Elev: Dragan Aurelia Sanda

Clasa: Xlll-S

Arta poetica moderna

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga

Eseu demonstrativ

Autor

Lucian Blaga a fost un filozof, poet, dramaturg, traducator, jurnalist, profesor universitar,
academician si diplomat roman, marcand perioada interbelica prin personalitatea sa impunatoare.
Ca si exemple de opere pentru poezie avem Poemele luminii (1919) si Pasii profetului (1921),
pentru dramaturgie avem Zamolxe, Mister pagan (1921), pentru proza avem Hronicul si cantecul
varstelor, iar pentru folozofie strilogii.

Lucrarile sub forma de triologie: striologia culturii, a valorii si a cunoasterii surprind viziunea
folozifica a lui Lucian Blaga in care se dezvolta cu privire la poezie 2 concepte operationale:
cunoasterea si stilul.
Filozoful Lucian Blaga defineste 2 tipuri de cunoastere pornind de la simbolistica luminii ce
primeste astfel sens metaforic. Cunoasterea luciferica specifica poetului este contrara ratiunii si
logicii, avand ca scop potentarea misterului universal pe care prin poezie, poetul il ascunde in
metafore.

Cunoasterea paradisiaca este specifica oamenilor de stiinta sau celor logici si rationali care, cu
ajutorul inteligentei descifreaza universul, explicandu-i tainele. Cele doua tipuri de cunoastere
sunt antitetice, scopul lor fiind diferit: cunoasterea poetului protejeaza tainele universului in
cuvinte, iar cunoasterea rationala distruge misterul.

Stilul artistic specific poeziei blagiene se bazeaza pe metafora, un element important al filozofiei
culturii si cunoasterii. Astfel, in conceptia ganditorului, poet se diferentiaza metafora
plasticizanta care da concretete termenilor fara a le imbogati continutul, specifica timpului de
cunoastere paradisiaca si metafora revelatorie care defineste un mister essential prin insusi
continutul lui.

1 | Page
Se contureaza astfel un ansamblu al poeziei modern in viziunea lui Lucian Blaga dominate de
simbolistica luminii asociata ideii de cunoastere.

Obiectul cunoasterii luciferice este intodeauna un mister care pe de o parte se arata prin semnele
sale si de pe o alta parte se ascunde dupa semnele sale [] Cunoasterea luciferica provoaca o
criza in obiect <<criza>> in sensul unei despicari care rapeste obiectul echilibrului launtric.

Etape de creatie

Etapele creatiei poetice se organizeaza in functie de eul liric ce-si gaseste ipostaze diferite de
acceptare sau de negare a universului. Se reflecta astfel raportul sinelui cu universal: eul stihial
dezlantuit, eul de tip problematizator, intrebator, eul alienat, instrainat, eul reconcilian.

Etapele creatiei blagiene in numar de 4 se incadreaza in volume representative ce urmaresc

elemente moderne expresioniste sau de tip traditionalist:

Prima etapa este inceputul poetic sta sub semnul expresionismului mitic si spiritualist. Blaga
marturiseste ca vine catre expressionism din directia unui traditionalism metafizic autohton. El
respinge caricaturalul si grotescul cultivat de expresionistii germani, manifestandu-se euforic si
extatic. Imaginea existentei si a lumii este inclusa de o unitate cosmica. Exarcebarea eului, isteria
vitalista, elanul dianisiac.

A doua etapa incepe cu volumul In marea trecere (1924) si continuand cu Lauda somnului
(1929) rupture antalogica dintre eul liric si univers se precizeaza. Vitalismul este inlocuit prin
intrebarile tulburatoare asupra sensurilor existentei. Poezia tinde catre interioritate pura, fara
imagine.

A treia etapa contine volumele La cumpana apelor (1933) si La curtile dorului (1938)
marcheaza o mai accentuate inspiratie folclorica. Misterul este insufletit de regresiune. Ipostaza
alienarii, tagaduitoare a eului, particularitatile tematice si stilistice indreapta poezia spre
blagianism.

Ultima etapa este reprezentata de schimbarea zodiei se produce odata cu volumul Nebanuitele
trepte (1943) si se manifesta plenar in postume. Dupa etapa negatiei antalogice, volumul aduce
reconcilierea cu sine, prin forta inefiabila a cantecului.

Opera

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este asezata in fruntea primului volum a
lui Lucian Blaga, Poemele luminii (1919).

Ipoteza

2 | Page
Opera este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica
la relatia poet lume si poet creatie, avand influente de expresionism.

