61 deo operatic chirurgicali, de, seurgeri re- petate de singe din nas; in ‘aeeste eazuri Anemia si mai. ziee accidentald si este in- Slantance, manifestanduesi..prin un fel. de Sfargeali,, paloare repede a pielei, amefeli, vajiituri de urechi, mers clatinand, tending la lesin. Al 2-lea fel de anemic general este atunel cand sdngele sogto In a eovagi cantitate a si In stare de sinatate, lar el este mai sirac in elementele pr tipale cari il constitne, adecs in globule posi, acdror uumir seate mai mult de ju tnitate (1 la 2 millioane tn loe de 6 mili- ‘ano pe milimetra cub de singe), Ine mnoglobind care poate seadea la 50" grame in loc de 125 gr. pentru 1000 (vezi SAxce); puterea colorantd a sfingelii este. foarte: mnjesorata; iar globulele albe uncori si In- inuljese. Aceasta este anemia cronicd sau | Teati, anemia ailevarata, despre care si vo este nai malt gi si intalneste mai des. Ea yine pe incetul’ si din mai multe cau: hirand neindestulitoare sau rea, mai cu seam’ | abuanl de banturi spirtoase, lipsiide mis- fate, gedere in orag, In aer stricat, muned prea mare en minted; apot sareina (gravid fatea), aliptarea, unele otraviri (eu plumb, fn mereur, eu iod); mele boale acute, mai | Jes frigurile palustre si renmatismal; boa- jele cronice, mai en seam boalele de stomac, de witri, eancernl, oftiea, etc. — Senonele aneiniei sunt; pielea palida, decoloratasple- apele pe partes lor dinénntra. (eonjunet Yele), buzele si wingiile in toe si fic rosii sont ‘albe; eiliri en palpitatii (bata de inima) si grentate in piept, dureri de cap si ameyeli, neori en zipicealé, cate adata leginuri prelungite si diterite turburari di- xestive (lipsi. de poitd de maneare, grew: | tate. la mistuire); la femei si mai aratit turburdirigan menstraaqie (la soroc), uneoti in Toe de singe eurge un fel de api spe aeitd, alteori pienl singe prea malt: si au dureri. In unele forme de anemi¢. pot si sit iveasci tarburari din partea exeerilor si in partiedlar delir (oiurare). Daed ascultim inima auzim un suf lin in primul timp, suiu care si aude mai bine la baza inimit (ordului), la nivelul spnginlui al 4-1ea in- tereostal gi aproape de steraum; sgomotele | normale ale inimii Ja anemiei sunt mai ra- Sunditoare, mai accentuate, Anemia agra- year mai toate boalele, tntaraie convales- cena si predispune Ia. oftied. Toate sem | hele aceste si vid 9i laclorozd (vezi acest cuvant), care sa deosebeste de anomie si Si observa numal Ia fetele si femelle th nere. ‘Tratamentul: sé va combate boala care 4 produs anemia, preeum yi orice cana care 0 poate produce, si recomandé sede rea la, tard, cura de aer (vezi Aurrro- ive); bili strate, bai de mare; cura de a- pa foce idroterapie); migcare, exereitin ail hic; rani buni, reeonstituanta, carne eru- dla tocatdé (400 ‘ztame pe zi),” substanfele cari confin fier mult, tot felul de carne, ond, Lapte, linte, spanacs preparatele de fier, saw de manganez, acolo unde fierul nu reu= geste, arsenienl, date indoze mici; inkala- iui de oxigen si in cammrile cand anemia are un mers acub si poate face o transi ziune de sange.— Anemia pernicioasd pro- igresivd, Sub acest nnme.s'a deseris o ane- ine en nn mers foarte repede, care si ve- de mai en sami la femeile cari au niseut do curind si ale caret semne sunt ca si ale anemiet obicinnite, ins& in ulisurimai mare, insotite de diareie si varsituri, dee moragii (porderi de singe) gi edem (Vazi ax ‘cost cuvint); moartea, vine wneoti_ repede, dupa mai multe zile de friguri. Tratament, Ja incoput si da fier sau mat bine lieoa rea Fowler, tartiat ferieapotasic cate 10 grime, din care boltayul va Ina cate. 10 pani la 15 piedturi inainte de_mancare; Arsenioul s& mai poate administfi. yi prin injeetii pe sub piele: Ticoarea Fowler 5 gr, apa de laur-ceras 10 gr 1 pind Ia 2 se- ringi Prayaz pe zi. Transfliziuwe de sange. Contra virsiturilor: pofiunea Ini Riviere, api cloroformati, mental, coeain’; inhala- fiuni de oxigen. “Sedere la tara, saw la Inunte. Regi: lapte, ow erude Sau fierte moi, carne fripti, peste, linte, putin pane; ca bauturi: lapte, kefir, sau bere slabi. ANEMONINA. — Cautii la Deoryet. ANESINA sau Aneson.