n capitala
cel Mare, Sf. Andrei Criteanul, zat\. Criticii s\i men]ioneaz\
aproximativ 60 de cuvânt\ri,
59 de canoane, 66 de irmoase
(troparele de la `nceputul
canoanelor), 34 de stihiri [i 47
de idiomele (tropare cu melo-
die [i ritm propriu), ceea ce
indic\ o activitate prolific\
pentru epoca sa. Cuvânt\rile
sale, `n care se `mbin\ `n mod
armonios `nv\]\tura dogma-
tic\, istoria, citatele scriptu-
Modele de poc\in]\
Nici o alt\ cântare religioa-
s\ nu reu[e[te s\ dea atât de
magistral expresie poc\in]ei
precum o face Canonul cel
Mare. Sf. Andrei a adunat la
un loc fapte vechi [i nou-
testamentare, de la c\derea
lui Adam la moartea pe cruce
a Mântuitorului [i ~nvierea
Sa, toate rememorate cu pro-
fund\ durere [i sentiment de
poc\in]\. Din acest motiv,
Canonul este un exemplu de
poezie spiritual\, `n care fie-
care fapt\ este individuali-
Dac\ la `nceput Canonul cel Mare se citea doar zat\ [i personalizat\, atri-
`n m\n\stiri, `n prezent el se cite[te [i `n buit\ sie[i ([i implicit, fiec\-
ruia dintre noi). Fiecare fapt
majoritatea bisericilor de parohie, credincio[ii se constituie `ntr-un impuls
participând `n num\r mare la aceast\ slujb\ amplificat spre redresarea
deosebit\. Invoca]ia „Miluie[te-m\, Dumnezeule, moral\, dup\ cum arat\ [i
ultimele strofe: „Roade vred-
miluie[te-m\!“, `nso]it\ de o metanie mic\ nice de poc\in]\ nu cere de la
(invoca]ie) [i semnul Sfintei Cruci, este cea care mine... D\ruie[te-mi inim\
une[te comunitatea `n actul de poc\in]\ pururea umilit\ [i s\r\cie
Miercuri, 5 aprilie 2006 9
Prin Canonul de poc\in]\,
Sfântul Andrei a `naintat un puternic protest
`mpotriva p\catului. Ca principiu de via]\, el
promoveaz\ permanenta poc\in]\ pentru p\catele
pe care le s\vâr[im clip\ de clip\, precum [i
dorin]a continu\ de a urma lui Hristos [i celor
care s-au apropiat de el prin cur\]irea de p\cate
ristice, imagina]ia poetic\, ipoteze. Plecând de la ultima
frazeologia distins\ [i retorica strof\ a Canonului, prima ipo-
elegant\ [i precis\, `l plasea- tez\ sus]ine c\ Sf. Andrei l-a
z\ pe Sf. Andrei `ntre cei mai compus pe când se afla `n
de seam\ predicatori bi- Constantinopol, `nainte de a fi
zantini. hirotonit arhiepiscop sau la
pu]in timp dup\, `n urma
unei str\lucite victorii `mpo-
„Inventatorul“ triva arabilor, precum cea din
canonului liturgic 717. A doua ipotez\ sus]ine
`ns\ c\ acest Canon a fost
Cea mai important\ latur\ scris la b\trâne]e, `n Gortyna,
a activit\]ii sale r\mâne `ns\ Constantinopol sau Eresos,
imnografia, nu atât pentru ora[ul `n care a [i fost `nmor-
extensia impresionant\ sau mântat, constituind un ade-
varietatea tematic\, c=t pen- v\rat „cântec al lebedei“. Do-
tru c\ Sf. Andrei este cel care vad\ `n acest sens stau nume-
a introdus `n cultul liturgic roase indicii, precum: „m\car
canonul, o nou\ form\ de
la b\trâne]e nu m\ l\sa `n iad
cântare religioas\. Iar expre- de[ert“, „m\car la sfâr[it mân-
sia des\vâr[it\ a acestui nou tuie[te-m\“ sau „timpul vie]ii
stil `l constituie Canonul de mele este scurt“. Nu se [tie
poc\in]\, cunoscut [i sub unde a fost citit pentru prima
numele de Canonul cel Mare, dat\, dar este plauzibil ca el
nu numai datorit\ lungimii s\ fi p\truns `n cult `n unele
sale (266 de strofe fa]\ de cele biserici din Creta `nc\ din
30 ale unui canon obi[nuit), ci timpul vie]ii autorului s\u,
[i profunzimii con]inutului r\spândindu-se ulterior. Se
s\u. Nu se [tie când sau unde crede c\ tot Sf. Andrei a ales ca
a fost compus acest Canon, el s\ se cânte pe glasul al 6-lea
cercet\torii lansând dou\ o muzic\ trist\ [i lin\. a
duhovniceasc\, ca s\-}i aduc
acestea ca o jertf\ primit\,
Unule, Mântuitorule“. Actului
poc\in]ei i se dau dimensiuni
cosmice: „Ia aminte, cerule, [i
voi gr\i; p\mântule, prime[te
`n urechi glasul celui ce se
poc\ie[te lui Dumnezeu“.
Dup\ ce sufletul con[tienti-
zeaz\ starea de p\c\to[enie
`n care se afl\, i se aduc `n
fa]\ realitatea iubirii dumne-
zeie[ti, ce dore[te `ntoarcerea
p\c\tosului, [i robia `n care `l
târ\[te p\catul, dar [i r\s-
plata pe care o va primi pen-
tru `ndreptarea sa. Apoi, Sf.
Andrei evoc\ diferite perso-
naje biblice (Adam, Eva, Cain extrem\ `n alta, „a uimit toate
[i Lameh, Esau, Iacov, Lia [i cetele `ngere[ti [i adun\rile
Rahela, David, Solomon etc.), omene[ti cu via]a ei cea
pe care le promoveaz\ drept minunat\“. Din acest motiv, o
pilde de urmat sau le acuz\, dat\ cu citirea integral\ a
`n func]ie de faptele lor. Maria Canonului, ast\zi se cite[te [i
Egipteanca constituie proto- via]a Sf. Maria Egipteanca,
tipul de poc\in]\ preferat de scris\ de patriarhul Sofronie
Sf. Andrei, c\ci, trecând dintr-o al Ierusalimului.
10 Miercuri, 5 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT Primarul Gheorghe Nichita pune nuiaua pe angaja]i

T=rg de construc]ii
`n Boto[ani
Deschiderea oficial\ a celei de a
X-a edi]ii a T=rgului na]ional cu
profil de construc]ii denumit
C\minul „Light and Sound“, or-
ganizat de Camera de Comer],
Industrie [i Agricultur\ (CCIA)
Boto[ani, va avea loc ast\zi, 5
aprilie, a declarat Ludmila
Bulgariu, reprezentant al
CCIA. Vor fi prezente cu stan-
duri de profil circa 20 de mari
firme din Boto[ani, Bucure[ti,
Timi[oara, Harghita. Dup\
T=rgul „PIELTEX“, care a avut
loc la `nceputul lunii martie,
T=rgul na]ional C\minul „Light
and Sound“ este cea de a doua
manifestare expozi]ional\ de
propor]ii pe care o organizeaz\
`n acest an CCIA Boto[ani.
a Primarul Nichita vrea s\ sanc]ioneze cu 10% din salariu pe directorul tehnic al Prim\riei
deoarece a expirat contractul de reabilitare cu Citadin [i nu a fost `ntocmit unul nou a Primarul a dat
avertismente verbale [i celor doi viceprimari, care, `n opinia sa, ar fi trebuit s\ fac\ mai multe vizite `n teren,
dar [i secretarului Consiliului Local, care nu verific\ toate actele pe care le aduce la semnat a
Primarul municipiului Ia[i, Aceast\ sanc]iune are rostul de „Mi-am asumat vina, deoarece licit\ri nefondate sau dosare `n
Gheorghe Nichita, s-a ar\tat a-l face s\ se ocupe [i mai mult acum `mi dau [i eu seama c\ care unele acte erau expirate.
ieri nemul]umit de activitatea de problemele pe care le are Pri- sunt vinovat. Am fost purtat cu C=t despre cei doi viceprimari,
subordona]ilor s\i, despre care m\ria“, a declarat primarul vorba de cei de la Citadin [i eu Constantin Neculau [i Constan-
a spus c\ ar fi trebuit s\ se im- Nichita. Chirica va fi sanc]ionat i-am crezut. Acum ne-am trezit tin Ad\sc\li]ei, ace[tia ar trebui
plice mai mult `n activit\]ile pe deoarece Citadin SA nu [i-a c\ vremea este bun\ [i nu are s\ mearg\ mai des pe teren [i s\
care le desf\[oar\. Sup\rarea f\cut treaba `n mod cores- cine face lucr\rile `n Pia]a verifice activitatea institu]iilor
primarului l-a atins cel mai tare punz\tor `n Pia]a Unirii [i pen- Unirii“, a declarat Chirica. pe care le au `n subordine. „Mun-
pe directorul tehnic al Prim\- tru c\ nu a fost f\cut un nou Primarul s-a mai sup\rat [i ca nu se face numai de la birou.
riei, Mihai Chirica, care va contract pentru lucr\rile de aici, pe secretara Consiliului Local, Trebuie s\ mearg\ pe teren s\
primi o sanc]iune de 10% din dup\ ce contractul cu Citadin a L\cr\mioara Vernica. Potrivit vad\ cum sunt f\cute lucr\rile,
salariu, pentru cel pu]in o lun\. expirat `n urm\ cu c=teva zile. lui Nichita, au fost situa]ii `n de aceea le-am dat c=te un aver-
„Este un inginer foarte bun, dar Directorul Chirica a precizat care aceasta i-a adus primaru- tisment verbal“, a mai declarat
cred c\ poate mult mai mult. c\ `[i asum\ vina `n totalitate. lui s\ semneze o serie de so- Nichita. (Nicolae POPA)

Restan]ele c\tre
dasc\lii din Suceava
se pl\tesc cu
salariile pe martie
Restan]ele salariale din
`nv\]\m=ntul preuniversitar
vor fi achitate, `ncep=nd de
ast\zi, concomitent cu salariile
aferente lunii martie, a declarat
ieri adjunctul Inspectoratului
{colar Jude]ean (ISJ) Suceava,
Vasile Monacu. Din cauza unor
gre[eli, dasc\lii au primit mai
pu]ini bani `n perioada septem-
brie 2001 - octombrie 2004. ~n
jude]ul Suceava sunt 12.300 de
dasc\li c\rora li s-au calculat
gre[it lefurile `n perioada res-
pectiv\, iar majoritatea lor au
sentin]e definitive pentru plata
sumelor revendicate `n instan]\.
~n total, dasc\lii suceveni au de
primit 12 milioane de lei noi
(120 de miliarde de lei vechi).
Dun\rea s-a rev\rsat
`n Siret `n zona
Gala]iului
Dep\[irea cotei de inunda]ii a
Dun\rii cu 10 centimetri a creat
la v\rsarea Siretului fenomenul
de remuu, fluviul rev\rs=ndu-se,
practic, `n r=ul Siret. Fenomenul
de remuu, cre[terea apelor
Siretului `n zona de v\rsare,
este provocat de nivelul crescut
al Dun\rii din cauza c\ruia
apele Siretului `[i `ncetinesc
viteza `n apropierea zonei de
confluen]\ cu Dun\rea, m\rirea
volumului de ap\ determin=nd
rev\rs\rile. ~n timp ce pe sec-
torul Cosme[ti-Lungoci nivelul
Siretului a sc\zut cu 22-24 de
centimetri, la v\rsarea r=ului `n
Dun\re, nivelul a crescut cu pa-
tru centimetri, dep\[ind cota de
inunda]ie cu doi centimetri. ~n
aceast\ zon\, apele au inundat
32 de gospod\rii din localit\]ile
{endreni [i Barbo[i, cele mai
multe dintre ele fiind locuin]e
construite f\r\ autoriza]ie `n
zona inundabil\, unele chiar
`ntre dig [i malul Siretului.
Autorit\]ile sucevene
vor s\ opreasc\
furtul de parape]i
O femeie de 51 de ani va auzi din nou
datorit\ unui implant de 20.000 de euro
a Ieri, `n Clinica ORL a Spitalului Clinic de Recuperare din Ia[i a avut loc o opera]ie
de implant cohlear de tip MXM, o premier\ pentru lumea medical\ rom=neasc\
a A fost introdus `n acest fel `n Rom=nia un nou tip de implant, de provenien]\ francez\,
foarte performant [i u[or de folosit a Un astfel de implant cohlear cost\ 20.000 de euro
[i este extrem de util, deoarece func]ioneaz\ pe baza unor acumulatori re`nc\rcabili a
Interven]ia de implan- de canalele implantului, s\ c\rcabili. Ofer\ avantaje [i
tare a fost realizat\ de aud\ primele sunete dup\ din punct de vedere estetic,
prof. univ. dr. Dan M=r]u, o perioad\ de [ase ani“, a fiind micu] [i u[or de as-
[eful Clinicii ORL a Spi- declarat dup\ opera]ie pro- cuns“, a explicat [i dr. Eric
talului de Recuperare, a- fesorul Dan M=r]u. Truy.
sistat de dr. Eric Truy, pro- Practic, `n craniul paci- Pacienta care a benefi-
fesor ORL la Universitatea entei a fost fixat un micro- ciat ieri de implantul coh-
de Medicin\ din Lyon, cip extrem de performant, lear de tip MXM, Elena
Fran]a. Costul unui im- singurul cip care poate fi Luchian, are 51 de ani [i a
plant de tip MXM este de conectat la creier [i care `i surzit integral `n urm\ cu
20.000 de euro [i a fost su- va oferi femeii posibili- [ase ani, dup\ o r\ceal\
portat din banii aloca]i tatea de a auzi din nou. ~n foarte puternic\. Implan-
prin programul na]ional de exterior, `n spatele urechii tul i-a fost aplicat `n ure-
implant al Ministerului se fixeaz\ apoi un dispozi- chea dreapt\. „A avut mul-
S\n\t\]ii. „Am introdus `n tiv extrem de mic [i care te suferin]e p=n\ s\ fac\
Rom=nia al treilea tip de poate fi ascuns u[or, care, aceast\ interven]ie chirur-
implant, MXM, un implant cu ajutorul unui magnet, gical\. Ini]ial a fost propu-
fran]uzesc, performant. este contactat la cipul im-
s\ pentru primul implant
Important pentru clinica plantat `n interior.
noastr\ este faptul c\ a- „Produsul nostru este care s-a efectuat `n Rom=-
nia, dar atunci nu a fost
cum avem tehnologia nece- mai u[or de implantat,
sar\ s\ folosim toate cele ofer\ un c=[tig de timp prea convins\ [i mai mult
trei tipuri de implant care pentru chirurg (reduc=nd emo]iile au `mpiedicat-o. A
exista. Nu este nevoie ca durata interven]iei cu 20- a[teptat `n speran]a unui
nou implant [i c=nd a- „Important pentru clinica
un pacient implantat s\ 30 de minute), este mai
mearg\ `n America, `n confortabil din punctul de ceast\ [ans\ s-a ivit a fost noastr\ este faptul c\ acum
Fran]a sau `n Germania ca vedere al pacientului, pen- operat\. Totul e bine a- avem tehnologia necesar\ s\
s\ i se regleze implantul, tru c\ reduce perioada de cum“, ne-a spus Loredana folosim toate cele trei tipuri
noi avem posibilitatea aici spitalizare [i de recupera- Iftode, nepoata pacientei. de implant care exist\. Nu
Starea postoperatorie a
la Ia[i ([i asta este o pre- re. Incizia pentru implan- este nevoie ca un pacient im-
mier\). Calitatea implan- tare este foarte mic\. ~n pacientei este foarte bun\, plantat s\ mearg\ `n America,
tului francez `l recomand\ plus, este mult mai econo- iar medicii a[teapt\ s\
treac\ perioada de o lun\
`n Fran]a sau `n Germania ca
[i de aceea am vrut s\ lu- mic pentru pacien]i. Spre s\ i se regleze implantul, noi
cr\m [i cu MXM. Sper ca deosebire de alte dispoziti- de zile necesar\ deschide-
bolnava, o persoan\ `n ve, pentru care bolnavii rii canalelor implantului, avem posibilitatea aici la Ia[i
([i asta este o premier\)“,
v=rst\ de 51 de ani, care a trebuie s\ cumpere baterii astfel `nc=t femeia s\ poa-
surzit brusc, dup\ o lun\ o dat\ la 5 zile, acesta este t\ auzi din nou. (Otilia a declarat dup\ opera]ie
de zile, c=nd i se vor deschi- dotat cu acumulatori re`n- B|LINI{TEANU) profesorul Dan M=r]u
poate transmite prin fax la num\rul
PELERINII LUMINII 0232/406.225, prin e-mail la adresa
info@ziarullumina.ro sau telefonic, la
num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
numele, prenumele [i adresa exact\ a

Autorit\]ile sucevene au sem-

nat un parteneriat de colabo-
rare cu Serviciul Poli]iei
Rutiere `n scopul prevenirii fur-
turilor de parape]i metalici [i
panouri indicatoare de pe mar-
ginea drumurilor de rang
jude]ean [i a depist\rii auto-
rilor unor asemenea fapte.
Pre[edintele Consiliului
Jude]ean (CJ) Suceava, Gavril
M=rza, a declarat ieri c\ numai
`n cursul anului trecut, de pe
marginea drumurilor jude]ene
din Suceava, s-au furat 600
metri liniari de parape]i metal-
ici, `n valoare de aproximativ
100.000 de lei (1 miliard de lei
vechi), precum [i 18 indicatoare
`n valoare de 10.400 de lei (104
milioane de lei vechi). Gavril
M=rza a spus c\ din cauza
acestor furturi este pus\ `n
pericol fluen]a traficului [i sigu-
ran]a circula]iei. a
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ concursul destinat comu-
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI-
NII LUMINII. Regulile acestui concurs
sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate paro-
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor
publica `n ziar, `ncep=nd cu data de 10
aprilie 2006, clasamente cu parohiile care
au cele mai multe abonamente la „Lumi-
na de Duminic\“ din fiecare protopopiat.
„ ~n clasament nu vor fi publicate de-
c=t primele zece locuri de la fiecare sec-
]iune (urban/rural) [i de la fiecare protopo-
piat `n parte. Condi]ia pentru a intra `n
acest clasament este ca o parohie s\ con-
tracteze minimum 10 abonamente la
„Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la
redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pentru a
avea o eviden]\ clar\ a parohiei din care
provin abona]ii. Modalitatea de abonare
este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lu-
mina de Duminic\“ [i sumele aferente
pot fi aduse direct la redac]ia din Ia[i, pe
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (la
biroul de preluare anun]uri de l=ng\
libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh
abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin
mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens
se va contacta d-l Jic\ Aionoaie la nu-
m\rul 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
Nu se vor lua `n considerare listele de
abona]i pentru care nu s-au trimis [i
sumele aferente.
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din
mediul urban [i separat un clasament cu
parohiile din mediul rural. Cele dou\ paro-
hii c=[tig\toare de la fiecare categorie vor
primi din partea ziarului „Lumina“ c=te un
pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un
num\r egal de abonamente, c=[tig\toare
va fi declarat\ parohia cu cele mai pu]ine
familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL
COTIDIANULUI LUMINA)

~n viziunea unui elev de-a XII-a, „romantismul
apare ca o completare a curentismului“
Rezultatele la simularea
probei de limba [i literatura
rom=n\ de la bacalaureat
sunt a[teptate `n cursul
zilei de ast\zi [i se anun]\ a
fi slabe.
Dup\ o estimare f\cut\ de
Camelia Gavril\, inspector ge-
neral al Inspectoratului {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ), procentul
de promova]i la limba rom=n\
va fi de aproximativ 40%. Mai
mult, elevii promova]i nu vor
avea note prea mari, av=nd `n
vedere c\ ieri, dup\ o prim\
Prefectul denun]\ „mafia
p\m=ntului“ de la Ia[i
a Prefectul Radu Pris\caru a dezv\luit c\ a evitat s\ semneze
vreun act de punere `n posesie, `n ultimele 3 luni, pentru a nu face jocul
celor interesa]i s\ ob]in\ terenuri `n mod ilegal a „~n tot acest timp,
am pus cap la cap diferite informa]ii care dovedesc
`ncreng\tura de interese [i modul abuziv prin care se `ncearc\ s\ se
ob]in\ diferite suprafe]e de teren `n Ia[i“, a declarat Radu
Pris\caru a Atacurile Prefecturii s-au `ndreptat `n special asupra
Comisiei Locale de Fond Funciar a municipiului Ia[i a
de Bogdan CRON}
~n conferin]a de pres\ sus-
]inut\, ieri, `n Sala Verde a
Prefecturii, prefectul Radu
Pris\caru a lansat un atac ex-
trem de dur la adresa a[a-nu-
mitei „mafii a p\m=ntului“,
care ac]ioneaz\ la nivelul
jude]ului Ia[i. Nemul]umit de
o serie de articole, ap\rute `n
ultimele zile `n presa ie[ean\,
`n care conducerea Prefecturii
era acuzat\ c\ blocheaz\ `n
mod inten]ionat retroced\rile
unor suprafe]e de teren pose-
sorilor de drept, prefectul a de-
clarat c\, `n spatele acestei
campanii de pres\, se afl\ per-
soane interesate s\ ob]in\ `n
mod ilegal terenurile `n cauz\.
„Sunt oameni cu interese
foarte mari, care au `n propri-
etate sute de hectare de teren.
Au p\truns `n Comisia local\
de fond funciar a municipiului
Ia[i, de unde `[i regleaz\ afa-
cerile [i, mai nou, au `ncercat
s\ intre [i `n Comisia jude-
]ean\ de fond funciar“, a expli-
cat Radu Pris\caru. Potrivit
datelor prezentate de prefect,
una din modalit\]ile prin care
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AVALAN{| DE PREZENT|RI
~N UPU: Odat\ cu `nc\lzirea vre-
mii, medicii din Unitatea de Primi-
re Urgen]e (UPU) a Spitalului „Sf.
Spiridon“ s-au confruntat cu un nou
record de prezent\ri, respectiv 176
`ntr-o singur\ gard\. A fost dep\[it
astfel un alt num\r mare de pre-
zent\ri `n urgen]e, s\pt\m=na tre-
cut\ (174 de cazuri). Din num\rul
total de bolnavi consulta]i, o treime
au fost diagnostica]i cu patologie
cardiac\, ceea ce `nseamn\ c\ me-
dicii au consultat cel pu]in doi car-
diaci `ntr-o or\. „Au venit pacien]i
cu patologie divers\: accidente cas-
nice, traumatisme provocate prin
c\dere, victime ale unor accidente
rutiere, dar mai bine de o treime
din num\rul total au fost diagnos-
tica]i cu afec]iuni cardiace. Am avut
51 de cardiaci consulta]i, dintre
care 30 `n stare foarte grav\. Am
`nregistrat [i un deces, o pacient\
de 85 de ani, care a f\cut dou\ sto-
puri cardiace `n interval de 10 ore“,
a declarat dr. Diana Cimpoe[u,
medic coordonator UPU. (O.B.)
a H|RD|U ~I URECHE{TE PE
INSPECTORII GENERALI DIN
}AR|: Ministrul Educa]iei [i Cerce-
corectur\, notele de zece [i
nou\ lipseau sau erau rarisime.
Nu lipsesc din tezele elevi-
lor „perlele“ care dovedesc c=t
de „preg\ti]i“ sunt ace[tia pen-
tru examenul de bacalaureat.
Astfel, `n concep]ia unor elevi
din clasa a XII-a care l-au citit
pe Eminescu, „perioada de zi
preferat\ de romantici este
ziua“, mai ales `n perioada
tinere]ii, de[i „orice v=rst\ are
momentele ei de veselie“.
Elevii mai curio[i au des-
coperit `nc\ de pe b\ncile
[colii c\ „Romantismul apare
ca o completare a curentismu-
se ob]in suprafe]e de teren `n
mod abuziv o reprezint\ cum-
p\rarea titlurilor de propri-
etate de la cei care solicit\
aceste terenuri statului. „A-
ceste persoane cump\r\ ti-
tlurile de proprietate pe anu-
mite terenuri, de la cei care ne
solicit\ retrocedarea lor, pe
motive mai mult sau mai
pu]in `ntemeiate. Dup\ ce fac
acest lucru, se folosesc de in-
fluen]a pe care o au `n Comisia
local\ de fond funciar a mu-
nicipiului [i fac presiuni pen-
tru a intra `n posesia acelor
terenuri“, a explicat prefectul.
Lupt\ aprig\ pe cele
200 de hectare
de teren din Ia[i care
mai pot fi retrocedate
Pentru a evita s\ fac\ jocul
„mafiei p\m=ntului“, prefectul
a dezv\luit c\ nu a semnat nici
un act de punere `n posesie, `n
ultimele 3 luni. „~n tot acest
timp, am pus cap la cap diferite
informa]ii, care dovedesc `n-
creng\tura de interese [i modul
abuziv prin care se `ncearc\ s\
se ob]in\ diferite suprafe]e de
teren `n Ia[i. Toate aceste date
t\rii, Mihail H\rd\u, i-a avertizat,
`n cadrul videoconferin]ei de ieri, pe
inspectorii [colari generali care nu-[i
respect\ angajamentele asumate `n
privin]a depturilor salariale restan-
te ale profesorilor ar\t=nd c\ Mi-
nisterul Educa]iei [i Cercet\rii [i-a
`ndeplinit obliga]iile asumate `n
cadrul acordului cu sindicatele cu
privire la plata restan]elor la sa-
larii. De asemenea, ministrul a
ar\tat c\ sunt jude]e `n care aceste
pl\]i au fost efectuate `n propor]ie
de 90%, precum [i jude]e `n care nu
s-a f\cut nimic. Conform celor pre-
cizate de Camelia Gavril\, inspec-
tor general al Inspectoratului {co-
lar Jude]ean Ia[i (ISJ), la `nceputul
s\pt\m=nii, `n jude]ul Ia[i procen-
tul de acordare a restan]elor salari-
ale era de 96%. Ministrul i-a averti-
zat pe inspectori c\ m\surile pe
care le va lua vor merge p=n\ la de-
stituirea celor care nu `[i `ndepli-
nesc sarcinile. H\rd\u a mai cerut
acordarea unei aten]ii deosebite
programului de informatizare [i, `n
mod special, preg\tirii cadrelor di-
dactice `n acest domeniu, astfel
`nc=t „calculatoarele s\ nu se mai
umple de praf pentru c\ nu sunt
folosite“. (O.R.)
ACTUALITATE
lui“, de[i aceste lucruri mai di-
ficile se studiaz\ mai t=rziu,
prin facultate. Al]i elevi, mai
pu]in `nclina]i c\tre medita]ie
[i analiz\, au observat c\
„Maria Sine[ti este amanta
lui Ruscanu, dar se iubesc“, `n
timp ce altul crede c\ „abe-
ra]ia farmecului meu fa]\ de
Boboc este de r=nd“.
O adev\rat\ dram\, care a
fost [i cel de-al treilea subiect
de la simulare, este provocat\
de apari]ia ielelor. Acestea nu
sunt niciodat\ ceea ce par a fi:
„Ielele sunt ni[te femei ce se
afl\ pe marginea p\durii sau
le-am predat organelor abili-
tate [i, peste pu]in timp, v\
promit c\ vor fi prezentate [i
opiniei publice persoanele care
ocup\ cu astfel de afaceri“, a
avertizat Radu Pris\caru.
Conform datelor prezentate
de conducerea Prefecturii, la
nivelul municipiului Ia[i, mai
exist\ la aceast\ dat\ `n jur de
200 de hectare de teren, pe
care se mai pot dispune re-
troced\ri. „Este o suprafa]\
foarte mic\ [i, drept urmare,
pe aceste terenuri se d\ o
lupt\ aprig\. Pentru c\ intere-
sele sunt foarte mari, a crescut
[i presiunea asupra Comisiei
jude]ene de fond funciar, in-
stitu]ia care valideaz\ sau nu
punerile `n posesie. Noi nu
avem `ns\ posibilitatea legal\
de a decide pe ce terenuri se
fac aceste retroced\ri. Jocurile
se fac la nivelul Comisiilor lo-
cale“, a explicat subprefectul
Florin Ungureanu.
Prim\ria reclam\
ordinele contradictorii
ale prefectului
Acuza]iile Prefecturii, cu
privire la activitatea Comisiei
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor paci-
en]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensi-
une arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i
escarelor, profilaxia esca-
relor de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din
spital, `n care s\ se speci-
Miercuri, 5 aprilie 2006
`n mijlocul p\durii. Oamenii
care le v\d la lumina lunii goa-
le dans=nd r\m=n cu capul
str=mb ori cu un picior parali-
zat ori bolnavi mintal. Acest
blestem li se trage de la un e-
vreu ce le-a v\zut goale dan-
s=nd, iar acestea l-au bleste-
mat s\ devin\ din om neom“.
Urm\toarea prob\ la simu-
larea examenului de bacalau-
reat va fi m=ine, 6 aprilie, la
obiectele obligatorii corespun-
z\toare profilului, [i anume
matematic\, Istoria rom=ni-
lor sau Geografia Rom=niei,
la acestea urm=nd s\ se pre-
zinte 5.897 de elevi `nscri[i,
conform celor precizate de
Cristina Dasc\lu, purt\tor de
cuv=nt al ISJ. (O.R.)
Pentru a evita s\ fac\
jocul „mafiei p\m=ntului“,
prefectul Radu Pris\caru
a dezv\luit c\
nu a semnat nici un act
de punere `n posesie,
`n ultimele 3 luni
Locale de Fond Funciar, nu l-
au l\sat f\r\ replic\ pe pri-
marul Gheorghe Nichita, care
a sus]inut c\ problemele se a-
fl\, de fapt, `n curtea Comisiei
jude]ene, nu a celei locale. ~n
acest sens, primarul a dat
exemplul unei situa]ii `n care,
din cauza a dou\ ordine suc-
cesive emise de conducerea
Prefecturii, Comisia Local\ de
Fond Funciar a municipiului
Ia[i a fost pus\ `n situa]ia de
a pune `n posesie dou\ per-
soane pe aceea[i suprafa]\ de
teren. „Dac\ nu `[i cere scuze
pentru acuza]iile f\cute la
adresa Comisiei locale [i nu
`[i `nsu[e[te gre[elile f\cute `n
aparatul prefecturii, o s\ mai
vedem cu siguran]\ [i alte
gre[eli de acest gen“, a de-
clarat Gheorghe Nichita. a
fice procedurile medicale de
care ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din ga-
ma Gerovital [i Aslavital,
prin singura persoan\ au-
torizat\ din Ia[i, prof. dr.
Rodica Ghiuru, medic pri-
mar medicin\ intern\,
specialist `n geriatrie [i
gerontologie [i tratamente
homeopatice, prin inter-
mediul dr. Mihai Vieriu,
medic medicin\ general\,
doctor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Prefectura Ia[i
vrea s\ dea raportul
`n fa]a a 400 de
invita]i din toat\ ]ara
Dup\ ce serviciile deconcen-
trate, aflate `n subordinea
Prefecturii, [i-au prezentat
rapoartele de activitate pe
2005, a venit r=ndul condu-
cerii de la Casa P\trat\ s\
prezinte opiniei publice reali-
z\rile [i nerealiz\rile `nregis-
trate anul trecut. Prefectul
Radu Pris\caru a dezv\luit
`ns\ c\ acest moment, ce va
avea loc pe 14 aprilie, va con-
stitui o adev\rat\ lovitur\ de
imagine pentru institu]ia pe
care o conduce. „Noi vom
prezenta raportul de activi-
tate pe data de 14 aprilie. Nu
va fi `ns\ un raport obi[nuit,
ci vom `ncerca s\ ne prezen-
t\m activitatea `ntr-o manie-
r\ modern\, la care nu a mai
apelat p=n\ acum nici o pre-
fectur\ din Rom=nia“, a su-
bliniat prefectul. Noutatea o
va reprezenta num\rul foarte
mare de invita]i [i, mai ales,
de oficialit\]i prezente. „Vom
`nchiria o loca]ie `n care s\
`ncap\ `n jur de 400 de per-
soane, deoarece vom invita la
acest eveniment at=t func-
]ionari din administra]ia lo-
cal\, c=t [i persoane cu func]ii
de r\spundere la nivel re-
gional sau central. Astfel,
al\turi de directorii serviciilor
deconcentrate [i ai altor in-
stitu]ii din jude]ul Ia[i, vom
invita o serie de mini[tri, se-
cretari de stat [i, evident, pe
to]i prefec]ii din Moldova“, a
dezv\luit prefectul. De ase-
menea, dac\ agenda de lucru
le va permite, la raportul de
activitate a Prefecturii Ia[i
vor fi prezen]i prefectul capi-
talei, Mioara Mantale, [i, mai
ales, [eful prefec]ilor din
toat\ ]ara, ministrul
Administra]iei [i Internelor,
Vasile Blaga. (B.C.)
Primul proiect PHARE
e[uat `n jude]ul Ia[i
Avertiz\rile oficialilor eu-
ropeni, cu privire la incapaci-
tatea autorit\]ilor locale din
jude]ul Ia[i de a absorbi `n
mod eficient fondurile puse la
dispozi]ie de Uniunea Euro-
pean\, n-au avut nici pe de-
parte efectul scontat. ~n jude-
]ul Ia[i, s-a consemnat primul
caz `n care responsabilii
Oficiului de Pl\]i [i Contrac-
tare PHARE au cerut oprirea
unui proiect cu finan]are
PHARE [i returnarea banilor
aloca]i pentru implementarea
proiectului. ~n luna ianuarie
2005, prim\ria comunei
Pope[ti a primit o finan]are
de 60 de mii de euro, pentru
un proiect `ncadrat `n Strate-
gia na]ional\ de `mbun\t\]ire
a situa]iei rromilor. Cu ace[ti
bani, Consiliul Local al co-
munei Pope[ti trebuia s\ asi-
gure construirea, `n satul
H\rp\[e[ti, a unei sta]ii de
colectare [i prelucrare a de-
[eurilor care s\ aduc\ rromi-
lor din localitate 42 de locuri
de munc\ stabile. De[i lucr\-
rile au demarat `n luna ianu-
arie 2005 [i trebuiau s\ se fi-
nalizeze `n cel mult 7 luni, di-
zolvarea Consiliului Local al
comunei a determinat prelun-
girea termenului cu `nc\ 5
luni. „Beneficiarul nu numai
c\ nu s-a `ncadrat `n acest
termen, dar nici nu a trimis
rapoartele solicitate de Oficiul
de Pl\]i al PHARE. Cu alte
cuvinte, prim\ria Pope[ti nu
a fost `n stare s\ gestioneze
acest proiect [i a fost pus\ `n
situa]ia de a returna integral
banii primi]i. Este p\cat c\ se
`nt=mpl\ astfel de lucruri,
pentru c\ cea care pierde cel
mai mult este comunitatea lo-
cal\“, a declarat prefectul
Radu Pris\caru. (B.C.)
12 Miercuri, 5 aprilie 2006
PE SCURT
Claudia {tef,
a doua la Rio Maior
Atleta rom=n\ Claudia {tef
s-a clasat pe locul al doilea,
cu timpul de 1h30min., `n
cursa de mar[ pe distan]a de
20 km desf\[urat\ duminic\
la Rio Maior (Portugalia), a
doua etap\ a circuitului
„IAAF Race Walking
Challenge 2006“. Victoria a
revenit germancei Melanie
Seeger - 1h29min.15sec., ur-
mat\ de australianca Jana
Saville - 1h30min.23sec. [i
de o alt\ reprezentant\ a
Rom=niei, Norica C=mpean
- 1h30min.38sec.
La masculin s-a impus
spaniolul Francisco
Fernandez - 1h20min.36sec.
urmat de rusul Ilia Markov
- 1h20min.41sec. [i de aus-
tralianul Luke Adams -
1h20min.49sec.
Prima etap\ a circuitului
IAAF rezervat mar[ului a
avut loc s\pt\m=na trecut\,
`n Mexic, la Tlanepantla De
Baz, Claudia {tef reu[ind s\
se impun\ `n `ntrecerea
feminin\. Urm\toarea curs\
va avea loc pe 22 aprilie, `n
localitatea chinez\
Yangzhou, ultimele dou\
etape urm=nd s\ se dispute
`n Europa, la Sesto San
Giovanni (Italia, 1 mai) [i
La Coruna (Spania, 13-14
mai).
Mutu vrea revan[a
`n fa]a lui Arsenal
~n aceast\ sear\ vom afla
ultimele dou\ semifinaliste
ale acestei edi]ii a UEFA
Champions League la fotbal.
Partida vedet\ a serii se va
disputa la Torino, `ntre
Juventus [i Arsenal Londra,
dou\ dintre pretendentele la
titlul suprem. ~n tur, la
Londra, Juve a fost umilit\
de „tunari“, pierz=nd cu 0-2,
golurile fiind marcate de
Fabregas (40) [i Henry (69).
Echipa lui Capello a
`ncheiat meciul f\r\ doi
juc\tori, Camoranesi [i
Zebina fiind elimina]i `n
minutele 87, respectiv 89.
Adrian Mutu a fost titular
`n tur, dar a avut o evolu]ie
mai mult dec=t modest\,
ziarele italiene scriind c\
„rom=nul a fost extrem de
palid pe teren“. ~n aceast\
sear\ Mutu are ocazia de a
se revan[a, fiind [anse mari
ca el s\ joace titular, `n
locul suspendatului
Camoranesi.
~n cealalt\ partid\ a serii,
Barcelona va primi pe
„Camp Nou“ replica
forma]iei portugheze
Benfica Lisabona, preg\tit\
de fostul barcelonez Ronald
Koeman. ~n prima man[\
disputat\ la Lisabona scorul
a fost egal, 0-0, ambele
echipe rat=nd ocazii clare de
gol, `n special Barcelona.
Gazdele au prima [ans\,
chiar dac\ `n ultima pe-
rioad\ evolu]iile elevilor lui
Frank Rijkaard au fost
destul de [terse, `n week-
end Barca remiz=nd pe
teren propriu cu largul con-
curs al arbitrilor `n „El
Clasico“, cu Real Madrid.
Ambele `nt=lniri `ncep la ora
21.45, cea de la Torino fiind
transmis\ `n direct de
ProTV. Ieri sear\, dup\
`nchiderea edi]iei s-au sta-
bilit primele dou\ semifina-
liste, dup\ disputarea
man[elor retur ale partidelor
Villarreal (Spania) – Inter-
nazionale Milano (Italia) [i
AC Milan (Italia) – Olym-
pique Lyon (Fran]a). a
SPORT
Hochei[tii tricolori au revenit `n Divizia I Mondial\
Echipa de hochei pe ghea]\ a Ro- marcate de Basilidesz (2), Andrei (2), Geru
m=niei a c=[tigat de manier\ categoric\ (3), Goga, Mihaly, Moldovan [i Elekes.
Clasament final
Grupa A a Diviziei a II-a a Campiona- Golgheterul competi]iei a fost C\t\lin 1. România 5 5 0 0 59- 9 10p
tului Mondial, turneu g\zduit de Palatul Geru, cu 13 reu[ite (21 de puncte), urmat
Sporturilor de Iarn\ din Sofia, [i a pro- de al]i cinci rom=ni, ceea ce eviden]iaz\ [i 2. Bulgaria 5 3 1 1 25-17 7p
movat `n al doilea e[alon valoric al CM. mai clar diferen]a de valoare fa]\ de restul 3. Belgia 5 2 2 1 19-10 6p
Dup\ ce [i-a asigurat promovarea `n adversarilor. Rom=nia a ob]inut victorii pe
meciul cu Bulgaria, c=[tigat cu 7-0, Rom=- linie la Sofia: 4-2 cu Belgia, 19-3 cu Africa 4. Serbia-Muntenegru 5 2 1 2 23-23 5p
nia a `nvins `n ultimul meci [i forma]ia de Sud, 16-3 cu Spania, 9-0 cu Bulgaria [i
Serbiei-Muntenegru, cu scorul de 11-1 (3- 11-1 cu Serbia-Muntenegru, revenind 5. Spania 5 1 0 4 10-30 2p
1, 3-0, 5-0), golurile echipei noastre fiind dup\ un an `n Divizia I a CM. a 6. Africa de Sud 5 0 0 5 12-59 0p
Pu[i pe fapte mari
a Dup\ ce au remizat `n {tefan cel Mare,
ie[enii sper\ s\ profite de degringolada `n care
se afl\ Farul, care a suferit trei `nfr=ngeri
consecutive, pentru a ob]ine, `n aceast\ sear\,
la Constan]a, un nou rezultat pozitiv
a Partida Farul – Poli Ia[i, cont=nd pentru
etapa a XX-a a Diviziei A, va `ncepe la ora 19.30
[i va fi transmis\ `n direct de Telesport a
„Dac\ am remizat la Di-
de Narcis POHOA}| namo, de ce nu am scoate un
punct [i la Constan]a? Poate
Punctul ob]inut s=mb\t\ chiar trei. Sper\m s\ facem un
`n {tefan cel Mare, pe terenul nou joc bun [i s\ plec\m ne`n-
liderului Dinamo, le-a dat vin[i de pe terenul Farului, C\pitanul Bogdan Onu] (`n plan `ndep\rtat)
aripi juc\torilor ie[eni. Pleca]i de[i ne va fi foarte greu. Farul sper\ s\-[i conduc\ echipa la Constan]a
ieri la amiaz\ din Ia[i cu un traverseaz\ o perioad\ mai spre un nou rezultat pozitiv
charter, fotbali[tii lui Ionu] pu]in fast\ [i putem profita de
Popa sper\ s\ revin\ acas\ cu acest lucru, dar, pe de alt\
omogen\ [i e greu de b\tut la
cel pu]in un punct de la Con- parte, gazdele vor trage tare s\
ea acas\. Am `ns\ `ncredere
Programul
stan]a, de[i deplasarea face c=[tige la revenirea `n fa]a pro-
parte din categoria celor „cu priilor suporteri“, spune antre- `n elevii mei [i sper s\ facem etapei a XX-a:
[anse minime la puncte“. norul ie[ean Ionu] Popa. un nou meci bun, mai cu
Gloria Bistri]a – Politeh-
seam\ c\ revin `n primul un-
Farul vine dup\ o
serie dezastruoas\ sprezece [i juc\torii care au
nica Timi[oara (ora 15.00,
Clasament Na]ional TV; `n tur 0-4)
de trei meciuri pier- lipsit `n disputa cu Dinamo“, Sportul Studen]esc – FC
1. Dinamo 19 12 3 4 40-17 39p (+9) dute, ced=nd la
adaug\ Popic\. Arge[ (ora 17.00, TVR 2; 2-2)
2. Steaua 19 11 6 2 32-11 39p (+12) Sportul, acas\ cu Tehnicianul nu-i va avea la Jiul Petro[ani – FC Vaslui
3. Rapid 19 9 6 4 25-17 33p (+6) Dinamo [i `n depla- dispozi]ie pe Gavatorta [i Iri- (ora 17.00, netelevizat; 2-1)
sare cu Jiul, de[i `n nel Ionescu, [anse mici de a Farul Constan]a – Poli-
4. CFR Cluj 19 9 6 4 22-17 33p (+6) tehnica Ia[i (ora 19.30, Te-
ultimele dou\ par- evolua av=nd [i cehul Martin
5. Sportul 19 9 5 5 30-18 32p (+5) tide „marinarii“ au lesport; 1-3)
Cernoch. Revin `n schimb B=l- FCM Bac\u – Dinamo
6. Timi[ oara 19 9 5 5 24-14 32p (+2) fost foarte aproape b\, Bernard [i Onofra[, care Bucure[ti (ora 20.00, Na]io-
7. Na]ional 19 9 5 5 21-20 32p (+2)
de o remiz\. „Nu au lipsit `n {tefan cel Mare nal TV; 0-6)
trebuie s\ ne cul- din cauza suspend\rilor. Partidele Steaua Bucure[ti
8. FC Arge[ 19 7 6 6 20-17 27p (0) c\m pe o ureche [i – Pandurii Tg. Jiu (`n tur 2-1)
De notat c\ ie[enii nu au
9. Farul 19 8 2 9 24-27 26p (-4) s\ ne g=ndim c\ Fa- [i Rapid Bucure[ti – O]elul
mai pierdut de trei etape,
25p (-5) rul e u[or de b\tut.
Gala]i (3-3) vor fi reprogra-
10. Poli Ia[ i 19 7 4 8 14-18 dup\ `nfr=ngerea `n fa]a lui
Cu Dinamo const\n- mate din cauza particip\rii
11. Gloria 19 6 5 8 14-23 23p (-4) ]enii au pierdut `n Poli Timi[oara suferit\ `n Co- echipelor bucure[tene `n Cupa
12. Jiul 19 4 7 8 18-26 19p (-8) prelungiri, iar la pou `n prima rund\ a returu- UEFA, joi av=nd loc meciul di-
lui urm=nd o remiz\ alb\ la rect cont=nd pentru returul
13. O]elul 19 3 7 9 16-28 16p (-14) Petro[ani au f\cut sferturilor de final\.
un meci destul de Gala]i, cu O]elul, o victorie cu
14. Pandurii 19 4 4 11 13-25 16p (-14) bun, pierz=nd tot pe Ieri s-a disputat primul
Pandurii `n Copou [i din nou o meci al etapei a XX-a. CFR
15. Bac\u 19 3 4 12 13-32 13p (-17) final. Farul e o e- remiz\, `n {tefan cel Mare, cu Cluj – FC Na]ional
16. Vaslui 19 1 7 11 10-26 10p (-17) chip\ foarte sudat\, Dinamo (1-1). a
Giule[tenii atac\ „Top 10“ Delega]ie moldovean\ prezent\ la
a Echipa lui R\zvan Lucescu a urcat pe locul 14
`n clasamentul mondial al cluburilor, acesta fiind cel mai
finalele Ligii Campionilor de popice
bun loc ocupat de o forma]ie rom=neasc\ `n istorie Finala feminin\ de po- Hunedoara au asistat [i un
pice a „Champions League“, echipaj de la echipa de po-
a Steaua se afl\ pe locul 41, iar Dinamo pe 116 a desf\[urat\ pe arena Side- pice CFR Olimpia ACB Ia[i,
Rapid Bucure[ti ocup\ lo- Dac\ Steaua se afl\ la rurgica din Hunedoara, `n frunte cu Dumitru Pen-
cul 14 `n clasamentul mondial egalitate cu Werder Bremen [i `ntre echipele CS Electro- ciuc (antrenor-juc\tor [i
al cluburilor, alc\tuit de Fede- AS Monaco, Dinamo se g\se[- mure[ Romgaz T=rgu Mu- membru `n Prezidiul Fede-
ra]ia Interna]ional\ pentru te pe aceea[i treapt\ a ierar- re[ (Rom=nia) [i BBSV Vie- ral al FR Popice [i Bowling),
Istoria [i Statistica Fotbalului hiei cu Panathinaikos Atena. na (Austria), a fost c=[ti- Radu Pipa (directorul exe-
(IFFHS), aceasta fiind cea mai Iat\ cum se prezint\ clasa- gat\ de sportivele noastre cutiv al clubului CFR Ia[i)
bun\ clasare reu[it\ vreodat\ mentul IFFHS: 1. (1) Liver- cu scorul de 3.297 p.d. - [i Vasile }idularu (co-pre[e-
de o forma]ie rom=neasc\. pool FC (Anglia) 337 puncte; 3.129 p.d. (7-1 la victorii di- dintele sec]iei de popice).
Rapid a urcat 10 pozi]ii 2. (2) FC Internazionale Mi- recte). ~n ordinea intr\rii pe „Am avut multe de `nv\]at
fa]\ de luna trecut\ [i are 217 lano (Italia) 319 puncte; 3. (3) piste, sportivele mure[ence de la finalele Ligii Campio-
puncte, `n vreme ce Steaua se FC Bayern München (Germa- conduse de antrenorii San- nilor de la Hunedoara, plus
afl\ pe 41 (salt de 14 locuri), nia) 278 puncte; 4. (4) Milan
dor Seres [i Ludovic Marti- l-am cunoscut personal pe
cu 180 de puncte, iar Dinamo AC (Italia) 267 puncte; 5. (8) na, au ob]inut urm\toarele germanul Bart, cel care ne
pe 116, cu 110 puncte (un loc Olympique Lyon (Fran]a) 266
rezultate: Emese Martina - va ajuta cu achizi]ionarea
mai sus ca luna trecut\). puncte; 6. (10) Chelsea FC 540 p.d., Daniela Muntean - unei instala]ii destul de ief-
Londra (Anglia) 252 puncte;
601 p.d., Tilda Duka - 557 tine pentru arena noastr\
7. (12) AS Roma (Italia) 248 p.d., Lumini]a Mede[an - de la Ia[i“, ne-a declarat
puncte; 8. (6) Sao Paulo FC
516 p.d., Doina Baciu - 527 Dumitru Penciuc. De men-
(Brazilia) 246 puncte; 9. (7) p.d. [i Ioana Vaidahazan - ]ionat c\ miercuri, pe 5 a-
Juventus FC Torino (Italia)
556 p.d. Finala masculin\ prilie, de la ora 11.00, arena
245 puncte; 10. (15) FC Barce- s-a disputat `ntre echipele ie[ean\ va g\zdui meciul de
lona (Spania) 241 puncte; 11.
ZP Sport a.s. Podbrezova popice din competi]ia mas-
(11) Boca Juniors (Argentina)
(Slovacia) [i Ferroep Szeged culin\ dintre CFR Olimpia
236 puncte; 12. (5) Arsenal FC
Londra (Anglia) 235 puncte; TE (Ungaria). Sportivii din ACB [i Rulmentul Bra[ov.
13. (9) PSV Eindhoven (Olan- Ungaria au dob=ndit trofeul O victorie a gazdelor ar `n-
da) 230 puncte; 14. (24) SC pus `n joc, dup\ ce s-au im- semna automat [i califica-
Rapid Bucure[ti 217 puncte; pus cu scorul de 5-3 la vic- rea echipei ie[ene la turneul
15. (18) River Plate (Argen- torii directe în fa]a echipei final de la Tg. Mure[, din
tina) 216 puncte etc. (N.P.) slovace. La finalele de la luna mai. (D.T.)

Apendicita acut\ se
trateaz\ exclusiv chirurgical
Apendicita este reprezentat\ de
inflama]ia apendicelui, care se
poate manifesta sub dou\ aspecte
clinice: apendicita acut\ [i apen-
dicita cronic\.
de dr. Doina DUMITRIU
Apendicita cronic\ se poate ma-
nifesta la orice v=rst\. Este rar\ la
sugari, are frecven]\ crescut\ `ntre
5-25 de ani, dup\ care frecven]a
scade treptat spre b\tr=ne]e. Cau-
zele apendicitei acute implic\
ac]iunea unitar\ a unui complex
de factori, iar cele mai importante
sunt cauzele determinante, cauzele
predispozante [i cele ocazionale.
Cauzele determinante sunt re-
prezentate de flora polimicrobian\
care tr\ie[te obi[nuit, saprofit\, `n
tubul intestinal [i `n cavitatea
apendicular\. Aceast\ flor\ poli-
microbian\ devine patogen\ `n
prezen]a leziunilor neurodistrofice
ale peretelui apendicular.
Cei mai importan]i factori pre-
dispozan]i sunt tulbur\rile diges-
tive, `n special infec]iile gastro-in-
testinale, diareea, constipa]ia, en-
terocolitele, care exalt\ virulen]a
florei microbiene saprofite din ca-
vitatea apendicular\; infec]iile
generale: gripa, angina, scarlatina,
rujeola, febra tifoid\, care pot
conduce uneori la inflama]ia apen-
dicelui pe cale sanguin\; infla-
ma]ia organelor `nvecinate (cole-
cistite), care pot cauza inflama]ia
apendicelui prin continuitate.
Cauzele ocazionale: surmenajul,
parazitozele intestinale, corpii
str\ini (s=mburi de fructe), trau-
matismele regiunii cecoapendicu-
lare, care stimuleaz\ sau agravea-
z\ un proces inflamator lent al
apendicelui, declan[=nd astfel acci-
dentul acut.
Tabloul clinic al apendicitei
acute este extrem de polimorf.
Criza apendicular\ `ncepe de cele
mai multe ori cu o durere brusc\ `n
fosa iliac\ dreapt\. Alteori durerea
apare insidios, la `nceput locali-
POR}IA DE S|N|TATE
zat\ `n zona epigastric\, apoi cu-
prinde regiunea ombilical\, ca
dup\ 4-6 ore s\ se localizeze `n fosa
iliac\ dreapt\, de unde poate ira-
dia `n bazin, epigastru, spre scrot
sau r\d\cina coapsei drepte. Du-
rerea poate fi accentuat\ de tuse.
Care sunt semnele clinice
ale bolii?
~n faza de `nceput bolnavul
prezint\ o stare de indispozi]ie, la
care se asociaz\ grea]a, v\rs\turi
reflexe alimentare sau bilioase.
Tranzitul intestinal este prezent,
dar poate s\ apar\ constipa]ia sau
diareea. De cele mai multe ori
starea general\ este bun\, dar cu
cre[terea aproape constant\ a tem-
peraturii c\tre 37,8 - 38,5 grade
Celsius. Frecven]a pulsului cre[te
la 90-100/minut, fiind `n concor-
dan]\ cu ascensiunea temperaturii.
Durerea poate fi provocat\ de
medicul examinator, constituind
semnul fizic local cel mai valoros,
ce are sediul `n zona cecoapendicu-
lar\, unde atinge cea mai mare in-
tensitate.
O alt\ manifestare clinic\ este
hiperestezia cutanat\ la nivelul fo-
sei iliace drepte, manifestat\ prin
durere vie la cea mai mic\ atingere
a tegumentelor regiunii. Hiperes-
tezia cutanat\ se asociaz\ uneori
durerii provocate, `ndic=nd `n
acest caz un proces inflamator al
peritoneului. La palparea zonei ce-
coapendiculare poate fi prezent\
ap\rarea muscular\. Eviden]ierea
ei este incon[tient\, din care cauz\
ar fi o mare gre[eal\ condi]ionarea
diagnosticului de apendicit\ acut\
[i a momentului operator de pre-
zen]a ei.
Acest tablou clinic corespunde,
de obicei, formei catarale, de[i
practica demonstreaz\ uneori lipsa
concordan]ei dintre tabloul clinic [i
tabloul anatomopatologic. Pe m\-
sur\ ce leziunile anatomopatologi-
ce ale apendicelui progreseaz\ spre
Dr. Doina Dumitriu, medic
primar medicina de familie
stadiul flegmonos sau gangrenos,
[i tabloul clinic se intensific\. Du-
rerea cre[te cu intensitate, grea]a
[i v\rs\turile devin constante,
apare sughi]ul [i uneori frisonul.
Starea general\ `ncepe s\ se al-
tereze, temperatura cre[te la 38-39
de grade Celsius, pulsul `[i inten-
sific\ frecven]a, sensibilitatea, iar
hiperestezia cutanat\, ap\rarea
muscular\ `n fosa iliac\ dreapt\
devin mai nete [i mai accentuate.
~n prezen]a simptomatologiei
expuse, prezentarea la medic este
obligatorie. Apendicita acut\ bene-
ficiaz\ de tratament exclusiv chi-
rurgical [i de urgen]\.
Evolu]ia afec]iunii este variat\.
Criza apendicular\ poate s\ regre-
seze `n c=teva zile sau s\pt\m=ni,
fiind urmat\ de vindecare clinic\
complet\. Vindecarea anatomic\
este `ns\ excep]ional\. Din aceast\
cauz\, fenomenele se pot repeta, cu
caracter paroxistic, constituind
crize apendiculare periodice. Alte-
ori boala evolueaz\ spre o peri-
tonit\ localizat\ sau generalizat\,
cu sf=r[it letal dac\ nu se intervine
chirurgical.
Prognosticul apendicitei acute
este influen]at de mai mul]i factori,
dintre care cei mai importan]i
sunt: forma anatomo-clinic\, inter-
valul de timp scurs de la `mboln\-
vire la opera]ie, tarele organice, co-
existen]a sarcinii. a
Miercuri, 5 aprilie 2006 13
PILULA ZILEI
Cum sc\pa]i de
dependen]a de alcool
Un consum moderat de alcool `n una sau
dou\ prize pe zi, mai ales dac\ e vorba de vin
ro[u, poate avea un efect favorabil asupra
longevit\]ii [i asupra factorului psihologic [i
social. Vinul provoac\ sc\derea colesterolului
d\un\tor, `mpiedic\ formarea cheagurilor de
s=nge, diminu=nd riscurile accidentelor car-
diovasculare cerebrale [i ac]ioneaz\ `mpotri-
va radicalilor liberi care apar `n procesul de
digestie a unor alimente bogate `n lipide.
Dimpotriv\, un consum excesiv de b\uturi
alcoolice provoac\ ulcer gastric, pierderi de
memorie, incoeren]\ `n g=ndire [i vorbire, ac-
cidente vasculare, tulbur\ri neuro-psihiatri-
ce, accidente de tot felul (rutiere, de munc\) [i
risc crescut al `mboln\virilor de cancer de s=n
[i esofagian. Alcoolul este responsabil [i de
pierderea controlului asupra emo]iilor [i im-
pulsurilor [i de stimularea instinctului de vi-
olen]\. De aceea, se recomand\ `ntotdeauna
modera]ie `n consumul de alcool.
~ncerca]i s\ evalua]i dac\ dumneavoastr\
sau o persoan\ din anturajul dumneavoastr\
consum\ prea mult alcool, folosindu-v\ de
urm\toarele indicii:
- o persoan\ care consum\ `n fiecare zi
`ntre patru [i opt prize se situeaz\ `ntr-o zon\
de risc: este `n pericol de a deveni dependent\
de alcool. Un b\rbat care consum\ nou\ prize
sau o femeie care consum\ [ase, au deja pro-
bleme de dependen]\;
- a bea c=nd suntem m=nio[i sau c=nd ne
sim]im frustra]i, a bea de plictiseal\ sau sin-
gur\tate, a bea diminea]a imediat dup\ de[-
teptare sau seara, pentru a adormi, a fi inca-
pabili s\ nu bem trei zile consecutiv, toate
acestea sunt semne care ne avertizeaz\ c\
avem deja probleme de dependen]\;
- este preferabil s\ ne limit\m consumul
de alcool la una, cel mult trei prize pe zi, s\
evit\m consumul sporadic, dar `n cantit\]i
mari sau consumul zilnic;
- o metod\ bun\, care disciplineaz\ obi-
ceiurile noastre, este s\ evit\m consumul de
alcool trei zile dup\ o zi `n care am b\ut, `n
acest fel ve]i verifica [i dac\ apar eventuale
tulbur\ri specifice abstinen]ei `n cazul depen-
den]ei de alcool: dureri de cap, nervozitate,
senza]ii dureroase. Speciali[tii sus]in c\, `n
general, alcoolismul la b\rba]i este legat de di-
verse petreceri [i s\rb\tori, iar la femei de
reac]ia fa]\ de st\ri de disperare, de dificult\]i
conjugale, de singur\tate sau de e[ec. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n); t\]ii de prevenire a can-
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. „ Audiograme (tonale,
tra]iei fiscale. medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 5 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
Teatrul Na]ional Ast\zi, 5 aprilie
Ora 10.30- 10.45: Cvintetul cu
Luni - Vineri a Din programul Radio Trinitas a „Vasile Alecsandri“ clarinet de Johann Brahms, moment
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni
Sala Mare: artistic oferit de studen]i ai Uni-
pentru toat\ trebuin]a M=ine, 6 aprilie, ora 19.00: versit\]ii de Arte „George Enescu“.
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de a DIALOGURILE TRINI- cearc\ o coborâre `n concret a „Pesc\ru[ul“ de A. P. Cehov. Ora 10.45-11.00: Moment ar-
diminea]\ problematicii teologice. Durata Vineri, 7 aprilie, ora 19.00: tistic oferit de Clubul de Dans
06.20 Cuvintele credin]ei TAS: Este o emisiune de 28 de redus\ a emisiunii provoac\ „P\durea“ de A. Ostrovski. Regia: Sportiv „Reflex“ din Ia[i.
06.35 Via]a Cet\]ii minute, care se difuzeaz\ `n Andrei Dimitrievici Andreev, Sce- Ora 11.00-11.30: Deschiderea
09.00 Sf. Liturghie realizatorul [i invita]ii s\ con- nografia: Marfa Axenti.
10.35 Lumea de azi fiecare zi, de luni pân\ vineri, oficial\ a T=rgului Na]ional de
centreze subiectele `ntr-o suc- S=mb\t\, 8 aprilie, ora 19.00: Carte Librex.
13.02 Atlas biblic `n intervalul orar 20.02 -
13.35 Bun\ dup\-amiaza! 20.30, [i `n reluare `ntre orele cesiune rapid\ de `ntreb\ri [i „Ivona, principesa Burgundiei“ de Ora 11.30-12.00: Moment de
15.35 Lumini pentru suflet r\spunsuri. A. Gombrowicz. Regia: Ovidiu La- Cafe Concert oferit de orchestra
04.00 - 04.30, de mar]i pân\ z\r, scenografia: Rodica Arghir. Doina Carpa]ilor a Casei de Cul-
16.00 Vecernia
17.00 Dialogurile Trinitas sâmb\t\. ~n spa]iul acestei a ARMONII DE VEGHE: Sala Studio „Teofil V=lcu“ tur\ a Studen]ilor din Ia[i. Condu-
17.30 Actualitatea emisiuni se concentreaz\ teme un program muzical nocturn, M=ine, 6 aprilie, ora 18.00: cerea muzical\: Maricin\ Botea.
17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
importante dezb\tute la Radio ce `[i propune o incursiune `n „N\pasta“ de I. L. Caragiale. Ora 12.00-13.00: Sala „Henri
18.00 DENIE - Transmisiune de la Universitatea de Arte „George
Catedrala Mitropolitana TRINITAS. Este o emisiune arta sunetelor, printr-o abor- Cuand\“ - Conferin]a „Protec]ia drep-
Enescu“, clasa prof. Dionisie turilor de autor - tradi]ie [i actua-
20.00 {tiri care aduce `n studio unul sau dare diversificat\ a multi- Vitcu, Gheorghe Marinc\. litate, sus]inut\ de scriitorul Eugen
20.02 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.30 {tiri mai mul]i invita]i, pluralitatea plelor fa]ete ale fenomenului Vineri, 7 aprilie, ora 18.00: Uricaru, pre[edintele COPYRO“.
20.35 Serata muzical\ opiniilor fiind una dintre muzical. Prin portretele com- „Dragoste la Vene]ia“, scenariu de Ora 13.00-13.30: Editura
21.30 {tiri condi]iile obligatorii pentru ponistice [i interpretative ale commedia dell'arte `n regie colec- „Cartea Rom=neasc\“ - lansarea
21.35 Cuv=ntul care zide[te tiv\. Scenografia: Rodica Arghir, romanului Supunerea de Eugen
22.00 Cantate Domino reu[ita discu]iei. marilor personalit\]i ale isto- mi[care scenic\: Dana Co[eru.
Punctul de vedere domi- riei, prin abordarea repertori- Uricaru, prezint\ Ioan Holban [i
22.30 Biseric\ [i societate S=mb\t\, 8 aprilie, ora 18.00: Lucian Vasiliu.
23.00 Rug\ciunea de sear\ nant este cel ortodox; valorile ului sacru na]ional [i univer- „Sf=r[itul lumii se am=n\“ de Ora 13.00-14.00: Editura
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri Aurel Andrei. Regia: Irina Popescu
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
promovate sunt cele autentic sal, coral sau vocal simfonic, „Panfilius“ - lansarea volumului
00.00 Lumini pentru suflet (r) cre[tine, dar tematica nu este prin atlasele muzicale dedi- Boieru, scenografia: Axenti Marfa. Kalokaghatia `n filosofia [i arta
Duminic\, 9 aprilie, ora 18.00: clasic\ elen\. Clasic [i modern `n
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; una de catedr\. Dimpotriv\, cate culturilor muzicale na]io- „Via]a mea sexual\“ de Cornel
Acatistul zilei
dezbaterile au `n centru omul nale vechi sau moderne din di- sculptura rom=neasc\ de Horia
01.00 Atlas biblic (r) George Popa. Regia: Cornel George Stelian Juncu.
01.30 Armonii de veghe [i preocuparile sale. Nici o verse arii culturale sau ge- Popa, scenografia: Rodica Arghir. Ora 16.00-17.00: Editura „Al-
03.00 Biseric\ [i societate (r) tem\ nu este propus\ spre ografice sau prin tratarea cu fa“ - lansarea volumului Bucovina
03.30 Memento muzical
04.30 Dialogurile TRINITAS (r)
dezbatere dac\ ea nu intere- obstina]ie a muzicii culte Opera Na]ional\ Rom=n\ `n scrieri de epoc\, edi]ie `ngrijit\
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r) seaz\ pe majoritatea ascult\- române[ti. Programul se di- Ast\zi, 5 aprilie, ora 18.30: de Liviu Papuc [i Doina Papuc.
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 12.30, torilor. De asemenea, nici o fuzeaz\ `n fiecare zi, de luni „Don Pasquale“ - Oper\ comic\ `n Prezint\ Ghoerghe Giurc\.
13.30, 14.30, 15.30, 17.30, 19.30, 20.30, trei acte de Gaetano Donizetti. Ora 17.00-17.30: Editura TRI-
21.30. tem\ nu este dezb\tut\ `n pân\ duminic\, `ntre orele NITAS - lansare de carte Ethnic
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, 13.00, mod exclusiv teoretic, ci se `n- 01.30 - 03.00. a Orchestra [i corul Operei, con-
14.00, 15.00, 17.00, 18.00, 20.00, 21.00. ducerea muzical\ - Leonard Du- Contacts and Cultural Exhanges
mitriu, regia artistic\ - Anda T\- North and West of the Black Sea.
b\caru Hogea. From the Greek Colonization to
Duminic\, 9 aprilie, ora 18.30: the Ottoman Conquest edi]ie
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje „Elixirul dragostei“ - Oper\ comic\ `ngrijit\ de Victor Cojocaru.
`n dou\ acte de Gaetano Donizetti. Ora 18.00-18.30: Editura
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, Princeps Edit - lansarea volumu-
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf. Orchestra, corul [i ansamblul
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ de balet. Conducerea muzical\ - lui Violen]a domestic\ `n dreptul
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu Corneliu Calistru, regia artistic\ penal rom=n de Noela Rotariu [i
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
- Anda T\b\caru-Hogea. I. Rotariu. Prezint\ I. Rotariu.
noiri duhovnice[ti.
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. Casa C\r]ii Centrul Cultural Francez
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\ tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 Aprilie: Galeriile de Art\: 5-12 aprilie: „S\pt\m=na cafe-
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. Expozi]ie de icoane sculptate de nelelor“: ~n 6 cafenele din ora[ vor
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu, Costel Iftinchi, cu titlul „Iart\-ne, avea loc spectacole, dezbateri,
Dintre obiective men]ion\m: Mu untele Tab bor , Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\,
Nazaret, Cana Galileii, Muuntele Fericirilor, Betleem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Informa]ii se pot ob]ine la: Doamne!“ concerte.
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieruusalim: Centrul de Pelerinaj
Iviron, Filotheu [i multe altele.
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- „Sf. Parascheva“
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor-
~n Tesalonic pelerinii vor avea bu-
curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt Filarmonica de Stat
mânt, Hozeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul -
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului
Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 „Moldova“
Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\- Vineri, 7 aprilie 2006, ora
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina
niloae“) 19.00: Concert cameral - Cvar-
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans-
Tel: 0232.276.907; Fax: tetul „Ad libitum“.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email:
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro Teatrul pentru Copii [i Tineret
Website:
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro
„Luceaf\rul“
Palatul Culturii: T=rgul Ast\zi, 5 aprilie, orele 10.00 [i
12.00, m=ine, 6 aprilie, orele 10.00
Na]ional de Carte Librex [i 11.00, vineri, 7 aprilie, orele
5-9
9 apriiliie 2006 - Librex 2006 10.00 [i 11.30: „Povestea prostiei“.
- Prim\vara c\r]ilor la Ia[i. Duminic\, 9 aprilie, ora 10.00:
Program de vizitare: „Pe[ti[orul de aur“.
miercuri-v vineri: 10.00-1
18.30 Duminic\, 9 aprilie, ora 11.30:
s=mb\t\: 10.00-1 19.30 „Pr=slea cel voinic“. (A consemnat
duminic\: 10.00-1 14.00. Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fergus McPhail (s, r) 07:00 Jurnalul cultural 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 07.30 Peregrina (r)
08.00 Genera]ia contra (r) 07.30 Lec]ia de englez\ 07:05 Cite[te cu mine! 07.00 Observator * Ce se `nt=mpl\, doctore? 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.50 Doar o vorb\ 08.00 CeZar [i tipar 07:10 Istoria cuvintelor rom=ne[ti Cu Carmen Safta 09.10 Omul care aduce cartea 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
s\-]i mai spun! (r) 09.00 Lumea de aproape (r) 07:15 Musica da capo *concert [i Vlad Ionescu 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) 11.30 St\p=na destinului (r)
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 09.30 {coala p\rin]ilor (r) 08:15 Pitica ro[ie 08.00 Canalul de [tiri 10.00 Tornada (r) 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
10.00 Oglinda retrovizoare (r) 10.00 Tonomatul DP2 08:45 Arhiva de serviciu Cu Ovidiu Uscat, 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 13.30 P\durea blestemat\ (s)
10.30 Linia vie]ii (r) Prezint\ {tefan Lungu 08:50 Cite[te cu mine! Constantin Trofin, Cu: Edith Gonzalez
Eva [i Roxana 12.30 Stilul Oana Cuzino (r)
10.45 Celebrit\]ile timpului t\u 11.30 V=n\torii de comori (s) 08:55 Istoria cuvintelor rom=ne[ti 13.00 {tirile PRO TV 15.30 Iubire t=rzie (s)
10.55 Stele de 5 stele (r) 12.20 Vorba lui Jim (s) 09:00 Identit\]i 10.00 ~n gura presei (r) Cu: Laura Flores
11.00 Concurs interactiv 13.30 Singur acas\ (r)
12.35 Parteneri de weekend 12.45 Pasiuni (s) 09:30 Best of cultural 16.30 Peregrina (s)
10:00 Aventura sunetelor 12.00 Xena (s) 15.30 Familia Bundy (s) Cu Africa Zavala
13.00 Reflector (r) 14.00 Fergus McPhail (s) Cu: Ed O'Neill, Katey
13.30 Club Disney (d.a.) 14.30 Aventurile lui Tarzan (s) 10:30 La por]ile ceriului 13.00 Observator 17.20 Re]eta de Acas\
Sagal, David Garrison,
14.00 Jurnalul TVR 15.00 ~mpreun\ `n Europa 11:00 Cum se restaureaz\ Cu Simona Gherghe 17.30 Pove[tiri adev\rate
Amanda Bearse,
14.30 Cory [i restul lumii (s) 16.00 Jurnalul TVR o capodoper\ 13.45 Din dragoste (r) David Faustino Cu Drago[ St\nescu [i
15.30 Oameni ca noi 11:30 Cultura.doc 15.30 Vivere (s) Cu: Edoardo Ioana Maria Moldovan
16.30 Zona de conflict 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s)
16.00 Convie]uiri 12:00 Jurnalul cultural Costa, Giorgio Ginex 18.25 Vremea de Acas\
17.00 Lec]ia de englez\ (r) 17.00 {tirile PRO TV
17.00 La umbra copacilor 12:15 Arhiva de serviciu 16.00 Observator 18.30 Marilyn (s)
17.30 Info... baza `n direct 12:20 Cite[te cu mine! 17.45 Teo (divertisment)
verzi (s) 16.45 Rezervat V.I.P. 19.30 La Tormenta (s)
18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 12:25 Istoria cuvintelor rom=ne[ti (divertisment) 19.00 {tirile PRO TV Cu: Natasha Klauss,
18.00 Pe ce d\m banii?
18.30 V=n\torii de comori (s) 12:30 Artefacte 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 19.45 Misiune `n direct Marcelo Buquet
18.50 Doar o vorb\
s\-]i mai spun! Cu Tia Carrere 13:00 Performdance faci. Cu dr. Andrei (ac]., Hong Kong- 20.30 Lacrimi de iubire (s)
19.00 Jurnalul TVR 19.30 Vorba lui Jim (s) 13:30 Restan]ele criticii literare 19.00 Observator China, ‘04) Cu: Kelly Cu: Elvira Deatcu,
20.15 Prim-plan. Prezint\ 20.00 Cum s\ nu ne 14:25 Jurnalul cultural Cu Sandra Stoicescu Chen, Nick Cheung, Lucian Viziru, Ioana
Dan Turturic\ `mbr\cam (doc.) 14:30 Concert de pr=nz si Lucian M=ndru]\ Sai-Fai Cheung Ginghin\
21.10 Neveste disperate (s) 20.30 Omul `ntre soft [i moft 15:30 Lec]ia de privit * Meteo * Sport 21.45 Meci din Liga 21.30 C=ntec de iubire (s)
Cu: Teri Hatcher, 21.00 Raport... Off Road 16:00 Best of cultural 20.15 Ziua judec\]ii Campionilor UEFA. Cu: Lucero, Fernando
Marcia Cross, James 21.30 Ora de [tiri 16:30 Legende `ndep\rtate Prezint\ Dan Negru Arsenal Londra Colunga
Denton, Eva Longoria, 22.30 Tocuri `nalte 17:00 Pitica ro[ie - Juventus Torino 23.30 St\p=na destinului (s)
22.00 Secretul Mariei (s) Cu:
Felicity Huffman (dram\, coprod., ’91) 17:30 Music flash Ioan Isaiu, Anemona 23.45 {tirile PRO TV Cu: José Mayer,
22.10 Sex Traffic Cu: Victoria Abril, 18:00 Prin muzeele lumii Niculescu, George 00.15 Rezumatul meciurilor Susana Vieira
(dram\, Anglia, p. a II-a) Marisa Paredes 18:30 Cultura.doc *istorie Mih\i]\, Dana Magdici din Liga Campionilor 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
23.50 Celebrit\]ile timpului t\u 00.30 Desene animate: 19:00 Identit\]i 23.00 Observator UEFA 01.30 Lacrimi de iubire (r) a
00.00 Jurnalul TVR Futurama (12) 19:30 Arhiva de serviciu 00.00 Deziluzii 01.30 Familia Bundy (r)
00.20 TVR 50 01.00 Jurnalul Euronews 02.00 Omul care aduce cartea
01.40 Jurnalul TVR 01.15 V=n\toare de recom-
19:35 Cite[te cu mine! (thriller, SUA, ’91) (16)
02.05 {tirile PRO TV
Legend\:
19:40 Istoria cuvintelor rom=ne[ti Cu: Jim Metzler,
02.45 R\zboiul de acas\ pense (s) 19:45 Cunoa[tere carnal\ Jennifer Rubin, Kyle 02.45 Meci din Liga [tiri
(dram\, SUA, ’02) 02.05 Razboi [i pace 21:25 Istoria cuvintelor Secor, Jerry Orbach Campionilor UEFA (r) film artistic
Cu: Tatum O’Neal a (dram\, SUA, ’56, r) a rom=ne[ti a 02.00 Concurs interactiv a 04.15 Rezumat UCL (r) a
 TIMP LIBER Miercuri, 5 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Salat\ ruseasc\ Pilaf bulg\resc adaug\ verdea]a tocat\
m\runt.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU 1 kg cartofi, 200 gr mor- 250 gr orez, 150 ml ulei,
covi, 200 gr ]elin\, 200 gr fa- 150 gr ceap\, 150 gr ro[ii
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
sole verde (din conserv\), 200 sau 2 linguri past\ de to-
Cl\tite
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI
gr maz\re (din conserv\), mate, sare, piper, m\rar. 500 gr f\in\, 200 ml ap\,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, 250 gr castrave]i mura]i, 1 200 ml ulei, 1 vârf de cu]it de
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, lingur\ mu[tar, 200 ml ulei, Ceapa se taie rondele [i se sare, 1 linguri]\ bicarbonat
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| 400 gr mere, sare, piper, c\le[te `n ulei. Apoi se c\lesc de sodiu, ½ l\mâie.
p\trunjel, 100 gr m\sline. orezul, ro[iile decojite, dup\
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Cartofii se fierb, se cu- ce au fost op\rite [i t\iate Se amestec\ ingredientele,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI r\]\ [i se taie cuburi. Mor- cubule]e. bicarbonatul se stinge cu
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC covii, merele [i ]elina se rad Se adaug\ 700 ml ap\ [i zeama de l\mâie [i se ob]ine
pe r\z\toare. Se amestec\ sare [i se las\ s\ fiarb\ un aluat sub]ire, care se pune
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i `ntr-un vas acoperit. Când cu polonicul `ntr-o tigaie
toate cu maz\rea [i fasolea,
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE ad\ugându-se mu[tarul, u- apa a sc\zut la jum\tate, `ncins\, uns\ cu ulei. Cl\-
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U leiul, sare [i piper. Se or- vasul se pune la cuptor. titele se pr\jesc pe ambele
Consilier juridic: Ana MANEA neaz\ cu p\trunjel [i m\s- Când se scoate din cuptor, p\r]i [i se umplu cu diverse
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2 line. pilaful se amestec\ u[or [i se umpluturi sau gemuri. a
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 9 1 4 5 7
ISSN 1841-141X 3 6 1
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
4 8 7 1
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
1 9 3
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 6 9 5 8 2
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 7 3 6
1 3 6 5
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate 5 9 7
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
2 1 8 9 4
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
Sudoku este
9 3 2 1 5 7 4 6 8
A.F. HLIHOR LUMINI}A
PRODUC|TOR AUTORIZAT
RATP Ia[i un fel de rebus,
dar numai cu
cifre, de la 1 la 1 7 8 6 9 4 3 5 2
9. Jocul a fost 4 5 6 2 3 8 7 1 9
cu sediul `n Ia[i str. Silvestru nr. 5, lansat [i pe In-
organizeaz\ pe data de 10.04.2006 - orele 10.00 ternet [i s-a 5 4 7 9 2 6 8 3 1
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de r\sp=ndit cu
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, concurs `n vederea ocup\rii succes `n Sta- 2 8 3 7 1 5 6 9 4
tele Unite, No-
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI a 8 posturi de controlor vehicule ua Zeeland\ [i 6 1 9 4 8 3 2 7 5
Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. Rela]ii se pot ob]ine la Serv. Management Marea Brita- 7 2 5 3 4 1 9 8 6
Contact: Resurse Umane - tel. 0332404709. nie este deja 8 6 4 5 7 9 1 2 3
considerat un
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 3 9 1 8 6 2 5 4 7
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos ANUN} de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586
V=nd apartament T\t\ra[i, conf. II, SD, pre] `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. 9, ap. p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. 57. F\r\ agen]i. Telefon 0232/411.988 de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 ~n c\utarea dinozaurilor
- Descoperirea
lui Elliot
10:00 Megastructuri: Las
Vegas `n stil vene]ian
11:00 Megastructuri:
Kingda Ka
12:00 Real?: BIGFOOT
13:00 B\t\lia dintre Hood [i
Bismarck: Partea a 2-a
14:00 Zona morþii
15:00 Megastructuri: Las
Vegas `n stil vene]ian
16:00 Megastructuri:
Kingda Ka
17:00 D-ale maimu]elor:
Episodul 11
17:30 D-ale maimu]elor:
Episodul 12
18:00 Jefuitorii de morminte
19:00 ~n c\utarea dinozaurilor
- Descoperirea lui
Elliot
20:00 Zona mor]ii
21:00 B\t\lia dintre Hood [i
Bismarck: Partea a 2-a
22:00 Megastructuri: Insule-
palmier `n Dubai (pre-
mier\)
23:00 Megastructuri: Lansare
din mare
00:00 Clipe de co[mar:
Pr\bu[ire pe au-
tostrad\
01:00 Megastructuri: Insule-
palmier `n Dubai
02:00 ~n c\utarea dinozaurilor
- Descoperirea lui
Elliot a
07.00 Vitez\ `n v\zduh:
Sentimentul de uimire
07.25 Model Mania:
Aeronave mari
07.50 Robotica: episodul 1
08.40 Viitorul omenirii:
Computerele
09.10 Universul: Via]a
10.00 Planeta s\lbatic\: Râuri
de piatr\
10.55 Robotica: episodul 1
11.45 Viitorul omenirii:
Computerele
12.10 Un ochi critic: Mituri
13.00 Vitez\ `n v\zduh:
Sentimentul de uimire
13.25 Model Mania:
Aeronave mari
13.50 Robotica: episodul 1
14.40 Viitorul omenirii:
Computerele
15.10 Universul: Via]a
16.00 Planeta s\lbatic\: Râuri
de piatr\
16.55 Robotica: episodul 1
17.45 Viitorul omenirii:
Computerele
18.10 Un ochi critic: Mituri
19.00 Totul despre: Controlul
Traficului Aerian
19.50 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 8
20.40 Cum s-au construit:
Arcade
21.10 Universul se dezv\luie
22.00 Ghid: Câinii
22.55 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 8 a
07.00 Cei mai boga]i oameni 10.00 C\l\torii: Insulele grece[ti 09.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 10.00 R\zbunarea faraonu-
din Europa: Cei care 10.55 C\l\torii `n duet - Rezerva]ia Na]ional\ lui: Comoara pierdut\
vând de milioane Europa de Est: Lake Mburo a Egiptului
08.00 Marile misiuni ale SAS: Budapesta, Ungaria 10.00 Mânc\torii de oameni: 10.55 Mistere ale muzeelor:
Dezam\gire `n Ziua-Z 11.20 Trasee: Regele Alfred Tigrii P\tratul ro[u
08.30 Marile misiuni ale SAS: 11.50 Proiecte de vis: ep. 1 10.30 Prada pr\d\torului: 11.50 Detectivi pe câmpul de
Hitler [i armele terorii 12.45 Jurnal de cazino Superdimensiuni lupt\: Cine a scufun-
09.00 Confrunt\ri [i fiare 13.10 C\l\torii cu zarul: ep. 1 11.00 Vân\torul de crocodili: dat Armada
vechi: episodul 11 13.40 Pe [ine: Furness Jungla din nori 12.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
10.00 Confruntarea fiarelor: Lakeside 12.00 Poli]ia veterinar\ din Revolu]ie
Elefantul contra Detroit: Ac]iune `n for]\ 13.40 Secretele imperiilor
14.05 Vehicule off-road:
rinocerului Vehicule militare 13.00 Salva]i animalele: ep. 22 str\vechi: Civiliza]ii de
11.00 Ma[ini extreme: 14.35 Cutia cu mirodenii: 13.30 Cele mai nostime ani- odinioar\
Supertrenuri Jakarta male din lume: ep. 30 14.35 Vân\torii de fantome:
12.00 S-a n\scut o motocicle- 14.00 Vie]uitoare uluitoare Spiritele din mla[tina
t\: Harley (Part. 4 [i 5) 15.05 Proiecte de vis: ep. 1
14.30 Parcul maimu]elor: ep. 4 Marston
13.00 Cei mai boga]i oameni 16.00 C\l\torii: Insulele grece[ti
15.00 Aventuri `n ocean: ep. 5 15.05 Un secol modelat de
din Europa: Cei care 16.55 C\l\torii `n duet - r\zboaie: episodul 5
Europa de Est: 16.00 Mânc\torii de oameni:
vând de milioane Tigrii 16.00 R\zbunarea faraonu-
14.00 Marile misiuni ale SAS: Budapesta, Ungaria
16.30 Prada pr\d\torului: lui: Comoara pierdut\
Dezam\gire `n Ziua-Z 17.20 Trasee: Regele Alfred Superdimensiuni a Egiptului
17.50 Proiecte de vis: ep. 1
14.30 Marile misiuni ale SAS: 17.00 Miami - Poli]ia ani- 16.55 Mistere ale muzeelor:
Hitler [i armele terorii 18.45 Jurnal de cazino: malelor: ep. 9 P\tratul ro[u
15.00 Confrunt\ri [i fiare Pariaz\ tot ! 18.00 Salva]i animalele: ep. 23 17.50 Detectivi pe câmpul de
vechi: episodul 11 19.10 C\l\torii cu zarul: ep. 1 18.30 SOS Animalele: ep. 12 lupt\: Cine a scufun-
16.00 Cum se fabric\ 19.40 Pe [ine: Furness 19.00 Vie]uitoare uluitoare dat Armada
17.00 Curse: Sub presiune Lakeside 19.30 Cele mai nostime ani- 18.45 R\zboaie [i civiliza]ii:
18.00 O prad\ mortal\: 20.05 Vehicule off-road: male din lume: ep. 1 Revolu]ie
Pescuit reu[it Vehicule militare 20.00 Mo[ia mangustelor: 19.40 Secretele imperiilor
19.00 Ma[ini extreme: Euforia 20.35 Cutia cu mirodenii: Devotamente `mp\r]ite str\vechi: Civiliza]ii de
adrenalinei Jakarta 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 5 odinioar\
20.00 Vân\torii de mituri: ep. 40 21.05 Proiecte de vis: ep. 1 21.00 Vân\torul de crocodili: 20.35 Vân\torii de fantome:
21.00 Motociclete americane: Mo- 22.00 C\l\torii pe glob: Tigrii din Golful Spiritele din mla[tina
tocicleta „Eu, robotul“ 1 Insulele grece[ti Rechinilor Marston
22.00 Cei mai boga]i oameni 22.55 C\l\torii `n duet - 22.00 Via]a mamiferelor: 21.05 Un secol modelat de
din Europa: Cei care Europa de Est: C\]\r\tori sociali r\zboaie: episodul 5
vând de milioane Budapesta, Ungaria 23.00 Poli]ia veterinar\ din 22.00 R\zbunarea faraonu-
23.00 Pompierii americani: 23.20 Trasee: Regele Alfred Detroit: Cruzime pre- lui: Comoara pierdut\
episodul 4 a 23.50 Proiecte de vis: ep. 1 a meditat\ a a Egiptului a
16 Miercuri, 5 aprilie 2006 ACTUALITATE RELIGIOAS|

La Ia[i se desf\[oar\ cea de a XI-a

a
Conferin]\ European\ de {tiin]\ [i Teologie
Ieri, 4 aprilie 2006, la Facultatea de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i s-a desf\[urat prima parte
a lucr\rilor simpozionului „Restaurarea [i conservarea
artei religioase“ organizat de sec]ia Art\ Sacr\ a
Facult\]ii de Teologie „Dumitru St\niloae“ din Ia[i.
Simpozionul este o subsec]ie a celei de a XI-a
Conferin]e Europene de {tiin]\ [i Teologie care are loc
anul acesta la Ia[i. La acest simpozion sunt prezen]i
peste 40 de invita]i de la facult\]ile de profil din ]ar\.

Evenimentul a debutat cu `ntre teologie [i [tiin]\“, a

un cuv=nt al pr. prof. dr.
Viorel Sava, decanul Facul-
t\]ii de Teologie Ortodox\
din Ia[i, urmat de alocu]iu-
nea pr. prof. dr. Gheorghe
Popa, prorectorul Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i.
Mesajul Societ\]ii Europene
de {tiin]\ [i Teologie a fost
transmis de pre[edintele
Chris Wiltsher, prezent la
Ia[i `mpreun\ cu vicepre-
[edintele Iulian Rusu.
Dup\ deschidere, a urmat
vernisajul expozi]iei de lu-
cr\ri a studen]ilor de la sec-
]ia Art\ Sacr\ a Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ „Du-
mitru St\niloae“ din Ia[i.
„Simpozionul dedicat con-
serv\rii [i restaur\rii artei
religioase este o realizare
pentru noi prin faptul c\
este interna]ional [i repre-
zint\ o [ans\ de a ne face
cunoscu]i, ca facultate de
teologie, [i de a face cunos-
cut\ sec]ia Art\ Sacr\ din
cadrul facult\]ii noastre.
Apoi este important acest
simpozion pentru faptul c\
adun\ la un loc speciali[ti de
marc\ din ]ar\ [i din str\i-
n\tate care sus]in conferin]e
pe diferite teme ce au `n cen-
tru iconografia [i restaura-
rea artei religioase, `n gene-
ral. Acest simpozion este im-
portant [i pentru faptul c\ la
deschiderea acestei subsec]ii
din cadrul Conferin]ei Euro-
pene de {tiin]\ [i Teologie au
fost prezen]i reprezentan]i de
marc\ ai Conferin]ei Euro-
pene. Participan]ii din str\-
in\tate au m\rturisit c\
acum au constatat c\ este ne-
cesar s\ fie propuse [i alte
teme care s\ fie dezb\tute `n
cadrul Conferin]ei Europe-
ne, teme care nu au fost
abordate p=n\ acum, cum
este cea legat\ de icono-
grafie, ca mijloc de dialog
declarat pr. prof. dr. Viorel
Sava, decanul Facult\]ii de
Teologie „Dumitru St\ni-
loae“ din Ia[i.
Necesitatea
form\rii unor
speciali[ti `n art\ sacr\
Simpozionul „Restaurarea
[i conservarea artei reli-
gioase“ se desf\[oar\ pe trei
mari teme: „Arta eclesial\“,
„Restaurare carte document“
[i „Restaurare [i conservare
icoan\“. ~n cadrul primei
sec]iuni, lect. drd. Stelian O-
nica [i lect. drd. Meri[or Do-
minte, cadre didactice la Fa-
cultatea de Teologie „Dumi-
tru St\niloae“ din Ia[i, au
prezentat un film documen-
tar intitulat „Frumosul `n
estetica [i iconografia orto-
dox\“ `n care au fost sublini-
ate aspecte din catacombele
din Roma, `ntr-o paralel\ cu
aspecte decorative realizate
`n aceea[i perioad\ `n Asia
Mic\, Cappadocia. Au fost
prezentate informa]ii legate
de istoria catacombelor din
Roma, a picturilor laice, dar
[i religioase - care redau te-
me scripturistice - de pe pe-
re]ii lor. O a doua parte din
film a fost dedicat\ zonei
aride a Cappadociei, a[ez\ri-
lor [i l\ca[urilor cre[tine a
c\ror pere]i au fost acoperi]i
cu diferite decora]iuni `ntre
secolele VI-XI.
~n continuare lect. dr. A-
drian Matei Alexandrescu,
de la Facultatea de Teologie
din Bucure[ti, a vorbit despre
„Relevan]a prescrip]iilor er-
mineutice pentru studiul [i
practica artei eclesiale“, e-
viden]iind faptul c\ facult\-
]ile de teologie din ]ar\ `m-
preun\ cu autorit\]ile bise-
rice[ti trebuie s\ g\seasc\
~n cadrul Simpozionului „Restaurarea [i conservarea artei religioase“
participan]ii au vizionat ieri un film documentar intitulat
„Frumosul `n estetica [i iconografia ortodox\“ `n care au fost analizate
`n paralel aspecte din catacombele din Roma cu aspecte decorative
realizate `n aceea[i perioad\ `n Cappadocia (Asia Mic\)
cele mai potrivite c\i, astfel ignorarea Bibliei `ntr-o fac- subliniat faptul c\ icoana re-
`nc=t speciali[tii pe care `i ultate pur teologic\“. prezint\ o catehez\ intuiti-
preg\tesc s\ aib\ `n aceea[i v\. Icoana este mai mult de-
m\sur\ at=t cuno[tin]e teo- c=t o reprezentare, ea este o
retice, c=t [i practice. Aceas-
Icoana reprezint\ introducere `n adev\r, este
t\ problem\ este foarte im- mesajul Bisericii mesajul m=ntuitor. „Eu, fi-
portant\ `n m\sura `n care indc\ sunt [i preot slujitor,
la ora actual\ sunt foarte Asist. drd. Tudor Vasile, de folosesc icoanele din catape-
multe biserici `n construc]ie la Facultatea de Teologie din teasm\ ca material intuitiv,
sau restaurare, unde este Ia[i, a vorbit despre kitsch-ul m=ntuitor, pentru c\ iconos-
nevoie de speciali[ti din `n arta sacr\, g\sind chiar tasul este imaginea ~mp\r\-
domeniul artei sacre. prin aceast\ asociere de cu- ]iei cere[ti. ~ntr-o icoan\ nu
„Potrivit unei statistici vinte „kitsch“ [i „sacru“ o con- vedem doar chipul, figura u-
prezentate de Cancelaria tradic]ie. Kitsch-ul se na[te nui om, ci persoana `ns\[i
Sf=ntului Sinod al Bisericii mai ales din practica indus- care ne `ndrum\“, a spus pr.
Ortodoxe Rom=ne la 31 de- trial\, comercial\, strident\ Naclad. Dincolo de simpla
cembrie 2005, `n Rom=nia [i f\r\ adev\r, pe c=nd sacrul reprezentare, icoana duce
sunt `n construc]ie 1019 bi- se bazeaz\ pe recursul la mesajul Bisericii, este „un alt
serici, `n curs de reconstruc- tradi]ie, trimite la sfin]enie. cuv=nt, un cuv=nt prin ima-
]ie sunt 128, 419 `n curs de Lect. dr. Gabriela L\z\- gine“, a subliniat pr. Naclad.
restaurare, 334 `n curs de reanu, tot de la Facultatea de Au mai conferen]iat ieri pr.
pictare [i repictare [i doar Teologie din Ia[i, a subliniat lect. dr. Ilie Melniciuc Puic\
189 sfin]ite, finalizate“, a rolul icoanei `n formarea sen- care a eviden]iat o serie de e-
men]ionat dl Alexandrescu. timentului religios. Copilul lemente biblice `n icoana cop-
Pentru ca num\rul biserici- `nva]\ s\-[i iubesc\ `ngerul t\, dar [i alte cadre didactice
lor finalizate s\ ating\ cifra p\zitor, privind la repre- din ]ar\, precum [i cercet\-
1019 (num\rul actual al bi- zentarea prin icoan\ a `n- tori de la diferite laboratoare
sericilor `n construc]ie), e gerului p\zitor. de art\ sacr\ din ]ar\. As-
necesar\ rezolvarea proble- Simpozionul a continuat t\zi, simpozionul va continua
mei erminiei, pentru c\ ig- cu interven]ia pr. Constan- cu sec]iunea „Restaurare [i
norarea erminiei - spune tin Naclad, de la Facultatea conservare icoan\“. (Narcisa
profesorul Alexandrescu - de Teologie din Ia[i, care a BALABAN)
„`ntr-o facultate teologico-
artistic\, e echivalent\ cu

„{tiin]a, Teologia [i viitorul crea]iei“ crea]iei». Vor fi cinci conferin]e

Ast\zi va `ncepe cea de-a
XI-a Conferin]\ European\ de
{tiin]\ [i Teologie. Evenimen-
tul interna]ional care se desf\-
[oar\ anul acesta la Ia[i se va
`ncheia pe 10 aprilie 2006.
Deschiderea oficial\ va avea
loc la ora 18.00, la Palatul Cul-
turii, lucr\rile urm=nd a se de-
rula `ncep=nd de m=ine, 6
aprilie 2006, `n Aula „Mihai E-
minescu“ a Universit\]ii Al. I.
Cuza“. „Joi, la ora 9.00, `n Au-
la universit\]ii va conferen]ia
IPS Mitropolit Daniel, iar la
ora 13.00 va fi un concert scurt
sus]inut de corul «Theologus»
al Facult\]ii de Teologie Orto-
dox\, condus de p\rintele Ale-
x\ndrel Barnea. O alt\ confe-
rin]\ va fi vineri diminea]\ la
Universitatea Tehnic\, iar
`nt=lnirile de lucru [i celelalte
dou\ conferin]e plenare se vor
desfa[ura la Facultatea de
Chimie a Universit\]ii Tehni-
ce «Gh. Asachi». Tema princi-
pal\ a Conferin]ei se intitulea-
z\ «Diversitate sustenabil\.
{tiin]a, Teologia [i viitorul
plenare pe care le vor prezenta
IPS Mitropolit Daniel, apoi
c=teva personalit\]i binecu-
noscute `n lume at=t `n dome-
niul teologiei, c=t [i `n cel al
[tiin]ei, cum ar fi Ana Prima-
vesi (Marea Britanie), Noreen
Herzfeld (Statele Unite ale
Americii), Jan Boersema (O-
landa), Regina Kather (Ger-
mania), iar apoi avem peste 80
de lucr\ri `n 6 sec]iuni“, a de-
clarat pr. conf. dr. Gheorghe
Petraru de la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i.
 Joi,
6 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 90 (380) Anul II
PAGINA 16
Spre Europa, cu noile
reguli de circula]ie
a Noul Cod Rutier va intra `n vigoare peste [ase luni, de pe data de 20 septembrie 2006 a De[i
instructorii [colilor de [oferi sunt primii care se vor confrunta cu modific\rile din noul Cod Rutier,
deocamdat\ nu se cunoa[te data la care aceste modific\ri vor fi introduse `n orele de curs ale [colilor
a „Elevii [colilor de [oferi vor trebui s\ cunoasc\ noua legisla]ie rutier\ mai devreme de data
la care va intra `n vigoare noul cod. P=n\ acum, nu am primit `ns\ nici o informa]ie `n acest sens
de la institu]iile abilitate“, a declarat directorul [colii de [oferi „Automobilistul“ a PAGINA 5
POZA ZILEI
Nivelul apelor Dun\rii a crescut `n
Budapesta p=n\ la cota de 861 de cen-
timetri `n noaptea de mar]i spre miercuri,
acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii
120 de ani - a declarat ieri un reprezentant
al Direc]iei de canalizare din capitala un-
gar\, Tamas Torok. a
„Cred c\ mie
Dumnezeu mi-a
pus `n m=n\
bidineaua“
Meciul Steaua - Rapid a fost „preg\tit [ahistic“
Accesul suporterilor la
meciul Steaua - Rapid se va
face dup\ parcurgerea a cinci
filtre ale Jandarmeriei, fiind
luate m\suri speciale [i pen-
tru evitarea unei `nt=lniri `n-
tre cele dou\ galerii. „Am
preg\tit meciul de joi (n.r.-as-
t\zi) [ahistic. Suntem cu [ap-
te mut\ri `naintea oric\ror
inten]ii de tulburare a lini[tii
publice“, a afirmat Eugen
Meran, adjunctul [efului Jan-
darmeriei Bucure[ti. Cosmin
Ol\roiu, antrenorul echipei
de fotbal Steaua, a declarat
ieri c\ forma]ia sa va juca
pentru a c=[tiga meciul cu
Ajutor b\nesc pentru pensionari
Guvernul a decis s\ acorde
pensionarilor un ajutor b\-
nesc, a anun]at ieri, dup\ [e-
din]a Executivului, premierul
C\lin Popescu-T\riceanu.
Primul-ministru a afirmat
c\ pensionarii cu pensii sub
200 de lei noi vor primi un
PAGINA 8
Rapid [i pentru a se califica
`n semifinalele Cupei UEFA.
Ol\roiu are o singur\ prob-
lem\ medical\, Gabriel Bo[ti-
n\, `n afara atacantului Vic-
ajutor de 50 de lei noi, iar cei
cu pensii `ntre 200 [i 305 lei
noi vor primi un ajutor de 40
de lei noi. „Facem eforturi ca
acest ajutor s\ fie acordat
`nainte de Pa[ti“, a precizat
primul-ministru. Potrivit [e-
fului Executivului, efortul
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
Librex 2006, „de la
Homer la Uricaru“
A AP|RUT
Lumina de Duminic\ nr. 2 (26)
~n num\rul din 9
aprilie al Luminii de
Duminic\ pute]i citi:
- un interviu cu p\rintele
Teofil P\r\ian, cunoscutul duhov-
nic de la M=n\stirea S=mb\ta,
despre problemele vremii noastre
v\zute cu al]i ochi;
- dezbaterea „Are Rom=nia
nevoie de o pres\ cre[tin\?“, de
unde ve]i afla care sunt avantajele
ale presei cre[tine. a
Academicianul
Ionel Haiduc este
noul pre[edinte
al Academiei
Rom=ne
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
aprilie a acestui an,
s\pt\m=nalul
LUMINA DE
DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
tora[ Iacob, indisponibil pe o concurs organizat de
perioad\ mai lung\. Partida
Steaua - Rapid va avea loc `n
aceast\ sear\ pe Stadionul
Na]ional, de la ora 20,30. a
LUMINA DE
DUMINIC|
bugetar total este de peste
1.050 de miliarde de lei, iar Meteo
Z
de acest ajutor vor beneficia
aproximativ 2.400.000 de ~nnorat
pensionari. De acest ajutor
vor beneficia [i cei care pri- maxima 18 °C
mesc pensie de urma[, a pre- minima 4 °C
cizat premierul. a sursa: www.intellicast.com
2 Joi, 6 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXXIII)
Arta bizantin\ `n
secolele IX-XV (II)
Pân\ `n anul 1290, num\rul
centrelor culturale a crescut,
statul renun]ând la
finan]area [colilor: acesta a
fost momentul `n care Bise-
rica a devenit, pentru mai
mult de un secol, principalul
tutore, care nu a dus la o `n-
c\tu[are a cuget\rii `ntr-un
conformism rigid. ~ncepând
din secolul al XIII-lea a fost
reluat\ copierea scrierilor
lui Platon pe care le-a cunos-
cut `ndeaproape Theodor
Metochites [i `nzestratul s\u
elev, Nichifor Gregoras. ~n
prima jum\tate a secolului
al XIV-lea, disputa dintre
Platon [i Aristotel a fost
`nlocuit\ de cea iscat\ `ntre
sus]in\torii ra]ionalismului
cre[tin, care doreau s\ armo-
nizeze cele dou\ filosofii, [i
noua mistic\ isihast\, care,
`n formele sale extreme,
`ncerca s\ elimine pe deplin
cultura profan\. Criza cul-
tural\ nu a opus, a[adar,
Biserica societ\]ii laice: ea a
afectat atât structurile reli-
gioase, cât [i pe cele laice
atunci când marii mistici, ca
Nichifor Isihastul [i Grigorie
Sinaitul, au re`nviat, la
`nceputul secolului al XIV-
lea, vechea spiritualitate a
de[ertului al c\rei epicentru
a devenit Muntele Athos. ~n
fruntea celor dou\ grup\ri
s-au aflat Nichifor Gregoras
[i isihastul Grigorie Palama.
Amândoi au ilustrat acea
`ntoarcere spre vechile
surse, care a caracterizat
epoca lor, dar `n timp ce
unul s-a `ndreptat spre fun-
damentele grece[ti ale
Bizan]ului, cel\lalt a
sus]inut cele mai originale
tradi]ii spirituale ale aces-
tuia. {i arta s-a supus
acelora[i tendin]e, care nu
sunt, decât `n aparen]\, con-
tradictorii: verticalitatea ac-
centuat\ a cupolelor pe care
o `ntâlnim la Parigotissa
d’Arta, `n\l]at\ `n jurul anu-
lui 1295, ca [i la Biserica
„Sfin]ii Apostoli“ din
Tesalonic, construit\ `n anul
1312, simbolizeaz\ elanul
mistic, `n timp ce noua
tendin]\ de folosire a planu-
lui bazilical dominat totu[i
de cupole `[i are originile la
Mistra, `n Alexandria, unde
se `ntâlnesc [i ultimele
mozaicuri bizantine, cele de
la M\n\stirea Chora, actu-
ala Kahriye Cami, din
Constantinopol, realizate la
`nceputul secolului al XIV-
lea. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Când minciuna
nu-ii p\cat
Avva Agathon l-a `ntre-
bat, odat\, pe avva Alonios:
„Cum s\-mi st\pânesc limba,
ca s\ nu mai spun\ min-
ciuni?“. Avva Alonios i-a r\s-
puns: „Dac\ nu vei spune
minciuni, multe p\cate ai s\
faci“. „Cum adic\?“, `ntreab\
cel\lalt. B\trânul `i zice:
„Doi oameni au omorât `n fa-
]a ta, [i unul dintre dân[ii a
fugit `n chilia ta. Dreg\torul
`l caut\ [i te `ntreab\: «~n fa-
]a ta s-au `ntâmplat aces-
tea?». Dac\ nu min]i, `l tri-
mi]i pe om la moarte. Mai bi-
ne-l la[i `n fa]a lui Dumne-
zeu, cu mâinile dezlegate,
c\ci El le [tie pe toate“. (Pa-
terric, edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Hristos se ofer\ lumii
„{i Iisus le-a zis: Eu sunt
pâinea vie]ii; cel ce vine la Mine
nu va fl\mânzi [i cel ce va crede
`n Mine nu va `nseta niciodat\.
Dar am spus vou\ c\ M-a]i [i
v\zut [i nu crede]i. Tot ce-Mi d\
Tat\l, va veni la Mine; [i pe cel
ce vine la Mine nu-l voi scoate
afar\; pentru c\ M-am coborât
din cer, nu ca s\ fac voia mea, ci
voia Celui ce M-a trimis pe
Mine. {i aceasta este voia Celui
ce M-a trimis, ca din to]i pe care
Mi i-a dat Mie s\ nu pierd nici
unul, ci s\-i `nviez pe ei `n ziua
cea de apoi.“ (Ioan 6, 35-39)
***
Cuvintele fragmentului e-
vanghelic de ast\zi pun fa]\ `n
fa]\ dou\ realit\]i: pe de o
parte, Hristos este Cel ce se
ofer\ pentru via]a lumii, iar,
pe de alt\ parte, tot Hristos
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Este voie s\ furi de la stat?
{tiu c\ furtul este un
p\cat, este evident c\ nu
trebuie s\-]]i `nsu[e[ti un lu-
cru care nu-]]i apar]ine.
Totu[i, a[ vrea s\ [tiu dac\
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic Irineu,
episcop de Sirmium
Irineu a fost episcop la Sir-
mium (azi Mitrovi]a) la `nceputul
secolului al IV-lea. ~n timpul per-
secu]iilor `mpotriva cre[tinilor,
printre cei aresta]i s-a aflat [i
tân\rul episcop. El a fost dus la
judecat\ `n fa]a guvernatorului
provinciei, Probus, care i-a
poruncit s\ jertfeasc\ zeilor.
Irineu s-a `mpotrivit [i a fost
amenin]at cu chinuri groaznice.
V\zând aceasta, p\rin]ii, so]ia [i
copii lui au `nceput s\-l roage s\
dea ascultare poruncii guverna-
torului. ~ns\ Sfântul Irineu a
r\mas neclintit `n credin]\, iar
Probus a poruncit s\ fie ucis, iar
trupul s\ fie aruncat `n râul
Sava. Astfel, `n anul 304, Sfântul
Irineu a primit moartea, mul-
]umind lui Dumnezeu.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea Sfântului Eutihie, patriar-
CALENDARUL ZILEI
este Cel ce poart\ grij\ de
fiecare suflet, ca s\ nu se piar-
d\, ci s\ aib\ parte de `nviere.
Domnul Iisus se ofer\ lumii `n
fiecare Sfânt\ Liturghie, d\ru-
ind fiec\rui membru al Bise-
ricii Trupul [i Sângele S\u, ca
arvun\ pentru via]a cea ve[-
nic\. Cine tr\ie[te cu Hristos [i
`n Hristos nu va fl\mânzi [i nu
va mai `nseta niciodat\. El `]i
poate oferi tot ceea ce-]i este
necesar `n aceast\ via]\, din
perspectiva vie]ii viitoare. Ve-
dem c\ Dumnezeu a iubit lu-
mea atât de mult, `ncât pe Fiul
S\u l-a dat ca oricine crede `n
El s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]\
ve[nic\. {i a[a voie[te Dum-
nezeu, din dragoste pentru
crea]ia [i creatura Sa, ca lumea
s\ d\inuie `n ve[nicia ~mp\-
r\]iei Sale. Misiunea lui Iisus
furtul de la stat este un
p\cat la fel de mare ca furtul
de la o persoan\ particular\.
~n vremea comunismului
s-a generalizat aceast\ prac-
hul Constantinopolului; a sfin]i-
lor o sut\ dou\zeci de mucenici
din Persida; a Cuvioasei Plato-
nida; a sfin]ilor doi mucenici din
Ascalon; a Cuviosului Grigore
Sinaitul [i a Cuviosului Grigorie
din Marea Lavr\ a Atonului.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfântului Gheorghe M\r-
turisitorul (deeniee – Accatistull
N\scc\tooareei dee Dumneezeeu).
~n ziua de 6 aprilie
istoria consemneaz\:
a 885 - A trecut la cele ve[-
nice (`n Moravia) Metodiu, c\r-
turar originar din Salonic; `m-
preun\ cu fratele s\u, Chiril, a
creat alfabetul chirilic [i a r\s-
pândit cre[tinismul (`ncepând
din 863) `n Moravia [i Panonia.
A `nceput traducerea Bibliei `n
limba slavon\ (n. 820).
a fost de a se oferi oamenilor [i
a le `mp\rt\[i dorin]a de mân-
tuire a lui Dumnezeu. Hristos
este Cel ce ofer\ o alt\ pers-
pectiv\ asupra vie]ii [i a mor-
]ii. ~n Hristos via]a devine ve[-
tic\ incorect\ a furtului „din
avutul ob[tesc“. Atunci oa-
menii credeau c\ nu-i chiar
a[a de mare p\cat s\ fure de
la stat, pentru c\ to]i mun-
ceau pentru stat [i nu pri-
meau `n schimb dec=t o canti-
tate insuficient\ de bunuri de
consum general. Problema
atunci a pornit chiar din anii
1965, atunci c=nd a fost pus
`n practic\ proiectul colec-
tiviz\rii ]\rii, ceea ce a
`nsemnat `n fapt c\ statul a
furat bunuri mobile [i imobile
de la oameni ca s\ `ntemeieze
CAP-urile. ~n contextul res-
pectiv, oamenii `[i spuneau,
poate pe bun\ dreptate, c\ de
vreme ce statul fur\ de la ei,
[i ei au dreptul s\ fure de la
stat. Asta `ns\ se `nt=mpla [i
datorit\ faptului c\ nimeni
nu avea voie pe atunci s\-[i
construiasc\ o afacere, s\
fondeze o fabric\, s\ desf\-
[oare o activitate privat\
prin care s\-[i c=[tige exis-
ten]a. Nici atunci furtul de la
stat nu era, de fapt, scuzabil,
pentru c\ unii furau foarte
mult, iar al]ii nu furau deloc
– iar astfel se crea o inegali-
tate nedreapt\. Acum, `ns\,
lucrurile s-au schimbat radi-
cal. Proprietatea privat\ este
respectat\ [i fiecare cet\]ean
poate s\ c=[tige pe c=t de
mult munce[te. A[a c\ furtul
ca alternativ\ la munc\ iese
a 1490 - A murit Matei Cor-
vin, rege al Ungariei (1458-1490),
fiul lui Iancu de Hunedoara.
a 1749 - Constantin Mavro-
cordat abole[te [erbia `n Moldova,
prin redefinirea statutului vecini-
lor, care nu mai sunt considera]i
robi, ci ]\rani f\r\ p\mânt. Ante-
rior, la 5 august 1746, se institui-
se aceea[i reform\ `n Muntenia,
desfiin]ându-se rumânia.
a 1795 - Apare prima carte
româneasc\ de matematic\,
Aritmetica, tip\rit\ `n Moldova
[i datorat\ episcopului de
Hotin, Amfilohie.
a 1920 – S-a n\scut Alexan-
dra Caradja (cunoscut\ ca prin-
]esa Caragea), descendent\ di-
rect\ din familia fostului dom-
nitor al }\rii Române[ti Ion Gh.
Caradja; prin]esa a ajutat `n
timpul celui de-al doilea r\zboi
mondial prizonierii americani
concentra]i `n România; plecat\
din ]ar\ `n 1948, s-a stabilit la
Paris (m. 13 mai 1997).
nic\ prin `nviere, iar moartea
este doar o poart\ spre un alt
t\râm. {i marea tain\ const\
`n faptul c\ Hristos este a-
ceast\ poart\! (Pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
din discu]ie, indiferent c\ e
vorba despre a fura de la stat
sau de la persoane private.
{i, bine`n]eles, prin furt de la
stat `n]eleg [i a evita s\
pl\te[ti impozitele pe care le
datorezi.
Dar statul `i `mpov\reaz\
prea mult pe cet\]eni, ia im-
pozite foarte mari. Asta nu-ii
o nedreptate?
Din aceste impozite foarte
mari sunt pl\ti]i profesorii,
se construiesc blocuri de
locuin]e, se pl\tesc serviciile
medicale, se repar\ drumuri
[i a[a mai departe. C=nd furi
ceva de la stat sau c=nd re-
fuzi s\ pl\te[ti un impozit,
tu furi practic din buzunarul
fiec\ruia dintre cet\]enii
acestei ]\ri: [i de la ]\ranii
care primesc subven]ii, [i de
la copiii care primesc biscui]i
pentru pauza de mas\, [i de
la persoanele cu handicap
care primesc ajutorul social,
[i a[a mai departe.
S\ fim serio[i, impozitul
pe care-ll datorez eu statului
este o nimica toat\ fa]\ de
bugetul ]\rii…
A[a este, dar bugetul \sta
uria[ se construie[te din
pic\turi mici. Dac\ pic\tura
ta lipse[te, cineva are de
pierdut. Iar pe de alt\ parte,
nu conteaz\ dimensiunea
p\catului, ci starea de ne-
dreptate pe care ar trebui s\
o sim]i `n sufletul t\u atunci
c=nd n-ai f\cut ceea ce erai
dator s\ faci. (Rubric\ rea-
lizat\ de Ioan AVRAM)
a 1971 – A murit, la New
York, compozitorul, pianistul si
dirijorul Igor Fiodorovici Stra-
vinski, naturalizat francez, apoi
american, unul dintre corifeii
muzicii moderne. Datorit\ de-
selor schimb\ri stilistice adop-
tate `n crea]ia sa, compozitorul
a fost considerat un Picasso al
muzicii (n. 17 iunie 1882).
a 1992 – A `nceput asediul
ora[ului Sarajevo de c\tre ar-
mata sârb\ condus\ de Slobo-
dan Milo[evici. ~n aceea[i zi,
Comunitatea European\ re-
cuno[tea independen]a Bos-
niei–Her]egovina.
a 1998 – Sec]ia Militar\ a
Cur]ii Supreme de Justi]ie a `n-
ceput procesul generalilor Victor
Athanasie St\nculescu [i Mihai
Chi]ac, acuza]i de omor deosebit
de grav [i tentativ\ de omor de-
osebit de grav, `n leg\tur\ cu
reprimarea manifestan]ilor timi-
[oreni, `n Decembrie 1989. a

CE-}I DORESC EU }IE
Dumnezeu m\-n
ncurc\!
de Nicolae HULPOI
De ce s\ mai avem n\dejde `n
Dumnezeu `ntr-o lume a prog-
nozelor aproape perfecte, a statis-
ticilor impecabile, a asigur\rilor de
via]\ (nu cred s\ existe o promisi-
une mai pervers\!) [i a sondajelor
cu eroare de ±2 procente? Ce sens
mai are o cruce sau o icoan\ cu
Mântuitorul `n spa]iul unei ma[ini
c\ptu[ite de airbag-uri, care ofer\
siguran]\ de cinci stele?
Doar ]\ranul s\-[i pun\ n\dej-
dea `n Dumnezeu, c\ci, dac\ „nu
plou\“, n-are ce da de mâncare la
copii, iar animalele `i mor `n staul!
Citadinului (sau celui cu un
asemenea ritm), ce are un cont
dolofan `n banc\, vil\ cu structur\
de rezisten]\ pentru cutremure
improbabile, jeep capabil s\
striveasc\ orice mi[c\ pe strad\ de
dimensiuni mai mici decât un
camion, serviciu stabil etc., ce-i
poate aminti de Dumnezeu? Via]a
tihnit\? S\ fie, oare, cineva capabil
s\ mai gândeasc\ eternitatea `ntr-o
stare de bel[ug material?
Se spune c\ burta plin\ nu este
capabil\ de filozofie, dar\mite de
rug\ciune - pentru c\ n\dejdea,
gândul `ndreptat spre Dumnezeu,
este o permanent\ rug\ciune.
M\rturisesc cu durere c\ [tiu
foarte pu]ini oameni boga]i (sau
m\car cu o oarecare dare de mân\)
care s\ nu se raporteze la divini-
tate `n cele mai ciudate moduri [i
contexte posibile. Dintotdeauna
am avut impresia ca bogatul
tr\ie[te `ntr-o panic\ permanent\,
fiind terorizat de perspectiva s\-
r\ciei. {i, din acest motiv, de multe
ori ajunge prada averii sale, uitând
de tot ce e cu adev\rat important
`n jurul lui. Dar asta e o alt\
discu]ie…
DE LA AL}II PENTRU NOI
Oratorul Goga
de Liviu PAPUC
Este cunoscut\ fascina]ia pe
care o exercita Octavian Goga asu-
pra celor din jur, dar o m\rturie `n
plus nu stric\. Pan M. Vizirescu
(1903-2000), scriitor [i profesor de
oarecare notorietate `n perioada
interbelic\ (profesor la Cern\u]i,
redactor la „Gândirea“, „Calenda-
rul“ [.a., [ef de cabinet al lui Ni-
chifor Crainic la Ministerul Propa-
gandei, doctor cu teza „Poezia
specificului na]ional“), a avut prile-
jul binevenit de a-l audia pe Goga
`nc\ din 1926. Impactul puternic a
fost consemnat `n 1972 [i a
ap\rut, pu]in `nainte de moartea
sa, `n volumul Coloane care cresc
necontenit. Portrete eseistice, la
Editura Timpul din Ia[i:
OPINII & COMENTARII
Unii se „pun bine“ cu Dumnezeu
- cum spunea Petre }u]ea despre
unii americani - ca s\ le binecuvân-
teze pr\v\liile. Dumnezeu este re-
dus, pur [i simplu, la un „automat
de noroc“. Se duc la biseric\ cam 5
minute pe lun\, cât s-aprind\ o
lumânare, dau de poman\ la
„calici“ [i se laud\ peste tot c\
Dumnezeu le-ajut\ pentru c\ „de
unde dau, de-acolo primesc“.
A doua categorie, cu-adev\rat
bizar\, v\d lumea (con[tient sau
incon[tient) ca o scen\ de lupt\
`ntre Dumnezeu [i dracul, [i au
certitudinea c\ de orice parte te-ai
plasa, tot r\u e. Caut\ s\-[i dez-
volte un fel de autonomie, s\ se
sustrag\, cumva, de pe scena pre-
supusului teatru de r\zboi cosmic.
Adic\ „dom'le, eu sunt neutru!“. Ei
[tiu c\ dracul poate face foarte
mult r\u, dar nici s\ fie `ncerca]i
de Dumnezeu nu le place. Tot ei
sunt genul care, la un necaz, merg
cu aceea[i evlavie la Mama Omida
sau la un duhovnic vestit.
„Oratorul se cump\nea cu poe-
tul la aceea[i `nalt\ tensiune [i
dezl\n]uire p\tima[\ a verbului.
~n câteva clipe gândea ce avea de
spus chiar acolo, `n fa]a lumii, la
podium. Ridica [i-[i fixa privirea
`ntr-un punct nev\zut, de unde
parc\ a[tepta semnul unei baghete
magice, ca de la o putere suprem\
`n care se `ncredea. Ca umplut de o
for]\ misterioas\, deodat\ `l ve-
deai iluminat `n rotirea de v\zduh
a ochilor parc\ spre a te lua cu sine
- [i cuvintele se porneau ca ni[te
stoluri de p\s\ri setoase de zbor.
Intra `ntr-o nou\ respira]ie, febril\
[i mistuitoare, când sunet de
clopot, când psalmodiere de org\,
când fluier de munte pe piciorul
t\inuitului plai. Oratorul cre[tea
nest\pânit `n cuvântul s\u din ce
`n ce mai aprins, din ce `n ce mai
sacadat, pân\ ce devenea vijelios [i
aprig de parc\ se afla `n lupt\ cu
stihiile `nvr\jbite ale naturii.
Lupta dura [i se transmitea ca o
simfonie eroic\ de fulgere [i zgu-
duituri `n tulbur\toare nelini[ti, o
mare agitat\ ce se rev\rsa din su-
fletul poetului. Se f\cea apoi o
sp\rtur\ `n plafonul greu `nnourat
al viziunii sale [i deodat\ se ar\ta
soarele `n deplina-i m\re]ie.
Oratorul se oprea parc\ spre a con-
templa acest r\s\rit magnific cu
ochii a]inti]i undeva, transfigurat
de lumin\ [i frumuse]ea priveli[tii
pe care tr\ia. ~n scurtul r\gaz, con-
suma `n sine [i oboseala uman\
prin care ie[ise la primul liman.
Pornea apoi cu for]e ren\scute din
propriul s\u elan [i poate din pro-
pria sa `ncântare, dar [i mai mult
din atmosfera delirant\ ce cre[tea
`n jurul s\u, asaltându-l. Era o
tem\ literar\, dezb\tea un proces
de crea]ie istoric\ sau cursul
poeziei noastre r\zvr\titoare -
mereu acela[i [i `ntotdeauna nou.
Mare artist, Goga `[i f\urea ver-
bul oratoric `ntr-un stil de cea mai
Bog\]ia e o mare binecuvântare
- ai [ansa de a-]i ajuta, concret,
aproapele -, dar [i o mare capcan\,
un fel de albea]\ pe ochii dis-
cern\mântului, motiv pentru care
unii nu mai `n]eleg niciodat\ cum
trebuie s\ se raporteze la ei `n[i[i
[i la lumea `n care tr\iesc.
Cei care ajung s\ aib\ n\dejde
`n Dumnezeu, dep\[ind faza su-
persti]iilor stupide, cred c\ sunt,
`ntr-adev\r, ferici]i. Pentru ei, a
avea sau a nu avea nu constituie
un motiv de criz\ sau deriv\ exis-
ten]ial\. Asta pentru c\ (hai s\ re-
cunoa[tem!) atunci când ai
`ncredere `n Dumnezeu [i-]i vezi
con[tiincios de treab\, toate vin de
la sine, chiar [i cele nesperate.
***
Mai sunt 16 zile pân\ la Sfânta
~nviere. Postirea de (ab]inerea de
la) iluzii [i prejudec\]i poate avea
pentru noi efectul tinei cu care
Mântuitorul a vindecat ochii orbu-
lui din na[tere.
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului
„Lumina de Duminic\“
`nalt\ frumuse]e poetic\ - arta
adev\rat\ `mbr\când ideea `n
imagini de la cele directe, pân\ la
formele cele mai subtile, din care
iradiau limpezimi [i `n]elesuri
adânci. Toate se n\[teau spontan,
`n focul inspira]iei [i `n ritmica res-
pira]iei retorice, care f\cea parte
din natura poetului ce se comunica
`n asemenea momente pe cale o-
ral\. Dar fascina]ia cuvântului s\u
era sus]inut\ [i de vibrarea tul-
bur\toare a glasului cu rostire na-
zal\, prin care ap\rea acel «de pro-
fundis» cu ecouri r\scolitoare. Era
ca o `ngânare de coarde pe vânt de
toamn\ `n sonorit\]i grave de un
puternic efect emotiv - o patetic\
muzicalizare cu nostalgie de codru
`n murmur secular. Glas adânc
p\trunz\tor de solist al istoriei `n
armonizarea fireasc\ a versului [i
cuvântului pe care-l rostea. Un ac-
tor `n scen\, cu glasul lui Octavian
Goga, ar fi dublat misterul shake-
spearian. La data aceea, nu lipsit\
de glorioase personalit\]i retorice,
Goga `ntrupa des\vâr[irea genului
prin atâtea excep]ionale calit\]i, cât
[i prin m\iestria poetic\ a artei `n
care se rostea. Oratoria lui pornea
din suflet, ca ]â[nirile de ap\ vie.
De fapt, chiar [i `n convorbirile per-
sonale, Goga punea aceea[i art\ `n
expresie [i intona]ie, oferind prilej
de rar\ `ncântare [i eleva]ie. As-
cultându-l acas\ din fotoliul s\u,
era acela[i Octavian Goga cu accen-
tul melodios [i cuvântul cuceritor.
Avea harul nespus al personalit\]ii
fermec\toare, sim]ind cum te supe-
riorizeaz\ oriunde l-ai fi auzit
vorbind, ca [i Eminescu, dup\ cum
afl\m din spusele celor apropia]i...
poetul adev\rat, poetul de struc-
tur\ valoric\ `n toat\ pl\mada lui,
este egal cu sine chiar [i `n gestul cu
care `[i `nso]e[te cuvântul.“
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 6 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Fanario]i
sau aristocra]i?
a Aristocra]ia nu ]ine de arborele
genealogic, ci de mentalitate [i de
mo[tenirea de ordin cultural. C\ci nu
averea te face ceea ce e[ti, ci modul cum
g=nde[ti [i cum rela]ionezi cu lumea a
de Nicolae DIMA
Nu suntem obi[nui]i s\ tr\im `n vecin\-
tatea marilor cur]i regale, iar de marii boieri
de alt\dat\ am uitat cu to]ii, la presiunea u-
nei „corecturi“ de memorie impus\ de comu-
nism. Copiii `nva]\ probabil [i ast\zi la [coa-
l\ c\ boierii de acum c=teva secole `i asu-
preau pe ]\rani [i exploatau doar `n beneficiu
personal resursele ]\rii - f\r\ s\ se spun\ c\
at=]ia mari oameni de stat din zona pa[op-
tist\, de exemplu, erau boieri `n cel mai ade-
v\rat sens al cuv=ntului. Boga]i `n m\sura
`n care starea economic\ general\ a vremii le
permitea, ei au `nsemnat o elit\ care [i-a
putut permite studii `n str\in\tate [i contac-
tul cu modernitatea european\ care le-a [i
`mprumutat un mod de g=ndire vital ]\rii
noastre la acel moment. Din toate marile
familii boiere[ti, au mai r\mas `n spa]iul
public al zilelor noastre doar descenden]i ai
c=torva. Purt\tori ai unei elegan]e care par-
c\ nu se poate adapta la salata de interese de
diferite naturi care se ciocnesc `ntre ele `n
public, ace[ti oameni ne pot servi o lec]ie sau
m\car ne pot trimite la o `ntrebare ce nu e
neap\rat existen]ial\, dar care este una
neperiferic\: de ce oare nu p\rem a avea
voca]ia aristocra]iei?
Evident, te `ntrebi instantaneu: ce-ar
mai putea `nsemna s\ fii un aristocrat?
R\spunsul la aceast\ `ntrebare este, cu
necesitate, neformal. Aristocrat nu este cel
care doar se na[te `ntr-o familie veche [i `n
ale c\rei garaje mai po]i g\si [i azi tr\suri
aurite pe la col]uri, cu monogram\ pe
portier\. Aristocra]ia nu ]ine de arborele ge-
nealogic, ci de mentalitate [i de mo[tenirea
de ordin cultural. Po]i fi ]\ran [i s\ tr\ie[ti
ca un boier. Po]i fi s\rac s\ n-ai ce pune pe
mas\, dar po]i fi `n acela[i timp nobil. C\ci
nu averea te face ceea ce e[ti, ci modul cum
g=nde[ti [i cum rela]ionezi cu lumea.
Aristocratul este omul care are sim]ul
onoarei [i sim]ul demnit\]ii. Cel care re-
cunoa[te instantaneu adev\rul [i respinge
organic minciuna [i tr\darea. Cel care are
respect pentru cei puternici, dar nu-[i `ncli-
n\ capul slugarnic `n fa]a nim\nui. Cel care
ur\[te tr\darea de orice natur\ [i care nu
accept\ b=rfa printre instrumentele de a
afla nout\]i compromi]\toare nici m\car `n
ce-i prive[te pe inamicii s\i. Cel care `[i res-
pect\ prieteniile `n aceea[i m\sur\ `n care
se respect\ pe sine. Cel care nu love[te nicio-
dat\ pe la spate [i care are mereu `n aten]ie
regulile jocului (ori ale luptei). Cel pentru
care z=mbetul este un mod de a fi [i pentru
care pl=nsul nu este o experien]\ str\in\.
Cel `n fa]a c\ruia nu conteaz\ c=]i bani ai, ci
c=t\ capacitate de a fi uman posezi.
Dac\ e[ti doar un bog\ta[ care arunc\ `n
plebe cu [ampanie de pe capota limuzinei
personale, nu e suficient ca s\ treci drept
boier de spi]\. Dac\ e[ti doar un manechin
pentru costumele de firm\ cump\rate la
Londra sau la Paris, dar e[ti g\unos ca o
nuc\ seac\, nu-i destul pentru a trece drept
coleg de gint\ cu Conachi, cu Negruzzi sau
cu Alecsandri.
Dac\ e[ti un mic punga[ care face valuri
`n politica m\run]ic\ de pe malul D=m-
bovi]ei, c\ut=nd un os c=t de mic de ros, nu
po]i p\c\li pe nimeni cu m\nu[ile tale albe
[i cu bastonul cu m=ner de argint. N-avem
voca]ie de aristocra]ie, vom conchide pe
t\cute, l\s=ndu-i s\ dispar\ `n anonimat pe
cei c=]iva mae[tri ai elegan]ei [i ai spiritului
pe care `nc\ `i avem printre noi, r\t\ci]i
parc\ `n ireal. Sau, dimpotriv\, vom spune
c=t putem de r\spicat: nu suntem reprezen-
ta]i pe scena public\ de c\tre aceia dintre
noi care tr\iesc lumea ca pe o continu\ bu-
curie. Deci avem aristocra]i, p\cat c\-i dis-
pre]uim. {i am putea fi chiar noi `n[ine aris-
tocra]i, de[i parc\ tot mai mult ne atrage fa-
nariotismul ca stare perpetu\, ca o colivie `n
care nu exist\ speran]e, `n care toate
sim]urile ne sunt amor]ite din cauza aburu-
lui dens de narghilea [i rachiu. a
4 Joi, 6 aprilie 2006
PE SCURT
IPS Mitropolit Daniel
conferen]iaz\
ast\zi `n Aula
„Mihai Eminescu“
Lucr\rile celei de-a XI-a
Conferin]e Europene de {ti-
in]\ [i Teologie au fost des-
chise ieri, la ora 18.00, la
Palatul Culturii. Ast\zi, de
la ora 9.00, IPS Mitropolit
Daniel va conferen]ia `n Au-
la „Mihai Eminescu“ a Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“, iar
la ora 13.00 corul „Theolo-
gus“ al Facult\]ii de Teolo-
gie Ortodox\ „Dumitru St\-
niloae“ din Ia[i, dirijat de
p\rintele Alex\ndrel Bar-
nea, va sus]ine un concert
de muzic\ psaltic\. O alt\
conferin]\ va avea loc m=i-
ne, 7 aprilie, la Universita-
tea Tehnic\ „Gh. Asachi“,
iar workshop-urile [i celelal-
te dou\ conferin]e plenare
se vor desf\[ura la Facul-
tatea de Chimie a Univer-
sit\]ii Tehnice „Gh. Asachi“.
Episcopia Arge[ului
[i Muscelului
a revendicat Parcul
„F=nt=na lui Manole“
Episcopia Arge[ului [i Mus-
celului a revendicat, prin
adresa oficial\ `naintat\
Comisiei de Fond Funciar,
Parcul „F=nt=na lui Mano-
le“, care se afl\ `n imediata
apropiere a M\n\stirii Cur-
tea de Arge[, informeaz\
Rompres. Episcopia `[i sus]i-
ne revendicarea cu acte
legale de proprietate. Prim\-
ria ora[ului [i-a manifestat
public nemul]umirea fa]\ de
preten]iile Episcopiei, care
revendic\ un teren amenajat
`n parc public cu costuri de-
osebit de mari. La r=ndul ei,
[i Episcopia Arge[ului [i
Muscelului are nemul]umiri,
printre care cea legat\ de
construirea pe acest teren a
unui restaurant particular,
cu ie[ire `n Parcul „F=nt=na
lui Manole“. ~n mod repetat,
clien]ii acestui restaurant
ridic\ grave probleme de
etic\ [i moralitate, restau-
rantul afl=ndu-se la numai
c=teva zeci de metri de
m\n\stire.
Concurs de icoane
`n Teleorman
Un concurs de icoane sub
genericul „Ne rug\m ]ie“ a
fost lansat pentru elevii
teleorm\neni, `n organiza-
rea Centrului Jude]ean de
Conservare [i Promovare a
Culturii Tradi]ionale Teleor-
man, a Bibliotecii Jude]ene
„Marin Preda“ din Alexan-
dria [i a Episcopiei Alexan-
driei [i Teleormanului, in-
formeaz\ Rompres. La con-
cursul prilejuit de apropie-
rea S\rb\torii Pa[telui pot
participa elevi din clasele V-
VIII din [colile generale din
jude]. Fiecare copil poate
prezenta `n concurs cel
pu]in dou\ icoane pe sticl\
sau lemn. Lucr\rile vor fi
aduse la sediul din Alexan-
dria al Centrului de Conser-
vare [i Promovare a Culturii
Tradi]ionale pân\ la 12
aprilie, pentru ca apoi, `n
perioada 17-21 aprilie, s\ fie
reunite `ntr-o expozi]ie la
Biblioteca Jude]ean\
„Marin Preda“. Un juriu va
acorda celor mai talenta]i
iconari premii `n bani,
sus]inerea financiar\
a concursului fiind
asigurat\ de Consiliul
Jude]ean Teleorman. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Activit\]i social-ffilantropice `n Protopopiatul Tecuci
~n Protopopiatul Tecuci se desf\[ur\m un program so-
desf\[oar\ `n aceast\ pe- cial, continu=nd astfel activi-
rioad\ a Postului Sfintelor tatea social-caritativ\ din
Pa[ti o serie de activit\]i cari- Postul Mare, care a devenit o
tative care `i vizeaz\ pe cre- tradi]ie. Astfel, `n urm\ cu
dincio[ii afla]i `n spitale, cen- c=teva zile am fost prezen]i la
tre sociale sau penitenciare. Penitenciarul din Gala]i [i
~n cadrul acestor ac]iuni pre- am vizitat de]inu]ii din Pro-
o]ii din protopopiat ofer\ cre- topopiatul Tecuci. Am fost
dincio[ilor asisten]\ religioa- `nso]i]i de delegatul Asocia-
s\, dar [i sprijin material. A- ]iei Femeilor Ce[tin-Ortodoxe
m\nunte ne-a oferit p\rintele din Rom=nia, filiala Tecuci –
Gheorghe Joghiu, protopop Doina M\rmureanu. La peni-
de Tecuci: „Cu aprobarea PS tenciar am fost `nt=mpina]i
Casian al Dun\rii de Jos de p\rintele capelan Obreja.
„Taina ~nvierii lui Hristos
[i a `nvierii noastre“
a Al\turi de p\rintele prof. dr. Gheorghe Popa de la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“, prorector
al Universit\]ii „Al. I. Cuza“, tinerii din Ia[i au `ncercat s\ deslu[easc\
`n cadrul conferin]ei ASCOR tainele ~nvierii M=ntuitorului a
~n Aula „Mihai Eminescu“ tr\ profund uman\. Dac\ v-a[
a Universit\]ii „Al. I. Cuza“ pune `ntrebarea aceasta:
din Ia[i a avut loc mar]i, 4 «Crede]i `n ~nviere?», ce mi-
aprilie, prima conferin]\ a]i r\spunde? Se pot da trei
ASCOR din acest post. Tema r\spunsuri. Primul este
abordat\ a fost „Taina ~n- «Cred `n ~nviere»; al doilea
vierii lui Hristos [i a `nvierii r\spuns ar fi: «Nu cred `n
~nviere», pentru c\ ~nvierea
noastre“. Invitat la acest eve-
niment organizat ASCOR a nu este o eviden]\ `n lumea
fost p\rintele prof. dr. Gheor- aceasta. Mai degrab\ moar-
ghe Popa (foto), de la Facul- tea biologic\ este o eviden]\.
tatea de Teologie Ortodox\ Al treilea r\spuns posibil ar
„Dumitru St\niloae“ [i pro- fi cel pe care l-a dat dumi-
nic\ tat\l care s-a prezentat
rector al Universit\]ii „Al. I.
Cuza“. P\rintele Gheorghe la M=ntuitorul [i l-a rugat
Popa a vorbit despre impor- s\-i vindece copilul care era
tan]a ~nvierii Domnului pen- demonizat. Cei care a]i fost
tru credincio[ii ortodoc[i: la Liturghie cunoa[te]i r\s-
„Aceast\ tem\ este esen]ial\ punsul: «Cred Doamne, aju-
pentru via]a noastr\ cre[ti- t\ necredin]ei mele». Cred c\
n\, dar [i pentru via]a noas- fiecare dintre dumneavoas-
tr\ v\ reg\si]i `ntr-u-
nul din cele trei r\s-
punsuri“.
„~nvierea este
o provocare“
La fel de interesant
punctul de vedere al
occidentalilor asupra
credin]ei `n ~nviere:
„~n spa]iul european
occidental s-au f\cut
sondaje [i s-a consta-
tat c\ foarte mult\
lume nu mai crede `n
~nviere. De[i se
revendic\ din punct
de vedere cultural din
spa]iul cre[tin, totu[i
~nvierea ca centru al
credin]ei cre[tine, ca
identitate specific\ a
credin]ei noastre nu
mai este luat\ `n mod
Pagin\ realizat\ de Monica DUMITRESCU
www.centruldepelerinaj.ro
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia
organizat `n perioada 19-28 aprilie
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia.
Am oferit de]inu]ilor daruri
const=nd `n detergen]i, len-
jerie, c\r]i de `nduhovnicire [i
revigorare moral\. De aseme-
nea, am avut discu]ii cu ei,
le-am aflat greut\]ile“.
De la p\rintele protopop
Gheorghe Joghiu am aflat c\
`n aceste zile programul a
continuat `n parohiile de la
Matca [i G\ne[ti, acolo unde
se afl\ un centru `n care sunt
interna]i 156 de tineri cu pro-
bleme psihice. „Le-am dus a-
limente, `nc\l]\minte [i len-
suficient de `n serios. Sigur
c\ exist\ multe motive pen-
tru care omul modern se `n-
doie[te. De aceea eu nu `mi
propun `n aceast\ sear\ s\
v\ conving, ci v\ propun
doar s\ intr\m `ntr-un ori-
zont al cunoa[terii care de-
p\[e[te limitele cunoa[terii
strict logice, ra]ionale sau
limitele cunoa[terii noastre
care este circumscris\ cate-
goriilor timpului [i spa]iu-
lui nostru existen]ial. ~n-
vierea este o provocare pen-
tru omul care dore[te s\
cunoasc\ adev\rul, este o
provocare care elibereaz\,
inspir\ [i d\ sens cunoa[-
terii omului. Ceea ce vreau
s\ v\ spun este structurat
`n trei puncte principale, [i
anume – Cine este Hristos
pentru noi, al doilea punct
– Ce este ~nvierea lui
Hristos sau cum putem s\
aproxim\m taina ~nvierii
M=ntuitorului [i `n final,
rela]ia dintre ~nvierea
M=ntuitorului [i taina `n-
vierii noastre“.
Dup\ ora 19.00, `n a doua
parte a conferin]ei, tinerii
prezen]i `n sal\ au adresat
p\rintelui Gheorghe Popa
`ntreb\ri legate de tema pre-
zentat\.
Urm\toarea conferin]\
este programat\ pe 10 apri-
lie [i tema abordat\ va fi
„Bucuria pascal\ - pregus-
tarea `n timp din bucuria
cea netrec\toare“. Invitat va
fi p\rintele profesor dr. Vio-
rel Sava, decanul Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ „Du-
mitru St\niloae“ din Ia[i. a
Pre]:
0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
or
transp dejun
\ dubl\ cu mic grup,
cam er
or de
inclus, `nso]it ferry boat
taxele de
jerie. De asemenea, avem o
colaborare cu Spitalul Mu-
nicipal din Tecuci [i am ofi-
ciat Sf=ntul Maslu `n saloa-
ne, am vizitat bolnavi [i le-am
oferit iconi]e [i c\r]i de ru-
g\ciuni. Am mai oferit canti-
nei de la spital alimente [i de-
tergen]i. Este o ac]iune pe ca-
re o desf\[ur\m de mai mul]i
ani printr-un protocol `nche-
iat `ntre Direc]ia Sanitar\ [i
Episcopia Dun\rii de Jos“, a
ad\ugat p\rintele Gheorghe
Joghiu. a
~N LUME
Conferin]ele diasporei
`n Postul Pa[telui
~n perioada Postului Mare,
Capela ortodox\ rom=n\ „Sf=n-
tul Siluan Athonitul“ din Mün-
chen organizeaz\ o nou\ cate-
hez\, informeaz\ Romanian
Global News. Aceasta va avea
loc duminic\, 9 aprilie, iar su-
biectele abordate vor fi legate
de post, cultul Maicii Domnului
[i cel al sfin]ilor. Conferin]a va
`ncepe imediat dup\ slujba
Vecerniei [i va dura o or\. Tot
duminic\, 9 aprilie, de la ora
13.00, dup\ oficierea Sfintei
Liturghii credincio[ii Bisericii
ortdoxe rom=ne „Sf=ntul
Andrei“ din Calgary vor parti-
cipa la Adunarea General\ a
Membrilor Parohiei. Evenimen-
tul se va desf\[ura la North
Glenmore Community Hall. Or-
ganizatorii a[teapt\ ca la `ntru-
nire s\ participe to]i membrii
actuali, dar [i cei care inten-
]ioneaz\ s\ se al\ture acestei
parohii aflate sub jurisdic]ia
Arhiepiscopiei Ortodoxe Rom=-
ne `n America [i Canada. De
asemenea, parohia rom=neasc\
informeaz\ c\ sala de la North
Glenmore Community Hall nu
va fi disponibil\ pentru Slujba
de ~nviere, motiv pentru care
consiliul parohial va anun]a o
nou\ loca]ie pentru
desf\[urarea acesteia.
Masa comunitar\
de Pa[ti pentru
rom=nii din Seattle
Enoria[ii Misiunii Ortodoxe Ro-
m=ne „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din
Seattle vor organiza [i `n acest
an de Pa[ti o mas\ comunitar\
tradi]ional\, care continu\ seria
de ac]iuni similare ce are loc
duminic\ de duminic\ la bise-
ric\, dupa terminarea slujbei,
informeaz\ Romanian Global
News. La aceste `ntruniri
tradi]ionale particip\ enoria[ii
bisericii, care au, astfel, prilejul
de a se `nt=lni la un pr=nz orga-
nizat cu ajutorul Comitetului
parohial [i al altor membri ai
comunit\]ii. Acest eveniment
social reprezint\ o ocazie pen-
tru rom=nii din diaspora de a
petrece c=teva momente `ntr-un
cadru specific rom=nesc. Pentru
ca aceast\ tradi]ie s\ poat\
continua, parohia a solicitat tu-
turor membrilor s\i ajutorul,
urm=nd s\ se constituie
grupuri care s\ se ocupe de or-
ganizarea evenimentului. a
Informa]ii:
CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
Tel: 0232.276.907;
Fax: 0232.276.867
Email:
office@centruldepelerinaj.ro
Website:
www.centruldepelerinaj.ro

Spre Europa, cu noile reguli de circula]ie
a Noul Cod Rutier va intra `n vigoare peste [ase luni, de pe data de 20 septembrie 2006 a De[i instructorii [colilor de
[oferi sunt primii care se vor confrunta cu modific\rile din noul Cod Rutier, deocamdat\ nu se cunoa[te data la care
aceste modific\ri vor fi introduse `n orele de curs ale [colilor a „Elevii [colilor de [oferi vor trebui s\ cunoasc\ noua
legisla]ie rutier\ mai devreme de data la care va intra `n vigoare noul cod. P=n\ acum, nu am primit `ns\ nici o
informa]ie `n acest sens de la institu]iile abilitate“, a declarat directorul [colii de [oferi „Automobilistul“ a
Refuzul conduc\torului
auto de a se supune
recolt\rii probelor
biologice, `n vederea
stabilirii alcoolemiei, se
pedepse[te mai grav
dec=t fapta de a conduce
sub influen]a alcoolului
- Conduc\torului de au-
tovehicul, implicat `ntr-un ac-
cident de circula]ie, `i este in-
terzis consumul de alcool sau
de substan]e ori produse stu-
pefiante sau medicamente cu
efecte similare acestora, dup\
producerea evenimentului [i
p=n\ la testarea concentra]iei
alcoolului `n aerul expirat sau
recoltarea probelor biologice.
Dac\ nu se respect\ aceast\
interdic]ie, se consider\ c\ re-
zultatele testului sau ale ana-
lizei probelor biologice recol-
tate reflect\ starea conduc\-
torului auto `n momentul pro-
ducerii accidentului.
- Refuzul, `mpotrivirea ori
sustragerea conduc\torului
unui autovehicul de a se su-
pune recolt\rii probelor bio-
logice sau test\rii aerului ex-
pirat, `n vederea stabilirii al-
coolemiei ori a prezen]ei de
produse sau substan]e stupe-
fiante ori a medicamentelor
cu efecte similare acestora,
se pedepse[te mai grav (`n-
chisoare de la 2 la 7 ani) de-
c=t fapta de a conduce un au-
tovehicul sub influen]a sub-
stan]elor respective (`nchi-
soare de la 1 la 5 ani).
- Se men]ioneaz\ expres
responsabilitatea exclusiv\
a pietonilor accidenta]i ca
urmare a travers\rii prin
locuri nepermise, la culoarea
ro[ie a semaforului destinat
acestora sau a nerespect\rii
altor obliga]ii stabilite de
normele rutiere, `n condi]iile
`n care conduc\torul vehicu-
lului a respectat prevederile
legale privind circula]ia prin
acel sector.
Procesul verbal
poate fi `ncheiat
`n lipsa contravenientului
[i f\r\ martori
- Amenzile contraven]iona-
le se stabilesc `n cuantumul
determinat de valoarea nu-
m\rului punctelor-amend\ a-
plicate. Un punct-amend\ re-
prezint\ valoric 10% din sala-
riul minim brut pe economie,
stabilit prin hot\r=re a Gu-
vernului. Contraven]ilor li se
stabilesc clase de sanc]iuni,
c\rora le corespunde un nu-
m\r de puncte-amend\, `n
func]ie de gravitatea faptelor
[i de pericolul social pe care
acestea `l prezint\.
- Constatarea contraven-
]iilor se poate face [i cu aju-
torul unor mijloace tehnice
certificate sau mijloace teh-
nice omologate [i verificate
metrologic, consemn=ndu-se
aceasta `n procesul verbal de
constatare a contraven]iei.
~n aceste cazuri, procesul
verbal se poate `ncheia [i `n
lipsa contravenientului, du-
p\ stabilirea identit\]ii con-
duc\torului de vehicul, men-
]ion=ndu-se aceasta `n pro-
cesul verbal, f\r\ a fi nece-
sar\ confirmarea faptelor de
c\tre martori.
Prelungirea dreptului
de circula]ie, `n cazul
suspend\rii permisului,
se poate face din 30 `n
30 de zile, `n baza unui
certificat eliberat de
instan]a de judecat\
- Pl=ngerea `mpotriva pro-
cesului verbal de contraven]ie
suspend\ executarea amen-
zilor [i a sanc]iunilor contra-
ven]ionale complementare,
de la data `nregistr\rii aces-
teia [i p=n\ la data r\m=nerii
definitive a hot\r=rii jude-
c\tore[ti.
- C=nd dovada `nlocuitoare
a permisului de conducere a
fost eliberat\ f\r\ drept de
circula]ie, la data depunerii
pl=ngerii `mpotriva procesu-
lui verbal de constatare a con-
traven]iei, [eful poli]iei ru-
tiere pe raza c\reia a fost s\-
v=r[it\ fapta men]ioneaz\ pe
dovad\ c\ titularul permisu-
lui are drept de circula]ie pen-
tru o perioad\ de 30 de zile.
- ~n continuare, prelun-
girea dreptului de circula]ie
se face de c\tre [eful poli]iei
rutiere a jude]ului sau a mu-
nicipiului Bucure[ti ori `nlo-
cuitorul acestuia sau de
Pagin\ relizat\ de Bogdan CRON}
ACTUALITATEA RUTIER|
c\tre [eful poli]iei rutiere
din cadrul Inspectoratului
General al Poli]iei Rom=ne
ori adjunctul acestuia, pe a
c\rei raz\ de competen]\ a
fost s\v=r[it\ contraven]ia,
din 30 `n 30 de zile, `n baza
unui certificat eliberat de in-
stan]a de judecat\, care con-
firm\ c\ dosarul este `n curs
de solu]ionare, p=n\ la r\-
m=nerea definitiv\ a hot\-
r=rii judec\tore[ti.
- ~n cazul `n care instan]a
investit\ cu solu]ionarea cau-
zei a respins pl=ngerea con-
travenientului `mpotriva pro-
cesului verbal de constatare a
contraven]iei, sanc]iunea con-
traven]ional\, inclusiv cea
complementar\, `[i produce
efectele dup\ data ram=nerii
definitive a hot\r=rii judec\-
tore[ti [i expirarea vala-
bilit\]ii dovezii `nlocuitoare a
permisului de conducere.
Termenul de 48 de ore a
fost `nlocuit cu termenul
de 2 zile lucr\toare
- Se `nl\tur\ echivocurile
generate de modalitatea de
calcul a termenului de 48 de
ore `n care se putea achita
jum\tate din minimul amen-
zii. Astfel, termenul de 48 de
ore a fost `nlocuit cu terme-
nul de 2 zile lucr\toare. Pot
achita amenda `n aceast\
modalitate numai contrave-
nien]ii persoane fizice.
- Pentru amenzile contra-
ven]ionale `n cuantum de p=-
n\ la 20 puncte amenda, con-
Joi, 6 aprilie 2006
travenientul poate achita pe
loc agentului constatator ju-
m\tate din minimul amenzii
prev\zute de lege. ~n acest
caz, agentul constatator eli-
bereaz\ contravenientului
chitan]a reprezent=nd con-
travaloarea amenzii, `n care
se men]ioneaz\ data, numele
[i prenumele contravenien-
tului, fapta s\v=r[it\, actul
normativ care stabile[te [i
sanc]ioneaz\ contraven]ia,
numele, prenumele [i sem-
n\tura agentului constata-
tor, nemaifiind necesar\
`ncheierea procesului verbal
de constatare a contraven]iei
dac\ nu se dispune [i o
sanc]iune contraven]ional\
complementar\.
5
Pentru ca un vehicul
s\ poat\ fi radiat din
circula]ie, proprietarul
trebuie s\ fac\
dovada dezmembr\rii
lui sau a depozit\rii
`ntr-un spa]iu adecvat
- La `nmatricularea vehi-
culelor, cu excep]ia vehicule-
lor noi, trebuie s\ se fac\
dovada certific\rii autentici-
t\]ii sau a identific\rii aces-
tora de c\tre autoritatea com-
petent\, `n condi]iile legii,
dup\ caz, precum [i atestarea
faptului c\ vehiculul nu este
reclamat ca fiind furat din
]ar\ sau str\in\tate.
- Simpla cerere a proprie-
tarului nu mai constituie caz
de radiere din circula]ie a
vehiculelor, ci proprietarul
trebuie s\ dovedeasc\ depo-
zitarea vehiculului `ntr-un
spa]iu adecvat, de]inut `n
condi]iile legii, sau dezmem-
brarea acestuia.
- Poli]istul rutier are
dreptul s\ verifice vehiculul,
precum [i identitatea condu-
c\torului sau a pasagerilor
afla]i `n interiorul acestuia
atunci c=nd exist\ indicii de-
spre s\v=r[irea unei fapte
de natur\ contraven]ional\
sau penal\.
- Detectoarele de radar nu
mai sunt prohibite, conduc\-
torii de autovehicule put=nd
folosi mijloace proprii de de-
tectare a dispozitivelor de
m\surare a vitezei.
Nu se consider\ oprire:
- imobilizarea vehiculului
at=t timp c=t este necesar\
pentru `mbarcarea sau de-
barcarea unor persoane, dac\
prin aceast\ manevr\ nu a
fost perturbat\ circula]ia pe
drumul public respectiv;
-imobilizarea autovehicu-
lului av=nd o mas\ total\
maxim\ autorizat\ de p=n\
la 3,5 tone, at=t timp c=t este
necesar pentru opera]iunea
de distribuire a m\rfurilor
alimentare la unit\]ile co-
merciale. a
6 Joi, 6 aprilie 2006
PE SCURT
Directoare la Petrom,
din 15 iunie
Compania Petrom va avea din 15
iunie un nou director general exe-
cutiv, `n persoana dnei Mariana
Gheorghe, informeaz\ Petrom.
Aceasta `l va `nlocui `n func]ie pe
Gheorghe Constantinescu, care
urmeaz\ s\ fie numit senior
counsellor al pre[edintelui grupu-
lui OMV, Wolfgang Ruttens-
torfer, [i va fi responsabil cu ali-
nierea companiei Petrom la cerin-
]ele Uniunii Europene (specifi-
ca]ii de produse, concuren]\, me-
diu, liberalizarea pie]ei gazelor
naturale). ~n aceast\ calitate va
lucra `ndeaproape cu Biroul re-
prezentativ OMV/Petrom din
Bruxelles [i cu sediul central al
OMV din Viena. Mariana Gheor-
ghe a demisionat ieri din func]ia
de membru al Consiliului de
Administra]ie al Petrom. Aceasta
a lucrat pentru Banca European\
pentru Reconstruc]ie [i dez-
voltare `n ultimii 13 ani, admin-
istr=nd un num\r important de
tranzac]ii interna]ionale de fi-
nan]are [i colabor=nd `ndea-
proape cu Rom=nia [i Petrom.
Cum pot r\m=ne
`n Germania
absolven]ii str\ini
Germania are nevoie de specia-
li[ti califica]i [i cine a terminat o
universitate german\ are toate
[ansele, `n conformitate cu noua
legisla]ie, s\ r\m=n\ `n aceast\
]ar\ pentru a munci. ~n fiecare
an, `n Germania sosesc `n jur de
60 de mii de studen]i str\ini,
scrie site-ul bulgar Bgfactor.
Dagmar Damen, din cadrul
Serviciului pentru str\ini din
Koln, a declarat c\ orice student
str\in poate r\m=ne `n Germa-
nia un an de zile dup\ `ncheierea
studiilor [i poate `ncerca s\-[i
g\seasc\ un serviciu care s\ fie
corespunz\tor preg\tirii sale.
Dac\ studentul posed\ [i o califi-
care suplimentar\, el poate s\
candideze pentru ob]inerea unei
slujbe [i pentru aceast\ califi-
care. Dar s\-]i g\se[ti un loc de
munc\ `n Germania `n ziua de
ast\zi nu este chiar a[a de u[or.
Studentul are dreptul s\ lucreze
[i `n timpul [colariz\rii. El poate
lucra 90 de zile lucr\toare sau
180, cu jum\tate de norm\.
Studentul care la un an de la
`ncheierea studiilor nu reu[e[te
s\-[i g\seasc\ o slujb\, trebuie
s\ p\r\seasc\ Germania.
S-a reluat
tranzac]ionarea
ac]iunilor RAFO One[ti
Bursa de Valori Bucure[ti (BVB)
a reluat, ieri, tranzac]ionarea
ac]iunilor companiei RAFO
One[ti, suspendate `n sesiunea
precedent\ pentru informarea in-
vestitorilor despre convocarea
Adun\rii Generale a Ac]ionarilor
(AGA), `n vederea major\rii capi-
talului social. AGA va avea loc
pe 29 aprilie, av=nd pe ordinea
de zi majorarea capitalului social
al companiei cu 28,62 milioane
RON, prin emiterea de 11,44 mi-
lioane de ac]iuni nominative, de-
materializate, eviden]iate prin
`nscriere `n cont, cu valoarea
nominal\ de 2,5 RON/ac]iune,
suma reprezent=nd aport `n nu-
merar al ac]ionarului Balkan
Petroleum Ltd., pentru
investi]iile de mediu [i tehnolo-
gice asumate prin contractul de
privatizare. De asemenea, vor fi
anulate 240.640 de ac]iuni, emise
suplimentar pentru p\strarea
procentajului de]inut `nainte de
majorare de c\tre ceilal]i
ac]ionari ai societ\]ii, ca urmare
a faptului c\ nu a subscris nici
un ac]ionar p=n\ la expirarea
termenului limit\. AGA va
aproba totodat\ achizi]ionarea
unor sta]ii de distribu]ie carbu-
ran]i `n jude]ele Bac\u, Vrancea
[i Satu Mare [i deschiderea unor
noi puncte de lucru. a
Pia]a creditului ipotecar va cre[te `n 2006 cu 35%
Pia]a autohton\ a creditu-
lui ipotecar va cre[te cu circa
35% `n 2006, ritmul urm=nd
s\ fie men]inut pentru urm\-
torii cinci ani, a declarat, ieri,
vicepre[edintele Alpha Bank
Rom=nia, Sergiu Oprescu, cu
ocazia unei conferin]e dedicate
credit\rii ipotecare `n Sud-
Estul Europei, organizat\ la
Bucure[ti. Pia]a rom=neasc\
a creditului ipotecar rezi-
Turismul balnear, o bog\]ie
de 110 milioane de euro anual
Turismul balnear a adus
`n 2005 venituri de circa 90-
100 de milioane operato-
rilor priva]i, cifra de afaceri
a sectorului urm=nd s\
creasc\ cu circa 10% `n
2006, a declarat ieri di-
rectorul executiv al Orga-
niza]iei Patronale a Turis-
mului Balnear din Rom=nia
(OPTBR), Rodica Pencea.
„Cifra de afaceri va cre[te
cu circa 5-10%, `ns\, dac\
vom reu[i s\ facem `n a[a fel
`nc=t serviciile de tratament
s\ reprezinte circa 60% din
pre], atunci poten]ialul aces-
tui sector va cre[te foarte
mult“, a spus reprezentantul
OPTBR.
~n momentul de fa]\ pon-
derea caz\rii reprezint\ cir-
ca 50% din pachetul de ser-
vicii, alimenta]ia publica
40%, iar serviciile de trata-
ment doar 10%.
Potrivit reprezentan]ilor
OPTBR, majoritatea sta]iu-
nilor sunt `n proces de a-
creditare cu normele ISO
9000, se realizeaz\ progra-
me de training [i preg\tire
a personalului conform cu
standardele europene.
~n ultimii ani, investi]iile
pentru dezvoltarea sta]iu-
nilor s-au cifrat la peste 100
de milioane de euro, sum\
considerat\ `ns\ insufi-
cient\ fa]\ de necesar.
„G=ndi]i-v\, de exemplu,
c\ B\ile Herculane este un
ora[-sta]iune [i ce fonduri
sunt necesare pentru mo-
dernizare, amenajare ora[,
infrastructura specific\.
Din p\cate, foarte pu]ini au
investit `n agrementul din
sta]iuni sau `n structurile
proprii, [i aici este nevoie de
o concentrare de for]e at=t
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SPOTURILE A CINCI
B|NCI AU FOST OPRITE: Con-
siliul Na]ional al Audiovizualu-
lui (CNA) a restric]ionat, mar]i,
difuzarea spoturilor de publici-
tatea a cinci b\nci care ofereau
produse de credit ipotecar, din
cauza neafi[\rii dob=nzii anu-
ale efective (DAE), a declarat
ieri, pentru Rompres, pre-
[edintele Asocia]iei Rom=ne a
B\ncilor (ARB), Radu Gra]ian
Ghe]ea. „CNA a oprit publici-
tatea f\cut\ de cinci societ\]i
bancare [i de leasing pentru
produse ipotecare pe motiv c\
nu afi[eaz\ [i dob=nda anual\
efectiv\, `ns\ aceast\ institu]ie
a dat dovad\ de neglijen]\ pen-
tru c\ potrivit legii aceast\
dob=nd\ nu trebuie men]ionat\
c=nd vorbim de credite ipote-
care pe 20 - 25 de ani [i la care
dob=nda este variabil\“, a spus
Ghe]ea. Pre[edintele ARB a
precizat c\ b\ncile ar putea
cere daune morale pentru mo-
dul `n care au fost tratate.
a RAIFFEISENBANK U-
KRAINE, SCOAS| LA V+NZA-
ECONOMIC
den]ial este estimat\ la circa
1,5 miliarde de euro la nivelul
anului 2005, potrivit repre-
zentantului Alpha Bank.
„Recent a fost `ncadrat\
legislativ [i acordarea de
credit ipotecar pentru con-
struirea de birouri, hale in-
dustriale [i pia]a va cre[te.
Cred `ns\ c\ `n continuare va
avea o pondere mai mare
creditul ipotecar reziden]ial
financiare, c=t [i logistice“,
a spus Rodica Pencea.
Privatizarea `n turismul
balnear a fost mai greoaie,
`n opinia reprezentan]ilor
companiilor de profil, at=t
datorit\ valorii activelor e-
xistente, investi]iilor mari
necesare, c=t [i datorit\
multor cereri de retrocedare.
Investi]iile au vizat sta-
]iuni cunoscute precum: Go-
vora, Sovata, B\ile Hercu-
lane, Felix, Moneasa, Hebe,
Vatra Dornei, Sl\nic Praho-
va. Investi]iile s-au `ndrep-
tat at=t spre infrastructura
mare - hoteluri, restauran-
te, baz\ de tratament, c=t [i
spre moderniz\ri sau achi-
zi]ii noi de aparatur\ [i e-
chipamente, precum [i spre
un domeniu foarte impor-
tant [i anume preg\tirea
personalului.
Doar 700.000 de
turi[ti `n sta]iuni
balneare `n 2005
Potrivit OPTBR, num\-
rul turi[tilor care au fost `n
sta]iunile balneare `n 2005
s-a ridicat la circa 700.000-
800.000 de turi[ti, majori-
tatea sosind prin Casele de
Pensii [i cele de Asigur\ri
Medicale, `ns\ sta]iunile
rom=ne[ti erau mult mai
cunoscute `n str\in\tate `n
anii ’70 [i ’80.
„Atunci, investi]iile `n
sta]iunile balneare erau
noi, promovarea era mai in-
tens\ [i programele agen-
]iilor de turism mai diver-
sificate. Num\rul str\inilor
reprezint\ `n medie 10-12%
din total. Majoritatea sunt
v=rstnici, care vin `n mod
tradi]ional pentru a-[i trata
RE: Consiliul de conducere al
Raiffeisen International Bank-
Holding AG a decis s\ nego-
cieze v=nzarea pachetului de
100% din ac]iunile JSCB
Raiffeisenbank Ukraine, iar
dac\ aceste negocieri nu vor
avea rezultatul dorit, banca
austriac\ va lua decizia fuzio-
n\rii JSCB cu Banca Aval, a-
ceasta din urm\ fiind achizi-
]ionat\ `n 2005, informeaz\ un
comunicat al Raiffeisen Inter-
national. Raiffeisenbank U-
kraine este opera]ional\ din
1998, valoarea total\ a acti-
velor dep\[ind 1,2 miliarde de
euro, precum [i 39 de sucursale,
la finele anului 2005. Banca
este opera]ional\ `n special `n
segmentul corporatist, fiind
una dintre cele mai mici re]ele
bancare din cadrul Raiffeisen
International Group.
a NIVELUL DE TRAI ~N UN-
GARIA, JUM|TATE DIN CEL
AMERICAN ~N 2020: Nivelul
de trai `n Ungaria, considerat
ca fiind reflectat aproximativ de
raportul Produsului Intern
pentru c\ cererea este foarte
mare [i sunt mul]i oameni
care vor s\-[i construiasc\ o
locuin]\“, a precizat, pe de al-
t\ parte, Radu Gra]ian Ghe-
]ea, pre[edintele Asocia]iei
Rom=ne a B\ncilor (ARB).
Potrivit estim\rilor, pia]a
creditului ipotecar comercial
[i reziden]ial s-a cifrat, `n
2005, la circa 2,2 miliarde de
euro, reprezent=nd circa trei
diversele boli. }\rile din
care vin ace[ti turi[ti sunt
cele tradi]ionale: Germania,
Israel, Belgia“, a explicat
directorul executiv OPTBR.
Cele mai solicitate sta]i-
uni de c\tre turi[tii str\ini
sunt Sovata, B\ile Felix,
B\ile Herculane, Govora,
Covasna [i sta]iunile de la li-
toral. Un poten]ial impor-
Rom=nia de]ine circa o treime din izvoarele
termale [i minerale din Europa
Brut pe locuitor, va cre[te de la
38% din raportul m\surat `n
Statele Unite anul trecut, la
51% `n anul 2020, conform unui
studiu al Economist Intelli-
gence Unit (EIU), citat de MTI.
Ungaria este la acela[i nivel, `n
privin]a raportului PIB per
capita, cu Republica Ceh\ [i
Slovacia, se arat\ `n raportul
EIU din Londra. Alte ]\ri din
Europa Central\ [i de Est vor
cre[te valoarea raportului de la
30 la 38 de procente, `n cazul
Poloniei, p=n\ `n 2020, `n timp
ce Rom=nia va cre[te PIB per
capita de la 20 procente la 27 de
procente, se mai estimeaz\ `n
studiul citat. Diferen]a dintre
Ungaria [i ]\rile occidentale se
va `ngusta, de asemenea, pe
c=nd, Germania [i Marea Brita-
nie sunt estimate a r\m=ne la
aproximativ acela[i nivel fa]\
de SUA. Astfel, Germania va
r\m=ne probabil la 70% din va-
loarea PIB per capita din SUA,
iar Marea Britania la 78%.
Fran]a va sc\dea de la 75 pro-
cente acum la 72 de procente `n
2020, estimeaz\ EIU. a
la sut\ din Produsul Intern
Brut (PIB).
Segmentul ipotecar rezi-
den]ial este estimat s\ ating\
o cifr\ de afaceri total\ de 2,2
miliarde de euro `n acest an
(2,5% din PIB), urm=nd s\ se
cifreze la 3,5 miliarde de euro
`n 2007 (3,1% din PIB), 8,7
miliarde `n 2010 (6,6% din
PIB), respectiv 12,8 miliarde
de euro `n 2012 (8,85% din
PIB). a
tant l-ar putea avea `ns\ ]\-
rile vecine, precum Ungaria,
Ucraina, Polonia [i Federa-
]ia Rus\. Str\inii pot fi a-
tra[i [i de programele care
ofer\ produse [i proceduri
originale rom=ne[ti, cure na-
turiste, Gerovital, Aslanvital.
Un factori important `l poate
reprezenta [i pre]ul acestor
programe. Casele de A-
sigur\ri [i cele de S\n\tate
din str\in\tate ar putea fi in-
teresate `n trimiterea clien-
]ilor lor `n sta]iunile balneare
rom=ne[ti `n condi]ii mult
mai avantajoase [i cu efecte
terapeutice mai mari. a
Vremea `n ]ar\:
Joi , 6 aprilie
Vremea va fi `n general
instabil\. ~n sud-vestul, ves-
tul, centrul [i nordul ]\rii
cerul va prezenta `nnor\ri
accentuate [i pe arii extinse
vor c\dea averse de ploaie
`nso]ite de desc\rc\ri elec-
trice [i intensific\ri de
scurt\ durat\ ale v=ntului,
iar izolat cantit\]ile de ap\
vor dep\[i 15 l/mp. ~n estul
[i sud-estul teritoriului cerul
va fi variabil. ~n zona de
munte precipita]iile vor fi
mixte. Temperaturile mini-
me se vor situa `ntre 0 [i 10
grade. Temperaturile maxi-
me vor fi cuprinse `ntre 11 [i
21 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 6.04.2006
Dolar SUA 2,8766 (28 766)
Euro 3,5248 (35 248)

Academicianul Ionel Haiduc
este noul pre[edinte
al Academiei Rom=ne
Academicianul Ionel Haiduc (foto),
chimist, pre[edintele Filialei Cluj Aca-
demiei Rom=ne, a fost ales ieri, cu 105
voturi pentru din 140 valabil exprimate,
pre[edinte al Academiei Rom=ne.
Academicianul Victor Voicu a ob]inut
35 de voturi. Academicianul Ionel Haiduc
[i academicianul Victor Voicu au r\mas
`n al doilea tur de scrutin dup\ ce votul
Adun\rii Generale a Academiei Rom=ne
i-a scos din competi]ie pe academicienii
Florin Gh. Filip [i Mircea S\ndulescu.
Academicienii Eugen Simion [i Maya
Simionescu s-au retras din curs\. a
ACTUALITATE
Britanicii vor anun]a `n iunie
calendarul ridic\rii vizelor
Ministrul britanic de Inter-
ne, Charles Clarke, a ar\tat, `n
cursul `nt=lnirii de ieri cu pre-
mierul T\riceanu, c\ Marea
Britanie urmeaz\ s\ anun]e
calendarul ridic\rii vizelor pen-
tru cet\]enii rom=ni dup\ ce
Consiliul European din iunie va
stabili data ader\rii Rom=niei
la UE.
Clarke a r\spuns, astfel,
solicit\rii primului-ministru ca
vizele pentru cet\]enii rom=ni
care c\l\toresc `n Marea
Britanie s\ fie ridicate `naintea
intr\rii Rom=niei `n Uniunea
European\, av=nd `n vedere [i
Joi, 6 aprilie 2006
succesul m\surilor aplicate [i
rezultatele lor concrete.
Totodat\, ministrul de In-
terne britanic a apreciat progre-
sele f\cute de Rom=nia `n afa-
cerile interne, precum [i colabo-
rarea dintre autorit\]ile rom=ne
[i cele britanice `n acest dome-
niu. Marea Britanie este foarte
impresionat\ de progresele f\-
cute de Rom=nia `n domeniile
justi]iei [i afacerilor interne [i
sprijin\ aderarea la o dat\ c=t
mai apropiat\ a ]\rii noastre la
Uniunea European\, a fost
mesajul premierului Tony Blair
transmis ieri, la Bucure[ti, de
ministrul Clarke. a
7
LUMEA PE SCURT
Cutremur moderat
`n vestul Greciei
Un cutremur moderat, cu mag-
nitudinea de 5,7 grade pe scara
Richter, s-a produs, ieri
diminea]\, `n vestul Greciei,
f\r\ a se men]iona r\ni]i sau
pagube materiale - au informat
autorit\]ile grece[ti, citate de
Reuters. Epicentrul seismului
a fost localizat `n largul m\rii,
`n sudul insulei Zakynthos, ce
face parte din grupul insulelor
Ionice. Cutremurul a fost
sim]it de-a lungul coastei de
vest a Greciei. Autorit\]ile de
la Atena au anun]at c\ s-au
format echipe ce vor verifica pe
insul\ dac\ nu s-au produs di-
verse pagube.

Cine vrea s\-l compromit\ pe Boto[? Un partid de

Procurorul general al Rom=niei, Ilie Boto[, a
declarat, ieri, c\ informa]iile transmise presei
referitor la el nu sunt altceva dec=t intoxic\ri
menite a atrage aten]ia opiniei publice de la
problemele de fond pe care le are
structura condus\ de acesta.
Precizarea vine dup\ ce,
`ntr-un cotidian central [i `n-
tr-un s\pt\m=nal, au ap\rut
informa]ii potrivit c\rora Ilie
Boto[ ar fi cercetat penal de
procurorii anticorup]ie pen-
tru c\ ar fi tergiversat an-
chete `n care era implicat\ o
firm\ englezeasc\.
Cele dou\ publica]ii scriu
c\, `n urm\ cu un an, repre-
zentan]ii firmei britanice
Interlink s-au `nt=lnit cu mi-
nistrul Economiei, Codru]
{ere[, [i au discutat despre
intermedierea achizi]ion\rii
de gaz metan de la ru[i.
Firma Interlink urma s\
fie intermediar\ `ntre Gaz-
prom [i statul rom=n. O par-
te din bani trebuiau s\ trea-
c\ printr-un cont intermedi-
ar de redistribuire, care ar fi
putut fi al firmei britanice
Interlink. Sursele ziari[tilor
de la cele dou\ publica]ii
sus]in c\ existau indicii c\ o
parte din bani ar fi ajuns la
oameni din conducerea Mi-
nisterului Economiei.
Printre cei care au primit
bani pentru a asigura pro-
tec]ia - prin ]inerea dosare-
lor `n care este anchetat\
firma englez\ - s-ar afla [i
Ilie Boto[. Acesta, `n urma
unui denun], s-ar fi ales cu
un dosar la DNA, conform
acelora[i surse citate de cele
dou\ publica]ii.
Ilie Boto[ consider\ aces-
te afirma]ii un atac direct
`ndreptat `mpotriva persoa-
nei sale [i a institu]iei pe
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a TURIANU AR PUTEA FI
AUDIAT ~N COMISIA DE ABU-
ZURI A CAMEREI: Membrii libe-
rali ai Comisiei pentru cercetarea
abuzurilor, corup]iei [i pentru
peti]ii din Camera Deputa]ilor
vor cere audierea lui Corneliu
Turianu la comisie, pentru a ex-
plica afirma]iile la adresa pre-
mierului C\lin Popescu-T\ricea-
nu, a declarat, ieri, deputatul
PNL Horia Uioreanu. Corneliu
Turianu a afirmat, mar]i, c\ la
CNSAS exist\ unele declara]ii ale
unor informatori care `l indic\ pe
premierul T\riceanu drept colab-
orator al fostei securit\]i. Cali-
tatea de membru CNSAS a lui
Corneliu Turianu este, `ns\, in-
compatibil\ cu comportamentul
care o conduce de c\tre cer-
curile de interese implicate
`n marile dosare de crimina-
litate economico-financiar\,
se arat\ `ntr-un comunicat
al P~CCJ. Conform acestuia,
„procurorii implica]i `n a-
ceste anchete sunt pe cale s\
finalizeze marile dosare in-
tens mediatizate, motiv pen-
tru care suntem convin[i c\
persoane aflate `n aten]ia
anchetatorilor `ncearc\ prin
orice mod s\ distrag\ aten-
]ia de la problemele de fond
[i s\ compromit\ institu]ia“.
Procurorul general a spus
c\, `n acest moment, procu-
rori ai Serviciului pentru
Combaterea Macrocrimina-
lit\]ii Economico-Financiare
au `n faz\ final\ anumite ca-
uze importante, ce urmeaz\
s\ fie trimise instan]ei.
„Nu voi ceda `n fa]a oric\-
rui tip de presiune sau de in-
toxicare. Am solicitat procu-
rorilor implica]i `n aceste in-
vestiga]ii ca, `n cursul zilei
de m=ine, s\ pun\ la dis-
pozi]ia presei, `n m\sura `n
care aceste informa]ii nu
aduc un anumit prejudiciu
anchetei, datele la care se
face trimitere `n aceste arti-
cole“, a declarat Ilie Boto[.
Totodat\, el a precizat c\
au fost [i sunt semnale de a-
larm\ trase de serviciile spe-
cializate, care au trimis note
[i materiale informative le-
gate de riscurile ce sunt a-
dresate procurorilor. Procu-
rorul general a estimat c\ a-
acestuia - declara]ii calomnioase
[i mincinoase, subliniaz\ Horia
Uioreanu.
a AM+NARE ~N CAZUL PA-
TRICIU: Curtea de Apel Bucu-
re[ti a am=nat ieri, pentru 10
aprilie, judecarea recursului for-
mulat de procurori `mpotriva de-
ciziei Tribunalului Bucure[ti care
a hot\r=t anterior cercetarea lui
Dinu Patriciu `n dosarul Rompe-
trol `n stare de libertate. Instan]a
a am=nat aceast\ cauz\ la cere-
rea procurorilor, deoarece nu au
avut timp s\ depun\ motivele
pentru care au f\cut recurs. „Noi
am vrut s\ ne judec\m ast\zi,
avoca]ii mei cer=nd judecarea pe
fond a cauzei pentru ca toat\ a-
ceast\ poveste s\ se termine mai
Ilie Boto[ se consider\ victima unui atac direct
`ndreptat `mpotriva persoanei sale
[i a institu]iei pe care o conduce de c\tre
cercurile de interese implicate `n marile dosare
de criminalitate economico-financiar\
proximativ 90% dintre pro-
curorii Direc]iei de Investi-
gare a Infrac]iunilor de Cri-
minalitate Organizat\ [i Te-
rorism de la macrocriminali-
tatea economico-financiar\
beneficiaz\ de protec]ie.
Ilie Boto[ a informat c\ a
solicitat Direc]iei Na]ionale
Anticorup]ie s\ verifice cu e-
xactitate toate aspectele din
pres\ [i s\ dispun\ m\suri
potrivit competen]elor pre-
v\zute de lege.
„Mecanismele noastre nu
permit nici un fel de protec-
repede [i s\ d\m [ansa ca acel
dosar `n judecata de fond s\ intre
c=t mai repede cu putin]\ pentru
a ne dovedi nevinov\]ia“, a de-
clarat Dinu Patriciu.
a AUDIERE ~N DOSARUL
SOV INVEST: Fostul director eco-
nomic al SOV Invest, Mihaela
Sima, a afirmat, ieri, cu ocazia
audierii sale la Judec\toria
Sectorului 1, `n calitate de martor
`n dosarul privind constituirea
B\ncii de Investi]ii [i Dezvoltare
(BID), c\ [tia c\ banii de pe car-
netele de investitor ale lui Nico-
lae Popa erau de fapt banii lui
Sorin Ovidiu V=ntu. „Cunosc c\
inculpatul a r\scump\rat sume
de bani de la FNI, dar prin inter-
mediul carnetelor de investitor
]ionism. Procurorul ierarhic
superior, indiferent c\ este
[ef de serviciu sau de struc-
tur\, nu are cum s\ se impli-
ce peste procurorii care lu-
creaz\ `n cauz\“, a afirmat
Ilie Boto[.
Pe de alt\ parte, la Direc-
]ia Na]ional\ Anticorup]ie
nu exist\ nici un dosar `n ca-
re s\ se efectueze investiga-
]ii penale fa]\ de procurorul
general al Rom=niei, Ilie Bo-
to[, se arat\ `ntr-un comuni-
cat al DNA. a
ale lui Nicolae Popa (...) Existau
dou\ etape de subscriere [i de
r\scump\rare. Cu privire la sub-
scriere mi-a indicat chiar Popa ai
cui sunt banii, cu privire la r\s-
cump\rare plata se f\cea chiar `n
conturile lui Sorin Ovidiu V=ntu,
la indica]iile lui Nicolae Popa.
R\scump\rarea putea fi f\cut\
doar de c\tre Nicolae Popa, iar
plata efectiv\ se f\cea `n contul
lui Sorin Ovidiu V=ntu“, a de-
clarat Mihaela Sima. Sorin Ovi-
diu V=ntu nu a r\scump\rat `n
numele s\u unit\]i de fond de la
FNI, pentru c\ acesta nu era titu-
lar de carnet, r\scump\rarea se
f\cea prin `mputernicit, iar nu-
mele lui Sorin Ovidiu V=ntu nu
ap\rea, a precizat Sima. a
extrem\ dreapt\,
rusofon, `n coali]ia
israelian\
Liderul Kadima (centru) Ehud
Olmert, premier interimar is-
raelian `n exerci]iu, desemnat
s\ formeze viitorul guvern, s-a
declarat ieri dispus s\ se
ralieze, cu acceptul laburi[tilor,
unui partid de extrem\
dreapt\, Israel Beitenu, in-
formeaz\ AFP. Pre[edintele is-
raelian Moshe Katzav trebuie
s\ `l `ns\rcineze oficial ast\zi
pe Olmert s\ formeze viitorul
guvern, dup\ ce partidul
Kadima a ob]inut cele mai
multe, respectiv 29 din cele 120
de mandate ale Knessetului
(parlamentul israelian), la
alegerile legislative anticipate
de la 28 martie. „Israel Beitenu
este un partid evreiesc, sionist
[i serios, nu exist\ nici un mo-
tiv pentru a-l exclude, dac\ va
accepta principalele puncte ale
viitorului program de gu-
vernare“, a declarat, pentru
Radio Israel, Ronni Bar-On, un
membru al cabinetului `n ex-
erci]iu [i deputat, considerat
un apropiat al lui Ehud
Olmert. Partidul Muncii (cen-
tru-st=nga) al lui Amir Peretz,
care a acceptat `n principiu
participarea la un guvern con-
dus de Ehud Olmert, s-a opus
coopt\rii `n viitorul cabinet a
partidului rusofon condus de
Avigdor Lieberman. Instalat `n
colonia evreiasc\ Nokdim, `n
apropiere de Betleem
(Cisiordania), Lieberman `[i
datoreaz\ succesul sprijinului
dat de cei peste 750.000 de
evrei proveni]i din fosta URSS,
precum [i apelurilor sale
privind crearea unui „regim
preziden]ial puternic“.
Supranumit „]arul tuturor
evreilor ru[i“, Lieberman a
creat `n 1999 Israel Beitenu,
care a accedat `n Knesset `nc\
de la prima sa participare la
alegeri, `n acela[i an.
Fluxul imigran]ilor
a crescut
cu 36 de milioane
`n ultimii 15 ani
~n ultimii 15 ani, fluxurile mi-
gratorii din lume s-au `ncetinit
sensibil, iar num\rul de mi-
gran]i din lume nu a crescut
dec=t cu 36 de milioane `n
aceast\ perioad\, ajung=nd `n
2005 la un total de 191 de mili-
oane de persoane, dintre care
aproape jum\tate sunt femei,
relev\ un raport al ONU citat
de AFP. Comparativ, `n pe-
rioada 1975-1990, num\rul
persoanelor care au migrat pe
plan interna]ional a crescut cu
41 de milioane, precizeaz\ ra-
portul publicat mar]i la New
York. }\rile industrializate, `n
frunte cu SUA, r\m=n princi-
pala destina]ie a migran]ilor,
iar 61% dintre ei au fost
admi[i, `n vreme ce `n 1990
aceast\ propor]ie era de 53%.
~n 2005, `n Europa tr\iau 64
de milioane de migran]i, `n
America de Nord - 44,5 mi-
lioane, `n Australia [i Noua
Zeeland\ - 4,7 milioane, iar `n
Japonia - 2 milioane. a
8 Joi, 6 aprilie 2006 ACTUALITATE

Librex 2006, „de la Homer la Uricaru“

a Palatul Culturii a fost luat cu asalt de iubitorii de carte a Vizitatorii T=rgului de Carte Librex
pot cump\ra c\r]i de literatur\, dic]ionare, albume de art\, c\r]i cu sfaturi practice sau c\r]i pentru suflet
a Oferta din acest an este variat\, peste o sut\ de edituri [i distribuitori de carte gr\bindu-se cu o ofert\ bogat\
a C\utarea c\r]ilor a fost mai pl\cut\ `n acordurile muzicale oferite de ansambluri precum cele ale studen]ilor
de la Universitatea de Arte „George Enescu“ sau „Doina Carpa]ilor“, condus de maestrul Marinic\ Botea a
T=rgul Na]ional de Carte Lucian Vasiliu, directorul cele ne`ntrecute `n frumuse]e
Librex, edi]ia a XIV-a, [i-a Muzeului Literaturii Rom=ne, fiind chiar albumele de art\
deschis por]ile la Palatul Cul- a men]ionat c\ oferta de la de la Editura Tashen, aduse
turii `n prezen]a autorit\]ilor t=rg este foarte variat\, „de la de „Noi Distribu]ie Bucu-
locale [i jude]ene, a organiza- Homer la Uricaru“. Petru Ra- re[ti“: „Avem peste 300 de edi-
torilor, dar [i a unui numeros du, pre[edintele organiza]iei turi [i peste 10.000 de titluri.
public. Edi]ia din acest an, patronale AGORA, a salutat Sunt `n special c\r]i de imagi-
sub genericul „Prim\vara c\r- to]i editorii prezen]i [i a pro- ne, de art\, design, fotografie,
]ilor“, este organizat\ de Mu- mis c\ la anul oferta va fi cel dar [i enciclopedii, dic]ionare,
zeul Literaturii Rom=ne, SC pu]in la fel de bogat\. beletristic\. De la Editura Ta-
Sedcom Libris, Prim\ria Mu- shen avem 11 titluri traduse
nicipiului Ia[i [i organiza]ia la albume de art\ [i alte patru
Patronal\ Agora. C\r]i pe ritmuri `n curs de apari]ie“, a precizat
Vizitatorii au posibilitatea muzicale Cristian Anghel, director la
s\ viziteze T=rgul p=n\ du- „Noi Distribu]ie Bucure[ti“.
minic\ [i s\ cumpere c\r]i cu Chiar de la primele ore ale Printre cele mai de succes
pre]uri reduse `n intervalul dimine]ii, vizitatorii au luat albume se num\r\ cele cu lu-
10.00-18.00 de joi p=n\ vineri, cu asalt T=rgul de Carte, de[i cr\rile lui Leonardo, Dali [i
s=mb\t\ `ntre orele 10.00- la unele edituri se mai ame- Gaudi. La acest stand pot fi
19.00, iar duminic\, `n ultima najau standuri [i se a[ezau v\zute [i cele mai grele c\r]i
zi a t=rgului, `ntre orele c\r]i pe rafturi. ~n preg\tirea din T=rg, atlase care c=nt\-
10.00-14.00. interven]iei oficialit\]ilor, resc peste zece kilograme:
Alte manifest\ri dedicate studen]i de la Universitatea „Atlas Major“ de Joan Blaen,
c\r]ilor vin s\ `ntregeasc\ T=r- de Arte „George Enescu“ au precum [i un atlas de Ana-
gul, printre acestea - Colocviile oferit interpretarea unei p\r]i tomie [i Chirurgie de la 1831-
na]ionale de literatur\, lans\ri pentru Cvintet cu clarinet de 1854, editate la Taschen.
de carte, dezbateri de speciali- Johann Brahms. De la c\r]i frumoase [i al-
tate [i `nt=lniri cu autorii. Publicul [i-a `nceput pe- bume de art\, vizitatorii pot
Organizatorii au vorbit despre riplul printre standuri `n rit- s\ ajung\ la Editura „Teora“,
importan]a acestei manifest\ri muri clasice urm\rind `n care ofer\ numeroase titluri
pentru Ia[i: „Sper\m ca la anul schimb nout\]ile editoriale. celor care vor s\ studieze. Ast-
T=rgul s\ se desf\[oare `ntr-o Astfel, al\turi de edituri de fel, renumitele dic]ionare sunt
loca]ie corespunz\toare“, a renume precum Humanitas, [i acum `n topul v=nz\rilor,
spus Lucian Flai[er, pre[edin- Polirom, Nemira, aproape 100 al\turi de metodele de `nv\-
tele Consiliului Jude]ean Ia[i, de alte edituri `ncearc\ s\ `[i ]are ale limbilor str\ine [i
care a precizat c\ T=rgul de atrag\ clien]ii prin colec]ii noi gramatici, `n special pentru
Carte va fi mutat `ntr-un alt sau reduceri semnificative. englez\ [i francez\, conform
spa]iu datorit\ faptului c\ Ochii vizitatorilor sunt a- celor precizate de Ionela Chi-
Palatul Culturii intr\ `ntr-un tra[i de asemenea c\tre c\r- sanovici, reprezentanta edi-
proces de renovare. ]ile frumoase, estetice, printre turii. La mare c\utare la
„Teora“ sunt [i c\r]ile pentru
cei preocupa]i de calculatoare cum [i cu noua colec]ie numit\ care au stagnat v=nz\rile“, a
[i, nu `n ultimul r=nd, foarte „Chic“: „Sunt c\r]i pentru fe- precizat Dr\gan Gabriel, care
bogat\ este oferta pentru mei, `ntr-un stil mai lejer, dar
copii: „Sunt c\r]i cu pove[ti, a ad\ugat c\ printre c\r]ile
pot fi citite [i de b\rba]i“, dup\ cele mai c\utate la Nemira se
fabule, c\r]i cu poezioare sau cum a precizat reprezentanta
de colorat. Mai sunt c\utate num\r\ cele din seria „Julian
editurii, Raluca Pu[ca[u, care Barnes“ sau din seria „Duffy“.
c\r]ile pentru viitoarele ma- a ad\ugat c\ `n aceast\ co-
me [i pentru cre[terea copi- Editura Humanitas r\m=-
lec]ie sunt deja [apte apari]ii. ne `n centrul aten]iei, nu nu-
ilor“, dup\ cum a precizat De asemenea, o alt\ colec]ie
Ionela Chisanovici. mai prin amplasare, chiar `n
este pentru „Carier\. Succes. centrul T=rgului de Carte, dar
Performan]e“ [i prezint\
[i prin oferta foarte bogat\
Cititorii nu scap\ nici „ghiduri pentru a te descurca
c\tre cititori. Printre cele mai
la serviciu, `n via]a de zi cu zi,
la T=rgul de Carte de pentru lucrul `n echip\. Sunt solicitate titluri sunt cele ale
„M\tu[a Tamara“ lucr\ri practice, pun accent pe autorilor rom=ni, iar C\rt\-
exerci]ii nu pe teorie. Un ex- rescu este pe primul loc. Re-
O alt\ editur\ ie[ean\, „Ju- emplu poate fi ghidul pentru prezentantul editurii a men-
nimea“, se prezint\ la T=rg cu angajare care prezint\ cele ]ionat nume celebre precum
c=teva colec]ii de succes pre- mai grele `ntreb\ri dar [i cum cele ale lui Andrei Ple[u, Ga-
cum „Rom=ni din Paris“, prin- s\ r\spunzi, cum s\ faci fa]\“, briel Liiceanu, solicitate de
tre care „Constantin Br=n- dup\ cum a mai men]ionat cititori al\turi de romancieri
cu[i“, „Mircea Eliade“, „Tristan Raluca Pu[ca[u. precum Llosa. Tot la Humani-
Tzara“, „Ionesco“, „Benjamin Numero[i vizitatori s-au tas are un mare succes noua
Fondane“, „Cioran“. Tot la a- gr\bit c\tre standurile de la colec]ie „R=su’ lumii“, `n care
ceast\ editur\ a ap\rut, `ntr-o Editura Nemira, care are o apar [i autorii rom=ni mai sus
vitez\ incredibil\, romanul ofert\ foarte bogat\ de c\r]i cu men]iona]i. Iubitorii de carte
„Mo[tenirea m\tu[ii Tamara“, pre]ul de 4 RON. „Este o ofert\ mai pot beneficia de reducere
de Alecu Ivan Ghilia. care a debutat pe 15 martie, de 50% la c\r]ile cu portocal\.
Polirom este prezent\ la sunt c\r]i editate cu ani `n Centrele culturale din Ia[i
T=rg cu numeroase titluri, pre- urm\ cu tiraje considerabile la
sunt prezente la T=rg nu at=t
cu ofert\ de c\r]i la v=nzare,
Prima lansare de carte a Editurii mitropolitane Trinitas c=t cu invita]ia la lectur\.
„British Council Ia[i nu ofer\
O altfel de `nv\]\tur\, pentru suflet de mul „Ethnic Contacts and Cultural Exchan- c\r]i la v=nzare, `ns\ celor
data aceasta, poate fi g\sit\ la standul Edi- ges North and West of the Black Sea. From care iubesc lectura le-ar
turii Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, Tri- the Greek Colonization to the Ottoman Con- prinde bine un permis“, a pre-
nitas, unde printre cele mai c\utate volume quest“ a fost lansat de pr. Nicolae Dasc\lu, cizat una din reprezentantele
sunt cele cu `nv\]\turile P\rintelui Cleopa. consilier cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i
Alte titluri c\utate de cump\r\tori sunt „Bi- de prof. Victor Cojocaru. Materialele aduna- British Council. Astfel, cei
blia“, „Credin]a Ortodox\“, „Psaltirea“, te `ntre coper]ile acestui volum reprezint\ care se prezint\ la standul de
„F\clii de ~nviere“ de IPS Mitropolit Daniel, rezultatele activit\]ilor de cercetare între- la T=rgul de Carte prime[te
„Istoria Bisericii Ortodoxe Rom=ne“ de pr. prinse de speciali[ti prestigio[i din domenii un cupon pe baza c\ruia
prof. dr. Mircea P\curariu, „Prohodul Dom- ca: arheologie, istorie, literatur\, epigrafie, poate s\ se aboneze cu o re-
nului“, „Deniile din Postul Mare“, albumul lingvistic\, numismatic\ [i imagologie, din ducere de 30%. La fel, standul
„Pelerin `n Ia[i“, „Comunicare pentru comu- numeroase ]\ri precum: Bulgaria, Germa-
niune“ de pr. Nicolae Dasc\lu. Oferta Editu- nia, Polonia, Republica Moldova, România, Centrului Cultural Francez
rii Trinitas este bogat\, fiind accesibil\ prin Rusia [i Ucraina. ~n cuv=ntul s\u, prof. Co- ofer\ informa]ii despre ofer-
colec]iile „Teologie [i Spiritualitate“, „Urcu[ jocaru a subliniat foarte buna colaborare a tele promo]ionale at=t la
spre ~nviere“, „Credin]\ [i Cultur\“, „Bise- Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ cu abonamente c=t [i la unele
ric\ [i Societate“, „Acatiste [i vie]i de sfin]i“ Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, unul din- cursuri, conform celor pre-
etc. De asemenea, de la standul Trinitas, tre roadele concrete ale acestei cooper\ri
publicul mai poate cump\ra pliante [i ico- reprezent=ndu-l [i volumul lansat ieri cizate de Cristina Iliescu. a
ni]e, casete audio [i CD-uri. `ncep=nd cu ora 17.00. „Istoria Bisericii Ortodoxe Rom=ne“ (vol. 2)
Ieri, Editura mitropolitan\ Trinitas a a- Editura Trinitas va mai lansa m=ine, de pr. prof. dr. Mircea P\curariu [i „Religii Pagin\ realizat\
vut prima lansare de carte la Librex. Volu- `ncep=nd cu ora 16.00, alte dou\ volume: `n dialog“ de pr. prof. dr. Nicolae Achimescu.
de Oana RUSU
 DIALOGURI NECESARE Joi, 6 aprilie 2006 9

Ortodoxia intr\ `n dialog cu [tiin]a

~ntre 22 [i 26 octombrie 2005 a avut loc Tradi]ia Bisericii. Numele personalit\]ilor Pr. R\zvan Andrei Io-
`n România Congresul interna]ional din [tiin]\ care au participat (printre care nescu este licen]iat `n e-
„Science and Orthodoxy - a necessary dia- academicieni francezi [i români) sunt mar- lectronic\ industrial\. ~n
logue“, organizat de Funda]ia „John Tem- cante [i arat\ acest demers ca fiind unul 2000 a absolvit Faculta-
pleton“ `n colaborare cu Academia Româ- de prestigiu pe plan european. ~n aceea[i tea de Teologie Ortodox\,
n\, Patriarhia Român\, Funda]ia Na]io- Universitatea Bucure[ti,
direc]ie se `nscrie [i organizarea la Ia[i a sec]ia Teologie Pastoral\
nal\ pentru {tiin]\ [i Art\, Centrul In- celei de a XI-a a Conferin]e Europene de
terna]ional de Cercet\ri [i Studii Trans- cu lucrarea „Evaluare din
disciplinare [i Universitatea Interdiscipli- {tiin]\ [i Teologie de c\tre Facultatea de punct de vedere gnoseolo-
nar\ din Paris. Congresul [i-a a propus s\ Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ a gic a rela]iei Stiin]\ - Teo-
dea posibilitatea teologilor ortodoc[i s\ ex- Universit\]ii „Al. I. Cuza“, Facultatea de logie“. Din 2002 este doc-
Chimie Industrial\ a Universit\]ii Teh- tor `n imagistic\ medical\
prime puncte de vedere `n sensul unor al Universit\]ii din Com-
posibile convergen]e cu [tiin]ele, precum [i nice „Gh. Asachi“ [i Mitropolia Moldovei [i
piègne, Fran]a, [i al Uni-
oamenilor de [tiin]\ s\ (re)descopere Bucovinei, care are loc `n perioada 5-1 10 versit\]ii „Politehnica“
Ortodoxia `n sensul unei `ntâlniri cu aprilie. din Bucure[ti. ~n 2004
sus]ine lucrarea de docto -
De altfel, organizarea `n rac]ia religie-[tiin]\, este de cal\, prin har (s\ fim deci rat `n teologie „{tiin]\ [i
]ara noastr\ a Congresului departe cel mai bogat, spa- aten]i la propunerile de teo- teologie - o evaluare teo -
din 2005 nu este `ntâmpl\- logie „aplatizat\“, strict u- logic\ a paradigmei [tiin -
]iul catolic este [i el prezent ]ifice contemporane“, la
toare, România fiind per- prin lu\ri de pozi]ie la nivel man\!), [i „cultura omului“, Institutul de Teologie or-
ceput\ tot mai mult `n de episcopi sau prin colocvii care ne cultiv\ pe orizontal\, todox\ „St. Serge“ Paris, Fran]a. Din anul 2002 este paroh
Europa de Est ca un spa]iu- [i studii, iar Ortodoxia ne fie ea prin cuno[tin]e de tip al Parohiei „Sfânta Parascheva - Sfânta Genoveva“,
pilot pentru dezvoltarea dia- apare un fel de cenu[\reas\ tehno-[tiin]ific, este para- Biserica „St. Sulpice“ Paris. Pr. Ionescu poate fi contactat
logului `ntre teologie [i contemporan\, fiind cea mai digma Cincizecimii. Cincize- la adresa pr_razvan_ionescu@yahoo.fr (sursa: www.geoci-
[tiin]e. Ca români, nevoia de anemic\ `n privin]a con- cimea este momentul de ties.com/pr_razvan_ionescu/)
dialog o resim]im cu atât mai figur\rii unor preocup\ri de pogorâre a Duhului Sfânt
mult cu cât tr\im `ntr-un dialog. Prilej pentru unii peste comunitatea rug\toa-
spa]iu unde ideologia (comu- intelectuali s\ ne caracte- re. Este momentul unirii lim- doar `n spa]iul liturghiei teo- [tiin]ific\ poate fi tratat\ ca
nist\) a v\zut `n [tiin]\ un rizeze [\galnic `n termeni de bilor [i culturilor, f\r\ nive- logia este teologie [i nu ma- o lucrare euharistic\ de di-
fel de eliberator de misti- „periferie“ cultural\. {i to- lare sau alterare, purtate de nipulare de concepte reli- mensiuni cosmice (o liturghie
cisme (de religie), de unde [i tu[i, iat\ câteva repere care suflul `nsufle]itor [i d\t\tor gioase, frumos ambalate pen- cosmic\). Astfel, [tiin]a poate
prigonirea celei din urm\, [i arat\ c\ `n contextul lumii de `n]elegere duhovniceasc\ tru societatea de consum a fi v\zut\ ca mod al experi-
deci anihilarea `n fa[\ a actuale vocea noastr\ este a Duhului Sfânt. Iat\ aici momentului, [i pentru c\ en]ei religioase, o vedere ac-
oric\rui temei de dialog. Iar fundamental\. prezen]a unei altfel de cul- [tiin]a din mintea celui care cesibil\ acelor oameni de [ti-
ca europeni, nevoia dialogu- turi, a Duhului, a unei du- tr\ie[te liturgic nu se poate in]\ care particip\ la comu-
lui este amplificat\ de izo- hovnicii angajate `n reperele amesteca [i perverti prin di- nitatea eclesial\, dar `nc\
larea pe care separa]ia stat- C=nd adev\rata harului, fundamental trans- zolvare depersonalizatoare nedemonstrat\ celor din afa-
Biseric\, afirmat\ ast\zi `n teologie `ntâlne[te cultural\, adic\ nepartizan\ `ntr-o teologie care r\mâne ra acestui tip de comunitate“
Occident, o impune tr\irii fa]\ de culturile veacului, [i `n mod fundamental altceva
teologice, aceasta din urm\
adev\rata [tiin]\ unificatoare f\r\ a risca s\ dec=t o cunoa[tere `n coordo-
(Alexei Nesteruk, Light from
the East. Theology, Science
g\sindu-se exilat\ `n spa]iul Nu voi comenta pozi]iile fie depersonalizant\ [i nive- nate strict umane. and the Eastern Orthodox Tra-
interiorit\]ii umane, `n do- retrograde [i condamnator- latoare. Momentul Cincizeci- dition, Ed. Fortress Press,
meniul privat; [tiin]a e con- superioare din spa]iul Orto- mii este `n fapt `nceputul e-
siderat\ ast\zi ca singura doxiei `n ceea ce prive[te ra- xisten]ei Bisericii ca „fr\- {tiin]a ca mod al Minneapolis, 2003, p. 2).
„Ortodoxia dialogului“ nu
cunoa[tere obiectiv\ posibil\ porturile cu [tiin]a, asumate mânt\tur\“ ie[it\ s\ duc\ la experien]ei religioase este o „confesionalizare“ a a-
`n spa]iul social. eventual `n numele cur\]e- „dospirea“ `ntregii lumi. La
Cincizecime, Duhul Sfânt se Ortodoxia `ncepe s\ cris- cestuia din urm\, ci unicul
niei doctrinare. Personal, `n- mod de asumare onest\ [i
pogoar\ `n chip de limbi de talizeze ast\zi con[tiin]a u-
~ncercare de dialog tâlnirea cu oameni de [tiin]\
foc peste comunitatea rug\- nui dialog profund cu [tiin- responsabil\ a sa, astfel `n-
remarcabili, dar plini de cât s\ putem investi `n acest
cu teologia smerenie, m-a f\cut s\ `n]e- toare, sfin]ind-o [i `nteme- ]ele, `n sensul `n care „sciziu-
dialog `n termeni de real\
ind-o harismatic ca Trup. nea dintre teologie [i [tiin]\
din spa]iul [tiin]ei leg `n ce m\sur\ ace[tia ne
Erau prezen]i de fa]\ oameni poate fi dep\[it\ `n m\sura competen]\, de har [i de ve[-
`nva]\ ceva fundamental nicie. Iar, teologic, aceasta se
Un nou pas `n direc]ia re- veni]i din toate col]urile im- `n care amândou\ `[i resta-
pentru spa]iul teologiei, [i al construie[te prin tr\irea
consider\rii dialogului `ntre periului, „b\rba]i cucernici, bilesc rela]ia fireasc\ cu eu-
dialogului `n general: smere- liturghiei. (Pr. dr. ing. R\z-
teologie [i [tiin]e se dore[te a din toate neamurile care haristia, `n]eleas\ `n termeni
nia, respectiv fuga de auto- van Andrei IONESCU, Paro-
fi f\cut prin organizarea sunt sub cer“ (In. 2, 5), „par]i cosmici ca ofrand\ a crea]iei
suficien]\. M\ voi referi `ntoars\ prin d\ruire lui hia ortodox\ român\ „Sfânta
ECST XI (Eleventh Euro- strict la ceea ce putem d\rui [i mezi [i elami]i [i cei ce
pean Conference on Science locuiesc `n Mesopotamia, `n Dumnezeu prin art\, [tiin]\ Parascheva - Sfânta Geno-
noi ca ortodoc[i `n contextul [i tehnologie. Activitatea veva“ Paris)
and Theology) `n Ia[i, Româ- mult râvnitului dialog. Iudeea [i `n Capadocia, `n
nia, `ntre 5 [i 10 aprilie 2006, A fi onest ([i deopotriv\ Pont [i `n Asia, `n Frigia [i `n
prin colaborarea dintre ESS- profesionist) `n acest gen de Pamfilia, `n Egipt [i `n
SAT (European Society for dialog presupune nu a-l p\r]ile Libiei cea de lâng\
the Study of Science and c\uta sub orice form\ [i cu Cirene, [i romani `n treac\t,
Theology/Societatea Euro- orice pre], ci a râvni dup\ iudei [i prozeli]i, cretani [i
pean\ pentru studii de {ti- manifestarea lui autentic\, arabi“ (Fapte 2, 9-11). Este
in]\ [i Teologie) [i Mitropolia cea prin care adev\rata teo- evident c\ ace[ti oameni
Moldovei [i Bucovinei. ESS- logie `ntâlne[te adev\rata erau forma]i `n culturi dife-
SAT este specializat\ pe [tiin]\. Orice rabat `n ter- rite, aveau moduri de `n]e-
analize de tip [tiin]ific [i meni de onestitate [i de cali- legere diferite, `ns\ nimic nu
tehnic, cu impact `n spa]iul tate ne plaseaz\ indubitabil `i va `mpiedica s\ se reg\-
`n]elegerii teologice, din per- sub spectrul ideologicului [i seasc\ uni]i unii cu al]ii,
spectiva oamenilor de [tiin]\ al spectacolului de prost gust. „p\trun[i la inim\“ (Fapte 2,
care vor o deschidere c\tre Dar ce este adev\rata teolo- 37), `ntr-un chip `n care bari-
teologie. ~n mare, este o gie? Este cea care aduce har, erele lingvistice [i culturale
`ncercare de dialog cu teolo- iat\ m\rturia `ntregii Tradi- se vor dizolva `n suflarea
gia din spa]iul [tiin]ei. Cred ]ii cre[tine autentice. Ce este Duhului. Duhul transcende
c\ prezen]a ESSSAT `n adev\rata [tiin]\? Cea care culturalul, sublimându-l.
Romania implic\ o profund\ caut\ obiectiv cunoa[terea
responsabilitate pentru noi prin exercitarea ra]iunii, [i Liturghia,
ca români, `n sensul nevoii de care `[i precizeaz\ cu smere-
ospitalitate dialogic\ `n re- nie [i rigoare cadrul referen- forma „[tiin]ific\“
perele Tradi]iei. Este de altfel ]ial `n care produce rezultate. a Ortodoxiei
prima `ntâlnire ESSSAT cu Numai dialogul `ntre acestea
Ortodoxia la ea acas\. dou\, prin respectarea depli- Or, Biserica este prin ex-
Problema care se pune cu n\ a competen]elor, poate fi celen]\ repetare ne`ntrerup-
acuitate [i recurent la orice un adev\rat dialog. t\ de Cincizecime prin litur-
`ntâlnire de acest fel, atât `n ghie, cât timp va dura lumea.
Est, cât mai ales `n Vest, este Liturghia nu este altceva
cea privind posibilitatea [i ~nt=lnire sub lucrarea decât o repetat\ Cincizecime,
modalitatea concret\ a dia- Duhului Sf=nt o repetat\ pogorâre a Duhu-
logului `ntre teologie [i [ti- lui `n chip de limbi de foc
in]e. Riscurile sincretiste sau Ce propune Ortodoxia `n peste comunitatea rug\toare
de ieftin concordism/discor- sensul dialogului? Cred c\ [i peste darurile destinate
dism sunt actuale. ~n pri- paradigma fundamental\ a prefacerii. Iat\ de ce Orto-
vin]a implic\rii cre[tinilor, `ntâlnirii dintre teologia doxia are cheia fundamen-
s\ remarc\m c\ spa]iul pro- cre[tin\ [i [tiin]e, [i, `n sens tal\ a dialogului `ntre teolo-
testant muste[te de studii [i larg, dintre „cultura Duhu- gia cre[tin\ [i [tiin]e: pentru
articole cu privire la inte- lui“ care ne cultiv\ pe verti- c\ liturghise[te. Pentru c\
10 Joi, 6 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT O treime din elevii din jude] sufer\ de boli cronice

Chinezoaice
la o fabric\ de
textile din Bac\u
Agen]ia Jude]ean\ de Ocupare
a For]ei de Munc\ (AJOFM)
Bac\u a primit o cerere de an-
gajare a circa o mie de cet\]eni
chinezi din partea SC Sonoma
SA, firm\ din Bac\u av=nd cap-
ital italian [i specializat\ `n
confec]ii textile. Se pare c\ di-
rec]ia de la Sonoma a [i stabilit
locul de cazare. ~n acest scop se
lucreaz\ chiar la amenajarea
unor dormitoare `n incinta unei
foste hale de produc]ie ce a
apar]inut unei alte firme de
confec]ii din Bac\u, desfiin]at\
`n urm\ cu doi ani, dar care era
tot proprietatea patronilor de la
Sonoma SA. Motiv=nd sosirea
m=inii de lucru asiatice, pre-
mier\, se pare, nu numai `n
municipiul Bac\u, ci chiar [i la
nivelul Rom=niei, Octavian
}ic\u, directorul AJOFM,
spune c\ „se constat\ o penurie
de for]\ de munc\ calificat\
`ntr-un domeniu ce include `n
Bac\u peste 70 de firme, dar [i
o lips\ de apeten]\ a local-
nicelor de a mai lucra `n indus-
tria confec]iilor“. Probabil c\ o
alta cauz\ care a decis acest
„import“ masiv de for]\ de
munc\ `l constituie [i salariile
mici ce se pl\tesc `n industria
confec]iilor din jude]ul Bac\u,
`n raport cu alte ramuri de ac-
tivitate economic\. ~n prezent
`n jude]ul Bac\u, conform sta-
tisticilor oficiale, lucreaz\ `n
calitate de salaria]i al]i 126 de
cet\]eni str\ini: ingineri, tehni-
cieni, economi[ti, profesori sau
asisten]i sociali.
2.000 de firme
din Boto[ani
au uitat s\-[i depun\
bilan]ul contabil
Din cele aproximativ 19.000 de
societ\]i comerciale `nmatricu-
late la Oficiul Registrului
Comer]ului (ORC) Boto[ani,
peste 2.000 nu [i-au depus, con-
form legii, bilan]urile contabile
pentru anii 2003-2004, pentru
100 dintre acestea ini]iindu-se
procedura de dizolvare [i lichi-
dare judiciar\, a declarat direc-
torul ORC, Dumitru Duduc.
Fenomenul neglij\rii depune-
rilor situa]iilor financiare la
ORC are asemenea propor]ii fi-
indc\ administratorii
societ\]ilor consider\ c\ dac\
au efectuat aceste depuneri
c\tre Direc]ia General\ a Fi-
nan]elor sunt `n regul\ [i nu
mai repet\ demersul [i c\tre
Registrul Comer]ului, a[a cum
prevede Legea 31/1990, modifi-
cat\ [i republicat\. C\ din cele
2.000 de societ\]i `n neregul\
s-a ini]iat lichidarea judiciar\
numai pentru 100 dintre ele se
explic\ prin faptul c\ Tribuna-
lul Boto[ani nu are capacitatea
de a solu]iona at=t de multe
cazuri de ini]iere a procedurii.
a Un studiu efectuat de Direc]ia de S\n\tate Public\ (DSP) Ia[i a ar\tat faptul c\ aproape 12.000 de elevi dintr-un
num\r de 36.000 evalua]i sufer\ de boli cronice provocate de condi]iile `n care `[i desf\[oar\ activitatea `n [coal\ a
Inspectorii DSP Ia[i au realizat
un studiu la nivelul tuturor [colilor
din jude], pe un lot de 36.232 de
elevi, `ncep=nd de la grupa mic\ [i
continu=nd cu clasele I, a IV-a, a
VIII-a [i a XII-a, pentru evaluarea
st\rii lor de s\n\tate.
Din totalul elevilor evalua]i, un
num\r de 11.730 sufereau de boli
cronice. Pe primul loc `n topul aces-
tor boli se situeaz\ tulbur\rile de
vedere (vicii de refrac]ie) cauzate
de distan]a incorect\ dintre tabl\ [i
banca `n care se afl\ elevul [i de
Licita]ia pentru Planul
Urbanistic Zonal al centrului
Ia[ului a fost anulat\
a Facultatea de Arhitectur\, care ar fi trebuit s\ `ntocmeasc\
Planul Urbanistic Zonal pentru centrul Ia[ului, a cerut un pre] mult
prea mare, iar perioada `n care ar fi fost finalizat era prea lung\,
respectiv 9 luni a Din aceast\ cauz\ a fost anulat\ licita]ia a
De[i au fost mai multe
`ncerc\ri de `ntocmire a
unui Plan Urbanistic Zonal
(PUZ) pentru zona din cen-
trul municipiului Ia[i, toate
au e[uat. La ultima licita]ie
organizat\ de Prim\rie pen-
tru `ntocmirea PUZ-ului s-a
prezentat doar Facultatea
de Arhitectur\ din cadrul U-
niversit\]ii Tehnice „Gheor-
ghe Asachi“ din Ia[i, `ns\
oferta nu a fost pe m\sura
a[tept\rilor municipalit\]ii,
din acest motiv licita]ia fiind
anulat\.
„~n primul r=nd, perioada
`n care au spus c\ va fi gata
planul – 9 luni - este mult
prea mare, noi avem nevoie
de el `n vara aceasta. ~n al
doilea r=nd, suma pe care au
cerut-o este mult prea mare.
Au cerut peste un miliard de
lei, ceea ce mi se pare ex-
trem de mult pentru un
PUZ“, a declarat viceprima-
rul Constantin Neculau.
Un alt motiv pentru care
a fost anulat\ aceast\ li-
cita]ie a fost faptul c\ Facul-
tatea de Arhitectur\ a mai
primit `n lucru un PUZ, pen-
tru zona Sf=ntul Andrei [i
p=n\ `n Podul Ro[, `nc\ din
anul 2000, PUZ pe care nu l-
a terminat nici `n momentul
de fa]\. Mai mult, conform
viceprimarului Neculau, se
pare c\ au primit [i un
avans pentru planul din
anul 2000.
iluminatul necorespunz\tor. „Un
num\r mare de copii au fost depis-
ta]i cu anemii prin caren]\ de fier,
cauzate de alimenta]ia proast\ [i
de parazitozele intestinale. De ase-
menea, foarte frecvente sunt [i tul-
bur\rile de dezvoltare fizic\, `n
special devia]iile de coloan\, din
cauza pozi]iei incorecte a elevilor `n
banc\“, a declarat dr. Mariana Bar-
bu, [efa Biroului de Igien\ {colar\
din cadrul DSP Ia[i.
Aceasta a mai precizat c\ toate
afec]iunile cronice depistate apar
„Deocamdat\ nu [tiu
foarte sigur, `ns\ se pare c\
au primit [i un avans pentru
acel PUZ. C=nd `i vom che-
ma s\ le spunem c\ am anu-
lat licita]ia, `i vom `ntreba [i
ce s-a `nt=mplat cu planul
pe care trebuiau s\ `l fac\,
pentru c\ a fost dat `nc\ din
anul 2000“, a mai declarat
vieceprimarul Neculau.
Planul Urbanistic Zonal
este un document de planifi-
care a unei zone prin care se
decide ce fel de construc]ii
pot fi f\cute `ntr-o anumit\
ca urmare a condi]iilor improprii mari probleme [i cauzeaz\ grave
din [coli. ~n majoritatea unit\]ilor tulbur\ri de vedere, iar pozi]ia `n
[colare, fie c\ sunt din mediul ur- banc\ suprasolicit\ musculatura
ban sau rural, nu se respect\ stan- elevilor.
dardele `n ceea ce prive[te pozi]ia Toate aceste probleme se men-
elevului `n banc\, iluminatul `n ]in `n [coli de foarte mult\ vreme,
clase, modul de fabricare a mobili- din cauza lipsei fondurilor. „Lucrez
erului [colar. Astfel, b\ncile nu au din 1980 `n acest sector la DSP [i `n
gradul corespunz\tor de `nclina- multe [coli nu s-au schimbat deloc
]ie, respectiv un unghi de 15 gra- condi]iile de atunci. Se degradeaz\
de, sp\tarul b\ncilor nu respect\ [i [colile din mediul urban, unde
`ntotdeauna standardul, respectiv condi]iile erau ceva mai bune“, a
un unghi de 90 de grade cu partea mai spus dr. Barbu. (Otilia
de jos a b\ncii, iluminatul pune B|LINI{TEANU)
Peste 60% dintre
elevi au picat la
simularea bacului
la rom=n\
Dup\ corectarea tezelor la limba
rom=n\, la simularea examenului de
bacalaureat, au primit note de tre-
cere doar 39,54% dintre elevii partic-
ipan]i, restul de 60,04% fiind res-
pin[i, conform celor precizate de
Camelia Gavril\, inspector general
al Inspectoratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ).
„Doar dou\ note de zece sunt,
dar cred c\ puteau fi mai multe, o
lucrare la literatur\ nu po]i s\ o
faci perfect\“, crede Camelia Gavri-
l\. Cele dou\ note de zece s-au `n-
registrat la centrul de corectur\ de
la Liceul „Mihail Sadoveanu“ Pa[-
cani [i la centrul de la Grupul {co-
lar „Mihail Sturdza“. Un num\r de
132 de elevi au ob]inut note `ntre
9.00 - 9.99, 373 de elevi au note `n-
tre 8.00 - 9.00, 457 au note `ntre
7.00 - 8.00, 432 de elevi au note
`ntre 6.00 - 7.00, iar 686 de elevi au
note `ntre 5.00-6.00. Conform celor
precizate de Camelia Gavril\, la
primul subiect, elevii nu au [tiut
care sunt valorile stilistice ale unor
p\r]i de vorbire, a[a cum nu s-au
descurcat nici cu figurile de stil pe
care nu le identific\. De asemenea,
elevii nu [tiu s\ interpreteze un
text, lipsindu-le abilit\]ile `n acest
sens. La al doilea subiect, cel `n care
se solicita redactarea unei argu-
menta]ii, o mare parte dintre elevi
au scris doar banalit\]i: „Nu
st\p=nesc structurile unui text ar-
gumentativ“, observ\ Camelia
Gavril\.
zon\. F\r\ acest document ~n ceea ce prive[te al treilea su-
nu pot fi f\cute nici un fel de biect, aici au fost serioase probleme,
construc]ii. Solu]ia pe care o elevii povestind subiectul dramei `n
vor propune reprezentan]ii loc s\ analizeze rela]iile dintre per-
prim\riei este ca persoanele sonaje [i scenele reprezentative. {efa
care vor s\ investeasc\ `n zo- ISJ a mai precizat c\ elevii trebuie
na central\ s\ pl\teasc\ din s\ insiste cu recapitul\rile, s\ redac-
propriile buzunare PUZ-ul, teze texte func]ionale, s\ parcurg\
`ntreaga tematic\, f\r\ a se mai l\sa
iar Prim\ria doar s\ `l avi- surprin[i de un subiect sau altul.
zeze. PUZ-ul pentru care a Azi are loc simularea la obiectul
fost anulat\ licita]ia era obligatoriu corespunz\tor speciali-
pentru zona Elena Doamna, z\rii. Astfel, din cei 5.897 de elevi
Tg. Cucu, Cuza-Vod\, Bise- care s-au `nscris, 983 sus]in proba la
rica B\rboi [i p=n\ `n bule- Geografie, 350 la Istorie, iar restul la
vardul {tefan cel Mare. matematic\. (Oana RUSU)
(Nicolae POPA)
poate transmite prin fax la num\rul

O vulpe turbat\
pune `n carantin\
municipiul Suceava
~n municipiul Suceava s-a insti-
tuit carantina sanitar-veteri-
nar\, dup\ depistarea unui caz
de rabie la vulpe `n ora[ul
Salcea, situat la aproximativ
10 kilometri de re[edin]a de
jude]. {eful Direc]iei Sanitar
Veterinare [i pentru Siguran]a
Alimentelor (DSVSA) Suceava,
Petrea Dulgheru, a declarat,
mar]i, c\ vulpea, care intrase `n
curtea unui localnic, a fost
ucis\ de c=inele acestuia, iar `n
urma analizelor de laborator
s-a stabilit c\ era turbat\.
Dup\ `nregistrarea acestui caz
la Salcea, s-a impus instituirea
carantinei sanitar-veterinare pe
o raz\ de 30 de kilometri `n ju-
rul focarului, respectiv `n lo-
calit\]ile Suceava, Ad=ncata,
Siminicea, Dumbr\veni,
Vere[ti, F=nt=nele, Ude[ti,
Bosanci [i Ipote[ti. a
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ concursul destinat comu-
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI-
NII LUMINII. Regulile acestui concurs
sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate paro-
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor
publica `n ziar, `ncep=nd cu data de 10
aprilie 2006, clasamente cu parohiile care
au cele mai multe abonamente la „Lumi-
na de Duminic\“ din fiecare protopopiat.
„ ~n clasament nu vor fi publicate de-
c=t primele zece locuri de la fiecare sec-
]iune (urban/rural) [i de la fiecare protopo-
piat `n parte. Condi]ia pentru a intra `n
acest clasament este ca o parohie s\ con-
tracteze minimum 10 abonamente la
„Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la
redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pentru a
avea o eviden]\ clar\ a parohiei din care
provin abona]ii. Modalitatea de abonare
este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lu-
mina de Duminic\“ [i sumele aferente
pot fi aduse direct la redac]ia din Ia[i, pe
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (la
biroul de preluare anun]uri de l=ng\
libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh
0232/406.225, prin e-mail la adresa
info@ziarullumina.ro sau telefonic, la
num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
numele, prenumele [i adresa exact\ a
abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin
mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens
se va contacta d-l Jic\ Aionoaie la nu-
m\rul 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
Nu se vor lua `n considerare listele de
abona]i pentru care nu s-au trimis [i
sumele aferente.
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din
mediul urban [i separat un clasament cu
parohiile din mediul rural. Cele dou\ paro-
hii c=[tig\toare de la fiecare categorie vor
primi din partea ziarului „Lumina“ c=te un
pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un
num\r egal de abonamente, c=[tig\toare
va fi declarat\ parohia cu cele mai pu]ine
familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL
COTIDIANULUI LUMINA)

2% pentru SMURD
Odat\ cu apropierea terme-
nului limit\ de depunere a decla-
ra]iilor de venit, p=n\ la data de
15 mai 2006, mai multe ONG-u uri,
funda]ii, asocia]ii se lanseaz\ `n
campanii publice de sensibilizare,
prin care cota de 2% din venit s\
fie redirec]ionat\ `n conturile
asocia]iilor non-p
profit, `n sprijinul
unor proiecte sociale.
{i medicii de la SMURD au
ini]iat o campanie de str=ngere
de fonduri pentru unit\]ile
SMURD din `ntreaga ]ar\, prin
redirec]ionarea a 2% din impozi-
Pre[edintele CJ s-a sup\rat c\ prefectul
nu a venit la inaugurarea cursei Ia[i - Viena
a Efectele asteniei de prim\var\ se resimt [i `n Casa P\trat\, cl\dire care g\zduie[te dou\ dintre cele mai
importante institu]ii ale Ia[ului: Prefectura [i Consiliul Jude]ean (CJ) a Absen]a prefectului de la festivitatea
de inaugurare a cursei aeriene Ia[i - Viena a fost interpretat\ de conducerea CJ drept o lips\ de respect [i a
dus la un adev\rat r\zboi al declara]iilor a Pre[edintele CJ i-a trimis prefectului o scrisoare `n care i-a cerut
s\ recunoasc\ c\ a min]it atunci c=nd a spus presei c\ nu a fost invitat la festivitatea de inaugurare a
Inaugurarea leg\turii aeri-
ene directe Ia[i - Viena a fost
considerat\ de autorit\]ile lo-
cale o lovitur\ de imagine pen-
tru ora[ul Ia[i, care a devenit
astfel singurul ora[ din Moldo-
va care are o leg\tur\ direct\
cu un ora[ european. Drept ur-
mare, momentul inaugur\rii
oficiale a rutei Ia[i - Viena s-a
bucurat de prezen]a a nume-
roase oficialit\]i de la nivel lo-
cal [i central [i, evident, de
participarea unei delega]ii a-
ustriece, condus\ de pre[edin-
tele companiei Austrian Air-
lines, Josef Burger, [i de am-
basadorul Austriei la Bucu-
re[ti, Christian Zeileissen. La
invita]ia pre[edintelui Consi-
liului Jude]ean (CJ) Ia[i, Lu-
cian Flai[er, cel care a ini]iat
practic acest proiect, au r\s-
puns pozitiv ambasadorul Ro-
m=niei la Viena, Andrei Hoi-
[ie, directorul Tarom, Daniel
Dumitrescu, reprezentantul
Ministerului Afacerilor Exter-
ne, secretarul de stat Lucian
Leu[tean [i primarul muni-
cipiului Ia[i, Gheorghe Nichi-
ta. Marele absent de la acest
moment festiv a fost prefectul
Radu Pris\caru. Absen]a pre-
fectului a fost interpretat\ de
conducerea CJ drept o lips\ de
respect [i a declan[at un ade-
v\rat r\zboi al declara]iilor `n-
tre cele dou\ institu]ii.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CRIZ| DE GR|DINI}E ~N
IA{I: Medicii de igien\ [colar\ din
cadrul DSP sus]in c\ Ia[ul se con-
frunt\ cu o criz\ `n ceea ce prive[-
te num\rul de gr\dini]e pentru co-
pii, `n condi]iile cre[terii num\ru-
lui popula]iei pre[colare. Cea mai
grav\ situa]ie este aceea a gr\di-
ni]elor s\pt\m=nale. „Dup\ ce a-
nul trecut gr\dini]a s\pt\m=nal\
din Bucium a ars, `n ora[ nu mai
exist\ acum dec=t una singur\,
Gr\dini]a Mo]oc. {i acolo sunt
foarte mari probleme din cauza
faptului c\ `[i desf\[oar\ activita-
tea `ntr-o cl\dire revendicat\“, a
declarat dr. Mariana Barbu, [efa
Biroului de Igien\ {colar\ a DSP.
Situa]ia este `ngrijor\toare [i la
nivelul jude]ului, num\rul total de
gr\dini]e din mediul urban fiind
de 91, dintre care 50 numai `n mu-
nicipiul Ia[i. ~n mediul rural e-
xist\ un num\r de 411 gr\dini]e
de copii, `ns\ cea mai mare parte a
acestora nu func]ioneaz\ `n spa]ii
proprii, ci `n cancelarii [colare,
cl\diri dezafectate, f\r\ posibili-
tatea de a fi conectate la ap\
curent\. (O.B.)
aMINISTERUL EDUCA}IEI
PUNE DIAGNOSTIC LA IA{I: O
echip\ a Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC) se afl\ pentru
c=teva zile `n [colile din jude]ul
tul pe anul 2005. Campania a
func]ionat [i anul trecut, la nivelul
jude]ului Mure[. „Ca urmare a
campaniei noastre s-au str=ns 2,7
miliarde de lei pentru SMURD
T=rgu-Mure[, bani cu care am
achizi]ionat cea mai performant\
ambulan]\ din ]ar\“, a declarat
asistenta-[ef\ a UPU-SMURD
T=rgu-Mure[, Vaas Hajnal. Suc-
cesul ob]inut anul trecut i-a deter-
minat pe medici s\ extind\ cam-
pania la nivelul `ntregii ]\ri.
Pentru c\ SMURD este un
serviciu public [i nu o entitate
non-profit, banii sunt str=n[i prin
„A[tept cu mult interes
s\ recunoa[te]i c\ nu
a]i spus adev\rul“
De[i a `nceput ini]ial timid,
r\zboiul declara]iilor `ntre
pre[edintele Consiliului Jude-
]ean Ia[i [i prefectul Radu Pri-
s\caru s-a `nte]it o dat\ cu `n-
toarcerea lui Lucian Flai[er
din vizita efectuat\ `n Unga-
ria. Faptul c\ prefectul [i-a
motivat absen]a de la festivi-
tatea de inaugurare a cursei
Ia[i - Viena, prin faptul c\ nu a
primit o invita]ie din partea
oficialilor CJ, l-a enervat la
culme pe Lucian Flai[er. Dup\
conferin]a de pres\ organiza-
t\, ieri, `n sala de [edin]e a CJ,
pre[edintele Flai[er i-a `nm=-
nat prefectului Radu Pris\ca-
Ia[i cu o tematic\ de inspec]ie
care se refer\ chiar la inspec]iile
[colare. Inspectorii de la MEdC
vor face o dubl\ evaluare, at=t a
activit\]ilor din [coal\, c=t [i a
modului de lucru al inspectorilor.
Printre [colile care au fost vizitate
de inspectorii de la minister se
afl\ {coala Dancu, Grupul {colar
„Radu Cern\tescu“, Gr\dini]a cu
program prelungit nr. 18, Liceul
Economic nr. 1, Colegiul „Emil
Racovi]\“, Liceul de Informatic\,
{coala nr. 22. (O.R.)
a SALONUL OFERTELOR E-
DUCA}IONALE LA LICEU: Sala
Pa[ilor Pierdu]i de la Universita-
tea „Al.I.Cuza“ va g\zdui la sf=r[i-
tul acestei s\pt\m=ni tradi]iona-
lul „Salon al ofertelor educa]ionale
din `nv\]\m=ntul preuniversitar
teoretic, voca]ional, tehnologic“, or-
ganizat de Inspectoratul {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ) `n parteneriat cu
Universitatea „Al. I. Cuza“ (UAIC),
Universitatea Tehnic\ „Gheorghe
Asachi“, Centrul de Informare
Profesional\, Orientare `n Carier\
[i Plasament (CIPO) de la UAIC,
Centrul de Orientare `n Carier\
Ia[i. La acest eveniment vor par-
ticipa toate liceele [i grupurile [co-
lare din Ia[i, precum [i alte unit\]i
de `nv\]\m=nt din jude] care `[i
vor prezenta oferta de locuri [i
profiluri la clasa a IX-a. (O.R.)
ACTUALITATE
intermediul Societ\]ii Medicale
de Urgen]\ [i Catastrof\ din
Rom=nia. „Banii pe care `i vom
colecta din Ia[i se vor `ntoarce la
Ia[i [i vor fi investi]i `n SMURD“,
a mai precizat Vaas Hajnal.
Aceasta a ]inut s\ explice o dat\
`n plus celor care doresc s\ redi-
rec]ioneze c\tre SMURD cei 2%
din impozitul pe 2005 faptul c\
nu trebuie s\ scoat\ al]i bani din
buzunar, pentru c\ ace[tia au fost
deja re]inu]i de stat.
Pentru redirec]ionarea c\tre
SMURD a acestor bani, cei care
doresc trebuie s\ completeze fi[a
fiscal\ [i formularul 230, men]io-
n=nd: Societatea de Medicin\ de
ru, prin intermediul purt\to-
rului de cuv=nt al CJ, o scri-
soare prin care `l acuza de la[i-
tate [i dezinformare a opiniei
publice. „Prefectul a primit nu
una, ci trei invita]ii. Dou\ i-au
fost adresate, sub form\ scri-
s\, de purt\torul nostru de cu-
v=nt, iar a treia i-a fost adre-
sat\ verbal de vicepre[edintele
Lucian Profir. Sunt dezam\git
de faptul c\ s-a scuzat printr-o
asemenea minciun\ [i lipsa lui
de la acest eveniment demon-
streaz\ c\ succesele unora `l
deranjeaz\, chiar dac\ de a-
ceste succese beneficiaz\ to]i
locuitorii Ia[ului“, a declarat
Lucian Flai[er.
Din scrisoarea trimis\ de
pre[edintele CJ prefectului ci-
t\m: „A[tept cu mult interes
s\ demonstra]i verticalitatea
pe care o afi[a]i mereu [i s\ re-
cunoa[te]i c\ nu a]i spus ade-
v\rul. V\ transmite salut\ri [i
ur\ri de `ndreptare, pre[edin-
tele Consiliului Jude]ean Ia[i,
de dup\ u[a ce se deschide nu-
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor paci-
en]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensi-
une arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i
escarelor, profilaxia esca-
relor de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din
spital, `n care s\ se speci-
Joi, 6 aprilie 2006
Urgen]\ [i Catastrof\ din Rom=nia
pentru SMURD, Cod de identifi-
care fiscal\: 6669480, Cont bancar
(IBAN): RO 55 RNCB 3600 0000
1018 0009.
Dup\ completare, fi[ele `mpre-
un\ cu formularele trebuie de-
puse la Administra]ia Finan-
ciar\, p=n\ la data de 15 mai sau
la Unitatea de Primire Urgen]e
(UPU) a Spitalului „Sf. Spiridon“.
Reamintim c\ anul trecut
echipajele SMURD Ia[i au inter-
venit `n 582 de cazuri grave din
jude], 101 interven]ii fiind rea-
lizate cu elicopterul, iar 482 cu
ambulan]a. (O.B.)
mai la formarea codului
444444... sau ce num\r a]i mai
inventat azi (n.r. aluzie la de-
cizia prefectului, de schimbare
periodic\ a codului de la u[ile
ce despart Prefectura de Con-
siliul Jude]ean).“
„Credeam
c\-i om serios“
Dup\ primirea scrisorii,
prefectul s-a declarat surprins
de maniera `n care a ales pre-
[edintele CJ s\-[i exprime ne-
mul]umirea [i a sus]inut `nc\ o
dat\ c\ nu a primit nici o in-
vita]ie de a participa la festivi-
tatea de inaugurare. „M\ mir\
gestul domnului Flai[er. Cre-
deam c\-i om serios. Puteam
s\ ne `nt=lnim [i `i explicam
cum au stat lucrurile. Dar, re-
pet, nu am vrut s\ merg nein-
vitat“, a explicat prefectul, ca-
re a refuzat s\ mai fac\ vreun
comentariu pe acest subiect.
(Bogdan CRON})
fice procedurile medicale de
care ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din ga-
ma Gerovital [i Aslavital,
prin singura persoan\ au-
torizat\ din Ia[i, prof. dr.
Rodica Ghiuru, medic pri-
mar medicin\ intern\,
specialist `n geriatrie [i
gerontologie [i tratamente
homeopatice, prin inter-
mediul dr. Mihai Vieriu,
medic medicin\ general\,
doctor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Asfalt\rile din Ia[i
sunt obstruc]ionate
de ma[inile
parcate aiurea
Reprezentan]ii municipalit\]ii
ie[ene se pl=ng c\ echipele care
asfalteaz\ str\zile din Ia[i nu-[i
pot face treaba din cauza
ma[inilor parcate neregulamen-
tar, iar utilajele de la Citadin
sunt nevoite s\ fac\ asfalt\rile
`n jurul ma[inilor. „Am fost [i
am v\zut cum sunt f\cute
lucr\rile pe strada Nicolae
Iorga [i am observat c\ s-a pus
asfalt doar pe un singur fir, res-
pectiv pe cel de l=ng\ linia de
tramvai, nu [i pe cel de l=ng\
trotuar, deoarece erau ma[ini
parcate [i nu s-a putut inter-
veni. Nu s-au putut face
repara]iile `n totalitate
deoarece unii cet\]eni nu au
avut bun\voin]a s\ `[i parcheze
ma[inile `n alt\ parte dec=t `n
strad\“, a declarat primarul
Gheorghe Nichita. De altfel, tot
conform spuselor primarului,
au mai fost [i alte situa]ii `n
care echipele Citadin nu au
putut asfalta `n totalitate unele
str\zi. Primarul a ordonat ca `n
cazul `n care mai sunt g\site
ma[ini parcate pe strada unde
se fac asfalt\ri s\ li se blocheze
ro]ile [i s\ fie ridicate de
echipele Direc]iei de Servicii
Publice Municipale din subor-
dinea Prim\riei. Astfel, [oferii
care vor mai `mpiedica lucr\rile
f\cute de Citadin vor trebui s\
scoat\ din buzunare aproape 2
milioane de lei pentru a-[i recu-
pera autoturismele. (N.P.)
Agen]ia de
Dezvoltare
Metropolitan\
va primi 400 de
milioane de lei
Consiliul Local Ia[i a decis s\
acorde Agen]iei de Dezvoltare
Metropolitan\ 400 de milioane
de lei pentru a-[i desf\[ura ac-
tivitatea `n acest an. De[i
reprezentan]ii agen]iei au
solicitat 500 de milioane, Consi-
liul Local a aprobat mai pu]in,
sus]in=nd c\ doar at=t a fost
prev\zut `n bugetul pe acest
an. „Ace[ti bani ar trebui s\ le
ajung\ p=n\ `n luna septem-
brie. Dac\ vor avea proiecte
mai multe [i vor r\m=ne f\r\
bani p=n\ `n septembrie, ar
mai putea fi `nc\ o rectificare
bugetar\“, a declarat Cosmin
Coman, directorul executiv al
Prim\riei Ia[i. Cu ace[ti bani
vor fi asigurate salariile an-
gaja]ilor de la agen]ie, desf\[u-
rarea unor programe de dez-
voltare a localit\]ilor cuprinse
`n zona metropolitan\ [i a unor
campanii informative. (N.P.)
Salubris
va face cur\]enie
`n zonele de picnic
Echipele de la Salubris care se
ocup\ de asigurarea cur\]eniei
`n municipiu au primit ordin de
la reprezentan]ii Prim\riei s\
asigure cur\]enia [i `n spa]iile
verzi folosite la ie[irile la pic-
nic, chiar dac\ sunt `n afara
municipiului. „Deoarece s-a
deschis sezonul pentru ie[irile
la iarb\ verde, trebuie s\ avem
grij\ ca zonele de picnic s\ fie
mereu curate, pentru ca omul
s\ vin\ cu pl\cere. Echipele de
la Salubris vor fi mereu prin
zon\ [i vor asigura cur\]enia“,
a declarat Andrei Trofor,
purt\torul de cuv=nt al
Prim\riei Ia[i. Zonele vizate de
reprezentan]ii Prim\riei sunt
platoul de la Bucium, zona
Bularga, }ic\u, Breazu, precum
[i alte zone `n care obi[nuiesc
s\ mearg\ ie[enii la picnic. O
aten]ie special\ va fi acordat\
complexului de la Ciric, pe
malurile acestui lac fiind tot
timpul echipe care se vor ocupa
de cur\]enie. (N.P.)
12 Joi, 6 aprilie 2006 SPORT

PE SCURT Baschetul ie[ean e plin de scandaluri

Primarul Gheorghe
Nichita, al\turi de
popicarii ie[eni
~n etapa a 17-a din cadrul Divi-
ziei Na]ionale de popice, `n pro-
pria aren\, CFR Olimpia ACB
Ia[i a `nvins ieri pe Rulmentul
Bra[ov cu scorul de 3.267 p.d. -
3.035 p.d. (7-1 la victorii directe).
~n urma acestui rezultat, popi-
carii ie[eni sunt virtuali califica]i
la turneul final de patru de la
T=rgu Mure[, de la `nceputul lu-
nii mai [i vor lupta `n continuare
pentru o clasare pe podium [i o
participare `ntr-o cup\ europea-
n\. ~ntr-un meci arbitrat de bu-
cure[teanul Constantin Negu]o-
iu, punctele disputei au fost reu-
[ite de urm\torii lansatori:
Dumitru Penciuc 563, Iulian
Cucu 526, Marius Manea 555,
Dumitru Penciuc jr. 495, Costic\
Ciurdea 602 (record egalat al
arenei ie[ene) [i Ioan D\sc\lescu
526 (Ia[i), respectiv Ioan Florea
487, Gyala Vere[ 562, Ion Tis-
m\nar 519, Adrian Leule] 480,
Marius Bulboac\ 509 [i Costel
P\durariu 478 (Bra[ov). La par-
tida de ieri, disputat\ cu tribu-
nele arhipline, au asistat prima-
rul ie[ean Gheorghe Nichita, se-
cretarul general al FR Popice [i
Bowling Costin Novac [i directo-
rul regional al CFR Infrastruc-
tur\ Sorin Flutur. „Mi-a pl\cut
meciul, de[i nu st\p=nesc `nc\
toate regulile jocului de popice.
Doresc mult succes sportivilor
ie[eni la turneul final [i de
asemenea s\ reu[easc\ o clasare
pe podium [i, implicit, o partici-
pare `ntr-o cup\ european\“, ne-a
declarat `n final primarul
Gheorghe Nichita. (D.T.)
~nfr=ngere
`n fa]a campioanei
Partida restant\ din cadrul eta-
pei a 21-a a Ligii Na]ionale de
handbal masculin a adus o nou\
`nfr=ngere pentru echipa Poli-
tehnica Ia[i, de data aceasta `n
fa]a campionilor de la HCM
Constan]a. Ieri, `n Sala Poliva-
lent\ ie[ean\, „marinarii“ lui
Aihan Omer i-au `nvins pe elevii
lui Costel Schender cu cate-
goricul scor de 44-35 (24-18),
dup\ o partid\ dominat\ de
oaspe]i, care au condus uneori [i
cu 13 goluri diferen]\ (39-26, `n
min. 53). Marcatorii celor dou\
echipe au fost: Chike 5, Dediu
11, Cr\escu 3, Dimofte 5, M.
Bondar 1, Ciocoiu 1, Mironescu
2, Tanc\u 6, Velicu 1, respectiv
Toma 6, B\iceanu 1, Stavrositu
5, S\ulescu 3, Iacob 7,
Dragicevic 3, Adzic 3, Timofte 5,
Giotoiu 4, Nicolae 7. (D.T.)
Victorie `n trei seturi
`n fa]a lanternei
Problemele financiare la echi-
pa de baschet masculin CSM Ia[i
continu\ [i `n aceast\ s\pt\m=-
n\, iar directorul clubului moldav
Adrian Poean\ ridic\ din umeri [i
a[teapt\ banii de la sponsori [i de
la Consiliul Local. Mai mult
chiar, subprefectul Florin Ungu-
reanu, unul dintre sus]in\torii e-
chipei `n acest sezon, [i-a anun]at
„divor]ul“ de baschetbali[tii ie-
[eni, sup\rat de interven]ia juc\-
torilor la o recent\ [edin]\ de a-
naliz\ a sportului local, atunci
c=nd, `n frunte cu pivotul Mitic\
Anghel, o parte dintre componen-
]ii forma]iei au criticat `n public
activitatea necorespunz\toare a
antrenorului Paul Paveliuc, `nlo-
cuit ulterior cu Radu Boi[teanu!
Tot `n aceast\ s\pt\m=n\,
Gabriel Mih\ilescu (foto, st=nga),
Meciul mileniului – secondo tempo
a Partida Steaua Bucure[ti – Rapid Bucure[ti va avea loc ast\zi, de la ora 20.30,
pe Stadionul Na]ional din Capital\, `n man[a a doua a sferturilor de final\
ale Cupei UEFA la fotbal a ~n tur, `n Giule[ti, meciul s-a `ncheiat cu scorul de 1-1 a
de Dan TEODORESCU
~n aceast\ sear\, începând
cu ora 20.30, `n transmisiune
direct\ pe Antena 1, pe Sta-
dionul Na]ional din Capital\
se va desf\[ura meciul de fot-
bal dintre echipele Steaua [i
Rapid, `n man[a a doua din
sferturile de final\ ale Cupei
UEFA. Pentru asigurarea cli-
matului de ordine [i a spiritu-
lui de fair-play, reprezentan]ii
cluburilor Steaua, Rapid [i ai
Direc]iei Generale de Jan-
darmi a Municipiului Bucu-
re[ti au stabilit de comun a-
cord ca suporterii echipei
Steaua s\ se plaseze în Tri-
buna a II-a, Peluza a II-a, Pe-
luza I, sectoarele 41-44. Su-
porterii echipei Rapid vor fi
dispu[i în Tribuna I, sectoa-
rele 2, 3. Accesul publicului în
stadion se va face începând cu
ora 16.30, pe baz\ de bilete,
legitima]ii [i invita]ii, emise
de FC Steaua. Recuzita ga-
leriilor va fi alc\tuit\ doar din
bannere, stegule]e, fulare, e-
[arfe. Este interzis accesul,
conform legii, în incinta sta-
dionului cu obiecte conton-
dente (inclusiv suport pentru
steag din alt material decât
plastic), petarde, fumigene,
artificii (atât de produc]ie au-
torizat\, cât [i artizanal\),
substan]e iritant-lacrimoge-
ne, b\uturi alcoolice, bannere
cu con]inut obscen, incitator
la violen]\, rasist sau xenofob,
a persoanelor turbulente [i a
antrenorul echipei feminine CS
Na]ional Ia[i, [i-a men]inut demi-
sia de dup\ meciul de final de se-
zon cu Biandra Livas T=rgovi[te,
sup\rat fiind c\ pre[edintele Ma-
rius Cosoi (foto, dreapta) a anun-
]at pe toat\ lumea c\ stopeaz\
pl\]ile dup\ 1 aprilie. „A fost o [e-
din]\ de analiz\ a echipei `n acest
sezon, care [i-a `ndeplinit obiec-
tivul, acela de r\m=nere `n prima
lig\, la prima participare `n Divi-
zia A. Am fost prezent, deoarece
`n retur a fost [i munca mea. Cum
pre[edintele Cosoi [i-a men]inut
`ns\ decizia de a nu m\ pl\ti du-
p\ 1 aprilie, p=n\ c=nd nu se [tie,
mi-am men]inut [i eu decizia de a
demisiona de la conducerea echi-
pei. Fetele au `nghi]it [i ele `n sec,
deoarece sunt studente la Ia[i [i
alt\ op]iune nu au...“, ne-a decla-
celor aflate sub influen]a al-
coolului sau a substan]elor
halucinogene. Partida este ca-
racterizat\ ca fiind una cu
grad ridicat de risc, datorit\
faptului c\ se apreciaz\ c\ vor
participa un num\r de apro-
ximativ 45.000 de spectatori.
M\surile de ordine public\
vor fi asigurate de aproxima-
tiv 2.500 de jandarmi din
cadrul Direc]iei Generale de
Jandarmi a Municipiului Bu-
cure[ti, Brigada Special\ de
Interven]ie a Jandarmeriei,
Grup\rile Mobile de Jan-
darmi Ploie[ti, Craiova, IJJ
Giurgiu [i IJJ Ilfov.
Meciul dintre echipele de
fotbal Steaua [i Rapid va fi
condus de o brigad\ de arbitri
din Spania, avându-l la cen-
rat ex-antrenorul ie[ean Gabriel
Mih\ilescu, fostul conduc\tor de
joc `n anii din urm\ a echipelor
masculine Poli Ia[i [i Farul Con-
stan]a. ~n replic\, pre[edintele
clubului CS Na]ional, prof. Marius
Cosoi, a men]ionat: „~mi pare r\u
de atitudinea antrenorului Mih\i-
lescu. Fetele au `n]eles criza fi-
nanciar\ prin care trecem, dar
antrenorul nu! Noi nu am mai
primit nici o subven]ie `n acest an
de la Consiliul Local [i de aceea s-a
`nt=mplat a[a. Sper `ns\ ca lu-
crurile s\ revin\ pe f\ga[ul normal
[i s\ putem achita cele 100 de
milioane de lei vechi c\tre fete [i
cei 300 de euro prime de victorie
c\tre antrenorul Mih\ilescu. Cu
bun\ [tiin]\ am sacrificat aceste
sume la un moment dat, deoarece
am dorit s\ `ncheiem cu bine
tru pe Luis Medina Cantalejo.
Arbitrii asisten]i vor fi Victo-
riano Giraldez Carrasco [i
Pedro Medina Hernandez, iar
arbitru de rezerv\ Alfonso Pe-
rez Burrull. Observator
campionatul [i nu puteam s\ nu
ne prezent\m la meciuri, precum
b\ie]ii de la CSM! Ce era s\ fac,
s\ dau primele de victorie [i apoi
s\ nu avem bani pentru deplas\ri
[i baremuri de arbitraj [i s\ fim
exclu[i din campionat?“ (D.
TEODORESCU)
UEFA pentru arbitri la jocul
de la Bucure[ti a fost desem-
nat germanul Eugen Strigel.
~n tur, `n Giule[ti, confrunta-
rea dintre cele dou\ forma]ii
s-a terminat cu scorul de 1-1,
steli[tii av=nd avantajul golu-
lui marcat `n deplasare. Pen-
tru returul de ast\zi am con-
semnat urm\toarele declara-
]ii: „Suntem buni în a scoate
un scor de 0-0 [i s\ ne cali-
fic\m“ (Cosmin Ol\roiu –
Steaua), respectiv „Adversarii
no[tri s\ nu uite c\ noi mar-
c\m în fiecare meci [i deci a-
vem [anse la calificarea“ (R\z-
van Lucescu – Rapid). Tot `n
aceast\ sear\ se vor mai juca
celelalte trei partide din sfer-
turi, astfel: Middlesbrough –
Basel (`n tur: 0-2), Zenit St.
Petersburg – FC Sevilla (1-4),
Schalke – Levski Sofia (3-1).
~nving\toarea meciului Mid-
dlesbrough – Basel va juca `n
semifinale cu rom=nii de la
Steaua sau Rapid. a

~n Capital\, `n cadrul etapei cu

nr. 8 din turneul pentru locurile
5-10, voleibalistele de la Penici-
lina Ia[i au `nvins ieri cu scorul
de 3-0 (18, 16, 14) pe mai modes-
ta Constructorul IOR Bucure[ti,
gazdele fiind pe ultimul loc al
clasamentului. Ie[encele au uti-
lizat forma]ia: Muta[cu - Con-
stantinescu, Rusu, M. Ionescu,
Androhovici, Diaconi]a - C\]coan
(libero). ~n penultima rund\ a
sezonului, m=ine, de la ora
15.00, `n deplasare, Penicilina va
`nt=lni pe CSU Tg. Mure[. (D.T.)
Gic\ Hagi, remiz\
cu Nelu]u Sab\u
Primele partide ale etapei cu nr.
20 din Divizia A de fotbal s-au
`ncheiat cu urm\toarele rezulta-
te: CFR Cluj - FC Na]ional 0-0,
Gloria Bistri]a - Poli Timi[oara
1-1 (Iftodi ’68 - Izvoranu ’38),
Sportul studen]esc - FC Arge[
1-0 (T. B\lan penalty ’74), Jiul -
FC Vaslui 0-0. Meciurile Farul
Constan]a - Poli Ia[i [i FCM Ba-
c\u - Dinamo s-au terminat du-
p\ `nchiderea edi]iei, iar jocurile
Steaua - Pandurii [i Rapid -
O]elul au fost am=nate. (D.T.)
CS Enpi se impune la Na]ionalele
de karate de pe malurile Dun\rii
La Gala]i au avut loc Cam-
pionatele Na]ionale de Karate
Tradi]ional pentru Zona Mol-
dovei, unde au fost prezen]i [i
tinerii sportivi de la cele dou\
sec]ii ale CS ENPI, din Ia[i [i
respectiv Tg. Frumos. Sub
conducerea instructorilor Iri-
na P\tr\h\u (foto) [i C\t\lin
Olaru, sportivii no[tri au
reu[it urm\toarele rezultate
cu grupele de copii:
- Categoria IV:
Cosmin Hu]anu - locul 2
la kata individual;
- Categoria III:
Alexandru Lupescu -
locul 1 la kata individual;
Cristina Marian - locul 4 la
kata individual; Adina Ti-
mofte [i Alexandru Lupescu
- locul 2 la enbu mixt;
- Categoria II:
Drago[ B\l\ia[a - locul 1
la kata individual; Andreea
Timofte – locul 2 la kata in-
dividual; Drago[ B\l\ia[a [i
Andreea Timofte - locul 1 la
enbu mixt; Drago[ B\l\ia[a
[i {tefan Livadaru - locul 1
la enbu masculin; Andrei
Pintilie [i Matei Pintiliuc -
locul 2 enbu masculin; Dra-
go[ B\l\ia[a, Andrei Pinti-
lie [i Matei Pintiliuc - locul 3
la kata echipe masculin;
{tefana Baltag, Andreea Ti-
mofte [i Adina Timofte - lo-
cul 2 la kata echipe feminin;
- Categoria I:
Eduard Lupescu - locul 3
la kumite individual; Anca
{tirbu - locul 3 la kumite in-
dividual; Anca {tirbu [i
Eduard Lupescu - locul 4 la
enbu mixt; {tefan Moro[anu
[i Eduard Lupescu - locul 4
la enbu masculin.
Clubul Sportiv ENPI, al
c\rui pre[edinte este vice-
primarul ie[ean Constantin
Ad\sc\li]ei, a fost sponsori-
zat la competi]ia de la Gala]i
de firmele DIALEX GROUP
[i FLUX. (D.T.)
AC Milan [i Villarreal
au promovat
`n careul de a[i
Italienii de la AC Milan [i spaniolii de la
Vilarreal s-au calificat în semifinalele Ligii
Campionilor la fotbal, dup\ victoriile ob]inute
mar]i seara. Milan a dispus de Olympique
Lyon, în vreme ce Villarreal a învins pe Inter
Milano. Rezultatele din primele partide ale
sferturile de final\ au fost:
- AC Milan (Italia) - Olympique Lyon
(Fran]a) 3-1 (1-1) Marcatori: Filippo Inzaghi
’25, ’88, Andrei {evcenko ’90^3, respectiv
Mahamadou Diarra ’31. Spectatori: 75.000. În
tur: Olympique Lyon - AC Milan 0-0. AC Milan
s-a calificat cu scorul general de 3-1.
- Villarreal (Fran]a) – Inter Milano (Italia)
1-0 (0-0) Marcator: Rodolfo Arruabarrena ’58.
Spectatori: 24.000.
În tur: Inter Milano - Villarreal 2-1. Villar-
real s-a calificat gra]ie golului marcat în de-
plasare, scorul general fiind de 2-2. În semifi-
nale (18-19 aprilie, 25-26 aprilie), Villarreal
va întâlni înving\toarea dintre Arsenal [i Ju-
ventus (2-0 în tur), iar Milan AC câ[tig\toa-
rea dintre Benfica Lisabona [i FC Barcelona
(0-0). Meciurile retur ale ultimelor dou\ con-
frunt\ri s-au disputat ieri sear\. (Dan T.)

Medicina paleativ\ poate
`ndulci pu]in via]a unui v=rstnic
Medicina paleativ\ repre -
zint\ acea ramur\ medical\
care asigur\ condi]ii de via]\
bune pentru pacien]ii afla]i `n
stare avansat\ a unei boli, f\-
r\ posibilit\]i de vindecare.
de conf. dr. Rodica
GHIURU
Medicina paleativ\ este cea
care abordeaz\ global persoana
suferind\, inclusiv în stadiile
terminale, de[i vindecarea este
imposibil\. Obiectivul acesteia
este de a asigura cea mai bun\
calitate a vie]ii atât pentru pa-
cien]i, cât [i pentru familiile lor.
Conceptul este nou, ini]ia-
toarea mi[c\rii îngrijirilor pa-
leative fiind dr. as. Sociel Cicely
Sauders, care a intuit c\, pe lân-
g\ cancer, îmb\trânirea repre-
zint\ un domeniu ale c\rui di-
mensiuni în lume sunt în con-
tinu\ cre[tere.
Încercând s\ d\m o defini]ie
tratamentului paleativ preciz\m
c\ acesta reprezint\ ansamblul
tratamentelor medicale [i chi-
rurgicale, totalul îngrijirilor,
toate sus]inerile psihologice [i
spirituale destinate s\ aline
suferin]ele somatice [i psihice,
s\ amelioreze calitatea vie]ii [i
s\ asigure respectarea demnit\-
]ii condi]iei umane oric\rui bol-
nav, indiferent de diagnostic.
Demersul trebuie continuat
pân\ la moartea bolnavului,
deoarece orice strategie curativ\
este incert\ sau ineficace.
Moartea, ca [i na[terea, nece-
sit\ implicarea medical\ pentru
asigurarea asisten]ei [i confortu-
lui atât al pacientului, c=t [i al
familiei sale. Pornind de la ac-
ceptarea faptului c\ a muri este
un fenomen normal, se impune
schimbarea mentalit\]ii [i atitu-
dinii fa]\ de muribund nu numai
a personalului medical, ci [i a
`ntregii societ\]i. Pe lâng\ impli-
carea [tiin]ific\, se impune o
pozi]ie profund umanist\, în-
cadrat\ de obicei într-un demers
religios.
Deoarece jum\tate din dece-
sele de pe glob apar]in comu-
nit\]ii vârstnice, tratamentul
paleativ se adreseaz\ mai ales
b\trânilor [i are la baz\ drep-
turile acestora de a li se lua în
considera]ie nevoile biologice,
dar [i cele psihologice cu adresa-
bilitate personalizat\. Interven-
]ia psihologului aduce un real
beneficiu [i medicului care tre-
buie s\ înl\ture senza]ia in-
utilit\]ii sale în fa]a bolii incura-
bile [i a mor]ii inevitabile.
Care este scopul
tratamentului paleativ
geriatric?
Tratamentul paleativ geri-
atric are o serie de obiective din-
tre care amintim:
- combaterea durerii pacien-
]ilor;
- garantarea unei c=t mai
mari autonomii posibile a omu-
lui bolnav;
- asigurarea unei rela]ii op-
time între suferind [i anturaj, pe
baza afec]iunii [i respectului;
- sprijinul psihologic acordat
bolnavului;
- sprijinul psihologic acordat
familiei pacientului, pentru ca
aceasta s\ poat\ suporta starea
bolnavului, dar [i sfâr[itul aces-
tuia.
Adeseori este necesar [i foarte
util [i sprijinul oamenilor biseri-
cii.
No]iunea de „acompaniament
rela]ional“ implic\ ansamblul
contactelor psihice dintre bolnav
[i cei ce se ocup\ de el, fiind una
dintre cele mai dificile fa]ete ale
tratamentului paleatic. Aceasta
se opune abandonului [i dep\-
[e[te actul medical propriu-zis.
Nursingul, esen]ial `n
tratamentul paleativ
O component\ esen]ial\ a de-
mersului paleativ este „nur-
singul“. Acesta apar]ine familiei
[i personalului medical ajut\tor.
POR}IA DE S|N|TATE
Conf. dr. Rodica Ghiuru,
{efa Clinicii a V-a
Medical\ de Geriatrie [i
Gerontologie, Spitalul
Universitar CFR Ia[i
Ce în]elegem prin „nursing“?
Nursingul const\ în realizarea
confortului fizic al acelor pa-
cien]i care [i-au pierdut în mare
parte autonomia. Obiectivele
principale ale nursingului sunt:
asigurarea alimenta]iei, a hidra-
t\rii, men]inerea unei igiene ri-
guroase, mobilizarea activ\, în-
grijirea pielii, asigurarea mic]iu-
nilor [i a scaunului, „mobilarea
timpului“ cu c\r]i de lectur\, ra-
dio, televiziune, vizite, precum [i
cu dreptul la o anumit\ imagine
personal\ (grija fa]\ de îmbr\-
c\minte, coafur\).
Unde se poate
aplica cel mai bine
demersul paleativ?
Dup\ p\rerea speciali[tilor,
locul ideal pentru aplicarea de-
mersului paleativ este acas\ la
bolnav, în mediul s\u familial [i
familiar. În cazurile extreme, în-
grijirea acestor pacien]i poate fi
f\cut\ în institu]ii de asisten]\
medical\ sau social\.
Indiferent de locul aplic\rii
tratamentului paliativ, trebuie
s\ re]inem c\ muribunzii au
drepturile lor la confort psihic [i
somatic, au dreptul la respect [i,
a[a cum to]i avem „dreptul la
s\n\tate“, [i ei au „dreptul la
afec]iune [i umanism“. a
Joi, 6 aprilie 2006
PILULA ZILEI
Ce trebuie s\ con]in\ o diet\
vegetarian\ hr\nitoare
Carbohidra]ii, gr\simile
[i proteinele sunt numite
macro-nutrien]i, iar vita-
minele [i mineralele sunt mi-
cro-nutrien]i. Carnea asigu-
r\ organismului necesarul
de proteine, gr\simi, vitami-
ne B [i minerale (`n special
fier, zinc, potasiu [i fosfor). O
diet\ vegetarian\ constituie
o solu]ie perfect\, pentru ori-
care dintre noi, deoarece toa-
te aceste elemente pot fi cu
u[urin]\ ob]inute numai din
surse vegetale.
Femeile au nevoie de 45
de grame de proteine pe zi
(sau chiar mai mult `n cazul
femeilor `ns\rcinate, aflate
`n perioada de lacta]ie sau
foarte active), iar b\rba]ii de
aproximativ 55 de grame
(sau chiar mai mult, dac\
sunt foarte activi).
Vegetarienii pot ob]ine
necesarul de proteine din:
- leguminoase – maz\re,
linte, fasole;
- cereale – gr=u, orz, po-
rumb, hri[c\, ov\z, secar\,
orez;
- nuci - alune de p\dure,
fistic, migdale, arahide, nuci;
- semin]e - de susan, dov-
leac, floarea-soarelui;
- soia [i produse din soia;
- produse lactate - lapte,
br=nz\, iaurt.
Carbohidra]ii constituie
principala noastr\ surs\ de
energie, majoritatea dintre
ei provenind din surse vege-
tale. Exist\ trei mari tipuri
de carbohidra]i:
- zaharurile simple sau
carbohidra]ii simpli se `nt=l-
nesc `n fructe, lapte [i `n za-
h\rul obi[nuit. Este indicat\
evitarea consumului excesiv
de zah\r rafinat, deoarece a-
cesta este s\rac `n fibre, vita-
mine [i minerale [i poate fi
principala cauz\ a apari]iei
numeroaselor boli de denti]ie;
- carbohidra]ii complec[i
se g\sesc `n cerealele inte-
13
grale [i legumele r\d\ci-
noase (p\st=rnac, cartofi, p\-
trunjel). Ace[ti carbohidra]i
sunt esen]iali pentru s\n\ta-
tea organismului. Se reco-
mand\ consumarea carbohi-
dra]ilor nerafina]i (p=inea
integral\, orezul brun), da-
torit\ con]inutului ridicat de
fibre alimentare esen]iale [i
vitamina B. Organiza]ia
Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS)
recomand\ ca 50-70% din
aportul zilnic de energie s\
provin\ din carbohidra]ii
complec[i;
- fibrele alimentare con-
stituie partea nedigerabil\ a
carbohidra]ilor. Le `nt=lnim
`n cerealele integrale, fructe
(proaspete sau uscate) [i `n
legume. Acestea pot preveni
numeroase probleme diges-
tive [i protejeaz\ `mpotriva
cancerului de colon.
Gr\simile [i uleiurile
sunt alc\tuite din subunit\]i
numite acizi gra[i. Se [tie c\
gr\simile `n exces d\uneaz\
grav s\n\t\]ii, `ns\ `n canti-
tate moderat\ ajut\ la refa-
cerea ]esuturilor, la produ-
cerea hormonilor [i la asimi-
larea unor vitamine
Vitaminele, necesare [i
ele `ntr-o diet\ vegetarian\,
pot fi ob]inute din surse di-
verse: vitamina A din legu-
mele galbene, portocalii [i
ro[ii (morcovi, tomate), legu-
mele cu frunze verzi [i din
fructe (caise, piersici), vita-
mina B poate fi ob]inut\ din
cereale integrale, nuci, se-
min]e, legume verzi, un con-
sum de lactate [i ou\ ofer\
necesarul zilnic de vitamina
B12, vitamina D din mar-
garin\, lapte, br=nz\, unt,
vitamina C din fructe proas-
pete, cartofi [i legume cu
frunze verzi, vitamina E se
g\se[te `n cerealele integra-
le, uleiurile vegetale [i ou\le
de ]ar\, iar vitamina K din
cereale [i legume. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n); t\]ii de prevenire a can-
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. „ Audiograme (tonale,
tra]iei fiscale. medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 6 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
Teatrul Na]ional Prezentarea CD-ului multimedia
[i a volumelor: „Clipele vie]ii“,
Luni - Vineri „Vasile Alecsandri“
a Din programul Radio Trinitas a Sala Mare:
„Confesiuni“, „Articole“, „Portrete“,
„Mihai Ursachi `n amintirile con-
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni Ast\zi, 6 aprilie, ora 19.00:
pentru toat\ trebuin]a temporanilor“, antologie de Daniel
„Pesc\ru[ul“ de A. P. Cehov. Corbu; „Goana magilor. Poeme
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
a VIA}A CET|}II: Este mice, financiare, de interes M=ine, 7 aprilie, ora 19.00: „P\- postume [i `nsemn\ri despre
06.20 Cuvintele credin]ei prima emisiune `n format pentru ascult\tori. durea“ de A. Ostrovski. Regia: poezie; Ironia ontologic\ [i alte
06.35 Via]a Cet\]ii Muzica difuzat\ `n ca- Andrei Dimitrievici Andreev, Sce- eseuri“, prezint\ Daniel Corbu.
09.00 Sf. Liturghie
magazin din grila Radio nografia: Marfa Axenti.
drul magazinului matinal 13.00-14.00: Tipografia Mol-
10.35 Lumea de azi TRINITAS; este difuzat\ S=mb\t\, 8 aprilie, ora 19.00: dova - Lansarea volumelor: „Repu-
13.02 Atlas biblic zilnic, de luni pân\ sâm- este aleas\ `n deplin\ con- „Ivona, principesa Burgundiei“ de blica idio]ilor“ de Mihai Mocanu.
13.35 Bun\ dup\-amiaza!
cordan]\ cu specificul pos- A. Gombrowicz. Regia: Ovidiu La-
15.35 Lumini pentru suflet b\t\, `n intervalul orar z\r, scenografia: Rodica Arghir.
Prezint\ Aurel {tefanachi. „Filo-
16.00 Vecernia 06.35 - 09.00. Via]a Cet\]ii tului de radio TRINITAS, Sala Studio „Teofil V=lcu“ sofia noii economii“ de Bogdan
17.02 Cultural Express dar [i cu acela de „matinal“ Ast\zi, 6 aprilie, ora 18.00: „N\- {tefanachi, prezint\ prof. univ.
18.30 Actualitatea este magazinul matinal al dr. George Poede; „Cronicile Suhei
al emisiunii. Ilustra]ia mu- pasta“ de I. L. Caragiale. Universi-
18.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ postului de radio TRINI- tatea de Arte „George Enescu“, [i Bucovinei“ de Vasile Diaconu,
19.00 Pagini de folclor rom=nesc
TAS [i cuprinde informa]ii zicala a emisiunii are un rol clasa prof. Dionisie Vitcu, Gheor- prezint\ prof. univ. Ilie Dan, „Ma-
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) nagementul modern al compani-
20.02 Dialogurile TRINITAS utile pentru ascult\tori, ra- deosebit de important, a- ghe Marinc\.
M=ine, 7 aprilie, ora 18.00: ilor viticole“ de Constantin Delea-
20.35 Serata muzical\ portat la spa]iul orar de au- vând `n vedere cele dou\ „Dragoste la Vene]ia“, scenariu de nu, prezint\ prof. dr. Ionel Bostan.
21.35 Cuv=ntul care zide[te
22.00 Cantate Domino dien]\. Astfel, `n cuprinsul principii enun]ate anterior. commedia dell'arte `n regie colec- 15.00-15.30: Editura Sedcom
22.30 Biseric\ [i societate ei se reg\sesc informa]ii tiv\. Scenografia: Rodica Arghir, Libris - Lansarea lucr\rii „Marke-
mi[care scenic\: Dana Co[eru. ting public“ de vasile A.Munteanu,
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri meteo-rutiere, [tiri, repor- a ATLAS BIBLIC: Este o S=mb\t\, 8 aprilie, ora 18.00: prezint\ prof. univ. dr. Petre M=lco-
23.30 Iubi-Te-voi Doamne taje [i materiale de larg in- emisiune de 28 de minute, „Sf=r[itul lumii se am=n\“ de Aurel mete, conf. univ. dr. Petru Radu.
00.00 Lumini pentru suflet (r)
teres. Prioritate pe acest care se difuzeaz\ zilnic, `n Andrei. Regia: Irina Popescu 15.30-16.00: Editura Alfa -
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; Boieru, scenografia: Axenti Marfa. Lansarea romanului „Fiul meu.
Acatistul zilei spa]iu orar au materialele intervalul orar 13.02 - Duminic\, 9 aprilie, ora 18.00: Parabola apocalipsei ro[ii“ de
01.00 Atlas biblic (r) religioase, prin intermediul 13.30, [i `n reluare `ntre „Via]a mea sexual\“ de Cornel Dumitru Vacariu, prezint\ Liviu
01.30 Armonii de veghe George Popa. Regia: Cornel George
03.00 Biseric\ [i societate (r) c\rora se `ncearc\ o cât mai orele 01.00 - 01.30. ~n spa- Antonesei, Nicolae Panaite.
Popa, scenografia: Rodica Arghir. 16.00-17.30: Editura C.H.Beck
03.30 Memento muzical fidel\ reflectare a activi- ]iul acestei emisiuni, reali- - Lansarea volumului: „Ghidul
04.30 Dialogurile TRINITAS (r)
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r) t\]ii Bisericii Ortodoxe. O zatorii propun o incursiune Opera Na]ional\ Rom=n\ Studentului la Drept“, prezint\
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, pondere `nsemnat\ o repre- `n istoria Vechiului Testa- Duminic\, 9 aprilie, ora 18.30: autorii Cerasela Carp [i Drago[
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, zint\ [i materialele (repor- ment, prezentând oameni, „Elixirul dragostei“ - Oper\ comic\ Panainte.
19.30, 20.30, 21.30. `n dou\ acte de Gaetano Donizetti. 17.30-18.30: Editura Casa
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, tajele) sociale [i cele care fapte [i locuri cu semni- Radio - Prezentarea Colec]iei „Bi-
Orchestra, corul [i ansamblul
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 18.00,
20.00, 21.00.
con]in informa]ii econo- fica]ii deosebite. a de balet. Conducerea muzical\ - blioteca de poezie rom=neasc\“,
Corneliu Calistru, regia artistic\ - seria „Colec]ionarul de voci“: Ana
Anda T\b\caru-Hogea. Blandiana, „Un arhanghel mur-
dar de funingine“; George Bacovia
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje Casa C\r]ii „Rar“. Prezint\: {erban Axinte,
Liviu Antonesei.
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, Aprilie: Galeriile de Art\: Ex- 19.00: Sala Mare a Teatrului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf. pozi]ie de icoane de Costel Iftinchi, Na]ional „Vasile Alecsandri“ -
cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n cu titlul „Iart\-ne, Doamne!“ Spectacol de teatru „Pesc\ru[ul“
Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
de A.P. Cehov, cu invitarea gra-
noiri duhovnice[ti. tuit\ a tuturor expozan]ilor [i di-
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf.
fuzorilor de carte.
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\ tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 Centrul Cultural Francez
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD.
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu, 5-12 aprilie: „S\pt\m=na cafe-
Dintre obiective men]ion\m: Mu untele Tab bor , Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\,
Nazaret, Cana Galileii, Muuntele Fericirilor, Betleem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Informa]ii se pot ob]ine la: nelelor“: ~n 6 cafenele din ora[ vor
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieruusalim: Centrul de Pelerinaj avea loc spectacole, dezbateri, con-
Iviron, Filotheu [i multe altele.
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- „Sf. Parascheva“
~n Tesalonic pelerinii vor avea bu-
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
certe.
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- curia de a se `nchina la moa[tele Sf.
mânt, Hozeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa Palatul Culturii: T=rgul Na]ional Filarmonica de Stat „Moldova“
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\-
niloae“)
de Carte Librex 2006 M=ine, 7 aprilie 2006, ora
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
Tel: 0232.276.907; Fax: 5-9
9 apriiliie 2006 - Librex 2006 19.00: Concert cameral - Cvartetul
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867 - Prim\vara c\r]ilor la Ia[i. „Ad libitum“.
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: Program de vizitare:
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: miercuri-v vineri: 10.00-1
18.30 Teatrul pentru Copii [i Tineret
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro s=mb\t\: 10.00-1 19.30 „Luceaf\rul“
duminic\: 10.00-1 14.00.
Ast\zi, 6 aprilie 2006 Ast\zi, 6 aprilie, orele 10.00 [i
11.00-12.00: Sala „Henri Coan- 11.00, m=ine, 7 aprilie, orele 10.00
d\“, Colocviile de Literatur\ „Car- [i 11.30: „Povestea prostiei“.
tea [i c\rturarul `n tranzi]ie. Mir- Duminic\, 9 aprilie, ora 10.00:
cea Eliade `n documente inedite“. „Pe[ti[orul de aur“.
Conferen]iaz\ Florin C=ntec. Duminic\, 9 aprilie, ora 11.30:
12.00-13.00: Editura Princeps „Pr=slea cel voinic“. (A consemnat
Edit - Medalion Mihai Ursachi. Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fergus McPhail (s, r) 09:30 Best of cultural 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Iubire t=rzie (r)
08.00 Pe ce d\m banii? (r) 07.30 Lec]ia de englez\ 10:00 Muzic\ [i muzicieni Cu Mircea Badea * Ce se `nt=mpl\, doctore? 07.30 Peregrina (r)
08.50 Doar o vorb\ 08.00 CeZar [i tipar 10:30 R=nduiala 07.00 Observator 09.10 Omul care aduce cartea 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
s\-]i mai spun (r) 09.00 Omul `ntre soft [i moft 11:00 Prin muzeele lumii Cu Simona Gherghe 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 09.30 Cum s\ nu ne 11:30 Cultura.doc *istorie [i Vlad Ionescu 10.00 O pacoste de maimu]\ 11.30 St\p=na destinului (r)
10.00 Cealalt\ Românie `mbr\c\m (doc., r) 12:00 Jurnalul cultural 08.00 Canalul de [tiri (comedie, SUA, 1980) 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
11.00 Iart\-m\! (r) 10.00 Tonomatul DP2. 12:15 Arhiva de serviciu Cu Ovidiu Uscat, 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 13.30 P\durea blestemat\ (s)
12.30 Profesioni[tii (r) Prezint\ {tefan Lungu 12:20 Cite[te cu mine! Constantin Trofin, 12.30 Te vezi la {tirile PRO Cu: Edith Gonzalez,
13.30 Club Disney (d.a.) 11.30 V=n\torii de comori (s) 12:25 Istoria cuvintelor Eva [i Roxana TV (r) Gabriel Soto
14.00 Jurnalul TVR 12.20 Vorba lui Jim (s) rom=ne[ti 10.00 ~n gura presei (r) 13.00 {tirile PRO TV 15.30 Iubire t=rzie (s)
14.30 Cory [i restul lumii (s) 12.45 Pasiuni (s) 12:30 Simeza mae[trilor 11.00 Concurs interactiv 13.30 Istoria dup\ Cu: Laura Flores
15.20 Celebrit\]ile timpului t\u 14.00 Fergus McPhail (s) 13:00 Revolta clasicilor 12.00 Xena (s) Steven Spielberg 16.30 Peregrina (s)
15.30 Akzente 14.30 Aventurile lui Tarzan (s) 13:30 Plus/minus arta 13.00 Observator (dram\, SUA, 2002, Cu Africa Zavala
17.00 M=ndrie [i prejudecat\ (s) 15.00 ~mpreun\ `n Europa 14:25 Jurnalul cultural 13.45 Ziua judec\]ii (r) partea a VIII-a) 17.20 Re]eta de Acas\
18.00 Bun de cart `nainte, 16.00 Jurnalul TVR 14:30 Concert de pr=nz 15.30 Vivere (s) 15.30 Familia Bundy (s) 17.30 Pove[tiri adev\rate
Maria! 16.30 Tribuna partidelor... 15:30 Music flash Cu Edoardo Costa 16.00 T=nar [i nelini[tit (s) Cu Drago[ St\nescu [i
18.20 Jobbing 17.00 Lec]ia de englez\ (r) 16:00 Best of cultural 16.00 Observator 17.00 {tirile PRO TV Ioana Maria Moldovan
18.50 Doar o vorb\ 17.30 Zoom/2 16:30 Legende `ndep\rtate 16.45 Rezervat V.I.P. 17.45 Teo 18.25 Vremea de Acas\
s\-]i mai spun! 18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 17.30 9595 - Te `nva]\ 19.00 {tirile PRO TV 18.30 Marilyn (s)
17:00 Pitica ro[ie
19.00 Jurnalul TVR 18.30 V=n\torii de comori (r) ce s\ faci. Cu dr. 20.30 Psihologie criminal\ 19.30 La Tormenta (s)
17:30 Cartea
* Sport * Meteo 19.30 Vorba lui Jim (s) Cristian Andrei (thriller, Canada, 2005) Cu: Natasha Klauss
18:00 Prin muzeele lumii
20.15 Prim-plan. Prezint\ 20.00 ~napoi la m\tur\ (doc.) 18.50 Extragerea Joker [i Cu: Alexandra Paul , 20.30 Lacrimi de iubire (s)
18:30 Cultura.doc Super Loto 5/40 Cu: Elvira Deatcu,
Dan Turturic\ 20.30 Bugetul meu *[tiin]ele p\m=ntului William R. Moses,
21.10 Duel `n Pacific 21.00 Bazar 19.00 Observator Gary Hudson Lucian Viziru, Ioana
19:00 Kultúra Ginghin\, Dan
(dram\, SUA, ‘68) 21.30 Ora de [tiri Cu Sandra Stoicescu 22.15 La bloc (s)
19:30 Arhiva de serviciu [i Lucian M=ndru]\ Cu: Tili Nicolae, Bordeianu
R: John Boorman. 22.30 Iubirea unei femei
Cu: Lee Marvin, 19:35 Cite[te cu mine! 20.30 Animat Planet Drago[ Mo[tenescu, 21.30 C=ntec de iubire (s)
(dram\, Italia, ‘04, p. I)
Toshiro Mifune Cu: Monica Guerritore, 19:40 Istoria cuvintelor 21.00 Gogomanii Dana Rogoz Cu: Lucero, Fernando
23.00 Celebrit\]ile timpului t\u Enzo de Caro, Valeria rom=ne[ti (divertisment) 23.00 {tirile PRO TV Colunga, Daniela Romo
23.10 Cultura libre Cavalli 19:45 Sf=r[itul nop]ii 22.00 Secretul Mariei (s) * Dinastia Campionilor 23.30 St\p=na destinului (s)
00.00 Jurnalul TVR 00.20 Desene animate: 21:10 Secolul muzical Cu: Ioan Isaiu, 00.00 CSI: Miami (s) Cu Cu: Leonardo Vieira,
00.20 TVR 50 Futurama (12) 21:30 Inapoi la argument Anemona Niculescu, David Caruso Susana Vieira a
02.15 Jurnalul TVR 00.50 Jurnalul Euronews 22:20 Simbolica Dana Magdici, Toma 01.00 Familia Bundy (s)
03.20 Ostaticii 01.05 V=n\toare de recom- 22:30 Jurnalul cultural D\nil\, Oana S=rbu 01.25 Omul care aduce cartea Legend\:
(thriller, Canada, ‘88) pense (s) 22:45 Arhiva de serviciu 23.00 Observator 01.30 {tirile PRO TV
Cu: David Warner, 02.00 Tocuri `nalte 22:50 Cite[te cu mine! 00.00 Riscuri asumate 02.30 ProVest (r) [tiri
Michael Ironside, (dram\, coprod., ‘91, r) 22:55 Istoria cuvintelor (dram\, SUA, ‘86) 03.30 Apropo TV (r) film artistic
Kate Vernon a 03.50 Mo[tenitoarea (s) a rom=ne[ti a Cu: Brian Dennehy a 04.30 Icstrim tivi (r) a
 TIMP LIBER Joi, 6 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Ciorb\ de cartofi amestec\. Când f\ina este Pr\jitur\ cu mere
g\lbuie, se stinge rânta[ul cu
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
1 morcov, 2 p\trunjei, ½ ap\, amestecând mereu. Se 300 gr zah\r, 250 ml ap\,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
]elin\, 8 cartofi, 2 linguri adaug\ ceapa t\iat\ solzi[ori, 100 ml ulei, 250 gr f\in\, 6
f\in\, 3 linguri ulei, 2 cepe, boiaua de ardei [i se toarn\ `n mere, 3 plicuri zah\r vanilat,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI p\trunjel verde, leu[tean, coaj\ de l\mâie, 1 linguri]\
ciorb\ amestecând mereu.
boia dulce de ardei, sare, Când sunt fier]i, se pun bicarbonat de sodiu.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, piper, 3 l ap\.
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, cartofii [i verdea]a tocat\
m\runt. Merele se cur\]\ de coaj\ [i
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|
Zarzavatul se cur\]\, se se rad pe r\z\toare. Se
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU spal\, se taie [i se pune `n ap\ amestec\ cu zah\rul [i se las\
Foto: „NONY“ rece la fiert. Dup\ 30 de Salat\ de ciuperci 3 ore, apoi se storc. Se bat cu
Tehnoredactare: Lucian APOPEI minute se adaug\ cartofii zah\rul, apa, uleiul [i f\ina.
cur\]a]i, sp\la]i [i t\ia]i `n 500 gr ciuperci conservate, Se adaug\ bicarbonatul stins
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
cuburi mici [i sare. 3 linguri ulei, 1 linguri]\ o]et, cu zeama de l\mâie, sare,
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Se las\ s\ fiarb\ [i `ntre sare, piper, m\rar. zah\rul vanilat [i coaja de
timp se face un rânta[ din f\i- l\mâie. Se adaug\ merele, se
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE n\ [i ulei: `ntr-o tigaie `ncins\ Ciupercile se taie felii [i amestec\ bine [i se r\stoarn\
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U se pun 100 ml ulei la `ncins [i peste ele se adaug\ uleiul, `n tava uns\ [i tapetat\ cu
Consilier juridic: Ana MANEA când este fierbinte se adaug\ sarea, piperul [i m\rarul to- f\in\. Se coace la foc potrivit
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2 dou\ linguri de f\in\ [i se cat m\runt [i se amestec\. [i se taie rece. a
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 4 5 9 2
ISSN 1841-141X 9 5 1
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
3 6 9
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
6 7 4 3
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 8
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 7 2 1 5
6 4 8
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate 7 8 6
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
8 6 7 3
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
Sudoku este
6 9 1 4 2 3 8 5 7
A.F. HLIHOR LUMINI}A
PRODUC|TOR AUTORIZAT
RATP Ia[i un fel de rebus,
dar numai cu
cifre, de la 1 la 7 5 3 8 6 9 4 2 1
9. Jocul a fost 4 8 2 5 7 1 6 3 9
cu sediul `n Ia[i str. Silvestru nr. 5, lansat [i pe In-
organizeaz\ pe data de 10.04.2006 - orele 10.00 ternet [i s-a 1 2 9 3 8 6 5 7 4
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de r\sp=ndit cu
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, concurs `n vederea ocup\rii succes `n Sta- 3 6 7 9 4 5 1 8 2
tele Unite, No-
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI a 8 posturi de controlor vehicule ua Zeeland\ [i 8 4 5 2 1 7 3 9 6
Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. Rela]ii se pot ob]ine la Serv. Management Marea Brita- 9 7 8 1 3 4 2 6 5
Contact: Resurse Umane - tel. 0332404709. nie este deja 5 3 4 6 9 2 7 1 8
considerat un
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 2 1 6 7 5 8 9 4 3
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos ANUN} de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586
V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, SD, pre] `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. 9, ap. p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. 57. F\r\ agen]i. Telefon 0232/411.988 de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor:
Cangurul gri
09:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor:
Cangurul gri
10:00 Du[mani de moarte
11:00 Super-felinele din
Kalahari
12:00 Real?: Mon[trii din
lacuri
13:00 ~n c\utarea avionului
de vân\toare
14:00 Prinderea crocodilului
uciga[
15:00 Du[mani de moarte
16:00 Super-felinele din
Kalahari
17:00 D-ale maimu]elor:
Episodul 13
17:30 D-ale maimu]elor:
Episodul 14
18:00 Conspira]ia haremului
19:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor:
Cangurul gri
19:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor:
Cangurul gri
20:00 Prinderea crocodilului
uciga[
21:00 ~n c\utarea avionului
de vân\toare
22:00 Sex s\lbatic: Libido
23:00 Fa]a `ntunecat\ a
hipopotamilor
00:00 Clipe de co[mar:
Vulcanul St. Helens
01:00 Sex s\lbatic: Libido
02:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor:
Cangurul gri a
07.00 Totul despre: Controlul
Traficului Aerian
07.50 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 8
08.40 Cum s-au construit:
Arcade
09.10 Universul se dezv\luie
10.00 Ghid: Câinii
10.55 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 8
11.45 Cum s-au construit:
Apari]ia o]elului
12.10 Misterul penei de di-
nozaur
13.00 Totul despre: Controlul
Traficului Aerian
13.50 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 8
14.40 Cum s-au construit:
Arcade
15.10 Universul se dezv\luie
16.00 Ghid: Câinii
16.55 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 8
17.45 Cum s-au construit:
Apari]ia o]elului
18.10 Misterul penei de di-
nozaur
19.00 ~n lumea avia]iei
19.50 Marea `ntrebare
20.15 Inventatorii: Kramer
20.40 Chimie culinar\:
Fructele & legumele
21.10 Marte: Misiunea con-
tinu\
22.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Tornade a
07.00 Cei mai boga]i oameni 10.00 C\l\torii: California 09.00 Mo[ia mangustelor: 10.00 Egipteni celebri:
din Europa: Cum `[i 10.55 C\l\torii `n duet - Devotamente `mp\r]ite Tutankhamon
câ[tig\ unii existen]a Europa de Est: 09.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 10.55 Enigma asiatic\: ~ntâl-
08.00 Marile misiuni ale SAS: Bratislava, Slovacia Rezerva]ia Na]ional\ niri ciudate
Eliberarea ambasadei 11.20 Trasee: Canalul Kennet East Tsavo 11.50 Câmpuri de b\t\lie: El
Iranului & Avon 10.00 Via]a mamiferelor: Alamein (Partea `ntâi)
08.30 Marile misiuni ale SAS: 11.50 Lonely Planet: Hoinar C\]\r\tori sociali 12.45 Câmpuri de b\t\lie: El
Recucerirea Insulelor prin lume: Sydney 11.00 Vân\torul de crocodili: Alamein (Partea a
Falkland 12.45 Jurnal de cazino: Imagini bestiale cu pui doua)
09.00 Confrunt\ri [i fiare vechi de animale
Marele joc de poker 13.40 Comori pierdute ale lu-
10.00 Confruntarea fiarelor: 13.10 Str\zile lumii: Champs 12.00 Poli]ia veterinar\ din mii vechi: Stonehenge
Lupul contra pumei Elysées, Paris Detroit: Cruzime pre- 14.35 Vân\torii de fantome
11.00 Ma[ini extreme: Euforia 13.40 Pe [ine: Valea Severn meditat\ 15.05 Un secol modelat de
adrenalinei 14.05 Vehicule off-road: 13.00 Salva]i animalele: ep. 23 r\zboaie: episodul 6
12.00 S-a n\scut o motoci- Provoc\ri off-road 13.30 Cele mai nostime ani- 16.00 Egipteni celebri:
clet\: Triumph 14.35 Cutia cu mirodenii: Bali male din lume: ep. 1 Tutankhamon
13.00 Cei mai boga]i oameni 15.05 Lonely Planet: Hoinar 14.00 Vie]uitoare uluitoare 16.55 Enigma asiatic\: ~ntâl-
din Europa: Cum `[i prin lume: Sydney 14.30 Parcul maimu]elor: ep. 5 niri ciudate
câ[tig\ unii existen]a 16.00 C\l\torii: California 15.00 Vân\torul de crocodili: 17.50 Câmpuri de b\t\lie: El
14.00 Marile misiuni ale SAS: 16.55 C\l\torii `n duet - Tigrii din Golful Rechinilor Alamein (Partea `ntâi)
Eliberarea ambasadei Europa de Est: 16.00 Via]a mamiferelor: 18.45 Câmpuri de b\t\lie: El
Iranului; Recucerirea Bratislava, Slovacia C\]\r\tori sociali Alamein (Partea a
Insulelor Falkland 17.20 Trasee: Canalul Kennet 17.00 Miami - Poli]ia ani- doua)
15.00 Confrunt\ri [i fiare & Avon malelor: ep. 10 19.40 Comori pierdute ale lu-
vechi: episodul 12 17.50 Lonely Planet: Hoinar 18.00 Salva]i animalele: ep. 24 mii vechi: Stonehenge
16.00 Cum se fabric\ prin lume: Sydney 18.30 SOS Animalele: ep. 13 20.35 Vân\torii de fantome:
17.00 Curse: Foose's '69 18.45 Jurnal de cazino: 19.00 Vie]uitoare uluitoare Fantomele din castelul
18.00 O prad\ mortal\: Marele joc de poker 19.30 Cele mai nostime ani- Leslie
Ceasul tic\ie 19.10 Str\zile lumii: Champs male din lume: ep. 2 21.05 Un secol modelat de
19.00 Ma[ini extreme: La ver- Elysées, Paris 20.00 Mo[ia mangustelor: Cel r\zboaie: episodul 6
tical\ 19.40 Pe [ine: Valea Severn bun, cel r\u [i cel dis- 22.00 Egipteni celebri:
20.00 Vân\torii de mituri 20.05 Vehicule off-road: perate Tutankhamon
21.00 Motociclete americane Provoc\ri off-road 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 6 22.55 Enigma asiatic\: ~ntâl-
22.00 Cei mai boga]i oameni 20.35 Cutia cu mirodenii: Bali 21.00 Câinii din celule: Toledo niri ciudate
din Europa: Cum `[i 21.05 Lonely Planet: Hoinar 22.00 Poli]ia animalelor: ep. 9 23.50 Câmpuri de b\t\lie: El
câ[tig\ unii existen]a prin lume: Sydney 23.00 Poli]ia veterinar\ din Alamein (Partea `ntâi)
23.00 Pompierii americani 22.00 C\l\torii: California Detroit: Via]\ de câine 00.45 Câmpuri de b\t\lie: El
00.00 Ma[ini pe alese: Suzuki 22.55 C\l\torii `n duet - 00.00 Poli]ia animalelor: Alamein (Partea a
SJ410 a Europa de Est a Singuraticul a doua) a
16 Joi, 6 aprilie 2006
„Cred c\ mie Dumnezeu mi-a pus `n m=n\ bidineaua“
a Povestea b\c\uanului Ion M\ric, un tractorist, ajuns unul dintre cei mai valoro[i
pictori naivi rom=ni a ~n scara blocului `n care locuie[te totul este pictat a „Se mai `nt=mpl\
s\-i vin\ c=te o idee [i se treze[te cu noaptea-n cap, iese pe balcon [i picteaz\“ a
Pictorul Ion M\ric locuie[-
te `n Bac\u, pe strada Radu
Negru. „Este un bloc ce are `n
fa]\ trei brazi“, m\ anun]ase
artistul la telefon. Am intrat
la nr. 9. O adres\ ca oricare
alta. ~ns\ plin\ de surprize!
Pentru c\ `n scara blocului to-
tul era pictat. De la panoul
electric p=n\ `n tocul u[ilor de
la fiecare apartament, totul
`nsuma zeci de imagini suge-
r=nd natura cu farmecul ei
aparte. Culoare [i via]\ nu
doar la un singur etaj, ci p=n\
la ultimul. Am urcat fascinat
p=n\ la etajul trei, unde un
t=n\r, cu un cercel `n ureche
[i p\rul gelat, fuma lini[tit
din ]igar\. ~ntrebat ce p\rere
are despre decorul din jur, a
r\spuns calm: „Nu-mi place.
E prea copil\resc!“. L-am `n-
trebat dac\ [tie unde locu-
ie[te Ion M\ric. A dat din
umeri. La ultimul etaj era o
singur\ u[\ pe care nu ap\-
rea `nscris numele familiei.
Am sunat [i, `n c=teva se-
cunde, a ap\rut eroul.
„Am vrut s\ ne rupem
de atmosfera
sufocant\ a unui bloc“
Nu s-a ar\tat surprins
c=nd m-a v\zut mirat de cele
`nt=lnite pe casa sc\rii. Nu e-
ram primul care aveam ceva
de spus `n fa]a unei asemenea
priveli[ti. M-a l\murit c\ a
pictat totul `n urm\ cu 25 de
ani. „Am vrut s\ ne rupem de
atmosfera sufocant\ a unui
bloc. To]i vecinii au contribuit
la aceste desene. Doar a[a le-a
fost mai u[or s\ `n]eleag\ [i
s\ aprecieze valoarea acestei
munci“, ne-a explicat M\ric.
Am aflat c\, tot pe peretele
din scar\, fusese o lucrare de
dimensiuni mai mari, cu
{tefan cel Mare [i Daniil Si-
hastru. A disp\rut `ntr-o
diminea]\ cu totul. „Au luat [i
cuiele“, ne-a spus pictorul.
REPORTAJ
Am trecut de la povestea
sc\rii vopsite la povestea vie-
]ii celui care din tractorist a
devenit unul dintre cei mai
importan]i arti[ti plastici na-
ivi rom=ni. A[ezat pe un sc\u-
nel, l=ng\ balcon, sau, mai bi-
ne zis, l=ng\ atelierul de crea-
]ie, ne-a povestit. „Cred c\ mi-
e Dumnezeu mi-a pus `n m=-
n\ bidineaua. Mi-a pl\cut s\
pictez dintotdeauna. ~n clasa
a doua, prin '52-'53, desenam
reproduceri din diferite c\r]i.
~n 1964, am terminat [coala
profesional\, dup\ care m-am
angajat `n agricultur\, pentru
c\ meseria mea de baz\ este
cea de tractorist. Noaptea aram,
ziua treieram“, ne-a povestit el.
„Eram cel mai `n
v=rst\ dintre elevi“
Chemat `n armat\, `n
1966, a fost decis ca apoi s\
nu mai revin\ `n agricultur\.
„Am dat bir cu fugi]ii“, a spus
el. {i s-a angajat la Combi-
natul de Prelucrare a Lemnu-
lui (CPL), unde a lucrat ca
maistru tehnolog din 1967
p=n\ `n 2000, adic\ p=n\ la
pensionare. Pentru c\ pasi-
unea pentru pictur\ nu s-a
stins, `ntre 1967 [i 1973, a ur-
mat trei ani de pictur\ [i trei
La Bac\u pictorul Ion M\ric locuie[te `ntr-un apartament
de grafic\ la clasa lui Ilie
Boca, dup\ care, `ntre 1976 [i pe strada Radu Negru, unde [i-a amenajat `n balcon un atelier,
continu=nd s\ picteze [i s\ aib\ grij\ de porumbeii din pod
1980, a absolvit Liceul de Arte
Plastice din Bac\u, la clasa
lui Gheorghe Velea. „Eram cel „Se treze[te cu `ntr-o livad\ cu portocali `n- pr\p\d ultima oar\“, ne-a ex-
flori]i. Am b\ut [i vin de por- plicat M\ric. C=t prive[te pic-
mai `n v=rst\ dintre elevi [i noaptea-n cap, iese pe
trebuia s\ `nv\] pentru a nu tocale, f\cut de mine. Dup\ turile, acestea nu ies din cas\,
[antier am lucrat `ntr-un spi-
m\ face de r=s `n fa]a colegilor balcon [i picteaz\“ tal din Tel Aviv. F\ceam de
p=n\ c=nd nu sunt analizate
mai tineri. Umblam cu c\r]ile de ochiul critic al Niculinei,
Dup\ 1990, ca mul]i al]i toate. Reparam u[i, yale, so]ia sa. „Ea `mi prive[te
dup\ mine la serviciu pentru chiuvete, adic\ tot ce se
a mai `nv\]a. «M\ric, ai grij\ rom=ni, a plecat la munc\ `n lucr\rile [i-mi sugereaz\ un-
strica. Eram me[terul spi-
ce faci [i `nva]\, c\ trebuie s\ Israel, unde a lucrat 22 de de ar mai trebui s\ mai adaug
talului“, ne-a povestit Ion
fii exemplu pentru colegii t\i», luni, dintre care jum\tate pe ceva. Este primul meu critic“,
M\ric. Ca orice bun cre[tin, ne-a spus M\ric. „Nu fac
`mi spunea profesoara. Pe a- un [antier, jum\tate `ntr-un
pictorul b\c\uan nu a negli- nimic. ~ncerc s\ fiu sincer\ cu
tunci nu o agream pentru lu- spital. „{antierul era undeva jat locurile sfinte. „Am vizitat
crurile astea. Acum, c=nd o v\d l=ng\ Tel Aviv. Dormeam `n- el [i `i spun ce cred c\ m\ de-
[i Betleemul, [i Ierusalimul, ranjeaz\ la o lucrare sau al-
pe strad\, strig dup\ ea [i o sa- tr-o livad\ de portocali. E de- dar dup\ aproape doi ani m-
lut“, ne-a m\rturisit artistul. osebit s\ te treze[ti diminea]a am `ntors acas\. Cele 22 de ta“, ne-a l\murit so]ia. Nicu-
luni mi-au fost suficiente“, lina M\ric este `ns\ [i pre-
ne-a l\murit el. paratorul p=nzelor artistului,
La Bac\u, s-a retras `n mai ales c\, dup\ 36 de ani de
apartamentul din strada Ra- c\snicie, s-a obi[nuit `n ipos-
du Negru, unde a continuat s\ taza de consoart\ de artist.
picteze [i s\ aib\ grij\ de po- „L-a `nceput mi-a fost greu,
rumbeii din pod. „Am mai dar `n timp s-a rezolvat. Bine-
mul]i porumbei sus, `n pod. `n]eles c\ se mai `nt=mpl\ s\-i
Diminea]a vin [i-mi bat `n vin\ c=te o idee [i se treze[te
geam s\ le dau m=ncare. M\ cu noaptea-n cap, iese pe bal-
mai joc cu ei, dar nu-i aduc `n con [i picteaz\“, ne-a dest\i-
cas\ pentru c\ mi-au f\cut nuit ea. (Constantin MAXIM)
 Vineri,
7 aprilie 2006
www.ziarullumina.ro
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul info@ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul Tel. 0232/406224,
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 91 (381) Anul II Fax 0232/406225

Trinitas – editura `n
Ra]ionalitate
PAGINILE 4-5

care Sf=nta Treime

[i mister

PAGINA 16
lucreaz\ prin oameni
`n univers
pentru oameni

Imnul Eliber\rii a Imnul Acatist al Maicii Domnului este unul dintre cele mai frumoase [i des folosite
A AP|RUT
`n Biseric\ a Compus `n inima Imperiului Bizantin, s-a r\spândit pretutindeni, devenind
un etalon imnografic a Numeroase alte acatiste au fost alc\tuite dup\ modelul s\u, a[a cum se
`ntâmpl\ [i `n prezent a Ast\zi, `n biserici se oficiaz\ cu solemnitate Utrenia (slujba de diminea]\)
zilei de sâmb\t\, `n cadrul c\reia are loc citirea Acatistului `n `ntregime a PAGINILE 8-9

Lumina de Duminic\ nr. 2 (26)

~n num\rul din 9
aprilie al Luminii de
Duminic\ pute]i citi:
- un interviu cu p\rintele
Teofil P\r\ian, cunoscutul duhov-
nic de la M=n\stirea S=mb\ta,
despre problemele vremii noastre
v\zute cu al]i ochi;
- dezbaterea „Are Rom=nia
nevoie de o pres\ cre[tin\?“, de
unde ve]i afla care sunt avantajele
ale presei cre[tine. a

B\sescu
regret\ sincer
c\ l-a numit
pe T\riceanu
prim-ministru
PAGINA 7

O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
POZA ZILEI Vinul se scumpe[te `nainte de S\rb\tori aprilie a acestui an,
Produc]ia sc\zut\ din la cea de-a III-a edi]ie a dat\ care este procentul“, a s\pt\m=nalul
cauza vremii nefavorabile Concursului Interna]ional spus Ovidiu Gheorghe.
din 2005 va determina
scumpirea vinului `nainte
de Pa[te, a declarat ieri,
de vinuri.
„Vremea nefavorabil\ a
determinat sc\derea dra-
Reprezentan]ii produc\-
torilor de vinuri estimeaz\
totu[i c\ vinurile cu denu-
LUMINA DE
pentru Rompres, directorul
general al Patronatului Na-
matic\ a produc]iei [i, de
aceea, vinul se va scumpi cel
mire de origine controlat\ s-
ar putea scumpi cu circa
20% `n 2006, iar vinurile de
DUMINIC|
]ional al Viei [i Vinului mai probabil `nainte de
(PNVV), Ovidiu Gheorghe, Pa[te, dar nu [tim deocam- mas\, cu 25%. a apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
Pensiile pe aprilie vor ~n PAGINA 10, un
veni `nainte de Pa[te concurs organizat de
Reprezentan]ii Casei Na]ionale de Pensii [i
Alte Drepturi de Asigur\ri Sociale [i cei ai LUMINA DE
Po[tei Rom=ne au decis s\ modifice, `n luna
Pre[edintele Rom=niei, Traian B\sescu, a
efectuat ieri prima mutare a partidei de [ah
aprilie, graficul de achitare a pensiilor [i a al-
tor drepturi de protec]ie social\, astfel `nc=t
DUMINIC|
dintre Dieter Nisipeanu [i Veselin Topalov, popula]ia s\ `[i primeasc\ banii p=n\ pe data
pion la e4, din cadrul meciului „Confruntarea de 21 aprilie, `nainte de S\rb\torile Pascale,
marilor mae[tri“ ce se desf\[oar\ `ntre cam- informeaz\ Po[ta Rom=n\. Meteo

U
pionul european [i cel mondial la Bucure[ti Pensiile acordate fostelor cadre militare se
vor achita `ncep=nd cu 10 aprilie, `n timp ce
(6-9 aprilie). „Am fost instruit s\ mut 2 p\-
pensiile de asigur\ri sociale de stat, pensiile Precipita]ii
tr\]ele pionul din fa]a regelui“, a spus Traian
B\sescu, care a ad\ugat c\ [tie s\ joace [ah
pentru agricultori, ajutoarele sociale etc. se maxima 7 °C
vor pl\ti, tot la domiciliul beneficiarilor, minima 2 °C
mai bine dec=t al]i politicieni. a
`ncep=nd cu 12 aprilie. a sursa: www.intellicast.com
2 Vineri, 7 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXXIV)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n R\s\rit,
`n secolele XI-XV (I)
P\str\toare fidel\ a
tradi]iei, Biserica R\s\ritu-
lui nu a schimbat nimic din
principiile dogmatice ale
cultului [i vie]ii cre[tine. De
aceea, chiar dac\ existau
Biserici autocefale [i deci se
foloseau limbi diferite `n
cult, Bisericile din R\s\rit
au p\strat unitatea
`nv\]\turii dogmatice [i a
cultului, spre deosebire de
Bisericile din Apus, unde,
`nl\turându-se specificul
fiec\reia, s-a c\utat, `n
aceast\ perioad\, s\ se im-
pun\ tuturor misa roman\,
oficiat\ `ntr-o singur\ limb\
- latina. Centralizarea ad-
ministrativ\ a Bisericii
Romano-Catolice, cu pre-
ten]ia excesiv\ de dominare,
va da vie]ii liturgice o
`nf\]i[are deosebit\ fa]\ de
Biserica R\s\ritului [i drept
consecin]\, stilul vie]ii [i a
piet\]ii a diferit `n Apus [i
R\s\rit. ~n Apus, `n aceast\
perioad\ `n care `mpreju-
r\rile externe au fost mai
prielnice, vom descoperi mai
mult fast `n cult, dar [i ex-
cese [i devieri mai mari.
Singurele schimb\ri `n cult
pe care le `nregistreaz\
Biserica Ortodox\ se refer\
la uniformizarea ultimelor
am\nunte de ritual [i de
zugr\vire a bisericilor, la in-
troducerea unor s\rb\tori noi
[i la explicarea unor mo-
mente sau rânduieli liturgice.
~n Biserica Ortodox\ s-a
generalizat acum folosirea
exclusiv\ a celor trei Sfinte
Liturghii pe care le avem [i
ast\zi: a Sfântului Ioan
Gur\ de Aur, a Sfântului
Vasile cel Mare [i a
Darurilor mai `nainte
sfin]ite sau a Sfântului
Grigorie Dialogul. ~n cultul
Bisericii au existat mai
multe liturghii, `ns\ doar
acestea trei s-au generali-
zat. Astfel, `n jurul anului
1200, canonistul Theodor
Balsamon († 1205) afirma
c\ nu demult `ncetase s\ se
mai s\vâr[easc\, la 23 oc-
tombrie, `n Patriarhia Ieru-
salimului, Liturghia Sfântu-
lui Iacob, iar `n Biserica
Alexandriei Liturghia Sfân-
tului Marcu. ~ns\ am\nun-
tele `n leg\tur\ cu data
s\vâr[irii Liturghiei Sfân-
tului Vasile cel Mare `nc\
nu se fixaser\ definitiv, cel
pu]in `n Biserica Rus\. Pe
la anul 1390, mitropolitul
Ciprian afirm\ c\ aceast\
liturghie se s\vâr[e[te din
duminica a doua a Postului
Mare pân\ `n duminica a
cincea, [i `n ajunul Cr\ciu-
nului [i a Pa[tilor, deci `n
Duminica Ortodoxiei, prima
duminic\ din Postul Mare,
se credea c\ este mai potri-
vit\ Liturghia Sfântului
Ioan Gur\ de Aur.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cum s\ lucrezi
împreun\ cu Hristos
La Chilii tr\ia un b\trân
pe nume Apollo. Ori de câte
ori cineva îi cerea un ajutor,
el mergea cu bucurie, zi-
când: „Ast\zi lucrez cu Hris-
tos pentru sufletul meu. A-
ceasta va fi plata mea“. (Pa-
teric, edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Cel f\r\ de p\cat s\ arunce primul piatra
„{i fariseii [i c\rturarii au
adus la El (Iisus) pe o femeie,
prins\ `n adulter [i, a[ezând-o
`n mijloc, au zis Lui: «~nv\]\to-
rule, aceast\ femeie a fost prin-
s\ asupra faptului de adulter;
iar Moise ne-a poruncit `n Lege
ca pe unele ca acestea s\ le uci-
dem cu pietre. Dar Tu ce zici?».
{i aceasta ziceau, ispitindu-L,
ca s\ aib\ de ce s\-L `nvinuias-
c\. Iar Iisus, plecându-Se `n jos,
scria cu degetul pe p\mânt. {i
st\ruind s\-L `ntrebe, El S-a ri-
dicat [i le-a zis: «Cel f\r\ de p\-
cat dintre voi s\ arunce cel din-
tâi piatra asupra ei». Iar\[i ple-
cându-Se, scria pe p\mânt. Iar
ei auzind aceasta [i mustra]i fi-
ind de cuget, ie[eau unul câte u-
nul, `ncepând de la cei mai b\-
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Uneori, cer[etoria este o form\ de furt
Ieri mi-a
ai spus c\ delapida -
rea, ca [i neplata impozitelor,
ca [i `nsu[irea unor bunuri
din avutul statului sunt p\ca -
te [i contravin poruncii de a
nu fura. Mai ai [i alte surprize
legate de aceast\ porunc\?
Da, mai sunt „surprize“, `n
sensul c\ multe lucruri pe ca-
re obi[nuim s\ le facem sau
le consider\m deja intrate `n
normalul vie]ii, `n timp ce ele
sunt, dimpotriv\, lucruri o-
prite de `nv\]\tura Bisericii.
De exemplu, atunci c=nd ci-
neva profit\ de faptul c\ o
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Caliopie (denie,
Acatistul N\sc\toarei
de Dumnezeu)
Acest sfânt mucenic a tr\it
la sfâr[itul secolului al III-lea
[i `nceputul secolului al IV-lea,
[i era originar din Perga Pam-
filiei. Când s-a declan[at per-
secu]ia `mpotriva cre[tinilor,
s-a dus nechemat la guverna-
torul Maxim [i a m\rturisit c\
este cre[tin. ~ndat\ a fost
legat [i b\tut cu plumb, `ntins
pe o roat\ [i ars, apoi a fost `n-
temni]at. Mama sa a `mp\r]it
toat\ averea s\racilor, i-a eli-
berat pe robi, `n num\r de
cinci sute [i cincizeci, [i `m-
preun\ cu ei s-a al\turat lui
Caliopie, cântând slav\ lui
Dumnezeu. Sfântul a fost o-
sândit s\ fie r\stignit cu capul
CALENDARUL ZILEI
trâni [i pân\ la cel din urm\, [i
a r\mas Iisus singur [i femeia,
stând `n mijloc. {i ridicându-Se
Iisus [i nev\zând pe nimeni de-
cât pe femeie, i-a zis: «Femeie,
unde sunt pârâ[ii t\i? Nu te-a
osândit nici unul?». Iar ea a zis:
«Nici unul, Doamne»». {i Iisus
i-a zis: «Nu te osândesc nici Eu.
Mergi; de acum s\ nu mai p\c\-
tuie[ti».“ (Ioan 8, 3-11)
***
Fragmentul evanghelic de
ast\zi prezint\ o judecat\ cu
dou\ fe]e: una a judec\]ii f\cute
de oameni [i alta f\cut\ de
Dumnezeu. Se spune c\ diavo-
lul are leac pentru to]i. Astfel,
pân\ s\ p\c\tuie[ti, el `]i spune
persoan\ are nevoie de bani
[i-i `mprumut\ cu dob=nd\
exagerat\, acest fapt con-
travine poruncii „s\ nu furi“.
Explica]ia este c\, de[i nu-i
un furt pe fa]\, faptul c\ acel
cineva profit\ de nevoia ce-
luilalt este un lucru necre[-
tinesc. Iat\ [i celelalte p\cate
care `ncalc\ aceea[i porunc\:
specula (a vinde lucruri abso-
lut necesare traiului cu adaos
comercial foarte mare), opri-
rea pl\]ii lucr\torilor (pentru
c\ asta `nseamn\ c\ furi de
la cei mai s\raci ca tine), mi-
`n jos chiar `n Vinerea Mare.
Dup\ ce l-au coborât de pe
cruce, mama sa a le[inat, apoi
[i-a dat [i ea sufletul, [i a fost
`ngropat\ la un loc cu fiul ei.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Gheorghe,
episcopul Mitilenei; a Sfân-
tului Mucenic Rufin, diaconul;
a Sfintei Muceni]e Achilina; a
dou\ sute de sfin]i mucenici
din Sinope.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfin]ilor Apostoli Irodion,
Agav, Ruf, Flegon, Asincrit [i
Hermas ( pomenirea mor]ilor).
~n ziua de 7 aprilie
istoria consemneaz\:
a „Ziua mondial\ a s\n\-
t\]ii“ - marcheaz\ `nceperea
activit\]ii din 1948, a Organi-
za]iei Mondiale a S\n\t\-
]ii/OMS (institu]ie specializa-
foarte mieros: „S\ [tii c\ Dum-
nezeu este milostiv [i iubitor [i
te va ierta dac\ vei s\vâr[i a-
cest p\cat“. Dup\ ce ai s\vâr[it
p\catul, diavolul devine justi]i-
ar [i-]i spune: „S\ [tii c\ Dum-
nezeu este drept `n judecata Sa
[i nu te va ierta“. Ceva din acest
fel de a gândi au avut [i cei care
au adus `n fa]a Mântuitorului o
femeie p\c\toas\. Doreau s\ se
fac\ dreptate, chiar dac\ ur-
mau s\ fac\ o crim\. Ori Dum-
nezeu recupereaz\, transform\
[i metamorfozeaz\. Justi]ia u-
man\ poate ucide `n numele
drept\]ii. Dreptatea lui Dum-
nezeu se `mplete[te cu mil\ [i
cu poc\in]\. De altfel, a[a cum
din ceea ce a scris Domnul nos-
tru Iisus Hristos cu degetul pe
ta (c=nd iei bani pentru a face
ceva ce oricum erai obligat
prin natura slujbei tale s\ le
faci), refuzul de a returna ce-
ea ce ai luat cu `mprumut,
primirea de bani pentru o ac-
tivitate pe care nu ai f\cut-o
(sau s\ prime[ti salariu `n
condi]iile `n care nu-]i `nde-
pline[ti sarcinile de serviciu).
Cunosc urm\torul caz: o
persoan\ a murit [i a l\sat
prin testament o anumit\
parte din avutul ei Bisericii.
Totu[i, copiii ei nu au fost de
acord, [i [i-a
au `nsu[it acele bu -
t\ a Na]iunilor Unite, cu se-
diul la Geneva; România este
membru al OMS din 1948);
a 1348 - Una dintre cele
mai vechi universit\]i din Eu-
ropa [i prima universitate sla-
von\, Universitatea Karlov,
este fondat\ `n Praga;
a 1614 - A decedat pictorul
spaniol de origine greac\ El
Greco (Domenicos Theotoko-
poulos) (n. 1541)
a 1863 - Are loc, la Sibiu,
un Congres na]ional al româ-
nilor, care deleag\ zece per-
sonalit\]i, `n frunte cu mitro-
politul Andrei {aguna, pentru
a expune `mp\ratului Franz
Joseph I, la Viena, revendic\-
rile politice ale românilor;
a 1927 - A fost efectuat\
cu succes prima transmisie te-
levizat\ la mare distan]\, `n
Statele Unite ale Americii.
Secretarul Departamentului
comer]ului din SUA, Herbert
p\mânt nu a mai r\mas nimic,
tot a[a s-a `ntâmplat [i cu acu-
za]ia [i acuzatorii femeii p\c\-
toase. Piatra ce trebuia arunca-
t\ devenise prea grea. De fapt
era piatra con[tiin]ei lor. (Pr.
Dumitru P|DURARU, Radio
Trinitas)
nuri pe care ar fi trebuit s\ le
dea la o anumit\ m\n\stire.
Acesta seam\n\ destul de
mult cu un furt, nu?
Nu numai c\ este un furt,
dar chiar este mult mai grav
dec=t cele obi[nuite. Asta nu
pentru valoarea material\ a
acelor lucruri, ci pentru faptul
c\ `nc\ din Vechiul Testament
este cunoscut urm\torul prin-
cipiu: ceea ce se d\ruie[te Bi-
sericii este lucru d\ruit lui
Dumnezeu, iar `nstr\inarea
lui este un mare p\cat. Biseri-
ca folose[te lucrul respectiv fie
pentru activit\]ile ei curente
(de exemplu, pentru `ngrijirea
[i `nfrumuse]area l\ca[ului de
cult), fie pentru ajutorarea s\-
racilor, d=nd astfel un sens
spiritual jertfei materiale. Cel
care folose[te `n scop egoist un
lucru ce ar fi trebuit s\ ajung\
la Biseric\ poart\ o responsa-
bilitate care dep\[e[te deci va-
loarea material\ `n sine a o-
biectului. Mai este `ns\ o for-
m\ de furt pe care chiar noi o
`ncuraj\m `n anumite cir-
cumstan]e: cer[etoria, atunci
c=nd cer[etorul ar putea s\
munceasc\ pentru a supravie-
]ui. Cer[etorul respectiv este
un speculant de sentimente,
folosindu-se de credin]a noas-
tr\ pentru a avea un c=[tig
material. Evident, asta nu `n-
seamn\ c\ ar trebui s\ nu
mai oferim milostenie nim\-
nui, ci `nseamn\ doar c\ tre-
buie s\ fim aten]i cui anume
oferim darul nostru. (Rubric\
realizat\ de Ioan AVRAM)
Hoover, a ]inut un discurs la
Washington;
a 1931 - S-a n\scut actorul
Amza Pellea. Reprezentant al
Promo]iei de aur a teatrului
românesc, Amza Pellea (m.
12.12.1983);
a 1939 - S-a n\scut regi-
zorul Francis Ford Coppola,
distins cu Premiul Oscar `n
1972 [i 1974;
a 1944 - S-a n\scut Ger-
hard Schroeder, om politic
german de orientare social-
democrat\; cancelar al RFG
(din octombrie 1998; reales `n
septembrie 2002);
a 1947 - A murit industri-
a[ul Henry Ford, fondator al
industriei americane de auto-
mobile (n. 30.07.1863);
a 1998 - Comitetul pentru
probleme sociale al Adun\rii
Parlamentare a CE organizea-
z\ o audiere `n problema Cartei
Sociale a Consiliului Europei. a

VINDECAREA DE CLI{EE
„Parte
de carte“
de NICU GAVRILU}|
~n virtutea unei bune tradi]ii,
`ntre 5 [i 9 aprilie are loc Târgul
na]ional de carte Librex 2006.
Palatul Culturii este alegerea
perfect\ pentru a g\zdui o astfel
de manifestare.
Provocat de evenimentul ie-
[ean `n care actorul principal este
cartea, m\ `ntreb, ca de fiecare
dat\, ce [anse mai are cartea [i
lectura `ntr-o societate a imagi-
nii? ~n fa]a exploziei informa]io-
nale din spa]iul virtual lectura
poate p\rea un fapt derizoriu [i
desuet. Chiar [i vechea zicere „ai
carte, ai parte“ pare s\ fi pierdut
din audien]\. Ce motive ar avea
un tân\r s\ citeasc\ dac\ modele-
le oferite de o mare parte a mass-
mediei „au parte“ de succes f\r\
s\ [tie prea mult\ carte?
Ei bine, lucrurile nu stau chiar
a[a. ~n fiecare an editorii afirm\
c\, `n ciuda condi]iilor materiale,
cartea se cere [i se vinde. Se pare
c\, cel pu]in pentru o categorie de
persoane, lectura [i cunoa[terea
prin intermediul c\r]ii r\mâne o
constant\ a form\rii lor. Pe de al-
t\ parte, experien]a ne demon-
streaz\ c\ [i vechea zicere se do-
vede[te a fi destul de actual\. Suc-
cesul vip-urilor „de carton“ du-
reaz\ atât cât fac audiuen]\ [i „se
consum\“. Lipsite de cunoa[tere [i
substan]\, acestea doar mimeaz\
reu[ita [i sunt sortite iremediabil
uit\rii.
~n aceste condi]ii ne `ntreb\m,
pe bun\ dreptate, ce `nsemna `n
`n]elepciunea popular\ a avea
parte? Sintagma suport\ mai
multe interpret\ri care ne-ar
putea l\muri `ntrucâtva asupra
`nsemn\t\]ii pe care o avea cartea
`n mediul tradi]ional românesc.
a) Cu certitudine pentru ]\ra-
nul român care nu prea a avut
parte de un trai destul de facil [i
lipsit de griji, no]iunea de [coal\
[i, `n fapt, de [tiin]\ de carte, era
tot una cu evadarea dintr-un mod
de via]\ lipsit de orice perspecti-
v\. Singura speran]\ a „salv\rii“
ar fi fost preg\tirea [i ini]ierea `n
tainele c\r]ii. Pentru mul]i acesta
era singura solu]ie de a sc\pa din
samsara reproducerii la nesfâr[it
a unui stil de via]\ destul de ne-
mul]umitor.
Cei ce alegeau s\ se ini]ieze `n
cunoa[terea c\rtur\reasc\ aveau
marea [ans\ de a dep\[i statutul
social al originii lor. Modelul pre-
otului [i al `nv\]\torului `n comu-
nit\]ile tradi]ionale au creat res-
pect, admira]ie, dar [i noi aspira-
]ii. Dorin]a de a avea parte de un
viitor mai bun i-a apropiat pe
mul]i de lumea c\r]ilor.
b) Pe de alt\ parte, `n acest
mediu al culturii tradi]ionale era
cultivat un mare respect pentru
tot ceea ce `nsemna cunoa[tere.
Am `n aten]ie, `n acest sens, locul
important ocupat `n comunitate
de c\tre b\trânii satului (cei care
reprezentau un anume fel de `n]e-
lepciune), de moa[\ (cea care de]i-
nea secretele ascunse ale venirii
pe lume a unui copil), de c\tre
vr\jitoare sau doftoroie (cele care
st\pâneau cuno[tin]e de medici-
n\ popular\ sau alte secrete).
Fiecare dintre ace[tia impuneau
respect, fric\ [i admira]ie pe m\-
sura prestigiului lor. Ei dovedeau
o cunoa[tere ascuns\, secret\.
~n acest peisaj, preotul sau `n-
v\]\torul au avut aceea[i soart\:
respectul pentru ei venea din fap-
tul c\ ace[tia de]ineau un gen de
OPINII & COMENTARII
cunoa[tere care nu era accesibil\
oricui. Ea se afla ascuns\ `n pagi-
nile c\r]ilor. Cartea putea repre-
zenta, din aceast\ perspectiv\, o
cale de acces c\tre misterul cu-
noa[terii. Astfel, firea mereu is-
coditoare [i `ntreb\toare a omului
tradi]ional ar fi v\zut `n carte o
surs\ sigur\ de cunoa[tere. Fap-
tul c\ slova c\r]ii ascunde secrete
[i mistere neb\nuite este demon-
strat istoric [i etnografic de aceea
c\, `n spa]iul popular românesc,
au circulat vreme `ndelung\ di-
verse versiuni ale unor c\r]i om-
nisciente: Cartea Vie]ii, Cartea
Sor]ii (vezi Simeon Florea Mari-
an, Na[terea la români, Bucu-
re[ti, Editura Grai [i Suflet - Cul-
tura Na]ional\, 1995.), Cartea
Lumii (Referiri la Cartea lumii fa-
ce Mircea Vulc\nescu `n Dimensi-
unea româneasc\ a existen]ei,
Bucure[ti, Editura Funda]iei Cul-
turale Române, 1991). La loc de
cinste erau Psaltirea, Sfânta
Scriptur\, Evanghelia. Cum se
[tie, `nceputurile c\r]ii sunt lega-
te strâns de fenomenul religios,
iar cunoa[terea purta cu sine ceva
din misterul cunoa[terii divine [i
adev\rate.
c) Pentru spiritele cultivate,
cartea poate fi [i o form\ de afi[a-
re [i de rezistent\ a unei identi-
t\]i culturale. Cultura popular\,
prin oralitatea sa, avea marele
neajuns de a nu reu[i s\ `nma-
gazineze [i s\ transmit\ peste
timp informa]iile `n toat\ bog\]ia
[i diversitatea lor. Primele lucr\ri
tip\rite `n limba român\ au
`nsemnat bazele unui alt tip de
memorie cultural\, `nmagazinat\
prin intermediul c\r]ii.
Din aceast\ perspectiv\ cartea
devine cea care d\ seama de ex-
presia cultural\ a unui individ
sau a unei na]ii. Modelul evreiesc
pare destul de elocvent `n acest
sens. Evreii, dincolo de respectul
pentru credin]a iudaic\ (iudais-
mul este numit `n manier\ clasi-
c\ [i o religie a c\r]ii), au investit
extrem de mult `n preg\tirea lor
profesional\. Unei incertitudini
istorice [i dispers\ri geografice ei
au contrapus o solid\ identitate
cultural\. „Evreul r\t\citor“ a f\-
cut proba unei formidabile rezis-
ten]e `n timpuri [i locuri diferite.
A reu[it s\ se impun\, indiferent
de condi]ii, prin cultur\ [i temei-
nice cuno[tin]e. Ideea unei iden-
tit\]i culturale f\urit\ pe funda-
]ia c\r]ii poate func]iona cu destul
succes [i `n cazul unui popor ca al
nostru care nu s-a bucurat de
mari [anse `n istorie.
d) De asemenea nu este lipsit\
de importan]\ dimensiunea spiri-
tual\ pe care o `nglobeaz\ cartea.
Sintagma „a face parte“ poate su-
gera tocmai acest fapt dac\ ]inem
seama [i de alte utiliz\ri ale sale.
Atunci când cineva `[i d\ de po-
man\ `nc\ din timpul vie]ii, `n
popor se spune c\ „`[i face parte“.
Mai mult, se spune c\ Dumnezeu
i-a f\cut parte cuiva atunci când a
fost r\spl\tit pe m\sura faptelor
[i credin]ei sale. Cele dou\ exem-
ple utilizate ilustrez\ c\ „a face
parte“ `nglobeaz\ [i dimensiunea
spiritual\ a existen]ei.
Cu siguran]\ tradi]ia popular\
nu a avut `n aten]ie doar aspectul
material, statutar, simbolic al
c\r]ii atunci când socotea c\ ai
parte dac\ ai carte. Cartea este `n
primul rând un mijloc de culti-
vare [i de `mbog\]ire a spiritului.
Poate nu `n mod cu totul `ntâm-
pl\tor primele c\r]i tip\rite au
fost de factur\ religioas\. Accesul
la carte devine astfel un mijloc de
cultivare a spiritului [i mai apoi
a min]ii.
Nu [tiu cât la sut\ din a avea
parte `n mediul tradi]ional româ-
nesc privea `mp\r\]ia Cezarului
[i cât la sut\ `mp\r\]ia Spiritu-
lui, dar, cu certitudine, nici una
dintre cele dou\ dimensiuni ale
c\r]ii nu a fost uitat\. ~n cele din
urm\, acestea se `ntrep\trund.
Min]ile cu adev\rat cultivate vor
beneficia [i de ni[te spirite pe
m\sur\, dup\ cum o anume
`n\l]are spiritual\ este `nso]it\
de o minte rafinat\.
Pentru omul tradi]ional, car-
tea ]inea deci de `mplinirea spiri-
tual\ [i `n primul rând religioas\.
Darul pe care ea `l ofer\ are rolul
de a `mpli [i des\vâr[i fiin]a u-
man\. Cel pu]in multitudinea de
interpret\ri la care se preteaz\
cunoscuta sintagm\ ne sugereaz\
acest lucru.
~ntrebarea din debutul acestei
sec]iuni este justificat\ mai ales
`n condi]iile vie]ii urbane, moder-
ne, când mijloacele de informare
s-au diversificat destul de mult.
Interesant este c\ dincolo de mi-
rajul exercitat de cele dou\ rivale
ale c\r]ii - televiziunea [i calcula-
torul - destul de mult\ lume ape-
leaz\ [i la carte. Acest fapt este
demonstrat de prezen]a nu-
meroas\ la târgul de carte `n
repetate edi]ii.
Iat\ doar câteva motive pentru
care cartea este departe de a fi un
simplu obiect [i merit\ s\ fie
citit\. Prin gestul s\u, cititorul va
`ncerca s\-i elibereze spiritul pri-
zonier `n foile tip\rite. O misiune
nobil\ `n care putem `ntrez\ri bu-
curii nesperate. Este, poate, ade-
v\rata „parte“ pe care dorim s-o
afl\m atunci când deschidem
paginile unei c\r]i.
Hot\rât lucru, de multe po]i
avea parte atunci când ai carte!
* Nicu Gavrilu]\ este conferen]iar
universitar la Facultatea de Filosofie a
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i, unde
pred\ cursuri de Istoria [i sociologia re-
ligiilor, Mentalit\]i [i simboluri sociale,
Antropologie social\ [i cultural\
Vineri, 7 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Europa ante portas
a ~n 2006, Europa are probleme mult
mai grave decât `[i pot imagina românii.
Cu un sistem economic dominat de
statul asisten]ial [i cu un sistem
birocratic din ce `n ce mai stufos,
Uniunea European\ lupt\ din greu
pentru a-[i men]ine coeziunea a
de Vasile PLE{CA
Raportul pe care Olli Rehn, comisarul
pentru extindere al Uniunii Europene, l-a
prezentat `n urm\ cu câteva zile `n fa]a
Comisiei de Afaceri Externe a Parlamen-
tului Europei s-a constituit `n cea mai bun\
veste pe care o putea primi România, `n
general, [i cei care conduc aceast\ ]ar\, `n
special. ~n noul limbaj de lemn al jargonului
de la Bruxelles s-a spus cât se poate de clar:
raportul Comisiei Europene de peste [ase
s\pt\mâni va da avizul pozitiv privitor la
aderarea României [i Bulgariei la 1 ianua-
rie 2007, consfin]ind practic intrarea `n linie
dreapt\ a cursei integr\rii `nceput\ acum
câ]iva ani buni. Sigur, mai sunt probleme,
`n cazul nostru legate de agricultur\ (pesta
porcin\ fiind doar unul dintre obstacole) [i
de gestionarea ac]iunilor financiare la nive-
lul guvernului, [i foarte probabil banii care
vor veni `n exerci]iul bugetar 2007-2013 vor
fi mai pu]ini decât au fost promi[i, dar aces-
tea nu pun `n pericol aderarea, ci vor fi doar
anumite monitoriz\ri postaderare. {i mai
sunt [i succese notabile, cum ar fi cel din
domeniul justi]iei, succese mai vizibile pen-
tru politicienii europeni decât pentru cei ro-
mâni. Cu alte cuvinte, suntem `n]ele[i: vine
Europa peste noi peste câteva luni, spre dis-
perarea unora [i entuziasmul altora.
Din aceast\ cauz\, v\ propun un simplu
exerci]iu de imagina]ie: pune]i-v\, v\ rog, `n
locul unui european cu state vechi care afl\
aceste [tire. {tirea pentru el ar suna de fapt
cam a[a: prin hot\rârea birocra]ilor de la
Bruxelles [i cu acordul politicienilor din toa-
t\ Europa, `ncepând cu 2007, pe lâng\ prob-
lemele proprii, legate de `mb\trânire, [o-
maj, sc\derea performan]ei economice, imi-
gran]i, terorism etc., va avea de `nfruntat [i
problemele a peste 30 de milioane de oa-
meni s\raci, balcanici (cu tot ceea ce implic\
acest epitet), dispu[i s\ dea [i s\ primeasc\
mit\ [i cu un respect fa]\ de legi [i norme
cel pu]in relativ. Fiindc\, s\ fim bine
`n]ele[i, Uniunea European\ are toate prob-
lemele posibile [i imposibile [i este departe
de a fi r\spunsul instantaneu la dificult\]ile
românilor.
Când era creionat\ a[a numita „Agend\
Lisabona“, un fel de dublu cincinal euro-
pean, care spunea c\ `n 2010, UE va deveni
prima putere a lumii, pu]ini `[i imaginau c\
acest lucru va fi posibil doar prin aderarea
Chinei. ~n 2006, Europa are probleme mult
mai grave decât `[i pot imagina românii. Cu
un sistem economic dominat de statul asis-
ten]ial [i cu un sistem birocratic din ce `n ce
mai stufos, Uniunea European\ lupt\ din
greu pentru a-[i men]ine coeziunea. A[a c\
nimic nu este roz `n aceast\ parte a lumii...
Peste 100 de ani, genera]ia aceasta va fi
considerat\, de c\tre istorici, poate cea mai
fericit\ din istoria acestei ]\ri, fiindc\ este
genera]ia care a fost martora intr\rii Româ-
niei `n cea mai puternic\ alian]\ militar\
din toate timpurile [i `n una din cele mai
dezvoltate comunit\]i economice. Atâta
doar c\ impresia acestor istorici va fi a[a de
luminoas\ fiindc\ ei, atunci, vor profita din
plin de aceste procese.
Deocamdat\, `ns\, pân\ la prosperitate
[i siguran]\, românii `nceputului de mileniu
III vor `nv\]a m\car respectul fa]\ de mun-
c\, `ncrederea `n reguli (un fragment din ra-
portul citat mai sus e relevant: „pentru
prima dat\ `n istorie, exist\ impresia c\ ni-
meni nu e mai presus de lege“) [i, mai ales,
câ[tigarea demnit\]ii ca persoan\, f\r\ ca
statul, politicienii sau orice alt\ structur\
oficial\ sau informal\ s\-[i poat\ bate joc
de indivizi f\r\ a fi pedepsi]i.
Doar acestea de vor fi vizibile din primele
luni ale lui 2007 [i putem fi mul]umi]i! a
4 Vineri, 7 aprilie 2006 ~N ACTUALITATE

Ra]ionalitate [i mister `n
~n Aula „Mihai Eminescu“ a Universit\]ii „Al. I. Cuza“ au debutat ieri, la ora
9.00, lucr\rile celei de-a
a XI-a
a Conferin]e Europene de {tiin]\ [i Teologie. ~n des-
chiderea evenimentului a vorbit Wim Dress, pre[edintele Societ\]ii
Interna]ionale pentru {tiin]\ [i Tehnologie, care a predat cuv=ntul IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei. La evenimentul de ieri au mai fost prezen]i
Adrian Lemeni, ministru secretar de stat pentru Culte, `n cadrul Ministerului
Culturii [i Cultelor, pr. prof. Mihai Vizitiu, consilier pe probleme de `nv\]\m=nt
al Arhiepiscopiei Ia[ilor, pr. conf. Viorel Sava, decanul Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i, pr. conf. dr. Gheorghe Petraru de la
Facultatea de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ [i prof. univ. Dr. Iulian
Rusu, vicepre[edintele Societ\]ii Interna]ionale pentru {tiin]\ [i Tehnologie.
Conferin]a a fost sus]inut\ de c\tre IPS Mitropolit Daniel care s-aa adresat au-
ditoriului mai `nt=i `n limba englez\, apoi `n limba rom=n\. Dezbaterile pe tema
referatului s-a
au desf\[urat `n limba englez\. Cea de-a a doua conferin]\ care s-a
a
desf\[urat ieri a fost sus]inut\ de c\tre Sam Berry, profesor de genetic\ la
Colegiul Universitar din Londra (Marea Britanie). Prezent\m `n cele ce
urmeaz\ textul conferin]ei IPS Mitropolit Daniel. (M.D.)

