:.=CRETIC 1.

;- a

Avangarda reprezintl o migcare rr; - _ , ': Jesf[qoard

o rupturl definitiv5 cu traditia cultural; .- - :..,dernismul l- -it
isi consum[ propria negatie. Varietate: , ,-: si acoperd
intreg spatiul european.
Multiplele conotatii intre care a c,. _ ,
-rit realiza- :.-
rea unei prime distinclii:
. avangarda etern5 reprezintA er.. .
::hiul, inac-
tualui, traditionalul, fenomen recognor- - . _ _erare, care
{ine de insdqi definitia literaturii. Cd, ": o invenlie
perpetud, exploTia permcLnentd a ttt ,
.i, tn serie
infinitd qi al c5rei mecanism de funcrir.-. . :itangardd
anticipd Ei swprimd, prin substitutie. ,
Viclor B ro u ner, Evad qrea - Biografia
icleii de liter{lturd i.
. avangarda istorici'desemne;- . :.anifestal ia
inceputui secolului XX prin afirmar.-, ::lme uneori
total diferite, dar unite de aceeasi n - . ;u tradifia,
obsesia artei absolute, tendin(a agre:1. .'
Avangarda istoricd reune$te Lr , ,n culturale
antitraditionale iniliate de poe1i, gAn:. ,. :uctureze qi In
s[ re-creeze intreg edificiul cultur. -
. niqcdri de
avangardd se numbr[:

: 1. Futurismul se dezvoltl cu . -
:natografie,
arhitectur[, modd. dans qi chiar ga... _-.al stiinlei Ei
al tehnologiei moderne. Vehicule;- - :articular[ a
miqc[rii, mitologia vitezei, cultul aL] -, .iune, meca-
nicismul, modelul spiralei, agresir :.-., . izboiului, un
nou primitivism etc. Principalii sir :: '
. T. Marinetti
(initiatorul miqcarii qi semnatarul :.-- -::do Govoni.
Enrico Cavacchioli, Foio Buzzi. .\: - , - Gian Pietro
Luciani etc. in februarie 1909. F T
' laro primul

I
 manifest fi,,.,rist, Le.fi,tturkwg (it.
il-iJr,I-
futuro, viitorul)in care face elogiul
epocii moderne maicare oe
existenfialr poite fi ,usrratd
vrteza, ;i", vitarist. Aceasrr aiifudifre
qrintr-o o6;;i" devenitd emblemaricr: un
automobil de curse Faimoasa Njlre (Victoria)
J...,1 e mii fru*o, aua, din Samotrace,
mai ,,Victoria din Samotrace,,. in
1912 apare al doilea manife sculptur[ din perioada elenistic5,
x tu"rirt" Urniftstut tehnic ql literaturii av6nj
futuriste' in care Marinetti a"rir.si",-in'ir'o*.r., o tematich mitologicl. A fost sculplatd
nelimirat al liberei inruitii. p.opune-o poezia ca domeniu
rn secolul al Il_lea i.H. si reprezintd
eliminarea adjectivelor, a adveibelor,
,.U" i ;r;;;i;;,;. ;;;rr, fiin15 inaripati care, din punct
o
a elementelor de comparafle qi de vedere
a al trisdturilor feminine, aminteqte
ffilll*l;,l,l,iTitarea
sinraxei, introoucerea simboluritor
;;;;;;..,, foarte
mult de ingerii din bisericile cresiine.
'tn picturl, reprezentanlii cei conservatl la muzeul Luvru
Este
mai importanfi sunt: U-mberto
Boccioni. i, din paris.
Carlo Dalmazzo curit, Luigi
care semneaza dou d i mporian
Russol", ci;;;
Baila qi Gino Severinl cei .'
te rr, ;.
futuri;ti qi Pictura futuristd: Manifest ,ririr.*""""'w'
*
i;;; rirr".- lYtutttJesrut
u riiri,ii,
ptctot
r,,ril) r,,
", ..

1' comenteozd urmdtooreo ofirmofie

iETIC extrosd din codrur Manifesturui
;i,J;
futu ri st, evidenf i ind rorur m ilroocei";
; o i d ec rar dm c d sp re n d oare a
tumii s-aimbogdtit rr":yy!fy";.i+;;*" fta vitezei. un automobit
de curse cu frumosul sdu motor,impodobit
cu tuburi groase ca ni$te
t in.cdrcdtura explozivg ,n outo'iofii;;;;;; $erpi cu

tlfarsa, "'t" iii:ioi r,,*ii i"Ji;;;-,;;;y;t:#r::;

,fdgoar[ are aerut cd
rnismul
acoper[ ,r; i::llyreund
.rn
b;;;;;'
cu.cores
cqre so potemizofi pe morsineo
rr d" ;,;;;#;n
l, i, o_, r,"o,,.,
outomobil
,oporturri;;;il,i;il;"i","'.,1"r,
de curse 5i ceo o unei sculpturi
ontice.
realiza- 3. Alcotuiegte o reclon -
G;ililH,d;llffi ffi T:::ffi':;i,;::;';i,E#il:::.,ocopunct
:1. inac-
Je, care
2. Expresionismul are ca
invenlie centru de iradiere Germania,
xotor pe muzicianur si criticur av6ndu{ pro_
irt serie de art6 Herwarth warden.
run. i, .ir.urr6"
-'ncepte negatoare precum: antipozitivism, Nike (Victorio) din Somotrqce
tutgardd antinaturarc
-rsm' antideterminism, transcedentalism, tr,irea "rii*p*ri"-
'ografia din interior, tabioul ba
'rpresie' preamirirea metroporei, *,u p.nt , ,uferin{a uman,,
'umbru, grotescur. morbidur etc prir.ip"fi;i fantasticul
iestat la reprezentangi sunt scriitorii
Seorg Kaiser, Franz Kafka, Enumero trdsdturile expresionismu-
: uneori Georg Tr-a-it,-b"ni.i* Benn,
.:tistii plastici Ernst Barlach, Franz werfer qi
rur prezente
tradilia, Fru;, M;;., ;u'o, Xt.", Wassili in codrul operei Mepterul
rugust Macke, compozitorul Kandinski, Manole de Lucion Blogo, studiotd
Arnold Scfu;nUerg erc. in
closo o XI-o.
ulturale
3. Imagismul se dezvoltl
ureze Ei in special in Marea Britanie gi se
axeazd pe
;dri de ;:.';'"rnt.
mijroacelor ringvisrice, pe
:::1,e;,*ffiil*, :::*,:ol.:11,ry
-lsen{aexhibi1ionismului,qia.combativit[1ii,;;;;;f*,.tff#;,i;:,"
frazei

\lgrafie,
"mul
-rncipalii
:ncinerii cxi -o--^- -.
sri reprezentan{i .--:
muzicare' pe tehnica versului
sunt: A*y
;il i p" exploatarea prezentu
;::Hi:';'#"'i::3"1'ff
i;;;i'ffi.
id,"1,i,i1lTllli,
&
:,.rpwith Cannel, Williams
rintei qi C,.r"1-#illi;*1,"ru.", Joyce, Ford
::':effer, Allen Upward, Madox
;ulari a John Cournos.
:. meca-
4' cubismur se manifest[ in
u1ui, un ':: datelor vizuale intr-o sintezx
artele plastice si se afirm, prin
organiza-
Iarinetti
::isirea subiectivr a obiectivit[1ii,
irr"r;;;;;, condamnarea ingenuurui,
uovoru! - geomerriil0r neeuclidiene,
"^proum.J
-:rtatea geometricr a formelor, i"g"r'stiint$.a
t Pietro a contrasteror (de ton, de
primul -re si de tent[), spargerea perspectivei in volume Poblo Picqsso,,,G uernico,, (detoliu)
acceRtuate, asocierea de
 imagini diferite, conjugate in mod :inultln de inrrepatrunderea planurilor
colorate etc. Principalii s[i reprezel.r:]ir !-ntr Brr;ue. Picasso. Delaunay.

