F II n dam e n t a I e

I OlOGIA'
Cine a stlut sa raspunda enigmei Sfinxului? ~
De ce s-a hotarat Teseu sa ucida
Minotaurul? De ce Oedip
A lasat numele sau unui complex psihic,
lar Tantal unui supliciu?
CA
Intalnlti-va cu zeii i semizeii
Pe varfurile lnzapezlte ale Olimpului,
Fiti partasl la iubirile i rnaniile lor.
Trernuratl pentru Herakles i fiti
~ireti alaturi de Ulise.
Dei ne despart douazeci i cinci de secole,
Povestita simplu i modern,
Mitologia greaca este un minunat
Tezaur de aventuri.
lntrucat ne vorbesc chiar despre noi,
Aceste povestiri raman vii
in cultura noastra,

MllOLOGIA vRI.. CA
34013818
Distributie la: '32
Telefon/Fax: (021) 222.33.12; 8,'9 LEI
(021) 222.83.80

"i I
E-mail: meteorpress@dnt.ro;
meteor@from.ro
II ""11111
978973728008~ 301C-:'07
 ,

Mito tog ia,

Pentru a da un sens
vletli l?i asplratlilor lor,
CiREACA
pentru a-si explica
locul in univers l?i
destinul, oamenii au
imaginat, din cele mai vechi
timpuri, 0 dimensiune
supranaturala a lumii
Inconjuratoara,
Asa au aparut miturile de
inceput ale marilor
clvillzatll, prezente
mereu in memoria
culturala a omenirii.
Propunandu-sl sa Ie puna
Intr-o forma succinta l?i
atractiva la lndemana
publicului roman,
editura Meteor Press
lanseaza colectla
Mituri fundamenta/e.

r~--~~~------------------------~~
Coperta: Alexandru Ionescu
Tehnoredactor: Mihai Chiriacescu Mituri [u n d a m e n t a l e

FLORENCE NOIVILLE

MitotogiCl
www.meteorpress.ro $:Ef\CA
Titlul original: La mythologie grecque
Actes Sud 2000
Prefata
2004 Toate drepturile asupra acestei editii ill limba roman a COSTA-GAVRAS
sunt rezervate editurii METEOR PRESS
Str. Bahluiului nr. 1,011281, sector I, Bucuresti Traducere
c.P. 41-128
RODICA CHIRIACESCU
Tel.: (021)222.33.12; Fax: (021)222.83.80
E-mail: meteorpress@dnt.ro
~ ..... :;1 'I
Distributie la:
Tel./Fax: (021)222.33.12; (021)222.83.80
E-mail: meteor@from.ro

ISBN: 973-728-008-3

Ilustratie
CHRISTINE NOIVILLE
Coperta I: Desen dupa sculptura
Ganymede iii Zeus, Bertel Thorvaldsen, 1817

Tiparul executat la S.c. LUMINA TIPO s.r.l.

sir. Luigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucuresti
tel.lfax 211.32.60; tel. 212.29.27 METEOR PRESS
E-mail: office@luminatipo.com
www.luminatipo.com

Pell/I"II Rapltaellc. Mathilde, E/icII/II!,
Juliette, Hippolvte
,~i pentru tine, dragul nieu Ulvssc.
Fie ca accste povestiri sa ram(illa
asemenca unor mici pietricelc alhe
til memoria voasttii.
La fel ca aceste insule PI' carl',
de la fereastra mea, le vad sc/inteind
PI' marea violcta.
Egina. ill lie 1999
Autoarea tine sa multumeascii Centrului national de litere grec
pentru bursa de re:::idell!ii' la Egina, care II permis elaborarca acestci
carti. Ea multumeste. de asetncnca, Catherine! Velissaris. de 1(1 IlIs/i/lI/111
france: dill A/ella, pentru entuziasniul si sfaturile sale, ofcrite pe /0/
timpul deruliirii aces/IIi protect, precum si Pal/lei du Bouchct, a caret
pasionanta Mitologie grcaca II ajutat-o sa insufle aces/or povestiri mai
niultit vioiciune si sa le faca mai accesibilc pcntru tinerii cititori.
PREFATA.
Costa-Gavras, dumneaooasird sunieti cineast, de ori-
gi/1e greacd. Ce rol a jucat mitologia peniru dumnea-
ooastrd ?
Un rol imens si complex. M-am nascut in Arcadia,
o regiune a Greciei unde mitologia facea parte din
cotidian. Ea avea rolul pe care science-fiction-ul 11 are
astazi asupra tinerilor: 0 calatorie perrnanenta spre 0
alta lume, poetica si magica, unde totul era posibil,
unde omul de rand era ega lul zeilor si al regilor, unde
el dovedea ca este capabil sa faca totul, sa devina orice.
Care a fost miiul dumneaoosird prejerai ?
Acela al lui Faeton, care fura carul Soarelui si
sfarseste trasnit de Zeus. Cand eram copil imi spu-
neam: Eu, as fi reusit sa rna salvez, n-as fi facut ca el.
A$ fi putut sa conduc carul, nu as fi fost depasit de
aceasta sarcina. Mai este si eel allui Prometeu, care il
continua oarecum pe acesta dintai. Ma vedeam adu-
cand lumina lumii. In acest caz suferinta devenea
mai acceptabila.
Miturile grecesti ii fac pe zei mai accesibili, 11
apropie de oameni, deci de noi. Iar noi devenim
capabili sa infaptuim mult mai multe .. Acest lucru
rn-a frapat mereu si m-a ajutat sa gasesc raspunsuri
la marile probleme.
lnieroiu realizat de Florence Noiville,
octombrie 2000.
PRIMA PARTE

ZEI $1

OAMENI
 1

CreClreCl
tumii

Ne aflarn in zorii timpului. Nu exista mCI zei,

nici muritori.
Pamantul, apa, focul si vantul sunt amestecate si
forrneaza 0 enorrna magma nediferentiata: Haosul.
Din Haos a aparut totul. Din el s-au ivit mai intai
Ziua si Noaptea. Apoi Gaia, Parnantul, s-a eliberat
din aceasta incalceala~ia este cea mai veche dintre
divinitatile grecesti, mama tuturor fiintelor vii. Ea il
creeaza pe Uranus, Cerul instelat, magica bolta care
de milenii ii face pe oameni sa viseze. II creeaza exact
dupa rnasura ei, astfel i'ncat Cerul si Pamantul sa se
potriveasca exact, asemenea celor doua jumatati de
coaja ale unei nuci. Cei doi, Uranus si Gaia forrneaza
eel mai vechi cuplu al mitologiei. (

'f. Cron.o~,
~evorCltoru( co piilo r

Un cuplu care va avea copii ciudati ! Primii

nascuti sunt creaturi gigantice, Titanii. Urrneaza apoi
Ciclopii, care nu au decat un singur ochi in mijlocul
fruntii, si gigantii Hecatonsiri, inarmati cu 0 suta de
brate si de 0 forta irezistibila.

8 9
 MITOLOGIA GREACA
Uranus nu este un tata foarte afectuos. Ternan-
du-se ca fiii lui sa nu-i ia locul, ii inchide in fundul
Infernului, intr-o regiune numita Tartar (a-se-citP
.capitolul 6). Dar intr-o zi, acestia se revolta. Cel mai
tanar dintre Titani, Cronos, al carui nume inseamna
Timp, ia conducerea revoltei. De altfel, intr-un mod
destul de crud. Cu 0 lovitura de secera el reteaza sexul
tatalui sau, Uranus - -G~Lp.l.1Pn -$a -spune legenda.
Apoi il omoara. El devine astfel stapanul univer-
sului.
Nu era usor, nici macar in acea epoca, sa te mentii
pe ravnitul post de stapan al universului. Ca sa faca
acest lucru, Cronos trebuie sa le prornita fratilor si
surorilor ca nu va avea nici un descendent. in acest
fel, fratii si surorile, sau copiii lor, vor putea si ei sa
10
CREAREA LUMII
domneasca asupra lumii, la momentul cuvenit. Dar
cum sa faca sa-$i elimine progeniturile? f:OflFfe
~Pe fiecare copil care se naste din el, Cronos il
devora pur si simplu. Inutil sa spunern cat de
manioasa este sotia lui, Rhea.
Cand s-a nascut cel de-al saselea micu], un baiat,
caruia i-a dat numele de Zeus, Rhea, pentru a-I salva,
a plecat sa-l ascunda in munti, In locul lui, ea ii
prezinta lui Cronos un bolovan lung, invelit intr-un
scutec. Fara sa-$i dea seama de siretlic, Cronos il
inghite dintr-o imbucatura. Zeus este astfel singurul
care scapa de Iacomia tatalui sau. Dar nici nu se
gandeste sa-l ierte !
11
 MITOLOGIA GREACA
Cll varfllrite Inziq:lezite ::-i semere,
Mllnte[e O[imp (Oe 2 917 metri)
Esre :'litllett In norOll[ ctreciei,
Intre The:'let[iet ::-i Metceocmiet.
\)arfll[ este etproetpe IntotoeetllYl-Ct
Acoperir oe fa::-ii oe nori.
Acolo, creOeetll grecii
'Din Antichitette cC't locuiesc
Zeii ::-i perrec
In timpll[ betnchete[or :'lOml:ltllOet:'le.
Ei beetll nectzrr, 0 bC'tlltllrC't
'Dll[ce l:lroveninO oin ohtibreet
'!?[etnte[or, ::-i se oe[ecteet.zt\ cu
Ambrozie, lln et[iment pe bet.zt\ oe
Miere, cwe Ie et:'ligllrC't [ericire
$i Nemllrireet. 'Din varfll[
O[impll[lli, zeii wtC'trC't:'lc
SOetrtet et tot ceeet ce-i InconiowC't.
12.
CREAREA LUMII
X Zeu~1 1?o~e;~ol'l1HCl~e~ ~; Cltt;;
Rhea $i-a ascuns fiul in Creta, -.eea---mai-rna-t'e
~HJa din Marea Egee. El a fost crescut de capra
Amalthea, care l-a hranit cu laptele ei eel gras. Dar,
facandu-ss mare, Zeus nu are decat un gand: sa se
razbune pe tatal sau eel monstruos. Impreuna cu
mama sa, Rhea, pune la cale 0 stratagema. Sa-l fad
pe Cronos sa inghita 0 bautura preparata de ei, care
este, de fapt, un puternic vomitiv. Inca 0 data, viclenia
reuseste de minune. Cronos da afara intr-o clipa
toate progeniturile pe care le i'nghitise. Astfel reapar
Poseidon, Hades, Hestia, Demeter si Hera, cei cinci
frati si surori mai mari ai lui Zeus. Ei vor deveni cu
totii zei si zeite de prima importanta. Sub condu-
cerea lui Zeus, zeul zeilor, se due sa-si stabileasca
salasul pe Olimp. Acolo ei se vor intalni cu alte
divini tati: Afrodita, Apollo, Ares, Artemis, Atena,
Hefaistos si, in cele din urrna, cu Hermes. Doispre-
zece cu totul. Acestia sunt marii zei primordiali ai
mitologiei, cei pe care vechii greci ii vor adora timp
de cateva mii de ani.
13
 2..

'Poi~l:Jre2ece
2ei ~in. Otiml:J

in varful ierarhiei zeilor, Zeus este deci zeul

atotputernic. eel care porunceste in cer, arunca
fulgerul si dezlantuie tunetul. lata care sunt, in
ordine alfabetica. ceilalti zei din jurul lui care locu-
iesc in Olimp.

J\r;~-'~
L-
IV-euu.1 AFR9DlTA: zeita Frumusetii ~
si a Dragostei. Fermecatoare, ni-
meni nu-i rezista. Zeus i-a dat ~~ I
ca sot pe eel mai urat dintre toti ~'::':.'-, r .t. \ . .,.
,
zeii, pe Hefaistos eel schiop.
'"
It\i~'A.[.
\.,f "VJ~'I/I
t<,"'" .')
Divina, ea poate fi si de temut V ~"-- ,
atunci c~n~ insufla 0 pasiune :__/,
pe care rurruc n-o opreste.

APOLLO: zeul Luminii si al Soa-

relui. Fiu al lui Zeus, numele lui a
devenit sinonim cu frumusetea.
Este inspiratorul muzicienilor si al
poetilor. $i de asemenea al Pythiei
din Delphi, care locuieste ill temp lui
sau (a se citi capitolul 8).