Necesitatea dialogului dintre [tiin]\ [i religie

† Daniel
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei
Cartea Science et quête
de sens ({tiin]\ [i c\utare
de sens), publicat\ la Paris
(Presses de la Renaissance)
`n 2005, sub direc]ia lui
Jean Staune, con]ine con-
tribu]ii importante privind
muta]iile care au avut loc
`n ultimele decenii privind
cunoa[terea [tiin]ific\ a
universului, precum [i noi
posibilit\]i de dialog `ntre
[tiin]\ [i religie, pentru o
`n]elegere mai complet\ [i
mai profund\ a sensului u-
niversului [i a locului omu-
lui `n univers.
Autorii acestui volum
sunt oameni de [tiin]\ de
renume, unii laurea]i ai
Premiului Nobel, care a-
firm\, profund convin[i, c\
[tiin]a [i religia, de[i sunt
c\i distincte de abordare a
universului, nu trebuie
percepute ca diametral o-
puse. Dac\, `n general, s-a
considerat c\ [tiin]a `n-
cearc\ s\ dea r\spuns la
`ntrebarea: „Cum a ap\rut
[i cum este organizat uni-
versul?“, iar religia r\s-
punde la `ntrebarea „De
ce?“ sau „Care este finali-
tatea lui?“, ast\zi se con-
stat\ c\ este nevoie de o
corelare a acestor `ntre-
b\ri. Aceast\ corelare a de-
mersurilor este posibil\ [i
necesar\ [i pentru c\ oa-
menii de [tiin]\ `n[i[i re-
cunosc limitele cunoa[terii
[tiin]ifice a universului [i
nu exclud posibilitatea co-
existen]ei universului fizic
cu un univers spiritual sau
chiar o simbioz\ `ntre ele.
~n cercetarea [tiin]ific\
„scap\ ceva, ceva care este
de ordinul originii. Se vede
c\ atât studiul limbajului
(Wittgenstein), cât [i cel al
logicii (Gödel), cel al struc-
turii materiei (Heisenberg)
sau cel al evolu]iei ireversi-
bile (Prigogine) duc la a-
ceea[i constatare de incom-
pletudine, la acela[i orizont
de indecidabilitate, la
aceea[i imposibilitate de a
limita adev\rata realitate
la totalitatea a ceea ce poa-
te fi spus, demonstrat for-
mal sau m\surat imediat.“
(Tierry Magning, pag. 199).
Teologia [i [tiin]a
de ast\zi
Omul de [tiin]\ constat\
ast\zi c\ „nu va cunoa[te
niciodat\: pozi]ia [i viteza
unei particule subatomice
`ntr-un moment dat; st\-
rile viitoare ale unui sis-
tem «haotic» – fiindc\ sta-
rea sa prezent\ nu poate fi
niciodat\ m\surat\ cu
exactitate – sau starea uni-
versului `n afara «conului
nostru de lumin\» sau di-
nainte de big-bang“ (...)
„Oricum, faptul c\ [tiin]a
este suficient de puternic\
pentru a demonstra propri-
ile ei limit\ri este o bun\
reamintire a sursei efective
de cunoa[tere pe care ea o
reprezint\. Totodat\, s-a
dovedit c\ [tiin]a, de[i e
ajutor puternic `n cunoa[-
terea uman\, nu era atot-
puternic\. Noi [tim acum
c\, dac\ [tiin]a pune `n lu-
min\ o parte din istorie, ea
nu poate totu[i explica isto-
ria `ntreag\.“ (Philp Clay-
ton, p. 331)
~n concluziile acestei
c\r]i se afirm\ c\ pentru
om c\utarea sensului exis-
ten]ei este o problem\ e-
sen]ial\: „Dac\ aceast\ c\-
utare de sens nu ar fi e-
sen]ial\ existen]ei omului,
el ar abandonat-o. (...) Alt-
fel, dac\ tânjirea dup\
sens este fundamental\ e-
sen]ei fiin]ei noastre, a-
ceasta `nsemneaz\ c\ ea
nu poate fi redus\ la o ex-
plica]ie oarecare de ordin
inferior, c\ci a o reduce ar
`nsemna a elimina `ntre-
barea.“ (...) „O lume mate-
rialist\, a hazardului [i a
limit\rii la explica]ii de or-
din fizic, nu poate nicio-
dat\ s\ r\spund\ c\ut\rii
sensului existen]ei pentru
c\ `i lipsesc resursele,
chiar [i pentru a formula
`ntrebarea.“ (Clayton, p.
329-330)
Necesitatea [i posibili-
tatea unei sinteze vitale
care s\ reuneasc\ cerce-
tarea teologic\ sau spiri-
tual\ cu cea [tiin]ific\ sunt
exprimate ca un deziderat
sau ca un program pe ter-
men lung la sfâr[itul c\r]ii
citate la `nceput: „{tiin]a
nu suprim\ c\utarea
uman\ a sensului (exis-
ten]ei). Suntem convin[i de
importan]a mare a noii
apropieri `ntre [tiin]\, pe
de o parte, [i chestiunile
ontologice [i axiologice, pe
de alt\ parte. C\utarea
uman\ a sensului nu poate
fi continuat\ independent
de [tiin]ele de ast\zi, cu
toate c\ [tiin]a nu va putea
ea singur\ s\ ofere r\spun-
sul.“ (Clayton, p. 330)
Un credincios `[i
spore[te credin]a când
cerceteaz\ universul
Smerenia sau deschi-
derea [tiin]ei contempo-
rane spre dimensiunea spi-
ritual\ a existen]ei cere ca
[i religia s\ aprofundeze
teologia crea]iei, atât pe
baza Revela]iei, cât [i a
cunoa[terii actuale a uni-
versului, ]inând seama de
noile tehnici de observare a
imensit\]ii [i complexit\]ii
lui, care permit realizarea
unei cartografii a galaxiei
noastre la toate lungimile
de und\, descoperirea unor
fenomene energetice a ex-
ploziei de stele, sau recen-
s\mântul poten]ial al mili-
ardelor de galaxii `ndep\r-
tate posibil gra]ie releveu-
rilor profunde, dup\ cum
remarc\ Bruno Guider-
doni, directorul Observato-
rului astronomic din Lyon,
specialist `n formarea gala-
xiilor [i director al Institu-
tului de Studii ~nalte Isla-
mice. (p. 227)
Un om de [tiin]\ credin-
cios `[i spore[te credin]a
când cerceteaz\ universul:
„Când observ ordinea, cu-
prinderea [i frumuse]ea
universului, ajung la con-
cluzia c\ ceea ce v\d a fost
creat dup\ un plan de o in-
teligen]\ superioar\. Apre-
cierea [tiin]ific\ pe care o
am pentru coeren]a [i mi-
nunata simplitate a fizicii
`nt\re[te credin]a mea.“
(spune William D. Phillips,
profesor de fizic\ la Uni-
versitatea din Maryland,
SUA, cre[tin metodist)
~n concluzie, constat\m
c\ o cunoa[tere mai pro-
fund\ ast\zi a crea]iei din
partea omului poate prea-
m\ri pe Dumnezeu-Crea-
torul lui [i poate stimula o
comuniune mai intens\ a
omului cu Dumnezeu.
~n acest sens, dialogul
dintre teologie [i [tiin]\
cere ca [i teologia actual\
s\ nu separe niciodat\ Re-
vela]ia de crea]ie, sau sen-
surile (`n]elesurile) divine
ascunse `n f\pturi de cele
exprimate `n Scripturi, nici
misterul prezen]ei Creato-
rului `n crea]ia Sa de mis-
terul Mântuitorului lumii
Care ne-a preg\tit cerul
nou [i p\mântul nou de-
scris `n cartea Apocalipsei
(cap. 21). De asemenea, nu
trebuie s\ separe ra]ionali-
tatea (inteligibilitatea) u-
niversului, care permite
cunoa[terea lui [tiin]ific\
de misterul lui, care chea-
m\ la comuniune spiritua-
l\ cu Dumnezeu-Creatorul,
Mântuitorul [i Sfin]itorul
universului, cu Sf. Treime.
Opera P\rintelui
Dumitru St\niloae,
o baz\ solid\ pentru
un dialog profund
{tiin]a confirm\ ast\zi
c\ sistemul nostru solar
are un `nceput [i va avea
inevitabil un sfâr[it, c\
modul actual de existen]\
al cerului [i al p\mântului
trece, a[a cum ne spune [i
Revela]ia divin\; dar Re-

univers
vela]ia divin\ ne spune
mai mult, prevede ce pare
imprevizibil: trecerea va fi
o transfigurare, o muta]ie
la un alt nivel de existen]\
`n care materia va deveni
interioar\ spiritului, dup\
cum acum spiritul este in-
terior materiei. Astfel, se
confirm\ pe deplin voca]ia
sacramental\ a universu-
lui: aceea de a fi simbol al
comunic\rii [i mediu al co-
muniunii dintre Creator [i
crea]ie, dintre Dumnezeu
[i lume. (Apocalipsa 21, 23)
Un efort apreciabil `n
aceast\ direc]ie a f\cut P\-
rintele Dumitru St\niloae,
care pe baza Sfintei Scrip-
turi [i a teologiei Sfin]ilor
P\rin]i, `n special a Sf.
Maxim M\rturisitorul, dar
[i ]inând seama de [tiin]a
[i filosofia contemporan\, a
elaborat o sintez\ teologic\
sistematic\, profund\, care
integreaz\ cosmologia `n
`nv\]\tura cre[tin\ orto-
dox\ despre revela]ie [i de-
spre cunoa[terea lui Dum-
nezeu, `n christologie, `n
eclesiologie [i `n eschatolo-
gie. ~n toat\ opera sa, el
men]ine distinc]ia [i uni-
tatea dintre Creatorul
transcendent [i crea]ia
imanent\, dintre Fiin]\ [i
Persoan\, dintre energiile
divine necreate [i energiile
universului (har [i natur\),
dintre ra]ionalitatea lumii
[i misterul ei, dintre ve[-
nicie [i timp, dintre infinit
[i finit, dintre aspa]ial [i
spa]ial, dintre slav\ [i
smerenie, dintre libertate
[i comuniune.
Opera sa, mai ales Dog-
matica sa, a `nceput s\ fie
tradus\ `n german\, en-
glez\, francez\ [i greac\ [i
constituie o baz\ solid\
pentru un dialog profund
`ntre teologie [i [tiin]\.
Prezent\m aici câteva e-
xemple din opera sa:
„Biserica Ortodox\ nu
face o separa]ie `ntre Reve-
la]ia natural\ [i cea supra-
natural\. Revela]ia natu-
ral\ e cunoscut\ [i `n]elea-
s\ deplin `n lumina Revel-
a]iei supranaturale; sau
Revela]ia natural\ e dat\
[i men]inut\ de Dumnezeu
`n continuare printr-o ac-
]iune a Lui mai presus de
natur\. De aceea, Sfântul
Maxim M\rturisitorul nu
face o deosebire esen]ial\
`ntre Revela]ia natural\ [i
cea supranatural\, sau
biblic\. Ultima nu e, dup\
el, decât `ncorporarea celei
dintâi persoane [i ac]iuni
istorice.“ (Cf. Ambigua, P.
G. 91, col. 1180) (...) „Vor-
bind mai concret [i potrivit
credin]ei noastre, con]inu-
tul Revela]iei naturale este
cosmosul [i omul dotat cu
ra]iune, cu con[tiin]\ [i li-
bertate, ultimul fiind nu
numai obiect de cunoscut
al acestei revela]ii, ci [i
subiect al cunoa[terii ei.
Dar atât omul, cât [i cos-
mosul sunt produsul unui
act de crea]ie mai presus
de natur\ al lui Dumnezeu
[i sunt men]inu]i `n exis-
ten]\ de Dumnezeu printr-o
ac]iune de conservare, care,
de asemenea, are un carac-
ter supranatural. Dar aces-
tei ac]iuni de conservare [i
de conducere a lumii spre
scopul ei propriu, `i r\s-
pund [i o putere, [i o ten-
din]\ de autoconservare [i
de dezvoltare dreapt\ a
cosmosului [i a omului. Din
acest punct de vedere, cos-
mosul [i omul pot fi consi-
dera]i ei `n[i[i o revela]ie
natural\.
Dar cosmosul [i omul
constituie o Revela]ie natu-
ral\ [i din punctul de ve-
dere al cunoa[terii. Cosmo-
sul este organizat `ntr-un
mod corespunz\tor capaci-
t\]ii noastre de cunoa[tere.
Cosmosul [i natura uman\
ca intim legat\ de cosmos
sunt imprimate de o ra]io-
nalitate, iar omul – creatur\
a lui Dumnezeu – e dotat `n
plus cu o ra]iune capabil\
de cunoa[tere con[tient\ a
ra]ionalit\]ii cosmosului [i a
propriei sale naturi.“
Sensul deplin al
existen]ei noastre
Totu[i, Revela]ia supra-
natural\ se des\vâr[e[te
prin `ntruparea Fiului [i
Cuvântului lui Dumnezeu
`n istorie: „Hristos repre-
zint\ culmea Revela]iei
~N ACTUALITATE
supranaturale [i deplina
confirmare [i clarificare a
sensului existen]ei noastre
prin `mplinirea acestei e-
xisten]e `n El, `n care se re-
alizeaz\ unirea maxim\ a
noastr\ cu Dumnezeu [i,
prin aceasta, [i des\vâr-
[irea noastr\. Dar odat\ cu
aceasta se arat\ c\ absolu-
tul spre care aspir\m nu
are un caracter impersonal,
ci e Persoan\. Iar noi, in-
trând `n comuniune ma-
xim\ cu Absolutul ca per-
soan\, ne `mp\rt\[im [i noi
de absolut.“ (...) „Cuvântul
lui Dumnezeu, Care prin
Revela]ia Vechiului Testa-
ment ne preg\te[te pentru
primirea Lui, apoi se `ntru-
peaz\, `nvie [i ne atrage [i
pe noi spre `nviere [i spre
unirea ve[nic\ cu El, Se des-
coper\ `n calitate de sens
deplin al existen]ei noastre,
prin El `nsu[i de puterea lu-
min\toare [i atractiv\.
~nvierea noastr\ `n Hristos
este astfel scopul Revela]iei
[i al lumii. Dar Duhul Sfânt
aduce `n noi puterea aces-
tui sens, dându-ne [i capa-
citatea s\ ne `nsu[im acest
sens al existen]ei [i s\ ne
imprim\m de el. Sfântul
Atanasie cel Mare a spus:
«Cuvântul a asumat trupul
pentru ca noi s\ primim pe
Duhul Sfânt. Dumnezeu S-a
f\cut purt\tor de trup pen-
tru ca omul s\ poat\ deveni
purt\tor de Duh.»“ (Cf.
Despre ~ntruparea Cuvân-
tului, 8, P. G. 26, col. 996 C)
Vineri, 7 aprilie 2006
Interesant\ este [i pre-
zentarea atributelor [i lu-
crurilor necreate ale lui
Dumnezeu [i participarea
creaturilor la acestea. Mai
precis, P\rintele St\niloae
vorbe[te despre caracterul
apofatic al lui Dumnezeu ca
realitate personal\ supra-
existen]ial\ [i apoi despre
infinitatea lui Dumnezeu [i
participarea creaturilor fi-
nite la ea; despre simpli-
tatea lui Dumnezeu [i par-
ticiparea creaturilor com-
puse la ea; despre eterni-
tatea lui Dumnezeu [i par-
ticiparea creaturilor tem-
porale la ea; despre supra-
spa]ialitatea lui Dumnezeu
[i participarea creaturilor
spa]iale la ea; despre atot-
[tiin]a [i `n]elepciunea lui
Dumnezeu [i participarea
creaturilor la ele; despre
sfin]enia lui Dumnezeu [i
participarea noastr\ la ea;
despre bun\tatea [i iubirea
lui Dumnezeu [i participa-
rea noastr\ la ele. (Dog-
matica, vol I, pp. 150 – 292)
Lumea este marcat\
de mister `n structura
[i existen]a sa
P\rintele St\niloae con-
stat\ c\ toat\ existen]a
creat\ este marcat\ nu nu-
mai de ra]ionalitate, ci [i
de mister, pentru c\ Dum-
nezeu, Creatorul ei, este
Persoan\, iar persoana es-
te inepuizabil\ revela]ie [i
inepuizabil mister.
„Creat\ de Dumnezeu,
misterul suprem, lumea
este marcat\ de mister `n
structura [i existen]a sa.
~ntreaga existen]\ este un
mister. Universul este un
mister; lumea din jurul
nostru este un mister; per-
soana mea este un mister
[i semenii mei sunt un mis-
ter. De[i `n]eleg multe din-
tre aceste realit\]i, nici u-
na dintre ele nu se pretea-
z\ unei `n]elegeri exhaus-
tive din partea mea. Nici
una dintre aceste realit\]i
nu a fost produs\ de mine,
[i nu pot dispune de nici
una din ele pe deplin dup\
alegerea mea. ~n pofida
faptului c\ ele `mi satisfac
nevoile `ntr-o m\sur\ con-
siderabil\, ele nu m\ satis-
fac, `ns\, complet. Remarc
atât de multe nepotriviri [i
imperfec]ii `n aceste re-
5
alit\]i. Fiin]ele umane
sunt minunate, dar pe lân-
g\ mult\ bucurie ele creea-
z\ nenum\rate probleme
una alteia. Acela[i lucru
poate fi afirmat [i despre
lucruri [i despre univers.
Mai mult, asociate existen-
]ei umane sunt boala [i
moartea, care `i confer\
caracterul tragic.
Existen]a fiin]elor uma-
ne individuale [i a tot ceea
ce ne `nconjur\ este un mis-
ter care nu ni se arat\ ca o
existen]\ absolut\. Astfel,
el nu este autoderivat, nici
autosubzistent [i nu poate
reprezenta realitatea ul-
tim\.“ (Church Kingdom
World, Gennadios Limouris
Ed., Geneva, 1986)
Comuniunea omului cu
Dumnezeu Creatorul [i
Mântuitorul are ca rezultat
sfin]irea omului [i a crea]iei.
Unirea suprem\ a necrea-
tului cu creatul se realizea-
z\ `n Hristos, deoarece `n El
Creatorul devine [i crea-
tur\, fiind deodat\ Dumne-
zeu [i om, iar participarea
oamenilor la aceast\ unire
suprem\ [i ve[nic\ dintre
Creator [i crea]ie se reali-
zeaz\ acum, `n timp, `n Bi-
seric\ prin Sfintele Taine
sau Sacramente, ca antici-
pa]ie sau arvun\ a comuni-
unii eterne [i depline a crea-
]iei cu Creatorul. Astfel, „Bi-
serica este crea]ia restabili-
t\ [i `n curs de restabilire [i
des\vâr[ire. Dac\ toat\
taina este o unitate a con-
trariilor, Biserica este Taina
ultim\, c\ci ea e forma uni-
t\]ii supreme a lui Dum-
nezeu cu toate cele create.“
(Dogmatica, vol. III, p. 13)
Ceea ce P\rintele St\ni-
loae a `nceput trebuie con-
tinuat `n mod creator, mai
ales aici `n România. Dia-
logul `ntre [tiin]\ [i teolo-
gie cere deodat\ men]ine-
rea distinc]iei [i a cunoa[-
terii reciproce dintre ele,
cultivând permanent ones-
titatea intelectual\ [i e-
vitând concordismele su-
perficiale sau sincretiste.
Dac\ ra]ionalul (inteligi-
bilul) din univers este per-
ceput ca baz\ pentru rela-
]ia existen]ial\ `ntre fiin]e
inteligente vizibile [i invi-
zibile, iar misterul ca posi-
bil\ noutate, nu ca lacun\
`n cunoa[tere, atunci lu-
mina dialogului se va numi
bucurie! a
6 Vineri, 7 aprilie 2006
PE SCURT
Nivelul de trai
din Rom=nia,
de patru ori mai mic
dec=t `n SUA, `n 2020
Nivelul de trai din Ungaria va
ajunge la jum\tate comparativ
cu cel `nregistrat `n SUA, `n
2020, `n timp ce `n cazul
Rom=niei nivelul de trai va fi la
aproximativ un sfert fa]\ de cel
din SUA, potrivit rezultatelor
unui studiu publicat, miercuri,
de Economist Intelligence Unit, o
filial\ a The Economist Group.
Folosind cifrele referitoare la
Produsul Intern Brut per capita,
EIU sus]ine c\ `n 2005 nivelul de
trai din Ungaria era la 38 de pro-
cente comparativ cu media `nre-
gistrat\ `n SUA, urm=nd ca abia
`n 2020 s\ ajung\ la 51 de pro-
cente. EIU informeaz\ c\ Unga-
ria se va situa aproximativ la
acela[i nivel cu vecini s\i Cehia
[i Slovacia, `n timp ce alte ]\ri
din regiunea Europei Centrale [i
de Est vor `nregistra rezultate
mai slabe. Astfel, `n 2020 nivelul
de trai din Rom=nia, comparativ
cu cel din SUA, va cre[te de la 20
la 27 de procente, `n timp ce `n
cazul Poloniei va cre[te de la 30
la 38 de procente.
Economia rom=neasc\
nu este preg\tit\
pentru aderare la UE
Mediul socio-economic din
Rom=nia `n perspectiva
integr\rii `n UE a fost tema unui
sondaj de opinie realizat de
Gallup Rom=nia la solicitarea
Uniunii Na]ionale a Patronatului
Rom=n. Cercetarea s-a efectuat
pe un e[antion de 500 de oameni
de afaceri apar]in=nd IMM-urilor
[i 400 de cet\]eni cu studii medii
[i superioare din mediul urban.
Conform rezultatelor sondajului
prezentate de Ruxandra Noica,
`n prezent, comparativ cu anul
trecut, situa]ia economiei a
suferit o u[oar\ depreciere: 34%
din subiec]i afirm\ c\ economia
merge mai prost, 27% `n schimb
afirm\ c\ ea merge mai bine,
42% din totalul oamenilor de
afaceri intervieva]i sus]in c\
sunt nemul]umi]i sau foarte
nemul]umi]i de starea economic\
a ]\rii. ~n opinia a 80% din
subiec]ii intervieva]i, corup]ia,
[omajul, nivelul taxelor [i im-
pozitelor, pre]ul utilit\]ilor pu-
blice sunt cele mai importante
probleme economice cu care se
confrunt\ `n prezent Rom=nia.
Memorandumul
privind 8% din Petrom
nu a fost discutat
Memorandumul privind modali-
tatea de v=nzare a pachetului de
opt la sut\ din ac]iunile Petrom
c\tre angaja]ii acestei companii
nu a fost discutat `n [edin]a de
miercuri, 5 aprilie 2006, iar
Executivul nu a luat nici o de-
cizie `n aceast\ privin]\, in-
formeaz\ un comunicat al
Executivului. Primul-ministru,
C\lin Popescu-T\riceanu, a
avizat propunerea Ministerului
Economiei [i Comer]ului, potrivit
c\reia Executivul va decide `n
[edin]\ asupra modalit\]ii de
v=nzare a pachetului de ac]iuni
c\tre angaja]ii Petrom. Aceast\
procedur\ va permite intrarea `n
[edin]a de Guvern a documentu-
lui respectiv. Primul-ministru a
f\cut observa]ia c\ `[i p\streaz\
pozi]ia exprimat\ anterior,
potrivit c\reia ac]iunile trebuie
s\ fie v=ndute direct c\tre an-
gaja]ii Petrom. Memorandumul
transmis urmeaz\ s\ fie armo-
nizat cu observa]ia primului-
ministru [i ulterior s\ fie dezb\-
tut `n [edin]\ de Guvern. a
Care sunt cele mai v=ndute vacan]e de Pa[te
Cea mai v=ndut\ destina]ie
extern\ pentru petrecerea Pa[-
telui din acest an este Insula
Tenerife din Arhipelagul Canare,
potrivit reprezentan]ilor tour-
operatorilor prezen]i al cea de-a
XV-a edi]ie a T=rgului Na]ional
de Turism, organizat `n perioada
6-9 aprilie la Bucure[ti.
„Tenerife s-a v=ndut foarte
bine pentru Pa[te, mai ales c\
am inaugurat o curs\ charter pe
aceast\ destina]ie, dup\ Barce-
lona [i Mallorca, cu 189 de lo-
curi, care s-a v=ndut deja `n nu-
mai dou\ s\pt\m=ni“, a declarat
„Uniunea European\ nu poate [i nu
va abandona Europa de Sud-Est“
„Uniunea European\ nu
poate [i nu va abandona Eu-
ropa de Sud-E Est, dar de mul -
te ori acest mesaj este ascuns
`n dezbaterea general\ de-
spre viitorul UE“, a declarat,
ieri, la Bucure[ti, coordona -
torul Pactului de Stabilitate
pentru Europa de Sud-E Est,
Erhard Busek.
„Comisia European\ nu
poate [i nu va abandona
Europa de Sud-Est, dar de
multe ori acest mesaj este as-
cuns `n dezbaterea general\
despre viitorul UE. O mai
mare claritate `n mod public
pe aceast\ chestiune ne va
ajuta s\ transfer\m mai
mult\ responsabilitate c\tre
regiune“, a subliniat el.
~n acest context, Erhard
Busek i-a `ndemnat pe ofi-
cialii prezen]i la summit-ul
CEFTA de la Bucure[ti s\ re-
alizeze l\rgirea [i moderni-
zarea acestui acord c=t mai
repede posibil.
El a subliniat c\ cel mai
greu este s\ se fac\ imple-
mentarea acestui acord, dar
c\ acesta este un important
pas `nainte at=t `n plan eco-
nomic, c=t [i `n plan politic.
Erhard Busek a accentuat
c\, de[i Pactul de Stabilitate
nu `[i va `ncheia activitatea
`n viitorul apropiat, aceast\
organiza]ie a fost g=ndit\ ca
un instrument temporar.
Adoptarea unui nou acord
CEFTA ar da astfel posibili-
tatea de a transfera mai mul-
t\ responsabilitate c\tre sta-
tele din zon\, a ad\ugat el.
La r=ndul s\u, comisarul
european pentru extindere,
Olli Rehn, a exprimat spriji-
nul Comisiei Europene pen-
tru lansarea negocierilor de
realizare a unui Acord de
Liber Schimb `n Europa de
Sud-Est.
„CEFTA a avut o contribu-
]ie semnificativ\ la preg\ti-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LANSARE DE CARDURI
DE CREDIT: ABN AMRO Bank
Romania a lansat, ieri, cardul de
credit Card Perfect, sub sigla
MasterCard, disponibil `n vari-
anta Standard [i Gold, emis `n
RON. Cardul de credit ABN
AMRO este un instrument de
plat\ prin care se poate benefi-
cia de facilit\]i, precum avans `n
numerar [i re`nnoirea automat\
a creditului, al\turi de caracte-
risticile standard de acceptare
interna]ional\, avansuri `n nu-
merar, acces la ATM, emiterea
de c=rduri suplimentare. ~n ca-
zul `n care clientul opteaz\ s\-[i
re`nnoiasc\ automat creditul,
atunci se va aplica o dob=nd\ de
2,33% pe lun\, de la data res-
pectivei tranzac]ii cu am\nun-
tul, `n cazul unei retrageri de
numerar clientului i se va cal-
cula dob=nda de la data tran-
zac]iei. Posesorii cardurilor de
ECONOMIC
directorul de marketing J`Info
Tours, Cristina Irimia.
Cinci zile `n Tenerife, cazare
la hoteluri de trei, patru [i cinci
stele ajunge p=n\ la 298 de euro
de persoan\, fiind inclus [i zbo-
rul charter cu avionul.
Parisul [i Atena sunt [i ele
destina]ii preferate de Pa[te. Un
sejur de 11 zile cu ocazia S\rb\-
torilor Pascale `n „Ora[ul lu-
minilor“, cu transport cu autoca-
rul, opt nop]i de cazare la hotel
de dou\ stele [i tururi la Buda-
pesta, Paris, Viena [i Strasbourg
rea ]\rilor din Europa Centra-
l\ - Cehia, Slovenia, Slovacia,
Polonia, Ungaria, pentru inte-
grarea `n UE. Acum, acordul
trebuie construit din nou pe
baza acestei experien]e, mai
ales pentru ]\rile din Balcanii
de Vest care se afl\ `n stadii
diferite ale drumului lor spre
statutul de state membre ale
UE“, a spus Olli Rehn.
El a subliniat importan]a
politic\ a acestui nou acord `n
condi]iile `n care cooperarea
regional\ este un element che-
ie al politicii UE referitoare la
sud-estul european.
„Comer]ul liber `n
Europa de Sud-Est
este reglementat, `n
prezent, de 31 de
acorduri bilaterale“
„Comer]ul liber `n Europa
de Sud-Est este reglementat,
`n prezent, de 31 de acorduri
bilaterale; acesta este un a-
mestec de comer] liber“, a a-
preciat comisarul european
pentru Comer], Peter Man-
delson, ieri, `n deschiderea
summit-ului primilor mini[-
tri din Sud-Estul Europei `n
scopul lans\rii negocierilor
pentru modernizarea [i ex-
tinderea CEFTA.
Un pact regional unic va
facilita accesul mediului de
afaceri la comer] [i va atrage
cu mai mult\ u[urin]\ inves-
ti]iile importante, a atras a-
ten]ia comisarul. Pentru ]\ri-
le din Sud-Estul Europei, dez-
voltarea comercial\ `ntre sta-
tele din regiune reprezint\
un aspect esen]ial al conso-
lid\rii rela]iilor comerciale,
economice [i politice cu Uniu-
nea European\. Pentru ]\rile
candidate, este o ucenicie `n
cooperarea economic\ ine-
rent\ condi]iei de stat mem-
credit ABN AMRO care c\l\to-
resc `n afara ]\rii [i `[i achit\
cheltuielile legate de c\l\torie
cu un card de credit ABN AMRO
(avion, tren, hotel, etc.) sunt
asigura]i `n cazul unui accident
survenit `n timpul c\l\toriei.
Suma acoperit\ este de 50.000
de euro pentru de]in\torii de
carduri Gold [i 25.000 de euro
pentru Standard.
a DOMENIUL „.EU“ DIS-
PONIBIL {I PENTRU PERSOA-
NELE FIZICE: Dup\ ce `n iarna
lui 2005 organismele publice [i
persoanele juridice din Uniunea
European\ au putut s\-[i `nre-
gistreze un domeniu Internet
„.eu“, `ncep=nd de ast\zi, 7 apri-
lie, [i persoanele fizice vor putea
s\ fac\ acela[i lucru. „Nimeni
nu [tie `n prezent c=te nume de
domenii «.eu» vor fi `nregistrate
vineri, `ns\ dat fiind interesul
manifestat p=n\ acum ne a[tep-
pleac\ de la 249 de euro plus 249
de lei, `n oferta Christian Tour.
Un Pa[te `n Creta cost\ circa
299 de euro, 390 de euro la Bar-
celona (20-24 aprilie - transport
cu avionul, demipensiune, excur-
sii), 395 de euro la Viena (19 - 24
aprilie) sau 520 de euro la Roma
(20 - 24 aprilie - cinci nop]i de ca-
zare cu mic dejun, tur [i slujba
de ~nviere).
O destina]ie obi[nuit\ este
Israelul (715 euro plus 280 de
lei, transport cu avionul, [apte
nop]i de cazare cu mic dejun [i
cina, slujba de ~nviere).
bru al Uniunii Europene, a
mai precizat Mandelson.
Cooperarea economic\ `n
regiune s-ar putea dezvolta o-
dat\ cu derularea procesului
de integrare european\, `ntr-o
manier\ complementar\.
Cele 31 de acorduri
vor fi reduse la un set
de reglement\ri
Premierii din ]\rile CEFTA
- Albania, Bosnia [i Her]ego-
vina, Bulgaria, Croa]ia, Repu-
blica Macedonia, Republica
Moldova, Rom=nia, Serbia [i
Muntenegru - [i reprezentan-
tul special al secretariatului
general al Misiunii Na]iunilor
Unite de Administrare Interi-
mar\ a provinciei Kosovo au
adoptat, ieri, la Bucure[ti, de-
clara]ia comun\ cu privire la
amendarea [i extinderea A-
cordului Central-European de
Comer] Liber (Central Euro-
pean Free Trade Agreement -
CEFTA), a anun]at premierul
C\lin Popescu-T\riceanu, du-
p\ `ncheierea lucr\rilor sum-
mit-ului primilor mini[trii din
Sud-Estul Europei, care au a-
vut ca scop lansarea negocie-
rilor pentru modernizarea [i
extinderea CEFTA.
t\m s\ primim mai multe sute
de mii de cereri“, a estimat Marc
Van Wesemael, directorul gene-
ral al Eurid. Pe baza principiu-
lui primul venit, primul servit,
`ncep=nd de ast\zi, ora 9.00
GMT, orice rezident `n una din
cele 25 de ]\ri membre ale Uniu-
nii Europene va putea s\-[i `nre-
gistreze un site web sau o adre-
s\ de po[t\ electronic\ cu ter-
mina]ia „.eu“, al\tur=ndu-se
astfel celor 335.000 de firme sau
institu]ii europene care au de-
pus o astfel de cerere. ~n topul
]\rilor, Germania ocup\ pozi]ia
de lider, 28,6 procente din
cererile pentru un domeniu „.eu“
depuse la Eurid provenind din
aceast\ ]ar\. Urmeaz\ Olanda
cu 16,6% din cereri [i Fran]a cu
11% din cereri, de[i popula]ia
Fran]ei este de patru ori mai
mare dec=t cea a Olandei. a
Pe plan intern, cea mai c\uta-
t\ destina]ie pentru petrecerea
Pa[telui este Valea Prahovei.
Sunt extrem de c\utate [i Bra-
[ovul, unde oferta cuprinde: dou\
nop]i de cazare cu mic dejun, de-
jun de Pa[te, slujba de ~nviere, la
hoteluri de dou\, trei sau patru
stele de la 60 la 159 de euro,
Tu[nad (250 de lei de persoan\
pentru trei nop]i de cazare cu mic
dejun, mas\, cin\ de ~nviere, de-
jun [i cin\ `n prima zi de Pa[te)
sau B\ile Felix (170 de lei noi -
dou\ stele, 290 de lei de persoan\
- trei stele). ~n pachet sunt in-
cluse trei nop]i de cazare, mic de-
jun [i mas\ festiv\ de Pa[te. a
Reducerea celor 31 de a-
corduri de liber comer] exis-
tente `n regiune la un singur
set de reglement\ri va face
zona mai atractiv\ pentru in-
vestitori, va facilita impli-
carea mediului de afaceri, va
duce la proliferarea comer]u-
lui liber, a explicat, dup\
aprobarea declara]iei, comi-
sarul european pentru Co-
mer], Peter Mandelson.
„Scopul declara]iei este a-
cela de a avea o pia]\ puter-
nic\, reguli clare, un mai
mare grad de predictibilitate
[i de a oferi mai mult\ `ncre-
dere investitorilor, `n ceea ce
prive[te aceast\ regiune“, a
explicat oficialul european.
~n cadrul lucr\rilor, pre-
mierii sud-est europeni au
hot\r=t `ncheierea negocie-
rilor cu privire la amendarea
[i extinderea CEFTA p=n\ la
data de 30 septembrie, `n loc
de finele anului. Aceast\
m\sur\ a fost luat\ pentru
ca Rom=nia [i Bulgaria s\
poat\ lucra `mpreun\ cu
Croa]ia [i Macedonia, `nainte
de momentul integr\rii eu-
ropene, a explicat premierul
T\riceanu. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri , 7 aprilie
Vremea se va r\ci, mai
accentuat `n regiunile sudice
[i sud-estice. Cerul va fi va-
riabil, mai mult noros `n cen-
trul, sudul [i estul ]\rii. Va
ploua pe arii extinse `n Olte-
nia, Muntenia, Dobrogea, zo-
ne unde izolat cantit\]ile de
ap\ vor putea fi mai `nsem-
nate [i local `n sudul Banatu-
lui, Transilvania [i Moldova.
La munte precipita]iile vor fi
mixte. V=ntul va prezenta u-
nele intensific\ri `n sud [i
sud-est. Temperatura mini-
ma va fi de 7...8 grade. Tem-
peraturile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 7 [i 17 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 7.04.2006
Dolar SUA 2,8553 (28 553)
Euro 3,5182 (35 182)

Olli Rehn: „ar fi p\cat“ dac\ Rom=nia va face alegeri anticipate
a Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, consider\ c\ organizarea de alegeri anticipate `n Rom=nia
dup\ raportul de monitorizare al Comisiei Europene din luna mai „ar fi o decizie nu tocmai `n]eleapt\“ a
Olli Rehn a declarat ieri,
dup\ `nt=lnirea cu premierul
C\lin Popescu-T\riceanu, la
Palatul Victoria, c\ nu dore[te
s\ intervin\ `n politica intern\
a Rom=niei, dar este foarte im-
portant ca ]ara noastr\ „s\
men]in\ stabilitatea politic\“.
Comisarul european a re-
marcat progresele f\cute de ]a-
ra noastr\ `n ultimul an `n vede-
rea ader\rii, dar a spus c\ „Ro-
m=nia mai are de f\cut reforme“.
„~n ciuda acestor realiz\ri,
trebuie s\ v\ spun c\ Rom=nia
`nc\ mai are c=teva ceva de f\-
B\sescu regret\ sincer c\ l-a
numit pe T\riceanu prim-ministru
a Pre[edintele Traian B\sescu a declarat, miercuri seara, `ntr-o emisiune
televizat\, c\ regret\ numirea lui C\lin Popescu-T\riceanu `n func]ia de prim-
ministru a „Nu m\ a[teptam ca pre[edintele s\ spun\ altceva. Acest gen de
afirma]ii au devenit deja moned\ curent\“, a spus T\riceanu a
~ntrebat de c\tre modera-
torul emisiunii dac\ regret\
c\ l-a numit pe T\riceanu `n
func]ia de premier, Traian B\-
sescu a r\spuns: „Sincer? Da“.
„Foarte sincer v\ spun c\
da. Am crezut c\ va fi parte-
nerul meu, op]iunea d=nsu-
lui a fost s\ fie partenerul al-
tui grup“, a afirmat [eful
statului. La insisten]ele mo-
deratorului, B\sescu a admis
c\ se refer\ inclusiv la Dinu
Patriciu.
{eful statului [i-a amintit
c\, `n campania electoral\, `l
prezenta peste tot pe C\lin Po-
pescu-T\riceanu ca pe viitorul
prim-ministru al Rom=niei.
„L-am ]inut de m=n\ pe
domnul T\riceanu. Nu `l cu-
no[tea nimeni. Prin jude]ul
Alba spuneam: d=nsul este
viitorul prim-ministru“, a
mai spus Traian B\sescu.
{eful statului a declarat
c\ a avut, `n decursul timpu-
lui, discu]ii cu premierul, `n
care i-a amintit acestuia c\
cel mai important lucru pen-
tru credibilitatea Alian]ei
D.A. este „s\ nu fie eticheta-
t\ drept corupt\“.
B\sescu a criticat ac]iunile
Guvernului legate de Loteria
Rom=n\. „La Loterie a fost o
`n]elegere, dom'le, s\ nu
punem om din acela[i partid
cu Copos (Partidul Conserva-
tor - n.r.), care are probleme
cu justi]ia“, a spus B\sescu.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CSM CONTINU| VERI-
FIC|RILE REFERITOARE LA
JUDEC|TOAREA MARIA TRI-
P|DU{: Consiliul Superior
al Magistraturii (CSM) con-
tinu\ verificarea aspectelor
privitoare la existen]a sau in-
existen]a cazului de incom-
patibilitate al Mariei Trip\-
du[, judec\toarea care a so-
lu]ionat cererea de arestare
preventiv\ a inculpa]ilor `n
dosarul „Rompetrol“ Philip
Stephenson [i Colin Hart, de-
oarece Curtea de Apel Bucu-
re[ti s-a pronun]at asupra re-
cursului declarat `mpotriva
hot\r=rii acestui magistrat.
a CNA INTERZICE PUBLI-
CITATEA ~N{EL|TOARE:
Promovarea unor spoturi
bancare sau de telefonie care
nu precizeaz\ costurile inte-
grale ale serviciilor se con-
sider\ publicitate `n[el\toa-
re, `ntruc=t nu respect\ con-
di]iile legii, precizeaz\ repre-
cut [i de aceea este important
s\ avem `n Rom=nia stabili-
tate politic\, angajament poli-
tic, disciplin\ parlamentar\,
astfel `nc=t s\ poat\ continua
eforturile p=n\ la aderare [i
dup\ momentul ader\rii“, a
afirmat comisarul european
pentru extindere.
Potrivit lui Olli Rehn, sta-
bilitatea politic\ faciliteaz\
concentrarea at=t a clasei poli-
tice, a administra]iei publice,
c=t [i a popula]iei pe priorit\-
]ile reformei `n Rom=nia.
El a catalogat drept „o
[mecherie“ ordonan]a Guver-
nului prin care au fost alo-
cate Consiliului de Adminis-
tra]ie al Salaria]ilor 7% din
ac]iunile Loteriei Rom=ne.
{eful statului a sus]inut c\
prima [i cea mai important\
`nc\lcare a Protocolului Ali-
an]ei a fost f\cut\ de T\ri-
ceanu, care nu a fost de acord,
anul trecut, cu declan[area de
alegeri anticipate.
T\riceanu consider\
c\ afirma]iile lui
B\sescu sunt
nepotrivite [i spune
c\ nu se a[tepta
la altceva
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu a declarat ieri c\
nu se a[tepta ca pre[edintele
zentan]ii Consiliului Na]ional
al Audiovizualului (CNA),
`ntr-un comunicat emis ieri, `n
urma reac]iilor ap\rute fa]\
de solicit\rile de a se opri de la
difuzare astfel de spoturi.
Legea publicit\]ii interzice
publicitatea `n[el\toare, f\-
c=nd referire la pre]ul sau
modul de calcul al pre]ului,
precum [i la condi]iile `n care
sunt distribuite produsele
sau sunt prestate serviciile.
Legea precizeaz\ c\ omiterea
unor informa]ii esen]iale cu
privire la identificarea [i ca-
racterizarea bunurilor sau
serviciilor cu scopul de a in-
duce `n eroare persoanele
c\rora le sunt adresate consti-
tuie publicitate `n[el\toare.
a CSM: TRAIAN B|SES-
CU A F|CUT COMENTARII
F|R| A EXERCITA PRESI-
UNI ASUPRA MAGISTRA-
}ILOR: Pre[edintele Traian
B\sescu, c=nd avea calitatea
de lider al Partidului Demo-
ACTUALITATE
Olli Rehn a spus c\, din
punctul s\u de vedere, „ar fi
p\cat“ ca toate realiz\rile Ro-
m=niei din ultima perioad\ s\
fie „puse `n pericol“ de organi-
zarea unor eventuale alegeri
anticipate.
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu a apreciat c\ alege-
rile anticipate dup\ raportul
din luna mai ar fi o dovad\ de
„total\ neseriozitate“ [i de „o
anumit\ iresponsabilitate“.
„Din perspectiva mea, ar fi
o demonstra]ie total\ de nese-
riozitate dac\ am ar\ta c\ de
s\ spun\ „altceva“ referindu-
se la afirma]iile pre[edintelui
Traian B\sescu, potrivit
c\rora acesta regret\ c\ l-a
desemnat ca prim-ministru.
„Nu m\ a[teptam ca pre[e-
dintele s\ spun\ altceva.
Acest gen de afirma]ii au de-
venit deja moned\ curent\“,
a spus T\riceanu.
Premierul a opinat c\ de-
clara]iile pre[edintelui sunt
„nepotrivite“ [i „surprinz\-
toare“, av=nd `n vedere c\ ofi-
cialii europeni apreciaz\ pro-
gresele f\cute de Rom=nia `n
vederea ader\rii.
Puiu Ha[otti: Traian
B\sescu a fost
nedrept `n aprecierile
la adresa PNL
Liderul grupului Alian]ei
PNL-PD din Senat, Puiu Ha-
crat (PD), a f\cut unele co-
mentarii cu caracter politic,
f\r\ a exercita presiuni asu-
pra magistra]ilor, a stabilit
Inspec]ia Judiciar\ a Consi-
liului Superior al Magistra-
turii (CSM), potrivit purt\to-
rului de cuv=nt al Consiliu-
lui, Cecilia Morariu.
Nota inspectorilor CSM se
refer\ la un articol ap\rut `n
noiembrie 2005 `ntr-un coti-
dian central `n care s-au invo-
cat unele opinii exprimate `n
urm\ cu [apte ani de Traian
B\sescu privind arestarea
preventiv\ a fostului prefect
Ioan Nicolae Opri[, apreciat\
de jurnali[ti ca fiind imixti-
une `n actul de justi]ie.
Aceste comentarii la limi-
ta interferen]ei politico-ju-
ridice nu au fost de natur\ s\
constituie imixtiuni `n sfera
actului de justi]ie ori s\ in-
fluen]eze derularea procesu-
lui penal privindu-l pe Ioan
Nicolae Opri[, se arat\ `ntr-o
not\ a Inspec]iei Judiciare. a
Vineri, 7 aprilie 2006
fapt ne-am ab]inut de la di-
verse comportamente politice
care dovedesc lips\ de maturi-
tate doar ca s\ intr\m `n UE
[i, dup\ ce ne-am atins obiec-
tivul, s\ revenim la vechiul stil
[i vechiul comportament“, a
afirmat premierul T\riceanu.
Primul-ministru a ar\tat c\
toate ]\rile europene unde au
existat lungi perioade de sta-
bilitate politic\ au fost cele
care au reu[it s\ realizeze
cre[tere economic\ [i bun\sta-
re pentru cet\]ean. a
[otti a afirmat, ieri, c\ apre-
cierile pre[edintelui Traian
B\sescu referitoare la Par-
tidul Na]ional Liberal (PNL)
au fost nedrepte.
„Traian B\sescu a fost ne-
drept cu PNL. F\r\ PNL,
Traian B\sescu n-ar fi putut
ajunge pre[edinte“, a spus
Puiu Ha[otti.
Liberalul a precizat c\
PNL are, la r=ndul s\u, o se-
rie de nemul]umiri „mai
mari sau mai mici“.
Senatorul liberal a anun-
]at c\ PNL va analiza luni,
10 aprilie, declara]iile pre[e-
dintelui Traian B\sescu f\-
cute `n emisiunea televizat\
de miercuri, 5 aprilie.
Crin Antonescu:
„Pre[edintele
a dat glas unui lung
[ir de frustr\ri
personale [i politice“
Liderul grupului parla-
mentar al Partidului Na]io-
nal Liberal (PNL) din Came-
ra Deputa]ilor, Crin Anto-
nescu, a criticat ieri decla-
ra]iile f\cute de pre[edintele
Traian B\sescu.
„Pre[edintele Traian B\-
sescu a dat glas unui lung [ir
de frustr\ri personale [i
politice“, a spus Antonescu,
`n opinia c\ruia cel mai grav
lucru este faptul c\ [eful
statului „a vorbit `n modul `n
care a vorbit“ despre primul-
ministru f\r\ s\-i cear\ ofi-
cial demisia din fruntea
Guvernului.
Potrivit lui Antonescu,
„nu poate fi spus cet\]enilor
statului c\ primul-ministru e
apropiat de cercurile de co-
rup]ie, incapabil [i c\ regre]i
c\ l-ai numit“ [i, `n acela[i
timp, „s\ pretinzi ca ]ara ta
s\ fie respectat\, iar Gu-
vernul s\ aib\ succes `n pro-
cesul de integrare“. a
7
LUMEA PE SCURT
Bomb\ `n locuin]a
unui jurnalist bulgar
O bomb\ a explodat, `n primele
ore ale zilei de ieri, `n apartamen-
tul unui binecunoscut jurnalist de
televiziune, provoc=nd importante
pagube, dar ner\nind pe nimeni -
au afirmat surse din poli]ie, citate
de Associated Press.
Bomba a fost amplasat\ `n fa]a u-
[ii locuin]ei lui Vasil Ivanov, re-
porter la Nova TV. Apartamentul
se afl\ `ntr-o cl\dire reziden]ial\
din capitala bulgar\ Sofia. Explozia
puternic\ a survenit la ora 3.00
a.m. - au precizat surse din poli]ie.
Din fericire, jurnalistul nu se afla
acas\ `n momentul exploziei, iar
mama [i sora sa nu au fost r\nite.
Vasil Ivanov, devenit binecunos-
cut datorit\ reportajelor sale de
investiga]ie `n leg\tur\ cu
abuzurile de putere [i corup]ie,
este convins c\ explozia este ur-
marea activit\]ii sale.
„Nu-mi pot imagina care dintre
reportajele mele a provocat
acest atac“ - a afirmat Ivanov.
„Mama [i sora mea sunt
`ngrozite“ - continu\ jurnalistul
- „Explozia ar fi putut s\-i
omoare pe to]i cei 20 de oameni
care locuiesc pe palier cu noi“.
Legiuitorii au solicitat ministru-
lui de Interne Rumen Petkov s\
se intereseze de acest caz.
Ultimul reportaj prezint\ abu-
zurile comise de c\tre unii con-
damna]i asupra altora, `ntr-o
`nchisoare din Sofia. Se relateaz\
despre cazuri de persoane abuza-
te sexual [i for]ate s\ se poarte
ca ni[te c=ini `n les\, pentru a
amuza o asisten]\ „select\“ for-
mat\ din condamna]ii privile-
gia]i. Investiga]ia lui Ivanov
acrediteaz\ ideea c\ cele `nt=m-
plate au avut loc chiar cu permi-
siunea oficialit\]ilor `nchisorii.
~ntr-un alt reportaj, Vasil Ivanov
a demascat o schem\ de fraud\,
`n care era implicat un notar, sus-
pectat de corup]ie, ce `nregistra
v=nz\ri de propriet\]i [i ma[ini
f\r\ s\ verifice identitatea
v=nz\torului.
Al treilea caz de deces
de grip\ aviar\ `n Egipt
O fat\ de 16 ani a murit ieri de
grip\ aviar\ `n Egipt, acesta
fiind cel de-al treilea caz de
acest fel de la declan[area
epidemiei, luna trecut\.
Iman Gawad, originar\ din Me-
nufiya, a fost internat\ miercuri
`n spital cu temperatur\ `nalt\
[i probleme de respira]ie. Potri-
vit Ministerului S\n\t\]ii de la
Cairo, `n prezent 11 persoane sunt
contaminate `n Egipt cu virusul
H5N1 al gripei aviare, cu `nalt
poten]ial patogen `n cazul trans-
miterii la om. a
8 Vineri, 7 aprilie 2006 DOCUMENTAR

1 2 3 4 5 6

Imnul Eliber\rii
a Imnul Acatist al Maicii Domnului este unul
dintre cele mai frumoase [i des folosite `n
Biseric\ a Compus `n inima Imperiului Bizantin,
s-a r\spândit pretutindeni, devenind un etalon
imnografic a Numeroase alte acatiste
au fost alc\tuite dup\ modelul s\u, a[a cum se
`ntâmpl\ [i `n prezent a Ast\zi, `n biserici se
oficiaz\ cu solemnitate Utrenia (slujba de
diminea]\) zilei de sâmb\t\, `n cadrul c\reia are
loc citirea Acatistului `n `ntregime a
Un acatist (de la gr. aka- Cine este Roman
thistos) este un imn `nchi-
nat unei persoane sfinte Melodul
sau unui eveniment sfânt. Reprezentantul prin ex-
~n sens propriu, cuvântul celen]\ al acestui gen im-
akathistos `nseamn\ „a sta nografic foarte cultivat `n
`n picioare“, ceea ce indic\ literatura bizantin\ este
faptul c\ cei ce ascultau a- Sf. Roman Melodul, `n cân-
cest imn nu st\teau `n ge- t\rile c\ruia condacul bi-
nunchi (care este un alt fel zantin atinge dezvoltarea
de [edere), ci drep]i, `n maxim\ [i perfec]iunea.
picioare. Acatistul are la Biografia acestui renumit
origine condacul bizantin, imnograf (melod) bizantin
un poem alc\tuit din 18-24 este, din p\cate, insuficient
de tropare sau strofe, fie- cunoscut\. Din sinaxarul Subtilitatea acestei teme iconografice, a[a cum se prezint\ la M\n\stirea
care cu câte 20-30 de ver- s\u (ziua sa de pr\znuire
suri, aranjate `n acrostih este 1 octombrie) afl\m c\
Moldovi]a, este magistral surprins\ `n studiul s\u de PS Irineu Cr\ciuna[
(`n ordinea alfabetic\ gre- era sirian de origine, din Suceveanul, fostul episcop vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor
ceasc\), fiecare strof\ a- ora[ul Emesa, [i a fost hi- titudine este timpul când a 518, [i un al doilea care a 556, anul trecerii sale la
vând acela[i num\r de si- rotonit diacon la biserica domnit foarte pu]in, `ntre cele ve[nice.
tr\it, deoarece sinaxarul
labe [i acelea[i accente ca din Berit, `n nordul Feni-
nu men]ioneaz\ decât nu- 713-715. Cei mai mul]i din-
[i prima strof\. Aceste tro- ciei. Remarcându-se ca un
pare erau precedate de o talentat imnograf, a venit mele `mp\ratului Anasta- tre bizantinologi s-au pro- „Dulce-cânt\re]ul“
strof\ aparte, ce avea `n co- la Constantinopol, la Bise- sie. Au existat `ns\ doi `m- nun]at pentru o dat\ mai
timpurie, acreditând ipote- Evlavios [i foarte devotat
mun doar glasul (nu [i rica Maicii Domnului din p\ra]i cu acest nume, unul Maicii Domnului, diaconul
melodia) [i refrenul. Chora. Ce nu se [tie cu cer- care a domnit `ntre 491- za c\ Roman a ajuns `n ca- Roman mergea adeseori la
pitala bizantin\ `n ultimii Biserica N\sc\toarei de
ani de domnie a lui Anas- Dumnezeu din cartierul
Imnul ce leag\ Na[terea de ~nviere tasie I. ~n favoarea acestei
dat\ri vin [i alte m\rturii
Vlaherne. Sinaxarul con-
semneaz\ [i minunea pe
Strâns legat de evenimen- primele patru sâmbete ale Acatistului `n timpul Postului
tul ~ntrup\rii Mântuitorului, Postului s\ se citeasc\ `n ca- Mare `l constituie nu doar istorice sau dovezi interne, care a tr\it-o Roman `n
Imnul Acatist se citea cel mai drul Utreniei câte o parte din apropierea de praznicul Bunei din con]inutul Acatistului aceast\ biseric\, atunci
probabil cu prilejul s\rb\torii acest Acatist, `n ordine crono- Vestiri, ci [i `nv\]\tura mario- (referirile la chestiunea când Fecioara Maria i s-a
Bunei Vestiri. Se pare c\ abia logic\. El este citit apoi `n `n- logic\ [i hristologic\ pe care o ar\tat `n vis `nmânându-i un
dup\ c\derea Constantinopo- tregime `n cadrul Utreniei zi- cuprinde, legând taina Na[- celor dou\ voin]e, `nv\]\- sul de hârtie, pe care el l-a
lului (1453) sau `n preajma lei de sâmb\t\ din S\pt\mâ- terii de taina ~nvierii lui Hris- tura mariologic\). Aluziile `nghi]it. Trezindu-se din
acestei date a intrat [i `n rân- na a cincea, numit\ Sâmb\ta tos, ziua ~ntrup\rii de ziua la restaurarea Bisericii „Sf.
duiala tipiconal\ a Postului Acatistului, tipic preluat [i `n când prin Moartea spre ~n- somn [i inspirat de aceast\
Mare. Astfel, `n Biserica Gre- Biserica Ortodox\ Român\. viere Hristos a `mplinit planul
Sofia“ – 532-537, plaseaz\ revela]ie, a compus frumo-
ceasc\ exist\ rânduiala ca `n Motivul introducerii citirii de mântuire a lumii. activitatea imnografic\ a sul condac al Na[terii, „Fe-
lui Roman `ntre anii 536- cioara ast\zi...“. Din p\cate,

13 14 15 16 17 18

7 8
Recunoscut\ drept „grabnic ajut\toare“,
numero[i monahi [i laici au `nv\]at Acatistul
pe de rost, exprimându-[i astfel durerea,
devotamentul, n\dejdea, credin]a [i iubirea fa]\
de N\sc\toarea de Dumnezeu
din acest poem care l-a
f\cut renumit pe autorul
s\u nu s-au mai p\strat as-
t\zi decât dou\ strofe. Nu-
mit diacon la „Sf. Sofia“, Ro-
man `ncepe prolifica sa ac-
tivitate de imnograf, alc\-
tuind poeme de laud\ la nu-
meroase s\rb\tori (Dumi-
nica Fiului risipitor, Dumi-
nica ~nfrico[\toarei Jude-
c\]i, Duminica a IV-a din
Post, Duminica Floriilor,
Vinerea Patimilor, Dumi-
nica Pa[telui, ~n\l]area
Domnului, Sf. Ap. Petru [i
Pavel etc.). Cercet\torii `i
atribuie `ntre 500 [i 1.000
de strofe, cifr\ ce motiveaz\
Pagini realizate de Daniela LIVADARU
19 20
9 10
[i supranumele de „Dulce-
cânt\re]ul“.
Eliberatoarea
Constantinopolului
Singura dintre cânt\rile
epocii sale p\strate `n
`ntregime pân\ ast\zi `n
cultul bisericesc este slujba
Acatistului Bunei Vestiri.
Este un imn de laud\ [i
mul]umire adresat Fecioa-
rei Maria, alc\tuit din 13
condace (ast\zi, condacul
este doar o strof\ scurt\) [i
12 icoase (strofa mai lung\,
ce dezvolt\ tema condacu-
lui, sub forma stihurilor ce
21
DOCUMENTAR
`ncep cu exclama]ia „Bucu-
r\-te!“). O puternic\ tradi-
]ie bisericeasc\ afirm\ c\
acest acatist a fost alc\tuit
de patriarhul Serghie al
Constantinopolului († 638)
`n urma salv\rii Constan-
tinopolului de invazia per-
[ilor [i avarilor `n 626. Isto-
ria consemneaz\ cum pu-
ternica flot\ asediatoare a
fost distrus\ de o furtun\
stârnit\ `n mod nea[teptat,
dup\ ce patriarhul Serghie
a organizat o procesiune cu
Ve[mântul Maicii Domnu-
lui [i cu icoanele lui Hristos
[i ale Maicii Sale pe zidurile
ora[ului. ~n semn de mul-
]umire pentru nesperatul
ajutor, s-a f\cut priveghere
la Biserica Vlaherne, unde
patriarhul ar fi compus
acest imn spre lauda Fe-
cioarei Maria, considerat\
ap\r\toarea bizantinilor.
Acatistele, imne
de mul]umire c\tre
Maica Domnului
Sinaxarul vorbe[te `ns\
[i de alte `mprejur\ri `n
care Maica Domnului a in-
tervenit energic `n ajutorul
capitalei bizantine, `n urma
diferitelor invazii: arab\
(670 [i 717), rus\ (864), bul-
gar\ (926) etc. Mul]umirea
s-a exprimat `n acela[i mod,
prin citirea solemn\ a
Acatistului. Din acest mo-
tiv, critica modern\ este de
p\rere c\ acest Acatist era
`n circula]ie `nc\ `nainte de
evenimentul din 626, fiind
chiar foarte cunoscut. De alt-
fel, patriarhul nu ar fi avut
cum s\ alc\tuiasc\ peste
noapte un poem de o aseme-
nea anvergur\. El doar a
ales acest imn, conside-
rându-l cel mai expresiv
pentru scopul s\u, [i l-a
rededicat Fecioarei Maria
pentru a marca minunata
biruin]\. Nici atribuirea a-
cestui Acatist poetului cro-
nicar George Pisides sau
patriarhului Fotie (sec. al
22
Vineri, 7 aprilie 2006 9
11 12
IX-lea) nu este sus]inut\ de evenimentele ce au `nso-
dovezi concludente. Data- ]it-o, respectiv `nv\]\tura
rea Imnului Acatist `nainte calcedonian\ despre r\s-
de 626 [i recunoa[terea Sf. cump\rarea lumii [i prea-
Roman Melodul drept autor cinstirea Maicii Domnului.
al lui se bazeaz\ pe analiza Totu[i, strofa originar\
atent\ a textului. ce preceda ansamblul celor
24 de strofe a fost `nlocuit\
cu actuala strof\, „Ap\r\-
Istorie [i dogm\ toare Doamn\“, cel mai
versificat\ probabil `n 626, fiind o com-
pozi]ie a patriarhului Ser-
Astfel, nici una dintre ce- ghie, ca o explica]ie pentru
le 24 de strofe ale imnului
alegerea cânt\rii acestui
nu face referire la vreo ac- imn drept mul]umire. De
]iune militar\, ci con]inutul
asemenea, `n strofa a 23-a
este strict teologic, f\când (Condacul al 12-lea) au fost
referire la dogmele ~ntru- interpolate patru stihuri
p\rii [i R\scump\r\rii. („Bucur\-te stâlpul Biseri-
Con]inutul poate fi `m- cii cel neclintit, Bucur\-te
p\r]it `n dou\ p\r]i, una is-
zidul `mp\r\]iei cel nebiru-
toric\ (primele 12 strofe) [i it, Bucur\-te cea prin care
una mistic\ (celelalte 12 se `nal]\ biruin]ele, Bucu-
strofe), fiecare `mp\r]it\ la r\-te cea prin care cad vr\j-
rândul ei `n dou\ teme: z\- ma[ii“), care trimit, de ase-
mislirea supranatural\ [i menea, la ajutorul Maicii
na[terea lui Hristos, cu Domnului. a
Scenariul iconografic
al Acatistului
Foarte iubit de bizantini, Imnul Acatist a `nceput s\ fie ilus-
trat `n miniaturi, icoane, broderii, devenind apoi una dintre
temele favorite ale picturii murale (sec. al XI-lea). Aceast\
tem\ a p\truns [i `n programul iconografic al bisericilor cu pic-
tur\ exterioar\ din ]ara noastr\, `n special `n Moldova.
Reproducem aici cele 24 de scene ale Acatistului reprezentat la
M\n\stirea Moldovi]a, unde s-a p\strat unul dintre cele mai
frumoase ansambluri, `nso]ite de explica]ia pe scurt a fiec\reia.
Scena 1: ~ngerul bineveste[te Fecioarei Maria
Scena 2: Nedumerirea Fecioarei Maria
Scena 3: Fecioara Maria se supune voin]ei divine
Scena 4: Z\mislirea de la Duhul Sfânt
Scena 5: ~ntâlnirea Fecioarei Maria cu Elisabeta
Scena 6: ~ndoiala lui Iosif [i dezvinov\]irea Mariei
Scena 7: Na[terea lui Iisus Hristos
Scena 8: Venirea magilor
Scena 9: ~nchinarea magilor
Scena 10: ~ntoarcerea magilor
Scena 11: Fuga `n Egipt
Scena 12: ~ntâmpinarea Domnului
Scena 13: Iisus Hristos, f\ptura cea nou\
Scena 14: Prea-cinstirea Maicii Domnului
Scena 15: Sfânta Treime
Scena 16: Emanuel pream\rit de cetele `ngere[ti
Scena 17: Maica Domnului [i ritorii
Scena 18: Hristos dus spre r\stignire
Scena 19: Maica Domnului, ocrotitoarea fecioarelor
Scena 20: Iisus Hristos, Marele Arhiereu
Scena 21: Maica Domnului lumin\toare
Scena 22: Pogorârea la iad
Scena 23: ~nchinarea la icoana Maicii Domnului
Scena 24: Maica Domnului mijlocitoare.
23 24
10 Vineri, 7 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT Tot mai mul]i adolescen]i intr\ `n r=ndul consumatorilor de droguri

Familia Regal\
va petrece
Pa[tele la Gala]i
Reprezentantul Special al Gu-
vernului pentru Integrare,
Cooperare [i Dezvoltate Dura-
bil\, Alte]a sa Principele Radu
de Hohezollern-Veringen, l-a in-
format, ieri, pe prefectul Mihai
Capr\ despre inten]ia Majest\-
]ilor Lor Regele Mihai I de
Rom=nia [i Regina Ana de a pe-
trece Sfintele S\rb\tori de
Pa[te la Gala]i. Familia Regal\
va fi prezent\ la Slujba Sfintei
~nvieri a Domnului Iisus Hris-
tos care se va oficia `n Catedra-
la Episcopal\ din Gala]i. Potri-
vit purt\torului de cuv=nt al
Prefecturii Gala]i, Emanuela
Turcu, Familia Regal\ a Rom=-
niei a ales s\ petreac\ S\rb\to-
rile Pascale de anul acesta la
Gala]i, pentru c\, `n luna
aprilie, se `mplinesc 100 de ani
de c=nd principii mo[tenitori ai
Rom=niei, Ferdinand [i Maria,
au pus piatra de temelie a
Catedralei Episcopale de la
Gala]i, reprezent=ndu-i pe
Majest\]ile Lor Regele Carol I
[i Regina Elisabeta.
Gala]i: Nivelul
Dun\rii,
`n cre[tere u[oar\
Dun\rea a atins, ieri, la Gala]i,
cota de 609 centimetri, cu un
centimetru mai mult ca `n ziua
precedent\ [i cu nou\ centime-
tri peste cota de inunda]ie, de-
bitul fiind de 12.975 de metri
cubi pe secund\. Previziunile
speciali[tilor de la „Apele Ro-
m=ne“ arat\ c\, `n urm\toarele
zile, nivelul [i debitul Dun\rii
vor fi relativ sta]ionare, ur-
m=nd ca, `n jurul datei de 9
aprilie, s\ intre din nou `ntr-o
tendin]\ cresc\toare, la ambele
capitole. Digul B\d\lan se men-
]ine `n faza I de ap\rare, cu un
nivel `n cre[tere cu un centime-
tru fa]\ de ziua precedent\. Pe
Prut, zona `ndiguit\ Brate[ul
de Jos se afl\ `n faza a II-a de
ap\rare, iar zona `ndiguit\
Brate[ul de Sus este `n faza I
de ap\rare. Potrivit purt\toru-
lui de cuv=nt al Prefecturii
Gala]i, Emanuela Turcu, pre-
fectul Mihai Capr\ a solicitat
tuturor for]elor de interven]ie
`n caz de dezastre naturale s\
r\m=n\ `n alert\, pentru a
putea face fa]\ problemelor
care ar putea s\ apar\ `n
urm\toarea s\pt\m=n\, din
cauza cre[terii cotelor [i de-
bitelor Dun\rii.
Rromii din Boto[ani
`[i s\rb\toresc
prima dat\ Ziua
Interna]ional\
Ziua Interna]ional\ a Rromilor,
8 aprilie, va fi s\rb\torit\ pen-
tru prima dat\ la Boto[ani de
Rom=nia se plaseaz\ `n
r=ndul primelor zece ]\ri din
lume `n privin]a consumului de
droguri legale - alcool, tutun,
cafea - `n r=ndul copiilor [i tine-
rilor cu v=rste `ntre 11-22 de ani.
De asemenea, la aceea[i cate-
gorie de v=rst\, consumul de
droguri ilegale, precum cocaina,
marijuana, heroina, „preferatele“
rom=nilor, este `ngrijor\tor: un
procent de 4% din r=ndul acestor
tineri au consumat cel pu]in o
dat\ droguri ilicite, iar num\rul
celor dependen]i este `n cre[tere
constant\.
Mai pu]ine posturi de conducere la UMF
a Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Grigore T. Popa“ (UMF)
se afl\ `ntr-un proces de reorganizare a catedrelor a
„UMF folosea disciplina ca
unitate administrativ\, acest
fapt nu era conform legii. Co-
misia de audit a constatat c\
sunt prea multe discipline (ca-
tedre)“, a precizat cancelarul
Mircea Covic. Astfel, catedrele
identice de la mai multe facul-
t\]i se vor reuni, `n timp ce pe
facult\]i se p\streaz\ acelea[i
colective, dup\ cum a remar-
cat Covic, care a ad\ugat c\ un
astfel de exemplu este cel al
catedrei de Genetic\ uman\,
fiecare facultate av=nd o astfel
de disciplin\ (catedr\), care de
acum va func]iona `n cadrul u-
neia singure, cu acela[i sediu.
„Deocamdat\ nu este vorba de
state de func]ii, urmeaz\ s\ se
fac\ planul de `nv\]\m=nt [i
apoi statele de func]ii“, a
men]ionat Mircea Covic.
De asemenea, alt\ reorga-
nizare prive[te serviciile ad-
ministrative, fapt ce reiese din
noua organigram\. Astfel, da-
c\ `n luna februarie la UMF
erau 26 de posturi de condu-
cere la serviciile administrati-
ve, `n luna martie au r\mas
21 de posturi, ceea ce repre-
zint\ o economie de 120 de mi-
lioane de lei lunar. Printre
serviciile unite se num\r\ cele
care aveau ca obiect activit\]i
legate de studen]i care acum
sunt `n cadrul unui singur de-
partament, cel de „facilit\]i
studen]e[ti“: „Organizarea de
acum este una mai func]io-
nal\“, a precizat Mircea Covic.
UMF lucreaz\
la actualizarea
regulamentelor
Redactarea [i aprobarea
Cartei Universit\]ii de Medi-
cin\ [i Farmacie „Grigore T.
Popa“ s-a desf\[urat pe par-
Datele sunt furnizate de cel
mai recent raport de cercetare so-
ciologic\, elaborat de speciali[ti
ai Facult\]ii de Sociologie [i
Asisten]\ Social\ din Bucure[ti,
cu sprijinul Organiza]iei Salva]i
Copiii Rom=nia. Studiul, realizat
la scar\ na]ional\ `n perioada
iulie 2004 - ianuarie 2005 [i dat
publicit\]ii ieri, este rezultatul
proiectului „Prevenirea consumu-
lui de droguri `n r=ndul ado-
lescen]ilor [i tinerilor“, finan]at
de Ministerul S\n\t\]ii prin
Programul Fondului Global de
Combatere a HIV/SIDA,
Tuberculozei [i Malariei.
„UMF folosea disciplina ca unitate
administrativ\, acest fapt nu era conform legii“,
a precizat cancelarul UMF Mircea Covic
cursul mai multor luni printr-un
proces anevoios. Dup\ apro-
barea Cartei, aceasta a plecat
c\tre Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC) pentru a fi
analizat\ de juri[ti. „Nu am
primit nici o observa]ie“, a
precizat cancelarul UMF Mir-
cea Covic.
Dup\ finalizarea Cartei,
UMF lucreaz\ la elaborarea
regulamentelor `n aceea[i ma-
nier\: se afi[eaz\ pe site-ul
UMF propuneri, acestea sunt
comentate de comunitatea aca-
demic\, fiind re]inute propu-
nerile care se voteaz\ `n cadrul
Senatului. ~n momentul de fa]\
Conform rezultatelor, fumatul
`n r=ndul copiilor [i tinerilor
cre[te progresiv odat\ cu v=rsta,
`ncep=nd cu 8% la v=rstele `ntre
11 [i 14 de ani [i ajung=nd la
aproape 50% pentru cei de peste
18 ani.
C=t prive[te consumul de al-
cool, ca produs este preferat\
berea, urmat\ de vin, [i este re-
cunoscut de 4% dintre cei `ntre
11 [i 14 ani, de aproximativ 12%
de cei `ntre 15 [i 18 ani, `n timp
ce adolescen]ii de peste 18 ani
beau alcool de mai multe ori pe
s\pt\m=n\ sau zilnic. V=rsta
medie de la care `ncepe con-
se lucreaz\ la regulamentele
privind studiile universitare,
masteratul [i doctoratul sau
regulamentul privind bursele
[i taxele, conform celor pre-
cizate de Mircea Covic.
Procesul de redactare a
regulamentelor trebuie s\ se
finalizeze `n luna mai: „P=n\
`n mai trebuie s\ finaliz\m
ceea ce ]ine de Cart\ [i regu-
lamente, se termin\ perioada
de gra]ie acordat\ de minis-
ter“, a men]ionat Covic. Anul
trecut MEdC a solicitat, dup\
mai multe controale realizate
la UMF, actualizarea Cartei
universitare. (Oana R.)
poate transmite prin fax la num\rul
sumul de alcool este de aproxi-
mativ 12 ani, [i la b\ie]i, [i la
fete.
Dac\ tutunul [i alcoolul sunt
produse care dau dependen]\, dar
intr\ `n categoria drogurilor
legale, comercializate peste tot,
marea problem\ o reprezint\
drogurile periculoase, ilegale.
Procentul celor care au `ncercat
vreodat\ un asemenea drog este
de 1% pentru cei mai mici, `ntre
11-14 ani, ajung=nd la peste 10%
la cei `ntre 19-22 de ani. ~n total,
4% dintre responden]i au con-
sumat cel pu]in odat\ un drog
ilicit. (M.F.)
Peste 6
milioane de
euro pentru
cooperarea
regional\
cu statele
vecine
Biroul regional pentru
cooperare transfrontalier\
Ia[i a g\zduit, ieri, lansa-
rea licita]iei de proiecte, or-
ganizat\ de Ministerul In-
tegr\rii Europene din Ro-
m=nia [i Ministerul Econo-
miei [i Comer]ului din Mol-
dova. „Politica de vecin\ta-
te a Uniunii Europene va
implica `n urm\torii ani fi-
nan]area cooper\rii regio-
nale cu statele vecine, pre-
cum Ucraina, Moldova [i
Serbia. Sunt m=ndru c\
prima linie de finan]are a
fost lansat\ aici, la Ia[i, [i
datorit\ eforturilor echipei
noastre“, a declarat direc-
torul Biroului regional de
cooperare transfrontalier\,
Ion Apostu. Pentru proiec-
tele care vor fi derulate `n
cadrul acestui program
sunt disponibile peste 6 mi-
lioane de euro. Priorit\]ile
programului sunt legate de
dezvoltarea economic\ [i
social\ `n zona de grani]\
dintre Rom=nia [i Republi-
ca Moldova. Pentru a fi eli-
gibili, aplican]ii programu-
lui trebuie s\ fie autorit\]i
locale sau ONG-uri din zo-
na de grani]\, care s\ aib\
parteneri `n ]ara vecin\. ~n
urm\toarele s\pt\m=ni, se
vor desf\[ura sesiuni infor-
mative [i `n Boto[ani,
Vaslui, Gala]i [i Chi[in\u.
Data limit\ de depunere a
proiectelor este 30 iunie
2006, iar ghidul solicitan-
tului este disponibil pe
site-ul www.mie.ro. (B.C.)

c\tre reprezentan]ii acestei et-
nii, a declarat pentru Rompres
consilierul pentru problemele
rromilor al prefectului de Boto-
[ani, Semiramida Balan. Mani-
fest\rile acestei zile sunt preg\-
tite de Re]eaua Activ\ a
Organiza]iilor Rrome (RAOR),
`n colaborare cu Direc]ia Jude-
]ean\ pentru Cultur\ [i Culte
Boto[ani [i vor fi sus]inute de
ansambluri l\ut\re[ti, trupe de
dans indian [i trupe de dans
]ig\nesc tradi]ional. ~n prima
parte a s\rb\torii, forma]iile
l\ut\re[ti [i trupele de dans vor
oferi un spectacol [i o parad\ pe
Pietonalul Unirii din Boto[ani.
Seara va avea loc un mare bal,
cu dou\ muzici, una din Boto-
[ani [i una din Timi[oara. Se
vor organiza concursuri cu pre-
mii, urm=nd s\ fie ales cel mai
bun dansator al petrecerii [i s\
fie desemnat\ regina balului.
Programul Zilei Interna]ionale
a Rromilor a primit sprijinul
mai multor firme din Boto[ani,
prin sponsoriz\ri substan]iale
din partea managerilor rom=ni,
a ]inut s\ sublinieze reprezen-
tanta rromilor boto[\neni. a
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ concursul destinat comu-
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI-
NII LUMINII. Regulile acestui concurs
sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate paro-
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor
publica `n ziar, `ncep=nd cu data de 10
aprilie 2006, clasamente cu parohiile care
au cele mai multe abonamente la „Lumi-
na de Duminic\“ din fiecare protopopiat.
„ ~n clasament nu vor fi publicate de-
c=t primele zece locuri de la fiecare sec-
]iune (urban/rural) [i de la fiecare protopo-
piat `n parte. Condi]ia pentru a intra `n
acest clasament este ca o parohie s\ con-
tracteze minimum 10 abonamente la
„Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la
redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pentru a
avea o eviden]\ clar\ a parohiei din care
provin abona]ii. Modalitatea de abonare
este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lu-
mina de Duminic\“ [i sumele aferente
pot fi aduse direct la redac]ia din Ia[i, pe
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (la
biroul de preluare anun]uri de l=ng\
libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh
0232/406.225, prin e-mail la adresa
info@ziarullumina.ro sau telefonic, la
num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
numele, prenumele [i adresa exact\ a
abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin
mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens
se va contacta d-l Jic\ Aionoaie la nu-
m\rul 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
Nu se vor lua `n considerare listele de
abona]i pentru care nu s-au trimis [i
sumele aferente.
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din
mediul urban [i separat un clasament cu
parohiile din mediul rural. Cele dou\ paro-
hii c=[tig\toare de la fiecare categorie vor
primi din partea ziarului „Lumina“ c=te un
pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un
num\r egal de abonamente, c=[tig\toare
va fi declarat\ parohia cu cele mai pu]ine
familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL
COTIDIANULUI LUMINA)

Ziua Interna]ional\ a
Rromilor s\rb\torit\ la Ia[i
Cu prilejul Zilei Interna]io-
nale a Rromilor, pe 8 aprilie,
Inspectoratul {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ) [i Prefectura Ia[i or-
ganizeaz\ manifestarea „Dife-
ri]i, dar `mpreun\“, proiect `n
care sunt implicate [colile „Ni-
colae Tonitza“ Ia[i, „Al. I. Cu-
za“ Podul Iloaiei, „{tefan cel
Mare“ Dancu, „Gheorghe M=r-
zescu“ Ia[i, „Ion Creang\“ T=r-
gul Frumos, Lunca Cet\]uii,
Dag=]a - Zece Pr\jini.
Activit\]ile din cadrul pro-
iectului constau `n concurs de
desene pe asfalt, anima]ie
stradal\ - c=ntece [i dansuri
Autorit\]ile `[i bat capul ca s\
scape Ia[ul de ho]i [i cer[etori
a Pentru reducerea infrac]ionalit\]ii din municipiul Ia[i, reprezentan]ii Prim\riei
`mpreun\ cu cei ai poli]iei au decis ca num\rul patrulelor de poli]ie
s\ fie suplimentat a Echipele vor fi mixte, formate din agen]i de la Poli]ia
Municipal\ [i cea Comunitar\ a ~n aten]ia poli]i[tilor vor fi abaterile din traficul
rutier, cer[etoria [i ho]ii de buzunare a ~n zonele aglomerate, cum ar fi gara
sau pie]ele, vor fi montate camere video pentru supraveghere a
~n urma unor discu]ii pur-
tate `ntre reprezentan]ii poli-
]iei jude]ene, ai celei munici-
pale, rutiere [i ai celei comu-
nitare cu primarul Gheorghe
Nichita, s-a ajuns la concluzia
c\ este nevoie de mai multe
echipaje de poli]ie care s\ a-
sigure ordinea `n Ia[i, care se
num\r\ printre ora[ele cu
cea mai mare rat\ a infrac-
]ionalit\]ii stradale.
Conform celor spuse de
primarul Gheorghe Nichita,
Ia[ul este printre primele o-
ra[e din ]ar\ `n ceea ce pri-
ve[te infrac]iunile, iar acest
lucru negativ trebuie rezol-
vat. Din acest motiv, Nichita
a sus]inut c\ va interveni pe
l=ng\ Prefectur\ [i parla-
mentarii din Ia[i pentru a
ob]ine suplimentarea num\-
rului poli]i[tilor care s\ asi-
gure ordinea `n ora[, d=nd
ca argument ora[ul Cluj,
unde raportul poli]i[tilor la
num\rul de locuitori este
dublu fa]\ de cel de la Ia[i.
~n urma `nt=lnirii, to]i re-
prezentan]ii institu]iilor
prezente au fost de acord ca
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VASILE COSTINESCU A
DEMISIONAT DIN CONSILIUL
LOCAL: Consilierul local din par-
tea PSD Vasile Costinescu a decis
s\ demisioneze din aceast\ func]ie
deoarece a fost numit membru `n
Consiliul de Administra]ie al Ca-
sei Jude]ene de Asigur\ri de S\-
n\tate, iar legea nu permite ca un
consilier local s\ fie [i membru `n
consiliul de administra]ie al unei
alte institu]ii. Locul lui Costinescu
ar putea fi luat de C\t\lin Ivan.
(N.P.)
a ASISTEN}II MEDICALI
DIN IA{I AU AST|ZI ZI LIBER|:
To]i asisten]ii medicali din Ia[i
membri ai sindicatului Sanitas
sunt liberi ast\zi, s\rb\torind `n
acest fel Ziua Mondial\ [i Na]io-
nal\ a S\n\t\]ii, zi declarat\ ne-
lucr\toare pentru personalul din
sistemul sanitar. „Ziua aceasta li-
ber\ a fost negociat\ de noi `n con-
tractul colectiv de munc\ la nivel
de ramur\ sanitar\. Tot `n confor-
mitate cu acest contract avem
dreptul de a stabili [i alte zile
libere, dar [i de a negocia modul de
plat\ a muncii prestate `n zilele de
repaus s\pt\m=nal, de s\rb\to-
rile legale“, a declarat Viorel T\-
nase, pre[edintele filialei ie[ene a
sindicatului Sanitas. (O.B.)
sus]inute de Ansamblul „Ri-
chino“ - Zece Pr\jini [i elevi ai
{colii Normale „Vasile Lupu“,
acestea urm=nd s\ aib\ loc pe
Bulevardul „{tefan cel Mare [i
Sf=nt“. Scopul proiectului este
de a dezvolta toleran]a comu-
nitar\ [i s\ promoveze inter-
culturalitatea, precum [i mul-
tiplicarea experien]elor pozi-
tive din cadrul proiectului
PHARE „{coala [anselor
egale“. „Este important ca ele-
vii rromi s\ `[i recunoasc\
identitatea“, a men]ionat Ca-
melia Gavril\, inspector ge-
neral al ISJ. (Oana R.)
num\rul echipelor care vor
ie[i la strad\ s\ fie mai
mare, echipele urm=nd a fi
formate din poli]i[ti munici-
pali [i poli]i[ti comunitari.
Una dintre problemele de
care se vor ocupa aceste echi-
pe este cea a ma[inilor parca-
te neregulamentar, care `n-
curc\ foarte mult circula]ia.
„Am decis ca s\ se urm\-
reasc\ mai atent ma[inile par-
cate neregulamentar [i ori s\ li
se blocheze ro]ile, ori s\ fie ridi-
cate. Sunt foarte multe ma[ini
l\sate `n locuri interzise, acest
lucru duc=nd la `ngreunarea
traficului“, a declarat primarul
Gheorghe Nichita.
To]i cer[etorii
vor fi identifica]i
Un alt fenomen care va fi
`n vizorul poli]i[tilor `n peri-
oada urm\toare este cel al
cer[etoriei. Conform spuselor
primarului, ini]ial se va face o
identificare a tuturor cer[eto-
rilor, ca apoi s\ fie stabilite o
serie de m\suri pentru ca a-
a B|TUT CU BESTIALITATE
DE DOI NECUNOSCU}I: Nicolae
U., un b\rbat `n v=rst\ de 37 de
ani, a fost transportat cu ambu-
lan]a `n stare grav\ la Spitalul
Clinic „Sf. Spiridon“, dup\ ce a
fost `njunghiat [i b\tut de doi ne-
cunoscu]i, `n timp ce se `ntorcea
acas\. „Pacientul a fost diagnosti-
cat cu plag\ `njunghiat\ abdomi-
nal\ penetrant\, cu interesarea
arterei epigastrice. A fost stabi-
lizat, internat [i operat de ur-
gen]\ `n Clinica I Chirurgie a spi-
talului nostru“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u, medic coordona-
tor Unitatea de Primire Urgen]e
(UPU). Aceasta a mai precizat c\
starea postoperatorie a pacientu-
lui este bun\, iar prognosticul vi-
tal favorabil. (O.B.)
a RESTAN}E EXTRAORDI-
NARE LA „AGRONOMIE“: Stu-
den]ii de la Universitatea de {ti-
in]e Agronomice [i Medicin\ Ve-
terinar\ „Ion Ionescu de la Brad“
(USAMV) beneficiaz\ de o se-
siune de restan]e extraordinar\
`n perioada 9-16 aprilie. Conform
celor precizate de rectorul Gerard
Jit\reanu, la aceast\ sesiune de
restan]e s-au `nscris 126 de stu-
den]i, care sus]in un examen sau
dou\. (O.R.)
ACTUALITATE
Nicol\escu: Cozile la farmacii vor mai
dura, probabil, `nc\ 3 sau 5 luni
a Lista medicamentelor compensate
[i gratuite va suferi unele modific\ri a
Lista medicamentelor compen-
sate [i gratuite va suferi, probabil,
modific\ri, dar acestea vor ]ine sea-
ma de acoperirea `ntregii patologii
a bolnavilor, urm=nd s\ se aib\ `n
vedere principalele boli, a declarat,
ieri, ministrul S\n\t\]ii, Eugen Ni-
col\escu, cu prilejul vizitei pe care
a f\cut-o la Expozi]ia de Aparatur\
Medical\ de la Romexpo.
El a men]ionat c\ lista medi-
camentelor compensate [i gratui-
te va fi corelat\ cu pachetul mi-
nim de servicii medicale. Minis-
trul S\n\t\]ii a spus c\ se vor
face licita]ii interna]ionale pentru
ce[tia s\ dispar\. ~n acest
scop va fi semnat un protocol
`ntre Direc]ia de Asisten]\
Comunitar\, organiza]ii ne-
guvernamentale [i poli]ie, ca-
re s\ propun\ un plan de era-
dicare a acestui fenomen. Du-
p\ ce va fi semnat protocolul,
se vor stabili [i m\surile ce
pot fi luate `n cazul fiec\rui
cer[etor identificat, `n func]ie
de v=rsta acestuia.
Nici ho]ii de buzunare nu
vor sc\pa de aten]ia autori-
t\]ilor, `n acest sens urm=nd
s\ se formeze mai multe e-
chipe cu poli]i[ti comunitari
[i agen]i de la Poli]ia Munici-
pal\, care vor `ncerca s\ `i
depisteze [i s\ `i pedepseasc\
pe to]i cei care se ocup\ de
furturile din buzunare. Mai
mult, `n zonele mai aglome-
rate vor fi montate camere de
filmat pentru a-i depista pe
cei certa]i cu legea, pentru a-i
`mpiedica s\ mai fac\ a[a
ceva. Ini]ial vor fi montate
camere `n zona g\rii [i `n
zona Minerva din Alexandru
cel Bun, iar apoi vor fi mon-
tate [i `n pie]ele din Alexan-
dru [i Nicolina. Camerele de
filmat care sunt deja montate
pe bulevardul {tefan cel Ma-
re vor fi folosite [i pentru mo-
nitorizarea traficului auto.
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor paci-
en]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensi-
une arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i
escarelor, profilaxia esca-
relor de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din
spital, `n care s\ se speci-
Vineri, 7 aprilie 2006
achizi]ionarea de medicamente [i
a estimat c\ pre]urile la medica-
mente se vor reduce `n urma
licita]iilor cu 5% p=n\ la 35%.
Eugen Nicol\escu a ]inut s\
precizeze c\ Ministerul S\n\t\]ii
se ocup\ de politicile sanitare, iar
de asigurarea serviciilor medicale,
inclusiv a medicamentelor, se o-
cup\ Casa Na]ional\ de Asigur\ri
de S\n\tate. ~n aceste condi]ii,
situa]ia generat\ de cozile la far-
macii pentru medicamente com-
pensate [i gratuite va mai dura,
probabil, `nc\ 3 sau 5 luni, a spus
ministrul. (M.F.)
Astfel, persoanele care nu
vor respecta normle rutiere
vor primi acas\ o fotografie
prin care i se arat\ c\ a `n-
c\lcat legea `mpreun\ cu un
avertisment, iar apoi se va
trece [i la sanc]iuni. Tot `n
perioada urm\toare, autori-
t\]ile vor `ncerca s\ promo-
veze mai bine [i Poli]ia de
Proximitate, Prim\ria oferin-
du-se s\ le asigure tot spri-
jinul. „Pentru a fi al\turi de
cet\]eni, `n cele dou\ centre
de cartier din P\curari [i Ni-
colina sunt [i poli]i[tii de pro-
ximitate. De asemenea, am
prev\zut ca [i `n centrele din
Alexandru cel Bun [i T\t\-
ra[i s\ existe spa]ii pentru cei
de la proximitate pentru a re-
zolva c=t mai rapid probleme-
le cet\]enilor“, a mai declarat
Nichita. (Nicolae POPA)
fice procedurile medicale de
care ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din ga-
ma Gerovital [i Aslavital,
prin singura persoan\ au-
torizat\ din Ia[i, prof. dr.
Rodica Ghiuru, medic pri-
mar medicin\ intern\,
specialist `n geriatrie [i
gerontologie [i tratamente
homeopatice, prin inter-
mediul dr. Mihai Vieriu,
medic medicin\ general\,
doctor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Avertismente
pentru cet\]enii care
nu `[i cur\]\ curtea
Inspectorii Prim\riei
`mpreun\ cu reprezentan]i ai
Poli]iei Comunitare vor merge
`n perioada urm\toare at=t la
agen]ii economici, c=t [i la in-
stitu]iile publice sau chiar la
simplii cet\]eni [i vor controla
dac\ este asigurat\ cur\]enia
`n perimetrul pe care `l de]in.
Aceasta deoarece s-a observat
c\ sunt foarte multe zone din
municipiu pline de gunoaie,
zone aflate `n administrarea
unor agen]i economici sau per-
soane fizice. „~n perioada
urm\toare, aproximativ 30 de
inspectori din cadrul Prim\riei
vor merge `mpreun\ cu cei de
la Poli]ia Comunitar\ [i vor da
soma]ii persoanelor care nu `[i
fac cur\]enie `n perimetrul pe
care `l de]in. Este o hot\r=re
de Consiliu Local care oblig\
cet\]enii s\ fac\ cur\]enie [i
s\ `[i `ntre]in\ imobilele, a[a
c\ o vom pune `n aplicare“, a
declarat primarul Gheorghe
Nichita. Reprezentan]ii
Prim\riei `ncep cu soma]ii [i
`n func]ie de ce vor constata `n
teren, vor da termene de
cur\]are a zonei. (N.P.)
„Agronomia“
a intrat `n posesia a
10.000 ha `n B\r\gan
Universitatea de {tiin]e Agro-
nomice [i Medicin\ Veterina-
r\ „Ion Ionescu de la Brad“
(USAMV) a ob]inut titlul de
proprietate pentru 10.190 de
hectare de teren arabil din
jude]ul Ialomi]a, comuna
F\c\ieni, [i urmeaz\ s\
ob]in\ `n cur=nd un alt titlu
de proprietate pentru o
suprafa]\ de aproximativ
2.000 de hectare pe raza co-
munii Vl\deni, jude]ul Ialomi-
]a, conform celor precizate de
rectorul Gerard Jit\reanu.
Pentru ob]inerea titlului de
proprietate la Vl\deni se a[-
teapt\ o hot\r=re de Guvern
care s\ scoat\ terenul din folo-
sin]a Consiliului Jude]ean
Ialomi]a: „Terenul a fost dat
Consiliului Jude]ean Ialomi]a
prin hot\r=re de Guvern. A-
cum este necesar\ alt\ hot\r=-
re de Guvern care s\ o anuleze
pe cealalt\“, a precizat Gerard
Jit\reanu, care a ad\ugat c\
aceste terenuri din jude]ul
Ialomi]a au fost date Facult\]ii
de Agricultur\ `n 1945 prin de-
cret regal. USAMV se a[teapt\
s\ c=[tige din gr=ul din
Ialomi]a aproximativ 450.000
euro pe an, `n condi]iile `n care
nu vor fi probleme cauzate de
inunda]ii. (O.R.)
Albinele din zona
Miroslava trebuie
mutate temporar
Sta]iunea de Cercetare - Dez-
voltare pentru Pomicultur\
Ia[i avertizeaz\ cresc\torii de
albine din municipiului Ia[i,
din apropierea comunei Mi-
roslava [i pe cei din zona CUG
c\ `ncep=nd de ast\zi se fac
tratamente contra bolilor [i
d\un\torilor la pomii fruc-
tiferi cu pesticide, care pot
afecta albinele. Din aceast\
cauz\, to]i cresc\torii de al-
bine care au stupinele `n ve-
cin\tatea planta]iilor de pomi
fructiferi trebuie s\ le mute la
o distan]\ de peste 5 kilo-
metri, pentru a nu exista
riscul ca albinele s\ fie afec-
tate de substan]ele toxice. Pe-
rioada de ac]iune a solu]iei es-
te de 14 p=n\ la 21 de zile, iar
`n cazul `n care temperatura
aerului este sc\zut\, iar `n at-
mosfer\ umiditatea este ridi-
cat\, termenul se prelunge[te
cu `nc\ dou\ zile. (N.P.)
12 Vineri, 7 aprilie 2006 SPORT

PE SCURT
~nfr=ngere previzibil\
~n runda restant\ cu nr. 18 din
prima lig\ masculin\ de
baschet, `n propria aren\,
ie[enii de la CSM au capotat `n
fa]a b\n\]enilor de la Elba
Timi[oara cu scorul de 78-85
(29-27, 13-18, 17-20, 19-20).
~ntr-un joc arbitrat de brigada
Marius Udric\ - Ciprian
C=mpeanu - Ciprian Stoica [i
observat de bra[oveanul Marian
Oprea, gazdele au capotat `n
fa]a timi[orenilor la 7 puncte,
dup\ ce la pauza mare oaspe]ii
conduceau cu numai 45-42.
Componen]ii echipei preg\tite
de Radu Boi[teanu nu s-au
preg\tit `n mod corespunz\tor
`n ultima perioad\, dup\
fr\m=nt\rile de ordin financiar
de la CSM Ia[i, iar `nfr=ngerea
era previzibil\ `n aceast\
situa]ie. MVP-ul partidei a fost
desemnat `n persoana lui Ale-
xandar Sveljo (Elba). S=mb\t\,
tot pe teren propriu, `ntr-un ul-
tim joc al sezonului regulat,
CSM va `nt=lni echipa... ie[e-
nilor de la CSU Cuadripol Bra-
[ov, acolo unde evolueaz\ fo[tii
componen]i ai forma]iei mol-
dave, Colesnicov, Andru[, Iglin,
Murgoci [i Florin Munteanu.
Marcatori:
CSM: Mladenovic 20 (4x3), Fl.
Moscalu 20 (2x3), Nicolae 8,
Lobanov 12, Doro[ 9. Au mai
jucat: Andrei Moldoveanu 7,
Alin Moldoveanu 2 [i
C\linescu.
Elba: Vasilescu 10, Vukosav-
ljevic 9 (3x3), Czmor 4, R\du-
canu 21 (3x3), Toader 8. Au
mai jucat: Sveljo 16 (3x3), Mi-
ron 11 (1x3) [i Vokic 6. (D.T.)
Juve r\m=ne acas\
a Echipa lui Adrian Mutu a ratat [ansa de a
ajunge `n semifinalele Ligii Campionilor,
fiind eliminat\ de Arsenal Londra.
Barcelona a urcat [i ea `n careul de a[i,
dup\ ce a `nvins cu 2-0 pe Benfica a
La un an dup\ `nfr=n-
gerea suferit\ `n fa]a lui
FC Liverpool, `n sfer-
turile de final\ ale Ligii
Campionilor la fotbal,
echipa rom=nului Adrian
Mutu, Juventus Torino, a
fost eliminat\ `n aceea[i
faz\ a competi]iei [i `n ac-
tualul sezon, tot de o gru-
pare englez\, Arsenal
Londra, care s-a calificat
pentru prima oar\ `n isto-
ria sa `n semifinalele
principalei competi]ii eu-
ropene inter-cluburi.
„Tunarii“, care vor juca
`n penultimul act cu spa-
niolii de la Villarreal,
reu[iser\ s\ se impun\ `n
meciul tur, pe Highbury
Park, cu scorul de 2-0,
gra]ie golurilor francezu-
lui Henry [i spaniolului
Fabregas.
~n meciul de la Torino,
Juventus, cu Mutu pe
teren p=n\ `n minutul
61, nu a fost nici un mo-
ment `n m\sur\ s\-i ne-
lini[teasc\ pe londonezi.
F\r\ Vieira, Camorane-
si, Zebina (suspenda]i),
Del Piero (accidentat) [i
Thuram (rezerv\), Juve
a mizat foarte mult pe
revenirea lui Nedved ,
dar cehul a avut o evo-
lu]ie slab\, care a culmi-
nat cu eliminarea sa, `n
minutul 77.
Dup\ aceast e[ec, to-
rinezii `[i pot `ndrepta
acum `ntreaga aten]ie
asupra campionatului i-
talian, `n care conduc cu
un avans confortabil de 9
puncte fa]\ de AC Milan
(sigura forma]ie italian\
calificat\ `n semfiinalele
Ligii Campionilor) [i se
`ndreapt\ cu pa[i siguri
spre un nou „scudetto“.
~n cel\lalt sfert de fi-
nal\ de miercuri, Barce-
lona [i-a respectat statu-
tul de favorit\, `nving=nd
cu 2-0 pe Benfica la ca-
p\tul unui meci f\r\
str\lucire.
De[i au ar\tat o oare-
care pierdere de vitez\
fa]\ de meciul tur, de la
Lisabona, pe care l-au do-
minat copios, dar nu l-au
putut c=[tiga (0-0), cata-
lanii au reu[it s\ puncte-
ze de dou\ ori, prin vede-
Adrian Mutu
a ratat
ocazia de a
ajunge `n
semifinalele
Ligii
Campionilor
tele Ronaldinho [i Eto'o,
dar jocul `n ansamblu i-a
nemul]umit pe spectatorii
de pe Nou Camp, unii din-
tre ace[tia fluier=ndu-[i
chiar favori]ii (!).
Ronaldinho a avut
[ansa s\ deschid\ scorul
`nc\ din minutul 5, c=nd
Barca a ob]inut un pe-
nalty, dar balonul [utat
de brazilian de la punctul
cu var a fost respins de
portarul Moretto. Cel mai
bun fotbalist al lumii `n
2005 s-a revan[at, `ns\,
dup\ doar un sfert de or\,
reu[ind s\-l `nving\ pe
portarul Benfic\i cu un
[ut din interiorul careu-
lui. Scorul final al `n-
t=lnirii a fost stabilit de
camerunezul Eto'o, `n
minutul 88, FC Barcelona
urm=nd s\ joace `n semi-
finale cu italienii de la AC
Milan. a
Rezultatele
`nregistrate miercuri:
Juventus – Arsenal 0-0 0; `n
tur 0-2
2.
Juventus: Buffon - Zam-
brotta (cpt), Kovac, Canna-
varo, Chiellini (Balzaretti, 66)
- Mutu (Zalayeta, 61), Gian-
nichedda, Emerson, Nedved -
Ibrahimovic, Trezeguet
Arsenal: Lehmann - E-
boué, K. Touré, Senderos,
Flamini - Hleb (Diaby, 87),
Fabregas, Ljungberg, Gilber-
to Silva, Reyes (Pires, 63) -
Henry (cpt).
Barcelona – Benfica 2-0 0
(Ronaldinho ’20, Eto’o ’88); `n
tur 0-0
0.
FC Barcelona: Victor Valdes
- Belletti, Puyol, Oleguer, Van
Bronckhorst - Van Bommel
(Edmilson 84), Iniesta, Deco,
Ronaldinho - Larsson (Giuly
86), Eto'o
Benfica Lisabona: Moretto
- Ricardo Rocha, Anderson,
Luisao, Leo - Beto (Robert
73), Petit, Manuel Fernandes
(Marcel 82), Simao - Miccoli,
Geovanni (Karagounis 55).

Pas gre[it la debut

pentru „stejari“
Echipa de rugby a României a
debutat cu stângul la Campio-
natul Mondial rezervat juc\to-
rilor sub 19 ani de la Dubai, fi-
ind învins\ cu 30-17 de Japonia,
dup\ ce la pauz\ „stejarii“ au
condus cu 10-8 [i la `nceputul
reprizei secunde cu 17-8! Româ-
nii au marcat 2 eseuri prin O-
nofrei [i Sab\u, primul juc\tor
reu[ind [i 2 transform\ri [i o lo-
vitur\ de pedeaps\, în timp ce
japonezii au înscris 4 eseuri, din
care 2 transformate, plus 2 lovi-
turi de penalitate. Anul trecut,
tot la CM - Under 19, România
învingea Japonia cu 15-5, tot în
primul joc al grupelor. ~n conti-
nuare, pe 9 aprilie, România va
juca la Dubai cu Australia, iar
pe 13 aprilie cu }ara Galilor.
Antrenorii Alexandru Achim [i
Alexandru Marin au folosit ur-
m\toarea echip\: Cristian Ono-
frei - Ionu] Botezatu, Andrei
Nainer, Andrei Filip, Narcis
Udil\ - Vlad Ailenei, Valentin
Ivan - Cristian Moisei, Daniel
Ianus, Marian Sab\u - Alin Cos-
te, Valentin Popârlan - Mihai
Dico, Nichita Iacob, Alexandru
Ghinea. „~n repriza a doua echi-
pa nu a mai respectat sarcinile
de joc, iar acest lucru s-a v\zut.
Am luat dou\ cartona[e galbene
`n dreptul lui Ianus [i Ghinea [i
totul s-a schimbat. Dac\ `n pri-
ma repriz\ am reu[it s\ le lu\m
baloanele [i s\ juc\m, `n partea
a doua nu a mai fost a[a. Practic
am gre[it [i noi pentru ei, am
f\cut `nainte, paravan, am jucat
`n ofsaid de c=teva sau am fost
la un metru de eseu, dar pentru
c\ nu s-a dat balonul `n spate [i
pentru c\ fiecare a vrut s\ `n-
scrie, nu s-a marcat. Ce pot s\
spun, se pare c\ mentalitatea de
anul trecut nu a putut fi dep\-
[it\. Acum `ncerc\m s\ ne con-
centr\m asupra urm\toarelor
meciuri, care se anun]\ foarte
dificile“, a declarat la final Ale-
xandru Achim, antrenorul
Rom=niei. (D.T.)
Prea timizi
a Dup\ o prim\ repriz\ excelent\, elevii lui Ionu]
Popa au pierdut cu 0-1 la Constan]a, `n fa]a Farului,
datorit\ timidit\]ii cu care au
abordat ultimele 45 de minute a
Poli a ratat miercuri sea-
r\ o [ans\ uria[\ de a ob]ine
un nou rezultat pozitiv pe
terenul unei echipe din plu-
tonul frunta[, dup\ ce reu-
[ise s\ ob]in\ un punct ne-
sperat `n fieful lui Dinamo.
Elevii lui Ionu] Popa au
evoluat curajos `mpotriva
Farului doar o repriz\, `n
primele 45 de minute, `ns\
`n partea a doua au fost de
nerecunoscut. Au f\cut pa-
sul `napoi, iar Farul a profi-
tat [i [i-a apropiat victoria,
de[i jocul echipei lui Vukotic
nu a str\lucit, din contr\, fi-
ind taxat pe tot parcursul
meciului cu fluier\turi de
c\tre spectatori, dar [i cu
scand\ri ironice de genul
„Suntem m=ndri de voi“,
„UEFA“ sau „Campionii“.
~n prima repriz\ Farul a
ratat trei bune situa]ii de a
`nscrie prin Florea (2), To-
doran (6) [i Tibor Moldovan
(30), de fiecare dat\ salva-
Farul – Poli 1-0
(Dinu Todoran ’58)
Forma]ii:
Farul: Curc\ - Far-
mache (’72 P\curaru),
Barbu (’90 Ghear\), Pa[-
covici, {chiopu, Liviu
Mihai, Senin, Guri]\,
Todoran (’85 Apostu),
Florea, Moldovan. An-
trenor: Momcilo Vukotic.
Poli: Br\ne] – Toma,
Onu], Ciobanu, Bordea-
nu – Miclea (’85 Arhire),
Mitruc (’72 Onofra[),
Dianu, Iuri[ni]i, Rednic
(’90 Ciub\ncan) – B=l-
b\. Antrenor: Ionu] Popa.
torul ie[enilor numindu-se
portarul Br\ne], de departe
cel mai bun om al meciului.
Poli a ripostat periculos pe
final, dar Rednic (32),
Miclea (42) [i Bordeanu (45)
nu au nimerit ]inta.
~n partea a doua a dis-
putei gazdele au ie[it mult
mai motivate de la vestiare
[i, profit=nd de pasul `napoi
f\cut de ie[eni, au luat cu
asalt poarta lui Br\ne]. Fi-
resc, a c\zut [i golul, `nscris
`n minutul 58 de Todoran,
dintr-o pozi]ie suspect\ de
ofsaid, const\n]eanul specu-
l=nd lipsa de reac]ie a ap\-
r\rii oaspete. Ie[enii puteau
egala prin Miclea [i B=lb\
(primul s-a pripit `n fa]a
por]ii `ntr-o pozi]ie ideal\,
al doilea a trimis cu capul
din [ase metri peste), dar la
fel de bine rezultatul putea
fi 2-0 pentru Farul, dac\ Li-
viu Mihai, Todoran sau Mol-
dovan fructificau cel pu]in
una din ocaziile avute pe fi-
nal de meci.
Farul `nvinge cu 1-0 pe
Poli dup\ un meci cenu[iu [i
hazliu, acesta fiind primul
succes al „rechinilor“ dup\
trei e[ecuri consecutive. ~n
ceea ce ne prive[te, Poli putea
ob]ine mult mai mult, poate
chiar trei puncte la Con-
stan]a, dac\ `n partea a doua
evolua la fel de curajos ca [i
`n primele 45 de minute. a
Dinamovi[tii au `nvins
din nou `n prelungiri
„C=inii“ din {tefan cel Mare l-a readus `n echip\ de la
s-au specializat `n a c=[tiga Dinamo II.
meciuri `n prelungiri. Dup\ ce Dinamo a reu[it a opta sa
`n precedenta deplasare s-au victorie `n deplasare `n aceast\
impus pe terenul Farului `n stagiune [i este cea mai bun\
minutul 93, printr-un gol `n- echip\ pe terenuri str\ine, cu
scris de Zicu, miercuri sear\, 25 de puncte. ~n schimb, Ba-
elevii lui Florin Marin au `n- c\ul este cea mai slab\ din re-
vins pe FCM Bac\u, tot dup\ tur, c=nd nu a c=[tigat dec=t un
expirarea celor 90 de minute singur punct. Sportul este lider
regulamentare, golul care a `n retur, cu 13 puncte c=[tigate
men]inut pe Dinamo pe prima `n cinci etape.
pozi]ie a clasamentului fiind Doar cinci goluri marcate
marcat de un fost stelist - Tibi p=n\ acum `n etapa a 20-a a
Curt - `n minutul 92. Curt a Diviziei A, din care au mai
r\spl\tit astfel `ncrederea an- r\mas dou\ partide de jucat.
trenorului Florin Marin, care (Narcis P.)
Rezultatele etapei a XX-a:
CFR Ecomax Cluj - FC Na]ional Bucure[ti 0-0
Gloria Bistri]a - Poli Timi[oara 1-1 (Iftodi ’68 - Izvoreanu ’38)
Cartona[ ro[u: Sreten Stanic (Poli), min. 53.
Sportul Studen]esc - FC Arge[ Pite[ti 1-0 (B\lan ’74 - penalty)
Cartona[ ro[u: Alin Chi]a (Arge[), min. 73.
Jiul Petro[ani - FC Vaslui 0-0
FC Farul Constan]a - Poli Ia[i 1-0 (Todoran ’57)
FCM Bac\u - Dinamo Bucure[ti 0-1 (Curt ’90)
Meciurile Steaua Bucure[ti - CS Pandurii Tg Jiu [i Rapid Bu-
cure[ti - O]elul Gala]i vor fi reprogramate.
Programul etapei Clasament
urm\toare, a XXI-a: 1. Dinamo 20 13 3 4 41-17 42p (+12)
2. Steaua 19 11 6 2 32-11 39p (+12)
S=mb\t\, 8 aprilie
FC Arge[ - Jiul (ora 3. Sportul 20 10 5 5 31-18 35p (+5)
16.30, Na]ional TV) 4. CFR Cluj 20 9 7 4 22-17 34p (+4)
FC Na]ional – Sportul 5. Timi[oara 20 9 6 5 25-15 33p (+3)
(ora 17.00, TVR 2)
6. Rapid 19 9 6 4 25-17 33p (+6)
Poli Ia[i – FCM Bac\u
(ora 17.00, Telesport) 7. Na]ional 20 9 6 5 21-20 33p (+3)
O]elul – Gloria (ora
8. Farul 20 9 2 9 25-27 29p (-4)
17.00, netelevizat) 9. FC Arge[ 20 7 6 7 20-18 27p (0)
Poli Timi[oara – CFR
10. Poli Ia[i 20 7 4 9 14-19 25p (-5)
Cluj (ora 20.30, Antena 1)
Duminic\, 9 aprilie 11. Gloria 20 6 6 8 15-24 24p (-6)
FC Vaslui – Farul (ora 12. Jiul 20 4 8 8 18-26 20p (-10)
16.00, Telesport)
13. O]elul 19 3 7 9 16-28 16p (-14)
Pandurii – Rapid (ora
17.00, Na]ional TV) 14. Pandurii 19 4 4 11 13-25 16p (-14)
Dinamo – Steaua (ora 15. Bac\u 20 3 4 13 13-33 13p (-20)
20.30, TVR 1)
16. Vaslui 20 1 8 11 10-26 11p (-16)

C=inii f\r\ st\p=ni, o problem\ nerezolvat\
C=inii f\r\ st\p=n constituie, din nefericire, o „plag\“ `nc\
nerezolvat\ a societ\]ii `n care tr\im. Ar trebui s\ lu\m exemplul
occidentalilor [i s\ limit\m `nmul]irea acestora, f\r\ brutalitate [i
respect=nd normele de igien\ care se impun.
de dr. Vlad-D
Dorin BEJAN
Cu mii de ani `n urm\ omul a do-
mesticit c=inele, `naintea animalelor
cornute sau a cailor, asigur=ndu-[i `n
acest fel un prieten util [i devotat.
Calit\]ile sale de a sesiza la mare
distan]\ un adversar dup\ auz [i
miros, de a-l ataca [i imobiliza, de a-l
urm\ri [i ]ine `n loc, l-au transformat
`n c=ine de v=n\toare, c=ine de paz\,
c=ine detectiv, c=ine de trac]iune,
c=ine de companie. ~ns\ `n momentul
`n care omul nu a mai avut nevoie de
c=ine (de v=n\toare spre exemplu), l-
a abandonat.
La noi, odat\ cu construirea blo-
curilor de locuin]e sau cu moder-
nizarea [i restaurarea gospod\riilor
]\r\ne[ti, c=inele nu mai are un rol [i
un loc sigur, r\m=n=nd f\r\ st\p=n,
pribeag, nehr\nit [i nead\postit, re-
activ=ndu-[i comportamentul din
s\lb\ticie, pe care nu l-a uitat, deve-
nind, implicit, un pericol pentru om.
De obicei, c=inii de pe str\zi, mai-
dane, l\zile de gunoaie, nederanja]i
de om, nu atac\. Uneori, fiind `n gru-
puri mari, `mpin[i de foame sau de
reflexe animalice, latr\ sau mu[c\.
Ce putem face `n fa]a unei astfel
de situa]ii? ~nainte de toate cel mai
indicat ar fi s\ ocolim aceste locuri [i
s\ nu `nfrunt\m aceste grupuri, a-
tr\g=ndu-le aten]ia cu obiecte mari,
zgomot strident sau prin fug\. Dac\
nu avem timp s\ ne refugiem `ntr-un
loc sigur, trebuie s\ ne `ndep\rt\m cu
pa[i constan]i, pentru a nu da impre-
sia de fric\. Nu este indicat s\
`ncerc\m s\ `i speriem cu diverse
Dr. Vlad-
obiecte (b\], piatr\) dac\ nu suntem
siguri c\ `i vom speria suficient de
tare pentru a fugi ei de noi.
Primul ajutor
`n cazul `n care a]i fost reumatolog
mu[cat de c=ine
~n cazul `n care a]i fost mu[cat de
un c=ine prima m\sur\ care trebuie
luat\ este aceea de a opri hemoragia,
leg=nd o batist\, cravat\ sau curea
deasupra r\nii, apoi trebuie cur\]at\
zona cu ap\ c\ldu]\ [i s\pun, l\s=nd
s\ curg\ u[or s=ngele sau chiar
storc=nd plaga. Ulterior, va trebui s\
turna]i pe ran\ ap\ oxigenat\, ri-
vanol sau alt dezinfectant local.
Deasupra se pune apoi un pansa-
ment steril, compresiv.
~n prima or\ dup\ accident tre-
buie s\ merge]i de urgen]\ la dispen-
sar sau la centrul jude]ean antirabic,
`n cazul ie[enilor la spitalul Clinic de
Boli Infec]ioase, pentru a se stabili
tratamentul care se impune. Rabia
(turbarea) este o boal\ foarte grav\ [i
nu poate fi tratat\ medicamentos, ci
numai prin intermediul vaccinului
antirabic, administrat `n timp util.
Acest vaccin are rolul de a stimula
ap\rarea proprie a organismului.
Dac\ se `nt=rzie vaccinarea, organis-
mul nu mai ajunge s\-[i creeze `n
timp util cantitatea de anticorpi ce
trebuie s\ lupte cu microbul [i tox-
inele turb\rii, moartea fiind `n acest
caz iminent\ [i chinuitoare.
~nainte de p\r\si locul inciden-
tului trebuie urm\rit dac\ nu poate
POR}IA DE S|N|TATE
Dorin
Bejan,
medic
primar
fi prins sau identificat c=inele care
a provocat plaga. Dac\ acesta este
un c=ine cu st\p=n, trebuie ]inut
legat [i trebuie s\-i fie urm\rit\
starea de s\n\tate timp de c=teva
s\pt\m=ni. Dac\ animalul nu are
st\p=n, trebuie identificat, pus sub
observa]ie [i tratat.
Problema c=inilor
vagabonzi, incorect
tratat\ `n Rom=nia
~n ]\rile civilizate oamenii care
cresc pisici [i c=ini sunt responsabili
[i serio[i, `ngrijindu-se de starea de
s\n\tate a acestor animale. At=t
c=inele, c=t [i pisica au un certificat
de s\n\tate, cu controale medicale
periodice [i vaccinurile f\cute la
timp. St\p=nii le asigur\ un mini-
mum de hran\, confort [i au grij\ s\-
i protejeze pe cei din jur de even-
tualele ie[iri agresive ale propriilor
animale, pun=ndu-le les\ [i botni]\.
De asemenea, fa]\ de c=inii f\r\ st\-
p=n Prim\ria ia prompt atitudine,
pentru ca ace[tia s\ nu devin\ un
pericol pentru popula]ie. La noi, si-
tua]ia e oarecum invers\. Atitudinea
noastr\, de a arunca din c=nd `n
c=nd c=te un os la c=inii de pe strad\
sau de a le l\sa resturi de m=ncare
pe l=ng\ l\zile de gunoi, nu `nseam-
n\ c\ am rezolvat situa]ia c=inilor
vagabonzi. Dimpotriv\, prelungim
agonia la care sunt condamna]i din
start [i mul]i oameni, mai ales copiii
risc=nd s\ r\m=n\ cu teama sau cu
cicatrici vizibile pentru toat\ via]a.
Trebuie, a[adar, s\ lu\m m\surile
necesare pentru limitarea `nmul]irii
acestor c=ini vagabonzi, respect=nd
normele de igien\ care se impun. a
Vineri, 7 aprilie 2006 13
PILULA ZILEI
Cum se poate trata
naturist traheita
Traheita este o inflama]ie a mucoasei traheale,
manifestat\ prin tuse seac\ urmat\ de expectora]ie
(mucoas\ sau purulent\) [i durere ca o arsur\ `n
spatele sternului. Treptat, `n condi]ii de frig, umidi-
tate [i r\ceal\, are loc o evolu]ie spre tuse violent\,
variabil\ ca durat\, `nso]it\ deseori de o stare gene-
ral\ de guturai [i se asociaz\, de obicei, cu laringita
[i bron[ita.
Tratamentele fitoterapeutice se fac cu:
- infuzie din flori (de arnic\, lavand\, lum=n\ric\,
nalb\ de gr\din\, soc), flori [i frunze (de podbal [i
nalb\ de cultur\), frunze (de salvie), herba (de isop,
cimbri[or, cimbru de cultur\), seminte (de asm\]ui);
- infuzie de turi]\ mare – Agrimonia (1 linguri]\
herba la 250 ml ap\ clocotit\); se infuzeaz\ acoperit
15 minute [i se beau 2 c\ni pe zi;
- decoct din r\d\cini (de iarb\ mare [i lemn dulce);
- decoct din lichen de p\dure (1 linguri]\ herba la
250 ml ap\); se fierbe 15-20 de minute [i se beau 2
c\ni pe zi;
- decoct din herba de busuioc [i topora[i, r\d\cini
de iarb\ mare [i semin]e m\cinate de fenicul (`n
p\r]i egale); din amestec se iau 2 linguri]e la 250 ml
ap\, se fierbe 10 minute, se infuzeaz\ 5-10 minute
[i se beau 2 c\ni pe zi (diminea]a [i seara);
- decoct din 5 cepe care se fierb `ntr-un litru de
infuzie din muguri de brad; se adaug\ 10 g miere de
albine [i se beau 2 c\ni pe zi;
- sirop din 100 g isop care se op\re[te cu 1 litru
ap\ clocotit\, se infuzeaz\ o or\, se strecoar\ [i se
amestec\ cu 1,5 kg miere de albine; se pune pe baia
de ap\ pentru c=teva momente, se amestec\ bine [i
se iau c=te 4-6 linguri pe zi;
- sirop din 100 g frunze de patlagin\, bine sp\late,
care se trec prin ma[ina de tocat, se adaug\ pu]in\
ap\, 300 g zah\r [i 250 g miere; se fierbe la foc mic,
se amestec\ continuu p=n\ la formarea unui lichid
v=scos, care se toarn\ `n borcane uscate [i `nc\lzite.
Se p\streaz\ `n frigider [i se ia, zilnic, c=te o lingur\
`nainte de fiecare mas\ (la copii c=te o linguri]\).
~n uz extern se face o gargar\, de 3-4 ori pe zi, cu
un decoct dintr-un amestec din flori de mac ro[u,
topora[i, nalb\ mare [i iarb\ mare, r\d\cini de pir [i
frunze de varz\ (`n p\r]i egale); din amestec se ia o
linguri]\ [i se fierbe 2-3 minute `n 250 ml ap\, av=nd
efecte `n fluidizarea secre]iilor [i u[urarea respira]iei.
Pe piept se aplic\ un unguent cu extract uleios
din muguri de brad [i pin peste care se pun com-
prese sau cataplasme din frunze de patlagin\ [i de
varz\, terci de f\in\ de mu[tar.
Regimul alimentar se bazeaz\, `n propor]ie de
75-80%, pe sucuri [i crudit\]i [i siropuri pentru a-
fec]iuni pulmonare (5-8 linguri]e pe zi). (prof. dr.
Constantin I. Milic\)

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n); t\]ii de prevenire a can-
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. „ Audiograme (tonale,
tra]iei fiscale. medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 7 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
Teatrul Na]ional 12.00: Casa C\r]ii: Dezbatere
de specialitate „Drumul c\r]ii“, cu
Luni - Vineri „Vasile Alecsandri“
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni
a Din programul Radio Trinitas a Sala Mare:
participarea editorilor [i a difuzo-
rilor de carte.
pentru toat\ trebuin]a Ast\zi, 7 aprilie, ora 19.00: „P\- 12.00-12.30: Editura Polirom -
durea“ de A. Ostrovski. Regia:
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ a VIA}A CET|}II: Este mice, financiare, de interes Andrei Dimitrievici Andreev, Sce-
Lansarea volumului de eseuri
„Porunca lui rabi Akiba“ de Va-
06.20 Cuvintele credin]ei prima emisiune `n format pentru ascult\tori. nografia: Marfa Axenti. leriu Gherghel. Invita]i Alexandru
06.35 Via]a Cet\]ii M=ine, 8 aprilie, ora 19.00:
09.00 Sf. Liturghie magazin din grila Radio Muzica difuzat\ `n ca- C\linescu, Doris Mironescu.
„Ivona, principesa Burgundiei“ de
10.35 Lumea de azi TRINITAS; este difuzat\ drul magazinului matinal A. Gombrowicz. Regia: Ovidiu La- 13.30-14.30: Paralala '45 - Lan-
13.02 Atlas biblic
este aleas\ `n deplin\ con- z\r, scenografia: Rodica Arghir. sare „{obolanul Bosh“, antologie de
13.35 Bun\ dup\-amiaza! zilnic, de luni pân\ sâm- poezie 1981-2006, prezint\ Adrian
cordan]\ cu specificul pos- Sala Studio „Teofil V=lcu“
15.35 Lumini pentru suflet b\t\, `n intervalul orar Ast\zi, 7 aprilie, ora 18.00: Alui Gheorghe, „Ferapont“, antolo-
16.00 Vecernia
17.00 Dialogurile Trinitas 06.35 - 09.00. Via]a Cet\]ii tului de radio TRINITAS, „Dragoste la Vene]ia“, scenariu de gie de poezie 1980-2004 de Nichita
dar [i cu acela de „matinal“ commedia dell'arte `n regie colec- Danilov, prezint\ C\lin Vlasie; ro-
17.30 Actualitatea este magazinul matinal al manul „Insula Matriochka“ de Gel-
17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ al emisiunii. Ilustra]ia mu- tiv\. Scenografia: Rodica Arghir,
18.00 DENIE - Transmisiune de la postului de radio TRINI- mi[care scenic\: Dana Co[eru. lu Dorian, prezint\ C\lin Vlasie.
Catedrala Mitropolitana TAS [i cuprinde informa]ii zicala a emisiunii are un rol M=ine, 8 aprilie, ora 18.00: 14.30-15.30: Editura Hasefer -
20.00 {tiri
20.02 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) utile pentru ascult\tori, ra- deosebit de important, a- „Sf=r[itul lumii se am=n\“ de Aurel Prezentarea programului editorial
vând `n vedere cele dou\ Andrei. Regia: Irina Popescu `n curs [i `n perspectiv\, integrala
20.30 {tiri portat la spa]iul orar de au- Boieru, scenografia: Axenti Marfa. laureatului Premiului Nobel Isac
20.35 Serata muzical\ principii enun]ate anterior.
21.30 {tiri dien]\. Astfel, `n cuprinsul Duminic\, 9 aprilie, ora 18.00: Bashevis - Singer („La izvoarele
21.35 Cuv=ntul care zide[te ei se reg\sesc informa]ii „Via]a mea sexual\“ de Cornel operei“); „A[a a fost“ (Dan Miz-
George Popa. Regia: Cornel George
22.00 Cantate Domino
22.30 Biseric\ [i societate meteo-rutiere, [tiri, repor- a ATLAS BIBLIC: Este o Popa, scenografia: Rodica Arghir.
rahy) - prezint\ Horia Zilieru.
Invita]i: Emil Nicolae [i Silviu
23.00 Rug\ciunea de sear\ taje [i materiale de larg in- emisiune de 28 de minute, Sanie.
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
teres. Prioritate pe acest care se difuzeaz\ zilnic, `n Opera Na]ional\ Rom=n\ 15.30-16.00: Editura Alfa:
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Lumini pentru suflet (r) spa]iu orar au materialele intervalul orar 13.02 - Duminic\, 9 aprilie, ora 18.30: Lansarea volumului „Anchete lite-
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; „Elixirul dragostei“ - Oper\ comic\ rare“. Ingrijitori edi]ie: Victor Dur-
Acatistul zilei
religioase, prin intermediul 13.30, [i `n reluare `ntre `n dou\ acte de Gaetano Donizetti. nea, Gheorghe Hrimiuc Topora[.
01.00 Atlas biblic (r) c\rora se `ncearc\ o cât mai orele 01.00 - 01.30. ~n spa- Orchestra, corul [i ansamblul Prezint\ Liviu Leonte, Nicolae
01.30 Armonii de veghe ]iul acestei emisiuni, reali-
03.00 Biseric\ [i societate (r)
fidel\ reflectare a activi- de balet. Conducerea muzical\ - Panaite.
zatorii propun o incursiune Corneliu Calistru, regia artistic\ - 16.00-17.00: Editura Trinitas:
03.30 Memento muzical t\]ii Bisericii Ortodoxe. O Anda T\b\caru-Hogea. Lansarea volumelor: „Religii `n di-
04.30 Dialogurile TRINITAS (r)
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
pondere `nsemnat\ o repre- `n istoria Vechiului Testa- alog“ de pr. dr. Nicolae Achimescu;
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 12.30,
zint\ [i materialele (repor- ment, prezentând oameni, Casa C\r]ii „Istoria Bisericii Ortodoxe Ro-
13.30, 14.30, 15.30, 17.30, 19.30, 20.30,
21.30.
tajele) sociale [i cele care fapte [i locuri cu semni- Aprilie: Galeriile de Art\: Ex- m=ne“ (vol.II) de pr. prof. dr.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, 13.00, con]in informa]ii econo- fica]ii deosebite. a pozi]ie de icoane de Costel Iftinchi, Mircea P\curariu.
14.00, 15.00, 17.00, 18.00, 20.00, 21.00. cu titlul „Iart\-ne, Doamne!“ 17.00-18.30: Editura Junimea:
Colec]ia „Rom=ni din Paris“, Co-
lec]ia „Moussaion“ Mihail Sado-
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje veanu, „Pagini de jurnal [i docu-
mente inedite“, Colec]ia „Dictatu-
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, r\ [i scriitur\“: Vasile Proca, „Am-
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf. bigua“, Colec]ia „Antana“. Studii
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ transdisciplinare: Tiberiu Br\i-
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
lean, „Gr\dinile lui Akademos“,
Teodor Codreanu „Transmoder-
noiri duhovnice[ti.
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf.
Palatul Culturii: T=rgul Na]ional
nismul“, Alecu Ivan Ghilia „Mo[-
tenirea m\tu[ii Tamara“. Prezin-
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\ tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 de Carte Librex 2006 t\ Cezar Iv\nescu, Simona Mo-
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. dreanu, Olga Rusu.
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu, 5-9
9 apriiliie 2006 - Librex 2006
Dintre obiective men]ion\m: Mu untele Tab bor ,
Nazaret, Cana Galileii, Muuntele Fericirilor, Betleem:
Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la: - Prim\vara c\r]ilor la Ia[i. Centrul Cultural Francez
Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu, Centrul de Pelerinaj
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieruusalim: Iviron, Filotheu [i multe altele. Program de vizitare:
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- ~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“ miercuri-v vineri: 10.00-1
18.30 5-12 aprilie: „S\pt\m=na cafe-
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nelelor“: ~n 6 cafenele din ora[ vor
mânt, Hozeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - nr. 16, Ia[i - 700064
s=mb\t\: 10.00-1 19.30
Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir.
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa duminic\: 10.00-1 14.00. avea loc spectacole, dezbateri, con-
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\- Ast\zi, 7 aprilie 2006 certe.
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include:
niloae“) 10.00-11.00: Editura Princeps
Pelerinaj `n Ucraina Tel: 0232.276.907; Fax:
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- Edit - Lansare „Avangarda rus\“ Filarmonica de Stat „Moldova“
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867 Antologie de Leo Butnaru (Chi[i-
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: Ast\zi, 7 aprilie 2006, ora
office@centruldepelerinaj.ro
n\u), prezint\ Leo Butnaru. „E-
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu 19.00: Concert cameral - Cvartetul
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: minescu `ntr-o nou\ viziune“ de
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro Edgar Papu, prezint\ Alexandru „Ad libitum“.
Husar. „Vasile Conta“ Momogra-
fie, de Florin C=ntec. Teatrul pentru Copii [i Tineret
11.00-11.30: Lansare de carte: „Luceaf\rul“
„Mi[c\ri religioase orientale. O
perspectiv\ socio-antropologic\ Duminic\, 9 aprilie, ora 10.00:
asupra globaliz\rii practicilor „Pe[ti[orul de aur“.
Yoga“ de Nicu Gavrilu]\, prezint\ Duminic\, 9 aprilie, ora 11.30:
prof. univ. preot Nicolae A- „Pr=slea cel voinic“. (A consemnat
chimescu, prof. univ. Petru Bejan. Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fergus McPhail (r)
08.00 Bun de cart `nainte, 07.30 Lec]ia de englez\
Maria! (r) 08.00 CeZar [i tipar
08.20 Jobbing (r) 09.00 Natur\ [i aventur\ (r)
08.50 Doar o vorb\ 09.30 ~napoi la m\tur\ (doc.)
s\-]i mai spun! (r) 10.00 Tonomatul DP2.
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) Prezint\ {tefan Lungu
10.00 Ochiul magic (r) 11.30 V=n\torii de comori (s)
10.55 TVR 50 (r) 12.20 Vorba lui Jim (s, r)
12.30 Garantat 100% (r) 12.45 Pasiuni (s)
13.30 Club Disney (d.a.) 14.00 Fergus McPhail (s)
14.00 Jurnalul TVR 14.30 Aventurile lui Tarzan (s)
14.30 Cory [i restul lumii (s) 15.00 ~mpreun\ `n Europa!
15.30 Tribuna partidelor... 16.00 Jurnalul TVR
16.30 NBA Action
16.00 Parlamentul României
17.00 Gimnastic\. Interna-
17.00 M=ndrie [i prejudecat\ (s)
]ionalele României -
18.00 Interes general
proba masculin\
18.50 Doar o vorb\
s\-]i mai spun! 19.00 V=n\torii de comori (s)
19.00 Jurnalul TVR 20.00 Ray Mears - lec]ii de
supravie]uire (doc.)
20.15 Stele de... 5 stele.
Prezint\ Ioana 20.30 D’ale lu’ Mitic\. Prezint\
Moldovan [i Cosmin Mitic\ Popescu
Cernat 21.30 Jurnalul TVR
22.10 Lost: Naufragia]ii (s) 22.10 Inspectorul Cool.
Cu: Naveen Andrews, Magazin TV
Matthew Fox, Jorge 22.35 Planeta Moldova.
Garcia, Emilie de Divertisment (12)
Ravin, Maggie Grace, 23.05 Ultimul vals
Evangeline Lilly (muzical, SUA, ’78)
23.10 Ora[ele Europei: 01.10 Jurnalul Euronews
Milano 01.25 V=n\toarea de recom-
00.00 Jurnalul TVR pense (s)
00.20 Dans=nd cu noaptea 02.15 Dincolo de hart\ (r)
(dram\, 2000) 02.40 Ray Mears - lec]ii de
Cu: Björk, Catherine supravie]uire (r)
Deneuve, Joel Grey 03.10 Inspectorul Cool (r)
02.35 Jurnalul TVR a 03.30 Planeta Moldova (r) a
Cultural
09:00 Kultúra 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Iubire t=rzie (r)
09:30 Best of cultural Cu Mircea Badea * Ce se `nt=mpl\, doctore? 07.30 Peregrina (r)
10:00 Despre documentar 07.00 Observator 09.10 Omul care aduce cartea 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
`nc\ ceva `n plus Cu Simona Gherghe 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Christian Meier
11:00 Prin muzeele lumii [i Vlad Ionescu 10.00 Istoria dup\ 10.30 Ho]ul de inimi (s) Cu
11:30 Cultura.doc 08.00 Canalul de [tiri Steven Spielberg (r) Humberto Zurita
*[tiin]ele p\m=ntului Cu Ovidiu Uscat, 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 11.30 St\p=na destinului (r)
12:00 Jurnalul cultural Constantin Trofin, 12.30 La bloc (r) 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
12:15 Arhiva de serviciu Eva [i Roxana 13.30 P\durea blestemat\ (s)
13.00 {tirile PRO TV
12:20 Cite[te cu mine! 10.00 ~n gura presei (r) Cu: Edith Gonzalez,
13.30 Noiembrie, ultimul bal
12:25 Istoria cuvintelor 11.00 Concurs interactiv Gabriel Soto
(dram\, Rom., ’89) R: 15.30 Iubire t=rzie (s)
rom=ne[ti 12.00 Xena (s) Dan Pi]a. Cu: {tefan
12:30 Simetrii 13.00 Observator Cu: Laura Flores
Iordache, Sergiu
13:00 Prin nestr\b\tut 13.45 Ziua judec\]ii (r) Tudose, Florian Potra, 16.30 Peregrina (s)
13:30 ~napoi la argument 15.30 Vivere (s) Gabriela Baciu Cu Africa Zavala
14:20 Jurnalul cultural Cu Edoardo Costa 15.30 Familia Bundy (s) 17.20 Re]eta de Acas\
14:30 Concert de pr=nz 16.00 Observator 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) 17.30 Pove[tiri adev\rate
15:30 Cartea 16.45 Rezervat V.I.P. 17.00 {tirile PRO TV 18.25 Vremea de Acas\
16:00 Best of cultural 17.30 9595 - Te `nva]\ 17.45 Teo (divertisment) 18.30 Marilyn (s)
16:30 Patagonia, ]inut al le- ce s\ faci. Cu dr. 19.00 {tirile PRO TV 19.30 La Tormenta (s)
gendelor Cristian Andrei Cu: Natalia Streignard
20.30 Dansez pentru tine.
17:00 Pitica ro[ie 18.50 Extragerea Joker [i Emisiune concurs 20.30 Lacrimi de iubire (s)
17:30 Cinematica Super Loto 5/40 prezentat\ de Olivia Cu: Elvira Deatcu,
18:00 Art 21 19.00 Observator Steer [i {tefan B\nic\ Lucian Viziru
18:30 Cultura.doc *c\l\torie Cu Sandra Stoicescu Jr. Juriul este format 21.30 P\catele Evei (s)
[i Lucian M=ndru]\ din: R\zvan Mazilu, Cu: Lili Sandu,
19:00 Minorit\]i *emisiune `n
20.30 Animat Planet Wilmark, Emilia Oana Z\voranu
limba german\
19:30 Tema de vineri 21.00 Gogomanii Popescu [i Mariana 22.30 C=ntec de iubire (s)
*muzic\, poezie [i... (divertisment) Bitang Cu: Lucero
pasiune - tangoul 22.00 Secretul Mariei (s) 00.00 La servici (s) (AP) Cu: 23.30 St\p=na destinului (s)
22:30 Jurnalul cultural Cu: Ioan Isaiu, R\zvan S\vescu, Gigi Cu: Susana Vieira
22:45 Exilul lui Gardel Anemona Niculescu, Ifrim, Iuliana C\linescu 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)a
*`n cadrul emisiunii Dana Magdici, Toma 00.45 Noiembrie, ultimul bal (r)
„Tema de vineri“ D\nil\, Oana S=rbu 02.45 Bune [i nebune (r) Legend\:
00:45 S\ mori r\nit din 23.00 Observator Cu Gabriela China
dragoste de via]\ 00.00 Riscuri asumate 03.45 La servici (r) [tiri
02:15 Patagonia, ]inut al le- (dram\, SUA, ’86) 04.15 Icstrim tivi (r) film artistic
gendelor a Cu: Brian Dennehy a 05.00 Parte de carte (r) a
 TIMP LIBER Vineri, 7 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Sup\-crem\ de orez ulei. Se serve[te cu verdea]\ presar\ zah\r pudr\ ames-
t\iat\ m\runt deasupra. tecat cu zah\r vanilat.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU 250 gr orez, 100 ml ulei,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 50 gr f\in\, ½ l\mâie, m\- Pr\jitur\ cu miere Mâncare de spanac
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI
rar, p\trunjel, sare.
500 gr f\in\, 100 ml ulei, 2 kg spanac, 250 ml ap\,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Orezul se spal\ [i se 120 gr zah\r, 120 gr miere, 1 1 c\p\]ân\ usturoi, 50 gr
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, fierbe `n ap\, iar când a fiert linguri]\ bicarbonat de sodiu, f\in\, ½ l\mâie, 1 lingur\
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| se trece prin sit\. 1 l\mâie, 100 gr zah\r pudr\, past\ de tomate, sare, piper.
Se `nc\lze[te uleiul, se 3 plicuri zah\r vanilat.
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ pune f\ina [i se stinge cu o Se cur\]\ spanacul [i se
Se amestec\ toate [i se
ce[cu]\ de zeam\ `n care a fr\mânt\ bine. L\mâia se fierbe cu ceapa t\iat\ m\runt
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC fiert orezul, apoi se adaug\ rade [i coaja se pune `n [i cu usturoi. Când este a-
pireul de orez, se toarn\ aluat. Bicarbonatul de sodiu proape gata se adaug\ f\ina
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i restul de zeam\, dup\ care se stinge cu zeama de amestecat\ cu zeama de l\-
se d\ `n clocot 15 minute, l\mâie. Se coc 4 foi pe fun- mâie [i pu]in\ ap\. Se potri-
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
potrivindu-se de sare. dul exterior al unei t\vi. Se ve[te de sare [i piper. Se adau-
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U
Consilier juridic: Ana MANEA
La sfâr[it se adaug\ zea- folose[te orice umplutur\ g\ pasta de bulion [i se scade
ma de l\mâie [i restul de `ntre foi, iar deasupra se bine. Se serve[te fierbinte. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r 4 5 9 2
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X 9 5 1
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
3 6 9
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
soan\ de contact: Larisa Cotoranu). 6 7 4 3
8
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ 7 2 1 5
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 6 4 8
7 8 6
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
8 6 7 3

a ANUN}URI a ANUN}URI aANUN}URI a

CONDOLEAN}E
A. F. HLIHOR LUMINI}A

!
Colectivul Protopopiatului Boto[ani este al\turi de P.C. Pr. Protopop Lucian
PRODUC|TOR AUTORIZAT
Leonte la trecerea la cele ve[nice a tat\lui socru monahul CHIRIL CRE}U.
Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n ~mp\r\]ia Sa!
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui,
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI
!
Familiile Mititiuc, Popovici, Dragomir, Jeanrenaud, Giurgiu, Dobre, Jerca,
de diverse culori [i ag\]\tori. Zamfirescu [i {tefanache regret\ plecarea din aceast\ lume a distinsului lor
Contact: vecin, dr. HORIA TUDORAN. Dumnezeu s\-l ierte [I s\-l odihneasc\ `n pace!
Ing. Hlihor Dan
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos
Tel.: 0722 145 257
V~NZ|RI
0745 921 586 V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, SD, pre] 850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc.
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. A, et. 9, ap. 57. F\r\ agen]i. Telefon 0232/411.988.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Bilby: Iepura[ul de
Pa[ti
10:00 Momente uimitoare:
Episodul 1
10:30 Momente uimitoare:
Episodul 2
11:00 11 septembrie. De ce?:
Ascensiunea lui
Osama
12:00 Real?: Profileri
13:00 Distrug\torii de baraje
14:00 F\cut pentru a ucide:
Rechinul
15:00 Momente uimitoare:
Episodul 1
15:30 Momente uimitoare:
Episodul 2
16:00 11 septembrie. De ce?:
Ascensiunea lui
Osama
17:00 D-ale maimu]elor
18:00 Explor\ri: R\zboi
vârstei, Powered by
Duracell
18:30 Extinct: Elanul irlandez
19:00 Bilby: Iepura[ul de Pa[ti
20:00 F\cut pentru a ucide:
Rechinul
21:00 Distrug\torii de baraje
22:00 Scene uimitoare: Fiori
23:00 Tragedie pe mare
00:00 Clipe de co[mar: Cazul
Zeebrugge
01:00 Explor\ri: R\zboi
vârstei, Powered by
Duracell
01:30 Extinct: Elanul irlandez
02:00 Bilby: Iepura[ul de
Pa[ti a
08.15 Inventatorii: Kramer
08.40 Chimie culinar\:
Fructele & legumele
09.10 Marte: Misiunea continu\
10.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Tornade
10.55 Marea `ntrebare: ep. 1
11.20 Inventatorii: Kramer
11.45 Cum s-au construit:
Apari]ia o]elului
12.10 Jurassica: Rechini
preistorici
12.35 Jurassica: Ziua Judec\]ii
de Apoi a dinozaurilor
13.00 ~n lumea avia]iei: ep. 7
13.50 Marea `ntrebare: ep. 1
14.15 Inventatorii: Kramer
14.40 Chimie culinar\:
Fructele & legumele
15.10 Marte: Misiunea continu\
16.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Tornade
16.55 Marea `ntrebare: ep. 1
17.20 Inventatorii: Kramer
17.45 Cum s-au construit:
Apari]ia o]elului
18.10 Jurassica: Rechini
preistorici
18.35 Jurassica: Ziua Judec\]ii
de Apoi a dinozaurilor
19.00 Demen]a avioanelor: ep. 1
19.50 Magazin Discovery:
Spaima
20.40 Chimie culinar\: Carnea
21.10 ~n interiorul navetei
spa]iale
22.00 Planeta s\lbatic\:
R\nile stelelor a
07.00 Cei mai boga]i oameni 10.00 C\l\torii pe glob: Sco]ia 08.00 Vie]uitoare uluitoare 10.00 Egipteni celebri:
din Europa: Atingerea 10.55 C\l\torii `n duet - 08.30 Parcul maimu]elor: ep. 6 Tutankhamon
lui Midas Europa de Est: 09.00 Mo[ia mangustelor: Cel 10.55 Enigma asiatic\: ~ntâl-
08.00 Marile misiuni ale SAS: Cracovia, Polonia bun, cel r\u [i cel dis- niri ciudate
Participan]i la „Furtun\ 11.20 Trasee: Cruciada din perate 11.50 Câmpuri de b\t\lie: El
`n de[ert“ Jarrow 09.30 Veterinari `n s\lb\ticie: Alamein (Partea `ntâi)
08.30 Marile misiuni ale SAS: 11.50 Pân\ la cap\tul P\mân- Protejarea mediului 12.45 Câmpuri de b\t\lie: El
Dezam\gire `n Ziua-Z tului: T\râmul groazei 10.00 Poli]ia animalelor: ep. 9 Alamein (Partea a
09.00 Confrunt\ri [i fiare 12.45 Jurnal de cazino: Zei]a 11.00 Vân\torul de crocodili: doua)
vechi: episodul 1 Fortuna Lupte `n s\lb\ticie 13.40 Comori pierdute ale lu-
10.00 Confruntarea fiarelor: 13.10 Cu taxiul prin Havana 12.00 Poli]ia veterinar\ din mii vechi: Stonehenge
Hipopotamul contra 13.40 Pe [ine: Linia Didcot Detroit: Via]\ de câine 14.35 Vân\torii de fantome
rechinului-bivol 14.05 Vehicule off-road: 13.00 Salva]i animalele: ep. 24 15.05 Un secol modelat de
11.00 Ma[ini extreme: La ver- Competi]ie cu peripe]ii 13.30 Cele mai nostime ani- r\zboaie: episodul 6
tical\ 14.35 Cutia cu mirodenii: male din lume: ep. 2 16.00 Egipteni celebri:
12.00 S-a n\scut o motoci- Kuala Lumpur Tutankhamon
14.00 Vie]uitoare uluitoare
clet\: Triumph 15.05 Pân\ la cap\tul 16.55 Enigma asiatic\: ~ntâl-
14.30 Parcul maimu]elor: ep. 6
13.00 Cei mai boga]i oameni P\mântului: T\râmul niri ciudate
din Europa: Atingerea groazei 15.00 Câinii din celule: Toledo
17.50 Câmpuri de b\t\lie: El
lui Midas 16.00 C\l\torii pe glob: Sco]ia 16.00 Poli]ia animalelor: ep. 9 Alamein (Partea `ntâi)
14.00 Marile misiuni ale SAS: 16.55 C\l\torii `n duet - 17.00 Miami - Poli]ia ani- 18.45 Câmpuri de b\t\lie: El
Participan]i la „Furtun\ Europa de Est: malelor: ep. 11 Alamein (Partea a
`n de[ert“ Cracovia, Polonia 18.00 Salva]i animalele: ep. 25 doua)
14.30 Marile misiuni ale SAS: 17.20 Trasee: Cruciada din 18.30 S.O.S. Animalele: ep. 1 19.40 Comori pierdute ale lu-
Dezam\gire `n Ziua-Z Jarrow 19.00 Vie]uitoare uluitoare mii vechi: Stonehenge
15.00 Mega-r\zboaie cu fiare 17.50 Pân\ la cap\tul P\mân- 19.30 Cele mai nostime ani- 20.35 Vân\torii de fantome:
vechi: La film tului: T\râmul groazei male din lume: ep. 3 Fantomele din castelul
17.00 Curse: La volan 18.45 Jurnal de cazino: Zei]a 20.00 Mo[ia mangustelor: Leslie
18.00 O prad\ mortal\: Cursa Fortuna Alegerea lui Daisy 21.05 Un secol modelat de
final\ 19.10 Cu taxiul prin Havana 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 7 r\zboaie: episodul 6
19.00 Ma[ini extreme: 19.40 Pe [ine: Linia Didcot 21.00 Steve Irwin prezint\ o 22.00 Egipteni celebri:
C\l\torii extreme 20.05 Vehicule off-road: nou\ ras\ de veteri- Tutankhamon
20.00 Cum se fabricâ diverse Competi]ie cu peripe]ii nari: Tsunami 22.55 Enigma asiatic\: ~ntâl-
lucruri ?: episodul 1 20.35 Cutia cu mirodenii: 22.00 Animal Planet la film: niri ciudate
21.00 Motociclete americane: Kuala Lumpur Pe platoul de filmare 23.50 Câmpuri de b\t\lie: El
Motocicleta Davis Love 21.05 Pân\ la cap\tul P\mân- de la „Miracle at Sage Alamein (Partea `ntâi)
22.00 Cei mai boga]i oameni tului: T\râmul groazei Creek“ [i „Lassie“ 00.45 Câmpuri de b\t\lie: El
din Europa: Atingerea 22.00 C\l\torii pe glob: 23.00 Poli]ia veterinar\ din De- Alamein (Partea a
lui Midas a Sco]ia a troit: Dispute teritoriale a doua) a
16 Vineri, 7 aprilie 2006
Trinitas – editura `n care Sf=nta Treime
lucreaz\ prin oameni pentru oameni
a Editura Trinitas a fost `nfiin]at\ `n 1991 de c\tre IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei a De atunci
a participat la mai multe expozi]ii, saloane [i târguri de carte, primind multe premii [i distinc]ii a Ast\zi, la Librex,
Editura Trinitas lanseaz\ dou\ volume excep]ionale: „Religii `n dialog“ [i „Istoria Bisericii Ortodoxe Rom=ne“ (vol. II) a
Lans\ri excep]ionale de carte
Ast\zi, 7 aprilie, la ora
16.00, Editura Trinitas lan-
seaz\ dou\ volume excep-
]ionale. Volumul Religii `n
dialog (autor pr. prof. dr.
Nicolae Achimescu) este
alc\tuit din studii de feno-
menologia religiilor. Cartea
ofer\ cititorilor o abordare
a unui teolog ortodox `n ca-
drul unui dialog cu marile
religii contemporane. ~ntr-o
lume `n care oamenii simt
comunicarea ca pe o necesi-
tate, nevoia de a se cunoa[-
te, de a intra `n dialog, p\s-
trarea identit\]ii proprii
reprezint\ pentru fiecare o
prioritate. Oamenii doresc o
deschidere spre comunica-
re, `ns\ ancora]i `n univer-
sul propriilor lor valori.
Dialogul nu `nseamn\ alt-
ceva decât s\ fii capabil [i
dispus s\-l ascul]i pe ce-
l\lalt, s\ ai r\bdare s\ afli
ceea ce vrea cel\lalt s\
transmit\. Prin dialog te
po]i `mbog\]i spiritual.
Cel de-al doilea volum
lasat ast\zi este Istoria Bi-
sericii Ortodoxe Române
(vol. II), al c\rui autor este
pr. prof. dr. Mircea P\cura-
ru. De remarcat este c\
volumul se afl\ la cea de-a
treia edi]ie. Istoria Bisericii
Ortodoxe Române, lucrare
`n trei volume, este o con-
tribu]ie monumental\ la
istoriografia eclesial\ a Bi-
sericii Ortodoxe Române.
Volumul al II-lea prezint\
istoria Bisericii Ortodoxe
din Moldova, }ara Româ-
neasc\ [i Transilvania `n
secolele XVII-XVIII. Cartea
include via]a [i activitatea
marilor personalit\]i ale Bi-
sericii, situa]ia bisericeasc\
a provinciilor române[ti,
dar [i arta eclesial\, leg\tu-
rile Bisericii române[ti cu
celelalte Biserici Ortodoxe,
situa]ia diasporei româ-
ne[ti, via]a preo]imii orto-
doxe, literatura teologic\ a
acestor secole. Pe lâng\ im-
presionanta cantitate de
informa]ie istoric\ oferit\,
lucrarea con]ine [i o analiz\
pertinent\ [i obiectiv\ a
vie]ii sociale, politice [i cul-
turale a provinciilor româ-
ne[ti `n secolele studiate.
De asemenea, acest tratat
de istorie a Bisericii româ-
ne[ti con]ine imagini, icoa-
ne [i reprezent\ri ale ma-
nuscriselor, c\r]ilor [i hri-
soavelor care aduc lumin\
`n studiul istoriei eclesiale
române[ti. Fiecare din cele
45 de capitole ale acestui
volum cuprinde o bogat\ bi-
bliografie. Cartea Istoria
Bisericii Ortodoxe Române
este o sintez\ istoric\ re-
marcabil\ a vie]ii Bisericii
Ortodoxe Române.
Cele dou\ volume se al\-
tur\ c\r]ii Ethnic Contacts
and Cultural Exchanges
North and West of the
Black Sea. From the Greek
Colonization to the Otto-
man Conquest., lansat\ `n
prima zi a T=rgului na]io-
nal de carte din anul acesta.
~N ACTUALITATE
Actul de na[tere al Editurii
Trinitas a fost semnat `n anul
1991. Se dorea `n acest fel s\ se
satisfac\ setea de carte duhov-
niceasc\, dup\ aproape jum\tate
de secol de comunism. Editura a
fost „n\[it\“ de IPS Mitropolit
Daniel care i-a dat numele de
„Trinitas“. Ast\zi, editura este
parte integrant\ a Institutului
Cultural-Misionar Trinitas, fiind
„sor\“ cu tipografia, postul de
radio [i studioul de produc]ie TV.
Prima carte editat\ la Tri-
nitas a fost Urcu[ spre `nvie-
re, autorul acesteia fiind
marele duhovnic arhimandri-
tul Cleopa Ilie.
„Putem vorbi de originile `n-
dep\rtate [i de cele apropiate
ale editurii. Originile `ndep\r-
tate sunt de fapt `ncepurile
tipografiei Mitropoliei Moldo-
vei `n veacul al XVII-lea, atunci
c=nd la tiparni]a instalat\ la
M\n\stirea «Sfin]ii Trei Ierarhi»
erau publicate c=teva c\r]i
printre care se afl\ [i «Cartea
rom=neasc\ de `nv\]\tur\» a
Mitropolitului Varlaam, publi-
cat\ `n 1643. C=nd facem o is-
torie a editurii mitropolitane
noi num\r\m to]i ace[ti ani din
1643 [i p=n\ ast\zi. A[adar,
putem spune c\ editura are
mai bine de trei veacuri. Sunt
`ns\ 15 ani de c=nd editura a
ren\scut sub numele de Trini-
tas [i suntem convin[i c\ ne-am
dezvoltat frumos“, ne-a declarat
p\rintele consilier cultural Ni-
colae Dasc\lu, directorul gene-
ral al Institutului Cultural-Mi-
sionar „Trinitas“.
O bogat\ ofert\ editorial\
Ast\zi, Editura Trinitas
are o bogat\ ofert\ de carte
pentru suflet [i de `nv\]\tur\
„F\clii de ~nvierii“ la Editura Trinitas
La Editura Trinitas sunt
publicate c\r]ile ~nalt Prea
Sfin]itului Mitropolit Da-
niel, dintre care amintim:
Confesing the truth in love.
Orthodox Perceptions of
Life, Mission and Unity –un
volum editat `n limba en-
glez\, care `nsumeaz\ dou\-
zeci de studii prezentate de
IPS Mitropolit Daniel la cele
mai `nalte `ntruniri teolo-
gice din str\in\tate [i din
]ar\. C\l\torind cu Dumne-
zeu. ~n]elesul [i folosul pe-
lerinajului, al c\rei autor,
este tot IPS Mitropolit Da-
niel e o bro[ur\ editat\ `n
limbile englez\ [i român\,
un adev\rat ghid care rele-
v\ necesitatea [i beneficiul
pelerinajului `n via]a cre[-
tinului.
Sf=nta Parascheva – c\-
l\uza pelerinilor este un
album cu text `n limbile ro-
m=n\, englez\ [i greac\, ca-
re ilustreaz\ cinstirea de
care se bucur\ Sf=nta Cuvi-
oas\ Parascheva at=t `n Ro-
Pagin\ realizat\ de Monica DUMITRESCU
ortodox\. „Produc]ia editoria-
l\ poate fi rezumat\ astfel: I.
C\r]i de cult [i de `nv\]\tur\
cre[tin\ ortodox\; II. Colec]ia
«Teologie [i spiritualitate»;
III. Colec]ia «Credin]\ [i cul-
tur\»; IV. Colec]ia «Biseric\ [i
societate»; V. Colec]ia «Orto-
doxia ecumenic\»; VI. C\r]i
de evlavie [i zidire sufleteas-
c\. Colec]ia «Acatiste [i vie]i
de sfin]i»; VII. Literatur\ reli-
gioas\ pentru copii [i tineret;
VIII. Lucr\ri academice, ma-
nuale pentru studen]i [i elevi;
IX. Colec]ia «Teologie [i via]\»;
X. Monografii, albume de art\,
pliante [i ilustrate; XI. Co-
lec]ia «Colloquia TRINITAS».
Editura Trinitas a participat
la mai multe expozi]ii, saloane
[i târguri de carte, activitatea ei
spiritual-academic\ [i cultural-
educativ\ fiind apreciat\ prin
distinc]iile [i premiile ob]inute“,
a men]ionat p\rintele consilier
Nicolae Dasc\lu. Dintre aces-
tea, amintim lucrarea Hristos
m=nia, c=t [i `n ]\rile
ortodoxe vecine.
Pentru c\ se apropie S\r-
b\torile Pascale, v\ reco-
mand\m volumul F\clii de
~nviere, al c\rui autor este,
de asemenea, IPS Mitropolit
Daniel.
Acest volum reune[te te-
me ale reflec]iei [i vie]ii cre[-
tine analizate [i interpretate
`n lumina ~nvierii Domnu-
lui. ~n prefa]a c\r]ii, IPS Da-
niel justific\ necesitatea
acestui demers, preciz=nd c\
„~ntr-o vreme a seculariz\-
rii, `n care se pierde sim]itor
`n]elesul ad=nc al credin]ei
cre[tine, sl\be[te leg\tura
dintre ritualul religios [i via-
]a `n societate, iar s\rb\-
toarea risc\ s\ fie redus\ la
festival artistic [i culinar,
este necesar\ eviden]ierea
`n]elesurilor ad=nci [i sfinte
ale credin]ei [i vie]ii cre[tine
exprimate `n toate s\rb\to-
rile Bisericii, dar mai ales `n
«S\rb\toarea s\rb\torilor»
sau Sfintele Pa[ti“.
`n Moldova, conceput\ `n
dou\ volume, este un omagiu
adus `mplinirii a 600 de ani de
la recunoa[terea Mitropoliei
Moldovei de c\tre Patriarhia
Ecumenic\. Volumul `ncânt\
prin aspectul grafic deosebit,
prin imaginile cu care este
ilustrat, imagini care sur-
prind lucr\ri de art\ biseri-
ceasc\ din Moldova [i cele mai
semnificative aspecte ale
tr\irii vie]ii `n Hristos pe
aceste meleaguri.
De asemenea, Editura Tri-
nitas realizeaz\ cele dou\ pu-
blica]ii mitropolitane periodi-
ce: buletinul oficial „Candela
Moldovei“ [i revista de gândi-
re [i spiritualitate „Teologie [i
Via]\“, publica]ie semestrial\
realizat\ `n cooperare cu Fa-
cultatea de Teologie Ortodox\
din Ia[i. Produc]ia de carte
bisericeasc\, de albume, pli-
ante, calendare, ilustrate cu-
noa[te o permanent\ cre[tere,
calitativ [i cantitativ. a
~n aceast\ carte pot fi g\-
site informa]ii despre nume-
le [i istoria s\rb\torii pasca-
le, `n]elesurile ei teologice,
c=t [i despre s\rb\torirea ei
`n Biseric\. De asemenea,
cartea cuprinde [i o am\nun-
]it\ explicare a slujbei ~n-
vierii, una dintre cele mai
impresionante ceremonii li-
turgice ale Ortodoxiei.
 S=mb\t\,
8 aprilie 2006
www.ziarullumina.ro
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul info@ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul Tel. 0232/406224,
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 92 (382) Anul II Fax 0232/406225

„Loca[urile
~n Finlanda, doar
de cult - centre
4% din popula]ie nu
PAGINA 16

PAGINA 9
spirituale ale
crede `n Dumnezeu
comunit\]ii“

Cum recunoa[tem A AP|RUT

mieii „falsifica]i“
a Conform datelor oferite de conducerea Patronatului Cresc\torilor [i Exportatorilor de Ovine din Rom=nia,
rom=nii vor consuma de Pa[te `n jur de 3 milioane de miei a ~n magazine, mielul se vinde la ora actual\ cu
circa 160.000-170.000 lei/kg a Dac\ lu\m `n considerare c\ un miel t\iat trebuie s\ aib\ `n jur de
8-10 kilograme, un rom=n ar trebui s\ cheltuiasc\ pentru mielul de Pa[te `ntre 1,3 [i 1,7 milioane de lei vechi
a Sacrificarea [i comercializarea mieilor cu v=rsta sub 21 de zile este strict interzis\ a PAGINA 5
Lumina de Duminic\ nr. 2 (26)

~n num\rul din 9
aprilie al Luminii de
Duminic\ pute]i citi:
- un interviu cu p\rintele
Teofil P\r\ian, cunoscutul duhov-
nic de la M=n\stirea S=mb\ta,
despre problemele vremii noastre
v\zute cu al]i ochi;
- dezbaterea „Are Rom=nia
nevoie de o pres\ cre[tin\?“, de
unde ve]i afla care sunt avantajele
ale presei cre[tine. a

Berlusconi
se `ndreapt\
spre
`nfr=ngere
PAGINA 7

POZA ZILEI
Rom=nia are o echip\ `n semifinalele
Cupei UEFA. Steaua [i Rapid Bucure[ti au
terminat la egalitate, 0-0, joi seara, `n sfer-
turile de final\ ale Cupei UEFA la fotbal,
dar Steaua s-a calificat `n semifinale dup\
1-1 `n tur, decisiv fiind golul marcat `n de-
plasare. ~n semifinale (20 aprilie, la Bucu-
re[ti, 27 aprilie, `n deplasare), Steaua va
`nt=lni Middlesbrough. a
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
Bulgaria, o ]ar\ condus\ de crima organizat\ aprilie a acestui an,
De[i Bulgaria se proclam\ situeaz\ acum la o treime trateaz\ Bulgaria cu aten]ie s\pt\m=nalul
a fi un stat de drept, `n reali- din cele 25 de miliarde de [i fermitate. „Problema rea-
tate este condus\ de re]elele
de crim\ organizat\, scrie
euro anual“, noteaz\ autorul
articolului, care avertizeaz\
l\ nu este dac\ Bulgaria va
fi apt\ pentru a adera la U- LUMINA DE
cotidianul german „Die Welt“. c\ nici restul nu este neatins niunea European\ la `nce-
„La Bruxelles se [tie foar-
te bine c\ partea din Produ-
de corup]ie [i de crim\ orga-
nizat\.
putul lui 2007, ci dac\, pe
termen lung, Uniunea Euro- DUMINIC|
sul Intern al Bulgariei de]i- ~n articol sunt salutate pean\ va face Bulgaria apt\
nut\ de criminalitatea orga- eforturile Comisiei Europe- pentru Europa“, conchide apare `n toate
nizat\ este `n cre[tere [i se ne, care, `n opinia autorului, autorul. a jude]ele din Rom=nia.
Se scumpe[te benzina ~n PAGINA 10, un
Petrom a majorat, `ncep=nd de ieri, 7 a-
concurs organizat de
prilie, ora 00,00, pre]ul benzinelor comercia-
lizate `n sta]iile proprii cu 0,05 RON/ litru (500
ROL/litru), noile pre]uri urm\rind fluctua]ia
LUMINA DE
cota]iilor interna]ionale ale carburan]ilor, in-
formeaz\ compania.
Astfel, `ncep=nd de ieri, un litru de benzin\
DUMINIC|
ECO Premium cost\ 3,38 RON, unul de
Premium f\r\ plumb — 3,36 RON [i unul de Meteo
Top Premium 99^ — 3,68 RON.
Pre]ul celorlal]i carburan]i r\m=ne nemo-
dificat, [i anume Top Euro 4 — 3,33 RON/li- Precipita]ii U
tru, Top Nordic Diesel — 3,33 RON/litru, Euro maxima 11 °C
4 — 3,27 RON/litru [i Autogas — 1,71
RON/litru. a
minima 2 °C
sursa: www.intellicast.com
2 S=mb\t\, 8 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXXV)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n R\s\rit,
`n secolele XI-XV (II)
~n aceast\ perioad\ se sta-
bile[te [i când se s\vâr[e[te
Liturghia darurilor mai
`nainte sfin]ite sau
Liturghia Sfântului Grigorie
Dialogul, rânduial\
p\strat\ [i ast\zi de
Biserica Ortodox\. S-a sta-
bilit [i num\rul prescurilor
de care este nevoie pentru
s\vâr[irea proscomidiei [i
`ndrum\rile tipiconale
referitoare la folosirea lin-
guri]ei pentru `mp\rt\[irea
credincio[ilor. De asemenea,
s-a stabilit interzicerea
s\vâr[irii a dou\ Sfinte
Liturghii `n aceea[i zi, `n
aceea[i biseric\.
Chiar dac\ unii preo]i nu
obi[nuiau s\ predice, la
Sfânta Liturghie se citeau
vie]ile sfin]ilor [i cuvintele de
`nv\]\tur\ ale marilor predi-
catori ai Bisericii. Au fost [i
mari predicatori, `n aceast\
perioad\, nu numai `n cate-
dralele Bizan]ului, ci [i `n
ora[ele mai mici [i `n
m\n\stiri. Acum s-au scris [i
au avut o mare circula]ie
opere cu caracter liturgic, `n
special explic\ri ale slujbelor,
ale patriarhilor Gherman [i
Filotei Kokkinos, Nicolae
Cabasila [i Sfântul Simeon,
arhiepiscopul Tesalonicului.
Num\rul Sfintelor Taine nu
era `nc\ fixat. Au existat [i
câteva cazuri izolate, `n Bi-
serica R\s\ritean\, a Bote-
zului prin turnare, probabil
prin influen]a catolic\. ~n
aceast\ perioad\ sunt m\r-
turii c\ Taina Mirungerii se
s\vâr[ea odat\ cu Taina Bo-
tezului. Fa]\ de epoca patris-
tic\, se observ\ c\ Taina
Spovedaniei se s\vâr[ea mai
rar, probabil datorit\ sc\de-
rii moralit\]ii, a contactului
cu necredincio[ii, a sl\birii
disciplinei clerului [i a r\cirii
sentimentului religios. Pictu-
rile din bisericile [i m\n\s-
tirile ortodoxe `l `nf\]i[eaz\
pe Hristos, slujind ca
arhiereu, `mp\rt\[ind din
potir pe Sfin]ii Apostoli, ceea
ce demonstreaz\ c\, spre de-
osebire de Apus, `n R\s\rit
`mp\rt\[irea se f\cea sub
ambele forme, pâine [i vin.
Polemi[tii r\s\riteni au e-
xagerat de multe ori deose-
birile care existau `ntre
Biserica Ortodox\ [i cea
Romano-Catolic\, ajungând
s\ considere erezii, pe lâng\
Filioque, azim\ [i purgato-
riu, [i raderea b\rbii, po-
stirea mai u[oar\ [i altele.
(Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Dumnezeu este
pretutindeni
Avva Dulas, ucenicul avvei
Visarion, zicea: „Mergând
noi, odat\, pe ]\rmul m\rii,
am `nsetat [i i-am zis avvei
Visarion: «Avva, mi-e tare
sete». B\trânul a f\cut o
rug\ciune [i-mi zice: «Bea
din mare». Apa s-a `ndulcit
[i am b\ut. Apoi am luat [i
`ntr-un vas, ca nu cumva
s\-mi fie sete mai târziu.
B\trânul `ns\ m-a v\zut [i
mi-a zis: «De ce-ai pus ap\
`n vas?». Eu zic: «Iart\-m\,
ca s\ nu-mi fie sete mai
târziu». El mi-a r\spuns:
«Dumnezeu e-aici [i pre-
tutindeni»“. (Pateric, edi]ia
Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Cine este Hristos
„{i a ie[it Iisus [i ucenicii
Lui prin satele din preajma
Cezareii lui Filip. {i pe drum
`ntreba pe ucenicii S\i, zi-
cându-le: «Cine zic oamenii c\
sunt?». Ei au r\spuns Lui, zi-
când: «Unii spun c\ e[ti Ioan
Botez\torul, al]ii c\ e[ti Ilie,
iar al]ii c\ e[ti unul din proo-
roci». {i El i-a `ntrebat: «Dar
voi cine zice]i c\ sunt Eu?».
R\spunzând, Petru a zis Lui:
«Tu e[ti Hristosul». {i El le-a
dat porunc\ s\ nu spun\ ni-
m\nui despre El. {i a `nceput
s\-i `nve]e c\ Fiul Omului tre-
buie s\ p\timeasc\ multe [i
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
P\catele `mpotriva adev\rului:
lingu[irea, ipocrizia [i viclenia
Ce-a
a de-aa noua dintre cele
zece porunci spune „s\ nu
m\rturise[ti str=mb `mpotri-
va aproapelui t\u“. Care este
sensul acestei porunci, pentru
c\ nu cred c\ ea se refer\ doar
la procesele de la tribunal?
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sâmb\t\:
Sfin]ii Apostoli
Irodion, Agav,
Ruf, Flegon, Asincrit
[i Hermas
(pomenirea mor]ilor)
Irodion a fost hirotonit
preot de Sfin]ii Apostoli, apoi
episcop al cet\]ii Neon Patron
[i a convertit mul]i p\gâni la
credin]a `n Hristos. A murit
ucis de p\gâni.
Agav este cel care a luat
brâul Sfântului Apostol Pavel
[i a propov\duit credin]a cre[-
tin\ printre p\gâni.
Ruf este pomenit de Sfân-
tul Apostol Pavel `n Epistola
c\tre Romani [i a fost epis-
copul Tebei, `n Grecia.
Flegon, Asincrit [i Hermas
au propov\duit Evanghelia
lui Hristos [i au convertit
mul]i p\gâni. Au fost uci[i de
iudei [i de p\gâni.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuviosului Celes-
tin, episcopul Romei; a Sfân-
tului Pavsilip [i a Sfântului
Mucenic Ioan Cor\bierul.
CALENDARUL ZILEI
s\ fie def\imat de b\trâni, de
arhierei [i de c\rturari [i s\
fie omorât, iar dup\ trei zile
s\ `nvieze.“ (Marcu 8, 27-31)
***
Domnul nostru Iisus Hris-
tos [i-a `ntrebat ucenicii cine
cred oamenii c\ este El [i fie-
care a r\spuns `ntr-un mod
personal [i subiectiv: c\ este
Ilie, Ioan Botez\torul sau unul
dintre prooroci. Nu conta
foarte mult ce credeau oamenii
despre Dânsul, ci mai impor-
tant era ce cred ucenicii, pen-
Porunca a noua nu se re-
fer\ dec=t par]ial la conduita
noastr\ eventual\ dintr-o sa-
l\ de tribunal. Ea ]inte[te `n-
s\ mult mai aproape, referin-
du-se de fapt la rela]iile pe ca-
re le avem zi de zi cu semenii
Duminic\:
Sfântul Mucenic
Eupsihie din Cezareea
Eupsihie a fost originar din
Capadocia [i a tr\it `n timpul
`mp\ratului Iulian Apostatul
(361-363). Din porunca `mp\-
ratului, Cuviosul Eupsihie a
fost decapitat.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Cuviosului
Vadim, arhimandritul, [i a
celor [apte ucenici ai lui; a
sfin]ilor mucenici care s-au
s\vâr[it `n robie `n Persida, [i
a Sfântului Avdiisus.
~n ziua de 8 aprilie
istoria consemneaz\:
a „Ziua Interna]ional\ a
Rromilor“; se s\rb\tore[te or-
ganizarea primului Congres
al rromilor de pretutindeni,
care s-a desf\[urat la Londra,
la 8.IV.1971;
a 1820 - Este descoperit\
celebra statuie greceasc\
Venus din Milo;
a 1828 - S-a n\scut medi-
cul român de origine francez\
Carol Davila; a organizat ser-
viciul sanitar militar [i ocro-
tru c\ ei se aflau mereu lâng\
El, `i ascultau cuvintele [i au
fost martorii minunilor. ~n nu-
mele tuturor, ca cel ce era mai
`n vârst\, r\spunde Simon-
Petru: „Tu e[ti Hristosul“,
adic\ Unsul lui Dumnezeu. Pe
Acesta `l a[teptau ei [i poporul
iudeu de foarte mult timp. Dar
tu, dup\ ce ai ascultat ani de-a
no[tri. Practic, ni se atrage
aten]ia c\ trebuie s\ fim cin-
sti]i [i s\ spunem numai
adev\rul, `ntruc=t minciuna
are `ntotdeauna urm\ri nega-
tive, distructive.
{i care ar fi concretiz\rile
minciunii, a[a cum inten]io-
neaz\ s\ ne indice aceast\
porunc\?
Prima dintre ele este
jur\m=ntul str=mb. A[a cum
am mai spus [i alt\dat\, de
vreme ce prin jur\m=nt tu `l
iei drept martor pe Dumne-
zeu, nu-L po]i face p\rta[ la
un neadev\r. Iar dac\ faci
asta, jur\m=ntul se va `n-
toarce, sub form\ de blestem,
`mpotriva ta. Un alt p\cat de-
rivat din minciun\ este vicle-
nia, camuflarea adev\rului
printr-un limbaj complicat,
prin vorbe cu dou\ `n]elesuri.
Atunci c=nd te prefaci prieten
al cuiva, dar prin asta cau]i
s\-l `n[eli, iar\[i `ncalci a-
ceast\ a noua porunc\. Lin-
gu[irea intr\ sub aceea[i inci-
den]\, `ntruc=t prin ea `]i as-
cunzi adev\ratele p\reri de-
spre cineva sub masca lipsit\
de demnitate a unor laude
tirea s\n\t\]ii publice; `mpre-
un\ cu Nicolae Kretzulescu a
pus bazele `nv\]\mântului
medical românesc (m.
26.VIII.1884);
a 1829 - A ap\rut (pân\ la
19.IV/1.V.1848), la Bucure[ti,
„Curierul românesc“, primul
periodic din }ara Româneas-
c\, editat de Ion Heliade R\-
dulescu;
a 1839 - S-a n\scut Carol I
De Hohenzollern - Sigmarin-
gen, proclamat domnitor al Ro-
mâniei la 10.V.1866; dup\
cucerirea Independen]ei (1877),
la 10.V.1881 Carol I este `n-
coronat, devenind primul rege
al României; membru de o-
noare al Societ\]ii Academice
Române (1867); pre[edinte de
onoare (1879-1914) [i protec-
tor (1867-1914) al Academiei
Române (m.27.IX/10.X.1914);
a 1802 - Gheorghe Maghe-
ru, general [i om politic, con-
duc\tor al armatei revolu]io-
nare române din Muntenia, la
1848 (m. 1880);
a 1871 - S-a constituit, la
Viena, Societatea academic\
social\ literar\ „România
Jun\“; urm\rea formarea ti-
nerilor studen]i români din
Viena `n spiritul idealului
na]ional;
rândul, cu mai mult\ sau mai
pu]in\ aten]ie, cuvintele Lui [i
ai v\zut minunile s\vâr[ite, ai
aflat despre faptele Lui, despre
~nvierea Sa, cine zici [i sim]i c\
este Hristos? ~ntreab\-te `n
fiecare moment al vie]ii, dar
mai ales `n aceste zile. (Pr. Du-
mitru P|DURARU, Radio
Trinitas)
exagerate `n care, de fapt, nu
crezi. Lingu[irea cuiva este un
p\cat [i datorit\ faptului c\
ea creeaz\ `mprejur\rile c\-
derii persoanei `n cauz\ `n p\-
catul m=ndriei. Tocmai de a-
ceea, p\rerile bune pe care le
ai fa]\ de cineva trebuie ex-
puse `ntotdeauna `n fa]a ace-
lei persoane cu decen]\, cu re-
spect pentru adev\r. Tot p\-
cat `mpotriva acestei porunci
este [i atitudinea f\]arnic\,
ipocrizia, care las\ impresia
c\ g=ndesc sau ac]ioneaz\
`ntr-un anumit fel, pe c=nd ei
fac sau g=ndesc exact contra-
riul. Chiar M=ntuitorul a vor-
bit despre acest p\cat, atunci
c=nd i-a os=ndit cu aspre cu-
vinte pe fariseii care vorbeau
despre cele ale legii morale iu-
daice, dar care nu respectau
legea pe care o propov\duiau.
Totu[i, minciuna poate fi
un lucru bun. O minciun\ po-
trivit\ poate salva onoarea u -
nui om sau chiar `i poate
salva via]a.
De la orice regul\ exist\ [i
excep]ii. Regula `ns\ este cla-
r\: adev\rul este o valoare ab-
solut\, care `l define[te chiar
pe Dumnezeu ~nsu[i. Sigur, nu
putem transforma o minciun\
banal\ `ntr-o tragedie, dar `n
general trebuie s\ ne ferim de
micile p\cate, pentru c\ ele ne
conduc `n mod direct spre ma-
rile patimi. (Rubric\ realizat\
de Ioan AVRAM)
a 1859 - S-a n\scut filoso-
ful Edmund Husserl, fonda-
torul fenomenologiei (m.
27.04.1938);
a 1879 - Prin ~nalt Decret
al domnitorului Carol I, So-
cietatea Academic\ Român\
(1867) devine „institut na]io-
nal, cu denumirea Academia
Român\“
a 1885 - A murit Constan-
tin A. Rosetti, scriitor, publi-
cist [i om politic liberal
(n.2.VI.1816);
a 1911 - S-a n\scut, la R\-
[inari, eseistul [i filosoful E-
mil Cioran, scriitor de limb\
francez\;
a 1973 - A murit geniul ar-
tistic universal - Pablo Pica-
sso, pictor, sculptor, gravor [i
ceramist, considerat cel mai
important artist plastic al se-
colului al XX-lea. Picasso a re-
alizat peste 15.000 de tablo-
uri, a pus bazele cubismului [i
a militat, printre altele, prin
realizarea monumentalei pic-
turi „Guernica“ (1937), `m-
potriva r\zboiului („Domni-
[oarele din Avignon“, „Portre-
tul Dorei Maar“, „Chitara“)
(n.25.10.1881);
a 2005 - Funeraliile Sanc-
tit\]ii Sale Papa Ioan Paul al
II-lea. a

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
O iubire adev\rat\
de Carmelia LEONTE
Mi-am dat seama zilele trecute c\
leg\tura uman\ cea mai puternic\
pe care o am eu, cea mai indestruc-
tibil\, este `ntre mine [i mama mea.
Se spune c\ ne putem p\r\si priete-
nii, `i putem `nlocui dac\ ne-au deza-
m\git, dar nu ne putem `nlocui p\-
rin]ii. ~n privin]a aceasta, nu putem
face nimic. Multe putem schimba `n
via]\, dar dac\ ne dorim s\ facem
schimb de p\rin]i cu vecinii sau cole-
gii, asta nu se poate. P\rin]ii no[tri
r\mân p\rin]ii no[tri, nu `i putem
`nlocui, nu ne putem face c\ nu exis-
t\ f\r\ s\ ne pustiim propria exis-
ten]\. Dumnezeu, chiar `nainte de a
ne da via]\, chiar `nainte de a ne
d\rui un suflet, ne d\ruie[te o mam\
[i un tat\. Când cei doi sunt preg\-
ti]i s\ devin\ p\rin]i, Dumnezeu ne
creeaz\ [i pe noi. Exist\ aceast\ ne-
maipomenit\ condi]ionare. ~ntr-un
fel, mama mea `mi precede sufletul,
ea este matricea spiritual\ `n func]ie
de care eu m-am n\scut, este chiar
oglinda sufletului meu.
Se spune foarte des c\ singurul
lucru sigur din aceast\ via]\ este
moartea. Pentru mine, exist\ un lu-
cru [i mai sigur: dragostea mamei
mele. ~n momentele de mare criz\
sufleteasc\ prin care am trecut pân\
acum, gândul c\ mama mea m\
iube[te a ]â[nit din `ntuneric, cu t\-
rie. V\ imagina]i poate c\ a fost o
mam\ extrem de grijulie, protec-
toare, c\ s-a aplecat asupra mea cu
mult\ gra]ie atunci când, copil fiind,
c\deam? Nici vorb\. Ea m\ l\sa me-
reu s\ m\ descurc, s\ fac ce [tiu eu
mai bine. Dar dac\ prietenii azi m\
iubesc [i mâine nu, `n ochii mamei
citesc o dragoste statornic\, necon-
di]ionat\. Eu pot s\ o iubesc sau nu,
pot s\ o vizitez sau nu, pot s\ `i aduc
o pâine sau nu, ea tot m\ iube[te.
De[i nu am fost prietene, nu ne-am
f\cut confiden]e. ~n definitiv, suntem
dou\ persoane diferite, cu preocu-
p\ri diferite, cu vie]i diferite. Uneori
am impresia c\ abia ne cunoa[tem,
LUMEA CUV+NTULUI
Ca la un codru verde
de Stelian DUMISTR|CEL
Prim\vara `ntârziat\ din anul
acesta ne ajut\ s\ `n]elegem o va-
loare sentimental\ a sintagmei co-
dru verde din diferite expresii, prin-
tre care [i a se `nchina ca la un codru
verde „a se `nchina cu venera]ie, a
omagia“, `ntâlnit\ `n diferite texte
literare oglindind mentalul popular.
~nchinarea la soare sau la p\mânt
p\streaz\ tonalitatea omagierii so-
lemne, pe când cea la arbori [i la
pomi pare s\ reflecte rela]ii mai de-
ta[ate. Dar con[tiin]a unei leg\turi,
tainice, cu `nchin\ciunea cre[tin\, ce
a luat locul celor „p\gâne“, poate fi
sesizat\ pe baza unei manifest\ri
u[or parodice. O fa]\ bisericeasc\,
popa Bulig\, „cel bucluca[“, „bun de
OPINII & COMENTARII
de parc\ ne-am fi `ntâlnit ieri, [i
totu[i `ntre noi e o dragoste mare.
Cei care se sinucid uit\ un lucru
esen]ial: `[i ucid, de fapt, mama, `i
batjocoresc sacrificiul, `i terfelesc
credin]a; devin exact ca [i cei despre
care vorbea Iisus, c\ se `ntorc `mpo-
triva binef\c\torilor [i `i sfâ[ie. Ma-
ma e singura persoan\ care le-ar ier-
ta absolut orice, dar absolut orice,
mai pu]in asta. E adev\rat c\ dure-
rea unui om poate fi imens\, insu-
portabil\, `ns\ dragostea mamei ab-
soarbe totul. Mama este ca o poart\
pe care vii `n aceast\ lume. O la[i `n
urm\ pe m\sur\ ce `naintezi, dar te
`ntorci la ea, ai nevoie de binecu-
vântarea ei, s\ te elibereze. E absurd
s\ vrei s\ dispari `naintea mamei
tale sau pur [i simplu s\ vrei s\ dis-
pari, pentru c\ astfel faci din mama
ta un copil, propriul copil, pe care `l
p\r\se[ti f\r\ mil\.
Dac\ mama plânge, pentru mine
nu exist\ un chin mai mare. Din
acest motiv, ea nu [tie mai nimic de-
spre mine. Este paradoxul acestei iu-
ponosuri [i tâlcuri“, dup\ ce bine-
cuvânteaz\ masa voioas\ a tinerilor
catihe]i petrec\re]i de la F\lticeni,
ridic\ paharul cu aceste cuvinte:
„M\ `nchin, b\ie]i, la fa]a voastr\, cu
s\n\tate ca la un codru verde“
(Creang\, Amintiri, III). ~n alte locu-
]iuni verbale, sintagma poate desem-
na, tot prin compara]ie, diverse st\ri
suflete[ti: „Te a[tept ca pe-un codru
verde“ `nseamn\ „cu mult dor“, dup\
explica]ia lui G. F. Ciau[anu (Glosar
de cuvinte din jude]ul Vâlcea, 1931).
~n limba vorbit\, cel pu]in dup\
m\rturia unor texte literare, s-au
p\strat urme ale adora]iei a[trilor [i
arborilor: „M\ `nchin cu plec\ciune
ca la sfântu soare [i bucuros sânt de
vederea domniei tale“ (Sadoveanu,
Fra]ii Jderi, III/VII); „M\ `nchin cu
s\n\tate ca la o lunc\ verde…“ (id.,
Nada Florilor, cap. XVI). Admira]ia
biri. ~ntotdeauna simt ceva ca un
perete de sticl\ `ntre mine [i ea, un
perete `ntors, altfel decât la `nceput.
Când eram un copil nen\scut, `n
burta mamei, sim]eam o leg\tur\
fiin]ial\ cu ea, hot\râtoare [i inde-
structibil\. Cu toate acestea, nu
puteam s\ `i v\d fa]a. O cuno[team
doar din interior. {i cu toate acestea,
leg\tura s-a distrus, s-a transformat
`n altceva. Acum o v\d dinafar\, dar
chipul ei parc\ tot `mi scap\. A[ vrea
s\ sparg acel perete de sticl\ [i totu[i
renun], din timiditate. Ea face la fel.
De fiecare dat\ când m\ vede `n
cadrul u[ii, `i provoc o emo]ie mare.
{i de fiecare dat\ se ascunde
`nd\r\tul unor gesturi mecanice. De
fiecare dat\ `mi spune c\ am sl\bit,
m\ pune s\ m\nânc. Astfel `[i mani-
fest\ o grij\ tardiv\, ca o poveste ne-
spus\ la vreme, dar care se desf\-
[oar\ peste ani. E o continuitate `n
gesturi [i o copil\rire minunat\. Timp
de nou\ luni (de fapt [apte) nu am
suferit de foame sau de frig, pentru
c\ m-am ad\postit `n interiorul aces-
tei fiin]e, care acum se plânge de obo-
seal\ [i dureri de oase. Nu e uimitor?
* Carmelia Leonte este scriitoare,
redactor la revista „Dacia literar\“
„p\mântean\“ este exprimat\ prin
compara]ii omagiale evocând adora-
]ia pomilor: „m\ `nchin ca la un cire[
copt“ sau „ca la un p\r `nflorit“ (vezi
Marica Pietreanu, Salutul `n limba
român\, 1984, p. 199). Nici un tem-
perament contradictoriu, cum a fost
Mateiu I. Caragiale, nu s-a putut
sustrage acestei difuze atrac]ii an-
cestrale, c\ci la tablourile olande-
zului van Ruysdaël scriitorul pare a
se uita ca la icoane ale unor vechi
divinit\]i: „E `nn\scut\ `n mine,
drojdie de str\vechi eres, o iubire
p\gân\ [i cucernic\ pentru copacii
b\trâni“ (Remember).
Dar, dincolo de art\ [i literatur\,
un fond grav, al unui altfel de
demers, este perceptibil din reflexe
ale unor cutume arhaice, de factur\
dendrolatric\, `ntrucât bradul `n
special apare adesea, pân\ târziu, `n
ipostaza de arbore sacru. Iat\ ce se
constata `ntr-o „decisiune“ a „s\bo-
rului“ din 1725 al Bisericii Unite din
Transilvania: „Aflându-se unii ca
aceia carii `n loc de pa[ci iau de
m\nânc\ mugur sau alte ierbi [i se
leap\d\ de obiceiul [i de porunca
bisericii ¤revenind la acele vechi
practici!¥, de aceia se leap\d\ [i
biserica“ (dup\ „Revista critic\-lite-
rar\“, II, 1894, nr. 1, p. 48).
Cititorilor dornici s\ afle nu doar
am\nunte, ci [i mai multe aspecte de
factur\ socio-cultural\ [i spiritual\
`n leg\tur\ [i cu aceste obiceiuri le
recomand\m dou\ lecturi valoroase:
Traian Herseni, Forme str\vechi de
cultur\ poporan\ româneasc\. Studiu
de paleoetnografie a cetelor de feciori
din }ara Oltului (Editura „Dacia“,
Cluj-Napoca, 1977) [i Mircea Vulc\-
nescu, Mitologie român\ (Editura A-
cademiei, Bucure[ti, 1985).
* Stelian Dumistr\cel este
lingvist, profesor universitar la
Departamentul de Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 8 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Patima [i
p\timirile lecturii
a Atunci c=nd ia `n m=n\ o carte,
un cititor pasionat nu face un gest
reflex [i formal. Cititul e ca un
dans ([i nu sunt primul care
vorbe[te despre asta) sau ca un
sport pasionant. Alt\dat\ e chiar
ca un joc de noroc, care te
captiveaz\ [i te extenueaz\ a
de Nicolae DIMA
Fiind crescut `ntr-un oarecare respect fa]\
de carte, mi s-a p\rut mereu c\ omul instruit
are [anse mai multe `n via]\ [i c\, `n general
vorbind, orice persoan\ care are o inteligen]\
cel pu]in medie trebuie s\ `ncerce s\ se cul-
tive. Tocmai de aceea am r\mas blocat atunci
c=nd unul dintre prietenii din perioada liceu-
lui, `ntrebat de mine spre ce facultate se orien-
teaz\, mi-a r\spuns scurt: „Pentru ce s\ fac
facultate?“ {i-apoi mi-a detaliat, explic=ndu-mi
cu o maturitate pe care n-o puteam explica [i
nici `n]elege, c\ facultatea echivaleaz\ cu o pe-
rioad\ moart\, f\r\ activitate [i f\r\ perspec-
tive. Mie mi se p\rea c\, dimpotriv\, evitarea
studiilor superioare `nseamn\ un blocaj. P=n\
la urm\, prietenul meu - care este un om in-
teligent, cu gusturi rafinate [i care pe atunci
scria versuri - a fost suficient de abil ca s\-[i
g\seasc\ un job foarte bine pl\tit `n America.
Acum, de[i (sau tocmai pentru c\) nu posed\
dec=t diplom\ de bacalaureat, are vil\ [i jeep.
Munce[te pe br=nci opt luni pe an, dar pe cele-
lalte patru [i le petrece `ntr-un mod foarte
agreabil, acas\ ori `n diferitele excursii pe ca-
re, evident, [i le permite. Probabil c\ nu-[i mai
aminte[te de acea discu]ie pe care eu n-o pot
uita. A fost o lec]ie de maturitate pe care mi-o
amintesc de fiecare dat\ c=nd reiau subiectul
„s\ te instruie[ti sau s\ nu te instruie[ti?“.
Bine`n]eles, nu `nt=mpl\tor abordez acum
aceast\ tem\. Evenimentul care `mbin\ at=t
de incredibil comercialul cu sfera culturii, [i
anume fenomenul „Librex“, este cel ce redes-
chide `n fiecare an `n perioada aceasta seria
`ntreb\rilor legate de „cine mai cite[te azi“,
cine mai consum\ azi cultur\, [i mai ales de ce
s\ mai cumperi azi c\r]i, c=nd po]i cu banii de
pe o carte s\ petreci pe cinste `ntr-un restau-
rant sau `ntr-o discotec\? E cert: cu 3-4 sute de
mii de lei vechi, prietenul despre care v-am
vorbit nu-[i va cump\ra niciodat\ o carte, ci-i
va lua so]iei sale m\rgele. Problema nu este,
aten]ie, c\ nu-[i permite s\-[i cumpere c\r]i, ci
faptul c\ o carte, oricare ar fi ea, nu-i spune
nimic. Prefer\ oric=nd s\ vorbeasc\ cu oricine
despre orice, are o u[urin]\ uluitoare de a sta-
bili o comunicare cu orice necunoscut, dar
evit\ cu `nc\p\]=nare s\ deschid\ orice fel de
volum tip\rit. Sunt sigur c\ asemenea lui sunt
foarte mul]i al]ii, oameni care dovedesc o veri-
tabil\ sinceritate evit=nd s\ colec]ioneze c\r]i
pe care nu le-ar citi niciodat\. {i-i admir pe
ace[ti oameni care [tiu ce vor de la via]\. S\
fim [i noi sinceri: ce c\ut\m `n c\r]i? Oare nu
tocmai bucurii pe care nu ni le putem procura
altfel? {i iar\[i v\ cer pu]in\ sinceritate: nu i-a]i
invidiat niciodat\ pe oamenii care [tiu s\ se
mul]umeasc\ cu bucuriile simple?
Dac\ sunte]i iubitori ai c\r]ii, stima]i citi-
tori ai acestor r=nduri, probabil deja v-a]i
umplut de n\duf [i ave]i preg\tit un bulg\re
dens de argumente pe care s\ mi le tr=nti]i `n
fa]\ [i prin care s\-mi dovedi]i c\ ceea ce-]i
transmite o carte, ca [i orice alt act de cultur\,
nu-]i poate aduce nimeni [i nimic altce-
va/altcineva. Cred c\ mi-a]i spune irita]i c\ nu
po]i fi at=t de simplist `nc=t s\-l po]i `nlocui pe
Tolstoi ([i nici chiar pe Dickens) cu un picnic
sau cu o mas\ copioas\ la restaurant. {i
totu[i, ceea ce `ncerc s\ v\ spun este c\, atunci
c=nd ia `n m=n\ o carte, un cititor pasionat nu
face un gest reflex [i formal. Cititul e ca un
dans ([i nu sunt primul care vorbe[te despre
asta) sau ca un sport pasionant. Alt\dat\ e
chiar ca un joc de noroc, care te captiveaz\ [i
te extenueaz\. Po]i valsa cu Ion Barbu sau cu
Dante, po]i face slalom uria[ cu Dostoievski
sau Thomas Mann, a[a cum po]i deveni carto-
for `n compania inepuizabilei „Comedii uma-
ne“. Biblioteca e un festin, iar cartea este o is-
pit\ suculent\ [i savuroas\.
Sunt, deci, oameni predestina]i bucuriilor
simple, a[a cum sunt [i oameni pentru care o
sum\ de cuvinte tip\rite `nseamn\ mai mult
dec=t orice pl\cere. Cele dou\ categorii se
ignor\ [i se exclud reciproc. {i bine fac. a
4 S=mb\t\, 8 aprilie 2006
~ncep=nd de m=ine, Eparhia Giurgiului are episcop
a Episcopul nou `nfiin]atei eparhii va fi `ntronizat m=ine, 9 aprilie a Delega]ia oficial\
din care face parte [i PF Patriarh Teoctist va fi `nt=mpinat\ ast\zi la intrarea `n ora[ a
PS Ambrozie va fi instalat
m=ine, 9 aprilie, `n scaunul
de Episcop al Giurgiului. Ce-
remonia `ntroniz\rii va avea
loc `n cadrul Sfintei Liturghii
oficiat\ la Catedrala „Ador-
mirea Maicii Domnului“ din
Giurgiu de PF Patriarh Te-
octist, `nconjurat de ierarhi ai
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române. Cu acest
prilej, vor fi citite gramata
mitropolitan\ de instalare [i
decretul preziden]ial de re-
cunoa[tere `n func]ia de epis-
cop de Giurgiu.
„Este o bucurie
duhovniceasc\
[i pentru cler,
[i pentru credincio[i“
Detalii despre programul
acestor ceremonii am aflat de
la p\rintele Nedelea C\r\mi-
zaru, director al Seminarului
Teologic Ortodox din Giurgiu:
„Prea Fericitul P\rinte Patri-
arh Teoctist, `nso]it de `nal]i
ierarhi ai Bisericii noastre, va
poposi la Giurgiu `nc\ de
s=mb\t\, 8 aprilie, la orele
18.00. ~n semn de bun venit,
ei vor fi `nt=mpina]i de ofi-
cialit\]i, preo]i, credincio[i la
intrarea `n municipiul Giur-
Editura Trinitas propune cititorilor `nc\ dou\ volume noi
a Alte dou\ c\r]i editate la Trinitas au fost lansate ieri la T=rgul de Carte Librex 2006 de la Palatul Culturii
a Volumul al doilea al „Istoriei Bisericii Ortodoxe Rom=ne“ scris de pr. prof. Mircea P\curaru [i volumul
„Religii `n dialog“ al pr. prof. Nicolae Achimescu au fost prezentate ieri la Palatul Culturii, la eveniment particip=nd
at=t invita]i din mediul academic, c=t [i simpli iubitori de carte a Cele dou\ c\r]i contribuie la o mai bun\
cunoa[tere a spiritualit\]ii cre[tine [i la o mai corect\ pozi]ionare prin studiul comparativ al celorlalte religii a
T=rgul na]ional de carte
Librex 2006 de la Palatul Cul-
turii din Ia[i a fost asear\
gazda lans\rii a dou\ volume
deosebit de valoroase pentru
istoria [i `n]elegerea deplin\ a
cre[tinismului rom=nesc. Este
vorba de volumele a doi autori
importan]i ai teologiei rom=-
ne[ti, pr. prof. dr. Mircea P\cu-
raru de la Facultatea de Teo-
logie din Sibiu [i pr. prof. dr.
Nicolae Achimescu de la Facul-
tatea de Teologie Ortodox\ din
Ia[i. ~n prezen]a a numero[i in-
vita]i din mediul academic, dar
[i simpli cititori [i cunosc\tori
ai celor doi autori, a avut loc
lansarea oficial\ a volumului
al doilea din „Istoria Bisericii
Ortodoxe Rom=ne“ a pr. prof.
Mircea P\curaru [i a volumu-
lui „Religii `n dialog“ a pr. prof.
Nicolae Achimescu. Modera-
giu. Se va face apoi deplasa-
rea la Catedrala «Adormirea
Maicii Domnului», care va de-
veni Catedral\ episcopal\,
pentru slujba Vecerniei. Prea
Fericirea Sa Teoctist, `mpre-
un\ cu soborul de ierarhi, va
torul lans\rii celor dou\ volu-
me a fost pr. Nicolae Dasc\lu,
consilier cultural al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, repre-
zent=nd totodat\ [i Editura
Trinitas, la care au fost publi-
cate cele dou\ volume. „Avem
ast\zi prilejul s\ v\ prezent\m
volumul al doilea din opera de
referin]\ a profesorului de isto-
rie Mircea P\curaru, `n pe-
rioada urm\toare urm=nd a
vedea lumina tiparului [i cel
de-al treilea volum. Cea de-a
doua carte lansat\ ast\zi este
a p\rintelui Nicolae Achimescu
de la Facultatea de Teologie
din Ia[i, o lucrare foarte impor-
tant\ at=t pentru studen]ii de
la Teologie, c=t [i pentru cei-
lal]i iubitori de religie [i filo-
sofie a religiei“, a ar\tat `n
cuv=ntul de deschidere consili-
erul Nicolae Dasc\lu.
Pr. Daniel Ni]\
Danielescu a ar\tat
`n prezentarea volu-
mului „Istoria Bi-
sericii Ortodoxe Ro-
m=ne“ c\ „Despre
profesorul Mircea
P\curaru se poate
spune c\ tr\ie[te a-
[a cum `nva]\ [i `n-
va]\ a[a cum tr\-
ie[te. A format ge-
nera]ii `ntregi de
preo]i [i mireni care
au slujit Biserica, fi-
ind apreciat de to]i
[i iubit. Lucrarea
care se lanseaz\ as-
t\zi este de o valoa-
re monumental\, la
fel fiind, de altfel, [i
lucrarea «Dic]iona-
rul Teologilor Ro-
m=ni». De altfel, e-
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
r\m=ne peste noapte la re[e-
din]a episcopal\ a nou `nfiin-
]atei Eparhii a Giurgiului.
Duminic\, 9 aprilie, se va
porni de la re[edin]a episco-
pal\, la ora 9.00, `n procesi-
une p=n\ la Catedral\, unde
ditura Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei a publicat mai multe
volume ale profesorului P\cu-
raru“. Tot despre aceea[i lucra-
re a vorbit [i arhimandritul
Emilian Nica, de la aceea[i Fa-
cultate de Teologie din Ia[i.
„Cercet\torii, profesorii [i stu-
den]ii sunt obi[nui]i cu apari-
]iile editoriale competente ale
p\rintelui P\curaru, care `l
consacr\ ca fiind unul dintre
cei mai aviza]i istorici biseri-
ce[ti din zilele noastre“, a
ar\tat arhimandritul Emilian
Nica. Al\turi de acest volum a
fost lansat [i volumul „Religii `n
dialog“ al pr. prof. Nicolae
se va oficia Sf=nta Liturghie
urmat\ de momentul emo]io-
nant al `ntroniz\rii PS Am-
brozie `n scaunul de Episcop
al Giurgiului.“
Prea Sfin]itul Ambrozie a
fost ales `n scaunul de Episcop
al Giurgiului de Colegiul
Electoral Bisericesc `n ziua de
8 februarie. Prea Sfin]ia Sa
este primul episcop al acestei
episcopii `nfiin]ate `n anul
2000. P\rintele Nedelea C\-
r\mizaru ne-a vorbit [i despre
contextul `nfiin]\rii Eparhiei
Giurgiului: „Este o bucurie du-
hovniceasc\ [i pentru cler, [i
pentru credincio[i. PF Patri-
arh Teoctist ne-a m\rturisit
c\ [i-a pus `n inim\ acest g=nd
cu mul]i ani `n urm\, prin
anul 1952, c=nd a venit la o
biseric\ cunoscut\ din Giur-
giu, la o conferin]\ preo]easc\.
V\z=nd c=t de ata[a]i sunt
credincio[ii de Biseric\, s-a
g=ndit c\ ar fi bine ca `n
cetatea Giurgiului s\ se a[eze
un scaun vl\dicesc. Iat\ c\
aceast\ dorin]\ a Prea Feri-
cirii Sale se `mpline[te ast\zi“.
Un Episcop c\rturar
PS Ambrozie s-a n\scut la
data de 20 aprilie 1969, `n lo-
calitatea Scor]eni, jude]ul
Prahova. Este licen]iat al
Achimescu, profesor de Istoria
Religiilor din cadrul Facult\]ii
de Teologie din Ia[i. Volumul a
beneficiat de o deosebit\ pre-
zentare f\cut\ de profesorul
Nicu Gavrilu]\ de la Facultatea
de Filosofie. „«Religii `n dialog»
este o carte foarte bine docu-
mentat\, care aduce un real fo-
los at=t studen]ilor, c=t [i sim-
plilor cititori ai acestui volum.
Nu face o filosofie de dragul
filosofiei, nu face specula]ii de
dragul specula]iei. Este o cale
de acces, o solu]ie pentru a
`n]elege celelalte religii ale lu-
mii“, a ar\tat profesorul Nicu
Gavrilu]\. Despre propria lu-
Facult\]ii de Teologie Ortodo-
x\ „Patriarhul Justinian“ din
Bucure[ti. A urmat studii de
doctorat la Facultatea de Teo-
logie a Universit\]ii din Salo-
nic, Grecia. ~n anul 1990 a in-
trat `n ob[tea Schitului Cras-
na, unde a fost tuns `n mo-
nahism, primind numele de
Ambrozie. ~n anul 1992 a fost
hirotonit ierodiacon, apoi pre-
ot, iar la 31 martie 1996 a fost
numit stare] al Schitului Dar-
vari din Bucure[ti. ~n anul
1999, PS Ambrozie a primit
rangul de protosinghel, iar la
4 octombrie 2000 a fost ales
de Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, la propu-
nerea Prea Fericitului P\rin-
te Patriarh Teoctist, Episcop
vicar patriarhal. Pe plan cul-
tural-religios, s-a remarcat
prin publicarea a dou\ c\r]i,
„Palamism [i secularizare“
(2000) [i „Considerarea istori-
c\ a cauzelor [i consecin]elor
unirii Bisericii Ortodoxe din
Transilvania cu Biserica Ro-
mano-Catolic\“ (tez\ de doc-
torat, Grecia, 2005), a mai
multor studii, articole [i pre-
dici. De asemenea, a desf\-
[urat o intens\ activitate de
reprezentare a Bisericii Orto-
doxe Române `n ]ar\ [i peste
hotare la manifest\ri cultu-
rale [i religioase. (M.D.)
crare, Nicolae Achimescu a pre-
cizat c\ va fi de folos tuturor
celor care o vor citi [i [i-a expri-
mat speran]a c\ va fi o carte ce
va contribui la o mai bun\ `n]e-
legere a celorlalte religii.
„Sper ca prin aceast\ lu-
crare s\ ofer posibilitatea tu-
turor doritorilor s\ afle `n ce
m\sur\ se poate dialoga cu
celelalte culturi [i religii ale lu-
mii, deoarece `n fiecare dialog
trebuie s\ avem `n vedere ce ne
apropie [i nu ce ne desparte“, a
precizat profesorul. C\r]ile pot
fi procurate de la T=rgul de
carte de la Palatul Culturii, dar
[i din libr\rii. (Nicolae POPA)
 PAGINA CONSUMATORULUI S=mb\t\, 8 aprilie 2006 5
Cum recunoa[tem mieii „falsifica]i“
a Conform datelor oferite de conducerea Patronatului Cresc\torilor [i Exportatorilor de
Ovine din Rom=nia, rom=nii vor consuma de Pa[te `n jur de 3 milioane de miei
a ~n magazine, mielul se vinde la ora actual\ cu circa 160.000-170.000 lei/kg
a Dac\ lu\m `n considerare c\ un miel t\iat trebuie s\ aib\ `n jur de 8-10 kilograme, un
rom=n ar trebui s\ cheltuiasc\ pentru mielul de Pa[te `ntre 1,3 [i 1,7 milioane de lei vechi
a Sacrificarea [i comercializarea mieilor cu v=rsta sub 21 de zile este strict interzis\ a
Pie]ele pline [i tentante pen- achizi]ion\rii c\rnii de miel ~n magazine, mielul
tru consumatori, comercian]ii sau a ou\lor din spa]iile autori-
g\l\gio[i [i negocierile aprinse zate este dat\ de faptul c\, `n se vinde la ora actual\
de pre]uri compun tabloul pe- aceste loca]ii, produsele sunt cu circa 160.000-
rioadei de dinaintea s\rb\to- verificate [i autorizate de medi-
rilor de Pa[ti. Pentru a nu de- cii veterinari. 170.000 lei/kg
veni `ns\ subiectele unor arti- Carnea de miel [i mieii co-
cole despre toxiinfec]iile ali- mercializa]i trebuie s\ `nde- „Produc\torii vor scoate la
mentare, cauzate de consumul plineasc\ anumite condi]ii sa- v=nzare, `n preajma s\rb\to-
de produse alterate, este foarte nitar-veterinare. Astfel, sacri- rilor de Pa[te, `n jur de trei
important s\ nu uit\m de mi- ficarea [i comercializarea mie- milioane de miei, cam c=t con-
nimele precau]ii legate de sigu- ilor cu v=rsta sub 21 de zile sum\ rom=nii `n aceast\ pe-
ran]a alimentar\. Dorin]a de a este strict interzis\. Potrivit rioada a anului, la un pre] de
avea o mas\ c=t mai `mbel[u- datelor furnizate de conduce- circa 130.000 de lei vechi pe
gat\ de Pa[te ne poate deter- rea Direc]iei Sanitar-Veteri- kilogram“, a declarat pre[e-
mina s\ neglij\m acest aspect nare (DSV) Ia[i, carnea ima- dintele Patronatului Cresc\-
[i s\ cump\r\m doar de la cine tur\ are un gust fad, este lip- torilor [i Exportatorilor de O-
vinde mai ieftin. sit\ de arome, iar digestibili- vine din Rom=nia, Mihai Du-
Locul de unde cump\r\m tatea este sc\zut\, din cauza mitriu. Acesta consider\ c\,
[i, mai ales, de la cine cump\- con]inutului redus de colagen. la un pre] de 3 euro/kg (circa
r\m reprezint\ dou\ aspecte Mai mult, carnea de miel ima- 105.000 lei), cresc\torii `[i pot
extrem de importante. Oficiul tur\ are [i o conservabilitate acoperi costurile, iar pre]ul `n
Jude]ean pentru Protec]ia sc\zut\, lucru care determin\ galantare nu ar trebui s\ sar\
Consumatorului (OJPC) Ia[i alterarea foarte rapid\. `n acest an de 130.000 lei/kg.
recomand\ ca, `ndeosebi `n Dac\ vre]i `ns\ s\ fi]i siguri Dac\ lu\m `n considerare
aceast\ perioad\, consuma- de calitatea c\rnii cump\rate, c\ un miel t\iat trebuie s\
aib\ `n jur de 8-10 kilograme, rilor de Ovine din Rom=nia a carne de ovine, nu numai ani-
torii s\ se aprovizioneze pen- f\r\ a mai fi nevoi]i s\ v\ con- declarat c\, `n 2004, acestea male vii“, a spus Dumitriu.
tru masa de Pa[te doar din centra]i asupra acestor aspec- un rom=n ar trebui s\ cheltu-
iasc\ `n jur de 1-1,3 milioane s-au ridicat la 2,4 milioane de Abatorul buzoian a fost rea-
locuri special amenajate [i de te, este de ajuns s\ cump\ra]i capete, cifr\ care a sc\zut `n lizat cu o investi]ie SAPARD,
la persoane autorizate. mielul [tan]at cu [tampila de lei pentru mielul de Pa[te. Re-
prezentan]ii Ministerului A- 2005 la numai 2,2 milioane de `n valoare de 3,4 milioane de
control sanitar-veterinar. „Ori- capete, deoarece pia]a euro- euro, [i va avea o capacitate
griculturii consider\ c\, anul
Este interzis\ ce produs alimentar, care intr\
spre v=nzare `n pia]\, trebuie acesta, num\rul de miei ob]i-
pean\ cere tot mai mult carca- de 300 de capete pe or\.
s\, `n urma m\surilor impuse Potrivit datelor furnizate de
sacrificarea s\ treac\ mai `nt=i pe la cir- nu]i este aproximativ egal cu de autoritatea sanitar\ veteri- MAPDR, consumul mediu de
cel de anul trecut, deci nu ar
[i comercializarea cumscrip]ia sanitar-veterina-
r\, amplasat\ `n interiorul ace- trebui s\ existe diferen]e sem-
nar\ a Consiliului Europei. carne de oaie [i de capr\ a sc\-
Principalele ]\ri unde au zut cu 21,7% `n 2005, de la 2,3
mieilor care nu au lei pie]e. ~n cazul mieilor, dup\ nificative de pre] fa]\ de anul plecat miori]ele autohtone kg/locuitor `n 2004 la 1,8 kg/
2005. Cu toate acestea, `n ma-
`mplinit 21 de zile ce se efectueaz\ controlul [i se
constat\ c\ totul este `n regu- rile lan]uri de magazine, mie-
sunt Grecia [i Italia. ~n acest locuitor `n 2005. Aceast\ ten-
sens, Grecia a impus, p=n\ din]\ descresc\toare poate fi
Carnea de miel este consi- l\, ace[tia sunt [tampila]i cu lul se vinde la ora actual\ cu dup\ Pa[te, importul de ovine explicat\ [i prin orientarea tot
derat\ un produs alimentar pe- un tu[ special, care nu influen- circa 160.000-170.000 lei/kg. vii din orice ]ar\, numai dac\ mai accentuat\ a produc\to-
risabil. Din acest motiv, con- ]eaz\ absolut deloc gustul c\r- animalele sunt sacrificate `n rilor locali c\tre export. „Poate
sumatorii sunt `ndruma]i s\ nii. Recomand\m consumato- Exporturile de ovine sunt maxim 72 de ore. vom reu[i `n aceste condi]ii s\
cumpere mieii doar din spa]iile rilor s\ achizi]ioneze doar miei „Exportatorii rom=ni au `n- vindem pe pia]a extern\ [i in-
special amenajate din pie]e [i care au aceast\ dovad\ a con- afectate de noile reguli ceput construc]ia unor aba- tern\ nu numai ovine vii, ci [i
nu de la comercian]ii neauto- trolului sanitar-veterinar“, a ale pie]ei europene toare. Unul `n jude]ul Buz\u, carcas\. Trebuie s\ cultiv\m
riza]i. Spa]iile autorizate sunt subliniat Maria Popa, director la Verne[ti, singurul abator `n r=ndul rom=nilor gustul
reprezentate de m\cel\rii, ma- adjunct al Oficiului Jude]ean ~n ceea ce prive[te expor- numai pentru ovine, iar cel\- c\rnii de oaie [i `n alte pe-
gazinele alimentare [i anumite pentru Protec]ia Consumato- turile, pre[edintele Patronatu- lalt la Timi[oara. Din luna iu- rioade ale anului, nu doar de
sectoare din pie]e. Siguran]a rului (OJPC) Ia[i. lui Cresc\torilor [i Exportato- lie vom putea exporta [i noi Pa[ti“, a spus pre[edintele Pa-
tronatului, care a mai apreciat
c\ patru-cinci abatoare de sa-
Cum test\m prospe]imea ou\lor te, atunci c=nd este introdus `ntr-un
vas cu ap\“, a explicat Maria
crificare ovine ar fi suficiente
pentru ]ara noastr\. a
Oul este un alt produs perisa- g\, curat\ [i s\ nu prezinte fisuri, Popa.
bil intens comercializat `n perioa- albu[ul oului trebuie s\ aib\ o
da premerg\toare s\rb\torilor consisten]\ dens\ [i s\ fie trans-
pascale. Conform reglement\ri- parent, iar g\lbenu[ul semiglobu-
La produc\tori, ou\le Ce trebuie s\ [tim
lor legale, ou\le trebuie depozita-
te `n cofraje sau l\zi, `n spa]ii
los [i bine delimitat de albu[. Cu pot fi cump\rate cu ca s\ nu confund\m
alte cuvinte, g\lbenu[ul nu tre-
r\coroase, f\r\ miros str\in, la o buie s\ se `mpr\[tie atunci c=nd 1.500 de lei bucata carcasa de c=ine cu
temperatur\ maxim\ de 14 oul este spart pentru a fi g\tit. ~n
grade Celsius. cazul `n care se `nt=mpl\ acest Pre[edintele Uniunii Cresc\- carcasa de miel
lucru, `nseamn\ c\ oul este vechi torilor de P\s\ri din Rom=nia
(UCPR), Ilie Van, a declarat c\ - Capul de miel are din]ii
Termenul de valabilitate `n [i nu trebuie folosit la g\tit. O al- incisivi (din]ii din fa]\) numai
cazul acestui produs este de 21 de t\ modalitate de a verifica vechi- rom=nii vor avea din bel[ug ou\
de Pa[te, la pre]uri mici, un ou la nivelul maxilarului inferi-
zile [i agen]ii economici sunt obli- mea oului o reprezint\ practicul or, spre deosebire de c=ine,
ga]i s\ comercializeze doar ou\ obicei de a introduce oul `ntr-un la poarta fermei put=nd fi achi-
zi]ionat `n aceast\ perioad\ cu registrate `n urma apari]iei gri- care are ace[ti din]i pe ambele
care au inscrip]ionate pe coaj\ da- vas cu ap\ [i sare. Dac\ oul plu- maxilare.
ta ouatului. De asemenea, consu- te[te, `nseamn\ c\ este vechi. 1.500 lei/bucata, cu TVA inclus. pei aviare pe teritoriul ]\rii, dar
Produc]ia de ou\ realizat\ - Carnea de miel are cu-
matorii trebuie s\ fie aten]i la as- „Camera de aer din interiorul ou- [i a importurilor provenite din
lunar `n unit\]ile specializate se loare ro[ie-deschis\, iar cea
pectul ou\lor. lui sau, cum i se spune popular, ]\ri precum Moldova sau Bul- de c=ine ro[ie-`nchis\.
Potrivit unui comunicat emis b\nu]ul, ne poate ar\ta vechimea ridic\ la circa 90 milioane de garia, care nu respect\ normele - Sternul de miel (osul
de Agen]ia Na]ional\ pentru Pro- oului. Astfel, cu c=t acest b\nu] ou\, dar cresc\torii mai au pe de marcare [i identificare a pro- pieptului) are 7 sternebre, iar
tec]ia Consumatorului (ANPC), este mai mare, cu at=t oul este stoc `nc\ 25-30 milioane de ou\, duc\torului, impuse firmelor cel de c=ine are 8.
coaja oului trebuie s\ fie `ntrea- mai vechi. Din acest motiv plute[- din cauza v=nz\rilor sc\zute `n- rom=ne[ti. - Osul spetei `mparte spa-
ta de miel `n dou\ p\r]i ine-
gale, `n timp ce la c=ine o `m-
parte `n dou\ p\r]i egale.
Pre]: - La picioarele din spate,
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON mielul nu are fibul\.
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n - Gr\simea de miel este al-
b\, tare [i sf\r=micioas\, iar
transpor
dejun
\ dubl\ cu mic grup, cea de c=ine este moale [i un-
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ cam er
or de
inclus, `nso]it ferry boat Informa]ii: toas\.
- Ficatul de miel are 4 lobi
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de CENTRUL DE PELERINAJ (por]iuni), iar cel de c=ine are 6.
„SF. PARASCHEVA“ - Rinichii de miel au forma
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt unui bob de fasole [i au culoa-
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
re deschis\. Cei de c=ine au
culoare brun-ro[ietic\, cu un
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice desen vascular evident (ca
„Dumitru St\niloae“) ni[te stelu]e). (Preciz\ri oferi-
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii te de c\tre directorul executiv
Tel: 0232.276.907; al Direc]iei Sanitar-V Veterina-
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula re Ia[i, Ionel Bondoc)
Email:
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
office@centruldepelerinaj.ro
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia. www.centruldepelerinaj.ro Pagin\ realizat\
de Bogdan CRON}
6 S=mb\t\, 8 aprilie 2006
PE SCURT
Bucure[tiul va r\m=ne
o capital\ scump\ din
perspectiva chiriilor
Bucure[tiul va r\m=ne `n 2006
una din capitalele europene cu
un nivel ridicat al chiriilor pen-
tru spa]iile reziden]iale de lux,
a declarat pentru Rompres Vio-
rel T=r[oag\, director general la
compania imobiliar\ AVA.
„Apartamentele noi de lux vor fi
`n continuare cele mai cerute pe
pia]\ pentru `nchiriere, cu
pre]uri ce pot atinge un nivel
mediu de 2.000 de euro pe lun\
pentru zone precum Prim\verii,
Her\str\u, Kiselev, Aviatorilor.
~n acela[i timp, `n blocurile
vechi din cartiere m\rgina[e,
Drumul Taberei, Militari, Balta
Alb\, Pantelimon, nivelul chiri-
ilor se va diminua sim]itor,
principala cerere venind, pe
acest segment, din partea tine-
rilor sau a familiilor cu venituri
prea modeste pentru un credit
ipotecar. ~n ceea ce prive[te
arterele consacrate cu blocuri
vechi - Unirii, Mo[ilor, {tefan
cel Mare, chiriile se vor plafona
la un nivel oscil=nd `ntre 400 [i
1.000 de euro pe lun\, urm=nd
ca cererea s\ se diminueze `n
2007, dup\ ce vor fi finalizate
complexele reziden]iale `nce-
pute [i care vor aduce circa 500
de unit\]i locative noi numai `n
blocuri“, a spus Viorel T=r[oa-
g\. Cererea pentru `nchirierea
de vile va fi [i `n 2006 `n
cre[tere, cu toate c\ se va situa
la circa o treime din spa]iul ce
va fi oferit pe acest segment.
Acest fapt are loc pe fondul
oferirii `n regim de v=nzare a
vilelor construite `n ansam-
blurile reziden]iale bucure[tene.
Cele mai multe vile ce vor fi
oferite la `nchiriere vor r\m=ne,
[i `n 2006, cele construite `n pe-
rioada interbelic\, dar renovate
[i dotate la standarde de v=rf.
Polonezii se
`mprumut\ `n franci
elve]ieni ca s\-[i
cumpere case
Polonia, stat despre care anali[-
tii consider\ c\ se aseam\n\ `n
multe privin]e cu Rom=nia, a cu-
noscut `n ultimii ani o dezvoltare
foarte rapid\ a creditului ipote-
car pentru persoane fizice. „~n
2005 am acordat 200.000 de
credite ipotecare persoanelor fi-
zice, `n valoare total\ de 5,6 mi-
liarde euro“, a declarat joi Boles-
law Meluch, expert `n cadrul
Asocia]iei Poloneze a B\ncilor,
care a participat la o conferin]\
organizat\ la Bucure[ti de
Agen]ia Statelor Unite pentru
Dezvoltare Interna]ional\ (US-
AID). ~n prezent, creditele ipote-
care acordate `n Polonia totali-
zeaz\ 15 miliarde de euro, din
care 72% `n valut\, iar 90% din-
tre creditele `n valut\ au fost
acordate `n franci elve]ieni, a
precizat Meluch. Reprezentantul
Asocia]iei Poloneze a B\ncilor a
explicat c\ dob=nzile sunt foarte
favorabile clien]ilor - 1,8-2,5%
pentru creditele `n franci
elve]ieni [i respectiv 5,5-6,5%
pentru cele `n zlo]i. Boleslaw
Meluch a explicat c\ ratele de
rambursat ale celor care s-au
`mprumutat `n valut\ sunt `n
general cu 30% mai mici dec=t
ratele celor care au luat credite
`n zlo]i. ~n Polonia nu exist\ res-
tric]ii la `mprumuturile `n va-
lut\, dar sunt unele recoman-
d\ri pentru ca b\ncile s\ in-
formeze clien]ii despre riscuri, `n
principal cele legate de cursul de
schimb, precum [i recomand\ri
pentru manangementul riscului
[i evaluarea propriet\]ilor. a
Cartel Alfa se opune angaj\rii chinezilor `n industria rom=neasc\
~n Rom=nia nu exist\ `n
momentul de fa]\ cadrul legis-
lativ adecvat pentru a regle-
menta [i gestiona corect anga-
jarea de for]\ de munc\ din
alte ]\ri, a declarat, ieri, pre[e-
dintele CNS Cartel Alfa, Bog-
dan Iuliu Hosu. CNS Cartel
Alfa protesteaz\ fa]\ de inten-
]ia unor agen]i economici din
Bac\u de a aduce din China
circa 100 de lucr\toare `n do-
meniul confec]iilor.
„Pentru a evita un «bolkes-
tein» `n Rom=nia, cerem de ur-
gen]\ convocarea unei comisii
de dialog social la nivelul Mi-
nisterului Muncii, pentru a dis-
cuta, `mpreun\ cu reprezen-
tan]ii patronatelor, sindicatelor
Rom=nii m\n=nc\ de Pa[ti
20 de milioane de cozonaci
Societ\]ile de mor\rit [i
panifica]ie ies pe pia]\, `n
aceast\ perioad\, cu o bo-
gat\ ofert\ de cozonaci [i
pasc\ deoarece rom=nii
consum\ de S\rb\torile de
Pa[ti de 20 de ori mai mul]i
cozonaci dec=t `ntr-oo lun\
normal\.
„Consumul de astfel de
produse este de aproape 20
de ori mai mare `n perioada
s\rb\torilor pascale, ajun-
g=nd p=n\ la 5.000 de tone,
adic\ circa 20 de milioane de
cozonaci, fa]\ de o lun\ nor-
mal\ c=nd se m\n=nc\ doar
400 de tone de cozonaci“, a
declarat pre[edintele Patro-
natului Rom=n din Indus-
tria de Mor\rit [i Panifica]ie
[i Produse F\inoase - Rom-
pan, Aurel Popescu.
~n aceast\ perioad\, la
fel de apreciate sunt pasca
[i pr\jiturile din aluat de
cozonac `n form\ de iepu-
ra[, a mai spus Popescu.
Acesta a precizat c\ so-
ciet\]ile de mor\rit [i pani-
fica]ie vin `n `nt=mpinarea
clien]ilor cu o gam\ diversi-
ficat\ deoarece exist\ o
cerere tot mai mare pe pia-
]a rom=neasc\ de a cump\-
ra produse gata preparate,
dar [i pentru c\ rata profi-
tului este de circa 10% la
astfel de produse, fa]\ de
numai 3% la p=ine. ~n ]\-
rile UE, societ\]ile de mo-
r\rit [i panifica]ie au o rat\
a profitului de 15% la p=ine
[i de peste 50% la produse-
le de patiserie.
Din datele furnizate de
pre[edintele Rompan, un
cozonac cu nuc\ - cel mai
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VI}|-DE-VIE DE CON-
TRABAND|, ASCUNS| PRIN-
TRE MERE: Poli]i[tii de fron-
tier\ ie[eni au descoperit, `n
dou\ TIR-uri `nmatriculate `n
Republica Moldova, peste
300.000 de pachete de ]ig\ri [i
100.000 de buta[i de vie, a c\-
ror valoare total\ dep\[e[te su-
ma de 15 miliarde lei vechi.
Marfa de contraband\ era
mascat\ de l\zi cu mere. Cei
doi [oferi, cet\]eni ai Republici
Moldova, urmeaz\ s\ r\spun-
d\ penal pentru folosirea de
acte nereale la autoritatea va-
mal\ [i nerespectarea preve-
derilor privind opera]iunile de
import-export, iar ]ig\rile [i
buta[ii au fost confiscate, a co-
municat, ieri, Biroul de pres\
al Inspectoratului General al
Poli]iei de Frontier\ (IGPF).
a MAI SUNT 10 FOCARE DE
GRIP| AVIAR| PE TERITORIUL
ROM+NIEI: P=n\ `n prezent 43
ECONOMIC
[i ai Guvernului reglementarea
activit\]ii agen]ilor priva]i de
plasare a for]ei de munc\ [i a
situa]iei dreptului la munc\ al
cet\]enilor str\ini `n Rom=nia“,
se arat\ `ntr-o scrisoare des-
chis\ adresat\ ministrului
Muncii, Solidarit\]ii Sociale [i
Familiei, Gheorghe Barbu, c=t
[i inspectorului general de stat
`n cadrul Inspec]iei Muncii,
Mariana Basiuc, de c\tre pre-
[edintele CNS Cartel Alfa.
Sindicatele doresc o regle-
mentare clar\ [i un control a-
tent al activit\]ii agen]ilor pri-
va]i de plasare a for]ei de mun-
c\ pentru a evita situa]iile de
exploatare a lucr\torilor, ori-
care ar fi ace[tia, rom=ni care
lucreaz\ `n alte ]\ri sau str\ini
apreciat - de 500 de grame
poate fi cump\rat, `n aceste
zile, cu aproximativ 65.000
de lei vechi, iar unul de 800
de grame cu 90.000 de lei
vechi. Un cozonac umplut
cu fructe - stafide - poate a-
junge la 50.000 de lei vechi
(400 gr), cu rahat [i cacao
la un pre] de 45.000 de lei.
Cel mai ieftin cozonac -
Emilia -, umplut cu rahat,
are un pre] de 32.000 de lei
(400 gr), iar cozonacul
vienez cu mac de 400 de
grame cost\ 40.000 de lei.
Societ\]ile de panifica]ie
au propus rom=nilor o o-
fert\ de cozonac cu fructe,
care are deja trecere `n r=n-
dul consumatorilor - Pan
Frutto, dar este [i cel mai
scump din oferta patiseri-
lor autohtoni, av=nd un
pre] de 150.000 de lei vechi
(750 de grame).
Potrivit pre[edintelui
Rompan, foarte solicitat\
de focare de grip\ aviar\ au fost
`nchise din cele 53 identificate
pe teritoriul Rom=niei, iar 10
sunt `n curs de lichidare, po-
trivit datelor furnizate de
Autoritatea Na]ional\ Sanitar-
Veterinar\ [i de Siguran]\
Alimentar\ (ANSVSA). Supra-
vegherea efectuat\ `n paralel
de c\tre Institutul Na]ional de
Referin]\ [i cele 41 de labora-
toare jude]ene nu a eviden]iat
prezen]a virusului gripei avia-
re la cele 544 de probe recoltate
de pe culoarul principal de
migra]ie al p\s\rilor s\lbatice,
din jude]ele Gala]i, Ia[i, Bo-
to[ani, Vaslui.
a ROM+NI LA MUNC| ~N
POLONIA?: Cu siguran]\, Gu-
vernul polonez nu va anun]a
`nainte de 1 mai posibilitatea
ca rom=nii [i bulgarii s\ lucre-
ze f\r\ restric]ii `n Polonia
imediat dup\ extinderea Uni-
unii, informeaz\ „Rzeczpos-
polita“. Eventualul refuz ar
care lucreaz\ `n Rom=nia.
Circa 1.000 de lucr\toare din
China vor fi angajate `ntr-o
`ntreprindere b\c\uan\ de
confec]ii, a declarat Hulu]\
Gheorghe, pre[edintele filialei
Bac\u al CNSLR Fr\]ia.
Firma privat\ de confec]ii
SONOMA are nevoie de circa
3.000 de angaja]i, `n prezent
firma de]in=nd 1.500.
Fluctua]ia mare a for]ei de
munc\ [i num\rul mare al
zilelor de concedii de odihn\ a
determinat patronul italian s\
caute for]\ de munc\ pe pia]a
chinezeasc\. „Pentru a angaja
for]\ de munc\ din China sau
de oriunde din alt\ parte cu sa-
lariul minim pe economie, f\r\
alte facilit\]i, a[a cum dore[te
`n aceste zile este pasca,
care poate fi achizi]ionat\
cu 60.000 lei (250 grame) [i
cu 80.000 lei, la 650 de
grame. Nu lipsesc iepura[ii
f\cu]i din coc\ de aluat de
cozonac, care pot fi cum-
p\ra]i cu 50.000 lei bucata
de 800 de grame.
De[i exist\ o multitu-
dine de astfel de produse de
patiserie provenite din im-
port, comercializate prin
marile lan]uri de maga-
zine, pre[edintele Rompan
afirm\ c\ nu reprezint\ un
pericol pentru produsele
scoase de patiserii rom=ni
deoarece sunt pu]ini con-
sumatorii de astfel de pro-
duse, cea mai mare parte a
popula]iei prefer=nd co-
zonacii rom=ne[ti. Cozona-
cii din import au pre]uri
cuprinse `ntre 80.000 lei
vechi [i 300.000 lei vechi, `n
func]ie de gramaj [i de
con]inut. a
sl\bi mult pozi]ia ]\rii `n ca-
drul negocierilor cu statele Eu-
ropei vestice. ~ns\ exist\ `n
continuare [ansa ca o parte
din ele, cum ar fi Danemarca
sau Norvegia, s\ decid\ de-
schiderea pie]ei muncii pentru
polonezi. Dar nici mai t=rziu
nu ar fi bine ca Polonia s\ adu-
c\ un afront rom=nilor [i bul-
garilor, comenteaz\ ziarul po-
lonez. E adev\rat c\, `n Po-
lonia, rata [omajului este cea
mai ridicat\ din Europa, `ns\
neput=nd s\ g\seasc\ persoa-
ne dornice s\ lucreze pe postu-
rile cel mai prost pl\tite, `ntre-
prinz\torii se decid s\ angaje-
ze ucraineni la negru. Dac\ vor
putea, `n schimb, s\ angajeze
legal imigran]i din Rom=nia [i
Bulgaria, unde salariile sunt
`n medie de trei ori mai sc\-
zute dec=t `n Polonia, s-ar re-
duce criminalitatea [i ar cre[te
veniturile din impozite. Acest
lucru ar `nt\ri credibilitatea
Poloniei `n Uniune. a
patronul italian, acesta trebuie
s\-[i fac\ o nou\ firm\, deoa-
rece `n cea existent\ sindicatul
nostru a negociat un contract
colectiv de munc\ agreat de c\-
tre patron“, sus]ine liderul sin-
dical Hulu]\ Gheorghe.
~n Bac\u exist\ peste cinci
mii de [omeri femei, care, con-
form liderului sindical Martin
For]ade, pre[edintele filialei
Bac\u al CNS Cartel Alfa, re-
fuz\ angajarea pe un salariu
minim pe economie de 3,3 mili-
oane de lei vechi.
Sindicali[tii vor monitoriza
situa]ia din Bac\u [i fac apel la
autorit\]i s\ nu permit\ crea-
rea unor ghetouri de munc\ `n
Rom=nia pentru cet\]enii altor
state. a
Pia]a comer]ului
electronic se va
dubla `n Rom=nia
`n 2006
Valoarea tranzac]iilor efectu-
ate prin intermediul comer]ului
electronic rom=nesc va `nregis-
tra o dublare `n 2006, p=n\ la
120 milioane dolari, estimeaz\
directorul pentru opera]iuni eu-
ropene al DotCommerce, M\-
d\lin Matica.
~n 2005, valoarea tranzac-
]iilor efectuate prin b\nci [i
magazine din Rom=nia s-a ci-
frat la 65 de milioane de dolari,
dintre care 44 de milioane de do-
lari prin intermediul DotCom-
merce. ~n primele dou\ luni ale
acestui an valoarea tranzac]i-
ilor s-a dublat fa]\ de perioada
similar\ a anului trecut.
~n Rom=nia sunt `nregistrate
circa 500 de magazine virtuale,
dar numai 175 activeaz\. ~n
prezent, rata de utilizare a unui
card `n Rom=nia este de 2,4%,
`n condi]iile `n care exist\ emise
[i valide circa 7,4 milioane de
carduri.
„V=nz\rile prin magazinele
virtuale au `nregistrat o cre[-
tere `n 2005, `ns\ cererea r\-
m=ne `n continuare mai mare
dec=t oferta“, a spus Matica.
~n opinia acestuia, o cre[tere
a comer]ului electronic ar putea
fi determinat\ de o implicare
mai mare a b\ncilor accepta-
toare, parteneriate mai bune cu
procesatorii, sc\derea dob=nzi-
lor bancare, precum [i o mai
bun\ colaborare `ntre orga-
niza]iile emitente de carduri.
Matica consider\ c\ un fac-
tor important [i decisiv pentru a
ob]ine succesul pe pia]a comer-
]ului electronic este publicitatea
[i consider\ c\ 75% din maga-
zinele electronice care au intrat
pe pia]\ `n ultimele luni vor
disp\rea tocmai din cauza lipsei
de publicitate. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 8 aprilie
Vremea va fi r\coroas\,
`ndeosebi diminea]a. Cerul
va fi variabil, cu `nnor\ri `n
sudul ]\rii unde izolat va
ploua slab. V=ntul va pre-
zenta unele intensific\ri `n
Dobrogea [i B\r\gan. Tem-
peraturile minime vor fi
cuprinse `ntre -3 [i 6 grade.
Diminea]a, izolat se va pro-
duce brum\ `n vest, nord [i
centru. Temperaturile ma-
xime vor fi cuprinse `ntre 10
[i 16 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 8.04.2006
Dolar SUA 2,8787 (28 787)
Euro 3,5101 (35 101)

Rom=nia a solu]ionat amiabil trei cauze pe rolul CEDO
Curtea European\ a Drep-
turilor Omului (CEDO) a pro-
nun]at ieri hot\r=rile de
radiere a trei cauze deschise
`mpotriva Rom=niei [i solu-
]ionate pe cale amiabil\ prin
acceptarea pl\]ii unor desp\-
gubiri `n valoare de 31.600 de
euro, informeaz\ un comuni-
cat transmis Agen]iei Rom -
pres de MAE.
Cele trei cauze - Lindner [i
Hammermayer `mpotriva Ro-
m=niei, Popovici [i Dumitres-
cu `mpotriva Rom=niei [i
Smoleanu `mpotriva Rom=-
niei - au avut drept obiect exa-
minarea unor cereri de re-
trimitere formulate de c\tre
reclaman]i cu privire la hot\-
r=rile pronun]ate anterior de
c\tre camera de [apte jude-
c\tori a CEDO, hot\r=ri prin
care se conchisese asupra ne-
respect\rii dreptului la un
proces echitabil al reclaman-
]ilor, dar prin care totodat\ se
respinsese cap\tul de cerere
formulat de reclaman]i cu
privire la respectarea dreptu-
lui de proprietate, ca urmare
ACTUALITATE
a respingerii ac]iunilor lor `n
revendicare ca inadmisibile.
Prin conven]iile de solu]ionare
amiabil\, Guvernul s-a an-
gajat s\ pl\teasc\ reclaman-
]ilor sumele de 8.600 de euro
(Lindner [i Hammermayer),
13.000 de euro (Popovici [i Du-
mitrescu) [i 10.000 de euro
(Smoleanu), iar la r=ndul lor,
reclaman]ii au declarat stinse
litigiile aflate pe rolul CEDO
[i au precizat c\ nu mai au
nici o preten]ie izvor=t\ din
aceste litigii fa]\ de statul
rom=n, men]ioneaz\ comuni-
S=mb\t\, 8 aprilie 2006
catul citat. Reclaman]ii au
precizat `n declara]iile lor de
solu]ionare pe cale amiabil\
faptul c\ restituirea `n natur\
a bunurilor permite solu]iona-
rea definitiv\ a cauzelor. So-
lu]ionarea pe cale amiabil\ a
fost justificat\ ca urmare a re-
glement\rii situa]iei recla-
man]ilor `n plan intern. Ast-
fel, `n cauza Lindner [i Ham-
mermayer, CEDO a subliniat
faptul c\, prin utilizarea c\ii
administrative deschise de Le-
gea nr. 10/2001, a fost posibil\
restituirea `n natur\ a imo-
7
bilului solicitat de reclaman]i,
iar `n cauzele Popovici [i
Dumitrescu [i Smoleanu, in-
stan]a european\ a remarcat
c\, la finalul unor proceduri
judiciare interne, reclaman]ii
au intrat `n posesia imobilelor
`n litigiu. De altfel, Curtea
European\ a re]inut `n consid-
erentele hot\r=rilor c\ dis-
pozi]iile Legii nr. 10/2001, a[a
cum au fost modificate prin
Legea nr. 247/2005 permit
acordarea de m\suri repara-
torii fie prin restituirea `n
natur\ fie prin echivalent, dar
care respect\ `n toate cazurile
propor]ionalitatea cu valoarea
de pia]\ a imobilului. a

Berlusconi se `ndreapt\ spre `nfr=ngere

a Politicienii italieni au fost ieri `n ultima zi a campaniei electorale `naintea alegerilor
parlamentare de m=ine a Actualul premier Silvio Berlusconi, condus `n sondaje,
se lupt\ pentru a evita o `nfr=ngere a Berlusconi, care a dep\[it toate recordurile de longevitate a unui
guvern de dup\ al doilea r\zboi mondial, crede `n victorie, consider=nd c\ are [anse egale cu adversarul s\u a
Premierul Silvio Berlus-
coni a `nceput ziua prin
dou\ interviuri radiodi-
fuzate, `n care i-a chemat
pe italieni s\ se prezinte
masiv la vot, pentru c\ o
participare sc\zut\ ar
putea favoriza opozi]ia.
„Primul meu apel este:
merge]i la urne“, [i-a `n-
demnat el compatrio]ii.
Berlusconi a re`nnoit
atacul `mpotriva justi]iei,
pe care a acuzat-o de com-
plot `mpreun\ cu opozi]ia
de st=nga pentru a-i com-
promite [ansele electorale.
Silvio Berlusconi [i-a `n-
cheiat campania elec-
toral\ `n ora[ul Napoli,
unde a avut primul miting
electoral cu principalii a-
lia]i, Gianfranco Fini, lide-
rul Alian]ei Na]ionale, [i
Pier Ferdinando Casini,
pre[edintele Uniunii Cre[-
tin-Democrate.
Pentru mitingul final,
contracandidatul de cen-
tru-st=nga Romano Prodi
[i liderii coali]iei sale au
ales Piazza del Popolo din
Roma. Opozi]ia de centru-
st=nga men]inea un avans
de 3,5-5% `n sondajele pri-
vind inten]iile de vot `n
Votul celor circa 48 de milioane urm\ cu dou\ s\pt\m=ni.
de aleg\tori italieni va da verdictul asupra Din cauza noului sistem
de vot adoptat `n decem-
cursei str=nse care opune blocul lui Silvio
brie 2005, este probabil ca
Berlusconi, Casa Libert\]ilor, grup\rii de `nving\torul s\ benefi-
centru-st=nga, Uniunea, condus\ de fostul cieze numai de o mic\ ma-
premier (1996-1998) [i pre[edinte al Comisiei joritate `n Parlament, `n
Europene (1999-2004), Romano Prodi special `n Senat, ceea ce
alimenteaz\ temerile pri-
vind o viitoare instabili-
tate politic\.
Potrivit comentatorilor,
recentele declara]ii incen-
diare ale lui Berlusconi, in-
clusiv aceea c\ este nevoie
de observatori ONU pen-
tru a `mpiedica fraudarea
alegerilor de c\tre opozi]ie,
au polarizat Italia.
Pe de alt\ parte, de[i
Guvernul Berlusconi a
adoptat o serie de reforme
`n ultimii cinci ani, a e[uat
`n revigorarea economiei,
iar mul]i italieni consider\
c\ tr\iesc mai r\u dec=t `n
2001.
~n Italia, centrele de vot
se vor deschide ast\zi, la
ora local\ 08.00 (06.00
GMT). Votarea a `nceput
deja pentru italienii din
afara grani]elor ]\rii, care
`[i pot alege pentru prima
oar\ reprezentan]i din
r=ndurile lor.
Coali]ia lui Prodi are
4-5% procente avans
Peste 49 de milioane de
aleg\tori italieni sunt che-
ma]i la urne m=ine, 9
aprilie, [i luni,10 aprilie,
ca s\ aleag\ un nou parla-
ment, al 15-lea din istoria
republican\.
Alegerile din 9-10 apri-
lie se vor desf\[ura con-
form Constitu]iei din 1948
(amendate ulterior) [i Le-
gii electorale din 2005.
Situa]ia complex\ a sis-
temului politic italian ca-
p\t\ o dimensiune specta-
culoas\ `n contextul ale-
gerilor legislative din ]ar\,
av=ndu-se `n vedere apari-
]ia de noi [i noi partide, de
coali]ii [i pacte electorale.
B\t\lia de anul acesta se
va da `ntre dou\ mari coa-
li]ii, care domin\ scena po-
litic\ italian\: una a forma-
]iunilor de centru-dreapta,
numit\ Casa Libert\]ilor,
condus\ de actualul pre-
mier, Silvio Berlusconi, [i
alta a forma]iunilor de cen-
tru-st=nga, numit\ Uniu-
nea, condus\ de fostul pre-
mier (1996-1998) [i pre[e-
dinte al Comisiei Europene
(1999-2004), Romano Prodi.
Toate sondajele de o-
pinie prev\d `nfr=ngerea
lui Berlusconi, coali]ia
condus\ de Prodi fiind cre-
ditat\ cu un avans de pa-
tru p=n\ la cinci procente.
Berlusconi, care a dep\[it
toate recordurile de longe-
vitate a unui guvern de
dup\ al doilea r\zboi mon-
dial, crede `n victorie, con-
sider=nd c\ are [anse
egale cu adversarul s\u.
Oricare ar fi rezultatul,
anali[tii politici estimeaz\
c\ viitorul guvern de la
Roma va fi prezentat `n cel
pu]in o lun\ de la alegerile
legislative, dup\ scrutinul
preziden]ial. a

a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a

a VADIM SOLICIT| CN-
SAS PUBLICAREA DOSARE-
LOR MEMBRILO CNA: Pre[e-
dintele Partidului Rom=nia
Mare (PRM), Corneliu Vadim
Tudor, a solicitat ieri `n con-
ferin]\ de pres\ Consiliului
Na]ional pentru Studierea
Arhivelor Securit\]ii (CN-
SAS) publicarea dosarelor
membrilor Consiliului Na]io-
nal al Audiovizualului (CNA).
Corneliu Vadim Tudor con-
sider\ c\ pre[edintele CNA,
Ralu Filip, a sanc]ionat postul
OTV din dorin]a „de a c=[tiga
o nou\ protec]ie politic\ [i
pentru a-[i proteja scaunul“.
CNA a sanc]ionat postul OTV
pentru emisiunea lui Dan
Diaconescu din 26 martie a.c.
Ticu Dumitrescu a fost acuzat
`n acea emisiune c\ a colabo-
rat cu fosta Securitate. Prin-
tre motivele sanc]ion\rii pos-
tului se num\r\ prezentarea
exclusiv\ a punctului de vede-
re al membrilor PRM [i lipsa
dovezilor `n incriminarea lui
Constantin Ticu Dumitrescu.
a RAPORTUL PRELIMI-
NAR VA FI DEZB|TUT ~N
PARLAMENTUL EUROPEAN:
Euroobservatorii din partea
Partidului Democrat (PD)
Monica Iacob-Ridzi [i Roberta
Anastase apreciaz\ pozitiv
faptul c\ `n Parlamentul Eu-
ropean va avea loc, `n 26 a-
prilie, o dezbatere pe margi-
nea raportului preliminar al
comisarului european pentru
extindere Olli Rehn. ~n cadrul
dezbaterii, Olli Rehn va r\s-
punde `ntreb\rilor europarla-
mentarilor pe tema progre-
selor `nregistrate de Rom=nia
[i Bulgaria. „Pentru Rom=nia
este bine c\ aceast\ dezbatere
va avea loc `n plenul Parla-
mentului European, pentru
c\ aceast\ dezbatere a avut
loc `n Comisia de politic\ ex-
tern\, cu u[ile `nchise, unde
au avut acces doar europarla-
mentarii, membri ai comisiei,
[i noi, ca [i observatori. Dar,
precum [tim, raportul prezen-
tat de Olli Rehn este pozitiv,
prezint\ avantajele pe care
noi ca ]ar\ le-am ob]inut, pro-
gresele pe care noi le-am rea-
lizat“, a declarat Monica Ia-
cob-Ridzi. Potrivit acesteia, cu
prilejul dezbaterii to]i euro-
pralamentarii vor avea ocazia
s\ fie informa]i chiar de Olli
Rhen [i s\ li se r\spund\ la
`ntreb\ri. a
8 S=mb\t\, 8 aprilie 2006 LUMEA ~N CARE TR|IM

Copiii, pietrele de moar\ ale liderilor lumii

Nu demult, `n februarie 2006, un tribunal din Tel Aviv l-a
condamnat pe Omri Sharon, fiul cel mare al premierului
israelian Ariel Sharon, la nou\ ani de `nchisoare [i la o
amend\ de 300.000 de [ekeli (circa 67.000 de dolari). Sentin]a
a fost pronun]at\ `n timp ce tat\l s\u z\cea `n com\, motiv
pentru care condamnarea a fost am=nat\: Omri Sharon, `n
v=rst\ de 42 de ani, va merge la `nchisoare la 31 august.
Deputat demisionar din partea partidului „Likud“, Omri este
acuzat pentru `nc\lcarea legii partidelor [i de „falsificare de
documente corporative“, mai clar, pentru escrocherie.

Acest caz probabil nu ar fi ajunge niciodat\ `n fa]a justi-

fost at=t de mediatizat dac\
Omri n-ar fi fost fiu de prim-mi-
nistru. Presa `[i `ndreapt\ tu-
nurile asupra membrilor fami-
liei unor pre[edin]i sau premi-
eri doar atunci c=nd e vorba de
scandal [i fapte ie[ite din co-
mun, constat\ MigNews, pre-
zent=nd c=teva cazuri de copii
cu „probleme“ ai unor oameni
de stat. Lozinca „Copiii no[tri -
bog\]ia noastr\!“ sun\ `n ca-
zurile mai multor personalit\]i
importante pe scena politic\ a
lumii mai mult dec=t cinic. Ur-
ma[ii lor nu rareori le pun `n si-
tua]ii jenante [i le pericliteaz\
cariera [i reputa]ia. ~ns\ exist\
printre [efii de stat [i unii din-
tre aceia c\rora pu]in le pas\
de comportamentul odraslelor
lor. Copiii dictatorilor nu vor
]iei at=ta timp c=t p\rin]ii lor
se afl\ la putere.
„Primele gemene“ ale Ameri-
cii, surorile Jenna [i Barbara
Bush (care au acum c=te 24 de
ani) au devenit cunoscute dup\
o serie de scandaluri legate de
consumul de alcool. ~n aprilie
2001, Jenna a fost re]inut\ de
poli]i[ti exact la locul „crimei“ -
consuma un cockteil pentru a-
dul]i `ntr-un bar de noapte din
statul Texas. Fiica pre[edinte-
lui american a c\zut sub inci-
den]a unei legi adoptate `n 1997
de `nsu[i tat\l s\u, George W.
Bush, pe timpul c=nd acesta
era guvernator de Texas. Potri-
vit acestei legi, persoanele sub
v=rsta de 21 de ani surprinse
consum=nd alcool sunt pasibile
la o amend\ de 500 de dolari [i
Fostul premier israelian Ariel Sharon, pre[edintele american
George Bush jr. [i fostul premier britanic Margareth Thatcher,
trei dintre liderii politici pu[i `n dificultate de gre[elile copiilor lor
obligate s\ presteze unele acti-
vit\]i utile `n folosul societ\]ii.
Mai mult, trebuie s\ asiste [i la
c=teva conferin]e pe tema dau-
nelor provocate organismului
de alcool.
Jenna a fost pedepsit\ con-
form literei legii, dar se pare c\
lec]ia nu i-a fost de `nv\]\tur\,
c\ci la o lun\ dup\ aceast\ `n-
t=mplare, `mpreun\ cu sora sa
Barbara, student\ la Yale, a
fost din nou arestat\, `ntr-un
alt restaurant din Texas. Con-
form martorilor, Jenna, coman-
d=nd cockteilul „Margarita“, a
prezentat o legitima]ie de con-
duc\tor auto fals\. Sim]ind c\
ceva nu e `n regul\, barmanul a
chemat poli]ia. Ambele fiice ale
actualului pre[edinte al SUA
au prestat timp de o lun\
munci `n folosul colectivit\]ii,
pl\tind fiecare o amend\ de c=-
te o sut\ de dolari.
A muncit de mai multe ori `n
folosul societ\]ii [i fiul lui Al-
bert Gore, fostul vicepre[edinte
american de pe timpul Admi-
nistra]iei Bill Clinton, un alt
„copil dificil“ al politicii ameri-
cane. ~n anul 2000, Albert Gore
al III-lea a fost arestat `n Ca-
rolina de Nord pentru exces de
vitez\ (180 km/or\). ~n 2002, el
a ajuns la sec]ia de poli]ie pen-
tru c\ a fost surprins la volan `n
stare de ebrietate, iar `n 2003,
pentru consum de marihuana.
Mark Thatcher,
„v=nz\tor de z\pad\“
Fiul fostului premier brita-
nic Margareth Thatcher, Mark,
a fost implicat recent `ntr-un
scandal de r\sunet. ~n ianuarie
2005, omul de afaceri britanic,
`n v=rst\ de 52 de ani, [i-a recu-
noscut implicarea `ntr-o tenta-
tiv\ de lovitur\ de stat `n Gui-
neea Ecuatorial\. Un tribunal
din Capetown (Republica Sud-
African\) l-a condamnat la o
amend\ de 500.000 de dolari [i
la patru ani de `nchisoare.
Potrivit instan]ei judec\to-
re[ti din RSA, `n martie 2004,
fiul „Doamnei de Fier“ [i priete-
nul s\u, fost combatant `n tru-
pele speciale ale Marii Britanii,
SAS, Simon Mann, au racolat
64 de mercenari de diferite na-
]ionalit\]i, remuner=ndu-i cu
c=te 200.000 de lire sterline,
pentru a pune la cale un puci `n
Guineea Ecuatorial\. Complo-
tul a fost descoperit dup\ ce
mercenarii, cu o cantitate apre-
ciabil\ de arme, au fost re]inu]i
pe aeroportul din Harare, capi-
tala Zimbabwe.
Acuzarea a dovedit c\ mer-
cenarii au cump\rat un elicop-
ter militar Mi-26 pe banii lui
Mark Thatcher, cu ajutorul a-
paratului comploti[tii inten]io-
n=nd s\ descind\ `n palatul
pre[edintelui din Guineea Ecu-
atorial\. ~n schimbul recunoa[-
terii vinov\]iei sale, Mark a
fost acuzat doar de `nc\lcarea
legii privind angajarea de mer-
cenari. Presa a scris la vremea
respectiv\ c\, f\r\ implicarea
mamei sale iubitoare, Mark ar
fi `nfundat pu[c\ria. De unde
un asemenea interes pentru o
micu]\ republic\ african\ din
partea unui om de afaceri, cu o
avere de 100 de milioane de do-
lari? Dup\ cum afirm\ cuno[-
tin]ele acestuia, Mark este dis-
pus la orice, de dragul bani-
lor. „Mark este `n stare s\ v=n-
d\ z\pad\ eschimo[ilor, iar
arabilor - nisip“, recunoa[tea
`ns\[i Margareth Thatcher. To-
tu[i, la presiunea opiniei pu-
blice, Mark Thatcher a fost con-
str=ns s\ p\r\seasc\ Marea
Britanie, stabilindu-se `n RSA,
unde locuie[te `mpreun\ cu so-
]ia sa, Diana Berghof, fiica unui
milionar american din Texas.
Andrei, fiul de lux al
pre[edintelui Iu[cenko
Andrei Iu[cenko, fiul `n
v=rst\ de 20 de ani al pre[edin-
telui ucrainean Viktor Iu[cen-
ko, student `n anul al treilea la
Institutul de Rela]ii Interna]io-
nale din Kiev, a devenit o per-
soan\ extrem de mediatizat\
dup\ ce tat\l s\u a ajuns `n
func]ia suprem\ `n stat `n U-
craina. Presa ucrainean\ l-a ta-
xat pe fiul pre[edintelui ucrai-
nean pentru via]a de huzur pe
care o duce, pe fondul unei s\-
r\cii generalizate `n ]ar\. Fiul
lui Iu[cenko se plimb\ `ntr-un
BMW `n valoare de 133.000 de
euro, dispune de un telefon mo-
bil Virtu, `n carcas\ de platin\,
de 43.500 de euro.
Ziarele de la Kiev nici nu-l
numesc altfel dec=t „fiul lui
Dumnezeu“. Se spune c\ la
clubul de noapte „Decadence“,
unde acesta `[i petrece nop]ile,
cea mai ieftin\ [ampanie cost\
6.000 de grivne (aproximativ
1.000 de euro). Andrei Iu[cen-
ko locuie[te `ntr-o cas\ luxoa-
s\ situat\ `ntr-o zon\ reziden-
]ial\ a capitalei ucrainene
Kiev, unde metrul p\trat cost\
5.000 de euro.
Jean-Christoph
Mitterrand, evazionist
de `nalt\ clas\
La sf=r[itul anului 2004, un
tribunal din Paris l-a condam-
nat pe acesta la 30 de luni de
`nchisoare condi]ionat\. Jean-
Christoph Mitterrand (58 de
ani) este fiul cel mare al de-
functului pre[edinte francez
François Mitterrand. El a
ajuns `n fa]a justi]iei pentru c\
„uitase“ s\ pl\teasc\ statului
impozite `n valoare de 632.000
de euro pe veniturile ob]inute
din afaceri cu arme. Acesta `i
oferise consultan]\ lui Pierre
Falcone `ntre 1998-1999,
recurg=nd la rela]iile sale mai
vechi pentru a vinde arme `n
Angola: fiul lui Mitterrand i-a
fost tat\lui s\u consilier pe
probleme africane [i c\l\torise
mult pe continentul african.
Pentru serviciile sale, Falcone
l-a r\spl\tit cu 1,2 milioane de
euro. Mitterrand jr. [i-a in-
vestit to]i banii `ntr-o firm\
piscicol\ din Mauritania, f\r\
s\ pl\teasc\ impozitele cuve-
nite statului francez. a

~n Finlanda, doar 4% din popula]ie nu crede `n Dumnezeu
a Interviu cu p\rintele Heiki Huttunen, preot ortodox din Finlanda a Ortodoc[ii finlandezi reprezint\ doar
1,5% din totalul popula]iei acestei ]\ri a Doar 2% dintre finlandezi merg la biseric\ a „~ntrebarea este cum poate fi
Biserica `n acela[i timp [i tradi]ional\, [i modern\“ a „Biserica tr\ie[te prin micile ei comunit\]i locale, parohiile“ a
P\rinte Heiki, f\ce]i-nne
o descriere a Ortodoxiei
finlandeze. ~n general, se
[tie c\ Biserica Finlan-
dei este una mic\, `ns\
foarte activ\. Dvs. cum
a]i defini-oo?
Finlanda este una dintre
cele mai secularizate ]\ri de
pe glob, chiar nici nu [tiu dac\
mai poate fi numit\ o ]ar\ cre[-
tin\, poate mai degrab\ am
spune despre ea c\ este o ]ar\
postcre[tin\, postprotestant\.
Majoritatea popula]iei este,
conform tradi]iei, luteran\,
`ns\ Ortodoxia este prezent\
`n aceast\ ]ar\ de nu mai
pu]in de o mie de ani. A[a c\
putem spune c\ Finlanda a
primit cre[tinismul `n acela[i
timp [i dinspre vest, dar [i
dinspre r\s\rit. La finalul
celui de-al doilea r\zboi mon-
dial, c=nd Finlanda a pierdut
teritoriile ei dinspre est `n
favoarea Uniunii Sovietice,
ortodoc[ii s-au r\sp=ndit `n
toate zonele ]\rii. {i, de[i mai
sunt [i acum zone din est un-
de sunt grupa]i, totu[i ortodoc-
[ii sunt r\sp=ndi]i pe tot teri-
toriul ]\rii, ceea ce este [i bine
[i r\u. Aceasta este realitatea
- [i tr\im `n ea, av=nd statu-
tul unei minorit\]i de doar
1,5% din totalul popula]iei.
Ce vre]i s\ spune]i prin
expresia „societate post-
protestant\“? Sugera]i
c\ protestantismul nu
poate oferi suficient\ vi-
talitate pe termen lung?
Europa cunoa[te forme di-
ferite ale secularismului. A-
vem ]\ri cu trecut [i cu cul-
tur\ catolic\, [i care nu au
rezistat seculariz\rii, avem de
asemeni [i ]\ri cu tradi]ie [i
mo[tenire protestante care s-au
secularizat. {i avem secu-
larizare chiar [i `n ]\rile orto-
doxe. {i precizez acestea pentru
c\ exist\ diferen]e referitor la
cum arat\ secularismul `n
]\ri cu confesiuni diferite. De
exemplu, `n Finlanda, nu-
m\rul celor care spun c\ nu
cred `n Dumnezeu este foarte
sc\zut, poate `n jur de 4% din
popula]ie. Dar sunt de aseme-
nea foarte pu]ini [i cei care
frecventeaz\ bisericile. De
asta cred c\ protestantismul
duce la o „spiritualitate“ foar-
te personal\, pe care fiecare o
tr\ie[te `n mod privat, indi-
vidualist.
Av=nd `n vedere statisti-
cile despre care vorbi]i,
considera]i Ortodoxia fin-
landez\ drept o Biseric\
supravie]uitoare sau una
salvatoare, care poate re-
cupera ce au pierdut ce-
lelalte confesiuni?
Cred c\ Biserica noastr\,
mai ales dup\ al doilea r\zboi
mondial, a fost mai preocu-
pat\ de ea `ns\[i, de supravie-
]uirea proprie. A fost, bine`n-
]eles, un [oc s\ pierdem a-
proape toate bisericile pe care
le aveam, prin efectele pierde-
rilor teritoriale, iar apoi a in-
tervenit progresul seculariz\-
rii. Asta a f\cut ca strategia
„supravie]uirii“ s\ fie aplicat\
p=n\ pe la mijlocul anilor '70.
Totu[i, anumi]i stimuli au
f\cut ca Biserica noastr\ s\
devin\ mult mai deschis\,
ceea ce `n acela[i timp a [i fost
provocator, dar a [i avut e-
fecte `nnoitoare.
Ortodoxia finlandez\ es-
te acum `n cre[tere?
Da, chiar dac\ `ntr-un ritm
destul de lent. {i exist\ trei
explica]ii pentru asta: avem
mai multe botezuri, pentru
c\, `nainte, copiii din familiile
mixte erau boteza]i mai ales
`n confesiunea luteran\. A-
cum, op]iunea p\rin]ilor se `n-
dreapt\ mai ales c\tre bo-
tezul `n credin]a ortodox\. A
doua explica]ie este c\ exist\
destul de mul]i oameni care
vin la Ortodoxie din cadrul al-
tor tradi]ii confesionale, iar
motiva]ia lor este aceea a secu-
lariz\rii confesiunii respective.
Iar cel de-al treilea factor este
imigrarea: avem un fenomen
INTERVIU S=mb\t\, 8 aprilie 2006 9
al imigr\rii `n cre[tere, mai
ales din Europa de Est [i din
Orientul Mijlociu, de unde vin
oameni de religie ortodox\.
~n general, se [tie faptul
c\ `n toate ]\rile din Eu-
ropa nordic\, poate mai
ales din Peninsula Scan-
dinavic\, nivelul tr\irii
religioase este foarte
sc\zut. Pute]i s\ g\si]i o
explica]ie pentru aceast\
stare de fapt?
Este o `ntrebare foarte com-
plicat\, nu [tiu dac\ am un
r\spuns. A[a cum v-am spus,
avem, pe de o parte, pe cei 4%
care afirm\ c\ nu cred deloc `n
Dumnezeu, dar avem, de
cealalt\ parte, circa 80% din
popula]ia Finlandei care afir-
m\ c\ se roag\. Dintre ace[tia,
doar 2% merg la biseric\. Este
deci o foarte mare discrepan]\
`ntre aceste cifre. Pe de o parte,
vedem destul de mult interes
religios, iar, pe de alt\ parte,
vedem c\ Bisericile tradi]ionale
nu reu[esc s\ r\spund\ prea
bine acestui interes. Tocmai
aceasta este o mare `ntrebare
pentru Biserica Luteran\ de la
noi: cum s\ stabileasc\ contac-
tul `ntre Biseric\ [i finlandezii
credincio[i. Pentru Biserica
Ortodox\, lucrurile stau diferit,
pentru c\ noi suntem o minori-
tate, [i ne este mult mai u[or
s\ fim aproape de membrii
Bisericii noastre. {i mai avem
`n Biserica noastr\ un lucru pe
care trebuie s\-l `nt\rim [i mai
mult, anume comunitatea orto-
dox\ local\. Cred c\ r\spunsul
la secularizare sau la orice alt\
provocare cu care Biserica s-ar
putea confrunta este ca Bise-
rica s\ fie apropiat\ de credin-
cio[ii ei, pentru ca ace[tia s\
aib\ sentimentul c\ apar]in
sentiment de securitate [i de libanezi sunt relativ boga]i,
acestei Biserici. Eu ca ortodox speran]\ pentru via]\ le lip- nu fac parte `n principal din
trebuie s\-mi pot spune „am
se[te oamenilor, [i tocmai asta p\tura s\rac\ a societ\]ii.
locul meu `n Biseric\, am acolo descoper\ ei `n primul r=nd `n ~ns\ Biserica de acolo a [tiut
de adus o contribu]ie precis\, [i
Ortodoxie. s\ pun\ mult accent pe micile
am de acolo de luat ceva impor- comunit\]i, dar `n acela[i
tant pentru mine“. Deci, ade- Dup\ cum [ti]i, orto-
timp a reu[it s\ fie „la su-
v\rul care a fost valabil timp doc[ii din Rom=nia sunt
nu doar foarte numero[i,
biect“ `n fa]a credincio[ilor
de dou\ milenii este valabil [i lor. Noi, `n Europa, obi[nuim
acum, [i anume acela c\ dar [i foarte constan]i `n
credin]a lor. Dar exist\ s\ formul\m r\spunsuri la
Biserica tr\ie[te prin micile ei `ntreb\ri care erau relevante
comunit\]i locale, parohiile. temeri c\ transformarea
Rom=niei `ntr-oo ]ar\ `n urm\ cu 20 de ani, [i nu ne
Iar asta poate `nsemna [i fap- prosper\ din punct de g=ndim la r\spunsuri care s\
tul c\ este nevoie ca parohiile vedere economic va avea fie relevante m=ine. Biserica
s\ nu fie foarte mari, pentru c\ efecte negative `n c=m- din Liban a dovedit probabil
astfel credincio[ii vor fi mai pul spiritualit\]ii. Cre- foarte mult curaj fa]\ de
lega]i de parohie. de]i, deci, c\ atunci c=nd `nt=lnirea cu modernitatea.
Spunea]i mai devreme e[ti bogat, ai mai pu]ine Poate c\ acesta este modelul
despre faptul c\ aduce- [anse s\-]]i p\strezi cre- de care avem nevoie noi, cei-
rea la Ortodoxie a unor din]a? lal]i. ~ntrebarea este, deci,
persoane care au fost for- Exist\ o mare tenta]ie: a- cum poate fi Biserica `n ace-
mal membre ale altor tunci c=nd e[ti bogat, po]i la[i timp [i tradi]ional\, [i
Biserici, sau a oamenilor avea tendin]a s\-]i pui toat\ modern\ - pentru c\ avem ne-
care sunt total necredin- n\dejdea `n bani. Mamona voie de ambele direc]ii.
cio[i, este una dintre pri- este un idol real, de[i este un Sunte]i optimist `n ce
orit\]ile pe care le ave]i. fals dumnezeu. Chiar [i de-
Dar care este elementul prive[te viitorul credin]ei
spre Biserici se poate spune ortodoxe `n Finlanda,
de noutate care atrage la acela[i lucru, c\ este prefe-
credin]a ortodox\? sau, `n genere, `n privin]a
rabil s\ fii s\rac, nu bogat. La viitorului cre[tin al aces-
~n Finlanda, principala fel a[ putea s\ spun c\, pen- tei ]\ri?
atrac]ie este via]a liturgic\. tru Biserici, este mai bine s\
Este o mare sete de rug\ciu- fie `n minoritate, nu `n majori- Am speran]\, pentru c\ eu
ne, de slujbe oficiate de repre- tate, pentru c\ atunci c=nd cred `n Dumnezeu! {i cred c\
zentantul Bisericii, iar atunci e[ti minoritar, nu ai presiunea nu avem nici un motiv s\ ne
c=nd un non-ortodox vine la o titulaturii de Biseric\ na]io- lament\m, cum c\ suntem
slujb\ ortodox\, el se simte nal\. Cred c\ este, deci, un pic a[a de seculariza]i, c\ suntem
binevenit. Cred c\ `n biseri- mai u[or pentru noi s\ fim a[a de pu]ini, c\ avem at=tea
cile ortodoxe te sim]i `n sigu- apropia]i de oameni. La `ntre- probleme pe cap [i c\ via]a
ran]\, oamenii spun c\ `n barea aceasta se poate r\s- ortodox\ era mult mai bun\ [i
biserica noastr\ se simt ca punde `ns\ foarte greu, pen- mai fericit\ `n satele de acum
acas\, de[i ei nu au educa]ie tru c\ fiecare stat din zona pe o sut\ de ani. Nu [tiu dac\ a-
profund\ ortodox\. Ei simt c\ care a]i amintit-o are propria tunci era mai bine sau mai
rug\ciunile Bisericii le fac lui istorie. Cineva spunea c\ r\u ca acum, dar ce [tiu este
bine, se simt proteja]i. Este Biserica unde se `nregistreaz\ c\ Dumnezeu ne-a pus `n a-
un sentiment primar, care vi- cea mai vie participare a cre- ceast\ situa]ie. Aici suntem
ne dintr-o experien]\ ortodo- dincio[ilor la via]a bisericeasc\ trimi[i, aceasta este misiunea
x\ primar\: Dumnezeu ne iu- este aceea a Antiohiei, adic\ noastr\. A[a c\, sl\vit s\ fie
be[te, [i deci ne invit\ [i ne ac- ortodoc[ii din Liban. Intere- Domnul! (Interviu realizat de
cept\ [i ne prime[te. Acest sant este c\ ace[ti ortodoc[i diac. Nicolae DIMA)
10 S=mb\t\, 8 aprilie 2006
PE SCURT
Rromii din Neam]
nu au bani
pentru s\rb\toare
Comunit\]ile de rromi din ju-
de]ul Neam] nu vor marca Zi-
ua Mondial\ a Rromilor,
s\rb\torit\ pe 8 aprilie, din
cauza lipsei fondurilor nece-
sare pentru organizarea unor
manifest\ri. Prim\ria munici-
piului Roman, care are `n raza
teritorial\ o popula]ie mai nu-
meroas\ de etnie rrom\, a re-
fuzat s\ finan]eze programul
de ac]iuni ini]iat de Partida
Rromilor, sus]ine consilierul pe
probleme al Prefecturii. Nici co-
ordonatorul principal de cre-
dite, Consiliul Jude]ean Neam],
nu a fost mai generos `n acest
caz, datorit\ fondurilor grevate
de schimbarea conducerii pe
motiv de incompatibilitate. ~n
municipiile Piatra Neam] [i
Roman locuiesc aproximativ
12.000 de rromi, la care se mai
adaug\ comunit\]i importante
`n ora[ele Tg. Neam], Bicaz [i
Roznov, precum [i `n comunele
Cr\c\oani, S\vine[ti, Bahna [i
Borca. Peste 1.800 de persoane
nu beneficiaz\ de locuin]\, iar
din totalul locuin]elor apar]i-
n=nd rromilor - 1.021 sunt con-
struite din paiant\ [i 633 din
beton. Sunt cazuri c=nd 3-4 [i
chiar 5 familii locuiesc `n
aceea[i cas\.
„Recolt\“ arheologic\
bogat\ `n necropola
de la Mih\l\[eni
Cercet\torii de la Muzeul jude-
]ean Boto[ani `[i prezint\, `n
aceste zile, bogata recolt\ de
obiecte rezultat\ din campania
de s\p\turi arheologice efec-
tuat\ la necropola de la Mih\-
l\[eni, aflat\ `n nord-estul
Moldovei. ~n cadrul unei ex-
pozi]ii organizate cu acest pri-
lej, sunt expuse, pentru vizita-
tori, numeroase [i variate
obiecte de podoab\ [i de toale-
t\ (catarame, fibule din fier,
bronz sau argint), m\rgele de
sticl\ sau coral [i alte accesorii
vestimentare, pandantive de os
`n form\ prismatic\ sau tubu-
lar\, medalioane romane de
metal sau sticl\, pahare de sti-
cl\, oale din past\ fin\ prelu-
crate la roat\, cu]ite de fier de
diferite dimensiuni etc. Truda
cercet\rilor de o via]\ ale spe-
ciali[tilor s-a concretizat dealt-
fel [i `n trei lucr\ri [tiin]ifice:
„Cet\]ile traco-getice din sec-
olele VI-III a.Chr. de la St=n-
ce[ti, jude]ul Boto[ani“, „A[eza-
rea fortificat\ getic\ de la
Cotu-Cop\l\u, jude]ul Boto-
[ani“, „Necropola de tip S=nta-
na de Mure[-Cernjachov de la
Mih\l\[eni, jude]ul Boto[ani“.
Proteste ale
confec]ionerelor
din B=rlad
Peste 1.500 de salariate ale
Societ\]ii Comerciale Confec]ii
B=rlad au protestat, ieri, `n
curtea fabricii, deoarece le-au
fost diminuate salariile [i nu-
m\rul tichetelor de mas\. Po-
trivit liderului de sindicat
B\la[a Palab\, drepturile sala-
riale au fost diminuate cu su-
me cuprinse `ntre 700 [i 1 mi-
lion de lei vechi, tichete de ma-
s\ s-au acordat c=te 8-9 pe
luna martie `n condi]iile `n ca-
re confec]ionerele trebuiau s\
primeasc\ c=te un tichet pen-
tru fiecare zi lucrat\. Femeile
s-au pl=ns c\ muncesc `ntre 12
[i 16 ore pe zi, iar orele supli-
mentare nu sunt pl\tite [i nici
pontate. „Este b\taie de joc, nu
mai putem continua a[a. Noi
lu\m 3 milioane pe lun\, iar
personalul TESA [i membrii
Consiliului de Administra]ie
primesc salarii de 50-60 de
milioane de lei vechi. Mai
mult, `n prim\vara fiec\rui an,
pe l=ng\ drepturile b\ne[ti,
ace[tia iau tichete [i dividente,
`n valoare de c=teva miliarde
de lei vechi“, a declarat liderul
de sindicat B\la[a Palab\. a
ACTUALITATE
7.000 de cutii de lapte praf pentru sugarii din jude]
Direc]ia de S\n\tate Public\ ra]iei lunare de lapte praf. Vicu]a Todosiciuc, purt\torul MS laptele praf era destinat
(DSP) Ia[i a ob]inut la `ncepu- „Ast\zi (n.r. – ieri) am primit de cuv=nt al DSP. Europharm doar copiilor distrofici, celor
tul acestei luni, din partea fir- primele 3.000 de cutii cu lapte va trimite ultima tran[\, de `nfia]i, copiilor afla]i `n asis-
mei Europharm, o sponsorizare praf, pe care le-am trimis la 2.500 de cutii cu lapte praf-for- ten]\ maternal\ [i celor ale c\-
ce const\ `n 7.000 de cutii de Spitalul de Copii «Sf. Maria». mul\ vineri, 14 aprilie, cutii ce ror mame aveau contraindica]ie
lapte praf-formul\. Cererea de Mar]i vor sosi alte 2.500 de cu- sunt destinate sec]iilor de pedi- de al\ptare de la un medic spe-
sponsorizare a fost f\cut\ `n tii pe care le vom direc]iona atrie din spitalele de la H=rl\u, cialist. Conform purt\torului de
luna februarie, iar primele cutii c\tre Direc]ia de Asisten]\ Pa[cani [i T=rgu-Frumos. Lap- cuv=nt al DSP, Europharm va
au sosit la Ia[i, ieri. Acestea Comunitar\ a Prim\riei, de tele praf formul\ va fi distribuit dona `n urm\toarele luni [i o
sunt destinate bebelu[ilor care unde vor fi distribuite familiilor sugarilor care nu se `nscriu `n cantitate `nsemnat\ de piu-
nu se `nscriu `n criteriile pro- cu sugari care nu se `nscriu `n normele MS [i care nu benefi- reuri de cereale, destinate
gramului Ministerului S\n\- normele MS, dar care au v=rsta ciaz\ de lapte praf matern. aceleia[i categorii de copii.
t\]ii (MS) privind alocarea sub un an“, a declarat dr. Reamintim c\ prin programul (Otilia B.)
„Cuza“ a `nceput ofensiva pentru admitere
a Admiterea va fi f\r\ taxe de `nscriere la facult\]ile de Fizic\ [i Chimie la „Cuza“
a La celelalte facult\]i se p\streaz\ aproape acelea[i taxe ca anul trecut a Vor fi scoase la concurs
aproximativ 3.300 de locuri la buget [i 5.000 de locuri la tax\ a ~nv\]\m=ntul superior sufer\ de
subfinan]are [i, totu[i, „se fac minuni `n educa]ia rom=neasc\“, conform rectorului Dumitru Oprea a
de 3.300: „Este o politic\ gu-
vernamental\ de ani de zile
de Oana RUSU s\ blocheze num\rul locurilor
la 60.000, propor]ional la
Universitatea „Al. I. Cuza“ a «Cuza» revenind 3.330-3.340.
hot\r=t `n Colegiul Academic [i
Anul acesta nu cred c\ se vor
Biroul Senat de s\pt\m=na produce schimb\ri“.
aceasta ca taxele de anul trecut
Rectorul Oprea a vorbit de
de la admitere s\ nu se schim- subfinan]area `nv\]\m=ntului
be, conform celor precizate de [i a banilor aloca]i pe student,
rectorul Dumitru Oprea. Ast- „suma alocat\ pe student fiind
fel, taxele vor fi, ca [i anul tre- de patru ori mai mic\ dec\t ar
cut, `ntre 120 RON [i 200 RON. trebui“, sus]ine Oprea.
O alt\ veste foarte bun\ pen- Rectorul de la „Cuza“ a com-
tru viitorii studen]i este c\ `n- parat sistemul de finan]are a
scrierea la facult\]ile de Fizic\ `nv\]\m=ntului superior din
[i Chimie nu va costa nici un
leu: „Zero lei tax\ de `nscriere“,
Rom=nia cu cel din alte ]\ri.
Astfel, dac\ finan]area pe stu-
a precizat rectorul Oprea care dent este de aproximativ 500
a ad\ugat c\ „este un bonus de dolari anual `n Rom=nia, `n
special oferit de universitate
SUA este de 15.000 de dolari:
celor care vor veni `n domenii „~n condi]iile astea se fac min-
care, din p\cate, nu sunt foarte uni `n educa]ia din Rom=nia.
c\utate“. S\pt\m=na viitoare str\in\tate. Prima facultate Chinez\ prin care „Cuza“ este
Vrem s\ fim `n top 500, dar nu care ofer\ cursuri `n limba en- a[teptat\ s\ participe la un
urmeaz\ s\ se decid\ [i Facul- spune nimeni c=t e aloca]ia pe
tatea de Matematic\ dac\ va glez\ este Informatica. Con- t=rg educa]ional, „China E-
student. Lucrurile nu stau form celor precizate de recto- ducation Expo“, care va avea
adopta aceea[i tactic\ de atra-
bine, dar stau mult mai bine la rul Dumitru Oprea, „se `ncu- loc la Beijing [i Shanghai `n
gere a studen]ilor: nivelul finan]\rii actuale“,
Costurile `nscrierii vor fi rajeaz\ toate specializ\rile prima parte a lunii octombrie
crede Oprea. predate `n limbile str\ine de a acestui an. Conform celor
suportate la aceste facult\]i
unde nu se va `ncasa tax\ de circula]ie interna]ional\“. precizate de rectorul Dumitru
la candida]i prin fondurile Admitere pentru studen]i O dovad\ a faptului c\ U- Oprea, invita]ia a venit per-
centrale ale universit\]ii: „Ne str\ini la „Cuza“ niversitatea „Cuza“ este c\u- sonalizat\, pe numele rec-
permitem o astfel de inves- tat\ este [i invita]ia venit\ torului, Universitatea „Cuza“
ti]ie“, sus]ine rectorul Oprea. ~ncep=nd din acest an, la din partea Ministerului Edu- fiind apreciat\ ca „universi-
„Cuza“ vor veni [i studen]i din ca]iei din Republica Popular\ tate de prestigiu“. a
C=te locuri la admitere
vor fi la „Cuza“ 300 de studen]i de la „Cuza“ vor studia `n str\in\tate
La nivel na]ional, num\rul Peste 300 de studen]i ai U- rul de candidatur\ va con]ine tatea va preciza, `nainte de
locurilor pentru studii univer- niversit\]ii „Al. I. Cuza“ vor un Curriculum Vitae, o scrisoa- plecarea studentului `n str\i-
sitare de licen]\ (anul I) este avea posibilitatea s\ studieze re de motivare de o pagin\, un n\tate, al\turi de lista cursu-
de 61.900, la masterat 14.500, cel pu]in trei luni `n str\in\- extras de foaia matricol\, un rilor, modalitatea de recunoa[-
tate `n cursul anului academic proiect de studiu, o recoman- tere a notelor. Notele echiva-
la postuniversitare de speciali- urm\tor. ~n luna aprilie, la dare din partea unui cadru di- late vor fi stabilite de c\tre
tate 550, la universitare - re- nivelul fiec\rei facult\]i, va `n- dactic [i un atestat de limb\. comisia de recunoa[tere din
ziden]iat 2.700, universitare cepe selec]ia pentru mobilit\]i- Fa]\ de anul trecut, au in- facultate [i nu de c\tre fiecare
de doctorat 1.480, conform le Socrates-Erasmus, la care se tervenit c=teva nout\]i `n ceea titular de curs `n parte.
hot\r=rii de Guvern din 29 pot `nscrie studen]i integrali[ti, ce prive[te procedura de re- ~n momentul de fa]\, la
martie. Chiar dac\ la „Cuza“ `n anii II-IV la studii de licen]\, cunoa[tere academic\ a note- „Cuza“ studiaz\ 74 de stu-
nu se cunoa[te num\rul de studen]ii la master sau docto- lor pentru studen]ii Socrates. den]i Socrates din str\in\ta-
locuri de la buget aprobate, ranzi cu frecven]\ admi[i p=n\ Astfel, `n contractul de studii te, num\rul acestora urm=nd
rectorul Dumitru Oprea apre- `n toamna anului 2005. Dosa- (Learning Agreement), facul- s\ creasc\ anul viitor.
ciaz\ c\ acestea vor fi `n jur
poate transmite prin fax la num\rul
PELERINII LUMINII 0232/406.225, prin e-mail la adresa
info@ziarullumina.ro sau telefonic, la
num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
numele, prenumele [i adresa exact\ a
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin
mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40 se va contacta d-l Jic\ Aionoaie la nu-
m\rul 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a Nu se vor lua `n considerare listele de
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu tracteze minimum 10 abonamente la abona]i pentru care nu s-au trimis [i
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. sumele aferente.
organizeaz\ concursul destinat comu- „ Abonamentele se fac direct la „ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI- redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pentru a
NII LUMINII. Regulile acestui concurs avea o eviden]\ clar\ a parohiei din care mediul urban [i separat un clasament cu
parohiile din mediul rural. Cele dou\ paro-
sunt urm\toarele: provin abona]ii. Modalitatea de abonare
„ La concurs pot participa toate paro- este urm\toarea: hii c=[tig\toare de la fiecare categorie vor
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i primi din partea ziarului „Lumina“ c=te un
publica `n ziar, `ncep=nd cu data de 10 `ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
aprilie 2006, clasamente cu parohiile care „Lumina de Duminic\“. trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
au cele mai multe abonamente la „Lumi- „ Listele cu abonamentele la „Lu- m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
na de Duminic\“ din fiecare protopopiat. mina de Duminic\“ [i sumele aferente [ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
„ ~n clasament nu vor fi publicate de- pot fi aduse direct la redac]ia din Ia[i, pe Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un
c=t primele zece locuri de la fiecare sec- B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (la num\r egal de abonamente, c=[tig\toare
]iune (urban/rural) [i de la fiecare protopo- biroul de preluare anun]uri de l=ng\ va fi declarat\ parohia cu cele mai pu]ine
piat `n parte. Condi]ia pentru a intra `n libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL
acest clasament este ca o parohie s\ con- poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh COTIDIANULUI LUMINA)

P=n\ la sf=r[itul anului, Ia[ul va avea cel mai
performant centru de tratare a cancerului din ]ar\
~n conferin]a de pres\ sus]i-
nut\ ieri la sediul filialei ie[ene
a PD, senatorul Dan C=rlan a
declarat c\, `n propor]ie de
99%, finan]area necesar\ `n-
fiin]\rii Institutului Regional
de Oncologie (centru de inves-
tiga]ii [i tratament a canceru-
lui) va fi acceptat\ de Guvern.
„Investi]ia se ridic\ la apro-
ximativ 1.000 de miliarde de lei
vechi [i, at=t premierul C\lin
Popescu-T\riceanu, c=t [i mi-
nistrul S\n\t\]ii [i-au dat acor-
dul pentru construirea acestui
Compensa]ii
financiare
pentru plata
energiei electrice
Consumatorii casnici cu
venituri reduse vor primi com-
pensa]ii financiare, din fon-
duri bugetare, care s\ le per-
mit\ plata consumului minim
necesar de energie electric\,
potrivit unui proiect de modifi-
care a Legii energiei electrice
elaborat de Guvern, infor-
meaz\ Executivul.
Actul normativ individua-
lizeaz\ categoria de consuma-
tori vulnerabili, `n scopul pro-
tej\rii acestora. Consumatorii
vulnerabili sunt clien]ii cas-
nici care, din motive de s\n\-
tate, v=rst\ sau alt\ natur\,
beneficiaz\ de anumite fa-
cilit\]i `n asigurarea serviciu-
lui de furnizare a energiei
electrice.
Proiectul creeaz\ premizele
pentru acordarea acestor faci-
lit\]i, urm=nd ca nivelul cuan-
tumului minim care se aco-
per\ din fonduri bugetare, mo-
dalitatea de sprijin [i categori-
ile de clien]i vulnerabili s\ fie
stabilite ulterior prin Hot\-
r=re de Guvern.
O alt\ prevedere a proiectu-
lui de Lege stabile[te categoria
furnizorilor de ultim\ op]iune.
Acest tip de furnizor are obli-
gativitatea de a deservi orice
client al c\rui furnizor nu-[i
mai poate exercita obliga]iile
prev\zute `n licen]e sau con-
tracte.
Proiectul de Lege introduce,
de asemenea, m\suri cu im-
pact asupra sectorului energiei
electrice, `n sensul elimin\rii
barierelor administrative [i fa-
cilit\rii accesului la pia]a ener-
giei electrice produse `n co-
generarea de `nalt\ eficien]\
sau din surse regenerabile de
energie electric\. (M.F.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a A AP|RUT AL DOILEA
NUM|R AL REVISTEI „DIALOG“:
Editura Universit\]ii „Al. I. Cu-
za“ a lansat cel de-al doilea nu-
m\r al revistei „Dialog“, revist\
de cultur\ [i dezbatere intelec-
tual\. ~n acest num\r, au fost
publicate interviuri, dosare [i
eseuri semnate de tineri din ca-
drul universit\]ii, precum Doris
Mironescu (despre „Mitologii
[tiin]ifice“), Radu Dud\u („Mitul
designului inteligent“), Dana
Nica („Republica literelor“), Ovi-
diu Morar, Dan Mazilu, Mircea
P\duraru [.a. De remarcat sunt
articolele semnate de Leontie
Ivanov („Serile cu Emil Iorda-
che“), Radu Neculau („Cultura
plagiatului `n universitate. C=te-
va cazuri comentate“), George
Bondor („Alexandru Dragomir [i
particulele elementare ale timpu-
lui“), Antonio Patra[ („Taina care
`nv\luie totul“), precum [i inter-
viul cu {tefan Afloroaei, decanul
Facult\]ii de Filosofie, semnat de
Gerard Stan. Revista va fi dis-
important centru regional la
Ia[i“, a subliniat Dan C=rlan.
~n privin]a dot\rii viitorului
Centru de investiga]ii [i trata-
ment al cancerului, senatorul
democrat a dezv\luit c\ se
poart\ tratative cu un grup de
investitori priva]i, pentru achi-
zi]ionarea unui echipament ul-
tramodern de tratare a acestei
boli, al c\rui cost se ridic\ la 6
milioane de euro. „Este vorba
de un echipament numit ci-
clotron, care are at=t rolul de a
depista, c=t [i pe cel de a trata
Modific\ri ale regulamentului de
participare la licita]iile pentru spa]ii
a Reprezentan]ii municipalit\]ii vor s\ m\reasc\ garan]ia pe care
trebuie s\ o depun\ un participant la o licita]ie de preluare a unui
spa]iu al Prim\riei a Aceasta deoarece exist\ firme care, dup\ ce au
c=[tigat licita]ia, nu au mai vrut s\ preia spa]iul respectiv a
de Nicolae POPA
Prim\ria Ia[i vrea s\
schimbe regulamentul lici-
ta]iilor de `nchiriere a spa-
]iilor care apar]in munici-
palit\]ii. Conform celor de-
clarate de viceprimarul
Constantin Ad\sc\li]ei,
decizia care va fi luat\ este
din cauz\ c\ o parte din
persoanele fizice sau a-
gen]ii economici care au
c=[tigat anumite spa]ii nu
au vrut s\ le mai preia.
Propunerea reprezen-
tan]ilor Prim\riei este ca
pe viitor taxa de garan]ie
s\ fie m\rit\, `n func]ie de
suprafa]a pe care o are te-
renul sau spa]iul respec-
tiv. Dac\ `n momentul de
fa]\ garan]ia pe care tre-
buie s\ o depun\ un par-
ticipant la licita]ie re-
prezint\ dublul chiriei pe o
lun\, pe viitor garan]iile ar
putea fi mai mari.
Astfel, pentru o suprafa]\
de p=n\ `n 50 mp garan]ia
ar fi de 30 de milioane de lei,
pentru o suprafa]\ de p=n\
`n 100 mp garan]ia ar urma
s\ fie de 50 de milioane de
lei, iar pentru o suprafa]\ de
peste 100 mp, garan]ia ar
putea ajunge p=n\ la 100 de
milioane de lei.
„Firmele care vor c=[ti-
ga licita]ia vor primi o par-
te din bani `napoi, urm=nd
s\ re]inem contravaloarea
tribuit\ la nivelul facult\]ilor [i
bibliotecilor din universitate, la
institu]ii de cultur\ [i alte uni-
versit\]i din ]ar\. (O.R.)
a PROFESORII SE PREG|-
TESC DE EXAMENE: Graficul
pentru examenele de definitivat
`n `nv\]\m=nt [i acordarea
gradului didactic II a fost apro-
bat la Universitatea „Al. I.
Cuza“ (UAIC). Prima prob\, cea
la obiectul de specialitate [i me-
todica pred\rii acestuia – exa-
men scris are loc pe 18 august.
Proba a doua, la obiectul de spe-
cialitate [i metodica pred\rii
acestuia – examen oral are loc
pe 21 august. Proba a treia, la
Pedagogie [i elemente de psi-
hologie [colar\ – examen scris
are loc pe 23 august. Pentru
gradul didactic II, prima prob\
este la obiectul de specialitate [i
metodica pred\rii acestuia – e-
xamen scris, pe 26 august, proba
doi, la pedagogie [i elemente de
psihologie [colar\ - examen oral
este pe 29 august. (O.R.)
ACTUALITATE
cancerul. Gradul ridicat de per-
forman]\ al acestui echipament
este dat de faptul c\ are o foarte
mare precizie, fiind `n stare s\
depisteze chiar [i o singur\
celul\ cancerigen\“.
„Din informa]iile pe care le
am, `n estul Europei, doar un-
gurii au o asemenea apara-
tur\“, a completat senatorul de-
mocrat. Depistarea cancerului
se face cu ajutorul unui mate-
rial radioactiv, produs de ci-
clotron, care este `nghi]it de pa-
cient `nainte de a fi „scanat“.
chiriei pe dou\ sau trei
luni. Diferen]a ar fi c\ ga-
ran]ia depus\ este mai
mare, pentru a fi siguri c\
au de unde s\ pl\teasc\ `n
fiecare lun\ chiria [i c\
vom re]ine banii necesari
pentru dou\ sau trei luni.
Firmele care nu vor c=[ti-
ga vor primi banii `napoi“,
a declarat viceprimarul
Constantin Ad\sc\li]ei.
Tot prin aceast\ modifi-
care de regulament ar
urma ca ac]ionarii, directo-
rii [i firmele care au c=[-
tigat spa]ii prin licita]ii ale
Prim\riei, dar pe care nu
au vrut s\ le mai preia, s\
Asocia]ia Floriana - [ansa dee a primi
`ngrijiri meediccalee la tinee accas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
S=mb\t\, 8 aprilie 2006
O dat\ produs, acest material
are efect doar 4 ore. Pentru a efec-
tua un tratament ultramodern
`mpotriva cancerului, pacien]ii
rom=ni sunt nevoi]i s\ mearg\ la
ora actual\ cel pu]in p=n\ `n
Ungaria. „Atunci c=nd vom aduce
acest echipament la Ia[i, materi-
alul radioactiv poate fi trimis `n
timp util, printr-o linie rapid\, [i
la Bucure[ti, Cluj sau `ntr-un alt
ora[ din ]ar\, `n care se va opera
cu echipamente moderne de in-
vestiga]ie [i tratare a cencerului“,
a declarat Dan C=rlan, care a mai
promis c\, p=n\ la finele acestui
an, bolnavii de cancer se vor
putea trata la Ia[i cu aparatur\
ultramodern\. (B.C.)
nu mai aib\ voie s\ se
prezinte la nici o licita]ie a
municipalit\]ii. ~n momen-
tul de fa]\, mai exist\ doar
[apte spa]ii disponibile,
dar mai exist\ posibilita-
tea ca unele din organi-
za]iile neguvernamentale
care nu au depus raportul
de activitate pentru anul
2005 s\ elibereze [i alte
locuri. Modificarea acestui
regulament va fi discutat\
`n urm\toarea [edin]\ de
Consiliu Local. Chiria pe
metrul p\trat este diferit\
`n func]ie de zona `n care
este spa]iul respectiv [i de
dot\rile existente. a
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Sanc]iuni pentru
operatorii de transport
`n comun care `ncalc\
regulile Prim\riei
Reprezentan]ii Biroului
Reglement\ri Transport Urban
din cadrul Prim\riei Ia[i au
verificat s\pt\m=na aceasta
mai mul]i operatori de trans-
port `n comun, fie din interiorul
municipiului, fie de pe traseele
exterioare ora[ului, aplic=nd
mai multe sanc]iuni pentru
neregulele depistate. Amenzile
au fost aplicate deoarece [oferii
nu respect\ sta]iile de oprire,
dar [i pentru c\ nu elibereaz\
bilete de c\l\torie. Conform
celor declarate de Valentin
Mocanu, inspector `n cadrul
acestui Birou, au fost `nt=lnite
numeroase cazuri `n care ope-
ratorii au scos o parte din
scaunele ma[inii, pentru a fi loc
pentru c=t mai mul]i c\l\tori,
de[i acest lucru nu este permis.
„Aproape to]i spuneau c\ abia
li s-au stricat scaunele [i le-au
scos ca s\ le repare, dar am
`nt=lnit [i ma[ini din care
lipseau [ase sau [apte scaune“,
a declarat Valentin Mocanu.
Cuantumul celor 21 de amenzi
aplicate este de 150 de milioane
de lei, cea mai mare fiind pen-
tru un [ofer care nu avea autor-
iza]ie de func]ionare, acesta pri-
mind 50 de milioane de lei.
Amenda pentru nerespectarea
traseului este de 25 de milioane
de lei, cu astfel de abateri fiind
depista]i doi [oferi. (N.P.)
„Cuza“ adaug\
12 miliarde
la visteria cercet\rii
Cadrele didactice de la Univer-
sitatea „Al. I. Cuza“ (UAIC)
aduc bani pentru cercetare.
Astfel, colectivele de cercetare
de la UAIC au avut succes la
cea mai recent\ competi]ie de
granturi de la Consiliul
Na]ional al Cercet\rii {tiin]i-
fice din ~nv\]\m=ntul Superior.
Peste 40% din proiectele depuse
au primit finan]are din partea
consiliului, aduc=nd `n univer-
sitate, pentru primul an de
delurare a programelor de cer-
cetare, aproximativ 12 miliarde
de lei vechi, o sum\ bun\ dup\
cum apreciaz\ rectorul
Dumitru Oprea. Astfel, din cele
62 de proiecte propuse pentru
granturi de cercetare de tip A,
au fost acceptate spre finan]are
27, suma total\ dep\[ind nou\
miliarde de lei. ~n categoria
granturilor pentru tineri au
fost c=[tigate cinci din cele zece
proiecte propuse, finan]area
ajung=nd la 1,2 miliarde de lei.
Alte 1,4 miliarde de lei vechi au
fost atrase prin 12 granturi
pentru tineri doctoranzi. (O.R.)
Comunicate
a RATP anun]\ publicul c\l\-
tor c\ `ncep=nd cu data de
12.04.2006 traseul nr. 30 de auto-
buz va circula pe urm\toarele itin-
erarii:
Traseul nr. 30 barat
Canta - N. Iorga - Casa Sindi-
catelor - Pod Socola - Han Trei Sar-
male - Pod Socola - P-]a Nicolina -
Pod de Piatr\ - Gar\ - Canta
Traseul nr. 30
Canta - N. Iorga - }es\tura –
Mase plastice - Baza 3 - Liceul de
Chimie - Casa Sindicatelor - Bazar
- Gar\ - Canta
Abonamentele de pe traseul
nr. 30 r\m=n valabile pe ambele
itinerarii p=n\ la expirare.
a RAJAC anun]\ c\ `n scopul
efectu\rii unor lucr\ri de repara]ie
la re]eaua de distribu]ie, luni, 10
aprilie 2006, `ntre orele 09.00 -
16.00, furnizarea apei potabile va
fi `ntrerupt\ pentru consumatorii
aronda]i punctelor termice PT8,
PT9, PT10, PT11, PT12, PT13,
PT16, PT17 din {oseaua Nicolina,
precum [i pentru consumatorii din
Lunca Cet\]uiei, str. Vasile, str.
Miroslava, str. Gloriei, Valea A-
d=nc\ - sat [i strada Valea Ad=nc\.
~n vederea evit\rii efectelor
negative cauzate de lipsa apei, RA-
JAC Ia[i roag\ consumatorii afec-
ta]i s\-[i creeze rezerve de ap\
pentru perioada de `ntrerupere. a
12 S=mb\t\, 8 aprilie 2006
PE SCURT
Meci crucial `n Copou
Derby-ul moldav din aceast\
dup\-amiaz\ (ora 17.00) dintre
Poli Ia[i [i FCM Bac\u are o
`nc\rc\tur\ extrem de mare,
at=t pentru gazde, c=t mai ales
pentru b\c\uani. De[i sc\pa]i
aparent de grijile retrograd\rii,
ie[enii `[i doresc cele trei puncte
pentru a se salva matematic c=t
mai repede, `n timp ce Bac\ul
mai poate r\m=ne cu [anse `n
cursa pentru evitarea ultimelor
dou\ locuri doar printr-o victo-
rie. „Sunt convins c\ b\c\uanii
vor veni `n Copou deci[i s\ fac\
un meci mare. Doar victoria le
mai ofer\ [anse de salvare.
I-am avertizat pe juc\torii mei
c\ partida va fi foarte dificil\ [i
le-am cerut s\ bifeze la capito-
lele d\ruire [i determinare“, a
precizat antrenorul gazdelor,
Ionu] Popa. La r=ndul s\u, pre-
[edintele Sorin Boca este de p\-
rere c\ echipa sa va avea o mis-
iune extrem de grea `mpotriva
Bac\ului. „Dac\ nu c=[tig\,
Bac\ul va avea [anse minime
s\ r\m=n\ `n „A“. Va fi foarte
greu s\ ne impunem, dar sper\
ca b\ie]ii s\ se mobilizeze la
maximum [i s\ ob]in\ cele trei
puncte de care avem neap\rat\
nevoie, ]in=nd cont c\ urmeaz\
s\ juc\m cu Steaua [i cu Rapid
`n urm\toarele runde“, a de-
clarat Boca. Antrenorul Ionu]
Popa nu va conta pe serviciile
argentinianului Gavatorta, un
alt „stranier“ – Cernoch – fiind
incert. (N.P.)
Confruntare `ntre
ie[eni sub panourile
din Sala Polivalent\
Penultima etap\ a sezonului
regulat din cadrul Diviziei A
masculine de baschet progra-
meaz\ ast\zi, de la ora 17.00,
partida dintre CSM Ia[i [i CSU
Cuadripol Bra[ov, oaspe]ii lup-
t=nd pentru intrarea `n play-off.
Cu un lot decimat `n urma pro-
blemelor financiare de la nivelul
forma]iei, ie[enii par victime
sigure `n fa]a fo[tilor colegi de
echip\, la gruparea de sub T=m-
pa evolu=nd `n prezent cinci
sportivi care au jucat `n anii din
urm\ pe malurile Bahluiului,
ace[tia fiind Colesnicov, Andru[,
Iglin, Murgoci [i Fl. Munteanu,
primii patru fiind titulari incon-
testabili al\turi de pivotul bra-
[ovean Morariu. Se poate spune
c\ meciul din aceast\ sear\ va
fi de fapt o confruntare `ntre
ie[eni, spectacolul baschetbalis-
tic fiind dorit de ambele p\r]i,
dar mai ales de fanii din tribu-
nele S\lii Polivalente, care vor
avea posibilitatea s\ „admire“
ce a mai pierdut Ia[ul sportiv `n
ultima perioad\! (D.T.)
Derby moldav
cu balonul oval
Etapa a 14-a din cadrul Diviziei
Na]ionale de rugby pro-
grameaz\ ast\zi, de la ora
10.00, pe stadionul Agronomia,
un tradi]ional derby moldav cu
balonul oval, cel dintre Poli Ia[i
(locul 8) [i Rulmentul B=rlad
(locul 7). Cele dou\ combatante
se „du[m\nesc“ din timpuri
str\vechi [i `ntotdeauna par-
tidele dintre ie[eni [i b=rl\deni
au ie[it cu „sc=ntei“! Orgoliile fi-
ind mari, se a[teapt\ o con-
fruntare dur\ `ntre cele dou\
echipe, dar s\ sper\m c\ ea va
fi pur sportiv\. Antrenorul
ie[ean Costel Verive[ declar\ c\
nu poate sc\pa victoria `n fa]a
b=rl\denilor, `n timp ce oaspe]ii
au men]ionat c\ vor s\ fac\ un
meci bun `n „dulcele t=rg“ [i s\
nu plece `nfr=n]i de pe terenul
disputei. Una peste alta, marele
derby al Moldovei de ast\zi se
anun]\ un spectacol rugbystic
de zile mari. (D.T.)
Steaua r=de, Rapid pl=nge
Dup\ dou\ remize `n
„dubla“ din sferturi cu Rapid,
Steaua merge mai departe `n
semifinalele Cupei UEFA. ~n
returul disputat pe „Lia Ma -
noliu“, cele dou\ forma]ii au
`ncheiat f\r\ gol, campionii
din Ghencea calific=ndu-sse
gra]ie golului marcat de Ni -
coli]\, `n deplasare, `n tur.
de Narcis POHOA}|
Imaginile de la sf=r[itul
euroderby-ului Steaua – Ra-
pid vor r\m=ne cu siguran]\
`n istorie. Antrenorul Stelei `l
consola [i `i [tergea lacrimile
fostului s\u elev de la Poli
Timi[oara, Viorel Moldovan.
Steli[tii `i ridicau de la p\-
m=nt pe giule[teni, ace[tia
din urm\ pl=ng=nd ca ni[te
copii. Mul]i dintre fanii Stelei
au tr\it drama Rapidului, `n
timp ce rapidi[tii au avut
puterea de a-i aplauda pe `n-
ving\tori. „Dubla“ dintre cele
dou\ echipe rom=ne[ti ne-a
demonstrat c\ ambele pu-
teau prinde cel pu]in o semi-
final\, dac\ nu chiar finala,
`n cazul `n care nu nimereau
pe acela[i culoar. Sor]ii au
fost `ns\ nemilo[i [i au decis
ca doar una singur\ s\ mear-
g\ mai departe. Iar aceasta a
fost Steaua. Nu pentru c\ a
fost superioar\ Rapidului `n
cele 180 de minute, ci da-
torit\ plusului de experien]\,
a golului `nscris `n deplasare.
Campionii merg mai departe
[i se g=ndesc la marea final\,
`n timp ce Rapid p\r\se[te
Cupa UEFA `n sferturi, pre-
matur. A fost prima faz\ a
competi]iei `n care giule[tenii
au primit gol pe teren pro-
priu, prima faz\ `n care nu
au reu[it s\ `nscrie `n de-
plasare. La acest nivel `ns\
orice minus poate `nsemna
eliminarea.
90 de minute
`nc\rcate de
dramatism
Cum `n tribune specta-
colul a fost la `n\l]ime, juc\-
torii nu au r\mas nici ei da-
tori pe gazon. De[i nu s-a
`nscris, chiar dac\ partida nu
a str\lucit, Steaua [i Rapid
au evoluat cu mult peste
nivelul campionatului intern,
oferind un meci demn de o
faz\ superioar\ a unei com-
peti]ii europene.
Prima mare ocazie de gol a
apar]inut Rapidului, Buga
trimi]=nd peste poart\ din
cinci metri, dup\ o centrare a
lui Niculae, `n urma unei
gre[eli a lui Dorin Goian. Pes-
te numai dou\ minute, Steaua
beneficiaz\ de o lovitur\
Ce meci nebun!
Aten]ie, Steaua: Middles -
brough s-aa calificat `n semifi-
nalele Cupei UEFA dup\ ce a
`nvins pe Basel cu scorul de
4-1
1 `n retur. Basel a `nvins `n
tur cu 2-0
0, iar `n retur a con-
dus cu 1-0 0, insuficient `ns\
pentru calificare.
Steve McClaren, mana-
gerul echipei engleze de fot-
bal Middlesbrough, [i-a l\u-
dat juc\torii dup\ „noaptea
istoric\“, `n care forma]ia sa
a `nvins cu scorul de 4-1 pe
FC Basel [i s-a calificat `n
semifinalele Cupei UEFA,
unde va `nt=lni pe Steaua
Bucure[ti. McClaren, cotat ca
unul dintre posibilii succesori
pentru postul de selec]ioner
SPORT
Steaua – Rapid 0-0
Forma]ii:
Steaua: Carlos - Og\-
raru, Goian, Ghionea, P.
Marin (’78 Lovin) - Opri]a
(‘67 Ne[u), R\doi, Paras-
chiv, Nicoli]\ - Cristea
(‘90^1 B\lan), Dic\. An-
trenor: Cosmin Ol\roiu.
Rapid: Coman - M.
Constantin, Maftei, Rada -
B\doi, R. Stancu (’65 E.
Dic\), Grigore, I. Stancu -
Buga (’76 Vasilache), Mol-
dovan (’70 Burdujan), Ni-
culae. Antrenor: R\zvan
Lucescu.
Arbitri: Luis Medina
Cantalejo, la centru; Pedro
Medina Hernández, Victo-
riano Giráldez Carrasco,
arbitri asisten]i; Alfonso
Pérez Burrull, arbitru de
rezerv\ (to]i din Spania).
Observator UEFA pen-
tru arbitri: Eugen Strigel
(Germania).
Delegat UEFA: Janis
Mezeckis (Letonia).
Cartona[e galbene: Ra-
da (14), D. Niculae (55), I.
Stancu (71), R\doi (77).
liber\ periculoas\, dar Coman
re]ine, e drept cu dificultate,
mingea trimis\ de R\doi.
~n min. 40, D. Niculae
[terge cu capul mingea cen-
trat\ de B\doi, dar balonul
ocole[te buturile lui Carlos. Rapid nu a fost cu nimic mai prejos dec=t
La reluare, Steaua `ncepe
`n tromb\ [i are c=teva ocazii
Steaua `n meciul de joi, dar la final doar Andrei
la poarta lui Coman: N. Dic\ Cristea (`n st=nga) s-a bucurat pentru calificare
(48) trimite pe l=ng\ din lovi-
tur\ liber\, iar Cristea este finale forma]ia englez\ Mid- Lucescu jr., dup\ care a
dlesbrough, care a eliminat p\r\sit emo]ionat conferin]a
blocat de M. Constantin `n
careu, la faza urm\toare, `n dup\ un incredibil 4-1 `n re- de pres\, f\r\ a r\spunde
tur pe FC Basel. `ntreb\rilor.
momentul [utului.
Cristea (52) scap\ spre
Ol\roiu: „Ambele echipe
poarta rapidist\, dar I. Stan- Ce spun antrenorii meritau s\ joace semifinala“
cu are o interven]ie exce-
lent\, pentru ca N. Dic\ s\ Lucescu jr.: „Jos p\l\ria `n Cosmin Ol\roiu, antreno-
fa]a elevilor mei!“ rul echipei de fotbal Steaua
reia modest la un corner,
f\r\ emo]ii pentru Coman. Antrenorul echipei Rapid Bucure[ti, a declarat c\ „for-
ma]ia sa a reu[it o perfor-
Treptat furia ofensiv\ a Bucure[ti, R\zvan Lucescu, a
man]\ istoric\, dup\ califi-
Stelei se stinge [i Rapid iese declarat c\ `[i scoate p\l\ria
din nou la atac. Buga trimite `n fa]a juc\torilor s\i, care au carea `n semifinalele Cupei
un [ut imprecis (64). Nicoli]\ luptat extraordinar `n meciul UEFA, dar [i Rapid merita
reia [i el pe l=ng\ poart\ (67), cu Steaua. s\ mearg\ mai departe. Este
situa]ie repetat\ [i la [utul de „A fost o partid\ senza- o performan]\ istoric\. Sin-
la distan]\ al lui E. Dic\ (69). ]ional\. Sunt m=ndru de b\- cer spun c\ am=ndou\ echi-
Finalul de meci este un pic ie]ii ace[tia, `i felicit din toa- pele meritau s\ joace `n se-
confuz, reu[itele celor dou\ t\ inima. Au reu[it o perfor- mifinale, pentru c\ [i Rapid a
echipe lipsind `n mare m\su- man]\ deosebit\ ajung=nd la ar\tat ast\zi c\ nu a fost mai
r\, locul realiz\rilor fiind acest nivel. Au ie[it cu frun- prejos. ~mi pare r\u pentru
luat de precipitare. tea sus din competi]ie, cu ei, dar \sta e fotbalul. Sunt
Rapid are o ocazie imens\ nimic sub Steaua. Sper s\ se fericit c\ am putut oferi o
`n final (89), la o ie[ire gre- `n]eleag\ foarte bine c\ este clip\ de bucurie pentru at=-
[it\ a lui Carlos Fernandes, o echip\ valoroas\ care a tea zeci de mii de oameni [i
iar reluarea din apropiere a scos pe merit echipe adev\- alte c=teva milioane acas\.
lui Emil Dic\ a fost blocat\ rate [i c\ a ob]inut pentru Este pentru prima oar\ c=nd
salvator de Ne[u. prima oar\ `n istoria Rapidu- sunt fericit c\ fac 0-0. Am
Ultimele secven]e sunt lui o astfel de performan]\. ratat [i noi, [i Rapid situa]ii
dramatice, cu portarul ra- Jos p\l\ria `n fa]a lor! Felicit de gol. B\ie]ii au fost formi-
pidist Coman `n careul Ste- echipa Steaua, care merge dabili. Le mul]umesc [i lor, [i
lei, dar meciul este practic mai departe, pentru c\ [i ei celor care au fost `naintea
`ncheiat. Steaua merge mai au fost un partener de `ntre- mea la conducerea echipei,
departe [i va `nt=lni `n semi- cere foarte serios“, a spus pentru c\ au format-o“. a
timul minut, care a strecurat tul, iar noi nu am reu[it s\ le
al Angliei, `n locul lui Sven-
mingea `n poart\ din unghi,
dup\ ce portarul Zuberbueh-
]inem piept.“
Middlesbrough (Anglia) -
FC Basel (Elve]ia) 4-1 1 (1-0) -
ler a respins [utul puternic al
Goran Eriksson, a declarat lui Fabio Rochemback. `n tur, 0-2.
dup\ meci: „A fost o noapte Momentul crucial al par- Au marcat: Mark Viduka
istoric\ [i nu cred c\ va fi tidei s-a petrecut `n min. 73, (‘33, ‘57), Jimmy Floyd Ha-
alta mai frumoas\ `n istoria la scorul de 2-1 pentru gazde, sselbaink (‘79), Massimo Ma-
clubului. A fost de-a dreptul c=nd Daniel Majstorovic, fun- ccarone (‘90), respectiv E-
incredibil [i nu pot exprima duardo (‘23).
da[ul suedez al oaspe]ilor, a
prin cuvinte destule laude la fost eliminat pentru al doilea Cartona[ ro[u: Daniel
adresa juc\torilor“. Majstorovic (Basel, ‘73).
cartona[ galben.
Dup\ ce oaspe]ii au des- ~n semifinale s-au mai ca-
chis scorul prin brazilianul Christian Gross, antreno- lificat Schalke 04 (1-1 acas\
Eduardo (23), Middlesbrough rul elve]ienilor, a declarat la cu Levski Sofia, dup\ 3-1 `n
a revenit senza]ional, prin final: „Dezam\girea [i sup\- tur, `n deplasare) [i FC
dou\ goluri marcate de aus- rarea sunt mari, pentru c\ Sevilla (1-1 `n deplasare, cu
tralianul Mark Viduka (33, am fost foarte aproape de a Zenit St. Petersburg, dup\ 4-
57), o reu[it\ de generic a lui atinge prima noastr\ semifi- 1 `n tur, pe teren propriu).
Jimmy Floyd Hasselbaink nal\ european\. Am contro- Programul semifinalelor:
(79), un [ut de la 25 de metri, lat meciul `n prima repriz\, Steaua (Rom=nia) – Mi-
sub transversal\, golul deci- dar intrarea lui Hasselbaink, ddlesbrough (Anglia), Schal-
siv fiind `nscris de italianul la pauz\, a schimbat lucru- ke 04 (Germania) – FC Se-
Massimo Maccarone, `n ul- rile. Middlesbrough a dat to- villa (Spania). (N.P.)
 POR}IA DE S|N|TATE
Dac\ sunte]i diabetic, pune]i-v\
zilnic alimentele pe c=ntar
a ~n cazul `n care suferi]i de diabet c=nt\ri]i-v\ `n
mod obligatoriu alimentele pe care le consuma]i a ~n caz contrar,
tratamentul cu insulin\ pe care `l urma]i e[ueaz\ a
Conform medicilor nutri]io- precizat c\ diabeticii nu trebuie
ni[ti, primul lucru pe care trebuie s\ consume mai mult de un ou
s\-l fac\ un bolnav de diabet este fiert la 2-3 zile. De asemenea,
acela de a-[i c=nt\ri alimentele sunt permise [i lactatele (tele-
pe care le consum\ `n cadrul die- mea, ca[caval, br=nzeturi fer-
tei aferente tratamentului cu in- mentate), gr\simi (unt sau
sulin\. „~n cazul diabeticilor exis- sm=nt=n\, 2-3 linguri pe zi, unt-
t\ trei tipuri de alimente: ali- delemn), legumele [i zarzava-
mentele permise, alimentele care turile (varz\, conopid\, gulii, spa-
trebuie c=nt\rite zilnic [i ali- nac, dovlecei, vinete, l\ptuci, p\-
mentele interzise. Indiferent da- p\die, urzici, ridichi, ciuperci, ar-
c\ tratamentul pe care `l ur- dei gras, [tevie, gogo[ari, castra-
meaz\ este oral sau injectabil, el ve]i, unti[or, lobod\, fasole verde,
nu `[i va face efectul dac\ pacien- frunze de m\rar, de p\trunjel,
tul nu-[i c=nt\re[te alimentele pe m\cri[, cimbru) [i b\uturile al-
care i le indic\ medicul specia- coolice [i r\coritoare (vin sec, co-
list“, a declarat dr. Michaela niac, whisky, ]uic\; ape minerale,
{otropa, specialist `n cadrul Cli- ceai [i cafea `ndulcite cu zaharin\
nicii de diabet, nutri]ie [i boli sau ciclamat, sucuri dietetice).
metabolice din cadrul Spitalului Cei care sufer\ de aceast\
„Sf. Spiridon“. Astfel, din catego- afec]iune nu trebuie s\ consume
ria alimentelor permise fac parte sosuri [i r=nta[uri care con]in
carnea proasp\t\ sau conservat\, f\in\. „Este recomandabil s\
slab\, fiart\ sau gr\tar (vit\; consume sosuri simple, prepa-
vi]el; pas\re - pui, g\in\, ra]\, rate din ulei de m\sline, ceap\
g=sc\; miel; iepure; pe[te), prepa- [i bulion. De asemenea, e bine
ratele din carne de tip „semiafu- s\ consume c=t mai mult iaurt [i
mat“ sau conservele din carne, s\ m\n=nce mai pu]in s\rat.
ou\le proaspete (fierte sau in- Legumele [i fructele con]in `n
cluse `n preparate), dar trebuie mod natural o doz\ suficient\ de
sare“, a mai explicat dr. {otropa.
Alimente care trebuie
c=nt\rite zilnic
Din categoria alimentelor
care trebuie puse pe c=ntar, la
indica]ia medicului, din cauza
aportului ridicat `n glucide, fac
parte p=inea, cartoful, orezul,
gri[ul, pastele f\inoase, fasolea
uscat\ [i maz\rea. Nici fructele
nu fac excep]ie: merele, fragii,
c\p[unele, zmeura, dudele, mu-
rele, vi[inele, caisele, cire[ele
timpurii, portocalele, mandari-
nele, gutuile, piersicile, pepene-
Dr. Michaela {otropa,
specialist `n cadrul Clinicii
de diabet, nutri]ie [i boli
metabolice din cadrul
Spitalului „Sf. Spiridon“
le galben, pepenele verde, grape-
fruit-ul [i l\m=ile. De asemenea,
e absolut obligatoriu s\ c=nt\ri]i
sfecla ro[ie, morcovul, ]elina,
ceapa [i p\st=rnacul pe care
inten]iona]i s\ le folosi]i `n ali-
menta]ie. Pe l=ng\ acestea, nu
uita]i br=nzeturile (lapte proas-
p\t, sana, iaurt, br=nz\ de vaci,
ca[ [i urd\). a
Alimentele interzise:
~n mod categoric nu trebuie
s\ consuma]i zah\r, miere de
albine, dulcea]\, gem, marme-
lad\, peltea, bomboane, cioco-
lat\, halva, rahat, sirop, bis-
cui]i, cozonac, pr\jituri cu cre-
m\, `nghe]at\, struguri, fructe
uscate (caise, prune, mere, pe-
re, stafide, curmale, smochine,
castane), untur\, sl\nin\, must,
b\uturi alcoolice dulci (bere, vin
dulce, [ampanie, lichior) [i r\-
coritoare dulci.
S=mb\t\, 8 aprilie 2006 13
PILULA ZILEI
Cum trebuie `ngriji]i
din]ii de lapte
P=n\ nu demult, din]ii de lapte nu erau privi]i de-
loc cu seriozitate, pentru c\ urmau oricum s\ fie
`nlocui]i de din]ii de adult. Totu[i, descoperirile f\cute
`n domeniul stomatologiei arat\ ca ace[tia sunt vitali
`n dezvoltarea ulterioar\ a denti]iei.
Cel mai important lucru `n ceea ce prive[te din]ii de
lapte const\ `n men]inerea lor p=n\ sunt pierdu]i `n
mod natural. Denti]ia primar\ serve[te unor func]ii ex-
trem de importante, `n primul r=nd ajut=nd la p\s-
trarea unei alimenta]ii s\n\toase, permi]=nd copilului
s\ mestece adecvat.
Tot denti]ia de lapte ajut\ la vorbire: atunci c=nd co-
pilul va `nv\]a s\ vorbeasc\, ace[ti din]i sunt cei care
vor ajuta la pronun]area corect\ a cuvintelor. De aseme-
nea, aspectul estetic conteaz\ foarte mult pentru un co-
pil, iar din]ii `l vor ajuta s\ `[i creeze o p\rere bun\ de-
spre sine.
Din]ii de lapte sunt cei care permit ie[irea corect\
a din]ilor permanen]i. ~n cazul `n care ace[tia sunt
pierdu]i `nainte de vreme, spa]iul trebuie p\strat de
medicul stomatolog cu ajutorul unui desp\r]itor, pen-
tru a se asigura suficient loc erup]iei dentare. Dentis-
tul pediatru are experien]a [i cuno[tin]ele necesare
pentru a aplica metodele corective `n astfel de cazuri,
a[a c\ nu trebuie s\ ezita]i niciodat\ `n a-i cere sfatul.
Iat\ ce metode pute]i aplica pentru ca din]ii micu]u-
lui s\ creasc\ frumos [i s\ se p\streze `ntr-o stare bun\:
- copilul trebuie s\ se spele pe din]i de dou\ ori pe
zi. P\strarea alimentelor pe suprafa]a dentar\ este
un obicei periculos, deoarece permite apari]ia cariilor;
- trebuie mereu s\ `i aminti]i copilului s\ se spele
pe din]i `nainte de culcare; astfel, bacteriile nu vor
putea lucra peste noapte, iar din]ii s\i vor fi proteja]i
perfect;
- nu v\ l\sa]i niciodat\ copilul s\ mearg\ la cul-
care cu o sticl\ de suc de fructe sau de lapte; alimen-
tarea permanent\ va produce mari nepl\ceri, pentru
c\ bacteriile din gur\ creeaz\ `n permanen]\ acizi
d\un\tori;
- dulciurile m=ncate `ntre mese cresc riscul
apari]iei cariilor. Crea]i-i celui mic ni[te obiceiuri ali-
mentare s\n\toase [i va avea din]i frumo[i [i s\n\to[i
pe termen lung. Cel mai bine ar fi s\ `i oferi]i dulciu-
rile dup\ mas\, pentru ca apoi s\ se poat\ sp\la pe
din]i `n tihn\. Evident, ideal ar fi s\ `i oferi]i fructe;
- evita]i s\ `i oferi]i copilului prea mult suc de fruc-
te. Acesta `ncurajeaz\ apari]ia cariilor [i nu este at=t
de benefic pe c=t se credea, mai ales dac\ are [i zah\r;
- afla]i dac\ cel mic nu are cumva nevoie de un su-
pliment de fluor, `ns\ nu-i da]i copilului vreun astfel de
supliment f\r\ a `ntreba `n prealabil medicul. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n); t\]ii de prevenire a can-
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. „ Audiograme (tonale,
tra]iei fiscale. medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14
s=mb\t\ la tv
S=mb\t\, 8 aprilie 2006 TIMP LIBER

TVR
TVR 1 TVR 2 Antena 1 PRO TV ACAS|
Cultural
07.00 Prietenul Day-O 07.30 Zoom/2 (r) 08.15 Atlas 07.00 Xena (s, r) 07.00 Marcelino, pan y vino (d.a.) 06.30 Iubire t=rzie (r)
(comedie, SUA, ‘92) 08.30 Pop/Rock Story. Dan 08.45 Pitica ro[ie 08.00 ~nt=mpl\ri hazlii 07.30 O familie tr\snit\ (s) 07.30 Peregrina (r)
Cu Elijah Wood Sp\taru (p. a II-a) 09.15 Exploratorii galactici 08.30 ~n gura presei (r) 08.00 {tirile PRO TV 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.35 Club Disney (d.a.) 09.00 D’ale lu’ Mitic\ (r) 09.45 Scurt\ istorie Cu Mircea Badea 10.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 09.30 ~nger s\lbatic (s) (AP)
09.25 Celebrit\]ile timpului t\u Prezint\ Mitic\ a tangoului 09.30 Cas\ de piatr\ 10.30 Familia Bundy (r) Cu: Natalia Oreiro,
09.30 Vreau s\ fiu...! Popescu 10.15 Aventura sunetelor 10.15 Roata de rezerv\ * Dinastia Campionilor Facundo Arana
10.00 Mic, da’ voinic! Box 10.00 Zestrea românilor 10.45 Simbolica 11.00 Incredibil, dar adev\rat! 11.15 ProMotor. Cu Roxana 11.30 St\p=na destinului (r)
10.30 Culori (doc.) 10.30 Aventuri secrete (s) 10.55 Suspinul bandoneon-ului 12.15 Rezervat V.I.P. (r) Ciuhulescu 12.30 Amy, feti]a cu ghioz-
Cu Jeremy Brudenell 11.30 Best of cultural 13.00 Observator 12.15 Magazin UCL danul albastru (s) Cu:
11.00 Orizont 2007 Nora Salinas, Danna
11.00 Roat\ la roat\ 12.00 Jurnalul cultural 13.15 V.I.P. (s) 13.00 {tirile PRO TV
12.00 Celebrit\]ile timpului t\u Paola * Teleshopping
11.30 Bazar (r) 12.10 Drumul cafelei dinspre Cu Pamela Anderson 13.15 Dansez pentru tine (r)
12.15 Doctor uciga[ 15.30 Iubire t=rzie (s) Cu:
12.00 Lumea azi Orient catre Occident 14.30 Secretul Mariei (s, r) Emisiune-concurs pre-
(dram\, SUA, ‘91) Laura Flores, Sergio
Cu Veronica Hamel 13.00 Amy (s) 13.00 Dialoguri despre alt\dat\ Cu: Ioan Isaiu, zentat\ de Olivia Steer
Cu Amy Brenneman [i {tefan B\nic\ Jr. Goyri, Raquel Olmedo
14.00 Jurnalul TVR 13.30 R=nduiala Anemona Niculescu,
14.00 Dincolo de hart\ 16.15 Un detectiv irezistibil 16.30 Peregrina (s)
14.00 Copila[ul domni[oarei George Mih\i]\, Dana Cu Africa Zavala
14.20 Meseria - vedet\ Magdici, Olga Delia (comedie, SUA, 1989)
14.30 Hollywood reporter 15.25 Clipuri de art\ 17.30 Pove[tiri adev\rate
15.00 O vedet\... popular\ Mateescu, Oana Cu John Candy
15.00 Gimnastic\. Interna- 15.35 Secolul muzical Prezint\ Cabral
16.30 Numai cu ]ionalele României S=rbu, Toma D\nil\ 18.15 Stilul Oana Cuzino
acordul minorilor 15.45 Zodiac 18.25 Vremea de Acas\
- proba feminin\ 16.00 Tat\l meu e prim-ministru 18.30 S\pt\m=na financiar\. 18.55 Sport
18.00 Teleenciclopedia 17.00 Fotbal. Divizia A: Cu Gabriela 18.30 Marilyn (s)
16.30 Decalogul sentimentelor 19.00 {tirile PRO TV
19.00 Jurnalul TVR FC Na]ional - Sportul Vrinceanu-Firea 19.30 Alisea [i prin]ul
17.00 Winston Churchill. * Sport * Vremea
20.10 Surprize, surprize... - 19.00 Megatehnicus 19.00 Observator (fantezie, Italia-
Anii de cump\n\ 20.30 Tango & Cash Germania, 1995, prima
prima parte. Prezint\ 20.00 Europa altfel. Prezint\ 20.30 Fotbal din Divizia A
17.55 Simbolica (ac]iune, SUA, 1989) parte) Cu: Raz Degan,
Andreea Marin Adriana Muraru 22.30 Eroare fatal\
18.05 Jurnal de mod\ Cu: Sylvester Stallone, Nicole Grimaudo,
21.50 Jurnalul TVR 20.15 Tineri la Hollywood (thriller, SUA, ‘99) Kurt Russell, Jack
22.05 Surprize, surprize... - 19.00 Fotograme Christopher Lee
20.45 Marc\ `nregistrat\. Cu: Antonio Sabato Jr., Palance, Teri Hatcher, 21.30 P\catele Evei (s)
partea a doua 19.30 Al doilea R\zboi Mondial Janine Turner, Robert Michael J. Polland,
Publicitatea bate via]a! Cu: Oana Z\voranu,
23.10 Profesioni[tii 20.30 Rom=nia optimist\ Wagner, Jason Brion James
21.30 Jurnalul TVR Alexandru Papadopol,
00.10 A[a e via]a! 21.00 Performdance Schombing, Malcolm 22.45 Corup]ie `n
22.10 Mulholland Falls Oana Pellea
(comedie, Italia, ‘98) 21.30 De[i Stewart cartierul chinezesc
(thriller, SUA, ‘96) 22.30 C=ntec de iubire (s)
Cu: Fabrizio Cu: Nick Nolte, 22.30 Jurnalul cultural 00.30 Net Force (s) (ac]., SUA, ‘99) Cu Lucero
Ambrassa, Fabio Melanie Griffith, 22.45 Clipuri art\ Cu: Scott Bakula, R: James Foley. Cu: 23.30 St\p=na destinului (s)
Biaggi, Big Jimmy, Michael Madsen 23.00 Cadou de Cr\ciun Joanna Going Chow Yun-Fat, Mark Cu: Susana Vieira,
Saturno Brioschi 00.05 Transfer 00.40 Exilul lui Gardel 01.30 Concurs interactiv Wahlberg, Ric Young, José Mayer, José
02.00 Jurnalul TVR 00.35 Baschet. Meci din 02.40 Jurnalul cultural 02.30 Observator (r) Paul Ben-Victor Wilker, Carolina
02.50 Dans=nd cu noaptea NBA: San Antonio 02.55 Secolul muzical 03.15 S\pt\m=na financiar\ (r) 01.00 Tango & Cash (r) Dieckmann
(dram\, coprod., ‘00, r) Spurs - Dallas 03.05 Tatal meu 03.30 Eroare fatal\ 03.00 Stilul Oana Cuzino (r) 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
04.55 TVR 50. Insomnia (r) a Mavericks (r) a e prim-ministru a (thriller, SUA, ‘99, r) a 03.30 O familie tr\snit\ (r) a 01.30 P\catele Evei (r) a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Lumi ascunse: Insula 07.00 Demen]a avioanelor 08.00 Confrunt\ri [i fiare 10.00 Mistere: Castele celebre 08.00 Cum a crescut zebra 10.00 Obsesia lui Napoleon -
câinilor dingo (pre- 07.50 Magazin Discovery: vechi: Biciclete-amfibie 10.55 Aventuri culinare pe 09.00 Cele mai nostime ani- Cucerirea Egiptului
mier\) Spaima 09.00 Motociclete americane Route 66: episodul 2 male din lume 10.55 C\l\toriile vikingilor
10:00 Animale prevestitoare 08.40 Chimie culinar\: 10.00 Vân\torii de mistere: 11.20 Aventuri culinare `n 10.00 Vân\torul de crocodili: 11.50 Câmpuri de b\t\lie:
11:00 Explor\ri: R\zboi Carnea Mumia `nghe]at\ - crio- Canada cu Greg [i Lumea cobrei B\t\lia pentru Caen -
vârstei, Powered by 09.10 ~n interiorul navetei genizarea Max: episodul 2 scuip\toare Partea 1
Duracell spa]iale 10.30 Vân\torii de mistere: 11.50 Proiecte de vis: ep. 2 11.00 Parcul maimu]elor: ep. 11 12.45 Câmpuri de b\t\lie:
11:30 Extinct: Elanul irlandez 10.00 Planeta s\lbatic\: OZN-uri - 12.45 M\rturisiri: Barca de 11.30 Mo[ia mangustelor: O B\t\lia pentru Caen
12:00 Ma[in\rii marine: R\nile stelelor Roswell/Zona 51 salvare aventur\ `ngrozitor de (Partea 2)
Adâncimi extreme 10.55 Magazin Discovery: 11.00 Cum se fabric\ 13.10 Aventuri la golf: Africa mare 13.40 Mumiile din de[ertul
13:00 ~ntâlniri periculoase: Spaima 12.00 Vân\torii de mituri: de Sud 12.00 Printre giboni peruan
Cine mu[c\ mai tare? 11.45 Cum s-au construit: episodul 46 13.40 ~n voia drumului: 12.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 14.35 Vân\torii de fantome:
14:00 Pove[ti furtunoase: Apari]ia o]elului 13.00 Mega constructori: Un Mongolia Rezerva]ia Na]ional\ Fantomele din
Salvare din Sierra 12.10 }inutul Mamutului: simbol protejat contra 14.35 Superlocuin]e: Loc de Lake Mburo Comitatul Wicklow
14:30 Pove[ti furtunoase: Partea `ntâi cutremurelor (San joac\ pentru Playboy 15.05 Un secol modelat de
13.00 Cele mai nostime ani-
Balonul pr\bu[it din 13.00 Demen]a avioanelor Francisco) 15.05 Proiecte de vis: ep. 2 male din lume r\zboaie: episodul 8
Albuquerque 13.50 Magazin Discovery: 14.00 Confrunt\ri [i fiare 16.00 Mistere: Castele celebre 14.00 Miami - Poli]ia ani- 16.00 Obsesia lui Napoleon -
15:00 Megastructuri: USS Spaima vechi: Biciclete-amfibie Cucerirea Egiptului
Virginia 16.55 Aventuri culinare pe malelor: ep. 2
14.40 Chimie culinar\: 15.00 Motociclete americane Route 66: episodul 2 16.55 C\l\toriile vikingilor
16:00 Dezastre `n aer: De- Carnea 15.00 Jane Goodall - Când
turnare `n stil african 16.00 Ma[ini pe alese: Suzuki 17.20 Aventuri culinare `n animalele vorbesc 17.50 Câmpuri de b\t\lie:
15.10 ~n interiorul navetei
17:00 Dezastre `n aer 2: spa]iale SJ410 (Part. 1 [i 2) Canada cu Greg [i 17.00 Parcul maimu]elor: ep. 11 B\t\lia pentru Caen -
Aeronava r\nit\ 17.00 Brainiac: Maniaci ai Max: episodul 2 17.30 Mo[ia mangustelor: O Partea 1
16.00 Planeta s\lbatic\:
18:00 Uria[ii din Denali R\nile stelelor [tiin]ei: episodul 4 17.50 Proiecte de vis: ep. 2 aventur\ `ngrozitor de 18.45 Câmpuri de b\t\lie:
19:00 Triumful vie]ii: Jocul 16.55 Magazin Discovery: 18.00 Istoria marilor ora[e: 18.45 M\rturisiri: Barca de mare B\t\lia pentru Caen
`mperecherii (pre- Spaima Londra salvare 18.00 Printre giboni (Partea 2)
mier\) 17.45 Cum s-au construit: 19.00 Cum se fabricâ diverse 19.10 Aventuri la golf: Africa 18.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 19.40 Mumiile din de[ertul
20:00 P\c\lind moartea: Apari]ia o]elului lucruri ?: episodul 3 de Sud Rezerva]ia Na]ional\ peruan
Pescuitorii de ton 18.10 }inutul Mamutului: 20.00 Cele mai mari superla- 19.40 ~n voia drumului: Lake Mburo 20.35 Vân\torii de fantome:
21:00 Misterul Dakarului Partea `ntâi tive: Motociclete Mongolia 19.00 Steve Irwin prezint\ o Fantomele din
22:00 Misterele ADN-ului: ~n 19.00 Totul despre zbor 21.00 Tu alegi azi! 20.35 Superlocuin]e: Loc de nou\ ras\ de veteri- Comitatul Wicklow
c\utarea lui Adam 19.50 Totul despre: {anse `n Telespectatorii pot joac\ pentru Playboy nari: Tsunami 21.05 Un secol modelat de
23:00 Fenicienii via]\ alege programele di- 21.05 Proiecte de vis: ep. 2 20.00 Animal Planet la film: r\zboaie: episodul 8
00:00 Scene uimitoare: 20.40 Telecomanda ca pasi- fuzate `n aceast\ sear\ 22.00 Mistere: Castele celebre Pe platoul de filmare 22.00 Obsesia lui Napoleon -
Dincolo de limite une: episodul 1 de Discovery Channel, 22.55 Aventuri culinare pe de la „Saving Shiloh“ [i Cucerirea Egiptului
01:00 Egipt: Dezvelirea 21.10 Un ochi critic: `nregistrându-[i voturile Route 66: episodul 2 „Last Legion“ 22.55 C\l\toriile vikingilor
regelui Tut Extratere[tri online. 23.20 Aventuri culinare `n 21.00 Ecuatorul: Recifuri bo- 23.50 Câmpuri de b\t\lie:
02:00 P\c\lind moartea: 22.00 C\ut\torii secre]i de 00.00 Moarte [i boli `n familia Canada cu Greg [i gate B\t\lia pentru Caen -
Pescuitorii de ton a OZN-uri din Anglia a regal\: episodul 3 a Max: episodul 2 a 22.00 Topul liliecilor a Partea 1 a

Program Radio TRINITAS a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\, 8 aprilie Duminic\, 9 aprilie
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru toat\ 05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru toat\ Teatrul Na]ional Palatul Culturii: T=rgul Na]ional de 13.00-13.30: Festivitate de Premiere:
trebuin]a trebuin]a decernarea premiilor LIbrex, a diplomelor
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
„Vasile Alecsandri“ Carte Librex 2006 speciale (pentru personalit\]i marcante ale
06.35 Via]a Cet\]ii 06.30 Florilegiu muzical bizantin Sala Mare: 5-9
9 apriiliie 2006 - Librex 2006 - vie]ii culturale rom=ne[ti, pentru difuzori),
09.00 Sf. Liturghie 07.00 Evanghelie [i via]\ (r) a diplomelor de participare [i a celor de fide-
10.35 Enciclopedie muzical\ 07.30 Via]a Bisericii
Ast\zi, 8 aprilie, ora 19.00: „Ivona, Prim\vara c\r]ilor la Ia[i. litate.
11.35 Credin]\ [i s\n\tate 09.00 Sf. Liturghie principesa Burgundiei“ de A. Gombrowicz. Program de vizitare: s=mb\t\: 13.30-14.00: Moment de Cafe Concert
12.02 Week-end Magazin 12.02 Week-end Magazin Regia: Ovidiu Laz\r, scenografia: Rodica 10.00-1
19.30; duminic\: 10.00-1 14.00. oferit de Orchestra „Doina Carpa]ilor“ a
14.02 Faptele credin]ei 14.02 Faptele credin]ei Arghir.
14.35 Univers FM 14.35 Univers FM
Ast\zi, 8 aprilie 2006 Casei de Cultur\ a Studen]ilor din Ia[i,
16.00 Vecernia 16.00 Vecernia
Sala Studio „Teofil V=lcu“ 10.00-10.30: Editura Tritonic - Lansare conducerea muzicl\: Marinic\ Botea.
18.02 Evanghelie [i via]\ 17.02 Enciclopedie muzical\ Ast\zi, 8 aprilie, ora 18.00: „Sf=r[itul lu- de carte: Colec]ia „Studii de securitate“ 14.00-14.15: Moment muzical oferit de
18.35 Pelerini la locurile sfinte mii se am=n\“ de Aurel Andrei. Regia: Irina
19.02 Pagini de folclor rom=nesc
18.02 {coala rug\ciunii D. Dungaciu, M. R\doi. soli[ti ai Clubului muzical Richard
18.35 Pelerini la locurile sfinte Popescu Boieru, scenografia: Axenti Marfa. 10.30-11.00: Editura Casa Radio -
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) 19.02 Pagini de folclor românesc
Ochanitzky, Casa de Cultur\ a Studen]ilor,
20.02 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
M=ine, 9 aprilie, ora 18.00: „Via]a mea sex- Prezentare `n cadrul Colec]iei „Radio Pri- coordonare de Romeo Cozma.
20.35 Istoria cre[tinismului 20.02 Dialoguri de duminic\ ual\“ de Cornel George Popa. Regia: Cornel chindel“: Jules Verne. „Dou\zeci de leghe 14.30-15.00: Paralela 45 - Lansare de
21.00 Civiliza]ia Muzicii sub m\ri“, Victor Eftimiu, „~n[ir-te m\rg\-
22.00 Cuv=nt de folos duhovnicesc
20.35 File de istorie George Popa, scenografia: Rodica Arghir. carte: „Bazele geometriei plane“, „Ghidul
22.30 C=ntul bizantin
21.00 Intermezzo liric rite“. Invitat: Alex Aciob\ni]ei. specialistului `n geometria sintetic\ plan\“,
22.00 Cuv=nt de folos duhovnicesc 11.00-11.30: Editura Tritonic - Lansare de Dan Br=nzei, prezint\ Dan Br=nzei.
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
22.30 Itinerarii corale Casa C\r]ii de carte Colec]ia Fiction RO. Invitat 15.00-15.30: Tipografia Moldova - Lan-
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.30 Faptele credin]ei (r) Michael H\ulic\. sarea volumelor „Vaslui - Capitala }\rii de
00.00 C=nt\ri psaltice
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri Aprilie: Galeriile de Art\: Expozi]ia de i-
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
23.30 Faptele credin]ei (r) coane „Iart\-ne, Doamne!“ de Costel Iftinchi 11.30-12.00: Editura Polirom - Lansarea Jos“ de Ion N. Oprea. Prezint\: Constantin
Acatistul zilei
00.00 C=nt\ri psaltice volumului de eseuri „Clio sub semnul in- Hu[anu, „Bucovina - p\m=nt rom=nesc.
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; Acatistul
01.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
zilei teroga]iei. Idei, sugestii, figuri“ de Alexandru Ctitoria voievodal\ a lui Bogdan ~ntemeie-
01.30 Armonii de veghe
03.00 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
01.00 {coala rug\ciunii (r) Opera Na]ional\ Rom=n\ Zub. Invitat: Alexandru Florin Platon. torul. R\d\u]i `n presa vremii“, „Poezii
03.30 Memento muzical
01.30 Armonii de veghe 12.00-12.15: „Sonata a V-a pentru dou\ nou\“ de I. Cantacuzino, edi]ie de Ioan Nu-
04.30 Pelerini la locurile sfinte (r)
03.00 File de istorie (r) M=ine, 9 aprilie, ora 18.30: „Elixirul viori“ de Leclari. Moment artistic oferit de ]\, prezint\ prof. Emil Alexandrescu, „Dic-
05.00 Istoria cre[tinismului (r)
03.30 Memento muzical dragostei“ - Oper\ comic\ `n dou\ acte de studen]i ai Universit\]ii de Arte „George tatura, o tragedie rom=neasc\“ de Cezar
04.30 Pelerini la locurile sfinte (r)
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30,
05.00 Dialoguri de duminic\ (r)
Gaetano Donizetti. Orchestra, corul [i an- Enescu“: Cristina Alecu [i Irina Filimon. Zugravu, prezint\ Constantin Hu[anu.
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 18.30,
19.30, 20.30. {tiri: 12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, samblul de balet. Conducerea muzical\ - 12.15-12.30: Clubul de Dans Sportiv 16.00-16.30: Editura Tritonic - Lansare
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 18.30, 19.30, 20.30. Corneliu Calistru, regia artistic\ - Anda Reflex din Ia[i, moment artistic. Antrenor de carte Coelc]ia „Comunicare & Media“,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 18.00, {tiri pe scurt: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, T\b\caru-Hogea. Radu Bujeni]\. initat Dumitru Bor]un.
19.00, 20.00. 17.00, 18.00, 19.00, 20.00
duminic\ la tv
TVR 1
07.00 Universul credin]ei
08.30 Desene animate:
Club Disney
09.20 Cu sufletul pe mas\
(comedie, SUA, ‘92)
Cu: Dolly Parton,
Michael Madsen
11.10 R\pit de pira]i (s)
Cu: Tania Anderson,
Emily Barclay
11.30 Via]a satului. Prezint\
Valentin Uritescu
13.00 S\pt\m=na politic\
14.00 Jurnalul TVR
14.20 D\nutz SRL - super-
market de divertis-
ment. Prezint\ Dan
Bittman
16.05 Cealalt\ Românie
17.00 Parteneri de weekend.
Invitat\: Dana R\zboiu
17.30 Tezaur folcloric
19.00 Jurnalul TVR
20.10 Minutul 91. Prezint\
Vlad En\chescu
20.30 Fotbal din Divizia A:
Dinamo - Steaua
23.10 Garantat 100%
00.10 Imaginea ta
(dram\, Fran]a, ‘04)
Cu Christopher
Lambert
01.45 Jurnalul TVR
02.45 A[a e via]a!
(comedie, Italia, ‘98, r)
Cu: Saturno Brioschi
04.35 Universul credin]ei (r) a
TVR 2
07.00 Arca lui Noe (r)
07.30 Info... baza `n direct (r)
08.30 Dincolo de c=ntec
09.00 Ferma. Prezint\
Ernest Maftei
10.00 Pescar hoinar
10.30 Uli]a spre Europa
11.00 Gimnastic\. Interna-
]ionalele României
- finala pe aparate
13.30 Moto magia
14.00 Casa ta
14.30 Poft\ bun\! (doc.)
15.00 Lois [i Clark - noile
aventuri ale lui
Superman (s) (AP)
16.00 COOLmea distrac]iei.
Prezint\ Julia [i Sabrina
17.00 Verdict: crim\! (s)
17.50 Celebrit\]ile timpului...
18.05 Farmece (s)
19.00 Zile care au zguduit
lumea (doc.)
20.00 Atlas
20.30 Fortifica]ii transilv\nene
21.00 Top 7. Retrospectiva
celor mai importante 7
[tiri ale s\pt\m=nii
21.30 Jurnalul TVR
22.05 Kingdom: Spitalul cu
fantome (s) (12)
23.30 Baschet. Meci din NBA:
Milwaukee Bucks -
New Jersey Nets
02.00 Mulholland Falls
(thriller, SUA, ‘96, r)
Cu John Malkovich
03.45 Atlas (r) a
TIMP LIBER
TVR
Cultural
07.00 Jurnalul cultural
07.05 Winston Churchill.
Anii de cump\n\
08.00 Profetul Mahomed
08.55 Simbolica
09.00 Copila[ul domni[oarei
10.25 Clipuri de arta
10.40 Zodiac
11.00 Clio magazin
11.30 Best of cultural
12.00 Jurnalul cultural
12.05 Nefertiti - un misterios
faraon egiptean?
13.00 Muzic\ [i muzicieni
13.30 Seniorii micului ecran
14.00 La por]ile ceriului
14.30 Simeza mae[trilor
15.00 Tom Jones
15.55 Clip arta
16.00 Mesaje din sticl\
16.15 Clip arta
16.30 Artefacte
17.00 Winston Churchill.
Anii de cump\n\
17.55 Simbolica
18.00 Semnat Chanel
18.30 Simetrii
19.00 Art 21
19.30 Pop cultura
20.00 Play back
*jazz restitutio
20.30 Revolta clasicilor
21.00 Via]\ de sculptor
21.30 Regizorii *Harold Becker
22.30 Jurnalul cultural
22.45 Clipuri arta
23.00 Suflu la inim\ a
Antena 1
07.00 Concurs interactiv
08.00 Hercule (s)
10.00 ~n Ajun de Cr\ciun
(comedie, SUA, 2001)
Cu: Josh Zuckerman,
Brenda Grate, Bryan
Cranston, Jefferson
Mappin, Rhys Williams
12.00 Dispari]ii (s) Cu: Gloria
Reuben, Vivica A. Fox
13.00 Observator
13.15 Misiunea Casa
14.00 Animat Planet (r)
14.45 Aproape perfect\ (s)
15.30 Duminica `n familie
Cu M. R\dulescu
18.30 Extragerea Loto 6/49
[i Noroc
18.40 7 zile
19.00 Observator
* Sport * Meteo
20.30 Revan[a starurilor (di-
vertisment) Cu Pepe
22.15 Pia]a Divertis. Cu: Toni
Grecu, Ioan Gyuri
Pascu, C\t\lin Mireu]\,
Silviu Petcu, Monica
Anghel, Jojo
23.30 Recursul etapei
Cu Ovidiu Ioani]oaia
01.30 Observator (r)
02.30 Dispari]ii (s, r)
Cu: Gloria Reuben,
Vivica A. Fox
03.30 Duminica `n familie
(divertisment, r) Cu
Mihaela R\dulescu a
S=mb\t\, 8 aprilie 2006 15
PRO TV ACAS|
07.00 Marcelino, pan y vino 06.30 Iubire t=rzie (r)
(d.a.) 07.30 Peregrina (r)
07.30 O familie tr\snit\ (s) 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.00 {tirile PRO TV 09.30 ~nger s\lbatic (s) (AP)
10.00 ProVest Cu: Natalia Oreiro,
11.00 Parte de carte Facundo Arana
Cu Cristian Tab\r\ 11.30 St\p=na destinului (r)
* Dinastia Campionilor 12.30 Acas\ `n buc\t\rie
12.00 Profe]ii despre trecut 13.30 Fetele Gilmore (s) (AP)
13.00 {tirile PRO TV 14.30 Al [aptelea cer (s)
13.15 Apropo TV Cu: Stephen Collins,
Catherine Hicks, Barry
Cu Andi Moisescu
Watson, David
14.15 Rebel `n California (s)
Cu: Peter Gallagher, Gallagher
Kelly Rowan, 15.30 Cristina Show. Invita]i -
Adam Brody actorii din „Iubire t=rzie“
16.15 Bogus 16.30 Peregrina (s)
(fantezie, SUA, 1996) 17.30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Whoopi Goldberg, Prezint\ Cabral
Gérard Depardieu
18.25 Vremea de Acas\
18.15 Te vezi la {tirile PRO TV
18.30 Marilyn (s)
18.55 Sport
19.30 Lori (divertisment)
19.00 {tirile PRO TV
20.30 Prieten sau iubit
* Sport * Vremea (com. romantic\, SUA,
20.30 Vacan]a mare ‘98) Cu: Paul Rudd,
Cu: Radu Pietreanu, Jennifer Aniston, Kali
Mugur Mih\escu, Rocha, Lena Cardwell
Mirela Stoian 22.45 Totul despre sex (s)
21.45 S\rutul dulce al r\zbun\rii Cu: Kristin Davis,
(ac]., SUA, 1996) Cu: Sarah Jessica Parker
Geena Davis, Samuel 23.30 St\p=na destinului (s)
L. Jackson, Craig Cu: Susana Vieira a
Bierko
23.45 Fete cu lipici (s)
Cu: Laura Cosoi, Dana Legend\:
Rogoz, Tili Nicolae
00.30 Apropo TV (r) [tiri
01.30 S\rutul dulce film artistic
al r\zbun\rii (r) a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Vân\torii din adâncuri:
Plaja Juno [i câmpul
de lupt\ de sub apele
Normandiei
10:00 Misterul Dakarului
11:00 Vân\torul vânat: Cu re-
chinii pe urme
12:00 Megastructuri:
C\ut\torii de diamante
13:00 Du[mani de moarte
14:00 Animale de coºmar:
ªerpii
14:30 D-ale maimu]elor:
Episodul 2
15:00 Lumi ascunse: Insula
câinilor dingo
16:00 Momente uimitoare:
Episodul 3
16:30 Momente uimitoare:
Episodul 4
17:00 ~ntoarcere pe Titanic
18:00 Dezastre `n aer:
Deturnare `n stil
african
19:00 Evolu]ia: Cursa evolu-
tiv\ a `narm\rii
20:00 Clipe de co[mar:
Pr\bu[ire pe au-
tostrad\
21:00 Dezlegarea codului lui
Da Vinci
22:00 Evanghelia dup\ Iuda
(premier\)
00:00 Dezastre `n aer: Atac
peste Bagdad
01:00 Megastructuri: Gara
din Berlin
02:00 Lumi ascunse: Insula
câinilor dingo a
07.00 Totul despre zbor
07.50 Totul despre: {anse `n
via]\
08.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 1
09.10 Un ochi critic:
Extratere[tri
10.00 C\ut\torii secre]i de
OZN-uri din Anglia
10.55 Universul: Big Bang-ul
11.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 1
12.10 Marte: Misiunea continu\
13.00 Totul despre zbor
13.50 Totul despre: {anse `n
via]\
14.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 1
15.10 Un ochi critic:
Extratere[tri
16.00 C\ut\torii secre]i de
OZN-uri din Anglia
16.55 Universul: Big Bang-ul
17.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 1
18.10 Marte: Misiunea con-
tinu\
19.00 ~n lumea avia]iei
19.50 M\rci de top: Volkswagen
20.15 M\rci de top: Maserati
20.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 2
21.10 Jurassica: Rechini
preistorici; Ziua
Judec\]ii de Apoi a di-
nozaurilor
22.00 }inutul Mamutului:
Partea `ntâi a
08.00 Confrunt\ri [i fiare 10.00 Mistere: Secretele celui 11.30 Mo[ia mangustelor: 10.00 Ghid: Mumiile
vechi: Competi]ie pe de-al II-lea r\zboi mondial Lini[tea de dinaintea 10.55 Misterele mumiilor din
ghea]\ 10.55 Renovare la mare [i la furtunii Alaska
09.00 Motociclete americane soare: Spania - Part. 2 12.00 Steve Irwin prezint\ o 11.50 Câmpuri de b\t\lie:
10.00 Vân\torii de mistere: 11.20 Superlocuin]e: Loc de nou\ ras\ de veteri- Campania din Balcani
Popasul bântuit/Câine- joac\ pentru Playboy nari: Tsunami (Partea `ntâi)
le care vâna fantome 11.50 Proiecte de vis: Lot - Fr. 13.00 Animal Planet la film: 12.45 Câmpuri de b\t\lie:
10.30 Vân\torii de mistere: 12.45 Aventuri la golf: Sco]ia Pe platoul de filmare Campania din Balcani
Monstrul din Lacul 13.10 Cu undi]a la drum: de la „Saving Shiloh“ [i (Partea a doua)
Ogopogo/Cazul mu- Canada/P\str\vul [i „Last Legion“ 13.40 Mogulii Taj Mahalului
miei sturionul 14.00 Austin Stevens [i cele 14.35 Vân\torii de fantome:
11.00 Cum se fabric\ 13.40 Lonely Planet: Hoinar mai periculoase ani- Drum bântuit
12.00 Vân\torii de mituri: Un prin lume: Berlin male: ~n c\utarea 15.05 Un secol modelat de
[opârlei uria[e
telefon celular distruge 14.35 Delicii pesc\re[ti: r\zboaie: episodul 9
o benzin\rie 15.00 Ciud\]enii ale naturii:
Cornwall 16.00 Ghid: Mumiile
13.00 Mega constructori: Trucuri teribile
15.05 Proiecte de vis: Lot - Fr. 16.55 Misterele mumiilor din
Cursa pentru putere 16.00 Mistere: Secretele celui 15.30 Supranatural: {opârla Alaska
(Algeria) uria[\
de-al doilea r\zboi 17.50 Câmpuri de b\t\lie:
14.00 Confrunt\ri [i fiare 16.00 Mânc\torii de oameni: Campania din Balcani
mondial
vechi: Competi]ie pe 16.55 Renovare la mare [i la Tigrii (Partea `ntâi)
ghea]\ soare: Spania - Part. 2 16.30 Prada pr\d\torului: 18.45 Câmpuri de b\t\lie:
15.00 Motociclete americane 17.20 Superlocuin]e: Loc de Superdimensiuni Campania din Balcani
16.00 Ma[ini pe alese: BMW joac\ pentru Playboy 17.00 Parcul maimu]elor: ep. 12 (Partea a doua)
325i (Partea 1 [i 2) 17.50 Proiecte de vis: Lot - Fr. 17.30 Mo[ia mangustelor: 19.40 Mogulii Taj Mahalului
17.00 Brainiac: Maniaci ai 18.45 Aventuri la golf: Sco]ia Lini[tea de dinaintea 20.35 Vân\torii de fantome:
[tiin]ei: episodul 5 19.10 Cu undi]a la drum: furtunii Drum bântuit
18.00 Istoria marilor ora[e: Canada/P\str\vul [i 18.00 Printre cai: ep. 3 21.05 Un secol modelat de
Paris sturionul 18.30 Via]\ de cal: ep. 3 r\zboaie: episodul 9
19.00 Cum se fabric\ diverse 19.40 Lonely Planet: Hoinar 19.00 Aventuri `n ocean: ep. 6 22.00 Ghid: Mumiile
lucruri?: episodul 4 prin lume: Berlin 20.00 ~ntoarcerea marilor 22.55 Misterele mumiilor din
20.00 Cele mai mari superla- 20.35 Delicii pesc\re[ti: pr\d\tori Alaska
tive: Automobile sport Cornwall 21.00 Via]a mamiferelor: 23.50 Câmpuri de b\t\lie:
21.00 Detonatorii: episodul 2 21.05 Proiecte de vis: Lot - Hran\ pentru spirit Campania din Balcani
22.00 3-2-1 Vegas! Fran]a 22.00 Poli]ia veterinar\ din (Partea `ntâi [i a doua)
23.00 Zece metode: 10 meto- 22.00 Mistere: Secretele celui Houston: Cai `n caran- 01.40 Mogulii Taj Mahalului
de de a te `ntâlni cu un de-al doilea r\zboi tin\ 02.35 Vân\torii de fantome:
monstru mondial 23.00 Poli]ia animalelor: ep. 14 Drum bântuit
00.00 Pove[tile celor care nu mai 22.55 Renovare la mare [i la 00.00 Victimele veninului: 03.05 Un secol modelat de
sunt: Edgar Allen Poe a soare: Spania a ep. 4 a r\zboaie: episodul 9 a

a UNDE MERG IE{ENII a
17.00-17.30: Editura Tritonic: Lan-
sare de carte: Colec]ia Uniunea Europea-
n\, I. Gh. B\rbulescu.
M=ine, 5 aprilie
13.30-14.00: Tombola T=rgului Na]io-
nal de Carte Librex 2006
14.00: ~nchiderea oficial\ a t=rgului.
16.00: ~nchiderea Librex 2006.
Casa de Cultur\ a Municipiului
Ia[i „Mihai Ursachi“
Ast\zi, 8 aprilie, 9.00-20.00: Ciclul
Dragoste [i Film
9.00: Wiliam Wyler: „Vacan]\ la
Roma“, „Roman Holiday“, 1953 - alb/ne-
gru - 117 minute.
11.00: Philip Kaufman: „Insupor-
tabila u[ur\tate a fiin]ei“, „The Unbear-
ble Lightness of Being“, 1988 - color - 171
minute.
CONDOLEAN}E
14.00: Claude Lelouch: „Un b\rbat [i o
femeie“, „Un homme et une famme“, 1966
- color - 102 minute.
16.00: Elia Kazan: „Pe chei“, „On the
Waterfront“, 1954 - alb/negru.
18.00: Michael Curtiz: „Casablanca“,
1942, alb/negru. Prezint\ Dana Abageru,
{tefan Abageru [i Cristian Herescu.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Centrul Cultural Francez
5-12 aprilie: „S\pt\m=na cafenelelor“:
~n 6 cafenele din ora[ au loc spectacole,
dezbateri, concerte.
Teatrul pentru Copii [i Tineret
„Luceaf\rul“
M=ine, 9 aprilie, ora 10.00: „Pe[ti[orul
de aur“.
M=ine, 9 aprilie, ora 11.30: „Pr=slea
cel voinic“. (A consemnat Oana RUSU)
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
Mioara MIHAI
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis
POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53,
cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic:
M\d\lina Andreea L|C|TU{U
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14,
etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i
Sf=nt nr. 14, parter (l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la
nr. 17104 (num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de
Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4,
Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la
sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin
intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL , tel.
0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Cotoranu).

