Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian balga

Date despre autor

Poet,prozator, eseist, reprezentant de seama ac lutruii romane din perioada romana. A fost propus
pentru premiul Nobel.

Date despre text

Textul deschide volumul de debut al poateului publicat in 1919, “poemele lmumnii”, fiind o arta poetica
moderna in interiorul caruia autorul isi conceptia despre creatie, mutand accentual de pe tehnicele
poetice pe relatia artistului cu lumea si cu propria creatie.

Reperul 1: incadrarea in modernism

Modernism + modernism lovinescian de la arghezi

Trasaturile moderniste din Blaga

Trasatura1 proz inovatoare + ingambamentul( litera initiala mica la inceput de vers) cu rolul

Trasatura2 Ambiguitatea limbajului cu utilizarea metaforelor revelatorii( metafora luminii cu cele 2

variante: lumina altora si lumina mea carora le corespunde cunoasterea paradisiaca si cunoasterea
luciferica)

Reperul3 2 elemente de structura si compozitie(Titlu + Incipit)

Reperul 2 despre tema(creatia si relatia artistului cu lumea si cu propria creatie + cele 4 secvente + 2
secvente commentate mai detaliate)

Prima secventa primele 7 versuri si prezinta drumul cunoasterii ca un drum initiatic

Urm 3 versrui – cunoasterea paradisiaca

3-versul 9-18 prezentata cunoasterea luciferica

Ultimele 2 versuri in care eul liric isi motiveaza atitudinea fata de misterele lumii prin iubire

Poezia are 20 versuri libere fara rima si fara ritm asezare intr-o singura strofa, masura varaibila, redand
frenezia ideilor poetice intr-o maniera care pune in evidenta prin alternarea versurilor scurte cu cele
lung cuvintele cheie

Nu ucid-atitudine protectoare

Calea mea – drumul cunoasterii

Lumina altora
Dar eu – in mijlocul poezie evidentiaza o trasatura a nnuita exacerbarea eului si pune in lumina ca eul
liric blagian se situeaza in mijlocul creatie sale ca un centru de iradiere a semnificatiilorintregii sale opera

Sub ochii mei – atitudinea contemplative a eului, o cnoatere prin conteplare

Caci eu iubesc- motiveaza prin iubire atitudinea poetului, sustine tema creatie , amintind ca din iubire
izvoraste o intreaga lume

Ingmabant- sustine ritmul interior al versurilor, dand o impresie a unei curgeri firesti a ideilor poetice

Traa=satura a 2-a (metaforele revelatorii- cea a ;uminii ca sursa de creatie a iubirii

Aceasta metafora cuoaste 2 ipostaze, lumina altora si lumina mea. Lumina altora inseamna cunoasterea
paradisiaca, cunoastere cu mintea care in viziunea lui Bl. Saraceste lumea, deosedand-o de farmec. In
acest sense a esete asociata cu verbul sugruma si indirect cu verbal: striveste, ucie.

In opozitie, lumina mea defineste cunoasterea luciferica, o cunoastere afectiva prin creatie poetica , mai
intai eul liric isi exprima atitudinea protectoare fata de misterele lumii prin verbele nu strives, nu ucid.
Apoi el apare in ipostaza de creatr care amplifica tainele lumii asa cum sugereaza versru:sporesc,
mareste.

Titlu este un enunt propozitional prin care eul liric isi exprima o credinta care ii guverneaza relatia
creartorului cu lumea. Prin pronumele personal eu se creioneaza subiectivismul ca trasatura a
modernismului si orgoliul creatorului care se aseaza pe sine in inceputul operei sale . de asemenea,
pronumele asupra mronumelui exprimate

Verbul nu strives e la o forma negativa, dar are un sens pozitiv, exprimand dorinta eului liric de a proteja
frumusetea lumii care izvoraste tocmai din misterle ei. De asemenea, implica forma de opozitie
dezvoltata liric in secventele a doaua sau. Metafora revelatory : corolla de minuni a lumii reda imaginea
universului ca o sfera pe cat de frumoasa pea tat de delicata, de fragile. Este sugerata unitatea acestei
lumi in care poetul intalneste o diversitate de mistere.

Incipitul reia titlul accentuindui idea in versurile urmatoare prin verbul nu ucid” si determinantul cu
mintea, care trimite la cunoasterea paradisiaca rationala stiintifica. Metafora este “in calea mea’,prin
care se sugereaza imaginea eului liric, situat pe un drum initiatic,unic , ausmat integral, persoana 1 a adj
prionominal ‘mea’ subliniaza opozitia central a textului, “eu”-“altii”. Enumeratia in flori, in ochi, pe
buze…”, detaliaza metaphoric misterele universale. Florile reprezinta cunoasterea senzoriala a naturii,
specifica varstei mici a copilariei, ochii sunt reprezentativi pentru ciunoasterea intelectuala, pentru setea
de a stii si de aintelge lumea ,specifica varstei adolescentei. Cunoasterea afectiva(prin iubire) si prin
creatie poetica este reprezentativa pentru varsta maturitatii fiin sugerata de metafora muzelor, aceasta
implica imaginea sarutului dar si pe cea a rostirii poetice, adica pe cea a cuvantului creator. Mormintele
reprezinta un tip de cunoastere spirtuala prin legatura cu strabunii, dar si tain mortii de care omul se
apropie la varsta senectutii(batranetii).
Secventa a doua primele 2 versuri surprinde prin vehementa cu care eul liric se detaseaza de ea. Aceasta
distantare este subliniata de prinumele nehotarat altii/altora. Aceasta este condamnata pentru violenta
cu care distruge farmecul lumiicareia oamneii de stiinta ii dezvaluie secretele. Tainele universal
actualizeaza celalat motiv central al textului, motivul misterului(marele anonim). Cel e2
metfore”nepatrusul ascuns”, ,prima cu valori morfologice diferite. Participiul nepatruns
trimite la ideea de a patrunde cu mintea, iar ascuns trimite la acuns omului, ascns mintii sale, ascuns
puterii lui de cunoastere. Cea de –a doua’adancimi de intuneric’, fie actualizeaza adncimea oceanului
considerate leaganul vietii pe pamant, fie la imaginea haoslui primordial din care izvoraste o lume
intreaga. Implica ideea ca lipseste lumina, e vorba de un loc anterior creatie, cuprinde creatia in

Lumina mea- iubirea mea – cunoasterea mea- sporea imbogatesc accentueaza de coparticipant la
creatie. El adauga miserelor lumii propriul mister, propria iubire, propria arta. Acest tip de participare
implica o cunoastere prin iluminare idee la care trimite comparatia cu “lumina lunii si cu razele ei albe”.
Epitetul chromatic subliniaza frumusetea peisajului nocturne, dar si puritatea cu care eul poetic se
raporteaza la misterele universal. Epitetul personificator ‘tremuratare’ , sugereaza fiorul creatiei,
imaginea unui lumini care isi misca aproape interceptibil undele. Epitetul este in stransa legatura cu
versul : “cu largi….” care trimite la fiorul iubirii. Astfel luna apare ca un dublu cosmic al eului liric,ambii
prin prezenta lor avand menirea de a potenta misterele univerxului, fruusetea lui. Eul liric isi asuma
atitudine contemplativa prin versurile:” si tot ce-i neinteles……”.

Cu cat mediteaza mai mult la misterele universale, cu atat mai mult, eul liric se adanceste in
complexitatea lor pe cale afectiv spiritual.