Sunteți pe pagina 1din 4
~ . SI , ~ na Spre deosebire de a1tepopoare antice, grecii, prin arta 1or
~ . SI , ~ na Spre deosebire de a1tepopoare antice, grecii, prin arta 1or
~
~
. SI ,
.
SI
,
~ . SI , ~ na Spre deosebire de a1tepopoare antice, grecii, prin arta 1or mag-
~ na
~
na
Spre deosebire de a1tepopoare antice, grecii, prin arta 1or mag- ni.ficii, au g1oriftCat umanitatea. Romanii,
Spre deosebire de a1tepopoare
antice, grecii, prin arta 1or mag-
ni.ficii, au g1oriftCat umanitatea.
Romanii, fn ciuda faptului
ca
au fost mai putin originali, au
extins mo~tenirea greaca cre-
iind o traditie de fmbinare du-
rabiltl a arte1or greco-romane
de o mare importanta istorica.
C hiar Si inainte de sosirea primilor greci 1n zorul, Insulele Ciclade din Marea Egee
C hiar Si inainte de sosirea primilor greci 1n
zorul, Insulele Ciclade din Marea Egee
produceau opere de arta: remarcabil de
fIn echilibrate, statuete albe, din mannura. Sculp-
tura semi-abstra~ din secolul XX este marcata
de asemanarea CUcea antica.
O influenta de lunga durata a avut civilizatia
Minoiarul din Creta. Frescele lurninoase, decora-
tive ale cretanilor, olaritul ~i podoabele metalice
au fost adoptate ~i imitate de popula1;ii vorbitoa-
re de limba greaca, care s-au ~ezat pe pamantul
~
grecesc
1n aproximativ
secolul
al XX-lea
I.Hr.1n
:3
zilele noastre aceastadviliza1;iese nume~te mice- ~
niana, dupa un Ofa$din nordul Gredei, Mycene,
unde au fost descoperite ma~ti de aur care aco-
pereau fetele conducatorilor sau regilor morti.
Micenienii erau mai razboinici decat cretanii
~i curand au ajuns sa-~i deZvolte un stil propriu
cu reprezentari ale razboiului ~i a scenelor de
vanatoare, care erau desenate ~i imprimate pe
cupe de aur sau pe sabli de bronz. Cladirile care
au supravietuit sunt cavouri mari ~i mari citadele
cum ar fi cele din Mycene ~i Tirynt,
compuse din
blocuri masive, de piatra care erau puse laolalta.
Umanizarea
artei
Dupa destramarea societa1;iimiceniene
care a
avut loc 1n se~olul al XII-lea I.Hr. a unnat o lunga
era neagra de agita1;ie~i de emigrari 1n masa.
Acestea au dat na.5tereunei societa1;idiferite -de
cetate stat -~i un tip de arta intens umanizata,
pe care mare parte a oarnenilor o asociaza greci-
lor. Trasatura ei distinctiva se datoreaza mult
religiei grece~ti, care reprezenta zeli ~i zeitele
drept f1inte umane superdotate. Ca unnare, era
nom1al ca arta greaca sa se concentreze asupra
figurii umane, fie ca reprezenta un zeu umanizat
sau o
f1inta umana asemarultoare zeilor .
Dintre reprezentarile artistice practicate de
greci, sculptura este cea mai bine reprezentata,
rnai ales din cauza faptului ca picturile lor nu au
supravietuit peste timp. Sculptura de mari
dimensiuni
~i
de
rnari
ambitii
-sculptura
monumentala
-s-a
deZvoltat
doar
t:1rziu, 1n
secolul al VII-lea I.Hr., f1ind probabil inspirata de
contactele cu Egiptul. Prima perioada a sculpturii
grece~ti, cunoscuta ca perioada arhaica, a durat
cam pana In anul
480
I.Hr.
Tipurile
ei
caracteristice au fost nudul unui taru1r,1n pozi1;ie
verticala, ~i fecioara 1:mbracata,ambele sculpturi
fiind reprezentate cu un zambet larg (evidento
OOPerioada arhai- ca a sculpturilor gre- ce~ti a durat de la sfar~itul secolului al VIl-Iea
OOPerioada arhai-
ca a sculpturilor gre-
ce~ti a durat de la
sfar~itul secolului al
VIl-Iea pana In 480
I.Hr. Caracteristice
acestei perioade au
fost kouros (stanga) ~i
kore (dreapta).
'='
Un
pumnal
mice-
~
nian,
decorat
intr-un
~
mod
complicat,
cu
o
~
scena
de
v3natoare,in-
~
crustata
cu
aur
placat.
]
conven1;ie fJXa) pe fata: care astazi ni se pare
ciudat,"un zambet arhaic".
de pozitii
naturale,
cum
ar
fi
"Sulita~ul"
A Animata
~i
vie
CDoriphorus) ~i Apollo cu bratul intins din
Templullui Zeus din Olympia, ale clror forme
par sa fie dictate de originea lor, dintr-o lespede
Intr-un timp surprinz:ltor de scurt, aceste perso-
naje au devenit realiste ~i veridice, lncetand sa
devirul obiecte, ca un stalp pilon, cu inten1;iade
de marmum, in pozitie verticala.
Noi
inova,ii
a fi admirate doar din fata:. Redarea conven1;io-
naia a corpului -kouros -a fost inlocuita cu una
Inovari similare s-au produs ~i in sculptura
basoreliefurilor Csculpturi realizate astfel incat
personajele ies dintr-un fundal dar nu sunt
rnai detaliata ~i de mare acuratete In ce prive~te
musculatura, In timp ce 1mbracamintea purtata s-
a sculptat cu tot rnai multa maiestrie.
Perioada clasica, care a durat cam din anul
480 i.Hr. pana In anul 323 i.Hr, este deseori
