$':.

i4

CELINE trALLtrT

IIJCEFER[[

ARTEI
oio{rafii romantaie de arligti
VOLI.
n nHirecli, sculproRi, opr'.vo pi.
TpADUcEpE nE r.uoovic r_gisr

TlDlTURA

Z|ARULUI,,U*,,UfRSU,-l

l'

bi bt

iot eca tineri mtr

luceferii
artei
biog Tq fii
fi rolnonldt

ole ortigtilor

de

cel IItnt(
!,e fallet
tro d
re de
lud o Y t leist
vol.

arhifecfi, sculptori, gravori

cu

nr.

t
1

l4

ilu

st

rc! iu n i

edit. ziorului,,universul,, bucuretti

ln

BIBLIOTECA

TINERIMII
a ap5rut
h,l r. I

PSnE acum

"R.rata

lnsemnare asupra artelor f rumoase

Karocu(ui
P

oa

(Crcdcm cs tzu Du li Jara lotos su prelatdm

v prtntr'o insemndre asupro artclor Jrumoase litco,rea dcedstd, care descrie Dieata

sti're Pentru tiner et

Loco,Lizare de Prol. LUDOVIC LEIST

E o po\estte lrxLmoasiL Qi cap'
tiaantd,, ccLte dre o inrAurbe suoestiad ctsupra cttitotilor , cdroro

orizant ri lqrgi Isupra &ersului social. Ce'Poclte Ji

ma,i intel esdn't d,ecAt sd urmdre'

Ie

d,eschide

$fi idampldtile unei rieti' tinel'e

si a tuei lamilii, in cdre laptele
rin. sd. ne dtate unde duc ParnirLle rele ti tipsd ile e(lucd,tiune
ingtiiitiL Fi unde duce purtarea
d,e1hnd. Fi Jrumoasd a sqiritul1J,i, ce pdre d li rLd,scut td' Ict'cd
bi.ne 3i sd lie Jericit, tel iciJtd pe

dltii iL acelo"$

tint!.

,i

operile

unor d.rti,9ti celebri.

Sub denullireo de arte propriu zise se ?r{elege tot lelut de htcriLri, n e$tes,ugite iar sub
numele de arte irumoase, s(Lu bete^drte Lucrdrile in cdri, spiritul t.re p&rted princifJald. Cele
ttintAi sunt d,e un Jolos netdgilduit $i d'6dflArsirea lo, cari o,u d,ians unele popoare 1n, n'Ld,terie
d.e d,rtd. propriu-lisd, dd mdsurd cil,ilizatiei, a
irul,ustriei $i 0, bogi,r,i'ei lot. A'i tele lrumoq se lnsii
d.e$i n'd,u

alt

scop d,ecAi Fld,cerea, alustreazd,

nLL

pe aaeld cdre le cultxDd cu un lnsemnat

succes, tldr si ora$ul in ca.re artbtul s'(t' nd,scut
$i ndtilLned din care lace pa,rt.
,,Artele JrunLos,se, zice un Dechiu autor,
sunl co'piii. geniului; ele au natur(], cd mod'el $i
gustul c0, inudtdtor. Simplicitate(t trebuie sd iie
priil,cipatd tor card,cteristicd : ele insd' d'ecl'd' d,tu?lci cdnd. ele sunt ispitite de Jalsd strdlucire.
Ad,e nd,ro,td regutd, pentru iudecdred, lor este
s:nrti.rea. Artele ttumodse rd.min fd'rd' efect,
tru??t.di

BIBIJIOTEOA TII\IERIMII

ratiuni2, d,o,r triumld,

.inina" .
Arhitrectura sculptura,,pictura, gravura,
muzica St poezia sunt culzoscute sub numele d.e
arte frumoaEe. Noi ade1]gAm Fi oratoria.
cAnd, n1t. oorbesc decat
cAnd, mi,pcd,

Avhitecturi 9i sculpturi

lr

rllitectura este arta de a construi. hdate ee

omul simti nevoia de a se sustrage lntemperiilor $i a se apera impotnva animalelor sel'batice, cEuta se-$! ridice un adepost. Originea
arhitecturii este dar aproape aSa de veche ca, ti
lu mea. Sf. Scripturd spune ci dupe uolderea
frateluri saiu Abel, Crri?,, dure un ora$. Tot ea
pomenette de Niniva Si Babilon, lntemeiate de
Nemrod, va1)etotrl0], stranepotul iui Noe. Mlllta
vreme s'a scurs intre zidirea orasulr]i construit
de fratricidul blestemat de Dumnezeu ql aceste
fastuoase capitale: arhltectuxa fecu-se in acest
resujfnp imense progrese. Egiptenii o desevdr..
$ire, grecrii fure inse cei dintai caxi att unificat
regulile acestei arte, forrrranrl o metoda $i lesand frumoase modele posteritatii.
Toscardi, ?omanii, apoi francezii $i italienii
avure arhitecqi celebri $i construiril marete
monumente. Iiliecare popor, potrivit gustului
sau geniului sAu, ad5,ugi[ ceva la ceace lecusera
inaintas,ii sbj, sau dimpotrjve suprima. Din aceasta pricine s'au creat mai multe feluri de
arhitectuni, cari se deosibesc prin proportiuni

BIBIJIOTECA TINER,E\III

qi diferitele ornamente ale coloanelor cari sllstin sau impodobesc mariie c1ediri.
Grecfi numarau trei ordine de arhitecture. :
doric, ionic Fi corintic.
Ordlnul d,otic are ca pringipala caracteristicA souditatea: el se lntrebuinteaza intr'un
mare num6r de dAdiri publice, unde delicatelea ornamentelor n'ar fi la locu1 ed.
Ord,inul corintic a fost inventat de Cd.Uinlach. Se spune cA artistut acesta trccand pe
langa un morment, observa un co$ule! a$ezat
din intamplare lntre brazde de talpa-ursului $i
fu impreisionat de frumosul efect ce facea in
jurul coqlrletului frunzele elegante ale plantei.
El se hotiri ca de act inainte sA htrebuinteze
ornamentul ce ii indica"se lmprejurarea Si douu,
randuri de frunze de talpa-ursului Ia capitel,
crcare ordinululil corintic.
Ord,inul lonac tdne mijlocut tntre stilul simpLu al ordinului doric ti stilul eleganL al ordinului corintic. Templul Dianei dsla Efs, care
e socotit ca unul din cale Sapte minuni ale lurdi, a fost construit ln stil ionic.
AfarA de aceste trei ordine, se mai disbinge
cel toscd,n qi cel corl'pozit. Ordinul. toscan este
dintre toate, cel mai simplu, cel mai lipsit de
ornamente; compozitul dimpotrive este Si mai
lmpodobit decet cel codntdc gi este mai pulin
preluit de maeqtrii artei decat frumoasa arhifuctura a grecilor.
Ordinul gotic, cu vechile catedrale catolice,

LUCEFERII AF,TEI

cari sunt socotite ca cele mai. frumoase modele

ale strilului, este de creatdune mai noua $i se
depArteazd de propo4iunile !i ornamentele
antice; acest gen de alhitectura inhuneste
simplicitatea sublirna cu indr5,sneala incompa'
rabile. Ogiva, care pare ca se inal!6 spre cer
cu nrgBciunile credinclo$ilor, esie semnul s5u
distinctiv.

Sculptura este o artA, care reflroduce ln

material solid, obiectele palpabile. Origi.nea
sculpturii se pierde 1n negura timpurdlor. 1\4ateriaiul de care s'a servit mai intai talentul
sculptorului trebuie s6, fi fost lutul s.i ceara,
substante ilexibile, mai u$oare de lucrat dec6.ii
lemnul sau piatra. Daca ar fi se credem pe
greci, olarul Sicuone fost cel dintai sculp^
desenator, pentrutor, iar filci-sa, cel dhta.i
ce ea fdcuse pe perete silueta logoclnicului ei,
iar olarul umpland cu lut spatiul cuprins intre
aceste contururi deaenate cu cerbune $i trecand apoi prin foc peknantul acesta, cum iecea
cu vasele, pe cari le fabrica, a oblinut portretul solid a1 viitonlui sau ginere.
Nimic nu justifice aceaste legende greceascA Sd e probabil ce numai instinctul de iioitatie al omlrlui i-a condus la astfel de
descoperid. Multe weme, fireFte, omul s'a multumit cu chipuri imperfecte de lut sau de cearA, apoi ceir mai lndlhsneti au incercat sa dea
opexelor lor mai multe trAinicie, iar lemaiul'

IO
t-t'

BIBLIOTECA TINERIMIT

t J!- ItY J,l.^Urt{ a rYtr fF Yrr

llalmierul, meslinrd, abanosul, tremne cari nu
se strice, prinsere vieata sub dalta 1or, Insfers,it,
au fost intrebuinlate j.voriul, pietrele tari Si

metalele, iar marmora pentru soliditatea, finelea $i lustrul ei -- a devenit materia cea mai
preluite de sculptori.
Prinire' popoarele, ca,ri cele dintai au cull,ivat sculptura, trebuie sA oitem pe egipteni.
Spre a pestra memolia regelui Moeris. care
construise un lac, care sA asigure fertilitatea
lArii, s'a xidicat o statu,ie colosal:l acestui monarh fi soliei sale. Diferitele p6r-ti ale statuelor egiptene erau opera mai multor artiFti, fiecare drin ei se ocupa numai cu specialitaiea sa
Fi toate aceste pbrli formau un ansanblu impresjonant.
Dace grecii au fost creatorii sculpturii, aceasiia art6, mul.tA vreme a remas aproape pe
loc; ceci nimic din ceeace au produs grecii Inainte de celeturia bti, Ded,al in Egipt nu meritA sA
fie pdvit ca o opere de arte. Dedal a studiat
!.-refire de mai mulli ani cu maeqtri egipteni :
inapoiat in Grecia a infiintat o scoale, din care
au iesiqt opere frumoase gi arti$ti iscusiti. Sculpluxa s'a perfeclionat ]a greci, ca qi toate celelalte arte gi capodopere de ale lui MAron, Ly$upp, Pll,idias, trec Fi azi lnc6 drept ceeace arta
statuara a produs mai perfect.
Judecata, aceasta aJ: putea fi taxate de
pArtinitoare. de oarese Si modernli au creai opere minunate. $i dac5, piesele antice nu le-au
slujit de model au fost inse o indrumare, ard-

I]UOEFER;II AR,TEI

r-

-b,

trvt

II

r rrvr s

tandu-]e ca adeverata frumuseie constA in inlitarea natrrriiDupd,ce romandi au subjugat Grecia, artele
frumoase, aceste zemiFrliri ale pAcid Si liberte!ii, Si-au pierdut acolo strdJucirea. Stipenitorii
lum,jti, putjn expen-ii ln ale arbei, nu se gandire
deloc se adune ceace lesasele sculptonii Si pictorii celebd. Necunoscend si nenreluind aild
lauri decat pe aceia ai resboiului, ejr nu pismuiau pe greci, pe caJi i-au subiugai Si a carei
tarai nu mai era decAt o provincie a vastului
pentru titlul de ,,patria artelor",
lor rrnperiu,
mult6 weme ; cand aflarA
ce purtase Grecia
insA ce mai exista $i o alt6 glorie decet acea
de a ingenunchrilt universul, ei. deischisere ln
Uapitala lor un azil pentru savanli $i arti$ti.
Sculptura, ce-i drept, n'a prea infldrit 1a Roma.
Dupdce a prosperat sub domnia 1ui August, a
fost neglijate de sucsesoril acestui imperator.
Protectdunea de care s'a bucurat sub Nerone a
fost mai de graba vetametoare decat prielnice
a*ei; suveranul acesta judeca meritul unei opere numai dupa volumul ei, $i gesia totdeauna
admirabile o shtuie de propo4ii ur,ia$e.
Artele, ajunsere h plinA decadente h
timpul agoniei imperiului roman ; ele s'au ridicat cu lncetul gi n'au reg6si,t elanul, de care
aveau nevoie, decet pela sfexqitul veacului xIIr.
Epoca cea mai streJusita a sculpturii a fost
acea cand luliu u !i Leon x ocupau tronul
fJontifical .si in care strAlucia nemurjtorul ge'
niu al lui nlichel-Angelo.

12

BTBLIOTECA TINERTI\II]

Piatra, lemnul Si bronzul sunt materiile

maii cu deosebire intrebuinlate de sculptori, Si
dintre pietre, marlnora, cum am spus, a fost
preferite.
Artistul, insArcinat cu cate o lucrare mare
de marmor5,, face mai lntAi din lut modehl
grupului sau ,1 slatuiei, ce are de executat;
inse friindca lutu-l i$i micqoreaze volumul uscendu-se, el nu se multumeqte cu acea$A primA lucrare, c4. face un tipar de ipsos Fi- in tiparul acests, toarne, tot in ipsos, un model nou.
Dupe dimensiunile modelului cioplit ln piatra,
de care are sA se serveasci qi du,pece i-a calr
dat forma obiectelor ce vrea se reprezinte, se
apuce insfarsit de pafiea serioasb, a luer5,rii
sale Si face sa iasA din masa aceasta brutA, un
cap care ginde$te, ni$te membre cari parci vre:l
s5, se miqte, o inime., care bate de durele, de 1]adejde gi de bucurie. Dupece a marnuit cu rebdare dalta, iace sA d.ispare urmele trudei sare
a. zimislit opera sa; pila -sterge dungile .si arsperit[!i].e marmorei, qi numai ramane decat sd

lustrueasce.

Piatra. se sculpteaza htocmai ca Fi rnarmora ; numarl inrstrumentele de cari se slujeste sculptorul poate s5 fie mai pu,tin tari $i
el trebuie sEl aibe langd sine un vas cu praf din
piatra pe care o lucreaze, peDtru ca cu aceaste
arnestecAturA se poate umple cr;l,pi,tud1e fi sa
acopere lipsuxile.
Din lemn se fac mrici modele ; adesee lemnu1 sluje$te la executarea unor Lucreri irnpor-

/
l

],UCEFERII ARTEI

13

tante. Scuiptura in lemn, acea din care se gesesc bucifi minunate lntr'un mate numar de
bisenici vecl]j qi in unele castele vechi, dupace
a fost multe vreme negliiata, {) inceput a fi
iar in favoare qi dulapurile sculptar;e $i qravate
cu aflnoarii de ale parintilol noFtri, scaunele
cu spdtare artistic sepate, mesele 8u picioare
re,sucite au devenit iar adevArate obiecte de
lux, multumita moded, care de data aceaste a
avut dreptate.
Pentru piesele rnari, de sculpturb, se intrebuinleazd, stejaruI Si castanul; pentru cele
mai micd, perul Si scoru$ul; insfarqit pentru
lucreri delicate teiul Si meri$orul. Lemnele acestea trebuie st fie bine uscate caci astfel
crape.

Afari de 1emn, de piatra qi de marmora se '

mai intrebuinteazA s,i bxonzul spre a reproduce
$i a transmite postedteiii treseturile unor rAsboinici iluqtd, ale unor artiSti mad, ale unor
bir.refecatori ai omenririi, sau pentru a purta in
veacurile viitoare aducerea. aminte despxe
vrelln mare eveniment.
Arta de a toprj. metalcle era cunoscute Fi de
cei vechi, nu se crede insel ce acestia ar fi lntrebuin[at-o ma]i des spre a tuma lucreri mari
de sculpture. Cu toate acestea MAron celebtn
sculptor grec, care a trait cam pela 442 inainte
dc cristos, a tu.rnat ln aramd,, zie-se, o vaci
r$a de perfect plesmuita incat chiar fi e,nimalelc se in$elau.ZAsipp djn Lycione, care se ilustrlr tn sculpture cam o suta de ani mai tarziu

)t

14
,@t\^'raf-

BIBLIOTECA TINEF,IMII
uf

rlvF , ,tJ rrfi

yrr

$i care fu ales ca se fac1 statuele lui Alexandru

cel Mare, aga cum A?rerles fusese insarctnat sa
faca portretete 1ui, a turnat in bronz una din
acele statui, care era, pe cat se spune, cle o mi-

nunatA frLlmusefe. Imperatul Nerone, in a

cenxi, posesiufe ajunsese, fabea ma.re caz de
ea; netiind insi dbcal de bronz, yru sa o acopere cn un strat de aur. Incercarea aceasta a
dat gres qi furA silili sa dea jos acest invelif
scump, $i, dandu-l jos, strlce frlrmoasa opera a
lui Lysipp. Sd spunem aci, ca se nu mgi revenim asupra isbodei acestui mare sc lptor, ca a
ldsat numai puiin de Sase sute de bucali, toate
foarte !nsemna1,e, printre cari se pomeniau, afara de 6tatuia, de care am vorbit, acea a lui
Socrate, a lui Alexandru col').il fi a lui ApolloD
lnalt de patruzeoi de coilj, cunoscut sub numele d.e Apolon din Tarent.
$i xomanii se trudira sd, toarne 1n metal
sculpturile ior, dovade statuia de bronz a lui
luarc Auxeliu; dar stat,uia aceasta, ca Fi ace'-i,
a lui Como de Medicis din Florenta qi Jeea a
lui Enric IV din Paris a fost turnate ln mri
mrrlte randur:i. Statuia ecuestra a lui Ludoric
XIv a fost intaiul grup colosal turnat dintr'o
CatA; $ dace ne gandim cA opera aceasfa cantehea mai bine de trizeci de mi,i de kllograme,
vom pricepe admiralia Si mirarea manifestate
pentru reu$ita ei.
Bronzul este un a[nestec (aliaj) de arame
si de zinc, materii, caIi prin fuziune capate un
grad de sotiditate superid tuttrror celorlalte
metale.

Fhidias

hidias, nascut Ia Atena, pela anul 3530 deia

crearea lumii, se consacrd, stuciiului sculpturii. Inzestrat cu geniu $i printr'o muncd staruitoare a putut sA infAptuiasca minuni si sa
ridice arta, pane atuncr! ince in copilarie, la
un grad inalt de perfeciiune. Ceteva lucrdri
frumoase stabilindu-i reputa'lia, concetelenii
sli ii cerura o statuie a Minervei si fd.Fure a-qi
ca-s comande ,i l:ui Alca'1nen', care ajuiisese
bred celebru ln sculpture. Aceste douA statui
buiau se. fie supuse judecalii unor judecd,tori
din cei mai conpetenli, 9i cea mai bune avea
sl! fie aqezati pe o columne, pe care ul'rnd' sa o
ridice ora$ul. Se fageduise o mare rdsplate
c{rlui care va reuqi la concurs; dar nu dupa
rirsl)la.ta beneasce umbla,u cei doi arti$ti, ]a
l'r'l de setosi de glorie sj de onorriri. Se pu6'erd
rlrrr t)e lucru Si fiecare din ei cAuta se-$i asjtlllr(, triumful, desfAfurand toate resursele talr.nl.ullri sau.

sosind ziua fixati pentru concurs, cele

(lollfr i.l{rtlli au fost ad.use in pia0a publice' in
lll 1.rr l (lcc{tonilor Fi a unei mare muillmi de

16

BrBLrO1'ECA TrNERrMlr

lune, care alergase sb sa.lute cu aclam,xi

f erioitui invingi,tor.

pe

Cand cezu valul care ascundea l,IinerDa l[i

Alcamen din muuime se ridici un strig,lt de
surprindere Si de admiralie : nu se vizuse pAni,
atuncd, ceva mai frumos, mai. pur, rnajt desivargit ca statuia aceasta, care ziceai cdi e vie.
.{lcamen aruncA o pdvire despreluitoare riva-

lului

seu.

Phidias, idnigtit parce n'ax fi auzit laudele

ad-use lui Alcamen, alete qi el opera sa. ryIurmure inS,buqite se auzire in multime ; Iuma
se a$teptase la ceva mai mult dela talentd lui
Phidias: Minerutr sa pArea oarecum nnmai
schilate $i atenienilor 1i-se peru cA aceast', neglijenle a sculptorului este un semn de dispret.
Murmuf,elof, ce se auzisera al lnceput. au urmat strigate de dezaprobare. Partizanii iui
Phidias tAcure, ai lui Alcamen nema,iputandu-se stepani, deduri drumul bucuxiei.
Judecdltodi poruncira se se face liniite qi
dupe o nouA cercetare si o scurtA deliberare
fel,icitarA pe Alcamen.,si crezurA de cur.iinie 86,
sfatuiascA pe Phidias ca se lucreze cu rnai
multe ingdjire in viitor, neindorindu-se, ziceau
ei, cn, ct vremea Di prin rebdare va ajunge se
fie egal cu acela ca.re il lntrecea azi. &4ultrimea
prin aplauze areLa, cd, pererea examinatorilor
era Si a ei. si Alcam(n raclios, sc aprcpie ca se
primeascA prermiul ce i-se atribuise.
Pl dias ins5,, in loc s5, plece trist gi rulinat
inaintd spre tribuna rezervate juriului Fi cexu
ilinerva Partenon. de Phidias

LIIOEFER{I A]R,TEI

17

voie sb, pune o singure lntrebare ilu$triior

membri, cari-l alcAtuiau :
N'are sA fie a$ezate statuia prefe att ln
- unei coloane ? intrebe el dupece ;i-au
varJul

dat voie.

Flireste,

respunse juriul.

- N'ar fi bine, urma eI atunci, c6, inainte

de a-se pronurta, se se vaza efectul, ce va pxo-

duce la acea inillime una ^!i alta din cele dou5"

statrd ?
Dretrltatea acestel reflexiuni izbi toatA lumea Si, maFirr-ile (aduse ca sa ridice Min'erxd
pe piedestalul ei, fiind d,inainte pregAtita) s'a
putut face proba numa clecA"t. Statuia lui Alcamen, vAzute de cleperte, pierdu tat prestigiul, pe
care 1I da"tora pedect[unii amdnuntelor qi admirab'ilei desevarqi-ri; pe cand acea a lui Phidias, care la lnceput izbise pxivirile prin ceva
masiv qi abrupt, 1ue un caracter de marelie $i
de majesiate, cate impresiona priYjtor.ii. Nicio
corrrparalie nu mai era cu putrirlle lntre cele
doue opere, $i Phidias fu proclamat invingAtor,
cu atat mai mult entusiasm, cu cat fiecare din
admiratori avea se-qi impute o nedreptate JtcutA fb,re voie.