14 lS
1
MITOLOGIA GREACA DOISPREZECE ZEI PE OLIMP

~ ARES: zeul Razboiului. Cu ;?.ubl-L HADES: zeul Infernului. A~ezat

talia sa gigantica si vocea tuna- in adancul regatului sau sub teran,
toare, este gata mereu sa se cu sceptrul in mana, el domneste,
bata si sa verse sange. Este neindurator, asupra sufletelor
insotit de calaretii sai, printre mortilor, Casca pe care 0 poarta
care Phobos, al carui nume uneori 'il face invizibil. Zeu de
inseamna Teroare si Tearna. temut, caci, intr-adevar, nimanui
nu-i place sa-l intalneasca, nici macar
2~ ARTEMIS: zeita Vanatorii. Este
zeilor.
sora geamana a lui Apollo. Inar-
1:::. ~ ~ HEFAISTOS: zeul Focului si
mata cu sagetile ei de argint, i se
intampla sa fie foarte cruda. A?a '_ o.t fj5-.;: al Fier.ari~or. Fiul lui Zeus .?i al
<, . -,~ . Herei, diforrn, este eel rnai res-
cum a fost cu Acteon, un tanar
vanator care a surprins-o goala
,_ J \\ pin gator dintre toti zeii. Ceea
intr-un rau, pe care l-a transformat
Lj\~ ce nu l-a impiedicat sa se
intr-un cerb si care a sfarsit sub ochii
./ ~- r: casatoreasca cu Afrodita, care
ei, devorat de caini. c.---o ( L -: nu prea ii este fidela.
I /" Extrem de abil, el este eel
~TENA: zeita Razboiului, a // ~ care faureste armele zeilor sau
Stiintelor, a Artelor si a Inteli- b( ale eroilor, ca de exemplu Tri-
gentei. Tatal sau, Zeus, era indra- dentullui Poseidon sau platosa lui
Herakles.
gostit de Metis, care se transfor-
~ma mereu ca sa scape de el.
Intr-o zi, cand Metis s-a transfor- ~ HERA: cea mai puternica
mat in musca, Zeus a inghitit-o. dintre zeitele din Olimp.
Din cauza asta, a avut niste dureri Frumoasa, mandra si orgoli-
de cap atat de violente, incat a fost oasa, ea nu putea sa se
nevoit sa-i ceara lui Hefaistos sa-i sparga craniul cu casatoreasca decat cu un
securea ca sa se linisteasca. Din acest loc al craniului singur zeu, Zeus. Dar, vai,
a iesit Atena, cu casca si inarrnata cu 0 lance. acesta nu este eel mai
Atena, cu ochi de un albastru-verzui, este copilul credincios dintre soti si Hera,
favorit a1 lui Zeus. Ea este protectoarea atenienilor, extrem de geloasa, le persecute pe
carora le-a daruit maslinul. to ate acelea pe care el le-a iubit.

17
 MITOLOGIA GREACA
DOISPREZECE ZEI PE OLIMP

HERMES:mesagerullui Zeus, zeul

Calatorilor si al Negustorilor, al Co-
merciantilor si al Hotilor. Cel mai
tanar fiu allui Zeus si al unei nimfe.
Este eel mai viclean dintre toti zeii si
eel mai rapid, caci poarta 0 casca si in jurut secolului \)111 IYw.inte oe
sandale inaripate. Este si inventato-
li:)u:) Hri:)to:), Wecii C{l( :)tCtGiUt
rul, spun greeii, al alfabetului, al gre-
utatilor si masurilor. Cotonii In ItCtUCt oe Suo
C9i In SiciUCt. Ei CtU fonoCtt ceez, ce
S-Ct nwnit "MetreCt c;recie".
/I/<!, IA._ HESTIA: zeita Caminului.
fttrtt InooiCtttt, in ftuenfCt tor
Dulce si miloasa, este una
dintre zeitele eele mai iubite I-Ct conou:) pe roYn.c.\ni,
de greei. Fieeare foe ee arde in Meti t6irziu, :)tt "Ctnexeze" mitotogiCt
casa ii este dedicat si i se face c;reCtctt. MtfeC fiecwe oivinitCtte
o ofrand a la fieeare masa. 1?owttt tCt roYn.c.\ni
[.{n nume coresporieeur. ICtttt
o mictt U:)ttt oe coresponoenre
Mt.J.M.. .,. POSEIDON: zeul Marii. Frate eu Zeus, este sta-
Zeu:): lLtp.iter
7 panul Mediteranei, respeetat si temut de toti mari-
AfrooitCt: \)enu:)
narii greei. EI dezlantuie furtunile eu 0 lovitura de
trident si traieste In adancul apei, intr-un palat de AI?OUo: 1?heGu:)
sidef. Are:): Metrte
Artemi:): 1)iCtnet
Atenet: MinervCt
HCtoe:): 1?tuton
HefCti:)to:): \)utcCtn
Hem: IUYl-Onet
Hermes: Mercur
He:)tiCt: \)e:)tCt
1?o:)elOon: Nep.tun

18
19
 3

NCl~tereCl oCltneni(or

Lumea este creata. Zeii domnesc. Totul este la

locul lui ca sa poata incepe marile istorii fondatoare
ale culturii noastre, miturile.

'J?rometeu, ce(
cecre o: furCtt [ocul

Unul dintre acestea este cel al lui Prometeu.

Totul este la locul Iui, am spune noi, in afara de ... Da,
intr-adevar, unde sunt oamenii, simplii muritori ? Pe
oameni tocmai Prometeu ii va crea. .Cu apa, argila si,
evident, cu ajutorul lui Zeus.
Caci, in cele din urrna, zeii s-au plictisit singuri
in Olimp. Natura de aici este lipsita de viata. De
aceea ei ii insarcineaza pe Prometeu si Epimetheu,
cei doi fii ai unui Titan, sa se puna putin pe treaba.
Prometeu va crea oarnenii, in timp ce Ephimeteu va
inventa tot felul de animale.
Dar, pe cand Epimetheu imparte animalelor aripi,
par si toate cele necesare ca sa se apere, Prometeu isi
priveste ~i el creaturile pe care le-a fa-cut. Oare nu le
lipseste ceva? Oamenii se afla acolo, goi si lipsiti de
aparare, trernurand cand este frig. Prometeu are 0
idee: 0 sa-i ajute, 0 sa le aduca in dar focul.

20 21
1
MITOLOGIA GREACA NA$TEREA OAMENILOR

Or focul, magica flacara ce lumineaza si inca 1-

zeste, este chiar privilegiul zeilor.
Cum sa-l procure? Potrivit unei versiuni a le-
gendei, Prometeu merge pe Olimp, unde ia pe furis
din carul Soarelui 0 scanteie. Potrivit altei versiuni,
el merge in insula Lemnos, la fieraria zeului focului,
Hefaistos. De acolo el fura putin jeratec pe care il
ascunde in tulpina unei nuiele. Dar Zeus nu intarzie
sa observe acest lucru. Ce? Flacari ! Cine a indraz-
nit? Muritorii astia se pretind zei? Furios, Zeus se
gande$te deja cum se va razbuna. II va pedepsi pe
Prometeu, ii va pedepsi pe oameni.
Prometeu este supus unui supliciu celebru. lnlan-
tuit de Hefaistos pe 0 stanca din varful muntelui
Caucaz, el nu vede decat cerul, de unde, in fiecare zi,
un vultur gigantic coboara si ii devoreaza ficatul.
Acesta se reface mereu, dar, tot mereu, pasarea rap i-
toare vine sa-l sfasie cu ciocul ei coroiat. Se spune ca Parnant, cu misiunea de a-i seduce pe muritori si de
acest supliciu ar fi trebuit sa dureze 0 mie de ani. a-i conduce la pieire.
Dar Pandora nu stie pentru ce a fost facuta. Pe
1?Cln.~c>rCl :;\i Parnant, ea se casatoreste cu Epimetheu, care nu
cutiCl ei bteMemCltll rezista multa vreme farrnecelor ei. Epimetheu, va
amintiti, este fratele lui Prometeu si numele lui
Cat despre oameni, Zeus le cloceste alta pe- inseamna "cel care gandeste prea tarziu". De ce prea
deapsa. El ii cere lui Hefaistos sa faureasca 0 femeie tarziu ? Pentru ca Pandora este devorata de curio-
sublima, irezistibila. Ea se numeste Pandora, ceea ce zitate. Aceasta cutie pe care Zeus i-a cerut s-o tina
in greaca inseamna "daruita cu toate darurile". Ea a inchisa 0 intriga continuu. Ea 0 invarte, 0 cantareste,
primit toate darurile la care se poate visa: gratie, oare ce contine ? In cele din urrna, intr-o zi, nernai-
farmec, viclenie, forta
, ... Caci fiecare zeu i-a adus cate putand rezista, ea intredeschide capacul. Epimetheu
un dar. Zeus i-a oferit chiar el un cadou neasteptat - vrea s-o opreasca, dar. .. prea tarziu !
si otravit: 0 cutie bine inchisa pe care ii recomanda Din cutia fatala, ca un nor inspaimantator de
s-o pastreze inchisa. Apoi 0 trimite pe Pandora pe musculite, scapa creaturi amenintatoare.
22
23
 NA$TEREA OAMENILOR

Acestea sunt toate relele, toate mizeriile si toate

crimele umanitatii. Violenta, nebunia, boala, gelozia,
nedreptatea, disperarea, durerea, slabiciunea, razbo-
iul, minciuna .... 0 cohorta de pasiuni rele, de chinuri,
de resentimente si diverse angoase. Pe scurt, toate

aceste rele, inca necunoscute oamenilor, scapa pentru

totdeauna din cutia Pandorei. Toate, in afara de una
singura. care rarnane inchisa, in extremis: Speranta,
Zeus a trirnis oamenilor toate framantarile posi-
bile, dar le-a lasat speranta, singura capabila sa le
fad suportabil cortegiul de bucurii si de vicisitudini
care marcheaza trecerea lor pe Pamant.

')
__/'
,

.
. .

~
.

2.S
 4

]....~ bun-u(
l:l(~c ~( zei(or

Celor doisprezece zei care locuiesc pe Olimp, li

se vor adauga, progresiv, multi altii. De exemplu
Pan, zeul Turmelor si al Pastorilor, putin diform cu
torsullui de barbat si capul de tap. Sau Eros, fiullui
Hermes si al Afroditei, zeul Iubirii, eel care invita
toate fiintele sa se uneasca pentru a crea viata. Mai
exista si altii mai putin cunoscuti, asa cum este Hebe,
zeita Eternei Tinereti, care varsa zeilor nectarul de
intinerire. De-a lungul anilor, in urma cuceririlor,
Grecii vor primi in "panteonul" lor (templul tuturor
zeilor) chiar zei straini, veniti din alte parti - din
Egipt, de exemplu, cum este zeul sacal Anubis.

Pe scurt, vechii greci, la fel ca. mai tarziu, vechii

romani, vor adora nu numai una, ci nenumarate
divinitati. Se spune despre religia lor ca este "poli-
teista", adica admite existenta mai multor zei.