—Canta Ia CLoneton, ANESTEZIE (dela sree. an, tri, si esthdsis, senaibilitate), amorfire, nesimfire— Picr- erea complet san parfiali a simpinti, a senzibilitatt igjo parte a corpului sau tn fob eorpul. Anestezia poate fi rezultatnl ime stiri Tolnivicioase san poate fi produsiprin nijloace artificiale, prin medicamente. zise anestecice, “O rinire-a nei nerv (loviturd Sau tiiere), compresinnes nui nery, pro- dine anestézia parti pe eare 0 serveste ax cel nory. Ea si mat vede in degerituri, In boalele de piele, tn hoalele dé ereeri, de indduya spindrii, inisterie, eoreic, dementia, ete. Nesimfirea durerii,.si numeste anal gesie (vezi acest cuvant), care si deo- Seboste de anestezie prin aceea. od simi= rea atingerii, a contactului, senzibilitates comand s'aupistrat, Cand ‘anestezia. inte--ANES — be reseazii_anmai o parte a corpulul si elam | Jorala, find ocupi intreg eorpal si mumeste generata, AnesteziaToeata si ponte obfine prin aplicarea de ghiata asupra parpii de operat, prin pulverizagii de eter, de clorur de eit, de clorar de metif, injectiuni pe sub piele eu cocina, stovaind, ete. Anestezia general (pierderea temporaria eunostingi) si pro- ter, si duce prin inhalafiune de cloraform, protoxid de azot, ete, Aceasté, anestezie Provogel in chirurgie in seopal de a prac- ‘tick eu siguranti 0 operatie grayd, iin obstetricd ori de cite ori este trebuinti Si si combat durerile de facere (cand ele sunt prea mari si prea neregulate), sau de a face o operagie obstetricald grav, san cand si ivese aecidente nervoase cari pot aduce moartea temeiei (veri Rotawpste), In anii din uri s'a introdus anestezia si in facerile naturale, mai ales in Anglia, une de si practiced pe o seard intinsd, dar, a- tunei trebuie si si fact en mult hiigare de sami si femeia sit nn respire elorofom’ de- cit in minutal durerilor celor mai mari si snumai eat fin ele. Tn anestezia general sunt 2 perioade: 1. Perioada de secitafie, in care bolnaynl si lupt en cei din jurul Iui prin migeari inconstiente, violente la. cei aleoolici; 2. Perionda’ de gomn, care si a- nti prin vajlituri si diferite sxomote in wreebile bolnayului, si in care insenzibili- tatea (nesimtirea) este eompleti. Condifiunile nocesare pentru anestezia zenerali sit: bole naval si in sifere de boald de inima, sit fie pus pe diet absoluté incepind ain aj. Uneori sit pot ivi aecidente serionse, varsie turi, sincopa, login, san ehiar moarie, mai ales cand cloroforimml n'a fost curat sia fost dat in dozi prea mare, Din acest pnet de vedere inhalaginnily en protoxid de azot sub o presiune de ma sau fond atmosfere atunei cand si pot fuee, sunt de preferit, dupa eum regulta din cervetirile Ini P. Bert. Din anal 1905 s'a. ineepnt in gee pale an Bucuresti a se face injeefftni intru-rachi- iene i stocaind (J-10 etgr.) in. reginnea lombari, in eazurile de operatii cari si practicw dela Imrie in jos: talii ipogastriee, mii ingvinale, amputitii, ete. In adeyar upit 9 minute’ de la injeetiune picioarele sunt paralizate si anestezia completi, iar olnayul azista ‘constient la tata opera- tia ee i si face, putand fi chiar de ajutorehi- Furgalui, efind ‘aeesta are trebuinga ea bol- naval si tuseased, cum este in cura radi- eal a erniei. De patra