tructura eseu

Realizati un eseu de 5-6 pagini in care sa comentati viziunea despre lume asa cum
reiese dintr-o opera, apartinand poetului Lucian Blaga, avand in vedere:
Incadrarea poetului in perioada literara si sfera de preocupari (filozof,
prozator..)
Specificarea unor opere apartinand fiecarui domeniu (proza Hronicul si cantecul
varstelor, folozof strilogii)
Sistemul filozofic blagian (cunoasterea, metaforele)
Dezvoltarea operei poetice pe etape (prima baza)
Aparitia operei
Indicarea ipotezei (arta poetica moderna cu influenta expresionismului)
Comentarea titlului
Tema, subteme, motive literare
Comentarea versurilor cu citate evidentiind viziunea asupra cunoasterii
Stilul artistic
Metrica si prozodia (tehnica ingambamentului + vers liber)
Concluzia
Opinia
Autor
Lucian Blaga a fost un filozof, poet, dramaturg, traducator, jurnalist, profesor
universitar, academician si diplomat roman, marcand perioada interbelica prin
personalitatea sa impunatoare. Ca si exemple de opere pentru poezie avem Poemele
luminii (1919) si Pasii profetului (1921), pentru dramaturgie avem Zamolxe, Mister
pagan (1921), pentru proza avem Hronicul si cantecul varstelor, iar pentru
folozofie strilogii.
Lucrarile sub forma de triologie: striologia culturii, a valorii si a cunoasterii
surprind viziunea folozifica a lui Lucian Blaga in care se dezvolta cu privire la
poezie 2 concepte operationale: cunoasterea si stilul.
Filozoful Lucian Blaga defineste 2 tipuri de cunoastere pornind de la simbolistica
luminii ce primeste astfel sens metaforic. Cunoasterea luciferica specifica
poetului este contrara ratiunii si logicii, avand ca scop potentarea misterului
universului pe care prin poezie, poetul il ascunde in metafore.
Cunoasterea paradisiaca este specifica oamenilor de stiinta sau celor logici si
rationali care, cu ajutorul inteligentei descifreaza universul, explicandu-i
tainele. Cele doua tipuri de cunoastere sunt antitetice, scopul lor fiind diferit:
cunoasterea poetului protejeaza tainele universului in cuvinte, iar cunoasterea
rationala distruge misterul.
Stilul artistic specific poeziei blagiene se bazeaza pe metafora, un element
important al filozofiei culturii si cunoasterii. Astfel, in conceptia ganditorului,
poet se diferentiaza metafora plasticizanta care da concretete termenilor fara a le
imbogati continutul, specifica timpului de cunoastere paradisiaca si metafora
revelatorie care defineste un mister essential prin insusi continutul lui.
Se contureaza astfel un ansamblu al poeziei modern in viziunea lui Lucian Blaga
dominate de simbolistica luminii asociata ideii de cunoastere.
Obiectul cunoasterii luciferice este intodeauna un mister care pe de o parte se
arata prin semnele sale si de pe o alta parte se ascunde dupa semnele sale []
Cunoasterea luciferica provoaca o criza in obiect <<criza>> in sensul unei
despicari care rapeste obiectul echilibrului launtric.
Etape de creatie
Etapele creatiei poetice se organizeaza in functie de eul liric ce-si gaseste
ipostaze diferite de acceptare sau de negare a universului. Se reflecta astfel
raportul sinelui cu universul: eul stihial dezlantuit, eul de tip problematizator,
intrebator, eul alienat, instrainat, eul reconcilian.
Etapele creatiei blagiene in numar de 4 se incadreaza in volume representative ce
urmaresc elemente moderne expresioniste sau de tip traditionalist:
Prima etapa este inceputul poetic sta sub semnul expresionismului mitic si
spiritualist. Blaga marturiseste ca vine catre expressionism din directia unui
traditionalism metafizic autohton. El respinge caricaturalul si grotescul
cultivat de expresionistii germani, manifestandu-se euforic si extatic. Imaginea
existentei si a lumii este inclusa de o unitate cosmica. Exarcebarea eului, isteria
vitalista, elanul dianisiac.
A doua etapa incepe cu volumul In marea trecere (1924) si continuand cu Lauda
somnului (1929) rupture antalogica dintre eul liric si univers se precizeaza.
Vitalismul este inlocuit prin intrebarile tulburatoare asupra sensurilor
existentei. Poezia tinde catre interioritate pura, fara imagine.
A treia etapa contine volumele La cumpana apelor (1933) si La curtile dorului
(1938) marcheaza o mai accentuate inspiratie folclorica. Misterul este insufletit
de regresiune. Ipostaza alienarii, tagaduitoare a eului, particularitatile tematice
si stilistice indreapta poezia spre blagianism.
Ultima etapa este reprezentata de schimbarea zodiei se produce odata cu volumul
Nebanuitele trepte (1943) si se manifesta plenar in postume. Dupa etapa negatiei
antalogice, volumul aduce reconcilierea cu sine, prin forta inefiabila a
cantecului.
