Testament

Testament de Tudor Arghez1 face din seria artelor

române din perioada interbelic, aläturi departe poetice moderne ale literaturii
Eu nu strivese corola de
Blaga _i Joc secund de lon Barbu. Poezia este minuni a lumii de Lucian
a_czat în fruntea primului volum
Cuvinte potrivite (l1927). _i are rol de arghezian,
program (manifest) literar, realizat îns cu
poetice mijloace
Estc o art poctic, deoarcec aitorul
î_i cxprim proprilc convingcri desprc arta literará,
despre menirea literaturii, despre rolul artistului în societate.
Este o art poetic modern,
pentru c în cadrul ei apare o tripl problematicá,
lirici moderne: transfigurarea socialului în specific
estetic, estetica urâtului, raportul dintre inspiraie _i
tehnica poetic.
Modernismul este o orientare cultural
îndrzneat.
creaie, în perioada dintre cele dou rzboaie mondiale. Se opune impune
care noi forme în actul de

interbelic. In literatura român e teoretizat, tradiionalismului în perioada

sustinut _i de criticul literar Eugen
Lovinescu, creator al cenaclului _i al revistei ,,Sburtorul". promovat
Tema poeziei o reprezint
creaia literar în ipostaza de me_te_ug, creaie lsat ca
mo_tenire unui fiu spiritual.
lextul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual cåruia ii este
läsat drept unic mo_tenire,cartea", care desemneaz opera literar.
Titlul poeziei are o dubl acceptie: una denotativ _i alta conotativ. în sens
propriu
(denotativ), cuvântul-titlu desemneaz un act juridic întocmit de o persoan prin care aceasta i_i
exprim dorintele ce urmeaz a-i fi îndeplinite dup moarte, mai cu seam în legtur cu
transmiterea averii sae. Aceasta este îns acceptia laic a termenuui. în acceptie religioas,
cuvântul face trimitere la cele dou mari pri ale Bibliei, Vechiul Testament _i Noul Testament,
în care sunt concentrate învääturile proorocilor i apostolilor adresate omenirii.
Creaia arghezian devine o mo_tenire spiritual adresat urma_ilor-cititori sau viitorilor
truditori ai condeiului.
Textul poetic este structurat în cinci strofe cu numr inegal de versuri, înclcarea regulilor
prozodice fiind o particularitate a modernismului. Discursul liric este organizat sub forma unui
monolog adresat/ dialog imaginar între tat i fu, între sträbuni _i urmai, între rob _i Domn, tot
atätea ipostaze ale eu-lui liric.
Metafora,, carte"are un loc central în aceast art poetic, fiind un element de recuren.
ideea
Incipitul, conceput ca o adresare direct a eului liric ctre un fiu spiritual, conine
mo_tenirii spirituale,, un nume adunat pe-o carte", care devine simbol al identitàii obinute prin
cuvânt. Condiia poetului este concentrat în versul:, decât un nume adunat pe-ocarte", iar poezia
,Nu-ji voi lsa drept bunuri dup moarte..."
apare ca bun spiritual _i peren:
face trimitere la trecutul zbuciumat alstrmo_ilor, care se
Metafora,, seara rzvrtit"
leag de generaile vitoare, prin carte", creaia , poetic, treapt a prezentului: In seara
,,

rzvr!it care vine De a str bunii mei n la ne". Enuneraia opi g' Srop:
drumul dificil al
adánci, ca _i versul urm tor Suite de b ránii mei pe brânci, sugereaz
,,

cunoa_terii i al acumul rilor strbtut de înainta_i.

