Sunteți pe pagina 1din 6
4 BULETINUL OFICIAL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA “Ami xVI— Ne 5 PARTEA 1 Joi, 12 iunie 1980 2 SUMAR Pagina ACTE INTERNATIONALE Declarajle comin ¢ + 4 + ep tee 18 ACTE INTERNATIONALE DECLARATIE COMUNA Portidal Comuntst Romén gi Partidul Comunist Bulgar, Republica Socialisté Romania si Republica Popiilara: Bulgari fraducind tn vial hotiririle Congresulut al XU-tea al Partidulul Comunist Roméin st ale Com gresului al Xi-lea al Partidului Comunist Bulgar, ffl prictentel traditionale si dozvel Lborioit frijesti dintre cele dows pavtide, (Axi $1 popoare, po baza egalitat “Geril reciproce, in conformaitate.cu Tratatul de prictenie, colaborare’ si Socialisti Rominta sl Republica Populari Bulgaria ‘din noiembcie 1970, ferm convinse cf adincirea continu a relatilor romino-bulgare corespunde. interesolor vitale ale Spopoarelor roméin si bulgar, slujeste unitayfi $i cocriunii {arilor socialiste, contribute la intarlrea pic, des finderil. gt colabor’ii tntre’ popoa hotisfte e& amplifice $1 si adinceased eolaborarea in cadeul Tr de Ajutor Economic Reciproc, si intireascl prictenia sic elaiiile cu tarile in curs de Gezvoltare, cu celelalte state, il dinamice multilaterale a cola- fn drepturi, a respectulul sf incre= renjf mutuali dintre Republica (atulul de la Vargovia gt al Consituh rd deosobire de ortndulrea socal Sta dea acSiona impround cu toate statele si forteleiubitoare de pace pentra ‘geducorea Incordivlt internationale, pentea coneolidatea Paci, destindert sf securiat, pontra Inidptalrea Gecarmic, in primal sind a dezannar macleare, pont Gecvoleaven colaborarl pe bast de egaltae’ Events] reipree in Baloat, in ropa si in ome, spiifiind consecvent pta popoatslortmpottiva impesialismulst, colonialist sasismulul st politic de apastheld, pentru Home, independents progres toca, reafiriind aiasamental lor feta de felurle # pwineplile Carfl Organizatel Na(iuniloc Unite, a urmare a convorbrllor care et: avut lot in allele de 2—7, Tunle 1080, Intre toverdsul Nicolae AGenescu, secretar general al Parildulul Comunlst Romie, pregedintele Republic Socaliste Romania, a fl Todor sivkse, prim-sceretar al Comitetulut Centraal Partidului Comunist Bulger, pregedinle Const de Stat al Republic Populare Bulgari, declan “ neoeolonialismulul, a JiQitii tn dropturi, independenfei si euveranttitil nation nale, neamestecului in treburile interne, intrajutordcil Bartidul Comunist Romin si Partidul Comunist Bulgar, Republica Socialista Romania gi Republica Populara Bulgaria dezvolti relate reciproce ta dome- nille politic, economia, tehnico-stiintifio, cultural gi in toate celelaite domenii pe baza' trainicd a principiilor marxism-leninismului, solidaritafii internajionale, ega- toviitagesti si avantajului reciproc, in spiritul legaturi lor tradifionale de prietenie gi bind vocinatate dintre poporal roman si poporul bulgar. Ua rol determinant pentru dezvoltares fructuoash a relatiilor frlteqti romano-bulgare au intilnirlle st con- vorbirile, dovenite tradijionale, dintre tovardqul 2 BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICH SOCIALISTE ROMANIA, Panta 1, Nr. 45 Nicolae Ceausescu, secrotar general al Partidului Co- munist Roman, presedintele Republicil Soclaliste Rominia, si tovardgul Todor Jivkow, prim-secretar al Comitetulul Central al Partiduh Comunist Bulgar, presedintele Consiliului de Stat al Republieii Populare Bulgaria, Hotarivile si injelegerile adoptate la aceste Intilniri au deschis intoideauna not perspsetive pentra extinderea si aprofundarea colaborarii eficiente intre cele dowd partide, tari st popoare, In