Ace~ti ~emizei czcre ~U}1.t a.1,roa.l,e zei

Exista zeii. Exista simplii muritori. Si, intre

aceste doua categorii, exista o a treia, interrnediara
intr-un fel. Acestia sunt semizeii, care sunt numiti si
 MITOLOGIA GREACA
eroi, si care la origine sunt copiii unui zeu cu 0
muritoare (sau invers). Cu timpul, grecii i-au numit
eroi pe toti barbatii care se distingeau prin puterea,
temeritatea si faptele lor de vitejie. Poetu1 Homer,
care a scris lliada si Odiseea, i-a facut celebri pe eroii
Razboiului troian, precum Ahile sau U1ise (a se citi
capitol 7). Dar cel mai faimos dintre eroii greci este
fara indoiala Herak1es, Hercule la romani.
Herak1es era de 0 inaltime extraordinara si de 0
forta de neinchipuit. E1 manca cat patru ;;i ornora un
bou, pe care 11 devora in intregime cand ii era foame.
28
LA BUNUL PLAC AL ZEILOR
Inca de mic a demonstrat ca este de natura divina,
stranguland doi serpi in leaganul sau. Cateodata,
insa, forta 11 facea pe bruta1ul Herakles sa cornita
greseli. Astfel, intr-o zi, intr-un acces de furie, el
lsi ornoara copiii. Pentru a-;;i rascumpara crimele,
trebuie sa indeplineasca douasprezece fapte vitejesti
extraordinare. Victorios in urrna tuturor aces tor
incercari, Herak1es va deveni simbolul fortei si al
energiei. E1 va accede la nemurire, fapt ce denota ca
atunci cand esti ill) erou poti cateodata sa devii un
(aproape) zeu.
 MITOLOGIA GREACA
~ -'. ~,
- Orice Ii s-ar intampla, zeii sunt mereu cei mai
. . ~.,.. ,...
Zei cu chip ~e oAmeni
De altfel, zcii greci seamana in mod ciudat cu
fiintele umane. Ei au calitatile si defectele acestora.
Sunt pasionati, indragostiti. capriciosi, vicleni,
gelo$i ... Zeus, zeul zeilor, este cunoscut in mod
special ca unul ce nu rezista la farmecul femeilor.
Europa, 10, Leda, Egina ... : cuceririle sale nici nu mai
pot fi socotite. Pentru a Ie seduce pe aceste femei
frumoase, el foloseste tot felul de stratageme. Astfel,
el se transforrna in lebada pentru a se apropia de
Leda si in taur pentru a 0 rapi pe Europa. 0 trans-
forma pe 10 in vaca si 0 stropeste pe Danae cu 0
ploaie de aur. Si recurge la toate aceste siretlicuri
pentru ca sotia lui, Hera, sa nu banuiasca nimic.
Caci Zeus este casatorit. $i Hera este foarte
geloasa. De altfel, in cele din urrna, ea se razbuna
irrtotdeatma pe infidelitatile lui. De exemplu, ea nu
se lasa inselata de metamorfoza lui 10. Stie bine ca
acela care a ravnit-o nu este, fara indoiala, altul decat
Zeus, transformat in taur cu aceasta ocazie. Atunci
Hera trimite impotriva lui 10 un enorm taun, care 0
hartuieste fara incetare. Aceasta bestie 0 face pe 10
atat de furioasa incat este obligate sa traverseze in
galop toata Grecia, fara sa se opreasca. lata ce se
intampla daca 0 jignesti, chiar fara sa vrei, pe sta-
pana Olimpului.
30
LA BUNUL PLAC AL ZEILOR
Mereu mAi
12utern.iei ~eeat muritorii
putemici. Ei stiu totul, aud totul, vad totul. Chiar
mai bine dedit Argos, pastorul care are 0 suta de ochi
si vede in 0 suta de directii deodata !
Adeseori, zeii isi folosesc puterile pentru a-i
proteja pe eroi si muritori. Ulise, eroul Odiseei,
suporta numeroase incercari (a se citi capitolul 7),
dar Atena vegheaza asupra lui pe toata durata
calatoriei sale. Chiar Zeus poate fi induiosat de sim-
pli muritori pe care ii ajuta si ii scapa de necazurile
lor. Este cazul lui Philemon si Baucis care se iubeau
atat de tare, incat erau inspaimantati la ideea ca
moartea ii va desparti.
Dar cand aceiasi muritori indraznesc sa nu le dea
ascultare sau vor sa rivalizeze cu ei, atunci pedeapsa
zeilor este cumplita. Un exemplu ? Acela allui Tantal,
al carui supliciu este astazi 0 expresie familiara.
Regele Tantal, care avea totul pentru a fi fericit, a
vrut sa aiba si mai mult. El a incercat sa le fure zeilor
nectarul si ambrozia. Acestia n-au suportat acest
lucru si pedepsirea lui Tantal nu s-a lasat asteptata.
Cufundat intr-un rau, Tantal moare de sete. Apa e
mangaietoare si transparenta, dar de cate ori isi
apropie buzele de ea, apa se retrage. Si dorinta e tot
mai arzatoare. Un alt exemplu? Acela al lui Sisif.
Sisif l-a surprins pe Zeus, metamorfozat in vultur,
rapind 0 frumoasa fata cu numele de Egina. Or, el
n-a putut sa-si tina gura si l-a denuntat. Zeus, furios,
l-a condamnat sa rostogoleasca un urias bolovan in
sus, pe panta unui munte. Dar, odata urcat, acesta se
31
 MITOLOGIA GREACA LA BUNUL PLAC AL ZEILOR

1/ Sb. se butb. cu Leul oin Nemeu,

o fimb. oe temur czrre terorizezxzzi
\)uleu c ucelu:;,i nume.
2/ Sb. ornocrre Hyoru oin Lem, un mon:)tru
Cu noub. czxpete oe :;,erpi.
3/ Sb. p-rinob. fioro:)ul mi:)trer
'De pe munrele Erymcmtho:)
4/ Sb. p.unCt I"YlCtYLU pe iepele nebune
Ale lui 'Diomeoe.
5/ Sb. ImblanzeC{:)cb. tuurul oe nelmblanzit
'Din Cretu. prabuseste din nou la vale si totul se reia de la ince-
6/ Sb. reuoucb. In ctreciu prerio:;,ii put. Sisif trebuie sa rostogoleasca bolovanul sau inca
Boi ui lui cteryon. o data si inca 0 data, la infinit ...
7/ Sb. caprureze cb.p.rioum oin Ceryniu,
o cb.priourb. fermecutb., cu cozrmele oe uur.
8/ Sb. omocire I~rile oe l:le lucul Dupa cum se vede, zeii greci sunt omniprezenti.
Imposibil sa le scapi atunci cand esti un muritor, un
Styml:lMb:), czcre se f-lrb.neuu
erou, sau chiar un alt zeu. Poti sa incerci sa le fii
Cu czime oe om.
asernanator sau sa umbli cu siretlicuri, ceea ce poate
9/ Sb. oobanoeu:)cb. centum
reusi uneori. Dar, de cele mai multe ori, vointa zeilor,
Cruoei regine u Amuzounebr.
adica destinul, ii inhata in cele din urma pe cei care
10/Sb. curere gmiourile lui Augiu:),
au riscat sa faca acest lucru. Fapt demonstrat de
Ceeu ce Hernkles VU InOep.lini povestirile ce urrneaza.
'DetumctnO cUf:)ul unul rau.
11/ Sb. uoucb. merele oe uur
Ale He:)l:lerroebr.
12/ Sb.-l cxprureze pe Cerberul Infemului.

33
 LA BUNUL PLAC AL ZEILOR
MITOLOGIA GREACA

OCt~perii. Atunci ei ob~ervCt

CCt ~tCtCCtnet 'Oe tCtI:lte ~i VCt~ut cu miere
Se umptu ~iYlf)ure,

[nrr-o 2.i, Zeu~ ~i Herme~, ImbrCtcCtri

In mo'O miretcuto~ ... j?hitemon
~i BCtuci~ Inreteg CCt cei 'Ooi
CCt :)lmpU cCtICttorl, coboCtrCt
BCtrbCtti nu ~unt cCttCttori
j?e pCtmCtnt :)Ct se '01~treze.
Obi~nuiri, ci zei.
Ut~un'Ou-~e ~eCtret, ei cer
CCt ~Ct le mutrumeCt~cCt penrru
O~I:lltCt(jtCtte Intr-un :)Ctt, 'OCtr
O~pitCtUtCtteCt tor,
Intulne~c locuirori purln
Zeu~ ~i Hermes le cer
Ametbitl. j?e~te tot (j se trunte~te
SCt-~i ~punCt 0 'OorinrCt. Cei 'Ooi bCttruni
t..{~Ct In net:), :)CtU :)unt CttuYlf)Ctri
Cu tovlturl 'Oe pietre. O~I:lltCt(jtetteet esre Spun CCt ei nu oore~c nimic
AttcevCt 'Oecut ~Ct rCtmCtnCt CttCttllri,
t..{n lucru foetrte Iml:lOrtCtnt In
ChiCtr 'Oineoto 'Oe moCtrte, Cttut
ctreciCt. Zeu:) ~I HerYne:) ~unt fOetrte
'De inten~Ct fjiOO iubireCt pe CCtre 0 IneearcCt
~OCCtrl, cuOO tocmeti etiuYlf)
t..{nut penrru cetCttCttt. Arunci Zeu~
!...et 0 mlcu!Ct cocloCtbCt. Eet etl:lCtrtlne
Ii l:lre~chimbCt In arbori. j?e unut In
t..{nel bCttrune perechi fOetrte :)Ctretce,
SteiCtr, pe ce[Ctbtt in rei. Se ~pune
j?h.itemon ~I BCtucl~. Cel '001 bCttruni
CCt, In serile cuOO Ct'Oie briZet,
Nu CtU etl:lrOCtI:le nlmlc, 'Oetr se grCtbe:)c
Ace~ti 'Ooi Ctrbori I~i impletesc btuOO
Sct tCtle unlcCt tor gfucCt ~i :)ct
7<.Ctmurite. 'DCttoritCt recuno~tinrei lui Zell~,
Neze pe met~Ct purinut
!...etpte ~I purinet miere CCtre le meti rCtmCt:)e:)e, j?hilemon ~i BCtuci~ scmt ImpreunCt
j?entru tot'OeCtunet.
Cct :)Ct-~i prlmeCt:)cCt cu 'Oemnitette

34 35
PARTEA A DOUA

\)ICJ.;ENIA
 s
Te~eu

Se poate triumfa asupra mortii prin viclenie, cu

conditia sa nu te lasi inhatat din neatentie. Acest lu-
cru 1:1 va invata Teseu pe pielea lui. Fiu al regelui
Atenei, Egeu, si al printesei Aethra, Teseu este un erou
important. Mereu pe drum, bravand pericolele, a
infrant Amazoanele si Centaurii, a triumfat impotriva
fiarelor salbatice si a Cigantilor, El a infaptuit mii de
fapte vitejesti. Dar cea mai extraordinara dintre ele
ramane victoria asupra Minotaurului. lata cum s-a
angajat sa ucida acest monstru inspaimantator, aceasta
creatura cu corp omenesc si cap de taur, care se
hraneste cu came de om.

Un. mo n.Myu
ium~ta.te-om, ium~ta.te-ta.ur

Intr-o zi, la Atena, Teseu aude un vaiet urcand

dinspre oras. Ca un strigat de doliu. El 1:1 intreaba pe
tatal sau, regele. Ce se petrece? Egeu este coplesit.
Acum cativa ani, ii explica el, Minos si atenienii s-au
razboit. Minos ne-a invins, spune el, si ne-a impus de
atunci niste conditii inspaimantatoare. In fiecare an,
trebuie sa-i dam paisprezece tineri atenieni, sapte
baieti si sapte fete, pe care ii da de mancare Mino-
taurului.

'39

MITOLOGIA GREACi\
Minotaurul, W1 monstru [umatate-orn. jumatate-
taur, este tinut inchis de Minos intr-un labirint. Fiara
are 0 pofta de man care feroce: oricine se apropie de
el este devorat pe loco
Teseu se revolta: cum poate fi acceptat un ase-
menea destin pentru acesti nevinovati ? Ce se poate
face pentru a inceta aceasta nedreptate? Daca Egeu
se resemneaza, el, Teseu, nu accepts acest lucru.
_ Tata, vreau sa fac parte din expeditie, il im-
plora el. Pe corabia care isi va intinde panzele spre
Creta eu voi fi cel de-al $aptelea barbat. Ma voi lupta
cu Minotaurul. Pentru onoarea atenienilor vreau sa
inceteze aceasta nedreptate.
Batranul Egeu a vrut sa se impotriveasca. Propriul
sau fiu sa se imbarce pentru a infrunta un asernenea
mare pericol ? Aceasta idee i se pare insuportabila.
Incearca sa-l faca sa mai chibzuiasca. Dar i$i da seama
ca Teseu nu va renunta. Atunci, se gande$te el, nu-i
mai ramane decat sa se roage. Ii va implora pe zei,
a$teptand intoarcerea fiului.
THESEU
Tn. [iececre 2.i vo i
l::lCln.~i l::lCln.2.Cl cezc Cllba.
~ Insotindu-si fiul pana Ia corabia care il va duce
m Creta, Egeu este cuprins de disperare.
Deo~ata, ii ~in_e.o idee, pe care i-a sopteste lui
~eseu. Panza corabiei este neagra, este culoarea mor-
tii. D~r. daca, din fericire, Teseu scapa din aceasta
expeditie,
~l . atunci el va trebui sa rid ice 0 panza a lbaa,
st ra ucitoare. Acesta va fi sernnul victoriei .
. -~In ~i~care zi, spulle Egeu, voi merge pe faleza.
VOl pandi mtoarcerea tao Si daca, la orizont, voi vedea
pe catarg aceasta panza alba, voi sti ca esti viu.
. Iata-l ~eci pe Teseu navigand spre regatul lui
Mmos .. O tacere grea apasa asupra echipajului. Nici
w:ul dl~tre ~ce$ti tineri nu reuseste sa-$i alunge din
rrunte Imagmea obsedanta a creaturii care ii va
devora pe tori.
~ ~ar, ~ ~drum, Teseu n vede pe Poseidon, zeul
marn, aparandu-i in vis. Poseidon ii dezvaluie lui
Teseu ci'i si el este tatal lui. Ca el, Poseidon, a violat-o
p~ mama lui, pri~tes.a Aethra, in seara casatoriei ei, si
ca Teseu are deci doi tati, pe Egeu si pe Poseidon ...
~poi~ el ii porunceste ca, a doua zi dimineata, sa
pl~n~eze:n mare ca sa gaseasca un inel de aur pierdut
odinioara de Minos.
A dou~ ~i ~e dimineata, Teseu plonjeaza de pe
p~tea ~ora~lel. Corpullui, suplu si agil, dispare in
~ldancun. Cand urea din nou la suprafata. el agita un
mel de aur, scan teind in soare.
A ~$~dar,. le ex_?lica el prietenilor sai, pentru a-i
imbarbata $1 a se incredinta el insusi, Poseidon avea
41

