#irfit

1..:bn. Mod,
-:r,:mente de
, :. ,, iui sau, in
r tr .:1lniterilor.

-
- .-: ,,gative.
, ..:i poti iubr
rl,r
- - ,itla.
,-i^:
-

.. :.',. Ltrmina -':rtt.lrician, pe numele s[u adev[rat Dan Barbilian, Ion Barbu
,- ..i:cur la CAmpulung-Muscel, unde Drmeazl gi clasele
:.- ..r excla- pnmare.
-. , .: BucureEti, la,,Gh. Lazdr" qi la,,Mihai Viteazul,,, unde este remar_
- ::raticianul Gh. Ti(eica. Tot ca elev, il int6lneste la Giurgiu (oraqul sru
' : ). unde iqi petrece vacan{ele, pe Tudor Vianu, primul care va face
. :erei sale.
-914 este student la Facultatea din Bucuresti. in 192-5
'lmina) ' lermania cu o burs[ de studii. igideiaMatematic[
doctoratul insd in 1ar[. in 1929, si

-l
- :rentul profesorului fileica. Activitatea stiintificd in domeniul matema-
. voca- ': .r.rrcabild qi din 1930 este predominant[.
- -'iea cu Eugen Lovinescu va fi capitatr pentru destinul sru poetic.
,rld[: nu
. . in ,,SburItorul", nr. 3411919, cu poezii prefatate de o notil5 elogioas[ a
, rr trdind
. 'rea lui
, .ntitulat[Un poet nou.
-- 1 ii
apare placheta Dupd melci. ilustratd gresit ca o cafie pentru copii.
.i care este retrasi din librlrii.
'tntultan, rl0 publicr volumul de versuri Joc secund, ce cuprinde versuri riguros lon Barbu
'.r a VOf-
. Je poet dintre cele apirute panl atunci in reviste. Renun{r apoi la crea{ia
:edic6ndu-se in intregime matematicii.
- . -LilB COII- ' Barbu a fost unul dintre reprezentantii ilugtri ai poeziei romdnegti inter-
.: ..-.ctiv[ a
. cdrui crea{ie std (in faza deplinei sale maturitbli artistice
- ciclurile
: :precise,
ule si Joc secun$ sub semnul ,,poeziei pure,, gi al ermetismului.

iteqte cu aten{ie urrnitoarele mirturisiri ale lui Ion Barbu:

..Me stimez mai mult ca practicant al matematicilor si prea pu{in ca poet qi
- rtat cit poezia amintegte de geometrie. oricAt s-ar p[rea de contradictorii
joi termeni la prima vedere, existb undeva in domeniul inalt
al geometriei
- ,uminos unde se intalnegte cu poezia. ca gi in geometrie in{eleg prin poezie
-:ritr simbolisticr pentru reprezentarea formelor posibile de existen$), eon
'-. Poezie geometrie).
;i
'Precizeazd,care sunt, in viziunea lui Ion Barbu, punctele de convergentd din-
, ezie si geometrie.
' Raporteazl concep{ia poetului la estetica modernismului.
IVIIC DICTIONAR DE AUTORI b) ,,Personal m[ consider un reprezeutant al programului de ; e-E€rt
Erlangen, al acelei miqc[ri de idei care, in ceea ce prive$te intindert
Carl Friedrich Gauss cuno$tin[elor qi rlsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemu J^X
(1777-18ss) Discursului metodei sau reformei insegi. Specializdrii strdmte ori tehnicitdt ,ur@il
Renumit savant ger- opace, de dinainte de Erlangen, se substituie un eclectism luminat. I ; :srM
man, matematician, fi- continu[ adincirea fieclrei teorii in parte, fEr[ sb piardl din vedei :,tu*rLfif i
zician qi astronom, omogenitatea Ei unitatea intregului. Astfel cercetarea matematic[ primeqte ',-,*Of.d
considerat unul din organizare qi orientare invecinate cu aceea a func[iunii poetice, ca: :,.4. *::TF
cele mai mari genii apropiind prin metafor[ elemente disjuncte desfhqoar[ structura identicl *rriflC
matematice ale tuturor timpurilor. in universului sensibil." (Ion Barbu, Programul de la Erlangen)' ---:riiE cf
. Ce in opinia lui Ion Barbu, Programul de la Erlangen, l-Ftlrut
acest domeniu, principalele sale con- aducea nou, :

tribu(ii sunt legate de teoria numerelor, gAndirea gtiin{ific[ a epocii? rdluli F

analiza matematic[, geometria diferen- . Prin ce elemente se situeazd acest program in vecinltatea funcli rrc ntfr
dall qi statistic[. poetice? 3er
. Care ar fi, dintr-o asemenea perspectiv5, funclionalitatea metaforei l,-:d.
. Raporteaz[ comparativ asertjunile lui Ion Barbu despre rolul metafi lY"-rr'i I
rei la semnifica{ia poeziei Timbru, consideratl una din principalele sale ar &llfit
poetice: Cimpoiul veqted luncii, sau fluierul in drum / Durerea divizatd . I
5tioti ,A...7
nr.u

sund-ncet, mai tare... / Dar piatra-n rugdciune, a humei despuiare, / . ,f':-nUi I

Progromul de lo Erlongen este un text unda logoditd sub cer cor spune - cum? // Ar trebui un cilntec incdpdtc r ':inn d
progromotic, eloborot in 1872 de cdtre
precum / Foqnirea mitdsoasd a mdrilor cu sare; / Ori lauda grddinii c ",,i:-!il
motemoticionul germon Felix Klein, core ;,i!:a T$a
ingeri, cAnd rdsare / Din coasta bdrbdteascd al Evei trunchi de fum.
propune o sistemotizore o geometriei. Prin rgi r
ocesto se introduce un nou fundqment in
studiul geometriei, cu ojutorul unui grup de Ermetismul i.urn t
trqnformdri core foc invoriobile proprie- c) ,,Am pomenit de ermetismul teoremelor lui Gauss. El derivl dintr' 'ilil,illlE
tdfile geometrice ole figurilor. anumitb concep[ie a artei teoremei, pe care Gauss o vedea ca un text augui i-::nri&I
ca o inscrip{ie al cbrei laconism e ins5Ei garantia durabilit[1ii ei. Redactan ;U; L1
ii lua timp considerabil, prin munca de eliminare a prisosurilor, de capta ti . :riG I
a ideilor la izvorul cel mai direct." lfi
. ln ce ar consta ,,arta teoremei", in viziunea lui Gauss? 'r rftrf F
. Ce finalitate are, dintr-o asemenea perspectivl, ,,munca de elimina Eil
iiid!,:

a prisosurilor"? "l,:;!E
.
Precizeazd mijloacele prin care poetul Ion Barbu incearc[ sI ating r- rglil
., ili{'r$;[d
in poezia Din ceas, dedus...laconismul limbajului matematic'
. Comenteaz[ (5-10 rdnduri) semnificalia ,,cdntecului ascuns" la ca ,lLJIltL tI
,.:ili
se referl autorul in versurile citate.
,,-rr1':llu
Poetul-aed ll l*
d) ,,in poezia mea ceea ce ar putea s[ pard modemism nu este dec6t l: ud
innodare cu cel mai indep[rtat trecut al poeziei: oda pindaric[. Neputdnd llilli jf
apar inaintea concet5tenilor mei, ca poelii de altbdat[, cu lira in mAnI nrtcd
florile pe cap, mi-am poleit versul cu cdt mai multe sonoritlli. Pe l6ni {:m!rr t
unitatea spiritualX adaug qi una foneticd." " i]i::r,iii t
. in opinia lui Ion Barbu recuzita tradilionald a poetului pindar -rdqt
reprezint[: ill'l i.!!Iil
- un element care il distinge de oamenii comuni; tuuxiir'{@I