ani s‘a introdus a- ceasti anestezie (rachistorainiaarea) siin spi- talul eondus de serfitorul acestor radi, en | ANEV reaultate tntotdeana bune. = ANESTRZINA (eter etilic din aeidul amido- benzoic). — Praf alb, fark gust si firs mi ros, care si intrebuinteazd en anestesic lo- cal. Si 4 contra hoalelor de stomae, 30- 50 eentigrame pe zi, in buline. ANETHUN GRAVEDLENS, — Canta Ia Manan. ANEYRIOM (deta gree, aneerysma, dlataginne, largire)— Ort de eite on ataim’ eX cngva& murit repede (subit), ne gaindim numai deeat la un anevrism in piept, ed i s'a spart va nn San mni Line zis nvgria cca mare (aorta) din piept. Desi aceasta nu si intimpli ase de des pe cit ne inchipuim, edei sunt mai multe boale cari pot produce astfel de morgl repeai, dar nn-i tai putin adevarat, ed a neyrismul mai intotdeauna sfargeste asttel, Prin anevrism sii infelege 0 tmmnora, o ume flaturd, plind de singe, care comumicd ch ‘avitaten unui yas sangvin, arterie sau va- ad. Anovrismul este de 2 feluri: spontanen si fraumatic. In cazul dintain, flitura ‘sum punga este format prin Litgirea pire- filor unei_arterii ints’ai punet oare-care, Hares cart pou plordut feloveighe rete tenta sub influinja unei boale numite ate- rom sau arterio-scleroza (ye2i aceste cuvinte). Aceast& largire si poate face numai oO parte a arteriei gi atunei avem anevrismud sacciform (in forma de sac) saw largirea, si faeoide jur imprejur: ancora fusiform (in forma de fus). In cazal a] doilea, eand aneyris- mal ¢ frawmatic, el vine dintr’o ranire a yasu- This! piri panei sunt formogi atone tn siturlle veehne.-Anowrismele artro-benogse SH formeuhatunel cont sunt oanive arto ria si vana in acelag Toe gi punga ce si produce comunied ct amsindond —vasele. Bunt imal multe caver cast produe _gcensti cumplitd boalé abuzul de banturi aleoolice, tale siltice, ylafa lonogl atvand preg multa si prea buna in comparatie ca munea, sforpirile violente, si. ateromnd (veai acest cuyant). Etatea cea mai expusa este intre 30-40 ani. Aneyrismnl si arat’ mai mult a aorta (vezi acest cuvant) din piopt, 1a gat, la subsuoard, in stinghe gi la indoitura genuchiului; si poate ivi si la arteriile treerilor. Inte somnele boast arent the toarele: umflitura sau tumora care s& afl intotdeauna pe traiectul nei arterii pre- inti, batai ca de pals, miscdri de intindere San de unufare gonerald $1 un freamdt sau figiturd specail cand panon mina pea. nevrism. Daca apiisim arteria intre inima: si anevrism, el seade, dack o apasim din jos de el, anevrismul creste.. Tumora peANEV pinpile din jur, provoednd durere, apoi_ a= evrismnl aortei di nastere la “palpitarii (bitai de inima), la respiravie grea, In ine- edcinne, 1a, nevralgii intereostale, la sughit, Ta un fel de riguseali gio creutate 1a in ghitit. Dar nu trebnie sit witim ed de mul- fe ori chiar doctorul nu poate cumoaste flintr’odata aneyrismul din piept, mai ales eand este 1a inceput. -~ Tratanent. Ane- fsmnl lsat in voia lui starseste prin a Si rupe, a plesnl, si atunei moartea vine Ta minut, subit, Aceasti rupturi, acest stir. sit si poate prin tratament daci ma oe0lt entra totdeauna, cel putin amind si vias Si poate prelungi pentra un timp oarecare. Pentru aceasta bolnavul ya trebui fereascd de emofianile vii, de _muned o- positoare, de sfortii, de exereitii violente, de mniseati si plimbari forfate, de influinta suparitoare a teatrelor, a balurilor gi se- atelor, a adunirilor nimeroase si sgomo- foase, cati supiri respiratia si impiedi civeniarea regtlati a singelui; si sii fe- teased de bitutwi alcoolice yi excitarte, de vin, cafea, eeaitl; simu fumeze ; regim eat Mi poate de sobra yi repaus, Ca, medica~ mente si recomandi: iodurul de potasin, de