MITOLOGIA GREACA
dreptate. Teseu este si fiul unui zeu. Ca fiu al unui
zeu si al unei muritoare, el este un erou. lata ceea ce
ii inzeceste fortele in momentul in care, la orizont, se
profileaza malurile Cretei.
"firu( AriCl~n.ei
De abia a debarcat echipajul in Creta, ca populatia
s-a si strans pe tarm, curioasa sa vada chipurile viitoa-
relor victime. Venise si Ariadna. Ea este una dintre
fiicele regelui Minos si a sotiei sale, Pasiphae. in timp
ce ii privea pe tineri, l-a remarcat deodata pe elegantul
Teseu. De indata, inima a inceput sa-i bata mai tare.
Voia sa-l ajute sa scape de Minotaur.
Atunci are 0 idee. Ii propune lui Teseu sa-i dea un
ghem de ata inainte sa patrunda in labirint. Avand 0
rnie unu de culoare, acest loc este astfel construit incat
oricine se aventureaza in el sa se rataceasca. Dar,
datorita firului, pe care il va tine ea de un cap at, Teseu
nu va trebui decat sa se lase condus de acesta pentru
a se intoarce pe urmele sale ...
Sensibil la farmecul tinerei fete, Teseu profita de
aceasta sansa fara sa ezite. Si daca va scapa din toata
aceasta intamplare, el prornite ca Ariadna va fi sotia lui.
,/
THESEU
Cei paisprezece tineri dispar in labirint. Ce se
petrece oare aici ? Nu se mai vede nirnic decat intu-
ne:-icul. Si se aud mugete inspaimantatoare, ragetele
Mmotaurului dezlantuit. Desigur Teseu l-a atacat.
Desi~, ~ strafundul acestor culoare se da 0 sange-
roasa lupta corp la corp. Ariadna este innebunita de
spaima. Cu toate acestea, da, i se pare ca de-acum se
simte firul miscandu-se. Fara sa-si creada ochilor, ea il
vede pe Teseu aparand din labirint. Viclenia ei a
functionat. Teseu este viu !
C~ to~ii pleaca din nou spre Atena: cei treispre-
zece tmen, Teseu si Ariadna. Dar, deodata, izbuc-
~e?te 0 furtuna. Corabia trebuie sa se opreasca in
insula Naxos. Ariadna, epuizata, adoarme pe plaja.
Cand s-a trezit, a scotocit intreaga insula. Nirnic.
Sau, mai curand, inexplicabil. Corabia plecase, la-
sand-o singura pe malul insulei Naxos. Ce s-a petre-
cut oare cu exactitate? Aici, legendele difera. Este
yorba de 0 uitare? De 0 tradare ? Sau Teseu a fost
nevoit sa-l asculte pe Dyonisos, zeul Vinului, care
~oia sa se casatoreasca cu Ariadna? Se spune ca,
intr-adevar, acesta, intorcandu-se dintr-o expeditie, a
trecut pe acolo. Cand a vazut-o pe Ariadna a fost cu-
ceri: d~ farme~ul ei. Mai tarziu, ajutand-o sa-si stearga
.lacnmI~e, el I-a cerut fiicei lui Minos sa-l uite pe
Ieseu ~I sa devina sotia, lui .
. . in acest timp, corabia se indrepta spre Atena. Dar
r l'se~ este in?rijorat si trist ca a trebuit sa-si para-
scasca logodmca. Candul sau e in alta parte. Macar sa
nu-l pedepseasca zeii pentru ca a abandonat-o pl'
43
1 THESEU
MITOLOGIA GREACA

')<..egele fv\.ino~ l-Cl iignit poe

Zeul fv\b.rii, 1?o~eiOon. Atunci
ctty0 tre.buiCl ~et-i ClOUCet un ~Clcrificiu,
El i-Cl ie.rtfit un Clmbrttt oe tClur
BolY1-Clv. 1?entru Cl se rCizbuY1-Cl, 1?o~elOon
I-Cl in~l:;irClt 1?Cl~iphetei, ~OriCl lui
fv\.ino~, 0 viole.ntet pCl~iune
1?entrlt un tClur yYlCtgnific.
NefericitCl 1?Cl~il:;hete, neputttnO
Set re.z.i~te Clce~tei Cltretcrii, ~fttr::.i
1?rin Cl se Cl~cunOe inrr-o CClrcCl~et Ariadna. E atat de ingrijorat incat uita de promisiunea
'De VClCet, fetcutet oin lemn, facuta tatalui sau, El omite sa ridice panza cea alba.
1?e.ntru Cl se uni cu frltmo~ul Credincios cuvantului dat, batranul Egeu s-a
AniyYlCtl. Ntfe.l, eCl vee Ocl dus in iecare zi pe faleza, mijindu-si ochii pentru a
vedea mai bine la orizont. Ceea ce a zarit el in ziua
NCl::otere fv\.inotClUrltlui, uri mon~trlt
aceea era intr-adevar 0 panza neagra care revenea
Cu corp oe om ::oi CclP oe tClur. spre Attica. Coplesit de durere, Egeu se arunca din
furio~ ::oi ru::.iY1-Clt, fv\.ino~ vo. fClce varful stancilor. Se spune cit din ziua aceea marea
Ape.l let un ingenio~ Clrh-ite.ct, Greciei poarta numele sau.
'DeoCle CCl ~et con~truiCl~Cet lClbirintul
1?entru cl Cl~cUnOe Clici fv\.inotClurul oe ochii Daca treci prin ... Creta
Tuturor. Creta este marea insula alungita, aflata in sudul
tuturor insulelor grecesti. Ii vei iubi culturile de
maslini, manastirile si capelele in intregime albe. Dar

45
44
 THESEU
MITOLOGIA GREACA
si pesterile. trecatorile abrupte si muntii, unde iarna
se poate schia.
Nu uita sa mergi la Cnossos, palatul regelui
Minos. Numara aproape 0 mie de camere si de
culoare care nu se mai sfarsesc. Un adevarat labirint !
Civilizatia cretana (numita minoica) ramane, inca, 0
Tncillcecdtt oe culoetre
enigma; in special scrierea ei "lineara" este destul de
~i oe :'>ttli, lubirintul imperfect descifrata.
Contineet mii oe cotituri La Phaetos, un alt palat cretan, s-a descoperit un
~i fUnOtttui, et::,et incilt OOetttt disc de argila acoperit cu aceasta scriere. Este vechi
Intmt, te rtttttceeti de aproape patru mii de ani, dar mesajul autorilor
Cu :'>igumnftt ::,i oeveneui sai ramane un mister.
1?retOet Jv\.inoteturului.
'Detctt i:'>toriu etcelui mon:'>tru este
t..-tn mit, letbirintul
A exi:'>tett p-robetbil, cttci esre
']<,eprezentett pe unele
(v\.oneoe pe czrre etrh-eologii
Le-zxu gtt:'>it in Cretet, let p-Ctlettul
'Din Cno:'>:'>o:'>. NtCtzi, cuVintul
"L-ctbirint" et
Trecut in limbet noet:'>trtt.
El oe:'>emneCtZit un un:'>etmblu
'De iucruri complicette, confuze,
[ncurcore. Se vorbe::,te, oe exemplu/
'De un lubirint oe :,>trttoUfe :'>uu oe un
L-ctbirint oe oificultttfi.

47
 DEMETER $1 PERSEFONA

care face sa incolteasca graul si to ate cerealele. Ea

6 este aceea care i-a invatat pe oameni sa semene, sa
cultive, sa secere. Ea este aceea care, in cele din urma,
le-a aratat cum se face painea ... E de inteles ca are un
'Pemeter
rol important in toata Grecia antica.
~i 1?er~efoCl in vara aceea, ca sa se asigure ca recoltele vor
satisface necesitatile locuitorilor, Demeter trebuia sa

in vara aceea Demeter era foarte ocupata. Se anun-

ta secerisul si ea trebuia sa vegheze ca acesta sa fie
fructuos. deoarece ea este Demeter, zeita Pamantului.

'.

49
 MITOLOGIA GREACA DEMETER ?I PERSEFONA

parcurga tara in toate directiile. De aceea ea ii cere

fiicei sale Persefona sa rarnana acasa si sa 0 astepte.
Persefona este proaspata si incantatoare. Grecii 0
numesc si Core, ceea ce inseamna pur si simplu "tanara
fata", simbol al tineretii si al puritatii. In absenta mamei
sale, Persefona va avea voie sa se joace cu prietenele ei,
naiadele, nimfele fantanilor si raurilor,

/nfemul esre un loc :5.u.Gterctn

t-lnOe, oup.b. mozxrte, :5.u.fletele
'Defuncrilor coGoetrb. penrru et fi
)uoecette. 'Detcb. morrii etu. Infb./Jtuit
Multe gre::.eU In timpul vierii,

Sufletele lor :5.unt p.eoep.:5.ite, Oetcb. nUl

Ele :5.unt rb.:5./Jllttite.

[Zegettu.l morrilor esre :5.itu.ett foetrte

AoCine :5.u.G wreciet. /ntrctreet lui

Se gb.:5.e::.te let cet/Jul Tenetr, let :5.u.o

Rlq,.irea. 1?er:1efonei 'De 1?elop.one.z.