- o modalitate care subliniazil (lira) unitatea dintre poezie qi muzic &

- o formd de estetism; ]liitfiqG I
Argumenteaz5-fi opinia. l::$ofr. I

. Comenteaz[ (10-15 rdnduri) semnificalia propoziliei Pe ldngd ur ill)u,utr fl

M.C. Escher,,,Relotivitote" tatea spirituald adaug qi unafoneticd. -ilrrLu&
irrul! xE
48
6V
JBr 'JolrueJoJd pqrsecceur .nuolFq nps
pudord
elJcsruncJrc lsg erzacc .uq
,,aiceileA,, leplcng .y upd elulglupour o ernlrlsuoJ usrq,nq
rS
Furs,oure ,piurcesuoc'fr . sn-ry,rrni
B 3p pcrlsJcolsuu uerecgld" uud ,un{uoc
1n1sn8 nc uoder ol fiug. a4 3
nes piuareypul upd pzeezuorrenc
es ec ,mlnursruJeporu pcgrrads
aunrzrl o BI nqrug uol ed snpuoc-?J Jollrnloqturs E@d ""nor.',it
ps eundord rig rs {urirur ep rrlqnd FrperrrJalm ,."d ,_ffi
mun-pz,esaJpe as urzaod pr
fznu rs atza B3rF:
e eurpro o,, purudxe r$ crloqrurs
rro*,,Jl'$'ir?,tr1r: ilIJ:ffi'd
drup us'erulerdrelur oe
u pluriuesa eelulm8rquru:F.rr*u
tirw.q.;.d
ep es-npug8ef
di.o;# ;;ffi;";burd
preued
rnlua
-elJBJuJ o alrunsuoo
uI eruepotu rplr.q I-"ouq
lglup ueJ '.,[usrleurJe,,
Is ,,elelFncsqolj .rrq ._"*&r od .liplF
uuehl Incqlrc erodo o erec ed ericuns,,
Pts?acB uI '..plce4p
F^rrucuru.,es augupr Iepl
rBru BoJ BsJns EI Jolrepr
op."ffift#r}'r;
,rr"r*o".-Inw*ar1q 3,
u eruldec
,un alue.,l,riuese elserop es rnpleod u scrleule
ucg11 mr ppff.i
"pi
.(nqreg
rruo8rde q pldurglug es tunr u3e) teqruq ry#rep olse nu r

,p tor*p"d*" un.,iop'r*Rse::: r
ep elmdep 'ruq .ecrlurueleru JoleFrruoJ erzrruoc
u1 pug8untu ,_ri*_n..r
(ssnug rnr e Eonetueleu uredo BaroJo jnlepou pani)
u ep rnpleod
1-!
"rnr
ea- ,"rr*r,
F uoJe Inun Iu,llnzoJ
rs alsa nqrug uol ml
Inus,errua eccrfc el
eQ "'snpap 'sDa, u10 elzeod u1 elseqrol os ..sun3,s'
-q
Fn,*J"
oJec erdsap ,.*nrrn
Fl,*es qns es-npugsuld .usqeuue erds elulunrc., ep e eze! ug pzmnr:,r.$urlp
ES poJ*r
PUBIqJBq ucurJ 'piurcesuos uI .reueJoel
1u ..lsnEnu xrf, ,pi_r;;: qF,
BAec 'BlsecB ,pulpug{op-lnrueod .cuurueluru
InleJ uI mFfeqruq prr*.frporu[e ap Ba
rs ueruo8F 'eer,r't,sJe^run ap erdordu
es ps eJ?J feqru4'un ,nonora .*ru l i)
1nlcu nqrug uol rnl ueunrzrl uJ glpdec el oJBJ ed ecl8eu alrunrsueuro-

-uo** us-'1eiu11v ? ours op elrrsol o srurzerder ,*r:X;X;L:L:fL-ffiffiHr:i r,H

-uI ',.ro1gdpcug
1ncelugc" elsa ulzeod e8ereiul u ep po.,, rnlsoc,
'rolauauoueJ u psuncff BelBlrun I*"';F;;;G;;
ppuFfuns Es pullJ pluupsep ,"u*14illhuro
roleiuepuodseror IB Boluuu un gqur8ep p* *u"ou
ptrprrd., n oJnt.*
e1 'loiuelsua IB Irq?puosur .pn4r*r*ordn t
o-,uI e*lp^zep $
lruelsrur ,S fr"ta*or*
',,BJoJE1e.u" o n,uazerder pl,JnllnJ I
.*n! rp
"*
*O
rulued'eEu1g ep enqesoepcrds .,.Iqrsuas
eriearc ,rrro n d i
mlnsJolrun e porluopr BJru1ry p
azolo^er ps leJlsu pug8unlu '*e1cun[srp tUWnrA I
nc (ropfopuu rs roleiuepuodseroc "1ue,u"1r;.
ulaordu .p ; ;ery fuini&l,Ju
ug tuncaruo) EroJule., elsetyrul
I
unpplepnnq mprdrcupo
$
&rt)arrr' rn-# i
Ie 'Eeec, eq.g_1uti1 ,'1uri1* ,p'i**Nptoz!^lp Den/
rsa^uls nu ng erzeod.,r) etelg uurcnT
ed rS ludncoerd B_l eJu, rfr. .rr*'l*
rfrf*+
ep [opl alarunu ur rrrrrsoJ rs ueun eJlurp .aueuouoJ
orurpeelrrfon
i*
,1q] ppr"* 1n1_.,
L1ffil',*i'i:::::,::*:::j'::1-1*::::nq*[1e,,*rpw;;,qfr
'arrclepnug) mln.,srrrJeporu
m liuuluozatdu roll,rlra '[ ii,";a.*,,r
f]--"r"'"* ""F
"i"*n'.d.
'kqte4lmd rt guuelpl,tl
nrarr^,-^
ueedorne rxeluoc uI elprsnll ,,,ernd_rerzelo;
qn*og
euuqaa5 5o ilirunJ earutH
ue+e+x.
erds rolne .d,r"# f""*'"
:J":i^i:111.:y:1":_:t
pprrrurncuud elepdrcuud urp eun q,rfr f .uaauepEqr
efidecuoc ueuetues?
O .lrieurteur, ,p, ,rrriord tlrrp prr*opr""d; # [Urpur,, *il
nu eJBc 'epqrsod
IJnsJeAIun ezeercgele rc 'preouelur aJ,ls o,.Bruudxa-;
I", ..rlir"al
nu IcIo'.,EJnl?u pdnp pper" rprrr nu pleod'nqrug
.rI*rn rnl zrrncadsred orp ,rril ["s.-"Jrrd
.*orcrrirJer'es'undord ,il ;"# -rv il
;:i:]'.,::1jryii:g
rs 1gc'uun rg, acoJ,oap 'eluurcelug pnop p1uperd",
,*e.uop
[.* ;,0-
nrrr.r*T J-"r""
FF
e.oaodgc'ec4eroel rovnn, ep mI eru,nl uJ ,Breprsuoc
n,in*or ;il ;,iff Ig
.u,rc,Erualr*
il,il;5##
*'
J: ffirlffili.,H
"p
irniu"nuo, :irJJJ'#H:lH m:#ltH
ans1e1ard.re1u1 e.r edql tr':tJ!il"ffi
 MTC DICTIONAR poetul se ipostaziazdin ,,aedul" care exprim[ - sub forma unei revela(ii - ffi
DE TERMENI LITER"ARI ordinea ascuns[ a universului. Este de remarcat, ins[, in aceastl ordine de
idei, fapful c[ in viziunea lui Barbu (care vine pe linia liricii ,,de sugestie"a ls
Parnasinnism - curent literar ap[rut la lui Mallarm6), cuvdntul nu este apt s6 exprime, doar prin propriile sale uuam;
mijlocul secolului al XIX-lea, ca o resurse, unitatea ocult[ a universului, astfel incdt el trebuie s[ se asocieze cu JrmlnF
reacfie impotriva romantismului. Par-
,,mtJzica", ajungdndu-se astfel la cultivarea sonoritililor magic-evocatoare.
eroqE,
nasienii iqi propuneau s[ cultive o care exprim[, de data aceasta pur muzical, corespondenlele dintre fenomene '*T
poezie descriptiv[, ,sece", cate miza f;lfrilmm
pe imagini vizuaLe, Picturale qi
Etapele triricii barbiene J"mrdr
sculpturale. Subiectele erau cel mai ume &
adesea imprumutate din istoria anticl Istoricii literari au distins in crea{ia lui Barbu trei perioade: una apareni.@iruoc .r
gi mitologie qi erau preferate poeziile parnasian[, tn care particularitltile poeziei parnasiene coexist[ cu cele ale;urqtrr
in forml fix[ (sonetul). Reprezen- pa
expresionismului, alta baladesc[ qi oriental|(ciclttllsarltik) Ei, in sfArqit, faza;u' w
tan(i: Th. Gautier, Leconte de Lisle, ermetic[ tn care poetul ajunge la formula mallarmean[ a ,,poeziei pure". **ffi L
J.-M. de H6r6dia. tn firica romineascl 'ry.a.r I
elemente pamasiene intdlnim mai cu 1) Faza aparent Parnasiani rr!!!flilF
seaml intr-o parte a Poeziei lui
Al. Macedonskt (OspdYul lui Pentaur,
Avatar, Lewki).
w-{:2- u,ruri
Jldnm-
me"uElIl
trlf
E

