Eu nu strivese corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga

Face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romåne din perioada interbelic,
Poezia este a_ezatá in fruntea
aläturi de Testament de Tudor Arghezi _i Joc secund de lon Barbu.
are rol de program (manifest) literar.
primului su volum, Poemele luminii (1919), i
Este o art poetic, deoarece autorul i_i cxprim crezul liric (propriile convingeri despre
arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia) _i VIZIunea asupra lumi
c interesul autorului este deplasat de la tehnica
Este poctic modern, pentru
o art
poetic la relaia poet-lume i poet-creaie.
Modernismul este o orientare cultural îndrznea, impune noi forme în actul de
care
în perioada
în dintre cele dou rzboaie mondiale.Se opune tradiionalismului
creaie, perioada Lovinescu,
interbelic. In literatura român e teoretizat, susinut _i promovat de criticul literar Eugen
creator al cenaclului i al revistei ,Sbur torul".
Poezia aparine modernismului prin: influenele expresioniste, intelectualizarea emoiei,
liber
noutatea metaforei (metafora plasticizant _i metafora revelatorie), înnoirea prozodiei ()versul
i ingambamentul. care le aduce în
In primul rând, poezia ilustreazä unele dintre influenele expresioniste pe
exacerbarea eului creator, sentimentul
peisajul literar al vremii volumul ,Poemele luminii":
peisajului, tensiunea liric.
absolutului, interiorizarea i spiritual1zarea intelectualizarea emoiei. In
modernist a limbajului poetic este
In al doilea rând, o trstur filosofic secundar.
artistice sunt puse în relaie cu un plan
poezia lui Blaga, limbajul i imaginileideile elementului spiritual
Tehnica poetic blagian organizeaz poetice prin compararea ampl a
cu un termen concret,
de un puternic impact vizual.
lumii. Cunoa_terea paradisiac, de tip raional,
stabile_te dou tipuri de cunoa_tere a
Blaga misterul i îl reduc. Cunoa_terea
luciferic
oamenilor de _tiin care lumineaz
logic, este specific ci sporirea lui.
nu este l murirea misterului,
este specific poetului. Scopul taine ale Universului conform
atitudinea poetic în fafa marilor
Tema poeziei o reprezint
este posibil numai prin
iubire.
c reia cunoa_terea lumii minuni alumir", care semnific ideea
Titlul include o metafor
revelatorie, ,corola de
a perfeciunii, a absolutului, prin ideea
luciferice. ,,Corola de minuni a lumil", imagine taina.
cunoa_terii iar rolul poetului este de a adânci
semnifíc misterele universale,
de cerc, de întreg, aflându-se într-o relaie de
sens cu versurile care încheie arta
Incipitul reia titlul poeziei, eu iubesc / _i flori _i
ochi _i buze _i
corola de minuni a lumii |..c ci
poetic: nu strivesc
,,Eu poziia pe
se subliniaz
care o adopt poetul în legtur
morminte." Inc din primul vers al poeziei verbul la forma
s le cunoasc în mod raional, fapt exprimat prin
misterele lumii, el refuzând intermediul altor verbe
pe parcursul operei prin
cu
strivesc". Ideea se menine
negativ ,nu
,îmbogesc", ,iubesc".
semnificative: ,,nu ucid", ,sporesc", aflându-se într-o relaie de
alctuit din trei secvente poetice, prima _i ultima
Poezia este cu creaia _i misterul
deoarece amândou descriu poziia poetului în legtur atitudinea poetic
simetrie
De asemenea, este prezentat
creaiei.
Prima secven ofer o definiie
a
strivesc, nu ucid". Eul liric
verbele la forma negativ: ,nu
de acest mister, exprimat prin care ar duce de fapt la
fat (,cu mintea") a misterului,
cunoa_terea paradisiac,
raional
refuz
dispari ia acestuia. refèr la temele creaiei
metafore-simbol, care se
descrise prin patru dar _i
Minunile corolei sunt
morminte". Florile
simbolizeaz viaa, efemeritatea,
buze ori rostirea poetic, iar
blagiene: ,,in flori, în ochi, pe poetic a lumii,
buzele iubirea, dar i
datorit
contemplarea cu misterul
frumosul, ochii cunoa_terea, care au fost
asociate de toi poeii
eternitatea, dou teme
mormintele moartea,
de a le cunoa_te integral. dintre optiunea poetului _i
imposibiliti
este construit pe relaia de opoziie semnific de fapt
A doua secven Aceast opozitie
revelarea misterului. dou
scriitori în ceea ce prive_te luciferic . Diferenja dintre cele
optiunile altor cunoa_tere, paradisiac i
antiteza dintre
cele dou tipuri de
atitudini poetice este redat la nivelul textului de ctre pronumele personal .eu", adjectivul
,,mea" (.lumina mea") _i adjectivul nehotrât altora" (,.lumina
pronominal posesivluminii, care este metafora central a volumului Poemele luminii,
altora"). Metafora
simbolizeaz cunoa_terea. Cele dou tipuri de cunoa_tere sunt redate prin asocierea acestor

elemente de opoziie cu verbe sugestive care le pun _i mai bine

in eviden: ,.Lumina altora
lumii tain',
sugrum vraja neptrunsului ascuns", în timp ce eul liric blagian spore_te
,a
este întâmplätoare), în care
Finalul are un rol conclusiv ( folosirea conjunciei ,cci" nu
,cci eu iubesc i flori i
poetul reia imaginea corolei alctuit din elementele misterului poetic: cum reiese din
ochi _i buze _i morminte." Cunoa_terea poetic este atât un act de contemplaie (a_a
mai mari / sub
ultimele dou versuri ale celei de a doua secvene: ,se schimbä-n ne-ntelesuri _i
ochii mei"), cât _i un act de iubire. ,cci eu iubesc".
Poezia este alctuit din
Innoirile prozodice moderniste sunt versul liber _i ingambamentul.
frenezia
20 de versuri libere (cu msur variabilä), al cror ritm interior red fluxul ideilor poetice i
sentimentelor.
nivel al limbajului poetic. La
Sursele expresivitfii _i ale sugestiei se regsesc la fiecare creator-lume. Seriile
definirea relaiei
nivel morfologic, repetarea cuvântului-cheie eu susine
verbale antitetice redau atitudinea fa de mister _i fac referire la cele dou tipuri de cunoa_tere:
lumina aliora - lumina mea etc.
a lumi" de Lucian Blaga
este o art
In concluzie, poezia "Eu nu strivesc corola de minuni
lume _i, mai ales, dintre poet i
poetic modern deoarece se pune problema relaiei dintre poet _i
creatie.