separate de acesta) ~i in ansamblurile statuare
din bronz.
Multe
capodopere
ale sculpturii clasice au
privita ca o cu1me a realizari1or artistice grece~ti.
lnova1;iile In sculptura au lnceput
sa apara tot
rnai rapid, personajele In pozi1;ie verticala au
facut loc personajelor surprinse lntr-o varietate
disparut de mult ~i sunt cunoscute azi doar dupa
nume. Printre acestea se afla ~i doua mari statui
ale lui Zeus ~i Atena create de maestrul atenian
Phidias. Cea mai mare parte a lucmrilor in mar-
mum care au supravietuit nu au fost create pen-
1
O O copie romana a statuii Atenei Parthenos inalta de 12 m care era plasata
O O copie romana a statuii Atenei Parthenos inalta de 12 m care era plasata
O O copie romana a statuii Atenei Parthenos inalta de 12 m care era plasata
O O copie romana a statuii Atenei Parthenos inalta de 12 m care era plasata
O O copie
romana
a statuii
Atenei
Parthenos
inalta
de
12
m
care
era
plasata
in
interiorul
Parthenonului.
Originalul
fusese
sculptat
de Phidias
in lemn
~i placat
cu filde~
~i aur.
tru contemp1area individuala ci erau gandite pentru a face parte din decorarea, de ansamblu, a
tru contemp1area individuala ci erau gandite
pentru a face parte din decorarea, de ansamblu,
a unui templu -mai ales basoreliefurile care 11
1nconiurau ~i sculpturile individuale
p1asate 1n
interiorul unui fronton triunghiular la fiecare-
cap~t ai c~dirii.
Sculptura, pictura ~i arhitectura au fost astfel
combinate 1ncit sa creeze temple somptuoase ~i
locuri pline de culoare -mult mai colorate decit
ne imaginam, deoarece statuile grece~ti, care as-
t:Izi par a fi o arta:atat de sobm, erau de fapt pic-
tate complet ~i erau echipate cu tot felul de po-
doabe, ca de exemplu ochi aplicati care probabil
le confereau o aparenta: strJ1ucitoare, u~r
exotica.
Parthenonul Reliefurile clasice cele mai frumoase ~i sculpturi1e din ~ton fa-ceauparte din templul atenian Parthenos,
Parthenonul
Reliefurile clasice cele mai frumoase ~i
sculpturi1e din ~ton fa-ceauparte din templul
atenian Parthenos, mai bine Cunoscut sub
numele de Parthenon. Cele mai multe sculpturi
apaJ1in coleqiei Elgin ~i se g:1sesc in British
Museum din Londra, ins~ Parthenonul insu~i
supravietuie~te ca o ruina nobil~.
Parthenonul este cel mai mare dintr-un serie
de temple situate pe Acropolis (citadela), in
Atena. Toate aceste temple au fost .inaltate in a
doua jurrultate a secolului ai V-Iea I.C. -culme a
perioadei c1asice -pentru a inlocui ci~dirile
distruse din timpul rnzboaielor medice. Pe Jang;l
:parthenon, pe Acropolis se mai afl~ ~i mai micul
templu al lui Atena Nike, Erecteum, cu
cariatidele lui distinctive (stalpi sculptati sub
2
. fomta: de femei) ~i o mare poarta: de intrare. numit1 Propylea. Pericle. omul de
.
fomta: de femei) ~i o mare poarta: de intrare.
numit1 Propylea.
Pericle.
omul
de stat atenian, a pus in
aplicare acest program ambitios al construirii de
cl~diri. Lucr~rile de constructie au fost
supravegheate de Phidias care a creat ~i colosa1a
statuie a Atenei, de mult pierdut1, dar care pe
vremuri a fost plasat1 in interiorul Parthenonului.
Arhitectii Parthenonului propriu-zis au fost
Ca11icratis~i Ictimus; se cunosc putine despre ei.
in ciuda faptului cl Ictimus a rnai proiectat incl
un templu splendid
care se rnai g:lse~te,~i azi, in
localitatea Basse, in Arcadia.
Un
stil
simplu
Elementele unui templu grecesc erau remarcabil
de simple. Cl~diri, ca Parthenonul, constau dintr-
o
structurn rectangu1arn inconjurat1 de coloane
~i
impodobite cu un acope~ ina1tat, in pant1.
Diferentele de detalii de pe columne ~i ariile de
deasupra lor defineau stilul arhitectural din care
proveneau -simplitate. masivitate pentru stilul
doric, cu capitolille mari ~i cap~tul colurnnei ca
un
suI, pentru stilul ionic, iar cel corintian avand
in
cap;1tul columnelor o acant1 decorat1 cu
frunze sculptate.
Marile realizari ale arhitecturii grece~ti nu s-au
datorat doar cun~tintelor tehnice ci ele au
rezultat dintr-un simt deosebit al proportillor ~i o
con~tientizare acut1, vizual~; un exemplu
caracteristic era obiceiul grecesc de a-~i decora
coloanele astfel incit sa fie U$or bombate la
mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate
O Temp'ele
situate
pe Acropo'e
(citadela)
din Atena, acum in ruina, au fost inal~ate in
perioada clasicismului.
Formele vioaie ~i
utilizarea sculpturii arhitecturale sunt foarte
u~or vizibile.
mm7 (curbura spre interior) data de o coloarul perfect vertical~ atunci cand era privita de