uu:rltil
Citeqte cu aten,tie: uued i
pnurrrr- I
EU,l,l[5I
Umanizare q-\ur8n4

Castelul tdu de gheaYd l-am cunoscut, Gdndire;

mcdr
Sub tristele-i arcade mult timp am rdtdcit,
!ry'dlql
De noi rdsfrilngeri dornic, dar nicio oglindire
in tristele cristale ce-ascunzi nu mi-a vorbit;
$r
Am pdrdsit tn urmd grandoarea ta polard 3r
$i-am mers, qi-am mers spre caldul pdmdnt de
miazdzi,
Si sub un pAb de arbori stufoqi, tnfapt de seard,
Cdrarea mea, surprinsd de umbrd, se opri.
q
Sub acel pdlc de arbori sdlbateci, tn amurg
Mi-ai apdrut sub chipuri necunoscute mie
-
Cum nu erai acolo, in frigurosul burg,
Tu muzicd aformei in zbor, Euritmie!

Sub tnfrdtitii arbori, sub ochiul meu uimit,

Te-ai resorbit tn sunet, in linie, culoare,
Te-ai revdrsat tn lucruri, cum in eternul mit
Se revdrsa divinultn luturi pieritoare.
O, cumintregu-mi suflet al meu ar fi voit
Cu cercul undei tale prelungi sd se dilate
Sd spintece vdzduhul qi - larg qi tnmiit -
Sd simtd cd vibreazd. tn lumi nenumdrate...

Sin acel fapt de seard, uithndu-md spre Nord,

ltt ceasul cdnd penumbra la orizont descreqte,
Iar searatntdrzie un. somnolent acord,
Mi s-a pdrut cd domul de gheald se tope$te.

50
:-, -tr.i revelalii -
*,:::ti ordine dr
- . ..te sugestie" . .'':-rtd etapd a
liricii barbiene a fost considerat[ de Tudor vianu
: - nropriile sali :.masiand deoarece, alituri de particularit5tile specifice
acestui
: ': )J aSOCieZeCi :.edilec(ia pentru imaginile vizuale, subiecte preruate
din istorie sau
..-. tJ-evocatoare - :. cuitivarea formelor fixe), ea con(ine aspecte de factur[ romantic[
: - :ttre fenomene ' itatea) qi chiar expresionistr (preferinta pentru
st[rile paroxistice,
-..::te violent. celebrarea marilor
energii cosrnice, ca in Lava,
'au Banchizele). Adeseori poetur invoc[ in aceste crea{ii de in-
:"la antici: aceasta nu este insd Grecia seninx, ci Grecia
dionisiacl
-ia: una aparer. -::r- a vorbit Friedrich Nietzsche, resimyind (spune Tudor
Vianu)
,:,.:)i3 CU Cele al; erii c'u toatd puterea sufletului ei findr qi cdutAnd
sii se eliberez,e
... in sf?rsit, faz, ': taltul orgiastic consacrat lui Dionysos, zeut beliei si
al naturii.
:.r:z1ei pure". .it majoritatea poemelor care apa(in acestei faze exprimi
un
iebordant, particularizdndu-se printr_o viziune panteisti
care
' J" pnrnele volume ale lui Lucia, Blaga (poernere ruminii dar mai
:rofetului). Una dintre marile teme ale iiricii barbiene
este, de pe
. -'r.1 a raportului dintre gdndire
si via16 ((Jmanizare), poetul fiind
- Je refacerea unit5lii interioare a subiectului uman, posibill
prin
,:':a gAndirii la sursele elementare ale vitalului, prin
sinteza dintre
.-lectual qi cel afectiv. O asemenea sintezl este posibill
prin
..'intti de Barbu ca ,,euritmie,', ca expresie muzical[ a dinamis_
.::ric care reunegte mi;carea gi
fonna sau (in termenii consacrati de
- apolinicul ;i dionisiacul, ea fiind dionisiacl prin con(inur
- ,.pira(ia comuniunii cu cosmicul) si apolinic[ prin formd (vi,eaz6
.., l'ormall).

i rza baladesci qi orientalE

:l-..-.*-*--_.;:-rl,i
::xplordm
:extull

::te cu aten{ie: , .. ..,:. : ...,.,,.,t;i ::)

1. Precizeozd, din perspectiva viziunii,,l,

despre lume o omului bolconic, ce
semnificofie ore plosoreo cetaf ii
Perttru o rnoi ireuptn tinstire
n lumii lui Attton pann Isorldk ,,lo mijloc de Rou 9i Bun,'.

La vreo Dundre twrceascd 2. Identifico versurile in csre opore

Pe ses ve;ted, cu tutun, motivul ,,lumii co podoobd,,.
La rnijloc de Rdu g Bun. 3. inceorco so descoperi semnificofio
Pfrn la cer frdng1ndu-qi treapta, jocului de cuvinte din versurile Vinde-n
Tre b ui e d inflor e o s c d., leasd de copoi / Cdlei iuli de usturoi.
s,

Alba, 4. Poemul Isartdkoporline: . .l

Dreaptcr o) liricii mimetice;

b) liricii de viziune.
Isarl6k!
Argumenteozo-fi olegereo, [indnd
cont 5i de ofirmo{io iui Ion Borbu:
Ruptci din c:oastd de soore!
,,inteleg prin poezie o onumitdrsirn-,:,rl l
Cu glas gale;, de utlsoare, bolisticd pentru reprezentoreq forme- #

Ce te-ajunge-aqa cle l,in, lor posibile de existenld." ,f.