Deatunci vesiitul sculptor nu mai avu rivau; caci i s'a recunoscut, pe langd, un geniu
jnventiv, o dalte mesteri s,i o s,tiintti pro{unda
in to ce avea legatura cu arta sa.
La catva timp dupi aceasta izbucnind rasboiul dintre greci Si perqi, ace$tia, mandri de
superloritatea forleior 1or, credeau ce vor zdro-

18

sIBLIOTECA TINERIMI]

bi repede pe greci, cali aveau indrasneala de a

vo[ se se apere. Ei pregaiiserA, lnaintea luptei
dela N{araton, un bloc de marmorA din care
voiau sA faca un monument, care sa perpetueze
am[ntirca victoriei lor.
I$i facusere inse socoteala f;ra s5, -tie seamd. de curajul du$manilor 1or, de entusia,smul
care Le lnsuteste annatele, de iubirea lor de
patde care pune eroismul ln sufletul celui mai
slab; ei au fost cu totul betuli, Si marmora,
din care voriau sA facb un trofeu. a cazut ln
miinele atenienilor, cari o dusere in oraDul lor
$i o detera luj Phidias ca se facA ce va, crede
cu ea. Sculptorul fAcu din rnarnlora acea o lvenezis, zei|s, rAsbunArii. Opexa sa Ju tot aga de
admirate ca sjl ingenioasa lui idee $i ivemezis
fu pastratd de-alungul veacurilor ca una din
a,mintirile cele mai scumpe Si mai glorioase.
In urme Phtdias fu insarcinat' sa facd pentru Parthenon, faimosul teinplu dedicat luinervei, statuia coloisale a acestei diviniteli. El s'a
lntrecut pe sine in executarea acestei minunate bucAli Fi fi,cu o Minen)d. lnalt1 de dcuAzeciqiqase de picioare Si de o frumusete aqa de
minunata incet deqi era de aux s,i ivoliu, bogetia matedei nu era dscat cel mai mic merj.t
a1 ei. Lumea alerge din toate pa,rlile ca si
admire acest oapodoperd, 9i Phidias, lncArcat de aveli Si onoruri, era xespectat qi admirat
ce rompatriotii sai. Atcnienii inse erau cu
drept cuvant priviti ca poporul cel mai nestatornic din lume; ei uitare. repede cat datorau

Siafuia Mitlelvei dln Partenon

LUCEFERII ARTEI

19

acestui geniu, ti gelo.si de orice supexioritate, li

fecurd, fel de fel de suFbjreni, il amarAra pdn
intrigile lor $i-1 dezamAgira prin nedreptatea
lor. Ganduri de razbunare prinsera a munci atunci pe Phidias ; e1 s'a impotrivit multe vreme, concetelenilor sAi, ins5, ln cele din urm5,
ace$tia il biruira.
Ptriclias nu se putea rezbuna inse decat
ca un axtist; $tia el bine cat de mandd erau
atenlenii ce posedau statuia lui dil:r Pafthenon,
cea mai bogat5, sculpturA din Greoia ln reagA
Si nu stete la indoiale asupra celei mai mari
pedepse ce le-ar putea da. Nioj. prin gAnd nu ii
trecu ,se d$fuugal opera aceasta, la care muncise cu atita dragoste; sigur de geniul seu, i$i
puse de gand sA inzesLreze un alt ora-s oarecare
cu o crcaliune $i mai minunate. OdatA hotarit,
pefesi oras,ul nerecunoscator, unde se nd,scuse,
$i prinse a cutreera Grecia, cugetand la capodopera, ce avea se execute ln locul ,unde avea
s[ se opreasc4.
Pnimit cu cea mai mare dist nc iune de
cAtle eleeni, cari cunoqteau rarul seu merit, el
se invoi se stea catva timp tn ora$u] lor $i se
prhse si ]e lase o amintirc de trecerea lui pe
acolo. Ei li deterA cu bucurie tot ceeace cerea,
f[r* ca s5, intrebe macar ce avea de gAnd se
facd,. Incirederea aceasta ln talentul s5,u, il
mi+ct $i hoterat se nu mai aleage cetatea cAreia s5, lase cea mai frumoase operi a sa. se
apuce s[ lucreze pe Juptter Oli'mnid,n1t,l. !Winen)d, dln Partenon fu date uitarii, sau ce1 pu-

Zg

BIBTJOTECA TINERIIUI

-tin nu ocupi decat rangui al doilea printre

rxibunile zamislite de sculpturd, $i admira&iunea pubuce plJse pe Jupiter Olinlpicnul' ptitrLre cele saple minuni ale lumii.
La vederea acestei capodopere cea mai
nrare crealie artisfica, atenienii se ceira de nerecunoqtinla lor qi rugara pe Phiclia"s sA laca
$i pentru ei ceva a$a de seam5; in zadar se
rugara lns6, in zadaf il lingu$ire: artlstul, sigur ce nu va fi niciodat[ intrecut, lase'dalta
din mane ii nu o mai relua.
Numele lui Phidiasr a rAmas cu adeverat,
unul din cele mai piine de faima, nu numai ln
Grecia, dar ln Lumea intreage. El cel dintai
dintre sculptori a studiat natura ca sd o reproduce in maiterial neperitor. El a s-tiut sa o
redea in toata gratia Fi frumusetea ei, si, cand
a vrut sa reptezinte Di,vinitatea, a fecut-o cu
atata m5,re!rie, majestate Si putere, incat, dupe
spusa, unu.i vectriu autor, dalta sa pare a fi
tost condusa de Divinitatea lnseF.

lupiter Ollmpianul, de Phidias

,t

Praxitel

raxitel sbrilucia in cercia pela anu,l. 3640 ale

la facerea lumii, la distanlA de cam un veac
de Phidias. Inzestrat cu scAnteia geniului 9,
infAptuit totce poate visa artistul cel mai ambitios, cel mai lnamorat d.e arta sa. lu{a.rmora
perea cd, prinde vieata srrb dalta sa. Aceia pe
cari ii lesa se vie tn atcliierul sEu, remaneau
in extaz in fata celei dhtai lucreri, de care
d5deau cu ochii. $i nu mai voiau sA treaca mai
departe, spunend ce este peste putinte sE gesearscS, ceya mai bun. Dace praxitel reusia sA 1e
'atragi atentlunea asupra unui alt grup, ei nu
perAsiau prirra opere admiratt d.ecat pentru
o eupe, apoi se lntorceau iar $i ln cele din urm6
nu mai stiau ,careia din nuraeroasele superbe
creatiuni, adunate ln locul acesta, se-i dea lntAiehtea. Sculptorul privea, nedumerirea acesNa
ca c.l ma i frumos triumf al sAu.
Fxumoasei curtezane Pluyneea, artist{rl ii
daduse voie se aleagA drintre toate operele sale
pe acea care ii va placea, ma[ mult. Curtezana
lntampine ateta greutate, in alegere, incat h
cele din urma rugi pe Praxitel tnsLt$ si o a-

l,_

BIBLIOTECA TINERIMII

22

jute cu sfatul seu. Artistul

insd, nu vru se-i

lmplinea,sca rugamintea : nu voia se min!6 $i
apoi, poate ca mici nu prea voia sA se desparte
de capodopera sa.
Phryneea nu se dete bAtuti: pe atat de
Fireate pe cAt era de frumoasa, ea se hotdfl se
obiinA prin vicleitie ceace ii refuza. Intr,o noapte Praxitel fu deqteptat de strigatele : ,,Foe !
Foc !" Artistul sd.ri ca &ts din a_sternut si se
lepeai afare desbracai cum era.
! ti zise Phryneea, care se
- Lini$teFte-te
prefecu
ce a sosit odati, cu lumea ce lI ineonjura, nu e rlicio Frimejdie pentru d-ta; arde
numai atelierul d-taie.
La avzul acestot: cuvinte, praxitel, cal'e era
mai lngdjat de operele sale, decat de el lnswi,
o porni ln goonAl spre atelierul sAu, stdgand:
! Repede ! Dragii mei !... Ajutor!
- Repede
Se scepdm
lucrerile Satirul F\ Cu,pid,on ! povte
ce mai este vreme. Vai ! sunt pierdut, daca n.ll
i-o crula fld,cerih !...
Phryneea aflase ceeace doree.. Opri deci pe
Praxitel Fi li spuse c5, totul n,a fost decat o
comedie, ca sA-i smulga secretul $i cerd,ndu-i
si-si !inb, fAg5,duiala, Ii ceru pe Cupid,on. P.taxitel fu a$a de t$redat de gandul ca atelierut
siu putea se fie nimicit, lncat primi ca o veste
bune merturisirea cur.tezar1ei. Ii ierta, d.eci de
hatarul acestei bucuriri, spaima ce ii feruse Fi
li dete voie se ia capodopera, pe care eI insug

i-o

I
I
I

numtrse.

O alta shtuie a lui Amor, i5,cute in loeui

Satlr ln repauE, de Praxltel

t"$-

LUCEIIERjII AE,TEI

2'

celei de mai sus, era o bucata de o neasemenata frumusete. Veni apoj. o statuie a phryneei,
ovenerA, care nu era egalatA ln desavarsire,
de cAt de o a doua VenerA, Si mai perfectd,
poate. Aceasta din urma statuie a fost multa
I'reme in stipanirea tocuj.torilor ora$ului Cnid,
cani o priveau ca pe o nep,reluita comoarA.
Praxitel inainta glorios in cariera sa qi fiecereia din numeroasele sale lucl ri il d6dea
pecetia m5,re!.iei, a adeverului sii a gratiei, din
c re canzd, capodoperile acestui geniu erau ceu-

tate ca tot ce arta statutare pufua produce

mai perfect. Studia cu rS,bdare natura Si se

pdcepea se o lnfrurnuseleze, fere ca s6, face
sA p'iearde nimic din t6ria qi sirnplitatea ei.
Izabela d'Este, $6r5,bunica ducilor d"e Marrtua, era, zice-se ln posesiunea faimoasei statui
a lui Amor de Praxitel. Ea mai avea si un Cupidon de Michel Angelo. fntr,o zi primind., la
Pavia, vizita luri de Foix Si a preqedintelui de
Thou, trimigi in Italia de regele Frantei, veni
vorba qi despre arte; printesa, ca sA implinsascA dorinla celor doi nobili streini, le arate capodopera 1ui Michet Angelo. Ei o privire
cu entu^siasm si admiraltie Fi multumira Izabelei, zicand ce este cu neputinta sA vaz6 ceva
mai frumos. Pxinle6a zambi Fi clucandu-i tn
cabinetul ei, ii pofti sd-Fi arunce privirea asupra unei alte statui, care reprezenia de aserne_
nea pe Amor. Mosafirii r5,maser6 surpfin$i Dj.
merturisiri ce aceasta din urma intrecea cu
mult pe acea pentru care avusesere mad inainte

24

BIBI,IOTEOA TINER,IMII

cuvinte de laude, $i, privindu-se uluiti, ceutau

zadar cuvinte, cari st redea entusiasmul
1or. Michel-Angelo e*ste regele sculptudi moderne, le spuse lzabela; Praxitel lnsA este zeul
axtei antice.
qi htr'ade.ver, geniul celor rnai ma,ri arti$ti, fie pictori, fie sculptori s'a dezvoltat prin
studiul artei antice.
Antichitatea este modelul cel mai sigur al
frumosulurir Fi al adev6.ru1ui. Macar ce nu toate
bucAtile de sculptu-re, pe cari ni-le-au 15,sat cei
vechri, srlnt de o egala perfectiune, toate au un
caracter de merelie qi simplitate, 4ari lmpiedica pe cunoscitori se le confunde cu operele
modernilor. Cat despre operele lu,i Phidias, ale
1ui Praxitel Ei a multor alti sculptod greci, e1e
se deosibesc printr'un gust sublim, o execuliune
superioare $i contururi elegante, o ferioite alegere a tot ce ate Jratura mai frumos, o expresiune ptnA de noblele, o mare vadetate, o
cumpatare de orrrarnente, in sfarsit o malestate. care nu exclude niCi nailttatea, nici
graFa.

in

Mercur cu Dlonl3ie aopll, de Praxltel

Polyclet

olyclet, care s'a fecut celebru dupe Praxitei,

a dus arta tra cea mai inalta glorie. Nescut la Sicyon, oraS in Peloponez, can'r pela 3?60
dela facerea lumiri, s'a facut foarte de timpuriu
cunoscut' prin ploduo!.ilrni minunate. Renumele
sAu airase un mate numAr de elevi, pe cari

ii

Invele p irlcipiile sculpturii. Vrand sa

lase

tuturo,r acestor tinexi artiQti, forma&i de el, un

model, la care se poate recurge, cand Ie vor
lipsi sfaturile saie. el puse in fala s.a. oamenii
cei mai bine facu!.i, pe cari. i-a putut gasi Fi,
luand dela fiiecare dlin ei, ce aveau mai fmmo6
f5,cu astfel o statuie. in care toate proportiunile corpului erau a-a de perfect obsewate, incat lumea venia clin toate partile nu numai sA
o admire, dar se o Fi studieze. Capodopera aceasta a fost numita ,,L7egtLla" de elevii iuri Polyclet qi de to[i tnvetatii Di cunoscatodii de
mai tarziu.
Acest celebru sculptor lncercase, ca Fi cei
mai mu$i pictori greci, s5, expunr,r critLicii pr.rblice reafzg,ri1e daltei sale. El, ca Si Apelle,
gisi multi ,,cizmari". cani se incumetau sA se

26

BIELIOTECA TINERIMII

priceape $i in a1e artei. Vrand sa dea o lecliune

cari lSi lnchipuiau ca $tiu de
toate qj, iEi perrniteau sA judece toate, pol}'clet
ciopli, dupe diferitele sfaturi ce i-se dete, o
statuie, pe care c expusese cercet6].1,i mul-timii
$i in acelaS timp fAcu una asenldnetoare, 1a
care nu se celeuzise decit de reguirile artei $j.
de propriul sd,u geniu. Sfarqind aceste doua
bucAfi, ]e expune una alatriri de alta $i aii.epte efeclul, ce vor p.roduce.
acestor iignomnti,

Publicul n'avea destule cuvinte de iar,.da

pentru aseasta din ulme, nici destuld babjocura pentru cea dintai, pe oare Lnici nu credeau
sA iie a lui Polyctet. gculptorul atunci se adres5, poporului

Statuia aceasta, de care va babeti joc,

este -opera voastre, iar acea, pe care o admirali.
este a mea.
Apoi intorcandu-se catt:e elevjri sei, adduge

nu uitaqi niciodata. cd. un aitist

- SAtrebule
destoinic
se asculte de criticai ca de un
sfai care poate se-i fie de folos, inse nu ca de
o lege, de care se se lind ca un rob.

Pu itor de laflce, de PolyLlit

Leonardo da Vinci
eonardo da Vinci s'a nascut in 1452, in casL6 t"lol vinci, Id.ngt Florenta. Tatal seu, rlo-

tar al senioriei Florenla, ii dete o educaliune aleasa. N'a fost vreodati un muritor mai bine 1nzestxat ca Leonardo: o lnf5,liqare alease, o sand,-

tate robustii, o in[euegnle superioara, o mare

putere de caxacter, o memorie urimitoare, un
spirit plecut, et lmpreuna toate insu,qiflile, pe
cad tre poti dori,copiilor tti.
Inva.ta cu o mare us,urintA tot ce i se cerea:
istorie, geogxafie, limbdr, matematica, arbjtecture, desen, muzi'ce ; pricepea, elementele fiecareia din a.ceste qtiinte, ina.inte chiar de a i le

fi

expus; gij dupa.ce le-a studiat cetva tdmp, el

incr]Ica pe profesorii sA,i cu chestiimi, ce nu le
era totdauna u$or de rezolvat. llu numal cd
em Inta,iul la invefeture, dar niciu.nul din conqcolaf,ii sai nu-l lntreced, in dibS,ctib; ln putero
si fire vesele; trecea inse uqor dela redeatlune ta muncd., qi studiile cele mal arlds nu le
prived, decat ca o succesiune de pleceri.
Anifrmetica, geometria, mecanica

lt

p,lAceau

mult, +i, lucru ciudat, tndrdgea cu patlml, poo-

2g

tsTBLToTECA TINERIMII

zia. Od.atd s'r,udiite sfersite, el fecea versuri

compune,r muzica qi se ocupa de pictura. Tata1 seu credee ce ale se-i urmeze in slujbe;
v6,zand inse gustul ce-l avea tanArul pentru
arte, l-a lasat FA imbrAliEeze caxiera care ii
surr,dea mai. mult. Leonardo nu se hotarlse
ince pe ce dr-um sA apuce, cand Andrea del
Verrochio, pictor vestit la Florenta qj. prieten
al familiei sale, vAzand unele din schilele sale,
tl sfatui se se devoteze picturiri Fi il pr-'fti se
vie sd lucrcze in ateUerul seu. Leonardo primi
propunelea aceasts" -si in curand ajunse unul
din cei mai buni elevi a1i lui Andrea. Pictorul
acesta fiind grebit se predea un tablou, ce re-

prezenta botezul lui Isus christos, crezu ca

1-ar putea ajuta Leonardo 1a lucrarea aceasta
Si, ii dete sA face un cap de inger, carc, dac5,
ar fi fost lnfedor restului compoziliunii, ar f,i
trecut neoiJservat. AFa i$i zicea Verrochio. Dar
cat de mare i-a fost surprinclerea, ca.nd crnoscatorii, ceroxa le arate. opera sa, ii aduserA
laude, extaziindu-se mai cu seam6 inaintea acestui chip de inger, care, dupA ei, intrecea cu
mult tot ce facuse Andrea ptnA atunci ! IMirareaj de care fusese cuprins, fu urmatS, de
ciuda de a se vedea intrecut de un elerr' aI seu
{i Verrochi neputandu-se lmpeca, cu gandul sa
nu rnai fie decat ,,disoi,po1ul dis.ipolului" sau,
isi sdrobi Daleta, aruncS, ln foc pensulele $1 se
jur6 ca n'are si mai fac5, picture. Se spune c5,
qi-a ilinut juramantul.
Prietenii lui Andrea rS,masera foarte surAnazoana de Polyclet

I.UOEFERIU ARTEI

29

f_

pxinqi de hotArarea acesta; se dumirira lnsa

ce paxtea tabloului, pe care o leu"ttu*a
"atto
dasera atat era de Leonardo da Vinci Anecdota respandindu-se, tanerul arliisi incep{r se
se bucure de oarecare replttaliune. o ,Maica
Precist(l". pe care o Iacu apoi, il puse rn randui
celor mai mari pictod ai Italiei; Ei n'avea decat douezeci de ani, cenal numele seu era deia
celebru in Italia intreage.
Senioria Florenlei avand de gend se dAruiasca regelui Podugaliei un covor de matase
!'1andra, insarclnA
;i aur, as,a cum se lucra in
moclel pe oarton'
un
pe f,eonarao se deseneze
'Modelul, care reprezenta pe Adam qi Eva in
paxadisul pAmenbsc, a fost gesit rninunat
'Tot ocupalndu-se serios cu picturE', Leonardo nu neglLija celelalte arte; compuse ode, sonete, centece, pentru cari fd,cea el Fingur muzica,; Fi nemullumindu-se sA se sluieasce de
instrumentele muzicale cunoscute inalntea Iui,
eI inventa altete noui. Apoi, dupace s'a ocupat

in calculele cele
mai complicate, ori urmaria solutiunea unei

de poezie Fi muzica, se adanoia

ti dat inapoi
iscu-sili.
cei
mai
matematicianii
Punarnd multe stE,ruinle la munca', reuSia
s5 vaze de multele sale oeupa&iuni; aceea insa
de care se linea mai mldt, era pictura' Ca se
reu$easce in pictwe, studia natura cu o
''dmirabile r6bdare, Dedea cea mai mare atenliune
qi
fiziopeizajelor
ales
Inai
fiodlor, animalelor,
cand
Florenti,
e
straz
Pe
oamenilor,
nom,iei

probleme, inadntea cereia s'ar

30

BBLIOTECA irllVER,iMIl

I-UCEFE&II ARTEI

'!a

into,lnia pe cate cineva cu o figure caracteristica ori cu un mei:s ciudat, pe cite un cetsetor schilod, pe aate un lucritor beat, se lua dupA
el pand,ce vedea bine ceace i-se peruse extraordinar in individul acela, ial' acase desena

totul din

rnemorie.
Se ducea s5- vazA si hotii din inchisoa]'e si pe
condannati. purtali spre loctrl dc osanda; apoi, parce spre a se mangaia de aceste icoane
intristAtoare, se ducea afalA, din oIaS, intra in
vorbe cu ciobanii, cu plugalii sau cu lerincile
cad se lntorceau seara acasi, dupa o zi de
lYrunci. Cateodate poftea lr d rcase !6rani sau
oameni dlin popor- Ii cinsiea cu bi,uture Si Be
aseza in miilocul lor. Ca fa-i indcmne la vese1ie, le spunea povesti Si snc&v.r din cele ma,i. caragtiioase; apoi cend ii vedca in prada unui
ras nebun, punea mtna rrc cfeioll :\l reproducea strambAturile acclora, c?ri il isbeau mai
muit.
Compatdo(ii Iui Lconlr'(l{) ii ccrAau m:li
multe tablouri decat putea Jace Fi i-le plateau
foarte bine, de acea, la o v,rrstt, ca.nd cei mai
mulli tinexi abia au cu ce tr:di, e1 avea o casi
imbeisugate ca a celor mai loogs,U gentilom;i din
Florenla, valefi, paji qi cai de lux. Spirjtul sau,
manierele sale alese Jeceau sA fie binev5.zut in
cea inai bune societate $i gustul sau pentru
tot ce prived pcCoaila il fecu str fie ales ,,rege al
moclei". Daci,r un nobil florentin avea de gand
sE dea o serbare strelucita, se sfituia totdeauna cu acest neintrecut artist, $i Leonardo, tot-

rfr

U-v!

3l

Vl Svt^tr,ritfvrr++r''tF-

deauna inventa cate ceva care dadea serbArii

famecul noutatii. Dar qi cand se f d'cea vreo
lucrare importanta pentru fotrosul ob$tesc, dacS'
era vorba sa se dureze vreun pod, sa se sape
un canal. sa se deschidA un drum, sa se cled.easc5, vreo casA, nicjiodatd nu se uit.t sA- se
ceare sfalul lui Leonardo, ale carui planuri
erau totcieaura cele mai llune
Astfel zilele lui Leonardo da Vincl inchinate
muncii qi desfabenii, treseau ataL de repede,
ce la versta de patruzeoi de ani genialul artist
nu gilsiise tdrnpul se vrizA restul Italiei, cum
avu.sese de gand inca dela inceputul caderei
sale de artist. Se holAri insfar;it sa-o rupa cu
scumpele sale olliceiuri, iFi lue rAmas ilun dela
fruraoasa $i iublta lui Fiorenta, care se inttl[sti
duse la Milano Dumult cie plecarea sa. si
"je
primi
cu toate onorrlrile
i]
cele Ludovic SIorza
datorite inaitei sale ieputaliuni Si-i oferi se
ln
lazir in palatut 86,u. Ducele venia caieodata
picia'
cum
vaza
se-l
ca
a.teiierui 1ui Leonar.lo
Mai tarziu sta acolo zil lntregi fermecat de
yorba spirituale Si atr5,getoare a artistului'
Iubed pe Leonardo, tot atat pe cet il admira'
?aslionat, cutl1 3ra pentru muzica, se l1otArl
intr'o zi, se convoace la un concurs solemn ne
toii amatorii, cad ar fi vrut si ia parite' Da
Vinci aprobe 1n totul proectu acesta Fi ceru
voie ducelui se fie qi. e1 admis la concurs. Ludovic, care lnce nu auzise pe Leonardo cantand, pdmi cererea aceasta cu oarecare mirare;
stia ce pb,ctotul se octtpase Si cu i'I'Iuzica, nu-l

32

B BrrrorEcA TrNERr,trrl

credea

tr'un

insi se fie in stare sa izbandeascE in-

coneurs.

In ziua serbarii, Leonardo veni la subsuoarA cu un instmment cu totul neeunoscui, pe

care 1I inventase gi il perfeclionase e1 lnsu$.
Era un fel dc lire avand forma unui craniu d.e
cal.

Invitaul ii examinard, curioqi, zambind pe fur!9. Cand iirsd, Leonardo, 1a randul seu, p se
mrna pe acets bizar instrument nimeni nu mai
rase: nu s'a auzit niciodata o melodie rnai dulce $i mai sonora, qi toti muzican1iii venili cu
nadejdea se caqtige premiul, s'au declarat invin$i. Culmea triumlului sAu a fosi cand improvizi cuplete, pentru cari fecu muzica pe
loc, in aplauzele frenetice ale ascultitorilor sj.
spre marea multumire a ducelui.
Dupi victoria aceasta, Leonardo vru sd plece
din Milano, Ludovic ins', ll r"elinu pril] multe
rug5,minli $i ii arat5, cea mai sinceird, prietenie.
Mai in f[ecare seal'a, serberi minunate.Jate de
duce, ii dAdeau ilustlului pictor prilejul de a
se manifesta in muzict $i p(rczie, $i nu s'ar fr
putut gasi ln irltreaga ftalic un om mai admirat ca Leonardo da Vinci.
fqi petreces zilele in atelicrul sAu de picturA
sau in cabinetul printnlui, care il numise directorul tuturor lucrerilor executate in statele
sale. Ludovic eri hcantat se asculte pe Leonardo cum lrata orice chestiune grave cu aeeaSi u$urinle, cu care improviza un madrigal
ori compunea o elegie. Ruget de celugarii do-

LUCEFER,II AE,TEI

33

minicani se Jacd. un tablou pentru manastirea

lor, Leonardo se invoi se le impodobea-.sE Tefectonul cu o flesce, care reprezinta Cina ced,
de ?o,ind.. Europa intreaga cunoaFte aceasta
minunatA compozilj.une, care este socotitd.
di'ept czpoclopera lui Leonardo da Vinci.
Pictorul a ales clipa cand fsus Ctrristos, luanci cea d:in urmi, masa cu apostolii sai, le spune aceste cuvinte: ,,Adevdr vd, zlic voud,, unul
din voi md, va trAda". Surprinderea, dul.erea"
mania se citea pe faia apoBtotilor, aie caroi.
ochi parcal intreabA cu o cump[tA curiosltate,
pe divinul lor invAlaror li vor sa-i asigure printr'o mute protestare de nemerginita lor iubire
fi de neclintitul lor devotameirt. Fiecare d.in
acesfe figuri este o mfnune oe expresiun. Dar
-si Leonardo da Vinci a petit 1a fel ca Timant(
cu tabloirl seu lligenio.: dupi ce a dat capetelor celor unsprezece discipoli fjdeu un admirabil (afe(.LFr, s.-! tcmea ca nu va mai gasi nimic
destul de frumo,s, destul de nobil, destul de dtivin pentru figma lui Isus Christos $i lese Jres-

ca neisprAvita.
trrdorul, nepricepand acest scrupul de artist,
care ca s5, complecteze aceaste opere. sublimA voia si aD'Lepte )inspiralia,
sau nevrancl
sA line seami de aceasta, fiind- grtbit sa vazd,
sfarqj.tA fresca, a,cea pe care Milano intrell
o contemplase cu o entusiaste ad.miralriune,
zo!:e& T)e Leonardo s5, o isprtveascd,. plictorul nu
prea voia, priorul steruia tot rna,i mult, ba, in
cele din urmi il amerxinla cA fl va constlinge.

74
F rtfltffitlir

BIBI,IOTECA TINERIMII

Yrrvr ffrw-

JtJ

tt

Leonardo se apuca atunci din nou de luclu.