Explicare titlu

Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Pronumele personal
eueste asezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum, adica in fruntea operei.
Plasarea initiala poate corespunde influentelor expresioniste din volumele de tinerete, dar mai
ales exprima atitudinea poetului filozof de a proteja misterul lumii, izvorata din iubire. Verbul
la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru
cunoasterea luciferica/poetica. Metafora revelatorie corola de minuni a lumii, imagine a
perfectiunii, a absolutului.

Tema si motive literare

Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale universului, cunoasterea
lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. Ca si motive literare avem luna,
taina, flori, ochi, buze, etc.

Interpretare secvente

Opera se bazeaza pe o structura antitetica in care se identifica 3 secvente.

Prima secventa lirica contine primele 5 versuri ale poeziei in care eul poetic defineste viziunea
proprie asupra universului.
Secventa a doua este cuprinsa de la versul 6 pana la versul 14. Ultima secventa lirica curpinde
ultima parte a poeziei pana la versul 20 in care se reia ideea de iubire a universului asupra caruia
se reflecta cunoasterea luciferica.

Poezia debuteaza cu sintagma titlu in care se reia in mod symbolic metafora perfectinii
universale. Forma negativa a verbelor nu strivesc, nu ucid semnifica o acceptare a lumii in
perfectiunea ei vazuta prin prisma cunoasterii luciferice. Mintea impune ratiune opusa menirii
poetului identificata in versul in calea mea. In ampla enumeratie in flori, in ochi, pe buze ori
morminte se afla universal identificat prin elementele lui de baza: florile arata misterul
frumusetii si al vietii, ochii surprind misterul sinelui, buzele subliniaza taina cuvantului si a
iubirii, iar mormintele taina mortii.

Metafora luminii lumina altora reprezinta cunoasterea de tip paradisiaca a carui scop este
perceperea universului.
Ca urmare, vraja nepatrunsa va fi descifrata, iar universal isi va pierde farmecul din adancimile
de intuneric.
Si pentru ca menirea poetului este de a scrie poezie schimband mentalitati datorita puterii
cuvantului va reusi sa aduca si mai spornic taina universala.

3 | Page
Se compara cu luna motiv, literar romantic, astru ceresc, ce il inspira si da farmec noptilor. Fiorii
de sfant mister sunt de neinteles pentru neinitiati, pentru rationali si intelegere, scopul fiind de a
metaforiza universal sub ochii poetului care se inspira din toate tainele acestuia: din frumos si
viata (flori), din cunoasterea de sine si existenta (ochi), din iubire si cuvant (buze), din marea
taina a mortii, marea trecere (morminte).

Opera se organizeaza datorita temei pe baza campului semnatic al cunoasterii idenfiticat cu

ajutorul celor doua metafore centrale lumina mea si lumina altora. Verbele la forma negativa
nu strivesc, nu ucid si cele care arata o acceptare a universului fara a-l schimba, iubesc si
intalnesc se opun verbului sugruma, facandu-se astfel separarea dintre poet si lume.

La nivel artistic, opera are ca principala metafora revelatorie a poeziei care apare inca din titlu
corola de minuni a lumiisi semnifica ideea cunoasterii luciferice. Ea este reluata in incipitul
poeziei, iar semnificatia ei este completata prin folosirea unor verbe la forma negative nu
sporesc, nu ucid. O alta metafora revelatorie care apare in poezie este metafora lumii care
simbolizeaaza cunoasterea. Cele doua tipuri de cunoastere sunt redate prin asocierea elementelor
de opozitie cu verbe sugestive care le pun si mai bine in evidenta: Lumina altora/sugruma vraja
nepatrunsului ascuns, in timp ce eul liric blagian spoveste, a lumii taina/ [] nu
micsoreaza, ci tremuratoare/mareste si mai tare taina noptii.

Mare parte din imaginile poetice din poezie se bazeaza pe asocierea unui element abstract cu
unul concret. De exemplu, cele patru metafore simbol care alcatuiesc minunile coroleisi care
se referea la temele creatiei blagien flori si ochi si buze si morminte. Alte figuri de stil avem
epitetul metaforic si inversiunea nepatrunsul ascuns sau intunecata zare.

Metrica si prozodie

Poezia este alcatuita din 20 versuri libere (cu metrica variabila si cu masura inegala) al caror ritm
interior reda fluxul ideilor si fantezia sentimentelor. Euforia versurilor sugereaza amplificarea
misterului. Este prezenta tehnica ingambamentului, continurea unei idei in versurile urmatoare,
scrisa cu litera mica Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid.

Concluzie

Avand in vedere aceste caracteristici, opera data este o arta poetica moderna cu influente de
expresionism, interesul poetului fiind deplasat de la principiile tehnice poetice.

In opinia mea, poezia impresioneaza prin sentimentul poetic de contopire cu misterele

universale, cu esenta lumii.

4 | Page