Cfind un sfdnt de muezin i;
5. Comenteqzd (10-1 5 rdndur!) 5961- ' ,i
Filfdie, inalt, o rugd nificolio ultimelor potru versuri. f
s
Pe fuior, la ziua-n.fugd... .q.
B
,*"
f,

i1 .$'
?,;

#,
 *
- Isarldk, inima mea,
Reprezentat[ mai ales prin poemele Datd-n alb, ca o raia
incluse in ciclul Isarhk, aceastd faz[.
marcheazd reorientarea liricii lui Ion
intr-o zi cu var qi ciumd, :
Cuib de piatrd qi legumd, ;.i
Barbu spre formula poemului de facturl
baladescd, ce se desfdqoarl in jurul unui Raiul meu, rdmdi aqa!
nucleu narativ. Acum poetul evoci o
cetate oriental[ imaginarl, Isarl6k, Fii un tdrg temut, ilar
tutelatl de geniul lui Nastratin Hogea, un Si balcan-peninsular...
-I: r:
fel de Pdcal[ balcanic care s-a bucurat de
: *:-:u
o mare notorietate in literatura romdnd, La.fundul mdrii de aer
-Ji
datoritfl anecdotelor versificate ale lui Toarce gdtul, ca un caier,
Anton Pann. in opinia lui Tudor Vianu, in patrusprelece furci,
in acest ciclu Ion Barbu igi asumd La raiale:
sarcina reabilitdrii balcanismului. lr:l
rar, la turci!
Poetul mlrturisea la rAndul sIu, ";,lf
intr-un interviu acordat lui Felix Aderca Beatd, tntr-un singur vin:
faptul cd, dupl Grecia dionisiacl, in- Hazul Hogii Nastratin.
--,{:
vocatb in poemele sale de inceput, in ,r
.," 1,
ciclul balcanic a incercat sb surprind[ o
nou[ ipostazl a Greciei, ,,simpld ipotez[ Colo, cu doni1i tn spate, ):
moral[, din care deriv[ o norm[ de Asinii de la cetate, hr]:
civilizale qi crealie. Credeam a fi recu- GAzii, printre fete mari, ,: -'
noscut in pitorescul gi umorul balcanic o Simigii qi gogoqari,
ultim6 Grecie. (...) Aceste preocuplri Guri cascd cdnd Nastratin
coincid cu apari{ia Temei fundamentale Lajar alb topeqte in,
- solemn[, neaqteptatl, vizitAnd pentru lld i,l
prima dat[ versurile mele gi marcdndu-le: Vinde-n leasd de copoi
Somnul qi Moartea". Cd\ei iuyi de usturoi,
Aceste mdrturisiri ale lui Ion Barbu
eviden{iazb perfect ,,dubla fald" a Joacd ;i-n cazane sund t:
Isarldkului: una diurn6, care st[ sub Chnd caddna curge-n lund.
semnul actului gratuit qi al jocului (care
este prezenti in poeme ca Isarliik sat In
*
memoriam), alta ,,nocturrr5", grav[, mar- D e schideyiv d, porli mari!
cat[ de prezeflla magicului qi a fantas- Marfd-aduc, pe doi mdgari,
ticului terifiant (Nastratin Hogea la Ca sd vdnd acelor case "ll
Isarl6k, Domniqoara Flas), Jocul se Pulberi, de pe lund scaase
leag[ in acest context de motivul ,,lumii
Sialte poleieli .frumoas e ;
ca podoab[" gi se constituie ca o ati-
tudine esteticd,legat6. de voluptatea de a Pietre ca apa de grele,
percepe existen{a ca pe un spectacol Ce fireturi, ce inele,
pitoresc si plin de culoare. El se impune Opinci pentru hagealkc,
ca ,,norm[ de crea{ie", c[p[tdnd (aga Deschide-te, IsarMk! ,

cum ar[ta Tudor Vianu) mai multe

acceplii. Mai intdi jocul barbian isi Sd-li fiu printre foi un mugur,
ff*{,

propune s[ intrebuinfeze cuv0ntul doar S-aud multe, sd md bucur,

pentru forma sau sonoritatea lui, ajun-
gdndu-se astfel, in spiritul modernis-
mului, la ruperea unit[1ii dintre forml si
con{inut.
La rdstipuri, cdnd Kemal,
Pe Bosfor, la celalt mal,
Din zecime tn zecime,
Taie-n Asia grecime;

Cdnd noi, a Turchiei.floare, L'*"iluf

intr- o slavd stdtdtoare r .,iu&

Ddm cu sdc
Din Isarldk!
52
 mult
In spiritul modernismului, jocul se asociaz[ in lirica lui Ion Barbu cu
fanteziei dictatoriale. Aqa cum sublinia Tudor Vianu, citdndu-l pe
i Raymond, el trebuie pus in rela(ie cu tendinfa modernilor de a
universul pozitiv qi cu pornirea de a se elibera de real, inventf,nd
r'nr* in totalitate imaginarl, ca aceea a Isarldkului.
knpensiunea spre ludic coexist[ insd in aceast[ faz[ a liricii barbiene cu
elaborate intr-o cheie grav[, care transcriu halucinante experiente
valorificdnd tema somnului qi a mortji. Astfel Nastratin Hogea la
t reia motivul romantic al vasului-fantom[ qi il transform[ pe eroul
;uoavele lui
Anton Pann, intr-un personaj tragic, intr-o ,,fantom[
*g'*ndn in propria ei sfdqiere alimentul
a congtiinfei umane care glseqte
* moral". (Tudor Vianu). Acum Nastratin dobindeEte ipostaza unui
FEoor al credinlelor pe care se intemeiazi lumea balcanic[, e un emisar
f,EETos al sacrului, un profet al ,,Dumnezeului mort" despre care a vorbit
fu.-h€. in aceastl ordine de idei, gestul autodevorator poate fi interpretat
q rn efuz al sacrului de a comunica cu profanul. ln timp ce acesta din urml
[rfr poate autentifica existen[a decAt prin raportare la sacru (qi acesta pare
s fi {6}sul invita[iei la osp[! pe care i-o adreseaz[ lui Nastratin - prin glasul
FE - multimea pestril[ a Isarl6kului), cel dint6i e perfect autonom, perfect
bnxndent in raport cu profanul Ei suficient sieqi. Astfel inc6t cetatea lui
h Barbu, clreia i se refuzd participarea la sacru Ei odatd cu aceasta
armlata in adevdratul inleles al cuv0ntului, r[m0ne doar o form[ virtuall
& :usten1i, sau (aga cum poetul insugi spunea) o ,,simpl[ ipotezd moral[".

w
3t Faza ermeticl

XX Din ceas, dedus...

Din ceas, dedus, addncul acestei calme creste,
luratd, prin oglindd, tn mdntuit qzur,
Tdind pe inecarea cirezilor agreste,
in grupurile apei, un joc secund mai pur.

\adir latent! Poetul ridicd tnsumarea

W harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi
Si cintec istoveqte: ascuns, cum numai marea,
.Veduzele cdnd plimbd sub clopotele verzi.