rabidiu, de sodin, Ta inceput cate 0 etgr. pe zi, mnergiitd creseaind pin 4,6 grame; dnpé 20 zile de curd si va fee o intrerupere de 10 ziles si mai dit bromurele, opiaccele, digitala, secara cor nati: pentru a epmbste eretismul si sfir- seala do ini’ ; penta tntivireo tnimii : Cafeinis, strichmini, ergotina ; iar e€nd ane- Yrismal o de naturi silitied s& va tui un tratament specific energie: friefiani Sau mai bine injeefii mereuriale, Anevris- melo cari si gisese In membre se pot yin- flecd prin operatic chirmgicala. Dar pentru nevrisniele po cari ména chirurgului mt Te poate atinge cum sunt cele ele aortei de exemplu, Tancereatx reomandi injecjiunile fenvo soltginne de 3 gr. de gelutind alba in 200 c. ¢ de apa care confine 7 gr. de clorur de sodin (sare) Je litru. Ea este sterilizath la etuva $i injeetati eu un aparat special; operatia € pufin dureroasi. Injectiile si fie tot In 10 zile eate wna, pani le 8, 10, 15, 20 in timp de 3-4 luni. Tnjectile sa fac in regitnea fesiera, in adincime. Dela pr ima injectic chiar, Singele incepe si si in- chege, apoi chiagnl si strange sl punga faneyrismali, scadé si si intareste, batdile Sant mai mici, preenm 3i durerile; apot punga seade din ce in ee mai mult pant find nu si maj observ nici 0 migeare de & = inigura, in eare ereste apast to mai tore | umflare in minutul treeerii undel | paraiele si ra ANGI sevine prin ea, Vindecarea si objine mai. tntot- feama’ tn anevrismele in formi de sae, pe clita yreme In cele fusiforme niciodata. Bk mai trateazi anevrismele gi prin lec- troliad, eare si va aplicd numai de wn spe- alist priceput 31 aumai la holnavii cari a inima in bun stare, ANGELIOK, angelind, anghelicd, bucinis, (Angelica archangelica, fam, Umbeliterelor). planta care creste pe Tangi torenteley vile din pagupile de munte st Subalpine’(Lulfe-August)-a8 intrebuingeaz Simintele, trumzele si mai eu seama rida tina, care este groasit ca degetul, In forma de fus, sbareita ; neagri-cafenie pe din fara, albieioasa pe dinduntra ; la gust) pli uta, cam dulce si aromatied 1a inceput, poi iute si amar ; confine un sue: gtmi- Tezinds galbui. Popoarele din nordal, Euro- pei mandned ylistarele tinere de angelica. Th medicina si intrebuinteazt pent pro- piletagile site stimulente, tonice, stomachice Tre. Pentra acestea calitai si ‘i la con- walescengi si la cei eari an limba in tot- deauna alba si incdreata, care le di gust fle mancare si le Usureazi mistuirea,, pro- uednd ragaiturl si vanturi La ect eo fue ga- ‘uri multe In stomae si mafe. Sida ange- liea in praf san in fiertura, in formi de ceaiu (20 gr, la 1000 gr.) saw sulh forms de tinctara, 2-10 grame ino pofiune oare~ care, Anghelicn mai intra si in compozitia apel de melisi, ete. — La fard din cauza fastulai $i a mirosului stay si pune in Tachi pentru iri da gust:-acest rachin sit Dea si i contra vatimatunit si ea tonie al stomacalti. ANGELINA. ANGHBLIGA. — Caut& la” Avortick. ANGHIIK. — antic la Aweuns. ANGHINARE (Cin Seotyrass, fan. Conapo- ritelor) — Planta erhacee spinoasd,_ ori hard din reginnile mediteraneene, enltivati ca planta culinard din eauza solzilor 2 nogi gi a reeeptacolului floral care ‘consti- tne ovmionnati legumi (yea Lrcume). An- ghinavea are gio aejinne diuretic’, adiek face ud mult. ANGINA (deta at. angere, aestrangali, a sugrima, a gitul, astringe de wat), anghi- nd, durere de gat, galci.— Cint un e0- pil sufere de git’ si parin}ii and ef el are Tngind sh sperie, si ingrijese, ereaind ci sie vorba de angina differied, care aproape © jumatate de yeag a siicerat fn mod cum- Cauti 1a Agerticsgas plit populapia férii noastre si care abia uumai de eafiva ani s’a domolit, mulpimita: serului deseoperit de Behring si Roux. Prin euvantul angind i si infelege mumai dif- teria (wexi acest cuvaint), ef orive. aprin- dere san inflamatie de wit, de inghititoare (faringe), fie ea vgoari sau grav; prin wm mare angina este de mai multe feluri dupa cum yom yedea in réndurile ce urmeaza. 