(1)

Conform Evangheliei dup Matei, Iuda l-a trdat pe Isus pentru 30

monede de argint.
Dup rstignirea lui Isus, regretnd fapta, a aruncat cele 30 monede
n incinta !emplului lui Irod din Ierusalim dup care s-ar fi spn"urat
de un copac numit de atunci #copacul lui Iuda$ Conform
acestei evanghelii Iuda a fost discipolul care a neles cine este de
fapt Isus, fiind discipolul preferat de El %Iuda nefiind ca cei
doispre"ece, care erau plini de toate imoralitile&,i a fcut voia
lui Isus dndu-l pe mna autoritilor care i-au ucis trupul,
eli'erndu-l astfel pentru a se ntoarce n (mpria lui )ar'elo %Mama
Divin&
(2)
Frumuseea i graia figurilor create de acesta, precizia liniilor,
precum i redarea micrii fac din lucrrile sale o oper ce
simbolizeaz pictura epocii. Caracteristic artei lui Sandro
Botticelli este i faptul c figurile pictate de el prezint profunde
sentimente umane. Personajele sale, cu chipuri uor melancolice,
au n general o epresie !istoare. Botticelli apare ca un
cercettor atent al sufletului omenesc.
"Primavera# $Prim!ara%, realizat de ctre Botticelli, a fost una
dintre cele mai admirate lucrri ale sale, fiind celebr nc de la
epunerea sa la Florena. Sub forma e!ocrii grdinilor &aiului,
pictorul !a simboliza tinereea, iubirea i bucuria de a tri, cci
asemeni prim!erii care !a renate n fiecare an, aa i omul
t'njete dup iubire i tineree !enic, at't de dorite, dar
niciodat atinse.
(3)
a scurt vreme dup sosirea sa la *oma, *afael ncepe lucrrile de decorare a
camerelor din +atican, cunoscute ulterior su' numele de ,e -tan"e di *affaello.
.ici ia natere una din cele mai importante creaii ale sale, coala atenian. ,a
cererea personal a papei, frescele din -tan"a della -egnatura a'ordea"
temele/ .devrul, )untatea i 0rumuseea. (n scena nfind 1arnasul, *afael
identific 0rumuseea cu mu"ica i poe"ia, )untatea este e2primat de virtuile
fundamentale, iar .devrul, legat de noiunea raiunii, este repre"entat de grupul
filo"ofilor din .tena antic.
coala din .tena este o alegorie a filo"ofiei. (n centrul ta'loului apare 1laton,
innd ntr-o mn dialogul 3!imaios3 iar cu cealalt mn artnd spre cer,
lumea ideilor desvrite, alturi de el .ristotel ine n mna stng 3Etica3, iar
cu dreapta arat spre pmnt. .ceste gesturi pot fi interpretate drept contrare/
idealismul primului este opusul doctrinei filo"ofice a naturii pe care o afirm
cellalt. !avanul cu casete al cldirii amintete de noua )asilic -fntul 1etru pe
care)ramante tocmai o construiete.
%4&
Din toate imaginile de pe plafonul Capelei Sixtine, aceasta e cea mai
mare realizare a lui Michelangelo. Vasari a descris personajul lui
Adam ca unul "a carui frumusete, postura si contururi sunt atat de
perfecte incat pare ca a fost creat de Supremul Creator insusi si nu de
pensula unui muritor de rand".
Efectul izual datorat spatiului dintre degetele celor doua personaje,
Adam si Creatorul sau, este asemanator cu cel al unui curent electric.
Se creaza o tensiune dinamica, priitorul fiind aproape capa!il sa
distinga fluxul energiei diine care trece prin acel spatiu, dand iata
primei fiinte umane.
Corpul lui Adam este caracterizat de perfectiune, fiind creat dupa
chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Expresia, trasaturile sale sunt
extrem de frumoase si armonioase, reflectand totodata perfectiune
spirituala a fiintei umane inainte de a pacaturi.
"anga coapsa lui Adam se afla cornul a!undentei, umplut cu frunze
de stejar si ghinda, una din multele trimiteri la stejarii care apar in
scenele ilustrate pe taan, o referire la numele de familie al papai
#ulian della $oere.
Creatorul este reprezentat ca un !ar!at puternic, cu !ar!a al!a,
inconjurat de ingeri. %n lucru important este faptul ca pentru prima
data in arta crestina, !ratul sau e prezentat dezgolit, amintind de
citatul !i!lic "Si cui i se arata !ratul Domnului". Este o referire la
&ristos, pe care il prefigureaza Adam, cel care inca nu a pacatuit.