Remernea de fecut, afare de capul Mantuitorului, acela al lui Iuda. fncepu cu acesta din
urma, sewind.u-se ca model de... chipul ciiiugerului $i ii dete exprasiunea cea mai lalse Qi
mai duSmanoase, ce se poate tncbipudl. Cai despre figura tui Christos, se mullumi se o schiteze, lasand pe seama imaginatiei pdvitorului
ceace el nu era in stare sA expdme. Nu gtii ce
sa admid mai mult ln aceaste vastA compozi6iune, splixitul, nobletea, eleganla ansamblului,
ori adev6rul Si ddsbvar'lirea celor mai mici am5,nunte.
DupA ce a crea,t aceasta capodopeEe a

.9
E

picturii

Leonardo. care 'cunostea si greaua alte a sculpturii, se hsArcine se execute sbatuia uria$e a
ducelui Francisc Sforza, fi modul cum a indeplinit $i insercinarea aceasta l-a adus in cu1mea reputaliunii sale. N'a mai fost cu pu{inle
sA plece d.ela Milano. Ludovic nu se mai putea
lipsi de el $i nu cruta nimic pe[tru ca Leonardo, si, nu mai aib6 ce sA cearA in alte I.ara,
unde s'ax fi dus. Veni lnsa xtzboiul, care redete ilustrului adist intreaga lui libertate : Ludovic XII coprinse l\$'la/!o, goni pe Ludovlc
Sfoaa 9i LeonaJdo avu durerea sa vazA cum
arbaletiexiul francezi luau, ln exercitiile lor zilnice, drept linte frumoasa statuie a ducelui
Francisc. Paresi ora$ul acesta Si se intoarse la
Florenla, spre marea bu,curie a com,padrioiilor
sei, cari luasera iparte la toate izbanzile sale.
Leona.rdo, ca se se arate demn de primirea

'f
I
E

I.UOEFERJI AR,TEI

35

ce i-tse fecuse, se inchrise in atelierul sAu, Fi

cateva septemani dupe infuarcerea sa ia, Florenta. expuse pdviridor publlcului un oarton, ce
reprezenta pe Chnistos, pe Sfanta Fecioari $i
pe Sf. Ana. Florenla lntreage se imbulzia in
Jata acestui tablou plin de poezie, qi Leonardo
fu proclarnaL intaid pictor al universului. Nu
mult timp dupe aceasba f6cu portretul JrfoTro
Lisei soli.a lui Francesco del Gioconda qi acest
minunat pcrtret, cunoscub sub numele de Gioaoltda i-a sporit $i rnai mult gloria.
Marele consitiu al Florentei ti irxsercine cu
reconstit[irea sAli]i ln care i$i linea $edinlele.
Odate construclia isprav.itd., fu rugat s5' o in].
podobeascd,, cu cateva picturi. Leonardo prirni
$i lFi propuse se picteze mai mr te fresce, ceci
nu credea sA f{ie iil Itaua vreun aldist, care sA
indr5,sneasci se se ia La intrecere cu el. Insa
gonialonieruil Pietro Soderini, Leare preliuia dalta tui M'ichel. Angel pe care ii gtlia foarte me$ter in desen, propuse cestuilant mare artist
a1 ltaliei se picteze o parbe din sala consiliului.
Michel Angelo, care avea conqtilinla de puterea
ieniului sau qi cdxuia,

ii

iplAcea sA nncerce ceeace

altii ar fi privit ca ceva cu neputinla,

priu!.-!

propunerea gonfalonierului.
Fiecare din cei doi artiSti pregdrtiau in taint
modelele lo}, pe cari e supuserS, apoi judecAtori1or aleqi ca sA le examineze. Modelele 1ui Lconardo fure gas;rt su,perbe, -si erau cu adev6ral
aqa. Art{istui rep}ezentase infrangerea lui Nicolo Paccinino in rAzboiul Pizei $i pe nobllii

36

BIBLIOTECA, TINERIMII

]JUCEERjII ARTEI

37

florentini ieFand mai bine se 1e tarie bra_lete,

decat sA predea steagurile, pe cari fegeduisere
sa le apexe. Prietenii lui Leonardo i1 qi proclamau invingetor, cand 1a vederea modelelor lui
Michel Angelo se auzi un murrnul de mirare,.

care se prefacu repede in aelamaliuni entusiaste. Desenurile lui Leonardc remaneau capodoperA; acele ale 1ui Miche1 AngelD aveau
ceva aFa de sublim, aga de srffprinzitor, aqa de
nouj incat lprin aceasta irnceroare a tAlrnAruiui
scul.ptor, Leonardo a fost ajuns, dacA nu chiar
intrecut. In{.elese perfect ceeace simleau examlnatorii Fi publicul ; dax d.aca s'ar mai fi indoit
de triumful t6,nerului lsAu nival, un crud cuvant, rostit de u.nul din membri mareiui consiliu la urechea vecinuluri su,u, il convinge pe
Cepu.n

:,,Leonardo imbd,trane$te".

Leonard lmbetrene$te... Ilustrul artist n'a

uitat nioiodat5r senbinta, care s'a gravat cu tx6,setud sangeroase ir. fundul sufltului seu. Intreaga sa glorie txecute nu maiir era decat un
vis, in a carei aminbire nu gdsia nici mecar o
mAngai.ere. Se indoia de isinceritatea, omagtiilor
de cari fusese inconjurat, se indoia cbiar de
prietenii, cari se sillirau sd,-i redea linittea gi curajul; $e l,ndoia d.e itoate, chiar $i de taientul
sau. Ordinul dat de Consiliu de a .expune ca
cele mai bune modele, ce se pot da tinerilor artiSti, eartoanele Jui Leonardc ca Si pe acel.ea
ale lui Michel AJrgelo, nu i-a alinat durerea;
desigur, compatrioFi sai, obis,nui.ti se-l priveasce ca un pictor r-minent, nu indresneau se-l

Upseasca de o cinste, de care.

intii

ln fundul conqti-

1or, nu-1 rnai credeau demn.

Turburerile tr.scate la Ftorenla, au impiedecat pe coi doi mari artlfti se exocute piotuxile lor:. iar Leonardo se duse la Roma, unde
facu mai m.ulte tablouri frumoase. Nu ramase
lnsA multdl vreme acolo. Vizita $i aItu cateva
ora$.e ale ltaliei, $jl Cesar Borgia, chernandu-l
1a Pavia, retinu acolo, numjndu-l inginer genefai.
Resboiul il goni din Pavia, dupa cum il
gonise din l\4ilano. Se inioarse tn patrie, unde
il aStepta o noue jigniire. Cardlna,lul Medicis,
ajuns Pape, sub numele de teon X, vrAnd sA
lnzestreze Fohenta cu o frumoasE. cledire qr,
'uitand, pe sem.ne, ca Leonardo era t,oL ata de
me+ter ln arhitecturA, ca Si in pictux5,, porunci
lui Michel Angelo sA se duce ta Florenia. ca se
construjascA falada Sfantului Lorenzo.
Iar:5si Michel Angelo !... Era dax adeverat !... Leonardo da Vindi imbairanise $,i nu-i
mai socoteau demn de a i se lncredinta o lucrare importanti. Leon X, poniifice luminat,
prieten inteligent al artelor, lmp6irteqia pal:erea membnilor consiljnlui din Floren'ea. Desnedejdea copdn$e pe acest aftist, care fusese afa
de mu,lt timp farA rivaL ; depuse paieta, pirasi
planurile $ale, neg[ja dalta; nici chiar muzica
nu-l mai putea diilira. CAzu i.ntr'o meLancotie,
care l-ar fi dus 1a mol:Inant, dac5 Francisc I,
care ii pretuia eapodoperile ,i. ii trricepea durerea, nu l-ar fi rugat sA vie se sad5, la curbea
sa.

38

SIBLIOTECA TI\*EF,IMII

LUCEFEII,II ARTET

t.t9vf
Resboiul. puriat de italia, ruinas'l pe Leonardo ; dupe ce a fost ce1 maiil mare artist 9i
unui din cei mai streluci-ti seniod ai acestei
!ari, fusese redus a un traiu modest, care pentru un om obiqnuit cu luxul, irisemna mizerie"
Primi dar cu recuro$Ninte propunerea regelui
si isi lue pe veci rAmas bun dela frumosul cer,
suh care se nascuse. Francisc I il primi cu cea
rnai mare )iubire qi bucufic; iar curtea imit*
pe suveran. si dac5, Leonardo ar fi putut uita
trecutul, putea se se simtt ferroit in Franla.
Incepu pentru rege mai multe taillouri;
dar, batran Si suferind nu piltea munci fere
preget qi n'avu timp si le isprS,veasei. Pdvea
apropiatul seu sfarFit cu toatl resemnarea 'J'
nui cretgin .si se pregiirtia, liu.! pArere de rau,
pentru marele drum... !'rar1cisc I venea se-l
vazA dese ori ln timpul boaler'. Leonar:do ii multumea din tot sufletul, lau'4 rxirio ingamfare,
cici, in fala moriii, judeca inslarFit dupi adevS,rata valoare a luclrLrilor, tot cc oamenii pretuiau a$a de mult in clc. I1r convorbirile sale
cu l'egele, arita cea lnai nrare libertate d spiF
rit, fie cand povestia istoria propr.iei sale vieli,
Iie cand judeca operele stile rji pe acelea a1e
contimpo(anilor sd,i, Cea mili mare pirere de
rb.u a sa era cA n'a intrebuinl:at cum ar fi putut, gerxiui ce-i fuseEe harazit de Dumnezeu,
qi, lnainte de a rl1uri, ceru ier-1,are A.iotputer1$cului -sl oemenilor. Intr'adev6,r, daca acest om
maxe ar f,jr putut sA-Fi stepainascd nesta.tornica-i fire, poate ce ar fi izbutiij c5. ar'tele sA faca

ft-tl

39

vJ J1!-t'Yvln.-,hftatFri'!

progrese si mai miracu-loase decat aceLea de

ca.n se minuna ltalia;nLreagEr.
Leonardo sim-iind ce i-se secatuisera de tot
puterile, ci viala sa
Si lumina unei
- ca din
lempi, * avea sd se stinge
lipse de a1imentare, ceru sfanta impArtAqanie. I-o aduserA cu toat5, solernnitatea, cu eare religiunea
inconjura pe atunci patul muribunzilor. Cand
preotul intrd in case, bori.navul porunci slugilor
sale sA-l ridice; ql cum nu indr4sniau sa-l inCeplineascS, dorinta aceasta, le zise : ,,In fa,!a
lui D nnezeu trebue s5. ne infatiFem in geilulichi, $i dacA ceeace ve cer: eu, imi grebe$te
moartea cu cateva clipe, nu-mi va p5,rsa rd,u.
Servitorii crezul'A ce nu mai trebuia sa1 se
mai impotriveasct acestei pioase dorlnti. Prietenii artibtuiui, mifcatli pane la lacrim.i de cuIajr"il !i evlavia tui, ii ajutal:e ca sa ingenunchie
Si-l sFdjdnire. Rgele, instiintat de starea ilustrului baj.trAn, a-iergA sa-] mai va,zdl odati.
Leonardo se ridicA sA salute pe Francisc I, care
ii stranse mana Fi se aQezd la cepattj.ul seu.
Tolii taceau Si bolnavul povestli regelui ce se
intampiase inainte de a veni el $i ii spuse de
cat6, incredre in Durnnezeu Si de cat6 hucurie
cereasca ri-s'a umplut sufletul dupe primirea
sfintejr impertS,sanii. Stend ata de '/orbi,, fu apucat de nigte tremureturi convulsi',re, premergetoare morlii. Francisc I se scu16 in pigioare
gi, ca sa-i u$ureze sufe)iinta, ii sprijlni capul.
Leonarclo ridica spre'e1 o ultime pxivire plina

40

BIETIOTECA TINERIMII

de nespuse recunoqtinle si isi dete sufletul

-oratele ]u1i, la velsta de ?5 ani.

in

Acest mar om a fost. sincer regretat la

curtea Franlsi $i vestea morlii sale f6.cu o vie
sensa!.ie dincolo de Alpi. Leonardo se lnFelase:
compatxiolii se[, recunoscend geniul lui Michel.
Angelo, Stiau c6, mrmele lui Leonardo da V,inci
va fi totdealrna unul din cele mai glorioase ale
Italidi.

Micleel - Angelo Buonarotti

j,chel-Angelo s'a nAscut ta 6 Martie 1474la
castelul din Caprese, situat pe teritorlui
Arezza. TatAl sau, Ludovic Buonarotii, din ilus-

tra familiei a conlilor

de Canosa, era pe atunci podestat 1) al comunelor Caprese Si Chius,i. Ei muitumi ceru-lui cA i-a irimis un fiu,
care intr'o zi, va susqine, fere indoiale, cinstea
mrmelui de familie -si va Ji chemat, ca Ei el, la
intAiele slujbe ale terii sale. Dar oricare ar fi
tost gloria, ia care Ludovic ravne,i pentru noril
n"Escut, realitatea avea se intueac6 nd.ctejdile
sale. Numal c6, gloria aceasta n'avea s6 vie de
unde o as,tepta el. Cine ar s,ti azi de numelc
de Buonarotdi, daca Michel Angel ai' fi to6!
podestat sau chiar gonJalodr ? !) Nimeni, pe
cand inconjurat de aureola geniului, numele
acesta va merge pane in veacurile cele mai dcpaftak.
Ludovic Buonarotti, la sfarFitul magistra1)

Primul magisirat

mediu).

in

oras-ele

ltaliei (in

evul-

Magistrat municipal al uncr republici italicne

(in') e!ul-mediu ).

+2

BItsLIoTEoA TINER,IMII

tunii sale, plecA din Caprese Si se muta la mo;sia sa dela Setlignano. Acolo, copilul cr:escu Ii_
ber, ca aerul, qi-Si petrecu vesel intaii sai afli

in mijiocul lucratodlor cari scoteau sj idsonau

piatra din carierele de la Settignano. Lui lr0i_

chei Angeio i-se pdrea cA viea.t/a aceasNa avea

tlne vesnic; de acea a fost foarte srtrpdns
$i cam nelinjqtit, cand tatil seu U spuse ci a
venit vremea se se apuce de invd! turA ; qi
c5.nd in loc de libertate, de aer iiber, de cantecele iucretorilor, de sgornotul sculelor, nu gesi,
1:r FrJ.ncescc d Urbano. Llndo il duscser.e ca sa
invelie carte, decat lini$tea si monotoanele lec_
iiunii ale unui pr:ofesor sever, ulatul il coprinse
eFa de tare, ll.Icet era sA moar't.
RugA pe tatd,l sau s6.-i reciel dulcea vieaie
de alt5, dala. Ludovic ii rlsprLns.. votbindu-i dc
gravele func{iuni, cu cari va ti insi.r,cinat intr'o
zi, fAcand se streluceascA inaintea ochilor sEi
nigte speranle, pe cari copilut nu era in stare
si ie priceapA. Michel Angelo rjc resemn,. se-si
poar[e. cu rabdare, j ugul.
Dar, spre no{ocul lui, dedu, pdntre elevii
pulin mai marj decat el, pcstc un tovarAs care
i-a aju'"r.t s.i se impacc cu vicirr ir lt -i,,rancesco.
Camaradul acesla. Glanacci, tvea ozrr.(aTe
gust pentru desen gi-qi petr0cea zilele tibere
in atelierul maestrutui Dorrenico Chirlandaic,
ur]ul din pictori cu renume din vremea aceea.
cranacci vdzend. ce ta.ner,,liui siu camarad.
ii piSceau mai mi t, decai cerbitc. un crelon, o
persuli ori o daite, ii fd,gidiri cL ii va aduce
s5,

LUCEFER,II AR,TEI

43

cateociate desene qir coiori pentru ca din cAnd

in cind se se poaLA indeletnici cu dexteritatea

sa favorit6!. Granacc s'a linut de cuvant qi deatunci \4ichel Angelo s'a impacat bine cu lungile ceasuri de studii $i de munca, la carl era
Bilrit si se supu.ni, pentru ca cel pulin:n orele
libere si poatA sA deseneze $i sA picbeze.
lntr'o zi Gr:anacci ii spuse lui Nliehel Angelo se vie cu e1 la Ghirlandaio. Se vaze aLe-

iierul u,nui pictor era de mult dodnta cea mai

arziitoare a iui Buonarotti; primi dar propunerea Fi se duse acolo cu Granaccl. Inima ii
betea de o emoliune necunoscutar
Maestre, zise Gra,naccio,

iati

camanadul,

- vi, vorbesc aCesea, datA Si lucrarea sa.

de care
$i dete iui Domenico o gravur colorate cu
o cleosebitA grija d.e Micbel A,ngelo, care neputancu-se mexgini Ia o simpli lucrare de colodst, ini permisese sd. adauge sau sA t,ie tLin
cpera gravolului Si o fAcllse cu- un gust qi un
ciscernS.ment, cum nu te puteai a.stgpta ,la varrLa lui. N'avea ince doisprezece ani.
Principaia glorie a luri Domenico Ghirlandaio este ce a fost prolesorul lui Michel Angelo; era lnse un oln de talent. EI glxlci geniul
cF. zdcea in acest copjl, Dupe ce examina gra.yura, ce i-o aratA Gra,nacci, eI intinse rrLal)a lui
Mlchel Angelo $i zise elevilor s6,i:
Iate, un a$isi. cars vA va intrece, pc
voi -Fi pe totd aceia cari se cred pictori mari
sstazi !
Prezicerea aceasta fecu se ro$easce pe

lUCEFERII JTRTEI

BIBLIOTECA I'INERININ

4+

Buonarotti, care simtind toate plivfile curioase indreptate asupra 1ui, parce ii pAru r5,u
ci. primise inviiatia eamaradului sd,u.
* Trelouie sA te lafi de celelalte invalaturi
ale tale, copilul meu, zise Ghirlandaio 9i sr,
vii sA inveti la mine.
Tocmai aceasta voia qi Michel Angelo; Ludovic Buonarotti nu se va lnvoi trilsd niciodatE,
ca fiul sAu s51 pareseasce $coala ca sA intre 1n
atetierul lui Ghirlandaio. $i cam cu tearne
spuse aeeasta madstrului Si acesta surazand
deja la speranta de a numara pr:intte elevii sai
un copil su un viitor afa de frumos, fl liniqti Si
Li zise sa-l urmeze la talel seu.
Ludo\.dc afli mai mult amb.rlL decart mirat, cd, din fiul seu, Michel Angelo, n'are se
iase decet un mezgelitor Si un zidar. Foarte
pu-tin megutt de ceeace ti spunea Ghirlandaio
deryre gloria artelor, el mai lnce.rcA. fuc6" oq"t?
asupra iiului seu puterea ratiunii Fi vazarnd ca
toate sforlarile sale sunt zadarnice, 9i nemaiavand Incotro, lovi fbre milt, ln mandria ^5i
ambllia tAnarului Mchel Angelo.
ASa dar, zise el, hoterA.era ta este neclin- ? Renunli
la car,iera, pe care voiam se !i-o
UitA
deschid ? Vrei se te fa,ci pictor ?
Pictor Si sculptor, da. tata, ri,spunse copilul.se intri la maestrul Ghiriandaio ?
- Vrei
Da, tat6,.

- Ei bine, maestre Ghiirlandaio, lti

fiul -meu. E

dau pe
a1 d-tale de-acum, ca ucenic ori

45

ca sexvitor, cum vei vrea. O se stea la d-ta trei

ani Si imi vei plaii in schimb pentru slujba lur
suma de 24 f1orini.
La cuvintele acestea. Miehel Angelo sim-ti
culn se revolte fuatd mandria sa; Aiungea dintr'o dabe, din urma$ul nobilei famLilii canosa,
sluge cu simbrie a pictorului, pe cand eI ravnise
6e ii fie elev. Daci respingea conditi[nile acestea, trebuia se renunle 1a, frumoas6le sale
visuri de artj.st. .{Stept6 trn tecere ca maestrul
Ghirland.ab sA pdmea;sce propunexea tatelui
s5u: .rr-aesl,rul primi ftr6 $ov6iale Si, ta.rgul
fecut, lvlichel Angelo il urm6, uitand, sub bucuria ce simtea, umitrinla, Ia care fusese supus.
Ajuns ucenlc al lui Domenioo, tanArul Buonarotti intrecu fu3 curand pe toti ceilal-ii elevi
si chiar gjl Pe maestrul sau.
De multe ori eil. tnclrepta modelele, date ca
si te copieze, qi Ghirlanda,io nu il zicea nimlc.
Ca om consLiincios, vedea in copilul acesta un
tatent superiox, qi, departe de a fi gelos, era
dimpotxiva mandru de e1.
Tovarasi iui Michel -Angelo nu impd,rtA$iau
sentimelltele, ce Lirnspimu pe Ghirlandaio Talentuf acesta extraord.inar $arnsa pizma 1or qi
caracterul mandru Si cam salbatic al tanarului
artist le starnea ura. Le plecea sd-l ulTlileasce'
se-l necajeascA mereu, Ei disprelul cu eare se
rAsbuna Michel Angeio ii indarj ea tot mai
mult.
Dela batjocurA qi obari ajunser6l Ia bataie
Fi Michel Angelo, care n'avea decat treisprezece

46

BIBLIoTEoA. TINER,IM{I
i!{

rr{! rd1t-"@tsvr-u1d-rlf-

ani, era se fie ucis de unul Torigiani, care cu

o ioviture d.e pumn i_a sdxobit osul 'nasu-lui.
Dar dace superiom'tatea lui Buonarotii i_au a_
Lras pizmasi- $i dx$mani, tot ea i1 era
,i man_
Fusin-d de tovar4$ii sa,.i rai, se depri.,se
9?r:Tl:
sa. se llpseasce de societate qi risipea
irratut
prin munce.
N'avea hcA patrusprezece arxi, cand dupd
ce copie tabloul unui prieten al macstruiui
pasLreze originalul $i sa hapoeze
llll u*p" sA
care
o a.fumd pu!.in. ca sa_i d;a o
:o!_r1.
rnralr$are de vechime. Nic[ Domenico. nici prie_
_tenul sau n,ar fi observat schimbul, Oaca' nu
le-ar fi spus Mlchet Angelo.

P* ur g*el aceasta, Lau.renliu d,e Medicis,

supranumit,
Magnificul, pror'ector luminat ai
artelor, crea ln gradinile San-Marc, din Florenta, u{I muzeu de pictu_re $i sculptu.ra., inzes_
Irandu-l cu operele cele mai preiioase ale aflei
anfice.
Domenico Ghiriand.aio obtinu invoirea,
pentru elevii sei, se vjziteze pi s[ copieze
aceJe
capodopere Si Michel Angelo n,a fost
cel
din
urma care se profite de aceasta favoare. Dar
pe
_cand bvaresii s5l admlrau trumoasete pan_
ze inctlis ln selile palatulul, el, cdruia totdea_
una tr placuse mai mult sculptura dec6 C pi.c_
tu-ra. ramanea ptin grAdini, unde un mare
nu_
mar de muncitori lucrau ca se pregAteasci
blocurile de pdatrt gi de mamord, pe cirri mAi_
unor arListi aveau sa le pre.ate pA
P^u=
raca T!1"*
ln statr.li.
d
modelele superbe ale anti_
chitetii.

I,UOXFERII AR'TEI

4'1

-lrr

ii

la Sets'i
marmore
tignano, cli.nCu-i o buoatA de
de
cap
un
anbise
operele
scule, el alese dintre
NiFte lucr6,tori,

Lpe

cari

cnuoacuse

faun, pe care se apuce sA-l copieze. Veni Si a

d.oua zi $i zilele urmetoare 9i per*i aprcape
cu totul pe maestrul Glrrirlandaio. Capul, pe
care iI reproducea era aqa de ros de vreme,
lncAt nasul 91 gura lipsiau aproape cu totuL
Greutatea aceasta nu stinghed deloc !e Michel
Angelo ; feI'A se fi pdmit weodate lecqluni,
sf6,iqi faunul, ii completa gura printr'un ras,
care fecea sA se vaz[ Iimba $i dintii'
Sfarqind tucrarea aceasta, o examilli! ca sA
vaze dacA n'a uitat ceva, cend se poYnerll langE el cu cineva, care p6rea ct priveqie Si ei
faunul cu o mare atenliune.
Ei, fFi zise Michel Angelo, fere sa{..se
sinchiseascA de acest curios, mi-se pare ce"'
am. adu6i-o bine ! ..,
Ifti dai voie, tinere, lntrebe necunoscutu1, sa fac o observa"liune ?
e dreaptt, rAspunse
- Se inlelege, dace
Buonarotti.
Ai sa vezi.

- Spuneo,i.
*- Faunul d-tale e b5,tran nu-i aqa
Cred c5, aceasta se vede destul de deslu-sit.cum crezi'
- Nu tocmai a$a de desluFit,
Fruntea este b6,tren6, da'r gura este tanere Eu
?

n'arn vezut niciodate un bdtran, care se aibA

toli

dlintii.

48

BTBLToTEoA TrNERrMrr

*-!qfr

fu

++r4--:,tF-!r-..'-lb-+

Ctilica era dreapte. Michet

tumi $reinului, care plecd.

A,ngelo mut_

mana pe d.alte, BuonarotCi, l,upse

- Punend
faunului
doui din1d, ba i-a scobit pugih qi gin_
gia, inainte de a pteca din gredine. llu vru sa
ia cu sine opera, gandind ce a doua zi va rnai
gdsi, poate, ceva de refecut_
A doua zi insA faunul disperuse. Michel
Angelo il c6,uta tn zadar peste tot. Zari tn sfar_
qit pe omul, care ii vorbise in ajun gi pe
il ca,m banuia cE i-ar fdl luat; se duse la elcarc
si_1
Jntreba daca nu cumva stie unde prt* fl 6"_

cata.