1, Angind catarald acutd, angind eri fematoasa acutd angind’ sinpta, ‘du- rere de git. Sceasix este forma cea mai ngoara si mai putin perienloasi, Ba ine cepe cu fiori, cilduri, oboscalé general, durere de cap, lipsi de pofti de ianeare. Aceste semne 1a unii sunt neinsimmate, pe céti yreme la alfii, mai ales la copii, sunt Jn miiguri foarte mare, eildura este aga de are Inet prodnee ajnrare si ai credo. elue stie ce boali, grav fi ameningi, Dupi o ai Incepe durerea de git ct usedciune si usturime in fundul gurii si la inghititoare, grentate mare la inghifit; edptuseala din fundul gurii este rosie, useati, Ineitoare, presivaté de amici ridicdtnri si umflata. Uneori dup 2-3 zile si vad nite mucozi- titi, coneretiunt eazcoase sau un strat pul facen pe migdale, eare strat si curifi eu fnlesnire eu im pimitn? sf nn samini de Joe cn cel dela angina difteried. Cele mai sojeste side semne limba este adeseort angina si din partea aparatulni digestiv albuie sau gilbuio si incireata, greajt- si patio (inenietura), Cildura scade in 45 zile; ghindwile de la git suit putin prinse 3i in 7 zile boala trece. Caucele sunt: Fiza, Teena; recidvelo want trecrene, Tratenen, La incepat sh va th @ eicafe nie (unt de ricind sau sare amara, iar la copii calomel 15-35 centigrame dupa etate) ; contin ellonit ya ta slain, anpiand fenacetina, exalgini, si va mai da benzoat de soda, salol san clorat despotasa ; pe din afard si vor aplich eatapli@he eaiae: sau eiirpe inmniate in api ficrbinte si acoperiti, de gutapered; gargari eu diferite ceaiuri, de nalb do mish cu patie, ela tou, tn fireardesi San taal aes mises bondente in fundul gurii eu api borieati, fenicata, salieilata; spiliturile repetate des | atingeri in gat de trei ori pe zi, mai ales amigdalele em: acid fenie, camfor, ete 1 2 glicerin’ 30 gr., sau cw: acid salieilic BO ctar. glicerind 60 gr. ete; apoi bai calde de picioare cn mustar sau mustare la palpe, Regim: lapte, ona moi; ca bauturi diferite ceattl eile, plteute in gust qi linoends acidulate (eu lumaie). — 3 Amigdalita ANGI | acuta, gélet. — Semnete sunt ea si le ‘angina Cataralé, cu deosebire ei act mig- dlalele sunt foarte nmflate, eoeaee aduce mare greutate la respirajie si la inghiti- re; wneori durere de urechi, cand infla- mafia s'a intins si 1a trompa lui Enstatie (vezi Trowws), Cand galeile supureazi, fac puroi, bolnayul are eld si mai mare, | fiori de frig, gatul muflat si pe din afar: abeesul si poate formA induntrul migdalei sau in jurul ei. Tratamentul este casi la angina simpld, la care sii mai adangé. un- geri pe din afari ew mngvent cincreu, 30 gr, extract de beladond, 4 gr, gi pe de: supra un Prisnitz (etrpi muiati in apa ree si stoarsé, iar pe deasnpra gutaperea), sau eataplasme ealde cu fiiind de in; pe. mig- dale este bine pontrn a domoli durerile si si faci atingeri en: glicerini 20 gr., borat ile sodi 2 yr, coeaind 50 eontigrame’s war- gari de eoain de nalb’, eilduy, alternind eu gargaré de: acid boric 10 gr, api 1 litru, eseafade menti 5 picitari. Daya 23 ile abcesal st sparge san mai bine si va ehema doctoral, eare indatii ce va da de puroiu va desehide abeesml cu bistnrinl gi holnayal imediat sd va usura. Durata eostel amizdalite este cam de 8 zile. Angind catarald cronicd, angind granuloasd. Aseastt forma are urmiitoa- Fele semne: usedciune si un fel de gadili- turd fm git si tn nas, mai en sama dimi- neafa la