Opera
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este asezata in fruntea
primului volum a lui Lucian Blaga, Poemele luminii (1919).
Ipoteza
Opera este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la
tehnica poetica la relatia poet lume si poet creatie, avand influente de
expresionism.
Explicare titlu
Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice.
Pronumele personal eueste asezat orgolios in fruntea primei poezii din primul
volum, adica in fruntea operei. Plasarea initiala poate corespunde influentelor
expresioniste din volumele de tinerete, dar mai ales exprima atitudinea poetului
filozof de a proteja misterul lumii, izvorata din iubire. Verbul la forma negativa
nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru
cunoasterea luciferica/poetica. Metafora revelatorie corola de minuni a lumii,
imagine a perfectiunii, a absolutului.
Tema si motive literare
Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale universului,
cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. Ca si
motive literare avem luna, taina, flori, ochi, buze, etc.
Interpretare secvente
Opera se bazeaza pe o structura antitetica in care se identifica 3 secvente.
Prima secventa lirica contine primele 5 versuri ale poeziei in care eul poetic
defineste viziunea proprie asupra universului.
Secventa a doua este cuprinsa de la versul 6 pana la versul 14. Ultima secventa
lirica curpinde ultima parte a poeziei pana la versul 20 in care se reia ideea de
iubire a universului asupra caruia se reflecta cunoasterea luciferica.
Poezia debuteaza cu sintagma titlu in care se reia in mod simbolic metafora
perfectinii universului. Forma negativa a verbelor nu strivesc, nu ucid semnifica o
acceptare a lumii in perfectiunea ei vazuta prin prisma cunoasterii luciferice.
Mintea impune ratiune opusa menirii poetului identificata in versul in calea mea.
In ampla enumeratie in flori, in ochi, pe buze ori morminte se afla universul
identificat prin elementele lui de baza: florile arata misterul frumusetii si al
vietii, ochii surprind misterul sinelui, buzele subliniaza taina cuvantului si a
iubirii, iar mormintele taina mortii.
Metafora luminii lumina altora reprezinta cunoasterea de tip paradisiaca a carui
scop este perceperea universului.
Ca urmare, vraja nepatrunsa va fi descifrata, iar universul isi va pierde farmecul
din adancimile de intuneric.
Si pentru ca menirea poetului este de a scrie poezie schimband mentalitati datorita
puterii cuvantului va reusi sa aduca si mai spornic taina universului.
Se compara cu luna motiv, literar romantic, astru ceresc, ce il inspira si da
farmec noptilor. Fiorii de sfant mister sunt de neinteles pentru neinitiati, pentru
rationali si intelegere, scopul fiind de a metaforiza universul sub ochii poetului
care se inspira din toate tainele acestuia: din frumos si viata (flori), din
cunoasterea de sine si existenta (ochi), din iubire si cuvant (buze), din marea
taina a mortii, marea trecere (morminte).
Opera se organizeaza datorita temei pe baza campului semnatic al cunoasterii
idenfiticat cu ajutorul celor doua metafore centrale lumina mea si lumina
altora. Verbele la forma negativa nu strivesc, nu ucid si cele care arata o
acceptare a universului fara a-l schimba, iubesc si intalnesc se opun verbului
sugruma, facandu-se astfel separarea dintre poet si lume.
La nivel artistic, opera are ca principala metafora revelatorie a poeziei care
apare inca din titlu corola de minuni a lumiisi semnifica ideea cunoasterii
luciferice. Ea este reluata in incipitul poeziei, iar semnificatia ei este
completata prin folosirea unor verbe la forma negative nu sporesc, nu ucid. O
alta metafora revelatorie care apare in poezie este metafora lumii care
simbolizeaaza cunoasterea. Cele doua tipuri de cunoastere sunt redate prin
asocierea elementelor de opozitie cu verbe sugestive care le pun si mai bine in
evidenta: Lumina altora/sugruma vraja nepatrunsului ascuns, in timp ce eul liric
blagian spoveste, a lumii taina/ [] nu micsoreaza, ci tremuratoare/mareste si
mai tare taina noptii.
Mare parte din imaginile poetice din poezie se bazeaza pe asocierea unui element
abstract cu unul concret. De exemplu, cele patru metafore simbol care alcatuiesc
minunile coroleisi care se referea la temele creatiei blagien flori si ochi si
buze si morminte. Alte figuri de stil avem epitetul metaforic si inversiunea
nepatrunsul ascuns sau intunecata zare.
Metrica si prozodie
Poezia este alcatuita din 20 versuri libere (cu metrica variabila si cu masura
inegala) al caror ritm interior reda fluxul ideilor si fantezia sentimentelor.
Euforia versurilor sugereaza amplificarea misterului. Este prezenta tehnica
ingambamentului, continurea unei idei in versurile urmatoare, scrisa cu litera mica
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid.
Concluzie
Avand in vedere aceste caracteristici, opera data este o arta poetica moderna cu
influente de expresionism, interesul poetului fiind deplasat de la principiile
tehnice poetice.
In opinia mea, poezia impresioneaza prin sentimentul poetic de contopire cu
misterele universului, cu esenta lumii.