Exerseqz6-[i creotivitoteo!
A.F,o moi mult
'Realizeazd un eseu de minimum o
ln faza ei de maturitate, lirica lui Ion Barbu evolueazl spre formula paginfl in care s[ argumentezi c[ poemul
;m-sie pur[", care se plaseazl sub semnul ermetismului. Dup[ propriile Din ceas, dedus... reprezint[ o artl poe-
emrisiri ale poetului, ea este legatl de o nou[ ipostaz[ a Greciei: Grecia ticl modernistd. Vei folosi urmltoarele
&r,andrin[, in care au fost elaborate cdteva din marile invil[turi sintagme: poezie ermeticd, obscuritate,
rynila1iste ale Antichitdlii: neoplatonismul qi diversele doctrine gnostice. fantezie dictatoiald, real, creafie, sem-
AieL referindu-se la aceastl fazl a crea{iei barbiene, Tudor Vianu arlta ca nificaSie.
cr ie caracterizeazlpin dou[ particularit[ti: mitul oglinzii Ei spiritualismul.
s3
 poeziei lui Barbu, oglinda are rolul c
Deosebit de frecventl in imaginarul
RePere critic* 1i in propriile 15161
Ag * r &Eg&3& { s & { a decorporaliza obiectele irateriaie, tranformanduJe
, t !,t I t ar I NAS!
O interpretare nu foarte diferitl a ca 'joc secund {t
poemului propunea gi G' C6linescu in
al textului. Poezia se defineqte' in acest context'
"intrrU,aUgidevenindastfelunsimbolalpoeziei'alfileiinscriplionates;;F
la^aceas :rd{
comentdnd poezia Din ceas, dedus...,care poetul ajunge
in
istoria literaturii romdne de la origini se refer[ la
;"f*6; actului poetic, Vianu subliniaztr cL termenul 'joc"
pbnd tn prezent'. ,,Poezia (ad6ncul aces- tendin[fl practic["' in timp t
"-
iei calme creste) este o ieqire (dedus) .""-rUi*U" a fanteziei, liber[ de orice 'Irl
superioar[ zon[
sintagma ,joc secund" iti*i'" cu
gdndul
din contingent (din ceas) in gratuitate 'p'" "u""u
prin aparenla cea ma-i. plr[ i JrL
(mintuit azur), joc secund, ca imaginea esenlelorideale.Cumins[ideeainpuritateaeinuestereprezentabili'1,}p*t
constituie imagine, p*t'f o figureaz[
cirezii r5sfrdnt[ in ap[' E un nadir
i"""3i, prin curatele .rtfralsTi. ale lumil]::*1T-.*^i ,*
latent, o oglindire a zenitului in ap[, o ""riire""t"r" lumea expenenlel se il
;;itrrd; lumea intri in ,,mdntuit an$" ' lar dacX hl
sublimare a vielii prin retorsiune"' uf"a*i"qi" nadirul ei' n
in piramid[ pind la ,"oit, '['f'e'gerea acesteia
^'uUfi'i
acestelementneintinatigiextragepoetulmateriainspiralieisale.Poeziae.JQ
pentru el nega(ia fu.ii, iu "iin idee' un joc desflgurat pe pL 'Ir
izolat de via{[, un ,joc secund" . r- r:^L-
gi un experiment de rimbai '#
Ermetismul barbian a constituit ins[
spiritul modernismuloi .ut" ignor[ in mod
uoi'p""t"u de inlelegere k
o intrebuinta -G
gusturile cititorului .;;;;' p"oetul le :onl"f "o'int"lot 'rF
unicdJolosinfd" care iqi pierde func
special[, igi elaboreazi" ,,ifti'u": de
este solilocviul interior'
social[, iar ripul verbal ai' Jocuiui secund 3.1 *a
uze prin cAteva caracteristici: caracterul eliptic (abun
p""nrcri*ir"
cuvinte noi prin: t'*'iot*' ffi
-
enunturile eliptice de predicat); $earelde

*$;*;'n'x,':"Jilr#:'i:*J:;:F,,l:^glJi;"':'ffi"'^'ft Jffi
NorduluideMareaBaltic5)sauderivare(inzeuat,delazeu=diviniza-*
(investire = imbr6care), abunde:,q"a
rcactualizarca unor sensuri invechite
J. R. Morhoim, ,,Deconstrucfie" termenilor abstracfi, allturarea unor
termeni foarte indep[rta{i din punct ;*
vedere semantic. ry
-lra
PutinE filosofie! tud
Problema cunoaqterii tine de esenta
spiritualismului barbian care e de origine "{--SA -5
t- eiPlcir6m ,i- mfrr
neoplatonic[] el este derivat din con-
ceplia potrivit c[reia lumea este o
'''- textul! .//
=--- .{ q
emanafie a divinitl1ii, iar omul - o fiin][
\r'
,ry
decilzutd, captiv[ in materialitatea cor-
insE prin {
pului, de care se poate elibera
iunoaqtere (gnoz[). La Barbu (poemul
Stig* Cr.r'pto 9i }taparna [i*igt4 ril
Ritmuri pentru nun{ile necesare) aceast6
t+aladit et
cunoaEtere presupune trei trepte sau
ffi{
zlt

,,cercuri", tutelate fiecare de o

planet[:
) 'd!

cercul lui Venus (cunoa$terea senzorial[

Nuntaq fruntaq!
care se rcalizeazdplenar in actul erotic); -CaMenestrel trist, nxai aburit -Ospdlut tdu limba mi-afriPt-o,
vinul vechi ciocnit la nuntd'
cercul 1ui Mercur (cunoagterea intelec- Dar cdntecul tot zice-l-a;,
De cuscrul-mare ddruit
tual6) qi cercul Soarelui (cunoaEterea qi riga CryPto'
, Cu pungi, Panglici, gdteli cufuntd' ,Cu Enigel
mistic[ in care se rcalizeazb tatalizarca "1