Pentru ele, Persefona se hotaraste sa mearga sa

culeaga un buchet de flori de camp. Pe colinele din jur
ea gase$te maci, dar nu-i considers destul de frumosi
pentru nimfe. Ea mai merge putin, apoi inca putin.

so Sl
 MITOLOG1A GREACA
Jv{E.C;E'PA ~I gap.op.lJ..E EI
L.egenOCt 0 con:.\lOertl uneori
1?e 1?er:.\efonet YlW.YlW. eriniilor.
Acesre trei creCtturi, Alecto
Tbipoonet :;,i }v\.egew, p.o:.\eotl
L-tn corp lnetripCtt :;,i un ptlr
'De :;,erpi. TnetrYlW.te cu bice,
Ele pCtrcurg :.\upwfCtrCt
1?tlYl'litntului l:J.entru o. fCtce oreptCtte
'Divintt :;,i Ct-i tortuw pe muritorii
\)inovCtri. Ele Ii urYYlli.re:.\c
rtlrtl IncetCtre, in:.\pirunou-le
L.ct ne:.\fur:;,it remu:;,ctlri, teCtmCt :;,i
Nelini:;,te. A:.\ttlzi, nu YlW.i pori
'Debc :.\tl-ri CCtlifici :.\oriCt orept
'GCtU 0 u:.\ipoonet. 'DCtr cuvuntul "megertl",
A rtlYlW.:.\ In limGtl.
Inutil oe precizar ce In:.\eCtmntt!
S2
DEMETER $1 PERSEFONA
Para sa-si dea sea-
rna, ea s-a indepartat deja
mult. Dar iata ca observa
r-.
'\ '
o floare magnifica. Alba, /
ornata cu galben: 0 narci-
sa. Ea se apleaca s-o cu-
leaga, dar, in aceasta clipa,
solul crapa si se intredes-
chide ...
Incrernenita de ui-
mire, Persefona vede ie-
sind din aceasta gaura
cascata 0 aparitie inspai-
mantatoare.
Este Hades, regele Infernului, stapanul atat de
temut al Regatului mortilor, Intr-o strafulgerare,
Hades 0 rapeste pe Persefona. Tanara fata scoate un
strigat sfasietor, Prea tarziu. Carul Infernului 0 poarta
spre adancurile Pamantului, acolo unde orice viata a
disparut si unde nu te intalnesti decat cu umbre.
De multa vreme batranul Hades viseaza la Perse-
fona. Nu i-a promisese oare fratele sau Zeus, zeul
zeilor, fara stirea lui Demeter? El vrea ca tanara fata sa-i
dcvina sotie. Si sa domneasca in Infern alaturi de el.
0 Alecto Toate aceste bogatii vor fi ale tale daca irni devii
sotie, ii spune el, atunci cand ajung la portile pala-
tului sau.
Dar Persefona nu vrea sa auda nimie. Se gande$te
I,) Demeter, iubita sa mama, pe care disparitia ei 0 va
mncbuni de neliniste. Ea nu mai traieste, nu mai
.Ioarme, nu mai mananca. II implora pe Hades sa 0
Ii IIcii din nou in lumea celor vii. Truda zadarnica,
h"lranul este de neclintit.
S'3
 MITOLOGIA GREACA DEMETER ?I PERSEFONA

$ireten-ia. lui 'Pemeter ~in contra, ~Hades se arata plin de atentii si preve-
rutor. ~ar gandul 1a mama ei, 1a nimfe, la imaginea
in acest timp, pe pamant. Demeter este foarte neli- soare1u: deasupra rnarii II strange continuu inima.
nistita. Unde este Persefona? Zeita strabate campia, Cum sa renunte la iasomia imbatatoare, la portoca-
intrebandu-i pe toti cei pe care II intalne$te: tarani, lele d~01dora de suc ? Cum sa se hotarasca sa para-
pas tori, divinitati ale marii si ale pamantului ... Abia seasca verdea campie a lui Demeter?
dad! obtine cateva indicii. Un pescar a vazut. din barca . - 0, Persefona, accepta sa devii sotia mea 0
sa, 0 t2U1ara fata culegand maci. Un pastor i-a gasit lmplo~a in fiecar.e zi Hades, neputincios sa a1w~ge
aruncati pe celina. Naiadele se jucasera cu ea inainte ac~as~ta melancolie. Ce as putea sa fac pentru asta ?
de disparitie. Dar toate astea nu 0 ajuta deloc. Demeter EXl~ta un lucru, unul singur, care te-ar putea face sa-ri
este descumparuta. schimbi parerea ? '
S-au implinit noua zile si noua nopti de cand
cutreiera in cautarea fiicei sale. In a zecea zi, lui
Helios, zeul Soarelui, i se face mila de suferinta ei.
_ 0, Demeter, stiu ca iti voi usura durerea daca iti
spun unde este fata tao Dar aceasta revelatie risca sa-ti
inzeceasca tristetea N-ai s-o mai revezi pe Perse-
fona. Hades a rapit-o. Ea se afla in Regatul mortilor.
Moarta. copila ei cea iubita ? Cum ar putea sa
cread a asta ? Zeita Pamantului este cople$ita de
manie. Ea se va razbuna. Si pentru a face asta are 0
idee foarte simpla. Sa nu mai existe secerisuri. sa nu
mai existe frumoasele spice aurite: Pamantul va
deveni sterp. Izvoarele vor seca, muritorii vor cadea
prada foametei si epidemiilor.
Atunci intreaga Grecie asista la un spectacol
dezolant. Solul se intareste si este plin de crapaturi.
Maslinii se ingalbenesc, vita de vie se ve$teje$te,
ultimii greieri inceteaza sa mai cante. Si sub acest
Pamant care agonizeaza, Persefona, si ea, e gata sa
piara. Ea refuza in continuare sa manance. atat de
mult 0 chinuie durerea. Si refuza sa-i cedeze lui
Hades. Nu pentru ca ar ave a sa-i repro$eze conduita.

54 55
 DEMETER $1 PERSEFONA

In ziua aceea, Persefona, care nu mancase de

zece zile si zece nopti, l~i aduce aminte de minu-
natiile de pe Parnant. Ea se gandeste la fructele atat
de frumoase. Ah, sa rontai dintr-unul. .. Daca unul
dintre mesagerii lui Hades s-ar putea duce pe
Parnant sa-i aduca unul. ..

}...iberAt
~a.r n.u ~e tot
Va imaginati dificultatea. Pa-
mantul devenise steril, asa in- t' .' (f

cat nefericitul mesager scoto-..,... . I IJ i

ceste in treaga Grecie in cau- J"-..:!.:. _ ~.//) I
tarea celui mai mic fruct. In I; t- ~
cele din urrna, el gaseste 0 rod ie, ~ 11 \ \' -.
doar una, pe care 0 aduce ca pe I 1\ J
un trofeu. Persefona musca din ;. I
pulpa si inghite sase serninte, \ \ '
cand . . soseste Hermes, mesa-
gcrullui Zeus. ""T
r~7:11
J
z<'\ '"
Zeii s-au alarmat in cele ~ ,. ::: v , ~

din urrna vazand ca Pamantul

moare. A~a ca Zeus l-a trimis pe Hermes sa-l convinga
J1 ' Hades sa 0 dud inapoi pe Persefona. Vazand ca
t.miira fata nu va fi niciodata fericita alaturi de el,
,I x-sta se hotaraste sa-i redea libertatea. Totusi, nu pe
l kplin. El a facut astfel incat sernintele rodiei sa aiba 0

putcre magica. Aceea de a 0 readuce periodic alaturi

lit' cl. Pentru 0 samanta mghitita, Persefona va petrece
II luna in Regatul mortilor. Restul timpului ea va trai

111 plina lumina, langa mama ei, Demeter.

Astfel explica vechii greci alternanta anotimpu-

I II or. Toarnna si iarna, sernintele de grau lui Demeter

S6 S7
 M1TOLOG1A GREACA DEMETER $1 PERSEFONA

sunt ingropate in pamant. Aceasta perioada cores-

punde celor sase luni in care Persefona locuieste in
intunecosul palat al lui Hades. In timpul celor sase
luni de primavara si vara, tinerele mladite ies din
1)E LA TAf<,TAP. pamant si cresc sub privirile binevoitoare ale lui De-
meter, asernenea Persefonei insasi, cand regaseste
LA uAJ.A..1?IIL-E El..-/ZEE protectia mamei sale.
Acesta este mitul timpului ciclic, al intunericului
"]<.egettul mortilor esre ImpZtrrit si alluminii, al mortii si al invierii ... Timpul grecilor
este 0 bucla, W1 cere mare, ceva ca 0 eterna reintoar-
Tn pettru "regiunt. EreGue
cere.
L.-tY0e coliY0Zt :,>ufletele nejericire
Ale corpurilor cetre n-etU primit
Jv\.orYl'litnt, Infemu l rZtufZtcZttorilor,
"]<.egiune lYJ.grozitoetre ::,i etriOZt, UY0e
Gufletele crimiYJ.Ctlilor scmr cufuY0ette
Tn l:lucioet:'>Zt :'>etU In :'>YnOdZt clocotinoZt.
Tetrtetrul, un fe[ oe Inch.i:'>oetre penrru
\)ech.ii zei etluYJ.getri
"De pe Olimp ::,i unoe se gZt:<,e::,te ::,i
J?etlettul regelui Infemu.lui, Hetoe:,>.
?i, In :'>f6lr;>it, C6lmpiile Elizee,
L.-tY0e oomne;>te 0 eternZt primttvClrZt
?i UY0e :,>ufletele Gune se ooih.ne:'>c
Tn l:lClce.

S8 S9

7 ~Cl-( Infrunte pe U(i~e~
Este numit "Omul cu 0 mie de siretlicuri". Ulise -
in greaca Odiseu - este viclenia intruchipata. Cura-
jos, excelent razboinic. este cel mai cunoscut erou al
Antichitatii (impreuna cu Herakles). Datorita. in spe-
cial ingeniozitatii sale, se va ajunge sa se puna capat
sfmgerosului, interminabilului Razboi al Troiei.
60
ULISE
Cine In~:)-\'El2.ne~te
Asediul Troiei dureaza de zece ani. E'ira ca nici
troienii, nici grecii sa castige cu adevarat. Ceea ce nu-i
impiedica pe cei mai valorosi luptatori din fiecare
tabara - Hector, Ahile ... - sa-si gaseasca moartea
unul dupa altul. Aceasta nebunie ucigasa nu se va
opri niciodata ? Ulise are 0 idee. El plme sa se con-
struiasca un urias cal de lemn, care este tarat, noaptea,
sub zidurile de aparare ale orasului. Cand se trezesc,
troienilor nu le vine sa-si creada ochilor. Nu numai
ca armata greaca pare sa fi parasit carnpul de bataie
- asediatorii au disparut in mod miraculos - dar si ...
61
 ULISE
MITOLOGIA GREACA
rjud~cat mana im_?otriva preotesei sale. Ea se hotaraste
Ce cste acest animal ciudat care se ridica acolo, sub sa-l pedepseasca pe greci, deci si pe Ulise, pentru c~re
ochii lor? are tOtU?1 0 afectiune speciala. Cu ajutorul lui Posei-
Un mesager grec le explidi troienilor ca. plictisita do~, ea 11 va supune la multe incercari pe drumul sau
de razboi. armata sa a plecat. Dar, spune el, ca sa-i de mtoarcere spre Ithaca.
multume<lsca zeitei Atena pentru protectia ei, grecii
i-au adus ca of rand a acest magnific cal. 1?olifem Cic(o.l:l(.d
Daca 1-<lU (.onstruit de 0 asemenea marime, au
facut-o pentru ca troienii sa nu si-l poata insu?i, du- _ Int~Ir:j~ea cu ciclopul Polifem este una dintre
dtndu-l in ora? cele mal taimoase. Dupa 0 furtuna cumplita Uli .
hi . 1 u ' Ise SI
Atat le-a fost de-ajuns troienilor pentru a dori sa ec IpaJu. sau acosteaza pe 0 insula noua. Ei cred ':
YO u ca
puna mana pe animal. Tragand si sufland din greu, . r g~SI al~l~ ospitalitate, dar aceasta este insula
ei reusesc sa-l treaca dincolo de zidurile Troiei. Ceea c~clopllor. ~l ill special a monstrului Polifem. Acest
ce nu ghicesc ei este ce asclmde acest cal in pantecul glgant,
f tii desi nu are decat un ochi rotund in filJ"1 ocu I
sau ... runtu,. I-a reperat . curand
u pe Ulise si pe to
,vara?ll u" sal U'

Intr-adevar, la caderea J;1optii calul se intrcdes- :are, imprudenti, au patruns in pestera sa. Polifem se
chide. Si din laturile lui ies :::azboinicii greci inarmati. intoarce de:pe ~a?unile unde ?i-a dus oile. In loc sa le
Viclenia lui Ulise a functionat. Iata-i pe greci in :lCorde ospitalitate acestor necunoscuti iata I
U

inh t U, C ' , a ca e
interiorul Troiei pe care nu puteau s-o cucere3sdL $i ~', ~ ,~d ill, .lecare mana cate unul, Ie zdrobeste capul de
cine i-a introdus? Inamicul insu?i ! Din clipa aceea I ,.1 . ~a.nt ~I. .. nu a fost nevoie decat de 0 inghitit I U

victoria este un joe de copii. Jefuirea Troiei este Ul UI,1"t Uliise ?I' oamenii lui alearga in to ate dir~ctiile
ura.
cruda: barbatii sunt mesecrati. femeile facute prize- I br e l:nposibi~ sa scape. Polifem a astupat intr~re~
niere. Dimineata cetatea e in ftacari. Razboiul Troici a In grota cu 0 stanca uriasa.
luat sfarsit.
Cu toate astea, Ulise va avea nevoie de multa )' Ad' oua. ~l, I ovmd . aerul cu uriasele sale maini,
ingeniozitate pentru a se intoarce pe insula al ciirui I olifem mal inhata doi barbati' si
'7' ii devoreaza A pOl.
rege este, Ithaca Si pentru a-?i regasi sotia. pe ere din- I ere vm, pe care Ulise i-l duce in burduf. Polifem b

cioasa Penelopa. E1 trebuie 55 traverseze Marea Egee ~ hi . ea

, II 111~ ititun mari. Atunci Ulise, pregatind 0 noua
si calatoria este presarala cu capcane. ',dente, profita ca sa-i vorbeasca:
Caci, intrand in palatu1 batranului rege al Troiei, .. _ Ciclopule, vrei sa stii care este numele meu eel
Priam, grecii au capturJ.t-o pe fiica acestuia. Casandra, 111.11 cu~oscut? Nimeni, da numele meu este Nimeni !
o printesa care cste si preotcasa a Atenei (ea pre- 1,1(.11 $1.mama mea si toti tovarasii mei m-au poreclit
zice si viitorul, dar cum ll.!crurile spuse sunt adeseori 11\1('[11.
sumbre, nimeni nu 0 crede). Atena cste furioasa ca S-C)