5. Dadaismul. cea mar iir-, . --:.:: :,:' :1.-)- .iil1e aVangafdei,

Elv,e{ia, |a Ziirich. i,
de,bg.tea-25-in : : - : - r.. i-. -. . :,r] Tristan Tzara,
c[ruia i s-au al[1urat, la incepui. ..

ii
artistul plastic Hans Arp. ap.': .-- ---: lrncu. Francis
,,i,i5 Picabia, Marcel Duchamp (S L j. ...:rs (Germania)
F*r etc. Ulterior. milcarea se exrir-- : -iuza izbucnirii
{+t
rt1 ,,Primului R[zboi Mondial, &Ce :..- . .:.1 in Elvetia,
i.teritoriu'neutru, unde se aflau ,., - " rabsurdit[{ii
jr[zboiului gi dezamdgifl de nir e11., . .: iiteraturii din
,*,I.fui
,l acea perioadh. acelti arti;ti
rcu: - se , , ,.:ci mdcar sd

l-lans Arn, Trisirsn Tzoro, Hons Richler

;tiu docd inaintea meo au e.ri rr ,' - l:.;aftdS:-care
anun{6 principalele trds5turi al: _-
:': r'iolent[ a
-:
trecutului (tabula rasa) gi chiar aur :., -- -.:
Iite & absoluti
Fq 'I'fi:t5$.fr,
l

l
a individului, spontaneitate, cultul -, , -- -:. aciivismul.
i."tBLl promovarea scandalului ca mrri - i - - '. ieu asupra
esteticii, poezia in acliune, resp:::, - -:1 etc. Foarte
"

interesantl este originea cuv6ntulu' . - ' .:ari. Aflat la

Cafeneaua T6rasse. al6turi de aitr -:- ' : iuce in mod
aleatoriu un coupe-papier intre ';*: .7 t.if , COfe Se

opre$te la cuvdntul dada, insemr,". - --:.i1ul copiilor.

Ignordnd multiplele semnificatii : - - .irferite limbi
(Din ziare afldm cd negrii KrLutir, .. - :.D.1. Cubul si
mama din nu ;tiu care provittcio,; - .:: DADA. Un
cal de lemn, doica, dubla aJirnu;: . . :e: DADA...,
Tristan Tzata, in cadrul M anife.s t t, , .:ansform5 in
simbol al rcvoltei si al negaliei I -- .nes Theodor
Baargeld, Van Doesburg, Raoul H-, ":. Gross. John
Heartfield, Johannes Baader etc.

l
f. impdrlili-vdin grupe de potru
--
e:. r : .:l"i:r :rlr -.- :':e.'r pornind de
lo indicoliile lui Triston Tzoro core. ' ;" -y::* tuij:B ;r!,:3: stabdsi iubi-
reaamard., ofero o refetd foorte e' :::. rt I ;,!: tlde: r':ciste:
Luali un ziar.
Tristan Tzara Luali niSte foarfeci,
ipseudonimul lui Alegeqi in ziar un articol c:': : : ; : i i-iqifil,*flyf ;c
Sarnuet Rosenstock) care dorili s-o dali poeziej ---q -{s){nemr
(18e6-1963) Decupali articolul.
Decupali, de asemenea,fe,-- -,r :*r'*-r .r arr.;. r-
Foet de limbd romdnl si
alcdtuirea articolului 5i p; - : : r -i'j:lr Lli ryuid,,-r: -: e u ngd.
irancezS. unul dintre Agitali inceti1or.
tondati,'l'ii nii,;clrii Dada. Se remarc5 Scoateli cuvi ntele. U nul d e : : I :r; $1fi&;;:rE1s1..€
initiai priri poei:reie sale nonc:omformiste in ardinea in care le vef I e ',:':*
eiab<;r,rie ?lr. lirntia romAn6. Face parte Copiafi-le congtii ncios.
riin il;: artlsti care, in 1916, in
3r:uprri Poezia vdva semdna.
catrarelul Vc;ilaire dur Ztirich, tnitiazd Iatd-vd devenit un scilitc' :*:.,"r?nf r&r :siuh.ml 5 ,.,zestrat cu o
rJaciaisrr:r"11. A emiglat in Franta unde a incdntdtoare sensi bi I itate.. T

2. Cititi 5i comentoti poemele ostfe ::'. :,"l" L,

tr[it pitiii 1a *ioa.rte. clevenind un foarte
{-'urlL'scu[ 0ort Lie lirnb[ frarcezh.
3. Recitifi ultimele douo propozi[ir ; : 'y;*t* sn!ryrrgfiE :i iterpretore le
oferiti?
:. r
-r i:l
-- ]', " ,>

murilor '.; "

our.- "
:unay.
primitiv, teribilist qi puternic nihilist,
ir..ur.e sr grseascd o ,otuti"'ll "&fH* m*i nnul[F.
',,
'.;
, :
reconciliere intre artd societate,
Ei intre lumea interiln,i .,-:^" ^-"r^:'^:^,, e^,--1 !-1 .-/ *.:it,' , ,:
.*1;::::i;:r::::,r;:;;::J#:
-'-t
rgardei,
tTzara,
inrre rantezie Ei;";il;# ;ffi;:;T r,ffiiil;!i:,.';fJ:fr,:rTt
se raliazd la noua esteticl: Francis
rbeck qi Picabia' Andr6 Breton,'puri rtuura,, istorie proprie,
Louis Aragon' Phillippe Soupault
Francis chiar
Ei iist ayTyra)ruu'r"pr*i,anfi!, tatiile ;;-:;; interesantd pentru cono_

llHH[H r[.,;f:*:,d: *:'

