8 Paralela45 Univers marţi, 2 februarie 2010

Arte regăsite "Sfârşitul lumii

* La Muzeul de Artă este
deschisă, până în 28 februarie,
expoziţia Ornamentica - for­
m e şi m otive decorative în
pe care o cunoaştem"
ceramica europeană, sec. Teama de apocalips este una
X V I I - X X , curator M arcela egoistă, pentru că nu de sfârşitul
Oprescu. O serie de informaţii omenirii ne doare pe noi, ci de al
detaliate însoţesc obiectele ex­ nostru. De obicei, cine se gândeşte
puse (din faianţă, porţelan, la un scenariu apocaliptic se închi­
gresie), ele fiind structurate puie pe sine drept singurul supra­
pe manufacturi, zone şi stiluri vieţuitor: "Eu sunt cel care voi rezista
- dar prezentate aici succint, şi voi sfida sfârşitul lumii." Sunt însă
după cum urmează: m anu­ oameni care, mai altruişti din fire,
facturile din regiunea Stoke- le oferă altora şansa de a supravieţui
o/î-Trem(Angiia), cu inovaţia unui cataclism care distruge ome­
tehnicii decalcomaniei apărută nirea. în antologia Tărâmurile pus­
în anul 1750 - transferarea tiite - poveşti ale apocalipsei (Edi­
unui tipar decorativ direct pe tura Nemira, 2009), coordonatorul
suprafaţa ceram icii, prin John Joseph Adams reuneşte po­
intermediul unui şablon de vestiri de Stephen King, Gene
Wolfe, Jack McDevitt, Dale Bailey,
Orson Scott Card, George R. R. Mar­
tin, dar şi alţii, la fel de cunoscuţi,
mai ales cititorilor care au parcurs Eşti om de ştiinţă şi explorezi tu­ cât vrei să te apuci de filozofat, mai
antologiile science-fiction Gardner neluri fără capăt, urmărit de creaturi ales spre seară, când ţi se pare că
Dozois, apărute la noi în ultimii ani. scunde, disproporţionate, care parcă noaptea nu se lasă, ci se ridică sub
Nu poţi pleca din Tărâmurile pus­ seamănă cu oameni care n-au mai forma unor bazine de cerneală ieşite
tiite. Te pândesc case goale, ochi văzut pământul la suprafaţă de cine din pământ. Din când în când te
mai flămânzi ca ai tăi. Te sfâşie ştie câte sute de ani. Eşti o femeie vizitează o cuconiţă nu prea curată,
dureri vechi. Te bântuie neputinţa. singură, te trezeşti cu un străin în casă care turuie vrute şi nevrute. Până la
Eşti copil, te plimbi de mână cu sora şi nu mai ţii minte dacă e sau nu fratele urmă, când vede că nu o iei în seamă,
ta şi nu ştii dacă e bine să pleci în tău. Dar sfârşitul lumii are şi începe să suspine. Atunci îi aduci şi
oraş, în căutarea părinţilor, sau să avantajele lui. Te cheamă Wyndham, ei un pahar de băutură... Iar liniştea
rămâi în casă, unde mai sunt ceva ai fost cândva şofer, ai la dispoziţie nu se sfârseste niciodată.
provizii şi un televizor fără sunet. o provizie serioasă de băutură şi timp ’ ÄNTUZA GENESCU

R evizorul - atât de actual!