! Familiile Mititiuc, Popovici, Dragomir, Jeanrenaud, Giurgiu,

Dobre, Jerca, Zamfirescu [i {tefanache regret\ plecarea din
aceast\ lume a distinsului lor vecin, dr. HORIA TUDORAN.
Dumnezeu s\-l ierte [i s\-l odihneasc\ `n pace!
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
16 S=mb\t\, 8 aprilie 2006
„Loca[urile de cult - centre spirituale ale comunit\]ii“
a Reprezentan]ii Bisericii s-au `nt=lnit `n Sala „Iustin Moisescu“ a Centrului Eparhial Ia[i
cu cei ai autorit\]ilor centrale [i locale a S-a discutat despre posibilit\]ile de finan]are
pentru construc]ia [i restaurarea bisericilor, dar [i despre problemele specifice acestor activit\]i a
~n Sala „Iustin Moises-
cu“ a Centrului Eparhial
Ia[i s-a desf\[urat ieri, 7 a-
prilie, a doua `ntrunire zo-
nal\ organizat\ de Minis-
terul Culturii [i Cultelor,
`n vederea coordon\rii re-
aliz\rii Programului na-
]ional „Loca[urile de cult -
centre spirituale ale comu-
nit\]ii“. Prima `ntrunire de
acest fel, pentru 15 jude]e
din partea de sud a ]\rii, a
avut loc pe data de 23 fe-
bruarie la Bucure[ti. La `n-
trunirea de ieri au fost in-
vita]i s\ participe repre-
zentan]ii a [ase jude]e din
Moldova: Bac\u, Boto[ani,
Ia[i, Neam], Suceava [i
Vaslui. Al\turi de ace[tia
s-a aflat Adrian Lemeni,
ministru secretar de stat
pentru Culte `n cadrul Mi-
nisterului Culturii [i Cul-
telor, IPS Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei,
PS Ioachim B\c\uanul,
Arhiereu vicar al Episcopi-
ei Romanului, PS Petru
Gherghel, Episcop al Dio-
cezei romano-catolice de
Ia[i, Radu Pris\caru, pre-
fectul jude]ului Ia[i,
Gheorghe Nichita, prima-
rul municipiului Ia[i, con-
silieri ai Centrului Epar-
hial Ia[i, dar [i ai celorlalte
centre eparhiale din Mol-
dova [i autorit\]i locale din
jude]ele amintite mai sus.
„Aceast\ `ntrunire se
`nscrie `n spiritul noii legi
a cultelor care se afl\ acum
`n Parlament. Pentru pri-
ma dat\ `n Legea cultelor
se marcheaz\ un cadru la
nivel de lege organic\ prin
cooperare pe termen lung
`ntre stat [i culte, numit
parteneriat social. ~n baza
acestuia, statul poate `n-
cheia diferite acorduri cu
reprezentan]ii cultelor reli-
gioase pentru activit\]i so-
ciale, culturale, de interes
Consiliul Local [i Consiliul Jude]ean Bac\u - investitori `n loca[uri de cult
Eparhia Romanului, care
este localizat\ ca teritoriu
jurisdic]ional-canonic mai
mult `n jude]ul Bac\u, are o
foarte bun\ colaborare cu
autorit\]ile locale [i jude-
]ene. PS Ioachim B\c\uanul
a ar\tat c\ pentru Catedrala
„~n\l]area Domnului“ s-au
regional [i na]ional. Nu es-
te vorba doar de o recu-
noa[tere a autonomiei cul-
telor, ci `n noua lege se ara-
t\ c\ statul recunoa[te ro-
lul pe care cultele `l joac\
`n societatea rom=neasc\.
~n acest spirit de cooperare
[i de parteneriat social se
integreaz\ aceast\ `nt=lni-
re a noastr\“, a remarcat
IPS Mitropolit Daniel `n
cuv=ntul sus]inut `n cadrul
`nt=lnirii de ieri.
„Constitu]ia cultelor“
prevede parteneriate
locale [i centrale
cu Biserica
A urmat apoi cuv=ntul
secretarului de stat Adrian
Lemeni: „Se vizeaz\ g\si-
rea unor solu]ii concrete
pentru implementarea u-
nor m\suri `n derularea u-
nui parteneriat viabil `ntre
autorit\]ile locale, centrale
[i culte. Este important `n-
truc=t este vorba de o lege
organic\, care arat\ ca o
adev\rat\ „constitu]ie“ a
cultelor, [i e esen]ial ca a-
ceste principii s\ fie trecu-
te `n acest cadru general
primit p=n\ `n prezent 140
de miliarde de lei vechi de la
Consiliul Local [i Consiliul
Jude]ean Bac\u. De altfel,
catedrala este partener de
investi]ii al\turi de Episco-
pia Romanului `n acest pro-
iect. „Anul acesta am primit
de la Consiliul Local [i cel ju-
~N ACTUALITATE
privind desf\[urarea vie]ii
religioase. ~n actuala Con-
stitu]ie - art. 29 - se preve-
de autonomia cultelor, dar
se arat\ [i sprijinul statu-
lui fa]\ de acestea. Plec=nd
de la aceast\ disponibilita-
te constitu]ional\ am dez-
voltat `n proiectul de lege
principiile care stau la ba-
za unui parteneriat real `n-
tre stat [i culte. Dincolo de
aceste principii care pot
constitui pe viitor premi-
zele dezvolt\rii altor ini]ia-
tive legislative, `n care s\
ar\t\m opera]ional cum
poate fi implementat acest
parteneriat, au existat [i
m\suri concrete care s\ fa-
ciliteze dezvoltarea parte-
neriatului“. ~n continuare
Adrian Lemeni a prezentat
Hot\r=rea de Guvern 1273
din 2005 referitoare la a-
probarea programului na-
]ional, „Loca[urile de cult -
centre spirituale ale comu-
nit\]ii“. „~n aplicarea aces-
tei hot\r=ri, Ministerul
Culturii [i Cultelor, ca re-
prezentant al autorit\]ii
publice centrale, va coordo-
na realizarea programului.
Acest program prev\zut de
HG 1273 este bazat pe par-
teneriatul dintre autorit\-
]ile administra]iei publice
centrale [i cele ale admi-
nistra]iei publice locale.
Programul cuprinde ac]i-
uni privind realizarea par-
teneriatului culte religioa-
se - administra]ie public\,
pentru derularea `n comun
a programelor de asisten]\
social\ [i combaterea s\r\-
ciei, reabilitarea [i consoli-
darea cl\dirilor - loca[uri-
lor de cult, restaurarea pic-
turilor, construirea unor
de]ean 75 de miliarde de lei
vechi. De fiecare dat\ am
onoarea ca atunci c=nd se
discut\ bugetul local [i cel
jude]ean s\ fiu chemat la
discu]ii [i iat\ c\ avem [apte
biserici ridicate `n exclusivi-
tate de consiliile locale“, a
ar\tat PS Ioachim.
loca[uri de cult [i realiza-
rea de instala]ii pentru
prevenirea [i stingerea in-
cendiilor. Proiectele viz=nd
astfel de ac]iuni vor fi ela-
borate de ordonatorii de
credite ai bugetelor locale
[i vor fi aprobate de consili-
ile locale, jude]ene, consti-
tuindu-se ca anexe la bu-
getele locale“, a ad\ugat
Adrian Lemeni.
Ministrul secretar de
stat pentru Culte a preci-
zat c\ sprijinirea vie]ii reli-
gioase se poate realiza prin
fonduri centrale, dar [i lo-
cale. De asemenea, a mai
ar\tat c\ obiectivele mari
pot beneficia de fonduri cu-
mulate [i a propus ca p=n\
la data de 1 august a fiec\-
rui an s\ se realizeze in-
form\ri pentru obiectivele
ce urmeaz\ a fi finan]ate `n
anul urm\tor. „Plec=nd de
la aceast\ inventariere pu-
tem fudamenta, pentru
proiectul de buget al anu-
lui viitor, sumele corespun-
z\toare“, a ad\ugat Adrian
Lemeni. De altfel a propus
finan]area cumulat\ a do-
u\ mari obiective pentru
fiecare jude], adic\ a apro-
ximativ 80 de obiective la
nivel na]ional. ~n acest fel
se dore[te alocarea unor
sume semnificative obiecti-
velor propuse. Adrian Le-
meni a prezentat [i actele
normative care reglemen-
Pagin\ realizat\ de Monica DUMITRESCU
teaz\ elaborarea proiecte-
lor [i a precizat c\ [i consi-
liile locale pot acorda spri-
jin, [i nu doar cele jude]ene.
Eparhia Ia[ului -
exemplu pozitiv la
realizarea de dosare
pentru finan]\ri
~n a doua parte a `ntru-
nirii s-au discutat concret
problemele pe care at=t re-
prezentan]ii cultelor le `n-
t=mpin\ `n teritoriu, dar [i
cele cu care se confrunt\
Secretariatul de Stat pen-
tru Culte. Una dintre mar-
ile probleme este aceea a
realiz\rii dosarelor pentru
ob]inerea de finan]\ri.
Adrian Lemeni a ar\tat c\
de cele mai multe ori preo]ii
trimit simple cereri prin
care solicit\ finan]\ri, f\r\
a realiza dosare, a[a cum
prevede legea. O alt\ prob-
lem\ o constituie aceea a
`ntocmirii devizelor de jus-
tificare a sumelor.
Ministrul secretar de
stat pentru Culte a prezen-
tat ca exemplu pozitiv mo-
dul `n care sunt realizate
dosarele de finan]are la
Centrul Eparhial Ia[i. Do-
sarele sunt verificate de
ing. Mircea Precupan, con-
silier al Sectorului pentru
monumente istorice [i con-
struc]ii biserice[ti. Atunci
c=nd este nevoie se ofer\
consultan]\, iar preo]ii
sunt ajuta]i la `ntocmirea
dosarelor, care ulterior
sunt trimise la Bucure[ti.
Acestea nu con]in doar do-
cumenta]ia necesar\, ci [i
fotografiile care prezint\
stadiul lucr\rilor. „Am reu-
[it s\ oferim dosare comple-
te pentru c\ am afi[at la
Centrul Eparhial care este
documenta]ia necesar\, am
f\cut inform\ri prin proto-
popiate. De asemenea, `n
protopopiate s-au organizat
`ntruniri cu reprezentan]i
ai parohiilor [i m\n\stiri-
lor care au lucr\ri `n con-
struc]ie“, a precizat ing.
Mircea Precupan. a
 Luni,
10 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 93 (383) Anul II
PS Ambrozie
a fost `ntronizat `n
PAGINA 9
scaunul de episcop
al Giurgiului
Prea pu]ine locuri la facultate
pentru liceenii din estul ]\rii
a Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a stabilit num\rul locurilor finan]ate de la buget
pentru admiterea din anul universitar 2006-2007 a Centrul Universitar Ia[i este defavorizat
`n compara]ie cu celelalte centre universitare din ]ar\ a Dac\ la Bucure[ti sunt 23.811 locuri finan]ate
de la buget pentru licen]\, masterat [i doctorat, iar la Cluj sunt 10.476, la Ia[i universit\]ile
de stat beneficiaz\ doar de 9.687 de locuri finan]ate de la buget a Un studiu realizat
anul trecut de Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i demonstreaz\ c\ universit\]ile din zona Moldovei
au cel mai mic num\r de locuri finan]ate de la buget `n raport cu popula]ia [colar\ a PAGINA 8
POZA ZILEI Rom=nii reprezint\ 2% din popula]ia din R. Moldova
Biroul Na]ional de Statis-
tic\ de la Chi[in\u a dat
publicit\]ii `nc\ o dat\ rezul-
tatele recens\m=ntului din 5-
12 octombrie 2004, la care
76% dintre locuitorii Repu-
blicii Moldova s-au declarat
moldoveni, `n timp ce persoa-
Ministrul Muncii pledeaz\ pentru
o cre[tere a pensiilor la `nceput de an
Indexarea trimestrial\ a
pensiilor este `n dezavantajul
pensionarilor, varianta cea
mai bun\ fiind cea de cre[tere
la `nceput de an, a apreciat
ieri, la Deva, ministrul Mun-
Tornade au f\cut cel pu]in 12 mor]i
vineri `n Tennessee [i au provocat impor-
cii, Solidarit\]ii Sociale [i Fa-
miliei, Gheorghe Barbu.
Ministrul Muncii a exem-
tante pagube `n acest stat din sudul plificat prin cazul unui pen-
Statelor Unite, potrivit autorit\]ilor locale. sionar care ar avea un venit
Sute de case au fost scoase din funda]iile de 2 milioane lei vechi pe lu-
lor, arbori [i ma[ini au fost proiectate `n
aer. Este pentru a doua oar\ `ntr-o
s\pt\m=n\ c=nd o tornad\ face victime `n
n\. La o cre[tere a pensiilor
cu 10%, acesta va c=[tiga `n
plus, p=n\ la sf=r[itul anului,
acest stat. Duminica trecut\, 24 de per- o sum\ de 2,4 milioane lei
vechi. Dac\ procentul de 10%
soane au murit. a
se `mparte egal pe cele patru
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
Dou\ vinuri
moldovene[ti au
PAGINA 6
b\tut vinurile de
Cotnari [i Murfatlar
R\zboiul
EDITORIAL
palatelor, pacea
bordeielor?
N-am `n]eles niciodat\ de ce
locurile de munc\ ale politicie-
nilor români se numesc „palate“:
Palatul Cotroceni, Palatul Victo-
ria, Palatul Roznovanu sau Pala-
tul Parlamentului. Spun asta
pentru c\ [tiu c\ politicieni mult
mai puternici decât ai no[tri mun-
cesc pur [i simplu `n case [i `n
cl\diri. Cei mai puternici oameni
ai planetei, pre[edintele Statelor
Unite [i cel al Rusiei, muncesc
pur [i simplu `n Casa Alb\, (...)
iar reprezentan]ii celei mai puter-
nice democra]ii din lume muncesc
`n „cl\direa“ Congresului.
PAGINA 3
Ie[enii
de sub T=mpa
s-au impus
la ei acas\
PAGINA 13
T\riceanu
nu se va cobor`
vreodat\
la nivelul
lui Gigi Becali
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
aprilie a acestui an,
nele care s-au revendicat
drept rom=ni constituie o mi-
reprezint\ 8% din popula]ie,
etnicii ru[i au o pondere de
s\pt\m=nalul
c\ minoritate dincolo de Prut,
potrivit unei [tiri difuzate
s=mb\t\ de Moldpres.
5,9% `n totalul popula]iei, g\-
g\uzii - 4,4%, rom=nii 2,2%,
bulgarii - 1,9%. Celelalte na-
LUMINA DE
Potrivit rezultatelor recen-
s\m=ntului din 2004, ucrai-
nenii din Republica Moldova
]ionalit\]i nu dep\[esc 1% din
totalul popula]iei. a DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE
DUMINIC|
Meteo
trimestre, pensionarul va ob- zeaz\ pentru c\ au fost obi[-
~nnorat Z
]ine un spor de numai 1,65 nui]i s\ li se dea cu ]=r=ita“, a maxima 19 °C
milioane lei. „Este o pierdere spus ministrul Gheorghe
pe care pensionarii nu o reali- Barbu. a
minima 6 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Luni, 10 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXXVI)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n R\s\rit,
`n secolele XI-XV (III)
~n aceast\ perioad\, cultul
sfin]ilor a cunoscut o puter-
nic\ dezvoltare prin noi
canoniz\ri, prin `nmul]irea
s\rb\torilor `nchinate lor [i
prin rolul important pe care
l-au avut pentru via]a bi-
sericeasc\ moa[tele [i
icoanele lor. De[i nu avem
am\nunte despre procedura
de canonizare, avem totu[i
câteva m\rturii `n acest
sens. De exemplu, cronica
lui Gavriil Protul descrie
canonizarea la Curtea de
Arge[ a patriarhului Nifon
al II-lea (1486-1488; 1497-
1498; 1502), la 15 iulie
1517. Acum s-au consacrat
`n `ntreaga Biseric\
Ortodox\ o serie de figuri
de ierarhi, schimnici [i con-
duc\tori, [i de aceea imno-
grafia a fost destul de
`nfloritoare.
~n Biserica Greciei [i la u-
nele popoare slave s-a intro-
dus acum s\rb\toarea
Acoper\mântul Maicii
Domnului, serbat\ `n zilele
noastre `n fiecare an la 1 oc-
tombrie, `n urma vedeniei
pe care c\lug\rii Andrei [i
Epifanie, care au tr\it `n
secolul al X-lea, au avut-o `n
Biserica Maicii Domnului,
din apropierea palatului
`mp\r\tesc de la Vlaherne.
Ei au v\zut-o pe Sfânta
Fecioar\ Maria `ntinzând
mantia sa protectoare peste
`ntreg poporul [i prin invo-
carea ei Bizan]ul a sc\pat
de ocupa]ia turcilor.
Tot `n urma unei vedenii, pe
care a avut-o `n anul 1086
mitropolitul Ioan al
Evhaitelor, `n Biserica
Ortodox\, la `nceput numai
la Constantinopol, s-a intro-
dus, cu data de cinstire la
30 ianuarie, s\rb\toarea
Sfin]ilor Trei Ierarhi:
Sfântul Vasile cel Mare (†
379), Sfântul Grigorie de
Nazianz sau Teologul (†
389) [i Sfântul Ioan Gur\
de Aur sau Hrisostom (†
407). Pentru c\ mul]i
cre[tini se certau `n privin]a
importan]ei pe care au
avut-o aceste personalit\]i
ale Bisericii, prin aceast\
vedenie s-a descoperit `n
mod miraculos c\ ei sunt
egali `n fa]a lui Dumnezeu
[i c\ to]i trei trebuie cinsti]i
`ntr-o singur\ zi. ~mp\ratul
Alexios I Comnenul (1081-
1118) [i sinodul Bisericii din
Constantinopol au hot\rât
c\ aceast\ s\rb\toare tre-
buie s\ fie obligatorie pen-
tru to]i cre[tinii.
(Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
Poc\in]a unui ho]
Ziceau despre avva Ghela-
sie c\ avea o Biblie din perga-
ment care costa optsprezece
parale. Cuprindea [i Vechiul,
[i Noul Testament [i o l\sa `n
biseric\ s-o citeasc\ to]i fra]ii.
Odat\, a venit la b\trân un
frate str\in [i, v\zând Biblia,
a poftit-o, a furat-o [i a plecat
cu ea. B\trânul nu l-a urm\-
rit, ca s\-l prind\, cu toate c\
pricepuse cine-i ho]ul. Fratele
a ajuns `n ora[ [i c\uta s\
vând\ cartea. A g\sit un
EVANGHELIA ZILEI
S\ [tii ce ceri
Iisus a zis: „«Cel ce are po-
runcile Mele [i le p\ze[te, acela
este care M\ iube[te; iar cel ce
M\ iube[te pe Mine va fi iubit
de Tat\l Meu [i-l voi iubi [i Eu
[i M\ voi ar\ta lui». I-a zis
Iuda, nu Iscarioteanul: «Doam-
ne, ce este c\ ai s\ Te ar\]i no-
u\, [i nu lumii?». Iisus a r\s-
puns [i i-a zis: «Dac\ M\ iu-
be[te cineva, va p\zi cuvântul
Meu, [i Tat\l Meu `l va iubi, [i
vom veni la el [i vom face loca[
la el. Cel ce nu M\ iube[te nu
p\ze[te cuvintele Mele. Dar cu-
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Dorin]ele hr\nite `n ascuns `n
suflet se vor `ntoarce `mpotriva ta
Ultima dintre cele zece
porunci spune c\ nu trebuie
s\-]]i dore[ti nimic din ce are
aproapele t\u. Mie mi se
pare normal s\ nu fur nimic
din ce are aproapele meu,
dar de ce mi se spune c\
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii Mucenici
Terentie, African,
Maxim, Pompie [i al]i
treizeci [i [ase
Ace[ti sfin]i mucenici au fost
originari din Africa [i au tr\it
`n secolul al III-lea. ~n timpul
`mp\ratului Deciu [i al guver-
natorului Fortunian cre[tinii au
fost persecuta]i. Ace[ti patru-
zeci de cre[tini l-au m\rturisit
ISTORII CU T+LC
cump\r\tor [i i-a cerut un
pre] de [aisprezece parale.
Cump\r\torul `ns\ `i zice:
„Mai `ntâi d\-mi-o ca s-o cer-
cetez [i dup\ aceea ]i-o pl\-
tesc“. I-a dat-o. Omul a luat-o
[i a dus-o avvei Ghelasie, ca
s\ i-o pre]uiasc\, spunându-i
[i suma pe care i-o ceruse vân-
z\torul. B\trânul `i zice:
„Cump\r-o, e bun\ [i face
pre]ul pe care mi l-ai spus“.
Omul [s-a `ntors `n ora[] [i i-a
spus fratelui altceva decât `i
spusese b\trânul: „Uite, am
ar\tat cartea avvei Ghelasie
[i mi-a zis c\ e prea scump\,
CALENDARUL ZILEI
vântul pe care `l auzi]i nu este
al Meu, ci al Tat\lui care M-a
trimis».“ (Ioan 14, 21-24)
***
~n multe situa]ii poate am
auzit aceste cuvinte: „Chiar [tii
ce ceri?“. {i `n fragmentul e-
vanghelic de ieri, din Duminica
a V-a din Postul cel Mare, am
auzit pe Domnul nostru Iisus
Hristos spunând ucenicilor:
„Cere]i, dar nu [ti]i ce cere]i!“.
Duminica de ieri a fost dedicat\
Sfintei Maria Egipteanca. ~n
tinere]ea ei a fost o femeie de
moravuri u[oare, o curtezan\. A
c\zut `n mrejele p\catelor [i a
ajuns s\ nu mai fac\ deosebire
`ntre bine [i r\u. De fapt, aces-
tea sunt consecin]ele p\catului
n-a
am voie nici s\-m mi doresc
un lucru de-aal lui?
Un diagnostic pe care nu ai
cum s\-l conte[ti, pentru c\
este exprimat chiar de M=n-
tuitorul Iisus Hristos, arat\
c\ „din inim\ ies g=nduri
pe Hristos `n fa]a lui Fortunian,
iar acesta a poruncit s\ fie `n-
temni]a]i. V\zând c\ nu poate
s\-i conving\ s\ renun]e la
credin]a cre[tin\ [i s\ aduc\
jertfe idolilor, guvernatorul a
poruncit uciderea lor.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfintei Prooroci]e Ol-
da; a Sfin]ilor Mucenici Iacov,
preotul, [i Aza, diaconul; a
Sfântului Mucenic Macarie [i a
Sfântului Mucenic Dima.
nu face pre]ul t\u“. El l-a as-
cultat [i i-a zis: „Nu ]i-a mai
spus nimic altceva b\trânul?“.
R\spunde: „Nu“. Atunci `i
zice: „Nu pot s-o vând“. Str\-
puns pân\ la lacrimi, a venit
la b\trân, s-a `nchinat [i l-a
rugat s\ ia Biblia `napoi. Dar
b\trânul n-a vrut s-o ia. Fra-
tele `i zice: „Dac\ n-o iei, nu
mai am odihn\“. B\trânul
r\spunde: „Dac\ n-ai odihn\,
o primesc“. {i fratele a r\mas
acolo pân\ la sfâr[itul vie]ii,
tr\gând mult folos din lu-
crarea b\trânului. (Paterric,
edi]ia Polirom, 2005)
- te face s\ crezi c\ binele este
r\u [i r\ul este bine. Atunci
când r\ul devine obi[nuin]\, `n
timp, aceasta aduce un fel de
normalitate [i se ajunge s\ nu
mai vorbe[ti de bine sau de r\u,
ci de normal. Starea de p\-
c\to[enie te face s\ nu mai re-
alizezi ce este binele [i normali-
tatea. Maria Egipteanca este
unul din exemplele prin care
putem `n]elege c\ Dumnezeu
nu vrea moartea p\c\tosului, ci
ca acesta s\ se `ntoarc\ [i „s\
fie viu“. Deci, când mai cerem
ceva, s\ avem `n urechile noas-
tre cuvintele Domnului Hristos:
„Cere]i, dar nu [ti]i ce cere]i!“.
(Pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
rele, ucideri, adultere, desfr=-
n\ri, furti[aguri, m\rturii
mincinoase, hule“. Deci fapte-
le rele nu sunt s\v=r[ite la
`nt=mplare, f\r\ implicarea
ra]ional\ [i afectiv\ a omului
care le s\v=r[e[te. Cum sim]i,
a[a vei [i ac]iona, ne spune de
fapt M=ntuitorul, avertiz=n-
du-ne c\ toate sentimentele [i
tr\irile noastre de ordin inte-
rior au efect direct [i f\r\ du-
bii asupra comportamentului
nostru social. Altfel spus,
dac\ `]i vei dori ceea ce are
vecinul t\u, s-ar putea ca
`ntr-o zi s\ nu mai po]i re-
zista dorin]ei [i chiar s\-i furi
lucrul respectiv. O dorin]\ pe
care ]i-o hr\ne[ti `n ascuns `n
g=nd poate avea urm\ri din-
tre cele mai neprev\zute [i
mai nedorite. Pe de alt\
parte, `]i reamintesc c\,
atunci c=nd `]i dore[ti un lu-
cru al vecinului t\u, po]i
ajunge foarte u[or la invidie,
care se poate transforma `n
du[m\nie [i poate degenera
nu doar pe plan spiritual, ci
chiar `n agresivitate fizic\. E
mai bine deci s\ fii precaut [i
s\ respec]i porunca.
Dar dac\ aceast\ dorin]\
de a avea ce are [i vecinul
meu m\ motiveaz\ s\ fiu
Mâine, Biserica face pome-
nirea † Sfântului Ierarh Calinic
de la Cernica.
~n ziua de 10 aprilie
istoria consemneaz\:
- 1813 – A murit Joseph Lo-
uis Lagrange (n. 1736), mate-
matician [i astronom, care a
pus bazele mecanicii analitice,
a adus importante contribu]ii `n
teoria numerelor [i analiza nu-
meric\;
- 1912 - S-a n\scut p\rintele
arhimandrit Ilie Cleopa, de la
M\n\stirea Sih\stria/Neam],
unul dintre cei mai aprecia]i
duhovnici din `ntreaga lume
ortodox\;
- 1912 - Vasul „Titanic“ a ple-
cat `n primul [i singurul voiaj
dintre Southampton, Anglia [i
New York, SUA;
- 1937 - Principele Nicolae,
fiul regelui Ferdinand [i al
reginei Maria, a fost dec\zut
din rangul de membru al fami-
liei regale, printr-un decret re-
gal, ca urmare a c\s\toriei cu
Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a
exilat `n acela[i an, sub numele
de Nicolae Brana;
- 1954 - A murit inventatorul
Auguste Marie Lumiere
mai harnic, mai organizat,
mai eficient, a[a `nc=t s\-m
mi
pot permite lucrurile pe care
le are [i vecinul?
Una este s\ admiri pe
cineva, alta este s\-l invi-
diezi. Una este s\-]i plac\
ma[ina vecinului, [i alta este
s\ faci planuri cum s\ i-o
furi. Ca s\-]i r\spund punc-
tual, teoretic se poate s\
ajungi la efectul pe care `l
descrii, dar practic se
`nt=mpl\ c\, `n loc s\ devii
mai bun prin aceast\ provo-
care, de fapt te `nr\ie[ti.
Exist\, ce-i drept, concep]ia
potrivit c\reia un om care
munce[te mai mult, care
este mai disciplinat [i mai
organizat, va fi un bun ad-
ministrator al averii sale,
oferind astfel un exemplu
pozitiv comunit\]ii `n care
tr\ie[te. Din sentimentul
acesta al competi]iei s-au
n\scut destul de multe lu-
cruri bune, pentru c\ `nsu[i
spiritul capitalismului se
bazeaz\ pe competi]ie. Dar
s\ nu uit\m de via]a spiri-
tual\ atunci c=nd ne con-
cur\m `ntre noi pentru lu-
cruri materiale. Cre[tinis-
mul nu ne recomand\ s\
acumul\m mai mult dec=t
semenii no[tri, ci s\ d\ruim
aproapelui din ceea ce avem.
Important este s\ fiu atent
nu la bog\]ia vecinului din
dreapta mea, ci la s\r\cia
celui din st=nga – [i nu s\-l
invidiez pe primul, ci s\-l
ajut pe ce-l de-al doilea.
(Rubric\ realizat\ de Ioan
AVRAM)
(n.1862), care `n 1895, `mpreu-
n\ cu fratele s\u, Louis Jean
Lumiere, a construit primul
aparat de filmat numit „cine-
matograf“, iar primul film rea-
lizat l-au prezentat la Paris, `n
acela[i an;
- 1972 – A fost semnat\
Conven]ia privind interzicerea
perfec]ion\rii produc]iei [i sto-
c\rii armelor biologice [i toxi-
ce;
- 1993 – Realizarea primei
transmisii, printr-un dispozitiv
radio, `ntre echipajele a dou\
navete spa]iale. Un astronaut
american al sta]iei „Discovery“
a schimbat câteva cuvinte cu un
cosmonaut aflat la bordul
sta]iei orbitale ruse „Mir“;
- 1998 - Semnarea acordului
istoric privind Irlanda de Nord.
La Belfast, guvernele Marii
Britanii [i Irlandei [i partidele
politice din Irlanda de Nord au
`ncheiat un acord privind noua
administra]ie a provinciei, me-
nit s\ pun\ cap\t celor a-
proape trei decenii de conflicte,
soldate cu peste 3.200 de mor]i.
Acordul, salutat unanim de
marile puteri mondiale, des-
chide calea celei mai mari
schimb\ri `n statutul politic al
insulei dup\ `mp\r]irea sa, `n
1921. a

SCRISORI C|TRE APROAPE
„{i a scos din stric\ciune via]a mea...“
de Lidia POPI}A
STOICESCU
„Strigat-am cu toat\ inima mea
din iadul cel mai de jos c\tre
`nduratul Dumnezeu [i m-a auzit [i a
scos din stric\ciune via]a mea“
(Canonul Mare – Cânt. 6). Am auzit
[i am fost cople[i]i de adev\rul [i fru-
muse]ea stihurilor [i cânt\rilor
Canonului cel Mare al Sf. Cuv.
Andrei Criteanul, participând la
aceast\ mare slujb\, atât `n cele 4
seri din prima s\pt\mân\ din
Sfântul [i Marele Post, cât [i `n seara
de miercuri, din s\pt\mâna a cincea.
Con[tientizând treptat – mai su-
perficial sau mai profund – starea
noastr\ duhovniceasc\, ascultând
zguduitorul dialog, al nostru, al
fiec\ruia dintre noi cu propriul su-
flet, cuvintele din cântarea citat\
mai sus sintetizeaz\ traseul `ntreg
al urcu[ului `ntru poc\in]\. „...din
iadul cel mai de jos“ al p\catului,
am strigat cu putere c\tre Dum-
nezeu... Acolo eram, deci, jos, un jos
al dezn\dejdii c\ nu ne vom mai
putea `ntoarce, nu-l vom mai putea
escalada. Dar El, „`nduratul Dum-
nezeu...m-a auzit“... {i aici, concen-
trat la maximum `n cuvinte, sufle-
tul ne este luminat de credin]a [i
n\dejdea `n Inviere. C\ci, nu nu-
mai c\ am fost auzit, eu cel ce
strigam c\tre Dumnezeu, dar El „a
scos din stric\ciune via]a mea“,
prin Jertfa Lui pe Cruce!
Pilda vie]ii Cuvioasei Maria E-
gipteanca, pe care o pomene[te [i o
pr\znuie[te Biserica noastr\ `n cea
de-a cincea duminic\ a Postului, se
constituie `ntr-o paradigm\, o ilus-
VE{TI BUNE
Pa[i spre integrarea comunitar\
de Liviu ANTONESEI
Pusesem prima oar\ titlul „Pa[i
spre integrare“ [i mi-am dat seama
c\ se putea `n]elege c\ m-a[ referi
la integrarea european\. Nu, nu de-
spre asta este vorba, ci despre inte-
grarea noastr\ comunitar\ care, e
adev\rat, este o dimensiune a
celeilalte integr\ri, ]ine de europe-
nizarea noastr\. O s\ plec de la o
`nt=mplare.
S=mb\t\ spre pr=nz, merg=nd
spre T=rgul de Carte de la Palatul
Culturii din Ia[i, ca s\ asist la de-
cernarea premiilor acestuia, m-am
`nt=lnit cu un eveniment care m-a
oprit din drum mai bine de un sfert
de or\. {i dac\ nu eram, totu[i,
gr\bit spre ]inta mea, m\ tem c\ nu
plecam a[a de repede.
OPINII & COMENTARII
trare concret\, real\, a acestor sti-
huri ale Canonului. Traiectoria e-
xisten]ei sale coboar\ pân\ la
„iadul cel mai de jos“ [i prin ascez\
aspr\, rug\ciune [i poc\in]a cea
mai profund\, dobânde[te mila lui
Dumnezeu, Care „a scos din
stric\ciune via]a“ ei. (...)
Reflectând mai `ndelung la sem-
nifica]ia pur duhovniceasc\ a exis-
ten]ei Cuvioasei Maria Egipteanca,
am `ndr\zni o paralel\ - chiar cu
sugestia unei similitudini, pân\ la
un punct – `ntre „Fiul risipitor“ din
pericopa evanghelic\ la cea de-a
doua duminic\ dinaintea `nceputu-
lui Postului [i „risipita“ Maria din
Egipt. Am putea chiar vorbi de o
variant\ – mult mai dramatic\! – a
„`ntoarcerii“ unui suflet „acas\“,
din risipirea de sine. Aceea[i risi-
pire `n lumea p\catului, dar `n
„iadul cel mai de jos“ al acestuia! De
aceea [i `ntoarcerea e mai grea,
drumul mai lung, „]ara str\in\“
mult mai „`ndep\rtat\“...(...)
Maria Egipteanca nu avea de
risipit valori materiale. Se avea
doar pe sine [i s-a risipit doar pe
sine, dar total, trup [i suflet, `ntr-o
frenetic\ dezl\n]uire a sim]urilor,
de sub imperiul c\rora n-o putea
smulge nici o for]\ cu sens pozitiv,
benefic\. S-a risipit pe sine deli-
berat [i a antrenat `n mod con[tient,
„cinic“ am spune, multe suflete, ale
celor sedu[i [i robi]i patimii sale.(...)
Numai c\, `n cazul Mariei Egip-
teanca, ea este cea care [tie c\ e-
xist\ cineva – mai presus de p\rin]ii
s\i dup\ trup – care `i a[teapt\ `n-
toarcerea, pentru c\ o a[teapt\ pe a
tuturor celor asemenea ei: „B\nu-
iesc, `ns\, c\ Dumnezeu – `i spune
Maria p\rintelui Zosima – c\uta
Pe bulevardul {tefan cel Mare, `n
dreptul sediilor PSD [i PD, se
desf\[ura un exotic [i frumos spec-
tacol. Pe trotuar, o mic\ fanfar\
c=nta o splendid\ [i autentic\ mu-
zic\ l\ut\reasc\ – nu manele, ca s\
fiu clar! –, iar pe bulevard, copii,
tineri [i mai pu]in tineri ]igani
dansau `n variatele [i tulbur\toa-
rele ritmuri ale fanfarei. De pe tob\,
am aflat c\ fanfara se chema
„Golanii Strugurah“, de pe ni[te
ecusoane, c\ evenimentul era orga-
nizat de „Asocia]ia Rromilor Ur-
sari“, iar de la unul dintre muzican]i
c\ erau cu to]ii din Zece Pr\jini,
celebrul loc de unde mereu [i mereu,
cum se vede, izvor\sc aceste neve-
rosimile talente muzicale. De la
ni[te copii de pe margine, am auzit
ba c\ e Ziua Na]ional\ a Rromilor,
ba cea Interna]ional\, p=n\ c=nd un
adult m-a l\murit c\ este vorba de-
poc\in]a mea, c\ci nu vrea moartea
p\c\tosului; El este `ndelung
R\bd\tor [i a[teapt\ `ntoarcerea“.
Tat\l (Dumnezeu), Care o vrea
`napoi pe „r\t\cita [i risipita“ Ma-
ria, n-o prime[te de la `nceput cu
bra]ele deschise! Mai mult, chiar o
respinge, de trei-patru ori! Nu i se
`ng\duie intrarea `n Biseric\, adic\
`n Casa Tat\lui! (...) Dar, [tiindu-i
gândul `nc\ negândit, Atot[tiutorul,
Tat\l ceresc n-o las\ s\ plece de la
Casa Lui: „Cuvânt mântuitor a
atins ochii inimii mele, ar\tându-mi
c\ noroiul faptelor mele a fost acela
care mi-a `nchis intrarea.“ (...)
~ntoarcerea din risipire a Mariei
Egipteanca a fost, de fapt, o plecare,
o ie[ire din tumultul [i mul]imile
patimilor, spre `nsingurarea do-
bândirii virtu]ilor mântuitoare.(...)
Nu pot `ncheia f\r\ s\ fac dure-
roasa reflec]ie la modul, locurile [i
`mprejur\rile degradante `n care
atâtea tinere – [i tineri – se folosesc
ca de un simplu „obiect de podoab\“
de Sfânta Cruce, a c\rei sacralitate
dobândit\ prin Jertfa Celui r\stig-
nit, f\r\ vin\!, pe ea ar trebui s\
cutremure!
Oare v\ d\ acest curaj, dragii
mei, faptul c\ – pân\ acum – nu v-a
oprit nici o „putere“ când v-a]i `m-
podobit cu acest semn sfânt `ntr-o
total\ lips\ de evlavie pentru ceea
ce simbolizeaz\ el de dou\ mii de
ani, pentru umanitatea cre[tin\?
Nu v-a oprit, `nc\...!
Dar, dac\ vi se va `ntâmpla,
totu[i, cândva ceva care s\ v\ tul-
bure, s\ v\ trezeasc\ din r\t\cire,
din risipirea tinere]ii [i a frumuse]ii
voastre, fizice [i morale, aminti]i-v\
de cuvioasa Maria Egipteanca... a
spre cea de-a doua. Ceea ce, proba-
bil, ar fi trebuit s\ [tiu!
Oricum, nu ceea ce [tiam eu este
important, ci ceea ce se petrecea. Nu
m\ refer numai la spectacolul `n
sine, foarte spectaculos cum spu-
neam, ci [i la c=teva detalii. Mai `n-
t=i, c\ de pe margini, asistau la
muzic\ [i dansuri sute de persoane,
mai mul]i români dec=t rromi [i c\
presa ora[ului – televiziuni, radio-
uri, ziare – era prezent\. ~n al doilea
r=nd, c\ `ntre muzican]i [i dansatori
nu se aflau numai tineri rromi, ci [i
români, cam un sfert, dup\ esti-
marea mea. Am [i `ntrebat asta, ca
s\ nu m\ `n[el. Aceste detalii mi se
pare a constitui vestea bun\. Cu
siguran]\ c\ avem o „problem\ ]ig\-
neasc\“, care nu e at=t etnic\, c=t so-
cial\. Cu siguran]\ c\ `ntre comuni-
tatea majoritar\ [i cea minoritar\
exist\ anumite tensiuni [i animo-
zit\]i, care uneori au f\cut s\ sar\
sc=ntei. Din fericire, nu `n zona
noastr\, dar mai `n sudul ]\rii, da.
Esen]ial este, totu[i, s\ dep\[im
aceste tensiuni, iar pentru asta tre-
buie s\ ne cunoa[tem mai bine. {i
eu cred c\ muzica [i dansul, pentru
c\ se adreseaz\ mai degrab\
coardei sensibile, dimensiunii afec-
tive, sunt mijloace de cunoa[tere ex-
traordinare. Mai importante dec=t
toate discursurile [i alte forme de
„l\muriri“. Pentru mine, acei tineri
români [i rromi, c=nt=nd [i dans=nd
laolalt\, sub privirile unui public de
asemenea mixt, ca s\ spun a[a, va-
loreaz\ mai mult dec=t nu [tiu c=te
„programe de integrare“. Seara, la
televizor, am v\zut c\ acela[i lucru
s-a petrecut s=mb\t\ [i `n alte ora[e
din ]ar\, ceea ce `nseamn\ c\, pro-
babil, evenimentul vizionat de mine
f\cea parte, totu[i, dintr-un fel de
program na]ional. Dac\ a[a este, cu
at=t mai bine! Au nimerit, `n sf=r[it,
peste unul cum nu se poate mai
adecvat. Ar fi interesant `ns\ ca
acest lucru s\ devin\ un fenomen
continuu, nu eveniment petrecut
odat\ pe an, pe 8 Aprilie, c=nd cade
`n calendar „Ziua Interna]ional\ a
Rromilor“... Bahtalo, romanes!
* Liviu Antonesei este scriitor, pro-
fesor la Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 10 aprilie 2006 3
EDITORIAL
R\zboiul palatelor,
pacea bordeielor?
a Democra]ia este sistemul politic
ce ]ine de performan]\ [i nu de lupt\.
Din aceast\ cauz\, politicienii de azi,
ca [i cei din viitor, nu ar trebui s\ uite
c\ `n momentul `n care cel mai umil
cet\]ean intr\ `n cabina de vot,
politicianul este dezbr\cat de orice
aur\ de glorie a
de Vasile PLE{CA
N-am `n]eles niciodat\ de ce locurile de
munc\ ale politicienilor români se numesc
„palate“: Palatul Cotroceni, Palatul Victoria,
Palatul Roznovanu sau Palatul Parlamen-
tului. Spun asta pentru c\ [tiu c\ politicieni
mult mai puternici decât ai no[tri muncesc
pur [i simplu `n case [i `n cl\diri. Cei mai
puternici oameni ai planetei, pre[edintele
Statelor Unite [i cel al Rusiei, muncesc pur [i
simplu `n Casa Alb\, iar adresa primului-
ministru englez o [tim cu to]ii, Downing
Street 10. Iar reprezentan]ii celei mai puter-
nice democra]ii din lume muncesc ([i chiar o
fac, nu [i-au mutat acolo dormitorul de
acas\) `n „cl\direa“ Congresului. ~ncep s\
cred `ns\ c\ aceast\ tendin]\ de pe me-
leagurile mioritice, de a transforma locurile
puterii `n „palate“, este o chestiune pretabil\
unei interpret\ri psihanalitice. Astfel, ob-
serva]ia simpl\ a ultimelor decenii de istorie
politic\ a României ne arat\ c\ politicienii
români, fie ei dictatori, democra]i sau pier-
du]i undeva `ntre dictatur\ [i democra]ie, nu
str\lucesc prin ceea ce se cheam\ perfor-
man]\ politic\, iar acest lucru este cuantifi-
cabil, `n primul rând, prin produsul intern
brut pe cap de locuitor. Politicienii [tiu acest
lucru [i, din aceast\ cauz\, pentru a se
diferen]ia cumva de poporul de rând, au
hot\rât c\ e mai bine ca ei s\ munceasc\ `n
palate. Clarificator pentru aceast\ inter-
pretare este metamorfoza Casei Poporului `n
Palatul Parlamentului. Evident, acea cl\dire
urât\ nu a fost niciodat\ „a poporului“, `ns\
politicienii no[tri au `n]eles s\ specifice clar
acest lucru [i s\ [i-o revendice, cu tot cu
ploaia ce trece prin cupola poleit\ de aur.
Fiindc\ tot am pomenit de performan]\,
nu vi se pare ciudat totu[i, c\ `n lipsa celei
politice, performan]a economic\ a ale[ilor
no[tri este cu adev\rat impresionant\? De la
fabrici de `nghe]at\ la ferme de p\s\ri [i de
la rafin\rii la exploat\ri de marmur\ [i de
material lemnos, de la imperii media la
mo[teniri fabuloase, politicienii no[tri sunt
ni[te mici genii economice, atin[i parc\ [i de
mâna divin\ a norocului. A]i auzit ca vre-
unul s\ fi dat faliment?
Ceea ce este specific palatelor române[ti
este lupta `ntre ele, lupt\ favorizat\ de am-
biguitatea ultimelor dou\ Constitu]ii. Cu
alte cuvinte, lupta exist\ pentru c\ este
posibil\, pentru c\ puterea este cea mai
profitabil\ afacere, iar fiecare vrea o felie
cât mai mare din acest corn al abunden]ei.
~n momentul `n care ministrul justi]iei,
omul care practic duce aproape singur po-
vara transform\rii miraculoase a celui mai
ce]os sector din societatea româneasc\, a
fost l\udat de personalit\]ile de prim ordin
ale UE, nimeni, dar absolut nimeni dintre
puternicii zilei nu a sim]it nevoia s\ se
al\ture acestor laude. Acest ministru, din
`ntâmplare o femeie din afara sistemului,
este din ce `n ce mai singur. Lucruri mult
mai importante erau pe agenda celor mari –
r\zboiul [i loviturile sub centur\.
Nu apar]in acelei categorii de comentatori
care deplâng fiecare discu]ie `n contradicto-
riu a celor care, vremelnic, conduc aceast\
]ar\. ~ns\ discu]iile sunt benefice atâta
vreme cât ofer\ solu]ii cu adev\rat eficiente
la problemele societ\]ii. Atâta doar c\, din ce
`n ce mai des, loviturile sub centur\ sunt, de
fapt, simple demonstra]ii de for]\ ale c\ror
singur\ finalitate este instabilitatea.
Problema este c\ democra]ia este sis-
temul politic ce ]ine de performan]\ [i nu de
lupt\. Din aceast\ cauz\, politicienii de azi,
ca [i cei din viitor, nu ar trebui s\ uite c\ `n
momentul `n care cel mai umil cet\]ean intr\
`n cabina de vot, politicianul este dezbr\cat
de orice aur\ de glorie. R\mân numai faptele
sale [i doar ele atârn\ `n balan]a care
`ndreapt\ [tampila spre o anume c\su]\ de
pe buletinul de vot... a
4 Luni, 10 aprilie 2006
PE SCURT
26,7 milioane
lei noi pentru
loca[urile de cult
Pentru lucr\ri de construc]ii
la l\ca[urile de cult din
Rom=nia s-au alocat `n acest
an, de la bugetul de stat,
peste 26,7 milioane lei noi.
Din aceast\ sum\, 6,7 mili-
oane au fost repartizate deja
direct unor unit\]i de cult. ~n
cadrul unei `ntruniri cu
reprezentan]ii cultelor, dar [i
ai autorit\]ilor locale, care s-a
desf\[urat la sf=r[itul
s\pt\m=nii la Ia[i, am aflat
de la Ministrul secretar de
stat pentru Culte, Adrian
Lemeni, care sunt bisericile
care au primit fonduri.
„Catedrala Ortodox\ din
One[ti a primit suma de
500.000 RON. ~n jude]ul Ia[i
s-au alocat fonduri
urm\toarelor l\ca[uri de cult:
Biserica de rit vechi Uspenia
- 300.000 RON, Biserica „Sf.
Nicolae“ Aroneanu - 75.000
RON, Biserica „Na[terea
Maicii Domnului“ - 75.000
RON. De asemenea, a primit
bani de la bugetul de stat [i
capela studen]easc\ din
Tudor Vladimirescu. ~n jude-
]ul Suceava s-au alocat ur-
m\toarele sume: M\n\stirea
Vorone] - 400.000 RON, Bise-
rica „Sf. Dumitru“ - 100.000
RON, M\n\stirea Arbore -
250.000 RON [i Biserica
„Adormirea Maicii Domnului“
- 50.000 RON. ~n jude]ul
Neam] s-au alocat fonduri
M\n\stirii Agapia - 175.000
RON, iar de la M\n\stirea
Alma[ a[tept\m documen-
ta]ia. ~n jude]ul Boto[ani s-a
alocat finana]are unei singure
biserici, „Sf. Nicolae“ din
Dorohoi - 200.000 RON“.
Adrian Lemeni a men]ionat [i
criteriile de alocare a fonduri-
lor pentru unit\]ile de cult.
„~n acest an, criteriile de de-
partajare a sumelor vor fi
acelea[i: num\rul de credin-
cio[i ai cultelor, conform re-
cens\m=ntului popula]iei din
2002, [i, de asemenea, nevoile
concrete speciale, specifice
pentru comunit\]ile cultelor.
De asemenea, se ]ine cont [i
de urgen]a repar\rii monu-
mentelor istorice biserice[ti
care nu sunt cuprinse `n pro-
gramul na]ional de restau-
rare. Totodat\, s-a avut `n
vedere realizarea unor aloc\ri
echilibrate pe jude]e“. (M.D.)
A fost aprobat PUZ
pentru ridicarea
Catedralei Neamului
La sf=r[itul acestei s\pt\-
m=ni a fost aprobat proiectul
de hot\r=re privind Planul
Urbanistic Zonal (PUZ) pen-
tru construc]ia Catedralei
Neamului. Astfel, Catedrala
„M=ntuirii Neamului“ va fi
amplasat\ `n spatele Palatu-
lui Parlamentului, pe un
teren care o va face vizibil\ `n
raport cu masiva cl\dire a
acestei institu]ii. Construirea
Catedralei Neamului pe
dealul Arsenalului va im-
pune, pentru asigurarea acce-
sului publicului la Complexul
Patriarhal, demolarea a zece
imobile din zona Buze[ti.
Intersec]ia C\ii Grivi]ei cu
strada Buze[ti este, la ora ac-
tual\, `n ruin\, [i trebuie rea-
menajat\, lucru prev\zut, de
altfel, `n Planul Urbanistic
General al Capitalei. De a-
ceea, va fi nevoie de expro-
prierea terenurilor aflate `n
zon\, pentru a se putea reali-
za l\rgirea str\zii [i accesul
dinspre strada {tirbei Vod\
spre podul Ha[deu. Intrarea
oficial\ la Catedrala M=ntui-
rii Neamului este conceput\
dinspre Ministerul Ap\r\rii
Na]ionale. (M.D.)
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Duminica Floriilor - Ziua Tinerilor, `n catedral\. La Sf=nta Litur-
ghie, care a `nceput la ora
17.00, `n catedrala romano-ca-
s\rb\torite de credincio[ii romano-ccatolici tolic\ din Ia[i, PS Petru Gher-
Duminica Floriilor `n Bise- [i lumin\ pentru c\r\rile me- la parohia Tome[ti spre Cate- ghel a adresat un mesaj spe-
rica Romano-Catolic\ a fost le“. ~n avans, ca o preg\tire drala „Adormirea Maicii cial, invit=ndu-i pe tineri s\-L
g\seasc\ pe Iisus `n Sfintele
s\rb\torit\ ieri, 9 aprilie. Tot
ieri, `n Biserica Catolic\ a
pentru ziua de ieri au avut
loc cateheze, `nt=lniri [i ru-
Domnului“. Tinerii au str\-
b\tut un traseu de trei - pa- Scripturi, anul acesta fiind
fost s\rb\torit\ [i Ziua Tine- g\ciuni speciale. La Ia[i, ti- tru kilometri [i au fost `n- Anul Bibliei. Duminica Florii-
rilor. Astfel, `n fiecare paro- neri cu ramuri `n m=ini au so]i]i `n pelerinaj de c\tre lor a fost de altfel o preg\tire
hie catolic\ au avut loc `nt=l- pornit duminic\, la ora 16.00, preo]ii din aceste parohii. pentru Ziua Diecezan\ a Ti-
niri [i rug\ciuni speciale cu `n procesiune de la Biserica ~n curtea Catedralei, tine- nerilor, care se va desf\[ura
tinerii care s-au reunit sub „Sf=nta Teresa a Pruncului rii au fost `nt=mpina]i de Prea `n acest an la D\rm\ne[ti
semnul mesajului Papei Be- Iisus“ aflat\ `n cartierul Ni- Sfin]itul Petru Gherghel, e- (Bac\u), duminic\, 7 mai,
nedict al XVI-lea: „Cuv=ntul colina, Biserica „Sf=ntul An- piscop de Ia[i. Dup\ sfin]irea c=nd sunt a[tepta]i tineri din
t\u e f\clie pentru pa[ii mei ton“ din cartierul Dacia [i de ramurilor pelerinii au intrat toat\ Moldova. (M.D.)
Moa[tele
Sf=ntului
Apostol
Andrei vor
fi aduse
la Bac\u
Perioada Postului Ma-
re nu-i va lipsi pe credin-
cio[ii b\c\uani de bucuri-
ile duhovnice[ti. Cu dou\
s\pt\m=ni `nainte de
serbarea ~nvierii Dom-
nului, moa[tele Sf=ntului
Apostol Andrei, cel cu-
noscut sub numele de
La Librex 2006 Editura Trinitas a luat Apostolul Rom=nilor, vor
fi aduse spre `nchinare la
Biserica „Precista“ din
premiul pentru editarea culturii clasice Bac\u, `ncep=nd cu ziua
de 12 aprilie. Singura cti-
torie [tefanian\ din Ba-
a Acesta este cel de-al V-lea premiu ob]inut consecutiv la T=rgul c\u va primi `n pelerinaj
Na]ional de Carte „Librex“ a Trinitas se num\r\ printre pu]inele edituri sfintele relicve ale celui
dint=i apostol chemat de
care au participat la 12 edi]ii consecutive ale T=rgului Na]ional de M=ntuitorul Iisus Hris-
Carte „Librex“ de la Ia[i, unde a ob]inut `n total [ase premii a tos s\-i urmeze pentru a
predica cuv=ntul Evan-
Editura Trinitas a Mitro- turi care au participat la ul- editeaz\, o apreciere a au- gheliei. „Este pentru a
poliei Moldovei [i Bucovinei timele 12 edi]ii ale T=rgului torilor, a faptului c\ aceas- doua oar\ c=nd moa[tele
a fost premiat\ [i `n acest Na]ional de Carte „Librex“ t\ editur\ nu promoveaz\ Sf=ntului Apostol Andrei,
an, la cea de-a XIV-a edi]ie de la Ia[i. La [ase dintre a- dec=t o literatur\ de cali- fratele Sf=ntului Apostol
a T=rgului Na]ional de Car- ceste edi]ii, Editura Mitro- tate [i nu face nici un fel de Petru, [i cel care a predi-
te „Librex“ de la Ia[i. Edi- poliei Moldovei [i Bucovinei rabat la con]inutul [i la cali- cat Evanghelia `n Do-
tura Trinitas a ob]inut pre- a fost premiat\. De altfel, tatea unei lucr\ri, at=t din brogea, vor p\r\si Ar-
miul „Ovidiu“, premiu care premiul din acest an este punct de vedere editorial, hiepiscopia Tomisului
pentru a fi aduse `ntr-o
se acord\ pentru editarea cel de-al V-lea ob]inut con- c=t [i din punct de vedere
culturii clasice, latine [i ne- secutiv. P\rintele Constan- grafic. Pe de alt\ parte, `n- alt\ eparhie. Ele vor sosi
la Bac\u miercuri, 12 a-
oromanice. C\r]ile publica- tin Sturzu, director al Edi- s\, fiind Editura Mitropo-
te la Editura Trinitas au turii Trinitas, consider\ c\ liei Moldovei [i Bucovinei, prilie, [i vor r\m=ne spre
fost apreciate `n mod deose- acest premiu reprezint\ a- nu pot s\ nu men]ionez aici `nchinare p=n\ `n Dumi-
bit de membrii juriului, fapt t=t o apreciere a muncii co- contribu]ia foarte impor- nica Floriilor. Dup\ o
subliniat de pre[edintele lectivului redac]ional, c=t tant\ a IPS Mitropolit Da- slujb\ religioas\ specifi-
c\ unui astfel de mo-
comisiei de jurizare, Ioan [i a titlurilor publicate: niel care a fost tot timpul ment, ele vor fi depuse `n
Holban: „Este singura edi- „Premiul «Ovidiu» este un al\turi de noi cu sfatul, cu ctitoria Voievodului {te-
tur\ care prezint\ un pro- semn [i o apreciere a acti- binecuv=ntarea [i cu `ndru- fan cel Mare din munci-
gram coerent pe aceast\ di- vit\]ii pe care editura o marea p\rinteasc\. A reu- piul Bac\u. Dorim ca prin
mensiune a edit\rii [i a pro- desf\[oar\, o apreciere in- [it `n acest fel s\ ne insufle acest gest s\ oferim tu-
mov\rii culturii clasice. Es- clusiv a colectivului redac- acea dorin]\ de perfor- turor b\c\uanilor bucu-
te singura editur\ care, an ]ional, un colectiv foarte t=- man]\, de a scoate lucru- ria de a se `nchina la re-
de an, a f\cut un lucru ex- n\r, un colectiv bine pre- rile la cel mai `nalt nivel, licvele unuia din cei mai
trem de important `n leg\- g\tit, care reu[e[te s\ fac\ de a face fa]\ unei com- iubi]i sfin]i rom=ni“, ne-a
tur\ cu editarea culturii fa]\ celor mai `nalte exi- peti]ii destul de acerbe `n declarat preotul protopop
clasice, `nc=t `[i ia premiul gen]e. De asemenea, con- lumea aceasta editorial\ `n
Constantin Tomozei, pa-
pe care `l merit\“. sider c\ acest premiu este care [i editurile comerciale rohul Bisericii „Precista“
Editura Trinitas se nu- [i o apreciere a titlurilor pe imprim\ carte religioas\“. din Bac\u. (C.M.)
m\r\ printre pu]inele edi- care Editura Trinitas le (M.D.)
Pre]:
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
or
transp dejun
\ dubl\ cu mic grup,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ cam er
or de
inclus, `nso]it ferry boat Informa]ii:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii Tel: 0232.276.907;
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula Email:
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
office@centruldepelerinaj.ro
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia. www.centruldepelerinaj.ro

Tratamentul naturist al arsurilor
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Arsurile sunt leziuni ale
]esuturilor, produse de ac]i-
unea focului (sobe, radiatoa-
re, fier de c\lcat), a apei [i
vaporilor fierbin]i, a curen-
tului electric (electrocutare),
a diferitelor genuri de radia-
]ii (Roentgen, ionizante, so-
lare) [i a unor substan]e chi-
mice (acizi [i baze tari).
Frecven]a arsurilor este mai
mare `n locuin]e s\r\c\cioa-
se, cu `nc\lzire improvizat\
[i cu mul]i copii mici, nesu-
praveghea]i, fiind provocate
mai ales de foc deschis (fla-
c\r\, jar), obiecte `nro[ite `n
foc, lichide fierbin]i, gr\simi
`ncinse [i vapori fierbin]i.
Gravitatea arsurilor de-
pinde de profunzimea leziu-
nii [i de suprafa]a ]esutului
afectat, de v=rsta pacientu-
lui, locul atins, infec]iile po-
sibile, apari]ia complica]iilor
hepato-renale, pulmonare,
tromboembolii [i de starea
general\ a organismului.
~n func]ie de gravitatea le-
ziunii produse, arsurile sunt
graduate `n 4 trepte, delimi-
tate prin tabloul Berkow:
- gradul I – arsuri mani-
festate prin zone de ro[ea]\
pe piele, edeme, dureri, us-
turimi, febr\, frisoane, gre-
]uri, v\rs\turi, reac]ii care
dispar dup\ 2-3 zile, l\s=nd
o piele u[or pigmentat\ dar
f\r\ cicatrice;
- gradul II – cu piele in-
tens `nro[it\, dureroas\ [i
cu flictene (vezicule pline cu
serozitate apoas\);
- gradul III – cu distruge-
rea pielii [i a unei p\r]i din
]esuturile subcutanate (gr\-
sime, mu[chi, vase sangui-
ne) care se pot infecta, `nt=r-
ziind vindecarea [i l\s=nd
cicatrice vizibile;
Mierea de albine, un remediu la `ndem=n\
~n cazul arsurilor produse
de foc, ap\ fierbinte sau vapori
de ap\ se aplic\, de 2 ori pe zi,
un strat de miere de albine sau
cataplasme cu argil\ ]inute
timp de 2-3 ore, dup\ care se
badijoneaz\ cu unguent de
propolis (50 g pulbere de pro-
polis `n 40 ml ulei, cu adaos de
vitamine uleioase (A [i D2). Se
mai folosesc spray-uri cu pro-
polis, solu]ie Proderm [i un-
guent Propoderm.
Arsurile de pe fa]\ nu se
panseaz\, iar dac\ sunt pro-
vocate prin op\rire cu smoal\
se face o stropire [i tamponare
a fe]ei cu motorin\, p=n\ la
r\cirea [i dizolvarea smoalei.
Urmeaz\ aplicarea unei m\[ti
peste ran\ cu un albu[ de ou
proasp\t b\tut spum\, folo-
sind un tampon de vat\. ~n fi-
nal se tamponeaz\ cu Rivanol
[i cu un spray de Bioxiteracor
(care con]ine propolis).
La arsurile degetelor, pro-
duse prin atingerea unor o-
biecte fierbin]i sau curent e-
lectric, se scufund\ segmente-
le respective `n ap\ cu ghea]\
p=n\ la `ncetarea durerilor.
~n arsurile produse de sub-
stan]e acide se face o sp\lare
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
Multe informa]ii din mass-media prezint\ cazuri
grave de arsuri corporale la persoane afectate
adesea f\r\ vina lor, din neglijen]a altora, `n
accidente din cas\ sau la locul de munc\.
- gradul IV – cu carboni-
zarea epidermei [i a dermei
din zona afectat\, p=n\ la
mu[chi [i oase.
Arsurile de gradul I [i II
sunt leziuni superficiale, pe
`ntinderi reduse, care se pot
vindeca f\r\ urme `n 10-20
zile, dac\ sunt ]inute sub un
jet de ap\ rece timp de mini-
mum 10 minute sau se pun
comprese reci pe zona afec-
tat\. R\nile provocate de
substan]e chimice (acid sul-
furic de la acumulatori, acid
azotic, acid clorhidric, sod\
caustic\, var nestins) se spa-
l\ cu ap\ abundent\ [i s\-
pun, timp de 10-20 minute,
dup\ care se pun comprese,
pentru neutralizare, cu bi-
carbonat de sodiu sau sod\
de rufe (1 lingur\ la 1 litru
ap\) sau cu o]et diluat.
Cum acord\m
primul ajutor?
Primul ajutor `n arsurile
superficiale const\ din scoa-
terea hainelor `mbibate cu
lichide fierbin]i (50-600C)
sau `nflamabile [i `ndep\r-
tarea resturilor arse [i a o-
biectelor de orice natur\ (bi-
juterii, ceasuri, cordoane,
bretele) din jurul leziunii,
f\r\ a fi lipite de arsur\. Ar-
surile vor fi ]inute sub jet de
ap\ rece [i se acoper\ cu o
compres\ steril\ sau se un-
ge imediat cu miere de albi-
ne. Dac\ au ap\rut flictene
(b\[icu]e) nu se vor sparge
`ntruc=t se intensific\ dure-
rile, iar locul de arsur\ ar
putea fi infectat. La flicte-
cu mult\ ap\ [i s\pun, dup\
care se aplic\ o solu]ie de bi-
carbonat de sodiu sau ap\ de
var. ~n cazul arsurilor provo-
cate de substan]e alcaline se
spal\ rana cu ap\ [i o]et sau
cu zeam\ de l\m=ie, dup\
care urmeaz\ c=teva comp-
rese cu ap\ rece, schimbate
p=n\ la dispari]ia durerilor.
Dac\ arsurile sunt produse
de iod se aplic\ lo]iuni sau
comprese cu amidon sau cu s\-
ruri de potasiu [i cataplasme
cu cartofi ra[i sau cenu[\ vege-
tal\ `nmuiat\ `n ap\ rece.
Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora.
POR}IA DE S|N|TATE
nele nesparte ro[ea]a [i du-
rerea dispare `n scurt timp.
Nu se aplic\ diferite materi-
ale murdare (c=rpe, lut,
praf, plastic).
~n cazul arsurilor grave
(de gradul III [i IV), cu su-
prafa]a ars\ mai mare de
20-30% din pielea corpului [i
cu dureri foarte mari, paci-
entul va primi un calmant [i
va fi transportat, urgent, la
o unitate sanitar\ de profil
chirurgical, fiind `nf\[urat
`ntr-un cearceaf, prosop,
p=nz\ curat\ sau p\tur\.
Spitalizarea este obliga-
torie `n cazul arsurilor pe
fa]\, m=ini, picioare [i or-
gane genitale, cu deosebire
la copii sub v=rsta de 2 ani
[i la b\tr=ni de peste 70 de
ani c=nd au fost afectate or-
ganele interne.
Dac\ a fost afectat\ peste
50% din suprafa]a corpului,
[ansele de supravie]uire sunt,
practic, nule.
Este necesar s\ se [tie c\
suprafa]a unei m=ini (de la de-
gete la um\r) ocup\ circa 9%
din pielea corpului, iar supra-
fa]a unui picior este de 18%.
De mare importan]\ este
riscul ca pacientul s\ r\m=-
n\ cu cicatrice. Dac\ arsuri-
le sunt profunde nu exist\
resurse de regenerare, iar
vindecarea se realizeaz\ pe
o perioad\ `ndelungat\, de
peste un an, cu p\strarea
unor posibile sechele esteti-
ce [i func]ionale pentru tot
restul vie]ii. ~n acest caz este
indicat\ opera]ia estetic\ cu
`ndep\rtarea pielii arse [i
`nlocuirea ei cu piele s\n\-
toas\ prin gref\.
~n cazul unui [oc trauma-
tic, accidentatul va primi pre-
parate hipnotice [i va fi insta-
lat `n pat pentru repaus obli-
gatoriu.
La arsurile grave de pe corp
nu se vor sparge b\[icu]ele a-
poase pentru a evita infec]iile
posibile [i nu se aplic\ nici o for-
m\ de substan]e grase (creme,
unguente). Cei din jur vor asi-
gura transportul imediat la spi-
tal, iar pe traseu pacientul va
consuma b\uturi nealcoolizate,
cea mai bun\ fiind apa cu sare
(1 linguri]\ la 1 litru).
Luni, 10 aprilie 2006
Tratamentele arsurilor
depind de gradul leziunilor
[i urm\resc calmarea dure-
rilor, cur\]irea mecanic\ [i
chimic\ a pl\gilor, `mpiedi-
carea resorb]iei de toxine,
prevenirea infec]iilor [i cica-
trizarea r\nilor.
Pentru arsurile de gradul
I nu este necesar\ interna-
rea `n spital, ci doar sp\la-
rea zonelor lezate [i banda-
jarea cu alcool medicinal de
700. La arsurile de gradul II
[i III se aplic\ pansarea ste-
ril\ a leziunilor, f\r\ spar-
gerea b\[icilor, consumul de
lichide c\ldu]e (ceaiuri, su-
curi) [i administrarea de
sedative.
Tratamentele
fitoterapeutice
Sunt recomandate `n ar-
surile pu]in `ntinse [i super-
ficiale (de gradul I [i II). Se
aplic\ extern sub form\ de
sp\l\turi locale, comprese
reci, unguente sau uleiuri,
folosind plante cu efecte an-
tiseptice, cicatrizante [i cal-
mante.
Muguri de plop negru din
care se prepar\:
- b\i locale, comprese [i
sp\l\turi cu infuzie din
200 g muguri zdrobi]i la 1 li-
tru ap\ clocotit\;
- unguent din 20 g muguri
zdrobi]i [i umecta]i timp de
24 ore cu 5 ml alcool 70%,
dup\ care se adaug\ 100 g
untur\ [i 5 g cear\ de albi-
ne; se ]ine pe baia de ap\
timp de 3 ore la 1000C, se
strecoar\ prin tifon [i se a-
mestec\ pentru omogenizare.
Flori de mu[e]el folosite la:
- infuzie din 2 linguri la
250 ml ap\ clocotit\, folosit\
la sp\l\turi [i b\i locale a-
v=nd ac]iune antiseptic\, de-
congestiv\ [i cicatrizant\, `n
cazul apari]iei b\[icu]elor;
- ulei din 20 g flori m\-
run]ite, umectate cu 3 linguri
alcool [i macerate timp de 2-
3 ore; se adaug\ 20 ml ulei de
floarea-soarelui, se fierbe pe
baia de ap\ 2-3 ore [i se stre-
coar\ `n sticle `nchise la cu-
loare, av=nd bune rezultate
`n ungerea r\nilor [i `n apli-
carea pansamentelor.
Flori de coada-[oricelului
preparate astfel:
- infuzie din 2 linguri
flori la 250 ml ap\ clocotit\,
folosit\ pentru comprese, cu
ac]iune calmant\, antiinfla-
matoare [i dezinfectant\.
Flori de g\lbenele prepa-
rate sub form\ de:
- infuzie din 15-20 g flori
la 1 litru ap\, folosit\ `n b\i
locale [i cataplasme;
- tinctur\ din 20 g flori
macerate timp de 8 zile `n
100 ml alcool 70% folosit\ `n
dilu]ie de 1 : 10 cu ap\ fiart\
[i r\cit\.
Herba de sun\toare pre-
parat\ `n:
- infuzie din 30-40 g plan-
t\ la 1 litru ap\ folosit\ `n
b\i, comprese sau sp\l\turi;
- ulei din 20 g plant\ m\-
run]it\, umectat\ cu 20 ml
5
Prof. univ. dr.
Constantin I. Milic\
alcool [i macerat\ 24 ore; se
adaug\ 200 ml ulei, se fierbe
3 ore pe baia de ap\ iar dup\
2-3 ore se filtreaz\ prin tifon
dublu [i se p\streaz\ la
`ntuneric [i r\coare pentru a
fi aplicat\ ca pansament lo-
cal pe pl\gile deschise pro-
duse prin arsuri, cu rol de
calmant, dezinfectant, cica-
trizant [i antiinflamator.
Flori de soc (30-40 g la
1 litru ap\ `n clocot), prepa-
rate ca infuzie folosit\ `n b\i
locale [i sp\l\turi pe arsur\,
av=nd efecte calmante, anti-
septice [i antiinflamatoare [i
de uscare a flictenelor.
Semin]e de in folosite ca:
- ulei de in amestecat cu
ap\ de var (`n p\r]i egale)
p=n\ se formeaz\ un lichid
alb-l\ptos, eficace `n cica-
trizarea arsurilor.
R\d\cini de t\t\neas\
folosite `n:
- decoct (4-5 linguri la
250 ml ap\) care se fierbe
15-20 minute `ntr-un vas
acoperit, cu efecte `n cata-
plasme [i b\i locale.
Amestec din frunze de
nuc (30 g) [i de ment\ (10 g),
flori de mu[e]el (20 g), arni-
c\ (10 g) [i de lavand\ (10 g)
[i scoar]\ de stejar (20 g),
din care se prepar\ o infuzie
(2 linguri la 250 ml ap\ clo-
cotit\), utilizat\ `n comprese
calmante.
Din experien]a popular\
se folosesc cataplasme cu
cartofi cruzi [i ra[i, morcov
ras, felii de tomate, frunze
fierte de salat\ sau varz\
care alin\ durerile [i ajut\
la vindecare.
Cum ne ferim de arsuri
Se impun unele m\suri
at=t preventive, c=t [i curative,
`n func]ie de localizarea r\-
nilor de pe corp. Pentru pre-
venirea arsurilor la copii se
impun urm\toarele m\suri:
- s\ nu fie l\sa]i singuri
`n cas\;
- s\ nu aib\ acces la mij-
loacele care produc foc (chi-
brituri, brichete) [i s\ nu fie
l\sa]i s\ se joace cu focul;
- prizele electrice s\ fie
bine blocate, iar copiii s\ nu
aib\ acces la s=rm\ [i fire e-
lectrice;
- se vor ]ine sub cheie sub-
stan]ele inflamabile, caus-
tice sau toxice;
- joaca copiilor s\ nu fie
permis\ `n apropierea sur-
selor de lichide fierbin]i;
- bronzatul la soare s\ se
fac\ `n mod progresiv. a
Scrie]i-ne pe adresa
Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
6 Luni, 10 aprilie 2006
PE SCURT
Subven]ii de p=n\
la 15% pentru gr=u
[i secar\
Guvernul a adoptat, vineri, o
Hot\r=re care stabile[te nivelul
fondurilor publice pentru
sus]inerea activit\]ilor curente
de produc]ie agricol\, in-
formeaz\ un comunicat de pres\
al Executivului.
Nivelul acestora poate ajunge
p=n\ la 15% din cota procen-
tual\ calculat\ din volumul cre-
ditelor acordate. Astfel, pentru
gr=u [i secar\ nivelul este de
15%, pentru floarea-soarelui, in,
c=nep\ pentru fibre, culturi `n
spa]ii protejate, legume de c=mp,
culturi furajere [i cartof nivelul
este de 10%, iar pentru sfecla de
zah\r, porumb, orez [i soia, de
5%. De asemenea, `n vederea
`ntre]inerii [i recolt\rii
planta]iilor, Guvernul a stabilit o
cot\ de 10% pentru planta]ii
pomicole, arbu[ti [i c\p[uni [i
pentu planta]ii vitivinicole.
Agricultorii pot primi o cot\ de
p=n\ la 10% pentru
achizi]ionarea sau producerea
puilor de pas\re, purceilor,
tineretului ovin, caprin, bovin [i
cabalin [i pentru materialul de
populare piscicol\ [i a familiilor
de albine.
Potrivit estim\rilor, nivelul
fondurilor publice ce urmeaz\
a fi alocate se ridic\ la
10.147.963 RON.
T\riceanu nu `n]elege
de ce nu merge
turismul rom=nesc
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu a declarat, vineri,
dup\ ce a vizitat T=rgul
Na]ional de Turism 2006, c\ tu-
rismul rom=nesc trebuie promo-
vat [i trebuie s\ devin\ o activi-
tate aduc\toare de venituri.
El a ar\tat c\ turismul
rom=nesc trebuie s\ devin\ „o
activitate aduc\toare de veni-
turi, un sector care creeaz\ va-
loare ad\ugat\ [i nu consum\“.
T\riceanu a dat exemplul
Bulgariei sau Ungariei, unde ac-
tivitatea turistic\ are un aport
la produsul intern brut, `n timp
ce `n Rom=nia „situa]ia este
mult mai proast\“.
Primul-ministru a men]ionat o
serie de proiecte concrete care
au ca scop modernizarea turis-
mului rom=nesc, ad\ug=nd c\
pentru realizarea lor este nece-
sar at=t efortul Guvernului, c=t
[i al autorit\]ilor locale.
Totodat\, premierul a declarat, du-
p\ vizitarea standurilor t=rgului
de turism, c\ i-au pl\cut c=teva
din zonele cu specific rom=nesc.
~ntrebat unde va merge `n con-
cediu anul acesta, premierul a
precizat c\ `[i va petrece, probabil,
ca [i anul trecut, vacan]a `n ]ar\.
Pre]urile mari
ale energiei
cresc riscurile unei
crize mondiale
Fondul Monetar Interna]ional a
avertizat, `ntr-un raport, c\
pre]urile ridicate ale produselor
energetice „exacerbeaz\“ deze-
chilibrele [i riscurile unei crize
mondiale, informeaz\ cotidianul
spaniol „Expansion“, citat de AFP.
„Dezechilibrele economice mondi-
ale vor r\m=ne probabil ridicate
at=ta timp c=t petrolul va r\m=-
ne scump, cresc=nd riscurile unei
ajust\ri bru[te [i dezordonate“,
arat\ raportul FMI.
Valoarea exporturilor de ]i]ei a
atins 800 miliarde dolari `n anul
2005, valoare care „`n termeni
reali se situeaz\ deja peste
recordul atins `n anul 1980“,
potrivit Fondului.
Pre]ul ridicat al energiei este
cauza major\rii deficitului de
cont curent al SUA `ntre anii
2002 [i 2005, a estimat FMI. a
Pension\rile de boal\ au ajuns „un sport na]ional“
Pension\rile de boal\ au
ajuns „un sport na]ional“, `n
ultimii ani num\rul persoa-
nelor care au recurs la
aceast\ form\ de retragere
din via]a activ\ cresc=nd cu
aproape 20%, a declarat ieri,
la Deva, ministrul Muncii,
Solidarit\]ii Sociale [i Fami-
liei, Gheorghe Barbu.
Dou\ vinuri moldovene[ti au b\tut
vinurile de Cotnari [i Murfatlar
a Cotnari [i Murfatlar au fost cele mai premiate m\rci `n cadrul Concursului Interna]ional de
Vinuri de la Bucure[ti, organizat `n perioada 6-9 aprilie, c=[tig=nd 12, respectiv 10 medalii, dar cel
mai mare punctaj `n cadrul concursului l-au ob]inut dou\ vinuri din Republica Moldova a
Cel mai mare punctaj `n ca-
drul concursului `ns\ l-au ob-
]inut dou\ vinuri din Repu-
blica Moldova, un Sauvignon
Blanc de la Purcari [i un Mer-
lot din podgoria Rom=ne[ti.
~n cadrul concursului au
participat 357 probe de vin
din 10 ]\ri de origine, 30%
c=[tig=nd premii, fiind acor-
date 108 medalii.
„Este foarte important pen-
tru un produc\tor de vinuri
s\ c=[tige c=t mai multe astfel
de distinc]ii, pentru c\ `ntr-un
climat de concuren]\ acerb\
oamenii vor prefera un vin
premiat, la `nceput cel pu]in
din curiozitate“, a declarat
pre[edintele Patronatului Na-
]ional al Viei [i Vinului (PN-
VV) - organizatorul concursu-
lui, Valeriu Cotea.
Circa 45 de produc\tori
din 13 ]\ri au participat la
cea de-a treia edi]ie a Con-
cursului Interna]ional de Vi-
nuri de la Bucure[ti, `ntre ca-
re cei mai importan]i juc\tori
de pe pia]a rom=neasc\ de
profil: Murfatlar, Cotnari,
Jidvei, Vinia Ia[i, Vincon
Vrancea, Carl Reh Winery.
Concursul Interna]ional
de Vinuri a fost organizat sub
autoritatea Organiza]iei In-
terna]ionale a Viei [i Vinului
(OIV) [i are ca parteneri
Oficiul Na]ional al Viei [i
Vinului (ONVV) [i USAID.
Au fost `nscrise peste 365
de probe (cu 60 mai mult dec=t
`n 2004) de la aproximativ 45
de produc\tori, importatori [i
exportatori din Rom=nia [i din
alte 10 ]\ri - Australia, Bulga-
ria, Chile, Fran]a, Germania,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a HARLEY-DAVIDSON ~N
CHINA: Renumitul constructor
american de motociclete Har-
ley-Davidson Inc. a inaugurat
s=mb\t\ prima sa reprezentan-
]\ din China, `n `ncercarea de a
cuceri noi consumatori pe una
din cele mai importante pie]e
auto din lume, informeaz\ AP.
„Dezvoltarea Chinei [i po-
ten]ialul pe termen lung al a-
cestei pie]e a fost factorul deci-
siv... Harley-Davidson a decis
s\ fac\ primul pas necesar pen-
tru a aduce stilul de via]\ pro-
movat de Harley-Davidson iu-
bitorilor de motociclism din
China“, a anun]at `ntr-un comu-
nicat constructorul american.
Primul magazin Harley-Da-
vidson din China va comercia-
liza mai multe modele de mo-
tociclete marca Harley-David-
son, piese de rezerv\, accesorii
[i diferite obiecte de colec]ie.
~n plus, vor fi oferite [i servicii
post-v=nzare `mpreun\ cu ser-
vicii de preg\tire `n vederea
ob]inerii permisului de condu-
ECONOMIC
Potrivit ministrului Mun-
cii, `n Rom=nia sunt `nregis-
trate 830.000 de persoane
care s-au pensionat pe caz de
boal\, o mare parte dintre
acestea fiind `ncadrate la
gradul III de invaliditate, ce-
ea ce le permite [i continu-
area par]ial\ a activit\]ii.
„Cred c\ s-au f\cut [i ne-
reguli pentru c\ num\rul
Grecia, Italia, Moldova (circa
70 de probe `nscrise), Ungaria,
Spania.
Concursul Interna]ional
de Vinuri de la Bucure[ti este
„cel mai estic“ concurs euro-
pean recunoscut de OIV.
Juriul a fost alc\tuit din 28
de reputa]i speciali[ti oeno-
logi, dintre care 16 au fost
din Australia, Bulgaria, Ca-
nada, Croa]ia, Elve]ia, Fran-
]a, Germania, Grecia, Mol-
dova, Spania.
Salonul Na]ional de Vi-
nuri s-a separat pentru pri-
ma dat\ `n acest an de IN-
DAGRA (Expozi]ie interna-
]ional\ de echipamente [i
produse din domeniul agri-
culturii, zootehniei [i alimen-
ta]iei) fiind asociat cu T=rgul
Na]ional de Turism, care este
un eveniment foarte impor-
tant, `n a c\rui tematic\ figu-
reaz\ [i Servicii de alimen-
ta]ie public\ `n turism.
Cotnari se laud\
cu 20% din pia]a
rom=neasc\
~n momentul de fa]\ apre-
ciem cota de pia]\ a vinurilor
Cotnari `n jurul nivelului de
20% din pia]\, a declarat
s=mb\t\ directorul de mar-
keting al SC Cotnari SA,
Lauren]iu Anghel, `n cadrul
Salonului na]ional de vinuri.
Cotnari a `ncheiat anul
2005 cu o cifr\ de afaceri de
650 de miliarde de lei, profit
de aproximativ 32 de miliarde
de lei vechi. De asemenea, o
cincime din angaja]ii compa-
cere [i organizarea de eveni-
mente dedicate iubitorilor de
motociclete Harley-Davidson.
a CARD DE CREDIT DE-
DICAT „FIFA WORLD CUP™
2006“: Grupul bancar Raif-
feisen Bank a lansat s=mb\t\
o edi]ie limitat\ a cardului de
credit Raiffeisen Bank dedi-
cat\ Campionatului Mondial
de Fotbal din Germania 2006,
informeaz\ un comunicat al
b\ncii.
Cardul de credit „FIFA
World Cup™ 2006“ este cardul
oficial al Campionatului Mon-
dial de Fotbal [i va fi disponi-
bil `n re]eaua Raiffeisen Bank
`n limita a 15.000 de carduri.
Cardul este emis sub sigla
MasterCard, ofer\ o limit\ de
credit de p=n\ la 3.500 EUR
(echivalent `n lei) [i zero la
sut\ dob=nd\ pentru sumele
cheltuite la comercian]i [i ram-
bursate `n cadrul perioadei de
gra]ie (maxim 50 de zile).
Pentru to]i clien]ii care
aplic\ pentru orice card de
pension\rilor de boal\ este
foarte mare. Se aude, destul
de des, c\ unele persoane se
pensioneaz\ de boal\“, a
spus ministrul Barbu.
Ministrul Muncii a averti-
zat c\ se vor face verific\ri
referitoare la modul `n care
au fost `ndeplinite condi]iile
de pensionare de boal\. De
asemenea, ministerul de re-
niei lucreaz\ `n cercetarea vi-
]ei-de-vie, a explicat reprezen-
tantul produc\torului de vin.
Valoarea exporturilor rea-
lizate de produc\torul de vin
`n 2005 se ridic\ la aproxima-
tiv 10% din cifra de afaceri a
Cotnari. „Cotnari este repre-
zentat `n afara Rom=niei cu
toate soiurile, av=nd un avan-
taj `n faptul c\ soiurile sunt
realizate doar din struguri au-
tohtoni“. De asemenea, soiul
Gras\ de Cotnari nu se poate
reproduce pe alte podgorii, da-
torit\ tr\s\turilor aparte ale
zonei `n care este realizat\.
Compania face exporturi `n
Canada, Statele Unite ale
Americii, Japonia. ~n urm\-
torii doi ani, compania inten-
]ioneaz\ s\ intre [i pe pia]a
chinez\. De asemenea, India
este o pia]\ care poate ab-
soarbe mult vin bun de cali-
tate, consider\ Anghel.
Gama tradi]ional\ Cot-
nari este alc\tuit\ din Fe-
teasc\ Alb\, vin demisec,
Gras\ de Cotnari, vin demi-
credit Raiffeisen Bank (Stan-
dard, Gold, co-brand Raiffei-
sen Bank-Connex [i FIFA
World Cup 2006) `n perioada
27 martie-31 mai 2006 [i chel-
tuie cel pu]in 500 RON la co-
mercian]i p=n\ pe 31 mai,
taxa de administrare din
primul an va fi zero lei. Taxa
de emitere pentru toate aceste
carduri este zero lei.
~n perioada 1 aprilie - 31
mai 2006 to]i posesorii de car-
duri de credit Raiffeisen Bank
care efectueaz\ pl\]i cu cardul
la comercian]i `n valoare cu-
mulat\ de cel putin 500 RON
pot c=[tiga premii substan]ia-
le: marele premiu - un pachet
pentru organizarea unei petre-
ceri const=nd `ntr-un televizor
cu plasma TV Philips, cu dia-
gonala de 107 cm, plus un card
cu 1.500 EUR `n cont [i echipa-
ment sportiv pentru c=[tig\tor
[i prietenii s\i; alte 3.000 de
premii const=nd `n mini mingi
„FIFA World Cup™ 2006“. a
sort va propune, `n Parla-
ment, unele modific\ri ale
legii pensiilor cu scopul pre-
venirii situa]iilor de pensio-
nare medical\ nejustificat\.
Conform datelor statistice,
din cei 4,6 milioane de pen-
sionari din Rom=nia, doar 2,8
milioane `ndeplinesc condi]ii-
le de stagiu de cotizare com-
plet [i limit\ de v=rst\. a
dulce, T\m=ioas\ Rom=neas-
c\, vin dulce, [i Fr=ncu[\ de
Cotnari, vin sec. ~n 2004,
Cotnari a lansat Vinul lui
{tefan cel Mare, vin dulce,
ob]inut din soiuri de Gras\
de Cotnari, Feteasc\ Alb\,
Fr=ncu[\ [i Busuioac\ de
Moldova. Vinul a fost lansat
la aniversarea a 500 de ani
de la moartea domnitorului
{tefan Cel Mare. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
34 49 18 17 41 45
Report cumulat cat. I:
8.982.097,60 lei
C=[tig cat. a II-a:
52 x 7.453,96 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
0117620
C=[tig cat. I:
1.000.363,90 lei
Report cumulat cat. a II-a:
150.844,31 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 10 aprilie
Vremea va fi cald\. Cerul
va fi variabil, cu `nnor\ri
spre sear\ `n vestul ]\rii,
unde va `ncepe s\ plou\.
V=ntul va prezenta inten-
sific\ri `n C=mpia de Vest,
precum [i `n regiunile estice
[i centrale. Temperaturile
minime se vor situa `ntre 0 [i
7 grade, mai cobor=te `n de-
presiuni, unde izolat se va
produce brum\. ~n centrul [i
`n sudul ]\rii izolat va fi cea-
]\. Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 14 [i 22
de grade, u[or mai ridicate
`n sud-vest.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 10.04.2006
Dolar SUA 2,8787 (28 787)
Euro 3,5101 (35 101)

N\stase, cel mai mediatizat lider politic din luna martie
Adrian N\stase, fostul pre[e-
dinte al Camerei Deputa]ilor, a
fost, `n luna martie, cel mai me-
diatizat lider politic de c\tre tele-
viziuni, este una dintre concluzi-
ile unui raport de mediatizare
`ntocmit de Asocia]ia pentru
Transparen]\ [i Libertate de Ex-
presie, dat publicit\]ii ieri.
Conform raportului intitulat
„Televiunea despre politicieni“,
social-democratul Adrian N\sta-
se a avut 374 de apari]ii, din care
15% [tiri negative, nici o [tire
pozitiv\ [i restul [tiri neutre.
T\riceanu nu se va cobor`
vreodat\ la nivelul lui Gigi Becali
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu a declarat, ieri,
la Gala]i, c\ rela]iile
dintre el [i pre[edintele
Traian B\sescu r\m=n
institu]ionale [i
constitu]ionale, indiferent
de simpatii sau antipatii.
~ntrebat dac\ regret\ c\
a fost numit premier de pre-
[edintele Traian B\sescu,
premierul T\riceanu a spus
c\ trebuie l\sate deoparte
abord\rile de tip personal.
„Cred c\ `n momentul `n
care discut\m astfel de lu-
cruri trebuie s\ l\s\m la o
~ntrebat ce le transmite oamenilor speria]i de viitura
care se anun]\ pe Dun\re, premierul
a spus c\ ace[tia nu au de ce s\ se team\:
„Oamenilor le spun s\ stea lini[ti]i, pentru c\ nu
sunt `n pericol de inunda]ii, malurile sunt protejate
de diguri `nalte [i nu exist\ un pericol real“
Majoritatea [tirilor referi-
toare la pre[edintele Traian
B\sescu au fost neutre, el
av=nd 287 apari]ii, din care
doar 29 negative [i 2 pozitive.
Premierul C\lin Popescu-T\-
riceanu se afl\ `ntr-o situa]ie
similar\, cu doar 26 negative [i 1
pozitiv\, din totatul de 287 [tiri.
Un num\r consistent de
apari]ii la televiziuni au `nre-
gistrat liderul PSD, Mircea
Geoan\ - 210, liderul PNG, Gigi
Becali - 172, pre[edintele PD E-
mil Boc - 144, pre[edintele Ca-
merei Deputa]ilor, Bogdan Ol-
parte abordarea de tip per-
sonal [i s\ privim abordarea
din punct de vedere in-
stitu]ional. Exist\ `n primul
r=nd un cadru institu]ional
[i constitu]ional `n care
aceste lucruri se rezolv\.
Aceste lucruri nu depind de
simpatii reciproce, de faptul
c\ ne agre\m sau nu ne
agre\m“, a spus T\riceanu.
Primul-ministru a pre-
cizat c\ zilele urm\toare
apele `n cadrul Alian]ei
D.A. se vor calma [i c\ per-
sonal este pentru ca aceasta
s\ func]ioneze.
~n ceea ce prive[te even-
tualele r\spunsuri la provo-
c\rile liderului PNG, Gigi
Becali, T\riceanu sus]ine c\
nu va replica `n nici un fel.
„~n nici un caz nu am s\ m\
ACTUALITATE
teanu - 94, vicepremierul con-
servator George Copos - 84, fos-
tul pre[edinte Ion Iliescu - 84 [i
viceprimarul liberal al capi-
talei, Ludovic Orban - 69.
Printre cele mai mediatizate
evenimente de televiziuni, `n
luna martie, avute `n vedere de
raport, au fost cele legate de `nlo-
cuirea lui Adrian N\stase din
fruntea Camerei Deputa]ilor,
respingerea cererii Departamen-
tului Na]ional Anticorup]ie de
perchezi]ie a imobilelor din Zam-
baccian [i Cornu ale acestuia,
precum [i disputele pe tema sus-
cobor vreodat\ la un astfel
de nivel“, a mai spus T\-
riceanu.
Premierul crede c\
situa]ia de pe Dun\re
nu este alarmant\
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu a declarat, ieri, la
Gala]i, c\ apele Dun\rii nu
vor provoca pagube mari,
singurii care ar putea fi
afecta]i fiind cei care au con-
struit ilegal anexe gospo-
d\re[ti sau chiar case pe
suprafa]a dintre dig [i fluviu.
„Vin dinspre Fete[ti [i
pot spune c\ situa]ia nu e
a[a de grav\ pe c=t se las\
s\ se imagineze. Cotele Du-
n\rii sunt mult sub cotele
`nregistrate `n 1970. Nici
debitele care vor veni nu
sunt at=t de mari `nc=t s\
creeze probleme. Am v\zut
`n zona inundabil\, `ntre
dig [i cursul normal al fluvi-
ului, anumite anexe gos-
pod\re[ti sau chiar case
f\cute, b\nuiesc, f\r\ au-
toriza]ie. Unele dintre ele
sunt `n zona deja afectat\
de cre[terea nivelului ape-
lor“, a declarat T\riceanu.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PREMII PENTRU MICII
MATEMATICIENI: C=[tig\torii
celei de-a cincea edi]ii a Concur-
sului Interjude]ean de Mate-
matic\ desf\[urat `n Capital\
`n zilele de 8 [i 9 aprilie au fost
premia]i, ieri, `n cadrul unei
ceremonii organizate la sediul
administrativ al Sectorului 2.
Aproximativ 130 de matemati-
cieni din ciclul gimnazial veni]i
din jude]ele V=lcea, Gala]i,
Teleorman, Dolj [i Prahova,
al\turi de cei bucure[teni, au
primit premii [i diplome de re-
cunoa[tere a meritelor, care le-
au fost `nm=nate de vicepri-
marul Sectorului 2, Dan Cezar
Ionescu. Concursul a vizat tes-
tarea cuno[tin]elor matematice
dob=ndite de-a lungul anilor de
c\tre elevi [i a fost organizat de
{coala General\ num\rul 56
„Jose Marti“ din Sectorul 2 al
Capitalei.
a T|RICEANU ~L VA DA ~N
JUDECAT| PE TURIANU: Pre-
mierul C\lin Popescu-T\ricea-
nu a declarat, ieri, la Gala]i, c\
`[i men]ine inten]ia de a-l da `n
judecat\ pe Corneliu Turianu
pentru afirma]iile privind co-
laborarea lui cu Securitatea.
„Este adev\rat c\ `l voi da `n
judecat\ pe Corneliu Turianu
pentru c\ acolo este o chestiune
grav\, care ]ine de declara]ii
lipsite de responsabilitate [i mi
se pare c\ este firesc, `ntr-o ast-
fel de situa]ie, s\ am o atitudine
care trebuie s\-l oblige pe dom-
Luni, 10 aprilie 2006
]inerii unui singur candidat al
Coali]iei la [efia Camerei [i alege-
rea noului pre[edinte al acesteia.
Au fost monitorizate jurnalele
principale, din intervalul orar
18.00-23.00, ale posturilor Ante-
na 1, Prima TV, ProTV, Realita-
tea TV, TVR1 [i Na]ional TV.
Au fost monitoriza]i pre[e-
dintele, liderii partidelor, mem-
brii Guvernului, liderii grupu-
rilor politice din Camera Depu-
ta]ilor [i Senat, precum [i per-
sonalit\]i politice considerate
reprezentative pentru fiecare
forma]iune politic\. a
~nso]it de ministrul Me-
diului, Sulfina Barbu, pre-
mierul a aterizat cu eli-
copterul la Gala]i, ieri la
pr=nz, delega]ia oficial\ de-
plas=ndu-se la punctul de
trecere Bac ce leag\ jude-
]ele Gala]i [i Tulcea, apoi
c\tre faleza inferioar\ a
Dun\rii, `n dreptul Palatu-
lui de Naviga]ie. Aici, pre-
mierul s-a oprit pre] de c=-
teva secunde [i a discutat cu
un copil de un an [i jum\-
tate al unei familii aflate la
plimbare pe malul Dun\rii,
spun=ndu-le c\ b\ie]elul `i
aminte[te de fiul lui cel mic.
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu a inspectat, la
Gala]i, lucr\rile hidrotehnice
de pe malul Dun\rii, la bor-
dul unei [alupe. ~n cursul
dimine]ii, T\riceanu a sur-
volat zonele limitrofe Du-
n\rii din jude]ele C\l\ra[i,
Ialomi]a, Br\ila [i Gala]i.
Cu o zi `n urm\, la Gala]i
s-a aflat [i pre[edintele Tra-
ian B\sescu, dup\ ce a vi-
zitat jude]ul Tulcea. {eful
statului a fost `n zonele joa-
se care ar putea fi inundate
de Dun\re, el declar=nd, la
Gala]i, c\ nu agreeaz\ ide-
ea spargerii controlate a di-
gurilor de pe Dun\re pentru
a proteja {antierul naval
Damen Gala]i de inunda]ii,
av=nd `n vedere c\ aceast\
solu]ie ar presupune inun-
darea propriet\]ilor [i gos-
pod\riilor de pe malul tul-
cean al fluviului. a
nul Turianu s\ fie mai serios
atunci c=nd face astfel de de-
clara]ii, cel pu]in pe viitor, [i `n
orice caz `n ceea ce prive[te per-
soana mea“, a spus T\riceanu.
{eful Guvernului sus]ine c\ at-
itudinea lui Corneliu Turianu
nu a f\cut altceva dec=t s\-l
descalifice pe acesta [i, ca atare,
ar fi mai bine dac\ [i-ar da
demisia din CNSAS.
a BULEVARDELE DIN BU-
CURE{TI VOR FI REF|CUTE
P+N| ~N 2008: Toate cele 360
de bulevarde din Bucure[ti a-
flate `n administra]ia Prim\riei
Generale vor fi ref\cute com-
plet p=n\ `n iunie 2008, a afir-
mat primarul general al Capi-
talei, Adriean Videanu, `n ca-
drul unei conferin]e de pres\
sus]inute ieri. El a explicat c\
asfalt\rile pe bulevardele prin-
cipale sunt necesare pentru a
preveni degradarea lor, care ar
necesita lucr\ri extrem de costi-
sitoare la infrastructur\. Reabi-
litarea bulevardelor `n aceast\
perioad\ a fost decis\ de Search
Corporation Institute, consul-
tantul Prim\riei `n aceast\
problem\, a precizat Videanu.
Pentru 17 bulevarde principale,
Prim\ria inten]ioneaz\ s\ or-
ganizeze o licita]ie „complet\“,
astfel `nc=t lucr\rile la infra-
structur\ [i cele derulate de
RATB pentru consolidarea lini-
ilor de tramvai s\ aib\ loc con-
comitent, a spus Adriean
Videanu. a
7
LUMEA PE SCURT
Italienii au votat
de diminea]\
Potrivit primelor informa]ii
date publicit\]ii de Ministerul
italian de Interne, ieri, la orele
12.00, se prezentaser\ la urne
17,8% dintre aleg\torii cu
drept de vot, `ntr-un num\r de
80 de provincii din totalul de
110, transmit agen]iile ANSA,
Adnkronos [i AGI. „~n Italia
alegerile sunt un moment mi-
nunat de democra]ie, se
voteaz\ cu mare senin\tate“, a
afirmat Romano Prodi, candi-
datul la func]ia de premier din
partea coali]iei de centru-
st=nga „Uniunea“. El a votat
ieri diminea]\ `ntr-o circum-
scrip]ie electoral\ din centrul
ora[ului Bologna, `nainte de a
se duce la biseric\. Silvio
Berlusconi a votat la Milano,
la sec]ia de votare de la [coala
medie Dante Alighieri, de data
aceasta fiind `nso]it de mama
sa, doamna Rosa. El era a[tep-
tat de o mul]ime de ziari[ti [i
de cel pu]in 50 de sus]in\tori
care l-au `nt=mpinat cu
aplauze c\lduroase. Pre[edin-
tele Republicii Italiene, Carlo
Azeglio Ciampi, a ]inut s\ fie
primul reprezentant al lumii
institu]ionale italiene care s-a
prezentat la vot, respectiv la
08.50 diminea]a, la o sec]ie din
cartierul Trieste.
Sharon va fi declarat
`n „incapacitate
permanent\“
Premierul israelian Ariel
Sharon, aflat `n com\ de trei
luni, va fi declarat m=ine `n
„incapacitate permanent\“, de-
cizie ce va marca oficial
sf=r[itul mandatului s\u `n
fruntea executivului, a
anun]at ieri Ministerul is-
raelian al Justi]iei, relateaz\
Associated Press. Sharon, 78
de ani, a fost declarat `n inca-
pacitate temporar\ dup\ ce a
intrat `n com\ `n urma unei
grave hemoragii cerebrale, la
4 ianuarie. Ehud Olmert a de-
venit imediat premier interi-
mar, dar, potrivit legii is-
raeliene, el poate `ndeplini
aceast\ func]ie timp de 100 de
zile, dup\ care trebuie numit
un `nlocuitor oficial al lui
Sharon. Termenul expir\
vineri, dar din cauz\ c\ va-
can]a de Pesah (Pa[tele evre-
iesc) `ncepe miercuri, decla-
ra]ia de incapacitate perma-
nent\ va fi f\cut\ m=ine, cu
condi]ia ca ea s\ nu intre `n
vigoare `n cazul `n care starea
lui Sharon se va `mbun\t\]i
`nainte de termenul limit\.
Bush preg\te[te
atacarea Iranului?
Administra]ia George W. Bush
studiaz\ op]iuni ale unor ata-
curi militare aeriene
`mpotriva Iranului pentru a
sili Teheranul s\ renun]e la
programul s\u nuclear, afirm\
cotidianul „The Washington
Post“ `n edi]ia sa de ieri.
Cit=nd responsabili americani
[i anali[ti independen]i, ziarul
apreciaz\ c\, pe termen scurt,
nu este prev\zut un atac, dar
c\ responsabilii consider\ c\
este vorba de o op]iune posi-
bil\ [i utilizeaz\ aceast\
amenin]are pentru a-i
convinge pe iranieni de seri-
ozitatea inten]iilor lor.
Pentagonul (Ministerul ameri-
can al Ap\r\rii) [i CIA
(Agen]ia Central\ de
Informa]ii, serviciile secrete
federale americane) au studiat
]inte posibile, printre care u-
zina de `mbog\]ire a uraniului
de la Natanz [i un laborator
de conversie a uraniului de la
Ispahan, noteaz\ ziarul ameri-
can, citat de AFP. Ziarul
afirm\ [i c\ actualul lider de
la Casa Alb\ consider\ Iranul
o amenin]are serioas\ ce tre-
buie `nl\turat\ `nainte de
sf=r[itul pre[edin]iei sale. a
8 Luni, 10 aprilie 2006
Prea pu]ine locuri la facultate
pentru liceenii din estul ]\rii
a Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a stabilit num\rul locurilor finan]ate de la buget pentru admiterea din anul universitar 2006-2007
a Centrul Universitar Ia[i este defavorizat `n compara]ie cu celelalte centre universitare din ]ar\ a Dac\ la Bucure[ti
sunt 23.811 locuri finan]ate de la buget pentru licen]\, masterat [i doctorat, iar la Cluj sunt 10.476, la Ia[i universit\]ile de stat
beneficiaz\ doar de 9.687 de locuri finan]ate de la buget a Un studiu realizat anul trecut de Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i
demonstreaz\ c\ universit\]ile din zona Moldovei au cel mai mic num\r de locuri finan]ate de la buget `n raport cu popula]ia [colar\ a
Ministerul Educa]iei [i Cer-
cet\rii a decis c\ pentru cen-
trul universitar din Ia[i ajung
9.687 de locuri finan]ate de la
buget la licen]\, masterat [i
doctorat. Din cele 9.687 de lo-
curi pentru universit\]ile ie[e-
ne, 7.409 sunt pentru admite-
rea `n primul an de studii,
1.925 sunt pentru studiile de
masterat, iar 257 sunt pentru
doctorat zi, defalcate astfel:
- La Universitatea Tehnic\
„Gheorghe Asachi“ din Ia[i
sunt locuri licen]\ - 2.820, lo-
curi master - 650, locuri docto-
rat zi - 85, num\r burse docto-
rat zi - 41, locuri moldoveni -
20, locuri rromi - 17, total
locuri - 3.575.
- La Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\ Ve-
terinar\ „Ion Ionescu de la
Brad“ din Ia[i sunt locuri li-
cen]\ - 410, locuri master -
125, locuri doctorat zi - 15,
num\r burse doctorat zi - 7,
locuri moldoveni - 4, locuri
rromi - 0, total - 554.
- La Universitatea „Alexan-
dru Ioan Cuza“ din Ia[i sunt lo-
curi licen]\ - 3.300, locuri mas-
ter - 1050, locuri doctorat -120,
num\r burse doctorat zi - 58,
locuri moldoveni - 60, locuri
rromi - 17, total locuri -4530.
- La Universitatea de Medi-
cin\ [i Farmacie „Grigore T.
Popa“ din Ia[i sunt locuri li-
cen]\ - 585, locuri master - 50,
locuri doctorat zi - 30, num\r
burse doctorat zi -14, locuri
moldoveni - 6, locuri rromi -0,
total locuri -671.
- La Universitatea de Arte
„George Enescu“ din Ia[i sunt
locuri licen]\ - 293, locuri
master - 50, locuri doctorat zi
- 7, num\r burse doctorat zi -
3, locuri moldoveni - 6, locuri
rromi -0, total locuri - 356.
Bucure[tiul are o
treime din locurile
finan]ate de la buget
La nivel na]ional, au fost a-
probate, prin Hot\r=rea de Gu-
vern din 29 martie, 61.900
locuri pentru studii univer-
sitare de licen]\ (anul I), 14.500
la masterat, la postuniversitare
de specialitate 550, la univer-
sitare - reziden]iat 2.700 [i la
universitare de doctorat 1. 480.
Dintre aceste locuri, aproa-
pe o treime au fost repartizate
Bucure[tiului c\ruia i s-au
alocat `n total 23.811 locuri
pentru studii de licen]\, mas-
terat [i doctorat.
Universitatea „Politehni-
c\“ din Bucure[ti este cea mai
„bogat\“ institu]ie de `nv\]\-
Locurile de la
universit\]ile de stat
din Moldova pentru
anul universitar
2006-2007
Universitatea din Bac\u:
locuri licen]\ - 460, locuri
master - 100, locuri moldo-
veni - 10, locuri rromi - 17, to-
tal locuri - 570. Universitatea
m=nt superior de stat din ]ar\
cu un total de 7.180 locuri din
care la licen]\ - 5.170, masterat
- 1.850, doctorat zi - 145, burse
doctorat zi - 70, locuri mol-
doveni - 15, locuri romi – 5.
La Universitatea Tehnic\
de Construc]ii din Bucure[ti:
licen]\ - 2.000, masterat - 250,
doctorat zi - 25, burse doctorat
zi - 12, locuri moldoveni - 6,
locuri rromi - 0, total - 2.281.
La Universitatea de Arhi-
tectur\ [i Urbanism „Ion
Mincu“ din Bucure[ti sunt la
licen]\ - 305, masterat - 125,
doctorat zi - 15, burse doctorat
zi - 7, locuri moldoveni - 2,
locuri rromi - 0, total - 447.
La Universitatea de {tiin]e
Agricole [i Medicin\ Veteri-
nar\ din Bucure[ti sunt la li-
cen]\ - 975, masterat - 150,
doctorat zi - 35, burse doctorat
zi - 17, locuri moldoveni - 8, lo-
curi rromi - 0, total - 1.168.
La Universitatea din Bucu-
re[ti sunt la licen]\ - 4.580,
masterat - 1.750, doctorat zi -
130, burse doctorat zi - 63,
locuri moldoveni - 40, locuri
romi - 25, total - 6.500.
La Universitatea de Medi-
cin\ [i Farmacie „Carol Da-
vila“ din Bucure[ti sunt la li-
cen]\ - 780, masterat - 25, doc-
torat zi - 50, burse doctorat zi -
24, locuri moldoveni - 10,
locuri rromi - 0, total - 865.
La Academia de Studii E-
conomice din Bucure[ti: li-
cen]\ - 2995, masterat - 600,
doctorat zi - 50, burse doctorat
zi - 24, locuri moldoveni - 40,
locuri rromi-7, total - 3685.
La Universitatea Na]ional\
de Muzic\ din Bucure[ti sunt
la licen]\ - 185, masterat - 50,
doctorat zi - 10, burse doctorat
zi - 5, locuri moldoveni - 4, lo-
curi rromi - 2, total - 249.
La Universitatea de Arte
din Bucure[ti sunt la licen]\ -
230, masterat - 90, doctorat zi
- 2, burse doctorat zi - 1, locuri
moldoveni - 4, locuri rromi - 0,
total - 326.
La Universitatea Na]iona-
l\ de Art\ Teatral\ [i Cine-
matografic\ „Ion Luca Cara-
giale“ din Bucure[ti sunt la li-
cen]\ - 178, masterat - 50,
doctorat zi - 2, burse doctorat
zi - 1, locuri moldoveni - 4, lo-
curi rromi -1, total - 234.
Academia Na]ional\ de
Educa]ie Fizic\ [i Sport din
Bucure[ti are la licen]\ - 190,
masterat - 50, doctorat zi - 4,
burse doctorat zi - 2, locuri
moldoveni - 2, locuri rromi - 3,
total - 246. {coala Na]ional\
de Studii Politice [i Adminis-
trative din Bucure[ti are la li-
cen]\ - 245, masterat - 350,
„Dun\rea de Jos“ din Gala]i:
locuri licen]\ - 2.030, locuri
master - 300, locuri doctorat
zi - 18, num\r burse doctorat
zi - 9, num\r locuri moldoveni
- 25, num\r locuri rromi - 17,
total locuri - 2.373. Universi-
tatea „{tefan cel Mare“ din
Suceava: locuri licen]\ - 815,
locuri master - 125, locuri
doctorat zi - 10, num\r burse
doctorat zi - 5, locuri mol-
doveni - 15, locuri rromi - 17,
total locuri - 965.
~NV|}|M+NT
doctorat zi - 15, burse doctorat
zi - 7, locuri moldoveni - 20,
locuri rromi - 17, total - 630.
Nici Clujul nu se poate
pl=nge cu un num\r mic de
locuri finan]ate de la buget.
Aici sunt 10.476 de locuri `n
total, cu 789 mai mult dec=t
Centrul Universitar Ia[i.
Universitatea Tehnic\ din
Cluj-Napoca are la licen]\ -
1.900, master - 400, doctorat zi
- 80, burse doctorat zi - 39,
locuri moldoveni - 10, locuri
rromi - 0, total - 2.390. Univer-
sitatea de {tiin]e Agricole [i
Medicin\ Veterinar\ din Cluj-
Napoca are la licen]\ - 525,
master - 125, doctorat zi - 35,
burse doctorat zi -17, locuri
moldoveni - 1, locuri rromi - 0,
total - 686. Universitatea „Ba-
be[-Bolyai“ din Cluj-Napoca
are la licen]\ - 4.700, master -
1.450, doctorat - 130, burse
doctorat zi - 63, locuri moldo-
veni - 30, locuri rromi - 60, to-
tal - 6.310. Universitatea de
Medicin\ [i Farmacie „Iuliu
Ha]ieganu“ din Cluj-Napoca
are la licen]\ - 580, master -
60, doctorat - 35, burse doc-
torat zi - 17, locuri moldoveni
- 4, locuri rromi - 7, total - 679.
Academia de Muzic\ „Gheor-
ghe Dima“ din Cluj-Napoca
are la licen]\ - 165, master -
50, doctorat - 5, burse doctorat
- 2, locuri moldoveni - 4, locuri
rromi - 0, total - 224. Univer-
sitatea de Art\ [i Design din
Cluj-Napoca are la licen]\ -
120, master - 50, doctorat - 3,
burse doctorat - 1, locuri mol-
doveni - 4, locuri rromi -0, to-
tal - 177.
Performan]\ f\r\
finan]are de la buget
Conform topului insitu]ii-
lor de `nv\]\m=nt superior re-
alizat de Asocia]ia Ad Astra,
proiect online pentru comuni-
tatea [tiin]ific\ rom=neasc\,
realizat `n func]ie de con-
tribu]ia [i vizibilitatea rezul-
tat\ `n urma activit\]ii de
cercetare [tiin]ific\, pe locul I,
ca [i anul trecut, s-a clasat
Universitatea „Al. I. Cuza“ din
Ia[i (UAIC), cu un indice de
25,61 reprezent=nd num\rul
de articole la 100 de persoane,
cu 221 de articole la 863 cadre
didactice. Pe locul doi s-a si-
tuat Universitatea Bucure[ti,
pe locul trei Universitatea
„Babe[-Bolyai“ Cluj-Napoca,
locul patru este ocupat de U-
niversitatea Politehnic\ Bu-
cure[ti, iar pe locul cinci la ni-
vel na]ional apare o alt\ uni-
versitate ie[ean\, Universita-
tea Tehnic\ „Gheorghe Asa-
chi“ (UTI). Chiar dac\ univer-
sit\]ile ie[ene nu se pot com-
para cu cele din Bucure[ti la
num\rul de locuri finan]ate
de la buget, totu[i acestea se
claseaz\ pe locuri superioare
sau asem\n\toare `n ceea ce
prive[te cercetarea.
Studiu privind starea
educa]iei `n Moldova
realizat la „Cuza“
Universitatea „Al. I. Cuza“
(UAIC) a realizat anul trecut
un studiu privind starea edu-
ca]iei `n Moldova pornind de
la analiza aloca]iilor bugetare
acordate în ultimii ani de
c\tre Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC), com-
parând repartizarea acestora
pe zone (Moldova, Transilva-
nia, Capital\), concluziile fi-
ind prezentate [i MEdC.
Astfel, speciali[tii de la
UAIC au observat o sc\de-
re continu\ a aloca]iilor c\-
tre zona Moldovei, procentul
aloca]iilor bugetare pentru in-
stitu]iile de `nv\]\m=nt supe-
rior din zona Moldovei fiind
diminuat fa]\ de celelalte
zone, în special fa]\ de zona
Capitalei [i Transilvania.
Astfel, `n 2004, `n Capital\
erau 31,56% dintre studen]i fi-
nan]a]i de la buget, `n
Transilvania 38,81% dintre
studen]i, `n Moldova 17,22%
dintre studen]i. ~n 2005, `n
Capital\ erau 31,28% dintre
studen]ii finan]a]i de la buget,
`n Transilvania erau 38,16%,
iar `n Moldova 17,74%.
Criteriile obiective dup\
care ar trebui s\ se repar-
tizeze aloca]iile bugetare pen-
tru preg\tirea profesional\
arat\ c\ zona Moldovei este
defavorizat\ [i ar trebui
s\ primeasc\ fonduri supli-
mentare în compara]ie cu alte
zone ale ]\rii, a arat\ studiul
realizat la UAIC care citeaz\
surse precum „Statistica teri-
torial\“ a INS, Bucure[ti:
„Singura regiune în care po-
pula]ia total\ este în cre[tere
este zona de N-E a României
(3.674.367 persoane la 18
martie 2002) care are, deci,
cel mai ridicat poten]ial de
dezvoltare din punctul de ve-
dere al resurselor umane“.
Astfel, popula]ia [colar\ din
înv\]\m=ntul liceal, viitorii
candida]i `n `nv\]\m=ntul su-
perior, situeaz\ regiunea de
N-E pe locul I pe ]ar\.
Analiza acestor indicatori
arat\ un contrast `ntre num\-
rul popula]iei [colare din zona
aceasta [i num\rul de locuri
finan]ate de la buget `n `nv\-
]\m=ntul superior. Fenome-
nul s\r\ciei are nivelul cel
mai ridicat în zona de N-E,
acesta fiind cauzat [i de lipsa
accesului la educa]ie. ~n fi-
nalul studiului se arat\ c\
UAIC se simte `ndrept\]it\ s\
aib\ un tratament mai bun `n
ceea ce prive[te num\rul
locurilor finan]ate de la buget.
Universitatea „Al. I. Cuza“ a
primit `n 2005 3.310 locuri la
buget pentru studii de licen]\,
`n timp ce `n 2006 a primit
3.300. a
Pagin\ realizat\
de Oana RUSU
 9 ~N ACTUALITATE Luni, 10 aprilie 2006

PS Ambrozie a fost `ntronizat `n scaunul de episcop al Giurgiului

a ~n prezen]a a mii de credincio[i, PS Ambrozie a fost `ntronizat `n func]ia de Episcop al Giurgiului a Sf=nta Liturghie
[i ceremonia de `ntronizare au fost oficiate de PF Teoctist, `nconjurat de ierarhi ai Sf=ntului Sinod al BOR, al Bisericii
Ortodoxe a Greciei [i Bulgariei a ~ntreaga comunitate a fost `n s\rb\toare, giurgenii fiind ferici]i c\ au episcop
a De asemenea, PF Teoctist a primit `n Catedrala episcopal\ titlul de cet\]ean de onoare al Giurgiului a

de Monica
DUMITRESCU
Ieri, `ntreaga suflare din
Giurgiu a fost `n s\rb\toare.
Sute de ortodoc[i s-au adunat
la Catedrala episcopal\, par-
ticip=nd la Sf=nta Liturghie
oficiat\ de PF Teoctist, `ncon-
jurat de un sobor de ierarhi
din Biserica Ortodox\ Rom=-
n\, dar [i din Biserica Ortodo-
x\ Greac\ [i Biserica Ortodo-
x\ Bulgar\. ~n cadrul slujbei
Sfintei Liturghii a avut loc [i
ceremonia de `ntronizare a
primului Episcop al Giurgiu-
lui, PS Ambrozie.
Dup\ citirea Decretului
preziden]ial [i a Gramatei pa-
triarhale prin care at=t Statul
rom=n c=t [i Biserica Ortodo-
x\ Rom=n\ recunosc numirea
PS Ambrozie `n scaunul de e-
piscop al Giurgiului, PF P\-
rinte Patriarh Teoctist a rostit
un cuv=nt de `nv\]\tur\.
Prea Fericirea Sa a subliniat
`nsemn\tatea acestei zile pen-
tru municipiul Giurgiu [i a re-
marcat activitatea deosebit\ a
PS Ambrozie `n perioada `n
care a fost Episcop vicar patri-
arhal: „Dumnezeu v\ iube[te
[i de aceea am consim]it s\ din Giurgiu, pentru a urca `m-
vin\ aici un colaborator al preun\ spre Golgota P\storu-
PF Patriarh Teoctist -
meu foarte pre]ios, care a con- lui ceresc, Domnul [i M=ntu- cet\]ean de onoare
solidat C\minul pentru s\raci itorul nostru Iisus Hristos. Se
«Patriarhul Justinian», a `m- cuvine s\ adres\m `n numele
al Giurgiului
bog\]it o biseric\ frumoas\, a clerului [i al tuturor credin-
desf\[urat o activitate care Tot ieri, PF P\rinte Pa-
cio[ilor din cuprinsul noii triarh Teoctist a primit titlul
este foarte necesar\. Astfel de Eparhii, precum [i al nostru
activit\]i trebuie `ncepute [i de cet\]ean de onoare al mu-
personal, ad=nci mul]umiri nicipiului Giurgiu. Titlul i-a
aici cu preo]i care sunt foarte PF Sale P\rintele Patriarh
harnici [i cu credincio[i sensi- fost acordat de c\tre primarul
Teoctist, membrilor Sf=ntului Giurgiului, Lucian Iliescu, la
bili, a[a cum au dovedit-o con- Sinod al BOR care au `nfiin]at
duc\torii ora[ului acesta, care sosirea PF Sale `n Catedrala
aceast\ Episcopie, Adun\rii Episcopal\ din Giurgiu.
ne-au `nlesnit posibilitatea s\ Na]ionale Biserice[ti [i Cole-
avem o re[edin]\ [i spa]ii nece- Primarul Lucian Iliescu a
giului Bisericesc pentru `nal- men]ionat c\ acordarea acestui
sare administra]iei Bisericii“. ta lucrare de bine [i de lumin\ titlu a fost hot\r=t\ de c\tre
ziditoare. ~i `ncredin]\m c\
Consiliul Local `n semn de re-
O episcopie ce va Episcopia Giurgiului va fi un
cuno[tin]\ pentru str\dania
loc rom=nesc binecuv=ntat de
participa la pl\m\direa statornicie [i de leg\tura cu PF Sale de a avea la Giurgiu o
Episcopie: „~n numele cet\]eni-
unit\]ii europene Bisericile Ortodoxe surori, cu
lor ora[ului [i ai jude]ului
cele sud-dun\rene `n special,
~n cuv=ntul s\u PS Am- [i c\ va d\inui [i va spori `n Giurgiu `i mul]umim Prea
brozie a dorit s\ eviden]ieze `mplinirea menirii sale fire[ti Fericitului P\rinte Patriarh
importan]a na[terii Episcopiei de tr\ire ziditoare [i de comu- Teoctist pentru acest vis de-
Giurgiului [i a trecut `n re- nicare fr\]easc\, `n aceste osebit, `mplinit ast\zi, printr-o
vist\ principalele obiective pe vremuri de participare a Orto- str\danie extraordinar\ din
care [i-a propus s\ le realizeze doxiei rom=ne[ti la pl\m\di- partea Patriahiei Rom=ne. ~i
`n calitate de Episcop al Giur- rea unei unit\]i europene ce mul]umim pentru tot ceea ce a
giului: „~ntronizarea mea ca nu se poate alc\tui [i care nu f\cut pentru Giurgiu, pentru
episcop `n aceast\ duminic\ poate d\inui, r\m=n=nd con- cet\]enii ora[ului Giurgiu.
premerg\toare unei mari secvent\ sie[i, dec=t prin Este o `mplinire pe care ne-am
s\rb\tori `nmul]e[te bucuria voca]ia afirm\rii valorilor sa- dorit-o de mul]i ani. Este un
de a m\ afla `n mijlocul dum- le perene [i de comuniune moment istoric pe care trebuie
neavoastr\, a credincio[ilor `ntru cre[tin\tate“. s\-l respect\m.“ a
10 Luni, 10 aprilie 2006
PE SCURT
Heroin\ la Copal\u
Poli]i[tii Serviciului de
Combatere a Criminalit\]ii
Organizate Boto[ani au des-
coperit un recipient cu heroin\
sub ruinele unui laborator
clandestin desfiin]at `n 2003,
pe un teren aflat la marginea
satului Cerbu, comuna
Copal\u. Recipientul de plas-
tic, `n care se aflau 16,650 litri
lichid v=scos de culoare
neagr\, cu miros `n]ep\tor -
con]inut care s-a dovedit a fi
heroin\ -, a fost g\sit
`ngropat, `n urma unor s\p\-
turi efectuate pe terenul men-
]ionat, potrivit Inspectoratului
General al Poli]iei Rom=ne. ~n
locul respectiv, `n anul 2003, a
fost identificat [i desfiin]at un
laborator clandestin de fabri-
care a heroinei, construit de
Don Viorica, de 30 de ani, din
Orhei, Republica Moldova,
`mpreun\ cu cet\]eanul turc
Azarcan Abdullah, de 53 de
ani, `n prezent ambii urm\ri]i
general. ~n urma unor ac-
tivit\]i complexe, desf\[urate
`n intervalul ianuarie-aprilie
2003, pe raza jude]elor Ia[i,
Suceava [i Boto[ani, poli]i[tii
antidrog au `ntocmit dosar pe-
nal unei grup\ri de trafican]i
de heroin\, format\ din 12
persoane, care, `n colaborare
cu cet\]eanul turc Azarcan
Abdullah, pusese [i bazele
unui laborator de producere a
stupefiantelor, `n localitatea
Cerbu, jude]ul Boto[ani. ~n
cursul cercet\rilor au fost
aresta]i nou\ rom=ni, iar `n
anul 2005 Tribunalul Ia[i a
dat o sentin]\ prin care to]i in-
culpa]ii au fost condamna]i la
o pedeaps\ de cinci ani
`nchisoare.
Festival de muzic\
tradi]ional\ rrom\
Corolarul manifest\rilor pro-
gramate `n jude]ul Bac\u cu
prilejul „Zilei mondiale a
rromilor“ `l constituie un
„Festival de muzic\
tradi]ional\“ a acestei etnii.
Cei mai vesti]i l\utari [i cele
mai cunoscute forma]ii de
dans [i muzic\ din jude]ul
Bac\u au evoluat s=mb\t\
dup\-amiaz\, pe scena
Teatrului municipal „Bacovia“.
Momentele artistice urmeaz\
mai multor simpozioane deru-
late `n cursul dimine]ii `n 14
localit\]i b\c\uane, `n cursul
c\rora reprezentan]i ai orga-
niza]iilor care se ocup\ de
problemele rromilor din jude],
al\turi de autorit\]i locale, au
analizat „greut\]ile [i
necazurile pe care le
`nt=mpin\“ apartenen]ii aces-
tei etnii `n via]a de zi cu zi.
Instala]ie german\
de neutralizat
de[eurile, la B=rlad
Municipiul B=rlad `[i va revi-
gora sistemul centralizat de
`nc\lzire prin realizarea unei
instala]ii de neutralizare a
de[eurilor, bazat\ pe brevet
german, prin care gunoiul este
transformat `n gaz energetic.
Proiectul, `n valoare de 11 mi-
lioane de euro, nu va implica
nici un cost din partea comu-
nit\]ii b=rl\dene, investi]ia fi-
ind finan]at\ de c\tre SC
Dun\rea SA Bucure[ti.
Potrivit primarului municipiu-
lui B=rlad, Constantin
Constantinescu, aceast\ in-
stala]ie va rezolva o alt\ pro-
blem\ extrem de grav\,
`nchiderea gropii de gunoi
p=n\ la sf=r[itul anului.
Instala]ia va distruge total
de[eurile [i le va transforma
`ntr-un gaz energetic, care va
`nc\lzi apa. O astfel de in-
stala]ie se construie[te experi-
mental la Bal[. ~n ]\ri ca
Finlanda [i Norvegia,
instala]ia este deja folosit\ la
scar\ na]ional\. a
ACTUALITATE
Se scumpe[te vinul dep\[it\ de cea a vinurilor de
mas\, care, cel mai probabil,
Vinurile se vor scumpi „Vinul s-ar putea scumpi cu vor costa mai mult cu 25%.
p=n\ la 20%, dar la sticl\ „Mul]i vor fi `n pierdere [i
`nainte de Pa[te cu circa `ncearc\ s\-[i acopere costuri-
cre[terea pre]ului va fi undeva
5%, maximum 10%, din pe la 5-10%“, a precizat Vale- le [i prin scumpire, `ns\ nu `n
cauza vremii nefavorabile riu Cotea. totalitate, pentru c\ ar trebui
de anul trecut care a afectat La sf=r[itul anului trecut, s\ fie sticla 300.000 de lei“, a
reprezentan]ii produc\torilor spus Cotea.
produc]ia, a declarat ieri
apreciau c\ vinurile cu denu- Produc]ia mic\ a determi-
pre[edintele Patronatului mire de origine controlat\ s-ar nat produc\torii de vin s\-[i
Na]ional al Viei [i Vinului, putea scumpi cu circa 20% `n completeze cantitatea lips\ [i mari, recuperate prin majo-
Valeriu Cotea (foto). 2006, cre[tere care ar putea fi s\ importe la costuri destul de rarea pre]ului. (M.F.)
Fenechiu
`l atac\ pe
ministrul
Dobre
Rom=nia ar putea pierde
traficul comercial [i industrial
spre spa]iul rusesc dac\ minis-
trul Transporturilor, Gheorghe
Dobre, nu va `ndrepta situa]ia de
s\pt\m=na trecut\, c=nd a lip-
sit, la Budapesta, la semnarea
unei `n]elegeri pentru realizarea
autostr\zii Budapesta - Odessa,
a declarat, ieri, prin intermediul
unui comunicat de pres\, depu-
tatul liberal Relu Fenechiu.
„Construc]ia de autostr\zi
stagneaz\, de[i interesul Rom=-
niei cere realizarea unei adev\-
rate revolu]ii `n infrastructura
rutier\. Faptul c\ nu `n]elege
Condi]ii mai u[oare de ie[ire din ]ar\ acest lucru pune mari semne de
`ntrebare asupra capacit\]ii mi-
nistrului Gheorghe Dobre de a
Ministerul Administra- Potrivit ministrului kop, migra]ia ilegal\ a ce- gestiona acest domeniu“, a afir-
]iei [i Internelor va ini]ia, Administra]iei [i Interne- t\]enilor rom=ni se apropie mat Relu Fenechiu.
`n cursul acestei s\pt\- lor, Vasile Blaga, aceast\ de zero, iar `n Centrul pen- Deputatul liberal i-a solicitat
m=ni, o Ordonan]\ de Ur- relaxare a regimului tre- tru Minori din Viena nu ministrului Transporturilor s\ ia
gen]\ a Guvernului care cerii frontierei este posi- mai exist\ nici un copil din decizii prompte `n ceea ce pri-
prevede eliminarea condi- bil\ ca urmare a reducerii Rom=nia, spre deosebire ve[te construc]ia de autostr\zi,
]iei privind obligativitatea consistente, `n ultima pe- de anii trecu]i, c=nd num\- `n privin]a proiectelor pentru
prezent\rii de documente rioad\, a fenomenului mi- rul acestora era de ordinul care guvernul a alocat fonduri [i
unde exist\ interes pentru finan-
care s\ justifice scopul [i gra]iei ilegale [i a prob- sutelor. Alte state ale U-
durata [ederii planificate lemelor asociate acestuia. niunii Europene au remar- ]are.
Relu Fenechiu l-a criticat pe
`n afara teritoriului na]io- Ministrul Vasile Blaga cat, de asemenea, progre- democratul Gheorghe Dobre c\
nal, se arat\ `ntr-u
un mate- arat\ c\ num\rul cet\]e- sele deosebite `nregistrate nu accept\ parteneriatele pu-
rial remis, ieri, de c\tre nilor rom=ni returna]i din de Rom=nia `n ceea ce pri- blic-privat, de[i aceast\ proce-
biroul de pres\ al MAI. str\in\tate a sc\zut `n ve[te combaterea migra]iei dur\, recomandat\ de Comisia
mod semnificativ, repre- ilegale, precizeaz\ sursa European\, duce la un ritm
Condi]ia de a dovedi de- zent=nd `n acest moment citat\. mult mai rapid al lucr\rilor.
„Constat cu `ngrijorare c\ mi-
]inerea unei sume minime un procent de numai 0,3% Ministrul Vasile Blaga
`n valut\ nu va suferi `ns\ din num\rul total de a- afirm\ c\ la reducerea mi- nistrul Transportului nu are nici
un proiect, nici o strategie de mo-
nici o modificare, aceasta proape 8.000.000 de cet\- gra]iei ilegale a cet\]enilor dernizare [i dezvoltare a infra-
men]in=ndu-se la 150 de ]eni care c\l\toresc anual rom=ni [i a infrac]ionalit\- structurii, se face c\ se implic\ [i
euro sau echivalent pentru `n str\in\tate. De aseme- ]ii asociate acesteia a con- se ascunde `n spatele unor decla-
acoperirea cheltuielilor de nea, migra]ia ilegal\ a ce- tribuit - pe l=ng\ respecta-
ra]ii pompoase privind inten]iile
transport sau biletul de c\- t\]enilor rom=ni nu mai rea strict\ a regulilor pre- sale viitoare“, afirm\ deputatul
l\torie dus-`ntors, plus su- constituie, cum se `nt=m- v\zute de Conven]ia Schen- liberal. „~n aceste condi]ii, cred
ma corespunz\toare nu- pla `n anii anteriori, capul gen [i asigurarea unui con- c\ ministrul Gheorghe Dobre nu
m\rului de zile de [edere de afi[ al repro[urilor a- trol riguros la punctele de va `n]elege nici necesitatea unei
declarat\ - dar nu mai pu- dresate Rom=niei de sta- trecere a frontierei - activi- autostr\zi `ntre Transilvania [i
]in de cinci zile - dup\ cum tele membre ale Uniunii tatea ata[a]ilor de afaceri Moldova. Aceast\ autostrad\ ar
fluidiza comer]ul dintre Europa
urmeaz\: 30 de euro pe zi Europene. interne [i a ofi]erilor de [i spa]iul rusesc [i ar crea premi-
pentru statele Uniunii Eu- Un exemplu relevant `n leg\tur\ rom=ni acredita]i
sele dezvolt\rii agroturismului
ropene [i 20 de euro pe zi acest sens este cel al Aus- `n statele Uniunii Europe- `n Maramure[ [i a turismului
pentru celelalte state pen- triei, ]ar\ `n care, potrivit ne, precum [i `nt\rirea co- monahal din Nordul Moldovei [i
tru care nu este necesar\ declara]iilor ministrului fe- oper\rii cu Poli]iile na]iona- Bucovina.“ (M.F.)
viza de intrare. deral de interne, Liese Pro- le ale acestor state. (M.F.)
poate transmite prin fax la num\rul
PELERINII LUMINII 0232/406.225, prin e-mail la adresa
info@ziarullumina.ro sau telefonic, la
num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
numele, prenumele [i adresa exact\ a
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin
mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite 40 se va contacta d-l Jic\ Aionoaie la nu-
m\rul 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a Nu se vor lua `n considerare listele de
abona]i pentru care nu s-au trimis [i
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu tracteze minimum 10 abonamente la
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. sumele aferente.
organizeaz\ concursul destinat comu- „ Abonamentele se fac direct la „ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI- redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pentru a un clasament general cu parohiile din
NII LUMINII. Regulile acestui concurs avea o eviden]\ clar\ a parohiei din care mediul urban [i separat un clasament cu
sunt urm\toarele: provin abona]ii. Modalitatea de abonare parohiile din mediul rural. Cele dou\ paro-
„ La concurs pot participa toate paro- este urm\toarea: hii c=[tig\toare de la fiecare categorie vor
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i primi din partea ziarului „Lumina“ c=te un
publica `n ziar, `ncep=nd cu data de 10 `ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
aprilie 2006, clasamente cu parohiile care „Lumina de Duminic\“. trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
au cele mai multe abonamente la „Lumi- „ Listele cu abonamentele la „Lu- m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
na de Duminic\“ din fiecare protopopiat. mina de Duminic\“ [i sumele aferente [ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
„ ~n clasament nu vor fi publicate de- pot fi aduse direct la redac]ia din Ia[i, pe Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un
c=t primele zece locuri de la fiecare sec- B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (la num\r egal de abonamente, c=[tig\toare
]iune (urban/rural) [i de la fiecare protopo- biroul de preluare anun]uri de l=ng\ va fi declarat\ parohia cu cele mai pu]ine
piat `n parte. Condi]ia pentru a intra `n libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL
acest clasament este ca o parohie s\ con- poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh COTIDIANULUI LUMINA)

Lista de a[teptare pentru autoriza]iile de taxi va fi afi[at\ pe internet
Reprezentan]ii Biroului Re-
glement\ri Transport Urban
(BRTU) din cadrul Prim\riei
Ia[i vor afi[a pe pagina de inter-
net a Prim\riei `n perioada
urm\toare listele de a[teptare
de la autoriza]iile pentru taxi,
precum [i punctele pe care le-a
ob]inut fiecare dosar `n parte.
Aceasta deoarece fiecare per-
Pre[edin]ii
de comisie la
examenul de
bacalaureat vor
primi p=n\ la 12
milioane de lei
Ministrul Educa]iei [i Cerce-
t\rii, Mihail H\rd\u, a precizat
c\ sumele primite în anii anteri-
ori de profesorii care au partici-
pat la desf\[urarea examenelor
na]ionale nu reprezint\ o com-
pensa]ie real\ pentru munca de-
pus\. Astfel, pre[edin]ii centre-
lor de testare [i evaluare la Tes-
tele Na]ionale vor primi 500
RON, membrii [i secretarii - 400
RON/persoan\, supraveghetorii
- 40 RON/zi, iar profesorii evalu-
atori - 3,75 RON/lucrare. Infor-
maticienii care vor activa în cen-
trele de examen vor primi 1 leu/
candidat, iar cei din centrele de
evaluare 0,4 RON/candidat.
În cazul examenului de baca-
laureat, pre[edin]ii centrelor de
examen cu pân\ la 400 de can-
dida]i vor încasa 700 RON, cei cu
peste 400 de candida]i - 1200
RON, vicepre[edin]ii - 600 RON/
persoan\, secretarii [i membrii -
425 RON/persoan\, iar informa-
ticienii 1,2 RON/candidat. În ca-
zul centrelor de evaluare situa]ia
se prezint\ astfel: pre[edinte -
500 RON/persoan\, vicepre[e-
dinte [i secretar - 450 RON/per-
soan\, informatician - 0,5 RON/
candidat, examinator probe
orale - 3 RON/candidat, exami-
nator probe scrise 5 RON/lu-
crare, supraveghetori - 45 RON/
zi [i traduc\tori - 50 RON/
prob\. Potrivit articolelor 42, 43
[i 44 din Statutul personalului
didactic, activitatea personalului
didactic cuprinde activit\]i di-
dactice (predare-înv\]are, eva-
luare, instruire practic\), pre-
cum [i activit\]i complementare,
într-un total de 40 de ore pe
s\pt\mân\ (de la 16 la 24 ore
pentru predare [i 16 ore pentru
activit\]i complementare). Atât
activit\]ile didactice directe, cât
[i cele complementare sunt apre-
ciate ca fiind de mare impor-
tan]\, activitatea fiec\rui cadru
didactic în comisiile de examen
fiind deopotriv\ esen]ial\. (O.R.)
soan\ fizic\ sau operator de
transport s\ poat\ s\ vad\ care
este pozi]ia pe care o ocup\ pe
list\ [i c=nd `i va veni r=ndul s\
fie autorizat. „Este bine ca fieca-
re persoan\ s\ [tie ce pozi]ie
ocup\ pe lista de a[teptare [i
c=te puncte a ob]inut `n urma
evalu\rilor f\cute de noi. Acolo
va putea vedea [i c=nd se
Alexandru Zub [i Paul Miron au primit
Premiile „Opera Omnia“ la „Librex 2006“
a Cea de a XIV-a edi]ie a T=rgului Na]ional de Carte „Librex“
[i-a `nchis por]ile nu `nainte de a premia editurile
participante cu premii de fidelitate sau de participare a
Nu au lipsit premiile tradi-
]ionale ale T=rgului oferite de
un juriu condus de Ioan Hol-
ban, directorul Teatrului Na-
]ional din Ia[i, [i din a c\rui
componen]\ au mai f\cut par-
te Petru Radu, directorul SC
Sedcom Libris SA Ia[i [i pre-
[edinte al Organiza]iei Patro-
nale „Agora“ a Distribuitorilor
de Carte din Rom=nia, Lucian
Vasiliu, director al Muzeului
Literaturii Rom=ne, Valentin
Ciuc\, critic de art\, Dan
M\nuc\, profesor la Faculta-
tea de Litere a Universit\]ii
„Al. I. Cuza“, Valeriu Stancu,
secretar al Uniunii Scriitorilor
din Rom=nia - filiala Ia[i, Dan
Cojocaru, cadru didactic la
Universitatea „Al.I.Cuza“ Ia[i.
Ioan Holban a avut amabi-
litatea s\ precizeze care au
fost premian]ii din acest an ai
Librex-ului.
Astfel, Marele Premiu LI-
BREX – pentru cel mai valoros
program editorial a fost acor-
dat Editurii „Paralela ‘45“, a-
ceast\ editur\ remarc=ndu-se
[i prin publicarea mai multor
scriitori ie[eni precum Lucian
Vasiliu cu „{obolanul Bosh“,
antologie de poezie 1981-2006,
Nichita Danilov cu „Ferapont“
- antologie de poezie 1980-
2004, Gellu Dorian cu romanul
„Insula Matriochka“.
Premiul de Excelen]\ a fost
acordat editurilor „Cartea Ro-
m=neasc\“ [i „Polirom“ pentru
fuziune [i pentru modul `n ca-
re lucreaz\ `mpreun\, conform
celor precizate de Ioan Holban.
Premiul „Ovidiu“ – pentru
editarea culturii clasice, latine
[i neoromanice a fost acordat
Editurii ie[ene „Trinitas“.
Premiul „Socec“ – pentru
promovarea culturii române
contemporane a fost acordat
Editurii Humanitas.
Premiul „{araga“ – pentru
cea mai important\ edi]ie cri-
ACTUALITATE
elibereaz\ unele locuri, astfel
`nc=t poate vedea singur c=nd
prime[te autoriza]ia“, a declarat
Valentin Mocanu, inspector `n
cadrul BRTU.
Decizia a fost luat\ deoarece
numeroase persoane care au de-
pus dosare pentru autoriza]ie de
taxi veneau `n fiecare zi s\ vad\
dac\ s-a mai eliberat vreun loc
tic\ a fost acordat Editurii
„Cartier - Codex 2000“ din
Bucure[ti [i Editurii „Semne“
din Bucure[ti.
Premiul „Best Seller“ – pen-
tru cartea de cultur\ cu cel
mai mare succes de libr\rie a
fost acordat „Gramaticii limbii
rom=ne“, editat\ de Academia
Rom=n\.
Premiul „Otilia Cazimir“ –
pentru editarea de literatur\
pentru copii [i tineret a fost
decernat editurii „Aramis“ [i
editurii „Teora“.
Premiul „Dosoftei“ – pentru
bibliofilie a fost acordat Editu-
rii „Hasefer“ pentru cartea „Vic-
tor Brauner. La izvoarele operei“.
Premiul „Vasile Pogor“ –
pentru importul de carte, pu-
blica]ii culturale [i [tiin]ifice a
fost acordat firmei de distri-
bu]ie „NOI Distribu]ie Bucu-
re[ti“ [i „Prior Book Distribu-
tions“ din Bucure[ti.
Premiul „Ioan Petru Culia-
nu“ – pentru cea mai impor-
tant\ editur\ care cultiv\ lite-
ratura diasporei române[ti a
fost acordat Editurii „Ex Pon-
to“ din Constan]a.
Premiul „Mihail Kog\lni-
ceanu“ – pentru editarea c\r]ii
[tiin]ifice [i de specialitate a
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune la
dispozi]ia tuturor pacien]ilor
servicii de `ngrijiri medicale la
domiciliu, av=nd o echip\ spe-
cializat\ de medici, asisten]i
medicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se nu-
m\r\ monitorizarea parametri-
lor fiziologici (temperatur\, res-
pira]ie, tensiune arterial\,
puls), administrarea medica-
mentelor intramuscular [i in-
travenos, `ngrijirea pl\gilor [i
escarelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia de
`ngrijiri medicale gratuite la do-
miciliu ave]i nevoie de un for-
mular standard de la medicul
specialist din spital, `n care s\ se
Luni, 10 aprilie 2006
pe list\ sau pentru a vedea c=te
puncte a acumulat `n urma
evalu\rii. Lista va putea fi con-
sultat\ pe viitor la adresa de in-
terenet www.primaria-iasi.ro.
De asemenea, tot pe acea list\
vor fi trecute [i numele tuturor
celor care de]in autoriza]ii, at=t
persoane fizice c=t [i operatori
de transport. (N.P.)
fost acordat Editurii Universi-
tare Bucure[ti [i Editurii
„Allfa - All“ din Bucure[ti.
Premiul „Theofil Simensky“
– pentru editarea literaturii u-
niversale a fost acordat Editu-
rii „Corint“ [i Editurii „RAO“.
Premiul „Lauren]iu Ulici“ –
pentru antologie literar\ a fost
acordat Editurii „Princeps E-
dit“ din Ia[i pentru editarea
colec]iei „Mihai Ursachi“.
Anul acesta se adaug\ dou\
premii noi: „Theodor Pallady“
pentru carte de art\, care a
fost acordat Editurii „Art 21“
din Ia[i, [i premiul Multime-
dia, care a fost acordat Edi-
turii „Casa Radio“.
De asemenea, a mai fost a-
cordat\ o men]iune special\
pentru prof. dr. Vasile A. Mu-
neanu, autorul c\r]ii „Marke-
ting public“, conform celor pre-
cizate de Ioan Holban.
Premiile „Opera Omnia“
din acest an au fost acordate
academicianului Alexandru
Zub [i lui Paul Miron aflat a-
cum la Freiburg: „S-a bucurat
foarte mult de acest premiu.
Paul Miron ar fi dorit s\ vin\,
dar starea s\n\t\]ii sale nu i-a
permis acest lucru“, a precizat
Ioan Holban. (Oana RUSU)
specifice procedurile medicale de
care ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai ofe-
r\ consulta]ii [i tratamente cu
produse din gama Gerovital [i
Aslavital, prin singura persoa-
n\ autorizat\ din Ia[i, prof. dr.
Rodica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specialist `n
geriatrie [i gerontologie [i tra-
tamente homeopatice, prin in-
termediul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doctor
`n [tiin]e medicale, competen]\
homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou Ia[i,
camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Doar 9 administratori
au luat examenul
de atestare
Doar 9 persoane din 52 de par-
ticipan]i au reu[it s\ ob]in\ ates-
tatul de administrator de asocia-
]ie de proprietari `n urma con-
cursului organizat s\pt\m=na
trecut\ de Prim\ria Ia[i. Legis-
la]ia specific\ gestion\rii asocia-
]iilor de proprietari a fost destul
de dificil de `n]eles pentru cei
mai mul]i dintre participan]ii la
acest concurs, aceasta fiind ex-
plica]ia pentru num\rul foarte
mare de persoane care nu au
trecut testul. „~ntr-adev\r, su-
biectele nu au fost at=t de sim-
ple, `ns\ nici candida]ii nu s-au
preg\tit a[a cum trebuie. Am
avut grij\ s\ nu se copie [i poate
c\ [i din acest motiv au picat
at=t de mul]i acest examen“, a
declarat Petric\ Foc[a, [eful
Serviciului Asocia]ii de
Proprietari din cadrul Prim\riei
[i pre[edinte al comisiei de exa-
minare. Conform legii, orice ad-
ministrator de asocia]ie de pro-
prietari trebuie s\ de]in\ un ate-
stat eliberat de autorit\]i, pen-
tru a demonstra c\ [tie legea [i
c\ este capabil\ s\ administreze
o asocia]ie. Administratorii care
sunt depista]i de Inspectoratul
Teritorial de Munc\ (ITM) c\ lu-
creaz\ f\fr\ atestat sunt sanc]io-
na]i cu amend\. Din cei aproxi-
mativ 1.000 de administratori
care gestioneaz\ asocia]ii de pro-
prietari `n municipiul Ia[i, doar
260 de]in atestat. (N.P.)
Ecologizare pe
dealul Cet\]uiei
Elevii de la {coala „Constantin
Br=ncu[i“ din Ia[i vor s\ dea o
nou\ imagine zonelor cu verdea-
]\ din jurul municipiului, pentru
a demonstra tuturor c\ mediul
`n care tr\im trebuie s\ fie unul
curat [i s\n\tos. ~n acest sens, ei
vor ie[i m=ine pe dealul Cet\]u-
iei [i vor aduna gunoaiele dup\
care le vor pune `n saci de plas-
tic, pentru ca apoi s\ fie trans-
portate la groapa de gunoi de
angaja]ii de la Salubris SA. Par-
tener al ac]iunii este [i munici-
palitatea ie[ean\, care va pune
la dispozi]ia elevilor saci de plas-
tic [i m\nu[i, iar apoi va trimite
ma[inile care s\ ridice de[eurile
adunate de elevi [i le va trans-
porta. „Parteneriate de genul
acestuia mai avem [i cu alte
[coli, cum ar fi {coala 11, deoa-
rece elevii acestor [coli vor s\
participe la reabilitarea spa]iilor
verzi. Este o ac]iune care trebuie
l\udat\ [i apreciat\, deoarece
este important ca zonele verzi s\
fie curate“, a declarat Andrei
Trofor, purt\torul de cuv=nt al
Prim\riei Ia[i. (N.P.)
Comunicate
a RATP anun]\ publicul c\l\-
tor c\ `ncep=nd cu data de
12.04.2006 traseul nr. 30 de auto-
buz va circula pe urm\toarele iti-
nerarii:
Traseul nr. 30 barat
Canta - N. Iorga - Casa Sindi-
catelor - Pod Socola - Han Trei Sar-
male - Pod Socola - P-]a Nicolina -
Pod de Piatr\ - Gar\ - Canta
Traseul nr. 30
Canta - N. Iorga - }es\tura –
Mase plastice - Baza 3 - Liceul de
Chimie - Casa Sindicatelor - Bazar
- Gar\ - Canta
Abonamentele de pe traseul
nr. 30 r\m=n valabile pe ambele
itinerarii p=n\ la expirare.
a RAJAC anun]\ c\ `n scopul
efectu\rii unor lucr\ri de repara]ie
la re]eaua de distribu]ie, ast\zi, 10
aprilie 2006, `ntre orele 09.00-
16.00, furnizarea apei potabile va
fi `ntrerupt\ pentru consumatorii
aronda]i punctelor termice PT8,
PT9, PT10, PT11, PT12, PT13,
PT16, PT17 din {oseaua Nicolina,
precum [i pentru consumatorii din
Lunca Cet\]uiei, str. Miroslava,
str. Gloriei, Valea Ad=nc\ - sat [i
strada Valea Ad=nc\.
~n vederea evit\rii efectelor
negative cauzate de lipsa apei, RA-
JAC Ia[i roag\ consumatorii afec-
ta]i s\-[i creeze rezerve de ap\
pentru perioada de `ntrerupere. a
12 Luni, 10 aprilie 2006
PE SCURT
Croatul Soldo va pleca
de la Stuttgart
Fostul interna]ional croat [i c\pi-
tanul echipei VfB Stuttgart,
Zvonimir Soldo, va p\r\si clubul
german de fotbal la sf=r[itul se-
zonului 2005-2006.
Soldo (38 de ani) a disputat cu
Stuttgart 296 de meciuri `n
Bundesliga, de la venirea sa de la
Dinamo Zagreb, `n 1996.
Mijloca[ul croat, selec]ionat de 61 de
ori `n echipa na]ional\, se afl\ la fi-
nalul contractului, iar VfB, clasat\
pe locul 9 `n Campionatul Germani-
ei, nu a mai vrut s\ i-l prelungeasc\.
„Zvonimir Soldo este unul dintre
cei mai importan]i juc\tori din is-
toria clubului [i a primit decizia
noastr\ cu profesionalism. El nu a
luat `nc\ nici o decizie `n privin]a
viitorului s\u, `ns\ u[a clubului `i
va r\m=ne `ntotdeauna deschis\“,
a declarat Horst Heldt, managerul
general al clubului din Stuttgart.
Armenii au r\mas
f\r\ selec]ioner
Olandezul Henk Wisman a fost
concediat din func]ia de antrenor
al reprezentativei de fotbal a
Armeniei, a anun]at federa]ia din
aceast\ ]ar\.
Armenia a f\cut parte din aceea[i
grup\ cu Rom=nia `n preliminari-
ile Cupei Mondiale edi]ia 2006, ele-
vii lui Wisman clas=ndu-se `n final
pe pozi]ia a 6-a, dup\ ce au ob]inut
doar dou\ victorii, `n fa]a modestei
selec]ionate a Andorrei.
Henk Wisman, care ocupa `n para-
lel [i func]ia de antrenor al cam-
pioanei Armeniei, Piunik Erevan,
preluase conducerea tehnic\ a
na]ionalei armene `n luna mai
2005, c=nd l-a `nlocuit pe francezul
Bernard Casoni. Contractul tehni-
cianului olandez cu federa]ia
armean\ urma s\ expire `n vara
acestui an.
Rom=nia are [anse mari
s\ `nscrie `n 2007
o echip\ direct
`n grupele Ligii
Datorit\ faptului c\ Levski Sofia
nu a reu[it s\ c=[tige la Shalke 04
[i c\ ru[ii de la Zenit St. Peters-
burg au ie[it din Cupa UEFA,
Rom=nia are `n acest moment un
coeficient mai bun dec=t Bulgaria.
~n cazul `n care Steaua ajunge `n
final\, `i putem dep\[i astfel pe
ru[i la coeficient [i probabil c\ din
2007 Rom=nia va avea o echip\ di-
rect calificat\ `n grupele Ligii
Campionilor. O a doua echip\ va
juca `n turul 3 preliminar al Ligii.
~n clasamentul UEFA pentru acest
sezon, Rom=nia ocup\ primul loc
cu 16,166 puncte, urmat\ de Italia
cu 15,214 puncte, Spania cu 13.785
puncte [i Anglia cu 13.428 puncte.
Spania mai are trei echipe r\mase
`n competi]iile europene, Anglia
mai are dou\, iar Italia mai are o
singur\ echip\, ca [i Rom=nia.
Sandra Isba[a,
campioan\ deta[at\
S=mb\t\, `n ziua a doua a
Campionatelor interna]ionale de
gimnastic\ ale Rom=niei, ce se dis-
put\ la Ploie[ti, au fost programate
`ntrecerile concursului feminin
pentru titlul la individual compus,
victoria final\ fiind ob]inut\,
a[teptat [i logic, de sportiva
rom=nc\ Sandra Isba[a, actuala
lider\ a echipei Rom=niei, care s-a
situat pe primul loc cu rezultatul
de 60,800 puncte, total cu care s-a
impus deta[at fa]\ de urm\toarea
clasat\, colega de echip\ na]ional\
pentru CE Dana Druncea - 55,950
puncte. Pe locul 3 s-a situat Gogsu
Uctas (Turcia) - 53,200 puncte, dar
trebuie remarcat\ evolu]ia con-
stant bun\ a junioarelor rom=nce,
`n frunte cu Aluissa Locustean, la
toate aparatele [i cu un meritoriu
15,00 puncte la b=rn\. a
Antrenament cu public
a Derby-ul Moldovei dintre Poli Ia[i [i FCM Bac\u a fost adjudecat
f\r\ probleme de forma]ia ie[ean\ cu scorul de 4-0 (3-0)
a Prin aceast\ victorie Poli [i-a asigurat `ntr-o mare m\sur\
[i `n sezonul viitor prezen]a `n „A“, `n timp ce b\c\uanii mai au
doar [anse pur teoretice de a se salva de la retrogradare a
de Narcis POHOA}|
O `nt=lnire ce se anun]a mai
tensionat\ ca oric=nd, ]in=nd
cont de „foamea“ de puncte `n
principal a oaspe]ilor, s-a
transformat s=mb\t\ sear\
`ntr-un antrenament cu public.
Oaspe]ii aveau nevoie de o
victorie ca de aer pentru a se
men]ine cu [anse `n cursa pen-
tru evitarea retrograd\rii, `n
timp ce gazdele `[i doreau
toate punctele pentru a-[i asi-
gura r\m=nerea `n prima di-
vizie [i pentru a a[tepta li-
ni[tite confrunt\rile cu Stea-
ua [i Rapid.
{i fanii echipei din Copou
s-au temut de aceast\ con-
fruntare, dar `n cele din urm\
au avut parte de un galop de
s\n\tate al elevilor lui Ionu]
Popa. „Dublele“ lui Cernoch [i
B=lb\ au pus Bac\ul la res-
pect [i au parafat o victorie
clar\ a lui Poli, cea mai cate-
goric\ de la revenirea `n „A“,
`n urm\ cu doi ani. S=mb\t\
s-au `nregistrat [i alte pre-
miere `n Copou: primul meci
`n care Poli a `nscris trei go-
luri `ntr-o repriz\, primul
meci `n care a c=[tigat la o
diferen]\ de patru goluri,
prima oar\ c=nd B=lb\ a izbu-
tit o dubl\ `n Divizia A.
„Duble“ B=lb\
[i Cernoch
Gazdele [i-au asigurat fanii
c\ vor vedea multe goluri `nc\
din start, lu=nd cu asalt poar-
ta nefericitului goal-keeper
b\c\uan Ign\tescu. C=nd su-
porterii `nc\ mai urcau `n
tribune, Ign\tescu a sc\pat o
minge `n fa]\, dup\ o centrare
Hagi a vrut s\ demisioneze
a Dup\ remiza de pe Bega cu CFR Cluj (2-2), Gic\
Hagi a anun]at la conferin]a de pres\ c\ renun]\ la
func]ia de manager general al forma]iei timi[orene,
dar ieri a revenit asupra deciziei a Poli nu a
c=[tigat nici un meci `n ultimele patru etape a
1-0 la Ia[i cu Poli, 2-0 pe
Bega cu FCM Bac\u. Acestea
au fost primele dou\ rezultate
`nregistrate de Poli Timi[oara
`n acest retur cu Gic\ Hagi pe
banca tehnic\. Dou\ victorii
la zero, Poli ajunsese p=n\ pe
locul 3, la tot at=tea puncte de
primul loc, iar publicul `nce-
puse deja s\ se g=ndeasc\ la
titlu. Au urmat `ns\ dou\ `n-
fr=ngeri, cu Steaua `n depla-
sare [i cu Rapid acas\, o remi-
z\ la Bistri]a [i un alt meci
nul, s=mb\t\, pe Bega, cu
Clasament
1. Dinamo 20 13 3 4 41-17
2. Steaua 19 11 6 2 32-11
3. Na]ional 21 10 6 5 23-21
4. Sportul 21 10 5 6 32-20
5. CFR Cluj 21 9 8 4 24-19
6. Timi[ oara 21 9 7 5 27-17
7. Rapid 20 9 7 4 25-17
8. Farul 21 10 2 9 27-27
9. FC Arge[ 21 8 6 7 22-19
10. Poli Ia[ i 21 8 4 9 18-19
11. Gloria 21 6 6 9 15-25
12. Jiul 21 4 8 9 19-28
13. O]elul 20 4 7 9 17-28
14. Pandurii 20 4 5 11 13-25
15. Bac\u 21 3 4 14 13-37
16. Vaslui 21 1 8 12 10-28
SPORT
Ionu] B=lb\ (`n dreapta) a reu[it `mpotriva
Bac\ului prima dubl\ din cariera sa `n Divizia A
a lui Miclea, iar cehul Cernoch
a `mpins mingea `n plas\, cu
largul concurs al funda[ului
David. Era minutul 4, iar pu-
blicul `ncepea deja s\ se g=n-
deasc\ la un scor fluviu. Mi-
nutul 20 aduce [i golul 2 al lui
Poli: centrare perfect\ de pe
st=nga a lui Bordeanu, iar
B=lb\ pune latul din [ase me-
tri pentru 2-0. Rednic are [an-
sa desprinderii `n minutul 32,
dar trage mult peste dintr-o
pozi]ie favorabil\, `ns\ `l r\z-
bun\ B=lb\, peste numai 6 mi-
nute: dribling scurt la margi-
nea careului, [ut plasat `n st=n-
ga lui Ign\tescu pentru 3-0.
Repriza secund\ se deru-
leaz\ dup\ acelea[i coordo-
nate: atacuri `n valuri ale
gazdelor, ap\rare la p\m=nt a
b\c\uanilor. Publicul `ncepe
s\ fac\ valuri, Br\ne] trimite
CFR Cluj. Acest din urm\
rezultat l-a f\cut pe Gic\ Hagi
s\-[i anun]e demisia la con-
ferin]a de pres\.
„Juc\torii din a doua re-
priz\ merit\ felicita]i“, a spus
mai `nt=i Hagi, apoi „Regele“ a
continuat: „Cred c\ este mai
bine pentru Timi[oara ca eu
s\ `mi `ntrerup activitatea aici
[i `n Rom=nia. ~mi pare r\u,
am muncit mult. Mul]umesc
publicului, omului care ne
sus]ine [i trece prin momente
grele [i `i transmit c\ `mi pare
r\u, dar cred c\ `i fac
un bine Timi[oarei“.
42p (+12)
Gic\ a explicat [i mo-
tivele pentru care
39p (+12) demisioneaz\: „Am
36p (+3) muncit toat\ via]a [i
nu pot s\ `i las pe unii
35p (+5)
s\ `mi murd\reasc\
35p (+5)
numele“. Se referea la
34p (+1) fotbali[tii care joac\
34p (+7) inexplicabil de prost,
la arbitrajele pe care
32p (-1)
le consider\ ca fiind
30p (0)
`mpotriva lui Poli.
28p (-5) Emil Ro[ianu de-
24p (-6) clarase dup\ meci c\
va convoca o [edin]\
20p (-10)
cu tehnicianul pentru
19p (-14) ca acesta s\ explice
17p (-16) jocul slab al echipei.
Dup\ ce Hagi [i-a
13p (-20)
anun]at decizia, con-
11p (-19)
bezele c\tre suporteri, pentru
a nu „adormi“ `ntre buturi, du-
p\ care este `nlocuit de Ionu]
Popa, acesta din urm\ d=ndu-i
[ansa lui Ple[ca s\ debuteze `n
„A“ sub culorile lui Poli. Vine
[i golul 4, autor acela[i v=rf
speculant ceh. Centrare ideal\
de pe st=nga a lui Bordeanu,
lovitur\ de cap excelent\ a lui
Cernoch din [apte metri, `n
dreapta lui Ign\tescu. P=n\ la
ultimul fluier al lui Sorin
Corpodean ie[enii `[i mai trec
`n cont alte c=teva bune si-
tua]ii de a `nscrie, oaspe]ii
ajung=nd o singur\ dat\ peri-
culos `n careul lui Ple[ca,
[utul lui T\nas\ din minutul
86 fiind respins de portarul
echipei lui Ionu] Popa.
Victorie reconfortant\ a lui
Poli, care `[i consolideaz\
locul 10 `n clasament. Urmea-
ducerea clubului a organizat
ad-hoc o [edin]\ cu antre-
norul, pentru a-l determina pe
acesta s\ se r\zg=ndeasc\. ~n
cele din urm\ Gic\ a revenit
asupra deciziei, declar=nd ieri
c\ r\m=ne la Timi[oara p=n\
va fi dat afar\. „R\m=n la
echip\ p=n\ o s\ fiu dat afar\.
Au fost mai mul]i factori care
m-au f\cut s\ `mi anun]
demisia: jocul slab al echipei,
maniera de arbitraj [i `nc\ un
factor care ]ine de buc\t\ria
noastr\ intern\!“, a spus
Hagi, ieri.
~n runda din acest week-
end, merit\ subliniat\ prima
victorie a Gala]iului pe teren
propriu `n acest campionat, 1-
0 cu Gloria, dar [i primul suc-
ces ob]inut acas\ de FC Arge[
`n retur, 2-1 cu Jiul. ~n rest,
victorii scontate pentru Na]io-
nal [i Poli Ia[i, dar [i o remiz\
`ntre Poli Timi[oara [i CFR
Cluj la cap\tul celui mai spec-
taculos meci din acest retur.
(Narcis P.)
Rezultatele etapei
a XXI-a:
FC Arge[ - Jiul Petro[ani 2-
1 (T\nase ’26, ’90 – Dini]\ ’90)
FC Na]ional – Sportul
Studen]esc 2-1 1 (Bundea ’18,
Griffiths ’83 – Laz\r ’60)
Poli Ia[i – FCM Bac\u 4-0 0 Gloria Bistri]a – Pandurii
(Cernoch ’4, ’63, B=lb\ ’20, ’38)
O]elul Gala]i – Gloria
Bistri]a 1-00 (Daniel Stan ’65)
Poli Timi[oara – CFR Cluj
2-2
2 (B\lace ’60, Ovidiu Petre
’68 – Tilinc\ ’22, Anca ’42)
FC Vaslui – Farul Constan-
]a 0-2
2 (Voicule] ’69, Guri]\ ’86)
Poli Ia[i – FCM
Bac\u 4-0 (3-0)
Stadion Emil Alexan-
drescu
Spectatori 7.000
Teren bun
Forma]ii:
Poli: Br\ne] (’68 Ple[ca)
– Toma, Onu], Radu Cio-
banu, Bordeanu – Miclea
(’46 Onofra[), Mitruc, Iu-
ri[ni]i, Rednic – B=lb\ (’64
Tincu), Cernoch. Antre-
nor: Ionu] Popa.
FCM Bac\u: Ign\tescu
– Codreanu, Bojescu, Da-
vid (’46 Isac), Ganea – Ba-
lauru, Dobo[, Trofin,
Gheorghiu – Matei, Neagu
(’53 T\nas\). Antrenor:
Cristi Popovici.
Marcatori: Cernoch ’4,
’63, B=lb\ ’22, ’38.
Cartona[e galbene: Iu-
ri[ni]i.
Arbitri: Sorin Corpo-
dean 7, Cristian Nica 7,
Zoltan Szekely 7.
z\ `ns\ Steaua [i Rapid, dou\
meciuri `n care ie[enii trebuie
s\ demonstreze c\ nu ocup\
`nt=mpl\tor locul 5 `ntr-un
clasament neoficial al echi-
pelor din provincie.
Ie[enii au sc\pat
de cantonament
Antrenorul Ionu] Popa i-a
anun]at pe juc\torii s\i c\ nu
vor mai sta `n cantonament
`naintea urm\toarelor me-
ciuri din campionat, pentru c\
au `ndeplinit norma de 4
puncte `n ultimele trei meciuri
(cu Dinamo, Farul [i FCM
Bac\u). „Acum totul depinde
de ei. Nu-i voi mai ]ine `n can-
tonament. Vor veni la meciuri
direct de acas\. Meciurile cu
Steaua [i cu Rapid sunt ale
lor, eu nu voi avea nici o con-
tribu]ie. Aceste partide se c=[-
tig\ cu sufletul. Acum trebuie
s\ demonstreze c\ au valoare.
~nt=lnesc dou\ echipe care au
ajuns `n semifinalele, respec-
tiv `n sferturile Cupei UEFA
[i trebuie s\ arate c\ au valoa-
re“, a spus Ionu] Popa. a
Pandurii Tg. Jiu – Rapid
Bucure[ti 0-0
0
Derby-ul Dinamo Bucure[ti
– Steaua Bucure[ti s-a dispu-
tat dup\ `nchiderea edi]iei.
Etapa viitoare, a XXII-a,
programeaz\, miercuri, 12
aprilie, urm\toarele meciuri:
Farul Constan]a – FCM
Bac\u (`n tur, 1-1)
Steaua Bucure[ti – Poli Ia[i
(1-0)
Rapid Bucure[ti – Dinamo
Bucure[ti (2-5)
Tg. Jiu (1-2)
CFR Cluj – O]elul Gala]i
(1-0)
Sportul Studen]esc – Poli
Timi[oara (0-0)
Jiul Petro[ani – FC Na-
]ional (1-1)
FC Vaslui – FC Arge[ (0-1) a

Ie[enii de sub T=mpa s-au impus la ei acas\
a CSM Ia[i - CSU Cuadripol Bra[ov 68-75 (17-11, 21-26, 16-13, 14-25)
`n etapa a XXV-a a Diviziei A masculine de baschet a
de Dan
TEODORESCU
Penultima rund\ a sezo-
nului regulat din cadrul Di-
viziei A masculine de bas-
chet a programat `n Sala Po-
livalent\ ie[ean\ meciul
dintre gazdele de la CSM [i
oaspe]ii de la CSU Cuadri-
pol Bra[ov, `n echipa de sub
T=mpa evolu=nd cinci juc\-
tori care au apar]inut forma-
]iei moldave `n anii din
urm\, ace[tia fiind Murgoci,
Colesnicov, Iglin, Andru[ [i
Munteanu, primii patru fi-
ind titulari incontestabili.
F\r\ nici o victorie `n campi-
onat [i cup\ `n acest an, cu o
echip\ decimat\ `n urma
gravelor probleme financia-
r\ ale sec]iei de baschet de
la clubul CSM Ia[i, elevii lui
Radu Boi[teanu [i Costel
Moscalu au `nceput totu[i
mai bine ostilit\]ile `n fa]a
fo[tilor coechipieri, moldove-
nii conduc=nd cu 4-0, 8-2,
15-5 [i 17-11, dup\ primul
sfert. ~n repriza secund\,
bra[ovenii egaleaz\ la 24-24
[i preiau apoi conducerea cu
28-26 (min. 16), dar p=n\ la
urm\ CSM intr\ la vestiare
cu un avantaj minim pe
tabela de marcaj, de 38-37,
dup\ un co[ de 3 puncte reu-
[it de s=rbul Dejan Mladeno-
vic `n ultimele secunde `na-
intea pauzei mari. ~n sfertul
al treilea, ie[enii continu\
Ie[eanul Sebastian Ciobanu
va lupta `n gala Local
Kombat de la Rm. V=lcea
Programul galei Local Kom-
bat 20 „Momentul adev\rului“,
care se va disputa `n data de 15
aprilie, la R=mnicu V=lcea, va
cuprinde [ase meciuri, printre
care lupta dintre C\t\lin Zm\-
r\ndescu [i Ciprian Sora, dar [i
o piramid\ de patru sportivi la
categoria 82 kg, acolo unde va
intra `n ring [i ie[eanul Sebas-
tian Ciobanu (foto), de la clubul
Scorpions-FGM, antrenat de
Mihai Constantin. Promotorul
galei, Eduard Irimia, a declarat
c\ lupta dintre Zm\r\ndescu [i
Sora, care s-au provocat unul pe
altul `n gala anterioar\, de la
Ia[i, va conta pentru titlul
WKN Rom=nia, care `ns\ nu
este unul oficial, pentru c\ nu
exist\ o federa]ie na]ional\ de
profil, dar care este recunoscut
totu[i pe plan international. Un
meci revan[\ `ntre cei doi va
avea loc `n decurs de 12 luni,
conform contractului semnat de
cei doi sportivi. A[a cum am
mai men]ionat, `n cadrul galei
v=lcene va avea loc [i o pi-
ramid\ de patru, la categoria
82 de kilograme, `n care se vor
confrunta, `n semifinale, Florin
Ilie cu Alexandru Nedelcu, res-
pectiv Florin Ghi]\ cu Sebas-
La mul]i ani, Costel Moscalu!
Fosta glorie a baschetu-
lui ie[ean Costel Moscalu,
`n prezent antrenor secund
la echipa CSM Ia[i [i care a
evoluat `n ultimii ani pe
terenul disputei chiar dac\
este bolnav de diabet [i de-
pendent de injec]iile cu in-
sulin\, a `mplinit `n s\pt\-
m=na recent `ncheiat\ fru-
moasa v=rst\ de 40 ani. ~n
pauza meciului de s=mb\t\,
dintre CSM Ia[i [i CSU
Cuadripol Bra[ov, c=[tigat
s\ conduc\ pe tabela de
marcaj, cu 40-37, 54-48 [i
54-50, la finalul penultimei
reprize. Cu [apte minute
`nainte de final, CSM Ia[i
conducea cu 59-52 pe CSU,
iar `n min. 35 scorul era fa-
vorabil gazdelor cu 62-59!
De la acest scor, pe m=na
„rezervei“ Ciprian Ghi[oi
(desemnat MVP-ul meciu-
lui), bra[ovenii `ntorc rezul-
tatul [i preiau conducerea cu
70-62 (min. 39) [i termin\
partida cu un avantaj de 7
puncte (75-68). ~n ultimele
dou\ minute ale disputei, au
p\r\sit terenul pentru cinci
gre[eli personale juc\torii
Lobanov [i Nicolae (de la
gazde), respectiv Colesnicov,
Ghi[oi [i Morariu (de la
oaspe]i). Partida se `ncheie
cu victoria bra[ovenilor, care
se calific\ astfel `n play-off [i
pornesc hora bucuriei la mi-
jlocul terenului, c=nt=nd im-
nul echipei de fotbal Steaua
Bucure[ti! Forma]ii:
- CSM Ia[i: Mladenovic
18 (4x3), Lobanov 7 (1x3),
Fl. Muscalu 14, M. Nicolae
13, Brunson 16, apoi Alin
Moldovanu, Botez. Antre-
nori: Radu Boi[teanu [i
Costel Moscalu.
- CSU Bra[ov: Iglin 8
(2x3), Andru[ 24 (1x3),
Colesnicov 10 (1x3), Morariu
2, Murgoci 11 (2x3), apoi
Ghi[oi 16 (1x3), Gavril\ 4,
Fl. Munteanu, Dohi. Antre-
nori: Mitic\ Cr\ciun [i
Gabriel Calancea.
tian Ciobanu. De remarcat c\
ie[eanul Ciobanu l-a `nvins la
puncte dup\ 3 reprize pe
g\l\]eanul Nedelcu `n gala de
la Ia[i, din 10 martie 2006, cea
care a deschis sezonul `n acest
an `n circuitul Local Kombat.
„Superfight-ul“ galei de la Rm.
V=lcea este considerat meciul de
la categoria supergrea dintre
Mih\i]\ Golescu [i Mihai Adrian
din Sibiu, cunoscut sub numele
de „Sfarm\-piatr\“.
Bulgarul Vladimir Vatche-
valev, care a fost `nvins de Ionu]
Atodiresei `n cadrul galei Local
Kombat 19 „Uria[ii Moldovei“ de
la Ia[i, la `nceputul primei repri-
ze, i-a cerut acestuia revan[a, pe
care a primit-o, iar meciul se va
disputa `n cadrul categoriei 66
kilograme. (D.T.)
SPORT
de oaspe]i cu 75-68, profe-
sorul Costel Moscalu a fost
felicitat de ambele echipe,
primind frumoase buchete
de flori. La microfonul s\lii
a luat cuv=ntul Dan Moi-
sescu, o alt\ glorie a bas-
chetului ie[ean din anii pre-
ceden]i, care a men]ionat:
„~n urm\ cu 22 de ani i-am
predat tricoul meu de c\pi-
tan [i juc\tor de baschet lui
Costel Moscalu. Azi `i ofer
un buchet de flori cu ocazia
Victorie pentru Dan
Calancea
La finalul partidei de la
Ia[i am consemnat urm\-
toarele declara]ii din cele
dou\ tabere:
- Radu Boi[teanu: „E greu
s\ joci doar `n cinci juc\tori.
Dac\ aveam lotul complet, `i
b\team pe bra[oveni, deoarece
nu au fost mai buni dec=t noi.“
- Gabriel Calancea: „Fra-
tele meu, Dan Calancea, ca-
re este [i antrenorul echipei,
nu a putut fi prezent la meci,
deoarece so]ia sa se opereaz\
la Cluj. B\ie]ii i-au dedicat
Rugby[tii ie[eni
se impun `n derby-ul
moldav de pe Agronomia
Etapa a 14-a a Divi-
ziei Na]ionale de rugby a
programat s=mb\t\ me-
ciul dintre Poli Agro U-
nirea Ia[i [i Rulmentul
B=rlad, un derby moldav
de tradi]ie cu balonul o-
val. Partida a fost domi-
nat\ `n prima sa parte
de oaspe]ii b=rl\deni,
numai c\ prima repriz\
s-a `ncheiat cu scorul de
10-0 pentru ie[eni, `n
urma unui eseu reu[it `n
min. 40 de Laz\r [i
transformat de Zaharia,
ultimul men]ionat des-
chiz=nd tabela `n min.
24, printr-o lovitur\ de
pedeaps\. Dup\ pauz\,
talonerul Oprea reu[e[te
dou\ lovituri de pedeap-
s\ `n contul oaspe]ilor
(10-6), dar acela[i Zaha-
ria reu[e[te un eseu
transformat tot de el, [i
Poli conduce cu 17-6. Du-
p\ o nou\ lovitur\ de pe-
deaps\ `n contul lui O-
prea (17-9) [i o alta `n
contul lui Zaharia (20-9),
ie[enii reu[esc al treilea
Luni, 10 aprilie 2006
`mplinirii v=rstei de 40 ani
[i `l a[tept [i la urm\toarele
anivers\ri!“. Cei 500 de
spectatori prezen]i la par-
tida dintre ie[enii de la
CSM [i ie[enii de sub T=m-
pa, la CSU Cuadripol evo-
lu=nd `n prezent cinci fo[ti
componen]i ai forma]iei
moldave nu cu mult timp `n
urm\ (Iglin, Andru[, Coles-
nicov, Murgoci, Fl. Mun-
teanu), l-au aplaudat c\ldu-
ros pe Costel Moscalu [i i-au
c=ntat „Mul]i ani tr\iasc\!“.
(D. TEODORESCU)
victoria de la Ia[i [i au fost
cu g=ndul la el [i la familia
lui. Cei cinci ie[eni din lotul
nostru sunt ni[te oameni ex-
traordinari [i le mul]umim
c\ au venit s\ joace baschet
la noi, la Bra[ov. Vrem s\
intr\m `n play-off de pe locul
7 [i pentru acest lucru ne
trebuie o victorie `n fa]a
forma]iei din Oradea, mier-
curi, la noi acas\.“
Celelalte rezultate ale
etapei: Media[ - Asesoft 60-
103, BCMUS Pite[ti - Di-
namo 62-67, Rapid - CSU
Sibiu 83-115, Poli Cluj - BC
Tg. Mures 102-78, CSM
Oradea - Arad 91-79. a
eseu `n min. 70 prin P=s-
laru, eseu transformat
de acela[i Zaharia (27-9).
Eseul de onoare al b=rl\-
denilor este reu[it de D.
Botezatu (min. 72), iar
transformarea apar]ine
lui Oprea (27-16). Ultima
reu[it\ a gazdelor apar-
]ine lui Zaharia, care
reu[e[te un dropgol [i
stabile[te scorul final la
30-16 (10-0) pentru Poli,
care a evoluat `n urm\-
toarea alc\tuire: Laz\r,
Varvaroi, Formagiu - Bi-
[oc, Istrati - P=slaru, Cu-
cuteanu, F=nariu - Ho-
doroab\, Zaharia - Ga-
vrila[, Manole, Toma,
Cernescu - Pricopie. Au
mai jucat: Alexa, Lupu,
V\rzari, Manea, Costa-
che. Alte rezultate: „U“
Cluj - Arad 16-13, Steaua
–Dinamo 39-5, Suceava -
Farul 20-33 [i „U“ Baia
Mare - Petro[ani 62-3. ~n
clasament conduce Stea-
ua, cu 60 de puncte, `n
timp ce ie[enii ocup\ locul
7, cu 20 de puncte. (D.T.)
13
PE SCURT
Alina Motoc
particip\ la Europenele
de [ah din Turcia
În turneul feminin al campionatu-
lui european de [ah de la
Kusadasi (Turcia), dup\ patru
runde, pe primul loc al clasamen-
tului se afl\ rom=nca Corina-
Isabela Peptan (2408 ELO, 28
ani), favorita cu nr. 16 a concursu-
lui, care a acumulat 3.5 puncte.
Celelalte [ahiste din Rom=nia
prezente `n competi]ie ocup\
urm\toarele locuri: 31. Ana
Cristina Calotescu; 52. Alina
Motoc; 57. Angela Dragomirescu.
~n primele patru runde, ie[eanca
Alina Motoc (favorita cu nr. 34 a
turneului feminin) a remizat cu
Rosa Norinkeviciute (Lituania) [i
Marlies Bensdorp (Olanda), a
`nvins-o pe suedeza Inna Agrest [i
a pierdut `n fa]a rusoaicei Natalija
Pogonina, a cincea favorit\. În
turneul masculin, tân\rul
maestru român Alin Berescu
(2461 ELO, 26 ani), favoritul nr.
98 al concursului, a avut un debut
formidabil [i dup\ patru runde se
claseaz\ pe locul 4, cu 3.0 puncte
la activ. De remarcat c\ rom=nul
Liviu Dieter Nisipeanu (2693
ELO, campion en-titre, favoritul
nr. 2 la Europenele din Turcia) a
renun]at la participare datorit\
meciului de la Bucure[ti, contra
bulgarului Veselin Topalov. (D.T.)
Penicilina nu are efect
la T=rgu Mure[!
~n penultima etap\ a sezonului
din grupa valoric\ pentru locurile
5-10, voleibalistele de la Penicilina
Ia[i au evoluat la T=rgu Mure[,
acolo unde gazdele de la CSU
Neumarkt au ob]inut victoria cu
scorul de 3-0 (28-26, 25-22, 25-14)
`n fa]a moldovencelor. Cu un lot
superior valoric, cu trei juc\toare
de lot na]ional (C\p\]=n\, Herlea,
Hosu), dar [i cu dou\ foste compo-
nente ale Penicilinei `n sextetul de
baz\ (Burcea, Ciubuc), mure[en-
cele s-au impus `n 65 de minute `n
fa]a elevelor lui Sorin Pop, care au
totu[i meritul de a fi opus o d=rz\
rezisten]\ adversarelor `n primele
dou\ acte. Penicilina a evoluat `n
urm\toarea alc\tuire: Muta[cu -
Constantinescu (Purice), Ionescu
(Ivanof), Rusu, Androhovici,
Diaconi]a - C\]coan (libero). La fi-
nalul disputei, antrenorul ie[ean
Sorin Pop a declarat: „Am fi meri-
tat [i noi s\ c=[tig\m m\car un
set, `n fa]a unor adversare puter-
nice, trei dintre juc\toarele din
Tg. Mure[ fiind componente ale lo-
tului na]ional al Rom=niei. Din
p\cate, `ns\, dup\ ce am pierdut
primele dou\ seturi, fetele au
c\zut fizic [i psihic [i astfel am
pierdut meciul f\r\ a dob=ndi
m\car setul de onoare! În plus, la
acest joc s-a acumulat [i oboseala
`n urma celor dou\ meciuri dispu-
tate `n decurs de trei zile, dup\ ce
miercuri am jucat la Bucure[ti [i
apoi am plecat direct la Tg. Mure[
unde am jucat vineri sear\“. (D.T.)
Real a `nceput
negocierile pentru
a-l transfera pe Chivu
Clubul de fotbal Real Madrid a de-
marat negocierile pentru
achizi]ionarea c\pitanului
reprezentativei Rom=niei, Cristian
Chivu, anun]\ presa spaniol\.
Potrivit postului de radio Cadena
Cope, responsabilii echipelor Real
Madrid [i AS Roma s-ar fi `nt=lnit
pentru a discuta acest transfer.
Cotidianul „Marca“ consider\ c\
transferul fotbalistului rom=n, `n
v=rst\ de 25 de ani, nu va dep\[i
valoarea de 20 de milioane de
euro, „sum\ accesibil\ pentru un
juc\tor de nivelul s\u“. a
14 Luni, 10 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
Palatul Culturii Moldovan, Oana V=n\toru,
Luni - Vineri Silviu Biri[, Liviu Lucaci,
a Din programul Radio Trinitas a 15-16 aprilie 2006, are loc
manifestarea „Simboluri pas-
Marius Florea Vizante, Mi-
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni haela V=lcea. Teatrul „I. L.
pentru toat\ trebuin]a cale“ organizat\ de Muzeul Caragiale“ Bucure[ti, direc-
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
a VIA}A CET|}II: Este mice, financiare, de interes Etnografic al Moldovei din tor general: Ion Caramitru.
06.20 Cuvintele credin]ei prima emisiune `n format pentru ascult\tori. cadrul Complexului Na]ional Vineri, 14 aprilie, ora
06.35 Via]a Cet\]ii
magazin din grila Radio Muzica difuzat\ `n ca- Muzeal „Moldova“ Ia[i [i sec- 19.00: „Pe]itoarele“, dup\ o
09.00 Sf. Liturghie
Trinitas; este difuzat\ zilnic, drul magazinului matinal torul „Biserica [i Societatea“
10.35 Lumea de azi idee de A. Tzagareli. Regia:
este aleas\ `n deplin\ con- din componenta Mitropoliei
13.02 Atlas biblic de luni pân\ sâmb\t\, `n Ion Sapdaru, decor: Nicolai
13.35 Bun\ dup\-amiaza!
cordan]\ cu specificul pos- Moldovei [i Bucuvinei. Eve-
intervalul orar 06.35 - Mih\il\, costume: Stela
15.35 Lumini pentru suflet nimentul va include o mani-
16.00 Vecernia 09.00. Via]a Cet\]ii este tului de radio Trinitas, dar [i festare interactiv\ destinat\ Verebceanu.
17.02 Cultural Express
magazinul matinal al pos- cu acela de „matinal“ al populariz\rii `ncondeiatului Sala Studio „Teofil
18.30 Actualitatea V=lcu“
18.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ tului de radio Trinitas [i emisiunii. Ilustra]ia mu- ou\lor, cu participarea unor
19.00 Pagini de folclor rom=nesc zicala a emisiunii are un rol renumi]i me[teri din regiu- M=ine, 11 aprilie, vineri 14
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
cuprinde informa]ii utile aprilie, ora 18,00: „Sf=r[itul
20.02 Dialogurile TRINITAS pentru ascult\tori, raportat deosebit de important, a- nea Moldovei, precum [i o ex-
pozi]ie de icoane bizantine. lumii se am=n\“ de {tefan
20.35 Serata muzical\ la spa]iul orar de audien]\. vând `n vedere cele dou\ Mitroi. Regia: Irina Popescu
21.35 Cuv=ntul care zide[te
22.00 Cantate Domino Astfel, `n cuprinsul ei se principii enun]ate anterior. Boieru, decor: Axenti Marfa,
22.30 Biseric\ [i societate reg\sesc informa]ii meteo- Centrul Cultural costume: Tania Gonzales
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri rutiere, [tiri, reportaje [i a ATLAS BIBLIC: Este o Francez Ia[i Contreras Axenti.
23.30 Iubi-Te-voi Doamne materiale de larg interes. emisiune de 28 de minute, S=mb\t\, 15 aprilie, ora
10-12 aprilie: S\pt\m=na
00.00 Lumini pentru suflet (r)
Prioritate pe acest spa]iu care se difuzeaz\ zilnic, `n Cafenelelor din Ia[i
18.00: „Via]a mea sexul\“ de
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei orar au materialele reli- intervalul orar 13.02 - Ast\zi, 10 aprilie, ora Cornel Georg Popa. Regia:
01.00 Atlas biblic (r) gioase, prin intermediul 13.30, [i `n reluare `ntre 19:00 Sala Studio, Teatrul Cornel George Popa, sceno-
01.30 Armonii de veghe
Na]ional [i Arte Cafe: Stop grafia: Rodica Arghir.
03.00 Biseric\ [i societate (r) c\rora se `ncearc\ o cât mai orele 01.00 - 01.30. ~n spa-
03.30 Memento muzical fidel\ reflectare a activi- ]iul acestei emisiuni, reali- the Tempo, text: Gianina
04.30 Dialogurile TRINITAS (r)
t\]ii Bisericii Ortodoxe. O zatorii propun o incursiune C\rbunariu, regie: Christian Filarmonica de Stat
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
pondere `nsemnat\ o repre- `n istoria Vechiului Testa- Benedetti, cu: Renan Car- Moldova Ia[i
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, teaux, Aurélie Namur, Laure
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, zint\ [i materialele (repor- ment, prezentând oameni, Roldàn. Dup\ spectacol, Cen- M=ine, 11 aprilie 2006,
19.30, 20.30, 21.30.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, tajele) sociale [i cele care fapte [i locuri cu semni- trul Cultural Francez [i Arte ora 19:00 Recital: Alexan-
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 18.00,
20.00, 21.00.
con]in informa]ii econo- fica]ii deosebite. a Cafe v\ invit\ la o înt=lnire dru Tomescu - vioar\, Dana
cu autoarea piesei, cu actorii Borsan - pian.
[i regizorul. Vineri, 14 aprilie 2006,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje M=ine, 11 aprilie, ora ora 19:00 Concert cameral -
21:00 Club Versus: CINE- Cvartetul Voces.
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, MIX, 60’/70’s movies, vidéo
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf.
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n
Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ clips, concerts, TV shows. Opera Na]ional\ Rom=n\
Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu Miercuri, 12 aprilie,
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\ 17:00: C\rture[ti Mall: Miercuri, 12 aprilie, ora
noiri duhovnice[ti.
Ceai, muzic\ [i film. 18.30: „Tosca“ de Giacomo
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. Puccini.
Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, ioneaz\ o imagine consistent\ asupra
tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 S=mb\t\, 15 aprilie
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006.
a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\
athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. Centrul Cultural 2006, ora 18.30: „S=nge
Dintre obiective men]ion\m: Mu untele Tab bor ,
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu,
Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la:
German Ia[i vienez“ de Johann Strauss.
Nazaret, Cana Galileii, Muuntele Fericirilor, Betleem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieruusalim: Centrul de Pelerinaj Samb\t\, 15 aprilie 2006,
Iviron, Filotheu [i multe altele.
„Sf. Parascheva“
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi-
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor-
~n Tesalonic pelerinii vor avea bu-
curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt ora 12:00 - Dezbateri GDS - Muzeul Literaturii
mânt, Hozeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 `nv\]\m=ntul superior `n Rom=ne
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\-
Rom=nia, reforme. Prezin-
niloae“) t\: prof. Vasile I[an, direc- Luni, 10 aprilie, ora
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include:
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans-
Pelerinaj `n Ucraina
Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
Tel: 0232.276.907; Fax: tor general al Direc]iei Ge- 17.00: Muzeul Literaturii
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867
nerale de Integrare Euro- Rom=ne Ia[i [i Editura
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email:
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro pean\ [i Programe Comuni- Junimea lanseaz\ `n Gale-
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website:
tare din cadrul MEdC. riile de Art\ „Pod Pogor -
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro
fiul“ colec]iile „Rom=nii din
Paris“ [i „Ananta. Studii
Teatrul Na]ional Ia[i transdisciplinare“. Invitat
Sala Mare special: Basarab Nicolescu.
M=ine, 11 aprilie, ora Particip\: Cezar Iv\nescu,
19.00: „Cel\lalt Cioran“ ver- Simona Modreanu, Nicolae
siune scenic\ dup\ caietele Cre]u. Moderator: Liviu
lui Cioran. Cu: Ovidiu Iuliu Apetroaie. a

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Top 7 (r) 07.05 Cite[te cu mine! 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Cristina Show (r)
* Sport * Meteo 07.30 Lec]ia de englez\ 07.10 Istoria cuvintelor Cu Mircea Badea * Ce se `nt=mpl\, doctore? 07.30 Peregrina (r)
08.00 Interes general (r) 08.00 CeZar [i tipar rom=ne[ti 07.00 Observator Prezint\ Oana Cuzino 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.50 Doar o vorb\ 09.00 Roat\ la roat\ (r) 07.15 Zodiac Cu Carmen Safta 09.10 Omul care aduce cartea 10.30 Ho]ul de inimi (s)
s\-]i mai spun! (r) 09.30 Poft\ bun\! (r) 07.30 Atlas [i Vlad Ionescu 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Lorena Rojas
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 10.00 Tonomatul DP2 08.00 Winston Churchill. 08.00 Canalul de [tiri 10.00 ProMotor (r) 11.30 St\p=na destinului (r)
09.30 Teleshopping 11.30 Uli]a spre Europa (r) Anii de cump\n\ Cu Ovidiu Uscat, 11.00 Bogus (r) 12.30 ~nger rebel (s)
10.00 Surprize, surprize... (r) 12.00 Casa ta (r) 09.00 Minorit\]i Constantin Trofin, 13.00 {tirile PRO TV Cu: Victor Noriega
12.30 Celebrit\]ile timpului t\u 09.30 Best of cultural Roxana Ionescu [i Eva 13.30 P\durea blestemat\ (s)
12.35 Teleenciclopedia (r) 13.30 Rebel `n California (r)
12.45 Pasiuni (s) 10.00 Dialoguri despre alt\dat\ 10.00 ~n gura presei (r) Cu Edith Gonzalez
13.30 Sabrina (d.a.) 15.30 Familia Bundy (s)
14.00 Fergus McPhail (s) 11.00 Concurs interactiv 15.30 Peregrina (s)
14.00 Jurnalul TVR 10.30 Clio magazin Cu: Ed O'Neill, Katey
14.30 Minorit\]i sub trei dicta- 12.00 Pia]a Divertis (r) Sagal, David Garrison, Cu: Africa Zavala
14.30 Cory [i restul lumii (s) 11.00 Rom=nia optimist\
turi (doc., r) 13.00 Observator Amanda Bearse, 17.20 Re]eta de Acas\
Cu Ben Savage 11.30 Cultura.doc
15.00 Teleshopping 15.00 ~mpreun\ `n Europa Cu Simona Gherghe Christina Applegate, 17.30 Pove[tiri adev\rate
12.00 Jurnalul cultural
16.00 Jurnalul TVR 13.45 Revan[a starurilor (r) David Faustino 18.25 Vremea de Acas\
15.30 Kronika. Emisiune `n 12.15 Arhiva de serviciu
limba maghiar\ 16.30 Zona de conflict 15.30 Vivere (s) 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) 18.30 Marilyn (s)
12.20 Cite[te cu mine! Cu Edoardo Costa
17.00 Femei adev\rate (s) 17.00 Lec]ia de englez\ (r) 12.25 Istoria cuvintelor 17.00 {tirile PRO TV Cu: Scarlet Ortiz
17.30 M\rturii 16.00 Observator 17.45 Teo (divertisment) 19.30 La Tormenta (s)
18.00 S\n\tate pentru to]i! rom=ne[ti
18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 16.45 Rezervat V.I.P. 19.00 {tirile PRO TV Cu Christian Meier
18.50 Doar o vorb\ s\-]i mai 12.30 Regizorii (divertisment)
spun! Prezint\ George 18.30 V=n\torii de comori (s) 13.30 Tom Jones * Sport * Vremea 20.30 Lacrimi de iubire (s)
Pruteanu 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 20.30 Temperatura critic\ Cu: Elvira Deatcu, Lu-
19.30 Vorba lui Jim (s) 14.25 Jurnalul cultural faci. Cu Cristian Andrei
19.00 Jurnalul TVR 20.00 Motocicli[tii pofticio[i (ac]., SUA, 1999) Cu: cian Viziru, Ioana Gin-
14.30 Concert de pr=nz 19.00 Observator ghin\, Dan Bordeianu
20.15 Prim-plan. Prezint\ 20.30 Arena. Magazin sportiv. Cuba Gooding Jr.,
15.30 Cinematica 20.30 D\-i papucii! Cu Skeet Ulrich, Peter 21.30 De 3 x femeie
Dan Turturic\ Prezint\ Andreea
16.00 Best of cultural Lumini]a Anghel Firth, David Paymer * Vreau s\ simt!
21.10 Reflector R\ducan [i Luana Ibacka
21.40 Iart\-m\! Prezint\ 21.30 Ora de [tiri 16.30 Legende `ndep\rtate 22.15 La bloc (s) (dram\, Rom., 2006)
17.00 Pitica ro[ie 22.00 Secretul Mariei (s) Cu: Nicoleta Luciu,
Raluca Moianu Cu Adriana Muraru Cu: Ioan Isaiu, Dana Cu: Tili Nicolae,
23.10 Nocturne. Invitat * Sport * Meteo 17.30 Scena Drago[ Mo[tenescu, Cornel Ilie
18.00 Prin muzeele lumii Magdici, Anemona
Cristian }opescu 22.30 Balona[e de s\pun Niculescu, Toma Dana Rogoz 23.30 St\p=na destinului (s)
00.00 Jurnalul TVR (comedie, SUA, ’92) 18.30 Cultura.doc *arte D\nil\, Oana S=rbu 23.00 {tirile PRO TV Cu: Jose Mayer
00.20 TVR 50. Insomnia Cu George Clooney 19.00 Identit\]i 23.00 Observator * Sport 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
01.50 Doar o vorb\ 00.15 Futurama (d.a.) 19.30 Teatru. Othello de 00.00 Martor incomod * Dinastia Campionilor * Vremea de Acas\ a
s\-]i mai spun! (r) 00.45 Jurnalul Euronews William Shakespere (ac]iune, SUA, ’98) 00.00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (s)
02.00 Jurnalul TVR 01.00 Charlie Jade (s) 21.30 Interoga]ii radicale 01.00 Icstrim tivi
03.05 Imaginea ta 02.00 Teroare `n Utopia 22.25 Simbolica
Cu: Burt Ward, Miles
O'Keeffe , Libby 01.45 Familia Bundy (r)
Legend\:
(dram\, Franta, ’04, r) (thriller, SUA, ’97) 22.30 Jurnalul cultural Hudson, Sue Ball 02.10 Omul care aduce cartea [tiri
04.40 Descifr=nd Biblia (r) 03.30 Moto magia (r) 22.45 Arhiva de serviciu 02.00 Concurs interactiv 02.15 {tirile PRO TV film artistic
05.10 Interes general (r) a 04.00 Mo[tenitoarea (s) a 22.50 Cite[te cu mine! a 03.00 Observator (r) a 03.15 ProVest (r) a
 TIMP LIBER Luni, 10 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Ciorb\ de ro[ii Se las\ s\ mai fiarb\ 5 minute. cuptor. ~nainte de servire se pre-
Se adaug\ p\trunjelul verde to- sar\ verdea]\ tocat\ m\runt.
2 l ap\, 1 ]elin\, 2 r\d\cini cat m\runt [i se potrive[te de
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU sare.
de p\trunjel, 1 morcov, 2 cepe
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA mari, 1 vârf cu]it de boia de Orez cu portocale
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI ardei, 150 ml ulei, 1 kg bulion
sau 6 linguri past\ de tomate }elin\ cu ciuperci 600 ml ap\, 200 gr orez, 300
gr zah\r, sare, 3 plicuri zah\r
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, desf\cute `ntr-un litru de ap\, vanilat, esen]\ de rom, 500 gr
p\trunjel, 2 linguri orez, sare. 3 ]eline, 200 ml ulei, 500 gr
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, ciuperci, 2 cepe, 50 gr f\in\, 1 portocale.
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|
Zarzavatul se cur\]\, se spa- l\mâie, p\trunjel, m\rar.
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU l\, se taie [i se pune la fiert `n Orezul se spal\ [i se pune la
Foto: „NONY“ ap\. Când este fiert se face un }elina se cur\]\, se taie `n fe- fiert `n ap\ clocotit\ [i se
rânta[ din f\in\ [i ulei (`ntr-o lii groase [i se pune la fiert. adaug\ zah\rul. Când orezul
Tehnoredactare: Lucian APOPEI este fiert, se adaug\ zah\rul
tigaie se pune la `ncins 100 ml Ceapa [i ciupercile se cur\]\, se
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
de ulei [i 2 linguri de f\in\). spal\, se taie m\runt [i se c\lesc vanilat [i se umple o form\ de
Când f\ina este rumen\ se `n ulei. Se adaug\ f\ina, se pr\jitur\. Se d\ la cuptor [i se
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
adaug\ boiaua de ardei, se stinge cu apa `n care a fiert las\ 10 minute. Dup\ ce s-a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE stinge cu ap\ [i se amestec\ ]elina [i se las\ s\ fiarb\. Se r\cit, se r\stoarn\, se strope[te
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U bine. Se adaug\ `n oala `n care adaug\ ]elina, o cea[c\ de ap\ [i cu esen]\ de rom, se pudreaz\
Consilier juridic: Ana MANEA a fiert zarzavatul [i se adaug\ zeama de la o l\mâie. Se po- cu zah\r [i se pun deasupra fe-
pasta de tomate sau bulionul. trive[te de sare [i se d\ vasul la lii de portocal\. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r 7 1 9
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X 3
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
5 1 6 2 3 4
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
soan\ de contact: Larisa Cotoranu). 1 9 6 2
8 4 1
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ 2 8 5 7
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 9 3 5 7 6 8
3 1
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
6 8 9
CABINETUL STOMATOLOGIC Rezolvarea careului
„SF. PANTELIMON“
ofer\: din num\rul de vineri
Sudoku este
- servicii medicale clinice un fel de rebus, 1 4 5 8 9 6 3 7 2
A. F. HLIHOR LUMINI}A dar numai cu
- stomatologie general\ cifre, de la 1 la 2 7 9 5 3 4 1 8 6
PRODUC|TOR AUTORIZAT 9. Jocul a fost
- tratamentul cariilor [i parodontopatiilor, lucr\ri 3 6 8 1 2 7 9 5 4
lansat [i pe In-
protetice moderne, mica chirurgie oro-dentar\ ternet [i s-a 6 8 1 7 5 2 4 9 3
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de - ortodontie r\sp=ndit cu
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, succes `n Sta- 4 5 3 6 8 9 2 1 7
- servicii medicale paraclinice tele Unite, No-
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI - radiodiagnostic dentar ua Zeeland\ [i 7 9 2 3 4 1 8 6 5
Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. - tehnic\ dentar\ modern\ Marea Brita- 9 1 6 2 7 3 5 4 8
Contact: Cabinetul „Sf. Pantelimon“ nie este deja
considerat un
5 3 7 4 1 8 6 2 9
Ing. Hlihor Dan - prime[te orice pacient, indiferent de confesiune fenomen. Com- 8 2 4 9 6 5 7 3 1
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i sau statut social; pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos - are contract cu CJAS Ia[i; de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 - este deschis `ntre orele 8.00-19.00. acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 Cabinetul „Sf. Pantelimon“ este situat `n B-dul {tefan cel `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
Mare [i Sf=nt, nr. 16, `n curtea Mitropoliei Moldovei [i p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
Bucovinei. Rela]ii [i program\ri la tel/fax 0232.245.373
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 ~ntâlniri mortale
10:00 Vân\torii din adâncuri:
Plaja Juno [i câmpul
de lupt\ de sub apele
Normandiei
11:00 Misterul Dakarului
12:00 Real?: Cercurile de pe
câmpuri
13:00 Ziua Z: Oameni [i
ma[ini: Partea 1
14:00 ~ntâlniri mortale
15:00 Vân\torii din adâncuri:
Plaja Juno [i câmpul
de lupt\ de sub apele
Normandiei
16:00 Misterul Dakarului
17:00 Zilele ciudate ale plane-
tei P\mânt: Invadatorii
18:00 Egiptul etern: ~n
c\utarea mormintelor
pierdute
19:00 Pove[ti furtunoase:
z Alunec\rile
de la Sarno
z Inunda]iile
din Boscastle
20:00 ~ntâlniri mortale
21:00 Ziua Z: Oameni [i
ma[ini: Partea 1
22:00 Vân\torii din
adâncuri: ~n c\utarea
machetelor Avro
23:00 Britannic
00:00 Clipe de co[mar:
Cutremurul din Kobe
01:00 Vân\torii din adâncuri:
~n c\utarea machetelor
Avro
02:00 Britannic a
08.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 2
09.10 Jurassica:
z Rechini preistorici;
z Ziua Judec\]ii de
Apoi a dinozaurilor
10.00 }inutul Mamutului:
Partea `ntâi
10.55 Imperiul solar: S-a
n\scut o stea
11.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 2
12.10 ~n interiorul navetei
spa]iale
13.00 ~n lumea avia]iei
13.50 M\rci de top:
Volkswagen; Maserati
14.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 2
15.10 Jurassica: Rechini
preistorici; Ziua
Judec\]ii de Apoi a di-
nozaurilor
16.00 }inutul Mamutului:
Partea `ntâi
16.55 Imperiul solar: S-a
n\scut o stea
17.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 2
18.10 ~n interiorul navetei
spa]iale
19.00 Demen]a avioanelor
19.50 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 1
20.40 Chimie culinar\:
~nghe]ata
21.10 Armisti]iu `n cosmos
22.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Tornade a
07.00 Cei mai boga]i oameni 10.00 C\l\torii: Venezuela 08.30 Parcul maimu]elor: ep. 7 10.00 Secretele piramidelor
din Europa: Doar o 10.55 C\l\torii `n duet - 09.00 Mo[ia mangustelor: 10.55 Secretele Marelui Zid
idee extraordinar\ Europa de Est: Drumul Alegerea lui Daisy 11.50 Câmpuri de b\t\lie:
08.00 Ma[in\riile visate de spre Kosice 09.30 Veterinari `n s\lb\ticie: R\zboiul contra sub-
Leonardo: episodul 1 11.20 Trasee: John Wesley Lacul Bogoria marinelor germane
09.00 Confrunt\ri [i fiare 11.50 Aventuri culinare 10.00 Animal Planet la film: (Partea `ntâi)
vechi: Curse nebune[ti 12.45 Jurnal de cazino: Pe platoul de filmare 12.45 Câmpuri de b\t\lie:
10.00 Confruntarea fiarelor: Weekend la Paris de la „Saving Shiloh“ [i R\zboiul contra sub-
Tigrul siberian contra 13.10 Situa]ii de criz\: ep. 2 „Last Legion“ marinelor germane
ursului grizzly 13.40 Pe [ine: O `ntâlnire regal\ 11.00 Vân\torul de crocodili: (Partea a doua)
11.00 Ma[ini extreme: For]ele naturii 13.40 Ce se [tia `n lumea an-
14.05 Vehicule off-road:
C\l\torii extreme Inova]ii 12.00 Poli]ia veterinar\ din De- tic\: Chinezii
12.00 S-a n\scut o motociclet\ troit: Dispute teritoriale 14.35 Vân\torii de fantome:
14.35 Cutia cu mirodenii:
Shanghai 13.00 Salva]i animalele: ep. 25 {coala fantomelor
13.00 Cei mai boga]i oameni
din Europa: Doar o 15.05 Aventuri culinare 13.30 Cele mai nostime ani- 15.05 Un secol modelat de
idee extraordinar\ male din lume: ep. 3 r\zboaie: episodul 10
16.00 C\l\torii: Venezuela 14.00 Vie]uitoare uluitoare
14.00 Ma[in\riile visate de 16.00 Secretele piramidelor
16.55 C\l\torii `n duet - 14.30 Parcul maimu]elor: ep. 7
Leonardo: episodul 1 Europa de Est: Drumul 16.55 Secretele Marelui Zid
15.00 Steve Irwin prezint\ o
15.00 Confrunt\ri [i fiare spre Kosice 17.50 Câmpuri de b\t\lie:
nou\ ras\ de veteri-
vechi: Curse nebune[ti 17.20 Trasee: John Wesley nari: Tsunami R\zboiul contra sub-
16.00 Cum se fabric\ 17.50 Aventuri culinare 16.00 Animal Planet la film: marinelor germane
(Partea `ntâi)
17.00 Curse: Noi provoc\ri 18.45 Jurnal de cazino: Pe platoul de filmare
18.00 Spionii: episodul 1 Weekend la Paris de la „Saving Shiloh“ [i 18.45 Câmpuri de b\t\lie:
19.00 Ma[ini extreme: 19.10 Situa]ii de criz\: episo- „Last Legion“ R\zboiul contra sub-
Aeronave dul 2 17.00 Miami - Poli]ia animalelor marinelor germane
20.00 Vân\torii de mituri: 19.40 Pe [ine: O `ntâlnire regal\ 18.00 Salva]i animalele: ep. 26 (Partea a doua)
Str\vechea Raz\ a 20.05 Vehicule off-road: 18.30 S.O.S. Animalele: ep. 2 19.40 Ce se [tia `n lumea an-
Mor]ii/Sconcsul Inova]ii 19.00 Vie]uitoare uluitoare tic\: Chinezii
cur\]at/Ce rezist\ `n 20.35 Cutia cu mirodenii: 19.30 Cele mai nostime ani- 20.35 Vân\torii de fantome:
fa]a gloan]elor ? Shanghai male din lume: ep. 4 {coala fantomelor
21.00 Motociclete americane: 21.05 Aventuri culinare 20.00 Mo[ia mangustelor: 21.05 Un secol modelat de
Motocicleta lui Lance 22.00 C\l\torii: Venezuela Flower Power r\zboaie: episodul 10
Armstrong - Partea 1 22.55 C\l\torii `n duet - 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 1 22.00 Secretele piramidelor
22.00 Cei mai boga]i oameni Europa de Est: Drumul 21.00 RSPCA: E[ti potrivit pen- 22.55 Secretele Marelui Zid
din Europa: Doar o spre Kosice tru aceast\ meserie? 23.50 Câmpuri de b\t\lie:
idee extraordinar\ 23.20 Trasee: John Wesley 21.30 SOS Animalele: ep. 10 R\zboiul contra sub-
23.00 Pompierii americani: 23.50 Aventuri culinare pe 22.00 Ecuatorul: Recifuri bo- marinelor germane
episodul 7 a Route 66 a gate a (Partea `ntâi) a
16 Luni, 10 aprilie 2006
M\n\stirea care a ren\scut dup\ zeci de prigoane
a Leg\tur\ a credincio[ilor din Oltenia cu cei din Ardeal, M\n\stirea Lainici este a[ezat\ `n Defileul V\ii Jiului, la 32 km
de Târgu Jiu [i 25 km de Petro[ani a A fost ctitorit\ `n secolul al XIV-lea de Sfântul Nicodim de la Tismana a ~n secolul
al XVIII-lea a fost distrus\ de austrieci, `n 1817 de turci, `n timpul primului r\zboi mondial [i dup\ 1947, când a fost [i
`nchis\, de comuni[ti a Dup\ 1990 s-a construit noua biseric\ „Izvorul T\m\duirii“, cu dimenisiuni de catedral\ a
Situat\ `n localitatea Lai-
nici, m\n\stirea cu acela[i
nume, purtând hramul „Intra-
rea `n Biseric\ a Maicii Dom-
nului“, `[i duce `n t\cere exis-
ten]a. Trecutul s\u dramatic
pare s\ fi trecut de mult `n um-
br\, ast\zi m\n\stirea fiind
din ce `n ce mai mult vizitat\.
O pagin\ de ziar `nseamn\
mult prea pu]in spa]iu pentru
a `nf\]i[a istoria meleagurilor
din zona defileului V\ii Jiului
[i cu atât mai pu]in suficient\
pentru cuvintele care s\ de-
scrie tr\irile spirituale din
aceste locuri.
La `nceputurile de lume, o
lume a spiritualit\]ii, era greu
s\ ridici biserici pentru c\ n\-
v\lirile str\ine care distru-
geau ora[ele erau frecvente.
Printre cele 300
de m\n\stiri distruse
de austrieci
Dar pentru a `nt\ri credin]a
`n ajutorul pe care omul `l
poate primi de la Cel de Sus,
Dumnezeu a trimis pe aceste
meleaguri pe Sfântul Nicodim.
Acesta a ctitorit multe m\n\s-
tiri [i schituri `n }ara Româ-
neasc\, iar `n secolul al XIV-
lea a ridicat [i la Lainici o bise-
ric\ din lemn, care, cu timpul,
a devenit m\n\stire.
~n secolul al XVIII-lea, când
Austria se lupta ca românii s\
devin\ papista[i, a poruncit [i
distrugerea m\n\stirilor [i
schiturilor din Transilvania.
Printre cele peste 300 de sfinte
l\ca[uri d\râmate cu tunurile
sau incendiate s-a aflat [i
Sfânta M\n\stire Lainici.
Câ]iva ani mai târziu, `n
1784, a fost trimis de la Tis-
mana (cea mai cunoscut\ ctito-
rie a Sfântului Nicodim)
schimnicul Atanasie, pentru a
re`nfiin]a m\n\stirea.
Pere]ii interiori ai Bisericii „Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului“ sunt
acoperi]i de picturi murale `n fresca de tradi]ie postbrâncoveneas\. M\n\stirea
Lainici ad\poste[te o colec]ie de art\ cu icoane, carte veche [i obiecte de cult
Astfel, prin purtarea sa de
grij\, prin sfin]enia vie]ii pe
care o ducea, prin `n]elepciu-
nea [i dragostea sa fa]\ de
Dumnezeu, `n ciuda prigoanei,
`n 1794, ob[tea m\n\stirii nu-
m\ra 30 de c\lug\ri.
Sf=ntul Nicodim a continu-
at s\ ocroteasc\ m\n\stirea
chiar [i dup\ moartea sa, de-
terminând câ]iva boieri din
Târgu Jiu s\ construiasc\ o
nou\ biseric\ din zid, `n care
se sluje[te [i ast\zi.
Astfel, actuala biseric\ a
m\n\stirii a fost ctitorit\ `ntre
anii 1812 [i 1817 - `n timpul
domnitorului Ioan Gheorghe
Caragea [i a Episcopului
Galaction - de Nicolae Br\iloiu
biv vel pitar, R\ducanu M\r-
d\nescu medelnicer [i Stanca
Poien\rescu-M\ld\rescu care
s-a c\lug\rit mai târziu, de-
venind monahia Calistracta.
Stare]ului
i s-a t\iat capul
~n anul `n care se terminase
noua biseric\, 1817, Lainiciul a
fost atacat de turci, `ntrucât
dincolo de zidurile sale `[i g\-
seau ad\post românii care lup-
tau pentru eliberarea de sub
asuprirea turceasc\. {i Tudor
Vladimirescu, revolu]ionarul de
la 1821, s-a ascuns o vreme aici.
~n timpul atacului din 1917,
stare]ului Maxim i s-a t\iat
capul, iar ceilal]i ucenici au
fost izgoni]i pentru o vreme.
Maxim a trecut astfel `n ceata
sfin]ilor mucenici. Lainici l-a
dat [i pe Cuviosul Irodion Io-
nescu, numit de Sfântul Ierarh
Calinic „Stare]ul Lainicilor“.
Dac\ `n timpul revolu]iei de
la 1821 românii care fugeau
din calea turcilor g\seau sigu-
ran]\ `n mijlocul mun]ilor la
M\n\stirea Lainici, `n timpul
R\zboiului de Independen]\
CALEA PELERINULUI
(1877-1878) sfânta m\n\stire
a oferit ajutor r\ni]ilor, doi
dintre c\lug\ri mergând chiar
`n linia `ntâi pentru a se `ngriji
de cei c\zu]i `n lupte.
Transformat\ `n grajd
[i apoi incendiat\
Necazurile nu s-au `ncheiat
aici, `n timpul primului r\zboi
mondial m\n\stirea suportând
cele mai s\batice [i grote[ti ges-
turi ale militarilor germani.
~ntrucât au profanat morminte-
le, au distrus crucile [i le-au
c\lcat `n picioare, au spart
pietrele [i le-au risipit, vechiul
cimitir nu a mai putut fi ref\cut
niciodat\. Au furat atunci tot ce
puteau fura, de la icoane la
Sfintele Vase, ba chiar [i clopo-
tele, apoi au folosit biserica
m\n\stirii pe post de grajd,
dup\ care i-au dat foc. Mâna]i
de duhul r\ului, au pus pe foc
pân\ [i arhiva mân\stirii.
Trei ani mai târziu, sub
p\storirea Cuviosului Visarion
Troia, m\n\stirea a `nceput a
se reface. Au venit de la M\n\s-
tirea Fr\sinei [ase c\lug\ri.
Asupririle comuni[tilor
M\n\stirea a trecut cu bine
[i prin cel de-al doilea r\zboi
mondial, `ns\ din 1947 asupra
sfântului l\ca[ s-a ab\tut o
nou\ prigoan\: [antierul de lu-
cru Bumbe[ti-Livezeni. ~nadins
Locuri Rele,
smeritul l\ca[ sfânt
de 400 de ani
La mai pu]in de 5 km de
M\n\stirea Lainici se afl\ o
m\n\stire mic\, Locuri Rele,
`ntemeiat\ la mijlocul secolu-
lui al XIX-lea, ca schit al M\-
n\stirii Lainici, de preo]ii din
Târgu Jiu Constantin Cartia-
nu [i Costache Lupu Stolojan.
Ace[tia au fost c\lug\ri]i mai
târziu aici, sub numele de Cle-
opa [i Luca. Prima dat\ l-au
f\cut din lemn, dar numai
dup\ câ]iva ani l-au preschim-
bat, cl\dindu-l `n c\r\mid\,
a[a cum [i ast\zi este. ~n acest
loc mai retras s-au a[ezat de-a
lungul timpului mul]i schim-
nici iubitori de lini[te [i ne-
voin]\, `ntr-o mare `nstr\i-
nare, t\cere, post [i ne`ncetat\
rug\ciune. Suferind distrugeri
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
comisarii comuni[ti au dispus
instalarea unor bar\ci `n care
erau caza]i muncitorii pe
terenurile m\n\stirii [i odat\
cu aceasta [i a unui comporta-
ment p\gân. ~i batjocoreau pe
c\lug\ri, furau, recurgând une-
ori chiar la violen]e.
Dar c\lug\rii au urmat pilda
lui Hristos, r\bdând atrocit\]ile
[i luptând pe ascuns pentru sal-
varea sfântului l\ca[. Din feri-
cire, `n 1957, ca o minune,
hoardele atee s-au retras.
Nu au trecut doi ani, iar co-
muni[tii au dat decretul prin
care au fug\rit zeci de c\lug\ri
din m\n\stiri, a[ezând pe u[ile
sfintelor l\ca[uri lac\te grele.
Printre m\n\stirile `nchise s-a
aflat [i Lainiciul, care pân\ `n
1970 a mai fost deschis\ doar
la marile s\rb\tori.
M\n\stirea nu a devenit
ruin\, iar cimitirul ei nu a fost
profanat, a[a cum s-a `ntâm-
plat `n cazul multor alte m\-
n\stiri, pentru c\ monahii iz-
goni]i s-au rugat `n exil.
Dup\ 1970, la Lainici s-a
permis aproape pe ascuns re-
luarea vie]ii monahale. Odat\
cu instalarea ca stare], `n
1970, a arhimandritului Calio-
pie Georgescu, pas cu pas m\-
n\stirea a `nceput s\ se ridice
tot mai sus, reluându-[i locul
cuvenit de izvor de hran\
duhovniceasc\. a
mari `n primul r\zboi mondi-
al, odat\ cu Lainiciul, a putut
fi ref\cut doar `n 1857, de vred-
nicul de pomenire stare] al a-
celei mân\stiri Calinic C\r\van.
Mul]i s-au folosit de acest
l\ca[ smerit, printre ei nu-
m\rându-se [i unii dintre cei
prigoni]i `n chip deosebit de
comuni[ti. Cel mai cunoscut es-
te Arhimandritul Adrian F\ge-
]eanul, originar din Bucovina.
P\rintele Adrian F\ge]ea-
nul s-a retras la Locurile Rele
pentru a-[i petrece sfâr[itul
vie]ii `n lini[te, departe de mi-
ile de fii duhovnice[ti ce `l a-
saltau `n Capital\, pe când
slujea `mpreun\ cu vestitul du-
hovnic Sofian Boghiu la M\-
n\stirea Antim din Capital\.
~ns\ distan]a a aprins [i
mai mult dragostea peleri-
nilor pentru M\n\stirile Lai-
nici [i Locuri Rele, p\rintele
Adrian primind din ce `n ce
mai mul]i credincio[i.
 Mar]i,
11 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 94 (384) Anul II
271 de cereri de
finan]are SAPARD `n
PAGINA 6
valoare de 50 de milioane
de euro, `n martie
Cet\]uia - refugiu pentru
domnitori [i rug\ciune
a Despre M\n\stirea Cet\]uia se [tie c\ este situat\ `n partea de miaz\zi
a municipiului Ia[i, c\ este o m\n\stire de c\lug\ri [i c\ acolo, `n vremuri de restri[te,
se retr\geau unii domnitori a ~ns\ despre cei care au ales s\-[i `nchine via]a
lui Dumnezeu pe colina de est nu se cunosc detalii a Cum au ajuns ei s\ intre
`n m\n\stire? a Citi]i un reportaj despre via]a celor care au l\sat lumea pentru a sluji
lui Dumnezeu `ntr-un loc care ast\zi este refugiu pentru rug\ciune a PAGINA 8
POZA ZILEI Zürich, ora[ul cu cel mai bun indice de calitate a vie]ii
Zürich a fost numit ora-
[ul cu cel mai bun indice de
calitate a vie]ii pe anul `n
curs, `n timp ce Bagdadul
s-a plasat pentru al treilea
an consecutiv pe cel din ur-
m\ loc `n topul ora[elor al-
c\tuit de compania Mercer,
informeaz\ Reuters.
Pe primele trei locuri, a-
l\turi de Zürich s-au mai
plasat `n ordine ora[ele Ge-
neva [i Vancouver, `n timp
ce ultimele pozi]ii sunt ocu-
pate tot `n ordine de Bangui
(Repubica Centrafrican\),
Brazzaville, capitala Repu-
blicii Congo, [i Bagdad. Com-
De m=ine, plou\ `n toat\ ]ara
Centrul Operativ pentru
Situa]ii de Urgen]\ din ca-
drul Ministerului Mediului [i
Gospod\ririi Apelor a trimis
Comunitatea rrom\ din Bucure[ti a orga- ieri o aten]ionare meteorolo-
nizat un t=rg cu ocazia Zilei Interna]ionale a
Rromilor la care au fost expuse m\[ti tra-
gic\ c\tre toate Prefecturile
di]ionale, linguri [i oale. a
din ]ar\, fenomene vizate fi-
ind ploi `nsemnate cantitativ,
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
Indemniza]iile
pentru cre[terea
PAGINA 5
copilului vor fi
virate pe carduri
EDITORIAL
Un pre[edinte
f\r\ libertate
Pre[edintele nu are cum s\
g=ndeasc\, s\ simt\, s\ tr\iasc\
structural altfel dec=t restul
cet\]enilor ]\rii sale. Sau altfel
fa]\ de modul cum a g=ndit-
sim]it el `nsu[i `nainte de a se
muta la Palat. {i totu[i, el are in-
strumente diferite de ale celor-
lal]i, are perspective diferite,
tr\ie[te totul la o `n\l]ime mai
mare. Ceea ce face ca toate lu-
crurile pe care le face el s\ capete
alte dimensiuni. A ie[it pre[edin-
tele la o bere? Poate fi de bine
sau de r\u, dar `n orice caz este
ceva neobi[nuit...
PAGINA 3
B=lb\ a reg\sit
gustul golului
PAGINA 12
Actuala form\
a Legii
lustra]iei risc\
s\-i „aga]e“
pe Stolojan
[i Ungureanu
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna
aprilie a acestui an,
s\pt\m=nalul
LUMINA DE
DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
pania Mercer alc\tuie[te a- vie]ii, de la stabilitate politi-
cest clasament anual pe ba-
za a 39 de indici de calitate a
c\ p=n\ la num\rul de [coli,
baruri [i restaurante. a
LUMINA DE
ora 18.00 cantit\]ile de ap\
vor dep\[i 20 l/mp `n Cri[a-
DUMINIC|
informeaz\ MMGA. Progno- na, Maramure[ [i Transil-
vania, iar `n Banat, Oltenia
za hidrologic\ prevede c\, `n
[i Muntenia local 30 - 35
Meteo
intervalul 11 aprilie, ora
Z
l/mp. ~n dup\-amiaza zilei de
18.00 - 13 aprilie, ora 9.00,
aria ploilor va cuprinde trep-
12 aprilie [i `n cursul nop]ii ~nnorat
de 12 spre 13 aprilie ploi `n-
tat, `ncep=nd din sud-vest, semnate cantitativ (local pes- maxima 18 °C
toat\ ]ara. ~n intervalul 11 te 20 l/mp) vor fi posibile [i `n minima 8 °C
aprilie, ora 18.00 - 12 aprilie, estul teritoriului. a sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 11 aprilie 2006 CALENDARUL ZILEI

Istoria cre[tinismului EVANGHELIA ZILEI sufletul fiec\ruia. Mântuito-

(CCCXXXVII)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n R\s\rit,
`n secolele XI-XV (IV)
Patriarhul Filotei Kokkinos
(† 1376) este cel care a fixat
pomeniri speciale pentru du-
minicile din Postul Mare, a[a
cum le avem [i ast\zi, `n afa-
r\ de prima, Duminica Orto-
doxiei, care se serba din anul
843. Astfel, duminica a doua
din Postul Mare a fost dedi-
cat\ Sfântului Grigore Pala-
ma († 1359), duminica a treia
Sfintei Cruci, duminica a pa-
tra Sfântului Ioan Sc\rarul (†
649) [i duminica a cincea Sfin-
tei Maria Egipteanca († 431).
~n aceast\ perioad\, atât
grecii, cât [i popoarele slave
au continuat s\-[i `mbog\-
]easc\ lista sfin]ilor, prin
canonizarea unor sfin]i na]io-
nali, al c\ror cult `ns\ a r\-
mas limitat numai la terito-
riul Bisericilor respective sau
numai la p\r]i din acestea.
Astfel, la popoarele din Bal-
cani au fost `nscri[i `n calen-
dar `n primul rând sfin]ii mi-
sionari, care au cre[tinat po-
poarele slave: Sfin]ii Chiril (†
869) [i Metodie († 885), cin-
sti]i la toate popoarele orto-
doxe slave, [i ucenicii lor:
Naum, Gorazd, Clement de
Ohrida, Sava [i Anghelar,
cinsti]i mai ales la bulgari [i
sârbi. La sârbi se statornice[-
te s\rb\torirea sfin]ilor Si-
mion (sec. XIII) [i Sava (†
1236), `ntemeietorii [i organi-
zatorii statului [i Bisericii
Sârbe, regii {tefan Nemania
(1196-1228), {tefan Milutin
(1282-1321) [i {tefan Deci-
naski (1321-1331), c\lug\rii
Petru, Romila [i Prohor. Tex-
tele slujbelor la cei mai mul]i
dintre ei au fost compuse de
Grigorie }amblac, mitropoli-
tul Kievului (sec. XV).
La bulgari au fost cinsti]i ca
sfin]i ]arii Boris-Mihail I
(853-889), cre[tin\torul bul-
garilor, [i Petru (927-969), or-
ganizator al Bisericii Bulgare,
schimnicul Iovan Rilski († 946),
patronul statului bulgar, ale
c\rui moa[te au fost readuse
de la unguri de A[ane[ti, la
Târnovo, c\lug\rii Ioachim [i
Gavriil [i episcopul Ilarion de
Moglema, care a reu[it s\-i
converteasc\ pe ereticii bogo-
mili. Vie]ile [i slujbele lor au
fost scrise de patriarhul Efti-
mie de Târnovo (1375-1393).
La ru[i au fost consacra]i ca
sfin]i Boris [i Gleb, primii mar-
tiri, Olga (945-957), Vladimir
(980-1015), cre[tin\torii popo-
rului rus, Iaroslav cel ~n]elept
(1019-1054), organizatorul sta-
tului, prin]ii Alexandru Nev-
ski (1259-1263) [i Dimitrie
Donskoi (1363-1389), mitro-
poli]ii Petru (1308-1326), Alek-
sei (1354-1378), Iona (1447-
1461) [i c\lug\rii Serghie de
Radonej († 1390), Nil Sorski
(1433-1508), Iosif Volo]ki, {te-
fan de Perm [.a. (Rubric\ rea-
lizat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Smerenia cale urm\torul lucru: când dat o palm\. El `ns\ a `ntors
vor veni ei la târg, preface]i-v\ [i obrazul cel\lalt, dup\
`nvinge trufia c\ vre]i s\ cump\ra]i de la ei porunca Domnului. Chinuit,
Avva Daniel a zis: „~n Ba-
bilon, fata unui mare dreg\-
tor avea un demon. Tat\l ei
era prieten cu un c\lug\r,
care i-a zis: «Nimeni nu-]i
poate vindeca fiica, `n afar\
de anahore]ii pe care-i cu-
nosc, dar dac\-i vei ruga, nu
vor primi s\ fac\ a[a ceva,
din smerenie. S\ punem la
S\ gust\m din lumina ~nvierii
„Dup\ acestea era o s\r-
b\toare a iudeilor [i Iisus S-a
suit la Ierusalim. Iar `n Ieru-
salim, lâng\ Poarta Oilor, era
o sc\ld\toare, care pe evreie[-
te se nume[te Vitezda, având
cinci pridvoare. ~n acestea
z\ceau mul]ime de bolnavi,
orbi, [chiopi, usca]i, a[teptând
mi[carea apei. C\ci un `nger
al Domnului se cobora la vre-
me `n sc\ld\toare [i tulbura
apa [i cine intra `ntâi, dup\
tulburarea apei, se f\cea s\-
n\tos, de orice boal\ era ]i-
nut.“ (Ioan 5, 1-4)
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Cine este mai fericit, bogatul sau s\racul?
Nu sunt om om bogat, dar
vreau s\ [tiu dac\ bog\]ia es-
te un lucru pe care Biserica `l
condamn\. Biserica mereu `n-
deamn\ s\ fim milostivi, dar
dac\ d\m tot ce avem, atunci
`nseamn\ c\ devenim [i noi
s\raci. Asta `nseamn\ c\ Bi-
serica `i condamn\ pe boga]i?
M=ntuitorul `i spune `n
Evanghelie unui t=n\r bogat
c\ este bine ca orice om s\ res-
pecte poruncile, [i astfel se va
m=ntui. Iar poruncile sunt, re-
duse la minim, dou\: s\ iube[ti
pe Dumnezeu cu toat\ ra]iu-
nea ta [i cu toat\ implicarea ta
emo]ional\ [i s\-l iube[ti pe
aproapele t\u a[a cum te iu-
be[ti pe tine `nsu]i. Atunci
c=nd t=n\rul insist\, spun=nd
c\ totu[i simte nevoia s\ fac\
mai mult dec=t at=t, M=ntuito-
rul `i spune: „Dac\ vrei s\ fii
des\v=r[it, vinde tot ce ai, `m-
parte s\racilor, apoi vino [i-mi
urmeaz\ Mie“. A[adar, M=ntu-
itorul nu spune c\ bogatul nu
se va m=ntui, ci spune c\ cel ce
vrea s\ fie des\v=r[it, cel ce-[i
dore[te sfin]enia, trebuie s\ re-
nun]e la toate posesiunile de
ordin material [i s\ caute
~mp\r\]ia cerurilor `n s\r\cie
[i `n rug\ciune.
{i atunci de ce se spune `n
Evanghelie c\ „mai repede va
intra c\mila `n urechile acu-
lui dec=t bogatul `n ~mp\r\]ia
lui Dumnezeu“?
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sfântul Ierarh Calinic
de la Cernica
Calinic s-a n\scut `n
Bucure[ti, la 7 octombrie
1787. La 20 de ani, s-a dus la
M\n\stirea Cernica. ~n anul
1850, Sfântul Calinic a fost
ales [i sfin]it episcop al Râm-
nicului, unde a stat vreme de
peste 16 ani, dup\ care a
revenit la M\n\stirea Cerni-
ca, unde a mai tr\it aproape
un an, pân\ la 11 aprilie
[i, când va fi s\ ia banii, s\
le cerem s\ spun\ o rug\ciu-
ne. Cred c\ a[a fata va fi
vindecat\». A[adar, s-au dus
la târg [i au g\sit pe uceni-
cul unui b\trân stând jos [i
vânzând marf\. L-au f\cut
s\ vin\ cu dân[ii, ca s\ care
marfa [i s\ ia banii. Când
bietul c\lug\r a intrat `n ca-
s\, `ndr\cita a n\v\lit [i i-a
***
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii
au stabilit ca `n Duminica a V-
a din Postul Mare s\ ne amin-
tim de o femeie, Maria, care
fusese o desfrânat\. Ajunsese
s\ fie o simpl\ marf\, lipsit\
de demnitate [i ru[ine. Nu
mai avea nimic din delicate-
]ea, discre]ia [i ging\[ia unei
femei. Mesajul evangheliei de
duminic\ este foarte clar:
Domnul nostru Iisus Hristos
este cel care schimb\ via]a [i
Fraza pe care o citezi este
concluzia pe care o roste[te
Iisus atunci c=nd t=n\rul des-
pre care `]i vorbeam a plecat
dezam\git. T=n\rul `[i dorea o
solu]ie ceva mai simpl\, nu a
avut puterea de a renun]a la
`ntreaga sa avere. De fapt, asta
este [i problema - [i ajung ast-
fel la `ntrebarea ta principal\:
bog\]ia nu este o piedic\ `n
calea m=ntuirii, omul bogat se
poate m=ntui a[a cum se
m=ntuie[te cel s\rac. Problema
este c\ s\racul, datorit\ pro-
blemelor sale legate de via]a de
zi cu zi, se roag\ mai mult,
1868. A fost `ngropat, dup\
dorin]a sa, la M\n\stirea
Cernica, `n tinda Bisericii
„Sfântul Gheorghe“.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Sfin]it
Mucenic Antipa, episcopul
Pergamului; a Cuvioasei Tri-
fina din Cizic [i a Cuviosului
Farmutie.
Mâine, Biserica face po-
menirea † Sfântului Mucenic
Sava de la Buz\u.
demonul a strigat: «Ce sil\!
Porunca lui Iisus m-a go-
nit!». {i `ndat\ s-a vindecat
femeia. Când au venit b\trâ-
nii li s-au povestit cele `n-
tâmplate, iar ei au sl\vit pe
Dumnezeu [i au zis: «De obi-
cei trufia diavolului cade
prin smerenia poruncii lui
Hristos»“. (Pateriic , edi]ia
Polirom, 2005)
rul a lucrat sufletele unor oa-
meni p\c\to[i: vame[ul Za-
heu, Maria Magdalena, tâlha-
rul de pe cruce [i al]ii. Dom-
nul Hristos m\rturise[te: „Nu
cei s\n\to[i au trebuin]\ de
doctor, ci cei bolnavi“. Evan-
gheliile abund\ de exemple de
oameni p\c\to[i care au de-
venit, dup\ `ntâlnirea cu
Hristos, sfin]i. A fost o lucrare
interioar\, o `ntoarcere spre
bine, pentru c\ la `nviere
ajungi prin poc\in]\. Maria
Egipteanca a urcat pe scara
des\vâr[irii, a luat crucea [i,
prin rug\ciune, a ajuns ca
Laz\r, cel `nviat. Moartea ei a
fost de fapt o desp\timire [i
simte nevoia de a cere mai des
ajutorul lui Dumnezeu. Boga-
tul cade foarte u[or `n ispita in-
dependen]ei fa]\ de Dumne-
zeu, imagin=ndu-[i c\ nu are
nevoie de ajutor de sus. El se
roag\ mai pu]in, se `nt=lne[te
mai pu]in cu cei s\raci, [i deci
are mai pu]ine ocazii de a face
milostenie, [i `n felul acesta se
`ndep\rteaz\ pu]in c=te pu]in
de via]a `n Hristos. Dar bogatul
trebuie s\ `n]eleag\ un lucru
elementar: c\ n-ar putea s\
acumuleze at=t de mult\ bog\-
]ie dac\ Dumnezeu nu i-ar fi
permis. Iar dac\ Dumnezeu i-a
~n ziua de 11 aprilie
istoria consemneaz\:
a „Ziua interna]ional\ a
celor elibera]i din lag\rele de
concentrare fasciste“; este
marcat\ `n ziua eliber\rii
lag\rului de la Buchenwald
(11.04.1945)
a 1680 - Apare, la Ia[i,
Psaltirea de-n]\les a sfântului
`mp\rat proroc David, cu text
slavo-român, tradus\ de Do-
softei, mitropolitul Moldovei
(cunoscut\ sub denumirea de
Psaltirea slavo-român\);
a 1744 - A murit poetul
Antioh Cantemir (n.1709),
fiul lui Dimitrie Cantemir [i
al doamnei Casandra, fiica lui
{erban Cantacuzino. Scriitor
iluminist [i diplomat, el a fost
un ini]iator al clasicismului `n
literatura rus\; pe plan poli-
tic, Antioh Cantemir a fost
ambasador al Rusiei la Lon-
dra [i Paris;
a 1789 - A murit Samuel
Heinrich Schwabe (d. 1895),
astronom, autorul primului
desen detaliat al marii pete
ro[ii de pe Jupiter.
astfel a gustat din lumina
~nvierii. (Pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
`ng\duit s\ str=ng\ averea
respectiv\, El a vrut f\r\ `ndo-
ial\ s\-l fac\ pe acel om instru-
mentul voii Sale pe p\m=nt. Ei
bine, bogatul va `n]elege de aici
c\ trebuie s\-i ajute pe cei
afla]i `n nevoie, iar atunci c=nd
va ad\uga la milostenie [i
rug\ciunea, [i mai ales dac\
nu va face din milostenie un
motiv de m=ndrie personal\,
atunci m=ntuirea este pentru
el mult mai aproape dec=t pen-
tru s\racul care este lene[ [i `n
plus c=rte[te mereu. (Rubric\
realizat\ de Ioan AVRAM)
a 1805 - Semnarea acordu-
lui privind alian]a `ntre Rusia
[i Marea Britanie `mpotriva
Fran]ei lui Napoleon la Sankt
Petersburg;
a 1814 - Napoleon Bona-
parte a fost exilat pe Insula
Elba;
a 1880 - Ia fiin]\ prima di-
rec]ie a C\ilor Ferate Rom=ne
(CFR);
a 1897 - S-a n\scut econo-
mistul [i istoricul Gheorghe
Zane (d. 1978), membru al
Academiei Rom=ne;
a 1919 - A fost creat\ Or-
ganiza]ia Interna]ional\ a
muncii - OIM (sediul: Geneva;
membri: 149 de state, Româ-
nia este membru fondator;
obiective: `mbun\t\]irea con-
di]iilor de munc\, adoptarea
unor norme interna]ionale de
munc\, asisten]\ tehnic\);
a 1944 - A decedat Ion Mi-
nulescu (n. 1881), poet, proza-
tor [i dramaturg ;
a 1964 - A decedat Alexan-
dru Ghica (n. 1902), mate-
matician, membru al Acade-
miei Române. a

RECENZIE
Prof. univ. dr. Victor Cirea[\, la clipa m\rturisirii
Editura „Terra Nostra“ din Ia[i a
publicat, `n anul 2005, volumul de
memorii al distinsului profesor univer-
sitar dr. Victor Cirea[\, cunoscut de-
opotriv\ `n spa]iul universitar, pentru
activit\]ile sale [tiin]ifice, `n cadrul
Academiei Române, Filiala Ia[i, [i al
Universit\]ii Agronomice „Ion Ionescu
de la Brad“, dar [i pentru lucrarea sa
misionar\, `n spa]iul religios ie[ean.
Ap\rut `n condi]ii grafice deosebite,
volumul dlui profesor constituie o m\r-
turie emo]ionant\ a unei descoperiri
fenomenale a Ortodoxiei, ca adev\rat\
cale a vie]uirii cre[tine. La aceast\
descoperire [i tr\ire `n Hristos un rol
esen]ial l-a avut p\rintele profesor
Dumitru St\niloae, prieten apropiat al
familiei profesorului ie[ean.
Cu un „har“ al povestirii, autorul e-
voc\ `n pagini pioase amintirea
p\rin]ilor s\i, modele de credin]\ [i
demnitate moral\, care au s\dit `n
sufletul copilului Victor Cirea[\ valo-
rile morale religioase.
Firul nara]iunii urmeaz\ ordinea
cronologic\ a evenimentelor, autorul
ar\tându-[i pre]uirea fa]\ de familia
sa [i fa]\ de personale „harismatice“
pe care Dumnezeu i le-a scos `n cale [i
care i-au marcat via]a sa intelectual\
[i duhovniceasc\. La specializ\rile pe
linie [tiin]ific\ la universit\]i celebre,
`n Italia, la Bologna, `n Germania [i
Bulgaria, dl profesor a ad\ugat
„ucenicia“ la poarta teologiei ortodoxe,
pe care a receptat-o prin intermediul
sintezei grandioase elaborat\ de
p\rintele St\niloae.
Prezent\ri emo]ionante sunt f\cu-
te, `n continuare, de c\tre autor, efor-
turilor sale [tiin]ifice. Pe lâng\ rezul-
tate [tiin]ifice practice (soiul de cire[
pitic Cristimar), autorul este p\rin-
tele unor discipline de frontier\, pre-
cum Performantica, Mediologia, Po-
mosofia, Pomosacroterapia spiritual\,
Semiologia informa]ional\, Pomoeti-
ca, Pomoestetica [i altele.
Domnul profesor se remarc\ [i
printr-o bogat\ activitate cultural\ [i
religioas\. Aceasta este evocat\ cu
modestie [i cu sentimentul c\ nu `m-
pline[te un lucru deosebit, ci o dato-
rie, `n sec]iuni speciale.
Afl\m astfel despre `nclina]iile po-
etice ale autorului [i despre rodnica sa
activitate `n cadrul Fr\]iei Române,
Filiala Ia[i, [i, `n mod deosebit, despre
lucrarea sa de zidire duhovniceasc\,
realizat\ prin emisiunea zilnic\ de la
postul de radio Nord Est din Ia[i, emi-
siune intitulat\ Cristiana.
CORTINA DE STICL|
Scriitor rom=n, scriitor francez
de Ioan HOLBAN
Pentru c=mpul cultural rom=nesc,
preocupanta problem\ a apartenen]ei
simultane la dou\ culturi - cea de ori-
gine [i cea de adop]ie - s-a pus mai
ales `n ultima jum\tate a secolului
trecut, dup\ l\sarea cortinei de fier [i
a ridic\rii zidurilor. Emigra]ia, cu
toate implica]iile ei, constituie un
subiect cu multe necunoscute. P=n\
`n decembrie 1989, lucrurile erau
foarte clare pentru toata lumea. Cei
pleca]i [tiau c\ vor fi sco[i din cir-
cuitul cultural curent din ]ar\. Is-
toricul literar de acas\ ofta, discu]iile
`n jurul subiectului delicat se opreau
de la primele schimburi de cuvinte,
totul era, `ntr-un fel, foarte comod: nu
putem s\ scriem despre ei, nu-i putem
`nregistra `n dic]ionarele noastre pen-
tru c\ cenzura nu ne d\ voie: „[i mai
bine s\ l\sam treburile astea dac\ nu
vrem s\ ni se desfiin]eze institutul,
catedra, revista, colectivul“.
Dup\ 1990, c=nd nimic nu p\rea
s\ `mpiedice reintegrarea acelei p\r]i
at=t de importante din literatura
rom=n\ a exilului, c=nd introducerea
`n circuitul valorilor a scriitorilor
rom=ni stabili]i `n Occident mai de-
mult sau mai de cur=nd p\rea o posi-
bilitate la `ndem=n\, am `nt=rziat
nepermis de mult s\ o facem. Dar iat\
cum st\m. Iau la `nt=mplare dou\
dic]ionare ap\rute `n Fran]a, cu di-
OPINII & COMENTARII
Pagini frumoase sunt consacrate
m\rturisirii de credin]\ a autorului,
care lupt\ s\ `[i `mbun\t\]easc\ via]a
„`n iubirea lui Dumnezeu“ [i „`n iu-
birea Sfintei Treimi“. Sunt date unele
interpret\ri personale cererilor din ru-
g\ciunea Tat\l nostru [i sunt interpre-
tate duhovnice[te momente din via]a
Mântuitorului Iisus Hristos [i a Prea-
curatei Sale Maici, asupra c\rora au-
torul mediteaz\ profund, desprinzând
concluzii practice de via]\ religioas\.
Membru reprezentativ al intelec-
tualit\]ii ie[ene, dl profesor Cirea[\
apar]ine prin excelen]\ unui anume
spa]iu bisericesc, [i acela `l reprezint\
Biserica „Sf. 40 de Mucenici“, din
Dealul Copoului, `n care, `mpreun\ cu
familia sa, el este o prezen]\ aparte,
modele vii de credin]\ [i iubire. St\-
rile tr\ite `n ambian]a eclesial\ sunt
exprimate `n capitole precum: Slu-
jirea Sfintei Biserici Ortodoxe, Cum
am devenit misionar laic, Despre rolul
harismatic al preo]ilor.
Pe lâng\ activitatea sa didactic\
universitar\, misionarul Victor Cirea-
[\ are [i o bogat\ activitate `n mijlocul
elevilor liceelor ie[ene, `n mod particu-
lar ai Liceului „C. Negruzzi“, unde a
fost profesor de religie. Desprindem
din paginile c\r]ii `nalta concep]ie a
autorului despre educa]ie ca sacerdo]iu
[i despre ora de religie, ca „act de
sfin]enie“. Metoda de `nv\]\mânt reli-
gios pe care o practic\ profesorul Ci-
rea[\ nu este una pur teoretic\ [i f\r\
relevan]\ practic\, ci una formativ\,
duhovniceasc\, prin exemplul per-
sonal [i prin sfin]enia vie]ii.
Capitole aparte sunt consacrate [i
prezent\rii unor m\n\stiri moldave `n
care autorul reprezint\ o prezen]\ fa-
miliar\: M\n\stirea Runc, M\n\s-
tirea Ciolpani [i M\n\stirea Moreni.
Experien]ele duhovnice[ti tr\ite `n
sânul ob[tilor acestor Sfinte A[ez\min-
te le completeaz\ pe cele tr\ite de au-
tor `n }ara Sfânt\ [i pe care le descrie
`n capitolul Pelerinaj `n }ara Sfânt\.
Dl profesor este recunoscut [i pen-
tru larga sa vedere ecumenic\, fiind
`ncrez\tor `n ideea de unitate a
Bisericii, pe care sper\ s\ o vad\ re-
alizat\. Aceasta se desprinde din
capitolele intitulate: Sfin]ii catolici;
Vinerea, ziua r\stignirii lui Hristos;
Jertfa lui Hristos; Rozariul ecumenic;
Rug\ciune la rozariul ecumenic.
Finalul lucr\rii este consacrat
prezent\rii modului de asumare de
c\tre autor a crucii mântuitoare
(Crucea mea zilnic\ mântuitoare) [i
fuzare, `ns\, `n toat\ lumea: Le Dic-
tionnaire de notre temps (Hachette,
1988) [i Le Robert. Dictionnaire d’au-
jourd’hui (Paris, 1992). Emil Cioran:
„Eseist [i moralist rom=n de expresie
francez\“; Eugène Ionesco: „Autor
dramatic francez de origine rom=n\“;
Tristan Tzara: „Scriitor francez de
origine rom=n\“; Mircea Eliade:
„Istoric [i scriitor rom=n“.
Se observ\, de`ndat\, ezitarea `n
cuprinsul acestor defini]ii de dic]ionar:
Cioran [i Eliade sunt scriitori rom=ni,
`n timp ce Ionesco [i Tzara sunt scri-
itori francezi. Despre Ilarie Voronca,
Fundoianu, Panait Istrati, Petru
Dumitriu, Dumitru }epeneag [i to]i
rom=nii afla]i `ntre francezi, germani,
englezi, americani, nu ni se spune
nimic; ei sunt ai nim\nui, nu exist\
pentru scriitorii dic]ionarelor amintite.
~ntruc=t ne prive[te, noi nu prea ne-
am complicat: `n pu]inile dic]ionare pe
care le avem p=n\ la aceast\ dat\, ne-
am dispensat [i de „francezul“ Eugène
Ionesco [i de „rom=nii“ Cioran [i
Eliade, ca s\ nu mai vorbesc de Matei
C\linescu, George Astalo[, Ilie Cons-
tantin, Virgil Ierunca, Monica Lovines-
cu, Sergiu Grossu, Sorin Alexandrescu
... Una peste alta, constat\m c\ o bun\
parte din literatura noastr\ nu mai e a
noastr\ pentru c\ - [i asta acum! - con-
tinu\m s-o ignor\m sau s-o privim - in-
explicabil! - cu un soi de du[m\nie;
scriitori dintre cei mai `nsemna]i se
afl\ `nc\ `n ceea ce a[ numi no man’s
land-ul literar: ei nu sunt nici francezi,
descrierii, cu mult\ sfial\ [i ca [i cum
ar apar]ine altcuiva, a unor tr\iri
duhovnice[ti (Experien]e mistice).
Lucrarea se `ncheie cu o postfa]\
[i cu un cuvânt de recuno[tin]\, `n ca-
re autorul, cu sentimentul `mplinirii,
se simte dator s\ mul]umeasc\ `nc\ o
dat\ tuturor acelora care au con-
tribuit la formarea sa [tiin]ific\ [i
duhovniceasc\ [i l-au `ncurajat la
elaborarea [i publicarea prezentelor
memorii.
Dac\ exist\ un cuvânt care carac-
terizeaz\ deplin via]a dlui profesor
universitar dr. Victor Cirea[\, acela
este discre]ia. ~ntrega sa via]\ s-a
desf\[urat sub acoper\mântul modes-
tiei, sfielii [i al discre]iei. ~i ur\m s\ `l
caracterizeze `ntru mul]i ani. El are
sentimentul `mplinirii, dar `n discre-
]ie, pentru c\ nu a[teapt\ elogiile sau
recunoa[terea unor epigoni de ieri, azi
sau de mâine, ci folosul [i urcu[ul su-
fletesc. „Discret, dar concret!“ este sin-
tagma care `i apar]ine. Adic\ a face lu-
cruri mari, esen]iale, dar cu modestie
[i discre]ie, a[teptând nu elogiile oa-
menilor, ci r\splata dumnezeiasc\.
Ap\rut `ntr-un tiraj restrâns, pen-
tru „cei iubi]i [i apropia]i“, volumul de
memorii al dlui profesor universitar
dr. Victor Cirea[\ constituie un exem-
plu inedit al omului de [tiin]\, dar [i
de credin]\, care a descoperit Calea,
Adev\rul [i Via]a, paradigm\ pentru
to]i cei `nseta]i de via]\ spiritual\
`nalt\ [i doritori de a accede prin
[tiin]\ la credin]\, prin virtute la iu-
bire, prin fapt\, la mântuire. (Pr.
prof. dr. Ioan C. TE{U - Facultatea de
Teologie Ortodox\ „D. St\niloae“ Ia[i)
germani, englezi, canadieni, dar nici
`nc\ rom=ni. Dincolo de (re)senti-
mente, rena[terea rom=neasc\ de-
pinde enorm de modul (re)integr\rii
noastre europene; iar c=mpul literar
trebuie s\ `nceap\ prin a recupera
„pierderile“ `nregistrate de-a lungul ul-
timelor cinci decenii din secolul XX.
Odat\ ce va fi scris o singur\ carte `n
limba rom=n\, acel scriitor e al limbii
rom=ne: locul lui e, `nainte de toate, `n
istoria literaturii rom=ne. Ne a[teptam
de la Dic]ionarul Scriitorilor Rom=ni,
am=nat de cenzura vremii [i ap\rut,
iat\, dup\ 1990, la cuvenitele rectifi-
c\ri. Numele, e adev\rat, au ap\rut
acolo; opera, `ns\, nu. Astfel, Eugen
Ionescu e `nregistrat doar cu Nu [i
Elegii pentru fiin]e mici; Emil Cioran
cu Pe culmile disper\rii, Cartea
am\girilor, Schimbarea la fa]\ a
Rom=niei, Lacrimi [i sfin]i; `n cazul lui
Tzara, se `n[iruie „sec“ titlurile din
„crea]ia francez\“, f\r\ nici un comen-
tariu. Din comoditate? Din grab\? Din
prejudecata desp\r]irii nete `ntre
crea]ia „rom=neasc\“ [i cea „francez\“
a autorilor aminti]i? Cititorul rom=n al
Dic]ionarului este l\sat `n aceea[i
cea]\ groas\ care b\ltea, pe aici,
`nainte de 1990. Repara]ia vine abia
acum, `n 2006; au ap\rut primele pa-
tru volume din Dic]ionarul General al
Literaturii Rom=ne unde, `n sf=r[it,
Ionescu, Cioran, Eliade, Tzara [i
ceilal]i au venit acas\; e un gest de
restituire istorico-literar\ dar [i - s\-i
spun patriotic? Mai bine mai t=rziu,
dec=t niciodat\, nu-i a[a?
* Ioan Holban este scriitor,
director al Teatrului Na]ional
„Vasile Alecsandri“ din Ia[i
Mar]i, 11 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Un pre[edinte
f\r\ libertate
a Pre[edintele nu este un simbol
absolut. El este un garant al
respect\rii legilor statului, este un
om investit cu putere de
reprezentare, este un agent public
al bunului mers al trebilor de
interes comun. Dar el ca persoan\
nu trebuie absolutizat a
de Nicolae DIMA
Cum se preg\te[te de meci rom=nul
microbist? Prudent: iese din cas\, `[i
cump\r\ un bidon de bere [i ni[te semin]e
pr\jite, `[i cheam\ c=]iva prieteni disponi-
bili [i se instaleaz\ `n fa]a televizorului
f\r\ a mai fi disponibil pentru vreo alt\
activitate. Cum asist\ rom=nul microbist
la meci? Zgomotos. Nu rezist\ dac\ nu vo-
cifereaz\, dac\ nu comenteaz\ cu glas
tare toate fazele, mai ales pe cele dis-
cutabile. Dreptatea pe care o `mparte `n
mod virtual nu este negociabil\, iar de-
ciziile lui sunt `ntotdeauna infailibile.
Inamicii de pe teren sunt du[manii lui de
moarte, iar prietenii trebuie s\ fie de ace-
ea[i parte a baricadei, pentru c\ altfel pri-
etenia e compromis\ irevocabil. Cum se
bucur\ rom=nul microbist? Simplu: la
fiecare gol url\ c=t `l ]in pl\m=nii, de se
cutremur\ temeliile blocului (am uitat s\
v\ spun, microbistul nostru este `n mod
necesar locuitor la bloc, a[a `nc=t nu prea
are pe ce s\-[i consume energia pe care o
acumuleaz\ `ntre partidele de fotbal). Iar
apoi, dac\ echipa favorit\ c=[tig\, se las\
cu b\ute stra[nice [i cu ie[it `n strad\. La
bucurie se iart\ multe [i se trec multe cu
vederea. Du[m\nii de mult hr\nite se
`ndulcesc, lipsurile de lung\ durat\ sunt
date uit\rii, iar necunoscu]ii devin par-
teneri de veselie, de joc [i de voie bun\.
Dac\ pe buletinul t\u ai viz\ de flotant
cu adres\ de Cotroceni, asta `nseamn\ c\
te bucuri mai pu]in sau pl=ngi mai pu]in?
Adic\ ce, bucuriile tale sunt altfel dec=t
bucuriile celorlal]i? Iar dac\ te tai la un
deget, te doare mai pu]in dec=t `i doare pe
ceilal]i? {i atunci, de ce te condamn\ to]i
c\ ai ie[it [i tu cu b\ie]ii la o cup\ de [am-
panie? C\ doar dup\ aia, dup\ multe pa-
hare de ap\ plat\, ai plecat acas\ ca s\ te
preg\te[ti de excursia de a doua zi de pe
malul Dun\rii.
Pre[edintele nu are cum s\ g=ndeasc\,
s\ simt\, s\ tr\iasc\ structural altfel
dec=t restul cet\]enilor ]\rii sale. Sau alt-
fel fa]\ de modul cum a g=ndit-sim]it el
`nsu[i `nainte de a se muta la Palat. {i
totu[i, el are instrumente diferite de ale
celorlal]i, are perspective diferite, tr\ie[te
totul la o `n\l]ime mai mare. Ceea ce face
ca toate lucrurile pe care le face el s\
capete alte dimensiuni. A ie[it pre[edin-
tele la o bere? Poate fi de bine sau de r\u,
dar `n orice caz este ceva neobi[nuit,
`ntruc=t el este pre[edintele. A b\ut el mii
de beri `nainte de a ajunge la Cotroceni, [i
nici un fotoreporter nu l-a urm\rit, nicio-
dat\ nu s-au f\cut talk-show-uri alarmate
pe subiectul \sta. Acum `ns\, lucrurile
stau altfel. Acum, nici un capital de sim-
patie public\, indiferent c=t de mare, nu-l
va scuti de curiozitatea avid\ a ziari[tilor,
[i implicit de gura lumii.
Pre[edintele nu este un simbol absolut.
El este un garant al respect\rii legilor
statului, este un om investit cu putere de
reprezentare, este un agent public al
bunului mers al trebilor de interes comun.
Dar el ca persoan\ nu trebuie absolutizat.
{i totu[i, este foarte important s\ vezi,
din micile gesturi care-i compun via]a,
cum g=nde[te pre[edintele, cum ia decizi-
ile, pentru c\, la un moment dat, s-ar
putea s\ fie el cel care s\ decid\ ceva ce te
prive[te `n modul cel mai concret posibil.
{i atunci, oare nu e[ti interesat s\ vezi c\
pre[edintele t\u este un om care nu pare
s\-[i respecte propriile pricipii? Sau, mai
grav, s\ vezi c\ de fapt el nici nu prea are
ce s\ respecte pentru c\ nu are principii?
Va trece [i discu]ia aceasta despre c=t,
unde, c=nd [i cu cine are dreptul (dac\ `l
are) pre[edintele de a bea [i el. R\m=ne
`ns\, ca `n parabola despre care [tie orice
[colar, urma `n con[tiin]a public\ a acelui
episod nefericit de s\pt\m=na trecut\,
din care domnul pre[edinte a `n]eles, sper,
c\ nu are at=t de mult\ libertate per-
sonal\ pe c=t i se pare c-ar avea. a
4 Mar]i, 11 aprilie 2006
PE SCURT
S-a `ncheiat
conferin]a despre
[tiin]\ [i teologie
La Ia[i au continuat dumi-
nic\ lucr\rile celei de-a XI-a
Conferin]e Europene de
{tiin]\ [i Teologie. De la ora
14.00 a conferen]iat Charles
Harper, vicepre[edintele
Funda]iei Templeton, dup\
care au urmat lucr\ri pe
sec]iuni p=n\ la ora 16.00. ~n
a doua parte a zilei s-a
desf\[urat conferin]a cu tema
„{tiin]\ [i Ortodoxie“. ~n
prezen]a a aproximativ 100
de persoane au fost invita]i s\
conferen]ieze IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, dr. Alexei V.
Nestervk, profesor de mate-
matic\ [i de Istoria [tiin]ei [i
teologiei la University of
Portsmonth, [i Marios
Begzos, profesor de teologie la
Universitatea din Atena. Cei
doi [i-au sus]inut referatele,
dup\ care au urmat
`ntreb\rile celor prezen]i `n
sal\. Concluziile conferin]ei
„{tiin]\ [i Ortodoxie“ au fost
oferite de c\tre IPS Mitropolit
Daniel, iar discu]iile s-au pur-
tat `n limba englez\. (N.B.)
Concert de Pa[ti la
Teatrul din Boto[ani
Joi, 13 aprilie 2006, `n sala
mare a Teatrului „Mihai
Eminescu“ din Boto[ani,
`ncep=nd cu ora 18.00, va
avea loc Concertul Pascal
„Lumina lui Hristos lumi-
neaz\ tuturor“. La acest con-
cert vor evolua Corala
„Biruitorii“, condus\ de pr.
prof. Constantin Z\iceanu;
Grupul de muzic\ Bizantin\
„Filotheos“, condus de pr.
prof. Vasile Arhip [i dirijat de
Paul Loghin, elev `n clasa a
XIII-a A; Corul „Grigore
Poslu[nicu“, condus de pr.
Sandu Olivian. Toate cele trei
forma]ii artistice reprezint\
Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Gheorghe“ din
Boto[ani. (N.B.)
IPS Nicolae `n vizit\
de Florii la rom=nii
din British Columbia
Ierarhul Arhiepiscopiei
Ortodoxe Rom=ne `n America
[i Canada, IPS Nicolae
Condrea, se va afla `n pe-
rioada 14-16 aprilie `n mij-
locul credincio[ilor rom=ni din
provincia canadian\ British
Columbia, informeaz\
Romanian Global News. ~n
prima zi, vineri, 14 aprilie,
~nalt Prea Sfin]ia Sa se va
afla la biserica „Sf=ntul
Nicolae“ din Surrey, progra-
mul zilei fiind alc\tuit din
slujbele Vecerniei [i a Sf=ntu-
lui Maslul, care vor `ncepe la
ora 18.00, iar de la ora 21.00,
de o agap\ cre[tin\. A doua zi
a vizitei, s=mb\t\, 15 aprilie,
va reprezenta pentru ierarh
participarea la oficierea
Sfintei Liturghii, care va
`ncepe la ora 10.00, la aceea[i
biseric\. Dup\ slujb\, credin-
cio[ii vor discuta cu alesul
oaspete. De la ora 18.00, IPS
Arhiepiscop Nicolae va
s\v=r[i slujba Vecerniei [i
Taina Sf=ntului Maslu la Bi-
serica „Sf. Gheorghe“ din New
Westminster, unde va oficia [i
Sf=nta Liturghie din ziua de
Florii. Dup\ Liturghie, ierar-
hul va binecuv=nta pridvorul
[i va sfin]i Crucea, dup\ care
va servi tradi]ionala mas\ de
Florii `mpreun\ cu
credincio[ii. (N.B.)
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Ac]iuni `n comun ale elevilor de la Seminar otic prin ac]iuni specifice; colabo-
rare cu televiziunea local\ [i pos-
turile de radio locale `n vederea
[i de la Colegiul „A. T. Laurian“ din Boto[ani realiz\rii unor emisiuni `n care
s\ fie tratate de c\tre tineri [i
~n contextul proiectului de cuv=nd al Seminarului ortodox jurul nostru (o or\ de limba ro- pentru tineri probleme specifice
colaborare care exist\ `ntre Se- boto[\nean. mân\ sau de filosofie s\ fie pre- vârstei lor“.
minarul Teologic Liceal Orto-
dox „Sf. Gheorghe“ [i Colegiul
D=nsul ne-a explicat `n ce
const\ proiectul de colaborare
dat\ la Seminar de un profesor
al Colegiului, iar elevi ai colegiu-
La nivel social, Seminarul
Teologic din Boto[ani propune
Na]ional „A.T. Laurian“ din Bo- care se desf\[oar\ la nivel social, lui [i ai seminarului s\ participe cultivarea sentimentelor de fi-
to[ani, un grup de elevi de la cultural [i educa]ional: „~n ceea la ore comune predate de profe- lantropie la tinerii ambelor lice-
cele dou\ licee vor efectua m=i- ce prive[te proiectele educa]iona- sorii ambelor licee [.a.m.d.), re- e `n contextul societ\]ii consu-
ne, 12 aprilie 2006, o vizit\ soci- le, am propus conferin]e cu pro- alizarea de materiale didactice miste [i secularizate actuale;
al\ la Spitalul de copii de la Io- fesorii din ambele licee pe teme pentru unele discipline comune `ngrijirea unei familii defavori-
n\[eni, com. Vârfu Câmpului. propuse de elevi, teme care s\ de c\tre elevii ambelor licee prin zate, a unei persoane `n vârst\
„Aceast\ vizit\ are scopul de a reprezinte aspecte ale preocup\- colaborare. Proiectele culturale `n vederea `mbun\t\]irii vie]ii
duce pu]in din spiritul [i bucu- rilor lor, realizarea unor cercuri implic\ realizarea unor excursii acestora; cur\]area unor par-
ria s\rb\torii ~nvierii Domnului tematice, schimb de profesori [i `n `mprejurimile ora[ului [i `n curi din ora[ sau a unor zone tu-
celor care de cele mai multe ori de elevi `ntre licee pentru `mbu- nordul Moldovei; colaborarea `n ristice din preajma acestuia, vi-
sunt uita]i de societate“, ne-a n\t\]irea performan]elor [colare vederea punerii `n scen\ a uneia zitarea unor b\trâni de la azile
spus pr. prof. Daniel Dasc\lu, [i pentru formarea unei imagini sau a mai multor piese de teatru; sau copii de la orfelinate [i case
consilier educativ [i purt\tor de despre tipul celorlalte [coli din cultivarea sentimentului patri- de asisten]\ social\ etc. (N.B)
23 de tineri din Ia[i au cur\]at 300 de
persoane
curtea Bisericii „Buna Vestire“ au discutat
Odat\ cu apropierea s\r-
b\torilor pascale, 23 de elevi la Co]u[ca
de la aproape toate liceele
din Ia[i s-au `nt=lnit s=mb\- despre rolul
t\, 8 aprilie 2006, la Biserica
„Buna Vestire“ din ora[ pen- Bisericii `n
tru a face cur\]enie.
Elevii au fost `nt=mpina]i
`n jurul orei 12.00 de preotul
societatea
paroh Iulian Necula. „Av=nd
`n vedere c\ se apropie s\r-
de ast\zi
b\torile pascale, iar pre[e- Tema „Rolul Bisericii `n
dintele Comisiei de elevi din societatea actual\“ a fost
cadrul Partidului Democrat dezb\tut\ duminic\, 9 a-
este enoria[ al parohiei noas- prilie 2006, la Casa de Cul-
tre, am solicitat ajutorul ti- tur\ din satul Co]u[ca, ju-
nerilor din organiza]ia sa, `n de]ul Boto[ani, de mai
vederea ecologiz\rii cur]ii mul]i preo]i din Protopo-
bisericii. Ei au r\spuns cu piatul S\veni. Printre cele
drag dorin]ei noastre [i ne aproximativ 300 de persoa-
bucur\m c\ `n felul acesta ne care au participat la
eveniment s-au num\rat [i
`naint\m `n conturarea a autorit\]i locale, dar [i
ceea ce numim rela]ii nor- cadre didactice de la [colile
male `ntre Biseric\ [i tineri, din Co]u[ca. Referatul cu
pe de o parte, iar pe de alt\ aceea[i tem\ a fost prezen-
parte, consider\m c\ Bise- tat de pr. Ioan Manoliu de
rica intr\ `n social printr-o la parohia Dr\gu[eni [i au
astfel de lucrare“, a declarat intervenit pr. Bogdan Aif-
pr. Iulian Necula, parohul tinc\i, de la parohia Pod-
Bisericii „Buna Vestire“ din riga, Marinic\ Sandu, di-
Ia[i [i consilier economic al rector coordonator al Gru-
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Elevi din Ia[i [i-au unit, la sf=r[itul s\pt\m=nii pului {colar Co]u[ca, [i
Ac]iunea de igienizare a trecute, for]ele [i i-au surprins Andronic Cirimpei, prima-
`nceput cu o scurt\ rug\ciu- pe credincio[ii parohiei „Buna Vestire“ rul comunei Co]u[ca.
~n final, pr. Liviu Ne-
ne, dup\ care tinerii s-au or- din Ia[i preg\tind spa]iul din curtea bisericii chita, protopop de S\veni,
ganizat `n grupuri, fiecare
av=nd sarcini [i zone de lucru
pentru s\rb\toarea Sfintelor Pa[ti a subliniat importan]a im-
plic\rii efective a fiec\rui
bine delimitate. De[i foarte consilier local pe probleme dere ecologic, c=t [i spiri- credincios `n via]a [i acti-
tineri, to]i cu v=rste cuprinse de mediu [i urbanism, Liviu tual“, a spus Vlad Nicolae vitatea bisericii, „ca m\du-
`ntre 17 [i 19 ani, nu s-au dat Bulgaru, director adjunct la Nedelcu, pre[edintele Orga- lare active ale trupului tai-
`napoi de la a pune m=na pe agen]ia SAPARD [i campi- niza]iei de elevi a PD Ia[i. nic al M=ntuitorului Hris-
greble [i lope]i ca s\ `nde- onul K1 Ionu] Iftimoaie, in- Aproape de final, `n cur- tos“, dup\ care un grup co-
p\rteze gunoaiele adunate `n vitat special. „Consider c\ a- tea Bisericii „Buna Vestire“ ral de la Seminarul Teolo-
timpul iernii. ceast\ ac]iune este un suc- a sosit Ionu] Iftimoaie. Tine- gic „Sf. Gheorghe“ din Bo-
ces `n lupta cu ignoran]a `n rii l-au primit cu entuziasm, to[ani a sus]inut un con-
cert de c=ntece religioase.
„Un pas c\tre o ceea ce prive[te mediul `n- au f\cut fotografii [i au pri- Fiecare participant a pri-
conjur\tor. Mai important mit autografe de la campion.
comunitate mai curat\ dec=t ac]iunea `n sine este La sf=r[itul ac]iunii, pr.
mit din partea Protopopia-
tului S\veni c=te o carte de
din punct de vedere exemplul pozitiv dat de c\- paroh Iulian Necula le-a rug\ciuni [i o iconi]\.
ecologic, dar [i spiritual“ tre ace[ti elevi, exemplu care mul]umit tinerilor [i i-a bine- Evenimentul de dumi-
sper\m s\ fie urmat de to]i cuv=ntat prin rug\ciune. nic\ a fost organizat de pr.
La ac]iunea de s=mb\t\ membrii comunit\]ii. Este Totodat\ le-a oferit c=te o Constantin Tudose, paroh
au fost invita]i Petru Movi- un pas c\tre o comunitate carte despre Taina Spoveda- `n satul Co]u[ca. a
l\, deputat, Aurel Bu[oi, mai curat\ din punct de ve- niei. (Narcisa BALABAN)
Pre]:
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
transp or
cu mic dejun
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ camer\ dubl\ ]itor de grup,
inclus, `nso y boat
Informa]ii:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de ferr CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii Tel: 0232.276.907;
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula Email:
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
office@centruldepelerinaj.ro
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia. www.centruldepelerinaj.ro

Indemniza]iile pentru cre[terea copilului vor fi virate pe carduri
a Reprezentan]ii Direc]iei Muncii, Solidarit\]ii Sociale [i Familiei din Ia[i inten]ioneaz\ s\ fac\ plata indemniza]iei pentru cre[terea copilului prin
intermediul b\ncilor, renun]=nd la plata prin po[t\ a Aceasta deoarece au fost `nregistrate foarte multe `nt=rzieri `n cazul pl\]ilor f\cute prin
po[t\ a Persoanele care nu `[i completeaz\ dosarul pentru primirea indemniza]iei p=n\ pe 10 mai a.c. risc\ s\ nu mai primeasc\ acest drept a
Ie[enii care au de încasat
indemniza]iile pentru cre[te-
rea copilului vor avea posibili-
tatea s\ opteze pentru plata
acestora prin virament bancar,
astfel ca din luna mai s\
primeasc\ banii pe carduri, `n
detrimentul `ncas\rilor lunare
f\cute prin po[t\. Motivul pen-
tru care reprezentan]ii Di-
rec]iei Muncii vor acorda a-
ceast\ posibilitate persoanelor
care `ncaseaz\ indemniza]ie
pentru cre[terea copilului este
acela c\ de foarte multe ori
reprezentan]ii Po[tei Rom=ne
Cota unic\ de impozitare nu iart\
nici o categorie de contribuabili
a Intrat\ `n vigoare la `nceputul anului 2005, cota unic\ de impozitare nu iart\ nici o categorie de contribuabili,
de la pensionari [i p=n\ la zarzavagii [i florari a ~n cazul salaria]ilor cu un salariu brut de maxim 10 milioane de lei, exist\
deduceri de p=n\ la 6,5 milioane de lei din impozitul anual total, deducerea fiind `n func]ie de num\rul persoanelor aflate `n
`ntre]inere a Pensionarii cu pensii mai mari de 9 milioane de lei pl\tesc impozit de 16% a Cel mai mare impozit este pl\tit de
persoanele care c=[tig\ la jocurile de noroc, respectiv 20% sau 25% din venit, dac\ suma dep\[e[te 100 de milioane de lei a
de Nicolae POPA
La 1 ianuarie 2005 a in-
trat în vigoare decizia Gu-
vernului României de intro-
ducere a cotei unice de im-
pozitare de 16%, at=t pentru
profitul companiilor, c=t [i
pentru veniturile popula]iei.
Totodat\ în [edin]a de
Guvern din 29 decembrie
2004, s-a hot\r=t majorarea
impozitului pe venitul mi-
cro-`ntreprinderilor, de la
1,5% la 3%.
Astfel, potrivit acestor
prevederi ale legii, cota uni-
c\ de impozitare se aplic\ tu-
turor persoanelor care des-
f\[oar\ activit\]i de diferite
feluri pe teritoriul Rom=niei.
Prima categorie de persoane
trecut\ pe lista Ministerului
de Finan]e este acea cate-
gorie a activit\]ilor indepen-
dente. ~n aceast\ categorie
sunt cuprinse persoanele
care desf\[oar\ activit\]i
comerciale, cum ar fi florarii,
zarzavagiii sau produc\torii
de produse tradi]ionale (oale,
cuverturi ]esute `n cas\, ou\
`ncondeiate etc.).
Tot `n profesiile liberale
sunt incluse [i profesiile
liberale, cum ar fi medicii,
avoca]ii consultan]ii, dar [i
persoanele care ob]in veni-
turi din propriet\]i intelec-
tuale, cum ar fi de]inerea de
m\rci, brevete sau drepturi
de autor. „Pentru ca aceast\
categorie de contribuabili s\
`[i achite datoriile fa]\ de
stat prin pl\tirea taxelor,
trebuie s\ completeze o de-
clara]ie de venit [i s\ o
depun\ p=n\ la data de 15
mai, dup\ care vor fi calcu-
late impozitele aferente“, a
declarat Maria }\ran, pur-
t\torul de cuv=nt al Direc-
]iei Generale a Finan]elor
Publice a Jude]ului Ia[i.
Urm\toarea categorie de
persoane supuse impozit\rii
cu 16% sunt persoanele anga-
jate care ob]in venituri din
salarii. ~n cazul acestei cate-
gorii, de[i impozitul este
acela[i, respectiv 16%, statul
5 FINAN}E {I AFACERI
`nt=rziau cu achitarea pl\]ilor.
„Primim semnale [i din alte
jude]e ale ]\rii c\ pl\]ile prin
po[t\ se fac cu întîrziere [i, de-
ocamdat\, exist\ propunerea
la Ministerul Muncii ca aceste
pl\]i s\ se efectueze prin
b\nci. Totu[i, noi vom respecta
exact dorin]a beneficiarului,
dac\ acesta dore[te sau nu s\
accepte plata pe card“, a de-
clarat Alexandru Grinea, di-
rector executiv al Direc]iei de
Munc\, Solidaritate Social\ [i
Familie (DMSSF) Ia[i. Tocmai
pentru a vedea c=te persoane
Flor\resele trebuie s\-[i declare veniturile
[i s\ pl\teasc\ impozit pe profit
acord\ o deducere la anumite
categorii de salaria]i.
Deducerea se acord\ per-
soanelor care au un salariu
brut de maxim 10 milioane
de lei, `n func]ie de num\rul
de persoane aflate `n `ntre]i-
nere. Astfel, potrivit artico-
lului 56 din Ordonan]a de
Urgen]\ num\rul 133 din
2004, contribuabilii care nu
au nici o persoan\ `n `ntre-
]inere primesc o deducere de
2,5 milioane de lei din im-
pozit. Salaria]ii care au o
persoan\ `n `ntre]inere pri-
mesc o deducere de 3,5 mili-
oane de lei, cei cu 2 persoane
`n `ntre]inere primesc o de-
ducere de 4,5 milioane de lei,
iar angaja]ii care au 3 per-
soane `n `ntre]inere primesc
o deducere de 5,5 milioane de
lei din impozit. ~n cazul sa-
laria]ilor cu 4 sau mai multe
persoane `n `ntre]inere, de-
ducerea este aceea[i, respec-
tiv 6,5 milioane de lei.
Pensiile mai mici
de 9 milioane de lei
nu sunt impozabile
De cota unic\ de impozi-
tare nu scap\ nici pensiona-
vor fi de acord s\ primeasc\
banii pe card, reprezentan]ii
Direc]iei Muncii fac un sondaj
printre beneficiarii de indem-
niza]ii deoarece unele per-
soane de la ]ar\ prefer\ totu[i
s\ primeasc\ banii prin po[t\
dec=t s\ mearg\ `n ora[ [i s\
`[i ridice remunera]ia.
Dac\ ar fi acceptat\ aceas-
t\ propunere, persoanele care
`ncaseaz\ indemniza]ia pentru
cre[terea copilului vor primi
banii mai rapid, f\r\ s\ mai fie
dependen]i de serviciile po[tei.
În prezent, se duc tratative cu
rii. {i aceast\ categorie de
persoane este supus\ impozi-
tului, `ns\, doar cei care au
pensii mai mari de 9 mili-
oane de lei lunar. Totodat\,
sunt scuti]i de plata im-
Mar]i, 11 aprilie 2006
mai multe b\nci, deoarece
comisionul perceput pentru
transferul banilor este zero.
În prezent, la DMSSF Ia[i
sunt aproximativ 7.000 de soli-
cit\ri pentru indemniza]ii [i sti-
mulente pentru cre[terea copi-
lului. Aproximativ 6.000 de
beneficiari au fost prelua]i la
sf=r[itul anului trecut de c\tre
DMSSF de la Casa Jude]ean\
de Pensii [i alte Drepturi de Asi-
gur\ri Sociale (CJP), în prezent
plata acestora f\cîndu-se din
bugetul de stat. Pentru punerea
în plat\ a beneficiarilor prelua]i
pozitelor [i invalizii de r\z-
boi, orfanii, v\duvele sau
v\duvii de r\zboi [i sumele
fixe pentru îngrijirea pen-
sionarilor care au fost în-
cadrati în gradul I de invali-
ditate. Tot 16% trebuie s\
pl\teasc\ [i persoanele care
desf\[oar\ activit\]i agri-
cole, indiferent de natura
acestora. Conform calen-
darului fiscal pentru 2006, `n
cazul acestei categorii de con-
tribuabili, este prev\zut\ de-
punerea declara]iei de venit,
p=n\ la data de 15 septem-
brie, ca apoi s\ le poat\ fi cal-
culat impozitul.
~n cazul transferului de
titluri de valoare, respectiv
al ac]iunilor sau al certifica-
telor de depozit, este pre-
v\zut un impozit de 1% pe
veniturile ob]inute, cu con-
di]ia ca titlurile s\ fi fost ob-
]inute p=n\ la data de 31
mai 2005, indiferent de data
`nstr\in\rii lor. Impozitul
cel mai mare este aplicat
c=[tigurilor ob]inute din
jocurile de noroc, respectiv
20% `n cazul `n care venitul
de la CJP Ia[i, DMSSF a solici-
tat, la începutul acestui an,
doar o cerere înso]it\ de actul de
identitate al beneficiarului [i de
certificatul de na[tere al copilu-
lui, urm=nd ca apoi s\ fie com-
pletat dosarul [i cu restul docu-
mentelor necesare. „Pe 10 mai
expir\ cele 90 de zile pentru
completarea dosarului în ve-
derea acord\rii indemniza]iei
de cre[tere a copilului, iar cei
care nu dau importan]\ acestui
fapt se vor trezi cu plata
suspendat\“, a ad\ugat [eful
DMSSF Ia[i. (N.P.)
nu dep\[e[te 100 de milioa-
ne de lei, [i cu 25% `n cazul
veniturilor mai mari de 100
de milioane de lei. Codul fis-
cal prevede impozite [i `n
cazul premiilor ob]inute `n-
tr-un singur concurs, impo-
zitul fiind de 16%.
Venituri neimpozabile
Totu[i, legisla]ia fiscal\ e-
xistent\ prevede [i o serie de
venituri care nu sunt impo-
zabile. Este vorba de sumele
acordate de stat cu titlul de
sprijine speciale, sumele
`ncasate din asigur\ri cu ti-
tlul de desp\gubiri, cum ar
fi cele `ncasate din cauza
calamit\]ilor naturale sau
alte desp\gubiri. De aseme-
nea, nu sunt impozitate nici
sumele sau bunurile ob]i-
nute prin sponsorizare, pre-
cum [i bursele primite de
persoanele care urmeaz\
orice form\ de [colarizare
sau perfec]ionare în cadru
institu]ionalizat, sau sumele
primite cu titlu de mo[tenire
sau dona]ie. a
6 Mar]i, 11 aprilie 2006
PE SCURT
CEC reduce dob=nzile
la credite
Casa de Economii [i
Consemna]iuni (CEC) reduce
dob=nda, cu p=n\ la un punct
procentual, `n perioada 10
aprilie - 31 mai, la o serie de
credite de mare interes pentru
persoanele fizice.
Noile dob=nzi sunt de 8,75% la
creditul imobiliar. Creditul de
refinan]are imobiliar va avea o
dob=nd\ de 8,75%, cel ipotecar
de 9,08%, iar creditul auto va
avea o dob=nd\ de 8,75%.
Creditul pentru nevoi personale
IDEAL 100.000 - va avea o
dob=nd\ de 11,75%, iar creditul
IDEAL 250.000 de 11,50%.
CEC a `nregistrat, `n 2005, o tri-
plare a volumului creditelor fa]\
de anul 2004, iar `n primul tri-
mestru al acestui an soldul a cres-
cut cu 15% fa]\ de 2005.
CEC este o banc\ fondat\ `n
anul 1864 [i are `n prezent un
capital social de 149,7 milioane
de lei noi, active totale de peste
5.800 de milioane de lei noi [i o
re]ea de 1.407 unit\]i, `n mediul
urban [i rural.
Rom=nia, sub
media UE ca
num\r de IMM-uri
Rom=nia se situeaz\ sub media
Uniunii Europene (UE) `n ceea
ce prive[te dezvoltarea sectoru-
lui `ntreprinderilor mici [i mij-
locii (IMM), a declarat ieri [eful
Departamentului de coordonare
a asisten]ei de pre-aderare [i
fonduri structurale din cadrul
Delega]iei Comisiei Europene,
Giorgio Ficcarelli, la un seminar
pe tema IMM-urilor.
~n UE-15 sunt `nregistrate 52 de
IMM-uri la mia de locuitori, `n
timp ce `n Rom=nia acest indica-
tor este de numai 14 IMM-uri la
mia de locuitori, a precizat
Ficcarelli.
De asemenea, `n Rom=nia se
`nregistreaz\ o rat\ sc\zut\ de
`nfiin]are a noilor firme, a spus
oficialul european, care a
ad\ugat c\ este nevoie de mai
mul]i `ntreprinz\tori care s\ `[i
asume riscul `nfiin]\rii de noi
firme [i s\ utilizeze
oportunit\]ile pie]ei.
Ficcarelli a ar\tat c\ la nivelul
UE sunt 25 de milioane de IMM-
uri `n care lucreaz\ peste 100 de
milioane de persoane. Totodat\,
IMM-urile de]in peste dou\
treimi din totalul locurilor de
munc\ din sectorul privat.
Cre[te pre]ul
petrolului
Pre]ul ]i]eiului a crescut ieri, pe
pie]ele electronice asiatice,
]i]eiul din Golf ajung=nd la
67,73 dolari pe baril, `n cre[tere
cu 0,34 dolari, iar cel din Marea
Nordului a crescut, la Londra,
cu 0,41 dolari pe baril, pentru a
ajunge la 67,70 dolari, ca ur-
mare a eventualei izol\ri a
Iranului [i a `ngrijor\rilor core-
late ofertei de benzin\ din SUA,
informeaz\ AP.
Consiliul de Securitate al ONU
a cerut Iranului s\ suspende
programul de `mbog\]ire a ura-
niului. Iranul a refuzat s\ sus-
pende programul, pretinz=nd c\
este vorba de un program la
scal\ redus\, strict pentru cer-
cetare, [i nu pentru dezvoltarea
armelor nucleare.
}i]eiul light, sweet crude, cu
livrare `n luna mai, a crescut cu
0,34 dolari pentru a se cifra la
67,73 dolari, la bursa electronic\
de la Singapore, dup\ pr=nz.
Contractele la termen de benzin\
au majorat pre]ul cu 1,22 dolari
pentru a se cifra la 1,9890 galo-
nul (3,8 litri), adic\ 0,52 dolari, `n
timp ce combustibilul pentru `n-
c\lzit a ajuns la 1,8915 dolari ga-
lonul, `n cre[tere cu 0,89 dolari. a
„Fondul Proprietatea presupune un risc pentru Guvern“
a Desp\gubirile acordate fo[tilor proprietari ar trebui s\ se fac\ din surse de la bugetul de stat, din banii ob]inu]i
din privatizare, a declarat, duminic\, `ntr-o emisiune televizat\, fostul ministru de Finan]e, Mihai T\n\sescu a
„~n momentul de fa]\, a[a
cum e el construit, Fondul Pro-
prietatea nu este o certitudine
pentru to]i cei care vor benefi-
cia de el. De aceea suntem da-
tori s\ tragem acest semnal de
alarm\. Solu]ia pe care noi am
propus-o la momentul respec-
tiv a fost de suportare a acestor
desp\gubiri `n mod transpa-
rent `n bugetul de stat. Iar sur-
sele pentru a putea da aceste
desp\gubiri erau din venituri-
le din privatizare“, a spus Mi-
hai T\n\sescu.
Fostul ministru de Finan]e a
precizat c\ Fondul presupune
un risc pentru Guvern. De ase-
271 de cereri de finan]are SAPARD `n valoare
de 50 de milioane de euro, `n martie
a Agen]ia de Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\ [i Pescuit (APDRP) a primit `n luna
martie a acestui an 271 de cereri de finan]are a proiectelor SAPARD, valoarea
total\ a acestora dep\[ind 50 de milioane de euro, informeaz\ APDRP a
~n luna februarie au fost de-
puse 170 de proiecte, `n valoa-
re de 34 de milioane de euro.
Potrivit APDRP, investi]iile
`n exploata]iile agricole (M\-
sura 3.1) au atras un num\r
de 136 de proiecte `n valoare
de aproximativ 15 milioane de
euro. Dintre acestea, achizi]ia
de ma[ini agricole reprezint\
un domeniu foarte solicitat
(100 de proiecte), acest lucru
fiind explicabil deoarece `ntoc-
mirea unui dosar pentru achi-
zi]ii de utilaje agricole este
mai rapid\ [i nu necesit\ stu-
diu de fezabilitate.
Turismul rural a prezentat
[i pentru luna martie un interes
crescut pentru solicitan]ii de
fonduri SAPARD, `n contextul
`n care alocarea financiar\ a-
cordat\ acestui secor este pe ca-
le de a fi epuizat\. Centrele Re-
gionale de Pl\]i au primit 50 de
proiecte care se axeaz\ pe acest
tip de investi]ii, valoarea tu-
turor acestor proiecte dep\[ind
4,5 milioane de euro. ~n total
pentru diversificarea activit\]i-
lor economice `n mediul rural
(M\sura 3.4) au fost depuse 100
de proiecte pentru toate ac-
tivit\]ile eligibile.
Nu `n ultimul r=nd, inves-
ti]iile privind industria agroali-
mentar\ (M\sura 1.1) au atras
fonduri `n valoare de aproape
29 de milioane de euro prin cele
35 de proiecte depuse. {i `n
acest caz, sectorul de prelucrare
a c\rnii a r\mas cel mai atrac-
tiv, cu 11 proiecte, fiind urmat
de cel al prelucr\rii laptelui,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROMTELECOM ARE O
PROMO}IE SPECIAL| DE
PA{TI: Operatorul de teleco-
munica]ii Romtelecom desf\-
[oar\ o promo]ie special\, `n
perioada 10 aprilie - 12 mai
2006, destinat\ celor care so-
licit\ instalarea, `n acest in-
terval, a unei linii telefonice
sau a unui trunchi analogic,
informeaz\ un comunicat al
companiei. Astfel, clien]ii care
vor semna `n aceast\ perioad\
contracte de un an vor benefi-
cia de conectare gratuit\ pen-
tru linia telefonic\ sau trun-
chiul analogic solicitat [i de
abonament gratuit pentru do-
u\ luni (prima [i a doua lun\
de contract). Pentru clien]ii
care `ncheie contracte pentru
doi ani, oferta const\, de ase-
menea, `n conectare gratuit\
pentru instalarea liniei tele-
fonice solicitate sau a trun-
chiului analogic, iar abona-
mentul telefonic va fi gratuit
timp de 4 luni (pentru prima
lun\ de contract, a doua, a 13-
a [i a 14-a). Toate informa]iile
ECONOMIC
menea, sus]ine T\n\sescu, a[a
cum a fost construit, ca fond
`nchis, Proprietatea nu poate fi
avizat de Comisia Na]ional\ a
Valorilor Mobiliare (CNVM).
„~n momentul de fa]\, evalu-
area activelor `n cadrul fondului
este total neadecvat\. Va fi o dis-
crepan]\ foarte mare `ntre va-
loarea contabil\ [i valoarea de
pia]\. V\ dau iar dou\ exemple,
Loteria [i Imprimeria. Aici sun-
tem de acord, suntem total `m-
potriva list\rii lor [i a face parte
din acest fond Proprietatea“, a
precizat Mihai T\n\sescu.
Acesta a sus]inut c\ desp\-
gubirea `n natur\ sau de la
Achizi]ia de ma[ini agricole reprezint\
un domeniu foarte solicitat (100 de proiecte)
dar [i de cel al prelucr\rii legu-
melor [i fructelor, cu c=te nou\
proiecte.
Poten]ialii beneficiari din
Regiunea Sud-Est (Constan]a)
au depus cele mai multe cereri
de finan]are, pentru 47 de pro-
iecte, `n timp ce din Regiunea
Nord-Est (Ia[i) au fost solicitate
fonduri SAPARD pentru 43 de
proiecte. De asemenea, trebuie
men]ionat c\ cele mai multe
fonduri SAPARD au fost cerute
de poten]ialii beneficiari din
Regiunea Sud Muntenia (T=r-
govi[te), mai exact 11 milioane
de euro, reprezent=nd 22% din
totalul fondurilor solicitate.
Cre[terea ritmului depune-
rilor proiectelor `n cadrul Pro-
gramului SAPARD din ultima
vreme confirm\ direc]ia pozi-
despre promo]ia Romtelecom
de Pa[ti sunt disponibile pe
site-ul www.romtelecom.ro.
a RATELE BRD POT FI
PL|TITE LA PO{T|: Clien]ii
BRD Finance Credite Consum
SRL `[i pot achita ratele la
creditele ob]inute, `ncep=nd
din luna aprilie, prin inter-
mediul a 500 de oficii ale Po[-
tei Rom=ne, informeaz\ un co-
municat al Companiei Na]io-
nale Po[ta Rom=n\ (CNPR).
Astfel, pot fi achitate at=t
ratele la creditele ob]inute de
la BRD Finance, c=t [i la car-
durile cobranded emise `n
parteneriat cu Carrefour,
Praktiker, Rombiz [i Real.
Pentru efectuarea pl\]ilor,
clien]ii trebuie s\ prezinte
salariatului po[tal unul dintre
documentele care con]in obli-
gatoriu un cod de bare - INFO
CARD, [i anume scrisoarea de
confirmare a creditului sau ex-
trasul de cont. Dup\ achitarea
sumelor, clien]ii vor primi o
chitan]\ [tampilat\ [i sem-
nat\ de lucr\torul po[tal.
buget ar fi durat circa 5-8 ani.
De asemenea, ar fi fost mult
mai eficient, `n opinia fostului
ministru de Finan]e, ca Fondul
Proprietatea s\ fie alimentat
numai cu dividendele acestor
societ\]i listate la burs\, dec=t
cu ac]iunile propriu-zise.
Fondul Proprietatea a decis
am=narea conferin]ei de pres\
`n care urma s\ anun]e soci-
etatea care a c=[tigat licita]ia
organizat\ pentru selectarea
consultantului financiar in-
terna]ional, conferin]\ progra-
mat\ pentru ieri, la ora 15.00,
la Hotel Sofitel.
tiv\ de accelerare a absorb]iei
`n ultimul an de implementa-
re. Acest lucru a fost direct in-
fluen]at de ac]iunile de promo-
vare realizate la nivelul fiec\-
rei localit\]i `n parte, direct
c\tre poten]ialii beneficiari,
dar [i de aplicarea Programu-
lui „Fermierul“.
Agen]ia SAPARD s-a trans-
for mat din 27 februarie `n A-
gen]ia de Pl\]i pentru Dezvolta-
re Rural\ [i Pescuit, iar cele opt
Birouri Regionale de Imple-
mentare a Programului SA-
PARD `n 8 Centre Regionale de
Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\
[i Pescuit. De asemenea, s-au
`nfiin]at [i 42 de Oficii Jude]ene
de Pl\]i pentru Dezvoltare Ru-
ral\ [i Pescuit. a
a IKEA DESCHIDE UN
MAGAZIN GIGANTIC ~N CHI-
NA: Compania multina]ional\
suedez\ IKEA, specializat\ `n
produc]ia de mobil\ [i produse
de amenaj\ri interioare, va
deschide, m=ine, un nou maga-
zin, `n China, acesta urm=nd a
fi cel mai mare din Asia al com-
paniei suedeze, informeaz\ AP.
Aceast\ investi]ie a IKEA, `n
valoare de 100 milioane dolari,
se va constitui `n cel mai mare
centru de desfacere dintre cele
[apte asiatice, fiind al treilea `n
ordine cronologic\, din China.
Compania inten]ioneaz\ a avea
un total de 10 astfel de magazi-
ne `n China, `n urm\torii cinci
ani. Noul magazin este o in-
vesti]ie pe care „aproape nici o
companie de retail din lume nu
o poate face la o asemenea sca-
r\“, a declarat Duffy. Magazi-
nul va avea 43.000 de metri p\-
tra]i de spa]ii de desfacere, a-
dic\ aproximativ c=t cinci tere-
nuri de fotbal, fiind al doilea ca
suprafa]\ de expunere dup\ cel
din Stockholm, Suedia. a
Am=narea conferin]ei a fost
determinat\ de faptul c\ o
mare parte dintre companiile
care [i-au exprimat interesul
de a participa la licita]ia orga-
nizat\ de Fondul Proprietatea
pentru selec]ia consultantului
strategic interna]ional au
cerut ni[te preciz\ri supli-
mentare. Consiliul de Supra-
veghere a Fondului Proprieta-
tea a fost de acord ca, o dat\ cu
transmiterea c\tre cei in-
teresa]i a acestor preciz\ri, s\
am=ne termenul de depunere a
ofertelor p=n\ m=ine, 12 apri-
lie 2006. a
Elve]ienii sunt cei
mai mari m=nc\tori
de ciocolat\
Figurinele de Pa[ti
reprezint\ 5% din consumul
anual de ciocolat\ al elve]ie-
nilor, de 11,6 kilograme `n
medie `n 2005. Aceast\ cifr\
`i face s\ fie considera]i cei
mai mari m=nc\tori de cioco-
lat\ din lume, noteaz\, `n
edi]ia sa de s=mb\t\-du-
minic\, ziarul „Le Temps“.
Locuitorii }\rii Cantoanelor
`i devanseaz\ cam cu zece
tablete de 100 de grame - un
kilogram, adic\ - pe belgieni,
care consum\ `n medie 10,7
kilograme pe an. Campionii
consumului general,
locuitorii Statelor Unite ale
Americii, sunt cu mult `n
urm\, cu o cantitate medie
comercializat\ `n 2003 de
doar 5,4 kilograme de cioco-
lat\ pe cap de locuitor.
Vitrinele cofetarilor elve]ieni
nu `n[al\: s\rb\torile pascale
au devenit indisociabile.
Astfel, sortimentul cuprinde:
iepura[i pe motociclet\, ure-
chea]i fotbali[ti, un grup
„statuar“ - dulce - format
dintr-un iepura[ [i o r\]u[c\,
un urecheat cu un co[ule]
plin cu ou[oare. {i, desigur,
ou\ de ciocolat\ alb\ ori
neagr\, de diverse m\rimi [i
cu fundi]e de toate culorile.
Anul trecut, nu mai pu]in de
4.387 de tone de iepura[i,
ou\ de Pa[ti [i alte figurine
de ciocolat\ s-au topit spre
deliciul papilelor gustative
ale celor din }ara
Cantoanelor, ceea ce
`nseamn\ o medie de 590 de
grame de astfel de bun\t\]i
pe cap de locuitor, noteaz\
ziarul editat la Geneva. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 11 aprilie
Vremea va fi `n general in-
stabil\. Cerul va deveni mai
mult noros [i va ploua, mai ales
cu caracter de avers\, `n Banat,
Cri[ana, Maramure[, Transilva-
nia, Oltenia, iar dup\-amiaza [i
seara local [i `n Moldova [i
Muntenia. Se vor semnala des-
c\rc\ri electrice [i trec\tor in-
tensific\ri ale v=ntului. Izolat
cantit\]ile de ap\ vor putea fi
mai `nsemnate [i vor fi condi]ii
de grindin\. La munte precipi-
ta]iile vor fi [i sub form\ de la-
povi]\ [i ninsoare. Temperatu-
rile minime vor fi cuprinse `n-
tre 2 [i 12 grade. Temperaturile
maxime, mai sc\zute dec=t `n
intervalul precedent `n regiuni-
le vestice, nordice [i centrale,
vor fi cuprinse `ntre 10 [i 20 de
grade, izolat mai ridicate `n sud.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 11.04.2006
Dolar SUA 2,8837 (28 837)
Euro 3,4960 (34 960)

Debitul maxim pe Dun\re va fi atins ast\zi
Debitul maxim al viiturii de
pe Dun\re va fi atins ast\zi,
c=nd se vor `nregistra 13.900
mc/s pe sec]iunea Bazia[, la in-
trarea `n ]ar\, dep\[irea `n-
semnat\ a mediei multianuale
pentru luna aprilie - 7.900 mc/s
determin=nd autorit\]ile s\ ia
m\suri pentru prevenirea pro-
ducerii unor inunda]ii majore.
Potrivit inform\rii de ieri
diminea]\ a Ministerului Me-
diului [i Gospod\ririi Apelor,
Actuala form\ a Legii lustra]iei risc\
s\-ii „aga]e“ pe Stolojan [i Ungureanu
a Pre[edintele Partidului Social Democrat (PSD), Mircea Geoan\, a anun]at ieri,
dup\ [edin]a Biroului Permanent Na]ional, c\ PSD nu va vota, la Senat,
Legea lustra]iei a Ministrul de Externe Mihai-R\zvan Ungureanu a declarat c\ proiectul
„Legii lustra]iei are, pe l=ng\ inadecvarea juridic\ [i constitu]ional\, o doz\ consistent\ de
nedreptate moral\“ pentru c\ include `n categoria lustra]ilor [i pe „fo[tii tineri secretari ai UTC“ a
El a calificat proiectul drept domnului T\riceanu [i poate Ungureanu:
„exagerat“, ad\ug=nd c\ pre- altor lideri de partide. Faptul
vederile acestuia ar putea c\ domnii Stolojan sau Mihai- „Proiectul legii are
afecta categorii sociale largi. R\zvan Ungureanu sar `n sus o doz\ consistent\
PSD va sus]ine un proiect de c=nd este vorba de introdu-
lege „mai ra]ional“ [i mai „rea- cerea unor amendamente care
list“, a spus liderul PSD.
Geoan\ a anun]at totodat\
c\ PSD va ini]ia un proiect de
lege privind prelungirea ter-
menului de prescrip]ie pentru
faptele produse `n perioada
comunismului.
„~n forma prezentat\ de
doamna Musc\ [i cu amenda-
mentele propuse de diver[i lid-
eri, `n principal liberali, este o
form\ pur [i simplu aberant\
care creeaz\ o prezum]ie de vi-
nov\]ie pentru largi categorii
sociale din aceast\ ]ar\. Nu
este un proiect de lege pe care
noi s\-l sprijinim“, a spus
Mircea Geoan\.
Pre[edintele PSD a expli-
cat c\ nu pot fi excluse din
via]a public\ segmente largi
de popula]ie „de la primari de
comun\ la consilieri locali“.
Geoan\ a subliniat c\ su-
biectul lustra]iei trebuie clari-
ficat [i `ncheiat, iar „dac\ e-
xist\ o inten]ie de condam-
nare a comunismului aceasta
trebuie f\cut\“.
Totodat\ liderul social-de-
mocrat [i-a exprimat speran]a
ca comisia condus\ de Vla-
dimir Tism\neanu s\ vin\ cu
concluzii foarte clare cu pri-
vire la condamnarea comunis-
mului.
Pre[edintele PSD a preci-
zat c\ personal nu este afectat
„cu absolut nimic“ de proiectul
de Lege a lustra]iei.
„Eu nu exprim un punct de
vedere personal, ci exprim
unul care cred c\ este familiar
care con]ine aceast\ estimare,
`n ultimele ore debitele sunt `n
cre[tere pe tot sectorul `n aval
de la Por]ile de Fier.
~n ultimele ore, autorit\]ile
au luat mai multe m\suri pen-
tru atenuarea efectelor cre[terii
apelor.
Astfel, `n jude]ul Ialomi]a,
sunt executate lucr\ri `n zona
canalului de iriga]ii al fostului
IAS Fete[ti. Digul local de ap\-
rare a localit\]ii Fete[ti a fost
consolidat [i supra`n\l]at pe o
de nedreptate moral\“
`i privesc direct arat\ c\ ini-
]iativa Monei Musc\ a avut
un scop politic [i nu de rezol-
vare a unor dezbateri compli-
cate din societatea rom=neas-
c\“, a opinat liderul PSD.
PNL cere eliminarea
amendamentelor
„excesive“
Pre[edintele Partidului Na-
]ional Liberal (PNL), premie-
rul C\lin Popescu-T\riceanu,
s-a pronun]at din nou, ieri,
`mpotriva prevederilor din
proiectul Legii lustra]iei ce se
refer\ la comandan]ii de nave
[i aeronave.
„Cred c\ `n urma Legii lus-
tra]iei nu trebuie s\ apar\
amendamente care s\-i vizeze
pe B\sescu, pe Stolojan. Cred
c\ acest lucru dovede[te mai
degrab\ c\ exist\ o dorin]\ de
r\zbunare care nu a fost ideea
ini]iatorilor legii“, a declarat
liderul PNL.
El a subliniat c\ PNL va
propune eliminarea amenda-
mentelor „excesive“ ce au
ap\rut `n cadrul comisiilor de
specialitate din Senat, dar nu
a precizat dac\ este vorba [i
de cele ce `i vizeaz\ pe [efii de
misiuni comerciale. El a
ad\ugat c\ sensul Legii lus-
tra]iei este acela de a ar\ta c\
[i Rom=nia poate s\ fac\
cur\]enie, iar sanc]iunile sunt
mai degrab\ morale dec=t e-
fective.
ACTUALITATE
lungime de un sfert de kilo-
metru. ~n jude]ul Teleorman
continu\ supra`n\l]area cu saci
umplu]i cu p\m=nt a digului de
ap\rare Islaz-Moldoveni - r=ul
Olt. ~n Dolj, `n zona Bechet, se
ac]ioneaz\ pentru eliminarea
infiltra]iilor, iar la M\ce[u de
Jos este supra`n\l]at digul cu
saci umplu]i cu p\m=nt. ~n
Br\ila, pentru stoparea eroziu-
nii de pe digul Noianu-Chi[cani
se folosesc folii de polietilen\,
ancorat\ cu pari de esen]\ tare
Ministrul afacerilor Exter-
ne, Mihai-R\zvan Ungureanu,
a declarat, `ntr-un interviu di-
fuzat la sf=r[itul s\pt\m=nii
trecute de BBC, c\ proiectul
„Legii lustra]iei are, pe l=ng\
inadecvarea juridic\ [i con-
stitu]ional\, o doz\ consis-
tent\ de nedreptate moral\“
pentru c\ include `n categoria
lustra]ilor [i pe „fo[tii tineri
secretari ai UTC“. {eful di-
ploma]iei rom=ne a precizat c\
`n 1985, la v=rsta de 16 ani, a
fost secretar al Uniunii Ti-
neretului Comunist (UTC),
dar la terminarea liceului, `n
1988, nu s-a `nscris `n Partidul
Comunist din Rom=nia (PCR).
„Proiectul legii are o doz\
consistent\ de nedreptate mo-
ral\, nu doar de inadecvare
juridic\ sau constitu]ional\,
de nedreptate moral\, nu fa]\
de mine, un trec\tor printr-un
scaun ministerial, c=t fa]\ de
nenum\ra]i al]i adolescen]i
care au trecut prin acela[i lu-
cru [i care au ajuns secretari
UTC `n liceu sau membri ai
CC UTC, suplean]i ai CC UTC
pe o list\, pentru simplul fapt
c\ au preferat s\ `nve]e“,
afirm\ Mihai-R\zvan Ungu-
reanu `n interviul acordat
BBC. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ALIAN}A A C+{TIGAT
10 PRIMARI: Alian]a D.A. a
c=[tigat postul de primar `n 10
dintre cele 12 localit\]i `n care
au avut loc alegeri par]iale `n
perioada 2-9 aprilie, a anun]at
ieri Biroul de pres\ al Parti-
dului Na]ional Liberal (PNL).
Din cele 10 mandate, PNL a
ob]inut cinci posturi de primari,
PD - cinci, iar UDMR un man-
dat. ~ntr-o singur\ localitate,
alegerile au fost c=[tigate de un
independent. Cei cinci noi pri-
mari liberali sunt Dumitru
Merticariu - Ad\[eni (Boto-
[ani), Ionel Boghiu - Nicore[ti
(Gala]i), Ioan Jipa - Gura Ialo-
mi]ei (Ialomi]a), Vasile Iliu]\ -
Borle[ti (Neam]), Nicolae Dami-
nescu - Sacu (Cara[-Severin).
a AM+NARE ~N CAZUL
TENDER: Curtea de Apel Bu-
cure[ti se va pronun]a pe 12
aprilie `n recursul formulat de
omul de afaceri Ovidiu Tender
`mpotriva arest\rii sale `n
dosarul Rafo-Carom. Tribuna-
lul Bucure[ti a decis, pe 3 mar-
tie, cercetarea lui Tender `n
stare de arest. Omul de afaceri
Mar]i, 11 aprilie 2006
[i acoperit\ cu piatr\ brut\ [i
cu saci cu p\m=nt. ~n C\l\ra[i,
`n incinta Olteni]a-Sulari-Do-
roban]u s-au f\cut consolid\ri
cu saci de p\m=nt [i fascine. ~n
jude]ul Tulcea, este supra-
`n\l]at digul local, `n aval de lo-
calitatea Cri[an. Ieri di-
minea]\, era terminat\ supra-
`n\l]area digurilor de la Mila
23, Be[tepe [i Ilganii de Jos. ~n
zona Tudor Vladimirescu sunt
continuate lucr\rile de supra-
`n\l]are cu saci cu p\m=nt,
pentru protejarea locuin]elor
din zonele mai joase. a
„Proiectul legii are o
doz\ consistent\
de nedreptate moral\, nu
fa]\ de mine, un trec\tor
printr-un scaun ministe-
rial, c=t fa]\ de
nenum\ra]i al]i ado-
lescen]i care au ajuns
secretari UTC `n liceu“, a
declarat la BBC Mihai-
R\zvan Ungureanu
Ovidiu Tender este cercetat de
Parchetul de pe l=ng\ ~nalta
Curte de Casa]ie [i Justi]ie,
al\turi de Marian Iancu, `n do-
sarul „Rafo-Carom“, pentru
s\v=r[irea infrac]iunilor de
`n[el\ciune, bancrut\ fraudu-
loas\, instigare la abuz `n ser-
viciu, sp\lare de bani, precum
[i constituirea [i apartenen]a
la un grup de criminalitate or-
ganizat\.
a N|STASE, ~N COMISIA
DE POLITIC| EXTERN|: Bi-
roul Permanent al Camerei De-
puta]ilor a aprobat, ieri, solici-
tarea grupului PSD ca fostul
pre[edinte al Camerei inferi-
oare a Parlamentului Adrian
N\stase s\ activeze `n cadrul
Comisiei pentru politic\ ex-
tern\ a acestui for legislativ.
Adrian N\stase, care va activa
ca simplu membru, va fi al
nou\lea reprezentant al PSD `n
aceast\ comisie, el urm=nd s\
se al\ture lui Adrian Severin,
Viorel Hrebenciuc, Titus Corl\-
]ean, Vasile Pu[ca[, Bogdan
Niculescu-Duv\z, Manuela
Mitrea, Octavian {tireanu [i
Dumitru Bentu. a
7
LUMEA PE SCURT
Chirac renun]\ la CPE
Pre[edintele francez, Jacques
Chirac, a decis renun]area la
Contractul primului loc de
munc\ pentru tineri CPE
dup\ zece s\pt\m=ni de criz\
`n ]ar\, a anun]at ieri pre[e-
din]ia francez\, informeaz\
AFP, Reuters [i AP. Decizia a
fost luat\ la `ncheierea unei
reuniuni la v=rf condusã de
c\tre pre[edintele Chirac, `n
prezen]a premierului
Dominique de Villepin, care
plasase CPE `n centrul efor-
turilor sale de combatere a
[omajului `n Fran]a. „La pro-
punerea premierului [i dup\
ce i-a ascultat pe pre[edin]ii
grupurilor parlamentare [i pe
responsabilii majorit\]ii,
pre[edintele Republicii a decis
s\ `nlocuiasc\ art. 8 din legea
privind egalitatea [anselor cu
noi m\suri `n favoarea in-
tegr\rii profesionale a tineri-
lor `n dificultate“, a anun]at
Palatul Elysée `ntr-un comuni-
cat la `ncheierea unei reuniuni
cu principalii responsabili ai
dosarului. Art. 8 din legea
privind egalitatea [anselor
este la originea CPE, care a
provocat o vast\ frond\ so-
cial\ [i politic\ din partea
sindicatelor, opozi]iei de
st=nga [i a mi[c\rilor de stu-
den]i [i liceeni. La reuniune a
fost prezent [i Nicolas
Sarkozy, ministru de Interne
[i pre[edinte al Uniunii pentru
o Mi[care Popular\ (UMP, de
guvern\m=nt), [i, conform
unor surse din anturajul s\u,
el ar fi fost cel care a sugerat
`nlocuirea CPE cu noi m\suri,
spre marele regret al lui
Dominique de Villepin.
Coali]ia socialist-
liberal\ a c=[tigat
`n Ungaria
Coali]ia socialist-liberal\ a
premierului Ferenc Gyurcsany
a ob]inut 113 fotolii de deputat
dintr-un total de 212 atribuite
`n primul tur al alegerilor le-
gislative ce a avut loc du-
minic\ `n Ungaria, potrivit
rezultatelor oficiale date ieri
publicit\]ii, informeaz\ AFP.
Partidul socialist (MSZP) al
lui Gyurcsany (43,21% din vo-
turi) a ob]inut 105 `n nume
propriu [i 4 `n comun cu
aliatul s\u, partidul liberal
SDSZ, a comunicat Biroul
na]ional electoral (OVI) dup\
num\rarea a 100% din
sufragii. SDSZ a reu[it `n
sf=r[it s\ treac\ de limita de
5% necesar\ pentru accederea
`n Parlament (6,5% din
sufragii) [i a ob]inut `n nume
propriu patru locuri `n legisla-
tivul de la Budapesta.
Opozi]ia de dreapta (Fidesz) a
fostului premier Viktor Orban
a ob]inut 42,93% din sufragii
[i 97 de locuri `n Parlament.
Potrivit majorit\]ii anali[tilor,
victoria final\ va reveni
coali]iei aflate la guvernare.
Palestinienii
r\m=n f\r\ bani
Comisia European\ a propus
ieri ministerelor de Externe
din ]\rile membre ale UE s\-[i
suspende ajutorul direct pen-
tru Guvernul palestinian, dar
a solicitat, `n acela[i timp,
continuarea acord\rii de aju-
tor poporului palestinian, pen-
tru a face fa]\ cheltuielilor
curente, informeaz\ AFP.
Comisarul european pentru
rela]ii externe Benita Ferrero-
Waldner a subliniat c\ Execu-
tivul european [i-a suspendat
ajutorul direct Guvernului
palestinian, ca o m\sur\ de
precau]ie, [i sper\ c\ `ntreaga
comunitate european\ se va
al\tura acestei decizii. SUA
au decis, de asemenea, s\-[i
suspende ajutorul pentru
Guvernul ANP, pe motiv c\
gruparea Hamas, ajuns\ la
putere `n urma recentelor
alegeri parlamentare `n teri-
toriile palestiniene, este o or-
ganiza]ie „terorist\“. a
8 Mar]i, 11 aprilie 2006
Cet\]uia - refugiu pentru domnitori [i rug\ciune
a Despre M\n\stirea Cet\]uia se [tie c\ este situat\ `n partea de miaz\zi a municipiului Ia[i,
c\ este o m\n\stire de c\lug\ri [i c\ acolo, `n vremuri de restri[te, se retr\geau unii domnitori
a ~ns\ despre cei care au ales s\-[i `nchine via]a lui Dumnezeu pe colina de est nu se cunosc detalii
a Cum au ajuns ei s\ intre `n m\n\stire? a Citi]i un reportaj despre via]a celor care
au l\sat lumea pentru a sluji lui Dumnezeu `ntr-un loc care ast\zi este refugiu pentru rug\ciune a
~ntre zidurile impozante
ale M\n\stirii Cet\]uia, 23
de c\lug\ri se roag\ pentru
ei [i pentru semeni. Dintre
ace[tia, 7 au venit de la M\-
n\stirea Horai]a din jude]ul
Neam], când p\rintele sta-
re] Partenie a fost numit
stare] al M\n\stirii Cet\-
]uia de c\tre IPS Daniel,
Mitropolit al Moldovei [i
Bucovinei. L-a urmat la Ce-
t\]uia nu doar o ob[te de
c\lug\ri, care s-a format `n
timp, ci [i p\rintele ieromo-
nah Arsenie, ucenic pe
atunci. Pe c\lug\rii de pe
colin\ `i po]i g\si zilnic la
m\n\stire, fie la rug\ciune,
fie la munc\, fiindc\ „ruga
trebuie `ntre]inut\ de mun-
ca fizic\“, dup\ cum con-
sider\ p\rintele Andrei, pe
care-l g\sesc `mbr\cat `ntr-o
salopet\ de lucru.
„C\lug\ria este
ceea ce-mi trebuie“
Fiecare are o poveste di-
ferit\, `ns\ to]i au aceea[i
concep]ie: c\ aceasta este
calea lor, c\ci „nu m\ gân-
desc c-a[ fi putut face altce-
va. E un lucru pe care l-am
ales la `nceput f\r\ s\ [tiu,
`ns\ `n timp mi-am dat
seama c\ este ceea ce-mi
trebuie; acesta este drumul
meu“, m\rturise[te p\rin-
tele ieromonah Arsenie
Hanganu, care este [i egu-
menul m\n\stirii, adic\ se
ocup\ cu partea adminis-
trativ\. Numele de dinain-
te de hirotonire era Adrian
Constantin Hanganu [i a
copil\rit `n comuna Beceni,
jude]ul Buz\u. Era prin a-
nul 1993 când a terminat
liceul [i când se preg\tea la
o profesoar\ pentru admite-
rea la Facultatea de Litere,
sec]ia Filologie. Visul s\u
de-o via]\, s\ urmeze Filo-
logia... Profesoara, al c\rei
nume p\rintele nu [i-l mai
aminte[te, l-a sf\tuit s\
mearg\ la un preot pentru
a-l `ndruma cu privire la
facultatea pe care s-o alea-
g\. La fel a procedat [i ea
când a avut 18 ani. P\rin-
tele, pe atunci un tân\r, a
plecat la M\n\stirea Cio-
lanu, lâng\ Buz\u, pentru
a cere sfatul unui slujitor
al lui Dumnezeu. A `ntâlnit
un preot `n vârst\. Discu-
]ia cu p\rintele l-a convins
c\ via]a monahal\ este
drumul ce trebuie urmat.
~ntors acas\, le-a m\rturi-
sit p\rin]ilor decizia, `ns\
ace[tia s-au `mpotrivit. Nu
puteau accepta gândul ca
fiul lor s\ `mbrace haina
monahal\ definitiv, s\ re-
nun]e la via]\, a[a cum [ti-
au ei c\ aceasta trebuie
tr\it\. Tân\rul de doar 18
ani nu i-a ascultat, ci a a-
pelat la profesoara care `i
schimbase oarecum firul e-
xisten]ei. Vroia s\ r\mân\
la Ciolanu, dar „tat\l meu
era `n stare s\ vin\ dup\
mine [i s\ m\ scoat\ cu
for]a de acolo“. Singura so-
lu]ie era astfel ca profesoa-
ra s\-i g\seasc\ un l\ca[
unde p\rintele s\-[i poat\
REPORTAJ
urma chemarea. A[a au a-
les M\n\stirea Horai]a,
unde au fost ajuta]i de p\-
rintele Galaction. Nu [i-a
mai anun]at p\rin]ii ci, a-
bia dup\ un an, le-a trimis
o scrisoare `n care le dezv\-
luia numele m\n\stirii un-
de a ales s\-l slujeasc\ pe
Dumnezeu. Au venit a do-
ua zi s\-l vad\. Peste un an
a fost deja hirotonit c\lu-
g\r cu numele de Arsenie.
~n 1995 a venit la M\n\sti-
rea Cet\]uia, odat\ cu p\-
rintele stare] Partenie, al
c\rui ucenic fusese. ~n anul
2000 a terminat Facultatea
de Teologie [i tot `n acela[i
an a intrat la Facultatea de
Litere, sec]ia Filologie, visul
s\u de-o via]\. ~n prezent
este ieromonah [i egumen.
~n subsolurile s\lii gotice se g\sesc dou\ rânduri de pivni]e suprapuse
Pe colina ce str\juie[te
partea de miaz\zi a Ia[ului
se afl\ M\n\stirea Cet\]uia,
ctitoria domnitorului Gheor-
ge Duca. Monument repre-
zentativ pentru arta feudal\
din Moldova sec. al XVI-lea,
complexul a fost construit
`ntre 1668-1672, iar cel care
a proiectat [i condus lucr\rile
`ntregului complex monastic
a fost arhitectul Grigore Cor-
nescu. Acesta a avut `nain-
tea ochilor ansamblul arhi-
tectural de la M\n\stirea
„Trei Ierarhi“, pe care a `n-
cercat s\-l imite dup\ m\su-
ra posibilit\]ilor materiale
existente. M\n\stirea a fost
`nconjurat\ de ziduri `nalte
de piatr\, cu metereze [i
drum de straj\, cu un drum
de intrare monumental [i
patru turnuri de col] pentru
ap\rare, chiliile pentru c\-
lug\ri, baia domneasc\, st\-
re]ia [i pivni]ele etajate, cu
ascunz\tori. ~n complexul
monastic de la Cet\]uia un
rol deosebit l-a avut [i con-
struc]ia monastic\ destinat\
„De copil am vrut
s\ fiu c\lug\r“
P\rintele Andrei este u-
nul din cei [apte c\lug\ri
care au venit de la M\n\sti-
rea Horai]a, jude]ul Neam].
Are 30 de ani [i e din Br\-
ila. A ales via]a monahal\,
ca mul]i dintre c\lug\ri, f\-
r\ acordul p\rin]ilor. I-a a-
nun]at abia peste 10 luni de
zile, iar `n urm\toarea zi a-
ce[tia erau la Horai]a. Au
acceptat `ntr-un final ideea
c\ fiul lor este c\lug\r, c\ci
„dac\ te-ntoarcem cu for]a
oricum ai s\ pleci iar. A[a
m\car [tim unde e[ti, te pu-
tem vedea…“. Nu cuno[tea
foarte multe despre c\lug\-
rie, doar `n c\r]i ca Pateri-
cul citise despre vie]ile sfin-
g\zduirii domnitorului [i fa-
miliei sale, denumit\ „palat“
sau „cas\ domneasc\“. Cl\-
direa a servit [i ca loc de
refugiu pentru familia dom-
nitoare [i c\lug\rii m\n\sti-
rii `n momente de cump\n\
ale istoriei. Au existat chiar
o serie de tuneluri subtera-
ne, bine consolidate, care f\-
ceau leg\tura cu exteriorul
[i care permiteau evacuarea
`n stare de siguran]\ a per-
sonalului [i odoarelor Bise-
ricii. Ast\zi cl\direa ad\pos-
te[te muzeul m\n\stirii un-
de este expus\ o colec]ie de
obiecte biserice[ti intrate `n
patrimoniul cultural al ]\rii.
Biserica este pictat\ `n fres-
c\. Numele celor care au pic-
tat interiorul s\lii gotice [i
`nc\perile palatului dom-
nesc sunt cunoscute: fra]ii
Mihai, Dima [i Gheorghe, a-
români originari din }ara
Turceasc\ de la Enina. Ei au
colaborat la realizarea pic-
turii [i cu al]i pictori local-
nici, care au lucrat [i la Bise-
rica „Sf. Trei Ierarhi“ din
]ilor. De fapt, nici nu i-a
pl\cut foarte mult [coala,
era atras de partea practic\
a lucrurilor. A ales jude]ul
Neam] pentru c\ acolo se
afl\ cele mai multe m\n\s-
tiri, dar mai ales pentru c\
acolo este o via]\ spiritual\
autentic\. Nu c\-n alte zo-
ne n-ar fi credin]\, dar a
sim]it c\ `n Neam] este mai
puternic\. ~n aprilie 1992 a
venit la Horai]a. Avea 16
ani când a `nceput cu dife-
rite ascult\ri: a lucrat la
buc\t\rie, la magazie, dar
[i la beciul cu vinuri. Apoi,
IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, l-a
trimis la m\n\stirea de la
Tazl\u, unde se `nfiin]a o
nou\ ob[te. L-au `nso]it `n-
c\ trei c\lug\ri. X
Ia[i, printre care Nicolae
„zugravul cel b\trân“, {te-
fan „zugravul“ [i al]ii. Ace[-
tia au reu[it s\ realizeze o
oper\ de mare valoare artis-
tic\. Cl\direa s\lii gotice a-
d\postea `n trecut sfatul de
tain\ al domnitorului, pre-
cum [i distin[ii oaspe]i veni]i
`n vizit\ sau ca trimi[i ai
mai marilor vremii. ~n sub-
solurile s\lii gotice se g\sesc
dou\ rânduri de pivni]e su-
prapuse, folosite `n trecut ca
magazii de provizii [i cram\
pentru vinurile domne[ti. ~n
1681, sub obl\duirea lui Gh.
Duca [i prin str\duin]a pa-
triarhului Dositu al Ierusa-
limului, a fost `nfiin]at\ o ti-
pografie greceasc\, cea din-
tâi care va tip\ri c\r]i reli-
gioase pentru cre[tinii din
Orient, afla]i sub st\pânirea
Imperiului Otoman. Aceasta
a func]ionat pân\-n 1698.
M\n\stirea Cet\]uia repre-
zint\ ast\zi unul dintre cele
mai remarcabile monumen-
te de art\ feudal\ din aceas-
t\ regiune.