contrariilor, a aspectetror venusiene qi

.-/
menestrel!
mercuriene). in consecinlX ,,modul de Mult tnddrdtnic mene strel, -Cu Zi-1, l-ai zis acum o vard;
(Jn cAntec larg tot mai tncearcd' foc
existenld pe care niJ
propune poezia
Azi zimi-l stins, incetinel,
Ion Barbu este viala in Zi-mi de laPona Enigel
ermeticl a lui La sPartul nunlii, tn cdmard'
Si CryPto, re gele-ciuPearcd!
spirit." (Tudor Vianu).
54
 I Fruruos vorbi si t6[1irtl
* b,tngel' LittS(t'
:.--iul d, -Trece naoPte{r, lEs luffiine,
Lap ona dr e aPt d, ilni g el,
:rii* 10 cilat de Pddure{i Dar timpul Yezi, ttu addsta,
te rdu 1i-n hr,snd unsd, Dacd pleci sd cwlegi,
:rti.ij sa'' trar sosrele acuma sta
peste bureli inceXti, r'ogu-fe, cu ffiine'
:3 a u[d" i(cL ZvArht ?n sus, ca un' inel'
; ;lCeOSt- ''\' pt o, itximd
G s cuns d,
* T'e-a$ cLrlege, rigd HAntl"'
: -erl la ' Zorile inlnP sd .iaoce' - PMnSi, trtreacutninte Enigel!
iic
tron, tJe roud Parcd!
li'np C. Si e;ti wned si PidPdntl' [,ui CnPt o, re gel e - c iwPe arctt,
t .ttr'(. ei bdtfeatt burelii
Z-r-lil[ .
Teamd mi'e, ie fi'dngi curknd' Lumina iute cum sd-i Placd?
ijituare mdndtarcd,
.,1-.ild, n.
'.'uildna tinerelii' I-asit. *- A'qteaPtii de te coace' E! se tlesface uqurel
l,ir6 d: De Enigel
r::iar. Pr1. ntit coc, Enigel,
Stt De partea umbrei moi, sd treacd' "'
.hioci $i to7ora$i -Mult aq vr€a, tl{fi"vezi, de soare'
r; i1talt. ,pi i€$elu sd-l acdtsscd,
:-.r ri. Di. Visuri swte, de md"cel, Dar soarele, aPrins inel,
: [iiceaw, qi ndrdva;,
: zi;r est, Md clesPcn"t' E rostt, mare' Se oglindi addnc in el;
()ia sit ?niTareag;L*
:. ire ptra. Fete are.fet de fe-l; f)e qapte ori,.fdrii sfiald'
t-ttsd-l, uitd-\, Eni ;qel, Se oglindi tn Pielea-i' chesld'
,i
.irnrl]. .le ghea{d urgisitd.
I in somnfraged $i rdcoGre'
t.si tiwP ttaia at el.
.r.jgefe: Si sucwl dulce tndcreste'
: nticd,lirtistiti' Rig/t Cn*Pto, rigd CtlPtrt'
. .: : .Liin{ar:
:, pre ntttlte EnigeL
- Ascunsa-i itrimd Ple sneqte ;
: :,' ir-lncti. Ca tt larud de blestem
Spre :.ece vii Pecali de semn,
V o rb g-tt !tt,imc7- ai i itfipt- o !
::--'i El si :ntat, la Pltgunai, Vettirt 5i toqu untrJelemn
ELt de wnbrd ru,ult mit tem,
, ilbund. '
in sit-si ducd renii Mwstesc din funduri de blestem;
--..offilare. -r ud, tr;t mai la sucl, Cd dacii-n iornd st'mt fdcfid'
:....)are, 10.
pe mu$chiul crud Cd-i grew tnult so{,re sit tndute
)s! Si ttrsul alb rni-e '*drul clrePt'
; al tr{are ilo. mirele Poienii. Ciupearcd crudd de Pirdure,
-,
= Din wnbru deasd, desfd'cutd,
= .'l-' inizat Md-nchin la sttarel e-nlelePt' Cd sufletul nu e fAutind
.,f ilndent ,tt|o(tr( de rdcoare Decdt la am, !"iard bdtrktrd,
-r". 'Junct d rnti, tar c dnd v erd.e trl ii,
, La lknPi de gheatd, swh zdPezi' Iarla fdPturd mai firavd
Lrgd sait. m riga sPfrn Tttt polttl tl1eu ult vis t'iseoiii' Pahar e gfrndu!, cu oiraYd -
it.:ul llti bdtrdn Greu toler scutl'tp' cu marg,ini verzi'
i,-mbie cu dulcea{d: De aur. Yistt-i terceteazii' Ca la nebwtul rigd Cn'Pto,
Ce .{cc'rLt iltiwia i-ct friPt-a,
;,:i, Etigel, NI d" tt t :! tin I a s rt ct,- el e -n! ele ot,
De u rdmt* sd ratdceoscit
tlus dulceald, iocd. Cd suft.etw-i ifintiriri'n 1siePt'
Ctt altd faYd, woi crdiasc&:
,.igi, tie dragi;
'9i
rattin slbtT mi-c stdP&nd'
:oarnd-i in Puiacd. C e zac e -rt st'tfleu! -fdnfind' Cu Laurul-Betlatu'u!,
Sd toarne-ti ltune aurul,
.i spein, de ltr' sdtt, La saare, rlatLt s€ wtdrr:trte ;
S{t-l tosce, gol la drum sd iasd
,esc ilumita.lt. La. t,*nbrd, ttttwLrti crtrnea creste l

Si sriiri,t e (.'arn(Lt se de:wnJl:t' , Cu mdsdlarita-mit'easd,

' tittc sd r:uleg - Sd-i tie de ?mPdrdteasd'
Dar ,'uttt sr rinhrir inr o umfla"
fragezi mai la vate"
4
,1
obiectiv"' - d -- 1

titDt-q, ' ',lotiveozd oportenento poemului

lo formulo "lirismului qcestui poem' j
de Ion Borbu in eloborqreo
r i. . \umegte procedeul compozitionol intrebuinlot
protogonigti oi poemului' '
I :recizeozd tipurile de cunoogtere spre core ospird cei doi 1"
limbojului poetic borbion prezente
in textul dql
-. -ndicd potru porticuloritd[i ole
precizeozd vqlooreo lor expresivd'
i Scoote douo figuri de stil diferite 5i
cu poemur rui Ion Borbu:,'ceeo
i:
ofirmo[ie o criticurui Aurerion.Goci in regdturd
::i,'
i romenteozd (25*30 de randuri) urmdtooreo
JevJ*in o."orta borqdd umonul, itopio;i ospiro[io speciilor inferioore"'
i'ii :: :rq ustrorul (nu divinur) in LuceafdrutLui rmin"s.u
';,; 55

x
 Exerseqzd-fi creotivitoteq! MIC DICTIONAR
DE TERMENI LITERARI
le
1. Scrie un eseu in care sI argumentezi apartenenla lui Ion Barbu la
i- poetica modernismului, referindu-te la cel putin doud poeme din etape Balcanism - ansamblu de particularitlli
F diferite ale crealiei sale. Vei avea in vedere: specifice culturilor gi literaturilor
ta sud-est-europene. Ca urmrlre a nece-
- caracteristicile modernismului (minimum patru caracteristici);
11 sitfl1ii de a se adapta la condiliile unei
A
- elemente de compozilie qi structur[ ale poemelor;
istorii ostile Ei zbuciumate, mai ales
- teme qi motive specifice liricii barbiene;
odatl cu instaurarea domina{iei oto-
- relalia dintre ideile poetice exprimate qi mijloacele stilistice utilizate.
t-
2. Compar[ intr-un microeseu (20-30 de rdnduri) viziunea lui Barbu mane in spatiul sud-est-european,
L omul balcanic se defineqte esenfial-
asupra cunoaqterii cu cea a lui Lucian Blaga(Eu nu strivesc corola de minuni
)r mente ca o fiinfa dedublati qi duplici-
a lumii).
ta
tzr6., ca w hamo dupkx,al clrui portret
r,
3. Elaboreazl un eseu (3-4 pagini) despre etapele liricii barbiene,
pornind de la urmltoarele aprecieri critice: ,,Poetul Jocului secund (...) ar cuprinde (aqa cum arlta istoricul
I afirm[ sub trei identit[{i (...) trei structuri poetice deosebite, lucru literar Mircea Muthu) urm[toarele
n frIsituri: scepticism, adaptabilitate ab-
a
extaordinar intr-un camp liric de mare satura,tie expresivtr, in care chiar
individualizarea conturat[ a unui singur chip artistic se face foarte dificil." soluti, hazul de necaz, toleranfi, ver-
L.
(Aurelian Goci). satilitate, stlri sufleteqti contrastante
d
4,Reakzeazd,un eseu liber despre atmosfera balcanic[ a etapei baladeqti care se instaureazl concomitent, spirit
il tranzaclional, amoralitate. Una dinte
t.
qi orientale, utilizdnd diclionarul de termeni literari al[turat.
dimensiunile caracteristice artei gi
I literaturii balcanice este pitorescul.
t
Acesta constituie o categorie esteticl,
B
insumOnd c6teva particularit[1i defi-
I nitorii. Astfel, pitoresc este: ceea
Lrr/EA $r coMUNIcARE
ce
a
place ochiului; ceea ce e singular, ne-
ri
obignuit; ceea ce agreseaz[ privirea. in
It
context balcanic, pitorescul capiti as-
n
E
Tehnici de documentare: studiul de caz pecte specifice, asociindu-se cu mo-
I tivul,,lumii-podoab[". ln acelagi
n
timp, in RdsIrit,,misterul divinit[1ii e
I Fr$rER TEORETIC inchipuit ca un ce ascuns", astfel c[
D
,,Dumnezeu iqi impune pitorescul ca
It Studiul de caz poate fi definit ca o metodX riguroasl de cercetare, mod de a se ar[ta. Pitorescul e deci
L
desf6quratl pe o anumitl perioad[ de timp, care foloseqte mai multe pro- revela{ie". Din punct de vedere literar
cese, cum ar fi documentarea, analiza, selectarea, sinteza informaliilor etc. pitorescul se realizeaz[ prin citeva
I
E Ea poate firealizatdatdt individual, cdt qi pe grupe. tehnici specifice:
. elipsa (care duce
I Vom exemplifica aceast[ metod[ prin studiul de caz: Poeziatn perioa- - arita Mircea
I da interbelicd. Muthu la absorbfia addncimii, a per-
I spectivei in bidimensional, prin ab-
Etapele cercetirii: sen{a verbelor cu ajutorul clrora se
reahzeazil efectul de perspectiv[) ;
l. Stabilirea ipotezei / temei - const[ in identificarea ideii generale . excesul detaliilor descriptive (care
asupra clreia se concentreaz[ procesul de investigalie.
poate suplini intr-un text narativ ab-
in cazul nostru, tema este; Poezia tn perioada interbelicd. senla epicului);
. excesul de culoare;
2. Direcyia de documentare const[ in stabilirea unei bibliografii, care
- . teafalizarea textului narativ, care se
s[ ajute elevul in cercetare. Aceasta poate fi datl de profesor, dar elevul are ' va desflqura dup6 regulile punerii in
libertatea si caute Ei s[ gdseasci gi alte materiale: ziare, reviste din epoca scend dramatice.
respectivl, albume, materiale videci, audio etc. El poate solicita sfatul pro-
fesorului asupra corectitudinii alegerii acelor materiale. Profesorul este, de
altfel, un coordonator pe tot parcursul investiga{iei.
57
 t