esteptare, ceea ce sileste bolna- yal Si senipe des si eu oarecare greutate nucozitiile viseoase ce si gisese in_fun= dul _garii, Uneori sk observa. si_o mica sur- genie din eauza astupirii trompii Ini Kusta- fle (vezi Thowrs). Paretii -gatulni si coral gurii sunt rvgfi, Ineitori, presirati eu gra- nnlafiuni Guiei ‘ridieiturt) rosietice, de mic rimea unui bob de einepa. Asemenea leaie uni sii gisese uncori si in laringe (risuili- toare) si im nas (veal Lantxorri costes gi Conzs cnowtex), Acest fel de angina fine mult tiup si este intropinnta de tutun, ile binturi algoolice, si de eontaetul aera: Ini In cintdiroft si la cei ee vorbese mult. Tratament. Si mit fumezi, si un bei alcoo- ice; gargara en ceain de franze de nne, gar gari sau pulverizapii en ap minerale aca line (la -gutosi), sulfuronse (In roumatizanti), arsenicate (la Titnfatiei); mixdalele si si a: ting cu: nitrat de argint 2 gr., api disti- lata 20 gr, san cn: tinetnri de iod gi gli- cerind cate 10 grame; grannlafiile sisi atingd en: nitrat de argint (piatra iadului) sa cu sulfat de eupru (piatra yanita) sau sh si faci iusutlapii (64 58 suite) eu: nitratsa fe argint 1 gr., zahdr pulverizat 50 grame. | ‘La interior si sik deie: Tieoarea Fowler, € pana la 10, 12 piedfuri pe ai sau sirop de iodur de fler, 2 linguri pe zi, — 4. A- mmigdalita cronica, galei invechite, alts din repetares de mai multe ort a a migdaliter acute Ja limfatici si serotuloyi, care produce © unflare sau mirire a mig- dlalelor, permanent. Uneori migdalele sunt fa de mari ineat si ating en ommgornl, 3 ‘tiunei respiragia este foarte grea, mai ales | in timptl somnulni. La nnii copii aceastit famigdalita este insofita de mirirea ghindu-| rilor dela git (adenite cervieale eronice) | unele chiar supureazi; la cel limfatici 3 serofalogi si observa adescori gi corizi (in~ flamafia nasulni) si blefarita (aprinderes: ge-| 1 nelor ew urdori 1a och). Pragament. Si vor atinge des migdalele ew piatri aera, cu pia tra iadului, en tinetura de iod, Duet en ‘aceste inijloace migdalele stan pe lor, atunei cel mai bun Iucru este ca doctoral sit le fae, si le scoati cu instrumentul special numit cmigdafotom, san s& le ardat en feral osu. (termocautera) san. eu clestrieitate (enivanoeautern), metodi eare di bune Te fraltate, edi dupé eiteva arsari migdalele Sunt distrago (veal AIGDALa, aattanaLITE 3. Angind cuanoasd nedifteried, angin« erpeticd, Acousth angind si deosebeste cam grou de cea difterved xi pentru a fi sigurl trebuie sisi fued examenul bacteriologic, Si si vada miorobii de ce natur’ sunt (veal ‘Dirrente), Cn toate aceste sunt unele semne de recunoastere: edldura este ceva mai mare, de asemenea gi durerea de cap si durerea de wat; stratal col alb din tundul gar si eslipeste mai gren gi de desuptul lui mo- coast este wleerata, Vindecarea si face re- pede si recidivele nu sunt rave. Cavea prin- tipala este frigul. Tratamentul este foarte Simpln: la Incepat un purgativ (curipenie); gangiri emolienti en ceait de nalbi (300 gr) gi miore de trandafir (50 er.) ; gargarit en acid borie (4 1a 100) san ou acid fenie (60 eentigrame 1a 100); atingeri, in gat de mai multe ori pe zi en: acid fenio, covaina cate 50 centigrame, glicerind 20 gr., sam gar gar’ cu foi de coca 10 gr. fierte in 1000 raph 1a care i adangt borat de soda () gt-; aoestea cdnd bolnavul are dnreri rari de git. — 6. Angina gangrenoasd Si observa mai mult LY copii deeat Ia a- ulti, in scarlatind, pojar, virsat, febra ti: fide, dizenterie, difterie. Tn fondul garit ‘gi po migdale si vid pldeh gangrenoase c- gil, negrii, eu miros urét, unele “mici ca Tinted, altele mari ca un ban de 10. Dacé ANGI gangrena este minginitS, placa si