Omul care a descifrat arhivele secrete ale Vaticanului
de Constantin MAXIM
Profesorul Zaharia locu-
ie[te `ntr-o cas\ modest\ din
municipiul Bac\u. ~[i petrece
ziua studiind role cu micro-
filme pe care le-a adus din Ita-
lia `n cele 17 c\l\torii de stu-
dii efectuate `ntre 1967 [i
1989. Este `nconjurat de dic-
]ionare [i c\r]i vechi, c\rora li
se adaug\ mii de foi, scrise
mig\los, cu pixul sau creionul.
Pentru el limbile clasice, pre-
cum latina, greaca, ori cele
moderne nu mai reprezint\ de
mult o tain\. „Am urmat stu-
diile superioare la Facultatea
de Litere a Universit\]ii din
Ia[i `n perioada 1947-1951,
specializarea latin\ [i greac\,
plus istorie. Am func]ionat a-
poi ca profesor de istorie la
T=rgu Ocna, la Tulghe[, dup\
care am fost numit c=]iva ani
inspector [colar. Dup\ patru
ani am fost profesor la Liceul
«George Bacovia». Dup\ care,
`n 1967, am fost numit director
la Arhivele Statului din Ba-
c\u“, a spus profesorul Zaharia.
Exemplul unui
autentic profesionist
Din anul c=nd a primit a-
ceast\ func]ie, a `nceput ade-
v\rata aventur\ spiritual\.
„Am fost trimisul statului ro-
m=n la Vatican s\ studiez do-
cumentele referitoare la isto-
ria ]\rii. Ca forma]ie sunt spe-
cialist `n istoria evului me-
diu“, a men]ionat profesorul.
Modest, prea modest pentru
valoarea sa, profesorul doctor
Dumitru Zaharia este exem-
plul unui autentic profesio-
nist. ~]i spune cu senin\tate
c\, pentru a ajunge la Arhi-
vele Secrete ale Vaticanului,
nu a `nt=mpinat nici un obsta-
col. Abia c=nd `]i m\rturise[te
calea pe care a urmat-o ajungi
s\-l `n]elegi. „Am fost reco-
mandat de Giovanni Antoneli,
reprezentantul Italiei la
UNESCO, lui Martino Giusti,
prefectul Arhivelor Secrete
ale Vaticanului. Acesta m-a
REPORTAJ Mar]i, 11 aprilie 2006 9
Profesorul b\c\uan Dumitru Zaharia
(foto) este singurul rom=n care a avut
acces de 16 ori la arhivele secrete ale
Vaticanului. Mai mult, el a microfilmat
sute de documente referitoare la
istoria antic\ [i medieval\ a rom=nilor,
pe care le-a l\sat la Arhivele Statului
de la Bucure[ti sau Bac\u. Acum, la
cei 80 de ani ai s\i, profesorul Zaharia
`[i aminte[te cu pl\cere de `nt=lnirea
cu Papa Ioan Paul I, cu Martino Giusti,
prefectul Arhivelor Secrete ale
Vaticanului, [i cu alte personalit\]i ale
celui mai bine organizat stat din lume,
statul papal. El vorbe[te [i cite[te
curent `n latin\, greac\, slav\ veche,
francez\, italian\ [i rus\.
primit `n calitate de adjunct acces `n aceste arhive. Sunt crofilmat documente privind la Ludovic al II-lea (1526).
al Direc]iei Generale a Arhive- vreo 300 de role ce cuprind greco-catolicismul `n Transil- „Era `n 1977 [i nu mi se d\dea
lor Statului din Italia [i mi-a toat\ istoria ]\rii“, a spus vania, pe care le-am [i tran- acces la anumite documente.
explicat c\ voi avea acces cu Dumitru Zaharia. Specialistul scris. Am g\sit documente le- Am fost primit `n audien]\ de
dou\ condi]ii: s\ fiu profesor b\c\uan a scos la iveal\ docu- gate de `ncerc\rile lui Kos- viitorul Pap\ Ioan Paul I. A-
la un institut de `nv\]\m=nt mente pe care nici un rom=n suth de a-l atrage `ntr-o curs\ vea vreo 70 de ani. ~nainte de
superior ([i eram la institutul nu le-a avut `n fa]a ochilor p=- politic\ pe Alexandru Ioan a intra secretarul m-a averti-
din Bac\u) [i s\ cunosc bine n\ la el. „Sunt scrisori papale Cuza, cu scopul de a determi- zat c\ am la dispozi]ie 10 mi-
italiana, latina [i paleografia. c\tre domnitorii }\rii Rom=- na Austria s\ declan[eze un nute. Am avut o discu]ie `n le-
A[a am `nceput s\ cercetez re- ne[ti [i ai Moldovei. ~ntre a- r\zboi nimicitor `mpotriva g\tur\ cu documentele pri-
gistrele Vaticanului [i regis- cestea am g\sit [i scrisoarea Principatelor Rom=ne“, a po- vitoare la Tudor Vladimirescu
trele Latherane“, ne-a poves- lui Grigorie al IX-lea, prima vestit Dumitru Zaharia. Iar [i altele privind regii Ungari-
tit profesorul Zaharia. atestare documentar\ a rom=- lista cu documente mai poate ei. Viitorul pap\ a spus c\ `n
nilor catolici la 1234, dovad\ continua. scurt timp voi primi un r\s-
clar\ c\ pe atunci existau e- puns. A fost unul pozitiv. Ul-
„300 de role piscopate ortodoxe. A g\sit terior am aflat [i de ce nu mi
ce cuprind documente despre organiza- „Fiecare sigiliu s-a dat voie s\ studiez acele
rea statal\, voievodal\ [i bise- avea cam
toat\ istoria ]\rii“ documente. Fiecare document
riceasc\, despre limba rom=-
n\, toate `n scrisorile lui Ino- un kilogram de aur“ avea sigiliul de aur at=rnat.
Dup\ prima c\l\torie de cen]iu din secolul al XII-lea. {i fiecare sigiliu avea cam un
cercetare la Vatican, au mai Am studiat [i documente de- La Vatican au existat [i kilogram de aur“, a mai zis
urmat `nc\ 15. Au fost, `n to- spre originea ceang\ilor. Am momente c=nd a fost `nt=mpi- Dumitru Zaharia. Ce-au `n-
tal 17 c\l\torii, dintre care 16 citit un dosar `ntreg despre nat cu reticen]\, c=nd a fost semnat anii petrecu]i `n arhi-
`n inima statului papal, iar u- Mihai Viteazul pe care nu-l vorba de manuscrisele aflate vele secrete al Vaticanului? „E-
na la arhivele din Bologna, mai cercetase nimeni, scris de `n Arhivele Secrete. Cel mai lucidarea multor probleme
Torino [i alte ora[e italiene. un c\lug\r franciscan, care sugestiv a fost cel c=nd a vrut prin prisma documentelor ve-
„Am microfilmat documente st\tea la Constantinopol. Este s\ vad\ documentele privi- ritabile, scrise de foarte mul]i
`ncep=nd de la epoca lui Tra- extraordinar pentru c\ ni- toare la Tudor Vladimirescu [i oameni corec]i, care n-au avut
ian [i p=n\ `n anul 1886. Adi- meni nu vorbea nimic negativ documentele regilor Ungariei interese s\ mint\“, a conchis
c\, ultimul an la care am avut la adresa voievodului. Am mi- de la {tefan cel Sf=nt [i p=n\ profesorul Zaharia. a

X La Tazl\u a stat doi „Am vrut s\ ajung cant la acordeon [i am

ani de zile, timp `n care a
fost [i hirotonit. Aici a deve-
nit c\lug\rul Andrei. A ve-
nit apoi la Cet\]uia, unde
vrea s\ r\mân\ definitiv.
Nu g\se[te o explica]ie con-
cret\ pentru care a ales via-
]a monahal\, ci „exist\ acea
chemare c\reia de multe ori
nici noi nu-i putem `n]elege
tainele. A fost dorin]a mea
de mic. La fel cum mul]i
copii spun c\ vor s\ devin\
doctori sau profesori, eu am
vrut c\lug\r“, de[i prin `m-
prejurimile Br\ilei nu erau,
la acea vreme, m\n\stiri ca-
re s\-i insufle aceast\ dorin-
]\. Singura m\n\stire, de la
M\xineni, a fost desfiin]at\
`n perioada comunismului.
Cei doi fra]i [i sora mai ma-
re nu-i seam\n\, din punc-
tul de vedere al spiritualit\-
]ii, dar „m\ bucur c\ pleca-
rea mea la m\n\stire i-a in-
fluen]at [i pe ei cumva spre
o via]\ mai duhovniceasc\,
iar eu m\ str\duiesc de câte
ori merg pe-acas\ s\-i `n-
drept mai mult spre Dum-
nezeu“, roste[te p\rintele,
aplecând mul]umit capul. ~n
prezent, p\rintele Andrei
este diacon la M\n\stirea
Cet\]uia.
muzicant [i am ajuns
cânt\re] la m\n\stire“
P\rintele Dimitrie are
31 de ani [i este cânt\re]ul
m\n\stirii. ~nainte cânta
la acordeon, fusese muzi-
cant. Vine din Delenii de
Ia[i [i ]ine s\ specifice nu
doar o dat\ faptul c\ mai
sunt Delenii de Vaslui, f\-
r\ leg\tur\ `ns\ cu locul
s\u de copil\rie. Avea 17
ani când [i-a schimbat la
M\n\stirea Capul Câmpu-
lui din Neam] numele Gâl-
c\ Ion Daniel `n Dimitrie.
Scopul s\u ini]ial a fost de
a ajuta la m\n\stire, `ns\
via]a monastic\ i-a pl\cut
prea mult s-o mai poat\
p\r\si. A r\mas acolo, iar
peste aproape un an s-a
mutat la M\n\stirea Pojo-
râta, lâng\ Vatra Dornei.
~n 1994 a venit `n Ia[i, c\ci
„aveam probleme cu oasele,
iar aici sunt mai multe spi-
tale. Ai unde te trata“, ada-
ug\ p\rintele. {i a r\mas
la M\n\stirea Cet\]uia.
{i-a `mplinit visul, dup\
cum m\rturise[te dup\ pu-
]in timp de medita]ie, c\ci
„am vrut s\ ajung muzi-
ajuns la m\n\stire. Dar tot
cânt\re]“. Mai are doi fra]i
[i-o sor\.
C\lug\rii de la Cet\]uia
vorbesc despre trecutul lor
ca despre o alt\ existen]\.
Una `n care purtau un alt
nume, `n care erau `ncon-
jura]i de fra]i, de p\rin]i,
`n care unii `[i [tiau meni-
rea, `n timp ce al]ii aveau
s-o descopere mai târziu.
Nu vorbesc cu foarte mare
u[urin]\ despre acea etap\
a vie]ii lor, ci doar la `n-
demnul p\rintelui iero-
monah Arsenie, egumenul
m\n\stirii.
Este printre pu]inii care
poveste[te cu dezinvoltur\
despre cum a ajuns s\-[i
dedice via]a lui Dumnezeu.
~[i spune trecutul ca un
film, din care lipsesc scur-
te secven]e, din care sunt
[terse unele nume, dar `n
care reapare imaginea p\-
rin]ilor. Fiecare c\lug\r de
la M\n\stirea Cet\]uia a-
re câte un film pe care-l
p\streaz\ `ntr-un col] al
sufletului [i de care-[i
aminte[te `n r\stimpuri,
dar nu prea des… (Un re-
portaj de Gabriela
POPESCU)
10 Mar]i, 11 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT
Drumul na]ional
Foc[ani-Andreia[u
de Jos este
blocat de pietre
Drumul na]ional 2 M Foc[ani-
Andreia[u de Jos este blocat pe
un sens din cauza c\derilor de
st=nci care s-au produs `n drep-
tul localit\]ii vr=ncene Reghiu.
Conform viceprimarului co-
munei, Toader C\linoiu, pe DN
2 M cad pietre de 1,5-2 tone
din malul st=ng al drumului,
iar ieri diminea]\ circula]ia din
zon\ era amenin]at\ de c\de-
rea unei st=nci masive. „Am in-
tervenit de luni diminea]\ cu
utilaje din zon\ pentru `nde-
p\rtarea st=ncilor, iar acum
speciali[tii de la Inspectoratul
pentru Situa]ii de Urgen]\
analizeaz\ posibilitatea
deton\rii st=ncii care pune `n
pericol circula]ia“, a declarat
viceprimarul. DN 2 M este
semnalizat `n zona `n care se
produce c\derea de st=nci, `ns\
circula]ia rutier\ nu este `ntre-
rupt\ [i nici restric]ionat\.
Candidatul Alian]ei
a c=[tigat Prim\ria
Ad\[eni, Boto[ani
~n cel de al doilea tur de
scrutin pentru alegerea pri-
marului `n nou `nfiin]ata co-
mun\ Ad\[eni, care s-a
desf\[urat duminic\, 9 aprilie,
dup\ num\rarea integral\ a
voturilor a ie[it `nving\tor can-
didatul Alian]ei D.A., Dumitru
Merticaru. Acesta l-a devansat
cu aproximativ 75 de voturi pe
contracandidatul s\u, Ion
Amatric\, reprezentantul PSD,
a declarat Camelia Pasat, con-
silier superior la Prefectura
Boto[ani. La cel de al doilea
tur de scrutin al alegerilor lo-
cale par]iale au fost prezen]i la
urne 71% din num\rul total de
1.129 aleg\tori `nscri[i pe lis-
tele de vot. Noul primar,
Dumitru Merticaru, are 57 de
ani [i este de profesie asistent
medical. Comuna Ad\[eni,
care a fost `nfiin]at\ `n decem-
brie 2005, s-a separat adminis-
trativ din comuna Avr\meni.
~n Vrancea, carnea de
miel va fi 14-15 lei/kg
Carnea de miel s-ar putea
vinde, `naintea S\rb\torilor de
Pa[te, cu 14-15 lei noi, esti-
meaz\ speciali[tii din cadrul
Direc]iei Sanitar-Veterinare
(DSV) Vrancea. Potrivit medi-
cului Constantin Botezatu,
[eful Compartimentului Ins-
pec]ie-Control din cadrul DSV,
la aceast\ or\, mieii se v=nd
cu 7 lei noi pe kilogramul de
carne `n viu. „~n zona M\ic\-
ne[ti, mieii `n viu se v=nd cu 7
lei noi/kilogramul. Probabil c\,
`n pie]ele din ora[e, carnea va
ajunge la 14-15 lei noi pe kilo-
A stat cu s=rma `n duoden timp de dou\ luni
Un b\rbat de 32 de ani din
Vaslui a stat timp de dou\ luni
cu dou\ buc\]i de s=rm\ `n duo-
den [i, respectiv, `n intestinul
sub]ire, practic `n orice moment
exist=nd riscul ca acestea s\ per-
foreze organele vitale. Pacientul
s-a prezentat la spital numai du-
p\ ce durerile au devenit aproa-
pe insuportabile. B\rbatul a
`nghi]it s=rma `n luna februarie,
fiind un „client“ vechi al spitalu-
lui din Vaslui, unde a mai fost o-
perat de [apte ori pentru pro-
bleme similare. „Pacientul a `n-
Ceart\ `n Consiliul Local Ia[i
din cauza lui Quinton Quayle
a Orgoliile consilierilor locali au dus la ie[irea din [edin]a
de Consiliu Local a consilierului PNL Ficu Anghel a Ficu Anghel
a p\r\sit sala deoarece primarul nu a fost de acord cu propunerea
f\cut\ de un alt consilier local, Marius Bojor, ca [i ambasadorul Marii
Britanii, Quinton Quayle, s\ primeasc\ titlul de cet\]ean
de onoare al Ia[ului a Discu]ii aprinse au fost [i pe tema acord\rii
de bani pentru desf\[urarea olimpiadei na]ionale de matematic\ a
de Nicolae POPA
Disputele dintre consilieri
[i primar de la [edin]a de Con-
siliu Local au f\cut ieri ca unul
dintre consilierii locali s\ p\-
r\seasc\ sala de [edin]\. Dis-
puta a pornit de la ideea lan-
sat\ de consilierul local, Ma-
rius Bojor, ca pe ordinea de zi
a [edin]ei de Consiliu Local s\
mai fie introdus `nc\ un punct,
respectiv, acordarea titlului de
cet\]ean de onoare al munici-
piului Ia[i ambasadorului
Marii Britanii, Quinton Quay-
le. Bojor a ar\tat c\, `n vir-
tutea bunei colabor\ri dintre
municipiul Ia[i [i ambasadorul
englez, ar fi indicat\ acordarea
acestui titlu. „Av=nd `n vedere
buna colaborare dintre ora[ul
nostru [i ambasadorul Quayle,
consider c\ ar trebui s\ intro-
ducem pe ordinea de zi [i acor-
darea titlului de cet\]ean de
onoare Excelen]ei Sale Sir
Quinton Quayle. Potrivit regu-
lamentului, pot s\ propun
acest lucru“, a ar\tat con-
silierul Bojor.
Mai mult, a preg\tit chiar [i
o not\ de fundamentare pe ca-
re ar fi vrut s\ o prezinte `n
timpul [edin]ei, `ns\ a `nt=m-
pinat at=t opozi]ia primarului
Gheorghe Nichita, c=t [i a uno-
ra dintre consilieri. Nici m\car
nu i-a fost permis s\ citeasc\
nota de fundamentare, deoa-
rece la u[a S\lii Mari din
Prim\rie a[tepta `nc\ o per-
ghi]it dou\ buc\]i de s=rm\ foar-
te dur\, una de aproximativ 10 cm
[i alta de 2-3 cm. Chirurgul de la
Vaslui care l-a operat de [apte
ori p=n\ acum a refuzat s\ mai
intervin\, pentru c\ era foarte
riscant, [i a fost trimis la Ia[i“, a
declarat prof. dr. Carol Stanciu,
[eful Institutului de Gastroente-
rologie [i Hepatologie (IGH).
B\rbatului i s-au f\cut radiogra-
fii, `n urma c\rora buc\]ile de
s=rm\ au fost localizate la ni-
velul duodenului [i `n intestinul
sub]ire. „Pacientul nu a avut nici
soan\ care trebuia s\ primeas-
c\ acest titlu. Este vorba de
cercet\torul Basarab Nicoles-
cu, c\ruia Consiliul Local a de-
cis s\ `i r\spl\teasc\ activi-
tatea prin acordarea titlului de
cet\]ean de onoare al munici-
piului Ia[i. „Este ca [i cum ai
`ncerca s\ introduci pe cineva
pe u[a din spate a unei insti-
tu]ii. Trebuie respectat\, to-
tu[i, o procedur\ c=nd este
vorba de acordarea unui ase-
menea titlu“, a ar\tat pri-
marul Nichita.
~mpotrivirea primarului nu
a sup\rat at=t de mult pe cel
care a f\cut propunerea, cum a
sup\rat pe consilierul PNL,
Ficu Anghel. Acesta a carac-
terizat decizia executivului
un fel de problem\ p=n\ ce s=r-
ma aceea de 10 cm nu a ajuns `n
mucoasa duodenal\, unde a
r\mas ag\]at\, exist=nd riscul
de perfora]ie. Aceasta i-a provo-
cat dureri foarte mari. A fost
scoas\ `ns\ endoscopic“, a mai
explicat prof. Stanciu. Cealalt\
bucat\, de 2-3 cm, a ajuns `n in-
testinul sub]ire de unde, din p\-
cate, nu poate fi scoas\ cu aju-
torul endoscopului. Medicii spun
c\ `n acest caz exist\ trei posi-
bilit\]i: fie s\ fie eliminat\ pe
cale natural\, fie trebuie inter-
Prim\riei de a nu accepta a-
ceast\ propunere drept un
gest de `nc\lcare a regulamen-
tului de desf\[urare a [edin]ei
de Consiliu Local, drept urma-
re, a p\r\sit sala de [edin]e.
„Sunt indignat de modul `n
care executivul Prim\riei `n-
calc\ aceste drepturi. Este
dreptul unui consilier s\ fac\
propuneri `n cadrul unei [edin-
]e, iar dumneavoastr\ le `nc\l-
ca]i“, a ar\tat consilierul Ficu
Anghel. Acesta a a[teptat `n
semn de respect decernarea ti-
tlului de cet\]ean de onoare
cercet\torului Basarab Nico-
lescu [i la depunerea jur\m=n-
tului de c\tre noul consilier,
C\t\lin Ivan, dup\ care a
p\r\sit sala de [edin]e.
poate transmite prin fax la num\rul
venit chirurgical, fie bucata de
s=rm\ ajunge `n colon, de unde
poate fi scoas\ printr-o colo-
noscopie. Astfel de cazuri sunt
extrem de frecvent `nt=lnite `n
IGH, persoanele care se prezin-
t\ cu aceste afec]iuni av=nd `n
spate tentative repetate. „Sunt
persoane cu anumite dezechili-
bre, care recurg la asemenea
gesturi `n mod repetat. Exist\
multe dezavantaje pentru noi,
pentru c\ aceste buc\]i de s=r-
m\ sau de fier sunt dificil de ex-
tras, iar aparatele de endoscopie
se pot deteriora“, a mai spus
prof. Carol Stanciu. (O.B.)
Dispute [i la banii
pentru olimpiada
de matematic\
Dispute aprinse au fost [i la
proiectul cu privire la acorda-
rea unor bani pentru desf\[u-
rarea Olimpiadei Na]ionale de
Matematic\, ce va avea loc la
Ia[i s\pt\m=na viitoare. De[i
consilierul Camelia Gavril\,
[ef al Inspectoratului {colar
Jude]ean Ia[i, a sus]inut c\ es-
te nevoie de 292 de milioane de
lei, totu[i consilierii au decis
s\ acorde o sum\ mai mic\,
sus]in=nd c\ nu se justific\ su-
ma solicitat\. ~n expunerea de
motive, 50 de milioane de lei
sunt pentru premii, restul ba-
nilor urm=nd a fi folosi]i pen-
tru asigurarea caz\rii [i a me-
sei, pentru excursii de vizita-
rea municipiului [i pentru a-
chizi]ionarea de consumabile,
necesare olimpiadei. La acest
proiect, consilierul Vasile Mun-
teanu a propus ca fiecare con-
silier s\ contribuie cu salariul
pe o lun\, pentru ca olimpiada
s\ aib\ banii necesari. „Eu v\
propun s\ m\rim plafonul
pentru premii de la 50 la peste
100 de milioane de lei, iar
restul de bani s\ `i d\m noi,
prin cedarea salariului de con-
silier pe o lun\. Cred c\ ar fi
suficien]i“, a propus Vasile
Munteanu. Totu[i, propunerea
f\cut\ nu a fost luat\ de ni-
meni `n seam\, a[a c\ au votat
p=n\ la urm\ acordarea doar a
200 de milioane de lei.
Olimpiada Na]ional\ de
Matematic\, organizat\ `n a-
cest an la Ia[i, are o finan]are
de 400 de milioane de lei de la
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii. Jude]ul Ia[i este repre-
zentat de un lot de 16 elevi,
[apte elevi de la Colegiul „Cos-
tache Negruzzi“, cinci de la Co-
legiul „Emil Racovi]\“ [i patru
de la Colegiul Na]ional.
Tot `n [edin]a de ieri, a fost
aprobat\ fuziunea dintre Re-
gia Autonom\ de Transport E-
lectric `n Comun cu Autobuzul
SA, precum [i finan]area poli-
]ei de asigurare pentru auto-
sanitar\ [i a personalului de
la SMURD. a

gram“, sus]ine Botezatu.
10% din ]ig\rile
de pe pia]\ sunt
de contraband\
Contrabanda reprezint\ 10%
din pia]a rom=neasc\ a
]igaretelor, iar aproximativ 8%
din produsele de pe pia]a
b\uturilor spirtoase sunt con-
traf\cute, au avertizat, ieri,
reprezentan]ii principalilor
juc\tori de pe pia]a de alcool [i
tutun din Rom=nia, `ntr-o con-
ferin]\ privind pia]a neagr\,
organizat\ de Finmedia.
Volumul total al pie]ei
]igaretelor este de 35 de mili-
arde buc\]i anual, iar volumul
total al pie]ei este de 1,4 mili-
arde de euro, a ar\tat Corpo-
rate Affairs Director `n cadrul
JTI International Rom=nia,
Gilda Laz\r. Anual se pl\tesc
aproximativ 975 de milioane
de dolari la stat, `n urma ac-
tivit\]ii de pe pia]a ]igaretelor,
a explicat aceasta. a
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ concursul destinat comu-
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI-
NII LUMINII. Regulile acestui concurs
sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate paro-
hiile din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor
publica `n ziar, `ncep=nd cu data de 10
aprilie 2006, clasamente cu parohiile care
au cele mai multe abonamente la „Lumi-
na de Duminic\“ din fiecare protopopiat.
„ ~n clasament nu vor fi publicate de-
c=t primele zece locuri de la fiecare sec-
]iune (urban/rural) [i de la fiecare protopo-
piat `n parte. Condi]ia pentru a intra `n
acest clasament este ca o parohie s\ con-
tracteze minimum 10 abonamente la
„Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la
redac]ie [i nu prin oficiile po[tale pentru a
avea o eviden]\ clar\ a parohiei din care
provin abona]ii. Modalitatea de abonare
este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lu-
mina de Duminic\“ [i sumele aferente
pot fi aduse direct la redac]ia din Ia[i, pe
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (la
biroul de preluare anun]uri de l=ng\
libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh
0232/406.225, prin e-mail la adresa
info@ziarullumina.ro sau telefonic, la
num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
numele, prenumele [i adresa exact\ a
abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin
mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens
se va contacta d-l Jic\ Aionoaie la nu-
m\rul 0232/406.224 sau 0720. 500.609).
Nu se vor lua `n considerare listele de
abona]i pentru care nu s-au trimis [i
sumele aferente.
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din
mediul urban [i separat un clasament cu
parohiile din mediul rural. Cele dou\ paro-
hii c=[tig\toare de la fiecare categorie vor
primi din partea ziarului „Lumina“ c=te un
pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie-
[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un
num\r egal de abonamente, c=[tig\toare
va fi declarat\ parohia cu cele mai pu]ine
familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL
COTIDIANULUI LUMINA)

Ofert\ s\rac\ de materii op]ionale `n [colile de la sate
a ~nv\]\m=ntul ie[ean a fost evaluat de inspectorii Ministerului Educa]iei a
O evaluare a `nv\]\m=ntu-
lui ie[ean a avut loc s\pt\m=na
trecut\ de c\tre o echip\ de
control format\ din inspectori [i
directori generali din cadrul
Ministerului Educa]iei [i Cer-
cet\rii (MEdC). Astfel, conform
celor precizate de Camelia Ga-
vril\, inspector general al In-
spectoratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ), au fost verificate 30
de [coli, `n jur de 10% din
unit\]ile de `nv\]\m=nt din
jude]. Astfel, inspectorii au vi-
Simulare
la proba
la alegere
la bac
Azi are loc proba la a-
legere din aria curricu-
lar\ la simularea exame-
nului de bacalaureat pen-
tru care s-au `nscris
2.806 elevi. Dac\ la proba
de limb\ rom=n\ au pro-
movat doar 40% dintre
participan]i, la proba
pentru obiectul obligato-
riu corespunz\tor spe-
ciliz\rii au promovat 52%
dintre elevi, adic\ 2.629
din cei 4.899 elevi pre-
zen]i. Astfel, dintre cei
care au sus]inut proba la
geografie au promovat
83%, din cei care au sus-
]inut proba la istorie au
promovat 88%, `n timp ce
la matematic\, elevii de
profilul mate-fizic\ au
promovat `n propor]ie de
66%, cei de la profilul
tehnologic au promovat
`n propor]ie de 41%, `n
timp ce elevii de la pro-
filul de [tiin]e ale naturii
au promovat `n propor]ie
de 23%.
Conform celor pre-
cizate de Camelia Gavri-
l\, inspector general al
Inspectoratului {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ), doar
350 de elevi din cei 1.469
prezen]i au ob]inut note
de trecere la proba de
matematic\ pentru pro-
filul [tiin]e ale naturii, `n
condi]iile `n care aceast\
prob\ este obligatorie
pentru ei. (Oana R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a R|NIT GRAV LA OCHI: Mihai
{., un t=n\r de 22 de ani din Ia[i, a
fost transportat ieri `n stare grav\
la Spitalul Clinic „Sf. Spiridon“ du-
p\ ce a suferit mai multe contuzii [i
leziunii, `n special la nivelul ochilor,
prin agresiune. „Pacientul a fost di-
agnosticat cu plag\ la nivelul pleoa-
pei, cu hematom. De asemenea, pre-
zenta multipe contuzii pe toat\
suprafa]a corpului. A fost stabilizat
[i dirijat spre Sec]ia de Oftalmolo-
gie a spitalului nostru pentru trata-
ment de specialitate“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u, purt\torul de cu-
v=nt al spitalului. (O.B.)
a FRECVEN}| MARE DE HE-
MORAGII DIGESTIVE: La sf\r[itul
s\pt\m=nii trecute `n Unitatea de
Primire Urgen]e (UPU) a Spitalului
Clinic „Sf. Spiridon“ au fost `nregis-
trate nu mai pu]in de 10 cazuri de
pacien]i cu hemoragii digestive se-
vere. Afec]iunea este specific\ aces-
tei perioade, c=nd ulcerele recidi-
veaz\ ca urmare a schimb\rii regi-
mului alimentar (alimenta]ie de
post). „A fost un week-end cu multe
hemoragii digestive. Este vorba de-
spre pacien]i de toate v=rstele, at=t
b\rba]i, c=t [i femei care fac hemo-
zat at=t activitatea didactic\,
c=t [i partea administrativ\,
documente manageriale. Apre-
cierea echipei ministeriale a
fost c\, „`n general, `n [coli este
un mediu prielnic [i prietenos“,
conform celor precizate de Ca-
melia Gavril\, care a ad\ugat
c\ [i „calitatea orelor este `n
general bun\, chiar cu note de
excep]ional“.
Totu[i, `n mediul rural in-
spectorii de la MEdC au apre-
ciat c\ se folose[te mai pu]in
Dup\ Ia[i - Viena, urmeaz\ Ia[i - Atena
a Pre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ) Ia[i a re`nviat ideea introducerii unei curse
aeriene directe Ia[i - Atena, cu o escal\ la Istanbul a La fel ca [i `n cazul cursei Ia[i -
Viena, proiect care a putut fi pus `n practic\ dup\ 2 ani de taton\ri, conducerea Tarom se
opune [i de aceast\ dat\ a Refuzul celor de la Tarom de a aproba noua rut\ este legat de
simplul fapt c\ nu doresc s\-[i piard\ clien]ii din zona Moldovei, care c\l\toresc spre
aceste destina]ii, `n favoarea unui operator privat a „Timp de doi ani, Taromul s-a opus
`n mod constant `nfiin]\rii cursei Ia[i - Viena. ~ntr-un final, am reu[it s\ ne impunem
punctul de vedere [i acum o lu\m de la cap\t“, a declarat pre[edintele CJ a
Dup\ succesul `nregistrat
prin introducerea cursei ae-
riene directe Ia[i - Viena, pre-
[edintele Consiliului Jude-
]ean (CJ) Ia[i, Lucian Flai[er,
preg\te[te un alt proiect de
conectare a Ia[ului de o capi-
tal\ european\.
}in=nd cont de faptul c\
vara se apropie [i un num\r
din ce `n ce mai mare de tu-
ri[ti rom=ni prefer\ s\-[i pe-
treac\ vacan]ele `n sta]iuni
din Grecia sau Turcia, care
ofer\ condi]ii mai bune, la
pre]uri comparabile cu cele
rom=ne[ti, conducerea CJ a
revenit la o idee mai veche,
de a introduce o curs\ direc-
t\ Ia[i - Atena, cu o escal\ la
Istanbul.
Proiectul `nfiin]\rii aces-
tei curse, care ar scuti pasa-
gerii din aceast\ zon\ de o-
bi[nuitul drum la Bucure[ti,
a fost anun]at de Lucian
Flai[er `nc\ de acum trei ani.
Ideea a r\mas `ns\ doar la
stadiul de proiect, deoarece
conducerea Tarom s-a opus
[i pre[edintele CJ a ales la
acea dat\ s\-[i concentreze
eforturile pe un singur front
[i s\ reu[easc\ cel pu]in
legarea Ia[ului de capitala
Austriei. „Timp de doi ani,
Taromul s-a opus `n mod
constant `nfiin]\rii cursei
Ia[i - Viena. Nici nu erau
dispu[i s\ opereze ei o astfel
de curs\, dar nici pe noi nu
ne l\sau s\ aducem un alt
ragii pe fondul unor ulcere sau
ciroze. Ne a[tept\m la un num\r [i
mai mare de pacien]i cu aceast\
boal\ `n preajma s\rb\torilor de
Pa[ti [i mai ales dup\“, a declarat
dr. Diana Cimpoe[u, purt\torul de
cuv=nt al spitalului. (O.B.)
a ECOLOGI{TII DE LA LICEUL
„DIMITRIE CANTEMIR“ AU IGIE-
NIZAT P|DUREA BREAZU: Liceul
„Dimitrie Cantemir“ are o tradi]ie
`n ceea ce prive[te activit\]ile eco-
logice, proiecte de mediu, c=[tig=nd
de nenum\rate ori premii la nivel
na]ional. Astfel, s=mb\t\, 8 aprilie,
o nou\ ac]iune de ecologizare a avut
loc la P\durea Brezu, unde, con-
form celor precizate de profesoara
Adriana Iliecu, a avut loc [i o
ac]iune de documentare: „La
ac]iune au participat elevi `nso]i]i
de cadre didactice [i p\rin]i, pre-
cum [i reprezentan]i ai Agen]iei
pentru protec]ia Mediului Ia[i [i
Ocolul Silvic Ia[i. Aceast\ activitate
se integreaz\ `n proiectele Eco -
{coala [i «LeAF» care se deruleaz\
`n liceu“. Ac]iunea de la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute este o continua-
re a activit\]ilor desf\[urat `n
p\durea Breazu. (O.R.)
ACTUALITATE
materialul didactic, discursul
fiind prea teoretizat, mai ales la
[tiin]ele experimentale. ~n ceea
ce prive[te rela]ia [colii cu co-
munit\]ile locale s-a observat
c\ sunt localit\]i unde nu este
pl\tit\ naveta cadrelor didac-
tice de c\tre prim\rii, a[a cum
se `nt=mpl\ la R\duc\neni:
„Am atras [i noi de mai multe
ori aten]ia consiliilor locale `n
privin]a asta. Naveta de la
Raduc\neni la Ia[i este de dou\
milioane de lei pe lun\, iar la
operator, care s\ efectueze
zboruri pe aceast\ rut\.
~ntr-un final, am reu[it s\ ne
impunem punctul de vedere
[i acum o lu\m de la cap\t“,
a explicat pre[edintele CJ.
L\s=nd la o parte aspec-
tele legate de turism, moti-
vele pentru care o curs\ di-
rect\ Ia[i - Atena ar fi profi-
tabil\ pentru un operator
privat [i, `n acela[i timp, fo-
lositoare comunit\]ii locale,
sunt legate [i de num\rul
destul de mare de moldoveni
care lucreaz\ `n Grecia sau
Turcia, de oamenii de afaceri
din aceste dou\ ]\ri, care au
interese economice `n zona
Ia[ului sau `n jude]ele lim-
itrofe, sau de faptul c\, la
Ia[i, exist\ o comunitate
greceasc\ numeroas\, for-
mat\ `n principal din stu-
den]i. „Au fost `ncepute deja
demersurile pentru `nfiin]a-
rea acestei noi curse. Ne con-
frunt\m [i acum cu aceea[i
problem\ ca [i la `nfiin]area
cursei Ia[i - Viena, respectiv
refuzul autorit\]ilor aero-
nautice centrale de a aproba
cursa. Sper totu[i s\ dep\[im
repede acest moment“, a de-
clarat [i deputatul PNL Relu
Fenechiu.
Refuzul celor de la Tarom
de a aproba noua rut\ este
legat de simplul fapt c\ nu
doresc s\-[i piard\ clien]ii
din zona Moldovei, care c\-
l\toresc spre aceste desti-
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
Mar]i, 11 aprilie 2006
un salariu de patru sau cinci
milioane profesorii trebuie s\
cheltuie jum\tate pe navet\“, a
men]ionat Camelia Gavril\.
Inspectorii de la MEdC au
atras aten]ia aspura modului
de organizare a op]ionalelor,
oferta fiind de cele mai multe
ori s\rac\, mai ales `n ceea ce
prive[te op]ionalele de `nv\]a-
rea utiliz\rii calculatorului
fa]\ de care copiii sunt atra[i
iar oferta este redus\. (Oana
RUSU)
Ideea acestei curse
Ia[i - Viena, care ar scuti
pasagerii din aceast\
zon\ de obi[nuitul
drum la Bucure[ti,
a fost anun]at\
de Lucian Flai[er `nc\ de
acum trei ani
na]ii. ~n momentul de fa]\,
ie[enii care merg la Istanbul
sau Atena sunt nevoi]i s\
treac\ pe la Bucure[ti, deoa-
rece compania rom=neasc\
nu are capacitatea de a pune
la dispozi]ia c\l\torilor ae-
ronave care s\ efectueze cur-
se directe pe aceast\ rut\.
(Bogdan CRON})
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
5 radare de la Ia[i
la T=rgu Frumos
Planul poli]i[tilor rutieri ie[eni,
de a reduce cu 5% num\rul ac-
cidentelor mortale care au loc
pe raza jude]ului, este pus `n
aplicare `n special prin
`nmul]irea controalelor privind
respectarea regulilor de cir-
cula]ie. Numai la sf=r[itul aces-
tei s\pt\m=ni, agen]ii de cir-
cula]ie au amendat 476 de con-
duc\tori auto sau pietoni, care
au s\v=r[it abateri `n acest
sens. Valoarea amenzilor s-a
ridicat la 227 de milioane de lei
vechi, cele mai multe sanc]iuni
fiind aplicate pentru dep\[irea
limitelor de vitez\. Ac]iunea
poli]i[tilor ie[eni s-a concentrat
`n special pe tronsonul Ia[i -
Tg. Frumos, sectorul de drum
pe care au avut loc, `n ultimii
ani, cele mai multe accidente
mortale de circula]ie. Pentru c\
cele mai multe accidente de
acest gen au fost cauzate de
nerespectarea limitelor de
vitez\, conducerea Poli]iei
Rutiere Ia[i a dispus montarea
unui num\r de 5 aparate radar
pe acest sector de drum, pe o
distan]\ de doar 40 de kilo-
metri. „~n cadrul ac]iunii am
urm\rit ca [oferii [i pasagerii
s\ poarte centura de siguran]\,
s\ respecte limita legal\ de
vitez\ `n localitate [i s\ posede
trusa medical\ de prim ajutor,
sting\torul [i triunghiurile re-
flectorizante“, a precizat inspec-
torul principal Costel M=ndru,
purt\tor de cuv=nt la Serviciul
Poli]iei Rutiere Ia[i. (B.C.)
Liceele ie[ene
[i-au f\cut reclam\
T=rgul de oferte educa]ionale
pentru clasa a IX-a care a avut
loc la Sala Pa[ilor Pierdu]i de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ s-a
`ncheiat la sf=r[itul s\pt\m=nii
trecute. Standurile celor 43 de
licee [i grupuri [colare au fost
apreciate de cei peste 3.500 de
vizitatori de clasa a VIII-a,
mul]i dintre ace[tia fiind
`nso]i]i de p\rin]i, conform celor
precizate de Camelia Gavril\,
inspector general al
Inspectoratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ). La concursul de
postere pentru manifestare au
fost premiate echipele de la
Grupul {colar „Dimitrie
Sturdza“, Grupul {colar
Nicolina, Liceul „Miron Costin“.
La programul artistic au fost
premiate echipele de la {coala
Normal\ „Vasile Lupu“, Liceul
„Mihai Eminescu“, Colegiul
Tehnic „M. Leonida“. La catego-
ria standuri, la licee teoretice,
cel mai frumos amenajat a fost
desemnat cel al Liceului „Vasile
Alecsandri“, urmat de Colegiul
Na]ional [i Liceul de
Informatic\. La licee
voca]ionale au fost premiate
standurile de la Liceul Sportiv,
Seminarul Teologic „Vasile cel
Mare“, {coala Normal\, iar la
licee tehnologice, cel mai fru-
mos stand a fost desemnat, ca
[i anul trecut, cel al Colegiului
Tehnic „Gheorghe Asachi“, ur-
mat de Grupul {colar „I. C.
{tef\nescu“ [i Grupul {colar
„V. Madgearu“ unde „erau toate
bun\t\]ile“, aceast\ unitate de
`nv\]\m=nt fiind renumit\
pentru produsele culinare
prezentate `n expozi]ii. (O.R.)
Comunicat
a RATP anun]\ publicul c\l\-
tor c\ `ncep=nd cu data de
12.04.2006 traseul nr. 30 de auto-
buz va circula pe urm\toarele iti-
nerarii:
Traseul nr. 30 barat
Canta - N. Iorga - Casa Sindi-
catelor - Pod Socola - Han Trei Sar-
male - Pod Socola - P-]a Nicolina -
Pod de Piatr\ - Gar\ - Canta
Traseul nr. 30
Canta - N. Iorga - }es\tura –
Mase plastice - Baza 3 - Liceul de
Chimie - Casa Sindicatelor - Bazar
- Gar\ - Canta
Abonamentele de pe traseul
nr. 30 r\m=n valabile pe ambele
itinerarii p=n\ la expirare. a
12 Mar]i, 11 aprilie 2006
PE SCURT
Rednic a vrut s\
demisioneze
~n urma `nfr=ngerii cu 2-0 `nre-
gistrat\ pe teren propriu cu Farul
Constan]a, antrenorul echipei FC
Vaslui, Mircea Rednic, a declarat
c\ imediat dup\ meci a avut in-
ten]ia de a p\r\si echipa, dar a
decis s\ r\m=n\, deoarece da-
toreaz\ acest lucru juc\torilor [i
finan]atorului principal al echi-
pei, Adrian Porumboiu. „Consi-
der c\ trebuie s\ r\m=n la
echip\. M\ simt dator fa]\ de
domnul Porumboiu, de unii din-
tre juc\tori [i chiar suporteri. S\
nu cread\ c\ am venit aici doar
s\ m\ plimb. ~mi joc [ansele
p=n\ la cap\t. Atunci c=nd nu
mai sunt [anse deloc, s-ar putea
s\ renun]. Nu pot s\ spun ce
[anse avem. Depindem foarte
mult de noroc, dar noi nu prea
avem noroc. Consider c\ eu sunt
vinovat pentru ultimele e[ecuri,
`mi sus]in juc\torii [i nu plec
p=n\ c=nd nu voi fi convins c\
nu mai avem nici o [ans\“, a de-
clarat Mircea Rednic.
Componen]ii lotului FC Vaslui
nu i-au putut oferi antrenorului
Mircea Rednic cadou de ziua sa o
victorie. FC Vaslui a fost `nvins\
pe teren propriu, cu scorul de 2-
0, de echipa Farul Constan]a
prin golurile marcate de Guri]\
[i Voicule]. ~n etapa urm\toare,
mâine, 12 aprilie, FC Vaslui va
`nt=lni, tot pe teren propriu, pe
FC Arge[.
Rom=nia debuteaz\
cu o victorie la CE
de rugby din Italia
Na]ionala de rugby sub 18 ani a
României a debutat cu o victorie
la Campionatul European din
Italia (la Villadose), divizia se-
cund\, întrecând cu scorul de
70-3 selec]ionata Letoniei. În
urma acestui rezultat, reprezen-
tativa României s-a calificat în
semifinalele competi]iei, ur-
mând s\ întâlneasc\ Germania,
echip\ care s-a impus la limit\,
cu 28-27, în fa]a Poloniei.
Rugby[tii români au înscris 10
eseuri, transformându-le pe
toate. Beldeanu [i Topal\,
fiecare de dou\ ori, Sibiceanu,
Petreanu, Mitu, Cazan, Marin
[i Marinca au fost marcatorii
eseurilor noastre. Georgescu a
transformat 8 dintre ele, iar
Marin pe celelalte 2. Ast\zi,
România joac\ în semifinale îm-
potriva Germaniei, iar în
cealalt\ semifinal\ se vor în-
tâlni Spania [i Belgia, înving\-
toare în fa]a Cehiei (62-17), res-
pectiv Ucrainei (23-20). (D.T.)
Judo interna]ional
la Bucure[ti
În aceast\ s\pt\mân\, progra-
mul sportiv interna]ional are
cap de afi[ judo-ul, cu turneul
interna]ional feminin de la
Bucure[ti [i turneul masculin
de la Lisabona. Tenisul are în
program un turneu feminin
WTA la Charleston (SUA) [i
dou\ turnee masculine ATP, la
Valencia [i Houston. Ciclismul
interna]ional se men]ine în ac-
tualitate, cu întrecerile
Campionatului Mondial pe velo-
drom de la Bordeaux, curse cla-
sice [i pe etape, turul
Aragonului (Spania), Giro D’Oro
(Italia) [i Amstel Gold Race
(Olanda). Amatorii de box vor
putea urm\ri pe ringul din
Reims meciul pentru titlul euro-
pean la categoria supermijlocie
între francezul Jacskon
Channet [i armeanul Meger
Mâcârtcean. La Dubai
(Emiratele Arabe Unite) se
desf\[oar\ în aceast\
s\pt\mân\ campionatul mon-
dial de rugby pentru juniori
(U19), iar `n Italia cel pentru
juc\torii sub 18 ani. (D.T.)
SPORT
„Meciul Stelelor“ f\r\ ie[enii de la CSM drag Perisic. Federa]ia Rom=-
n\ de Baschet organizeaz\
Pe 15 aprilie, de la ora `n aceste dou\ echipe, de[i mo), Kabengele (CSU Sibiu), un Meci al Stelelor [i pentru
16.00, Sala Sporturilor „Ho- s=rbul Dejan Mladenovic a Shenai (Arad), Vajda (Tg. campionatul feminin, con-
ria Demian“ din Cluj va g\z- fost foarte aproape de a primi Mure[). Antrenori: Dan Ber- fruntarea fiind programat\ la
dui „Meciul Stelelor“ `n bas- sufragiile publicului votant ceanu [i Mircea Vulc. Echipa Bucuresti, pe 19 aprilie, la
chetul masculin din ]ara pe Internet. Cele dou\ selec- juc\torilor str\ini: Evans, orele 19.00, `n Sala Rapid din
Giule[ti. Nici o juc\toare de
noastr\. Se vor confrunta do- ]ionate vor avea urm\toarea Clavon, Argrett (to]i CSU Si-
u\ echipe din campionatul in- componen]\: Echipa juc\to- biu), Levar, Mijuskovic, Krs- la CS Na]ional Ia[i nu a fost
tern, una a juc\torilor rom=ni rilor rom=ni: Chetrean, Dumi- tanovic (to]i Cluj), Haslett, selec]ionat\ `n echipa rom=n-
[i alta a juc\torilor din str\i- trescu, Roschnafsky, Silv\- (Pite[ti), Toroman (Arad), celor, datorit\ valorii modes-
n\tate care evolueaz\ `n Di- [an, L\pu[te (to]i Cluj), Bur- Krasic, Ocokolic (Asesoft), te a elevelor lui Gabriel Mi-
vizia A. Nici un juc\tor de la lacu, C\ru]a[u, Szijarto (to]i Nanev, Bojovic (Media[). An- h\ilescu pentru un astfel de
CSM Ia[i nu a fost selec]ionat Asesoft), Fometescu (Dina- trenori: Mladen Jojic [i Mio- gen de show sportiv. (D.T.)
B=lb\ a reg\sit gustul golului
Ionu] B=lb\ a reu[it
`mpotriva Bac\ului
prima sa „dubl\“ `n
Divizia A, devenind
golgeterul echipei din
Copou, cu cinci reu[ite.
de Narcis POHOA}|
Ionu] B=lb\ le-a `nchis
s=mb\t\ gura celor care l-au
contestat `n ultimele luni.
Nu mai marcase de aproape
cinci luni `n campionat, timp
`n care s-a remarcat `ns\
prin „achizi]ionarea“ de car-
tona[e galbene, pentru lejer-
itatea cu care a primit `n ul-
timul timp avertismente,
primind chiar denumirea de Ionu] B=lb\ a reg\sit drumul spre gol `n meciul de s=mb\t\ cu Bac\ul
„Domnul cartona[“.
~n meciul de s=mb\t\, ob]inut o victorie clar\, `n Ghionea, Goian sau R\doi, golul victoriei `mpotriva
B=lb\ a h\r]uit `n perma- fa]a suporterilor. Emo]iile `n dar voi da totul pe teren pen- Pandurilor lui Viorel Hizo.
nen]\ defensiva Bac\ului [i privin]a retrograd\rii s-au tru a ajunge c=t mai des `n
[i-a trecut de dou\ ori nu- risipit, acum nu ne g=ndim situa]ie de a `nscrie“, pro-
mele pe lista marcatorilor. dec=t s\ facem dou\ meciuri mite golgeterul lui Poli.
Ultimatum c\tre
Mai `nt=i a punctat pentru foarte bune `mpotriva unor oamenii de afaceri
2-0, `n minutul 22, pun=nd echipe care au f\cut furori `n
latul din [ase metri la o cen- Cupa UEFA, Steaua [i E noul golgeter Primarul Gheorghe Nichi-
ta le-a pus g=nd r\u oame-
trare perfect\ a lui Bordea- Rapid“, spune B=lb\. al echipei nilor de afaceri ie[eni. Dup\
nu, apoi a dus tabela la 3-0, Acesta are de luat o re-
`n minutul 38, punct=nd de van[\ personal\ `n fa]a Prin reu[itele din meciul meciul cu FCM Bac\u, edilul
[ef al Ia[ului le-a transmis
la marginea careului cu un Stelei, mâine, dup\ ce `n cu FCM Bac\u, Ionu] B=lb\
[ut plasat, `n st=nga lui meciul tur a fost cel care a a ajuns la cota 5 `n clasa- un ultimatum acestora: „Oa-
Ign\tescu. `nlesnit victoria campioanei mentul golgeterilor, fiind cel menii de afaceri ar trebui s\
La final, v=rful ie[ean `n Copou, Bo[tin\ trans- mai bun marcator al echipei vin\ al\turi de echip\. De-
era `n culmea fericirii. Era form=nd atunci un penalty lui Ionu] Popa `n acest se- geaba spun unii c\ nu sunt
[i normal, reu[ise prima du- acordat de arbitru pentru un zon. ~l urmeaz\ Romulus oameni de afaceri prosperi `n
bl\ `n Divizia A din cariera hen] comis de B=lb\ `n ca- Miclea [i cehul Martin Cer- Ia[i. V\ spun eu c\ sunt, [i
sa. „Sunt foarte bucuros c\ reul propriu. „Sper ca mier- noch, autori a c=te trei `nc\ foarte mul]i. Dac\ nu
am reu[it s\ sparg ghea]a [i curi s\ m\ revan[ez [i s\ goluri. Ultimul este la al vor fi al\turi de fotbalul ie-
s\ `nscriu dup\ mai multe `nscriu `n poarta Stelei. Va fi doilea meci consecutiv `n [ean, probabil municipalita-
luni de pauz\. Bucuria e cu foarte greu, pentru c\ voi Copou cu gol, `n precedenta tea `i va uita la r=ndul ei“, a
at=t mai mare cu c=t am avea `n fa]\ juc\tori precum `nt=lnire marc=nd pe final spus Nichita. a
Totul se pl\te[te teanu, 67), D. Alexa, M\rg\ritescu, Zicu -
D\nciulescu (Grigorie, 46), Cl. Niculescu Nisipeanu,
Dup\ ce a c=[tigat ultimele dou\ (Mihu], 89). Antrenor: Florin Marin.
deplas\ri `n prelungiri, Dinamo a Steaua: Carlos Fernandes - Og\raru, D.
Goian, Ghionea, Ne[u (P. Marin, 81) - `nvins de Topalov
fost egalat\ de Steaua `n minutul Nicoli]\, R\doi (c\pitan), Paraschiv, Bo[ti-
90^2. Campionul european de [ah
n\ (Cristocea, 78) - N. Dic\, Andrei Cristea
(Opri]a, 67). Antrenor: Cosmin Ol\roiu.
Liviu Dieter Nisipeanu a declarat
Derby-ul Diviziei A la fotbal, des- Arbitri: Pasquale Rodomonti, la cen-
la sfâr[itul meciului cu campionul
f\[urat duminic\ seara, `ntre Dinamo [i tru; Marco Farina [i Simone Ghiandai,
mondial Veselin Topalov, încheiat
la World Trade Center din Ca-
Steaua Bucure[ti, s-a `ncheiat nedecis, 1- arbitri asisten]i (to]i din Italia). (N.P.)
1, ro[-alba[trii evit=nd `nfr=ngerea `n pital\, c\ scorul de 3-1 în favoarea
[ahistului bulgar reflect\ exact re-
prelungiri. Etapa viitoare, a XXII-a a, programeaz\,
Dinamo a deschis scorul prin Cl. Ni- mâine, 12 aprilie, urm\toarele meciuri: alitatea de pe tabla de [ah. Ultima
partid\, a 4-a, a fost câ[tigat\ de
culescu, `n min. 38, din lovitur\ liber\, la Farul Constan]a – FCM Bac\u (`n tur, 1-1)
o faz\ la care stelistul Og\raru a fost Steaua Bucure[ti – Poli Ia[i (1-0) Veselin Topalov, cu piesele albe, la
mutarea a 45-a dup\ mai mult de
eliminat, pentru un fault `n postur\ de Rapid Bucure[ti – Dinamo Bucure[ti (2-5)
ultim ap\r\tor. Gloria Bistri]a – Pandurii Tg. Jiu (1-2) 4 ore de joc. Dup\ mutarea de des-
Echilibrul numeric s-a ref\cut `n pre- CFR Cluj – O]elul Gala]i (1-0) chidere a bulgarului - e4, Nisipea-
lungirile primei reprize, c=nd M\rg\ri- Sportul Studen]esc – Poli Timi[oara (0-0) nu a ales Ap\rarea sicilian\, iar
tescu a v\zut [i el cartona[ul ro[u, `nchi- Jiul Petro[ani – FC Na]ional (1-1) într-un final de regine [i pioni,
z\torul lui Dinamo primind dou\ avertis- FC Vaslui – FC Arge[ (0-1) românul s-a aflat mereu sub pre-
mente `n decurs de doar trei minute. siune [i a cedat la mutarea a 45-a.
Steaua a egalat la una din ultimele Clasament Reamintim c\ în prima [i în a treia
faze, c=nd [utul-centrare al lui Cristocea
1. Dinamo 21 13 4 4 42-18 43p (+10) partid\ s-a consemnat remiza, iar
s-a scurs `n poart\, p\c\lind mai mul]i
2. Steaua 20 11 7 2 33-12 40p (+13) celelalte au fost câ[tigate de Topa-
juc\tori, printre care [i portarul Cr.
3. Na]ional 21 10 6 5 23-21 36p (+3) lov. În urma acestei victorii, Topa-
4. Sportul 21 10 5 6 32-20 35p (+5) lov a câ[tigat 4 puncte ELO, ajun-
Munteanu. 5. CFR Cluj 21 9 8 4 24-19 35p (+5)
De notat c\ Dinamo a c=[tigat ul- gând la 2.808 puncte, iar Nisipea-
6. Timi[oara 21 9 7 5 27-17 34p (+1)
timele dou\ deplas\ri `n prelungiri (cu nu a pierdut 4 puncte (2.691). Pre-
7. Rapid 20 9 7 4 25-17 34p (+7)
Farul [i cu FCM Bac\u). 8. Farul 21 10 2 9 27-27 32p (-1)
[edintele FR de {ah, Ion Dobro-
~n 116 derby-uri (`n campionat), Dinamo 9. FC Arge[ 21 8 6 7 22-19 30p (0)
n\u]eanu, a declarat c\ timp de 4
a ob]inut 38 de victorii, 45 de partide s-au 10. Poli Ia[i 21 8 4 9 18-19 28p (-5)
zile, Bucure[tiul a fost capitala [a-
`ncheiat la egalitate, iar Steaua a c=[tigat 11. Gloria 21 6 6 9 15-25 24p (-6) hului mondial. „Au fost zile memo-
33 [i are golaveraj pozitiv, 154-152. 12. Jiul 21 4 8 9 19-28 20p (-10) rabile pentru [ahul românesc [i
Au evoluat echipele: 13. O]elul 20 4 7 9 17-28 19p (-14) [ahul mondial. Acest meci va re-
Dinamo: Cr. Munteanu - Galamaz, 14. Pandurii 20 4 5 11 13-25 17p (-16) prezenta pentru fiecare [ahist un
Curt, Mo]i, D. Florea - Fl. Petre (C\t. Mun- 15. Bac\u 21 3 4 14 13-37 13p (-20) pas înainte în cariera lor“. (D.T.)
16. Vaslui 21 1 8 12 10-28 11p (-19)

Despre nervii „sechestra]i“
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Durerile care apar `n ur-
ma r\nirii unui nerv pe-
riferic sunt frecvent `nt=lni-
te, mai ales la nivelul oaselor
m=inii. Dac\ nu se intervine
rapid exist\ riscul atrofierii
musculaturii. ~n stadiul in-
cipient aceast\ durere poate
fi tratat\ cu ajutorul anal-
gezicelor, ulterior, `n cazul
complica]iilor fiind necesar\
interven]ia chirurgical\.
Printre durerile mai de-
osebite care pot ap\rea în
patologia uman\ se citeaz\
[i acelea care apar în urma
r\nirii unui nerv periferic,
care, în mod obi[nuit, trece
printr-un canal osteofibros.
Acest lucru se poate produce
ca urmare a unei inflama]ii
sau a unor modific\ri dege-
nerative observate la pere]ii
care tapeteaz\ canalul prin
care trece nervul. Prin m\-
rirea de volum a forma]iunii
ce înconjoar\ nervul se exer-
cit\ compresiune asupra
acestuia, compresiune care
determin\ dureri puternice
[i care a dat acestor suferin-
]e denumirea de sindroame
canalare. Ele se întâlnesc la
mai mul]i nervi de la nivelul
membrelor superioare [i in-
ferioare. Cel mai frecvent
este sindromul de canal car-
pian, care se localizeaz\ la
nivelul oaselor mâinii [i care
determin\ senza]ie de fur-
nic\turi sau în]ep\turi foar-
te deranjante. Ele pot ap\-
rea [i în somn, iar prezen]a
lor face imprecise [i greoaie
mi[c\rile mâinii. ~ncercarea
bolnavului de a efectua mi[-
c\ri de flexie sau de extensie
ale pumnului nu fac decât
s\ accentueze tulbur\rile de
sensibilitate. Astfel, apare o
durere de intensitate mode-
rat\ care uneori poate ira-
dia pân\ la nivelul ante-
bra]ului [i chiar a um\rului.
Dac\ nu se intervine pentru
înl\turarea acestei „seches-
tr\ri“ a nervului, iar com-
presiunea se prelunge[te, cu
timpul este compromis\ [i
func]ia motorie a nervului,
ceea ce are drept consecin]\
POR}IA DE S|N|TATE Mar]i, 11 aprilie 2006
Proteja]i-vv\ inima
PILULA ZILEI
printr-oo alimenta]ie corect\
S\n\tatea inimii se afl\ `n
conexiune direct\ cu alimentele
pe care le consuma]i. ~n cazul `n
care ave]i probleme privind ni-
velul ridicat al colesterolului
sau dac\ sunte]i predispu[i hi-
pertensiunii arteriale, este reco-
mandabil s\ consulta]i un nu-
tri]ionist. Acesta v\ poate `n-
tocmi o diet\ nutri]ional\, de-
termin=nd nivelul caloric rezo-
nabil. Astfel, ve]i fi ajuta]i s\
Prof. univ. dr. Ostin m=nca]i s\n\tos, prevenind
afec]iunile cardiovasculare la
C. Mungiu este [eful care sunte]i predispu[i.
Disciplinei Pute]i preveni [i controla ten-
de Farmacologie- siunea arterial\ renun]=nd la
sarea de buc\t\rie [i la to]i
Toxicologie- compu[ii pe baz\ de sodiu. Iat\
Algeziologie c=teva sfaturi privind modalit\]i-
din cadrul UMF le de eliminare treptat\ a s\rii:
- folosi]i alimentele cu o can-
„Gr. T. Popa“ Ia[i titate redus\ de sodiu sau pro-
dusele nes\rate precum legu-
atrofierea musculaturii mâi- mele [i cerealele;
nii [i tulbur\rile func]ionale
- folosi]i condimentele pi-
care deriv\ din acest lucru. cante, verde]urile (m\rar, p\-
La nivelul membrului in-
trunjel, ]elin\, cimbru, busuioc,
ferior se pot produce astfel oregano), l\m=ia, vinul [i o]etul;
de sindroame canalare pe - opta]i pentru carnea slab\ [i
traseul mai multor nervi
proasp\t\, renun]=nd la carnea
situa]i în regiunea coapsei, conservat\ [i la cea afumat\;
gambei sau labei piciorului. - renun]a]i la carnea tratat\
~n ultimul caz, bolnavul se (precum [unc\ [i costi]\), la ali-
plânge de modific\ri de sen- mentele conservate `n sara-
sibilitate la nivelul t\lpii [i mur\ (precum m\slinele [i
la nivelul degetelor, care se mur\turile) [i la condimente de
traduc prin dureri [i amor- tipul mu[tarului, ketch-up-ului
]eli, de regul\ accentuate în [i sosului barbeque. Limita]i-v\
timpul nop]ii. {i în acest la variantele lor mai sc\zute `n
caz, în formele severe se sodiu, precum sosul de soia;
- pentru a elimina din canti-
constat\ o sc\dere a for]ei tatea de sodiu, cl\ti]i bine cu
musculare [i o atrofie a mu[- ap\ alimentele din conserve.
chilor ce depind de nervul Substituen]ii s\rii au un
afectat. con]inut bogat de potasiu, care
Dac\ în primele stadii bol- poate d\una persoanelor care se
navul î[i alin\ suferin]ele cu confrunt\ cu anumite probleme
ajutorul medicamentelor a- de s\n\tate. ~nainte de a `nlo-
nalgezice [i al unor mijloace cui sarea, cere]i sfatul unui
fizioterapeutice, mai târziu medic specialist.
rezolvarea problemelor im- Planificarea [i prepararea
pune interven]ie chirurgi- meselor nutritive cere `ntr-ade-
cal\. a
13
v\r un efort suplimentar, dar
beneficiile pe care le aduce
s\n\t\]ii sunt inestimabile.
Pentru a satisface cerin]a or-
ganismului de protein\ animal\
alege]i carnea de pe[te [i pe cea
de pui. ~ndep\rta]i pielea [i gr\-
simile de pe carnea de pui. Fri-
ge]i carnea la gr\tar sau fier-
be]i-o `n loc s\ o pr\ji]i. Dac\
nu pute]i renun]a dintr-o dat\
la pr\jire, mic[ora]i cantitatea
de ulei sau de margarin\ pe ca-
re o utiliza]i de obicei. Elimina]i
definitiv din alimenta]ia dum-
neavoastr\ c=rna]ii, [unca [i
produsele bogate `n gr\simi.
~nlocui]i laptele gras [i
sm=nt=na cu laptele degresat.
Consuma]i br=nzeturi [i iaur-
turi care au un con]inut sc\zut
de gr\simi. Renun]a]i la `nghe-
]at\, substituind-o cu [erbetul
sau cu un iaurt cu fructe ce nu
con]ine multe gr\simi. Opta]i `n-
totdeauna pentru por]ii dese, dar
moderate [i limita]i num\rul de
ou\ pe care le consuma]i.
Dup\ ce prepara]i sosurile sau
supele [i le r\ci]i `n frigider, `nde-
p\rta]i gr\simea de la suprafa]a
lor. Proceda]i `n mod similar chiar
dac\ e vorba de o sup\ la plic.
Combina]i sosurile cu orez
sau cu legume fierte precum
maz\rea [i fasolea verde.
Citi]i cu aten]ie etichetele de
pe alimente pentru a alege
m=nc\rurile congelate [i sorti-
mentele de pizza care au o can-
titate sc\zut\ de gr\simi [i co-
lesterol. Asigura]i-v\ c\ aceste
alimente con]in legume, fructe
[i gr=u extrem de necesare pen-
tru o digestie bun\.
Pentru a reduce gr\simile
elimina]i produsele care au tre-
cut la ingrediente „uleiuri hidro-
genate“ sau „uleiuri par]ial hi-
drogenate“. Nu uita]i c\ inclusiv
produsele pe care este notat „f\-
r\ colesterol“ pot avea un procent
caloric ridicat. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n); t\]ii de prevenire a can-
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. „ Audiograme (tonale,
tra]iei fiscale. medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 11 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
versiune scenic\ dup\ caie-
Luni - Vineri tele lui Cioran. Cu: Ovidiu
a Din programul Radio Trinitas a Iuliu Moldovan, Oana V=n\-
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni toru, Silviu Biri[, Liviu Lu-
pentru toat\ trebuin]a
caci, Marius Florea Vizante,
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
a CUVINTELE CREDIN- lea din primul mileniu al Mihaela V=lcea. Teatrul „I. L.
06.20 Cuvintele credin]ei }EI: Este o emisiune care istoriei cre[tine). Caragiale“ Bucure[ti, direc-
06.35 Via]a Cet\]ii
09.00 Sf. Liturghie se difuzeaz\ `n fiecare zi, a LUMINI PENTRU SU- tor general: Ion Caramitru.
10.35 Lumea de azi de luni pân\ duminic\, `n FLET: Este o emisiune reli- Vineri, 14 aprilie, ora
13.02 Atlas biblic
intervalul orar 06.20- gioas\ cu o durat\ de 20 de 19.00: „Pe]itoarele“, dup\ o
13.35 Bun\ dup\-amiaza! idee de A. Tzagareli. Regia:
15.35 Lumini pentru suflet 06.30. Este un program ra- minute, care se difuzeaz\
16.00 Vecernia Ion Sapdaru, decor: Nicolai
17.02 Cultural Express
diofonic ce cuprinde: `n fiecare zi, de luni pân\ Mih\il\, costume: Stela
18.30 Actualitatea a. Sinaxar - prezentarea vineri, `ncepând cu ora Verebceanu.
18.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ vie]ii sfântului zilei din 15.35, iar `n reluare `n- Sala Studio
19.00 Pagini de folclor rom=nesc
Calendarul Bisericii Orto- cepând cu ora 00.00. ~n Palatul Culturii „Teofil V=lcu“
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.02 Dialogurile TRINITAS doxe [i men]ionarea nu- aceast\ emisiune sunt di- 15-16 aprilie 2006, are loc Ast\zi, 11 aprilie, vineri
20.35 Serata muzical\
melui sfântului (sfin]ilor) fuzate materiale `nregis- manifestarea „Simboluri pas- 14 aprilie, ora 18.00: „Sf=r[i-
21.35 Cuv=ntul care zide[te
22.00 Cantate Domino din Calendarul Bisericii trate cu con]inut duhovni- cale“ organizat\ de Muzeul tul lumii se am=n\“ de {tefan
22.30 Biseric\ [i societate Romano-Catolice; cesc, pastoral-misionar, Etnografic al Moldovei din Mitroi. Regia: Irina Popescu
23.00 Rug\ciunea de sear\ cadrul Complexului Na]ional Boieru, decor: Axenti Marfa,
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri b. Lectur\ biblic\ - cu- ecumenic etc., care se Muzeal „Moldova“ Ia[i [i Sec-
23.30 Iubi-Te-voi Doamne prinde lectura unui text `nscriu `n genericul emisi- costume: Tania Gonzales
00.00 Lumini pentru suflet (r) torul „Biserica [i Societatea“ Contreras Axenti.
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
din Sfânta Scriptur\ a Ve- unii. Astfel, se difuzeaz\ din componen]a Mitropoliei S=mb\t\, 15 aprilie, ora
Acatistul zilei chiului Testament [i a conferin]e (fragmentate, `n Moldovei [i Bucuvinei. Eve- 18.00: „Via]a mea sexual\“
01.00 Atlas biblic (r) unui text din Sfânta Scrip- func]ie de spa]iul alocat nimentul va include o mani-
01.30 Armonii de veghe de Cornel George Popa. Re-
03.00 Biseric\ [i societate (r) tur\ a Noului Testament; emisiunii), predici, cuvinte festare interactiv\ destinat\ gia: Cornel George Popa,
03.30 Memento muzical c. Lectur\ patristic\ - ocazionale, mesaje adre- populariz\rii `ncondeiatului scenografia: Rodica Arghir.
04.30 Dialogurile TRINITAS (r)
cuprinde lectura unui text sate de ierarhi, interviuri ou\lor, cu participarea unor
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
din Sfin]ii P\rin]i ai Bi- cu personalit\]i teologice [i renumi]i me[teri din regiu-
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30,
duhovnice[ti ale Bisericii nea Moldovei, precum [i o ex-
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, sericii Cre[tine nedesp\r- pozi]ie de icoane bizantine.
19.30, 20.30, 21.30.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, ]ite (pân\ `n sec. al VIII- Ortodoxe. a
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 18.00,
20.00, 21.00. Centrul Cultural
Francez Ia[i
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje P=n\ pe 12 aprilie: S\p-
t\m=na Cafenelelor din Ia[i
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf.
Ast\zi, 11 aprilie, ora
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ 21.00: Club Versus: CINE-
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu MIX, 60’/70’s movies, vidéo
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\ clips, concerts, TV shows.
noiri duhovnice[ti.
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf.
M=ine, 12 aprilie, 17.00:
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s- C\rture[ti Mall: Ceai,
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 muzic\ [i film.
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006.
a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\
athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. Filarmonica de Stat
Dintre obiective men]ion\m: Munte elee Taboor ,
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu,
Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, „Moldova“ Ia[i
Nazareet, Cana Galileeii, Munteelee Feericciriloor, Beetleeem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Informa]ii se pot ob]ine la:
Centrul de Pelerinaj Centrul Cultural
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieerusalim: Iviron, Filotheu [i multe altele. Ast\zi, 11 aprilie 2006,
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi-
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor-
~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
German Ia[i ora 19.00: Recital: Alexan-
curia de a se `nchina la moa[tele Sf.
mânt, Hoozeeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul -
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului
Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 S=mb\t\, 15 aprilie 2006, dru Tomescu - vioar\, Dana
Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\- ora 12.00: Dezbateri GDS - Borsan - pian.
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina
niloae“) `nv\]\m=ntul superior `n Vineri, 14 aprilie 2006,
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
Tel: 0232.276.907; Fax:
0232.276.867
Rom=nia, reforme. Prezin- ora 19.00: Concert cameral -
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- Cvartetul Voces.
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: t\: prof. Vasile I[an, direc-
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
Website:
tor general al Direc]iei Ge-
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro nerale de Integrare Euro- Opera Na]ional\ Rom=n\
pean\ [i Programe Comuni-
tare din cadrul MEdC. M=ine, 12 aprilie, ora
18.30: „Tosca“ de Giacomo
Puccini.
Teatrul Na]ional Ia[i S=mb\t\, 15 aprilie
Sala Mare 2006, ora 18.30: „S=nge
Ast\zi, 11 aprilie, ora vienez“ de Johann Strauss.
19.00: „Cel\lalt Cioran“, (A consemnat Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fergus McPhail (s, r) 07:15 Musica da capo 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Peregrina (r)
08.00 S\n\tate pentru to]i! (r) 07.30 Lec]ia de englez\ *muzica lumii 07.00 Observator Ce se `nt=mpl\, doctore? 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.50 Doar o vorb\ 08.00 CeZar [i tipar 08:15 Pitica ro[ie Cu Carmen Safta 09.10 Omul care aduce cartea 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
s\-]i mai spun! (r) 09.00 Dincolo de hart\ (r) 08:45 Mesaje din sticl\ [i Vlad Ionescu 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Manolo Cardona,
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 09.30 Motocicli[tii pofticio[i 09:00 Identit\]i 08.00 Canalul de [tiri 10.00 Apropo TV (r) Lorena Rojas
10.00 Nocturne (r) (documentar, r) 09:30 Best of cultural Cu Ovidiu Uscat, 11.00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r) 11.30 St\p=na destinului (r)
10.55 O vedet\ popular\ (r) 10.00 Tonomatul DP2 10:00 Seniorii micului ecran Constantin Trofin, Eva 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
12.30 Vreau s\ fiu... ! (r) 11.30 V=n\torii de comori (r) 10:30 Istoria Operei Rom=ne [i Roxana Ionescu 13.30 P\durea blestemat\ (s)
12.30 La bloc (r)
12.20 Vorba lui Jim (s) (AP) 11:00 Prin muzeele lumii 10.00 ~n gura presei (r) Cu: Edith Gonzalez,
13.00 Mic, da’ voinic! (r) 13.00 {tirile PRO TV
12.45 Pasiuni (s) 11:30 Cultura.doc 11.00 Concurs interactiv Gabriel Soto
13.30 Club Disney (d.a.) 13.30 Avalan[a
14.00 Fergus McPhail (s) 12:00 Jurnalul cultural 12.00 Xena (s) Cu: Lucy 15.30 Peregrina (s)
14.00 Jurnalul TVR Lawless, Ted Raimi (ac]iune, SUA, 1999)
14.30 Cory [i restul lumii (s) 14.30 Aventurile lui Tarzan (s) 12:15 Arhiva de serviciu Cu: Thomas Ian Cu: Africa Zavala
15.00 ~mpreun\ `n Europa 13.00 Observator Griffith, Caroleen 17.20 Re]eta de Acas\
15.30 Oglinda retrovizoare 12:20 Cite[te cu mine!
16.00 Jurnalul TVR 13.45 D\-i papucii! (r) Feeney, R. Lee Ermey, 17.30 Pove[tiri adev\rate
16.00 Kronika. Emisiune `n 12:25 Istoria cuvintelor rom=ne[ti
16.30 Tribuna partidelor par- 15.30 Vivere (s) C. Thomas Howell Cu Dragos St\nescu [i
limba maghiar\ 12:30 Art/autor
lamentare 16.00 Observator 15.30 Familia Bundy (s) Ioana Maria Moldovan
17.00 M=ndrie [i prejudecat\ (s) 13:00 Fotograme
17.00 Lec]ia de englez\ (r) 16.45 Rezervat V.I.P. 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) 18.25 Vremea de Acas\
18.00 Genera]ia contra 13:30 Interoga]ii radicale (divertisment)
18.50 Doar o vorb\ 17.30 Minorit\]i... 14:25 Jurnalul cultural 17.00 {tirile PRO TV 18.30 Marilyn (s)
18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 17.45 Teo (divertisment) Cu Scarlet Ortiz
s\-]i mai spun! 14:30 Concert de pr=nz faci. Cu dr. Andrei
19.00 Jurnalul TVR 18.30 V=n\torii de comori (s) 19.00 {tirile PRO TV 19.30 La Tormenta (s)
15:30 Scena 19.00 Observator Cu: Natasha Klauss
20.15 Prim-plan. Prezint\ 19.30 Vorba lui Jim (s) 16:00 Best of cultural 20.30 Singur acas\ 2
20.00 {coala p\rin]ilor (doc.) Cu Sandra Stoicescu 20.30 Lacrimi de iubire (s)
Dan Turturic\ 16:30 Legende `ndep\rtate [i Lucian M=ndru]\ - Pierdut `n New York
21.10 Jocul 20.30 Lumea de aproape (com., SUA, ‘92) Cu: Elvira Deatcu,
17:00 Pitica ro[ie 20.15 Din dragoste Lucian Viziru
(dram\ SF, SUA, ‘97) 21.00 Natura [i aventura Cu Mircea Radu Cu: Macaulay Culkin,
17:30 Lec]ia de privit Joe Pesci, Daniel 21.30 De 3 x femeie
R: David Fincher. 21.30 Ora de [tiri 22.00 Secretul Mariei (s) Cu:
18:00 Prin muzeele lumii Stern, John Heard * De ce eu?
Cu: Michael Douglas, 22.30 R\zboi [i pace Ioan Isaiu, Anemona
Sean Penn, John 18:30 Cultura.doc *civiliza]ii 22.15 La bloc (s) (dram\, Rom., ‘06)
(dram\, SUA, ‘56, p. a Niculescu, George
Aprea, Deborah Kara II-a) Cu: Henry Fonda, 19:00 Identit\]i Cu: Tili Nicolae, Cu: Raluca Tataru,
19:30 Arhiva de serviciu Mih\i]\, Toma D\nil\,
Unger, James Audrey Hepburn Dana Magdici, Oana Drago[ Mo[tenescu Magda Catone
Rebhorn, 00.30 Desene animate: 19:35 Cite[te cu mine! S=rbu, Cristian Popa 23.00 {tirile PRO TV 23.30 St\p=na destinului (s)
Florentine Mocanu Futurama (12) 19:40 Istoria cuvintelor 23.00 Observator 23.45 R\zbunare f\r\ limite (s) Cu: José Mayer,
23.20 Memorialul durerii 01.00 Jurnalul Euronews rom=ne[ti
00.00 Henric al VIII-lea 00.45 Familia Bundy (r) Susana Vieira a
00.00 Jurnalul TVR 01.15 Charlie Jade (s) (12) 19:45 Alice Adams 01.10 Omul care aduce cartea
(istoric, M. Brit., 2003,
00.20 TVR 50. Insomnia 02.15 Balona[e de s\pun 21:25 Arhiva de serviciu 01.15 {tirile PRO TV
02.25 Jurnalul TVR 21:30 Restan]ele criticii literare
p. I) Cu: Ray
02.15 Z=mbete `ntr-o pastil\
Legend\:
(comedie, SUA, ‘92, r) Winstone, Joss
03.25 Prietenul 03.50 Mo[tenitoarea (s) 22:25 Simbolica Ackland, Sid Mitchell, 03.00 ProMotor (r) [tiri
(comedie, SUA, ‘92, r) Cu Silvia Navarro 22:30 Jurnalul cultural Charles Dance 04.00 Te vezi la {tirile PRO film artistic
Cu Elijah Wood a 04.40 Pasiuni (s, r) a 22:45 Arhiva de serviciu a 02.00 Concurs interactiv a TV (r) a
 TIMP LIBER Mar]i, 11 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Pr\jitur\ cu vi[ine se scurg de sirop, vi[inele se Maz\re sote `n cuib
pun `n coc\.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
din dulcea]\ 1 kg cartofi, 1 kg maz\re,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Sup\-crem\ de spanac 250 ml ulei, m\rar, p\trun-
200 gr zah\r, 200 ml ulei, jel, sare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI 1 linguri]\ bicarbonat de 1 kg spanac, 150 ml ulei,
sodiu, 4 linguri ap\, 200 gr 2 linguri f\in\, sare. Cartofii se cur\]\, se
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
f\in\, 2 plicuri zah\r vani- spal\, se taie `n buc\]i [i se
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|,
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| lat, sare, vi[ine din dulcea]\. Spanacul se cur\]\, se pun `n ap\ rece cu sare la
spal\ `n mai multe ape [i se fiert. Când sunt fier]i, se
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Zah\rul se freac\ cu pune la fiert `n ap\ clocotit\ strecoar\, se scurg de ap\ [i
Foto: „NONY“
uleiul [i zah\rul vanilat. Se [i sare `ntr-un vas desco- se prepar\ un piure mai con-
Tehnoredactare: Lucian APOPEI adaug\ f\ina, apa [i pu]in\ perit. sistent.
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC Când a fiert se strecoar\ Se toarn\ `n forme ro-
sare [i se amestec\ `n con- tunde, de cuib, `ntr-o tav\ [i
[i se trece prin sit\. Se
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i tinuare. Coca ob]inut\ se adaug\ uleiul [i se sub- se umplu cu maz\re, apoi se
`mparte `n dou\. ]iaz\ cu zeama `n care a pune `n cuptor pân\ se
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Se `ntinde o foaie [i se fiert. Se potrive[te de sare rumene[te. Deasupra se
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U
Consilier juridic: Ana MANEA
a[az\ `n tava uns\ cu ulei [i [i se mai las\ s\ mai dea presar\ verdea]\ tocat\
pres\rat\ cu f\in\. Dup\ ce câteva clocote. m\runt. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r 6 1 4 8 5
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X 3 5 9
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
5 7
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
soan\ de contact: Larisa Cotoranu). 6 3 1 2
2 5 6
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ 7 3 1 4
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 2 5
8 9 3
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
5 7 9 3 8

ANUN} LICITA}IE Rezolvarea careului

Prim\ria comunei Ciurea, Jude]ul Ia[i, anun]\ din num\rul de ieri
licita]ie public\ la data de 03.05.2006, orele 10.00, la Sudoku este
sediul Prim\riei, pentru concesionarea suprafe]ei de un fel de rebus, 3 4 7 1 8 9 6 2 5
A. F. HLIHOR LUMINI}A 25 mp teren domeniu privat al satului Lunca dar numai cu
cifre, de la 1 la 9 2 6 3 5 4 8 7 1
PRODUC|TOR AUTORIZAT Cet\]uiei - zona stradal\ - `n vederea amplas\rii 9. Jocul a fost
lansat [i pe In-
5 1 8 7 6 2 3 4 9
unui magazin mixt. Rela]ii suplimentare se pot primi
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de de la secretariatul comunei Ciurea [i arhitectul [ef.
ternet [i s-a 7 5 1 9 3 6 4 8 2
r\sp=ndit cu
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, Ofertele se pot depune p=n\ `n preziua licita]iei. succes `n Sta- 6 8 9 2 4 7 5 1 3
tele Unite, No-
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI ua Zeeland\ [i 2 3 4 8 1 5 7 9 6
de diverse culori [i ag\]\tori. ANUN} CONDOLEAN}E Croa]ia, iar `n
Marea Brita- 4 9 3 5 7 1 2 6 8
Contact: nie este deja 8 6 2 4 9 3 1 5 7

!
considerat un
Ing. Hlihor Dan Preo]ii slujitori `mpreun\ cu tinerii fenomen. Com- 1 7 5 6 2 8 9 3 4
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i ce activeaz\ la strana Bisericii „Sf. Ap. pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos Petru [i Pavel“- Moara de V=nt Ia[i, precum de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 [i enoria[ii parohiei sunt al\turi de t=n\rul acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 student teolog Ionu] Cehan, la greaua `ncercare a `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. trecerii spre cele ve[nice a tat\lui s\u, Gheorghe de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
Cehan. Dumnezeu s\ `l ierte! de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Oceane trase `n sticl\
10:00 Dezastre `n aer:
Deturnare `n stil
african
11:00 Clipe de co[mar:
Pr\bu[ire pe au-
tostrad\
12:00 Real?: Fantomele
13:00 Ziua Z: Oameni [i
ma[ini: Partea a 2-a
14:00 Oceane trase `n sticl\
15:00 Dezastre `n aer: Detur-
nare `n stil african
16:00 Clipe de co[mar: Pr\-
bu[ire pe autostrad\
17:00 Zilele ciudate ale plan-
etei P\mânt: Gradul
periculos
18:00 Egipt: Dezvelirea
regelui Tut
19:00 Pove[ti furtunoase:
Tsunami `n Thailanda;
Tsunami `n Sri Lanka
20:00 Oceane trase `n sticl\
21:00 Ziua Z: Oameni [i
ma[ini: Partea a 2-a
22:00 Dezastre `n aer: Atac
peste Bagdad
23:00 Clipe de co[mar:
Vulcanul St. Helens
00:00 Clipe de co[mar:
Aterizarea fatal\ din
Sioux City
01:00 Dezastre `n aer: Atac
peste Bagdad
02:00 Clipe de co[mar:
Vulcanul St. Helens a
07.00 Demen]a avioanelor 07.00 Cei mai boga]i oameni
07.50 Dincolo de ziua de din Europa: Munc\
mâine: episodul 1 mult\, distrac]ie pe
08.40 Chimie culinar\: m\sur\
~nghe]ata 08.00 Ma[in\riile visate de
09.10 Armisti]iu `n cosmos Leonardo: episodul 2
10.00 Planeta cuprins\ de fu- 09.00 Confrunt\ri [i fiare
vechi: Vâsle [i motoare
rie: Tornade
10.00 Confruntarea fiarelor: Ur-
10.55 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 1 sul polar contra morsei
11.00 Ma[ini extreme:
11.45 Cum s-au construit:
Ap\rare la scar\ mare Aeronave
12.10 Un ochi critic: 12.00 S-a n\scut o motoci-
clet\: Pe trei ro]i
Extratere[tri
13.00 Demen]a avioanelor 13.00 Cei mai boga]i oameni
din Europa: Munc\
13.50 Dincolo de ziua de
mult\, distrac]ie pe
mâine: episodul 1
m\sur\
14.40 Chimie culinar\: 14.00 Ma[in\riile visate de
~nghe]ata Leonardo: episodul 2
15.10 Armisti]iu `n cosmos 15.00 Confrunt\ri [i fiare
16.00 Planeta cuprins\ de fu- vechi: Vâsle [i motoare
rie: Tornade
16.00 Cum se fabric\
16.55 Dincolo de ziua de
17.00 Curse: La esen]\
mâine: episodul 1 18.00 Spionii: episodul 2
17.45 Cum s-au construit:
19.00 Ma[ini extreme:
Ap\rare la scar\ mare Dezastru `n larg
18.10 Un ochi critic: 20.00 Vân\torii de mituri:
Extratere[tri Liftul mor]ii/Ma[ina
19.00 Vitez\ `n v\zduh: pentru levitat
Sentimentul de uimire 21.00 Motociclete americane:
19.25 Model Mania: Motocicleta lui Lance
Aeronave mari Armstrong - Partea 2
19.50 Cum se fabric\ 22.00 Cei mai boga]i oameni
20.40 Chimie culinar\: Jeleurile din Europa: Munc\ mul-
21.10 Universul: Big Bang-ul t\, distrac]ie pe m\sur\
22.00 Planeta s\lbatic\: 23.00 Pompierii americani
R\nile stelelor a 00.00 Ma[ini pe alese a
10.00 C\l\torii: Germania
10.55 C\l\torii `n duet -
Europa de Est: Riga,
Letonia
11.20 Trasee: Trecutul nu-
clear al Marii Britanii
11.50 Hong Kong-ul lui Jackie
Chan
12.45 Jurnal de cazino:
Pariurile vie]ii
13.10 Aventurile lui Phil
Keoghan: Frumoasa [i
bestia
13.40 Pe [ine: Linia Leighton
Buzzard
14.05 Vehicule off-road:
Distrac]ii 4 x 4
14.35 Cutia cu mirodenii: Macau
15.05 Hong Kong-ul lui
Jackie Chan
16.00 C\l\torii: Germania
17.20 Trasee: Trecutul nu-
clear al Marii Britanii
17.50 Hong Kong-ul lui
Jackie Chan
18.45 Jurnal de cazino:
Pariurile vie]ii
19.10 Aventurile lui Phil Keo-
ghan: Frumoasa [i bestia
19.40 Pe [ine: Linia Leighton
Buzzard
20.05 Vehicule off-road:
Distrac]ii 4 x 4
20.35 Cutia cu mirodenii: Macau
21.05 Hong Kong-ul lui
Jackie Chan
22.00 C\l\torii: Germania
22.55 C\l\torii `n duet -
Europa de Est a
07.30 Cele mai nostime ani-
male din lume: ep. 4
08.00 Vie]uitoare uluitoare
08.30 Parcul maimu]elor: ep. 1
09.00 Mo[ia mangustelor:
Flower Power
09.30 Veterinari `n soare: ep. 1
10.00 Ecuatorul: Recifuri bogate
11.00 Vân\torul de crocodili:
{erpii cei mai venino[i
din Africa
12.00 Poli]ia veterinar\ din
Detroit: Capcana
gunoaielor
13.00 Salva]i animalele: ep. 26
13.30 Cele mai nostime ani-
male din lume: ep. 4
14.00 Vie]uitoare uluitoare
14.30 Parcul maimu]elor: ep. 1
15.00 RSPCA: E[ti potrivit
pentru aceast\
meserie ?: ep. 10
15.30 SOS Animalele: ep. 10
16.00 Ecuatorul: Recifuri bogate
17.00 Miami - Poli]ia ani-
malelor: ep. 13
18.00 Salva]i animalele: ep. 27
18.30 S.O.S. Animalele: ep. 3
19.00 Vie]uitoare uluitoare
19.30 Cele mai nostime ani-
male din lume: ep. 5
20.00 Mo[ia mangustelor: O a-
ventur\ `ngrozitor de mare
20.30 Parcul maimu]elor: ep. 2
21.00 Aventuri `n ocean: ep. 6
22.00 Mânc\torii de oameni:
Ur[ii a
10.00 Piramide, mumii [i
morminte: Sunt pre-
tutindeni !
10.55 Misterele Asiei:
Giuvaeruri `n jungl\
11.50 Câmpuri de b\t\lie:
Destina]ie: Okinawa
Partea `ntâi
12.45 Câmpuri de b\t\lie:
Destina]ie: Okinawa
(Partea a doua)
13.40 Comorile de pe „Royal
Captain“
14.35 Vân\torii de fantome:
Legionarii romani
15.05 Un secol modelat de
r\zboaie: episodul 11
16.00 Piramide, mumii [i
morminte: Sunt pre-
tutindeni !
16.55 Misterele Asiei:
Giuvaeruri `n jungl\
17.50 Câmpuri de b\t\lie:
Destina]ie: Okinawa
Partea `ntâi
18.45 Câmpuri de b\t\lie:
Destina]ie: Okinawa
(Partea a doua)
19.40 Comorile de pe „Royal
Captain“
20.35 Vân\torii de fantome:
Legionarii romani
21.05 Un secol modelat de
r\zboaie: episodul 11
22.00 Piramide, mumii [i
morminte: Sunt pre-
tutindeni !
22.55 Misterele Asiei:
Giuvaeruri `n jungl\ a
16 Mar]i, 11 aprilie 2006 SFIN}I ROM+NI

Sfântul din ostrov

La marginea Bucure[tilor,
`n mijlocul unui lac `mpresu-
rat de p\duri ce par a nu avea
`nceput, se `nal]\ zvelt\ M\-
n\stirea Cernica. Este un
l\ca[ prin care s-a
au perindat
atât c\lug\ri simpli, cât [i oa-
meni de seam\. Unul dintre
ace[tia a fost Sfântul Calinic
de la Cernica, una dintre cele
mai mari personalit\]i ale sec.
al XIX-llea. Lâng\ racla cu
moa[tele sale arde ne`ncetat o
candel\. Este un mic semn de
recuno[tin]\ fa]\ de cel care a
f\cut s\ re`nvie acest a[ez\-
mânt monahal [i c\ruia `i da-
tor\m majoritatea construc]i-
ilor existente `n Ostrovul Sf.
Gheorghe.
de Daniela LIVADARU
Cea mai pre]ioas\ surs\
de informa]ii despre via]a
Sf. Calinic o reprezint\ bio-
grafia scris\ de ucenicul
s\u, arhimandritul Anasta-
sie Baldovin. Amintirile sale
dau contur personalit\]ii Sf.
Calinic, renumit ctitor de
m\n\stiri, biserici, spitale,
[coli [i a[ez\minte pentru
copiii orfani. Iar portretul
Sfântului este completat de
m\rturiile contemporanilor
s\i, `n special c\lug\ri, ce s-au
transmis din genera]ie `n ge-
nera]ie, intrând `n tradi]ia
m\n\stirii. E o dovad\ `n
plus c\ sfin]ii se s\l\sluiesc
printre noi.
~nchinat din pruncie
lui Dumnezeu
Sfântul Calinic (Constan-
tin din botez) s-a n\scut la 7
octombrie 1787 din credin-
cio[ii p\rin]i Antonie [i Floa-
rea (ulterior, monahia Filof-
teea). A crescut `ntr-o at-
mosfer\ de rug\ciune [i
slujire a lui Dumnezeu, `n
preajma unei biserici, proba-
Racla `n care sunt a[ezate moa[tele Sfântului ]\ (nu a cunoscut patul decât
Calinic este sculptat\ cu scene din via]a lui `n ultimii ani de boal\) [i
bil Col]ea sau „Sf. Gheor-
ghe“, frecventând [coala a-
rondat\ ei. ~n martie 1807 ia
calea m\n\stirii, intrând `n
ob[tea lavrei de la Cernica.
Primit de stare]ul Timotei,
este `ncredin]at spre ascul-
tare `ncercatului duhovnic
Pimen, de la care a deprins
atât de des\vâr[it via]a
monahal\. La 12 noiembrie
1808 este tuns `n monahism
cu numele Calinic, iar dup\
o lun\ este hirotonit ierodia-
con. Un an mai târziu, a-
proape `mpotriva voin]ei
sale, este hirotonit preot, `n
Biserica Bati[te din Bucu-
re[ti. ~ns\ nu rapiditatea cu
care a trecut prin aceste
trepte impresioneaz\, ci via-
]a sa. Plin de râvn\, s-a de-
dicat nevoin]elor duhovni-
ce[ti, `mbinând postul, rug\-
ciunea, munca [i lecturile
folositoare de suflet. Anul
1817, petrecut `n Muntele
Athos, va `mplini formarea
sa monahal\.
Stare] la 31 de ani
Apreciat de c\lug\ri pen-
tru `nv\]\tura, dar mai ales
pentru virtu]ile sale, `ntre
care smerenia, r\bdarea, iu-
birea fa]\ de aproapele, ru-
g\ciunea ne`ncetat\, pos-
tirea `ndelungat\ [i munca
f\r\ de r\gaz ocupau un loc
de cinste, este ales de ob[tea
Cernic\i stare], la vârsta de
doar 31 de ani. A petrecut `n
scaunul de stare] un num\r
aproape egal de ani, pân\ `n
1850, timp `n care s-a str\-
duit s\ re`nvie acest a[ez\-
mânt monahal de tradi]ie.
Preocupat `n primul rând de
buna a[ezare sufleteasc\ a
c\lug\rilor, a pus `n rân-
duial\ via]a de ob[te, alc\-
tuind o Pravil\ m\n\sti-
reasc\. Bun organizator, a
Numero[ii ani de nevoin-
`nzestrat m\n\stirea cu noi
l\ca[uri de `nchinare, res-
taurând biserica mare, „Sf.
Nicolae“, [i construind din
temelii o a doua biseric\,
„Sf. Gheorghe“. Bolnavilor
le-a construit o bolni]\. Pen-
tru tineri a ridicat o [coal\,
cu dasc\l pl\tit de m\n\s-
tire. Urmând principiului
ora et labora („roag\-te [i
munce[te“), a `ntemeiat ate-
liere `n care c\lug\rii reali-
zau obiectele necesare pen-
tru `mbr\c\minte. Cei ce
`nv\]aser\ carte se `ndelet-
niceau cu copierea manus-
criselor sau traducerea lor.
Ob[tea s-a `nmul]it treptat,
ajungând la 350 `n anul
1850, când Sfântul a plecat
la Episcopia Râmnicului.
Bun administrator
[i duhovnic
La vârsta de 63 de ani,
dup\ 43 de ani de via]\ mo-
nahal\, este chemat s\ slu-
jeasc\ Biserica din treapta
arhiereasc\. La rug\mintea
domnitorului Barbu {tirbei
a primit s\ p\storeasc\ E-
piscopia Râmnicului, dove-
dindu-se un bun administra-
tor [i duhovnicesc p\stor al
credincio[ilor s\i. De[i a
primit eparhia `ntr-o stare
jalnic\, f\r\ re[edin]\ [i ca-
tedral\ episcopal\, cu semi-
narul `nchis [i preo]i insufi-
cient preg\ti]i, cu biserici `n
paragin\ [i o stare financia-
r\ grea, nu s-a descurajat. A
revigorat via]a eparhiei prin
numeroasele vizite canonice,
a redeschis Seminarul, nu-
mind preo]i instrui]i, a `n-
fiin]at [coli de cânt\re]i. La
Râmnic a reu[it s\ constru-
iasc\ o frumoas\ catedral\
episcopal\, dup\ planurile
sale. Prin eforturile sale [i
cu ajutorul credincio[ilor a
ctitorit mai multe biserici:
„Sfânta Treime“ [i biserica
cimitirului de la Pas\rea,
„Adormirea“ din Câmpina,
bisericile din satele Buie[ti
[i Sohatu. Alte a[ez\minte,
precum m\n\stirile Ghighiu
[i Poiana M\rului, Schitul
Icoana din Bucure[ti sau u-
nele biserici s\te[ti, au fost
ajutate tot prin osteneala sa.
Ctitoria sa de suflet este `n-
s\ Schitul Fr\sinei, unde a
introdus rânduiala athonit\.
Sfâr[itul minunat
postul `ndelungat [i-au
spus cuvântul. B\-
trân [i obosit, la
vârsta de 80 de ani
a cerut retragerea
din scaunul epis-
copal, l\sând `n
loc pe arhimandri-
tul Grigorie. Din
pre]uire fa]\ de el,
guvernul `ns\ nu
i-a retras titula-
tura, astfel `ncât a
r\mas pân\ la sfâr-
[itul zilelor episcop
titular al Râmnicului.
Retras la Cernica `n mai
1867, a continuat s\ `[i con-
duc\ eparhia prin diferite `n- „Era atât
drum\ri adresate loc]iito- de milostiv, `ncât dac\ nu
rului s\u. Presim]indu-[i
moartea, [i-a alc\tuit testa-
avea ce s\ dea de
mentul. Nu l\sa bani pentru milostenie, `[i da hainele
`nmormântarea sau pomeni- de pe Prea Sfin]ia Sa [i
rea sa, cerând s\ fie `ngropat plângând se ruga de
cu simplitate, `ntrucât toat\ mine nevrednicul ca s\
averea sa o `mp\r]ise bise- caut bani pe unde voi [ti,
ricilor de zid sau celor sufle- ca s\ aib\ ce s\ dea la
te[ti ale s\racilor. Preg\tin- fra]ii lui `n Hristos, pentru
du-se pentru marea trecere
dincolo, s-a `mp\rt\[it `n c\ a[a numea pe s\raci [i
neputincio[i.“ (arhim.
Joia Mare, la 28 martie
1868, adormind `ntru Dom- Anastasie Baldovin)
nul dou\ s\pt\mâni mai târ-
ziu, la 11 aprilie 1868. mai târziu moa[tele sale,
~mbr\cat `n ve[mintele ar- frumos mirositoare. Canoni-
hiere[ti d\ruite de Sava zarea sa oficial\ din 23 oc-
Brâncoveanu, a fost `nmor- tombrie 1955 nu a f\cut
mântat `n biserica nou\ a dec=t s\ confirme sfin]enia
m\n\stirii, „Sf. Gheorghe“ pe care poporul i-o recunos-
din Ostrov, cu Evanghelia [i cuse `nc\ din timpul vie]ii,
cârja episcopal\ `n bra]e. ~n concretizat\ `n nenum\rate-
aceea[i pozi]ie au fost aflate le minuni. a
Datând din 1608, M\n\stirea Cernica se afl\
pe Ostrovul Sf. Gheorghe, fiind `nconjurat\ de ape.
Totu[i, aici te `ntâmpin\ o pace adânc\,
ce se datoreaz\ Sfântului g\zduit de m\n\stire.
Pe o por]iune de lac, toate vie]uitoarele,
p\s\ri [i broa[te, tac, legate prin porunc\
de Sfântul dornic s\ se roage `n lini[te

Patriot [i c\rturar m\n\stireasc\. La moar- parte din Adunarea ob[-

~n 1860, cu „bani `mpru-
muta]i“, a pus bazele unei
tipografii proprii, „Kallinic
Râmnik“, unde a tip\rit
numeroase c\r]i foarte tre-
buincioase: renumita colec-
]ie de Mineie, Tipicul bi-
sericesc, Manualul de pra-
vil\ bisericeasc\, Evanghe-
lia, Octoihul, Liturghierul,
Acatistierul, Carte folosi-
toare de suflet, ~nv\]\tura
pentru duhovnici [i Pravila
tea sa, tipografia a intrat
prin testament `n patrimo-
niul ora[ului, cu tot inven-
tarul [i c\r]ile aflate `n
depozit. Donatorul a pus
doar dou\ condi]ii: tipogra-
fia s\-[i p\streze numele,
iar din veniturile ei, jum\-
tate s\ fie folosit\ pentru
`ntre]inerea [colilor [i ele-
vilor s\raci din jude], iar
jum\tate pentru `ntre]ine-
rea Schitului Fr\sinei.
~nsufle]it patriot, a f\cut
teasc\ a }\rii, apoi din Di-
vanul Ad-hoc ce a preg\tit
unirea celor dou\ Princi-
pate Române. Prin circu-
lare, [i-a `ndemnat p\sto-
ri]ii, clerici [i laici, s\ se
roage „pentru unirea româ-
nilor `ntr-o singur\ voin]\
[i cuget, ca s\ cear\ pe cale
legiuit\ via]\ patriei lor“.
Ca membru al Adun\rii
elective, a votat pentru ale-
gerea lui Alexandru Ioan
Cuza ca domnitor.
 Miercuri,
12 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 95 (385) Anul II
PAGINA 5
~n cea mai s\rac\ zon\
a Boto[anilor se
construiesc 12 biserici
a ~n Arhiepiscopia Ia[ilor sunt peste 200 de biserici `n construc]ie a Cele mai multe dintre ele se
ridic\ pe parcursul c=torva ani, pentru c\ principalii sus]in\tori financiari sunt credincio[ii din
parohie a ~n Protopopiatul S\veni posibilit\]ile financiare sunt cum nu se poate mai modeste a De
aceea, preo]ii parohi caut\ sprijin [i la Consiliile Locale a C=t sprijin g\sesc? a PAGINILE 8-9
POZA ZILEI
Evgheni {taniuc, un ]\ran din
Strelicevo, un sat la 30 km de ora[ul
Cernob=l, pozeaz\ `mpreun\ cu pi-
sica sa. Ucraina [i Belarus marchea-
z\ `n aceste zile `mplinirea a 20 de
ani de la catastrofa nuclear\ de la
Cernob=l. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
Mai pu]ini elevi,
„Cazul Petru Vod\“:
mai pu]ine clase,
dezinformare [i
PAGINA 10
mai pu]ini profesori
manipul\ri prin pres\
`n 2006-2007
EDITORIAL
Dac\ Eminescu
era neam]
Ar fi fost celebru `n toat\ lu-
mea, i s-ar fi recunoscut geniul
peste tot. Dar e român, a[a c\ `l
cunoa[tem numai noi. A[a sun\
lament\rile unora, resemna]i de
destinul limitat al unui popor
mic. Dac\ se n\[tea pe lâng\ Hei-
delberg [i nu lâng\ Boto[ani, ar fi
avut o cultur\ imens\ `n care s\
se afirme. Dac\ vedea lumina zi-
lei undeva prin Lorena [i nu `n
Moldova, s-ar fi `nrudit cu Vol-
taire [i altul i-ar fi fost renumele
printre granzii literaturii...
PAGINA 3
~n acest an
se scumpesc
materialele
de construc]ii
PAGINA 6
Stoica: „Dac\
particip\ singur
la alegeri,
PNL va avea
probleme cu
pragul electoral“
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul
NATO oblig\ Ucraina s\ `ncheie disputele cu Rom=nia LUMINA DE
Ucraina s-a obligat `n fa]a mentul precizeaz\ c\ Ucraina privin]a unei defini]ii juridice
Alian]ei Nord-Atlantice s\ `n-
cheie `n anul 2006 negocierile
cu Rom=nia privind delimita-
se angajeaz\ s\ `ndeplineasc\
decizia Cur]ii Interna]ionale
de Justi]ie de la Haga referi-
a statutului Insulei {erpilor,
considerat\ de rom=ni o st=n-
c\, f\r\ drept la ape teritori-
DUMINIC|
rea platoului continental [i a toare la delimitarea liniilor de ale, iar de ucraineni - insul\, apare `n toate
zonelor economice exclusive demarca]ie din Marea Neagr\. cu drept la ape teritoriale“. ~n
din Marea Neagr\, potrivit ~n dezbaterea acestei proble- jurul Insulei {erpilor exist\ jude]ele din Rom=nia.
Planului de ac]iuni Ucraina- me, „Ucraina [i Rom=nia nu importante z\c\minte de pe- ~n PAGINA 10, un
NATO pe anul `n curs. Docu- reu[esc s\ se pun\ de acord `n trol [i gaze naturale. a
concurs organizat de
LUMINA DE DUMINIC|
„Desemnarea unui prim-m ministru
Tot `n pagina 10 - clasa-
nu se face din simpatie sau prietenie“ mentul parohiilor [i pro-
Desemnarea unui prim-ministru nu se topopiatelor `n func]ie de
face pe criterii de simpatie sau de priete- num\rul de abonamente
nie, ci pe baza unui vot politic, a unui re- la LUMINA DE DUMINIC|
zultat `n alegeri, a declarat ieri premierul
C\lin Popescu-T\riceanu (foto), comen- contractate pe luna mai
t=nd afirma]iile pre[edintelui Traian
B\sescu potrivit c\rora regret\ c\ l-a de-
semnat `n func]ia de premier.
Potrivit lui T\riceanu, protocolul Ali- Meteo
U
an]ei D.A. reglementeaz\ problema forma-
]iunii din care provine primul-ministru. El
a spus c\ [i el are probabil unele simpatii, Precipita]ii
dar „`n politic\ trebuie s\ dispui de o cul- maxima 12 °C
tur\ politic\ necesar\ ca s\ `n]elegi c\
rela]iile de simpatie nu conteaz\“. a minima 8 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Miercuri, 12 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXXVIII)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n R\s\rit,
`n secolele XI-XV (V)
~n aceast\ perioad\, cultul
sfin]ilor a cunoscut o puter-
nic\ dezvoltare prin noi
canoniz\ri, prin `nmul]irea
s\rb\torilor `nchinate lor [i
prin rolul important pe care
l-au avut pentru via]a bise-
riceasc\ moa[tele [i icoanele
lor. Cea mai popular\ figu-
r\ de sfânt canonizat `n
aceast\ perioad\ este
Cuvioasa Parascheva (†
1050) sau Sfânta Vineri, ale
c\rei moa[te se g\sesc `n
Catedrala mitropolitan\ din
Ia[i, [i care este
s\rb\torit\, `n fiecare an, la
data de 14 octombrie.
Originar\ din Epivata, un
or\[el `ntre Constantinopol
[i Selimvria, ast\zi Silivri,
prin moa[tele ei f\c\toare
de minuni, Cuvioasa
Parascheva a ajuns s\ fie
foarte cunoscut\, mai ales
la popoarele din Balcani.
~ntre 1204-1230 moa[tele ei
au fost p\strate la Epivata,
apoi au ajuns la Târnovi [i
de aici, `n 1393, la Vidin, `n
Bulgaria, apoi duse la
Belgrad, `n Serbia, `n anul
1398, iar `n anul 1520 au
fost a[ezate la
Constantinopol. De aici, `n
anul 1642, cu ajutorul dom-
nitorului Vasile Lupu
(1634-1653), au fost aduse
la Ia[i. Al\turi de Cuvioasa
Parascheva, un alt sfânt de-
osebit pentru evlavia
credincio[ilor români este
Sfântul Ioan cel Nou, un ne-
gustor din Trapezunt (Asia
Mic\), care a fost martirizat
la Cetatea Alb\, `n anul
1330. Moa[tele lui au fost
aduse `n Moldova, `n anul
1402, `n timpul domniei lui
Alexandru cel Bun (1400-
1432) [i a[ezate la Suceava,
unde se p\streaz\ [i ast\zi.
Sfânta Filofteia, ale c\rui
moa[te se g\sesc la Curtea
de Arge[, este un alt model
de vie]uire cre[tineasc\ care
a c\l\uzit pe cre[tinii
români. Sfânta Filofteia s-a
n\scut la Târnovo, `n
Bulgaria, `n anul 1206.
Moa[tele ei au fost mutate
din Vidin `n Biserica
„Sfântul Nicolae“ Domnesc
din ora[ul Curtea de Arge[,
prin anii 1396-1397, `n tim-
pul domnitorului Mircea cel
B\trân (1386-1418). ~n
epoca de dup\ organizarea
]\rilor [i a mitropoliilor
române[ti, deci dup\ secolul
al XIV-lea, documentele
vorbesc de sfin]i ca Leontie
de la R\d\u]i, f\c\tor de
minuni, [i de Vasile, f\c\to-
rul de minuni, de la M\n\s-
tirea Moldovi]a, despre care
amintesc unele scrieri
str\ine. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Pedepsirea
unui ho]
Avva Daniel a povestit:
„Pe când avva Arsenie locuia
la Sketis, era acolo un c\-
lug\r care fura lucrurile b\-
trânilor. Avva Arsenie l-a
EVANGHELIA ZILEI
Postul, o manifestare a voin]ei
„{i trecând Iisus de acolo, a
venit lâng\ Marea Galileii [i,
suindu-Se `n munte, a [ezut
acolo. {i mul]imi multe au ve-
nit la El, având cu ei [chiopi,
orbi, mu]i, ciungi, [i mul]i al]ii
[i i-au pus la picioarele Lui,
iar El i-a vindecat. ~ncât mul-
]imea se minuna v\zând pe
mu]i vorbind, pe ciungi s\n\-
to[i, pe [chiopi umblând [i pe
orbi v\zând, [i sl\veau pe
Dumnezeul lui Israel.“ (Matei
15, 29-31)
***
Postul este o manifestare
a voin]ei. ~]i impui [i ai a-
ceast\ libertate de a schimba
ceva `n via]a ta, `ns\ ea tre-
buie s\ fie `n bine. Altfel
spus, cau]i s\ pui ordine `n
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Am gre[it c\ am f\cut Aghiazm\ `n cas\ `n timpul postului?
~n Postul Cr\ciunului
l-a
am chemat pe preot ca s\
fac\ slujba Aghezmei la
mine acas\. Imediat dup\
aceea, am sim]it c\ totul `n
cas\ [i `n via]a de toate zi-
lele `ncepe s\ mearg\ r\u.
Ce-aam gre[it?
Este greu de dat un ver-
dict `n acest caz, pentru c\
`n fiecare clip\ via]a noas-
tr\ este o suit\ de lupte pe
t\r=mul spiritual. Chiar
dac\ noi nu vedem, `n jurul
nostru stau mereu `ngeri [i
demoni, fiecare influen]=n-
du-ne discret via]a. Voin]a
noastr\ [i puterea credin]ei
sunt cele care ne duc fie
spre bine, fie spre r\u, dar
indiferent ce drum alegem,
noi sup\r\m pe cineva.
Asta `nseamn\ c\, atunci
c=nd alegem r\ul, p\catul,
`i sup\r\m pe `ngeri, iar
atunci c=nd alegem vir-
tutea, c=nd dorim s\ avem
o via]\ cre[tineasc\, `i su-
p\r\m pe diavoli. ~n cazul
despre care m\ `ntrebi, cel
mai probabil este c\ tu,
aduc=ndu-l pe preot `n cas\
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sfântul Mucenic
Sava de la Buz\u
Sfântul Sava de la Buz\u
este cunoscut [i sub numele de
Sava Gotul, deoarece era origi-
nar din Dacia, `n vremea aceea
st\pânit\ de go]i.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Cuvioasei Antuza, fiica
`mp\ratului Constantin Copro-
nim; a Sfin]ilor Mucenici Dima
[i Protion; a Cuvio[ilor Muce-
nici Mina, David [i Ioan; a
Cuviosului Acachie cel Nou; a
aducerii de la Zila la Constan-
tinopol a Cinstitului brâu al
Preasfintei N\sc\toare de
Dumnezeu, `n anul 942; a Cu-
viosului Isaac Sirianul [i a
luat `n chilia sa, vrând, pe
de o parte, s\-l câ[tige pe
frate, pe de alt\ parte, s\ le
mai d\ruiasc\ un pic de
lini[te celorlal]i b\trâni. ~i
zice fratelui: «~]i dau tot ce
vrei, dar nu fura». {i i-a dat
aur, bani, `mbr\c\minte, tot
avutul lui, dar acela con-
tinua s\ fure. ~n cele din
CALENDARUL ZILEI
via]a ta, `n ceea ce sim]i, `n
ceea ce faci, `n ceea ce gân-
de[ti [i spui. Accentul cade
`ntâi pe cercetarea propriei
con[tiin]e, iar aceasta o po]i
face prin Taina Spovedaniei
sau M\rturisirii. Ideal ar fi
ca la spovedit s\ vii cu gân-
durile tale [i s\ pleci cu cele
ale lui Dumnezeu, ca `n frag-
mentul evanghelic de ast\zi:
mul]i au venit la Hristos cu
diferite afec]iuni, fizice sau
spirituale, [i au plecat resta-
bili]i [i pe calea `ns\n\to[i-
rii. ~n tot [i `n toate Domnul
Iisus Hristos lucreaz\ pen-
tru mântuirea ta. Prin lucra-
rea Sa, mu]ii vorbesc, orbii
v\d, paraliticii umbl\. To]i
sl\vesc pe Dumnezeu pentru
[i s\v=r[ind acea slujb\ de
sfin]ire, i-ai sup\rat pe in-
amicii t\i nev\zu]i, care
dup\ aceea au `nceput s\-]i
produc\ numai necazuri.
Am gre[it c\ am cerut s\
mi se sfin]easc\ locuin]a `n
timpul postului?
~n nici un caz. Slujba
binecuv=nt\rii casei, care
se face unit\ cu slujba
Aghiezmei, poate fi f\cut\
absolut oric=nd, `n orice zi
de peste an. ~n diferite c\r]i
de `nv\]\tur\ cre[tin-orto-
dox\ se spune c\ Aghiazma
este bine s\ se fac\, de
exemplu, la `nceputul lunii.
Dar asta este mai mult o re-
comandare care `]i indic\
faptul c\ e bine s\ vin\
preotul acas\ la tine c=t de
des se poate, chiar o dat\ pe
lun\. ~]i dai `ns\ seama c\
`n ora[e acest lucru este,
practic, imposibil, pentru
c\ preotul nu are timpul
necesar de a face slujbe la
toate casele cre[tinilor `n
fiecare lun\, dar la fel de
bine `]i dai seama c\, dac\
Sfântului Ierarh Zenon M\rtu-
risitorul, episcopul Veronei.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfântului Sfin]it Mucenic
Artemon.
~n ziua de 12 aprilie
istoria consemneaz\:
a „Ziua mondial\ a avia]iei
[i cosmonauticii“; marcheaz\
primul zbor al omului `n Cos-
mos (Iuri Gagarin, la bordul
navei „Vostok“- 1961); aniver-
sare stabilit\ de Federa]ia In-
terna]ional\ de Avia]ie;
a 1457 – B\t\lia de lâng\
satul Dolje[ti (Roman), unde
{tefan, `n calitate de preten-
dent la tronul Moldovei, sus-
urm\, b\trânii, v\zând c\
nu se potole[te, l-au gonit
zicând: «Dac\ dai peste un
frate cu o mic\ sl\biciune,
trebuie s\-l supor]i; dar
dac\ fur\, alung\-l, fiindc\
`[i pierde [i sufletul lui, [i `i
tulbur\ [i pe cei care tr\iesc
cu dânsul»“. (Pateriic, edi]ia
Polirom, 2005)
binefacerile pe care cu `mbel-
[ugare El le revars\ peste
noi! Postul `]i [lefuie[te vo-
`n chemi pe preot o dat\ sau
de dou\ ori pe an ca s\-]i
sfin]easc\ locuin]a, el va
veni. Nu conteaz\ dac\ asta
se `nt=mpl\ `n posturi ori `n
zile de miercuri sau vineri.
Nu mi-aai spus de ce mi se
`nt=mpl\ lucruri rele, neca-
zuri, certuri, [i mai ales de
ce se `nt=mpl\ asta dup\ ce
am sfin]it casa. Nu ar fi tre-
buit, dimpotriv\, s\ fie to -
tul bine?
Slujba pe care ai f\cut-o
acas\ nu are efect instanta-
neu, dar este un bun
`nceput. ~]i recomand s\-l
mai chemi o dat\ pe preot,
s\ mai fac\ o dat\ acea
slujb\, sau chiar s\ fac\
Sf=ntul Maslu. Nu te g=ndi
c\ trebuie s\ faci [i o mas\
pentru aceast\ slujb\, pen-
tru c\ preotul nu vine la
tine ca s\ m\n=nce, ci ca s\
se roage `mpreun\ cu tine!
Apoi nu uita c\ trebuie s\
te rogi mai mult, [i s\-i
`ndeamni (f\r\ s\-i for]ezi!)
pe ceilal]i membri ai fami-
liei s\ fie buni cre[tini.
]inut de moldovenii din }ara de
Jos [i o mic\ oaste din }ara
Româneasc\, l-a `nfrânt [i alun-
gat din scaunul ]\rii pe Petru
Aron;
a 1724 – S-a n\scut Imma-
nuel Kant (d. 1804), filosof ilu-
minist german, fondatorul ideal-
ismului critic, a exercitat o majo-
r\ influen]\ asupra filosofiei
timpurilor moderne, filosofi pre-
cum Fichte, Schelling sau Hegel,
dezvoltându-[i sistemele de
gândire pe baza mo[tenirii filo-
sofice kantiene;
a 1877 – ~ncepe r\zboiul ru-
so-turc. România permite tre-
cerea trupelor ruse[ti pe terito-
riul s\u. Turcii bombardeaz\
localit\]ile române[ti de la
Dun\re;
a 1943 – ~ntâlnirea dintre
conduc\torul statului român,
mare[alul Ion Antonescu, [i
Hitler, la castelul Klessheim.
Hitler `i cere lui Antonescu s\
`nceteze orice taton\ri de pace
cu puterile antifasciste;
a 1981 – Are loc primul zbor al
navetei spa]iale Columbia, care s-
a pulverizat, din cauze necunos-
cute, [i a ars aproape `n `ntregime,
pe data de 1 februarie 2003;
a 1884 –S-a n\scut medicul,
fiziologul [i farmacologul român
Daniel Danielopolu - cea dintâi
personalitate a medicinii româ-
ne[ti a c\rei forma]ie [tiin]ific\
in]a, iar spovedania aduce
iluminare. (Pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
~ncerc\rile pe care le ai
acum au partea lor bun\,
chiar dac\ sunt greu de su-
portat: ele te ]in treaz [i te
motiveaz\ s\ ai con[tiin]a
de cre[tin lupt\tor. Pentru
c\ asta e[ti, nu? (Rubric\
realizat\ de Ioan AVRAM)
s-a realizat `n România; se pla-
seaz\ printre precursorii ciber-
neticii pe plan mondial, ai
teoriei sistemelor biologice [i ai
medicinii cibernetice;
a 1939 – Albania a fost
`nglobat\ Italiei, sub forma unei
uniuni personale. Victor Emma-
nuel al III-lea, rege al Italiei
(1900–1946), a fost `ncoronat
rege al Albaniei (1939);
a 1944 – ~n cadrul tratative-
lor de la Stockholm, dintre F. Na-
nu, ambasadorul României, [i
Alexandra Kollontay, ambasa-
doarea URSS, sovieticii propun
`ncheierea unui armisti]iu, cu ur-
m\toarele condi]ii: `ntoarcerea
armelor contra Germaniei, resta-
bilirea frontierei din 1940 de du-
p\ ocuparea Basarabiei [i a Bu-
covinei de Nord, dintre Rom=nia
[i URSS, plata unor repara]ii [i
desp\gubiri de r\zboi;
a 1945 –A murit presedintele
SUA Franklin Roosevelt, unicul
[ef de stat american, care [i-a
prelungit activitatea preziden-
]ial\ timp de 3 mandate (12 ani);
a 1997 – A fost parafat actul
privind aderarea României la
Acordul Central European de
Comer] Liber – CEFTA;
- 2000 –~n cursul unei cere-
monii impresionante, Papa Ioan
Paul al II-lea a f\cut o mea
culpa istoric\ pentru toate gre-
[elile Bisericii Catolice. a

CUV+NT VERTICAL
Iart\-lle lor, c\ nu [tiu ce au f\cut...
de Cristian-P
Petru R|D|{ANU
Printre obsesiile postdecem-
briste `nc\ la mare c\utare este [i
mult a[teptata, de c\tre unii, de-
conspirare a membrilor [i simpati-
zan]ilor fostei Securit\]i. Argumen-
tele aduse `n favoarea acestui gest
sunt cunoscute: cunoa[terea `n-
seamn\ putere, ea presupune evi-
tarea pe viitor a gre[elilor de acest
gen, ajut\ la cur\]irea moral\ a
structurilor sociale [i, bine`n]eles, [i
al]ii au f\cut-o, deci este necesar s\
o facem [i noi. {i, evident, pentru c\
ne pricepem, evenimentul decon-
spir\rii cap\t\ dimensiuni cata-
strofice, lumea se agit\, principii
sunt vânturate aprig prin aer, pri-
etenii se destram\, repro[uri t\cute
sau g\l\gioase se `ntretaie `n su-
flete obidite... La ce folosesc `ns\
toate astea? La ce-mi folose[te s\
[tiu c\ pe lâng\ lichelele cunoscute
mai exist\ [i altele nenum\rate,
eventual cu ochi alba[tri [i cu auz
LUMINA}I-V| FA}A!
Trebuia s\ purt\m un nume
de Lucian VASILIU
Sunt popoare darnice `n nume
[i prenume. De-ar fi s\ ne referim
la arabi, spanioli sau sud-ameri-
cani. Extrem orientalii, chinezii
mai ales, au prenume [i nume con-
densate, traduc=nd, expresiv [i po-
etic, deveniri p\m=ntene. Germa-
nii poart\ mai ales nume de mese-
ria[i (de la morar la pescar). Po-
poarele slave au un sufix specific,
deseori uniformizator [i lesne de
identificat, `n -ov, `n -ovici, `n -
iuc, `n -ovschi etc.
Românii practic\ o formul\ e-
chilibrat\, am spune, muzical\, ca-
OPINII & COMENTARII
grozav de fin? Ce folos ob]inem
dintr-o groap\ de gunoi `n care
catadicsim s\ mai zvârlim c=]iva
saci menajeri? Nici unul...
Legea lustra]iei nu ]ine de foa-
me... poate doar de foamea vân\to-
rilor de subiecte picante numai bune
de discutat la un pahar de talkshow.
Legea lustra]iei nu face o societate
mai bun\... poate doar mai `ncrân-
cenat\, mai nesigur\, mai nemul-
]umit\... mai pu]in iubitoare. Legea
lustra]iei nu va umple Raiul cu tâl-
hari poc\i]i `n ultimul moment, ci
eventual va popula iadul cotidian cu
[i mai multe suflete moarte. {i asta
pentru c\ habar nu avem s\ iert\m.
Nu [tim s\ iert\m [icanele direc-
torului de [coal\ care te scotea `n
careu pentru c\ ai mers de Pa[te la
biseric\, de[i acuma [i el face acela[i
lucru. Nu [tim s\ uit\m privirea la-
com\ a con]opistului de la Prim\rie
venit s\ mai taie o bucat\ de gr\-
dina str\bun\. Nu [tim s\ `nv\]\m
din momentele de respingere pe mo-
den]at\, de la Avram Iancu la Ni-
colae Iorga, de la Alexandru Ioan
Cuza la C\lin Popescu-T\riceanu,
s\ zicem. De la Costache Conachi
la George Bacovia. De la Ciprian
Porumbescu la George Enescu.
Sunt [i accidente, din p\cate,
dar ele dau farmec normalit\]ii. Pe
o student\ de la [tiin]e economice o
cheam\ Roxana Ab\ie]ilor, pe un
june din localitatea Grajduri l-au
botezat Pelé… St\nescu.
Limba noastr\ este deseori caco-
fonic\, sus]inea Mihai Eminescu -
[i `l confirm\ poetul contemporan
Cezar Iv\nescu, nepotul marelui
lingvist G. Iv\nescu. Magistra
noastr\, doamna Viorica S. Cons-
tantinescu, profesoar\ de litera-
tiv de sânge prea albastru [i lips\ de
simpatii ro[iatice. {i lista ar putea
continua...
Al]ii au tr\it orori grozave ni s-ar
putea replica. {i la ce le-a folosit?
Presupun c\ nereu[ind s\ scrie un
Jurnal al Fericirii s-au gândit s\
`ncerce o lege a lustra]iei... poate
se poate [i a[a. Dar un cre[tin nu
se poate bucura deloc, dar absolut
deloc de goliciunea fratelui s\u, fie
ea [i nemernic\, zvârlit\ oficial `n
col]ii publicului. Un cre[tin nu
poate s\lta duhovnice[te auzind
despre dureroasele `nfrângeri ale
fratelui s\u, iar singura lustra]ie
pe care o cunoa[te este Spoveda-
nia, bine [tiind c\ `n ~mp\r\]ia lui
Dumnezeu nu se intr\ pentru c\
dai de gol tor]ionari [i lichele [i
tr\d\tori, ci pentru c\ pân\ `n ul-
tima clip\ n\d\jduie[ti `n mân-
tuirea tuturor.
* Cristian-P
Petru R\d\[anu este
cadru didactic la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i
tur\ universal\, membr\ a Uniunii
Scriitorice[ti, cu specializare la
Universitatea din Augsburg (1990-
1994), are o bogat\ activitate de es-
eist [i traduc\tor inspirat, de la
Pove[ti de Fra]ii Grimm (i-am citit-
o recent fiului nostru Cezar-{tefan)
la Povestiri Biblice [i Arta gr\dinii.
Gra]ie universitarului, scriitoru-
lui [i editorului Constantin Dram,
la Editura Universitas XXI a ap\-
rut un recent Dic]ionar de person-
aje biblice (Noul Testament) [i re-
prezentarea lor `n arte, lucrare
util\ tuturor enoria[ilor, fie ei stu-
den]i fie oameni politici, liceeni sau
veterani de r\zboi.
Volumul doamnei Viorica S.
Constantinescu ne convinge, `nc\ o
dat\, c\ [i prin majoritatea prenu-
melor, poreclelor (cognomen) pe ca-
re le purt\m suntem cre[tini. C=]i
dintre noi nu ne numim Ana, Ioana
[i Io(a)n, Maria [i Elisabeta, Marcu
[i Andrei, Mihai(l) [i Gabriel (Ga-
vril), Filip, Filimon sau Sim(i)on,
Luca sau Matei, Iosip sau Iosif, mai
rar Anania, dar deloc… Iuda!
S\ extragem un citat, pentru a
ilustra demersul coerent [i acribios
al autoarei: „LUCIFER (lat. # pur-
t\tor de raze, de lumin\. Isaia 14;
Apocalips\ 8, 3-6). ~ngerul r\zvr\-
tit. ~n Biblie nu este numit, cuv=n-
tul grecesc pentru Lucifer era epi-
tet pentru Iisus, purt\tor de raze.
Ideea de `ngeri r\zvr\ti]i apare `n
miturile mesopotamiene [i canaa-
neene. ~n apocrifa Cartea lui Enoh
(o biblie etiopian\) `ngerii c\zu]i
sunt Azazel [i Semayaza. Deja `n
primul secol cre[tin, Lucifer este
patronul r\zvr\ti]ilor. Legenda
`ngerului r\zvr\tit, devenit diavol,
a circulat la popoarele din aria de
civiliza]ie bizantin\ [i a fost r\s-
p=ndit mai ales de secta cre[tin\ a
bogomililor, care-l venereaz\ pe
Satanail…“.
Textul continu\, `n acela[i stil
erudit, moderat, succint. O carte
de c\p\t=i ([i de ]inut la c\p\t=i),
pentru orice suflet r\t\cit `n tran-
[eele `nceputului de secol XXI.
Avea dreptate tata s\ arunce `n
foc o carte care o cucerise pe mama
`n anii tulburi de dup\ al doilea
r\zboi (anii '50 ai secolului trecut).
„Cartea“ se numea Interpretarea
viselor [i era o viclenie editorial\ in-
terbelic\, numai bun\ de sucit min-
]ile („Dac\ ai visat cal alb `nc\lecat
de un p\durar, comori imense vei
dob=ndi“). Asemenea „opuri“ pot fi
g\site [i ast\zi la tarabe, la anti-
cariate, chiar [i `n libr\rii (pu]inele
pe care le avem).
Dragelor mame, Marii, Ioane,
Ane, citi]i copiilor vo[tri Dic]iona-
rul de personaje biblice. M\car `n
Postul Pa[telui… V\ ve]i cunoa[te
[i re-cunoa[te mai bine!
* Lucian Vasiliu este scriitor, director
al Muzeului Literaturii Rom=ne din Ia[i
Miercuri, 12 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Dac\ Eminescu
era neam]
a Dac\ Eminescu ar fi fost
dintr-un neam mai mare, ar fi
stupefiat lumea `ntreag\ cu
geniul s\u. Dar e român… Un
dezavantaj pentru renumele
artistului, o binecuvântare
pentru un popor `ntreg a
de Mihai MOCANU
Ar fi fost celebru `n toat\ lumea, i s-ar fi
recunoscut geniul peste tot. Dar e român,
a[a c\ `l cunoa[tem numai noi. A[a sun\
lament\rile unora, resemna]i de destinul
limitat al unui popor mic. Dac\ se n\[tea pe
lâng\ Heidelberg [i nu lâng\ Boto[ani, ar fi
avut o cultur\ imens\ `n care s\ se afirme.
Dac\ vedea lumina zilei undeva prin Lore-
na [i nu `n Moldova, s-ar fi `nrudit cu Vol-
taire [i altul i-ar fi fost renumele printre
granzii literaturii. Dac\ ar fi umblat cu
teatrul ambulant prin Coventry [i nu pe
aici, pe la noi, se vede treaba c\ se auzea de
el `n toate z\rile. Englezii \[tia doar au
avut un imperiu, nu erau câ]iva am\râ]i
`nghesui]i de istorie prin Balcani…Nimic
mai adev\rat. Pân\ aici, toat\ p\rerea de
r\u e cumva justificat\. Gândind la desti-
nul literar al acestui colosal poet, ar fi fost
mai bine pentru el s\ aib\ [ansa univer-
salit\]ii. Oricum o are, dar `n privin]a va-
lorii, nu [i a recunoa[terii. Pentru a[a ceva,
ar fi fost mai nimerit s\ fi v\zut lumina zilei
mai spre apus, acolo unde modernitatea [i-a
des\vâr[it cultura. Dar nu s-a `ntâmplat
a[a [i scrierile sale pl\tesc pre]ul.
Oricât de frumoas\ ni s-ar p\rea limba
român\, oricât de strâns\ ar fi `nrudirea sa
cu latinitatea, traducerile tr\deaz\ [i
s\r\cesc substan]a textului. Iar Eminescu,
a[a cum fac geniile, a dus posibilit\]ile lim-
bii pân\ la cele din urm\ sensuri, i-a for]at
limitele spre extrem. De asta poezia lui
sun\ atât de plin, atât de des\vâr[it, pentru
c\ marile idei au nevoie de delicatul vehicul
al cuvântului pentru a deveni eterne. Ori
cum s\ traduci `n orice limb\ a p\mântului:
„stelele scap\r\-n cale“? Da, strict obiectiv,
f\r\ patriotisme ieftine, dac\ ar fi fost din-
tr-un neam mai mare, ar fi stupefiat lumea
`ntreag\ cu geniul s\u. Dar e român…Un
dezavantaj pentru renumele artistului, o
binecuvântare pentru un popor `ntreg.
Poate [i pentru faptul c\ nu putem `n[irui
atâtea nume ilustre pe câte pot aminti ita-
lienii sau spaniolii, poetul nostru a trecut
aici `ntr-o alt\ dimensiune. Este iubit, ado-
rat, pre]uit a[a cum orice om de litere
poate visa s\ fie. Opera `i este cunoscut\ `n
cel mai mic detaliu [i s-au scris mii de c\r]i
despre el, ca om [i artist. {i asta e tot? Aici
se opre[te datoria noastr\, s\ d\m din
genera]ie `n genera]ie c\r]ile lui? A[a fac
cei care se lamenteaz\. Dar oricât de stri-
dent ar fi pragmatismul `ntr-un regat al
poeziei, [i aici func]ioneaz\ un fel de mar-
keting artistic. Literatura sud-american\ o
dovede[te din plin.
Chiar dac\ e de limb\ spaniol\ sau por-
tughez\, ea nu s-ar fi impus niciodat\ la
nivelul de azi dac\ nu ar fi fost promovat\.
{i aici intervine responsabilitatea noastr\.
E adev\rat, nu avem o limb\ de circula]ie
interna]ional\. {i totu[i ce am f\cut s\
dep\[im aceast\ barier\? Câte proiecte au
f\cut [i câ]i bani au cheltuit guvernele noas-
tre pentru a[a ceva? ~n Occident sunt firme
de publicitate atât de performante `ncât pot
promova pe oricine. Cu atât mai mult cu cât
Eminescu nu e oricine, poezia sa, cu toate
dificult\]ile de traducere, ar fi cu siguran]\
o imens\ revela]ie pentru lume. Dar asta
cost\, cere eforturi [i, mai presus de toate,
cultur\ [i con[tiin]a marilor lucruri care se
pot face pentru ]ara asta. Dar cine s\ le aib\
pe toate? S\ ne uit\m aten]i la cei care ne
conduc. ~[i bate careva dintre ei capul cu a[a
ceva? O fi Eminescu poet na]ional, ne`ndo-
ielnic un geniu, dar `n rest, toat\ treaba
asta cu poezia e o chestie desuet\. Nu face
banii…Mai bine s\ l\s\m fotbalul s\ vor-
beasc\ pentru noi…~l merit\m oare pe
Eminescu? Nu [tiu. a
4 Miercuri, 12 aprilie 2006
PE SCURT
P\rintele
Vasile Mihoc
conferen]iaz\ la Ia[i
Ciclul conferin]elor ASCOR din
Postul Pa[telui continu\. As-
t\zi, 12 aprilie, `n Aula „Mihai
Eminescu“ a Universit\]ii „Al.
I. Cuza“ va conferen]ia,
`ncep=nd cu ora 18.00, p\rin-
tele profesor Vasile Mihoc.
Tema conferin]ei este „Sf=nta
M\rturisire - taina `nvierii su-
flete[ti“. Aceasta este ultima
conferin]\ din ciclul
conferin]elor pascale organizate
de ASCOR filiala Ia[i. (M.D.)
Buz\ul `l
pr\znuie[te ast\zi
pe Sf=ntul Sava
Ast\zi, cu ocazia pr\znuirii
Sf=ntului Sava de la Buz\u, PS
Epifanie, Episcopul Buz\ului [i
Vrancei, oficiaz\ Sf=nta Litur-
ghie arhiereasc\ la Catedrala
episcopal\. De asemenea, anul
acesta se desf\[oar\ `n paralel
cu s\rb\toarea religioas\ cea
de-a doua edi]ie a Zilelor
Buz\ului, `n cadrul c\rora au
loc mai multe manifest\ri cul-
turale. „PS Epifanie a g\sit de
cuviin]\ s\ pun\ `n Buz\u pia-
tra de temelie pentru o cate-
dral\ care s\ poarte hramul a-
cestui Sf=nt de care noi buzoie-
nii suntem foarte ata[a]i. Lu-
cr\rile au `nceput `n 1991 [i
`nc\ se mai lucreaz\. Tot cu
binecuv=ntarea PS Epifanie s-a
instituit o Funda]ie Cre[tin\
Ortodox\ Umanitar\ care ac-
]ioneaz\ simultan `n trei direc-
]ii - social\, cultural\ [i misio-
nar\. Aceast\ funda]ie desf\-
[oar\ 16 proiecte dintre care
cele mai importante sunt:
Bisericu]a copiilor, Funda]ia
«Sf=ntul Sava», Cantina so-
cial\, {coala de arte [i meserii,
Institutul orotodox de [tiin]e,
Biblioteca de carte religioas\,
Corul, A[ez\m=ntul pentru
b\tr=ni din C=mpeni, A[ez\-
m=ntul social pentru persoane
v=rstnice din Pietroasele, Cen-
trul de urgen]\ «Sf=ntul Sava» [i
Tab\ra «Sf=ntul Sava » pentru
tineri. ~n eparhie mai avem o
biseric\ cu hramul «Sf. Sava».“,
ne-a declarat p\rintele Mihai
Milea, parohul Bisericii „Sf=ntul
Sava“ din Buz\u. (M.D.)
Concursul „Micul
Cre[tin“ se va
`ncheia `n mai pu]in
de o lun\
Dup\ cum a]i putut citi `n
ziarul nostru, `n [colile de pe
cuprinsul Protopopiatului
Dorohoi, de mai bine de o lun\
se desf\[oar\ concursul religios
„Micul cre[tin“. ~n acest con-
text, s=mb\t\, 8 aprilie, a avut
loc faza a doua a concursului, la
care au participat primii trei
clasa]i din fiecare clas\ de la
faza anterioar\. La concurs au
participat p=n\ acum elevi de la
[coli din 15 comune, c=t [i elevi
din Dorohoi. Numai la faza a
doua a concursului au sus]inut
probe aproximativ 1.000 de
copii. ~n fiecare [coal\ au fost
declara]i c=[tig\tori c=te trei
copii de la clasele V-VIII [i trei
de la clasele II-IV. Faza final\
va avea loc pe 6 mai 2006, la
Seminarul Teologic Ortodox
Liceal „Sf. Ioan Iacob“ din Do-
rohoi. To]i participan]ii de p=n\
acum au primit iconi]e, iar
c=[tig\torii au fost premia]i de
preo]ii parohi sau de profesorii
de religie. Premii au fost oferite
[i cu sprijinul prim\riilor locale
[i al Magazinelor „Favorit“ din
Dorohoi. Concursul „Micul cre[-
tin“ este organizat de Protopo-
piatul Dorohoi, `mpreun\ cu
parohia Hili[eu Clo[ca (paroh
Daniel Precob) [i {coala Gene-
ral\ Iezer Hili[eu. (N.B.)
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Procesiune la Catedrala episcopal\ din Buz\u
a Sute de credincio[i `[i `ndreapt\ pa[ii spre Catedrala care ad\poste[te p=n\ de Florii
icoana f\c\toare de minuni a Maicii Domnului de la M\n\stirea D\lh\u]i a
Credincio[ii din Buz\u se
pot `nchina la icoana f\c\toa-
ceau pl\cere numeroasele pe-
lerinaje care se f\ceau la
re de minuni de la M\n\sti- aceast\ m\n\stire din Mun]ii
rea D\lh\u]i. Cu binecuv=n- Vrancei. Ea a men]inut aprin-
tarea PS Epifanie, episcop al s\ candela credin]ei str\mo-
Buz\ului [i Vrancei, aceast\ [e[ti `n aceast\ parte de ]ar\,
icoan\ a fost adus\ la Cate- venind `n sprijinul spiritual al
drala episcopal\ din Buz\u [i tuturor celor care s-au rugat
va r\m=ne spre `nchinare p=- `naintea ei cu lacrimi [i cu
n\ de s\rb\toarea Floriilor. n\dejde neclintit\ la vreme
Icoana Maicii Domnului de la de secet\, de necontenirea
M\n\stirea D\lh\u]i a deve- ploilor, c=t [i `n posturile de
nit pre]uit\ [i c\utat\ de cre- peste an“.
dincio[i, fiind cunoscute nu- De la p\rintele Panaite am
meroase minuni s\v=r[ite cu aflat c\ dup\ 1990 icoana [i-a
ajutorul ei. Despre cinstirea de reluat locul, `ntorc=ndu-se la
care se bucur\ aceast\ icoan\ M\n\stirea D\l\u]i: „Este
ne-a vorbit p\rintele Costic\
Panaite, consilier cultural al
purtat\ `n procesiune `n di-
ferite locuri din eparhie, de la
Episcopiei Buz\ului [i Vran- Curbura Carpa]ilor, pentru
cei: „~n perioada comunist\ ca `n urma rug\ciunilor st\-
aceast\ icoan\ a fost luat\ cu ruitoare ale credincio[ilor
for]a [i dus\ la Bucure[ti, apoi Maica Domnului s\ mijlo-
la T=rgovi[te, pentru a i se ceasc\ `naintea lui Dumne-
pierde urma. Conducerii poli- zeu pentru `ndep\rtarea a tot
tice din acea vreme nu-i f\- necazul“. (M.D.)
{edin]e lunare cu preo]ii
~nainte de Pa[te, preo]ii discut\ despre iertare [i m=ntuire
a ~n primele dou\ zile ale acestei s\pt\m=ni, `n Protopopiatele S\veni [i Dorohoi au avut loc [edin]ele lunare cu
preo]ii a Preo]ii din S\veni au discutat ieri despre cum s\ ne preg\tim [i s\ tr\im ~nvierea lui Hristos a Preo]ii din
Dorohoi au abordat necesitatea preg\tirii fiec\ruia dintre noi `n vederea ob]inerii iert\rii p\catelor [i a apropierii de
Dumnezeu a La Piatra Neam] s-a discutat despre „Grija pastoral\ prin taina Sfintei Spovedanii“ a
Ieri, 11 aprilie, la sediul asemenea cu Dumnezeu, dec=t softei care spune: „De nimic nu Central Misionar pe anul
Protopopiatului S\veni a avut iertarea“. se sc=rbe[te Dumnezeu a[a de 2006, organizarea pelerinaju-
loc [edin]a lunar\ a preo]ilor. P\rintele Liviu Nechita, pro- mult [i nimic nu este mai r\u lui din S=mb\ta Floriilor, la
Referatul cu tema „Urcu[ du- topop de S\veni, a subliniat ca a judeca. C\ci altceva este a care au fost invita]i to]i preo]ii
cleveti, altceva a judeca [i alt-
hovnicesc `n lumina ~nvierii faptul c\ fiecare va sim]i bucu- din protopopiat. Au fost pre-
Domnului. Preg\tire [i Tr\ire“ ria ~nvierii dup\ osteneal\, a- ceva a dispre]ui“. zentate, de asemenea, ofertele
a fost sus]inut de preotul Petru mintind cuvintele Sf=ntului privind admiterea la Facul-
Hri]oc, paroh la Mih\l\[eni. Chiril, patriarhul Ierusalimu- „M=ntuirea, ca o a tatea de Teologie din Ia[i [i la
P\rintele a ar\tat c\ postul, lui, care zice: „Asupre[te-]i p=n- Seminariile Teologice „Sf. Ioan
rug\ciunea, iertarea [i faptele tecele [i-]i vei `nchide negre[it doua crea]ie a lumii“ Iacob“ din Dorohoi [i „Venia-
bune sunt doar c=teva virtu]i [i gura. Aci limba prinde pu- min Costachi“ de la M\n\sti-
prin care credinciosul poate a- tere din mul]imea m=nc\ruri- {i la Dorohoi a avut loc
luni, 10 aprilie, [edin]a lu- rea Neam], s-a comunicat mo-
junge s\ `n]eleag\ [i s\ tr\ias- lor. Lupt\-te cu ea [i vegheaz\ dalitatea de derulare a progra-
nar\ cu preo]ii. ~n cadrul
c\ minunea ~nvierii lui Hris- asupra ei, c\ci de te vei osteni mului „Bucuria Sfintei ~nvi-
`nt=lnirii, participan]ii au dis-
tos. Accentu=nd rolul iert\rii, pu]in, `ndat\ te va ajuta [i cutat pe marginea temei eri“, `n c\minele de b\tr=ni,
a citat pe Sf=ntul Ioan Gur\ de Domnul“. „M=ntuirea, ca o a doua crea- casele de copii [i pentru famili-
Aur care zice: „Tu ier]i pentru ~n cuv=ntul s\u, p\rintele ]ie a lumii“. Referatul cu ace- ile nevoia[e, iar `n toate paro-
c\ ai nevoie de iertare, Dum- Ioan Manoliu, de la parohia ea[i tem\ a fost sus]inut de hiile au fost f\cute cunoscute
nezeu `ns\ nu are nevoie de ni- Dr\gu[eni, a ar\tat c\ nejude- pr. Ionu] Gr\dinariu, de la pa- hot\r=rile Permanen]elor Cen-
mic. Trebuie s\ fim copiii Lui carea [i iertarea au un rol foar- trului Eparhial din 13 martie
rohia Vl\deni, comuna Corl\-
nu numai prin har, ci [i prin te important `n urcu[ul duhov- ]eni. D=nsul a eviden]iat nece- [i 4 aprilie.
fapte! Nimic nu ne face at=t de nicesc, cit=ndu-l pe Avva Do- sitatea preg\tirii fiec\ruia Urm\toarea `nt=lnire a
dintre noi `n vederea ob]inerii preo]ilor din Protopopiatul
iert\rii p\catelor [i apropierii Dorohoi va avea loc pe 15 mai,
~n Protopopiatul Piatra Neam] s-a discutat despre de Dumnezeu. „Perioada Pos- iar tema supus\ dezbaterii va
„Grija pastoral\ prin taina Sfintei Spovedanii“ tului Mare este [i un timp `n fi „~mplinirea a 320 de ani de
la publicarea la Ia[i, `n anul
care cre[tinul experimenteaz\
La Protopopiatul Piatra
Neam] s-a desf\[urat ieri [edin-
otul ca sf\tuitor. Tot `n cadrul
acestei [edin]e p\rintele pro- valorile cre[tine [i dore[te s\ 1686, a c\r]ii Via]a [i petre-
]a lunar\ cu preo]ii. Tema prin- topop Dumitru Ailinc\i a pre- dob=ndeasc\ din partea lui cerea sfin]ilor“, scris\ de Sf.
cipal\ a `ntrunirii a fost: „Grija zentat pe noii preo]i care au fost Dumnezeu m=ntuirea“, citim Ier. Dosoftei.
pastoral\ prin taina Sfintei Spo- numi]i de c\tre IPS Mitropolit `n comunicatul transmis de Ast\zi, la parohia {ipoteni,
vedanii“ [i a fost sus]inut\ de Daniel `n Protopopiatul Piatra Protopopiatul Dorohoi. comuna George Enescu se des-
p\rintele Adrian Ciprian Timof- Neam] de la `nceputul acestui ~n acela[i context, preo]ii au f\[oar\ Cercul misionar-pas-
te, secretarul protopopiatului: an. De asemenea, s-a discutat aflat care sunt cele mai noi dis- toral cu tema „Sfin]enie [i slu-
„~n cadrul acestei teme am `n- despre cur\]enia `n cimitire [i
cercat s\ accentuez ideea de po- respectarea normelor `n ceea ce pozi]ii [i adrese sosite de la jire `n via]a cre[tinului“, iar cel
Centrul Eparhial privind: obli- care va sus]ine un referat pe
c\in]\ sincer\ [i ne-am axat prive[te prevenirea incendiilor“,
asupra rolului [i importan]ei pe ne-a declarat p\rintele secretar gativitatea parohiilor de a a- aceast\ tem\ este pr. Gabriel
care o are spovedania, dar [i pre- Adrian Ciprian Timofte. (M.D.) chita, `n cel mai scurt timp, su- Fodor, de la parohia Popeni -
mele colectate pentru Fondul George Enescu. (Narcisa B.)
Pre]:
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
transpor
cu mic dejun
camer\ dubl\ ]itor de grup,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ inclus, `nso y boat
Informa]ii:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de ferr CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului, pelerinii Tel: 0232.276.907;
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula Email:
la M\n\stirea „Cuviosul David“, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din office@centruldepelerinaj.ro
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia. www.centruldepelerinaj.ro

„Cazul Petru Vod\“: dezinformare [i manipul\ri prin pres\
Public\m `n cele ce urmeaz\ Comunicatul de
pres\ al Secretariatului Centrului Eparhial Ia[i `n
care se aduc c=teva preciz\ri privind situa]ia de
la M\n\stirea Petru Vod\, jude]ul Neam]. Acesta
are menirea de a clarifica nel\muririle privind
decizia Protos. Iustin P=rvu de a se retrage din
func]ia de stare] al m\n\stirii pe care a ctitorit-o,
c=t [i sus]inerea pe care Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei o acord\ p\rintelui `n aceast\ direc]ie.
Am luat act cu indignare
de unele opinii consemnate
`n presa scris\ ca urmare a
incidentului care a avut loc
duminic\, 2 aprilie 2006, la
M\n\stirea Petru Vod\ din
jude]ul Neam], cu prilejul
instal\rii noului stare].
Prin urmare, dorim s\ rea-
ducem `n aten]ia opiniei pu-
blice o serie de fapte de care
trebuie s\ ]in\ cont orice
persoan\ interesat\ de si-
tua]ia din M\n\stirea Pe-
tru Vod\.
Afirm\m cu toat\ res -
ponsabilitatea [i fermitatea
c\ retragerea (demisia)
Protos. Iustin Pârvu din
func]ia de stare] al M\n\s-
tirii Petru Vod\ a fost un
gest exclusiv al Sfin]iei Sale
[i nu unul survenit ca ur-
mare a „presiunilor“ facto-
rilor de decizie din cadrul
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Cererea P\rintelui
Iustin, pentru
retragerea din func]ie
~n scrisoarea din 23 mar-
tie 2006, pe care a `naintat-o
~nalt Prea Sfin]itului Mi-
tropolit Daniel, P\rintele
Iustin Pârvu preciza:
„Subsemnatul, protosin-
ghelul Iustin Pârvu, stare]
al M\n\stirii «Sfin]ii Ar-
hangheli Mihail [i Gavriil»
Petru Vod\, fiind la o vârs-
t\ `naintat\ de 87 de ani,
dup\ 15 ani de st\re]ie `n
aceast\ m\n\stire pe care
am `nceput-o din temelii [i
am adus-o la o stare de sta-
bilitate material\ [i duhov-
niceasc\, v\ rog s\ bine-
voi]i a asculta cererea mea
de a m\ retrage din func]ia
de stare].
Motivele care m-au `n-
demnat s\ iau aceast\ ho-
t\râre sunt atât vârsta `na-
intat\, cât [i dorin]a de a
l\sa `nc\ din via]\ un suc-
cesor care s\ continue am-
pla activitate a m\n\stirii
noastre. (...)
Deoarece eu `nsumi, la
vârsta mea, fiind ocupat [i
cu problemele credincio-
[ilor care vin la m\n\stire,
nu pot s\ m\ `ngrijesc de
toate acestea cum s-ar cu-
veni, am socotit nimerit s\
las pe ieromonahul La-
vrentie Carp, vie]uitor `n
ob[tea noastr\, `n func]ia
de stare] al m\n\stirii
pentru a putea prelua din
timp sarcina de a purta de
grij\ de bunul mers al
m\n\stirii [i, fiind numit
de mine personal, pentru a
evita eventuale ne`n]ele-
geri ce s-ar isca [i ca pacea
[i lini[tea duhovniceasc\ a
ob[tii s\ nu fie [tirbite `n
nici un chip.
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Cel ales de mine pentru a
prelua func]ia de stare] [i
pe care m\ angajez c\-l voi
sus]ine [i-l voi `ndruma `n
dificila sarcin\ a p\storirii
sufletelor [i a slujirii lui
Dumnezeu din aceast\ pos-
tur\ este ieromonahul La-
vrentie Carp Lucian. Moti-
vul acestei alegeri este c\ `l
cunosc de mult\ vreme, `n-
c\ `nainte de a intra `n m\-
n\stire, [i am v\zut c\ este
cel mai potrivit, dând dova-
d\ de ascultare, de putere
de lucru, dragoste de Dum-
nezeu, de o bun\ preg\tire
duhovniceasc\.“
R\spunsul
IPS Mitropolit
Daniel adresat
P\rintelui Iustin
Aceast\ solicitare a P\-
rintelui Iustin Pârvu a fost
acceptat\ de ~nalt Prea
Sfin]itul Mitropolit Daniel,
care a r\spuns printr-o scri-
soare adresat\ P\rintelui
Iustin Pârvu `n data de 31
martie 2006 `n care se pre-
cizeaz\:
„Urmare cererii pe care
ne-a]i adresat-o pentru a ne
face cunoscut\ dorin]a Prea
Cuvio[iei Voastre de-a fi
dezlegat de slujirea de
stare] al M\n\stirii Petru
Vod\, m\n\stire ctitorit\
de Sfin]ia Voastr\, precum
[i dorin]a ca noul stare] al
M\n\stirii Petru Vod\ s\
fie Prea Cuviosul P\rinte
Ieromonah Lavrentie Carp,
pân\ `n prezent secretar al
aceleia[i m\n\stiri, V\ fa-
cem cunoscut c\ am citit cu
mult\ aten]ie motivele care
v-au determinat s\ cere]i a-
ceast\ schimbare. Astfel
am `n]eles c\ vârsta `nain-
tat\ a Prea Cuvio[iei Voas-
tre [i starea de s\n\tate nu
v\ mai permit s\ `mplini]i
toate obliga]iile legate de
func]ia de stare] [i de du-
hovnic al m\n\stirii.
De asemenea, am `n]eles
[i am apreciat mult faptul
c\ dori]i s\-l `ndruma]i [i
s\-l ajuta]i pe p\rintele Ie-
romonah Lavrentie Carp,
pe care l-a]i format duhov-
nice[te [i l-a]i propus ca un
nou stare], s\ conduc\ M\-
n\stirea Petru Vod\ dup\
toat\ rânduiala canonic\ [i
administrativ\, mai ales c\
m\n\stirea aceasta are [i o
funda]ie cu o bogat\ activi-
tate social-caritativ\.
Consider\m c\ propune-
rile Prea Cuvio[iei Voastre
arat\ o grij\ p\rinteasc\ [i
o responsabilitate deosebit\
atât pentru prezentul, cât [i
pentru viitorul m\n\stirii
pe care a]i ctitorit-o.
„Cum ar putea un om care a rezistat `n fa]a prigoanelor
din `nchisorile comuniste s\ dovedeasc\ atâta sl\biciune ast\zi, `n
condi]ii de libertate, pentru a renun]a la st\re]ie `mpotriva voin]ei sale?“
Prin urmare, am aprobat
demisia Prea Cuvio[iei
Voastre din postul de stare]
al M\n\stirii Petru Vod\ [i
l-am numit ca succesor `n
postul de stare] pe Prea
Cuviosul P\rinte Lavrentie
Carp, având `n vedere: for-
marea sa duhovniceasc\ pe
care i-a]i dat-o ca fiu du-
hovnicesc al sfin]iei voas-
tre, diploma de licen]iat `n
teologie dobândit\ la Facul-
tatea de Teologie Ortodox\
«Dumitru St\niloae» din
Ia[i, precum [i experien]a
sa administrativ\ de mai
mul]i ani, ca secretar al
m\n\stirii. (...)
Ca semn de apreciere pen-
tru faptul c\ a]i ctitorit [i or-
ganizat M\n\stirea Petru
Vod\, Prea Cuvio[ia Voastr\
P\rinte Iustin ve]i fi po-
menit la slujbe, dup\ noul
stare] Lavrentie, cu titlul de
«proin-stare]ul Iustin».
V\ felicit\m [i v\ mul-
]umim pentru toat\ activi-
tatea de stare] desf\[urat\
pân\ acum [i pentru grija
pe care o ave]i ca succesorul
sfin]iei voastre `n postul de
stare] s\ fie preg\tit cu
mult\ responsabilitate [i
`n]elepciune, cu n\dejdea
c\ va avea mereu `n vedere
buna rânduial\ a m\n\s-
tirii [i mântuirea ob[tii mo-
nahale `ncredin]at\ lui spre
p\storire.“
P\rintele Iustin
va locui `n continuare
`n m\n\stirea
pe care a ctitorit-o
Prin urmare, toate reac-
]iile alarmiste ale unor per-
soane predispuse a asculta
mai degrab\ zvonurile de-
cât de a analiza faptele nu
sunt deloc justificate. De
altfel `nsu[i P\rintele Ius-
tin Pârvu [i-a sus]inut [i ar-
gumentat decizia `n fa]a
credincio[ilor, inclusiv `n
data de 2 aprilie 2006. A-
preciem c\ renun]area la
responsabilit\]ile adminis-
trative pe care le presupune
func]ia de stare] nu [tirbesc
Miercuri, 12 aprilie 2006
cu nimic statura duhovni-
ceasc\ a P\rintelui Iustin,
care va locui `n continuare
`n m\n\stirea pe care a cti-
torit-o, putându-se ocupa
mai `ndeaproape de lucra-
rea de `ndrumare spiritua-
l\ a credincio[ilor.
~n plus, cei care sus]in c\
P\rintele Iustin Pârvu ar fi
luat decizia de a renun]a la
st\re]ie `mpotriva voin]ei
sale nu fac decât s\ jigneas-
c\ personalitatea acestuia.
Cum ar putea un om care a
rezistat `n fa]a prigoanelor
din `nchisorile comuniste
s\ dovedeasc\ atâta sl\bi-
ciune ast\zi, `n condi]ii de
libertate?
Este evident c\ toate
dezinform\rile [i intoxic\-
rile f\cute prin intermediul
presei sunt gesturi preme-
ditate, menite a crea tulbu-
rare `n Biseric\. Este regre-
tabil c\ unele persoane `n-
]eleg s\ se foloseasc\ de oa-
meni cu prestigiu duhovni-
cesc drept paravan [i pre-
text pentru inducerea unor
st\ri tensionate. Datoria
bunilor credincio[i este ace-
ea de a se implica `n activi-
t\]ile parohiilor de care a-
par]in, iar nu `n via]a ob[ti-
5
lor monahale, dup\ cum da-
toria bunilor monahi este
aceea de a se implica `n via-
]a comunit\]ilor monahale
`n care activeaz\ canonic.
Regret\m c\ `nc\ mai
exist\ `n România jurna-
li[ti care s\ prezinte cu „bu-
curie“ violen]e de genul ce-
lor provocate la instalarea
noului stare] de la M\n\s-
tirea Petru Vod\. Expresii
de genul „a sim]it pe pielea
sa (noul stare]) furia mul-
]imii“ par desprinse mai de-
grab\ din gazetele extre-
miste decât dintr-o pres\
democratic\. ~i `ndemn\m
pe ace[ti gazetari s\ medi-
teze mai mult asupra lim-
bajului folosit `n astfel de
situa]ii `ntrucât pot fi au-
tori morali [i incitatori ai
unor violen]e viitoare, in-
clusiv asupra jurnali[tilor.
M\n\stirile, ca [i soci-
etatea româneasc\ `n an-
samblul ei, au nevoie ast\zi
de legalitate [i de bun\ rân-
duial\, nicidecum de pre-
siune [i tulburare din par-
tea unor grupuri destabi-
(Secretariatul
lizatoare.
Centrului Eparhial Ia[i)
* n.r. - Titlul [i intertitlurile
apar]in redac]iei
6 Miercuri, 12 aprilie 2006
PE SCURT
Caravana vinului
din R. Moldova
Prima „caravan\ a vinului din
Republica Moldova“ va pleca
spre Rom=nia, `n cadrul unei
serii de ac]iuni ale Chi[in\ului
`n vederea promov\rii vinurilor
sale `n ]\rile situate la vest de
Rusia. Sunt deja prev\zute ast-
fel de prezent\ri `n Ucraina, pre-
cum [i festivaluri ale vinului
moldovenesc `n Polonia, `n pri-
ma decad\ a lui iulie, [i Cehia -
`n cea de-a doua jum\tate a anu-
lui, a relatat ieri agen]ia de [tiri
Regnum. Decizia este rezultatul
particip\rii Republicii Moldova
la cel de-al treilea Concurs in-
terna]ional al vinului, `ncheiat la
9 aprilie la Bucure[ti. Din trei
sute de soiuri de vin prezentate
`n capitala Rom=niei, 70 au fost
aduse din Republica Moldova, `n
condi]iile `n care la concurs au
participat peste 50 de companii
de specialitate din 13 ]\ri ale lu-
mii. Produc\torii moldoveni de
vinuri s-au `ntors acas\ cu [apte
medalii de aur [i nou\ de argint.
„Caravana vinului moldovenesc“,
care va vizita `n cursul verii [i
toamnei acestui an 10 jude]e din
Rom=nia, are menirea de a con-
solida pozi]ia produc\torilor
moldoveni de vinuri pe pia]a
rom=neasc\. Republica Moldova
export\ p=n\ la 95% din vinurile
pe care le produce [i este al [ap-
telea exportator de produse vini-
cole din lume. Industria vinului
asigur\ peste 25% din Produsul
intern brut (PIB) al ]\rii.
„Pia]a creditelor IMM
are o ofert\ bogat\,
dar clien]i pu]ini“
Pia]a creditelor acordate IMM-
urilor este `n continu\ cre[tere,
cu o ofert\ de finan]are bogat\,
`ns\ de multe ori colaborarea
`ntre institu]iile bancare [i `n-
treprinderile mici [i mijlocii a
fost `ngreunat\ de instabilitate
macroeconomic\, a declarat,
ieri, directorul pentru IMM-uri
al Finansbank, Daniela
Niculescu, cu ocazia unui semi-
nar dedicat programelor de fi-
nan]are pentru pia]a de profil.
„La ora actual\ oferta de credi-
te pentru IMM-uri pe pia]a au-
tohton\ este foarte mare, `ns\
b\ncile sunt nevoite de multe
ori s\ refuze acordarea unor
credite, deoarece nu se pot `n-
tocmi planuri de afaceri pe ter-
men lung“, a spus Daniela Ni-
culescu. Potrivit reprezentan-
]ilor b\ncilor din Rom=nia,
principalele probleme cu care
se confrunt\ sectorul IMM-
urilor sunt fiscalitatea, birocra-
]ia sau accesul redus la credite.
„Cred c\ principala problem\ a
IMM-urilor o va reprezenta
competitivitatea o dat\ cu in-
trarea `n Uniunea European\,
pentru c\ se vor `nt=lni cu o
concuren]\ acerb\ din partea
companiilor occidentale pentru
c\ celelalte probleme vor fu re-
zolvate“, a spus vicepre[edin-
tele Libra Bank SA, Emilian
Bituleanu. IMM-urile sunt
`ncurajate s\-[i aleag\ o banc\,
astfel `nc=t s\ acceseze mai
u[or creditele. „Pia]a creditelor
IMM are o ofert\ bogat\, dar
clien]i pu]ini“, a spus Daniela
Niculescu, care a precizat c\ pe
primele [ase luni ale anului
este a[teptat\ o cre[tere puter-
nic\ a creditelor acordate IMM-
urilor. ~ns\, sus]in reprezen-
tan]ii b\ncilor, birocra]ia [i
lipsa unui cadru legislativ sta-
bil determin\ ca un num\r
destul de redus de `ntreprinderi
mici [i mijlocii s\ aib\ acces la
credite. De asemenea, afacerile
au un grad sc\zut de continui-
tate din cauza lipsei de pre-
dictibilitate economic\, `n timp
ce cadrul legislativ sufer\
modific\ri substan]iale la inter-
vale regulate. a
BCR va fi banca Fondului Proprietatea
Banca Comercial\ Rom=n\
a fost desemnat\ pentru a de-
rula opera]iunile financiare ale
Fondului Proprietatea (FP), in-
formeaz\ un comunicat al
b\ncii.
La recomandarea Comisiei
Na]ionale pentru Valori Mobili-
are (CNVM), care dore[te ca
banca Fondului s\ fie [i depo-
zitar la Burs\ `n perspectiva
list\rii ac]iunilor, Fondul Pro-
~n acest an se scumpesc
materialele de construc]ii
Potrivit unui studiu CB
Richard Ellis, 2006 va fi anul
construc]iilor `n Rom=nia, ce-
ea ce explic\ evolu]ia ascen-
dent\ a pie]ei materialelor de
construc]ii, care nu pare s\ se
lase impresionat\ de major\-
rile de pre]uri la materialele
specifice, ce ar putea ajunge
p=n\ la 10% din valoarea ac-
tual\, ca urmare a scumpirilor
succesive la carburan]i.
Spre exemplu, au `nregis-
trat cre[teri de pre]uri de
circa 19% materialele pentru
instala]ii (]evi, fitinguri, co-
turi, robine]i, racorduri, o-
biecte sanitare etc.). De ase-
menea, pre]ul unei c\r\mizi a
crescut de la 7.100 de lei pe
bucat\, `n septembrie 2004, la
8.500 de lei, `n septembrie
2005. {i cheresteaua, un ma-
terial foarte folosit `n cons-
truc]ii, a `nregistrat cre[teri
semnificative. ~n toamna lui
2004, un metru cub de cher-
estea costa 3,5 milioane lei,
iar `n 2005, aceea[i cantitate
putea fi achizi]ionat\ cu 4,2
milioane. ~n fine, pre]ul unui
alt material utilizat foarte
des, cartonul bituminat, a
crescut de la 23.500 de lei
metrul p\trat la 25.000 de lei.
Sc\deri de pre]uri au fost
`nregistrate la o]el beton (de
la 18.000/kg la 16.000/kg), la
plasa sudat\ (de la 25.510
lei/kg la 20.232 de lei/kg) [i la
electrozii de sudur\ (de la
73.364/kg la 72.200/kg).
Fiind cel mai mare consu-
mator de ciment din produc]ia
total\, sectorul construc]iilor
civile are o pondere de peste
60% din comer]ul cu ciment.
~n Rom=nia exist\ nou\ fa-
brici de ciment controlate de
cele trei societ\]i: Lafarge
Romcim de]ine fabricile Med-
gidia, Hoghiz [i T=rgu-Jiu;
Holcim de]ine fabricile Turda,
Ale[d [i C=mpulung, iar Car-
patcement are `n proprietate
fabricile Bicaz, Deva [i Fieni.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a C+{TIGUL MEDIU NET -
1.100 RON ~N 2010: C=[tigul
salarial mediu net pe economie
va ajunge, `n 2010, la 1.172
RON, cu 355 RON peste cel es-
timat pentru 2006, potrivit
datelor preliminare din Prog-
noza de prim\var\, realizat\ de
Comisia Na]ional\ de Progno-
z\. C=[tigul salarial mediu brut
pe economie se va cifra, `n 2010,
la 1.545 RON, fa]\ de 1.080 `n
2006. ~n 2007, c=[tigul salarial
mediu net va `nregistra o
cre[tere de 10,4% fa]\ de 2006
(brut - 11,1%) [i se va situa la
902 RON (1.200 RON brut), `n
2008 se va majora cu 11,1%
(9,2% brut), pentru a ajunge la
1.002 RON (1.310 RON brut),
iar `n 2009 va cre[te cu 8,7%
(9,2% brut) [i se va cifra la
1.089 RON (1.430 RON brut).
a CREDIT PE LOC PENTRU
CHELTUIELILE DE PA{TI: ~n
ECONOMIC
prietatea a renun]at la contrac-
tul semnat cu CEC. ~n condi]iile
`n care CEC nu are calitatea de
depozitar, Fondul Proprietatea
a organizat o nou\ selec]ie la
care au participat Banca Co-
mercial\ Rom=n\, HVB Bank
Rom=nia, Bancpost, BRD Grou-
pe Société Générale, Banca Ro-
m=neasc\. Termenul de depu-
nere a ofertelor pentru selec-
tarea consultantului strategic
interna]ional a fost prelungit
Cum se vede, practic, ele de]in
monopolul pie]ei de profil, lu-
cru care a fost sanc]ionat de
Consiliul Concuren]ei `n 2005.
Astfel, Lafarge, Holcim [i
Carpatcement au fost amen-
date cu 28,5 milioane de euro,
pentru practici concertate de
stabilire `n comun a pre]urilor
de v=nzare a cimentului. Amen-
zile au avut ca efect sc\derea
pre]urilor la acest produs cu
aproximativ 6%.
Casele din beton
[i c\r\mid\ se
scumpesc cu 10%
La celelalte materiale de
construc]ii se pare c\ pre]u-
rile vor fi afectate, din aceast\
prim\var\, de majorarea cos-
turilor la gaze [i la energie
electric\. Spre exemplu, la
produc]ia arm\turilor, a ci-
mentului [i a betonului con-
sumul de curent [i de gaze
este mai mare, spre deosebire
de produsele din lemn, unde
cuantumul este mai redus.
Oricum, persoanele care
aveau `n plan s\ `nceap\ `n
aceast\ prim\var\ construc-
perioada 3 aprilie-31 mai 2006,
clien]ii Raiffeisen Bank pot opta
pentru Creditul Pe Loc sau pen-
tru creditul Hiper Ieftin, produ-
se bancare de `mprumut cu do-
b=nd\ 0% `n primele trei luni de
creditare, informeaz\ un comu-
nicat al b\ncii. „~n perioada
S\rb\torilor de Pa[ti cheltu-
ielile sunt mai mari [i, tocmai de
aceea, Raiffeisen Bank d\ posi-
bilitatea clien]ilor s\i s\ benefi-
cieze de credite cu rate mai mici
`n primele trei luni“, declar\ vi-
cepre[edintele Diviziei Retail
Raiffeisen Bank, R\zvan Mun-
teanu. Creditul Hiper Ieftin se
poate acorda `n valoare minim\
de 250 de euro, respectiv `n va-
loare maxim\ de 5.000 de euro,
echivalent `n lei, pe o perioad\
`ntre 18 luni [i 15 ani.
a APROAPE 7 MILIOANE
DE TURI{TI ~N JAPONIA ANUL
TRECUT: Anul trecut, Japonia a
fost vizitat\ de 6,73 milioane de
p=n\ pe data de 17 aprilie 2006,
ca urmare a faptului c\ unele
dintre companiile implicate `n
licita]ie au cerut informa]ii su-
plimentare pentru a-[i finaliza
ofertele. Cele 5 societ\]i care au
participat la licita]ie sunt:
Savills London, Frank Russell
Company, Reyl & Cie (Fran]a)
S.A.S, Forex Invest Online
LLC, Citigroup, Nabarro Wells
& Co Limited. Fondul Proprie-
tatea, creat `n 2005 ca solu]ie
]ia unei case vor fi nevoite s\-[i
refac\ calculele. Astfel, cimen-
tul, fier-betonul, t=mpl\ria
din PVC, geamul termopan,
chiar [i cheresteaua vor cu-
noa[te cre[teri de pre] de apro-
ximativ 8-10%, conform speci-
ali[tilor `n domeniu.
{i costurile de achizi]ie
pentru sistemele metalice
destinate construc]iilor civi-
le [i industriale vor `nregis-
tra o curb\ ascendent\. ~n
felul acesta, scumpirea ma-
terialelor ar putea determi-
na o cre[tere de 5% p=n\ la
maximum 10% a metrului
p\trat construit.
Pentru o cas\ de 100 de
metri p\tra]i din zid\rie por-
tant\ cu ansambluri [i plan-
[ee din beton armat sunt ne-
cesari 40 mc de c\r\mizi, 20-
25 mc de betoane [i 2.500 de
kilograme de arm\tur\. Pre-
]urile medii practicate `n pre-
zent pe pia]\ la principalele
materiale sunt: beton: aproxi-
mativ doua milioane de lei pe
metru cub; fier beton: circa
22.000 de lei per kilogram;
c\r\mid\ porotherm: `n jur
de 2,5-2,7 milioane de lei pe
metru cub.
turi[ti, `n cre[tere cu 9,6%
comparativ cu 2004, `n princi-
pal datorit\ Expozi]iei Univer-
sale desf\[urat\ la Aichi `n pe-
rioada martie-sepembrie 2005,
a anun]at ieri Organiza]ia na]i-
onal\ pentru turism din Japo-
nia (JNTO), transmite AFP. Cel
mai important contingent de
turi[ti str\ini a fost format din
sud-coreeni (1,7 milioane de
persoane), urma]i de taiwanezi
(1,3 milioane persoane) [i amer-
icani (822.000 persoane). ~n
cazul turi[tilor taiwanezi [i sud-
coreeni, ace[tia au profitat de
eliminarea temporar\ a vizelor
decis\ de Guvernul nipon pe pe-
rioada Expozi]iei Universale
pentru a cre[te num\rul de vizi-
tatori. ~ns\ m\sura este [i `n
prezent valabil\ `n cazul resor-
tisan]ilor din Coreea de Sud. ~n
total Expozi]ia de la Aichi a
primit un num\r de 22 de mili-
oane de vizitatori. a
pentru desp\gubirea fo[tilor
proprietari deposeda]i de regi-
mul comunist c\rora nu li se
mai pot restitui `n natur\ ave-
rile confiscate, a devenit opera-
]ional, ca societate pe ac]iuni
`nregistrat\ la Registrul Co-
mer]ului, pe 29 decembrie 2005.
Fondul Proprietatea are `n
portofoliul s\u ac]iuni la 114
companii rom=ne[ti, capitalul
s\u social fiind `n prezent de 3,9
miliarde euro. Fondul va fi lis-
tat la Bursa de Valori Bucure[ti
[i la o burs\ interna]ional\. a
Finisajele cunosc [i ele o
spectaculoas\ cre[tere. Pia]a
sistemelor de `nvelitori a
`nregistrat, `n 2005, v=nz\ri
de peste 10 milioane de metri
p\tra]i, `n cre[tere fa]\ de 8,9
milioane metri p\tra]i `n
2004. La aceasta se adaug\ [i
accesoriile, care reprezint\, `n
medie, 30% din valoarea to-
tal\. Pe aceast\ pia]\ activea-
z\ aproximativ 500 de pro-
duc\tori de profil din princi-
palele 20 de ora[e ale ]\rii.
Casele din lemn:
100-400 euro/mp
~ntre timp, casele execu-
tate din material lemnos `n-
cep s\ p\trund\ pe pia]a ro-
m=neasc\, de[i acest tip de
imobil nu prea a prins la ro-
m=ni, dec=t cel mult ca re[e-
din]\ pentru vacan]\, deoare-
ce lumea prefer\ materialele
clasice (c\r\mida sau prefa-
bricatele), considerate mai re-
zistente. ~ns\ construc]iile
din lemn reprezint\ alterna-
tiva mai ieftin\ la cele din
c\r\mid\, pre]urile pentru
un metru p\trat construit fi-
ind `ntre 100 [i 400 euro, `n
func]ie de materialele folosite.
Convenabile [i ca pre], [i ca
timp de asamblare, casele din
lemn „made in Rom=nia“ au
devenit foarte c\utate `n A-
merica [i Germania. Pentru a
construi o cas\ din lemn, cli-
entul trebuie s\ aib\ funda]ia
ridicat\, iar montajul durea-
z\ aproximativ o s\pt\m=n\.
Lemnul este tratat ignifug
(contra incendiilor), antisep-
tic (contra cariilor) [i fungicid
(contra ciupercilor). Rezisten-
]a se asigur\ prin panouri tip
sandvi[ autoportante pe o
structur\ din rigle r\[inoase,
hidroizolate exterior cu folie
PVC, izolate cu vat\ mineral\
[i termoizola]ie interioar\ cu
folie de aluminiu [i placate pe
ambele fe]e cu pl\ci din OSB.
T=mpl\ria se realizeaz\ din
lemn stratificat cu esen]\ de
r\[inoase, geamul fiind de tip
termopan. }in=nd cont de
criza de locuin]e, este de a[-
teptat ca aceasta s\ fie deci-
siv\ pentru cre[terea cererii
acestui tip de case. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 12 aprilie
Vremea se va men]ine
instabil\ [i se va r\ci. Ce-
rul va fi mai mult noros [i
pe arii extinse vor c\dea a-
verse de ploaie, `nso]ite de
desc\rc\ri electrice. ~n zo-
na montan\ vor fi precipi-
ta]ii mixte. Local, cantit\-
]ile de ap\ vor dep\[i 20 ...
25 de l/mp. V=ntul va sufla
moderat, cu intensific\ri
temporare. Temperaturile
minime vor fi cuprinse `n-
tre 2 [i 10 grade. Tempera-
turile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 8 [i 16 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 12.04.2006
Dolar SUA 2,8827 (28 827)
Euro 3,4946 (34 946)

Ministrul Ungureanu va trebui s\ p\r\seasc\ postul de la Externe
Ministrul rom=n al Afaceri-
lor Externe Mihai-RR\zvan Un-
gureanu a declarat luni seara,
la Luxemburg, c\, dac\ legea
lustra]iei va fi adoptat\ [i de
Camera Deputa]ilor `n forma
votat\ de Senat, va trebui s\
`[i p\r\seasc\ func]ia de con-
ducere din MAE.
{eful diploma]iei rom=ne a
spus c\ a[teapt\ s\ vad\ dac\
`n interpretarea pe care Came-
ra Deputa]ilor, camer\ de-
cizional\, o va acorda termenu-
lui „de cadru `n structurile co-
muniste“, vor fi introdu[i [i
tinerii care au ocupat func]ii `n
UTC. Mihai-R\zvan Ungurea-
Euroobservatorii
liberali au
nu, care a fost `n adolescen]\
membru `n Comitetul Central
(CC) al Uniunii Tineretului Co-
munist din Rom=nia (UTC), a
precizat c\ nu se dezice de
principiul acestei legi, dar a in-
sistat asupra caracterului dis-
criminatoriu al acesteia. F\-
c=nd precizarea c\ remarcele
sale sunt f\cute `n nume per-
sonal, Ungureanu a men]ionat
c\ nu crede `n „`mp\r]irile
maniheiste ale societ\]ii“.
„Este greu s\ faci diferen]a
`ntre diavol [i `nger pentru c\
sunt diavoli mai negri dec=t
al]ii. Nu cred c\ trebuie s\
facem o lege `n care s\ acuz\m
categorii sociale, grupuri `n
Stoica: „Dac\ particip\ singur
ACTUALITATE
ansamblul lor, trebuie sanc-
]ionate faptele“, a spus Mihai-
R\zvan Ungureanu. El a
ad\ugat c\, `n ceea ce prive[te
aplicarea principiului lustra-
]iei, „este necesar\ delicate]e,
`n]elepciune, pondera]ie, ci nu
temperament iacobin“.
De asemenea, Ungureanu s-a
`ntrebat retoric de ce astfel de
ini]iative legislative nu au
ap\rut `ntre anii 2001 [i 2004,
de[i `n Parlament se aflau `n
opozi]ie forma]iunile politice
aflate `n prezent la guvernare.
El a sugerat c\ `n Cehia, Polo-
nia, Ungaria au fost adoptate
legi similare la `nceputul anilor
’90 cu scopul clar al purific\rii
Miercuri, 12 aprilie 2006
vie]ii politice, nu ca un instru-
ment `n lupta pentru putere.
Mihai-R\zvan Ungureanu
a declarat s\pt\m=na tre-
cut\, `ntr-un interviu acordat
BBC, c\ a fost ales secretar al
UTC pe liceu `n 1985, la 15
ani, datorit\ rezultatelor ob]i-
nute la olimpiadele na]ionale
[i interna]ionale. Ulterior a
fost trecut pe lista de membri
suplean]i ai CC al UTC f\r\ a
i se cere consim]\m=ntul,
`ndeplinind sarcinile derivate
din aceast\ func]ie `n baza
unei „gestici mecanice“. Un-
gureanu a precizat c\ la fi-
nalul clasei a XII-a, `n 1988,
nu s-a `nscris `n PCR. a
7
LUMEA PE SCURT
Berlusconi cere
renum\rarea voturilor
Liderul alian]ei de centru-
st=nga din Italia, Romano
Prodi, a afirmat ieri c\ are
dreptul s\ fie viitorul [ef de
Guvern, dup\ ce tab\ra sa a
reclamat victoria `n alegerile
legislative, informeaz\ din
Roma agen]ia Reuters. ~ntre-
bat de reporteri dac\ el va fi
viitorul pre[edinte al Consiliu-
lui de mini[tri (Guvernul),
Prodi a r\spuns: „Deoarece am
c=[tigat alegerile, este drept,
logic [i de datoria mea“ de a fi
[eful Guvernului. Potrivit AP,
din tab\ra cealalt\, liderul
coali]iei de centru-dreapta,
Silvio Berlusconi, a cerut
renum\rarea voturilor. Purt\-
torul de cuv=nt al lui Berlus-
coni, Paolo Bonaiuti, a contes-

refuzat o invita]ie la alegeri, PNL va avea tat victoria alian]ei de centru-

st=nga [i a cerut renum\rarea
voturilor `n Camera Deputa]i-
la Cotroceni lor, estim=nd c\ diferen]a `n

Euroobservatorii liberali nu
au dat curs, ieri, invita]iei
probleme cu pragul electoral“ Camera inferioar\ este mai
mic\ de 25.000 de voturi. „O
diferen]\ at=t de mic\ nece-
adresate de pre[edintele Traian Fostul lider al Parti - ~mi place s\ cred c\ va fi prin sc\derea drastic\ `n sit\ o verificare atent\ a nu-
B\sescu de a discuta la Cotroceni dului Na]ional Liberal, a[a. Deocamdat\, nu v\d sondaje a forma]iunii poli- m\r\rii voturilor“, a declarat
despre presta]ia lor `n cadrul Valeriu Stoica, a declarat, semne care s\-mi `ncura- tice `n raport cu PD. „Dac\ Bonaiuti, citat de AP. Agen]ii-
Parlamentului European, con- luni seara, `ntr-oo emisiune jeze credin]a, din p\cate. va participa singur la alege- le amintesc c\ alian]a lui
sider=nd c\ este vorba despre o Este o credin]\ bazat\ mai rile parlamentare urm\toa- Prodi a ob]inut deja 340 din
televizat\, c\ primul-m mi- cele 630 de mandate ale Ca-
„convocare pentru o lec]ie de diri- nistru C\lin Popescu-T T\ri- mult pe ceea ce cred eu re, PNL se va confrunta cu
gen]ie“ din partea [efului statu- dec=t pe fapte reale“, a afir- problema pragului electo- merei Deputa]ilor. ~n ce pri-
lui, pe care au calificat-o drept ceanu mai are o [ans\, [i ve[te Senatul (315 locuri),
mat Valeriu Stoica. ral“, a mai spus Valeriu
nepotrivit\. anume aceea de a se des- ~n ceea ce prive[te rela]ia Stoica.
dup\ cum transmite [i AFP
~ntr-o conferin]\ de pres\, Ti- p\r]i clar de gruparea Pa- cit=nd televiziunea SKY TG24,
dintre C\lin Popescu-T\ri- ~n opinia acestuia, Dinu Uniunea lui Romano Prodi a
beriu B\rbule]iu [i Mircea Co[ea triciu [i de oamenii aces- ceanu [i Dinu Patriciu, Stoi- Patriciu se opune reformelor
au motivat decizia colegilor libe- ob]inut 158 de mandate. Con-
tuia [i de a reconstrui PNL ca sus]ine c\ primul-mi- din Rom=nia pentru c\ „sub form datelor oferite de SKY
rali - mai pu]in a Monei Musc\, pe principiile liberale. nistru trebuie s\ fac\ anu- aparen]a unui liberalism
care, au precizat ei, nu a putut fi TG24, alian]a de centru-st=n-
mite delimit\ri `ntre priete- radical, el, `n realitate, a ga a ob]inut patru din cele
contactat\ - prin faptul c\ nu „Eu dau fiec\rui om o
doresc s\ participe la un „nou e- nia dintre cei doi [i modul folosit exact acelea[i metode [ase mandate de senator re-
xerci]iu de imagine, un nou e-
[ans\. Dac\ o rateaz\, o ra- de a face politic\ [i a se afla pe care le-au folosit to]i oli- zervate italienilor din str\in\-
xerci]iu de retoric\ politic\ a teaz\ pentru el. T\riceanu la guvernare. garhii tranzi]iei“. tate. Prin urmare, victoria `n
[i-a asumat puterea abso- Potrivit lui Stoica, PNL a „Nu mi se poate spune ambele camere ale Parlamen-
pre[edintelui Traian B\sescu“. tului `i permite lui Romano
Liberalii au precizat c\ decizia lut\ `n PNL la congres, deci pl\tit nota politic\ pentru mie c\ el a reu[it `n afaceri
are [i r\spundere absolut\. Patriciu, ceea ce s-a v\zut construind c\r\mid\ cu Prodi s\ formeze noul Guvern.
lor este motivat\ [i de decla-
ra]iile [efului statului, care [i-a c\r\mid\. El a reu[it s\ ob-
exprimat regretul de a-l fi numit ]in\ c=teva privatiz\ri im- {eful suprem al mafiei
pe C\lin Popescu-T\riceanu ca portante, apoi a ob]inut be- italiene a fost arestat
prim-ministru. neficii [i din partea regimu-
~n plus, au spus liberalii, in- lui N\stase. Sunt lucruri ca- {eful suprem al mafiei ita-
forma]iile pe baza c\rora Traian re se cunosc [i presa a scris“, liene, Bernardo Provenzano,
B\sescu a hot\r=t `nt=lnirea de a explicat Valeriu Stoica. dat `n urm\rire de 42 de ani,
ieri provin de la secretarul Fostul lider liberal a rea- a fost arestat ieri `n Sicilia
Partidului Popular European, mintit c\ la `nceputul aces- (sud), `n regiunea Corleone,
Antonio Lopez-Isturiz. tui an a avut o discu]ie cu informeaz\ din Roma AFP,
„Dac\ Lopez, a[a cum spune premierul C\lin Popescu- Reuters [i AP. Arestarea lui
Traian B\sescu, s-a pl=ns c\ ob- Provenzano a fost confirmat\
T\riceanu, prilej cu care i-a de procurorul adjunct Giu-
servatorii rom=ni sunt neim- spus acestuia c\ fuziunea
plica]i, ineficien]i [i, a[ vrea s\ seppe Pignatone [i de magis-
PNL-PD nu se poate realiza tra]ii direc]iei regionale anti-
citez - culmea -, nu sunt prea opti- de jos `n sus, ci este nevoie
mi[ti cu privire al aderarea Ro- mafia. Originar din Corleone,
m=niei la termen cred c\ Lopez se
de o voin]\ puternic\ la aproape de Palermo, Proven-
poate referi, cel mai probabil, la v=rful partidului. zano, n\scut pe 31 ianuarie
observatorii rom=ni populari“, a „Din momentul `n care a 1933, a tr\it `n clandestinitate
afirmat Tiberiu B\rbule]iu. transferat decizia politic\ la din 1963. El a devenit [eful
„S\-i invite pentru o mu[tru- nivelul filialelor, `n acel mo- suprem al Cosa Nostra, mafia
luial\ pe cei din PD, al c\ror ment, practic, fuziunea a sicilian\, dup\ arestarea `n
pre[edinte de facto este“, a fost compromis\. Din p\ca- ianuarie 1993 a lui Toto Riina,
sus]inut el. te, C\lin Popescu-T\ricea- comanditarul a dou\ asasinate
Liberalii au precizat c\ pre- nu are r\spunderea acestui care au avut loc `n 1992 [i
[edintele PNL este la curent cu e[ec. Eu sunt dezam\git c\rora le-au c\zut victime
decizia lor [i c\ euroobservatorii pentru c\ am sperat c\ `[i judec\torii antimafia Giovanni
UDMR au hot\r=t s\ nu se pre- va folosi autoritatea politic\ Falcone [i Paolo Borsellino.
zinte, la r=ndul lor, la `nt=lnirea pentru a duce lucrurile `n
de la Cotroceni. a ~n opinia lui Valeriu Stoica, Dinu Patriciu aceast\ direc]ie“, a afirmat Elevi afgani omor=]i
se opune reformelor din Rom=nia Valeriu Stoica. a cu racheta
Cel pu]in [ase elevi [i-au pier-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a dut via]a, iar al]i 15 au fost
r\ni]i `n urma unui atac cu ra-
a CHITARU, LA EXPER- bileasc\ un termen. Tot ieri, Cornel Ioan Glodean, a `m- ofi]er `n cadrul MApN. ~n oc- chet\ al militan]ilor islami[ti
Alecu Chitaru a fost audiat de pr\[tiat manifeste peste capul tombrie 2003, el a solicitat talibani asupra unei [coli din
TIZ| PSIHIATRIC|: Procuro- procurori `n leg\tur\ cu mo- persoanelor prezente la dez- concediu pentru `ngrijirea ora[ul Asadabad, centrul ad-
rii Parchetului de pe l=ng\ tivele pentru care acesta a in- bateri, fiind scos rapid din sa- ministrativ al provinciei
copiilor `n v=rst\ de p=n\ la
Tribunalul Bucure[ti au dis- trat `n greva foamei. Procu- l\ de for]ele de ordine. ~n ma- Kunar din estul Afganistanu-
pus efectuarea unei expertize doi ani, `n conformitate cu lui. „Inamicii Afganistanului
rorul Marius Iacob a precizat nifest, Glodean fost coman- prevederile legisla]iei `n vi-
psihiatrice `n cazul lui Alecu au lansat dou\ rachete, dintre
c\, `n aproximativ o lun\ de dant de Stat Major General `n goare, cererea fiindu-i respin- care una a explodat `n curtea
Chitaru, ie[eanul care l-a `n- zile, acest dosar va fi gata [i Armata Rom=n\, declarat de-
junghiat pe [eful Agen]iei s\, a precizat MAE. Ulterior, [colii, `n timp ce elevii se aflau
va fi `naintat spre solu]ionare zertor pentru c\ [i-a luat de la Glodean a atacat, `n instan]\, la ore“, a indicat Mohammad
Domeniilor Statului, Barna `n instan]\. sine putere concediu parental,
Tanczos. ~n acest sens, Alecu decizia prin care i s-a respins Hasan Farahi, adjunctul [efu-
a UN ROM+N A F|CUT cere deschiderea unei anchete cererea. Printr-o hot\r=re din lui poli]iei din Kunar. A doua
Chitaru va fi internat, pentru parlamentare `mpotriva Co- rachet\ - potrivit aceluia[i ofi-
dou\ s\pt\m=ni, la spitalul SCANDAL ~N PLENUL APCE: data de 3 martie 2004, Curtea
misiei Europene pentru Drep- cial - ar fi explodat `n apropie-
Penitenciarului Jilava, a de- Un protestatar rom=n a tul- turile Sociale din cadrul CoE. de Apel Bucure[ti a respins
rea unei sec]ii de poli]ie, situ-
clarat, ieri, prim procurorul burat ieri lucr\rile plenului Primul-ministru C\lin Popes- contesta]ia ca ne`ntemeiat\, at\ l=ng\ [coala men]ionat\,
adjunct al Parchetului de pe Adun\rii Parlamentare a cu-T\riceanu a declarat ieri, cu motivarea c\, `n conformi- `ns\ nu se [tie dac\
l=ng\ Tribunalul Bucure[ti, Consiliului Europei, `n timp la Strasbourg, c\ va cere un tate cu art. 15 din Legea nr. deflagra]ia rezultat\ a f\cut
Marius Iacob. Parchetul a so- ce `n sal\ se aflau premierul punct de vedere agentului gu- 80/1995 privind statutul ca- sau nu victime. Situa]ia din
licitat, ieri, Tribunalului C\lin Popescu-T\riceanu [i vernamental al Rom=niei la drelor militare, numai feme- provincia Kunar s-a degradat
Bucure[ti prelungirea man- ministrul de Externe Mihai- Curtea European\ a Dreptu- ile care sunt cadre militare `n `n ultimul timp, dup\ ce `n
datului de arestare preven- R\zvan Ungureanu, care par- rilor Omului `n leg\tur\ cu activitate au dreptul de a ben- zon\ [i-au g\sit refugiu mai
tiv\ pe numele lui Chitaru, ticip\ la sesiunea de prim\- cazul lui Cornel Ioan Glodean. eficia de concediu pentru multe grup\ri ale militan]ilor
urm=nd ca instan]a s\ sta- var\ a APCE. Protestatarul, Cornel Ioan Glodean este cre[terea copilului. a islami[ti talibani [i ale com-
batan]ilor re]elei Al Qaida. a
8 Miercuri, 12 aprilie 2006
~n cea mai s\rac\ zon\ a Boto[anilor
a ~n Arhiepiscopia Ia[ilor sunt peste 200 de biserici `n construc]ie a Cele mai multe dintre ele se ridic\ pe parcursul c=torva
ani, pentru c\ principalii sus]in\tori financiari sunt credincio[ii din parohie a ~n Protopopiatul S\veni posibilit\]ile financiare
sunt cum nu se poate mai modeste a De aceea, preo]ii parohi caut\ sprijin [i la Consiliile Locale a C=t sprijin g\sesc? a
Un preot care sluje[te la
una dintre parohiile aflate
`n jurisdic]ia Protopopiatu-
lui S\veni, din jude]ul Boto-
[ani, dar care s-a n\scut `n
zona Sucevei, a m\rturisit
c\ a ridica o biseric\ `n zona
Sucevei, unde posibilit\]ile
financiare nu constituie o
problem\ major\, este un lu-
cru obi[nuit, `ns\ a ridica
biseric\ `ntr-o zon\ aflat\ pe
malul Prutului, a[a cum este
a[ezat S\veniul cu satele ca-
re `l `nconjoar\, este o ade-
v\rat\ jertf\. Cu toate aces-
tea, `n Protopopiatul S\veni
sunt 12 biserici `n construc-
]ie. Se construie[te sau s-a
construit biseric\ [i `ntr-un
sat cu 90 de case, cu 45 de
case sau chiar cu 13 case. De
ce? Pentru c\ Biserica este
cea care `i une[te pe credin-
cio[i [i tot ea le ofer\ aces-
tora certitudinea c\ sufletul
lor nu va fi uitat peste ani.
Urma[ii acestora vor intra
`n biseric\ [i vor aprinde
lum=n\ri pentru sufletul lor.
400 de milioane
de lei pentru
bisericile din Ungureni
Dar cine sprijin\ ridica-
rea acestor biserici? Credin-
cio[ii, `n primul r=nd, [i toc-
mai de aceea construc]ia u-
nei biserici dureaz\ ani
buni. Apoi anumi]i sponsori,
dar [i autorit\]ile locale. ~n
felul acesta, ne-am `ntrebat
`n ce const\ colaborarea pri-
m\riilor cu bisericile din
Protopopiatul S\veni. Sunt
parohii unde se construie[te
biseric\, dar pentru care
Consiliul Local nu a acordat
nici cea mai mic\ sum\, `ns\
sunt parohii care se bucur\
pe toate planurile de spriji-
Construc]ia Bisericii „Sf. Cuvioas\ Parascheva“ din satul Strahotin, unul dintre cele mai vechi
sate din perimetrul Protopopiatului S\veni, a `nceput dup\ anul 2000
nul prim\riilor. Pentru a-
ceasta am stat de vorb\ mai
`nt=i cu pr. Liviu Constantin
Nechita, protopop de S\veni,
care ne-a dat c=teva exemple
relevante `n ceea ce prive[te
tema noastr\: „~n Protopo-
piatul S\veni, la ora actual\
sunt 89 de parohii [i o m\-
n\stire - «Sf. Treime» ({tiu-
beni) - [i putem spune c\ re-
la]ia acestora cu autorit\]ile
locale este `n general bun\,
implic=nd aici at=t latura fi-
nanciar\, c=t [i cea mate-
rial\, dar `n multe cazuri [i
REPORTAJ
cea cultural\. Putem da ca
exemplu comuna Co]u[ca,
apoi comuna Rom=ne[ti care,
`n cinstea eroilor din satele
comunei, a ridicat `n toamna
anului 2005 dou\ troi]e, una
`n satul Rom=ne[ti [i una `n
satul D\mideni, cu sprijinul
preo]ilor [i al comunit\]ii lo-
cale, implic=nd chiar [i au-
torit\]ile jude]ene de la Bo-
to[ani. Apoi, `n ceea ce pri-
ve[te comuna Ungureni, fon-
durile atribuite pentru con-
struc]ia sau pentru reabili-
tarea bisericilor din satele
care o formeaz\ sunt [i aici
`nsemnate. Fondurile se ri-
dic\ la aproximativ 400 de
milioane de lei vechi `n ul-
timii trei ani de zile“.
„Dac\ noi credem
`n Dumnezeu,
iubim [i Biserica“
Am pornit la drum pentru
a afla ce `i motiveaz\ pe pri-
Perimetrul Protopopiatului S\veni, una dintre cele mai vechi zone
Potrivit cercet\rilor f\cu-
te de c\tre p\rintele Ioan
Canciuc pe parcursul a trei-
zeci de ani (paroh la parohia
D=ngeni, Protopopiatul S\-
veni [i cercet\tor la Institu-
tul „Al. Philippide“ din Ia[i),
publicate `n lucrarea Proto-
popiatul S\veni - Contribu]ii
monografice asupra a[ez\ri-
lor, Bisericii [i a `nv\]\m=n-
tului (Boto[ani, Editura Axa,
2005), „perimetrul actual al
Protopopiatul S\veni, cons-
tituit din satele componente
a 16 comune `ntregi, dou\
jum\t\]i de comun\ [i un
ora[ este una dintre zonele
intens locuite din cele mai
`ndep\rtate epoci. Probele
materiale descoperite `nt=m-
pl\tor, ca [i cele aduse la lu-
mina zilei prin cercet\ri ar-
mari s\ sprijine bisericile.
Iau aceasta ca pe o datorie ci-
vic\ sau ca pe o datorie mo-
ral\ fa]\ de cei pentru ale c\-
ror interese r\spund la nivel
jude]ean. Primul popas: Pri-
m\ria comunei Co]u[ca.
Prins `n [edin]e [i alte
probleme care `[i a[teapt\
rezolvarea, dl primar Andro-
nic Cirimpei a g\sit o clip\
de r\gaz s\ ne r\spund\:
„Dac\ ar fi dup\ mine, a[ fa-
ce tot posibilul ca preo]ii din
comuna noastr\ s\ fie tot
timpul cu inima sus. Oferim
[i noi c=t se poate. Cel pu]in
de c=nd sunt eu primar (n.r:
iunie 2004), am colaborat
foarte bine cu preo]ii din co-
mun\ [i cu parohiile pe care
ace[tia le p\storesc. I-am
ajutat c=t am putut. Sunt
trei biserici care se constru-
iesc la noi `n comun\ [i am
oferit p=n\ acum peste 600
de milioane de lei vechi. {i
facem aceasta, pentru c\
]inem la cet\]enii no[tri, la
heologice sistematice, de-
monstreaz\ c\ aici omul a
valorificat condi]iile naturale
prin `ntemeierea unor mari
a[ez\ri locuite de o popula]ie
numeroas\, cu o cultur\ ma-
terial\ [i spiritual\ intense.
Nu se poate preciza care au
fost cele dint=i a[ez\ri ome-
ne[ti din zona aceasta, dup\
cum nici cele dint=i a[ez\ri
men]ionate `n documente
scrise `ncep=nd din secolul al
XIV-lea, pentru Moldova, nu
pot fi invocate pentru a
sus]ine inexisten]a celor lip-
site de documente“.
Ora[ul S\veni este situat
`n partea de N-E a jude]ului
Boto[ani, pe malul stâng al
râului Ba[eu.
Localitatea S\veni a fost
atestat\ ca sat `ntr-un docu-
cultura lor, cultur\ care de
la Biseric\ porne[te. Dac\
noi credem `n Dumnezeu, iu-
bim [i Biserica. Nu fac asta
pentru mine, ci pentru oa-
meni, mai ales c\ banii sunt
ai lor, sunt impozitele pe ca-
re le oprim. Am mai ajutat [i
cu materiale: fier beton,
prundi[, nisip, mai d\m oa-
meni de la Prim\rie pentru
munc\. {i pe plan cultural
suntem `mpreun\. La s\r-
b\tori, [i {coala, [i Biserica,
[i Consiliul Local se unesc [i
organizeaz\ manifest\ri `n
comun, cum a fost acum la
Ziua Eroilor, de exemplu“.
Biserica de la Co]u[ca
se construie[te
cu ajutorul enoria[ilor
[i al Prim\riei
Cum a `nceput construc-
]ia bisericii din satul Co]u[ca
[i unde s-a ajuns cu cons-
truc]ia? „Am `nceput con-
ment datând din anul 1546,
din vremea lui Petru Rare[.
~n anul 1818, prin hrisovul
domnesc al lui Scarlat Vod\,
localitatea a primit drept de
târg, cu 12 iarmaroace a-
nual. Târgul S\venilor a fost
centrul Plasei Ba[eu, iar din
1950 comun\, centru de
raion. ~n anul 1968 a fost de-
clarat ora[, `ncorpor=nd sub-
urbiile: Bodeasa, Bozieni,
Chi[c\reni, Petricani [i
Satul Nou. (...)
Ca obiective istorice de
seam\ `n ora[ul S\veni se re-
marc\ Biserica „Sf. Gheor-
ghe“ construit\ `n anul 1804-
1806 [i Biserica „Sf. Nicolae“
construit\ `n anul 1880 [i
prezent=nd o interesant\ `m-
binare arhitectonic\ `ntre sti-
lurile bizantin [i gotic.

se construiesc 12 biserici
struc]ia bisericii prin ’96-’97.
Bani, pentru `nceput, am
str=ns de la oameni, mer-
g=nd prin sat cu membri din
Consiliul parohial. Greu a
fost, greu este [i acum. Noi
nu am avut nici un fel de
sponsor, singurul ajutor pe
care l-am primit fiind de la
Prim\rie. Chiar acum, actu-
alul primar, `n decembrie
2005, mi-a dat 140 de milioa-
ne de lei vechi cu care am
cump\rat 30 de metri cubi
de sc=ndur\, 500 kg de fier,
100 kg de cuie. ~n ianuarie
am primit de la Guvern 200
de milioane, cu care am
cump\rat din nou 9.100 kg
de fier. {i, cred, ca s\ o ve-
dem acoperit\ [i tencuit\,
vor mai trebui ceva bani.
Apoi urmeaz\ pictura [i
toate celelalte pentru care e
nevoie de bani. Ne-a salvat
faptul c\ echipa care lucrea-
z\ la biseric\ este din sat, e-
chip\ coordonat\ de dl ingi-
ner Neculai Aghini]ei, [i nu
oferim cazare, c\ ne-ar fi
fost [i mai greu. Femeile din
parohie aduc m=ncare [i
mai economisim ni[te bani“,
ne-a spus p\rintele Con-
stantin Tudose, paroh la
Co]u[ca din iulie 1994.
12 sate
[i doar 10 biserici
Ne-am `ntors din nou `n
ora[ [i am pornit pe [oseaua
care duce spre Boto[ani. Co-
muna Ungureni se afl\ la
aproximativ 12 kilometri
distan]\ de ora[ [i este for-
mat\ din 12 sate, dar sunt
numai 10 biserici, unele din-
tre ele `n construc]ie sau `n
curs de consolidare. Iat\ ce
ne-a spus dl Ilie Ivanache,
primarul comunei: „Admi-
nistra]ia local\, `mpreun\
cu Consiliul Local, a sprijinit
`n fiecare an bisericile, `n
func]ie de posibilit\]ile de la
buget. Anul trecut s-au dat
164 de milioane de lei, iar a-
Proiecte care `[i a[teapt\ rezolvarea
Ora[ului S\veni, ora[ con-
siderat c=ndva cel mai frumos
ora[ de pe malul Prutului, `i
sunt arondate patru parohii:
„Sf. Nicolae“, „Sf. Gheorghe“
(`n ora[), „Sf. Dimitrie“ - Petri-
cani [i „Sf. ~mp\ra]i Constan-
tin [i Elena“ - Chi[c\reni.
~n ce m\sur\ este al\turi
Prim\ria de Biseric\ am aflat
de la p\rintele protopop Liviu
Nechita, parohul Bisericii „Sf.
Gheorghe“ din S\veni: „Putem
spune c\ rela]ia cu autorit\]i-
le locale este mai fructuoas\
`n ceea ce prive[te activit\]ile
culturale [i de informare. Pro-
iectele pentru care am apelat
la ajutorul Prim\riei sunt pro-
iecte ale Protopopiatului, nu
ale parohiilor, [i au ca scop di-
versificarea resurselor fina-
ciare pe care s\ le putem folosi
`n activitatea misionar\, fi-
lantropic\ [i `n toate celelalte
activit\]i pe care le desf\[oar\
Protopopiatul. Aici ne-am g=n-
dit la ini]ierea unei stupine pe
raza Protopopiatului S\veni,
pentru care am apelat la Con-
siliul Local S\veni, pentru a
ne acorda dou\ hectare de te-
ren. Apoi am identificat deja
`mpreun\ cu Prim\ria c=teva
spa]ii `n centrul ora[ul S\veni
pe care sper\m, tot prin titlu
de proprietate, s\ le utiliz\m
nul acesta sunt prin[i 200 de
milioane de lei vechi. Depin-
de [i de `ncas\ri, `ns\ noi,
chiar dac\ se `ncaseaz\ mai
pu]in, d\m c=t am stabilit.
Anul trecut am ajutat, mai
mult dec=t pe celelalte, bise-
rica de la C\lug\renii Vechi,
pentru c\ necesarul este mai
mare - acolo biserica veche a
`nceput s\ se degradeze din
cauza alunec\rilor de teren
[i de aceea a fost necesar\
`nceperea construc]iei unei
alte biserici. Anul trecut s-a
`naintat foarte mult, dar [i
cu ajutorul cet\]enilor din
sat, iar anul acesta se sper\
la finalizarea ei. Aici de-
pinde [i de preot, e adev\-
rat. P\rintele Constantin
Macuc de la C\lug\renii
Vechi este foarte ambi]ios [i
`l admir enorm. De la Pri-
m\rie am mai trimis oameni
care iau ajutor social s\ fac\
cur\]enie `n cimitire, c\ci [i
acestea sunt necesare pen-
tru comun\. Eu sunt foarte
bucuros c\ la noi `n zon\
cet\]enii sunt credincio[i.“
Preotul [i primarul
au acela[i ]el:
binele oamenilor
Distan]a dintre satele ca-
re `nconjoar\ ora[ul S\veni
este foarte mare, astfel `nc=t
dac\ ]i-ai propus s\ vizitezi
c=t mai multe, te po]i preg\-
ti pentru un adev\rat peleri-
naj. Drumurile care duc spre
sate [erpuiesc printre dea-
luri pe distan]e chiar de 10
kilometri. {i noi am parcurs
cam 80 de kilometri de la
S\veni la D=ngeni, unde
paroh este pr. Ioan Canciuc.
Dup\ ce am intrat `n bise-
rica parohial\ cu hramul
„Sf. Voievozi Mihail [i Ga-
vriil“, p\rintele ne-a invitat
la Prim\rie, adic\ la el aca-
s\. Am aflat de la p\rinte c\
pentru biserica ce se con-
struie[te la Strahotin - de a-
ceast\ parohie r\spunde pr.
pentru deschiderea unui ma-
gazin de obiecte biserice[ti,
pentru c\ nu avem nici unul
`n zon\. Proiecte sunt multe.
Noi am apelat la autorit\]ile
locale [i pentru `nfiin]area
unei ferme, deoarece costurile
sunt foarte mari, or, la ora ac-
tual\, potopopiatul nu-[i per-
mite acest lucru. Vom `ncerca
astfel activit\]i care implic\
un efort financiar mai mic. A-
ceste proiecte au fost aprobate
de c\tre IPS Mitropolit Dani-
el, iar la Prim\ria S\veni do-
cumenta]ia a fost depus\ a-
cum aproximativ o lun\. Deja
dl primar ne-a contactat pen-
tru a pune la punct c=teva din-
tre cererile noastre. Ne dorim
ca pe viitor s\ organiz\m o
cantin\ social\ care s\ ]in\ de
protopopiat [i care s\ func]io-
neze [i cu sprijinul Prim\riei
[i s\ antren\m [i sponsori, dar
trebuie s\ avem r\bdare.“.
Dup\ cum a spus dl Traian
Romaniuc, primarul ora[ului
S\veni, bun\voin]\ exist\, `n-
s\ resursele sunt limitate.
„Noi ne `n]elem foarte bine cu
cei doi preo]i care slujesc la
bisericile din ora[ul S\veni,
p\rintele Liviu Nechita [i p\-
rintele Dumitru Leonte. La a-
proape toate manifest\rile, in-
diferent de ce natur\ sunt ele,
REPORTAJ
P\rintele Liviu Nechita, protopop de S\veni,
Cirimpei Andronic, primarul comunei Co]u[ca,
[i Doru Ursache, viceprimar
Ioan Canciuc - [i pe care o
vizitasem din curiozitate, a-
b\t=ndu-ne pu]in din drum,
cheltuielile de construc]ie se
ridic\ p=n\ la cinci miliarde
de lei vechi, iar Prim\ria nu
se d\ `n l\turi de la a ajuta.
„Nu avem cum s\ nu ajut\m
biserica, pentru c\ dincolo
de toate [i eu sunt credin-
cios, sunt enoria[ al parohi-
ei, pe de o parte. Iar pe de al-
t\ parte, misiunea noastr\ a
celor de la Consiliul Local es-
te bun\starea cet\]enilor,
iar ei au grij\ de biserica din
sat. E normal s\ colabor\m
cu preotul din sat pentru c\
avem acela[i ]el: s\ le fie bine
cet\]enilor credincio[i. Noi
nu monitoriz\m neap\rat
ceea ce d\m la biseric\. Am
dat, cred, `n jur de 50 de mili-
oane, dar am dat [i oameni
de la Prim\rie care s\ ajute,
am dat materiale. Nu e mult
cantitativ, dar `nseamn\
mult. ~n fiecare parohie exis-
t\ ceva `n construc]ie. P\rin-
tele Ioan Canciuc, care este
sf\tuitorul [i dasc\lul nos-
tru, a reu[it s\ insufle [i pre-
fie c\ este vorba despre s\rb\-
torirea unor evenimente din
via]a ora[ului, fie c\ este vor-
ba despre Ziua Na]ional\, c\
este vorba despre Ziua Eroilor
sau inaugurarea unor obiecti-
ve de interes pentru comuni-
tate, `ntotdeauna preo]ii au
fost al\turi de noi. Niciodat\
nu s-a `nt=mplat s\ fim refu-
za]i. Dumnealor au ridicat aici
ni[te probleme privind casele
sociale. Au nevoie de sprijin [i
au solicitat fonduri din partea
Prim\riei. Ne pare r\u c\ nu
am reu[it `nc\ s\ acord\m
aceste fonduri, dar problema
st\ `n aten]ia noastr\ [i
sper\m ca `n perioada urm\-
toare s\ reu[im s\ ajut\m,
pentru c\ sunt foarte impor-
tante. Nu am reu[it pentru c\
avem pentru moment de f\cut
ni[te investi]ii foarte impor-
tante pentru ora[. Conside-
r\m c\ este de apreciat modul
`n care conlucreaz\ preo]ii cu
[coala. Au fost organizate ac]i-
uni comune de documentare [i
informare cu Biserica [i {coa-
la. Oamenii iau exemplu de la
biseric\ [i spun: «Domnul pri-
mar, facem pentru c\ [i preo-
tul `n biseric\ a spus asta!».
Ceea ce este `mbucur\tor pen-
tru toat\ lumea“, a declarat
primarul ora[ului S\veni.
Miercuri, 12 aprilie 2006
o]ilor tineri din parohiile ve-
cine dragostea pentru cons-
truc]ie, astfel c\ la Hulubi
s-a construit cas\ parohial\,
iar la Iacobeni e `n curs de
construire. {i aici trebuie s\
intervenim, pentru c\ preo]ii
nu fac pentru ei, ci pentru
parohiile lor“, a declarat dl
Stelic\ Marinic\ Trofin, pri-
marul comunei D=ngeni.
„De unde d\m,
Dumnezeu ne d\ `n loc“
Am mai trecut prin c=teva
sate, am mai str\b\tut c=]i-
va kilometri [i am ajuns la
Rom=ne[ti, unde l-am g\sit
numai pe dl primar Gheor-
ghe Hu]anu, care ne-a pri-
mit surprins, dar `n acela[i
timp bucuros: „D\m c=t pu-
tem. Colaborarea mea cu
preo]ii, ca primar, a `nceput
odat\ cu venirea mea, `n iu-
nie 2004, c=nd am renovat [i
am sfin]it sediul Prim\riei,
Pagini realizate de Narcisa BALABAN
9
pentru c\ suntem cre[tini.
~n ceea ce prive[te sprijinul
financiar, `n fiecare an noi
aloc\m din buget o anumit\
sum\ pentru culte. Nu este
permis s\ neglij\m institu]ii
de asemenea importan]\“, a
precizat dl primar Hu]anu.
Nu numai bisericile aflate
`n construc]ie au nevoie de
sprijin, ci sunt necesare [i in-
terven]ii pentru renovarea
sau pentru `mbun\t\]irea
lor. „Anul trecut, se pl=ngeau
ni[te b\tr=ne pe la D\mideni
c\ drumul p=n\ la cimitir
este r\u, iar c=nd plou\ nu
se poate urca dec=t cu cizme,
[i noroiul tot ajunge la ge-
nunchi. ~n consecin]\, am
pus piatr\ [i am ref\cut dru-
mul, ca s\ rezolv\m aceast\
problem\. ~n ceea ce prive[te
banii pe care i-am dat... ~n
2004, am dat 30 de milioane
de lei vechi, dintre care 20 la
D\mideni, pentru alei, por]i
[i alte utilit\]i, iar 10 la Ro-
m=ne[ti, pentru `mprejmui-
rea unui cimitir. ~n 2005, bu-
getul a mai crescut. Cu apro-
ximativ 40 de milioane de lei
vechi s-au construit dou\
monumente ale eroilor, iar `n
2006 hot\r=sem 60 de mili-
oane pe care urma s\-i dau
`n var\, dar i-am dat acum
pentru c\ era nevoie. Vine
Pa[tele, iar Biserica de la
Rom=ne[ti nu avea lumin\.
Am cump\rat dou\ polican-
dre, o mas\ [i o c\delni]\, ba
chiar [i becuri, pentru c\ nu
se poate s\ nu avem lumin\
de ~nviere. Am mai dat une-
ori [i lemne pentru foc, iar la
D\mideni am promis aer
condi]ionat, pentru c\ vara
abia se poate respira `n bi-
seric\. Vom face [i asta. Este
biserica noastr\ [i ea ne
une[te. De unde d\m, Dum-
nezeu ne d\ `n loc“, a mai
spus primarul comunei Ro-
m=ne[ti. Aceast\ comun\ in-
clude satele Rom=ne[ti, D\-
mideni [i S\rata, iar preo]ii
care slujesc `n aceste parohii
sunt pr. Iulian Moisei [i pr.
Vasile Mariniuc. a
10 Miercuri, 12 aprilie 2006
PE SCURT
Angaja]ii
Carom One[ti
au blocat DN11A
Salaria]ii de la Carom SA
One[ti, singurul fost produc\tor
de cauciuc sintetic din Rom=-
nia, au blocat ieri DN 11 A
One[ti-Adjud pe por]iunea si-
tuat\ `n preajma firmei. Ei so-
licit\ reluarea activit\]ii de
produc]ie pe platforma Carom,
dup\ ce au fost anun]a]i c\
`ncep=nd cu 16 mai vor fi dis-
ponibiliza]i, `ntr-o prim\ tran-
[\, 659 de salaria]i, urm=nd ca
p=n\ la finele lunii aprilie [i
ceilal]i circa 800 s\ fie trimi[i
`n [omaj. Carom SA a intrat `n
stare de lichidare dup\ pro-
nun]area de c\tre instan]a
judec\toreasc\, `n noiembrie
2005, a falimentului singurului
produc\tor de cauciuc sintetic
din Rom=nia. O solu]ie provi-
zorie a fost ca firma s\ g\seas-
c\ un procesator care s\ `nchi-
rieze utilajele [i s\ men]in\ pe
salaria]i `n activitate. Acest
procesator nu a fost g\sit, ast-
fel `nc=t reprezentantul lichida-
torului financiar, Andrei
Marghescu, i-a anun]at pe
salaria]i, s\pt\m=na trecut\,
c\ vor fi disponibiliza]i.
A `nceput anul
de studiu la Poli]ia
de Frontier\
Un num\r de 421 de persoane
au `nceput cursurile de Agen]i
de Poli]ie de Frontier\ la {coa-
la de Formare Ini]ial\ [i Conti-
nu\ a Personalului Poli]iei de
Frontier\ Ia[i. Autorit\]ile
jude]ene, prefectul Radu Pris\-
caru, directorul ISJ Ia[i,
Camelia Gavril\, au luat parte,
ieri, la deschiderea oficial\ a
anului de preg\tire a viitorilor
agen]i de poli]ie de frontier\,
angaja]i din surs\ extern\.
Potrivit reprezentan]ilor {colii
de Formare ini]ial\ [i Continu\
a Personalului Poli]iei de
Frontier\ Ia[i, cele 421 de per-
soane, din care 175 sunt femei,
provin din jude]ele Satu Mare,
Maramure[, Suceava, Boto[ani,
Ia[i [i Vaslui. Purt\torul de
cuv=nt al institu]iei, subinspec-
torul Alin Lupeic\, a declarat
c\, dup\ un an de studii [i de
stagiu, cele 421 de persoane vor
fi agen]i de poli]ie de frontier\
care vor patrula la grani]ele
Rom=niei. El a explicat c\, de[i
cursurile sunt adresate agen]i-
lor, din cei 421 de cursan]i, 217
au urmat cursurile unei fac-
ult\]i, 111 au urmat cursurile a
dou\ facult\]i [i doar 93 sunt
cu studii medii.
Stipo Dorohoi
a pierdut un c\min
de nefamili[ti
Aproximativ 300 de fo[ti anga-
ja]i ai fabricii de sticl\rie
„Stipo“, din Dorohoi, au chemat
`n instan]\ societatea pentru
neplata unor datorii c\tre
salaria]i, printre care [i pentru
neachitarea unor concedii med-
icale din anii 2003 [i 2004, a
declarat unul dintre liderii
sindicatului sticlarilor. Dup\
c=[tigarea proceselor, angaja]ii
au apelat la serviciile unui ex-
ecutor judec\toresc pentru a
scoate la v=nzare o parte din
bunurile fabricii [i pentru a re-
cupera o parte din banii da-
tora]i de aceasta. „Stipo“ [i-a
pierdut astfel dreptul de propri-
etate asupra unui c\min de ne-
famili[ti [i asupra unor ma[ini
de lux, printre care [i cea cu
care se deplasa directorul
fabricii. ~n contul unor datorii de
3,5 miliarde de lei vechi, execu-
torul judec\toresc Grigore {mo-
cot a valorificat un imobil cu 28
de `nc\peri, `n care locuiau 30
de familii de muncitori, precum
[i dou\ automobile. a
ACTUALITATE
Noi norme metodologice `n acordarea laptelui praf pentru sugari
Ministerul S\n\t\]ii (MS) a de]in\ [i medicul. Se pune accent pentru lapte praf, data intr\rii [i a cien]\ renal\ sau cardiac\, diabet
stabilit noi norme metodologice pe faptul c\ un copil sub un an pri- ie[irii din program, cantitatea de zaharat decompensat, mamele in-
privind distribuirea laptelui praf me[te laptele praf dup\ ni[te cri- lapte praf prescris\“, a declarat dr. festate cu HIV, dar [i cele care fac
la sugari, `n cadrul programului
na]ional care func]ioneaz\ la ni-
terii bine stabilite [i pe baz\ de re-
]et\ eliberat\ de medicul de fami-
Vicu]a Todosiciuc, purt\torul de
cuv=nt al DSP.
tratament cu citostatice, diazepine,
anticoagulante precum [i radioizo-
velul direc]iilor de s\n\tate publi-
c\. „Practic aceste norme au adus
lie. De asemenea, dac\ recomanda-
rea este f\cut\ de un medic neona-
Cu noile norme, num\rul co-
piilor sub un an care vor beneficia
topi nu au voie s\ al\pteze. De ase-
menea, o alt\ prevedere importan-
preciz\ri care ]in de eviden]a stric- tolog sau pediatru, medicul de fa- de lapte praf va sc\dea `n acest t\ este aceea conform c\reia mai
t\ a sugarilor, de modul `n care milie respect\ recomandarea, `ns\ an cu 1.000-1.500. ~n prezent, de pot primi lapte praf sugarii s\n\-
medicii de familie reu[esc s\ con- responsabilitatea prescrierii revi- programul MS beneficiaz\ un to[i la care medicul a constatat o
ving\ mamele c\ alimenta]ia na- ne celui care a f\cut recomanda- num\r de aproximativ 5.500 de cre[tere nesatisf\c\toare din cauza
tural\ este solu]ia. Se poate spune rea. Fiecare sugar va avea o fi[\, copii din `ntreg jude]ul Ia[i. absen]ei sau insuficien]ei cantita-
c\ acum eviden]a acestor copii va fi care, pe l=ng\ datele de identifica- Normele impuse de MS mai tive a laptelui matern, copiii adop-
mai strict\, iar raportarea la DSP re, mai cuprinde [i informa]ii pri- prev\d ca mamele care sufer\ de ta]i sau da]i `n plasament, c=t [i cei
se va face pe baza unei fi[e `n for- vind greutatea la na[tere, greuta- TBC, cancer, septicemie, boli psi- ale c\ror mame au decedat. (Otilia
mat electronic, pe care trebuie s\ o tea `n momentul acord\rii re]etei hice grave, scleroz\ `n pl\ci, insufi- B|LINI{TEANU)
Mai pu]ini elevi, mai pu]ine clase,
mai pu]ini profesori `n 2006-2
2007
a Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a aprobat planul de [colarizare pentru anul [colar 2006-2007 `n
jude]ul Ia[i a ~n noul an [colar vor intra `n clasa `nt=i 10.069 de bobocei `n 498 de clase a La clasa a
IX-a vor fi 182 de clase, mai pu]ine dec=t anul trecut a Oferta cu locurile `n clasa a IX-a `n licee [i [coli
de arte [i meserii va fi tip\rit\ `n 10.000 de exemplare [i va fi oferit\ gratuit elevilor din clasa a VIII-a a
Planul de [colarizare pentru sare mai multe clase, `n condi- 39 de clase, agricultur\ - 32 de
anul 2006-2007 `n `nv\]\m=n- ]iile `n care exist\ din ce `n ce clase [i textile cu 31 de clase). La
tul pre[colar, primar [i gimna- mai multe solicit\ri venite din mecanic\, agricultur\ [i textile
zial din jude]ul Ia[i a fost apro- partea celor care [i-au `ntre- num\rul de clase a suferit o
bat de Ministerul Educa]iei [i rupt studiile din cauza greut\- diminuare fa]\ de anul trecut,
Cercet\rii (MEdC). Astfel, `n ]ilor financiare: „Cel care vrea num\rul acestora fiind `n con-
`nv\]\m=ntul pre[colar, MEdC s\ `[i continue studiile trebuie tinuare mare, conform celor pre-
a aprobat toate cele 906 grupe ajutat“, a precizat [efa ISJ.
Num\rul de elevi progno-
cizate de Camelia Gavril\.
~n acest an [colar fun]ionea-
la gr\dini]ele cu program nor-
mal `n care vor `nv\]a 21.042 za]i a promova opt clase `n a- z\ la liceu 202 clase a IX-a cu
nul [colar 2005-2006 este de 5.688 de locuri din care 87 la
de pre[colari [i 209 grupe la
gr\dini]ele cu program prelun- 9.780, din care 4.364 sunt `n filiera teoretic\ cu 2.509 locuri
git [i o gr\dini]\ cu program mediul urban [i 5.416 `n (profil uman 34 clase [i 53
normal `n care vor `nv\]a 5.920 mediul rural. real), 97 la filiera tehnologic\
de pre[colari, conform celor pre- La clasa a IX-a, din cele 182 cu 2.681 de locuri (63 clase pro-
cizate de Camelia Gavril\, in- de clase aprobate, la filiera teo- fil tehnic, 23 clase profil ser-
spector general al Inspectoratu- retic\ sunt 77 de clase, dintre vicii [i 11 clase profil resurse),
lui {colar Jude]ean Ia[i. acestea sunt 31 la profil uman 18 clase la filiera voca]ional\
La `nv\]\m=ntul primar, cu 868 de locuri [i 46 de clase cu 498 de locuri (patru clase la
planul de [colarizare aprobat la profil real cu 1.288 de locuri. profil sportiv, trei la teologic,
de MEdC cuprinde 41.499 de La filiera tehnologic\ sunt 87 opt arte, trei la pedagogic). Conform celor precizate
de clase din care la profil Fa]\ de anul [colar prece- de Camelia Gavril\,
copii `n 2.122 clase la `nv\]\- dent se observ\ o sc\dere a nu-
m=nt zi [i 80 de elevi `n 6 clase tehnic sunt 51 de clase cu gradul de cuprindere
1.428 de locuri, la profil servi- m\rului de clase la liceu, clasa
`n cadrul programului PHARE
cii sunt 24 clase cu 1.428 de lo- a IX-a, la filiera teoretic\ [i al absolven]ilor de clasa
„A doua [ans\“. Pentru clasa I curi, iar la profil resurse natu- tehnologic\ (la profilul real a a VIII-a de anul trecut
s-a aprobat un num\r de 498 rale sunt 12 clase cu 336 de lo- sc\zut num\rul de clase cu `n clasa a IX-a `n acest
clase reprezent=nd 10.069 de curi. La filiera voca]ional\ [apte la a IX-a, iar la profilul
locuri. La clasa I `n acest an an este de 90%
sunt 18 clase, din care la profil tehnic a sc\zut cu un num\r
[colar fun]ioneaz\ 509 clase cu de 12 clase la liceu).
9.990 de elevi.
sportiv sunt patru clase cu 112
locuri, la profil tehnologic sunt La SAM func]ioneaz\ 210
De la SAM
trei clase cu 84 de locuri. La clase cu 5.605 elevi, exist=nd o direct la liceu
Planul de [colarizare art\ sunt opt clase din care la sc\dere a num\rului de clase
muzic\ dou\ clase cu 56 de lo- la mecanic\, cu 11 clase, la ~n anul [colar 2006-2007, ca
pentru liceu curi, la coregrafie, teatru sunt textile [i piel\rie cu 10 clase, la o premier\ absolut\, absol-
dou\ clase cu 56 de locuri, la agricultur\ cu dou\ clase. ven]ii anului de completare,
La `nv\]\m=ntul liceal, pla- arte vizuale sunt patru clase cu De asemenea, anul acesta ruta SAM, `[i pot continua
nul de [colarizare cuprinde 112 locuri, la profil pedagogic `n jude]ul Ia[i ar putea s\ apa- studiile `n clasa a XII-a, pe
5.096 elevi `n 182 de clase la sunt trei clase cu 84 de locuri. r\ dou\ noi licee, la T=rgul ruta progresiv\, prin simpla
clasa IX-a `nv\]\m=nt de zi [i Frumos [i H=rl\u, prin trans- `nscriere la `nv\]\m=ntul
30 de elevi `n 3 clase a IX-a `n- formarea unor grupuri [colare. liceal de zi, filiera tehnologic\,
v\]\m=nt special. Locurile la Conform celor precizate de `n liceele [i grupurile [colare,
La liceu seral [i frecven]\ [colile de meserii Camelia Gavril\, `nv\]\m=n- ce dispun de resursele umane
redus\ s-au aprobat [ase clase tul din jude]ul Ia[i este descen- [i materiale corespunz\toare.
cu 168 de locuri la clasa a IX-a, Pentru clasa a IX-a la SAM trat, cei mai mul]i absolven]i Prin aceast\ m\sur\, MEdC
de[i propunerea ISJ Ia[i a fost au fost aprobate 169 de clase cu de clasa a VIII-a `ndrept=ndu- asigur\ cre[terea procentului
de tineri cu studii secundare
pentru nou\ clase. Camelia
Gavril\ crede c\ ar fi fost nece-
4.732 de elevi (ponderea cea mai
mare o au clasele de mecanic\ -
se spre Ia[i pentru a urma
clasa a IX-a. superioare. (Oana RUSU)
[i separat un clasament cu parohiile din mediul
PELERINII LUMINII rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
c=te un pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul „Lumina m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n
func]ie de op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\ sau
mai multe parohii au un num\r egal de abona-
de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite mente, c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a cele mai pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL
AL COTIDIANULUI LUMINA)
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Centrul „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, organizeaz\ `ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
concursul destinat comunit\]ilor parohiale [i „Lumina de Duminic\“. Clasamentul parohiilor `n func]ie de num\rul de abonamente la
intitulat PELERINII LUMINII. Regulile acestui „ Listele cu abonamentele la „Lumina de LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
concurs sunt urm\toarele: Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse direct Locul Parohia Preot Protopopiat Nr. abon.
„ La concurs pot participa toate parohiile din la redac]ia din Ia[i, pe B-dul {tefan cel Mare [i 1 Bohotin Bercaru {tefan II Iasi 45
Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor publica `n ziar, Sf=nt nr. 14 (la biroul de preluare anun]uri de 2 Sf. Nicolae - Copou Vaida Vasile I Iasi 10
`ncep=nd cu data de 10 aprilie 2006, clasamente l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se poate 2 Prisecani Vornicu Iulian II Iasi 10
cu parohiile care au cele mai multe abonamente la deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh poate trans- 2 Dancu Popovici D\nu] II Iasi 10
„Lumina de Duminic\“ din fiecare protopopiat. mite prin fax la num\rul 0232/406.225, prin e- 2 Talpalari Dasc\lu Nicolae I Iasi 10
mail la adresa info@ziarullumina.ro sau tele- 3 Buna Vestire Necula Iulian I Iasi 5
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t primele fonic, la num\rul 0232/ 406.224 lista con]in=nd
zece locuri de la fiecare sec]iune (urban/rural) [i de 3 Mogosesti Puiu Dumitru II Iasi 5
numele, prenumele [i adresa exact\ a
la fiecare protopopiat `n parte. Condi]ia pentru a in- abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin mandat
tra `n acest clasament este ca o parohie s\ con- Clasamentul protopopiatelor `n func]ie de num\rul de abonamente la
po[tal (pentru rela]ii `n acest sens se va contacta LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
tracteze minimum 10 abonamente la „Lumina de d-l Jic\ Aionoaie la num\rul 0232/ 406.224 sau
Locul Protopopiat Protopop Nr. abon.
Duminic\“ direct la redac]ie. 0720. 500.609). Nu se vor lua `n considerare lis-
1 Ceahl\u Mihail Damian 99
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i tele de abona]i pentru care nu s-au trimis [i
2 Dorohoi Stelian Ciurciun 82
nu prin oficiile po[tale pentru a avea o eviden]\ sumele aferente. 3 Ia[i 2 Vilie Doro[inc\ 70
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. „ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi un
4 Ia[i 1 Andrei Constantin 25
Modalitatea de abonare este urm\toarea: clasament general cu parohiile din mediul urban

Pe holul Prim\riei se poate afla nivelul noxelor din 5 cartiere din Ia[i
Agen]ia de Protec]ie a Me-
diului Ia[i a montat pe holul
de la intrarea `n Prim\rie un
aparat care afi[eaz\ nivelul
de poluare pe categorii de no-
xe din mai multe zone ale ora-
[ului. Este vorba de un dispo-
zitiv digital, care permite ce-
t\]eanului interesat s\ vad\
care este nivelul de monoxid
de carbon sau alte substan]e
Paralizia `n urma
unui atac cerebral
nu este considerat\
de Ministerul
S\n\t\]ii un
handicap de gradul I
Secretarul general al
Consiliului Jude]ean (CJ)
Ia[i, Ion Serbina, a declarat
c\ va solicita ministrului
S\n\t\]ii s\ repare gre[ea-
la f\cut\ de fostul [ef al
acestui minister, Daniela
Barto[, care a exclus per-
soanele care au suferit un
atac cerebral, urmat de
paralizie [i imobilizare la
pat, din `ncadrarea `n gra-
dul unu de handicap. De[i
afectate de un handicap
foarte grav, printr-un ordin
emis `n 2002 de ministrul
Barto[, aceste persoane e-
rau incluse `ntr-o categorie
inferioar\ [i pierdeau astfel
dreptul la un `nso]itor per-
manent, valabil doar pen-
tru gradul unu. „~n loc s\
aib\ dreptul la un `nso]itor
permanent, bolnavii care
au suferit un atac vascular
cerebral [i au r\mas imobi-
liza]i la pat au fost inclu[i
pe lista cu `ngriji]i la domi-
ciliu, care, `n multe cazuri,
numai `ngrijire nu se chea-
m\. Din aceast\ cauz\ au
murit oameni [i gre[eala
trebuie reparat\ de actuala
conducere a Ministerului
S\n\t\]ii“, a declarat Ion
Serbina, care a promis c\ `i
va solicita personal acest
lucru ministrului Eugen
Nicol\escu.
~n eviden]a Direc]iei de
Asisten]\ Social\ Ia[i sunt
`nscrise 3.986 de persoane
cu deficien]e func]ionale
foarte grave (gradul I de
handicap), 7.380 de cazuri
cu deficien]e func]ionale
accentuate (gradul II de
handicap) [i 483 de cazuri
cu deficien]e func]ionale
medii (gradul III de handi-
cap). (B.C.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a T+RG DE LOCURI DE MUNC|
LA „POLITEHNIC|“: Asocia]ia
studen]easc\ BEST Ia[i orga-
nizeaz\ `n perioada 11-13 aprilie
2006 la Universitatea Tehnic\
„Gheorghe Asachi“ (UTI) eveni-
mentul „Jobshop 2006“ - T=rg de
locuri de munc\. Ast\zi, 12 a-
prilie, `ntre orele 10.00 -18.00,
are loc lansarea e-jobshop `n ho-
lul Facult\]ii de Chimie. La ora
12.00 va avea loc prezentarea
companiei Infineon, la Faculta-
tea de Automatic\ [i Calculatoa-
re, `n Amf. AC01. La ora 12.30
are loc prezentarea companiei
Oltchim, la Facultatea de Chi-
mie, Amf. CH1. Studen]ii nu ar
trebui s\ rateze, la ora 14.30,
prezentarea companiei Siemens
VDO, care are loc la Facultatea
de Automatic\ [i Calculatoare,
Amf. AC01. La ora 15.00 are loc
prezentarea companiei Silcotub
la Rectorat, Amf. T2, iar la ora
15.00 este prezentarea compani-
ei Dacia la Facultatea de Meca-
din cartierul `n care locuie[te
[i care este valoarea maxim\
admis\. Montarea dispoziti-
vului face parte dintr-un pro-
iect PHARE cu privire la mo-
nitorizarea calit\]ii aerului,
desf\[urat `n mai multe ora[e
aglomerate ale ]\rii, afar\ de
Ia[i mai exist=nd asemenea
dispozitive [i `n Craiova [i
Cluj. Dispozitivul afi[eaz\
Ploile [i p\m=ntul suprasaturat de
ap\ `ngrijoreaz\ autorit\]ile locale
a Prognoza meteo primit\ de conducerea Prefecturii, de la Institutul Na]ional
de Meteorologie [i Hidrologie, avertizeaz\ c\, cel pu]in p=n\ m=ine, ploile vor fi
`nsemnate cantitativ [i vor atinge `n unele locuri valori de p=n\ la 30-35 de litri
pe metru p\trat a „Principala problem\ cu care ne confrunt\m
este reprezentat\ de gradul extrem de sc\zut de absorb]ie al p\m=ntului,
fenomen care ar putea conduce la inundarea terenurilor agricole sau la
alunec\ri de teren“, a precizat subprefectul Florin Ungureanu a
de Bogdan CRON}
Membrii Comitetului pen-
tru Situa]ii de Urgen]\ al ju-
de]ului Ia[i s-au `nt=lnit ieri
diminea]\, la sediul Prefec-
turii, pentru a stabili m\su-
rile care trebuie luate `n ur-
ma avertiz\rilor meteorolo-
gice pentru urm\toarele 2
zile. Prognoza meteo primit\
de conducerea Prefecturii, de
la Institutul Na]ional de Me-
teorologie [i Hidrologie,
avertizeaz\ c\ ploile vor fi
`nsemnate cantitativ [i vor
atinge `n unele locuri valori
de p=n\ la 30-35 de litri pe
metru p\trat.
Astfel, localit\]ile }ig\-
na[i, }u]ora, Vl\deni, Pris\-
cani, Groze[ti [i Gorban, si-
tuate `n apropiere de r=urile
Jijia [i Prut, se afl\ `n peri-
col de a fi inundate.
Pentru a preveni astfel de
situa]ii, inspectorii Servi-
ciului de Gospod\rire a Ape-
lor particip\ la mai multe ac-
]iuni de instruire cu primarii
comunelor cu risc de inun-
dare, pentru ca ace[tia s\
[tie cum s\ intervin\ `n caz
de pericol. Opera]iunile au
drept scop limitarea efectelor
inunda]iilor.
„Speciali[tii Direc]iei Ape
Prut vor patrula `n perma-
nen]\ pe digul r=ului Prut,
pentru ]inerea sub observa]ie
permanent\ a evolu]iei nive-
lurilor [i debitelor, c=t [i pen-
tru verificarea st\rii tehnice
de ap\rare `mpotriva inunda-
]iilor“, a precizat Mihaela
nic\, Amf M1. M=ine, 13 aprilie,
are loc prezentarea companiei
ROUTE66 la Facultatea AC,
Amf. AC01 [i a companiei Conti-
nental la Facultatea AC, Amf.
AC01. (O.R.)
a S-A PRELUNGIT TERMENUL
DE ~NSCRIERE PENTRU 200 DE
EURO: Depunerea cererilor pen-
tru ajutorul de 200 de euro pen-
tru achizi]ionarea unui calcula-
tor se poate face p=n\ la data de
30 aprilie. Evaluarea cererilor
de c\tre Comisiile din unit\]ile
[i institu]iile de `nv\]\m=nt
`mpreun\ cu Comisiile de an-
chet\ social\ se va realiza `n
perioada 15 aprilie - 14 mai,
urm=nd ca p=n\ pe 27 mai s\ se
centralizeze cererile la Comisia
Central\. Afi[area pe internet a
listei de cereri eligibile va avea
loc p=n\ pe 1 iunie, iar afi[area
listei de beneficiari se va face pe
2 iunie. Elevii vor putea intra `n
posesia bonurilor valorice de
200 de euro `n perioada 25 iunie
- 1 august. (O.R.)
ACTUALITATE
cotele m\surate de cinci sta]ii
de monitorizare a calit\]ii ae-
rului din cartierele Copou,
T\t\ra[i, Cantemir, Podul de
Piatr\ [i Tome[ti, care trimit
datele la acest dispozitiv. Afa-
r\ de ecranul de la Prim\rie,
mai exist\ unul de dimensi-
uni mult mai mari, `n
Complexul „Tudor Vladimi-
rescu“. „Din observa]iile f\cu-
Pavel, purt\tor de cuv=nt `n
cadrul Direc]iei Ape Prut Ia[i.
„Pe l=ng\ asigurarea unui
serviciu de permanen]\ la pri-
m\riile din localit\]ile jude-
]ului, o comisie special\ a Co-
mitetului pentru Situa]ii de
Urgen]\ a analizat [i modul `n
care au fost efectuate lucr\rile
finan]ate din bani publici,
pentru prevenirea efectelor
inunda]iilor (diguri, poduri,
pode]e). Rezultatul acestui
control a fost pozitiv astfel `n-
c=t, din acest punct de vedere,
suntem preg\ti]i“, a subliniat
[i subprefectul Ungureanu.
Casele afectate
de alunec\rile de teren
vor fi str\mutate
Ultimul val de precipita]ii
a provocat mici inunda]ii `n
jude], cauzate `n general de
slaba capacitate a re]elelor de
canalizare de a prelua apa
adunat\ pe str\zi, a afectat o
serie de drumuri comunale [i
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
Miercuri, 12 aprilie 2006
te p=n\ `n momentul de fa]\,
`n municipiul Ia[i nu exist\
noxe peste cotele admise, de-
c=t la pulberea din aer“, a de-
clarat Ana P\duraru, [ef ser-
viciu monitorizare din cadrul
Agen]iei de Protec]ie a Mediu-
lui Ia[i. Proiectul a fost desf\-
[urat cu bani europeni, va-
loarea acestuia fiind de peste
600 de mii de euro. (N.P.)
jude]ene [i a provocat alune-
c\ri de teren, `n special `n lo-
calit\]ile situate pe malul
Prutului. „Nu am avut cazuri
`n care casele oamenilor s\
fie distruse de inunda]ii, `ns\
nu am sc\pat de alunec\rile
de teren, care au afectat `n
jur de 20 de locuin]e. De ase-
menea, o serie de drumuri re-
cent reparate au r\mas f\r\
`nveli[ul de piatr\ din cauza
precipita]iilor puternice“, a
explicat Florin Ungureanu.
~n ceea ce prive[te casele
distruse de alunec\rile de
teren, Ungureanu a declarat
c\ nu se vor acorda fonduri
pentru refacerea lor, ci se vor
construi case noi, `n locuri
ferite de pericolul inunda]ii-
lor sau alunec\rilor de teren.
„Nu are rost s\ investim bani
`n refacerea acestor case,
pentru a ne confrunta iar\[i
cu aceea[i problem\, dup\ o
anumit\ perioad\ de timp.
Str\mutarea reprezint\ cea
mai bun\ solu]ie“, a subli-
niat subprefectul. a
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Cer[etorii copii
vor fi monitoriza]i de
asisten]i sociali stradali
Conducerea Direc]iei Generale
de Asisten]\ Social\ [i Protec-
]ia Copilului (DGASPC), din
cadrul Consiliului Jude]ean
(CJ) Ia[i, inten]ioneaz\ s\ an-
gajeze un num\r de 3 asisten]i
sociali stradali, care s\ se ocu-
pe de cer[etorii minori din Ia[i.
Pentru c\, la aceast\ dat\, nu
mai pot fi deblocate posturi `n
cadrul acestei direc]ii, cei 3
asisten]i sociali vor fi angaja]i
pe baza unui contract pe pe-
rioad\ determinat\. Potrivit
explica]iilor furnizate de secre-
tarul general al CJ, Ion Ser-
bina, care este [i pre[edintele
Comisiei pentru protec]ia
copilului, din cadrul DGASPC,
principalul rol al asisten]ilor
sociali stradali va fi acela de a
depista familiile care `[i trimit
`n mod inten]ionat copiii la
cer[it [i, mai ales, re]elele de
cer[etorie care lucreaz\ cu mi-
nori. „Ace[ti asisten]i vor
merge pe str\zi `nso]i]i de an-
gaja]i ai Poli]iei Comunitare,
vor efectua cercet\ri cu privire
la motivele pentru care
cer[e[te minorul respectiv [i,
`n colaborare cu organele abili-
tate, vor lua m\surile care se
impun. Acestea pot merge
p=n\ la desp\r]irea copilului
de familia sau re]eaua care `l
folose[te la cer[it [i internarea
lui `ntr-un centru special“, a
explicat Ion Serbina. (B.C.)
Guvernul olandez
d\ 750 de mii de euro
pentru o ferm\ de cartofi
Guvernul olandez vrea s\
acorde o sum\ de 750 de mii
de euro pentru o ferm\ de cul-
tivare a cartofilor din comuna
Trife[ti Ia[i. Dup\ succesul pe
care l-au avut cu o firm\ din
Ia[i, care a deschis o linie de
procesare a pe[telui, acum
olandezii vor s\ acorde finan-
]are nerambursabil\ pentru
`nfiin]area unei ferme. „Olan-
dezii vor aduce patru specii de
cartofi pentru a vedea care se
adapteaz\ cel mai u[or la tere-
nurile din Ia[i, acord=nd 750
de mii de euro nerambursabili
pentru `nfiin]area fermei. Tot
ei vor aduce [i utilajele nece-
sare, s\m=n]a [i tot ce este
nevoie“, a declarat Liviu
Bulgaru, directorul Oficiului
Jude]ean de Pl\]i pentru
Dezvoltare Rural\ [i Pescuit.
Conform reprezentan]ilor
Oficiului Jude]ean de Pl\]i, in-
vesti]iile sunt nu doar `n spri-
jinul rom=nilor, ci [i al olan-
dezilor, care `[i promoveaz\
at=t cartofii, c=t [i utilajele
folosite. (N.P.)
IT american la Ia[i
Reprezentan]ii unei firme
americane specializate `n pro-
ducerea softurilor informatice
pentru b\nci sunt interesa]i s\
investeasc\ `ntr-un centru de
producere a tehnicii de calcul
`n Ia[i, ]intind deja Complexul
Tehnopolis din CUG. Firma
american\ inten]ioneaz\ s\
`nfiin]eze un astfel de centru
`n care s\ lucreze ini]ial 50 de
absolven]i ai Facult\]ii de
Automatic\ [i Calculatoare
sau absolven]i ai facul\]ilor de
profil din Moldova, urm=nd ca
num\rul angaja]ilor s\ creasc\
p=n\ la 200. „Au discutat
ast\zi cu reprezentan]ii
Prim\riei toate detaliile unei
eventuale colabor\ri, fiind in-
teresa]i chiar [i dac\ exist\
gr\dini]e [i [coli `n limba en-
glez\ pentru ca exper]ii care
vor veni s\ aib\ unde s\ duc\
copiii. Au v\zut spa]iile de la
Tehnopolis [i acolo ar vrea s\
`nfiin]eze firma“, a declarat
profesorul Dan G=lea, decanul
facult\]ii de Automatic\ [i
Calculatoare din Ia[i. (N.P.)
12 Miercuri, 12 aprilie 2006 SPORT

PE SCURT Juc\m `mpotriva macedonenilor [i bulgarilor `n Intertoto

Ultima rund\ a
sezonului regulat
~n aceast\ dup\-amiaz\, Divizia
A masculin\ de baschet pro-
grameaz\ meciurile etapei a 26-
a, ultima a sezonului regulat.
~ntr-o etap\ `n care CSM Ia[i st\
din lips\ de adversar, celelalte
[ase confrunt\ri sunt urm\toa-
rele: Dinamo Bucure[ti - Gaz Me-
tan Media[, CSU Atlassib Sibiu -
CSU Asesoft Ploie[ti (marele
derby), BC Mure[ Tg. Mure[ -
BCMUS Arge[ Pite[ti, West
Petrom Arad - Rapid Bucure[ti,
Elba Timi[oara - BU Poli
Mobitelco Cluj [i CSU Cuadripol
Bra[ov - CSM Oradea. Nou\
echipe lupt\ pentru intrarea `n
play-off (locurile 1-8), dar una va
r\m=ne pe dinafar\. CSM Ia[i
termin\ campionatul pe locul 11,
cu doar 5 victorii `n 24 de partide
disputate [i a[teapt\ jocurile de
baraj pentru salvarea de la re-
trogradare. (D.T.)
Program infernal
pentru ie[eni
la Na]ionalele de [ah
de la Predeal
~n perioada 13-21 aprilie, la
Predeal vor avea loc finalele
Campionatelor Na]ionale de [ah
pentru copii [i juniori. Sunt pro-
gramate CN de [ah clasic (2,5 ore
de juc\tor pentru o partid\), CN
de rezolv\ri de probleme de [ah,
CN de [ah blitz (5 minute de
juc\tor), CN de [ah rapid (25
minute de juc\tor). La competi]ie
va lua parte [i o delega]ie nu-
meroas\ de la Politehnica Ia[i,
dar [i de la {coala General\
„Bogdan Petriceicu Hasdeu“ din
cartierul T\t\ra[i, format\ din
35 de sportivi, al\turi de
antrenorii Vasile Manole, Vlad
Ungureanu [i Vladimir Danilov.
Vedetele delega]iei ie[ene sunt
Smaranda P\durariu, Iosefina
P\ule], Ilinca Vericeanu,
Augustin Madan, Dan Taras,
Bogdan G=rbea, Alex Moraru.
~naintea competi]iei de la
Predeal, antrenorul [i profesorul
de [ah Vlad Ungureanu ne-a de-
clarat: „Mul]i [ahi[ti ie[eni au
[anse la medalii, dar totul va de-
pinde de fiecare `n parte,
deoarece programul va fi unul in-
fernal `n toate cele nou\ zile de
concurs“. (D.T.)
Tenismenii ceferi[ti se
afirm\ pe plan na]ional
La Centrul Na]ional de tenis de
la Bucure[ti, din cadrul complex-
ului sportiv „Lia Manoliu“, timp
de o s\pt\m=n\ a avut loc un
stagiu de preg\tire pentru copiii
de 10 ani din ]ar\, de la clubul
CFR Ia[i fiind prezen]i
Alexandra Zm\u [i Bogdan
Apostol, `nso]i]i de antrenorul
Vergil Aghion. Au luat parte la
respectivul cantonament primii
opt tenismeni clasa]i `n ierarhia
na]ional\ la respectiva grup\ de
v=rst\, care au fost preg\ti]i `n
Capital\ de antrenorii Costel
Curc\ (Bucure[ti), Vergil Aghion
(Ia[i), Peter Kischnner (Craiova),
directorul Centrului Na]ional fi-
ind Elena Bol=nu. ~n alt\ ordine
de idei, `n aceste zile, la Gala]i,
doi tenismeni de la CFR Ia[i
(Suzana Sava, Alexandru
Nechita, ambii de 13 ani) par-
ticip\ la un concurs na]ional la
categoria de v=rst\ 14 ani, unde
doresc s\ ocupe locuri frunta[e.
Pentru sportivii de 10 ani, tot `n
aceast\ lun\, componen]ii clubu-
Luni a avut loc la sediul
UEFA, de la Nyon, tragerea
la sor]i a celor trei tururi ale
Cupei UEFA-Intertoto, edi]ia
2006. Au fost respectate cri-
teriile geografice, Rom=nia fi-
ind repartizat\ `n subgrupa
„Sud-Mediteran\“.
Reprezentanta Rom=niei
va juca `n primul tur (17/18 [i
24/25 iunie) contra echipei
„S\ fie ca-n 2004!“
Ionu] Popa sper\ s\
repete `n aceast\ sear\
isprava din toamna lui
2004, c=nd a `nvins `n
Ghencea la primul s\u
meci pe banca lui Poli.
de Narcis POHOA}|
Dintre toate victoriile
ob]inute cu Poli de c=nd a
preluat banca tehnic\ ie-
[ean\, cea din Ghencea,
din urm\ cu un an [i ju-
m\tate, `i este cea mai
drag\ lui Ionu] Popa. ~n
octombrie 2004, Popic\ a
dat lovitura pe terenul
Stelei, `n fa]a a peste
20.000 de spectatori, `ntr-un
moment `n care echipa lui
Walter Zenga era pe val,
calificat\ pentru prima
oar\ `n grupele Cupei
UEFA, iar Poli era `n de-
gringolad\, av=nd `n cla-
sament doar dou\ puncte
dup\ [apte meciuri. Co[-
marul Stelei s-a numit a-
tunci Adrian Cristea, fot-
balist plecat `ntre timp la
Dinamo.
„~mi voi aduce mereu a-
minte cu foarte mare pl\-
cere de acel succes. A fost
Ianis Zicu (`n st=nga) sper\ s\ `nscrie
[i `n poarta Rapidului, dup\ ce a adus victoria
echipei sale `n meciul cu Farul
Program infernal pentru Steaua
Partida dintre FCM Bac\u [i Steaua, cont=nd pentru
etapa a 23-a, programata ini]ial pentru duminic\, 16 aprilie,
a fost am=nat\ pentru 17 mai.
Consiliul Ligii Profesioniste de Fotbal s-a `ntrunit `n
urm\ cu dou\ zile [i `mpreun\ cu reprezentan]ii Clubului
Steaua Bucue[ti a decis modificarea calendarului
competi]ional al campioanei Rom=niei, pentru ca ro[-
alba[trii s\ preg\teasc\ „dubla“ cu Middlesbrough din semi-
desemnate de federa]ia ma-
cedonean\, primul joc dis-
put=ndu-se `n deplasare. ~n
cazul calific\rii, forma]ia
noastr\ va evolua `n turul al
doilea (1/2 [i 8/9 iulie) `mpo-
triva reprezentantei Bulga-
riei, prima man[\ urm=nd s\
aib\ loc `n ]ara noastr\. O
nou\ calificare `n turul al
treilea (15/16 [i 22 iulie) ar
primul meu meci pe banca
lui Poli [i prima victorie,
una istoric\. Dac\ atunci
am `nvins, de[i eram pe
ultimul loc, de ce nu am
face-o [i acum, c=nd echi-
pa joac\ mult mai bine? ~n
plus, putem profita de obo-
seala steli[tilor, care au
avut `n ultima perioad\
un program infernal. Echi-
pa noastr\ e pe un drum
bun, a avut evolu]ii chiar
foarte bune `n ultimele
partide [i am `ncredere `n
b\ie]i c\ vor face un meci
mare pe «Lia Manoliu»“,
spune Popa.
Acesta consider\ c\ un
astfel de meci se c=[tig\ cu
sufletul. „Antrenorul nu
prea are ce s\ fac\ la un a-
semenea meci. Le-am spus
de foarte multe ori juc\to-
rilor mei, o partid\ cu
Dinamo, Steaua sau Rapid
se c=[tig\ printr-o d\ruire
exemplar\. Acum au ocazia
s\-[i demonstreze valoarea
o dat\ `n plus, ]in=nd cont
c\ `nt=lnesc o semifinalist\
a Cupei UEFA“, a ad\ugat
Profesorul.
De notat c\ Poli a avut
presta]ii foarte bune `m-
potriva Stelei, de la veni-
rea lui Ionu] Popa pe ban-
ca tehnic\. ~n turul edi]iei
`nsemna o „dubl\“ contra
reprezentantei Italiei.
Cele 11 c=[tig\toare ale
meciurilor din cadrul turului
al treilea se vor califica `n al
doilea tur preliminar al Cu-
pei UEFA, edi]ia 2006-2007,
programat `n zilele de 10 [i
24 august.
Doar dou\ echipe rom=-
ne[ti [i-au manifestat oficial
Nicolae Dic\ (`n st=nga) va fi de departe pericolul
num\rul 1 pentru poarta ie[eanului Br\ne]
trecute de campionat ie[e-
nii au `nvins `n Ghencea,
iar `n retur au remizat alb
`n Copou.
~n turul actualei sta-
giuni, Steaua s-a impus `n
Copou cu 1-0 printr-un gol
marcat de Bo[tin\ din pe-
nalty, `n urma unui hen]
comis `n careu de... ata-
cantul B=lb\.
Antrenorul ie[ean nu
are probleme de efectiv
`naintea acestui meci,
doar Gavatorta fiind acci-
Rapid arbitreaz\ titlul
Derby-uul dintre Rapid [i
Dinamo poate simplifica e-
cua]ia luptei pentru titlu.
Disput\ interesant\ pentru
podium `n Regie, `ntre Spor-
tul [i Poli Timi[oara. Bac\ul
[i Vasluiul mai pot r\m=ne `n
calculele supravie]uirii doar
`n cazul unor victorii ast\zi.
Dup\ remiza din {tefan
cel Mare cu Steaua, Dinamo
„se mut\“ `n aceast\ sear\ `n
Giule[ti, pentru un alt derby
hot\r=tor `n lupta pentru ti-
tlu. Echipa lui Florin Marin,
`nc\ ocupanta primului loc `n
clasament, va `nt=lni Rapi-
dul lui R\zvan Lucescu, gru-
pare care, de[i `n Cupa
UEFA a f\cut furori, `n retu-
rul Diviziei A a dat semne
Programul etapei
a XXII-a:
Farul Constan]a –
FCM Bac\u (`n tur, 1-1)
Steaua Bucure[ti – Poli
Ia[i (1-0)
Rapid Bucure[ti – Di-
namo Bucure[ti (2-5)
interesul de a juca `n edi]ia
2006 a Cupei UEFA-Inter-
toto: FC Na]ional Bucure[ti [i
FC 2005 SA Pite[ti.
Conform regulamentului
competi]iei, vor avea drept de
participare exclusiv echipe
clasate pe primele patru po-
zi]ii sub locurile de Cupa
UEFA. a
dentat. De cealalt\ parte,
Cosmin Ol\roiu nu va pu-
tea conta pe serviciile fun-
da[ilor Ne[u [i Og\raru,
primul suferind o como]ie
cerebral\ `n derby-ul cu
Dinamo, iar al doilea fiind
suspendat.
Echipa ie[ean\ proba-
bil\: Br\ne] – Toma, O-
nu], Radu Ciobanu, Bor-
deanu – Miclea, Mitruc,
Dianu, Rednic – B=lb\,
Cernoch. Antrenor: Ionu]
Popa. a
vizibile de oboseal\. Derby-ul
de sub Podul Grant poate
simplifica ecua]ia luptei pen-
tru titlu, orice alt rezultat
dec=t victoria lui Dinamo
put=nd aduce schimbarea de
lider, `n cazul `n care Steaua
va `nvinge Poli Ia[i, `n
Ghencea. Nu trebuie exclus\
nici varianta reimplic\rii
Rapidului `n aceast\ disput\
pentru locul 1, `n cazul unei
victorii giule[tenii ajung=nd
la [ase puncte de lider.
Tot ast\zi mai este progra-
mat\ o `nt=lnire extrem de
interesant\ `ntre revela]ia re-
turului – Sportul [i Poli Timi-
[oara, forma]ie care a debutat
furtunos `n retur, dar care `n
ultimele patru etape nu a
ob]inut dec=t dou\ puncte.
Runda de ast\zi este foarte
important\ [i pentru forma-
]iile din subsol. Bac\ul se de-
plaseaz\ la Constan]a pentru
trei puncte, Pandurii sper\ s\
ia o gur\ de oxigen la Bistri]a,
O]elul are g=nduri mari sub
Feleac, `n fa]a lui CFR Cluj,
iar Vasluiul trebuie s\ `n-
ving\ pe FC Arge[ pentru a
r\m=ne `n c\r]i. (N.P.)
Clasament

lui CFR Ia[i vor lua parte la con- finalele Cupei UEFA. Gloria Bistri]a – Pan- 1. Dinamo 21 13 4 4 42-18 43p (+10)
2. Steaua 20 11 7 2 33-12 40p (+13)
cursurile de la Slobozia [i Programul Stelei `n Divizia A arat\ astfel: durii Tg. Jiu (1-2) 3. Na]ional 21 10 6 5 23-21 36p (+3)
Bucure[ti, la ultimul fiind pus\ Etapa 24 Steaua - Farul, 22 aprilie CFR Cluj – O]elul Ga- 4. Sportul 21 10 5 6 32-20 35p (+5)

`n joc „Cupa Tache Caralulis“. De Etapa 25 Steaua - Rapid, 30 aprilie la]i (1-0)
5. CFR Cluj 21 9 8 4 24-19 35p (+5)
6. Timi[oara 21 9 7 5 27-17 34p (+1)
asemenea, Alexandra Zm\u [i Etapa 20 Steaua - Pandurii, 3 mai (restan]\)
Etapa 26 Gloria Bistri]a - Steaua, 6 mai Sportul Studen]esc – 7. Rapid 20 9 7 4 25-17 34p (+7)
Bogdan Apostol sunt invita]i [i la Poli Timi[oara (0-0)
8. Farul 21 10 2 9 27-27 32p (-1)

Campionatele Na]ionale de la Etapa 27 Steaua - CFR Cluj, 14 mai 9. FC Arge[ 21 8 6 7 22-19 30p (0)

Bucure[ti, din luna iulie, dar [i Etapa 23 Steaua - FCM Bac\u, 17 mai (restan]\) Jiul Petro[ani – FC 10. Poli Ia[i
11. Gloria
21
21
8
6
4
6
9
9
18-19
15-25
28p (-5)
24p (-6)
la un nou stagiu de preg\tire Etapa 28 Sportul - Steaua, 20 mai Na]ional (1-1) 12. Jiul 21 4 8 9 19-28 20p (-10)

centralizat\ din septembrie, din Etapa 29 Steaua - Jiul, 4 iunie FC Vaslui – FC Arge[ 13. O]elul
14. Pandurii
20
20
4
4
7
5
9
11
17-28
13-25
19p (-14)
17p (-16)
Capital\, urmat de un turneu de Etapa 30 FC Vaslui - Steaua, 7 iunie (0-1) 15. Bac\u 21 3 4 14 13-37 13p (-20)
tenis `n Fran]a. (D.T.) 16. Vaslui 21 1 8 12 10-28 11p (-19)

Lapte matern sau lapte de vac\?
Laptele a fost folosit `n
hrana omului din cele mai
`ndep\rtate timpuri, con-
tribuind la dezvoltarea sa
din punct de vedere fizic [i
intelectual, la progresul [i e-
volu]ia speciei umane. Com-
pozi]ia chimic\ a laptelui di-
fer\ `n primul r=nd `n func-
]ie de specie [i apoi `n cadrul
aceleia[i specii `n func]ie de
ras\, alimenta]ie, starea de
lacta]ie, intervalul dintre
mulsuri [i num\rul acestora.
de dr. Doina
DUMITRIU
Laptele matern este pri-
mul aliment ce se d\ nou-n\s-
cutului, care poate fi imitat
dar nu egalat de alte feluri de
lapte, av=nd mai pu]ine pro-
teine [i mai mult\ lactoz\
dec=t laptele de la majori-
tatea speciilor de animale.
Laptele de vac\ poate fi
consumat ca atare sau sub
form\ prelucrat\ `n br=nze-
turi, unt, conserve din lapte,
diverse preparate alimentare,
dar [i `n scopuri nealimen-
tare. Laptele de vac\ a fost [i
a r\mas un aliment de baz\
`n hrana omului `nc\ din cele
mai `ndep\rtate timpuri, se
aseam\n\ mult cu laptele
uman, dar prezint\ [i deose-
biri importante fa]\ de acesta.
Laptele de oaie ocup\ locul
trei `n lume `n ceea ce pri-
ve[te ponderea `n consumul
popula]iei, mai pu]in ca atare
[i mai mult sub form\ de
br=nzeturi.
Laptele de capr\ are o
compozi]ie chimic\ asem\n\-
toare cu a laptelui de vac\.
Deoarece capra nu se `mbol-
n\ve[te niciodat\ de tubercu-
loz\, se consider\ c\ laptele
acesteia are `nsu[iri bacteri-
cide, distrug=nd bacilul tu-
berculozei.
Laptele de bivoli]\ este
consumat ca atare sau sub
form\ de br=nzeturi supe-
rioare, cu un con]inut mare
de gr\simi.
Laptele de m\g\ri]\ este
consumat `n cantit\]i reduse
de cresc\torii acestor ani-
male, fiind mai dulce dec=t
laptele altor specii de anima-
le. Acest tip de lapte se folosea
ca medicament `n Grecia An-
tic\ pentru tratarea r\celii [i
`ndeosebi a tusei convulsive.
Laptele de iap\ este mai
bogat `n ap\ [i mai s\rac `n
proteine [i gr\sime, fiind
folosit de popula]ia din Asia
Central\ pentru prepararea
delicioasei b\uturi r\cori-
toare numit\ cum`s, secret al
vie]ii matusalemice.
Laptele de c\mil\ este
dulce, pu]in s\rat, cu con-
]inut ridicat de s\ruri de fos-
for [i calciu. C\milele cu do-
u\ cocoa[e dau un lapte mai
bogat `n gr\sime dec=t cele
cu o singur\ cocoa[\. Laptele
de c\mil\ este foarte c\utat
`n Sahara [i Asia Central\.
Ce nutrien]i con]ine
laptele?
Componentele laptelui se
g\sesc sub diverse forme:
- `n emulsie, substan]a
gras\, pigmen]ii [i vitami-
nele liposolubile;
- `n dispersie coloidal\ –
substan]ele proteice;
- `n solu]ie – lactoza, sub-
stan]ele azotate cu mas\ mo-
lecular\ mic\, s\rurile mine-
rale, pigmen]ii [i vitaminele
hidrosolubile.
Substan]ele proteice sunt
formate din cozein\ `n pro-
por]ie de 80-85%, lactoalbu-
min\ 10-12% [i lactoglobu-
lin\ 5-8%. Toate aceste com-
ponente de mare valoare nu-
tritiv\ con]in circa 18 amino-
acizi `n care se includ `n anu-
POR}IA DE S|N|TATE
mite propor]ii o serie de ami-
noacizi esen]iali. Proteinele
laptelui asigur\ toate sub-
stan]ele dezvolt\rii scheletu-
lui osos [i completeaz\ nece-
sarul de elemente nutritive
din organism, f\c=nd parte,
sub raportul valorii biologice,
din prima clas\, [i anume a
proteinelor complete, al\turi
de cele din carne [i ou\.
Dintre toate substan]ele
proteice din lapte, cea mai
mare importan]\ din punct de
vedere cantitativ [i calitativ o
are cozeina, care con]ine `n
molecula sa fosfor, sub form\
de acid fosforic. ~n lapte coze-
ina nu se g\se[te liber\, ci
legat\ de s\rurile de calciu,
form=nd `mpreun\ complexul
fosfo-calcic. Acest complex fos-
fo-calcic, sub influen]a ad\u-
g\rii de enzime coagulante,
acizi sau anumite s\ruri, are
un rol important `n procesul
de coagulare a laptelui.
Lactoalbumina este o pro-
tein\ bogat\ `n sulf, care nu
precipit\ sub ac]iunea acizilor
sau a enzimelor coagulante.
Transformarea acestor pro-
teine prin precipitare se rea-
lizeaz\ doar prin `nc\lzirea
laptelui la temperaturi de 82-
85 de grade, ob]in=ndu-se sor-
timentul de br=nz\ telemea
cu `nglobare de albumin\.
~nc\lzirea zerului la peste 85
de grade precipit\ lactoalbu-
mina, rezult=nd astfel urda.
Din punct de vedere nutri-
tiv, lactoalbumina este u[or
asimilabil\ [i con]ine o serie
de aminoacizi importan]i pen-
tru organism.
Lactoglobulina `mpreun\
cu lactoalbumina formeaz\
proteinele serice ale laptelui.
Ea nu precipit\ sub ac]iunea
acizilor, enzimelor coagulan-
te sau prin `nc\lzire.
~n laptele de vac\, oaie sau
capr\ predomin\ cozeinoge-
nul, care face ca laptele s\ nu
Miercuri, 12 aprilie 2006
coaguleze prin fierbere, pe
c=nd `n laptele de iap\ sau
m\g\ri]\ predomin\ albumi-
na [i globulinele care coagu-
leaz\ prin fierbere.
Avantajele
laptelui matern
Exist\ o mare diferen]\
`ntre proteinele din laptele
matern [i cel de vac\:
- azotul neproteic repre-
zint\ 25% din cantitatea de
azot al laptelui matern [i nu-
mai 5% din laptele de vac\;
- `n laptele matern se
g\sesc 9 g/l proteine, `n timp
ce `n laptele de vac\ se
g\sesc 35 g/l, cantitatea cres-
cut\ pe seama cozeinei;
- lactoferina se g\se[te `n
cantitate mai mare `n laptele
matern comparativ cu laptele
de vac\;
- imunoglobulinele din lap-
tele matern sunt `n cantitate
de trei ori mai mare dec=t `n
laptele de vac\ [i difer\ cali-
tativ de imunoglobulinele
sanguine;
- lizozimul, care are efecte
bactericide directe [i indi-
recte, poten]=nd activitatea
anticorpilor, exist\ `n canti-
tate mai mare `n laptele
matern dec=t `n cel de vac\;
- cantitatea crescut\ de co-
zein\ din laptele de vac\ are
proprietatea de a coagula `n
stomac `n cheaguri mari, nece-
sit=nd un aport suplimentar
de sucuri gastrice, eforturi di-
gestive [i o evacuare gastric\
mai lent\. ~n laptele matern
cozeina este format\ din
micelii de dimensiuni foarte
mici, ce coaguleaz\ `n stomac
`n coaguli fini, iar evacuarea
este mai rapid\;
- de[i laptele matern con-
]ine numai 25% din protei-
nele laptelui de vac\, el reu-
[e[te s\ asigure un raport
proteic optim, deoarece aceste
proteine nu produc sensibi-
lizare (alergie), au un con]i-
nut bogat `n aminoacizi esen-
]iali (pentru cre[tere), sunt
utilizate `n propor]ie de 90%,
13
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
tele de vac\ proteinele sunt
deficitare `n aminoacizi esen-
]iali, au `n exces al]i amino-
acizi neutiliza]i `n procesul de
cre[tere, iar cantitatea mare
de azot determin\ un efort di-
gestiv [i renal. Proteinele din
laptele de vac\ sunt alergi-
zante, din cauza cantit\]ii
mici de betalactoglobulin\;
- cantitatea mare de pro-
teine din laptele de vac\ de-
termin\ formarea unor can-
tit\]i mari de de[euri azotate,
care trebuie eliminate pe cale
renal\, cu cantit\]i sporite de
ap\, deregl=nd astfel echili-
brul hidric al organismului;
- tot din cauza excesului de
proteine din laptele de vac\
absorb]ia fierului este dimi-
nuat\, duc=nd la apari]ia
anemiei.
Din cauza cantit\]ii mari
de proteine laptele de vac\ se
folose[te foarte rar `n ali-
menta]ia sugarului, dar nu-
mai dup\ diluare cu ap\,
ceai, zeam\ de orez sau mu-
cilagiu de orez.
Se poate spune, deci, c\ lap-
tele matern prezint\ diferen]e
semnificative fa]\ de cel de
vac\ [i, ca atare, toate `ncer-
c\rile de a realiza produse ar-
tificiale care s\-l `nlocuiasc\
nu au dat rezultatele scontate.
S\pt\m=na viitoare vom

2% Un dar mic ajut\ mult!

nu `ngreuneaz\ func]iile me- prezenta alte propriet\]i im-
tabolice ale ficatului. ~n lap- portante ale laptelui matern. a

FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro

Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi.
Ei au nevoie de ajutorul nostru!
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi.
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
{i tu po]i s\-ii aju]i!
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit.
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For-
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre-
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi-
nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ :
COD FISCAL: 14832064
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
tra]iei fiscale.
„Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
- servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial,
aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
- servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen-
tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi-
nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 12 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
Palatul Culturii unei `ntâlniri la Libr\ria
Luni - Vineri Humanitas „Eugène Ionesco“,
a Din programul Radio Trinitas a 15-16 aprilie 2006, are loc
manifestarea „Simboluri pas-
din B-dul {tefan cel Mare [i
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni Sf=nt nr. 3, [i al c\rui modera-
pentru toat\ trebuin]a cale“ organizat\ de Muzeul Et- tor va fi George Pânzaru. Buena
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ a VIA}A CET|}II: Este mice, financiare, de interes nografic al Moldovei din cadrul
Complexului Na]ional Muzeal
Vista Social Club este renumit
06.20 Cuvintele credin]ei prima emisiune `n format pentru ascult\tori. `n `ntreaga lume ca expresia cea
06.35 Via]a Cet\]ii „Moldova“ Ia[i [i Sectorul „Bi- mai semnificativ\ a muzicii
09.00 Sf. Liturghie magazin din grila Radio Muzica difuzat\ `n ca- serica [i Societatea“ din compo-
drul magazinului matinal cubaneze.
10.35 Lumea de azi Trinitas; este difuzat\ zil- nen]a Mitropoliei Moldovei [i
13.02 Atlas biblic
nic, de luni pân\ sâmb\t\, este aleas\ `n deplin\ con- Bucuvinei. Evenimentul va in-
13.35 Bun\ dup\-amiaza!
15.35 Lumini pentru suflet `n intervalul orar 06.35 - cordan]\ cu specificul pos- clude o manifestare interactiv\ Teatrul pentru Copii [i
16.00 Vecernia tului de radio Trinitas, dar destinat\ populariz\rii `ncon- Tineret „Luceaf\rul“
17.00 Dialogurile Trinitas
09.00. Via]a Cet\]ii este deiatului ou\lor, cu partici-
17.30 Actualitatea magazinul matinal al pos- [i cu acela de „matinal“ al parea unor renumi]i me[teri din Ast\zi, 12 aprilie, ora 10.00:
17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ emisiunii. Ilustra]ia mu- regiunea Moldovei, precum [i o „Motanul `nc\l]at“
18.00 DENIE - Transmisiune de la
tului de radio Trinitas [i Ast\zi, 12 aprilie, ora 11.15:
Catedrala Mitropolitana cuprinde informa]ii utile zical\ a emisiunii are un rol expozi]ie de icoane bizantine.
„Capra cu trei iezi“
20.00 {tiri
pentru ascult\tori, raportat deosebit de important, a- M=ine, 13 aprilie, ora 10.00:
20.02 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.30 {tiri la spa]iul orar de audien]\. vând `n vedere cele dou\ Centrul Cultural „Capra cu trei iezi“
20.35 Serata muzical\ Astfel, `n cuprinsul ei se principii enun]ate anterior. Francez Ia[i M=ine, 13 aprilie, ora 11.15:
21.30 {tiri „D\nil\ Prepeleac“
21.35 Cuv=ntul care zide[te reg\sesc informa]ii meteo- P=n\ pe 12 aprilie: S\p- Vineri, 14 aprilie, ora 10.00:
22.00 Cantate Domino
22.30 Biseric\ [i societate
rutiere, [tiri, reportaje [i a ATLAS BIBLIC: Este o t\m=na Cafenelelor din Ia[i „Povestea prostiei“
23.00 Rug\ciunea de sear\ materiale de larg interes. emisiune de 28 de minute, Ast\zi, 12 aprilie, ora 17.00: Vineri, 14 aprilie, ora 11.15:
C\rture[ti Mall: Ceai, muzic\ „Capra cu trei iezi“
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri Prioritate pe acest spa]iu care se difuzeaz\ zilnic, `n [i film.
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
orar au materialele reli- intervalul orar 13.02 - Duminic\, 16 aprilie, ora
00.00 Lumini pentru suflet (r) 10.00: „Capra cu trei iezi“
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; gioase, prin intermediul 13.30, [i `n reluare `ntre Centrul Cultural Duminic\, 16 aprilie, ora
Acatistul zilei
01.00 Atlas biblic (r) c\rora se `ncearc\ o cât mai orele 01.00 - 01.30. ~n spa- 11.30“: ~n vis cu Mary Pop-
01.30 Armonii de veghe fidel\ reflectare a activi- ]iul acestei emisiuni, reali-
German Ia[i pins“, premier\.
03.00 Biseric\ [i societate (r)
t\]ii Bisericii Ortodoxe. O zatorii propun o incursiune S=mb\t\, 15 aprilie 2006,
03.30 Memento muzical ora 12.00: Dezbateri GDS - `n-
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) pondere `nsemnat\ o repre- `n istoria Vechiului Testa- v\]\m=ntul superior `n Rom=- Casa de Cultur\
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
zint\ [i materialele (repor- ment, prezentând oameni, nia, reforme. Prezint\: prof. a Municipiului Ia[i
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 12.30,
13.30, 14.30, 15.30, 17.30, 19.30, 20.30, tajele) sociale [i cele care fapte [i locuri cu semni- Vasile I[an, director general al „Mihai Ursachi“
21.30.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, 13.00, con]in informa]ii econo- fica]ii deosebite. a Direc]iei Generale de Integra-
6-16 aprilie 2006: Expozi]ie
14.00, 15.00, 17.00, 18.00, 20.00, 21.00. re European\ [i Programe
Comunitare din cadrul MEdC. de icoane semnate de pictorul
Adrian Nicolae Rusu.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje Teatrul Na]ional Ia[i
Muzeul Literaturii Rom=ne
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, Sala Mare
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf. Vineri, 14 aprilie, ora 19.00: M=ine, 13 aprilie, ora 16.00:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ Muzeul Literaturii Rom=ne Ia[i
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu „Pe]itoarele“, dup\ o idee de A.
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\ moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru, [i Societatea Cultural\ „Juni-
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n- Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\ decor: Nicolai Mih\il\, cos- mea '90“ organizeaz\ `n Gale-
noiri duhovnice[ti.
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. tume: Stela Verebceanu. riile de art\ „Pod Pogor - fiul“
vernisajul expozi]iei de pictur\
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s- Sala Studio „Teofil V=lcu“
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\ tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169
S=mb\t\, 15 aprilie, ora semnat\ de Eugen Iftenie.
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. Prezint\ Constantin Tofan.
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu, 18.00: „Via]a mea sexual\“ de
Dintre obiective men]ion\m: Munte elee Taboor , Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la: Cornel George Popa. Regia: Moderator: Valentin Talpalaru.
Nazareet, Cana Galileeii, Munteelee Feericciriloor, Beetleeem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu, Centrul de Pelerinaj Cornel George Popa, sceno- Vineri, 14 aprilie, ora 14.00:
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieerusalim: Iviron, Filotheu [i multe altele.
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- ~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“ grafia: Rodica Arghir. Muzeul Literaturii Rom=ne Ia[i
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt [i Societatea Cultural\ „Ju-
mânt, Hoozeeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275
nimea '90“ organizeaz\ la Mu-
(~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\-
Filarmonica de Stat zeul „Nicolae Gane“ (centrul de
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include:
niloae“) „Moldova“ Ia[i muzeologie literar\) mani-
Pelerinaj `n Ucraina
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
Tel: 0232.276.907; Fax: festarea „Nicolae Gane, juris-
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867 Vineri, 14 aprilie 2006, ora tul“. Invita]i: Constantin Ostap
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: 19.00: Concert cameral - Cvar-
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro [i Ion Mitican. Moderator: „Va-
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: tetul Voces. lentin Talpalaru.
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro

Llibr\ria Humanitas - Club Opera Na]ional\ Rom=n\

muzical
Ast\zi, 12 aprilie 2006, la
ora 18.00 - Goethe-Zentrum or-
ganizeaz\ Clubul muzical cu te-
ma „Fascinanta muzic\ cubane-
z\ la Wim Wenders“, `n cadrul
Ast\zi, 12 aprilie, ora 18.30:
„Tosca“ de Giacomo Puccini.
S=mb\t\, 15 aprilie 2006,
ora 18.30: „S=nge vienez“ de
Johann Strauss. (A consemnat
Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fergus McPhail (s, r)
08.00 Genera]ia contra (r) 07.30 Lec]ia de englez\
08.50 Doar o vorb\ 08.00 CeZar [i tipar
s\-]i mai spun! (r) Revista presei
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 09.00 Lumea de aproape (r)
10.00 Memorialul durerii (r) 09.30 {coala p\rin]ilor (r)
10.40 Celebrit\]ile timpului t\u 10.00 Tonomatul DP2.
Prezint\ {tefan Lungu
10.55 Stele de 5 stele (r)
11.30 V=n\torii de comori (s)
12.35 Parteneri de weekend (r)
12.20 Vorba lui Jim (s)
13.00 Reflector (r)
12.45 Pasiuni (s)
13.30 Club Disney (d.a.)
14.00 Fergus McPhail (s)
14.00 Jurnalul TVR
14.30 Aventurile lui Tarzan (s)
14.30 Cory [i restul lumii (s) 15.00 ~mpreun\ `n Europa
15.30 Oameni ca noi 16.00 Jurnalul TVR
16.00 Convie]uiri 16.30 Zona de conflict
17.00 M=ndrie [i prejudecat\ (s)
17.00 Fotbal. Divizia A:
18.00 Pe ce d\m banii? CFR Cluj - O]elul
18.50 Doar o vorb\
19.00 Aventurile lui Tarzan (s)
s\-]i mai spun! 19.30 Vorba lui Jim (s)
19.00 Jurnalul TVR
20.00 Cum s\ nu ne
20.15 Neveste disperate (s)
`mbr\c\m (doc.)
Cu: Teri Hatcher,
20.30 Omul `ntre soft [i moft
Marcia Cross, James
21.00 Raport... Off Road
Denton, Eva Longoria,
21.30 Ora de [tiri
Felicity Huffman
22.30 Zile fierbin]i
21.15 Minutul 91. Prezint\
(dram\, Austria, ’01)
Vlad En\chescu Cu: Maria Hofstatter,
21.45 Fotbal. Divizia A: Christine Jirku
Rapid - Dinamo 00.35 Desene animate:
00.00 Jurnalul TVR Futurama
00.20 TVR 50. Insomnia 01.05 Jurnalul Euronews
01.45 Jurnalul TVR 01.20 V=n\toare de recom-
02.50 Lumina ochilor mei pense (s)
(It., ’01) 02.10 R\zboi [i pace
04.45 Parteneri de weekend (dram\, SUA, ’56, r)
05.05 M=ndrie [i 03.55 Mo[tenitoarea (s)
prejudecat\ (s, r) a 04.45 Pasiuni (s, r) a
Cultural
08:15 Pitica ro[ie 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Peregrina (r)
08:45 Arhiva de serviciu 07.00 Observator Ce se `nt=mpl\, doctore? 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08:50 Cite[te cu mine! Cu Carmen Safta 09.10 Omul care aduce cartea 10.30 Ho]ul de inimi (s)
08:55 Istoria cuvintelor [i Vlad Ionescu 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Manolo Cardona
rom=ne[ti 08.00 Canalul de [tiri 10.00 Avalan[a (r) 11.30 St\p=na destinului (r)
09:00 Identit\]i Cu Ovidiu Uscat, 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
09:30 Best of cultural Constantin Trofin, 12.30 La bloc (r) 13.30 P\durea blestemat\ (s)
10:00 Aventura sunetelor Eva [i Roxana 13.00 {tirile PRO TV Cu: Edith Gonzalez
10:30 La por]ile ceriului 10.00 ~n gura presei (r) 13.30 Singur acas\ 2 15.30 Peregrina (s)
11:00 Prin muzeele lumii 11.00 Concurs interactiv - Pierdut `n New York (r) Cu: Africa Zavala
11:30 Cultura.doc 12.00 Xena (s) 15.30 Familia Bundy (s) 17.20 Re]eta de Acas\
12:00 Jurnalul cultural 13.00 Observator Cu: Ed O'Neill, Katey 17.30 Pove[tiri adev\rate
12:15 Arhiva de serviciu Cu Simona Gherghe Sagal, David Garrison, Cu Drago[ St\nescu [i
Ioana Maria Moldovan
12:20 Cite[te cu mine! 13.45 Din dragoste (r) Amanda Bearse,
Christina Applegate 18.25 Vremea de Acas\
12:25 Istoria cuvintelor 15.30 Vivere (s) Cu: Edoardo
Costa, Giorgio Ginex 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) 18.30 Marilyn (s)
rom=ne[ti
12:30 Artefacte 16.00 Observator 17.00 {tirile PRO TV Cu Scarlet Ortiz
16.45 Rezervat V.I.P. 17.45 Teo (divertisment) 19.30 La Tormenta (s)
13:00 Performdance
13:30 Restan]ele criticii literare (divertisment) 19.00 {tirile PRO TV Cu: Natasha Klauss
17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 20.30 V=n\toarea 20.30 Lacrimi de iubire (s)
14:25 Jurnalul cultural
faci. Cu dr. Andrei (thriller, Africa de Sud- Cu: Elvira Deatcu,
14:30 Concert de pr=nz Lucian Viziru
19.00 Observator Germania, 2002) Cu:
15:30 Lec]ia de privit 21.30 C=ntec de iubire (s)
Cu Sandra Stoicescu Robert Patrick, Lauren
16:00 Best of cultural Cu: Lucero, Fernando
[i Lucian M=ndru]\ Holly, Barry Shabaka
16:30 Legende `ndep\rtate * Meteo * Sport Henley, Chris Hoffman Colunga, Daniela Romo
17:00 Pitica ro[ie 20.15 Ziua judec\]ii 22.15 La bloc (s) 23.30 St\p=na destinului (s)
17:30 Music flash Prezint\ Dan Negru Cu: Tili Nicolae, Cu: José Mayer,
18:00 Prin muzeele lumii 22.00 Secretul Mariei (s) Drago[ Mo[tenescu Susana Vieira, Adriana
18:30 Cultura.doc *istorie Cu: Ioan Isaiu, 23.00 {tirile PRO TV Lessa
19:00 Identit\]i Anemona Niculescu, 23.45 Prietenie pe muchie de 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
19:30 Arhiva de serviciu George Mih\i]\ cu]it (s) Cu Julian 01.30 Lacrimi de iubire (r)
19:35 Cite[te cu mine! 23.00 Observator McMahon 02.30 Lori (r) a
19:40 Istoria cuvintelor 00.00 Magicienii 00.45 Familia Bundy (r)
rom=ne[ti (com., SUA, 2000) 01.10 Omul care aduce cartea
19:45 Dueli[tii Cu: Til Schweiger, Clai- 01.15 {tirile PRO TV
Legend\:
21:25 Arhiva de serviciu re Forlani, Alan Arkin 02.15 V=n\toarea (r) [tiri
21:30 Plus/minus arta 02.00 Concurs interactiv 04.00 Apropo TV (r) film artistic
22:25 Simbolica a 03.00 Observator (r) a 05.00 ProMotor (r) a
 TIMP LIBER Miercuri, 12 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Morcovi vân\tore[ti Când f\ina este rumenit\ Se pun `ntr-un vas cu ap\
se toarn\ zeama `n care au la foc. Se las\ s\ fiarb\
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU 500 gr morcovi, 5 foi de fiert morcovii. Rânta[ul se acoperit 15 minute, apoi se
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA dafin, piper boabe, sare, o]et, toarn\ peste morcovi, se paseaz\ cu furculi]a.
2 linguri f\in\, 150 ml ulei. amestec\ bine [i se mai las\ Se adaug\ zah\rul [i zea-
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI
s\ fiarb\ 5 minute. Se ma de la o l\mâie [i se
Morcovii se cur\]\, se adaug\ o]et dup\ gust [i se amestec\ bine.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, spal\ [i se taie buc\]i. Se pot servi [i cu paste f\inoase
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| pun `ntr-o crati]\ s\ fiarb\, (de post). Salat\ de ciuperci
se adaug\ sare, piper boabe
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU [i foi de dafin. Când sunt 800 gr ciuperci (din con-
Foto: „NONY“ fier]i se scurg [i se ames- Piure de mere serv\), ½ pahar o]et, piper
Tehnoredactare: Lucian APOPEI tec\ cu pu]in\ ap\ `n care boabe, 4 foi de dafin, 4 lin-
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC au fiert. 600 gr mere, 100 gr za- guri de ulei, m\rar.
Separat se face un rânta[: h\r, 1 l\mâie, 1 pahar ap\.
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i `ntr-o tigaie se pune uleiul la Se amestec\ toate `ntr-o
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE `ncins [i când este fierbinte Merele se cur\]\, se taie salatier\, iar deasupra se
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U se toarn\ f\ina, amestecând `n sferturi [i se golesc de adaug\ m\rarul tocat m\-
Consilier juridic: Ana MANEA cu lingura. semin]e. runt. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter a SUDOKU a SUDOKU a
(l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
9 8 3 4
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 6
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 4 9 8
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
8 9 3 5 6 1
2 7 6 1 9
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
4 6 2 8 5 3
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 3 1 2
7
4 8 9 1

Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate Rezolvarea careului

de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES Anun] de angajare din num\rul de ieri
Regia Autonom\ Sudoku este
de Transport Public Ia[i un fel de rebus,
dar numai cu
7 9 6 2 3 1 4 8 5
A. F. HLIHOR LUMINI}A cu sediul `n Ia[i, str. Silvestru nr. 5, cifre, de la 1 la 3 8 5 4 9 7 2 1 6
PRODUC|TOR AUTORIZAT angajeaz\ un num\r de 9. Jocul a fost
15 taxatori-controlori pentru sectorul autobuze lansat [i pe In-
2 1 4 8 6 5 7 3 9
Dosarul pentru angajare va cuprinde: ternet [i s-a 6 4 3 1 2 8 5 9 7
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de z cerere; z copie buletin identitate, acte de studii; r\sp=ndit cu
z cazier judiciar; z aviz medical [i psihologic; succes `n Sta- 1 2 7 9 5 4 3 6 8
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, tele Unite, No-
z 2 fotografii tip buletin. ua Zeeland\ [i 9 5 8 6 7 3 1 2 4
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. Rela]ii suplimentare la serviciul management Marea Brita- 8 3 2 5 4 9 6 7 1
- resurse umane din str. Silvestru nr. 5.
Contact: nie este deja
considerat un
4 6 1 7 8 2 9 5 3
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 5 7 9 3 1 6 8 4 2
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos ANUN} de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, SD, pre] `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. 9, ap. p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. 57. F\r\ agen]i. Telefon 0232/411.988 de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Insecte la atac 07.50 Cum se fabric\ 07.00 Cei mai boga]i oameni 10.00 C\l\torii: China Central\ 09.00 Mo[ia mangustelor: O 10.00 Blestemul lui
10:00 Megastructuri: Insule- 08.40 Chimie culinar\: din Europa: Un vis de- 10.55 C\l\torii `n duet - aventur\ `ngrozitor de Tutankhamen
palmier `n Dubai Jeleurile venit realitate Europa de Est: mare 10.55 Mistere ale muzeelor:
09.10 Universul: Big Bang-ul 08.00 Gladiatorii celui de-al Var[ovia, Polonia 09.30 Veterinari `n soare: ep. 2 British Museum
11:00 Megastructuri: Lansare doilea r\zboi mondial:
10.00 Planeta s\lbatic\: 11.20 Trasee: Dick Turpin 10.00 Mânc\torii de oameni: 11.50 Câmpuri de b\t\lie:
din mare Waffen SS Ur[ii
R\nile stelelor 11.50 Proiecte de vis: ep. 2 Scandinavia, frontul
12:00 Real?: Profileri 10.55 Cum se fabric\: 09.00 Confrunt\ri [i fiare 12.45 Jurnal de cazino: 10.30 Prada pr\d\torului: uitat: Partea 1
13:00 Vân\torii din adâncuri: 11.45 Cum s-au construit: vechi: Tancuri paintball Profesioni[tii Armate 12.45 Câmpuri de b\t\lie:
Scufundarea navei Poduri `n consol\ 10.00 Confruntarea fiarelor: 13.10 C\l\torii cu zarul: ep. 2 11.00 Vân\torul de crocodili: Scandinavia, frontul
Wilhelm Gustloff 12.10 C\ut\torii secre]i de Anaconda contra 13.40 Pe [ine: Trenuri im- Crocodilii Revolu]iei uitat: Partea 2
OZN-uri din Anglia jaguarului pun\toare 12.00 Poli]ia veterinar\ din 13.40 Secretele imperiilor
14:00 Insecte la atac
13.00 Vitez\ `n v\zduh: 11.00 Ma[ini extreme: 14.05 Vehicule off-road: Detroit: Lan]uri `ncrus- str\vechi: Ora[e de
15:00 Megastructuri: Insule- Dezastru `n larg
Sentimentul de uimire Competi]ie `n carier\ tate odinioar\
palmier `n Dubai 12.00 S-a n\scut o motoci-
13.25 Model Mania: 14.35 Cutia cu mirodenii: 13.00 Salva]i animalele: ep. 27 14.35 Vân\torii de fantome:
16:00 Megastructuri: Lansare Aeronave mari clet\: Pe trei ro]i Hong Kong 13.30 Cele mai nostime ani- Misterele de la
din mare 13.50 Cum se fabric\ 13.00 Cei mai boga]i oameni 15.05 Proiecte de vis: ep. 2 male din lume: ep. 5 George Inn
17:00 Zilele ciudate ale plan- din Europa: Un vis de- 14.00 Vie]uitoare uluitoare
14.40 Chimie culinar\: venit realitate 16.00 C\l\torii: China Central\ 15.05 Un secol modelat de
etei P\mânt: Pr\d\torii Jeleurile 16.55 C\l\torii `n duet - 14.30 Parcul maimu]elor: ep. 2 r\zboaie: episodul 12
14.00 Gladiatorii celui de-al
18:00 Mumia regal\ 15.10 Universul: Big Bang-ul doilea r\zboi mondial: Europa de Est: 15.00 Aventuri `n ocean: ep. 6 16.00 Blestemul lui
19:00 Pove[ti furtunoase: 16.00 Planeta s\lbatic\: Waffen SS Var[ovia, Polonia 16.00 Mânc\torii de oameni: Tutankhamen
Mexic R\nile stelelor 15.00 Confrunt\ri [i fiare 17.20 Trasee: Dick Turpin Ur[ii 16.55 Mistere ale muzeelor:
19:30 Pove[ti furtunoase: 16.55 Cum se fabric\ vechi: Tancuri paintball 17.50 Proiecte de vis: ep. 2 16.30 Prada pr\d\torului: British Museum
17.45 Cum s-au construit: 16.00 Cum se fabric\ 18.45 Jurnal de cazino: Armate 17.50 Câmpuri de b\t\lie:
Brazilia
Poduri `n consol\ 17.00 Curse: Leg\turi Profesioni[tii 17.00 Miami - Poli]ia ani- Scandinavia, frontul
20:00 Insecte la atac 18.10 C\ut\torii secre]i de 19.10 C\l\torii cu zarul: ep. 2 malelor: ep. 14 uitat: Partea 1
18.00 Spionii: episodul 3
21:00 Martori ai victoriei OZN-uri din Anglia 19.40 Pe [ine: Trenuri im- 18.00 Salva]i animalele: ep. 28 18.45 Câmpuri de b\t\lie:
19.00 Manevre pe scar\
22:00 Megastructuri: Tunel 19.00 Totul despre zbor mare: Vile-mamut pun\toare 18.30 S.O.S. Animalele: ep. 4 Scandinavia, frontul
sub Boston (premier\) 19.50 Robotica: episodul 1 20.00 Vân\torii de mituri: 20.05 Vehicule off-road: 19.00 Vie]uitoare uluitoare uitat: Partea 2
23:00 Megastructuri: Airbus 20.40 Chimie culinar\: episodul 42 Competi]ie `n carier\ 19.30 Cele mai nostime ani- 19.40 Secretele imperiilor
A380 Ciocolata 21.00 Motociclete americane: 20.35 Cutia cu mirodenii: male din lume: ep. 6 str\vechi: Ora[e de
21.10 Imperiul solar: S-a Motocicleta Poli]iei - Hong Kong 20.00 Mo[ia mangustelor: odinioar\
00:00 Clipe de co[mar:
n\scut o stea Partea 1 21.05 Proiecte de vis: ep. 2 Lini[tea de dinaintea 20.35 Vân\torii de fantome:
Atacul cu bomb\ din Misterele de la
22.00 De profesie supravie- 22.00 Cei mai boga]i oameni 22.00 C\l\torii: China Central\ furtunii
Bali ]uitor: Zona arctic\ George Inn
din Europa: Un vis de- 22.55 C\l\torii `n duet - 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 3
01:00 Megastructuri: Tunel 22.55 Robotica: episodul 1 venit realitate Europa de Est: 21.00 Vân\torul de crocodili: 21.05 Un secol modelat de
sub Boston 23.45 Cum s-au construit: 23.00 Pompierii americani: ep. 9 Var[ovia, Polonia Crocodilii `n ora[ r\zboaie: episodul 12
02:00 Megastructuri: Airbus Domuri 00.00 Na[terea unei ma[ini 23.20 Trasee: Dick Turpin 22.00 Via]a mamiferelor: 22.00 Blestemul lui
A380 a 00.10 Elefantul preistoric a de curse: episodul 1 a 23.50 Proiecte de vis a Hran\ pentru spirit a Tutankhamen a
16 Miercuri, 12 aprilie 2006 SFIN}I ROM+NI

Sfântul Sava,
martir la 38 de ani tul martirajului Sfântului
Pe teritoriul ]\rii noastre, `ntr-un sat din p\r]ile Buz\ului, Sava.
nu departe de râul Mouseos (Buz\u), s-a n\scut, `n anul
334, Sfântul Sava. Familia sa se tr\gea din marele neam Ultimul Pa[te
al go]ilor ce au migrat [i s-au a[ezat c\tre sfâr[itul Persecu]ia mult mai agre-
secolului al III-lea pe teritoriul Daciei, dup\ retragerea siv\ a regelui Athanaric a de-
terminat pe preo]i [i cre[tini
romanilor (271-275). Go]ii [i-au `mpropriat stilul de via]\, s\-[i p\r\seasc\ locuin]ele [i
parte din tradi]ii [i credin]a localnicilor. De altfel, `n s\ se refugieze peste Dun\re.
trecerea lor peste diverse teritorii din Asia Mic\ [i Printre ace[tia se afla [i preo-
tul Sansala. {tiind c\ de
Peninsula Balcanic\, go]ii au luat captivi printre care Pa[ti `n sat nu va fi nici un
s-au aflat [i cre[tini, de la care au primit primele no]iuni preot cre[tin, Sfântul Sava
din `nv\]\tura lui Hristos [i care i-au [i botezat. A[a se s-a hot\rât s\ mearg\ `ntr-o
cetate al\turat\, la un alt slu-
explic\ participarea la Sinodul I Ecumenic, de la Niceea jitor, preotul Guttica, pentru
(325), a episcopului Teofil al Gothiei (Dacia nord- a se bucura de ~nvierea Dom-
nului `mpreun\ cu acesta.
dun\rean\ ocupat\ de go]i) [i traducerea Bibliei de c\tre Pe drum `ns\, dup\ cum
episcopul got Ulfila, la mijlocul secolului al IV-lea. consemneaz\ acela[i act mar-
tiric, i s-a ar\tat un b\rbat
foarte mare [i luminos la
Din acest neam avându-[i [i `i propov\duia `nv\]\tura, `nf\]i[are care i-a spus s\ se
r\d\cina, Sfântul Sava, `nc\ ]inuturile gotice se aflau sub `ntoarc\ `n sat, la preotul
din copil\rie, s-a ar\tat râv- conducerea regelui Atha- Sansala, care revenise prin-
nitor `n credin]a cre[tin\. De- naric. Acesta, pentru c\ `n tre enoria[ii s\i pentru a nu-i
spre tr\s\turile sale morale campaniile de cucerire a noi lipsi de slujba sfânt\ a ~n-
afl\m dintr-un „Act martiric“ teritorii fusese `nfrânt de vierii Domnului. alungându-l [i lovindu-l cu Sfântului un drug de fier
scris dup\ p\timirea sfântu- `mp\ratul semiarian (cre[- Sava, ne`n]elegând voia nuiele [i bice, purtându-se ascu]it. P\zit de Dumnezeu,
lui: „Era drept `n credin]\, cu- tin) Valens, s-a r\zbunat pe divin\, a c\utat s\-[i conti- crud [i f\r\ mil\ `mpotriva Sava a r\mas [i de aceast\
cernic, gata c\tre toat\ ascul- cre[tini ini]iind o mare pri- nue drumul. Nu [tia c\ robilor lui Dumnezeu…“. Di- dat\ nev\t\mat. Pentru a-i
tarea cea cu dreptate; blând, goan\ `mpotriva acestora. Dumnezeu `i d\dea astfel minea]a, prigonitorii au v\- pune totu[i cap\t vie]ii Sf=n-
neiscusit `n cuvânt, nu `ns\ Pentru a-i descoperi pe ocazia de a-[i demonstra cre- zut `ns\ c\ pe trupul Sfân- tului Sava, Atharid a porun-
`n cuno[tin]\; ap\r\tor al a- cre[tinii dreptcredincio[i, din]a. Din senin, s-a iscat un tului Sava nu se afla nici un cit ca Sfântul s\ fie aruncat
dev\rului fa]\ de to]i, `n mod conduc\torii cet\]ilor d\- nor mare de z\pad\ care l-a semn de v\t\mare. Trupul
pa[nic, f\când s\ tac\ pe idola- `n râul Mouseos. Când au
deau porunc\ tuturor locui- oprit din drum [i l-a deter- Sfântului nu mai sim]ea p\- ajuns `ns\ pe malul râului,
tri, dar nu cu mândrie, ci pur- torilor s\ consume din c\r- minat pe Sfânt s\ se `ntoar- timirea, c\ci sufletul `l m\r-
tându-se dup\ cum se cuvine slujitorii `nfrico[a]i de minu-
nurile aduse ca jertf\ ido- c\ `n sat. Aici a pr\znuit Pa[- turisea [i tr\ia pe Hristos.
celor smeri]i; lini[tit [i cum- lilor. Acesta era un semn de nile care le v\zuser\, voiau
tile `mpreun\ cu preotul San- Acest fapt i-a `nfuriat mai s\-l lase pe Sava s\ fug\,
p\nit la vorb\, foarte silitor loialitate fa]\ de autorit\]i [i sala [i ceilal]i credincio[i. mult pe chinuitori. ~n `nver-
spre orice lucru bun. Cânta o dovad\ c\ nu sunt cre[tini. `ns\ acesta s-a `mpotrivit,
[unarea lor, „luând o osie de rugându-i s\ `mplineasc\
psalmi `n biseric\, `ngrijindu-se Cei care erau boteza]i `n car [i punând-o pe umerii
foarte mult de aceasta; nu se Hristos [i-i urmau `nv\]\tu- ~nt\rit de Dumnezeu lui, i-au lungit mâinile, `n-
porunca pân\ la cap\t, c\ci,
`ngrijea de bani, nici de ave- ra p\r\siser\ `nchinarea la spunea el, „iat\, `n fa]\ stau
re, decât numai de ceea ce a-
[i `nconjurat de `ngeri tinzându-le pân\ la capetele `n slav\ cei ce au venit s\
idoli [i cu atât mai mult osiei; la fel, `ntinzându-i pi-
vea trebuin]\; era cump\tat, practicile p\gâne de a jertfi ~n a treia noapte dup\ ~n- m\ primeasc\“, adic\ `nge-
cioarele pe o alt\ osie, l-au rii. „Atunci - consemneaz\
`nfrânat `n toate, tr\ind `n fe- idolilor [i de a consuma din viere, `n sat a n\v\lit Atha- legat. Apoi, aruncându-l [i
ciorie, retras, postea cu aspri- aceste jertfe. De[i cons\tenii rid, fiul dreg\torului got f\cându-l s\ zac\ pe spate, actul martiric - l-au coborât
me, st\ruia cu grij\ `n rug\- Sfântului Sava, pentru a nu Rotheseu, `mpreun\ cu „o n-au `ncetat s\-l chinuie `n ap\, `n timp ce el mul]u-
ciuni [i cucerea pe to]i printr-o se da de gol, l-au rugat s\ ceat\ de tâlhari nelegiui]i“, aproape toat\ noaptea.“. mea [i pream\rea pe Dum-
purtare frumoas\; `[i `mpli- consume [i el din ofrande ce care i-au legat atât pe preo- Spre diminea]\, o femeie nezeu… [i aruncându-l [i pu-
nea datoriile [i nu se `ngrijea nu fuseser\ oferite jertf\ al- tul Sansala, cât [i pe tân\rul ce trecea pe acolo l-a dezle- nându-i un lemn de gât, l-au
de cele nefolositoare; avea o tarului p\gân, Sf=ntul a re- Sava [i i-au purtat prin v\i gat, dar el a continuat s\ `mpins `n adânc.“ Astfel a
credin]\ cu totul curat\, lu- fuzat [i a `ndemnat pe to]i `mp\durite care fuseser\ r\mân\ `n locul acela, nete- `ncetat din aceast\ via]\
cr\toare prin iubire, `ncât nu ceilal]i s\ fac\ asemenea lui. arse de curând, prin cioturi mându-se de ceea ce avea s\ Sfântul Sava, la 12 aprilie
pregeta niciodat\ s\ vorbeas- Gestul hot\rât de nesupu- ascu]ite, biciuindu-i. Actul urmeze. Când Atharid a 372, a cincea zi dup\ Pa[ti,
c\ cu `ndr\zneal\ `n Domnul…“ nere a sup\rat autorit\]ile martiric arat\ cruzimea cu aflat de aceasta, a poruncit la vârsta de 38 de ani.
Via]a sa duhovniceasc\ era p\gâne, care l-au obligat s\ care s-au purtat ace[ti p\- ca Sfântul s\ fie legat cu Dup\ ce l-au `necat, uci-
`ndrumat\ de slujitorul acelei p\r\seasc\, pentru o pe- gâni: „…smulgându-l dez- mâinile de o grind\, dup\ ga[ii i-au scos trupul din
comunit\]i: preotul Sansala. rioad\, satul. br\cat din pat l-au pus `n care a trimis slujitori la el cu ap\, l-au l\sat ne`ngropat [i
Sf=ntul Sava s-a supus, lan]uri; pe preot l-au a[ezat mânc\ruri jertfite idolilor, au plecat. Trupul s\u a fost
Cre[tini sau p\g=ni? dar c=nd s-a `ntors totu[i nu-[i `ntr-un car, iar pe Sava, gol din care l-au obligat s\ m\- g\sit nev\t\mat [i a fost
lep\dase credin]a. cum se n\scuse, l-au dus nânce. Sava a refuzat. Au- `ngropat cu cinstea cuvenit\
~n timpul `n care Sfântul S\rb\toarea Pa[telui din prin v\i cu p\duri, c\rora le zind acestea, unul dintre de cre[tini, `ntr-un loc tai-
Sava m\rturisea pe Hristos anul 372 avea s\ fie momen- d\duser\ foc de curând, slujitori a aruncat `n pieptul nic. (Ioan DIACONU)

Moa[tele Sfântului, La cererea Sfântului Vasi- Bisericile (comunit\]ile) lo-

un dar pre]ios pentru
Sf. Vasile cel Mare
Vestea martirajului s\u
s-a r\spândit repede, ajun-
gând pân\ la Sfântul Vasile
cel Mare, arhiepiscopul Ce-
zareei Capadociei. Acesta a-
vea leg\turi strânse cu epis-
copul Tomisului, Bretanion,
[i cu guvernatorul Scythiei
Minor, Iulius Soranus, am-
bii capadocieni.
le cel Mare, guvernatorul Iu-
lius, a trimis o delega]ie pen-
tru a ridica moa[tele Sfântu-
lui Sava [i a le duce `n Capa-
docia. ~ntr-o epistol\ din anul
374, Sfântul Vasile cel Mare
confirm\ primirea pre]iosului
dar, mul]umind totodat\ pen-
tru ajutorul acordat.
Sfintele moa[te au fost
`nso]ite [i de o epistol\ -
„Scrisoare a Bisericii lui
Dumnezeu din Gothia c\tre
Biserica lui Dumnezeu din
Capadocia [i c\tre toate
cale ale Sfintei Biserici uni-
versale“ - redactat\ `n limba
greac\ de c\tre episcopul
Tomisului Bretanion. Aceas-
ta reprezint\ actul martiric
`n care s-a consemnat via]a [i
p\timirea Sfântului Mucenic
Sava de la Buz\u.
De aici afl\m [i c\ sfin-
tele moa[te au stat o peri-
oad\ `n metropola re[edin]\
a guvernatorului Scitiei
Mici, Tomis, [i, de aici, au
fost trimise Sfântului Va-
sile, `n Capadocia.
 Joi,
13 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 96 (386) Anul II
B\c\uanii au privilegiul
de a se `nchina moa[telor
PAGINA 16
Sf=ntului Andrei
~n Rom=nia se consum\
27 de litri de vin pe cap
de locuitor pe an
a De[i ]ara noastr\ este o ]ar\ cu o suprafa]\ viticol\ important\, micii produc\tori
nu vor avea [anse de a-[i prezenta vinurile pe pia]a european\, din cauza slabei puteri financiare
a Investi]ia pentru un hectar de vie care s\ corespund\ standardelor impuse de UE
ajunge p=n\ la 15.000 de euro a ~n aceste condi]ii, doar `ntreprinderile mari vor reu[i s\ p\trund\
pe pia]\ a Despre toate acestea, dar [i despre trecutul vinului rom=nesc am aflat de la pre[edintele
Patronatului Rom=n al Viei [i Vinului, prof. univ. dr. VALERIU V. COTEA a PAGINILE 8-9
POZA ZILEI Ajutoarele pentru pensionari
vor fi pl\tite `ncep=nd de m=ine
Ajutoarele b\ne[ti pen-
tru pensionarii cu venituri
mici se acord\ `n perioada
14-27 aprilie 2006, prin
Po[ta Rom=n\. Acordarea
ajutoarelor b\ne[ti se face
printr-un protocol semnat
`ntre reprezentan]ii Minis-
Is\rescu ne face cadou bancnota de 200 de lei
Banca Na]ional\ a
Rom=niei va introduce
`n circula]ie, `ncep=nd
cu data de 1 decembrie
2006, o bancnot\ de 200
Prin]esa Aiko, `n v=rst\ de 4 ani, unicul RON (dou\ milioane de
copil al prin]ului mo[tenitor al Japoniei lei vechi), a anun]at ieri,
Naruhito [i al so]iei sale Masako, a mers `ntr-o conferin]\ de pre-
mar]i pentru prima dat\ la gr\dini]\, s\, guvernatorul BNR,
`nso]it\ de o hoard\ de jurnali[ti.
Prin]esa este `n aten]ia presei nipone de
la debutul unei dezbateri `n privin]a succe-
Mugur Is\rescu. Banca
Central\ a luat aceast\
siunii la tronul Crizantemei [i viitorului
decizie deoarece valoa-
rea noii bancnote se
monarhiei `n Japonia. a
apropie de nivelul me-
PAGINA 6
terului Muncii, cei ai Casei
Na]ionale de Pensii [i ai
Po[tei Rom=ne, pe baza HG
430/2006 care stabile[te ca
beneficiari s\ fie pensiona-
rii cu venituri mai mici de
305 RON, cu excep]ia agri-
cultorilor. Persoanele care
diu al unei retrageri la
bancomat, respectiv 270
RON.
Dimensiunile banc-
notei se situeaz\ `ntre
cele ale bancnotei de 100
RON [i cele ale banc-
notei de 500 RON. Pe a-
versul bancnotei se afl\
imaginea poetului Lu-
cian Blaga, iar pe revers
imaginea statuetei neo-
litice „G=nditorul de la
Hamangia“. a
Creditele imobiliare
vor lua fa]a
creditelor de consum
nu sunt g\site la domiciliu
vor fi avizate, put=nd s\ `[i
ridice banii de la subu-
nit\]ile po[tale, `ncep=nd
cu a doua zi dup\ data avi-
z\rii, p=n\ pe 27 aprilie
2006. ~n func]ie de sumele
virate de Ministerul Mun-
cii, Po[ta Rom=n\ va face
toate eforturile pentru ca
plata acestor drepturi s\
se efectueze `naintea s\r-
b\torilor pascale. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
EDITORIAL
Circ la
Muntele Athos
Pelerinajul este definit `n
practica Bisericii drept o c\l\to-
rie al c\rei scop este fie acela de
a `nt=lni persoane sfinte, a[a
cum sunt marii duhovnici, fie
acela de a vedea locuri sfinte,
m\n\stiri, biserici, icoane sau
orice alt obiect sau spa]iu legat
de o activitate spiritual\ confir-
mat\ de Biseric\ [i de evlavia
general\ a credincio[ilor. Peleri-
najul nu trebuie confundat cu o
c\l\torie de agrement.
PAGINA 3
Cultivatorii
de ro[ii, ardei,
castrave]i
primesc subven]ii
de 40 de
milioane de lei/ha
PAGINA 5
Mircea Geoan\
urc\ pe
locul 3 `n topul
simpatiei
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul
LUMINA DE
DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE DUMINIC|
Tot `n pagina 10 - clasa-
mentul parohiilor [i pro-
topopiatelor `n func]ie de
num\rul de abonamente
la LUMINA DE DUMINIC|
contractate pe luna mai
Meteo
Precipita]ii U
maxima 10 °C
minima 7 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Joi, 13 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXXXIX)
Cultul [i via]a
cre[tin\
`n R\s\rit, `n
secolele XI-XV (VI)
Al\turi de Cuvioasa Paras-
cheva, Sfântul Ioan cel Nou
de la Suceava [i Sfânta
Filofteia, de care am pome-
nit `n episodul de ieri al
Istoriei cre[tinismului, al]i
sfin]i, români, au fost vene-
ra]i de popoarele vecine,
care i-au cinstit `naintea
noastr\. Astfel, la bulgari [i
la sârbi, este cinstit\, `nc\
din secolul al XIV-lea, Sfân-
ta Teofana, având ca nume
de botez Teodora, fiica dom-
nitorului Bararab I al }\rii
Române[ti (1310-1352) [i
mama ]arilor bulgari Strati-
mir [i Mihail Asen, care a
fost c\s\torit\ cu ]arul bul-
gar Ivan Alexandru. Dup\
anul 1352, Teodora s-a c\lu-
g\rit `ntr-o m\n\stire de
lâng\ Vidin, unde s-a distins
printr-o via]\ ascetic\ deose-
bit\, pentru care a fost tre-
cut\ `n rândul sfin]ilor, la
pu]in timp dup\ moarte.
Deci noi, românii, dup\ cum
spune arhimandritul Anas-
tasie Baldovin `n „Prefa]a la
Via]a [i nevoin]ele cele mo-
nahale ale Prea Cuviosului
Episcop al Râmnicului-Noul
Severin, D. D. Calinic“,
„n-am fost lipsi]i niciodat\
de oameni cuvio[i [i `mbun\-
t\]i]i `n via]\; dar n-am
trâmbi]at aceasta, pentru
modestia noastr\, l\sând ca
singur Dumnezeu s\ apre-
cieze valoarea sfin]eniei
monahilor no[tri români“.
~n aceast\ perioad\ au exis-
tat [i icoane f\c\toare de
minuni. Dintre acestea cele
mai cunoscute sunt cele de la
Athos [i din Rusia, multe
dintre ele fiind dedicate Mai-
cii Domnului: Maica Domnu-
lui de la Ivir, Maica Domnu-
lui cu trei mâini, Maica
Domnului cu Pruncul,
Maica Domnului cea mai
larg\ decât cerurile, Maica
Domnului din Kazan, Maica
Domnului din Vladimir,
Maica Domnului de la
Neam] [.a. Acum au devenit
foarte populari Sfin]ii Nico-
lae, Pantelimon [i Spiridon,
dar [i al]ii, ale c\ror moa[te
se aduceau adeseori [i `n
nordul Dun\rii `n vreme de
cium\ sau de alte primejdii,
pentru izb\vire [i ajutor.
Tot acum, cre[tinii f\ceau
multe pelerinaje la Locurile
Sfinte de la Ierusalim,
Sinai, Athos, Pe[terile
Kievului etc. Vechile docu-
mente slave [i grece[ti
arat\ c\ a existat o tradi]ie
bogat\ a pelerinajelor indi-
viduale. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Lacrimile
poc\in]ei
Un frate l-a întrebat pe
avva Pimen: „M\ fr\mânt\
gândurile rele: m\ ]in departe
de p\catele mele [i m\ fac s\
fiu atent la neajunsurile frate-
EVANGHELIA ZILEI
G=nduri de cre[tin
„Atunci a poruncit ucenicilor
Lui s\ nu spun\ nim\nui c\ El
este Hristosul. De atunci a
`nceput Iisus s\ le arate uceni-
cilor Lui c\ El trebuie s\ mearg\
la Ierusalim [i s\ p\timeasc\
multe de la b\trâni [i de la ar-
hierei [i de la c\rturari [i s\ fie
ucis, [i a treia zi s\ `nvieze. {i
Petru, luându-L la o parte, a `n-
ceput s\-L dojeneasc\, zicân-
du-I: «Fie-}i mil\ de Tine s\ nu
}i se `ntâmple ]ie aceasta». Iar
El, `ntorcându-se, a zis lui Petru:
«Mergi `napoia Mea, satano!
Sminteal\ ~mi e[ti; c\ nu cuge]i
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
De ce mi-a dat duhovnicul
Agheazm\ Mare `n loc de ~mp\rt\[anie?
Dup\ spovedanie, preotul
duhovnic mi-a a dat Agheaz -
m\ Mare `n loc de ~mp\rt\-
[anie. De ce?
Atunci c=nd p\catele pe
care le m\rturise[ti sunt
grave, [i mai ales atunci
c=nd poc\in]a ta nu este una
conving\toare, duhovnicul
nu-]i d\ voie s\ te `mp\rt\-
[e[ti cu Trupul [i S=ngele
Domnului, `n scop pedago-
gic. Totu[i, ca s\ nu te sim]i
exclus din comuniunea Bise-
ricii, ]i se d\ Agheazm\ Ma-
re, care este apa sfin]it\ la
Boboteaz\ [i care are o mare
putere sfin]itoare.
De ce totu[i nu mi se d\
~mp\rt\[ania? Nu-ii un fel
de „p\c\leal\“ aceast\ `nlo -
cuire a ~mp\rt\[aniei cu
Agheazma?
Nu-i o p\c\leal\, pentru
c\ Agheazma Mare nu e o a-
p\ obi[nuit\, ci este un
transmi]\tor de har dum-
nezeiesc. Atunci c=nd o bei,
ea are o influen]\ sfin]itoare
care te va ajuta s\ descoperi
calea spre `mbun\t\]irea [i
corectarea vie]ii tale spiri-
tuale. Te `ntreb, `ns\, de ce
te crezi `ndrept\]it s\ pri-
me[ti Sf=nta ~mp\rt\[anie?
Crezi c\ `mp\rt\[irea cu
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Sfin]it zat. Dup\ mai mul]i ani, Sfân- mijlocit de domnul Vladislav al
tul Artemon a fost ucis de II-lea. Turcii se obligau s\ `nce- ]ioneze prima agen]ie de pres\
Mucenic Artemon p\gâni.
Artemon a tr\it `n timpul
`mp\ratului Diocle]ian (284-
305). ~nainte de a se declan[a
persecu]ia `mpotriva cre[tini-
lor, Sisinie, episcopul Laodichi-
ei, [i preotul Artemon au dis-
trus idolii din templul zei]ei
Artemida. Dreg\torul Patrichie
l-a `ntemni]at pe Sfântul Arte-
mon [i a poruncit s\ fie aruncat
`ntr-un vas cu smoal\ fierbinte.
Dar când dreg\torul a inspectat
vasul, a c\zut `n smoal\ [i a
murit. Cei care au asistat s-au
`nsp\imântat [i au fugit, iar
sfântul s-a rugat [i din locul a-
cela a izvorât ap\. V\zând a-
ceast\ minune, mul]i s-au bote-
lui meu“. B\trânul îi poves-
te[te atunci despre avva Dios-
coros, care, odat\, st\tea în
chilie [i-[i plângea p\catele.
În chilia de al\turi se afla un
ucenic al s\u, care a venit [i,
g\sindu-l pe b\trân plângând,
l-a întrebat: „De ce plângi, p\-
rinte?“. B\trânul i-a r\spuns:
CALENDARUL ZILEI
cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale
oamenilor». Atunci Iisus a zis
ucenicilor S\i: «Dac\ vrea cineva
s\ vin\ dup\ Mine, s\ se lepede
de sine, s\-[i ia crucea [i s\-Mi
urmeze Mie».“ (Matei 16, 20-24)
***
~n multe din cuvintele, re-
ac]iile [i faptele ucenicilor Dom-
nului nostru Iisus Hristos pu-
tem vedea manifest\ri ale unor
oameni obi[nui]i. Poate a[a re-
ac]ion\m [i noi, negândindu-ne
c\, poate, voin]a lui Dumnezeu
Trupul [i S=ngele Domnului
se face `n mod democratic,
adic\ to]i au `n mod egal
dreptul acesta? Ei bine, nu.
Ai dreptul s\ te `mp\rt\[e[ti
cu Hristos at=t timp c=t
sim]i [i dovede[ti c\ Hristos
locuie[te deja `n tine. Tre-
buie s\ te sfin]e[ti prin spo-
vedanie, poc\in]\ lucr\toa-
re [i mult\ rug\ciune `na-
inte de a deveni vrednic de
Trupul lui Hristos. Preotul
teze atacurile asupra }\rii Ro- din România – „Agen]ia Ro-
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Mucenic Di-
mitrie Peloponisiu; a Sfin]ilor
Muceniri Maxim, Cvintilian [i
Dada; a Sfântului Mucenic E-
lefterie Persul; a Sfântului Mu-
cenic Teodosie [i a Sfântului
Mucenic Zoil.
Mâine, Biserica face pomeni-
rea Sfântului Martin M\rturi-
sitorul, episcopul Romei.
~n ziua de 13 aprilie
istoria consemneaz\:
a 1452 – Tratatul de pace de
la Adrianopol, `ncheiat `ntre
Ungaria [i Imperiul Otoman [i
„Din pricina p\catelor mele“.
Ucenicul i-a zis: „Dar nu ai
p\cate, p\rinte“. B\trânul i-a
r\spuns: „Cu adev\rat, fiule,
dac\ mi s-ar îng\dui s\-mi
v\d p\catele, n-ar fi de ajuns
înc\ trei sau patru, ca s\ mi le
plâng\“. (Pateric, edi]ia Poli-
rom, 2005)
este alta. ~n fragmentul evan-
ghelic de ast\zi vedem cum
Domnul Hristos spune aposto-
lilor c\ va merge `n Ierusalim,
c\ va fi prins, va p\timi, va
muri [i apoi va `nvia. Petru, ca
cel care era mai `n vârst\ [i mai
sf\tos, `l `ndeamn\ pe Mân-
tuitorul s\ renun]e la acest
plan. ~ns\ pentru acest gând,
Simon Petru a fost mustrat: „Nu
cuge]i cele ale lui Dumnezeu“.
Ai ocazia s\ auzi tot felul de
scuze pentru ca cineva s\ evite
s\ fac\ ceva pentru suflet, fie
boala, fie lipsa timpului, fie lenea
sau ignoran]a `i ]in departe pe
unii de ceea ce trebuie s\ fac\ `n
post. Tu ai postit mai mult când
erai s\n\tos? Oare vei veni la bi-
care nu-]i d\ `mp\rt\[ania
`]i face un bine, pentru c\,
se [tie, Trupul lui Hristos `i
arde (`i arde spiritual vor-
bind, dar uneori chiar [i fi-
zic) pe cei care se `mp\rt\-
[esc cu nevrednicie. Sf=nta
~mp\rt\[anie nu este un
trofeu cu care s\ te m=n-
dre[ti, ci este Trupul real al
lui Hristos, pe care nu-l po]i
primi dac\ nu e[ti c=t de c=t
vrednic de asta.
a 1889 – A `nceput s\ func-
mâne[ti, Transilvaniei, Ungari-
ei, Serbiei [i s\ nu ridice noi for-
tifica]ii de-a lungul Dun\rii.
}\rii Române[ti i se garanta
autonomia, cu obliga]ia ca dom-
nul Vladislav al II-lea s\ pl\-
teasc\ regulat haraciul c\tre
Poart\ [i s\-[i `ndeplineasc\
obliga]iile de vasalitate fa]\ de
coroana Ungariei;
a 1695 – A murit fabulistul
francez Jean de La Fontaine (n.
1621);
a 1815 – Se na[te actorul
Costache Caragiale, unul dintre
`ntemeietorii mi[c\rii teatrale
române[ti, primul director al
Teatrului Na]ional din Bu-
cure[ti (1852), autor al unor
comedii de moravuri;
a 1885 –Promulgarea Legii
„depozitului legal“, prin care orice
tipografie era obligat\ s\ trimit\
câte trei exemplare din fiecare
tip\ritur\ bibliotecilor centrale
din Bucure[ti [i Ia[i, precum [i
Bibliotecii Academiei Române.
a 1886 – S-a n\scut pictorul
Nicolae Tonitza (d. 1940), grafi-
cian [i critic de art\, maestru al
naturilor statice, al scenelor de
interior, peisajelor [i portrete-
lor de copii ;
seric\ mai des dac\ nu ai avea
serviciu? Oare gândurile tale
sunt `n acord cu ceea ce a[teapt\
Dumnezeu de la tine? Oare cum
ar trebui s\ fie un post pentru a
fi pe placul t\u [i s\-l ]ii? Oare ce
fel de cre[tin e[ti dac\ cele
pl\cute lui Dumnezeu [i folosi-
toare sufletului t\u le respingi
sau nu le `mpline[ti? Nu cumva
[i gândul t\u se aseam\n\ cu cel
al lui Petru? Parc\ ai spune:
„Doamne, nu-]i lua crucea! Este
prea grea, prea ap\s\toare. {i
dac\ Tu nu urci pe dealul
Gologotei, atunci nici eu nu tre-
buie s\-l urc!“. Oare acestea ar
trebui s\ fie gândurile unui
cre[tin? (Pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
Dac\ tot am primit aceas-
t\ pedeaps\, pot s\ iau acas\
din Agheazma Mare pe care o
p\strez de la Boboteaz\?
Nu, acas\ nu ai voie s\
bei din Agheazma Mare de-
c=t `n primele [apte zile du-
p\ Boboteaz\. Dup\ aceste
zile, po]i p\stra `n cas\ A-
gheazma Mare, dar numai
ca pe un lucru sfin]it, `ntr-
un loc curat unde p\strezi [i
Anafura [i t\m=ia. Trebuie
`ns\ s\ mergi la biseric\
pentru a lua Agheazma Ma-
re pe care ]i-a indicat-o du-
hovnicul, pentru c\ ea devi-
ne `n biseric\ simbol al co-
muniunii. Tu nu e[ti exclus
din Biseric\, ci doar ]i se
propune un timp de medita-
]ie [i de poc\in]\ lucr\toare,
dar r\m=i `n comuniune cu
to]i cei care se `nchin\ ade-
v\ratului Dumnezeu. Deci
nu e[ti pedepsit, ci doar e[ti
mustrat pentru p\cat, iar tu
de bun\ seam\ vei sim]i c\
ai nevoie de Sf=nta ~mp\rt\-
[anie, drept pentru care vei
alege cu siguran]\ s\ nu mai
p\c\tuie[ti. Adic\ vei `ncer-
ca, a[a cum se spune la Pate-
ric, s\ pui un nou `nceput
bun vie]ii tale. (Rubric\ rea-
lizat\ de Ioan AVRAM)
mân\“;
a 1906 – S-a n\scut Samuel
Beckett (d. 1989), prozator [i
dramaturg irlandez, laureat al
Premiului Nobel pentru lite-
ratur\;
a 1913 - S-a `nfiin]at, la Bu-
cure[ti, Academia de ~nalte Stu-
dii Comerciale [i Industriale,
prima institu]ie de `nv\]\mânt
superior economic din România;
a 1935 - S-a n\scut C. D.
Zeletin (pseudonimul medicului
Constantin Dimoftache); eseist [i
traduc\tor (o bogat\ activitate
de traducere din poezia renas-
centist\ italian\ [i din poezia
francez\ modern\); pre[edintele
Societ\]ii Medicilor Scriitori [i
Publici[ti din România;
a 1945 - Eliberarea ora[ului
Viena de sub ocupa]ia fascist\
(la sfâr[itul celei de-a doua con-
flagra]ii mondiale);
a 1975 - Izbucnirea r\zboiu-
lui civil `n Liban `ntre cre[tini [i
musulmani (proclamarea celei
de-a doua republici libaneze, `n
septembrie 1990, a dus la resta-
bilirea unui echilibru `n via]a
politic\ [i economic\ a ]\rii, ce-
ea ce a permis trecerea treptat\
la reconstruc]ia ei). a

CE-}I DORESC EU }IE
Nu m\-n
ntreba, sunt sigur!
de Nicolae HULPOI
G\sesc `ntr-o zi `n cutia po[-
tal\ o bro[ur\: „E[ti sigur c\ este
adev\rat\ credin]a ta?“.
Am r\sfoit-o [i (nici nu v\ `n-
treb dac\ a]i ghicit!) bine`n]eles
c\ era vorba de una dintre „ofer-
tele“ de cre[tinism neo-protes-
tant (unii o consider\ pseudo
cre[tinism). Spun bine`n]eles,
dar mi-am dat singur seama, ne-
fiind nic\ieri specificat cine a
tip\rit-o, ultimul „trend“ al aces-
tor secte fiind acela de a nu se
mai semna, ci de a se numi, pur
[i simplu, cre[tini.
Dup\ versetele din Scriptur\
[i textele de autor care `ncercau
s\ te l\mureasc\ de faptul c\ te
afli `ntr-o mare eroare, c\, de
fapt, credin]a ta este una fals\,
chiar p\gân\, la finalul bro[urii
erai informat despre locul [i orele
„de adunare“, unde puteai afla
Adev\rul `ntreg (!).
Ospitalitatea [i toleran]a sunt
calit\]i care intr\ `n compozi]ia
spiritului românesc. Nu de pu-
]ine ori am avut de câ[tigat cu
ele, dar am avut [i de pierdut.
Totu[i, un lucru n-ar trebui s\
primeasc\ pic de ospitalitate ori
DE LA AL}II PENTRU NOI
De la Alexandru Gh. Morariu citire
de Liviu PAPUC
„Prea era `nc\rcat de p\cate
neamul omenesc, `ncât pentru
r\scump\rarea lui nu ajunsese
jertfa de pe Golgota a blândului
nostru Mântuitor. De aceea, `n
primele secole ale cre[tinismului,
p\gân\tatea oarb\ se n\pusti cu
o furie nemaipomenit\ asupra a-
celora care cu râvn\ sufleteasc\
primiser\ `nv\]\turile d\t\toare
de via]\.
Te cutremuri când `]i `m-
prosp\tezi `n memorie senin\-
tatea [i lini[tea sufleteasc\ cu
care martirii cre[tini primeau s\
fie sfâ[ia]i de animale s\lbatice
`n arene, spre pl\cerea p\gânilor
tirani; primeau s\ fie r\stigni]i,
decapita]i, `nchi[i `n temni]e pe
via]\, numai pentru a se putea
cu drept cuvânt numi fii adev\-
ra]i ai sfintei Biserici, `ntemeiat\
pe Mântuitorul lumii. Nebunia [i
`nd\r\tnicia p\gân\ f\cuse gro-
zav de multe [i s\lbatece cruzimi
cu acei blânzi credincio[i, care, cu
hot\râre [i t\rie de martiri, su-
fereau moartea pentru Acela
care le r\scump\rase via]a ve[-
nic\, luminat\, plin\ de ver-
dea]\ prin scump sângele S\u“.
A[a `[i `ncepe discursul referi-
tor la Maria Egipteanca, simbol al
luminii dumnezeie[ti prin c\in]\
(Cern\u]i, 1932), Alexandru Gh.
Morariu (1892-1932), profesor [i
diacon la Catedrala din capitala
Bucovinei, autor care nu a ajuns
s\ se impun\ `n peisajul literar-
cultural românesc, dar care s-a
ilustrat `n epoc\ prin câteva arti-
cole [i studii morale, duhovnice[ti,
`mbibate de har. Dup\ ce urm\-
re[te traseul existen]ial al Mariei
Egipteanca, autorul `ncheie cu
medita]ii de bun sim], demne de
b\gat `n seam\ [i ast\zi:
„Cu cât\ b\rb\]ie s-a dep\rtat
de patria sa acea cuvioas\ egip-
teanc\, plecând cu deplin\ `n-
credere `n p\mântul f\g\duin]ei,
unde a aflat dezlegare [i har prin
m\rturisire! {i totu[i, cât de
OPINII & COMENTARII
strop de toleran]\: impertinen]a,
c\ci m\car impertinen]\ se chea-
m\ a `ntreba pe cineva dintr-un
neam cu o tradi]ie cre[tin\ de
2.000 de ani dac\ e sigur de cre-
din]a lui. Dincolo de orice argu-
ment teologic, tupeul celui care-]i
adreseaz\ astfel de `ntreb\ri `]i
face tâmplele s\ zvâcneasc\!
Personal, nu posed o mândrie
gonflat\ de român cre[tin-orto-
dox, dar nici nu-mi vine s\ su-
port astfel de insulte. {i nu e
vorba numai de persoana mea!
M\ gândesc la p\rin]ii, bunicii,
mo[ii [i str\mo[ii mei, care au
murit, a[a, „pro[ti“. M\ gândesc
la un Mircea cel B\trân, la un
Mihai Viteazul [i la un {tefan cel
Mare, la to]i cei care au pus legea
str\mo[easc\ mai presus de sân-
gele [i confortul lor. Oare dac\
nu ar fi fost vitejii no[tri voievozi,
iar acum am fi purtat cu to]ii tur-
bane, mai primeam bro[uri cu
`ntreb\ri neru[inate? Dac\ arde
`n ei duhul misionar, de ce nu
merg s\-i pun\ `n dubii pe cei de
prin Iran sau Pakistan? Ar avea
mai multe nout\]i s\ le spun\!
Cred [i eu c\ unor r\t\ci]i (nu,
nu e un termen def\im\tor, ci
unul care prezint\ o realitate!)
cu o istorie de cel mult 150 de
scump\ [i drag\ ne este
nou\ patria ispitelor de
tot felul [i cât de mult [i
greu am c\zut `n lan-
]urile scârboasei [i atât
de trec\toarei ei robii!
Oare de ce nu r\sun\
[i-n sufletele noastre
acel glas l\untric care a
mântuit-o pe fericita Ma-
ria Egipteanca din pier-
zanie?! Bunul Creator a
avut grija de a s\di `n
sufletele noastre ale tu-
turora acel glas l\untric
al con[tiin]ei, judec\to-
rul fiec\rui om. Dar cu
durere mare ne `ntre-
b\m: Cine-i acela care-i
d\ ascultare [i care i se
supune?!?
El ne `nva]\ s\ ne
`ndeletnicim trupul nos-
tru cu munca creatoare,
aduc\toare de `ndestu-
lare pentru noi [i ai no[tri, pen-
tru binele comun, pentru patria
[i neamul nostru scump; munca
aduc\toare de s\n\tate tru-
peasc\, de `nviorare sufleteasc\.
Iar mul]i dintre noi ne pierdem
`n lene [i trând\vie, aduc\toare
de dec\dere [i degenerare tru-
peasc\ [i sufleteasc\.
Oh! Cât de `n\l]\toare [i l\u-
dabil\ este `nfrânarea josniciilor
trupe[ti! Nu este nici o onoare
pentru noi a-i concede trupului
toate dup\ voie, ci faptul acesta
tocmai dovede[te cea mai ex-
trem\ sclavie [i o nespus\ ru[i-
ne! «S\ nu domneasc\ p\catul `n
corpul vostru cel muritor, ca s\-l
asculta]i `n poftele lui», zice Sf.
Ap. Pavel, inspirat de Duhul
Sfânt (Ep.c.Rom.). A[adar dac\
corpul face ce vrea, se lipse[te de
toat\ libertatea pe care [i-ar
p\stra-o, dac\ s-ar `nfrâna.
Adânc mustr\tor gl\suie[te
mai mult ca oricând azi, `n patria
ispitelor noastre de tot felul, su-
blimul adev\r al Sf. Scripturi:
«Mo[ie am cump\rat [i trebuie s\
m\ duc s\ o v\d»; sau «P\rechi de
boi am cump\rat cinci, [i trebuie
ani, pentru care credin]a este o
afacere, nu le pas\ de str\mo[ii
lor! Dar eu [tiu c\ str\mo[ii mei
a[teapt\ s\ fie pomeni]i la
Liturghie, s\ le aprind candela
de la mormânt `n noaptea de ~n-
viere, vor o cruce la c\p\tâi [i vor
s\ ]in la credin]a `ntru care ei au
adormit. Ei, care ne demons-
treaz\ c\ ]\rân\ sunt toate, s-ar
r\suci `n mormânt s\ m\ vad\
`ncurcat atunci când primesc
`ntreb\ri de genul: „E[ti sigur de
adev\rul credin]ei tale?“ sau s\
m\ vând pentru un blid de linte.
Dup\ 50 de ani de prigoan\,
teroare, lipsuri, [i cu elitele ex-
terminate, Biserica noastr\ s-a
trezit oarecum neputincioas\,
complexat\ [i incapabil\ s\ ar-
ticuleze un discurs teologic pe
`n]elesul credincio[ilor s\i. A[a
se explic\ bruma de succes a
sectelor neo-protestante din anii
’90. Faptul c\ braconajul cre[tin
nu mai merge ca pe vremuri, e
un semn c\ românii s-au matu-
rizat, dându-[i seama de imaturi-
tatea `ntreb\rilor proaste.
A[adar, la `ntrebarea: „E[ti
sigur c\ este adev\rat\ credin]a
ta?“ d\m r\spicat urm\torul r\s-
puns: Da, sunt, mul]umesc de
`ntrebare, [i, te rog, s\ nu m\
mai `ntrebi vreodat\!
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului
„Lumina de Duminic\“
s\ merg, s\-i cerc»; sau «Muiere
mi-am luat» – zice al treilea – «[i
pentru aceea nu pot veni».
{i astfel r\mânem lipsi]i de
osp\]ul St\pânului, de care os-
p\] s-a `nvrednicit cu atâta `n-
destulare sp\sita cuvioas\ Maria
Egipteanca.
Nu la bunuri materiale, lu-
me[ti, ne cheam\ St\pânul
Christos, ci la bun\t\]ile cele
neasem\nat mai mari suflete[ti,
care adeseori aici `n via]a p\-
mânteasc\ trebuie s\ ni le câ[-
tig\m prin multe lupte [i sufe-
rin]e. Nu un trai molatic, comod,
dezmierdat ne recomand\ Chris-
tos, ci ostenele [i greut\]i, virtu-
te, b\rb\]ie, dragoste de aproa-
pele, `nvingere de sine, pentru ca
apoi cu adev\rat merit cre[tinesc
s\ ne putem `nvrednici a urma
pe calea `ngereasc\ a cuvioasei
Maria Egipteanca. C\ci adev\r
divin m\rturise[te Mântuitorul:
«Cel ce vrea s\ vin\ dup\ mine,
s\ se lepede de sine, s\-[i ia
crucea sa [i s\-mi urmeze mie»
(Marcu, 8, 34)“.
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 13 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Circ la Muntele Athos
a Pelerinajul nu trebuie confundat
cu o c\l\torie de agrement. Obi[nuita
excursie la m\n\stirile din nordul
Moldovei, spre exemplu, poate e[ua
foarte rapid ca pelerinaj din cauz\ c\
nu suntem aten]i la spiritualitatea
locurilor, ci ne concentr\m mult mai
mult spre aspectul de inedit cultural
al monumentelor vizitate a
de Nicolae DIMA
Pelerinajul este definit `n practica Bisericii
drept o c\l\torie al c\rei scop este fie acela de a
`nt=lni persoane sfinte, a[a cum sunt marii du-
hovnici, fie acela de a vedea locuri sfinte, m\-
n\stiri, biserici, icoane sau orice alt obiect sau
spa]iu legat de o activitate spiritual\ confirma-
t\ de Biseric\ [i de evlavia general\ a credin-
cio[ilor. Pelerinajul nu trebuie confundat cu o
c\l\torie de agrement. Obi[nuita excursie la
m\n\stirile din nordul Moldovei, spre exemplu,
poate e[ua foarte rapid ca pelerinaj din cauz\
c\ nu suntem aten]i la spiritualitatea locurilor,
ci ne concentr\m mult mai mult spre aspectul
de inedit cultural al monumentelor vizitate.
Putem avea o foarte reu[it\ excursie, care s\ nu
produc\ deloc efectul de pelerinaj. Printre al-
tele, pelerinajul trebuie f\cut cu smerenie pro-
fund\ [i cu rug\ciune continu\. Nu te duci la
un duhovnic renumit sau la o m\n\stire sf=nt\
cu preten]ia (declarat\ sau nu) c\ e[ti buricul
p\m=ntului. {i nici nu faci publicitate plec\rii
tale, pentru c\ aceast\ c\l\torie trebuie s\ fie
una a aprofund\rii rela]iei cu Dumnezeu, nu s\
urm\reasc\ dob=ndirea unui capital de sim-
patie [i respect printre prieteni sau rude.
Ei bine, cu ]igara `n gur\, cu poza Stelei `n
buzunarul de la piept, flancat ca de obicei de
bodyguarzi [i cu buzunarele doldora de banc-
note verzi (de fapt, cred c\ rozalii), cel mai
credincios cre[tin ortodox dintre to]i fiii patriei
se duce peste c=teva zile la Muntele Athos. El
caut\ acolo „cur\]ire spiritual\“. {i este dis-
pus s\ cheltuiasc\ pentru asta dou\ milioane
de euro. Motivele nu prea i le [tim. Ba spune
c\ este nevoie s\ fie re`nnoit\ tradi]ia ctitori-
ilor rom=ne[ti la Sf=ntul Munte, ba indic\ fap-
tul c\ Muntele Athos, fiind cel mai sf=nt loc de
pe p\m=nt, `i va ajuta s\-[i rec=[tige puterile
spirituale (irosite `n ultima vreme, probabil,
prin emo]iile de la meciurile din cupa UEFA
ale echipei pe care o sus]ine financiar). {i uite-
a[a, ceea ce aparent ar fi trebuit s\ fie o activi-
tate spiritual\ pus\ `n practic\ `n cele mai
discrete condi]ii devine `n arena public\ pen-
tru unii un motiv de ironie [i chiar de batjo-
cur\, iar pentru al]ii praf `n ochi [i deturnare
de aten]ie. E clar: cunoscutul [i g\l\giosul
pelerin despre care vorbim aici va dob=ndi [i
cu acest prilej un oarecare capital de simpatie,
de la o anumit\ parte a popula]iei (cu drept de
vot, se-n]elege).
Poate c\ unii `nc\ se `ntreab\ dac\ nu
cumva `n gesturile de maxim\ generozitate pe
care le face Gigi Becali din c=nd `n c=nd nu
este, totu[i, [i ceva sincer, o motiva]ie lipsit\ de
perversitatea jocurilor politice de imagine pe
care le vedem/suport\m foarte adesea. R\s-
punsul meu este unul pozitiv. Nu cred c\ Be-
cali a construit casele acelea pentru sinistra]i
doar pentru a-[i face publicitate, ci cred c\ a
f\cut-o din sincer\ compasiune. {i nici nu cred
c\ excursia domniei-sale la Muntele Athos este
planificat\ ca un gest politic. El chiar crede c\
cele dou\ milioane de euro `l vor plasa `n
r=ndul voievozilor ctitori de l\ca[uri [i chiar
crede c\ face un gest de mare demnitate. Par-
tea proast\ este aceea c\ domnul Becali nu
`n]elege una dintre chestiunile elementare ale
vie]ii cre[tine: discre]ia, care se traduce `n lim-
baj duhovnicesc prin cuv=ntul „smerenie“.
F\c=nd din toate aceste dona]ii, promisiuni,
`nchin\ciuni publice un spectacol, un circ, el de
fapt anuleaz\ pentru sine `nsu[i efectul de
milostenie al dona]iei (conform avertismentu-
lui din Evanghelie, `n care se precizeaz\ negru
pe alb c\ cel care va fi l\udat pe p\m=nt pen-
tru faptele sale bune nu va mai fi r\spl\tit [i
`n ceruri. Nu se r\spl\te[te de dou\ ori
aceea[i fapt\ bun\, a[a cum nu se pedepse[te
de dou\ ori acela[i p\cat.). Iar comunit\]ii de
credincio[i sinceri care formeaz\ Biserica Gigi
Becali `i face un mare deserviciu, poz=nd `n
cre[tinul model [i arunc=nd astfel `n derizoriu
acte de credin]\ care, `n sine, sunt foarte re-
spectabile [i admirabile. C=nd r=de cu gura
p=n\ la urechi de Becali, c=rcota[ul amator va
face foarte repede asocierea acestei persoane
adesea ridicole cu credin]a cre[tin\ pe care el
o reclam\ foarte ades. ~n concluzie, nu „cur\-
]ire spiritual\“ `i doresc lui Gigi Becali s\
c=[tige la Athos, ci bun-sim]. Dar pentru asta
nu [tiu dac\ era nevoie s\-i deranjeze pe
c\lug\rii din Sf=ntul Munte. a
4 Joi, 13 aprilie 2006
PE SCURT
Expozi]ie
la Patriarhie
Ast\zi, 13 aprilie, cu binecu-
v=ntarea Prea Fericitului
P\rinte Patriarh Teoctist,
rotonda Palatului Patriar-
hiei g\zduie[te expozi]ia de
pictur\ „Lumin\ `n icoane [i
flori“. Lucr\rile sunt reali-
zate de tineri `ndruma]i de
medicul Silvia Elena S\racu
[i de Centrul de pictur\
„P=rvu Mutu“ al Arhiepisco-
piei Bucure[tilor. Vernisajul
va `ncepe la ora 13.00 [i va
fi urmat de un scurt concert
de c=nt\ri religioase speci-
fice Postului Pa[telui inter-
pretate de un grup coral de
studen]i teologi.
Biserici noi `n
Protopopiatul H=rl\u
~n Protopopiatul H=rl\u Ia[i
au fost sfin]ite ieri locurile
unde vor fi ridicate dou\ noi
biserici. O biseric\ va fi ridi-
cat\ `n localitatea Valea
Racului - comuna Cotnari,
iar alta `n localitatea Rediu
- comuna Scobin]i. Slujbele
de sfin]ire au fost oficiate de
Prea Sfin]itul Calinic
Boto[\neanul, Episcop vicar
al Arhiepiscopiei Ia[ilor.
P\rintele Nicolae Cr\ciun,
protopop de H=rl\u, ne-a
declarat: „De la ora 14.00 a
avut loc sfin]irea temeliei
unei noi biserici la parohia
Valea Racului. Este o paro-
hie nou `nfiin]at\, cu apro-
ximativ 87 de familii. IPS
Mitropolit Daniel a aprobat
sfin]irea locului de temelie
[i a delegat pe PS Calinic
Boto[\neanul pentru a lua
parte la aceast\ slujb\.
Biserica va avea hramurile -
„Sf=ntul Mucenic Iustin
Martirul [i Filosoful“ [i
„Sf=ntul Mare Mucenic
Gheorghe“. Cea de-a doua
sfin]ire a avut loc `ncep=nd
cu ora 15.30 la parohia
Rediu. Este, de asemenea, o
parohie nou `nfiin]at\, cu
aproximativ 110 familii.
Hramurile bisericii vor fi
„Sfin]ii P\rin]i Ioachim [i
Ana“ [i „Sf=ntul Mare
Mucenic Gheorghe“.
„Tradi]iile pascale
la rom=ni“
La Roman se afl\ `n deru-
lare manifest\rile intitulate
„Tradi]iile pascale la ro-
m=ni“. Astfel, a fost organi-
zat\ o expozi]ie de icoane
pictate de elevii din anul I
ai Seminarului Teologic din
Roman, expozi]ie care a fost
prezentat\ la Cercul Co-
piilor, iar ast\zi va fi verni-
sat\ la protopopiat. Eveni-
mentul se desf\[oar\ `n sala
de festivit\]i a Protopopia-
tului roma[can, `ncep=nd cu
ora 16.00. „La eveniment
vor participa, al\turi de
iconari, reprezentan]i din
partea Clubului Copiilor.
Dup\ vernisare va urma un
recital al Corului Seminaru-
lui Teologic „Sf=ntul Gheor-
ghe“ din Roman [i cuvinte
despre tradi]iile pascale la
rom=ni, rostite de p\rintele
consilier cultural Ciprian
Clo[c\ [i de p\rintele pro-
topop Florin }uscanu“, ne-a
declarat p\rintele Zamfir
Alexandru, secretarul
Protopopiatului Roman. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
p\r]i flori, ramuri de salcie
De Florii, Moldova [i iconi]e [i se va porni apoi
`n pelerinaj pe traseul Bi-
serica „Adormirea Maicii
Domnului“, Biserica „Sf=n-
se une[te `n rug\ciune tul Nicolae - {tefan cel Ma-
re [i Sf=nt“, unde se va ofi-
cia acatistul „~nvierii Sf=n-
tului [i Dreptului Laz\r“.
a Cel mai mare pelerinaj de Florii din ]ar\ se desf\[oar\ ~n final, p\rintele protopop
Stelian Ciurciun va ]ine un
`n Arhiepiscopia Ia[ilor a Credincio[ii vor porni cuv=nt de `nv\]\tur\ pe te-
`n pelerinajul de Florii cu flori `n m=ini, c=nt=nd osanale ma „Sfintele Patimi m=n-
tuitoare“.
a Pelerinajul va fi transmis `n direct la Radio Trinitas a La Boto[ani, tradi]iona-
Pelerinajul de Florii, de- unde erau `nt=mpina]i de ra[ului, dar [i credincio[ii lul pelerinaj de Florii va `n-
venit tradi]ional `n Arhi- mitropolit. ~nalt Prea Sfin- se vor `nt=lni la ora 12.30 cepe la ora 15.00 [i se va
derula pe traseul biserici-
episcopia Ia[ilor, se va ]itul Daniel, Mitropolitul `n intersec]ia dintre Bule-
desf\[ura s=mb\t\, `ntre Moldovei [i Bucovinei, ne-a vardul {tefan cel Mare [i lor: „Sf=ntul Spiridon“,
„Duminica Mare“, „Sf=ntul
orele 12.00 [i 19.30. Pele- `ncurajat s\ relu\m aceas- Bulevardul Mihai Emines-
rinajul va `ncepe `n Proto- t\ tradi]ie dup\ 1990. A[a Ilie“, „~nt=mpinarea Dom-
cu [i vor porni spre cate-
popiatul S\veni [i se va `n- cum foarte frumos ne spu- nului“, „Sf=nta Treime“,
drala ora[ului - Biserica
cheia la Ceahl\u. nea IPS Mitropolit Daniel, „Sfin]ii Trei Ierarhi“ [i „Vo-
„Adormirea Maicii Domnu-
dac\ tradi]iile sunt edi- videnia“. Credincio[ii sunt
~n municipiul Ia[i vor
ficatoare, `nt\resc credin-
lui“. Acolo vor fi `nt=mpi- a[tepta]i, cu ramuri de sal-
merge `n pelerinaj preo]ii na]i cu Sf=nta Cruce [i
[i credincio[ii din cele do- ]a noastr\, ele trebuie Sf=nta Evanghelie de c\tre
cie, busuioc [i flori, la ora
p\strate [i chiar amplifi- 14.45 la Biserica „Sf=ntul
u\ protopopiate Ia[i 1 [i 2. preo]ii slujitori ai acestei
cate. {i iat\ c\ acest pele- Spiridon“.
Pelerinajul de Florii s-a parohii [i de p\rintele Mi-
rinaj, care nu a putut fi or- La Darabani, pelerinajul
organizat an de an la Ia[i hai Vizitiu, consilier pe pro-
ganizat `n anii dictaturii, de Florii va `ncepe la ora
`n perioada interbelic\. A- bleme de `nv\]\m=nt `n ca-
dup\ 1990 a luat amploare 16.00 [i se va `ncheia `n ju-
[a cum ne-a declarat p\- drul Arhiepiscopiei Ia[ilor. rul orei 18.00. Punctul de
rintele protopop Constan- de la un an la altul, `nc=t
iat\ c\ toat\ Arhiepisco- La H=rl\u, pelerinajul plecare este Parohia „Sf=n-
tin Andrei, ultimul peleri- va `ncepe la ora 14.00 [i se tul Nicolae“ Darabani. Ca
pia este `n s\rb\toare“,
naj de Florii din trecut a ne-a declarat p\rintele va desf\[ura pe traseul: [i `n anii trecu]i, se va trece
avut loc `n anul 1947. „Am protopop Constantin An- P=rcovaci (Troi]a de la in- prin centrul ora[ului, la Bi-
reu[it s\ afl\m de la preo- drei, de la Protopopiatul trare), Capela „Sf. M. Mc. serica „Sfin]ii ~mp\ra]i
]ii b\tr=ni c=nd a avut loc Ia[i 1, [i paroh la Biserica Pantelimon“, Biserica „Sf. Constantin [i Elena“. Aici
ultimul pelerinaj de acest B\rboi. Vasile“, Biserica „Sf. Dumi- se va oficia slujba Vecerni-
fel [i ce amploare avea el
De la p\rintele protopop tru“, Biserica „Sf. Nicolae“ ei [i rug\ciunea de binecu-
pe atunci. ~n trecut, tra- Vilie Doro[inc\, de la Pro- [i se va `ncheia la Biserica v=ntare a ramurilor de sal-
seul era altul. Se pleca de
topopiatul Ia[i 2, am aflat „Sf. M. Mc. Gheorghe“. {i `n cie. La final se va rosti un
la Biserica B\rboi, dar se traseul pelerinajului de Protopopiatul Dorohoi ora cuv=nt de `nv\]\tur\.
str\b\tea strada Cuza-Vo- Florii de la Ia[i: „Iat\ c\ se de `ncepere a pelerinajului ~n edi]ia de m=ine vom
d\. Preo]ii [i pelerinii se o- `nfr\]esc cele dou\ proto- este 14.00. Astfel, la Biseri- prezenta programul peleri-
preau `n Pia]a Unirii [i se popiate ie[ene, a[a cum o ca „Na[terea Maicii Dom- najului `n celelalte proto-
opreau `n final la Cate- fac de fiecare dat\ la eveni- nului“ V=rgolici se va oficia popiate ale Arhiepiscopiei
drala mitropolitan\, acolo mente deosebite. ~n peleri- slujba Vecerniei. Se vor `m- Ia[ilor. a
naj se va pleca conform tra-
di]iei, de la Biserica B\rboi
La aniversarea a opt
ani de la prima emisie a la ora 16.00. La ora 16.15
Radio Trinitas, a[a cum se va trece pe la Biserica
[i-a obi[nuit deja ascul- Alb\ [i Barnovschi, la ora
t\torii, postul de radio 16.40 la Biserica „Sf=ntul
`nt=mpin\ credincio[ii Laz\r“ [i apoi la „Sf=ntul
la Catedrala mitropoli- Nicolae“ Domnesc. ~n jurul
tan\ cu un concert de orei 16.50 vom fi la M\n\s-
muzic\ psaltic\. De la tirea „Sfin]ii Trei Ierarhi“
ora 17.30, pelerinii care [i, `n final, la Catedrala mi-
au mers `n pelerinaj vor tropolitan\, la ora 17.00“.
putea asculta corul „Al- Dup\ tradi]ionalul concert
tarul“ al Catedralei mi- de Florii de la Catedrala
tropolitane, corul „Basi- mitropolitan\, pelerinii vor
leus“ al Seminarului porni la ora 18.45 spre
Teologic „Sf=ntul Vasile Biserica „Intrarea Domnu-
cel Mare“ [i corul „Apos- lui `n Ierusalim“.
tolii“ al protopopiatelor
Ia[i 1 [i 2.
Intrarea este liber\ Pelerinajul
iar concertul va fi trans- `n ora[ele Moldovei
mis `n direct la Radio
Trinitas. La T=rgu Neam], preo]ii
din cele zece parohii ale o-
Pagin\ realizat\ de Monica DUMITRESCU
Pre]:
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
transpor
cu mic dejun
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ camer\ dubl\ ]itor de grup,
inclus, `nso Informa]ii:
y boat
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de ferr CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii Tel: 0232.276.907;
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la
Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula Email:
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
office@centruldepelerinaj.ro
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
www.centruldepelerinaj.ro
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia.