Urmare din pagina 1 Cojocaru (Ana Andreevna, soţia lui) Viziteu (Liapchin-Tiapchin, jude­
La polul opus, îşi aduce per­ şi Andrea Tokai (Maria Antonovna) cătorul), Dorn Iosif (Zemilianca, ad­
hârtie specială. De aici se desprinde mai departe ceramica perioadei
sonajul Ion Rizea, pe primarul se străduiesc într-o variantă comică ministratorul), Alecu Reus (dirigin­
victoriene (1796), pavimentul decorativ al lui Herbert Minton (1836),
Dmuhanovschi, interpretat până aici să întregească galeria de suflete vân­ tele poştei), şi interpreţii celor doi
sau faianţa narativă inspirată de romanele romantice ale lui W alter Scott,
cu sobrietate, tocmai pentru a fixa dute. în casa primarului se petrece vinovaţi de falsul zvon cu regizorul.
semnată de John Smith 1880. Manufactura din Altrohau (Boemia, 1810),
obtuzitatea în funcţie a conducă­ o scenă cât se poate de reală, pil­ Cristian Szekeres (Dobcinschi), Va­
cunoscută mai degrabă prin iniţialele MZ (după numele bancherului praghez
torului, iar de acum, dezvăluindu- duitoare pentru actualitatea ei: ofe­ lentin Ivanciuc (Bobcinschi). Scena
Moritz Zdekauer); cea din Frain (Moravia, 1820) reprezentată prin peisaje
i umilinţa (înşelat în propria casă), rirea mitei. O oază specială pentru e făcută cu minuţie cinică, o ade­
portuare (modelul Ferrara) şi tiparul cunoscut ca Schloss Laxenburg (un
îl poartă din nou spre magherniţa spectatori. Oază de râs prin cari­ vărată pildă de mituire, rostită scenic.
castel al petrecerilor mondene din Viena); şi atelierul fraţilor Schütz din
lui Hlestakov (schimb de locuri), caturizarea ofertanţilor, unul si unul, Traseul acesta de actualizare se su­
Olmiitz şi Cilii (ambele oraşe în Slovenia, 1854), cu motive populare
unde acesta cade într-un somn cu individualizaţi, în dialog cu Hleb­ prapune în final peste vestea şocantă
locale - habane - ulterior definite prin forma şi ornamentaţia platourilor
visul coşmaresc al năvălirii şobo­ nikov, prin jocul iscusit de limbaj. din scrisoarea deschisă a fugarului
sau fructierelor cu crom atică veselă. Manufactura Sarreguemines 1790
Hlebnikov. Pe fondul furiei şi ha­
din Franţa, apreciată de Napoleon, conţine decoruri şi smalţuri strălucitoare
zului produse de lectura ei, primarul
de un colorit spectaculos. în Italia anului 1870, atelierele Farina din Bologna
(al cărui vis de mărire la Petersburg
continuă stilul acuarelist Comeiro, în timp ce oraşul Urbino e cunoscut
nu-1 mai rosteşte aici) mai apucă să-
prin stilul grotteschi sau maniera raffaelleschi, ori prin reproduceri după
şi descopere orbirea, întrebându-se
Dürrer. Aproape uitată este manufactura de faianţă fină de la Batiz -
neputincios cum de a putut să se
localitate aflată între Deva şi Călan (România) - înfiinţată de către italianul
lase păcălit, când brusc este anunţată
Georg D'André între anii 1805 şi 1865. Aici se deosebesc trei perioade:
sosirea adevăratului revizor. Scena
prima, cu vase în galben şi roşu, urmată de cea a galbenului-palid,
aduce o inovaţie regizorală: adunarea
caracteristică oaselor. însă cele mai apreciate sunt vasele de ceramică
nu muţeşte de spaimă, precum în
neagră cu smalţ strălucitor şi contururi aurite, unică în acele timpuri. în
piesă, ci lasă să se înţeleagă că ni­
fine, parcursul expoziţional se întregeşte cu manufactura oraşului ungar
meni nu se mai sperie. Adică, n-are
H o lie s - astăzi aflat pe teritoriul slovac - din perioada 1743 - 1827, prin
decât să vină... Nepăsarea, obişnuinţa
caracteristica pieselor în formă de păsări, fructe sau legume. * La Galeria
au anulat frica. în lateral (pe scena-
Calina, V asile Lihor L aza expune Arheologia cotidianului. Dezinvolt.