1'rei -sA

-*
mine.

SCiu, rd,spunse

necunoscutul,

vii cu mine, am s5, !i-o aret.

si

dace

Si o se mi-o inapoiarti ?
Nu, cec[ doresc se o pestrez pentru
S.i

cu ce drept, ve rog? Eu arn fecut_o

qieamea,cred...

nu ne maniem. Dacb, f;ii cu orice pret,

zise amatoml zambind
Michel Angelo, liniFtit de fb,geduiala a_
ceasta, 1l urme in palal, Si pana in incaDerile
ducelui. unde zefi insferqit faunul sau.
striga el, d.ati-mi repede schlta a_
- Vai,
ceasta,
ceci pninlul sar supara pe bunA drep_
tate, ds,ch, ar zari-o printre atS,tea ca,podoperi.
Dar cine sunteti dv., d.omnute Oe alit t6cut
gluma aceasta ciudati ?
Cine sunt eu ? raspunse prinlul, ceci el
era. -ProtectoruI Fi prietenul ti.u. De';zi incolo
SA

ti-o-inapoiez,

I
49
rrtt{!
rr!. f!.lrw
t-n r J!^ ltYft
{ei Sedea ln palatul meu, vei menca la masa
mea qi veii ti fuata,t ca un ii,u aI meu ; ceci nu
LUCEI'EP.;n ARTEI

se poate FA nu ajungi un m.are artist, Michel

Angelo.

Michel Angelo arne!.it de fericire alergA sA

duce tateiui seu vestea a,ceasta. Decand be&atul intrase la Ghirlandaliio, Ludovis nu mai
vruse se-l vazd, in ochi. In zina acea, inse, [ncantat, de primirea ce i-a facut-o prinluf, tenArul trecu peste porunca. tatAlui sAu qi pAtrunse pane in odada lui de lucru. Se aruncA la
picioarele luli,, ca se-i spune cele hmmplate qi.
sa-I roage sa-I ierte insfarqit.
. Ludovic nu-Fi putea crede urechilor; Michel Angelo il duF inse panii Ia palat, unde
l-aqtepta Laurentiu tolagnificul. Printul repeti
tatalui ceea ce spusese fiului qi ca probe de interesul oe purta pentru Michel Angelo, U oferi
o slujbe dup6 alegere.
Inirna iui l".,udovie era atat de plina de iru'
curie lncat nu se mai gesea ni,ci un loc in ea,
pentru ambi!ie... .ceru o mirce slujbe la varne Fi
Laurcnliu j.-o dete zicand :
f,i totdeauna, s6rac, domnule Buo-.
- Vei
narctti;
ceci efti prea nlodest.
o slujbe pe care sa nu o pot
- NurYreau
indeptini
demnitate,
- raspurse Ludovic;
s,E apoi tot voiu fi destul de sus puis pentru tatAl unui pietrar.
cum se vede, cu tot vriitorul gioi:ios prezis
tui Michel Angelo, Iui Ludovic tot ii mai parea
reu cAi fiul sAu n'a vrub sd se facA magistrat.

50

BIBTIOTECA TINERIAM

LaurenLqiru Magnificul se linu de cuvant ;

sub binevoitoarea lui protectiune, talntul tanerului Buonarotti fecu imense progrese. Michel Angelo n'apucase hsA sE irsprAveascA douar
sau trei statui, cand moartea lui Laurenliu ii
ni?nioi toate ntdejdiite.
Petru luedicis nu mosteni dela tatel seu
nici gustul pentru ada, nici dragostea pentrLl
Michel Angelo. Artistul nostru perasi palatul
$i se retrase la manestlrea Sf. Spirit, al cArer!
stareq plin de admira-tiune pentru talentul lui,
ii det'e locuinla,, unde sa se poattl deda stud,iului anatomiei, studi!. de absolutd nevoie sculptorului. Michel Angelo prirni cu recunoqtinle.
Punandu-i-se la dispozi-rtlune c6"teva cadavre,
el studie cu o deosebite ,ateniiune mupchii, fibrele Si osatura, ,oari in curand nu mai avura
rricio taint pentru sl. VrAnd se-Si araie recuno$tinla fatd de staret, fl derui un Chdst in
lernn, fructul nouilor saJe rstudii.
Intr'o zi insE Petru de Medicis aducandu-qr
amirte de tan"enl sculptor, pe care n vezuis
adesea la nasa tateJui sau, trimise s5,-1. cheme. Avea s6-lil dea o comanda, o comande demne de un asttel de prin!. O zepade mare acoperea pAmantul. Petru poruncii oamenilor sei
sA o strAnga, iar 1ui Miche Angelo, sa-i. xidice
o statuie colosaLA din zepada cezuta..{dlstul
se supuse, regretand ma,li amarnic ca niciodatA
pe Laurenliu Magnificul, nobilul Si generosul
sdu protector.
Florenta se sAture curAnd de domnia ]u:

LUCEIERrI ARTEr

5l

Petru, care, ca sA i-se ierte cusururile, nu avea

niciuna din calitaflIe admirate la parintcle
siu. O revolutie izbucni $i Petru fu izgonit depe
teritoriul republici[.
Michol Angelo peresi Florenta, inda,th ce
incepurA Lurburerile. Respctul ce datora memoriei lui Lauren iu il lmpiedeca si se dea de
paftea du$manilor lui Pebru. Se duse la Vene![a. Fiind necunoscub in aces;t oras, nu gAsi de
lucru $1 din aceaste pricini, plecE la Bolonj.a.
Acolo a fost arestai, pentruc[ nu $tia de
ciudata ordonantA, dup6. caxe strdrinii trebuiau
se poarte pe unghia degetului lrlare o pecetie
de ceare,. Umbla pe strade fAre a.cest semn.
L-au condamnat la o amenda, pe care nu o
putu plafi; $.i ar fi lancezit, desigur multe vrerne in inchisoaJe, dacA un gentilom, d'Aldobrandi, nu l-ar fi scos din lnchisoare ca sE-l
ia la, el acase. Prin mijlocirea acestui gentilorn
cepet5, c6,teva lucr6ri, pe cari le executS, aFa
fel, incet un sculptor bolonez, apucat de furie
la vederea acestor capodopere, era cat pe aci
se-l ucide.
Lu,i Michel Angelo ii era dor de {are deacea, indate ce se restabiu lini$tea la Florenla,
se [ntoalse acase Sd fecu sta$uia lui Amor, de
ca,re s'a vorbit at6ta. Uniii spun ce ispraivind
pe .Amor, Buonorotti ij.-ar fi rup bra,tul si I-ar
fi vendut drept o operA anuce ; allii sunt de
ph,nere ce e greu de admis ca sculptorui s5,-$i
ciunteascb singur opera, dar cA antioarul, ceruia 1l vanduse statuia pe 30 ta,leri a recurs la

EIBLIOTECA TII{ERIMII

52

giretenia aceasta, in urma cercia a revandut-o

cu 200 galbeni. Oricum ar fi, opera lui N{ichel
Angelo a iost privita ca una din cele mai frumoise opere ale altei antioe, panAce s'a g5'sii
bralul qi s'a descoperit astfel in$eldltoria.
Cardinalul de Sarnb-Georges' poftind pe
artist 1a Roma i-a dat tocuinld in palatul sau'
Faima tanirului sculptor a'junsee de multa
vreme la Roma Ei e1 a gAsit asitfel numaidecat
ocupallune.
Intaia sa iltcrare fu statuia lui Bacchus'
carc este astizi una din cele mai frumoase podcabe a1e galeriei din F lorenfa.
Bacehus a. tost n'Iu1t admjJat; cand aparu
iosa a doua capodoperi a 1ui Michd Angelo;
ltu Roma, frumosul gr.J.p d'ettd Pietd, etft'Jzias'
ml]l nu majl cunoqtea nicio ma;rgine. Intr'adevAr
niciodata durerea Maichii Dontlului imbrAliSand pe fi.ul i crflciiicat, nu fusese exprimata
ini.r'un chip mai induiosa.tol: niciodatd christos mort nu rAspand.ea mai multe fxumuFe! fi
mai mult adevd,r ; nirneni, insfarsit, nu atinsese sublimul acesiia de expresiune q! a'ceasta
minunate desAvd,rsire de arnAnunt'e, pe carri le
admirau irL ,,Cobord'rea d'e pe Cruce" , a lui Michel Aneglo.
Cu toate acestea au fost Si nii$te critisi, cari
doj enfA pe sculptor cd, a Jecut pe mama aploape tot aqa d.e taneri ca pi pe fiu. Dar care
operA, orBcAt de perfectd ar fi fost, n'a fost' criticaie ?
Mama lui ChxistcNr era fecioare, ras-

Pjti, de Michel Anglo

T
-'.*\.dft.+"yyvFITUOEFF,II

ARIEI

53

u rrvr

rlfludt ir-ftatr

punse Michel Angelo, cand afla ceeace se spu*

sese desp,re ,,Pietd" sa ti curAtenia sufletUlui
pestreaze fru.Tnuselea corp rlui.
Acest minunat g\p delta Pietd,, a cerui puritate de desen, gratie Si minunaib desavarSire a stamit invidra axtistilor, a fost, fecut
pentru cardinalul de Viuders, ambajsadoxul lui
Carol VII pe langa Papa Alexandxu VI, s,i se
afldi azi in biseri.ca Sf. Petr"u dln Roma.
Restabiliindu-se pacea la Florenia, prietenii pe caJi Michcl Angelo lesase aaolo 17 zoreau se se htoarca acas6 s,i artistul Ie implini
dorin a. Gonfalorxilerul Pietrlo Soderini ii comande o statu,ie colosala reprezentand. pe David. Sculptorul puse la opera acea,lsta acelaq talent, acelaq geniu ca la infiaj.ele sale lucr:ari Di
entuziasmul cel mai s,incer se deslengui, cand
Dq.uid, fu expus vederii publicului. Aqteptand
laudele acestea, gonfalorxirul Pietro Soderini
abia lqi putu stapani mandda qi bucuria; cAci
bietul om iqi thchipuia c6 dacA uda4a statuie
era feri cusur, aceasta se datora numai hir,i.
latti ee se htamplase. confalonierul prinxit
cel dlntai, ,ca se priveasce aceaste noua capodoperA, a binevoit sa se arate mu,llumit, cu
toate aeestea indresnj E6 faci o obseNalie:
i-se perea ce nas,Lrl lui Davild era prea mare.
Michel, despre catre am spus ce exa o fire
pornit5., cu greu rebda critica nedreapta qi r6utacioase i eta cAt peaci sA ia peste picior pe
Sodeflini pentru nepriceperea lui; se gesea, pe
semne, in toane bune ln ziua acea I aplaude

54
mrYtr{lrrry

BTBTjOTECA TINEIUIIE

,,critica" vizitatorului; Qi luand un pumn de

praf de marmore, dete doue trei lovituri de
dalt6 fera se atinge shtuia Si Stergand prafut
acesta, se lntoarce spre Soderini, care se grebi

se-l felicite; ceci dupa parrea 1ui; nimic nu

ii mai lipsea acestei opere.

LeonaJdo da Vinci, care pe atunci era cunoscut ca cel'dintai pictor al Italiei Si al lumii intregi, fusese insercin.at se picteze ln fresca o parte din sala Consiliului. Soderini propuse lui Michel Angelo se picteze partea cealaltei
Michel Angelo prift!.
Leonardo alesese ca Eubiect lnfrengerea
lui Nicolo Piccinino, generalul ducelui de Milano, qi eroica berbe!,ie a bAtt'anilor .solda$,
cari mai bine suferiri sA, li-se taie mainUe decat sa pereseasca drapeiele, pe cari voiau sA le
duce inapqjl la Florenla. Michel .qngelo avea se,
plcteze un episod din rezboiul cu Pisa. Dar pentru artistul acesta, ale e6rui cunoqtinte in anatomie lntreceau trle a1e tuturor celorlalli picto i. a-l condarnna se reprezinte nigte soida_ii
stransi ln armuri grele, lnsemna se renun-te Ia
un frunos triumf. eeniul lu,i Michel Angelo avea se rezolve greutatea a,ceasta.
IFj. aduse aminte de un fapt pomenit ln isbria resboiului cu pizanii Si pe acesta l-a luat
ca subiect. Soldatrii fiorentini, inebusiti de celdur4, se scaldau ln raul Amo, fere se se aFtepte la vreun atac, cand deodate se auzire
strigab de alarme: ,,Vin pisanii !" Mirchel Angelo qbiu se redea in chip atet de real qi de

LUOEFERII AR,TEI

55

perfect, armata astfel sutprinsE, puse in desenul sau atah puritat, fogA qi expresiune,
hcat ziua cand infetita schii$ele sale jud.ecAfuIllor insercina.ti ca se le examineze, a fost pentru el o zi de triumf. Florenia n,avea destule
laude pentru noua stea care se ridica pe cerut
ei Fi incepu se se simle mai mAndre de Michel
Angelo, decat de malele ei pictor, Leonardo da
Vinci.
Cartoanele celor doi ilu{tri maeqtri au remas expu,se ad.Irxira!,iunii curiosilor Si tstudiului
tinexilor artiFti. Nici Michel Angelo, nici Leonardo nu puteau hsa executa frescele, pentru
cari fAcusere desenele. Tot ce avea l6a.lia oa
pictor vru sA yaz6 minunile acestea; qi macar
ce schilele Iui Leoilardo erau de o mare frumuse!e, acelea ale lui Miche1 Angelo, al c.erui nurne inc4 nu exa cunoscut, starnird, o rnai vie
sensatje. I1 proclamare ln unanrimitate maestrul arte[ Si cele mai strdluoite reputatiuni pAlirA in fala lui.
Dar pe langA admiratorii acestui geniu sublim, se gesire qi invidiosj, gi ta adApostul turburArilor, cari agitau ulti.rnele zile ale republici.i
florentine, ca,rtoanele lui Michel Angelo furi,
nir,xicite Fi glasul public acuza d.e crima aceas_
ta pe sculptorul Baccio Bandinelli.
Baccio Bandinelli avea talent; nu putea
sa lupte hse Impotriva neimitabiluiud Michei
Angelo. In loc se se multumeasct cu a.l doilea
loc, se lesa pradA dnvidiei qi urei gi ceuta, prin
toate m,iJloacele, ce ga$i la indemane, se zader-

55

i'.ltfrn/ffir'.!^'l..

B]ST,IOIECA TII{ERIMII
at{

vlvb

!a

flvt

!fw!

niceascA cariera artiqtilor, cari ii steteau 1n

cale Si mai ales pe a ilui Michel. Angelo.
Papa IuUu II, abia sulilb pe scaunul ponti1ioa], ,chemi pe (narele artist la curtea sa; ll
primi cu o rare distincliune qj. comanda s6,-i
faca statuia.
ti zlse e1, ca bucala aceasta sa
- Caute,
fie demnA
de Iuliu II Si de Michel Angeto.
O recomandalie astfel formulata nu putea
deeat sel incante pe Bounarotti; eI rAspunse
facand o statuie colosale, care cu o mane dedea biinecuvantarea, iat in cealalta linea o
spada. Michel Angelo vrUse sA pune ln mana
aceaslta o carte; Iuliu insA, pontif rnai mult
rts oinic decat religios, se pronunlase penbxu
spade. Statuia aceasta, turrrate in bronz, a fost
aqezatt pe portalul bisericii Sf. petroniu $i 15, mase acolo pane la 1511, cand poporul revoltat

o sferami.
Iuliu II a fost foarte rnul.tumit de aoeasti,
intaia lucrare a lui N{ichet Angelo $i se hotAn
sa intrebuin.leze geniul arbistului pentru o operA grandioaser c.are sa heae5, Ia posteritate
numele papei qi al art'istuluji. fi porunci dar
lui Michel Angelo sA construia,sce un mormant
9i, judecand cA de ast6, date nu mai era nevoie
sd,-i dea lTelo indrumare, ii lase lui grija sa
face planul.
Michel Angeto t.irsA atunoi un monument
urias,, care avea se fie impodobit cu patruzeci
de statui qi cu minunate basoreliefuri. Iuliu II
mirat Si inCanht, a rob5, idaile scutptomlui

ITUCBFEII,TI

ARTEI

57

@
$i-I indernne sa se puna numaidecat pe lucru.
l4ichel Angelo cu sufletul plin de fericire,

cA se vedea insfarSit irxleles Si prelu,it, plece la

Calrara. Voia ,s.5 aleaga singur mamora ; caci

nimic nu putea sd fie prea frumos pentru acest neasemanat ma,usoieu. MuitumitA marelui
numAr de lucrehri, ce intrebuinte, multumiffi
fuxsufle$irii ce inspire prezenla sa, munca aceasta se savar$i in scurt timp; qi dupEce marmora sosi la Roma, Michel. Angelo, crezu ca nu
mai avea decet sA infepbuiascd sublimele concepliuni ale genjiului rAu.
Iutiu Ir li spusese sd, vie de a d.reptul la el,
cand va avea nevoie de bani qi d4duse ordin
ca uqile Vaticanului sa ii fie totd.eauna, descl]i!
se. Inapoiat dela Carrara, Michel Angelo vru se
vaze pe marele ponti.f, c6ci avea se pleteasca
pe totti aceia pe cad li lntrebulntase. Spre marea lui mirare nu-l tAsare se intre ln palat.
In lipsa sa duqmanii unel.tiserd, impoiriva lu,i Fi
papa nu wu sd,-] mai pdmeasca. Michel Angelo, .tirind ce lnsemna aceabta zise, celui cu
ordinul de a nu-l lAsa se intre:
Dace pes:be cetva timp Sanctitatea Sa va
avea- nevoie de mine qi me va chema, si-i
spuneli c5. nu ma,i sunt la Roma.
Si inht'adev&r, peste done ceasuri, marele
art(ist era pe drum la Florenla. papa cum afta

de plecarea 1ui, lnlelegand ce pierdea Si pArandu-i rAu cA ascultase oalomniile, trimise, unul
dupA altul, cinclil soli ca s6, cheme Inapoi pe fugar. Michel Angelo nu vnr sA auze irxs6, d"e ni-

58
+TlraYlift'rvr-

BIBLIOTECA TINER,IMII
t..

frv

ttf trvr

-tf Jr

mic. luliu porunci atunci sa-t aduca inapoi cu

folta de va fi nevoie, sculptorul se opuse mai
mult ca oricand Ei ameninla cu moartea pe
onicine s'ar eprop,ia. Era ateta hotSrlre in amenintarea aceasta, incat cilere!.ii o luare la
fuge inapoi, fexe nj.cio ispravhl.
lMichel Angelo ajunse la Floren!.a unde fu
primit cu bratele deschise de gonfatonier, caxe
nu benuia prisina, care l-a facut se se htoarce
aqa pe neaqteptate in mijlocul florentiniior. A
dolid, zi insd, Soderini schimb6, tonul: o scrisoare a Papei am.enin!6 Floren!.a cu ruina Fi
excomur icarea, dace nu va tsili pe Michel Angelo sA se inapoieze

la

Rorna.
Iutu If, hoterit sA se tine de cuvant, porni
asupra Fl.orenlei in capul unei armate. fn d-rumul seu coprinse Bolonda, La vesLea aceasta,

Sodefini cheme pe Michel Angelo $i areiandu-i

primejdia care ameninla pe con-cent[tenii
sei, iI rugA sA pireseasce cat rnai xepede F1orenta gi sA fugE cat mai departe de mania
Por'itifului.
Michel .{ngelo urm5, intaiul sfait, care pufua se fie ca Si un ordin; dar nicd prin gend
nu ii trecu sA fuge. O porni drimpotriva, 1a Bolonia, ca sd, se infAliFeze 1ui Iutiu II. IndrAsneala acea"sta plieu Papei Fi mania lui se risipi.
Intinse sculptorului mana ti conandA, in ziua
acea chiar, sd,-i fac5( hce odate $a,tuia. si il
ruga se se glebeasce, ca sd, se poate apuca apoi Ifut zebav\ de mausoleu.
In}'idiosijl tutcercare din nou s6 defaime pe

!
E

LrrcErEBrr ARTEI

r''.-,ffir

}fYff

59

'tf-ft!rr!a#q^aF-+A.

Michel Angelo, nu rcutire inse: Jul,iu il cunostea $i nu se mai l6sa s6-l- lntarite impotiiva
lui. Poti se faci insa in multe chipuri reu unui
ariist ; dus,manii luri Michel Angelo, vezand ce
barfelile lor nu mai prindeau Ia Papa, o porniri pe able cale. scopul lor ijiind se impiedice
po marele sculptor 6e t're cA la nemurire construind morrnentul lui luliu II, ei prinsere sa
laude peste mAsura talenLut lui pentru picture,
ca se trezeasce in pontif dorinia sA aibe. tabloud de Micl,)'eL Angelo Sil astfel s6, se amane 1nfAptuirea mausoleului.
Evenimentele au dovedit cA socoteala lor
n'a fost greqite. Dupece sfa'rgi statuia hxi Iuliu
trI, Mlchel Angelo veni la Rorna, nerabdahr s5,
inceape hsfar$it mlinunata opera, ce Yisase.
Papa prinindu-], ii arate cea rdai sincere prietenie. Revocandu-i inse ordinul pentru sculpturile ce avea se inceape, Iullu II li spuse ce
a gandit se-l pune sA decorcze bolta capelei
Sixtine.
Michel Angelo crezu ca n'a auzit bine;
pontiful repe a lns6 dorinta sa : nu li mai
cerea sculpture, ci picture. Buonaroltli lncerce
se se opuna, spiinAnd ca desi desenase nis,te
schile pentru sala consitiului din Floren9a, totuqi nu pictase niciodate, 9i ca e prea batlan
ca se se apuce acnm de tnvalAturt, In cele din
urme ruga pe Iuliu se retrage ordinul acesta;
dar orice spunea nu f5,cea decet sd\ sporeasc6
dorinla pontifuilui de a vedea pe sculptorul
sau ajuns pictor $i artistul, vezand ca voinla

60

BIBI]IOTECA TINER,II4II

aceasta era nestremuhte, se hot5ri se se su-

pune.