se va imbogdti, dar si
nnania) al aflarii libenelii ,ur"ru*,,, penrru modul
'd""li;; in care a rosr asumat in
bucnirii incearcd ;"0;;;il-"*l?li:,:;.?.*1,##:::,:ffi[1'3'",,T:;#
Elvelia.
urditlqii
realizabiliLpozitiv' marcdnd momentul ffi:,:rzm;[,#fu:",::ffi
o"""iii avangardei de ra negatje ra qi apa4ine registrurui
afirmatie' in acest sens' iqi indreaptd de r[zboi (<fr.
rurii din u*!u-rpr. zonele insondaiile ale avant-garde,garda dinainte)
spiritului' promovand aboljg utilizat in
wcar sd J"sr:I
r* rrr;ii tehnic?_digt.rruiuotornuq Evul Mediu. Termenul se metaforizeazd
ds: care
rogica visurui,haluiiilalii,
supr|me' suprarealul' hazardul
iar"iii;i;^iffi;i:;;";;rr*:r:r,"i;";;; ir."pana ., R"rrq,"..u, c6nd, deprsind
,lent[ a insuflefite. haosul cadrur strict militar, incepe sd desern-
"bi;"il-;i';urarele
originar' inocen{a copilrriei, tehnica
ru[rir"i gi a umorurut J;;; , *)"-po"r* iare.e
tbsolut[ Mentorul grupirii a fost Andr6 Bleton. .. se prefigura in
ivismul, i.r p.lr.iprH "i.: , Franla_celei de-a doua jumdrr[i a secolu-
tai ,.pr.^*"rii'Lori,
Phillipe Soupault,.Paul Eluard, nii"n'o.rros,
asupra liuqon'
Morise' Benjamin P6ret, Antonin
Roger vit u., LIg ui ril}l xvi-i;
cer care a introdus acesr
Foarte artaud. e,an"ir G6rard, piene Naville, in circuitul cultural este Etienne
Francis Picabia, Marcel Duchamp, lermel
.\flat la sri"ra". Dali etc. r".*"rut"l"" in
Pasquier, istoric umanist franc6z.
Dacx
in mod :{lilj:i'jT:*::i]:'de Breton qisoupautt, ca un omagiu
Guillaume Apollinaire,.care murise uau, po",urli iecotut ur xvilr.u,"illl ;;;
care se re."ri, p.ir-,i
Les mamelles de Tirdsias, qi desemneura',ir
;;;;;ffi #:tri"#:
,'opiilor. purd'Pnnciparur obstacol de
ro, mod de a reda expresia
care se lovesc suprareariEtii este
te limbi vor sr o submineze deoarece impune logica, pe care
Cubul qi rimite ex'perien{ei umane prin reguli
clisee ce impiedicd funcrionarea qi
,
ill;;';ffi. ,t
aurenrica
\DA.
)AD4...,
UN univers al incongtienturui, ar iralionalurui.
Calea cdrre gdndirea purd esre
llllll
It at copilhner,,
ur ,iriru.urorrtui !i
formi in ,riguruia J.
n1riti..i dicteurui
automat.
;
,
Scriitorul trebuie sh se transpuna
Theodor
inrr-o ,rurt d'. semunconstienld specificd
visului' sd se deraqeze de reaiitatea
,ss, John ir."nj;;rr;re, sd-gi anihileze sim1ur,e,
s[ se sustrag[ oricdrui contro] ra{ional,
sI
rp"i,..rr:raril;il#,l,Iur.,
aEtepte sd se facr i"rrriooa.--rflat sub imperiul ei, nu va
auzitd. uocea
trebui decdt s[ transcrie ceea
ce ea ii oi.teaza, urm^nd ritmul
gdndirii' ln ferur acesta scriiro*r accelerat ar
,"rq.gt"-rairprindr. gdndur vorbit, cea Solvqdor Doli,,,Memorie,, (detoliu)
mai pur[ qi cea mai riberr form[
ae maniresiare a spiriturui umen.
scriiturii automate s-a n[scut ca Tehnica
rod al ir^rarrri o-biectiv, ;";;H1 denumi{i avangardi;ti fdrd caei
d.al.ol poetic se insinueaz[, orr; si fie
propria sa minte, intr-un mod
independent ;;;;;F
Ei imaginalia urto*tui, in constienti de statutut pe care-l
ocupau,
eitrem ae orgari. qi ai"ir.i, ;^ub*ioilu rn"i odard cu sfarqitul secolului
hal,cinalii ce se adreseaz[ deopotrivd al XVII_lea
urru"tui qi vrzului. prlr.iplrirrr^" devine u, ,il.n
dului obiectiv oferd calea de a.ces Ei o pozilie conEtient
na$tere printr-o intdlnire "il ;;;; tuturor posibilitatilor. El ia
;i o convulsie care se realizeaziuft i, l;;;; ir;;:
asumare de aceqtia. cu aceastd
ocazie,
noarl (prin unirea ]iberr adour .rti."tlriiaii;,
te_rmenur sufer[ o muratie vizibilr,
qi in lumea fenomenalr cdpltdnd conotalii politice evidente. va
'prin forte naturale care sfideazr r"gil" g"o#triei
"at fi'urilizai-.r'-ri,r, at unui periodic
euclidier., fii;;;;:
cepute in conformitate cu principiul
prou-uuintatir ir *."*"ri.q*;]|l
iute). Atunci c6nd scrir fvol:rtiglaldin anul 1794, din timpul
recranqeazr
Je momente de ";,;,;;';:;:ii,j:Tll::jf,.:rl#,t,#:);?;;:i";,,::,
inaltl intensitate in care obiectivut :i:]iii:].*XT,x";
p,u,tioti:
Jffi,"lr,3;: _,,*,,i;
al poporului.
qi subiectivul , Romanticii vor
:ferind cri de acces cirre suprarealitate.
Ca exemplu, in revista "orr"riliiu t.ni,"rrr in
,t cu a:, :ste publicati o povestire impersonatd
redactat[ de Andr6 g..,;
-i#.1 . llasimif pe cei care
Litft*;::: domeniut unir,l",
a"ru;ut
:. , - *::lrdndu-i
epoca
si-u,
gi care simt responsabilitatea
'criitorii Louis Aragon, Andre Breton si anarj oerain se intalner. tu
.;es Deux Masots coll
:tore: le ei-Ei dau seama ci ;;i;,;r."esiv, acerasi
"rrni*# r::'tl,T".rffii;li-1Tr",{*jat}jTx
l:ffi ,T.lllJli":iffi lt'xT:L[,:T,X,Tf,1: t*m]T*ffi ;l'- ;1ffi ;?"l#io, d,.p. ;"u;,;;
79

rel
 revolufionari a proletariatului. Pdni in
pentru suprarealigti este pqg1la, in cadrul careia imaginea devine sursa
!
secolul al XIX-lea, metafora avangardei primordiail a crealiei. se d;paFsJeEaEiaarrmafoffilAtagif,rr";.L
'j a apXrut cu precddere sruG
in discursurile i. pon* A. ptiiai:,tnitt,,aiJ: *;;il.
h potul opus, principiut
{ istoricilor, oamenilor politici Ei zia-
neasemdndiii. Se al[tur[, deci, ,"r
rnd
qi mai pufin-in cele ale oamenilor
doua rea]rrati cdt f,J.peri"o,'.,, ,"lp.r
lriltitor'
(victor Hugo)'
i.
,r"i.ri. i*rffi;;ii naturale si sociale. precum si orizonrul de agtep-
{
]de culturd
tare" al cititorului, pe care autorul suprarealist rntentioneazi sr-l zguduie
'*'' De-a lungul istoriei' termenul osci- --
,in,r-oo qocfoartiviolent,capabirsd-i puna fo .ir.*.
imaginatia,p e cdile
.i
leazl inhe conotafiile politice si cele i\,I-
insolite ale halucinaliei qi visului. Acest procedeu are la baz[ p[gipiul
ier:d
estetice, form6nd, ir."d;#;;:ffi Is.rb
avangardediferite: ,r;;r;;;;;;-i',ira-i ; l:f:#ffrareal.iste enuntat de Laureamont'. Frwnos ca tffiirea
;.ue t
avangarda politicd,
-r..ari ." ; ;;;: {ii ifiampdtoardzilTtei+nn$iiii de-efsln'en d u:,rilrc6 pe o
rys_4le operafie. ;:l0(lll
luat in srr6nsl
strdnsi uriurri,rilx ;; ;:,;;;
alianl[ pdn[ la aparitia
Comentind aceast[ qerlnlFe'
uuruc[Lafl{4"aucasu definifie, Max
-Lvlax Ertrst
Ernst remarca etojuria
evoluria celor dou[ obiecte
r till
.primei reviste tit"rure'moaer, ;: ;;;';; i
de la falsul absolut la un absolut nou, adevdrat si poeic, obtinul prin jocul
.l
iindependentr, aplrutd in 1880. i. fr..: i'
relativului qi arbitrariului: Umbrela qi rna;ina de cusur se vor iubi.Poemul
i srrnrercalisf nrr nrnrrna^X rr6rrr,^ :r:ua
i putul secolului al XX-tea, avangarda de- suprarealist nu provoac[ ruptura sintaxei ^:-+^-.^: sau dezi-ntegrarea cuvintelor,
ol
i vine conceptul cel mai des iehiculat precum in practicile Dada, ci getereazd. o alchimie verball strict sintactici
i1 care descifrarea nu este necesarl, importantd fiind eviden$erea plurali- r:g]L:f-
i printre noile generafii de pictori qi .c
i scriitori, desemndnd refuzul citegoric
al titii de cifruri care se pot aplica aceluiagi cod.
*s-..,\!e\ :nera d
.llpdiliei qi cultul inovafiei. Critica o ".*)
include in sfera migc[rilor moderniste, 7.. Constructivismu[bste marcat de influenta unui nou ideal ce lua
clrora le imprim[ o not[ de radicalism. amploffd'Tii-Bldii euroiijan, in special in Germania si Olanda. Cel care a S.,
Dupd u,n-9oT.e.,g;le maximi expan- inspirat aceast[ nou[ viziune artistic[ esre arhirccrui Le Corbusier, inilia- rl
siune, ramificagr-lr.=tm9$cep sl-qi torul propriu-zis al gruplrii fiind scriitorul, pictorul rfi
si arhitecful Theo Van
piard[ seva, astfel- i?,-lE6Sfarsitul Doesburg. Noua esteticl pune accent pe rigoarea schemarismul .l
si textului .F
anilor'60'inif-P.9"919-Y9{b..9d1"{e,$pr" Iiterar, pe realitate in detrimentut ncgunii, pe
rationalizarea resurselor
moartea ivaneardefU-
. .,': tif",ei--ai--rugie- expresive ale artei. Interesul cade pe experienta ;trLr€gr
afecrivr, pe morala nevoii,
sulur enolm .91 nad0--g[rg-'Qar9.J:a- avut' inilfarea artei in spaliu gi timp, corpul material ca unicd ,rulitut" pictural[, ;i-uJ r
Astfel'- vrdnd s[ sfideze lradi{ia- qi spaliul contra volumului, supremafia prezentului etc. =iegrafi
canonul, avangarda devine ea insdgi un l.ilrrint
Avangarda romAneasci
Trdsituri generale iiape
Lit
1.Spiritul negator 'itrtrf
Hepere criti(€ [Bg
I&{ 6 A^6{6 I E n 6rBA ! fi is ! Ex aat xI r 'reprezint[ starea existen{ial[ prin excelenp a scriitorului avangardist -{cesda
care instaureazi anarhia culturali ca efect al suprasafur[rii literaturii Irincde d
,,Inc[ de la aparilie, avangardismul de
romdnesc a fEcut eforturi de sincroni- canoanele tradilionale ; ;are le-u
zate c\
miqclrile literare europene. 'se manifestr la nivelul limbajului prin destructurarea textului, prin Exit
Chiar dac[ defaz[rile exist[ (mai ales sfidarea logicii Ei coeren[ei mesajului;
. negafia imbracl F]m4.tx
futurismul gi dadaismul vor fi receptate o
varietate de forme: .$htertu.ea amuzatd, 1.C
sarcasmul, umorul negru, violenla imaginilor plastire, trivialul, blasfemia,
cu int0rziere), ele sunt mai puqin sem- gardlcru
nificative decdt in perioadele anterioare ura furibundi, disperarea sinucigag[ etc.
Contingtfi
(romantici gi simbolisti), pentru c[ prelua el
ceea ce a caracteizat inainte de toate 2. Criza literaturii conventii
avangarda romAneascl a fost disponi- ' constituie cavza cate declanEeaz[ manifestarea spiritului negator;
turudsre (
bilitatea ei de a-gi asuma orice expe- 'este vizibil[ in toate formele de manifestare a fenomenului literar: comuDe !
rien{I innoitoare qi chiar riscantl, de a institulii, con{inuturi, teme qi motive, structurarea in genuri si specii etc.
demic. ao
integra asemenea experien(e in spa{iul '.*{om
autohton al manifestlrilor literare." 3. Spiritul ludic romini. o
. reprezintd alternativa spiritului negator:
Gabriela Dada, Lit er at ura desfhsoal
romdneascd de avangardd 'se afirm[ prin nonconformism, ignorarea regulilor. a ierarhiilor, a ianuane I
cligeelor literare, prin investirea cuvintelor cu sensun noi. prin aspira{ia
spre avangardir
puritatea primordiald a existenfei qi a vocabulelor erc.
80 modernis
!sursa 'ofer[ posibilitatea artistului s[ iqi asume o varietate de ipostaze
€e are existenfiale, sr se identifice cu diverse miEti: poetul-clovn, poetul-cioclu,
ripiul poetul-agitator de conqtiin{e etc.
rcopul
'a$tep- 4. Destructurarea textului poetic
guduie
'afecteazd toate nivelurile textului literar: prozodic (preferinfa pentru
e cdile versul alb, renuntarea la repartizarea strofic[), lexical (invenfie lingvistic[,
Epist asocieri de termeni aparent incompatibili), sintactic (modificarea rJului
pe
llniiea care il delin elementele de rela{ie), stilistic (qtergerea granilelor dintre
zrayie. conotafie qi denota(ie, dintre figurat gi non-figurat, focaliiwea discursului
Diecte pe imaginea brut6, nemediati, melanjul registrelor stilistice
etc.)
tjocul
bemul
' are ca model ideal de organizare a textului principiul miEcrrii
browniene a atomilor qi geometriile neeuclidiene;
[telor,
'decriptarea mesajului poetic se realizeazilpe cale intuitiv[, eliminAnd
lacticl logica, ra{iunea;
Br. 'cititorul dobdndeqte un rol privilegiat, reinventeazd qi reinterpreteazd
opera de artl in func]ie de propria subiectivitate. Morcel Duchomp, ,,Fdntdn6" (Igt7)
ce lua 5. Primatul existenfei
care a . are ca punct de plecare ideile filosofiei negatoare (Nietzche);
initia-
p Van 'intre literaturr Ei existen{r se instituie un raport de opozi.tie;
'are loc repudierea literaturii qi refuzul asumlrii statutului de autor;
lxtului
'poezia trebuie sr se plieze pe miqcrrile spontane ale viefii reale Ei sl
urselor
utihzeze metode adecvate pentru a surprinde momentul unic, irepetabil,
nevoii,
cand se manifest[ senzaliile, emoliile, stlrile de spirit; ia naEtere'poezia
tural[, telegrafic[, poezia reportaj, poezia ca rescriere a strrilor oni.i.",
halucinatorii, delirante etc.