Cultivatorii de ro[ii, ardei, castrave]i primesc
subven]ii de 40 de milioane de lei/ha
a Subven]iile agricole pentru sectorul vegetal sunt acordate anul acesta `n dou\ tran[e,
una sub form\ de bonuri valorice [i cealalt\ sub forma de pl\]i directe, `n lei a Cei mai mul]i bani
sunt acorda]i pentru cultivarea legumelor `n sere, respectiv 4.000 RON pentru fiecare hectar cultivat
a Termenul limit\ de depunere a dosarelor pentru a primi subven]iile este 15 mai
a Bonurile valorice primite pot fi utilizate pentru achizi]ionarea de motorin\, de material s\ditor,
pentru `ngr\[\minte chimice sau substan]e pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor a
Produc\torii agricoli mai au
la dispozi]ie aproximativ o lun\
pentru a depune actele necesare
ob]inerii de subven]ii din partea
statului pentru produc]iile vege-
tale, termenul limit\ de depune-
re a dosarelor pentru subven]ii
fiind 15 mai. Aceasta deoarece [i
pentru anul 2006 vor fi acordate
ajutoare din partea statului cu
titlul de subven]ii, `n func]ie de
suprafa]a cultivat\ [i de tipul de
cultur\ agricol\.
Beneficiarii subven]iilor sunt
produc\torii agricoli, at=t per-
soane fizice c=t [i juridice, care
sunt `nscri[i `n Registrul Agricol,
care produc sfecl\ de zah\r, soia
din soiuri nemodificate genetic,
plante textile, orez, plante medi-
cinale, hamei, legume de c=mp [i
cartofi timpurii sau legumele
ob]inute `n solarii.
Pentru aceste categorii de
plante, subven]iile se acord\ `n
dou\ etape. Conform normelor
metodologice de acordare a sub-
ven]iilor, `n prima etap\ se
acord\ jum\tate din subven]ie,
sub form\ de bonuri valorice,
Condi]ii de acordare
a subven]iilor
Pentru a beneficia de
subven]ii, produc\torul agri-
col trebuie s\ `ndeplineasc\
o serie de condi]ii impuse de
Ministerul Agriculturii:
- suprafa]a cultivat\, mi-
nim 0,1 hectare;
- s\ întocmeasc\ proces
verbal de recep]ionare a
culturilor, adic\ s\ aib\ un-
de s\ le v=nd\;
- s\ fac\ dovada utili-
z\rii semin]ei certificate -
copie factur\ de cump\rare
înso]it\ de o copie a Certifi-
catului de calitate al furni-
zorului;
- s\ aib\ culturile asigu-
rate;
- cererile solicitan]ilor s\
fie înso]ite de declara]ia pe
proprie r\spundere de cul-
tivare a suprafe]ei pentru
care se solicit\ sprijinul.
Rom=nia va cultiva mai mult in
[i c=nep\, mai pu]in gr=u [i porumb
a Structura culturilor vegetale a suferit modific\ri `n 2006 comparativ cu anul
trecut, suprafe]ele cultivate cu cereale pentru boabe fiind sensibil mai mici dec=t
`n 2005 [i `n cre[tere pentru plantele textile [i oleaginoase, potrivit datelor
furnizate de Ministerul Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale a
Astfel, `n 2006, se estimeaz\
cultivarea unei suprafe]e de
5,758 milioane ha cu cereale,
mai pu]in cu peste 135.000 ha
dec=t `n 2005. Gr=ul [i secara
au sc\zut cu aproape 350.000
ha, de la 2,49 milioane ha `n
2005 la 2,157 milioane ha `n
acest an. {i `n cazul orzului,
tendin]a este descresc\toare, de
la 235.300 ha anul trecut la nu-
mai 160.842 ha `n acest an,
tendin]\ care se men]ine [i pen-
tru orzoaica de toamn\ [i ov\z.
Cu toate c\ porumbul nu este
una dintre culturile sus]inute fi-
nanciar de MAPDR, suprafe]ele
estimate pentru 2006 se ridic\
la aproape trei milioane ha de la
2,66 milioane ha `n 2005.
~n ceea ce prive[te plantele
oleaginoase se remarc\, potrivit
iar a doua jum\tate sub form\
de sprijin direct, cu plata `n lei.
Reprezentan]ii Direc]iei pentru
Agricultur\ [i Dezvoltare Rura-
l\ Ia[i (DADR) au demarat deja
o campanie de informare cu pri-
vire la acordarea subven]iilor
at=t pentru sectorul vegetal c=t
[i pentru cel animal. „Acum
scoatem o bro[ur\ `n care va fi
trecut fiecare tip de subven]ie.
Vom trece at=t modul `n care se
poate beneficia de ace[ti bani,
c=t [i actele necesare [i tot ce
este nevoie la dosar, pentru a
veni `n sprijinul cet\]enilor. Am
v\zut c\ [i celelalte bro[uri pe
care le-am scos au avut succes,
a[a c\ am decis s\ facem una [i
cu subven]iilor“, a ar\tat Con-
stantin Aru[tei, director execu-
tiv al DADR Ia[i.
Legumele produse
`n sere primesc
cei mai mul]i bani
Potrivit normelor metodolog-
ice de acordare a subven]iilor,
cei mai mul]i bani `i vor `ncasa
produc\torii agricoli care culti-
v\ legume `n sere sau solarii. A-
ce[tia vor primi 4.000 RON pen-
tru fiecare hectar de ser\. Ur-
m\toarea subven]ie, ca valoare,
datelor MAPDR, o cre[tere a
suprafe]ei cultivate, de la 1,18
milioane ha `n 2005 la 1,41 mi-
lioane ha `n 2006. Floarea-
soarelui se va cultiva pe o
suprafa]\ sensibil mai mare
dec=t anul trecut, pe 1,05 mil-
ioane ha, rapi]a pentru ulei pe
175.842 ha de la 97.900 ha anul
trecut, soia boabe de la 136.380
ha la 180.668 ha `n 2006.
Plantele textile, inul [i c=nepa
pentru fibr\, se vor cultiva `n
2006, potrivit estim\rilor, pe su-
prafe]e aproape duble fa]\ de
anul trecut, iar sfecla de zah\r
pe aproape 35.000 ha fa]\ de
26.923 ha `n 2005.
~n sectorul vegetal s-a modifi-
cat `n acest an [i modul de sub-
ven]ionare deoarece Ministerul A-
griculturii dore[te sus]inerea cul-
PAGINA AGRICULTORULUI
este pentru persoanele care cul-
tiv\ hamei, respectiv 1.760
RON pentru fiecare hectar.
Subven]ii mari se dau [i pen-
tru sfecla de zah\r, respectiv
1.500 RON la hectar, cu con-
di]ia ca produc]ia s\ fie livrat\
la o fabric\ de zah\r. Bene-
ficiarul are obliga]ia s\ prezinte
o copie a contractului de valori-
ficare a sfeclei de zah\r,
deoarece exist\ posibilitatea ca
subven]ia s\ fie chiar mai mare
de 1.500 RON la hectar. Astfel,
`n prima etap\ de acordare a
subven]iilor sunt acordate bo-
nuri valorice `n valoare de 750
RON, `n a doua etap\ suma
este `n func]ie de produc]ia de
sfecl\. Astfel, la o produc]ie me-
die cuprins\ `ntre 24 [i 35 de
tone la hectar, livrat\ `n totali-
tate fabricii de zah\r, produc\-
torul agricol prime[te 750 RON.
Pentru cantit\]i mai mari de 35
de tone se acord\ 1.250 RON la
hectar, `ns\ o asemenea pro-
duc]ie poate fi ob]inut\ doar de
agen]ii economici, [ansele per-
soanelor fizice fiind mai mici,
deoarece nu fac toate muncile
mecanizat.
Pentru plantele textile, cum
ar fi inul sau c=nepa, dar [i pen-
tru plantele medicinale [i aro-
matice subven]ia este de 900
turilor pentru care Rom=nia are
de realizat cotele negociate cu
Uniunea European\, precum [i a
produselor agricole competitive.
Subven]iile au fost orientate
[i pentru adaptarea formelor de
sprijin la sistemul european de
pl\]i.
Potrivit datelor MAPDR, din
totalul suprafe]elor `ns\m=n]a-
te `n toamn\ - 2.548.268 ha - cu
gr=u, orz, orzoaic\, rapi]\, circa
11% a fost distrus\ de tempera-
turile extrem de sc\zute din
prima parte a lunii februarie, `n
prezent efectu=ndu-se evalu\ri
pentru culturile afectate de i-
nunda]iile din aceast\ perioad\.
~n prezent, au demarat lucr\rile
de prim\var\, ar\turile fiind re-
alizate pe 56% din suprafa]\, iar
`ns\m=n]\rile `ntre 2 [i 53%. a
Joi, 13 aprilie 2006
RON la hectar. Produc\torii a-
gricoli care cultiv\ soia, nemo-
dificat\ genetic, primesc din
partea statului o subven]ie de
500 RON la hectar. Legumele
de c=mp, cum ar fi ro[iile, ar-
deii, morcovii, ceapa etc., pre-
cum [i cartofii timpurii aduc `n
buzunarele cultivatorilor un
plus de bani, `n valoare de
1.000 RON la fiecare hectar de
astfel de cultur\.
Subven]ii
`ntr-o singur\ etap\
Pentru culturile de orzoaic\
de prim\var\, planta]ii de
pomi, arbu[ti fructiferi [i c\p-
[uni, normele metodologice pre-
v\d ca subven]ia s\ fie acordat\
`ntr-o singur\ etap\. Astfel, or-
zoaica de prim\var\ prime[te
200 RON la hectar, planta]iile
de pomi fructiferi [i c\p[uni pri-
mesc 400 RON, vi]a-de-vie din
soiurile nobile prime[te 200
RON. Subven]iile acordate `ntr-
o singur\ etap\ sunt sub form\
de bonuri valorice, din care pot
fi achizi]ionate `ngr\[\minte
chimic sau substan]e pentru
efectuarea tratamentelor de
combatere a unor boli. ~n cazul
tuturor culturilor, proprietarul
trebuie s\ fac\ dovada c\ pro-
duc]ia sa merge la un proce-
sator sau c\ este livrat\ pe
pia]\ [i c\ nu o folose[te pentru
consum propriu. a
Pagin\ realizat\ de Nicolae POPA
5
Plafoanele
creditelor din
Programul Fermierul
au fost triplate
Casa de Economii [i Consem-
na]iuni (CEC) a semnat cu
Ministerul Agriculturii,
P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale
(MAPDR) contractul pentru fi-
nan]area `ntreprinz\torilor din
zonele rurale [i a `ncheiat
toate procedurile interne, ast-
fel `nc=t Programul Fermierul
este deplin opera]ional. ~n
cadrul acestui program, CEC
va acorda credite `n valoare to-
tal\ de 50 de milioane de lei
noi, destinate finan]\rii `ntre-
prinz\torilor din zonele rurale,
astfel: 25 de milioane de lei din
surse ale MAPDR [i `nc\ 25 de
milioane de lei din surse pro-
prii. Valoarea creditului acor-
dat difer\ `n func]ie de obiec-
tivul de investi]ii al solicitan-
tului (conform Ordinului nr.
100/2006 al MAPDR) [i se
situeaz\ `ntre 5.000 de euro [i
250.000 de euro, echivalent `n
lei, iar perioada de creditare
este de maxim 10 ani.
Dob=nda la creditele acordate
din fondurile MAPDR este de
5% pe an, cu o perioad\ de
gra]ie la plata ratelor de credit
de p=n\ la cinci ani (1-5 ani) [i
cu posibilitatea acord\rii unei
perioade de gra]ie [i la plata
dob=nzii. Reprezentan]ii
Ministerului Agriculturii au
decis s\ mai majoreze `nc\ o
dat\ plafoanele maxime ale
creditelor pentru Programul
guvernamental Fermierul.
Dac\ `n urm\ cu aproximativ o
s\pt\m=n\ au fost dublate
plafoanele la o bun\ parte din
m\surile sau subm\surile
acestui program, zilele trecute
a mai fost `nc\ o majorare a
plafoanelor maxime. Astfel,
dac\ la `mbun\t\]irea pre-
lur\rii [i marketingului pro-
duselor agricole [i piscicole,
plafonul maxim al unui credit
era de 250 de mii de euro,
acum a ajuns la 750 de mii de
euro. La fel [i `n cazul
subm\surilor de la m\sura
3.1, Investi]ii `n exploata]iile
agricole, de la 40 de mii de
euro, c=t era plafonul maxim
de creditare, s-a ajuns p=n\ la
250 de mii de euro, `n cazul in-
vesti]iilor `n fermele de
cre[tere a vacilor. Pentru cul-
turile de c=mp, fermele de oi [i
capre, fermele de porci,
plafoanele maxime au ajuns la
150 de mii de euro, de la 40 de
mii de euro. „Cele mai multe
din plafoane au fost triplate
pentru a exista o absorb]ie c=t
mai bun\ a banilor. Acum pot
fi f\cute investi]ii mult mai
mari `n agricultur\“, a de-
clarat Liviu Bulgaru, direc-
torul Oficiului Jude]ean de
Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\
[i Pescuit din Ia[i. (N.P.)
6 Joi, 13 aprilie 2006
PE SCURT
Din octombrie,
numai bani noi
Banca Na]ional\ a anun]at,
ieri, c\ nu va mai pune `n cir-
cula]ie bancnote nedenominate,
`ncep=nd cu luna octombrie a
acestui an. Potrivit guverna-
torului BNR, Mugur Is\rescu,
bancnotele vechi de 500.000 de
lei [i un milion de lei vor mai fi
puse `n circula]ie p=n\ la sf=r-
[itul lunii septembrie, iar
`ncep=nd cu 1 decembrie va fi
pus\ `n circula]ie o nou\ banc-
not\ de 200 RON (2.000.000
lei). Bancnotele de 10.000 de lei
[i de 50.000 de lei au mai fost
eliberate de BNR doar p=n\ `n
decembrie 2005, iar bancnota
de 100.000 de lei a fost emis\
p=n\ `n martie 2006. „Au fost
men]inute `n circula]ie mai multe
bancnote vechi dec=t ne-am pro-
pus ini]ial. Am solicitat ca furni-
zarea de `nsemne monetare s\
devanseze livr\rile, fiind supli-
mentate cantit\]ile de mas\
monetar\ contractate pentru
2006“, a spus Mugur Is\rescu.
„Sunt `ngrijorat de taxa pe vi-
ciu. Ponderea ]ig\rilor `n
Indicele Pre]urilor de Consum
este de patru la sut\, jum\tate
din ponderea p=inii“, a atras
aten]ia Is\rescu.
Salarii de milioane de
dolari `n industria auto
Pre[edintele executiv al Daim-
lerChrysler, Dieter Zetsche, nu
a f\cut nici un secret din faptul
c\ are un salariu de baz\ anual
de 1,5 milioane de euro (1,82
milioane de dolari), informeaz\
AP. Vorbind la adunarea anu-
al\ a ac]ionarilor, pre[edintele
Consiliului de Supraveghere al
companiei auto germane, Hil-
mar Kopper, a declarat c\
Zetsche va mai primi `nc\ un
salariu [i jum\tate `n plus,
dac\ DaimlerChrysler `[i va
atinge ]intele. Salariul lui
Zetsche este totu[i cu mult sub
cele 13,3 milioane de dolari
primi]i de pre[edintele executiv
al companiei Ford, Bill Ford,
primi]i pe anul 2005, dar [i sub
cele 10 milioane de dolari ai lui
Rick Wagoner, pre[edintele e-
xecutiv al companiei General
Motors Corp. primi]i pe anul
2004. Salariul lui Wagoner
pentru anul 2005 nu a fost
`nc\ dezv\luit.
0,21%, rata infla]iei
`n martie
Rata infla]iei `n luna martie
2006 a fost de 0,21%, iar `n
primele trei luni ale anului
rata medie lunar\ a infla]iei a
atins nivelul de 0,5%, fa]\ de
0,6% `n perioada similar\ a a-
nului trecut, potrivit datelor
centralizate de Institutul
Na]ional de Statistic\. ~n mar-
tie 2006, fa]\ de decembrie
2005, pre]urile au crescut cu
1,48%, iar fa]\ de martie 2005
cu 8,41%. Comparativ cu luna
precedent\, `n martie 2006 cel
mai mult s-au scumpit m\rfu-
rile alimentare, cu 0,42%.
M\rfurile nealimentare s-au
scumpit cu 0,11%, `n timp ce
serviciile s-au ieftinit cu 0,04%.
Raportat la martie 2005, ser-
viciile s-au scumpit cu 9,79%,
m\rfurile nealimentare cu
10,79% [i cele alimentare cu
5,80%. Principala contribu]ie la
cre[terea pre]urilor `n luna
martie 2006 fa]\ de luna prece-
dent\ (plus 0,2%) au avut-o
m\rfurile alimentare (au con-
tribuit cu 0,17 puncte procen-
tuale), urmate de grupa m\rfu-
rilor nealimentare a c\ror con-
tribu]ie a fost de 0,05 puncte
procentuale. Serviciile au avut
o contribu]ie negativ\ asupra
ratei infla]iei pe total, de minus
0,01 puncte procentuale. a
Rom=nii din Italia `[i pot face case `n Rom=nia
Banca Italo Romena, re-
prezentanta `n Rom=nia a
Grupului Veneto, va acorda,
din mai 2006, rom=nilor care
lucreaz\ legal `n Italia, „Cre-
ditul f\r\ frontiere“ prin care
se va finan]a [i cump\rarea
de locuin]e `n Rom=nia, a a-
nun]at ieri directorul general
al b\ncii, Athos Varusio.
„Acest produs («Creditul
f\r\ frontiere») va fi un sem-
nal de `ncredere pe care `l
d\m cet\]enilor rom=ni, dar
[i sistemului bancar ro-
m=nesc. Un alt produs ban-
car destinat cu prec\dere
rom=nilor din Italia este
Creditele imobiliare vor lua fa]a
creditelor de consum
Creditele de consum vor
men]ine un trend constant de
cre[tere `n 2006, `ns\ vor
pierde din teren `n fa]a cre-
ditelor ipotecare [i imobili-
are, potrivit reprezentan]ilor
pie]ei financiar-bbancare, pre-
zen]i la un seminar dedicat
pie]ei creditelor din Rom=nia.
Factorii care au influen]at
favorabil evolu]ia creditelor
pentru popula]ie au fost
cre[terea veniturilor popu-
la]iei, reducerea ratei dob=n-
zilor la creditele `n lei [i va-
lut\ [i cre[terea salariului
real `n 2005 cu 14%.
Potrivit B\ncii Na]ionale
a Rom=niei, `n structura
creditului neguvernamental
acordat persoanelor fizice la
nivelul anului 2005, cre-
ditele ipotecare [i imobiliare
au crescut cu circa 75%, dar
dinamica cea mai impor-
tant\ o are creditul de con-
sum, cu plus 84%.
„~n interiorul creditelor
acordate popula]iei se con-
stat\ o diminuare a ponderii
creditelor de consum com-
parativ cu cele imobiliare [i
ipotecare pe care noi le ve-
dem av=nd o dinamic\ mai
accelerat\“, a declarat ieri
prim-viceguvernatorul B\n-
cii Na]ionale a Rom=niei
(BNR), Florin Georgescu.
Creditele `n lei au
devenit preponderente
Creditele `n lei au devenit
preponderente `n structura
creditului neguvernamental
la sf=r[itul lunii martie, cu o
pondere de 51%, a declarat
ieri prim-viceguvernatorul
B\ncii Na]ionale a Rom=niei
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 40% DIN CARNEA DE PA-
S|RE NU RESPECT| NORMELE
DE CONSUM: Uniunea Cresc\-
torilor de Pasare din Rom=nia
(UCPR) apreciaz\ c\ 40% din
carnea de pas\re consumat\
de rom=ni nu respect\ nor-
mele privind siguran]a ali-
mentelor, se arat\ `ntr-un co-
municat al UCPR. ~n lunile
ianuarie [i februarie 2006, im-
porturile de carne de pas\re
au reprezentat aproximativ
40% din total consumului de
carne de pas\re, principalele
]\ri exportatoare fiind SUA
(51%), Brazilia (27,1%) [i UE
(18%). Conform UCPR, carnea
de pas\re importat\ este pro-
dus\, `n ]\rile de origine, cu
f\inuri proteice de origine ani-
mal\, biostimulatori, promo-
tori de cre[tere. Nivelul de con-
taminan]i [i reziduuri nu este
verificat conform actelor nor-
ECONOMIC
«Contul f\r\ frontiere» prin
care se pot trimite `n Ro-
m=nia bani cu comision zero.
Cele dou\ produse reafirm\
politica de colaborare `ntre
b\ncile apar]in=nd grupului
Veneto, dar [i de personali-
zare a produselor `n func]ie
de nevoile pie]ei“, a spus
Athos Varusio, cu prilejul
prezent\rii rezultatelor fi-
nanciare pe 2005.
„Rezultatele arat\ o cre[-
terea a num\rului de clien]i,
care la 31 decembrie 2005 s-a
ridicat la 14.004, cu 58,4%
mai mul]i fa]\ de cei 8.842 de
clien]i din 2004. Continu\m
s\ fim o banc\ de referin]\
Creditul neguvernamental va cre[te
cu circa 30% `n termeni nominali `n 2006,
fa]\ de 45,3% `n 2005, a declarat ieri
prim-viceguvernatorul B\ncii Na]ionale a
Rom=niei (BNR), Florin Georgescu, `ntr-o
conferin]\ dedicat\ pie]ei cardurilor din Rom=nia
(BNR), Florin Georgescu.
„La sf=r[itul lunii martie,
dup\ ultimele date opera-
tive de care dispunem, pro-
por]ia s-a inversat. Este
preponderent creditul `n lei
`n ceea ce prive[te creditul
neguvernamental. Undeva
la finele lunii martie avem
51% credite `n lei, restul de
49%, `n valut\“, a explicat
Georgescu.
{i potrivit reprezentan]i-
lor b\ncilor comerciale, cre-
mative `n vigoare, iar certifi-
carea sanitar-veterinar\ la
import nu se face conform
normelor europene, exist=nd,
prin legisla]ie, derog\ri cu
privire la importul de carne de
pas\re din anumite ]\ri.
a SUTE DE TONE DE RUBLE
DESCOPERITE LA MOSCOVA: Vâ-
n\torii de comori din regiunea
Kostroma (centrul Rusiei) au
descoperit, întâmpl\tor, un a-
dev\rat depozit constând în
sute de tone de ruble de hârtie
din epoca sovietic\. Cu 20 de
ani în urm\, o asemenea des-
coperire i-ar fi f\cut miliardari,
ast\zi îns\ rublele nu au decât
valoare istoric\. Pe timpul
URSS, pe teritoriul regiunii
Kostroma func]ionau 98 de
pu]uri subterane de rachete
balistice. Dup\ c\derea comu-
nismului, pu]urile au fost
dezafectate, iar rachetele duse
pentru oamenii de afaceri
italieni veni]i `n Rom=nia,
dar ne-am c=[tigat `ncred-
erea clien]ilor locali, at=t per-
soane juridice, c=t [i fizice“, a
spus directorul general al
Bancii Italo Romena, Athos
Varusio.
Astfel, `n 2005, creditele
acordate au fost destinate `n
propor]ie de 95% societ\]ilor,
din acestea 55% fiind ro-
m=ne[ti.
~n 2005, Grupul Veneto
Banca a achizi]ionat 85% din
Italo Romena Leasing, astfel
c\ pe acest segment s-a
`nregistrat un profit de 800
de milioane de euro. Dac\ `n
ditul de consum `n lei va
p\stra totu[i o pondere ac-
centuat\ [i `n urm\toarea
perioad\.
„Este de observat faptul
c\ vom asista [i `n perioada
urm\toare la o predilec]ie a
consumatorului rom=n pen-
tru creditele ipotecare [i imo-
biliare `n valut\ [i pentru
creditele de consum `n lei“, a
spus directorul executiv al
B\ncii Comerciale Rom=ne
(BCR), Dorin Cojocaru.
într-un loc mai sigur [i dis-
truse conform tratatelor pri-
vind reducerea armelor strate-
gice nucleare. Guvernul de la
Moscova a decis s\ transforme
pu]urile în „morminte“ de bani
vechi, întrucât Banca Central\
a Rusiei se declarase incapa-
bil\ s\ distrug\ biletele de
banc\ tip\rite în 1961, scoase
din circula]ie în 1993, din cauza
c\ majoritatea întreprinderilor
de profil r\m\seser\ dup\ de-
str\marea defunctei URSS pe
teritoriul Ucrainei, Guvernul
hot\r=nd s\ foloseasc\ pu]urile
dezafectate. Banii au fost de-
pozita]i la 40 de metri adân-
cime, iar deasupra pu]urilor s-a
turnat beton. ~n fostele pu]uri
de rachete situate pe teritoriul
Moscovei au fost îngropate la
vremea respectiv\ 450 de tone
de ruble sovietice. a
2005, valoarea total\ a bu-
nurilor achizi]ionate `n leas-
ing de la Italo Romena Lea-
sing, `n principal pe segmen-
tul auto, a atins cifra de 15
milioane de euro, `n 2006, se
estimeaz\ o valoare de peste
30 de milioane, cu cre[teri
substan]iale la leasingul
imobiliar.
Banca, cu sediul central la
Treviso, este prezent\ la
Bucure[ti, Timi[oara, Arad,
Oradea, Cluj-Napoca, Bac\u,
Bra[ov. ~n 2006, s-a deschis
deja o nou\ filial\ la Con-
stan]a [i urmeaz\ ca `n mai
s\ devin\ opera]ional\ [i cea
din Craiova. a
Acesta a spus c\ `n ul-
timii ani se constat\ o cre[-
tere accentuat\ a creditului
pentru companii `n lei, dar [i
o cre[tere mai accentuat\ a
creditului retail `n lei.
Creditul retail, cu compo-
nentele sale principale - cre-
ditul de consum [i creditul
ipotecar [i imobiliar - va cu-
noa[te o tendin]\ importan-
t\ deoarece b\ncile [i-au
majorat portofoliul de pro-
duse adresate acestui seg-
ment [i se constat\ o cre[-
tere a bazei acestui tip de
credit, popula]ia bancabil\ a
Rom=niei urm=nd s\ ajun-
g\, de la 39% `n 2005, la 44%
la nivelul anului 2009.
~n urm\torii trei ani,
volumul de credite acordate
pentru popula]ie va cre[te
anual cu 20-25%, jum\tate
din rata de cre[tere `nregis-
trat\ anul trecut.
„Expansiunea creditului a
cauzat cre[terea f\r\ prece-
dent creditului acordat po-
pula]iei `n 2005 [i la `ncepu-
tul acestui an. Cifra de afa-
ceri `nregistrat\ de com-
paniile de pe domeniul re-
tailului a crescut cu 26 la
sut\ pe primele dou\ luni
ale anului“, a spus directorul
general Coface Rom=nia,
Cristian Ionescu.
Cu toate acestea, r\m=-
nem ]ara cu cel mai sc\zut
grad de avu]ie financiar\ [i
de `ndatorare pe cap de lo-
cuitor. Gradul de `ndatorare
a popula]iei Rom=niei rapor-
tat la PIB era la sf=r[itul lui
2005 la circa opt la sut\, fa]\
de 18% `n Bulgaria [i 15% `n
regiune.
De[i b\ncile au redus ni-
velurile dob=nzilor p=n\ la
7-9% pentru creditele ipote-
care [i pentru cele nenomi-
nalizate cu ipotec\, costurile
r\m=n ridicate din cauza
comisioanelor de adminis-
trare mari. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 13 aprilie
Vremea va fi rece pentru
aceast\ dat\. Vor mai fi
`nnor\ri [i ploi `n Cri[ana,
Maramure[, Transilvania [i
Moldova, unde [i cantit\]ile
de ap\ vor mai dep\[i izolat
10-15 l/mp. V=ntul va mai
prezenta unele intensific\ri
`ndeosebi `n sud, centru [i
est, precum [i la munte.
Temperaturile minime se
vor situa `ntre 0 [i 6 grade,
iar temperaturile maxime
`ntre 4 [i 14 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 13.04.2006
Dolar SUA 2,8712 (28 712)
Euro 3,4887 (34 887)

Dun\rea avea ieri un
debit de 15.000 de
metri cubi pe secund\
Prognozele hidrologilor s-au confirmat, `n
cursul zilei de ieri debitul Dun\rii `nreg-
istr=nd la Bazia[, Por]ile de Fier I [i Por]ile
de Fier II, 15.000 de metri cubi pe secund\,
normalul fiind de circa 7.000 mc/sec.
Comandantul Inspectoratului Jude]ean
pentru Situa]ii de Urgen]\ Mehedin]i, Ion
Ple[u, a declarat, ieri, pentru Rompres, c\
din cauza viiturii [i a cre[terii nivelului apei
pe cursurile r=urilor inferioare - ca urmare
a ploilor abundente c\zute `n bazinul hidro-
grafic al Dun\rii -, cota de pericol a fost
dep\[it\ `n aval de Hidrocentrala Por]ile de
Fier II cu 38 de centimetri.
Din cauza acestei situa]ii, `n Mehedin]i
au fost afectate 1.200 de hectare de terenuri
agricole, iar dou\ gospod\rii din localitatea
mehedin]ean\ Cozia se afl\ `n pericol de i-
nundare. a
ACTUALITATE
15 cadre superioare din armat\
au m\sluit o licita]ie
de ]es\turi pentru uniforme
Procurorii anticorup]ie au `n-
ceput, la 22 [i 23 martie 2006, ur-
m\rirea penal\ `mpotriva generalu-
lui maior `n rezerv\ Marin M\ciuc\
[i a generalului de brigad\ `n rezer-
v\ Adrian Tilinca, comandant, res-
pectiv loc]iitor al Comandamentului
Logistic ~ntrunit al Statului Major
General al Armatei, pentru s\v=r-
[irea infrac]iunii de abuz `n serviciu
contra intereselor publice cu con-
secin]e deosebit de grave, informeaz\
un comunicat al Direc]iei Na]ionale
Anticorup]ie.
~n acela[i dosar a `nceput urm\-
rirea penal\ `mpotriva altor 13 cadre
superioare ale armatei (4 ofi]eri su-
periori `n rezerv\ [i 9 activi) pentru
aceea[i infrac]iune. Din probatoriul
Joi, 13 aprilie 2006
administrat p=n\ `n prezent, s-a
re]inut c\, `n perioada septembrie
2003 - februarie 2004, cei 15 `nvinui]i
[i-au `nc\lcat atribu]iile de serviciu
cu ocazia desf\[ur\rii licita]iei [i
apoi a `ncheierii [i derul\rii unui
contract cu o firm\ german\ (Texplo-
rer Gmbh) ce a avut ca obiect achi-
zi]ionarea de ]es\turi tip Ripstop,
folosite pentru confec]ionarea de uni-
forme militare.
Din verific\rile de[f\[urate p=n\
`n prezent a rezultat c\, prin `n-
c\lcarea prevederilor legale referi-
toare la licita]ii [i a celor privind
`ncheierea [i derularea contractelor,
s-ar fi produs un posibil prejudiciu de
peste 3 milioane de euro, mai infor-
meaz\ comunicatul DNA. a
7
LUMEA PE SCURT
Prodi va face
Guvernul dup\
alegerea unui nou
pre[edinte italian
Liderul Uniunii din Italia,
Romano Prodi, a afirmat ieri c\
`n cur=nd vor demara `n
Parlament negocierile pentru
alegerea unui nou pre[edinte al
]\rii care s\-i acorde alian]ei
sale de centru-st=nga mandatul
de a guverna, informeaz\ din
Roma agen]ia Associated Press.
Mandatul actualului [ef al sta-
tului italian, Carlo Azeglio
Ciampi, expir\ la 18 mai. Prodi
crede c\ actualul pre[edinte al
]\rii nu va desf\[ura convorbiri
pentru formarea unui nou gu-
vern. „Silvio Berlusconi nu are
nici o posibilitate de a deveni
noul pre[edinte al Republicii“, a
declarat Prodi, citat de agen]ia
de pres\ Apcom. ~n ultimele
luni, noteaz\ AP, odat\ cu

Mircea Geoan\ urc\ pe locul 3 `n topul simpatiei
Pre[edintele Traian B\ses-
cu, ministrul Justi]iei Monica
Macovei [i pre[edintele princi-
palului partid de opozi]ie,
PSD, Mircea Geoan\, sunt cei
mai simpatiza]i oameni poli-
tici `n r=ndul rom=nilor, dup\
cum relev\ un sondaj de opi-
nie realizat `n perioada mar-
tie - aprilie de Asocia]ia pen-
tru Transparen]\ [i Libertate
de Expresie (ATLE), dat pu-
blicit\]ii ieri.
~n topul simpatiei [i `ncred-
erii `n personajele politice ale
momentului, cei trei au primit
voturile a 60% dintre rom=ni
la capitolul simpatie [i 55% la
cota de `ncredere, `n cazul
pre[edintelui B\sescu, 43%,
respectiv 48% pentru Monica
Macovei [i 42% - simpatie [i
39% - `ncredere, pentru Mir-
cea Geoan\. Conform sonda-
jului, liderul PSD este singu-
rul reprezentant al opozi]iei
care a „spart“ tiparul [i a ur-
cat cota de simpatie.
~n ceea ce-i prive[te pe lide-
rii coali]iei de guvern\m=nt,
[eful PNL, premierul C\lin
Popescu-T\riceanu, se plasea-
z\ pe locul [ase (33% - sim-
patie, 29% `ncredere), iar li-
derul PD Emil Boc - pe locul
[apte (30% - simpatie, 24% `n-
credere), devansa]i de Theodor
Stolojan (41% - simpatie, 49%
- `ncredere) [i Gigi Becali (41%
- simpatie, 20% - `ncredere).
De notat c\ `n privin]a
`ncrederii pe care o inspir\ ca
oameni politici, pe locul doi se
situeaz\ Theodor Stolojan, la
distan]\ de un procent fa]\ de
Monica Macovei, ambii in-
tegr=ndu-se `n tiparul tehno-
cra]ilor, bucur=ndu-se mai
mult de `ncredere, dec=t de
simpatie.
La capitolul `ncrederii `n
capacitatea de a-[i asuma un
rol `n conducerea ]\rii, `n top
se plaseaz\ din nou Traian
B\sescu, Theodor Stolojan [i
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aLEGEA PRIVIND TRE-
CEREA REGISTRULUI CO-
MER}ULUI LA CCIR A TRE-
CUT DE COMISIE: Comisia
juridic\ a Camerei Deputa]i-
lor a aprobat, ieri, trecerea,
`ncep=nd cu 1 ianuarie 2007,
a Oficiului Na]ional al Re-
gistrului Comer]ului (ONRC)
de la Ministerul Justi]iei la
Camera de Comer] [i Indus-
trie a Rom=niei (CCIR), pre-
v\zut\ `n proiectul de lege al
Camerelor de Comer]. Potrivit
proiectului legislativ, servi-
ciul public prestat `n prezent
de Registrul Comer]ului va fi
Conform sondajului, liderul PSD Mircea Geoan\
este singurul reprezentant al opozi]iei care a
„spart“ tiparul [i a urcat cota de simpatie
Monica Macovei, `n timp ce `n
coada listei apar Miron Mi-
trea, Dan Ioan Popescu [i
Dinu Patriciu.
Pe ultimele pozi]ii din
topul simpatiei [i `ncrederii se
plaseaz\ de asemenea un fost
pre[edinte al Rom=niei, Emil
Constantinescu, precum [i re-
prezentan]ii Partidului Con-
servator George Copos [i Dan
Voiculescu.
Studiul a fost realizat de
ATLE `n intervalul 29 martie -
4 aprilie, `n baza chestiona-
relor aplicate de operatori de
sondaj la domiciliul a 1.105
responden]i din 40 de jude]e [i
din Capital\. Eroarea maxim\
admis\ a fost de 3%, pentru
un grad de `ncredere de 95%.
gestionat de Camerele de
Comer]. Potrivit pre[edintelui
Comisie juridice, deputatul
conservator Sergiu Andon,
dezbaterea pe articole a legii
va fi reluat\ miercurea vi-
itoare. Proiectul de lege a fost
aprobat de Senat [i de Co-
misia pentru industrie de la
Camera Deputa]ilor [i va
ajunge `n plen dup\ ce Co-
misia juridic\ va termina dez-
baterea pe articole.
a REVOLT| A REVOLU-
}IONARILOR LA SEDIUL
PSD: C=teva sute de revolu-
]ionari din toat\ ]ara au orga-
N\stase,
cel mai corupt
25,1% dintre rom=ni cred
c\ Adrian N\stase este cel
mai corupt om politic din ]ar\,
potrivit sondajului.
Locul doi `n acest top este
ocupat de Dinu Patriciu, cu
15,1%, urmat la mare distan]\
de pre[edintele Traian B\-
sescu, cu 7,3% din voturi, de
Ion Iliescu, cu 6,2%, precum [i
de C\lin Popescu-T\riceanu,
cu 5,9%, Miron Mitrea, cu
5,2%, George Copos, cu 5% [i
de Dan Ioan Popescu, cu 4,4%.
Pe de alt\ parte, sondajul
relev\ c\ cel mai pu]in corupt
om politic rom=n este Monica
nizat, ieri, un miting de
protest `n fa]a sediului central
al PSD. Reprezentan]ii Blocu-
lui Na]ional al Revolu]iona-
rilor (BNR) din decembrie
1989 cer conducerii PSD ex-
cluderea din partid a senato-
rului Ion Iliescu [i eliminarea
din fruntea comisiei parla-
mentare pentru revolu]ionari
a deputatului Vasile Emil
Cutean, urm\rit penal de pro-
curorii anticorup]ie pentru
acordarea `n regim preferen-
]ial a certificatelor de revolu-
]ionar. ~n urm\ cu o lun\,
BNR a decis, la Bra[ov, cu pri-
lejul unui congres extraordi-
Macovei, aceasta `ntrunind
numai 1,2 procente `n acest
clasament.
Alian]a 44%, PSD 21%
Aproape jum\tate dintre
rom=ni - 44,3% - ar vota A-
lian]a D.A. dac\ duminica vii-
toare s-ar organiza alegeri,
dup\ cum relev\ sondajul re-
alizat de Asocia]ia pentru
Transparen]\ [i Libertate de
Expresie (ATLE).
~n favoarea Partidului So-
cial Democrat s-ar pronun]a
21,7% din rom=ni, pentru
Partidul Rom=nia Mare ar
vota 13,3%, iar pentru Uniu-
nea Democrat\ a Maghiarilor
din Rom=nia - 6,3%.
Partidul Noua Genera]ie ar
ob]ine 6% din voturi, Partidul
Conservator - 2,7%, Partidul
Popular Cre[tin Democrat -
2,3%, Partidul Ini]iativa Na-
]ional\ - 2%, alte partide sau
forma]iuni politice - 1,3%.
Nehot\r=]ii [i cei care nu
ar dori s\ voteze reprezint\,
conform aceluia[i sondaj,
36,9%.
Rom=nii nu vor
anticipate
Rom=nii nu sunt de acord
cu organizarea de alegeri an-
ticipate nici anul acesta [i nici
anul viitor. 44,6% dintre
subiec]ii sondajului spun c\
nu vor anticipate `n 2006 [i
45% c\ nu le vor nici `n 2007.
Alegerile `nainte de termen
sunt o idee bun\ anul acesta
pentru 32,5% dintre cei ches-
tiona]i [i pentru 28,7% anul
viitor.
~ns\, cu o remaniere a Gu-
vernului `n acest an sunt de
acord 38,5% dintre rom=ni, `n
timp ce 25% nu sunt de acord
cu acest lucru. Procentul ne-
hot\r=]ilor este de 36,6%. a
nar, demiterea din func]ia de
pre[edinte de onoare a sena-
torului social-democrat Ion
Iliescu. Motivul principal este
legat de nemul]umirea revo-
lu]ionarilor fa]\ de neeluci-
darea adev\rului privind eve-
nimentele din decembrie
1989, la 16 ani de la Revolu-
]ie. Revolu]ionarii solicit\ ur-
gentarea finaliz\rii anche-
telor asupra dosarelor Revo-
lu]iei Rom=ne [i mineriadelor
[i eliminarea din via]a publi-
c\, adic\ „lustrarea“ tuturor
celor care, „prin diversiune [i
crim\, au deturnat idealurile
Revolu]iei“. a
apropierea datei la care expir\
mandatul lui Ciampi, au exis-
tat specula]ii `n mass-media
din Italia c\ s-ar putea ca
Berlusconi s\ doreasc\ postul
de pre[edinte al ]\rii. Reuters
men]ioneaz\ c\ Senatul
(Camera superioar\ a Parla-
mentului) [i reprezentan]ii
regiunilor vor vota `n zilele de
12 [i 13 mai pentru alegerea
succesorului lui Carlo Azeglio
Ciampi. {eful uniunii de st=nga
italiene, Romano Prodi, a mai
declarat c\ el va decide retra-
gerea trupelor italiene din Irak,
odat\ ce noul guvern „va `ncepe
lucrul s\u“. „Am decis `m-
preun\ (...) c\ `n ziua c=nd
Guvernul va `ncepe lucrul s\u,
vom lua decizia s\ retragem
trupele din Irak“, a declarat
Prodi, la radio France-Info, f\r\
totu[i s\ fixeze un calendar.
Cutremur `ntr-o
insul\ greceasc\
Un nou cutremur cu magni-
tudinea de 5,9 grade pe scara
Richter s-a produs, mar]i seara,
`n apropierea insulei Zakynthos
din Marea Ionic\, potrivit Insti-
tutului geodinamic al Observa-
torului din Atena. Nici o pagub\
important\ nu a fost semnalat\
de autorit\]ile locale elene, la
dou\ ore dup\ ce seismul a fost
resim]it `n `ntreaga insul\, pe
insula din apropiere Cefalonia
[i pe `ntreaga coast\ de vest a
peninsulei Peloponez p=n\ la
portul Patra. Epicentrul seis-
mului, `nregistrat la 20.29 ora
local\ (17.29 GMT), a fost loca-
lizat la 240 de kilometri vest de
Atena, `n largul coastei de sud a
insulei Zakynthos, una dintre
regiunile cele mai seismice ale
Greciei. Un cutremur cu magni-
tudinea de 5,7 grade [i cu
acela[i epicentru a zguduit deja
insula, `n noaptea de luni spre
mar]i, urmat de replici dintre
care una a atins 4,7 grade, f\r\
s\ provoace pagube majore.
Orban ar putea
renun]a la func]ia
de premier
{eful principalului partid de
opozi]ie din Ungaria (Fidesz -
Federa]ia Tinerilor Democra]i,
de centru-dreapta), Viktor
Orban, a declarat ieri c\ ar
putea renun]a s\ candideze la
func]ia de premier `n cazul `n
care forma]iunea sa politic\ ar
ob]ine victoria `n cel de-al
doilea tur al alegerilor legisla-
tive, programat pentru 23
aprilie, informeaz\ AP [i AFP.
„E clar c\ Fidesz nu poate
forma un guvern f\r\
Forumul Democratic Ungar
/MDF“, un mic partid de
opozi]ie care a intrat `n
Parlament ob]in=nd 5,04 din
voturile exprimate, a declarat
Orban presei. Dar liderul
MDF, dna Ibolya David, a ex-
clus orice alian]\ cu Fidesz `n
cazul `n care Orban ar urma
s\ ocupe postul de [ef al
Executivului, `n care s-a mai
aflat `n perioada 1998-2002. a
8 Joi, 13 aprilie 2006
~n Rom=nia se consum\ 27 de litri
a De[i ]ara noastr\ este o ]ar\ cu o suprafa]\ viticol\ important\, micii produc\tori nu vor avea [anse
de a-[i prezenta vinurile pe pia]a european\, din cauza slabei puteri financiare a Investi]ia pentru un hectar de vie
care s\ corespund\ standardelor impuse de UE ajunge p=n\ la 15.000 de euro a ~n aceste condi]ii,
doar `ntreprinderile mari vor reu[i s\ p\trund\ pe pia]\ a Despre toate acestea, dar [i despre trecutul vinului
rom=nesc am aflat de la pre[edintele Patronatului Rom=n al Viei [i Vinului, prof. univ. dr. VALERIU V. COTEA a
- Vorbind despre vie [i
vin, c=t adev\r exist\ `n
legenda lui Deceneu, cel
despre care se spune c\
ar fi poruncit t\ierea vi-
ilor `n Dacia?
- Povestea cu defri[atul
viilor din vremea lui Dece-
neu e oarecum adev\rat\.
Era vorba, de fapt, despre
viile din zona de frontier\ a
dacilor, care constituiau o
permanent\ ispit\ pentru
popoarele barbare. Dup\
aceea s-a spus c\ a fost [i o
`ncercare de stopare a petre-
cerilor bahice. Deci, trebuie
s\ fi fost un adev\r. La noi
se cultiv\ vi]a-de-vie de
c=nd s-a n\scut poporul ro-
m=n, nu-i ceva care s\ fie
nou descoperit sub soare [i
nu-i ceva importat, cum s-a
`nt=mplat `n alte ]\ri. De
altfel, leag\nul de na[tere al
vi]ei-de vie este `n zona Me-
diteranei, Asia Mic\. Ori-
cum, Rom=nia este o ]ar\
tradi]ional cultivatoare a
vi]ei-de-vie.
- Ce ravagii a f\cut filo-
xera la sf=r[itul secolului
al XIX-llea?
- Pe l=ng\ alte lucruri ca-
re au venit din continentul a-
merican, plantele noi spre e-
xemplu, au venit [i d\un\-
tori noi, cum este g=ndacul de
Colorado. Dar, aduc=ndu-se
vi]\-de-vie de pe continentul
american, s-a adus [i aceast\
insect\, filoxera, care acolo
nu produce ravagii. Tr\ie[te
pe r\d\cini, dar nu le atac\.
Vi]ele-de-vie americane re-
zist\ la aceast\ insect\.
C=nd a fost adus\ `n Europa,
insecta a `nceput s\ distrug\
viile [i cam din 1860 a f\cut
ravagii. S-a luptat mult la
vremea respectiv\; oamenii
`ncercau s\ inunde plan-
ta]iile, s\ fac\ [an]uri `mpre-
jur, ca s\ nu treac\, dar n-au
rezistat aceste m\suri de
lupt\. S-a injectat [i sulfur\
de carbon. Singura posibili-
tate a fost altoiul. S-au adus
vi]e americane, cu r\d\cini
rezistente la aceast\ insect\.
S-au altoit vi]ele americane
pe cele europene [i asta este
solu]ia care se folose[te [i
azi. ~n Rom=nia pentru pri-
ma dat\ a fost semnalat\
filoxera `n 1866, la Chirno-
geni, pe l=ng\ Valea C\lug\-
reasc\, `n zona Dealu Mare.
Prof. Valeriu V. Cotea es-
te pre[edintele Patronatului
Rom=n al Viei [i Vinului,
pre[edintele Grupului de
Exper]i ai Oficiului Interna-
]ional al Viei [i Vinului, cu
Filoxera nu se `ntinde `ns\
pe terenuri nisipoase. Unde
au fost terenuri nisipoase nu
au fost atacate viile, pentru
c\ acolo nu tr\ie[te filoxera,
nu poate s\pa galerii.
- Au r\mas undeva `n
]ar\ podgorii originale,
a[a cu erau `nainte de
apari]ia filoxerei?
- Nu. Toate podgoriile au
fost replantate. Via nu re-
zist\ mult. Bun, ea poate s\
tr\iasc\ [i 100, [i 200 de ani,
dar nu mai este economic\.
Via]a sa economic\ este de
35-40 de ani, dar ca s\ o ex-
ploatezi intensiv nu rezist\
mai mult.
Cotnari, singura
podgorie care
[i-a p\strat
sortimentul din vremea
lui {tefan cel Mare
- Ce vinuri obi[nuiau s\
bea boierii din }\rile
Rom=ne `n secolele tre-
cute?
- Exista un sortiment tra-
di]ional rom=nesc, care acu-
ma s-a mai diminuat. Dar
sunt c=teva soiuri care exis-
tau [i pe vremea lui {tefan
cel Mare [i care au r\mas
p=n\ ast\zi. ~n primul r=nd
soiurile de la Cotnari. E sin-
gura podgorie din Rom=nia
care [i-a p\strat sortimentul
tradi]ional, cele patru soiuri
pe care le [tim: Fr=ncu[a,
Feteasca Alb\, T\m=ioasa
Rom=neasc\ [i Grasa de
Cotnari. Acestea ar fi c=teva
exemple din soiurile care se
consumau [i acum c=teva
sute de ani. Cel mai vechi soi
ar fi Feteasca Neagr\. Acu-
ma toat\ lumea dore[te a-
ceast\ Feteasc\ Neagr\, e
soiul cel mai prizat, dup\ ce
l-au redescoperit `n princi-
pal str\inii. Noi l-am cam
dat deoparte. Din alt punct
de vedere, soiurile pe care le
avem noi se aseam\n\ mai
mult cu soiurile din Fran]a.
E un avantaj pe care `l are
Rom=nia, pentru c\ france-
zii au fost cei care au ajutat
Rom=nia s\ refac\ plan-
ta]iile dup\ acel dezastru
filoxeric de la sf=r[itul seco-
lului al XIX-lea. Sauvignon,
Pinot Noir, Aligote etc. sunt
sediul la Paris, degust\tor
de elit\ [i profesor la Uni-
versitatea de {tiin]e Agrico-
le [i Medicin\ Veterinar\
„Ion Ionescu de la Brad“ din
Ia[i. Ca urmare a activit\]ii
sale [tiin]ifice, a fost ales
membru asociat al Acade-
miei de {tiin]e Agricole [i
Silvice a Rom=niei (ASAS),
membru corespondent al
Academiei Elve]iene a Vi-
nului, membru corespon-
dent al Academiei Italiene a
Vinului, membru al „Inter-
national Society for Horti-
culture Science“, cu sediul
`n Belgia. Este fiul celebru-
lui oenolog, academicianul
Valeriu D. Cotea.
INTERVIU
soiuri care s-au adaptat
foarte bine `n Rom=nia [i
acesta este marele avantaj
pe care `l avem, pentru c\
sunt [i soiurile care fac pon-
derea comer]ului interna]i-
onal la ora actual\. Deci noi
acum nu trebuie s\ impor-
t\m soiuri sau s\ facem ca
alte ]\ri, care scot sortimen-
tul tradi]ional [i cultiv\ a-
ceste soiuri care au c\utare
pe pia]a mondial\.
- Existau `n secolele tre-
cute pasiona]i de vin sau
nu exista `nc\ no]iunea
de colec]ionar?
- Nu [tiu dac\ exista a-
ceast\ no]iune, pentru c\
`nainte vinurile nici m\car
nu erau `mbuteliate. Majori-
tatea se vindeau vrac sau cu
butoiul. {i transportul vinu-
lui se f\cea `n butoaie, `n
care trase de boi. Deci nu era
o filosofie a p\str\rii vinu-
lui, dar a existat `ntotdeau-
na aceast\ tendin]\ de a a-
vea vinuri mai vechi, tendin-
]\ care acuma a cam c\zut.
{i exist\ o explica]ie simpl\
[i logic\. Acum exist\ posi-
bilit\]i de stabilizare a vinu-
lui, de limpezire. La vremea
respectiv\ nu erau aceste
tehnici [i atunci vinurile
erau p\strate 2-3-4 ani la
butoi, cu pritocurile de ri-
goare, cu tratamentele care
se f\ceau ca s\-i asigure a-
ceast\ stabilitate [i limpidi-
tate `n mod natural. Tot ce-
ea ce se depunea se tr\gea,
pe urm\ iar se depunea,
p=n\ c=nd vinul r\m=nea
limpede. Ast\zi tehnologia
este destul de bine pus\ la
punct sub acest aspect, f\r\
ca s\ mai fii nevoit s\ ]ii
trei-patru ani vinul la p\s-
trare. |sta ar fi un motiv.
Plus c\ `nainte exista [i
dorin]a aceasta de a avea un
vin mai galben, galben-pai,
chiar pu]in tenta aceea de
oxidat. Acuma vinul trebuie
s\ fie c=t mai fructuos, c=t
mai galben–verziu, c=t mai
deschis la culoare.
- Se credea c\ vinul gal-
ben este mai bun?
- Da. {i se spunea c\ dac\
are culoarea mai galben\ a
fost p\strat mai mult [i avea
atuuri `n plus. S-a modificat
`ns\ gustul pentru vin. A-
cuma, dac\ am bea un vin
din acela, am zice c\ nu-l
mai vrea nimeni, nici m\car
la sosuri s\-l pun\. Cu gus-
Interviu realizat de Otilia B|LINI{TEANU
Nu cred c\ mai exist\ vreo ]ar\ din Europa care
s\ aib\ un consum at=t de ridicat de vinuri
demidulci, demiseci [i chiar dulci ca Rom=nia
tul vinului e ca [i cu moda.
La vinurile ro[ii se `nt=mpl\
la fel. Plus c\ `nainte erau a-
preciate mai mult vinurile
dulci, acuma se apreciaz\
mai mult cele seci. De fapt,
extremele. Pia]a e `mp\r]it\
pe extreme: fie vinurile
dulci, fie vinuri seci, care
sunt [i mai bine adaptate la
gastronomia prezentului, ca-
re trebuie s\ aib\ un con]i-
nut c=t mai sc\zut `n calorii.
Plus fine]ea gastronomic\
din zilele noastre, fa]\ de cea
de la `nceputul secolului.
~n top la consumul
de t\rie
- C=nd s-a a produs tre-
cerea de la vin la t\rie?
A fost influen]a perioa-
dei Regulamentelor Or-
ganice sau a fost de vin\
industrializarea produc-
]iei de ]uic\?
- Nu cred. La noi exist\
zone tradi]ionale de vin [i
zone `n care nu cre[te vi]a-
de-vie [i `n care se produce
`n mod tradi]ional ]uica,
dac\ ne g=ndim, spre exem-
plu, la zona de Arge[ sau la
zona Ardealului, unde se
produce acea p\linc\ dublu
distilat\. Unde nu cre[te vie
cresc pruni [i noi suntem
una dintre ]\rile cu supra-
fe]e mari de pruni. Trecerea
aceasta la distilate a fost
mai puternic\ `n ultima pe-
rioad\, `n ultimii ani. Sun-
tem una dintre ]\rile din top
la consumul de distilate.
Este [i o problem\ econo-
mic\ [i una de plat\ sau ne-
plat\ a unor taxe, pentru c\
nu este normal ca o sticl\ de
distilate s\ coste mai pu]in
dec=t acciza [i TVA-ul pe
care `l pl\tesc statului. Se
`ncearc\ acuma s\ se mai
str=ng\ cureaua, dar poate
problema nu este suficient
de bine gestionat\. Exist\,
totu[i, o tendin]\ de sc\dere
a acestui consum. S-ar putea
ca dup\ 1 iulie, c=nd intr\
noile accize `n vigoare, s\
creasc\ din nou consumul de
vin [i bere, care au accize 0.
- Statistic vorbind, c=t
vin consum\ rom=nii `n
raport cu berea?
- Nu am o statistic\, dar
pot s\ v\ spun c\ `n Rom=-
nia se consum\ cam 27 de
litri de vin pe cap de locuitor
pe an, ceea ce este pu]in.
- ~n Europa care este
consumul de vin pe cap
de locuitor?
- Depinde de ]\ri. Cea mai
mare consumatoare, dar
doar pe h=rtie, `n jur de 75
de litri pe cap de locuitor,
este Luxemburgul. Dar nu
pentru c\ ar consuma ei
foarte mult, ci pentru c\
sunt foarte mul]i oameni ca-
re lucreaz\ acolo, de[i sunt
cet\]eni ai altor state. Sunt
[i multe institu]ii europene
acolo. ~n principiu, `ntr-o
]ar\ produc\toare [i con-
sumatoare de vin, consumul

de vin pe cap de locuitor pe an
este de 50 de litri pe cap de
locuitor. M\ refer la Fran]a,
Italia, Spania. A sc\zut
acest consum. ~n urm\ cu
30-40 de ani se dep\[eau
100 de litri de vin pe cap de
locuitor. {i aici trebuie
v\zut, pentru c\ `nainte se
consumau mult vinurile mai
slab alcoolice, vinurile de
mas\, care se consumau zi
de zi. Trecerea este tot mai
mult spre vinurile de cali-
tate. Deci, se consum\ mai
pu]in dar de calitate.
Americanii mai
„coca-colizeaz\“ vinul
- Ce vinuri prefer\
evreii? Dar grecii?
- Evreii au o tendin]\ de a
cosuma vinuri dulci, legat\
probabil tot de alimenta]ia
pe care o au. Grecii prefer\
vinurile seci, dar au [i o se-
rie de vinuri dulci, chiar al-
coolizate, cum sunt cele de
Samos, vinuri licoroase. Dar
au [i vinuri seci. {i intere-
sant este faptul c\ Grecia
este o ]ar\ care consum\
foarte mult vinuri de mas\,
deci nu pun foarte mult pre]
pe denumiri de origine. Plus
vinul lor tradi]ional Retsina,
care este cel mai popular la
ei. Un vin deosebit, pentru
c\ `n timpul fermenta]iei
mustului se adaug\ r\[in\
de pin, care `i confer\ un
gust mai picant, o arom\ de-
osebit\. R\[ina era folosit\
ini]ial ca antiseptic, pentru
ca vinul s\-[i p\streze cali-
t\]ile, dar a prins gustul, [i
acum se utilizeaz\ `n fa-
bricarea vinului. La fel [i
Ouzo, este un distilat tot din
vin, cu uleiuri de anason.
- Americanii prefer\
vinul sau consum\ alte
b\uturi?
- Americanii `ncep s\
prefere vinul [i se pare c\ va
fi una din principalele pie]e
de import. Cel mai mare im-
portator, deocamdat\, este
Germania, apoi Anglia. Dar
[i SUA, unde tr\iesc peste
250 de milioane de locuitori,
dac\ trec de la un consum de
11-12 litri, c=t au acum, la
consumul pe cap de locuitor
din Rom=nia, `nseamn\
dublarea pie]ei mondiale.
Bun, nu se va `nt=mpla prea
repede acest lucru, dar sunt
consumatori. {i ei aveau
tendin]a de a consuma vi-
nuri de o calitate mediocr\,
dar `n ultimii ani au f\cut
eforturi de a trece la calitate
[i au [i ni[te zone viticole in-
teresante: una este pe Coas-
ta de est, `n apropiere de
New-York, iar cealalt\ `n
California, cunoscut\ acum.
Bine, acolo exist\ [i alt\
for]\ financiar\. Marile
companii sunt de fapt ni[te
trusturi financiare. Nu exis-
t\ viticultorul m\runt, exis-
t\ un sistem industrial. {i `n
asta const\ diferen]a mare
dintre produc\torii de vin
din SUA [i cei din statele
tradi]ionale europene. Ame-
ricanii consider\ c\ po]i s\
faci orice, at=ta timp c=t nu
este d\un\tor consumatoru-
lui, pe c=nd europenii merg
pe alt principiu: fiec\rui vin
trebuie s\-i [tii originea,
gustul, s\-i cau]i diferen]ele.
Americanii `l mai „coca-coli-
zeaz\“. Sunt [i acolo cunos-
c\tori, dar pentru marea
mas\ se `ncearc\ a[a, o pro-
duc]ie industrial\, care s\
prind\ gustul comun, sim-
plu, mediu, acele vinuri de-
miseci, demidulci, care se
pot r\sp=ndi u[or printre
necunosc\tori. Pentru c\
prima dat\ c=nd faci cuno[-
tin]\ cu un vin [i nu prea ai
mari cuno[tin]e, dac\-i dulce
`ncepe s\-]i plac\. Pe urm\
`ncepe s\ se rafineze gustul
[i-]i dai seama c\ vinul sec
are alte caracteristici, nu
numai gradul de dulcea]\.
Investi]ia la un hectar
de vie cost\ 10.000-
15.000 de euro
- ~n ce m\sur\ au `nceput
]\ranii rom=ni s\-[[i re-
planteze viile cu soiuri in-
dicate de Uniunea Euro-
pean\?
- Din p\cate, nu au putere
financiar\. Investi]ia pentru
un hectar de vie se duce un-
deva la 10.000-15.000 de
euro. Programele acestea ca-
re exist\ sunt departe `nc\.
Ca dovad\ noi nu putem ab-
sorbi fondurile SAPARD.
Sunt `nc\ la nivel de „po-
ve[ti“ pentru ]\rani. Nu. Tot
`ntreprinderile mari vor
avea c=[tig de cauz\, cele ca-
re au putere financiar\. Nici
programele astea nu sunt
f\cute pentru micii produ-
c\tori, s\ fim cu picioarele
pe p\m=nt.
- Cum poate fi `ncurajat
consumul de vin `n Ro-
m=nia?
- Toate ]\rile viticole [i `n
general ]\rile europene au o
anumit\ limit\, nu exist\
aceast\ impunere de 0 ‰ al-
coolemie la [oferi. Se consu-
m\ un pahar de vin, un pa-
har de bere, nu este o pro-
blem\, pentru c\ se ab-
soarbe `n timp, se desoarbe,
dar nu e[ti cu nivelul pe 0.
~n Europa acum limita este
INTERVIU
de 0,5‰. La noi, intr\m
`ntr-o problem\ de mentali-
tate. D\-i dou\ beri unui
[ofer de tir [i spune-i apoi s\
se opreasc\... E greu. Asta
]ine de nivelul de cultur\ al
fiec\ruia. Probabil c\ nive-
lul \sta 0 e mai bine pus la
punct pentru rom=ni. E im-
portant totu[i s\-i dai voie
cuiva s\ bea un pahar de vin
la masa de pr=nz, pentru c\
e un mijloc util de a `ncuraja
turismul.
Lipse[te
materialul s\ditor
- De unde pot fi procura]i
buta[ii din soiuri rare,
de calitate?
- Nu sunt soiuri rare. Aici
este o problem\ la nivel le-
gislativ `n Rom=nia, pentru
c\ nu s-a `n]eles problema
materialului s\ditor. Chiar
cei din minister cu greu
`n]eleg, pentru c\ cei care se
ocup\ de sfecl\ de zah\r `[i
dau cu p\rerea [i `n ceea ce
prive[te vi]a-de-vie. {i de
aceea Rom=nia a f\cut o le-
gisla]ie pe care n-o poate
respecta. Au venit [i c=]iva
Rom=nii prefer\ vinurile demidulci [i demiseci
- Ce vinuri prefer\
rom=nii `n prezent?
- E interesant ceea ce se
`nt=mpl\ `n Rom=nia. Sun-
tem `nc\ o ]ar\ `n care con-
sumul de vinuri demiseci [i
demidulci predomin\. E in-
teresant, pentru c\ din
punctul \sta de vedere nu
cred c\ mai exist\ vreo ]ar\
din Europa care s\ aib\ un
consum at=t de ridicat de
vinuri demidulci, demiseci [i
chiar dulci. Dar probabil c\
este legat [i de gastronomia
rom=neasc\, de modul de
preparare a hranei. La un
vin sec trebuie s\ ai [i o
m=ncare foarte bun\, la un
vin mai dulce parc\ n-ai
nevoie de ceva deosebit.
- Se preconizeaz\ o
tendin]\ de schimbare
a gustului rom=nilor
pentru vin?
- Exist\ o tendin]\. Pe
pia]a vinurilor exist\ o cre[-
tere calitativ\ extraordinar\
Joi, 13 aprilie 2006 9
zon\ viticol\
exper]i str\ini [i ne-au atras las\ s\ curg\ vinul, pentru
aten]ia c\ nici ei nu au a[a aerisire, pentru oxidare. Ci-
ceva [i s\ o facem c=t mai ne a v\zut surcelele acelea o
simpl\, ca s\ fie accesibil\. fi crezut c\ a[a se face vinul.
Bine, au fost [i alte interese. Probabil c\ de acolo vine ex-
La ora actual\ e greu s\ pro- presia, din fabricarea o]etu-
ducem material s\ditor dup\ lui. Dar n-are nici o leg\tur\
standardele UE. Sigur, pu- cu vinul. ~n ce prove[te con-
tem avea o derogare s\ trafacerea, aceasta exist\.
folosim soiurile noastre. A Primul semn al vinului con-
fost o problem\ cu Feteasca traf\cut este gustul, pre]ul
Neagr\, spre exemplu, pe (dac\-i foarte ieftin, sigur e
contraf\cut). P=n\ acum
care nu prea ai de unde s-o
iei, s-o plantezi. Sunt c=]iva exist\ dou\ variante. Exist\
produc\tori de material s\di- vinul f\cut la ]ar\, vinul II,
tor chiar buni: Sta]iunea de III, f\cut din tescovin\ (du-
Cercetare de la Dr\g\[ani, p\ primul vin), la care se a-
Sta]iunea de la T=rgu-Bujor, daug\ ap\ [i zah\r [i mai
de la Blaj, pe care tocmai vor fermenteaz\. |sta este mai
s\ le desfiin]eze. acceptabil (r=de). Apoi sunt
vinurile care sunt f\cute e-
- De unde vine expresia fectiv din alcool diluat, co-
„vin de surcele“? Exist\
loran]i, arome, zah\r.
`ntr-a
adev\r vin contra-
f\cut numai cu ap\, co- - Se scumpe[te vinul.
loran]i [i zah\r? Care este explica]ia?
- Cred c\ este o poveste. - Se scumpe[te din cauza
Cu surcelele acestea se face produc]iei foarte slabe de
o]etul. La fabricarea o]etului anul trecut. Pe `ntreg terito-
sunt ni[te butoaie mari, riul ]\rii produc]ia a fost cam
tronconice, care au un fel de la jum\tate fa]\ de anul an-
gr\tar la un metru [i ceva [i terior, costurile de produc]ie
deasupra se pun aceste sur- fiind acelea[i. Vinul ca atare
cele, ca un fel de talaj, dar cre[te cu 20%, dar per ansam-
mai gros. Se umple cu aceste blu, la o sticl\ de vin cre[-
surcele p=n\ sus [i apoi se terea se duce la 5-10%. a
`n ultimii ani. M\ refer la
vinurile `mbuteliate, la cele
cu Denumire de Origine
Controlat\ (DOC), la care s-a
f\cut un salt calitativ impor-
tant. S-a v\zut [i recent la un
concurs de la Bucure[ti. A
crescut nivelul. ~n schimb ex-
ist\ dou\ categorii: cei care
vor vinuri ieftine [i cei care
doresc vinuri de calitate. La
vinurile ieftine exist\ foarte
multe probleme, pentru c\
dac\ pui la socoteal\ c=t
cost\ un kilogram de stru-
guri, dop, etichet\, trans-
port, marj\ comercial\
TVA, adaos comercial, ia-
r\[i ajungi la concluzia c\
un litru de vin cost\ mai
pu]in dec=t un kilogram de
struguri. ~n general, trebuie
pornit de la ideea c\ toate
costurile pentru o sticl\ de
vin sunt aproximativ egale
(sticla goal\, dopul etc.). trebui s-o aib\ consumatorii
Ceea ce face diferen]a este atunci c=nd `[i aleg un vin. E
vinul din interior p=n\ la u[or s\ fie p\c\li]i cu un vin
urm\. E o g=ndire pe care ar ieftin.
10 Joi, 13 aprilie 2006
PE SCURT
Protestul angaja]ilor
de la Carom continu\
Protestul salaria]ilor de la
Carom One[ti amenin]a]i cu
trimiterea `n [omaj, din cauza
falimentului singurului pro-
duc\tor de cauciuc sintetic din
Rom=nia, a continuat [i ieri.
Dup\ ziua de mar]i, `n care au
blocat Drumul Na]ional 11A
One[ti-Adjud, ieri diminea]\
protestatarii au asediat pavi-
lionul administrativ al firmei.
Aproximativ 100 dintre ei au
p\truns `n biroul directorului
general, Cecilia Dumitrescu, [i
`n cel al lichidatorului finan-
ciar, Andrei Marghescu.
Jandarmii au reu[it s\-i evac-
ueze din cl\dire, f\r\ a se pro-
duce acte de vandalism sau
brutalit\]i. Apoi, Cecilia
Dumitrescu [i Andrei
Marghescu au vorbit, celor
aproape 500 de sindicali[ti care
protestau, despre „preocup\rile
privind men]inerea `n func]ie a
instala]iilor Carom“, prin
apelul la procesatori externi.
Explica]ia nu i-a mul]umit `ns\
pe salaria]i, care au `ncercat
din nou s\ intre `n cl\direa ad-
ministrativ\. ~ntre timp, s-au
format cordoane de jandarmi [i
poli]i[ti, care le-au `mpiedicat
accesul. La orele 11.30, protes-
tatarii au decis s\ `nceteze
ac]iunea. Aceasta va fi reluat\
`ns\ ast\zi, de la orele 8.00, cu
un mar[ de protest de opt ore,
pe arterele municipiului de pe
Trotu[, pentru care a fost
ob]inut\ aprobarea Prim\riei.
Protestatarii vor organiza apoi
un miting `n fa]a Casei de
Cultur\ a Sindicatelor.
Sindicali[tii [i-au manifestat
ieri ne`ncrederea `n liderii lor,
pe care `i acuz\ c\ s-ar fi soli-
darizat cu reprezentan]ii con-
ducerii administrative.
Prefectul jude]ului Bac\u a
confirmat faptul c\ negocierile
[i ac]iunile privind deblocarea
situa]iei de la Carom One[ti
vor continua [i `n zilele
urm\toare.
Prim\ria Boto[ani
cere o parte din
fosta garnizoan\
Consiliul Local a solicitat
Ministerului Ap\r\rii
Na]ionale (MApN) cedarea
c\tre comunitatea local\ a
unei p\r]i din patrimoniul
r\mas dup\ desfiin]area, `n
2005, a fostei garnizoane mili-
tare Boto[ani, a declarat pri-
marul Mugurel Flutur. Potrivit
sursei citate, se are `n vedere
un patrimoniu dezafectat ce
cuprinde c=teva foste caz\rmi,
107 hectare de teren etc.
Caz\rmile ar putea fi transfor-
mate `n locuin]e sociale, iar
terenurile ar putea folosi la su-
plimentarea suprafe]elor agri-
cole necesare procesului de
retrocedare, `n temeiul legilor
respective. Prefectul de
Boto[ani, Cristian Roman, a
precizat c\ o delega]ie a MApN
a sosit, ieri, la Boto[ani pentru
a purta discu]ii pe aceast\
tem\. „Sper\m `n ob]inerea de
rezultate pozitive. Oricum,
]in=nd seama de acuitatea
unor necesit\]i sociale ale co-
munit\]ii locale, nu vom ceda
`n sus]inerea demersului [i
suntem dispu[i la manifes-
tarea unor proteste“, a mai
subliniat prefectul.
Un nou termen `n
dosarul Mih\ile[ti
La Judec\toria Foc[ani, din
cadrul Tribunalului Vrancea,
s-a judecat, ieri, un nou ter-
men `n dosarul Mih\ile[ti. Au
fost audia]i mai mul]i mar-
tori, printre care [i Gabriel
Hurlup, [eful de post din
Mih\ile[ti, care a fost grav
r\nit `n urma exploziei din
24 mai 2004. a
ACTUALITATE
Teste gril\ la admitere la UMF
a Admiterea la UMF va avea loc `n acest an pe 24 iulie
a Admiterea se va face pe baza sus]inerii
testului gril\, nota ob]inut\ la test av=nd o pondere
diferit\ `n media final\, `n func]ie de facultate a Taxa de
admitere va fi, ca [i anul trecut, de 50 de euro a
Universitatea de Medicin\ [i cie, ponderea de la test `n media fi-
Farmacie „Grigore T. Popa“ a de- nal\ de admitere este de 60%, 10%
cis asupra modului de sus]inere a este media de la bacalaureat, iar
media anilor de liceu este de 30%. la Facultatea de Medicin\ sau la fel cu cea de anul trecut, ea fiind
admiterii din acest an care va avea Medicin\ Dentar\ pot opta `ntre de 50 de euro: „Avem o politic\ de
loc pe 24 iulie. Astfel, admiterea se „Toate universit\]ile de stat de
medicin\ din ]ar\ sus]in teste“, a disciplina Anatomie [i fiziologie [i a nu cre[te taxele“, dup\ cum a
va face pe baza sus]inerii testului disciplina Chimie organic\, iar men]ionat Mircea Covic, cancelar
gril\, nota ob]inut\ av=nd o anu- men]ionat Mircea Covic, cancelar
al UMF. candida]ii de la Bioinginerie pot al UMF.
mit\ pondere `n media final\, con- opta pentru Anatomie, Biologie UMF sper\ s\ primeasc\ ace-
form celor precizate de Gheorghe Admiterea pe locurile cu tax\
se va sus]ine `n perioada 1-10 sep- sau Matematic\. La specializ\rile la[i num\r de locuri finan]ate de
Petrescu, prorector didactic. Ast- de asisten]\ se poate opta pentru la buget ca anul trecut. Astfel, au
fel, la Facultatea de Medicin\, no- tembrie [i se va face `n limita lo-
curilor disponibile, `n ordinea des- Biologie sau Chimie, `n timp ce fost solicitate spre aprobare 320 de
ta de la test este 60% din media fi- singurii care nu au posibilitatea locuri finan]ate de la buget [i 150
nal\, media de la bacalaureat cresc\toare a mediilor.
de a alege sunt candida]ii de la Fa- de locuri la tax\ la Facultatea de
30%, iar media anilor de liceu este cultatea de Farmacie care vor Medicin\, 90 la buget [i 150 la ta-
10%. La Facultatea de Bioingine- Discipline la alegere sus]ine examen la Chimie or- x\ la Medicin\ Dentar\, 70 la bu-
rie, ponderea notei de la gril\ `n la admitere ganic\. F\r\ concurs la admitere get [i 100 la tax\ la Farmacie, 50
media final\ este de 70%, 10% va vor fi accepta]i laurea]ii de la la buget [i 50 la tax\ la Bioingine-
conta media de la bacalaureat, iar La admitere, candida]ii au po- olimpiadele na]ionale [i inter- rie Medical\, iar la specializ\rile
20% mediile din liceu de la disci- sibilitatea s\ sus]in\ testul la dis- na]ionale, conform celor precizate de la asisten]\ s-au solicitat `ntre
5-15 locuri, `n func]ie de speciali-
plinele matematic\, chimie, fizic\, cipline la alegere, `n func]ie de fa- de prorectorul Gheorghe Petrescu.
biologie. La Facultatea de Farma- cultate. Astfel, cei care vor s\ intre Taxa de admitere se va p\stra la zare. (Oana R.)
Preg\tiri febrile pentru Olimpiada
Na]ional\ de Matematic\ de la Ia[i
a La sf=r[itul acestei s\pt\m=ni va debuta la Ia[i Olimpiada Na]ional\ de Matematic\ a Olimpiada se va
desf\[ura `ntre 15-21 aprilie la Colegiul „Costache Negruzzi“ [i la Colegiul Na]ional a Ia[ul este reprezentat
la olimpiada de matematic\ de un lot de 16 elevi care vor concura cu al]i 520 de elevi din Rom=nia [i 10 din
Republica Moldova a Cei aproape 550 de concuren]i vor fi `nso]i]i de 120 de cadre didactice a
Pentru buna desf\[urare a un premiu I, II [i III pe clas\,
acestui concurs se va cheltui la matematic\ num\rul pre-
peste un miliard de lei, de la miilor acordate este cu mult
Ministerul Educa]iei [i Cer-
mai mare, put=nd s\ ajung\
cet\rii (MEdC) fiind distribuit\ la 150, datorit\ sistemului di-
suma de 800 de milioane de lei, ferit care ia `n calcul puncta-
at=t pentru Olimpiada Na]io- jele ob]inute.
nal\ de Matematic\, dar [i pen- Tot s\pt\m=na viitoare `n
tru Olimpiada la limba ma- Ia[i vor ajunge loturile pentru
tern\ rus\ [i croat\. De ase- Olimpiada la limba matern\
menea, Consiliul Local Ia[i con- rus\ [i croat\, `n total fiind
tribuie cu suma de 200 de mili- a[tepta]i peste 100 de elevi [i
oane de lei, la care se adaug\
cadre didactice, o parte dintre
`nc\ 100 de milioane de lei de la ace[tia urm=nd s\ fie caza]i la
Consiliul Jude]ean Ia[i. Seminarul Teologic, `n timp
Ia[ul este reprezentat la ce deschiderea festiv\ a aces-
olimpiada de matematic\ de tei Olimpiade va avea loc la
16 elevi care vor concura cu Colegiul „Costache Negruzzi“ va fi Colegiul Na]ional, mar]i 18 a-
al]i 520 de olimpici din Rom=-
una din gazdele olimpiadei de matematic\ prilie. La olimpiad\ sunt a[-
nia [i 10 din Republica Mol-
dova. Olimpicii vor fi `nso]i]i tepta]i reprezentan]i ai Am-
de 120 de cadre didactice. logic, la Colegiul Tehnic rezultatele [i se depun con- basadei Croa]iei, Ambasadei
„Gheorghe Asachi“, Liceul testa]iile, urm=nd ca o parte Federa]iei Ruse [i ai {colii
Pre[edintele de onoare al
olimpiadei este academicianul „Mihai Eminescu“, Hotelul dintre elevi s\ participe la „ba- Ruse de pe l=ng\ ambasad\,
ie[ean Radu Miron, `n timp ce ISJ, Colegiul de Art\ „Octav raje“ `n vederea constituirii lo- precum [i un deputat, repre-
pre[edintele comisiei centrale B\ncil\“, `n timp ce comisia tului Rom=niei pentru Balca- zentant al minorit\]ilor na]io-
este Radu Gologan de la Uni- central\ va fi cazat\ la un ho- niad\ [i pentru olimpiada in- nale, dup\ cum a precizat Ca-
versitatea Bucure[ti, iar de la tel din centrul Ia[ului. terna]ional\, conform celor melia Gavril\.
MEdC va fi prezent inspecto- Deschiderea festiv\ a o- precizate de Camelia Gavril\. Pe timpul desf\[ur\rii o-
rul general Adrian Troie, con- limpiadei de matematic\ are Vineri, 21 aprilie, c=nd o limpiadelor, elevii partici-
form celor precizate de Came- loc duminic\, 16 aprilie, ora mare parte dintre elevi vor fi pan]i vor beneficia de trans-
lia Gavril\, inspector general 10.00, la Teatrul Na]ional `n drum spre cas\, se vor a- port gratuit cu mijloacele de
al Inspectoratului {colar Ju- „Vasile Alecsandri“, iar proba corda premiile. Dac\ la alte transport `n comun, De ase-
de concurs are loc luni, 17 a- discipline, precum limba ro- menea, ISJ va `nchiria 14 au-
de]ean Ia[i (ISJ).
Participan]ii la olimpiad\ prilie, `ntre orele 10.00-14.00. m=n\, num\rul premiilor a- tocare pentru a asigura excur-
vor fi caza]i la Seminarul Teo- Mar]i, 18 aprilie, se afi[eaz\ cordate este foarte mic, c=te siile elevilor. (Oana RUSU)
separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
PELERINII LUMINII
ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
c=te un pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la m\n\stiri
nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n func]ie de
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\ sau mai multe
parohii au un num\r egal de abonamente,
c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu cele mai
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTI-
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a DIANULUI LUMINA)
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Centrul „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i Clasamentul parohiilor `n func]ie de num\rul de abonamente la
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, organizeaz\ `ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
concursul destinat comunit\]ilor parohiale [i „Lumina de Duminic\“. Locul Parohia Preot Protopopiat Nr. abon.
intitulat PELERINII LUMINII. Regulile acestui „ Listele cu abonamentele la „Lumina de 1 Bohotin Bercaru {tefan II Iasi 45
concurs sunt urm\toarele: Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse direct la
2 Sf. Nicolae - Copou Vaida Vasile I Iasi 10
„ La concurs pot participa toate parohiile din redac]ia din Ia[i, pe B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr.
Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor publica `n ziar,
`ncep=nd cu data de 10 aprilie 2006, clasamente
14 (la biroul de preluare anun]uri de l=ng\ libr\ria
„Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la
2 Prisecani
2 Dancu
Vornicu Iulian
Popovici D\nu]
II Iasi
II Iasi
10
10
cu parohiile care au cele mai multe abonamente la
„Lumina de Duminic\“ din fiecare protopopiat.
Ia[i, preotul paroh poate transmite prin fax la
num\rul 0232/406.225, prin e-mail la adresa
2 Talpalari
3 Buna Vestire
Dasc\lu Nicolae
Necula Iulian
I Iasi
I Iasi
10
5
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t primele info@ziarullumina.ro sau telefonic, la num\rul 3 Mogosesti Puiu Dumitru II Iasi 5
zece locuri de la fiecare sec]iune (urban/rural) [i de 0232/ 406.224 lista con]in=nd numele, prenumele [i
la fiecare protopopiat `n parte. Condi]ia pentru a in- adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i Clasamentul protopopiatelor `n func]ie de num\rul de
tra `n acest clasament este ca o parohie s\ con- prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens se va abonamente la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
tracteze minimum 10 abonamente la „Lumina de contacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul 0232/ 406.224 Locul Protopopiat Protopop Nr. abon.
Duminic\“ direct la redac]ie. sau 0720. 500.609). Nu se vor lua `n considerare lis- 1 Ceahl\u Mihail Damian 99
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i tele de abona]i pentru care nu s-au trimis [i sumele 2 Dorohoi Stelian Ciurciun 82
nu prin oficiile po[tale pentru a avea o eviden]\ aferente.
3 Ia[ i 2 Vilie Doro[ inc\ 70
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. „ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi un
4 Ia[ i 1 Andrei Constantin 25
Modalitatea de abonare este urm\toarea: clasament general cu parohiile din mediul urban [i
 ACTUALITATE Joi, 13 aprilie 2006 11
Mai multe Toate subsolurile blocurilor trebuie PE SCURT
op]ionale [i materiale deratizate [i dezinfectate p=n\ pe 20 mai Un nou val de viroze
didactice la ]ar\ a Fiecare proprietar sau locatar al unui bloc are obliga]ia respiratorii
s\ fac\ dezinsec]ia, dezinfec]ia [i deratizarea spa]iilor Vremea `n[el\toare a f\cut s\
Dup\ ce inspectorii din Ministerul Educa- creasc\ din nou num\rul vi-
]iei [i Cercet\rii (MEdC) au constatat c\ `n comune unde locuie[te a ~n caz contrar, inspectorii Prim\riei rozelor respiratorii `nregistrate
[colile din mediul rural din jude]ul Ia[i
lipse[te oferta op]ionalelor [i a materialelor vor aplica amenzi de p=n\ la 4,4 milioane de lei a de medici. Dac\ la `nceputul lu-
nii aprilie num\rul cazurilor de
didactice, Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i Prim\ria municipiului Ia[i anun]\ to]i menzi. „Dup\ ce se va termina perioada `n infec]ii acute ale c\ilor respira-
(ISJ) a pus la punct un plan de m\suri. proprietarii sau locatarii din blocurile sau care se fac aceste opera]iuni, inspectorii torii superioare (IACRS)
Conform celor precizate de Camelia Gavril\, casele din ora[ c\ au obliga]ia ca p=n\ pe Prim\riei vor face controale [i vor aplica sc\zuse semnificativ, `n ultima
inspector general al ISJ, op]ionalele sunt la 20 mai s\ fac\ dezinfec]ia, dezinsec]ia [i amenzi persoanelor care nu au f\cut dezin- s\pt\m=n\ situa]ia s-a inver-
decizia [colii, acestea urm=nd s\ fie realizate deratizarea spa]iilor comune. Aceast\ ho- sec]ia [i celelalte opera]iuni. Amenzile sunt sat. „Raportarea pe care o
pe discipline. t\r=re a fost luat\ deoarece vremea cald\ cuprinse `ntre 2,2 [i 4,4 milioane de lei, cu `ntocmim s\pt\m=nal, conform
~n ceea ce prive[te baza didactic\, aceasta este favorabil\ dezvolt\rii larvelor de ]=n- obliga]ia ca `n cel mult 24 de ore s\ fie an- ordinelor ministerului, arat\ c\
presupune existen]a unor resurse materiale: ]ari [i g=ndacilor de buc\t\rie, dar [i da- gajat\ o firm\ care s\ se ocupe de dezin- `n ultima s\pt\m=n\ au fost
„Oferte sunt, ideea e s\ fie sumele necesare“, torit\ pericolului de apari]ie a unor boli sec]ie“, a declarat Andrei Trofor, purt\torul `nregistrate 3.555 de cazuri de
a remarcat [efa ISJ care a ad\ugat c\ o parte cauzate de ace[ti g=ndaci sau ]=n]ari. Ast- de cuv=nt al Prim\riei Ia[i. IACRS, cu 164 de intern\ri,
dintre materiale vor fi `mprumutate de la o fel, fiecare persoan\ fizic\ sau asocia]ie de Dac\ p=n\ `n urm\ cu doi ani era nevo- fa]\ de 2.195 de cazuri, cu 111
[coal\ la alta. „Apreciez munca educatoarelor proprietari are obliga]ia s\ angajeze o ie [i de acordul Prim\riei pentru ca o firm\ intern\ri `n urm\ cu dou\
[i `nv\]\toarelor care de-a lungul timpului firm\ care se ocup\ cu acest gen de ser- de dezinsec]ie, dezinfec]ie [i deratizare s\ s\pt\m=ni“, a declarat direc-
au confec]ionat manual o bog\]ie de materi- vicii, cu condi]ia ca firma s\ fie agreat\ de fac\ aceste ac]iuni `n blocuri, `n momentul torul adjunct pe probleme me-
ale ca suport intuitiv“, a men]ionat [efa ISJ. Direc]ia Sanitar Veterinar\ [i de cea pen- de fa]\, firma de specialitate are nevoie
~n ceea ce prive[te decontarea navetei ca- dicale al DSP Ia[i, dr. Irina
tru S\n\tate Public\. doar de avizele de la Direc]ia de S\n\tate Mitroi. {i num\rul de pneu-
drelor didactice, Camelia Gavril\ a precizat Ac]iunea vizeaz\ `n special spa]iile co- Public\ [i de la cea Sanitar Veterinar\. De
c\ se apela la Consiliul Jude]ean [i la consili- monii [i bronhopneumonii s-a
mune, acolo unde riscul ca ace[ti d\un\tori asemenea, este interzis ca dezinsec]ia, dez- dublat `n ultimele 7 zile, fiind
ile locale pentru decontare [i, de asemenea, s\ apar\ este mai mare, adic\ `n subso- infec]ia [i deratizarea s\ fie f\cute de pro-
`n acest demers se va folosi [i p=rghia `nregistrate 1.035 de cazuri,
lurile blocurilor [i pe casa sc\rii, `n caz con- prietari, f\r\ s\ angajeze o firm\ de spe- dintre care 93 au necesitat in-
politic\. (Oana RUSU) trar, inspectorii Prim\riei vor aplica a- cialitate. (Nicolae POPA) ternare `n clinici de speciali-
tate. Medicii cred c\ de vin\
pentru acest nou val de viroze
Controale la miei, ou\ [i vopsele `n pie]ele ie[ene sunt varia]iile bru[te de tem-
peratur\, foarte frecvente `n ul-
tima perioad\. (O.B.)
a Inspectorii Prim\riei `mpreun\ cu agen]ii de la Poli]ia Comunitar\ au `nceput verificarea pie]elor
pentru a preveni apari]ia v=nz\torilor neautoriza]i de ou\ sau g\ini de la ]ar\, vopsea tipografic\ Tonetele din sta]ia
pentru ou\ [i miei f\r\ aviz sanitar-veterinar a Cump\r\torii sunt sf\tui]i s\ nu cumpere carne de miel Triumf-Copou
f\r\ [tampila de control a medicului veterinar sau vopsea tipografic\ pentru vopsitul ou\lor a vor disp\rea
Inspectorii de la Direc]ia s\rile de la ]ar\ nu pot fi v=n- p=n\ la 1 mai
Sanitar Veterinar\ [i pentru dute `n pie]e din cauza foca-
Siguran]a Alimentelor, Di- relor de grip\ aviar\. Totu[i, Executivul Prim\riei a decis ca
rec]ia de S\n\tate Public\, pot fi cump\rate f\r\ proble- cele [ase tonete din rondul de la
Oficiul pentru Protec]ia Con- Triumf-Copou s\ dispar\ p=n\
me ou\ sau g\ini de la marii la 1 mai. Dispozi]ia de demolare
sumatorului, dar [i munici- produc\tori deoarece ace[tia exist\ de mai mult timp, `ns\
palitatea [i Prefectura au de- au medici sanitar-veterinari ieri au fost chema]i la Prim\rie
marat ample controale `n pie- care fac analize periodic la patronii tonetelor [i li s-a adus
]e [i oboare deoarece suntem p\s\rile din cresc\toria de la cuno[tin]\ c\ trebuie s\ `[i
`n apropierea s\rb\torilor de care r\spund. dezafecteze chio[curile. „To]i pa-
Pa[ti, iar pie]ele sunt mult ~n cazul mieilor, este im- tronii au semnat c\ sunt de
mai aglomerate at=t cu co- acord s\ `[i demoleze singuri
portant ca fiecare persoan\ tonetele, `ns\ au cerut s\ le
mercian]i, c=t [i cu cump\r\- s\ cumpere carnea de miel permitem s\ fac\ acest lucru
tori. Controalele au ca scop care are aplicat\ [tampila de abia dup\ Pa[ti. A[a am con-
`mpiedicarea unor categorii control a medicilor veteri- venit c\, p=n\ la 1 mai, fiecare
de comercian]i s\ ajung\ cu nari. Aceasta pentru a fi si- proprietar s\ `[i demonteze sin-
produsele lor la tarabe. Este guri c\ animalul respectiv a gur toneta, pentru a nu fi
vorba de cei care comerciali- fost analizat `n laborator [i nevoie s\ intervenim noi cu bul-
zeaz\ carne de miel f\r\ aviz dozerele“, a declarat Ciprian
nu este bolnav, dar [i pentru Chiri]\, [eful Corpului de
sanitar veterinar, ou\ sau siguran]a c\ este `ntr-adev\r Control al Prim\riei. Potrivit
g\ini de la ]ar\ - interzise la un miel [i nu altceva. De ase- aceleia[i surse, restul tonetelor
v=nzare din cauza focarelor de menea, fiecare comerciant din Ia[i vor mai r\m=ne o peri-
grip\ aviar\ din Rom=nia - [i din pia]\ trebuie s\ de]in\ oad\ la strad\, de[i exist\ dis-
de comercian]ii de vopsea ti- certificate sanitar-veterinare pozi]ii de demolare pentru toa-
pografic\ pentru ou\. pentru miei, s\ aib\ carnet te. Referitor la aceast\ proble-
~n timpul ac]iunii sugestiv m\, viceprimarul Constantin
de produc\tor eliberat de Pri- Neculau declara `n urm\ cu c=-
intitulat\ MOV - miel, ou\, Nu cump\ra]i astfel de vopsele m\rie, dar [i carnet de s\n\- teva s\pt\m=ni c\ tonetele [i
vin - [ase persoane care vin- de ou\, sunt foarte toxice tate uman, pentru el. ~n cazul tonetarii sunt o problem\ so-
deau vopsea de ou\ au fost `n care sunt depista]i f\r\ a- cial\, c\reia `i trebuie g\sit\ o
amendate din cauza calit\]ii cest lucru este unul bun. Ori- Inspectorii interzic accesul ceste documente, comercian- rezolvare. Acesta spunea c\ nu
necorespunz\toare a pro- cum, scopul nostru nu este de comercian]ilor de vopsea ti- ]ii pot fi amenda]i [i li se poa- este normal s\ distrugi toneta
duselor. a da c=t mai multe amenzi, ci pografic\ `n pie]e deoarece, te confisca marfa. ~n munici-
unui om dac\ nu `i oferi o alt\
De[i febra cump\r\turilor de a con[tientiza comercian]ii posibilitate s\ `[i desf\[oare mi-
conform analizelor f\cute de piul Ia[i sunt doar [ase in- ca afacere, deoarece toneta este
este `n toi, inspectorii Prim\- c\ trebuie s\ respecte anumi- speciali[ti, aceasta este toxi- spectori care se ocup\ de con- locul de unde omul respectiv
riei sus]in c\ num\rul con- te legi aflate `n vigoare. To-
c\. De asemenea, ou\le [i p\- troale. (Nicolae POPA) c=[tig\ o bucat\ de p=ine. (N.P.)
travenien]ilor este mult mai tu[i, trebuie s\ recunosc c\ [i
mic fa]\ de cel de anul trecut, comercian]ii care nu respect\
de[i restric]iile din acest an legea deja ne cunosc [i fug Alegeri
sunt mai dure. „Spre surprin- c=nd ne v\d prin pie]e“, a de- Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
derea mea, am aplicat foarte clarat Ciprian Chiri]\, [eful par]iale la UMF
pu]ine contraven]ii anul aces- Corpului de Control al mu- `ngrijiri medicale la tine acas\! ~n [edin]a de Senat de aceast\
ta fa]\ de anul trecut, iar a- nicipalit\]ii ie[ene. Asocia]ia Floriana pune procedurile medicale de care s\pt\m=n\ de la Universitatea
la dispozi]ia tuturor pacien- ave]i nevoie. de Medicin\ [i Farmacie „Gri-
gore T. Popa“ (UMF) au fost va-
]ilor servicii de `ngrijiri Asocia]ia Floriana mai
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a medicale la domiciliu, a- ofer\ consulta]ii [i trata-
lidate alegerile par]iale care au
avut loc `n cadrul unor facul-
dentare bioactive. Un alt proiect de v=nd o echip\ specializat\ mente cu produse din gama t\]i, conform celor precizate de
aUMF STR+NGE BANI DIN
cercetare, de data aceasta `n dome- de medici, asisten]i me- Gerovital [i Aslavital, prin cancelarul Mircea Covic. Astfel,
CERCETARE: La ultima competi- niul chirurgiei plastice a fost fi- dicali, psihologi, infirmieri. singura persoan\ autori- la Facultatea de Medicin\
]ie de granturi finan]ate de Consi- nan]at cu 70 de mii RON. (O.R.) Dentar\ a fost ales `n func]ia
liul Na]ional al Cercet\rii {tiin- Printre serviciile oferite se zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
aPOSTURI LIBERE LA PRI- num\r\ monitorizarea pa- dica Ghiuru, medic primar de prodecan Ioan D\nil\, la
]ifice (CNCSIS), Universitatea de Facultatea de Farmacie a fost
Medicin\ [i Farmacie „Grigore T. M|RIA IA{I: Serviciul Comunica- rametrilor fiziologici (tem- medicin\ intern\, specia- aleas\ Antonia Poiat\, iar
Popa“ (UMF) a participat cu 35 de re din cadrul Prim\riei Ia[i va peratur\, respira]ie, tensiu- list `n geriatrie [i geron- secretar [tiin]ific Elena Butna-
teme, fa]\ de 15 anul trecut. scoate la concurs `n perioada ur- ne arterial\, puls), admi- tologie [i tratamente ho- ru. La Facultatea de Bioingi-
Granturile aprobate sunt `n nu- m\toare 18 posturi noi. Deocamda- nerie a fost validat noul decan
m\r de 14, acestea av=nd o valoare t\ nu au fost stabilite nici condi]iile
nistrarea medicamentelor meopatice, prin interme-
intramuscular [i intrave- diul dr. Mihai Vieriu, me- `n persoana lui Dan Zaharia,
de 5,6 miliarde de lei, ceea ce re- de participare [i nici data c=nd va iar noul prodecan este Octavian
prezint\ o adev\rat\ performan]\ avea loc concursul, `ns\ este cert c\ nos, `ngrijirea pl\gilor [i es- dic medicin\ general\, doc-
Baltag. La departamentul de
pentru UMF, conform celor preci- aceasta se va desf\[ura `n trei carelor, profilaxia escarelor tor `n [tiin]e medicale, Chirurgie a fost ales [ef {tefan
zate de Mircea Covic, cancelar al etape. ~n prima etap\ se vor angaja de decubit. competen]\ homeopatie. Georgescu, la {tiin]e func]io-
UMF. „Cu aceste proiecte [i cu cele 8 persoane, apoi vor mai fi dou\ Pentru a putea beneficia nale I este [ef Ostin Mungiu, la
care decurg de anul trecut avem la concursuri unde vor fi angaja]i c=te
cercetare 25 de miliarde de lei 5 func]ionari. Unele posturi care de `ngrijiri medicale gratu- Adresa: strada {tiin]e func]ionale II este Eu-
vechi“, a mai men]ionat Mircea Co- vor fi scoase la concurs sunt pentru ite la domiciliu ave]i nevoie Toma Cozma, nr. 4, `n gen Carasievici, la Radiologie [i
vic. Cel mai „valoros“ grant este la centrele de cartier care vor fi des- de un formular standard de incinta Centrului Copou imagistic\ este Lucian Miron,
Facultatea de Bioinginerie Me- chise `n perioada urm\toare, dar [i iar la medicin\ intern\ este
la medicul specialist din spi- Ia[i, camera 4, subsol C\t\lina Arsenescu Georgescu,
dical\, `n valoare de 80 de mii de pentru rela]iile cu publicul din tal, `n care s\ se specifice Telefon: 0232/279.160
RON [i are ca tem\ implanturile cadrul Prim\riei. (N.P.) conform celor precizate de
Mircea Covic. (O.R.)
12 Joi, 13 aprilie 2006
PE SCURT
Handbali[tii tricolori
vor juca trei amicale
cu Polonia
Na]ionala de handbal sus]ine `n de-
plasare 3 meciuri de verificare `n
compania selec]ionatei Poloniei, `n
zilele de 12, 13 [i 14 aprilie, `n per-
spectiva meciului de baraj cu
Norvegia pentru calificarea la CM
2007 din Germania.
Echipa Rom=niei, antrenat\ de
Lucian R=[ni]\ [i Nicolae
Munteanu, este alc\tuit\ numai
din juc\tori din campionatul intern
[i va juca cu Polonia la Kwidzyn (12
aprilie - ora 19.00), Tczew (13
aprilie - ora 19.00) [i Gdansk (14
aprilie - ora 18.00). ~naintea baraju-
lui cu Norvegia, Rom=nia va mai
sus]ine dou\ meciuri amicale cu
Slovacia, pe 3 [i 4 iunie, la Oradea.
Meciul tur din barajul cu Norvegia
va avea loc pe 11 iunie, la Sala
Polivalent\ din Capital\ (ora
11.00), iar returul o s\pt\m=n\ mai
t=rziu, la Stavanger.
Messi, incert
pentru semifinala
cu Milan din Lig\
Argentinianul Lionel Messi, atacan-
tul echipei spaniole FC Barcelona,
s-a accidentat din nou [i este incert
pentru prima man[\ a semifinalei
Ligii Campionilor cu AC Milan,
scrie presa spaniol\.
Accidentarea lui Messi (o ruptur\
muscular\ la piciorul drept), din op-
timile de final\ cu Chelsea (1-1),
din 7 martie, a recidivat, iar pe-
rioada de indisponibilitate este esti-
mat\ la o lun\. Cu siguran]\, el nu
va putea juca m=ine, `n Campio-
natul de fotbal al Spaniei, cu
Villarreal, cel\lalt club angajat `n
ultimul careu al Ligii Campionilor,
scrie cotidianul „Marca“.
T=n\rul juc\tor argentinian `n
v=rst\ de 18 ani resimte „dureri `n
zona cicatrizat\ a mu[chiului afec-
tat“, au anun]at serviciile medicale
ale clubului campion en titre [i actu-
alul lider al Campionatului spaniol.
Final\ inedit\
`n Cupa Elve]iei
Finala Cupei Elve]iei la fotbal -
competi]ie inaugurat\ `n 1923 - va
avea loc luni, 17 aprilie, `ntre
echipele Young Boys Berna [i FC
Sion (liga secund\).
Young Boys, echip\ care ocup\
locul al treilea `n clasament, nu a
jucat nici o final\ `n ultimii 10 ani,
`n timp ce FC Sion, aflat\ pe pozi]ia
a doua `n liga secund\, a cucerit de
dou\ ori Cupa `n acest r\stimp, `n
1996 [i 1997. Rezultatele din ul-
timul deceniu: 1996: FC Sion -
Servette FC 3-2; 1997: FC Sion - FC
Lucerna 3-3 (5-4 `n urma execut\rii
loviturilor de la 11 metri); 1998:
Lausanne-Sports - FC Saint-Gall 2-
2 (4-3 la penalty-uri); 1999:
Lausanne-Sports - Grasshopper
Zürich 2-0; 2000: FC Zürich -
Lausanne-Sports 2-2 (3-0 la
penalty-uri); 2001: Servette FC - FC
Yverdon-Sports 3-0; 2002: FC Basel
- Grasshopper Zürich 2-1; 2003: FC
Basel - Neuch=tel Xamax 6-0; 2004:
FC Wil - Grasshopper Zürich 3-2;
2005: FC Zürich - FC Lucerna 3-1.
Hiddink renun]\
la Australia [i preia
na]ionala Rusiei
Antrenorul olandez Guus Hiddink va
prelua conducerea tehnic\ a repre-
zentativei de fotbal a Rusiei `n aceas-
t\ var\, dup\ `ncheierea Cupei Mon-
diale, a anun]at ieri Federa]ia Rus\.
Hiddink, 59 de ani, va participa la
turneul final din Germania (9 iunie
- 9 iulie 2006) cu selec]ionata
Australiei, pe care a reu[it s\ o cali-
fice, pentru prima oar\ dup\ 32 de
ani, la o Cup\ Mondial\. Fostul se-
lec]ioner al Coreei de Sud a ocupat
`n paralel, `n acest sezon, [i func]ia
de antrenor al echipei PSV
Eindhoven, care are deja asigurat
titlul de campioan\ a Olandei. a
SPORT
Are doar 14 ani, dar cost\ o avere gea cu ambele picioare, par-
ticip\ la ambele faze ale jocu-
lui [i ar putea fi inclus `n pri-
Neymar, un fotbalist brazi- tul c\ Real Madrid a pl\tit du- N\scut `n localitatea Mogi- ma echip\ a lui Santos `nce-
lian `n v=rst\ de doar 14 ani,
considerat drept succesorul
blu pentru a-l achizi]iona pe
Robinho, `n urm\ cu un an.
das Cruzes din statul Sao
Paulo, Neymar seam\n\ cu
p=nd din 2008, c=nd va avea
16 ani. P=n\ atunci `ns\,
lui Robinho datorit\ calit\]i- Noua „bijuterie“ a clubului Robinho [i din punct de vedere clubul brazilian `l suprave-
lor sale tehnice ie[ite din co- Santos a sedus deja mai multe fizic, nu doar ca tehnic\ de joc,
mun, este evaluat la 25 de mi- grup\ri europene de top, `ntre sus]in speciali[tii `n fotbal
gheaz\ cu mare aten]ie [i `i
achit\ toate cheltuielile, in-
lioane de dolari de actualul care Real Madrid, Manchester care l-au urm\rit. Ace[tia au clusiv cele de [colarizare, Ney-
s\u club, FC Santos, infor- United [i FC Barcelona, dar precizat, `ns\, c\ noul star mar fiind elev la unul dintre
meaz\ agen]ia EFE. Condu- fosta echip\ a lui Pele a anun- brazilian are toate [ansele s\-l cele mai scumpe licee particu-
cerea lui Santos consider\ c\ ]at c\ Neymar nu va fi trans- dep\[easc\ pe atacantul lui lare din ora[. a
aceast\ sum\ nu este deloc ferat p=n\ `n 2011, c=nd va Real Madrid. T=n\rul fotba-
exagerat\, ]in=nd cont de fap- `mplini 19 ani. list love[te la fel de bine min-
Timi[oara, umilit\ din nou
a Echipa lui Gic\ Hagi sufer\ umilin]\ dup\ umilin]\ a Poli a pierdut,
mar]i, cu scorul de 1-3 `n Regie, `n fa]a Sportului, ajung=nd
la al cincilea meci f\r\ victorie a „Studen]ii“ lui Gigi Mul]escu au urcat
pe podium dup\ a [asea victorie `n ultimele [apte meciuri a
{ocul `ncercat de Gic\ delor, care `n afara celor trei Golurile „studen]ilor“
Hagi prin decizia de a demi- goluri au mai ratat alte c=te au fost marcate de Nae
siona dup\ remiza de pe Be- bune situa]ii, `ns\ un rol im- (min. 60), Varga (min. 77
ga cu CFR Cluj a avut efect portant `n stabilirea `n- din penalty) [i Mazilu
de bumerang. Poli Timi[oara ving\toarei l-a avut arbitrul (min. 81 - penalty), `n
a pierdut lamentabil `n fa]a de centru Augustus Con- timp ce pentru b\n\-
Sportului Studen]esc, mar]i, stantin, nimeni altul dec=t ]eni a `nscris B\lace
cu scorul de 1-3, bif=nd astfel fiul [efului Comisiei Cen- (min. 85 - penalty).
al cincilea meci consecutiv trale a Arbitrilor, Gheorghe ~n urma acestui suc-
f\r\ victorie `n retur, din cele Constantin. Augustus a dic- ces, al 11-lea din acest se-
15 puncte posibile timi- tat trei penalty-uri `n acest zon, Sportul a acu-
[orenii c=[tig=nd doar dou\, meci, dou\ pentru Sportul [i mulat 38 de puncte [i a ur-
la Bistri]a, cu Gloria, [i pe unul pentru Poli, cele dou\ cat pe pozi]ia a 3-a a clasa-
teren propriu, cu CFR Cluj. primite de gazde fiind acor- mentului, dep\[ind-o pe FC
Meciul a fost la discre]ia gaz- date foarte u[or. Na]ional, `nvins\ cu 2-0 de
Jiul Petro[ani, `ntr-o alt\
Clasament partid\ disputat\ mar]i.
Prin acest succes repurtat
1. Dinamo 21 13 4 4 42-18 43p (+10) `n fa]a Na]ionalului, Jiul [i-a
2. Steaua 20 11 7 2 33-12 40p (+13) asigurat practic men]inerea `n
3. Sportul 22 11 5 6 35-21 38p (+5) Divizia A, cu 23 de puncte. a
4. Na]ional 22 10 6 6 23-23 36p (+3) Gheorghe Hagi merge din e[ec `n e[ec
5. CFR Cluj 22 9 8 5 24-20 35p (+2) cu Poli Timi[oara
8. Farul 22 11 2 9 29-27 35p (-1)
7. Timi[ oara 22 9 7 6 28-20 34p (+1) Rezultatele etapei a XXII-a:
8. Rapid 20 9 7 4 25-17 34p (+7) Farul Constan]a – FCM Bac\u 2-0 0 (Apostu ’75, ’80)
9. FC Arge[ 22 8 6 8 22-22 30p (0) Gloria Bistri]a – Pandurii Tg. Jiu 4-0 0 (Negrean ’18, Al.
P\curar ’47 [i ’81, Negrean ’64)
10. Poli Ia[i 21 8 4 9 18-19 28p (-5) CFR Cluj – O]elul Gala]i 0-11 (Semeghin ’44)
11. Gloria 22 7 6 9 19-25 27p (-6) Sportul Studen]esc – Poli Timi[oara 3-1 1 (Nae ’60, Varga ’70
penalty, Mazilu ’81 penalty – B\lace ’85 penalty)
12. Jiul 22 5 8 9 21-28 23p (-10) Jiul Petro[ani – FC Na]ional 2-0 0 (Paleacu ’65, Mircea
13. O]elul 21 5 7 9 18-28 22p (-11) Gheorghe ‘90^1)
FC Vaslui – FC Arge[ 3-0 0 (B. Panait ’3 - pen., ’46, Mihalcea
14. Pandurii 21 4 5 12 13-29 17p (-16)
15. Vaslui 22 2 8 12 13-28 14p (-19)
’56 - pen.)
Partidele Steaua Bucure[ti – Poli Ia[i [i Rapid Bucure[ti –
Dinamo Bucure[ti s-au disputat dup\ `nchiderea edi]iei.
16. Bac\u 22 3 4 15 13-39 13p (-20)
Dr\gulescu [i {elariu, A treia `nfr=ngere pentru Alina Motoc
La doar 20 de ani, mezina de- pozi]ie a podiumului se afl\
liderii lotului masculin lega]iei Rom=niei la Campiona- rom=nca Corina Peptan, cu 5.5
tele Europene de [ah de la Ku- puncte. Celelalte sportive din
de gimnastic\ sadasi (Turcia), ie[eanca Alina
Motoc, a capotat `n runda cu nr.
Rom=nia prezente `n concurs
Comitetul Executiv al Federa]iei rom=ne de ocup\ urm\toarele pozi]ii: locul
7 a competi]iei individuale fe- 49 - Cristina Calotescu, cu 3.5
gimnastic\ a aprobat mar]i loturile masculine minine, fiind `nvins\ de rusoaica
de gimnastic\, de seniori [i juniori, care vor parti- puncte [i locul 80 - Angela Dra-
cipa la Campionatele europene de la Volos (Gre- Ana Burtasova. Cu numai 3 gomirescu, cu 2.5 puncte. ~n tur-
puncte la activ, dup\ dou\ vic-
cia), competi]ie ce va avea loc `n perioada 4-7 mai. neul masculin, Alin Berescu (fa-
~n fruntea lotului de seniori se afl\ Marian torii, dou\ remize [i trei `nfr=n-
geri, Alina Motoc, cu dubl\ legit- voritul nr. 98 la `nceputul com-
Dr\gulescu, gimnastul cu cele mai bune evolu- peti]iei) se afl\ pe un onorant loc
]ii la s\rituri [i sol `n acest `nceput de sezon imare Poli Ia[i-AEM Luxten Ti-
mi[oara, se claseaz\ pe locul 66, 6, cu 5 puncte la activ, fiind cel
competi]ional, [i R\zvan {elariu, cel care a de- mai bine clasat dintre sportivii
monstrat c\ este un gimnast complet, de 6 apa- din 96 de participante, turneul
rate, la Interna]ionalele recente de la Ploie[ti. fiind programat `n sistem elve- rom=ni prezen]i la euro-concur-
Echipa este completat\ de Daniel Popescu, ex- ]ian, cu 11 runde. Pe prima sul din Turcia. (Dan T.)
celent la cal cu m=nere, dar [i un bun exe-
cutant la celelalte aparate, Alin Jivan [i Fla-
vius Koczi. Antrenori sunt Aurelian Georgescu
Crivoi, calificat `n Mo]i va juca
[i Adrian Sandu, iar team leader {tefan Gal. optimi la Florianopolis la Levski Sofia
La actuala edi]ie se disput\ doar `ntreceri
Tenismanul rom=n Victor Interna]ionalul rom=n de ti-
pe echipe [i pe aparate, echipa de seniori a Ro-
Crivoi s-a calificat `n optimile neret Cosmin Mo]i, funda[ul cen-
m=niei fiind de]in\toarea titlului pe echipe
acum 2 ani la Patras, `n timp ce la aceea[i e- de final\ ale turneului chal- tral al echipei de fotbal Dinamo
lenger de la Florianopolis (Bra- Bucure[ti, va juca din aceast\ va-
di]ie a europenelor Marian Dr\gulescu ob]inea
zilia), competi]ie dotat\ cu r\ la forma]ia Levski Sofia. Potri-
4 medalii de aur.
Lotul de juniori este alc\tuit din Andrei Ur- premii de 100.000 de dolari, vit cotidianului „Meridian Match“,
sache, Marian Mali]a, Cristian Batag\, Andrei dup\ ce l-a `nvins pe suedezul „c=inii ro[ii“ nu vor `ncasa nici un
Muntean [i Bogdan Oprea, sf\tui]i de tehni- Bjorn Rehnquist cu 6-3, 6-1. ban `n urma acestui transfer.
cienii Adrian Ianculescu [i Vasile Vug (team Adversarul din optimi al lui Achizi]ionat de gruparea din [o-
leader Ioan Suciu). Crivoi va fi brazilianul Ricar- seaua {tefan cel Mare `n vara anu-
CE masculin va fi precedat de Campionatul do Mello. ~n turneul feminin lui 2005 de la echipa Universita-
tea Craiova, Cosmin Mo]i (n\scut
european feminin, programat `ntre 27 [i 30 de la Patras (25.000 dolari),
aprilie, la care, dup\ cum s-a mai anun]at, Ro- Alexandra Dulgheru a `nvins-o pe 3 decembrie 1984) a fost remar-
m=nia va fi reprezentat\ de Sandra Izba[a, pe britanica Jane O'Donoghue cat de conduc\torii lui Levski `n
C\t\lina Ponor, Steliana Nistor, Daniela cu 6-4, 6-3 [i s-a calificat `n cursul partidei cu Dinamo, din
Druncea, Roxana Stan [i Alina St\nculescu (la faza optimilor. La competi]ie luna noiembrie 2005, pe care actu-
senioare) [i Aluissa L\custeanu, Andreea mai particip\ alte rom=nce, ala lider\ a campionatului bulgar
Grigore, M\d\lina Gu]u, Cerasela P\tra[cu [i Monica Niculescu [i Sorana a c=[tigat-o cu scorul de 1-0, `n
Alexandra Ghitu. a C=rstea. a cadrul grupelor Cupei UEFA. a

Plantele medicinale,
„medicamente“ f\r\ efecte secundare Cum ne ferim de
~n cursul istoriei sale multi-
milenare omul s-a a folosit de plan-
tele medicinale pentru vinde-
carea unor boli, dezvolt=ndu-sse
astfel [tiin]a denumit\ „fitotera-
pie“. La aceast\ metod\ s-a a a-
juns ca urmare a acutiz\rii spiri-
tului de observa]ie, acutizare ge-
nerat\ de dorin]a de a tr\i [i de a
supravie]ui asalt\rilor unor boli.
de prof. dr. Rodica
GHIURU
Chiar `n zilele noastre unii
prefer\ pachetele aromatice cu
plante uscate `n locul flacoanelor
cu medicamente de sintez\.
Se poate spune c\ fitoterapia
se adreseaz\ mai direct inimii [i
sim]urilor umane, re]in=nd ceea
ce a precizat un fitoterapeut con-
temporan, Maurice Mességué:
„Plantele pot vindeca, dar nu pot
ucide“ (a[a cum se poate `nt=m-
pla cu unele medicamente din
cauza efectelor lor secundare).
Pe mapamond se comercia-
lizeaz\ sute de mii de medica-
mente [i uneori exist\ [i posibi-
litatea ca medicul, din exces de
zel, s\ prescrie pacientului s\u
mai multe medicamente dec=t
este necesar, realiz=ndu-se ceea
ce se nume[te „polipragmazie“.
~n acest moment bolnavul are de
luptat cu doi factori – cu boala [i
cu medicul care `l trateaz\.
Exist\ [i situa]ia `n care bol-
navul practic\ automedica]ia,
adic\ ia medicamente de la sine
putere, le amestec\, astfel `nc\t
se poate ajunge la o boal\
medicamentoas\.
De exemplu, aspirina, aceas-
t\ „bunic\“ a medicamentelor,
poate fi responsabil\ de hemora-
gii digestive precum [i de alte
efecte negative, astfel c\ Centrul
Anti – Poison, Marsilia, Fran]a,
respectiv Centrul ~mpotriva O-
tr\virilor, consider\ c\ acest ba-
nal drog, care teoretic nu lipse[te
din cas\, este surs\ frecvent\ a
intoxica]iilor medicamentoase.
Poate da reac]ii de tip alergic,
PILULA ZILEI
erup]ii cutanate, prelungirea
timpului de s=ngerare, furia
salicilic\ ce simuleaz\ perfect
starea de ebrietate alcoolic\.
Trebuie s\ re]inem faptul c\
cel mai banal medicament `[i in-
tersecteaz\ ac]iunile cu ale al-
tuia luat `n aceea[i perioad\ de
timp, rezult=nd un al treilea me-
dicament a c\rui ac]iune asupra
organismului este imprevizibil\.
Putem spune astfel c\ `n aceast\
situa]ie „1^1#3“ [i nu 2, ca `n
matematic\.
Partizanii medica]iei fitotera-
peutice `[i fundamenteaz\ mo-
tiva]ia lor pe urm\toarele argu-
mente:
- folosirea `ndelungat\ a
plantelor medicinale `n decur-
sul secolelor a dus la o detaliat\
[i la o precis\ cunoa[tere a e-
fectelor posologiei [i intoxica-
]iilor acestora;
- medicamentele fitoterapeu-
tice au `nfruntat proba aspr\ a
timpului;
- ele se adreseaz\ organismu-
lui `n general, put=ndu-se spune
c\ „fitoterapia nu se adreseaz\
bolii, ci bolnavului“.
Plantele medicinale au fost
considerate `n trecut ca fiind e-
mana]ii misterioase ale naturii-
mame, ca fiind un dar, exteriori-
z=nd sinteza vie dintre p\m=n-
tul fecund [i o stare climatic\
proprie.
Celebrul clinician francez Paul
Savy precizeaz\ `ntr-un celebru
tratat de terapie „cu pu]in
p\m=nt [i soare, docile ritmului
lor extern, ele - plantele - au re-
alizat aceste energii puternice,
care dormiteaz\ `n r\d\cinile, `n
frunzele [i `n fructele lor. {i, din
toate timpurile, sesiz=nd aceste
for]e latente, omul le-a cules,
c=ndva `n sonorit\]i de incan-
ta]ie magic\ [i sub clar de lun\,
iar ast\zi, `n baza mai multor in-
dica]ii precise [i la lumina code-
xului atotputernic“.
~n concluzie, plantele medici-
nale reprezint\ for]ele benefice
ale Cosmosului, fiind o gre[eal\
POR}IA DE S|N|TATE
Prof. dr. Rodica Ghiuru,
[efa Clinicii a V-a
Medical\ [i de Geriatrie
Gerontologie din
cadrul Spitalului
Universitar CFR Ia[i
s\ se ignore sau s\ se subapre-
cieze experien]a popular\ pe
linie de terapie, transmis\ din
genera]ie `n genera]ie. }ara
noastr\ reprezint\, gra]ie relie-
fului [i condi]iilor pedoclimatice,
o imens\ farmacie verde.
Marele cercet\tor rom=n `ntr-ale
fitoterapiei, Ovidiu Bujor, sus-
]ine c\ „50% din medicamentele
actuale ar putea fi fabricate din
plante medicinale“.
Ne propunem s\ `ncheiem
fiecare articol cu o serie de in-
dica]ii practice care s\ orienteze
cititorul spre farmacia verde.
Iat\ c=teva ceaiuri pe care le
recomand\ fitoterapeutul fran-
cez Raymond Dextreit:
- Ceai diuretic;
- Ceai pentru cicatrizarea ul-
cerului gastric sau duodenal;
- Ceai pentru constipa]ie.
~n articolele urm\toare vom
reveni cu ceaiuri pentru diminu-
area colesterolului, `mpotriva
st\rilor nervoase [i a insomniei,
pentru sciatic\. a
Joi, 13 aprilie 2006
alergiile de prim\var\
Prim\vara este un ano-
timp al re`nnoirii, dar pen-
tru mul]i oameni se reduce
la un nas ro[u, str\nuturi,
dureri de g=t [i ochi irita]i.
De `ndat\ ce florile `ncep
s\ `nfloreasc\ [i polenul lor
este purtat de v=nt, simp-
tomele familiare ale alergi-
ilor `ncep, de asemenea, s\
se r\sp=ndeasc\. Prim\va-
ra, principalul alergen este
reprezentat de polen, cu
toate c\ praful, firele de p\r
de animal, precum [i sporii
din interiorul locuin]elor pot
cauza probleme respiratorii.
La fel ca toate alergiile,
febra de f=n apare `n urma
reac]iei organismului `n fa-
]a unei substan]e benigne.
Sistemul imunitar produce
imunoglobuline; acestea in-
tr\ `n contact cu alergenele
`n scopul de a le distruge;
respectivele alergene sunt
identificate pe nedrept ca
antigene periculoase.
Exist\ mai multe trata-
mente valabile pentru aler-
giile nazale sezonale: anti-
histaminicele orale sau na-
zale [i medicamentele anti-
inflamatorii.
Primul pas `n tratarea
alergiilor const\ `n efectu-
area testului de piele pen-
tru confirmarea sau infir-
marea ipoteticei alergii.
Dac\ alergia se dovede[-
te a fi real\, trebuie luate
m\suri de precau]ie pentru
a evita venirea `n contact cu
respectivul alergen; lucru
destul de dificil, dac\ aler-
genul este reprezentat de
polen sau praf.
O alt\ metod\ presupu-
ne evitarea activit\]ilor `n
afara locuin]ei, mai ales `n
perioada `n care particulele
de polen se g\sesc din bel-
[ug `n aer; hainele sp\late
13
nu trebuie `ntinse afar\,
mai ales dac\ balconul nu
este `nchis.
Dac\ este necesar s\ ie[i]i
totu[i afar\, cel mai bine ar
fi s\ face]i un du[ imediat ce
v-a]i re`ntors acas\, pentru a
`ndep\rta eventualele par-
ticule alergene. De aseme-
nea, este bine s\ v\ sp\la]i [i
hainele, pentru a `ndep\rta
poten]ialul polen ce a r\mas
prins pe lucruri.
De asemenea, se pot uti-
liza mai multe tipuri de
medica]ie oral\ sau nazal\
pentru a controla alergiile.
Combina]ia potrivit\ de-
pinde de gradul de severi-
tate pe care `l au simptome-
le alergiei, ]in=ndu-se cont [i
dac\ pacien]ii prezint\ efec-
te adverse `n urma admi-
nistr\rii medicamentelor re-
comandate de medic. ~n anu-
mite cazuri, medicul decide
dac\ administreaz\ sau nu
doze mici [i progresiv cresc\-
toare de alergen; proced=nd
astfel este favorizat\ for-
marea anticorpilor care vor
reduce reac]iile alergice.
Antihistaminicele pot re-
duce reac]iile alergice ca
febra de f=n, prurit [i ur-
ticarie. Unul dintre efectele
secundare este reprezentat
de apari]ia unei st\ri de
somnolen]\ [i de mole[eal\;
alte efecte secundare includ
gura uscat\, constipa]ie, iar
`n cazul copiilor este posibil
s\ apar\ st\ri de irascibili-
tate [i agita]ie.
Antihistaminicele orale
pot anula str\nuturile [i
simptomele ochilor irita]i,
dar calmeaz\ `ntr-o mic\
m\sur\ congestiile nazale,
motiv pentru care acestor
medicamente le sunt asoci-
ate [i ni[te decongestivi. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile);
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Servicii complete de
„ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n);
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
t\]ii de prevenire a can-
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. tra]iei fiscale. „ Audiograme (tonale, medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 13 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
M=ine, 14 aprlie, ora 11.15:
Luni - Vineri „Capra cu trei iezi“
a Din programul Radio Trinitas a Duminic\, 16 aprilie, ora
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni 10.00: „Capra cu trei iezi“
pentru toat\ trebuin]a Duminic\, 16 aprilie, ora
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
a VIA}A CET|}II: Este mice, financiare, de interes 11.30: „~n vis cu Mary Pop-
06.20 Cuvintele credin]ei prima emisiune `n format pentru ascult\tori. pins“, premier\.
06.35 Via]a Cet\]ii magazin din grila Radio Muzica difuzat\ `n ca-
09.00 Sf. Liturghie drul magazinului matinal
10.35 Lumea de azi Trinitas; este difuzat\ zil- Casa de Cultur\
13.02 Atlas biblic nic, de luni pân\ sâmb\t\, este aleas\ `n deplin\ con-
13.35 Bun\ dup\-amiaza! cordan]\ cu specificul pos-
a Municipiului Ia[i
15.35 Lumini pentru suflet
`n intervalul orar 06.35 - „Mihai Ursachi“
16.00 Vecernia 09.00. Via]a Cet\]ii este tului de radio Trinitas, dar
17.02 Cultural Express magazinul matinal al pos- [i cu acela de „matinal“ al 6-16 aprilie: Expozi]ie de
18.30 Actualitatea
emisiunii. Ilustra]ia mu- icoane semnate de pictorul
18.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ tului de radio Trinitas [i Adrian Nicolae Rusu
19.00 Pagini de folclor rom=nesc cuprinde informa]ii utile zical\ a emisiunii are un rol Palatul Culturii
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) deosebit de important, a-
20.02 Dialogurile TRINITAS pentru ascult\tori, raportat 15-16 aprilie 2006, are loc
20.35 Serata muzical\ la spa]iul orar de audien]\. vând `n vedere cele dou\ manifestarea „Simboluri pas- Muzeul Literaturii Rom=ne
21.35 Cuv=ntul care zide[te
Astfel, `n cuprinsul ei se principii enun]ate anterior. cale“, organizat\ de Muzeul Et- Ast\zi, 13 aprilie, ora 16.00:
22.00 Cantate Domino nografic al Moldovei din cadrul
22.30 Biseric\ [i societate reg\sesc informa]ii meteo- Muzeul Literaturii Rom=ne
Complexului Na]ional Muzeal Ia[i [i Societatea Cultural\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
rutiere, [tiri, reportaje [i a ATLAS BIBLIC: Este o „Moldova“ Ia[i [i de Sectorul „Junimea '90“ organizeaz\ `n
23.30 Iubi-Te-voi Doamne materiale de larg interes. emisiune de 28 de minute, „Biserica [i Societatea“ din com- Galeriile de Art\ „Pod Pogor -
00.00 Lumini pentru suflet (r) Prioritate pe acest spa]iu care se difuzeaz\ zilnic, `n ponen]a Mitropoliei Moldovei [i fiul“ vernisajul expozi]iei de
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\;
orar au materialele reli- intervalul orar 13.02 - Bucovinei. Evenimentul va in- pictur\ semnat\ de Eugen
Acatistul zilei clude o manifestare interactiv\
01.00 Atlas biblic (r) gioase, prin intermediul 13.30, [i `n reluare `ntre destinat\ populariz\rii `ncon- Iftenie. Prezint\ Constantin
01.30 Armonii de veghe
c\rora se `ncearc\ o cât mai orele 01.00 - 01.30. ~n spa- deiatului ou\lor, cu partici- Tofan. Moderator: Valentin
03.00 Biseric\ [i societate (r)
03.30 Memento muzical fidel\ reflectare a activi- ]iul acestei emisiuni, reali- parea unor renumi]i me[teri din Talpalaru.
regiunea Moldovei, precum [i o M=ine, 14 aprilie, ora 14.00:
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) t\]ii Bisericii Ortodoxe. O zatorii propun o incursiune Muzeul Literaturii Rom=ne Ia[i
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
`n istoria Vechiului Testa- expozi]ie de icoane bizantine.
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30,
pondere `nsemnat\ o repre- [i Societatea Cultural\ „Ju-
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, zint\ [i materialele (repor- ment, prezentând oameni, nimea '90“ organizeaz\ la Mu-
19.30, 20.30, 21.30.
tajele) sociale [i cele care fapte [i locuri cu semni- Centrul Cultural zeul „Nicolae Gane“ (centrul de
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 18.00, con]in informa]ii econo- fica]ii deosebite. a German Ia[i muzeologie literar\) mani-
20.00, 21.00. festarea „Nicolae Gane, juris-
S=mb\t\, 15 aprilie 2006,
ora 12.00: Dezbateri GDS - `n- tul“. Invita]i: Constantin Ostap
v\]\m=ntul superior `n Rom=- [i Ion Mitican. Moderator: Va-
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje nia, reforme. Prezint\: prof. lentin Talpalaru.
Vasile I[an, director general al
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf.
Direc]iei Generale de Integra-
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ re European\ [i Programe
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu Comunitare din cadrul MEdC.
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
noiri duhovnice[ti.
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. Teatrul Na]ional Ia[i
Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, ioneaz\ o imagine consistent\ asupra
tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169
Sala Mare
a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. M=ine, 14 aprilie, ora 19.00:
Dintre obiective men]ion\m: Munte elee Taboor ,
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu, „Pe]itoarele“, dup\ o idee de A.
Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la:
Nazareet, Cana Galileeii, Munteelee Feericciriloor, Beetleeem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu, Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru,
Centrul de Pelerinaj
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieerusalim: Iviron, Filotheu [i multe altele.
„Sf. Parascheva“ decor: Nicolai Mih\il\, cos-
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- ~n Tesalonic pelerinii vor avea bu-
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt tume: Stela Verebceanu.
mânt, Hoozeeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 Sala Studio „Teofil V=lcu“
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON.
S=mb\t\, 15 aprilie, ora
Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\-
niloae“)
18.00: „Via]a mea sexual\“ de
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina Cornel George Popa. Regia:
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans-
Tel: 0232.276.907; Fax:
Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867 Cornel George Popa, sceno-
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: grafia: Rodica Arghir.
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website:
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro
Teatrul pentru Copii
Filarmonica de Stat
[i Tineret „Luceaf\rul“
„Moldova“ Ia[i
Ast\zi, 13 aprilie, ora 10.00:
„Capra cu trei iezi“ M=ine, 14 aprilie 2006, ora
Ast\zi, 13 aprilie, ora 11.15: 19.00: Concert cameral - Cvar-
„D\nil\ Prepeleac“ tetul Voces.
M=ine, 14 aprilie, ora 10.00: (A consemnat
„Povestea prostiei“ Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fergus McPhail (s, r) 07.00 Jurnalul cultural 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Peregrina (r)
08.00 Pe ce d\m banii? (r) 07.30 Lec]ia de englez\ 07.05 Cite[te cu mine! Cu Mircea Badea *Ce se `nt=mpl\, doctore? 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.50 Doar o vorb\ 08.00 CeZar [i tipar 07.10 Istoria cuvintelor 07.00 Observator 09.10 Omul care aduce cartea 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
s\-]i mai spun (r) 09.00 Omul `ntre soft [i moft rom=ne[ti Cu Simona Gherghe 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Manolo Cardona
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 09.30 Cum s\ nu ne 07.15 Musica da capo [i Vlad Ionescu 10.00 Destin la indigo 11.30 St\p=na destinului (r)
10.00 Cealalt\ Românie (r) `mbr\c\m (doc., r) 08.45 Arhiva de serviciu 08.00 Canalul de [tiri (dram\, SUA, 1995) 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
10.55 Iart\-m\! (r) 10.00 Tonomatul DP2 08.50 Cite[te cu mine! Cu Ovidiu Uscat, Cu Richard Grieco 13.30 P\durea blestemat\ (s)
12.30 Profesioni[tii (r) 11.30 Verdict: crim\! (s) (AP) 08.55 Istoria cuvintelor Constantin Trofin, 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ Cu: Edith Gonzalez
13.30 Club Disney (d.a.) 12.20 Vorba lui Jim (s) (AP) rom=ne[ti Eva [i Roxana 12.30 La bloc (r) 15.30 Peregrina (s)
14.00 Jurnalul TVR 12.45 Pasiuni (s) (AP) 09.00 Identit\]i 10.00 ~n gura presei (r) 13.00 {tirile PRO TV Cu: Africa Zavala
14.30 Cory [i restul lumii (s) 14.00 Fata din viitor (s) 09.30 Music flash 11.00 Concurs interactiv 13.30 Istoria dup\ 17.20 Re]eta de Acas\
15.30 Akzente. Emisiune `n 14.30 Aventurile lui Tarzan (s) 10.00 Muzic\ [i muzicieni 12.00 Xena (s) Steven Spielberg 17.30 Pove[tiri adev\rate
limba german\ 15.00 ~mpreun\ `n Europa 10.30 R=nduiala 13.00 Observator (dram\, SUA, 2002, Cu Drago[ St\nescu [i
17.00 M=ndrie [i prejudecat\ (s) 16.00 Jurnalul TVR 11.00 Prin muzeele lumii 13.45 Ziua judec\]ii (r) partea a IX-a) Ioana Maria Moldovan
18.00 AMR 200 16.30 Tribuna partidelor... 11.30 Cultura.doc *istorie 15.30 Vivere (s) 15.30 Familia Bundy (s) 18.25 Vremea de Acas\
18.15 Jobbing. Descopera o 17.00 Lec]ia de englez\ (r) 12.00 Jurnalul cultural Cu Edoardo Costa 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) 18.30 Marilyn (s)
meserie nou\! 16.00 Observator 17.00 {tirile PRO TV Cu Scarlet Ortiz
17.30 Zoom/2 12.30 Pitica ro[ie
18.50 Doar o vorb\ 16.45 Rezervat V.I.P. 17.45 Teo 19.30 La Tormenta (s)
18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 13.00 Revolta clasicilor Cu: Natasha Klauss
s\-]i mai spun! 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 19.00 {tirile PRO TV
18.30 V=n\torii de comori (s) 13.30 Plus/minus arta 20.30 Lacrimi de iubire (s)
19.00 Jurnalul TVR faci. Cu dr. Andrei 20.30 Orizont `ntunecat
19.30 Vorba lui Jim (s) (AP) 14.25 Jurnalul cultural Cu: Elvira Deatcu,
20.15 Prim-plan. Prezint\ 18.50 Extragerea Joker [i (Blind Horizon)
Dan Turturic\ 20.00 ~napoi la m\tur\ (doc.) 14.30 Concert de pr=nz Super Loto 5/40 Lucian Viziru
20.30 Bugetul meu 15.30 Music flash (thriller, SUA, 2004)
21.10 Doi oameni `n ora[ 19.00 Observator Cu: Val Kilmer, Neve 21.30 C=ntec de iubire (s)
(dram\, Fran]a, ‘73) R: 21.00 Bazar 16.00 Best of cultural 20.30 Animat Planet Campbell, Sam Cu: Lucero, Fernando
José Giovanni. Cu: 21.30 Ora de [tiri 16.30 Patagonia, 21.00 Gogomanii Shepard, Faye Colunga, Daniela Romo
Jean Gabin, Alain 22.30 Iubirea unei femei ]inut al legendelor (divertisment) Dunaway, Gil Bellows 23.30 St\p=na destinului (s)
Delon, Mimsy Farmer, (dram\, Italia, ‘04, p. I) 17.00 Pitica ro[ie 22.00 Secretul Mariei (s) 22.15 La bloc (s) Cu: Leonardo Vieira,
Gérard Depardieu Cu: Monica Guerritore, 17.30 Cartea Cu: Ioan Isaiu, Cu: Drago[ Mo[tenescu, Marcello Antony,
23.00 Celebrit\]ile timpului t\u Enzo de Caro 18.00 Incursiune `n British Anemona Niculescu, Dana Rogoz Susana Vieira
23.10 Cultura libre 00.25 Desene animate: Museum Dana Magdici, Toma 23.00 {tirile PRO TV 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
00.00 Jurnalul TVR Futurama 18.30 Cultura.doc *[tiintele D\nil\, Oana S=rbu, * Dinastia Campionilor 01.30 Lacrimi de iubire (r)
00.20 TVR 50. Insomnia 00.55 Jurnalul Euronews p\m=ntului Cristian Popa 00.00 CSI: Miami (s) 02.30 Lori (r) a
02.15 Jurnalul TVR 01.10 Moto magia (r) 19.00 Kultúra 23.00 Observator Cu David Caruso
03.20 Cu sufletul pe mas\ 01.40 V=n\toarea de recom- 19.30 Arhiva de serviciu 00.00 Ambasada 01.00 Familia Bundy (s)
pense (s) 19.35 Cite[te cu mine! 01.25 Omul care aduce cartea
Legend\:
(comedie, SUA, ‘92, r) (ac]., SUA, ‘85) (AP)
04.50 Celebrit\]ile timpului t\u 02.35 Zile fierbin]i 19.40 Istoria cuvintelor Cu: Nick Mancuso, 01.30 {tirile PRO TV [tiri
05.00 M=ndrie [i (dram\, Austria, ‘01, r) rom=nesti Mimi Rogers 02.30 Orizont `ntunecat (r) film artistic
prejudecat\ (s, r) a 04.35 Pasiuni (s, r) a 19.45 Scrisorile prietenului a 02.00 Concurs interactiv a 04.00 ProVest (r) a
 TIMP LIBER Joi, 13 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Bor[ de fasole Se potrive[te de sare [i se de coc\ cu care se acoper\
acre[te cu bor[. fiecare m\r. Se unge cu ap\ [i
300 gr fasole alb\, 1 lingur\ se presar\ zah\r. Se a[az\ `n
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU tava uns\ [i tapetat\ cu ulei [i
past\ de tomate, 2 morcovi,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 1 p\trunjel, 2 cepe, m\rar, p\- Mere `n halat se coc la foc potrivit.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI trunjel, cimbru, leu[tean, sare, 500 gr f\in\, 150 gr zah\r,
bor[, 3l ap\, 100 ml ulei.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Fasolea se alege, se spal\ [i
125 ml ulei, sare, ap\, 20 gr Iahnie de cartofi
drojdie, zah\r vanilat, coaj\ de
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, se pune la `nmuiat `n ap\ rece,
din ajun. A doua zi se scurge l\mâie, 1 kg mere, 250 gr zah\r. 1 kg cartofi, 5 ro[ii sau 4 lin-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|
apa [i se pune la fiert `n ap\ Se pune drojdia `n ap\ guri bulion, sare, p\trunjel,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rece. Dup\ ce `ncepe s\ clo- c\ldu]\, iar dup\ ce s-a dizolvat m\rar, 200 ml ulei, 5 cepe.
Foto: „NONY“ coteasc\ se las\ 2 minute [i se se pune `n pu]in\ f\in\ [i se Ceapa se cur\]\, se taie felii
scurge apa, apoi se pune din amestec\. Se las\ trei ore la [i se `n\bu[\ `n ulei. Se adaug\
Tehnoredactare: Lucian APOPEI cartofii cur\]a]i [i t\ia]i sfer-
nou la fiert `n ap\ clocotit\. Se cald. Se adaug\ f\ina, zah\rul,
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
procedeaz\ astfel de 3 ori. uleiul [i ap\ cât cuprinde, [i se turi, sare, verdea]a tocat\
Ceapa [i morcovii se cur\]\ [i fr\mânt\. Apoi se mai adaug\ m\runt [i ap\. Dup\ ce au fiert
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
se taie m\runt, se c\lesc `n ulei zah\r vanilat [i coaja de l\- cartofii, se pune bulionul [i se
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE [i se adaug\ la fasole. Se las\ mâie. Se `ntinde o foaie, se fierbe pân\ scade. La sfâr[it se
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U s\ fiarb\ pân\ se `nmoaie fa- a[az\ mere cur\]ate de coaj\ [i adaug\ ro[iile trecute prin
Consilier juridic: Ana MANEA solea, apoi se adaug\ pasta de cotor din loc `n loc. Se umple ma[ina de tocat carne sau bu-
tomate, m\rarul, p\trunjelul, golul din mijloc cu zah\r. De lionul. Se serve[te cu verdea]\
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2 cimbrul, toate tocate m\runt. jur-`mprejur se taie un p\trat t\iat\ m\runt. a
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 a SUDOKU a SUDOKU a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 3 4 9
ISSN 1841-141X 1 6 3 7
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
6 7 4
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
2 9 6
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 8 3 6 9
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ 3 7 5
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
2 9 6
7 8 4 9
9 2 6
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate Rezolvarea careului
de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Anun] de angajare din num\rul de ieri
Regia Autonom\ Sudoku este
9 5 8 6 1 3 2 7 4
un fel de rebus,
A. F. HLIHOR LUMINI}A de Transport Public Ia[i dar numai cu
cifre, de la 1 la 6 7 4 2 8 5 1 3 9
PRODUC|TOR AUTORIZAT cu sediul `n Ia[i, str. Silvestru nr. 5, 9. Jocul a fost
angajeaz\ un num\r de lansat [i pe In-
3 1 2 4 7 9 5 8 6
15 taxatori-controlori pentru sectorul autobuze ternet [i s-a 8 9 7 3 5 4 6 1 2
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de Dosarul pentru angajare va cuprinde: r\sp=ndit cu
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, z cerere; z copie buletin identitate, acte de studii; succes `n Sta- 5 2 3 7 6 1 4 9 8
z cazier judiciar; z aviz medical [i psihologic; tele Unite, No-
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI ua Zeeland\ [i 1 4 6 9 2 8 7 5 3
z 2 fotografii tip buletin. Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. Rela]ii suplimentare la serviciul management Marea Brita- 7 3 9 1 4 2 8 6 5
- resurse umane din str. Silvestru nr. 5.
Contact: nie este deja
considerat un
2 8 1 5 9 6 3 4 7
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 4 6 5 8 3 7 9 2 1
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos ANUN} de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, SD, pre] `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. 9, ap. p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. 57. F\r\ agen]i. Telefon 0232/411.988 de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Uciga[ii de [erpi:
Bursucii din Kalahari
10:00 Animale ca noi:
Limbajul
11:00 Uria[ii din Denali
12:00 Real?: BIGFOOT
13:00 Tragedie pe mare
14:00 Uciga[ii de [erpi:
Bursucii din Kalahari
15:00 Animale ca noi:
Limbajul
16:00 Uria[ii din Denali
17:00 Zilele ciudate ale plan-
etei P\mânt: Ape tul-
buri
18:00 Armata pierdut\ `n
nisip
19:00 Pove[ti furtunoase:
Uraganul Ivan
19:30 Pove[ti furtunoase:
Alunec\rile din La
Conchita
20:00 Uciga[ii de [erpi:
Bursucii din Kalahari
21:00 Tragedie pe mare
22:00 Sex s\lbatic: Macho
23:00 Fa]a `ntunecat\ a ele-
fan]ilor
00:00 Clipe de co[mar:
Accidentul feroviar din
Paris
01:00 Sex s\lbatic: Macho
02:00 Fa]a `ntunecat\ a ele-
fan]ilor a
07.00 Totul despre zbor
07.50 Robotica: episodul 1
08.40 Cum s-au construit:
Domuri
09.10 Imperiul solar: S-a
n\scut o stea
10.00 De profesie supravie-
]uitor: Zona arctic\
10.55 Robotica: episodul 1
11.45 Cum s-au construit:
Domuri
12.10 Elefantul preistoric
13.00 Totul despre zbor
13.50 Robotica: episodul 1
14.40 Cum s-au construit:
Domuri
15.10 Imperiul solar: S-a
n\scut o stea
16.00 De profesie supravie-
]uitor: Zona arctic\
16.55 Robotica: episodul 1
17.45 Cum s-au construit:
Domuri
18.10 Elefantul preistoric
19.00 ~n lumea avia]iei
19.50 Marea `ntrebare
20.15 Inventatorii: Babic
20.40 Chimie culinar\: Sarea
21.10 Via]a pe Jupiter
22.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Uragane
22.55 Marea `ntrebare
23.20 Inventatorii: Babic
23.45 Cum s-au construit:
Funda]ii
00.10 Jurassica: Ziua Ju-
dec\]ii de Apoi a dino-
zaurilor a
07.00 Cei mai boga]i oameni 10.55 C\l\torii `n duet - 08.30 Parcul maimu]elor: ep. 3 10.00 Egipteni celebri:
din Europa: Talent Berlin, Germania 09.00 Mo[ia mangustelor: Sneferu
`nn\scut 11.20 Trasee: Stâncile monu- Lini[tea de dinaintea 10.55 Enigma asiatic\:
08.00 Gladiatorii celui de-al mentului de la furtunii Secrete ale adân-
doilea r\zboi mondial: Stonehenge 09.30 Veterinari `n soare: ep. 3 curilor
Soe 10.00 Via]a mamiferelor:
11.50 Lonely Planet: Hoinar 11.50 B\t\lia de la Alamo
09.00 Confrunt\ri [i fiare prin lume: New York Hran\ pentru spirit 12.45 {tiin]a arca[ilor:
vechi: Curse riscante 12.45 Jurnal de cazino 11.00 Vân\torul de crocodili: Pove[tile arcului
10.00 Confruntarea fiarelor: 13.10 Str\zile lumii: Strada C\l\torie `n centrul 13.40 Comori pierdute ale lu-
Leul contra crocodilului Oxford, Londra continentului ro[u mii vechi: Zidul lui
11.00 Manevre pe scar\ 13.40 Pe [ine: Romney, 12.00 Poli]ia veterinar\ din Hadrian
mare: Vile-mamut Detroit: Un campion
Hythe [i Dymchurch 14.35 Vân\torii de fantome:
12.00 S-a n\scut o ma[in\ 14.05 Vehicule off-road: Teste adev\rat Inteligen]a invizibil\
13.00 Cei mai boga]i oameni 13.00 Salva]i animalele: ep. 28 15.05 Un secol modelat de
14.35 Cutia cu mirodenii:
din Europa: Talent Kota Kinabalu 13.30 Cele mai nostime ani- r\zboaie: episodul 15
`nn\scut male din lume: ep. 6
15.05 Lonely Planet: Hoinar 16.00 Egipteni celebri:
14.00 Gladiatorii celui de-al 14.00 Vie]uitoare uluitoare Sneferu
prin lume: New York
doilea r\zboi mondial: 14.30 Parcul maimu]elor: ep. 3
Soe 16.00 C\l\torii pe glob: 16.55 Enigma asiatic\:
Tunisia [i Libia 15.00 Vân\torul de crocodili: Secrete ale adân-
15.00 Confrunt\ri [i fiare Crocodilii `n ora[
vechi: Curse riscante 16.55 C\l\torii `n duet - curilor
16.00 Via]a mamiferelor:
16.00 Cum se fabric\ Berlin, Germania Hran\ pentru spirit 17.50 B\t\lia de la Alamo
17.00 Curse: P\tr\]ele 17.20 Trasee: Stâncile monu- 17.00 Miami - Poli]ia ani- 18.45 {tiin]a arca[ilor:
ref\cute mentului de la malelor: ep. 15 Pove[tile arcului
18.00 Spionii: episodul 4 Stonehenge 18.00 Salva]i animalele: ep. 29 19.40 Comori pierdute ale lu-
17.50 Lonely Planet: Hoinar mii vechi: Zidul lui
19.00 Manevre pe scar\ 18.30 S.O.S. Animalele: ep. 5
prin lume: New York Hadrian
mare: Turnuri `nalte 19.00 Vie]uitoare uluitoare
18.45 Jurnal de cazino 20.35 Vân\torii de fantome:
20.00 Vân\torii de mituri 19.30 Cele mai nostime ani-
21.00 Motociclete americane: 19.10 Str\zile lumii: Strada male din lume: ep. 7 Inteligen]a invizibil\
Motocicleta Poli]iei Oxford, Londra 20.00 Mo[ia mangustelor: 21.05 Un secol modelat de
22.00 Cei mai boga]i oameni 19.40 Pe [ine: Romney, Via]a merge mai de- r\zboaie: episodul 15
din Europa: Talent Hythe [i Dymchurch parte 22.00 Egipteni celebri:
`nn\scut 20.05 Vehicule off-road: Teste 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 4 Sneferu
23.00 Pompierii americani: 20.35 Cutia cu mirodenii: 21.00 Câinii din celule: 22.55 Enigma asiatic\:
Kota Kinabalu Secrete ale adân-
episodul 10 Huerfano
00.00 Na[terea unei ma[ini 21.05 Lonely Planet: Hoinar curilor
22.00 Poli]ia animalelor: ep. 10
de curse prin lume: New York 23.00 Poli]ia veterinar\ 23.50 B\t\lia de la Alamo
01.00 Detectivii legendelor: Sân- 22.00 C\l\torii pe glob: din Detroit: O urgen]\ 00.45 {tiin]a arca[ilor:
gele Sfântului Genaro a Tunisia [i Libia a cu cioc a Pove[tile arcului a
16 Joi, 13 aprilie 2006
B\c\uanii au privilegiul de a se
`nchina moa[telor Sf=ntului Andrei
a Ploaia m\runt\ [i deas\ ab\tut\ asupra ora[ului Bac\u `n ziua de
12 aprilie nu i-a desp\r]it pe credincio[ii cre[tin-ortodoc[i de
evenimentul religios al prim\verii: aducerea `n pelerinaj la Biserica
Precista a moa[telor Sf=ntului Apostol Andrei [i ale celor [ase sfin]i
dobrogeni: Epictet [i Astion, Zoticos, Atalos, Camasis [i Filipos a
~n armonia c=nt\rilor bi-
zantine, care r\sun\ p=n\
seara t=rziu din ctitoria
[tefanian\ de pe malul Bis-
tri]ei, sute de credincio[i
continu\ zilnic s\-[i abat\
pa[ii de problemele cotidi-
ene la sf=ntul l\ca[, pentru
a se sfin]i prin atingerea de
relicvele sfin]ilor aduse `n
pelerinaj.
Dac\ istoria moa[telor
Sf=ntului Andrei, „Aposto-
lul Rom=nilor“ este cunos-
cut\, despre cea a celorlal]i
sfin]i am aflat informa]ii
chiar de la unul dintre c\-
lug\rii sosi]i la Bac\u spe-
Sf=ntul Andrei,
ocrotitorul Rom=niei
Sfântul Apostol Andrei a
fost primul care a r\spuns
chem\rii la apostolat. Numele
s\u este de origine greac\, an-
dreia `nsemnând „b\rb\]ie“.
S-a n\scut `n Bethsaida din
Galileea [i a fost fratele
Sfântului Apostol Petru. A-
mândoi au fost pescari [i, mai
`ntâi, ucenicii Sfântului Ioan
Botez\torul. Sfântul Apostol
Andrei a propov\duit cre[ti-
nismul pe teritoriul de ast\zi
al Dobrogei, a[a cum atest\
tradi]ia Bisericii, dar [i fol-
clorul poporului român.
Mitropolitul Dosoftei al
Moldovei, `n Via]a [i petre-
cerea sfin]ilor, scria: „Apos-
tolului Andrei i-a revenit
(prin sor]i) Bitinia [i Marea
Neagr\, [i p\r]ile Propontu-
lui, Halcedonul [i Vizantea,
unde-i acum }arigradul, Tra-
cia [i Macedonia [i sosind la
Dun\re, ce-i zic Dobrogea, [i
altele ce sunt la Dun\re,
Tesalia [i acestea toate le-a
umblat“. Deci, Sfântul Apos-
tol Andrei este „na[ul“ popo-
rului român, cel care ne-a
adus Evanghelia lui Hristos.
Sfântul Andrei a fost cruci-
ficat din ordinul guvernatoru-
lui roman Aegeas `n Patras. A
fost legat de cruce `n form\ de
X, pentru a i se prelungi su-
ferin]a, [i a murit ca martir `n
anul 60, pe data de 30 noiem-
cial pentru aceast\ ocazie.
„Moa[tele sfin]ilor martiri
Epictet [i Astion au fost
descoperite `n anul 2001, `n
cripta de sub altarul bazi-
licii de la Halmyris, cetate
atestat\ ca Episcopie a
Scythiei la sf=r[itul secolu-
lui al V-lea. Sf=ntul Epictet
a fost ucis pentru credin]a
sa cre[tin\, c=nd avea v=r-
sta de aproape [aizeci de
ani, iar Astion 35 de ani.
Conform cercet\rilor is-
torice, cei doi martiri cre[-
tini au fost schingiui]i [i a-
poi executa]i prin decapi-
tare. La fel de importante
brie, `n timpul `mp\ratului
Nero (54-68). Moa[tele Sfântu-
lui Andrei au fost aduse la
Constantinopol `n anul 357 [i
depuse `n Biserica Apostolilor.
~n 1204, `n timpul cruciadelor,
când trupele franceze ocupau
Constantinopolul, cardinalul
Petru din Capua a luat moa[-
tele [i le-a depus la Catedrala
Amalfi (Italia). ~n secolul al
XV-lea, papa Pius al II-lea a
mutat moa[tele Sfântului An-
drei `n Catedrala Sfin]ilor Pe-
tru [i Pavel de la Roma. Nu-
meroase fragmente au fost
d\ruite [i altor biserici.
~n anul 1462, capul s\u a
fost a[ezat `ntr-o biseric\ din
Roma. De aici, pe baza unei
hot\râri a Vaticanului, racla
cu capul Sfântului Apostol
Andrei a fost `napoiat\ Bi-
sericii Ortodoxe a Greciei, fi-
ind a[ezat\ `n Biserica Sfân-
tul Andrei, din Patras. (C.}.)
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
sunt [i moa[tele Sfin]ilor
Filipos, Zoticos, Atalos [i
Camasis, martiri de pe te-
ritoriul Rom=niei, ale c\ror
oseminte s-au descoperit `n
septembrie 1971 `n cripta
de sub altarul bazilicii pa-
leocre[tine din satul Nicu-
li]el (la 10 km sud de No-
viodunumum-Isaccea), de
unde au fost duse la M\-
n\stirea Coco[, din apro-
piere“, ne-a explicat preo-
tul c\lug\r Filip Pahomie,
venit special la Bac\u de la
M\n\stirea Pe[tera Sf=n-
tului Andrei.
Deja o tradi]ie
pentru cre[tinii Moa[tele Sf. Andrei au sosit la Bac\u ieri,
ortodoc[i din Bac\u 12 aprilie, [i vor r\mâne `n Biserica Precista
pân\ `n Duminica Floriilor
Aflate `n pelerinaj la Ba-
c\u pentru al doilea an
c\p\t=iul sfintelor moa[te. parte, preotul protopop
consecutiv, moa[tele celor „Am primit deja sute de Constantin Tomozei, paro-
[apte sfin]i constituie un pomelnice de la oameni. Cu hul Bisericii Precista crede
bun prilej pentru cre[tinii to]ii se roag\ pentru ierta- c\ acest pelerinaj, aflat `n
din ora[ s\ mediteze mai rea p\catelor, pentru s\n\- cel de-al doilea an, va de-
serios la probleme sufle- t\te, pentru folosul casei veni o tradi]ie pentru cre[-
te[ti. Mai ales c\ suntem `n
lor [i pentru `nt\rirea `n tinii ortodoc[i din Bac\u [i
preajma Floriilor. „M\ rog credin]\“, ne-a explicat nu numai. „Ne dorim ca `n
pentru sfin]irea trupului [i preotul Pahomie. Impresio- fiecare an s\ oferim b\-
a sufletului. Pentru lumi- nat de atitudinea b\c\ua- c\uanilor [ansa de a se `n-
narea min]ii. Nici nu s-ar nilor, c\lug\rul de la Pe[- china la moa[tele Sf=ntului
putea s\ nu vin la moa[tele tera Sf=ntului Andrei a Andrei, cel care ocrote[te
Sf=ntului Andrei. Sunt precizat c\ va fi prezent `n Rom=nia. Iar acest peleri-
convins c\ orice cre[tin or- biseric\ p=n\ duminic\ naj sper\m s\ fie de acum
todox din ora[ crede [i se dup\-amiaz\, de diminea]a o tradi]ie a bisericii [i paro-
roag\ la sfin]i pentru a le [i p=n\ seara. „Voi fi `n hiei noastre, cu binecu-
cere ajutorul“, ne-a decla- Sf=nta Biseric\ de la ora v=ntarea Prea Sfin]itului
rat Mihai Butucaru, unul 7.00 [i p=n\ la ora 21.00 Eftimie, episcopul Roma-
dintre b\c\uanii prezen]i sau 22.00 dac\ e nevoie. nului, acum, `n preajma
ieri diminea]\ la Biserica Voi sta aici c=t va fi nevoie, serb\rii Intr\rii Domnului
Precista. Spusele sale au ca to]i oamenii s\ se poat\ `n Ierusalim“, a mai spus
preotul protopop Constan-
fost `ncuviin]ate [i de p\- ruga [i `nchina la sfintele
rintele Pahomie, cel care moa[te“, a mai spus preo- tin Tomozei. (Constantin
va veghea `n continuu la tul Pahomie. De cealalt\ MAXIM)
 Vineri,
14 aprilie 2006
www.ziarullumina.ro
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul info@ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul Tel. 0232/406224,
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 97 (387) Anul II Fax 0232/406225

Privatizarea Ie[enii
Antibiotice SA au inventat

PAGINA 5
PAGINA 6

Ia[i va demara cutia neagr\

`n luna august pe patru ro]i

La R\d\u]i, eternitatea EDITORIAL

se a[terne pe o coaj\ de ou La commedia

a ~ntr-un apartament din inima R\d\u]ilor, patria ou\lor `ncondeiate, `[i are atelierul un `ncondeietor e finita
atipic a Florin Bejinari picteaz\ icoane pe ou\ a „Doi `n unu“ - cum se spune mai modern a „Uite Berlusconi a pierdut, bu-
fonul trebuie s\ plece! Cine ne
a[a, omul are `n cas\, de Pa[ti, [i un ou `ncondeiat, [i o icoan\“, ne l\mure[te acesta a Maricica, contest\ obâr[iile latine nu [tie
so]ia lui Florin, picteaz\ [i ea a Din m=inile lor ies adev\rate opere de art\ a PAGINILE 8-9 ce spune. ~n sc\lâmb\ielile po-
liticienilor italieni [i stupidita-
tea masei avid\ de circ se ara-
t\, clar\ ca lumina zilei, `nru-
direa noastr\ cu Roma. Noi
avem marinarul nostru, ei `[i
au cânt\re]ul de roman]e. Cu
adev\rat, tinere]ea i-a zbuciu-
mat pe amândoi.

PAGINA 3

Tot rom=nul
va fi obligat
s\ aib\ casa
asigurat\
PAGINA 6

Ordonan]a
conservatorilor
privind
reducerea TVA
a trecut cu
sprijinul PD
PAGINA 7

O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul

POZA ZILEI Stare de urgen]\ `n jude]ele din sudul ]\rii LUMINA DE

Printr-un ordin al ministrului Adminis-
tra]iei [i Internelor, `ncep=nd de ieri, de la
ora 12.00, `n jude]ele limitrofe Dun\rii, a
fost instituit\ starea de urgen]\ de gradul
DUMINIC|
II, pentru toate structurile subordonate MAI apare `n toate
din aceste zone. jude]ele din Rom=nia.
O treime din efectivele MAI din jude]ele
Cara[ Severin, Mehedin]i, Dolj, Olt, Teleor- ~n PAGINA 10, un
man, Giurgiu, C\l\ra[i, Ialomi]a, Br\ila, concurs organizat de
Gala]i [i Tulcea se vor afla permanent `n
unit\]i, fiind preg\tite s\ ac]ioneze pentru LUMINA DE DUMINIC|
sprijinirea popula]iei [i limitarea efectelor
inunda]iilor, se arat\ `ntr-un comunicat Tot `n pagina 10 - clasa-
transmis presei de ministerul de resort. mentul parohiilor [i pro-
Sursa citat\ precizeaz\ c\ MAI este topopiatelor `n func]ie de
preg\tit s\ intervin\ cu elicoptere, care vor persoanelor sinistrate, transport de ali-
ac]iona, `n caz de nevoie, pentru salvarea mente [i medicamente. a num\rul de abonamente
la LUMINA DE DUMINIC|
contractate pe luna mai
Ghidul admiterii, pe Internet
Ministerul Educa]iei [i Na]ionale [i a admiterii `n li- pentru a fi repartiza]i la li-
Cercet\rii (MEdC) a publi- cee [i [coli de arte [i meserii. ceul favorit sau pentru a Meteo
cat, ieri, pe site-ul http://ad- Documentul reprezint\ evita situa]ia nepl\cut\ de a
C=]iva poli]i[ti de fontier\ trec cu barca
prin dreptul V\mii Bechet, aflate la 250 km
mitere.edu.ro, „Ghidul Admi-
terii Computerizate“ pentru
un adev\rat manual pentru
cei care se preg\tesc s\-[i
rata admiterea la un liceu
sau [coal\ de arte [i meserii. ~nnorat Z
vest de Bucure[ti. Vama este inundat\ de
a veni `n sprijinul elevilor [i completeze fi[a de admitere, MEdC pune la dispozi]ia e- maxima 15 °C
p\rin]ilor care vor trece prin explic=nd pa[ii pe care tre- levilor [i „Algoritmul de
c=teva zile de apele crescute ale Dun\rii. a
emo]iile sus]inerii Testelor buie s\-i parcurg\ elevii repartizare“. a
minima 6 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Vineri, 14 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXL)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n R\s\rit,
`n secolele
XI-XV (VII)
~n aceast\ perioad\ se con-
stat\ o `mbog\]ire a cultului
cu multe obiceiuri cre[tine:
s\rb\tori de hramuri, ser-
barea patronului familiei,
completarea slujbei litiei
(f\cut\ de patriarhul Filotei
Kokkinos, † 1376), sfe[tanii
la câmp [i `n locuin]e,
pomenirile pentru r\posa]i
[.a. Tot acum s-a fixat [i
cântarea bisericeasc\.
Dovad\ `n acest sens este [i
mul]imea imnografilor [i a
cânt\re]ilor care [i-au
desf\[urat activitatea `n
aceast\ perioad\.
Dar via]a cre[tin\ nu a fost
lipsit\ [i de p\r]i
`ntunecate. Cronicile bizan-
tine [i ruse[ti descriu multe
lupte fratricide, r\piri,
ucideri, via]\ desfrânat\ [i
alte p\cate, s\vâr[ite mai
ales `n centrele mari,
Bizan], Tesalonic, Kiev,
Moscova, Novgorod etc.
Chiar dac\ respecta pre-
scrip]iile morale, de multe
ori unii cre[tini erau ispiti]i
de credin]e de[arte, de vr\ji-
torie, magie, supersti]ii,
be]ie, furt, comer] cu sclavi
[i alte obiceiuri p\gâne.
Datorit\ lipsei de cultur\,
`ndeosebi, a `nflorit forma-
lismul [i ritualismul. Pentru
o parte dintre credincio[i [i
monahi, evlavia se reducea
la repetarea permanent\ a
rug\ciunii „Doamne, Iisuse
Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, milostiv fii mie,
p\c\tosului“. Socotindu-se
superiori din punct de ve-
dere cultural, grecii au c\u-
tat s\ exploateze printr-o
politic\ abil\ de multe ori
chiar [i unele Biserici
Ortodoxe. ~n Bizan] se
ducea o via]\ plin\ de lux [i
pl\ceri. ~n `ntreg Imperiul
Bizantin [i la celelalte ]\ri
ortodoxe aflate sub in-
fluen]\ bizantin\, cre[tinii
au r\mas evlavio[i, strân[i
`n jurul Bisericii `n care `[i
g\seau alinarea. Astfel,
dup\ 250 de ani de asuprire
a ru[ilor din partea t\tar-
ilor, care a l\sat urme ne-
faste [i `n via]a religioas\,
Biserica a fost singura care
i-a sprijinit [i a [tiut s\-i
mângâie [i s\-i `ncurajeze.
Evlavia ortodox\ a adus
roade prin multe fapte de
binefacere, cum au fost spi-
talele imperiale de genul
celui construit de Ioan al II-
lea Comnenul (1118-1143),
lâng\ M\n\stirea Panto-
crator, din Constantinopol,
bolni]ele m\n\stirilor Dece-
ani, Bacikova, Cozia [i ale
celor de la Muntele Athos, [i
ridicarea sau restaurarea
m\n\stirilor de la Locurile
Sfinte. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
a ISTORII CU T+LC a
Teama de Dumnezeu
Un frate l-a `ntrebat pe
avva Euprepios: „Cum vine `n
suflet teama de Dumnezeu?“.
B\trânul a r\spuns: „Dac\ o-
mul este smerit, nu agonise[-
te [i nu judec\ pe altul, atunci
se na[te `n sufletul lui teama
de Dumnezeu“. (Pateriic, edi-
]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Postul, rug\ciunea [i faptele bune
„Iar dup\ ce (Iisus) a intrat
`n templu, s-au apropiat de
El, pe când `nv\]a, arhiereii [i
b\trânii poporului [i au zis:
«Cu ce putere faci acestea? {i
cine }i-a dat puterea aceas-
ta?». R\spunzând, Iisus le-a
zis: «V\ voi `ntreba [i Eu pe
voi un cuvânt, pe care, de
Mi-l ve]i spune, [i Eu v\ voi
spune vou\ cu ce putere fac
acestea: Botezul lui Ioan de
unde a fost? Din cer sau de la
oameni?». Iar ei cugetau `ntru
sine, zicând: «De vom zice:
Din cer, ne va spune: De ce,
dar, n-a]i crezut lui? Iar de
vom zice: De la oameni, ne
temem de popor, fiindc\ to]i `l
socotesc pe Ioan de prooroc».
{i r\spunzând ei lui Iisus, au
zis: «Nu [tim». Zis-a lor [i El:
«Nici Eu nu v\ spun cu ce pu-
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
De ce trebuie s\ m\ spovedesc, de vreme
ce nu L-am sup\rat pe Dumnezeu?
V\d c\ toat\ lumea se
spovede[te `n Postul Mare, iar
eu `nc\ nu am fost la duhov-
nic. ~ntrebarea mea este dac\
e obligatoriu s\ m\ spovedesc.
Spovedania, ca [i m=ntuirea
`ns\[i, nu este obligatorie. Dar
nu-i a[a c\ te sim]i reconfortat
suflete[te atunci c=nd [tii c\
e[ti pe drumul cel bun, atunci
c=nd sim]i c\ e[ti `mp\cat cu
Dumnezeu? Pentru c\, de fapt,
asta se `nt=mpl\ la spove-
danie: te `mpaci cu Dumnezeu,
`i ar\]i c\ `]i pare r\u pentru
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Martin Biserica Preasfintei N\sc\- pulsionat comer]ul, a ref\cut medic [i lingvist. Este recu-
toare de Dumnezeu.
M\rturisitorul,
episcopul Romei Tot ast\zi, Biserica face mele cronici, ca [i m\n\stirile bazat\ pe o gramatic\ sche-
pomenirea Sfin]ilor M\rtu- pictate `n „stilul moldove- matizat\ [i pe un vocabular
Acest sfânt a tr\it `n seco-
lul al VII-lea. ~mp\ratul Con-
stantin Pogonatul a fost atras
de erezia monotelist\. Sfântul
Martin, episcopul Romei, i-a
scris patriarhului Pavel al
Constantinopolului s\-l sf\tu-
iasc\ pe `mp\rat s\ renun]e
la aceast\ erezie. ~ns\ patri-
arhul a surghiunit pe trimi[ii
papei. Papa a convocat un
sinod, la care au participat
105 episcopi, [i a condamnat
hot\rârea `mp\ratului de a
generaliza aceast\ erezie `n
Biseric\. ~mp\ratul a trimis
la Roma pe Teodor ca s\-l
aduc\ pe Sfântul Martin.
Dup\ ce a fost dus la divan,
episcopul a fost `ntemni]at,
apoi exilat la Cherson, unde a
murit. Trupul lui a fost `n-
gropat `n afara cet\]ii, `n
CALENDARUL ZILEI
tere fac acestea».“ (Matei 21,
23-27)
***
La `ntrebarea pe care [i-o
pun mul]i, de ce trebuie s\ pos-
tim, r\spundem folosindu-ne
de cuvintele divine ale Domnu-
lui nostru Iisus Hristos: „De-
monii nu ies decât cu post [i cu
rug\ciune“. ~nmul]ind rug\ciu-
nea g\se[ti rostul postului,
`nmul]ind postul afli sprijin [i
r\spuns la rug\ciunile tale. ~n
post `]i reg\se[ti energiile spi-
rituale de care ai nevoie pentru
a lupta cu sc\derile, ne`mpli-
nirile, afectele [i p\catele care
vin `n aceast\ via]\. Aceste e-
nergii, aceste puteri, le prime[ti
`n dar din partea lui Dumne-
zeu, `ns\ trebuie s\ te faci vred-
nic de ele. Pe lâng\ post [i ru-
g\ciune, este necesar s\ mai
p\catele pe care le-ai f\cut [i
promi]i c\ vei `ncerca s\ te
schimbi `n bine.
Dar cum s\ m\ `mpac cu
Dumnezeu, de vreme ce sunt
cu El `n cele mai bune rela]ii?!
Vreau s\ spun c\ eu nu l-a am
insultat niciodat\ [i nu-m
mi pot
reprezenta ideea de conflict cu
Dumnezeu.
Te `n[eli grav atunci c=nd
spui c\ nu L-ai sup\rat nicio-
dat\ pe Dumnezeu. Poate c\
nu i-ai adresat niciodat\ in-
sistemul de ap\rare a ]\rii; noscut drept creatorul limbii
din acea epoc\ dateaz\ pri- esperanto, limb\ artificial\,
risitori Serghie, Pir [i Teodor,
episcopii, care au fost `m-
preun\ cu Sfântul Martin; a
Sfântului Mucenic Ardalion [i
a Sfintei Muceni]e Tomaida.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfin]ilor Apostoli Aris-
tarh, Pud [i Trofim (sâmb\ta
lui Laz\r – pomenirea mor-
]ilor).
~n ziua de 14 aprilie
istoria consemneaz\:
a 1457 – ~ncepe domnia lui
{tefan cel Mare [i Sfânt `n
Moldova; `n timpul domniei
lui (care va dura 47 de ani, pâ-
n\ `n ziua trecerii sale la cele
ve[nice - 2.VII.1504), a reor-
ganizat administra]ia, a im-
adaugi [i fapte bune. Postul [i
rug\ciunea te `mping s\ par-
ticipi la Sfânta Liturghie, s\ te
spovede[ti sincer [i cu p\rere
de r\u pentru p\catele f\cute,
s\ te `mpaci cu cei cu care ai
diferite dispute, s\ fii mai
atent la cele pe care le afirmi.
~ncet-`ncet, se construie[te `n
jurii, poate c\ nu i-ai declarat
r\zboi, poate c\ n-ai tras cu
s\ge]i `n sus, a[a cum f\ceau
popoarele barbare `nainte de
a `n]elege cine este [i cum co-
munic\ Dumnezeu. Trebuie
s\ `n]elegi c\ Dumnezeu este
cel care ]i-a `mprumutat ]ie,
f\ptur\ limitat\ f\cut\ din
lut, Chipul s\u cel nemuritor.
Prin acest Chip al lui Dum-
nezeu din tine se `n]elege ca-
pacitatea ta de a g=ndi, de a
avea voin]\ [i de a avea senti-
mente. Diferen]a dintre tine [i
nesc“; datorit\ râvnei sale
pentru ap\rarea Ortodoxiei,
Biserica Ortodox\ Român\ l-a
canonizat `n anul 1992, Sf.
Voievod {tefan cel Mare fiind
pr\znuit `n data de 2 iulie.
a 1865 –A fost asasinat, de
un sudist fanatic, Abraham
Lincoln (n.1809), om politic
american, unul dintre fonda-
torii Partidului Republican
(1856); pre[edinte al SUA `ntre
anii 1861 [i 1865 (militant pen-
tru desfiin]area sclaviei);
a 1891 – A fost semnat A-
cordul de la Madrid `n pro-
blema Conven]iei interna]io-
nale de combatere a m\rcilor
false privind provenien]a
m\rfurilor;
a 1917 – A decedat Lejzer
Ludwik Zamenhof, supranu-
mit „Doktoro Esperanto“,
inima ta s\la[ul p\cii [i al bu-
curiei divine. Vezi câte satis-
fac]ii duhovnice[ti `]i ofer\ pos-
tul [i rug\ciunea? Nu sunt
simple mofturi [i nici nu ]in de
o anumit\ mod\. Oare cum te
va g\si ~nvierea lui Hristos `n
acest an? (Pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
un animal este dat\ tocmai de
aceste capacit\]i despre care
`]i spun c\ `]i sunt date de
Dumnezeu. Ca atare, respon-
sabilitatea ta fa]\ de Dum-
nezeu este uria[\. ~i datorezi
mult mai mult dec=t ai crede.
~i datorezi `ns\[i statutul t\u
de fiin]\ uman\. Ca atare, ca-
pacitatea ta de a ra]iona tre-
buie s\ fie folosit\ doar `n
scopuri sfinte, pl\cute lui
Dumnezeu. Voin]a ta trebuie
exersat\ spre a te conduce
c\tre faptele pl\cute lui Dum-
nezeu, iar capacitatea ta de a
avea sentimente te oblig\ s\
sim]i recuno[tin]\ [i dragoste
fa]\ de Dumnezeu, adic\ s\
r\spunzi iubirii Lui. Tu nu
e[ti fa]\ de Dumnezeu `n
situa]ie de neutralitate, ci `i
datorezi, practic, totul, `nc\
de la na[terea ta.
Nu `n]eleg ce leg\tur\ au
toate lucrurile astea cu ceea
ce te-a
am `ntrebat eu.
Ei bine, iat\ leg\tura:
atunci c=nd prin orice fapt\ a
ta ai `nc\lcat vreuna dintre
poruncile care exprim\ voia
lui Dumnezeu, ai rupt aceast\
leg\tur\ de iubire care te
leag\ de Creatorul t\u. Chiar
dac\ nu ]i-ai dat seama [i
chiar dac\ nu ai avut inten]ia
asta, l-ai sup\rat pe Dum-
nezeu. Iat\, deci, de ce trebuie
s\ te `mpaci cu El. Cum se
`nt=mpl\ acest lucru ([i mai
ales de ce spovedania nu este
suficient\, ci trebuie s\ fie ur-
mat\ de un adev\rat program
duhovnicesc) `]i voi explica
m=ine. (Rubric\ realizat\ de
Ioan AVRAM)
`mprumutat din cele mai
r\spândite limbi europene, in-
ventat\ cu scopul de a deveni
limb\ interna]ional\;
a 1919 – S-a n\scut Eugen
Popa (d. 1997), pictor, monu-
mentalist [i grafician. El a
elaborat procedee combina-
torii spectaculoase, asociind
colajul sau monotipul cu de-
senul `n tu[ [i acuarel\;
a 1986 – A murit scrii-
toarea Simone de Beauvoir (n.
1908), o lupt\toare `n slujba
egalit\]ii `n drepturi dintre
sexe, cunoscut\ ca teoreti-
cian\ a mi[c\rii feministe din
anii 70;
a 2000 – C\derea bursei
newyorkeze de pe Wall Street,
fenomen care va provoca sc\-
deri `ngrijor\toare [i `n lan] ale
burselor din `ntreaga lume. a

VINDECAREA DE CLI{EE
ul – o invita]ie la `n]elep]ire La commedia
Kitsch-u
de Nicu GAVRILU}|
Sistemul democratic, scria la
timpul s\u Alexis de Tocqueville
`n Despre democra]ie `n America,
nu este nici pe departe binele ab-
solut ci, dimpotriv\, r\ul cel mai
pu]in r\u. Binele, ca [i r\ul abso-
lut, nu poate fi adus niciodat\ pe
p\mânt. Or, vie]uirea `ntr-un sis-
tem social democratic duce `n
mod inevitabil ([i) la o coborâre a
standardelor, atât `n spa]iul au-
tenticei crea]ii, cât [i `n sfera mai
larg\ a consumului. De ce? Pen-
tru c\ „num\rul consumatorilor
cre[te, iar consumatorii boga]i [i
rafina]i sunt din ce `n ce mai rari“
(Alexis de Tocqueville, op. cit.).
Tocmai de aceea se impune regula
general\ ca artistul [i creatorul
de art\ s\ produc\ rapid „o mare
cantitate de bunuri imperfecte“:
imagini de ipsos, plastic [i por-
]elan. Cu alte cuvinte, kitsch-uri.
Cultura de mas\
se vrea ostentativ\
Luxul acestor produc\tori [i
cump\r\tori de „art\“ este unul
ipocrit. Micii `mburghezi]i ai
tranzi]iei rom=ne[ti [i marea
mas\ a popula]iei `ncearc\ s\ i-
mite gestul pentru frumos al ve-
chii aristocra]ii. Apare astfel avu-
]ia provocatoare, consumul osten-
tativ de semne culturale. Cultura
de mas\ se vrea ostentativ\, `n-
cercând astfel s\ confec]ioneze
pentru artizanii ei o imagine `n
virtutea c\reia ace[tia s\ pozeze
`n f\pturi cu adev\rat aristocra-
tice. Kitsch-ul este cel care te aju-
t\ s\ pari ceea ce nu e[ti, dar ]i-ai
dori enorm de mult s\ fii.
Prin kitsch, scrie Matei C\li-
nescu `n Cinci fe]e ale moderni-
t\]ii, consumatorii culturii de ma-
s\ `ncearc\ cât mai insistent cu
putin]\ s\ câ[tige prestigiu social.
Alteori produsele subculturale
reu[esc s\ le provoace o fals\ re-
verie [i o siropoas\ visare, un „ca-
tharsis“ facil, mediocru, o `ndoiel-
nic\ evadare din alb-cenu[iul
vie]ii cotidiene.
Referindu-se la sensul estetic
al kitsch-ului, `ntr-o carte pe ne-
drept uitat\ - Viziune [i desing -,
Roger Fry, de[i nu folose[te pro-
priu-zis termenul, `l are totu[i `n
aten]ie atunci când scrie urm\-
toarele: „{i nu trebuie uitat c\
locurile publice de acest fel (bufe-
tul de gar\) nu fac decât s\ re-
flecte sufletul cet\]eanului me-
diu, a[a cum se exprim\ el in pro-
pria lui cas\“. Socialul, spa]iul
public, devin astfel simboluri care
desconspir\ adev\rata fa]\ a c\-
minului intim [i a gusturilor per-
sonale `ndoielnice. ~ntotdeauna
kitsch-ul pare oamenilor vegeta-
tivi drept ceva relaxant, pl\cut,
reconfortant. ~n fond, el `ncearc\
s\ disimuleze la nesfâr[it o team\
de vid [i de imensul pustiu al su-
www.centruldepelerinaj.ro
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia
organizat `n perioada 19-28 aprilie
~n cadrul Complexului monahal Meteora se
va asista la Slujba Prohodul Domnului.
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te
moa[tele Sf. Ioan Rusul.
OPINII & COMENTARII
fletului [i al min]ii. Gol spiritual
nu este umplut cu texte de cul-
tur\ autentic\, citite, meditate [i
`ndelung interiorizate, ci de sub-
produse realmente facile. ~n spe-
cial mass-media, dincolo de rolul
ei firesc, de necontestat, produce
omului-mas\ o stare de lene in-
telectual\ pl\cut\, confortabil\, o
veritabil\ iluzie a cunoa[terii.
Creeaz\, altfel spus, „cultura de
almanah“. Pasivitatea omului `m-
pu]inat de mass-media nu-i mai
solicit\ acestuia intui]ia, inte-
ligen]a, `n]elegerea, ci doar sim]ul
vizual.
O imagine frumoas\
devine, prin deturnarea
scopului, o expresie
a kitsch-ului
Kitsch-ul contemporan mizea-
z\ enorm pe marea civiliza]ie a
imaginii [i pe multiplicarea in-
dustrial\ `n scopuri comerciale a
unui obiect de art\ autentic\.
Altfel spus, un veritabil obiect de
art\ poate deveni uneori kitsch.
Când? Atunci când contextul s\u
firesc este schimbat, iar scopul ul-
tim deturnat. Mai exact, una este
s\ ai o reproducere a unei opere
de art\ `ntr-un muzeu, acolo unde
ea este unic\, [i alta este ca acea
reproducere s\ fie pus\ al\turi de
altele `n vitrina unui magazin. ~n
acest ultim caz, schimbându-i-se
contextul, ea devine kitsch. De ce?
Pentru c\ sugereaz\ posibilitatea
de a fi cump\rat\ `n cantit\]i
mari, industriale. ~[i pierde unici-
tatea [i misterul de veritabil\
oper\ de art\. Cealalt\ condi]ie a
transform\rii unui obiect de art\
`n kitsch este deturnarea scopu-
lui. Atunci când, de exemplu, re-
Pre]:
80 RON
2 7 5 E U R O + 1t, cazare `n
transpor
cu mic dejun
camer\ dubl\ ]itor de grup,
inclus, `nso
taxele de ferr
~n cadrul programului pelerinii
vor avea ocazia de a se `nchina [i la
moa[tele Sfântului Nectarie din insula
Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la
M\n\stirea Kato Xenia.
producem un tablou dup\ Mi-
chelangelo sau Van Gogh cu
scopul de a-l folosi ca material di-
dactic `ntr-un seminar de istoria
artei, acest fapt remarcabil nu
transform\ reproducerea `n
kitsch. Cu totul altfel stau `ns\
lucrurile atunci când aceea[i
imagine o reproducem la infinit
pe tricouri [i tocuri de ochelari, pe
farfurii [i fe]e de mas\. Ea devine
– prin deturnarea scopului – o
expresie a kitsch-ului.
Kitsch-ul poate deveni
puntea de trecere
spre marea art\
Dincolo de aceste considera]ii,
cred c\ este absolut necesar s\
vedem dac\ kitsch-ul este `n to-
talitate condamnabil sau, dim-
potriv\, el poate fi, uneori, o pun-
te de trecere spre universul au-
tenticelor valori. Putem justifica
`n vreun fel anume fenomenul so-
cial al kitsch-ului? A. Moles sus-
]ine c\ da. Subscriu acestei inter-
pret\ri. ~ntr-o societate modern\
de tip meritocratic, kitsch-ul poa-
te deveni puntea de trecere spre
marea art\. Kitsch-ul asumat,
p\timit [i transfigurat, poate un-
eori func]iona, scrie M. C\lines-
cu, asemenea „escrocului escrocat
sau a nebunului care, dându-[i
seama de nebunia lui, ajunge a se
`n]elep]i“. Nimic mai potrivit pen-
tru o invita]ie la un exerci]iu al
`n]elep]irii dec=t acest timp sacru
ce premerge ~nvierii Domnului
Nostru Iisus Hristos.
* Nicu Gavrilu]\ este conferen]iar
universitar la Facultatea de Filosofie a
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i, unde
pred\ cursuri de Istoria [i sociologia re-
ligiilor, Mentalit\]i [i simboluri sociale,
Antropologie social\ [i cultural\
Informa]ii:
y boat
CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
Tel: 0232.276.907;
Fax: 0232.276.867
Email:
office@centruldepelerinaj.ro
Website:
www.centruldepelerinaj.ro
Vineri, 14 aprilie 2006 3
EDITORIAL
e finita
a ~ntr-o alian]\ care arat\
dezbinarea [i confuzia
urma[ilor celebrei lupoaice,
partide care mai de care mai
pestri]e au pus mâna pe putere
`n capitala sublimei ]\ri a
de Mihai MOCANU
Berlusconi a pierdut, bufonul trebuie
s\ plece! Cine ne contest\ obâr[iile la-
tine nu [tie ce spune. ~n sc\lâmb\ielile
politicienilor italieni [i stupiditatea ma-
sei avid\ de circ se arat\, clar\ ca lu-
mina zilei, `nrudirea noastr\ cu Roma.
Noi avem marinarul nostru, ei `[i au
cânt\re]ul de roman]e. Cu adev\rat,
tinere]ea i-a zbuciumat pe amândoi. Dar
s\ l\s\m plaiurile mioritice pentru
malul mâlos al Tibrului. Mâlos moral de-
sigur... Hot\rât lucru, fra]ii no[tri mai
mari `[i au fali]ii lor. Patron de fotbali[ti
[i st\pânitor peste televiziuni, fostul
pre[edinte ale Consiliului de Mini[tri
poate s\ se team\ de acum.
Dup\ o via]\ de agoniseal\ f\r\ scru-
pule, noul proprietar al unui implant capi-
lar, se vede nefolositor electoral, trebuie
s\ dea seam\ la procurori. Aici e una din
diferen]ele fa]\ de Bucure[tiul nostru
s\rac. Dac\ la noi func]ia `l face pe dem-
nitar neprih\nit `n fa]a justi]iei, la ei ni-
meni nu poate opri oamenii legii s\ le
caute p\catele financiare [i de alt\ na-
tur\. Berlusconi a strâns, [i el ca omul,
vreo câteva miliarde, `ntr-o via]\ peste
care, dac\ e s\-i d\m crezare, a prive-
gheat o stra[nic\ moralitate. Numai c\
noi ne lu\m libertatea s\ nu-l credem, a[a
cum au f\cut atâ]ia al]i concet\]eni ai s\i.
Lipsit de orice educa]ie politic\ [i de
bun-sim] (mai cunoa[tem cazuri), a cre-
zut c\ poate compensa printr-un limbaj
agricol. Glumele sale `n marginea porno-
grafiei [i stilul gregar de comportament
l-au ]inut ani buni `n func]ie. A adus
pentru prima dat\ stabilitate `n ]ara lui
Dante [i lumea i-a `nghi]it prostiile. Pâ-
n\ la un punct `ns\. Punctul `n care a
devenit obositor. Iar norii negri se tot a-
dunau deasupra augustului s\u cre[tet.
~ntr-un final, iat\-l pe ilustrul consul al
Romei r\mas f\r\ sceptru. Cet\]enii
s\i, manipula]i din r\sputeri de atâta
vreme, i-au `ntors spatele. {i cei mai
buni prieteni ai s\i i-au devenit proprii
avoca]i. Numai ei `l mai pot scoate din
`ncurc\turile `n care cu delicate]e s-a b\-
gat pân\ la gât. C\ci uitasem s\ spun: la
al]ii, averile mai trebuie [i justificate din
când `n când. A[adar, Europa a r\mas
f\r\ bufon. Bucurie pentru oamenii se-
rio[i, triste]e pentru gazetari. C\ci perso-
najul `n cauz\ era mai mult decât omul
forte `n stat. Era un spectacol ambulant.
A fost schimbat, dar, tragic destin al po-
poarelor latine, tot cu ni[te bufoni. ~ntr-o
alian]\ care arat\ dezbinarea [i confuzia
urma[ilor celebrei lupoaice, partide care
mai de care mai pestri]e au pus mâna pe
putere `n capitala sublimei ]\ri.
Capitalismul veros berlusconian,
schimbat cu bazaconiile stângiste ale lui
Prodi. ~n alian]\ cu partidul comunist...
Nu cunosc nici un italian ca s\-l pot bate
pe um\r a p\rere de r\u. Noi [tim cel mai
bine lec]ia asta cu puhoiul de partide din
care n-ai pe cine s-alegi. Dar m\car la ei
treburile merg de la sine, oamenii mai [i
muncesc, iar cet\]eanul de rând `[i per-
mite s\ ignore circul. Probabil `ns\ c\
sunt destui care deplâng [i acolo fibra
moral\ a societ\]ii. Din aceia care spun
abia [optit: „ce oameni, ce timpuri…!“ a
4 Vineri, 14 aprilie 2006 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT
{edin]\ cu preo]ii din
Protopopiatul Ia[i 2
La sediul Protopopiatului Ia[i
2 a avut loc ieri, 13 aprilie,
[edin]a lunar\ cu preo]ii.
„Prin post, spre ~nviere“ este
tema pe care a prezentat-o pr.
Iulian Vornicu de la parohia
Prisecani. De pe ordinea de zi
au mai f\cut parte: prezenta-
rea unor informa]ii privind
hot\r=rile luate `n Permanen-
]a Cosiliului Eparhial din da-
ta de 4 aprilie 2006, recoman-
d\ri privind programul litur-
gic [i activit\]ile social-filan-
tropice ale fiec\rei parohii `n
parte [i ale celor 14 cercuri
pastorale din protopopiat pen-
tru S\pt\m=na Patimilor [i
`n special pentru Sfintele
Pa[ti, programul de desf\[u-
rare a pelerinajului de Florii,
fiind invita]i at=t preo]ii din
Ia[i, c=t [i cei din mediul rural
`nso]i]i de credincio[i. (N.B.)
Guvernul d\ 25 de
miliarde de lei
pentru consolid\ri
de biserici
Guvernul Rom=niei a aprobat
suplimentarea cu 1 milion de
lei noi (10 miliarde de lei vechi)
a bugetului Ministerul Culturii
[i Cultelor pentru Episcopia
Dun\rii de Jos. Suma va fi uti-
lizat\ pentru lucr\rile de
refacere a Catedralei Episco-
piei Dun\rii de Jos, deoarece
Episcopia Dun\rii de Jos nu
dispune de resursele finan-
ciare necesare pentru finaliza-
rea acestor lucr\ri, men]ionea-
z\ informatia.ro. Construc]ia
Catedralei a `nceput `n anul
1906 [i s-a finalizat `n anul
1917. De-a lungul timpului
s-au efectuat mai multe lu-
cr\ri de restaurare, cele mai
ample fiind `ncepute `n 1990:
consolidarea pe exterior, refa-
cerea de turle, restaurarea
broderiei arhitecturale la ex-
terior, restaurarea picturii la
interior, acoperirea cu tabl\
de cupru, dot\ri interioare,
pavarea cur]ii interioare [i a
esplanadei, iluminatul [i
amenajarea spa]iului din
vecin\tate, curtea Centrului
Eparhial. O parte dintre
aceste lucr\ri sunt `n curs de
finalizare. S-a impus [i refac-
erea ansamblului de utilit\]i
administrative ce deservesc
Centrul Eparhial al Dun\rii
de Jos. De asemenea,
Guvernul a alocat suma de
1,5 milioane de lei noi (15 mi-
liarde de lei vechi) pentru fi-
nan]area lucr\rilor de conso-
lidare [i extindere a structurii
de rezisten]\ a Bisericii
„Nicolae B\lcescu“ din ora[ul
Voluntari, jude]ul Ilfov, bise-
ric\ ce a fost construit\ `n
anul 1900. (M.D.)
~n aceste zile se desf\[oar\ a doua etap\
a concursului „Hristos, lumina lumii“
~n aceste zile, la parohia Mi-
orcani, Protopopiatul Darabani
se desf\[oar\ cea de a doua e-
tap\ a concursului religios
„Hristos, lumina lumii“. Este
vorba despre proba oral\, care
presupune din partea elevilor
concuren]i de la {coala din Mi-
orcani r\spunsul a dou\ `ntre-
b\ri aplicate diferen]iat la nive-
lul fiec\rei clase din tematica
religioas\ parcurs\ p=n\ la da-
Programul pelerinajului de Florii `n protopopiate
a Prezent\m programul pelerinajului de Florii din celelalte cinci protopopiate ale Arhiepiscopiei Ia[ilor a
A[a cum am anun]at `n e-
di]ia de ieri, public\m ast\zi
programul pelerinajului de
Florii `n celelalte protopopi-
ate ale Eparhiei Ia[ului.
Astfel, `ncep=nd cu ora
14.00, la Roznov credincio[ii
[i preo]ii vor porni de la
Biserica „Sf=ntul Nicolae“,
parohia Roznov I, spre cele
24 de troi]e aflate `n ora[. De
altfel, aproape la fiecare in-
tersec]ie de str\zi se afl\
c=te o troi]\. La fiecare troi-
]\ se va citi c=te un icos [i un
condac din Acatistul „~n-
vierii lui Laz\r“. Se va citi
c=te un icos [i un condac din
Acatistul „~nvierii lui La-
z\r“. Pelerinii vor purta `n
procesiune icoana Intr\rii `n
Ierusalim [i Sf=nta Cruce.
~n Protopopiatul Ceahl\u
pelerinajul `ncepe la ora
16.00, de la Parohia Sabasa.
Credincio[ii vor str\bate
cinci kilometri purt=nd flori
[i crengu]e de salcie `n m=ini,
c=nt=nd osanale. Pelerinajul
se va `ncheia la Parohia Bor-
ca `n jurul orei 19.00. La
acest eveniment vor parti-
cipa to]i cei 27 de preo]i din
Protopopiatul Ceahl\u.
~n Protopopiatul S\veni,
pelerinajul de Florii se va
derula `n acest an, `n premi-
er\, `n dou\ ora[e: S\veni [i
{tef\ne[ti. ~n ambele ora[e
pelerinajul va `ncepe la ora
12.00. P\rintele Liviu Ne-
chita, protopop de S\veni,
ne-a oferit detalii: „~n ora[ul
{tef\ne[ti, credincio[ii de la
parohiile Bobule[ti [i B\-
diu]i se vor reuni la parohia
{tef\ne[ti T=rg [i de acolo vor
porni c\tre parohia {tef\-
ne[ti Sat. ~n S\veni pele-
rinajul va `ncepe de la paro-
hia «Sf=ntul Nicolae» unde
se vor reuni credincio[ii din
vor acorda [i c=teva men]iuni,
echivalentul acestora fiind `n
bani de 100.000 lei vechi.
Av=nd `n vedere c\ acest
concurs a fost organizat de pa-
rohia Miorcani, `n colaborare cu
ta concursului. Detalii am aflat
de la pr. paroh Constantin Pu-
prilie un eseu sau cel pu]in
dou\ poezii religioase pe care [coala din sat, prin profesoara
iu: „Acest concurs a luat fiin]\ le-au predat apoi“. de religie Daniela Puiu, premi-
`n luna martie 2006, principalul Ieri, 13 aprilie, [i ast\zi, 14 ile sunt acordate din fondurile
organizator fiind parohia. La aprilie, elevii vor trece prin parohiei. „Noi ne dorim ca de
concurs s-au `nscris `n jur de 60 proba oral\, iar duminic\, 16
acum `nainte, `n fiecare post al
Pa[telui s\ organiz\m acest
de copii de la {coala din Mior- aprilie, dup\ Sf=nta Liturghie, concurs. Elevii au primit foarte
cani, elevi `n clasele V-X. Con- `n biserica parohiei Miorcani va
bine propunerea noastr\, iar
cursul s-a desf\[urat `n sec]i- avea loc premierea. Locul I va fi dac\ s-au `nscris mai pu]ini
uni: de crea]ie [i oral\. La sec- r\spl\tit cu 750.000 lei vechi, consider\m c\ de vin\ este doar
]iunea crea]ie, elevii au con- locul al II-lea cu 500.000, iar emo]ia“, ne-a mai spus pr.
ceput `n perioada 7 martie - 7 a- locul al III-lea cu 250.000 lei. Se paroh Constantin Puiu. (N.B.)
toate cele patru parohii ale
ora[ului. Se va porni c\tre
Biserica «Sf=ntul Gheorghe»
din S\veni unde se va `n\l]a
o rug\ciune special\“.
La Piatra Neam] peleri-
najul de Florii va `ncepe la
ora 14.00, de la Biserica „Sf.
Ioan Botez\torul“ - M\re]ei.
Se va str\bate centrul ora-
[ului, urm=nd ca pelerinajul
s\ se `ncheie la Biserica „Sf.
Ioan“ Domnesc, ctitorie [te-
fanian\. „~n acest an se a[-
teapt\ o participare mult
mai numeroas\ at=t din
partea preo]ilor, c=t [i din
partea credincio[ilor. {i-au
anun]at participarea mai
multe clase de elevi din ora[.
~n fruntea procesiunii va fi
prezent corul Seminarului.
La final, pe platoul de la Bi-
serica «Sf. Ioan» Domnesc va
avea loc slujba Vecerniei
dup\ care se vor `mp\r]i cre-
dincio[ilor iconi]e [i cruciu-
li]e“, ne-a declarat p\rintele
Dumitru Ailinc\i, protopop
de Piatra Neam].
La Pa[cani
va avea loc un concert
de muzic\ psaltic\
La Pa[cani pelerinajul de
Florii se desf\[oar\ pe ace-
la[i traseu, ca [i `n anii ante-
riori. Astfel, se va pleca `n ~n fiecare an, pelerinajul de Florii organizat `n
procesiune de la fiecare din Arhiepiscopia Ia[ilor este prilej de bucurie pentru
cele cinci parohii [i se va
toate persoanele din localit\]ile `n care se desf\[oar\
merge p=n\ `n pia]a centra-
l\ a ora[ului. P\rintele Pa- sa de Cultur\. Acolo, pe o r\. Tot soborul [i credincio[ii
vel Postolachi, protopop de scen\ special amenajat\ ofi- vor porni spre Biserica
Pa[cani, ne-a oferit detalii: ciem slujba Vecerniei [i cele- «Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
„Fiecare preot porne[te de la lalte rug\ciuni speciale, lega- Gavriil» [i vom aduce slav\
biserica lui, `mpreun\ cu te de s\rb\toarea Floriilor. lui Dumnezeu pentru mo-
credincio[ii, purt=nd ramuri Apoi va avea loc un concert mentul at=t de frumos al
de s\lcii `n m=ini, cu icoana religios sus]inut de corul pelerinajului din S=mb\ta
Intr\rii Domnului `n Ierusa- «~nvierea» al protopopiatu- lui Laz\r“. (Monica DU -
lim. Ne `ndrept\m spre Ca- lui [i un cuv=nt de `nv\]\tu- MITRESCU)

Expozi]ie dedicat\
s\rb\torilor pascale
Centrul Na]ional pentru Con-
servarea [i Promovarea Cul-
turii Tradi]ionale organizea-
z\, cu sprijinul Ministerului
Culturii [i Cultelor, expozi]ia
de icoane pe lemn [i pe sticl\
[i de art\ naiv\ intitulat\
„Patimile [i ~nvierea Mântui-
torului `n crea]ia popular\
contemporan\“. Aceasta se va
deschide mar]i, 18 aprilie, la
Centrul Na]ional de Art\ „Ti-
nerimea Român\“. Expozi]ia,
cu vânzare, va oferi publicu-
lui, pân\ la 30 aprilie, o se-
lec]ie dintre cele mai valoroa-
se lucr\ri ale unor cunoscu]i
creatori - iconari [i arti[ti na-
ivi contemporani din Bucu-
re[ti [i din ]ar\, informeaz\
Rompres. Vernisajul va fi ur-
mat de un mini-recital sus-
]inut de Corul de Camer\
„Preludiu“, condus de Voicu
En\chescu. (M.D.)
Expozi]ie interactiv\ la Ia[i
Muzeul Etnografic al Moldovei, din
cadrul Complexului Muzeal Na]ional
„Moldova“ Ia[i, `n colaborare cu Sec-
torul „Biserica [i Societatea“, din
cadrul Mitropoliei Moldovei [i Buco-
vinei, organizeaz\ `n Palatul Culturii
din Ia[i, `n zilele de 15 [i 16 aprilie,
manifestarea interactiv\ „Simboluri
pascale“.
Scopul acestei ac]iuni, ajuns\ la
cea de a V-a edi]ie, este acela de a
promova [i a face cunoscut publicului
un me[te[ug tradi]ional - `nconde-
iatul ou\lor, dar [i tehnica pict\rii
icoanelor bizantine, specifice peri-
oadei pascale. ~n acest sens, `n holul
central al Palatului Culturii vor fi or-
ganizate mici ateliere de crea]ie, `n
cadrul c\rora me[teri `ncondeietori
din Bucovina [i studen]i ai Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\-
niloae“ din Ia[i vor `nv\]a [i ini]ia
publicul vizitator `n deprinderea
acestor tehnici de lucru.
Obiectivul principal pe care `l ur-
m\resc organizatorii este familiariza-
rea [i con[tientizarea de c\tre public a
valorilor tradi]ionale exprimate atât
prin arta popular\, c=t [i prin cea re-
ligioas\. Manifestarea interactiv\ se
adreseaz\ tuturor categoriilor de pub-
lic, acord=ndu-se o aten]ie deosebit\
copiilor de vârst\ pre[colar\, [colar\
[i gimnazial\, precum [i tinerilor lice-
eni [i studen]i. Muzeul Etnografic al
Moldovei va pune la dispozi]ia pub-
licului, pe lâng\ spa]iul special ame-
najat din incinta Palatului Culturii, [i
asisten]\ de specialitate din partea
muzeografilor, fiind invita]i la eveni-
ment [i me[teri `ncondeietori re-
numi]i din Bucovina. (M.D.)

Ie[enii au inventat cutia neagr\ pe patru ro]i
a O echip\ de cercet\tori ie[eni a pus la punct un sistem ce poate fi considerat o adev\rat\
„cutie neagr\“ a autovehiculelor a Sistemul, unic `n Rom=nia, poate `nregistra, `n flux continuu
sau din sutime `n sutime de secund\, informa]ii legate de greutatea total\ a ma[inii, num\rul [i
greutatea pasagerilor, folosirea centurii de siguran]\ [i a instala]iilor de iluminare
sau semnalizare, pozi]ia volanului `n timpul conducerii autovehiculului, consumul
de combustibil, presiunea uleiului, viteza de deplasare, accelera]ia, decelera]ia sau eliberarea
de noxe a De[i se afl\ `nc\ `n stadiul de testare, „cutia neagr\“ a stârnit interesul conducerii RATP
Ia[i a „Sper\m ca, `n cel mult un an, acest produs s\ fie omologat [i s\ poat\ fi introdus
pe pia]\“, a declarat expertul criminalist Gabriel P\duraru, cel care a ini]iat acest proiect a
de Bogdan CRON}
Un studiu efectuat `n anul
2003 la nivelul Uniunii Euro-
pene ar\ta c\ aproape 40 de mii
de persoane mor anual din cau-
za accidentelor rutiere, `n timp
ce num\rul persoanelor deceda-
te ca urmare a unor accidente
aviatice era de aproape 80 de
ori mai mic. Diferen]a a fost pu-
s\ de speciali[ti at=t pe seama
volumului diferit de trafic, `n-
registrat pe cele dou\ c\i de cir-
cula]ie, dar [i pe seama tehnolo-
giei mult mai avansate cu care
sunt echipate aeronavele [i a
monitoriz\rii mai atente de
care beneficiaz\ traficul aerian.
Pornind de la necesitatea
construirii unui echipament ca-
re s\ m\soare [i s\ `nregistreze
permanent parametri func]io-
nali ai unui autovehicul, cu sco-
pul de a `mbun\t\]i siguran]a
traficului rutier, o echip\ de
cercet\tori ie[eni, format\ din
expertul criminalist Gabriel
P\duraru, prof. univ. dr. ing.
Lauren]iu Dimitriu [i conf.
univ. dr. ing. Liliana Vornicu, a
pus la punct un sistem ce poate
fi considerat o adev\rat\ „cutie
neagr\“ a autovehiculelor.
Ini]iatorul acestui proiect, in-
ginerul Gabriel P\duraru, ex-
pert criminalist `n cadrul La-
boratorului interjude]ean de ex-
pertize criminalistice Ia[i, a
dorit ini]ial s\ creeze un sistem
care s\ furnizeze date legate de
parametri func]ionali ai unui
autovehicul (vitez\ - accelera]ie,
decelera]ie, mi[carea volanului,
func]ionarea semnaliz\rii etc.),
`nregistra]i anterior implic\rii
sale `ntr-un accident de cir-
cula]ie. „Munca de cercetare,
al\turi de cei doi colegi implica]i
`n acest proiect, a `nceput `n
luna ianuarie a anului trecut.
La `nceput, am g=ndit acest e-
chipament ca un depozit de date
esen]iale, privitoare la func-
]ionarea unui autovehicul [i
care, `n momentul `n care acesta
este implicat `ntr-un accident
grav de circula]ie, s\ furnizeze
poli]i[tilor informa]iile care nu
pot fi constatate cu ochiul liber
sau cu echipamentele din do-
tarea actual\“, a explicat Ga-
briel P\duraru.
Spre exemplu, pentru a sta-
bili viteza de rulare a unui au-
tovehicul, `n momentul `n care
acesta a fost implicat `ntr-un
accident, poli]i[tii rutieri ana-
lizeaz\ lungimea urmelor de
fr=nare, dac\ acestea exist\, [i
gradul de deformare a caro-
Ing. Lauren]iu Dimitriu
seriei, rezultat `n urma im-
pactului cu un alt autovehicul,
o persoan\ sau un obiect. Sta-
bilirea vitezei `n func]ie de
aceste dou\ aspecte este mult
`ngreunat\ `n cazul `n care, `n
accident, sunt implicate auto-
turisme dotate cu sisteme mo-
derne de protec]ie a pasagerilor.
„Ma[inile dotate cu sisteme
ABS nu las\ urme de fr=nare,
a[a c\ nu putem calcula viteza
`n func]ie de acest aspect. Pe de
alt\ parte, firmele construc-
toare de ma[ini au `nceput s\
fabrice caroserii care se de-
formeaz\ foarte u[or `n momen-
tul impactului, `n special `n ca-
zul impactului frontal, pentru a
absorbi for]a coliziunii [i a pro-
teja pasagerii. A[a c\ nici gra-
dul de deformare a caroseriei
nu este `ntotdeauna relevant“,
a completat Gabriel P\duraru.
Ce poate face
„cutia neagr\“
Sistemul pus la punct de
speciali[tii ie[eni se monteaz\
`n acea parte a ma[inii care, de
regul\, este cea mai bine prote-
jat\ `n caz de accident. „La o
Dacie, spre exemplu, sistemul
va fi montat `n spatele rezervo-
rului. Fiind `nc\ `n faza de cer-
cetare, nu am creat un `nveli[
dintr-un material foarte dur
pentru acest sistem, dar am
reu[it s\-i protej\m foarte bine
memoria. ~n cazul `n care ma-
[ina a fost foarte grav afectat\,
ca urmare a unei coliziuni,
informa]iile stocate pân\ `n
acel moment `n memoria echi-
pamentului nu se pierd“, a pre-
cizat inginerul P\duraru. Con-
form descrierii f\cute de ini]ia-
torul acestui proiect, „cutia nea-
gr\“ este un dispozitiv extrem
de flexibil, care poate fi progra-
mat, `n func]ie de ceea ce do-
Ing. Gabriel P\duraru
ACTUALITATE RUTIER|
re[te clientul, s\ `nregistreze o
multitudine de parametri sta-
tici [i dinamici ai autovehiculu-
lui. Astfel, pot fi `nregistrate, `n
flux continuu, la sutime de se-
cund\ sau `n alte unit\]i de
timp, `n func]ie de scopul uti-
liz\rii, informa]ii legate de
greutatea total\ a ma[inii,
num\rul [i greutatea pasage-
rilor, folosirea centurii de sigu-
ran]\ [i a instala]iilor de ilu-
minare sau semnalizare, pozi]ia
volanului `n timpul conducerii
autovehiculului, consumul de
combustibil, presiunea uleiului,
viteza de deplasare, accelera]ia,
decelera]ia sau eliberarea de
noxe. „Sistemul are o alimenta-
re autonom\ [i durata sa de
via]\ depinde de num\rul para-
metrilor monitoriza]i [i de
fluxul de `nregistrare. ~n sta-
diul actual, acest echipament
stocheaz\, `n medie, date culese
pe parcursul a 15 mii de kilo-
metri. Dar performan]ele pot fi
cu siguran]\ `mbun\t\]ite, at=t
`n ceea ce prive[te num\rul
parametrilor `nregistra]i, cât [i
autonomia aparatului“, a expli-
cat Gabriel P\duraru.
Cui folose[te
„cutia neagr\“
Cel care va dori s\ achizi]io-
neze un asemenea echipament
va putea opta `ntre monitoriza-
rea tuturor parametrilor func-
]ionali ai autovehiculului sau
doar pentru monitorizarea unor
anumi]i parametri, care `l in-
tereseaz\ `n mod direct. „Siste-
mul poate fi programat foarte
u[or `n acest sens, `n func]ie de
alegerea clientului“, a subliniat
inginerul P\duraru. Spre exem-
plu, patronul unei societ\]i de
transport persoane este intere-
sat s\ cunoasc\ num\rul exact
al pasagerilor care au c\l\torit
cu ma[inile sale `ntr-o anumit\
perioad\ de timp. „Aceast\ in-
forma]ie este stocat\ de echipa-
mentul nostru cu ajutorul unor
sisteme duble de fotocelule,
pentru urcare [i coborâre, pe
care le mont\m la toate u[ile
autovehiculului respectiv. Sis-
temul `nregistreaz\ tot timpul
diferen]a dintre cei care urc\ [i
cei care coboar\, astfel `ncât pa-
tronul poate [ti `n orice moment
num\rul exact al pasagerilor
care au c\l\torit cu ma[inile
sale“, a explicat Gabriel P\-
duraru. ~n cazul unei societ\]i
de transport marf\, patronul
acesteia poate [ti dac\ [oferii
s\i au consumat mai pu]in com-
bustibil decât au declarat, dac\
au transportat, `n interes per-
sonal, mai mult\ marf\ decât
Vineri, 14 aprilie 2006
era prev\zut sau dac\ au un
mod agresiv de a conduce.
„Schimb\rile de greutate ale
autovehiculului, consumul de
combustibil, mi[carea volanu-
lui, accelera]ia [i decelera]ia
bru[te [i repetate pot fi moni-
torizate permanent, astfel `ncât
pot oferi, la finalul cursei, o sta-
tistic\ exact\“, a precizat spe-
cialistul ie[ean.
~n cazul unui accident,
se poate afla mult mai
u[or cine a gre[it
Dac\ viteza unui automobil
implicat `ntr-o coliziune cu un
alt vehicul, cu o persoan\ sau
un obiect, nu poate fi stabilit\
prin procedura clasic\, „cutia
neagr\“ poate oferi toate datele
de care este nevoie pentru a se
afla cine a gre[it. Astfel, con-
sultând informa]iile stocate `n
acest echipament, cu privire la
viteza cu care rula ma[ina res-
pectiv\ `n mometul impactului,
folosirea sau nu a semnaliz\rii,
momentul [i durata frân\rii
sau direc]iile `n care a fost
mi[cat volanul, poli]i[tii rutieri
pot stabili mult mai u[or vino-
vatul. „Sunt cazuri `n care lipsa
martorilor sau lipsa unor date
concrete `ngreuneaz\ ancheta
cu privire la stabilirea celui vi-
novat de producerea unui acci-
dent rutier. Informa]iile stocate
`n acest echipament, pe lâng\
faptul c\ sunt foarte exacte, pot
contribui [i la realizarea efec-
tiv\ pe calculator a filmului ac-
cidentului“, a explicat inginerul
ie[ean. Datele stocate `n „cutia
neagr\“ a ma[inii se descarc\
foarte u[or `n calculator, printr-
un port infraro[u, [i sunt anal-
izate de un program special
conceput.
RATP Ia[i dore[te s\-[i
doteze ma[inile [i
tramvaiele cu astfel de
echipamente
De[i se afl\ `nc\ `n stadiul
de testare, „cutia neagr\“ a
stârnit interesul conducerii
RATP Ia[i. Potrivit declara]iei
inginerului P\duraru, `ntre re-
gia ie[ean\ [i inventatorii aces-
5
tui sistem urmeaz\ s\ fie
`ncheiat `n scurt timp un con-
tract de colaborare, care pre-
vede, pe lâng\ sus]inerea finan-
ciar\ a activit\]ii de cercetare [i
`mbun\t\]ire a sistemului,
crearea unui produs capabil s\
fac\ fa]\ cerin]elor impuse de
speciali[tii RATP. „Cei de la
RATP sunt interesa]i ca sis-
temul pus la punct de noi s\ le
ofere date exacte cu privire la
num\rul c\l\torilor care cir-
cul\ cu vehiculele regiei, con-
sumul de combustibil [i, mai
ales, date tehnice pentru fiecare
vehicul `n parte, care s\ poat\
fi utilizate pentru `mbun\t\-
]irea transportului `n comun“, a
precizat Gabriel P\duraru. A-
cesta a mai declarat c\, `n scurt
timp, va `ncepe testarea „cuti-
ilor negre“ pe tramvaie.
Modelul standard cost\
doar 400 RON
Autovehiculele moderne
sunt deja echipate cu sisteme
care furnizeaz\ date legate de
consumul de combustibil, pur-
tarea centurii de siguran]\ sau
func]ionarea altor dispozitive
anexe ale ma[inii. Astfel `ncât
sistemul pus la punct de spe-
ciali[tii ie[eni nu face decât s\
stocheze aceste date [i, `n plus,
s\ le `nregistreze pe cele care
nu sunt afi[ate `n dotarea stan-
dard a ma[inii (greutatea pasa-
gerilor, pozi]ia volanului `n tim-
pul conducerii autovehiculului,
accelera]ia, decelera]ia sau elibe-
rarea de noxe). ~n cazul ma[i-
nilor mai vechi, este necesar\
montarea unor traductori de
date, care s\ transmit\ „cutiei
negre“ informa]ii cu privire la
to]i ace[ti parametri. „Dac\ vor-
bim despre o ma[in\ care nu
afi[eaz\ viteza de deplasare `n
format electronic, astfel `ncât
s\ nu fie necesar\ decât sto-
carea informa]iei `n sistemul
nostru la fiecare sutime de se-
cund\, vom monta un traductor
special, care s\ fac\ acest lu-
cru“, a explicat inginerul P\du-
raru. Pentru o ma[in\ dotat\
deja cu echipamente de afi[are
electronic\ a unor parametri
func]ionali (vitez\, consum de
combustibil, purtarea centurii
de siguran]\ etc.), „cutia nea-
gr\“ nu ar costa, `n opinia spe-
cialistului ie[ean, mai mult de
400 RON. „Acesta este pre]ul
pentru un sistem care stochea-
z\ un num\r mediu de date,
care pot diferi `n func]ie de in-
teresul clientului. Un client
poate nu este interesat s\-i fie
monitorizat\ greutatea auto-
turismului pe care `l conduce,
astfel `ncât nu vom introduce
aceast\ informa]ie `n sistemul
pe care `l va achizi]iona“, a pre-
cizat Gabriel P\duraru. Pre]ul
cre[te la aproximativ 700 RON,
`n cazul ma[inilor care nu sunt
dotate cu astfel de echipamente
electronice de afi[are [i necesit\
echiparea cu mai mul]i traduc-
tori de date. a
6 Vineri, 14 aprilie 2006
PE SCURT
Legea tranzac]ion\rii
crean]elor,
pe masa Guvernului
Proiectul de lege privind tran-
zac]ionarea la burs\ a crean]e-
lor comerciale ar putea fi `nain-
tat Executivului cel mai proba-
bil s\pt\m=na viitoare, a de-
clarat ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, pre[edintele Bursei
Rom=ne de M\rfuri (BRM),
Mircea Filipoiu. Varujan Vos-
ganian, pre[edintele Comisiei
de Buget, Finan]e, B\nci din
Senat, a precizat c\, dac\ MFP
nu va `nainta acest proiect de
lege, atunci Comisia va face
acest pas dup\ Pa[te. „De[i nu
se pot recupera `n `ntregime
aceste crean]e, totu[i experien-
]a spune c\ valoarea unei tran-
zac]ii de recuperare nu este
mai mic\ dec=t o treime din
valoarea crean]ei“, a spus Vos-
ganian. Pre[edintele BRM a
subliniat, la r=ndul s\u, c\
reprezentan]ii MFP au anun]at
c\ vor fi vizate pentru `nceput
numai crean]ele comerciale, nu
mai noi de un an, pentru a nu
afecta proiec]ia bugetar\ pe
anul `n curs. „Ideea s-ar putea
extinde [i pentru crean]ele
bugetare, dar deocamdat\ ne
vom referi la crean]ele comer-
ciale“, a precizat Filipoiu. „Am
primit semnale importante din
partea unor b\nci, fonduri de
investi]ii sau companii care
sunt interesate de a intra pe un
anumit segment de pia]\ sau
de a dezvolta anumite proiecte
[i care sunt interesate de recu-
perarea crean]elor“, a ad\ugat
acesta. Din datele oferite de
BRM, valoarea crean]elor
comerciale este, la nivelul anu-
lui 2005, de circa 20% din
Produsul Intern Brut (PIB).
Conform proiectului de lege, va
putea fi tranzac]ionat pe burs\
20% din portofoliul de crean]e
de]inute de o entitate, iar
aceste crean]e trebuie s\ fie
mai vechi de un an. Nu va exis-
ta o valoare minim\ a crean-
]elor care pot fi tranzac]ionate
la burs\, dar nimeni nu va
avea interesul s\ tranzac]io-
neze crean]e de valoare mic\,
un milion de ROL spre exem-
plu. De asemenea, cei care
v=nd [i cump\r\ crean]e nu
trebuie s\ aib\ datorii la buget.
Vinurile moldovene
se apropie de
standardele „euro“
Vinurile georgiene de marc\
sunt nobile, realizate `n tra-
di]iile Caucazului, dar pe ele
nu se poate pune eticheta „eu-
ro“, este de p\rere Livio Mutz,
unul din cele mai bune „nasuri“
din Apenini, care r\spunde
pentru procesul tehnologic de
ob]inere a „s=ngelui lui Cristos“
la o `ntreprindere de profil din
Italia. „Cam acela[i lucru se
poate spune [i despre vinurile
ro[ii, albe [i roz produse `n Re-
publica Moldova, foarte bune
dac\ nu sunt contraf\cute. De[i
au un alt specific, ele se apro-
pie mai mult de standardele
noastre“, a afirmat expertul
italian. Exper]ii italieni nu ad-
mit nici oscila]iile de 3-4 grade
`n con]inutul de alcool al vinu-
rilor naturale, indicat deseori
pe etichete. „Un produc\tor de
vin care se respect\ poate ad-
mite o schimbare de concen-
tra]ie de alcool numai de zecimi
de grad. Iar cele mai cunoscute
m\rci nu admit nici m\car
at=t“, mai spune Meta. Vinurile
moldovene [i georgiene nu
corespund „standardelor medit-
eraneene“ nici din punct de
vedere al con]inutului de zah\r.
Astfel, vinurile georgiene sunt
prea dulci, de aceea pe fiecare
etichet\ trebuie precizat
„demidulce“ sau „dulce“. a
Tot rom=nul va fi obligat s\ aib\ casa asigurat\
a Pentru o locuin]\ cu o valoare de 20.000 de euro, proprietarul va pl\ti
anual o prim\ de asigurare de 20 de euro a La program
vor participa toate societ\]ile de asigur\ri din Rom=nia care sunt
autorizate de comisia de supraveghere a asigur\rilor a
Rom=nii vor fi obliga]i s\-[i
asigure locuin]ele `mpotriva
calamit\]ilor `ncep=nd cu 1
ianuarie 2007.
Ministrul Administra]iei
[i Internelor, Vasile Blaga, a
anun]at c\ Guvernul a discu-
tat, `n [edin]a de miercuri, un
memorandum referitor la in-
troducerea asigur\rii obli-
gatorii a locuin]elor `mpotriva
catastrofelor naturale.
Privatizarea Antibiotice SA Ia[i
va demara `n luna august
Pre[edintele Autorit\]ii
de Valorificare a Activelor
Statului (AVAS), R\zvan
Or\[anu, a declarat, ieri,
`ntr-oo conferin]\ de pres\,
c\ legea privatiz\rii ar
trebui modificat\ deoare-
ce impune prea multe con-
di]ii [i `ncetine[te procesul
de privatizare.
„Aceast\ lege care da-
teaz\ din 2002 ar trebui
modificat\ deoarece impu-
ne prea multe condi]ii `n
cadrul procesului de priva-
tizare, aceste cerin]e `n-
greun=nd `ntregul proces“,
a spus pre[edintele AVAS.
Acesta a prezentat ieri
planul integral de privati-
zare pe 2006, care cuprin-
de 184 de societ\]i din care
120 sunt `n portofoliul
AVAS. Toate aceste 120 de
societ\]i comerciale, din
care 50 cu capital majo-
ritar de stat [i 70 cu capi-
tal minoritar de stat, vor fi
privatizate `n acest an.
Pre[edintele AVAS a
declarat c\ societ\]ile
sunt `mp\r]ite pe trei
mari grupe: 17 societ\]i
prioritare la care AVAS
de]ine pachetul majoritar,
societ\]i la care AVAS
de]ine pachete minoritare
[i institutele de cercetare.
~ntre cele 17 societ\]i
comerciale cu pachete ma-
joritare a fost inclus [i pa-
chetul minoritar de]inut
de AVAS la ASIROM da-
torit\ importan]ei acestei
societ\]i. ~ntre priorit\]ile
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a~NCEPE PROGRAMUL
„O S|PT|M+N| LA MA-
RE“: Programele de oferte
speciale „O s\pt\m=n\ la
mare“ (1 mai - 15 iunie) [i „O
s\pt\m=n\ de refacere“ (1
mai - 31 mai) vor fi organiza-
te `n parteneriat cu Autori-
tatea Na]ional\ pentru Tu-
rism (ANT), Federa]ia Patro-
natelor din Turismul Rom=-
nesc (FPTR) [i Organiza]ia
Patronal\ a Turismului Bal-
near din Rom=nia (OPTBR).
Pentru Litoralul M\rii Ne-
gre, `n Mamaia, Eforie Nord,
Eforie Sud, Neptun, Jupiter,
Saturn [i Mangalia, tarifele
sunt pentru [ase nop]i de ca-
zare (f\r\ servicii de mas\)
la hotel de o stea - 99 RON/
sejur, la hotel clasificat la
dou\ stele - 119 lei /sejur [i la
ECONOMIC
Potrivit lui Vasile Blaga,
asigur\rile vor fi obligatorii
pentru to]i cet\]enii rom=ni
proprietari de locuin]e [i
cuprinde asigurarea `mpotri-
va inunda]iilor, cutremurelor
[i alunec\rilor de teren.
„Vor fi asigurate obligato-
riu `mpotriva dezastrelor nu-
mai construc]iile cu destina-
]ie de locuin]\, nu [i bunurile
din interiorul lor sau depen-
din]ele“, a spus Vasile Blaga.
AVAS mai sunt incluse [i
Antibiotice SA Ia[i, Trac-
torul Bra[ov, Electropute-
re Craiova, companiile de
pe platforma Nitramonia,
Aversa Bucure[ti, Rul-
mentul Bra[ov, Laminorul
Br\ila, Rom=nia Film [i
Imprimeriile Coresi.
„Planul de 120 de so-
ciet\]i care urmeaz\ s\ fie
privatizate `n acest an este
foarte ambi]ios, `ns\, dac\
`l vom realiza, se va dubla
num\rul de privatiz\ri
fa]\ de ultimii doi ani“, a
explicat R\zvan Or\[anu.
Pre[edintele AVAS a
precizat c\ din cele 120 de
societ\]i planificate a fi pri-
vatizate `n acest an, circa
57 sunt `n diverse etape de
privatizare. Acesta a mai
anun]at c\ privatizarea
Antibiotice SA Ia[i va de-
mara `n luna august, iar a-
hotel trei stele - 149 lei/sejur.
Tarifele au TVA inclus de
nou\ la sut\. Pentru sta]iu-
nile balneoclimaterice Ama-
ra, B\ile Felix, B\ile Govora,
B\ile Buzia[, B\ile Hercu-
lane, Covasna, Ol\ne[ti,
Praid, Saturn, S=ngeorz B\i,
Sinaia, Sl\nic Prahova, Tu[-
nad [i Vatra Dornei, pache-
tul de servicii cuprinde [ase
nop]i de cazare cu mic dejun
[i dou\ proceduri/zi pe baza
recomand\rii medicale. Tari-
ful este de 250 RON/persoan\
pentru hoteluri de dou\ stele,
loc `n camer\ dubl\, respectiv
de 300 RON/persoan\ pentru
hoteluri de trei stele, loc `n
camer\ dubl\.
a BCR ARE 100 DE AU-
TOMATE DE SCHIMB VA-
LUTAR: Banca Comercial\
Ministrul Administra]iei [i
Internelor a afirmat c\ s-a op-
tat pentru suma de 20.000 de
euro ca valoare minim\ de asi-
gurare. Pentru o locuin]\ cu o
valoare de 20.000 de euro, pro-
prietarul va pl\ti anual o pri-
m\ de asigurare de 20 de euro.
„Dac\ o cas\ asigurat\ are
valoare mai mic\ de 20.000
de euro, atunci se va asigura
la valoarea respectiv\ [i
prima pl\tit\ va fi mai mic\.
nun]ul pentru privatizarea
societ\]ii Aversa va fi
lansat `n luna septembrie.
Pre[edintele AVAS a
spus c\ `n [edin]a de Gu-
vern de miercuri s-a sta-
bilit crearea unei comisii
de coordonare a privatiz\-
rii `n care s\ fie reprezen-
tate toate institu]iile care
au `n portofoliu societ\]i ce
urmeaz\ s\ fie privati-
zate. Strategia de privati-
zare a AVAS pe acest an a
fost [i aprobat\ miercuri
de Executiv.
~n ceea ce prive[te insti-
tutele de cercetare, pre[e-
dintele AVAS a spus c\
trebuie realizat\ o analiz\
`n parte a fiec\rui insti-
tut, urm=nd s\ fie privati-
zate cu prioritate insti-
tutele care realizeaz\ 75%
din venituri din activi-
tatea de cercetare. a
Rom=n\ (BCR) este prima
banca din Rom=nia care are
100 de Automate de Schimb
Valutar (ASV), opera]ionale,
pe `ntreg teritoriul Rom=-
niei, au anun]at, ieri, oficiali
ai b\ncii. BCR a instalat,
p=n\ `n prezent, ASV-uri `n
toate municipiile - capitale
de jude], ca [i `n ora[e cu pu-
ternic poten]ial turistic [i `n
zone cu un accentuat vad
comercial.
Automatul accept\ princi-
palele valute care circul\ `n
Europa [i `n lume - euro,
dolari, lire sterline [i franci
elve]ieni. Suma maxim\ ce
poate fi schimbat\ `ntr-o
tranzac]ie este echivalentul
a 2.000 RON. BCR nu per-
cepe comision valutar pen-
tru tranzac]iile f\cute la
ASV. a
Dac\ valoarea este mai mare
de 20.000 de euro, este oblig-
atoriu s\ te asiguri la valoa-
rea de 20.000 [i dac\ propri-
etarul vrea, se poate asigura
la adev\rata valoare“, a ex-
plicat Vasile Blaga.
Ministrul Administra]iei [i
Internelor a spus c\ Guvernul
va subven]iona plata primei de
asigurare pentru familiile care
beneficiaz\ de ajutoare sociale.
Vasile Blaga a ar\tat c\ la
program vor participa toate
societ\]ile de asigur\ri din
Rom=nia care sunt autori-
zate de comisia de suprave-
ghere a asigur\rilor. Aceste
societ\]i vor constitui o soci-
etate pe ac]iuni, Compania
de Reasigurare ~mpotriva
Dezastrelor. a
~n septembrie
se majoreaz\
pensiile
Guvernul va majora
punctul de pensie cu 3
puncte procentuale `nce-
p=nd cu luna septembrie
a acestui an, a anun]at
purt\torul de cuv=nt al
Guvernului, Oana Mari-
nescu. Ea a ar\tat c\ `n
[edin]a de miercuri Gu-
vernul a discutat un me-
morandum privind majo-
rarea pensiilor [i „s-a luat
decizia de principiu pen-
tru a majora cu trei
puncte procentuale valoa-
rea punctului de pensie
`ncep=nd cu septembrie“.
„Decizia este luat\ `n
conformitate cu angaja-
mentele din Programul
de guvernare, angaja-
mente care prev\d ca Gu-
vernul s\ asigure `mbu-
n\t\]irea puterii de cum-
p\rare a pensionarilor,
astfel `nc=t p=n\ `n anul
2008 pensiile s\ creasc\
`n termeni reali cu apro-
ximativ 30%“, a spus
Oana Marinescu.
Purt\torul de cuv=nt
al Guvernului a precizat
c\ decizia a fost motivat\
[i de faptul c\ nu to]i
pensionarii au beneficiat
de cre[terea veniturilor
`n urma procesului de re-
calculare a pensiilor. Prin
majorarea punctului de
pensie din luna septem-
brie urmeaz\ ca [i aceste
pensii s\ fie majorate.
Oana Marinescu a mai
declarat c\ pentru aceas-
t\ m\sur\ urmeaz\ s\
fie suplimentat bugetul
asigur\rilor sociale cu
aproximativ 170 de mili-
oane de lei noi. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 14 aprilie
Vremea se va `nc\lzi
u[or. Cerul va fi variabil, cu
`nnor\ri [i local averse de
ploaie, `ndeosebi dup\-
amiaz\ [i spre sear\, `n
nord-vestul ]\rii [i cu totul
izolat `n rest. V=ntul va su-
fla slab p=n\ la moderat, cu
unele intensific\ri la mun-
te. Temperaturile minime
vor fi cuprinse `ntre -1 [i 7
grade. Temperaturile ma-
xime se vor situa `ntre 10 [i
20 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 14.04.2006
Dolar SUA 2,8829 (28 829)
Euro 3,4915 (34 915)

Dun\rea [i Prutul continu\ s\ creasc\
Autorit\]ile g\l\]ene sunt `n
alert\ dup\ ce Dun\rea a atins
cea mai mare cot\ din acest an,
iar r=ul Prut amenin]\ s\ inunde
suprafe]e importante din jude].
Prefectul de Gala]i, Mihai Ca-
pr\, a convocat, ieri diminea]\,
Comitetul Jude]ean pentru Situ-
a]ii de Urgen]\, `ntr-o [edin]\ ex-
traordinar\. „Vor fi analizate evo-
lu]iile principalelor ape din baz-
inul hidrografic al Gala]iului, ca-
pacitatea de interven]ie la in-
unda]ii a tuturor for]elor care
ac]ioneaz\ [i vor fi inventariate
toate mijloacele umane [i materi-
ale aflate la dispozi]ia fiec\rei in-
stitu]ii pentru a preveni [i com-
bate efectele pe care le-ar putea
avea rev\rsarea Dun\rii [i a celor-
Ordonan]a conservatorilor privind
reducerea TVA a trecut cu sprijinul PD
a Primul-ministru C\lin Popescu-T\riceanu a declarat, ieri, dup\ ce senatorii Partidului Democrat (PD)
au votat pentru sc\derea TVA la produsele de baz\, c\ nu `i face pl\cere s\ remarce `nc\ o dat\
inconsecven]a PD a T\riceanu a men]ionat c\ din calculele Ministerului de Finan]e o reducere a TVA
pentru produsele de baz\ ar `nsemna un deficit de 0,8% din PIB [i a calificat aceast\ cifr\ drept imens\ a
T\riceanu s-a declarat sur-
prins de pozi]ia PD, preciz=nd
c\ ieri diminea]\ a avut o dis-
cu]ie cu pre[edintele executiv
al PD, Adriean Videanu, pe
tema atitudinii care trebuie a-
doptat\ `n privin]a sc\derii
TVA la produsele de baz\.
„Sunt surprins, pentru c\
am avut o discu]ie `n aceast\
diminea]\ cu pre[edintele e-
xecutiv Adriean Videanu [i cu
secretarul general al PD, Va-
sile Blaga. Cu at=t mai mult
sunt surprins de natura votu-
lui colegilor de la PD, dar nu
vreau s\ fac din acest subiect
unul de disput\“, a spus C\lin
Popescu-T\riceanu.
Potrivit primului-ministru,
nu a existat o decizie politic\ a
coali]iei guvernamentale de
sus]inere a propunerii Partidu-
lui Conservator privind sc\de-
rea TVA la produsele de baz\.
„Este foarte simplu ca fie-
care dintre partidele coali]iei
s\ ia c=te o decizie de sc\dere
a unor taxe, dar dup\ aceea
s-ar putea s\ ne punem `ntre-
barea cu ce bani mai realiz\m
programele de integrare, pro-
gramele sociale privind pensi-
ile, s\n\tatea. Trebuie s\ e-
xiste o minim\ responsabili-
tate [i `n aceast\ privin]\“, a
subliniat T\riceanu.
El a sus]inut c\ propunerea
PC „con]ine o doz\ mare de po-
pulism [i demagogie“, ad\u-
g=nd c\ din sc\derea TVA la
produsele de baz\ vor avea de
c=[tigat proprietarii de brut\rii
sau de fabrici de p=ine, `n
schimb pre]urile pentru consu-
matori vor r\m=ne acelea[i.
„Pre]urile la consumator nu
se vor mic[ora, dar, `n schimb,
vom `nregistra un minus de
venituri la buget“, a afirmat
[eful Executivului.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a „PSD NU PUTEA AJUNGE
MAI JOS“: Partidul Social Demo-
crat (PSD) [i organiza]ia sa din
Bucure[ti, `n special, nu puteau
ajunge mai jos dec=t s-a `nt=m-
plat `n ultima perioad\, au sus]i-
nut ieri, `ntr-o conferin]\ de pres\
a Partidului Conservator (PC), fo[-
tii social-democra]i Codrin {tef\-
nescu [i Octavian Petrovici, `n-
scri[i recent `n PC. Ei au sus]inut
c\ au semnale c\ vor fi urma]i la
conservatori de un num\r impor-
tant de social-democra]i, care vor
[i ei s\ p\r\seasc\ „acele figuri
sinistre“, „[antajabile, cu proble-
me [i cu multe de ascuns, ce `[i
v=nd partidele ca s\ `[i rezolve
greut\]ile“.
lalte r=uri din jude]“, a declarat
Emanuela Turcu, purt\torul de
cuv=nt al Prefecturii Gala]i.
Joi diminea]\, la ora 6.00,
Dun\rea a atins la Gala]i o cot\
record pentru acest an - 613 cm
(cu 13 centimetri peste cota de i-
nunda]ie), cu patru centimetri
mai mult fa]\ de ziua precedent\,
`n timp ce debitul este de 13.060
mc/s. Previziunile speciali[tilor
de la „Apele Rom=ne“ arat\ c\, `n
urm\toarele zile, nivelul [i debi-
tul Dun\rii vor continua s\
creasc\ [i ar putea s\ ajung\, `n
jurul datei de 18 aprilie, la cota
de 635 cm [i un debit aproximativ
de 13.840 mc/s.
Probleme deosebite ar putea
ridica [i r=ul Prut, care atingea,
T\riceanu a men]ionat c\
din calculele Ministerului de
Finan]e o reducere a TVA
pentru produsele de baz\ ar
`nsemna un deficit de 0,8%
din PIB [i a calificat aceast\
cifr\ drept imens\.
„~n final, anumite progra-
me pe care deja le-am dema-
rat, cum ar fi majorarea punc-
tului de pensie cu trei procen-
te de la 1 septembrie, vor tre-
bui abandonate pentru c\ da-
c\ `nregistr\m un minus de
venituri la buget de 0,8% din
PIB trebuie s\ ne punem pro-
blema ce cheltuieli t\iem“, a
explicat premierul.
{eful Executivului a men-
]ionat c\ de[i, la prima vede-
re, mic[orarea TVA ar trebui
s\ fie o m\sur\ care s\ duc\
la mic[orarea pre]urilor la
produse, „din experien]ele an-
terioare s-a constat c\ `ntot-
a 35.000 DE CONSUMA-
TORI DE DROGURI ~N ROM+-
NIA: Num\rul consumatorilor de
droguri `n Rom=nia este de apro-
ximativ 35.000, a declarat ieri
chestorul [ef Pavel Abraham, pre-
[edintele Agen]iei Na]ionale Anti-
drog (ANA). El a precizat, la o
conferin]\ de pres\ privind Ra-
portul de evaluare 2006, c\
24.000 dintre ace[tia sunt `nre-
gistra]i `n Bucure[ti, fiind consu-
matori de heroin\ injectabil\.
Totodat\, el a men]ionat c\, `n `n-
chisori, din cei 37.000 de de]inu]i,
2.400 au recunoscut c\ s-au dro-
gat. „De asemenea, se remarc\ o
cre[tere a persoanelor `nchise din
cauza traficului [i consumului de
ACTUALITATE
ieri diminea]\, nivelul de 564 cm
(cu 64 cm peste cota de aten]ie). ~n
apropierea localit\]ii Slobozia
Oancea, situat\ la 60 de kilometri
de Gala]i, apele rev\rsate ale Pru-
tului au ajuns l=ng\ DN 26, care
face leg\tura `ntre Gala]i [i B=r-
lad. Pe marginea drumului a fost
ridicat, pe o distan]\ de aproxima-
tiv 300 de metri, un dig din saci
umplu]i cu p\m=nt sau nisip, pen-
tru a proteja [oseaua.
Conform hidrologilor, `n ur-
m\toarele 24 de ore nivelul r=u-
lui Prut, pe sectorul Oancea, va
cre[te cu aproximativ 18-20 cm,
ceea ce `nseamn\ c\ va fi cu 82
p=n\ la 84 de centimetri peste co-
ta de aten]ie. Debitul Prutului va
ajunge la 476-482 mc/s. a
deauna reducerea TVA nu a
dus la mic[orarea pre]urilor,
ci la majorarea profiturilor `n-
treprinderilor“.
Ini]iativa legislativ\ a par-
lamentarilor conservatori pri-
vind reducerea TVA la alimen-
tele de baz\ a trecut la Senat
cu ajutorul democra]ilor.
Senatorii democra]i au vo-
tat, ieri, al\turi de conservatori
[i de opozi]ie pentru aprobarea
proiectului legislativ privind re-
ducerea TVA la alimentele de
baz\ de la 19% la 9%.
„A fost o decizie politic\ a
senatorilor democra]i, referi-
toare strict la acest proiect le-
gislativ“, a precizat viceliderul
grupului Alian]ei D.A., sena-
torul democrat Maria Petre.
Ea a argumentat acest gest
politic ar\t=nd c\ este o m\-
sur\ `n interesul cet\]enilor [i
i-a contrazis pe reprezentan]ii
droguri, de la 600 la peste 2.000“,
a specificat oficialul ANA.
a {EDIN}| CSAT, LUNI, LA
COTROCENI: Membrii Consiliu-
lui Suprem de Ap\rare a }\rii
(CSAT) se vor reuni luni, la Pala-
tul Cotroceni, sub conducerea
pre[edintelui Traian B\sescu. Pe
ordinea de zi a [edin]ei Consiliu-
lui sunt incluse Strategia de secu-
ritate na]ional\ a Rom=niei [i va
avea loc o discu]ie general\ pe te-
ma propunerilor, observa]iilor [i
sugestiilor referitoare la proiecte-
le de legi privind activitatea de
informa]ii, contrainforma]ii [i de
securitate, organizarea [i func]io-
narea Serviciului Rom=n de In-
forma]ii, organizarea [i func]io-
Vineri, 14 aprilie 2006
PNL, sus]in=nd c\ Guvernul
are resurse bugetare pentru
aplicarea acesteia.
Proiectul legislativ al PC
vizeaz\ modificarea articolu-
lui 140 din Codul Fiscal pri-
vind reducerea TVA la p=ine
[i produse de panifica]ie, car-
ne [i produse din carne, pe[te,
lapte [i produse lactate, ule-
iuri vegetale [i margarine, za-
h\r, orez [i ou\.
Senatorii au mai decis, con-
form unui amendament al Co-
misiei de buget-finan]e, ca a-
ceast\ m\sur\ legislativ\ s\
se aplice `ncep=nd cu 1 iulie
2006. Guvernul a formulat un
punct de vedere negativ `n le-
g\tur\ cu aceast\ ini]iativ\,
motiv=nd c\ nu exist\ resurse
bugetare.
Proiectul legislativ urmea-
z\ s\ treac\ [i prin Camera
Deputa]ilor. a
narea Serviciului de Informa]ii
Externe [i statutul profesional [i
de carier\ al ofi]erilor de informa-
]ii. De asemenea, CSAT va discu-
ta raportul Consiliului privind ac-
tivitatea desf\[urat\ `n anul
2005, raportul privind activitatea
desf\[urat\ de Ministerul Ap\r\-
rii Na]ionale `n anul 2005 [i di-
rec]iile de ac]iune pentru anul
2006, o informare referitoare la
m\surile propuse a fi `ntreprinse
de Ministerul Administra]iei [i
Internelor, ca urmare a adopt\rii
Legii nr. 395/2005 privind sus-
pendarea pe timp de pace a servi-
ciului militar obligatoriu [i tre-
cerea la serviciul militar pe baz\
de voluntariat. a
7
LUMEA PE SCURT
~nc\ dou\ cutremure
`n vestul Greciei
Dou\ noi cutremure cu mag-
nitudinea de 5,8 [i 5,4 grade
pe scara Richter au fost `nre-
gistrate, miercuri seara, `n
largul insulei Zakynthos din
Marea Ionic\ (vestul Greciei),
potrivit Institutului geodi-
namic al Observatorului din
Atena. Cele dou\ cutremure
au fost `nregistrate la un in-
terval de patru minute, pri-
mul la 19.52 ora local\ (16.52
GMT), [i al doilea la 19.56
(16.56 GMT) respectiv, potri-
vit acelora[i surse. Nici o
pagub\ important\ nu a fost
semnalat\ de autorit\]ile lo-
cale miercuri seara. Cutre-
murele, calificate drept „put-
ernice“ de institut, au fost
resim]ite `n toat\ insula Za-
kynthos, `n cea vecin\, Cefalo-
nia, [i pe toat\ coasta de vest
a peninsulei Peloponez p=n\
la portul Patra. Aceasta este a
treia zi de activitate seismic\
`n largul insulei Zakynthos.
Lovitur\
de stat `n Ciad
Locuitorii capitalei statului
african Ciad - N’Djamena - au
auzit miercuri focuri de arm\
[i artilerie venind din nord-es-
tul ora[ului, `n timp ce for]ele
Guvernului se luptau s\ con-
tracareze atacurile rebelilor
care vizau `nl\turarea de la
putere a pre[edintelui Idriss
Deby Itno, au relatat ieri AFP,
Reuters [i AP. Autorit\]ile de
la N’Djamena au intrat `n
alert\ miercuri dup\ ce rebeli
din cadrul Frontului unit pen-
tru schimbare (FUC) au `nain-
tat spre capital\, dup\ o serie
de atacuri `nregistate `n ul-
timele trei zile. Surse diplo-
matice din capitala Ciadului
anun]aser\ miercuri seara c\
r\zvr\ti]ii s-au apropiat la
circa 40 de kilometri de ora[,
dar c\ li se opune armata.
Fran]a, cu sprijinul Guver-
nului lui Deby, a trimis mier-
curi 150 de militari pentru a-i
proteja pe cei aproximativ
1.500 de cet\]eni francezi
afla]i `n capitala ciadian\, a
anun]at Ministerul Ap\r\rii
Franceze. Pe de alt\ parte,
AP noteaz\ c\ solda]i din ar-
mata Ciad-ului au trecut de
partea rebelilor, `n `ncercarea
de a-l `nl\tura de la putere pe
pre[edintele Deby.
Berlusconi insist\
pentru num\rarea
voturilor
Pre[edintele Consiliului ita-
lian de Mini[tri (Guvernul),
Silvio Berlusconi, a denun]at,
din nou, miercuri seara,
neregulile la alegerile legisla-
tive din 9-10 aprilie, c=[tigate
de alian]a de centru-st=nga
Uniunea, condus\ de Romano
Prodi, suger=nd c\ problema
ar fi mult mai mare [i c\ ar
trebui verificate „unul c=te
unul“ toate procesele-verbale
de la cele peste 60.000 de
sec]ii de votare de pe cuprin-
sul Italiei, au relatat ieri, din
Roma, Reuters, AP [i AFP.
Potrivit rezultatelor oficiale
difuzate miercuri de Minis-
terul italian de Interne,
Uniunea lui Prodi a ob]inut
348 din cele 630 de locuri din
Camera Deputa]ilor [i 158 din
cele 315 locuri din Senat, iar
coali]ia lui Berlusconi 281 de
locuri `n Camera Deputa]ilor
[i 156 de locuri `n Senat.
Prodi a c=[tigat `n Camera
Deputa]ilor cu un avans de
numai 25.000 de voturi, din
cele 38,1 milioane de sufragii
valabil exprimate. Berlusconi
a cerut verificarea a circa
40.000 de buletine de vot care
nu au fost incluse deoarece au
fost completate gre[it. a
8 Vineri, 14 aprilie 2006 REPORTAJ

La R\d\u]i, eternitatea se
a ~ntr-un apartament din inima R\d\u]ilor, patria ou\lor `ncondeiate, `[i are atelierul un
`ncondeietor atipic a Florin Bejinari picteaz\ icoane pe ou\ a „Doi `n unu“ - cum se spune mai modern
a „Uite a[a, omul are `n cas\, de Pa[ti, [i un ou `ncondeiat, [i o icoan\“, ne l\mure[te acesta
a Maricica, so]ia lui Florin, picteaz\ [i ea a Din m=inile lor ies adev\rate opere de art\ a
~ntr-un col] al sufrageri-
ei se afl\ „atelierul“. Pe o
mas\ sunt a[ezate cofraje
de ou\ `n care a[teapt\ cu-
lorile. Ou\ `mbr\cate `n
foi]\ de aur, pe care au fost
schi]ate fr=nturi de Rai -
chipuri de sfin]i, stau s\ le
vin\ r=ndul. Florin [i Ma-
ricica a[tern culoare dup\
culoare pe ou\le de ra]\ [i
icoanele cap\t\ din ce `n ce
mai mult contur. ~i `ntre-
rup din lucru [i se scuz\ c\
nu a[teptau musafiri. Stau
`ntr-un apartament cu do-
u\ camere, a[a c\ `n sufra-
gerie se afl\ [i calculatorul
celor trei copii. La o cafea,
cei doi so]i `[i spun poves-
tea. „A `nceput acum 15
ani. P=n\ atunci pictam ta-
blouri profane. Ce este
icoana? Este ceea ce ar tre-
bui s\ fim fiecare dintre
noi. Este lumina care ar
trebui s\ emane din fiin]a
fiec\ruia dintre noi. Este
fereastra lui Dumnezeu
a[ezat\ spre lumea noas-
tr\. Este sursa de lumin\
care ne inund\ via]a“, ne
l\mure[te Florin. E con-
vins c\ a fost `nzestrat de prezenta s\rb\toarea Tu- mi-am format un bagaj de duc, dar m\ str\duiesc. V\ Dumnezeu, cu a unui pic-
la Dumnezeu cu un dar. turor Sfin]ilor. Nu [tiam cuno[tin]e [i mi-am conti- spun sincer c\ rezultatele tor profesionist. ~]i dai sea-
Acela de a picta. „~mi pl\- mai nimic despre icoane pe nuat drumul pe acest tra- s-au v\zut [i `n munc\“, ma imediat c\ este o mare
cea s\ pictez tablouri, dar vremea aceea. Era o com- seu“, completeaz\ Florin. spune Florin, convins c\, diferen]\ - una este plin\
de fiecare dat\ c=nd ajun- pozi]ie foarte grea [i am `n fapt, icoanele se pictea- de `nc\rc\tur\ [i tr\ire,
geam la un anumit stadiu luat-o ca pe o provocare“, ~ndreptarea z\ singure. „Eu sunt proba- cealalt\ e rece“, spune
mi se p\rea c\ nu-l pot con- `ncepe povestea Florin. Du- bil instrumentul prin care Florin.
tinua, [i majoritatea tablo- p\ icoana Tuturor Sfin]ilor coloanei vertebrale M=na Divin\ `[i duce la
urilor r\m=neau netermi- au urmat icoan\ dup\ i- ~ncet, `ncet, au ap\rut [i sf=r[it opera“. De altfel, 12 ore `n atelier
nate. P=n\ `ntr-un an c=nd coan\. „Am `nceput s\ m\ primele rezultate, c\ci ico- orice tr\ire a pictorului se
p\rintele din satul din care interesez cum se picteaz\, narul r\d\u]ean a partici- vede `n icoan\. Chipurile ~n paralel cu icoanele pe
este so]ia mea mi-a cerut ce este icoana, unde `[i are pat la mai multe expozi]ii. pictate de el sunt senine. lemn, Florin [i Maricica au
s\ pictez o icoan\ de hram originile. Am citit `n st=n- Cu toate acestea, spune el,
„O icoan\ poate fi frumoa- `nceput s\ picteze [i pe
pentru biseric\. Icoana re- ga [i `n dreapta, am pictat, s\ at=t din punct de vedere ou\. Nu a fost nici greu,
„lipsea ceva - via]a adec-
calitativ, c=t [i din puctul nici u[or. Mai mult, este
vat\ unui iconar. Eu pic- de vedere al tr\irii celui ca- convins c\ a fost printre
tam icoane, dar via]a pe ca- re a pictat-o. S\ compar\m primii rom=ni care au `n-
re o duceam era total opu- o icoan\ a unui ]\ran pic- ceput s\ picteze chipuri de
s\, departe de cum arat\ o tat\ cu cele mai rudimen- sfin]i pe ou\. „Oul pictat se
icoan\. P=n\ `n ziua `n tare instrumente, dar care afl\ la confluen]a dintre
care l-am cunoscut pe p\- este credincios, a pictat `n tradi]ia popular\ [i cre[ti-
rintele stare] al M\n\stirii post sau cu dragoste de nism. Mai mult dec=t at=t,
Bogdana - Iustin Drago-
mir. Mi-a `ndreptat pu]in
coloana vertebral\, iar a-
cum `mi este duhovnic. De
la el am `nv\]at c\ e bine
c=nd pictezi chipuri de
sfin]i s\ ai [i o anumit\
via]\ adecvat\ cu ceea ce
faci. Nu pot s\ spun c\ duc
via]a pe care trebuie s\ o

„Maica Domnului, `n
sf=r[it ai venit acas\!“
Florin a pictat recent icoane-
le pentru iconostasul bisericii
din Soroca. ~ntreg iconostasul a
fost sculptat [i pictat `n R\-
d\u]i [i montat apoi la biseric\.
„Dup\ ce a fost gata, am mers
acolo [i am v\zut cum priveau
rom=nii no[tri de dincolo icoa-
nele. Era o b\tr=nic\ `n fa]a
mea. S-a a[ezat `n genunchi [i a
spus necontenit: «Maica Dom-
nului, `n sf=r[it ai venit aca-
s\!». Momente ca acestea `]i
umplu sufletul“, ne-a m\rturi-
sit iconarul de la R\d\u]i.

a[terne pe o coaj\ de ou
oul este `nc\rcat de sem-
nifica]ii religioase. G\oa-
cea r\mas\ f\r\ con]inut
este perceput\ ca [i giul-
giul M=ntuitorului care a
r\mas `n morm=nt dup\ ce
acesta a ~nviat. Am fost
printre primii din ]ar\ care
am pictat pe ou. Acum s-a
extins tehnica“. Mai sunt
dou\ s\pt\m=ni p=n\ la
Pa[ti [i so]ii Bejinari lu-
creaz\ din greu. Florin `[i
petrece 12 ore pe zi `n „ate-
lier“, cu pauze, bine`n]eles.
Se treze[te diminea]a la
patru. „Se lucreaz\ mai u-
[or `n lini[tea dimine]ii“, a-
fl\m de la el.
So]ia se `mparte `ntre
„atelier“ [i via]a de familie.
Picteaz\ pe ou\ de g=sc\.
Mai `nt=i schi]eaz\ dese-
nul [i apoi umple spa]iul li-
ber cu foi]\ de aur. Mari-
cica este cea care face ju-
m\tate din munca lui Flo-
rin. Pune culoarea de fond,
iar Florin vine cu detaliile.
„Ne complet\m“, spun ei.
„Spa]iul liber este umplut
cu modele tradi]ionale. Du-
p\ ce este finalizat\ pictu-
ra se l\cuie[te de patru ori,
ceea ce confer\ [i o str\lu-
cire aparte [i protejeaz\ [i
coaja oului - o `nt\re[te“,
mai afl\m de la Florin.
{i mai c\utate sunt
„icoanele“ pictate pe ou\ de
stru]. „E chiar mai u[or,
pentru c\ spa]iul este mai
generos“, ne mai spune
Florin. Cu m=ndrie, a[az\
pe mas\ un ou de stru]
„folosit“. A ie[it puiul din el
Pagini realizate de Monica DUMITRESCU
[i coaja care a r\mas i-a
dat iconarului nostru im-
presia c\ are aspect de gro-
t\. Ce altceva putea picta
`n interiorul oului spart
dec=t scena Na[terii Dom-
nului. Mai are mult de lu-
cru la ea. „E mai greu, pen-
tru c\ ]in m=na suspenda-
t\ `n aer, nu am un punct
de sprijin“, explic\ Florin.
„10% contribu]ia mea,
90% harul lui
Dumnezeu“
Cu ou\le pictate so]ii
Bejinari au participat la nu-
meroase t=rguri de me[-
te[ugari, expozi]ii, au ob]i-
nut premii la nivel na]ional.
Ba au fost chiar [i la o ex-
pozi]ie `n Fran]a. De Cr\-
ciun, francezii au cump\rat
ou\ `ncondeiate. Acum lu-
creaz\ pentru rom=ni - c\ci
de Pa[ti noi suntem cei care
le cump\r\m munca. Vara,
c=nd turi[tii n\p\desc Bu-
covina, ou\le pictate se
v=nd ca p=inea cald\. Mai
bine [i dec=t icoanele tra-
di]ionale pe lemn.
De la iconar am aflat c\
printre italieni circul\ mai
nou moda de a-[i decora
casele cu icoane: „Au o ma-
re atrac]ie pentru icoana
bizantin\. Cump\r\ foarte
multe icoane. De[i nu se `n-
chin\ la ele, casele lor sunt
`mbr\cate cu icoane“. De[i
str\inii cump\r\ orice icoa-
n\, Florin are preferin]e. I
s-au lipit de suflet cele care
REPORTAJ Vineri, 14 aprilie 2006 9
o reprezint\ pe Maica Dom-
nului cu Pruncul, apoi icoa-
na Floriilor [i cea a Sf=ntu-
lui Nicolae. Se consider\
binecuv=ntat c\ exact ceea
ce `i place se caut\ pe pia]\.
Florin crede c\ „jocul“ s\u
nu mai are [i un alt nivel.
Ceea ce face el nu mai ]ine
doar de talent. „Mul]i cred
c\ icoana este poate acel
obiect cu imagini care se
repet\ la nesf=r[it. De fapt,
ele nu seam\n\, pentru c\
sunt influen]ate de starea
celui care picteaz\. A[a
cum doi oameni nu sunt
identici, nici dou\ icoane
nu pot fi gemene. C=t sunt
eu `ntr-o icoan\? P\i, 10%
contribu]ia mea, 90% harul
lui Dumnezeu“, m\rtu-
rise[te pictorul din inima
Bucovinei. a
Icoana te prive[te
pe tine
„E greu de rezumat `n cu-
vinte ceea ce sim]i dup\ ce ter-
mini o icoan\. Dincolo de
aprecierile celor care o pri-
vesc, dincolo de faptul c\ re-
zultatul muncii tale ajunge `n
casa unui om, e[ti con[tient c\
acea icoan\ mijloce[te pentru
cineva `n rug\ciunea lui c\tre
Dumnezeu. ~n pictura profan\
tu e[ti cel care prive[ti tabloul,
pe c=nd icoana te prive[te pe
tine. De fapt acesta este [i ros-
tul ei. De aceea sfin]ii no[tri
sunt picta]i din fa]\ [i nu din
profil - pentru c\, `n dialogul
nostru cu ei, trebuie s\ fim
fa]\ c\tre fa]\. Dincolo de
toate astea, m\ consider bine-
cuv=ntat de Dumnezeu pentru
c\ mi-a dat acest dar“.
10 Vineri, 14 aprilie 2006 ACTUALITATE
PE SCURT Admiterea la liceele
Prim\ria
Boto[ani declar\ voca]ionale `ncepe `n mai
r\zboi fermelor
de l=ng\ blocuri
Administra]ia local\ din mu-
nicipiul Boto[ani a demarat o
ac]iune „`n for]\“ `mpotriva
„fermelor“ care au ap\rut
printre blocurile din ora[,
ocup=nd abuziv spa]iile publice
[i polu=nd mediul. „Prin
salaria]ii de la interven]ii edili-
tare, cu ajutorul poli]i[tilor co-
munitari [i al jandarmilor, dac\
va fi nevoie, vom `ncepe
ac]iunea de demolare a
chio[curilor, grajdurilor,
cote]elor, de `nl\turare a
cu[tilor, gardurilor amplasate
f\r\ autoriza]ie, a construc]iilor
ilegale `n care unii fac
zootehnie clandestin\, cresc
ra]e [i alte p\s\ri“, a declarat,
pentru Agen]ia Rompres, pri-
marul Boto[aniului, C\t\lin
Mugurel Flutur. „Ac]iunea mu-
nicipalit\]ii de combatere a de-
zordinii [i a acestui tip de agri-
cultur\ neavenit\ `n spa]iul ur-
ban trebuie coroborat\ cu
tratarea mai ferm\ a
ilegalit\]ilor pe care le comit cei
care se autoinstaleaz\ `n frun-
tea asocia]iilor de locatari, rede-
numite asocia]ii de proprietari“,
a subliniat consilierul munici-
pal Valentin Guraliuc.
Prutul cre[te
amenin]\tor
~n urma precipita]iilor abun-
dente din ultimele 24 de ore,
r=ul Prut a crescut cu 20 de
centimetri, punctul cel mai
critic `nregistr=ndu-se pe sec-
torul Brosco[e[ti - C=rja. ~n
zona Dr=nceni - F\lciu apele
Prutului au dep\[it cu 45 de
centimetri faza a II-a de
ap\rare, iar la C=rja sunt cu 55
de centimetri peste faza a III-a
de ap\rare. „Situa]ia este
critic\ la Brosco[e[ti - C=rja,
unde `ntre luciul apei [i
coroana digului se `nregistreaz\
o distan]\ de cel mult 70 de
centimetri. Supraveghem cu
mare aten]ie zona Dr=nceni -
C=rja. Nu este exclus\ apari]ia
unor inunda]ii, `n cazul `n care
ploile vor dep\[i 20 de litri pe
metru p\trat“, a declarat direc-
torul Sistemului de
Gospod\rire a Apelor Vaslui,
Gabriel Be[leag\. Prutul con-
tinu\ s\ creasc\, de[i
devers\rile din acumularea
St=nca - Coste[ti au sc\zut cu
cel pu]in 50% fa]\ de acum
c=teva zile. Dac\ la `nceputul
s\pt\m=nii din baraj se dever-
sa un debit de peste 400 de
metri cubi pe secund\, `n urma
manevrelor de golire se dever-
seaz\ doar 190 de metri cubi pe
secund\.
Salaria]ii de la
„Carom“ au reluat
protestele
Peste 1.000 de salaria]i de la
„Carom“ One[ti au m\r[\luit,
ieri, `ncep=nd cu ora 8.00, pe
un traseu care a trecut prin
fa]a tuturor institu]iilor publice
importante din municipiu,
`ncheind `n jurul orei 13.00 cu
un miting organizat pe platoul
din preajma Casei de cultur\ a
sindicatelor. Protestatarii, al
c\ror num\r a crescut cu mai
bine de 700 de persoane, prin
ralierea, de-a lungul traseului,
a unor membri ai familiilor lor,
pensionari, precum [i salaria]i
de la alte trei importante so-
ciet\]i de pe platforma chimic\
a ora[ului - RAFO, Chimcom-
plex [i UTON -, sper\ c\ vor
sensibiliza autorit\]ile [i nu vor
fi disponibiliza]i „dup\ c=teva
zeci de ani de munc\“ `n sin-
gura firm\ de producere a cau-
ciucului sintetic din Rom=nia.
At=t mar[ul, c=t [i mitingul s-
au desf\[urat f\r\ incidente, `n
zon\ fiind dislocate importante
for]e de jandarmi [i poli]ie. a
Doi fal[i colaboratori
ai CJ Ia[i p\c\lesc
a Anul acesta admiterea la liceele voca]ionale `ncepe `n luna c=nd `ncep probele oamenii `n numele
de aptitudini a De asemenea, elevii care doresc s\ intre la liceu la clase de bilingv
vor sus]ine testele la limbile str\ine a ~n Ia[i sunt la filiera voca]ional\ 18 clase, copiilor cu dizabilit\]i
dintre care patru la profil sportiv, cu 112 locuri, iar la profil teologic trei clase cu 84 Vicepre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ)
de locuri a La art\ sunt opt clase, dintre care la muzic\ dou\ clase cu 56 de locuri, Ia[i, Iovu Brezuleanu, a avut ieri nepl\cuta sur-
priz\ s\ afle c\ doi indivizi cereau bani de la oa-
la coregrafie [i teatru sunt dou\ clase cu 56 de locuri, la arte vizuale sunt patru
meni folosindu-se de numele s\u [i al institu]iei
clase cu 112 locuri, iar la profil pedagogic sunt trei clase cu 84 de locuri a pe care o reprezint\. Potrivit celor spuse de vice-
pre[edintele CJ, cei doi b\rba]i, a c\ror identitate
~n cadrul videoconferin]ei de azi a Mi- în înv\]\mântul liceal [i profesional de
nisterului Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) s- stat pentru anul [colar 2006-2007. nu a fost `nc\ stabilit\, b\teau la u[ile locatarilor
din cartierele Canta [i P\curari [i se prezentau
a atras aten]ia inspectoratelor [colare jude- La Ia[i elevii care doresc s\ sus]in\
]ene s\ supravegheze înscrierea elevilor proba de limb\ modern\ pentru clasele de drept voluntari `n cadrul unei campanii ini]iate
de Consiliul Jude]ean Ia[i de str=ngere de fonduri
pentru sus]inerea probelor de aptitudini bilingv se vor `nscrie `n perioada 1-3 mai
la Colegiul Na]ional, programul secreta- pentru copiii cu dizabilit\]i din jude].
sau a probelor de verificare a cuno[tin]elor
riatului. probele se vor sus]ine `n zilele de „Am aflat de metoda folosit\ de ace[ti indi-
de limb\ modern\ pentru care, în acest an, vizi de la ni[te prieteni de familie, care au fost
candida]ii se înscriu direct cu fi[a eliberat\ 5-7 mai dup\ cum urmeaz\: limba englez\
[i limba german\ la Colegiul Na]ional iar contacta]i [i ei `n acest mod. C=nd au v\zut c\
de unitatea [colar\ la care ace[tia au absol- cei doi le prezentau o foaie, `n care era descris\
vit cursurile gimnaziale. MEdC a hot\rât ca limba francez\ [i limba spaniol\ la Liceul
„Garabet Ibr\ileanu“. a[a-zisa campanie a Consiliului Jude]ean, [tam-
aceste probe s\ se desf\[oare în perioada 5 pilat\ [i semnat\ cu numele meu, m-au anun]at
Elevii care doresc s\ sus]in\ probele la
- 7 mai 2006 astfel încât elevii s\ se poat\ profilul voca]ional se vor `nscrie `n perioada [i m-au `ntrebat despre ce e vorba. Nu [tim `nc\
preg\ti mai bine, într-o perioad\ mai în- dac\ au reu[it s\ p\c\leasc\ pe cineva `n acest
1-3 mai la liceele specifice (Colegiul de Art\
dep\rtat\ de testele na]ionale. „Octav B\ncil\“, Liceul cu Program Sportiv, fel, `ns\ vreau s\-i anun] pe to]i cei care ar pu-
Reprezentan]ii MEdC au amintit c\ tea intra `n contact cu ace[ti doi indivizi c\ in-
Seminarul Teologic „Sf=ntul Vasile cel Ma-
p=n\ pe 15 aprilie trebuie s\ se finalizeze re“, {coala Normal\ „Vasile Lupu“ [i Liceul stitu]ia noastr\ nu desf\[oar\ nici o campanie
centralizarea informa]iilor despre baca- Waldorf unde se sus]ine proba de filologie) de acest gen“, a subliniat vicepre[edintele Iovu
laureat, titularizare [i admitere necesare unde vor sus]ine [i probele, `n perioada 5-7 Brezuleanu. ~n urma sesiz\rii primite, Brezu-
pentru Baza Na]ional\ de Date a Educa- mai, rezultatele urm=nd s\ se afi[eze pe 8 leanu a luat imediat leg\tura cu poli]i[tii de la
]iei (BDNE). De asemenea, p=n\ pe 1 mai, mai, conform celor precizate de inspector sec]ia 2, care efectueaz\ `n prezent cercet\ri, pe
inspectoratele [colare jude]e trebuie s\ ti- Paula Gavrilescu, din cadrul Inspectoratu- baza datelor oferite de cei care au intrat `n con-
p\reasc\ toate bro[urile despre admiterea lui {colar Jude]ean Ia[i (ISJ). (Oana RUSU) tact cu pretin[ii colaboratori ai CJ Ia[i. (B.C.)
Rectorul de la „Agronomie“ crede c\ a fost
nedrept\]it la `mp\r]irea locurilor pe universit\]i
a Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin\ Veterinar\ (USAMV) a primit num\rul locurilor
finan]ate de la buget aprobate de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) a
La studii de licen]\ sunt Referitor la nemul]umirile de locuri la Medicin\ Vete-
410, cu zece mai pu]ine fa]\ de rectorilor de la universit\]ile a- rinar\.
anul trecut, la master sunt gronomice din ]ar\, Gerard Ji- La master sunt 35 de locuri
125, cu 35 de locuri mai mult t\reanu a precizat c\ ace[tia de la buget la Facultatea de A-
ca anul trecut, iar la doctorat vor s\ `i cear\ l\muriri minis- gricultur\, 28 la Horticultur\,
zi sunt 15 fa]\ de 40 anul tre- trul Educa]iei [i Cercet\rii Mi- 27 la Zootehnie, 35 la Medici-
cut. Pentru doctoratul la zi hail H\rd\u: „To]i rectorii a[- n\ veterinar\, locurile fiind
sunt 7 locuri cu burse, pentru teapt\ s\ se `nt=lneasc\ cu el distribuite `n func]ie de con-
moldoveni sunt 4, iar pentru curen]a de anul trecut.
oriunde ar fi, c\ va fi la Timi[oa-
rromi nici unul. ra pe 18 aprilie, c\ va fi `n mai“. ~n ceea ce prive[te locurile
~n total, pe universitate la doctorat, rectorul Gerard Ji-
sunt 554 de locuri de admitere t\reanu crede c\ 15 sunt prea
finan]ate de la buget. Conform Reparti]ia locurilor pu]ine `n raport cu num\rul
celor precizate de rectorul Ge- de absolven]i, dar [i `n com-
rard Jit\ranu, USAMV `[i va pe facult\]i para]ie cu num\rul de locuri
exprima nemul]umirea fa]\ de USAMV a repartizat num\- care se dau anual la doctorat
num\rul de locuri aprobate, rul de locuri de la buget pe fa- la Bucure[ti: „Am fost ]inu]i
mai pu]ine fa]\ de anul trecut. ani la r=nd, p=n\ `n 2004, cu
cult\]i, dup\ cum urmeaz\:
~n discu]iile cu ceilal]i rec- cinci locuri la doctorat. Anul
Facultatea de Agricultur\ are „Toat\ lumea
tori de la universit\]ile de pro- trecut am primit 40, iar acum,
fil din ]ar\, Jit\reanu a aflat 178 de locuri din care: 78 la pentru c\ suntem nemul]u-
e nemul]umit\. S-a redus
c\ num\rul de locuri este mai sec]ia de Agronomie, 35 la In- mi]i de cele 15, ni se reamin-
ginerie economic\ agronomic\,
num\rul de locuri, pe ici
mic fa]\ de anul trecut peste te[te c\ e mai bine dec=t cinci. pe colo, fie la licen]\,
tot: „Toat\ lumea e nemul]u- 35 la Tehnologia prelucr\rii Solicit\m s\ se revin\ la 40 de
fie la master“, a declarat
mit\. S-a redus num\rul de produselor agricole (industrie locuri. Nu este normal la nu-
alimentar\) [i 30 la Biologie. rectorul Gerard Jit\reanu
locuri, pe ici pe colo, fie la li- m\rul de absolven]i“, crede
cen]\, fie la master. Noi am La Facultatea de Horticultu- Jit\reanu care s-a ar\tat ne- doar patru locuri. Ar trebui ca
primit cu zece locuri mai pu]in r\ sunt 79 de locuri la sec]iile mul]umit [i de num\rul locu- aceste locuri s\ fie la nivel na-
fa]\ de anul trecut, `ns\ avem Horticultur\ [i Arhitectur\ pei- rilor primite pentru tinerii din ]ional [i s\ se distribuie la
sager\, 78 de locuri la Faculta-
mai multe, cu 35 la master, Republica Moldova: „Mergem universit\]i `n func]ie de `n-
ceea ce e bine din punctul de tea de Zootehnie la sec]iile de la t=rguri `n Republica Mol- scrierile tinerilor moldoveni“.
vedere al finan]\rii“. Zootehnie [i Piscicultur\ [i 79 dova, cheltuim bani [i primim (Oana RUSU)
separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
PELERINII LUMINII ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
c=te un pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la m\n\stiri
nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n func]ie de
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\ sau mai multe
parohii au un num\r egal de abonamente,
c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu cele mai
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTI-
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a DIANULUI LUMINA)
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Centrul „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i Clasamentul parohiilor `n func]ie de num\rul de abonamente la
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, organizeaz\ `ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
concursul destinat comunit\]ilor parohiale [i „Lumina de Duminic\“. Locul Parohia Preot Protopopiat Nr. abon.
intitulat PELERINII LUMINII. Regulile acestui „ Listele cu abonamentele la „Lumina de 1 Bohotin Bercaru {tefan II Iasi 45
concurs sunt urm\toarele: Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse direct la
2 Sf. Nicolae - Copou Vaida Vasile I Iasi 10
„ La concurs pot participa toate parohiile din redac]ia din Ia[i, pe B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr.
Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor publica `n ziar, 14 (la biroul de preluare anun]uri de l=ng\ libr\ria 2 Prisecani Vornicu Iulian II Iasi 10
`ncep=nd cu data de 10 aprilie 2006, clasamente „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la 2 Dancu Popovici D\nu] II Iasi 10
cu parohiile care au cele mai multe abonamente la Ia[i, preotul paroh poate transmite prin fax la 2 Talpalari Dasc\lu Nicolae I Iasi 10
„Lumina de Duminic\“ din fiecare protopopiat. num\rul 0232/406.225, prin e-mail la adresa 3 Buna Vestire Necula Iulian I Iasi 5
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t primele info@ziarullumina.ro sau telefonic, la num\rul 3 Mogosesti Puiu Dumitru II Iasi 5
zece locuri de la fiecare sec]iune (urban/rural) [i de 0232/ 406.224 lista con]in=nd numele, prenumele [i
la fiecare protopopiat `n parte. Condi]ia pentru a in- adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i Clasamentul protopopiatelor `n func]ie de num\rul de
tra `n acest clasament este ca o parohie s\ con- prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens se va abonamente la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
tracteze minimum 10 abonamente la „Lumina de contacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul 0232/ 406.224 Locul Protopopiat Protopop Nr. abon.
Duminic\“ direct la redac]ie. sau 0720. 500.609). Nu se vor lua `n considerare lis- 1 Ceahl\u Mihail Damian 99
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i tele de abona]i pentru care nu s-au trimis [i sumele 2 Dorohoi Stelian Ciurciun 82
nu prin oficiile po[tale pentru a avea o eviden]\ aferente.
3 Ia[ i 2 Vilie Doro[ inc\ 70
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. „ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi un
4 Ia[ i 1 Andrei Constantin 25
Modalitatea de abonare este urm\toarea: clasament general cu parohiile din mediul urban [i

Dac\ nu sc\p\m de ploi, nu sc\p\m nici de gropi
a Din momentul `n care au `nceput asfalt\rile, mai mult de jum\tate
din timp nu s-a putut lucra din cauza vremii ur=te a Dac\ se toarn\ asfalt
pe timp de ploaie, calitatea bitumului scade foarte mult a
Reprezentan]ii municipalit\-
]ii ie[ene se pl=ng c\ ploile din
ultima perioad\ au `ncetinit
foarte mult lucr\rile la repara-
]ia str\zilor din ora[. Conform
acestora, fiecare zi de ploaie `n-
seamn\ o zi `nt=rziere a lucr\-
rilor de asfaltare. „Din luna
martie [i p=n\ acum, de c=nd a
`nceput s\ fie cald afar\, aproa-
pe jum\tate din timp a fost ur=t
[i nu s-au putut face asfalt\rile
Simularea
la bac
a dat b\t\i
de cap
elevilor
Dup\ ce s-au ob]inut re-
zultate slabe la simularea
la limba rom=n\ [i la ma-
tematic\ - [tiin]ele naturii,
a venit r=ndul altor probe
la simularea examenului
de bacalaureat unde s\ se
str=ng\ notele mici. Astfel,
pe total, din cei 1.947 elevi
participan]i la probele E [i
F, au promovat 69,28%,
dintre ace[tia doar 12 ob]i-
n=nd note de zece, `n timp
ce 332 au ob]inut note
`ntre 5,00-5,99.
Rezultatele finale la si-
mularea de la bacalaureat
arat\ c\ procentul de pro-
movare este de 52,69%, `n
timp ce respin[ii sunt `n
propor]ie de 47,30%.
Din cei 4.989 de partici-
pan]i, 2.629 au ob]inut note
de trecere, dintre ace[tia 14
au ob]inut note de zece, `n
timp ce 751 de elevi au ob-
]inut note `ntre 5.00-5.99.
Pe centre de examen, pro-
centul cel mai mare de pro-
mova]i, 94,73, se `nt=lne[te
la Liceul „Mihai Eminescu“,
iar cel mai mic, 12,90, la
Colegiul Tehnic „Dimitrie
Leonida“. (Oana RUSU)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a IOAN AVARVAREI, DOC-
TOR HONORIS CAUSA LA TI-
MI{OARA: Universitatea de
{tiin]e Agronomice [i Medicin\
Veterinar\ „Ion Ionescu de la
Brad“ (USAMV) a primit `n[ti-
in]area Senatului Universit\]ii
Agricole a Banatului privind
decizia de acordare a titlului de
Doctor Honoris Causa (DHC)
fostului rector de la USAMV,
Ioan Avarvarei. Ceremonia va
avea loc pe 18 mai, iar distinc]ia
se acord\ pentru activitatea
desf\[urat\ `n domeniul a-
grochimiei, conform celor preci-
zate de rectorul Gerard Jit\re-
anu. {i al]i profesori de la US-
AMV au mai primit distinc]ia
de DHC: academicianul Vasile
Cotea din partea universit\]ilor
din Cluj [i Bucure[ti, Vasile
Co]ofan de la Universitatea din
Cluj, Liviu Runcanu de la
Universitatea din Timi[oara,
iar Constantin Vasilic\ va pri-
mi din partea universit\]ii de
profil din Bucure[ti. (O.R.)
a LOCURI PENTRU PRO-
FESORI LA LICEU: ~n cadrul
Consiliului de Administra]ie
(CA) de la Inspectoratul {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ) s-a aprobat
ca aproximativ 90 de posturi la
[colile de arte [i meserii (SAM)
care erau trecute ca disponibile
`n calendarul mobilit\]ii per-
sonalului didactic s\ fie trecute
ca posturi la liceu. De asemenea
conform programului. Nu pu-
tem aproxima c=t s-a `nt=rziat,
dar este cert c\ ploile ne-au dat
programul peste cap“, a declarat
directorul tehnic al Prim\riei,
Mihai Chirica.
Acesta a mai precizat c\ pe
timp de ploaie nu se pot face as-
falt\ri, deoarece calitatea asfal-
tului scade foarte mult. Ba
chiar, `n cazul `n care angaja]ii
de la Citadin SA sunt depista]i
Reprezentan]ii Prim\riei, nemul]umi]i
de `nt=rzierile avertiz\rilor meteo
a Reprezentan]ii Prim\riei sus]in c\ avertiz\rile meteorologice ajung prea
t=rziu, de multe ori dup\ ce a `nceput ploaia sau furtuna a La ultima
furtun\ care a fost `n Ia[i, avertizarea a ajuns la dou\ ore dup\ ce a `nceput
s\ plou\ a Ploaia de miercuri seara nu a f\cut probleme municipiului Ia[i,
afar\ de c=teva b\l]i [i unele canale de scurgere obturate a
Reprezentan]ii Prim\riei
Ia[i sunt nemul]umi]i de aver-
tiz\rile pe care le primesc de
la Centrul Regional de Meteo-
rologie Moldova Ia[i care nu
ajung niciodat\ la Prim\rie `n
timp util. Aproape `n fiecare
caz de furtun\ sau ploi abun-
dente, reprezentan]ii Prim\-
riei au primit avertiz\rile
mult prea t=rziu. Mai mult
dec=t at=t, `n numeroase ca-
zuri, avertiz\rile au fost f\-
cute de alte persoane dec=t
cele abilitate.
„Am fost ieri (miercuri n.r.)
la Bucure[ti [i acolo ploua cu
g\leata. La scurt timp, am su-
nat la Foc[ani [i am aflat c\ [i
acolo a `nceput s\ plou\. A-
tunci m-am g=ndit c\ ploaia o
s\ ajung\ [i la Ia[i, [i am su-
nat echipele de la Prim\rie s\
fie preg\tite s\ poat\ inter-
veni `n caz de pericol, pentru
c\ nu primisem `nc\ nici o a-
vertizare la ora c=nd a `nce-
put ploaia“, a declarat Mihai
Chirica, directorul tehnic al
Prim\riei.
La fel, la ultima furtun\
care a avut loc `n Ia[i `n urm\
s-a stabilit un calendar al eta-
pei de rezolvare a restr=ngeri-
lor de activitate [i a cererilor de
pretransfer. P=n\ `n momentul
de fa]\ au fost depuse 20 de ce-
reri de transfer. (O.R.)
a {EFII DE LA UMF VOR
DA DECLARA}II PRIVIND
SECURITATEA: Universitatea
de Medicin\ [i Farmacie „Gri-
gore T. Popa“ a primit o adres\
de la Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC) pe data de
10 aprilie prin care se solicit\
cadrelor didactice cu func]ii de
conducere, de la rector la de-
cani, s\ semneze o declara]ie pe
propia r\spundere privind cola-
borarea cu poli]ia comunist\,
declara]ii care ajung la prefect.
La UMF sunt 13 persoane care
trebuie s\ semneze declara]ia,
reprezent=nd rectorul, prorec-
torii, secretarul [tiin]ific (cance-
larul) [i decanii. (O.R.)
a AU PIERDUT „BANII DE
LICEU“ DIN CAUZA ABSEN-
}ELOR: La `nceputul acestui
an [colar au fost selecta]i 5.902
elevi care au beneficiat de bur-
sa de 1.800.000 lei pe lun\,
reprezent=nd „bani de liceu“. ~n
momentul de fa]\, din cei a-
proape 5.902 beneficiari, 262
elevi au pierdut bursa din cau-
za acumul\rii de peste 20 de
absen]e, conform datelor pre-
zentate de Inspectoratul {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ). (O.R.)
ACTUALITATE
c\ fac asfalt\ri pe timp de ploa-
ie, nu primesc bani pentru por-
]iunile respective. Totu[i, `n ca-
zul `n care mai r\m=n cantit\]i
mici de bitum `n ma[in\, tre-
buie turnat tot, deoarece bitu-
mul nu mai poate fi repreparat.
~n Ia[i nu exist\ instala]ii
care s\ poat\ recicla bitumul ne-
folosit [i de aceea trebuie turnat
tot. „Au mai fost unele cazuri `n
care au ap\rut averse de ploaie
cu dou\ s\pt\m=ni, directorul
Chirica a fost anun]at de o al-
t\ persoan\ dec=t institu]iile
abilitate. „Vorbeam la telefon
cu directorul de la RAJAC, ca-
re era `n Pa[cani, [i acesta mi-a
spus c\ acolo e furtun\. Asta
era pe la ora 15.00, iar pe la
orele 16.00 a `nceput furtuna
[i la Ia[i. Avertizarea meteo
am primit-o abia la dou\ ore
dup\ ce a `nceput furtuna.
Dac\ nu primeam avertizarea
telefonic, avertizarea scris\
degeaba o mai primeam“, a
mai declarat Chirica.
Alte voci spun c\ avertiz\-
rile sunt f\cute la timp, `ns\
nu ajung la autorit\]ile locale
`n timp util. „Exist\ un radar
performant [i se fac avertiz\ri
bune, `ns\ nu [tiu ce se `n-
t=mpl\ cu ele, pentru c\ nicio-
dat\ nu ajung la timp. Se
pierd pe drum sau nu [tiu ce
se `nt=mpl\“, a declarat An-
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
Vineri, 14 aprilie 2006
[i angaja]ii Citadin au fost
nevoi]i s\ toarne [i restul de bi-
tum deoarece nu aveau ce s\
fac\ cu el. Erau cantit\]i mici cu
care s-au acoperit c=teva gropi,
poate“, a mai declarat Chirica.
~n momentul de fa]\, `nc\ se fac
lucr\ri de reparare a str\zilor,
urm=nd ca `n perioada urm\-
toare s\ se toarne [i covoare as-
faltice. Angaja]ii de la Citadin
SA, firma care face asfalt\rile, a
r\zuit o parte din asfaltul de pe
[osele, `ns\ nu au putut s\ re-
pare drumurile respective din
cauza ploilor. Termenul de ga-
ran]ie pentru peticele puse de
Citadin este de [ase luni. (N.P.)
drei Trofor, purt\torul de cu-
v=nt al Prim\riei.
Ploile de miercuri spre joi
nu au provocat probleme deo-
sebit de mari pe raza munici-
piului Ia[i, afar\ de c=teva ob-
tur\ri ale unor canale de scur-
gere a apei [i de formarea u-
nor b\l]i pe unele str\zi. Cele
mai predispuse zone pentru
inunda]ii sunt cele din Manta
Ro[ie, intersec]ia de la }es\-
tura [i uneori intersec]ia de la
Zimbru. Deocamdat\ perico-
lul pentru municipiu nu este
prea mare, av=nd `n vedere c\
r=ul Bahlui poate transporta
p=n\ la 110 metri cubi de ap\
pe secund\, iar acum debitul
este la doar un sfert din ca-
pacitatea maxim\. Autorit\]i-
le locale sunt `n stare de aler-
t\ p=n\ m=ine, c=nd averti-
zarea meteorologic\ spune c\
ar trebui s\ se opreasc\ ploi-
le. (Nicolae POPA)
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Sute de cereri
pentru t\ierea
arborilor usca]i
Nemul]umi]i de arborii
b\tr=ni din apropierea
blocurilor, sute de ie[eni au so-
licitat echipele Direc]iei de
Servicii Publice Municipale
(DSPM) s\ cure]e copacii
usca]i. Pentru a argumenta
aceste cereri, ie[enii mo-
tiveaz\ c\ arborii s-au uscat
sau c\ au crescut prea
aproape de ferestre.
Toaletarea arborilor de pe
domeniul public [i privat al
municipalit\]ii [i t\ierea arbo-
rilor usca]i intr\ în domeniul
de activitate al DSPM Ia[i.
„Într-adev\r, sunt foarte
multe cereri venite la prim\rie
pentru t\ierea arborilor. Noi
îns\ ac]ion\m numai pe baz\
de not\ de comand\. Avem, în
acest sens, un grafic de lucru,
atât pentru t\ierea arborilor
usca]i, cât [i pentru t\ierile
care au în vedere remodelarea
coroanelor arborilor de pe
aliniamentele stradale“, a de-
clarat Lumini]a S\lceanu, di-
rectorul DSPM. Referitor la
aceast\ problem\, directorul
tehnic al Prim\riei, Mihai
Chirica, sus]inea c\, dac\ s-ar
]ine cont de toate cererile de
t\iere a copacilor, ar trebui s\
taie to]i copacii de la un cap\t
`n altul al ora[ului. (N.P.)
Mai pu]ine tramvaie
[i autobuze de Pa[ti
În perioada S\rb\torilor de
Pa[ti, ie[enii vor avea la dis-
pozi]ie mai pu]ine mijloace de
transport în comun, [efii
Regiei Autonome de Transport
Public Ia[i (RATP) lu=nd
aceast\ m\sur\ deoarece în
aceast\ perioad\ sunt mai
pu]ini c\l\tori. Astfel, în
s\pt\mâna 17-24 aprilie, pe
traseele din municipiu vor fi
mai pu]ine tramvaie [i auto-
buze care s\ asigure trans-
portul c\l\torilor, mai ales în
orele de vârf [i în zilele de
sâmb\t\ [i duminic\. „În pe-
rioada vacan]ei [colare [i a
S\rb\torilor Pascale, mai e-
xact între 17 [i 24 aprilie, vor
fi mai pu]ine mijloace de
transport la strad\, deoarece
traficul nu mai este a[a de in-
tens [i mul]i ie[eni pleac\ pe
perioada s\rb\torilor din lo-
calitate. În general au fost
scoase o parte dintre mijloa-
cele de transport care în mod
normal intr\ pe trasee la orele
de vârf sau în zilele de sâm-
b\t\ [i duminic\“, a declarat
Adrian Mihai, [eful de la Per-
sonal din cadrul RATP. (N.P.)
Cercetare
de miliarde la
„Agronomie“
La ultima competi]ie de gran-
turi de la Consiliul Na]ional al
Cercet\rii {tiin]ifice `n ~nv\-
]\m=ntul Superior (CNCSIS),
Universitatea de {tiin]e Agri-
cole [i Medicin\ Veterinar\
„Ion Ionescu de la Brad“ (US-
AMV) a depus 68 de proiecte
de cercetare din care au fost
acceptate 28, acestea „vor fi
finan]ate cu 6,8 miliarde de lei
vechi, dar buni“, dup\ cum a
precizat rectorul Gerard Jit\-
reanu. Rectorul a ad\ugat c\
nu este totu[i un motiv de bu-
curie deoarece anul trecut, din
fondul total al USAMV, 20%
au fost fondurile ob]inute din
cercetare: „Ne-am propus ca `n
acest an s\ dubl\m sumele“.
Cel mai „scump“ proiect, fi-
nan]at cu 800 de milioane de
lei, este cel al fostului rector
Ioan Avarvarei a c\rui tem\
este „monitorizarea lan]ului
trofic sol - plant\ - animal cu
implica]ii asupra calit\]ii pro-
duselor agro-zootehnice [i
s\n\t\]ii omului“. (O.R.)
12 Vineri, 14 aprilie 2006
PE SCURT
Se cunosc echipele
retrogradate
`n voleiul rom=nesc
Cu o etap\ `nainte de finalul se-
zonului din grupa valoric\ pentru
locurile 5-10 se cunosc deja echipele
retrogradare `n primele ligi de volei
feminin [i masculin. Vor evolua `n
Divizia A2 forma]iile Arge[ Volei
Pite[ti [i Constructorul IOR
Bucure[ti - la feminin, respectiv
{tiin]a Bac\u [i Danubiu Tulcea
(fosta campioan\!!!) - la masculin.
Rezultatele din etapa a IX-a au fost
urm\toarele: Arge[ Volei Pite[ti –
Constructorul IOR Bucure[ti 3-0,
„U“ Jolidon Cluj – CSU Metal
Gala]i 0-3 [i CSU Tg. Mure[ –
Penicilina Ia[i 3-0 (la fete), respec-
tiv {tiin]a Bac\u – Danubiu Tulcea
3-0, Steaua Bucure[ti – Municipal
Rm. S\rat 3-0 [i Municipal Piatra
Neam] – REMAT Zal\u 3-0 (la
b\ie]i). S=mb\t\, `n ultimul joc din
acest campionat, Penicilina Ia[i va
`nt=lni pe teren propriu
Universitatea Jolidon Cluj, dar in-
diferent de rezultatul partidei,
moldovencele `ncheie sezonul pe
locul 7, cu un loc sub obiectivul pro-
pus de conducerea clubului. Partida
restant\ dintre Arge[ Volei Pite[ti
[i CSU Metal Gala]i este progra-
mat\ ast\zi. (D.T.)
Sistem competi]ional
neschimbat
pentru 2006-2007
~n recenta [edin]\ a Consiliului
Director al FR Volei s-au analizat
probleme importante din campi-
onatele interne, dar [i c=teva as-
pecte de ordin administrativ [i ale
calendarului interna]ional. S-a
men]ionat c\ dup\ 25 de ani
Rom=nia are din nou un reprezen-
tant în organismele CEV, prin
Viorel Manole, care a fost ales `n
Comisia pentru cupe europene. De
asemenea, noul pre[edinte al
comisiei de volei pe plaj\, Serhan
Cadâr, are idei valoroase privind
îmbun\t\]irea activit\]ii, care vor
fi transpuse `n competi]iile din
aceast\ var\. Un capitol important
al [edin]ei din Capital\ a fost [i cel
al propunerilor privind sistemul
competi]ional 2006-2007, care p=n\
la urm\ va fi similar cu cel din
acest sezon. Se vor analiza îns\ [i
propunerile f\cute de participan]i -
printre ei fiind [i arbitrul Ionic\
B=rsan, care a reprezentat prin
delega]ie [i clubul de volei
Penicilina Ia[i - privind: ordinea
turneelor finale în Divizia A1; lim-
itarea num\rului de juc\tori
str\ini pe teren, cu o analiz\ a
efectului prezen]ei acestora `n cam-
pionatele interne; obligativitatea
folosirii unui junior în sextet; oblig-
ativitatea ca echipele de Divizia A1
s\ aib\ [i juniori `n lot; s\ fie
rev\zut sistemul de desf\[urare al
Cupei României; pentru turneele
finale din grupa pentru locurile 1-4
s\ se asigure s\li corespunz\toare,
nu ca cea de la Piatra Neam], a
forma]iei Unic! (D.T.)
~nt=lnim Coreea de Sud
`n Cupa Davis
Echipa Rom=niei de Cup\ Davis
va `nt=lni pe teren propriu
forma]ia din Coreea de Sud, pe 22-
24 septembrie, `n barajul pentru
Grupa Mondial\.
Miercuri, la Londra, a avut loc
tragerea la sor]i a partidelor de
baraj pentru Grupa Mondial\ din
Cupa Davis la tenis. Echipa na]io-
nal\ a Rom=niei va `nfrunta forma-
]ia similar\ din Coreea de Sud. Iat\
[i celelalte meciuri stabilite `n urma
tragerii la sor]i: Austria - Mexic,
Germania - Thailanda, Olanda -
Cehia, Slovacia - Belgia, Spania -
Italia, Suedia - Brazilia, Elve]ia -
Serbia Muntenegru. a
Pe m=na lui Toma
a Steaua – Poli Ia[i 1-0 (0-0), `n etapa a XXII-a
a Diviziei A a Funda[ul lui Poli a produs
penalty-ul din care Steaua a marcat unicul gol
al meciului de pe „Lia Manoliu“, dar a [i primit
dou\ cartona[e galbene `n mai pu]in de zece
minute, fiind eliminat `n minutul 69 a
Dup\ remiza ob]inut\ `n
{tefan cel Mare, `n fa]a lide-
rului Dinamo, `n urm\ cu
dou\ etape, Poli a fost foarte
aproape de a scoate un nou
rezultat istoric pe terenul se-
mifinalistei Cupei UEFA,
Steaua. Elevii lui Ionu] Popa
au evoluat curajos pe „Lia
Manoliu“, nu s-au cantonat
`n defensiv\, a[a cum fac al-
te grup\ri c=nd `nt=lnesc
Steaua, dar au cedat `n cele
din urm\ din cauza funda[u-
lui Adrian Toma, care `n de-
curs de doar c=teva minute a
comis un fault `n suprafa]a
de pedeaps\ [i a primit dou\
cartona[e galbene, [i implicit
pe cel ro[u.
~n prima parte, Steaua a
controlat jocul, f\r\ `ns\ s\-[i
creeze situa]i clare de a `n-
scrie, defensiva ie[ean\ fiind
Rezultatele etapei
a XXII-a:
Farul Constan]a – FCM
Bac\u 2-0 0 (Apostu ’74, ’81)
Gloria Bistri]a – Pan-
durii Tg. Jiu 4-00 (Negrean
‘18, ‘65, P\curar ‘48, ‘82)
CFR Cluj – O]elul Ga-
la]i 0-1
1 (Semeghin ’44)
Sportul Studen]esc –
Poli Timi[oara 3-1 1 (Nae
’60, Varga ’70 penalty, Ma-
zilu ’81 penalty – B\lace
’85 penalty)
Jiul Petro[ani – FC
Na]ional 2-0 0 (Paleacu ’65,
Mircea Gheorghe ‘90^1)
FC Vaslui – FC Arge[ 3-
0 (Panait ‘3 penalty, ’47,
Mihalcea ’56 penalty)
Steaua Bucure[ti – Poli
Ia[i 1-0
0 (Dic\ ’65 penalty)
Rapid Bucure[ti – Di-
namo Bucure[ti 3-0 0 (Viorel
Moldovan ’28 ’56, Daniel
Niculae ’67 penalty)
Programul etapei
a XXIII-a:
Ast\zi, 14 aprilie
Poli Timi[oara – Jiul
Petro[ani (ora 20.00, Na-
]ional TV)
M=ine, 15 aprilie
FC Na]ional – FC
Vaslui (ora 17.00, TVR 2)
O]elul – Sportul (ora
17.00, Telesport)
Pandurii – CFR Cluj
(ora 17.00, netelevizat)
Dinamo – Gloria (ora
20.30, Antena 1)
Duminic\, 16 aprilie
FC Arge[ - Farul (ora
16.30, Telesport)
Poli Ia[i – Rapid (ora
17.00, Na]ional TV)
Partida FCM Bac\u –
Steaua a fost am=nat\
pentru miercuri, 17 mai.
Ie[enii de sub T=mpa sunt `n „play-o
Prima lig\ masculin\ de
baschet a programat meciu-
rile ultimei etape a sezonului
regulat, cea cu nr. 24. ~ntr-o
rund\ `n care CSM Ia[i a stat
din lips\ de adversar, ie[enii
de sub T=mpa de la CSU
Cuadripol Bra[ov au c=[tigat
`n fa]a noii promovate CSM
Oradea cu scorul de 70-69
(25-19, 18-21, 19-17, 8-12) [i
au reu[it s\ se claseze `n
zona play-off, urm=nd a con-
tinua lupta `n faza a doua a
SPORT
imbatabil\. ~n repriza se-
cund\, ostilit\]ile s-au deru-
lat dup\ acelea[i coordonate:
Steaua av=nd ini]iativa, dar
f\r\ s\ creeze pericol la
poarta lui Br\ne], iar Poli
mul]umindu-se s\ riposteze
pe contraatac. Singurul gol al
`nt=lnirii s-a n\scut dintr-o
gre[eal\ a defensivei oaspe-
te, `n minutul 62: Opri]a a
sc\pat spre poarta lui Br\-
ne] [i a fost oprit prin fault
de Toma, penalty-ul fiind
transformat de Nicolae Dic\.
Imediat dup\ gol Toma
[i-a l\sat proste[te echipa `n
inferioritate numeric\, comi-
]=nd un fault inutil de „gal-
ben“, iar `ncerc\rile oaspe-
]ilor de a egala au fost za-
darnice `n fa]a unei echipe ce
s-a maturizat enorm `n ul-
timii doi ani `n focul con-
Steaua revine pe primul loc
a Runda intermediar\ de miercuri a adus multe nout\]i `n
clasamentul Diviziei A: Steaua a urcat pe primul loc, `n locul lui Dinamo,
Rapidul a reintrat `n lupta pentru titlu, iar Vasluiul a p\r\sit pentru
prima oar\ `n acest sezon ultimul loc, ced=nd „lanterna“ Bac\ului a
Steaua Bucure[ti este noul
lider al Diviziei A la fotbal,
dup\ ce Dinamo a fost `nvin-
s\ miercuri sear\, `n etapa a
22-a, de Rapid cu scorul de 3-0.
Derby-ul din Giule[ti a fost
adjudecat clar de gazde, cu
scor de forfait, `n fa]a a circa
10.000 de spectatori, pe o
ploaie insistent\. Astfel, echi-
pa lui R\zvan Lucescu revine
cu [anse `n lupta pentru titlu.
„Veteranul“ Viorel Moldo-
van a deschis scorul `n min.
28, specul=nd o gaf\ a porta-
rului dinamovist Gaev. Mol-
dovan a majorat diferen]a
dup\ pauz\, cu un [ut plasat
de la marginea careului (56).
Rapid a ridicat scorul la 3-0
din penalty, prin D. Niculae,
dup\ ce Gaev a gre[it din
nou [i l-a faultat `n careu pe
Burdujan.
Astfel, Rapid [i-a luat o
binemeritat\ revan[\ dup\
`nfr=ngerea din tur, cu 5-2.
Meciul din Giule[ti a fost
arbitrat de o brigad\ germa-
n\, cu Herbert Fandel la
centru, ajutat de Mike Pickel
[i Volker Wezel.
Steaua a profitat de pasul
gre[it f\cut de marea rival\
din {tefan cel Mare [i a urcat
pe primul loc la diferen]\ de
numai un gol, chiar dac\ are
un meci mai pu]in. Steaua a
`nvins pe Poli Ia[i cu scorul de
1-0, gol marcat de N. Dic\,
din penalty.
off“
campionatului. Prin venirea
la Bra[ov a juc\torilor
Colesnicov, Andru[, Iglin,
Murgoci [i Fl. Munteanu,
primii patru fiind titulari in-
contestabili, to]i cinci fiind
componen]ii echipei „U“ Pe-
tre Andrei-CSM Ia[i nu cu
mult timp `n urm\, iat\ c\
forma]ia de sub T=mpa a-
junge acum `n primele opt
clasate, dup\ ce anii trecu]i
lupta doar pentru evitarea
retrograd\rii. Celelalte re-
Prin victoria `n fa]a lui Steaua – Poli
1-0 (0-0)
Poli, Steaua a f\cut
un pas mare spre Marcator: Dic\ ’62
titlu, profit=nd [i de Forma]ii:
Steaua: Carlos - B\lan,
e[ecul lui Dinamo Goian, Ghionea, P. Marin
frunt\rilor europene. Astfel, – Nicoli]\, Paraschiv, Lo-
vin, Bo[tin\ ('58 Cristo-
Steaua `nvinge f\r\ s\ con- cea) - Cristea ('46 Opri]a),
ving\ [i urc\ pe primul loc,
Dic\. Antrenor: Cosmin O-
acesta fiind al doilea succes l\roiu.
al campionilor `n fa]a lui Poli Poli: Br\ne] - Toma,
`n acest sezon ob]inut dup\ Ciobanu, Onu], Bordeanu
goluri marcate din penalty. – Iuri[ni]i - Miclea ('68 Ar-
Pentru Steaua urmeaz\ hire), Mitruc, Rednic, O-
confruntarea din semifinalele nofra[ ('61 B=lb\) - Cer-
Cupei UEFA cu Middles- noch ('73 Dianu). Antre-
brough, `n timp ce Poli se nor: Ionu] Popa.
preg\te[te s\ primeasc\ `n Arbitri: Victor Berbeca-
Copou vizita Rapidului, echi- ru; Marcel Savaniu, Tra-
p\ la care evolueaz\ cel mai ian Marchi[.
bun produs al [colii de fotbal Cartonase galbene: Red-
din Copou, Daniel Pancu. a nic, Toma 2 (^ ro[u '70).
Viorel Moldovan
a f\cut
instruc]ie
cu defensiva
lui Dinamo
Sunt demne de consemnat tul c\ au fost elimina]i doi
e[ecul de pe teren propriu al juc\tori cu numele de Toma
lui CFR Cluj (0-1 cu O]elul), (Cluj [i Ia[i). a
dar [i victoriile la scor ale
lui FC Vaslui [i Gloria Clasament
Bistri]a. ~n urma succe- 1. Steaua 21 12 7 2 34-12 43p (+13)
sului cu 3-0 repurtat `n 2. Dinamo 22 13 4 5 42-21 43p (+10)
fa]a lui FC Arge[, Vas- 3. Sportul 22 11 5 6 35-21 38p (+5)
luiul lui Porumboiu a pre- 4. Rapid 21 10 7 4 28-17 37p (+7)
dat „lanterna“ Bac\ului, 5. Na]ional 22 10 6 6 23-23 36p (+3)
pentru prima oar\ `n 6. CFR Cluj 22 9 8 5 24-20 35p (+2)
acest sezon. Echipa lui 7. Farul 22 11 2 9 29-27 35p (-1)
Rednic p\streaz\ [anse 8. Timi[oara 22 9 7 6 28-20 34p (+1)
de a r\m=ne `n „A“, lup- 9. FC Arge[ 22 8 6 8 22-22 30p (0)
t=nd `n acest moment cu 10. Poli Ia[i 22 8 4 10 18-20 28p (-5)
Pandurii pentru evitarea 11. Gloria 22 7 6 9 19-25 27p (-6)
locului 15. 12. Jiul 22 5 8 9 21-28 23p (-10)
Un adev\rat record 13. O]elul 21 5 7 9 18-28 22p (-11)
de penalty-uri `n aceast\ 14. Pandurii 21 4 5 12 13-29 17p (-16)
rund\, nu mai pu]in de 15. Vaslui 22 2 8 12 13-28 14p (-19)
7. Interesant este [i fap- 16. Bac\u 22 3 4 15 13-39 13p (-20)
sistemul „2 din 3“. Echipele
din Media[ (locul 9) [i Timi-
[oara (10) au `ncheiat campi-
zultate ale rundei mai sus onatul, Mure[ Tg. Mure[ (13)
amintite au fost: Dinamo Bu- a retrogradat `n liga a doua,
cure[ti - Gaz Metan Media[ iar CSM Ia[i (11) [i Rapid
99-69, CSU Atlassib Sibiu - Bucure[ti (12) a[teapt\ jocu-
CSU Asesoft Ploie[ti 70-98, rile de baraj pentru salvarea
BC Mure[ Tg. Mure[ - BC- de la retrogradare din luna
MUS Arge[ Pite[ti 66-73, mai. La egalitate de puncte
West Petrom Arad - Rapid cu Rapid, mure[enii au retro-
Bucure[ti 95-81 [i Elba Ti- gradat direct `n liga a doua `n
mi[oara - Poli Mobitelco Cluj fa]a giule[tenilor datorit\
60-86. Pe 26 [i 30 aprilie [i pe unui singur punct (!!!), pier-
3 mai sunt programate cele z=nd `n meciul direct, din tur,
trei meciuri din prima faz\ a cu 63-75 [i c=[tig=nd `n retur
play-off, c=nd se va juca dup\ numai cu 69-58. (D.T.)