i de la început) apare fantomatic, cu
Sau ludic,prin asocieri neaşteptate şi improvizaţii lipsite de raţiuni imediate,
alura lui mefistofelică, Hlebnikov.
ironic chiar. Artistul-ceramist descrie dezordinea umană: diverse obiecte
Simbolic: fie acelaşi sau altul,
învechite (ziare, discuri de vinii, imortele, radio, mapă,călcător, michimaus-
goblen, puşcă, telefon etc) re-găsite prin excelenţa ready-made-ului, dar modelul e unul, care poate fi mituit.
lanilor. Proiecţie onirică, servită, de mimică şi contorsionare fizică, Cam asta ar vrea să spună imaginea
care ajung să com pleteze abstract preocupările noastre zilnice. Sau
peste umorul şi ironia de până acum, de către actorii loan Strugari revizorului, proiectată astăzi.
geamantanele din pod - un rebus tridimensional al Pandorei ce se lasă
cu sarcasm şi absurd. Ana Maria (Hlopov, inspectorul şcolar), Benőne ION JURCA ROVINA
descoperit prin definiţii bizare: Acumulare, Floare cyclamen, Pseudo-
creaţie... De fapt Trecătorului îi sade bine călătoria în timp şi spaţiu imaginar, hotărâtor spre bine), schimbare de­
aşa cum galeria, prin foşnetul ziarelor aruncate pe jos, este transformată înţelesuri cisivă, foarte mult depinzând de
integral şi vremelnic într-o instalaţie, ca frunzele peste cărări dadaiste.
* Galeria Pygmalion găzduieşte expoziţia studenţilor ultimului an (III)
la Pictură, clasa lectorului Cristian Sida, din cadrul Facultăţii de Artă
O fertele c r iz e i competenţa medicului. Din păcate,
ne încadrăm în înţelesul rău al ter­
Substantivul cu cea mai pro­ frandă" grecească (krisis) menită menului: morbul permanentei
Timişoara: Bianca Balogh, Alexandra Bârză, George Ciora, Ana Cobuleanu, nunţată recurenţă în româna (şi nu parcă să reconfirme neîncrederea lui schimbări atestă o criză de 20 de
Patricia Ferenţ, Ionică Laş, Ioana Luca, Raul Lupşa, Parászka Máté, Ciprian numai) anului 2009 a fost (şi va mai Vergilius: "mă tem de greci chiar ani la noi, iar anunţurile zburdalnice
Negoiţă, Bogdan Neuleanu, Ştefan Petrică, Adriana Predoi, Szábo Tünde, fi, probabil) criză; ai crede uneori şi când aduc ofrande"; privind însă de noi schimbări confirmă conti­
Torony Alexandra şi Ilie Voicu, expoziţie întregită tematic prin formularea că, din motive obscure, vorba de­ partea cu adevărat plină a terme­ nuitatea atât de dragă nouă; cât pri­
unui Autoportret cu un prieten şi un sim bol - u n studiu al figurii umane păşeşte realitatea. Faptic, criza o nului, ca pahar, să subliniem că Se­ veşte posibilitatea redresării, prin
dezvoltate prin etapele anamorfozei şi metamorfozei aflate sub influenţele avem de la diverşi, accentuată însă neca, utilizatorul şi deci latinizatorul (in)competenţele lor, doctorii naţiei
artei lui Hans Holbein, M aurits Cornelius Escher si Orosz István. prin slăbiciuni, ticăloşii şi prostie, termenului, atrăgea atenţia asupra confirmă o altă vorbă latinească:
. CIPRIAN CHIRILEANU toate (politico-)autohtone; lingvistic înţelesului pozitiv, anume acela că multi doctores, pauci docţi (mulţi
o avem din francezul crise care, prin în sfera medicală (unde întâlnim pri­ doctori, putini învăţaţi).
Supliment coordonat de LAURENŢIU NISTORESCU latinescul crisis, evidenţiază o "o- ma dată criza) înseamnă şi moment DAN NEGRESCU