62
 MITOLOGIA GREACA ULISE

- Ei bine, raspunde Polifern, 11 voi manca pe

Nimeni ultimul, dupa toti prietenii sai !
pAzsOJUL. TP-OIEI A AVUf we; Apoi, imbatat de vin, si ghiftuit eu carne de om,
adorrni.
1?oetlll grec Homer, Cum sa seape de aeest monstru antropofag care
Cetre et trttit in secolul IX nu se gandea decat sa-i devoreze pe toti 7 Impreuna eu
lnetinte oe Hri~to~, povesreste lllY1fJet prietenii sai, Ulise ia un trunehi de maslin pe care
Cttltttorie o: llli {..{li~e in "Ooi~eeet".
[nrr-o opertt etnterioetrtt, "Ilietoet",
El et oe~cri~ 7<i\2boilll Troiei.
Troiet em 0 cetette plltemictt
1?e COet~tet Turciei etctlletle..
F-ivetlitetteet ~tllpiOtt ointre Afrooitet ::-i Hem
\)et oecletn::-et rCi.2.boilll.
fiecetre se pretinOeet cezx meti
frllYnOet~tt ::-i lln p.tt~tor IToietn, nllmit
1?etri~, et rrebuit ~tt le oepetrtetjeze... .
El 0 etle~e pe Afrooitet, cetre, in ~ch.imb,
Ii ojeri pe ce meti frllYnOet~tt femeie
"Din lllme, pe Elenet, ~oriet regellli Ciclopul 11 intrebuinta ea ghioaga. EI 11 ciopleste la
C;:rec Meneletll. 1?etrh v.irf, ea un ereion bine ascutit, apoi pune aeest varf ill
Se InOrttgo~ti pe loc oe eet. fnc ea sa-l faca mai duro Atunci cand Polifem a adorrnit
til' (1 binelea, Ulise si tovarasii sai ridica tepusa, si, eu
El 0 rttpi pe Elenet Ollc8.nO-O
In,lld puterea lor, i-o Wig ill ochi, pana cand sangele
L-ct Troiet. Arunci tori rCi.2.boinicii greci
1111 cpe sa ta~neasea pe langa varful arzand.
All h.otttr8.t ~-l rCi.2.bllne pe Meneletll.
Un strigat de fiara. Urletele lui Polifem ii fae pe
{..{n rCi.2.boi oe zece etni I 1'!I,1Iti ciclopi, veeinii sai, sa vina ill goana.
\)et incel:le. Hi sc aduna eu totii ill jurul pesterii si vor sa stie
I '.1' intampla.

6s
 MITOLOGIA GREACA
- E Nimeni, e Nimeni, striga Polifem.
Nimeni ? Atunci nu se petrece nimic, se suparara
ciclopii. Si s-au inters la ei acasa.
Viclenia a fost eficienta. Pericolul celorlalti ciclopi
a fost indepartat. Dar a ramas lucrul cel mai greu de
facut: sa fuga.
ULISE
~lis~ ~.i oa~enii lui sar la pamant si pornesc in
goana sa ajunga la corabia lor. Nu le-a trebuit mult
~mp ca, lovind valurile cu ramele, sa se afle curand
ill afara de pericol, departe de Polifem care furios
a~unca stanci uriaso in directia corabi~i ... Ulise cel
Viclean a triurnfat. Dar multe alte incercari II a~teapta.

Caci Ulise si tovarasii lui sunt in continuare

Azvarlit pe mare de vanturi si de capriciile destinului
prizonieri in pestera. Polifem, ~i~ai~d,. a mers sa
ridice stanca de la intrare, ca sa iasa oile, dar s-a n-o ~a r~gasi cu~and pe blanda Penelopa. Abia dup;
asezat de-a latul portii, El da din maini ca sa-i inhate louazecl de am de absenta el va arunca in sfar~it
-incora pe coastele Ithacai.
pe Ulise si pe tovarasii sai in cazul in care acestia ar
vrea sa scape printre oi.
Atunci Ulise intrevede 0 solutie. El si oamenii lui
se leaga cu nuiele de rachita sub berbecii cei mai pu-
ternici. Se atarna sub pantecele lor si li se agata de
lana.
De fiecare data cand 0 oaie trece de intrare,
Polifem ii pipaie spatele, ca sa vada daca nici un om
nu s-a catarat deasupra. Dar nu simte nimic. Si in
curand, iata, toata turma e afara.

66
PARTEA A TRElA

'PESTINl-tJ_.
 8

Povestea lui Oedip este foarte cruda. E 0 poveste

a nenorocirii si a fatalitatii, care se repeta ca un
blestem, din generatie in genera tie, si de care, orice ai
face, este imposibil sa scapi.
Totul a inceput la Teba, in nordul Atenei. In acea
vreme, regele Laios tocmai se casatorise cu Iocasta. El
se duce la Delphi ca sa 0 consulte pe Pythia, celebrul
ora col, capabila sa prezica viitorul (a se citi frag-
mentul de la pagina 77). Vrea sa stie daca mariajul sau
cu Iocasta va fi fericit. Dar ce afla ? Ca va avea in cu-
rand un fiu, dar ca acest fiu, ce oroare .... isi va ornori
tatal si se va casatori cu mama lui!
Dupa un timp, Iocasta aduce pe lume un baiat.
Inspaimantati de funesta predictie, regele si regina se
hotarasc sa-l paraseasca pe copil pe un munte din
apropiere, muntele Citheron.
Unui servitor i se da sarcina sa-i strapunga
picioarele si sa-l atarne de un copac, lasandu-I acolo
sa moara incet. De unde numele de Oedip, care in
greaca inseamna "picioare umflate"

1?lcloC(.re umftC(.te

Astfel este poreclit de pastorii din Corint care

si-au dus oile sa pasca pe munte. Casindu-I pe noul-

71

MlTOLOGIA GREACA
- t ei ~lldue la cur tea regelui Corintului, Polybos.
nascu el ~ dui ti . se
Pol bos si sotia lui nu au copii. In_ ':1O~~,l: ei
.hot~rasc sa-l ia pe Oedip si sa-l creasca langa ei, ca pe
fiullor.
Dar intr-o zi, cand Oedip s-a facut ~are, un
tanar corintian ii dezvaluie adevarul: el, Oedip, nu ar
f~ decat un copil gasit. Nedumerit, tanarul m~rg~: la
randul sau. sa consu1te oracolu.l din ~e1ph1. m~
este in realitate ? Si care va fi destmullUl ? Oracoluln
rep eta ingrozitoarea prezicere: .
_ Oedip i~i va omori tatal si va devem sotul
mamei sale. . Iata-l la portile Tebei. E1 afla ca de catava vreme
Si, de parca toate acestea n-ar fi de ajuns, el
adauge:
_ Oedip va da nastere unui neam blestemat.
OEDIP
Inspaimantat, Oedip paraseste Corintul. Incre-
dintat ca Polybos si sotia lui sunt adevaratii lui
parinti, el vrea, cu orice chip, sa fuga de blestem. Dar
pe drum, intr-un defileu ingust, intalneste un car.
Laios este cel care il conduce, si nu are loc sa treaca.
Pe un ton care lui Oedip ii displace, el ii ordona sa se
dea la 0 parte. Intre cei doi barbati, care nu se cunosc,
izbucneste 0 cearta violenta. Laios este omorat. Prima
parte a prezicerii s-a implinit.
Ce merge In. 1:1~trU. l:1icio~re ...
Ca impins de destin, Oedip isi continua drumul.
Sfinxul ii terorizeaza pe tebani. Creature monstruoasa,
cu corp de leu, cap de femeie si aripi de pasare,
Sfinxul ii inspaimanta pe trecatori, propunandu-le sa
dezlege 0 enigma. Si toti cei care nu pot sa raspunda,
. farsesc prin a fi dezmernbrati de monstru.
In orasul Teba, spaima este atat de mare incat
Iratele Iocastei, Creon - care a luat puterea la
moartea lui Laios - a promis mana reginei oricui va
h 'dpa Teba de aceasta plaga.
Calm, Oedip inainteaza si 11 intreaba pe Sfinx
l.lre este enigma pe care trebuie s-o dezlege.
- Care este animalul care are patru picioare
dimineata, doua la pranz si trei seara ? rosteste Sfinxul.
Omul, raspunde Oedip. In dimineata vietii,
"II \1 in copilarie, el se taraste in patru labe. La pranz.
,dHll atunci cand este adult, se ridica indraznet pe
I,' doua picioare. Si atunci cand este batran, in seam
I .u-ntei sale, nu se ajuta oare de W1 baston ca sa
I Ililt '7;C?
 OEDIP
MITOLOGIA GREACA

Furios dl un om a gasit raspunsul cel bun, si

gelos pe inteligenta lui Oedip. Sfinxul se arunca din
inaltului muntelui si l$i zdrobe$te capul de 0 stanca
Creon l$i tine promisiunea. Oedip este primit in Teba
ca un erou. El se casatore$te cu Iocasta, fara sa stie ca ,

8~....,.-;
.-~.
,:'J:\~,j
ea este mama lui; a doua parte a prezicerii s-a I /' \~\ \ -
~ '.:.:::<,,: .. /.k~~;'-']II~. L:.~jl I
/
..'
'\
-

~ ,
wllC!.'..:.6I~ l'" ";;..,, __ --- I(]] ~\~If~l"',' I
It:;.J 'r' fCI)
-\:::;,81 [i) I fCd] L.::.11 ~,~:. \ rr;J 6: ""
(.1.
indeplinit.
dispretuit de toti' . Num at. fiitea sa Anti bl~ ._~
Urmarea, dupa cum va imaginati, nu este dec at
d evotata, 11 insoteste . 11 gona, anda si
durere si pedeapsa. Teba este brusc asaltata de sale, Oedip gaseste re~ 'uc~~du~e. La sfarsitul vietii
ciuma. Inca 0 data, Oedip consulta oracolul ca sa stie la Colona, nu departe fe Ate~un de ~e~eu. El moare
ce sa faca. Potrivit acestuia, Teba va sapa de toate acolo $i-a sfarsit nenor it .~: Potrivit legendelor,
'7' OCl a viata Du ~ 1"
relele atunci carid moartea regelui Laios va fi razbu- pe muntele Citheron m t 1 " pa a til, a murit
nata si autorul pedepsit. Oedip pune sa se intre- moara de tatal sau p': ~ und eb~ pe c~re fusese lasat sa
can a ia se nascuse.
prinda cercetari pentru a-l gasi pe asasin si rosteste
impotriva acestuia (adica contra lui insu$i, dar fara
sa stie) 0 sentinta cumplita. Or, putin cate putin, cu $i ultima prezicere ? A
mat"? Descendent" 1 : Oce~a a "neamului bleste-
ajutorul unui batran intelept, ghicitorul Tiresias, el 11 Ul edip sunt si .
blestem. Dupa plecarea tatalui un $1 el.loviti de
intrevede adevarul. Si 1ntelege ca ell Oedip, este au facut 0 invoiala A ~ da~ lor, Eteocle $1 Polynice
asasinul tatalui sau si iubitul mamei sale. Intelege ca . man 01 vor do . A 'T'
alternativ:
.
unul un a n, ce a a t un an I in Ieba,
l~l 1 mn~ . 1dar
profetia s-a 1mplinit fara ca el sa fi putut interveni in
'I .teocle este eel care urea~ pe tron D ... dn pnmu ~ an
vreun fel. De disperare, Iocasta urea sa se spanzure r -a celor douasprezece luni . ~ar,~ upa scurge-
in eel mai inalt loc al castelului. Oedip, rU$inat ca mai I 'urios, Polynice t ' el _:efuza sa cedeze locul.
vede inca lumina zilei, smulge agrafele mantalei si . ' pen ru a se razbun idi ~
1.\ ~) porneste im otriva T . ~ a~ n ica 0 arma-
l$i scoate ochii. I ,1 Sfar$itullupt~ =.
Razboiul face ravagii.
,n-au mal ramas d At . .
.lusmani , Eteocle $1. Polvni0 ymce ca eca
. f cei doi frati
loviturile celuilalt. ' re pler iecare sub