S\ `nv\]\m s\ ne st\p=nim emo]iile
Emo]iile care ne cuprind `n
preajma unui eveniment im-
portant din via]\ antreneaz\
o serie `ntreag\ de reac]ii ale
organismului. Pentru a ne
descurca `n aceste situa]ii tre-
buie s\ `nv\]\m s\ ne con-
trol\m emo]iile [i s\ `ncerc\m
s\ le dep\[im.
de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
Emo]ia este o reac]ie afec-
tiv\ puternic\ [i uneori nea[-
teptat\, adesea cu modific\ri
`n activitatea organismului,
care oglinde[te atitudinea in-
dividului fa]\ de mediul `n-
conjur\tor.
Emo]ia face parte din an-
samblul de ap\rare al organis-
mului fa]\ de posibilii agre-
sori, cresc=nd vigilen]a [i
asigur=nd un r\spuns prompt
la nevoie. De exemplu, `n fa]a
unui c=ine fioros, care sare pe
neprev\zute s\ mu[te, `ntr-o
frac]iune de secund\ toate
aparatele [i organele reac]io-
neaz\ mai mult sau mai pu]in
violent. Auzul [i vederea sunt
a]intite spre inamic, `ntoarcem
reflex capul, b\t\ile inimii [i
respira]ia se accelereaz\,
pielea se albe[te pentru c\ tot
s=ngele este dirijat spre cap,
apare transpira]ia ca dup\ un
mare efort, ]ip\m, fugim sau
punem m=na pe orice, atac=nd
sau contraatac=nd cu toat\
puterea. La fel reac]ion\m `n
fa]a oric\rui pericol iminent,
organismul mobiliz=nd `ns\
energii neb\nuite, salvatoare.
Emo]ia reprezint\ o emo-
tivitate crescut\ a unor oa-
meni care stau `n tensiune,
gata de ap\rare, epuiz=ndu-le
energia, obosindu-i, conferin-
du-le o stare de disconfort.
Emotivitatea este alimentat\
de aprecierea gre[it\ at=t a
propriilor puteri, c=t [i a even-
tualului adversar.
Aceast\ stare de emo]ie a-
pare la elevi [i studen]i `n pe-
rioada tezelor [i examenelor,
la copiii mici `n fa]a medicu-
lui, la [oferi `n fa]a organelor
de control, `n unele st\ri con-
flictuale sau `n situa]ii inedi-
te, neprev\zute. Chiar [i
emo]iile pl\cute sunt greu de
suportat de persoanele emo-
tive. Unele simptome deran-
jeaz\ [i uneori chiar teama de
acestea creeaz\ emo]ii. Astfel,
vasoconstric]ia produce paloa-
re [i transpira]ii reci, tensi-
unea cre[te sau scade mult,
inima bate tare, s\ ias\ din
piept sau parc\ s-a oprit. A-
ceste st\ri pot duce la le[in
sau la o stare greu de supor-
tat. Al]ii se pl=ng de dureri vi-
olente de cap sau de stomac, o
agita]ie energic\ `n intestine,
necesit\]i fiziologice impe-
rioase sau chiar pierd con-
trolul sfincterelor. A[a cum
sportivii reu[esc s\-[i canali-
zeze emo]iile spre perfor-
man]e, antren=ndu-[i nu nu-
mai mu[chii, ci [i mintea spre
confrunt\rile pe care le sus-
]in, oricine poate s\ `nve]e ce
[i cum s\ fac\ pentru ca simp-
tomele mai sus descrise s\ nu-i
`nso]easc\ atunci c=nd vor s\
`ntreprind\ ceva.
M\suri ce trebuie luate
pentru prevenirea
tulbur\rilor nepl\cute
ale emo]iilor
~n primul r=nd, preg\tirea
psihologic\ `n fa]a evenimen-
tului pe care vrem s\-l par-
curgem. S\ apreciem corect
dac\ argumentele noastre
sunt suficiente [i corespun-
z\toare preten]iilor ce le avem
de la un examen, concurs etc.
Dac\ aceste argumente nu
sunt corespunz\toare, trebuie
s\ privim realist e[ecul sau s\
`ncerc\m s\-l prevenim. Cea
mai bun\ educa]ie psihologic\
POR}IA DE S|N|TATE
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar reumatolog
se face practic=nd un sport `n
grup, `n acest fel nemaifiind
nevoie de mult\ teorie [i
dasc\li `n c\lirea emotivit\]ii.
~naintea oric\rui eveniment
care poate provoca emo]ii,
persoanele sensibile ar trebui
s\ urmeze c=teva sfaturi:
- cu o or\-dou\ `nainte de
examen s\ m\n=nce pu]in, in-
sistent, dar alimente u[or dige-
rabile, care, de obicei, nu pro-
duc tulbur\ri de tranzit. A con-
suma cafea, ceai sau medica-
mente este destul de riscant;
- `nainte de a intra la exa-
men este bine s\ se cl\teasc\
gura cu ap\;
- `n timpul examenului se
respir\ rar [i ad=nc c=teva
minute, iar musculatura
membrelor se relaxeaz\, dup\
o contractate puternic\ de
c=teva secunde.
Dup\ aceast\ preg\tire or-
ganic\ se poate trece mai u[or
la concentrarea asupra con-
frunt\rii la care participa]i.
Dac\ totu[i sim]i]i c\ v\ „pier-
de]i“ [i emo]iile v\ cuprind,
reveni]i asupra dumneavoas-
tr\ pentru a v\ controla cu ur-
m\toarele comenzi:
- sunt calm;
- sunt relaxat;
- m\ simt bine;
- sunt lini[tit. a
Vineri, 14 aprilie 2006
PILULA ZILEI
Beneficiile consumului de fructe
Fiecare fruct `n parte [i
sucurile naturale de fructe
intr\ `n grupa alimentar\ a
fructelor. Fructele pot fi
p\strate sub form\ conge-
lat\, `n conserve, proaspete
sau uscate [i, bine`n]eles, ca
modalit\]i de preparare v\
ofer\ o libertate `n a alege
`ntre diversele combina]ii de
salate [i piure.
Printre cele mai consu-
mate fructe se num\r\: me-
rele, caisele, bananele, c\p-
[unele, afinele, zmeura, ci-
re[ele, grepfruit, struguri,
kiwi, l\m=ile, pepenele gal-
ben, nectarinele, portocale-
le, piersicile, perele, anana-
sul, prunele, mandarinele.
Un suc 100% natural [i
bogat `n vitamine [i mine-
rale `l pute]i ob]ine com-
bin=nd zeama urm\toarelor
fructe: portocale, mere, stru-
guri [i grepfruit.
Persoanele care integrea-
z\ `n dieta zilnic\ multe fruc-
te [i legume proaspete pre-
zint\ un risc sc\zut de apa-
ri]ie a bolilor cronice. Fructe-
le constituie o important\
surs\ de nutrien]i vitali pen-
tru s\n\tatea organismului
[i `ntre]inerea corpului.
Beneficiile acestei grupe
alimentare asupra s\n\t\]ii:
- o diet\ bogat\ `n fructe
[i legume reduce riscul de
apari]ie a atacurilor de ini-
m\ sau alte afec]iuni cardio-
vasculare;
- un consum constant de
fructe [i legume poate re-
duce riscul de apari]ie a dia-
betului de tip II;
- protejeaz\ organismul
`mpotriva diferitelor tipuri
de cancer: bucal, stomacal
sau de colon;
- datorit\ con]inutului
bogat `n fibre, fructele pot
reduce riscul de apari]ie a
bolilor de inim\ (corona-
riene);
13
- fructele [i legumele bo-
gate `n potasiu reduc riscul
de apari]ie a pietrelor la
rinichi [i `nt\resc osatura;
- de asemenea, sunt de-
osebit de indicate pentru a
reduce consumul de calorii
dac\ decide]i c\ este timpul
unei cure de sl\bire.
Beneficii din punctul de
vedere al con]inutului `n nu-
trien]i:
- cele mai multe fructe
sunt s\race `n calorii, sodiu
[i gr\simi. Nici unul nu
con]ine colesterol;
- sunt importante surse
de potasiu, fibre dietetice,
vitamina C [i acid folic;
- fructele cu un con]inut
ridicat de potasiu ajut\ la
men]inerea unei tensiuni
arteriale sc\zute. Printre a-
ceste fructe se num\r\: ba-
nanele, prunele [i sucul de
prune, piersicile [i caisele
uscate, cantalup pepene gal-
ben [i sucul de portocale;
- fibrele dietetice reduc
nivelul colesterolului din s=n-
ge, precum [i riscul de apa-
ri]ie a bolilor de inim\. Fruc-
tele `ntregi sau t\iate buc\]i
sunt cele mai bogate `n fibre,
`n schimb sucurile de fructe
con]in foarte pu]ine fibre sau
sunt chiar lipsite de ele;
- vitamina C are un rol
important `n asigurarea
dezvolt\rii [i `ntre]inerii ]e-
suturilor, accelereaz\ proce-
sul de vindecare a r\nilor [i
p\streaz\ din]ii s\n\to[i;
- acidul folic este indis-
pensabil `n formarea de ce-
lule ro[ii s\n\toase. Femeile
care se preg\tesc de o sar-
cin\ sau care sunt `n primul
trimestru de sarcin\ trebuie
s\ asigure prin alimenta]ie
un aport de fola]i, reduc=nd
`n acest fel riscul de apari]ie
a defectelor tubului neural,
spina bifida [i anencefalia,
care pot ap\rea pe perioada
sarcinii. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile);
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Servicii complete de
„ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n);
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
t\]ii de prevenire a can-
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. tra]iei fiscale. „ Audiograme (tonale, medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 14 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
Palatul Culturii Casa de Cultur\
Luni - Vineri a Municipiului Ia[i
a Din programul Radio Trinitas a 15-16 aprilie 2006, are loc mani-
festarea „Simboluri pascale“, organi-
Duminic\, 16 aprilie, ora 12.30:
05.30 Din C=nt\rile Utreniei; Rug\ciuni zat\ de Muzeul Etnografic al Moldovei
pentru toat\ trebuin]a
din cadrul Complexului Na]ional Mu- Expozi]ia personal\ a creatoarei popu-
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ a VIA}A CET|}II: Este mice, financiare, de interes zeal „Moldova“ Ia[i [i de Sectorul „Bi- lare bucovinene Doina Juravle, mani-
festare organizat\ de Asocia]ia Me[-
06.20 Cuvintele credin]ei prima emisiune `n format pentru ascult\tori. serica [i Societatea“ din componen]a
terilor Populari din Moldova [i Casa
06.35 Via]a Cet\]ii Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. Eve-
09.00 Sf. Liturghie magazin din grila Radio Muzica difuzat\ `n ca- nimentul va include o manifestare in- de Cultur\ a Municipiului Ia[i „Mihai
Ursachi“. Prezint\ scriitorul Nichita
10.35 Lumea de azi Trinitas; este difuzat\ zil- drul magazinului matinal teractiv\ destinat\ populariz\rii `ncon-
Danilov, etnografii Vasile Munteanu
deiatului ou\lor, cu participarea unor
13.02 Atlas biblic
nic, de luni pân\ sâmb\t\, este aleas\ `n deplin\ con- renumi]i me[teri din regiunea Moldo- [i Marcel Lutic.
13.35 Bun\ dup\-amiaza!
15.35 Lumini pentru suflet `n intervalul orar 06.35 - cordan]\ cu specificul pos- vei, precum [i o expozi]ie de icoane
16.00 Vecernia
09.00. Via]a Cet\]ii este tului de radio Trinitas, dar bizantine.
Muzeul Literaturii
17.00 Dialogurile Trinitas
17.30 Actualitatea magazinul matinal al pos- [i cu acela de „matinal“ al Rom=ne Ia[i
17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
tului de radio Trinitas [i emisiunii. Ilustra]ia mu- Centrul Cultural M=ine, 15 aprilie, ora 11.00:
18.00 DENIE - Transmisiune de la
Catedrala Mitropolitana cuprinde informa]ii utile zical\ a emisiunii are un rol German Ia[i „Amiaza cultural\ bucovinean\, edi]ia
20.00 {tiri deosebit de important, a- a IV-a, organizat\ de Muzeul Litera-
20.02 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
pentru ascult\tori, raportat M=ine, 15 aprilie 2006, ora 12.00:
turii Rom=ne `n colaborare cu
20.30 {tiri la spa]iul orar de audien]\. vând `n vedere cele dou\ Dezbateri GDS - `nv\]\m=ntul supe-
Societatea pentru Cultur\ [i Litera-
rior `n Rom=nia, reforme. Prezint\:
20.35 Serata muzical\ Astfel, `n cuprinsul ei se principii enun]ate anterior. prof. Vasile I[an, director general al
tur\ Rom=n\ `n Bucovina - filiala Ia[i.
21.30 {tiri Lansare de c\r]i: Clipe `mpotriva
21.35 Cuv=ntul care zide[te reg\sesc informa]ii meteo- Direc]iei Generale de Integrare Euro-
mor]ii de Gloria L\c\tu[u (Ia[i, Ed.
22.00 Cantate Domino
22.30 Biseric\ [i societate
rutiere, [tiri, reportaje [i a ATLAS BIBLIC: Este o pean\ [i Programe Comunitare din
cadrul MEdC.
Vasiliana '89, 2005), prezint\ Ion
Popescu Sire]eanu [i Constantin
23.00 Rug\ciunea de sear\ materiale de larg interes. emisiune de 28 de minute, Dram; Bucovina `n scrieri de epoc\,
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri Prioritate pe acest spa]iu care se difuzeaz\ zilnic, `n Teatrul Na]ional Ia[i antologie de Doina [i Liviu Papuc
23.30 Iubi-Te-voi Doamne (Ia[i, Ed. Alfa, 2005), prezint\ Gh.
00.00 Lumini pentru suflet (r) orar au materialele reli- intervalul orar 13.02 - Sala Mare Giurc\. Lansarea nr. 1/2006 al „Re-
00.20 Rug\ciuni [i C=nt\ri de Miezonoptic\; gioase, prin intermediul 13.30, [i `n reluare `ntre Ast\zi, 14 aprilie, ora 19.00: „Pe- vistei Rom=ne“. Recital sus]inut de
Acatistul zilei
01.00 Atlas biblic (r) c\rora se `ncearc\ o cât mai orele 01.00 - 01.30. ~n spa- ]itoarele“, dup\ o idee de A. Tzagareli. Dorin Cernei (cantautor). Invita]i: edi-
Regia: Ion Sapdaru, decor: Nicolai torii Florin Busuioc [i Nicolae Panaite.
01.30 Armonii de veghe fidel\ reflectare a activi- ]iul acestei emisiuni, reali- Mih\il\, costume: Stela Verebceanu. Moderator: Liviu Papuc.
03.00 Biseric\ [i societate (r)
03.30 Memento muzical t\]ii Bisericii Ortodoxe. O zatorii propun o incursiune Sala Studio „Teofil V=lcu“
M=ine, 15 aprilie, ora 18.00: „Via]a
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) pondere `nsemnat\ o repre- `n istoria Vechiului Testa- mea sexual\“ de Cornel George Popa. Zilele Bojdeucii - 88 de ani
05.00 Cuv=ntul care zide[te (r)
zint\ [i materialele (repor- ment, prezentând oameni, Regia: Cornel George Popa, sceno-
de muzeologie literar\
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 12.30, grafia: Rodica Arghir.
13.30, 14.30, 15.30, 17.30, 19.30, 20.30, tajele) sociale [i cele care fapte [i locuri cu semni-
21.30.
con]in informa]ii econo- fica]ii deosebite. a
na]ional\, edi]ia a XL-a
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 17.00, 18.00, 20.00, 21.00. Teatrul pentru Copii M=ine, 15 aprilie, ora 11.00: Ex-
pozi]ie de fotografie artistic\ „Creang\
[i Tineret „Luceaf\rul“ al nostru“ - expun elevii Cercului foto
al Palatului Copiilor din Ia[i, coord.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje Ast\zi, 14 aprilie, ora 10.00: „Po-
Marcel Cahni]\. Expozi]ie de icoane
vestea prostiei“
pe lemn realizate de Claudia Gher-
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, Ast\zi, 14 aprilie, ora 11.15: „Ca-
ghel, clasa prof. Elena Filip, Liceul
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf. pra cu trei iezi“
„Miron Costin“ Ia[i. Lansarea revistei
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ Duminic\, 16 aprilie, ora 10.00:
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n „Dacia literar\“, nr. 2/2006.
Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu „Capra cu trei iezi“
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
Duminic\, 16 aprilie, ora 11.30:
Lansare de c\r]i: Acvila neagr\ de
Ion Muscalu, (Ia[i, Ed. Danaster,
noiri duhovnice[ti. „~n vis cu Mary Poppins“, premier\.
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf.
2006); Ion Creang\, dramaturg f\r\
voie de Bogdan Ulmu (Ia[i, Ed. Prin-
Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s- ceps Edit, 2006); Leul `n pielea
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, ioneaz\ o imagine consistent\ asupra
a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\ tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 Casa de Cultur\ m\garului, fabule postmoderne de
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD.
athonit\. Dintre ele amintim: Simons -
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu,
a Municipiului Ia[i Miljurko Vukadinovic.
Dintre obiective men]ion\m: Munte elee Taboor , Spectacol artistic: „Nu [tiu al]ii
Nazareet, Cana Galileeii, Munteelee Feericciriloor, Beetleeem:
Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\,
Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Informa]ii se pot ob]ine la: „Mihai Ursachi“ cum sunt...“: Recital din „Amintirile...
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieerusalim: Centrul de Pelerinaj
Iviron, Filotheu [i multe altele. 6-16 aprilie: Expozi]ie de icoane lui Ion Creang\“ sus]inut de actorii
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- ~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt semnate de pictorul Adrian Nicolae Dionisie Vitcu [i Liviu Sm=nt=nic\,
mânt, Hoozeeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 Rusu c=ntece interpretate de grupul vocal -
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa instrumental „Mugura[ de prim\va-
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\- r\“ de la {coala nr. 1 „Mihail Sadovea-
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina
niloae“)
Tel: 0232.276.907; Fax:
Muzeul Literaturii Rom=ne nu“ Hu[i. Coord. `nv. Ion Vasiliu, `nv.
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- Lumini]a Mandrea. Dramatizarea
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867 Ast\zi, 14 aprilie, ora 14.00: „Calul b\lan“, interpreteaz\ elevii cla-
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: Muzeul Literaturii Rom=ne Ia[i [i sei a III-a, {coala General\ Horle[ti,
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro Societatea Cultural\ „Junimea '90“ or- `ndrum\tor Stelian Magdici. Concurs
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: ganizeaz\ la Muzeul „Nicolae Gane“
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro pe desene de asfalt: „Personaje din
(centrul de muzeologie literar\) mani- lumea lui Creang\“, particip\ elevi de
festarea „Nicolae Gane, juristul“. In- la [coli generale din Ia[i [i din ]ar\.
vita]i: Constantin Ostap [i Ion Mitican. Duminic\, 16 aprilie, ora 11.00:
Moderator: Valentin Talpalaru. Concurs na]ional de crea]ie literar\
„Ion Creang\“ - Pove[ti, edi]ia a XIII-
Filarmonica de Stat a, festivitatea de premiere. Lansarea
„Moldova“ Ia[i volumuluii VII - Pove[tile de la Boj-
deuc\ (Ia[i, Ed. Sagittarius, 2006),
Ast\zi, 14 aprilie 2006, ora 19.00: prezint\ Constantin Dram.
Concert cameral - Cvartetul Voces. (A consemnat Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fata din viitor (s, r)
08.00 AMR 200 (r) 07.30 Lec]ia de englez\
08.15 Jobbing (r) 08.00 CeZar [i tipar
08.50 Doar o vorb\ 09.00 Natur\ [i aventur\ (r)
s\-]i mai spun! (r) 09.30 ~napoi la m\tur\ (doc.)
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 10.00 Tonomatul DP2
10.00 Ochiul magic (r) 11.30 V=n\torii de comori (s)
10.55 Tezaur folcloric (r) 12.20 Vorba lui Jim (s, r)
12.30 Garantat 100% (r) 12.45 Pasiuni (s)
13.30 Club Disney (d.a.) 14.00 Fata din viitor (s)
14.00 Jurnalul TVR 14.30 Aventurile lui Tarzan (s)
14.30 Cory [i restul lumii (s) 15.00 ~mpreun\ `n Europa!
15.30 Tribuna partidelor par- 16.00 Jurnalul TVR
lamentare 16.30 NBA Action
16.00 Parlamentul României 17.00 Lec]ia de englez\ (r)
17.00 M=ndrie [i prejudecat\ (s) 17.30 Arca lui Noe
18.00 Interes general 18.00 Aventurile lui Tarzan (s)
18.50 Doar o vorb\ 18.30 V=n\torii de comori (s)
s\-]i mai spun! 19.30 Vorba lui Jim (s)
19.00 Jurnalul TVR 20.00 Ray Mears - lec]ii de
20.15 Stele de... 5 stele supravie]uire (doc.)
Cu Ioana Moldovan 20.30 D’ale lu’ Mitic\
[i Cosmin Cernat
21.30 Jurnalul TVR
22.10 Prizonierul din Zenda 22.10 Inspectorul Cool.
(aventuri, SUA, ‘79) Magazin TV
Cu: Peter Sellers, 22.35 Planeta Moldova.
Lynne Frederick, Divertisment (12)
Lionel Jeffries,
23.05 Un samurai `n Africa
Elke Sommer
(aventuri, SUA, ’90)
00.00 Jurnalul TVR Cu John Fujioka
00.20 C=ntec pentru un 00.50 Jurnalul Euronews
masacru (doc.) 01.05 V=n\toarea de recom-
02.15 Jurnalul TVR pense (s) (12)
03.20 Doi oameni `n ora[ 02.00 Inspectorul COOL (r)
(dram\, Fran]a, ’73, r) 02.30 NBA Action (r)
04.55 Doar o vorb\ 03.00 Baschet. NBA:
s\-]i mai spun! (r) I. Pacers -
Cu George Pruteanu a M. Timberwolves a
Cultural
07.00 Jurnalul cultural 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Peregrina (r)
07.05 Cite[te cu mine! Cu Mircea Badea * Ce se `nt=mpl\, doctore? 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
07.10 Istoria cuvintelor rom=ne[ti 07.00 Observator 09.10 Omul care aduce cartea Cu: Christian Meier,
07.15 Musica da capo 08.00 Canalul de [tiri 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Ana de la Reguera
08.15 Simetrii Cu Ovidiu Uscat, 10.00 Istoria dup\ 10.30 Ho]ul de inimi (s)
08.45 Arhiva de serviciu Constantin Trofin, Eva Steven Spielberg (r) Cu Humberto Zurita
08.50 Cite[te cu mine! [i Roxana Ionescu 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 11.30 St\p=na destinului (r)
08.55 Istoria cuvintelor 10.00 ~n gura presei (r) 12.30 La bloc (r) 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
rom=ne[ti 11.00 Concurs interactiv 13.00 {tirile PRO TV 13.30 P\durea blestemat\ (s)
09.00 Kultúra 12.00 Xena (s) 13.30 ~n c\utarea fericirii/ Cu: Edith Gonzalez
09.30 Cartea 13.00 Observator (dram\, SUA, 1996) 15.30 Peregrina (s)
Cu Simona Gherghe Cu: Teri Polo, Corbin Cu: Africa Zavala
10.00 Pop cultura
13.45 Furtuna de foc (r) Bernsen, Erika Slezak, 17.20 Re]eta de Acas\
10.30 Play back - jazz restitutio
15.30 Vivere (s) Eric Lutes 17.30 Pove[tiri adev\rate
11.00 Incursiune `n British
Museum 16.00 Observator 15.30 Familia Bundy (s) 18.25 Vremea de Acas\
11.30 Cultura.doc *[tiin]ele 16.45 Rezervat V.I.P. 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) 18.30 Marilyn (s) Cu: Scarlet
p\m=ntului 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 17.00 {tirile PRO TV Ortiz, Jorge Reyes,
12.00 Jurnalul cultural faci. Cu dr. Andrei 17.45 Teo (divertisment) Cristina Umana
19.00 Observator 19.00 {tirile PRO TV 19.30 La Tormenta (s)
12.30 Pitica ro[ie Cu: Natalia Streignard
13.00 Documentar 20.30 Ziua judec\]ii 20.30 Dansez pentru tine.
Prezint\ Dan Negru Emisiune-concurs 20.30 Lacrimi de iubire (s)
13.35 ~napoi la argument Cu: Elvira Deatcu,
14.25 Jurnalul cultural 22.00 Impostorul prezentat\ de Olivia
(SF, SUA, 2002) (12) Steer [i {tefan B\nic\ Lucian Viziru
14.30 Concert de pr=nz
Cu: Gary Sinise, Jr. Juriul este format 21.30 P\catele Evei (s) (12)
15.30 Bursa performan]ei din: R\zvan Mazilu, Cu: Lili Sandu,
Madeleine Stowe, Tony
16.00 Best of cultural Shalhoub, Vincent Wilmark, Emilia Oana Z\voranu
16.30 Impresii din s\lb\ticie D'Onofrio, Gary Popescu [i Mariana 22.30 C=ntec de iubire (s)
17.00 Pitica ro[ie Dourdan Bitang. Cu: Lucero
17.30 Cinematica 00.00 American Psycho 00.00 La servici (s) (AP) 23.30 St\p=na destinului (s)
Cu: Susana Vieira
18.00 Art 21 (thriller, SUA, ‘00) (18) Cu: R\zvan S\vescu,
18.30 Cultura.doc *c\l\torie Cu: Christian Bale, Iuliana C\linescu 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
19.00 Minorit\]i *emisiune `n Justin Theroux, Josh 00.45 {tirile PRO TV 01.30 Lacrimi de iubire (r) a
limba german\ Lucas, Reese 01.45 Icstrim tivi (r)
19.30 Tema de vineri. Scopul Witherspoon, Bill Sage 02.15 Apropo TV (r)
[i ...mijloacele 02.00 Concurs interactiv 03.15 ProVest (r)
Legend\:
22.30 Jurnalul cultural 03.00 Observator (r) 04.00 Te vezi la [tiri
23.00 Z 04.00 Ziua judec\]ii (r) {tirile PRO TV (r) film artistic
01.05 Scrisorile prietenului a 05.30 9595 (r) a 04.30 La servici (r) a
 TIMP LIBER Vineri, 14 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Paste f\inoase potrive[te de sare, se adau- f\ina desf\cut\ `n ap\ [i se
g\ zah\rul [i foile de dafin. mai las\ 10 minute s\ clo-
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
cu sos de ro[ii Pastele se amestec\ cu sosul coteasc\.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA [i se dau la cuptor. Se las\
500 gr paste f\inoase s\ se rumeneasc\ pu]in.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI (f\r\ ou), 250 ml ulei, 1 kg Mere cu ]elin\
ro[ii sau 5 linguri past\ de
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, tomate, 2 linguri de zah\r, 5 Sup\ de ]elin\ 8 mere, 1 ]elin\ potrivit
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, de mare, zeam\ de l\mâie, 1
foi de dafin. 3 ]eline, 3 cepe, 3 cartofi, lingur\ maionez\ de post.
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|
50 ml ulei, 1 lingur\ f\in\,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Pastele se fierb `n ap\ clo- sare. Merele se cur\]\, se taie
Foto: „NONY“ cotit\ cu sare, se strecoar\, câte un c\p\cel [i se scoate o
Tehnoredactare: Lucian APOPEI se cl\tesc cu ap\ cald\, se Ceapa [i ]elina se cur\]\, parte din miez. Merele se
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC amestec\ cu ulei, se a[az\ `n se spal\ [i se fierb. stropesc `n interior cu zea-
tav\. Separat se prepar\ so- Cartofii se spal\, se cu- m\ de l\mâie. }elina se cu-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i sul de ro[ii: se pune uleiul r\]\, se taie buc\]i [i se pun r\]\, se spal\, se d\ pe r\-
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE `ntr-o crati]\ [i se adaug\ mai târziu la fiert. Apoi se z\toare [i se amestec\ cu
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U ro[iile op\rite [i date prin trec toate prin sit\, se potri- maioneza. Se umplu merele
Consilier juridic: Ana MANEA sit\. Se las\ s\ fiarb\, se ve[te de sare, se adaug\ [i se a[az\ pe farfurie. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter a SUDOKU a SUDOKU a
(l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
8 4
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
3 9 5 4
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 7 4 1 3
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
1 6 8 7
9 7 6 3
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 2 6 7 1
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 5 1 8 9
6 8 3 2
2 5

Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate Rezolvarea careului

de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Anun] de angajare din num\rul de ieri
Regia Autonom\ Sudoku este
un fel de rebus, 8 3 7 4 2 1 9 5 6
A. F. HLIHOR LUMINI}A de Transport Public Ia[i dar numai cu
cifre, de la 1 la 1 6 4 5 8 9 3 7 2
PRODUC|TOR AUTORIZAT cu sediul `n Ia[i, str. Silvestru nr. 5, 9. Jocul a fost 9 2 5 6 7 3 4 1 8
angajeaz\ un num\r de lansat [i pe In-
15 taxatori-controlori pentru sectorul autobuze ternet [i s-a 2 5 1 9 6 8 7 3 4
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de Dosarul pentru angajare va cuprinde: r\sp=ndit cu
z cerere; z copie buletin identitate, acte de studii; succes `n Sta- 7 8 3 2 5 4 6 9 1
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, tele Unite, No-
z cazier judiciar; z aviz medical [i psihologic; ua Zeeland\ [i 4 9 6 1 3 7 8 2 5
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI z 2 fotografii tip buletin. Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. Rela]ii suplimentare la serviciul management Marea Brita- 5 4 2 7 9 6 1 8 3
Contact: - resurse umane din str. Silvestru nr. 5. nie este deja
considerat un
6 7 8 3 1 5 2 4 9
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 3 1 9 8 4 2 5 6 7
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos ANUN} de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, 2 camere, `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
SD, pre] 850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. 9, ap. 57. F\r\ agen]i. Telefon 0232/411.988 de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Cele mai impresion-
ante demol\ri din
lume: Episodul 1
10:00 Cele mai impresion-
ante demol\ri din
lume: Episodul 2
11:00 Cele mai impresion-
ante demol\ri din
lume: Episodul 3
12:00 Megastructuri: Tunel
sub Boston
13:00 Megastructuri: Insule-
palmier `n Dubai
14:00 Megastructuri: Sears
Tower
15:00 Megastructuri:
z USS Virginia;
z Mina de petrol
17:00 Megastructuri: Trans-
port aerian militar
18:00 Megastructuri: Portul
Rotterdam
19:00 Explor\ri: Extenuarea,
Powered by Duracell
19:30 Pove[ti furtunoase:
Transplant prin furtun\
20:00 Miracolul sângelui
21:00 Enigmele mor]ilor:
Leonardo: Omul din
umbra ve[mântului
22:00 Evanghelia dup\ Iuda
00:00 Frumuse]i adormite
01:00 Miracolul sângelui
02:00 Explor\ri: Extenuarea,
Powered by Duracell
02:30 Pove[ti furtunoase:
Transplant prin
furtun\ a
08.15 Inventatorii: Babic
08.40 Chimie culinar\: Sarea
09.10 Via]a pe Jupiter
10.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Uragane
10.55 Marea `ntrebare
11.20 Inventatorii: Babic
11.45 Cum s-au construit:
Funda]ii
12.10 Jurassica: Ziua
Judec\]ii de Apoi a di-
nozaurilor; Amurgul di-
nozaurilor
13.00 ~n lumea avia]iei
13.50 Marea `ntrebare
14.15 Inventatorii: Babic
14.40 Chimie culinar\: Sarea
15.10 Via]a pe Jupiter
16.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Uragane
16.55 Marea `ntrebare
17.20 Inventatorii: Babic
17.45 Cum s-au construit:
Funda]ii
18.10 Jurassica: Ziua
Judec\]ii de Apoi
a dinozaurilor;
Amurgul dinozaurilor
19.00 Demen]a avioanelor
19.50 Magazin Discovery:
Dimensiunile
20.40 Chimie culinar\: Sarea
21.10 ~ntoarcerea din spa]iul
cosmic
22.00 Planeta s\lbatic\:
Teroarea alb\
22.55 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 2 a
08.00 Gladiatorii celui de-al
doilea r\zboi mondial
09.00 Confrunt\ri [i fiare
vechi: Curse subma-
rine
10.00 Confruntarea fiarelor:
Aligatorul contra ursu-
lui brun
11.00 Manevre pe scar\
mare: Turnuri `nalte
12.00 S-a n\scut o ma[in\
13.00 Cei mai boga]i oameni
din Europa: Cei mai
boga]i oameni din
Orientul Mijlociu
14.00 Gladiatorii celui de-al
doilea r\zboi mondial
15.00 Confrunt\ri [i fiare vechi:
Curse submarine
16.00 Brainiac: Maniaci ai
[tiin]ei: episodul 5
17.00 Curse: La comand\
18.00 Spionii: episodul 5
19.00 Manevre pe scar\
mare: ~nc\rcare mare
20.00 Cum se fabricâ diverse
lucruri?: episodul 2
21.00 Motociclete americane:
Motocicleta David
Mann - Partea 1
22.00 Cei mai boga]i oameni
din Europa: Cei mai
boga]i oameni din
Orientul Mijlociu
23.00 Pompierii americani:
episodul 11
00.00 Na[terea unei ma[ini
de curse: episodul 5 a
10.00 C\l\torii pe glob: Italia
de Nord
10.55 C\l\torii `n duet -
Bucure[ti, România
11.20 Trasee: Jack Spintec\torul
11.50 Pân\ la cap\tul P\mân-
tului: Adoratorii focului
12.45 Jurnal de cazino:
Elita Vegas-ului
13.10 Cu taxiul prin Stockholm
13.40 Pe [ine: Valea Churnet
14.05 Vehicule off-road:
Distrac]ii pe patru ro]i
14.35 Cutia cu mirodenii:
Hanoi
15.05 Pân\ la cap\tul
P\mântului: Adoratorii
focului
16.00 C\l\torii pe glob: Italia
de Nord
16.55 C\l\torii `n duet -
Bucure[ti, România
17.20 Trasee: Jack Spintec\torul
17.50 Pân\ la cap\tul
P\mântului: Adoratorii
focului
18.45 Jurnal de cazino:
Elita Vegas-ului
19.10 Cu taxiul prin Stockholm
19.40 Pe [ine: Valea Churnet
20.05 Vehicule off-road:
Distrac]ii pe patru ro]i
20.35 Cutia cu mirodenii: Hanoi
21.05 Pân\ la cap\tul
P\mântului: Adoratorii
focului
22.00 C\l\torii pe glob: Italia
de Nord a
07.00 Salva]i animalele: ep. 29
07.30 Cele mai nostime ani-
male din lume: ep. 7
08.00 Vie]uitoare uluitoare
08.30 Parcul maimu]elor: ep. 4
09.00 Mo[ia mangustelor: Via-
]a merge mai departe
09.30 Veterinari `n soare: ep. 4
10.00 Poli]ia animalelor: ep. 10
11.00 Vân\torul de crocodili:
{erpii venino[i din
Arizona
12.00 Poli]ia veterinar\ din De-
troit: O urgen]\ cu cioc
13.00 Salva]i animalele: ep. 29
13.30 Cele mai nostime ani-
male din lume: ep. 7
14.00 Vie]uitoare uluitoare
14.30 Parcul maimu]elor: ep. 4
15.00 Câinii din celule:
Huerfano
16.00 Poli]ia animalelor: ep. 10
17.00 Miami - Poli]ia animale-
lor: Dragoste de crocodil
18.00 Salva]i animalele: ep. 30
18.30 S.O.S. Animalele: ep. 6
19.00 Vie]uitoare uluitoare
19.30 Cele mai nostime ani-
male din lume: ep. 8
20.00 Jungla: ep. 1
21.00 Steve Irwin prezint\ o
nou\ ras\ de veteri-
nari: Fra]ii
22.00 Animal Planet la film:
Pe platoul de filmare
de la „Saving Shiloh“ [i
„Last Legion“
23.00 Poli]ia veterinar\
din Detroit a
10.00 Faraonul Soarelui
10.55 Iisus Christos
11.50 Ultima `nfruntare a lui
Custer
12.45 Agentul dublu Robert
Hanssen
13.40 Cine a fost Moise ?
14.35 Vân\torii de fantome
15.05 Un secol modelat de
r\zboaie: episodul 16
16.00 Faraonul Soarelui
16.55 Iisus Christos
17.50 Ultima `nfruntare a lui
Custer
18.45 Agentul dublu Robert
Hanssen
19.40 Cine a fost Moise ?
A fost oare egiptean?
Evreu? Sau [i una, [i
alta? Dar oare a exis-
tat cu adev\rat? O in-
vestiga]ie [tiin]ific\ [i
istoric\.
20.35 Vân\torii de fantome
21.05 Un secol modelat de
r\zboaie: episodul 16
22.00 Faraonul Soarelui
22.55 Iisus Christos
O biografie alternativ\,
controversat\, a lui
Iisus Christos, a[a
cum ar fi fost spus\ de
cei care L-au cunoscut
mai bine decât oricine:
familia [i discipolii
apropia]i.
23.50 Ultima `nfruntare
a lui Custer a
16 Vineri, 14 aprilie 2006 BIOGRAFII LUMINOASE
Maica Eustochia, stare]a cea `n]eleapt\ [i vrednic\ a Agapiei
Prin anii 1980 `n F\lti-
ceni locuia familia scriitoru-
lui Vasile (Lala) Lovinescu.
B\trân, retras din via]a pu-
blic\, Vasile Lovinescu scria
permanent [i p\stra `n ser-
tar textele pentru vremurile
care aveau s\ vin\. Era
con[tient c\ cenzura comu-
nist\ nu va `ng\dui publi-
carea lor. Doamna Steliana
Lovinescu, o femeie admira-
bil\, `[i `ndrepta mereu pa[ii
c\tre biseric\ [i se ruga ca o
c\lug\ri]\.
~ntr-o zi, poposind `n casa
de pe strada Sucevei, cei doi
b\trâni `n]elep]i mi-au `n-
credin]at un dar pentru mo-
nahia Filofteia {enchea de
la Agapia. C\l\torind c\tre
Sihla, m-am oprit la Agapia,
`n casa maicii Filofteia, ori-
ginar\ din ]inutul Bra[ovu-
lui, de vreo 60 de ani `nchi-
nându-[i via]a lui Hristos `n
cea mai cunoscut\ m\n\sti-
re de c\lug\ri]e a României.
Filofteia {enchea era con-
silier\ a m\n\stirii, c\lug\-
ri]\ venerabil\, fost\ uceni-
c\ [i colaboratoare apropia-
t\ a Arhimandritei Agafia
Velase, fost\ stare]\ a M\-
n\stirii Agapia.
~n casa maicii Filofteia
am cunoscut-o pe stare]a E-
ustochia Ciucanu. Nu [tiam
atunci prea multe despre
ea. ~naintea venirii ei, casa
trecea prin numeroase
preg\tiri. Era, s\ zicem, un
musafir important. Vorbea
cu `n]elepciune [i zâmbea
arareori. Aveam s\-mi dau
seama mai târziu c\
st\re]ise mul]i ani (peste
30) [i c\ m\n\stirea `i da-
tora foarte mult.
Maica Eustochia era
nelipsit\ de la biseric\
Bisericile m\n\stirii `n-
noite, pictura lui Grigorescu
restaurat\, la biserica de la
Bogoslov pictur\ nou\, gos-
pod\rie bine chivernisit\,
central\ termic\ nou\, `n-
c\lzire central\ `n toat\ m\-
n\stirea, organizarea mu-
zeului m\n\stiresc [i a Casei
memoriale Vlahu]\, perma-
nenta supraveghere a ate-
lierelor m\n\stire[ti [i grija
de mam\ fa]\ de soborul nu-
meros (peste 450 de c\lu-
g\ri]e) al acestei m\n\stiri.
Maica Eustochia era nelip-
sit\ de la biseric\. ~nainte de
rev\rsatul zorilor clopotul
suna [i maicile umpleau bi-
sericile m\n\stirii. Stavro-
fora Eustochia `[i ocupa locul
`n strana st\re]easc\. Spu-
nea Crezul, Rug\ciunea
Domneasc\, `n duminici Ca-
zania [i-n s\rb\tori Sinaxa-
rul. C\lug\ri]ele tinere [i su-
rorile `ncep\toare `i f\ceau
metanie mare, iar cele mai
`n vârst\, cuvenita `nchin\-
ciune. Din zori [i pân\ noap-
tea târziu stare]a Eustochia
ostenea prin tot cuprinsul
m\n\stirii. Iubea [i Agapia-
Veche, ridicând acolo o bise-
ric\ nou\, `mpodobit\ ulte-
rior cu pictur\ de ucenica sa,
stare]a de acum a Agapiei,
Olimpiada Chiriac.
Tuturor le-a fost gazd\
ospitalier\
M\n\stirea a primit oas-
pe]i [i pelerini din toat\ lu-
mea. Prin anii 1970 c\lug\ri
[i c\lug\ri]e din multe ]\ri
ale Europei s-au `ntrunit `n
congres g\zduit tocmai de
aceast\ m\n\stire.
~n vremea st\re]iei maicii
Eustochia, M\n\stirea Aga-
pia a fost vizitat\ de Patri-
arhul Ierusalimului Diodor I
(1982), Patriarhul Moscovei
[i a ~ntregii Rusii, Pimen
(1983), Patriarhul Dimitrios
I al Constantinopolului
(1987) [i al]i mul]i ierarhi
din toate Bisericile Ortodo-
xe. Tuturor le-a fost gazd\
ospitalier\. Delega]iile au
vizitat nu doar biserica cu
picturile lui Grigorescu, ci [i
Maica Eustochia Ciucanu s-a
n\scut la 1 aprilie 1929. A ur-
mat cursurile Institutului Teo-
logic de grad universitar Bucu-
re[ti, pe care l-a
a absolvit `n anul
1956. Apoi a fost profesoar\ la
seminar, pre[edint\ a ateliere-
lor [i casiera m\n\stirii Agapia,
iar la 1 octombrie 1960 a fost in-
stalat\ stare]\ a aceleia[i m\-
n\stiri.
De-a a lungul celor 25 de ani
de st\re]ie a vegheat la executa-
rea mai multor lucr\ri de `ntre-
]inere, `nfrumuse]are [i moder-
nizare a Monumentului Istoric
M\n\stirea Agapia. R\pus\ de
boal\, `nceteaz\ din via]\ la
data de 17 februarie 1992. Sluj-
ba de `nmormântare a fost ofi-
ciat\ de ~nalt Prea Sfin]itul Mi-
tropolit Daniel, `nconjurat de
un sobor de preo]i.
biblioteca cu incunabule,
c\r]i vechi [i rare, precum [i
atelierele de broderie [i co-
voare, muzeul m\n\stirii [i
situl m\n\stiresc p\strat cu
atâta grij\ din vremuri de
demult pân\ ast\zi.
~n ultimii ani ai vie]ii sta-
vroforei Eustochia am slujit
ca arhidiacon la hramurile
m\n\stirii, la slujbe arhie-
re[ti [i am fost martorul
unor m\rturisiri tulbur\-
toare. Maica Eustochia a v\-
zut cum c\lug\ri]ele au fost
alungate din m\n\stire [i
tot ea le-a reprimit, asumân-
du-[i riscul `n vremuri grele
de adev\rat\ prigoan\ a
Bisericii. De aceea vie]uitoa-
rele m\n\stirii au iubit-o, cu
toate c\ maica era aspr\ la
prima vedere.
Se vorbe[te `nc\
despre momentul `n
care stare]a i-a interzis
Elenei Ceau[escu s\
intre `n Sfântul Altar
Mai mult decât orice,
stare]a Eustochia a iubit
m\n\stirea [i pe multele ei
ostenitoare. ~n vremurile
acelea `n care Biserica era
umilit\ [i marginalizat\ de
cei afla]i vremelnic la con-
ducerea ]\rii, maica Eusto-
chia a avut demnitatea de
a-i `nfrunta [i de a se lupta
pentru drepturile m\n\s-
tirii [i a c\lug\ri]elor ei. Se
vorbe[te `nc\ prin p\r]ile lo-
cului despre momentul `n
care stare]a i-a interzis Ele-
nei Ceau[escu s\ intre `n
Sfântul Altar. Pentru aceas-
ta era cât pe ce s\ `nchid\
a
m\n\stirea. Dar maica Eus-
tochia a biruit [i `n mo-
mentele acelea.
Jertfindu-se permanent
pentru Biserica lui Hristos
[i-a sfâr[it zilele la Bucu-
re[ti, `n ascultare fa]\ de ie-
rarhii Bisericii, participând
la o `ntrunire cu profesorii
de la Facult\]ile de Teologie
[i Seminariile Teologice.
Printre marile stare]e
ale Agapiei
Nu cred c\ vreo c\lug\-
ri]\ s-a bucurat de mai mare
cinste ca stare]a Eustochia.
~nalt Prea Sfin]itul Mitro-
polit Daniel, Prea Sfin]itul
Eftimie, Episcopul Romanu-
lui [i Hu[ilor, Prea Sfin]itul
Epifanie, Episcopul Buz\u-
lui, Prea Sfin]itul Calinic
Boto[\neanul, Episcop Vicar
al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
Prea Sfin]itul Ioachim Vas-
luianul, Arhiereu-vicar al
Episcopiei Romanului [i Hu-
[ilor, [i Prea Sfin]itul Ghe-
rasim Vrânceanul, Arhie-
reu-vicar al Episcopiei Bu-
z\ului s-au rugat `n ziua
aceea de februarie 1992 la
c\p\tâiul sicriului ei. Zi-
ceam c\ nici o alt\ c\lug\-
ri]\ nu s-a bucurat de o
asemenea cinstire. Candela
de la mormântul ei nu s-a
stins niciodat\. Maicile pe
care le-a format [i le-a pri-
mit `n m\n\stire urc\ ade-
seori dealul pân\ la cimitir
ducându-i flori proaspete [i
aprinzându-i lumân\ri de
cear\ curat\.
Istoria M\n\stirii Agapia
a consemnat cu litere aurite
perioada st\re]iei Stavrofo-
rei Eustochia Ciucanu. Ie-
rarhi [i slujitori ai Bisericii
din diverse locuri, scriitori,
profesori universitari, teo-
logi, medici [i oameni din
toate categoriile sociale `[i
amintesc de maica Eusto-
chia. Unii o consider\ cea
mai mare stare]\ sau, ori-
cum, printre marile stare]e
ale Agapiei. ~n cei 30 [i mai
bine de ani ai st\re]iei sale,
stavrofora Eustochia Ciuca-
nu [i-a `mpletit, cu mult\ os-
teneal\, statornicie [i d\-
ruire, cunun\ din flori ne-
ve[tejite, cu care Dreptul Ju-
dec\tor, n\d\jduim, a r\s-
pl\tit-o. (Arhim. Timotei
AIOANEI)
 S=mb\t\,
15 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 98 (388) Anul II
Marele Pelerinaj de ast\zi din Arhiepiscopia Ia[ilor:
O prevestire a ~nvierii [i o
PAGINA 2
binecuv=ntare pentru cetate
~n numele Domnului!
a S\pt\mâna Patimilor debuteaz\ cu Duminica Floriilor a ~n aceast\ zi se
comemoreaz\ Intrarea triumfal\ a Domnului `n Ierusalim a Acum Iisus
a f\cut public scopul venirii Sale a Ne`n]eleas\ de iudei, Intrarea lui Iisus
`n Ierusalim a devenit un important praznic `mp\r\tesc pentru cre[tini a Ast\zi,
`n biserici se sfin]esc ramuri de salcie [i se organizeaz\ „procesiunea de Florii“
a PAGINA 7 a Despre semnifica]ia popular\ a s\rb\torii de Florii, citi]i `n PAGINA 6 a
POZA ZILEI ~n 2007 nu vor cre[te taxele [i impozitele
Pre[edintele Camerei De-
puta]ilor, Bogdan Olteanu, a
afirmat, ieri, la Giurgiu, `n
cadrul unei `nt=lniri cu repre-
zentan]ii Camerelor de co-
mer], industrie, agricultur\ [i
ai patronilor [i oamenilor de
P=n\ miercuri nu este pericol
de inunda]ii pe r=urile interioare
Ministrul Mediului [i
Gospod\ririi Apelor, Sulfina
Barbu, a anun]at, ieri, dup\
[edin]a Comitetului Na]io-
nal pentru Situa]ii de Ur-
gen]\, c\ potrivit progno-
zelor, p=n\ mar]i nu vor fi
precipita]ii importante.
„Nu exist\, `n acest mo-
ment, p=n\ mar]i, un risc
major de dep\[ire a debitelor
pe r=urile interioare. {tim c\
Un artizan sloven, Franc Grom, face ni[te avem pe Jiu o cre[tere de
ou\ speciale de Pa[te. Fiecare ou este unic [i debit `n aceast\ diminea]\.
are `ntre 2.500 [i 3.500 de g\urele. Recordul Pe celelalte r=uri exist\ o
lui Grom a fost un ou cu 17.000 de g\urele. a rezerv\ suficient\ `n lacurile
de acumulare pentru a pre-
PAGINA 16
afaceri din jude] c\ `n anul
2007 nu vor exista m\riri de
taxe [i impozite. Pre[edintele
Camerei Deputa]ilor a spus c\
de la 1 ianuarie 2007 actuala
putere inten]ioneaz\ s\ mic-
[oreze contribu]ia la asigur\-
lua eventuale surplusuri“, a
spus ministrul Mediului. To-
tu[i, miercuri, se prognozea-
~nvierea lui
Laz\r, f\r\ egal
`n istoria omenirii
rile sociale cu 3%. Totodat\,
Olteanu consider\ c\ este pu-
]in probabil s\ se aprobe `n
Parlament legea care prevede
TVA diferen]iat pentru pro-
duse alimentare, ini]iat\ de
PC [i adoptat\ de Senat. a
z\ precipita]ii de 30-40 de
litri pe metrul p\trat, mai
ales `n zona de sud-vest a
Rom=niei. Totodat\, Sulfina
Barbu a precizat c\ v=rful de
viitur\ pe Dun\re va fi atins
mar]i, 18 aprilie. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
EDITORIAL
33 de mor]i
pentru un
simbol na]ional
To]i cei care au admirat
vreodat\ spiritul american,
din perspectiva at=t de publi-
citat\ a dorin]ei de libertate [i
a principiului [anselor egale
pentru to]i, au fost cutremu-
ra]i de vestea conform c\reia
cel de-al patrulea avion pr\bu-
[it pe 11 septembrie, care a c\-
zut undeva `n Pennsylvania,
ar fi trebuit s\ loveasc\ cele-
brul Capitoliu, c\ci acesta este
un simbol a c\rui semnifica]ie
]ine de `ns\[i structura demo-
cra]iei americane.
PAGINA 3
„Radio Trinitas
este prelungirea
cuv=ntului
de la amvon“
PAGINILE 8-9
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul
LUMINA DE
DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE DUMINIC|
Tot `n pagina 10 - clasa-
mentul parohiilor [i pro-
topopiatelor `n func]ie de
num\rul de abonamente
la LUMINA DE DUMINIC|
contractate pe luna mai
Meteo
U
Precipita]ii
maxima 13 °C
minima 6 °C
sursa: www.intellicast.com
2 S=mb\t\, 15 aprilie 2006
O prevestire a ~nvierii [i o binecuv=ntare pentru cetate
Pelerinajul de Florii, care se practica `n primele
veacuri la Ierusalim [i `n alte ora[e, a devenit ast\zi o
tradi]ie `n Arhiepiscopia Ia[ilor. De[i nu este men]ionat
`n c\r]ile de slujb\ liturgic\ ale Bisericii Ortodoxe, el
este legat, totu[i, de momentele liturgice ale s\rb\torii
Intr\rii Domnului `n Ierusalim, numit\ [i Duminica
St=lp\rilor sau a Floriilor. De aceea, pe durata acestui
pelerinaj se folosesc numai texte liturgice legate de
s\rb\toarea Intr\rii Domnului `n Ierusalim.
† Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei
Pelerinajul de Florii `nce-
pe dup\ vecernia din s=mb\-
ta lui Laz\r [i veste[te s\r-
b\toarea Intr\rii triumfale a
Domnului `n Ierusalim. A-
cest pelerinaj duhovnicesc a-
re loc dup\ ce s-au terminat
cele patruzeci de zile de post,
numit [i Postul P\resimilor,
c=nd ne preg\tim s\ intr\m
`n taina S\pt\m=nii Sfin-
telor Patimi ale M=ntuitoru-
lui Iisus Hristos.
Pelerinajul de Florii ne a-
minte[te, a[adar, ca [i Evan-
gheliile (vezi Matei 12, 1-10
[i Ioan 12, 12-18) [i c\r]ile de
slujb\ ale Bisericii Ortodoxe,
c\ M=ntuitorul S-a a urrcat la
Ierrusalim pentru ca apoi, `n
s\pt\m=na urm\toare, s\
p\timeasc\ multe suferin]e
culmin=nd cu suirrea sau
R\\stignnirrea Sa pe Crruce
(vezi Ioan 2, 13 [i 3, 14).
Pelerinajul de Florii
trebuie s\ `nceap\ [i s\
se `ncheie `ntr-o biseric\
Pelerinajul de Florii, ca [i
c\r]ile de slujb\, veste[te le-
g\tura duhovniceasc\ dintre
S=mb\ \ta `n
nvierrii lui Laz\\r,
urmat\ de Duminica Intr\rii
Domnului `n Ierusalimul p\-
m=ntesc, [i S=mb\ \ta Marre a
odihhnei Domn nului `nn morr -
m=n nt, urmat\ de Duminica
~nvierii Domnului ca in ntrrarre
a Sa cu trrupul `n nviat `n
n Ie-
rusalimul cerresc, `n via]a cea
f\r\ de moarte, `n ~mp\r\]ia
lui Dumnezeu sau a Prea-
sfintei Treimi.
Pelerinajul de Florii este,
de fapt, o prevestire a biruin-
]ei lui Hristos asupra p\catu-
lui, asupra mor]ii [i asupra
iadului, prin ~nvierea Sa din
mor]i. Pelerinajul de Florii,
ca [i c\r]ile de slujb\ ortodo-
xe, veste[te leg\ \turra dinntrre
Tain na Crrucii [i a ~n nvierrii
Domn nului, dintre intrarea
Domnului `n Ierusalimul
p\m=ntesc, ca s\ p\timeasc\
„pentru noi oamenii [i pentru
a noastr\ m=ntuire“, [i intra-
rea Domnului `n Ierusalimul
La S\rb\toarea Floriilor participau `mp\ra]ii sau domnitorii
Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur, `n
predica rostit\ cu prilejul S\r-
b\torii Floriilor (In Ramos Pal-
marum, P.G. t. 59, col. 703-708;
sit. 61, col. 715-720) [i `n Omilia
la cuvintele: „Laud\, suflete al
meu, pe Domnul“ (Psalm 145,
1), zice: „C\ci nu dintr-o singu-
r\ cetate ie[im cei ce `nt=mpi-
n\m ast\zi pe Hristos [i nu nu-
mai din Ierusalim, ci din toat\
lumea cea preaplin\ de popor a
Bisericii din toate p\r]ile ies cei
a ~n]elesul [i folosul Pelerinajului de Florii a
ceresc, ca s\ ne d\ruiasc\ no-
u\ via]\ [i bucurie ve[nic\.
~n orice ora[ sau localitate
s-ar desf\[ura el [i oric=te o-
priri ar cuprinde, Pelerinajul
de Florii trebuie s\ \ `n
nceap\ \
`n \ [i s\
ntrr-oo biserric\ \ se `n
nch
heie
`n
ntrr-oo alt\\ biserric\\. De ce?
Pentru c\ taina Ierusalimului
ceresc sau taina Noului
Ierusalim (vezi Apocalipsa 21,
2) este acum con]inut\ ca
arvun\ `n fiecare biseric\
ortodox\ sfin]it\, dup\ cum
se spune `n Slujba de sfin]ire
a noii biserici c=nd se c=nt\:
„~n
nnoie[te-tte,, `n nnoie[te-tte,,
Noule Ierrusalime (...), c\
slava Domnului peste tine a
str\lucit. Aceast\ cas\, Tat\ \l
a zidit-oo; aceast\ cas\, Fiul a
`n
nt\\rit-oo; aceast\ cas\, Duh hul
Sf=n nt a `nnnoit-oo, a lumin nat-oo
[i a sfinn]it sufletele noastrre.“
Vedem, a[adar, c\ rostul
Bisericii `n lume este s\ ne
preg\teasc\ pentru `nviere [i
pentru intrarea `n Ierusali-
mul ceresc. De aceea, `n tim-
pul Slujbei de ~nviere, `n
noaptea de Pa[ti [i `n toat\
S\pt\m=na Luminat\ c=n-
t\m o alt\ c=ntare ce se refe-
r\ la Ierusalimul ceresc, dar
[i la Maica Domnului ca Mai-
c\ a lui Hristos [i icoan\ vie a
Bisericii Sale: „Lumin neaz\\-tte,,
lumin neaz\ \-tte,, Noule Ierru-
salime, c\ slava Domnului
peste tine a r\s\rit! Salt\ a-
cum [i te bucur\, Sioane! Iar
tu, Curat\ N\ \sc\
\toarre de
Dumn nezeu,, vesele[te-tte `nntrru
~n
nvierrea Celui n\scut al t\ \u!“
Pentru c\ Biserica poart\
`n ea taina Ierusalimului ce-
resc [i ne preg\te[te pentru
~nviere sau pentru Pa[te, a-
dic\ pentru trrecerrea de la p\-
cat la sfin]enie, de la moarte
la via]\ [i de pe p\m=nt la
cer, ea a fost numit\ „La-
boratorul ~nvierii“ (Sf. Maxim
M\rturisitorul – sec. VI).
Procesiune a comuniunii
[i comunit\]ii ecleziale
Pelerinajul de Florii este
un semn de credin]\ [i spe-
ran]\; el ne cheam\ la un pe-
lerinaj interior, al sufletului,
la o `n
nain
ntarre duhhovnniceasc\
\ minte[te de iubirea lui Hris-
sprre ~n
nvierre. Pelerinajul de
Florii, ca o procesiune a co-
ce `nt=mpin\ pe Hristos, pur-
t=nd [i cl\tin=nd nu ramuri de
frunze, ci aduc=nd ca dar lui
Hristos mil\, omenie, virtute,
postire, lacrimi, rug\ciuni, pri-
vegheri [i tot felul de cinstire“
(Omilia la Psalmul 145, P.G. t.
55, col. 520, cf. Pr. Prof. Dr. Ene
Brani[te, Liturgica general\,
Bucure[ti, 1993, p. 171, n.s. 3).
P\rintele Ene Brani[te mai
consemneaz\ c\ aceast\ Dumi-
nic\ a Intr\rii Domnului `n Ie-
CUV+NT PENTRU PELERINI
muniunii [i comunit\]ii ecle-
ziale, dar [i ca o c\
\l\
\torrie-ttre-
cerre a noastr\ prin cetate, es-
te [i simbol al vie]ii noastre
trec\toare, [edere provizorie
`ntr-o cetate a patriei p\m=n-
te[ti spre mutarre `n cetatea
netrec\toare din ceruri, dup\
cum ne `nva]\ Sf=ntul Pavel,
Apostolul Neamurilor, zic=nd:
„N-avem cetate st\t\toare a-
ici, ci c\ut\m pe aceea ce va
s\ fie“ (Evrei 13, 14) sau c\
„cetatea noastr\ este `n
ceruri“ (Filipeni 3, 20).
Pelerinajul de Florii care
ne preg\te[te pentru a `nain-
ta spre Sfintele Pa[ti ne
cheam\ s\ medit\m la trece-
rea noastr\ prin via]\ [i prin
lume. C=nd purt\m `n m=ini
lum=n\ri [i flori, s\ ne g=n-
dim c=t\ lumin\ am adunat
`n sufletele noastre [i c=t\
lumin\ r\sp=ndim `n jurul
nostru sau l\s\m `n urma
noastr\, c=nd trecem dintr-o
cetate `n cealalt\. S\ ne `n-
treb\m c=te flori frumoase ca
gesturi [i fapte bune am
primit `n cetatea p\m=nteas-
c\ [i c=te flori `n cre[tere l\-
s\m `n urma noastr\? Astfel,
pelerinajul nostru c\tre Ieru-
salimul ceresc `ncepe mai
`nt=i `n sufletele noastre, pe
„calea credin]ei“, adun=nd
florile faptelor bune pentru
`nt=lnirea cu Hristos Dom-
nul, Cel ce a f\cut din Crucea
Sa scar\ de ~nviere pentru
noi [i din ~nvierea Sa, `nce-
putul vie]ii noastre ve[nice.
Simbol al prieteniei
cu Hristos
Pelerinajul de Florii ne a-
tos fa]\ de prietenul S\u La-
z\r [i fa]\ de surorile aces-
rusalim se mai numea [i Du-
minica aspiran]ilor la Botez
sau a celor ce se preg\teau pen-
tru luminare, deoarece cate-
humenii care au fost admi[i la
Botez mergeau la episcop, iar el
le d\dea s\ `nve]e Crezul sau
Simbolul Credin]ei. Aceea[i
Duminic\ se mai numea [i Du-
minica gra]ierilor pentru c\
atunci `mp\ra]ii acordau gra-
]ieri. Ramurile de salcie care
sunt binecuv=ntate [i `mp\r-
tuia, Marta [i Maria. Sf=nta
Evanghelie dup\ Ioan ne spu-
ne c\, v\z=ndu-l mort pe La-
z\r, „Iisus a l\crimat“ (Ioan
11, 35), iar iudeii se mirau zi-
c=nd: „Iat\ c=t de mult `l iu-
bea“ (Ioan 11, 36). Iubirea lui
Hristos pentru prietenul S\u
Laz\r cuprinde peste timp pe
to]i cei ce prin credin]\ sunt
prietenii Lui. De aceea, c=n-
tarea numit\ tropar, care se
c=nt\ la S\rb\toarea Florii-
lor, arat\ leg\tura `ntre `n-
vierea lui Laz\r din s=mb\ta
Floriilor [i `nvierea cea de
ob[te, a tuturor oamenilor: „~n-
vierea cea de ob[te mai `nainte
de Patima Ta `ncredin]=nd-o,
pe Laz\r din mor]i l-ai sculat,
Hristoase Dumnezeule. Pen-
tru aceasta [i noi, ca pruncii
semnele biruin]ei purt=nd, }ie
Biruitorul mor]ii c=nt\m:
Osana, Celui dintru `n\l]ime,
bine e[ti cuv=ntat Cel ce vii
`ntru numele Domnului.“
Hristos, Cel ce a `nviat din
mor]i pe prietenul S\u La-
z\r, va `nvia pe to]i oamenii
la venirea Sa `ntru slav\, iar
celor ce au crezut `n El [i
L-au iubit, prin rug\ciune [i
fapte bune, le va d\rui bucu-
ria Sa cea ve[nic\. Iat\ de ce
Pelerinajul de Florii este [i
un pelerinaj al prieteniei cu
Hristos [i cu to]i cei care-L
iubesc pe El, un semn al bu-
curiei `ntru credin]\. Credin-
cio[ii care particip\ cu cre-
din]\ [i dragoste la Peleri-
najul de Florii sunt prieteni
ai „Mielului-Hristos“, Cel ce
Se aduce pe Sine ca jertf\ de
Pa[te, pentru p\catele noas-
tre. Dar „Mielul-Hristos“ este
`n acela[i timp „Mirele Bise-
ricii“, Cel ce d\ruie[te Mire-
sei Sale bucuria ~nvierii [i a
vie]ii ve[nice (vezi Ioan 3, 29;
]ite credincio[ilor simbolizeaz\
biruin]a asupra mor]ii prin `n-
vierea lui Laz\r [i prevestesc
biruin]a asupra mor]ii prin ~n-
vierea lui Hristos. ~n trecut,
at=t la Bizan] c=t [i `n }\rile
Rom=ne, la S\rb\toarea Flori-
ilor participau `mp\ra]ii sau
domnitorii `mpreun\ cu `nal]i
demnitari c\rora, `n biseric\,
li se `mp\r]eau f\clii aprinse
ca la Pa[ti. (cf. Ene Brani[te,
op. cit., p. 172)
2 Corinteni 11, 2; Galateni 4,
27; Apocalipsa 21, 2).
~n acest `n]eles, Peleri-
najul de Florii este o m\rtu-
rie a prieteniei, a fr\]iet\]ii
[i a bucuriei `n Hristos Dom-
nul. El adun\ `ntru bucurie
preo]i, credincio[i [i credin-
cioase din diferite parohii, co-
pii, tineri [i v=rstnici, oameni
simpli [i oameni de vaz\ din
cetate, ca s\ aduc\ rug\ciuni
[i c=nt\ri de laud\ lui Hris-
tos, Iubitorul de oameni [i
Biruitorul mor]ii.
Semnul libert\]ii
de a c\uta sfin]enia,
omenia, pacea [i bucuria
Pelerinajul de Florii ne
elibereaz\ de rutin\, mono-
tonie [i izolare, `ntruc=t d\
na[tere unui eveniment nou,
de bucurie [i s\rb\toare `n
cetate. El constituie o comu-
niune `n procesiune, o adu-
nare `n mi[care, simbol al Bi-
sericii `n misiune, care prin
rug\ciune [i prin c=ntare
cheam\ binecuv=ntarea lui
Dumnezeu asupra ora[ului
`ntreg. Astfel, Pelerinajul de
Florii este o bin necuv=nntarre
penntrru cetate, un semn al li-
bert\]ii de-a c\uta sfin]enia
[i omenia, pacea [i bucuria.
Pelerinajul de Florii are
loc dup\ `ncheierea Postului
de patruzeci de zile, post al
poc\in]ei [i al milosteniei.
Icoanele [i florile purtate `n
procesiune simbolizeaz\ lu-
mina [i virtu]ile adunate `n
suflet prin nevoin]ele postu-
lui. Cu ele `nt=mpin\m pe
Hristos „Cel ce vine `n nu-
mele Domnului“ [i `n sufletul
omului, ca s\-i vindece aces-
tuia patimile cele rele cu
jertfa Sfintelor Sale Patimi
sau P\timiri [i s\-i d\ruias-
c\ sl\vita bucurie a Sfintelor
Pa[ti. Folosul duhovnicesc al
Pelerinajului poate fi cuprins
`n cuvinte simple: o procesiu-
ne de m\rturisire a credin]ei,
o `nt\rire `n fr\]ietate a pa-
rohiilor, un semn al libert\]ii
[i dorin]ei de-a c\uta sfin]e-
nia, un prilej de a medita
asupra vie]ii noastre ca tre-
cere, o prevestire a Sfintelor
Pa[ti, o binecuv=ntare pen-
tru cetate [i o bucurie de s\r-
b\toare cre[tin\.
* n.r. Intertitlurile apar]in redac]iei

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Idolii
ne atac\
de Carmelia LEONTE
Am v\zut prea mul]i oameni
uci[i de propriii lor idoli pentru a nu
`n]elege c\ idolii ne atac\. Aptitu-
dini, avere, statut social atr\g\tor,
inteligen]\, talent, toate acestea
sunt doar instrumente. Dac\ facem
din ele idoli, suntem pierdu]i. Oa-
menii pierd ceea ce le este mai drag
atunci când ordinea corect\ a pri-
orit\]ilor dispare. O iconomie a per-
soanei face ca lovitura s\ vin\ de
acolo unde doare mai r\u.
Mesajul profund cre[tin al filmu-
lui american „A Beautiful Mind“ (O
minte sclipitoare) merit\ aten]ia
noastr\. Este vorba despre un ma-
tematician genial, John Nash, mai
exact despre un om care [i-a con-
struit via]a `n func]ie de mintea lui,
f\cându-[i din aceasta un idol. Ac-
]iunea, inspirat\ de un caz real, `n-
cepe la Princeton University `n
1947. El este avertizat. Un coleg `i
spune: „Matematica nu te va con-
duce spre adev\rul `nalt…“ ~ns\
matematicianul se `nc\p\]âneaz\
s\ demonstreze c\ poate traduce
misterul vie]ii `n ecua]ii matema-
tice; el crede c\ mintea lui `i poate
oferi cheia tuturor lucrurilor. Peste
numai cinci ani va deveni cel mai
bun sp\rg\tor de coduri de la
Pentagon. Dar tocmai mintea
LUMEA CUV+NTULUI
Interferen]e
de Stelian
DUMISTR|CEL
Cititorii ne-au cerut explica]ii cu
privire la câteva denumiri care, `n
vorbirea popular\, se interfereaz\
cu acelea prezente `n calendarul
cre[tin pentru s\pt\mâna dinain-
tea postului propriu-zis al Pa[telui,
numit\ s\pt\mâna alb\ sau s\p-
t\mâna brânzei.
Este vorba de „s\pt\mâna ne-
bunilor“ (sau a bondri[ilor), respec-
tiv de „s\pt\mâna chioar\“.
Denumirile oficiale se explic\
prin faptul c\ atunci, `naintea s\p-
t\mânilor de post, `n cea care le
precede este permis „fruptul alb“ (`n
sensul etimologic al cuvântului), a-
[adar consumul de lapte [i brânz\
(dar [i de ou\). Aceast\ s\pt\mân\
urmeaz\ dup\ l\satul secului de
carne [i se `ncheie cu l\satul secu-
lui de brânz\, marcat, pân\ `n se-
colul al XIX-lea, printr-o adev\rat\
petrecere ce presupunea mese [i vi-
zite `ntre rude, jocuri cu l\utari.
Noaptea, se tr\geau focuri de pu[c\
OPINII & COMENTARII
`ncepe s\ `l tr\deze. ~n[elarea vine
treptat. Mai `ntâi apar ni[te perso-
naje dubioase care `l sf\tuiesc `n di-
verse situa]ii, `l `ndrum\. Intere-
sant este c\ cel mai important din-
tre ele se insinueaz\ `n via]a mate-
maticianului printr-o lingu[ire. ~i
propune un serviciu de spionaj,
spunându-i: „E[ti cel mai bun sp\r-
g\tor de coduri pe care l-a avut vre-
odat\ Pentagonul.“ Iar John Nash
r\spunde prompt: „Ce trebuie s\
fac?“ ~n felul acesta, centrul de
greutate al vie]ii matematicianului
se mut\ de pe roadele min]ii lui pe
rela]ia cu aceste personaje, `n func-
]ie de care el ac]ioneaz\. Persona-
jele cap\t\ teren tot mai mult, de-
vin extrem de reale, extrem de im-
portante, absorb totul, ca ni[te
g\uri negre ale realit\]ii imediate.
{i, `n sfâr[it, `ncepe lupta. Lupta cu
personajele, lupta cu nebunia. Un
moment esen]ial al desf\[ur\rii
ac]iunii este cel `n care John Nash
observ\ c\, de[i trec anii, perso-
najele nu `mb\trânesc. ~n felul aces-
ta el `n]elege c\ [i-a sacrificat via]a,
familia, cariera pentru ni[te fantas-
me. ~n]elege c\ totul e doar o poves-
te inventat\ de mintea lui r\t\cit\.
~n popor se spune c\ nebunia
este cea mai grea pedeaps\. Dar ea
este `n primul rând o autopedep-
sire. Când omul `[i p\r\se[te ade-
v\rurile inimii, care sunt cele mai
puternice, pentru ni[te adev\ruri
ale min]ii, schimb\toare [i fragile,
riscul este uria[. Nebunia este
strig\tul con[tiin]ei `n[elate, sem-
nul c\ adev\rurile inimii au fost
l\sate `n paragin\. De aici, sci-
[i de pistoale. De aici denumirea,
sinonim\, de „s\pt\mâna nebuni-
lor“ (Dic]ionarul Academiei), care
poate s\ se explice, a[adar, prin ex-
cesele ocazionate de astfel de petre-
ceri [i, mai ales, de practicarea, `n
noaptea respectiv\, a „strig\rilor
peste sat“, insult\toare la adresa
fetelor nem\ritate, dar privindu-i [i
pe feciorii ne`nsura]i „`n câ[legi“
(Mu[lea - B`rlea, Tipologia folcloru-
lui, p. 354 – 355).
Regula ca nun]ile s\ aib\ loc `n
câ[legi (de obicei ale Cr\ciunului)
se extindea [i asupra celorlalte in-
tervale de timp purtând acest nu-
me, dar cumva ca o dispens\ pentru
anumite categorii, dup\ cum ob-
serva clericul folclorist S. Fl. Ma-
rian: „`n celelalte câ[legi de peste an
se fac `nc\ nun]i, dar mai mult de
v\duvoi, care au r\mas cu mai
mul]i copii [i care nu sunt `n stare a
griji cumsecade de dân[ii dac\ nu
se-nsoar\ [i le aduc o mam\ – vi-
treg\ – ca s\-i caute“ (Nunta la ro-
mâni, Bucure[ti, 1890, p. 95). To-
tu[i, deoarece „`n s\pt\mâna alb\
(«a nebunilor») nu e bine s\ se `n-
soare oamenii“ (Mu[lea - B`rlea, op.
cit., p. 357), cei care „umbl\ de-a
`nsuratului“ (ni[te „bondri[i“) au
ziunea fiin]ei. Unii spun, mai `n
glum\, mai `n serios, c\ arti[tii
sunt nebuni. Prin creativitatea lor,
prin tot ce fac, ei dep\[esc normali-
tatea, o las\ mult `n urm\, son-
deaz\ o realitate `nnebunitoare.
Dar nebunia lor este con[tient\,
controlat\, folosit\ `n mod benefic.
Matematicianul din film devine mai
pu]in nebun când `n]elege c\ e ne-
bun. ~n acel moment, de[i nu poate
s\ `[i controleze boala, el `i prinde
conturul, `[i trage nebunia de
mânec\. Mesajul cre[tin al filmului
devine evident: oricât ar fi lupta de
absurd\ [i de inegal\, nu renun]\
la ea; oricât ar fi speran]a de neb-
uneasc\, o p\streaz\. E o `ncercare
de `ntoarcere la sine. Nebunia este
semnul c\ fiin]a uman\ [i-a tr\dat
chipul cel mai ascuns, f\r\ de care
nu `[i poate p\stra echilibrul. Când
matematicianul `[i pierde perfor-
man]a min]ii, `n]elege c\ trebuie s\
`i piard\ [i pe fal[ii sf\tuitori, acele
personaje invizibile care l-au dus la
dezastru. El face astfel un pas ti-
mid, nesigur, dar un pas `nainte
spre chipul s\u real, h\ituit de ne-
bunie. Psihiatrii sus]in c\ orice om
poate `nnebuni, oricând. Statisticile
arat\ c\, din 100 de oameni `ntre-
ba]i ce ar prefera, nebunia sau
moartea, 99 r\spund: moartea.
Deci, nebunia e mai neagr\ decât
moartea. Prin moarte noi sper\m
s\ ne apropiem de Dumnezeu, ne-
bunia este o `nstr\inare tragic\. Ce
putem face, ca s\ nu `nnebunim? S\
avem credin]\, speran]\ [i dragos-
te. Dar mai ales dragoste.
* Carmelia Leonte este scriitoare,
redactor la revista „Dacia literar\“
dat s\pt\mânii [i numele de „a bon-
dri[ilor“ (S. Fl. Marian, S\rb\torile
la români, I, 1898). Direct, la
situa]ia ce poate explica denumirea
„s\pt\mâna nebunilor“ s-a referit [i
Ion Ghinoiu, care, pe lâng\ prezen-
tarea unor manifest\ri de carnaval
(gesturi obscene, cuvinte licen]ioa-
se), precizeaz\ faptul c\ `n aceast\
perioad\ „era timpul `ng\duit de
tradi]ie pentru nunta celor care nu
au reu[it s\ se c\s\toreasc\ `n pe-
rioada câ[legilor (fete cu copii din
flori, v\duvi [i v\duve, fl\c\i tom-
natici [i fete b\trâne, handicapa]i)“
(cf. Obiceiuri populare de peste an.
Dic]ionar; 1997, p. 169).
~n leg\tur\ cu cea de a doua de-
numire popular\ amintit\ la `n-
ceput, explica]ia ar putea fi g\sit\
tot `n leg\tur\ cu manifest\rile
aparte ce aveau loc `n „s\pt\mâna
brânzei“, [i anume c\s\toriile nea[-
teptate, surprinz\toare care se `n-
cheiau atunci; de parc\ cei `n cauz\
[i-ar fi pierdut vederea, aflându-se
astfel „`n s\pt\mâna chioar\“.
Dar `nc\lcarea brutal\ a inter-
dic]iei a fost stigmatizat\, ca `n ca-
zul unui domnitor tiranic; Grigore
Ureche, `n Letopise], povestind
domnia lui Ion Vod\ „ce-i zic
Armeanul“, printre f\r\delegile pe
care i le imput\ aminte[te [i de fap-
tul c\ acesta „de lege `[i râdea, c\ `n
postul cel mare s-au `nsurat“. Pe de
alt\ parte, `n Curiozit\]i poetice, G.
Top`rceanu a semnalat o simpl\ in-
adverten]\ pe aceast\ tem\ la Goga.
„Departe-a[ vrea de-aici s\ vii / `n
alte lumi senine / `n diminea]a de
Florii / S\ m\ cunun cu tine...“ a
scris poetul transilv\nean (fecior de
preot!), iar ironicul Top`rceanu `l co-
menteaz\ astfel: „D-l Goga a pierdut
din vedere c\ românul (cre[tin
pravoslavnic) nu face niciodat\
nunt\ `n postul mare – necum `n
pragul S\pt\mânii Patimilor, când
cad `ntotdeauna Floriile. E un vechi
obicei al p\mântului“.
Sub semnul speran]elor, s\ ne
amintim `ns\ dou\ versuri refren
din pastelul Floriile, al lui Ale-
csandri, „Vin Floriile cu soare / [i
soarele cu Florii.“ [i, de asemenea,
s\ ne amintim de o prevestire din
calendarul popular: a[a cum este
vremea de Florii, a[a va fi [i de Pa[ti!
* Stelian Dumistr\cel este lingvist,
profesor universitar la
Departamentul de Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 15 aprilie 2006 3
EDITORIAL
33 de mor]i pentru
un simbol na]ional
a Cei 33 de pasageri nevinova]i ai
cursei 93 de la Newark la San
Francisco au murit `ncerc=nd s\
salveze avionul `n care se aflau, dup\
ce terori[tii au ucis `ntreg echipajul de
bord. Probabil c\ pasagerii nici nu au
[tiut c\ terori[tii au fost for]a]i astfel
s\ abandoneze planul de a ajunge cu
aeronava deasupra Washingtonului a
de Nicolae DIMA
Capitoliul Statelor Unite din Washington este
una dintre cl\dirile cele mai reprezentative pen-
tru uniunea celor 50 de state de pe continentul
nord-american. Piatra sa de temelie a fost pus\
de `nsu[i George Washington, iar construc]ia sa a
fost `ncheiat\ `n 1800. ~n uria[a cl\dire func]io-
neaz\ cele dou\ camere ale Congresului SUA,
Senatul [i Camera Reprezentan]ilor. Mai mult
dec=t Casa Alb\, Capitoliul este deci pentru
americani un simbol na]ional de o uria[\ impor-
tan]\, care vorbe[te despre puterea democra]iei -
chiar dac\ absolutizarea democra]iei duce in-
evitabil la excese reprobabile. La construc]ie au
participat [i sclavi, [i oameni liberi, unii dintre ei
anima]i de ideea cre\rii unui monument care s\
reprezinte ambi]iile unei na]iuni ce `ncepea s\
cread\ `n ea `ns\[i. La scurt\ vreme dup\ `nau-
gurare, Capitoliul a fost distrus par]ial de un in-
cendiu provocat de britanici, iar reconstruc]ia a
durat p=n\ `n 1830. ~nc\ o dat\, `n jurul anului
1850, Capitoliul a fost modificat, d=ndu-i-se for-
ma binecunoscut\ de ast\zi. Domul care domin\
cl\direa este mai mult dec=t un proiect major de
arhitectur\, este de fapt o declara]ie de indepen-
den]\ cultural\ fa]\ de Europa. Arhitectul s\u s-a
inspirat din celebrul Dom al Invalizilor din capi-
tala cultural\ a b\tr=nului continent, dar dimen-
siunile construc]iei sale au `ntrecut cu mult monu-
mentul parizian: diametrul domului de pe
Capitoliu este de peste 30 de metri, iar greutatea
aproximativ\ a structurii de fier ce sus]ine domul
dep\[e[te cifra de 4.000 de tone. ~n v=rful „tortu-
lui de nunt\“, a[a cum mai este numit\ `ndr\z-
nea]a construc]ie, se g\se[te [i ast\zi „Freedom“,
statuia din bronz a unei femei care simbolizeaz\
libertatea. Statuia este amplasat\ pe un glob din
bronz, pe care este inscrip]ionat motto-ul t=n\ru-
lui stat american, ce exprim\ ideea de unitate `n
ciuda diversit\]ii: „E Pluribus Unum“.
To]i cei care au admirat vreodat\ spiritul
american, din perspectiva at=t de publicitat\ a
dorin]ei de libertate [i a principiului [anselor
egale pentru to]i, au fost cutremura]i de vestea
conform c\reia cel de-al patrulea avion pr\bu[it
pe 11 septembrie, care a c\zut undeva `n Pen-
nsylvania, ar fi trebuit s\ loveasc\ celebrul Capi-
toliu. {i iat\ de ce: dintre cl\dirile cele mai ves-
tite din SUA, Casa Alb\ este re[edin]a unui pre-
[edinte care se crede prea adesea un monument
na]ional, iar Pentagonul este locul unde o ma-
[ina]iune cvasi-secret\, temut\ `n chip ira]ional
de unii, admirat\ [i adulat\ de al]ii, lucreaz\
aparent pentru binele na]iunii, dar `ntr-o izolare
informa]ional\ [i cu o for]\ de interven]ie care
face institu]ia adesea odioas\. Dar Capitoliul
este un simbol a c\rui semnifica]ie ]ine de `ns\[i
structura democra]iei americane: suprema]ia
justi]iei [i puterea universal\ a legii, `n special a
legii fundamentale care garanteaz\ drepturile
cet\]enilor. Un avion `nfipt `n cupola masiv\ a
Capitoliului ar fi `nsemnat un atentat la un sim-
bol, ar fi fost o tragedie nu doar de ordin social
sau politic, ci mai ales de ordin simbolic. Iar
`ntruc=t simbolurile (Constitu]ia, steagul, idealul
democra]iei totale [i mitul succesului ob]inut
doar prin munc\) sunt cele ce sus]in America a[a
cum o cunoa[tem noi, atentatul terorist ar fi
d\r=mat mult din prestigiul ideilor fundamental
americane din mintea americanilor `n[i[i.
Iat\ de ce consider, `mpreun\ cu cei care au asi-
stat acum trei zile la procesul ce a clarificat mis-
terul din jurul avionului pr\bu[it `n Pennsylvania,
c\ cei care au salvat cl\direa Congresului ameri-
can sunt ni[te eroi. A[a cum a reie[it din caseta au-
dio prezentat\ la proces, cei 33 de pasageri nevi-
nova]i ai cursei 93 de la Newark la San Francisco
au murit `ncerc=nd s\ salveze avionul `n care se
aflau, dup\ ce terori[tii au ucis `ntreg echipajul de
bord. Probabil c\ pasagerii nici nu au [tiut care
este miza `ncerc\rii lor de a-i dezarma pe terori[ti,
dar ceea ce au ob]inut prin gestul lor a fost c\
terori[tii au fost for]a]i s\ abandoneze planul de a
ajunge cu aeronava deasupra Washingtonului.
Ace[ti 33 de oameni sunt printre pu]inele victime
ale accidentelor avia]iei moderne care au f\cut din
pr\bu[irea unui avion un gest ce va r\m=ne `n
memoria selectiv\ a istoriei. a
4 S=mb\t\, 15 aprilie 2006
PE SCURT
Expozi]ie na]ional\
de clopote
Pentru o lun\, Muzeul
Na]ional Tehnic „Prof. Ing.
Dimitrie Leonida“, situat `n
Parcul Carol din Capital\,
g\zduie[te inedita expozi]ie
„Clopotul - limbaj universal“,
dedicat\ unuia dintre cele
mai vechi mijloace de comuni-
care ale omenirii, informeaz\
Rompres. Clopote cu cele mai
variate forme, dimensiuni [i
destina]ii, unele atestate `n
secolele V-II `.Hr., altele de
ultim\ genera]ie, provenind
din toate col]urile lumii,
obiecte din colec]ii particulare
celebre sau apar]inând patri-
moniului Muzeului
Municipiului Bucure[ti,
Muzeului }\ranului Român,
Muzeului }\rii F\g\ra[ului,
Patriarhiei Române - se con-
stituie `ntr-o expozi]ie. Piesa
central\ a expozi]iei este
ansamblul de clopote al firmei
austriece Grassmayr, nume
cu o tradi]ie de câteva sute de
ani. Fondat\ la 1599 firma
[i-a construit renumele prin
turnarea celebrelor clopote
din Tirol, veritabile
instrumente muzicale, care
prin structura complex\ [i
re]eta secret\ de turnare
poate genera pân\ la 50 de
tonalit\]i diferite.
Biserica
M\n\stirii Tarni]a
a ars `n `ntregime
Biserica de lemn din cadrul
M\n\stirii Tarni]a, jude]ul
Vrancea, a ars `n `ntregime,
noaptea trecut\. L\ca[ul de
cult distrus `n incendiu a fost
construit `n anul 1702.
Conform ofi]erului de serviciu
din cadrul Grupului de
Pompieri „Anghel Saligny“
Vrancea, focul a izbucnit `n
jurul orei 23.00 de la o scân-
teie provenit\ de la un co[ de
fum. Biserica a ars `n
`ntregime, cu tot cu obiectele
de cult aflate `n interior.
Ajutoare pascale
pentru credincio[ii
din S\laj
Persoanele nevoia[e din S\laj
vor primi sprijin din partea
preo]ilor [i a credincio[ilor din
cele trei protopopiate de pe
raza jude]ului, cu prilejul
s\rb\torii ~nvierii Domnului.
~n prezent se face identifi-
carea celor f\r\ posibilit\]i
materiale, fiecare urm=nd a
primi c=te un pachet cu ali-
mente tradi]ionale de Pa[te.
P\rintele {tefan Lucaciu, pro-
topop al Protopopiatului Za-
l\u, ne-a oferit detalii: „~n
Postul Sfintelor Pa[ti, aproa-
pe `n fiecare parohie se orga-
nizeaz\ colecte pentru oa-
menii mai nec\ji]i, v=rstnici,
v\duve, copii orfani. Chiar `n
aceste zile se deruleaz\ o
ac]iune de parteneriat `ntre
Protopopiatele din S\laj, res-
pectiv Zal\u, {imleul Silva-
niei [i Jibou, cu Prefectura
S\laj, de identificare [i cen-
tralizare a tuturor familiilor
mai nevoia[e din jude]ul S\-
laj, pentru a le face o mic\
bucurie de Sfintele Pa[ti, prin
pachetele ce se preg\tesc pen-
tru ei“. Credincio[ii din S\laj
au oferit sprijin [i `n trecut
persoanelor aflate `n suferin-
]\. Numai pentru persoanele
afectate de inunda]iile din
anul 2005, din Moldova [i din
alte zone din ]ar\ a fost do-
nat\ suma de peste 1,5 mili-
arde de lei vechi. a
Semnifica]iile deniei din prima zi a S\pt\m=nii Patimilor
a ~n fiecare zi a S\pt\m=nii Mari v\ vom explica semnifica]iile deniilor care rememoreaz\ Patimile
M=ntuitorului a Cu acest prilej v\ ve]i `nt=lni zilnic `n paginile noastre cu un ierarh al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne a Prima denie a S\pt\m=nii Mari ne este t=lcuit\ de PS Calinic al Arge[ului [i Muscelului a
Prea Sfin]itul Calinic, Episco-
pul Arge[ului [i Muscelului, ne-
a explicat c\ „Orânduielile sluj-
belor ortodoxe f\cute `n liter\,
dar mai ales `n duh, nu au sea-
m\n cu nimic `n lumea credin]ei
[i a pio[eniei. Iat\ c\ acum pos-
tul cel aspru [i rug\ciunea cea
intens\ intr\ `n apogeul s\u,
p\[ind `n S\pt\mâna P\timiri-
lor lui Iisus Hristos Domnul.
Dup\ intrarea triumfal\ `n
Ierusalim, Duminica Floriilor,
`ncepe un spa]iu duhovnicesc cu
totul deosebit. ~n toate zilele `n
care se fac mai ales Deniile, sluj-
bele cele pline de aur ale tainei
care ne impresioneaz\ [i acum
precum [i atunci, `n pruncie. Ci-
ne nu-[i aduce aminte [i retr\-
ie[te mereu taina copil\riei sfin-
te `ntru priveghere de noapte cu
lumân\ri `mpodobite cu roua de
aur. A[a cum se cite[te `n Triod,
la Sinaxarul din Sfânta [i Marea
zi de Luni, se face pomenirea
Fericitului Iosif cel prea frumos:
«Iosif cel curat/ Noian de bun\-
Ziua `nvierii lui Laz\r - poarta spre S\pt\m=na Mare
a ~n Ia[i se afl\ o singur\ biseric\ aflat\ sub ocrotirea Sf=ntului Laz\r a Credincio[ii acestei parohii se
vor al\tura ast\zi pelerinilor care pornesc `n procesiunea de Florii a Ast\zi, `n Betania exist\ tradi]ia
organiz\rii unui pelerinaj care se `ncheie cu oficierea Sfintei Liturghii chiar `n morm=ntul lui Laz\r a
Biserica ortodox\ `l pr\z-
nuie[te ast\zi pe Sf=ntul La-
z\r. Ia[ul este singurul ora[
din ]ar\ care are o biseric\ a-
flat\ sub ocrotirea Sf=ntului
Laz\r. Aflat\ l=ng\ Teatrul
pentru Copii „Luceaf\rul“, bi-
serica a fost `n\l]at\ `n jurul
anului 1705. Detalii ne-a ofe-
rit p\rintele Dumitru Toma,
parohul l\ca[ului [i se-
cretarul Protopopiatu-
lui Ia[i 2: „Biserica
«Sf=ntul Laz\r» este
monument istoric, fi-
ind ctitoria domni-
torului Mihai Raco-
vi]\ din pri-
ma sa dom-
nie. De altfel,
l\ca[ul este
men]ionat [i
`n Letopise]ul
lui Neculce. A
fost construi-
t\ pe locul u-
nei biserici
m a i
~n Ia[i este o singur\ biseric\ ce are hramul
„Sf. Laz\r“, ctitoria domnitorului Mihai Racovi]\,
construit\ pe locul unei biserici mai vechi,
din lemn, se afl\ ast\zi `n vecin\tatea
Teatrului Luceaf\rul [i a Palatului Culturii
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
t\]i s-a ar\tat/ Gr=u a `mp\r]it/
{i drept-st\pânitor el s-a v\dit».
Se ia, a[adar, ca pre`nchipuire a
Domnului Iisus, Iosif cel prea
frumos. A[a cum a fost vândut
de fra]ii s\i pe argin]i, a[a [i
Iisus a fost vândut cu 30 de ar-
gin]i de Iuda, ucenicul din Co-
legiul Apostolic.
Pomul c\lc\rii
poruncilor
Dac\ se cuvine s\ medit\m
cu aten]ie binevoitoare la aceas-
t\ stare, atunci nu trebuie s\
uit\m nici de smochinul care s-a
uitat, a[a cum descrie acest e-
pisod Sfântul Evanghelist Mar-
cu: «Iar a doua zi ie[ind ei din
Betania, Domnul a fl\mânzit. {i
v\zând un smochin de departe,
având frunze, a mers s\ vad\
dac\ va g\si ceva `n el. Venind
la el, n-a g\sit nimic dec=t frun-
ze, c\ nu era `nc\ vremea smo-
vechi, din lemn, `n perioada
1703-1705, `ntre casele p\-
rinte[ti ale lui Ioan Racovi]\“.
Ieri sear\, `ncep=nd cu ora
17.00, sute de credincio[i au
participat la slujba Vecerniei
unit\ cu Litia, oficiat\ la Bi-
serica „Sf=ntul Laz\r“ de un
sobor de preo]i `mpreun\ cu
p\rintele protopop Vilie Doro-
[inc\, de la Protopopiatul Ia[i
2. „S=mb\t\ oficiem slujba
Acatistului Sf=ntului Laz\r [i
slujba Sfintei Liturghii la care
se va face pomenirea ctitorilor
sfintei biserici. Cu ocazia
pelerinajului de Florii foarte
mul]i copii vor fi prezen]i la
Biserica «Sf=ntul Laz\r» `n-
so]i]i de profesorii de religie.
Ei vor prezenta un program
artistic specific s\rb\torii
Floriilor. La final le vom
oferi c\r]i de rug\ciune, ico-
ni]e [i dulciuri, iar pele-
rinilor pliante cu istoricul
bisericii. Dup\ acest mo-
ment vom merge la
Biserica «Sf=ntul
Nicolae» Domnesc
[i ne vom al\tura
tradi]ionalului
pelerinaj de Florii
organizat la Ia[i“,
a ad\ugat p\-
rintele Dumitru
Toma.
chinelor. {i a zis Iisus smochinu- de orice road\ duhovniceasc\
lui: Nimeni s\ nu mai m\nânce este un smochin. Dac\ Domnul
rod din tine `n veac.“ (Marcu 11, nu g\se[te `n el odihn\, a doua
12-14), iar Sfântul Evanghelist zi, adic\ dup\ via]a aceasta de
Matei ne spune c\: „~ndat\ s-a acum, `l usuc\ prin blestem [i-l
uscat smochinul» (Matei 21, 19). trimite `n focul ve[nic. Smochi-
Cercet=nd t\lm\cirile b\trâ- nul uscat din Sfânta Evanghelie
ne asupra usc\rii smochinului, este ca un stâlp cu totul uscat,
Isidor Pelusiotul zice: «Pomul care `ngroze[te pe cei care nu
c\lc\rii poruncii a fost smochi- fac rod potrivit de virtute».
nul. Din frunzele lui [i-au f\cut (Triod, Editura Institutului Bi-
acoper\mânt str\mo[ii no[tri blic [i de Misiune al Bisericii
c\lc\tori de porunc\. Din prici- Ortodoxe Române, Bucure[ti,
n\ c\ n-a fost blestemat atunci, 2000, pag. 548).
a fost blestemat acum de Hris- Virtuo[ii cre[tini ortodoc[i vor
tos, ca un iubitor de oameni, ca merge `n S\pt\mâna P\timirilor
s\ nu mai fac\ rod, care este lui Hristos la Deniile de sear\ [i
pricina p\catului. Iar c\ p\catul slujbele de zi, `n s\pt\mâna cea
se aseam\n\ cu smochina este mai mare din toate s\pt\mânile
lucrul destul de limpede: Are care au fost vreodat\ `n calenda-
dulcea]a pl\cerii, lipiciunea p\- rele lumii. Acolo vom auzi cu to]ii
catului, iar la urm\, usturimea ceea ce a f\cut Dumnezeu din iu-
[i iu]imea con[tiin]ei. Istoria bire pentru noi! Acolo ne vom `n-
smochinului a fost a[ezat\ aici t=lni cu Iisus [i vom merge cu El
pentru a ne `ndemna la umilin- pe drumul Golgotei, ne vom r\s-
tigni [i vom muri p\catelor, iar a
]\, dup\ cum istoria lui Iosif a
fost a[ezat\ pentru a ne `nf\]i[a treia zi vom `nvia pentru tot-
pe Hristos. Fiecare suflet lipsit deauna!“ a
~n S=mb\ta lui Laz\r, sute de credincio[i [i zeci de
preo]i pornesc `n pelerinaj la morm=ntul lui Laz\r,
din Betania, care ast\zi se afl\ `n custodia musul-
manilor. ~n schimbul unei sume de bani, musulmanii
permit ortodoc[ilor s\ oficieze Sf=nta Liturghie `n
micu]ul morm=nt. Pentru c\ spa]iul este foarte mic,
`n pe[ter\ intr\ doar ierarhii, pelerinii a[tept=nd afar\
~n Betania, preo]ii nuni v\zute vreodat\ de cei
care `l urmau pe M=ntuitor.
oficiaz\ slujbe chiar `n De[i mort de patru zile [i de-
pus `n morm=nt, Laz\r este
morm=ntul lui Laz\r readus la via]\ de c\tre M=n-
S=mb\ta Floriilor este cu- tuitor. Episodul acestei `nvieri
noscut\ sub numele de „s=m- din mor]i este relatat de c\tre
b\ta lui Laz\r“. Data acestei Sf=ntul Evanghelist Ioan, `n
capitolul 11 al Evangheliei sa-
s\rb\tori este schimb\toare,
le. ~n aceast\ s=mb\t\ se face
variind `n func]ie de data Pa[-
pomenire general\ pentru
telui, deci [i a Floriilor. Aceas-
mor]i. De altfel, se poate spu-
t\ zi ne aminte[te c\, `n aju-
ne c\ aceast\ zi este cea care
nul intr\rii Sale `n Ierusalim,
deschide drumul de rug\ciune
cu c=teva zile `nainte de Pa-
[i tr\ire a S\pt\m=nii Mari.
timile Sale, M=ntuitorul a
venit `n Betania, chemat fiind ~n S=mb\ta lui Laz\r `n
Betania se organizeaz\ un
de surorile lui Laz\r: Marta [i
Maria. ~n casa lor M=ntuito- mare pelerinaj. Sute de cre-
dincio[i [i zeci de preo]i por-
rul a fost g\zduit de mai mul-
te ori `n cei trei ani [i jum\- nesc `n pelerinaj la morm=n-
tul lui Laz\r care se afl\ `n
tate de activitate public\ (Lu-
ca 10, 38-42). Fratele lor, La- custodia musulmanilor. ~n
z\r murise de c=teva zile, dar schimbul unei sume de bani
Marta [i Maria nu se puteau musulmanii permit ortodoc[i-
`mp\ca cu desp\r]irea de el, lor s\ oficieze Sf=nta Liturghi-
a[a c\ L-au c\utat pe Iisus, e `n micu]ul morm=nt. Pentru
rug=ndu-L s\ vin\ `n casa lor. c\ spa]iul este foarte mic, `n
~nvierea lui Laz\r avea s\ fie pe[ter\ intr\ doar ierarhii,
una dintre cele mai mari mi- pelerinii a[tept=nd afar\. a
Pagin\ realizat\ de Monica DUMITRESCU

Istoria cre[tinismului
(CCCXLI)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n Apus,
`n secolele XI-XV (I)
~n aceast\ perioad\, `n
Apus, liturghiile locale,
ambrozian\, galican\,
mozarabic\ [i britanic\, au
fost `nlocuite cu misa ro-
man\, `ns\ nu f\r\
proteste. Limba latin\ a
ajuns acum singura limb\
`ntrebuin]at\ `n cult, dar [i
aceast\ hot\râre a Bise-
ricii apusene a fost `nso]it\
de reac]ii vehemente.
Astfel, `n urma unui sinod
de la Split, `n anul 1063,
preotul Vulk a fost biciuit,
`nsemnat cu pecete de fier
`nro[it [i trimis `n robie pe
via]\ pentru c\ a sus]inut
„de[arta temeritate
slavon\“. Pentru c\ popu-
la]ia din Dalma]ia a
reac]ionat `mpotriva aces-
tei m\suri, `n anul 1248
papa Inocen]iu al IV-lea
(1243-1254) a aprobat alfa-
betul glagolitic.
Dup\ sinodul al IV-lea de
la Lateran, din anul 1215,
Biserica apusean\ a sta-
bilit participarea obligato-
rie la cult [i spovedirea [i
`mp\rt\[irea, m\car o
dat\ pe an, la Pa[ti. Deoa-
rece se s\vâr[eau mai mul-
te mise `ntr-o zi [i preo]ii
erau acuza]i c\ scurteaz\
anumite p\r]i ale slujbei,
s-a hot\rât ca s\ fie ar\tat
credincio[ilor pâinea consa-
crat\, Agnus Dei, uz care a
r\mas pân\ ast\zi. Pentru
c\ de cele mai multe ori
credincio[ii nu `n]elegeau
limba latin\, s-a ajuns s\
se cread\ mai mult `n su-
persti]ii, crezându-se
chiar c\ dac\ cineva a
v\zut Trupul Domnului
`ntr-o zi `nseamn\ c\ `i va
merge bine.
O inova]ie `n practica litur-
gic\ `n Biserica apusean\,
`n aceast\ perioad\, este
generalizarea `mp\rt\[irii
sub o singur\ specie - ostia
[i suprimarea potirului
pentru copii [i mireni, fapt
care a declan[at reac]ii du-
re, chiar violente, cum a fost
cea a husi]ilor din secolul al
XV-lea. Unii istorici [i
liturgi[ti consider\ c\ a-
ceast\ practic\ a fost intro-
dus\ datorit\ procesiunilor
care se f\ceau, `ncepând cu
secolul al XIII-lea, cu Trupul
Domnului, ajungându-se ca
acestea s\ fie considerate
manifest\ri ale piet\]ii.
{i `n leg\tur\ cu Sfintele
Taine s-au introdus o serie
de inova]ii, care au avut e-
fecte `n via]a ulterioar\ a
Bisericii, [i despre care ve]i
afla mai multe din episodul
de mâine al Istoriei cre[ti-
nismului. (Rubric\ realiza-
t\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Calea spre mântuire
La `nceputul c\lug\riei,
avva Euprepios s-a dus la un
b\trân [i-i zice: „Avva, spu-
ne-mi un cuvânt, cum s\ m\
mântuiesc?“. B\trânul i-a
zis: „Dac\ vrei s\ te mân-
EVANGHELIA ZILEI
Via]a lui Laz\r, m\rturie a `nvierii
„{i era bolnav un oarecare
Laz\r din Betania, satul Ma-
riei [i al Martei, sora ei. Iar
Maria era aceea care a uns cu
mir pe Domnul [i I-a [ters pi-
cioarele cu p\rul capului ei, al
c\rei frate Laz\r era bolnav.
Deci au trimis surorile la El,
zicând: «Doamne, iat\, cel pe
care `l iube[ti este bolnav». Iar
Iisus, auzind, a zis: «Aceast\
boal\ nu este spre moarte, ci
pentru slava lui Dumnezeu, ca,
prin ea, Fiul lui Dumnezeu s\
Se sl\veasc\». {i iubea Iisus
pe Marta [i pe sora ei [i pe La-
z\r. Când a auzit, deci, c\ este
bolnav, atunci a r\mas dou\
zile `n locul `n care era. Apoi,
dup\ aceea, a zis ucenicilor:
«S\ mergem iar\[i `n Iudeea».
Ucenicii I-au zis: «~nv\]\toru-
le, acum c\utau iudeii s\ Te
ucid\ cu pietre, [i iar\[i Te
duci acolo?». A r\spuns Iisus:
«Nu sunt oare dou\sprezece
ceasuri `ntr-o zi? Dac\ umbl\
cineva ziua, nu se `mpiedic\,
pentru c\ el vede lumina aces-
tei lumi; iar dac\ umbl\ cine-
va noaptea se `mpiedic\, pen-
tru c\ lumina nu este `n el». A
zis acestea, [i dup\ aceea le-a
spus: «Laz\r, prietenul nos-
tru, a adormit; M\ duc s\-l
trezesc». Deci I-au zis ucenicii:
«Doamne, dac\ a adormit, se
va face bine». Iar Iisus vorbise
despre moartea lui, iar ei cre-
deau c\ vorbe[te despre somn
ca odihn\. Deci atunci Iisus
le-a spus lor pe fa]\: «Laz\r a
murit. {i M\ bucur pentru
voi, ca s\ crede]i c\ n-am fost
acolo. Dar s\ mergem la el».
Deci a zis Toma, care se nu-
me[te Geam\nul, celorlal]i u-
cenici: «S\ mergem [i noi [i s\
murim cu El». Deci, venind,
Iisus l-a g\sit pus de patru
zile `n mormânt. Iar Betania
era aproape de Ierusalim, ca
la cincisprezece stadii. {i mul-
]i dintre iudei veniser\ la
Marta [i Maria ca s\ le mân-
gâie pentru fratele lor. Deci
Marta, când a auzit c\ vine
Iisus, a ie[it `n `ntâmpinarea
Lui, iar Maria [edea `n cas\.
{i a zis c\tre Iisus: «Doamne,
dac\ ai fi fost aici, fratele meu
n-ar fi murit. Dar [i acum [tiu
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sâmb\t\:
Sfin]ii Apostoli
Aristarh, Pud [i Trofim
(sâmb\ta lui Laz\r -
pomenirea mor]ilor)
Ace[tia apostoli au f\cut
parte din cei [aptezeci de u-
cenici ai Mântuitorului Iisus
Hristos. L-au urmat pe Sfântul
Apostol Pavel, propov\duind [i
p\timind `mpreun\ cu dasc\-
lul lor, iar dup\ moartea lui au
fost uci[i de `mp\ratul Nero.
Tot ast\zi, pomenirea Sfân-
tului Mucenic Crescent din
Mira Lichiei; a Sfintelor Mu-
ceni]e Vasilisa [i Anastasia; a
Cuviosului Leonid, episcopul
tuie[ti, ori de câte ori te duci
la cineva, nu vorbi `nainte de
a fi `ntrebat“. Umilit, tâ-
n\rul s-a `nchinat [i-a zis:
„Cu adev\rat, multe c\r]i
am citit, dar n-am g\sit un
sfat ca acesta“. {i, `nsu[indu-
[i-l, a plecat. (Pateriic, edi]ia
Polirom, 2005)
CALENDARUL ZILEI
c\ oricâte vei cere de la Dum-
nezeu, Dumnezeu `]i va da».
Iisus i-a zis: «Fratele t\u va
`nvia». Marta i-a zis: «{tiu c\
va `nvia la `nviere, `n ziua cea
de apoi». {i Iisus i-a zis: «Eu
sunt `nvierea [i via]a; cel ce
crede `n Mine, chiar dac\ va
muri, va tr\i. {i oricine tr\-
ie[te [i crede `n Mine nu va
muri `n veac. Crezi tu aceas-
ta?». Zis-a Lui: «Da, Doamne.
Eu am crezut c\ Tu e[ti Hris-
tosul, Fiul lui Dumnezeu, Ca-
re a venit `n lume». {i zicând
aceasta, s-a dus [i a chemat pe
Maria, sora ei, zicându-i `n
tain\: «~nv\]\torul este aici [i
te cheam\». Când a auzit a-
ceea, s-a sculat degrab\ [i a
venit la El. {i Iisus nu venise
`nc\ `n sat, ci era `n locul un-
de ~l `ntâmpinase Marta. Iar
iudeii care erau cu ea `n cas\
[i o mângâiau, v\zând pe Ma-
ria c\ s-a sculat degrab\ [i a
ie[it afar\, au mers dup\ ea
socotind c\ a plecat la mor-
mânt, ca s\ plâng\ acolo. Deci
Atenei, [i a Sfin]ilor Mucenici
Teodor, preotul, [i Pavsolipic.
Duminic\:
† Intrarea Domnului
`n Ierusalim (denie)
(dezlegare la pe[te)
~n fiecare an, cu o s\pt\-
mân\ `nainte de Pa[ti, Biserica
serbeaz\ una din cele dou\-
sprezece praznice `mp\r\te[ti -
intrarea lui Iisus `n Ierusalim.
Prima men]iune a s\rb\torii
este din secolul al IV-lea [i este
consemnat\ de pelerina Ege-
ria. ~n toate bisericile se sfin-
S=mb\t\, 15 aprilie 2006
Maria, când a venit unde era
Iisus, v\zându-L, a c\zut la
picioarele Lui, zicându-I:
«Doamne, dac\ ai fi fost aici,
fratele meu n-ar fi murit».
Deci Iisus, când a v\zut-o
plângând [i pe iudeii care ve-
niser\ cu ea plângând [i ei, a
suspinat cu duhul [i S-a tul-
burat `ntru Sine. {i a zis:
«Unde l-a]i pus?» Zis-au Lui:
«Doamne, vino [i vezi». {i a
l\crimat Iisus. Deci ziceau
iudeii: «Iat\ cât de mult `l iu-
bea». Iar unii dintre ei ziceau:
«Nu putea, oare, Acesta care a
deschis ochii orbului s\ fac\
a[a ca [i acesta s\ nu moa-
r\?». Deci suspinând iar\[i
Iisus `ntru Sine, a mers la
mormânt. {i era o pe[ter\ [i o
piatr\ era a[ezat\ pe ea. Iisus
a zis: «Ridica]i piatra». Marta,
sora celui r\posat, I-a zis:
«Doamne, deja miroase, c\
este a patra zi». Iisus i-a zis:
«Nu ]i-am spus c\ dac\ vei
crede, vei vedea slava lui
Dumnezeu?». Au ridicat deci
]esc crengi de salcie, care sunt
`mp\r]ite credincio[ilor la sfâr-
[itul slujbei. Ele amintesc de
ramurile de finic [i de m\slin
cu care a fost `ntâmpinat Iisus
la intrarea `n Ierusalim.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfintelor Mu-
ceni]e Irina, Agapi [i Hionia; a
Sfin]ilor Felix, episcopul, Ianu-
arie, preotul, Furtunat [i Sep-
timiu; a Sfin]ilor Mucenici Leo-
nid, Harisa, Nichi, Galini, Ca-
lida, Nunehia, Vasilisa [i Teo-
dora; a Sfintei Muceni]e Irina
[i a Sfântului Mucenic Mihail
Vurliotul.
~n ziua de 15 aprilie
istoria consemneaz\:
a 1452 - s-a n\scut Leo-
nardo da Vinci (d. 1519), pic-
tor, sculptor, inginer [i arhi-
tect italian renascentist;
a 1755 - Poetul, jurnalistul
[i lexicograful britanic Sa-
muel Johnson a publicat Dic-
]ionarul limbii engleze;
a 1843 - S-a n\scut Henry
James (d. 1916), scriitor [i cri-
tic, precursor al lui Proust [i J.
Joyce (Portretul unei doamne,
Un pelerin pasionat, ~nsem-
5
piatra, iar Iisus [i-a ridicat
ochii `n sus [i a zis: «P\rinte,
~]i mul]umesc c\ M-ai ascul-
tat. Eu [tiam c\ `ntotdeauna
M\ ascul]i, dar pentru mul]i-
mea care st\ `mprejur am zis,
ca s\ cread\ c\ Tu M-ai tri-
mis». {i zicând acestea, a stri-
gat cu glas mare: «Laz\re, vi-
no afar\!». {i a ie[it mortul, fi-
ind legat la picioare [i la
mâini cu fâ[ii de pânz\ [i fa]a
lui era `nf\[urat\ cu mahra-
m\. Iisus le-a zis: «Dezlega]i-l
[i l\sa]i-l s\ mearg\». Deci
mul]i dintre iudeii care veni-
ser\ la Maria [i v\zuser\ ce a
f\cut Iisus au crezut `n El.“
(Ioan 11, 1-45)
***
~ntre dou\ `nvieri, cea a lui
Laz\r, de ast\zi, [i cea a Dom-
nului nostru Iisus Hristos,
vom petrece o s\pt\mân\ ca-
re are o `nc\rc\tur\ spiritua-
l\ aparte. Am putea spune c\
s\pt\mâna patimilor `ncepe
din aceast\ zi, deoarece, dup\
`nvierea lui Laz\r, conduc\-
torii iudei au hot\rât s\ `[i
pun\ `n aplicare planul de
prindere [i condamnare a lui
Iisus Hristos. Mai mult de a-
tât, au hot\rât s\ curme [i via-
]a lui Laz\r, deoarece simpla
lui prezen]\ era o m\rturie a
`nvierii. Dac\ celelalte `nvieri,
a fiicei lui Iair [i a fiului v\du-
vei din Nain, au fost amintite
f\r\ a insista foarte mult asu-
pra circumstan]elor, la `nvie-
rea lui Laz\r lucrurile stau
altfel. Mântuitorul le `nt\re[te
pe cele dou\ surori Marta [i
Maria, afirmând: „Eu sunt
`nvierea [i via]a; cel ce crede
`n Mine, chiar dac\ va muri,
va tr\i“. ~n cazul fiicei lui Iair,
Hristos a folosit cuvintele: „Co-
pil\, scoal\-te“. ~n cazul fiului
v\duvei din Nain a poruncit:
„Tinere, ]ie `]i spun scoal\-
te!“. La `nvierea lui Laz\r po-
runca a fost alta: „Laz\re,
vino afar\!“. Locul lui Laz\r
nu era `n moarte, ci `n via]\.
Când Domnul Hristos `nvie,
totul `n jur `nvie [i alung\
`ndoiala, teama [i dezn\dej-
dea. Ca Laz\r sunt [i eu [i `n
fiecare zi aud: ie[i din moarte
[i te `mp\rt\[e[te de lumin\
[i `nviere! (Pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
n\ri despre prozatori, Muza
tragic\, Aripile porumbi]ei);
a 1858 - s-a n\scut Émile
Durkheim (d. 1917), sociolog
francez;
a 1870 - Mihai Eminescu
`ncepe colaborarea la revistele
„Junimea“, „Convorbiri litera-
re“, cu poemul Venere [i Ma-
don\;
a 1891 - A fost demonstrat
publicului cinetoscopul (o ma-
[in\ ce proiecta imaginile pe
un perete alb [i le punea `n
mi[care) de c\tre inventatorul
american Thomas Edison;
a 1912 - Catastrofa trans-
atlanticului „Titanic“ (1.517
mor]i din 2.209 pasageri);
a 1918 - Bojdeuca din Ia[i a
lui Ion Creang\ a fost decla-
rat\ muzeu, devenind prima
cas\ memorial\ din România;
a 1944 - Al doilea r\zboi
mondial: primul bombarda-
ment de noapte al avia]iei bri-
tanice asupra României: 83 de
bombardiere Wellington ata-
c\ Turnu-Severin;
a 1980 - A decedat Jean-
Paul Sartre (n. 1905), scriitor
francez, principal reprezen-
tant al curentului existen]ia-
list; a fost distins cu Premiul
Nobel pentru Literatur\ pe a-
nul 1964, pe care l-a refuzat; a
6 S=mb\t\, 15 aprilie 2006
S\rb\toarea `nfloririi salciei
a Floriile, marea s\rb\toare cre[tin\ ce precede Pa[tele, are r\d\cini
vechi `n credin]a popular\ a Etnografii sus]in c\ originea acestei zile
vine din cultul roman al zei]ei Flora, peste care, ulterior, s-a suprapus
s\rb\toarea cre[tin\ a De Florii oamenii `[i pun ramuri de salcie sfin]it\
la strea[ina casei, ca s\-i apere de r\u tot anul a Tot cu ramura de
salcie femeile `[i `ncing mijlocul, ca s\ nu aib\ dureri de [ale a
de Otilia
B|LINI{TEANU
Originea s\rb\torii Flo-
riilor, spun etnografii, o
identific\m la romani, `n
cultul pentru zei]a Flora.
Ulterior, s\rb\toarea cre[-
tin\ s-a suprapus peste a-
ceast\ zi de venerare a flo-
rilor. Floriile nu au dat\ fi-
x\. Se s\rb\toresc `n fieca-
re an cu o s\pt\m=n\ `na-
inte de Pa[ti, iar motivul
consacrat al acestei zile de
s\rb\toare este ramura de
salcie sau „m=]i[orii“.
„Cel mai probabil s\rb\-
toarea s-a inspirat din cul-
tul roman al zei]ei Flora,
care a fost adoptat [i `n Da-
cia Roman\, peste care s-a
suprapus s\rb\toarea cre[-
tin\ a Intr\rii M=ntuitoru-
lui `n Ierusalim. Din punct
de vedere tradi]ional, de
Florii se `mpodobeau fere-
strele, tinda casei, strea[i-
na, u[a grajdului cu ramuri
de salcie sfin]it\ `n unele
zone, `n alte zone acestea
urm=nd s\ fie sfin]ite dup\
terminarea ciclului pascal.
Aceste crengu]e de salcie a-
veau rol apotropaic, de pro-
tec]ie a vitelor, a oameni-
lor, a gospod\riei cu tot ce-
ea ce `nsemna `n tot an-
grenajul ei“, ne-a explicat
dl Victor Munteanu, muze-
ograf la Muzeul Etnografic
al Moldovei.
Salcia sau r\chita, sim-
boluri ale regener\rii [i ne-
muririi, constituie [i as-
t\zi, ca [i `n vechime, ele-
mentele esen]iale ale s\r-
b\torii Floriilor. ~n popor
se crede c\ salcia se aco-
per\ de verdea]\ `naintea
tuturor copacilor, tocmai ca
s\ poat\ sluji pentru Sfin-
tele Florii.
Din acest motiv, Floriile
erau denumite `n trecut [i
S\rb\toarea `nfloririi sal-
ciei. ~n aceast\ zi s\tenii
duceau sau primeau de la
biseric\ r\murele de salcie.
La ie[irea din biseric\, pri-
ma grij\ a cre[tinilor era
`nghi]irea uneia sau a mai
multor flori de salcie, flori
numite „m=]i[ori“, crez=n-
du-se c\ astfel vor fi pre-
venite bolile de g=t, respec-
tivii oameni urm=nd a fi
u[ori [i s\n\to[i ca florile.
Se spune, de asemenea,
c\ `n Duminica Floriilor,
numit\ [i a florilor, a „st=l-
parilor“ sau a „vl\starilor“,
s-ar fi umplut ciub\ra[ul
cu florile ce urmau a fi fo-
losite la `nflorirea ou\lor
pentru Pa[ti. Despre cel ca-
re se `mp\rt\[ea la Florii
se spunea c\ orice dorin]\
`[i punea c=nd se apropia
de preot, se `mplinea.
De Florii
se planteaz\ pomi
~n leg\tur\ cu ramurile
de salcie, o legend\ popula-
TRADI}II
r\ spune, de asemenea, c\
atunci c=nd Maica Domnu-
lui a vrut s\ treac\ un r=u,
o salcie s-a aplecat peste a-
pe ca s\ o ajute s\ traver-
seze mai u[or. Maica Dom-
nului a binecuv=ntat sal-
cia, menindu-i s\ nu ajun-
g\ niciodat\ c\rbune [i
sortindu-i s\ fie dus\ `n
fiecare an la biseric\. De a-
ceea, cu r\murelele sfin]ite
`n biseric\ de Florii, oame-
nii `[i ating copiii, s\ creas-
c\ mari [i frumo[i, apoi le
pun la icoane [i deasupra
u[ilor, s\ privegheze casa
[i s\ alunge r\ul.
De-a lungul anului sunt
utilizate [i ca simbol de pro-
tec]ie `n vijeliile cu tunete [i
fulgere. Cele puse la icoan\
se p\streaz\ tot anul [i se
folosesc ca leac `mpotriva
„cumpenelor“ care ar putea
lovi casa [i familia.
„Ramurile sfin]ite de
salcie se dau la vite, s\ fie
m=ncate, ca un transfer de
s\n\tate [i protec]ie c\tre
animalul respectiv. ~n civi-
liza]ia tradi]ional\, inven-
tarul viu, animal reprezen-
ta o bog\]ie de luat `n sea-
m\; nu era pu]in lucru. ~n
anumite zone salcia se folo-
sea [i ca protectoare pentru
durerile de spate, de [ale,
spun cei vechi. Era p\stra-
t\, iar la seceri[ se punea
`n jurul taliei, pentru a
proteja de durerile de [ale.
~n alte zone se f\cea un
cerc care era trecut, la mo-
dul magic, prin cei bolnavi,
pentru a le reda s\n\ta-
tea“, ne-a mai spus specia-
listul `n etnografie.
~n credin]a popular\ se
crede c\ `n aceast\ zi este
bine s\ se planteze pomi,
dar nu mai devreme, pen-
tru ca ace[tia s\ se prind\
u[or [i s\ rodeasc\. De ase-
menea, spun b\tr=nii c\ a-
[a cum este vremea de Flo-
rii, la fel va fi [i de Pa[ti.
Alte obiceiuri de Florii
~n trecut, s\rb\toarea
Floriilor, una dintre cele
mai `nsemnate s\rb\tori
ale calendarului cre[tin, e-
ra respectat\ cu stricte]e.
Rigoarea credin]ei populare
nu era niciodat\ neglijat\.
Astfel, `n noaptea dinspre
Florii, tinerele fete fierbeau
ap\ cu busuioc [i cu fire de
la canafurile de la prapuri,
pe care le furau la `nmor-
m=ntarea unor fete mari.
Dup\ aceea, `n ziua de Flo-
rii, se sp\lau cu aceast\
ap\ pe cap, ca s\ aib\ p\r
frumos, s\ str\luceasc\ ca
firele de la prapuri [i s\ fie
pl\cute de fl\c\i. Dup\ ce
se sp\lau, turnau apa care
a r\mas la r\d\cinile unui
p\r, rostind urm\toarele
cuvinte: „Cum `i p\rul c=nd
`i `nflorit de frumos, a[a s\
fiu [i eu de frumoas\; cum
se uit\ oamenii la un p\r
`nflorit, a[a s\ se uite [i la
mine“.
Obiceiul sp\latului pe
cap este interzis `ns\ `n
unele p\r]i din Muntenia.
~n aceast\ zon\ nici un om
nu se spal\ pe cap `n ziua
de Florii, nici nu se rade,
de fric\ c\ `nc\run]e[te, c\
albe[te, la fel ca pomii `n-
flori]i. Tot de Florii, se
aga]\ `ntr-un pom `nflorit
[nurul de m\r]i[or, hainele
[i zestrea fetelor de m\ri-
tat, ca s\ aib\ noroc tot
anul [i s\ se m\rite de-
grab\. R\murelele de sal-
cie au peste an rolul de a
proteja casa [i gr\dina,
mo[ia satului, c=mpurile [i
ogoarele“, ne-a mai spus dl
Victor Munteanu.
Floriile reprezint\ `n ca-
lendarul popular ziua c=nd
florile, plantele de orice fel
`ncep s\-[i dezv\luie virtu-
]ile magice. Cu o zi `nain-
tea Floriilor se serbeaz\
s=mb\ta lui Laz\r, zi `n
care se practic\ datina L\-
z\relului, practic\ ce amin-
te[te de un str\vechi zeu al
vegeta]iei, despre care se
[tie c\ murea [i ren\[tea la
`nceputul fiec\rei prim\-
veri. Peste aceste credin]e
populare s-a suprapus s\r-
b\toarea cre[tin\ a `nvierii
lui Laz\r.
~n aceast\ zi se s\rb\to-
resc `n popor [i Mo[ii de
Florii. ~n satele transilv\-
nene se obi[nuie[te s\ se
dea de poman\ pl\cinte, `n
amintirea unui Laz\r care
ar fi murit de pofta pl\cin-
telor. Tot `n s=mb\ta Flori-
ilor se face [i parastasul lui
Laz\r. Cu aceast\ ocazie
fetele se `mpodobesc cu co-
roni]e din salcie [i merg
prin sat, c=nt\ [i primesc
ou\ pe care apoi le ro[esc.
~n zona de sud a ]\rii, `n
s=mb\ta Floriilor se mer-
gea cu „Vaiul“, un soi de
imn religios. La fel, exista
[i obiceiul fetelor `mpodobi-
te cu salcie, care c=ntau
din poart\ `n poart\ [i pri-
meau ou\. Femeile spun c\
cine nu serbeaz\ ziua lui
Laz\r se umplu de pistrui
ca jidanii.
~n zona Sibiului, `n s=m-
b\ta de dinaintea Floriilor
exista obiceiul „C=ntecelor
de Pa[ti“, c=nt\ri care po-
vesteau despre moartea [i
`nvierea lui Laz\r, `nviere
care o anun]\ pe cea a
M=ntuitorului Iisus Hris-
tos. La fel „colindau“ [i fe-
tele mici, `mpodobite cu
flori pe la cap [i cu un baris
(basma, n\fram\) `n fa]\.
Una dintre fete, supranu-
mit\ L\z\ri]a, se `mbr\ca
`n mireas\.
Oamenii din popor mai
spun c\ de Florii `nfloresc
urzicile, fapt pentru care
nu mai sunt bune de m=n-
cat. ~n unele zone aceast\
s\rb\toare este numit\
Nunta Urzicilor. a

~n numele Domnului!
a S\pt\mâna Patimilor debuteaz\ cu Duminica Floriilor a ~n aceast\
zi se comemoreaz\ Intrarea triumfal\ a Domnului `n Ierusalim
a Acum Iisus a f\cut public scopul venirii Sale a Ne`n]eleas\
de iudei, Intrarea Domnului `n Ierusalim a devenit un important
praznic `mp\r\tesc pentru cre[tini a Ast\zi, `n biserici se sfin]esc
ramuri de salcie [i se organizeaz\ „procesiunea de Florii“ a
de Daniela LIVADARU
S\pt\mâna Patimilor o-
cup\ un loc central `n Evan-
ghelii. Astfel, Matei, Marcu
[i Luca i-au consacrat cam o
treime din textul lor, iar
Ioan a mers mai departe, de-
dicându-i jum\tate din E-
vanghelia sa. Explica]ia o
constituie apropierea Pa[te-
lui iudaic, când popula]ia Ie-
rusalimului se tripla, ajun-
gând de la 50.000 la 150.000
de locuitori, [i bog\]ia eveni-
mentelor ce au urmat. ~n a-
cest context `[i face intrarea
solemn\ `n ora[ Iisus. Este
momentul care marcheaz\
sfâr[itul perioadei de dis-
cre]ie [i siguran]\ [i `ncepu-
tul unei inevitabile confrun-
t\ri cu autorit\]ile politice [i
religioase.
Mesia mult a[teptat
Relat\rile celor patru e-
vangheli[ti arat\ cum mul]i-
mile s-au adunat s\ `l vad\
pe rabinul din Galileea, de
ale c\rui minuni [i `nv\]\-
turi mai auziser\, sporadic.
Mai importante sunt `ns\
detaliile ce `nso]esc intrarea
lui Iisus, care nu lipsesc din
nici o descriere, oricât de
succint\ ar fi. Ele au rolul de
a eviden]ia calitatea de Me-
sia a lui Iisus, c\ci, de[i pro-
pov\duia de trei ani [i ju-
Biserica „Intrarea Domnului
`n Ierusalim“ a `mplinit 7 ani
Biserica „Intrarea Dom-
nului `n Ierusalim“ din Ia[i
este printre pu]inele din ]ar\
care au acest hram.
Parohia a fost `nfiin]at\ `n
anul 1999, an `n care au `nce-
put [i activit\]ile de construc-
]ie a acesteia. Pr. paroh Dumi-
tru Boboc ne-a declarat: „A-
cum ne afl\m `n faza final\, a-
proape de a pune acoperi[ul, [i
spre bucuria noastr\ este cel
de-al VII-lea hram pe care `l
s\rb\torim. Bucuria este [i
mai mare, c\ci avem un hram
m\tate, era `nc\ necunoscut
lui Israel. Un prim detaliu `l
constituie men]ionarea locu-
lui din care venea Iisus: Bet-
faghe, `nspre Muntele M\s-
linilor. Este o aluzie direct\
la profe]ia lui Zaharia, care
anun]\ Muntele M\slinilor
drept locul de unde va `n-
cepe izb\virea lui Israel. ~n
plus, Zaharia descrie `ntoc-
mai modul `n care va veni
Mesia: „Bucur\-te foarte, fii-
ca Sionului, vesele[te-te, fii-
ca Ierusalimului, c\ci iat\
~mp\ratul T\u vine la tine
drept [i biruitor, smerit [i
c\lare pe asin, pe mânzul
asinei“ (9, 9).
Recunoa[terea
de c\tre mul]ime
Intrarea este acompania-
t\ de strig\tele mul]imii [i
de a[ezarea hainelor `n calea
lui Iisus, vechi obicei orien-
tal. Luând `n mâini frunze
de palmier, simbolul biruin-
]ei, oamenii au `nceput s\
strige `n mod spontan „Osa-
na Fiului lui David! Binecu-
vântat este Cel ce vine `ntru
numele Domnului! Osana
`ntru cei de sus!“. Era mai
mult decât o urare frumoas\
sau o manifestare simpl\ de
bucurie. Aceste cuvinte s-au
constituit `ntr-o m\rturisire
deosebit\ a identit\]ii lui
Iisus. „Osana“ era un strig\t
de ajutor, „Salveaz\-ne,
binecuv=ntat [i unic pe aceste
meleaguri. Anul acesta bise-
rica noastr\ a fost inclus\ `n
pelerinajul de Florii, care se va
`ncheia aici. ~n jurul orei 18.45,
~nalt Prea Sfin]itul P\rinte Mi-
tropolit Daniel va veni pentru a
binecuv=nta Litia [i pentru a
]ine un cuv=nt de `nv\]\tur\.
Pentru noi este o mare cinste [i
bucurie `n acela[i timp. A[a-
dar, s\rb\toarea noastr\ `nce-
pe de s=mb\t\ dupa-amiaz\,
dar vom continua duminic\ cu
Sf=nta Liturghie.“ (M.D.)
DOCUMENTAR S=mb\t\, 15 aprilie 2006 7
Doamne“, `n timp ce „Fiul
lui David“ era o recunoa[te-
re a originii Sale, dar [i
confirmarea `mplinirii profe-
]iilor mesianice, c\ci Dum-
nezeu `i f\g\duise lui David
un R\scump\r\tor din nea-
mul s\u. Declara]ia „Cel ce
vine `ntru numele Domnu-
lui!“ `l identific\ explicit pe
Iisus cu Mesia cel a[teptat,
aceasta fiind [i formula pre-
ferat\ de profe]i.
~ntreita slujire
Poporul lui Israel a fost
`ndelung preg\tit prin profe-
]ii `n privin]a venirii unui
Mântuitor. Cei mai mul]i
s-au a[teptat `ns\ ca Iisus
s\ le dea doar pâinea fizic\,
cea de toate zilele, s\-i vin-
dece de boli sau s\ `i elibere-
ze de opresiunea roman\.
Intrând triumfal `n Ierusa-
lim, Iisus descoper\ `ns\ c\
~n icoana Praznicului, Iisus reprezint\ figura central\.
a venit pentru o `ntreit\ slu- A[ezat pe asin, El are mâna dreapt\ ridicat\ `n semn
jire, superioar\ concep]iei de binecuvântare a poporului, `n timp ce `n stânga ]ine
iudaice. ~n primul rând, El a un papirus, simbolul profe]iilor `mplinite `n Persoana
venit s\ st\pâneasc\, dar nu Sa. Mânzul asinei, considerat animal necurat de iudei,
asemenea regilor p\mân- simbolizeaz\ chemarea adresat\ tuturor popoarelor.
teni. Primirea Sa de c\tre ~n urma Sa vin ucenicii, `n timp ce `n dreapta
popor aminte[te `ntr-adev\r
se vede mul]imea iudeilor entuzia[ti. La picioarele
de procesiunea de `ncorona-
re a unui `mp\rat. A[ter- Sale, copiii `ntind ramuri de palmier [i haine. Fundalul
nându-[i hainele pentru a icoanei `l constituie zidurile Ierusalimului, `n centrul
p\[i pe ele, iudeii `i recu- c\rora este sugerat, prin cl\direa boltit\, Templul
no[teau st\pânirea. A[tep-
tând o `mp\r\]ie fizic\, ei au de „cas\ a lui Dumnezeu“, [i `ntâietatea din punct de
fost foarte dezam\gi]i când a-l cur\]i de lucrurile ce `l vedere religios. Saducheii,
au constatat c\ Iisus nu `ntinau. opozan]i ai fariseilor [i sus-
merge spre Palatul lui Irod, ]in\tori ai deschiderii fa]\
de alte neamuri, deci im-
pentru a ocupa tronul lui Nemul]umirea plicit [i fa]\ de regimul ro-
Israel, [i nu l-au mai urmat.
Hristos a venit `ns\ ca ~m- autorit\]ilor man, se temeau c\ acesta va
p\rat asupra vie]ii [i a mor- trece la represalii dure au-
Este de la sine `n]eles de zind de noul lider al iudeilor.
]ii, ca `mp\rat al sufletelor,
ce c\peteniile religioase ale ~nsu[i poporul simplu vedea
mai degrab\ decât al trupu-
rilor. ~nso]it de ucenici, a ve- israeli]ilor s-au alarmat. `n Iisus un Mesia milita-
nit s\ dea o nou\ `nv\]\tur\ Palmierul era simbolul na- rizat, venit s\ `i elibereze de
poporului surd [i orb la po- ]ional al Palestinei indepen- opresiunea roman\, la fel ca
runcile vechi-testamentare dente, reprezentând steagul [i partida zelo]ilor. Iisus de-
[i s\ `ncheie cu ei un nou Le- israelian. Cercet\rile arheo- ranja astfel `ntreaga struc-
g\mânt. Nu `n ultimul rând, logice au descoperit monede tur\ social\ a israeli]ilor, fi-
romane având imprimat chi- ind considerat o persoan\ ce
Iisus a venit s\ slujeasc\, ca
un adev\rat Mare Arhiereu, pul lui Tiberias (considerat trebuia `nl\turat\ cât mai
[i s\ Se aduc\ pe Sine Jert- idolatru de c\tre israeli]i), grabnic. Din ziua intr\rii `n
f\. El s-a `ndreptat spre cu o frunz\ de palmier. Pe Ierusalim, intrigile ]esute
Templu nu pentru a oficia o de o parte, fariseii se temeau pân\ atunci ocazional `mpo-
slujb\ ritual\, ci pentru a-i c\ Iisus va câ[tiga poporul triva lui Iisus au `nceput s\
reda adev\rata semnifica]ie, de partea sa, ei pierzându-[i se intensifice. a

O veche s\rb\toare ierusalimitean\ Colind\ de Florii

Duminica Intr\rii Domnu-
lui `n Ierusalim se mai numea
ini]ial [i „Duminica aspiran]i-
lor la Botez“ (fiindc\ acum
candida]ii la botez se prezen-
tau ierarhilor cerând s\ fie bo-
teza]i) sau „Duminica Gra]ie-
rilor“ (`mp\ratul gra]iind de]i-
nu]i `n aceast\ zi). De[i nu es-
te men]ionat\ de Constitu]iile
apostolice, este amintit\ `n
dou\ predici rostite cu acest
prilej, atribuite Sf. Epifanie de
Salamina (310/320 - 403). Pe-
lerina Egeria ofer\ `n jurnalul
s\u de c\l\torie (384-386) o
descriere am\nun]it\ a ritua-
lului respectat `n aceast\ zi `n
Ierusalim. De asemenea, se
p\streaz\ predici la aceast\
Potrivit unei vechi tradi]ii, `n sâmb\ta s\rb\toare ale Sf. Ioan Gur\
de Aur, Sf. Ambrozie [i Sf.
ce precede Duminica Floriilor, dup\ vecernie, Chiril al Ierusalimului. Nu se
credincio[ii merg `n procesiune pe str\zi, [tie când s-a r\spândit aceas-
]inând `n mâini ramuri de salcie, `nso]ind t\ s\rb\toare `n Apus, prime-
le m\rturii apar]inând Sf. Isi-
preo]ii ce poart\ icoana Praznicului [i Sfânta Cruce
dor de Sevilla (560-636). Obi-
ceiul de a sfin]i `n aceast\ zi
ramuri de palmier `[i are ori-
ginea `n Ierusalim, fiind insti-
tuit cel mai probabil dup\ `n-
cetarea persecu]iilor. ~ntr-una
din predicile sale, Sf. Chiril
spune c\ palmierul din care
oamenii au t\iat ramuri pen-
tru a-l `ntâmpina pe Iisus pu-
tea fi v\zut `nc\ `n Valea Ce-
dronului, aflat\ `n apro-
pierea Muntelui M\slinilor.
Acest obicei s-a extins `n sec.
al V-lea nu doar `n Palestina,
ci [i `n Egipt [i Siria. Monahii
din aceste zone plecau `n pus-
tiu la `nceputul Postului Ma-
re, `ntorcându-se `n m\n\s-
tiri `n Duminica Intr\rii `n
Ierusalim. Obiceiul sfin]irii
ramurilor a p\truns treptat
[i `n ceremonialul apusean,
fiind amintit de papa Gri-
gorie cel Mare (540-604) `n
cartea sa de slujb\.
O, MINUNE!
Azi cu to]i s\ pr\znuim,/
Pe Dumnezeu, s\-L m\-
rim,/ Hristos vine-ncetinel/
Spre patim\, ca un miel./ O,
minune! O, minune!// Azi
intr\-n Ierusalim/ C\lare
pe mânz asin./ De popor e
a[teptat,/ Ca un mare `m-
p\rat./ O, minune! O, min-
une!// La poart\ e-ntâmpi-
nat,/ To]i, Osana, i-au cân-
tat/ Osana dintru-n\l]ime,/
C\ Hristos `mp\rat vine./
O, minune! O, minune!//
Pruncii cu stâlp\ri `n mâ-
n\/ Cânt\ cu to]i `mpreu-
n\,/ Osana dintru-n\l]ime,/
C\ Hristos Dumnezeu vi-
ne,/ O minune! O minune!
(Din comuna G\ne[ti, jude-
]ul Muscel)
8 S=mb\t\, 15 aprilie 2006
„Radio Trinitas este prelungirea
a Radio Trinitas aniverseaz\ luni, 17 aprilie, 8 ani de la prima emisie a Din 1998 [i p=n\ ast\zi, numeroase personalit\]i au
vorbit milioanelor de rom=ni prin intermediul Radio Trinitas a Primul post de radio ortodox din Rom=nia este ast\zi
recep]ionat pe 23 de frecven]e terestre, acoperind peste 60% din suprafa]a ]\rii, dar [i pe internet [i prin satelit a
Postul de radio Trinitas a
fost `nfiin]at `n urm\ cu opt
ani, la ini]iativa IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, `n baza licen]ei de
emisie nr. R216 din 09 iulie
1996 [i func]ioneaz\ `n confor-
mitate cu licen]a audiovizual\
eliberat\ la data de 4 iulie
2003 de c\tre Consiliul Na]io-
nal al Audiovizualului.
Membru al CERC
Datorit\ deschiderii sale
ecumenice [i promov\rii valo-
rilor cre[tine ale civiliza]iei eu-
ropene, Radio Trinitas nu este
cunoscut numai `n Ia[i [i `n
România, ci are rela]ii de coop-
erare cu mai multe posturi de
radio din Europa, fiind mem-
bru al Conferin]ei Radiourilor
Cre[tine din Europa (CERC)
din anul 2001, al\turi de alte
prestigioase institu]ii mediat-
ice. Anul acesta, la sfâr[itul lu-
nii septembrie, Radio Trinitas
va fi gazda `ntrunirii anuale a
Conferin]ei Radiourilor Cre[ti-
ne din Europa.
2003: Cel mai bun post
local de radio
din Rom=nia
De[i este un post de radio al
Bisericii, Radio Trinitas nu
este strict religios, `n pro-
gramele zilnice fiind alocate
spa]ii ample emisiunilor infor-
mative, dialogurilor culturale
[i [tiin]ifice, muzicii clasice [i
populare, problemelor referi-
toare la via]a social-cultural\
a comunit\]ii locale.
~n cei 8 ani de activitate ne-
`ntrerupt\, Radio Trinitas [i-a
definit o personalitate proprie
`n mass-media, prin sobrietate
[i optimism cre[tin, prin obiec-
tivitate `n oglindirea eveni-
mentelor [i prin preocuparea
de a contribui permanent la
educa]ia religioas\, moral\ [i
civic\ a ascult\torilor. Ca o
confirmare a bunelor aprecieri
pe care le are din partea as-
cult\torilor, dar [i a specia-
li[tilor din pres\, postul de ra-
dio Trinitas a primit din par-
tea Consiliului Na]ional al Au-
diovizualului premiul de „cel
mai bun post local“ din Româ-
nia anului 2003.
2004: Nou\ frecven]e
~ncepând cu data de 17 a-
prilie 1998, postul de radio Tri-
nitas din Ia[i emite pe frecven]a
92,70 MHz, 24 de ore din 24.
Prima sa transmisiune a fost
Denia Prohodului Domnului.
~n anul 2004, anul {tefan
cel Mare, Radio Trinitas [i-a
extins aria de emisie. ~nce-
p=nd cu 9 aprilie 2004, el poate
fi recep]ionat la Vaslui, pe
frecven]a 106,70 MHz, iar de
la 29 mai la Moine[ti (99,80
MHz) [i Bac\u (86,80 MHz).
Urm\torul pas al extinderii l-a
constituit Piatra Neam], unde
`ncep=nd cu 24 iunie 2004,
nem]enii ascult\ Radio Tri-
nitas pe frecven]a 102,30 MHz.
La 30 iunie 2004, `n prezen]a
IPS Mitropolit Daniel, a fost
inaugurat studioul local Trini-
tas din One[ti. One[tenii re-
cep]ioneaz\ ast\zi Radio Tri-
nitas pe frecven]a 88,40 MHz.
~n ziua de 1 iulie 2004, Ra-
dio Trinitas a `nceput s\ emit\
[i `n localitatea Topli]a din ju-
de]ul Harghita, pe frecven]a
90,10 MHz.
~n seara aceleia[i zile de 1
iulie 2004, la ora 23.20, Radio
Trinitas [i-a inaugurat emisia
de la Putna odat\ cu deschi-
derea sta]iei de emisie de pe
crucea amplasat\ pe dealul
din apropierea m\n\stirii. La
Putna [i `n `mprejurimi se
poate asculta Radio Trinitas
pe frecven]a 94,80 MHz. A do-
ua zi, Radio Trinitas a `nceput
s\ emit\ [i `n ora[ul Suceava,
pe frecven]a 106,90 MHz.
De la sfâr[itul lunii octom-
brie 2004, Radio Trinitas
emite [i pe frecven]a de 95,60
MHz, la Darabani, putând fi
recep]ionat `n tot nordul jude-
]ului Boto[ani.
2005: ~nc\
dou\sprezece
frecven]e de emisie
A doua faz\ a extinderii
ariei de emisie a debutat `n
diminea]a zilei de 7 aprilie
2005, de când Radio Trinitas
poate fi recep]ionat pe frec-
ven]a de 95,30 MHz, din sta]ia
Societ\]ii Na]ionale de Radio-
comunica]ii de la Vârful Co[-
tila din Mun]ii Bucegi. Radio
Trinitas poate fi recep]ionat,
prin intermediul emi]\torului
de la Co[tila, `n: Bucure[ti, ju-
de]ul Arge[, jude]ul Bra[ov,
jude]ul Buz\u, jude]ul Covas-
na, jude]ul Dâmbovi]a, jude]ul
Ilfov, jude]ul Prahova [i par-
]ial `n jude]ele: Br\ila, C\l\-
ra[i, Giurgiu, Ialomi]a, Olt,
Teleorman, Vâlcea.
EVENIMENT
~ncepând cu data de 26
aprilie 2005, Radio Trinitas
poate fi recep]ionat, pe frec-
ven]a (93,10 MHz), [i `n ora[ul
Zal\u [i `n `mprejurimile sale.
~ncep=nd cu 22 iunie 2005,
RadioTrinitas este recep]ionat
[i la B=rlad [i `n `mprejurimi
pe frecven]a 93,70 MHz.
Din ziua de 25 iunie 2005,
programele postului de radio
Trinitas pot fi recep]ionate `n
ora[ul Bicaz [i `n `mprejuri-
mile sale, pe frecven]a de
91,20 MHz, iar de la 2 iulie
2005, la H=rl\u [i `mprejurimi
pe frecven]a 92,20 MHz.
La Boto[ani [i `mprejurimi,
programele postului de radio
Trinitas pot fi recep]ionate pe
frecven]a de 88,90 MHz, `nce-
pând cu 10 august 2005.
~ncep=nd cu 15 septembrie
2005, [i credincio[ii din ]inutul
Ha]egului recep]ioneaz\ Radio
Trinitas pe frecven]a 100,20
MHz, iar cei din localitatea
Moldova Nou\ [i din `mpreju-
rimi de la 16 septembrie 2005,
pe frecven]a 104,30 MHz.
Sta]ia Radio Trinitas de la
vârful Harghita a fost pus\ `n
func]iune `n ziua de 5 octombrie
2005, de acolo Radio emi]=nd pe
frecven]a 93 MHz `n casele
cre[tinilor ortodoc[i din zona de
est, sud-est [i sud a Tran-
silvaniei: jude]ele Harghita,
Covasna, Bra[ov - integral, [i,
par]ial, jude]ele Mure[ [i Sibiu.
Sta]ia Radio Trinitas de la
Vârful V\ratec a fost am-
plasat\ la 7 octombrie 2005 [i
a `nceput s\ emit\ `n aceea[i
zi, pe frecven]a 94,30 MHz. La
17 decembrie 2005 a fost pus\
`n func]iune sta]ia de emisie
de la Tg. Neam], unde postul
de radio Trinitas se ascult\ pe
frecven]a 106,80 MHz. Sta]ia
de emisie din Gura Humorului
a fost pus\ `n func]iune `n ziua
de 21 decembrie 2005 [i emite
pe frecven]a 92,80 MHz.
La `nceputul lunii mai 2006
va fi amplasat\ la Rad\u]i o
nou\ sta]ie de emisie a pro-
gramelor Radio Trinitas, pe
frecven]a 97,70 MHz.
„Radio Trinitas
`nnobileaz\ mintea [i
sensibilizeaz\ sufletul“
~n continuare v\ prezent\m
c=teva cuvinte venite din par-
tea unor personalit\]i din spa-
]iul bisericesc, dar [i laic, at=t
din Ia[i, c=t [i din ]ar\. Printre
acestea se num\r\ [i mesajul
Prea Fericitului P\rinte Teoc-
tist, Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, transmis la ani-
versarea, pe 17 aprilie, a opt
Personalit\]i la Radio Trinitas
~n cei opt ani de activitate,
la microfonul postului de radio
Trinitas s-au aflat numeroase
personalit\]i biserice[ti [i civile
din ]ar\ [i din str\in\tate, din-
tre care amintim: SS Bartolo-
meu I - Patriarhul Ecumenic al
Constantinopolului, PF P\rin-
te Teoctist - Patriarhul Biseri-
cii Ortodoxe Române, PF Hris-
todoulos – Arhiepiscop al Ate-
nei [i Primat al `ntregii Elade,
Radio Trinitas are sediul central la Ia[i,
`n turnul M\n\stirii Golia
ani de activitate a primului ra-
dio ortodox din Rom=nia.
Prea Sfin]itul Epifanie, E-
piscopul Buz\ului [i al Vran-
cei: Radio Trinitas reprezint\
o mare binecuv=ntare pentru
credincio[ii ortodoc[i din ]ara
noastr\. Radio Trinitas este
un post de radio apreciat la
justa valoare de noi, ierarhii,
de preo]i, de c\lug\ri [i, `n
mod deosebit, de credincio[i.
Mul]i dintre credincio[ii no[tri
ascult\ diminea]a [i seara
sfintele slujbe, fie c\ sunt `n
casele lor, fie c\ sunt la mun-
c\, fie c\ sunt `n spitale. Noi
to]i ascult\m [i [tirile din
eparhiile unde se `ntinde Ra-
dio Trinitas, pentru c\ `n felul
acesta ne cunoa[tem unii pe
al]ii, `n felul acesta ne stimu-
l\m unii pe al]ii `ntru ap\-
rarea dreptei credin]e [i `n
promovarea valorilor cre[tine.
Suntem profund recunosc\tori
IPS Mitropolit Daniel al Mol-
dovei [i Bucovinei pentru
aceast\ extraordinar\ ini]ia-
tiv\ [i pentru c\ permanent
insist\ pentru ca acest radio
IPS Sfin]itul Damaskinos - Mi-
tropolitul Elve]iei, Eminen]a
Sa Cardinalul Cristoph von
Schönborn – Arhiepiscopul
Vienei; teologi rom=ni [i
str\ini: arhim. Cleopa Ilie, pr.
prof. Constantin Galeriu, ar-
him. Teofil P\r\ian, arhim. Ar-
senie Papacioc; oameni politici
[i membri ai Guvernului, oa-
meni de cultur\, reprezentan]i
ai societ\]ii civile.
s\ fie auzit de c=t mai mul]i
credincio[i din c=t mai multe
zone ale ]\rii noastre. Mul]u-
mim, `n acela[i timp, [i osteni-
torilor de la Radio Trinitas ca-
re, am constatat, sunt ni[te
profesioni[ti, `n adev\ratul
sens al cuv=ntului [i, mai mult
dec=t at=t, sunt tr\itori cre[-
tini.
Pr. Dinu Pompiliu, protopop
al Protopopiatului Bucure[ti
III: Prin emisiunile pe care le
realizeaz\, Radio Trinitas `n-
nobileaz\ mintea [i sensibili-
zeaz\ sufletul. Lini[te[te, pune
`n comuniune cu Dumnezeu [i
cu toat\ Biserica. Are un rol
extraordinar de mare pentru
faptul c\ prezint\ o `nv\]\tur\
dumnezeiasc\, ce nu este din
lumea aceasta, `nv\]\tur\ care
este gustat\ de popor [i `n felul
acesta to]i cei care au auzit de
acest post nu se mai dezlipesc
de el. Urm\resc cu interes
toate [tirile pe care le trans-
mite, mai ales evenimentele
importante ale Bisericii, dar se
`mp\rt\[esc din cuvântul lui
Dumnezeu, se roag\ `mpreun\
cu rug\ciunile pe care postul
de radio le transmite [i to]i
care `l ascult\ aproape c\ nu
`nchid 24 din 24 de ore radioul.
„Radio Trinitas a reu[it
s\ umple golul leg\turii
omului cu Dumnezeu“
Radu Pris\caru, prefectul
jude]ului Ia[i: Am aflat cu sa-
tisfac]ie faptul c\ postul Radio
Trinitas va `mplini luni, 17
aprilie, frumoasa vârst\ de opt
ani de activitate `n pia]a media
din Ia[i. ~mi exprim speran]a

cuv=ntului de la amvon“
c\, prin eforturile noastre con-
jugate, misiunea de informare
corect\ a opiniei publice prin
intermediul postului dumnea-
voastr\ de radio va cunoa[te o
dezvoltare continu\, `n folosul
celor mai largi categorii de as-
cult\tori. V\ urez `n numele
institu]iei pe care o reprezint [i
`n numele meu mult succes `n
realizarea misiunii dumnea-
voastr\ `n jude]ul Ia[i [i `n
]ar\, s\n\tate, prosperitate [i
fericire, `mpreun\ cu tradi]io-
nala urare „La Mul]i Ani!“.
Pr. Vasile P=rc\labu, pro-
topop de Vaslui: Este foarte
adev\rat c\ dup\ Revolu]ia
român\, dup\ zorii libert\]ii la
noi `n ]ar\, Biserica a intrat [i
intr\ `n drepturile ei fire[ti,
asta `nsemnând c\ pe lâng\
amvonul bisericii, pe lâng\ cu-
vântul din biseric\, dup\ de-
cembrie 1989 a fost posibil ca
radioul s\ fie folosit ca un nou
amvon. De aceea, [i radioul [i
televiziunea au fost [i sunt
folosite pentru a fi predicat cu-
vântul lui Dumnezeu [i pentru
ca via]a Bisericii s\ fie cunos-
cut\ cet\]enilor [i credincio-
[ilor. Radio Trinitas este un
merit pentru Biserica noastr\,
este o realizare a Arhiepiscopiei
Ia[ilor [i este un beneficiu pen-
tru noi, pentru cei care suntem
`n zon\ [i care beneficiem de
acest nou amvon, pentru c\
Radio Trinitas este un amvon al
Ortodoxiei noastre române[ti.
La mul]i [i ferici]i ani celor
care lucreaz\ acolo [i se
str\duiesc ca via]a s\ se des-
f\[oare `n mod normal acolo `n
studio [i celor care `n teritoriu
`[i desf\[oar\ activitatea [i
`ncearc\ s\ [i-o fac\ cât mai
bine `n slujba lui Dumnezeu [i
a oamenilor.
Lucian Flai[er, pre[edintele
Consiliului Jude]ean Ia[i: ~n cei
opt ani de activitate, postul de
radio Trinitas a dovedit c\ este
un post de radio obiectiv, bu-
cur=ndu-se de recunoa[tere in-
tern\ [i extern\, definindu-se
„Cu Radio Trinitas, credinciosul
simte datoria de a p\stra tradi]ia str\mo[easc\“
a Mesajul PF P\rinte Patriarh Teoctist a
Postul de radio al Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei,
care a luat fiin]\ la ini]iativa
IPS Mitropolit Daniel, aduce
un mare folos bisericii noas-
tre, iar roadele au `nceput
deja s\ apar\. Fiindc\ acest
mijloc de a r\sp=ndi Evan-
ghelia M=ntuitorului nostru
Iisus Hristos, precum [i tra-
di]ia bisericii noastre [i mai
ales `ndatorirea noastr\ a
Bisericii cea mare, de a p\s-
tra unitatea de credin]\, de
via]\ [i de cult, valoreaz\ [i
folose[te foarte mult vie]ii
cre[tinilor, acum c=nd ei
sunt solicita]i `n diferite
p\r]i cu alte multe am\giri,
ca s\ se rup\ de Biseric\ [i
s\ apuce c\i c\tre ace[ti lupi
`nbr\ca]i `n piei de oaie, cum
spune Sf=ntul Apostol Pavel.
Aceasta este misiunea
principal\ a Bisericii noas-
tre, pentru c\ `nsu[i M=ntu-
itorul nostru Iisus Hristos
c=nd i-a trimis pe apostolii
s\i la predicare a spus:
„Merge]i [i `nv\]a]i peste tot
cuv=ntul lui Dumnezeu!“.
Vede]i, a folosit cuv=ntul a-
cesta, „`nv\]a]i“. Noi, to]i
ierarhii, preo]ii, credincio[ii
chiar, avem aceast\ `ndato-
ca un reper important `n in-
dustria mass-media ie[ean\,
ca un vast portofoliu. Dup\ cei
opt ani de via]\, Trinitas a
demonstrat c\ [i-a p\strat ver-
ticalitatea [i profesionalismul.
Al\turi de tradi]ionalul „La
mul]i ani“ v\ urez mult\ pute-
re de munc\, pentru a v\
putea continua cu acela[i suc-
ces activitatea `n industria
mass-media [i toate proiectele
de activitate abordate sau pe
care le ave]i `n preg\tire.
Viorel Munteanu, rectorul
Universit\]ii de Arte „George
Enescu“ din Ia[i: Sunt bucuros
s\ transmit din partea Univer-
sit\]ii de Arte „George Enescu“
din Ia[i mul]i ani postului de
radio Trinitas. Poate c\ acest
radio a `nceput timid, dar a
c\p\tat o dezvoltare extraordi-
nar\ [i se aude acum `n mai
multe col]uri ale Rom=niei, du-
p\ cum nici nu ne a[teptam.
Este o ini]iativ\ misionar\ de
cultur\ a IPS Mitropolit Da-
niel [i a tuturor oamenilor care
lucreaz\ `n aceast\ institu]ie.
{tiu c=t este de greu s\ po]i
racorda la via]a noastr\, nu
numai cultura, ci [i `ntreaga
informa]ie pe care o primim zi
de zi. Acest radio este un radio
rire s\ `nv\]\m permanent
cuv=ntul lui Dumnezeu.
{i cum [tiin]a a adus o
mare binefacere `n r\sp=n-
direa cuv=ntului lui Dumne-
zeu pe calea radioului, con-
sider\m c\ acesta este un lu-
cru foarte important atunci
c=nd cre[tinul este poate obo-
sit, poate nec\jit, ispitit
chiar. Faptul c\ aude o ru-
g\ciune, o slujb\, aude o pre-
dic\ frumoas\, o explicare a
Sfintei Evanghelii, valoreaz\
foarte mult. ~i d\ curaj `n
via]\. Simte c\ el este dator
s\ p\streze tradi]ia noastr\
str\mo[easc\ [i credin]a
poporului nostru rom=nesc
de 2000 de ani. C\ci acest lu-
EVENIMENT
pe sufletul fiec\ruia. La mul]i
ani! Felicit\ri pentru echili-
brul `n trasmiterea emisiu-
nilor muzicale [i de dezbatere,
culturale [i religioase [i pentru
tot ce auzim la Radio Trinitas!
Pr. Iuliu Chiri]a, protopop
de Pite[ti: Radio Trinitas a fost
primit de credincio[i ca pe un
moment mult a[teptat care a
`ncercat [i reu[it s\ umple un
gol de mult resim]it, acela al
leg\turii omului `n calitate de
creatur\ cu Dumnezeu, creato-
rul s\u. Dac\ ]inem seama de
faptul c\ informa]ia ne este
din ce `n ce mai necesar\, `n]e-
legem de ce credincio[ii au pri-
mit cum nu se poate mai bine
vestea `nfiin]\rii unui post de
radio destinat cu prec\dere in-
forma]iei religioase cât mai di-
verse. La `mplinirea a opt ani
de emisie, putem afirma c\
deja avem de a face cu un radio
bine venit [i apreciat, matur [i
stabil, `n acela[i timp.
Cu Radio Trinitas nu mai
suntem singuri, suntem mai
aproape de Dumnezeu, dar [i
de semenii no[tri, `n acela[i
timp. Spa]iul aproape c\ dis-
pare [i ne apropie pe unii de
al]ii, jalonându-ne `n acela[i
timp drumul care urmeaz\ a fi
cru `l adeverim noi mereu
prin fiecare sf=nt\ slujb\,
prin fiecare `nt=lnire cu cre-
dincio[ii, prin fiecare cuv=nt
pe care `l rostim c\tre ei.
Din toat\ inima binecu-
v=ntez lucrarea aceasta [i pe
ostenitorii acestui post de
radio [i ne rug\m ca Dum-
nezeu s\ le dea putere s\
r\sp=ndeasc\ ne`ncetat
Sf=nta Evanghelie, pentru
c\ tezaurul Sfintei Evan-
ghelii, al `nv\]\turii M=ntu-
itorului nostru Iisus Hristos
este nesf=r[it [i felurit, a[a
cum suntem [i noi de multe
g=nduri, de multe feluri [i de
multe preocup\ri ale noas-
tre, atra[i de via]\. Numai
M=ntuitorul Iisus Hristos ne
poate `ndestula [i ne poate
da dorin]a pe care noi o
avem [i o `ntre]inem, dorin]a
care s\ fie dup\ credin]a [i
`nv\]\tura `nsu[i M=ntu-
itorului Iisus Hristos. Do-
resc postului de radio Trini-
tas, slujitorilor lui, mai ales
putere [i curaj de a continua
acest\ lucrare pentru slava
Sfintei noastre Biserici, pen-
tru bucuria [i pacea credin-
cio[ilor no[tri. Binecuv=n-
tarea Domnului s\ fie cu noi
cu to]i! Amin!
S=mb\t\, 15 aprilie 2006
parcurs `n aceast\ via]\ pentru
a o dobândi pe cea mai impor-
tant\, [i anume via]a viitoare.
„Radio Trinitas
este foarte necesar
`n aceast\ zon\“
Gheorghe Nichita, primarul
municipiului Ia[i: Dac\ `n
peisajul mass-media ie[ean nu
ar fi existat Radio Trinitas,
acesta ar fi fost mult prea
s\rac. Dac\ nu ar fi existat o
adev\rat\ emula]ie spiritual\
ce-[i are paternitatea `n grija
IPS Mitropolit Daniel, noi nu
ne-am mai fi bucurat de emisi-
unile preg\tite cu profesional-
ism de redactorii [i reporterii
de la Radio Trinitas. Am avut
bucuria `n mai multe r=nduri
s\ fiu invitat `n studiourile
Radio Trinitas [i m-am sim]it
minunat discut=nd despre val-
orile noastre, despre idealurile
noastre, [i, de ce nu, despre
proiectele at=t de necesare ie-
[enilor. ~n timp, undele Radio
Trinitas au ajuns s\ fie recep-
]ionate [i `n alte regiuni ale ]\-
rii. Iat\, dar, `nc\ un lucru bun
care pleac\ de la Ia[i pentru a
ne reprezenta `n ]ar\ [i chiar
`n str\in\tate. Acum, la opt
ani de la prima ie[ire `n eter,
doresc conducerii radioului [i
`ntregului colectiv multe suc-
cese `n nobila misiune pe care
au ales-o [i s\ o poat\ `ndeplini
cu succes. La mul]i ani!
Pr. Florin Tohanean, pro-
topop de Sf=ntu Gheorghe:
Dac\ ar fi s\ vorbim acum de-
spre folosul duhovnicesc pe
care noi `l dobândim ascultând
acest post de radio, s-ar putea
vorbi foarte mult. Pentru noi,
credincio[ii ortodoc[i din jude-
]ul Covasna, acest post de ra-
dio este - nu exagerez - ca o
raz\ de lumin\, ca un glas de
clopot care ne cheam\ la
rug\ciune. Este evident\ `m-
bun\t\]irea vie]ii noastre spi-
rituale `n urma ascult\rii emi-
siunilor acestui post de radio,
care, spun cu toat\ responsa-
bilitatea, este foarte necesar
pentru noi `n aceast\ zon\. Nu
ne sim]im l\sa]i deoparte [i ne
Pe internet [i via satelit
Radio Trinitas face parte
din cadrul Institutului Cul-
tural-Misionar Trinitas (Ra-
dio-Editur\-Tipografie) al
Mitropoliei Moldovei [i Buco-
vinei. ~n prezent, Radio Tri-
nitas de]ine 23 de frecve]e te-
restre [i una via satelit.
Frecven]ele puse `n func]iu-
ne pân\ `n momentul de fa]\
au f\cut ca postul de radio al
Mitropoliei Moldovei [i Buco-
vinei s\ poat\ fi recep]ionat
pe o arie de emisie care aco-
per\ peste 60% din teritoriul
9
sim]im, dimpotriv\, `mpreu-
n\-rug\tori c\tre Dumnezeu,
`mpreun\ cu ceilal]i credin-
cio[i din ]ar\. Este un dar al
lui Dumnezeu.
Pr. Ioan {erban, protopop
de Giurgiu Nord: Postul de
Radio Trinitas a fost o noutate
pentru realit\]ile lumii de
dup\ 1989 [i tocmai de aceea
s-a impus ca una necesar\ `n
spectrul misionar nou, care a
fost prezentat Bisericii. Postul
de radio Trinitas `ncearc\ [i
reu[e[te s\ prezinte imaginea
Bisericii noastre ca o Biseric\
vie, dinamic\, `n care se simte
pulsul duhovnicesc al tr\irii
`ntru Hristos. Este prelun-
girea cuvântului de la amvon,
coborârea lui `n lume, la cei
care nu vor s\-l asculte `n bise-
ric\ sau la cei care nu o pot
face. Este exprimarea atitu-
dinii eclesiale `n sfere mai
largi decât se face prin predic\
sau prin cuvânt\ri ocazionale.
Lucian Vasiliu, directorul
Muzeului Literaturii Rom=ne
din Ia[i: Opt ani de Radio Trini-
tas reprezint\ pentru mine
milenii de cre[tin\tate, implicit
culturalitate. Proiectul lansat
la Ia[i, p\r=nd o utopie ini]ial,
a devenit o certitudine, a
c\p\tat consisten]\, credibili-
tate [i demnitate spiritual\.
Clopotele Ortodoxiei culturale
r\sun\ nu numai `n vatra ve-
che a Ia[ilor, ci exult\ [i dinco-
lo de Prut sau de Carpa]ii tran-
silvani. Sunt un fidel ascult\tor
al substan]ialelor emisiuni,
veritabile liturghii care poart\
amprenta inconfundabil\ nu-
mit\ Trinitas. La mul]i ani!
Pr. {tefan Lucaciu , pro-
topop de Zal\u: Dac\ mandatul
de a vesti Evanghelia dat de
Mântuitorul Iisus Hristos s-a
f\cut mai `ntâi prin apostoli,
apoi prin urma[ii lor, episcopi [i
preo]i, prin viu grai, apoi prin
scrierile lor, azi, `n lumea mo-
dern\ se folosesc [i alte mij-
loace: radioul, televiziunea [i
chiar internetul, printre aces-
tea num\rându-se [i postul de
radio Trinitas. Acest post de
radio al Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei pot spune [i eu c\
pentru noi românii [i credin-
cio[ii ortodoc[i este lider `n
acest sens [i merit\ toate fe-
licit\rile to]i ostenitorii `n
frunte cu ~nalt Prea Sfin]ia Sa
Mitropolitul Daniel. Urez din
suflet tuturor ostenitorilor
succese cu alese `mpliniri `n-
tru mul]i [i ferici]i ani binecu-
vânta]i de Dumnezeu.
Pr. Vasile Radu, protopop
de Bac\u sud: Acest post de ra-
dio are un impact deosebit asu-
pra credincio[ilor din aproape
toat\ România, dar mai ales de
pe binecuvântatele plaiuri
b\c\uane. Enoria[ii parohiilor
noastre `[i `ncep rug\ciunile de
diminea]\ odat\ cu rug\ciu-
nile rostite `n cadrul Radioului
Trinitas. Ei particip\ la sfin-
tele acatiste [i la diverse ser-
vicii religioase, iar b\trânii,
bolnavii [i neputincio[ii din
spitale, azile [i de pretutindeni
ascult\ `n duminici [i s\r-
b\tori Sfânta Liturghie. a
României. ~ncepând cu data
de 31 decembrie 2002, emi-
siunile postului de radio al
Mitropoliei Moldovei [i Buco-
vinei pot fi recep]ionate [i
prin intermediul re]elei in-
ternet, iar din iunie 2004,
primul post de radio ortodox
din Rom=nia poate fi recep-
]ionat `n Europa [i via sa-
telit: Satelit AMOS (4 grade
Vest) frecven]a de recep]ie
11651,75 MHz, SR 16,10
Msym/sec, FEC 3/4, Pola-
rizare H, PID Audio 1001.
10 S=mb\t\, 15 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT Greii Moldovei se vor `nt=lni la Ia[i pentru a

Pericolul de inunda]ii
a trecut `n Boto[ani
Nord-estul Moldovei nu se
mai afl\ `n pericol major de
inunda]ii, dup\ ce nivelul
Prutului [i cel al Siretului au
sc\zut mult sub cota de
aten]ie, a declarat directorul
Serviciului de Gospod\rire a
Apelor (SGA) Boto[ani, in-
ginerul Vasile Cercel.
Pregolirea pe care au efec-
tuat-o din timp cei de la bara-
jul lacului de acumulare de la
St=nca Coste[ti a favorizat
preluarea f\r\ probleme a un-
dei de viitur\ a Prutului,
cauzat\ de topirea z\pezilor
[i de ploile din Ucraina.
Nici r=urile locale Jijia,
Ba[eu, Sitna nu au debite
prea ridicate, singurele pro-
bleme `nregistr=ndu-se pe
Jijia, de la D=ngeni `n aval.
Principalele probleme apar
datorit\ scurgerilor de pant\,
care rup por]iuni de drumuri.
sus]ine construirea [oselei rapide Est-VVest
Prefectul Radu Pris\-
caru s-a `nt=lnit, ieri, cu
primarul Gheorghe Ni-
chita, pre[edintele Consi-
liului Jude]ean (CJ) Ia[i,
Lucian Flai[er, [i depu-
tatul liberal Relu Fene-
chiu, pentru a pune la
punct detaliile organiz\-
rii la Ia[i a unei `nt=lniri
la care s\ participe [efii
administra]iei locale din
regiunea de N-E a Mol-
dovei. ~nt=lnirea, care va
avea loc pe data de 30
mai, ar urma s\ reuneas-
c\, `n premier\ la Ia[i,
to]i parlamentarii, pre-
fec]ii, pre[edin]ii Consi-
liilor Jude]ene [i primarii
de municipii din jude]ele
Suceava, Boto[ani, Ba-
c\u, Vaslui [i Ia[i. „Sco-
pul acestei `nt=lniri este,
`n primul r=nd, acela de a
transmite Guvernului un
mesaj unitar `n leg\tur\
cu necesitatea construirii
unui drum rapid Est-
Vest, care s\ lege Buda-
pesta de Chi[in\u. Aceas-
t\ leg\tur\ rapid\ `ntre
Moldova [i Ungaria este
vital\ pentru dezvoltarea
economic\ a zonei noas-
tre“, a declarat prefectul.
Pentru a prezenta Gu-
vernului un plan bine
pus la punct `n acest
sens, reprezentan]ii au-
torit\]ilor locale [i parla-
mentarii din zona de N-E
vor trebui mai `nt=i s\
cad\ de comun acord
asupra traseului pe care
`l va urma [oseaua la tre-
cerea prin Moldova. „Evi-
dent c\ fiecare ar dori ca
acest drum s\ treac\ prin
jude]ul lui. Dac\ vrem `n-
s\ ca acest proiect s\ poa-
t\ fi pus `n aplicare c=t
mai rapid, trebuie s\ co-
mand\m un studiu, care
s\ ne arate, din punctul
de vedere al eficacit\]ii [i
al costurilor, care este cea
mai potrivit\ variant\ de
traversare a acestei zone“,
a precizat Radu Pris\caru.
Potrivit declara]iilor
prefectului, la `nt=lnirea
de pe 30 mai urmeaz\ s\
fie prezen]i o serie de
mini[tri sau secretari de
stat din Guvern, repre-
zentantul Comisiei Euro-
pene `n Rom=nia, Jona-
than Scheele, [i invita]i
din Moldova, Ucraina [i
Ungaria. (B.C.)
11 miliarde de lei
pentru proiecte
de cercetare la „Cuza“
Consiliul Na]ional al Cercet\rii {tiin-
]ifice `n ~nv\]\m=ntul Superior (CNCSIS)
a aprobat continuarea finan]\rii pentru
60 de proiecte de cercetare la Uni-
versitatea „Al. I. Cuza“ pentru anul 2006.
Sumele alocate pentru aceste proiecte,
aflate `n al doilea an de derulare, se
ridic\, `n total, la aproximativ 11 miliarde
de lei vechi. Cea mai mare sum\ a fost
atras\ prin cele 50 de proiecte de tip A, cu
o valoare de 10,3 miliarde. A mai fost
aprobat\ continuarea pentru 5 proiecte
adresate tinerilor doctoranzi, de aproxi-
mativ 38,5 mii RON, [i 4 proiecte pentru
tineri cercet\tori, de 56,7 mii RON. ~n
urm\ cu dou\ s\pt\m=ni, rezultatele
competi]iei de granturi CNCSIS anun]au
c=[tigarea unei finan]\ri de aproximativ
12 miliarde de lei vechi pentru primul an
de derularea a altor 79 de proiecte noi de
cercetare. (O.R.)

Peste 60 de solicit\ri
de rent\ viager\
la Vaslui
La Oficiul Jude]ean de Rent\
Viager\ Agricol\ Vaslui,
`nfiin]at `n cadrul Agen]iei
Domeniilor Statului, s-au
`nregistrat p=n\ `n prezent
peste 60 de solicit\ri pentru
rent\ viager\. Potrivit direc-
torului Direc]iei pentru A-
gricultur\ [i Dezvoltare Ru-
ral\ (DADR) Vaslui, Daniel
Dr\gan, s-au `ntocmit 55 de
dosare, iar alte [apte sunt `n
lucru. „Din dosarele depuse,
rezult\ c\ suprafa]a arendat\
de persoanele care `ndepli-
nesc condi]iile pentru a bene-
ficia de renta viager\ este 187
de hectare, iar cea v=ndut\,
de 21,3 hectare. Renta vi-
ager\ aferent\ anului trecut
este de 1.059 de euro, iar cea
aferent\ anului curent, de
9.560 de euro“, a declarat di-
rectorul DADR, Daniel
Dr\gan. Persoanele care au
`mplinit 62 de ani [i au
v=ndut sau arendat un teren
de p=n\ la zece hectare `n pe-
rioada iulie-decembrie 2005,
iar dup\ `nchiriere sau
v=nzare nu au r\mas cu mai
mult de 0,5 hectare, vor bene-
ficia de rent\ viager\,
`ncep=nd din luna aprilie. Cei
care vor renun]a la p\m=nt `n
2006 vor primi bani de la stat
`n 2007. ~n fiecare an,
b\tr=nii care au v=ndut teren
vor primi 100 de euro pentru
fiecare hectar `nstr\inat, iar
cei care au arendat terenul
vor beneficia de 50 de euro
hectarul. Proprietarii pot
vinde o parte din teren [i
arenda o alt\ parte, benefici-
ind de dou\ rente, corespun-
z\toare fiec\rui contract.
Primarul comunei }ig\na[i a fost amendat
de prefect cu 100 de milioane de lei
a „Am promis c\ `i vom amenda pe cei care `nt=rzie retroced\rile [i, chiar
dac\ mul]i nu ne-au luat `n serios, am f\cut acest lucru. A[ vrea s\ subliniez
c\ eu r\spund `n mod direct de modul `n care se rezolv\ situa]ia
retroced\rilor `n jude] [i pot primi, la r=ndul meu, amend\ de p=n\ la un
miliard de lei, dac\ a[ bloca retrocedarea unui teren c\tre o persoan\
`ndrept\]it\ s\-l primeasc\“, a declarat prefectul Radu Pris\caru a
menda maxim\, pentru caz, le reamintesc c\ trebu-
„nepunerea `n posesie [i ie s\ fac\ solicit\ri cu pri-
de Bogdan CRON} ne`ntocmirea documenta]iei vire la acest aspect la co-
Dup\ ce a avertizat `n necesare eliber\rii titlului munele din jur [i, dac\ nici
mai multe r=nduri c\ va a- de proprietate `n favoarea acolo nu se mai g\se[te p\-
menda primarii care `nt=r- numitei Asaftei Aurica, pen- m=nt disponibil, care poate
tru suprafa]a de 7 ha de te- fi dat `n posesie solicitantu-
zie, `n mod inten]ionat, pu-
nerea `n posesie a cet\]eni- ren, conform unei hot\r=ri lui, se trimite solicitarea la
lor care au acest drept, pre- judec\tore[ti r\mase defini- Agen]ia Domeniilor Statu-
fectul Radu Pris\caru a tiv\ [i irevocabil\“, se preci- lui“, a precizat prefectul.
trecut la fapte. Astfel, s\p- zeaz\ `n informarea prezen- Un aspect sensibil al m\-
t\m=na trecut\, primarii tat\ ieri de prefect. surilor luate de conducerea Prefectul
din comunele Dolhe[ti [i Potrivit datelor prezen- Prefecturii `l reprezint\
}ig\na[i au primit amenzi tate de conducerea Comi- `ns\ cine va pl\ti practic a- Radu Pris\caru
de 10, respectiv 100 de mi- siei Jude]ene de Fond Fun- menda. Primarul, `n cali-
zie retroced\rile [i, chiar
lioane de lei vechi. ciar, la nivelul jude]ului tate de persoan\ fizic\, sau dac\ mul]i nu ne-au luat
Primarul comunei Dol- Ia[i s-au `nregistrat p=n\ primarul `n calitate de per- `n serios, am f\cut acest
he[ti a fost amendat de `n prezent aproape 70 de soan\ public\, de reprezen- lucru. A[ vrea s\ subliniez
prefect pentru tergiversa- cazuri de tergiversare a tant al comunit\]ii. c\ eu r\spund `n mod di-
rea nejustificat\ a solu]io- punerii `n posesie a persoa- ~n cel de-al doilea caz, a-
rect de modul `n care se re-
n\rii notific\rilor depuse nelor care au primit hot\- menda urmeaz\ s\ fie a- zolv\ situa]ia retroced\-
la autoritatea local\ de r=ri judec\tore[ti, r\mase chitat\ din bugetul Prim\- rilor `n jude] [i pot primi,
persoane `ndrept\]ite s\ definitive [i irevocabile, `n riei [i nu din fondurile pro- la r=ndul meu, amend\ de
fie puse `n posesie cu anu- acest sens. „Sunt primari prii. „Amenda nu va fi pl\- p=n\ la un miliard de lei,
mite suprafe]e de teren. care motiveaz\ `nt=rzierea tit\ `n nici un caz din fon- dac\ a[ bloca retrocedarea
Dac\ primarul Dolhe[- punerii `n posesie a cet\- durile Prim\riei, ci din ba- unui teren c\tre o per-
tiului a „sc\pat“ doar cu 10 ]enilor prin faptul c\ nu nii proprii ai primarului. soan\ `ndrept\]it\ s\-l
milioane de lei, colegul s\u mai este p\m=nt disponibil Am promis c\ `i vom primeasc\“, a subliniat
din }ig\na[i a primit a- pe raza localit\]ii. ~n acest amenda pe cei care `nt=r- Radu Pris\caru. a

Trei flor\rese au
jefuit un magazin
Un magazin de produse elec-
trice [i sanitare a fost jefuit [i
distrus, ieri, `n plin\ zi, la
Gala]i, de trei flor\rese de et-
nie rrom\. Magazinul, situat
pe Aleea Comer]ului din
cartierul Micro 40 din Gala]i,
este amplasat l=ng\ c=teva
standuri de flori, unde v=nd
mai multe femei de etnie
rrom\. Unul dintre copiii fe-
meilor a intrat `n magazin [i
a `nceput s\ deranjeze pro-
dusele din rafturi [i s\ vor-
beasc\ ur=t la adresa
clien]ilor [i a v=nz\toarei.
Aceasta din urm\ a `ncercat
s\-l dea afar\ din magazin pe
intrus, dar ]ipetele lui au
alertat flor\resele care au
devastat magazinul, au agre-
sat v=nz\toarea [i au spart
casa de marcat din care au
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ concursul destinat comu-
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI-
NII LUMINII. Regulile acestui concurs
sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile
din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor publica `n
ziar, `ncep=nd cu data de 10 aprilie 2006, cla-
samente cu parohiile care au cele mai multe
abonamente la „Lumina de Duminic\“ din
fiecare protopopiat.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t
primele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
considerare listele de abona]i pentru care nu
s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul urban [i
separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
c=te un pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la m\n\stiri
nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n func]ie de
op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\ sau mai multe
parohii au un num\r egal de abonamente,
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu cele mai
pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTI-
nu prin oficiile po[tale pentru a avea o evi- DIANULUI LUMINA)
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii.
Modalitatea de abonare este urm\toarea: Clasamentul parohiilor `n func]ie de num\rul de abonamente
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la Locul Parohia Preot Protopopiat Nr. abon.
„Lumina de Duminic\“. 1 Bohotin Bercaru { tefan Ia[i 2 145*
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de 2 Sf. Nicolae - Copou Vaida Vasile Ia[i 1 10
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- 2 Prisecani Vornicu Iulian Ia[i 2 10
rect la redac]ia din Ia[i, pe B-dul {tefan cel Ma- 2 Dancu Popovici D\nu] Ia[i 2 10
re [i Sf=nt nr. 14 (la biroul de preluare anun]uri 2 Talpalari Dasc\lu Nicolae Ia[i 1 10
3 Buna Vestire Necula Iulian Ia[i 1 5
de l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh poate 3 Mogosesti Puiu Dumitru Ia[i 2 5
*~nc\ 100 de abonamente contractate pe 14 aprilie a.c.
transmite prin fax la num\rul 0232/406.225,
prin e-mail la adresa info@ziarullumina.ro Clasamentul protopopiatelor `n func]ie de num\rul de
sau telefonic, la num\rul 0232/ 406.224 lista abonamente la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai

sustras peste trei milioane de ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. con]in=nd numele, prenumele [i adresa exact\ Locul Protopopiat Protopop Nr. abon.
lei vechi. V=nz\toarea a fost Condi]ia pentru a intra `n acest clasament a abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin man- 1 Ceahl\u Mihail Damian 99
g\sit\ de patron c\zut\ dup\ este ca o parohie s\ contracteze minimum 10 dat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens se va 2 Dorohoi Stelian Ciurciun 82
tejghea [i plin\ de s=nge, fi- abonamente la „Lumina de Duminic\“ direct contacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul 0232/ 3 Ia[ i 2 Vilie Doro[ inc\ 70
ind transportat\ `n stare de la redac]ie. 406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua `n 4 Ia[ i 1 Andrei Constantin 25
[oc la Spitalul de Urgen]\. a

Studen]ii Universit\]ii „Cuza“, cu caravana prin liceele din Moldova
~n perioada 2-4 mai, o cara-
van\ educa]ional\ organizat\ de
Alian]a Studen]ilor din Rom=nia
[i Asocia]ia Studen]ilor de la Fa-
cultatea de Informatic\, din ca-
drul Universit\]ii „Al. I. Cuza“, va
poposi `n toate liceele importante
din Moldova. Tinerii le vor expli-
ca studen]ilor din clasele a XII-a
ce `nseamn\ s\ fii student `n ca-
drul sistemului Bologna, perspec-
tivele de studiu [i carier\ deschi-
se de posibilitatea alegerii unei
Plaja de la
Nicolina,
revendicat\
de o firm\
din Ia[i
Ie[enii ar putea r\m=ne
f\r\ plaja de la Nicolina, da-
c\ firma Mica Industrie din
Ia[i va c=[tiga procesul in-
tentat Prim\riei pentru su-
prafa]a de teren unde este `n
momentul de fa]\ plaja. A-
ceasta deoarece Mica In-
dustrie sus]ine c\ terenul cu
plaja este un drept ce i se cu-
vine, av=nd `n vedere c\ a
mai fost administrat tot de
ea [i `nainte de 1989.
„Exist\ un protocol din
anul 1987 pentru luarea `n
administrare a cl\dirii din
incinta plajei de la Nicolina
f\cut `ntre firma din care s-a
desprins Mica Industrie [i
fosta Direc]ie de Adminis-
trare a Patrimoniului Public
[i Privat pentru cl\direa de
la Nicolina, nu `ns\ [i pen-
tru terenul din jur. ~n baza
acelui protocol au depus ce-
rerea pentru tot terenul. Noi
avem, `ns\, dou\ hot\r=ri
de Consiliu Local `n care te-
renul este trecut `n proprie-
tatea Prim\riei anterior ace-
lui protocol. Protocolul viza
doar administrarea cl\dirii.
De asemenea, `n momentul
`n care Mica Inustrie s-a des-
prins din firma mam\, nu
avea trecut `n inventar [i
terenul de la Nicolina“, a de-
clarat Mariana M\laimare,
jurist al Direc]iei de Admi-
nistrare a Patrimoniului Pu-
blic [i Privat din cadrul Pri-
m\riei. Urm\torul termen
de judecat\ este programat
pentru data de 24 aprilie.
Firma Mica Industrie din
Ia[i a depus mai multe
cereri de retrocedare pentru
mai multe suprafe]e de
teren, aflate `n adminis-
trarea prim\riei. (N.P.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a DOI MASTERANZI CU
BURSE ~N CADRUL RE}ELEI
UTRECHT: Re]eaua universitar\
Utrecht din care face parte [i
Universitate „Al. I. Cuza“ a `n-
ceput s\ aduc\ beneficii. Astfel,
doi studen]i de la „Cuza“ sunt
primii beneficiari ai facilit\]ilor
oferite de calitatea de membru al
Re]elei Utrecht. Cei doi studen]i
sunt `n primul an de master, unul
la Facultatea de Filosofie, altul la
Facultatea de Litere, [i vor partic-
ipa la o [coal\ de var\ `n Bologna
cu tema „Drepturile omului: plu-
ralitatea cultural\ `mpotriva ra-
sismului [i xenofobiei“. {coala de
var\ este organizat\ doar pentru
studen]ii universit\]ilor membre.
Creditele ob]inute `n cadrul aces-
tor [coli de var\ sunt recunoscute
de universit\]ile membre ale Re-
]elei Utrecht. „Cuza“ va fi
reprezentat\ de prorectorul pe
rela]ii interna]ionale Henri Lu-
chian, la `nt=lnirea anual\ a uni-
versit\]ilor Utrecht, la care par-
ticip\ pentru prima dat\ `n cali-
tate de membru. Reuniunea va
avea loc `n perioada 21-22 aprilie,
la Universitatea Hull din Marea
specializ\ri complementare ofe-
rit\ de Universitatea „Al. I. Cu-
za“ [i prezentarea ofertei educa-
]ionale a celor 15 facult\]i.
Caravana va trece prin licee din
Suceava, Rad\u]i, Boto[ani, Ia[i,
Vaslui, Piatra Neam], Roman, Ba-
c\u [i Foc[ani [i va viza nu doar in-
formarea elevilor din anii termi-
nali, ci [i a cadrelor didactice din
`nv\]\m=ntul preuniversitar, ace[-
tia av=nd un rol important `n `n-
drumarea corect\ a candida]ilor la
Guvernul ar putea subven]iona
[i dup\ anul 2007 gigacaloria
a Reprezentan]ii Guvernului au sus]inut, joi, la Br\ila c\, chiar dac\ va
disp\rea subven]ia pentru c\ldur\, se vor g=ndi la o formul\ pentru a
veni `n sprijinul popula]iei a Municipiul Ia[i va continua s\ acorde
subven]ii de la bugetul local, `n limita fondurilor disponibile a Pre]ul
gigacaloriei ar ajunge la 2 milioane de lei, dac\ va disp\rea subven]ia a
Problema reabilit\rii ter-
mice a blocurilor din ora[,
precum [i cea a pre]ului la
agentul termic s-a aflat pe
masa discu]iilor `n cadrul
unei `nt=lniri dintre repre-
zentan]ii prim\riilor [i cei ai
CET-urilor din mai multe
ora[e ale ]\rii, `nt=lnire care
a avut loc la Br\ila. Princi-
pala concluzie a `nt=lnirii a
fost faptul c\, chiar dac\ nu
vor mai fi acordate subven]ii
directe pentru c\ldur\ dup\
anul 2007, totu[i, se va `n-
cerca s\ se aplice alte m\-
suri de protec]ie social\, de-
oarece pre]ul gigacaloriei va
fi mult prea mare.
Din partea municipiului
Ia[i, a participat viceprima-
rul Constantin Neculau care
a prezentat problemele cu
care se confrunt\ Ia[ul din
acest punct de vedere. „Tot
ce a fost la Br\ila a fost doar
la stadiul de discu]ii, ur-
m=nd ca `n baza acestora s\
fie luate o serie de m\suri
pentru a veni `n sprijinul
popula]iei. Cert este c\ din
2007 va disp\rea subven]ia
pentru c\ldur\, `ns\ Prim\-
ria Ia[i va continua s\ acor-
de partea ei de subven]ie de
la bugetul local. Bine`n]eles,
`n func]ie de ce bani vom a-
vea. Referitor la problema
investi]iilor, a pre]ului mare
la gigacalorie [i la subven]ii,
reprezentan]ii Guvernului
Britanie. „Cuza“ este membr\ a
Re]elei Utrecht, unul din cele mai
importante grupuri universitare
europene, de la `nceputul anului
2006. (O.R.)
a ~N {OC ANAFILACTIC DE
LA O FELIE DE SALAM: Ionel R.,
un b\rbat `n v=rst\ de 50 de ani
din Ia[i, a fost transportat ieri di-
minea]\ `n stare grav\ la Spitalul
Clinic „Sf. Spiridon“, dup\ ce a
suferit un [oc anafilactic. B\rba-
tul a ajuns `n Unitatea de Primire
Urgen]e (UPU) cu buzele umflate,
eritem generalizat [i cu hipotensi-
une. El a explicat medicilor de
gard\ c\ [ocul a ap\rut dup\ ce a
consumat o felie de salam. „Paci-
entul a fost diagnosticat cu [oc a-
nafilactic sever. Este alergic la
mai multe tipuri de alimente, fi-
ind internat de nenum\rate ori `n
Sec]ia de Alergologie a spitalului
nostru“, a declarat dr. Diana Cim-
poe[u, purt\torul de cuv=nt al spi-
talului. Medicii spun c\ b\rbatul
are un teren alergic predispozant
[i are restric]ie la numeroase
grupe de alimente. Este alergic la
ment\, spre exemplu, astfel c\ nu
poate utiliza nici m\car past\ de
din]i mentolat\. (O.B.)
ACTUALITATE
admitere. ~nt=lnirile cu profesorii
[i elevii se vor derula pe parcursul
unei ore [i jum\tate, timp `n care
se vor distribui [i pliante, ghiduri
informative [i se va urm\ri un
film informativ realizat pe baz\ de
interviuri, privind trecerea la noul
sistem de `nv\]\m=nt universitar,
precum [i aspecte legate de parti-
cularit\]ile universit\]ii.
Acesta este al doilea an `n care
studen]ii au organizat pentru ele-
vii din regiunea Moldovei o cara-
au sus]inut c\ se vor g=ndi
la o formul\ pentru a veni `n
ajutorul popula]iei, pentru
ca [ocul s\ nu fie foarte
mare“, a declarat vicepri-
marul Constantin Neculau.
Dac\ va disp\rea sub-
ven]ia pentru c\ldur\, ie[ea-
nul ar trebui s\ scoat\ din
buzunar peste 2 milioane de
lei pentru fiecare gigacalorie
consumat\. ~n momentul de
fa]\, pre]ul de produc]ie al
unei gigacalorii este de 1,9
milioane de lei, `ns\ sub-
ven]ia de la stat `mpreun\ cu
cea de la Prim\rie coboar\
pre]ul pe care trebuie s\ `l
pl\teasc\ cet\]eanul la pu-
]in peste 1 milion de lei gi-
gacaloria. Tot `n cadrul
`nt=lnirii de la Br\ila a fost
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
S=mb\t\, 15 aprilie 2006
van\ de informare privind Proce-
sul Bologna. Seminariile din ca-
drul proiectului Caravana „Proce-
sul Bologna – un pas c\tre Euro-
pa“ vor avea loc la Boto[ani, Ro-
man, Vaslui pe 2 mai, R\d\u]i,
Piatra Neam], Foc[ani pe 3 mai,
Suceava, Bac\u, Ia[i pe 4 mai.
Conform celor precizate de rec-
torul Dumitru Oprea, de aceast\
activitate se vor ocupa doar stu-
den]ii care „vor primi tot ajutorul
din partea institu]iei“. (Oana R.)
discutat\ [i problema man-
sard\rii blocurilor. Potrivit
celor declarate de Neculau,
`n perioada urm\toare va fi
emis\ Ordonan]a de Guvern
prin care nu mai este nevoie
de acordul tuturor locatar-
ilor dintr-un bloc pentru
construc]ia unei mansarde.
Totodat\, au mai fost f\cute
propuneri ca pe viitor, dac\
va fi nevoie de acordul doar
a jum\tate plus unu din
locuitorii unui bloc, s\ se
]in\ cont `n special de
p\rerea celor de la ultimul
etaj.
Aceasta deoarece deasu-
pra lor va fi [antierul [i ei
vor fi nevoi]i `n primul r=nd
s\ suporte zgomotele con-
structorilor. (Nicolae POPA)
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Elevii au intrat `n
vacan]a de Pa[te
Mult a[teptata vacan]\ de
Pa[te pentru elevii din clasele
I-XII a `nceput azi [i se `ncheie
luni, 24 aprilie 2006. Cursurile
semestrului al II-lea vor fi relu-
ate `n data de 25 aprilie [i se
vor termina pe 16 iunie, va-
can]a de var\ fiind cuprins\ `n
intervalul 17 iunie - 31 august
2006. De asemenea, ziua de 1
mai 2006 va fi zi liber\, con-
form legii. Elevii din clasa a
VIII-a vor finaliza cursurile `n
data de 9 iunie, iar cei din clasa
a XII-a, o s\pt\m=n\ mai t=r-
ziu (16 iunie). Elevii de clasa a
VIII-a vor sus]ine testele na]io-
nale pe 19 iunie (limba [i litera-
tura rom=n\), 21 iunie (mate-
matic\) [i 22 iunie (istorie sau
geografie). Elevii claselor a
XII-a vor sus]ine bacalaureatul
pe 26-27 iunie (limba [i litera-
tura rom=n\, proba oral\), 28-
29 iunie (limba [i literatura
modern\, proba oral\), 3 iulie
(limba [i literatura rom=n\,
proba scris\), 4 iulie (limba [i
literatura matern\, proba scri-
s\), 5 iulie (proba obligatorie), 6
[i 7 iulie (probe la alegere). (O.R.)
~nt=rzierile
avertiz\rilor meteo
nu sunt din cauza
centrului
meteorologic
Directorul Centrului
Meteorologic Regional Moldova
Ia[i, Constantin Dr\c[ineanu, a
precizat ieri c\ problemele cu
privire la transmiterea aver-
tiz\rilor meteorologice `n timp
util, `nainte de ploi puternice
sau furtuni, nu pornesc de la
institu]ia pe care o conduce.
Acesta sus]ine c\ problema
vine de la traseul care trebuie
urmat de avertizare din mo-
mentul `n care a fost f\cut\.
„Noi `ntocmim `ntotdeauna
avertiz\rile la timp [i le trimi-
tem la Inspectoratul pentru
Situa]ii de Urgen]\ [i la
Prefectur\. Noi nu trimitem
avertiz\rile direct la Prim\rie.
Aceasta le prime[te de la
Inspectoratul pentru Situa]ii de
Urgen]\, nu direct de la noi“, a
declarat directorul Centrului
Meteorologic Regional Moldova
Ia[i, Constantin Dr\c[ineanu.
De asemenea, acesta a mai
spus c\ avertiz\rile pe care le
trimite institu]ia pe care o con-
duce sunt bine f\cute, [i c\ pot
fi folosite f\r\ nici un fel de
probleme. (N.P.)
Toate trecerile
de pietoni vor fi
semnalizate luminos
Comisia de circula]ie din cadrul
Prim\riei ie[ene a ajuns la con-
cluzia c\ toate trecerile de
pietoni trebuie semnalizate lu-
minos, pentru a reduce c=t mai
mult riscul apari]iei acciden-
telor rutiere. Modul `n care va
fi f\cut\ avertizarea luminoas\
va fi discutat `n cadrul
urm\toarei `nt=lniri, c=nd se va
pune la punct dac\ se vor
monta dou\ l\mpi cu lumin\
alb\ intermitent pe panourile
de semnalizare a trecerii de
pietoni sau dac\ se vor monta
bra]e suspendate deasupra [o-
selei cu lumin\ intermitent\.
„Am discutat s\ punem a[a nu-
mitele spin\ri de m\gar, adic\
praguri de asfalt pe strad\ `n
apropierea trecerilor de pietoni
sau s\ supra`n\l]\m trecerile,
pentru a obliga pe conduc\torii
auto s\ reduc\ viteza, `ns\ cea
mai bun\ solu]ie pare a fi
montarea de lumini intermi-
tente, de avertizare“, a declarat
viceprimarul Constantin
Neculau. Reprezentan]ii
comisiei de circula]iei au ajuns
la concluzia c\ spin\rile de
m\gar sau pragurile de asfalt
sunt periculoase, put=nd duce
la accidente [i mai grave. (N.P.)
12 S=mb\t\, 15 aprilie 2006
PE SCURT
Rugby[tii ie[eni se mut\
pe malurile Some[ului
Runda cu nr. 15 din cadrul
Diviziei Na]ionale de rugby pro-
grameaz\ ast\zi un derby stu-
den]esc pe malurile Some[ului,
cele dou\ combatante fiind
Universitatea Cluj [i Poli Agro
Unirea Ia[i. Meciul va debuta la
ora 10.00, gazdele clujene fiind fa-
voritele certe ale disputei. Partida
de la Cluj va fi arbitrat\ de
D\nu] Fr\sineanu, ajutat la cele
dou\ margini de Vlad Iord\ches-
cu [i Constantin Bonea. Tot as-
t\zi se vor mai juca meciurile
Contor Zenner Arad – „U“
REMIN Baia Mare, {tiin]a
Petro[ani – Steaua Bucure[ti [i
RCJ Farul Constan]a – Rulmen-
tul B=rlad. La partida de la
Constan]a, judec\torii de margine
vor fi ie[enii Emanuel Gorodea [i
Gabriela Balan. M=ine, tot de la
ora 10.00, se disput\ jocul dintre
Dinamo Bucure[ti [i Bucovina
Suceava. (D.T.)
Voleibalistele
clujene se mut\ pe
malurile Bahluiului
Dac\ rugby[tii ie[eni se de-
plaseaz\ la Cluj, voleibalistele
clujene de la Universitatea
Jolidon se deplaseaz\ la Ia[i, pen-
tru meciul de ast\zi cu Penicilina
Ia[i, `n ultima etap\ a sezonului
din grupa pentru locurile 5-10.
Partida va debuta la ora 10.00 [i
va fi g\zduit\ de Sala Penicilina,
care are acum o nou\ suprafa]\
de joc, prin montarea unui covor
fran]uzesc de tip „taraflex“. Nicu
Roibescu, antrenorul principal [i
directorul clubului ie[ean, sper\
`ntr-un nou succes la final de se-
zon, `n lotul gazdelor neexist=nd
probleme de efectiv. Penicilina va
utiliza urm\toarea forma]ie de
start: Muta[cu – M. Ionescu,
Rusu, Androhovici, Diaconi]a, R.
Constantinescu – C\]coan
(libero). Pe banca de rezerve se
vor mai afla T. Popa, Purice,
Ivanof, Dudnic [i Vi[an. Celelalte
jocuri ale rundei cu nr. 10 sunt
Constructorul IOR Bucure[ti –
CSU Tg. Mure[ [i CSU Metal
Gala]i – Arge[ Volei Pite[ti.
Indiferent de rezultatele de
ast\zi, Penicilina termin\ campi-
onatul pe locul 7, iar echipele care
retrogradeaz\ `n liga a doua sunt
Arge[ Volei Pite[ti [i IOR
Bucure[ti. (D.T.)
Sergiu Radu pune
um\rul la promovarea
`n Bundesliga
Atacantul rom=n Sergiu Radu a
reu[it o „dubl\“ pentru Energie
Cottbus `n etapa a 30-a din liga a
doua german\ de fotbal, `n
meciul derby al Estului, c=[tigat
cu 2-0 `n fa]a Hansei Rostock.
Radu a punctat `n minutele 33 [i
90^3 [i este golgeterul echipei
sale, afl=ndu-se pe pozi]ia a treia
a ierarhiei generale a marcato-
rilor din Zweite Bundesliga cu 12
reu[ite `n 30 de meciuri, dup\
Eigler (Greuther Fürth), 17
goluri, [i Federico (Karlsruher
SC), 13 goluri. ~n clasament con-
duce Alemannia Aachen, echipa
lui Lauren]iu Reghecampf, cu 61
puncte (29 jocuri), urmat\ de VfL
Bochum, 59 p (29 j), Energie
Cottbus, 53 p (30 j), Greuther
Fürth, 47 p (29 j), Karlsruher
SC, 47 p (30 j). Primele trei
clasate vor promova `n
Bundesliga la sf=r[itul sezonului,
astfel c\ Energie are [anse con-
siderabile s\ revin\ pe prima
scen\ a fotbalului german, pe
care a p\r\sit-o `n 2003. a
SPORT
Cosmin H=nceanu, al 16-llea sabrer junior al lumii
Campionatele Mondiale de niori au fost prezen]i [i trei urm\toarele pozi]ii: Tiberiu dob=ndit medalia de aur [i la
scrim\ pentru cade]i [i ju- sportivi de la CSM Ia[i, con- Dolniceanu (18 ani; locul 24; cadete. Cea mai bun\ clasare
niori parcurg `n Coreea de du[i de antrenorul emerit Iu- 12 puncte) [i Virgil Marcea a unui sportiv rom=n junior
Sud, mai precis la Taebaek lian Bi]uc\. Cea mai bun\ cla- (20 ani; locul 37; 6 puncte). Pe la prezentele Campionate
City, ultimele concursuri. sare, locul 16, a ob]inut-o Cos- podium s-au clasat: 1. Dmitro Mondiale sud-coreene apar-
P=n\ `n prezent, Rom=nia nu min H=nceanu (20 ani), care a Boiko (Ucraina) - 96 pct; 2. ]ine spadasinului Ciprian
a c=[tigat nici o medalie, `n cucerit cu aceast\ ocazie [i 24 Luigi Samele (Italia) - 78 pct; L\pu[te, care s-a clasat pe
clasament conduc=nd SUA, de puncte `n clasamentul 3. Nikolai Kovalev (Rusia) - locul 7 `n proba individual\.
cu cinci de aur, una de argint Cupei Mondiale. ~ntr-un con- 60 pct. ~ntrecerea feminin\ a Sabrerii ie[eni intr\ ast\zi
[i patru de bronz. ~n turneul curs cu 79 de participan]i, fost adjudecat\ de sabrera `ntr-o nou\ competi]ie, cea pe
individual de sabie pentru ju- ceilal]i doi ie[eni au ob]inut Rebecca Ward (SUA), care a echipe. (D.T.)
re vor vedea pe viu una
UEFAntasticii vin `n Copou au `n fa]\ poate cea mai
dintre cele mai bune echi-
pe din acest sezon al Cu-
pei UEFA“.
Poli Ia[i prime[te m=i- pete de seam\ la meciul
redutabil\ echip\ din Poli Ia[i – O]elul Gala]i.
ne sear\ replica campionat, fapt demon- Pe atunci juc\tor al for- ~nfr=ngeri
Rapidului, `n Copou, de strat `n recentul derby cu ma]iei turce Be[ikta[, Da- nemeritate `n
Dinamo, `ns\ sunt con- niel Pancu le-a promis
la ora 17.00, `ntr-un vin[i c\ pot `nvinge. juc\torilor lui Ionu] Popa precedentele `nt=lniri
meci transmis `n direct „Cu Steaua am evoluat un bonus financiar `n ~n ultimii ani, Poli a
bine, dar am pierdut ne- cazul unei victorii `n fa]a pierdut toate meciurile
de Na]ional TV. La meritat, sper\m ca du- o]elarilor, [i s-a ]inut de sus]inute `n compania Ra-
giule[teni ie[eanul minic\ s\ c=[tig\m [i s\-i cuv=nt. La finalul partidei pidului, de[i de fiecare da-
facem ferici]i pe specta- c=[tigate de ie[eni cu t\ merita s\ ob]in\ cel pu-
Daniel Pancu este tori. ~nt=lnim o echip\ ex- scorul de 1-0, prin reu[ita ]in o remiz\. ~n primul
trem de solid\, dar dac\ lui Ionu] P=rvu, Pancone a
anun]at titular. ne mobiliz\m cred c\ ne intrat `n vestiarul gazde-
meci al sezonului trecut,
Poli a cedat cu 1-2 `n
putem apropia victoria“, lor [i a l\sat pe mas\ su-
spun moldovenii. ma de 5.000 de dolari,
Copou, dup\ ce a ratat un
de Narcis POHOA}| penalty `n minutul 87, prin
Antrenorul Ionu] Popa banii fiind `mp\r]i]i de Tinel Petre. ~n retur,
nu poate conta pe servicii- juc\torii lui Poli.
M=ine sear\ Copoul va
le juc\torilor Toma (sus- La un an de la acel gest,
ie[enii au fost `nvin[i cu 2-
`mbr\ca haine de s\rb\- 0 `n Giule[ti, `n acel meci
toare. Pe arena ie[ean\ va pendat), Irinel Ionescu [i Pancone va reveni pe sta- funda[ul Irinel Ionescu
descinde Rapid, cea mai `n Gavatorta (accidentat), `n dionul care l-a lansat `n suferind o accidentare ce l-
form\ echip\ din Divizia rest tot lotul fiind valid. fotbalul mare, dar `n pos- a ]inut pe tu[\ c=teva luni.
A `n acest moment, toto- tura de rival al Politehni- ~n turul actualului se-
cii, fiind component al Ra-
dat\ sfert-finalist\ a Cu- Pancu i-a premiat zon, Poli a pierdut cu 1-0,
pei UEFA. Moldovenii vor pidului. unicul gol al meciului fiind
lua cu asalt tribunele [i
anul trecut pe ie[eni, marcat dintr-un penalty
acum revine `n Copou
pentru a-l aclama la scen\ Bilete mai scumpe inexistent acordat de Ti-
deschis\ pe idolul Daniel ca adversar beriu Lajos, la final M\l-
Pancu, cel care `n anul Ie[enii care nu au abo- d\r\[anu recunosc=nd c\
1996 a plecat din Copou `n namente [i doresc s\ a-
~n urm\ cu aproape un nu a fost 11 metri. A mar-
Giule[ti pentru a face cu- siste la acest meci trebuie
an, chiar `n ziua ~nvierii, cat atunci Burdujan, din
no[tin]\ cu fotbalul mare. s\ scoat\ din buzunare
tribuna oficial\ a arenei dou\ `ncerc\ri, primul [ut
Ie[enii sunt con[tien]i c\ mai mul]i bani dec=t de
din Copou a avut un oas- fiind respins de Br\ne].
obicei, conducerea ~n fine, `n sferturile Cu-
clubului lu=nd de- pei, Rapidul s-a impus cu
cizia de a m\ri pre- 1-0, la Foc[ani, golul cali-
]ul tichetelor. Un fic\rii giule[tenilor `n se-
bilet la tribune va mifinale fiind marcat `n
costa 20 RON, iar minutul 90^2 de Ilye[. ~n
unul la peluze 10 prima repriz\, „centralul“
RON, vicepre[edin- Ionic\ Serea le-a anulat
tele Neculai Ciulu ie[enilor un gol perfect
explic=nd [i mo- valabil `nscris de Onofra[.
tivul scumpirii bile- „De fiecare dat\ am
telor: „Travers\m o pierdut nemeritat `n fa]a
perioad\ foarte Rapidului. Sper ca de a-
grea din punct de ceast\ dat\ s\ ne vin\
vedere financiar, de r=ndul s\ `nvingem. Avem
aceea am decis ca publicul de partea noas-
biletele s\ fie mai tr\, iar juc\torii vor evo-
scumpe la acest lua cu o mai mare ambi]ie,
meci cu Rapid. ]in=nd cont c\ `nt=lnesc o
Sunt convins `ns\ echip\ ce a ajuns p=n\ `n
c\ suporterii care sferturile de final\ ale
Dup\ ce anul trecut i-a premiat pe ie[eni pentru iubesc echipa vor Cupei UEFA“, spune an-
victoria cu O]elul, Daniel Pancu revine m=ine `n Copou face un efort s\ vi- trenorul ie[enilor, Ionu]
`ntr-o postur\ inedit\, de adversar al lui Poli Ia[i n\ la un meci `n ca- Popa. a
Rund\ decisiv\ pentru „coda[e“ Programul etapei a XXIII-a:
La prima vedere, echipele despre forma]iile implicate
Ast\zi, 15 aprilie
angrenate `n lupta pentru ti- `n ecua]ia retrograd\rii,
FC Na]ional – FC Vaslui (ora 17.00, TVR 2)
tlu au misiuni c=t de c=t fa- meciurile din aceast\ rund\
Arbitri: Marian Salomir (Cluj); Marcel Savaniu (Sibiu),
cile `n aceast\ etap\. Dina- put=nd fi decisive. Vasluiul
descinde `n Cotroceni pentru Zoltan Szekely (Baia Mare).
mo `nt=lne[te pe teren pro- O]elul Gala]i – Sportul Studen]esc (ora 17.00, Telesport)
priu Gloria Bistri]a, Steaua cel pu]in un punct, care i-ar
men]ine cu [anse mari `n Arbitri: Ionic\ Serea (Foc[ani); Pavel Gheba (Tulcea),
st\, urm=nd s\ preg\teasc\ Sebastian Gheorghe (Suceava).
meciul retur din semifina- lupta pentru evitarea locului
15, `n timp ce Pandurii pri- Pandurii Tg. Jiu – CFR Cluj (ora 17.00, netelevizat)
lele Cupei UEFA cu Mid- Arbitri: Sebastian Col]escu (Craiova); Nicolae Marodin,
dlesbrough, `n timp ce Rapid mesc pe teren propriu re-
plica feroviarilor clujeni, Cornel Fecioru (ambii din Bucure[ti).
se deplaseaz\ la Ia[i, pentru Dinamo Bucure[ti – Gloria Bistri]a (ora 20.30, Antena 1)
confruntarea cu Poli. Nu orice alt rezultat dec=t victo-
ria put=nd `nsemna retro- Arbitri: Sorin Corpodean (Alba Iulia); Cornel Avram,
acela[i lucru se poate spune Flaviu Damaschin (ambii din Timi[oara).
gradarea.
Clasament
Nici O]elul nu are o misi- M=ine, 16 aprilie
1. Steaua 21 12 7 2 34-12 43p (+13) FC Arge[ - Farul Constan]a (ora 16.30, Telesport)
2. Dinamo 22 13 4 5 42-21 43p (+10) une mai facil\, echipa lui
3. Sportul 22 11 5 6 35-21 38p (+5)
Marius Stan urm=nd s\ joa- Arbitri: Alexandru Deaconu (Bucure[ti); Cristian Nica
4. Rapid 21 10 7 4 28-17 37p (+7) (Ploie[ti), Daniel Burloiu (Gala]i).
5. Na]ional 22 10 6 6 23-23 36p (+3) ce pe malul Dun\rii cu reve-
Poli Ia[i – Rapid Bucure[ti (ora 17.00, Na]ional TV)
6. CFR Cluj 22 9 8 5 24-20 35p (+2)
la]ia returului, Sportul.
7. Farul 22 11 2 9 29-27 35p (-1) Arbitri: Cristian Balaj (Baia Mare); Aurel Oni]a,
8. Timi[ oara 22 9 7 6 28-20 34p (+1) Singura partid\ f\r\ im-
Sebastian Stoianov (ambii din Constan]a).
9. FC Arge[ 22 8 6 8 22-22 30p (0) plica]ii este cea de la Mio-
10. Poli Ia[i 22 8 4 10 18-20 28p (-5)
veni, `n care se `nt=lnesc o- Partida FCM Bac\u – Steaua Bucure[ti a fost am=nat\
11. Gloria
12. Jiul
22
22
7
5
6
8
9
9
19-25
21-28
27p (-6)
23p (-10) cupantele locurilor 9 [i 7, FC pentru miercuri, 17 mai.
13. O]elul 21 5 7 9 18-28 22p (-11)
Arge[, respectiv Farul Cons- Partida Poli Timi[oara – Jiul Petro[ani, prima a etapei
14. Pandurii
15. Vaslui
21
22
4
2
5
8
12
12
13-29
13-28
17p (-16)
14p (-19) tan]a. (N.P.) a XXIII-a, s-a disputat asear\, dup\ `nchiderea edi]iei.
16. Bac\u 22 3 4 15 13-39 13p (-20)

Vitaminele [i bolile canceroase
Vitaminele au un deo-
sebit rol de protec]ie `m-
potriva apari]iei bolilor
maligne ale aparatului di-
gestiv, printre care se nu-
m\r\ [i cancerul.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Vitamina A opre[te cre[te-
rea tumorilor [i blocheaz\ ac-
tivitatea substan]elor cance-
rigene, prin stimularea imu-
nit\]ii organismului. Se g\-
se[te `n diferite legume (mor-
cov, spanac, salat\ verde, ar-
dei gras, varz\ alb\, maz\re
verde, tomate, ceap\ verde,
dovleac, frunze de sfecl\),
precum [i `n fructe (caise,
piersici, prune, struguri ne-
gri, afine, coac\ze negre,
agri[e, m\ce[e). ~n produsele
animale predomin\ `n untura
de pe[te, scrumbia de Du-
n\re, unt galben, fri[c\, lap-
te, ficat [i g\lbenu[ de ou.
Vitamina B se afl\ `n droj-
dia de bere, t\râ]e, f\in\ nea-
gr\, embrioni de cereale, le-
gume uscate (fasole, maz\re,
bob, linte), nuci, ciuperci,
unele fructe [i zarzavaturi
proaspete. ~n regnul animal
se g\se[te `n ficat, rinichi [i
carnea slab\ de porc.
Vitamina C este conside-
rat\ un foarte bun remediu `n
prevenirea cancerului. Dup\
concluziile savantului Linus
Pauling, laureat al Premiului
Nobel, cu o doz\ zilnic\ mini-
m\ de vitamina C se previne
`mboln\virea de cancer [i sunt
distruse celulele canceroase,
mai ales când este adminis-
trat\ intravenos. De aseme-
nea, protejeaz\ organismul de
efectul cancerigen al radia]iilor
[i are rol de antioxidant `n ne-
utralizarea radicalilor acizi
liberi, puternic cancerigeni.
Alte efecte se exercit\ `n
stimularea fagocitozei care dis-
truge particulele nocive din or-
ganism [i `mpiedic\ transfor-
marea nitra]ilor `n nitri]i [i ni-
trozamine, dovedite ca cele
mai puternic cancerigene. De
aceea, este indicat\ alimenta-
]ia cu multe fructe bogate `n vi-
tamina C (c\tin\ alb\, m\ce[e,
coac\ze negre, fragi, l\mâi,
portocale, mere) [i legume
(salat\ verde, spanac, varz\,
m\z\re verde, ceap\ verde, to-
mate, cartofi). Efecte contrare
are nicotina care diminueaz\
rezervele de vitamin\.
Vitamina D din lapte,
brânz\, iaurt, suc de porto-
cale, `n diet\ zilnic\ optim\
men]ine nivelul normal de
calciu [i fosfor din sânge [i
ajut\ la prevenirea apari]iei
cancerului.
Vitamina E, cu rol antioxi-
dant `n distrugerea radi-
calilor liberi cancerigeni, pre-
domin\ `n germenii de grâu,
m\ce[e, uleiuri vegetale, lap-
te, unt, g\lbenu[ de ou [i zar-
zavaturi proaspete (spanac,
salat\ verde).
Al\turi de vitamine, un rol
esen]ial anticancerigen `l au
oligoelementele, respectiv
unele s\ruri minerale (zinc,
seleniu, magneziu, fier, man-
gan, iod etc.), legate de sis-
temele antioxidante care in-
tensific\ reac]iile biochimice
la nivel celular.
Regimul de via]\
al persoanelor
afectate de cancer
Toate persoanele, `ndeo-
sebi cele cu o predispozi]ie
ereditar\ la cancer, trebuie
s\ `n]eleag\ c\ cele mai efi-
cace metode de lupt\ constau
din prevenirea bolii. Pentru
aceasta se vor lua m\suri
care vizeaz\ `nl\turarea fac-
torilor cancerigeni, fizici [i
chimici, respectiv poluarea,
radia]iile, stresul, tutunul [i
alimenta]ia gre[it\) care pot
ac]iona `n transformarea lezi-
unilor precanceroase `n tu-
mori maligne, prin prolifer\ri
rapide. ~n paralel se va urm\-
POR}IA DE S|N|TATE
ri stimularea capacit\]ii de
autoap\rare a organismului.
Pentru atingerea acestor
obiective se impun urm\toa-
rele ac]iuni:
- evitarea alimentelor neeco-
logice [i poluate sau greu dige-
rabile care m\resc fondul toxic
al sângelui, peste capacitatea
de cur\]ire asigurat\ de ficat;
- men]inerea greut\]ii cor-
porale `ntre limitele de maxim
10% fa]\ de plafonul ideal, ra-
portat la `n\l]ime [i vârst\;
- men]inerea unei igiene
stricte a alimenta]iei, `nce-
pând cu `ntre]inerea cavit\]ii
bucale [i continuând cu in-
tegritatea mucoaselor din tot
traiectul digestiv (esofag,
stomac, intestine);
- respectarea programului
de mese la ore fixe, cu trei
mese principale pe zi [i even-
tual dou\ mese secundare,
servite cu calm [i relaxare;
- renun]area definitiv\ la
fumat, [tiind c\ tutunul este
un principal factor declan[ator
al cancerului, mai ales din
cavitatea bucal\, esofag [i din
c\ile respiratorii superioare;
- evitarea sedentarismului,
`nlocuit cu mult\ mi[care,
plimb\ri zilnice de o or\ `n
pas vioi sau cu un sport vig-
uros de dou\ ore pe s\pt\-
mân\, ]inând seam\ c\ celu-
lele corpului au nevoie, per-
manent, de oxigen;
- evitarea abuzurilor de ex-
amin\ri radiologice [i a ex-
punerilor la radia]ii electro-
magnetice, ionizante [i ultra-
violete;
- evitarea contactului cu
metalele grele, siliciu, praf de
c\rbune [i solven]i organici;
- schimbarea stilului de
comportare [i a modului de
via]\, `nlocuind st\rile stre-
sante [i depresive printr-o
mare `ncredere `n for]ele pro-
prii de vindecare, cu care s\
ac]ioneze `n stimularea me-
canismelor de autoap\rare.
Este cunoscut c\ sistemul
imunitar de ap\rare a orga-
S=mb\t\, 15 aprilie 2006
Prof. univ. dr.
Constantin I. Milic\
nismului s\n\tos are capaci-
tatea de a distruge câteva mi-
lioane de celule canceroase.
Din momentul `n care tumora
canceroas\ reprezint\ o aglo-
merare de miliarde de celule
anormale, sistemul imunitar
devine incapabil de a `nvinge
boala.
Evitarea, pe cât posibil, a
factorilor poluan]i [i stre-
san]i, utilizarea unor re]ete
naturiste judicioase [i res-
pectarea unui regim alimen-
tar strict vor asigura o dezin-
toxicare cert\ a organismu-
lui, oprirea proceselor de pro-
liferare a celulelor canceroase
[i resorbirea treptat\ a tumo-
rilor maligne din corp.
Cunoscând importan]a de-
osebit\ a laturii spirituale `n
tratamentul cancerului, bol-
navul trebuie s\ se conving\
c\ are o boal\ ca oricare alta
[i c\ vindecarea depinde mult
de voin]\, de credin]a ferm\
`n puterea Divinit\]ii.
Insist pe ideea c\, prin efor-
turile tuturor speciali[tilor din
domeniul oncologic, va dis-
p\rea groaza bolnavilor de
cancer care consider\ c\ firul
vie]ii lor este m\cinat, ire-
versibil, de acest cumplit flagel
al omenirii. Astfel, speran]a
oamenilor `n vindecare se va
transforma `n realitate. a
13
PILULA ZILEI
Beneficiile
cerealelor integrale
~n categoria cerealelor in-
tegrale intr\: f\ina de gr=u
integral\, gr=ul bulgur (gr=u
obi[nuit, fiert, uscat `n cuptor
[i apoi sf\r=mat), fulgii de
ov\z, f\ina de m\lai, orezul
brun, muesli, orzul integral,
f\ina de malai, faina integral\
de secar\. Consumul de cereale
integrale aduce numeroase
beneficii s\n\t\]ii organismu-
lui. Persoanele care consum\
frecvent cereale integrale pre-
zint\ un risc sc\zut de a dez-
volta boli cronice, deoarece or-
ganismul va beneficia de nu-
trien]ii care sunt vitali pentru
`ntre]inere [i s\n\tate. De ase-
menea, reduce riscul apari]iei
constipa]iei, ajut\ la men]i-
nerea siluetei, iar consumul de
cereale fortificate cu acid folic
pe timpul sarcinii protejeaz\
tubul neural, asigur=nd o dez-
voltare s\n\toas\ a f\tului.
Cerealele constituie surse
importante de nutrien]i, inclu-
siv fibre dietetice, c=teva dintre
vitaminele din complexul B [i
minerale (fier, magneziu, sele-
niu). Fibrele dietetice din ce-
realele integrale, ca parte a
unei diete echilibrate, reduc ni-
velul de colesterol [i riscul de
apari]ie a bolilor de inim\. Fi-
brele sunt esen]iale pentru bu-
na func]ionare a ficatului [i pro-
voac\ o senza]ie de sa]ietate.
Acidul folic ajut\ la formarea
celulelor ro[ii. Fierul transport\
oxigenul `n corp. Este foarte im-
portant\ o diet\ care s\ includ\
fier pentru a `mpiedica anemia;
combinarea consumului de ali-
mente bogate `n fier cu cele bo-
gate `n vitamina C permite o
mai bun\ absorb]ie a fierului `n
organism. Cerealele integrale
sunt surse importante de mag-
neziu (`nt\re[te oasele) [i sele-
niu (rol antioxidant, contri-
buind la ap\rarea organismului
de radicalii liberi). a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile);
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Servicii complete de
„ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n);
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
t\]ii de prevenire a can-
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ videocolposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. tra]iei fiscale. „ Audiograme (tonale, medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14
s=mb\t\ la tv
S=mb\t\, 15 aprilie 2006 TIMP LIBER

TVR
TVR 1 TVR 2 Antena 1 PRO TV ACAS|
Cultural
07.00 Piratul 07.00 Pescar hoinar (r) 07:00 Jurnalul cultural 07.00 Xena (s, r) 07.00 Marcelino, pan y vino 06.30 Peregrina (r)
(aventuri, SUA, ‘48) 07.30 Zoom/2 (r) 07:05 Mort pentru pace: 08.00 ~nt=mpl\ri hazlii (d.a.) 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
Cu: Judy Garland, 08.30 Pop/Rock Story. uciderea lui Mahatma 08.30 ~n gura presei (r) 07.30 O familie tr\snit\ (s) 09.30 ~nger s\lbatic (s) (AP)
Walter Slezak Compact (partea I) Gandhi Cu Mircea Badea Cu: Grant Shaud, Cu: Natalia Oreiro,
09.00 D’ale lu’ Mitic\ (r) 08:05 Atlas 09.30 Cas\ de piatr\ Andrew Lawrence Facundo Arana
08.45 Desene animate:
Club Disney Cu Mitic\ Popescu 08:35 Pitica ro[ie 10.15 Roata de rezerv\ 08.00 {tirile PRO TV 11.30 St\p=na destinului (r)
09.30 Vreau s\ fiu...! 10.00 Zestrea românilor 09:05 Exploratorii galactici 11.00 Incredibil, dar adev\rat! 10.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 12.30 Amy, feti]a cu ghioz-
Cu Itsy [i Bitsy 10.30 Aventuri secrete (s) Cu 09:55 Simbolica 12.15 Rezervat V.I.P. (r) 10.30 Familia Bundy (r) danul albastru (s) Cu:
Jeremy Brudenell 13.00 Observator * Dinastia Campionilor Nora Salinas, Danna
10.00 Mic, da’ voinic! Fotbal 10:05 Aventura sunetelor Paola * Teleshopping
11.00 Roat\ la roat\ 11.15 ProMotor. Cu Roxana
10.30 Culori (doc.) 10:35 Crim\ la Stockholm: 13.15 Animat Planet (r) Ciuhulescu 15.30 Peregrina (s) Cu: Africa
11.00 Orizont 2007 11.30 Bazar (r) cine l-a ucis pe Olof 13.45 Aproape perfect\ (s)
12.00 Lumea azi 12.15 Magazin Liga Zavala, Eduardo
12.00 Paradise Palme? 14.30 Secretul Mariei (s, r) Campionilor UEFA Capetillo, Helena Rojo,
(dram\, SUA, ‘91) 13.00 Amy (s) 11:25 Clipuri de art\ Cu: Ioan Isaiu, Cynthia Klitbo
Cu Amy Brenneman 13.00 {tirile PRO TV
Cu: Melanie Griffith, 11:30 Best of cultural Anemona Niculescu, 13.15 Z=mbete `ntr-o pastil\ 17.30 Pove[tiri adev\rate
Don Johnson 14.00 Dincolo de hart\ George Mih\i]\, Dana
12:00 Jurnalul cultural 14.00 Dansez pentru tine (r) Prezint\ Drago[
14.00 Jurnalul TVR 14.30 Via sacra - o alt\ vatr\ Magdici, Olga Delia St\nescu [i Ioana
româneasc\ (doc.) 12:05 Istoria scrisului Emisiune-concurs
14.20 Meseria - vedet\. Mateescu, Oana Maria Moldovan
13:00 Dialoguri despre alt\dat\ prezentat\
Prezint\ Dana R\zboiu 15.30 Miracole (s) (AP) S=rbu, Toma D\nil\ de {tefan B\nic\ Jr. 18.25 Vremea de Acas\
16.30 Hollywood reporter 13:30 R=nduiala 18.30 S\pt\m=na financiar\.
15.00 O vedet\... popular\ 14:00 C=t e[ti de frumoas\! [i Olivia Steer 18.30 Marilyn (s)
17.00 Baschet. All Star Game Cu Gabriela 18.15 Stilul Oana Cuzino
16.30 Numai cu acordul mi- 15:25 Clipuri de art\ 19.30 Alisea [i prin]ul
19.00 Celebrit\]ile timpului t\u Vrinceanu-Firea
norilor 18.55 Sport (fantezie, Italia-
(doc.) 15:45 Zodiac 19.00 Observator
18.00 Teleenciclopedia 19.00 {tirile PRO TV Germania, 1995,
19.15 Europa altfel. Prezint\ 16:00 Tat\l meu e prim-ministru 20.30 Fotbal din Divizia A: partea a II-a)
19.00 Jurnalul TVR * Sport * Vremea
Adriana Muraru 16:30 Art autor Dinamo - Gloria Cu: Raz Degan,
20.10 Surprize, surprize... - 20.30 Opera]iunea Delta Force
19.30 Fotbal. Divizia A: 17:00 Un francez liber 22.30 Inim\ de ghea]\ Nicole Grimaudo,
prima parte. Prezint\ FC Na]ional - FC Vaslui (ac]iune, SUA-Israel,
17:55 Simbolica (thriller, SUA, 2001) ‘86) Cu: Chuck Norris, Christopher Lee
Andreea Marin 21.30 Jurnalul TVR Cu: Nastassja Kinski,
18:05 Jurnal de mod\ Lee Marvin, Martin 21.30 P\catele Evei (s)
21.50 Jurnalul TVR 22.10 Sf=nta Rita Jeff Fahey, Cu: Oana Z\voranu,
19:00 Fotograme Balsam, Joey Bishop,
22.05 Surprize, surprize... (II) (dram\, It., ‘04, p. I) Josh Holloway, Alexandru Papadopol,
19:30 Al doilea R\zboi Mondial Robert Forster, Lainie
23.10 Profesioni[tii Cu Vittoria Belvedere Hudson Leick, Kazan, George Oana Pellea
20:30 Romania optimist\
00.10 Risc extrem 23.45 Pa[tele romano-catolic Janne Campbell Kennedy 22.30 C=ntec de iubire (s)
21:00 Performdance 00.30 Net Force (s)
(ac]iune, ‘02) - slujba de Pa[ti de la 23.00 Local Kombat - Cu Lucero
Cu: Devon Sawa, Catedrala din Ia[i 21:30 De[i Cu: Scott Bakula, 23.30 St\p=na destinului (s)
Momentul adev\rului.
Bridgette Wilson, 01.00 Sf=nta Rita 22:20 Clip arta Joanna Going Se `nfrunt\ C\t\lin Cu: Susana Vieira, Jo-
Rupert Graves (dram\, Italia, p. a II-a) 22:30 Jurnalul cultural 01.30 Concurs interactiv Zm\randescu [i SPP- sé Mayer, José Wilker
01.45 Jurnalul TVR 01.50 Baschet. NBA: Indiana 23:00 Bix 02.30 Observator (r) istul Ciprian Sora 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
02.45 C=ntec pentru un Pacers - Minnesota 01:00 Z 03.15 S\pt\m=na financiar\ 01.00 Opera]iunea * Vremea de Acas\
masacru (doc., r) a Timberwolves (r) a 03:05 Jurnalul cultural a (reluare) a Delta Force (r) a 01.30 P\catele Evei (r) a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Animale ca noi: 09.10 ~ntoarcerea din spa]iul 10.00 Vân\torii de mistere: 10.00 Mistere: Catacombe in- 09.30 Cele mai nostime ani- 10.00 B\t\lia de la Alamo
Limbajul cosmic: Momentul Vampirii din New En- credibile male din lume: ep. 18 10.55 Zile de iad: episodul 1
10:00 Confruntarea felinelor reintr\rii `n atmosfera gland/Aurora boreal\ 10.55 Aventuri culinare pe 10.00 Vân\torul de crocodili: 11.50 Asedii celebre: Ciudad
mari terestr\ 10.30 Vân\torii de mistere: Route 66: episodul 3 Opera]iunea Bunya Rodrigo 1812 -
11:00 Explor\ri: Extenuarea, 10.00 Planeta s\lbatic\: Hipnoz\/Mediumuri 11.20 Aventuri culinare `n 11.00 Parcul maimu]elor: ep. 13 Fort\rea]a doborât\
Teroarea alb\ pentru animale Canada cu Greg [i 11.30 Mo[ia mangustelor: Via- 12.45 Istorii neelucidate:
Powered by Duracell
10.55 Magazin Discovery: 11.00 Cum se fabric\ Max: episodul 3 ]a merge mai departe Pearl Harbour - Mituri:
11:30 Pove[ti furtunoase: Dimensiunile 11.50 Proiecte de vis Partea 1
12.00 Vân\torii de mituri: 12.00 Animale de la A la Z:
Transplant prin furtun\ 11.45 Cum s-au construit: Toaleta care ex- 12.45 M\rturisiri: Autobuzul 13.40 B\t\lia de la Alamo
12:00 Ma[in\rii marine: Facocerii `n prim-plan
Atacurile m\rii plodeaz\ londonez 12.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 14.35 Vân\torii de fantome:
13:00 ~ntâlniri periculoase: 12.10 }inutul Mamutului: 13.00 Mega constructori: Cele 13.10 Aventuri la golf: Florida Pilot pe Phantom
Rezerva]ia Na]ional\
Pericol! Bârlog Partea a doua mai rapide ro]i - SUA [i 13.40 ~n voia drumului: Tibet East Tsavo 15.05 Un secol modelat de
14:00 Pove[ti furtunoase: 13.00 Demen]a avioanelor Canada 14.35 Superlocuin]e: Cu cât 13.00 Cele mai nostime ani- r\zboaie: episodul 17
Tornada din Plainfield 13.50 Magazin Discovery: 14.00 Confrunt\ri [i fiare mai mare, cu atât mai male din lume: ep. 17 16.00 B\t\lia de la Alamo
14:30 Pove[ti furtunoase: Dimensiunile vechi: S\ge]i uria[e bine 13.30 Cele mai nostime ani- 16.55 Zile de iad: episodul 1
Vân\torii uraganului 14.40 Cum s-au construit: 15.00 Motociclete americane: 15.05 Proiecte de vis male din lume: ep. 18 17.50 Asedii celebre: Ciudad
Opal Apari]ia o]elului Motocicleta lui Lance 16.00 Mistere: Catacombe in- Rodrigo 1812 -
Armstrong - Partea 1 14.00 Miami - Poli]ia ani-
15:00 Megastructuri: Gara 15.10 ~ntoarcerea din spa]iul credibile malelor: ep. 3 Fort\rea]a doborât\
din Berlin cosmic: Momentul 16.00 Ma[ini pe alese: MGB 16.55 Aventuri culinare pe 18.45 Istorii neelucidate:
reintr\rii `n atmosfera GT (Partea 1 [i 2) 15.00 S\lb\ticia Americii de Pearl Harbour - Mituri:
Route 66: episodul 3
16:00 Dezastre `n aer: terestr\ Sud: Lumi pierdute Partea 1
17.00 Brainiac: Maniaci ai 17.20 Aventuri culinare `n
Copilul din cockpit 16.00 Planeta s\lbatic\: [tiin]ei: episodul 6 16.00 Topul liliecilor 19.40 B\t\lia de la Alamo
Canada cu Greg [i
17:00 Dezastre `n aer 2: Teroarea alb\ 18.00 C\l\torii pe glob: Italia Max: episodul 3 17.00 Parcul maimu]elor 20.35 Vân\torii de fantome:
~ntârziere fatal\ 16.55 Magazin Discovery: de Nord 17.50 Proiecte de vis 17.30 Mo[ia mangustelor: Pilot pe Phantom
18:00 Dilema apei Dimensiunile 19.00 Cum se fabricâ diverse 18.45 M\rturisiri: Autobuzul Via]a merge mai de- 21.05 Un secol modelat de
19:00 Triumful vie]ii: Eterna 17.45 Cum s-au construit: lucruri?: episodul 5 londonez parte r\zboaie: episodul 17
curs\ a `narm\rilor Atacurile m\rii 20.00 Cele mai mari superla- 19.10 Aventuri la golf: Florida 18.00 Animale de la A la Z: 22.00 B\t\lia de la Alamo
(premier\) 18.10 }inutul Mamutului: tive: Tancuri 19.40 ~n voia drumului: Tibet Facocerii `n prim-plan 22.55 Zile de iad: episodul 1
20:00 Fantomele Titanicului Partea a doua 21.00 Tu alegi azi! 20.35 Superlocuin]e: Cu cât 18.30 Veterinari `n s\lb\ticie: 23.50 Asedii celebre: Ciudad
21:00 Tehnologie salvatoare 19.00 Hindenburg: Fl\c\ri `n Telespectatorii pot mai mare, cu atât mai Rezerva]ia Na]ional\ Rodrigo 1812 -
v\zduh alege programele di- bine East Tsavo Fort\rea]a doborât\
(premier\)
19.50 {tiin]a supereroilor fuzate `n aceast\ sear\ 21.05 Proiecte de vis 19.00 Steve Irwin prezint\ o 00.45 Istorii neelucidate:
22:00 Adevãrata faþã a ura- nou\ ras\ de veteri-
20.40 Telecomanda ca pasi- de Discovery Channel, 22.00 Mistere: Catacombe in- Pearl Harbour - Mituri:
ganelor nari: Fra]ii Partea 1
une: episodul 3 `nregistrându-[i voturile credibile
23:00 ~n inima tornadei 21.10 Un ochi critic: Medicin\ online. 20.00 Jungla: ep. 2 01.40 B\t\lia de la Alamo
22.55 Aventuri culinare pe
00:00 Scene uimitoare: Fa]\ alternativ\ 00.00 Moarte [i boli `n familia Route 66: episodul 3 21.00 Ecuatorul: Paradoxul 02.35 Vân\torii de fantome:
`n fa]\ 22.00 OZN-uri pe P\mânt: regal\: episodul 4 23.20 Aventuri culinare `n Anzilor Pilot pe Phantom
01:00 Blestemul regelui Tut Un motiv ca s\ crezi 02.00 Vinovat sau nevino- Canada cu Greg [i 22.00 N\scut pentru s\lb\ticie 03.05 Un secol modelat de
02:00 Tragedie pe mare a 22.55 Universul: Stelele a vat?: episodul 11 a Max: episodul 3 a - Girafele se mut\ a r\zboaie: ep. 17 a

Program Radio TRINITAS a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\, 15 aprilie
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pen-
tru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.35 Via]a Cet\]ii
09.00 Sf. Liturghie
11.35 Credin]\ [i s\n\tate
12.00 Pelerinaj de Florii
19.02 Pelerini la locurile sfinte
19.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.02 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
20.35 Istoria cre[tinismului
21.00 Civiliza]ia muzicii
22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
22.30 Cântul bizantin
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Credin]\ [i s\n\tate (r)
00.00 Cânt\ri psaltice
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei
01.00 Pelerini la locurile sfinte (r)
01.30 Armonii de veghe
03.00 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor (r)
03.30 Memento muzical
05.00 Istoria cre[tinismului (r)
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 11.30, 12.30,
13.30, 14.30, 15.30, 16.30, 17.30,
18.30, 19.30, 20.30;
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 17.00,
18.00, 19.00, 20.00.
Duminic\, 16 aprilie
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru
toat\ trebuin]a Centrul Cultural German Ia[i Casa de Cultur\ nizat\ de Asocia]ia Me[terilor Populari din
Moldova [i Casa de Cultur\ a Municipiului
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei Grupul pentru Dialog Social Ia[i v\ in- a Municipiului Ia[i Ia[i „Mihai Ursachi“. Prezint\ scriitorul
vit\ ast\zi, 15 aprilie, ora 11.00, s\ partic-
06.30 Florilegiu muzical bizantin
07.00 Evanghelie [i via]\ ipa]i la conferin]a: Repere ale politicii exter-
„Mihai Ursachi“ Nichita Danilov, etnografii Vasile
Munteanu [i Marcel Lutic.
07.30 Via]a Bisericii ne rom=ne[ti actuale. Invitat: Mihai R\z- 6-16 aprilie: Expozi]ie de icoane sem-
09.00 Sf. Liturghie van-Ungureanu - Ministrul Afacerilor Ex- nate de pictorul Adrian Nicolae Rusu
12.02 Week-end magazin
14.02 Faptele credin]ei
terne al Rom=niei. Sunt invita]i de aseme-
nea s\ participe reprezentan]i ie[eni ai par-
Muzeul Literaturii
14.35 Univers FM
16.00 Vecernia
tidelor politice, administra]ia local\, repre- Palatul Culturii Rom=ne Ia[i
17.02 {coala rug\ciunii zentan]i ai mass-media locale [i centrale. 15-16 aprilie 2006, are loc manifestarea Ast\zi, 15 aprilie, ora 11.00: „Amiaza
17.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) „Simboluri pascale“, organizat\ de Muzeul cultural\ bucovinean\“, edi]ia a IV-a, or-
18.00 Denie Etnografic al Moldovei din cadrul Com-
20.00 Dialoguri de duminic\ Teatrul pentru Copii plexului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i [i
ganizat\ de Muzeul Literaturii Rom=ne `n
20.35 Cultural Expres (edi]ie special\) de Sectorul „Biserica [i Societatea“ din com- colaborare cu Societatea pentru Cultur\ [i
22.00 Cuvânt de folos duhovnicesc [i Tineret „Luceaf\rul“ ponen]a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. Literatur\ Rom=n\ `n Bucovina - filiala
22.30 Itinerarii corale Evenimentul va include o manifestare inter- Ia[i. Lansare de c\r]i:
M=ine, 16 aprilie, ora 10.00: „Capra cu
23.00 Rug\ciunea de sear\
trei iezi“ activ\ destinat\ populariz\rii `ncondeiatu- Clipe `mpotriva mor]ii de Gloria
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Faptele credin]ei (r) M=ine, 16 aprilie, ora 11.30: „~n vis cu lui ou\lor, cu participarea unor renumi]i L\c\tu[u (Ia[i, Ed. Vasiliana '89, 2005),
00.00 Cânt\ri psaltice Mary Poppins“, premier\. me[teri din regiunea Moldovei, precum [i o prezint\ Ion Popescu Sire]eanu [i Con-
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; expozi]ie de icoane bizantine. stantin Dram;
Acatistul zilei Bucovina `n scrieri de epoc\, antologie
01.00 {coala rug\ciunii (r)
01.30 Armonii de veghe
Teatrul Na]ional Ia[i Casa de Cultur\ de Doina [i Liviu Papuc (Ia[i, Ed. Alfa,
03.30 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) Sala Studio „Teofil V=lcu“ 2005), prezint\ Gh. Giurc\. Lansarea nr.
04.00 Memento muzical Ast\zi, 15 aprilie, ora 18.00: „Via]a a Municipiului Ia[i 1/2006 a „Revistei Rom=ne“.
05.00 Dialoguri de duminic\ (r) mea sexual\“ de Cornel George Popa. Re- M=ine, 16 aprilie, ora 12.30: Expozi]ia Recital sus]inut de Dorin Cernei (can-
{tiri: 12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30, 20.30; gia: Cornel George Popa, scenografia: tautor). Invita]i: editorii Florin Busuioc [i
personal\ a creatoarei populare bu-
{tiri pe scurt: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
17.00, 20.00. Rodica Arghir. covinene Doina Juravle, manifestare orga- Nicolae Panaite. Moderator: Liviu Papuc.
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 15 aprilie 2006 15
TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|
TVR 2
Cultural
07.00 Universul credin]ei 07.00 Arca lui Noe (r) 07:05 Un francez liber 07.00 Concurs interactiv 07.00 Marcelino, pan y vino 06.30 Peregrina (r)
08.30 Desene animate: 07.30 Info... baza `n direct (r) 08:00 Profetul Mahomed 08.00 Hercule (s) (d.a.) 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
Club Disney 08.30 Vin Floriile cu soare 09:00 C=t e[ti de frumoas\! 10.00 Eloise la Grand Plaza 07.30 O familie tr\snit\ (s) 09.30 ~nger s\lbatic (s)
09.20 Via]a lui Iisus 09.30 Ferma 10:25 Clipuri de art\ (comedie, SUA, 2003) 08.00 {tirile PRO TV Cu: Natalia Oreiro,
(dram\, SUA, ‘65, p. I) Prezint\ Ernest Maftei Cu: Julie Andrews, 10.00 ProVest Facundo Arana
10:45 Zodiac Jeffrey Tambor, Sofia 11.30 St\p=na destinului (r)
Cu: Max von Sydow, 10.30 Pescar hoinar 11.00 Parte de carte
Michael Anderson Jr., 11:00 Clio magazin Vassilieva, Christine 12.30 Acas\ `n buc\t\rie
11.00 Uli]a spre Europa Cu Cristian Tab\r\
Angela Lansbury 11.30 {lag\re `n revenire 11:30 Best of cultural Baranski, Britany Gray, 13.30 Fetele Gilmore (s) (AP)
* Dinastia Campionilor
11.00 Speran]a ~nvierii 12.30 Ferestre spre Cer 12:00 Jurnalul cultural 12.00 Dispari]ii (s) Cu: Gloria 14.30 Al [aptelea cer (s)
Reuben, Vivica A. Fox 12.00 Profe]ii despre trecut
12.00 Via]a satului. Prezint\ 14.00 Casa ta 12:05 Femeile din umbr\ Cu: Stephen Collins,
Valentin Uritescu 13.00 Observator 13.00 {tirile PRO TV Catherine Hicks
14.30 Poft\ bun\! (doc.) 13:00 Muzica [i muzicieni 13.15 Apropo TV
13.00 S\pt\mina politic\ 13.15 Misiunea Casa 15.30 Peregrina (s)
15.00 Lois [i Clark - noile 13:30 Seniorii micului ecran Cu Andi Moisescu
14.00 Jurnalul TVR 13.45 Aproape perfect\ (s) Cu: Africa Zavala,
aventuri ale lui 14:00 La por]ile ceriului 14.15 Rebel `n California (s) Eduardo Capetillo
* Sport * Meteo Superman (s) (AP) 14.30 V.I.P. (s)
14.20 D\nutz SRL - super- 14:30 Istoria Operei Rom=ne 15.30 Duminica `n familie 16.15 Micu]ii [mecheri 16.45 99
16.00 COOLmea distrac]iei (comedie, SUA, 1994)
market de divertis- 15:00 Tom Jones Cu Mihaela R\dulescu 17.30 Pove[tiri adev\rate
17.00 Verdict: crim\! (s) Cu: Travis Tedford,
ment. Prezint\ Dan Cu: Angela Lansbury 15:55 Clip arta 18.30 Extragerea 18.25 Vremea de Acas\
Bittman 16:00 Mesaje din sticl\ Loto 6/49 [i Noroc Bug Hall, Brittany 18.30 Marilyn (s) (AP)
18.00 Farmece (s) Ashton Holmes, Kevin
16.05 Cealalt\ Românie Cu: Shannen Doherty, 16:15 Clipuri arta 18.40 7 zile 19.30 Lori (divertisment)
17.00 Parteneri de weekend 19.00 Observator Jamal Woods 20.30 D\ mai departe
Holly Marie Combs 16:30 Artefacte
17.30 Tezaur folcloric * Sport * Meteo 18.15 Te vezi la {tirile PRO TV (dram\, SUA, 2000)
19.00 Zile care au zguduit 17:00 Un francez liber
19.00 Jurnalul TVR lumea (doc.) 20.30 Revan[a starurilor 18.55 Sport Cu: Kevin Spacey,
* Sport * Meteo 17:55 Simbolica Cu Pepe 19.00 {tirile PRO TV Helen Hunt, Haley Joel
20.00 Atlas
20.10 Gemenii 18:00 Intrarea actorilor 22.15 Pia]a Divertis 20.30 Vacan]a mare (12) Osment, James
20.30 Fortifica]ii transilv\nene Caviezel, Jon Bon
(SUA, 1988) 18:30 Simetrii Cu: Toni Grecu, Ioan Cu: Radu Pietreanu,
21.00 Top 7. Retrospectiva Gyuri Pascu, C\t\lin Jovi, Angie Dickinson,
22.05 Din secretele magiei celor mai importante 7 19:00 Art 21 Mugur Mih\escu,
Mireu]\, Silviu Petcu, Mirela Stoian David Ramsey, Gary
(SUA, 2004) [tiri ale s\pt\m=nii 19:30 Despre documentar Werntz
Monica Anghel, Jojo 21.45 Focul din ad=ncuri
23.00 Celebrit\]ile timpului t\u 21.30 Jurnalul TVR `nc\ ceva `n plus 23.30 Recursul etapei 23.15 Totul despre sex (s)
23.10 Garantat 100% 22.10 Kingdom: Spitalul cu 20:30 Revolta clasicilor Cu Ovidiu Ioani]oaia (ac]., SUA, 1997) Cu: Cu: Kristin Davis
00.10 Diabolicele 2 fantome (s) (12) 21:00 Documentar Steven Seagal, Marg 00.00 Pove[tiri adev\rate (r)
01.30 Fanii fotbalului
(thriller, SUA, ‘74) 23.45 Plumbul din s=nge Helgenberger, Kris
21:30 Regizorii *Irwin Winkler (documentar)
Kristofferson * Vremea de Acas\ a
Cu Tuesday Weld (dram\, Anglia, ‘03) 02.00 Observator (r)
22:30 Jurnalul cultural 23.45 Fete cu lipici (s)
01.55 Jurnalul TVR 01.05 Baschet. Meci din NBA: 02.45 Dispari]ii (s, r)
02.55 Risc extrem 23:00 Ho! Cu: Laura Cosoi, Dana
Los Angeles Lakers - Cu: Gloria Reuben, Legend\:
(ac]., coprod., ’02, r) Phoenix Suns 00:45 Stelele filmului: Jean- Vivica A. Fox Rogoz, Tili Nicolae
04.30 Universul credin]ei (r) 03.05 Sf=nta Rita Paul Belmondo 03.30 Duminica `n familie 00.30 Apropo TV (r) [tiri
05.55 Doar o vorb\ (dram\, Italia, ‘04, r) 01:15 Jurnal de mod\ (divertisment, r) Cu 01.30 Focul din ad=ncuri (r) film artistic
s\-]i mai spun! (r) a Cu: Martin Crewes a 02:10 Bix a Mihaela R\dulescu a 03.30 ProVest (r) a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Momente uimitoare
Acest maraton v\
ofer\ la un loc,
`ntr-un singur film,
unele dintre cele mai
bune `nregistr\ri de
aventur\ [i natur\
puse cap la cap.
10:00 Momente uimitoare:
Epis. 1, 2, 3, 4, 5
12:30 Momente uimitoare:
Episodul 1
13:00 Momente uimitoare
14:00 Momente uimitoare:
Epis. 1, 2, 3, 4, 5
16:30 Momente uimitoare:
Episodul 1
17:00 2005: Campionatele
Mondiale NGC
18:00 Dezastre `n aer:
Copilul din cockpit
19:00 Evolu]ia: De ce sex?
20:00 Planeta violent\
21:00 P\mânt fr\mântat:
Megavulcanul
(premier\)
22:00 P\mânt fr\mântat:
Potopul (premier\)
23:00 Dezastre `n aer:
Doborâ]i de tr\snet
(premier\)
00:00 Interpolul inves-
tigheaz\: Sosia
01:00 Vân\torii de cadavre:
Necro-anchet\
02:00 Deturnare a
07.00 Hindenburg: Fl\c\ri `n
v\zduh
07.50 {tiin]a supereroilor
08.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 3
09.10 Un ochi critic: Medicin\
alternativ\
10.00 OZN-uri pe P\mânt:
Un motiv ca s\ crezi
10.55 Universul: Stelele
11.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 3
12.10 Via]a pe Jupiter
13.00 Hindenburg: Fl\c\ri `n
v\zduh
13.50 {tiin]a supereroilor
14.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 3
15.10 Un ochi critic: Medicin\
alternativ\
16.00 OZN-uri pe P\mânt:
Un motiv ca s\ crezi
16.55 Universul: Stelele
17.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 3
18.10 Via]a pe Jupiter
19.00 ~n lumea avia]iei
19.25 ~n lumea avia]iei: Aripi
`ndr\zne]e
19.50 M\rci de top: Aston
Martin; Lancia
20.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 4
21.10 Jurassica: Ziua
Judec\]ii de Apoi a di-
nozaurilor; Amurgul di-
nozaurilor
22.00 }inutul Mamutului:
Partea a doua a
10.00 Vân\torii de mistere: 10.55 Renovare la mare [i la 09.00 Lupta lui Lyndal: Criza 10.00 Pearl Harbor: Moartea
Lumini pe soare: Spania - Part. 3 ur[ilor koala Arizonei
munte/Linguri `ndoite 11.20 Superlocuin]e: Cu cât mai 10.00 Vân\torul de crocodili: 10.55 Zile de iad: episodul 2
10.30 Vân\torii de mistere: mare, cu atât mai bine Povestea lui Steve 11.50 Asedii celebre:
Liniile de 11.50 Proiecte de vis: 11.00 Parcul maimu]elor: ep. 14 Petersburg 1864 -
Nasca/Capetele-trofeu Puglia - Italia 11.30 Mo[ia mangustelor: O B\t\lia craterului
11.00 Cum se fabric\ 12.45 Aventuri la golf: poveste de familie 12.45 Istorii neelucidate:
12.00 Vân\torii de mituri: California 12.00 Steve Irwin prezint\ o Pearl Harbour - Mituri:
Moneda aruncat\ 13.10 Cu undi]a la drum: nou\ ras\ de veteri- Partea a 2-a
Norvegia/Codul nari: Fra]ii 13.40 Pearl Harbor: Moartea
13.00 Mega constructori:
Marele „collider“ de 13.40 Lonely Planet: Hoinar 13.00 Animal Planet la film: Arizonei
particule - Geneva prin lume: Hong Kong Pe platoul de filmare 14.35 Vân\torii de fantome:
14.00 Confrunt\ri [i fiare 14.35 Delicii pesc\re[ti: de la „The Hawk is Sala de bal bântuit\
vechi: Automobile cu Australia Dying“ [i „The Breed“ 15.05 Un secol modelat de
reac]ie 15.05 Proiecte de vis: 14.00 Austin Stevens [i cele r\zboaie: episodul 18
15.00 Motociclete americane: Puglia - Italia mai periculoase ani- 16.00 Pearl Harbor: Moartea
Motocicleta lui Lance 16.00 Mistere: Donjoane male: ~n c\utarea celei Arizonei
Armstrong - Partea 2 `nsp\imânt\toare mai periculoase vipere 16.55 Zile de iad: episodul 2
16.00 Ma[ini pe alese: Din 16.55 Renovare la mare [i la 15.00 Ciud\]enii ale naturii: 17.50 Asedii celebre:
Ap\rare abil\
„broscu]\“ `n „ma[inu]\ soare: Spania - Part. 3 Petersburg 1864 -
de plaj\“ (Partea 1 [i 2) 15.30 Supranatural: {arpele
17.20 Superlocuin]e: B\t\lia craterului
17.00 Brainiac: Maniaci ai Cu cât mai mare, de mare 18.45 Istorii neelucidate:
[tiin]ei: episodul 1 cu atât mai bine 16.00 Mânc\torii de oameni: Pearl Harbour - Mituri:
18.00 C\l\torii pe glob: Portu- 17.50 Proiecte de vis: Ur[ii Partea a 2-a
galia [i Insulele Azore Puglia - Italia 16.30 Prada pr\d\torului: 19.40 Pearl Harbor: Moartea
19.00 Cum se fabricâ diverse 18.45 Aventuri la golf: Armate Arizonei
lucruri?: episodul 6 California 17.00 Parcul maimu]elor: ep. 14 20.35 Vân\torii de fantome:
20.00 Cele mai mari superlative: 19.10 Cu undi]a la drum: 17.30 Mo[ia mangustelor: O Sala de bal bântuit\
Avioane de vân\toare Norvegia/Codul poveste de familie 21.05 Un secol modelat de
21.00 Copii crescu]i `n 19.40 Lonely Planet: Hoinar 18.00 Printre cai: ep. 4 r\zboaie: episodul 18
s\lb\ticie: pove[ti prin lume: Hong Kong 18.30 Via]\ de cal: ep. 4 22.00 Pearl Harbor: Moartea
adev\rate 20.35 Delicii pesc\re[ti: 19.00 Aventuri `n ocean: ep. 7 Arizonei
22.00 Dependent de moarte Australia 20.00 Jungla: ep. 3 22.55 Zile de iad: episodul 2
23.00 Zece metode: Zece 21.05 Proiecte de vis: Puglia 21.00 Via]a mamiferelor: Un 23.50 Asedii celebre:
metode de a `nl\tura - Italia design de succes Petersburg 1864 -
un blestem str\vechi 22.00 Mistere: Donjoane 22.00 Poli]ia veterinar\ din B\t\lia craterului
00.00 Pove[tile celor care nu `nsp\imânt\toare Houston: Tab\r\ de 00.45 Istorii neelucidate:
mai sunt: Harry 22.55 Renovare la mare [i la lupt\ Pearl Harbour - Mituri:
Houdini a soare: Spania a 23.00 Poli]ia animalelor a Partea a 2-a a

a UNDE MERG IE{ENII a EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53,
cod 700036, Ia[i

Zilele Bojdeucii - 88 de ani de Creang\ sus]inut de actorii Dionisie

muzeologie literar\ na]ional\,
edi]ia a XL-a
Ast\zi, 15 aprilie, ora 11.00: Expozi]ie
de fotografie artistic\ „Creang\ al nostru“
- expun elevii Cercului foto al Palatului
Copiilor din Ia[i, coord. Marcel Cahni]\.
Expozi]ie de icoane pe lemn realizate de
Claudia Gherghel, clasa prof. Elena Filip,
Liceul „Miron Costin“ Ia[i. Lansarea revis-
tei „Dacia literar\“, nr. 2/2006.
Lansare de c\r]i: Acvila neagr\ de
Ion Muscalu, (Ia[i, Ed. Danaster, 2006);
Ion Creang\, dramaturg f\r\ voie de
Bogdan Ulmu (Ia[i, Ed. Princeps Edit,
2006); Leul `n pielea m\garului, fabule
postmoderne de Miljurko Vukadinovic.
Spectacol artistic: „Nu [tiu al]ii cum
sunt...“: Recital din Amintirile... lui Ion
COMEMOR|RI
Vitcu [i Liviu Sm=nt=nic\, c=ntece inter-
pretate de grupul vocal - instrumental
„Mugura[ de prim\var\“ de la {coala nr.
1 „Mihail Sadoveanu“ Hu[i. Coord. `nv.
Ion Vasiliu, `nv. Lumini]a Mandrea.
Dramatizarea „Calul b\lan“, inter-
preteaz\ elevii clasei a III-a, {coala
General\ Horle[ti, `ndrum\tor Stelian
Magdici. Concurs de desene pe asfalt:
„Personaje din lumea lui Creang\“, par-
ticip\ elevi de la [coli generale din Ia[i [i
din ]ar\.
M=ine, 16 aprilie, ora 11.00: Concurs
na]ional de crea]ie literar\ „Ion Crean-
g\“ - Pove[ti, edi]ia a XIII-a, festivitatea
de premiere. Lansarea volumului VII -
Pove[tile de la Bojdeuc\ (Ia[i, Ed.
Sagittarius, 2006), prezint\ Constantin
Dram.
(A consemnat Oana RUSU)
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara MIHAI
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis
POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic:
M\d\lina Andreea L|C|TU{U
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14,
etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i
Sf=nt nr. 14, parter (l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la
nr. 17104 (num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de
Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4,
Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la
sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin
intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel.
0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Cotoranu).

!
Familia aminte[te tuturor celor care i-au cunoscut c\ `n aceste zile se
`mplinesc 4 ani, respectiv 6 luni, de c=nd PAVEL [i MARIA LECA nu Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,
mai sunt printre noi. Copiii, nepo]ii [i str\nepo]ii `i pomenesc ast\zi, la
ora 12.30, la Cimitirul „Buna Vestire“. Dumnezeu s\-i odihneasc\ `n pace! sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
16 S=mb\t\, 15 aprilie 2006 DOCUMENTAR

~nvierea lui Laz\r, f\r\ egal `n istoria omenirii

~n toate credin]ele popoarelor antice
moartea apare ca o finalitate normal\ a
vie]ii omene[ti. De[i se pot observa
`ncerc\ri de a dep\[i condi]ia uman\
muritoare, totu[i aceste `ncerc\ri sunt
sortite e[ecului. Chiar [i `n vechile
tradi]ii populare române[ti, acolo unde
se vorbe[te despre „tinere]e f\r\
b\trâne]e [i via]\ f\r\ de moarte“, eroul
nu se poate niciodat\ bucura de via]a
ve[nic\. Moartea apare ca un sfâr[it
firesc [i de neocolit. ~ns\ peste tot se
poate observa concep]ia c\ moartea nu
`nseamn\ sfâr[itul existen]ei persoanei
umane, ci c\ se poate vorbi [i despre
via]a de dincolo, via]a de dup\ moarte.

c\ mai apoi o plant\ care oferea vâr[ite de Mântuitorul Hristos,

de pr. Cezar
HÂRL|OANU
Sfântul Apostol Pavel pre-
zint\ urm\rile fatalei c\deri
din starea de nevinov\]ie a pri-
milor oameni, astfel: „precum
printr-un om a intrat p\catul `n
lume [i prin p\cat moartea, a[a
[i moartea a trecut la to]i oa-
menii, pentru c\ to]i au p\c\-
tuit `n el“ (Romani 5, 12).
Moartea devine o realitate a
vie]ii cotidiene, devine un „sim-
plu“ fapt de via]\. Des `ntâlnit\
ca finalitate a vie]ii p\mânte[ti,
moartea apare ca o constant\ a
fiec\rei credin]e religioase [i a
fiec\rui popor, indiferent de a-
partenen]a la un singur Dumne-
zeu (cazul evreilor) sau la un a-
dev\rat „consiliu“ al zeilor. Im-
posibilitatea firii umane de a
evita moartea a f\cut ca omul s\
resimt\ nostalgia „vie]ii“ pe care
o pierduse. De aici [i credin]a `n
via]a de dincolo, `ntr-o form\ de
existen]\ superioar\ dup\ tre-
cerea din aceast\ lume.
Via]a de dup\ moarte la
egipteni [i babilonieni
Atât civiliza]ia egiptean\,
cât [i cea babilonian\ sau grea-
c\ vorbesc despre prezen]a in-
evitabil\ a mor]ii [i dep\[irea ei
prin via]a de dincolo. Spre exem-
plu, pentru egipteni via]a de
dincolo nu reprezenta altceva
decât continuarea vie]ii p\mân-
te[ti. Sunt celebre piramidele e-
giptene sau mormintele din Va-
lea Regilor, a c\ror bog\]ie de-
monstra c\ cei deceda]i se pre-
g\teau s\ mearg\ `n lumea de
dincolo unde `[i vor continua ac-
tivitatea. Cartea mor]ilor arat\
chiar c\ `n via]a cealalt\ p\-
mântul va trebui lucrat ca [i `n
aceast\ via]\, animalele vor
necesita aceea[i `ngrijire, iar
hrana era absolut necesar\.
{i `n gândirea babilonian\
moartea nu putea fi ocolit\, ea
fiind o caracteristic\ a tuturor
oamenilor. Privit\ din perspec-
tiva gândirii asiro-babiloniene,
via]a este un dar al zeilor, care
au [i puterea de a oferi via]a,
dar [i de a o lua dup\ bunul lor
plac. ~n mitologia sumerian\ a-
pare un personaj Enki, r\spun-
z\tor pentru roadele câmpului [i
pentru bun\starea vitelor. Un
fel de Adam babilonian. Aseme-
nea Adam-ului biblic [i Enki a
mâncat din cele opt plante in-
terzise, f\r\ a se putea face `ns\
vreo asem\nare cu consecin]ele
p\catului primordial `n tradi]ia
iudaic\ [i mai apoi `n cea
cre[tin\.
Oricum, via]a de dup\ moar-
te, pentru asiro-babilonieni, nu
era deloc o stare de fericire.
{arpele a furat
tinere]ea lui Ghilgame[
Ideea dep\[irii mor]ii impla-
cabile este sugerat\ de poemul
lui Ghilgame[, cel care a dorit s\
ob]in\ via]a ve[nic\. Pentru a
putea primi nemurirea Ghilga-
me[ trebuia s\ stea treaz 6 zile [i
6 nop]i. Neputând s\ `ndepli-
neasc\ aceast\ sarcin\, el pierde
posibilitatea de a dobândi via]a
ve[nic\. ~ncearc\ s\ dobândeas-
tinere]ea, `ns\ dup\ ce o g\se[te
o duce spre ora[ul s\u pentru a
oferi [i supu[ilor s\i posibilitatea
de a gusta din ea. Pe drum `ns\,
sp\lându-se `ntr-o pe[ter\, a
venit un [arpe care furându-i
planta a `ntinerit imediat. Iar
Ghilgame[ a trebuit s\ `[i accep-
te moartea.
Exista `ns\ `n concep]ia babi-
lonian\ [i posibilitatea de a `n-
toarce un mort la via]\. Un mij-
loc pentru a reu[i aceasta era
stropirea cu apa de via]\ lung\,
ce se g\sea `ntr-un burduf numit
„halziqu“. Din acest burduf `n-
cercau s\ bea cei care erau `n in-
fern, `ns\ el era foarte bine as-
cuns, `ncât nimeni nu reu[ea s\
ajung\ la el. Revenirea la via]\ r\-
mânea deci o dorin]\ irealizabil\
`n gândirea asiro-babilonian\.
~ntre Hades
[i Câmpiile Elizee
Nici pentru civiliza]ia greco-
roman\ lucrurile nu st\teau di-
ferit, `n sensul c\ [i aici moartea
„nu putea fi ocolit\“ `n nici un fel.
Chiar dac\ mitologia greac\
vorbe[te despre acei eroi de-
osebi]i, n\scu]i din `mpreunarea
zeilor cu muritorii, totu[i nici a-
ce[tia nu erau scuti]i de sfâr[itul
firesc al fiec\rui om. Cei mor]i
mergeau `n `mp\r\]ia mor]ilor, a
lui Hades, plasat\ undeva sub
p\mânt. Exista o dubl\ posibili-
tate pentru cei deceda]i: fie s\
mearg\ `ntr-un loc de mare su-
ferin]\, `ntunecos [i posomorât,
fie `n Câmpiile Elizee, loc rezer-
vat celor virtuo[i, unde se juca [i
se cânta. Aceea[i idee a unei vie]i
de dup\ moarte desf\[urat\
`ntocmai cu cea de aici se poate
reg\si [i la vechii romani.
~n credin]a acestora, sufletele
celor r\posa]i duceau mai de-
parte o via]\ asem\n\toare celei
de pe p\mânt. Filosofia greac\ [i
mai apoi cea roman\ vorbeau
despre existen]a unei vie]i dup\
moarte. Dar [i despre posibilita-
tea de a se re`ntoarce cineva din
lumea de dincolo.
Minune plagiat\?
Filostrat, `n cartea lui despre
Apollonius din Tyana, vorbe[te
despre o minune a acestuia: O fa-
t\ ce provenea dintr-o familie de
consuli romani a murit tocmai `n
momentul când se s\rb\torea
nunta. ~n timp ce mirele `ndure-
rat, `mpreun\ cu locuitorii Ro-
mei `nso]eau cortegiul funerar, s-a
`ntâlnit cu Apollonius. Acesta i-a
`ndemnat s\ lase co[ciugul jos:
„Pune]i co[ciugul jos, c\ci am s\
opresc lacrimile pe care le v\r-
sa]i pentru aceast\ fat\“. ~ntre-
bând numele ei se atinse de ea [i
rostind câteva cuvinte tainice o
ridic\ din sicriul ei pe acea fat\.
Aceasta este descrierea pe
care o ofer\ Filostrat minunii
s\vâr[ite de Apollonius din Ty-
ana. Este greu de oferit credibi-
litate acestei minuni, dat fiind
contextul `n care are ea loc.
Apollonius a tr\it `n secolul I
d.Hr., `n timpul `mp\ratului Ne-
ro, fiind un protejat al lui Ves-
pasian (cel care a cucerit Ieru-
salimul), când deja cre[tinismul
era cunoscut `n Roma antic\. Cu
siguran]\ c\ primii cre[tinii au
avut grij\ s\ transmit\ tuturor
locuitorilor Romei minunile s\-
implicit `nvierile din mor]i.
Optimismul
`n fa]a mor]ii
Dar cum stau lucrurile `n tra-
di]ia iudeo-cre[tin\? Sfânta
Scriptur\ ofer\ o alt\ perspec-
tiv\, mai ales asupra vie]ii de
dincolo [i a vie]ii ve[nice. {i `n
textele biblice moartea apare tot
ca un destin implacabil, trecând
la to]i oamenii: „cine este omul
care s\ tr\iasc\ [i s\ nu vad\
moartea?“ (Psalmi 88, 47). Moar-
tea este v\zut\ tot ca o trecere,
`ns\ via]a de dincolo nu mai are
aproape nimic din caracteristi-
cile celei descrise la celelalte po-
poare. Sufletul nu va g\si `n via-
]a de apoi aceea[i via]\ ca aici pe
p\mânt. Nu se mai pune proble-
ma celor materiale, a preocup\-
rilor de cele necesare traiului p\-
mântesc, c\ci omul „la moarte nu
va lua nimic, nici nu se va cobor`
cu el slava lui“ (Psalmi 48, 18).
Mai mult chiar, Vechiul [i
Noul Testament vorbesc nu nu-
mai despre existen]a unei vie]i
dup\ moarte, ci [i despre `nvie-
rea mor]ilor. Profetul Daniel
vorbe[te despre faptul c\ „mul]i
dintre cei care dorm `n ]\râna
p\mântului se vor scula, unii la
via]\ ve[nic\, iar al]ii spre ocar\
[i ru[ine ve[nic\“ (12, 2). Cu-
noscut este `n acest sens [i textul
de la Iezechiel cap. 37 privitor la
vedenia despre câmpul de oase
uscate asupra c\rora Dumnezeu
va pune Duhul S\u [i ele vor
`nvia (v. 1-14). Aceste texte se re-
fer\ la ~nvierea de apoi, credin]\
`ntâlnit\ `n Israel [i `n timpul
Mântuitorului. Marta `i r\s-
punde Mântuitorului vorbind de-
spre Laz\r, fratele ei, c\ „[tiu c\
va `nvia la `nviere, `n ziua cea de
apoi“ (Ioan 11, 24).
~nvieri `n Vechiul
Testament
Evreii aveau cuno[tin]\ [i de
`nvierea unor oameni care fuse-
ser\ mor]i [i prin puterea lui
Dumnezeu `nviaser\. Sau de-
spre re`nsufle]irea trupurilor ce-
lor deceda]i. Primul exemplu de
acest fel `l `ntâlnim `n cartea a
treia a Regilor cap. 17, când pro-
fetul Ilie `nvie pe fiul v\duvei din
Sarepta Sidonului care `l g\z-
duise. C\ Ilie nu face acest lucru
cu de la sine putere vedem chiar
din cuvintele lui: „Doamne Dum-
nezeul meu s\ se `ntoarc\ sufle-
tul acestui copil `n el!“ (v.21).
La fel [i Elisei când `nvie pe
fiul Sunamitencei (IV Regi 4, 33)
se roag\ mai `ntâi lui Dumnezeu:
„[i dup\ ce a intrat a `ncuiat u[a
dup\ sine [i s-a rugat Domnu-
lui“. Vechiul Testament sugerea-
z\ clar c\ Dumnezeu este Cel ca-
re ofer\ via]a, a[ezând iar\[i sufle-
tul `n trupul din care fusese luat.
Somn, moarte clinic\
sau `nviere?
~nvierile din mor]i „continu\“
[i `n perioada Noului Testament,
numai c\ acum sunt s\vâr[ite de
~nsu[i Fiul lui Dumnezeu.
Prima `nviere prezentat\ `n
mod cronologic `n Evanghelii es-
te cea a tân\rului din Nain (Lu-
ca 7, 11-17). Acesta era singurul
fiu al unei v\duve [i de aceea
Mântuitorului f\cându-i-se mil\
l-a `nviat pe el. O a doua minune
de acest fel este cea s\vâr[it\
asupra fiicei de 12 ani a lui Iair
(Matei 9, 18-26; Marcu 5, 21-43;
Luca 8, 40-56). {i ultima `nviere
din mor]i a fost cea a lui Laz\r,
fratele Mariei [i Martei [i bun
prieten al Mântuitorului (Ioan
11, 1-44).
De[i prezentate `ntr-o ordine
cronologic\, totu[i aceste trei
`nvieri s\vâr[ite de Mântuitorul
arat\ [i o alt\ ordine. Fiica lui
Iair a fost `nviat\ imediat dup\
ce murise; tân\rul din Nain a
fost `nviat `n timp ce era dus
pentru a fi `nmormântat; iar
Laz\r a fost `nviat a patra zi,
când era deja pus `n mormânt.
Sunt lipsite de temei orice
acuza]ii aduse de critica protes-
tant\ asupra `nvierilor Mântui-
torului. Dac\ despre fiica lui Iair
s-a putut spune c\ era adormit\
[i nu moart\, c\ tân\rul din
Nain fusese `n moarte clinic\,
despre Laz\r nu s-a mai putut
spune absolut nimic, c\ci fusese
pus [i `n mormânt [i `nf\[urat cu
giulgiuri dup\ obiceiul evreiesc.
Mai mult, Evangheliile arat\ re-
alitatea `nvierii lui Laz\r, prin
faptul c\ `n momentul intr\rii `n
Ierusalim oamenii se adunaser\
s\ `l vad\ [i pe Laz\r cel `nviat.
Atât de mare fusese minunea
`nvierii lui Laz\r `ncât mul]imile
l-au primit ca pe un `mp\rat pe
Mântuitorul Iisus Hristos. Iar
fariseii [i c\rturarii nu puteau
contesta acest fapt, motiv pentru
care s-au sf\tuit „ca [i pe Laz\r
s\ `l omoare“ (Ioan 12, 10). a
 Luni,
17 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 99 (389) Anul II
Procesiunea de
PAGINILE 8-9
Florii – evenimentul
care a unit Moldova
`n rug\ciune
8 ani de Radio Trinitas:
22 de sta]ii, 60% din Rom=nia
a Cu opt ani `n urm\, presa rom=neasc\ `nregistra o premier\
a „Aici Radio Trinitas. Transmitem `n direct de la Catedrala mitropolitan\
slujba Prohodului Domnului“, spunea o voce a ~n 1997, de Vinerea Mare,
emitea primul post de radio ortodox din Rom=nia a ~n S\pt\m=na Mare suntem
[i azi, c=nd Radio Trinitas `mpline[te opt ani de emisie a PAGINILE 4-5
POZA ZILEI Prodi, adeptul unui „nucleu dur“ `n UE
~nving\torul alegerilor le-
gislative italiene, Romano
Prodi, a declarat c\ dore[te
accelerarea cre\rii unui „nu-
cleu dur“ de state `n cadrul U-
niunii Europene, `ntr-un in-
terviu publicat `n „Sunday
Times“. Liderul coali]iei de
centru-st=nga „Uniunea“ (66
B\sescu: SUA nu vor
ataca din Rom=nia
f\r\ acordul nostru
Pre[edintele Traian
B\sescu (foto) a calificat
ieri, `ntr-o emisiune tele-
vizat\, drept „exager\ri“
informa]iile potrivit
Soldatul american de 23 de ani Ronald
Ogden `[i `mbr\]i[eaz\ nepo]ica de 3 ani `n c\rora Statele Unite ale
timpul ceremoniei de primire a solda]ilor Americii nu ar avea ne-
Companiei 152 din statul Maine, SUA. 129 voie de acordul Rom=niei
de militari din Maine au fost l\sa]i la vatr\ pentru a lansa atacuri din
dup\ un serviciu de 12 luni `n Irak. a bazele de pe teritoriul
]\rii noastre. „Este exclus
PAGINA 3
de ani) a ad\ugat c\ vrea s\
revigoreze proiectul de con-
stituire a unei Europe `n for-
mat 25 [i s\ procedeze la o
nou\ alian]\ a unor ]\ri
apropiate, care ar putea l\sa
Marea Britanie pe dinafar\.
„Avem nevoie de o leg\-
tur\ puternic\ nu numai cu
ca SUA s\ poat\ lansa un
atac de la bazele din
Rom=nia f\r\ a avea
acordul ]\rii noastre“, a
afirmat Traian B\sescu.
~n alt\ ordine de idei,
Traian B\sescu a negat
orice posibilitate ca pe
teritoriul Rom=niei s\ fie
amplasate facilit\]i nu-
cleare. a
Pelerini `n
lumina [i
binecuvântarea
lui Hristos
Fran]a [i Germania, ci [i cu
Belgia [i Luxemburgul, dar
nu cu Olanda“, a ad\ugat el.
~ntrebat dac\ acest grup ar
include [i Marea Britanie,
Prodi a declarat: „Cred c\ este
dificil s\ o includem `n r=ndul
]\rilor care doresc o mai
puternic\ integrare“. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
EDITORIAL
Locul departe
de Europa
Satul românesc se confrun-
t\, `n primul rând, cu o migra-
]ie a creierelor, migra]ie care
m\re[te decalajul deja exis-
tent dintre strada asfaltat\ [i
uli]a noroioas\. Iar a doua ma-
re migra]ie este cea a for]ei de
munc\. Dac\ toat\ Europa es-
te plin\ de români, mare parte
proveni]i de la ]ar\, [i toat\
lumea este mul]umit\ de c=t
de mul]i bani trimit ei acas\,
nimeni nu este `n stare s\ cal-
culeze ce `nseamn\ aceast\
lips\ a for]ei de munc\ pentru
viitorul acestor meleaguri.
PAGINA 6
T\v\lugul
studen]esc
PAGINA 12
Remedii
naturiste
`n cancerele
digestive
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul
LUMINA DE
DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE DUMINIC|
Tot `n pagina 10 - clasa-
mentul parohiilor [i pro-
topopiatelor `n func]ie de
num\rul de abonamente
la LUMINA DE DUMINIC|
contractate pe luna mai
Meteo
U
Precipita]ii
maxima 17 °C
minima 8 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Luni, 17 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXLII)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n Apus,
`n secolele
XI-XV (II)
~n leg\tur\ cu Sfintele
Taine, `n Biserica Apusea-
n\, `n aceast\ perioad\,
s-au introdus o serie de in-
ova]ii, care au avut efecte `n
via]a ulterioar\ a Bisericii.
Dac\ la `nceput botezul se
s\vâr[ea prin afundarea `n-
treit\, apare acum botezul
prin turnare sau stropire.
~n secolul al XII-lea, da-
torit\ influen]ei ra]ionaliste
a scolasticii, se schimb\ [i
formula botezului: `n loc de
„se boteaz\ robul/roaba lui
Dumnezeu“ se introduce
formula „eu te botez“.
Referitor la Taina Cununiei,
s-au modificat impedimen-
tele la c\s\torie privind
gradele de rudenie. Deoa-
rece Biserica Apusean\ nu
a admis divor]ul, s-a ajuns
pân\ acolo `ncât so]ii care
nu mai puteau s\ tr\iasc\
`mpreun\ locuiau `n `nc\-
peri sau case diferite.
Sfânta Tain\ a Maslului a
primit o semnifica]ie re-
strictiv\, [i anume c\ se
s\vâr[e[te numai `nainte de
moarte.
~n leg\tur\ cu Taina
Preo]iei, a devenit obligato-
riu celibatul, care nu s-a
putut introduce de la
`nceput `n toate ]\rile cato-
lice, `n pofida m\surilor
drastice ale papei Grigorie
al VII-lea (1073-1085). Abia
`n secolul al XIII-lea, celi-
batul preo]ilor s-a genera-
lizat, iar `n secolul al
XIV-lea mul]i clerici au
cerut abolirea lui.
Pentru c\ `n Biserica Apu-
sean\ se practica cump\-
rarea cu bani a harului
preo]iei, mai mul]i papi au
luptat `mpotriva acestei
practici, care [i-a atins apo-
geul `n timpul marii schis-
me papale de la Avignon
(1378-1417), [i mai ales `n
timpul papilor Rena[terii.
~n Apus, o mare influen]\ a
avut-o Taina Poc\in]ei sau
a M\rturisirii, care `n
aceast\ perioad\ cap\t\
obligativitate [i o asprime
necunoscut\ pân\ atunci.
Cine nu se spovedea era ex-
clus din comunitatea
cre[tin\ [i atr\gea dup\
sine pierderea oric\rui
drept public `n stat, `n [coli,
bresle etc. Pentru un p\cat
de moarte se d\dea un
canon greu, a c\rui
`ndeplinire cerea ani de zile
de rug\ciuni, milostenii,
post, pelerinaj [.a., `ntr-o
vreme `n care excomuni-
carea, interdictul [i
inchizi]ia ac]ionau drastic.
(Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Calea dumnezeiasc\
Povesteau c\, `ntr-un sat,
tr\ia cineva care postea foar-
te des, `ncât oamenii l-au
supranumit Postitorul. Avva
Zenon a auzit [i a trimis s\-l
cheme. El a venit cu bucurie
[i dup\ ce s-au rugat s-au
a[ezat. B\trânul a `nceput s\
se nevoiasc\ `n t\cere.
Neg\sind pe nimeni cu care
s\ vorbeasc\, Postitorul a
EVANGHELIA ZILEI
S\ te compor]i ca un bun cre[tin
„Deci arhiereii [i fariseii
au adunat sinedriul [i zi-
ceau: «Ce facem, pentru c\
Omul Acesta face multe
minuni? Dac\-L l\s\m a[a
to]i vor crede `n El, [i vor
veni romanii [i ne vor lua
]ara [i neamul». Iar Caiafa,
unul dintre ei, care `n anul
acela era arhiereu le-a zis:
«Voi nu [ti]i nimic; nici nu
gândi]i c\ ne este mai de
folos s\ moar\ un om pen-
tru popor, decât s\ piar\
tot neamul». Dar aceasta
n-a zis-o de la sine, ci, fiind
arhiereu al anului aceluia,
a proorocit c\ Iisus avea s\
moar\ pentru neam, [i nu
numai pentru neam, ci [i
ca s\ adune laolalt\ pe fiii
lui Dumnezeu cei `mpr\[-
tia]i. Deci, din ziua aceea,
s-au hot\rât ca s\-L ucid\.
De aceea Iisus nu mai um-
bla pe fa]\ printre iudei, ci
a plecat de acolo `ntr-un
]inut aproape de pustie, `n-
tr-o cetate numit\ Efraim,
[i acolo a r\mas cu ucenicii
S\i. {i era aproape Pa[tile
iudeilor [i mul]i din ]ar\ s-
au suit la Ierusalim, mai
`nainte de Pa[ti, ca s\ se
cur\]easc\. Deci c\utau
pe Iisus [i, pe când st\teau
`n templu, ziceau `ntre ei:
«Ce vi se pare? Oare nu va
veni la s\rb\toare?». Iar
arhiereii [i fariseii d\du-
ser\ porunci, c\ dac\ va [ti
cineva unde este, s\ dea de
veste, ca s\-L prind\.“
(Ioan 11, 47-57)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Simeon, episcopul
Persidei (denie)
Ctesifon [i Salic, care dom-
neau `n cet\]ile Persidei, `n
timpul lui Sapor (241-272), au
scris `mp\ratului c\ arhiereul
cre[tinilor, Simeon, [i al]i
mul]i cre[tini nu vor s\ se su-
pun\ `mp\r\]iei [i s\ dea daj-
die, ci prefer\ s\ moar\ pen-
tru Hristos. Mâniindu-se, `m-
c\zut `n acedie [i-i zice b\-
trânului: „Roag\-te pentru
mine, avva, c\ci vreau s\
plec acas\“. B\trânul `ntrea-
b\: „De ce?“. El r\spunde:
„Inima `mi arde ca focul [i nu
[tiu ce are. ~n sat posteam
pân\ seara [i niciodat\ nu mi
s-a `ntâmplat a[a ceva“.
Atunci b\trânul `i zice: „~n
sat te hr\neai prin urechi.
CALENDARUL ZILEI
***
Duminica Floriilor, a-
dic\ Intrarea Domnului
nostru Iisus Hristos `n Ie-
rusalim, este una plin\ de
entuziasm. La poarta Ieru-
salimului erau mul]i oa-
meni care L-au primit pe
Mântuitorul ca pe un rege.
Puneau `n calea Lui hai-
nele, aveau ramuri de finic
[i strigau: „Osana `ntru cei
de sus! Bine este cuvântat
p\ratul a poruncit s\ fie adus
Sfântul Simeon legat cu lan-
]uri [i l-a trimis la temni]\. A-
colo sfântul a convertit la cre-
din]a cre[tin\ pe Gotazat, dar
[i pe al]i p\gâni. Din porunca
`mp\ratului, to]i au fost uci[i.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea `nso]itorilor Sfântu-
lui Mucenic Simeon: Avdela,
preotul, Gotazat, Fusic [i al]ii
o mie o sut\ cincizeci; a Cu-
viosului Acachie, episcopul
Melitinei; a Sfântului Muce-
nic Adrian [i a Sfântului
Agapet, episcopul Romei.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Cuviosului Ioan, uce-
nicul Sfântului Grigorie Deca-
politul ( deniie).
~n ziua de 17 aprilie
istoria consemneaz\:
a 1647 - A `ncetat din
via]\ cronicarul Grigore Ure-
che, cel care a scris Letopi-
se]ul }\rii Moldovei (n. 1590);
a 1822 - Delega]iile marii
boierimi muntene ([apte bo-
Mergi, [i de acum m\nânc\
la ceasul al nou\lea [i tot ce
faci, f\ `ntr-ascuns“. Omul a
`nceput s\ se nevoiasc\,
a[teptând cu fr\mântare cea-
sul al nou\lea; iar cei care-l
cuno[teau ziceau: „A intrat
demonul `n Postitor“. S-a dus
[i i-a spus totul b\trânului.
Dar acesta i-a r\spuns:
„Aceasta este calea dum-
nezeiasc\“. (Pateriic , edi]ia
Polirom, 2005)
cel ce vine `n numele Dom-
nului!“. De[i toat\ lumea
era entuziasmat\, cineva
era trist - Domnul Hristos.
{tia c\ cei care-l aclam\
vor striga dup\ câteva zile:
„Ia-L [i r\stigne[te-L!“.
Firea omului este foarte
schimb\toare. Au aclamat
`ntr-o zi [i au hulit `n alta.
~ntr-o zi l-au primit pe
Hristos ca un `mp\rat, iar
dup\ câteva zile l-au con-
damnat ca pe un r\uf\c\-
ieri) [i moldovene ([ase boieri)
au sosit la Istanbul pentru a
prezenta revendic\rile clasei
dominante din }\rile Româ-
ne. Principalele revendic\ri
erau: restabilirea domniilor
p\mântene, consolidarea pri-
vilegiilor boierimii prin con-
centrarea puterii `n mâinile
unui grup restrâns de mari
boieri, excluderea grecilor din
func]iile civile [i ecleziastice,
dreptul exclusiv pentru p\-
mânteni de a ocupa slujbe pu-
blice, introducerea unor re-
forme `n spirit burghez;
a 1880 - Se `nfiin]eaz\
Banca Na]ional\ a României,
cu un capital ini]ial de 30 de
milioane lei (din care 10 mil-
ioane capital de stat);
a 1894 - S-a n\scut Nikita
Sergheevici Hru[ciov, con-
duc\torul Partidului Comu-
nist al Uniunii Sovietice
(1953-1964). Hrusciov a com-
b\tut stalinismul, iar politica
lui moderat\ fa]\ de occiden-
tali a condus la ruptura inter-
venit\ `n cadrul rela]iilor din-
tre URSS [i China (d.
11.09.1971);
a 1895 - S-a n\scut Ion Vi-
nea, poet, prozator [i tradu-
c\tor (traduceri remarcabile
din Shakespeare [i Edgar
Allan Poe) (d. 6.VII.1964);
a 1918 - S-a `nfiin]at, la
Paris, Comitetul Na]ional al
Românilor din Transilvania [i
Bucovina, sub pre[edin]ia lui
Traian Vuia, apoi a dr. Ioan
Cantacuzino. Comitetul a mi-
litat pentru independen]a
Transilvaniei [i unirea aces-
teia cu România;
a 1945 - A murit poetul [i
eseistul Ion Pillat („Povestea
celui din urm= sfânt“, „Iubita
de z\pad\“, „Eternit\]i de–o
clip\“) (n. 31.03.1891);
tor. Mul]imile au uitat tot
ceea ce f\cuse. Oare noi
suntem departe de compor-
tamentul acelora? Prin
p\cate [i necredin]\ r\stig-
nim [i noi pe Iisus Hristos!
M\car `n s\pt\mâna a-
ceasta nu uita de Hristos [i
de patima Sa. S\ te com-
por]i ca un bun cre[tin.
Gânde[te-te [i mediteaz\
la r\stignirea de pe Gol-
gota. De aceea este necesar
s\ faci pu]in\ ordine `n ju-
rul [i `n sufletul t\u. Este
s\pt\mâna când Hristos se
r\stigne[te pentru tine!
(Pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
~n data de 17 aprilie 1821
s-a n\scut poetul francez
Charles Baudelaire
a 1969 - Alexander Dub-
cek, p\rintele „Prim\verii de
la Praga“, a fost `nlocuit `n
func]ia de prim-secretar al CC
al PC din Cehoslovacia de
c\tre Gustav Husak;
a 1991 - Delega]iei Parla-
mentului României i s-a acor-
dat statutul de delega]ie aso-
ciat\ la Adunarea Atlanticu-
lui de Nord (din 14 noiembrie
1998, AAN [i-a schimbat nu-
mele `n Adunarea Parlamen-
tar\ a NATO);
a 1999 - Alian]a Nord-A-
tlantic\ a cerut autorit\]ilor
de la Bucure[ti acces „nelimi-
tat“ `n spa]iul aerian al Ro-
mâniei pentru aeronavele
NATO;
a 2004 - La Ploie[ti, `n
Parcul Industrial, a fost por-
nit\ prima central\ eolian\
din România. Se inten]ionea-
z\ ca, `n trei ani, 8% din pro-
duc]ia de energie a ]\rii noas-
tre s\ se realizeze prin meto-
de nepoluante. a