Poemul Riga Crypto qi lapona E'"'

" ''
:' -'' - t-''Od€
gi ilustreaz[, sub aparenla unei leger':= :=' ' ::ivi-
- *- : :--, Sim-
toare, ermetismul barbian, care isi pr'-: -:: ' - :
'-
bolurilor. Ei este singura poezie a lul lr:' L:: - -"- .:eaSta
.r

a fost o specie intens cultivatd in epoc : ' :-- ' :

' . -:'€rul ii
conferi o dimensiune ermeticd. reht;:''-"- -- ,: '-leaZd
, - | "- -.:.-: Sale,
intr-un scenariu cu caracter initiatic De '' "':
..- ",::lain-
referindu-se la sensurile posibile aie ac3':'- :' ''
tentionat s[ configureze aici un .,sens ris:-- - - :,:-:escu,
-' - .--*:. unor
apeldnd la o tem[ romantic[: iubire: -- "

planuri de existen![ qi regnuri distincr; S::' -

: - -:.;U, la
'
r .- --:rior,
Barbu bdrbatul este cel care apen.' i - '
.
-
".. :

}r]l' 1?.ri{t;L."qi '',' { i ll I' i-'l.r':1 ; aspir6nd s[ se implineasc[ spiritu;' : '- - :t:--rare'
Aqadar inilierea cap[t[ aici semnil'i;''r. ':
. r -,::Z€ ifl
Neoplatonism - doctrin[ filosofic[ ela- '. ':iinea
borat[ la Alexandria in sec III d'Hr' leg[tur[ cu primejdiile unei fas;r:'"
cosmic[, dobdndind aspectul rebeit-":' - ' - " :. -l-:-:SCU'
de Plotin gi discopolii acestuia, care -- -' ..:dnd
au incercat s[ Pun[ de acord Plato- in consecin{l, poetul va apela 1a le:-:"-' *'t:,:Stfel
povestea regelui Crypto pe fundalu' -:
- -' -
nismul cu inv61[turile mistice orien- '- - a -.;^x
(c6ntirel medieval). ceea ce acce: -: -
Lll G'
tale. ln viziunea lui Plotin, tot ce
-
-'l'":-:r
Aceast[ poveste se deschide cu [ 1 : - " al
existi, inclusiv sufletul omenesc, re-
prezint[ o emanalie a Divinit[tii, iar cdrui nurne provine dintr-un ci":: -'' --.": Jns",

,,t[inuit". El este in poemul lui B':- - - . . rrm[

menirea filosofiei este aceea de a
indica mijloacele prin care spiritul virtual[ de existenld. care reuseil: ''
condamnat la sterilitate (,,Ste4' - .- ''
:.r s[
uman, captiv in materialitatea univer-
infloreasc["). Existenla lui Cnr: ' : -.-: lui
' .
sului fizic, se Poate reintoarce in "
Dumnezeu, ajungdnd la comuniunea Mercur, adic[ al intelectuiui pr-I :: ' -"" -"-- lunt
"- :.-:r: din
deplin[ cu principiul divin. Dintr-o inchiderea in sine, autosuficie ni :
Luceffirul, el va incerc& 'i-'' -:-- ' '" -t: de
uti**n.u perspectiv[, neoplatonismul . ' --:;ia
are puternice accente mistice, inf[1i- planurile de existen![ superioar; -':---
'- " t:: in
qAndu-se ca o ,,cale de mdntuire"' Nordului extrem. o lapon6 clt3 - - '-:-:
. :. lfifl
Gnosticism - inv[t[tur[ filosofico-reli-
gioasl, labazaclreia std termenul de
comuniunea cu PrinciPiul soli:' ' - - '
-
'-.:gd"
1;pto

incearc[ s-o atrag[ pe Enigei in '--'' -

,,gtozil" (cunoagtere) qi care consi- (adicd imobilismul) increatului : '' :': ':e a
der[ c[ lumea este imperfectX, deoa- - ' :

' 'i :ns[

rece creatia inslEi st[ sub semnul
mo(ii, confund0ndu-se cu starei -: - - . i ^^!t