deslipeste, fale lisand in loci 0 uleerafie care. si poate vindech; dack ganzrena este intins’, tifwza, plicile si Impreun intre cle gi eo- plegese omusorul, certl gurii, Gatul pe din afard si uma, ura, mirvasd foarte ardt si feurg bale multe; boluaval vorbeste pe mas, inghite gren, este abatut, molesit, flr pue ere; pnisal slab; neori neliniste si ai rare} moarte in eatova. zile. Tratament : si Ji ardi suprafetele gangrenate eu acid clo~ Hidrie sau fiernl rogu; gargart si spalituri abondente eu acid feuie, 1 1a 200; eu acid salicilie, 2 1a 1000; sau ea permanganat We potasd, 1 1a 2000; san eu sublimat eo- rosiy, 1 1a 15000; san en triclorur de iod, Tn 1000 api distilati; atingeri in gat en eid Inetie sat sublimat corosiy san acid fenie eate 1 gr. la 30 gr. glicorin, sau cu tineturd de fod si glicerina cite 10 grame. Si vor Introyine forjele bolnavului eu to- niee gi alcool; extract de nucd vortcd 10 tar, extract de chinind, extract de Kola fate + gr., pofiunea Tood 130 gr, sirop de chinehind ‘25. gr; s& in 4 lingnri pe 2 7. Angind diftericd (veri Durrente). — & Angind sifilitied (vesi Stews). 9. ‘Angina tubercaloasd are ea semne: arsurd si durere in gat, iar in fundul gu Ti si vid miei grannlatii imapaigbiate sam confiuente, alb-gilbui, cari sit uleereaz’ li- sind in urma lor réni mai mult sau mai putin intinse. Bolnaval ave dureri mari yi Aw poate imghifi deeit en mare greutate feeod cel face Si aibit spaimi de maneare ‘eeasté angina poate dura séptiandni si luni, gribind moartea bolnaynlui. Pentru traéa- ental goneral veri Ws OFTICK, iar ¢& tra fament focal si recomanda atingeri en tine- uri de iod, nattol camforat, acid lactic 50 Ta’ 100, son’ en acid fenie 50 centigrame, mmentol 1 gt, glieerind 20 grame. Pentra a inlesni inghifirea si. va atinge inainte de nancare fundulgurit ew glicerini fenicat (50 ctzr. la 100), sau eno solngie apoasih decoetind de 5 sat 10 1a 100, sat cu 0 $0 Tufie aleioasi de mentol de 1 la 20. 10. Angind scarlatinoasd (vert Seant.s- TiN). ANGINA DE PIEPT (anyor pectoris)—-Aceastit ‘hoald ciudata si primejdioast esto o nevrale gie cardiac (de inima) foarte durevoasi eare vine din timp io timp, sub for- mi de accese (veri Acces). De odatil, fird nici o pricind viditi, san eu prilejul anei emotiuni, a unei oboseli, dup oaman- caro prea multi, bolnayul este apucat de am acees de angini de piept. El simte inANGT — 86 partea stanga a pieptulni, sub api, 0 du- rere thjunghietoare, eare si intinde in. dio. rite parti, spre git, la eeati, in tot pieptal Ja stomac, dar cele’ mai adese oni dnrerea SA intinde Ja bragul stang, la mand, lad getul inelar si cel mie (Stora nervului e dital), si piclea manii devine palida si tira singe. Cand accesul este pnternic, durerea este insopita de o simtire stragnied de strin- gere de piept (constrictiune), de resuilare Brea (dispneie) si do netineste; bolnavl cu | fafa. palidi, pimantoasi, acoperit de sudori reci, sit simte strias en de niste eleste pu- temice san strivitde o greutate foarte mare | si ameningat de ndbusire (sufocafie) sf lesin, nenorocitul {rd 84 post yorbi san mised, | dar pistrindu-si cnnostinga, simte ed viata i SA stange, ed moore, Accesnl acesta du- tear edteva elipe, eateva minute, apoi dispare Tisind in urma lui o amorfire in , ina stan’, o umflare a testieulalui, o tro | buingt mare'de a ost cu udul, rigiteli ga- | aoase, virsaturi 31 0 mare molegeali. Ace cesul am este insit in totdeonna asa, dupa tipul elasie, Durerea care pleact dela’ nimi poate SA cuprindd nu mimai braful stany, ci amindoud brapele si minile, poate si sa ridiee in sus po git. pind la’ ineheiatura fiileli, poate sit sa seoboare spre lingurea si Si ocoleasei trunehinl