Arhitectul Bramante avu o bun5, parte in

compiotul urzit impotriva iui Michel Angelo ca
sA abate pe Iuliu II dela hotdrarea, sA-Si inalle
eI insuFi mausoleul. Brarnante de U.rbino era
unchiul luiir Rafael Sanzio qi se temea cA lnraudrea pe care Michel Angelo o avea asupra Papei sE nu 6tric*^ tenArulu,i pictor, caxe venise
atunci la Rorna. Trebuia se-l crnoasce prea
puiin pe Ulichel Angelo, ca s5,-l creazS, in star
sA rnicgoreze meritul unulij arf,ist ce Rafael :
Michel Angelo putea se aibe destuli incredere
ln propriul seu talent ca se nu fie gelos de al
altora. Iulius II ii aletase pictudle tenerului
Sanzio qi e1 le lAudase sincer $li, preziseBe un
viitor frumojs pentru autorul 1or; Bramante
insA, oflrit de dodnla sa impinge pe Buonarotti pe al doliea plan, reuqi se-l fa,ca sA intre
1n concurenla cu liafael.
Oricat l-a costat pe Michel AngeLo s5, amane pe alta datA hfeptuirea acestei poeme
de marhord,, c6,nd toate personagiile create in
imaqinatiunea sa nu alteptau decat sA ia na$tere sub daita-i fe.mecaf,e, el avea destuld. putere sufletearsce ca se nu se lase se fiie dobodt.
Se inchise ln capela Sixfuind, si spuse cd nimeni
nu va vedea picturile sale pane nu vor fi cu
totlil ispravite. Chierne deh Florenta mai
multi pictori, prietenii de ai sej., pdntre ei Si
pe Granacei, vechiul s5,u cam2.rad de qcoale Si
de atelier, i ii ruge se pictze o frescS, sub o-

LUCETER,II ARTEI

6I

chii saijj ; ceci el nu curoqtea procedeele intrebuintate pentru acest gen de pictura, precum
nici modul cum se pregdlbia tencuiaJa, pe care
avea sa iucreze.
Dup6,ce studj.e lndest.ul modul lor de lucru
le dete drumul fi, disrtrugand fut ce facuserA
ei, rA.mase singur ln capele, nolTand s5, pdmeasce. nficiun fel de aj utor, nici ca sA stingA
vanrl, nici ca se preg4tasce-nisiipul fin, nici ca
sA-i combine culorile.
Ax fi cu neputinte sA spunem cat6, r6,bdare s,i curaj ii-a trebuit ca sA invinga toate
greuteli.le Si se redea pnin picture gandixile sub1ime, pe care nu l tradusese pane atunci de.
cAt pe marmord,. Pe de alte parbe nerebdatonrl
pontif il zorea mereu la ]ucru. Michet Angelo
nu picrdea niojr o clipa, cu toate acestea fa,gA,dui
sA munceasce Si mai mult ; inse luliu II nu
avu rebdarea sA aqtepte ziua, ce o fixase artistul ca se-qi arate opera publicului, Ei bolta nu
era nici pe jumatate pictatA cand porunc$ se
se dS,rame schelelLe.
Roma intxeaga vru sA vazA picturil.e hd
Michel Angelo. Nu s'a pomenit un entusiasm
mai mare ca acela care a izbucnit in aplauzele
acestei mullimi, Iuliu II ilnbr5,liqA pe sculptorul s6u, zicandu-i :
$tiam eu ca irlvidia duFmanilor tei itj.
vor -prcgetd un nou triumJ.
Iuichel Angelo s{e puse iihJ pe lucru $i ln
douezeci de luni dete gat4 frescele asestea, a
ceror severA frumuse$e sta,rneqte qi azi ince

62

BIBLIOTEOA TINERIMII

mirarea qi a.dmirat.ia aoelora cari iziteazA capela Sixtine. Se zice sd dupa ce isprevi,se aceasta giganticA lucrare, se obiqnuise a$a de
mult sa pniveascd, ln sus, inc6,t nu-Ei putea
pleca ochii in jos, fere sd-l doare.
Opena acoasta a fost pletitA cu 15.000 ducafi, dupA pretuirea arhitectiiluil San-Gallo, unul din duQma.nii lui, pe care chiar el il rugase
se Iace prclul. Michel Angelo ins,6 aspim la o
alte recompens.S,: voia se se ocupe nezebovit
de mausoleul lui Iul.iu If. Dorinta dr-se implini.
Pontiful, preluind l,a adevirata sa valoare geniul acestui mare orn, 1l cinsti cu o sincerS, pdetenie, ceeace nu-1 lmpiedeca se se poarlre extrem de brutal cu el. Se zice ce intr'o zi, Mictrel
Angelo indreznind se lie ln matede de a Ce, de
alte parere de ceL a lui luliu, acesta ridice asupra 1ui bastonul in care se sprijinea. Dela
nimenl pe lume Michel Angelo n'ar fli rebdat o
astfel de purLare; rarnase lnse linigtit ln fala
prietenului Si protectorului seu, care rusinat ca
s'a lAsat in voia manieri, nl ruge sb,-l ierte.
Inlelegerea cea mat desevar.sita domnia
hBlargit lntre aceqti doi oameni mari. amandoi mandri, trufaFi; unu;l oonstient de puterea
sa, celelalt de geniul seu. Michel Angelo se apuoase de Er-ausoleu qi, din ,cand in .cand, Papa,
deFi batran $i sufer,ird. se ducea sa vazA pe artistd seu cum ciopua maxmora, sub care avea
sA se odihneasce. Int'r'o zi inse Miche.l Angelo 1l
astepta in zadar. Nu veni: murise.
A$istul seu favor,it U planse amarnic fi

IJUCEFER,II AR,TEI

63

nu-1 uite rxirsiodate. Vrand se;i dea o ulti.rni

dovadd de recunosl,inl,e se pu6e cu o ti mai
mare ravne Ia lucru, pentru ca lnsfarqit, mormaniul, peresit qi reluat de atatea, ori, s6, poatii,
primi nobElele rAmA$i-i,e pe ca;:i avea str acopere. NouI pontif, Leon X, insE, wend sd, inzestreze Florenla, patfjra sa, cu monumenoe insemnate, poruncii sculptorului sA plece ln acest
oraF, ca sa construiasca la!.ac!a bibliotecii SanLorenzo.
Michel Angelo era atunci txecut de pa:truzeci de ani Si nu se ocupase panA atunci deloc
. de arhitectura; lntelese insA, ca trebuia sA asculre Fi de a$Adat6" si, luandu-Si ramas bun
dela frumoasele sale statuli schi9ate, pleca Ia
Florenla.
Nu avu gloria se sfareasce lucrarea aceasta: i-se dete poxunca sa aleage []armora
pentru nlFte culpturi, ce i-se vor comanda, Si
plece h Carrara.
Cat stete acolo, intrigile s pornira iar ; Si
pentruce a tegeduri geniul lui Michel Angelo ar
fi fost tot un-a cu a ti,gadui lurnina soarelui
du$manii lui tr'rinserE sA se aiinge de cinstea
lui. Lon x, pontiJujl de superioare esente, ou
ihlma generoast, plecA o clipa urechea 1a defaimanile acestea Si porunci sculptoru.lui sA parEseasce carierele din Oarrara ti se. extraga din
carierele dlin To8cana blocurile de ca.ri. va avea
nevoie.

Buonorotti deschise cariere noul, construi

drumud ca sA poate cera marmora pana la

64
BIBLIOTECA TINER,IMII
rt-urtyvt-ryrjy F ryrt{ ti trrr{ Er ryrv
mare _i se ,intoalse la Florenta ; papa renun_
tase hsa Ia planut de a sfargi San_iorenzo, qi
Michei A-ngelo inlelegand ci purtarea ponti_
{ului fagE de el nu eba decat opera joaznicei in_
vidii, care ii urmdiria de mult timp, se hota$

nu se mari arate la curte.

Leon X murind catva timp dupd, acessia,
Addan VI ii uffrla qi nu proteja nici et pe nfi_
chel Angelo. Domnia lui Adrian n,a tost tnsa,
lungd $i cardinalul ale Medicj,s, fi,nd chemat ta
tronul pontifical sub numete de Clement VIt il
onole cu protec!.iunea sa gi-I apire impotdva
moqterritorilor lui Iuliu II, printre caxi d.ucele
de Urbino care amenjnla cA va pumnala pe artisrt, dace nu se apuca inclati se isprbveased
sA

mausoleul.

Michei Angelo nespeilindu-se d.e aceasta

anrenintare, se inapoie Ia Floxenia. Oraqul a_
cesta era pe atunci in pmda unor noui turbu_
r6ri. O noua rescoale populara gonise pe Me_
dicis; Michgl A,ngelo, care nu prea avea de ce
si fie incantat de coi mari Si pe care instrinc_
tele sale generoase manau citl.e cei siabi si
lmpilaii, rS,mase cu toate acestea neutru aiata
vreme cet strAinii nu amenintau patria sa;
insd niqte horde nedisciplinate venite din toate
pert,ile Europei, lnd.rcptandu-se asupra Floren!.ei dupe uneltirite Medicisitor, Michel Angelo
sculptor, pictor $i arhritect, se ficu si inginer.
Numit comisar general al fortificaliilor, el
ap5,re impotriv,a a treizeciqigase mii de oameni, timp de unsprezece luni ora$ul, care n,a-

LUCET'ERrr ARTEr

65

vea se opuie acestei armate decat 13000 de lup_

t6tori. Michel Angelo era in tot tocul, imbbrbA_

tand poporul cu acela$ succes, cu care dtega
spArturile fecute in ziduri de tr.rnurile du$manilor. In aceste unsprezece luni fdlcu minuni de
indrezneatA Si el siugur a pricinuit mai muit
rau Medicisilor decat rest.ul oraFu]ui. Ins6, ctliar
in sa,nul F]orenloi s'au gesit tradabri, ca,ri
deschiserA asediatorilor poriile, qi Michel Angelo scipe de rezbunarea lor fugind depe teni_
toriul Floren.lei.
Alexandru l\{edicis, numit gonfaloni"., porunci se nu se neglijez nimic spre a aftra und-e
sLa ascrlns Bounarotti. Nu tr.ecu mult Si s'a dat
de ascunzatoarea lui. n arestare ;i--l duserl Ia
Florenla. Michel Angelo aparu In fala d.ucelui
fAre pic de teame $i f6ra sld,biciune ; m5,Ituri_
si, cu capul sus, partea ce iuase la rezistenta
oraFului si a$tepta in ti iqte sentinga.
Insa spre marea sa mirare Si a int^regli. a_
duneri, Alexandru se duse la artist, ii lntinse
mana Si-l duse la tronul depe caxe se coborijsre,
s,i-l sili se se aFeze pe eL
Am pedepsit rebelul, zise el. aducendu_l
- pulernica escorta.
aci sub
pc inginerul fortifi_
caliunilor Florenlei; qi acnm rAsplahs talentul eelui mai mare axtist ce a existat vreodate.
Purtarea aceasta, demne de un suveran. a
Iost inspiraLe ducelui Alexand.ru. de papa Cle_
ment VII, Jratele seu. I\.Iichel Angelo dovedi amerndorora recunolsbin.ta sa, ocupAnclu_se si. ri_

.;

BIBI]IOTECA TINER'IMII

66

San-Lorenzo mormantul lui Iupe

acela al 1ui Laurentiu Medicis.
iian 9i
Statuia lui lulian respirA forla, energia ;
acea a luri Laurenliu, meditaliunea; de acea au
denurxit-o il Pense?'oso. Daca n'ar fi toate lucrArile lui Michel Angelo niFte capodopere, il
Penseroso ar fi citat ca o minune. Doue statui
culcate la picioarele portretelor lui luli'an qi al
lui Laurenliu complecteaze monumentele acestea. Una din stratuile aeostea' Noaptea, inspirA
unui poet necunoscut urnatorul catren, ce l-au
gesit pe mormant :

dice

in bisedca

La Noie, che tu vidi in si dolci a,tti

Dormire, fu da un Angel scolplta
In questo sasso; e, perchd dorme, ha vita :
Destala, se nol credi, e Parleratti.
,,Noaptea, pe care o vezi cA doarme a$a de
d.ulce, a fost sculptatA in marmora aceasta de
un inger, qi pentrucA doarme, treeqte. Desteapte*o, dace nu crezi Si ea ltf va vorbi".
Iate raspunsul lui }4ichel Angelo:
Graio m'6 il sonno' et pjir I'esser di sasso,
Mentre che il danno e la Yergogna dura,
Non veder non sentir m'6 gran ventura,
Perb, non mi destar, deh ! parla basso !
,,Dulce este se dormi $i mai mult ince se fii
de marmort in vremea aceasta de mizerie $i
de ruqine. Se nu vezi nimic, se n'auzi nimic,
este o mare fericire pentru mine. De acea, ca
se nu me desJepti, te rog, vorbes,te incet !"
Ispravind aceste doua rninunate monumen-

llUCEflER,T] ARTTET

67

te, Michel Angelo pleaci, la Roma, unde i1 chema Clement aMl. Aci fu silit se srlsgina un
proces lmpoiriva ducelui de Urbino, tot ln afac-^rea mormarntuilui lui fuliu II, pe care marele
sculptor il p5,resise fer5, voia sa. Mormantu,l
acesta, care trebuia sA fie, dupA intaira idee
a lui Michel Angelo, o ciadire uriaSe, a fost redus la proporlii mult mai n:,ici. Cu toatA mijlocirea Papei, care voia sa-l deslege de orice indatorire fate de mo;tenitori lui Iuliu II, celebrul sculptor spuse cd e dispus sar continue
mausoleul Fi sferFi statuia colosale a lui Moiise,
hotaftA pentru acest monument.

Statuia aceasta. careia nimic nu i se poate

pune aleturi, nj,ci ca inspiralie, nici ca lucrare,
este obiecbul de invidie aI arbistilor; mare,
mAndrd pi impresiomnte, ca Fi geru.ul care a
creat-o, ea poate da o idee de ceeace ar fi fost
mormantul lui fuliu If, a$a cum ll concepuse
Michel Angelo.
Pe cand lucrs la ltroise, Clemenlr VII il zorea
se picteze cele doua margini ale capel.ei gixtine, unde Iuliu II il silise si lmpodobeasce
bo1ta. Mchel Angelo cd,ruia il pldcuse totdeauna mai mult sculptura decat pictura, s lmpotdvi cat putu; dar si de data aceasta n'&vu
incotro Fi asculte de porunca pontifului; s,i odata pornit pe lucru, munci cu mare il1cordare. Papa dorise ca un capet sb lie ocupat de
cederea ingerilor $i celalalt de judecata de
apoi.
Schilele jud,ecd,tii d,e apoi erau gata, cand

68

BIBTJIOTECA TINEF,IMII

Clement VII n'ruri. Ulma$ul seu Paul trII, temandu-se ce nu o saii lie dat se yaz6, aceasl6,
sublina opere. mijloci ca ducele de Urbino se
pun6 pe alli sculptori ca sa. ispraveasca mor-

mantul lui Iuliu II, statuia lu,il Moise fiind,

dupi, pSirerea sa, destut ca si impodobeasca

mausoleul acesia,.
Ducele de Drbino se invor Si Michei Angelo
se apuce d,e judecale de dpoi.
Fresca aceasta i-a luat artistului opt ani de
rnllnca incordata, dar ce tabio,u ! Singurul,
poate. dintre io-ti pictorii, cari Si-au scrjs numeie cu- litere de aur in istoiria artelor:, Michel
Angelo, era in stare sa redea acest spectacol
grandios al omenirii iesite din puiberea mormintelor ca sa stea in fata prea inattului judecd.tor aI vdilor Fi al. mortilor.
Ganditor adenc qi sublim, poet instr)irat, Michel Angelo, dand acestei multini de pelsonaqii toate atitudinile imaglnabiie. a Sbiut se
exprime in brAseturile ior, pasiunile. peredle
de r'eu. toaie mi$cd,rile inimrli. Nu este sentiment nobil ,Si bun, laF si r5.u. cale se nu se geseasce in aceastA opera imensA, Ist ria omenirei este intreaga acolo.
Si ziua cea mare de dxeptate sosind lnsfar$it
vil-biul, care triumfase aLdta
de vreme,
^mar
este pedepsit, pecand vi-rtutea
umilA s-i FrligonitA i$i prime$te insfarsit resplata.
Zece grupuri de lngeri, de sfinii, de martir*i,
de mortri ce-Si scutura giulgiul, demoni Si blestemati, a$ezalii dea,supra grupului al unuspreMoise de Mic}el Angclo

AUCEFERII .AR,TEI

69

zecilea. care reprezinte pe prea inaltul judeca'[on', lneonjurat de Sf. Fecioara, de Sf. Petru;i
de Adam, compun tabloul acesta, pe care nu-1
poti privj. far6, infricosare. atAh mtrelie Ei adev6r a pus pictorul in el.
Michel Angelo d, pus in fresca aceasta portretul s6u sub haina unul cdlugar care aratA
pe Christos coborandu-se din nouri.
opexa aceasta, unica in felul ei, starni o nespuse senzaliure; a avut infocali admiratori,
dar si indarjiii critlici : cu vremea inse critica
amdli, tar admriratia remase. Papa insuq ]]u se
prea arAta multumit de aceaste compozj.liune
Fi marele maestru de ceremonii si-a permjs se
stlune inaintea tui Michel Angelo, ct tabloul acesta si-ar avea mai de girabe locui intr'o tavernA. decet lntr'o bisericA. Pedeapsa pentru
cuvintele acestea nesocotite nu intarzie, cici
a doua zi el figura in i.nfern sub treseturile lui
lvllnos. Alerge sAi se plange Papei, cale ii laspunse :
Toata puterea mi s a dat in cer Si pe pi- nu
ins6, in infern. Dace esti acolo, cu amant.
tet mai reu pentru d-ta: nu ste in puterea
mea $e fu scol deacolo.
DuDe intaiul moment de surprindere, Paul
III se inchini inaintea geniului pictoruhx! sAu,
Ei, avand de gand si ii mai ceare si alt"e capoCopere, nu vru se-] nernultumeascd. Ari:itectul
San-Ga]lo construise. din ordinul ponNifului,
capela St.- Paulo ; Michel Angelo primi insercinarea sEi o decoreze si picte acolo douA ta-

7D
,lr-fialu@

BIBLII)?ECA TINEF,IMII

mari:

ConDertired, SJArLtuIui Pa,oel .si

Martiriul Sfuntului Petre. Aceste doud, fresce
sunt mai putin bine pdrstrate decdt acea a Jud,ecd,.tii) de apoiBatranelea se apropria, fdre se slebeasca in
nimic din minunatele faculteti ale lui Michel
Angelo. IsprAvind fiicturile, ce ii ceruse Papa.
se rntoarse iar la a$a sa favorit6,, soulptura,
$i fecu o non' Coborire depe cruce, un grup
mtre! din patru figuri, fAcut dintr'un singur
bloe de marmore.
Marele artist nadajduise se-qi poati sfarsi
zilele ln pace in atel erul sau; n'a fost se fie
aqa. iserica Sf. Petre, intemeiate de Constantlin in 324. cezuse ln ruine. Nicolae V vr:u se o
recledeasce; moartea hse nu l-a lasat. Iuliu
al If-lea a reluat proectul $1 inse,rrcinA pe Bramante Si pe San-Gallo sA face un plan pentru
aeease clAdire. Inse cu toate sumele inghilite,
lucrer e nu lnaiintau, qi PauI uI dandu-$i seama ct inbreprinderea aceasta nu putea fi Cuse
la bun sfarsit, daca un om de genin n'ar prim'i
se la tn mand, conduoerea, ruge pe Michel
Angelo, care se distinsese ca arhitect la construirea bibliotecii San-Lorenzo din Florenla,
sa pnimeasca 0itlul de arhitect al Sfantuhd

blouri

-P""tru.

Michel Angelo, care pe atuncri era de $aptzeciqidoi de ani, 9i vedea ce aceasta noue"
slujba a,re sa fie prilej de mari necazuri pen-

tru el, s'a impotrivit cat a putut sLiruinlelor

pontlifuluii ; Paul III nu-l slabia insA, demons-

7I

LUCEFERII AF,TEI

tre artistului cu

ata.ta dibacie gloda ce ar re-

zufta pentru religie' daca s'ar starqi dedirta

nasitici, incat Michel Angelo, consimtli la tot
ce
-- 1i ceru.

Bm,mante, modiflcat odate de

San-Ga]lo, era cu nepu,tinle de executat; Buonarotti dovedi aces,sta pontifului qi facu un nou
ptu",
reducea cledrirea la forma unei cruci
-*r""isil.
"**Lasa Ia o parte o muuime de .ameansamblului Fi
iu"#, "u"i stricau maiestatea
simptre
proporliunile
totul
in
aprobe
i;.ri iri
dar grandioase ale Planului'
inoata oupa nurnirea sa, Micbel Angelo se
oora ou rlra.u i ii era teama ca moart'ea sa nu-l
fi fost destul
lr.iti"oa tnainte ca basilica se
mari poata
nu
sa
iu-i""*irta pentruca nimeni insercinarea
aPrimise
iu"" u"* schimbaxe.
cu condiliunea absoluta ca si nu
ttl"iott fel de plate, 9i aceastd' purtare
i""u"tu
r. a"u""*ui
lersdndu-i l,oala libertatea' eI lua
""-""""aa
intregii lui"*uio..u, tn mana conducerea
p t.uul tiie orice putinta de sfeterisire
"JJurr tu"u numer de oameni' care de multe
i"
u"at"" tiag"r" foloase din destrairelaxea' introln aceaste mare intrepdndere'
dus5,
-'----w"
nevae se mai spunem ca ace$tia fura
Marele
"
Ousmanil iurat-i ai lui Michel Angelo'
dessa
tinerele'
din
insA,
orn-- s" O"ptin"ese
qj
toacu
De cei lai Si pe invidiofsi:
eI
merget'
"."t""t"ai
felul'
h64uelile de tot
iu ittttie
'ii"la-"i*
" si'l""inie citre linta ce i$i a"trese rn
""
*ut"r" duce al Toscanei' vrand se se fo-

fiun"f lui

,J0""

BrBLrorEcA TrNEF,rMri
72
.dtfir^ai- -tf dtvt ,v itvt rr ata rrv r, oyf v\
loseascd de cele dtin urmA

scenki a1e acestui

rar geniu, il imbia se vie ia curtea sa. Michel
Angelo nu voi se-$i pErAseasce, biselj.ca: c5ci
aceasta. zicea e]. ar fi fost pricina unei mari

ruitd, a unei mad rusini Si a unui mare pecat.

Mj,chel Angelo j entfi qarptosprezece ani a_
cestei lucr6rl; Si dacd n,a avut bucuda st o
vazd. isprevifi,, a avut cel pu!,in siguranla ca va
fi sfersite cu un religios respect dupe desenudle ce fecuse.
In prada unor friguri mistuitoare, cari a_
veau sA-l duci la mrormant, el tot nu-Si paresi
ocupatiunile obi$nuite; pArea dimpotriva c6 se
zorea cu atat mai mult cu cat simtia cA moartea se apropia cu paEi tot mai repezi.
In sfArqit Ia l? Februarie 1b6B isi sferci laborioasa cariera. A murit, cum a t;eit. ca om
cins0it Si bun crestin. Vedea cu cea mai mare
liniste cum se apropia sfarsitul s5,u si dict6 in
chipul unnetor testarnentul, nepotului sd,u
Leonardo Buonaxotti : ,,Las sufletul meu 1ui
Dumnezeu, cortrtul meu pAmantului $i averea
mea rudelor mele de aproape,,,
Michel Angelo nu fusese niciodate lrrsurat;
iubirea pentru arte fusese deajuns ca s5 li umple inima si-l lmpiedrjcase ca sb, se Eendeasci
se-Si lnterneeze o f,anilie. Ajungand la varsta,
cand omul lncepe se simlb, nevoiia de un pflieten $i de un sprijin, el gesi ilr deyotamentul
seryitoruhtri sAu Urbino tot ee putea dori: ll
pierdu inse, si mahnirea, ce ii pricinui pirderea aceasta, i-au amerlt $i mai mult cei din

J,UCEFEJR,II AR,TEI

73

urme ani ari vietiri sale. Se aupise a$a de mult

de acest nrinunat servitor. incet cu toate ce
era de optzeci$idoi de a.ni, it ingdji ln bimpul
boalei, care 1-a repus, sii petrecu toate noprvile

la capa,taiui 1ui.
,,Cat a trelt Urbino
el unuia d.in
- scria
prietenii sei, dupa aceasia
crude pierdere -.
vieala mi-a fost scump4 ; murind eL, m,a
invi,tat s'a mor: qi aqtept moartea nu cu

fricai, c1 cll dor, cu plaoer.e. L-am avut

de ani credincios, ca nimoni aitut, si.
acum cand l-am fecut bogat, nadejduiam ca
va fi sprijinul betranetelor meIe, Si t-am pierdut. Nu-mi rd,mane altd nidejde decat sel re-

- douezeci

ln raiiu"Perc.rile acestea de rbu pot sa dea o ideie

de bunatatea inirnii tui Michel Angelo. care deFi
ascunse sub un extelior carn aspm, nu era
mai pulin reale.
Din cea mai frageda tinerele expus xeute_tii
i.nvidio$ilor, acest mare artist devenise cam
mizantrop; ii plecea singuratatea Si in munce
gAsea cea mai dulce d.istracliie. Dusman al mj.nciunii, aI prostii, al laqitt ii, el nu se putu ln,
josi niciodatd se Ungu$easc5 pe cineva, oltcine
ar li fost acela; si r.;iciodata n,a c5,utat s[ ob_
!in5, ceva prin intrige. De o mare cum Atate,
el se multumea cu o bucata de paine, cu un pahar de ape $i luxul halineloi: sale nu intrecea
pe a mesei sa1e. Ajuns bogat, nu schimllE mult
din obiceiurile sale de auster5 simplicitate. Cea
mai mare plecere a sa era sa faca fedciti. Ru_
vAz

74

BIBLIOTECA TINERIMII

dele sa.1e, servitodii se,i, $i arhi-tii tineri, necunoscuti incd, se impert5,seau din fructul muncii sale. Pecat ii pltcea se faca daruri, pe atat
se temea sa prhrcasce ; le pdvea ca ni$t legeturi incomode s,i greu de rupt, Fi el -tinea aqa
de mul1, la liiibertatea sa.
Pictor, sculptor !i arhitect, Michel Anqelo
mai era qi poet. Versurile lui Dante si ale lui
Petrorca ii infrumuseteau ra.rele sale clipe libere, 9i el insuq a compus un numex destul de
mare de sonete, in cari respire noblelea qi generozitatea ini.rnii sale $i rnelancolia eam amare, ce 1i pricinuiau vederea nedreptA'tii oamenLiLof-

Inse lectura care-ii plecea mai mult decat a

poetilor itatieni, era aeea a Sfintei Scniptwi;
aceasta era izvorul marei sale inspiratiunrj, pe
cali le reproducea penelul sau dalta sa; aci
invela el se indrepteze toate Lucrerib sale cetre acela dela care venea geniul seu.
ASa a fost penala va,rsba de optzeciFinoue
de ani vieala lui Mlche] Angelo; $i oricet de
lunga a fo6t carierra aceasta, ne ar prinde mirarea vazand cate capodopere a produs rnaestrul in acest rastimp, dace n'am stii ce inzestrat cu o miraculoasA pufure de munct, cu un
mare bslug de gandire $i cu o extremd, u$urinle de a munci, acesb rilustru artist inchina
cultului artei nu numai toate zilele, dar Si o
mare parte din noptile sale.
Minunatul s5,u geniu a fost preluit aqa cum
trebui'e, nu numai de Pa,pi, ci de Europa lntrea-