Etapele avangardismului romgnesc

Exerseozd-fi creotivitoteo!
Literatura romdneasc[ de avangardr este strdns legatr de activitatea
unor reviste in jurul clrora se grupeazd principalii scriitori avangardigti. 1. AlcltuieEte un afig al unei expo-
gardist Acegtia adoptr, fiecare, o anumiti atitudine existenlialr qi artis-ticr, zilii cu producfi avangardiste.
in
2. Realizeazd, un eseu argumentativ
rrii de funclie de afiniteule cu miEc[rile el]ropene cu care au intrat in contact qi
care le-au influenfat modul de gdndire de scriere.
pornind de la urm[torul citat critic:
Ei
Exist[ trei mari orientlri avangardiste care au marcat literatura din ,,Pe cdnd Dada nega totul, chiar qi
ti, prin
pe sine, suprarealismul crede in existenfa
primgjumdtate"a sEcbhlui al XX-lea:
unor adev[ruri ferme, chiar dac[ para-
luzati, /1. constructivismirl reprezintr prima migcare rorndneascd de avan- doxale ori contradictorii. pe c0nd Dada
Semia, g_ardilcurnprogrfirl'tGrent, bine conturat, promo.y4t iu paginih-reviseror
se revoltl impotriva oriclrei dogme,
contimporanil, 75Hp ;i puncr. AsBirdnd cltre'in dadaism- constructiv, va
voia s[ dizolve orice valoare, supra-
prelua elemente dadaiste (contestarea ideii de/iii'erd[trai'?]liffinarea
realismul vrea sI releveze adev5ruri si
conven[iilor literare, negarea subiectivitilii creatoare, elogiul hazardului), valori absolute, s[ pun[ in luminl des-
F; $rturist" (dinamismul, descituqarea energetic[, stilul telegiafic) qi trisituri coperiri esentiale cu privire la conqtiin{a
iliterar: d fomune
tuturor curentelor de avangardl (caracter antitradi{ional, antiaca- uman[. Astfel, poetica dadaistl nu este,
i etc. tdemic,
2ntimimetic, antiierarhi zant, defiicizant etc.) in ultimi esen[[, decdt o expresie a re-
i
\--€ontimporanul constituie intiia revisti avangardist[ din literaturil yoltei qi voinfei de a dezagrega, poetica
i
romdn[, condus[ de poetul Ion vinea qi de artistul, pLa$tie=luaroe]"Ianeurisi / suprarealismului se propune ca o doc-
I
desf[goard activitatea pe o perioadd de l0 ani, din iunie 1922 p6nr
in' trin[ coerentl, care folosegte in scopuri
!ilor, a ianuarie 193x cumuland i00 de oum"ie. oscii'iiai{Tiitrl "iiioadffim3i, pozitiv-creatoarepinl qi nega[ia ori
[a spre avangardismul constructivist, atitudinea sa general[ fiind asimilati revolta." (N. Balot[, Arte poetice ale
unui ,

i modernism eclectic. secolului XX)

8l
 Celelatrte doud reviste abordeazi ur .rl':''r-' ::r rrdicalizat, in care
accentele dadaiste 1i futuriste sunt nrai pr'::j:l '
.!': '
i75Hlaparela1octombriei924.nun..::*:':.'j.'ltllu-icadirectonpe
iI tlarie Voronca qi St. RoU.-. Un element ill"''-': : - l'::tr ill incercarea de a
., .
i impune pictopaezia ca replic[ sttliqratt't '' '-'l \: ''-ll]ilre
12

5d exPlordm
textul !
".:il

Citeqte cu aten{ie textul urmltor:

- frasment -
Jos Arta
cdci s-a prostituat!
Poezia nu e decdt un rcanc de stor's glar..itt '.f i''" ';
Viclor Brouner, ,,Pisico arcog" (l?48),
vdrstd!
toblou avangordisl -r ti !t'/'1'€,'
Teatrul, o retretd pentru tnelancolia /le-gll-\I/r? Jil r. r;t i

Literatura, un clistir rdsuflat;