Impreuna cu sotia sa Iocasta, Oedip a avut patru Nici

D ~soarta surorilor nu este deloc de mvi
. 'd'iat
copii: doi baieti. Eteode si polynice si doua fete, upa moarte, Eteocle car A" .
Antigona si Ismena. Cand au aflat de crima lui '1',1 ra t ora sul a fo t ~' e~ in ochii tebanilor a
'7" S inmormant t d
Oedip, Eteode si polynice l-au alungat din oras. tI"5 a fost inhu .. a cu emnitate.
mat potrivit riturilor grecesti ale
Iata-l orb, pribegind pe drumurile Greciei, respins si
75
74
 OEDIP
MITOLOGIA GREACA

epocii. Dar Polynice n-a fost mgropat. Creon a inter-

zis acest lucru pentru ca Polynice a indraznit sa
rid ice 0 armata lmpotriva Tebei. Corpullui polynice
este lasat deci in voia sortii. Idee pe care Antigona,
sora lui, 11.-0 po ate suporta.
Antigona se hotara~te sa sfideze interdictia lui
Creon si sa-l tngroape chiar ea pe Polynice. Ea 111.-
cearca s-o convinga pe sora ei, Ismena, s-o ajute. Dar
acesteia ii este prea frica de Creon. A~adar, intr-o
noapte, Antigona iese singura ca sa-l tngroape pe
Polynice. Dar este surprinsa de un paznic, care 0
duce la Curte. Antigona este condamnata la moarte
de Creon.
Ea asculta cu mandrie aceasta sentinta si gase~te
curajul sa-i sp una regelui ca "este mai bine sa-i
asculti pc zei deca t pe oameni". E arunca ta in
temnita, unde ar fi trebuit sa moara de foame. Dar se
spune ca nu a asreptat aceasta moarte mgrozitoare si
s-a sugrumat in celula sa.
Laios, Oedip. locasta si copiii lor au disparut
deci in mod tragic. Asa se sfarseste povestea
Labdacizilor, aceasta familie denumita astfel pentru
ca descindea din regele Tebei, Labdacos, tatal lui
Laios si bunicullui Oedip. intr-adevar, un neam bles-
temat. Asa cum spusese oracolu1. ..

Dad. treci prin ... Delphi.

Astazi dad treci prin Delphi, unul dintre cele
mai frumoase situri arheologice ale Greciei, admira
templul lui Apollo, inaltat tocmai sus pe muntele
Parnas.

77
 MITOLOGIA GREACA
OEDIP

Aeest munte a dat v

cartier din Paris, dar este ~umele .sau .unui eelebru

din Grecia. Du-te sa v . $. eel mar ma1estuos munte
eZ1 $1 muzeul Vi'
a 1 es 0 seulptura eu ea d f
v.

j?ove:)tec< lui Oeo-ip- c< in:)lJ.imt n(.nnero~i . .' ei gasi aici mai
p e eme1e $1 co d 1 ~
Scriirori ~i C<t-ltori o-e tec<tru. reeunoa$te pe Sfinxul ~. rp e eu. II vei
rezolvat enigma. manpat, eel caruia Oedip i-a
Sofocle, un metre o-mmetrurg
Crec, cwe a trttit In secolul \) lne<inte
'De li:)u:) Hri:)to:), a IJ.U:)-O chiw
Tn :)ceYJil, In rrei piese rnereu
luczrte ~i c<:)tCi2.i: "Antigonc<", IIOeo-ip
'f<_ege", IIOeo-ip b CO(one<".
j?:)ihic<tru( Sig'(YlUno- freuo-
(1856-1939), :)upmnumir IIIJ.ttrinte(e
j?:)ihe<ne<(i2ei", c< O-c<t
Acesrui mit rezone<ntc< :)c< moO-erYJil.
E( nume~te ,,comp(exu( OeO-ilJ."
'Dmgo:)tec< c<me:)tecc<ttt cu ge(02ie pe czxre
o 1:lOc<te re:)imtC In curs] o-ezvo(tttrii
Sce, un cOIJ.i( fc<ttt o-e
j?ttrinre(e o-e sex opus (c<o-ictt
'Dmgo:)rec< unui Gttic<t penrru metmet :)c<,
Let fer c OeO-ilJ. penrru loczisr,
Sc<u inver:), o: unei fete lJ.entru
Tc<ttt( ei]. Acesr c<tc<~c<ment esre o-uG(c<t
'De o:)ti(itc<te fc<ttt o-e ce(tt(ct
j?ttrinte. Ceec< ce corespcmoe, Cc< In CC<2U(
L-ui OeO-ilJ. cu LetiO:), o-orintei o-e 1Ic<-~i uciO-e" -
Tn moO- :)imGo(ic - metmet :)c<U tc<ttt(
Cc<re, prin :)imp(c< prezenttt, w purec<
{,{mGri c<cec<:)ttt O-mgo:)te.
 9

Orfeu. ~j Eu.rj~jce

Un muzician, Orfeu ? Da, dar ce artist! Coplesit

de haruri si pur si simplu ... divin. Cuvantul nu este
cxagerat, pentru ca. in general, asa este considerat
Orfeu, fiul regelui Traciei si al Caliopei, una dintre
rnuzele poeziei, al carui nume, in greaca, insearnna
"chip frumos".
Frumusete, armonie, blandete ... Orfeu incameaza
loa te acestea. Instrumentul pe care il iubeste mai
presus de toate este citera, un fel de lira, pe care i-a
d,1ruit-o Apollo. Se spune ca el a mai adaugat, celor
-.rpte corzi obisnuite, inca doua, ca omagiu pentru cele
IHlua muze, surorile mamei sale.
Cu acest instrument ciudat el scoate acorduri
11I,l$teptate. Cantecul lui este atat de patrunzator
IItdt emotioneaza pana si lucrurile neinsufletite. Cat
It'~pre fiarele fioroase, acestea se transforrna in mie-
I" ,t'i la trecerea lui ... Bineinteles, toate acestea sunt
I ,Igcrate: fara indoiala legenda vrea sa ne spuna ca
1,1t u i lorii Traciei nu puteau ramane insensibili la
I ILl perfectiune si farmec.
Nici Euridice nu poate s-o facaIntr-o zi, pe cand
Idlll1ba pe campie, Orfeu 0 intalneste pe aceasta
1I11',olS,1 nirnfa, pe malurile raului Peneu. La melodiile
II ( )rlcu, Euridice incremeneste. Si legenda, mereu
1(\1 a ei sa se indragosteasca de la prima privire !
 MITOLOGIA GREACA
ORFEU SI EURIDICE
Orfeu 0 cere pe Euridice in casatorie, dar, in acest
timp, ascuns in trestii, cineva nu a pierdut nimic din
aceasta scena. Este pastorul Aristeu, indragostit si el CELE NOt.1A:}.{fZE
de Euridice. Numai ca nimfa cea frumoasa l-a res-
pins. Auzind toate acestea, Aristeu, inciudat, jura ca Ele bc(.{ie:!.c In OUmp., ~i:!.treCl2Zt
se va razbuna. Zei~ c,~ c:Cintecele lor ~i in:!.pirCi.
ArtI~tll ~J poetii.
cUo esre m~ i:!.torie"
E(.{terp.e C{ poe.z.iei Urice
ThcdiC{ C{ come~iei , '
Melp.omene C{ tmge~ie"
Terp:sichore C{ ~C{n:!.(.{I(.{i,
Emto
, C{ poe.z.iei erotice ,
?J C{ muzicii,
,]?olymniC{ C{ imn(.{l(.{i, t-tmniC{ C{
Nimic nu.-i ~(inA. ~u.rere~ A:!.tronomiei ~i CC{Uo/:le C{
']?oe.z.iei e/:lice.
lata ca a sosit ziua casatoriei. Se canta, se dan-
seaza pe muzica lui Orfeu. Euridice se joaca cu sotul
ei de-a v-ati ascunselea printre trestii. Bruse 0 mana
o inhata. Este Aristeu care 0 tine prizoniera. Tanara CONflTEJ.A TlA LfP.EJ
sotie se zbate si reuseste sa fuga. Dar in go ana ei
calca pe un ~arpe care 0 musca de glezna. Se :!./:l(.{ne cCi. b JIYlOmteC{ l(.{i OrFe(.{
L.c.t cerereC{ l(.{i Apollo '
Orfeu si-a aruncat citera, el 0 cauta, pierdut.
Cand, in cele din urma, 0 gaseste, e prea tarziu. Otrava ?i C{ muzebr, Ze(.{:!. C{ FCi.c(.{t ~in UrCi.
este mortala, Euridice agonizeaza. Chiar in ziua ca- o con:StdC{tie. At(.{nci cCi~
satoriei sale, Orfeu si-a pierdut unica dragoste. A 1?rive~ti cere], noC{pteC{, /:lOti
pierdut-o pe Euridice, nirnic nu-i alina durerea. S-o oG:servi, b Fd c(.{m oG:!.ervi
Ce sa faca ? Orfeu implora cerul si pamantul. Cm(.{1 :!.C{(.{ t-tr:!.C{ MC!.re. A:!.emeneC{
Este gata de orice pentru a-~i regasi iubita. ~n(.{i oJlYl.C{gi(.{ cele:St C{~(.{:S F~eUtCi.tii
?J muzicii. .
 MITOLOGIA GREACA
ORFEU $1 EURIDICE
o
Euridice steaua mea lununoasa, . ~ e cu pu-
.
tinta-,ca tu sa pribeges
.' ti1 pr in tenebrele Infernului ... , Hades este furios. Cine este muritorul acela care a
gemea el. mdraznit sa se aventureze in Regatul umbrelor? Nu
~. te
O feu are 0 1idee.. va merge Sa-$1 cau h
cunoasn- regulile ? Este gata sa nu se mai mtoarca ?

Brusc, ~f r d 'le Regatu lui
h Ul m,ortilor . Va cobon la - Eu nu rna tem de moarte, ii explica Orfeu. Euri-
sotia in stra un un. aduca la lu-
H~des, primejduindu-si zilele, ca s-o re dice, iubita mea, a murit in ziua casatoriei noastre. Si
min a si la viata. . aceasts pierdere este atat de cruda mcat as prefera
s-o mtalnesc mai degrab5 in Infern decat sa raman
' h' Infern. El a gasit pe citera sa
~ h

Orfeu mamteaza in it ~ 1 imblanzeasca singur pe Pamant. Si am venit sa-ti cer 0 favoare

. e au reU$1 sa-
sunetele melodlOas:.car . ete care l-a lasat sa exceptionala: permite-mi, 0, Hades, s-o iau inapoi pe
pe Cerber, oribilul came cu treldcaAPch~ron un celebru Euridice si s-o duc, alaturi de mine, in lumea celor vii.
~ A' cum aproape e ,
treaca. Junge a. Styxul. Este obligat sa tra- Reluandu-$i citera, Orfeu mcepe sa cante 0 me-
rau al Infernului, la fel ca. a~ la Hades. Si
h
lodie deosebit de trista si emotionanta. Cum sa ramai
h' tru a aJunge pan ,
verseze aceste raun pen . ~ e Charon batranul nesimtitor la 0 asemenea durere? Si totusi, Hades
t trebuie sa-l convmga p , cste totus] obisnuir cu destinele tragice. Dar, de data
pentru as a
antator care m barca lui
h
Ll.I, traverseaza sufletele ~
h ~.
.lceasta, iata-l putin mi$cat. Aceasra poveste de dra-
msp~lm l' m;lla celalalt. Charon nu transpor~a
mortilor de a un. .. triva tuturor astepta-
h
goste sfaramata 11 uluie$te. Persefona remarca si ea
. . d t~ meru Vll. Dar, lmpo ~ ~ 1 (.1 Euridice a fost secerata prea tanara $i mtr-un mod
rucio a a oa
rllor, fermecat si el de muzlc~ Ul. lui Orfeu , accepta sa- prca nedrept ...
duca pana la regele Infernului. Hotararea e Iuata. Orfeu va putea s-o ia mapoi
I II' Pamant pe iubita lui. Dar cu 0 conditie. Tot timpul
I oil va dura urcu$Ullor spre lumina, Orfeu nu va avea
!lll', nici rnacar 0 singura data, sa se intoarca pentru
1\ ('dea chipul Euridicei. Daca 0 va face, tanara femeie
I Ii i'nghitita imediat de tenebre.