LUCET'ER,II AII,TEI

7'

ga. Sultanul Soliman, tmpAratul Carol-Quiniul, senioria Ven4iei Fi in sifarsit regele Fran!ei, Francisc I i-au fecut propunerile cele mai
ademenitoare ca se-l atrage in statele 1or, insa
Michel Angelo tubia mai presus de toate !'lorenta. oatria sa, si lloma, patria artelol frurtto"""; O" acea, degi incanlat de dovezile de
admiraliu.ne ce i se aduceau, et refuza bogeilia
ce-I a$*"eptau la curti straine'
si
' onorurile.
Francisc I mai ales donise mult st-l aibe la
curtea sa pe acest om gedal: Fi nu incap lndoiald ca l4ichet Angelo ar fi dat prcierinla a-tug", care gtia asa de bine sb pretuia'sce
""ii"i
pe
arti$ti; Francisc I trebui se se mul(umeaicd insa cu copiji depe frumoasele statui ale
marelul sculpior florentin, pe care ie capata
Drin miilociiea abatelui clela Srint-Martin de
iroyes, irimis anume pentru acest scop la' Roma, in Februarie 1546.
Incheem istoria, aceasta a lui N{ichel Angelo
spunan.i ce dace mai este inca ceva mai glorios pentru el afara de faptul ce a excelat in
trei arte diferite, apoi este constatarea cA in
lunga sa vieald nu existb un singur act' carc sa
impiiedice sd,-l privim ca omul ce1 mai ]eal Ei
cei mai neprihd,nii at veacului sau'

LUCEFEIi,II AIiTEI

Benvenuto Cellini

(A enven::to Ceilini, pictor, 5culpl,or si gravo!,

Z-l sa nascut ia Florenrx in 1b00. T.atal sau.
care ficea parte oin
d" muzlcanli, intredu,sese muit5, vreme dorul
linur de marele duce,"o|put
de un copil; de acea ln rnarea sa bucurie, 1a na+-

terea acestuia, ii dete numele de Bervenuto, adici binevenitul. Cum ajunse ba.iiatul in varsta
de scoala. afara de cadile, de pe care aver se
invele se c.iteasci, i[ pusera in mane si un caiet
de muzice ; cdci ambi_tfunea lui Cellini era sA
faci, din Jiul seu un mare afiist. Lui Benvenuto 1i era inse sile de notele acelea, pe cal'e
trebuia sA ie desctiJreze. De aci dojeni Si pedepse. Era un ireiat plin de inteligenLla Fi cu o memorie rare; n'avea decat s5, vlea ca si invete
qi linea minte tot ce invala ; nu voia ins5, toideauna; de pe atunci areta o lndS,rAtnicie !i
o incApelanare neinfrAntA.
N'avea nicio placere pentlu muzica $i spuse
tatalui seu ee n'are se se facA muzicant. cellini cautand sd,-i inflange imptrlvirea, Benvenuto fugi de acase, ducandu-se 1a Piza. Acoio
intra ucenic la un giuvaergin. Benvenuto isi

77

dete toa.tA osteneala ca sa profite de invdlatura maestrului sau, fi ln scurt timp ajunse
foarte mestcr in arta cizeldrii aul'ului si argintului. Giuvaergiul iri da lucrd,rile cele mai
diferj.te, cele mai delicate si ei Ie face3 cu un
l'ar ialent. Dandu-s de liml]uriu seanra ci ipre
a ajunge un giuvaergiu cum Yisa el si li3, era
nevoie se Stie sA deseneze, se apuca sa invete
desenul, ba invetA sA $i picteze.
DupAce fAcu ]a Piza cAteva lucreri de o rar5,
frumuseie, se intoarse in orrSul sa natal, unde
incurand se acoperi de o mare faimi. Marele
duce ar fi vrut sA,-l relie acolo; Fenvenuto nu
putea sA srea insA multe vreme in acelaF ]oc,
filind pltns de dorinta sA vaza Rorra. Deci plecd, din Piza. Cu toate celebrita! e de tot feiul,
cari pdreau ce Fi-au dat intrlnire la trioma.
Cellini izbuti "s5,-Si face un nufire, producand
cateva din acele minunate buceli de giuvaergerie, precum vase, cupe, cini, a{ja de bogat lucrate, sepa|e cu atata rAbdare Ei gust, inca.t od
cat de prelios ar fi fost matedalul, aeesta nu
insemna nimic in comparalie cu opera rcalizata. Papa recuncscand meritul acestui artist,
il numi director al monet5,riei !i-I insa,rcina s5,
fs-cd un mare numer de medalii.
Benvenuto se folosi de timpul librr ce-i lAsa
slujba Fi se ocupe cu scuiptura. Modelase $[ turnase de muit in aur $i argint statuete Ei figririne; se apuce de lucrdri mai mari, $i iFi fAcu
Fj in arta aceasta, ca fi ir'l giuvae.rge.rie. un
nr"rme stralucit. Mandru de succesul sau se pri-

78

BIBLIOTECA TINER,IMII

vea ca fiind d.easupra legilol' Ei n'u 1ua ca regul5, pentru purtarea sa decart caracterul seu,
generos in fond, dar iute, impetuos $i capriiios.

El nu cauta cea*e nimemri. nu ierta ir'ls'A pe

aceia cari se dovedeau du-smao! ai seri, $i rAz-

buna trle calomniator:i cu spada $i pumnalul. Nu

vom descrie aci ciudatele sale aventuri, ele
sunt cu deambnuntul povestite ir\ Menloriile
sate; cAci ljenvenuto a fost qi scriftor; qi e1
povesta toate aceste intampleri cu mandria
unui om, care a $tiut se se arate supedor vulgului.
Cand se intampla se comite vreun detrict
grav: sA ucidA in duel pe vreunul dlirn potrivnicii sei ori si calce ordinete SanctitAlii Sale,
cAuta scepare la prieteni Si 0:Iu se nrlai ar6'ta
pan* ce Papa, ca sa nu piardel un talent aSa
de insemnat, il ieda. S a intamplat ce odata
n'a majl avut timp sA fuga, dax in-loc se se sriLpune, vezand casa lnco'njuratA de fo{a publice, el lmper,ti arme elevilor sai Fi cu ei sustjnu
un asediu, din care ieqi invingator.
Omul aoesta extraordinat avea ceva atAt
din firea soldartului, cat qi din a artistului;
vieala sbuciumate a lagarelor i-ar fi plecut:
pus irrsa intr'o alta sfere, s'a hcercat qi de g1oaia arnelol. Conetabilul de Burbon asediand Roma ln 152?, Pa,pa Clement vul insercind, pe
Benvenuto cu aperarea oastelului St. Angelo Fi
evenimentele au dovedit ct nu se lnielaqe in
prirdnia curajulu,i qi dibaciei sculptorului. Cellini s'a aretat pe cat de lsc.usit pc atat de vi-

],UCEFERII ABTEI

79

teaz i In fruntea unui pumn c1e vitji, el a !!

nut pi.ept unei armate intregi, priciinu,ind mari

pierderi dusmanjlor. Ora$ul cezu 1n put.erea conetabilului; casteluL St. Angelo inse, unde se
refugiase Papa, n'a putut fi luat.
Benvenuto celetori in Italia lntleaga, 16sand la Neapoli, ia Vene-tia, Ia Florenla vase qi
arme de o nespuse valoare. S'a dus apoi la Paris, unde Francisc I 11 priml cu mare cinste.
Prinlul acesta iubitor de arte, incerca se-l atragd la cuntea sa; artistul erla lnse o fire prea
simtitoare Fi aJnerit de harluelile duqmanilor
si,i pe cad sau se putea razbuna cum fusese
obi$nuit in ltalia, Cellini nu primi propunedle
lui Francisc I s-i se lntoarse tra Roma.
N'a fost fericit la Roma. Papa Clement VU
murise si Paul III, urma$ul luri, n'avu pentru
Ilenvenuto aceea$ bunevoln!5, ca riposatul.
Dupece il. amenintase de mai multe ori cu asprimile legilor, daca nu se va purta ca om cu
judecatd, Papa vezand ce nu e chip se-l cuminleascA, iI arunca in inchisoare. Desperarea
lui Celtini n'avea margini: ctezuse c5 geniul
sall avea se-1 fereasca de o astfel de ruqine.
Prlnse a boli $i credea c5, are sA moare de durere vd,zandu-se astfel nesocotit Si Lhsit de
scumpa lui libertate. Poabe ce. nici n'ar f,i pul,ut lndura soarta amara, dac6 nu-qi intarea
urajd gandind la atatea prizonieri, cari reu+i,sere sA dejoace supravegherea paznidilor lor
$i se tsc.ape de persecutori. A fAcut mult incerrcari de fugA, cari toate dau dovade de pute-

80
t.\ftF.t

BTBLIoTECA TrNgRrMrr

YJrJt ^rvttU h, tyrtvt

IJUCEFRII A.R'TEI N

8I

-r9!

xea inctlipuirii sale Si de curajul seu, cari insi,

n'au f6cut decat s6 se intareasce qi mai straj nic pazit in jurul seu. Era in cuimea, deznd,_
dejdiii, cand Francisc I, afland de captivitatea
Iui, hsersinS, pe ambasadorul Franlei se reco_
mande indurerii papei pe acest artist, pe care
il iubea mult.
III implini dorinta reielui li Cete
- Paulsculptorulu,i.
drumul
Benvesito se duse la Dro_
tectorul sau ca sa-i multumeasca Si sa_i p;na
la d,ispozitie talentul, pe care regele i_l admira_
se atet. Francisc I il prjmi ca pe un veehiu
prieten, ii dete castelul din Nesle ca rcEedinli.
$i ii_puse la d,ispozilie tot ce era de trebuinte
ca sa execute frumoasele opere, ce voia se in_
ceapA. Benvenuto, fericit cA era 1iber, se
l)urse
cu toala inima pe lucru si se aritA demn
de
bunetatea regelui. Arme minunale. vase de o
bo_gatie neauzitd iesira din mAinile lui.
ii. cizeland aceste minunate lucrud, f6cand pentru
damele dela curte t ijuterii cum n se mai v5._
zuserd. visa la o sLatuir s. lui Jupiter, din car.e
vo:a sA, IacA capodopera sa.
Benvenuto avsa atunci pe langd regele
Francisc I un compatriot, prirnatice. primaiice,
pictor, arhitect, sculptor, fusese trimis d6 du_
cele de Mantua regelui Frani-ei, ca,re, vrand
sa infeptuiaBca n nunile palatului d.ela Fon_
tainebleau, avea nevoie de un mare artist. Ita_
lianul se arAtase ta ineuimea insercindxii sate
rAsplati incercandu_l cu bos5_
$i Francrisc I
tii si onoruri. dar mai ales cinstindu-l c* p.le_

tenia sa. Pdmatice era unul din oamenii de

cd,petenlie dela curte, artiFtii cautau protecliunea lui, fi ln calitat de comisar aI clediriilor
regelui el hotexa in tot ce privea lusre,rile de
picturd qi de sculptu-I{,, cari aveau sd, infrumuseqeze res,edinl.ei.e regesti. Cellinii, rlncrezut
in geniul seu, 'care nu se temea de niciun rival

$i afare deaceasi;a ,chemat de lnsu$ regele, crezu

ce ,nu datora lui Primatice altceva decat simpiele datorii de bunecuviinlE, ce se schirrnbS,
dela egal la egal. Pictorul lui Francisc I v5,zand ci noul venit nu prea voia sa recunoasce
superioritatea sa, $i temandu-se cA va fi nevoit
sa impar"le cu el fal'oarea suvemnului, cerui 1l
placea caracterul aventuros -si lndrtznet al f1orentintdui, vezu intr'lnsul un rival Fil irata
ca dusnan.
I]Ia pe vremea aceea in Franla cineva
mult mai puteraaic decat regele: era ducesa
d'Etampes. Primalrice, care qtiuse s6. intre in
bunele ei gralii, ponegri pe Cel]ini la dansa. $i
Benvenuto vazu irr curand ci favoarea regelui nu era nimic alS,tud cu aceea a ,,reginei
zilei". Parea ce se pune la lndoiala geniul s6u,
ii se puneau greuteli in caJe Fi cand supus
lui Franc[sc I proectul s.au d a tuxna ln bronz
o statuie a lui Jupiter, Primatice reuqi sa fie
trimis ln Italia ca se cumpere fflarmore antj]ce
$i se fao6 c6piii depe sta,tuile qi gfirpurile, ce nu
va putea cumpdxa. Benyenuto inlolese ce acersba era cel mai. bun mijloc gesit de protiv-

g2

BrBl ictrEc.a TINERIMC

nicul sau spre a injosi, pdn compal:aiie, meritul operel ce pl6nuia; nu se dete inse lnapoi.
Munc,i 1a Jupiterul sE,Lr in lipsa lui Primatice Fi-I sfarqi lnainte de inapoerea 1ui, ducesa
d'Etemps rcugi insA sA faca ca statuia se nu
fie expus5, decat odata cu acelea pe cad avea
sA le aduce Primati.ce din ltalia. S'au admirat
mult maxmoreie antice qi statuele copiate dupil
cele celebre din Ital,ia; dupe ce au contemplat in$e toate aceste capodopere, n'au putut

sA refuze operei lui Benvenuto laudele e1e mai

magulitoarc. Triumful acesta tl dobandi celUni
mai mult prin dibacia sa decat pnin taJen .
Grupurile aduse din ltalia'fuseserA aqezabg cele
dhtai ln galeria pe unde a"vea se treacA regele,
Ei Jllpiter n'a mai putui fi expus in urme decat intr'o lufline false. celi{ni stiu se iasa 9i
aci din incurcatura, puJse statuia ,pe ni,Fte rotile nevtzute, cu ajutorul cerora arti,stul, ln
clipa voita, fAcu sa inainteze spre regele Fxanlei pe mai marelc zeilor.
Cellinii mari ptrecu catva" timp la curtea
1ui Franoisc f; apoi plibtiisit sA se vaze mereu
hartuit din pricina invidlilei 1ui Primatice qi
sim,lind ce nu prea 1l iubeau cei mad, edxora
nu le trtAcea mandria 1ui, lEi 1u5. rema.s. bun
dela nobillul stu pirotector sj se inapoie la Florenla. Ducele Como de Medicis li ceru o statue;
el turnA ln bronz pe aoea a l,Ji Perseu, care
elste privita drept capodopera sa.
GAsi hse $ in Italia invidia, ale care vrusese se fuge. Artiqtii mediocri, pe cari nu-i

AR,TEI

83

'.UCE!'EN,II

cruta, au fost nj.$te du,qrnanl pentru el. Era sa

ucidd intr'un duel pe Baccio Ba,ndine11i, care
1l ponegriFe. Cand fl vezu lnsA galben qi tremurand. tot ln Jala 1ui, i se fecu mile de el $i-l
[ext6.

Lupta aceasta neintrerdpta, pe care avea se

o suslini lmpotriva dvaulor sAi, am5bl caracterul seu -si-i fecu se cazd, intx'o neagrd mlzantropie ; nici chiar in muncA nu mai gesea mangeiere. Imbatlani ln mlijlocul perseculiuniloL
ca lrinta a celor mai josnice intpigi, qi scarb,it
de oameni vedea cu bucude apropierea modt,ili,
Zelos admirator aI geniului lui Michel Angelo a
ireit ince cu Ease ani dupe moartea genialului
artist. DupA ce a suferlilt ca qi acesta toaie dlrredle izoltrii, i$i dete orlrqLescul sfars'it in 15?0,
in varste de $ap",ezeci de ani.
Niinxeni n'a ega,lat pe Benvenuto Cellini ln
giuvaergerJl,e; dar dace nu qi-ar f,i fAcut in acest gen un nume nemuritor, 3r fi lnct sus ca
pictor $i ca sculptor, tundeosebi printr'e cei mai
mari artigti ali Ttalie[. El s'a distins li ca scriitor, Si Memoriile sa1e, lesand la o pa.rte vanitatea, care pare a le fi djictat, se deosibesc printr'un slil plin de -iarmec si frb'gezime

LUCEFERIT ARTTjT

lean Gouion
Goujon s a nasclrt pe la i510. dupa unii
dulrA aliii in Normandia de jos.
Nu se Stie nimic pozitiv asupla copile,riel sale
$i a primei sale f,ineret.i. fI gesim pe la 154C ocupat la diferite lucrad de sculpture ln bisericile Notre-Dame $i Saint-Maclou din Rouen,
$i putem crede ci spre a fi chemat sA impodobeasca aceste minunate cltdriri. trebue se fi
dat dovada de geniul seu. SocoteLile acestor
cloue biserici ar^t^ cd me$terul J ehd,n Go't4on,
eacl&r $i ciopl,itor de pidtrdi a sculptab, pentxu
Saint-x.{aclou, cele douA coloane de malanora
neagre cu capiteiuri colintice, cari sustin orga,
si, pentru Notre-Danle, statuia celui de al doilea cardina! de Amboise. .Alte scrdptud: mormantul Cucelui de 81626, care se vede in capela Sf. Fecioare, la Notre-Dame, Di Ininunatele u$i ale bisel:icii Saint-Maclou, capodopere
de artA $i de rabdare le pune tot pe seama lui
tradilial ,,si dace ete nu vin dela dalta ecestui
artist, este regretabil ce r.ru se cunoagte numele autorului 1or.
Jean Goujon veni la Paris pe la 1543 $i

(lGean
ta paris,

g5

Francisc f, care chemase din Italia pe primaiice qi pe Benvenuto Celtini, qtiu sA cinisteasca
$i sA r6,splateasce geniut sculptorului francez.
Lui Jean, care putuse studia, la Rouen, mormantui intaiului card.inal de Amboise, capodopere a lui Ror lant Leroux, i s'a desvelit
tainele arteiitaliene din operele lui prjmatice
qi mai ales ale 1ui Cellini. Franta de altfei avea, de vreun an sau doi, frumoase marlnore
antice qi copii in ipsos de pe cete mai minunate
sculptud a1e Ital,iei. Jean icoujon n,avu dar
neyoie peniru a se perfecliona, sd ireacS, Alpiii $i geniul, eu c&re il dotase natura a qtiut
se asimileze repede ceea ce era nobil, pur, graqios ln modelele aJlate Ia Fontainbleau.
Goujon, in calitate de arhitect, fiind insArcinat cu decorarea castelului 6couen, propdetata conetabilului de Mcntmol.ency, a fecut aeolo un mraTe numEr d,e figuri, pe cari le
reproduse 1n proporiii pu[[n mai mari, caDd
l-au insi,rcinat cu amvonul dela Saint-Germain l'AuxelTois. Patru basorelie uri dela acest amvon au fost regesite in tinda scddi unei
case din stmda sa,int-Fjyacinthe Fi cu_mperate
pentru muzeul Luvfu.
Francisc I intrebuin!5. pe acetst dj.baciu
sculptor ca sA impodobeasca cu statui ca.sa lui
dela ft{orel, qi dupd, moartea acestui suvexan,
conetabilul de Montmorcncy, pentru care Jean
lucra de mal multj ani, il trecu lui Elui.c If,
care se arate foarte recunoscetor pentru curtenia aceasta. Jean coujon dedic5. regelui o tm-

86

IIBLIOTEOA TINERIMII

ducere a lucrarii lui Vitruviu 1), adnotate cu

propria lui mana Si tmbogetira cu liguri nouii,
dupe cum arate urmetoarea fraza din dedicatia sa: ,,.AJhitectura aceasta de Vitruviu, fecutat
de mine din latineqte pe franlrizeqte Di imbogelite cu figuri noul cu privire la arta zideriei,
de meqterul Jehan Goujon, fost arhitectul monseniorului conetabi'l Si aeum unul din ai Maj estetli Voastre".
Enric II nu negiija talentul arhitectuluii
sd.u, Si, timp de doilsprezece ani, cat a linut
domnia sa, dalta lui Jean Goujon produse un
maxe num5,r de capodopere. Si pomenim mai
iniai de fantana Nimfelor, ,cunoscute azi sub
nurnele de fantana Nevinovalilor, monument
remarcabil mai ales prin deiidioaseie figuri,
cari impodobesc bassoreliefurile. O parte din aceste bassoreliefuri, scoa^se ln 1812 pentru niSte
reparali.i, au ramas, de atunci, in muzeul Luvrului. Construcilia fanta.nei fu rintrerupta, F.i
Jean Goujon chmat se decor:eze sala ,,Cent
Su,isses:', care 1ue nLrryrele de sala Ellric II.
Sculpte acolo, spre a sustine un fel de tribuna,
patru cariatide colosale, a cAxor nollleie qi gralie au stArnit admiralia intregii curli. Sarrazin celebru sculptor, a crezut de cuviinli sb inite, mai tArziu a,ceste figuri de un gust dosebit.

1) Tratatul de Arhttecture de arhitectul roman

Vitruviu, dedicat lui A.ugust !i foarte prelios deoarece constati starea afhitecturii la aceaste epoce
pela 88 i. Chr.)

LUCEFERII AR,TEI

87

Scara Enric II fu $i ea decoratii eu bogate

sculpturj. de Jean Goujon, care luclA apoi la
fatada Luvrului qi fecu cea mai mare parte din
figurile alegorice ale ferestruelor rotunde, ale
frizelor 9i perb.ilor de sus ale ferestrelor intaiului etj ai palatululi. Diana de Poitiers obginu se
imbog6,teasc5 castelul ei d.el.a A_net cu minunate bassoreliefuri. Se deosebegte mai aleis
,.Did,nd, culcd,td, cu cerbul $i cAtnii ei". Bu('alL
pe cat de minunata pe cat de ciudate. DupA ee
ispravi dc impodobil castetul din Anet, Jeair.
Goujon se apuce iar de.sculpturiie Luvr ului gi
lucre acolo, sub direstiunea lui pierre Lescot,
abatele de Clermont, unul dlin cei mai buni
prieteni ai sai, pAnA la 1562. Cet pulin dela epoca aceasta scriptele cladir,ilor regelui nu ma,i
pomenesc de acest mare ,artist.
Printre celelate lucreri, se deosebesc ,,Cet
pq,tru enoti.mpuli" al palatului Carnavalet, un
bassorelief din cele mai prelioase, care se crede
cq ar fi fost f6,cut pentru vechea bj.serica a
Cordelierilor. Bassorolieful acesta, care se vede
azi la, Luvrr-I, reprezinti Ooborirea de pe cruce,
Si sculptorul nu s'a aproldat niciodatd, de desevar$ire ca in aceasta bogatA bucate. poarta
Saint-Antoine avea dela el doui figurl, a Seine-i -si a Marne-i, (cari impodobira grddinue
scriitorului Beaumarchais) lar muzeul Cluny, o
mice statue a Dianei. Se mai pomeneste ca
fiind inconrestabil lucrate de acest itustru
sculptor, pai.ru nxici Nimfe, cari se gesesc de
asemenca Ia muzeul Luvrului.