Dramaturgia, un borcan de fetu;i.fartlati
Pictura, un scutec al naturii' tntins itt \ttl''o't'.' it' '!t ltittsare:
Muzica, un mi.iloc de locomuliune in cer:
S culptura, ;tiin{a pipdirilor dorsal e ;
Arhit ectura, o tnt reprizti de maus ol e u r i i : o r : c' ci t t
t t t t ;

Politica, indeletnicirea cioclilor qi a osasittillr"

'*-' l.lustificd titlul monifestului de moi
...Luna, o fereastrd de bordel la care btir :i:ti.t'iiritrtii banalului ;i
sus. Ce oltd interpretore moi poote poposesc fldmAnzii din fur goanele artei.
qveo termen u I activ i st?
VREM
* in ocest text
2. Cum se mqnifestd minunea cuvAntultti nou ;i plin in sine; e.t.tresi,t ltictsticit strictd gi
negqtio ovongordistd?
rapidd a aparatelor Morse.
3. Ce otitudine odoPtd semnotorul DECI
monifestului foto de curente, genuri,
tnoarteG romanului-epopee qi a rofttatrului psilu'lttgic
specii literore, qrte sou preocupdri ul
ane c dot a ;i nuv elo s e ntiment ald, r e al i sm t tl, c.t t t t i s nw I, rom ane s c
politice? Reolizeozd, Pornind de lo
o comporqtie intre sd rdmdnd obiectul reparterilor iscusili
ocest osPect,
ironio romonticd 9i ceo ovongordisto. (un bun reportaj cotidian inlocuie;te a:.i orice ltotg romarL de aventuri
** A.Comenteozd sau onalizd); '{
' urm&torul frogment, I t.:
vrem teatrul de purd emotivitate, teatrul ca existenld ttottd, der.bdratd
pundnd qccent Pe moniero in core a orien-
este demitizqt un imPortont motiv cle cliqeele ;terse aLe vietrii burgheze, tle obsesia inlelestu'iior si
romqntic: tdrilor.
Luna, o fereastrd de bordel la care vrem artele plastice libere de sentintentalisnt, de literatw'd $i anec-
bat intrelinu{ii banalului 5i poposesc dotd, expresie aformelor 0i a culorilctr pure tnraport cu ele tnsele'
fldmOnzii din furgaanele artei. (Ui aparat fotografic pedeclionat inlocuieqte pictura de pilrfi acum Ei
5. lustificd scriereo cu mojuscule o sensibilitatea artistilor naturali;ti )
unor cuvinte oPor[indnd ocestui Vrem stdrpirea inclivitlualismului ctt scop' pentru a tinde la arta
monifest. integrald, pecete a marilor epoci (elenisnt, romrutism, g,oticism, bizantinism
6. Identifico in textul monifestului etc.i, qi simplificarea procedeelor pdnd la ecrniomia formelor primitive
elemente oporfindnd esteticii fu- (toate artele populare, oldria ;i lesdturile romAne;ti etc')
turiste, pundnd in evidenld ideolul
Ion Vinea' in ContimPoranul,
ortistului ovongordist.
nr. 46, 16 mai 1924

82
 2*!-4tegralisqlq! pune in eviden![ o alt[ manier[ in care avangardismul hEIC IXC'{ ir'.:
:ste asffiffi8tffini si artistii romdni. Are ca centre de iradiere revistele
Gellu Naum
lJrmuz,inpaginilecdrorapublicilon,Y.ir,lguJlan-t.V.oroneay
(191s-2001)
\tihail tsflsma, Tbn"Eilugiru dg;".ppar Si*11y.-rr-F*p{pgu1p-Me}-J."499.pr..,Ez,#
Cel mai important repre-
Poni{ Tiisian Tzara, Piqrr-g !,g-v. _eqdy.,., B laioe ".9pldf4{1,. ceea ce sublini azl
lisponibilitatea cfltie orice experien{[ artisticl inedit[. De asemenea, se
zentant al suprarea-
lismului romdnesc. Este
::marc5 interesul qi pentru alte fenomene artistice precum c4g!&grafia Ei
:eatrul. Revista Integral apare intre 1925 Ei 1928 Ei continu[ radicalismul
autorul volumelor de
versuri Drumelul incen-
:uBlidaliilor constructiviste 75HP qi Punct, ins[ cu accente teoretice mai
:r'idente. Sunt vizibile eforturile de distan{are de modernism, prin reeva- diar, Vasco de Gama, Athanor, Focul
.uarea qi reinventarea universului poetic, care va avea drept reper oragul
negru, ca gi al romanulti Zenobia, ortll
:todern cu peisaje geometrizante, cuceririle tehnicii qi qtiintei, suprema{ia dintre cele mai frumoase romane de
::tiunii qi a luciditSlii, respingerea intui{iei qi a sentimentului etc. dragoste din literatura romdn5.
Degi inilial refuz[ contactul cu ideile suprarealiste, in timp 1e asimi-
.eazb, mai ales in procesul de concepere a crealiei poetice.
Dominatl de un accentuat caracter ludic, revista Unu va reflecta
-:nomenul avangardist in varietatea formelor sale, asimildnd deopotrivl
:lemente dadaiste, futuriste, constructiviste sau suprarealiste.
Revista (Jrmuz va fi scoasd de Geo Bogza, cu aceleaqi tendinle eclec-
.:;e. avAnd drept slogan primatul existenlei qi al tr[irii in detrimentul litera-
:rni si al fic{iunii.
3. Suprarealismul romAnesc se diferenfiaz[ de celelalte miqclri
,rangardiste printr-un accentuat spirit critic gi printr-o deschidere teoretic[ ,,Singurul reprezentant autentic al
::marcabil[. Primul val suprarealist (Saqa Pan6, Ilarie Voronca) se formeazl suprarealismului la noi rlmdne Gellu
n jurul revistei unu, care promoveaz[ in paginile sale un suprarealism lipsit Naum. Cazul lui este cu totul special:
je fond, in care nu ies la suprafa|[ obsesiile qi problemele esen[iale care un poet care se declar5 pAn[ azi supra-
.eitau gruparea europeani. Acest curent se afirmi plenar prin lucrarea realist, cu o semnificativ[ consecven{I,
-ciectivl Critica mizeriei semnat[ de Gellu Naum, Paul P[un gi Virgil cu un soi de inclp[{0nare polemic[ fa![
ieodorescu (poe1i apar{indnd ultimului val suprarealist), in cadrul c[reia de to(i cei care au ingropat deja
:ste criticat[ maniera in care a fost asimilat fenomenul suprarealist in suprarealismul in muzeul cultural al
i:eratura rom0n[. Autorii acestui manifest le reproEeaz[ scriitorilor trecutului, f[r[ s[-l fi in{eles vreodatl
:oderniEti grupati in jurul revistelor unu,75HP axarea excesiv[ pe latura cu adevlrat. Un suprarealist f5r[ grup
- rrmal[ a fenomenului poetic, in detrimentul sensului profund al poeziei (dup[ ce Gherasim Luca, Trost qi Paul
]uprarealiste care aspir[ spre redarea libefietii absolute de exprimare: Plun au plecat din [ar[, iar Virgil
-\ceast[ preocupare, numai formal5, numai poetic6, este intr-adevlr un Teodorescu s-a descalificat ca supra-
:rodus unic, caracteristic miqcdrilor de avangard[ de la noi. Ei i se datoregte realist, tr[d6ndu-i principiile), izolat,
:e de o parte eqecul spiritului nou in Romdnia gi, pe de alt5 parte, in,telegerea trdind peste patruzeci de ani intr-o 1ar[ n