chemarea regelui-ciupercd. ar .':.' -- ' ' -ic5

unui ,,p[cat originar", fiind oPera
" : :iafa
pentru c[ n-a atins incd stare' -'
unui demiurg ,,r[u", diferit de Dum- ' ,ii
nezeu. Ea se realizeazl prin inter-
devenirii (care inseamnd - ca il ' :' 't,::. in
ultimb instanl[, un ,,neiniliat" Ci ' -'' '
r -: : Pfin
mediul unor ,,emanalii divine" numite -- '"; rt-'afg
ufinare o sfidare involuntar[ adu']
eoni, care sunt guvematorii lumilor iir : r..pe-
atrage dup[ sine, ca in scenanu- :'*' -
spirituale a c[ror totalitate alcltuieqte llrlll' l'l'' " I :'-cive
pleroma. Eonii nu sunt fiinle perfecte deapsa: exPunAndu-se imPrudent ::-' ,
deoarece n-a parcurs toate cer'-:' : ll ,,: ;:lil€O
perfecliunea ii apar(ine numai lui
-
- erotici tutelat[ de Venus) Crrpt: '
. ,.i L tLli,tf:,,..r ltl[_
Dumnezeu gi Pot suferi atraclia
- | nt
'" *-- l4
unor lumi (planuri de existen![) in- vitoare. El
devine acum Prota:. '
partener[: mlselarila (plantd mai::: ' ll llill."i m: ::- eiiOf
ferioare. in ce il priveqte, omul
"eea de existent[), l[sdndu-i-se astfel ;'' '': 'r ,",: ":m[
esteo fiintd duald, in care este pre-
burlescI. prin cercul cunoastent t -
'",'tt l. .i]OnA
zentd natura luminoas[ a lui Dum-
Enigel ilustreaz[ in felul acesta i::":
- ,,,,. - = :Jn-
nezeu, dar qi natura coruPt[ a lumii .. nr' . :
siderat un text iniliatic, de pdtni:':'-' - l. 't SaU
materiale, de care se poate elibera pe
calea cunoaqterii. simuleaz[ c[ exprim[) o invdtdtur] .'' -
56
fr
&IIC DICTIOI,{AR
DE TERN{ENI CULTURAI,I
Neoplatonism - doctrin[ filosofic[ ela-
boratd la Alexandria in sec III d,Ik.
de Plotin qi discopolii acestuia, care
au incercat s[ pun[ de acord Plato-
nismul cu inv[16turile mistice orien-
tale. in viziunea lui Plotin, tot ce
existl, inclusiv sufletul omenesc, re-
prezintd o emana[ie a Divinit[1ii, iar
menirea filosofiei este aceea de a
indica mijloacele prin care spiritul
uman, captiv in materialitatea univer-
sului fizic, se poate reintoarce in
Dumnezeu, ajung6nd la comuniunea
deplin[ cu principiul divin. Dintr-o
asemenea perspectivd, neoplatonismul
are puternice accente mistice, infltj-
g6ndu-se ca o ,,cale de mdntuire".
Gnosticism - inv6![tur[ filosofico-reli-
gioasl, labaza cdreia st5 termenul de
,,gtozd" (cunoaqtere) qi care consi-
der[ c[ lumea este imperfect[, deoa-
rece crealia inslEi sti sub semnul
unui ,,p6cat originar", fiind oPera
unui demiurg ,,rbu", diferit de Dum-
nezeu. Ea se rcalizeazd prin inter-
mediul unor,,emanatii divine" numite
eoni, care sunt guvernatorii lumilor
spirituale a c[ror totalitate alc[tuiegte
pleroma. Eonii nu sunt fiin{e perfecte
- perfecliunea ii apa4ine numai lui
Dumnezeu - qi pot suferi atractia
unor lumi (planuri de existenl[) in-
ferioare. In ceea ce il privegte, omul
este o fiinl[ dual[, in care este pre-
zentd natura luminoasd a lui Dum-
nezeu, dar Ei natura coruptl a lumii
materiale, de care se poate elibera pe
calea cunoaqterii.
56
Repere interPretative h
Poemul Riga crypto qi lapona Enigel face parte din ciclul uvedenrodt I
qi ilustreaz[, sub aparen{a unei legende desprg originea ciupercilor otrlvr',
*
toare, ermetismul barbian, care igi propune s[ inilieze prin intermediul sim .
bolurilor. El este singura poezie a lui Ion Barbu subintitulati ,,balad5"; aceast -
"
a fost o specie intens cultivat[ in epoca romantismului, clreia insl poetul i
confer[odimensiuneermetici,vehicul6ndsimboluricareSeiniegreaz
intr-unscenariucucaracterini1iatic.Dealtfe1,intr.unuldininterviurilesa1e
referindu-se la sensurile posibiie ale acestui poem, autorul m[rfurisea c[ a il ;
ten$onat s[ con{igureze aici un ,,sens rlstumat" al Luceafdrului lui Emines..--.......:
apeland la o tem[ romantic[: iubirea dintre dou[ fiinle care aparlin un.oE
planuri de existen([ qi regnuri distincte. Spre deosebire ins[ de Eminescu,
-Barbu
r:
b[rbatul este cel care apa4ine unui orizont de existenlb inferio:-i
aspirand s[ se implineasc[ spiritual prin unirea cu o fiin[[ *perioufi
AEadar inilierea cap[t[ aici semnifica{ii erotice, iEi propune sE avettizez
leg[tur[ cu prime3aiile unei fascina{ii amoroase care ignorl ordindll!
cosmicl, dobandind aspectul rebeliunii metafizice, prezent qi la Eminescflf
i" ."-"*.ir6, poetul va apela la tehnica naraliunii,,cu ram[", proiect6#l
povestea regelui Crypto pe fundalul unei nunli Ei atribuind-o unui menestrc- !
(c6ntlre! medieval), accentueaz[ atmosfera de legend[ romanti4!
"""u "" !!]
t
Aceast[ poveste se deschide cu portretul lui Crypto, regele ciupercilor
c[rui nume provine dintr-un cuvdnt grecesc care inseamn[ ,,ascuns'
,,t[inuit',.ElesteinpoemulluiBarbusimbolulst[riideincreat,oform
virtual[ de existen{[, care reuqeqte s[ se sustrag[ devenirii, este veqnic, dr .!
condamnat lasterilitate (,,Sterp il faceau qi nlr[vaq / C[ nu voia s.t
infloreasc["). Existen[a lui Crypto este plasat[ sub semnul cercului I{ !]rd{
Mercur, adic[ al intelectului pur ale cirui principale particularitali sul
autosuficienla, ,,lipsa de Eros". Ca qi fata de implrat
inchiderea in sine, autosuficien(a,
i: w
Luceaftrul, el va incerca s[-qi deplEeasc[ condilia, fiind fascinat ?t
;i;;;r;"-;;;;rd';;perioare figurate prin Enigel. Aceasta este o fiica $
iffiil;ffi, ;'il;nr care suferi atrac{ia solarit[1ii (ce figureazd i ffi
imagistica barbian[ cunoa$terea mistic[) gi iqi cautl implinirea pn S
comuniunea cu principiul solar, cu divinitatea. Ca s,i Hyperion, Cryp
incearc[ s-o atrag[ pe Enigel in ,,lumea lui" ispitind-o cu ,,somnul frage'd
(adicd imobilismul) increatului, care se situeaz[ in imediata vecindtate
mortji, confunddndu-se cu starea de dinainte de naEtere. Lapona refuzd
chemarea regelui-ciuperc[, avertizdndul cI e ,,necopt", nu poate fi ,,cule{
pentru ci n-a atins incl starea de ,,fruct" deoarece s-a situat in afa
devenirii (care inseamnd - -
ca qi inilierea moarte Ei renaqtere) fiind,
ultiml instan{[, un ,,neini1iat". Chemarea de iubire adresati lui Enigel e pn
unnare o sfidare involuntar[ adusl ordinii cosmice, o form[ de hybris, ca'
atrage dupe sine, ca in scenariul tragediei antice, reacliunea punitiv[, p
deapsa: expundndu-se imprudent razelot soarelui, care sunt pentru el nocir
deoarece n-a parcurs toate cercurile cunoaEterii (ii lipsegte c
erotic[ tutelat[ de Venus) Crypto va fi transformat intr-o ciupercl
vitoare. El devine acum protagonistul unei nunfi groteqti, av6nd
partenerl: m[selarila (plant[ malign5, care apar,tine aceluiaqi plan infen
de existent[), l[sindu-i-se astfel posibilitatea de a trece, fie ;i sub o fon
burlesc[, prin cercul cunoaqterii venusiene. Poemul Riga Crypto qi k
Eniget ilustreaz[ in felul acesta ermetismul lui Ion Barbu. Poate fi
siderat un text ini{iatic, de pltrundere a secretelor naturii, exprim[ (
simuleaz[ c[ expriml) o inv[16tur[ ascuns[.