, "ldes a impus probabil aceasta conditie pentrll

1(',) s5-$i afirme puterea si sa testeze dragostea lui
,1"11, dar ce importanta are? Orfeu le va accepta pe
II,' 1\ inteles, i$i va stapani nerabdarea. Nu se va
 MITOLOGIA GREACA ORFEU SI EURIDICE

Incepe lunga calatorie. Orfeu merge inainte. pe

drumul ingust care urea din maruntaiels Pamantului.
El nu are dreptul s-o vada pe Euridice, dar 0 stie
acolo, in urma lui. Tanara fata 11 urmeaza, ii aude

'j?tt.zinO intw.rect Infemutui,

GerGer esre un cCiine cu rrei cCtpete,
Gu IjCitlt{ Ctcoperit oe :;,erpi
?i cu oinrii I:)tini oe venin.
GerGer permite wnGrelor
Jv\_Or!l'{ or ~..)Ct~ l'JittrltnOCt In Infem,
1)Ctr le interzice ~Ct iCt~Ct,
ICtr OCtCCt vreun muritor se CtventltreCt2.C't
~ - ~nOUretre
1)in neCttenrie, el esre f Ctret 1
p.isii. respiratia. Ar vrea sa-i ia mana ca sa 0 irnpie-
1- "
,II' sa se poticneasca, dar nu vrea sa se expuna nici
iLAttt.zi cuvCintltl"ceraer
1)eVorCt t , r>:s ,l'iui mai mic rise de a se intoarce. El continua deci,
I rrojos, inaintarea. Au trecut peste Acheron, si, unul
A rrecur in limGCt noCt~trCt.
1((' unul, depa$esc, in sens invers, toate locurile pri-
~ esre
Se pozxte ~pune oe~pre cineVCt czrre 1JCt2. 1111'1 lioase. Iata-i aproape ajunsi. Orfeu observa deja
I lumina departe in fata lui. Da, este caIda lumina a
Gu IncrCinceYl-Ctre un obiecr ~CtU un loc
It,lIvlui care in curand ii va invalui pe arnandoi.
GCt este un veritCtGil GerGer! III .1 pasi inca ... si victorie ! Orfeu paseste deja pe
"( Ii ]>5 mantului. Bucuros, el se intoarce, in sfarsit !
I' I 1 ~c se Intampla ? A uitat ca Euridice il urrneaza
lIIV, metri in urrna. Si ca. din acest motiv, ea nu a
" lilt', din Regatul mortilor.

86
 ORFEU $1 EURIDICE
MITOLOGIA GREACA
Pentru ce a fost pedepsit Orfeu? Pentru indraz-
neala lui? Pentru talentul lui? Pentru fericirea lui?
Vaduv, de neconsolat, el pribegeste pe drumurile
Traciei. Nu si-a parasit citera, dar nimic nu-i usureaza
durerea. Fidel lui Euridice, el nici macar nu se uita la
femeile din tara sa. Intr-o zi, de ciuda, aces tea vor sa-l
faca sa plateasca aceasta indiferenta si 11 fac bucatele.
Ele sunt atat de furioase meat ii taie capul $i 11 arunca
in Hebrus, un rau al Traciei. Capul este dus de valuri,
dar buzele continua sa se miste. Ele pronunta numele
lui Euridice. Si astazi, pe Hebrus, atunci cand vantul
misca trestiile, se poate dis tinge un murmur usor,
.Euridice" ...
 DEDAL $1 leAR

10

La cur tea regelui Minos, Dedal nu este numai un

mare arhitect, el este si un inventator de geniu. Se
spune ca face statui care incep sa mearga singure, ca
ni$te automate. El este cel care a construit ciudata
vaca de lernn in care s-a ascuns Pasiphae, pentru a se
apropia de taurul pe care 11 iubea. Dar Minos nu i-a
iertat aceasta inventie. El nu i-a iertat niciodata lui
Dedal ca a facut posibila na$terea Minotaurului. A$a
ca. indata ce Dedal a terminat de construit labirintul
in care este inchis monstrul, Minos l-a aruncat inaun-
tru. ca si pe fiul sau. lcar.
Iata-l pe Dedal prizonierul propriei inventii.
Imposibil, chiar cunosdlndu-i planurile, sa evadezi
I."
11
I
.le albe
.incurilor
. ale Cretei . I a t~a-I. d easupr
marii C
r11. e frumuset ' A
a va
1
unlor si a
din labirint. Minos a pus sa fie bloc ate toate ie$irile. uulate pasari se joa ~ d . ,e. ceste doua
~ ca e-a va-ti as 1
Dar Dedal nU-$i pierde curajul. El are tocmai 0 noua I .1 a purtate d ~ ~ , cunse ea cu norii
I evant 111 ~ t .. '
I I lusi, Ce placere ! ,var ejindu-se cu ochii
idee. lata-l fabric~nd ni$te aripi. povestea nu ne prea
spune cum le-a facut ... Se spune doar ca si le-a fixat
.dal l-a prevenit e lea . .
cu ceara de umeri si de toata lungimea bratului, pan, II I
I)
mult. Nu treb . t:. r. nu trebuie sa se ridice
me sa se apro . d
la incheietura mainii. Apoi a procedat la fel si cu lcar I II place atat de 1 pIe e soare. Dar lui
mu t acest )0 S .
Si iata ca isi iau zborul. Dedal si lcar, ca dou- "II Icta-l imbatat d ~ alti c. e simte atat de
e 111a time si de 1
pasari in aerul U$or, realizeaza unul dintre cele m,H I ontinua sa urce Zb ' ~ aeru pur. A$a
I
vechi vise ale omului: ei zboara ... Adio Cnossos I "III unde cerul t . oara pe deasupra norilor
es e mereu albastru. '
labirintul sau infernal. Adio maslini argintati, mi
91
 MITOLOGIA GREACA
1?entru C{ consrrui tC{Girintut
1)in Cno:'>:'>o:'>, Mino:'> vrw :'>tt C{twgtt
Arhirecrul eel }'YlC{i ootC{t ::-i eel }'YlC{i
lnvenriv, Asrfel, me iOeeC{ :'>tt orgC{nizeze
IAn concur:'>. Simptu In principiu,
1)C{r reC{ti2.C{reC{ tui nu e oebc
NC{. \)C{ f C{te:'> eel cxre VC{ ::-ti
Stt fC{ctt :'>tt treC{ctt un fir IJrin :'>piwtc{
IAnei cochilii oe metc, fttrtt
Stt 0 :'>IJC{rgtt! 1)eoC{t C{re 0 iOee.
Et :'>trttpunge varfut cochiliei
cat 0 gtturictt oe c{c ::-i unge
Orificiut cu miere. AI:l0i C{gC{ttt
IAn fir oe piciorusu] unei [urnici,
1?e czxre 0 inrroeuce In cochilie.
Atw:'>tt oe miere, fumicC{ coGomtt
Spiwtc{ ::-i iese C{fC{rtt IJrin gtturlctt.
Nu }'YlC{i rttm8ne oecat oe tw:'> firut ::-i
TreC{GC{ e gC{tC{,1)eoC{t C{ ca::-tigC{t.
DEDAL SI ICAR .
Vantul Ii sufla pe la urechi. Nu-l mai aude pe
Dedal, tatal sau, care Ii striga sa coboare, A uitat
recomandarile acestuia. Zboara ...
lear se apropie de soare. Cat este de mandru:
numai zeii pot sa vada soarele atat de aproapo.
lear, inconsnent, fanfaron, se considera un zeu ?
Nu stie ca "numai soarele si moartea nu pot fi privite
ill fata"? Indrazneala 11 va costa scump. Deja, sub
efectul caldurii, ceara aripilor lncepe sa se topeasca.
Una cate una penele se dezlipesc de corpul sau. Si...
nenorocire ! lear cade. El cade ill vrie, din ce ill ce mai
repede. Prabu$irea lui e vcrtiginoasa. Nu mai este
decat un mic punct deasupra oceanului. Si se afunda
ill el pentru a dispare pentru totdeauna.
Povestea lui Icar te face sa te gandesn la un pro-
verb roman: "Stanca Tarpeiana (de unde erau arun-
cati criminalii) este aproape de Capitoliu (colina unde
erau veneran zeii)". Acest lucru Iti atrage atentia ca
pop cadea foarte jos, tocmai atunci cand crezi ca ai
ajuns ill varf. Acela$i lucru 11 reprezinra si Icar, care
ramane simbolul proiectelor prea ambipoase.
93
 Cuprins
Pentru a sti mai mult
PRIMA PARTE - Zei si oameni
1. Crearea 1 umii
_ Nathaniel Hawthorne, Le Premier el Ie Second Livre Doisprezece ze~ ~~. ~~~~ 8
2.
des merveilles, pocket. Nasterea oamenilor p 14
3.
_ Emile Genest, C011tes et lege11des mythoIogiques, La bunul plac al zeil~; 21
4. .................... 26
Nathan.
_ Christian Grenier, Conies et legendes des heros de la
PARTEA A DOUA - VlC 1 ema
.
mythologie, Nathan.
_ Renee Grimaud, Les Colonnes d'Hercule, Hatier. 5. Teseu
Demet~; ~~ ~~~~~;~~~ .38
_ Marguerite Desmurger, Recits tires de l'histoire 6. Ulise .48
grecque, pocket Junior 7. .................................... 60
_ Paule du Bouchet, Adoptee par les Romains, la
mythologie grecque, Hatier. PARTEA A TRElA - D es tiinU 1
_ Marilena Karampatea, La Mythologie grecque, H. Oedip .
Orfeu si Euridice 70
editions Adam, Athenes. <J.
_ Joel Schmidt, Dictionnaire de la mythologie grecque et 10. Dedal si lear 81
. . ...................... 90
romaine, Larousse.
_ P. Comelin, Mythologie grecque et romaine, Garnier
Freres.
_ Martine Beck, Petit dictionnaire de ta my tho logie,
pocket Junior.

9S
94
 www.meteorpress.ro
Oferta E d i t u r ii MET E 0 R PRE S S
Comenzile, distributia ~i corespondents se fae pe adresa:
Str. BaWuiului nr. 1,011281, seetorul I, Bucuresti, C.P. 41-128;
Tel.: (021) 222.33.12; Fax: (021) 222.83.80;
e-mail: meteor@from.rosaumeteorpress@dnt.ro

Florence ~i
Christine NoiviIJe

S~n! SUrori. Una este

z,ansta la cotidianul
Colectia MITURI FUNDAMENTALE Le Monde, cealalta
cercetator la Centrul
Nafional de Cercetarl
Mitologia egipteana Claude Helft 96 pag.!13x20 em 77.000 lei ~tiinfifice.
~u ajuns in Grecia
Mitologia celtica Michele Mira POllS 96 pag.!I3x20 em 77.000 lei ~pe cand erau foarte mlcl.
Intre un~ bunic profesor d
Mitologia tibetan a Anne Tardy 96 pag.!I3x20 em 77.000 lei . greac~ veche ~i parlnfl
f,'oe'e~" ele ~i-au petrecut
Mitologia navaho Leigh Sauerwein 96 pag.!I3x20 em 88.000 lei
o ~u~a parte a vacanfelor
cautand pUfina umbra in
Mitologia indiana Iean Charles Blanc 96 pag.!13x20 em 88.000 lei spat~le cate unul bloc de
p,atra de la Micene sau al
c~loanelor din DelphI.
~,-au dorit sa scrie la
pat~umaini" aceasta ~~rt
mat intai pentru copiii lor. '
De fapt, pentru a
continua tradifia
Cu un singur regret: ~a nu
au~pututsa prezinte alcl
decat 0 f~arte mica parte a
comonlor mitologiei
grece~ti.

Comcnzile vor fi onoratc in limita stoeului disponibil.

Editura Meteor Press i~i rezerva dreptul de a-si actualiza preturilc
in functie de noile eosturi tipografice.