;'rnfuz[, reacfionari, a suprarealismului, in{elegere caracteristicI de

comunist[, in care axa cultural[ oficiall
isemenea Romdniei qi a clrei responsabilitate apas[ in intregime pe umerii a fost reprezentatb de exact forme qi
:oetilor. Ea stlruie inc[ in capul acelora care v5d incd in suprarealism o mentalit[1i literare pe care avangardiqtii
#
revolu[ie verbalb, a acelora care iau suprarealismul ca punct de le-au dispre{uit dintotdeauna. (...) tn il
plecare, fhr[ sI fi avut vreodat[ un contact real cu toate acestea." insula poetic[ in care a trdit o vial[
Este criticat[, de asemenea, superficialitatea cu care poe[ii se distan- intreag5, flr[ leg[tur[ cu ierarhiile qi
:-,4b de estetica suprarealist[ cltre un misticism ce denatureaz[ scopurile competiliile literare din afar5, Gellu
:'r?entului initiat de Breton: ,,PERMANENTUL EFORT PENTRU ELIBE- Naum face parte dintre acei foarte
L\REA EXPRESIEI UMANE SUB TOATE FORMELE EI, eliberare care ri $
pu{ini,poe{i norocoqi care au ajuns la li;n
:u poate fi conceputi in afara eliberlrii totale a omului'" adevdrul lor: .,in tunel, intunericul ne
Grupul suprarealist se configureazd in 1'940, la ini(iativa lui Gellu serveEte ca s[ fix[m mai bine punctul
\aum qi Gherasim Luca, fiind ugor scindat, din cauza divergen(elor luminos de la celilalt cap5D>."
: Jeologice qi a angaj[rii sociale: semnatarii manifestului Critica mizeriei, pe
Simona Popescu, Salvarea speciei.
le o parte, Gherasim Luca qi D. Trost pe de altl parte, criticali inilial in Despre suprarealism qi Gellu Naum
:adrul manifestului.
83
 Ca qi membrii grup[rii europene, vor pune accent pe opozilia dintre
poezie gi literaturd, tehnica dicteului automat gi hazardul obiectiv,
reintoarcerea la inocenla copil5riei, explorarea oniricI Ei revelafia
miraculosului sub toate formele, obiectele suprarealiste, ciutarea punctului IT
suprem, unde viaya qi moartea, realul qi imaginarul, trecutul qi viitorul,
comunicabilul Ei incomunicabilul, tnaltul qi josul tnceteazd sd fie percepute
in mod contradictorirz, conform definitiei lui Breton.
l'il
Sd explordm lltu
textu I !

Salvodor Dali, ,,Naturd moorld" (defaliu) rtD

Citeqte cu aten{ie textul urmitor:
1tu

Itl{
- fragmente - .r!r!
Ge1lu Naum

inainte de atnchide fereastra, sparge-o. rtll

*
Peste unele pldgi e o constelalie dispdrutd. (...)
*
Se poate numi poet numai acela care defonneazd cu preciziune. (..,) Itil
*
Nu uita sd aduni cele mai sumbre riduri. t'4t
*
1. Extroge enunfurile in core este Suntem deci;i sii suslinem cufurie. 7rz,
,r
pus in evidenfd conceptul de revoltd
gi comenteozd mijloocele ortistice Peste umbrd, peste distanld, persistd suprafa1a pupilei,
prin core este exprimot. *
2. Identificd metqfore ole trecu- Pdrul tdu e un mdr imposibil de pictat. tg:E
tului/trodifiei 5i explico semnificofio *
ocestoro. Libertatea poeziei e libertatea ideilor izbucnind din cadavre. (...) llvh
3. Unele enunfuri constituie definilii *
ole poeziei. Cqre este, din punctul de Cuvdntul e un vas tn care ardfoarte tncet simbolurile defuncte.
vedere sl outorului, roportul dintre ,6

poet 9i poezie?
Acest poemtl portin deget. (...)
4. Cuvdntul este, conform definifiilor *
poetice, o entitote schimbdtoore: Dacd s-ar sparge tn mii de bucd\i, ca o bucatii de stofi, poemul s-ar
cuvdntul-simbol, cuvdntul-obiect, cu-
vdntul core trodeozd, cuvdntul inexpri-
precipita in mii de obiecte. ryt
mobil etc. Ce rol copdtd cuvdntul in
constituireo poemului suproreolist? Vei in1elelege de ce tac atunci cdnd te chem, pentru cd toate cuvintele 193
md trddeazd. (...)
5. Identifico olte teme gi motive ole * 193
poeziei suproreoliste.
Poezia nu decide de nimic, dupd cum tehnica nu decide de nimic. E
6. Alege din frogmentul de moi sus
acest ne$tiut nelini;titor qi ferace de atrdgdtor pe care-l bdnuim tn orice 19{
enunful cel moi interesont Si co-
menteozd roportul dintre ideeo demar;e (<fr. Demarche, demers) (...)
* 19{
poeticd gi mijloocele ortistice prin
core qceqstq este exprimotd. Fixitatea privirii tale te salveazd de moarte, tn mdsura in care umbra
te salveazd de soare. 19.1

84
 1909 - 20 februarie - F.T M3ringtti publicr ra paris in
ziarur ,,Le Figaro,, i
pfrmuf manifest futurist, undi face elogiur tumii
vitezei: ,,Un automobil de curse (...) e mi frumos
moaenie, at r'

iiriorio
a"rat '"'"''* i
de la Samotrace) -.!
1910 - apare la Berlin revista ,,Der Sturm,,, importantd publica{ie a
expresionismului
1911 - se manifestd prima expozilie a artiEtilor cubiEti
la paris, la Salonur
Independenlilor
1912 - la sankt Petersburg se infiin(eazd revista editura grupului
;i numit
Ghilda Poefllor (Osip Mandelqtam, Anna almatova
E^a.;
1913 - apare volumur lui Guillaume Apoilin aire Arcooruri:
in acest an
portul public[ gi eseul pictorii cubisti
pictorul suprarealist Marc chagall are prima expozilie
l9l4 - la paris
-12l-6-*!.fgU.rygri.e- -
la cqbare(ul Voliaire ain Trtricn, condus de Hugo
Ball, se sgbllegte, la depizia lui Tristan fzara, numele unui
nou
curent: dadaismul
1918 - gruparea'aaaaistr europeanr se uneqte cu artigtii
stabili{i la New
York: Marcel Duchamp Ei Francis picabia
- Tristan Tzara publici Manifestul Dada tglg in revista,,Dada
13.,
- constantin BrdncuEi dezviluie ra Tdrgu-Jiu coroanq
infinitului
l9l9 - se constituie la weimar (Germania) mis.carea numitd
Bauhaus,
manifestatd in arhitectur[ qi in artele plastice
1920 - 27 mwtie - la paris se desfbgoar[ spectacorul Dada pima
aven-
turd celestd a dlui Antipyrine
1922-Urmuz publicl la Bucureqti, in revista
,,Cugetul rom6nesc,,,
prozele Pdlnia qi Stamate, Ismail qi Turnavitu
- apare la Bucureqti revista ,,Contimporanul,,, condus[
de l\{arcel
Iancu qi Ion Vinea
1923- la Moscova apare revista ,,LEF", care promoveazd
construc-
tivismul in literaturi
1924 - Andr6 Breron publici la Pais Primul
manifust al suprarealis-
mului
- la Bucuregti apare unicul numlr ar revistei constructiviste
,,75 Hp,,,
sub conducerea lui llarie Voronca qi St. Roll
1928 - revista ,,Contimporanul,, organizeazd, la Bucuregti
,,Expozitia de
art[ contempora-n]',, la care expun, printre altii: C. Brdncusi,
Mili(a Petraqcu, Marcel lancu, Victor Brurn"r, Hans Arp
1929 - Andr6 Breton pubricr ra paris Ar doilea manffest ar
iuprarea-
lismului
ry32 - la Moscova (uniunea Sovietic[) se inrerzice oficial
orice manifes-
". Late artistic[ de avangardl
1938 - la Paris se organizeazii Expozilia suprarearistI, la care participd
zeci de artiqti din paisprezece
_
1940
{Iri
- Gellu Naum publicd ra Bucureqti volumur de poeme suprarealiste
Vasco da Gama Comenteozd roportul dintre mesojul
l94l - F.T. Marinetti publicd ultimul manifest futurist 9i grofic( textului din imogineo de
- Andr6 Breton emigreazhin Statele Unite ale Americii moi sus, core fqce porte dintr-un
1945 - Gherasim Luca qi D. Trost pubricr la monifest ovongordist.
BucureEti Dialectica d.
dialecticii. M e saj adre sat mi;cdrii suprareariste internatrionare

85
 (-i

_ .,1

Fr$lER TEORETIC

Dincolo de particularit[[ile fiec[rui grup avangardist, se remarci numeroase

t,.: j
elemente comune. inainte de a fi un curent sau o modalitate esteticl, avangarda
constituie o atitudine cle viat[ caructeizatd prin spirit ofensiv, polemic, prin
resturnarea violentd qi radicald a tuturor valorilor tradilionale, prin agresivitate gi
barbarie. Cultivd ruptura absolut[, integral[, marcat[ de greala fa[d de intreaga
i-,: r.
condi{ie uman[ 9i cultural[. Practic[ insurec{ia totalI Si nonconformismul absoiut,
-^