desemneaz un potential cititor, poetul
Formula de adresare, vocativulfiule",
generaiilor viitoare. Cartea este, o
cu un mentor al
identificându-se, în mod simbolic, cu un tat,
treapt" în desvâr_irea cunoa_teri.
 in strofa a doua, .. cartea", ereaia elaborat cu trud de poet, este numitá,,hrisovnl vostru
cel dintá. cartea de câpätâi a urma_ilor. ..(artea" hrisov" are pentru generaiile vitoare
valoarea unui document fundamental, asemeni Biblici sau unei märturii istorice, un document al
existentei _i al suferintei strämo_ilor,, Al robilor cu sartcile pline 1De osemintele vársate-n mine"
Ideea central din cea de-a treia strofa este transformarea poezici într-o lume obiectualá.
Astfel sapa", unealta folosità pentru a lucra påmântul, devine, comdei, uncaltá de scris, iar
, brazda" devine..cälimar". munca poetului fiind numai ca material întrebuintat altfel decát a
inainia_ilon iui ärani, asupra cuvintelor ei apiic acecayi tuuä uansfmatvare prin care piugarii
Poetul este, prin urmare, un nscocitor, care transform,, graiul lor cu-
supuneau pmântul.
ndemnuri pentru vite", în ,, cuvinte potrivite", metafor ce desemneaz poezia ca me_te_ug, ca
trud , i nu ca inspira ie diVin.
In strofa a patra apare ideea transfigurrii socialului în estetic prin faptul c durerea,
revolta social sunt concentrate în poezie, simbolizat prin ,vioarä", instrument mut mai
universul rnesc decât clasica lirä: Durerea noastr surd i amar O
reprezentat1v pentru ,

grmdii pe-o singur vioar, / Pe care ascultând-o a jucat/ Stpánul ca un tap înjunghiat.
introduce în literatura român
Arghezi estetica urâtului, concept pe care îl preia de la
seritorul francez Charles Baudelaire.
Ultima strofa eviden iaz faptul c muza, arta contemplativ , , Domni a", ,pierde" in
in cartea mea".
favoarea me_te_ugului poetic: ,,
intins leneäà pe canapea,/ Domnija suferà
Poezia este atât rezultatul inspira iei, al harului divin , slova de foc, cât _i rezultatul

me_te_ugului, al trudei poetice, slova furit": ,,

Slova defoc i slovafurit împrechiate-n carte

se mriu Cafierul cald îmbrti_at în cle_te".

Domnul o cite_te": artistul este un
Condiia poetului este redat în versul, Robul a scris-o,
, PGb", un truditor a condeiului _ise afl în slujba cititorului, Domnal
Elemente înnoitoare ale limbajului poetic pot fi relevate la fiecare nivel al textului poetic.
cuvinte n epoetice, care dobândesc
La nivel lexico-semantic se observ acumularea de
din valorificarea
valente estetice, potrivit estetricii urâtului. Ineditul limbajului arghezian provine
diferitelor straturi lexicale în asocieri surprinztoare: arhaisme (hrisov), regionalisme (grmdii),
termeni religio_i (icoane. Dumnezeu).
cuvinte _i expresi populare (gropi, râpi, plvani),
Neologisme (obscur).
creatorului se realizeaz cu ajutorul disloc rii
La nivel morfosintactic sugestia trudei
ciorchin de negi,/Rodul durerii de vecii întregi). Jocul
topilce _i sintactice (Si dând în vârf, ca
un

verb la viitor, form negativä (nu-i voi

timpurilor verbale susine ideile artei poetice. Singurul
testamentar.
lsa) sustine caracterul inedità (Impàrechiate-n carte
La nivel stilistic se remarc innoirea metatorei, comparaia
se m rit ca fierul caldîmbr tisat în clete), epitetul rar (seara rzvrtit) _i oximoronul (Veninu
stráns I-am preschimbat în miere).
CONCLUZIE
Opera literar Testament de Tudor poetic modern pentru c poetul
Arghezi este o art
iar poezia presupune me_te_ugul, truda
devine, n concepia lui Arghezi, un näscocitor, divine, cât _i al tehnicii
creatorului. Pe de alt parte, creaia artistic este atât produsul inspiraiei în
este faptul c Arghezi introduce
poetice. Un alt argument în favoarea modernitjii poeziei arta devenind un mijloc de
literatura român, prin aceast creaie literar, estetica urâtului, de amendare a r ului.
reflectare a complexitii aspectelor existentei _i o modalitate