ea nn fel de in- | cingatoare san si si prelangeased in jos spre stinghe pind la festicnl. S'a_ mai ut durere care si aibii un mers intors, ax decd si pleee dela mani, si si ridice ‘re pede spre piept, in forma une awe ea la epilepsie. Daei aseultim pieptnl in timpal aecesului, desi bolnayul pare a fl amenin- fat dle ndbusire, nm awzim nimie anormal; bitaile inimii samt ea in stare de sinitate, uneori mai ineete; ele insii sunt nerogulate sau gribite dacd angina de piept este in sopiti de leziuni cariiace sau aortice. La uni bolnavi nu este durerea. care ti ehinu- este, ea este insopité sam chiar inlo- cuit prin aceese le opresiune, de apisare in piept, ew sau far ital’ de inima: altori este dispnoa (rosuflarea grea) care tortireaz bolnavul si durerea cade po al @otlea plan. In multe ea angina de piont au vine asa de iute si in misuri aya de mare dupa cum am aritat mai sus. Bolna- vul ave in mod aproape continay, timp de mal multe siptimani si chiar Inui, eu foarte nie uuperi, 9 dutere in braful sting, © apisare in piept si. durere suportabili In reginnea inimfi, iar din eind in cand oarecari simptome’ atunel end hoala edeja i Adeseori in timpul aeceselor si | ita, ANGT Imai observa si alte semne: pierderea pot tei de mancare, salivatie, coustipatie, tim flarea panteceltl, — Caueele acestei’ cum plite boale sunt mai multe. Tn eazurile cele mai grave cauza este ateromul sau seleroz arteriilor inimii (coronare), cari st astupa si nn mai lasi si cirenlo sangele gi inima mu mai este hrdniti, attnel moartea vine repede; apoi scleroza aortei, de mate” ori de natura sifliticds nervalgiile si nevritele Plexului cardiac, timorile modiastinului din aproprierea acestni plex si cari pat provoed. aveste nevralati: san nevrite; isteria, epilep- Sit diabetul, boalele de rinichi (morbu lui Bright); abuzal de tutun, de ceaiu, de ea- fea, boalele de intestine (atunet ednd omul sufere cand de constipatie, efind de diaree); reumatismul, siflisul, — Mersu? boa Tei este variat. Accesele cele d'intai sant de objeein usoare si treeifoare sinumal ou timpel devin mai mari si mai longi. Cn toate aeeste boala poate’ fi mortals ehiar ‘in primal eces. Unit bolnayi aw mmai an singur acces, ce6a eo si intimpli foarte rar} de obiceiu aceesele, din rare ve eran la tneeput, si indesese si revin in cele din turmi in fivcare siptimind sau chiar tn‘le- care zi. Aceesele sunt uneori periodice, re- vin la-zi si ora fix. Unii-bolnayi yi end n'a geese nu sunt eu totul binds in tot- deanna ano grentate la respivatiey 0. ap sare in piept, o amorteald in mana stangi, Cand boaia nu este produsti de teziunile arteriilor coronare sin ale aortei en si poate vindeci. — Trutament. Tnainte de toate holnavul trebnie si ccolease’ orien pricing care ar putea provoed accestl, a deck si nn si supere, sim si obosensed sd nu minanee prea mult, si nu fumeze, sii nu beie ceaiu, eafea, Tantui aleooliee, si nm fact hetil si mopfi albe; si sa hike nease’ mai mult ew lapte (2-3 litri pe zi), Sd nt minanee carne de vanat, rael, poste de mare, mined infi, ardeiates prea putin vin la masi eu 0 apa’ minerald.’ Si si'com- bata diateza artritied prin alealine siliting guta, prin iodurede pofasin sau de raiding SH va preserie ioduril de sodia Iuni si ani, en intrernperi de 10 zile in ficeare™ Innd (60 etgr. pind la 2 gr. pe zi), san tine- turd de fod 5-10 pieatini de 2 ori pe zl; aortita si leziunile coronare eu. vezicitori, punte de foc repetate in regiunea inimii sifilisal ew preparatiani san injecgii merens iale yi jodur de potasiu; isteria si neyras- tenia en idroterapie, bromnre si yalerianat de amoniae; constipatia en pilule de sabur de 10 eentigr. In timpul accesudui