': i,r'
manifesiate prin refuzul sistematic al ordinii existenlei reale $i prin revolta
;.,:,t:
manifest[. Operele de artd avangardiste lin de un stil al violentei gratuite ce
evolueazb de la umorul negru la grotesc, absurd Si trivial. Agresivitatea dephqegte
ins[ cadrul artistic, ajungAnd la blam qi inclegtare fizicl (rlfuie]ile dintre
Ren6 Mogritte, suprarealigti si dadaiqti). Singura valoare recunoscut[ este nega{ia care intreline
,Aceosta nu esle o piP6" elanul contestatar $i distructiv. Nihilismul se apHce tuilrof ierarhiilor, valorilor,
activit[1ilor teoretice qi practice, vizdnd inclusiv dizolr'area integral6 a

mecanismelor psihice. Aceastl acliune furibund[ de a face tabuia rasa din intreg
patrimoniul culturai, social qi moral mascheazd de fapt o adev[rat5 dram[ a
\.' ;
avangardiqtilor: dincolo de frond[, de furie, de agresivitate qi demolare se ascunde tcil-l-
aspiralia spre arta absolutd, citre libertatea totald, suprem[. Un anumit idealism .t: "1
rraz.bale din fanatismul negaliei, at6t de invergunat impotnva relativismului,
mediocrului, banalului, care reprezinti compromisul existen{ial. De aici derivd o
stare de disperare $i de incrdncenare, avangardiqtii av6nd momente cdnd
con;tientizeazi imposibilitatea demersului 1or. .'1.:-.'1,,,
Avangarda ascunde de fapt un mare paradox: urm[rind pulverizeze totul,
sX I

nu urmere$te decAt o noud reconstruc[ie care se vrea total[, ideal5. Avangarda ;r;l''
creeaz[, deci, literatura contestaliei constructive (Adrian Marino - Biografia ideii j
de literaturd). il,-- i I
j

1l:..:. :

/l: ,. _i
Realizeazl o compunere de 1 5-20 de rdnduri in care sh tealizezi portretul posi- .i:,: .

bil al unui poet avangardist.

 &fl* rl,lclr r*u{1.
Profilul omului de avangardd
Citeqte cu atentie textul urmitor: ,,Prefer sd definesc avangarda in
termeni de opozi,tie qi ruptur5. in timp ce
Cicatrizini [Foezia nou5] majoritatea scriitorilor, a artistilor, a
Ilarie Voronca gdnditorilor igi inchipuie c[ sunt ai
Substanla poeziei noi - am spus - a rdmas aceea;i. Observarea ei e tnsd vremii lor, autorul rebel e constient cd
litera-
cu totul alta: qtiinyificd. Nu ca precizie, ci ca sistem: organicd, obiectivd. este impotriva timpului slu. in realitate,
I Ceeo
Poetul drumului de azi nu geme, nu se emolioneazd bolnav, nu-qi gdnditorii, artigtii sau personalit[1ile de
tcmci
qterge lacrdmile de carnea uneori pietroasd a fluviilor. Aspre, sub biciul toate ordinele nu mai imbr6{iqeazl, de la
plo:io
ce nu lui, turma stelelor latrd sdlbatic. un anumit moment incolo, decdt niste
ntii si Desigur, poezia noud poate relua temele vechi: lacul, pddurea, marea, forme sclerozate; (...) intr-adevlr, prin
m
t-r I dragostea, toamna etc. Dar aici toate acestea pdstreazd tntreagd pros- chiar fo4a lucrurilor, de indatd ce un
m&nd pelimea, duritatea primitivd. Pulseazd, plutesc incoherent, real, precum tn regim e instalat, el e gi deplEit. Deindatl
pdmdnt cdrbune. ce o formb de expresie e cunoscut5, ea
Cu chipul acesta, poezia inceteazd de a mai fi subiect; tn locul s-a qi perimat. Un lucru spus e deja mort,
fotograjiei sau povestirii reproducere, elementele considerate tn spaliu realitatea se afl[ dincolo de el. (...) Omul
ETIC capdtd o existenld acutd. Poezia devine tren spdrgdnd pupila tn dilatare, de avangard[ este opozantul fatl de un
munte cu schelet de lumind, mare cu danteld qi lanluri, cdmp, acyiune purd sistem actual, El este un critic a ceea ce
eroase transpusd pe un plan de viayd in creqtere, Problema poeziei deci nu se mai este, criticul prezentului, nu apologetul
ngarda pune pe catalogdri difurite (erotic, nalional, istoric), ci poezia devine dintr-o lui." (Eugen lonescu, Note qi contranote)
:, prin datd universal umand, poezie-poezie, poeTia-ciment, poezia-plan;d, inginer
itate gi de creier, organism viu integrat simplu tntre fenomenele naturale. Fireqte, *rr16

ttreaga tn cadrul acesta de vigoare multipld qi noud cuvdntul e tdiat qi el dintr-o ,,Poetul de avangardh iqi va
bsolut, carierdvirgind. Fraza devine luminoasd, cu o ordine proprie, uneori inven- manifesta, aEadar, ostentativ condilia
revolta \ie surprizd a poetului drumului de fier de azi. Prin ea, inteligenla iqi marginal[, de revoltat aflat in conflict cu
dte ce desfundd neprevdzute culoare, scuturatd violent din lenevia unei platitudini <<burghezul> mullumit de propria-i me-
fqeqte repetate. diocritate, sfid6nd publicul insensibil la
dintre Expresia poetului nou e plind de cutezare, de savoare absurdd: adevlrata poezie, izolAndu-se intr-o
Eeline tdrndcop, bumerang, salt tntrecilnd fu indlyime toate performanlele mondiale. puritate de ascet, oferind o variantl a
lorilor, Aldturi de limbd, notalia e tntotdeauna sdngerdndd, crudd, ipostazei geniului romantic, nein{eles,
rald a zvdrcolindu-se ;opdrld tn tdiere. Dincolo de inregistrdrile trecute sau orgolios in solitudinea sa qi respingAnd
prezente, senzalia, prinsd tn cleEtele poemului actual, invioreazd, uimeste,
intreg orice concesie." ( Ion Pop, Avangarda tn
pdtrunde ca o injecyie.
am5 a literatura romdnd)
E oareqicum in pasul qcesta o tntoarcere spre izvorul de la tnceput
scunde
(senza\ie primd), rdzbind ddrz printre pietrele qi drumurile aspre de carpen
balism
tn munte. Pe aici mqlurile sunt apropiate, apa rea, tn tarent bolovani
;mului,
bdtrdni lovesc genunchii. Prin stdnci, numai pldmdni cu respiralie tare,
eriv[ o
muqchi vdnjosi pot pdtrunde. (...)
: cAnd
Nu e loc pentru pdntecele tntins leneq pe chaise longue; pieirea
Ivdtil EIE{_";'if..:.\Afi. {}i ,qi ''i'{_};ti
pieptului uzat qi flasc ca o mdnuse.
e totul, Ilarie Voronca (1903-1946)
Potul nou e un explorator ?nfruntdnd meridianul cel mai prime.jdios,
urgarda Unul din reprezentan{ii cei mai iluEtri
cobordnd tn tnsuqi miezul tnyelegerei, ecuator incins sau pol ca bretele.(...)
ia ideii ai avangardismului romdnesc, teoretician
Existd un inyeles care trebuie perceput cu antenele fiinyei intregi, mai
al aqa-numitului ,,integralism". A publi-
presus de inteligentd qi de logicd.
cat volume de versuri in limba rom0nd
Poezia noud cuprinde ritmul cel mai variat fird sd fie ritm, rima cea
(Restriqti, Colomba, Ulise, Plante qi ani-
mai surprinzdtoare, mai presus de rimd.
male, Brdyara napfilor) Ei in limba fran-
Poemul lipd, vibreazd, dizolvd, cristalizeazd, umbre$te, zgdrie,
cez1. Se stabileqte definitiv in Fran{a in
tnspdimAntd sau calmeazd. Imaginele se tmbulzesc nu tn comparalii sterpe,
ul posi- 1933, incerc0nd s[ se afirme ca poet de
ci in asociayii fulgere, frunziq tn noapte.
Orice vers e o sumd de noi posibilitityi, o altd soluyie a ecuayiei primare.
limb[ francezi.
87
 priveste poezia nouil
importontd in ceec ce
1. Core este primo diferenfd
refero lo romontism'
2. ldentificd in textul de
moi sus frogmentui core-se
ole romontismului sunt otqcote?
il;.;;;une ole poeziei
3. Negoreo trecutului nu
este rodicold- C-e ,elenente
de estetica ovongcrdisto?
trodifionole sunt recuperote
un ideolist' obil conuilot
in spotele virulenfei'
A. Poetul de ovongordd este poetului inovotor' Cqre
Extroge din text f'og*"nil
tot" atiin"tt profilui
iunt ioile sole rePere morole?
poezie
un roport de ooczitie intre 9i
5. Poetul ovongordist stobileSte cure dezvolto oceosto idee'
literqtu16. Identifico li t"t*"tl"Jfrogmentul
zece rdnduri in core so
prezinti nouo dimensiune
6. Alcdtuiegte un text de o proceseior de concepere 9t
dinomizore
o ooeziei co formd de occelerore'
receptore o octului Poetic'
poemul
o comporofie intre. monierl-'l
tot" inceorco
T.Reolizeozo pontecete rntins lene5 pe choise
li cet Uoruioi'i-a tornUoto
ovongordist
lene56-
iingi",resPectiv Poezio de lo ofirmo[io
de 1f1 5 ronduri pornind
8. Alcdtuiegte un text orgumentotiv pimare'
Victor Brauner, ,,Soqa Pan6" co Orice verse o ii'nol piaititoti ' o altd solutie a xualiei
'u*a