conformitate cu aceste hotiviri si ingelegert, s-au intensificat contactele intre reprezentantii comitetelor centrale ale celor doud partide ; sa amplifieat cola~ borarea intre parlamentele si guvernele celor doud ari; s-au estins legutusile directe intre organele jude ene si oragenesth de partid, vizitele veciprace $i Intll- nivile fotre Frontul Democraticl 91 Unitaiil Socialiste si Frontul Patriei, Intre organizatiile sindicale, de tineret, de fomel, alte organizatii de maxi sl obstesti Toate acestea au contribuit la schimbul de experlenis fn construirea socialismului, Ia Intérirea conlueraeil in Problemele de interes ¢ S-a seordat © inalth apreciere veaultatelor obtinute cu prilejul Intilnirilor $i convorbirilor dintee peim- ministrit celor doua guvemne, activitatli Comisied guver namentale mixte de colaborare economich si tehnico- stiintifica, organelor de planificare, de comer exterior, mainisterelor si organizaiiilor econornice din Romania #1 Bulgaria, Ambele pirfi au relevat cu satisfactie indeplinirea cu succes a hotdrivilor adoptate privind dezvoltavea gi adincirea colaborinii economice, tehnice si stiintifiee S-au extins 51 diversificat cooperarea si specializarea in productie, ponderea acestora in ansamblul schimbu- rilor economice fiind in continua erestere, Schimburile comerciale s-ou dezvoltat intr-un rit sustinut, volu- mal lor in perfoada 1976-1980 dublindu-se fata de realizavile cincinalulut anterfor ei doi conducator! de partid si de stat au apreciat ozitiv eforturiie comune ale coleetivelor de oament ai ‘muncii romani si bulgari pentru construivea Uzinei de masini 51 utilaje grele de la Giurgin—Ruse si in acti- Vitatea de realizare a Complexului bidrotehnie Turnu Magurele — Nicopole, care au mare insemnitate pen- ‘tru economiile celor dous tani si contribuie la stringerea continua a legiturilor romano-bulgare de trained prie~ tenle. S-a convenit urgentarea Iuerillor la aveste Obiective, precum si efectuarea preyititilor pentru 'zarea in comun a unei noi hidrocentrale pe Dunire fn zona Cernavoda $i a altor objective economics. A fost subliniata contvibutla important pe care o aduc la dezvoltarea relatiflor economiee Acordul de extindere a colaborarfi si cooperinit in problemele energetice pind in 1990, Programul de colaborare gi cooperate tehnico-stiintified pe perioada 1981—1990, conventiile generale de cooperare si specializare in Productia mijloacelor de transport si de colaborare com= Plexi in domeniul masinilor-unelte pind in 1990, con venjiile de cooperare si specializare In metalurgie, chimie si i alte ramurl, care au fost somnate tn pro cesul pregatirli vizitei ca urmare a hotdririlor adoptate la intilnirile 1a nivel fnalt de la Voden si Sinaia ain 1979. Aceste documento deschid nel perspective cola- doratil eficiente In introducerea progresului tehnic si dozvoltarea acestor ramuri econamice, S-a dat sarcind organelor de resort «4 urgenteze elaborarea Programu- lui complex de colaborare pe termen lung fn domeniul sateriilor prime, eonventtilor de cooperare st specia~ lizave in productia de echipamente pentru Complexul hidrotehnie Turnu Magurele — Nicopole, de eolaborare In productia de tractoare, masini agricale si altele, Ambele parti au exprimat satisfactia In legaturd cu reaultatele obtinute in cordonavea planurllor de dez= voltare a economilor najionale pe pevioada 1991—1985. Pina in prezent s-a convenit deja dublarea volumulut schimburilor de misfusi fat de cineinalul precedent. Relevind posibilisatile Insemmate cate existé pentru, amplificarea cooperirii si specinlix8rii in produetie gt cresterea Livrailor reciproce