Pelerini `n lumina [i binecuvântarea lui Hristos
† Daniel,
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei
Binecuvântarea lui Dum-
nezeu este mai `ntâi `ns\[i e-
xisten]a lumii, adic\ a univer-
sului `ntreg, pentru c\ univer-
sul nu exist\ din ve[nicie, ci
are un `nceput, a[a cum ne
spune Sfânta Scriptur\ (Face-
re 1, 11) [i cum o constat\ as-
t\zi [tiin]ele originii univer-
sului [i studiul galaxiilor.
P\mântul `nsu[i, ca pla-
net\ `n sistemul nostru so-
lar este o binecuvântare deo-
sebit\ a lui Dumnezeu, pen-
tru c\ pân\ acum numai pe
P\mânt se afl\ condi]iile
dezvolt\rii vie]ii, `n timp ce
`n alte p\r]i ale universului
nu se constat\ forme de via-
]\. Prin urmare, via]a `ns\[i
pe P\mânt, la toate nivelu-
rile [i `n toate formele ei, es-
te o binecuvântare a lui Dum-
nezeu. ~ns\ toate formele de
via]\ culmineaz\ cu omul,
care e singura fiin]\ din uni-
versul material creat\ dup\
chipul lui Dumnezeu, Crea-
torul Cel ve[nic viu.
Via]a pe p\m=nt
este un mare dar
Via]a omului pe p\mânt ca
fiin]\ chemat\ la nemurire
este un mare dar, pentru c\
de felul cum este tr\it\ a-
ceast\ via]\ aici pe p\mânt
depinde dobândirea mân-
tuirii omului [i a vie]ii ve[nice
din ~mp\r\]ia cerurilor.
Cu cât `ns\ via]a noastr\
de pe p\mânt este tr\it\
mai aproape de Dumnezeu,
prin credin]\, rug\ciune [i
fapte bune, cu atât vom
sim]i [i mai mult prezen]a
lucr\toare [i binecuvântarea
lui Dumnezeu `n via]a noas-
tr\. Iar cine simte binecu-
vântarea lui Dumnezeu `n
via]a sa, acela dore[te s\-I
~N S|PT|M+NA PATIMILOR
S\pt\m=na Patimilor st\ sub semnul iert\rii
a ~n fiecare zi a S\pt\m=nii Mari v\ vom explica semnifica]iile deniilor care rememoreaz\ Patimile
M=ntuitorului a Cu acest prilej v\ ve]i `nt=lni zilnic `n paginile noastre cu un ierarh al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne a Denia din Lunea Mare ne este t=lcuit\ de PS Casian al Dun\rii de Jos a
Prea Sfin]itul Casian, Epis-
copul Dun\rii de Jos, ne-a ex-
plicat c\, `n aceast\ s\pt\m=-
n\, Sf=ntul Iosif din Vechiul
Testament devine model de
via]\ pentru noi to]i. Am aflat
de asemenea c\ iertarea e de-
finitorie pentru aceast\ s\p-
t\m=n\.
„Dup\ prima denie, c=nd
ne-am adus aminte de Intra-
rea Domunului nostru Iisus
Hristos `n Ierusalim [i pre-
zen]a Sa apoi `n fa]a unui
smochin f\r\ de roade ar\-
t=nd prin aceasta nerodirea
spiritual\ a noastr\ a tuturor,
iat\, ajungem `n Lunea cea
Mare. Suntem c\l\uzi]i `n fie-
care sear\ a deniei de câte u-
na sau mai multe persoane
sfinte, `n care g\sim modelul
de care avem atâta nevoie
pentru a ne reg\si pe noi `n[i-
ne, ca pe ni[te fii r\t\citori pe
p\m=nt, dar dornici de `ntoar-
cerea la iubirea p\rinteasc\.
C\ci ce sunt deniile dac\ nu
a Cuvânt la `ncheierea Pelerinajului de Florii – 2006 a
mul]umeasc\ lui Dumnezeu,
s\-I arate recuno[tin]\ prin
cânt\ri de laud\, prin da-
ruri oferite pentru constru-
irea sau `mpodobirea biseri-
cilor, dar [i prin pelerinaje la
m\n\stiri [i locuri sfinte din
]ar\ [i din str\in\tate. O
form\ de mul]umire pentru
darul vie]ii, al s\n\t\]ii, al
izb\virii de necazuri, cât [i
de cerere a ajutorului lui
Dumnezeu este [i Peleri-
najul de Florii.
Prin rug\ciunile [i cânt\-
rile din timpul Pelerinajului
de Florii se invoc\ binecu-
vântarea [i ajutorul lui
Dumnezeu pentru s\n\ta-
tea [i mântuirea tuturor.
Astfel, Pelerinajul de Flo-
rii este o rug\ciune comun\
pentru binele tuturor. Pele-
rinajul de Florii adun\ `n
bucuria credin]ei preo]i, cre-
dincio[i [i credincioase de
toate vârstele, oameni sim-
pli [i oameni de ranguri [i
responsabilit\]i deosebite `n
societate. Totu[i, trebuie s\
nu uit\m c\ `n Pelerinajul
de Florii, Pelerinul Cel mai
prezent [i mai atent, de[i
nev\zut, este ~nsu[i Domnul
nostru Iisus Hristos. El este
centrul pelerinajului, El este
pomenit, l\udat [i invocat,
Lui I se cânt\ troparul Du-
minicii Floriilor, pe El ~l `n-
so]im, cu El c\l\torim du-
hovnice[te [i El c\l\tore[te
cu noi spre lumina Ierusali-
mului ceresc, [i tot de la El
a[tept\m pacea [i bucuria
sufletului, ajutor `n via]a de
toate zilele, precum [i mân-
tuirea noastr\. De aceea,
acum, la sfâr[itul Pelerina-
jului de Florii `n Arhiepisco-
pia Ia[ilor, rug\m pe Mân-
tuitorul Iisus Hristos s\ bi-
necuvinteze pe to]i cei care
au participat cu evlavie [i
dragoste la acest pelerinaj o-
ferit Lui ca pe o ofrand\ a
credin]ei noastre `n El. De
asemenea, ~l rug\m pe Hris-
tos-Domnul s\ binecuvin-
momente de revenire `n noi
`n[ine [i c\utarea bra]elor
deschise ale P\rintelui iubitor
care ne a[teapt\ s\ ne fac\
f\pta[i momentului de ~nvie-
re al Fiului s\u prea iubit,
Domnul nostru Iisus Hristos.
T\lm\citorul
voii lui Dumnezeu
C\l\uzitorul pentru noi `n
a doua zi de denii, la `ncepu-
tul s\pt\m=nii sfintelor [i
m=ntuitoarelor patimi, este
tocmai Iosif cel prea frumos,
nimeni altul dec=t fiul patri-
arhului Iacob din Vechiul Tes-
tament. Este cel care, a[a pre-
cum se [tie, a fost v=ndut de
fra]ii s\i la o caravan\ `n pus-
tie. ~ntre timp el a ajuns `n
Egipt. Egiptul este o ]ar\ ca-
re, spiritual, vrea s\ `nsemne
]ara de dincolo de laturile re-
vela]iei, de dincolo de ]ara bi-
blic\, de dincolo de perimetrul
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
teze pe to]i cei care au con-
tribuit la organizarea aces-
tui pelerinaj: P\rin]ii Consi-
lieri eparhiali, P\rin]ii Pro-
topopi, P\rin]ii Preo]i de pa-
rohie [i de m\n\stire, auto-
rit\]i locale, for]e de ordine,
credincio[i [i credincioase
care au preg\tit daruri pen-
tru copii [i pelerini.
~n mod deosebit, rug\m
pe Hristos-Domnul s\ bine-
cuvinteze pe to]i copiii [i
tinerii care au participat la
Pelerinajul de Florii, pentru
c\ ei ne amintesc de copiii cu
sufletul curat care L-au `n-
tâmpinat odinioar\ pe Hris-
tos-Domnul intrând `n Ieru-
salim, dar [i pentru c\ ace[ti
copii [i tineri credincio[i [i
evlavio[i sunt flori duhovni-
ce[ti ale credin]ei, fii [i fiice
ale Bisericii noastre. Ace[ti
copii care poart\ acum `n
mâini stâlp\ri de s\rb\toare
vor fi mâine st=lpi de n\dej-
de ai Bisericii [i poporului
iubirii lui Dumnezeu, deci
dincolo de laturi. Dar Iosif es-
te un om al lui Dumnezeu ca-
re prime[te darul t=lcuirii vi-
selor. Astfel, `l ajut\ pe Fa-
raon s\ `n]eleag\ voia lui
Dumnezeu `n via]a sa [i pen-
tru aceast\ capacitate deose-
bit\, de a fi t\lm\citorul voii
lui Dumnezeu, Iosif devine
mai marele casei lui Faraon,
al doilea demnitar de dup\
Faraon. Deci fiul rob v=ndut
de c\tre fra]ii s\i, fiii lui Ia-
cob, ajunge `n ]ar\ str\in\ [i
la domn str\in devine al doi-
lea mare dreg\tor. ~n aceast\
calitate el `[i prime[te, pre-
cum [tim, fra]ii care vin `n E-
gipt dup\ o foamete cumplit\
`n ]ara biblic\, c\rora le ofer\
hran\ f\r\ bani. Voia lui
Dumnezeu a f\cut s\ fie re-
cunoscut de fra]ii lui c\rora le
spune: „R\ul pe care mi l-a]i
f\cut voi Dumnezeu mi l-a
transformat `n bine“.
Luni, 17 aprilie 2006
nostru, dac\ ei vor cre[te `n
credin]\ [i dragoste fa]\ de
Dumnezeu [i fa]\ de oameni.
S\ ajut\m
dup\ putin]\ pe to]i
cei care au nevoie
de sprijinul nostru
Cu sentimente de aleas\
pre]uire [i de gratitudine
pentru efortul misionar jert-
felnic [i constant pe care-l
depun, men]ion\m aici pe
ostenitorii postului de Radio
TRINITAS, care acum `m-
pline[te opt ani de emisie.
Rug\m pe Hristos-Dom-
nul s\-i binecuvinteze pe to]i
ace[ti ostenitori cu prezen]a,
lumina [i iubirea Sa `n ini-
mile lor, `n activitatea lor,
dar [i `n familiile lor care
`n]eleg cel mai bine cât timp
[i cât\ d\ruire de sine sunt
necesare azi ca activitatea
postului de Radio TRINI-
Iat\ cum Iosif cel v=ndut
de c\tre fra]ii s\i devine pro-
tectorul fra]ilor s\i, iat\ cum
`n prima zi, atunci c=nd vrem
s\ ne reg\sim ca fii ai lui
Dumnezeu, trebuie s\ ne re-
g\sim fra]ii, trebui s\ reg\-
sim ca fra]i pe cei care ne-au
v=ndut, pe cei care ne-au f\-
cut r\u. Prin Iosif cel prea fru-
mos din Vechiul Testament
reg\sim la cap\tul iert\rii
noastre iertarea pe cruce pe
care Fiul lui Dumnezeu, M=n-
tuitorul lumii, o ofer\ inclusiv
r\stignitorilor s\i.
~nviem suflete[te
atunci c=nd iert\m
pe fra]ii no[tri
~n societatea [i lumea noas-
tr\, fiecare din noi dorim s\
ne r\zbun\m atunci c=nd ni
se face un r\u, `n societatea
noastr\ `i ducem pe fra]i la
3
TAS s\ fie un câ[tig [i o bu-
curie pentru ascult\tori.
~n `ncheiere, rug\m pe
Mântuitorul Iisus Hristos
s\ binecuvinteze toate ora-
[ele [i localit\]ile `n care s-a
organizat [i desf\[urat a-
cest Pelerinaj de Florii,
precum [i pe to]i cei ce au
participat suflete[te la des-
f\[urarea lui pe calea un-
delor radio.
Pelerinajul de Florii din
anul acesta 2006 ne cheam\
s\ ne rug\m lui Dumnezeu
[i pentru to]i cei ce sunt a-
cum afecta]i de furia inun-
da]iilor sau de alte `ncerc\ri
[i necazuri. S\ ajut\m dup\
putin]\ pe to]i cei care au
nevoie de sprijinul nostru.
Dorim tuturor slujitorilor
sfintelor altare [i tuturor
credincio[ilor no[tri ca s\r-
b\toarea Intr\rii Domnului
`n Ierusalim s\ le aduc\ bu-
curie [i binecuvântare `n su-
flet [i `n cas\. a
judec\]i pentru bunuri mate-
riale, ori de c=te ori tribuna-
lele nu macin\ suferin]\ din
suferin]a fra]ilor care se pre-
zint\ `n fa]a judec\]ilor lu-
me[ti pentru bunuri materi-
ale. C=t exemplu primim noi a-
cum de la Iosif cel prea frumos
care `[i iart\ fra]ii care l-au
v=ndut [i prin aceasta resta-
bile[te condi]ia nou\ de via]\,
aceea de iertare. Prin iertare
fra]ii r\m=n fra]i, iar prin
iertare necondi]ionat\ [i prin
iertarea fr\]easc\ redesco-
perim to]i rela]ia divin\ a iu-
birii p\rinte[ti. S\ ne ajute
Dumnezeu s\ folosim mai ales
`n societatea noastr\ contem-
poran\ ca temei al recon-
cilierii, al iubirii [i al iert\rii,
modelul Sf=ntului Iosif cel
prea frumos [i `n felul acesta
va fi bel[ug de filantropie, de
gr=ne [i de toate cele necesare
`n via]a aproapelui. Fratele
nostru care ne-a f\cut r\ul nu
trebuie doar iertat paradig-
matic [i ideatic, ci trebuie aju-
tat. ~n aceast\ m\sur\ a iu-
birii se manifest\ [i cre[tinis-
mul [i `nvierea. Mai `nainte
de `nvierea trupeasc\ `nviem
suflete[te atunci c=nd `i ier-
t\m pe fra]ii no[tri“. a
4 Luni, 17 aprilie 2006
8 ani de Radio Trinitas: 22
a Cu opt ani `n urm\, presa rom=neasc\ `nregistra o premier\ a „Aici
Radio Trinitas. Transmitem `n direct de la Catedrala mitropolitan\ slujba
Prohodului Domnului“, spunea o voce a ~n 1997, de Vinerea Mare,
emitea primul post de radio ortodox din Rom=nia a ~n S\pt\m=na Mare
suntem [i azi, c=nd Radio Trinitas `mpline[te opt ani de emisie a
dac\ a[ mai reu[i s\ m\
adaptez la o via]\ normal\,
f\r\ radio“, m\rturise[te
Bogdan. Este redactor-[ef
din iunie 2005. A fost o
provocare. „La `nceput am
crezut c\ respect=nd ni[te
principii va fi foarte u[or,
dar nu a fost a[a. Partea
bun\ a lucrurilor este c\
majoritatea suntem tineri [i
avem un elan deosebit.
Petrec foarte mult timp `n
radio. Cred c\ fiecare dintre
noi pune um\rul [i iese ceva.
M-am ata[at foarte mult de
colegi. Mai adaptezi tu tex-
P\rintele Ciprian Apetrei tul“, spune Bogdan intimi-
este directorul postului. ~n- dat orecum de reportofon. „E
[ir\ cu u[urin]\ cele 22 de ca o a doua familie. Da, uite,
frecven]e ale Radio Trinitas. asta s\ spui, c\ aici suntem
„Acoperim 60% din teritoriul o familie“, adaug\ cu oare-
]\rii“, m\ informeaz\. Cu- care nostalgie redactorul-[ef
noa[te fiecare h=rtie din do- de la Radio Trinitas.
sarele depuse la CNA pentru
licen]ele de emisie. Iube[te
exigen]a. De altfel, ascult\
„~ntre bl=nde]ea
mai toate emisiunile, de la prieteniei [i rigorismul
[tiri p=n\ la cele din puterea responsabilit\]ii“
nop]ii. Nimic nu-i scap\.
Vrea profesionalism, a[a c\ Diaconul Nicolae Dima este
Radio Trinitas e cea de-a do- cea mai cunoscut\ voce de la
ua cas\ pentru p\rintele A- Trinitas. Practic, vocea lui a
petrei. „~nc\ de la `nceput, devenit o marc\ a acestui post
din 2002, c=nd am preluat a- de radio. Ce crede el despre
ceast\ func]ie, principalul asta? „Vocea te individuali-
meu obiectiv a fost s\ fac din zeaz\, `ns\ este unul dintre
Radio Trinitas o institu]ie criteriile foarte par]iale. Mie
respectat\ `n `ntreaga mass- nu-mi este drag deloc s\ mi se
media rom=neasc\. ~n ace- spun\ c\ am o voce pl\cut\ [i
la[i timp, unul dintre obiecti- cunoscut\. Mult mai impor-
vele pe care le-am fixat `nc\ tant pentru mine ar fi s\ mi se
de atunci a fost ca Radio Tri- recunoasc\ un anumit fel de a
nitas s\ devin\ una dintre adresa `ntreb\ri, pentru c\ `n
cele mai importante insti- asta const\ misiunea mea la
tu]ii mass-media ale Bise- Radio Trinitas. Mult mai ono-
ricii Ortodoxe Rom=ne. Cred rant mi s-ar p\rea s\ se spun\
c\ Radio Trinitas nu este c\ am un mod de a g=ndi u[or
doar un post de radio obi[- recognoscibil. Totu[i sunt bu-
nuit, ci este o stare de spirit“. curos atunci c=nd observ c\
cineva este suficient de fidel
„Asta s\ spui, c\ aici fa]\ de Radio Trinitas `nc=t
s\-mi recunoasc\ vocea, s\ `i
suntem o familie“ recunoasc\ pe to]i ceilal]i co-
legi ai mei. Pentru mine per-
sonal Radio Trinitas `nseam-
n\ un mare efort de g=ndire,
dar [i sufletesc. Niciodat\ nu
vin nepreg\tit la o emisiune.
Sper c\ Radio Trinitas aduce
lumin\, nu [tiu dac\ reu[im
`ntotdeauna s\ o facem, dar
asta ne dorim“.
Bogdan }ifrea e gazd\ la
„Via]a cet\]ii“. Emisiunea
lui `ncepe la ora 6.35 [i se
`ncheie la ora 9.00. Pleac\
`ns\ din redac]ie pe la 17.00.
„E coleg“, spun redactorii de
la Radio Trinitas. Pe u[a lui
scrie `ns\ redactor-[ef. {i
cum s\ nu fie coleg dac\, pe
l=ng\ profesionalism, Bog-
dan lucreaz\ cot la cot cu S-a `nt=mplat nu o dat\ s\
echipa lui?! Lucreaz\ la Tri- fim `ntreba]i dac\ Nicu [i
nitas de la sf=r[itul anului I C\t\lina Dima sunt rude. Da,
de facultate. ~n cur=nd va le r\spundem acum fanilor
`mplini cinci ani de radio. „E Radio Trinitas. Nicu [i C\t\-
o munc\ foarte frumoas\, lina sunt c\s\tori]i. C\t\lina
dar foarte stresant\. Dac\ a preferat s\ ne vorbeasc\ de-
]i-a intrat `n s=nge, nu mai spre ceea ce simte ea atunci
po]i s\ scapi de ea. Nu [tiu c=nd se afl\ `n direct, al\turi
Pagini realizate de Monica DUMITRESCU
ANIVERS|RI
de mii de ascult\tori: „Cred c\
sunt sentimentele unei per-
soane aflate undeva, s\ spu-
nem `n balconul Pie]ei Uni-
versit\]ii, [i care are asupra
sa sute de mii de urechi. Pe de
o parte m\ simt bine pentru
c\ m\ simt `ntre prieteni, iar
pe de alt\ parte m\ simt re-
sponsabil\. ~ntre bl=nde]ea
prieteniei [i rigorismul res-
ponsabilit\]ii `ncerc s\ desci-
frez taine ale lumii `n care
tr\im“, spune cu emo]ie C\t\-
lina. Ne-a mai m\rturisit c\,
pentru ea, Radio Trinitas este
o modalitate de a socializa [i
de a dep\[i profilul omului
emotiv. Cine ar fi crezut c\ o
persoan\ at=t de st\p=n\ pe
sine la microfon poate fi emo-
tiv\? „Eu [i radioul? Este
locul `n care am `nv\]at cum
s\-L cunosc [i s\-L simt pe
Dumnezeu, s\ experiez teoria
pe care am deprins-o `n cei pa-
tru ani de facultate. Apoi ra-
dioul este locul `n care am
`nv\]at s\ cunosc lumea `n
care tr\iesc [i locul `n care am
`ncercat [i `ncerc s\ direc-
]ionez oamenii ce m\ ascult\,
s\-L cunoasc\ pe Dumnezeu“,
ne-a mai m\rturisit C\t\lina.
Redac]ia de [tiri,
corabia `n care se
modeleaz\ suflete
Echipa de la [tiri este cea
mai omogen\. Reporterii de
la [tiri str\bat ]ara prin tele-
fon. ~mpart aceia[i covrigi,
cafeaua [i ceaiurile `n zilele
cu r\ceal\. Zilele cu eveni-
mente sunt grele, iar cele
f\r\ mari evenimente [i mai
grele, c\ci trebuie s\ provoci
[tiri. Dar nu divulg\m se-
crete profesionale.
Lucian Ducan este „vete-
ranul acestei echipe“. A `m-
plinit [i el 8 ani de Radio
Trinitas. Este cel mai cunos-
cut reporter pe domeniul re-
ligios. Nu exager\m. Nu este
protopopiat din ]ar\ sau se-
cretariat eparhial care s\ nu
aib\ num\rul de telefon al
lui Lucian. S\ v\ mai spu-
nem c\-l sun\ chiar [i ier-
arhii? „Imi place ceea ce fac
[i `ntotdeauna `n redac]ie a
fost o atmosfer\ deosebit\.
Munca `n echip\, cel pu]in `n
redac]ia de [tiri, a fost ceva
cu totul deosebit. Nu este u-
[or s\ iei leg\tura cu ierarhi
[i mari duhovnici, nu at=t
prin prisma numelui lor, ci
prin programul foarte `nc\r-
cat pe care `l au. Este foarte
greu c=teodat\ s\-i contac-
tezi [i s\ ob]ii informa]iile de
care ai nevoie `n timp util“,
drian, printre rug\min]ile de
a-l s\ri din textul aniversar.
ne spune Lucian. ~n cei 8 ani
de Trinitas a avut oferte de
la mari posturi de radio co-
„Suntem Maria,
merciale [i chiar de la televi- Cristina [i Iulian
ziuni. De ce n-a plecat? „~mi [i v\ prezent\m
place `n corabia asta. Chiar
vrei s\ le [tii pe toate?“, [tirile Trinitas“
adaug\ Lucian, z=mbind. Vocile care dau via]\ [tiri-
lor realizate de Lucian,
Ionela [i Adrian apar]in
Mariei, Cristinei [i lui Iulian.
Ionela Ungurianu este
student\ `n anul III la Jur-
nalistic\. ~[i `mparte via]a
`ntre Radio Trinitas, Radio
Trinitas [i facultate. Nici Cristina Ionescu este [i ea
„veteran\“ la Radio Trinitas.
m\car ea nu poate num\ra
miile de [tiri realizate `n cei „Scrie tu ce vrei despre mi-
ne. Nu-mi place s\ vorbesc
doi ani de Trinitas. A str\-
b\tut zeci de biserici cu re- a[a, despre ceea ce sunt“, au
fost singurele cuvinte pe
portofonul, afl=nd activita-
tea preo]ilor. „Nu m\ pune
care am reu[it s\ i le smul-
gem Cristinei. E plin\ de
s\-]i spun chestii din astea. via]\, r=de cu candoarea
{tii c\ nu m\ pricep. Mai unui copil, pare mereu pus\
bine `]i fac 100 de [tiri dec=t pe [otii. Recunoa[te]i vocea
s\ vorbim despre mine. Ce grav\ care v\ prezint\ [ti-
cred eu? Ascult\torii no[tri rile seara?!
sunt cei ce pun `n mi[care
radioul `n fiecare diminea]\.
Le mul]umesc pentru c\
sunt cu noi zi de zi [i sper c\
tot aici vor r\m=ne, pentru
c\ avem multe de oferit“, a
declarat Ionela pentru
ziarul „Lumina“.
Pentru Maria Nedelcu
munca de radio a `nceput `n
anul 1997. Este editor-pre-
zentator de [tiri. ~n Trinitas
lucreaz\ de doi ani. „Pot s\
spun c\ fiecare zi petrecut\
`n redac]ie, al\turi de colegii
mei de la [tiri, e altfel. La ra-
dio nu ai cum s\ lucrezi alt-
Adrian Cucu este cel mai
nou membru al echipei de fel decât `n echip\. Po]i s\ ai
reporteri. „Sunt Adrian Cu- idei, dar trebuie s\ le comu-
cu de la Radio Trinitas. V\ nici [i echipei. {i asta pentru
rug\m s\ ne spune]i care c\ a face [tiri `ntr-un post de
sunt activit\]ile social-fi- radio religios `nseamn\ o
lantropice pe care le-a]i or- adev\rat\ provocare. Sunt
ganizat `n ultima perioad\“, unul dintre acei oameni care
spune Adrian. „Ne pute]i `[i iubesc meseria. Iar dac\
Dumnezeu mi-a dat o ase-
suna mai t=rziu?“, se aude la menea [ans\ `n via]\… de ce
receptorul telefonului. „Vai, s\ `i dau cu piciorul?!“, se
nu se poate, sunte]i cel mai
dest\inuie Maria.
bun colaborator al nostru!
Trebuie s\ ne vorbi]i acum,
c\ci informa]ia va intra la
prima [tire pe care o di-
fuz\m“, reu[e[te Adrian s\-[i
conving\ interlocutorii. V\
asigur\m c\ este at=t de bun,
`nc=t ar vinde cu succes nisip
`n Sahara. „Angajarea la
Trinitas este lucrarea lui
Dumnezeu. Am `nv\]at prin
intermediul colegilor faptul
c\ o redac]ie de [tiri poate fi
o familie `nainte de toate.
Este foarte important c\ Pentru Iulian Sandu,
Radio Trinitas se adreseaz\ 2006 aduce opt ani de emisie
sufletului. Pentru a atinge ne`ndrerupt\ la Trinitas, [i
sufletul celuilalt trebuie s\ zece ani de experien]\ radio.
modelezi sufletul t\u. Aici `n „Dup\ cinci ani de radio
redac]ie asta facem, ne mo- comercial, am vrut «altce-
del\m sufletul“, spune A- va»... [i brusc m-am trezit `n

de sta]ii, 60% din Rom=nia
Cum s\ gu[ti lumea Bisericii
P\rintele consilier cul-
tural al Arhiepiscopiei Ia[i-
lor [i directorul general al
Institutului Cultural-Misi-
onar Trinitas este unul
dintre cei care a participat
at=t la preg\tirea `nfiin]\-
rii postului de radio, c=t [i
la etapele de dezvoltare, de
extindere a ariei de emisie.
Ce `nseamn\ acest post de
radio pentru el dincolo de
func]ia administrativ\?
S\-l l\s\m s\ v\ m\rtu-
riseasc\: „Un post de radio
turnul Goliei. Nu mi-a fost
deloc u[or! Cred c\ n-am
definit corect acel «altceva»...
[i dup\ câteva zile eram
gata s\ renun]. Mereu `mi
spuneam: prea multe cu-
vinte «sfinte», prea mul]i
termeni religio[i care vin bu-
luc peste mine... cum s\
re]in a[a ceva? ~n câteva
s\pt\mâni, lucrurile s-au
mai schimbat. Eram deja pe
aceea[i lungime de und\ cu
colegii [i `ncercam s\-mi
g\sesc un «loc» al meu `n co-
lectiv“, spune Iulian ast\zi,
c=nd cuvintele „sfinte“ sunt
o normalitate `n via]a lui.
O „Bun\ dup\-amiaz\“,
re]eta fericirii
Elena Ursache lucreaz\ la
Radio Trinitas de la `n-
ceputul anului 2004. Este ab-
solvent\ a Facult\]ii de Jur-
nalism [i {tiin]ele Comuni-
c\rii din cadrul Universit\]ii
„Al. I. Cuza“. Elena [tie cu
precizie data la care a `nceput
s\ lucreze la emisiunea
„Bun\ dup\-amiaza“ – 13
ianuarie 2005. A lucrat la
formatul emisiunii sale [i
asculta]i s\ vede]i ce-a ie[it:
„Am `ncercat s\ p\strez for-
matul deja existent al emisi-
unii, dar am venit [i cu lu-
cruri noi. ~n fiecare dup\-
amiaz\ invit pe ascult\torii
no[tri `ntr-un loc frumos din
Rom=nia, prezint principa-
lele evenimente din dome-
niul economic [i Uniunea
European\. De ce am ales
s\ vorbesc despre ceea ce se
`nt=mpl\ `n Uniunea Euro-
pean\? Cred c\ rom=nii tre-
buie s\ [tie foarte clar ceea
ce `i a[teapt\ dup\ 1 ianu-
arie 2007, atunci c=nd, a[a
cum sper\m cu to]ii, Ro-
m=nia va fi admis\ `n UE.
De la schimbarea grilei care
a avut loc cu pu]in timp `n
urm\ am `ncercat s\ aduc [i
alte lucruri noi `n emisiune
– printre care se num\r\
tratarea unui subiect legat
de drepturi, dar [i probleme
ecologice“. Ce `nseamn\ Ra-
dio Trinitas pentru Elena?
„~n afar\ de un loc de mun-
este `ntotdeauna o cale c\-
tre lume [i `n acela[i timp
este o cale de a tr\i via]a
social\ `nrtr-un mod cu to-
tul aparte. De multe ori am
`ncercat s\ uit partea
aceasta administrativ\ toc-
mai pentru a putea gusta,
pentru a putea s\ intru `n
comuniune pe calea unde-
lor cu aceast\ lume redat\
de Radio Trinitas. Este o
lume care vine [i ne apro-
pie pe fiecare dintre noi
mai mult de Biseric\“.
c\, e un mijloc prin care pot
ajunge aproape de foarte
mul]i oameni. Cred c\ dac\
reu[esc s\ le creez ascul-
t\torilor o bun\ dup\-amia-
z\ m\ pot declara un om
fericit“.
~ntr-un altfel de ogor,
dar tot al Bisericii
P\rintele Dumitru P\du-
raru este prezen]a „cu greu-
tate“ a redac]iei. {i asta nu
datorit\ emisiunilor at=t de
temeinic realizate, ci pentru
c\ nu exist\ om `n Trinitas
care s\ nu-i fi cerut un sfat.
E un fel de duhovnic al
redac]iei. Cum a ajuns la
Radio? S\-l l\s\m s\ v\
spun\: „~n anul 2004, `n
prim\var\ mi s-a propus s\
vin la `nceput ca [i colabora-
tor al Radio Trinitas. A fost
o propunere care m-a onorat
[i m\ onoreaz\, dar m-a [i
speriat pu]in pentru c\ era o
lume absolut necunoscut\.
Nu [tiam absolut nimic de-
spre ce `nseamn\ s\ reali-
zezi o emisiune, nu [tiam ce
responsabilitate apas\ pe
umerii unui om care dore[te
s\ trimit\ `n eter c=teva cu-
vinte adresate celorlal]i, ce e
aia o virgul\ muzical\ sau
un insert, dar mai ales ce
`nseamn\ s\ te adresezi su-
fletelor celor care te as-
cult\“. P\rintele P\duraru a
realizat pe r=nd mai multe
emisiuni [i rubrici, la unele
mai este `nc\ realizator:
„Evanghelia zilei“, „Biseric\
[i societate“, „Credin]\ [i
fapte“, „Faptele Credin]ei“,
„Dialogurile Trinitas“. Cel
mai mare vis [i l-a `mplinit
la Trinitas c=nd a luat inter-
viu p\rintelui Teofil P\r\-
ian. Bucurii imense a avut [i
atunci c=nd l-a avut `n direct
pe PF Patriarh Teoctist sau
c=nd a luat interviu IPS
Mitropolit Daniel. Se con-
sider\ binecuv=ntat c\ci
prin interviurile realizate la
radio a avut ocazia s\-[i re-
vad\ profesorii din seminar
[i facultate, colegi pe care
nu-i mai v\zuse de 10 – 15
ani. „Am avut experien]e de-
osebite, mi s-a oferit ocazia
de a cunoa[te foarte mul]i
ANIVERS|RI
oameni, am avut ocazia s\
v\d pe viu pulsul lucr\rii
Bisericii `n comunit\]i, s\
merg `n foarte multe locuri
din ]ar\. Dac\ v\ uita]i `n
redac]ie, cred c\ sunt cel mai
`n v=rst\. Dar vin cu o de-
osebit\ pl\cere aici la Radio,
pentru c\ este un colectiv de
oameni tineri, dornici de a
lucra `n acest ogor al Bise-
ricii. ~ntotdeauna `mprumut
din entuziasmul lor, din felul
lor de a fi“, ne-a m\rturisit
p\rintele P\duraru. Nota sa
personal\ este constituit\
din cele dou\ sloganuri.
Unul este adresat la fiecare
final de emisiune ascult\to-
rilor, cel\lalt este l\sat `n
redac]ie dup\ fiecare zi de
munc\. Z=mbe[te p\rintele:
„Sunt un fel de etichete per-
sonale. ~mi `nchei emisiunile
cu - asculta]i Trinitas, e pen-
tru sufletul dumneavoastr\.
De c=te ori plec din redac]ie le
spun colegilor - nu v\ l\sa]i.
E un fel de `ncurajare“.
De la inim\ la inim\
Claudia Grigora[ reali-
zeaz\ emisiunea „Weekend
magazin“ [i `n paralel pred\
religie. A `nceput munca la
Trinitas cu opt ani `n urm\,
cu emisiuni culturale. „Ra-
dio Trinitas este `n primul
r=nd o modalitate de `nt=l-
nire cu oamenii [i mai ales
cu acea parte sensibil\ a lor
pe care o numim suflet. E un
mediu aparte, nu doar un
simplu loc de munc\“, ne-a
spus Claudia.
Ana Maria G=nsac este
cea care realizeaz\ `n pre-
Luni, 17 aprilie 2006
zent emisiunile culturale. A
`mplinit [ase ani `n „casa
Trinitas“. Emisiunea ei se
difuzeaz\ la ceas de sear\.
„Cultural expres“ se nume[-
te. „Nu este vorba de o
transmitere de informa]ie.
Este `n egal\ m\sur\ o im-
plicare afectiv\ izvor=t\ din
misiunea noastr\ de sluji-
tori ai Bisericii, aceea de a
vorbi de la inim\ la inim\“,
a m\rturisit Ana.
Teodor Gradinaciuc este
student `n anul III la
Pastoral\, Facultatea de
Teologie „Dumitru St\ni-
loae“. A `mplinit un an [i
c=teva luni de Radio Trini-
tas. Realizeaz\ emisiuni `m-
preun\ cu Ciprian Olinici,
absolvent de Teologie. Une-
ori, din glum\ li se mai spu-
ne Teodor Olinici [i Ciprian
Gr\dinaciuc.
Ciprian a fost at=t de
„prins“ `n `nregistr\ri `nc=t
nu a g\sit vreme s\ ne vor-
beasc\. Cu Teodor a fost mai
simplu: „Activitatea pe care o
desf\[or `n aceast\ institu]ie
este pe de o parte solicitant\,
dar, `n acela[i timp, foarte
pl\cut\. Solicitant\ pentru
c\ este o mare res-
ponsabilitate s\ vorbe[ti de-
spre credin]\, s\ faci accesi-
bilizezi anumite cuno[tin]e,
pl\cut\ pentru c\ am ocazia
s\ aud, s\ aflu [i s\ `mp\r-
t\[esc unui mare num\r de
ascult\tori nu doar [tiri din
actualitatea interna]ional\,
dar [i cuvinte spre zidire“.
Cu Alexandra Budu v\
`nt=lni]i pe „Univers FM“.
Este bobocul redac]iei. Pe ea
vocea a adus-o la radio. „Mi
s-a propus s\ fac o emisiune.
Sunt de o lun\ [i ceva aici.
Am f\cut preg\tire, mai
multe ore de produc]ie. Cred
c\ `ncep s\ progresez. Vreau
s\ ajung la sufletele c=tor
mai mul]i oameni, s\ le
transmit o stare de spirit
5
pozitiv\ [i s\-i `ncurajez
atunci c=nd au nevoie“, ne-a
spus cu emo]ie Alexandra.
Radio Trinitas,
un mod de via]\
Diaconul Iulian Andrei,
vocea bl=nd\ de la radio,
este pata de culoare a
redac]iei. Aflat mereu sub
presiunea timpului, uit\
uneori [i c\ trebuie s\ m\-
n=nce. Nu [tim de unde a
`nv\]at s\ fie bl=nd, [tim
doar c\ pe Iulian `l sim]i `n
emisiune a[a cum este el zi
de zi. „La Radio Trinitas am
`nv\]at ce `nseamn\ s\ cola-
borezi, [i am deprins, pot s\
spun, un mod de via]\. La
Radio Trinitas `mi petrec
mare parte din timp [i [tiu
c\ informa]iile pe care le
transmitem pot schimba
multe, chiar [i `n noi `n[ine.
~n plan personal Radio
Trinitas este o etap\ de care
`mi voi aminti toat\ via]a.
Experien]a de aici m-a
preg\tit pentru contactul di-
rect cu credincio[ii din paro-
hia `n care voi fi hirotonit
preot, pentru c\ m-a `nv\]at
s\ nu evit, s\ pun `ntreb\ri
directe [i s\ `mi pese de
modul `n care ceilal]i `l `n]e-
leg pe Dumnezeu“, ne-a spus
Iulian, care `n scurt timp se
va a[eza `ntr-o parohie,
p\r\sind radioul [i colegii de
care s-a ata[at at=t de mult.
Lauren]iu Topal\ este cel
care v\ ]ine companie la „Se-
rata muzical\“. „Este acea
oaz\ de lini[te pe care unii
dintre noi o g\sesc `n pei-
sajul at=t de zbuciumat al
cotidianului“, descrie Lau-
ren]iu at=t de concis orele
sale de munc\ la Trinitas.
Aici se `ncheie plimbarea
noastr\ `n cel mai cunoscut
post de radio al Ortodoxiei
rom=ne[ti. Constr=n[i de
timp [i spa]iu tipografic, am
s\rit nu doar nume sau ore
de munc\, ci suflete. Nu v-am
mai f\cut cuno[tin]\ cu
b\ie]ii de la tehnic, cu cei din
emisie sau de la studioul de
produc]ie. Despre Radio Tri-
nitas ai putea scrie sute de
mii de cuvinte. Cel mai sim-
plu e `ns\ s\-l ASCULTA}I.
E PENTRU SUFLETUL
DUMNEAVOASTR|. a
6 Luni, 17 aprilie 2006
SCRISORI C|TRE APROAPELE
Ou\le `ncondeiate -
miniaturi de suflet românesc
de Lidia POPI}A-
STOICESCU
~ntr-un basm popular exist\ un
personaj `nzestrat cu darul ca tot ce
atinge s\ se prefac\ `n aur. ~n evo-
lu]ia povestirii, personajul cap\t\ o
dimensiune tragic\, sfâr[ind prin a
muri de foame... Dar privindu-l prin
prisma unei semnifica]ii simbolice,
l-am putea asocia - prin extrapolare
- ]\ranului român creator al unui
impresionant patrimoniu de valori
spirituale [i culturale - care este fol-
clorul. D\ruit cu o imagina]ie crea-
toare inepuizabil\ [i de surprinz\-
toare originalitate, el a continuat,
de-a lungul veacurilor, s\ adauge
valoare estetic\ chiar [i celor mai
banale obiecte care-l slujesc `n via]a
cotidian\, precum [i acelor de-
prinderi, atitudini [i fapte care-l ex-
prim\ din punct de vedere spiritual.
A[a se face c\ cel mai umil obiect
de uz casnic sau unealt\ de lucru
nu are doar forma strict func]io-
nal\, ci este `mpodobit, `ncrustat,
VE{TI BUNE
Redescoperirea c\r]ii, revenirea literaturii
de Liviu ANTONESEI
Cu prilejul recentului T=rg de
Carte „Librex“ de la Ia[i, am avut
mai multe discu]ii, legate de destinul
c\r]ii `ntr-o lume tot mai electroni-
zat\, cu editorii [i difuzorii prezen]i
acolo. Prima veste bun\ este de na-
tur\ statistic\ - anul acesta a fost cea
mai numeroas\ participare din ul-
timele cinci-[ase edi]ii. A doua, tot
cantitativ\, se refer\ la num\rul
c\r]ilor v=ndute - cu aproape un sfert
mai multe dec=t anul trecut, dup\
m\rturisile celor direct interesa]i.
Toat\ lumea p\rea de acord c\
tirajele cele mai mari au existat din
1990-1991, anii exploziei editoriale [i
publicistice, p=n\ prin 1995-1996,
c=nd tirajele au `nceput s\ scad\
drastic, probabil [i din pricina
celeilalte explozii, cea audio-vizual\,
c=nd au `nceput s\ apar\ televiziu-
nile private, alternative comerciale la
televiziunea public\. Dar [i c=nd in-
ternetul a `nceput s\ devin\ un in-
strument de informare [i de divertis-
ment [i pentru români, `ndeosebi
pentru cei tineri [i foarte tineri.
Acum patru-cinci ani, a `nceput o re-
dresare modic\ a tirajelor - cele de la
`nceputul anilor nou\zeci fiind
irepetabile `n opinia editorilor [i difu-
zorilor. Pe de o parte, pentru c\ se
datorau unei uria[e penurii ante-
OPINII & COMENTARII
decorat, colorat. Dac\-l `ntrebi pe
„badea Ion“ de ce face aceasta, are o
singur\ [i simpl\ explica]ie: „d'aia,
c\-i mai frumos!“ sau, [i mai scurt:
„c-a[a mi-o pl\cut!“, f\r\ s\ [tie c\ e
vorba de o „categorie filozofic\“, a
c\rei tain\ o cunosc numai domnii
[coli]i, de la ora[... Oricum, lui „ba-
dea Ion“ nu-i place urâtul, sub nici o
form\ sau variant\ - etic\ sau este-
tic\: „Cine-a scornit urâtu' / Fie-i tru-
pu' ca lutu' / {i fa]a ca p\mântu'...“
Refuzul merge pân\ la blestem!
~n contextul acestui neistovit dor
de frumuse]e se circumscrie [i
datina pascal\ de vopsit [i `ncon-
deiat ou\. ~ntâlnit\ [i la alte popoa-
re, mult `naintea apari]iei cre[tinis-
mului (de pild\, chinezii `nro[esc
ou\ cu secole `naite de Hristos),
aceast\ datin\ a primit - la cre[tini,
`n general, [i la ortodoc[i, `n special
- o evident\ `nc\rc\tur\ mistic\. E
greu de stabilit o determinant\ cau-
zal\ ori un timp istoric al apari]iei
acestui obicei, dar cred c\ am putea
stabili o determinant\, ascuns\
adesea `n semnifica]ia simbolic\ a
actului creator. (...)
rioare - e perioada `n care se traducea
imens, se reeditau opere a c\ror ed-
itare a fost oprit\ `n timpul comunis-
mului, cu alte cuvinte, se recupera,
at=t din cultura lumii, c=t [i din pro-
pria noastr\ cultur\. Cel mai mare
succes `l aveau m\rturiile, c\r]ile
teoretice [i domeniul [tiin]elor sociale
[i politice, dar [i literatura de consum
occidental\ - a fost perioada uria[ului
boom al unor autori precum Sandra
Brown ori Danielle Steelle.
Ceea ce caracterizeaz\ modica
revenire de tiraj din 2001-2002 este
diversificarea ariilor de interes [i re-
na[terea interesului pentru literatu-
r\, mai `nt=i pentru cea universal\.
R=nd pe r=nd, marile edituri, precum
„Polirom“, „Paralela 45“, „Humani-
tas“ [i „Nemira“, au `nceput s\ reedi-
teze [i s\ traduc\ apari]iile recente
ale marilor scriitori ai lumii. S-au
ad\ugat edituri mai mici, dar foarte
ambi]ioase, precum „Editura Est/Sa-
muel Tastet Editeur“, „Marineasa“,
„Dacia“ etc., iar de la Chi[in\u „Carti-
er“, una dintre cele mai dinamice edi-
turi de limb\ român\ ale momentului.
Se pare c\ interesul pentru liter-
atura universal\ ne-a reapropiat [i
literatura na]ional\. „Paralela 45“ a
`nceput cu reditarea genera]iilor ’60,
’70 [i ’80 de poe]i [i prozatori, pentru
a ajunge la debutan]i, `n vreme ce
„Polirom“ a `nceput oarecum invers -
profit=nd de anul electoral 2004, a
lansat programul „Vota]i literatura
Poate c\ prima `ntrebare pe care
[i-a pus-o omul a fost cum poate un
obiect aparent f\r\ via]\, asem\n\-
tor unei pietre, s\ genereze via]\?
Sintetizând apoi `ntreb\ri [i r\s-
punsuri posibile, s-a ajuns la con-
cluzia c\ oul st\ la baza Crea]iei
`ns\[i! Cercet\torii `n domeniu au
emis ipoteza c\ universul - deci im-
plicit omul - s-a n\scut dintr-un ou!
Iat\ deci, oul cosmic situat la baza
tuturor viziunilor cosmogonice.
Astfel, s-au n\scut o serie de legen-
de [i mituri care au `mbr\cat acest
„miracol“ `ntr-o bog\]ie [i ori-
ginalitate surprinz\toare a metafo-
rei. S\ lu\m doar câteva exemple:
Zeul egiptenilor - Knef - era repre-
zentat cu un ou `n gur\; o legend\
persan\ spune c\, din mijlocul hao-
sului primordial, a ap\rut un ou.
Noaptea l-a acoperit cu aripile ei, l-a
clocit [i din el s-a n\scut lumea:
soarele [i luna au ]â[nit `n sus, iar
p\mântul a fost l\sat s\ cad\ `n jos;
o legend\ brahman\ spune c\ din
apa primordial\ a ap\rut un ou de
aur care a plutit pe valuri timp de
un an (iat\ o prim\ determinare
temporal\!); din acest ou s-a n\scut
cerul, p\mântul, aerul [i Brahma
`nsu[i. Oul nu lipse[te nici din le-
gendele cosmogonice ale românilor.
~n Bucovina exist\ o poveste care
spune c\ un om avea un ou [i, ple-
când la câmp, omul a l\sat oul `ntr-o
lad\. Un vecin a dat drumul oului [i
din el s-a n\scut soarele!... a
t=n\r\“, centrat pe debutan]i [i au-
tori foarte tineri [i aproape necu-
noscu]i, pentru a ajunge la consa-
cra]i [i la clasici. P=n\ [i „Humani-
tas“, editur\ aproape exclusiv cen-
trat\ pe literatur\ teoretic\, reedi-
t\ri [i traduceri, a `nceput s\ de-
buteze tineri scriitori de literatur\,
b\t=ndu-se cu suratele pentru pre-
miile literare acordate debutan]ilor.
{i, uneori, ob]in=nd c=[tig de cauz\!
O alt\ veste bun\ mi se pare
aceea c\ ruptura, ce p\rea defini-
tiv\, dintre cultura scris\ [i cea e-
lectronic\ s-a resorbit. Nu doar la
TV Cultural, ci [i la televiziuni co-
merciale, precum Pro TV, cartea a
devenit o prezen]\ constant\, fie `n
cronicile spumoase ale unor Dan C.
Mih\ilescu (Pro Tv) [i Ion Bogdan
Lefter (TVR Cultural), fie `n dezba-
teri axate exclusiv pe carte, cum
sunt cele ale lui Cristian Tab\r\
(Pro TV), Horia Roman Patapievici,
Florin Iaru (TVR Cultural). Au ap\-
rut o puzderie de edituri online, `n-
tre care, deocamdat\, Liternet mi se
pare greu de egalat, cu un program
de editare construit la fel de rigu-
ros, ca orice alt\ editur\, clasic\.
~ns\ a fost f\cut [i pasul reciproc.
O mul]ime de edituri on paper au
descoperit faptul c\ suportul unei
c\r]i - h=rtia sau pixelii - este in-
diferent sau c\ volumele scriitorilor
pot fi [i vorbite, recitate. La recentul
t=rg, erau at=t de numeroase aceste
complemente electronice ale c\r]ilor
pe h=rtie, `nc=t nici nu mai [tiu ce s\
aleg. Semnalez edi]iile de poezie din
Bacovia [i Ana Blandiana, de la
„Casa Radio“, editura SRR, `nso]ite
de lectura, cu vocea poe]ilor, a propri-
ilor poezii. Tot acolo, conferin]ele - pe
h=rtie, dar [i cu vocea autorilor, pe
disc - sus]inute la „Radio România“,
de-a lungul vremii, de Mircea
Vulc\nescu, Gala Galaction, Mihai
Ralea. De asemenea, CD-urile cu lec-
turi ale autorilor - nu doar de poezie!
- de la „Humanitas“, editur\ pioner\
`n acest domeniu. N-a[ trece sub t\-
cere nici CDRom-urile editurii ie[ene
„Princeps Edit“ con]in=nd, pe l=ng\
oprele complete ale lui Ion Creang\,
George Top=rceanu [i Mihai Ursachi,
un bogat material documentar, exe-
getic [i iconografic despre ace[tia.
Iat\, acolo unde exist\ inteli-
gen]\ [i pricepere, computerul [i in-
ternetul nu sunt inamicii, ci devin
ni[te prieteni foarte buni ai c\r]ii.
Dup\ piatr\, pl\cu]e de lut, papi-
rus, piele de vi]el, h=rtie de m\tase,
celuloz\ de toate felurile, cartea
reu[e[te s\-[i g\seasc\ un nou su-
port - cyberspa]iul. S\ fie primit!
*Liviu Antonesei este scriitor,
profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“
EDITORIAL
Locul departe
de Europa
a Jum\tatea mai `napoiat\
a României are probleme majore pe care
mai nimeni dintre responsabilii de ieri [i
de azi, afla]i `n palatele de la Bucure[ti,
dar [i `n ultima prim\rie aflat\ `ntr-un col]
uitat al României, nu par a le `n]elege, [i
cu atât mai pu]in a le rezolva a
de Vasile PLE{CA
De cele mai multe ori, o jum\tate din Ro-
mânia afl\ câte ceva despre cealalt\ jum\tate
din România de la televizor, la [tirile de la ora
5.00, atunci când, având ca fundal o uli]\ plin\
de noroi sau o cas\ de chirpici pe jum\tate
pr\bu[ite, un reporter ne poveste[te despre
`nc\ o violen]\ comis\ `n condi]iile sar\ciei [i
ale consumului de alcool. Bine`n]eles, leg\turile
sunt mult mai complexe, `ns\, printr-un proces
ce dureaz\ de decenii, rela]ia dintre mediul ur-
ban [i cel rural devine din ce `n ce mai ciudat\,
`n primul rând pentru c\, `n aceast\ ecua]ie,
cineva pierde, iar victoria celuilalt nu are nimic
glorios. Aceast\ problem\ a `nceput `nc\ din
momentul `n care, pentru un or\[ean, apela-
tivul „]\rane“ a devenit o insult\ [i a devenit
critic\ `n momentul `n care situa]ia a devenit
analog\ [i pentru cineva care s-a n\scut,
tr\ie[te [i munce[te ca un ]\ran.
Toate acestea se `ntâmpl\ pe fondul unor
grave ne`n]elegeri, la orice nivel, ale satului
românesc. C\ci, trebuie s\ o spunem, jum\-
tatea mai `napoiat\ a României are probleme
majore pe care mai nimeni dintre responsabilii
de ieri [i de azi, afla]i `n palatele de la
Bucure[ti, dar [i `n ultima prim\rie aflat\
`ntr-un col] uitat al României, nu par a le
`n]elege, [i cu atât mai pu]in a le rezolva.
Un studiu recent ar\ta c\ unui elev
provenit din mediul rural `i este de zece ori
mai greu dec=t unuia provenit din mediul ur-
ban s\ urmeze cursurile unei institu]ii de
`nv\]\mânt superior. Ceea ce nu spune acest
studiu, un element categoric, este acela c\
foarte pu]ini dintre absolven]ii de facultate
proveni]ii de la sate se `ntorc acas\. De ce s-ar
`ntoarce? Cu alte cuvinte, satul românesc se
confrunt\, `n primul rând, cu o migra]ie a
creierelor, migra]ie care m\re[te decalajul
deja existent dintre strada asfaltat\ [i uli]a
noroioas\. Iar a doua mare migra]ie este cea a
for]ei de munc\. Dac\ toat\ Europa este plin\
de români, mare parte proveni]i de la ]ar\, [i
toat\ lumea este mul]umit\ de c=t de mul]i
bani trimit ei acas\, nimeni nu este `n stare s\
calculeze ce `nseamn\ aceast\ lips\ a for]ei de
munc\ pentru viitorul acestor meleaguri.
Nu `n ultimul rând, avem de a face cu o mi-
gra]ie [i o dispari]ie a caracterelor, lucrul cel
mai grav [i cu consecin]ele cele mai nefaste. A
fost o vreme când, idealizat sau nu, satul
românesc era un loc al instan]elor morale, un
teritoriu unde binele [i r\ul erau clar delimi-
tate, iar victoria binelui era categoric\. {i, mai
presus de toate, munca era valoarea suprem\.
Toate acestea au `nceput s\ se schimbe odat\
cu colectivizarea, acum câteva decenii, iar
acum schimb\rile au devenit ireversibile.
Problema major\ este `n ce se schimb\
satul românesc? Simplu - `n cel mai nepreg\tit
spa]iu pentru aderarea României la UE. Zi de
zi suntem asalta]i de informa]ii legate de
transform\rile prin care trece justi]ia, mediul,
finan]ele, frontierele, chiar [i agricultura. Dar
nimic din astea nu se `ntâmpl\ prin sau pen-
tru ]\ranul român. El r\mâne acela[i om
s\rac, `n satul plin de noroi [i saturat de ma-
nele, f\r\ o groap\ de gunoi, acesta aruncân-
du-se pur [i simplu peste tot, cu o [coal\ plin\
de profesori necalifica]i [i de calculatoare pe
care nu [tie nimeni s\ le foloseasc\, depozitate
`ntr-o sal\ `n care se pr\bu[e[te tavanul. {i va
fi din ce `n ce mai s\rac [i mai uitat, pentru c\
Europa [i România nu au o strategie pentru el
[i pentru satul lui, iar el va a[tepta `n conti-
nuare ajutorul de la stat, care trece prin mâna
unui primar care-[i aminte[te de el doar o dat\
la patru ani, va `mb\trâni [i mai tare [i va fi
din ce `n ce mai singur [i mai trist. a

Remedii naturiste `n cancerele digestive
Boala canceroas\ a fost
cunoscut\ `nc\ din Anti-
chitate, c=nd a primit de-
numirea de la cuv=ntul la-
tin semnific=nd „cancer
sau rac“. Amploarea `nre-
gistrat\ `n secolul al XX-
lea a impus-oo ca un groaz-
nic flagel al timpurilor ac-
tuale, ocup=nd locul al II-
lea `n lume pe lista cau-
zelor de deces, dup\ bolile
cardiovasculare.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
~n fiecare an sunt secerate
milioane de vie]i de pe toate con-
tinentele globului, mai frecvent
`n ]\rile dezvoltate, `ntruc=t
p=rghiile civiliza]iei moderne,
industrializarea, chimizarea
agriculturii [i dezvoltarea mij-
loacelor de transport, au poluat
mediul de via]\ cu factori can-
cerigeni, reg\si]i `n ap\, aer, sol
[i vegeta]ie.
De[i statele lumii au cheltuit
[i continu\ s\ cheltuiasc\ sume
importante pentru tratarea can-
cerului, se poate spune c\
mecanismul declan[\rii bolii nu
este `nc\ elucidat precis, iar oa-
menii de [tiin]\ nu au reu[it s\
descopere terapeutica vindec\-
rii. Cu toate acestea consider\m
c\ boala canceroas\ nu mai tre-
buie s\ fie privit\ incurabil\, cu
moarte sigur\ [i f\r\ perspec-
Uleiul de pe[te este
bogat `n acizi gra[i
polinesatura]i de tip
omega 3, care pot
distruge anumite tipuri
de celule canceroase
Urma]i o diet\ vegetarian\
Regimul vegetarian care
previne cancerul include ur-
m\toarele:
- legume proaspete consuma-
te zilnic: spanac, salat\ verde,
p\trunjel, tarhon, varz\ (alb\ [i
ro[ie), conopid\, tomate, maz\re,
fasole verde, ceap\, usturoi;
- sucuri de legume: sfecl\
ro[ie (300 ml), morcov (200 ml),
varz\ alb\ (100 ml), ]elin\ (50
ml), cartofi cruzi (20 ml), cu a-
daos de 25-30 g drojdie de bere,
repartizate `n 3 reprize pe zi;
- sucuri din fructe proaspete
(mere, gutui, citrice, struguri,
dovleac, c\tin\ alb\, fragi,
c\p[une, zmeur\, afine).
Necesarul proteic se asi-
gur\ cu rasol din carne alb\ de
pas\re [i mai ales de pe[te (3
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
tive. Dorim ca oamenii s\ nu
mai intre `ntr-o panic\ `ngrozi-
toare c=nd aud diagnosticul [i s\
spere `ntr-o vindecare complet\.
Este necesar s\ se cunoasc\
faptul c\ organismul produce `n
fiecare zi c=te 500 de miliarde de
celule noi pentru regenerarea ]e-
suturilor distruse sau `mb\tr=-
nite. Celulele anormale sunt
evacuate [i omor=te de propriul
sistem imunitar. Unele celule
anormale nu pot fi eliminate [i
invadeaz\ alte ]esuturi sau or-
gane s\n\toase, unde se multi-
plic\ `ntr-un mod necontrolat,
form=nd o tumor\, mai `nt=i be-
nign\, socotit\ ca o stare pre-
canceroas\. De la aceast\ tu-
mor\, celulele canceroase prolif-
ereaz\ anarhic [i migreaz\ pe
cale sanguin\ sau limfatic\ c\-
tre alte organe, realiz=nd starea
de metastaz\.
28% dintre b\rba]i
sufer\ de cancer digestiv
Cancerul aparatului digestiv
poate fi localizat la diferite or-
gane (esofag, ficat, pancreas,
vezic\ biliar\, stomac, colon,
rect), fiecare din acestea evolu-
=nd spre suferin]e teribile, fiz-
ice [i psihice. Conform unor sta-
tistici, frecven]a cancerelor di-
gestive este, `n medie, de 28% la
b\rba]i [i 20% la femei din to-
talul `mboln\virilor canceroase.
Simptomele caracteristice
ale cancerelor localizate pe tra-
iectul digestiv sunt:
- cancerul buzelor: pete albe
[i noduli;
- cancerul limbii: pete albe,
noduli [i s=nger\ri;
- cancerul g=tului: r\gu[eal\
cu tuse mai mult de o lun\,
modificarea vocii, greutate la
`nghi]it;
- cancerul ficatului: stenoz\
hepatic\, ap\sare [i plenitu-
dine, paloare icteric\, sl\bire
rapid\;
- cancerul c\ilor biliare: du-
reri `n partea superioar\ a ab-
domenului dup\ mese, icter,
anorexie;
- cancerul stomacului: dureri
persistente `n abdomen, s=nge-
r\ri, scaune negre, vome cu
s=nge, repulsie fa]\ de carne,
gr\simi [i tutun, sc\dere ra-
pid\ `n greutate;
- cancerul intestinului sub-
]ire: colite, vome;
- cancerul de colon [i rect: ba-
lon\ri dureroase, diaree `n alter-
nan]\ cu constipa]ia, s=nger\ri
vizibile, scaune cu dureri, scurg-
eri sanguine din anus, sc\dere
rapid\ `n greutate.
Depistarea din timp a acestor
forme de cancer prezint\ [anse
foarte mari de vindecare, mai
ales la esofag, stomac [i intes-
tinul sub]ire, dar ceva mai re-
duse `n cazul localiz\rii `n ficat,
pancreas [i colon.
mese pe s\pt\m=n\). Un aport
esen]ial `l are uleiul de pe[te
(somon, hering, scrumbie, sar-
dine, ton), bogat `n acizi gra[i
polinesatura]i de tip omega 3,
care pot distruge anumite ti-
puri de celule canceroase.
Se admite consumul uleiu-
lui de m\sline [i al uleiului de
floarea-soarelui presat la rece,
lapte (mai ales de capr\ [i oa-
ie), br=nzeturi, albu[ de ou b\-
tut spum\ [i ad\ugat `n salate,
o]et de mere, zeam\ de l\m=ie,
miere de albine, condimente
naturale din plante aromate
(fenicul, chimion, anason, p\-
trunjel, leu[tean, busuioc, ]eli-
n\, ienup\r, dafin). Dintre
fructele uscate sunt utile nucile
[i alunele nes\rate [i nepr\jite.
Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora.
POR}IA DE S|N|TATE
Cancerul esofagian apare sub
forma unei tumori maligne (epi-
teliom sau adenocarcinom), mai
ales la b\rba]ii fum\tori `n v=rs-
t\ de peste 45 de ani. Se mani-
fest\ printr-o greutate retroster-
nal\, dureri `n g=t, regurgita]ii,
hematemez\, deshidratare [i
sc\derea accentuat\ `n greuta-
te, cu o evolu]ie progresiv\ spre
deces dup\ 6-12 luni, `n urma
propag\rii la distan]\ a tumorii
prin metastaze.
Cancerul gastric reprezint\
una dintre cele mai frecvente
localiz\ri, mai ales la b\rba]i
dup\ v=rsta de 50 de ani, av=nd
ca factori favorizan]i: gastrita
cronic\, polipoza gastric\ [i ul-
cerul gastric. Simptomele ini-
]iale sunt discrete, cu debut
lent, trecute adesea cu vederea
de c\tre pacient: pierderea pof-
tei de m=ncare (anorexie), re-
fuzul consumului unor alimente
preferate anterior (carne, gr\-
simi, p=ine), senza]ie de pleni-
tudine, jen\ `n epigastru (cu
ritm orar sau continuu), gre-
]uri, vome, s=nger\ri frecvente
cu aspect de za] de cafea, he-
moragii oculte `n scaun [i ane-
mie hipocrom\.
Cancerul pancreasului apare
dup\ v=rsta de 45-50 de ani, mai
frecvent `n capul pancreasului,
pe un fond de pancreatit\ croni-
c\. Se manifest\ prin lipsa poftei
de m=ncare, grea]\, diaree, aste-
nie [i sc\dere `n greutate. Boala
`ncepe cu icter mecanic, steatoz\
hepatic\, dilatarea colecistului [i
scaune albe. Treptat, apar dureri
epigastrice insuportabile, cauza-
te de o tumor\ dur\ [i imobil\,
sim]it\ la palpare.
Tratamentele
fitoterapeutice
De[i mul]i medici nu dau nici
o speran]\ `n vindecarea can-
cerului prin proceduri naturiste,
au existat numeroase cazuri `n
care compu[ii bioactivi din un-
ele plante au intrat `n conexi-
une cu tumora canceroas\ d=nd
rezultate miraculoase.
~n cancerul cavit\]ii bucale
[i esofagului :
- Infuzie de nalb\ (1 lingur\
herba uscat\ [i m\run]it\ la 1
litru ap\ clocotit\); se beau 4
c\ni pe zi [i, concomitent, se
face gargar\.
- Infuzie din herba de s=n-
ziene galbene [i nalb\ (`n p\r]i
egale) din care se beau, dup\
mese, c=te 3 c\ni pe zi, la fiecare
can\ se adaug\ un v=rf de cu]it
pulbere din r\d\cin\ de brus-
ture sau coada calului.
- Decoct din r\d\cini de
p\trunjel de c=mp cu o lingur\
la 200 ml ap\; se fierbe 3 minu-
te, se infuzeaz\ 7-10 minute [i
se ia c=te 1 lingur\ la intervale
de 2 ore (dup\ tradi]ia chinez\).
- Decoct din r\d\cini m\ci-
nate de t\t\neas\ (4-5 linguri]e
la 250 ml ap\); se fierbe 5
minute [i se beau 2-3 c\ni pe zi,
av=nd efect `n blocarea dez-
volt\rii tumorilor.
- Gargar\ cu ceai de s=n-
ziene galbene, p\trunjel sau
frunze de nuc (o lingur\ la 250
ml ap\ clocotit\), repetat\ de 2-
3 ori pe zi.
~n cancerul gastric:
-Infuzie de urzic\ vie (2 lin-
guri]e herba uscat\ la 250 ml
ap\ clocotit\); se beau 2-3 c\ni
pe zi `ntr-o cur\ de 2-3 s\pt\-
m=ni.
-Infuzie din flori [i frunze de
arnic\, folosit\ mult `n Germa-
nia datorit\ con]inutului ridicat
`n principii antitumorale.
-Infuzie din amestec de
g\lbenele (200 g) [i urzic\ vie
(200 g) la 2 litri ap\ clocotit\; se
Luni, 17 aprilie 2006
bea c=te o can\ (250 ml) `nainte
de mesele principale.
-Decoct din r\d\cini de an-
gelic\ (250 ml) la care se adau-
g\ 4 g frunze de pelin; se ]ine a-
coperit 10 minute [i se bea
frac]ionat `n cursul zilei, alter-
nativ cu decoct din flori de
g\lbenele.
-Infuzie din amestec cu:
g\lbenele (40 g), trifoi ro[u (40
g), ]intaur\ (40 g), coada calului
(30 g), troscot (30 g), ciubo]ica
cucului (20 g), salvie (20 g),
urzic\ vie (20 g), n\praznic (20
g) [i pelin (10 g); se iau 2 lingu-
ri]e din amestec la 250 ml ap\
clocotit\, se infuzeaz\ acoperit
2-5 minute, se strecoar\, se a-
daug\ o linguri]\ bitter suedez
[i se beau 2-3 c\ni pe zi.
- Macerat de obligean\ cu o
linguri]\ r\d\cini uscate [i m\-
cinate la 250 ml ap\ rece; se
]ine 12 ore la temperatura ca-
merei, se `nc\lze[te pu]in [i se
beau 6 linguri pe zi (c=te o lin-
gur\ `nainte [i dup\ mesele
principale).
-Tinctur\ de urzic\ vie din
20 g r\d\cini uscate [i m\ci-
nate care se macereaz\ timp de
10-14 zile `n 100 ml alcool 700;
se iau c=te 20 de pic\turi de 3
ori pe zi.
- Comprese de zi (]inute 1-2
ore pe abdomen) cu bitter
suedez sau tinctur\ de lichen
de piatr\ [i coada [oricelului.
- Cataplasme calde de noapte
puse pe abdomen, cu foi de
varz\, terci de coada calului,
nalb\ mare [i flori de trifoi.
- Masaje pe abdomen cu ex-
tracte uleioase de g\lbenele,
c\tin\, patlagin\ [i coada [o-
ricelului.
~n cancerul de pancreas [i
splin\:
-Infuzie de salvie din care se
beau 1-2 c\ni pe zi.
-Infuzie din amestec cu flori
de g\lbenele, flori de coada
[oricelului [i frunze de urzic\
vie (`n p\r]i egale) din care se
iau 2 linguri la 250 ml ap\ clo-
cotit\; se infuzeaz\ 10 minute
[i se beau 2-3 c\ni pe zi, `nainte
de mese. Se adaug\ o lingur\
bitter suedez la can\ [i 6
`nghi]ituri cu decoct de obligea-
n\, preparat prin macerarea ri-
zomilor (3 linguri la 1 litru ap\
rece) timp de 1-2 zile, dup\ care
se `nc\lze[te [i se strecoar\. Se
constat\ c\ dup\ c=teva zile
dispar edemele la picioare, se
u[ureaz\ durerile [i se `mbu-
n\t\]e[te analiza s=ngelui [i a
urinei.
-Sirop de creson (1 linguri]\
de 3 ori pe zi).
-Comprese pe zona pancrea-
sului [i a splinei cu terci din
coada calului, paie de ov\z, flori
de f=n [i foi de varz\.
Regimul alimentar
Alimenta]ia ra]ional\ [i con-
trolat\ permanent r\m=ne me-
toda profilactic\ de mare im-
portan]\ `n prevenirea apari]iei
cancerului [i `n terapia diferi-
telor forme de cancere digesti-
ve, asigur=nd distrugerea celu-
lelor maligne [i revigorarea sis-
temului imunitar. Exist\ o le-
g\tur\ incontestabil\ `ntre ali-
menta]ie [i bolile maligne, fiind
stabilit c\ o diet\ gre[it\ poate
declan[a [i gr\bi carcinogeneza,
ac]ion=nd pe mai multe c\i:
- consumul exagerat de ali-
mente, la un plafon care deter-
min\ mortalitatea prin cancer,
mai frecvent la persoanele
supraponderale;
- raport anormal `ntre prin-
cipiile alimentare, cu exces de
carne [i gr\simi animale;
- con]inut subnormal de fibre
vegetale din alimente, absolut
7
Prof. univ. dr.
Constantin I. Milic\
necesare `n protec]ia mucoasei in-
testinale [i `n prevenirea canceru-
lui de colon [i rect;
- ingerarea, concomitent cu
hrana, a unor substan]e cance-
rigene cum ar fi nitra]ii [i nitri]ii
din `ngr\[\mintele chimice azo-
tate, precum [i din pesticide (erbi-
cide, fungicide, insecticide) prelu-
ate o dat\ cu alimentele [i trans-
formate enzimatic, la nivelul
stomacului, `n substan]e puternic
cancerigene.
La intervale de 2 luni se re-
comand\ un regim de cru]are
digestiv\:
- prima zi cu repaus alimen-
tar, numai cu ap\ [i ceaiuri;
- urm\toarele 4-6 zile cu con-
sum de ceaiuri [i sucuri de legu-
me [i fructe;
- `n continuare, regim ali-
mentar bazat pe 40-50% crudi-
t\]i (legume [i fructe proaspe-
te), sucuri naturale, lapte crud,
iaurt (750 g pe zi) cu gr=u ger-
minat [i fulgi de cereale, p=ine
integral\ sau graham (200 g pe
zi), cartofi cop]i, vegetale col-
orate (morcov, sfecl\ ro[ie, var-
z\ ro[ie, broccoli), ceap\, ustu-
roi, zeam\ de varz\ acr\ (dilua-
t\ cu bulion de legume), miere
de albine poliflor\, miez de
nuc\ m\cinat. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
27 39 10 34 19 28
Report cumulat cat. I:
9.976.486,40 lei
C=[tig cat. a II-a:
34 x 11.698,69 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
5913910
Report cumulat cat. I:
51.733,20 lei
C=[tig cat. a II-a:
202.577,51 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 17 aprilie
Cerul va fi variabil, mai
mult noros `n vestul, centrul
[i nordul ]\rii [i va ploua pe
arii extinse `n Cri[ana [i
Maramure[, local `n Banat,
Transilvania [i Moldova [i
izolat `n restul teritoriului.
V=ntul va sufla slab p=n\ la
moderat, cu unele inten-
sific\ri la munte. Tempera-
turile minime vor fi cuprinse
`ntre 4 [i 10 grade. Tempe-
raturile maxime se vor situa
`ntre 14 [i 22 de grade, mai
ridicate `n sudul Olteniei.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 17.04.2006
Dolar SUA 2,8879 (28 879)
Euro 3,4958 (34 958)
Scrie]i-ne pe adresa
Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
8 Luni, 17 aprilie 2006 REPORTAJ

Procesiunea de Florii – evenimentul

15 aprilie 2006 – o zi `nsemnat\ `n calendarul cre[tin ortodox – s=mb\ta
~nvierii lui Laz\r. E ziua din care `ncepe s\ se simt\ apropierea Pa[telui [i
toate tr\irile devin mai intense. ~ncepe S\pt\m=na Patimilor. Iar ziua
urm\toare este Duminica Floriilor [i `ncep deniile. Momente `nc\rcate de
emo]ie [i profund\ tr\ire duhovniceasc\ au marcat participan]ii la
pelerinajele de Florii organizate pe `ntreg cuprinsul Arhiepiscopiei Ia[ilor.
~nc\ de la ora 15.00, cur-
tea Bisericii B\rboi p\rea
c\ devine ne`nc\p\toare.
B\tr=ni, tineri, femei cu
batic pe cap sau frumos
coafate, b\rba]i `mbr\ca]i
ca de s\rb\toare, fete cu
fuste lungi [i zeci de copii,
cei c=]iva reprezentan]i ai
presei - au transformat cur-
tea bisericii `ntr-o mas\
compact\ de oameni. Cu
to]ii st\teau parc\ `ntr-o
a[teptare. Finalul vecerniei
oficiat\ de preo]ii din bise-
ric\ [i semnalul pentru a
pleca `n pelerinaj. A trecut o
or\ p=n\ c=nd soborul de
nici mai mult nici mai pu]in
de 100 de preo]i a ie[it afar\
pentru a `mp\r]i zecilor de
cre[tini crengu]e sfin]ite de
salcie. La Ia[i, s-a pornit pe
drumul f\cut de Hristos cu
peste 2.000 de ani `n urm\.
Se rememoreaz\ Intrarea
`n Ierusalim. C=teva sute
de oameni cu flori [i cren-
gu]e de salcie `n m=ini au
f\cut ca str\zile capitalei
moldave s\ par\ c\ se de-
sprind dintr-o imagine bi-
blic\. A[a cum era de a[tep-
tat, `n fruntea convoiului a
fost a[ezat\ icoana imens\
a momentului celebrat, ur-
mat\ de copii `mbr\ca]i `n
costume populare, corul ele-
vilor seminari[ti, de preo]i
[i VIP-uri. C=teva sute de
credincio[i s-au `ngr\m\dit
s\-[i ocupe locuri c=t mai
aproape de slujitorii bise-
ricii.
Ierusalimul de la Ia[i
„Maic\, n-ai v\zut a[a
ceva de c=nd e[ti! Uite c=t\
iubire pentru Dumnezeu!
Ce s\-]i mai trebuiasc\
Ierusalim c=nd ai aici at=]ia
preo]i“, `mi spune o b\tr=n\
dup\ ce m\ prinde puternic
de bra]. Nu mai are putere
s\ se sprijine de baston.
„Bunic\, du-te acas\ c\ se
d\ la radio. Nu e[ti matale
de c\lcat `n picioare“, `i
spune un b\rbat `n puterea
v=rstei, deranjat de b\tr=na
care `[i croie[te loc s\ a-
jung\ c=t mai aproape de
preo]i. Din c=ntare `n c=n-
tare, sutele de pelerini ajung
la Biserica „Sf=ntul Nicolae“
Domnesc. Oamenii ascult\
cu mare b\gare de seam\
„slujbele astea de-]i intr\ la
inim\“. La procesiune se
discut\ despre programul
preo]ilor care spovedesc, de-
spre ce se mai pune pe masa
de Pa[te [i... „[[[t“, spune o
b\tr=n\ din spate. „E p\cat
doamn\ s\ vorbe[ti cu altul
c=nd mergi la `nt=lnire cu
Dumnezeu“. Chiar [i stropii
de ploaie au fost `nvin[i ieri
de ie[enii ie[i]i parc\ `n
`nt=mpinarea M=ntuitoru-
lui. A plouat cu soare! De
altfel, s\rb\toarea a fost `n-
tregit\ de bucuria `nt=lnirii
cu IPS Mitropolit Daniel,
care a ie[it `n `nt=mpinarea
sutelor de pelerini, [i de
concertul aniversar oferit de La Ia[i, pelerinajul de Florii a `nceput
Institutul Cultural-Misio-
nar Trinitas cu ocazia `m- [i anul acesta de la Biserica
plinirii a 8 ani de emisie. „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“ – B\rboi
„Suntem mul]umi]i c\ in-
tr\m `n Catedrala mitropoli- desf\[urat `n acest an `n La Capela „Sf. Pantelimon“
tan\ cu to]ii, fiind `nt=mpi- parohiile Sabasa [i Borca. de la Centrul de `ngrijire [i
na]i de ~nalt Prea Sfin]itul Preo]ii [i credincio[ii au ple- asisten]\ din H=rl\u s-a
Mitropolit Daniel, dar nu cat din prima parohie la ora citit un fragment din Sf=nta
trebuie s\ uit\m c\ acest 16.00 [i au ajuns la parohia Scriptur\ [i s-a rostit rug\-
pelerinaj se `ncheie peste o Borca trei ore mai t=rziu. ciunea de binecuv=ntare a
or\ jum\tate la Biserica Este al cincilea pelerinaj de s\lciilor. Pelerinajul s-a `n-
«Intrarea `n Ierusalim a Florii care se organizeaz\ `n cheiat la Biserica „Sf.
Domnului nostru Iisus mun]ii Neam]ului. „Au fost Gheorghe“ cu rug\ciunea de
Hristos». De la an la an a- peste cinci sute de cre[tini. binecuv=ntare a pelerinilor.
ceast\ procesiune ia o tot Ca niciodat\, au participat {i `n Protopopiatul Piatra
mai mare amploare [i salu- foarte mul]i tineri, parte Neam] pelerinajul de Florii
t\m ca de fiecare dat\ pre- dintre ei de la liceul din a `nceput tot la ora 14.00.
zen]a credincio[ilor, dar [i a Borca“, ne-a declarat p\rin- Credincio[ii [i preo]ii au ple-
personalit\]ilor publice care tele protopop de Ceahl\u cat de la Biserica „Sf. Ioan
ni se al\tur\“, a declarat la Mihai Damian. Botez\torul“ [i s-au oprit `n
final p\rintele protopop ~n Protopopiatul H=rl\u final la Biserica „Sf. Ioan“
Vilie Doro[inc\. pelerinajul de Florii a `n- Domnesc la ora 16.00. „Au
ceput la ora 14.00. A[a cum participat `n jur de dou\ mii
ne-a relatat p\rintele pro- de persoane, elevii semina-
Procesiunea de Florii topop Nicolae Cr\ciun, pe ri[ti [i peste 50 de preo]i.
s-a extins `n 11 ora[e parcursul procesiunii au Corurile parohiilor au c=n-
ale Moldovei fost interpretate c=nt\ri re- tat continuu c=nt\ri biseri-
ligioase specifice Postului ce[ti [i colinde de Florii. Cu
~n Protopopiatul Ceah- Sfintelor Pa[i [i au fost ros- toate c\ `n timpul Vecerniei
l\u, pelerinajul de Florii s-a tite cuvinte de `nv\]\tur\. s-a ab\tut o ploaie toren]ia-

Inima procesiunii de Florii bate la Ia[i

~n periodicele din anii celui de-al doilea
r\zboi mondial se consemneaz\ c\ la Ia[i
se organiza `n duminica Floriilor o proce-
siune religioas\ care marca via]a reli-
gioas\ a cet\]ii. „La eveniment participau,
de la Seminarul «Veniamin Costachi», de
la liceele de marc\ din ora[, foarte mul]i
tineri [i, bine`n]eles, credincio[i [i preo]i.
Tinerii participau la Sf=nta Liturghie de
la Biserica B\rboi, se `mp\rt\[eau cu to]ii
[i dup\ slujb\ se porneau `n procesiune.
Acest eveniment marca pentru tineri
`nceputul vacan]ei de prim\var\“, po-
veste[te p\rintele protopop Constantin
Andrei, cel care dup\ anul 1990 a
re`nviat, la `ndemnul IPS Mitropolit
Daniel, tradi]ia procesiunii de Florii.
Traseul era `ns\ cu totul diferit de cel
de ast\zi. Se pornea cu alai mare de la
Biserica B\rboi pe strada Cuza Vod\, [i se
opreau `n Pia]a Unirii, acolo unde mai
a[teptau [i al]i credincio[i cu flori [i ra-
muri de salcie. De aici se pornea spre
Catedrala mitropolitan\, acolo unde erau
`nt=mpina]i de ierarhul locului, care
binecuv=nta credincio[ii.
Comuni[tii au interzis procesiunea
Ultimul an `n care la Ia[i a mai avut loc
pelerinajul de Florii a fost aprilie 1947,
c=nd autorit\]ile comuniste au interzis
manifestarea, motiv=nd c\ `n spatele ei s-ar
ascunde cercuri legionare. „S-a spus c\ la
astfel de evenimente particip\ foarte mul]i
oameni [i se pot `nt=lni anumite persoane
care ar pune la cale diverse planuri care ar
fi sabotat via]a politic\. Dup\ ’47 procesiu-
nea a fost interzis\ cu des\v=r[ire, mo-
tiv=ndu-se c\ printre organizatori s-ar as-
cunde legionari“, a ad\ugat p\rintele pro-
topop Constantin Andrei.
Pagini realizate de Monica DUMITRESCU

care a unit Moldova `n rug\ciune
l\, cea mai mare parte a
credincio[ilor au r\mas ne-
mi[ca]i, ceea ce a demonstrat
ata[amentul lor fa]\ de
M=ntuitorul Iisus Hristos“,
ne-a declarat protopopul
Dumitru Ailinc\i.
S-au unit credincio[i
din toate parohiile
Ca [i `n anii anteriori, la
Pa[cani s-a plecat `n procesi-
une de la fiecare din cele cinci
parohii [i s-a mers p=n\ `n
pia]a central\ a ora[ului, un-
de s-a oficiat slujba vecerniei,
dup\ care to]i pelerinii s-au
`ndreptat c\tre Biserica „Sf.
Arhangheli“. Parintele Pavel
Postolachi, protopop de Pa[-
cani, ne-a oferit detalii: „~n
pia]a central\ a ora[ului, Co-
rul de preo]i «~nvierea» a sus-
]inut un concert specific s\r-
b\torii Floriilor. Mai mult
dec=t at=t, anul acesta `n
holul Casei de Cultur\ s-a de-
schis o expozi]ie de icoane [i
de ou\ `ncondeiate“.
„Capitala cre[tin\ a Rom=niei“
Varujan Vosganian: „Eu
vin `n fiecare an la acest
pelerinaj care e unic `n
felul lui `n Rom=nia [i care
anticipeaz\ intrarea M=n-
tuitorului `n Ierusalim. A-
ceast\ procesiune este o
pild\ de dragoste cre[ti-
neasc\ pentru c\ reune[te
at=]ia oameni. M\ simt
foarte `mp\cat [i simt o
mare lini[te sufleteasc\ `n
fiecare an c=nd vin aici. O
dat\ `n plus se vede c\ Ia-
[ul r\m=ne capitala cre[-
tin\ a Rom=niei“.
Radu Pris\caru: „Par-
curgem acest pelerinaj cu
sentimente de pace [i de li-
ni[te. Avem nevoie de aces-
te sentimente `nainte de a
intra `n s\rb\tori, pentru a
ne men]ine inimile des-
chise, c\ci numai astfel pu-
tem primi toat\ dragostea
M=ntuitorului“.
Valer Dorneanu: „~n ast-
fel de momente nu po]i
avea dec=t g=nduri de re-
cuno[tin]\ fa]\ de preo]ii
din Ia[i care p\streaz\ o
datin\ de secole. Este o bu-
La Târgu Neam], peleri-
najul de Florii a `nceput la
ora 12.30. Preo]ii din cele
zece parohii ale ora[ului,
dar [i credincio[ii s-au `ntâl-
nit `n intersec]ia dintre Bu-
levardul {tefan cel Mare [i
Bulevardul Mihai Eminescu
[i au pornit spre Biserica
„Adormirea Maicii Domnu-
lui“. P\rintele Ioan Dogaru,
protopop de T=rgu Neam],
ne-a oferit la finalul peleri-
najului detalii: „Am cobor=t
`mpreun\ cu pelerinii pe
strada principal\ la Cate-
drala ora[ului nostru, unde
am fost `nt=mpina]i de p\-
rin]ii slujitori [i credincio[ii
din acea parohie. Acolo am
s\v=r[it Vecernia, dup\
care s-a ]inut un cuv=nt de
`nv\]\tur\“.
~n Protopopiatul Boto-
[ani, tradi]ionalul pelerinaj
de Florii a `nceput la ora
15.00, la Biserica „Sf. Spi-
ridon“. De aici preo]ii [i cre-
dincio[ii au mers `n proce-
siune p=n\ la Biserica Vo-
videnia. „Am `nt=lnit `n
curie c\ ceea ce se `nt=m-
pl\ la Ia[i s-a r\sp=ndit
cam `n `ntreaga Moldov\.
Aceast\ atmosfer\ de pio-
[enie [i de reculegere `]i
p\trunde `n suflet. Slujba
din Biserica B\rboi a fost
deosebit de frumoas\ [i tot
cortegiul acesta demon-
streaz\ c\ datinile rom=-
nilor sunt ve[nice“.
Ion Solcanu: „Procesiu-
nea de Florii m\ trimite cu
g=ndul la copil\rie, c=nd
s\rb\torile Pa[telui erau
cele mai `n\l]\toare [i cu o
`nc\rc\tur\ spiritual\, mo-
ral\ de nedescris. {i apoi
tr\iesc bucuria c\ `n afar\
de Prea Cucernicii p\rin]i
ne `nso]esc sute [i sute de
oameni, ceea ce `nseamn\
c\ a devenit din nou tra-
di]ie pelerinajul de Florii“.
Gheorghe Nichita: „Re-
tr\im oarecum intrarea
Domnului nostru Iisus Hris-
tos `n Ierusalim [i acum mai
mult dec=t niciodat\, e nece-
sar s\ rememor\m, s\ ne
g=ndim la ceea ce s-a `nt=m-
plat cu 2.000 de ani `n urm\,
REPORTAJ Luni, 17 aprilie 2006 9
traseul nostru 7 biserici. Au altceva dec=t o dovad\ de Anul acesta `n Protopo-
participat peste o mie dou\ credin]\ [i o dovad\ de pre- piatul S\veni s-au organi-
sute de persoane, printre ]uire a gestului liturgic pe zat dou\ procesiuni – una `n
care s-au aflat foarte mul]i care noi `l `mplinim prin a- ora[ul S\veni [i alta la
copii. Toat\ lumea a avut `n cest pelerinaj“, ne-a spus {tef\ne[ti. ~n ambele ora[e
m=ini s\lcii, busuioc [i flori. p\rintele protopop Stelian pelerinajul a `nceput la ora
Am avut `n pelerinaj icoana Ciurciun. 12.00. „Atmosfera duhovni-
hramului fiec\rei biserici ~n Protopopiatul Roznov ceasc\ a fost `nt\rit\ [i de
din ora[“, ne-a declarat pelerinajul de Florii a `nce- binecuv=ntarea pe care bu-
p\rintele protopop Lucian put la ora 14.00 la parohia nul Dumnezeu a rev\rsat-o
Leonte. Roznov 1. Merg=nd `n pro-
asupra noastr\, deoarece
~n Protopopiatul Dara- dup\ c=teva zile `n care
cesiune spre Biserica Roz- ploaia parc\ nu vroia s\
bani, pelerinajul de Florii s-
nov 2, preo]ii [i credincio[ii `nceteze iat\ c\ bunul Dum-
a desf\[urat `ntre orele
16.00 [i 18.00. Preo]ii [i cre- au f\cut opriri la troi]ele nezeu ne-a binecuv=ntat cu
dincio[ii au pornit `n proce- din ora[, unde s-au rugat [i soare [i cu vreme bun\,
siune de la Biserica „Sf. au c=ntat. P\rintele Vasile pentru ca rostul duhovni-
Ierarh Nicolae“ spre Bise- }oc, protopop de Roznov, cesc [i spiritual al acestui
rica „Sf. ~mp\ra]i Constan- ne-a oferit detalii: „Am ob- pelerinaj s\ fie `nt\rit `n su-
tin [i Elena“. „Aici s-a slujit servat o tr\ire mai intens\ fletul fiec\rui credincios“, a
Vecernia, iar `n final am dec=t anul trecut. Ne-au ur- declarat la finalul procesiu-
rostit un cuv=nt de `nv\]\- mat foarte mul]i credincio[i nii p\rintele protopop Liviu
[i numero[i copii“. Nechita. a
tur\ despre semnifica]ia
acestui pelerinaj. De aseme-
nea, am oferit celor prezen]i
iconi]e [i am premiat copiii
care vin mai des la biseric\
cu c\r]i de rug\ciune edi-
tate de Trinitas“, a declarat
la finalul pelerinajului p\-
rintele protopop Constantin
P=nzaru.
Nici ploaia toren]ial\
nu i-a putut opri
La Dorohoi, pelerinajul
de Florii a pornit de la Bise-
rica „Na[terea Maicii Dom-
nului“ [i s-a `ncheiat la Bi-
serica „Sf. Nicolae“. Peleri-
najul s-a derulat `ntre orele
13.30 [i 15.30. „La Dorohoi
„Am `nt=lnit `n traseul nostru 7 biserici.
a `nceput o ploaie binecu- Au participat peste o mie dou\ sute de
v=ntat\ de aproape o jum\- persoane, printre care s-au aflat foarte mul]i
tate de or\ chiar `n momen- copii. Toat\ lumea a avut `n m=ini s\lcii,
tul `n care am pornit c\tre busuioc [i flori. Am avut `n pelerinaj icoana
Biserica «Sf. Nicolae». Este
hramului fiec\rei biserici din ora[ul Boto[ani“,
minunat c\ oamenii au
mers al\turi de noi prin ne-a declarat p\rintele Lucian Leonte,
ploaie, au c=ntat [i s-au ru- protopop al Protopopiatului Boto[ani
gat lui Dumnezeu. Nu este
la sacrificiile pe care le-a f\-
cut M=ntuitorul. Acest pele-
rinaj ne demonstreaz\ `nc\
o dat\ c\ Ia[ul este `ntr-ade-
v\r capitala oamenilor cre[-
tini, a oamenilor care cred `n
Dumnezeu“.
Lucian Flai[er: „Iat\ c\
marc\m o serie de etape pe
care Iisus Hristos le-a par-
curs `n alte condi]ii. Este
`n\l]\tor faptul c\ ne oprim
la fiecare Biseric\ de pe a-
cest traseu [i c\ IPS Mitro-
polit Daniel ne va da bine-
cuv=ntarea [i ne va ]ine un
cuv=nt de `nv\]\tur\. Toate
aceste sentimente emo]io-
nante ne transfer\ c\tre a-
ceea ce va fi peste o s\p-
t\m=n\ Pa[tele nostru, al
ortodoc[ilor. De fapt, `ntreg
pelerinajul produce un ma-
re sentiment de lini[te su-
fleteasc\“.
Viorel Roman: „Am par-
ticipat an de an la acest pe-
lerinaj [i parc\ de fiecare
dat\ este mai `n\l]\tor.
Dup\ acest pelerinaj intri
cu inima mai deschis\ `n
S\pt\m=na Mare [i bucu-
ria ~nvierii M=ntuitorului
este mai intens\“.
10 Luni, 17 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT
Dun\rea a atins
cota din 1970
Dun\rea a atins, ieri la
pr=nz, la Gala]i, cota de 632
de centimetri, cu cinci centi-
metri mai mult dec=t `n ziua
anterioar\, dar cu 32 de cen-
timetri peste cota de inun-
da]ie, debitul fiind de 13.500
de metri cubi pe secund\, `n
cre[tere fa]\ de ziua prece-
dent\. Astfel, Dun\rea a
atins un nou maxim `n acest
an la Gala]i, ajung=nd la
nivelul pe care l-a avut `n
timpul inunda]iilor din 1970.
Speciali[tii de la „Apele Ro-
m=ne“ previzioneaz\ c\, `n
urm\toarele zile, nivelul [i
debitul Dun\rii vor continua
s\ creasc\ [i ar putea s\ a-
jung\, `n jurul datei de 22
aprilie, la cota de 690 de cen-
timetri [i la un debit de circa
14.820 de metri cubi pe se-
cund\. Dun\rea a atins o cot\
istoric\ `n 1921, c=nd a ajuns
la 656 de centimetri. Digul
B\d\lan a intrat `n faza a II-
a de ap\rare, cu un nivel `n
cre[tere cu cinci centimetri
fa]\ de ziua precedent\. R=ul
Prut a ajuns `n aceast\
diminea]\ la nivelul de 588 de
centimetri, dep\[ind cota de
aten]ie cu 88 de centimetri `n
sectorul Oancea. ~n
urm\toarele 24 de ore, nivelul
r=ului Prut, pe sectorul
Oancea, va sc\dea u[or, la fel
[i debitul. Pe Siret, nivelurile
sunt `n sc\dere u[oar\ la
Cosme[ti, cu [ase centimetri,
la Lungoci, cu [apte cen-
timetri [i `n cre[tere la {en-
dreni, cu trei centimetri, fa]\
de ziua precedent\, dar sunt
deocamdat\ `n limite, sub
cota de aten]ie.
Peste 100 de elevi
vr=nceni la
olimpiadele na]ionale
Peste 100 de elevi vr=nceni s-au
calificat, `n acest an, la fazele
na]ionale ale olimpiadelor.
Conform unei statistici a
Inspectoratului {colar Jude]ean
(ISJ), 16 elevi de liceu [i gim-
naziu vor concura la faza
na]ional\ a olimpiadei de limb\
[i literatur\ rom=n\, 12 vor
participa la faza na]ional\ a
olimpiadei de matematic\, iar
11 la cea de informatic\. De
asemenea, 45 de elevi s-au cal-
ificat la fazele na]ionale ale
olimpiadelor tehnice [i la con-
cursurile pe meserii care se
vor desf\[ura `n perioada 18-
21 aprilie. Al]i elevi vr=nceni
s-au calificat la faza na]ional\
a olimpiadelor de latin\,
francez\, englez\, dar [i fizic\,
biologie [i [tiin]e socio-umane.
Ministerul de Externe, cel mai t=n\r minister
Ministerul Afacerilor Externe
este institu]ia cu cea mai sc\zu-
t\ medie de v=rst\, a spus mi-
nistrul Mihai-R\zvan Ungu-
reanu `n cadrul unei `nt=lniri cu
Grupul de Dialog Social Ia[i.
Ungureanu a declarat, s=mb\t\,
la Ia[i, c\ 55% dintre diploma]ii
rom=ni au v=rste sub 35 de ani,
37% au sub 30 de ani, iar
num\rul celor care se apropie de
v=rsta senectu]ii a sc\zut sub
7%. Mihai-R\zvan Ungureanu a
A `nceput Olimpiada Na]ional\ de Matematic\ de la Ia[i
a Olimpiada Na]ional\ de Matematic\, edi]ia a 57-a, a debutat la Ia[i, ieri, odat\
cu deschiderea oficial\ la Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ a Aproximativ 700 de elevi
[i profesori din Rom=nia [i Republica Moldova iau parte la olimpiad\ a
de Oana RUSU
Pentru organizarea acestei o-
limpiade s-au mobilizat Minis-
terul Educa]iei [i Cercet\rii
(MEdC), Inspectoratul {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ) `n partene-
riat cu Prim\ria Municipiului
Ia[i, Consiliul Local Ia[i, Con-
siliul Jude]ean Ia[i, Societatea
de {tiin]e Matematice - filiala
Ia[i, Asocia]ia „Florica T. C=m-
pan“, Asocia]ia „Recrea]ii Mate-
matice“, Funda]ia Leris, Funda-
]ia „Aldolf Haimovici“, Asocia]ia
Seminarul Matematic „Al. Myl-
ler“, Asocia]ia parin]ilor elevilor
din Colegiul „C. Negruzzi“, Aso-
cia]ia internati[tilor, Asocia]ia
p\rin]ilor elevilor din Colegiul
Na]ional, Asocia]ia ELPAR, A-
socia]ia „Oltea Doamna“, U-
niversitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i,
Universitatea Tehnic\ „Gh.
Asachi“ Ia[i, USLIP Ia[i, Alian]a
Sindical\ „Gh. Asachi“ Ia[i,
Casa Corpului Didactic Ia[i.
Comisia central\ este for-
mat\ din academicianul Radu
Miron, pre[edinte de onoare,
Radu Gologan de la Univer-
sitatea Politehnic\ Bucure[ti -
pre[edintele comisiei, Adrian
Troie - vicepre[edinte din
partea MEdC, Camelia Gavril\
- inspector general al ISJ,
Constantin Chiril\ - inspector
de matematic\ ISJ Ia[i, Nicu
Miron - inspector de matemati-
c\ - ISJ Ia[i, Cristian Alexan-
drescu - inspector general al
Inspectoratului {colar al Mu-
nicipiului Bucure[ti (ISMB),
al\turi de Dan Br=nzei, Eugen
Popa, Gheorghe Anicul\esei, Se-
bastian Ani]\, Mircea Cr\m\-
reanu de la Universitatea „Al. I.
Cuza“ [i mul]i al]i profesori de
la universit\]ile [i liceele din
]ar\. Din comisia jude]ean\ fac
parte, al\turi de inspectori de
la ISJ, profesori de matematic\
de la Colegiul „C. Negruzzi“
Ia[i, Colegiul Na]ional, Liceul
de Informatic\ „Gr. C. Moisil“,
amintit c\ `n ultimele 15 luni au
fost rechema]i `n ]ar\ 21 de am-
basadori, din care 13 afla]i la
v=rsta pension\rii. De ase-
menea, au fost rechema]i nou\
consuli generali, dintre care doi
au fost pensiona]i. Ministrul de
Externe a ar\tat c\ reforma `n
minister va continua iar celor 21
de ambasadori rechema]i li se
vor mai ad\uga, probabil, al]i
ambasadori sau consuli. Minis-
terul Afacerilor Externe va
Liceul „M. Eminescu“ , Liceul
„G. Ibr\ileanu“, [.a, `n total fi-
ind implica]i `n comisii peste
100 de cadre didactice.
La deschiderea oficial\ de la
Teatrul Na]ional au participat,
al\turi de cadre didactice, un
num\r mare de olimpici, o parte
dintre ace[tia revenind `n Ia[i
dup\ ce, anul trecut, s-a desf\-
[urat aici Balcaniada de Mate-
matic\. Sala Mare a Teatrului a
fost invadat\ de voie bun\,
olimpicii fiind mai mult dec=t
ner\bd\tori s\ se confrunte cu
provoc\rile concursului.
Academicianul ie[ean Radu
Miron, pre[edintele de onoare
al Olimpiadei, a transmis me-
sajul `nv\]\m=ntului preuni-
versitar [i universitar ie[ean,
ur=nd participan]ilor succes
deplin la cea de a 57 edi]ie a
olimpiadei: „A purta titlul de
olimpic este un lucru deosebit `n
via]a de elev. Voi sunte]i cei mai
buni dintre cei mai buni elevi la
matematic\ din `ntreaga ]ar\“.
Radu Miron le-a amintit ele-
vilor c\ Olimpiada Interna]io-
nal\ de Matematic\ a fost ini-
]iat\ de rom=ni acum 58 de ani,
iar echipele rom=ne[ti au ob]i-
nut `ntodeauna premii. Radu
Miron a ]inut s\ aminteasc\
faptul c\ `n acest an se `m-
plinesc 100 de ani de la na[te-
rea unui mare matematician
ie[ean de talie interna]ional\,
Grigore C. Moisil.
Prefectul Radu Prisecaru a
urat elevilor „Baft\ la proba de
m=ine“ (n.r. azi) [i „{edere pl\cut\
la Ia[i [i s\rb\tori fericite“.
Pre[edintele comisiei, Radu
Gologan, a vorbit elevilor de-
spre probele care vor avea loc,
amintindu-le c\ nu au voie cu
telefoane mobile la prob\. Radu
Gologan le-a amintit elevilor s\
pun\ `ntreb\ri `n cazul `n care
au nel\muriri: „O `ntrebare
proast\ poate duce la o desco-
perire genial\“ [i a asigurat ele-
vii c\ totul va fi corect, am-
intindu-le s\ vin\ la contesta]ii
`nfiin]a noi consulate `n ]\rile
vecine Rom=niei, a mai declarat,
s=mb\t\, ministrul Mihai-
R\zvan Ungureanu. Ungureanu
a spus c\ `n acest an vor fi
`nfiin]ate consulate la V=r[e],
`n regiunea Transcarpatica de
la nordul Tisei, precum [i un alt
consulat general `n Republica
Moldova, la B\l]i sau Cahul. De
asemenea, tot `n cursul acestui
an va fi redeschis un consulat la
Gyula, Ungaria. „~n 2005 am
`n cazul `n care au nel\muriri
la notare.
Dup\ prob\, elevii care se vor
califica vor participa la baraje
pentru Olimpiada Interna]io-
nal\ [i Balcaniad\, elevii fiind
ruga]i s\ `[i preg\teasc\ pa[a-
poartele [i actele necesare pen-
tru plecarea `n Cipru, acolo unde
se va desf\[ura Balcaniada `n
perioada imediat urm\toare
s\rb\torii de Pa[te.
Camelia Gavril\ a urat olim-
picilor succes la probe, ace[tia
p\r\sind Teatrul Na]ional `n
mare verv\ pentru a repeta,
unii pentru a profita de o zi fru-
moas\ de Florii la Ia[i.
Programul olimpiadei
Proba la olimpiad\ se desf\-
[oar\ azi, la Colegiul „C. Ne-
gruzzi“, pentru elevii de liceu, [i
la Colegiul Na]ional, pentru
elevii de gimnaziu. Proba va `n-
cepe la ora 9.00 [i se va `ncheia
la ora 14.00. Imediat, va `ncepe
corectarea lucr\rilor.
Mar]i se afi[eaz\ rezultatele
[i se depun contesta]ii, urm=nd
s\ se afi[eze [i rezultatele fi-
nale. Mar]i are loc [i [edin]a
Comisiei centrale pentru sta-
bilirea premiilor [i organizarea
barajelor [i a concursului de
matematic\ ,,Al. Myller“.
Miercuri, 19 aprilie, are loc
proba de Baraj 1 - Seniori, con-
cursul ,,Al. Myller“, iar joi, 20
aprilie, are loc proba de Baraj 2
- Seniori [i proba de Baraj - Ju-
niori. Vineri, 21 aprilie, se vor
cunoa[te loturile pentru Olim-
piada Interna]ional\ [i se vor
acorda premiile.
Speran]ele Ia[ului
Chiar dac\ nu sunt doar spe-
ran]e, unii confirm=nd prin re-
zultate de excep]ie, cei 16 olim-
pici ie[eni sunt Maria Caterina
V=lcu (clasa a VII-a, Colegiul
Na]ional, `ndrum\tor Ben]a
Valerica), Marius Tiba (clasa a
ref\cut la standarde 27 de con-
sulate, ceea ce a implicat cos-
turi `n valoare de 1,5 milioane
de euro. Anul acesta vom re-
deschide consulate `n Transcar-
patica, unde se afl\ aproxima-
tiv 40.000 de locuitori de etnie
rom=n\, `n Gyula, unde sunt
circa 25.000 de etnici rom=ni [i
dou\ `n Republica Moldova, aici
`ns\ unul urm=nd a fi deschis
anul viitor“, a declarat min-
istrul de Externe, `n cadrul
`nt=lnirii cu Grupul de Dialog
Social Ia[i. (M.F.)
Academicianul
Radu Miron
VII-a „Negruzzi“, `ndrum\tor
Adrian Zanoschi), Tudor Balau
(clasa a VII-a, „Negruzzi“,
`ndrum\tor Gheorghe Ilie),
Vlad Cecati (clasa a VII-a,
„Negruzzi“, `ndrum\tor Adrian
Zanoschi), Andra Ioana Cons-
tantinescu (clasa a VIII-a, „Ne-
gruzzi“, `ndrum\tor Adrian Za-
noschi), Bogdan Rai]\ (clasa a
VIII-a, „Racovi]\“, `ndrum\tor
Trandafir Ilie), A[tef\noaie
Maria (clasa a VIII-a, „Raco-
vi]\“, `ndrum\tor Doru Turba-
tu), Paul S=rbu (clasa a IX-a,
„Negruzzi“, `ndrum\tor H=r]an
Nicolae), Cosma Andrei (clasa a
IX-a, „Racovi]\“, `ndrum\tor
Pi]u Leon), Ro[u Eugenia (clasa
a X-a, „Negruzzi“, `ndrum\tor
Zanoschi Adrian), Co[buc Mir-
cea (clasa a X-a, Colegiul Na]io-
nal, `ndrum\tor Ben]a Valeri-
ca), Codrea Sorina (clasa a X-a,
„Racovi]\“, `ndrum\tor Pi]u
Leon), Frunz\ Radu (clasa a X-
a, Colegiul Na]ional, `ndrum\-
tor Ben]a Valerica), Dumbrav\
{tefania (clasa a IX-a, „Racovi-
]\“, `ndrum\tor Doru Turbatu),
H\v=rneanu Raluca (clasa a
XII-a, „Negruzzi“, `ndrum\tor
Ceanga Mihaela), Pachi]ariu
Marius (clasa a XII-a, Colegiul
Na]ional, sub `ndrumarea pro-
fesoarei Ben]a Valerica). a

Vasluienii

nu vor `n armat\
~n jude]ul Vaslui, mai pu]in
de jum\tate din tinerii care
sunt chema]i la recrutare se
prezint\ la centre, de team\
s\ nu fie `ncorpora]i. Potrivit
[efului de stat major al
Centrului Militar Jude]ean
(CMJ) Vaslui, lt. col. C\t\lin
Carabin\, mul]i tineri con-
fund\ recrutarea cu `ncorpo-
rarea [i inventeaz\ tot felul
de motive pentru a nu pleca
`n armat\. ~ncep=nd cu data
de 1 ianuarie 2007, doar
`ncorporarea nu va mai fi
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ concursul destinat comu-
nit\]ilor parohiale [i intitulat PELERI-
NII LUMINII. Regulile acestui concurs
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale pentru a avea o evi-
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii.
Modalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
considerare listele de abona]i pentru care nu
s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul urban [i
separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
c=te un pelerinaj de o zi fiecare cu autocarul Cen-
trului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ la m\n\stiri
nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n func]ie de
op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\ sau mai multe
parohii au un num\r egal de abonamente,
c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu cele mai
pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTI-
DIANULUI LUMINA)
Clasamentul parohiilor `n func]ie de num\ rul de abonamente
la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
Locul Parohia Preot Protopopiat Nr. abon.

obligatorie. „~n contextul legii sunt urm\toarele: „Lumina de Duminic\“. 1 Bohotin Bercaru { tefan Ia[i 2 145*

„ La concurs pot participa toate parohiile „ Listele cu abonamentele la „Lumina de 2 Sf. Nicolae - Copou Vaida Vasile Ia[i 1 10
`n care se arat\ c\ serviciul Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- 2 Prisecani Vornicu Iulian Ia[i 2 10
militar nu va mai fi obligato- din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor publica `n 2 Dancu Popovici D\nu] Ia[i 2 10
ziar, `ncep=nd cu data de 10 aprilie 2006, cla- rect la redac]ia din Ia[i, pe B-dul {tefan cel Ma-
riu, ci se va desf\[ura pe re [i Sf=nt nr. 14 (la biroul de preluare anun]uri 2 Talpalari Dasc\lu Nicolae Ia[i 1 10
baz\ de voluntariat, ac]iunea samente cu parohiile care au cele mai multe 3 Buna Vestire Necula Iulian Ia[i 1 5
abonamente la „Lumina de Duminic\“ din de l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
de recrutare, ca parte dis- poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh poate 3 Mogosesti Puiu Dumitru Ia[i 2 5
tinct\ de `ncorporare, va fiecare protopopiat. *~nc\ 100 de abonamente contractate pe 14 aprilie a.c.
transmite prin fax la num\rul 0232/406.225,
r\m=ne obligatorie. Este o „ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t prin e-mail la adresa info@ziarullumina.ro Clasamentul protopopiatelor `n func]ie de num\rul de
form\ primar\ de luare `n e- primele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- sau telefonic, la num\rul 0232/ 406.224 lista abonamente la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai

viden]\ a tinerilor, de verifi- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. con]in=nd numele, prenumele [i adresa exact\ Locul Protopopiat Protopop Nr. abon.
care a st\rii de s\n\tate [i Condi]ia pentru a intra `n acest clasament a abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin man- 1 Ceahl\u Mihail Damian 99
verificare a aptitudinilor [i este ca o parohie s\ contracteze minimum 10 dat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens se va 2 Dorohoi Stelian Ciurciun 82
capacit\]ilor“, a declarat [eful abonamente la „Lumina de Duminic\“ direct contacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul 0232/ 3 Ia[ i 2 Vilie Doro[ inc\ 70
de stat major al CMJ Vaslui, la redac]ie. 406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua `n 4 Ia[ i 1 Andrei Constantin 25
lt. col. C\t\lin Carabin\. a

„Machina mundi“, din Muzeul de Istoria
{tiin]ei din Italia la Sala Pa[ilor Pierdu]i
O expozi]ie [tiin]ific\ ce pre-
zint\ diferite descoperiri uni-
versale de la Copernic la New-
ton va putea fi vizitat\ în Sala
Pa[ilor Pierdu]i a Universit\]ii
„Al. I. Cuza“, încep=nd de as-
t\zi, 17 aprilie. „Machina mun-
di“ este o expozi]ie itinerant\
realizat\ de Muzeul de Istoria
{tiin]ei din Italia, în colabo-
rare cu parteneri din Suedia,
Polonia, Cehia [i Marea Bri-
tanie, în cadrul unui proiect
european. Adus\ în România
prin intermediul unui consor-
Prefectul Radu Pris\caru, la un an de activitate
a ~n fa]a reprezentan]ilor Guvernului, dar [i a [efilor institu]iilor deconcentrate [i a oamenilor
politici din jude], prefectul Radu Pris\caru a prezentat raportul de activitate pentru un an de zile
a Acesta a ar\tat c\ s-a implicat `n dezvoltarea economic\ a jude]ului, a intervenit `n problemele
de ordin social [i a fost partener la aproape toate evenimentele importante din jude] a
de Nicolae POPA
Prefectul jude]ului Ia[i, Ra-
du Pris\caru, a prezentat ra-
portul de activitate al primul
an de zile la conducerea Insti-
tu]iei Prefectului jude]ului
Ia[i. Printre oamenii politici
importan]i afla]i la acest eveni-
ment s-a num\rat [i ministrul
Mihai-R\zvan Ungureanu, a-
l\turi de senatori [i deputa]i
de Ia[i, dar [i [efi ai institu-
]iilor descentralizate din jude].
Pe domenii de activitate, pre-
fectul a prezentat realiz\rile
din acest an. ~n plan economic
s-a num\rat `ntocmirea unui
Ghid al `ntreprinz\torului ie-
[ean care furnizeaz\ informa-
]iile necesare privind cerin]ele
aquis-ului comunitar cu im-
pact asupra agen]ilor econo-
mici (autoriza]ii, licen]e, avize,
acte normative [i proceduri de
control). De asemenea, au fost
realizate dou\ misiuni econo-
mice `n Ungaria [i Polonia, ca-
re au avut ca scop schimburile
de experien]\ `ntre reprezen-
tan]ii administra]iei [i mediu-
lui de afaceri ie[ean [i omologii
lor din ]\rile vizitate, `n ceea
ce prive[te efectele integr\rii
europene. Tot la realiz\rile
economice din anul precedent
a fost trecut\ [i cea de-a patra
edi]ii a Salonului Ofertelor de
Afaceri „Fabricat `n Ia[i, pen-
tru Rom=-nia“, eveniment `n
cadrul c\ruia s-au derulat
ac]iuni economice deosebite,
cum ar fi Forumul economiei
locale, la care Institu]ia Prefec-
tului a prezentat situa]ia eco-
nomic\ a jude]ului, Bursa pro-
iectelor Metropolitane, Bursa
locurilor de munc\.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LA SPITAL DUP| CE A
C|ZUT DE LA ~N|L}IME: Marius
S., un b\rbat de 32 de ani din
Ia[i, a ajuns ieri `n stare grav\
la Spitalul Clinic „Sf. Spiridon“,
dup\ ce a c\zut de la c=]iva me-
tri `n\l]ime. Totul s-a petrecut
la o petrecere, unde t=n\rul s-a
`mb\tat [i s-a aruncat `mpreun\
cu prietena lui, de la etajul I, de
pe balcon. „Pacientul a ajuns `n
UPU `n com\ [i a fost diagnosti-
cat cu traumatism cranio-cere-
bral, traumatism toracic [i con-
tuzie hepatic\. A fost stabilizat
[i dirijat de urgen]\ spre Clinica
III Chirurgie, unde s-a inter-
venit chirurgical“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u, purt\torul de
cuv=nt al spitalului. (O.B.)
a IE{ENII SUN| AIUREA LA
112: Ie[enii apeleaz\ Serviciul
de Urgen]\ 112 pentru a recla-
ma vecinii [i furnizorii de ser-
vicii. Majoritatea ie[enilor care
telefoneaz\ la 112 solicit\ opera-
torilor numerele de telefon de la
diverse institu]ii pentru conflicte
de natur\ juridic\. Nu au lipsit
]iu de patru universit\]i (Uni-
versitatea „Babe[-Bolyai“, Uni-
versitatea Tehnic\ din Cluj, U-
niversitatea Politehnic\ Bu-
cure[ti [i Universitatea „Al. I.
Cuza“), expozi]ia le va oferi
ie[enilor posibilitatea s\ se fa-
miliarizeze cu diverse concep]ii
asupra universului: de la teo-
riile lui Nicolaus Copernic,
care plasa Soarele în centrul u-
niversului, în jurul c\ruia gra-
vitau toate celelalte planete,
inclusiv P\m=ntul, p=n\ la
legile care guvernau mi[carea
Dialogul social
Din punctul de vedere al di-
alogului social, Institu]ia Pre-
fectului a propus solu]ii pentru
rezolvarea sau diminuarea e-
fectelor unor situa]ii cum ar
fi conflictul de interese declan-
[at la SC Mittal Steel SA Ia[i,
protestul sindicatului Sinerg
Ia[i de la Electrica SA. „Con-
sider\m c\ `n mare parte am
reu[it s\ asigur\m un climat
s\n\tos [i durabil de colabo-
rare, at=t cu sindicatele, c=t [i
cu patronatele, s\ realiz\m un
dialog constructiv [i eficient `n
care, gra]ie consult\rilor per-
manente [i dezbaterilor din
Comisiile de Dialog Social, am
`ncercat `mpreun\ s\ pre`n-
t=mpin\m [i s\ dezamors\m
situa]ii care puteau genera `n
tensiuni [i conflicte de munc\“,
a declarat prefectul Radu Pri-
s\caru. ~n raportul de activi-
tate au mai fost trecute [i ac-
]iunile din timpul inunda]iilor
de anul trecut, rezultatele
`nt=lnirilor din cadrul comite-
tului consultativ de dialog civic
nici telefoanele prin care se soli-
citau diverse sfaturi medicale
sau pentru a fi reclama]i diver[i
comercian]i pentru practicarea
unor adaosuri comerciale mari.
De asemenea, serviciul 112 a
mai fost apelat de un ie[ean pen-
tru a `ntreba c=t credit mai are
pe cartela sa telefonic\, iar un
altul de ce nu exist\ semnal `n
anumite zone ale jude]ului. Nici
deranjamentele electrice ale pos-
tului telefonic sau ale re]elei de
telefonie sau cablu nu au fost
omise din cele 90% din apeluri
care s-au dovedit a fi false.
Imagina]ia ie[enilor nu a lipsit
nici atunci c=nd au sunat pentru
a-[i reclama vecinul c\-[i face
curat `n apartament [i modific\
structura de rezisten]\ a blocu-
lui sau pentru a reclama c\
acesta `[i bate calul. Repre-
zentan]ii Serviciului sus]in c\ `n
luna martie doar 10% din
apelurile primite s-au dovedit a
fi reale, din care 60% au vizat
serviciul Ambulan]\, 24% Po-
li]ia, 1% Pompierii [i 15% In-
forma]iile. (M.F.)
ACTUALITATE
planetelor, explicate de Isaac
Newton. În afar\ de standuri
cu postere, vor fi expuse, prin-
tre altele, c=te un model de
planetariu, de sextant (Instru-
ment optic format dintr-un arc
gradat egal cu o [esime de cerc,
prev\zut cu dou\ oglinzi [i cu o
lunet\ mic\, care se între-
buin]eaz\ la m\surarea dis-
tan]ei unghiulare dintre dou\
puncte [i se folose[te în as-
tronomie, naviga]ie [i avia]ie)
[i de astrolab (instrument folo-
sit pentru m\surarea pozi]iei
pentru persoanele v=rstice din
jude]ul Ia[i, dar [i rezultatele
controalelor f\cute de-a lungul
anului. De asemenea, prefectul
Pris\caru a mai precizat c\
`ntr-un an de zile, jude]ul Ia[i
a fost vizitat de 35 de am-
basadori [i consuli.
Diplome [i felicit\ri
La finalul prezent\rii rapor-
tului de activitate, prefectul
Radu Pris\caru a acordat [i o
serie de premii celor care au a-
dus un aport important pentru
dezvoltarea jude]ului Ia[i. Pri-
ma persoan\ care a primit di-
plom\ a fost inspectorul [colar
general, Camelia Gavril\, pen-
tru activitatea sa de dezvoltare
a `nv\]\m=ntului ie[ean, medi-
cului Diana Cimpoe[u, pentru
coordonarea echipei SMURD.
Apoi au fost acordate diplome
ministrului Mihai R\zvan Un-
gureanu [i ambasadorului Ma-
rii Britanii `n Rom=nia, Quin-
ton Quale. „Accept aceast\ di-
plom\ `n numele tuturor celor
care s-au implicat `n dezvol-
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
Luni, 17 aprilie 2006
a[trilor [i a în\l]imii lor dea-
supra orizontului sau vechi in-
strument pentru m\surarea un-
ghiurilor), precum [i un facsimil
dup\ proiectul lunetei lui New-
ton. Valoarea expozi]iei „Machi-
na mundi – Imagini ale Cos-
mosului de la Copernic la New-
ton“, se ridic\ la 150.000 de
euro. Standurile vor r\m=ne în
Sala Pa[ilor Pierdu]i p=n\ pe
data de 15 mai, astfel `nc=t vor
putea fi vizitate, conform celor
precizate de rectorul Dumitru
Oprea, de participan]ii la con-
ferin]a na]ional\ a Consiliului
Na]ional al Cercet\rii {tiin]ifice
`n ~nv\]\m=ntul Superior (CNC-
SIS), care va avea loc la Ia[i, la
mijlocul lunii mai. (O.R.)
tarea jude]ului Ia[i. V\ mul-
]umesc [i v\ felicit pentru acti-
vitatea desf\[urat\“, a spus mi-
nistrul R\zvan Ungureanu la
primirea diplomei. La finalul
raportului de activitate, prefec-
tul Radu Pris\caru a primit fe-
licit\ri din partea Guvernului,
din partea senatorilor [i dep-
uta]ilor de Ia[i, indiferent de
culoarea lor politic\, dar [i de la
autorit\]ile locale.
~nt=lnire cu prefec]ii
din Moldova
Prezentarea raportului de
activitate a fost totodat\ [i un
prilej pentru o `nt=lnire a pre-
fec]ilor din jude]ele Boto[ani,
Suceava, Neam], Bac\u, Vas-
lui [i Ia[i, unde s-a discutat de-
spre participarea la unele ac-
]iuni comune de sus]inere a u-
nor proiecte de interes regio-
nal. Astfel, prefec]ii au con-
venit ca indiferent prin ce
jude] va trece autostrada Bu-
dapesta - Chi[in\u, ce urmea-
z\ a fi construit\, fiecare pre-
fect s\ participe cu fonduri
proprii pentru a lega jude]ul pe
care `l conduce de aceast\ au-
tostrad\. De asemenea, prefec-
]ii vor desf\[ura o ac]iune co-
mun\ pentru realizarea unui
drum sau a unei autostr\zi
care s\ lege regiunea de est cu
Transilvania [i, implicit, cu
Europa. Un alt lucru asupra
c\ruia s-a convenit a fost o `n-
]elegere ca `n caz de alte cala-
mit\]i, a[a cum au fost cele de
anul trecut, fiecare jude] s\ `l
ajute pe cel\lalt. „Dac\ nu ne
ajut\m noi `ntre noi, pentru c\
suntem aproape unii de al]ii,
nu are cine s\ o fac\“, a de-
clarat Gabriel Berca, prefectul
jude]ului Bac\u. a
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Senatorul Solcanu
[i-a reluat func]ia
Senatorul Ion Solcanu [i-a reluat
func]ia de pre[edinte al orga-
niza]iei jude]ene a filialei Parti-
dului Social Democrat (PSD),
ocupat\ temporar de prim-vi-
cepre[edintele Gheorghe Nichita.
Reluarea func]iei cu drepturi
depline survine la o lun\ dup\
ce senatorul ie[ean a suferit o
criz\ de angin\ pectoral\. Acest
fapt l-a for]at temporar s\
cedeze o parte din atribu]iile
func]iei primarului Gheorghe
Nichita. Anun]ul a fost f\cut `n
cadrul [edin]ei Biroului
Permanent Jude]ean (BPJ) Ia[i
al Partidului Social Democrat.
~n cadrul aceleia[i `ntruniri, BPJ
a decis convocarea Consiliului
Jude]ean Ia[i al PSD pe 29
aprilie. (M.F.)
C\minul C2
din T=rgu[or se
deschide `n toamn\
pentru studen]i
C\minul C2 din Complexul stu-
den]esc „T=rgu[or Copou“ al
Universit\]ii „Al. I. Cuza“
(UAIC) se deschide `n toamna
acestui an dup\ finalizarea
lucr\rilor de renovare. Astfel,
„Cuza“ `[i adaug\ `nc\ un c\min
cu grad crescut de confort `n
campus dup\ C1, finalizat `n
urm\ cu doi ani. Investi]ia pen-
tru consolidarea, construc]ia [i
finisajul c\minului a ajuns la
46,8 miliarde de lei, echivalentul
a 273 de euro/mp cu TVA [i a
fost suportat\ din fonduri de la
Banca Mondial\ (`n cuantum de
500.000 de dolari) [i UAIC. La
acestea s-au ad\ugat costurile fi-
nan]ate de universitate pentru
realizarea [i montarea instala-
]iilor, precum [i pentru dotarea
c\minului cu o central\ termic\,
investi]ii care au ridicat pre]ul
metrului p\trat la suma de 345
de euro/mp cu TVA. Al\turi de
c\minul C2, c\minul C3 va be-
neficia de investi]iile `n centrala
termic\ [i `n re]elele de utilit\]i
exterioare. ~n total, investi]ia la
C2, incluz=nd dotarea camerelor
cu mobil\, covoare, lenjerie,
perdele etc., se ridic\ la 68,1 mil-
iarde de lei vechi, echivalentul
unui pre] de 398 de euro/mp cu
TVA. Renovarea [i consolidarea
c\minului C1 a costat (`n anii
1998-2003) 58 de miliarde de lei,
diferen]a de pre] reg\sindu-se `n
realizarea unor facilit\]i noi (pre-
cum peretele glisant pentru
`nchiderea balconului [i o pro-
tec]ie termic\ performant\ a
`ntregii cl\diri, al c\rei pre] s-a
ridicat la 3,5 miliarde de lei), c=t
[i `n diferen]a de pre]uri dintre
cele dou\ perioade (cre[terea
pre]ului cauzat\ de infla]ie a fost
limitat\ la 11,7%). (O.R.)
Parteneriat
`ntre Prim\rie
[i Centrul Antidrog
Reprezentan]ii Centrului Regio-
nal de Prevenire, Evaluare [i
Consiliere Antidrog Ia[i au soli-
citat sprijinul Prim\riei pentru
combaterea consumului de dro-
guri din municipiu. Acest lucru a
fost f\cut deoarece, potrivit celor
spuse de reprezentan]ii centru-
lui, `n ultima perioad\ a crescut
cererea de droguri din munici-
piu. „Au venit la noi [i am discu-
tat despre realizarea unor ac]iu-
ni comune deoarece suntem sub
jurisdic]ia aceluia[i minister.
Ne-au spus c\ a crescut
num\rul persoanelor care con-
sum\ droguri, [i din aceast\
cauz\ trebuie s\ facem tot ce se
poate pentru a sc\dea num\rul
consumatorilor“, a declarat sec-
retarul Consiliului Local, L\cr\-
mioara Vernic\. ~n acest sens, ar
urma ca cele dou\ institu]ii s\
distribuie o serie de materiale
informative, dar [i consilierea
tinerilor pentru a renun]a la
droguri. (N.P.)
12 Luni, 17 aprilie 2006
PE SCURT
Rom=ncele fac legea
la Interna]ionalele
de judo ale Rom=niei
Sportivele rom=ne au cucerit 2
medalii de aur, 2 de argint [i 4
de bronz `n prima zi a turneului
interna]ional de judo de la Bucu-
re[ti, cont=nd pentru Cupa Mon-
dial\, la care particip\ judoka
din 9 ]\ri. Campioana europea-
n\ Alina Dumitru a c=[tigat
medalia de aur la 48 kg, `nvin-
g=nd-o `n final\ pe colega de lot
Olimpia Ianc. Medaliile de bronz
au revenit Monic\i Ungureanu
[i rusoaicei Tatiana Sveredzuk.
Ioana Alua[, vicecampioan\ eu-
ropean\, a cucerit aurul la 52
kg, dup\ finala c=[tigat\ `n fa]a
polonezei Monica Cabaj. Meda-
liile de bronz au fost cucerite de
Monica Nistor [i rusoaica Ale-
xandra Dournova. La 57 kg,
Corina C\prioriu a urcat pe
treapta a doua a podiumului, fi-
ind `nvins\ `n final\ de rusoaica
Ekaterina Melnikova. Medaliile
de bronz au fost cucerite de
Alina Micu [i finlandeza Evelina
Kallioniemi. La 63 kg, medalia
de aur a fost cucerit\ de un-
guroaica Zsuzsa Bejczi, care a
`nvins-o `n final\ pe rusoaica
Natalia Maljina. Bronzul a fost
c=[tigat de Irina Samoil\ [i de
poloneza Aneta Szczepanska.
„Obiectivul meu acum este
Campionatul European ce se va
desf\[ura `n mai, `n Finlanda.
Dup\ ce am luat 2 ani la r=nd
locul 1, normal c\ [i acum `mi
doresc o medalie“, a declarat
Alina Dumitru.
Panduru i-a luat
locul lui Hizo
la Pandurii
Dup\ meciul pierdut s=mb\t\,
pe teren propriu, `n compania
lui CFR Cluj, scor 0-1, Viorel
Hizo a fost demis din func]ia de
antrenor principal al echipei gor-
jene. „Aveam dou\ posibilit\]i,
ori juc\torii care au fost `n teren
s\-i trimit la Motru ca s\ salve-
ze echipa de la retrogradare, ori
domnul Hizo s\ `[i prezinte de-
misia sau s\ `l demit eu. Cred
c\ va `n]elege c\ este o m\sur\
necesar\. At=ta timp c=t exist\
solu]ii de salvare de la retrogra-
dare, trebuie s\ ne lupt\m pen-
tru ele“, a declarat pre[edintele
clubului Pandurii, Marin Con-
descu. Condescu a precizat c\
vina pentru rezultatul de s=m-
b\t\ le apar]ine at=t juc\torilor,
c=t [i staff-ului tehnic. „Ca pre-
[edinte nu trebuie s\ g=ndesc
subiectiv. Juc\torii pe care i-a
cerut Hizo i-am adus. ~n afar\
de juc\tori, care nu s-au d\ruit
to]i `n acest meci, una dintre
gre[eli apar]ine b\ncii tehnice.
Am muncit din greu 42 de ani ca
s\ intr\m `n Divizia A [i trebuie
s\ ne adun\m toate resursele ca
s\ r\m=nem aici. Nu abdic\m
de la obiectiv“, a ad\ugat oficia-
lul grup\rii din T=rgu Jiu. ~n
locul lui Viorel Hizo va fi insta-
lat `n func]ia de antrenor princi-
pal fostul trehnician al Vasluiu-
lui, Basarab Panduru. (N.P.)
Doar locul 11!
Finala pe echipe din cadrul Cam-
pionatelor Mondiale de scrim\
pentru juniori de la Taebaek
City (Coreea de Sud) a adus doar
locul 11 pentru sabia rom=neas-
c\, lotul ]\rii noastre fiind alc\-
tuit din ie[enii Tiberiu Dolnicea-
nu, Cosmin H=nceanu [i Virgil
Marcea, to]i de la clubul CSM
(antrenor: Iulian Bi]uc\), la care
s-a ad\ugat C\lin Zidaru. ~n op-
timile de final\, Coreea de Sud a
`nvins Rom=nia cu 45-44, dup\
ce tricolorii au condus `n perma-
nen]\. ~n ultimul asalt, local-
nicul Kim Kye Hwan l-a `nvins
cu 6-4 pe H=nceanu [i Rom=nia
se vede astfel eliminat\ din com-
peti]ie. Coreea de Sud termin\
apoi concursul pe echipe pe locul
7, pe podium fiind clasate Rusia,
Ucraina [i Germania. ~n finala
mare, Rusia a `nvins Ucraina cu
scorul de 45-41. (D.T.)
B\doi a executat Ia[ul
«C\li]i» `n confrunt\rile eu-
ropene [i profit=nd de expe-
rien]a net superioar\, giule[-
tenii au `nceput partida mai re-
laxa]i.
~n primul sfert de or\ al par-
tidei, mijloca[ii ie[eni au pier-
dut lupta cu adversariii direc]i,
iar cei care au fost mai ame-
nin]\tori au fost oaspe]ii. Acesta
a fost contextul `n care s-a pro-
dus [i deschiderea de scor, o
pas\ `n ad=ncime a lui Vali
B\doi fiind prelungit\ «cu ama-
bilitate» de Radu Ciobanu p=n\
la Viorel Moldovan, care, singur
cu portarul Br\ne], a `ndeplinit
o simpl\ formalitate. Dup\ cum
elevii lui R\zvan Lucescu au
`nceput s\ `mping\ jocul spre
poarta gazdelor, singurele ocazii
de gol ale ie[enilor au venit ca
urmare a unor [uturi de la dis-
T\v\lugul studen]esc
Sportul Studen]esc a ob]inut, s=mb\t\, la Gala]i, `n fa]a
O]elului, a [aptea victorie din opt meciuri `n retur (scor 3-2),
apropiindu-se la doar dou\ puncte de Steaua. Vasluienii lui
Porumboiu au ob]inut o victorie „cu c=ntec“ `n Cotroceni [i
au ie[it, cel pu]in pentru moment, din zona retrograd\rii.
Viorel Hizo a fost demis de pe banca Pandurilor, `n locul s\u
fiind numit Basarab Panduru.
de Narcis POHOA}|
Steaua se teme de Rapid
[i Dinamo `n lupta pentru ti-
tlu, Dinamo, la r=ndul ei, `n-
cearc\ s\ ]in\ pasul cu cele
dou\ grup\ri „europene“,
mult mai `n form\, rapidi[tii
au intrat [i ei `n ecua]ia ti-
tlului. La prima vedere,
b\t\lia pentru coroan\ se va
da `ntre cei trei „granzi“ bu-
cure[teni. Nimeni nu i-a luat
`ns\ `n calcul pe studen]ii
bucure[teni, care tac [i fac.
Echipa lui Gigi Mul]escu
este de departe revela]ia re-
turului. A str=ns [apte victo-
rii din opt meciuri [i a ajuns,
dup\ succesul repurtat s=m-
b\t\, la Gala]i, pe locul 3, la
doar dou\ puncte `n spatele
Stelei, vis=nd chiar la titlu,
ori, cu mai multe [anse de
realizare, la un loc de Cupa
UEFA. ~n partida de la Ga-
la]i, „studen]ii“ au deschis
scorul `n prima repriz\ prin
Nae, `ns\ s-au v\zut condu[i
`n minutul 70, dup\ reu[ite-
le „o]elarilor“ Paraschiv [i
B\l]oi. Sportul nu a cedat [i
a luat cu asalt poarta t=n\-
rului V=tc\, reu[ind s\ `n-
toarc\ `n doar cinci minute
soarta unui meci ce p\rea
jucat. Mai `nt=i Mazilu a
egalat, `n minutul 78, pen-
tru ca, cinci minute mai t=r-
ziu, Tibi B\lan s\ `nscrie
pentru o victorie mare a
Sportului.
Dac\ la titlu ecua]ia s-a
complicat, la fel de animat\
Promovatele se cunosc `n primele dou\ serii de „B“
Ceahl\ul [i „U“ Craiova nu
mai pot rata promovarea `n
acest sezon, cele dou\ forma]ii
av=nd un ecart consistent fa]\
de urm\ritoare `n primele dou\
serii ale e[alonului secund. ~n
cele dou\ serii r\m=n deschise
doar lupta pentru locul 2, care
asigur\ prezen]a la baraj. ~n se-
ria vestic\ calculele nu sunt
`nc\ `ncheiate, `ntre primul loc
[i pozi]ia a treia fiind o
diferen]\ relativ u[or de remon-
tat – 7 puncte.
Rezultate etapei a XXI-a a a
Diviziei B la fotbal:
Seria I: Gloria Buz\u - FC
Bra[ov 0-0, Callatis Mangalia -
SPORT
tan]\. Bordeanu [i Onu] au
zguduit «reduta» alb-vi[inie de
la marginea careului mare. Cel
care avea s\ rup\ echilibrul a
fost, `ns\, centralul Cristi Balaj.
Arbitrul din Baia Mare a dictat
lovitur\ liber\ la un fault inex-
istent asupra lui Pancu, iar
B\doi l-a executat pe Cristi
Poli Ia[i - Rapid
Bucure[ti (1 - 2)
Au marcat: B=lb\ (45^1) / V.
Moldovan (min.12), B\doi (38),
V.Negru (66)
Stadion Emil Alexandrescu, spec-
tatori 10.000
Trofeul fair-play 9 - 9
Poli Ia[i: 4 - 4 - 2: 1. Br\ne] 1; 3.
Onu] (cpt.) 2; 15. Bernard 1; 30.
R. Ciobanu 1; 23. Bordeanu 2; 11.
a devenit [i lupta pentru evi-
tarea retrograd\rii, dup\ ce
Vasluiul a `nvins `n Cotro-
ceni cu scorul de 1-0.
Profit=nd de `nfr=ngerea
Pandurilor pe teren propriu
(0-1 cu CFR Cluj), elevii lui
Mircea Rednic au p\r\sit zo-
na retrograd\rii, devans=nd
`n clasament, la golaveraj,
forma]ia gorjean\. Etapa s-a
l\sat [i cu o demitere, Viorel
Hizo fiind `nlocuit pe banca
tehnic\ a echipei Pandurii
Tg. Jiu cu Basarab Panduru.
Revenind la lupta pentru
titlu, s\ consemn\m o nou\
schimbare de lider, dup\ ce
Dinamo s-a impus lejer cu
scorul de 3-1 `n fa]a Gloriei
Bistri]a. Steaua a r\mas la
trei puncte `n spatele lui Di-
namo, dar are dou\ meciuri
mai pu]in jucate, ambele
facile la prima vedere: acas\
cu Pandurii [i `n deplasare
cu „lanterna“ FCM Bac\u.
Clasament
1. Dinamo 23 14 4 5
2. Steaua 21 12 7 2
3. Sportul 23 12 5 6
4. CFR Cluj 23 10 8 5
5. Rapid 21 10 7 4
6. Timi[oara 23 10 7 6
7. Na]ional 23 10 6 7
8. Farul 22 11 2 9
9. FC Arge[ 22 8 6
10. Poli Ia[i 22 8 4
11. Gloria 23 7 6
12. Jiul 23 5 8
13. O]elul 22 5 7
14. Vaslui 23 3 8
15. Pandurii 22 4 5
16. Bac\u 22 3 4
Precizia S\cele 0-1, Petrolul
Moine[ti - FC Boto[ani 0-1, Ce-
tatea Suceava - Dacia Unirea
Br\ila 5-0, Midia N\vodari -
FCM T=rgovi[te 0-3 (Midia s-a
retras din campionat [i pierde
cu 3-0 toate meciurile din re-
tur), Ceahl\ul P. Neam] -
Laminorul Roman 2-1, Portul
Constan]a - Altay Constan]a 0-
0, Forex Bra[ov - Dun\rea
Gala]i 2-1.
~n clasament conduce Ceah-
l\ul, cu 52 de puncte, pe
urm\toarele dou\ pozi]ii si-
tu=ndu-se FC Bra[ov [i Forex
Bra[ov, ambele cu c=te 40 de
puncte. {anse la baraj (locul 2)
Br\ne] la col]ul scurt. La ultima
faz\ a primei reprize, Ionu]
B=lb\ a reu[it s\ readuc\
speran]a `n tribune, `nscriind
din interiorul careului mic.
Tot primul sfert de or\, de
data aceasta din a doua repriz\,
a fost cel fatidic pentru gazde,
ratarea imens\ a lui Ionu]
B=lb\ fiind urmat\ de golul lui
Vali Negru. Ie[enii s-au aruncat
Onofra[ 1; (19.Ciub=ncan, 71) 1;
5. Mitruc 2; (7. P\limaru, 85) 1;
25. Iuri[ni]i 1; 20. D. Rednic 2;
(18. Miclea, 58) 2; 9. B=lb\ 3; 27.
Cernoch 2.
Rezerve: 12. Marc, 6. Dianu, 22.
Saric, 4. Tincu.
Antrenor: Ionu] Popa
Rapid Bucure[ti: 3 - 4 - 3: 32.
Minc\ 2; 23. M. Constantin 2; 24.
Maftei (cpt.) 3; 6. Rada 2; 9.
B\doi 3; 5. R. Stancu 2; 18. N.
Grigore 2; (13. E. Dic\, 70) 2; 25.
I. Stancu 2; 21. D. Niculae 2; 99.
Cu Ionu] Mazilu (nr. 9) `n mare form\,
Sportul Studen]esc a ajuns
`ncet, dar sigur, pe podiumul Diviziei A
Rezultatele etapei a Dinamo Bucure[ti – Glo-
XXIII-aa:
Poli Timi[oara – Jiul
Petro[ani 1-0 (Gluscevic ’39)
FC Na]ional – FC Vaslui
0-1 (Vali Badea ‘44)
O]elul Gala]i – Sportul
Studen]esc 2-3 (Paraschiv
’60, B\l]oi ’70 – Nae ’35,
Mazilu ’78, B\lan ’83)
Pandurii Tg. Jiu – CFR
Cluj 0-1 (Mintean ’39)
45-22 46p (+10)
34-12 43p (+13)
38-23 41p (+8)
25-20 38p (+5)
28-17 37p (+7)
29-20 37p (+1)
23-24 36p (0)
29-27 35p (-1)
8 22-22 30p (0)
10 18-20 28p (-5)
10 20-28 27p (-6)
10 21-29 23p (-10)
10 20-31 22p (-14)
12 14-28 17p (-16)
13 13-30 17p (-19)
15 13-39 13p (-20)
mai are [i FC Boto[ani, care a
acumulat 39 de puncte.
Seria a II-a: Inter Gaz Bu-
cure[ti - Minerul Motru 3-2, Astra
Ploie[ti - Petrolul Ploie[ti 0-1,
Rapid Bucure[ti II - CS Otopeni
0-5, FC Sibiu - Dinamo Bucure[ti
II 1-1, Poiana C=mpina - FC
Caracal 2-0, Unirea Urziceni -
Juventus Bucure[ti 4-2, Dun\rea
Giurgiu - Universitatea Craiova
0-1, CSM R=mnicu-V=lcea -
Dacia Mioveni 0-0.
~n clasament conduce „U“
Craiova, cu 53 de puncte, ur-
mat\ de CSM Rm. V=lcea – 39
de puncte [i Petrolul – 39 de
puncte.
frenetic `n atac, acela[i B=lb\
zguduind vinclul por]ii lui
Minc\, de la 20 de metri, iar
Mitruc trimi]=nd pu]in peste
din pozi]ie central\.
Jocul la a[teptare practicat de
oaspe]i a dat `ns\ roade, omul
meciului, Vali B\doi, `nscriind
din nou din lovitur\ liber\ [i
trimi]=nd spectatorii acas\
`nainte de ultimul fluier. a
Moldovan 3; (28. N. Constantin,
86); 19. Pancu 1; (8. V. Negru, 56)
3
Rezerve: 30. Curc\, 7. Vasilache,
14. Perj\, 22. Postolache.
Antrenor: R\zvan Lucescu
Cartona[e galbene: V. Bordeanu
(33), Bernard (36), Ciobanu (57),
Ciub=ncan (75), Onu] (88) /
Grigore (34)
Arbitru: Cristian Balaj (Baia Mare)
Asisten]i: Aurel Oni]a
(Constan]a), Sebastian Stoianov
(Constan]a)
ria Bistri]a 3-1 (Niculescu
‘45^1, ‘61, Grigorie ’67 –
T=rn\vean ‘90^2)
FC Arge[ - Farul Constan]a
Poli Ia[i – Rapid Bucure[ti
Partida FCM Bac\u –
Steaua Bucure[ti a fost am=-
nat\ pentru miercuri, 17 mai.
Programul etapei a XXIV-aa:
Vineri, 21 aprilie
Gloria Bistri]a – Poli Ia[i
(ora 15.00, netelevizat)
FC Vaslui – Poli Timi[oa-
ra (ora 17.00, Telesport)
S=mb\t\, 22 aprilie
Jiul Petro[ani – O]elul
Gala]i (ora 15.00, Telesport)
FC Arge[ - FC Na]ional
(ora 15.00, TVR 2)
Sportul Studen]esc –
Pandurii Tg. Jiu (ora 16.30,
Na]ional TV)
CFR Cluj – Dinamo Bu-
cure[ti (ora 17.00, TVR 1)
Rapid Bucure[ti – FCM Ba-
c\u (ora 18.30, Na]ional TV)
Steaua Bucure[ti – Farul
Constan]a (ora 20.30,
Antena 1) a
Seria a III-a: Liberty Salon-
ta - Gaz Metan Media[ 0-0, IS
C=mpia Turzii - FC Bihor
Oradea 2-3, Corvinul Hune-
doara - FCM Re[i]a 0-0, Mine-
rul Lupeni - Unirea Dej 2-1,
Unirea Alba-Iulia - CFR Ti-
mi[oara 1-1, Gloria Bistri]a II
- Unirea S.Mare 4-2, Universi-
tatea Cluj - Olimpia Satu-
Mare 0-0. FC UTA Arad a stat.
Conduce `n clasament Gaz
Metan Media[, cu 41 de puncte,
pe locurile urm\toare situ=ndu-se
Liberty Salonta – 40 de puncte
[i FC Bihor – 34 de puncte.
(N.P.)

Rulmentul, departe de finala Cupei Challenge
Echipa feminin\ de handbal
Rulmentul Bra[ov a fost `n-
vins\ cu scorul de 25-23 (12-13),
s=mb\t\ seara, pe teren propiu,
de forma]ia francez\ Merignac
Handball, `n prima man[\ a
semifinalelor Cupei Challenge.
Rulmentul, echip\ antrena-
t\ de Marian T=rc\, a f\cut u-
nul dintre cele mai slabe jocuri
din acest sezon, gre[elile abun-
d=nd `n r=ndurile bra[ovence-
Victorie muncit\ `n final de sezon
Penicilina Ia[i - Univer-
sitatea Jolidon Cluj 3-1 1 vici (Raluca Purice), Ma-
(25-2
20, 23-2
25, 25-1
16, 25-1
13)
`n runda cu nr. 10 a
turneului pentru locurile 5-
10 din cadrul Diviziei A1
feminine de volei.
~n fa]a a doar 80 de spec-
tatori, voleibalistele de la
Penicilina Ia[i au izbutit o
victorie muncit\ la final de
sezon `n fa]a clujencelor de
la Universitatea Jolidon,
oaspetele evolu=nd la `nc\l-
zire cu tricouri albe cu nr.
12 [i cu fotografia Denisei
Rusu pe piept, fosta lor co-
leg\ care a trecut recent `n
lumea umbrelor `n urma u-
nui tragic accident auto. Pe
durata a patru seturi, clu-
jencele au dat o replic\ d=r-
z\ „chimistelor“ de la Peni-
cilina, ridic\toarea Monica
Moraru [i c\pitanul echi-
pei, Noemi Pop, impulsio-
n=ndu-[i la fiecare faz\ co-
legele de echip\! De parc\
luptau pentru o calificare `n
cupele europene, dar nici
vorb\ de a[a ceva, deoarece,
indiferent de rezultatul fi-
nal, clujencele `ncheiau se-
zonul doar pe locul 8. To-
tu[i, forma]ia de pe Some[
s-a agitat foarte mult la
fileul disputei, dar totul s-a
rupt `n setul al treilea, a-
tunci c=nd, de la scorul de
13-13, oaspetele au mai f\-
cut doar trei puncte [i s-au
pr\bu[it f\r\ vlag\ p=n\ la
finalul meciului! A[adar,
Penicilina Ia[i - „U“ Jolidon
Un nou trofeu
pentru C\t\lin
Burlacu
Dup\ patru reprize pline de
faze electrizante la ambele pa-
nouri, Selec]ionata juc\torilor ro-
mâni a învins cu scorul de 105-
103 (54-48) Selec]ionata juc\to-
rilor str\ini, în All-Star Game-ul
campionatului na]ional de bas-
chet, disputat sâmb\t\ în Sala
Sporturilor „Horia Demian“ din
Cluj Napoca. MVP-ul meciului a
fost desemnat `n persoana
ie[eanului C\t\lin Burlacu (`n
prezent la CSU Asesoft Ploie[ti –
24 de puncte), care a marcat în
ultimele secunde co[ul victoriei.
Meciul de pe malurile Some[ului
a c\p\tat accente dramatice în fi-
nal. Când mai erau 2 minute, se-
lec]ionata str\inilor era în avan-
taj cu 9 puncte (98-89), dar cu 19
secunde înainte de final avanta-
jul era de doar 3 puncte (102-99).
Egalarea a survenit cu 9 secunde
înainte de final (102-102), scor la
care Ocokolic a marcat un singur
punct din dou\ lovituri libere.
Fometescu este apoi faultat,
transform\ o lovitur\ liber\, o
rateaz\ pe a doua, dar Burlacu,
pe faz\, înscrie co[ul victoriei, `n
aplauzele celor 3.000 de fani din
tribunele arenei clujene. (D.T.)
lor, care au acum [anse foarte
mici de a ajunge `n finala com-
peti]iei. O contribu]ie la e[ecul
Rulmentului a avut [i arbitra-
jul slab al olandezelor Carla
Van Dijk [i Yvonne Holierhoek.
Liderul ligii na]ionale a con-
dus la `nceputul partidei cu 4-2,
`ns\ oaspetele au avut o zv=cni-
re [i au `ntors tabela la 6-4. Rul-
mentul a jucat mai bine `n pri-
ma parte [i a preluat din nou
Cluj 3-1 (20, -23, 16, 13), o
succint\ evolu]ie a scorului,
pe seturi, fiind urm\toarea:
1-0, 4-1, 10-5, 10-9, 15-15,
20-16, 21-19, 25-20 (setul I -
24 minute); 2-0, 2-6, 6-13,
11-19, 20-22, 23-24, 23-25
(setul al II-lea - 25 minute);
0-2, 2-4, 5-10, 12-12, 13-13,
18-13, 22-14, 25-16 (setul al
III-lea - 20 minute); 2-0, 7-
2, 13-4, 20-7, 23-12, 25-13
(setul al IV-lea - 18 minu-
te). Penicilina a `ncheiat
„en-fanfare“ ultimele dou\
acte [i datorit\ blocajului,
Neagu Mazilu, campion
na]ional [i balcanic la 78 de ani!
Comisia Na]ional\ a atle-
]ilor veterani din cadrul Fede-
ra]iei Rom=ne de Atletism or-
ganizeaz\ `n acest an 22 de
concursuri la nivel na]ional [i
interna]ional. Ie[eanul Neagu
Mazilu, care pe 8 februarie a.c.
a `mplinit frumoasa v=rst\ de
78 de ani, component al clubu-
lui sportiv Politehnica din
Dealul Copoului a reu[it o cla-
sare pe cea mai `nalt\ treapt\
a podiumului la primele trei
dintre ele. Astfel, la grupa de
v=rst\ 75-79 ani, colonelul `n
rezerv\ [i profesorul de sport
Neagu Mazilu, care a practicat
[i rugby-ul `n cariera sa sporti-
v\, la echipele din Bucure[ti [i
la Poli Ia[i, a devenit campion
na]ional `n proba de 3.000 me-
tri, cu timpul de 15:25,04 min
la concursul din Bucure[ti, dar
a cucerit medalia de aur [i `n
proba de cros - 4.000 metri `n
competi]ia de la Pite[ti. ~n ur-
m\ cu doar c=teva zile, Neagu
Mazilu a devenit [i campion la
Balcaniada de la Saranda (Al-
bania), `n proba de 4.000 me-
tri, cu timpul de 20:05 min.
„M\ simt foarte bine, dup\ un
program foarte riguros de ali-
menta]ie, odihn\ [i antrena-
ment. Fac `n prezent patru
SPORT
conducerea scorului, av=nd la
un moment dat (min. 26) avan-
taj de trei goluri, 12-9. Rulmen-
tul a intrat la cabine cu un a-
vans minim, 13-12.
~nceputul reprizei secunde a
fost slab pentru gazde, care au
marcat primul gol abia `n min.
36, prin Cristina Niculae (14-15).
De[i a mai condus de c=teva ori
(19-18, 21-20, 22-21), Rulmentul
a `ncasat pe final patru goluri
care a reu[it s\ stopeze ata-
curile clujencelor, iar tr\g\-
toarele Mariana Diaconi]a
(cu realiz\ri excep]ionale [i
la serviciu) [i Mihaela For-
magiu-Ionescu [i-au f\cut
cu prisosin]\ datoria! Sub
conducerea cuplului de ar-
bitri Mihai Ru[inoiu - Tudo-
rel Argunea (ambii din Br\-
ila), observatorul jocului fi-
ind bucure[teanul Claudiu
Murgulescu, au evoluat
echipele:
- Penicilina Ia[i: Claudia
Muta[cu - Raluca Constan-
antrenamente pe s\pt\m=n\
[i voi alerga c=t timp voi fi s\-
n\tos, c=t timp m\ vor ]ine pi-
cioarele [i capul! Din p\cate,
deplas\rile la concursuri [i
taxele de participare le pl\tesc
din propriul buzunar, din pen-
sie, [i din aceast\ cauz\ nu pot
fi prezent chiar la toate com-
peti]iile. Numai deplasarea `n
Albania m-a costat 250 euro,
la un concurs `n care la catego-
ria mea de v=rst\ am fost circa
10 concuren]i, dar din p\cate
organizarea a l\sat mult de
dorit, alergarea fiind progra-
mat\ pe faleza ora[ului Saran-
da, al doilea din Albania dup\
Tirana. Aici au fost prezen]i
atle]i veterani din Albania,
Rom=nia, Grecia [i Serbia-
Muntenegru, din delega]ia
noastr\ f\c=nd parte 19 spor-
tivi“, ne-a declarat la reveni-
rea acas\ atletul veteran Nea-
gu Mazilu, cel care a fost pre-
miat [i de Consiliul Local la fi-
nele anului trecut, pentru per-
forman]ele ob]inute `n carier\.
~n urm\toarele luni, p=n\ la
finele anului 2006, Neagu Ma-
zilu a men]ionat c\ va mai fi
prezent la Campionatele Na-
]ionale pe stadion de la Bucu-
re[ti [i Pite[ti, Campionatul
Luni, 17 aprilie 2006
consecutive [i a pierdut cu 23-25,
dup\ ce Dronic a ratat un 7 me-
tri, iar Tivadar a transformat al-
tul. Golurile echipei preg\tite de
Mariana T=rc\ au fost reu[ite de
Sladjana Dronic (4), Aneta Bar-
can-Gheorghe (2), Codru]a Za-
vragiu (5), Valentina Radu (1),
Cristina Niculae (3), Gabriela
Chi]ulescu (1), Elena Av\danei
(2), Alina M\erean-Siorodoc (4),
Mihaela Tivadar (1).
Returul este programat pe 23
aprilie, de la ora 18,00 (ora
Rom=niei), la Bordeaux. (N.P.)
tinescu, Cristina Androho-
riana Diaconi]a, Mihaela
Ionescu, Valentina Rusu -
Andreea C\]coan (libero).
Antrenori: Sorin Pop [i
Nicu Roibescu.
- „U“ Jolidon Cluj: Mo-
nica Moraru - Ioana Vasin-
ca, Laura Lungu, Ioana
Marconescu, Raluca Bucur
(Andreea Rogojan), Noemi
Pop - Raluca Moldovan (li-
bero). Antrenori: Marcel
Popa [i Mariana T\ut.
~n urma acestui succes,
Penicilina Ia[i termin\ cam-
pionatul pe locul 7, cu un loc
`ns\ sub cel propus ca obiec-
tiv de veteranul Nicu Roi-
bescu la `nceputul sezonu-
lui. La finalul disputei de
s=mb\t\, din Sala Penici-
lina, antrenorul ie[ean So-
rin Pop a declarat: „Am `n-
cheiat un sezon `n care
ne-am propus `n primul
r=nd s\ cristaliz\m o echip\
cu care vom ataca un loc su-
perior `n viitorul campionat.
Din p\cate `ns\, viitorul se-
zon competi]ional `ncepe `n
luna octombrie [i noi vom
avea acum aproape [ase luni
de pauz\. Campionatul nos-
tru r\m=ne de izbeli[te `n
fa]a altor interese...“. Totu[i,
pentru ca voleibalistele ie[e-
ne s\ nu-[i ias\ complet din
form\, ele au primit liber
doar p=n\ `n prima decad\
a lunii mai, fiind chemate a-
poi la antrenamentele de `n-
tre]inere din Sala Penicili-
na. (Dan TEODORESCU)
Balcanic pe stadion de la
Atena (Grecia) [i la Campiona-
tul Interna]ional de [osea, de
la Bucure[ti. Atletul veteran
ie[ean va mai fi prezent la
diferite competi]ii interne, pre-
cum Crosul Gall Lajos (Sf.
Gheorghe), Crosul aniversar
(G\ie[ti), Crosul Castanelor
(Baia Mare), Crosul Unirii
(Alba Iulia) [i Crosul 6 decem-
brie - Mo[ Nicolae, din Capi-
tal\. (D.T.)
13
PE SCURT
Rugby[tii ie[eni
au evoluat cu mult\
ambi]ie la Cluj
~mpin[i de la spate de arbitrul
D\nu] Fr\sineanu, rugby[tii de
la Universitatea Cluj au
c=[tigat cu 34-15 (17-15) dis-
puta contra ie[enilor de la Poli
Agro Unirea, oaspe]ii evolu=nd
pe malurile Some[ului f\r\ trei
titulari, Cucuteanu, Bi[oc,
F=nariu, care sunt accidenta]i.
Chiar [i `n aceste condi]ii, elevii
lui Costel Verive[ [i Emanuel
Mihai au dat o bun\ replic\
gazdelor, mai ales `n prima
repriz\, c=nd au [i `nscris
punctele partidei, prin Costache
(eseu), Gavrila[ (eseu) [i
Zaharia (lovitur\ de pedeaps\
[i transformare). Clujenii s-au
chinuit [i au `nscris p=n\ la
urm\ patru eseuri, lu=nd [i
punctul bonus, dar arbitrul
Fr\sineanu a prelungit exa-
gerat de mult cele dou\ reprize,
p=n\ c=nd gazdele au reu[it s\
ob]in\ ceea ce [i-au propus: o
victorie concludent\ [i cinci
puncte `n clasament! Alte rezul-
tate din etapa a 15-a: Arad –
„U“ Remin 36-14, Petro[ani –
Steaua 12-91, Farul – B=rlad
64-8. ~n clasament conduce
Steaua, cu 65 puncte, urmat\
de Contor Arad - 57 puncte [i
„U“ Remin - 55 puncte. (D.T.)
Sebastian Ciobanu
c=[tig\ „piramida“
de la Rm. V=lcea
~n fa]a a 4.000 de spectatori,
Gala Local Kombat 20
„Momentul adev\rului“ de la
Rm. V=lcea a programat
s=mb\t\ noaptea meciul dintre
Ciprian Sora [i C\t\lin
Zm\r\ndescu, primul
impun=ndu-se la puncte dup\
cinci reprize. ~n ultima repriz\,
Sora a fost mai proasp\t [i i-a
spart nasul lui Zm\r\ndescu cu
un upercut de dreapta, in-
fluen]=nd astfel pe judec\torii
de ring. Cei doi „du[mani“ `n
ring, dar prieteni `n afara lui,
au fost de acord cu revan[a `n
cel mult un an. ~n cadrul cate-
goriei 82 kg, a avut loc [i o pi-
ramid\ de patru, c=[tigat\ `n
final de ie[eanul Sebastian
Ciobanu (CS Scorpions-FGM,
antrenor Mihai Constantin),
care l-a `nvins la puncte, cu 2-
1, pe g\l\]eanul Alexandru
Nedelcu. ~n semifinale,
Ciobanu a c=[tigat cu 3-0 `n
fa]a lui Florin Ghi]\, iar
Nedelcu l-a `nvins cu 2-1 pe
Florin Ilie. ~ntr-un alt meci
considerat revan[a `n urma
partidei de la Ia[i, din luna
martie, „Pittbull“-ul Ionu]
Atodiresei s-a impus din nou `n
fa]a bulgarului Vladimir
Vatchevalev, de data aceasta la
puncte, cu scorul de 3-0. (D.T.)
Func]ii importante
pentru antrenorii
de [ah ie[eni
{edin]ele Consiliului Director
al FR {ah din ultima vreme au
stabilit func]ii importante pen-
tru antrenorii de [ah ai clubului
Politehnica Ia[i. Dac\ Vasile
Manole a fost ales membru `n
Consiliul Director `nc\ de mai
mult timp, recent, Ilie-Vladimir
Danilov a fost ales `n Colegiul
Central al antrenorilor, for con-
dus de Sergiu-Henric Grünberg.
De asemenea, Vlad Ungureanu
a fost ales pre[edintele Comisiei
de [ah `n [coal\ pentru copii, ju-
niori [i tineret. S\ mai men]io-
n\m c\ t=n\ra [ahist\ ie[ean\
Alina Motoc (20 ani) a fost no-
minalizat\ [i ea `n lotul olimpic
de senioare al Rom=niei, al\turi
de Corina Peptan, Cristina
Foi[or, Lumini]a Cosma, Adina
Bogza [i Cristina Calotescu,
c\pitanul echipei fiind ex-
ie[eanul Ovidiu Foi[or. (D.T.)
14 Luni, 17 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a
Schumann, P. I. Ceaikovski,
Luni Mar]i [i Miercuri Joi Cl. Debussy, G. Dima, N.
Coman, O. Gester, J.
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pen-
pentru toat\ trebuin]a toat\ trebuin]a tru toat\ trebuin]a Brahms, J. Massenet, Fr.
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de Bridge, P. Hindemith.
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei Miercuri 19 aprilie, ora
06.35 Via]a Cet\]ii 06.35 Via]a Cet\]ii 06.35 Via]a Cet\]ii 18.30: Maestrului nostru:
09.00 Sf. Liturghie 09.00 Sf. Liturghie 09.00 Sf. Liturghie Uniunea Compozitorilor [i
10.35 Lumea de azi 10.35 Lumea de azi 11.35 Lumea de azi
13.02 Atlas biblic 13.02 Atlas biblic 13.02 Atlas biblic Muzicologilor din Rom=nia,
13.35 Bun\ dup\-amiaza! 13.35 Bun\ dup\-amiaza! 13.35 Bun\ dup\-amiaza! Filiala Ia[i organizeaz\ sta-
15.35 Lumini pentru suflet
15.35 Lumini pentru suflet 15.35 Lumini pentru suflet
16.00 Pavecerni]a Mic\
giunea cameral\ din Foyer-
16.00 Pavecerni]a Mare 16.00 Pavecerni]a Mare
17.02 Cuvântul care zide[te 17.02 Cuvântul care zide[te 16.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) / Teatrul Na]ional ul Teatrului `n memoria
17.30 Actualitatea 17.30 Actualitatea Muzic\ religioas\ compozitorului Vasile Sp\-
17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 17.02 Cuvântul care zide[te
17.30 Actualitatea
„Vasile Alecsandri“ tarelu. ~n program, lucr\ri
18.00 Denie 18.00 Denie
20.02 Dialogurile TRINITAS 20.02 Dialogurile TRINITAS 17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ Ast\zi, 17 aprilie, ora compuse de: Daniela Co-
20.35 Cultural Expres (edi]ie special\) 20.35 Povestea de sear\ 18.00 Denie 18.00 - Sala Studio „Teofil jocaru, Anca Leahu, Roxana
21.30 Dialogurile TRINITAS
22.00 Biseric\ [i societate (edi]ie special\) 21.02 Serata muzical\
22.00 Cantate Domino (muzic\ sacr\) Vâlcu“: „N\pasta“ de I. L. Pepelea, Romeo Cosma,
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Biseric\ [i societate
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.30 Cantate Domino 22.30 Biseric\ [i societate Caragiale. Leonard Dumitriu, Cristian
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ reli- 23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
Misievici, Vasile Sp\t\relu.
gioas\) 23.20 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii no[tri
00.00 Lumini pentru suflet (r) 23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ religioas\)
23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ reli-
gioas\)
Centrul Cultural
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei
00.00 Lumini pentru suflet (r)
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
00.00 Lumini pentru suflet (r) German Ia[i Muzeul Literaturii
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
01.00 Atlas biblic (r) Acatistul zilei Acatistul zilei Ast\zi, 17 aprilie, ora Rom=ne
01.30 Armonii de veghe 01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Atlas biblic (r)
03.00 Biseric\ [i societate (r) 01.30 Armonii de veghe 15.00: Curs de pian (Work- Joi, 21 martie, ora 12.00:
01.30 Armonii de veghe
04.00 Memento muzical 03.00 Biseric\ [i societate (r) 03.00 Biseric\ [i societate (r) shop) cu Andreas Henkel Muzeul Literaturii Române
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) 03.30 Memento muzical 03.30 Memento muzical (Dresden, Germania)
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 04.30 Dialogurile TRINITAS (r) Ia[i [i Societatea Cultural\
05.00 Cuvântul care zide[te (r)
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) Joi, 20 aprilie, ora 18.00: „Junimea '90“ organizeaz\
05.00 Cuvântul care zide[te (r)
Goethe-Zentrum [i Colegiul la Galeriile de art\ „Pod
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, {tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 12.30, Na]ional de Art\ „Octav Pogor-fiul“ `nt=lnirea Mir-
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30 13.30, 14.30, 15.30, 17.30
(Actualitatea), 20.30, 21.30; (Actualitatea), 20.30, 21.30;
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 11.30, 12.30,
13.30, 14.30, 15.30, 16.30, 17.30
B\ncil\“ organizeaz\ un cea Eliade - 20 de ani de la
(Actualitatea); concert de pian, sus]inut de
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, {tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, moarte. ~n program: „Mo[-
pianistul german Andreas
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 20.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 20.00, {tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00,
Henkel `n Sala de Festi- tenirea lui Mircea Eliade“ -
21.00. 21.00. 13.00, 14.00, 15.00, 17.00
vit\]i a colegiului. Concertul conferin]\ sus]inut\ de
marcheaz\ `ncheierea fes- Florin C~NTEC, vernisajul
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje tiv\ a celor patru zile de expozi]iei de documente [i
workshop - curs de m\ies- edi]ii Mircea Eliade.
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf.
trie la pian, sub `ndrumarea
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ lui Henkel, are loc `n pe-
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\ moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
rioada 17 - 20 aprilie.
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n- Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
noiri duhovnice[ti.
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. Centrul Cultural Francez
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\ tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169 Miercuri, 19 aprilie: A
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006. athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD.
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu,
15-a aniversare a Centrului
Dintre obiective men]ion\m: Munte elee Taboor ,
Nazareet, Cana Galileeii, Munteelee Feericciriloor, Beetleeem:
Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la: Cultural Francez.
Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieerusalim: Iviron, Filotheu [i multe altele.
Centrul de Pelerinaj 17-30 aprilie: Expozi]ie
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- „Sf. Parascheva“
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor-
~n Tesalonic pelerinii vor avea bu-
curia de a se `nchina la moa[tele Sf. B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt documentar\ cu texte [i fo-
mânt, Hoozeeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul - Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 tografii.
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\-
niloae“)
Filarmonica de Stat
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
Tel: 0232.276.907; Fax:
0232.276.867 Opera Rom=n\ „Moldova“
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23-
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email:
Ast\zi, 17 aprilie, ora Ast\zi, 17 aprilie, ora
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: 18.30: Recital. Stagiune ca- 19.00: Concert simfonic al
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro Orchestrei Universit\]ii de
meral\ `n Foyer-ul Teatru-
lui: Laura Magdalena Scrip- Arte „George Enescu“, diri-
caru - mezzosopran\, asist. jor Florian Simion.
univ. drd. Lumini]a Ciobanu M=ine, 18 aprilie, ora
- viol\. La pian: lect. univ. 19.00: Concert coral comemo-
dr. Lacramioara Naie. ~n rativ Vasile Sp\t\relu, diri-
program, lucr\ri de: G. Per- jor Doru Morariu. (A consem-
golesi, A. Dvorak, R. nat Oana RUSU)

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Top 7 (r) 07.00 Jurnalul cultural 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.45 Peregrina (r)
08.00 Regatul pisicilor (d.a.) 07.30 Lec]ia de englez\ 07.05 Cite[te cu mine! Cu Mircea Badea *Ce se `nt=mpl\, doctore? 07.45 99 (r)
08.40 Celebrit\]ile timpului t\u 08.00 CeZar [i tipar 07.10 Istoria cuvintelor rom=ne[ti 07.00 Observator Prezint\ Oana Cuzino 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.50 Doar o vorb\ 09.00 Roata la roat\ (r) 07.15 Musica da capo 08.00 Canalul de [tiri 09.10 Omul care aduce cartea 10.30 Ho]ul de inimi (s)
s\-]i mai spun! (r) 09.30 Poft\ bun\! (r) 08.15 Simetrii Cu Ovidiu Uscat, 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Lorena Rojas
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 10.00 Tonomatul DP2 08.45 Arhiva de serviciu Constantin Trofin, 10.00 ProMotor (r) 11.30 Lori (r)
10.00 Surprize, surprize... (r) 11.30 Uli]a spre Europa (r) 08.50 Cite[te cu mine! Roxana Ionescu [i Eva 11.00 Vise pl\cute! 12.30 ~nger rebel (s)
12.35 Teleenciclopedia (r) 12.00 Casa ta (r) 08.55 Istoria cuvintelor 10.00 ~n gura presei (r) (comedie, SUA, 1989) Cu: Victor Noriega
13.30 Sabrina (d.a.) 12.30 Celebrit\]ile timpului t\u rom=ne[ti 11.00 Concurs interactiv 13.00 {tirile PRO TV 13.30 P\durea blestemat\ (s)
14.00 Jurnalul TVR 12.45 Pasiuni (s) (AP) 09.00 Kultúra 12.00 Pia]a Divertis (r) 13.30 Rebel `n California (r) Cu Edith Gonzalez
14.30 Cory [i restul lumii (s) 13.30 Teleshopping 09.30 Cartea 13.00 Observator 15.30 Familia Bundy (s) 15.30 Peregrina (s)
15.00 Teleshopping 10.00 Pop cultura 13.45 Revan[a starurilor (r) Cu: Ed O'Neill, Katey Cu: Africa Zavala
14.00 Fata din viitor (s)
15.30 Kronika. Emisiune `n 10.30 Play back - jazz restitutio 15.30 Vivere (s) Sagal, David Garrison, 17.20 Re]eta de Acas\
14.30 Minorit\]i sub trei
limba maghiar\ dictaturi (doc., r) 11.00 Incursiune `n British Cu Edoardo Costa Amanda Bearse 17.30 Pove[tiri adev\rate
16.55 Predanii 15.00 ~mpreun\ `n Europa Museum 16.00 Observator 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) 18.25 Vremea de Acas\
17.10 Destine fr=nte 16.00 Jurnalul TVR 11.30 Cultura.doc *[tiin]ele 16.45 Rezervat V.I.P. 17.00 {tirile PRO TV 18.30 Marilyn (s)
(dram\, coprod., ’01, p\m=ntului (divertisment) 17.45 Teo (divertisment) Cu: Scarlet Ortiz,
16.30 Zona de conflict Jorge Reyes
prima parte) 17.00 Lec]ia de englez\ (r) 12.00 Jurnalul cultural 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ * D\ruie[ti [i c=[tigi
18.50 Doar o vorba faci. Cu Cristian Andrei 19.00 {tirile PRO TV 19.30 La Tormenta (s)
17.30 M\rturii 12.30 Pitica ro[ie Cu Christian Meier
s\-]i mai spun! 13.00 Documentar 19.00 Observator 20.30 Lan]ul puterii
18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 20.30 Lacrimi de iubire (s)
19.00 Jurnalul TVR 13.35 ~napoi la argument 20.30 D\-i papucii! Cu (ac]., Fr.-SUA, ’00)
18.30 V=n\torii de comori (s) Cu: Elvira Deatcu,
20.15 Prim-plan. Prezint\ 14.25 Jurnalul cultural Lumini]a Anghel [i Cu: Roy Scheider,
Dan Turturic\ 19.30 Vorba lui Jim (s) (AP) Patrick Muldoon, Lucian Viziru
14.30 Concert de pr=nz Luana Ibacka
21.10 Reflector 20.00 Motocicli[tii pofticio[i Maria Conchita Alonso, 21.30 De 3 x femeie
15.30 Bursa performan]ei 22.00 Secretul Mariei (s)
21.40 Iart\-m\! Prezint\ 20.30 Arena. Magazin sportiv. Cu: Ioan Isaiu, Dana Michael Biehn * Iubire cu pumnul
Raluca Moianu Prezint\ Andreea 16.00 Best of cultural Magdici, Anemona 22.15 La bloc (s) (dram\, Rom., 2006)
R\ducan 16.30 Impresii din s\lb\ticie Niculescu, Toma Cu: Tili Nicolae, Cu: Gheorghe Vi[u,
23.10 Nocturne. Invitat:
Cristian Tudor 21.30 Ora de [tiri 17.00 Pitica ro[ie D\nila, Oana S=rbu, Drago[ Mo[tenescu Ioana Ginghin\
Popescu 22.30 Via]a de p\pu[\ 17.30 Cinematica Olga Delia Mateescu 23.00 {tirile PRO TV 23.30 St\p=na destinului (s)
00.00 Jurnalul TVR (comedie, SUA, ’00) 18.00 Art 21 23.00 Observator * Sport Cu: Jose Mayer
00.20 TVR 50. Insomnia Cu Lindsay Lohan 18.30 Cultura.doc *c\l\torie 00.00 Matrix: Amenin]are * Dinastia Campionilor 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
02.10 Jurnalul TVR 00.15 Futurama (d.a.) 19.00 Minorit\]i *emisiune `n terorist\ (s) Cu: James 00.00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (s) * Vremea de Acas\ a
03.15 Diabolicele 2 00.45 Jurnalul Euronews limba german\ Denton, Kelly 01.00 Icstrim tivi
01.00 Charlie Jade (s) 19.30 Tema de vineri. Scopul Rutherford, Will 01.45 Familia Bundy (r)
(thriller, SUA, ’74, r)
01.50 Dincolo de hart\ (r) [i ...mijloacele Lyman, Anthony Azizi 02.10 Omul care aduce cartea
Legend\:
Cu Tuesday Weld
04.55 Doar o vorb\ 02.15 Ochi de ]iganc\ 22.30 Jurnalul cultural 01.00 Concurs interactiv 02.15 {tirile PRO TV [tiri
s\-]i mai spun! (r) (thriller, SUA, ’92) 23.00 Z 02.30 Observator (r) 03.15 ProVest (r) film artistic
05.05 Garantat 100% (r) a 03.30 Atlas (r) a 01.05 Scrisorile prietenului a 03.30 D\-i papucii! (r) a 04.15 Parte de carte (r) a
 TIMP LIBER Luni, 17 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Ciorb\ de zarzavat pr\je[te [i bulionul sau ro[iile `n se pune zeam\ de varz\ `n loc
pu]in ulei [i se pun `n ciorb\. Se de ap\. Se fierbe pân\ e fiert
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
cu zeam\ de varz\ acre[te cu zeam\ de varz\ [i se orezul [i se adaug\ foile de dafin
potrive[te de sare. [i cimbrul. La sfâr[it se adaug\
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 3 l ap\, 500 gr zeam\ de var- sare [i piper, dup\ gust.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI z\, 2 r\d\cini de p\trunjel, 2
morcovi, 1 ]elin\, 1 p\stârnac, 3 Varz\ dulce
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, ro[ii sau 2 linguri past\ de to- sau acr\ cu orez Orez cu stafide
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|,
mate, 2 cartofi, 1 praz, 1 kg varz\
acr\ sau dulce, m\rar, leu[tean, 1,5 kg varz\, 500 gr orez, 1,5 3 ce[cu]e de orez, 9 ce[cu]e de
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| ap\, 100 gr stafide, 3 linguri ulei,
p\trunjel, 150 gr gulii, 2 linguri l ap\ sau zeam\ de varz\, 200
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU f\in\, sare, piper, boia dulce de ml ulei, 200 gr ceap\, 3 linguri 6 linguri]e zah\r, esen]\ de rom.
Foto: „NONY“ ardei. past\ de tomate, piper m\cinat, Orezul se spal\ `n mai multe
Zarzavatul se cur\]\, se spal\ sare, 4 foi de dafin, cimbru. ape [i se fierbe. Când este a-
Tehnoredactare: Lucian APOPEI [i se fierbe. Când este pe proape fiert, se adaug\ zah\rul.
Varza se cur\]\ [i se taie fi-
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC jum\tate fiert, se adaug\ varza Dup\ ce a fiert, se adaug\ stafi-
delu]\. Orezul se spal\ `n mai
tocat\ fidelu]\. Se las\ s\ fiarb\ multe ape. Ceapa se taie ron- dele. Uleiul se pune `ntr-o
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i acoperit pân\ ce varza se `n- dele [i se `n\bu[\. Separat se crati]\ [i peste el se r\stoarn\
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE moaie. Se adaug\ cartofii t\ia]i `n\bu[\ [i varza, peste care se orezul amestecat cu stafide [i se
buc\]i. Se pr\je[te un morcov dat adaug\ ceapa, orezul cu ap\ d\ la cuptor. Se scoate când este
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U rumenit [i se strope[te cu
pe r\z\toare, se adaug\ boia (past\ de tomate dac\ e varz\
Consilier juridic: Ana MANEA
dulce [i se toarn\ `n ciorb\. Se acr\) [i sare. Dac\ e varz\ acr\ esen]\ de rom. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter
(l=ng\ magazinul „Materna“) a SUDOKU a SUDOKU a
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
8 1 3
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
3 8 7 1
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 9 4
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per-
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
2 7 3 6 5

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 9 4 5 3 7

editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 2 1
6 1 2
5 3 1

Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate Rezolvarea careului

de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Anun] de angajare din num\rul de vineri
Regia Autonom\ Sudoku este
un fel de rebus, 5 9 8 6 2 4 3 1 7
A. F. HLIHOR LUMINI}A de Transport Public Ia[i dar numai cu
cifre, de la 1 la 3 6 2 7 1 8 9 5 4
PRODUC|TOR AUTORIZAT cu sediul `n Ia[i, str. Silvestru nr. 5, 9. Jocul a fost 7 4 1 5 9 3 6 2 8
angajeaz\ un num\r de lansat [i pe In-
15 taxatori-controlori pentru sectorul autobuze ternet [i s-a 1 3 4 9 6 2 8 7 5
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de Dosarul pentru angajare va cuprinde: r\sp=ndit cu
z cerere; z copie buletin identitate, acte de studii; succes `n Sta- 9 7 5 8 4 1 2 6 3
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, tele Unite, No-
z cazier judiciar; z aviz medical [i psihologic; ua Zeeland\ [i 8 2 6 3 7 5 4 9 1
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI z 2 fotografii tip buletin. Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. Rela]ii suplimentare la serviciul management Marea Brita- 2 5 7 4 3 6 1 8 9
Contact: - resurse umane din str. Silvestru nr. 5. nie este deja 6 8 3 1 5 9 7 4 2
considerat un
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 4 1 9 2 8 7 5 3 6
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos ANUN} de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, 2 camere, `mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
SD, pre] 850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. 9, ap. 57. F\r\ agen]i. Telefon 0232/411.988 de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Bilby: Iepura[ul de
Pa[ti
10:00 Vân\torii din adâncuri:
~n c\utarea machetelor
Avro
11:00 Britannic
12:00 Real?: Mon[trii din
lacuri
13:00 Cercet\torii lui Hitler
14:00 Bilby: Iepura[ul de
Pa[ti
15:00 Vân\torii din adâncuri:
~n c\utarea machetelor
Avro
16:00 Britannic
17:00 Vân\torul vânat:
Pr\d\tori `n paradis
18:00 Napoleon-ul egiptean
19:00 Pove[ti furtunoase:
Salvare din Sierra
19:30 Pove[ti furtunoase:
Balonul pr\bu[it din
Albuquerque
20:00 Bilby: Iepura[ul de
Pa[ti
21:00 Cercet\torii lui Hitler
22:00 Vân\torii din adâncuri:
~n c\utarea primelor
submarine
23:00 ~ntoarcere pe Titanic
00:00 Dezastre `n aer:
Atârna]i de-un fir
01:00 Vân\torii din adâncuri:
~n c\utarea primelor
submarine
02:00 ~ntoarcere pe Titanic a
10.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Uragane
10.55 Imperiul solar: Vecini
extratere[tri
11.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 4
12.10 ~ntoarcerea din spa]iul
cosmic: Momentul
reintr\rii `n atmosfera
terestr\
13.00 ~n lumea avia]iei
13.50 M\rci de top: Aston
Martin; Lancia
14.40 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 4
15.10 Jurassica: Ziua
Judec\]ii de Apoi a di-
nozaurilor; Amurgul di-
nozaurilor
16.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Uragane
16.55 Imperiul solar: Vecini
extratere[tri
17.45 Telecomanda ca pasi-
une: episodul 4
18.10 ~ntoarcerea din spa]iul
cosmic: Momentul
reintr\rii `n atmosfera
terestr\
19.00 Demen]a avioanelor
19.50 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 2
20.40 Cum s-au construit:
Apari]ia o]elului
21.10 ~n spa]iul cosmic: o
nou\ psihologie
22.00 Planeta cuprins\ de fu-
rie: Uragane a
07.00 O prad\ mortal\: 10.00 C\l\torii pe glob: Portu- 10.00 Animal Planet la film: 10.00 Turnul `nclinat din Pisa
~ncep\torii galia [i Insulele Azore Pe platoul de filmare 10.55 Sfinxul: Un mister
08.00 Gladiatorii celui de-al 10.55 C\l\torii `n duet - de la „The Hawk is s\pat `n piatr\
doilea r\zboi mondial: Pecs, Ungaria Dying“ [i „The Breed“
{obolanii De[ertului 11.00 Vân\torul de crocodili: 11.50 Misterele Partenonului
11.20 Trasee: Boadicea
09.00 Confrunt\ri [i fiare 11.50 Aventuri culinare ~notând cu aligatorii 12.45 Secretele Marelui Zid
vechi: Curse feroviare 12.45 Jurnal de cazino: 12.00 Poli]ia veterinar\ din 13.40 Istorii neelucidate:
10.00 Supravie]uitori `n Detroit: Capcan\ pen-
Superduminica Colosseum-ul roman
condi]ii extreme: episo- 13.10 Situa]ii de criz\: ep. 3 tru pisici
14.35 Vân\torii de fantome:
dul 1 13.40 Pe [ine: Un tren de 13.00 Salva]i animalele: ep. 30
11.00 Manevre pe scar\ 13.30 Cele mai nostime ani- Inteligen]a invizibil\
odinioar\ 15.05 Misterele Asiei: Marele
mare: ~nc\rcare mare male din lume: ep. 8
14.05 Vehicule off-road: Raliu
12.00 S-a n\scut o ma[in\: 14.00 Vie]uitoare uluitoare Zid Chinezesc
[i aventuri
episodul 5 14.30 Parcul maimu]elor: ep. 5 16.00 Turnul `nclinat din Pisa
14.35 Cutia cu mirodenii:
12.30 S-a n\scut o ma[in\: Ora[ul Ho {i Min 15.00 Steve Irwin prezint\ o 16.55 Sfinxul: Un mister
episodul 6 nou\ ras\ de veteri-
15.05 Aventuri culinare s\pat `n piatr\
13.00 O prad\ mortal\: nari: Fra]ii
~ncep\torii 16.00 C\l\torii pe glob: Portu- 17.50 Misterele Partenonului
galia [i Insulele Azore 16.00 Animal Planet la film:
14.00 Gladiatorii celui de-al Pe platoul de filmare 18.45 Secretele Marelui Zid
16.55 C\l\torii `n duet -
doilea r\zboi mondial: de la „The Hawk is 19.40 Istorii neelucidate:
{obolanii De[ertului Pecs, Ungaria Dying“ [i „The Breed“
17.20 Trasee: Boadicea Colosseum-ul roman
15.00 Confrunt\ri [i fiare 17.00 Miami - Poli]ia ani-
vechi: Curse feroviare 17.50 Aventuri culinare 20.35 Vân\torii de fantome:
malelor: Salvatorii
16.00 Cum se fabric\ 18.45 Jurnal de cazino: labradorului Inteligen]a invizibil\
17.00 Curse: ZZ Chop Superduminica 18.00 Salva]i animalele: ep. 31 21.05 Misterele Asiei: Marele
18.00 Spionii: episodul 6 19.10 Situa]ii de criz\: ep. 3 18.30 S.O.S. Animalele: ep. 7 Zid Chinezesc
19.00 Mega constructori: 19.40 Pe [ine: Un tren de 19.00 Vie]uitoare uluitoare 22.00 Turnul `nclinat din Pisa
Str\b\tând Harlemul odinioar\ 19.30 Cele mai nostime ani-
22.55 Sfinxul: Un mister
(New York City) 20.05 Vehicule off-road: Raliu male din lume: ep. 9
s\pat `n piatr\
20.00 Vân\torii de mituri: [i aventuri 20.00 Salvarea animalelor:
23.50 Misterele Partenonului
Detectorul de radar 20.35 Cutia cu mirodenii: Urgen]\ ! Incendiu `n
Ora[ul Ho {i Min
21.00 Motociclete americane: savan\ 00.45 Secretele Marelui Zid
Motocicleta David 21.05 Aventuri culinare 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 6 01.40 Istorii neelucidate:
Mann - Partea 2 22.00 C\l\torii pe glob: Portu- 21.00 RSPCA: E[ti potrivit
Colosseum-ul roman
22.00 Detonatorii: episodul 1 galia [i Insulele Azore pentru aceast\
02.35 Vân\torii de fantome:
23.00 Ar fi trebuit s\ mor: 22.55 C\l\torii `n duet - meserie?: ep. 11
Evadare din Amazon Europa de Est: Pecs, 21.30 SOS Animalele: ep. 11 Inteligen]a invizibil\
00.00 Na[terea unei ma[ini Ungaria 22.00 Ecuatorul: Paradoxul 03.05 Misterele Asiei: Marele
de curse: episodul 7 a 23.20 Trasee: Boadicea a Anzilor a Zid Chinezesc a
16 Luni, 17 aprilie 2006
Ziua drept\]ii lui Iisus
de Daniela LIVADARU
Blestemat va fi cel ce
nu aduce roade
Sf. Ev. Matei [i Marcu
sunt de acord c\ duminic\
seara, dup\ intrarea trium-
fal\ `n Ierusalim, mâhnit c\
lumea nu a `n]eles cum se
cuvine misiunea Sa, Iisus s-a
`ntors `n Betania, cu ucenicii
S\i. A doua zi s-a `ndreptat
din nou spre Ierusalim, de-
venit acum centrul acti-
vit\]ii Sale (Betania se afl\
la aproximativ 3 km dep\r-
tare). Fl\mânzind, a v\zut
un smochin `nfrunzit, dar,
c\utând fructe `n el, nu a
g\sit nici una. Atunci, Iisus
a rostit: „De acum `nainte s\
nu mai fie rod din tine `n
veac!“. Smochinul s-a uscat
de`ndat\. Nu este un fapt
nedrept din partea lui Iisus,
a[a cum se `ncearc\ s\ se ar-
gumenteze uneori. Sf. Ioan
Gur\ de Aur spune c\
Hristos a vrut s\ arate u-
cenicilor c\ poate s\ fie [i
drept [i s\ pedepseasc\. Era
o altfel de minune, cu care
ucenicii nu erau obi[nui]i.
Din acest motiv se [i mir\.
Sentin]a dat\ smochinului
trebuie `n]eleas\ ca sentin]a
pe care o va da Mântuitorul
la Judecata de Apoi celor ce
nu aduc roade de credin]\.
C\ci roadele credin]ei oame-
nilor reprezint\ hrana lui
Dumnezeu. Blestemarea
smochinului arat\ c\ el nu
avea nici m\car minimul de
Jertfele de animale [i schimburile de bani
aveau loc `n curtea exterioar\ a templului,
numit\ [i curtea neamurilor. ~n mijlocul acestei
vaste cur]i se `nal]\ ast\zi celebra
Moschee Al-Aqsa (Domul Stâncii),
considerat\ al treilea loc sfânt al Islamului
DOCUMENTAR
Cronologia evenimentelor din S\pt\mâna Patimi-
lor este destul de greu de stabilit, `ntrucât referatele
scripturistice privitoare la ele sunt relativ succinte [i
aparent confuze. De[i istoricitatea lor nu poate fi con-
testat\, este greu de reconstituit cu precizie ce a f\cut
Iisus `n ultimele Sale zile p\mânte[ti, `ntrucât evan -
gheli[tii nu au f\cut o `mp\r]ire strict\ a timpului. Pe
baza Scripturii [i Tradi]iei, Biserica consider\ c\ `n
Sfânta [i Marea Luni Iisus a blestemat smochinul
neroditor, dup\ care, intrând `n Templul din Ie-
rusalim, a r\sturnat mesele schimb\torilor de bani [i
a alungat vânz\torii.
roade, de[i atr\gea privirile c\tor. Ioan surprinde magis-
tuturor prin frunzi[ul bogat, tral acest lucru. Intrând `n
pentru a primi binecuvân- Ierusalim, Iisus „a g\sit [e-
tarea dumnezeiasc\. zând `n templu pe cei ce vin-
deau boi [i oi [i porumbei [i
pe schimb\torii de bani. {i,
Mila [i mânia f\cându-[i un bici de [trean-
lui Dumnezeu guri, i-a scos pe to]i afar\ La vederea sumbrului spectacol oferit
din templu, [i oile, [i boii, [i de târgul de animale [i de bani din interiorul
Un alt eveniment `n care schimb\torilor le-a v\rsat
Hristos se descoper\ [i ca banii [i le-a r\sturnat me-
Templului, Iisus, sup\rat, i-a alungat pe to]i cei
Judec\torul cel drept `l con- sele. {i celor ce vindeau po- ce necinsteau acest loc sfânt
stituie alungarea schimb\- rumbei le-a zis: Lua]i aces-
torilor de bani din templu. tea de aici. Nu face]i casa
El este prezentat de to]i cei Tat\lui Meu cas\ de negus-
patru evangheli[ti `n ma- torie. {i [i-au adus aminte
nier\ proprie, `ncât [i timpul ucenicii Lui c\ este scris:
când s-a petrecut difer\. «Râvna casei Tale m\ mis-
Matei spune c\ aceasta s-a tuie!»“. Matei aminte[te o
petrecut duminic\ seara, veche profe]ie, „Casa mea,
dup\ intrarea `n Ierusalim, cas\ de rug\ciune se va che-
la fel ca [i Luca, cel care a- ma, iar voi o face]i pe[ter\
minte[te lapidar acest mo- de tâlhari!“, `n timp ce Mar-
ment. Marcu plaseaz\ `ns\ cu adaug\: „{i nu `ng\duia
evenimentul dup\ bleste- s\ mai treac\ nimeni cu
marea smochinului, `n tim- vreun vas prin Templu“.
pul zilei de luni. Indiferent Apoi a `nceput s\ vorbeasc\
care ar fi ordinea cronolo- [i s\ vindece pe cei bolnavi,
gic\, cele dou\ evenimente ar\tând din nou milostivirea
sunt strâns legate, c\ci prin Sa fa]\ de oameni.
intermediul lor Iisus des-
coper\ puterea Sa dumne- Templul afaceri[tilor
zeiasc\ [i calitatea de Jude-
Templul [i cele trei mari Blestemul rostit de Mântuitorul asupra
s\rb\tori: a Azimilor, a S\p-
t\mânilor [i a Corturilor smochinului se explic\ [i prin aceea c\, de[i nu
erau momentele sfinte ale era `nc\ timpul smochinelor, el atr\gea privirile
poporului evreu, când to]i cei oamenilor prin frunzi[ul bogat, dar `n[el\tor.
de parte b\rb\teasc\ tre- Este o exprimare metaforic\, smochinul
buiau s\ se `nf\]i[eze `nain- substituindu-se fariseilor trufa[i, care declamau
tea Domnului (Deuteronom
16, 16). ~ntrucât c\l\toria pe str\zi `n v\zul lumii poruncile lui Dumnezeu,
spre Ierusalim era adeseori dar `n fapt nu le `mplineau
dificil\ [i obositoare, adu-
cerea de animale (]api, oi, sânge curgea dinspre Tem- Iisus s-a `ndreptat doar `m-
vi]ei sau porumbei) pentru a plu, `n timp ce schimb\torii potriva schimb\torilor de
fi jertfite la Templu era greu de bani `i `mbog\]eau pe bani, de[i ei au ocupat doar
de realizat. Astfel, vinderea preo]ii Templului [i se `m- un loc minor. De fapt, Iisus a
acestor animale `n preajma bog\]eau la rândul lor. `ncercat s\ denun]e cultul
Templului devenise o activi- Diverse m\rturii istorice sacrificial, iar nu schimbul
tate `nfloritoare, esen]ial\ aproximeaz\ cifra celor care monetar. Acest lucru `l de-
economiei lui [i bun\st\rii veneau `n Ierusalim cu oca- monstreaz\ [i folosirea pro-
slujitorilor de aici. ~n aceea[i zia S\rb\torii Azimelor la fe]iei lui Ieremia: „Templul
perioad\ s-a dezvoltat [i obi- 150.000. Acest num\r este acesta, asupra c\ruia s-a
ceiul preo]ilor de a colecta demn de crezare, luând `n chemat numele Meu, n-a
taxa pentru Templu, nece- considerare faptul c\ 40 de ajuns el oare, `n ochii vo[tri,
sar\ `ntre]inerii lui, despre ani mai târziu, `n anul 70 pe[ter\ de tâlhari?“ (7, 11).
care se spunea c\ aduce is- d.Hr., când armatele gene- El a rostit-o cu aproape 600
p\[irea p\catelor. Situa]ia `i ralului Titus treceau prin de ani `n urm\, stând la in-
mul]umea astfel pe to]i: cei foc [i sabie pe locuitorii [i trarea `n templu [i aver-
care nu aveau animale de vizitatorii afla]i `n Ieru- tizând poporul s\ `nceteze
jertf\ le puteau cump\ra de salim, num\rul victimelor s- de a mai v\rsa sânge nevi-
aici, cresc\torii de animale a ridicat la 600.000. novat `n acel loc. De altfel,
aveau o pia]\ de desfacere Tumultul [i agita]ia din ju- diferen]a `ntre tâlhari (care
sigur\, cei din diaspora, care rul Templului din aceste zile apelau la cruzime fa]\ de
nu aveau monede iudaice, `l f\ceau s\ semene cu o victimele lor) [i ho]i (termen
puteau schimba aici mone- pe[ter\ de tâlhari `n care se ce `i desemna pe schim-
dele romane, preo]ii `ncasau `mp\r]ea prada, dup\ cum b\torii de bani) era enorm\
taxele destul de consistente. anticipase Ieremia. Este de `n societatea iudaic\. Astfel,
~ncet-`ncet, Templul deve- la sine `n]eleas\ mânia lui atât Ieremia, cât [i Iisus [i-
nise un veritabil centru de Iisus [i râvna Sa de a cur\]i au ar\tat indignarea fa]\ de
afaceri, `n care târguiala [i casa de rug\ciune a P\rin- violen]a jertfelor sacrificiale
dorin]a de a câ[tiga mai mult telui S\u ceresc, profe]it\ de [i uciderea victimelor nevi-
ocupau un loc de cinste. prooroci precum Isaia, novate `n numele Domnului.
Comentariile rabinice la Ieremia, Amos sau Osea. A[a se explic\ [i leg\tura
c\r]ile lui Moise prezint\ de- subtil\ pe care o face Marcu,
taliat modul `n care avea loc Adev\ratele jertfe men]ionând intrigile [i hot\-
sacrificarea animalelor la rârea arhiereilor [i c\rtura-
Templu deasupra altarului Gestul lui Iisus este des- rilor de a-L pierde pe Iisus,
de jerft\. Rândul iudeilor tul de greu de `n]eles, dez- Care `ndemna `n primul
care a[teptau s\ jertfeasc\ voltându-se o adev\rat\ rând la cur\]irea Templului
se `ntindea cât puteai cu- controvers\ `n jurul Lui. S-a sufletului, cea mai pl\cut\
prinde cu ochii, iar un râu de accentuat chiar c\ mânia lui jertf\ pentru Dumnezeu. a
 Mar]i,
18 aprilie 2006
www.ziarullumina.ro
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul info@ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul Tel. 0232/406224,
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 100 (390) Anul II Fax 0232/406225

~n a[teptarea C=t cost\

PAGINA 16

PAGINA 5
m=ntuirii masa de Pa[ti

Tradi]ii [i simboluri EDITORIAL

pascale la rom=ni
a S\rb\toarea Sfintelor Pa[ti, cea mai mare s\rb\toare cre[tin\, aduce cu sine un `ntreg alai de
Cum sc\p\m
de pensionari?
Obi[nui]i cu tractori[tii de la
Bra[ov sau cu ]evarii de la Ro-
man, credeam probabil c\ numai
muncitorii, minerii [i studen]ii
tradi]ii [i obiceiuri a Al\turi de acestea, sunt re`nviate `n fiecare an simbolurile pascale: pot face, `n ]ara asta, grev\. Ame-
nin]a]i `n dese r=nduri cu venirea
mielul, ou\le ro[ii [i pasca a Printre cele mai vechi simboluri ale acestei s\rb\tori se num\r\ oul, ortacilor la Bucure[ti sau cu `nce-
tarea circula]iei trenurilor, pro-
devenit un adev\rat „izvor“ de tradi]ii [i obiceiuri a ~n zilele de 15 [i 16 aprilie, la Palatul Culturii babil ne imaginam c\ greva e o
manifesta]ie de protest care blo-
din Ia[i, a putut fi vizitat\ expozi]ia „Simboluri pascale“, organizat\ de Muzeul Etnografic cheaz\ ]ara [i care se poate trans-
forma u[or `n act de violen]\ pub-
al Moldovei din cadrul Complexului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i [i de Sectorul „Biserica [i lic\. (...) Numai c\ dou\ lucruri
Societatea“ din cadrul Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei a Evenimentul a inclus o manifestare ies cu totul nefericit din peisajul
acesta: mitingurile profesorilor,
interactiv\ destinat\ populariz\rii `ncondeiatului ou\lor, cu participarea unor renumi]i me[teri din care au pigmentat greva lor din
toamna anului trecut, [i protestul
regiunea Moldovei, precum [i o expozi]ie de icoane bizantine a PAGINILE 8-9 a pensionarilor, care a luat form\
la Constan]a zilele trecute.

PAGINA 3

Un agricultor din
cinci are nostalgia
ajutorului
de la stat
PAGINA 7

Debitul Dun\rii
scade la intrarea
`n ]ar\, dar
cre[te la v\rsare
PAGINA 7

POZA ZILEI M=ine se `ntorc ploile
Centrul Operativ pentru
Situa]ii de Urgen]\ din ca-
drul Ministerului Mediului [i
Gospod\ririi Apelor (MMGA)
a trimis, ieri, o Aten]ionare
Meteorologic\ c\tre toate
Prefecturile, fenomenele vi-
zate fiind ploi `nsemnate
Legea TVA-u ului redus la alimente
va fi discutat\ `n [edin]a Alian]ei
Legea cu privire la redu-
cerea TVA-ului la alimen-
tele de baz\, adoptat\ s\p-
t\m=na trecut\ de Senat, va
fi pus\ `n discu]ia Alian]ei
Cel mai mare pachebot din lume, „Freedom D.A., au declarat, ieri, sena-
of the Seas“, a sosit ieri diminea]\ `n portul torul liberal Puiu Ha[otti [i
Hamburg (nordul Germaniei) pentru o ultim\ deputatul democrat Cristian
[lefuire `nainte de a pleca peste o s\pt\m=n\ R\dulescu.
cantitativ, informeaz\ un
comunicat emis de MMGA.
Prognoza hidrologic\ pre-
vede c\, `n intervalul 19
aprilie 2006, ora 3.00 - 20 a-
prilie 2006, ora 9.00, aria
ploilor va cuprinde treptat,
`ncep=nd din sud-vest, toat\
tru reducerea TVA-ului
crez=nd c\ `n felul acesta
produsele de baz\ care vor
ajunge la cet\]eni vor fi mai
ieftine“, a declarat depu-
tatul Partidului Democrat
Cristian R\dulescu.
Potrivit acestuia, exist\,
`ns\, calcule profesioniste
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul
]ara. Local `n Banat, Olte-
nia, Transilvania [i zona
montan\ [i pe arii restr=nse
LUMINA DE
`n Moldova [i Muntenia can-
tit\]ile de ap\ vor dep\[i 20-
25 l/mp `n intervale de p=n\
DUMINIC|
la 12 ore. apare `n toate
~n aceste zone, izolat se
pot cumula cantit\]i de ap\
jude]ele din Rom=nia.
de peste 60 l/mp. a ~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE DUMINIC|
Tot `n pagina 10 - clasa-
mentul parohiilor [i pro-
topopiatelor `n func]ie de
num\rul de abonamente
la LUMINA DE DUMINIC|
contractate pe luna mai
Meteo

U
spre Florida. Lung de 339 de metri, pache- „~n opina mea, sunt care arat\ c\ pre]ul final
botul construit `n Finlanda este mai scurt cu 6 lucruri de corectat `n va fi tot acela[i „[i singurul
metri dec=t „Queen Mary 2“, `ns\ este mai legea privind TVA-ul avantaj va fi doar pentru
Precipita]ii
larg cu cei 56 de metri ai s\i [i, de asemenea, care a fost votat\ de fabrican]i [i dezavantajul maxima 16 °C
mai `nalt (72 de metri). Aproape 3.000 de cu- major va fi pentru bugetul
Senat. (…) Grupul nostru minima 9 °C
rio[i au asistat `n zori la sosirea pachetului. a
de senatori a votat pen- statului“. a sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 18 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXLIII)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n Apus, `n
secolele XI-XV (III)
~n Apus, o mare influen]\ a
avut-o Taina Poc\in]ei sau a
M\rturisirii, care `n aceast\
perioad\ cap\t\ obligativi-
tate [i o asprime necunos-
cut\ pân\ atunci. Cine nu se
spovedea era exclus din co-
munitatea cre[tin\ [i
atr\gea dup\ sine pierderea
oric\rui drept public `n stat,
`n [coli, bresle etc. Pentru
un p\cat de moarte se d\dea
un canon greu, a c\rui
`ndeplinire cerea ani de zile
rug\ciuni, milostenii, post,
pelerinaj [.a., `ntr-o vreme
`n care excomunicarea, in-
terdictul [i inchizi]ia
ac]ionau drastic.
Legat de Taina Poc\in]ei
„[tiin]a p\catului“ cap\t\ o
nou\ dimensiune `n teologia
Evului Mediu. Pe aceast\
tem\, cele mai ample
reflec]ii le `ntâlnim la Toma
d'Aquino (sec. al XIII-lea). El
clarific\ no]iunea de p\cat [i
este de p\rere c\ voin]a
omului nu dore[te decât
binele, iar gre[eala este con-
trar\ regulilor ra]iunii.
Toma d'Aquino aprob\
defini]ia dat\ de Fericitul
Augustin: „P\catul este orice
fapt\, cuvânt sau poft\
`mpotriva legii ve[nice“. Dar
Toma ne arat\ c\ defini]ia
include [i gre[elile prin omi-
siune, c\ci „tot pentru a
aduna bani avarul `i
jefuie[te pe ceilal]i [i nu-[i
pl\te[te datoriile. La fel,
pentru a-[i satisface l\co-
mia, gurmandul m\nânc\
prea mult [i nu ]ine post
atunci când trebuie“. Astfel,
invita]ia la medita]ia asupra
p\catului prin omisiune, de
acum definit cu claritate, nu
a `ntârziat s\-[i lase am-
prenta asupra con[tiin]ei oc-
cidentale.
~n ciuda clarific\rilor
asupra p\catelor, icono-
grafia [i chiar [i predicile au
continuat adesea s\ con-
funde p\catele cu viciul. ~n
schimb, speciali[tii `n teolo-
gie moral\ au clasificat
p\catele: p\cate prin exces
[i prin lips\, p\cate trupe[ti
[i suflete[ti, p\cate s\vâr[ite
cu gândul, cu vorba [i cu
fapta, p\cate fa]\ de
Dumnezeu, fa]\ de sine
`nsu[i [i `mpotriva
aproapelui etc. Aceste cri-
terii diferite de identificare
s-au grupat `n dou\ mari
ansambluri, care aveau s\
preocupe mult\ vreme:
p\catele capitale [i cele ve-
niale (care pot fi iertate
u[or). (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Ce este monahul?
Avva Macarie i-a zis avvei
Zaharia: „Spune-mi ce tre-
buie s\ fac\ monahul?“.
Acesta `i r\spunde: „Pe
mine m\ `ntrebi, p\rinte?“.
Avva Macarie zice: „Am
`ncredere `n tine, copile
Zaharia. Cel de sus m\
`ndeamn\ s\ te `ntreb“.
Atunci Zaharia `i spune:
„Dup\ mine, p\rinte, a fi
monah `nseamn\ a sta
`mpotriva ta `nsu]i `n
toate“. (Pateriic, edi]ia
Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Se apropie jertfa lui Hristos
„Iisus a zis: Iar de ziua [i de
ceasul acela nimeni nu [tie,
nici `ngerii din ceruri, nici
Fiul, ci numai Tat\l. {i pre-
cum a fost `n zilele lui Noe,
a[a va fi venirea Fiului Omu-
lui. C\ci precum `n zilele ace-
lea dinainte de potop, oamenii
mâncau [i beau, se `nsurau [i
se m\ritau, pân\ `n ziua când
a intrat Noe `n corabie, [i n-au
[tiut pân\ ce a venit potopul
[i i-a luat pe to]i, la fel va fi [i
venirea Fiului Omului. Atun-
ci, din doi care vor fi `n ]arin\,
unul se va lua [i altul se va
l\sa. Din dou\ care vor m\ci-
na la moar\, una se va lua [i
alta se va l\sa. Priveghea]i
deci, c\ nu [ti]i `n care zi vine
Domnul vostru. Aceea cunoa[-
te]i, c\ de-ar [ti st\pânul ca-
sei la ce straj\ din noapte vine
furul, ar priveghea [i n-ar
l\sa s\ i se sparg\ casa. De a-
ceea [i voi fi]i gata, c\ `n cea-
sul `n care nu gândi]i Fiul O-
mului va veni. Cine, oare, este
sluga credincioas\ [i `n]eleap-
t\ pe care a pus-o st\pânul
peste slugile sale, ca s\ le dea
hran\ la timp? Fericit\ este
sluga aceea, pe care venind
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Spovedania sincer\ `mi garanteaz\ m=ntuirea?
Mi-aai spus c\ spovedania nu este sufi-
cient\ pentru iertarea p\catelor. Ce s\
`n]eleg de aici? ~nseamn\ c\ degeaba m\
spovedesc?
Ai `n]eles doar par]ial [i incorect ce ]i-am
spus referitor la spovedanie. Re]ine:
spovedania are un efect garantat [i defini-
tiv, adic\ prin spovedanie ]i se iart\ toate
p\catele pe care le-ai s\v=r[it, pe care le-ai
m\rturisit [i pentru care dovede[ti re-
gret, poc\in]\. Am spus `ns\ c\ spoveda-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Ioan, ucenicul
Sfântului Grigorie
Decapolitul (denie)
De la vârst\ fraged\, Ioan
s-a dus la Sfântul Grigorie
Decapolitul, care l-a f\cut mo-
nah. Dup\ moartea sfântului,
a plecat la Locurile Sfinte, un-
de s-a stabilit la Lavra Sfân-
tului Hariton.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Cosma,
CALENDARUL ZILEI
st\pânul s\u, o va afla f\când
a[a. Adev\rat zic vou\ c\
peste toate avu]iile sale o va
pune. Iar dac\ acea slug\, rea
fiind, va zice `n inima sa: St\-
pânul meu `ntârzie, [i va `n-
cepe s\ bat\ pe cei ce slujesc
`mpreun\ cu el, s\ m\nânce [i
s\ bea cu be]ivii, veni-va
st\pânul slugii aceleia `n ziua
când nu se a[teapt\ [i `n cea-
sul pe care nu-l cunoa[te, [i o
va t\ia din dreg\torie [i par-
tea ei o va pune cu f\]arnicii. A-
colo va fi plângerea [i scrâ[ni-
rea din]ilor“. (Matei 24, 36-51)
***
C\l\torind spre lumina ~n-
vierii Domnului nostru Iisus
Hristos, este necesar s\ ne tuitorului. Este de admirat nu- spovedanie. Aceasta se `ntâm-
facem martori ai patimilor [i m\rul mare de credincio[i care pl\ deoarece nu au statornicie
r\stignirii Sale. Martorul este s-au spovedit [i s-au `mp\r- `n a face binele. Ei ar dori s\
cel care poate depune m\rtu- t\[it cu Trupul [i Sângele fie altfel, `ns\ nu se pot hot\r`
rie, poate spune ce a v\zut. Mântuitorului, `n aceast\ pe- s\ r\mân\ pe drumul cel bun.
Textele alese din Sfintele E- rioad\. Au f\cut acestea, gân- Se apropie jertfa lui Hris-
vanghelii, care se citesc `n dindu-se la ~nvierea lui Hris- tos. Nu cumva [i tu e[ti ase-
aceast\ s\pt\mân\, doresc s\ tos, dorind s\ ajung\ la des\- menea celor care au strigat
ne transmit\ urm\torul `n- vâr[ire [i la sfin]enie. Din p\- „Osana“ [i apoi „Ia-L, Ia-L [i
demn: s\ devenim [i noi mar- cate, unii se vor `ntoarce la r\stigne[te-L?“. (Pr. Dumitru
tori ai ultimilor zile ale Mân- acelea[i p\cate ca [i `nainte de P|DURARU, Radio Trinitas)
nia nu este suficient\ `n sine pentru to]ii c\ unele p\cate le s\v=r[im `n anu-
m=ntuire, `ntruc=t este obligatoriu ca ac- mite circumstan]e, [i c\ de multe ori
tul spovedaniei s\ fie urmat de o schim- sim]im c\ ispita este foarte puternic\, in-
bare a ta `n bine. Dac\ dup\ spovedanie diferent dac\ este vorba despre un p\cat
vei continua s\ faci acelea[i p\cate ca [i
mic sau despre unul grav. Dar la spove-
`nainte, f\r\ s\ sim]i nici o `mprosp\tare
danie nu trebuie s\ dai vine pe nimeni,
a vie]ii tale spirituale, `nseamn\ c\ nu nici chiar pe diavol. Dumnezeu [tie cel
consideri spovedania dec=t un act de
mai bine, referitor la p\catul acela, c=t a
igien\, nu unul care te conduce spre fost ispit\ [i c=t a fost libera ta alegere.
~mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Dar dac\ tu `]i asumi toat\ vinov\]ia,
Dumnezeu va vedea [i smerenia ta. }ine
Spovedania sincer\ `mi garanteaz\ minte c\ unul dintre cele mai grave p\-
m=ntuirea?
cate pe care le poate s\v=r[i cineva este
~n privin]a m=ntuirii, nu exist\ dec=t fuga de r\spundere. Dac\ vei considera
o singur\ certitudine: aceea a iubirii con-
stante [i puternice a lui Dumnezeu fa]\ mereu c\ vinov\]ia este a oricui altcuiva,
de fiecare om. ~ns\ trebuie s\-i d\m dar mai pu]in a ta, e[ti foarte departe de
crezare M=ntuitorului, care spune c\ cel modelul cre[tinului adev\rat. Acest
care se judec\ pe sine pe p\m=nt, nu va cre[tin „adev\rat“ [tie s\ `nve]e de la e-
mai fi judecat [i `n ceruri. Altfel spus, xemplul M=ntuitorului, care, de[i nu a
dac\ te `nvinov\]e[ti pe tine `nsu]i `n f\cut `n via]a p\m=nteasc\ nici un p\-
fa]a preotului, la spovedanie, nu te va cat, a murit isp\[ind p\catele `ntregii
mai `nvinov\]i nimeni `n fa]a tronului omeniri. E mai bine deci s\ te acuzi doar
Marelui Judec\tor. pe tine la spovedanie, `n modul cel mai
sincer, `ncerc=nd `n felul acesta s\
Ce `nseamn\ „s\ m\ `nvinov\]esc“? dob=nde[ti `n]elepciunea de a nu mai p\-
~nseamn\ c\ `n timpul spovedaniei nu c\tui, [i transform=nd via]a ta `ntr-o lu-
trebuie s\ cau]i scuze pentru p\catele pe min\ pentru cei din jur. (Rubric\ reali-
care le m\rturise[ti. Desigur, [tim cu zat\ de Ioan AVRAM)
episcopul Calcedonului; a Cu- clasice ale circula]iei sângelui, a 1951 - Semnarea, la Pa-
vioasei Atanasia; a Sfântului form\rii limfei, secre]iei pan- ris, de c\tre Belgia, Fran]a,
Mucenic Ioan din Ianina [i a creasului [.a.; RFG, Luxemburg, Olanda [i
Sfântului Mucenic Ioan Culica. a 1880 - A murit Costache Italia a Acordului privind cre-
area Comunit\]ii Europene a
Aristia (n. 1800), actor, tradu-
Mâine, Biserica face pome- c\tor, poet, moralist, profesor C\rbunelui [i O]elului;
nirea Cuviosului Ioan de la de greac\ [i francez\ la cole- a 1955 - A murit fizicianul
Lavra Veche (deniie). giul „Sf. Sava“, precum [i de Albert Einstein (n. 1879), au-
mimic\ [i declama]ie, la {coala torul teoriei relativit\]ii; a
primit Premiul Nobel pentru
~n ziua de 18 aprilie Dramatic\ a Societ\]ii Filar-
Fizic\ pe 1921; a emigrat din
monice din }ara Româneasc\;
istoria consemneaz\: a 1881 - A fost inaugurat Germania, `n 1933, stabilin-
Muzeul de istorie a naturii `n du-se `n SUA, unde a primit
a Ziua interna]ional\ a cet\]enia `n 1940;
Londra;
monumentelor [i locurilor is- a 1966 - Mao Zedung lan-
torice; a 1918 - S-a deschis, la seaz\ conceptul de „marea
a 1846 - S-a n\scut omul Ia[i, prima expozi]ie a grup\- revolu]ie cultural\ proletar\“.
de cultur\ Nicolae Densusia- rii „Arta român\“ (`nfiin]at\ China intr\ `ntr-o faz\ de
nu (d. 1911), autorul celebrei `n anul 1917, la Ia[i); au fost haos [i teroare;
lucr\ri Dacia preistoric\; expuse lucr\ri de valoare ale a 1982 - A fost hot\rât\,
a 1848 - La Blaj are loc pri- pictorilor fondatori ai so- prin decret guvernamental,
ma adunare a românilor din ciet\]ii; printre membrii aces- schimbarea denumirii capi-
Transilvania, `n cadrul c\reia teia se num\rau pictorii {te- talei Republicii Zimbabwe din
s-a hot\rât s\ se convoace, fan Dimitrescu, Camil Ressu Salisbury `n Harare;
pentru 3-15 mai, Marea Adu- [i Nicolae Tonitza, sculptorul a 1990 - Dup\ un deceniu
nare Na]ional\; Oscar Han etc; de amânare [i interdic]ie, are
a 1866 - S-a n\scut fizio- a 1949 - Irlanda p\r\se[te loc Adunarea General\ a
logul britanic Ernest Henry Commonwealth-ul [i devine o membrilor Uniunii Scriitori-
Starling, autorul cercet\rilor lor din România. a
republic\ independent\;

IDEEA CRE{TIN|
Puterea [i m\re]ia jertfei
de Emil BALTAG
Discutând cu secretarul s\u, E-
ckermann, la un moment dat, Goe-
the spunea c\ de la Persoana lui
Iisus iradiaz\ c\tre noi o demni-
tate [i o m\re]ie cum nu s-a mai a-
r\tat [i nu se va mai ar\ta nicioda-
t\ `n lumea noastr\ p\mântean\.
Cei care veniser\ s\-l prind\
pe Iisus, `ntreba]i fiind pe cine
caut\ au r\spuns: „ Pe Iisus din
Nazaret“. Atunci Iisus doar atât
le-a spus: „Eu sunt“ [i ei „ s-au dat
`napoi [i au c\zut la p\mânt“. Pu-
terea Sa era cu adev\rat uimi-
toare. Chiar [i `n acele momente,
Iisus nu se gânde[te la Sine, ci la
cei care ~i fuseser\ da]i `n grij\.
Era necesar ca cei ce veniser\ cu
s\bii [i cu ciomege s\-I simt\ pute-
rea pentru ca apoi Iisus s\ le vor-
beasc\ aproape poruncitor: „V-am
spus c\ Eu sunt. Deci, dac\ M\
c\uta]i pe Mine, l\sa]i pe ace[tia
s\ se duc\.“ (Ioan l8, 8).
Dar El cu aceast\ putere nu a
lezat niciodat\ pe nimeni. A
folosit-o doar pentru a face binele
[i pentru a duce astfel la bun
sfâr[it misiunea pentru care a
venit `n lumea noastr\. A folosit-o
`n ultimele zile de via]\ mai ales
pentru a suporta prigoana, batjo-
cura [i patimile ab\tute asupra
Sa [i venite de la cei care vedeau
`n El un `nvins. A suportat singu-
r\tatea [i durerea de a Se vedea
CORTINA DE STICL|
Puterea C\r]ii
de Ioan HOLBAN
Despre Puterea imaginii a scris
o carte fundamental\ René Huy-
ghe, despre puterea Internetului
ne `nva]\, `n fiecare zi, cel mai bo-
gat om din lume, Bill Gates, de-
spre film, Oscar; tot felul, te-
leviziunile, calculatorul, albumul,
imaginea. Scriitorul ce s\ fac\, [i
el `ntr-o lume a imaginii? Pl=nge
pe coperta c\r]ii scrise, pe um\rul
editorului, pe obrajii difuzorului.
Deseori, pe bun\ dreptate. C=teo-
dat\, nu. O [tire de pres\, iat\, ia
`n seam\ un manuscris; agen]iile
mari de pres\, ziare de aici [i de
aiurea au luat „foc“. E pentru
prima dat\ c=nd, `n afara „cazu-
lui“ cu Codul lui Da Vinci, lumea
`ntreag\ se tulbur\ din cauza
unui manuscris; e drept celebru.
Iat\ titlurile de pres\ care co-
menteaz\ un documentar
OPINII & COMENTARII
`n]eles gre[it chiar [i de c\tre cei
care ~i erau apropia]i. A avut
puterea de a suporta toat\ r\u-
tatea venit\ din partea oamenilor
[i astfel a `nvins du[manul cel
mare al omenirii.
{i `ntr-adev\r, ceea ce `n ochii
oamenilor din acea vreme era un
e[ec va fi convertit `n scurt timp
`ntr-o victorie unic\ `n istoria
omenirii. Prin moartea Sa, Iisus a
`nvins chiar moartea. De aceea,
parc\ `n mod firesc, gândul nostru
merge c\tre cea de a doua Per-
soan\ a Sfintei Treimi când citim
`ntr-o poezie a lui Eminescu ur-
m\toarele versuri: „Sus inimile
voastre! Cântare aduce]i-i, / El
este moartea mor]ii [i `nvierea
vie]ii!“ (Rug\ciunea unui dac).
difuzat de National Geographic:
„Iuda, pionul lui Dumnezeu“ sau
„«Evanghelia dup\ Iuda» a fost
autentificat\“ [i „Un document
care zguduie cre[tin\tatea: Evan-
ghelia dup\ Iuda“. Dup\ aproape
2.000 de ani, timp `n care Iuda a
fost pentru cre[tini, doar cel care
l-a tr\dat pe Iisus, a fost des-
coperit `n Egipt acest text, care ar
putea s\ pun\ `ntr-o lumin\ nou\
rela]ia dintre Iisus [i Apostoli.
Potrivit documentului, Iuda a fost
de fapt un pion important „`n
planul lui Dumnezeu [i, de aceea,
aproape erou“. F\r\ aceast\ tr\-
dare, „crucificarea nu ar fi avut
loc, deci planul lui Dumnezeu nu
ar fi fost `mplinit“. Este primul
text cunoscut despre via]a [i `n-
v\]\turile lui Iisus `n care se afir-
m\ c\, `n fapt, Iuda ar fi [tiut to-
tul, fiind singurul dintre Apostoli
care cuno[tea „adev\ratul plan al
lui Dumnezeu“. El nu ar fi tr\dat,
dimpotriv\, ar fi dus la `ndepli-
nire misiunea pe care i-a `ncre-
din]at-o chiar Iisus. Imediat
dup\ difuzarea documentu-
lui, s-a organizat o confe-
rin]\ de pres\, sus]inut\ de
un teolog, Craig Evans;
plusul de informa]ie pare
a-l interesa, `n primul
r=nd: „Celelalte Evanghelii
(Matei , Marcu, Luca [i
Ioan) nu dau explica]ii
pentru tr\darea lui Iuda.
Tot ce se `n]elege este c\ a-
cesta l-ar fi tr\dat pe Iisus
din l\comie sau `n urma
unor impulsuri diabolice.
Impresia este c\ aceia ca-
re au scris Noul Testa-
ment nu [tiau prea multe
despre Iuda“; [i un teolog
din Augsburg, Gregor
Wurst, ne spune c\ „Pa-
pirusul a primit numele
de «Evanghelia dup\ Iu-
da» pentru c\ «evanghe-
lie» `nseamn\ «veste bu-
n\», iar acest text aduce
o «veste bun\» despre
Iuda“.
{i ce ar `nsemna fie [i
autentificarea manus-
crisului `n limba copt\ a
comunit\]ii cre[tine din
Iisus a venit `n istoria noastr\,
a omenirii [i prin moartea Sa,
consumat\ ca un eveniment is-
toric, ne-a dat nou\ posibilitatea
s\ ne ridic\m mai presus de timp
[i de istorie. Sigur c\ pentru a
ajunge la o asemenea altitudine
spiritual\ trebuie [i noi s\ lup-
t\m, dar lupta noastr\ se d\ oare-
cum altfel. Noi nu trebuie s\ mai
`nfrunt\m direct du[manul. N-am
avea, de altfel, nici o [ans\ dac\
ne-am `ncumeta s\ d\m singuri o
astfel de b\t\lie. Dar du[manul a
fost `nvins o dat\ pentru totdea-
una. Efortul nostru trebuie s\
mearg\ `n alt\ direc]ie. Noi nu
trebuie s\ mai facem altceva de-
cât s\ ne eliber\m de egoul nostru
cel mândru [i orgolios [i s\-L l\-
s\m pe Iisus s\ vin\ `n via]a
noastr\ s\ lucreze El `n noi [i prin
noi, [i du[manul este ca [i biruit.
Aceasta este puterea jertfei Sale,
aceasta este m\re]ia jertfei Sale. a
Egipt? ~nt=i, el se adreseaz\ spe-
ciali[tilor, teologilor, hermeneu]i-
lor. Apoi - ca `nc\ o dovad\ a ge-
nezei reciproce dintre carte [i
via]\ -, manuscrisul vizeaz\ sufle-
tul oamenilor care au `nv\]at,
p=n\ acum, altceva despre Iuda [i
valorile pe care gestul s\u le pune
`n cauz\; numai c\ `nv\]\tura
cre[tin\ nu e doar o simpl\ `nv\-
]\tur\ de carte, supus\ - pe bun\
dreptate - mersului [tiin]ei [i evo-
lu]iei a ceea ce numim „civiliza]ie“:
e mult mai mult dec=t at=t. Textul
vine din perioada gnosticilor, cu
numeroase alte „evanghelii“ `n cir-
cula]ie („Evanghelia lui Toma“ ori
„Evanghelia Mariei Magdalena“
sunt astfel de exemple): pentru oa-
meni, textul va r\m=ne acolo, `n
primele secole de cre[tinism, `n
vreme ce, poate, teologii `l vor
dezbate. Aceast\ nou\ interpre-
tare a istoriei sacre nu mai pune
accentul pe ideea de tr\dare [i pe
necesitatea iert\rii p\catelor o-
mene[ti. ~n schimb, important\
este eliberarea lui Iisus din corpul
s\u de muritor. Oamenii Bisericii
sunt `nc\ mai reticen]i, mai ales
c\ textul se public\ `n preajma
Pa[telui, iar `n „Evanghelia dup\
Iuda“ nu se pomene[te nimic de-
spre S\rb\toarea Luminii: „Doar
pentru c\ un document este au-
tentificat ca fiind de la `nceputuri-
le cre[tin\t\]ii, nu `l face automat
[i adev\rat din punct de vedere
teologic“, afirm\ pastorul Rod
Loy, membru al Primei Adun\ri a
Domnului din North Little Rock.
{i nu are dreptate pastorul lui
North Little Rock?
Dac\ tr\darea nu mai e p\cat
[i nici nu mai e nevoie de iertarea
p\catelor omene[ti, atunci suntem
prea b\tr=ni ca s\ mai `nv\]\m
limba copt\, iar traducerile nu in-
tereseaz\ pentru c\ nu-i a[a?, tra-
ducerea e [i tr\dare. R\m=ne a[a
cum [tim: Iuda L-a v=ndut pe
Domnul, s\rb\torim Pa[tele [i ne
rug\m pentru iertarea p\catelor.
* Ioan Holban este scriitor,
director al Teatrului Na]ional
„Vasile Alecsandri“ din Ia[i
Mar]i, 18 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Cum sc\p\m
de pensionari?
a S\ vezi pe un pensionar `n strad\,
strig=nd c\ vrea demisia mini[trilor
[i c\-i trebuie, totu[i, m\car dou\
milioane [i jum\tate pe lun\ pentru
c\ altfel nu poate tr\i, asta mi se
pare o dec\dere imens\ a Rom=niei.
O ]ar\ care nu-[i respect\ b\tr=nii
nu merit\ s\ existe a
de Nicolae DIMA
Obi[nui]i cu tractori[tii de la Bra[ov sau cu
]evarii de la Roman, credeam probabil c\ nu-
mai muncitorii, minerii [i studen]ii pot face, `n
]ara asta, grev\. Amenin]a]i `n dese r=nduri cu
venirea ortacilor la Bucure[ti sau cu `ncetarea
circula]iei trenurilor, probabil ne imaginam c\
greva e o manifesta]ie de protest care blochea-
z\ ]ara [i care se poate transforma u[or `n act
de violen]\ public\. Drept pentru care ne-am
formatat modul de a g=ndi, prev\z\tori [i dis-
ciplina]i, f\r\ s\ ne mai mir\m atunci c=nd
mai auzeam de vreun miting sau de vreun
drum important blocat ore sau zile `n [ir.
Numai c\ dou\ lucruri ies cu totul nefericit
din peisajul acesta: mitingurile profesorilor,
care au pigmentat greva lor din toamna anului
trecut, [i protestul pensionarilor, care a luat
form\ la Constan]a zilele trecute.
Dac\ un muncitor de la CUG nu c=[tig\ at=t
c=t i-ar trebui ca s\-[i `ntre]in\ familia, asta es-
te o chestiune pentru care, `ntr-o anumit\ m\-
sur\, el `nsu[i este responsabil. Lec]ia capitalis-
mului, chiar dac\ nepl\cut\, trebuie `nv\]at\:
mamu]ii industriali nu mai pot fi resuscita]i, iar
via]a relativ comod\ din fabrica de stat trebuie
`n cele din urm\ schimbat\ pe dificila munc\
„la patron“. Dar s\ vezi pe un pensionar `n stra-
d\, strig=nd c\ vrea demisia mini[trilor [i c\-i
trebuie, totu[i, m\car dou\ milioane [i jum\-
tate pe lun\ pentru c\ altfel nu poate tr\i, asta
mi se pare o dec\dere imens\ a Rom=niei. O
]ar\ care nu-[i respect\ b\tr=nii nu merit\ s\
existe, spunea un om foarte cunoscut, pentru c\
b\tr=nii, pensionarii ace[tia considera]i adesea
un balast pentru economie, sunt cei care au cons-
truit tot ceea ce a fost construit `n Rom=nia, [i
sunt cei care au dat via]\ ]\rii a[a cum este ea
ast\zi. Iar dac\ forma Rom=niei de azi nu este
cea mai fericit\, nu vinov\]ii trebuie s\ c\ut\m
`n ceea ce `i prive[te pe b\tr=ni, ci s\ ne g=ndim
cum am fi suportat noi tot ceea ce au `ndurat ei.
Capacitatea limitat\ a Rom=niei de azi de a
rezista ispitelor minciunii [i ho]iei `mi d\ `ns\
certitudinea c\ oamenii care populeaz\ ast\zi
]ara noastr\ nu s-ar fi descurcat mai bine `n pe-
rioada comunismului dec=t au f\cut-o oamenii
pe care ast\zi `i dispre]uim. Evident, se vorbe[-
te foarte mult despre genera]iile de sacrificiu de
la ruptura dintre sistemele socio-politice active
`n istorie, genera]ii care sunt condamnate [i
pentru care nu se poate face nimic. {i totu[i, nu
putem pur [i simplu s\ asist\m la drama mul-
tiplicat\ la nesf=r[it a b\tr=nilor care `[i cal-
culeaz\ la milimetru veniturile a[a `nc=t s\-[i
poat\ pl\ti toate facturile, iar apoi s\ mai aib\
[i de-o acadea pentru nepo]i. Exist\ vreun ro-
m=n care s\ nu simt\ revolt\ atunci c=nd `i
vede pe pensionari `nghe]=nd `n z\pad\ sau
transpir=nd sub soarele puternic `n timpul ve-
rii, `n timp ce stau ore sau chiar zile `ntregi la
coada de la farmacie? Oare nu profit\m prea
mult de t\cerea b\tr=nilor care s-au obi[nuit s\
trec\ neobserva]i, s\ ard\ pe t\cute [i s\ moar\
`n anonimat, d=ndu-[i sf=r[itul ob[tesc cu bucu-
ria c\, `n sf=r[it, s-a terminat?
C=nd a zis c\ „cine n-are un b\tr=n, s\ [i-l
cumpere“, rom=nul nu [tia ce spune. Pentru c\
b\tr=nii sunt, cel pu]in `n zilele noastre, c=]i
vrei. ~i g\se[ti peste tot, nu trebuie s\ dai bani
pe ei. Dar nu-i ia nimeni, pentru c\ b\tr=nii a-
ce[tia, a[a `n]elep]i cum sunt, sunt de fapt
foarte costisitori. Cel mai bine ar fi, probabil,
s\ desfiin]\m de tot pensia, s\ `mpingem v=rs-
ta minim\ de retragere din activitate la 75 de
ani [i s\ legaliz\m eutanasia. Probabil c\ asta
ar fi solu]ia radical\ la criza de ast\zi `n care
se g\sesc c=teva milioane de rom=ni c\rora
statul este for]at s\ le fie recunosc\tor. {i, de[i
eu am spus asta ca un fel de glum\ amar\, nu
m\ `ndoiesc c\ unii iau chiar `n serios „solu]ia“
[i [i-ar dori s\ fie aplicat\. R\m=ne s\ identi-
fica]i dumneavoastr\ la care dintre ministere
sunt ace[tia titulari. a
4 Mar]i, 18 aprilie 2006
PE SCURT
Apel de ajutorare
pentru M\n\stirea
Tarni]a
Din `ncredin]area Prea Sfin]i-
tului Episcop Epifanie, p\rin-
tele Costic\ Panaite, consilier
cultural al Centrului Eparhial
Buz\u, face un apel `n S\pt\-
m=na Patimilor la mila [i
dragostea cre[tineasc\. ~n
seara zilei de 13 aprilie, bise-
rica M\n\stirii Tarni]a a luat
foc. Din cauza drumului inac-
cesibil, ma[inile pompierilor
nu au putut ajunge la m\n\s-
tire. L\ca[ul de cult a ars `n
`ntregime. Maicile au reu[it s\
salveze doar Sf=nta Evanghe-
lie, Sf=ntul Antimis [i Sf=ntul
Chivot (cu Sf=nta ~mp\rt\-
[anie). „Lipsite de cele materi-
ale, nevoite s\ parcurg\ pe jos
mai bine de zece kilometri, u-
neori zilnic, din prim\var\
p=n\-n toamn\, p=n\ la te-
renul agricol pe care l-a re-
dob=ndit m\n\stirea - [i a[a
destul de s\rac\ -, s\-l lucreze
[i astfel s\ aib\ ce pune pe
mas\, maicile [i surorile de la
M\n\stirea Tarni]a, 11 la nu-
m\r, nu vor putea niciodat\
s\ rezideasc\, singure, sf=nta
biseric\. Adres\m tuturor
dreptcredincio[ilor cre[tini
cre[tineasca rug\minte de a
sprijini financiar [i cu materi-
ale de construc]ie, dup\ posi-
bilit\]i, ac]iunile ce vor fi
`ntreprinse, pentru ca la M\-
n\stirea Tarni]a s\ fie zidit\ o
nou\ biseric\. Anticipat, mul-
]umim tuturor celor care, prin
dragostea [i d\rnicia lor, vor
face s\ `nceteze lacrimile mai-
cilor [i surorilor neajutorate,
care, cu siguran]\, nu vor con-
teni s\-i pomeneasc\ `n rug\-
ciunile lor c\tre Dumnezeu“,
men]ioneaz\ comunicatul
primit de la Centrul Eparhial
Buz\u. Cei care doresc s\
ajute la rezidirea bisericii
M\n\stirii Tarni]a se pot
adresa maicii stare]e Tomaida
Cior\[teanu, telefon 0721/507-
319, sau Centrului Eparhial -
Buz\u, la num\rul de telefon
0238/411-061. (M.D.)
Ac]iuni filantropice
la Parohia „~n\l]area
Domnului“ CUG
Biserica „~n\l]area Domnului“
CUG din Ia[i desf\[oar\ `n
aceast\ perioad\ premerg\-
toare S\rb\torii ~nvierii
Domnului o serie de activit\]i
filantropice. ~ntr-un partene-
riat cu {coala nr. 42 „Nicolae
Iorga“ a fost organizat\ o
ac]iune menit\ s\ aduc\ bu-
curii b\tr=nilor din parohie.
Detalii ne-a oferit p\rintele
paroh Vasile Vicovan: „De mai
mul]i ani avem un parteneriat
cu {coala nr. 42 „Nicolae
Iorga“ din cartierul Nicolina
CUG [i organiz\m mai multe
activit\]i `n parohie. Ca [i `n
anii trecu]i, `nainte de s\rb\-
toarea ~nvierii Domnului copiii
de la aceast\ [coal\, antrena]i
`ntr-o ac]iune frumoas\ de
domni[oara profesor Marilena
Sofronie, au str=ns bani [i au
f\cut pachete cu alimente. Ne-
am `nt=lnit la biserica paro-
hial\ pentru a `mp\r]i daruri
b\tr=nilor, iar copiii au ]inut
un mic spectacol `n care au
spus c=teva poezii cu con]inut
religios [i au c=ntat, `ncerc=nd
s\ aduc\ o clip\ de bucurie.
Tot `n aceast\ perioad\ a
Postului Mare am antrenat
credincio[ii [i am adunat la
biseric\ alimente const=nd `n
zah\r, ulei, f\in\ de gr=u,
orez, pe care urmeaz\ s\ le
`mp\r]im `n aceast\
S\pt\m=n\ a Patimilor
familiilor cu posibilit\]i mate-
riale mai reduse“. (M.D.)
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
„Dovada h\rniciei unui preot se g\se[te `n parohie [i biseric\“
La sediul Protopopiatului un sens: e cu des\v=r[ire in- cut preo]ilor faptul c\, `n cea lui Protopopiatului Boto[ani;
Boto[ani, a avut loc ieri, 17 a- util; h\rnicia este un izvor de de a doua zi de Pa[ti, IPS Mi- dezbaterea adresei Mitropo-
prilie 2006, [edin]a lunar\ cu bucurie, de optimism, de sa- tropolit Daniel al Moldovei [i liei Moldovei [i Bucovinei cu
preo]ii. Tema [edin]ei, „H\r- tisfac]ii. La aceast\ tem\ a Bucovinei va oficia Sf=nta Li- privire la respectarea de c\tre
nicia - expresie a particip\rii
la construc]ia lumii“, a fost
adus complet\ri [i pr. Lucian
Leonte, protopop de Boto[ani
turghie la Biserica „Sf=ntul
Gheorghe“ din Boto[ani [i va
preo]i a normelor de prevenire
[i stingere a incendiilor; pre-
prezentat\ `n cadrul unui re- care a spus c\ „dovada h\rni- sfin]i locul pentru noua bise- zentarea parohiilor cu ur-
ferat, de pr. Dumitru Costan ciei unui preot se g\se[te `n ric\ a M\n\stirii Zosin. gen]\ misionar\ din Protopo-
de la parohia Chi[covata. ~n parohia [i biserica pe care o S-au mai discutat urm\- piatul Boto[ani; programul de
expunerea sa, pr. Dumitru p\store[te, iar preotul trebuie toarele aspecte: citirea `n
caritate de Pa[ti `n Protopo-
Costan a subliniat urm\toa- totdeauna s\ fie `n misiune, cadrul slujbei de ~nviere afar\
rele aspecte: h\rnicia ]ine de `n lucrare“, subliniind c\ a pastoralei IPS Mitropolit piatul Boto[ani [i respectarea
`ns\[i structura omului; dup\ „h\rnicia trebuie cultivat\ `n Daniel; a[ezarea nu pe jos, ci normelor privind cur\]enia [i
c\derea `n p\cat munca a de- mod deosebit odat\ cu intra- pe mese speciale, a prinoase- igiena la biserici.
venit chin [i pedeaps\; Dum- rea ]\rii noastre `n Uniunea lor aduse de credincio[i pen- Tot ieri a avut loc [i [edin]a
nezeul nostru este un Dumne- European\“, informeaz\ Biro- tru sfin]ire; conferin]a anual\ lunar\ cu preo]ii din Protopo-
zeu al lucr\rii; omul care nu ul de pres\ al Protopopiatului a preo]ilor din Arhiepiscopia piatul H=rl\u, `n cadrul c\-
lucreaz\ este singura fiin]\ Boto[ani. Ia[ilor, care va avea loc `ntre reia au fost discutate anumite
din univers care nu are nici ~n continuare, pr. protopop 21 [i 25 august 2006; situa]ia aspecte de ordin administra-
un scop, nici o finalitate, nici Lucian Leonte a f\cut cunos- cu privire la renovarea sediu- tiv. (Narcisa BALABAN)
~n Marea Mar]i, Biserica ne vorbe[te
de `nviere, iertare [i via]\ ve[nic\
a ~n fiecare zi a S\pt\m=nii Mari v\ vom explica semnifica]iile deniilor care rememoreaz\
Patimile M=ntuitorului a Cu acest prilej ave]i ocazia de a v\ `nt=lni zilnic `n paginile
noastre cu un ierarh al Bisericii Ortodoxe Rom=ne a Denia din Mar]ea Mare
ne este t=lcuit\ de PS Visarion R\[in\reanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului a
Prea Sfin]itul Visarion ne-a le mijloceasc\ o `ntrevedere
t=lcuit semnifica]iile pildei cu M=ntuitorul. La auzul a-
gr\untelui de gr=u, despre cestei cereri, M=ntuitorul
care M=ntuitorul a vorbit `n roste[te cuvintele: «A venit
ziua de miercuri. De la PS Vi- ceasul ca s\ se pream\reas-
sarion am aflat c\ acest gr\- c\ Fiul Omului» [i apoi con-
unte de gr=u ~l `ntruchipeaz\ tinu\ ar\t=nd noul `n]eles al
chiar pe M=ntuitor.
mor]ii prin care avea s\
„Primele trei zile ale aces- treac\ [i El. De aceea spune:
tei s\pt\m=ni mari au o
«Adev\rat, adev\rat v\
conota]ie liturgic\ deosebit\
prin faptul c\ ele se prezint\ spun vou\ c\ dac\ gr\untele
de gr=u c=nd cade `n mor-
ca simboluri introductive ale
patimilor. Fiecare zi abor- m=nt nu va muri, r\m=ne
numai el, iar dac\ va muri
deaz\ o tem\. De exemplu,
Dreptul Iosif [i Smochinul aduce road\ mult\». Ase-
cel uscat sau neroditor `n meni acestui gr\unte de
Sf=nta [i marea zi de Luni, gr=u care, sem\nat sub
Cele zece fecioare [i mirele brazd\, moare [i `nvie,
care vine la miezul nop]ii `n aduc=nd cu el rod `nzecit `n
Sf=nta [i marea zi de Mar]i spic, [i trupul cre[tinului
[i apoi ungerea cu mir din trece prin moarte la via]\
Betania [i tr\darea lui Iuda aduc=nd rod `nzecit la `nvi-
`n ziua de Miercuri. Evan- erea cea de ob[te. Ca un gr\-
ghelia ce se cite[te la slujba unte de gr=u trupul lui Hris-
deniei de mar]i seara este de tos, noul Adam, ascuns `n
la Sf=ntul Apostol [i Evan- p\m=nt rode[te pentru `n-
ghelist Ioan, din capitolul al treg neamul omenesc `nvi-
XII-lea. Ea ne relateaz\ de ere, iertare [i via]\ ve[nic\.
fapt c=teva elemente [i mo- Evanghelia ne vorbe[te `n
mente `nt=mplate dup\ `nvi-
erea lui Laz\r. Cei care fus- continuare [i despre f\g\-
eser\ p\rta[i la aceast\ min- duin]a M=ntuitorului Hris-
tos. Acolo unde va fi El dup\ Femeia p\c\toas\ s pe picioarele M=ntuitorului
une m\rturiseau despre [i le-a [ters cu p\rul capului
felul `n care M=ntuitorul Patim\ [i dup\ ~nviere, adi- e m=ntuia, iar Iuda se s\u, ucenicul cel v=nz\tor,
c\ `n slava P\rintelui Ce-
Iisus Hristos `l `nviase pe
resc, vor fi [i cei care vor sluji
f\cea rob vr\jma[ului Iuda, se duce [i vorbe[te cu
Laz\r cel mort de patru zile. arhiereii [i mai marii popo-
cu el `n Duh [i `n Adev\r aici Cum ziceam, aceast\ zi rului pentru ca s\-l piard\.
pe p\m=nt. Evanghelia de la are o conota]ie deosebit\, Iat\ cum femeia cea p\c\-
Noul `n]eles al mor]ii Denia de mar]i seara se c\ci ne aduce aminte de un- toas\ se m=ntuia, iar Iuda
Era atunci praznicul Pa[- `ncheie cu o frumoas\ cuv=n- gerea cea de pe urm\ a se f\cea rob vr\jma[ului. Fie
tilor [i un grup de prozeli]i tare a M=ntuitorului privi- M=ntuitorului de c\tre o fe- ca aceste zile sfinte ale Pati-
greci veniser\ special la Ie- toare la misiunea sa p\m=n- meie p\c\toas\. Dup\ ce fe- milor s\ ne fie tuturor spre
rusalim pentru praznic [i teasc\, ca trimis al Tat\lui meia p\c\toas\ a turnat folos [i spre `ndreptare du-
ace[tia l-au rugat pe Filip s\ din Ceruri. mirul din vasul de alabastru hovniceasc\“. a
Pre]:
www.centruldepelerinaj.ro 0 RON
2 7 5 E U R O + 1t,8cazare `n
transp or
cu mic dejun
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ camer\ dubl\ ]itor de grup,
inclus, `nso y boat
Informa]ii:
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinaj `n Grecia de Pa[ti taxele de ferr CENTRUL DE PELERINAJ
„SF. PARASCHEVA“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
S\rb\toarea ~nvierii Domnului `n Grecia nr. 16, Ia[i - 700064
(~n curtea Mitropoliei, `n
organizat `n perioada 19-28 aprilie cl\direa Bibliotecii Ecumenice
„Dumitru St\niloae“)
~n cadrul Complexului monahal Meteora se ~n cadrul programului pelerinii Tel: 0232.276.907;
va asista la Slujba Prohodul Domnului. vor avea ocazia de a se `nchina [i la Fax: 0232.276.867
S\rb\toarea Invierii Domnului se va pr\znui moa[tele Sfântului Nectarie din insula Email:
la M\n\stirea Cuviosul David, din insula Eghina, la moa[tele Sf. M. Mc. Dimitrie din
office@centruldepelerinaj.ro
Evia, iar Slujba Vecerniei din duminica Tesalonic, ale Sfântului Ioan de la Rila din
Sfintelor Pa[ti la biserica ce ad\poste[te Bulgaria [i la Brâul Maicii Domnului de la Website:
moa[tele Sf. Ioan Rusul. M\n\stirea Kato Xenia. www.centruldepelerinaj.ro

C=t cost\ masa de Pa[ti
Se apropie S\rb\torile de Pa[ti [i fiecare dintre noi se
g=nde[te la ce [i mai ales c=t s\ cumpere pentru ca masa
s\ fie c=t mai `mbel[ugat\ [i s\ respecte tipicul s\rb\torii
cre[tine. Din acest motiv, `n fiecare cas\ trebuie s\ existe
niscaiva friptur\ sau drob de miel, s\ miroas\ bine a
cozonaci, s\ se `nro[easc\ ou\. Mai receptivi ca oric=nd,
ie[enii au adoptat [i mai noul „Iepura[“, cel care p=n\ nu
demult aducea cadouri [i dulciuri doar occidentalilor.
de Otilia
B|LINI{TEANU
Pentru a [ti ce [i de unde s\
cump\ra]i pentru masa de
Pa[ti, am dat o rait\ prin pie-
]ele [i magazinele ie[ene. Ve[-
tile sunt bune, oferta de pro-
duse specifice Pa[tilor este bo-
gat\. Ce-i drept, pre]urile sunt
ceva mai piperate, dar cu chib-
zuial\ [i r\bdare ave]i toate
[ansele s\ umple]i masa cu de
toate, f\r\ s\ dep\[i]i bugetul
alocat acestei s\rb\tori.
~nainte de orice plan, fieca-
re dintre noi se g=nde[te la
mielul de Pa[ti. Cum s\-l re-
cunoasc\, s\ nu cumpere alt-
ceva `n loc? C=t s\ fie de ma-
re? Cum s\ `l prepare? Dac\ la
aceste `ntreb\ri `nc\ mai c\u-
ta]i un r\spuns, trebuie s\ [ti]i
c\ anul acesta mieii se v=nd la
pre]uri un pic cam mari.
Cresc\torii de miei [i-au
f\cut apari]ia abia de ieri `n
pie]ele ie[ene, dar administra-
torii a[teapt\ s\ vin\ `n nu-
m\r mai mare la mijlocul s\p-
t\m=nii. Kilogramul de miel `n
carcas\ ajunge la 150.000 de
lei. ~n pia]a de la Hala Cen-
tral\, am g\sit ieri un singur
produc\tor, din P\u[e[ti-Du-
me[ti. „Am avut doi clien]i
p=n\ acum. E greu, anul \sta
mieii sunt mai slabi [i mul]i nu
vor s\ cumpere“, ne-a explicat
Aneta B., de 62 de ani.
~mbulzeal\ mult\ `n jurul
standului. Mult\ lume `ntrea-
b\, pu]ini se opresc s\ se toc-
measc\ (dac\ pot) [i chiar s\
cumpere. „150.000?!! Scump,
foarte scump“. Cam asta spun
clien]ii [i se `ndep\rteaz\ u[or.
„Poate m=ine vor veni mai
mul]i [i vor mai l\sa din pre]“,
spune o doamn\.
Mai mul]i cresc\tori erau
ieri `n Pia]a Alexandru, `ns\
pre]ul era acela[i: 150.000 de
lei kilogramul.
Pia]a legumelor
s-a scumpit brusc
Cum din buc\t\ria de Pa[ti
nu pot lipsi nici legumele, am
tras cu ochiul [i la pre]urile pe
care ]\ranii [i comercian]ii le-au
afi[at de la `nceputul acestei
s\pt\m=ni.
Ro[iile s-au scumpit; un ki-
logram cost\ acum 60.000-
65.000 de lei, cu 20.000 de lei
mai mult dec=t s\pt\m=na tre-
cut\. „Vine Pa[tele. A[a se `n-
t=mpl\ de fiecare dat\. Le
scumpe[te produc\torul, le
scumpim [i noi“, spun comer-
cian]ii.
ACTUALITATE
Verde]urile nu dep\[esc
10.000-15.000 de lei/leg\tura,
la fel ceapa verde [i ridichea.
{i ca[ul proasp\t de oi a
ap\rut `n sectoarele de v=n-
zare a lactatelor. Un kilogram
de ca[ se vinde cu 135.000-
140.000 de lei, `n timp ce ama-
torii de urd\ pot s\-[i satis-
fac\ pofta `n schimbul a
120.000 de lei/kg.
Br=nza de vaci [i sm=nt=-
na, at=t de c\utate acum pen-
tru pasca tradi]ional\, se v=nd
la ]\rani cu 80.000 de lei kilo-
gramul.
Pentru pasc\ [i cozonaci
mai ave]i nevoie de o f\in\ de
gr=u de calitate, pe care o
g\si]i la pre]uri ce variaz\ `n-
tre 12.000 [i 19.000 de lei/kg,
la vrac sau ambalat\ `n pungi
de h=rtie. Pentru cozonaci mai
ave]i nevoie [i de miez de
nuc\. Un kilogram se vinde `n
pie]ele din Ia[i cu 180.000 de
lei/kg, „calitate garantat\“,
cum scrie pe afi[.
Cozonaci [i pasc\
la comand\
Dac\ sunte]i genul comod,
dac\ nu v\ ies cozonacii sau
dac\ pur [i simplu nu ave]i
timp s\-i coace]i, exist\ o solu-
]ie simpl\ [i rapid\. Pute]i face
comand\ de pasc\ [i cozonaci
la una din patiseriile specia-
lizate din ora[. Dac\ nu a]i
f\cut `ns\ acest lucru din timp,
v\ avertiz\m c\ exist\ riscul
s\ nu v\ mai fie onorat\ co-
manda. Am g\sit totu[i o por-
ti]\ de salvare. La patiseria de
pe „Cuza-Vod\“ se mai fac co-
menzi p=n\ pe 21 aprilie.
Gr\bi]i-v\, deci!
Un kilogram de cozonac cu
nuc\ cost\ 105.000 lei, iar unul
cu rahat 90.000 de lei. Pasca cu
br=nz\, la fel ca cea cu sm=n-
Mar]i, 18 aprilie 2006
t=n\, poate fi comandat\ la
pre]ul de 172.500 de lei/kg.
Ou\le, „piesele de rezis-
ten]\“ de pe masa de Pa[ti, se
g\sesc din bel[ug, `n fiecare
magazin de profil, dar [i `n
pie]e, la pre]uri ce variaz\ `n-
tre 2.200 [i 3.500 de lei. Ca s\
le `nro[i]i ave]i nevoie de vop-
sea. Un plic cu vopsea, indife-
rent de culoare, cost\ `n jur de
20.000-25.000 de lei. Dac\ nu
vi s-a `nt=mplat `nc\, v\ acos-
teaz\ la fiecare col] de strad\
]ig\nci cu buline mici de plas-
tic: „Ro[ de ou\! Ro[ de ou\!“, la
pre]ul de 10.000 de lei fiecare.
Co[ul de Pa[ti [i
cadoul de „Iepura[“
Pentru noaptea de ~n-
viere v\ trebuie neap\rat un
Bucatele pascale
[i vinul
La rom=ni, fiecare s\rb\-
toare important\ din an vine
cu `ntreg alaiul ei de bucate
tradi]ionale, al\turi de care,
`n orice cas\, se g\se[te [i un
pahar de vin bun. Pa[tele nu
face excep]ie, din acest punct
de vedere. S\rb\toarea Sf.
Pa[ti aduce nout\]i `n ali-
menta]ie, mai ales dup\ o pe-
rioad\ de post, dar [i nout\]i
`n alegerea de vinuri. ~n ma-
gazinele de specialitate, g\-
si]i orice sortiment de vin do-
ri]i, la pre]uri ce variaz\ `ntre
30.000 [i 35.000 de lei vinu-
rile vrac [i 80.000 [i peste
200.000 vinurile la sticl\.
Pentru a v\ oferi un sfat `n
ceea ce prive[te asocierea vi-
nurilor cu bucatele tradi]i-
onale, am apelat la un spe-
cialist de renume `n domeniu,
academicianul Valeriu Cotea.
„Cel mai potrivit la cozonac
este patriarhul vinurilor ro-
5
co[ de nuiele, frumos `m-
pletit, `n care s\ pune]i co-
zonacul, pasca [i ou\le pen-
tru sfin]it. G\si]i astfel de
co[uri, de toate dimensiuni-
le [i formele, `n spatele Ha-
lei Centrale, pe str\du]a ce
duce spre T=rgu-Cucu. „A-
vem mici la 15.000, 20.000,
50.000, iar cele mari la
180.000. Avem clien]i. Mai
negociem“, ne-a spus Lucia
R., de 58 de ani.
Cadourile de „Iepura[“ va-
riaz\ `n func]ie de gusturile [i
dorin]ele fiec\ruia: ou\ `ncon-
deiate (`ntre 60.000-200.000
de lei, iar cele de stru] 1,5
milioane), p\pu[i de artizanat
(200.000 de lei), pui[ori
(25.000-35.000 de lei), iepu-
ra[i de ciocolat\ (la pre]uri ce
variaz\ `ntre 10.000-50.000
de lei). a
m=ne[ti, vinul de Cotnari, prin
care aduci o mul]umire Ceru-
lui pentru via]a pe care ai tr\-
it-o. Mai poate fi asociat\ [i o
Busuioac\ de Moldova sau de
Bohotin, pentru c\ dulcele cere
ceva dulce, iar aceste vinuri
sunt bogate `n zah\r [i nu nu-
mai c\ au un grad alcoolic
moderat, dar pot fi acceptate
nu numai pentru sete, ci [i ca
hran\“, ne-a explicat celebrul
oenolog Valeriu D. Cotea.
Am mai aflat [i c\ mielul
fiert poate fi asociat cu un vin
alb, sec sau demisec, iar frip-
turile de miel f\cute la tav\
sau la gr\tar se asociaz\ foar-
te bine cu un pahar de vin ro[u
(iar Moldova se bucur\ de cel
mai bun vin ro[u, cum este Fe-
teasca Neagr\ de Uricani). ~n
acela[i timp, sarmalele merg
foarte bine asociate cu vin ro[u
sau alb, `n egal\ m\sur\.
Fic\]eii de pas\re, chiftelu-
]ele [i br=nzeturile, puiul la
tav\ cu mujdei, dar [i prepara-
tele din pe[te pot fi `nso]ite la
masa de Pa[ti de o Fr=ncu[\.
6 Mar]i, 18 aprilie 2006
PE SCURT
„O s\pt\m=n\
la mare“
cu maxim 149 de lei
Federa]ia Patronatelor din
Turismul Rom=nesc a hot\r=t
s\ continue [i `n acest an pro-
gramul social „O s\pt\m=n\ la
mare“, `n perioada 1 mai - 15
iunie, a declarat, ieri, pentru
Rompres, Daniel Vasilescu,
pre[edintele acestei structuri
patronale. Prin aceast\ ac]iune
patronatele din turism au `n
vedere utilizarea eficient\ a ca-
pacit\]ilor hoteliere de pe
litoralul rom=nesc al M\rii
Negre. Promovarea programu-
lui va fi f\cut\ de c\tre
Autoritatea Na]ional\ pentru
Turism, iar v=nzarea pachetu-
lui se face prin agen]iile de tu-
rism membre sau nemembre
ANAT. Tarifele sunt de 99 de
lei/sejur/persoan\, pentru 6
nop]i de cazare, f\r\ servicii de
mas\, la hotel de o stea. La ho-
tel de dou\ stele pre]ul este de
119 lei/sejur/persoan\, iar la
hotel de 3 stele, 149 lei/sejur/
persoan\. Tarifele includ TVA
[i comisionul de 10% cedat
agen]iilor de turism. Biletele au
fost puse `n v=nzare la toate
agen]iile de turism.
Rom=nii
pierd avionul din
cauza traficului
Primele grupuri de turi[ti
rom=ni care au pierdut avionul
din cauza condi]iilor grele de
trafic spre Aeroportul „Henri
Coand\“ au fost semnalate,
ieri, de Asocia]ia Na]ional\ a
Agen]iilor de Turism (ANAT).
„Din cauza traficului `ngreunat
spre Aeroportul Interna]ional
„Henri Coand\“ s-au semnalat
primele pierderi de decol\ri ale
grupurilor de turi[ti. Este o
situa]ie extrem de grav\ pentru
incoming-ul rom=nesc“, aver-
tizeaz\ ANAT. ANAT consider\
c\ pentru a putea fi pre`nt=m-
pinate astfel de situa]ii sunt
necesare m\suri urgente de flu-
idizare a circula]iei spre aero-
port, `n special `n zonele Pia]a
Victoriei - Pia]a Presei Libere -
Aeroportul B\neasa -
Aeroportul Interna]ional „Henri
Coand\“. Agen]iile de turism [i
companiile aeriene au atras
aten]ia c\ `nt=rzierile repetate
[i pierderile de zboruri pot avea
efecte extrem de negative
asupra turismului rom=nesc.
Banca Moldovei
are o rezerv\ de
aproape 600 de
milioane de dolari
Banca Na]ional\ a Moldovei a
anun]at c\ rezervele valutare s-
au majorat `n luna martie cu
1,4% respectiv 8,02 milioane
dolari, cifr=ndu-se la 599,6 mi-
lioane dolari la 1 aprilie, in-
formeaz\ RIA Novosti. Banca
central\ a precizat c\ aceste
rezerve sunt constituite din
340,7 milioane de dolari cash [i
depozite bancare, 258,8 milioa-
ne de dolari `n obliga]iuni [i
7,26 milioane de dolari `n cont
la Fondul Monetar Interna-
]ional. Guvernul a aprobat `n a
doua jum\tate a lunii martie o
serie de modific\ri la legea cu
privire la Banca Na]ional\ a
Moldovei, care prev\d sporirea
independen]ei acestei institu]ii
fa]\ de structurile de stat,
arat\ AP Flux. Documentul
stipuleaz\ ca proiectele de acte
legislative care vizeaz\ domeni-
ile de activitate ale b\ncii de
stat vor fi aprobate doar cu
avizul obligatoriu al BNM.
Totodat\, cursul de schimb al
leului moldovenesc va fi stabilit
de banc\ `n comun cu
Guvernul. ~n acela[i timp,
amendamentele interzic cre-
ditarea de c\tre BNM a
Guvernului. a
Raiffeisen: Prima grev\ `n sistemul bancar rom=nesc
Circa 50 de angaja]i sindica-
li[ti de la Raiffeisen Bank au pi-
chetat, ieri, sediul central al b\n-
cii, cer=nd respectarea legisla]iei
muncii [i a prevederilor contrac-
tului colectiv de munc\ la nivel
de unitate, iar `n urma negocie-
rilor cu administra]ia conflictul a
fost solu]ionat pe cale amiabil\.
Sindicali[tii acuz\ Consiliul
de Administra]ie al b\ncii c\ „a
luat decizii abuzive [i unilaterale
cu privire la restructurarea sala-
ria]ilor din unele compartimente
ale b\ncii“. Totodat\ cei prezen]i
la pichet consider\ c\ Adminis-
tra]ia nu respect\ programul de
lucru al angaja]ilor [i c\ refuz\
Pre]ul alimentelor stagneaz\, cel al gazelor
[i „`ntre]inerii“ cre[te de la lun\ la lun\
a Indicele pre]urilor de consum a crescut cu 0,24 de puncte procentuale, `n luna februarie, fa]\ de
prima lun\ a anului, dup\ ce nivelul pre]urilor crescuse, `n ianuarie, cu 1,03 puncte procentuale, fa]\ de
decembrie 2005, potrivit statisticilor realizate de Institutul Na]ional de Statistic\ a Totodat\, indicii
pre]urilor de consum au crescut, `n luna februarie, cu 8,49% fa]\ de perioada similar\ a anului trecut a
Pre]ul p=inii a crescut,
`n februarie, cu 0,04 puncte
procentuale, fa]\ de ianua-
rie, respectiv cu 0,28 de
puncte procentuale `n fe-
bruarie, fa]\ de decembrie.
Cea mai puternic\ cre[-
tere la m\rfuri alimentare,
`n februarie, s-a `nregistrat
la cartofi, cu 9,01 puncte
procentuale peste nivelul
pre]ului din decembrie, re-
spectiv cu 5,96 puncte pro-
centuale mai mult `n febru-
arie dec=t `n prima lun\ a
anului. ~n acela[i timp,
fa]\ de ultima lun\ a anu-
lui trecut, ou\le s-au ief-
tinit `n ianuarie cu 8,30 de
puncte procentuale, respec-
tiv cu 6,18 puncte procen-
tuale, `n februarie, fa]\ de
prima lun\ a anului. Pre-
]ul la ulei comestibil a r\-
mas constant `n februarie,
fa]\ de `nceputul lui 2006.
De asemenea, `n februa-
rie, indicii pre]urilor de
consum indic\ o cre[tere de
0,29 de puncte procentuale
la fructe, de un punct la
lactate, de 23,11 puncte la
zah\r, de 0,22 puncte la
cafea [i de 0,24 puncte la
b\uturi alcoolice.
Carnea de vac\ s-a
scumpit cu c=te 0,05 punc-
te procentuale, at=t `n ia-
nuarie, c=t [i `n februarie,
fa]\ de luna anterioar\, `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a REDUCERI LA PRODUSE-
LE ARCTIC: Clien]ii Altex care a-
chizi]ioneaz\ `n perioada 17-30 a-
prilie produse Arctic prin inter-
mediul cardurilor BCR-Altex pri-
mesc `napoi 10% din valoarea
achizi]iei, informeaz\ un comu-
nicat al retailerului de electroni-
ce, electrocasnice [i IT&C. Cardul
BCR-Altex poate fi folosit pentru
achizi]ionarea de produse sau
pentru extragerea de numerar de
la orice bancomat, `n limita a
5.000 de euro, respectiv pentru
efectuarea de pl\]i prin ATM etc.
Cardul poate fi ob]inut cu aju-
torul actului de identitate [i al
adeverin]ei de salariu, pentru un
credit maxim de 3.000 de euro, la
documenta]ie ad=ug=ndu-se [i
cartea de munc\, pentru credite
mai mari. Re]eaua Altex cuprinde
peste 120 de magazine, Compa-
nia estimeaz\, pentru 2006, in-
vesti]ii de aproximtiv 25 de mili-
oane de euro, destinate, `n princi-
pal, inaugur\rii a `nc\ 20 de ma-
gazine Altex Megastore [i patru
ECONOMIC
sistematic dialogul social cu
sindicatele.
~n urma protestului, `ntre sin-
dicali[ti [i membrii Consiliului de
Administra]ie s-a `ncheiat un
protocol, prin care Administra]ia
b\ncii s-a angajat s\ rezolve re-
vendic\rile salaria]ilor protes-
tatari.
~n ceea ce prive[te revendi-
carea legat\ de „respectarea pro-
gramului de lucru de opt ore“,
conducerea b\ncii a fost [i este de
acord cu necesitatea respect\rii
programului de lucru de opt ore.
Referitor la revendicarea privind
„anularea deciziilor de concedie-
re“, p\r]ile au fost de acord c\ nu
a fost vorba de concediere colecti-
v\ [i, deci, nu exist\ baza legal\
Cea mai puternic\ cre[tere la m\rfuri
alimentare, `n februarie, s-a `nregistrat
la cartofi, cu 9,01 puncte procentuale
peste nivelul pre]ului din decembrie,
respectiv cu 5,96 puncte procentuale mai mult
`n februarie dec=t `n prima lun\ a anului
timp ce carnea de porc s-a
ieftinit, `n februarie fa]\ de
ianuarie, cu 0,12 puncte,
iar cea de pas\re, cu 1,95
puncte. Conservele [i car-
nea de pe[te s-au scumpit,
`n ianuarie, cu 0,25 puncte,
iar `n februarie cu 0,22
puncte.
~n privin]a m\rfurilor
nealimentare, pre]urile au
crescut `n prima lun\ a a-
electrocomplexuri Media Galaxy.
De asemenea, compania inten]io-
neaz\ s\ `[i extind\ re]eaua `n
]\rile din regiune.
a BARILUL DE PETROL A
ATINS 70 DE DOLARI: Barilul
de petrol a atins, ieri diminea]\,
pragul de 70 de dolari `n cursul
tranzac]iilor electronice derulate
pe bursele asiatice, alimentate de
temerile privind o eventual\ in-
terven]ie american\ `n Iran [i o
eventual\ lips\ de benzin\ pe
pia]a SUA, cel mai mare con-
sumator din lume, informeaz\
AFP. Barilul de petrol light sweet
crude cu livrare `n luna mai a
ajuns la ora 02.35 GMT la valoa-
rea de 69,98 dolari `n cre[tere cu
66 de cen]i comparativ cu pre]ul
de 69,32 dolari `nregistrat joi sea-
r\ la bursa New York Mercantile
Exchange. Ultima dat\ c=nd ba-
rilul de petrol a trecut de 70 de
dolari a fost la data de 30 august
2005, c=nd a ajuns chiar la valoa-
rea absolut\ de 70,85 dolari, du-
p\ ce uraganul Katrina a devas-
pentru ca deciziile individuale de
desfacere a contractelor de mun-
c\ s\ fie anulate, iar referitor la
revendicarea privind „stabilirea
de comun acord a criteriilor pri-
vind evaluarea, stimularea [i pro-
movarea salaria]ilor din Raiffei-
sen Bank“ s-a convenit formarea
unui grup de lucru Patronat Sin-
dicat care s\ analizeze criteriile
privind evaluarea, stimularea [i
promovarea salaria]ilor.
Potrivit pre[edintelui Federa-
]iei Sindicatelor din Sistemul de
Asigur\ri [i B\nci, Constantin
Paraschiv, negocierea unui nou
contract colectiv al muncii la
nivel de banc\ va avea loc pe data
de 1 mai, mult mai devreme dec=t
era prev\zut.
nului cu 1,88%, iar `n cea
de-a doua, cu 0,16%.
Cea mai puternic\ cre[-
tere de pre]uri s-a `nregis-
trat, `n ianuarie, la gazele
naturale, respectiv cu
17,16%, `n timp ce, `n fe-
bruarie, cea mai puternic\
evolu]ie a avut-o pre]ul tu-
tunului, respectiv cu
1,24%. ~n acela[i timp, cea
mai sc\zut\ cre[tere de
tat coasta Golfului Mexic. Pie]ele
sunt nelini[tite de posibilitatea u-
nei eventuale penurii de benzin\
pe pia]a american\ `n sezonul es-
tival, perioad\ `n care consumul
va atinge valori maxime.
a RE}EAUA DE V+NZARE A
LOTERIEI NU VA FI PRIVATIZA-
T|: Oficiali ai Loteriei Na]ionale
au anun]at c\ re]eaua de v=nzare
a societ\]ii nu va fi privatizat\.
Un colectiv de lucru al Companiei
Na]ionale Loteria Rom=n\
(CNLR) a fost constituit recent `n
scopul efectu\rii unui studiu pen-
tru eficientizarea activit\]ii de
v=nzare, informeaz\ un comuni-
cat al CNLR semnat de pre[edin-
tele Consiliului de Administra]ie,
Liliana Ghervasuc. Analiza exclu-
de din start ideea de privatizare,
franciz\ sau comodat, a precizat
Liliana Ghervasuc, referindu-se
la unele afirma]ii ap\rute `n pre-
s\ privind existen]a unui a[a-zis
plan de privatizare a re]elei de
v=nzare. a
Cele dou\ p\r]i s-au angajat,
conform protocolului, ca `n noul
contract colectiv de munc\ s\ fie
prev\zute mai clar metodele de
evaluare [i stimulare a salaria]i-
lor; s\ fie mai bine definite crite-
riile privind concedierea - cu m\-
rirea num\rului de salarii com-
pensatorii.
Este prima ac]iune de protest
`n sistemul bancar rom=nesc. a
pre]uri, `n ianuarie, s-a
`nregistrat la mobil\ [i au-
toturisme [i accesorii auto,
respectiv de 0,13%. ~n luna
februarie, autoturismele [i
accesoriile auto s-au ief-
tinit cu 1,18%, iar combus-
tibilii, cu 0,25%. De aseme-
nea, `n luna februarie,
pre]urile la energie, gaze [i
`nc\lzire central\ au r\-
mas constante. Medica-
mentele s-au scumpit cu
0,80%, `n ianuarie, fa]\ de
luna anterioar\, respectiv
cu 0,26% `n februarie, fa]\
de ianuarie.
Dintre servicii, `n luna
ianuarie, cel mai puternic
s-au scumpit serviciile de
furnizare a apei, canal [i
salubritate, respectiv cu
3,64 puncte, `n timp ce ser-
viciile de po[t\ [i telecomu-
nica]ii s-au ieftinit cu 0,77
puncte, iar cele de telefo-
nie, cu 1,15 puncte.
~n februarie, cea mai pu-
ternic\ evolu]ie a `nregis-
trat-o, de asemenea, pre]ul
serviciilor de ap\, canal [i
salubritate, `n cre[tere cu
1,42 puncte fa]\ de ianua-
rie, `n timp ce accesul `n ci-
nematografe, teatre, mu-
zee, cheltuielile cu `nv\]\-
m=ntul [i turismul, trans-
portul interurban, servici-
ile de po[t\ [i telecomu-
nica]ii [i cele de telefonie
au `nregistrat sc\deri `ntre
0,17 [i 2,52 puncte.
~n luna ianuarie, pre]u-
rile au crescut, `n medie, cu
0,7%, fa]\ de decembrie,
iar `n februarie, cu 0,6%,
fa]\ de luna precedent\. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 18 aprilie
Vremea va fi `n general
frumoas\. Cerul variabil, se
va `nnora treptat `n sud-ves-
tul ]\rii, unde spre sear\ izo-
lat va ploua. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat. Tem-
peraturile maxime se vor
`ncadra `ntre 16 [i 22 de
grade, mai sc\zute pe litoral.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 18.04.2006
Dolar SUA 2,8611 (28 611)
Euro 3,4850 (34 850)

Debitul Dun\rii scade la intrarea `n ]ar\, dar cre[te la v\rsare
Debitul Dun\rii va sc\dea,
`n urm\toarele zile, `ntre Ba-
zia[ [i Giurgiu, dar va cre[te de
la Giurgiu spre v\rsare, a de-
clarat ieri secretarul de stat `n
Ministerul Administra]iei [i
Internelor Victor Paul Dobre.
El a precizat c\, `n afar\ de
C\l\ra[i, Fete[ti [i Gala]i, o
situa]ie dificil\ se `nt=lne[te [i
`n jude]ul Dolj unde au fost dis-
locate importante efective ale
Ministerului Ap\r\rii Na]iona-
le, Jandarmeriei [i Poli]iei pen-
tru a diminua efectele inunda-
]iilor provocate de cedarea unui
dig. Referitor la echipamentele
de interven]ie, Victor Paul Do-
bre a spus c\, la sf=r[itul anului
trecut, au fost alocate 100 de
miliarde de lei vechi pentru
Un agricultor din cinci are
nostalgia ajutorului de la stat
16% dintre rom=nii din me-
diul rural consider\ c\ dife-
ren]ele dintre venituri ar tre-
bui s\ fie mai mari pentru a
`ncuraja efortul individual, `n
timp ce 19% apreciaz\ c\ dife-
ren]ele trebuie s\ fie mai
mici, relev\ un sondaj de opi-
nie efectuat de Metro Media
Transilvania, la cererea Fun-
da]iei pentru o Societate Des-
chis\, dat publicit\]ii ieri.
De asemenea, `n opinia a
22% dintre responden]i, statul
ar trebui s\ `[i asume mai
mult\ responsabilitate pentru
bun\starea fiec\ruia, `n timp
ce 13% consider\ c\ fiecare in-
divid ar trebui s\ `[i asume
mai mult\ responsabilitate
pentru propria bun\stare.
Pentru 31% dintre subiec]i,
munca pe termen lung aduce
de regul\ o via]\ mai bun\, `n
schimb 7% dintre cei intervie-
va]i spun c\ munca nu aduce
de regul\ succesul, acesta fi-
ind mai mult o chestiune de
noroc [i rela]ii.
21% dintre responden]i de-
clar\ c\ sunt cu totul de acord
cu afirma]ia c\ bun\starea
poate cre[te pentru to]i, `n
timp ce 8% spun c\ oamenii
pot s\ se `mbog\]easc\ doar
pe seama altora.
Sondajul de opinie a fost
efectuat `n perioada 22 noiem-
brie - 6 decembrie 2005, pe un
e[antion de 1.516 persoane a-
dulte din mediul rural, cri-
teriul de stratificare fiind aria
cultural\ [i gradul de dezvol-
tare al localit\]ilor rurale.
E[antionul este reprezentativ
pentru popula]ia rural\ adul-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a T|RICEANU VREA CAR-
TOTECILE {I MICROFILMELE
ARHIVELOR: Primul-ministru
C\lin Popescu-T\riceanu a
cerut Consiliului Suprem de
Ap\rare a }\rii (CSAT) s\
aprobe ca, pentru toate arhivele
predate de serviciile secrete, s\
fie predate [i cartotecile [i mi-
crofilmele. „Voi cere CSAT s\
aprobe ca, pentru toate arhivele
care au fost predate de institu-
]iile statului, m\ refer la servici-
ile de informa]ii intern [i extern,
s\ fie f\cut\ [i opera]iunea de
predare a cartotecilor [i micro-
filmelor pentru acele cantit\]i
impresionante de dosare“, a de-
clarat ieri, la Palatul Victoria,
premierul. El a explicat c\, `n
caz contrar, arhiva nu va folosi
la nimic pentru c\ nu va putea
fi cercetat\. „Altfel, toat\ aceas-
t\ arhiv\ nu serve[te practic la
nimic, pentru c\ ea nu poate fi
cercetat\ f\r\ a avea la dis-
refacerea tehnicii de]inute, iar
anul acesta bugetul destinat si-
tua]iilor de urgen]\ este de 400
de miliarde de lei vechi, bani ce
vor fi folosi]i pentru achizi]io-
narea de autospeciale folosite `n
caz de incendii, dar [i la inun-
da]ii, precum [i cump\rarea de
b\rci cu motor. „Acum trebuie
s\ facem fa]\ interven]iei, s\ ne
`mbun\t\]im preg\tirea profe-
sional\ [i s\ angaj\m `n cursul
acestui an aproximativ 12.000
de oameni“, a spus Victor Paul
Dobre. Cu privire la autoriza-
]iile emise pentru construc]iile
din zona inundabil\, secretarul
de stat `n MAI a men]ionat c\
deja s-a dispus cercetarea pre-
fecturilor dun\rene pentru a fi
depista]i cei care le-au eliberat
pentru a fi sanc]iona]i `n confor-
t\ neinstitu]ionalizat\, av=nd
o eroare tolerat\ de ^/- 2,5%.
Au auzit de SAPARD
de la televizor
~n 2005, peste jum\tate din
popula]ia rural\ a Rom=niei
(56%) a auzit de Programul
SAPARD al Uniunii Europene
(UE) de la televizor, `n sc\-
dere fa]\ de anul 2002, c=nd
num\rul ]\ranilor care ob]i-
nuser\ informa]ia men]ionat\
din aceea[i surs\ era mai
mare, respectiv 67%.
Potrivit Eurobarometrului
Rural 2005, realizat de Metro
Media Transilvania, anul tre-
cut a sc\zut, de asemenea, nu-
m\rul locuitorilor de la sate
care au auzit de respectivul
program de la radio, respectiv
pozi]ie aceste elemente“, a pre-
cizat [eful Executivului.
a ~N CULISELE LANS|RII
UNUI POST TV: Prima televi-
ziune rom=neasc\ dedicat\ exclu-
siv mediului de afaceri, „The Mo-
ney Channel“, `[i propune s\ cu-
noasc\ opiniile [i sugestiile tele-
spectatorilor, `nainte de lansarea
oficial\, care va avea loc pe data
de 1 mai, prin intermediul unui
proiect care se deruleaz\ `nce-
p=nd de ieri, pe parcursul a dou\
s\pt\m=ni. Potrivit unui comu-
nicat remis ieri, o echip\ de pro-
fesioni[ti va face o incursiune `n
culisele etapei premerg\toare
lans\rii oficiale a unui post de
televiziune. „The Money Cha-
nnel devine, astfel, camera din
spatele camerelor de televiziune
[i ofer\ telespectatorilor s\i o ex-
perien]\ singular\. Documeta-
rea necesar\ fiec\rei emisiuni,
[edin]ele de sumar, selectarea [i
ierarhizarea informa]iilor, pro-
ACTUALITATE
Militarii care lucreaz\ la un dig de l=ng\ Fete[ti,
`ntr-o pauz\ de mas\
mitate cu legea. De asemenea,
Victor Paul Dobre a subliniat c\
desp\gubirile pentru propri-
etarii de terenuri din zona inun-
21%, `n compara]ie cu 2002,
c=nd procentul se ridica la 25%.
Potrivit aceluia[i ches-
tionar, anul trecut, televizorul
a fost sursa principal\ de in-
forma]ie pentru 50% [i, res-
pectiv, 51% dintre locuitorii
de la sate, cu privire la exis-
ten]a Fondului Rom=n de
Dezvoltare Social\ [i, respec-
tiv, a Programului de dezvol-
tare rural\ al B\ncii Mon-
diale, `n timp ce radioul a ocu-
pat locul doi, cu 19% [i, re-
spectiv, 20%.
85% dintre ]\rani au
closetul `n curte
~n ceea ce prive[te situa]ia
locuin]ei `n care stau, 97%
dintre participan]ii la sondaj
au r\spuns c\ au curent elec-
bele tehnice, toate vor fi trans-
mise, pentru prima oar\, `n di-
rect“, se arat\, printre altele, `n
comunicatul de pres\. The Mo-
ney Channel va fi o televiziune
de [tiri financiare [i de business.
a 5 SPANIOLI, NOAPTEA,
~N CURTEA CASTELULUI a VICEPRIMARUL G+R-
BRAN: O patrul\ de jandarmi a COVULUI A MURIT ~NTR-UN
surprins duminic\ noapte o ro-
m=nc\ `nso]it\ de patru spanioli ACCIDENT: Viceprimarul co-
care au s\rit gardul care `ncon-
joar\ Castelul Bran [i au
p\truns `n incinta acestuia, se
arat\ `ntr-un comunicat dat
publicit\]ii, ieri, de c\tre biroul
de pres\ al Inspectoratului Ge-
neral al Jandarmeriei Rom=ne.
La sesizarea celor care r\spund
de paza Muzeului Bran, jan-
darmii au surprins mult dup\
ora 1.00 pe Dana F., domiciliat\
`n municipiul Drobeta Turnul
Severin, jud. Mehedin]i, [i Saiz
G., Pablo Alardo P., Raul Diaz P.
[i Sergio Smart S., to]i cet\]eni
Mar]i, 18 aprilie 2006
dabil\ se vor efectua prin Minis-
terul Agriculturii, preciz=nd c\
`n privin]a locuin]elor nu s-au
luat `nc\ m\suri. a
tric, `n timp ce canalizare au
doar 16%, iar la gaze sunt
racorda]i numai 9%.
Jum\tate dintre respon-
den]i au declarat referitor la
alimentarea cu ap\ c\ au
f=nt=n\ cu g\leat\ `n curte,
15% dispun de instala]ie de
ap\ curent\ `n curte, 16% au
instala]ie de ap\ curent\ `n
cas\ [i 18% se alimenteaz\ cu
ap\ de la f=nt=na public\ sau
ci[mea.
Closetul `n 85% din cazuri
se afl\ `n curte [i numai `n
12% din cazuri `n cas\, un pro-
cent de 2% dintre responden]i
declar=nd c\ nu au closet.
Majoritatea rom=nilor
cred c\ ta]ii pot avea
grij\ de copii la fel de
bine ca mamele
Peste jum\tate dintre su-
biec]ii intervieva]i `n cadrul
eurobarometrului rural pe
anul 2005 consider\ c\, `n cea
mai mare m\sur\, ta]ii pot a-
vea grij\ de copii la fel de bine
ca mamele. Sondajul a fost re-
alizat de Metro Media Transil-
vania, la solicitarea Funda]iei
pentru o Societate Deschis\.
~n timp ce 51% dintre
rom=ni consider\ acest lucru,
46% cred c\ ta]ii pot avea
grij\ de copii la fel de bine ca
mamele doar `ntr-o mic\ [i
foarte mic\ m\sur\.
O mam\ care lucreaz\
poate fi la fel de grijulie fa]\
de copiii s\i ca [i una care nu
lucreaz\, apreciaz\ 79% din-
tre subiec]i, `n timp ce 27%
cred c\ acest lucru este posibil
`n mic\ sau foarte mic\
m\sur\.
Un copil pre[colar probabil
va suferi `n mare m\sur\ dac\
mama sa lucreaz\, apreciaz\
49% dintre subiec]i, `n timp ce
45% cred contrariul. a
spanioli, `n curtea celebrului
castel. ~ntreba]i de jandarmi ce
caut\ la o or\ at=t de t=rzie `n
incinta unui obiectiv turistic, cei
cinci au spus c\ doreau s\ vad\
castelul noaptea, deoarece erau
`n vacan]\ [i nu aveau prea mult
timp la dispozi]ie.
munei G=rcov, Niculi]\ Mogo[,
de 38 de ani, a murit la c=teva
minute dup\ ce ma[ina Prim\-
riei, la volanul c\reia se afla, a
intrat `ntr-un copac. Accidentul
s-a produs `n ora[ul Corabia.
Edilul se `ntorcea de la Slatina,
unde participase la o [edin]\ de
analiz\ a efectelor inunda]iilor
produse de apele Dun\rii `n co-
muna G=rcov. Ma[ina Prim\-
riei G=rcov, o Dacie Solenza, a
fost complet distrus\, iar vi-
ceprimarul a murit `nainte de
sosirea echipelor de salvare. a
7
LUMEA PE SCURT
Atentat sinuciga[
la Tel Aviv
Cel pu]in 5 persoane au mu-
rit [i peste 35 au fost r\nite
ieri `ntr-un atentat sinuciga[
palestinian, care s-a produs
`n regiunea Tel Aviv, au
anun]at surse medicale [i ale
poli]iei locale, citate de
agen]iile de pres\ interna]io-
nale. Deflagra]ia s-a produs
`n sectorul Neveh Shaanan,
`ntr-o fost\ sta]ie de autobuz,
a precizat un purt\tor de
cuv=nt al poli]iei israeliene.
R. Moldova
neag\ c\ vrea
s\ v=nd\ liniile
de `nalt\ tensiune
Republica Moldova nu in-
ten]ioneaz\ s\ `nstr\ineze
liniile sale de `nalt\ tensi-
une `n favoarea Gazprom
pentru ca Rusia s\ poat\ ex-
porta energie electric\ `n
Balcani, a declarat ieri, la
Chi[in\u, premierul
moldovean Vasile Tarlev, in-
formeaz\ agen]iile de pres\
de peste Prut. „Despre o
asemenea afacere nici nu
poate fi vorba“, a precizat
Tarlev, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\. {eful
Executivului moldovean a
men]ionat c\ ]ara sa este in-
teresat\ s\ `ncheie cu
Gazprom un contract pe
cinci ani pentru livrarea
gazelor naturale [i c\ a
f\cut `n acest sens unele
propuneri de natur\ eco-
nomic\ [i comercial\ con-
ducerii concernului energetic
rus, dar c\ cedarea liniilor
de `nalt\ tensiune c\tre
Gazprom `n vederea
ob]inerii unor avantaje la
negocierea livr\rilor ruse[ti
de gaze nu face parte din in-
ten]iile Chi[in\ului.
Un cuplu american
se lupt\ pentru
adoptarea unei
feti]e din Rom=nia
Un cuplu de americani, c\-
ruia, `n anul 2002, i s-a apro-
bat cererea de adop]ie a unei
feti]e din Rom=nia, cerere
anulat\ `ns\ ulterior prin
moratoriul asupra adop]iilor
interna]ionale, se va `nt=lni
`n aceast\ s\pt\m=n\ la
Bruxelles cu membri ai
Parlamentului European [i
cu [eful misiunii Rom=niei pe
l=ng\ Uniunea European\.
Allyson [i Michael Schaaf,
din statul New Hampshire,
`nso]i]i de congressman-ul
Jeb Bradley, `[i vor pleda
cauza `n favoarea ridic\rii
interdic]iei asupra adop]iilor.
Momentul ales nu este
`nt=mpl\tor. „La 16 mai,
Rom=nia va primi din partea
Uniunii Europene decizia fi-
nal\ privind acceptarea sa `n
ianuarie 2007 sau nu“,
afirm\ Allyson Schaaf.
Americanii sper\ c\ la
Bruxelles li se va promite in-
cluderea, `n raportul
Comisiei Europene, a unei
clauze `n favoarea relu\rii
adop]iilor interna]ionale de
copii rom=ni. Familia Schaaf
mai are un fiu, Iain, `n
v=rst\ de 6 ani, adoptat din
Rom=nia `n 2000. Din c=te
[tiu americanii, Nata[a,
feti]a care a `mplinit 4 ani la
5 martie, este s\n\toas\,
locuie[te `ntr-o cas\ familial\
[i merge la gr\dini]\. Ceea
ce `ns\ nu-i `mpiedic\ s\ fie
`n permanen]\ `ngrijora]i de
soarta ei, „pentru c\ este fi-
ica mea, iar eu sunt mama
ei“, spune Allyson Schaaf. a
8 Mar]i, 18 aprilie 2006 REPORTAJ

Tradi]ii [i simboluri
Tradi]iile populare legate de s\rb\toarea ~nvierii au
fost prezentate la sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, `n
zilele de 15 [i 16 aprilie, la Palatul Culturii, `ntr-o
manifestare intitulat\ „Simboluri pascale“,
organizat\ de Muzeul Etnografic al Moldovei din
cadrul Complexului Na]ional Muzeal „Moldova“ Ia[i
[i de Sectorul „Biserica [i Societatea“ din cadrul
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. Evenimentul a
inclus o manifestare interactiv\ destinat\
populariz\rii `ncondeiatului ou\lor, cu participarea
unor renumi]i me[teri din regiunea Moldovei,
precum [i o expozi]ie de icoane bizantine.
`naintea S\pt\m=nii Patimi-
lor lui Hristos, un prilej de
de Oana RUSU medita]ie cre[tin\.“

Manifestarea a fost deschis\
de p\rintele Constantin Sturzu
(foto), consilier al Sectorului
„Biserica [i Societatea“ din
cadrul Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei, care a vorbit despre
semnifica]ia ~nvierii Dom-
nului: „Dup\ cum se [tie, din
punct de vedere teologic, zu-
gr\virea Chipului lui Hristos,
a Fiului lui Dumnezeu, `n
icoane este justificat\ de fap-
tul c\ El S-a `ntrupat [i a tr\it
ca Om. {i tot ca Om a p\timit,
iar suferin]ele Sale au culmi-
nat cu R\stignirea Sa. Dup\
moartea Sa, a fost pus `n mor-
m=nt, dar a treia zi morm=n-
tul a fost g\sit gol pentru c\
Hriistos a `nv viat. Oul vopsit
sau `ncondeiat, goliit `n prea-
labil de con]inut, vine s\ sim-
bolizeze acest morm=nt gol,
iar coaja simbolizeaz\ p=nza
cu care Iisus a fost `nf\[urat
la punerea `n morm=nt. A[a-
dar, icoana este simbol sau
semn al umanit\]ii lui Iisus
Hristos [i ne aduce aminte c\
a fost r\stignit ca Om, iar oul
`ncondeiat simbolizeaz\ dum-
nezeirea lui Hristos, faptul c\
El a `nviat a treia zi din mor-
m=nt. Aceast\ expozi]ie este,
a[adar, nu doar o s\rb\toare
a me[te[ugarului, a artistului,
a iconarului, ci este [i un mo-
ment de popas duhovnicesc
Muzeograful Ovidiu Foc[a
(foto) a amintit c\ `n tradi]ia
popular\ se acord\ o mare a-
ten]ie alegerii ou\lor de Pa[-
te. Ziua `n care se aleg este
miercurea din a [aptea s\pt\-
m=n\ de post, care se mai nu-
me[te [i „miercurea P\resimi-
lor“. Vopsitul ou\lor de Pa[te
se realizeaz\ de obicei `n joia
sau s=mb\ta din s\pt\m=na
de dinaintea Pa[telui, nicioda-
t\ `n Vinerea Mare. ~n prima
zi de Pa[te oul se ciocne[te nu-
mai cap `n cap (v=rfurile ascu-
]ite), aceast\ opera]ie fiind f\-
cut\ prima dat\ de capul fa-
miliei. Ou\le monocrome (ro-
[ii) mai sunt numite `n Buco-
vina meri[oare, iar cele mono-
crome cu ornamente sunt nu-
mite `ncondeiate. Ou\le poli-
crome cu ornamenta]ie sunt
numite muncite sau nec\jite.
Alte denumiri care se mai
`nt=lnesc `n special `n nordul
Moldovei sunt `nchistrite sau
`mpistrite. ~ntre timp au mai
ap\rut [i ou\le cu ornament
`n relief din cear\ sau cu
aplica]ii de m\rgele, dar aces-
tea sunt „mai moderne“, re-
marc\ Ovidiu Foc[a.
~n mod tradi]ional, culorile
folosite la vopsire sunt natu-
rale. Ro[u se ob]ine din flori
de sov=rf, galbenul din coji de
ceap\ sau frunze de mestea-
c\n, iar verdele se ob]ine din
frunze de nuc. Principalul in-
strument cu care se ornamen-
teaz\ ou\le este chi[i]a.
„Vai de mine,
unde-i chi[i]a?“
Vasilena Darie (foto) din
Paltinu - Vatra Moldovi]ei, ju-
de]ul Suceava, [i-a aranjat
frumos standul a[tept=nd vi-
zitatorii. Poveste[te oricui
vrea s\ asculte modul `n care
se preg\tesc ou\le pentru `n-
condeiere: „Le sp\l\m s\ fie
curate, dup\ aceea le scoatem
con]inutul [i sp\l\m oul pe
din\untru cu ap\. Le punem
la uscat o zi, dou\ pe sob\, iar
apoi le putem scrie“. Ou\le nu
pot fi „scrise“ dec=t cu chi[i]a,
iar acum se „scrie“ [i cu cear\
colorat\, ultima mod\ `n ma-
terie de ou\ `ncondeiate.
Vasilena Darie poveste[te
cum se folose[te ceara la vop-
sit ou\le, dar de data asta f\-
r\ ornamente `n relief. „Scri-
em cu chi[i]a cu cear\ pe oul
alb, apoi le vopsim `n galben.
Le scoatem din vopseaua gal-
ben\ [i le l\s\m s\ se usuce.
Scriem apoi cu cear\ pe gal-
ben [i le punem `n ro[u. Dup\
ce le scoatem din vopsea [i se
usuc\ se scrie cu cear\ pe ro-
[u [i le punem apoi `n negru.
Le l\s\m s\ se usuce, la urm\
le [tergem cu un [ervet. Dup\
ce l-am scos din negru [ter-
gem ceara [i este gata, r\m=n
culorile curate unde `nainte a
fost scris cu cear\, galben, ro-
[u [i negru. De s-ar face at=t
de repede pe c=t se poveste[-
te!“, ofteaz\ [i apoi r=de Va-
silena Darie. Toat\ aceast\
opera]ie de scris [i vopsit este
parcurs\ `ntre trei [i cinci ore.
Dar nimeni nu pierde at=ta
timp cu un ou: „Punem c=te
zece o dat\, c\ altfel am face
c=te patru ou\ `n 24 de ore“.
Urm=nd acest ritm de lucru,
Vasilena Darie ajunge s\ scrie
[i c=te 1.000 de ou\ pe an.
„Un singur om mai face
chi[i]e, el are 92 de ani. Nu
[tiu cu ce o s\ mai scriem.
Doamne fere[te, dac\ mo[ul
moare!“. Pe mo[ `l cheam\
Zdrob Ion [i este din Moldo-
vi]a. Este cel mai c\utat me[-
ter din zon\. „El este singurul
care este bun me[ter. La cei-
lal]i chi[i]a nu scrie bine“. A-
cest instrument de scris este
format dintr-un suport sub]i-
re de lemn de care se ata[eaz\
un fel de ac cu un canal foarte
fin prin care curge vopseaua.
„Se folose[te o t\bli]\ de ara-
m\ care este b\tut\ p=n\
ajunge la grosimea h=rtiei.
Din ea se face un tub sub]ire
care se leag\ de b\] cu s=rm\
foarte sub]ire“, poveste[te Va-
silena Darie, desconspir=nd
astfel „secretul“ chi[i]ei.
„Dac\ este rotund se dese-
neaz\ un model mai mare,
dac\ are form\ lunguia]\ se
deseneaz\ modele mai mici“.
Printre modelele pictate pe
ou\ sunt cele cu ghind\, frun-
z\ de trifoi, calea r\t\cit\, fe-
riga, crucea pascal\.
Marian Juravle (foto) are 13
ani [i este cel mai t=n\r „me[-
ter“ printre cei prezen]i la ma-
nifestarea de la Palatul Cultu-
rii. Lui `i place s\ lucreze `n
special cu cear\, cu care face
ornamenta]ii `n relief pe ou\.
„Dup\ ce se `nc\lze[te ceara
potrivit, `nmoi chi[i]a `n cear\.
~nt=i se trag liniile `n negru,
dup\ aceea `ncep cu cear\ colo-
rat\“. El se ocup\ de `nconde-
ierea ou\lor de doi ani: „Am
vrut s\ o ajut pe mama“. La cei
13 ani ai s\i, Marian Juravle a
fost deja la mai multe expozi]ii
de art\ tradi]ional\ din ]ar\, la
Sibiu, la T=rgu Mure[, la Su-
ceava [i la Ia[i.
Aproape toat\ lumea din
Brodina este implicat\ `ntr-un
me[te[ug sau o art\ tradi]io-
nal\: „Trei sferturi dintre fe-
mei se ocup\ cu `ncondeierea
ou\lor“, a remarcat Doina Ju-
ravle, amintind c\ o alt\ ocu-
pa]ie specific\ locului este cea
de confec]ionare a costumelor
populare: „Chiar eu port acum
o ie f\cut\ de mama mea“.

Familia Schipor -
Juravle din Brodina
Mariana Schipor a venit la
manifestare `mpreun\ cu fiul
de nou\ ani, Teodor, dar [i cu
sora ei, Doina Juravle, care [i-a
adus [i ea fiul, Marian, de 13
ani. Familia Schipor - Juravle
a venit din Brodina, jude]ul
Suceava, unde aproape fieca- Icoane bizantine pe ou\
re locuitor are o `ndeletnicire de stru] sau de g=sc\
tradi]ional\. Mariana Schipor
arat\ c\ modelul care urmea- Ana T\n\sanu (foto) din
z\ s\ fie desenat pe un ou go- Ia[i se ocup\ cu `ncondeierea
lit de con]inut [i uscat se alege ou\lor [i pictarea icoanelor
`n func]ie de forma oului: bizantine, astfel c\ s-a g=ndit

pascale la rom=ni
s\ picteze pe o jum\tate de ou
o icoan\, iar pe cealalt\ s\ fo-
loseasc\ tehnica `ncondeierii.
De asemenea, nici de la stan-
dul ei nu lipsesc ou\le cu cea-
r\ `n relief, `ntr-adev\r la ma-
re c\utare [i cu succes la pu-
blicul larg. „Eu am fost `n
afar\. So]ul meu este preot `n
Spania, la Madrid. [i m-am
g=ndit s\ fac ceva astfel `nc=t
catolicii s\ cunoasc\ pictura
bizantin\. Astfel, pe un sin-
gur ou pot s\ le prezint
str\inilor [i pictura bizantin\,
dar [i tehnica `nchistr\rii“.
Printre temele abordate pe
ou\le de stru] sau de g=sc\ se
afl\ cele cu r\stignirea [i
~nvierea, al\turi de motive
rom=ne[ti tradi]ionale. Ana
T\n\sanu a r\mas `n Ia[i
`mpreun\ cu fiul ei care este
elev [i `[i vede so]ul doar `n
vacan]e.
Vicovul de Sus [i g\ina
cu ou\ `ncondeiate
De la Vicovul de Sus, jude]ul
Suceava, o alt\ echip\, format\
din familia Isopescu, a venit la
Ia[i at=t pentru a prezenta arta
`ncondeierii ou\lor, c=t [i pen-
tru a face demonstra]ii practice
pentru zecile de copii care au
invadat Palatul [i care au r\-
mas fascina]i de aceast\ art\
tradi]ional\. Vasile [i Ioana
Isopescu (foto) lucreaz\ `m-
preun\, fiind specializa]i `n
acest me[te[ug, de[i sunt foarte
tineri. Ioana are 26 de ani [i lu-
creaz\ zi de zi doar la ceea ce
poate fi numit me[te[ug tra-
di]ional. Al\turi de ou\ `ncon-
deiate, Ioana mai face [i diverse
podoabe feminine din m\rgele
care „se poart\ la costumele
tradi]ionale“, dup\ cum a re-
marcat ea.
Iconarii au cobor=t
de pe zidurile
bisericilor la Palat
Al\turi de ou\le `ncondeiate
sau `mpodobite cu m\rgele sau
cu cear\ `n relief, la manifes-
tarea interactiv\ de la Palatul
Culturii, organizat\ de Muzeul
Etnografic al Moldovei [i de
Sectorul „Biserica [i Societatea“
din cadrul Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, au fost prezen]i
pictori [i restauratori de icoane
de la Centrul de Restaurare [i
Conservare al Mitropoliei [i
studen]i ai Facult\]ii de Teo-
logie Ortodox\ coordona]i de
prof. Stelian Onica. Maica Ga-
briela de la M\n\stirea Micl\-
u[eni [i sora L\cr\mioara de la
Galata lucreaz\ `n echip\.
Fiecare dintre ele picteaz\ de
mult timp fiind [i absolvente la
arte plastice. Chiar cu expe-
rien]\ `n spate, uneori sunt [i
dificult\]i: „Mai dificil de abor-
dat este ceea ce st\p=ne[ti mai
pu]in, probleme de natur\ teh-
nic\“. Dac\ pentru sora de la
Galata e mai greu pentru c\ e
singur\, maicile de la Micl\-
Ou\le se vopsesc numai `n Joia Mare [i numai de c\tre femei
de Otilia
B|LINI{TEANU
Printre cele mai vechi
simboluri ale acestei s\rb\-
tori se num\r\ oul, devenit
un adev\rat „izvor“ de tradi-
]ii [i obiceiuri, `mbog\]ite de
la an la an, de la zon\ la
zon\, unele ciudate, altele
misterioase, toate `ns\ rigu-
ros p\strate `n special de oa-
menii satului.
Speciali[tii `n etnografie
sus]in c\ simbolul oului pre-
cede chiar cre[tinismul, care,
ulterior, l-a `mbog\]it cu sen-
suri [i conota]ii noi. „Este un
simbol al jertfei, jertfa fiind
adus\ la apogeu de cre[ti-
nism, dar care a existat cu
certitudine [i `n cultele pre-
cre[tine. Jertfa consta `n
spargerea oului, care deve-
nea astfel un simbol. A[a
cum puiul de g\in\ este eli-
berat din ou prin na[tere, la
fel Iisus sparge morm=ntul
`n care a fost [i `nvie. Asta es-
te asocierea pe care o fac oa-
menii simpli, o asociere plin\
de logic\. ~n ceea ce prive[te
`ncondeierea lor, simbolurile
cre[tine cu cele precre[tine
se `ncalec\, se `ntrep\trund,
se contopesc, f\r\ s\ se ex-
clud\ unul pe cel\lalt“, ne-a
explicat dl. Victor Munteanu
(foto), muzeograf la Muzeul
Etnografic al Moldovei.
Vopsirea ou\lor se face du-
p\ un `ntreg ceremonial, `n
toate zonele ]\rii, de[i modul
de acoperire a suprafe]ei oului
variaz\ de la o zon\ la alta.
Bucovinencele au frumo-
sul obicei al `ncondeierii, gos-
podinele din jude]ele de sus
ale Moldovei (Ia[i, Boto[ani,
Vaslui) folosesc vopsele na-
turale, din coji de ceap\, [o-
fran sau coji de nuc\, iar ma-
ramure[encele [i muntencele
`nro[esc ou\le, f\r\ a folosi
alte culori. „Ou\le se vopsesc
numai `n Joia Mare [i numai
de c\tre femei. Exista `nain-
te un `ntreg ritual cu alege-
rea oului pentru vopsit. Tre-
buia s\ fie un ou proasp\t,
a[a c\ `l cufundau `ntr-o
strachin\ ad=nc\, plin\ cu
ap\. Cele care se duceau la
fund erau cele care, conform
credin]ei, erau proaspete.
Cele care pluteau erau date
REPORTAJ
u[eni nu au multe dificult\]i:
„La noi sunt [ase care picteaz\,
fiecare face ce se pricepe. Ne
pliem una dup\ alta [i a[a
form\m un tot unitar“, a spus
maica Gabriela, care a ar\tat
c\ de obicei la o icoan\ lucreaz\
mai multe maici, uneori chiar
toate, ajutate [i de maica
stare]\ din c=nd `n c\nd. Maica
de la Micl\u[eni vorbe[te fru-
mos de maica stare]\ care a lu-
S\rb\toarea Sfintelor Pa[ti, cea mai mare
s\rb\toare cre[tin\, aduce cu sine un `ntreg alai
de tradi]ii [i obiceiuri. Al\turi de acestea,
sunt re`nviate `n fiecare an simbolurile pascale:
mielul, ou\le ro[ii [i pasca.
la o parte, nu se vopseau.
Culorile ini]iale pentru vop-
sit erau ro[ul (fondul) [i al-
bul (pentru decor). Cromati-
ca de azi a ap\rut odat\ cu
vopselele chimice. Ro[ul se
ob]inea din flori de sov=rf [i
flori de m\r acru sau din
frunzele de corn. Galbenul se
ob]inea din frunze de ceap\,
verdele din frunze de nuc“,
ne-a explicat dl. Munteanu.
~nainte vreme, a mai spus
muzeograful, se foloseau doar
culori vegetale. Oul care ur-
ma s\ fie vopsit era cur\]at
cu un amestec de ap\ [i o]et,
pentru a fi degresat de impu-
rit\]i, astfel ca vopseaua s\
se prind\ uniform. Se decora
acolo unde se voia s\ fie de-
senul cu cear\, ini]ial cu aju-
torul unei lum=n\ri `nfier-
b=ntate. Ulterior a ap\rut
chi[i]a, un instrument din
s=rm\ groas\, care se folo-
se[te [i ast\zi `n nordul Mol-
dovei, sau fe[teleul (o pensu-
l\ rudimentar\). Ornamen-
tele de pe ou\le `ncondeiate
reprezint\ un amestec de
simboluri cre[tine [i tradi]io-
nale. Printre acestea din ur-
m\ se num\r\ traista cioba-
nului, pentru c\ baciul, cio-
banul, `n tradi]ia rom=neas-
c\, era unul dintre membrii
marcan]i ai comunit\]ii.
„Era omul c\ruia ceilal]i `i
transferau inventarul viu, de
animale, pe o perioad\ lung\
de timp. Deci prima condi]ie
s\ fii cioban era s\ ob]ii `n-
crederea comunit\]ii“, a mai
precizat specialistul `n etno-
grafie.
Cojile de ou\
nu se arunc\
Vopsitul ou\lor este urmat
de ceremonialul ciocnitului,
`n diminea]a zilei de Pa[ti,
dup\ slujba de ~nviere, cioc-
nit care semnific\ jertfa cre[-
tin\. „~n credin]a popular\ e-
xista obiceiul ca primul ou s\
fie ciocnit de cel mai `n v=rs-
t\ b\rbat al casei. Acesta
rostea formula tradi]ional\:
«Hristos a `nviat!»“, a expli-
cat muzeograful. Dup\ ce se
ciocneau, cojile nu erau a-
runcate la gunoi, ci se `m-
pr\[tiau pe c=mp, `n gr\dini,
ca p\m=ntul s\ rodeasc\, e-
xist=nd credin]a c\ aceste
coji con]in ceva sacru.
~n alte zone aceste coji sau
chiar ou\le `ntregi se pu-
neau la icoan\ un an de zile.
Dac\ dup\ un an de zile erau
`nc\ bune (nu cr\pau), totul
Mar]i, 18 aprilie 2006
crat `ntr-o vreme [i `n Ia[i, la
icoane pe sticl\ `n special, [i
care a pus la punct un atelier de
pictur\ la M\n\stirea de la
Micl\u[eni.
Maica Gabriela a vorbit de-
spre diferen]a dintre icoanele
pictate de b\rba]i [i cele pic-
tate de femei. Astfel, cele ale
b\rba]ilor „au o cromatic\
mai rece, un stil mai abrupt,
figuri mai severe. Noi prefe-
urma s\ fie bine. Dac\ ples-
neau, nu era tocmai de bun
augur. „~n Vrancea cojile se
`ngropau `n vie, cu rol de
protec]ie a acesteia. Se d\-
deau [i la animale s\ fie
m=ncate, pentru a nu se
`mboln\vi `n restul anului.
~n unele zone se aruncau pe
ap\, ca s\ vesteasc\ Blajini-
lor, ni[te str\mo[i mitici `n
credin]a popular\, care tr\-
iesc la hotarul `ntre lumea
noastr\ [i lumea de dincolo,
pe malul apei S=mbetei, sosi-
rea Pa[tilor“, a explicat mu-
zeograful Victor Munteanu.
Semnifica]ii [i
simboluri pascale
~n zona Moldovei, `n zorii
zilei de duminic\, credin-
cio[ii ies `n curtea bisericii,
purt=nd lum=n\rile aprinse
`n m=n\, `n a[teptarea preo-
tului care s\ binecuv=nteze
bucatele din co[ul pascal.
Acest co[ (paner) con]ine
simbolurile bucuriei [i bu-
n\st\rii pentru tot anul:
semin]e de mac (vor fi arun-
cate `n r=u pentru a alunga
seceta), sare (va fi p\strat\
pentru a aduce bel[ug), za-
h\r (folosit de cate ori vitele
vor fi bolnave), f\in\ (pentru
ca rodul gr=ului s\ fie bogat),
ceap\ [i usturoi (cu rol de
protec]ie `mpotriva insecte-
lor), pasc\, [unc\, br=nz\
nou\ (ca[), ou\le ro[ii, dar [i
ou\le `ncondeiate. Dup\
sfin]irea co[ului cu bucate,
ritualul de Pa[ti se continu\
`n familie. ~nainte de a `nce-
pe degustarea bucatelor, fie-
care membru al familiei se
„spal\“ pe fa]\ cu un ou ro[u,
Obiceiuri de Pa[ti
la rom=ni
Perioada Pa[telui este fa-
vorabil\ multor rituri arhai-
ce. Astfel, `nainte de apusul
soarelui, tinerii se scald\
`ntr-un r=u pentru a se eli-
bera de farmece [i a avea no-
roc. Conform credin]ei popu-
lare, cei care se spal\ `n tim-
pul liturghiei cu apa `n care
sunt ou\ ro[ii vor fi feri]i de
boli. De asemenea, este bine
ca toat\ lumea s\ poarte hai-
ne noi la slujba din noaptea
~nvierii. De asemenea, partea
nears\ din lum=narea aprin-
s\ `n timpul slujbei de Pa[ti
are puteri magice [i este re-
aprins\ `n caz de vijelii `n
9
r\m o cromatic\ foarte cald\,
iar chipurile sunt mai dulci.
Mie nu prea `mi ies chipurile
de b\rba]i, le fac mai diafane,
mai feminine, le dau unei alte
maici, Sebastiana, s\ le fac\,
dar ea le copil\re[te“, poves-
te[te maica Gabriela care pre-
fer\ s\ lucreze la chipul Fe-
cioarei Maria sau a `ngerilor,
deoacere acestea `i ies mai
bine. (Oana RUSU)
pentru a fi s\n\tos, apoi cu
bani, pentru a avea bani tot
anul, iar la urm\ - cu flori,
pentru a r\m=ne frumo[i.
De Pa[ti, de pe masa cre[-
tinilor ortodoc[i nu lipse[te
mielul, preparat sub diverse
forme, acesta fiind unul din-
tre simbolurile profund reli-
gioase ale s\rb\torii pascale.
„Mielul este `nt=lnit [i `n Ve-
chiul Testament, pentru c\
s\rb\toarea Pa[tilor la evrei
`nsemna jertfa mielului.
Mielul reprezint\ simbolul
jertfei de sine. De altfel [i
M=ntuitorul era numit «Mie-
lul lui Dumnezeu care ridic\
p\catele lumii»“, ne-a explicat
p\rintele Nicolae Dasc\lu
(foto), consilier cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
Un alt simbol pascal care
nu lipse[te de pe masa rom=-
nilor este pasca. „Pasca, a[a
cum [i numele o spune, este
un simbol al acestei s\rb\-
tori. Este o pl\cint\ din aluat
dospit, p=ine dospit\, cu
trimitere la «aluatul care
dospe[te toat\ fr\m=nt\-
tura»“, ne-a mai explicat p\-
rintele Dasc\lu. O semnifica-
]ie profund cre[tin\ au [i
ou\le ro[ii, cele peste care se
spune c\ a picurat s=ngele
M=ntuitorului. „Sf=nta Vero-
nica este cea care a adus un
co[ cu ou\ la picioarele M=n-
tuitorului, atunci c=nd se
afla pe cruce. ~n amintirea a-
cestui moment, cre[tinii `nro-
[esc ou\ de Pa[ti“, ne-a mai
spus pr. Nicolae Dasc\lu. a
timpul verii. ~n Bucovina,
fetele se duc `n noaptea de
~nviere `n clopotni]\ [i spal\
limba clopotului cu ap\ ne-
`nceput\ (de izvor). Cu a-
ceast\ ap\ se spal\ pe fa]\ `n
zorii zilei de Pa[ti, ca s\ fie
frumoase tot anul.
~n Banat, la micul dejun
din prima zi de Pa[ti, se prac-
tic\ t\m=ierea bucatelor. A-
poi, toat\ lumea prime[te o
linguri]\ de pa[ti (vin [i p=i-
ne, sfin]ite). Meniul acestei
mese festive include ciolanul
de porc fiert, ou\ albe [i frip-
tur\ de miel.
~n duminica Pa[tilor, spun
b\tr=nii, nu se doarme, pentru
c\ altfel omul va fi lene[ tot
anul, nu se pl\tesc datoriile [i
nu se d\ nimic `mprumut.
10 Mar]i, 18 aprilie 2006 ACTUALITATE

PE SCURT Spitalul „Sf. Spiridon“ va semna nice de radia]ie. Tot `n luna

Noul pre[edinte al CJ
Neam] schimb\ modul
de distribuire a banilor
Pre[edintele Consiliului
Jude]ean Neam], Vlad Marcoci,
a schimbat modalitatea de fi-
nan]are a bugetelor locale pen-
tru `nl\turarea deficien]elor an-
terioare care au defavorizat o
serie de localit\]i `n avantajul
altora. „~n decursul anilor, pri-
marii au fost obi[nui]i s\ vin\
la Consiliul Jude]ean [i s\ so-
licite fonduri pentru repara]ii,
reabilit\ri [i alte obiective de
interes social“, a precizat
Marcoci `n conferin]a de pres\,
de ieri, 17 aprilie. ~n anii trecu]i
s-au `nregistrat cazuri de lo-
calit\]i care au primit fonduri
suplimentare fa]\ de cele alo-
cate, fiind discrepan]e majore `n
privin]a num\rului de locuitori
[i a investi]iilor. Liberalul Vlad
Marcoci a preluat pre[edin]ia
Consiliului Jude]ean `n urm\ cu
dou\ s\pt\m=ni, dup\ ce fostul
pre[edinte a fost schimbat din
cauza incompatibilit\]ii.
„Zilele ora[ului
Boto[ani“ cad de Pa[ti
Manifest\rile dedicate „Zilelor
ora[ului Boto[ani“ se vor
desf\[ura `n perioada 22-25
aprilie, `n municipiul re[edin]\
de jude]. De fapt, aceast\ s\r-
b\toare a municipiului Boto-
[ani are loc, `n mod tradi]ional,
la 23 aprilie, de ziua Sf=ntului
Mare Mucenic Gheorghe, pa-
tronul spiritual al localit\]ii,
dar `n acest an, c=nd Sf=ntul
Gheorghe coincide cu cele-
brarea Sfintelor Pa[ti, ac]iunea
cap\t\ o mai mare extindere, a
declarat Ecaterina Nicul\e[,
consilier la cabinetul primaru-
lui de Boto[ani. Conform pro-
gramului „Zilelor ora[ului
Boto[ani“, duminic\, 23 aprilie,
dup\ slujba de vecernie de la
Biserica „Sf. Gheorghe“, va
avea loc deschiderea oficial\,
printr-un spectacol pentru
tineret, `n care se succed tr\-
suri cu majorete, concert cu
trupa HI-Q, foc de artificii.
Luni, 24 aprilie, dup\ slujba re-
ligioas\, este programat\ o
agap\ cre[tin\ cu sarmale, ou\
ro[ii, vin [i pasc\, bucate
tradi]ionale oferite de Prim\rie
[i de cantina de ajutor social. ~n
continuare, se vor derula con-
certe de muzic\ popular\, de
muzic\ folk, vor fi vernisate ex-
pozi]ii de icoane, de ou\ `ncon-
deiate, de p\pu[i `n costume
na]ionale, de pictur\ etc. Mar]i,
25 aprilie, Filarmonica de Stat
va oferi gratuit un concert de
muzic\ simfonic\, Teatrul
„Mihai Eminescu“ un spectacol
gratuit cu piesa „Cucoana
Chiri]a“, elevii-instrumenti[ti
contractul pentru accelerator cu MedRom
P=n\ la sf=r[itul acestei s\p-
t\m=ni, conducerea Spitalului
„Sf. Spiridon“ va semna con-
tractul de service complet al ac-
celeratorului de particule, cu
firma MedRom, contract `n va-
loare de 120.000 de euro anual.
Elevii din Bucure[ti sunt da]i ca laurea]i siguri
ai Olimpiadei Na]ionale de Matematic\
a Olimpiada Na]ional\ de Matematic\, edi]ia a 57-a, a debutat duminic\ la Ia[i a Cei aproape
cinci sute de olimpici la matematic\ prezen]i din toat\ ]ara dar [i din Republica Moldova
au sus]inut ieri proba de concurs a Juniorii au sus]inut concursul la Colegiul Na]ional, `n timp ce
seniorii, elevii de liceu, au sus]inut concursul la Colegiul Na]ional „Costache Negruzzi“ a
de Oana RUSU
Elevii care au ie[it din sala
de concurs au fost c=t se poate
de optimi[ti [i preg\ti]i su-
flete[te pentru a participa [i la
proba de baraj.
Adrian Troie, inspector ge-
neral de matematic\ din cadrul
Ministerului Educa]iei [i Cer-
cet\rii (MEdC), [i Dinu {erb\-
nescu, profesor la Colegiul
Na]ional „Sf=ntul Sava“ [i lide-
rul lotului na]ional de juniori,
au vegheat al\turi de ceilal]i
profesori [i inspectori la buna
desf\[urare a concursului.
Adrian Troie le-a vorbit
elevilor despre proba de con-
curs. Elevii au avut posibili-
tatea, timp de jum\tate de or\,
s\ se l\mureasc\ asupra enun-
]urilor. La concursul de ieri au
fost doi absen]i, `ns\ ace[tia ar
fi putut s\ lipseasc\ datorit\
faptului c\ puteau s\ participe
la o alt\ olimpiad\. Adrian
Troie a precizat c\ subiectele
au fost „`ntr-o not\ la care ele-
vii se puteau a[tepta“.
Tot ieri a `nceput imediat [i
corectura de care se ocup\ 54
de cadre didactice ajutate de
al]i profesori care au participat
la rezolvarea problemelor
administrative, conform celor
precizate de Adrian Troie.
At=t Adrian Troie c=t [i
Dinu {erb\nescu au insistat
asupra importan]ei „contesta-
]iei“, impropriu numit\ a[a: „La
olimpiada interna]ional\ nota
se negociaz\ de conduc\torul
grupului la contesta]ie“, sus]ine
Dinu {erb\nescu ad\ug=nd c\
rezultatele se vor afi[a dup\
aceast\ „negociere“. Important
este ca elevii s\ vin\ la con-
testa]ii, s\ se clarifice asupra
oric\rei mici nel\muriri.
Dup\ prezentarea rezul-
tatelor, `n jur de 50 de elevi se
vor putea prezenta la baraje [i
iulie este a[teptat la Ia[i [i un
aparat nou de teleradioterapie,
alocat prin programul Minis-
terului S\n\t\]ii (MS). „Dac\
„De circa trei s\pt\m=ni acce- rul Direc]iei de S\n\tate Publi-
leratorul se afl\ `n probe. ~n do- c\ (DSP). P=n\ `n iulie `ns\
va sosi [i acest aparat vom
putea spune c\ nu va mai fi nici
u\ luni este posibil ca aparatul conducerea Spitalului „Sf. Spi- un fel de problem\, pentru c\ va
s\ poat\ fi calibrat, iar din luna ridon“ va trebui s\ refac\ un pe- exista o alternativ\ `n cazul `n
iulie s\ intre la tratament pri- rete lateral din incinta `n care care acceleratorul va intra `n re-
mii pacien]i“, a declarat dr. se afl\ `n prezent acceleratorul, vizie sau invers“, a mai precizat
Mihnea Hurmuzache, directo- din cauza sursei foarte puter- directorul DSP. (O.B.)
vor intra `n competi]ia pentru
interna]ional\. „Aici vor fi su-
biecte la nivel interna]ional“, a
precizat Adrian Troie care a
ad\ugat c\ de[i nu se afl\ `n
competi]ie cu elevii rom=ni,
exist\ o concuren]\ redutabil\
cu elevii din Republica Mol-
dova, doi dintre ace[tia - Zamo-
zaev Alexander [i Boieco Iurie
- fiind printre cei mai buni din
cei buni la nivel interna]ional.
„Cei doi vor participa sut\ la
sut\ la olimpiada interna]io-
nal\“, a remarcat inspectorul
general de matematic\ din
MEdC.
Cu 50 de participan]i,
Bucure[tiul va fi printre
c=[tig\tori la Olimpiada
Na]ional\ de Matematic\
Pronosticurile `n privin]a
echipei care va c=[tiga locul I la
etapa na]ional\ a Olimpiadei
de Matematic\ sunt mai mult
dec=t inutile. Echipa Bucure[-
tiului este dat\ ca fiind c=[ti-
g\toare: „Lotul Bucure[tiului Adrian Troie, inspector general de matematic\ din
este format din 50 de elevi. Ce cadrul Ministerului Educa]iei [i Cercet\rii,
s\ fac\ ace[tia, s\ se retrag\
din concurs?“, se `ntreab\ Di- a recunoscut c\ mul]i dintre premian]ii de la
nu {erb\nescu. O alt\ echip\ olimpiadele na]ionale pleac\ din ]ar\ pentru a
numeroas\ este cea a Doljului, studia la universit\]i de prestigiu din str\in\tate
format\ din 20 de elevi, sau a
Constan]ei, cu 17 elevi. Ia[ul str\in\tate“. Adrian Troie a re- vor afla rezultatele [i vor de-
are 16 elevi `n lot [i `n ei sunt cunoscut c\ mul]i dintre pre- pune contesta]iile, urm=nd s\
puse toate speran]ele [colii mian]ii de la olimpiadele se afi[eaze [i rezultatele finale.
ie[ene de matematic\, av=nd na]ionale pleac\ din ]ar\ pen- Tot ast\zi are loc [i [edin]a Co-
`n vedere c\ `n func]ie de per- tru a studia la universit\]i de misiei centrale pentru stabili-
forman]a lor de acum se va sta- prestigiu din str\in\tate: „{tiu rea premiilor [i organizarea
bili num\rul de elevi din lot un caz, `n urm\ cu c=]iva ani barajelor [i a concursului de
pentru anul viitor. care a fost acceptat la zece uni- matematic\ ,,Al. Myller“.
Premiile din partea MEdC versit\]i de renume din lume. M=ine, 19 aprilie, are loc
nu sunt foarte mari `ns\ „nu Dar exist\ [i un fenomen bun `n proba de Baraj1-Seniori, Con-
este important\ valoare premi- ultima vreme. Este adev\rat c\ cursul „Al. Myller“, iar joi, 20
ilor, mai important `n CV fiind pleac\, dar se mai [i `ntorc aprilie, are loc proba de Ba-
participarea la olimpiad\. Cei dup\ ce termin\ facult\]ile sau raj2-Seniori [i proba de Baraj-
care sunt premia]i la olimpiad\ masteratele de acolo. Au `n- Juniori. Vineri, 21 aprilie, se
se pot `nscrie la orice facultate ceput deja s\ se `ntoarc\“, a vor cunoa[te loturile [i se vor
din ]ar\ sau pot ob]ine burse `n men]ionat Troie. Ast\zi elevii acorda premiile. a

de la Liceul de art\ „{tefan
Luchian“ vor sus]ine un concert
de muzic\ clasic\.
C\minele culturale
vasluiene, `n paragin\
~n unele localit\]i din mediul
rural vasluian, c\minele cultu-
rale lipsesc cu des\v=r[ire sau
spa]iile acestora sunt folosite `n
alte scopuri dec=t cele cultura-
le, au conchis reprezentan]ii
Prefecturii Vaslui `n urma unei
evalu\ri efectuate `n teritoriu.
„Asta demonstreaz\ c\ oamenii
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parasche-
va“, organizeaz\ concursul destinat
comunit\]ilor parohiale [i intitulat
PELERINII LUMINII. Regulile acestui
clar\ a parohiei din care provin abona]ii.
Modalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi fiecare cu au-
tocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n
func]ie de op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\
sau mai multe parohii au un num\r egal de
abonamente, c=[tig\toare va fi declarat\ pa-
rohia cu cele mai pu]ine familii. (COLEGIUL
EDITORIAL AL COTIDIANULUI LUMINA)
Clasamentul parohiilor `n func]ie de num\rul de abonamente
la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
Locul Parohia Preot Protopopiat Nr. abon.
1 Bohotin Bercaru { tefan Ia[i 2 145*

nu mai sunt interesa]i de pro- concurs sunt urm\toarele: Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
2 Sf. Nicolae - Copou Vaida Vasile Ia[i 1 10

movarea culturii tradi]ionale „ La concurs pot participa toate parohiile rect la redac]ia din Ia[i, pe B-dul {tefan cel Ma-
2 Prisecani Vornicu Iulian Ia[i 2 10
din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor publica `n re [i Sf=nt nr. 14 (la biroul de preluare anun]uri
2 Dancu Popovici D\nu] Ia[i 2 10
sau de conservarea specificului ziar, `ncep=nd cu data de 10 aprilie 2006, cla- 2 Talpalari Dasc\lu Nicolae Ia[i 1 10
moldovenesc. Noi am luat de l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
samente cu parohiile care au cele mai multe poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh poate
3 Buna Vestire Necula Iulian Ia[i 1 5
leg\tura cu Ministerul Culturii abonamente la „Lumina de Duminic\“ din fie- 3 Mogosesti Puiu Dumitru Ia[i 2 5
[i `ncerc\m s\ ob]inem ceva care protopopiat. transmite prin fax la num\rul 0232/406.225,
*~nc\ 100 de abonamente contractate pe 14 aprilie a.c.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t prin e-mail la adresa info@ziarullumina.ro
fonduri. M\car `n acele locuri sau telefonic, la num\rul 0232/ 406.224 lista
unde nu avem c\mine s\ primele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- Clasamentul protopopiatelor `n func]ie de num\rul de
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. con]in=nd numele, prenumele [i adresa exact\ abonamente la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
facem, iar acolo unde se afl\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin man-
`ntr-un stadiu avansat de Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este Locul Protopopiat Protopop Nr. abon.
ca o parohie s\ contracteze minimum 10 abo- dat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens se va 1 Ceahl\u Mihail Damian 99
uzur\, s\ le repar\m“, a de- namente la „Lumina de Duminic\“ direct la contacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul 0232/ 2 Dorohoi Stelian Ciurciun 82
clarat prefectul Ioan Zaharia. redac]ie. 406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua `n 3 Ia[ i 2 Vilie Doro[ inc\ 70
Multe dintre cl\diri au un grad „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i considerare listele de abona]i pentru care nu s-
de uzur\ de peste 40% [i nece- 4 Ia[ i 1 Andrei Constantin 25
nu prin oficiile po[tale pentru a avea o eviden]\ au trimis [i sumele aferente.
sit\ investi]ii majore. a

Conducerea CJ Ia[i face presiuni pentru a
ob]ine banii promi[i pentru Aeroport
Vicepre[edintele Consiliului
Jude]ean (CJ) Ia[i, conserva-
torul Lucian Profir, a apelat la
sprijinul [efului s\u de partid,
senatorul Dan Voiculescu, pen-
tru a determina Guvernul s\ a-
loce banii promi[i pentru fi-
nan]area lucr\rilor de moder-
nizare a pistei Aeroportului din
Ia[i. Cu ocazia ultimei sale vi-
zite la Ia[i, premierul T\ricea-
nu a declarat c\ Guvernul va
~ncep investi]iile `n
toate spitalele ie[ene
Anul 2006 poate fi consi-
derat anul investi]iilor `n spi-
talele ie[ene. Aproape toate
unit\]ile medicale din mu-
nicipiul Ia[i vor beneficia de
investi]ii `n ceea ce prive[te
consolidarea, `n principal cu
fonduri care provin de la Com-
pania Na]ional\ de Investi]ii.
de Otilia
B|LINI{TEANU
De pe 25 aprilie vor `ncepe
lucr\ri de consolidare la Pavi-
lionul C6 al Maternit\]ii „Cuza-
Vod\“, unde vor fi reparate
Triajul [i patru s\li de opera]ie
din Sec]ia de Ginecologie. Lu-
cr\ri similare vor `ncepe pe 25
aprilie [i `n pavilionul II al Spi-
talului Clinic de Boli Infec]ioase
din Ia[i, fondurile provenind `n
ambele unit\]i de la Compania
Na]ional\ de Investi]ii. „Pentru
Pentru pavilionul II de la Spitalul de Boli Infec]ioase
au fost alocate 7,5 miliarde de lei
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aGASTRECTOMIE TOTAL|
LA 81 DE ANI: Un b\rbat `n
v=rst\ de 81 de ani din jude]ul
Ia[i a suferit o gastrectomie to-
tal\, din cauza unei tumori care
cuprindea aproape `n `ntregime
stomacul. ~n fapt, a fost vorba
despre o opera]ie de extirpare
integral\ a stomacului, tumora
depistat\ de medici fiind ma-
lign\. „Pacientul suferea de o
tumor\ malign\ care `i cuprins-
ese `n `ntregime stomacul. Pre-
zenta dureri abdominale, into-
leran]\ alimentar\ [i de aceea
am fost nevoi]i s\-i facem o gas-
trectomie total\. S-a scos sto-
macul [i s-a f\cut continuitatea
cu segmente din intestinul
sub]ire“, a declarat prof. dr. {te-
fan Georgescu, specialist `n
cadrul Clinicii I Chirurgie a
Spitalului „Sf. Spiridon“, au-
torul interven]iei chirurgicale.
Opera]ia a durat trei ore, iar
starea pacientului este acum
bun\. Acesta va trebui s\ m\-
n=nce mai pu]in dup\ opera]ie
[i va continua un tratament de
specialitate, pentru a evita ane-
miile sau complica]iile provo-
cate de lipsa stomacului. (O.B.)
a FUNDA}IILE MAI AU DE
A{TEPTAT BANII PRIM|RIEI:
sus]ine financiar proiectul de
modernizare a Aeroportului, cu
suma de 70 de milioane de euro.
Deoarece pista actual\ a
Aeroportului din Ia[i nu `n-
depline[te condi]iile cerute pen-
tru aterizarea [i decolarea `n
siguran]\ a unor aeronave de
dimensiuni mai mari, ace[ti
bani urmau s\ fie folosi]i pen-
tru a acoperi costul lucr\rilor
de m\rire a dimensiunilor [i a
Maternitatea «Cuza-Vod\» au
fost alocate 5,7 miliarde de lei,
iar pentru pavilionul de la In-
fec]ioase 7,5 miliarde. Sper\m
s\ ob]inem fonduri [i de la
Consiliul Jude]ean (CJ) pentru
a continua lucr\rile [i `n inte-
rior. Aceste lucr\ri vor dura 6-7
luni de zile, timp `n care mater-
nitatea va func]iona doar cu
dou\ s\li de opera]ie“, a de-
clarat directorul DSP Ia[i, dr.
Mihnea Hurmuzache.
Tot `n acest an, Pavilionul
VI de la Spitalul de Boli Infec-
]ioase ar putea fi d\r=mat [i re-
construit `n `ntregime. „Cl\di-
rea este extrem de [ubred\. Cel
mai bine ar fi s\ o reconstruim
pe o structur\ demisol, parter,
plus trei nivele. Pe o latur\ s\
fie laboratoarele, pe o alt\
latur\ zona administrativ\, iar
pe cealalt\ saloanele. Am f\cut
deja un studiu de fezabilitate,
De[i organiza]iile neguverna-
mentale (ONG) ar fi trebuit s\
primeasc\ `nc\ de pe 15 aprilie
prima tran[\ de bani pentru
proiectele depuse, deocamdat\
nu va fi acordat nici un leu.
Aceasta deoarece urmeaz\ s\ fie
aprobat un nou regulament de
acordare a banilor pentru ONG-
uri. Astfel, pe lista cu organiza]ii
neguvernamentale care pot fi fi-
nan]ate de c\tre Prim\rie au
mai ap\rut [i cluburile sportive
private. Legea 130 din 2006 pre-
cizeaz\ c\ [i cluburile aflate `n
administrare privat\ s\ poat\
primi finan]\ri de la Prim\rie.
„Noul regulament urmeaz\ s\
fie aprobat `n cadrul urm\toarei
[edin]e de Consiliu Local, abia
dup\ acea dat\ urm=nd s\
`nceap\ acordarea de bani pen-
tru ONG-uri. Banii sunt aceea[i
`n continuare, `ns\ au ap\rut
unele schimb\ri, care trebuie
aprobate de Consiliul Local“, a
declarat Cosmin Coman, direc-
torul Direc]iei de Comunicare
din cadrul Prim\riei Ia[i.
Consiliul Local a prev\zut `n
bugetul pentru acest an 1 mil-
iard de lei pentru finan]area
unor proiecte ale ONG-urilor,
banii urm=nd s\ fie acorda]i `n
trei etape. (N.P.)
ACTUALITATE
capacit\]ii portante (rezisten]a
la greutate) a pistei. Banii
promi[i de premier nu au ajuns
`ns\ la Ia[i [i conducerea CJ a
hot\r=t s\ trimit\ responsa-
bililor de la Bucure[ti un
proiect de hot\r=re de Guvern,
prin care s\ motiveze [i s\ so-
licite acordarea acestei sume.
„Domnul Voiculescu mi-a
promis c\ va sus]ine `n cadrul
Guvernului acordarea acestei fi-
`ns\ proiectul cost\ foarte
mult“, a mai spus directorul
Hurmuzache. Proiectul ar
putea fi realizat `ns\ `n 2007.
Un program similar de re-
abilitare se va derula `n acest an
[i la Spitalul de Neurochirurgie.
10 miliarde de lei vor fi alocate
de la Compania Na]ional\ de In-
vesti]ii, pentru restul lucr\rilor
finan]area urm=nd s\ fie aco-
perit\ de Consiliul Jude]ean.
Investi]ii `n infrastructur\ vor
fi f\cute [i la Spitalul Clinic de
Copii „Sf. Maria“, care va primi
fonduri nerambursabile prin-
tr-un program al Ministerului
S\n\t\]ii (MS) [i Uniunii Euro-
pene (UE), destinat exclusiv
refacerii spitalelor de copii.
Spitalul „Parhon“
mai are nevoie de
5 miliarde de lei pentru
finalizarea lucr\rilor
La Spitalul „C. I. Parhon“ lu-
cr\rile de renovare [i consolida-
re ar putea fi finalizate `n acest
an. Conducerea spitalului are
`ns\ nevoie de `nc\ 5-6 miliarde
de lei vechi. „P=n\ acum s-au in-
vestit 108-110 miliarde de lei,
bani care au venit at=t de la
minister, c=t [i de la Consiliul
Jude]ean. Am cerut ministerului
ca [i fondurile care le-ar mai tre-
bui pentru finalizare s\ fie prin-
se `n planul de buget pe 2006“, a
declarat dr. Hurmuzache.
Sec]ie de Palia]ie
la Pa[cani
MS a dat „und\ verde“ [i `n-
fiin]\rii Sec]iei de Palia]ie `n
cadrul Spitalului Municipal
Pa[cani, sec]ie care va avea o
capacitate de 50 de paturi. „A
venit [i finan]area pentru a-
ceast\ sec]ie, respectiv 6 mili-
arde de lei, pentru tot ceea ce
`nseamn\ partea de construc-
]ie“, a explicat directorul DSP.
~nfiin]area acestei sec]ii va
decongestiona situa]ia din Sec-
]ia de Oncologie a Spitalului
„Sf. Spiridon“. Bolnavii afla]i `n
faz\ terminal\ ar putea fi
transfera]i la Pa[cani, `n acest
fel put=nd fi evitat\ supraaglo-
merarea. a
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
Mar]i, 18 aprilie 2006
nan]\ri. Dac\ premierul `[i va
respecta promisiunea, nu vom
mai continua s\ cerem [i anu-
larea datoriilor pe care le are
Avia]ia Utilitar\ la bugetul de
stat, care se ridic\ `n prezent la
aproximativ 16 miliarde de lei
vechi. Vom pl\ti noi ace[ti bani“,
a declarat Lucian Profir. ~n
paralel, pentru modernizarea
celorlalte obiective ale Aero-
portului (aerogara, zona cargo,
drumul de acces etc.), Consiliul
Jude]ean va `ncheia parteneri-
ate cu agen]ii economici rom=ni
sau str\ini, interesa]i de astfel
de investi]ii. (B.C.)
Dona]ie
bucluca[\
pentru
inaugurarea
blocurilor ANL
De[i ar fi trebuit s\ fie
date `n folosin]\ `nc\ din
luna decembrie a anului
trecut, apartamentele
din blocurile ANL din
Bucium, destinate medi-
cilor reziden]i, stau [i a-
cum f\r\ proprietari.
Demersurile ini]iate de
conducerea DSP pentru
darea acestora `n folo-
sin]\ s-au izbit de cercul
vicios al birocra]iei exis-
tente. „Pentru recep]ia
fiec\ruia dintre cele cinci
blocuri erau necesare 2,1
milioane de lei, `n total
10,5 milioane. Banii nu
puteau fi da]i regiei de
gaz de c\tre Spitalul
Socola, pe ale c\rui tere-
nuri sunt construite blo-
curile, din cauza faptului
c\ acesta nu era declarat
administrator de c\tre Mi-
nisterul S\n\t\]ii (MS).
Cu toate acestea, MS pu-
tea `ncheia protocolul de
numire a adminsitratoru-
lui numai dup\ efectu-
area recep]iei. Vom face o
dona]ie `n nume propriu
pentru a putea face re-
cep]ia la cele cinci blo-
curi“, a declarat direc-
torul DSP, dr. Mihnea
Hurmuzache.
Abia dup\ ce va avea
loc recep]ia, MS va putea
`ncheia un protocol de
numire a administra-
torului blocurilor ANL
din Bucium, ulterior a-
cestea urm=nd s\ fie
date `n folosin]\. (O.
B|LINI{TEANU)
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Tramvaiul
de epoc\ va circula
de Pa[ti pe Copou
Conducerea Regiei Autonome
de Transport `n Comun Ia[i va
face o surpriz\ de Pa[ti tu-
turor copiilor care vor merge
cu tramvaiul pe Copou.
Salaria]ii RATC vor `mpodobi
tramvaiul de epoc\ [i vor
plimba gratuit copiii pe
traseul Copou - Tg Cucului.
Mai mult, vor oferi mici
cadouri copiilor care vor merge
cu acest mijloc de transport `n
comun, ou\ de ciocolat\ [i alte
dulciuri. „Am decis s\ facem o
bucurie celor mici, a[a cum am
f\cut [i la Cr\ciun. Este o zi
deosebit\ [i consider c\ o s\
fie un cadou frumos pentru
to]i copiii care o s\ circule cu
tramvaiul“, a declarat Adrian
Mihai, purtatorul de cuv=nt al
RATC Ia[i. Tramvaiul va ie[i
la strad\ luni, a doua zi de
Pa[ti, iar `n loc de controlori
vor fi dou\ fete care vor oferi
dulciuri copiilor. (N.P.)
Cur\]enie `n pie]ele
agroalimentare ie[ene
Direc]ia Pie]e din cadrul
Prim\riei Ia[i anun]\ pe
ie[eni c\ fiecare pia]\ din mu-
nicipiu va fi `nchis\ pentru a
se face deratiz\ri, dezinsec]ii
[i dezinfec]ii. Potrivit progra-
mului `ntocmit de reprezen-
tan]ii acestei direc]ii, prima
pia]\ care va fi `nchis\ (de
duminic\, 7 mai, `ncep=nd cu
orele 14.00, p=n\ a doua zi)
va fi cea din CUG. Tot `n
aceea[i zi vor fi f\cute ace-
lea[i opera]iuni [i `n t=rgul de
ma[ini, de cherestea [i oborul
de animale. Ac]iunile vor con-
tinua `n duminica urm\toare,
respectiv pe 14 mai, `n pia]a
Nicolina, care va fi `nchis\
p=n\ luni, 15 mai. Tot pe 15
mai va fi `nchis [i bazarul de
sub pasarela spre Nicolina.
Pe data de 21 mai se vor face
lucr\ri de deratizare, dezin-
fec]ie [i dezinsec]ie `n pia]a
din Alexandru cel Bun, iar pe
data de 28 mai vor fi f\cute
acelea[i opera]iuni `n Pia]a
Independen]ei. Ac]iunea va
continua cu dezinfectarea [i
deratizarea pie]ei de la Hala
Central\ [i T\t\ra[i Sud, pe
data de 4 iunie, iar pe 29 iu-
nie va fi deratizat\ pia]a din
P\curari. „S-a luat decizia s\
nu se fac\ aceste luc\ri `n
toate pie]ele `n acela[i timp,
pentru a avea oamenii acces
la produsele agroalimentare“,
a declarat purt\torul de
cuv=nt al Prim\riei, Andrei
Trofor. (N.P.)
Vin banii pentru
depozitul ecologic
Primarul Ia[ului, Gheorghe
Nichita, a declarat c\ banii
necesari pentru depozitul eco-
logic ce urmeaz\ a fi construit
la Ia[i vor fi acorda]i `n pe-
rioada urm\toare. „Comisia
interministerial\ a aprobat fi-
nan]area pentru depozitul
ecologic. Zilele trecute am
avut discu]ii [i am aflat acest
lucru“, a declarat Nichita.
Acesta a explicat c\ valoarea
proiectului este de 29 de mili-
oane de euro, `ns\ 75% din
bani reprezint\ sprijinul acor-
dat de Guvern, iar pentru
restul de 25% trebuie g\site
surse de cofinan]are. ~n luna
mai va mai fi o [edin]\ a
Guvernului, iar dup\ aceea ar
putea demara licita]iile nece-
sare acestui proiect. Loca]ia
proiectului a fost aleas\ p=n\
la urm\ la }u]ora, loca]ia
ini]ial\ a gropii de gunoi,
dup\ ce au fost mai multe
discu]ii `ntre primarul Nichita
[i omologul s\u din Tome[ti.
Proiectul prevede [i cinci
sta]ii de selec]ie [i preluare a
gunoiului. (N.P.)
12 Mar]i, 18 aprilie 2006
PE SCURT
Alina Motoc
a `ncheiat Europenele
de [ah din Turcia
La doar 20 de ani, ie[eanca Alina
Motoc a participat la Campionatele
Europene de [ah pentru senioare
din Turcia, mai precis din locali-
tatea Kusadasi. Dup\ 11 runde
disputate `n sistem elve]ian, Motoc
a ob]inut 5.0 puncte [i s-a clasat fi-
nalmente pe locul 66, din 96 de
concurente. Celelalte componente
ale delega]iei Rom=niei au ocupat
urm\toarele pozi]ii: 21. Corina
Peptan - 6.5 pct; 52. Angela
Dragomirescu - 5.5 pct; 72. Ana-
Cristina Calotescu - 4.5 pct. Titlul
a fost c=[tigat, surprinz\tor, de
Ekaterina Atalik, cu 8.5 puncte. ~n
turneul masculin, acolo unde au
participat 138 de [ahi[ti, titlul eu-
ropean a revenit croatului Zdenko
Kozul, cu 8.5 puncte. {ahi[tii
rom=ni au ocupat urm\toarele
pozi]ii finale: 28. Alin Berescu - 6.5
pct; 34. Vladislav Nevednichy - 6.5
pct; 84. Boris Itkis - 5.5 pct. (D.T.)
Performan]\ incredibil\
pe terenul de baschet
O fost\ juc\toare interna]ional\ de
baschet, Anat Draigor, acum `n
v=rst\ de 46 de ani, a contribuit
substan]ial la succesul echipei
Hapoel Mate Yehuda asupra
forma]iei Elitzur Givat Shmuel
(158-41), marc=nd, s\pt\m=na tre-
cut\, `ntr-un meci din liga a treia
israelian\, nu mai pu]in de 136 de
puncte, a anun]at Federa]ia in-
terna]ional\ (FIBA). ~n prima
parte a meciului, Draigor marcase
deja 61 puncte, alte 75 reu[indu-le
`n partea a doua, realiz=nd astfel o
medie de 3,4 puncte pe minut.
Clubul s\u inten]ioneaz\ s\
`nscrie aceast\ performan]\ `n
Guinness Book of Records, a indi-
cat FIBA pe site-ul s\u oficial.
Mourinho anun]\
schimb\ri `n lot
Jose Mourinho, managerul por-
tughez al clubului Chelsea Londra,
a anun]at c\ echipa campioan\ a
Angliei va `nlocui trei juc\tori de
c=mp `n sezonul de transferuri.
„Noi vom schimba trei juc\tori. Trei
juc\tori care vor s\ mearg\ `n alt\
parte [i care nu sunt foarte ferici]i
la club, sau juc\tori care m-au de-
cep]ionat“, a declarat Mourinho. „~i
voi `nlocui cu trei noi juc\tori. Deci
trei juc\tori vor veni la echip\ `n
aceast\ var\, este un proces natu-
ral“, a ad\ugat tehnicianul. „Avem
o echip\ bun\, juc\tori care sunt
tineri [i nu juc\tori care `[i `ncheie
cariera. Makelele este cel mai `n
v=rst\ (33 ani), dar are aerul cel
mai t=n\r. Noi nu avem mari nece-
sit\]i. Tendin]a natural\ va fi de a
achizi]iona un funda[, un mijloca[
[i un atacant“, a conchis Mourinho.
Chelsea a confirmat deja c\ se afl\
`n tratative cu Michael Ballack,
mijloca[ul [i c\pitanul echipei
Germaniei aflat `n rela]ii tension-
ate cu conducerea clubului Bayern
München.
Tenismenele
tricolore particip\
la „Fed Cup“ `n Bulgaria
Echipa feminin\ de tenis a
Rom=niei va participa `n acest\
s\pt\m=n\ la `ntrecerile Grupei I a
zonei Euro-africane din Cupa
Federa]iei (Fed Cup), locul de
desf\[urare a meciurilor fiind
Plovdiv (Bulgaria). Sub conducerea
c\pitanului-nejuc\tor Ruxandra
Dragomir-Ilie, lotul nostru este for-
mat din Monica Niculescu (locul 287
WTA), M\d\lina Gojnea (295),
Mihaela Buz\rnescu (433), Sorana
C=rstea (572). Se poate observa c\
lipsesc cele mai bune trei juc\toare
rom=ne din clasamentul WTA: Edi-
na Gallovits - 138, Magda Miha-
lache - 203 [i Anda Perianu - 204. a
Clasament
1. Dinamo 23 14 4 5
2. Steaua 21 12 7 2
3. Sportul 23 12 5 6
4. Rapid 22 11 7 4
5. CFR Cluj 23 10 8 5
6. Farul 23 12 2 9
7. Timi[oara 23 10 7 6
8. Na]ional 23 10 6 7
9. FC Arge[ 23 8 6 9 23-24
10. Poli Ia[i 23 8 4 11
11. Gloria 23 7 6 10
12. Jiul 23 5 8 10
13. O]elul 22 5 7 10
14. Vaslui 23 3 8 12
15. Pandurii 22 4 5 13
16. Bac\u 22 3 4 15
„Am fost peste ei!“
Ionu] Popa este de p\-
rere c\ Rapidul a fost `n
multe momente ale me-
ciului din Copou sub Poli
Ia[i, gazdele merit=nd cel
pu]in un egal dup\ rapor-
tul ocaziilor clare de gol.
de Narcis POHOA}|
Antrenorul echipei Poli
Ia[i, Ionu] Popa, a declarat
c\ se a[tepta la o victorie `n
meciul cu Rapid, pierdut,
duminic\, pe teren propriu,
cu scorul de 1-4, `n etapa a
XXIII-a a Diviziei A, apreci-
ind c\ juc\torii s\i au fost
de multe ori superiori ad-
versarului, doar ghinionul
f\c=nd s\ nu `nscrie.
„Nu ne-am speriat de ad-
versar, ba cred c\ `n multe
momente am fost peste ei.
|sta este fotbalul, uneori e
nedrept. Sincer, m\ a[tep-
tam s\ c=[tig, pentru c\
juc\torii mei erau foarte
motiva]i. Nu am ce s\ le re-
pro[ez, pentru c\ au jucat
foarte bine, `ns\ norocul nu
a fost de partea noastr\“, a
spus Popa.
Tehnicianul a men]ionat
c\ de c=nd a preluat con-
ducerea tehnic\ a echipei
Poli Ia[i nu s-a `nt=mplat
ca juc\torii s\i s\-[i creeze
at=t de multe ocazii `ntr-un
meci de pe teren propriu,
cum au f\cut `n cel cu
Rapidul. „Nu vreau s\-i su-
p\r pe rapidi[ti, dar ast\zi
au avut patru ocazii de gol
[i le-au fructificat pe toate.
Noi am avut opt ocazii
clare de gol [i n-am fost `n
stare s\ `nscriem. Onofra[
[i Mitruc au ratat singuri
Moldoveanca de la fileu
Voleibalista Mariana Di-
aconi]a este titular\ la e-
chipa Penicilina Ia[i [i `n
na]ionala Republicii Moldo-
va la doar 19 ani!
N\scut\ la 20 august
1986 `n localitatea Str\[eni,
din Republica Moldova,
Mariana Diaconi]a a devenit
`n sezonul recent `ncheiat
una dintre titularele echipei
de volei Penicilina Ia[i, dar
[i o component\ de baz\ a
na]ionalei Republicii Mol-
dova. Venit\ `n urm\ cu do-
u\ sezoane la Penicilina, la
„pachet“ cu Natalia Dudnic,
Rodica Ciubuc [i „bunicu]a“
Kate Covaliciuc, Mariana
Diaconi]a s-a impus ca o tr\-
g\toare de temut la fileul
disputei, av=nd [i un servi-
SPORT
Rapid viseaz\ la titlu c=[tigat cinci din cele [apte meciuri
disputate `n aceast\ rund\, Dinamo
45-22 46p (+10) Echipa lui R\zvan Lucescu este [i Poli Timi[oara fiind singurele
de neoprit dup\ eliminarea din Cupa forma]ii ce s-au impus pe propriul
34-12 43p (+13)
UEFA. Giule[tenii i-au spulberat pe teren.
38-23 41p (+8) dinamovi[ti `n runda trecut\ cu 3-0,
32-18 40p (+10) iar duminic\ au trecut de Poli Ia[i, Programul etapei a XXIV-a
a:
`n Copou, cu 4-1, rezultatul final fi- Vineri, 21 aprilie
25-20 38p (+5) ind `ns\ considerat mincinos `n ra- Gloria Bistri]a – Poli Ia[i (ora 15.00,
port cu ostilit\]ile din teren chiar [i
31-28 38p (+2) netelevizat)
de c\tre oaspe]i. ~n urma acestui FC Vaslui – Poli Timi[oara (ora
29-20 37p (+1)
succes, Rapidul a ajuns la 3 puncte 17.00, Telesport)
23-24 36p (0) de Steaua [i la 6 de Dinamo, S=mb\t\, 22 aprilie
„adev\rul“ fiind identic cu al lideru- Jiul Petro[ani – O]elul Gala]i (ora
30p (-3) lui din {tefan cel Mare, „^10“. 15.00, Telesport)
19-24 28p (-8) Chiar [i Sportul Studen]esc are FC Arge[ - FC Na]ional (ora 15.00,
[anse teoretice la titlu, echipa lui TVR 2)
20-28 27p (-6) Gigi Mul]escu afl=ndu-se pe pozi]ia Sportul Studen]esc – Pandurii Tg.
21-29 23p (-10) a III-a `n clasament, la un punct `n Jiu (ora 16.30, Na]ional TV)
fa]a Rapidului. ~n ceea ce prive[te CFR Cluj – Dinamo Bucure[ti (ora
20-31 22p (-14) retrogradarea, Bac\ul pare con- 17.00, TVR 1)
14-28 17p (-16) damnat\, `n timp ce pentru evi- Rapid Bucure[ti – FCM Bac\u (ora
tarea locului 15 se bat acum FC 18.30, Na]ional TV)
13-30 17p (-19) Vaslui, Pandurii [i O]elul. Intere- Steaua Bucure[ti – Farul Constan]a
13-39 13p (-20) sant este faptul c\ oaspe]ii au (ora 20.30, Antena 1)
cu portarul, B=lb\ a nime-
rit bara... Am luat dou\ go-
luri din dou\ lovituri libere
[i unul `n urma unei ne`n-
]elegeri `ntre funda[i. A
fost ca `ntr-un film cu eroi
negativi“, a subliniat Popa.
Tehnicianul nu crede c\
Rapidul mai are [anse s\
c=[tige campionatul `n acest
an. „Chiar dac\ ar c=[tiga la
Steaua, diferen]a de [ase
puncte este greu de recu-
perat“, a comentat Popa.
Fair-play p=n\ la cap\t
Dac\ la finalul partidei
a r\bufnit la adresa arbi-
trilor, spun=nd c\ golul lui Rapidistul Daniel Pancu a avut parte
Vali Negru a fost marcat
dup\ o pozi]ie de ofsaid la de o primire c\lduroas\ `n ora[ul
din care a pornit spre fotbalul mare
Daniel Niculae, nesemna-
lizat\, spre sear\, dup\ vi-
zionarea casetei, antreno- dar mai ales, s\ `l primeas- prezen]i la meci. Oficialul
c\ cu aplauze pe fostul lor rapidist a luat loc `ntr-un
rul Ionu] Popa a recunos-
idol, Daniel Pancu. Atacan- spa]iu special amenajat `n
cut cu fair-play c\ golul a
fost perfect valabil. „Dup\ tul transferat `n Giule[ti de sectorul rezervat VIP-urilor,
ce am v\zut faza mi-am la echipa din Copou a fost l=ng\ cel mai `nfocat supor-
dat seama c\ nu a fost of- aplaudat la scen\ deschis\ ter dinamovist din Ia[i, Dan
said la golul 3 al Rapidului. de la primii pa[i f\cu]i pe Cojocaru, poreclit „Mopsul“,
gazonul stadionului Emil patronul stabilimentului
Golul a fost perfect vala-
bil“, a declarat Popa. Alexandrescu, la `nc\lzire. unde oaspe]ii s-au recreat
Fair-play-ul l-a caracte- Pancu, Moldovan [i R\zvan `naintea jocului.
rizat [i pe pre[edintele giu- Lucescu au fost cei mai
le[tean Dinu Gheorghe, „v=na]i“ de amatorii de au- Flori de Florii
acesta afirm=nd la finalul tografe, la finalul meciului
meciului c\ gazdele nu me- st=nd mai bine de 15 Cei 22 de juc\tori au a-
ritau s\ piard\ la o diferen- minute l=ng\ autocar pen- p\rut pe teren purt=nd c=-
]\ at=t de mare. tru a se fotografia cu fanii. te dou\ flori, destinate s\r-
b\torii Floriilor, iar Daniel
Daniel Pancu, primit Dinu Gheorghe [i Rednic [i Ionu] Stancu au
fost cei desemna]i s\ le
ca un erou dinamovi[tii arunce `n tribune. Altfel,
Pre[edintele executiv al cu aceea[i ocazie, c\pitanul
La sosirea `n Ia[i, giu-
le[tenii au fost `nt=mpina]i grup\rii de sub Podul Grant ie[enilor, Bogdan Onu] i-a
de c=teva zeci de suporteri a privit disputa de ieri din oferit un buchet atacantu-
ai echipei locale, veni]i s\ tribuna oficial\ a stadio- lui rapidist [i fostul idol lo-
`[i dovedeasc\ ata[amentul nului „Emil Alexandrescu“ cal de odinioar\, Daniel
fa]\ de culorile alb-vi[inii, izolat de restul oficialilor Pancu. a
Penicilina [i aici am r\mas,
la solicitarea domnului Nicu
Roibescu. Tot din Str\[eni
tabilitate. Am avut `ns\
norocul s\ fiu ajutat\ foarte
mult [i de Kate Covaliciuc,
ciu din s\ritur\ care sperie
joac\ volei `n Rom=nia [i Va- care m-a sus]inut [i ajutat
orice adversar\. lentin Pereu, de la echipa
s\ m\ adaptez noilor con-
- De unde dragostea
pentru volei, Maria-
campioan\ Petrom Ploie[ti. di]ii de via]\ din Rom=nia.
na?
- Cum te-a ai acomodat
la Penicilina, mai bine
- Vei continua cu Pe-
nicilina Ia[i [i `n se-
- ~n familia mea nimeni spus `ntr-u un ora[ zonul viitor?
nu a f\cut volei, dar am str\in ]ie, `ntr-oo alt\ - Nu [tiu, vom vedea.
v\zut cum joac\ al]ii [i m-am ]ar\, la doar 18 ani?
Mai am [i alte oferte de la
`ndr\gostit de acest sport, - Dorul de cas\ [i de echipele din Rom=nia, dar
mai ales c\ nu este unul de p\rin]i este enorm, de[i am
[i din Ucraina, Ungaria [i
contact cu adversarii! Am fost primit\ foarte bine la Rusia. M\ voi sf\tui cu cei
`nceput s\ joc volei la
Penicilina, club care mi-a de acas\ [i voi alege o
Str\[eni la 14 ani, primul oferit toate condi]iile, inclu- echip\ la care s\ nu stau pe
meu antrenor fiind Constan-
siv o locuin]\ `n care stau cu banc\ [i unde `mi voi con-
tin Dumitra[cu. La 16 ani colega din Republica Moldo- tinua activitatea de spor-
am plecat s\ joc volei la va, Natai]a Dudnic. Dar mie tiv\ `n bune condi]ii.
Chi[in\u, sub conducerea mi-a fost dor de cas\ inclu-
antrenorului lotului na]ional siv c=nd am plecat de la - Dore[ti s\-]]i faci o
al Republicii Moldova, Mihail Str\[eni la Chi[in\u, unde carier\ din volei?
Kop=lov. La 18 ani am venit `ntre timp am devenit [i stu- - Dac\ m\ ajut\ Dumne-
cu na]ionala Moldovei [i am dent\ la Academia de {tiin- zeu [i s\n\tatea, de ce nu?
f\cut un meci la Ia[i, cu ]e Economice, la sec]ia con- (D. TEODORESCU)