mm7

mm7 (curbura spre interior) data de o coloarul perfect vertical~ atunci cand era privita de la
mm7 (curbura spre interior) data de o coloarul perfect vertical~ atunci cand era privita de la
mm7 (curbura spre interior) data de o coloarul perfect vertical~ atunci cand era privita de la

(curbura spre interior) data de o coloarul perfect vertical~ atunci cand era privita de la distanta.

Arta

greceasc3

a ol3ritului

Pictura greceasct s-a p~strat paruI In zilele noas-

tre doar pe vase care erau fabricate In cantitati

imense, cu scopul

tru uzcasnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezinta una din sursele principale de in- forrnare despre felul de viata grecesc. Acestea au

de a p~stra vinul ~i uleiul pen-

ilP~t pentru prirnadata (aprox. 600 I.Hr.) In sti- ilul ilus~ negre, prin care obiectele erau picta-

te cu siluete negre pe fundalul ro~u, natural, ai

vasului. Detaliile interne (de ex

complet neagr;{) trebuiau s~ fie scobite paruI la

materialul ro~u de baz;l. Cam din 530 I.Hr. pic-

torii au Inceput

a ilus~ In ro~u, adic~ tehnic~ opus~ celei

dinainte, colorand In negru fundalul, l~sand per- sonajele In culoarea natural~ a vasului ~i pictand detaliile interne ale acestora. Ambele metode prezentau avantaje dar nici una nu se aserrulna

ochii pe o fata

s~ lucreze In a~a numita tehnic~

aserrulna ochii pe o fata s~ lucreze In a~a numita tehnic~ cu picturile realizate liber, pe

cu picturile realizate liber, pe fundalul aib ai "lekythos", o urna elegan~, relativ mrn, care era cel mai adesea utiliza~ In scopuri funerare.