de minfuri in cincinalul’, uumator, cei doi conductor de partid si de stat au dat sarcina organelor centrale de planifleare si ministere- lor si organtzatiilor economice si actioneze in continuare Pentru majoravea substantiala a schimbusilor comer Gale peste volumul convenit pind in. prezent Reafirmind voinfa comund de a asigura folosivea tot mai intensa a posibilitajilor pe care le ereeazd poten= ialul econes continu crestere, al eelor dovs ari si vecinitatea geograffed, de a ridica la un nivel calitativ superior intreaga activitate de colaborare economic’, tehnick si stints, tovarigul Nicolae Ceausescu si tovardgul ‘Todor Jivkov au semnat , Acar dul-program privind direetiile de baza ale dezvoltiit colaborarit economice si tehnico-stliniifice dintre Republica Socialista Romania sl Republica Populard Bulgaria pind tn anul 1990, care asigura 0 baz sta- Dili, de lung’ durati, pentru aprofundarea, extinderea si perfectionarea in continuare a relatiilor economice dintre cele dowd taxi Apreciind pozitiv constituiren Societatii_mixte romino-bulgare de cooperare economicd si comereia- lizare, masurile adopiate pind acum pentru conluerarea ‘mai strinsd a organclor de spesialitate din cele dowd tri, cei dot condueiitori de pattid si de stat au convenit Si se dezvolte gi extindd in contimuare formele noi de» activititi comune privind cooperarea in praductie, re= alizarea de operatiuni comerciale si de proiecte tn terfe tae, Pirfile au subliniat importan{a colaborivii fn cadrut Consiliului de Ajutor Economic Redlproe, cave contri- buie la dezvoltarea legiturilor economice dintre Roma- nia gi Bulgaria, Cele doud {iri sint hotiite si-s! aducd si in viitor contributla activa, alaturt de celelalte {ari membre ale CAER., la indeplinirea ,,Programutut complex al adincirii 1 perfectionivil In continuare a colaborieit si dezvoltisli integriril econamice socta- Uste a farilor membre ale AER, precum gi la BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, Panrea 1, Nr, 45 3 ¢laborarea si infptuirea programelor speciale de cola- borare pe termen lung intr-o serie de domeni! princi pale ale productiel materiale, menite si asigure satis facerea mai bund a necesititilor ffirilor membre ale CAER. Dind 0 aprectete pozitiva activitatil Comisiel mixte @e colaborare culturald, cele douk parti au constatat cu satisfactie rezultatele obtinute pe linia colaboréril, reelproce in domenille stlintel, invétamintulul, cult artei, precum sl In domeniiie sinatatil, turismul sportulul s1 schimburilor In zona de frontier, S-a con Venit ca organcle si organizatiile de resort din cele doud tdci si ‘acfionoze impreund pentra araplifiearea informixil teciproce asupra succeselor celor doud, Popoare in-construirea,socialismulul, asupra eulturii gi ‘trecutului lor eroie, si asigure conservarea monumen- telor Istorice de fnteres comun, imbogitirea si valori- ficarea tradifiilor de prietenie si tntrajutorare, care caracterizeazi. de veacuri raporturile romdno-bulgare. ‘A fost semnat Programul de colaborare culturala 1 stiinfificd tntre cole dow {irl pe perfoada 1981—1085, @ edrui realizare va duce la diversificarea $i tidicarea nnivelulul calitatiy al relatiilor romino-bulgare in do- ~meniile stiin{ei, culturii, arte, Invajémtatulul, edveatiel si pregatiril cadrelor. Tovarisul Nicolae Ceausescu si tovarigul Todor Jivkov au reafirmat hotdrirea comuni a celor daud, partide si state de a inti, extinde si adinci gi in viitor rictenla si-eolaborarea roméno-bulgard ia toate dome nile, cu convingerea fermi cA aceasta corespunde intereselor popoarelor roméin si bulgar si reprezintd o contribulie