88

BTBL]OTEC"a\

lflt{ERllarr

Numerul operelcr, ce se pun pe seama iui,

fere se se poate spune cu siguxanta c5j sunt,
de el, este mult mai mare. Aqa, afare de acelea
dela Notre.Dame qi dela Sai.nb-Maalou din
Rouen, se mai numd,re sculptuxile unei camere
dir') castelul Chantiliy, bassoreliefudte unuir
mormant d,in catedrala din Limoges; un bust
al amiralulli de Coligny, la Luvru, o statue
culcata a lui F-rancisc ,I la Saint-Denis; cele

patrusprezece capete aub axcada strAzii Nazaret, la Paris; rn Fldutist Ei o Ferneie ti,nAnct o
lirLi: cAteva bassoreliefud ale llisericiri din Gisols Sjr mai multe alte buct_ti de sculpture pe
eari nu le mai lnFirem aci. In sfarsit cateva din
lucrarile acestui om de genju au pierit: a$a doi
Tritjoni, cad lmpodorbeau poalta halel de peste
din Piata-Noua, Fluviul $i Naiada pompei Notre-Dame din Paris. Tnebuie sA incheiem cA
nieiun sculptor n'a fost vreodate mai fecund
ca acest mare axtlist.
EI s'a tlucurat toate viafa sa de favoarea
regiloi: Franlei, Francisc I, Enric II, I'rancisc
II si Carol IX.
Unii autori spun cA Jean Goujorr era Hugenot Fi Carol trX, cale una Qi-i era teama de
partizanii religiunj.i refolTnate, facea o exceplie pentru Ambrosie Par6, medicul sAu qi pentru Jean Goujon, sculptoi:ul, sau mai bine zis
artlitectul seu, pentru ce aqa se intituleaza el
insu$ in traducerea operei lui Vjrtruriiu.
Aceia$i autori mai spun ce ma ele Jean
Goujon a fost ucis de o loviture de arbalete

I,UCEFERII ARTEI

89

pe schela sa de sculptor, in mecelul din noaptea Sfantului Bartholomeu, sau la Fantana Nevinovaluor sau la Luvru. Faptul acesta nu s'a
putut insi dovedi prin nirnlic, ceci 1n marLirologul protestant nu se porneneqtc.de numele lui
Jean Goujoni putem 1nsa crede ce artistul acesta, care a lucrat aEa dre mult timp, ca sa
lmpodobeascai bisedcile, a tr5,it Si a muriL ca
crestin catolic. Despre ziua -sij felul eum s'a
stins nu se s,tlie nimic 6igur qi tu|burerilor, cari
bentuiau pe atunci Franla se datoreaza uitarea ln care istoricii timpului au l5,sat sfar6itul acestni om celebru.
Pe Jean Gouion l-au supranumit Corregio
al sculpturii, pentru cA dacA el, ca qi acgst ilustru pictor, a pd,cituit impotriva cor:ectiunii,
gratia, care car cterizsaz1. toate operele sale,
este de neimitat. Nimeni n'a reuqit mari bine
ca el ln figurile de semirelief. F'rumuselea Fi
simplicj.ta,tea anbicA, unite cu o marelie Fi o
eleganld cari dau geniului seu un caracter deosebit, fac din Jean Goujon maestrul sculpturii franceze.

r
lv!-tt4:lr.lf ft!-tt

LUCEFERTI ARTEI

r fvY|

9l
a!!a

ltr!-rrl1'iatdt

iI oinsli cu mai multe premii. Tanarul artiat incllirie atunci o plaveJioara langei
frumoase

menestixea Sf. $tefan, unde se apuce s.A lu-

creze pe socoteala sa, N'avea nici .saptesprezece

ani, cand executA grupuJ Orleu $l Eurid'ice, c^re

Canova

(D

nhoniv Canova s'a nescut tn tr?4?, la Possaorasel in statele venel,iene. Familia sa

iera"a, irrse seniorul Falieri, unul din mai
".u or54elului, lue, copilul de timpuriu sub
madi
protec[iunea sa. Din cea mai fragede copilA,rle
An oniu simlea o maJe placere se face din lut
sau din miez de paine mici figuri, cari lstarneau
admiraliunea mame sale q,i a prietenelor ei,
Se fecea mare, f5,ri, sA-Fi schimbe gustul $i tot
timpul cat nu era ocupat cu cetitul Si scrisul
sub conducerea hvAlAtorului sAu, ii petrec.ea,
modeland tot felul de animale. Intr'o Ei f eicu
un leu de unlr, pe care l-au servit la masa seniorului Falieri, Si aoesia, incentat de distrlozitiunile lui Canova pentru sculpture, U lua un
maesiru ca sd-i dea inffiiete tnvalaturi.
Anton protitt aqa de bine de lectiunile acestea incet dupa cAliva ani, fu sfetuit se se
duc6 la Veneqia ca se studieze la Torreti, caruia
li mersese vestea de sculptor iscusit. Veasul
marilor maeqtri trecuse qi artele ajunsesere
intr'o desS,var$itb, decedele. Canova ajunse repede pe profesorul sAu, qi Academia de arte

Jlgno,

fecu cunoscut Si lucrerile sale incepurre se

fde ceutate. PArAsi prevelioara qi lnchirie un
atelier mai ca lumea.
Un alt gaup Deddl si lco,r, lvctat dupA aceea, a fost muii ld.udat. De mult Venelia nrr
mal avea un sculptor demn de acest nume;
de aceea opera lui Canova, oricat, de imperfectd
va fi fost ea, avu admirato$ entusiaqti si mai
mu1!i patxiceni se grdbile se comande statui
tanerului ar.tist. Gruput DedcLI Ei lcar a fost
cumpArat cu 100 lschini $i Ca]nova primind suma aceasta, striga vesel : ,,in sfar-sit am sd m6,
duc la Roma".
Sirnrtea el.cd fere profesor nu va ajunge la
desevarsirea pe care o visa 9i de aceea voia sa
se duce sa ceare cetefii arrteior frumoase, rnodete qi s{aturi. Gavino Hamilton, prictor englez, vAzand gr1Jp1J1 Dedal ti lcs,r iql zlse ce un
tandr inzestrat cu insusiri atat de ra,re, txebuia tncurajat qi, dup6 sfatu lui senatul Venetiei acordA lui Oanova o brl,rsA de 300 ducali,
iar amllasdonrt acestei Lrepublici pe lange Vatican il chemd, la Roma, unde se duse ln l.??9.
Acolo, Gavino Hamilton, care ocupandu-se
cu classicismul &ir.rnsese cunoscetor ln a1e artei, i-a fo6t un excelent sf6,tuitor. Studiul capodoperelor lui Michel Angelo li spori cunoq-

92

BIEI]IOTECI{ TNTERIMII

tinrele, ii deseverqi gusljul Fi-l facu sa simle

ne\, oia sa inve{e tot ce nu qtia ince h ale a.rtei
sale. PAnA aci, lucrand, el nu urmase decdt instinctul Neu, firb ca'sd aibe o idee exacte d.espire regulele be brebuia se observe +i despre
acel ideaJ, care de atata fa,finec operelor pictodlor Si sculptorilor. Cuno$tintele acestea, cari li
lipseau, le capeta dsla cavalerul HamidLton qi
dela Legrende, directorul s,coalei intiinlate la
Roma de Lrdr/i,c XIV.
Ambasadorul Vene{iei punandu-i la dispozitie un bloc de marmora, Canova fAcu un ,,.4,pol,on incarond,ndu-se singur". Statuia aceasta
de 6i superioard, celor doud, grupuri de cati am
vorbit mai sus, nu era cu toate acestea fArA
cusrr"r: Apolon nu avea acea meret,ie Fli, acea
frumusele, pe caxi imaginatriunea o de zeilor:
era un model t ine ales, care n'atingea fusA idea.lul ce trmdrea tanenrl artist. Cu toate acestea progresul era prea vedit pentru ca artistul se nu sim!,5, nici cea mai miea descurajare. Se puse dar pe luel'u cu gi mai m.are sarguint6l; s,i fiindc5, lasase la Venellia cateva tucrari lncepute, se inapoie ca se le ispreveasce.
Tot luorand ]a e1e se gendea ,la un nou grup.

Canova se intoaxse la Roma in 1?82 Si cre5,

Tezeu anaingd,toru! Mi,notaurului. Grupa aceasta areta studiul inteligent ce ficuse tan5rrll dupe modele antice $i. mire pe amatori printr'o executie care p[rea a dovedi un talen'i, format. 9i lvirea grupului Teaeu ln.semrtl tr alta
o adevarata revolutiune. Quatremare de Quincy,

I.UCE!'EIiII AR,TEI

93

Fi isboricul lui Cacompusese un

venotian
tanaJul
nova, afland cA
grup foarte lnsemnat, vru s6. se convlnge prin
sine insuq de dreptatea laudeloi: aduse lui Canova. Se duse d.eci Ia atelierul scultr)torului. Canova nu era acolo Fi axnatorul putu s6 exa,mineze in toate voia marnlcrra de care se vorbea
atat. Recunoscu ca nu s'a leudat prca miult meritul lui $i prevazand ce viitor strelucit iI a;tepta pe tanS.ru] artist, ii oferi prietenia qi
sfaturile sale. Canova prirni cu recunoqtin!6, s,i
gesi in noul seu pireten un at doilea frate.
Sculptorul alesese ca si reprezinte pe Tezeu clipa cand, lnvingatorul monst"rului se aSeaz6 triumf6totr pe corpul duqmanui.ui sau. S'a

eare a fost

in urme prietenul

leudat mult idela aceasta, mutlumite cb,rcia

Tezeu, care in sfort5rite luptei n'ar fi ptrui decat un om, arAta in }ini$tea victoriei, majestatea unui semizeu. Deqi opera aceasta a fost
una din cele dintai pdn carc .5e ard,ta axilstul,
care avea sa produca o mulilime de capodopere,
erd este -si azi lnca pomenita cu cinste.
Ne vom multumi se inSirem principalele
titluri de farimE. ale lui, Canova: Insercinat sa
realizeze Ia Roma, in biserica Sf. Apostoli, morrnantul Papei Clement xlv, ei a$eze pe mausoleu statuia acestui pontif, in picioaxe, cu
mainlte lntinse, ca pentru binecuvantare qi Friu
sA dea capului expresia nesecatei buneteii, care
a fost caffacteral pa*icular al lui Clement XIV.
Canova lucrd. -si morrnantul lui Clement
XIII intrecAnd ln valoare pe cel al lui Clement

BIBT,IOTECA TINERIMII

94

XIV. Mo,numentul acesta. Foate

ba/silica Sf. Petru drin Rorna.

fi

admirat in

Mausolenl Mariei-Cdstine, arhiducese de

Austda, este o vasta compoziliune, a carei idee
est originala, efectul este 1nsd, complicat, noue
statui de mirime naturale, din care fiecare
trece drept o capodopore, impodobesc a"cest
monumentPoetul Alfieri murind, contesa d-e Albanj.,
a cerei prietenie pentru acest om celebru nu
s'a desminlit rxiciodatA, chema pe Ca!.ova la
Florenla, ca se.-i ridice un morment, Ei inormAntul acssta, afezat 1n biserica Santa-Croce,
este unul din cele mai frumoase opere ale
sculptor"ului. Msi multe statui, prlnire cari se
pomeneste de un PsicDd colril gi W&skington,
sunt de asemenea dirl epoca aceasta. Psiche, \1nand de aripi un Jluture esLe o micA mjnune
de gust qi de delieatelt; Washington, o statue
de marmore alb5,, drapata ln rraniere romane,
a fost fecute pentru sala Senatulul dela Carolina tur Statele-Unite, s,i Ee d:istinge printr'o mare&ie -si o simplicitate demne de an ichitate.

In

Italia -si strd,b6,tu cu

a Prusiei Si a ltaliel.
fnapoiat din cAlabria aeeasta, care a durat doi
ani, el fu numit de Papa Piu VII inspector general al artelor frumoase Si primi titlul de cavaler ronran. Faima sa trecuse drin ltalia in tot
restul Europei, Si, ln 1802, Bonaparte il chema
la Paris. Artistu1 se duse cu consimtimantul
PaFei si fu prjmit cu toatA distincliunea datoprinlul

1?98, Canova per5,sj.

Rezzonico o parte

I,UOEFERII ARTEI

95

rate meritul[i sau. I s'au dat onoruri ca unui

ambasador a.l artei; iar clasa de arte frumoase
a Institutului il puse in ragul asociali1or ol
strd,ini.
Canova mai facu incA o celetorie in

ln

1815.

In urma cuceririlor lui

Franlt

Napoleon, cele

mai insemnate ca,podopere de picture qi

de

scuiptura ce aveau muzeele siraine, se dusesert

si l^mbogdleascd muzeul Luvru' Putedle aliats'
dup5, ce listurnasera pe marele om, care li invinsese de atatea od, nu uitarA se ractrame comorile a,r0istrice de cari fusesera despuiate qi s'a
hotAdt cA fuate acesbe monumenie se fie lnapoiate vechilor 1or stlipani.

Guvernul pontif,icai, care trelluia sa aib6'

aoeaste restituire, tri'mise pe
canova ia Pads, cu tritlul de anbasadotl, iniaLrcinandu-l sa aleage bucat e ridicate de Napoleon d;in Roma qi se ingrijeasctr de transpor'
tarea lor in Patrie.
Dupa ce hdeplini misiunea aceasta' Canova piimi dele mareie pontif o dip1om6, ce aftista lnscrierea lui ln Cartea de aur a Capitolu]ui, Ei ii dedea tiitJul de marchiz de Ischia' De
u""ui littu era legat o do aliune de 3 000 taieri
romani. Canova imbogelit prin munca sa si, de
altfel foarte simplu Ln gusturile sale' lnchinh'
a,ceas e nouA avere, ce-i ven[, prosperitelii arte.1or. Tinorele talente gesirA in el un protector
binevoitor, sare ii ajuta cu punga 5i cu sfaturile.
cei din ulma anl ai vieliii sale l'i intrebuiniie

o mare parte la

BIBLIOTEO'\ TINEF,]MII

96

la

construirea,

nescuse,

in

oraFelul Possagno, unde se

a unei blserici, care sa

adeopsteasce

o statuie colo*sale a Religiuni,i, care fusese refuzate in basilica Sf. Petru. Biserica aceasta imitate dupA Partenonul dela Atena, este circulare. inse de piaire, nu de marmorS, ca mo-

delul

ei.

Cledirea a.ceasta nu era incel isprevitA,

cand Canova muri ia Venelia, 1a 22 Octornbrie
1822. Inmormantarea sa se facu cu cea mai
mare pompe si. in toate orasele Iialiei sau ceIebrat servicii marele ln cinstea lui" Trecuse
mult timp de cand pamantul acesta elassic, nu
produsese un gen-iu, care s'ar fi ptltut asemui
lui Canova, care l-a imbogitit cu un mare Dumer de capodopete; era dar drept ca Ita,Iia intreage se se asocieze la acest de pe urmi omagiu, ce i s'a dat.

Gravura
rl,ourq, esle arta de a reda cu ajutorul dese-

nului qi al incrustirii in material tare,

]u-mina $i umbrele obiectelor vlzibile. Antichitatea n'e cunoscut decat gravura pe cristale Si
pe p,ietre, qi, deFi ea a gral'at pe bronz Qi pe
marmord, inscripliunile qi legile ei, nu s'a garndit niciodata sE, reproducA pe metale picturile,
de cari trebtlia sA fie dornica se le transmite
posteritatii.
Descoperirea acoasba a remas rezervatA ce1or moderni. Un giuvaerglu florentin, Masso l'iniguerla, este privit ca inventatoru-l gravurii,
$i intamphrea l-a fdcut se inleleagA ce caqtig putea se aiba afta de pe urma ei. Cizeland
:luruil qi argintul, el observa ci 6u1fu1 topit, de
care se slujea, pestra lntiparirea desenurilox,
ce fecuse pe metal qi le reproducea pe hadie,
sulfd luand negrul, care se gAsea in detaliile
sApate pe llucata de giuvaergerie. Vorbi unuia
ciin confrar,it sdi despre descoilerixea ce fecuse.
Gl^avi pe arama un mic tablou Si scoase un mare num5,r de exemplare. Invenliunea aceas:[a
trecu in Flandra -si mai mul-ti pictori de talent

98

BIBLIOTECA TINER'IMI]

slujir4 de ea spre a o face cunoscute Europei.

Gravura apAru tn Franta sub domnia lui
Francisc f, se perfecticne pe vremea dor4riiilor
urmetoare si a fost i-tinut in cinste de cei mai
maxi a.rtflSti.
' Se graveazd, in lemn, in o-tel $i in arama
fie cu acul, fie cu ape tare. Acul convine rnai
ales pentru portret, apa tare pentru mrcile lucrEri si le de o desAvarqrre $i o gra ie, pe cari
acul cu greu le-ar realiza.
se

Albert Diirer
lber! Diirer, gloria qcoaiei getmane, s'a ndscut la Niirenbdg in 1471. T\atel sau originar din Ungaria, se stabirlise cu caliva ani mai
inainte in Gerrnania, .oa se se perlectioneze in
giuvaergerie Fi aiunse foarte mester in meste$ugul acesta, care este aqa aproape de arte. Albert era ar1 doilea fiu a,l sd.u, $i alti patrusprzece copii ii urmara. Dtrer iEi crestea ln frlca lui
Dumnezeu $i ln iubirea virtulii numeroasa sa
Jtmilie, Ei, vrand sd. faci fiecaruia din copiii
sai cate o situaiie, le studia cu mare ingdjire
caracterul gi gust$l lor. A[bert se deosebi de
timpuriu prin inteligenta, blandelea .i pornirea
sa pentru inveteture -si de aceea pe el, tatal
seu, l-a ales sA-i fie urmaF intr'o zi.
cand crezu cd fiul seu a invdtat destule
carte, incepu sA-t invete giuvaergeria
Tanirul Dtrer tsi dAdea toate ostenelile ca

sa mullumeasce pe tat5,1 Si maestrul s6'u Si dup'i

caliva ani lucra cu muit gust aurul s,i argintul'

ciuvaergiii erau insA pe atunci ln deaproape
legeture cu pictofi, eari le feceau desenurile ce trebuiau executate pe buceli1e de giu-

l0o

BTST,IOTECA TINERII\trTI

vaergerie. ,A.lbert, dupe ce admilase multA vreme talentul 1or, lncercA s5, copieze, fd,rA vxeo
indrumare din paxtea cuiva ni$te mici tablouri,
ce se geseau in casa pirinteasce. Nu prea izbuti
lnsa print):'o munct staruitoare, ajunse sA
fac6, ceva ca lumea; spuse tatelui sdu cA ar vrea
sA se lase de giuvargerie qi sA se apuce de picture. Bitrand Dtirer care vedea !n dorinla aceasta, -dna clin aceLe toane, ce apuce aqa de.
usor pe tineri, il certa $i i] opd sd, se mai ocupe de altceva, decat de lucrui ce i se dedos se
lndeplineasca.
Alberi Iagd.dui c6, a.a are se fac6 Si s'a

linui

catva timp de cuvant. trntr'o zi hsa, un frnmos chip al Sf. Fecioere, ce-l cumpexase mamasa, il facu sA uite fagaduiala data Ei se apllcar
noapiea s5, copieze lcoana acea. Lumina lampii
il treda insA, Fi c6"nd el plin de bucude mantuia copia vladonei, uEa odAii se deschise Di
Diirer-tad,1, intrA. Albert remase ca trasnit, se
scule Fi, apropiindu-se de tatel seu, li ceru umi-'

lit

iertare.
credeam ca am un fiu supus $i respeczise
acesta, Si vid cu pArere de xeu eE
tuos,
m'arn inqelat.
cuvantul acesta, te rog, tatA, te
-- Retrage
venerez Si te iubesc qi n'am avut gandul s5! te
sup6r. De cend m'ai ,oprit, n'am mai pus mana
pe creion, qi nu qtiu cum se face ce veza]]ld acsastd, frumoasa icoane, am uitat fegeduiaia
ee 1!i dAdusem. Mi-e rusine fi imj pare rau;
iarti-mA, te rog.

Sl. leronim

celuls sa, de Albed Dnrer

I,UCEFERII ARTEI .I

l0t

stam acum mult de vor..

surodle
tale
dorm, fe ca ei. Maine
-si
o se vorbim.
Albert promise ascultare, lar Diirer-tatil
iefi. TAnerul puse bine schi,ia li stinse larnpa;
mecar ce ar fi vrut sa doarme, cum sfetuise
tatel seu, gandul inse la pedeapsa care il aStepta a doua zi nu-l les5, se inchize ochii. Nu
ITU e vremea se

frqlii
be; --

ca Diirer ar fi fost tate aspru; el nu vorbea

copiilor sei decat limba ratiunii; dar tocn'r.,ai
fiindca era bun, un cuvant aspru era in gura
lui o pedeapse grea.

A doua zi, Albert se scule s,i, dupa rugeciunea,

1ud parte familla intreage, urme pe tat61 seu tn odaia lui. In loc de cearte lnsi, la
care se a$tepta, vazu ce Diirer ii intinde mAna.
Albeft o luA Si o duse la buze cu lnduio$are Fi
recunostin!e.
gandit mult la tine noaptea aceasta,
-M'am
dragul
meu; li zise betranul. Eu cred ca intr'adever a! se faci treabe in pictur6' Hai cu mine.
am se le duc la Hupse Martin.
Ne putem inchipui bucuda 1ui Albed: Ilupse
Maftin avea o mare reputalie, ca picbor fi gravor, la Niirenberg, s,i de mult visa tantrul gi vaergiu ta fericirea de-a deveni lntr'o zi elevul lui.
Sub dirqct-iunea acestui maestru, tanArul
Diirer se perfectionA ln gravurd' $i se apuce se
qi picteze. Perd,sind apoi atelierul 1ui Martin ca
se intre la Michael Woumuth, care se ocupa mai

la care

102

I]TBLIOTECA TINERIIVIII

cu deosebire de pictura. se apucd, de studiul acestei arte, precum Qi de al arhitectudi.

Ramase la Wolfmuth pane Ia varsta de
douezeci$iunu de ani, rnuncind cu hArnicie
$i intrecand toate asteptar e nlaestrului sd,u.
fiemultumindu-se numai se asculte cu luare
aminte lectiunile sale, Albert, spre a le intiperi
$i m3,i lline in mintea sa, le insemna in fiecare
seara pe scurt, $i, multumita acestei prevederi, a putut, peste caliva ani, sd, publice ut1
, Trat1.t de perspectiDd ti de s,rhitecturd ciDild,
ti milit rd" o lucare cale a contribuit mult la
reputaliunea sa.
In 1492 se duse la Kolmar, unde fralii
schonganer, uimiti ci gesesc atata talent inir'un tenAr, il primire de minune. Atbelt lucra
vreo doi ani la Kolmar, Fi apoi se inapoie la
Nilrenberg, unde se insure cu iiica unir-i vestit
mecanic..Albert Diirer fAcea un fe1 de pictura
Fi de $avur6 cu totul deosebitA de a inaestriior
sei s,i cunoscatorii nu intarziare ctre a judeca operele sale cu mult superioare decat tot ce 15,cusera panA atunci adist.ii germani.
Albert, fericit ce ajunsese prin talentul
siu se-Ei faca o situaliune asigurat5,, nu cunoFiea ambilia, care munceDte adesea pe oainenii
d.e geniu; el nu dorea decAt un lucru: sE poate
trai in pace in casa sa, inviorandu-se dupd o
zi de munca in toveresia unei soiii iubitoare $i
devotate. Dorinta aceasta nu i s'a lmplinit; tovari$a ce-!i alesese era ursuzA 5i cicalitoare; Si
oricat i-ar fi facut artistul p0 plac, rlu ii puter

I,UCEFERII ARTEI

r03

astampexa pornirile qi nici nu izbutea sa scape

de prigonirile ei.
Aceasta fu o"grea loviture pentru Albert;
iritreaga-i vieala ii era inveninatd; nu se plahgea, era lnst aqa de amerat, lncat nu gesea
ma,ngaiere nici in avere, nici in onoruri. ImpS'ratuf \{aximilian, care vizuse cateva tablouri
d.e a,le lui, il chemi la curtea sa qi-l primi cu
cea mai mare distincliune. 11 hsercine cu 1mpodobirea palatului seu, fi cum el preluia tot
aqa de mult omul ca $i arti,stul, ii lecea plecere st vie si sa-] vaze la lucru qi se stea de
vorba cu el.
Intr'o zi pe cand Albert desena un grllp
pe perete, imparatul bege de seame ce scara, pe
care sta artlstul se cletina pulin Ei ficu semn
unui gent!1om din suita sa ca sa o !ie' Acesta'
cd i se dA un astfel de ordin, se dete
",rtpri-tt.
pas inapoi qi chemand pe unul din serviun
torii sd.i, ii porunci sa lie scara Maximilian ficu
semn servitorul.ui se se dea la o parte Si apropiindu-se el insuq de pictor, linu scara pana ce
acesta isprd.vi desenul. Albert coboranrdu-se'
imperatul il fAcu gentilorn Ei ii dete ca blazon
tlei ecusoane Pe un cA'mP de azur'
Sa Stili, zise el curtenilor sei' ce titlui'
pe care 1l dau lui Albert Diirer nu i] va ridica
in stima nici unui om cumint'e; ceci el datoreazA talentulul sau o noblele cu mult mai mare
glorifi$i mai ilustrA, decat a'ceea cu care vi
iale
impef
noastre
cati voi. LTn act al voinlei

t04

BIBLTOTECA T]NER1MII

IJUCEFEP.II ARTEI
:

poate sA face rin conte, un duce, pe cand numal

Dumnezeu poate se face un artist.
,A.]bert remase catva tj.mp la curte, qi f6cu,
intre alte flumoase buciti de pictura, un mare
numbr de gravuri foarte preluite. Inapoiat la
NUrenberg, Diirer ceuta ln munce mangaierea
pentru multele necazuri. Din toate pertile veneau comenzile, pe c.ari abia era ln stare sA le
pridideasc5,; regii si prinlii iqi disputau gravudle Si tablourile sale. Carol Quintul si Ferdi.
nand, regele Ungariei il incercarA cu daruli, ti
tolj. oamenii de seame din Niirenberg, ceutau
prietenia 1ui. InsA, desi plin de bunevolnt5, !i
de politeti fale de toatt lumea, cu toate acestea nu Drea era darnic cu frumosul titlu de
pdeien; caci cuno$tea in toatd. lntinderea, ce
insuFiri cere Fi ce datorii impune prietenia. Din
scrisorile, oe trimitea din lta,lia senatorutrui
Bixkheimer, se vede cum prj.vea el pe acest
prieten ca pe un alt eu aI seu $i nu se temea
sa-$i destenuie lui toate inima.
Se vorbim putin de calatoda aceasta in ltaIia, oare este eposa cea mai fericita din vieala
arti,stului nostru. Arlbert Diirer era de treizeci
lqipatru de ani cand vru sa viziteze patria lui
Michel Angelo, a 1ui Rafael $i a 1ui Titian. prietenii, cari iL iubeau cu adeverat, iI sfetuiau de
mult se faca pelerinajul acesta artistic; sotia
lui hse, care l$i fecea o ptacere se-I contrazicA tn gusturile sale, 11 lmpiedece pe cat putu
ca se urmeze sfatul acesta. Albert insestrat cu
o i.nteligente superioarA. cu un suflet mare si

r05

Y\t!-rJtr f!-rdytv{ !, rytrrd! ir!r{ ! r

nobil, mai presus lnse iubind lini$tea, se obi$nuise s5 nu iase din cuvantul tovareqej. sale Fi
nu ge.si ln sine curajul s5, scuture jugul. Trebui
ca Pirkheimer pfin multe stAruinta se-t hotarasce sA face pasut acesta.
Insfarit pictorul o pornl la drum. In diferitele orase aIe Germaniei, pe und.e se opri, i
se fd,cura cele mai mari onoruri, ce,ci numele
seu ajunsese popular. La Venelia pdmirea a
fost Si mai entuziaste: toti artistii Fi iubitorii
de arte din acest frumos oraD se imbulzeau in
lurul lui Diirer ,ale cerui frumoase gravuri se
respendi,sera in toate Itatia. Pictorul dete, inaintea tuturor, caxi li cereau un tablou, preferin!6 asociatiei negustorilor gerrnani. Albert
f5,cu pentru compatriolii sAi treitori la Venetia.
\n Sl- Bdrtolo?neu, pe ca,re l-au ga$it minunat
-si l-au plAtit cu 110 fiorini. Toti nobilii venetieni voiau se vazi pe racest pictor dibaciu qi.-qi
disputau cinstea sa-l gezduiasce. Iriconjurat
de atd.tea dovezi de dragoste, Diuer uita supararile sale cosnice Si lncente pe toqi, prin spiritul. prin manierele prietenesti, prin veselia
comunicativa Fi rarul seu talent.
Dela Venetia se duse 1a Bologna, unde li
fAcur6, de asemenea o foarte buna pdmire. Aci
f6cu catva timp sudii de perspectiv5, gi se pxegetea si plece la Roma, cand niste afaced i1
rechemaxS, in Germania. ISi luA cu perere de
rdu ramas bun dela frumosul cer al Italiei, sub
care simtise ce i se inviori sufletul Si i se des-

r06

BIBLIOT'EC,A TINEN'IMTT

Yraftr\rr@
volte geniul, $i relua trist drumul spre Nfrenberg.