#n '((), fizicianul *ran+ Mesh!erger a pu!licat un articol in ,urnalul
Asociatiei Medicale Americane, afirmand ca a decodificat scena
Crearii lui Adam de catre Dumnezeu, localizata in centrul taanului
Capelei Sixtine, ca fiind ilustrarea anatomica perfecta a creierului
uman in sectiune transersala. Mesh!erger sugera ca Dumnezeu era
reprezentat infasurat cu o manta ce reprezenta creierul uman, ca sa
arate faptul ca Dumnezeu l-a inzestrat pe Adam nu doar cu iata, dar
si cu inteligenta umana suprema. Acum, in alt panou de pe taanul
capelei, la scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intuneric,
Su+ si .amargo au gasit cea mai mult. "egand centrul pieptului de
gat din reprezentarea antropomorfa a lui Dumnezeu, cercetatorii au
descoperit ca se formeaza imaginea maduei spinarii si a tulpinii
creierului. Sa fie oare taanul Capelei Sixtine un puzzle de /)) de ani,
care doar acum incepe sa se descopere lumii0 Ce roia Michelangelo
sa spuna atunci cand, in imaginea lui Dumnezeu, a pictat cutia ocala
de la gat ca o tsacrilegiu sau un omagiu0 Ca sa termine plafonul
Capelei Sixtine i-au tre!uit patru ani si cand a inceput pictarea
capelei, el a luat-o dinspre est spre est, incepand de la intrarea in
capela si terminand deasupra altarului. %ltima scena pe care a pictat-
o a fost scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intualtarului,
tulpina creierului, ochii si nerii optici in forma gatului lui Dumnezeu.
De mult timp criticii de arta si istoricii s-au mirat, in fresca aceasta,
de iregularitatile anatomice neo!isnuite ale gatului din reprezentarea
lui Dumnezeu, precum si a um!relor puse iners. Chipurile din fresca
sunt luminate diagonal, de jos inspre stanga, dar gatul, eidentiat
1inseninat2 de parca ar fi pus in lumina reflectoarelor, este luminat
drept si usor spre dreapta. Cum se poate impaca gandul ca cel mai
mare anatomist si portretist sa fie asa de neindemanatic in
reprezentarea lui Dumnezeu tocmai deasupra altarului0 Cei doi
cercetatori afirma ca nu este or!a de o pura intamplare sau
neindemanare din partea artistului, ci mai degra!a e or!a de un
mesaj codificat. Ei mai spun ca in nicio alta reprezentare anatomica
Michelangelo nu a facut gatul asa cum este el pictat pe taanul
Capelei Sixtine, ci de fiecare data gaturile erau pictate perfect dpd
anatomic. Daca se suprapune imaginea anatomica a creierului uman
peste fresca in cauza a lui Michelangelo se pot o!sera multe linii si
contururi asemanatoare.
5
Cina cea de tain (n italian Il Cenacolo sau La Ultima Cena) este
opictur mural a lui Leonardo da Vinci, realizat pentru patronul su,
ducele Ludovico Sforza din Milano, una din cele mai celebre picturi din
istoria universal a artelor, se sete n fosta sal de mese a bisericii
dominicane Santa Maria delle !razie din Milano" #e$nica folosit de
Leonardo, lucr%nd pe tencuial uscat cu materiale asemntoare picturilor
pe lemn, s&a dovedit neadecvat, rezultatul fiind c, dup puin timp,
vopseaua a nceput s se desprind, fapt atestat ntr&o scrisoare a lui 'e
(eatis din )*)+, adresat cardinalului din ,raona" -n cursul secolelor,
pictura a fost de mai multe ori restaurat, rezultatele fiind mai derab
neative, ntunec%ndu&se suprafaa pictat" Clurii dominicani au distrus
peretele inferior, desc$iz%nd o u c$iar la mi.loc, elimin%nd astfel
picioarele lui Iisus" Ultima restaurare, nceput n)/01 i terminat la 21
mai )///, a renoit pimentul colorant milimetru cu milimetru, restituind i
consolid%nd astfel ceea ce mai rmsese din pictur i readuc%nd la
vedere aspecte dotate de o luminozitate i prospeime neateptate" -n
auust )/03, n urma unui bombardament aerian, tavanul ncperii se
prbuete dar pictura rm%ne ca prin minune intact, prote.at doar de
c%iva saci cu nisip"
-n )/14, mpreun cu biserica i cu mnstirea dominican, opera lui
Leonardo a fost declarat de ctre U56SC7 patrimoniu al umanitii"
Rednd furtuna nscut n sufletul discipolilor la auzul cuvintelor "Unul dintre voi
m va trda!", artistul a redat felul divers n care, potrivit vrstei i
temperamentului, apostolii au reacionat la aceste cuvinte fatidice !ea mai mare
parte dintre persona"ele picturii sunt att de precis i complet construite, nct ar
putea fi desprinse pentru a fi#ura ca nite portrete independente, dei inte#rarea lor
n ansam$lu este perfect
Cina cea de #ain & 'etaliu8 primul rup din dreapta lui Isus
Compoziional, Cina cea de #ain a fost construit dup raionamente