important la intirirea destinderii si secu- ritifil, la dezvollarea colabordiil Internationale, Ia Jupta pentru socialism si pace In Europa si in lume. 1 Tn cadvul schimbulut de pirert asupra problemelor internationale actuale, cei doi conducatori de partid sl de stat au constatat c&, pe de o parte, continua sf se {ntdreascd. hotirirea popoarelor, a tuturor forfelor pro- resiste si iubitoare de pace de a pune capat poltill imperialiste, colonialiste gi neocolonialiste, de agresiune si asuprire, de a desfigura tot mat larg lupta pentru pace, destindere, incetarea curset inarmévilor, pentru Iibertate si progres social, pentru colsborare interna~ fionsla pasnics, egala in drepturi, pe baza’respectacit reciproce a independentel si suverabitatti nationale, nea- ~“mestecului in treburile interne. Pe de alta parte, se accentucazii activitatea fortelor imperialismului si reacliunil, tentativele acestora de a supune dominatiet lor state si popoare independente, de a accelera cursa inarmérilo:, amestecul Jor grosolan fn treburile Interne ale allor state, ceca ce constituie © ameninfare pentru procesul destinderii, pentru pacea, ibertatea, independenja si progresul popoarelor. Cele doud parti si-au exprimat profunda ingyijorare fal de agravarea, in ultiraul timp, a situatiel inter nnaffonale, fat de cresterea considerabili a pericolulut Pentru cauza picti gi destinderil, Accasia este urmarea activizirii in continuare a politicit imperiaiste de for(i, confruntare st hegemonier 4 acumuldril- nor. probleme Internationale. nesolutioc nate, Cercurile imperialiste, care promoveazi aceattd politic, incale& deschis independenta s) suveranitatea Statclor, se amestect In treburile lor interne, folosecs fot mai'des forta sau ameninta cu folosirea el im relas {ille Internationale. In acelosi timp, se ereeazd noi st’ nol obstacole fa calea restructurarit relaiilor economice internationale pe bazi de egalitate in diepturi ql echitate. In lupta Pentru resurse energétice side mater prime se tao: Seste tot mal des forja sau amenintarea eu forte: npc tiva Uiilor im curs de dezvoltare. Accasta genereard instabilitate tn relaille Inteystatale, duee la aparitia lunor nol focare de Ineprdare, Forjele imperialiste ‘si reactionare folosese toate acestea pentru sporiren bugetelor militare, accelerarea programelor ‘de inarmare pe termen lung. Ca urmare, te Ivese not obstacle tn calea niin secur I Europa, unde, ea sl pind acum, nu_exista progress in domentul desangajic militar’ st derarmaci, se con tinud sporirea cheltuielilor militare, a trupelor 9 armamentelor, se acumulleaza in proportit tot mat ample mifloacele. de. distsugere, In special” nucleare, care amenin{i popoarele continental Un pericol deosebit comport hotarirea_N.A.T.O. privind producerea sf amplasarea in Suropa oceidentald 4 unor rol mijloace racheto-nucleare americane cu raza Iedle de actiune, Daca aceasta hotarire se va realiza, Situatia pe continental european va cunoaste oInrdu- tatire brused, tatrucft sporirea potenfatulul distraciy din Europa va afecta inevitabil climatal politic inte resele vitale ale popoarelor continentulli, va antrena nol cheltufeli uriage, care vor deveni 0 povard $1 mal mare pe tumeril popoarelor, Pigtile consider c& tn aceste conditil este imperios necesar ca title socaliste, rile nealinfate gf In curs de dezvoltare, toate statele Iumil, fortele demecratice, progresiste. si antiimperialiste sa actioneze hotarit pentru opriren eurgulu spre incordare 1 ,rizbol rece" Pentru aptrarea sf continuarea politic de destindere, Pentru transformarea acestela intr-un proces continu tulflateral si