Timpul

schimbarilor

Abia In secolul ai IV-lea I.Hr. au aparut nudurile

feminine -adesea

greceasca clasica -'- realizate de ~ti ca Praxi-

teles ,5i aitii; Putin dupa

schimbari. pupa cum se poate obse1VaIn sculp- turile Parthenonului, arta clasica, In ciuda faptu-

aceea au aparut alte

considerate tipice pentru arta

~ lui ca era p1ina de realism, totu,5iidealiza ,5igene-

, raliza ocolind emanatiile adevarate, puternice ,5i extremele de orice fel. in secolul ai IV-lea I.Hr., sculptori ca Scapas ,5iLysippus au popularizat o portretistica cu adevarat individualiza~, plina de intensitate emotionala. .Un ait semn ai noului spirit l-a reprezentat

scara colosala

grec din Asia Mica (Turcia moderna) ,5i-acons-

cu care Mausolus, un conducator

O Stilurile arhitec- turale variate ale perioadei clasice pot ti recunoscute prin capitoliu, partea columne.
O Stilurile
arhitec-
turale
variate
ale
perioadei
clasice
pot ti recunoscute
prin capitoliu,
partea
columne.
de sus a unei
De la
stanga spre
dreapta:
capitoliu
doric,
eolic, ionic ~i
corintian.
O Sculptura greac3 concentrat3 pe for- mele corpului uman. Aici este reprezentat Hermes, mesagerul zeilor,
O Sculptura greac3
concentrat3
pe for-
mele corpului uman.
Aici este reprezentat
Hermes, mesagerul
zeilor, avandu-1 in
bra,e pe Dionysos,
zeul grec al vinului
al fertilit3,ii.
~i
O Un cap, apar~i- nand probabil lui Mausolus, din mor- mantul lui sau mausoleum. O
O Un cap,
apar~i-
nand
probabil
lui
Mausolus,
din
mor-
mantul
lui sau
mausoleum.
O Personajele
Laocoon
~i a fiilor
sai
sunt
caracteristice
realismului elenistic.
mantul lui sau mausoleum. O Personajele Laocoon ~i a fiilor sai sunt caracteristice realismului elenistic. 3
mantul lui sau mausoleum. O Personajele Laocoon ~i a fiilor sai sunt caracteristice realismului elenistic. 3
ARTA GREACA $1 ROMANA
ARTA
GREACA
$1 ROMANA
00 Arta romana nu a atins niciodata propor1ciile artei grece~ti dar. in arhitectura, romanii erau
00
Arta
romana
nu
a atins
niciodata
propor1ciile
artei
grece~ti
dar.
in
arhitectura,
romanii
erau
din
punct
de
vedere
tehnic
mult
mai
avansa,i.
Colosseumul
din
Roma
(stanga)
a fost
una
din
cladirile
impunatoare
ce
au
fost
inal1ate
peste
tot
in
imperiu.
Maison
Carree
din
Nimes
este
~i ea
~
truit propria cripta, cunoscuta ca Mausoleum,
dand numele lui tuturor acestor tipuri de
constructii.
intacta
pana
in ziua
~
de azi.
u
Raspandirea
culturii
Din anul'.334 I.Hr, cuceririle lui Alexandru cel
Mare au '.rnspandit cultura peste tot 1n Orientul
Apropiat, din Egipt p1iru'[In vestU1Indiei. Dup~
moartea lui Alexandru cel Mare In anul 323 I.Hr.
cltorilor romani care detineau copii care, spre
deosebire de original, au supravietuit peste timp.
In calitate de creatori, romanii erau inferiori
grecilor, insa. aveau o traditie independen~ in
domeniul sculpturii -aceea a portretisticii
profund realiste. Aceas~ traditie se datorea~
probabil obiceiului roman de a p~tra in locuinte
busturile s~o~ilor, nu ca opere de art.t ci ca
dovada a felului in care arntau predecesorii lor.
Calitatea comuru1 dar de net:1gaduit a portre-
telor romane le face foarte atractive. Cea mai ma-
re parte a celorla1te sculpturi romane, indusiv
portretele idealizate ale zei~tilor ~i ale imparati-
lor, erau elenistice ca stil. In orice caz, tI1!s:lturile
specifice romane ale sculpturii includeau arcade
triumfale ~i coloane, impodobite cu scene
palpitante, pentru a comemora victoriile ~i
cuceririle imperiului roman.
muri, poduri, apeducte, arcade, cana1e~i forturi;
unele dintre ele fiind structuri pur functionale