aproape matematice" ,postolii au fost mprii n patru rupuri de c%te trei,
dispuse dou la dreapta i dou la st%na lui Isus, care se afl n centru"
Spre a fi mai proeminent, Isus a fost situat n dreptul unei ferestre prin care
se vede un peisa. cu orizontul foarte cobor%t, av%nd deci ca fundal cerul"
9rerea care dinuise mult vreme privitoare la rolul secundar al culorii la
Leonardo, e:plic%ndu&se aceasta prin formaia sa toscan n care avea
nt%ietate realizarea reliefului & ;il rilievo; & ca obiectiv pictural, a fost
infirmat prin lucrrile moderne de restaurare"
6:ist dou copii n mrime natural a Cinei lui Leonardo8 una se sete
la (iserica Minorit din Viena, alta n muzeul mnstirii
din #onerlo ((elia)"
'up unele interpretri, discipolul din dreapta lui Iisus <ristos, ar putea fi o
femeie, i anume Maria Madalena, cu care Isus ar fi fost cstorit
(Vezi8 Codul 'a Vinci de 'an (ro=n, 2443)
%
-n aprilie )*+3 Veronese termin un tablou de mari dimensiuni intitulat Cina
cea de Tain, destinat mnstirii clurilor dominicani de pa l%n
bazilica Santi Giovanni e Paolo, care s ornamenteze refectorium&ul, n
locul unei opere a lui #iian, distrus n urma unui incendiu" ,tmosfera
oarecum frivol a compoziiei i revolt pe inc$izitorii ;Sf%ntului #ribunal;,
care i reproeaz maestrului introducerea n tablou a ;bufonilor, beivilor,
piticilor i a altor lucruri necuviincioase;" La proces, artistul se apr cu
mult nelepciune, este n cele din urm declarat nevinovat, ns tribunalul
i ordon sc$imbarea titlului operei, care din acel moment se va
numi Ospul n casa levitului"
+

Concert c3mpenesc4modificare 5 modificare surs67
'up ma.oritatea istoricilor de art, tabloul Concert cmpenesc ("Concerto
campestre") realizat ntre anii )*41 i )*)4
>33?
, ar fi opera e:clusiv a lui
!iorione, dei o contribuie a lui #i ian nu este e:clus
>30?
" 6ste
surprinztoare zurvirea laolalt a nudurilor de femeie i a brbailor
mbrcai" "Dejunul pe iarb" al lui @douard Manet, care a provocat la
vremea respectiv un imens scandal, este o variant liber a tabloului lui
!iorione" #ema arcadic corespunde preocuprilor pe care i le atribuie
contemporanii lui !iorioneA frumuseea feminin, muzica, lirismul e:primat
prin atmosfer i peisa."
&
'enus din Ur$ino ( )itian
#rupul ol feminin este ominiprezent in picturile Benasterii, ilustrand ideea de
frumusete, prietenie, adevar si iubire".iziano Vecellio()011C)0/4 D )*+E),
facand parte din scoala venetiana, reda frecvent in tablourile sale frumusetea
feminina" In loc sa infatiseze o frumusete idealistica, afectata, indepartata
precum alti contemporani ai sai, #itian ilustreaza intentionat o femeie oala, de o
senzualitate evidenta" Venus a lui #itian nu este deloc o Venus idealizata, ci una
in carne si oase, perfect constienta de prezenta unui spectator" Frumoase se
odi$neste pe o canapea intr&o incapere opulenta" In ceea ce priveste simbolismul
tabloului, multi critici de arta interpreteaza tabloul ca pe o aleorie a iubirii
maritale"
*
-n aceast perioad, ns, se dedic mai mult artei" 'e la .umtatea anilor
treizeci, c%nd picteaz foarte mult, dateaz unele dintre cele mai
importante opere ale sale, printre care "Portretul soilor Arnolfini" ()030)
i "adona cancelarului !olin"()03*?)"
Soii Arnolfini" este, poate, cel mai cunoscut tablou al lui van 6GcH" 6l
nfieaz pe neustorul din Lucca, !iovanni ,rnolfini, cu prile.ul
cstoriei sale cu !iovanna Cenami" #abloul constituie o e:celent
ilustrare a ceea ce 9anofsHG a numit ;simbolismul ascuns; al lui van 6GcH"
-ntr&adevr, artistul flamand picteaz cu at%ta naturalee persona.ele i
obiectele leate de sfera sacrului, nc%t ele nu prezint nicio deosebire fa
de oamenii i obiectele obinuite"
'in punct de vedere pictural, trebuie evideniat efectul deosebit produs de
imainea din olind i care, aa cum arat,ndrI C$astel, st%rnete
;senzaia de miracol; i, totodat, ;spare r%nduiala lucrurilor prin
zurvirea fiurilor miniaturale;"
+,
Grdina plcerilor" (numit i ""mpria milenar", )*43&)*40) este
considerat, adesea, drept cea mai important oper a lui (osc$, constituie
ilustrarea e:cesului plcerilor senzuale, interpretat i ca arument n
favoarea teoriei apartenenei pictorului la unele secte eretice" Ipoteza este
puin credibil, in%nd seama i de faptul c #ripticul a aparinut reelui
Filip al II&lea al Spaniei, ree catolic, profund reliios, care nu ar fi tolerat n
palatul su picturi ce ar fi fost suspectate de erezie"