atoteuprinzitor, Este necesar ea toate problemele litigioase dintre state, orfett de complexe ar fi, s& fie soluflonate numai pe calea’ tratativelon, Pornind de la principiile depline! egalitat! in drepturl, respectulul independentel i suveranttatil nationale @ flecirei natiuni, neamesteculul tn treburlle interne, remunfiri Ta folosirea forte si la amenintarea ott forta, Cele doud par{l au subliniat ci datorita schimbari- lor radicale care s-au produs tn raportul de forte pe plan mondial in favoarea socialismulul, picli sl inde pendentel popoarelor, {rile socialiste, tn colaborare cu alte state, cu toate fortele progresiste, democratice sl antiimperialiste, au asigurat mentinerea picii, trecerea fn perioada ultimulul deceniu Ia politica de destindere, de dezvoltare a colaborarii si bunel vecinatati intre eintole cu, Satafas. sociale aiterite, lg. pla. cxPrTae convingerea ci {tile socialists, statele fubitoare de pace, toate fortele progresiste si democratice, actionind hhotieit impotriva politicii imperialiste de dominatie, fncordare gi ,izbol rece, pot nu numal si pistreze 4 BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, PanTEA 1, Ne: 45 fot ceca co #0 realizat posttv, tsi axigure continuares eiai de destindere, tnfaptuirea ‘wpor transformBrl ositive in intregul sistem de raportns Internationale, Er'desfasoare tot mai larg lupta pentra pace, indepene ents nationals progres socal # etic dowd part au relevat chy in cel 25 do ani care au treet de a crearea aliantel Tor defensive, statele irteipante ka Trotatul de la Va'sovia, in cobluerare Fe oluborare cu alte state, eu toate fortele Tubitoare di ‘poce, solutionensa sigur sl eficent sareinile de im Porland sited de # nl admite declansazea_ unui Pasbol in Europa, de’a conteibul pe tonte eile 1a In- itea pli, labiren ancordarit internaljonate, dervol= tires ure! colaborarl paglee, egale In-dreptan ote state Pirlile au sobliniat Smportanta declaration adop- tate 15 mai 1980 de statele participants la rata de ia Vargovia, care contin vn program ampla de ac- lune pentra reluarea sivcontinuorea politic de. dee Undere's) colaborare, oprivea carcel tnarmatlor, tre terea la devangajoren mittara Infaptaivea devarimai Sm primal rind 2 desarmarit nucleate, pontra elimi hhurea fortel din reltile Internationale sealulonarea ual pe cale panic a tion dintre state, pentru Intariren acl, independentel a1 sec ita popoarelo Ele au releval invernitaten ofganizar i unel reuniuni Ts cel mal Inalt- nivel a conducdtorior satelor din Hoote zoel” hunt To ental santo aia a he mt sarcina Inlaturdrs focareler,tncordavi intern Republica Soctalisa Rominta st Republica Popular’ Bulgaria sint Hotisite sa aeloneze fmpreund cu cle~ Talte state pavtcipante la ‘Trataal de la Varnovia, ca alte {Gri sotulste, cu toate satale Tublloare de pace, fu forfele progresiste sf democratice din Tatreaga fume Pentru traducerea Tn viata proponeritor Tormtate Tn Aocumentcle adopiate Ta. Vargovia ‘Ambele lee acorddo important, deonebitd edifiinit securtail st dereoltril colabortsl pe continentul aan, Intenaificirt efortarilor pent tindscered ‘a un tot unitar a Actua inal al Conferin= fel pentru securitate si cooperare in Europa. TRomioia qi Bulgeria considera c& reuniunea de la Madrid a statelor partcipante 1a Conferinta. general- europeand tebute sh joaee un rol important in cansali- area dostinderi, edificarea seeustitt sf dezvaltarea fioperdril tm Europa, Aceasta reclama. intenif- area eforturlion pentru pregatirea temeinicd a rel- nlunll,astfel nett fle ereat un ellmat de incredere si infelegere raciproca, pentru ca, Inca toainte de In= feperea ei,