dar unele, ca de exemplu Pont du Gard din
N'1ffies,sunt de o frumusete rru1iastrn.
Picturile
din
Pompei
Imperiul acestuia s-a destramat ~i acest an mar-
chea~ sf~itul perioadei clasice ~i lnceputul pe-
rioadei elenistice, dominata de state mari cum ar
fi EgiptU1 ~i Imperiul Seleudd, fondat pe cel
sirian.
Aceste state mari au devenit centre chiar mai
Au supravietuit multe picturi romane, cu toate cl
nici una dintre ele nu reprezin~ vreo capo-
dope~ mentiona~ chiar de ei; grupul cel mai
impresionant de picturi a fost realizat pe Peretii
caselor din Pompei, un ora~ care s-a p~strat
datori~ acoperirii lui cu cen~ vulcanicl dup~
importante
ale artei
grece~ti decat
cetati1e -
o eruptie a Vezuviului. Aceste picturi demons-
statele grec~ti care se aflau In declin. in orice
caz, spiritul artei elene era destU1de diferit fata
de cel ai predecesoarei arte clasice. Multe aspec-
te ale realitatii, pe care clasicismulle ignorase, au
fost portretizate -uratenia, grotescu1, sentimen-
talismul ~i extremele realitatii, durerea ~i frica.
Arta elem era, In general, ilustrativ~, avand pat-
roni care comandau lucrnri imense unor ~ti
care le realizau, demonstrandu-~i rmiestria: dra-
parea, In "Victoria de la Samothrace", ~i o
veritabil~ complexitate In grupul Laocoon, unde
un ~ lncolace~te trei personaje care se
zvarcolesc.
$i romanii au admirat ~i imitat arta greceasc~,
purtandu-i intluenta spre vest ~i nord pana In In-
departata Britanie. Multe din capodoperele gre-
ce~ti ne sunt asta7i cunoscute multumita cump~-
treaza rru1iestria artistului In arta perspectivei,
folosirea unei palete coloristice foarte bogate,
bucuria pe care o aduce natura ~i folosirea
Indemanaticl a efectului trompe l'oeil ("1n.5al:I
ochiul", In limba franceza), cum ar fi peisaje 8
v;lzute printre coloane. Romanii au mai excelat
indrazneala
tehnica
~i Intr-o al~ tehnicl -cea a mozaicului, o picturn
Nici in arhitectura romanii nu au re~it
s~ se ridi-
compu~ din nenurru1rate mici pietre colorate
ce la nivelul grecilor, ca simt al frumosului ~i al
bunului gust. Ei aveau insa.mai mul~ indrnznea-
prinse cu mortar.
Du~
declderea
ultimului
imperiu
roman
~ tehnic~ in utilizarea arcadelor, boltelor ~i a do-
vestic, traditia de baza greco-roman~ a fost
murilor ~i au construit pe scara 1arga,pentru a-~i
inzestra provinciile cu construqii publice impu-
natoare, cum ar fi Pantheonul ~i Colosseumul
din Roma sau Maison Carree din N'lffies, in
Franta. Dar mai indr:Iznete erau capaci~tile lor
inginere~, ceea ce i-a f~cut s:l construiascl dru-
re1nsufleti~ ~i adapta~ ia~i ~i ~i, secvential
de-a lungul istoriei artei vestice. Ea a constituit
baza unor curente artistice, de la romantism
paruI la neo-clasicismul secolului al XVllI-lea ~i
al XIX-lea, exercitand o influent:1 putemic~, care
continu~ paruI In zilele noastre.
O Picturile romane cele mai impresionante, care au supravie,uit, sunt cele care decorau pere,ii caselor
O Picturile
romane
cele
mai
impresionante,
care
au supravie,uit,
sunt
cele
care
decorau
pere,ii
caselor
~i
cladirilor
publice din
Pompei,
un ora~
situ at la sud-est
de
Napoli,
in
Italia,
care
a fost
acoperit
-~i
conservat
-de
cenu~a,
in
urma
unei
erup,ii
vulcanice
care
s-a
produs
in anul
79
d.Hr.
Aceasta
pictura
din
Holul
Misterelor
prezinta
utilizarea
incantatoare
a
culorilor
bogate
~i a
talentului
artistului,
al iluziei
de
adancime.
prezinta utilizarea incantatoare a culorilor bogate ~i a talentului artistului, al iluziei de adancime.
prezinta utilizarea incantatoare a culorilor bogate ~i a talentului artistului, al iluziei de adancime.