Int6,ia tucrare, pe caxe o fecu dupe inapoierea sa dln calatoria aceasta, a fost portretul seu,
pe care 1l tdmise lui llafael. Avusese plecerea

vaze pe acest incomparabil artist, si amandoi iFi fAgAduisexe se reinoiascA cunoqtinla la

Roma. Portretul acesta. pictat (in guaFe) pe
Do.nza loarte iina. a btarnit admiratia lui R'aIael, care se grdbi sa-i n]ullumelsca printr'o
serj,soare din cele mai prietenoase Si trimitandu.1 mai mulie desene din cole nai pre-

ie

tioase.
.-

ii*p de paisprczece ani' Diirer munci fare

incetare, aci pictand, aci gravand, eci scu-Ipia"a, ei pe zi ce trecea. lucrarile sale dobandeau ir,[ nou grad de perfecliu'ne' Sincer reptacut sa reprezinte subiecte sfinte
rigio.,
-mai i-u pe l\4xica Do:nnului penNru care
aleJ
si
avea o devotiune dcosebiti Nimic nu e n]ar
pur, mai srrav decat madonele sale; simiim'
iontemplanOuae, ca inlma artistului a condus
plnefur- sau' chipurile lui.christos dQ Albert
biirer sunt deasemenea minunat de frumoase
putut da caracSi divine; numei credinla 1e-a
subuma'
terul acesta de o simplitate
pidura"
Ca.podopera lui 'Albexlt DilI el: in
aureoli'
in
lnvAluit
pe
cruce,
este- Iwdntuitorul
sale lmparati cardinali
ii "ta"e la pici.oarele
gravura' se citeaza un
priveit'e
nani, fn ceeace
"i--siantut leroftin mcdiland' o,supra sl scri'-

AvarlI, de Albert Diirer

I,UCEFERII ARTEI

,'

t07

twria", cate este, poate, tot ce a produs arta

aceasta mai frumos pane in zileIe noastre.
In 1520, Albert Diirer ficu o noue caldtorie;
de data aceasta inse in Terile-de-Jos, nu 1n
Italia. Acolo fAcu cunostinte cu Lucas de Leyde, care lI gazdui tra el acasd. mai multe luni rie
zile, ca pe un adeverat fxate! La despertire, igi
dS,ruire fiecare portretul Si, de$i departe unul
de altul, nu se uitare niciocate.. Artistul german a fost foaxte bine pdmit ]a Anvers, unde
se afla un mare num5r de pictori reuniti 1n
corporalie. Acelstia dedure in cinstea lui un banchet, la care se dedu voie se vie qi publicul, ca
sA vaza oricine pe ilustrul sLrain. Si publicul
veni cu duiumul. Albert, descdind calAtoria
aceasta ln ,,Jurnalul Artelor" zlce, glumind, ce
vezand cum se imbulzea poporul d ambele
parti ate mesei, strivindu-se, ca sa aiunge pane
L ""u ispitit sa se creaze ,statua celebri'"i,
td[ii".
Fiind pe vrernoa acea incoronare,a lui Carol Quintul, Albert Diirer se duse la Ai.x-Iachapene, ca se asiste la serbArile ce se dedeau
cu acest pdlej solemn. ImpAratul vru sA-l vazA
Fi ii arete toat5, stima ce avea pentru talentul
lui. Incuraiat de bunAvoinia lui Carol Quintul'
Albert oferi arhiducesei Margareta (fiica aceluia$ Maximilian, care rezbunase in ehip a6a de
nobil pe artist, de dlspretul unui gentilom),
portretul augustului ei tate Principosa nu primi
tns5. Albert se simti adanc iignit, s'i sufednd qi

t08

BIBLIOTECA TINERII,fiI

I]UCEFERII AR,:TEI

I09

YraFA^r@
aite jignid, pe lange umilirea aceasta, pictorul
se inapcie Ia Niirenberg.
Acolo, se prinse iar in jugui vielii, cAci, imbatranind, femeia, care avoa cinstea sA-i poarte
numeler nu invat:lse sa preluelsca geniul sAu
qi alesele sale lnsuqiri Si; nedandu.qi deloc osteneala sd, se indrepteze ca se-i faci vieata mai
pl6cute, ea djrirlidse d adevalate pacoite pe capul .1.*i. Lu.i Albert i-a trebuit toata rebdarea,
toate resemnarea unui creqtin ce si rabde chinul acesta de toate zilele. Isi lnchlpuise cA o
se se deprinza ct timpul: nu se deprinde ilisA
omul cd bbiiiiirFsa 'ie-va?a despretrLir $i pr.igonit. Mahnirea li cuprinse sufletul; s5,netatea i
se zdru.ncint Fi dupa ce lAncezi c6,!iva ani, mud,
lir viastE de numai cincizeciqipapte de ani
(

1528).

':lfdrnird,m 1n opereie

lui Albert Diirer o imafecund6, un geniu lnalt, o execu-tiune ferm5,, o desavarqile prodigioase qi un
colorit strSlucitor. Totuqi n'a putut sA se fereasca cu totul de unele cusururi ale compatrio-

ginatie vie

tiior

s5,i.

!i

Regretabil mai este gi faptul ce Diir:er a

cam neglijat arta perspectivei in degradaliunea
culoxilor gi studiul oostumelox. Cu toate acestea
a fosi; un om de mare geniu. El s'a format sitlgur qi a rescumperat impedecliunile operei sale
prin sentiment, energie gi pasiune, care fac din
compoziliunile sale, fie picture, fie gravure, tot
aiatea drame $i poeme.
Albert Oiirer a lAsat un foar{,e mare nu-

mAr de gravuri in lemn, in aram6, in fier, in

cositor Si o multime de desemne cu penita $i
cu creionul. A r.euiit perfect 1n portret, a fdcut
-si peisaje, cari plac prin caracterul lor plin de
gra!ie.

Artistul acesta a fost ce1 mai bun gravor

al vea4ului sAu, Fi Rafael a fost aqa de impresionat de stampele sale, incai sfetui pe Antonio Raimondi se studieze maniera dibaciului
strAin.

Albert Diirer a scris despre geonetrie, despre perspectiva Si despre proporliil.e fi-s;uriior
omene$ti.

LUCEI'ER,II AF,TEI

lacob Callot

acab Ca"llol, nascdi

la Nancy, ia

1593, era

fiul unui crainlc in arnlata Lorenel, crre

vrand oa fiul seu sdt imbrAliqeze aceea$i cadere,

il dete Ia scoaia ca si invete sA scrie Si se citeasc6,. Totul mergea bine 1a lnceput: Iacob era
ascultetor $i silitor la lnvatetura. Insa pe mtsure ce creqtea simiea un desgust tot mai mare
pentru meseria tatelui sau, desgust care se datora inclinaliei ce avea cetre alta oclrpaliune
de care, fireqte, nu se putea !ine. Cea mai maxe
plicere Di cea mai dragA a 1ui ocupaliune era.
sA deseneze pe cal!!l.e qi oaetele sale,qi se sape
cu llrlceagut pe bencile din ciasA sau pe arborii
din gredina, poftrete qi figud de tot felu1, pe
'sari tovara.sii sAi le contempiau cu nirare Fi
curiozitate.

Gust[l acesta pronunlat pentru

desen,

neliniFtea pe tatel seu, care il opli cu toat6,

strasnicia se se mai ocupe de arta aceasta qi
confiscA fere mil5, creio&nele Si modelele, Fe
cari copilul reu;ise sA punt mana. Mare sup6rare pe bietul bdiat ! Ar fl vrut el s5. asculte ;
inse ceva mai puternic decat e1 1l atrtgea: cum-

il1

pdrd, alte creioane, alte cartoane qi se puse pe

lucru cu fi mai male ardoare. o bucate de vreme se feri asa de bine, hcat nimeni nu banui
ca nesocoiea porunca iatAtui s5,u; dela o vrelne
insa mai s16.bi paza $i tatel sau prinse asupra
faptului. Bti"rarnui Cauot psdepsi aspru Un
gand r5,u incolti atunci 1n mlntea copilului: si
iugd de a,cas', ca sE scape de severitatea pdrinteascdL; gandul acesta il munci catva timp
gi intr'ir bunt zi, in$eland supravegherea, la care

era supus, pAresi casa perinteasce.

Merse cet il iert'au picioarele sale de doi'
sprezece ani Si ieqind clin oraF, o 1ue peste
cbmp, oe teana sd nu fie luat din unx6 Prinse
a iniera qi bietul copii, zdrobit de obosealA, ahinuit de ioame qi de fric5, incepu sa se aeiasca
de ceeace fe,cuse. Se gandea Ia ingriiorarea
mamej. sa,le, aFa de lluna li duioasa, se gandea
1a lacrimile oe va vArsa, Si, asoultand de o buna
inspiraiie, o porni inapol. Mexsese lnsa a$a de
pani
*oit, n'ar ii fost chip sa aiunga 1a oraq drum
in
"i
intalnea
dacA
numai
afare
zi,
a d.otla
vreo catula. Acasd, ar fi fost silit se marturiseasce cd. a fugit Si sA spun6' din ce pricine' ce
o sA spuni tatal seu, care, din nenorocire' era
acasli Qe pedeapsi avea se dea fiului seu xasvratit?
Lui Iacob l se stranse inima de frica qi ne
mai Ftiind ce se faca, se lAse in iarba, pe margi""u Oru-"f"i Ei se porni pe plarns Cu toat6r
Irou"u, .u roalA toamea. care tI cbinuia biruii
E"- oios"ara adormi. A doua zi it lrezi o ceate

tl2

gIBIJOTECA TINER,IMII

Ylj,wt ArvrgYyrrtsrttvrrtavrirvJrfF-r
de ligani, cari fecuserA roate tn jurul lui $i se
mirau sA gS,seasce, aqa de dimineale, un copil
bine lmbrAcat, culcat singur la marginea dr.umului. Callot, cam speriat la lneeput, la vederea ac.Jslor oameni ciudali, se iiniqti repede $i
le spuse toata intamplarea.
Vagabonzii in Ioc se-l lndemne ca se se intoarcA la pirinl/ii lui. chiar cu primejdia de a
fi aspxu pedepsit de tatat seu, t1 poftire sa-i urmeze in ltaiia, unde se duceau. Iacob, oricat de
pulin invetat era, gtia ce in trtalia erau mulgi
oameni destoiniei ln atta desenului, Si apoi
f6,candu-gi socoteale cd nu e bine sd, c6l6toresti
singur, primi cu bucurie propunerea tiganilor.
fmbucend ceva din cele ce ii dAdure acestia,
mai prinse puteri qi fere sa se gandeascA la
periniii sAi, de cari se deperta, pe multe vrerne,
poate, plece cu ceata aceasta ciudatA.
Laia aceasta de tigani l$i ca$tiga painea :
femeile facand pe ghicltoarele, fetele cantand
9i jueand ln pietele publice, copii cerFind, iar
berbalii finandu-sb de furturi ori prAdand pe
celAtori la drumul mare. Era o mare deosebire
de principiile, ln cari fusese crescut Iacob Si 0e
reu fi parea lui acum de fapta sa nesocotite, pe
care nu ti-o putea ierta. El, drept, nu lua parte
la nelegiurile iiganilor printre cari il aruncase
soa,rta. In timpul opririlor desena figurile cele
mai expresive a1e tovaregilor sai, gi in oraqele
pe unde treceau, aventurj.erii vindeau desenele acestea pe la negustori de vechituri odata

LUCEFER,II AR,TEI

lt3

cu alte lucruri ce proveneau din suspecta lor

meserie.

Banda ajunse insfarsit ln ltalia. Fere pro-

fesor,

ftra

a[,te modefle decat a/oetrea ce

ii

oferea

natura, Callot facuse progrese mari Si desenele sale, oricat vor fi fost de imperfecte, aveau
un caracter de adever qi de originalitate a$a
de mare, lncat gAseau totdeauna cumpaxAtori.
De mult iti pusese el de gand sA se desparte.
de tigani; mai de aproape supr"avegheat inse de
cat in casa perinlilor, nu-qi putuse Ince hfiptui planul. Ajungand la Florenla reusi sa inspire interes unui ofiler aI marelui duce. Ofiterul
aeesta iI lue sub ocrotirea sa, Di dupe plecarea
liganii.or, i1 dete 1a invetatuA, la un gravor
vestit llemigo Canta Gallina. Iacob primi lectiunile acestui maestru cu o mare recunoqtinla
Fi atentiune $i prolite afa de mult de ele, ln
cet in scurt timp fu 1n stare se copieze tablourile marilor pictori, o trude care ii desvolte talentul qi ii forme gustul.
. Dupe cativa ani petreculi la Fiorenla, callot pleca la Roma, unde nedejduia sA se perlectioneze in arta sa. Dar n'apuc5, se se instaleze bine in ora$u] acesta, ce fl recunoscurd
ri$te negustori din Nancy, prieteni de ai tat5,lui se.u. Iacob era fericit ce aflA Ftiri despre fanilia sa, pe care nu o uitase qi pe care avea
de gand se o revade dupa ce va fi ajuns mare
arti.st. Insb cinstitii' negustori nu voire sA scape
prilejul de a duce lnapoi ln Franla pe acest copil r5,tAcit, a cerui pierdere fusese a.a de mult

t4

LUCEFERII AR,TEI

BTBLIO'IECA TINE:R,IMII

nlAnt- Marna

planse de perinlii 1ui. $i, isprAvindu-Ei afacerile,

silira pe lacob sa plece cu ei.
Dodnta de a-Si imbrali$a perinlii Fi st lie
iertat de ei, ce a fugit de acasi, fapte, care ii
sta greu pe,cuget, a fecut pe CaUot se nu se opuni 9i-1 suslinu in tirn'pu celatoriei. sale; cu
cat se aproplau inrse, de Nancy, cu atat se temea
mai mult de urmd.rile ascultd,rii sale. Macar
ct exa incA destul de taner, trecuse. de cand
pAresise casa parinteasca, pdn atatea incercAri'
incat mintea lui se copsese lnainte de vrer'e;
de ce se temea el nu mai erau dojenile Ei pedepsele, ci erau sforlerile pe cari, desigur, le vor
face tatAl seu qi mama sa, ca sA-I intoarce dela
cariera ce iSi alesese. Or, gustul, ce aratase din
copilArie, devenise pentru el o vocaliune irezis-

#;;.;;l;

il';;"p';;;;.

pentru lacrrimile ce tre-a varsat

de acasa' Acum revezendu-l'

era uitat.
totul
'""*eii"a"*i
C"llot i-a mai vorbit

el

cetva

rimn .lc nobila meserie a amelor' dar cand Iaaduse

.r'ui o."oi taiptns, i-a arttat desenudle
apucend
lncantat
Ei
Iii' it"riJ,-ttiaisAu,iamase
ii zise:
fiului
mainile
'-^--- ra-i"
a"t artist, dace intr'acolo te traEe
inima!
"""'fta.ou. d.e multumit ca nerintele sau s'a
sd'-$i
i*ronu?irrrtartit, cartot nu s'a incumetat

.:"'u:,i11:":^'".""1ii"1'
il#;{;i
#,'l?in ltalia;

noieze

inlerese ca

;;eme familiei sate' pe care

i"".il""
';,f#;;';;;
"itit"
o"-*"rt prin rusa lui de acasa'
"-'si pu"it" ca sd nu piarza vremea in zadar
sa lucreze sub conducerea lui Phflippe
""
"puJa
Pictura nu prea ll atregea" arta
Thomassin'
ce poate ln gravurr' 9i cand tni*i'i"
"""a.o
i""p.iai oup6. catva ump in rtalia'
.'t

i,
I

ri
i

1n--

O.r"" aI florengei, Como If incantat de

ralul tu! talent, i] lua la curtea sa qi-l incerca
cu onoruri Si daruri.
La Florenla Callot se apuca sA graveze su
ape taqe acele mici lucr6ri, in cari 9i-a desvelit
toatd. plindtatea s,i finelea geiiului seu' Renumele seu a erescut repede Di nu s'a putu't inapoia in Lorena decat dupe moattsa iui Corno II'

"6iJim-"t"

Nancy.

dupd ce in zadar se sili sA se a,rate rece qi sevei, deschise bratele fugarului Si-l stranse la

lui nici nu se incercA sA-Fi ascunved.erea fiului ei iubit' Nici nu l-a

iiitri"i"i-*i"""

tibil6.
Mai merse cateva zile cu negustoxii ln prada unei nelinis,ti, care ii rapea somnul Si pofta
de mancare; apoi hoterlndu-se brusc 11 pAresi
Negustorii lnFtiinland
ti o lud inapoi la ltalia. seu
mai mare se 1$[
insa famltla sa, fratele
dupe et 9i dupe o saptemana 11 ajunse lnainte
de a trece granila Franlei Fi-l lue cu sine la

In zadar iqi fecuse Callot atata inime ren

cA va fi lnfruntat cu severitate: inima de pdrlnte este doar un izvor nesecat de indulgenli
$i de j.ubire ! tr'Itranrd la tatal seu se arunce
piengand la picioarele 1ui. Betranul Cailot'

il5

I r6

I]TBLTOTECA ?INERIMII

vJY-rl'.tv$'E-rvtt avadYd{!-\rUitYt't
cai'e il preluia mult Fi ii arita o iubire

I,UCE}.ER,II ARTET

amintirea acestei infrangeri- Se ruge de rege

sd nu-l sileasci, la treaba aceasta si ii arat[
pxicinile care-l fAceau si, nu-l asculte de astd-

cu

totul deosebiti.

Iubirea de patrie il ficri aiunci se respii.rgi

toate propuncrile ce i se laeeau cx sA rimina
pentru totdeauna la Flol'enta. ge inapoie la
Nancy, unde ducele Lorenei t-a primlt cu distincliune Si i-a asigurat o situaliune strelucite.
Regele Ludovic XIiI auzind de marele lu-i
talent, 1l pofti a cr"rrtea sa $i 1-a insercinat sa
graveze asediul cetelii La Rochelle -si luarea
insLilei Rh. Callot Fi-a facut treaba as,a de
bine hcAt a oblinut lauda tuturor cunoscetorilor', preeum qi bunevoinla regelui $i a cardi-

dat5".

Unul din seniorii, cari erau de fale la convorbirea aceas|a a lui Ludovic XIII, cu gravorul s6u, lncercii sa sperie pe Oallot pdn amenlnlAri.
sire. iata dreapta mea. raspunse lacob.
- sA punelti sa mi-o taie. si ve iur cA mai
puteli
de grabA mi-o taiu eu singur decat sa md supun pornunciior Majestatii Voastre !
Regele admj.re patdotismul Fi curaiul artistului si 1i fAgtdui ct nu li va cere nimic ce ar
putea fi impotrlva onoarei sale si ii figa{iui o
pensiune de 3000 lire, ca sA lami'nA ln slujba

nalului Ricl.lelieu.
Peste catva timp iscandu-se un rezboi cu
Austria, oraqul Nancy a fost cuprins de trupele
t'ranceze. Se stie cd' Lorena a fost guvernati
de urma$li lui Gera.rd de Alsacia pani la 1'735,
cand tratatul dela Viena o alipi 1e Frania, cu

condiliunea ca Stanislau Leczinski, gonil, de pe

tronul Poloniei, sd. domneasca pana la moartea sa pesie ducatul acesta, inat-tat 1a ranpjui
de regat.
Ludovic XtrII polunci iui Callot si reprezinte luarea Nancy-u1ui, cum reprezeniase pe
acea a cetatii La Rochelle Fi a. insulei Rh6; Cal1ot insA nu era francez, ci lotaringian. Auzise
cu durere de lnfrangerea suferita de ducele,
sttpAnut sau. preeum 5i de rnarea nenorocire a
nlult iubitului seu orag; nu se astepiase insd cA
i s'ar putea cere sa eternizeze prin Lcul seu

1ui.

CalLot

ii muilumi

r't
\"r

lu.i Ludovic

XIII

Fi-l

ru-gd'

nu pdmeasce propunerile

e'se-i dea voie

cestea, oricat ds str*lucite Si cle megulitoare ar
fi, ci s5,-i ir']geduie se se intoarce in Loreno,
pentru ca nimeni sA nu-1 poat[ invinui ct Fi-3
peresit patria pentru aceia cari s'au declarat
du$manii acesteia Si pentru ca nici chiar eI insu$i sb nu-Si poate aduce lnvinuixea, ci a p6'r'6sit pe ducele lnvirls, ca si traiascd, din binefacerile invingatorrllui
Lud.ovic XIII, cu toata parerea de rdu de
a pierd-e pe acesr mare artist, n'a putut decat
sA laude dezinteresarea gl mtrlnimia lui ii ii'
dete vole si Pleoe cand va vul.

sd.

il8

BIBLIOTEC.A. TNAR,IMII

Iacob se inioarse la Nancy, unde iqi vezu

rnai cleparte de lucru qi cand a murit la varsta
de patruzecigidoi de ani, numdrul gravurelor
sa.le se urce la nu mai pulin de o mie qase
sute de bucau.
Nimeni nu l-a ajuns pe maestrul acesta in
arLa de a reprezenta grotescul. BetrAiii, cerqetodi, schilozii, figurile ciudate cepatau sub
creionul lui o infeliqare de surpdnzator adever.
Se cred.e ce timpul pe care [-a petrecut, in
intaia sa tinereie, printre liganl, i-a dat pineipalele tipuri, pe cari i-a reprodus Ei variat cu
atata noroc. Bd'lci 'rite, TArguri'le, Erecutiunile
cupit le, Scelze din ta)erne, Mizeraile rd'!boi|Llui, Pdtilnile lul Christos, Eadnt( iLtl, Pdrterul,
Strqd,a cect mo're din Nancu, a,cestea sunt dintre operele lui callot cele mai ceubate de cunosce,tori.

A gravat cu acul 9i de cele ma.i multe

ori cu apa tare; acest din urma mod este ccl

mai pxetuit. Spiritul Fi finelea poantei sale, t'ecunditatea Fi focul geniultli seu, expresiunea
figurilor sa1e, a.legerea .si distdbuirea sulliecLe1or, vadetatea grupelor sa1e, lntre cad nu exisiA
nici un contrast for-tat, u$urinla cu care lucra,
n-Iodul cum a -stiut sA dea celor rnai mlci amanunte ceva nou, 11 pun ln rangul artiqtilor celebri.
. Purtarea sa la curtea lui Ludovic XIII, il
fac un eetd,lean nobil $i curagios; in sfarFit'

I,UOEFERII AR,TEI

l t9

Y@
cinstea sa, bunebatea j.nimii sa1e, gfaba cu care
venea in ajutorul victimelor razboiului, mila lui
de toti cei cari sufereau il recomnadau la stiposme, precum talentele sale, la admfaliurla

teritatii.
sfarFitul volumului

5'

CUPRINSUL
P-38t

frumoase
Arhitecturi Fi scutpturi

Insemnari asupra artelor

Phidias
Praxltel
Polyclet
Leonardo d{-Vinci ...
-Mlchel-Angelo Buonarotti
Ben;enut-o-(IeTmiCanova

,.

,l! .
<-,J

l\l

21
Zb
27

4t
z6
84

..

g0

Gravura

Albert Diiref
Iacob Callot

ts

:....

]4fi-difiIoti*:-......

97

.99
. 110

IN

BIBLIOTECA TINERIMII
VOR APARE
SUCCESIV:

Nr. 3. BANUL

ESTE OCHIUL

DRACULUI
POVESTIRE PENTRU TINERIMI:

lllll

llI'

Nr.4.

LUCEFERII ARTEI

BIOGRAFII ROMANTATE
DE ARTISTI

voL. fi

llll
Nr. 5. DIN INTUNERIC LA
LUMINA
POVESTIRE PENTRU TINERIME

Preful Lei 20