Sd exPlordm
textu I !

Saqa Pan[ (1902-1981)

Binder'
Pseudonim al lui Alexandru de Saiir Pani
Poet avangardist rornan' De{in[tor rul' "
cetitor, deparaziteazd-ti creie
al celei mai mari arhive a miqc[rii
de ,,

Cdldtorie strigitt in titnPan

uuunguraa romdnegti^ Opere:
e o ti mPultti'
avion
c u finirulor *1, C ulo at t.f.f.- radio
telet iziune
75 h.P.
marinetti
1. Ce voloore expresivd
ore verbul lo briton
rnoart din Primul vers ol vinea
'*Putqtiv
msnifestului? ftara
2. identificoin text elementele core ribemont-dessaignes
ioi pon" din violo metroPolei 5i arghezi
explicd rolul lor. brAncu$i
3. Ce interpretore oferi versurilor theo van doesburg
roport se
olcotuite din interjecfii? Ce tiraaaa ir aaaaaa iraaaaaaaa
instituie Prin intermediul lor?
in ordine ar cle maculatur a bibliote
c ilo r
A. Ce simbolizeozd ingiruireo
in et P. Cr.n.
.i"r.a,oot" o numerelor noturole 9i a.
-t2i;s67ssoao
qlfobetului oao aoo ooo'ooo kg'
orAin" ofoUeticd o literelor
lotin? sau tngraqd qobolanii
conototi scribi
5. Identifico in text termenii
explicd semnificoiio lor' abYibilduri
negotiv 5i
5. Comenteqz6 ultimele
potru versuri' sterilitate
evidentriindelemente ole esteticii amanita muscaria
ovongordiste. eftiwihalachisme
 brontozauri
Hio ooo ooo ooo ooo ooo
Combind verb /
r7.7. - telegrafie flrd fir
Ab c defg hij klmnop q
r s tuvw xy
z o^o^o^u!. muscaria
vitezd neprevdzut - specie de ciuperci exhem
de otrdvitoare. care
).11'd,'il*
gutrenberg Branit cresc in pid-uri
retnvii.
(in revista Llnu, nr.
1, apr. 192g)
Repere de interpretare

unu, Manifestut lui

Saqa panr exprimr
tendin{a
"r""f,X"Xj"#ffi:,,
neagr dintr-o-;;,#'#t*,*,;;*:lT,:_d" il;il,'p"
"*",,
ffffiffi::"31i.#notonia, d" ;*. ;;*l"ffi,ij,?"::oi,lt::[
rextur^;;;;:;;i;:",*i?,:i::;:,,::,!;;,!::;*"1-"..,,_
venrarea timbajului
po"ii. prin
triumfltoare. Nurn"l"."""*,:, d;il;.;,
ra oe5gsp.ririle gtiinfei
;i tehnicii
":-1r:l
"",i"-#J,,;:il#[i,ii;:ii':iffi,:lx*iu*:i:xht
"
ffl:,:Xff[,,i;;r":,:., inseamnr ";;;; p1vers,,, .,75 de cai_purere,,
id.ii d" ;;;,'";;';"::,'aculatura reprezintr.blurr".iu *or# rorr,

il*:3J]*:'ffi ri",'s?,*1,'1::':;lH,Li*;'iil"*x'
posibilitrfi
poblo picosso,
semnete si simboluril" 111::1i nelimita;
matemafice se modificd,
;; ;;;"{p*"* ,,Do m ni goo rele d i n Avi
g no n,,
totald
a sensurilor. alterndnd cu o dezordine
",
;il3rr".:1li#*i"$i;l,:1Jffi ;ffi fl3iffi*rffi jiltrfffi MIC DICTIONAR DE
AUTORI
caresrd"t",,i;;"ffi ;ff :ft
1,",#,l,ltx1ffi*;;;ffi;;;Lu Eug0ne Ionesco
(Eugen Ionescu)
Afld rnsi mult (1909-1994)
Scriitor francez de ori-
perioada interbetici.
uu**11lxli#:'JT'i.in a deprgit manifestsrite ":.- gine
rom6n5, unul dinrre
tsri{in."**;#i':li,Tffi fiffi?:i*:;:Xy;i:f::;;, creatorii aga-zisului
teatru al absuraului.

rrli';; Eit"d:, ffi, iy,^r: o"'u r"

(1938).a publicar
riritri ffiil?lffili;
;ff::,:r:i:;:",:",,::. cioran, petru comLescu, in Romdnia volumul
de
versuri Elegii pentru
citeSte cu atentie,si
dezbateorar ideire culegerea de eseuri
fiin1e *iri ,i
si remere majore are literaturii centrare referitoare
- Ia varorire i, .*. ii ;;r;
,,,r,
apa4in6nd tui Eugen ui;;;*rr: djn-fragmentele ae rnai.ios pe cdfiva dintre cei
*ri ."prru6-uriori
.,,Nici moartea
lon"r"r-iuoffi, i.trL ra, :o*1li ai epocii: fughezi,' lon.r*Lr,
nu.e_ adevlratl. At6ta Camil petrescu. Tot
timp c6t oamenii nu in aceastI perioadi
prryupafi, in primut erau elaboreazd. in limba
r6nd de ;", ;;;;Ic{groftema romdnI prima
mortji ..u pure piesei Cdntdreatu
.11:-,i,d-, cheatd _
fr:Il8:tl:,1,:,Hll1
problema mo4ii, ffi#i]#:{lx :=,il r;E, iJ J,** rnutulatl Englezeste yara projrro,
p,i, irrr$i frpt;,;;;; Xl,?:rrk
Piesele (Cintdreaya cheald,
p.iire i" ydratd.,, H.;l"Jil ;;
preocuplrile omeueqti, _sale Leclia,
Scay.nell, Ucigttl.
era singura fdrd simbrie, ii;;:
Ri.tit, moarrr) exprimd _
*;":;'ffJi,#';:::l:ll :;tli';;;ft". ei (arbitrard, dar rege).
ii,r!,,
mtermediul umorului negru qi al
prin
dovada.#;;,.,"#';:i:r!;,:;::*i1rli;:ffi absur_
*:oTt sI scrie despre !:i:,;:{_; 9rluj. condifla omului actual, instriinat
de el insugi. A fost,
;;uft" ;r.r impreunl cu fiica sa,
uebuie o noud
#irrd, ""?,rr.",,r1. $, ornr se va intampra! Ne
o nour inesenliaritat".,; Marie-France lonesco.'
un critic consec_
vent al regimului comunist
Oi, n".ariu.

89