O verificare eroic\
V\ voi relata ast\zi despre un
eveniment care a avut loc la
`nceputul secolului trecut [i care
a f\cut `nconjurul lumii [tiin]ifice
medicale, deoarece era o
premier\ mondial\. Este vorba
de prima interven]ie chirurgical\
`n care bolnavul [i chirurgul
erau una [i aceea[i persoan\.
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
~nt=mplarea a avut loc `n a-
nul 1909 [i a avut ca protagonist
pe doctorul Alexandru Tzaicu.
T=n\rul doctor avea pe atunci
26 de ani [i lucra la Clinica II
Chirurgie din Ia[i, condus\ de
celebrul profesor Juvara.
Doctorul Tzaicu s-a g=ndit s\
`ncerce calitatea anesteziei rahi-
diene cu anestezicul stovain\,
pentru a observa dac\ acest tip
de anestezie permite operarea
pacientului `n pozi]ie [ez=nd\ [i
dac\ nu afecteaz\ con[tiin]a, in-
teligen]a [i capacitatea de a fo-
losi m=inile. Totodat\, doctorul
Tzaicu era curios s\ cunoasc\ di-
rect senza]iile pe care le are pa-
cientul [i s\ identifice momen-
tele dureroase dintr-o opera]ie.
Deoarece suferea de o hernie
`n zona abdominal\ joas\, vii-
torul doctor a solicitat aproba-
rea profesorului de a se opera
singur. Dup\ ce a reu[it s\ con-
ving\ conducerea clinicii, `n
ziua de 29 septembrie 1909, la
orele 15.47, profesorul Juvara
i-a f\cut injec]ia anestezic\ `n
[ira spin\rii. Dou\zeci de mi-
nute mai t=rziu, t=n\rul doctor
a luat bisturiul [i, crez=nd c\
este bine anesteziat, a `ncercat
incizia pielii. Durerea resim]it\
nu i-a permis s\ continue. De[i
cei din jur l-au sf\tuit s\ renun-
]e, doctorul nu s-a l\sat convins
[i [i-a suplimentat anestezia, in-
ject=ndu-[i la locul opera]iei c=-
teva seringi `nc\rcate cu acela[i
anestezic. Zece minute mai t=r-
ziu, anestezia era suficient\,
astfel c\ t=n\rul doctor a efec-
tuat opera]ia, etap\ cu etap\. ~n
tot acest timp, dicta colaborato-
rilor ceea ce sim]ea, iar din c=nd
`n c=nd se oprea pentru a per-
mite fotografului
s\ ia imagini din
timpul opera]iei.
Men]ion\m c\, `n
1909, pentru ob]i-
nerea unei imagini
clare era nevoie de
o expunere de c=-
teva zeci de secun-
de. Dup\ ce a re-
zolvat hernia, a `n-
chis pere]ii abdomi-
nali, iar la sf=r[it a
luat acul [i a cusut
buzele pl\gii. Spre
sf=r[itul opera]iei,
anestezia a sc\zut
`n intensitate, ast-
fel c\ cus\tura pie-
lii a fost destul de
dureroas\. Opera-
]ia a durat o or\,
dup\ care bolnavul
a fost transportat
`n pat [i a urmat
vindecarea comple-
POR}IA DE S|N|TATE
Prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu este [eful
Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF
„Gr. T. Popa“ Ia[i
t\ dup\ dou\ s\pt\m=ni de spi-
talizare. {tirea acestei opera]ii a
f\cut senza]ie `n lumea medica-
l\ [i una dintre publica]iile [ti-
in]ifice cele mai autorizate, prin
condeiul doctorului Edouard
Pontiè, relata: „Iat\ c\ acum ne
este dat s\ afl\m c\ `n Rom=-
nia, un t=n\r doctor a `nf\ptuit
un act de curaj [i de con[tiin]\
stiin]ific\: doctorul Alexandru
Tzaicu s-a operat singur pentru
a-[i da seama de valoarea unei
noi metode, cu dorin]a de a cu-
noa[te `ntocmai senza]iile bol-
navului [i de a controla per-
sonal efectele resim]ite. V\z=nd
acest om a[ezat pe masa de
opera]ie, cu capul `nclinat pen-
tru a urm\ri mersul bisturiului
`n propriul corp, lu=nd pensele
de pe o mas\, sp\l=ndu-[i m=in-
ile ro[ii de s=nge [i continu=nd,
suntem cuprin[i de admira]ie [i
de spaim\ ca `n fa]a unei fiin]e
supraomene[ti. Trebuie s\ ne
`nclin\m ad=nc `n fa]a unei ase-
menea energii [i s\ o salut\m
cu o respectuoas\ emo]ie. Zeii
antici cereau sacrificii. {tiin]a
modern\, o alt\ divinitate, cere
sacrificii tot a[a de m\re]e, dar
sacrificii utile care `[i fac o au-
reol\ din cercet\rile spre cel
mai mare bine [i viitor al
omenirii.“ a
Mar]i, 18 aprilie 2006
PILULA ZILEI
Cum pot fi depistate
afec]iunile neurologice la copii?
Cele mai frecvente afec]i-
uni neurologice la copii sunt
paralizia cerebral\ sau ence-
falopatia cronic\, aceasta
din urm\ put=nd fi de dou\
tipuri:
- diplegie, adic\ paralizie
bilateral\, leziune pe ambele
emisfere cerebrale, care ulte-
rior duce la tetraplegie (pa-
ralizia tuturor membrelor) [i
triplegie;
- hemiplegie (paralizie a
unei jum\t\]i laterale). ~n a-
ceste cazuri, infirmitatea mo-
torie cerebral\ nu evolueaz\.
~n primul [i `n primul
r=nd este afectat aparatul
locomotor, intelectul fiind
afectat mai mult sau mai pu-
]in. Exist\ [i copii cu tetra-
parez\ spastic\ destul de
grav\, dar la care intelectul
este aproape normal.
Cauzele afec]iunilor neu-
rologice apar la copii `n ur-
ma accidentelor survenite la
na[tere sau dup\ na[tere,
acestea nefiind ereditare.
Astfel, pot ap\rea ca urmare
a unor leziuni ap\rute `n
timpul na[terii: travaliul
prelungit; aplicarea for-
cepsului; circularea de cor-
don (cordonul ombilical este
`nf\[urat `n jurul g=tului,
ceea ce duce la lipsa oxige-
nului [i la apari]ia leziunilor
pe creier). Problemele neuro-
logice pot ap\rea [i `n urma
accidentelor survenite dup\
na[tere: icter hemolitic, en-
cefalite, meningite, trauma-
tisme craniene. Astfel de
probleme pot ap\rea chiar `n
perioada sarcinii, ca urmare
a administr\rii diferitelor
medicamente sau a modifi-
c\rii consisten]ei lichidului
amniotic.
P\rintele este primul care
trebuie s\ `[i dea seama de
afec]iunea copilului s\u. ~n
13
mod normal, orice m\mic\ ar
trebui s\ urm\reasc\ chiar
din primele s\pt\m=ni de la
na[tere dac\ micu]ul r\s-
punde la stimulii exteriori
(dac\ reac]ioneaz\ la sunetul
vocii sau la vederea chipului
dumneavoastr\) sau dac\ se
dezvolt\ normal (c=[tig\ `n
greutate, `[i ]ine capul `n ju-
rul v=rstei de dou\ luni, st\
`n fund, merge etc).
Orice neregul\ sesizat\
trebuie s\ ridice semne de
`ntrebare [i s\ `ndemne
p\rin]ii s\ se prezinte la doc-
tor: problemele pot fi diverse,
nu sunt neap\rat de natur\
neurologic\. Diagnosticul de
afec]iune neurologic\ se
pune dup\ luni de observa]ie
a copilului. Cunosc=nd dez-
voltarea neuro-motorie a
unui copil normal se pot ob-
serva unele probleme neuro-
logice. Cel mai repede sunt
identificate aceste probleme
de c\tre mamele care au mai
avut un copil, deoarece [tiu
care este dezvoltarea nor-
mal\ a unui copil.
Tratamentul recuperator
cuprinde ortezare, kinetote-
rapie, electroterapie, hidro-
terapie, ergoterapie, masaj.
Acestea sunt o serie de pro-
cedee, medicul fiind cel care
stabile[te programul de re-
cuperare. ~n tratament se
folosesc: ortezele, care corec-
teaz\ o pozi]ie vicioas\ pe
care copilul o adopt\, [i cor-
setul, care men]ine coloana
vertebral\ `ntr-o pozi]ie co-
rect\ [i efectul lui se ob-
serv\ `n timp. Acesta tre-
buie men]inut o perioad\
c=t mai `ndelungat\. Se mai
fac opera]ii de alungire de
tendon ahilian, alungire de
ischiogambieri [i tenotomie
de aductori. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n);
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
t\]ii de prevenire a can-
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu video- cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ colposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. tra]iei fiscale. „ Audiograme (tonale, medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 18 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a

Mar]i [i Miercuri Joi Vineri

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pen-
pentru toat\ trebuin]a toat\ trebuin]a tru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.35 Via]a Cet\]ii 06.35 Via]a Cet\]ii 06.30 Ceasurile Împ\r\te[ti
09.00 Sf. Liturghie 09.00 Sf. Liturghie 10.30 Ceasurile P\timirii Domnului
10.35 Lumea de azi 11.35 Lumea de azi (Cristian R\d\[anu)
13.02 Atlas biblic 13.02 Atlas biblic 11.02 Lumea de azi
13.35 Bun\ dup\-amiaza! 13.35 Bun\ dup\-amiaza! 13.02 Atlas biblic
15.35 Lumini pentru suflet 15.35 Lumini pentru suflet 13.35 Bun\ dup\-amiaza!
16.00 Pavecerni]a Mare 16.00 Pavecerni]a Mic\ 15.35 Lumini pentru suflet
17.02 Cuvântul care zide[te 16.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) / 16.00 Pavecerni]a Mic\
17.30 Actualitatea Muzic\ religioas\ 17.02 Cuvântul care zide[te
17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 17.02 Cuvântul care zide[te 17.30 Actualitatea
18.00 Denie 17.30 Actualitatea 17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
20.02 Dialogurile TRINITAS 17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 18.00 Denie
20.35 Povestea de sear\ 18.00 Denie rezerv\ - Radu Casiean
21.02 Serata muzical\ 21.30 Dialogurile TRINITAS preg\te[te un program muzical reli-
22.00 Biseric\ [i societate 22.00 Cantate Domino (muzic\ sacr\) gios - 30 min./60 min.
22.30 Cantate Domino 22.30 Biseric\ [i societate 21.30 Dialogurile TRINITAS
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Cantate Domino
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii no[tri (muzic\ sacr\)
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ reli- 22.30 Biseric\ [i societate
23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ religioas\) 23.00 Rug\ciunea de sear\
gioas\)
00.00 Lumini pentru suflet (r)
00.00 Lumini pentru suflet (r)
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
23.20 P\rin]ii Bisericii, Centrul Cultural Teatrului `n memoria com-
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; înv\]\torii no[tri
Acatistul zilei Acatistul zilei 23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ religioas\) German Ia[i pozitorului Vasile Sp\-
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Atlas biblic (r) 00.00 Lumini pentru suflet (r) t\relu. ~n program, lucr\ri
01.30 Armonii de veghe
01.30 Armonii de veghe
03.00 Biseric\ [i societate (r)
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; Joi, 20 aprilie, ora 18.00: compuse de: Daniela Co-
03.00 Biseric\ [i societate (r) Acatistul zilei
03.30 Memento muzical 03.30 Memento muzical 01.00 Atlas biblic (r)
Goethe-Zentrum [i Colegiul jocaru, Anca Leahu, Roxana
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) 04.30 Dialogurile TRINITAS (r) 01.30 Armonii de veghe Na]ional de Art\ „Octav Pepelea, Romeo Cosma,
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 05.00 Cuvântul care zide[te (r) 03.00 Biseric\ [i societate (r) B\ncil\“ organizeaz\ un
03.30 Memento muzical
Leonard Dumitriu, Cristian
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 04.30 Dialogurile TRINITAS (r)
concert de pian, sus]inut de Misievici, Vasile Sp\t\relu.
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30 {tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 11.30, 12.30, 13.30, 05.00 Cuvântul care zide[te (r) pianistul german Andreas
(Actualitatea), 20.30, 21.30; 14.30, 15.30, 16.30, 17.30
Henkel `n Sala de Festi-
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00,
(Actualitatea); {tiri: 11.30, 12.30, 13.30, 14.30, 15.30,
vit\]i a colegiului. Concertul Muzeul Literaturii
17.30 (Actualitatea);
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 20.00,
21.00.
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, {tiri pe scurt: 11.00, 12.00, 13.00, 14.00, marcheaz\ `ncheierea fes- Rom=ne
13.00, 14.00, 15.00, 17.00 15.00, 17.00. tiv\ a celor patru zile de Joi, 20 aprilie, ora 12.00:
workshop - curs de m\ies- Muzeul Literaturii Române
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje trie la pian, sub `ndrumarea Ia[i [i Societatea Cultural\
lui Henkel, are loc `n pe- „Junimea '90“ organizeaz\
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, rioada 17-20 aprilie. la Galeriile de art\ „Pod
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf.
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ Pogor-fiul“ `nt=lnirea Mir-
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea Centrul Cultural Francez cea Eliade - 20 de ani de la
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
noiri duhovnice[ti.
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
M=ine, 19 aprilie: A 15-a moarte. ~n program: „Mo[-
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. aniversare a Centrului Cul- tenirea lui Mircea Eliade“ -
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
tural Francez. conferin]\ sus]inut\ de
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006.
a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\
athonit\. Dintre ele amintim: Simons - EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. 17-30 aprilie: Expozi]ie Florin C~NTEC, vernisajul
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu,
documentar\ cu texte [i fo- expozi]iei de documente [i
Dintre obiective men]ion\m: Munte elee Taboor , Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\,
Nazareet, Cana Galileeii, Munteelee Feericciriloor, Beetleeem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu,
Informa]ii se pot ob]ine la:
tografii. edi]ii Mircea Eliade.
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieerusalim: Centrul de Pelerinaj
Iviron, Filotheu [i multe altele.
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- ~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor-
mânt, Hoozeeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul -
curia de a se `nchina la moa[tele Sf.
Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 Opera Rom=n\ Filarmonica de Stat
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului
M=ine, 19 aprilie, ora „Moldova“ (foto)
Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\-
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include:
niloae“) 18.30: Maestrului nostru: Ast\zi, 18 aprilie, ora
Pelerinaj `n Ucraina Tel: 0232.276.907; Fax:
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- 19.00: Concert coral comemo-
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; cheva“ organizeaz\, `n perioada 23- 0232.276.867 Uniunea Compozitorilor [i
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport; 29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: Muzicologilor din Rom=nia, rativ Vasile Sp\t\relu, diri-
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: Filiala Ia[i organizeaz\ sta- jor Doru Morariu. (A consem-
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro giunea cameral\ din Foyer-ul nat Oana RUSU)

ANUN}
V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, SD, pre] 850 mi-
lioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. 9, ap. 57. F\r\ agen]i.
Telefon 0232/411.988

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fata din viitor (s, r) 07:00 Jurnalul cultural 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 06.30 Peregrina (r)
08.00 Regatul pisicilor (d.a.) 07.30 Lec]ia de englez\ 07:05 Cite[te cu mine! 07.00 Observator *Ce se `nt=mpl\, doctore? 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.40 Celebrit\]ile timpului t\u 08.00 CeZar [i tipar 07:10 Istoria cuvintelor 08.00 Canalul de [tiri 09.10 Omul care aduce cartea 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
08.50 Doar o vorb\... (r) 09.00 Dincolo de hart\ (r) rom=ne[ti 10.00 ~n gura presei (r) 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Manolo Cardona,
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 09.30 Motocicli[tii pofticio[i 07:15 Musica da capo 11.00 Concurs interactiv 10.00 Apropo TV (r) Lorena Rojas,
10.00 Nocturne (r) (documentar, r) *muzica lumii 12.00 Xena (s) 11.00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r) Humberto Zurita
10.50 Destine fr=nte 10.00 Tonomatul DP2 08:15 Art/autor 13.00 Observator 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 11.30 St\p=na destinului (r)
(dram\, coprod., ‘01, r) 11.30 V=n\torii de comori (r) 08:45 Mesaje din sticl\ 13.45 Muntele Vr\jitoarei 12.30 La bloc (r) 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
12.30 Meseria vedet\ (r) 12.20 Vorba lui Jim (s) (AP) 09:00 Identit\]i (aventuri, SUA, 1978) 13.00 {tirile PRO TV 13.30 P\durea blestemat\ (s)
13.05 Mic, da’ voinic! (r) 12.45 Pasiuni (s) (AP) 09:30 Scena Cu: Bette Davis, 13.30 Sold\]eii Cu: Edith Gonzalez,
13.35 Club Disney (d.a.) 14.00 Fata din viitor (s) 10:00 Seniorii micului ecran Christopher Lee Gabriel Soto
(fantezie, SUA, 1998)
14.00 Jurnalul TVR 14.30 Aventurile lui Tarzan (s) 10:30 Istoria Operei Rom=ne 15.30 Vivere (s) Cu: Kirsten Dunst, Jay 15.30 Peregrina (s) (AP)
16.00 Observator Mohr, David Cross, Cu: Africa Zavala
14.30 Cory [i restul lumii (s) 15.00 ~mpreun\ `n Europa 11:00 Incursiune `n British
Museum Denis Leary 17.20 Re]eta de Acas\
15.30 Oglinda retrovizoare 16.00 Jurnalul TVR 16.45 Rezervat V.I.P.
16.00 Kronika 11:30 Cultura.doc (divertisment) 15.30 Familia Bundy (s) 17.30 Pove[tiri adev\rate
16.30 Tribuna partidelor par-
16.55 Predanii 12:00 Jurnalul cultural 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s) Cu Drago[ St\nescu [i
lamentare
faci. Cu dr. Andrei 17.00 {tirile PRO TV Ioana Maria Moldovan
17.10 Destine fr=nte 17.00 Lec]ia de englez\ (r) 12:30 Pitica ro[ie
19.00 Observator 17.45 Teo * D\ruie[ti [i c=[tigi 18.25 Vremea de Acas\
(dram\, ‘01, p. a II-a) 17.30 Minorit\]i... 13:00 Fotograme
18.50 Doar o vorb\ Cu Sandra Stoicescu 19.00 {tirile PRO TV 18.30 Marilyn (s)
18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 13:30 Interoga]ii radicale Cu Scarlet Ortiz
s\-]i mai spun! 18.30 V=n\torii de comori (s) 14:25 Jurnalul cultural [i Lucian M=ndru]\ 19.45 Singur acas\ 3
19.00 Jurnalul TVR 20.15 Din dragoste (com., ‘97) Cu: Alex D. 19.30 La Tormenta (s)
19.30 Vorba lui Jim (s) (AP) 14:30 Concert de pr=nz Cu: Natasha Klauss
20.15 Prim-plan 20.00 {coala p\rin]ilor (doc.) 15:30 Destina]ia Rom=nia Cu Mircea Radu Linz, Olek Krupa, Rya
Prezint\ Dan Turturic\ 22.00 Secretul Mariei (s) Cu: Kihlstedt, Lenny von 20.30 Lacrimi de iubire (s)
20.30 Lumea de aproape 16:00 Best of cultural Cu: Elvira Deatcu,
21.10 Tanguy Ioan Isaiu, Anemona Dohlen, David
21.00 Natur\ [i aventur\ 16:30 Impresii din s\lb\ticie Thornton, Haviland Lucian Viziru
(comedie, Fran]a, ‘01) Niculescu, George
21.30 Ora de [tiri 17:00 Pitica ro[ie Mih\i]\, Toma D\nil\, Morris 21.30 De 3 x femeie
Cu: Sabine Azéma,
André Dussollier, 22.30 Primarul din Casterbridge 17:30 Lec]ia de privit Dana Magdici, Oana 21.45 Meci din Liga * Mincinoasa
Aurore Clément, (dram\, Anglia, ‘03) 18:00 Incursiune `n British S=rbu, Cristian Popa Campionilor UEFA (dram\, Rom., ‘06)
Nathalie Krebs, Cu Ciaran Hinds Museum 23.00 Observator - semifinal\ - Cu: Razvan Popa,
Annelise Hesme 00.20 Desene animate: 18:30 Cultura.doc *civiliza]ii 00.00 Lege [i ordine: Brigada 23.45 {tirile PRO TV Anca Turcasiu
23.10 Memorialul durerii Futurama (12) 19:00 Identit\]i special\ (s) Cu: 00.15 Rezumatul meciurilor 23.30 St\p=na destinului (s)
00.00 Jurnalul TVR 00.50 Jurnalul Euronews 19:30 Arhiva de serviciu Christopher Meloni, din Liga Campionilor Cu: José Mayer a
00.20 TVR 50. Insomnia 01.05 Charlie Jade (s) (12) 19:35 Cite[te cu mine! Mariska Hargitay, 01.30 Familia Bundy (r)
02.15 Jurnalul TVR 02.00 Via]a de p\pu[\ 19:40 Istoria cuvintelor Richard Belzer, 02.00 Omul care aduce cartea
(comedie, SUA, ‘00, r) rom=ne[ti 01.30 Concurs interactiv 02.05 {tirile PRO TV
Legend\:
03.20 Piratul
(aventuri, SUA, ‘48, r) 03.30 Uli]a spre Europa 19:45 Leopardul lui Susan 02.30 Observator (r) 02.45 Meci din Liga [tiri
05.00 Doar o vorb\ 04.00 Mo[tenitoarea (s) 21:30 Restan]ele criticii literare 03.30 9595 (r) Campionilor UEFA (r) film artistic
s\-]i mai spun! (r) a 04.45 Pasiuni (s, r) a 22:25 Simbolica a 04.30 Rezervat V.I.P. (r) a 04.15 Rezumat UCL (r) a
 TIMP LIBER Mar]i, 18 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Ciorb\ de ro[ii Mâncare Turte cu nuci
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
1 kg de ro[ii sau past\ de de cartofi 500 gr f\in\, 500 gr miez de
ro[ii, 150 ml ulei, 60 gr ]elin\, [i ceap\ nuc\, 500 gr zah\r tos, 600 ml
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 80 gr morcovi, 50 gr orez, 60 gr ap\, sare, 3 plicuri zah\r vani-
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI p\trunjel, 60 gr p\stârnac, 500 gr cartofi fier]i, 1 c\p\- lat, 150 ml ulei.
40 gr f\in\, sare, piper, frunze ]ân\ de usturoi, cimbru, 300 gr Din f\in\, ulei, sare [i zah\r
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, de ]elin\, p\trunjel. ceap\, 150 ml ulei, sare, piper, vanilat se prepar\ o coc\ tare [i
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|, Zarzavatul se cur\]\, se boia de ardei, 3 linguri past\ de se por]ioneaz\ `n buc\]i de
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| spal\ [i se pune `ntreg la fiert m\rimea unei nuci, din care se
`n ap\. Separat, ro[iile se fierb tomate.
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Ceapa se taie solzi[ori [i se `ntind foi sub]iri, cât suprafa]a
`n\bu[it `n ulei [i se paseaz\.
Foto: „NONY“ Din ulei [i f\in\ se face un sos c\le[te `n ulei. ~ntr-o crati]\ se unei farfurii.
alb (`n uleiul `ncins se pune a[az\ rânduri de cartofi, se pre- Se a[az\ pe o tav\ uns\ cu
Tehnoredactare: Lucian APOPEI ulei [i tapetat\ cu f\in\ [i se coc
f\ina [i, când se rumene[te, se sar\ ceap\, sare, piper, boia de
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC
stinge cu zeam\ de zarzavat). ardei, cimbru [i c\]ei de usturoi. `n cuptor. Separat, se prepar\ un
Sosul se pune peste ro[ii, se a- Se repet\, având grij\ ca ultimul sirop din ap\ [i zah\r, cu care se
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
daug\ sare [i piper, se d\ `n strat s\ fie de cartofi. `nsiropeaz\ foile, dup\ ce au fost
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE câteva clocote, apoi se r\s- Deasupra se pune pasta de to- coapte. Pe fiecare foaie se a[az\
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U toarn\ `ntr-un castron, peste mate, amestecat\ cu pu]in\ ap\ nuc\ m\cinat\ amestecat\ cu
Consilier juridic: Ana MANEA verdea]a tocat\ m\runt. [i se d\ la cuptor. zah\r. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter a SUDOKU a SUDOKU a
(l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro 4 3 9
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 2 6 1
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
9 7 2 8
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per- 3 2 9 8
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
6 1 2 7
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 8 6 1 4
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 9 5 8 4
6 8 1
8 7 3 6

Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate Rezolvarea careului

de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Anun] de angajare din num\rul de ieri
Sudoku este
Regia Autonom\ un fel de rebus,
dar numai cu
7 2 5 6 8 1 9 4 3
A. F. HLIHOR LUMINI}A 4 3 6 2 9 5 8 7 1
PRODUC|TOR AUTORIZAT de Transport Public Ia[i cifre, de la 1 la
9. Jocul a fost 8 1 9 4 3 7 5 6 2
lansat [i pe In-
cu sediul `n Ia[i, str. Silvestru nr. 5, ternet [i s-a 2 7 8 1 4 3 6 5 9
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de angajeaz\ un num\r de
r\sp=ndit cu
succes `n Sta- 6 5 3 7 2 9 4 1 8
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, tele Unite, No-
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI 15 taxatori-controlori ua Zeeland\ [i 1 9 4 5 6 8 2 3 7
Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. pentru sectorul autobuze Marea Brita- 3 4 7 9 5 2 1 8 6
Contact: nie este deja 9 6 1 8 7 4 3 2 5
Dosarul pentru angajare va cuprinde: considerat un
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 5 8 2 3 1 6 7 9 4
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i
z cerere; z copie buletin identitate, acte de studii; pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos z cazier judiciar; z aviz medical [i psihologic; de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
z 2 fotografii tip buletin. fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 Rela]ii suplimentare la serviciul management
`mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. - resurse umane din str. Silvestru nr. 5. de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Vân\tori nocturni
10:00 Dezastre `n aer: Egypt
Air 990
11:00 Clipe de co[mar:
Vulcanul St. Helens
12:00 Real?: Profileri
13:00 Hydro, secretul lui
Hitler
14:00 Vân\tori nocturni
15:00 Dezastre `n aer: Egypt
Air 990
16:00 Clipe de co[mar:
Vulcanul St. Helens
17:00 Vân\torul vânat:
Victimele veninului
18:00 Jefuitorii de morminte
19:00 Pove[ti furtunoase:
Tornada din Plainfield
19:30 Pove[ti furtunoase:
Vân\torii uraganului
Opal
20:00 Vân\tori nocturni
21:00 Hydro, secretul lui
Hitler
22:00 Dezastre `n aer:
Doborâ]i de tr\snet
23:00 Clipe de co[mar: Cazul
Zeebrugge
00:00 Dezastre `n aer: Atac
peste Bagdad
01:00 Dezastre `n aer:
Doborâ]i de tr\snet
02:00 Clipe de co[mar: Cazul
Zeebrugge a
08.40 Cum s-au construit: 07.00 O prad\ mortal\: Nop]i 10.00 C\l\torii pe glob: 08.30 Parcul maimu]elor: ep. 6 10.00 Piramide, mumii [i
Ap\rare la scar\ mare lungi, f\r\ somn Australia de Sud-Vest 09.00 Salvarea animalelor: morminte: Con-
09.10 ~n spa]iul cosmic: o 08.00 Gladiatorii celui de-al 10.55 C\l\torii `n duet - Urgen]\ ! Incendiu `n structorii piramidelor
nou\ psihologie doilea r\zboi mondial: Gdansk, Polonia savan\ 10.55 Misterele Asiei:
Trupele poloneze
10.00 }inutul Mamutului (II) 11.20 Trasee: Linia de metrou 09.30 Veterinari `n soare: ep. 6 Templele pierdute ale
10.55 Dincolo de ziua de libere Indiei
Piccadilly 10.00 Ecuatorul: Paradoxul
mâine: episodul 2 09.00 Confrunt\ri [i fiare 11.50 Vitez\ [i pericol Anzilor 11.50 Asedii celebre: Verdun
11.45 Cum s-au construit: vechi: R\zboinicii 12.45 Curse `n for]\: Pe pist\ 11.00 Vân\torul de crocodili: 1916 - Moara de pe
Arcade ghe]urilor 13.10 Aventurile lui Phil S\lbaticul Pacific de Sud Meuse
12.10 Un ochi critic: Medicin\ 10.00 Supravie]uitori `n Keoghan: Sub jungla 12.00 Poli]ia veterinar\ din 12.45 Sfâr[itul Uniunii Sovietice
alternativ\ condi]ii extreme: ep. 2 Yucatanului Detroit: Boxeurul cu in- 13.40 Pizzaro: Sângele
11.00 Mega constructori:
13.00 Demen]a avioanelor 13.40 Pe [ine: Vestul ima bun\ Zeului Soare
13.50 Dincolo de ziua de Str\b\tând Harlemul Somerset-ului 13.00 Salva]i animalele: ep. 31 14.35 Vân\torii de fantome:
mâine: episodul 2 (New York City)
14.05 Vehicule off-road: 13.30 Cele mai nostime ani- Misterele de la
14.40 Cum s-au construit: 12.00 S-a n\scut o ma[in\ Vehicule bizare male din lume: ep. 9 George Inn
Ap\rare la scar\ mare 13.00 O prad\ mortal\: Nop]i 14.35 Cutia cu mirodenii: 14.00 Vie]uitoare uluitoare 15.05 Un secol modelat de
15.10 ~n spa]iul cosmic: o lungi, f\r\ somn Phnom Penh 14.30 Parcul maimu]elor: ep. 6 r\zboaie: episodul 19
nou\ psihologie 14.00 Gladiatorii celui de-al
15.05 Vitez\ [i pericol 15.00 RSPCA: E[ti potrivit 16.00 Piramide, mumii [i
16.00 Planeta cuprins\ de fu- doilea r\zboi mondial:
Trupele poloneze 16.00 C\l\torii pe glob: pentru aceast\ morminte: Construc-
rie: Uragane
libere Australia de Sud-Vest meserie ?: ep. 11 torii piramidelor
16.55 Dincolo de ziua de
mâine: episodul 2 15.00 Confrunt\ri [i fiare 16.55 C\l\torii `n duet - 15.30 SOS Animalele: ep. 11 16.55 Misterele Asiei:
17.45 Cum s-au construit: vechi: R\zboinicii Gdansk, Polonia 16.00 Ecuatorul: Paradoxul Templele pierdute ale
Arcade ghe]urilor 17.20 Trasee: Linia de Anzilor Indiei
18.10 Un ochi critic: Medicin\ 16.00 Cum se fabric\ metrou Piccadilly 17.00 Miami - Poli]ia ani- 17.50 Asedii celebre: Verdun
17.50 Vitez\ [i pericol malelor: Sabotaje [i 1916 - Moara de pe
alternativ\ 17.00 Curse: Driftere
18.45 Curse `n for]\: Pe pist\ crocodili Meuse
19.00 Vitez\ `n v\zduh: 18.00 Spionii: episodul 7
Epoca de aur 19.10 Aventurile lui Phil 18.00 Salva]i animalele: ep. 32 18.45 Sfâr[itul Uniunii
19.00 Mega constructori: In-
19.25 Model Mania: sula Fanteziei (Dubai) Keoghan: Sub jungla 18.30 S.O.S. Animalele: ep. 8 Sovietice
Aeronave mari 20.00 Vân\torii de mituri: Yucatanului 19.00 Vie]uitoare uluitoare: 19.40 Pizzaro: Sângele
19.50 Cum se fabric\ Nisipuri mi[c\toare 19.40 Pe [ine: Vestul Ep. 119 Zeului Soare
20.40 Cum s-au construit: 21.00 Motociclete americane Somerset-ului 19.30 Cele mai nostime ani- 20.35 Vân\torii de fantome:
Ap\rare la scar\ mare - Edi]ie special\: Cele 20.05 Vehicule off-road: male din lume: ep. 10 Misterele de la
George Inn
21.10 Universul: Stelele mai bune momente din Vehicule bizare 20.00 Salvarea animalelor:
Ebby - cangurul orb 21.05 Un secol modelat de
22.00 Planeta s\lbatic\: „Motociclete america- 20.35 Cutia cu mirodenii:
Teroarea alb\ ne“: Junior contra Senior Phnom Penh 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 7 r\zboaie: episodul 19
22.55 Cum se fabric\ 22.00 Detonatorii: episodul 2 21.05 Vitez\ [i pericol 21.00 Aventuri `n ocean: ep. 7 22.00 Piramide, mumii [i
23.45 Cum s-au construit: 23.00 Ar fi trebuit s\ mor: 22.00 C\l\torii pe glob: Aus- 22.00 Mânc\torii de oameni: morminte: Construc-
Poduri suspendate a R\t\ci]i `n z\pad\ a tralia de Sud-Vest a Rechinii a torii piramidelor a
16 Mar]i, 18 aprilie 2006 DOCUMENTAR

~n a[teptarea m=ntuirii rostit\ cu alt\ ocazie. Ispitirea

S\pt\mâna Patimilor `nf\]i[eaz\ ultimele zile din via]a lui Iisus privitor la banul Ce-
p\mânteasc\ a Mântuitorului, a[a cum reiese din Sfintele zarului se reg\se[te `ns\ la to]i
sinopticii, la fel ca [i problema
Evanghelii. Ni se prezint\ astfel mai multe evenimente `nvierii mor]ilor, ridicat\ de sa-
ce au avut loc `n Ierusalim sau `mprejurimi, `mbinate cu duchei. Convorbirea lui Iisus
cu `nv\]\torul de lege `i ofer\
ultimele pilde, `ndemnuri [i cuvânt\ri ce se axeaz\ pe pretextul de a rezuma `ntreaga
descoperirea dumnezeirii lui Iisus, venirea ~mp\r\]iei Sa `nv\]\tur\ `n dou\ porunci:
„S\ iube[ti pe Domnul Dumne-
cerurilor [i pedeapsa celor f\]arnici. Pe parcursul zeul t\u cu toat\ inima ta, cu
urm\toarelor zile, cotidianul „Lumina“ v\ va prezenta tot sufletul t\u [i cu tot cugetul
t\u.“ [i „S\ iube[ti pe aproa-
`nt=mpl\rile din fiecare zi a S\pt\mânii Patimilor. Ast\zi pele t\u ca pe tine `nsu]i.“, ar\-
v\ reamintim ce se `nt=mpl\ `n Sf=nta [i Marea Mar]i. tând cea mai scurt\ cale spre
~mp\r\]ia cerurilor. ~nv\]\-
torul de lege prime[te un r\s-
22). Prima condi]ie a rug\ciu- puns punctual, din legea moza-
nii o constituie `ns\ iertarea ic\, ce nu putea fi speculat
de Daniela LIVADARU gre[elilor aproapelui. Irita]i de `mpotriva Mântuitorului.
autoritatea predicii Sale, c\pe-
Cronologia evenimentelor
teniile religioase, arhierei, c\r-
din S\pt\mâna Patimilor nu
turari [i b\trâni, L-au `ntrebat Rechizitoriul
este una dintre cele mai stricte.
Fiecare evanghelist o prezint\ pe Iisus cu ce putere face a- c\rturarilor [i fariseilor
`n manier\ proprie. Pe baza re- ceasta [i de unde este, `ncer-
lat\rilor lor, Biserica consider\ când astfel s\ g\seasc\ un mo- Iisus aduce apoi diverse
c\ `n Sfânta [i Marea Mar]i tiv de a-l acuza. Sim]ind nesin- mustr\ri fariseilor [i c\rtura-
Iisus a mers din nou `n Tem- ceritatea `ntreb\rii, Iisus le-a rilor, criticând f\]\rnicia lor.
plul din Ierusalim, unde a `nce- r\spuns cu o alt\ `ntrebare: „Bo- C\ci ei fixeaz\ sarcini grele
put s\ vorbeasc\ despre ~mp\- tezul lui Ioan de unde a fost? pentru credincio[i, dar, `n loc „Iat\ mirele vine `n miezul nop]ii [i fericit\ este
r\]ia cerurilor `n pilde, a con- Din cer sau de la oameni?“. A- s\ fie pilde, sunt ultimii `n a le sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnic\ e
damnat f\]arnicia fariseilor, a cest r\spuns i-a pus `ntr-o teri- `ndeplini. ~n loc s\ `[i ascund\ cea pe care o va g\si lenevindu-se. Vezi dar, suflete
dat ca exemplu dona]ia din ini- bil\ `ncurc\tur\. Nu puteau faptele [i s\ se poarte cu sme-
spune c\ a fost de la oameni, de renie, ei aleg s\ impresioneze al meu, cu somnul s\ nu te `ngreuiezi, ca s\ nu te
m\ a v\duvei, a descoperit sem- dai mor]ii [i afar\ de ~mp\r\]ie s\ te `ncui, ci te
nele celei de-a doua sa veniri [i teama poporului ce `l considera mul]imile credincio[ilor simpli
a `ndemnat la priveghere. un om sfânt pe Ioan, nici c\ a cu prestan]a fizic\ [i `nsem- de[teapt\ strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt e[ti
fost din cer, deoarece refuza- nele religioase afi[ate la ve- Dumnezeul nostru, pentru N\sc\toarea de
ser\ constant s\ cread\ `n el. dere. ~n plus, ei sunt alerg\tori Dumnezeu, miluie[te-ne pe noi.“
Autoritatea nu pentru slava cereasc\, ci
(Tropar inspirat de pilda celor zece fecioare)
pentru cea omeneasc\, cerând
predicii lui Iisus Calea spre s\ fie numi]i rabi [i `nv\]\tori deamn\ la priveghere perma- te [i care le-a ajutat s\ nu li se
Evangheli[tii consacr\ mult ~mp\r\]ia cerurilor [i alegând locurile cele mai de
vaz\. Iisus roste[te la adresa
nent\ [i le descoper\ câteva sting\ candelele, `n a[teptarea
spa]iu `nv\]\turilor lui Iisus din semnele ce vor `nso]i cea mirelui, care `ntârzia. Drept
din aceast\ zi, dar este posibil Ne[tiind ce s\ r\spund\, nu lor de [apte ori aceea[i sintag- de-a doua sa venire, `n calitate r\splat\, ele au intrat `n c\-
ca o parte dintre acestea s\ fi au primit la rândul lor nici un m\: „Vai vou\, c\rturarilor [i de Judec\tor al lumii. mara cea luminoas\, bucu-
fost rostite cu alt prilej [i r\spuns. Iisus a `nceput apoi fariseilor f\]arnici!“, preves- rându-se de osp\]ul Mirelui
a[ezate aici pentru o anumit\ s\ vorbeasc\ `n pilde despre tind r\spunsul sumbru pe care lor. Cele nebune, plecând s\ `[i
organizare tematic\ a textului. ~mp\r\]ia cerurilor. El o a- `l vor primi la Judecata de A- Privegherea cumpere de la cei s\raci [i
Prilejul rostirii unor noi `nv\- seam\n\ `ntâi cu o vie dat\ de poi to]i cei nesinceri `n credin- cu `n]elepciune nec\ji]i uleiul necesar can-
]\turi `l constituie smochinul st\pân `n grija unor lucr\tori ]\. Ei sunt asem\na]i c\l\u- delelor sufletelor lor, au pier-
blestemat `n ziua anterioar\. nevrednici, ce [i-au luat la zelor oarbe, nebunilor ce nu De[i to]i evangheli[tii subli- dut ocazia `ntâlnirii cu Mirele
V\zând uimirea ucenicilor, sfâr[it plata pentru faptele lor pot vedea dincolo de legea for- niaz\ `ndemnul spre priveghe- ceresc. Astfel, dincolo de `n-
Iisus le spune c\ vor face fapte rele. La fel [i ~mp\r\]ia ceru- mal\, dar care strecoar\ ]ân- rea permanent\, Pilda celor demnul la priveghere, pilda
[i mai mari decât acestea, dac\ rilor se va lua de la cei nevred- ]arul [i `nghit c\mila, mor- zece fecioare, care apare doar celor zece fecioare ascunde [i
vor avea credin]\, trecând din- nici [i se va da celor vrednici. mintelor frumos v\ruite pe la Matei, reprezint\ cea mai `ndemnul de a face fapte bune
colo de legile firii: „Toate câte Parabola despre nunta fiului dinafar\, dar pline de necur\- frumoas\ expresie a ei. Dato- astfel `ncât ele s\ prisoseasc\,
ve]i cere, rugându-v\ cu cre- de `mp\rat se pare c\ este ]ie `n interior, [erpilor [i puilor rit\ acestei parabole ce se ci- avertiz=ndu-ne c\ niciodat\
din]\, ve]i primi“ (Matei 21, ad\ugire f\cut\ de Matei, fiind de viper\. Atin[i `n orgoliul te[te `n cadrul deniei de luni nu putem fi siguri c\ am f\cut
propriu, fariseii [i c\rturarii seara, Iisus este numit Mirele suficient pentru mântuirea
nu se gândeau decât cum s\ sufletului, ce sugereaz\ inti- noastr\.
scape mai repede de acest inco- mitatea [i infinitatea iubirii Pilda celor zece fecioare este
mod predicator galilean. Re- Lui fa]\ de cei credincio[i. E- urmat\ de pilda talan]ilor, care
chizitoriul Mântuitorului se nigmatica pild\ a celor zece fe- arat\ de asemenea c\ trebuie
`ncheie cu profe]ia despre pus- cioare este un apel nu doar la s\ prisosim `n tot ceea ce fa-
tiirea Ierusalimului. privegherea fizic\, ci [i spiritu- cem. Nu trebuie s\ fim pasivi
al\, deoarece `n literatura bi- fa]\ de ceea ce ne-a d\ruit
Darul din inim\ blic\, sufletul unei persoane Dumnezeu, ci trebuie s\ `n-
este sugerat adeseori prin can- mul]im darul cu folos. Aceast\
Ca un contraexemplu, Iisus del\. Uleiul reprezint\ faptele pild\ reliefeaz\ [i binecuvân-
le indic\ [i cum ar trebui s\ fie bune ale fiec\ruia. ~ns\ pilda tarea pe care Dumnezeu o re-
adev\ratul fiu al lui Dum- spune c\ atât fecioarele `n]e- vars\ asupra celor credincio[i
nezeu. El este `ntruchipat de o lepte, cât [i cele nebune aveau Lui. F\cându-se sear\, Iisus a
v\duva care d\ruie[te Tem- ulei `n candelele lor. Diferen]a plecat din Templu, retr\gân-
plului ultimii s\i b\nu]i. o face `ns\ vasul cu ulei pe ca- du-se cu ucenicii `n Muntele
Fariseii erau adeseori mustra]i {ezând lâng\ cutia darurilor, re `l aveau `n plus cele `n]elep- M\slinilor pentru a se ruga. a
de Iisus pentru f\]\rnicia lor Iisus a observat cum boga]ii
aruncau sume mari `n ea. Dar
abia când [i-a adus [i v\duva
darul s\u [i-a chemat ucenicii,
ar\tând-o pe cea care a d\ruit
mai mult decât to]i boga]ii la ~ncercând s\-l
un loc. C\ci dac\ ace[tia au fac\ pe Iisus s\
d\ruit din prisosul lor, ea a se pronun]e cu
d\ruit ceea ce `i era strict
necesar vie]ii. Pentru aceasta, privire la plata
fapta ei a r\mas consemnat\ tributului c\tre
pentru totdeauna `n Evan- Roma, fariseii
ghelii. ~ns\ toate darurile f\- i-au ar\tat un
cute Templului [i toate podoa-
bele lui nu `l vor salva de la dinar, ce avea
distrugerea sa, `mpreun\ cu imprimat pe el
`ntreg Ora[ul Sfânt, datorit\ chipul Cezarului
f\r\delegilor poporului, care
ajunsese s\ cinsteasc\ pietrele
mai mult decât pe Dumnezeu.
Din acest motiv, Iisus `i `n-
 Miercuri,
19 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 101 (391) Anul II
~ntre recunoa[tere
PAGINA 16
[i tr\dare
Unde ne ducem `n
noaptea de ~nviere?
a ~n noaptea de ~nviere, nimeni nu trebuie s\ doarm\ a Cei mai mul]i dintre credincio[ii ortodoc[i
particip\ la slujba de ~nviere oficiat\ `n biserica parohial\ de preotul paroh, dar al]ii aleg
s\ primeasc\ lumina ~nvierii `ntr-o biseric\ de m\n\stire a Pentru a veni `n sprijinul acestora,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei organizeaz\
`n zilele de 22 [i 23 aprilie un pelerinaj la mai multe m\n\stiri din Bucovina a Dac\ ve]i alege
s\ fi]i pelerini de Pa[ti, ve]i participa la slujba de ~nviere la M\n\stirea Putna, dar ve]i vizita
[i m\n\stirile Sucevi]a, Moldovi]a, Bogdana, Dragomirna, Vorone] [i Humor a PAGINILE 8-9
POZA ZILEI Vreme ur=t\ p=n\ a doua zi de Pa[ti
Ast\zi [i m=ine va ploua
tare, media precipita]iilor fi-
ind de 25 litri/metru p\trat
cu c=teva nuclee de 60 de
litri/ metru p\trat, a anun]at
ieri directorul general al Ad-
ministra]iei Na]ionale de
Meteorologie, Ion Sandu. Po-
Dou\ rom=nce au murit `n atentatul de la Tel Aviv
Dou\ rom=nce [i-au pier-
dut via]a `n atentatul comis
luni, la Tel Aviv, `n care au
mai murit `nc\ opt per-
soane. Rom=ncele aveau sta-
tut legal `n Israel, unde lu-
crau ca `ngrijitoare, au de-
clarat surse ale Ambasadei
rom=ne la Tel Aviv.
~n tragedie au fost r\nite
40 de persoane, identitatea a
15 dintre acestea nefiind `nc\
f\cut\ public\. Atacul tero-
O pisic\ `ncearc\ s\ scape dintr-o curte
din Fete[ti inundat\ de Dun\re. Dun\rea
s-a rev\rsat luni f\c=nd ca mii de oameni
rist a vizat un local de la peri-
feria ora[ului israelian frec-
ventat `n special de muncitori
din Serbia, Bulgaria [i Rom=nia s\-[i str\ini. Boda Piroska (50 ani)
p\r\seasc\ casele. a din S\laj [i Peseney Rozalia
(48 ani) din Maramure[ sunt
PAGINA 5
trivit lui Sandu, aceste can-
tit\]i nu sunt de speriat `n
condi]ii normale, dar `n pre-
zent Dun\rea [i o serie de r=-
uri interioare au debite cres-
cute. „~n contextul actual nu
trebuia s\ plou\“, a spus Ion
Sandu, care a precizat c\ vor
cele dou\ rom=nce care [i-au
pierdut via]a `n atentatul
comis luni la Tel Aviv, au
confirmat ieri surse ale
Ambasadei Rom=niei `n Is-
{i Iuda a avut
libertatea
de a alege!
c\dea precipita]ii [i de m=ine
`ncolo, dar `n cantit\]i mai
mici [i pe arii mai restr=nse.
Vreme proast\ va fi p=n\
a doua zi de Pa[ti, de mar]i
`ncolo exist=nd speran]e ca
timpul s\ se `mbun\t\]easc\
pentru o s\pt\m=n\. a
rael. Cele dou\ femei ucise la
Tel Aviv aveau statut legal [i
lucrau ca `ngrijitoare de b\-
tr=ni la Natanya, la nord de
Tel Aviv. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
ARENA POLITIC|
Solu]ia disperat\
Lini[tea deplin\ `n care PSD-
ul s-a `nv\luit `n ultima vreme a
fost spart\ de o [tire tulbur\toa-
re: Marian Vanghelie a fost ales
ca lider interimar al filialei bucu-
re[tene. Mai `ntâi, trebuie spus
c\ simpla suspendare a scanda-
lului `n acest partid, m\car [i
pentru câteva s\pt\m=ni, este o
performan]\. Vl\guit de nesfâr-
[ite r\fuieli interne, a stat `n ul-
timul an mai mereu pe buza pr\-
pastiei. {i de[i revenirea `n for]\
a b\trânului Iliescu p\rea c\ va
domoli aceast\ perpetu\ hemo-
ragie, n-a fost s\ fie.
PAGINA 3
Peste 8 milioane
de proprietari
vor fi obliga]i
s\-[i asigure
locuin]ele
PAGINA 6
Informa]iile
clasificate
vor r\m=ne
secrete `ntre
20 [i 100 de ani
PAGINA 7
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul
LUMINA DE
DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE DUMINIC|
Tot `n pagina 10 - clasa-
mentul parohiilor [i pro-
topopiatelor `n func]ie de
num\rul de abonamente
la LUMINA DE DUMINIC|
contractate pe luna mai
Meteo
Precipita]ii U
maxima 17 °C
minima 8 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Miercuri, 19 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXLIV)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n Apus, `n
secolele XI-XV (IV)
Legat de Taina Poc\in]ei, „[ti-
in]a p\catului“ cap\t\ o nou\
dimensiune `n teologia Evului
Mediu. Reflec]ia cre[tin\ a e-
zitat asupra sensului expresi-
ei „p\cate capitale“ - p\cate
majore sau p\cate determi-
nând alte p\cate? - [i asupra
num\rului lor. Epistolele
Sfântului Apostol Pavel [i ale
Sfântului Ioan sunt pu]in ex-
plicite `n acest sens pentru
amândou\ `ntreb\rile. ~n vre-
mea lui Toma d'Aquino (sec.
XIII), [i mai ales datorit\ lui,
cele [apte p\cate capitale
sunt fixate. Literatura reli-
gioas\ a Evului Mediu va
folosi de acum `n toate
chipurile cifra [apte, care are
virtu]i magice. Vor fi [apte
opere de milostenie, [apte
psalmi de peniten]\, [apte
semne ale na[terii lui Hristos
etc. Unii autori chiar au afir-
mat c\ sângele divin, curgând
din [apte r\ni, spal\ cele
[apte p\cate capitale. O xilo-
gravur\ din secolul al XIV-lea
`l `nf\]i[eaz\ pe Mântuitorul
al c\rui sânge `neac\ [apte
personaje mici aflate `n jurul
crucii [i care simbolizeaz\
p\catele capitale; iar o pic-
tur\ flamand\ din 1460,
p\strat\ la episcopia din
Teruel, o `nf\]i[eaz\ pe Maria
`nconjurat\ de acelea[i [apte
personaje m\runte: cele [apte
dureri ale Fecioarei Maria
[terg, aici, p\catele capitale.
~ns\, `n ciuda considera]iei de
care se bucura aceast\ cifr\
magic\, sculptura a men]inut
un num\r par de vicii [i
virtu]i, pentru c\ arti[tii ]i-
neau la simetrie. Mul]i mora-
li[ti [i teologi catolici, `nce-
pând cu Evul Mediu [i pân\
`n perioada recent\, au con-
siderat c\ `mp\r]irea
p\catelor `n cele dou\ mari
categorii - p\cate de moarte [i
p\cate u[oare - f\cut\ de
Fericitul Augustin [i Toma
d'Aquino a epuizat problema
r\ului moral. ~n timp ce
Biserica Romano-Catolic\ i-a
acordat o importan]\ prea
mare, pentru c\ ea impunea
m\rturisirea, la confesiune, a
tuturor p\catelor de moarte,
Biserica Ortodox\ nu o
cunoa[te. Cu trecerea timpu-
lui, se pare c\ distinc]ia `ntre
p\cat de moarte [i p\cat u[or,
venial, nu [i-a c\p\tat `ntrea-
ga importan]\ decât la conci-
liul IV de la Lateran (1215),
care obliga la m\rturisirea tu-
turor „p\catelor de moarte“.
De atunci a trebuit s\ se de-
cid\ `n fiecare caz concret
dac\ p\catul era de moarte
sau venial. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Pilda avvei Isaia
Povesteau, despre avva Isaia,
c\, odat\, a luat o varg\ de
m\slin, s-a dus la arie [i-i zice
mo[ierului: „D\-mi ni[te
gr=u“. Acela `i r\spunde: „Ai
treierat [i tu?“. Avva zice:
„Nu“. Mo[ierul: „Atunci cum
vrei s\ iei gr=u dac\ n-ai
treierat?“. B\tr=nul: „A[adar,
cine nu treier\ nu prime[te
r\splat\?“. Mo[ierul: „Nu“.
Dup\ care b\tr=nul s-a re-
tras. V\z=nd fra]ii, s-au `nchi-
nat `n fa]a lui [i l-au rugat
s\-i l\mureasc\ de ce a f\cut
asta. B\tr=nul le zice: „Am
dat o pild\: cine nu trude[te
nu va avea r\splat\ de la
Dumnezeu“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Risipitorii de iubire
„Fiind Iisus `n Betania, `n
casa lui Simon Leprosul, s-a
apropiat de El o femeie, având
un alabastru cu mir de mare
pre], [i l-a turnat pe capul
Lui, pe când [edea la mas\. {i
v\zând ucenicii, s-au mâniat
[i au zis: «De ce risipa aceas-
ta? C\ci mirul acesta se putea
vinde scump, iar banii s\ se
dea s\racilor». Dar Iisus, cu-
noscând gândul lor, le-a zis:
«Pentru ce face]i sup\rare fe-
meii? C\ci lucru bun a f\cut
ea fa]\ de Mine. C\ci pe s\-
raci totdeauna `i ave]i cu voi,
dar pe Mine nu M\ ave]i tot-
deauna; c\ ea, turnând mirul
acesta pe trupul Meu, a f\-
cut-o spre `ngroparea Mea.
Adev\rat zic vou\: Oriunde se
va propov\dui Evanghelia a-
ceasta, `n toat\ lumea, se va
spune [i ce-a f\cut ea, spre po-
menirea ei». Atunci unul din
cei doisprezece, numit Iuda
Iscarioteanul, ducându-se la
arhierei, a zis: «Ce voi]i s\-mi
da]i [i eu ~l voi da `n mâinile
voastre?». Iar ei i-au dat trei-
zeci de argin]i. {i de atunci
c\uta un prilej potrivit ca
~NTREB|RILE NECREDINCIOSULUI
Mai am voie s\ merg `n aceste zile s\ m\ spovedesc?
Am vrut s\ merg la spove-
dit, dar am aflat c\ `n unele
biserici nu se mai spovede[te
`n zilele care au mai r\mas p=-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Ioan de la
Lavra Veche (denie)
Din tinere]e, Ioan a p\r\sit
desf\tarea [i mândria lumii [i a
plecat la Sfintele Locuri, stabi-
lindu-se la M\n\stirea lui Ha-
riton, unde a tr\it o via]\ `mbu-
n\t\]it\ [i pl\cut\ lui Dum-
nezeu.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Sfin]it Mu-
cenic Pafnutie; a Sfin]ilor Socrat
[i Dionisie; a Cuviosului Gheor-
ghe M\rturisitorul, episcopul
Antiohiei Pisidei; a Sfântului
Trifon, arhiepiscopul Constanti-
nopolului, [i a Cuviosului Sime-
on, egumenul M\n\stirii Filoteu
din Muntele Atosului.
Mâine, Biserica face pomeni-
rea † Sfântului Teotim, epis-
copul Tomisului ( denia celor 12
evanghelii).
CALENDARUL ZILEI
s\-L dea `n mâinile lor.“
(Matei 26, 6-16)
***
Iuda Iscarioteanul, viclean
[i dornic de câ[tig urât [i u[or,
a vândut pe Fiul lui Dumne-
zeu pentru 30 de argin]i. L-a
condamnat Mântuitorul, l-au
condamnat [i ceilal]i ucenici,
a fost condamnat [i de `ntrea-
ga lume. Este interesant de
observat c\ [i Simon-Petru, [i
Iuda, L-au p\r\sit pe Mântui-
torul. Chiar Petru a zis: „Nu-L
cunosc pe acest om“. Dup\ ~n-
viere, Petru a g\sit puterea s\
se `ntoarc\ [i s\-[i cear\ ier-
tare pentru gestul s\u necu-
getat. Astfel, a ajuns unul din
principalii propov\duitori ai
`nv\]\turii cre[tine. Iuda a
r\mas ca o paradigm\ a l\co-
miei, a r\ut\]ii [i a vicleniei.
De azi `ncepe drama Mân-
tuitorului. Multe va `ndura
Cel care nu a f\cut nim\nui
nici un r\u; va fi b\tut Cel
care nu a r\nit pe nimeni; va
fi lovit Cel care doar a iubit;
va fi biciuit Cel care doar a
n\ la Pa[ti. De ce se `nt=mpl\
asta?
Este adev\rat c\ `n unele
biserici nu se mai spovede[te,
~n ziua de 19 aprilie
istoria consemneaz\:
a 1822 - A murit Charles
Robert Darwin (n. 1809), natu-
ralist britanic, autor al teoriei
despre evolu]ia speciilor prin
selec]ie natural\ (teoria evolu-
]ionist\);
a 1848 - S-a n\scut scriito-
rul Calistrat Hoga[ (d. 1917)
(„Pe drumuri de munte“);
a 1849 - Se semneaz\ Con-
ven]ia ruso-turc\ de la Balta Li-
man care consemneaz\ `n plan
interna]ional `nfrângerea Revo-
lu]iei române de la 1848-1849.
Conven]ia prevedea: domni nu-
mi]i de c\tre sultan pe timp de
[apte ani, desfiin]area Adun\-
rilor Ob[te[ti [i `nlocuirea lor cu
Divanuri legislative, precum [i
]inerea sub ocupa]ie a Principa-
mângâiat; va fi r\stignit Cel
care a adus pacea. Toate aces-
tea le-a `ndurat pentru mân-
iar acest lucru se `nt=mpl\ mai
ales la m\n\stiri, pentru c\
programul slujbelor [i al ru-
g\ciunii personale a c\lug\ri-
lor este mult mai dens dec=t al
celorlal]i cre[tini [i chiar dec=t
al preo]ilor de mir. ~ns\ nu
cred c\, dac\ te vei duce la bi-
serica ta de parohie, preotul va
refuza s\ te spovedeasc\. Preo-
tul paroh are o mare responsa-
bilitate pentru via]a spiritual\
a credincio[ilor din parohia sa,
[i de aceea va r\spunde `ntot-
deauna cu bucurie solicit\rii
tale de a te spovedi. Mai r\u `i
pare preotului c\ nu vii deloc la
spovedanie dec=t dac\ vii `n ul-
timele zile `nainte de Pa[ti.
{i atunci de ce se spune c\
este bine s\-]]i m\rturise[ti
p\catele `nainte de S\pt\-
m=na Patimilor?
Dintr-un motiv practic foar-
te u[or de `n]eles: `n S\pt\m=-
na Mare, la orice biseric\ se
s\v=r[esc o mul]ime de slujbe.
Este denia din fiecare sear\,
dar se face Sf=nta Liturghie joi
[i s=mb\t\, iar vineri diminea-
]\ se face o slujb\ numit\ Cea-
surile ~mp\r\te[ti. S=mb\t\
deja fiecare om se odihne[te
pentru noaptea ~nvierii, iar
preotul are, pe l=ng\ toate cele
telor pentru „a reprima orice
mi[care revolu]ionar\“;
a 1890 - S-a n\scut Vintil\
M. Mih\ilescu (d. 1978), geo-
graf; a pus bazele geografiei
ora[elor `n România pe princi-
piul integr\rii `n teritoriu;
membru al Academiei Române;
a 1899 - S-a n\scut criticul
literar, scriitorul, publicistul ro-
mân George C\linescu;
a 1914 - A murit filosoful,
matematicianul [i naturalistul
american Charles Sanders
Pierce; fondator al curentului
filosofic „pragmatism“.
a 1919 - A ap\rut, la Bucu-
re[ti, revista literar\ „Sbur\to-
rul“, condus\ de Eugen Lovi-
nescu. A fost una dintre cele
mai prestigioase reviste inter-
belice, care a contribuit la im-
punerea unei direc]ii estetice
moderne a literaturii. „Sbur\-
torul“ a `ncurajat tinere talen-
tuirea noastr\ [i din dragoste
fa]\ de oameni. (Pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
care compun via]a aceasta li-
turgic\, r=nduieli personale de
rug\ciune. Iat\, deci, c\ va fi
foarte dificil pentru preot s\
mai aib\ timp [i pentru credin-
cio[ii care vin la spovedanie.
Dac\ te duci la spovedit atunci
c=nd preotul are timp sufi-
cient, spovedania va fi una
complet\, `n sensul c\ vei pri-
mi toate sfaturile pe care le do-
re[ti, pe c=nd atunci c=nd preo-
tul este ocupat, el se va ocupa
de tine `n mod superficial.
Iar dac\ nu mai am deloc
timp pentru spovedanie `n pos-
tul acesta, c=nd voi putea to-
tu[i s\ m\ spovedesc?
Teoretic, `n orice zi, `ns\
probabil c\ nu chiar `n zilele
de Pa[ti. M\rturisirea ar tre-
bui, `n mod firesc, s\ fie prece-
dat\ de c=teva zile de post, iar
`n zilele s\rb\torii ~nvierii nu
ai voie s\ poste[ti. Pe de alt\
parte, `n zilele de Pa[ti trebuie
s\ te bucuri duhovnice[te, pe
c=nd spovedania `nseamn\
stare de ad=nc\ poc\in]\, de
regret. ~n concluzie, este bine
s\ fii `n]elept [i s\ te spove-
de[ti din timp, ca s\ nu trebu-
iasc\ s\ cau]i astfel de solu]ii
de urgen]\. (Rubric\ realizat\
de Ioan AVRAM)
te, descoperind [i impunând
nume de scriitori ca: Ion Barbu,
Camil Petrescu;
a 1932 - S-a n\scut pictorul [i
sculptorul Fernando Botero. Din
punct de vedere tematic, Botero
apeleaz\ la crea]ia marilor mae[-
tri, c\rora le ofer\ o interpretare
profund personal\, reprezentând
personajele `ntr-un fermec\tor
stil naiv („Portretul oficial al jun-
tei militare“, „Mona Lisa la vârs-
ta de doisprezece ani“, „Durero-
boteros“, „Palatul“)
a 1962 - A luat fiin]\ Uniu-
nea Societ\]ilor de {tiin]e Me-
dicale din România;
a 2005 - Cardinalii electori
au ales, dup\ un conclav con-
siderat cel mai scurt din ultima
sut\ de ani, al 265-lea [ef al
Bisericii Catolice, `n persoana
cardinalului german Joseph
Ratzinger, care [i-a ales numele
de Benedict al XVI-lea. a

CUV+NT VERTICAL
Top Secret
de Cristian-P
Petru
R|D|{ANU
Ne plac lucrurile secrete dar ca-
re pot s\ nu mai fie secrete de vre-
me ce al]ii ni le aduc la cuno[tin]\.
Odat\ cu desecretizarea lor, lucru-
rile secrete devin lucruri obi[nuite
care nu mai atrag, nu mai fasci-
neaz\. Dar c\ ele `nc\ mai pot in-
fluen]a via]a noastr\ chiar [i `n
starea de desecretizare este un
fapt de la sine `n]eles. Bun\oar\,
lua]i o Evanghelie secret\... O E-
vanghelie care, atât timp cât este
secret\, exercit\ o atrac]ie irezis-
tibil\ fa]\ de cea mai curioas\ din-
tre creaturi. Nu conteaz\ c\ acea
Evanghelie, numit\ de-a dreptul
interesant „a lui Iuda“, este un
produs literar cu calit\]i literare [i
teologice mai mult decât `ndoiel-
nice.... dac\-i secret, bal s\ fie. Se
fac documentare `n dulcele stil de-
constructivist, lumea se agit\, alt\
lume se cruce[te, `n fine, pu]ini
doar se mai gândesc c\ nu se me-
rit\ s\ dai vulturul din mân\ pe
cioara de pe gard... {i documen-
tarul are un oarecare succes, toc-
mai pentru c\ prezint\ lucruri se-
crete... Biblie secret\, doctrine se-
crete, obsesii secrete... tot ce-i se-
cret pare a fi [i interesant. Ceea ce
denot\ existen]a, `n structurile
noastre intelectuale cele mai fine,
LUMINA}I-V| FA}A!
De neamul… pope[tilor
de Lucian VASILIU
Scriam `ntr-un text despre fiii
de preo]i. Constantin Hrehor(ciuc)
nu este din neam de preo]i, ci fiu
de veritabili [i venerabili s\teni
din Sucevi]a. Am avut ocazia s\-i
fiu oaspete, `n urm\ cu mul]i ani,
`n chiar casa natal\ din preajma
celebrei m\n\stiri, `n pridvorul ca-
sei p\rinte[ti.
Etimologic, numele pe care `l
poart\ vine de la Grigor(i)e, slavi-
zat Hrehor cu sufixul -(c)iuc, ucrai-
nizant, dup\ moda austro-ungar\
a istoriei de alt\dat\.
Dac\ lu\m etimonul „pop“ `n
limba român\, constat\m un nu-
m\r mare de nume care denumesc
apartenen]a la familii de preo]i [i
dasc\li. Sau chiar profesiunea `n
sine. Spre ilustrare, consemnez
`ntr-o ordine `nt=mpl\toare: Apo-
pii (formula moldav\), Pap (arde-
lenism), Popii, Popic\, Popinciuc,
Popic, Popianu, Popia, Popincea-
OPINII & COMENTARII
a unei doze infime, [i totu[i persis-
tente, de prostie. Ca [i cum am
ajuns a cunoa[te tot ceea ce nu-i
secret, am purces viteje[te s\ des-
coperim ceea ce este foarte secret.
Sunt cre[tini care nu au citit `n
via]a lor Evanghelia dup\ Matei,
dar care se dau de ceasul mor]ii s\
ne conving\ c\ exist\ o Evanghelie
dup\ Toma care spune, cum
altcumva, lucruri secrete, c\ lu-
mea este condus\ de organiza]ii
secrete, c\ exist\ doctrine secrete
pe care, dac\ le-am [ti noi... cine
[tie la ce s-ar ajunge. {i chiar dac\
celei mai curioase dintre creaturi i
se pot ierta multe, lipsa de lucidi-
tate se pare c\ nu mai intr\ `n
aceast\ categorie. C\ nu e totuna
un [obolan liber cu un [obolan
prins `n capcana de [oareci avea s\
observe W. Benjamin. Observa]ie
nu, Popista[, Popista[u, Popi]anu,
Popoaia, Poponea, Popp, Poppel,
Popov, Popovici, Popescu…
Nu ne arog\m merite trufa[e,
false, discriminatorii, dar consta-
t\m, cu smerenie, `ncerc\rile prin
care am trecut [i trecem la capitolul
identitate. Identitate care s-a nutrit
de-a lungul veacurilor din credin]\,
din legile morale tradi]ionale…
Recent, la un post de radio par-
ticular am ascultat n\valnice,
umorale pledoarii ale unor gaze-
tari pentru predarea „istoriei re-
ligiilor“ [i nu a religiei, `n [coal\.
Op]ional. Ca [i cum Ortodoxia, din
Atena [i p=n\ `n Sankt Peters-
burg, ar fi un pericol, un c=mp bun
de antrenament pentru „funda-
mentali[tii“ cre[tini.
Se `ncearc\ inocularea vinov\-
]iei generalizate a preo]ilor `n rela-
]ia cu structurile de siguran]\ in-
terbelice (anii '30-'40) sau cu Secu-
ritatea postbelic\, omi]=ndu-se
faptul c\ mul]i Dasc\lu, Popa, A-
preutesei, Preutu, C\lug\ru, Preo-
menit\ s\ ne `ndemne c\p[oarele
mult prea dispuse la a crede orice
bazaconie servit\ pe post de docu-
mentar s\ fie un pic mai atente.
C\ nu se merit\ s\ confund\m
a[a, f\r\ vreun argument solid,
taina cu secretul. Taina zide[te,
cur\]e[te, sfin]e[te, zvârle mintea
noastr\ spre `n\l]imi neb\nuite...
secretul atrage, seduce [i apoi
nenoroce[te... Astfel c\, dac\ vreo-
dat\ vi se vor mai servi pe post de
certitudini lucruri secrete, ar fi
bine s\ refuza]i politicos dar totu[i
ferm: curiozitatea poate fi [i brici,
[i ghilotin\.
* Cristian-P
Petru R\d\[anu
este cadru didactic la
Facultatea de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i
teasa, D\sc\lescu etc. au f\cut de-
ten]ie politic\, au fost ancheta]i,
cerceta]i, marginaliza]i, umili]i
(inclusiv `n spitale de psihiatrie)
sau nevoi]i s\ ia calea exilului (sun-
tem `n… S\pt\m=na Patimilor).
Revenind la preotul, poetul,
profesorul, graficianul Constantin
HREHOR, am remarca `n cartea
lui Cheile `mp\r\]iei (ap\rut\ la
C=mpulung Bucovina, biblioteca
„Miori]a“) r\bdarea iluminat\ de a
ne comunica biruin]a Bisericii (ca
institu]ie aflat\ mereu `n criz\),
statornica `ntemeiere prin Logos,
prigoana prin Bucurie, [i nu ca
dram\, inofensivele arme p\m=n-
te[ti (Crucea, Evanghelia, rug\ciu-
nea, t\m=ia), `nstr\inarea prin
secularizare, psalmul [i clopotul ca
r\spuns la provoc\rile terestre…
Cartea p\rintelui Hrehor, bo-
gat\ `n temeiuri, expresii, conota-
]ii, st\ sub semnul unor substan-
]iale moto-uri: „Ortodoxia e sofi-
anic\“ (Lucian Blaga) [i „Biserica
este mama neamului românesc“
(Mihai Eminescu). Eminescu [i
Blaga, Blaga [i Eminescu, g=ndi-
tori, poe]i „livra]i“ nou\ prin filtrul
sovietizant, ateizat al deceniilor de
dup\ al doilea r\zboi mondial…
Cuget\tori ren\scu]i ast\zi.
Din fericire, c\derea zidului
Berlinului, implicarea explicit\ a
Papei Ioan Paul al II-lea, de
sorginte polonez\, (el `nsu[i poet)
`n revenirea Europei la dialog, to-
leran]\, ecumenism, precum [i ex-
plozia de civilitate relativ `nt=rzia-
t\ a Estului ne-au redeschis calea
spiritual\, `n primul r=nd ([i de
aici [i cea politic\, economic\ etc.),
spre refertilizarea, prin cuget, a
min]ilor `ntunecate.
Elogiind, `nc\ o dat\, celebrul
text al lui Ion Creang\ (Misiunea
preotului la sate), `ncheiem, cu un
paragraf din cartea pe care tocmai
am recomandat-o succint: „Preotul
are o misiune grea - trebuie s\ fac\
pedagogie, psihologie; e chemat la
integrarea semenului `n har, s\
fac\ oficiul de medic spiritual, de
judec\tor [i `mp\ciuitor, e chemat
s\ armonizeze…“. Aferim, p\rinte
Constantin!
* Lucian Vasiliu este scriitor,
director al Muzeului
Literaturii Rom=ne din Ia[i
Miercuri, 19 aprilie 2006 3
ARENA POLITIC|
Solu]ia disperat\
a Cu toate c\ alearg\ `n toate
p\r]ile s\ cheme la ordine filialele
din teritoriu, Geoan\ ac]ioneaz\
contradictoriu. E adev\rat,
sondajele arat\ tot mai sumbru
pentru social-democra]i, e sigur c\
exist\ o problem\ de credibilitate.
Dar solu]ia lui Geoan\ este
Vanghelie. Motiva]ia? Desigur,
succesul personajului `n cauz\ a
de Mihai MOCANU
Lini[tea deplin\ `n care PSD-ul s-a
`nv\luit `n ultima vreme a fost spart\ de o
[tire tulbur\toare: Marian Vanghelie a fost
ales ca lider interimar al filialei bucure[te-
ne. Mai `ntâi, trebuie spus c\ simpla sus-
pendare a scandalului `n acest partid, m\-
car [i pentru câteva s\pt\m=ni, este o per-
forman]\. Vl\guit de nesfâr[ite r\fuieli in-
terne, a stat `n ultimul an mai mereu pe bu-
za pr\pastiei. {i de[i revenirea `n for]\ a
b\trânului Iliescu p\rea c\ va domoli aceas-
t\ perpetu\ hemoragie, n-a fost s\ fie.
Cu toate c\ alearg\ `n toate p\r]ile s\
cheme la ordine filialele din teritoriu,
Geoan\ ac]ioneaz\ contradictoriu. E adev\-
rat, sondajele arat\ tot mai sumbru pentru
social-democra]i, e sigur c\ exist\ o proble-
m\ de credibilitate. Dar solu]ia lui Geoan\
este Vanghelie. Nici mai mult, nici mai pu-
]in. Chiar el, „primarul care este“.
A[adar, când toat\ lumea a[tepta mult
promisa schimbare de macaz `n direc]ia de
ac]iune a PSD-ului, iar\[i sunt adu[i `n fa]\
oameni pân\ nu de mult mazili]i din partid
ori cerceta]i de DNA pentru cheltuirea bani-
lor publici. Motiva]ia? Desigur, succesul per-
sonajului `n cauz\.
~ntr-o capital\ aflat\ mai mereu la dis-
cre]ia dreptei sau, `n fine, a coali]iilor autoin-
titulate „democratice“, reu[ita unui pesedist
este un adev\rat eveniment. Cu atât mai
mult când vremurile sunt atât de negre pen-
tru fo[tii guvernan]i. Nu mai e nevoie s\
reamintim fr\mânt\rile trecute ale social-
democra]ilor bucure[teni. De la retragerea
for]at\ a lui Dan Ioan Popescu, totul p\rea
sc\pat de sub control. Nici `nainte nu era
lini[te, dar dispari]ia fostului apropiat al lui
N\stase a l\sat cale liber\ luptelor fratricide.
~n tot acest r\stimp, ignorând procurorii
[i reamintind cu fiecare ocazie succesele sale
ca primar de sector, Vanghelie [i-a croit,
`ncet dar sigur, drumul spre scaunul acela
gol. Agresiv [i f\r\ menajamente, l-a f\cut
chiar [i pe doctorul Oprescu s\ se dea la o
parte. Argumentul s\u este simplu [i clar: a-
duce voturi. De asta [i-a permis s\-l atace
deschis pe N\stase când nimeni n-ar fi `n-
dr\znit s\ o fac\. El aducea voturi, iar N\s-
tase nu mai putea face a[a ceva. De asta i s-a
permis un ton [i cuvinte care `n mod normal
n-ar fi trebuit acceptate niciodat\. Cum l-a
ales lumea primar? Iar\[i simplu. ~n loc s\
astupe gropile, s\ fac\ vreo canalizare, a dat
de poman\. Din banul public, evident.
Magazine alimentare subven]ionate de pri-
m\rie [i tot felul de ajutoare pentru popu-
la]ia cu venituri mici. Iar pentru ni[te oa-
meni s\raci, nici nu e nevoie de mai mult.
De la Geoan\ e de a[teptat `ns\ mai
mult. Educa]ia [i cariera sa politic\ ar fi tre-
buit s\-l `ndep\rteze de Vanghelie. N-a f\-
cut-o `ns\. Din p\cate pentru el, problemele
PSD-ului nu se limiteaz\ la un singur ora[,
ci sunt generale. Va câ[tiga probabil câteva
voturi `n plus `n Bucure[ti, dar este acesta
semnalul potrivit pentru electoratul român?
Va rec\p\ta acest partid `ncrederea oame-
nilor, `i va convinge c\ s-a schimbat? Proba-
bil c\ disperarea social-democra]ilor e mai
puternic\ decât orice atitudine de normali-
tate. Ag\]ându-se de variante de avarie pen-
tru a supravie]ui propriilor mi[c\ri centri-
fuge, prefer\ succesul de moment. Numai c\
substan]a [i apoi imaginea unui partid nu se
pot construi pe a[a ceva. Iar grimasa lui
Iliescu [i demisiile unor tineri din rândurile
sale `nt\resc acest lucru.
~n tot acest timp, la rândul ei, Alian]a are
r\gazul s\-[i consume `n tihn\ scandalurile.
Iar nou\ nu ne r\mâne decât s\ constat\m
acest spectacol [i s\ ne preg\tim de urm\-
toarea votare. Votarea care este… a
4 Miercuri, 19 aprilie 2006
PE SCURT
Dou\ olimpiade
na]ionale la
Seminarul Teologic
Ortodox din Ia[i
~n aceste zile, la Seminarul
Teologic Ortodox liceal „Sf.
Vasile cel Mare“ din Ia[i se
desf\[oar\ Olimpiada Na]io-
nal\ de Limba Croat\ [i
Rus\ Matern\. Seminarul
din Ia[i are `nscri[i `n con-
curs patru elevi de la clasa a
XI-a, rit vechi. Deschiderea
oficial\ a avut loc ieri, de la
18.00, la Colegiul Na]ional
din Ia[i, iar de la ora 20.00,
la Seminarul Teologic a avut
loc [edin]a tehinic\ a comisi-
ilor. De la pr. Drago[ Bah-
rim, directorul Seminarului,
am aflat c\ ast\zi, `ntre
orele 9.00 [i 12.00, are loc
proba scris\, iar `ntre 14.30
[i 18.00 proba oral\ pentru
participan]ii la limba rus\
matern\. Tot de la ora 16.30,
participan]ii la Olimpiada de
Limb\ Croat\ [i Rus\
Matern\ vor vizita ora[ul
Ia[i. M=ine, 20 aprilie, dup\
ora 14.00, se vor afi[a rezul-
tatele, iar `ntre 16.30 [i
18.00, la Colegiul Na]ional,
va avea loc festivitatea de
premiere. (N.B.)
Ac]iune de prevenire
a incendiilor
`n biserici
Asocia]ia „Sf. Nicolae cel
Milostiv“ de la parohia „Sf.
Mahram\ a Domnului“ [i
„Sf. Martiri Br=ncoveni“ din
Ia[i, `n parteneriat cu In-
spectoratul pentru situa]ii de
urgen]\ „M. G. Sturdza“ al
jude]ului Ia[i, organizeaz\
`naintea s\rb\torilor pascale
o campanie privind preveni-
rea incendiilor `n biserici.
Prof. L. Boz, membru al Aso-
cia]iei „Sf. Nicolae cel Milos-
tiv“ [i coordonator al proiec-
tului „Educa]ie [i prevenire“,
ne-a spus c\ prin aceast\
campanie au fost tip\rite
peste 300 de afi[e care s-au
distribuit prin parohii. „Am
mers [i la Protopopiatele Ia[i
1 [i Ia[i 2, Pa[cani [i H=rl\u,
unde am l\sat aceste pliante
prin care `i avertiz\m pe cre-
dincio[i s\ nu lase lum=n\rile
aprinse nesupravegheate, cu
precizarea c\, pentru orice
situa]ie de urgen]\ (accidente,
explozii, avarii, inunda]ii,
alunec\ri de teren, pr\bu[iri
de teren sau construc]ii, in-
cendii) s\ apeleze 112“. Pre-
ciz\m c\ `n Ia[i aceast\ cam-
panie se afl\ `n desf\[urare
din anul 2004. (N.B.)
Salonul de Pictur\
Religioas\ „Icoane“
la a XXIII-a edi]ie
La Casa de Cultur\ a
Studen]ilor din Bucure[ti,
Prea Sfin]itul Ciprian
C=mpineanul, Episcop Vicar
Patriarhal, a vernisat cea de-a
XXIII-a edi]ie a Salonului de
Pictur\ Religioas\ „Icoane“.
Expozi]ia care este deschis\
pe toat\ perioada
S\pt\m=nii Patimilor
cuprinde icoane din atelie-
rele M\n\stirilor Antim [i
C\ld\ru[ani [i lucr\ri reali-
zate de membrii Cercului de
Arte Plastice ai CCSB.
Salonul de Pictur\ Religioa-
s\ „Icoane“ este o mani-
festare ini]iat\ de Casa de
Cultur\ a Studen]ilor din
Bucure[ti `n anul 1994 [i se
organizeaz\ `n preajma
s\rb\torilor pascale [i ale
Cr\ciunului. (M.D.)
Biserica Ortodox\ se afl\ al\turi de sinistra]i
PS Ambrozie, Episcop al
Giurgiului, jude] riveran Du-
n\rii, a f\cut rug\ciuni spe-
ciale `n aceste zile, pentru a-
p\rarea de calamit\]i. De
asemenea, PS Ambrozie a
reamintit faptul c\ Biserica
Ortodox\ Rom=n\ este me-
reu al\turi de cei afla]i `n su-
ferin]\: „Duminic\, la Cate-
drala Episcopal\ am f\cut
slujba de Florii la care au
participat [i autorit\]ile de la
Prefectur\, de la Consiliul
Jude]ean, de la Prim\rie, [i
am f\cut rug\ciuni ca Dum-
nezeu s\ ne `nt\reasc\ `n
aceste clipe grele. Am discu-
tat cu protopopii, cu preo]ii
~n Sf=nta [i Marea Miercuri afl\m c\
Poc\in]a este calea spre m=ntuirea noastr\
Continu\m ciclul de t\lcuiri
ale fiec\rei denii din
S\pt\m=na Patimilor. ~n
Sf=nta [i Marea Miercuri `l
avem ca sf\tuitor pe
p\rintele Petroniu
T\nase (foto), stare]ul
M\n\stirii Prodromul
de la Muntele Athos.
„Ultima Liturghie de po-
c\in]\ din Miercurea cea
Mare este o `ncheiere [i
pecetluire a `ntregii lucr\ri
de poc\in]\ a postului, ar\-
t=ndu-se ce minuni poate s\-
v=r[i ea c=nd se lucreaz\ [i
c=t\ pagub\ aduce c=nd lip-
se[te. Cump\na celor dou\
pr\znuiri ale zilei: p\c\toa-
sa - ucenicul Iuda, este r\s-
turnat\ de poc\in]\. P\c\-
toasa se afl\ `n starea cea
mai de jos a c\derii: desfr=-
narea, iar Iuda, `n starea
cea mai de cinste: ucenic al
St\p=nului. Pe aceea, poc\-
in]a o ridic\ [i o face mirono-
si]\. Pe Iuda, lipsa poc\in]ei
`l coboar\ la cea mai de jos
c\dere, `l face tr\d\tor [i-l
duce la sp=nzur\toare. A-
ceast\ r\sturnare ne umple
de team\ [i `ngrijorare pen-
tru m=ntuirea noastr\, dar
totodat\ [i de mare `ncre-
dere [i n\dejde, pentru pu-
terea cea mare a poc\in]ei,
ce ne st\ la `ndem=n\.
Pozi]ia sufleteasc\
este hot\r=toare
pentru m=ntuire
Dar s\ ne oprim mai st\-
ruitor asupra acestora. Fari-
seii [i c\rturarii, `ndeosebi,
„Reu[ita `n pastora]ie este propov\duirea iubirii“
La sediul Protopopiatului
Ceahl\u, jude]ul Neam], a
avut loc ieri [edin]a lunar\ cu
preo]ii. Tema `nt=lnirii „C\i,
metode [i mijloace de pas-
tora]ie `n zilele noastre“ a fost
prezentat\ de pr. Ciprian Mi-
tocariu de la parohia Poiana
Largului. P\rintele Mihai Da-
mian, protopop de Ceahl\u,
ne-a oferit detalii: „~n conti-
nuare au intervenit c=]iva
dintre preo]ii prezen]i. ~n cu-
v=ntul s\u, p\rintele Spiridon
Luncanu, de la parohia Saba-
sa a men]ionat c\ reu[ita `n
pastora]ie este propov\duirea
iubirii `ntre credincio[i, dar [i
`ntre preo]i. Credincio[ii `l iau
ca model pe M=ntuitorul Iisus
Hristos, `ns\ se uit\ [i la pre-
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
pe care-i p\storesc [i cu cred-
incio[ii care au posibilit\]i
materiale, [i ne vom implica
`n acele zone care sunt afec-
tate. Biserica este solidar\ cu
cei afla]i `n suferin]\ [i sunt
convins c\ va da o m=n\ de
ajutor“, ne-a declarat PS Am-
brozie, dup\ ce a vizitat zone-
le afectate din Giurgiu, con-
vins fiind c\ eparhia pe care
o p\store[te a fost ferit\ de
mari rev\rs\ri ale Dun\rii
datorit\ moa[telor Sf=ntului
Mucenic Gheorghe care se a-
fl\ `n Catedrala episcopal\.
De altfel, `n toate bisericile
[i m\n\stirile din Patriarhia
Rom=n\ s-au f\cut [i se fac `n
[i poporul evreu, `n general,
aveau credin]a c\ ei, ca
popor ales [i chivernisitori ai
Legii ce erau, erau destina]i
din oficiu s\ fie mo[tenitori
ai ~mp\r\]iei cerurilor. M=n-
tuitorul, `n repetate r=nduri,
le-a ar\tat c\ aceast\ cre-
din]\ este gre[it\. Pilda va-
me[ului [i a fariseului ara-
t\ tocmai aceasta: un p\c\-
tos [i un drept, prin pozi]ia
[i prin faptele lor, `[i schim-
b\ `ntre ei locurile, prin po-
zi]ia sufleteasc\. Ucenicul
[i p\c\toasa pomeni]i `n
Miercurea sf=nt\ arat\ [i
mai deplin acest lucru. Uce-
nicul cunoa[te [i mai bine
pe Domnul s\u: tr\ise ani
de zile al\turi de El, v\zuse
o]i, la modul cum colaboreaz\
[i la iubirea dintre ei. P\rin-
tele Ioan Irina de la parohia
Bistricioara a subliniat faptul
c\ pentru reu[ita `n pastora-
]ie preotul trebuie s\ respecte
programul stabilit al slujbelor
[i s\-l fac\ dup\ c\r]ile de
cult, f\r\ nici o abatere. A in-
tervenit, de asemenea, [i pr.
Ionel Cu]uhan, de la parohia
Gr=ncie[, care a men]ionat
faptul c\ prin colaborarea cu
profesorul de religie, preo]ii
trebuie s\ insiste s\-i aduc\
pe copii la biseric\ duminica,
fiindc\ ace[tia sunt credin-
cio[ii de m=ine. Ideea a fost
sus]inut\ [i de pr. Vasile Cris-
tian D\sc\lescu de la parohia
Buhalni]a“.
aceste zile rug\ciuni pentru
cei afecta]i de inunda]ii.
Apel la `ntr-ajutorare
Prea Fericitul P\rinte Pa-
triarh Teoctist a re`nnoit du-
minic\, `n cadrul cuv=ntului
de `nv\]\tur\ rostit la Cate-
drala patriarhal\ din Bucu-
re[ti, cu prilejul oficierii Sfin-
tei Liturghii, apelul la solida-
ritate cu cei afla]i `n suferin]\
de pe urma inunda]iilor: „Re-
`nnoim apelul nostru, s\ re`n-
cepem colecta pentru sinis-
tra]i. {i aici, `n Catedral\ [i `n
toate bisericile vom continua cu
pu]inul fiec\ruia, cu c=t ne-a
at=tea minuni, auzise a-
t=tea `nv\]\turi minunate
[i cu toate acestea, pentru
c\ s-a l\sat robit de iubirea
de argint, a ajuns la pieire
ve[nic\.
Dimpotriv\, desfr=nata
cea `nstr\inat\ de Dumne-
zeu, aduc=nd cu mare c\in]\
lacrimi [i mir de mult pre],
devine mironosi]\ [i preg\-
te[te spre `ngropare pe Dom-
nul, iar lucrul ei se va vesti
`n toat\ lumea spre pomeni-
rea ei. Slujba Utreniei, adic\
denia din Sf=nta [i Marea
Miercuri, ne pune mereu `n
fa]\ cele dou\ st\ri.
~nv\]\tura ve[nic\ ce re-
zult\ din `nt=mpl\rile aces-
tei zile nu trebuie nici o clip\
~n continuare, pr. protopop
Mihai Damian a prezentat
adresa 3667 privind organiza-
rea conferin]ei cu preo]ii din
Arhiepiscopia Ia[ilor, confe-
rin]\ care va avea loc `ntre 21
[i 24 august 2006; adresa
3690 a Sectorului Agricol pri-
vind acordarea subven]iilor
pentru produc\torii agricoli, [i
adresa 3763 a Sectorului ad-
ministrativ privind normele
PSI [i respectarea lor cu stric-
te]e, mai ales `n aceast\ peri-
oad\ a Sfintelor Pa[ti, `n care,
`n biserici, se ard foarte multe
lum=n\ri.
Au fost prezentate, de a-
semenea, hot\r=rile Perma-
nen]ei Centrului Eparhial
din 4 aprilie 2006 privind
l\sat nou\ Dumnezeu, s\ con-
tribuim cu c=te ceva pentru a
aduce m=ng=iere acestor oa-
meni care au r\mas f\r\ ago-
niseala de o via]\“.
De asemenea, IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, s-a rugat s=mb\t\, la
Ia[i, `mpreun\ cu to]i credin-
cio[ii care au participat la Pe-
lerinajul de Florii, pentru aju-
torarea celor afecta]i de inun-
da]ii: „Pelerinajul de Florii
din anul acesta ne cheam\ s\
ne rug\m lui Dumnezeu [i
pentru to]i cei ce sunt acum
afecta]i de furia inunda]iilor
sau de alte `ncerc\ri [i neca-
zuri. S\ ajut\m dup\ putin]\
pe to]i cei care au nevoie de
sprijinul nostru“. (M.D.)
uitat\. Ceea ce s-a `nt\m-
plat cu Israelul de alt\ dat\,
cu c\rturarii [i preo]ii s\i, se
poate `nt=mpla [i cu Israelul
cel nou, cu cre[tinii [i cu slu-
jitorii s\i: preo]ii [i monahii.
Nu starea de a fi popor ales,
cre[tin, preot, este m=ntui-
toare, ci r\spunsul la aceas-
t\ chemare, faptele cores-
punz\toare chem\rii, starea
l\untric\, c\in]a, smerenia.
De aceea, Sfin]ii P\rin]i zic
adesea: «Mai bine un p\c\-
tos smerit, dec=t un drept
m=ndru». La sf=r[itul postu-
lui, pomenirea p\c\toasei [i a
v=nz\rii lui Iuda are un t=lc
`ndoit“. (Sursa: U[ile po -
c\in]ei, protosinghel Petroniu
T\nase, Editura Trinitas)
buna desf\[urare a slujbelor
din S\pt\m=na Sfintelor
Patimi [i din noaptea de
~nviere.
S-a pus [i problema impli-
c\rii preo]ilor `n programul
caritativ-misionar din aceas-
t\ perioad\.
„~n acest context, preo]ii au
adunat la ultimele dou\ [e-
din]e 24 de milioane de lei
vechi pe care i-au donat p\-
rintelui Petru Olaru care locu-
ie[te `n parohia Dreptu, din
Protopopiatul Ceahl\u [i care
este bolnav de diabet [i are un
picior amputat. Banii `i sunt
necesari pentru procurarea
unei proteze. Colecta va con-
tinua“, a mai spus pr. Mihai
Damian. (Narcisa BALABAN)

{i Iuda a avut libertatea de a alege!
a Sf=nta [i Marea Miercuri este consemnat\ `n Ortodoxie ca ziua `n care Iuda, unul dintre cei 12 apostoli,
l-a v=ndut pe M=ntuitorul Iisus Hristos a Ne-am propus s\ contur\m cu ajutorul teologilor
portretul lui Iuda a Tot ei au fost cei care l-au analizat pe cel mai cunoscut tr\d\tor al omenirii
din perspectiva Sfintei Scripturi, dar [i a recent descoperitei [i contestatei „evanghelii“ a lui Iuda a
de Monica
DUMITRESCU
Cel mai cunoscut s\rut
din lume este f\r\ `ndoial\
cel al tr\d\rii lui Iuda Isca-
rioteanul. Apostolul care [i-a
v=ndut ~nv\]\torul pe 30 de
argin]i. De altfel, la 2.000 de
ani dup\ eveniment, numele
de Iuda mai este `nc\ perce-
put ca sinonim al tr\d\rii.
Exist\ ]\ri, ca Germania, `n
care numele de Iuda este
chiar interzis prin lege. De[i
Scripturile nu contureaz\
foarte bine portretul lui
Iuda, ne-am propus s\ re-
constituim personalitatea
acestui personaj. Am fost
ajuta]i de pr. dr. Gheorghe
Popa, profesor la Facultatea
de Teologie Ortodox\ „Dumi-
tru St\niloae“ din Ia[i [i pro-
rector al Universit\]ii „Al. I.
Cuza“, [i de pr. lector Cons-
tantin Preda, [ef de catedr\
de Teologie Biblic\ la Facul-
tatea de Teologie Ortodox\
din Bucure[ti, care au com-
parat „chipul“ lui Iuda pre-
zentat de Sf=nta Scriptur\
cu cel scos la iveal\ de a[a-
zisa „evanghelie“ a lui Iuda.
Cine este Iuda?
Iuda Iscarioteanul este
prezentat de cele patru Sfin-
Spre deosebire de textul
Sfintei Scripturi,
textul atribuit lui Iuda se
termin\ brusc,
la episodul crucific\rii
lui Iisus Hristos. ~nvierea
M=ntuitorului nu este
prezentat\ de aceast\
a[a-zis\ „evanghelie“
{i noi avem momente c=nd
tr\d\m asemeni lui Iuda
Despre starea moral\ a
lui Iuda ne-a vorbit pr. prof.
dr. Gheorghe Popa, profesor
de Moral\ la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumi-
tru St\niloae“. De la el am
aflat c\ sunt momente `n
via]\ `n care ac]ion\m ase-
meni lui Iuda, dar c\ tre-
buie s\ g\sim puterea de a
ne poc\i asemeni Sf=ntului
Apostol Petru: „Iuda s-a
`mboln\vit suflete[te la un
moment dat datorit\ iubirii
sale fa]\ de argin]i. De
aceea [i respectul s\u fa]\
te Evanghelii ca f\c=nd par-
te din grupul de apostoli ai
M=ntuitorului Iisus Hristos.
~ns\ evangheliile canonice
nu ofer\ am\nunte referi-
toare la chemarea lui Iuda
de c\tre M=ntuitorul Iisus
Hristos [i nici despre moti-
vele care l-au determinat pe
acesta s\-l urmeze pe Dom-
nul. De altfel, nu se precizea-
z\ nici modul `n care a `n]e-
les Iuda apostolatul [i nu se
ofer\ am\nunte din perioa-
da de ucenicie a acestui a-
postol. „Iuda apare `n listele
canonice ale evangheliilor ca
fiind ultimul `n lista celor
doisprezece apostoli. Evan-
gheli[tii insist\ asupra cali-
t\]ii sale de apostol numin-
du-l unul dintre cei doispre-
zece apostoli. Probabil era de
origine dintr-un sat din Iu-
deea, Cheriot, aflat la c=]iva
kilometri `n sudul Hebronu-
lui. Iuda este singurul dintre
apostolii M=ntuitorului care
nu era de origine galilean\.
Numele acesta de Iscariotea-
nul a fost derivat de c\tre
marele biblist Oscar Culman
ca fiind o form\ aramaizat\
a lui «isicarios» [i `l conside-
r\ pe Iuda adept al mi[c\rii
zelote. Aceasta era o mi[care
na]ionalist\ a Palestinei, ca-
re dorea eliberarea de sub o-
cupa]ia roman\. De aici apa-
re [i concluzia c\ Iuda l-a
tr\dat pe M=ntuitorul din
cauza faptului c\ a fost de-
zam\git pentru c\ Domnul
Iisus Hristos nu s-a procla-
mat Rege al iudeilor `n mo-
mentul `n care a intrat `n
Ierusalim“, a l\murit Cons-
tantin Preda.
Dou\ „modele“
de tr\dare
Dar Iuda nu este singurul
apostol care a tr\dat. Evan-
gheliile prezint\ dou\ „modele“
de tr\dare ale celor care i-au
fost at=t de apropia]i M=ntui-
torului. Cel\lalt tr\d\tor este
Sf=ntul Apostol Petru, cel ca-
re s-a lep\dat de trei ori.
„Spre deosebire de Iuda,
Sf=ntul Apostol Petru a avut
puterea s\ pl=ng\ cu amar,
s\ se `ntoarc\ [i s\ se poc\-
iasc\. Iuda, `ns\, a ajuns la
dezn\dejde [i astfel s-a sinu-
cis prin sp=nzurare. Noi
[tim din Evangheliile cano-
nice c\ autorit\]ile iudaice
hot\r=ser\, dup\ `nvierea
de M=ntuitorul s-a dimi-
nuat [i probabil c\ locul iu-
birii pentru `nv\]\tor a fost
luat de iubirea fa]\ de
argint. El nu a fost predesti-
nat s\ tr\deze, dar datorit\
ispitelor, tenta]iei de a a-
vea, care a prevalat virtu]ii
de a fi fidel M=ntuitorului,
a ajuns `n aceast\ situa]ie
tragic\ [i [i-a pierdut sufle-
tul. Cred c\ tenta]ia prezen-
t\ `n sufletul lui Iuda este
prezent\, `ntr-un moment
sau altul, `n via]a fiec\rui
om. Fiecare dintre noi, `n
DOCUMENTAR Miercuri, 19 aprilie 2006 5
lui Laz\r, s\-l elimine din
via]a public\ pe M=ntuitorul
Iisus Hristos. De aceea, Iuda
nu a fost dec=t un instru-
ment, care, ispitit de satana,
spune Evanghelia dup\
Ioan, a fost folosit de autori-
t\]ile iudaice“, precizeaz\
Constantin Preda.
S-a m=ntuit Iuda?
Faptul c\ Iuda se `ntoarce
la arhierei [i arunc\ celebrii
30 de argin]i arat\ c=t de
mult regret\ c\ a v=ndut
s=nge nevinovat. „~ntr-un co-
mentariu pe care `l face la
acest episod biblic, Sf=ntul
Teofilact al Bulgariei spune
c\ Iuda s-a sp=nzurat ca s\-l
`nt=lneasc\ pe Hristos `n iad Cel mai cunoscut s\rut din lume este, f\r\ `ndoial\,
[i s\-l roage s\-i ofere m=ntu- cel al tr\d\rii lui Iuda Iscarioteanul, apostolul care
irea. El spune c\ [i-a pus [i-a v=ndut ~nv\]\torul pe 30 de argin]i.
[treangul de grumaz sp=nzu- De altfel, la 2.000 de ani dup\ eveniment numele de
r=ndu-se de un copac. ~ns\ Iuda mai este `nc\ perceput ca sinonim al tr\d\rii.
rup=ndu-se creanga a mai Exist\ ]\ri, ca Germania, de pild\, `n care numele de
tr\it, Dumnezeu p\str=ndu-l Iuda este chiar interzis prin lege
s\ fie spre pild\ [i spre
ru[ine pentru c\ l-a v=ndut
degradare, la un institut din de porunca lui Dumnezeu [i
pe Domnul pe un pre] de Elve]ia. O echip\ de specia- astfel L-a predat pe Iisus au-
nimic, adic\ pentru grijile
li[ti a lucrat vreme de cinci torit\]ilor, pentru m=ntui-
cele zadarnice ale lumii de ani la reconstituirea aces- rea lumii. Aceast\ idee se `n-
ast\zi. Dac\ s-a m=ntuit sau
tuia. Au fost lipite aproxi- cadreaz\ foarte bine `n cre-
nu Iuda nu poate afirma ni- mativ 1.000 de fragmente [i zul gnosticilor, care `ncercau
meni, `ns\ nu se poate spune s-au reconstituit 85% din s\ explice originea r\ului
c\ el a fost predestinat s\ con]inutul documentelor. din lume. Ei atribuiau lui
v=nd\, c\ci avea libertatea de
Translatorii din copt\ au re- Dumnezeu prezen]a r\ului
a alege. M=ntuitorul afirm\ alizat c\ a fost descoperit `n lume [i ~i imputau res-
`n Evanghelia dup\ Matei c\
textul „Evangheliei lui ponsabilitatea de a fi creat o
ar fi fost mai bine pentru Iuda“. Datat\ `n secolele III- lume `n care domnesc r\ul [i
omul acesta s\ nu se fi n\s-
IV, „Evanghelia“ lui Iuda a suferin]a. Iuda nu este singu
cut. Astfel, putem s\ credem fost tradus\ din greac\ `n rul reevaluat de gnostici, ci
c\ el a fost trimis `n iad, dar
copt\ de c\tre gnostici. De [i alte personaje biblice ne-
mai [tim c\ Hristos s-a r\s- altfel, textul circula [i `n gative au fost `n aten]ia lor –
tignit pentru to]i p\c\to[ii lu-
anul 180, fiind aspru criticat Cain [i Isac. Aceste evan-
mii, deci [i pentru Iuda. De de c\tre Sf=ntul Irineu de ghelii se deosebesc de Evan-
aceea ideea Sf=ntului Teofi- Lyon `n Adversus Heresis. gheliile canonice [i de crezul
lact al Bulgariei este foarte A[a-zisa evanghelie `ncear- Ortodoxiei, al credin]ei care
`ndr\znea]\, tocmai pentru c\ de fapt reabilitarea lui m\rturise[te c\ Dumnezeu
c\ `ncearc\ s\ sublinieze fap- Iuda. Textul acesteia preci- a creat lumea din iubire [i
tul c\, sp=nzur=ndu-se, Iuda zeaz\ c\ Iuda a fost singurul tot din iubire a trimis pe
a dorit s\-L `nt=lneasc\ pe apostol care a `n]eles adev\- Fiul S\u s\ se `ntrupeze.
M=ntuitorul `n iad. Ar fi fost rata misiune a M=ntuitoru- Cauza r\ului const\ de fapt
`ns\ mai simplu pentru Iuda lui [i, mai mult, c\ `nsu[i `n libertatea d\ruit\ de
s\ se c\iasc\, a[a cum a f\- Iisus Hristos i-a `ncredin]at Dumnezeu, dar r\u folosit\
cut-o Sf=ntul Apostol Petru. misiunea de a tr\da. „Aceas- de omul ispitit de diavol. De
{ansele de a fi iertat ar fi fost, t\ evanghelie apocrif\ apar- aceea evanghelia apocrif\ a
poate, altele“, a ad\ugat ]ine cercurilor gnostice din lui Iuda nu face dec=t s\-i a-
Constantin Preda. secolele III-IV. Evanghelia tribuie lui Dumnezeu ~nsu[i
gnostic\ descrie `ntr-o lu- vina pentru faptul c\ Iuda l-a
„Evanghelia“ lui Iuda min\ pozitiv\ persoana lui tr\dat pe M=ntuitorul Iisus
Iuda, `ncerc=nd s\ insinueze Hristos“, l\mure[te pr.
~n anul 1978, `n Egipt au ideea c\ Iuda ar fi ascultat Constantin Preda. a
fost descoperite 13 papiru-
suri scrise `n copt\. Docu-
mentul a intrat pe „pia]a
neagr\“ de antichit\]i [i
abia `n anul 2000 a ajuns,
`ntr-o stare avansat\ de
anumite momente, iubim
mai mult crea]ia dec=t pe
Creator. Din nefericire, `n
sufletul fiec\ruia apar aces-
te tenta]ii pe parcursul vie-
]ii, c=nd iubim mai mult
ceea ce avem sau ceea ce am
dori s\ posed\m din aceas-
t\ lume. Dac\ aceast\ o-
rientare a noastr\ nu e de-
p\[it\, evident, putem [i
noi s\ c\dem `n aceea[i sta-
re de suflet `ntunecoas\ `n
care a c\zut [i Iuda. Dar
trebuie s\ g\sim puterea s\
ne poc\im asemeni Sf=n-
tului Apostol Petru, pentru
ca Domnul s\ ne `ntrebe [i
pe noi: «M\ iube[ti?»“.
6 Miercuri, 19 aprilie 2006
PE SCURT
Po[ta, `nchis\
a doua zi de Pa[ti
Subunit\]ile po[tale din ]ar\
vor fi `nchise `n a doua zi de
Pa[ti [i pe 1 Mai, informeaz\
Po[ta Rom=n\. ~n zilele de
s=mb\t\, 22 aprilie, [i mar]i,
25 aprilie, Po[ta va avea zi
normal\ de lucru. Din cauza
modific\rilor aduse programu-
lui de lucru, timpii de distri-
buire pentru o serie de trimi-
teri po[tale pot fi mai mari
dec=t `n mod obi[nuit, pre-
cizeaz\ Po[ta Rom=n\.
Cinci milioane
de euro pentru
promovarea
uleiului grecesc
Grecia va cheltui cinci milioane
de euro pentru a `mbun\t\]i
promovarea m\rcilor sale de
ulei de m\sline [i a spori astfel
exporturile [i a consolida econo-
mia regional\, informeaz\
Bloomberg. Adjunctul ministru-
lui elen de Externe, Evripidis
Stylianidis, a informat c\ anul
trecut autorit\]ile de la Atena
au demarat un program de pro-
movare a uleiului de m\sline `n
China. ~n anul 2004, uleiul de
m\sline din Grecia a acoperit
aproximativ 16% din necesarul
pie]ei chineze, cifra cresc=nd
p=n\ la 32% `n 2005. Grecia
este al treilea produc\tor mon-
dial de ulei de m\sline, dup\
Spania [i Italia, cu o produc]ie
anual\ de 400.000 tone, din
care un sfert este exportat.
~ns\ doar 6% din uleiul de
m\sline exportat de Grecia este
`mbuteliat sub o marc\ `nregis-
trat\ greceasc\, restul fiind
v=ndut en-gros la pre]uri re-
duse [i f\r\ valoare ad\ugat\.
Investi]iile `n IT,
peste 9 milioane
de dolari dup\ 2007
Investi]iile `n tehnologia IT
din Rom=nia prin intermediul
granturilor vor atinge circa
nou\ milioane de dolari dup\
2007, a declarat, ieri, `ntr-un
seminar IT&C, secretarul de
stat `n Ministerul
Comunica]iilor [i Tehnologiei
Informa]iei, Aurel Ne]in.
Potrivit statisticilor RomCard,
`n luna iunie 2005 comer]ul
electronic a `nregistrat cea mai
mare valoare `n Rom=nia, cu
un num\r de 53.000 tranzac]ii
[i un volum total de 9,5 mili-
oane dolari. Anul trecut valoa-
rea tranzac]iilor efectuate prin
b\nci [i magazine din
Rom=nia s-a cifrat la 65 mili-
oane dolari. Totodat\, valoarea
tranzac]iilor realizate prin car-
duri Visa a crescut, `n acela[i
an, cu 160% fa]\ de 2004, atin-
g=nd cifra de 12 milioane de
dolari. ~n Rom=nia exist\ pes-
te [apte miliarde de carduri,
iar rata de utilizare a unui
card este de 2,4%. Potrivit di-
rectorului pentru opera]iuni
europene al DotCommerce,
M\d\lin Matica, valoarea
tranzac]iilor efectuate prin in-
termediul comer]ului electro-
nic rom=nesc va `nregistra o
dublare `n 2006, p=n\ la 120
milioane de dolari. ~n opinia
acestuia, o cre[tere a comer]u-
lui electronic ar putea fi deter-
minat\ de o implicare mai ma-
re a b\ncilor acceptatoare, de
parteneriate mai bune cu
procesatorii, de sc\derea
dob=nzilor bancare, precum [i
de o mai bun\ colaborare `ntre
organiza]iile emitente de car-
duri. ~n privin]a legisla]iei IT
din Rom=nia, responsabilul
Ministerului Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei a apre-
ciat c\ aceasta este pus\ la
punct, fiind reglementate
comer]ul electronic, semn\tura
electronic\ etc. Potrivit lui
Ne]in, MCTI va implementa `n
foarte scurt timp un proiect
prin care plata amenzilor de
circula]ie se va putea face prin
card bancar. a
Danone sprijin\ crearea fermelor familiale de 70 de vaci
Danone PDPA Rom=nia se
al\tur\ ac]iunilor generale pen-
tru dezvoltarea sectorului agri-
col [i a industriei laptelui din
Rom=nia, prin sus]inerea pro-
gramului „Spre Vest“ - un pro-
gram amplu de dezvoltare a fer-
melor familiale, pentru ca aces-
tea s\ ajung\ la nivelul stan-
dardelor din Uniunea Europea-
n\, au anun]at, luni, reprezen-
tan]i ai companiei.
80% din totalul laptelui pro-
cesat `n Rom=nia provine de la
fermieri care de]in `n medie do-
u\ vaci, pentru care utilajele
moderne de muls nu sunt acce-
sibile [i nici rentabile. ~n aceste
condi]ii, calitatea laptelui din
Peste 8 milioane de proprietari
vor fi obliga]i s\-[i asigure locuin]ele
P=n\ la sf=r[itul lunii no-
iembrie am putea avea o lege a
asigur\rilor obligatorii pentru
locuin]e, a declarat, luni, direc-
torul general al Direc]iei Gene-
rale de reglementare din cadrul
Comisiei de Supraveghere a A-
sigur\rilor (CSA), Paul Mitroi.
„A[a cum a spus ministrul
Blaga s\pt\m=na trecut\, le-
gea va trebui formulat\ astfel
`nc=t s\ fie agreat\ de to]i cei
care particip\ la acest pro-
gram, iar textul s\ fie gata la
mijlocul lui iulie, pentru a fi
prezentat Guvernului dup\ ce
toate ministerele [i to]i fac-
torii care contribuie la elabo-
rarea lui se pun de acord. Ur-
meaz\ apoi ca Guvernul s\-l
adopte `ntr-o form\ [i pe
urm\ s\ fie `naintat c\tre
Parlament, pentru ca p=n\ la
sf=r[itul lunii noiembrie legea
s\ fie [i promulgat\“, a ar\tat
oficialul CSA.
CSA se implic\ `n acest
proiect sus]inut de Banca
Mondial\, doar pe parte de
expertiz\. Exist\ o mare pre-
ocupare pentru felul `n care se
va reu[i cuprinderea unui
num\r c=t mai mare dintre
cei care sunt obliga]i s\-[i
asigure locuin]ele, `n aria de
`ncasare efectiv\.
„Avem exemplul Turciei,
unde asigurarea locuin]ei este
obligatorie [i unde, din neferi-
cire, acest grad este doar de
17%. {i atunci, prin discu]ii
cu administra]iile locale, cu
administra]iile publice, cu
factori din alte ministere, s-a
ajuns la concluzia, sus]inut\
[i de consultantul care gestio-
neaza programul din partea
B\ncii Mondiale, de a se lega
`ncasarea unui impozit, care
se datoreaz\ statului, de
prezentarea dovezii de plat\ a
asigur\rii“.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a V+NZ|RILE CRESC DE
PA{TI CU 20%: Preg\tirile de
Pa[te ridic\ nivelul v=nz\rilor
cu 20%, fa]\ de aceea[i perioa-
d\ a anului trecut, a declarat,
pentru directorul de marketing
al Carrefour Rom=nia, Andreea
Mihai. De asemenea, „ne a[tep-
t\m ca cifra de afaceri s\ creas-
c\ per total cu aproximativ 35-
40% fa]\ de o lun\ normal\“, a
ad\ugat reprezentantul compa-
niei. Aceast\ cre[tere este sus]i-
nut\ [i de orarul special de lu-
cru cu publicul pe care compa-
niile `l vor avea `n s\pt\m=na
dinaintea Pa[telui. Carrefour
`[i extinde programul zilnic de
lucru al magazinelor, `n s\pt\-
m=na dinainte de Pa[te, cu
dou\ ore [i jum\tate, iar m=ine,
20 aprilie, cu trei ore [i jum\-
tate. Cele mai multe v=nz\ri
sunt a[teptate `ntre zilele de
ECONOMIC
Rom=nia este sub normele eu-
ropene.
~n acest context, `nc\ din
aprilie 2005, compania Danone
a ini]iat programul „Spre vest“,
care `[i propune dou\ obiective:
cre[terea cantit\]ii de lapte,
prin cump\rarea de juninci cu
un poten]ial genetic superior [i
„La ora actual\ cifrele
arat\ c\ opt milioane [i ceva
de locuin]e sunt `n proprietate
privat\. Teoretic, to]i ace[ti
proprietari de locuin]e ar tre-
bui s\ pl\teasc\ aceast\ pri-
m\ de 20 de euro. Av=nd `n
vedere experien]a precedent\
din Turcia, s-a c\utat o moda-
litate prin care num\rul celor
care [i pl\tesc efectiv s\ se
apropie de aceste opt milioane
[i ceva“.
Programul este inclus `ntr-un
proiect mai amplu finan]at de
Banca Mondial\, care prive[te
diminuarea riscului [i preg\ti-
mar]i, 18 aprilie, [i s=mb\t\, 22
aprilie. ~n topul celor mai bine
v=ndute produse se vor g\si
ou\le, vopseaua de ou\, vinul,
cozonacul, nuca, stafidele, fruc-
tele, `n special citricele, con-
servele de ananas, conservele
de ciuperci, apreciaz\ reprezen-
tanta companiei. Potrivit a[tep-
t\rilor, v=nzarea de ciocolat\
va cre[te cu 68% fa]\ de o lun\
normal\. „La ciocolata festiv\,
respectiv figurinele de ciocolat\
`n form\ de iepura[, se observ\
o cre[tere de 135%, fa]\ de pe-
rioada de Pa[te din 2005“, a
ad\ugat Andreea Mihai.
a PRE}UL PETROLULUI SE
APROPIE DE 72 DE DOLARI
BARILUL: Barilul de petrol
Brent a atins ieri diminea]\ un
nou record la bursa londonez\,
`n cursul schimburilor electron-
ice fiind cotat cu 71,93 dolari,
`mbun\t\]irea calit\]ii laptelui
prin investi]ii `n ma[ini [i in-
stala]ii moderne de muls care
permit sc\derea num\rului de
germeni la 50.000/ml, chiar mai
bine dec=t cerin]ele europene de
100.000 germeni/ml.
Programul sus]ine crearea
fermelor familiale de aproxima-
tiv 70 de capete vaci lapte, pen-
tru care moderniz\rile impuse
de Uniunea European\ s\ fie
posibile, urm=nd ca `n urm\-
torii ani s\ creasc\ la un optim
de aproximativ 350 de capete
vaci lapte.
Danone dezvolt\ `n prezent
un program la Ferma Dr\goe[ti
din jude]ul Ialomi]a. Ferma [i-a
`nceput activitatea `n 1998, `n
satul M\riu]a, cu un efectiv de
rea Rom=niei pentru a preveni
efectele. „Sunt alte componen-
te ale acestui proiect, acestea
revin `n sarcina altor minis-
tere [i prev\d inclusiv crearea
sistemelor de prevenire a de-
zastrelor [i `mbun\t\]iri fun-
ciare, respectiv a infrastructu-
rii“, arat\ Mitroi.
Dac\ un stat este
preg\tit, se reface dup\
un dezastru `n 3 ani
Potrivit acestui program de
asigurare obligatorie a locuin-
pe fondul temerilor privind es-
caladarea tensiunilor `ntre
SUA [i Iran, informeaz\ AFP.
Potrivit anali[tilor, cre[terea
cursului petrolului continu\ s\
fie alimentat\ de tensiunile
geopolitice, `n special cele refer-
itoare la dosarul nuclear iran-
ian [i cele legate de blocarea
produc]iei de petrol `n Nigeria.
Iranul este al patrulea pro-
duc\tor mondial de petrol, ex-
ist=nd posibilitatea ca regimul
de la Teheran s\ `ntrerup\ ex-
porturile sale de ]i]ei `n cazul `n
care Na]iunile Unite vor decide
aplicarea de sanc]iuni `mpotriva
Iranului. Uncia de aur a ajuns,
luni, la 609,80 dolari, iar uncia
de argint a ajuns la 13,225
dolari la divizia Comex a Bursei
de la New York, ca urmare a
cre[terii pre]ului petrolului, in-
formeaz\ Bloomberg. a
10 vaci [i a activat `n aceast\
loca]ie p=n\ `n anul 2005,
ajung=nd la un efectiv de 98 de
vaci. ~n anul 2001, cu o pro-
duc]ie zilnic\ de 140 litri [i o
calitate bun\ a laptelui colec-
tat, a `nceput colaborarea cu
Danone. ~n septembrie 2005,
proprietarul fermei a cump\-
rat, prin licita]ie, de la Consiliul
Local Dr\goe[ti, ferma actual\.
Prin programul „Spre Vest“
ini]iat de Danone, ferma a
achizi]ionat 35 de juninci din
Olanda, a beneficiat de consul-
tan]\ [i sprijin financiar perma-
nent, ajung=nd ast\zi la o pro-
duc]ie de 1.500 de litri lapte/zi.
~n luna martie, ferma Dr\goe[ti
a livrat c\tre Danone 50.901
litri lapte. a
]elor, banii sunt vira]i c\tre
reasigurare, printr-o com-
panie rom=neasc\ de reasigu-
rare, care s\ plaseze banii `n
str\in\tate [i s\ multiplice
sursele financiare care ajut\
la repararea pagubelor. Ofi-
cialul CSA a ar\tat c\, „po-
trivit studiilor, dac\ un stat
este preg\tit [i are `ntregul
program de preg\tire, de pre-
venire [i de gestionare a de-
zastrelor, durata de recupera-
re, de revenire la starea ini-
]ial\ de dinainte de momentul
producerii dezastrului, este
cam de trei ani, trei ani [i
jum\tate. ~n momentul `n ca-
re un stat nu este preg\tit,
aceast\ recuperare dureaz\
`ntre cinci [i opt ani de zile“.
Statul se va `mprumuta
printr-un program al B\ncii
Mondiale [i va v\rsa companiei
ace[ti bani pentru ca aceasta
din urm\ s\ poat\ negocia un
program de reasigurare, care
`nseamn\ de fapt o sum\ de
trei sute de milioane sau patru
sute, pentru ca apoi s\ pri-
measc\ mult mai mul]i bani.
„Mecanismul este identic
cu cel potrivit c\ruia un
cet\]ean pl\te[te 20 de euro
[i prime[te o valoare de
desp\gubire de p=n\ la
maxim 20.000 de euro“, sub-
liniaz\ Mitroi.
~n ceea ce prive[te construc-
]iile cu bulin\ ro[ie, cele care
nu `ndeplinesc anumite stan-
darde, cele care au fost con-
struite `n zone inundabile sau
f\cute f\r\ autoriza]ie, proba-
bil c\ se vor g\si p=n\ la urm\
modalit\]i de asigurare, prin
celelalte programe incluse `n
proiectul cu Banca Mondial\,
este de p\rere oficialul CSA.
„Cei care au construit cu
autoriza]ie `n zone care la ora
actual\ sunt expuse la inun-
da]ii sau la alunec\ri de teren
nu sunt de vin\. Trebuie
f\cute alte investi]ii colate-
rale pentru a diminua riscul“,
a spus Mitroi.
~n Europa Occidental\ e-
xist\ legi care te oblig\ ca la o
anumit\ perioad\ de timp s\
refaci fa]adele, s\ refaci struc-
tura de rezisten]\. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 19 aprilie
Vremea va fi instabil\. Cerul
va fi mai mult noros [i va ploua
mai ales cu caracter de avers\ `n
toate regiunile. ~n mare parte a
teritoriului cantit\]ile de ap\
vor dep\[i local 15...20 l/mp, iar
la munte vor fi peste 25 l/mp.
Temperaturile minime se vor
situa `ntre 4 [i 12 grade.
Temperaturile maxime se vor
`ncadra `ntre 11 [i 21 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 19.04.2006
Dolar SUA 2,8441 (28 441)
Euro 3,4873 (34 873)

Informa]iile clasificate vor r\m=ne secrete `ntre 20 [i 100 de ani
Proiectul de lege privind
organizarea [i func]ionarea
Serviciului Rom=n de Infor-
ma]ii, publicat ieri pe site-u
ul
Administra]iei Preziden]iale,
prevede ca informa]iile ce
privesc securitatea na]ional\
s\ devin\ publice numai du-
p\ trecerea unei perioade de
20 p=n\ la 100 de ani de la
arhivare, `n func]ie de nivelul
de clasificare.
Documentele ce privesc ac-
tivitatea SRI vor fi p\strate
`n arhiva proprie [i vor putea
fi consultate, `n func]ie de ni-
velul de clasificare [i regulile
de acces la astfel de infor-
{i Boc este nemul]umit de mini[trii
Transporturilor [i Educa]iei
Biroul Permanent Na]io-
nal (BPN) al Partidului De-
mocrat (PD) le-aa cerut mini[-
trilor Transporturilor [i
Educa]iei „s\ apese mai tare
pe accelera]ie [i s\-[[i con-
tinue reformele `ncepute“, a
anun]at ieri, `ntr-o
o conferin]\
de pres\, liderul democrat,
Emil Boc.
Pre[edintele PD a spus
c\ la rectificarea de buget
prev\zut\ pentru aceast\
s\pt\m=n\ celor dou\ mi-
nistere li se va aloca suma
de 265 de milioane de euro,
ceea ce va constitui un bun
prilej pentru cei doi mini[tri
democra]i, Gheorghe Dobre
[i Mihail H\rd\u, s\-[i du-
c\ la `ndeplinire proiectele
anun]ate.
„Oamenii no[tri sunt
buni [i trebuie s\ apese pe
accelera]ie mai mult“, a
spus pre[edintele PD.
Liderul democrat a ad\u-
gat c\ cei doi mini[tri au re-
cep]ionat at=t mesajul pre-
[edintelui Traian B\sescu,
c=t [i pe cel al BPN, av=nd
posibilitatea s\ confirme
faptul c\ pot duce la bun
sf=r[it proiectele la care
s-au angajat.
Pre[edintele Traian B\-
sescu a criticat recent acti-
vitatea mai multor minis-
tere, printre care cele ale
Transporturilor [i Educa]i-
ei. „Sunt nemul]umit de
preg\tirea proiectelor la
transporturi. Sincer nemul-
]umit. Nu m\ intereseaz\
ce fel de ministru este. Sunt
nemul]umit de faptul c\
proiectele pentru educa]ie,
de[i afi[ate, nu se mi[c\.
Proiectele sunt afi[ate pe
site, dar nu le v\d mi[c=n-
du-se p=n\ acum. P=n\ la a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ~N SERBIA, CU VIZE
GRATUITE: Rom=nii ar putea
merge la Belgrad, `n Serbia-
Muntenegru, cu vize gratuite.
Pre[edintele Traian B\sescu
a propus ieri, `n cadrul `ntre-
vederii avute la Belgrad cu
omologul s\u s=rbo-muntene-
grean, Svetozar Marovici, tre-
cerea, pe baz\ de reciprocita-
te, la vize gratuite `ntre cele
dou\ ]\ri. De asemenea, [eful
statului rom=n i-a rugat pe
politicienii de la Belgrad ca `n
proiectul de lege al cultelor s\
se reg\seasc\, dac\ este posi-
bil, Biserica Ortodox\ Rom=-
n\, ca biseric\ recunoscut\
oficial, `n acela[i mod `n care
ma]ii, numai `n condi]iile le-
gii, cu aprobarea directorului.
Serviciul va asigura, con-
form legii, protec]ia datelor
personale rezultate din acti-
vitatea de informa]ii, inclusiv
a celor existente `n arhiva
proprie sau `n arhiva pre-
luat\ de la fostele organe
na]ionale de informa]ii. De
asemenea, SRI poate s\ sta-
bileasc\ [i s\ `ntre]in\ rela]ii
secrete de colaborare liber
consim]ite cu persoane fizice
[i s\ asigure protec]ia iden-
tit\]ii acestora.
~n plus, serviciul va putea
efectua verificarea de securi-
tate a persoanelor care acce-
face proiecte se putea face,
rapid, o trecere `n revist\ a
st\rii laboratoarelor, dot\-
rii [colilor, se putea trece la
achizi]ii p=n\ se refac c\mi-
nele“, spunea [eful statului.
Afirma]iile despre TVA
au fost interpretate
tenden]ios
Pre[edintele Partidului
Democrat (PD), Emil Boc, a
declarat, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ afirma-
]iile pe care le-a f\cut la
Cluj Napoca cu privire la
legea referitoare la reduce-
rea TVA la produsele ali-
mentare de baz\ au fost in-
terpretate tenden]ios.
Liderul democrat a spus
c\, dup\ p\rerea sa, legea
`n cauz\ nu poate reprezen-
ta o m\sur\ de protec]ie so-
cial\ pentru persoanele cu
venituri reduse, pentru a-
cestea fiind nevoie de me-
canisme alternative, de g\-
sirea altor mijloace, cum ar
fi acordarea de tichete de
mas\ sau bonuri valorice.
Potrivit liderului PD,
„dac\ se dore[te s\ se con-
ceap\ o m\sur\ de protec]ie
social\ pentru persoanele
cu venituri reduse, atunci
solu]ia nu este cota diferen-
]iat\ la TVA, ci g\sirea
unor mecanisme, [i am spus
precum tichete de mas\,
bonuri valorice, dup\ expe-
rien]a altor state europene;
fiecare pl\te[te aceea[i cot\
de TVA, dar pe cel cu veni-
turi reduse `l aju]i prin alte
mijloace“.
Pre[edintele PD a spus c\
`n [edin]a Biroului Perma-
nent Na]ional (BPN) al par-
tidului PD de ieri s-a decis ca
Rom=nia recunoa[te Biserica
S=rb\.
a APROAPE 5.000 DE
PERSOANE AU FOST EVA-
CUATE: Ministrul Adminis-
tra]iei [i Internelor, Vasile
Blaga, a anun]at ieri c\ 4.734
de persoane din zonele afec-
tate de inunda]ii au fost eva-
cuate [i cazate la rude, `n
unit\]i [colare [i sanitare, `n
corturi, pe pontoane plutitoa-
re. Vasile Blaga a f\cut, an-
terior `nceperii [edin]ei Comi-
tetului Na]ional pentru Situ-
a]ii de Urgen]\ (CNSU), un
bilan] al situa]iei din zonele
afectate de inunda]ii. Potrivit
documentului, din datele cen-
tralizate la nivelul CNSU,
ACTUALITATE
seaz\ informa]ii clasificate
„secret de stat“, `ndeplinesc
func]ii ori desf\[oar\ activi-
t\]i ce impun astfel de m\suri,
a celor care solicit\ statut de
imigrant/refugiat `n Rom=nia
sau cet\]enie rom=n\, precum
[i cu privire la alte solicit\ri
de avize prev\zute de lege.
Potrivit proiectului de act
normativ, eliberarea din func-
]ie a directorului serviciului se
va face fie la cererea celui `n
cauz\, notificat\ de c\tre Pre-
[edintele Rom=niei, pre[edin-
]ii Camerei Deputa]ilor [i
Senatului, fie de c\tre Parla-
ment, `n [edin]\ comun\ a
celor dou\ Camere, la propu-
propunerea referitoare la
solu]iile alternative s\ fie
`naintat\ Comisiei de Stra-
tegie [i Prognoz\ a Alian]ei
D.A., cea care a realizat pro-
gramul de guvernare.
Boc infirm\ c\ Lazea
ar fi fost silit s\-l
voteze pe Turianu
Pre[edintele Partidului
Democrat (PD), Emil Boc, a
infirmat, ieri, `ntr-o confe-
rin]\ de pres\, specula]iile
ap\rute `n mass-media po-
trivit c\rora Dan Lazea, re-
prezentantul democra]ilor
`n Colegiul Consiliului Na]i-
onal pentru Studierea Arhi-
velor Securit\]ii (CNSAS),
ar fi fost supus presiunilor
politice pentru a-l vota pe
p=n\ ieri, la ora 8.00, 119 lo-
calit\]i au fost afectate, 629
de case inundate [i 170 dis-
truse, 120 afl=ndu-se `n peri-
col de a se pr\bu[i. 3.239 de
gospod\rii [i anexe gospod\-
re[ti au fost inundate. De ase-
menea, au fost afectate 23 de
obiective socio-economice,
20.763,6 de hectare de teren
arabil, 10.519 de hectare de
p\[uni [i f=ne]e, 6.877 de hec-
tare de p\duri.
a MIRCEA TOMA SUS}I-
NE C| ESTE „MONITORI-
ZAT“: Ziaristul Mircea To-
ma, de la s\pt\m=nalul „Aca-
demia Ca]avencu“, a decla-
rat, ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ este „monitorizat“.
Miercuri, 19 aprilie 2006
nerea Pre[edintelui Rom=niei
sau a cel pu]in o treime din
num\rul total al deputa]ilor
ori senatorilor, cu votul a dou\
treimi din totalul acestora.
Directorul serviciului [i di-
rectorii adjunc]i nu pot face
parte din partide sau orga-
niza]ii politice pe timpul
`ndeplinirii func]iei, iar dup\
`ncetarea activit\]ii sunt ob-
ligate s\ nu activeze politic
pe o perioad\ de cinci ani.
Datele privind num\rul [i
structura de personal a SRI
se vor constitui `n secret de
stat [i nu se comunic\ sau
eviden]iaz\ distinct `n buge-
tul de stat. a
Corneliu Turianu `n frun-
tea acestei institu]ii.
Recent, `n pres\ au a
p\rut informa]ii conform c\-
rora liderul grupului PD din
Camera Deputa]ilor, Cris-
tian R\dulescu, l-ar fi deter-
minat pe Dan Lazea, `n
ciuda voin]ei acestuia, s\-l
voteze pe Corneliu Turianu.
„Am discutat cu domnul
Cristian R\dulescu [i aces-
te lucruri nu se adeveresc“,
a afirmat liderul PD.
Emil Boc a spus c\, deo-
camdat\, PD nu [i-a desem-
nat un alt reprezentant `n
Colegiul CNSAS.
Dan Lazea a demisionat
din calitatea de membru al
Colegiului CNSAS imediat
dup\ ce Corneliu Turianu a
fost ales pre[edinte al aces-
tui organism. a
El s-a `nt=lnit cu procurorul
militar Vasile Doan\ [i cu un
anume Mihai Ani]ei, pe 7
aprilie a.c., la barul Hotelului
„Ibis“, iar evenimentul a fost
relatat `n pres\. Articolele
respective citau surse judi-
ciare sau o not\ informativ\
care ar fi ajuns la Palatul
Cotroceni [i la Parchetul
General. Toma a confirmat
informa]ia [i a precizat c\
`nt=lnirea a avut loc la ini]ia-
tiva lui, iar locul a fost sta-
bilit cu 20 de minute `nainte,
prin telefon. „Este exclus ca
cineva din hotel s\ ne fi re-
cunoscut pe to]i trei [i este
limpede c\ aceast\ `nt=lnire
a fost monitorizat\“, a afir-
mat Mircea Toma. a
7
LUMEA PE SCURT
20 de ani de la
accidentul nuclear
de la Cernob=l
Efectele asupra s\n\t\]ii
umane ale accidentului nuclear
de la Cernob=l, cel mai grav din
istorie, produs `n urm\ cu 20 de
ani, au fost masiv subevaluate,
afirm\ organiza]ia ecologist\
Greenpeace, `ntr-un raport dat
publicit\]ii ieri, citat de BBC
News. ~n timp ce prognozele ofi-
ciale estimeaz\ pentru viitor
circa 4.000 de noi cazuri de can-
cer `n urma exploziei de la
Cernob=l, studii recente vorbesc
despre 100.000 de viitoare de-
cese, atrage aten]ia Greenpeace.
Majoritatea acestor cazuri se
vor `nregistra `n Ucraina,
Belarus [i Rusia. Cifrele oficiale
ale Agen]iei Interna]ionale pen-
tru Energie Atomic\ (AIEA) de
numai c=teva mii de victime
sunt o grav\ simplificare a can-
tit\]ii de suferin]\ uman\, con-
sider\ Greenpeace. Explozia
unuia dintre reactoarele de la
Cernob=l, la 26 aprilie 1986, a
`mpr\[tiat un nor de particule
radioactive peste o mare parte a
teritoriului Europei. C=teva
milioane de oameni `nc\ locu-
iesc `n zone contaminate.
Pre[edintele
chinez `n SUA
Pre[edintele chinez Hu Jintao a
`nceput mar]i o vizit\ de patru
zile `n SUA, `n cursul c\reia va
`ncerca s\ dezamorseze tensiu-
nile comerciale `ntre cele dou\
]\ri [i cele provocate de dosarul
iranian, informeaz\ AFP. {eful
statului chinez, care efectueaz\
prima sa vizit\ `n SUA de la
preluarea atribu]iilor actuale `n
martie 2003, este a[teptat pen-
tru `nceput la Seattle. Hu
Jintao va vizita sediul Microsoft
din Redmond, unde se va
`nt=lni cu Bill Gates, `mpreun\
cu care va participa la un
dineu. Miercuri, pre[edintele
chinez va fi la uzina Boeing din
Everett, unde inten]ioneaz\ s\
se adreseze angaja]ilor con-
structorului aeronautic. China a
optat la `nceputul anului pentru
construirea a 80 de avioane
Boeing 737, `ntr-un contract de
peste patru miliarde de dolari.
Joi, Hu Jintao se va `nt=lni cu
pre[edintele George W. Bush la
Casa Alb\. ~n programul
discu]iilor dintre cei doi [efi de
stat figureaz\ delicata proble-
m\ a diferendumului comercial
`ntre ]\rile lor. SUA exercit\
presiuni de mai multe luni
asupra Chinei pentru ca
Beijingul s\-[i flexibilizeze
pia]a de schimb [i s\-[i reevalu-
eze moneda, subevaluarea ei fa-
voriz=nd produc\torii chinezi `n
fa]a concuren]ilor americani.
Deficitul comercial american cu
China dep\[e[te 200 de miliar-
de de dolari. Vizita pre[edin-
telui chinez se va `ncheia vineri
printr-un discurs rostit `n pres-
tigioasa universitate din Yale.
Stare de alert\
pe c=teva r=uri
din Ungaria
Nivelul r=ului Tisa a atins, `n
estul Ungariei, 999, centimetri
la Szolnok [i 960 centimetri la
Szeged, cu 20 centimetri peste
nivelul record `nregistrat `n
1970, a indicat ieri un respon-
sabil al ap\r\rii civile ungare,
citat de MTI. Diguri de ap\rare
`mpotriva inunda]iilor au fost
ridicate de-a lungul a 2.198
kilometri de cursuri de ap\.
Totodat\, s-a instituit starea de
alert\ pe 716 kilometri ai cur-
sului Tisei, `ntre Kiskore [i
grani]a cu Serbia, precum [i pe
anumite por]iuni ale r=urilor
Zagyva, Cri[ [i Mure[, a pre-
cizat Gyula Reich. a
8 Miercuri, 19 aprilie 2006 CALEA PELERINULUI

Unde ne ducem `n noaptea de ~nviere?

a ~n noaptea de ~nviere, nimeni nu trebuie s\ doarm\ a Cei mai mul]i dintre credincio[ii ortodoc[i
particip\ la slujba de ~nviere oficiat\ `n biserica parohial\ de preotul paroh, dar al]ii aleg s\ primeasc\ lumina
~nvierii `ntr-o biseric\ de m\n\stire a Pentru a veni `n sprijinul acestora, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei organizeaz\ `n zilele de 22 [i 23 aprilie un pelerinaj la mai multe m\n\stiri
din Bucovina a Dac\ ve]i alege s\ fi]i pelerini de Pa[ti, ve]i participa la slujba de ~nviere la M\n\stirea Putna,
dar ve]i vizita [i m\n\stirile Sucevi]a, Moldovi]a, Bogdana, Dragomirna, Vorone] [i Humor a
~n zilele de 22 [i 23 aprilie,
dac\ ve]i alege s\ petrece]i
Pa[tele la m\n\stiri din Buco-
vina, ve]i str\bate aproxima-
tiv 600 de kilometri pe tra-
seul: Ia[i - F\lticeni - M\n\s-
tirea Humor - Vorone] - Mol-
dovi]a - Sucevi]a - Putna -
Bodgana - Dragomirna - „Sf
Ioan cel Nou de la Suceava“ -
F\lticeni Ia[i. Mai multe de-
talii am aflat de la dl Ioan
Murgu, coordonator pelerina-
je la Centrul de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“ din Ia[i: „Sunt
disponibile 45 de locuri, iar `n-
scrierile se pot face p=n\ vi-
neri, 21 aprilie. ~n cazul `n ca-
re `[i vor exprima dorin]a mai
mul]i credincio[i, noi vom su-
plimenta num\rul de locuri.
Problema caz\rii a fost rezol-
vat\ de p\rintele stare], pre-
]ul intr=nd `n cei 75 RON, c=t
cost\ pelerinajul. Dac\ vom
ajunge mai devreme, vom vi-
zita [i Sih\stria Putnei [i Chi-
lia Sf. Daniel Sihastrul, iar cei
care au posibilit\]i fizice bune
[i antrenament pot urca [i Dea-
lul Crucii. Vom participa apoi
la slujba de ~nviere, dup\ care
vom merge s\ ne odihnim [i
apoi vom pleca spre m\n\sti-
rile Bogdana, Dragomirna, «Sf.
Ioan Cel Nou de la Suceava»,
vom merge [i la cetate, [i apoi
ne vom `ntoarce la Ia[i“.
La Putna r\sun\
glasul Bucovinei
Prima [i cea mai importan-
t\ ctitorie a Sf=ntului Voievod
{tefan cel Mare, M\n\stirea
Putna, str\juie[te de mai bine
de cinci veacuri ]inutul legen-
dar al Bucovinei. La 72 de ki-
lometri distan]\ de Cetatea de
Scaun a Sucevei, construc]ia
M\n\stirii Putna a fost `nce-
put\ la 10 iulie 1466, `n semn
de mul]umire lui Dumnezeu
pentru ajutorul primit la
cucerirea Cet\]ii Chilia, `n
luna ianuarie 1465.
Dup\ toate probabilit\]ile,
construc]ia bisericii a fost fi-
nalizat\ pe la sfâr[itul anului
1469, dar expedi]iile `ntre-
prinse de voievod `n Transil-
vania pentru lichidarea lui Pe-
tru Aron, ca [i invaziile t\tare
din anii 1469 [i 1470 nu i-au
`ng\duit s-o sfin]easc\ decât
la 3 septembrie 1470.
La slujba de sfin]ire a bise-
ricii m\n\stirii de la Putna
au participat ctitorul [i fami-
lia sa, boierii divani]i [i o ma-
re mul]ime de credincio[i.
Fastuosul serviciu religios a
fost oficiat de un impresio-
nant sobor alc\tuit din 64 de
arhierei, preo]i [i diaconi.
~nc\ din faza `nceputurilor,
la M\n\stirea Putna s-a orga-
nizat un atelier de broderii `n
care se lucra cu fir de aur [i
argint, cu m\t\suri scumpe [i
pietre pre]ioase; s-a organizat
un scriptoriu de reputa]ie
sud-est european\, pentru ca-
re se aduceau foi de perga-
ment [i hârtie filigranat\ din
apusul Europei; s-au organi-
zat unele ateliere de orfevr\-
rie [i ceramic\ [i altele.
M\n\stirea se afla `n plin\
ascensiune economic\ [i spiri-
tual\, când asupra ei s-a ab\-
tut prima din seria grelelor
`ncerc\ri prin care avea s\
treac\ de-a lungul veacurilor.
Conform Letopise]elor putne-
ne, la 15 martie 1484, `n mier-
curea mare, la miezul nop]ii
spre joi, m\n\stirea a fost
mistuit\ de fl\c\ri. Au rezis-
tat, din fericire, zidurile de in-
cint\, biserica, turnurile [i
alte construc]ii de piatr\. ~n
plus, unele broderii [i manu-
scrise, care se aflau sigur la
Putna `n noaptea respectiv\ -
cum ar fi, de exemplu, Acope-
r\m=ntul de mormânt al Ma-
riei de Mangop sau Leastvi]a
scris\ de monahul Vasile `n
1472 - mai exist\ [i ast\zi.
Vremuri grele pentru
l\ca[ul de la Putna
~n timp, voievodul a donat
ctitoriei sale nenum\rate do-
menii [i, concomitent cu dani-
ile de mo[ii [i privilegii, voie-
vodul [i-a `nzestrat necontenit
necropola [i cu nepre]uite co-
mori spirituale, cu manu-
scrise miniate [i ferecate, cu
od\jdii [i odoare de o ines-
timabil\ valoare artistic\.
Din nefericire, M\n\stirea
Putna, dar [i `ntreaga Bise-
ric\ Ortodox\ din Moldova,
avea s\ `nfrunte vremuri gre-
le. Domnitorii Ilia[ Turcitul
(1546 - 1551), Despot-Vod\
(1561 - 1563) [i Ioan-Vod\ cel
Viteaz (1572 - 1574) au mers
cu m\surile `mpotriva cleru-
lui pân\ la confiscarea tu-
turor averilor m\n\stire[ti.
Situa]iile dificile create de ei
au fost `ntrerupte de cele
dou\ domnii ale lui Alexan-
dru L\pu[neanu (1552 - 1561
[i 1564 - 1568). Noi danii au
fost `nregistrate, `n schimb,
sub domnia lui Vasile Lupu
(1634 - 1653).
Cu toate eforturile f\cute
`n timpul `ncerc\rilor de gre-
cizare a Bisericii rom=ne[ti,
domnii fanario]i nu au reu[it
s\ aserveasc\ sf=nta m\n\s-
tire. ~n timp, Putna a primit
noi danii.
Din p\cate, un puternic
cutremur a provocat `n 1739
grave avarii atât bisericii, cât
[i zidurilor `mprejmuitoare,
fortifica]iilor acestora [i altor
construc]ii din incint\, avarii
c\rora li s-au adaugat, la scurt
interval, jaful moscalilor care
pe la sfâr[itul lunii septembrie
din acela[i an, p\r\sind Mol-
dova, au luat „toate dobitoa-
cele [i toate averile boierilor
]\rii, ad\postite `n puternicul
turn m\n\stiresc“.
Cel mai mare muzeu Prin Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
m\n\stiresc din ]ar\ al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
cei interesa]i au ocazia anul acesta s\ participe
M\n\stirea Putna ad\pos-
te[te ast\zi morm=ntul voie- la un pelerinaj de Pa[ti, care include participarea
vodului ctitor - Sf. {tefan cel la slujba de ~nviere la M\n\stirea Putna, `n inima
Mare - [i cel mai mare muzeu Bucovinei, al\turi de Sf. {tefan cel Mare
m\n\stiresc din ]ar\, `n care
este expus\ o colec]ie valo- Dabija, ultima oar\ fiind res-
taurat\ la sfar[itul secolului
La Bogdana s-a semnat
roas\ de broderii executate
`n vremea lui {tefan cel Ma- al XIX-lea. Din vechea m\- actul de na[tere al
re, manuscrise, icoane [i ope- n\stire nu se mai p\streaz\
dec=t turnul tezaurului zidit
arhitecturii `n Moldova
re de argint\rie. Nu departe
de m\n\stire se afl\ chilia de {tefan cel Mare `n 1481. Construit\ `n 1365, la
Sf. Daniil Sihastrul, duhov- Biserica a fost una din marile R\d\u]i, M\n\stirea Bogda-
nicul domnitorului {tefan cel necropole domne[ti ale Moldo- na este cea mai veche m\-
Mare. vei, `n ea fiind `nmorm=nta]i n\stire din Moldova.
Cl\direa sf=nt\ a Putnei Stefan cel Mare, Maria Voi- A fost zidit\ de voievodul
este ast\zi mult schimbat\. chi]a, Maria de Mangop, Bog- Bogdan Vod\ (1359-1365), ca
Biserica m\n\stirii a fost dan cel Orb, Stef\ni]\-Vod\, mul]umire adus\ lui Dumne-
d\r=mat\ `n vremea lui Va- mitropolitul Teoclist I, Bog- zeu pentru izbânda `n luptele
sile Lupu (1654), reconstruit\ dan [i Petru, ambii fii ne- ce le-a purtat pentru a pune
apoi `n timpul voievozilor vârstnici ai lui {tefan cel bazele unui stat liber [i inde-
Gheorghe {tefan [i Eustratie Mare, [.a. pendent la r\s\rit de Carpa]i,

~nc\ nu e t=rziu s\ v\ rezerva]i foarte mul]i credincio[i `n sa-

cazare dac\ merge]i la m\n\stire
Cei care aleg s\ mearg\ pe
cont propriu la m\n\stire de
Pa[ti, trebuie s\-[i rezerveze
locuri de cazare din timp.
Pentru a afla cam care
sunt pre]urile pe noapte `n lo-
calit\]ile sau la pensiunile
unde pute]i g\si cazare `n
preajma Pa[telui, am sunat
la c=teva dintre m\n\stirile
la care pute]i merge. De la re-
cep]ia M\n\stirii Dur\u, din
jude]ul Neam], am aflat c\
„locurile, `n general, s-au cam
ocupat la m\n\stire, `ns\
dac\ mai sunt, `n sta]iunea
Dur\u, pre]urile pe camer\
variaz\, `n func]ie de condi]ii,
`ntre 50 [i 70 RON“.
La Sucevi]a `ns\ nu ve]i
`nt=mpina probleme la caza-
Pagini realizate de Narcisa BALABAN re pentru c\ „sunt foarte
multe pensiuni, case parti-
culare, iar condi]iile bune [i
peisajul frumos“, dup\ cum
ni s-a spus la recep]ia M\-
n\stirii Sucevi]a. Potrivit
aceleia[i surse, „pre]urile
variaz\, `n func]ie de condi-
]ii, `ntre 50 [i 120 RON, pen-
tru o camer\ cu dou\ locuri.
Cei care pl\tesc mai mult
beneficiaz\ [i de micul de-
jun. Toate pensiunile sunt `n
preajma m\n\stirii. Avem
aici l=ng\ noi Hanul «Suce-
vi]a» care dispune de 100 de
locuri de cazare, apoi Casa
«Avram», Popas, Casa «Li-
na», «Plai de dor», Gr\dina
de Var\ [i multe altele“.
Cei care doresc s\ mearg\
la M\n\stirea Moldovi]a de
Pa[ti, trebuie s\ [tie c\ „sunt
tul Moldovi]a care cazeaz\
pelerini. Sunt persoane par-
ticulare care au [i c=te 20 de
locuri [i iau [i 20 de mii de
lei vechi, 50.000, 100.000 de
persoan\, `n func]ie de con-
di]ii. La pensiuni, pre]urile
sunt mai ridicate, iar cea
mai cunoscut\ `n zon\ este
«M\rul de aur»“, am aflat de
la recep]ia M\n\stirii Mol-
dovi]a. Motelul „M\rul de
aur“ se afl\ la 200 de metri
distan]\ de m\n\stire, iar o
camer\ cu 2, 3 sau 4 locuri
(`n func]ie de utilit\]i) cost\
40 RON. Informa]iile de mai
sus sunt oferite ca reper, `n-
s\ pentru rela]ii suplimen-
tare pute]i suna la m\n\s-
tirile amintite. De aseme-
nea, pute]i face rezerv\ri la
pensiuni din Bucovina, acce-
s=nd site-ul: http://www.pen-
siuni.bizcatalog.ro.

`n }ara Moldovei. Acest sfânt
l\ca[ de `nchinare avea s\-i
fie [i necropol\ atât lui, cât [i
urma[ilor familiei sale, aici fi-
ind `ngropa]i domnitorii Mol-
dovei pân\ `n timpul lui Ale-
xandru cel Bun, dar [i rudele
familiilor domnitoare.
~n 1775, când nordul Mol-
dovei a fost ocupat de hasburgi,
m\n\stirea a fost desfiin]at\,
iar Biserica „Sfântul Nicolae“ a
r\mas biseric\ episcopal\ pâ-
n\ `n 1782. Prin mutarea epis-
copiei la Cern\u]i, `n 1782,
Biserica „Sfântul Nicolae“ a
fost transformat\ `n biseric\
parohial\ (de mir), o parte din
chiliile existente `n jurul bise-
ricii au fost demolate, iar o alt\
parte transformate `n grajduri
pentru caii garnizoanei aus-
triece sta]ionat\ aici.
Dup\ 1918, când Bucovina
a fost eliberat\, M\n\stirea
Bogdana nu a mai fost re`n-
fiin]at\, iar Biserica „Sfântul
Nicolae“ a r\mas biseric\ pa-
rohial\ pân\ `n ultimile de-
cenii ale sec. al XX-lea când a
fost `nchis\ de regimul comu-
nist, fiind considerat\ monu-
ment istoric.
A fost redeschis\ la 6 de-
cembrie 1992, când a fost in-
stalat primul stare] al m\n\s-
tirii de dup\ 1775, arhim. Teo-
dor Pavlo. ~n anul 1996 stare-
]ul Teodor a trecut la cele ve[-
nice, `n locul s\u fiind ales ar-
him. Iustin Dragomir. Noul
stare] a accelerat ritmul lu-
cr\rilor `n curs de desf\[urare
[i a `nceput [i altele noi.
Biserica „Sf. Nicolae“ din
R\d\u]i este prima construc-
]ie religioas\ de piatr\ din
Moldova p\strat\ `n forma ei
original\ p=n\ ast\zi, fiind
considerat\ adev\rat docu-
ment de na[tere a arhitecturii
Moldovei. Constituie expresia
unei admirabile sinteze artis-
tice `ntre arhitectura roma-
nic\, gotic\ [i bizantin\.
La Dragomirna d\inuie
cele mai `nalte turnuri
Printre dealuri `mp\durite
ale Bucovinei, `n apropiere de
fosta capital\ a Moldovei, se
`nal]\ ca o m\rturie pentru
zbuciumul moldovenesc, pen-
tru iscusin]a [i dragostea de
frumos a oamenilor de pe a-
ceste meleaguri vestita ctito-
rie a marelui mitropolit [i dis-
tins c\rturar Anastasie Crim-
ca. M\n\stirea Dragomirna es-
te renumit\ at=t datorit\ ve-
chimii sale, c=t [i originalit\-
]ii stilului, datorit\ elegan]ei
[i sobriet\]ii zidurilor sale.
Numele m\n\stirii provine
de la mo[ia Dragomire[ti,
d\ruit\ `n anul 1587 de Petru
{chiopul t=n\rului osta[ Ilie
Crimca - viitorul monah A-
nastasie - pentru o slujb\ f\-
cut\ acestuia `n timpul n\-
v\lirilor cazace[ti. Fiu al ne-
gustorului sucevean Ioan [i al
cneaghinei Cristina, Ilie Crim-
ca renun]a la cele p\m=nte[ti,
`mbr\c=nd astfel haina mona-
hal\ la M\n\stirea Putna. ~n
anul 1602, cu ajutorul rudelor
sale Lupu [i Simion Stroici,
Anastasie Crimca a construit
la mo[ia sa, `n anul 1602, la
Dragomire[ti, o biseric\ mic\
numit\ „a schitului“, `n jurul
c\reia, cu timpul, s-a format
un cimitir.
~n jurul acestei bisericu]e
s-au a[ezat primii c\lug\ri,
iar dup\ terminarea bisericii
mari s-a construit un corp de
chilii cu paraclis, ale c\ror ru-
ine se v\d [i ast\zi `n incinta
pe laturile de nord [i de vest.
Stilul picturii `l urmeaz\
`ndeaproape pe cel de la Su-
cevi]a. A fost realizat\ de pic-
torii ale c\ror nume au fost
descoperite `n altarul bisericii:
popa Cr\ciun, Matie[, popa
Ignat [i Gligorie. S-au distins
doua stiluri: unul monumental,
cu un desen elegant, [i unul
mai apropiat de miniatur\, u-
[or de sesizat `n portret. Pictu-
ra are caracter narativ, dat de
descompunerea pe secven]e,
care pot fi citite `ntocmai unei
istorii `n imagini.
Zidurile de ap\rare care
`nconjoar\ m\n\stirea [i „tur-
nurile `nalte cum nu se mai
v\d la vreo m\n\stire a nea-
mului nostru“ (Nicolae Iorga)
`i confer\ M\n\stirii Drago-
mirna aspectul unui castel
medieval.
Peste dou\ r=nduri de be-
ciuri boltite se `nal]\ sala go-
tic\, cu patru bol]i str\punse
de nervuri, sprijinite pe con-
sole `n col]uri [i pe un singur
st=lp octogonal `n mijlocul
`nc\perii. Sala, folosit\ ca
st\re]ie, trapeza, [coala de
miniatur\, biserica de iarn\
constituie ast\zi muzeul M\-
n\stirii Dragomirna.
Cununa stilului
pictural al m\n\stirilor
din Modova
M\n\stirea Sucevi]a, ulti-
ma dintre m\n\stirile cu fres-
c\ exterioar\ din nordul Mol-
dovei, este considerat\ capo-
dopera stilului. Culoarea pre-
dominant\ este verdele. Si-
tuat\ `n satul cu acela[i nu-
me, pe valea p=r=ului Suce-
vi]a, la o distan]\ de 18 km
sud-vest de ora[ul R\d\u]i,
M\n\stirea Sucevi]a a fost
construit\ `n ultimele decenii
ale secolului al XVI-lea, din
cheltuiala `ntregii familii de
boieri Movil\. Stilul arhitec-
tonic reprezint\ o `mbinare
armonioas\ a elementelor de
art\ bizantin\ [i gotic\, la
care se adaug\ elemente de
arhitectur\ folosite la vechile
biserici de lemn din Moldova.
Pictura, realizat\ `n fresc\,
a fost executat\ de doi pictori
moldoveni, Ioan Zugravul [i
fratele s\u Sofronie, [i se
p\streaz\ `n forma original\.
Programul iconografic al pic-
turii interioare [i exterioare
respecta tradi]ia constituit\
`n prima jum\tate a secolului
al XVI-lea - epoca lui Petru
Rare[ -, dar introduce [i unele
teme noi, cu caracter teolo-
gico-dogmatic, cum este scena
din naos, reprezent=nd imnul
liturgic „Unul N\scut ...“ [i
alte reprezent\ri ale Sfintei
Treimi.
O tr\s\tur\ caracteristic\
a picturii de la Sucevi]a este
CALEA PELERINULUI
`nclina]ia spre nara]iune, con-
figur=nd cicluri complete din
vie]ile unor sfin]i ca: Sf. Paho-
mie, Sf. Ioan cel Nou de la Su-
ceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf.
Mucenic Gheorghe, Via]a lui
Moise [.a.
Dintre bisericile moldove-
ne[ti cu pictur\ exterioar\,
M\n\stirea Sucevi]a p\strea-
z\ cel mai bine culorile origi-
nale. Pictura mural\ de la
Sucevi]a este considerat\ de
cercet\torul de art\ francez
Paul Henry „testamentul ar-
tei moldovene[ti“, pentru c\
`ncheie epoca marilor crea]ii
din secolul al XVI-lea: Humor,
Moldovi]a, Arbore [i Vorone].
~n camera mormintelor a
M\n\stirii Sucevi]a sunt `n-
morm=nta]i fra]ii voievozi, Ie-
remia [i Simion Movil\.
M\n\stirea Sucevi]a pose-
d\ o colec]ie de obiecte, de cer-
t\ valoare artistic\ [i cultu-
ral\, expuse `n actualul mu-
zeu, fosta sal\ de consiliu a
m\n\stirii, situat\ pe latura
de est a incintei. Printre ex-
ponate se remarc\ c=teva bro-
derii de valoare rar\, dat=nd
din secolele XV-XVI, din vre-
mea lui {tefan cel Mare [i
Ieremia Movil\, lucrate cu fir
de aur, argint, m\tase [i perle.
Muzeul de la Moldovi]a
p\streaz\ premiul
„M\rul de Aur“
Pictat\ `ntre 1532 [i 1537,
din exterior, actuala M\n\s-
tire Moldovi]a ofer\ peisajul
unei fort\re]e cu ziduri de
1,20 m grosime [i de 5 m
`n\l]ime. Turnuri `nalte [i o
pictur\ des\v=r[it\. M\n\sti-
rea Moldovi]a, monument
UNESCO, p\streaz\ `n mu-
zeul s\u premiul „M\rul de
Aur“, acordat `n anul 1977 de
Federa]ia Interna]ional\ a
Jurnali[tilor [i Scriitorilor din
Turism pentru cele cinci m\-
n\stiri pictate din Moldova.
Frescele de pe pere]ii bisericii
s-au conservat `n mod remar-
cabil, excep]ional\ fiind scena
Asediului Constantinopolului.
Al\turi de Vorone], Suce-
vi]a, Arbore [i Humor, Mol-
dovi]a face parte din salba de
monumente de notorietate u-
Miercuri, 19 aprilie 2006
niversal\ pentru ceea ce spe-
ciali[tii numesc „genul pic-
turii exterioare medievale din
Moldova“.
~n\l]at\ de Petru Rare[ `n
1532, [i zugr\vit\ `n 1537,
M\n\stirea Moldovi]a prezin-
t\ c=teva tr\s\turi comune cu
Probota [i chiar cu Humorul.
~n primul r=nd, este o ctitorie
nou\ pe locul - sau, mai pre-
cis, `n apropierea - alteia mai
vechi, ruinate; `n al doilea
r=nd, toate trei sunt o mani-
festare a celei slave `mp\r\-
te[ti de care domnului `i pl\-
cea s\ fie `nconjurat.
~n apropierea actualei m\-
n\stiri, se mai pot `nc\ vedea
ruinele aceleia pe care un act
din vremea lui Alexandru cel
Bun - 1410 - o pomene[te ca
fiind nou zidit\.
Humor: pentru
prima dat\
`n Moldova pridvorul
deschis [i taini]a
Pe coama unei coline, la a-
proximativ 50-60 kilometri de
Gura Humorului, `nconjurat\
de arbori [i c=mpii, se `nal]\
biserica M\n\stirii Humor,
una din cele mai vestite cti-
Pelerini de Pa[ti
Potrivit unui sondaj de
opinie realizat de CURS `n
luna martie 2006, 88% din-
tre responden]ii cu studii de
liceu s-au g=ndit s\ stea
9
torii ale evului mediu ro-
m=nesc.
Din pisania s\pat\ `n pia-
tr\, a[ezat\ la intrare pe
peretele exterior al sf=ntului
l\ca[, afl\m c\ biserica a fost
zidit\ `n anul 1530 de Toader
Bubuioga, mare logof\t [i
membru al divanului Moldo-
vei, [i so]ia sa, Anastasia.
Sf=ntul l\ca[ se afl\ la o dis-
tan]\ de cca 300 de metri de
ruinele unei mai vechi biserici
m\n\stire[ti a c\rei con-
struc]ie a fost realizat\ `nc\
de pe vremea lui Alexandru
cel Bun (1400-1432).
Arhitectura monumentului
sacru de la Humor este de-
osebit\ prin faptul c\ aici a-
pare, pentru prima data `n
construc]ia bisericilor din
Moldova, pridvorul deschis [i
o `nc\pere nou\ la etaj nu-
mit\ taini]\, care se supra-
pune camerei mormintelor.
Al\turi de bisericile Voro-
ne], Moldovi]a, Arbore [i Suce-
vi]a, biserica M\n\stirii Hu-
mor se num\r\ printre cele
cinci ctitorii `mpodobite peste
tot, `n interior [i exterior, cu
fresce bizantine. Fresca exte-
rioar\ de la Humor, pictat\ de
Toma Zugravul `n 1535, des-
chide [irul celorlalte biserici
cu pictur\ exterioar\. a
acas\ de Pa[ti, 13% dintre
responden]ii care au studii
peste liceu vor s\ plece de
Pa[ti `n alt\ localitate dec=t
cea de domiciliu, iar 3% din-
tre cei cu studii superioare
vor s\ plece de ~nviere `n
afara ]\rii.
10 Miercuri, 19 aprilie 2006
PE SCURT
Situl de la Cur]ile
Domne[ti va deveni Parc
Arheologic Na]ional
~n municipiul Vaslui au fost fi-
nalizate cercet\rile arheologice
de la Cur]ile Domne[ti, situl
urm=nd s\ devin\ Parc Ar-
heologic Na]ional. Conform lui
Ioan Manca[, directorul Mu-
zeului Jude]ean „{tefan cel
Mare“ Vaslui, detaliile privind
proiectul de restaurare a vestigi-
ilor de la Cur]ile Domne[ti
urmeaz\ s\ fie discutate de
c\tre arhitectul Gheorghe Sion
cu reprezentan]ii Consiliului
Local. Speciali[tii urm\resc
punerea `n valoare a pietrelor [i
lespezilor de morm=nt, provenite
de la restaur\rile anterioare ale
Bisericii „Sf=ntul Ioan Botez\-
torul“ prin crearea „in situ“ a
unui mini-muzeu `n aer liber.
La „Cur]ile Domne[ti“ din
Vaslui cercet\rile arheologice
au `nceput `nc\ din 1942.
Cur]ile Domne[ti reprezint\ un
complex arheologic de tip
re[edin]\ care s-a dezvoltat
`ncep=nd cu secolul al XV-lea [i
p=n\ c\tre secolul al XIX-lea.
{eful SRI Suceava a fost
trecut `n rezerv\
{eful Sec]iei Jude]ene de
Informa]ii Suceava, colonelul
Corneliu Hu]anu, a fost trecut `n
rezerv\, la cerere, `ncep=nd cu
data de 17 aprilie, printr-o
hot\r=re a Biroului Executiv al
Serviciului Rom=n de Informa]ii
(SRI). Cu aceea[i dat\, la co-
manda unit\]ii a fost numit lt.
col. Corneliu Cojocariu, ofi]er din
centrala SRI, se precizeaz\ `ntr-
un comunicat.
Justi]ia oblig\ primarii
s\ contribuie la
`ntre]inerea copiilor
institu]ionaliza]i
~nalta Curte de Casa]ie [i Jus-
ti]ie (ICCJ), `n fa]a c\reia a fost
adus\ problema achit\rii con-
tribu]iei b\ne[ti a Prim\riei Bo-
to[ani pentru `ntre]inerea copi-
ilor institu]ionaliza]i, a decis c\
Prim\ria trebuie s\ vireze ur-
gent suma de 5 miliarde de lei
datorat\ pe anul 2005 c\tre
Direc]ia General\ de Asisten]\
Social\ [i Protec]ia Copilului
(DGASPC) Boto[ani, a declarat
Dorin Ciu[tea, vicepre[edinte al
Consiliului Jude]ean Boto[ani.
~n ce prive[te accesoriile
(dob=nzi, major\ri [i penalit\]i),
acestea ar trebui achitate per-
sonal, din buzunar, de primarul
municipiului, C\t\lin Flutur, cel
care a tergiversat virarea sume-
lor aferente pentru `ntre]inerea
copiilor institu]ionaliza]i, sus]ine
vicepre[edintele Ciu[tea, care
a[teapt\ o decizie `n acest sens
din partea Cur]ii de Conturi.
Osoi-P
Prisecani, primul drum care va fi
modernizat prin metode alternative
Drumul Osoi - Prisecani va
fi primul drum din jude]ul
Ia[i modernizat prin solu]ii al-
ternative. Potrivit declara]iei
vicepre[edintelui Consiliului
Jude]ean (CJ) Ia[i, Lucian
Profir, Guvernul a aprobat, la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute,
finan]area lucr\rilor de re-
abilitare pe acest tronson.
Astfel, `n locul obi[nuitei as-
falt\ri, conducerea CJ Ia[i va
opta pentru modernizarea
leg\turii rutiere dintre lo-
calit\]ile Osoi [i Prisecani
pentru o metod\ folosit\ p=n\
`n prezent doar `n Cluj [i
T=rgu Mure[. „Este vorba de o
solu]ie de stabilizare a solului,
care se comport\ similar asfal-
tului. Vom stabili, `n urma
unei licita]ii, ce firm\ va efec-
tua lucr\rile [i, p=n\ la var\,
Speciali[tii spun c\ `nc\ mai este
timp pentru sem\natul soiei
a ~ntruc=t lucr\rile de prim\var\ sunt `n `nt=rziere din cauza vremii [i anumite
culturi nu mai pot fi sem\nate, speciali[tii recomand\ agricultorilor s\ cultive
soia a Soia este o plant\ mai pu]in preten]ioas\ [i aduce un profit mult mai
mare fa]\ de cel ob]inut `n cazul culturilor tradi]ionale, de gr=u sau porumb a
de Nicolae POPA
Speciali[tii din cadrul Di-
rec]iei pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\ (DADR) din
Ia[i recomand\ tuturor per-
soanelor care de]in terenuri
agricole [i care nu au finalizat
`nc\ `ns\m=n]area s\ se orien-
teze spre cultura de soia. A-
ceasta deoarece soia poate
aduce beneficii mult mai mari
dec=t culturile tradi]ionale,
adic\ gr=ul [i porumbul, [i es-
te considerat\ una dintre cul-
turile u[oare, adic\ acele cul-
turi care nu necesit\ o aten]ie
prea mare `n timpul anului.
Unul dintre motivele pentru
care este recomandat\ cultura
de soia este faptul c\ lucr\rile
agricole de prim\var\ sunt
`nt=rziate cu aproape patru
s\pt\m=ni din cauza vremii [i
de acum nu mai pot fi sem\nate
anumite culturi, cum ar fi cele
de maz\re, lucerniere, orz, or-
zoaic\ sau gr=ul dur de pri-
m\var\. ~n schimb, poate fi
sem\nat\ sfecla de zah\r sau
floarea-soarelui, cu condi]ia ca
sem\natul s\ fie f\cut `n
aceast\ s\pt\m=n\.
Conform speciali[tilor din
DADR, soia poate fi sem\nat\
f\r\ nici un fel de probleme
acum, deoarece nu necesit\
condi]ii deosebite de cultivare,
ACTUALITATE
inten]ion\m s\ inaugur\m
noul drum“, a declarat vi-
cepre[edintele Profir. Sectorul
de drum ales pentru modern-
izare urmeaz\ s\ fie scarificat
[i nivelat, dup\ care supra-
fa]a acestuia este udat\ cu
ap\. Peste glodul astfel for-
mat, se toarn\ o compozi]ie
special\, care se amestec\ cu
p\m=ntul. ~n contact cu apa,
amestecul se transform\ `ntr-o
past\, care se solidific\ `n de-
curs de 72 de ore. Potrivit cal-
culelor vicepre[edintelui CJ,
costul reabilit\rii unui kilo-
metru de drum de p\m=nt
prin aceast\ metod\ nu ar
dep\[i suma de 1,7 miliarde
de lei vechi, fa]\ de 5-6 mili-
arde de lei, c=t cost\ as-
faltarea prin metode clasice.
(B. CRON})
`n plus, rentabilitatea sa este
net superioar\ fa]\ de cea de la
culturile tradi]ionale. „~n cazul
`n care este folosit\ s\m=n]\
certificat\, sunt f\cute toate
lucr\rile agricole mecanizat [i
sunt folosite `ngr\[\minte chi-
mice la timp, se poate ob]ine o
produc]ie medie de 10 mii de
kilograme de porumb la hectar,
iar pre]ul este de 2.800 de lei pe
kilogram. Dar un om de r=nd
ob]ine doar 3.500 p=n\ la 5.000
de kilograme de boabe la hec-
tar, deci rentabilitate mic\. ~n
schimb, la soia, produc]ia me-
die este de peste 4 mii de kilo-
grame la hectar, iar pre]ul ac-
tual este de 6.500 de lei pe kilo-
gram“, a declarat Neculai Ola-
riu, director adjunct al DADR.
Ie[enii ]intesc premiile la Olimpiada
Na]ional\ de Matematic\
La Olimpiada Na]ional\
de Matematic\ de la Ia[i com-
peti]ia este foarte str=ns\,
av=nd `n vedere c\ punctajele
`ntre concuren]i sunt foarte
str=nse. Dup\ corectarea ce-
lor 530 de lucr\ri, Ia[ul a ob-
]inut un loc I, la clasa VIII-a,
prin Andra Ioana Constanti-
nescu de la Colegiul „Costa-
che Negruzzi“, profesor `n-
drum\tor Adrian Zanoschi,
conform celor precizate de
Nicu Miron, inspector de ma-
tematic\ `n cadrul Inspecto-
ratului {colar Jude]ean Ia[i
(ISJ). La clasa a XII-a, Ma-
rius Pachi]ariu, de la Colegiul
Na]ional, `ndrumat de profe-
soara Valerica Ben]a, s-a cla-
sat pe locul [ase, punctajele fi-
Venituri mai mari
la culturile de soia
Un simplu calcul arat\ c\ la
un hectar de porumb, cu o pro-
duc]ie medie de 5.000 de kilo-
grame, pot fi ob]inute 14 mili-
oane de lei din v=nzarea boabe-
lor, din care se scad cheltuielile
de produc]ie. La un hectar de
soia, cu o produc]ie de 4.000 kg,
se pot ob]ine aproximativ 26
milioane de lei, la care se adaug\
[i o subven]ie de la stat `n valoa-
re de 5 milioane de lei la hectar.
Pentru gr=u sau porumb,
statul nu mai acord\ `ncep=nd
cu acest an subven]ii. Directo-
rul Olariu a precizat c\ [i po-
rumbul sau gr=ul pot fi ren-
ind foarte apropiate fa]\ de
cei clasa]i deasupra `n clasa-
ment: „Oricum urmeaz\ con-
testa]iile“, a precizat Nicu
Miron, ar\t=nd c\ este posibil
ca ordinea s\ se schimbe. {i
ceilal]i concuren]i din Ia[i au
ob]inut rezultate bune, ceea
ce le d\ speran]e c\ se vor
califica pentru a participa la
probele de baraj. Ast\zi are
loc proba de Baraj 1 - Seniori,
Concursul „Al. Myller“, iar
m=ine, 20 aprilie, are loc proba
de Baraj 2 - Seniori [i proba de
Baraj - Juniori. Vineri, 21 a-
prilie, se vor cunoa[te loturile
pentru olimpiada interna]io-
nal\ [i Balcaniad\, urm=nd
s\ se acorde `n aceea[i zi pre-
miile. (O. RUSU)
tabile, dar cu condi]ia s\ se
cultive pe suprafe]e mari. Un
motiv `n plus pentru care ar
trebui cultivat\ soia este [i
faptul c\ pia]a de desfacere es-
te asigurat\, fiind numero[i
procesatori care au nevoie de
acest produs. „Soia poate fi
folosit\ pentru producerea de
uleiuri vegetale [i margarin\,
pia]a fiind asigurat\. Totoda-
t\, poate fi folosit\ [i pentru
furajarea animalelor, fiind una
dintre plantele cu un con]inut
bogat de gr\simi“, a mai a-
d\ugat directorul Olariu.
De asemenea, dac\ `n cazul
altor culturi este nevoie de o
anumit\ cantitate de pre-
cipita]ii sau iriga]ii pentru o
produc]ie bun\, soia este una
dintre plantele rezistente la
secet\, `n plus, poate fi culti-
vat\ pe terenuri mai s\race `n
substan]e nutritive. Aceasta
deoarece este o plant\ fixatoa-
re de azot, fiind totodat\ cea
mai potrivit\ pentru a preg\ti
solul pentru alte culturi care
necesit\ soluri mai bogate `n
substan]e minerale.
Trebuie respectat
asolamentul
Chiar dac\ pare mult mai
simplu s\ cultivi soia, totu[i,
este nevoie ca produc\torii
agricoli s\ respecte o serie de
norme recomandate de spe-
ciali[ti. ~n primul r=nd, trebuie
respectat asolamentul, adic\
pe o anumit\ suprafa]\ s\ nu
fie cultiva]i mai mul]i ani soia
deoarece `n anii urm\tori nu
ar mai fi acela[i randament.
Speciali[tii recomand\ rota]ia
culturilor pentru a nu cre[te
prea mult cantitatea de azot
din sol. De asemenea, soia este
una dintre culturile care tre-
buie f\cut\ `n totalitate me-
canizat. a

Potrivit opiniei acestuia, pri-
marul de Boto[ani se cuvine s\
scoat\ din buzunarul propriu
aproape 1,1 miliarde de lei, sume
accesorii. Hot\r=rea ICCJ fiind
definitiv\, irevocabil\ [i executo-
rie `n termen de 5 zile, Consiliul
jude]ean va interveni pentru blo-
carea conturilor Prim\riei dator-
nice, afirm\ Ciu[tea.
Vaslui: Faza na]ional\
a olimpiadei la
discipline tehnice
~n jude]ul Vaslui a `nceput ieri
faza na]ional\ a olimpiadei la
disciplinele tehnice, la care par-
ticip\ peste 300 de elevi, at=t de
la licee, c=t [i de la [colile de arte
[i meserii. Se vor sus]ine probe la
disciplinele sudor, strungar,
l\c\tu[ mecanic, mecanic\ agri-
col\, mecanic\ auto, mecanic\
motoare termice, tinichigiu vop-
sitor auto [i confec]ioner
t=mpl\rie aluminiu [i mase plas-
tice. Concursul va cuprinde dou\
probe - teoretic\ [i practic\ - [i
se va desf\[ura `n dou\ centre de
examen, Vaslui [i B=rlad. a
PELERINII LUMINII
„ La sf=r[itul fiec\rei luni se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi fiecare cu au-
a Cu minimum 10 abonamente la s\pt\m=nalul tocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n
„Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite func]ie de op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\
sau mai multe parohii au un num\r egal de
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a abonamente, c=[tig\toare va fi declarat\ pa-
rohia cu cele mai pu]ine familii. (COLEGIUL
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu clar\ a parohiei din care provin abona]ii. EDITORIAL AL COTIDIANULUI LUMINA)
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parasche- Modalitatea de abonare este urm\toarea:
va“, organizeaz\ concursul destinat „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i Clasamentul parohiilor `n func]ie de num\rul de abonamente
la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
`ndeamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
comunit\]ilor parohiale [i intitulat „Lumina de Duminic\“.
Locul Parohia Preot Protopopiat Nr. abon.
PELERINII LUMINII. Regulile acestui „ Listele cu abonamentele la „Lumina de
1 Bohotin Bercaru { tefan Ia[i 2 145*
concurs sunt urm\toarele: Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
2 Sf. Nicolae - Copou Vaida Vasile Ia[i 1 10
„ La concurs pot participa toate parohiile rect la redac]ia din Ia[i, pe B-dul {tefan cel Ma-
2 Prisecani Vornicu Iulian Ia[i 2 10
din Arhiepiscopia Ia[ilor. Zilnic se vor publica `n re [i Sf=nt nr. 14 (la biroul de preluare anun]uri
2 Dancu Popovici D\nu] Ia[i 2 10
ziar, `ncep=nd cu data de 10 aprilie 2006, cla- de l=ng\ libr\ria „Cuv=ntul Vie]ii“). Dac\ nu se
2 Talpalari Dasc\lu Nicolae Ia[i 1 10
samente cu parohiile care au cele mai multe poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul paroh poate
3 Buna Vestire Necula Iulian Ia[i 1 5
abonamente la „Lumina de Duminic\“ din fie- 3 Mogosesti Puiu Dumitru Ia[i 2 5
care protopopiat. transmite prin fax la num\rul 0232/406.225,
prin e-mail la adresa info@ziarullumina.ro
*~nc\ 100 de abonamente contractate pe 14 aprilie a.c.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t
primele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- sau telefonic, la num\rul 0232/ 406.224 lista Clasamentul protopopiatelor `n func]ie de num\rul de
con]in=nd numele, prenumele [i adresa exact\ abonamente la LUMINA de DUMINIC| contractate pe luna mai
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este a abona]ilor, banii urm=nd a fi trimi[i prin man- Locul Protopopiat Protopop Nr. abon.
ca o parohie s\ contracteze minimum 10 abo- dat po[tal (pentru rela]ii `n acest sens se va 1 Ceahl\u Mihail Damian 99
namente la „Lumina de Duminic\“ direct la contacta d-l Jic\ Aionoaie la num\rul 0232/ 2 Dorohoi Stelian Ciurciun 82
redac]ie. 406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua `n 3 Ia[ i 2 Vilie Doro[ inc\ 70
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i considerare listele de abona]i pentru care nu s-
4 Ia[ i 1 Andrei Constantin 25
nu prin oficiile po[tale pentru a avea o eviden]\ au trimis [i sumele aferente.

Locurile la liceele voca]ionale [i la clasele cu `nv\]\m=nt bilingv
a Anul acesta, admiterea la liceele voca]ionale `ncepe `n luna mai, c=nd se sus]in probele de aptitudini a De asemenea,
elevii care doresc s\ intre la liceu la clase bilingve vor sus]ine, tot `n mai, testele la limbile str\ine a
~n Ia[i sunt la filiera voca]iona-
l\ 18 clase, din care patru la profil
sportiv, cu 112 locuri, la profil teo-
logic sunt trei clase cu 84 de locuri.
La arte sunt opt clase: la muzic\ -
dou\ clase cu 56 de locuri, la core-
grafie, teatru - dou\ clase cu 56 de
locuri, la arte vizuale - patru clase
cu 112 locuri, la profil pedagogic -
trei clase cu 84 de locuri.
Probele de aptitudini [i de
limbi str\ine se desf\[oar\ în pe-
rioada 5-7 mai. Elevii care doresc
s\ sus]in\ proba de limb\ moder-
n\ pentru clasele bilingve se vor
`nscrie `n perioada 1-3 mai la
Colegiul Na]ional.
Probele se vor sus]ine dup\
cum urmeaz\: limba englez\ pe 5
Gheorghe Nichita [i Traian B\sescu
conduc deta[at `n preferin]ele ie[enilor
a Cel pu]in a[a arat\ rezultatele unui sondaj efectuat, `n perioada 17-27 martie, de un institut de sondare a opiniei publice din
Bucure[ti a Dac\ duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru postul de primar, ie[eanul Gheorghe Nichita ar ob]ine lejer un
al doilea mandat a ~n cazul `n care s-ar organiza alegeri preziden]iale, cei mai mul]i dintre ie[eni l-ar vota tot pe actualul
pre[edinte, Traian B\sescu, urmat, la mare distan]\ `n preferin]ele celor intervieva]i, de pre[edintele PSD, Mircea Geoan\ a
~n perioada 17-27 martie
anul curent, Institutul de son-
dare a opiniei publice Interna-
tional Brand Consulting (IBC)
a realizat un barometru social
la nivelul municipiului Ia[i.
Potrivit datelor prezentate de
reprezentan]ii institutului, `n
aceast\ perioad\ au fost in-
tervieva]i la domiciliu un nu-
m\r de 806 ie[eni, cu v=rsta
minim\ de 18 ani. Realizatorii
sondajelor au `ncercat s\ afle
de la persoanele intervievate
care sunt principalele pro-
bleme ale municipiului Ia[i,
dac\ sunt sau nu mul]umi]i de
activitatea ale[ilor locali, `n ce
m\sur\ `i cunosc pe cei care `i
reprezint\ `n institu]iile
politice [i administrative sau
cu cine ar vota la urm\toarele
alegeri locale, parlamentare [i
preziden]iale. Marja de eroare
a sondajului a fost stabilit\ de
realizatori la plus-minus 3,5%.
„Acest sondaj nu a fost coman-
dat [i avizat de c\tre Grupul
pentru Dialog Social Ia[i [i, `n
aceste condi]ii, nu suntem `n
m\sur\ s\ valid\m rezultatele
prezentate mass-mediei. La
`nt=lnirea care va avea loc
m=ine, la Centrul Cultural
German, vom dezbate con]i-
nutul sondajului [i `i vom pune
fa]\ `n fa]\ pe realizatorii lui
cu sociologi, reprezentan]i ai
presei, administra]iei publice
[i ai partidelor politice“, a de-
clarat prof. univ. dr. C\t\lin
Turliuc, membru fondator al
GDS Ia[i.
Corup]ia reprezint\
cea mai mare
problem\ a ora[ului
Nici salariile sau pensiile
mici, nici lipsa locurilor de
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LA SPITAL, DUP| CE A
M+NCAT C|P{UNE: Oana B., o
t=n\r\ de 24 de ani din Ia[i, a a-
juns ieri `n stare grav\ la Unitatea
de Primire Urgen]e (UPU) a Spi-
talului „Sf. Spiridon“, dup\ ce a de-
clan[at o reac]ie alergic\ la c\p-
[une. „Pacienta a ajuns la noi cu o
erup]ie generalizat\ provocat\ de
consumul de c\p[une. T=n\ra era
alergic\ [i la ciuperci. Tot ieri au
mai fost consultate [i stabilizate `n
urgen]e alte trei persoane alergice
la ciuperci [i la produse de cur\]e-
nie“, a declarat dr. Diana Cimpoe-
[u, purt\torul de cuv=nt al spitalu-
lui. (O.B.)
a B|TUT PE STRAD| DE
UN NECUNOSCUT: Leon A., un
mai [i limba german\ pe 6 mai, la
Colegiul Na]ional. Examenele la
limba francez\ se sus]in pe 5 mai,
iar limba spaniol\ pe 6 mai, la Li-
ceul „Garabet Ibr\ileanu“.
Elevii care doresc s\ sus]in\
probele la profilul voca]ional se
vor `nscrie `n perioada 1-3 mai la
liceele specifice.
Locuri la liceele voca]ionale [i
la clasele de bilingv:
- Colegiul Na]ional - german\:
14 locuri, francez\: 14 locuri.
- Colegiul Na]ional de Art\
„Octav B\ncil\“: Arhitectur\, ar-
te ambientale [i design - 28 de lo-
curi, Arte plastice [i decorative -
56 de locuri, Coregrafie - 28 de
Gheorghe Nichita
munc\, starea str\zilor sau
lipsa locuin]elor nu au putut
„detrona“ corup]ia `n topul
celor mai mari probleme cu ca-
re se confrunt\ ora[ul. Aproa-
pe 20% dintre ie[enii c\rora li
s-a adresat aceast\ `ntrebare
au bifat corup]ia `n capul lis-
tei. Au urmat, `n ordine des-
cresc\toare, lipsa locurilor de
munc\, starea deplorabil\ a
str\zilor, salariile [i pensiile
mici, activitatea administra]i-
ei locale, lipsa locuin]elor, a-
glomera]ia `n trafic [i lipsa lo-
curilor de parcare. ~n ceea ce
prive[te lucrurile de care sunt
mul]umi]i, cei mai mul]i din-
tre ie[enii intervieva]i au bifat
aprovizionarea ora[ului cu bu-
nuri de larg consum, urmat\,
`n ordine descresc\toare, de
alimentarea cu ap\, gaz, cu-
rent [i c\ldur\, iluminatul
stradal, cur\]enia [i modul `n
b\rbat de 55 de ani din Ia[i, a fost
transportat ieri cu ambulan]a la
Spitalul „Sf. Spiridon“, dup\ ce a
fost b\tut pe strad\ de un necu-
noscut. B\rbatul le-a explicat me-
dicilor c\ nu-[i aminte[te ce s-a
`nt=mplat. {tie doar c\ un b\rbat
i-a tras un pumn `n fa]\, dup\ ca-
re s-a trezit la spital. „Pacientul a
fost diagnosticat cu traumatism
cranio-facial [i cu fractur\ de
mandibul\. A fost stabilizat `n
UPU [i apoi dirijat spre Clinica
de Chirurgie Buco-Maxilo-Facia-
l\ (BMF) pentru tratament de
specialitate“, a declarat dr. Diana
Cimpoe[u, purt\torul de cuv=nt
al spitalului. (O.B.)
ACTUALITATE
locuri, Muzic\ - 56 de locuri, Arta
actorului - 28 de locuri.
- Colegiul Tehnic „Gheorghe
Asachi“: Arte vizuale, desenator
tehnic pentru arhitectur\ [i de-
sign - 28 de locuri. Liceul „Dimi-
trie Cantemir“: spaniol\ - 14
locuri, englez\ - 14 locuri.
- Liceul cu Program Sportiv:
Atletism - 28 de locuri; Fotbal - 28
de locuri; Handbal - 28 de locuri;
Mozaic - 28 de locuri.
- Liceul „Garabet Ibr\ileanu“:
englez\ - 28 de locuri.
- Liceul „Mihai Eminescu“: en-
glez\ - 28 de locuri; francez\ - 28
de locuri, englez\ matematic\ in-
formatic\: 14 locuri, francez\ ma-
tematic\ informatic\: 14 locuri.
Traian B\sescu
care este `ntre]inut ora[ul sau
activitatea primarului.
Gheorghe Nichita ar
c=[tiga `nc\ un mandat
de primar din primul tur
O treime dintre ie[enii inter-
vieva]i `n acest sondaj au con-
siderat c\ principalele calit\]i
ale primarului sunt h\rnicia [i
modul `n care gospod\re[te
ora[ul, `n timp ce un procent
de sub 3% `i apreciaz\ `n pri-
mul r=nd inteligen]a, cultura
Asocia]ia Floriana - [ansa de a primi
`ngrijiri medicale la tine acas\!
Asocia]ia Floriana pune
la dispozi]ia tuturor pacien-
]ilor servicii de `ngrijiri
medicale la domiciliu, a-
v=nd o echip\ specializat\
de medici, asisten]i me-
dicali, psihologi, infirmieri.
Printre serviciile oferite se
num\r\ monitorizarea pa-
rametrilor fiziologici (tem-
peratur\, respira]ie, tensiu-
ne arterial\, puls), admi-
nistrarea medicamentelor
intramuscular [i intrave-
nos, `ngrijirea pl\gilor [i es-
carelor, profilaxia escarelor
de decubit.
Pentru a putea beneficia
de `ngrijiri medicale gratu-
ite la domiciliu ave]i nevoie
de un formular standard de
la medicul specialist din spi-
tal, `n care s\ se specifice
Miercuri, 19 aprilie 2006
- Liceul „Vasile Alecsandri“ -
englez\ - 28 de locuri; francez\ -
14 locuri; german\ - 14 locuri.
- {coala Normal\ „Vasile Lu-
pu“: francez\: 14 locuri; englez\:
14 locuri; voca]ional - instructor
animatori, instructor de educa]ie
extra[colar\: 28 de locuri, voca]io-
nal - bibliotecar studii medii: 28
de locuri; voca]ional - pedagog
[colar: 28 de locuri.
- Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Sf=ntul Vasile cel Ma-
re“: voca]ional - preot: 28 de lo-
curi, voca]ional - preot: 28 de lo-
curi, voca]ional - tehnician pentru
tehnici artistice - patrimoniu: 28
de locuri. (Oana RUSU)
general\, elegan]a, tinere]ea
sau capacitatea de comunica-
re. De asemenea, conform re-
zultatelor anchetei, 57% dintre
ie[eni consider\ activitatea
desf\[urat\ de primar `n ul-
timul an de zile ca fiind bun\,
27% o consider\ slab\, 5%
foarte slab\ [i 3% foarte bun\.
Dezechilibrul dintre cei care
i-ar mai acorda `nc\ o dat\ vo-
tul actualului primar [i cei ca-
re ar vota un alt candidat de-
vine `ns\ mult mai evident `n
cazul `n care alegerile pentru
primar ar avea loc peste doar o
s\pt\m=n\. ~n acest caz, pri-
marul Gheorghe Nichita ar
c=[tiga deta[at din primul tur,
cu un scor zdrobitor de 70%
din totalul voturilor. Mai mult
dec=t at=t, rezultatele sonda-
jului arat\ c\ ie[enii nici nu
prea ]in cont de apartenen]a
politic\ a candidatului la pri-
m\rie, doar 27% dintre cei
chestiona]i declar=nd c\ `i in-
tereseaz\ acest aspect. ~n ca-
zul `n care ar fi organizate ale-
geri preziden]iale, exemplul de
la alegerile pentru primar s-ar
repeta `n favoarea pre[edin-
telui Traian B\sescu, care ar
ob]ine [i el un al doilea mandat
`nc\ din primul tur, cu un pro-
cent de 55% din voturi. Pe
locul doi s-ar situa, la mare
distan]\, pre[edintele PSD
Mircea Geoan\, cu 23% din vo-
turi, urmat de Corneliu Vadim
Tudor (12%) [i Gigi Becali
(10%). (Bogdan CRON})
procedurile medicale de care
ave]i nevoie.
Asocia]ia Floriana mai
ofer\ consulta]ii [i trata-
mente cu produse din gama
Gerovital [i Aslavital, prin
singura persoan\ autori-
zat\ din Ia[i, prof. dr. Ro-
dica Ghiuru, medic primar
medicin\ intern\, specia-
list `n geriatrie [i geron-
tologie [i tratamente ho-
meopatice, prin interme-
diul dr. Mihai Vieriu, me-
dic medicin\ general\, doc-
tor `n [tiin]e medicale,
competen]\ homeopatie.
Adresa: strada
Toma Cozma, nr. 4, `n
incinta Centrului Copou
Ia[i, camera 4, subsol
Telefon: 0232/279.160
11
PE SCURT
Plaja Nicolina,
sub sechestru
~n timp ce Prim\ria [i soci-
etatea comercial\ Mica
Industrie `[i disput\ dreptul
de proprietate asupra plajei de
la Nicolina, Direc]ia General\
a Finan]elor Publice Ia[i a pus
sechestru asigurator pe plaj\.
Conform reprezentan]ilor
prim\riei, sechestrul a fost pus
deoarece aceast\ firma care o
administreaz\ a acumulat da-
torii mari la stat, iar Direc]ia
de Finan]e trebuie s\ le recu-
pereze. Problema este c\ plaja
nu apar]ine firmei Mica
Industrie, de[i aceasta a depus
o cerere de revendicare pentru
ea. ~n momentul de fa]\ exist\
un proces pe rol `ntre Prim\rie
[i Mica Industrie, urm=nd ca
instan]a s\ stabileasc\ dreptul
de proprietate. „Voi merge per-
sonal la directorul Dobo[ de la
Finan]e s\ vedem despre ce
este vorba. Nu este normal ca
Finan]ele s\ pun\ sechestru
pe plaj\ din cauza datoriilor
unei firme. Deocamdat\ exist\
un proces pe rol `n care se
judec\ dreptul de proprietate
[i p=n\ nu va fi finalizat acel
proces nimeni nu poate pune
sechestru pe plaj\“, a declarat
viceprimarul Constantin
Neculau. (N.P.)
RAJAC a vrut
s\ opreasc\ apa
la o gr\dini]\
Din cauza datoriilor mari pe
care le are, Gr\dini]a cu pro-
gram prelungit nr. 26 din
Calea Chi[in\ului a fost la un
pas s\ r\m=n\ f\r\ ap\
curent\. Angaja]ii RAJAC au
vrut s\ sisteze ieri furnizarea
de ap\ curent\ la aceast\
gr\dini]\ cu datorii de aproxi-
mativ 20 de milioane lei, `ns\
viceprimarul Constantin
Neculau a sunat la cei de la
RAJAC [i i-a convins s\ nu
opreasc\ apa. „Este inadmisi-
bil a[a ceva. S\ opre[ti apa
curent\ la o gr\dini]\. Bani
sunt, deoarece a fost o hot\r=-
re de Consiliu Local prin care
a fost majorat\ aloca]ia buge-
tar\ pentru unele [coli [i gr\-
dini]e. Trebuie s\ a[tept\m,
`ns\, p=n\ va veni avizul de la
Prefectur\ pentru hot\r=rea
de consiliu local care a fost
luat\ s\pt\m=na trecut\.
C=nd va veni avizul de la Pre-
fectur\, pl\tim imediat datoria
fa]\ de RAJAC“, a declarat
Constantin Neculau. Repre-
zentan]ii prim\riei evit\ sis-
tarea furniz\rii de ap\ deoa-
rece ar trebui s\ pl\teasc\
`nc\ o tax\ pentru rebran[are
`n afar\ de datorii. (N.P.)
Inaugurarea unui
proiect SAPARD
pentru cre[terea
porcilor
Ast\zi are loc inaugurarea unui
proiect SAPARD pentru
`nfiin]area unei ferme de
cre[tere a porcilor din locali-
tatea ie[ean\ Coarnele Caprei.
Proiectul vizeaz\ preluarea
porcilor la o greutate de 25 de
kilograme [i cre[terea lor p=n\
la 110 kilograme, c=nd vor fi
valorifica]i. „Ferma are o capa-
citate de 3 mii de capete pe
tran[\, deci va cre[te aproxima-
tiv 9 mii de porci pe an. ~n mo-
mentul `n care ating greutatea
de 110 kilograme, porcii sunt
prelua]i de un abator [i valori-
fica]i“, a declarat Neculai
Olariu, director executiv ad-
junct al Direc]iei pentru
Agricultur\ [i Dezvoltare
Rural\ Ia[i. Proiectul apar]ine
firmei Pig Farm din Coarnele
Caprei, iar purceii sunt da]i
spre cre[tere [i apoi cump\ra]i
de re]eaua de firme Kosarom.
Inaugurarea proiectului are loc
ast\zi la sediul Direc]iei
Agricole din Ia[i. (N.P.)
12 Miercuri, 19 aprilie 2006 SPORT

PE SCURT Andone vrea s\ revin\ la Dinamo

Etap\ intermediar\ `n
prima lig\ de rugby
Cu c=teva zile `naintea Sf. Pa[te
ortodox, Divizia Na]ional\ de
rugby programeaz\ ast\zi, de la
ora 10.00, cele cinci partide ale
rundei cu nr. 16. Pe stadionul
Agronomia „Sandu Ville Gorun“
din Dealul Copoului, Poli Agro
Unirea Ia[i (locul 7 – 20 de
puncte) se va confrunta cu „mari-
narii“ de la Farul Constan]a (locul
6 – 33 puncte), `ntr-un joc `n care
moldovenii pot ob]ine victoria
doar printr-o comportare exem-
plar\ pe terenul disputei.
Celelalte jocuri ale etapei sunt
Steaua Bucure[ti – Contor Zenner
Arad (marele derby), „U“ Remin
Baia Mare – Universitatea Cluj,
Bucovina Suceava – {tiin]a
Petro[ani [i Rulmentul B=rlad –
Dinamo Bucure[ti. ~ntr-o restan]\
din etapa a 6-a, s=mb\t\, pe 22
aprilie, de la ora 11.00, pe teren
propriu, „U“ Remin Baia Mare va
`nt=lni lidera la zi a campionatu-
lui, Steaua Bucure[ti. (D.T.)
Pierde Rapid
titlul de campioan\?
~n Divizia A1 de volei feminin [i
masculin s-au `ncheiat ostilit\]ile
pentru jocurile din campionat,
Rapid AIBO Bucure[ti [i respectiv
Petrom Ploie[ti devenind cam-
pioane na]ionale. ~n ierarhia femi-
nin\, `n grupa de elit\ situa]ia a
fost urm\toare: 1. Rapid AIBO
Bucure[ti; 2. {tiin]a Bac\u; 3.
Dinamo Bucure[ti; 4. Unic Piatra
Neam]. ~n grupa pentru locurile
5-10, ierarhia final\ a fost
urm\toarea: 5. CSU Neumarkt
Tg. Mure[; 6. CSU Metal Gala]i;
7. Penicilina Ia[i; 8. Universitatea
Jolidon Cluj; 9. Volei Arge[
Pite[ti; 10. Constructorul IOR
Bucure[ti. Ultimele dou\ forma]ii
au retrogradat `n Divizia A2. ~n
finalele Cupei Rom=niei la volei
se vor confrunta echipele Rapid
AIBO Bucure[ti cu {tiin]a Bac\u
(la feminin), respectiv Volei Club
Municipal Tomis Constan]a cu
Volei Club Municipal Piatra
Neam] (la masculin). De
men]ionat c\, la `nceputul acestei
s\pt\m=ni, pre[edintele clubului
de volei Unic Piatra Neam], vi-
ceprimarul Vasile Ouatu, a de-
clarat pe un post de televiziune
regional c\ Rapid AIBO Bucure[ti
ar putea pierde totu[i titlul
na]ional la „masa verde“, deoarece
juc\toarea Anca Martin, la un re-
cent control antidoping efectuat
dup\ un meci din Capital\, ar fi
ie[it „pozitiv\“! (D.T.)
~ntr-o declara]ie acordat\ bucure[tean: „~mi pare r\u au r\spuns 1.525 de supor-
site-ului dinamovi[tii.ro, fos- de situa]ia `n care a ajuns teri ai lui Dinamo, 58,69%
tul antrenor al „C=inilor ro- echipa. Eu am l\sat-o pe pri- dintre ace[tia prefer=ndu-l
[ii“, Ioan Andone, `n prezent mul loc [i sper ca munca de- pe Andone ca r\spuns la
la Omonia Nicosia, `[i ex- pus\ de mine la Dinamo s\ `ntrebarea: „Cine a]i vrea s\
prim\ destul de clar disponi- fie dus\ la bun sf=r[it. M\ fie `n locul lui Florin Marin
bilitatea de a reveni la Fot- bucur\ gestul fanilor, asta la Dinamo?“. Pe locul secund,
bal Club Dinamo: „Em am `nseamn\ c\ nu m-au uitat. la mare distan]\, `n preferin-
semnat un nou acord cu ci- Suporterii trebuie s\ fie ]ele dinamovi[tilor se afl\
prio]ii, `ns\ exist\ o clauz\ aproape de echip\, pentru c\ R\zvan Lucescu, cu doar
de reziliere. Contractul poate lotul are valoare [i poate lua 12,476% din sufragii, iar al clar=nd c\ este oric=nd dis-
fi rupt“. ~n declara]ie, Ando- titlul“. ~n ultima parte, teh- treilea este Mircea Rednic - pus s\-i dea drumul de la
ne `[i exprim\ reac]ia fa]\ de nicianul se refer\ la un son- 7,2%, despre acesta din ur- Vaslui dac\ este cerut de
actuala situa]ie de la clubul daj al site-ului citat, la care m\ patronul Porumboiu de- Dinamo. a
Neobosita „Boro“
~n timp ce Steaua [i-a a loc `n clasament, afl=ndu-se
am=nat deja dou\ meciuri acum pe pozi]ia a 13-a.
`n campionat, adversara Middlesbrough va sosi `n
din semifinalele Cupei Rom=nia ast\zi, la ora
UEFA, Middlesbrough, joa - 14.15, la Aeroportul B\nea-
c\ `ntr-uun ritm infernal. sa, pentru a su]ine m=ine
Luni, forma]ia englez\ a prima man[\, la Bucure[ti,
`nvins cu 2-0
0 `n meciul dis- `n compania forma]iei Stea-
putat `n Premier League cu ua, din cadrul fazei semifi-
West Ham [i arat\ o for]\
nale a Cupei UEFA la fotbal.
impresionant\. Tot ast\zi, dar de la ora
19.00, este programat\
Echipa englez\ Middles- conferin]a de pres\ sus]i-
brough, adversara de m=ine nut\ de antrenorul echipei
a Stelei `n semifinalele Cu- Middlesbrough FC, Steve
pei UEFA, a `nvins luni pe McClaren, la Stadionul
teren propriu echipa West Na]ional din Complexul
Ham United cu scorul de 2- sportiv „Lia Manoliu“, iar
0 (1-0), `ntr-un meci con- de la ora 20.00 va avea loc rea `n condi]ii optime de or- lui vor fi aten]iona]i ca pe
t=nd pentru etapa a 35-a antrenamentul oficial al dine [i siguran]\ a meciu- timpul desf\[ur\rii meciu-
din Premier League. echipei engleze. Oaspe]ii lui tur de fotbal din semifi- lui s\ nu comercializeze
Golurile lui Middles- vor fi caza]i la Hotel A- nalele „Cupei UEFA“, din- b\uturi alcoolice.
brough au fost marcate de thenee Palace Hilton. tre Steaua Bucure[ti [i
olandezul Hasselbaink echipa englez\ Middles-
Prima man[\ a semifi- Chelsea,
(’14) [i italianul Maccarone nalei va avea loc m=ine, 20 brough, ce se va desf\[ura,
(’57, din 11 m). la un punct de titlu
aprilie, de la ora 20.45, la `ncep=nd cu ora 20.45, pe
Interesant este faptul c\, Stadionul Na]ional. Returul stadionul din complexul
de[i va juca m=ine la Bucu- „Lia Manoliu“. ~ntr-un alt meci disputat
este programat pe 27 aprilie. luni, Chelsea Londra s-a
re[ti, echipa englez\ nu [i-a Potrivit poli]iei, `n zon\
am=nat meciul din campi- vor patrula opt echipaje ale impus cu scorul de 3-0 `n
onat, `n plus, antrenorul M\suri de securitate Serviciului de Poli]ie pen- fa]a forma]iei Everton, dar
aliniind un unsprezece de f\r\ precedent tru Interven]ie Rapid\. De a fost nevoit\ s\-[i am=ne
baz\ `mpotriva lui West asemenea, la ac]iune vor s\rb\torirea celui de-al doi-
Ham United. ~n urma aces- 700 de poli]i[ti vor ve- participa [i 116 studen]i ai lea titlu consecutiv de cam-
tui succes, „Boro“ a urcat un ghea, m=ine, la desf\[ura- Academiei de Poli]ie „Ale- pioan\ a Angliei din cauza
xandru Ioan Cuza“. Poli]i[- lui Wayne Rooney, atacan-
tii vor urm\ri, cu prec\de- tul echipei Manchester U-
Rezultatele etapei a XXXV-a din Premier League: re, men]inerea ordinii [i si- nited, care a `nscris ambele
guran]ei publice `n zonele goluri ale victoriei „diavo-
West Bromwich Albion - Bolton Wanderers 0-0
Charlton Athletic – Portsmouth 2-11 (Hughes ’76, Bent ’83 - adiacente stadionului, pre- lilor ro[ii“ pe terenul lui
cum [i pe principalele tra- Tottenham (2-1).
D’Alessandro ’40)
Chelsea – Everton 3-0
0 (Lampard ‘28, Drogba ‘62, Essien ’74) see de afluire [i defluire a Chelsea mai are acum
nevoie de un singur punct
Middlesbrough – West Ham United 2-0 0 (Hasselbaink ’41, spectatorilor. Totodat\, vor
Maccarone ’56 penalty) fi luate m\suri de siguran- `n ultimele trei etape r\-
mase p=n\ la finalul se-
Sunderland – Newcastle United 1-4 4 (Hoyte ’32 - Chopra ‘60, ]\ `n zona din apropierea
Shearer ’61penalty, N’Zogbia ’66, Luque ’87) locurilor de cazare a oficia- zonului pentru a intra `n
Tottenham Hotspur – Manchester United 1-2 2 (Jenas ’53 - lilor [i arbitrilor desem- posesia titlului, avansul
Rooney ’8, ’36) na]i, iar agen]ii economici s\u fa]\ de Manchester
~n clasament conduce Chelsea, cu 88 de puncte, urmat\ de ce `[i desf\[oar\ activita- United fiind `n continuare
Man. United – 70 de puncte [i FC Liverpool – 73 de puncte. tea `n perimetrul stadionu- de nou\ puncte. a

Shearer ar putea
ag\]a ghetele `n cui
Fostul interna]ional englez Alan
Shearer, atacantul echipei de fot-
bal Newcastle United, ar putea
spune adio fotbalului mai de-
vreme dec=t prev\zuse, `n urma
accident\rii la genunchi suferit\
luni seara, `n cadrul etapei a 35-a
din Premier League. Fostul c\pi-
tan al Angliei (63 de selec]ii [i 30
de goluri), `n v=rst\ de 35 de ani,
inten]iona s\ aga]e ghetele `n cui
la finalul acestui sezon, dar
meciul cu Sunderland ar putea fi
ultimul din cariera sa. Shearer a
[i `nscris un gol din penalty (al
10-lea din acest sezon) `n acest
joc, c=[tigat de „co]ofene“ cu
scorul de 4-1, dar a fost nevoit s\
p\r\seasc\ terenul `n minutul 70
[i a[teapt\ acum rezultatele radi-
ografiilor pentru a vedea dac\
este vorba de o ruptur\ a liga-
mentelor genunchiului sau doar
de o leziune mai u[oar\.
Cel mai bun marcator din istoria
lui Newcastle United, cu 206
goluri, Alan Shearer a disputat
404 partide `n tricoul acestei
forma]ii, la care s-a transferat `n
1996, de la Blackburn Rovers. a
Echipa lui Ciulu defileaz\ `n „D“
Spicul }ig\na[i se `ndreapt\ cu
pa[i repezi spre e[alonul al treilea,
av=nd un avans de opt puncte fa]\
de ocupanta locului secund.
Echipa patronat\ de Neculai Ciulu,
Spicul }ig\na[, continu\ s\ fac\ legea
`n Divizia D, `ndrept=ndu-se cu pa[i si-
guri c\tre cel de-al treilea e[alon. La
finele s\pt\m=nii trecute, `n etapa cu
num\rul 19, Spicul s-a impus cu un
categoric 10-0 `n disputa cu fosta di-
vizionar\ C Viitorul H=rl\u, echipa pre-
g\tit\ de Adi Kereszy av=nd un avans
de opt puncte `n fruntea clasamentului
fa]\ de ocupanta locului secund, Foresta
Ciurea, dar [i un meci mai pu]in.
De notat faptul c\ Spicul }ig\na[i a
`nscris `n cele 18 partide sus]inute
p=n\ acum `n acest sezon nu mai pu]in
de 108 goluri, av=nd o medie de mai
mult de [ase goluri pe meci!
Aceea[i distan]\ este [i `ntre Spicul
[i Fulgerul }ib\ne[ti – ocupanta locu-
lui 3, una dintre echipele cu preten]ii
la promovarea `n liga a treia. Dac\ `n
fruntea clasamentului lupta pare
`ncheiat\, [i `n subsolul ierarhiei este
cunoscut\ cel pu]in o forma]ie care va
retrograda `n Divizia Jude]ean\ la fi-
nalul acestui sezon. Este vorba despre
Av=ntul Gol\e[ti, care `n aceast\
rund\ a pierdut cu scorul de 4-2 [i, cu
doar [ase puncte acumulate p=n\
acum, pare condamnat\ deja la retro-
gradare. Pentru evitarea celuilalt loc,
care duce direct spre e[alonul cinci,
lupt\ Genotur Belce[ti [i Romwat
H\rm\ne[ti. ~n runda de duminic\,
gruparea din Belce[ti a suferit o nou\
`nfr=ngere drastic\, cu scorul de 8-0,
pe terenul forma]iei Eurodemos
Aroneanu, `n timp ce Romwat a remi-
zat acas\, scor 2-2, `n fa]a echipei
Unirea Mirce[ti. ~n afara acestor par-
tide, `n celelalte meciuri ale etapei a
XIX-a din Divizia D de fotbal s-au mai
`nregistrat rezultatele: Fulgerul
}ib\ne[ti - Lunca Pa[cani 3-0; Helios
Tome[ti - Astra R\duc\neni 1-2. a
Lucescu senior este
tot mai aproape de un
nou titlu `n Ucraina
Echipa Dinamo Kiev a fost `nvins\
pe teren propriu, cu scorul de 2-0, de
forma]ia Dnepr Dnepropetrovsk, luni
seara, `n ultimul meci al etapei a 26-a
a campionatului de fotbal al Ucrainei.
Oaspe]ii, preg\ti]i de fostul antre-
nor al echipei Steaua Bucure[ti, Oleg
Protasov, au marcat golurile victoriei
`n ultimele minute ale jocului, prin Ba-
labanov (min. 87 [i 90). Dinamo Kiev a
ratat, astfel, `n urma acestui e[ec,
ocazia de a reveni pe prima pozi]ie a
clasamentului, ocupat\ acum de {ah-
tior Done]k, echipa tehnicianului ro-
m=n Mircea Lucescu, care s-a impus
duminic\, `n deplasare, cu 2-1, `n
`nt=lnirea cu Ili[eve] Mariupol, gra]ie
golurilor rom=nului Marica [i brazilia-
nului Matuzalem.
Cu patru etape `nainte de `ncheie-
rea sezonului, {ahtior [i Dinamo Kiev
au acela[i num\r de puncte, 67, gola-
verajul fiind `ns\ de partea elevilor lui
Lucescu. Pe locul al treilea, la mare
distan]\ de primele dou\ clasate, se
afl\ Cernomore] Odessa (44 pct). a

P=n\ la 6 luni, laptele matern este
de ne`nlocuit `n alimenta]ia sugarului
Lactoza este substan]a din lapte
care face ca acesta s\ aib\ gustul
dulce. Este printre cele mai utile
substan]e componente ale laptelui,
al\turi de lipide [i s\ruri minerale.
de dr. Doina DUMITRIU
Lactoza variaz\ sub aspectul
cantitativ `n func]ie de specie [i de
regul\ `n sens invers con]inutului
de proteine, astfel: cel mai dulce
este laptele matern (6,5%), apoi cel
de m\g\ri]\ (6,2%), laptele de
vac\ av=nd doar 4,5% lactoz\.
Lactoza este un dizaharid de
[ase ori mai pu]in dulce dec=t za-
haroza, care `n timpul digestiei se
descompune `ntr-o molecul\ de
glucoz\ [i una de galactoz\.
Lactoza intervine `n absorb]ia
calciului [i fosforului `n intestin,
precum [i `n sinteza unor vitamine
din grupul B la nivelul intestinului
sub]ire. Lactoza din lapte este des-
compus\ de flora de fermenta]ie `n
intestin, stimul=nd evacuarea
tubului digestiv. Lipsa total\ sau
par]ial\ `n intestin a enzimei nu-
mit\ lactaz\, cu rol `n hidroliza lac-
tozei `n zaharuri simple (glucoz\ [i
galactoz\) face ca persoanele res-
POR}IA DE S|N|TATE
pective s\ nu poat\ consuma lapte
ca atare. Aceste persoane sunt diag-
nosticate cu intoleran]\ la lactoz\,
iar consumul de lapte le produce
dureri abdominale sub form\ de
crampe [i diaree. Dac\ se sesizeaz\
lipsa lactozei la sugarii alimenta]i
artificial, ace[tia vor fi hr\ni]i cu
lapte praf formul\ delactozat.
Lipidele difer\ mult de la o
specie la alta [i chiar `n cadrul
aceleia[i specii, `n func]ie de o serie
de factori: ras\, alimenta]ie, nu-
m\rul [i intervalul dintre mulsuri,
stadiul lacta]iei etc. Lipidele lap-
telui sunt formate `n principal din
trei componente: trigliceride, fos-
fatide, steroli, care fac s\ creasc\
valoarea nutritiv\ a laptelui, aces-
tea reprezent=nd sursa principal\
de energie a organismului. ~ntre
lipidele din lapte matern [i cel de
vac\ exist\ asem\n\ri [i deosebiri
pe care le vor enumera pe scurt:
- laptele matern este de patru
ori mai bogat `n acid linoleic, are
de dou\ ori mai multe fosfolipide [i
de trei ori mai multe trigliceride
dec=t laptele de vac\;
- laptele de vac\ con]ine o pro-
por]ie mai mare de acizi gra[i
satura]i, greu tolera]i de intestinul
sugarului, unde, de fapt, formeaz\
s\punuri calcare abundente, care
se elimin\ greu prin fecale;
- gr\simile din laptele matern
sunt fin emulsionate, iar dintre
acizii gra[i predomin\ acidul oleic,
care este bine tolerat [i utilizat;
- digestia gr\similor din laptele
matern este mult mai bun\ dec=t
`n cazul laptelui de vac\, `n
scaunul copilului g\sindu-se une-
ori urme de lipide.
S\rurile minerale sunt substan]e
anorganice, f\r\ de care via]a ar fi
imposibil\. Laptele con]ine aceste
s\ruri minerale `n anumite pro-
por]ii, av=nd, din acest motiv, un
important rol `n constitu]ia [i fizio-
logia ]esuturilor (osos, muscular,
sanguin, nervos etc.) [i `n tehnologia
produselor lactate.
Dr. Doina Dumitriu, medic
primar medicin\ de familie
S\rurile minerale din laptele de
vac\, oaie, capr\ sunt `n cantitate
mai mare dec=t `n laptele matern.
Acestea se absorb u[or [i complet,
satisf\c=nd nevoile cerute de or-
ganismul sugarului p=n\ la v=rsta
de 4-5 ani, v=rst\ dup\ care unele
dintre s\rurile minerale devin in-
suficiente [i se impune `mbog\]i-
rea alimenta]iei copilului cu fructe
[i legume.
Laptele, spre deosebire de alte
alimente (vegetale), con]ine aproa-
pe toate vitaminele `n cantit\]i
moderate, `n func]ie de specie,
ras\, perioada de lacta]ie, ali-
menta]ia animalelor, temperatura
de prelucrare [i sortimentul fabri-
cat. Nu lipsesc vitaminele A, D, E,
B1, B2, B6, B9, B12, vitamina C.
~n con]inutul laptelui au fost
puse `n eviden]\ 19 enzime. Cele
mai r\sp=ndite sunt: lipazele, fos-
fatazele, proteazele, oxodoreduc-
tazele, fiecare av=nd rolul s\u bine
definit.
Toate aceste calit\]i ale laptelui
matern, raportate la cele con]inute
`n alte tipuri de lapte, fac din
laptele matern alimentul ideal, de
ne`nlocuit `n alimenta]ia sugarului
p=n\ la v=rsta de [ase luni. a
Miercuri, 19 aprilie 2006 13
PILULA ZILEI
Ce se `nt=mpl\
`n prima lun\ de via]\
a bebelu[ului?
Musculatura g=tului `ncepe s\ se tonifice,
fapt care-i va permite micu]ului s\-[i ridice
capul, deocamdat\ pentru c=teva secunde [i
mai ales c=nd este culcat pe burtic\. De
asemenea, `[i `ntoarce mai des capul `n late-
ral. ~n continuare `ns\, trebuie s\ fi]i deosebit
de atent\ c=nd `l lua]i `n bra]e, sus]in=ndu-i
capul cu m=na.
La na[tere, bebelu[ul habar nu are c\
m=inile [i picioarele fac parte din corpul lui.
De fapt, nu prea este con[tient de nimic [i ma-
joritatea reac]iilor lui sunt urmare a refle-
xelor. ~nc\ din primele s\pt\m=ni de via]\, lu-
crurile se schimb\. Micu]ul `[i d\ seama c\ are
„obiect de studiu“ [i, ca urmare, `ncepe s\-[i
bage m=nu]ele `n gur\ [i s\ `ncerce acela[i lu-
cru [i cu degetele de la picioare.
Bebelu[ilor le place s\ sug\ [i au nevoie de
aceasta. Probabil a]i remarcat c\, dac\ este
agitat [i `i da]i suzeta, se calmeaz\ ca prin
farmec. Pe termen lung, suptul nu este indicat
(poate `mpieta dezvoltarea normal\ a
denti]iei), dar deocamdat\ nu este nici un peri-
col. A[a `nc=t nu `ncerca]i s\-i scoate]i degetul
din gur\, pentru c\ acest lucru `l va agita.
Tot `n prima lun\ de via]\ bebelu[ul `ncepe
s\ g=ngureasc\, bolborose[te [i `ng=n\ sunete
nearticulate. Unii micu]i `ncep s\ z=mbeasc\
(acest lucru se `nt=mpl\ cu at=t mai repede cu
c=t vede fe]e z=mbitoare `n jurul lui). ~i place
s\ v\ simt\ c=t mai aproape, s\ v\ priveasc\
[i s\ v\ aud\ vocea; dac\ ave]i treburi de
f\cut, continua]i s\-i vorbi]i, pute]i fi sigur\
c\-i va face pl\cere.
Spre sf=r[itul primei luni de via]\, be-
belu[ul v\ va ar\ta c\ v\ recunoa[te. Mimica
lui se va schimba atunci c=nd `[i vede p\rin]ii,
comparativ cu reac]ia pe care o are fa]\ de
str\ini (`n aceast\ ultim\ privin]\, pot fi dou\
reac]ii posibile: fie r\m=ne indiferent, fie
devine agitat [i `ncepe s\ sc=nceasc\).
Acum, c\ bebelu[ul nu mai doarme chiar
toat\ ziua, pute]i folosi intervalele de timp `n
care este treaz pentru a-l ajuta s\-[i dezvolte
sensibilitatea. Fredona]i-i c=ntecele de leag\n
preferate, pune]i un CD (`n surdin\) cu piese
speciale pentru cei mici, dar nu neglija]i nici
marii clasici. S-a demonstrat c\ muzica lui
Wolfgang Amadeus Mozart are un efect
benefic asupra dezvolt\rii emo]ionale a be-
belu[ilor. a

2% Un dar mic ajut\ mult! Centrul Medical „Providen]a“ al

Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electrocardiograme
(EKG);
I. Servicii medicale „ Electroencefalogra-
clinice (consulta]ii `n me (EEG);
majoritatea specialit\]ilor „ Spirometrii;
medicale [i chirurgicale). „ Oscilometrii;
„ Rectoscopii.
II. Servicii medicale III. Interven]ii chi-
paraclinice: rurgicale (pentru ORL [i
„ Analize de laborator mic\ chirurgie), cu in-
(biochimie, hematologie, ternare de zi.
imunologie, microbiolo-
gie); IV. Alte servicii me-
„ Radiografii (toate dicale [i programe:
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ tipurile); „ Servicii complete de
tel. [i fax: 0232 220548; 0332 805750; pe web: www.fundatia.mmb.ro „ Mamografii; medicina muncii;
Suferin]a [i boala afecteaz\ oameni `n fiecare zi. nistra]ia fiscal\ cu datele de identificare fiscal\ ale „ Ecografii (cord, ab- „ Se deruleaz\ Progra-
Ei au nevoie de ajutorul nostru! Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ : domen, pelvis, endovagi- mul Ministerului S\n\-
Ne dorim ca fiecare om s\ nu mai fie afectat de COD FISCAL: 14832064 nal, s=n);
CONT IBAN: RO 06 CBIT 2410 1229 1200 1000
t\]ii de prevenire a can-
boal\ [i s\r\cie, ci s\ tr\iasc\ cu demnitate.
Depune, pân\ la 15 mai, formularul completat „ Colposcopii (cu video- cerului de s=n;
Ne dorim ca fiecare copil s\ râd\ de fericire [i s\ colposcop); „ Se elibereaz\ fi[a
sau trimite-l prin scrisoare recomandat\ Adminis-
nu aib\ obrajii br\zda]i de lacrimi. tra]iei fiscale. „ Audiograme (tonale, medical\ pentru condu-
Ne dorim ca vârstnicii s\ nu mai fie singuri, ci s\ „Fondurile astfel colectate vor fi folosite de c\tre
aib\ parte de o b\trâne]e fericit\.
vocale, impedan]\); c\torii auto.
Funda]ia «Solidaritate [i Speran]\» a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei în scopul realiz\rii de:
{i tu po]i s\-ii aju]i! - servicii sociale, educa]ionale [i medicale pentru Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract
copii cu vârste cuprinse între 6 [i 15 ani cu risc de cu CJAS Ia[i. Astfel, pentru unele servicii medicale
F\r\ s\ te coste nimic, po]i direc]iona c\tre Fun-
da]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
abandon [colar [i infrac]ionalitate juvenil\ [i mame este necesar numai biletul de trimitere.
tinere f\r\ loc de munc\ [i f\r\ sprijin familial, Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau
Moldovei [i Bucovinei 2% din impozitul pe venit. aflate în situa]ia de a-[i abandona copiii;
Pentru aceasta trebuie doar s\ completezi For- - servicii medicale [i de îngrijire la domiciliu pen- la secretariatul Centrului Medical: B-dul {tefan
mularul 230 - „Cerere privind destina]ia sumei repre- tru persoane vârstnice afectate de s\r\cie [i margi- cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
zentând pân\ la 2% din impozitul anual“ de la Admi- nalizare social\.“

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 19 aprilie 2006 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a

Miercuri Joi Vineri

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pen-
pentru toat\ trebuin]a toat\ trebuin]a tru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.35 Via]a Cet\]ii 06.35 Via]a Cet\]ii 06.30 Ceasurile Împ\r\te[ti
09.00 Sf. Liturghie 09.00 Sf. Liturghie 10.30 Ceasurile P\timirii Domnului
10.35 Lumea de azi 11.35 Lumea de azi (Cristian R\d\[anu)
13.02 Atlas biblic 13.02 Atlas biblic 11.02 Lumea de azi
13.35 Bun\ dup\-amiaza! 13.35 Bun\ dup\-amiaza! 13.02 Atlas biblic
15.35 Lumini pentru suflet 15.35 Lumini pentru suflet 13.35 Bun\ dup\-amiaza!
16.00 Pavecerni]a Mare 16.00 Pavecerni]a Mic\ 15.35 Lumini pentru suflet
17.02 Cuvântul care zide[te 16.35 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) / 16.00 Pavecerni]a Mic\
17.30 Actualitatea Muzic\ religioas\ 17.02 Cuvântul care zide[te
17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 17.02 Cuvântul care zide[te 17.30 Actualitatea
18.00 Denie 17.30 Actualitatea 17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
20.02 Dialogurile TRINITAS 17.50 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 18.00 Denie
20.35 Povestea de sear\ 18.00 Denie rezerv\ - Radu Casiean
21.02 Serata muzical\ 21.30 Dialogurile TRINITAS preg\te[te un program muzical reli-
22.00 Biseric\ [i societate 22.00 Cantate Domino (muzic\ sacr\) gios - 30 min./60 min.
22.30 Cantate Domino 22.30 Biseric\ [i societate 21.30 Dialogurile TRINITAS
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Cantate Domino
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.20 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii no[tri (muzic\ sacr\)
23.20 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ reli- 22.30 Biseric\ [i societate
23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ religioas\) 23.00 Rug\ciunea de sear\
gioas\)
00.00 Lumini pentru suflet (r) 23.20 P\rin]ii Bisericii,
00.00 Lumini pentru suflet (r)
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; înv\]\torii no[tri
Acatistul zilei Acatistul zilei 23.30 Iubi-Te-voi, Doamne (muzic\ religioas\)
01.00 Atlas biblic (r) 01.00 Atlas biblic (r) 00.00 Lumini pentru suflet (r)
01.30 Armonii de veghe 01.30 Armonii de veghe 00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
03.00 Biseric\ [i societate (r) 03.00 Biseric\ [i societate (r) Acatistul zilei
03.30 Memento muzical 03.30 Memento muzical 01.00 Atlas biblic (r) Centrul Cultural Uniunea Compozitorilor [i
04.30 Dialogurile TRINITAS (r) 04.30 Dialogurile TRINITAS (r) 01.30 Armonii de veghe Muzicologilor din Rom=nia,
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 05.00 Cuvântul care zide[te (r) 03.00 Biseric\ [i societate (r) German Ia[i Filiala Ia[i organizeaz\ sta-
03.30 Memento muzical
{tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 10.30, 11.30, 04.30 Dialogurile TRINITAS (r)
M=ine, 20 aprilie, ora giunea cameral\ din Foyer-ul
12.30, 13.30, 14.30, 15.30, 17.30 {tiri: 06.30, 07.30, 08.30, 11.30, 12.30, 13.30, 05.00 Cuvântul care zide[te (r) 18.00: Goethe-Zentrum [i Teatrului `n memoria com-
(Actualitatea), 20.30, 21.30; 14.30, 15.30, 16.30, 17.30
(Actualitatea); Colegiul Na]ional de Art\ pozitorului Vasile Sp\-
{tiri: 11.30, 12.30, 13.30, 14.30, 15.30,
{tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, 17.30 (Actualitatea); „Octav B\ncil\“ organizea- t\relu. ~n program, lucr\ri
13.00, 14.00, 15.00, 17.00, 20.00, {tiri pe scurt: 07.00, 08.00, 11.00, 12.00, {tiri pe scurt: 11.00, 12.00, 13.00, 14.00, z\ un concert de pian, sus- compuse de: Daniela Co-
21.00. 13.00, 14.00, 15.00, 17.00 15.00, 17.00. ]inut de pianistul german jocaru, Anca Leahu, Roxana
Andreas Henkel `n Sala de Pepelea, Romeo Cosma,
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ organizeaz\ urm\toarele pelerinaje Festivit\]i a colegiului. Con- Leonard Dumitriu, Cristian
certul marcheaz\ `ncheie- Misievici, Vasile Sp\t\relu.
Pelerinaj la Sf. Munte Athos Sf. Amfilohie), Kiev: Lavra Pecerska, rea festiv\ a celor patru zile
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras- M\n\stirea Kitaevo (cu moa[tele Sf.
de workshop - curs de m\-
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat `n Israel cheva“ v\ invit\ s\ participa]i la Dositei [i ale Sf. Teofil cel Nebun dup\ Muzeul Literaturii
pelerinajul `n Sf=ntul Munte Athos, `n Hristos), M\n\stirea Sf. Treime (cu iestrie la pian, sub `ndru-
Pe urmele lui Hristos perioada 7-17 mai a.c., o experien]\
unic\ ce ofer\ posibilitatea unei re`n-
moa[tele Sf. Cuvios Iov), M\n\stirea
marea lui Henkel, are loc `n Rom=ne
Intr\rii Maicii Domnului `n Biseric\
noiri duhovnice[ti. perioada 17-20 aprilie. M=ine, 20 aprilie, ora
`n }ara Sf=nt\ Vizitarea a foarte multe obiective -
m\n\stiri, schituri [i chilii - cre-
(cu icoana Maicii Domnului „`ndem-
n\toarea la smerenie“, Biserica „Sf. 12.00: Muzeul Literaturii
ioneaz\ o imagine consistent\ asupra Sofia“, Biserica „Sf. Mihail“, M\n\s-
`n perioadele: 27 aprilie - 3 mai 2006, Române Ia[i [i Societatea
25-30 mai 2006, 22-27 iunie 2006.
a ceea ce `nseamn\ via]a monahal\
athonit\. Dintre ele amintim: Simons -
tirea „Sf. Mc. Flor“, la pre]ul de 169
EURO ^ taxa pentru viz\ de 15 USD. Centrul Cultural Francez Cultural\ „Junimea '90“ or-
Petras, Xeropotamu Kutlumusiu,
Dintre obiective men]ion\m: Munte elee Taboor , Stavronikita, Filoteu, Marea Lavr\, Informa]ii se pot ob]ine la:
Ast\zi, 19 aprilie: A 15-a ganizeaz\ la Galeriile de
Nazareet, Cana Galileeii, Munteelee Feericciriloor, Beetleeem: Schitul Rom=nesc Prodromu, Grigoriu, aniversare a Centrului Cul- art\ „Pod Pogor-fiul“ `nt=l-
Biserica Na[terii Domnului Iisus Hristos - Ieerusalim: Centrul de Pelerinaj
Iviron, Filotheu [i multe altele.
Cetatea Sfânt\ - Muntele M\slinilor - Gr\dina Ghetsi- ~n Tesalonic pelerinii vor avea bu- „Sf. Parascheva“ tural Francez. nirea Mircea Eliade - 20 de
mani, Via Dolorosa - Golgota - Biserica Sfântului Mor- B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt
mânt, Hoozeeva: M\n\stirea Sfântul Gheorghe Hozevitul -
curia de a se `nchina la moa[tele Sf.
Mucenic Dimitrie Izvor=torul de Mir. nr. 16, Ia[i - 700064 17-30 aprilie: Expozi]ie ani de la moarte. ~n pro-
Pe[tera Sfântului Prooroc Ilie - mormântul Sfântului Pre]ul pelerinajului este de 275 (~n curtea Mitropoliei, `n cl\direa documentar\ cu texte [i fo- gram: „Mo[tenirea lui Mir-
Ioan Iacob de la Neam]. EURO ^ 250 lei/RON. Bibliotecii Ecumenice „Dumitru St\- tografii. cea Eliade“ - conferin]\ sus-
niloae“)
Pre]: 729 EURO ^ 170 lei [i include: Pelerinaj `n Ucraina Tel: 0232.276.907; Fax: ]inut\ de Florin C=ntec, ver-
transport autocar pe ruta: Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans- Centrul de Pelerinaj „Sf. Paras-
0232.276.867 nisajul expozi]iei de docu-
port avion pe ruta: Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti;
taxe de aeroport; transfer aeroport - hotel - aeroport;
cheva“ organizeaz\, `n perioada 23-
29 mai 2006, un pelerinaj `n Ucraina. Email: Opera Rom=n\ mente [i edi]ii Mircea Elia-
5 nop]i cazare cu mic dejun [i cina incluse (conform pro- Se vor vizita: Lavra Poceaev (cu office@centruldepelerinaj.ro
gramului); transport autocar (conform programului). icoana f\c\toare de minuni a Maicii Website: Ast\zi, 19 aprilie, ora de. (A consemnat Oana
Domnului, moa[tele Sf. Iov, moa[tele www.centruldepelerinaj.ro 18.30: Maestrului nostru: RUSU)

ANUN}
V=nd apartament `n T\t\ra[i, conf. II, 2 camere, SD, pre]
850 milioane. Str. Ciric 32, bl. X2, sc. A, et. 9, ap. 57. F\r\
agen]i. Telefon 0232/411.988

TVR 1 TVR Antena 1 PRO TV ACAS|

TVR 2
Cultural
07.00 Jurnalul TVR 07.00 Fata din viitor (s, r) 08.15 Artefacte 06.00 ~n gura presei 07.00 {tirile PRO TV 08.30 Luciana [i Nicolas (s)
08.00 Tom Dege]el 07.30 Lec]ia de englez\ 08.45 Arhiva de serviciu 07.00 Observator * Ce se `nt=mpl\, doctore? 10.30 Ho]ul de inimi (s) (AP)
[i Dege]ica 08.00 CeZar [i tipar 08.50 Cite[te cu mine! 08.00 Canalul de [tiri 09.10 Omul care aduce cartea Cu: Manolo Cardona,
08.50 Doar o vorb\... (r) 09.00 Lumea de aproape (r) 08.55 Istoria cuvintelor Cu Ovidiu Uscat, 09.15 T=n\r [i nelini[tit (r) Lorena Rojas
09.00 Descifr=nd Biblia (doc.) 09.30 {coala p\rin]ilor (r) rom=ne[ti Constantin Trofin, 10.00 Sold\]eii (r) 11.30 St\p=na destinului (r)
10.00 Memorialul durerii (r) 10.00 Tonomatul DP2 09.00 Identit\]i Eva [i Roxana 12.00 Z=mbete `ntr-o pastil\ 12.30 ~nger rebel (s) (AP)
10.50 Destine fr=nte 11.30 V=n\torii de comori (s) 09.30 Lec]ia de privit 10.00 ~n gura presei (r) 13.30 P\durea blestemat\ (s)
12.30 Stilul Oana Cuzino (r)
12.20 Vorba lui Jim (s) 10.00 Aventura sunetelor 11.00 Concurs interactiv Cu: Edith Gonzalez
(dram\, coprod., ’01, r) 13.00 {tirile PRO TV
10.30 La por]ile ceriului 12.00 Xena (s) 15.30 Peregrina (s)
12.30 Parteneri de weekend 12.45 Pasiuni (s) 13.30 Singur acas\ 3 (r)
11.00 ~n British Museum 13.00 Observator Cu: Africa Zavala
13.00 Reflector (r) 14.00 Fata din viitor (s) 15.30 Familia Bundy (s)
11.30 Cultura.doc 13.45 Din dragoste (r) 17.20 Re]eta de Acas\
13.30 Club Disney (d.a.) 14.30 Aventurile lui Tarzan (s) Cu: Ed O'Neill, Katey
12.00 Jurnalul cultural 15.30 Vivere (s) 17.30 Pove[tiri adev\rate
14.00 Jurnalul TVR 15.00 ~mpreun\ `n Europa Cu: Edoardo Costa Sagal, David Garrison,
14.30 Cory [i restul lumii (s) 16.00 Jurnalul TVR 12.30 Pitica ro[ie Amanda Bearse Cu Drago[ St\nescu [i
16.00 Observator Ioana Maria Moldovan
15.00 Teleshopping 16.30 Zona de conflict 13.00 Performdance 16.00 T=n\r [i nelini[tit (s)
16.45 Rezervat V.I.P. 18.25 Vremea de Acas\
15.30 Oameni ca noi 17.00 Lec]ia de englez\ (r) 13.30 Restan]ele criticii literare (divertisment) 17.00 {tirile PRO TV
14.25 Jurnalul cultural 17.45 Teo (divertisment) 18.30 Marilyn (s)
16.00 Convie]uiri 17.30 Info... baza `n direct 17.30 9595 - Te `nva]\ ce s\ Cu Scarlet Ortiz
16.55 Predanii 18.00 Aventurile lui Tarzan (s) 14.30 Concert de pr=nz faci. Cu dr. Andrei * D\ruie[ti [i c=[tigi
15.30 Rom=nii de l=ng\ noi 19.30 La Tormenta (s)
17.10 Virginia, c\lug\ri]a 18.30 V=n\torii de comori (s) 19.00 Observator 19.00 {tirile PRO TV Cu: Natasha Klauss,
din Monza 19.30 Vorba lui Jim (s) 16.00 Best of cultural Cu Sandra Stoicescu 19.45 Consecin]e Marcelo Buquet
(dram\, Italia, 2004, p. I) 20.00 Cum s\ nu ne 16.30 Impresii din s\lb\ticie [i Lucian M=ndru]\ (thriller, Germania, 20.30 Lacrimi de iubire (s)
18.50 Doar o vorb\... `mbr\c\m (doc.) 17.00 Pitica ro[ie * Meteo * Sport 2003) Cu: Armand Cu: Elvira Deatcu,
19.00 Jurnalul TVR 20.30 Omul `ntre soft [i moft 17.30 Music flash 20.15 Ziua judec\]ii Assante, Lola Glaudini, Lucian Viziru
20.15 Prim-plan. Prezint\ 21.00 Raport... Off Road 18.00 ~n British Museum Prezint\ Dan Negru Rick Schroder 21.30 C=ntec de iubire (s)
Dan Turturic\ 21.30 Ora de [tiri 18.30 Cultura.doc *istorie 22.00 Secretul Mariei (s) 21.45 Meci din Liga Cu: Lucero, Fernando
21.10 Neveste disperate (s) 22.30 Ca apa `n ciocolat\ 19.00 Identit\]i Cu: Ioan Isaiu, Campionilor UEFA Colunga, Daniela
19.30 Arhiva de serviciu Anemona Niculescu, semifinal\ - meci tur Romo, Arturo Peniche
Cu: Teri Hatcher, (dram\, Mexic, ’92) George Mih\i]\, Dana
Marcia Cross Cu: Marco Leonardi, 19.35 Cite[te cu mine! Arsenal - Villareal 23.30 St\p=na destinului (s)
Magdici, Cristian Popa 23.45 {tirile PRO TV Cu: José Mayer,
22.05 Ochiul magic. Lumi Cavazos 19.40 Istoria cuvintelor
rom=ne[ti 23.00 Observator Susana Vieira
Realitatea filtrat\ de 00.30 Desene animate: Cu Leti]ia Zaharia 00.15 Rezumatul meciurilor
obiectivul camerei de Futurama 19.45 Fiul adoptiv din Liga Campionilor 00.30 Pove[tiri adev\rate (r)
00.00 Vr\jitoarea
luat vederi 01.00 Jurnalul Euronews 21.10 Puterea florilor
(thriller, M. Brit., ’04,
01.30 Familia Bundy (r) 01.30 Lacrimi de iubire (r) a
23.05 Cine a scris Biblia? 01.15 V=n\toare 21.30 Plus/minus arta partea I) Cu: Jemima 02.00 Omul care aduce cartea
00.00 Jurnalul TVR de recompense (s) 22.25 Simbolica 02.05 {tirile PRO TV
00.20 TVR 50. Insomnia 02.05 Primarul din Casterbridge 22.30 Jurnalul cultural
Rooper, Christina Cole,
Laura Pyper, Michael 02.45 Meci din Liga
Legend\:
02.00 Jurnalul TVR (dram\, Anglia, ’03, r) 23.00 Musica Da Capo Fassbender Campionilor UEFA (r) [tiri
03.05 Tanguy 03.50 Mo[tenitoarea (s) 00.15 Leopardul lui Susan 01.30 Concurs interactiv 04.15 Rezumat UCL (r) film artistic
(com., Fr., ’01, r) a 04.40 Pasiuni (s, r) a 02.00 Impresii din s\lb\ticie a 02.30 Observator (r) a 05.30 Z=mbete `ntr-o pastil\ a
 TIMP LIBER Miercuri, 19 aprilie 2006 15
a RE}ETE M|N|STIRE{TI a RE}ETE M|N|STIRE{TI a
Sup\ de orez f\in\, 5 ro[ii sau 3 linguri de sodiu, 250 ml ulei, 3 pli-
past\ de tomate, m\rar, 2 curi zah\r vanilat, drojdie,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU 1 cea[c\ de orez, 3 cepe, linguri]e zah\r, sare, piper. f\in\ cât cuprinde, gem sau
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 150 ml ulei, sare. miez de nuc\ amestecat cu
Ceapa se taie [i se pr\- zah\r.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara MIHAI
Ceapa se taie m\runt [i je[te `n ulei, se adaug\ ma-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
se `n\bu[e `n ulei. Se z\rea, sare, piper [i ro[iile Se `nmoaie drojdia `n ap\
Bogdan CRON}, Monica DUMITRESCU, Narcis POHOA}|,
adaug\ sarea, apoi ap\ [i se t\iate `n buc\]i [i cur\]ite de c\ldu]\. Separat se freac\
Oana NISTOR, Oana RUSU, Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN| las\ s\ fiarb\ 30 de minute. zah\rul cu uleiul [i se a-
Când orezul este bine fiert pieli]e sau pasta de tomate.
mestec\ cu restul ingredien-
se trece prin sit\. Se adaug\ Se adaug\ zah\rul [i se mai
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU telor [i cu drojdia. Se adau-
Foto: „NONY“ zeama `n care a fiert [i se las\ s\ dea câteva clocote, g\ bicarbonatul de sodiu
Tehnoredactare: Lucian APOPEI mai d\ 10 minute `n clocot. apoi se pune deasupra ver- stins cu zeam\ de l\mâie [i
Corectura: Lia GOCIU, Dana DANILIUC dea]\ tocat\ m\runt. se fr\mânt\ bine. Se `ntinde
Maz\re cu ro[ii o foaie, se taie p\trate, se
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Triunghiuri pune la mijloc gem sau nuc\
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE 1 kg maz\re conservat\, amestecat\ cu zah\r, se
Departament economic: M\d\lina Andreea L|C|TU{U 250 ml ulei, p\trunjel, 12 100 gr zah\r pudr\, ½ l\- prind ca `ntr-un triunghi [i
Consilier juridic: Ana MANEA linguri ap\, 2 cepe, 3 linguri mâie, 1 linguri]\ bicarbonat se coc la foc potrivit. a
Adresa redac]iei: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, etaj 2
Birou mic\ publicitate/abonamente: Bd. {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14, parter a SUDOKU a SUDOKU a
(l=ng\ magazinul „Materna“)
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@ziarullumina.ro 7 5
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r
valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) 3 9 4
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
4 9 7 3 8
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali,
la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (per- 2 1 9 8 7
soan\ de contact: Larisa Cotoranu).
6 7 5
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 5 6 9
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei 4 1 7 2 6
3 9 7
8 7

Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate Rezolvarea careului

de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES din num\rul de ieri
Anun] de angajare Sudoku este
8 4 7 6 3 2 1 9 5
A. F. HLIHOR LUMINI}A Regia Autonom\ un fel de rebus,
dar numai cu
2 6 5 1 8 9 7 3 4
cifre, de la 1 la
PRODUC|TOR AUTORIZAT de Transport Public Ia[i 9. Jocul a fost
lansat [i pe In-
3 1 9 7 5 4 6 2 8
cu sediul `n Ia[i, str. Silvestru nr. 5, ternet [i s-a 5 3 4 2 9 7 8 1 6
Ofer\ spre v=nzare diverse specii de r\sp=ndit cu
angajeaz\ un num\r de succes `n Sta- 6 9 1 8 4 3 2 5 7
POMI FRUCTIFERI (m\r, p\r, gutui, tele Unite, No-
cire[, vi[in, cais, piersic) [i TRANDAFIRI 15 taxatori-controlori ua Zeeland\ [i 7 2 8 5 6 1 9 4 3
Croa]ia, iar `n
de diverse culori [i ag\]\tori. pentru sectorul autobuze Marea Brita- 9 5 6 3 1 8 4 7 2
Contact: nie este deja 4 7 3 9 2 6 5 8 1
Dosarul pentru angajare va cuprinde: considerat un
Ing. Hlihor Dan fenomen. Com- 1 8 2 4 7 5 3 6 9
Loc. B\l]a]i, jud. Ia[i z cerere; z copie buletin identitate, acte de studii; pleta]i careul
Km 36 Ia[i - Tg. Frumos z cazier judiciar; z aviz medical [i psihologic; de 81 de p\tr\]ele cu cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, ast-
fel `nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de dou\ ori pe
Tel.: 0722 145 257 z 2 fotografii tip buletin. acela[i r=nd sau pe aceea[i coloan\. Grila este
0745 921 586 Rela]ii suplimentare la serviciul management
`mp\r]it\ `n nou\ careuri mai mici, fiecare cu nou\
p\tr\]ele, iar fiecare careu trebuie s\ con]in\ cifrele
OFERIM CONSULTAN}| GRATUIT|. - resurse umane din str. Silvestru nr. 5. de la 1 la 9, la fel, o singur\ dat\. (Solu]ia careului
de mai sus `n num\rul de m=ine)

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION

09:00 Super-felinele din 07.00 Vitez\ `n v\zduh: 07.00 O prad\ mortal\ 10.00 C\l\torii: Australia 07.00 Salva]i animalele: ep. 32 10.00 Femei-faraon
Kalahari Epoca de aur 08.00 Gladiatorii celui de-al 10.55 C\l\torii `n duet - 07.30 Cele mai nostime ani- 10.55 Mistere ale muzeelor:
10:00 Megastructuri: Tunel 07.25 Model Mania: Aeronave doilea r\zboi mondial: Bra[ov, România male din lume: ep. 10 Smithsonian
sub Boston 07.50 Cum se fabric\ Comandamentul de 11.20 Trasee: Povestea 08.00 Vie]uitoare uluitoare 11.50 Asedii celebre: Newark
11:00 Megastructuri: Airbus 08.40 Cum s-au construit: lupt\ al RAF spus\ de Ironbridge 08.30 Parcul maimu]elor: ep. 7 1643-1646: Cele trei
A380 Poduri `n consol\ 09.00 Confrunt\ri [i fiare 11.50 Proiecte de vis: ep. 3 09.00 Salvarea animalelor: asedii
12:00 Real?: Fantomele 09.10 Universul: Stelele vechi: Curse pe dune 12.45 Jurnal de cazino: Finalul Ebby - cangurul orb 12.45 Ucis de Ku Klux Klan
13:00 Expedi]ia Nazist\ 10.00 Planeta s\lbatic\: 10.00 Supravie]uitori `n 13.10 C\l\torii cu zarul: ep. 3 09.30 Veterinari `n soare: ep. 7 13.40 Secretele imperiilor
14:00 Super-felinele din Teroarea alb\ condi]ii extreme: ep. 3 13.40 Pe [ine: Chinnor & 10.00 Mânc\torii de oameni: str\vechi: Negustori
Kalahari 10.55 Cum se fabric\ 11.00 Mega constructori: In- Prin]esa Risborough Rechinii de odinioar\
15:00 Megastructuri: Tunel 11.45 Cum s-au construit: sula Fanteziei (Dubai) 14.05 Vehicule off-road: 10.30 Prada pr\d\torului: 14.35 Vân\torii de fantome:
sub Boston Poduri suspendate 12.00 S-a n\scut o ma[in\ Vehicule militare Puterea num\rului Legionarii romani
16:00 Megastructuri: Airbus 12.10 Farfurii zbur\toare 13.00 O prad\ mortal\ 14.35 Cutia cu mirodenii: Laos 11.00 Vân\torul de crocodili: 15.05 Un secol modelat de
A380 adev\rate 14.00 Gladiatorii celui de-al 15.05 Proiecte de vis: ep. 3 Jurnalul marilor crocodili r\zboaie: ep. 20
17:00 Vân\torul vânat: 13.00 Vitez\ `n v\zduh: doilea r\zboi mondial: 16.00 C\l\torii: Australia 12.00 Poli]ia veterinar\ din De- 16.00 Femei-faraon
Mânc\torii de oameni Epoca de aur Comandamentul de 16.55 C\l\torii `n duet - troit: Delincvent juvenil 16.55 Mistere ale muzeelor:
lupt\ al RAF Bra[ov, România 13.00 Salva]i animalele: ep. 32 Smithsonian
din mangrove 13.25 Model Mania: Aeronave
15.00 Confrunt\ri [i fiare 17.20 Trasee: Povestea 13.30 Cele mai nostime ani- 17.50 Asedii celebre: Newark
18:00 Conspira]ia haremului 13.50 Cum se fabric\ vechi: Curse pe dune spus\ de Ironbridge male din lume: ep. 10 1643-1646: Cele trei
19:00 Pove[ti furtunoase: 14.40 Cum s-au construit: 16.00 Cum se fabric\ 17.50 Proiecte de vis: ep. 3 14.00 Vie]uitoare uluitoare asedii
Alunec\rile de la Poduri `n consol\
17.00 Curse: Ma[in\rii din in- 18.45 Jurnal de cazino: Finalul 15.00 Aventuri `n ocean: ep. 7 18.45 Ucis de Ku Klux Klan
Sarno 15.10 Universul: Stelele fern 19.10 C\l\torii cu zarul: ep. 3
19:30 Pove[ti furtunoase: 16.00 Planeta s\lbatic\: 16.00 Mânc\torii de oameni: 19.40 Secretele imperiilor
18.00 Spionii: episodul 8 19.40 Pe [ine: Chinnor &
Inunda]iile din Teroarea alb\ Rechinii str\vechi: Negustori
19.00 Mega constructori: Un Prin]esa Risborough de odinioar\
Boscastle 16.55 Cum se fabric\ 16.30 Prada pr\d\torului:
simbol protejat contra 20.05 Vehicule off-road:
20:00 Super-felinele din 17.45 Cum s-au construit: cutremurelor (San Vehicule militare Puterea num\rului 20.35 Vân\torii de fantome:
Kalahari Poduri suspendate Francisco) 17.00 Miami - Poli]ia animalelor Legionarii romani
20.35 Cutia cu mirodenii: Laos
21:00 Expedi]ia Nazist\ 18.10 }inutul Mamutului: 20.00 Vân\torii de mituri: ep. 44 21.05 Proiecte de vis: ep. 3 18.00 Salva]i animalele: ep. 33 21.05 Un secol modelat de
22:00 Megastructuri: Super- Partea a doua 21.00 Motociclete americane: 18.30 S.O.S. Animalele: ep. 9 r\zboaie: ep. 20
22.00 C\l\torii pe glob:
platforme petroliere 19.00 Hindenburg: Fl\c\ri `n Motocicleta Carroll Australia suprem\ 19.00 Vie]uitoare uluitoare 22.00 Femei-faraon
(premier\) v\zduh Shelby 1 22.55 C\l\torii `n duet - 19.30 Cele mai nostime ani- 22.55 Mistere ale muzeelor:
23:00 Megastructuri: Digul de 19.50 Robotica: episodul 2 22.00 Cei mai boga]i oameni Bra[ov, România male din lume: ep. 11 Smithsonian
la Marea Nordului 20.40 Cum s-au construit: din Europa: Cei care 23.20 Trasee: Povestea 20.00 Salvarea animalelor: 23.50 Asedii celebre: Newark
00:00 Dezastre `n aer: F\r\ Poduri `n consol\ vând de milioane spus\ de Ironbridge Salvarea puilor de foc\ 1643-1646: Cele trei
control 21.10 Imperiul solar: Vecini 23.00 Ar fi trebuit s\ mor: 23.50 Proiecte de vis: ep. 3 20.30 Parcul maimu]elor: ep. 1 asedii
01:00 Megastructuri: Super- extratere[tri Supravie]uitor `n lupta 00.45 Campionatul Mondial 21.00 Vân\torul de crocodili: 00.45 Ucis de Ku Klux Klan
platforme petroliere 22.00 De profesie cu rechinii de Poker: ep. 3 Insula [erpilor 01.40 Secretele imperiilor
02:00 Megastructuri: Digul de supravie]uitor: Muntele 00.00 Na[terea unei ma[ini de 01.40 Pe [ine: Chinnor & 22.00 Via]a mamiferelor: Un str\vechi: Negustori
la Marea Nordului a 22.55 Robotica: episodul 2 a curse: episodul 11 a Prin]esa Risborough a design de succes a de odinioar\ a
16 Miercuri, 19 aprilie 2006
~ntre recunoa[tere [i tr\dare
de Daniela LIVADARU
Corelând relat\rile evan-
gheli[tilor, Biserica consider\
c\ Iisus a petrecut Sfânta [i
Marea Miercuri `n Betania,
`mpreun\ cu ucenicii S\i.
Spre sear\, o femeie a venit [i
i-a uns capul cu mir, iar Iuda,
hot\rându-se s\ ~l vând\, a
mers la arhierei.
Prin cursul evenimentelor
din aceast\ zi ni se aduc drept
pild\ dou\ figuri: pe de o parte,
femeia ce a uns capul lui Iisus
cu pu]in timp `nainte de `ngro-
parea Sa, pe de alt\ parte, Iuda
- ucenicul care a tr\dat pe
Mântuitorul. Femeia `l re-
cunoa[te pe Iisus drept Dum-
nezeu; Iuda `ns\ se desparte de
~nv\]\torul. Femeia a fost elib-
erat\, Iuda a devenit rob.
Femeia a mo[tenit ~mp\r\]ia
cerurilor, Iuda a c\zut `n
dezn\dejde. Poc\in]a femeii [i
c\derea tragic\ a ucenicului
reprezint\ cele dou\ extreme
`ntre care ne mi[c\m.
Preg\tirea pentru Patimi
Doar Matei [i Marcu fac o
referire direct\ la cele petre-
cute `n ziua de miercuri, cu
dou\ zile `naintea Pa[tilor. Se
pare c\ `n acea zi Iisus nu a
mai mers la Templu, ci a pre-
ferat s\ petreac\ ziua `n pace
`n Betania, `mpreun\ cu uce-
nicii S\i. Probabil le-a adresat
ultimele `nv\]\turi, dar nu a-
vem nici o m\rturie despre
ele. Faptul c\ Matei noteaz\:
„{ti]i c\ peste dou\ zile va fi
Pa[tile [i Fiul Omului va fi
dat s\ fie r\stignit“, ne `n-
drept\]e[te s\ credem c\ Iisus
a abordat o tem\ mai veche,
Alabastrul era un vas din
calcar, de mici dimensi-
uni, foarte strâmt
la gur\, folosit `n antichi-
tate pentru a p\stra `n el
mirodenii [i miruri
pre]ioase, precum nardul
S\pt\mâna Patimilor `nf\]i[eaz\ ultimele zile din via]a
p\mânteasc\ a Mântuitorului, a[a cum reiese din Sfintele
Evanghelii. Ni se prezint\ astfel mai multe evenimente ce au
avut loc `n Ierusalim sau `mprejurimi, `mbinate cu ultimele
pilde, `ndemnuri [i cuvânt\ri ale lui Iisus. Pe parcursul
urm\toarelor zile, cotidianul „Lumina“ v\ va prezenta
`nt=mpl\rile din fiecare zi a S\pt\mânii Patimilor. Ast\zi v\
reamintim ce se `nt=mpl\ `n Sf=nta [i Marea Miercuri.
vorbind despre Patimile Sale,
ce urmau s\ aib\ loc curând.
I-a [i `ncurajat `n acela[i
timp, vorbindu-le despre ~nvi-
erea Sa. ~n Ierusalim, nemul-
]umirea c\peteniilor `ncepea
s\ se intensifice. Arhiereii [i
b\trânii poporului s-au adunat
`n curtea marelui arhiereu din
acel an, Caiafa. S-au sf\tuit
cum s\ ~l prind\ pe Iisus, f\r\
a isca `ns\ tulburare `n popor,
mai ales c\ era [i Praznicul
Azimilor. De[i aveau motivul,
le lipsea prilejul.
Iubire [i r\splat\
nepre]uit\
Spre sear\, pe când cina `n
casa lui Simon Leprosul, dup\
m\rturia acelora[i doi evan-
gheli[ti, un personaj misterios
se apropie de Iisus, amintirea
sa r\mânând pentru ve[nicie
legat\ de Patimile Mântuito-
rului. De[i ucenic apropiat,
Matei nu spune decât c\ „s-a
apropiat de El o femeie, având
un alabastru cu mir de mare
pre], [i l-a turnat pe capul
Lui, pe când [edea la mas\“,
semn c\ fie nu o cuno[tea, fie
nu a vrut s\ `i dea numele.
Marcu, scriind dup\ m\rturia
Sf. Ap. Petru, o descrie aproxi-
mativ `n acelea[i cuvinte. El
este mai precis, specificând c\
mirul era de nard curat [i c\
femeia, nemaiavând r\bdare,
a spart vasul `ngust de ala-
bastru. Reac]ia ucenicilor este
[i ea surprins\ asem\n\tor.
Ucenicii s-au mâniat, respec-
tiv mâhnit pentru risipa f\cu-
t\, considerând c\ era mai bi-
ne dac\ acest mir se vindea,
banii fiind `mp\r]i]i apoi s\-
racilor. ~ns\ Iisus `i mustr\,
luând ap\rarea femeii care a
`ndeplinit `n avans ritualul de
`nmormântare. ~n plus, El o
mângâie, asigurând-o c\ fap-
ta ei plin\ de iubire va fi con-
semnat\ pentru totdeauna `n
Evanghelie.
Cele patru ungeri
ale lui Iisus
Faptul ungerii lui Iisus este
prezentat `n toate cele patru
DOCUMENTAR
Sfinte Evanghelii, `ns\ re-
lat\rile nu sunt similare, per-
sonajele, locul, modul ungerii
[i chiar scopul diferind. Totu[i,
exist\ tendin]a de a le con-
funda [i chiar de a le lega de
un alt personaj feminin, [i a-
nume Maria Magdalena. To-
tu[i, pasajele scripturistice re-
feritoare la acest moment tre-
buie citite cu mult\ aten]ie.
Cronologia ar fi urm\toarea.
Prima ungere este relatat\ de
Luca, `n cap. 7, are drept pro-
tagonist\ o femeie numit\ ex-
plicit „p\c\toas\“ [i se petrece
pe la mijlocul activit\]ii lui
Iisus, `n casa lui Simon fari-
seul. Ea a sp\lat picioarele lui
Iisus cu lacrimi [i le-a [ters cu
p\rul capului, ungându-le a-
poi cu mir, drept pentru care a
dobândit iertarea p\catelor.
Ce-a de-a doua ungere este
descris\ de Ioan [i are loc cu
[ase zile `naintea Patimilor
Mântuitorului, `n casa lui
Laz\r [i a surorilor sale. Cea
care `ndepline[te acest ritual
este Maria, care unge picioare-
le lui Iisus, [tergându-le cu
p\rul capului. ~n acest caz,
singurul revoltat de risipa f\-
cut\ este Iuda, al c\rui compor-
tament este descris cu duritate.
Cea de-a treia [i cea de-a patra
ungere sunt practic similare,
Matei [i Marcu consemnând
gestul femeii anonime r\spl\tit
atât de generos de Iisus.
Ucenicul tr\d\tor
Imediat dup\ fapta femeii
iubitoare este prezentat\ fap-
ta reprobabil\ a lui Iuda, toc-
mai pentru a se sublinia pu-
ternicul contrast `ntre cele do-
u\ extreme. Marcu [i Matei
consemneaz\ aproape identic
Tr\darea lui Iuda, plastic surprins\ `n fresc\
de Giotto `n Capella Scrovegni din Padova (1304-1306)
~mplinind premonitoriu ritualul ungerii
pentru `ngrop\ciune, iubitoarea femeie a primit
r\splata ve[nic\ din partea lui Iisus
tr\darea lui Iuda Iscariotea-
nul, care s-a dus din proprie
ini]iativ\ la arhierei, cerând
bani pentru a-L da pe Iisus `n
mâinile lor. Matei, bun cunos-
c\tor al scrierilor vechi-testa-
mentare, men]ioneaz\ [i pre-
]ul: treizeci de argin]i, profe-
]i]i de Zaharia. Luca pune fap-
ta lui Iuda pe seama diavolu-
lui ce a intrat `n el. ~ncercând
s\ explice fapta lui, cercet\to-
rii au plecat de la premiza c\
Iuda era singurul apostol ori-
ginar din Iudeea, ceea ce `i
conferea o anumit\ superiori-
tate asupra galileenilor, con-
sidera]i „]\rani“ [i „neciopli]i“.
Faptul c\ Iisus i-a `ncredin]at
punga de bani a grupului i-a
alimentat ucenicului mândria.
Supranumele de Iscarioteanul
poate fi considerat un indiciu
c\ Iuda f\cea parte din parti-
da zelo]ilor, reprezentan]i ai
ultra-na]ionalismului iudaic,
preg\ti]i mereu pentru a r\s-
pl\ti tr\darea [i filo-romani-
tatea cu un pumnal. Entuzi-
asmat de mesajul ~nv\]\toru-
lui s\u [i a[teptând un Mesia
militarizat, care s\ elibereze
cu orice pre] Iudeea, Iuda a
fost foarte dezam\git s\ con-
state c\ Iisus voia s\ instaure-
ze o ~mp\r\]ie ce nu avea ni-
mic p\mântesc `n ea. Decep-
]ionat, nu `i r\mânea decât s\
scape de acest Mesia tr\d\tor
al idealurilor sale [i s\ plece
`n c\utarea altuia. Abia când a
v\zut toat\ p\timirea lui Iisus
a con[tientizat gre[eala f\cu-
t\. Era `ns\ prea târziu. a
Imnul Casiei
monahia
Inspirat\ de episodul
ungerii lui Iisus de c\tre fe-
meia p\c\toas\, monahia
Casia, frumoasa [i inteli-
genta tân\r\ ce l-a ferme-
cat pe `mp\ratul Teofil, a
compus o cântare deosebi-
t\, ce se cânt\ `n cadrul De-
niei de mar]i seara. „Doam-
ne, femeia ceea ce c\zuse `n
p\cate multe, sim]ind Dum-
nezeirea Ta, luând rân-
duial\ de mironosi]\ [i tân-
guindu-se, a adus }ie mir
mai `nainte de `ngropare,
zicând: Vai mie! C\ noapte
`mi este mie `nfierbântarea
desfrâului [i `ntunecat\ [i
f\r\ de lun\ pofta p\catului.
Prime[te izvoarele lacrimi-
lor mele, Cel ce sco]i cu norii
ap\ din mare; pleac\-te spre
suspinurile inimii mele, Cel
ce ai plecat cerurile cu ne-
spus\ plec\ciune. Ca s\
s\rut preacuratele Tale pi-
cioare [i s\ le [terg pe ele ia-
r\[i cu p\rul capului meu.
Al c\ror sunet auzindu-l cu
urechile Eva `n rai `n
amiaz\zi, de fric\ s-a as-
cuns. Cine va cerceta mul]i-
mea p\catelor mele [i adân-
curile judec\]ilor Tale,
Mântuitorule de suflete, Iz-
b\vitorul meu? S\ nu m\
treci cu vederea pe mine,
roaba Ta, Cel ce ai nem\-
surat\ mil\.“
 Joi,
20 aprilie 2006
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 102 (392) Anul II
~nvierea lui Hristos -
PAGINILE 4-5
izb\virea de `ntristare
a Pastoral\ de Sfintele Pa[ti a
4 meniuri
speciale de Pa[ti
a Pentru c\ majoritatea gospodinelor `ncep s\ g\teasc\ pentru Pa[ti `nc\ din Joia Mare,
v\ propunem `n continuare c=teva re]ete de bucate tradi]ionale rom=ne[ti
de Pa[ti, ob]inute de la Buc\t\ria C\minului Preo]esc „Sf. Gheorghe“
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei a V\ propunem `ns\ [i c=teva re]ete de bucate
din pe[te - `ntruc=t la m\n\stiri nu se consum\ carne -, oferite de Maica Serafima
de la M\n\stirea Galata [i de maicile de la M\n\stirea Micl\u[eni a PAGINILE 8-9
POZA ZILEI
Familiile din jude]ele Constan]a, Dolj [i Tul-
cea care au fost afectate de inunda]iile produse
`n ultima perioad\ vor primi un ajutor umani-
tar de urgen]\, const=nd `n alimente [i combus-
tibili, a declarat, ieri, ministrul Administra]iei
[i Internelor, Vasile Blaga. Potrivit MAI, au
fost evacuate [i cazate la rude, unit\]i [colare [i
sanitare, `n corturi [i pe pontoane plutitoare
6.653 de persoane, au fost afectate 129 de lo-
calit\]i, inundate - 693 de case, distruse - 184,
`n pericol de pr\bu[ire - 120. a
Ion Iliescu transmite „un mesaj
de suflet“ tuturor cre[tinilor
Senatorul social-democrat
Ion Iliescu a transmis, ieri, „un
mesaj de suflet“ tuturor cre[-
tinilor din ]ara noastr\, cu
ocazia S\rb\torilor pascale.
„S\rb\toarea Pa[telui ne re-
aminte[te un adev\r pe care,
Ol\roiu `[i dore[te s\ nu primeasc\ gol
Echipa englez\ de fotbal
Middlesbrough FC a sosit ieri
dup\-amiaz\ la Bucure[ti,
f\r\ australianul Mark Vidu-
ka, pentru a sus]ine ast\zi
prima man[\ din semifinalele
Cupei UEFA, `n compania
echipei Steaua Bucure[ti. Sin-
gurul fotbalist din echipa en-
glez\ care a stat mai mult de
vorb\ cu ziari[tii, fiind cople[it
de cameramani [i reporteri, a
fost mijloca[ul George Boateng.
Antrenorul Cosmin Ol\ro-
iu `[i dore[te `n meciul de
ast\zi cu Middlesbrough (ora
de `ncepere 20.45), din semi-
finalele Cupei UEFA, un re-
PAGINILE 6-7
din nefericire, lumea `n care
tr\im tinde s\-l uite ori s\-l ne-
socoteasc\ f\]i[, cu consecin]e
dezastruoase pentru ea“, apre-
ciaz\ Iliescu, amintind de ceea
ce a rostit `nsu[i `ntemeietorul
religiei cre[tine, Hristos cel
zultat care s\ u[ureze steli[-
tilor `n mare parte calificarea
`naintea meciului retur din
„Periculo[ii“ de la Middlesbrough
„Dup\ legea
noastr\ El trebuie
s\ moar\“
`nviat: „Ce-i va folosi omului
dac\ va cuceri P\m=ntul, iar
sufletul s\u [i-l va pierde?“.
Este vorba despre „un me-
saj extrem de actual pentru
noi to]i, mai cu seam\ pentru
cei cu credin]e de st=nga - op-
]iune politic\ [i moral\ `n]e-
leas\ at=t `n dimensiunea ei
doctrinar\, umanist\, c=t [i `n
aspectele practice ale vie]ii“,
spune Iliescu. a
Anglia, o victorie f\r\ gol
primit fiind scenariul cel mai
favorabil ro[-alba[trilor. a
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224,
Fax 0232/406225
EDITORIAL
Fr\]ia lui Iuda
S\pt\m=na Patimilor este
plin\ de imaginea lui Iuda, o-
mul care a f\cut marea gre[ea-
l\ de a trata cu dispre] priete-
nia de care se bucura din par-
tea lui Iisus, fiind tentat de un
c=[tig material care, surprin-
z\tor, nici nu a fost foarte con-
sistent. Unii au `ncercat s\-l
scuze pe Iuda, spun=nd c\ el
n-ar fi fost dec=t un instru-
ment al `mplinirii planului di-
vin de salvare a omului.
PAGINA 3
La „Providen]a“,
un aparat
ultraperformant
sparge
pe loc pietrele
de la rinichi
PAGINA 11
Ultima Cin\
PAGINA 16
O VESTE
EXCEP}IONAL|
~ncep=nd din luna aprilie
a acestui an, s\pt\m=nalul
LUMINA DE
DUMINIC|
apare `n toate
jude]ele din Rom=nia.
~n PAGINA 10, un
concurs organizat de
LUMINA DE DUMINIC|
Tot `n pagina 10 - clasa-
mentul parohiilor [i pro-
topopiatelor `n func]ie de
num\rul de abonamente
la LUMINA DE DUMINIC|
contractate pe luna mai
Meteo
U
Precipita]ii
maxima 13 °C
minima 8 °C
sursa: www.intellicast.com
2 Joi, 20 aprilie 2006
Istoria cre[tinismului
(CCCXLV)
Cultul [i via]a
cre[tin\ `n Apus, `n
secolele XI-XV (V)
~n vremea lui Toma d'Aquino
(sec. al XIII-lea), [i mai ales da-
torit\ lui, cele [apte p\cate capi-
tale sunt fixate. ~n timp ce-[i pre-
ciza doctrina p\catului, Biserica
punea la punct o practic\ a con-
fesiunii [i a peniten]ei. ~n uzan]a
veche, m\rturisirea gre[elilor era
f\cut\ c\tre episcop, `ntr-o
form\ pe care nu o cunoa[tem,
`ns\, cu siguran]\, nu era publi-
c\, dar procesul de peniten]\ era.
Apoi, `n mediul monastic al seco-
lelor IV-V a ap\rut p\rintele
spiritual, dat\ de care c\lug\rii
sim]eau nevoia de a se m\rturisi.
Aceast\ practic\ se va impune,
`ncepând cu secolul al VII-lea,
pentru to]i credincio[ii. Totu[i,
pân\ `n secolul al XII-lea,
m\rturisirea nu este decât un
mijloc care duce la absolvirea de
p\cate, al\turi de rug\ciune [i
fapte bune. Acum, p\c\tosul nu
se mai adreseaz\ episcopului, ci
preotului, `n tain\, iar peniten]a
public\ subzist\ totu[i pentru
p\catele publice grave. Noul sis-
tem a fost numit cel al
„peniten]ei tarifate“, deoarece
iertarea venea dup\ ce au fost
s\vâr[ite unele acte de pen-
iten]\: mortific\ri, pomeni etc.
Confesorul apare ca un fel de
judec\tor care ancheteaz\ [i pro-
nun]\ sentin]a dup\ ce a
cânt\rit p\catele. ~ns\ sistemul
de peniten]\ tarifar\ lua `n con-
siderare gre[eala material\ mai
mult decât inten]ia, [i isp\[irea
concret\ mai mult decât
poc\in]\, [i a ajuns astfel la un
impas. ~ndreptarea a venit
printr-o evolu]ie psihologic\ [i re-
ligioas\, tot din mediul monastic,
care a pus accentul pe c\in]a
r\scump\r\toare. ~n secolul al
XII-lea, `n special Abelard,
Anselm de Canterbury [i Hugues
de Saint-Victor insist\ asupra
con[tiin]ei, a inten]iei, asupra
ru[inii necesare, asupra lacrim-
ilor Sfântului Petru. Despre
Abelard, Jacques Le Goff spune
c\ el este cel care „`ntr-o form\
elaborat\, deplaseaz\ centrul
peniten]ei de la sanc]iunea exte-
rioar\ spre c\in]a interioar\ [i-i
deschide omului, prin analiza in-
ten]iilor, câmpul psihologiei mo-
derne“. ~n secolul al XII-lea,
c\lug\rul Pierre de Celle de la
Cluny, care a fost episcop de
Chartres, afirm\ c\ lacrimile
sunt pâinea sufletului aflat `n
poc\in]\: ele sting focul pasiu-
nilor, sufoc\ viciile, [terg
p\catele, `nmoaie inima, `nso]esc
vorbele bune, `nmul]esc virtu]ile,
atrag `ndurarea [i bun\voin]a lui
Dumnezeu. De acum accentul
cade pe m\rturisire, deci pe exa-
menul de con[tiin]\. (Rubric\ re-
alizat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Nevoia
de trud\ mult\
Avva Ilie a mai zis: „Un b\trân
a r\mas în templu. Au venit de-
monii [i i-au zis: «Pleac\ din
casa noastr\!». B\trânul a zis:
«Voi nu ave]i cas\». Atunci ei au
început s\-i împr\[tie ramurile
de palmier. B\trânul îns\ le-a
adunat la loc. Apoi demonul l-a
prins de mân\ [i l-a tras afar\.
Când au ajuns la u[\, b\trânul
s-a apucat cu mâna cealalt\ de
canat [i a strigat: «Iisuse,
ajut\-m\!» [i demonul a fugit
îndat\. B\trânul a început s\
plâng\ [i Domnul l-a întrebat:
«De ce plângi?». B\trânul zice:
«Fiindc\ demonii îndr\znesc s\
se ia de oameni [i s\ le fac\
asemenea lucruri». Domnul i-a
zis: «Tu n-ai avut grij\. Pentru
c\ îndat\ ce M-ai c\utat, ai
v\zut cum M-ai g\sit?»“. V\
spun: e nevoie de mult\ trud\.
F\r\ trud\ nimeni nu-L poate
avea pe Dumnezeu, c\ci El s-a
r\stignit pentru noi. (Paterric,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Hristos, exemplu de slujire
„Iisus S-a sculat de la Cin\,
S-a dezbr\cat de haine [i, luând
un [tergar, S-a `ncins cu el. Du-
p\ aceea a turnat ap\ `n vasul
de sp\lat [i a `nceput s\ spele
picioarele ucenicilor [i s\ le
[tearg\ cu [tergarul cu care era
`ncins. A venit deci la Simon
Petru. Acesta I-a zis: «Doamne,
oare Tu s\-mi speli mie picioa-
rele?». A r\spuns Iisus [i i-a zis:
«Ceea ce fac Eu, tu nu [tii acum,
dar vei `n]elege dup\ aceasta».
Petru I-a zis: «Nu-mi vei sp\la
picioarele `n veac». Iisus i-a r\s-
puns: «Dac\ nu te voi sp\la, nu
ai parte de Mine». Zis-a Simon
Petru Lui: «Doamne, spal\-mi
nu numai picioarele mele, ci [i
mâinile [i capul». Iisus i-a zis:
«Cel ce a f\cut baie n-are nevoie
SF+NTA {I MAREA JOI
~n seara acestei zile se s\v=r[e[te `n biserici
Denia celor 12 Evanghelii
A[a cum v-a am promis,
continu\m t=lcuirile deniilor
din fiecare zi a S\pt\m=nii
Mari. ~n Joia Mare `l avem
al\turi de noi pe PS Ioachim
B\c\uanul, Arhiereu Vicar
al Episcopiei Romanului.
Prea Sfin]ia Sa ne-a a explicat
c\ aceasta este slujba din ca-
re desprindem lec]ia prin ca-
re Dumnezeu re-ccreeaz\ lu-
mea [i-ii d\ posibilitate s\ se
transfigureze `n El.
„Fiecare zi a S\pt\m=nii
Patimilor geme de gesturi,
de cuvinte [i expresii uimi-
toare, `nc\rcate de sens [i
putere transfiguratoare. Dar
dintre toate zilele acestei
s\pt\mâni cele mai dense [i
pline de sens mistic-teologic
r\mân Sfânta [i Marea Joi [i
Sfânta [i Marea Vineri, sau
„Vinerea Scump\“, cum mai
este denumit\ `n popor. De-
nia care se s\v=r[e[te joi
seara, care de fapt este U-
trenia zilei de Vineri, se mai
nume[te [i „Denia celor 12
Evanghelii“. Cele dou\spre-
zece pericope evanghelice se
citesc dup\ o rânduial\ bine
stabilit\, pornind de la r=n-
duiala Utreniei din zilele
obi[nuite ale anului liturgic.
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sf=ntul Teotim,
episcopul Tomisului
(denia celor
12 Evanghelii)
Despre na[terea lui Teotim
nu avem date certe, dar se [tie
c\ [i-a desf\[urat activitatea la
sf=r[itul secolului al IV-lea [i
`nceputul secolului al V-lea. Is-
toricul bisericesc Sozomen spu-
ne despre el c\ era de neam
scit, adic\ locuitor al Dobrogei,
[i c\ era monah. Virtu]ile [i `n-
]elepciunea sa l-au f\cut cu-
noscut chiar [i `n r=ndul bar-
barilor huni din regiunea Du-
n\rii, care `l socoteau „zeul ro-
manilor“. Sf=ntul Teotim a fost
episcop al Tomisului `n jurul
anilor 380-395. A participat `n
anul 400 la un sinod local de la
Constantinopol. ~n anul 403,
tot la Constantinopol, Sf=ntul
Teotim l-a ap\rat pe Sf=ntul
Ioan Gur\ de Aur `n conflictul
pe care acesta `l avea cu Sf=n-
tul Epifanie la Cipru.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Cuviosului Teodor Tri-
CALENDARUL ZILEI
s\-i fie sp\late decât picioarele,
c\ci este curat tot, [i voi sunte]i
cura]i, `ns\ nu to]i». C\ [tia pe
cel ce avea s\-L vând\; de aceea
a zis: «Nu to]i sunte]i cura]i».
Dup\ ce le-a sp\lat picioarele [i
[i-a luat hainele, S-a a[ezat iar
la mas\ [i le-a zis: «~n]elege]i ce
v-am f\cut Eu? Voi M\ numi]i
pe Mine: ~nv\]\torul [i Dom-
nul, [i bine zice]i, c\ci sunt. Deci
dac\ Eu, Domnul [i ~nv\]\torul,
v-am sp\lat vou\ picioarele, [i
voi sunte]i datori ca s\ sp\la]i
picioarele unii altora; c\ v-am
dat vou\ pild\, ca, precum v-am
f\cut Eu vou\, s\ face]i [i voi.
Adev\rat zic vou\: Nu este
sluga mai mare decât st\pânul
s\u, nici solul mai mare decât
cel ce l-a trimis pe el. Când [ti]i
Sfin]ii Evangheli[ti se com-
pleteaz\ reciproc sau redau
fidel acelea[i evenimente,
din care deslu[im `n detaliu
jertfa suprem\. Retr\im
misterul patimilor, retr\im
misterul crucii, retr\im iu-
birea jertfelnic\ a Mântui-
torului nostru Iisus Hristos.
Crucea, simbolul
unei reputate victorii
Hristos a venit de bun\
voie la patim\, iar `n planul
s\u dumnezeiesc, stabilit
din eternitate, atunci când a
intrat `n Ierusalim pentru a
`mplini acest plan, El nu s-a
instalat pe tronul lui Irod, ci
pe tronul Crucii, repurtând
astfel cea mai splendid\ vic-
torie a tuturor timpurilor.
Era biruin]a total\ asupra
mor]ii [i asupra p\catului.
La mijlocul slujbei din seara
aceasta de denie, Crucea es-
te purtat\ solemn de preo]i
`n mijlocul Bisericii, reamin-
tind de Crucea de odinioar\
a Golgotei. ~n acest semn
trebuie s\ distingem „Tro-
nul ~mp\ratului ~mp\ra]ilor
[i Domnului Domnilor“. Cru-
cea de pe Golgota a devenit
semnul cel mai autentic al
hina; a Sfin]ilor Mucenici Vic-
tor, Zotic, Zinon, Achindin, Che-
sarie, Severian, Hristofor, Teo-
na [i Antonin; a Sf=ntului Sfin-
acestea, ferici]i sunte]i dac\ le
ve]i face».“ (Ioan 13, 4-17)
***
~n Joia Mare din S\pt\mâna
Patimilor, Domnul nostru Iisus
Hristos ne d\ exemplu de slujire.
Na[terea [i venirea Sa `n lume
sunt exemple de deplin\ sme-
renie. Este o deosebire `ntre cel
ce afirm\ c\ este smerit [i cel ca-
re lucreaz\ faptele smereniei.
Domnul Hristos a sp\lat picioa-
rele ucenicilor S\i [i a produs mi-
rarea apostolilor, dar [i uimirea
noastr\. Oare noi am fi dispu[i s\
facem un asemenea gest?
~n aceast\ sear\, la denie, se
vor citi 12 Evanghelii care ne
vor transpune `n atmosfera dra-
matic\ a supliciilor Mântuito-
rului. Tu, cel care e[ti etern o-
cupat, care ai postit sau nu, ca-
re plângi, care e[ti bolnav, o-
pre[te-te o clip\ din tumultul
mor]ii din iubire. Moartea
lui Hristos `ntre doi tâlhari
nu s-a produs nici pe p\-
mânt, nici `n cer, ci `ntre cer
[i p\mânt, devenid, astfel,
cea mai grandioas\ moarte
din câte au avut loc `n isto-
rie. Dar Crucea de pe Gol-
gota, atunci când o privim `n
mijlocul Bisericii, trebuie s\
o vedem [i ca pe un arbore
`mpodobit de verdea]a [i flo-
rile iubirii. Numai a[a vom
putea `n]elege c\ suferin]a
din iubire nu desfigureaz\,
ci transfigureaz\.
Taina Patimilor
lui Hristos retr\ite
`n slujba deniei
din Joia Mare
~n seara aceasta sfânt\,
Evangheliile ne mai prezin-
t\ [i alte personaje, legate,
negativ sau pozitiv - de isto-
ria mântuirii aduse de Hris-
tos. Mai `ntâi Iuda, unul
dintre cei 12 ucenici ai lui
Hristos. Iuda tr\deaz\, dar
el reprezint\, uneori, pe u-
nul dintre noi. El este perso-
najul pe care, f\r\ s\ cuge-
t\m suficient, `l urâm to]i,
dar din ipocrizie, pentru c\
]it Mucenic Anastasie al Antio-
hiei; a Sf=ntului Apostol Zaheu;
a Cuviosului Atanasie, ctitorul
M\n\stirii Meteora din Tesa-
lia, [i a Cuviosului Iosaf.
M=ine, Biserica face pome-
nirea Sf=ntului Mucenic Ianua-
rie, episcopul ( denia Prohodului
Domnului; zi aliturgic\).
~n ziua de 20 aprilie
istoria consemneaz\:
a 1517 - ~ncepe domnia lui
{tef\ni]\ Vod\ `n Moldova
(1517–1527);
a 1841 - Primul roman poli-
]ist din lume a v\zut lumina tipa-
rului: Crimele din Rue Morgue
scris de Edgar Allan Poe;
a 1853 - S-a n\scut ingine-
rul Elie Radu (d. 1931), unul
dintre `ntemeietorii ingineriei
de construc]ii din Rom=nia;
a 1893 - A decedat George
Bari]iu (n. 1812), mare om de
cultur\, conduc\tor al luptei de
emancipare na]ional\ a rom=-
nilor ardeleni;
a 1915 - S-a n\scut doctorul
`n filologie, istoricul literar [i
vie]ii. Ast\zi Hristos este pe
cruce! E pironit `n cuie [i `nco-
ronat cu spini, de tine, de mine,
de ei, de noi! (Pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
el a ar\tat cu atâta claritate
cine suntem.
S-a polemizat foarte mult
pe tema: „cine este vinovat
de moartea lui Iisus?“. Popo-
rul ales sau romanii, st\pâ-
nitorii vremelnici ai acestui
popor. S\ nu ne gr\bim s\
condamn\m pe cineva `nain-
te de a judeca mai profund
circumstan]ele. Dac\ ajun-
gem la concluzia c\ evreii
l-au omorât pe Hristos, tre-
buie s\ vedem c\ totu[i, prin
doi reprezentan]i ai lor, Iosif
[i Nicodim, am primit trupul
lui Hristos. Poporul evreu a
fost [i este un popor al taine-
lor. Ucigându-l pe un Fiu al
poporului lor, totu[i nu l-au
aruncat, ci ni l-au dat nou\,
celor ce credem.
Con]inutul mor]ii pe Cru-
ce a lui Hristos ca jertf\ `n-
dreptat\ spre Dumnezeu [i
cu mare efect pentru umani-
tatea Sa este o total\ preda-
re a lui Hristos, ca om, Tat\-
lui. ~n sfâr[it putem spune,
dup\ aceste scurte reflec]ii,
c\ cine nu se entuziasmeaz\
de taina Patimilor lui Hris-
tos pe care le retr\im `n sluj-
ba deniei din Joia Mare,
greu va duce un an `n con-
tinuare pentru c\ nu va g\si
rostul vie]ii lui `n alt\ parte.
Din aceast\ slujb\ inegala-
bil\ desprindem lec]ia `n
care Dumnezeu re-creaz\
lumea [i-i d\ posibilitate s\
se transfigureze `n El.“ a
folcloristul rom=n bucovinean
Gheorghe Bogaci;
a 1932 - A murit matemati-
cianul italian Giuseppe Peano;
a elaborat teoria [irului nu-
merelor naturale pe baza unor
axiome, care-i poart\ numele;
a 1943 - ~ntr–o scrisoare a-
dresat\ mare[alului Ion Anto-
nescu, Constantin Br\tianu [i
Iuliu Maniu, pre[edin]ii princi-
palelor partide politice din
opozi]ie, protesteaz\ `mpotriva
inten]iei de a angaja Rom=nia
`ntr–un r\zboi direct contra
marilor democra]ii occidentale;
a 1947 - Presa anun]\ pune-
rea `n circula]ie a bancnotelor
de 1 milion de lei. Este momen-
tul `n care infla]ia postbelic\
`ncepe s\ creasc\ vertiginos;
a 1950 - Na]ionalizarea unei
p\r]i a fondului de locuin]e de
la ora[e. Restituirea lor, dup\
1990, a f\cut obiectul dispute-
lor `n jurul Legii caselor na]ion-
alizate;
a 2004 - A avut loc lansarea
primului ziar bilingv (rom=-
no–portughez) de cultur\ editat
`n Portugalia – „Diaspora rom=-
n\ [i moldav\“. a

CE-}I DORESC EU }IE
Piatra [i gelatina
de Nicolae HULPOI
Spunea cineva c\, acum
aproape dou\ mii de ani, Iuda
l-a vândut pe Hristos cu trei-
zeci de argin]i [i pentru asta a
primit pecetea de cel mai mare
tr\d\tor al tuturor timpurilor,
arhetipul infidelului [i al nes\-
tulului de bani. Ast\zi Hristos
este vândut cu sute de milioa-
ne de dolari – poate echiva-
lentul a vagoane de argin]i! – [i
nimeni nu mai poate vedea
ceva r\u `ntr-o afacere de suc-
ces. Pentru c\ – nu-i a[a? – ce
poate fi r\u, de exemplu, `ntr-o
carte, `ntr-un documentar sau
`ntr-o pies\ de teatru care-l
pune pe Hristos `n cele mai
„atipice“ situa]ii? Cum ar
putea fi condamnat\ o pies\ de
teatru `n care personajele au
nume de Hristos, Pavel, Luca,
Matei etc., dar – s\ fie clar! –
orice asem\nare cu realitatea
este pur `ntâmpl\toare!
Plebea ignar\ dreptcredin-
cioas\ mai bine [i-ar vedea de
lungul nasului `nainte de a
critica parabola unui „Pavel te-
DE LA AL}II PENTRU NOI
Gânduri de la 1876 (I)
de Liviu PAPUC
La 1876, tân\rul Ioan Arte-
mie Anderco (1853-1877), fiu
de preot maramure[ean din
Bor[a, student pe la cele `nalte
[coli ale Apusului, `[i noteaz\
diferitele impresii `ntr-un jur-
nal cuprinz\tor, publicat par-
]ial (anul 1876) `n 1934 [i re-
luat `n 2001. Privirea mereu
vie [i spiritul scotocitor, avid
de noutate, `l fac s\ descopere
aproape la tot pasul subiecte
de medita]ie, ale c\ror con-
cluzii sunt valabile [i acum.
Astfel, g\sim aici interesante
note privind moravurile, aspec-
tul stradal, via]a la ]ar\, obi-
ceiurile (din Italia, Fran]a,
Belgia). Nu lipsesc compara-
]iile cu st\rile de lucruri din
România de atunci sau din
Transilvania, uneori cu consi-
dera]ii de ordin istoric [i social de
profunzime, alteori oprindu-se la
simple consemn\ri ale reali-
OPINII & COMENTARII
rorist“ sau a unui „Hristos ma-
rionet\“! La fel, ce poate fi r\u
`ntr-un roman poli]ist care
dezv\luie „`n[el\ciunea“ care a
generat lumea `n care tr\im?
{i a[a mai departe…
Se pare c\, `ntr-adev\r,
secolul XXI este religios, dar
unele „biserici“ nu mai au forma
bine cunoscut\, ci par a aduce
mai mult a supermarketuri.
Oare cât de tare ne vom mira
când `l vom vedea pe Iisus pe
etichetele borcanelor, recoman-
dându-ne mai [tiu eu ce produs?
La urma urmei… de ce s\ ne
intrige sau s\ ne mire toate
acestea? Ce poate spune min-
tea omeneasc\ mai uimitor
despre Hristos, decât a f\cut el
`nsu[i? Adic\ ce poate fi mai
scandalos, mai senza]ional de-
cât ce spune deja Scriptura?
Cui i-ar fi trecut prin minte un
scenariu `n care Fiul lui
Dumnezeu, pentru noi [i pen-
tru a noastr\ mântuire, s\ se
`ntrupeze din fecioar\, s\ im-
presioneze toat\ lumea cu
minunile sale [i, s\ se lase
chinuit [i omorât de cei zidi]i
cu palma sa?
t\]ilor. La un moment dat, as-
pectul religios `l seduce pe mai
multe pagini, `ncercându-se
`ntr-o analiz\ (par]ial\) compar-
ativ\, care ne-ar putea interesa
[i ast\zi:
„Ortodoxia n-a avut nici
schisme, nici Lutheri [i compa-
nia, nici scandalurile anti-pa-
pilor, nici masacrele albigenzi-
lor, valdenzilor, hugheno]ilor,
maurilor [i indienilor din
America.
Dumnezeul nostru e Dum-
nezeul p\cii [i al toleran]ei: e
lumina, progresul; e Dumne-
zeul cel mai pu]in atacat de to]i
aceia ce cuget\ c\ ar fi expre-
sia ignoran]ei. Dumnezeu, ne-
cunoscutul sau neexplicabilul
– ignoran]a noastr\.
Latinii ceilal]i, din Occident,
cad `n dou\ extreme: r\mân
p\gâni indiferen]i, ca poporul
italian, cred prea mult, ca spa-
niolii, cred când este mode de
crezut, francezii. ~n fundul fun-
durilor, nimic nu cred, sunt ex-
teriori: ceremonii,
pompe, ochii [i ure-
chile, sim]urile,
pre]uiri `nd\tina-
te; sunt anticii la-
tini, f\r\ virtu]ile
civile amestecate
cu cele religioase.
Ce a fost religia ro-
mano-catolic\
apostolic\? Arm\
`n mâna papilor
spre a-[i m\ri pu-
terea temporar\,
arm\ `n mâna regi-
lor spre a-[i extirpa
«necredincio[ii»,
adic\ acei care a-
veau interes s\ nu
fie; arm\ teribil\
`n mâna iezui]ilor,
cu scopuri care se
cunosc ast\zi de
toat\ lumea. Adic\
religia era un mijloc
cum este `n zilele
noastre: «Dumneze-
ul-ban», Moloch. De
ce a fost atât de
Hristos nu poate fi furat din
sufletele credincio[ilor [i ace[-
tia nu pot fi sminti]i, indiferent
ce s-ar spune despre El. Pentru
c\ vorbele goale [i aiurelile nu-i
smintesc pe credincio[i, ci pe
necredincio[i, pe cei `nseta]i de
scandal. Credinciosul nu are
nevoie de argumente nesfâr[ite
pentru a-[i dovedi sie[i credin-
]a, dar necredinciosul nu poate
r\mâne `n necredin]\ f\r\
argumente mai mult sau mai
pu]in confec]ionate. Din mun-
tele credin]ei se desprind doar
mici pietricele chiar [i la cele
mai mari cutremure, `ns\ gela-
tina necredin]ei vibreaz\ [i la
cea mai mic\ adiere de vânt.
***
E joia patimilor lui Hristos,
iar credincio[ii au inima zdro-
bit\ la auzul evangheliilor, la
denia din aceast\ sear\. Cre-
dincio[ii simt `n sufletul lor
biciul care-l love[te pe Mân-
tuitorul, simt coroana de spini
`ndesat\ pe fruntea Sa, plâng
cu Maica Domnului [i au `n
minte pustiul din sufletul
apostolilor.
„Cu patima Ta Hristoase,
cur\]e[te patimile noastre…“
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului
„Lumina de Duminic\“
comb\tut\ aceast\ religie? De
ce e `n dec\dere? De ce ast\zi
numai din considera]ii politice
mai este sus]inut\, f\r\ de
care mâine n-ar exista? Pentru
ce este imposibil\ o religie ce
]ine ca dogm\ infailibilitatea,
care zice «anatema» progresu-
lui, care voie[te ea singur\ nu-
mai – sic volo, sic iubeo – a opri
curentul ideilor ce ast\zi
cuceresc lumea, (c\ci ea) nu
poate exista la secolul al XIX-
lea. Civiliza]ia va trece asupra
Vaticanului [i asupra catolicis-
mului, cum a trecut asupra
p\gânismului.
Morala acestui sublim om
din Galileea, care a [tiut a se
sacrifica pentru viitorul omeni-
rii, este etern\, imutabil\, fi-
indc\ este adev\rul, este ex-
presia caracterului omului. {i,
pân\ ce omul nu se va schimba
`n fiin]a sa, pân\ ce va avea tot
acela[i caracter, pân\ atunci
tot acela[i sim] moral `l va
domina. (...)
De ce Ortodoxia este sus]i-
nut\ de to]i acei ce cuget\? La
noi se `ntâmpl\ tocmai con-
trariul: cei `nv\]a]i, `n loc de a
o combate, cum fac confra]ii
din Occident, o sus]in cu toat\
t\ria. Pentru c\ nu se opune
dezvolt\rii spiritului omenesc,
nu e piedic\ `n mersul progre-
sului. La noi s-a `n]eles, ca `n
Occident, c\ o religie e nece-
sar\. Sim]ul religios face parte
din facult\]ile omului; f\r\ re-
ligie nu exist\ societatea. La
noi se cuget\ c\, dac\ religia
ortodox\ nu e `n contrazicere
cu societatea [i dac\ ea exist\
acum `ntre noi, trebuie sus]i-
nut\ ca fiind cea mai conve-
nabil\, pentru a merge `ncet [i
f\r\ convulsii c\tre perfec]ie.
Religia ortodox\, `n partea
ei nedogmatic\, s-a reformat,
se reformeaz\ din zi `n zi, dup\
trebuin]ele timpurilor. {i, tot-
deauna, la ori[ice schism\, lip-
sa reformelor `n partea disci-
plinar\ sau schimb\rile ab-
surde dogmatice au fost cauza
desp\r]irilor. Acolo e Luther,
acolo-s, `n zilele noastre, «ve-
chii catolici»“.
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 20 aprilie 2006 3
EDITORIAL
Fr\]ia lui Iuda
a Agresa]i pe de o parte, priva]i de
asisten]\ pe de alt\ parte, suntem biete
victime ale propriei noastre
incon[tien]e. ~n]elegerea st\rii noastre
are dou\ urm\ri posibile: fie
`ntoarcerea smerit\ la o via]\ cre[tin\
real\, fie disperarea care te for]eaz\ s\
alegi falsa solu]ie „Iuda“ a
de Nicolae DIMA
S\pt\m=na Patimilor este plin\ de imaginea
lui Iuda, omul care a f\cut marea gre[eal\ de a
trata cu dispre] prietenia de care se bucura din
partea lui Iisus, fiind tentat de un c=[tig mate-
rial care, surprinz\tor, nici nu a fost foarte con-
sistent. Unii au `ncercat s\-l scuze pe Iuda,
spun=nd c\ el n-ar fi fost dec=t un instrument al
`mplinirii planului divin de salvare a omului.
(Argumentul `[i dizolv\ rapid consisten]a dac\ se
aminte[te faptul c\ Iisus [tia foarte bine c\ Iuda
avea s\-l tr\deze, deci ar fi avut timp s\ fug\
dac\ [i-ar fi dorit asta, [i mai ales c=nd se pre-
cizeaz\ c\ solda]ii romani nu l-au prins pe
M=ntuitorul – de[i `[i propuseser\ de foarte mult
timp acest lucru – doar pentru c\ Iisus n-a vrut
s\ fie prins. Iuda este deci un element dispensa-
bil `n acest tablou.) Al]ii `l demonizeaz\,
acuz=ndu-l de deicid [i transform=ndu-se `n
judec\tori de circumstan]\ ai nefericitului fost
ucenic al Domnului. Nu se spune `ns\ c\ Iuda
este, de fapt, o victim\. El cade `n cursa propriei
sale obsesii pentru bani, pus\ `n rela]ie cu frivo-
litatea caracterului s\u, incapabil s\ `n]eleag\ [i
s\ pre]uiasc\ o prietenie de un asemenea calibru
ca cea pe care i-o oferea Hristos. Nu-i deloc greu
de `n]eles de ce voi afirma c\ Iuda este un
reprezentant al unei `ntregi grupe de oameni
care ignor\ cu senin\tate ([i vinov\]ie) invita]iile
divine la dialog cu Nev\zutul.
Imaginea lui Iuda se potrive[te adesea cu cea
a cre[tinului indecis. De[i [tie c\ Dumnezeu `i
ajut\, [i cu toate c\ educa]ia primit\ `n mod
tradi]ional `l `mpinge c\tre o credin]\ ferm\,
chiar sus]inut\ practic, cre[tinul contemporan
cedeaz\ la fiecare pas, ba motiv=ndu-se prin in-
tensitatea ispitelor, ba ascunz=ndu-se dup\ pre-
textul seculariz\rii generalizate. Ideea de dato-
rie moral\ este din ce `n ce mai firav\.
Bine`n]eles c\ exist\ [i aici explica]ii: c=nd `]i dai
seama c\ legile ]\rii trebuie respectate, c=nd im-
pozitele [i taxele te urm\resc la tot pasul, c=nd
dificultatea p\str\rii serviciului pe care `l ai (ori
dificultatea g\sirii unui loc de munc\ bine pl\tit)
este deosebit de presant\, atunci cau]i un prilej
de eliberare, un punct de libertate. {i pentru c\
nu ai un alt spa]iu al obliga]iilor personale pe
care s\ calci, `l sacrifici pe acela al vie]ii reli-
gioase, pretinz=nd c\ po]i fi credincios f\r\ s\ fii
neap\rat ata[at de Biseric\.
Realitatea este c\ ne `ndep\rt\m foarte mult de
imaginea omului care are cu Dumnezeu mult mai
mult dec=t o simpl\ amici]ie. Sfin]enia Patericului,
profilul omului care se `nal]\ `nceti[or de la
p\m=nt atunci c=nd se roag\ sau imaginea pust-
nicului din ale c\rui m=ini ies fl\c\ri atunci c=nd
`l invoc\ pe Dumnezeu – toate acestea par de
domeniul incredibilului `n lumea `n care vrem s\
devin\ lege c\ nu exist\ dec=t lucrurile [i fiin]ele
pe care le putem atinge. Tr\im `n teroarea senzo-
rialului, ceea ce ne taie `n mod garantat orice fir de
comunicare cu lumea spiritelor. ~ngerii [i demonii
roiesc `n jurul nostru, ca ni[te umbre binef\c\toare
[i malefice, dar le ignor\m cu succes, f\r\ s\ ne
d\m seama c=t de mult avem de pierdut din asta.
Pentru cel care nu crede `n existen]a demonilor
este foarte u[or s\ cad\ `n diferitele capcane pe
care de obicei le numim „ispite“, [i care nu sunt de-
fel ni[te scuze pentru erorile din via]a cre[tinului
obi[nuit. Cel ce crede c\ `ngerii sunt doar ni[te
simboluri care populeaz\ pove[tile pentru pre[co-
lari, se lipse[te `n mod con[tient de una dintre cele
mai puternice forme de asisten]\ spiritual\ de care
poate avea parte.
Agresa]i pe de o parte, priva]i de asisten]\ pe
de alt\ parte, suntem biete victime ale propriei
noastre incon[tien]e. ~n]elegerea st\rii noastre,
care poate s\ se `nt=mple `ntr-o clip\ de contact
dur cu un prag nev\zut, are dou\ urm\ri posi-
bile: fie `ntoarcerea smerit\ la o via]\ cre[tin\
real\, fie disperarea care te for]eaz\ s\ alegi
falsa solu]ie „Iuda“. Sinuciderea lui Iuda a fost
un e[ec r\sun\tor al acestui personaj de a folosi
starea sa de regret `n beneficiul s\u. De unde [i
concluzia c\ regretul pentru unele fapte rele nu
este echivalent cu poc\in]a. a
4 Joi, 20 aprilie 2006
~NVIEREA LUI HRISTOS -
IZB|VIREA DE ~NTRISTARE
† DANIEL,
prin harul lui
Dumnezeu
Arhiepiscop al Ia[ilor
[i Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei
PREA CUCERNICULUI
CLER, PREA CUVIOSULUI
CIN MONAHAL {I PREA
IUBI}ILOR CREDINCIO{I
DIN ARHIEPISCOPIA
IA{ILOR: HAR, MIL| {I
PACE DE LA HRISTOS
DOMNUL, IAR DE LA NOI
P|RINTE{TI
BINECUVÂNT|RI!
„O, Pa[tile, izb\viirea de
`n
ntrristarre!
C\ ast\zi, din mormânt ca
dintr-o
c\mar\ str\lucind Hristos, pe
femei
De bucurie le-a umplut, zicând:
Vesti]i Apostolilor!“
(Utrenia ~nvierii,
Laude, stihirile Pa[tilor)
HRISTOS A ~NVIAT!
Iubi]i credincio[i
[i credincioase,
Suferin]ele [i moartea Mân-
tuitorului Iisus Hristos i-au
adus Lui [i tuturor celor care
L-au iubit durere [i `ntristare.
Când la Cina cea de Tain\
ucenicii au aflat de la Iisus c\
unul dintre ei ~l va vinde, adic\
`l va tr\da „ei, `ntriistându-sse
foarte, au `nceput s\-I zic\
fiecare: Nu cumva eu sunt,
Doamne?“ (Matei 26, 22).
Dup\ Cina cea de Tain\, `n
noaptea de joi spre vineri, Iisus
a mers cu ucenicii S\i `ntr-un
loc numit Ghetsimani, pentru
a se ruga, [i „luând cu Sine pe Pe-
tru [i pe cei doi fii ai lui Ze-
vedeu, a `ncep put a Se `ntriista [ii
a Pastoral\ de Sfintele Pa[ti a
a Se mâhnii. Atunci le-a zis: ~n-
triistat este sufletul Meu pân\
la moarte. R\mâne]i aici [i pri-
veghea]i `mpreun\ cu Mine“ (Ma-
tei 26, 37-38; Marcu 14, 34).
Iar apoi Iisus „ridicându-Se
din rug\ciune, a venit la uce-
nicii Lui [i i-a aflat adormi]i
de `ntriistare“ (Luca 22, 45).
Despre `ntristarea prin ca-
re vor trece ucenicii S\i, Iisus
a vorbit `nainte de P\timirile
Sale, ar\tând `ns\ c\ `ntris-
tarea se va preface `n bucurie:
„Adev\rat, adev\rat zic vou\
c\ voi ve]i plânge [i v\ ve]i
tângui, iar lumea se va bu-
cura. Voi v\ ve]i `ntrista, dar
`ntriistarea voastr\ se va pre-
face `n bucuriie“ (Ioan 16, 20).
~n timp ce Iisus Hristos Dom-
nul se afla pe Cruce r\stignit,
`ntristarea produs\ de sufe-
rin]\ [i de moartea Lui era atât
de mare `ncât ea a fost expri-
mat\ `n cer [i pe p\mânt prin
`ntunericul de la ceasul al [ase-
lea, adic\ `n miezul zilei (cf.
Matei 27, 45), prin cutremurul
de p\mânt [i prin sfâ[ierea ca-
tapetesmei templului din Ieru-
salim (cf. Matei 27, 51).
Slujba Prohodul Domnului,
care se cânt\ `n Sfânta [i Ma-
rea Vineri, exprim\ `ntrista-
rea universului sau doliul cos-
mic `n aceste cuvinte:
„Doamne, aii ap pus
{ii cu Tiine-a
a soareluii lumiin\;
Iar f\ptura de cutremur
cuprins'a fost,
F\c\tor al tuturor ves-
tindu - Te.“
(starea a II-a, 30)
„Luna, soarele
Se `ntunec\-mpreun\,
Doamne,
{i robi binevoitori }i s-au
ar\tat
{i `n mantiii negre s-a au `n-
ve[mântat.“
(starea a II-a, 35)
Evangheliile ne arat\ c\,
dup\ moartea Mântuitorului
Iisus Hristos, ucenicii Lui „se
tânguiiau [ii plângeau“ (Marcu
16, 10). De asemenea, erau `n-
tristate [i femeile care L-au ur-
mat pân\ la Cruce (cf. Matei 27,
55), iar apoi unele dintre ele au
venit diminea]a, `n ziua `ntâi a
s\pt\mânii, s\ vad\ mormân-
tul lui Iisus (cf. Matei 28, 1).
O mare [i nea[teptat\ schim-
bare a `ntrist\rii `n bucurie are
loc când femeile mironosi]e au
aflat de la `ngeri vestea ~nvierii
lui Iisus. ~ndat\ ele au plecat
de la mormânt „cu fric\ [i cu
bucuriie mare ca s\ vesteasc\
ucenicilor Lui“ (Matei 28, 18).
„Dar când mergeau ele s\
vesteasc\ ucenicilor, iat\ Iisus
le-a `ntâmpinat zicând: Bucu-
ra]ii-v
v\!“ (Matei 28, 9). Mi-
nunea ~nvierii lui Hristos din
diminea]a zilei dintâi a s\pt\-
mânii devenea `nceputul bu-
curiei ve[nice a omenirii!
~n dup\-amiaza aceleia[i
zile a ~nvierii Domnului, pe
când doi dintre ucenicii S\i,
Luca [i Cleopa, mergeau spre
Emaus vorbind unul cu altul
despre suferin]ele [i moartea
lui Iisus, un c\l\tor necunos-
cut s-a apropiat de ei [i le-a
zis: „Ce sunt cuvintele acestea
pe care le schimba]i unul cu
altul `n drumul vostru? Iar ei
s-au oprit, cup priin[ii de `ntriis-
tare“ (Luca 24, 17).
Deodat\, `ns\, `ntristarea
lor s-a a schimbat `n bucurie
când c\l\torul necunoscut a
fost invitat `n casa lor, a bine-
cuvântat pâinea [i a frânt-o.
Atunci „s-au deschis ochii lor
[i L-au cunoscut“: era ~nsu[i
Iisus Domnul. „{i El S-a f\cut
nev\zut de ei“ (Luca 24, 31).
Sfânta Evanghelie dup\
Ioan ne arat\ c\ `n seara zilei
~nvierii Sale din mor]i, Hristos-
Domnul a trecut `n chip minu- Sfânta Evanghelie dup\ Ma- Sfânta Evanghelie dup\
tei ne arat\ c\, dup\ ~nvierea Marcu ne mai arat\ c\ Hris-
nat prin u[ile `ncuiate ale casei
Sa, din mor]i, Hristos-Domnul tos Cel `nviat, de[i `n\l]at la
unde se aflau aduna]i ucenicii
S-a `ntâlnit cu ucenicii S\i [i `n cer, nu `nceteaz\ a fi `n lume
S\i, `ns\ f\r\ a fi prezent acolo
[i Toma: „Iisus a stat `n mi- Galileea: „v\zându-L, I s-au `mpreun\ cu ucenicii care-L
jlocul ucenicilor [i le-a zis: Pace `nchinat ei, care se `ndoiser\. {i binevestesc tuturor oameni-
vou\! {i zicând acestea, le-a apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor: „Deci Domnul Iisus, dup\
ar\tat mâinile [i coasta Sa. lor, zicând: «Datu-Mi-s-a toat\ ce a vorbit cu ei, S-a
a `n\l]at la
Deci s-a au bucurat uceniiciii, puterea, `n cer [i pe p\mânt. cer [ii a [ezut de-a
a dreap
pta luii
v\zând pe Domnul. (...) {i Iisus Drept aceea, mergând, `nv\]a]i Dumnezeu. Iar ei, plecând, au
le-a zis: Lua]i Duh Sfânt! C\- toate neamurile, botezându-le propov\duit pretutindeni, [i
rora ve]i ierta p\catele, le vor fi `n numele Tat\lui [i al Fiului [i Domnul lucra cu eii [ii `nt\rea
iertate [i c\rora le ve]i ]ine, vor al Sfântului Duh, `nv\]ându-le cuvvântul lor priin semnele ca-
fi ]inute“ (Ioan 20, 19-23). s\ p\zeasc\ toate câte v-am re urmau“ (Marcu 16, 19-20).
Dup\ o s\pt\mân\, Iisus S-a poruncit vou\. {i iat\, Eu sunt Sfânta Evanghelie dup\ Lu-
ar\tat din nou ucenicilor S\i, cu cu voi `n toate zilele, pân\ la ca ne spune c\, dup\ ~nvierea
ei fiind acum prezent [i Toma, sfâr[itul veacului»“ (Matei 28, Sa din mor]i, Iisus S-a ar\tat
care mai `nainte se `ndoise de 17-20). ucenicilor aduna]i `n Ierusalim
~nvierea Domnului. Dup\ ce Sfânta Evanghelie dup\ [i i-a convins c\ El a `nviat cu
Toma atingându-se de mâinile Marcu ne `nva]\ despre ar\- trupul, nu doar cu duhul: „Ve-
[i coasta lui Iisus a crezut `n t\rile lui Iisus dup\ ~nvierea de]i mâinile Mele [i picioarele
~nvierea Sa din mor]i [i a Sa din mor]i urm\toarele: „{i Mele, c\ Eu ~nsumi sunt; pip\-
m\rturisit c\ este Dumnezeu `nviind diminea]a, `n ziua cea i]i-M\ [i vede]i, c\ duhul nu a-
zicând: „Domnul meu [i Dum- dintâi a s\pt\mânii (Dumini- re carne [i oase precum M\ ve-
nezeul meu“, iar „Iisus i-a zis: c\), El S-a ar\tat `ntâi Mariei de]i pe Mine c\ am. (...) Iar ei
Pentru c\ M-ai v\zut ai crezut. Magdalena“ (Marcu 16, 9). Ea `nc\ necrezând de bucurie [i
Ferici]i cei ce n-au v\zut [i au a vestit ucenicilor S\i, „care se minunându-se, El le-a zis: ave]i
crezut!“ (Ioan 20, 28-29). tânguiau [i plângeau“ (Marcu ceva de mâncare? Iar ei I-au
Deci, ucenicul Toma m\rtu- 16, 10) din pricina mor]ii Lui, dat o bucat\ de pe[te fript [i
rise[te deodat\ ~nvierea, c\ Iisus este viu [i c\ a fost dintr-un fagure de miere. {ii
Domnia [i Dumnezeirea lui v\zut de ea, dar ace[tia n-au luând, a mâncat `naiintea lor“
Iisus Hristos Cel `nviat, ar\- crezut (cf. Marcu 16, 11). Apoi, (Luca 24, 39-43). Deci, Iisus a
tând astfel c\ El este Birui- acela[i Evanghelist Marcu mâncat nu pentru c\ avea ne-
torul mor]ii, Domnul vie]ii [i zice: „Dup\ aceea, S-a ar\tat voie de hran\, ci pentru a le do-
Dumnezeu Mântuitorul Care `n alt chip, la doi dintre ei ca- vedi ucenicilor S\i c\ a `nviat
S-a f\cut Om pentru a d\rui re mergeau la o ]arin\. {i ace- cu trupul din mor]i, `n mod
oamenilor via]\ dumnezeias- ia, mergând, au vestit celor- real, nu ar\tându-se ca un duh.
c\ ve[nic\. lal]i, dar nici pe ei nu i-au Sfânta Evanghelie dup\
Tot Evanghelia dup\ Sfân- crezut. La urm\, pe când cei Luca mai istorise[te c\, dup\
tul Ioan ne arat\ c\ „Iisus S-a unsprezece [edeau la mas\, li ~nvierea Sa din mor]i [i `na-
ar\tat iar\[i ucenicilor la Ma- S-a ar\tat (Iisus) [i I-a mus- inte de ~n\l]area Sa la cer,
rea Tiberiadei“ (Ioan 21, 1) trat pentru necredin]a [i `m- Domnul Iisus a explicat uceni-
când, prin puterea Sa, s-a s\- pietrirea inimii lor, c\ci n-au cilor Lui c\ toate cele petre-
vâr[it pescuirea minunat\, iar crezut pe cei ce-L v\zuser\ `n- cute cu El, adic\ suferin]ele
apoi Iisus l-a reintegrat `ntre viat. {i le-a zis: Merge]i `n toa- Sale, moartea Sa [i `nvierea
Apostolii S\i pe Petru (cf. Ioan t\ lumea [i propov\dui]i Evan- Sa, s-a au `mplinit `ntocmai
21, 1-17) care de fric\ se lep\- ghelia la toat\ f\ptura. Cel ce dup\ cum au fost scrise sau
dase de El `n fa]a celor prezen]i va crede [i se va boteza se va profe]ite `n Sfintele Scripturi,
`n curtea arhiereului Caiafa mântui, iar cel ce nu va crede adic\, „`n Legea lui Moise, `n
(cf. Matei 26, 69-75). se va osândi“ (Marcu 16, 12-16). proroci [i `n psalmi“ (Luca 24,

44). Apoi Sfântul Evanghelist
Luca l\mure[te [i mai am\-
nun]it zicând: „Atunci le-a
deschis mintea ca s\ priceap\
Scripturile. {i le-a spus c\ a[a
este scris [i a[a trebuia s\
p\timeasc\ Hristos [i s\
`nvieze din mor]i a treia zi, [i
s\ se propov\duiasc\ `n nu-
mele S\u poc\in]a spre ierta-
rea p\catelor la toate nea-
murile, `ncepând de la Ierusa-
lim“ (Luca 24, 45-47). Iar du-
p\ ce le-a spus c\ va trimite
peste ei „f\g\duin]a Tat\lui“
(Luca 24, 49), adic\ pe Duhul
Sfânt, [i ei se vor `mbr\ca cu
putere de sus, Iisus Cel `nviat
i-a dus pe ucenici afar\ din
Ierusalim, spre Betania, i-a
binecuvântat (cf. Luca 24, 50),
[i „pe când `i binecuvânta, S-a
desp\r]it de ei [i S-a `n\l]at la
cer. Iar ei, `nchinându-se Lui,
s-au `ntors la Ierusalim cu bu-
curiie mare. {i erau `n toat\
vremea `n templu, l\udând [i
binecuvântând pe Dumnezeu“
(Luca 24, 51-53). Vedem cum
binecuvântarea Domnului
aduce bucurie Bisericii, iar
bucuria na[te laud\ adus\
Domnului.
Cartea Faptele Apostolilor
ne spune c\, dup\ ~nvierea Sa
din mor]i, Iisus S-a ar\tat mai
ales ucenicilor S\i, timp de 40
de zile, pân\ `n ziua ~n\l]\rii
Sale la cer, vorbindu-le „cele
despre ~mp\r\]ia lui Dum-
nezeu“ (Fapte 1, 3).
Sfântul Apostol Pavel `n E-
pistola `ntâia c\tre Corinteni
vorbe[te [i el despre ar\t\rile
sau apari]iile Domnului Iisus
dup\ ~nvierea Sa din mor]i,
zicând: „S-a ar\tat lui Chefa,
apoi celor doisprezece. ~n urm\
S-a ar\tat deodat\ la peste
cinci sute de fra]i, (…). Dup\
aceea S-a ar\tat lui Iacob, apoi
tuturor apostolilor, iar la urma
tuturor, ca unui n\scut `nainte
de vreme, mi S-a ar\tat [i mie“
(I Corinteni 15, 5-8).
Iubi]i fii [i fiice
duhovnice[ti,
Din ce ne spun Scrierile
Sfinte ale Noului Testament
despre ~nvierea Domnului nos-
tru Iisus Hristos se pot vedea
nu numai dovezi clare [i puter-
nice ale ~nvierii Domnului nos-
tru Iisus Hristos, ci [i adev\rul
c\ leg\tura credincio[ilor cu
Hristos Cel `nviat este izvorul
bucuriei [i mântuirii lor.
Deoarece femeile mironosi-
]e au crezut `n ~nvierea lui
Hristos binevestit\ lor de `n-
geri la mormânt, ele s-au `n-
vrednicit s\-L vad\ pe ~nsu[i
Hristos Cel `nviat, Care le-a
`ntâmpinat pe când se `ntor-
ceau ele `n Ierusalim, zicân-
du-le: „Bucura]i-v\! Iar ele,
apropiindu-se, au cuprins pi-
cioarele Lui [i I s-au `nchinat“
(Matei 28, 9). A[adar, credin]a
lor le-a schimbat `ntristarea
`n bucurie [i a f\cut din ele
martore [i binevestitoare ale
~nvierii lui Hristos.
Ucenicii, care la `nceput se
`ndoiser\ de ~nvierea lui Hris-
tos, `ndat\ ce s-au `ntâlnit cu
El [i au v\zut mâinile [i pi-
cioarele Lui care purtau sem-
nele cuielor, precum [i coasta
Lui care purta semnul l\ncii,
au crezut `n Iisus Cel `nviat [i
s-au `mp\rt\[it de pacea [i bu-
curia ~nvierii. Prin urmare,
bucuria [i pacea care izvor\sc
din Hristos Cel `nviat devin
con]inutul haric al vie]ii Bise-
ricii Sale [i hrana vie]ii duhov-
nice[ti a fiec\rui cre[tin.
De asemenea, `nv\]\m din
Sfintele Evanghelii c\ Hristos
Cel `nviat d\ruie[te Sfin]ilor
Apostoli harul Duhului Sfânt
ca putere de a ierta p\catele,
de a propov\dui Evanghelia
poc\in]ei [i a mântuirii, de a
face ucenici din toate popoare-
le, de a-i boteza `n numele Sfin-
tei Treimi [i de a-i `nv\]a s\
p\zeasc\ toate cele poruncite
de El, iar Hristos-Domnul, de[i
`n\l]at la cer, este pururea cu
ei `n toate zilele pân\ la sfâr-
[itul veacurilor (cf. Matei 28,
19-20; Luca 24, 46-48).
Duhul Sfânt, pe Care L-au
primit ucenicii de la Hristos
Cel `nviat ca arvun\ `n Dumi-
nica ~nvierii Domnului, se va
d\rui lor `n plin\tate `n Du-
minica Pogorârii Duhului
Sfânt (cf. Fapte 2, 4-7).
Astfel, Hristos Cel `nviat
este prezent `n Biseric\ prin
Duhul Sfânt luminând Bise-
rica s\ `n]eleag\ Scripturile,
s\ s\vâr[easc\ Sfintele Taine
[i s\ p\zeasc\ toate cele po-
runcite de El, `ndreptând ne-
contenit via]a cre[tinilor spre
`nvierea de ob[te [i spre `m-
p\r\]ia cereasc\ a Preasfintei
Treimi (cf. Ioan 16, 13).
Orice `ntristare din via]a
Bisericii [i din via]a fiec\rui
credincios se schimb\ `n bu-
curie, pe m\sura credin]ei
noastre `n Hristos [i a leg\tu-
rii noastre cu El, prin rug\-
ciune, prin poc\in]\, prin `m-
p\rt\[irea cu Sfintele Taine,
prin s\vâr[irea faptelor bune,
prin r\bdare cu smerenie [i
prin a[teptare cu speran]\.
~n acest `n]eles, Sfântul A-
postol Petru `nva]\ pe cre[tini
zicând: „Pe El (Hristos), f\r\
s\-LL fii v\zut, ~l iubii]ii; `ntru El,
de[i acum nu-L vede]i, voii cre-
de]ii [ii v\ bucura]ii cu bucuriie
negr\iit\ [ii pream\riit\, dobân-
dind r\splata credin]ei voastre,
adic\ mântuirea sufletelor“ (I
Petru 1, 8-9).
Iar Sfântul Apostol Pavel
descrie via]a cre[tin\ ca fiind
bucurie din bucuria ~nvierii lui
Hristos [i `naintare c\tre `n-
vierea cea de ob[te [i c\tre ~m-
p\r\]ia lui Dumnezeu: „Dum-
nezeu, bogat fiind `n mil\, pen-
tru multa Sa iubire cu care ne-a
iubit, pe noi cei ce eram mor]i
prin gre[elile noastre, ne-a a pe cu Ziua ~nvierii, cu Dumini-
f\cut vii `mp preun\ cu Hriistos -
prin har sunte]i mântui]i! {ii
`mp preun\ cu El ne-a a sculat (`n-
viat) [ii `mp preun\ ne-a a a[ezat
`ntru cerurii, `n Iisus Hristos,
ca s\ arate `n veacurile viitoare
covâr[itoarea bog\]ie a harului
S\u, prin bun\tatea ce a avut
c\tre noi `ntru Hristos Iisus“
(Efeseni 2, 4-7).
Ca urmare, Sfântul Pavel
`ndeamn\ adesea, `n episto-
lele sale, pe cre[tini zicând:
„Bucura]i-v\ pururea `ntru
Domnul. {i iar\[i zic: bu-
cura]i-v\!“ (Filipeni 4, 4).
~n alt\ epistol\ acela[i Sfânt
Apostol Pavel zice: „Cine ne
va desp\r]i pe noi de iubirea
lui Hristos? Necazul, sau
strâmtorarea, sau prigoana,
sau foametea, sau lipsa de
`mbr\c\minte, sau primejdia,
sau sabia? (…) Dar `n toate
acestea suntem maii mult de-
cât biiruiitorii, priin Acela Care
ne-aa iubiit“ (Romani 8, 35 [i 37).
Num\rându-se printre cei
care, de[i p\timesc multe ne-
cazuri [i `ncerc\ri pentru cre-
din]a lor `n Hristos, totu[i se
bucur\ fiindc\ simt ajutorul
Lui, Apostolul Pavel zice: „Ca
ni[te `ntrista]i, dar pururea
bucurându-ne“ (II Corinteni
6, 10). Acela[i mare dasc\l al
~nvierii [i al bucuriei `n Hris-
tos spune c\ „Dumnezeu mân-
gâie pe cei smeri]i“ (II Corin-
teni 6, 6) [i c\ exist\ dou\
feluri de `ntristare: una care
ne apropie de Dumnezeu [i al-
ta care ne desparte de Dum-
nezeu, când ne leg\m prea
mult de cele lume[ti [i trec\-
toare: „~ntristarea cea dup\
Dumnezeu aduce poc\in]\
spre mântuire, f\r\ p\rere de
r\u; iar `ntristarea lumii adu-
ce moarte“ (II Corinteni 6, 10).
Credin]a puternic\ `n Hris-
tos Cel `nviat [i `n via]a ve[-
nic\ schimb\ `n speran]\ [i `n
pace chiar [i `ntristarea prici-
nuit\ de `mb\trânirea, de
suferin]a [i de moartea trupu-
lui: „{tiind c\ Cel ce a `nviat
pe Domnul Iisus ne va `nvia [i
pe noi, (…) De aceea, nu ne
pierdem curajul [i, chiiar dac\
omul nostru cel diin afar\ se
trece, cel diin\untru `ns\ se
`nnoiie[te diin zii `n zii“ (II Co-
rinteni 4, 14 [i 16).
„De aceea ne [ii str\duiim
ca, fie c\ petrecem `n trup fie
c\ plec\m din el, s\ fiim
biineppl\cu]ii Lui (Hristos)“ (II
Corinteni 5, 9).
Credin]a `n ~nviere schimb\
`ntristarea `n n\dejde [i aduce
mângâiere `n suflet mai ales
când trecem prin durerea pe
care ne-o o pricinuie[te moartea
celor dragi ai no[tri. ~n acest
sens, la slujba `nmormânt\rii
cre[tinilor ortodoc[i se cite[te
din cartea Apostolul textul pe
care `l scrie Sfântul Pavel tesa-
lonicenilor `n leg\tur\ cu cei
mor]i, zicând: „Fra]ilor, despre
cei ce au adormit nu voim s\
fi]i `n ne[tiin]\, ca s\ nu v\
`ntriista]ii ca ceiilal]ii, care nu au
n\dejde. Pentru c\ de credem
c\ Iisus a murit [i a `nviat, tot
a[a (credem) c\ Dumnezeu pe
ceii adormii]ii `ntru Iiisus `ii va
aduce `mp preun\ cu El (…),
când ~nsu[i Domnul (...) Se va
pogor` din cer, [i cei mor]i `ntru
Hristos vor `nvia `ntâi. Dup\
aceia noi, cei vii, care vom fi
r\mas, vom fi r\pi]i `mpreun\
cu ei `n nori, ca s\ `ntâmpin\m
pe Domnul `n v\zduh, [ii a[a
pururea vom fii cu Domnul. De
aceea, mângâiia]ii-v v\ uniii pe
al]iii cu aceste cuvinte“ (Tesa-
loniceni 4, 13-18).
Credin]a Apostolilor `n
Hristos Cel `nviat [i leg\tura
lor cu El, `n timpul vie]ii p\-
mânte[ti [i dup\ trecerea lor la
via]a cereasc\, sunt temelia [i
modelul credin]ei [i vie]ii Bise-
ricii lui Hristos pân\ ast\zi. De
aceea, fiecare s\pt\mân\ `nce-
ca, iar S\rb\toarea Sfintelor
Pa[ti este tr\it\ [i numit\ `n
Ortodoxie „S\rb\toarea s\rb\-
torilor“. S\rb\toarea aceasta
Mare [i Sfânt\ a Pa[tilor este
totdeauna izvor de lumin\ [i
speran]\, de pace [i bucurie
pentru to]i cei `ndolia]i, pen-
tru copiii orfani de p\rin]i [i
pentru p\rin]ii c\rora le-au
murit copii, dar [i pentru
oricine a pierdut o fiin]\ dra-
g\: frate sau sor\, so] sau so-
]ie, bunic sau bunic\, prieten
sau prieten\, vecin sau ve-
cin\, coleg sau coleg\…
Lumina binecuvântat\ a
Sfintelor Pa[ti, ca s\rb\toare
a bucuriei tuturor [i a mân-
gâierii celor `ndolia]i, este ex-
primat\ `n versuri alese de
George Co[buc `n ultima stro-
f\ a poeziei sale La Pa[tii:
„Ah, iar `n minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile!
Eu [tiu c\ [i-n aceste zile
Tu plângi pe-al t\u copil
dorit!
La zâmbet cerul azii ne
cheam\,
Sunt Pa[tiile! Nu plânge,
mam\!“
Sfântul Cuvios Ioan Iacob
de la Neam] († 1960), `n ulti-
mele strofe ale poeziei sale
Miicul orfan, descrie `n versuri
duioase lumina Sfintelor Pa[ti
din sufletul copilului orfan:
„Acum de ~nviere
Venind acas\ iar,
A `nceput orfanul
S\ plâng\ cu amar.
Dar clopotul s-aude
La cimitir sunând
{i iar\[i glasul maicii
S-aude iar zicând:
Nu plânge azii, cop pile,
{ii nu fii sup
p\rat!
Eu sunt [-a aicii cu tiine,
Hriistos a `nv viat!
Joi, 20 aprilie 2006
De-atunci orfanul nostru
A `ncetat cu plânsul
{ii oriice clop
pot sun\
~l mângâiie pe dânsul!“
Iubi]i fra]i [i surori
`n Domnul,
Dup\ ce am petrecut Postul
Sfintelor Pa[ti timp de [ase
s\pt\mâni „`ntristându-ne pen-
tru Dumnezeu“ prin lacrimi de
poc\in]\ [i spovedanie pentru
iertarea p\catelor, [i apoi, ca
odinioar\ ucenicii Domnului,
„am plâns [i ne-am tânguit“ [i
noi `n S\pt\mâna Sfintelor [i
Mântuitoarelor Patimi ale
Domnului, duhovnice[te „r\s-
tignindu-ne [i `ngropându-ne
`mpreun\ cu Hristos“, - cum zic
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii - a-
cum ne facem [i p\rta[i ai
Sfintei ~nvieri tr\ind marea
bucurie a Sfintelor Pa[ti. ~ns\,
aceast\ bucurie trebuie s\ fie
`mp\rt\[it\ [i altora, mai ales
celor `ntrista]i de suferin]\,
bolnavi `n casa lor, `n spital
sau pe drumuri, celor `ntrista]i
de s\r\cie [i de neajutorare,
celor `ntrista]i de necazuri [i de
singur\tate, celor `ntrista]i de
doliu pentru cei mor]i, celor
`ntrista]i de dor dup\ cei ple-
ca]i departe `n ]ar\ sau `n str\-
in\tate, celor `ntrista]i de greul
zilei de azi [i de teama zilei de
mâine, precum [i tuturor celor
ce au nevoie de prezen]a [i de
ajutorul nostru. O rug\ciune [i
un cuvânt bun pentru ei, un
dar de prietenie [i un semn de
pre]uire - toate acestea devin
pentru ei f\clii de Pa[ti sau lu-
mini de ~nviere, care aduc `n
sufletul [i `n casa celor `ntris-
ta]i pace [i bucurie, speran]\ [i
s\rb\toare!
Din p\cate, exist\ [i mul]i
oameni `n timpul nostru lipsi]i
de bucurie nu atât pentru c\ le
lipse[te ceva material, cât pen-
tru c\ a sl\bit credin]a lor `n
Dumnezeu [i iubirea lor fa]\ de
semeni, iar via]a lor este golit\
de sens [i lipsit\ de ideal, mai
ales lipsit\ de dorin]a [i spe-
ran]a mântuirii [i a vie]ii
ve[nice. De aceea, unii `[i cur-
m\ ei `n[i[i via]a, uitând c\
via]a de acum este dar al lui
Dumnezeu [i timp de preg\tire
pentru via]a ve[nic\. S\ ne
rug\m [i pentru cei ce nu vor
sau nu mai pot s\ se roage, ca
lumina Sfintelor Pa[ti s\ le
aduc\ bucurie `n suflet.
Sufletul pustiit [i sl\bit, din
pricina lipsei de rug\ciune [i
de hran\ spiritual\, nu se mai
deschide [i nu se mai `nal]\
spre Dumnezeu [i nu mai cau-
5
t\ trezirea de sine ca `nviere a
sa din p\cat, ci mai degrab\
coboar\ `n iubire egoist\ de
sine, `n `nchidere `n sine [i `n
`nstr\inare de sine prin al-
coolism [i consum de droguri,
prin l\comie nelimitat\ pentru
lucruri [i momente trec\toare,
prin exaltare p\tima[\ a pro-
priei imagini sau prin violen]\
ca disperare ori ca afirmare de
sine umilind [i ucigând pe al]ii.
Astfel ne confrunt\m ade-
sea `n lumea de azi nu numai
cu o `ntristare pe care ne-o
pricinuiesc al]ii, ci [i cu una pe
care ne-o provoc\m noi `n[ine.
Foarte adesea p\cate perso-
nale sau colective, nem\rturi-
site [i neiertate, multe nedrep-
t\]i nereparate, mari daune
nepl\tite, toate acestea pot de-
veni „pietre de mormânt“ `n
via]a persoanei [i a colectivi-
t\]ii, `mpiedicând sufletul nos-
tru s\ simt\ lumina [i bucuria
~nvierii lui Hristos. ~n astfel de
st\ri numai poc\in]a [i `nnoi-
rea vie]ii ne pot deschide spre a
primi adev\rata bucurie.
Acest adev\r al nepreg\tirii
omului pentru a primi bucurie
de la Dumnezeu ni-l arat\ `n-
su[i faptul c\, dup\ ~nvierea
Sa din mor]i, Iisus-Domnul nu
S-a mai `ntâlnit cu cei care au
r\stignit pe „Cel sfânt [i
drept“, pe „~ncep\torul vie]ii“
(cf. Fapte 3, 14-15), adic\ L-au
r\stignit pe El, pe Hristos
„Domnul slavei“ (I Corinteni 2,
8), Iubitorul de oameni [i Mân-
tuitorul lumii. El `ns\ „voie[te
ca to]i oamenii s\ se mântu-
iasc\ [i la cuno[tin]a adev\ru-
lui s\ vin\“ (I Timotei 2, 4).
~n aceste zile de Pa[ti sau
de trecere de la `ntristare la
bucurie, s\ aducem, prin cu-
vântul [i fapta noastr\, bu-
curie [i s\rb\toare `n orfeli-
nate, `n c\minele de b\trâni,
`n spitale, `n penitenciare, `n
familiile s\race [i neajutora-
te, peste tot unde e nevoie de
lumina [i pacea lui Hristos.
Cu prilejul S\rb\torii Sfin-
telor Pa[ti, v\ adres\m tutu-
ror, cu p\rinteasc\ dragoste,
salutul cre[tin-ortodox: „Hriis-
tos a `nvviat!“, [i v\ dorim S\r-
b\tori fericite!; cu pace [i bu-
curie, s\n\tate [i mult ajutor
de la Dumnezeu `n toat\ fapta
cea bun\!
„Harul Domnului nostru
Iisus Hristos, dragostea lui
Dumnezeu-Tat\l [i `mp\rt\-
[irea Sfântului Duh s\ fie cu
voi cu to]i“ (II Corinteni 13,
13). a
6 Joi, 20 aprilie 2006 DOCUMENTAR

„Iar Pilat
„{i L-au dus `ntâi